P. 1
Mica Gramatica a Limbii Italiene

Mica Gramatica a Limbii Italiene

|Views: 11,447|Likes:
Published by poprob

More info:

Published by: poprob on Oct 04, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/05/2015

pdf

text

original

Sections

  • NOŢIUNI DE FONETICĂ ŞI ORTOGRAFIE
  • Vocalele
  • Diftongii, hiatul, triftongii
  • Consoanele
  • Litere de origine străină
  • Grupuri de litere
  • Accentul
  • Eliziunea şi apostroful
  • Apocoparea sau trunchierea
  • Adăugarea unor sunete
  • Abrevierile
  • Despărţirea cuvintelor în silabe
  • MORFOLOGIE
  • (MORFOLOGIA)
  • ARTICOLUL
  • L'ARTICOLO
  • Formele articolului hotărît
  • Prepoziţiile articulate
  • Formele prepoziţiilor articulate
  • Formele articolului nehotărît
  • Folosirea şi omiterea articolului partitiv
  • Folosirea şi omiterea articolului
  • Folosirea şi omiterea articolului cu nume proprii
  • Aite situaţii de folosire a articolului hotărît
  • Alte cazuri în care articolul se omite
  • GENUL SUBSTANTIVELOR
  • Genul substantivului după terminaţie
  • Genul substantivelor după înţeles
  • Observaţii asupra genului substantivelor
  • Formarea femininului substantivelor
  • NUMĂRUL SUBSTANTIVELOR
  • Pluralul substantivelor masculine
  • Pluralul substantivelor feminine
  • Substantive invariabile
  • Substantive cu mai multe forme
  • Substantive cu două forme la singular
  • Substantive cu două forme la plural
  • Substantive cu forme duble la singular şi plural
  • Substantive defective
  • Substantive cu forme speciale de plural
  • Pluralul substantivelor compuse
  • DECLINAREA SUBSTANTIVELOR
  • ADJECTIVUL
  • Particularităţi ale pluralului adjectivelor
  • Poziţia adjectivelor
  • Acordul adjectivelor
  • Forme ale adjectivelor bello şi quello
  • Forme ale adjectivelor buono, grande
  • Complementul adjectivelor
  • Gradul pozitiv
  • Gradul comparativ
  • Gradul superlativ
  • Adjective cu forme speciale de comparativ şi superlativ
  • Observaţii asupra formelor speciale (latine) de comparativ şi superlativ
  • III Adjective lipsite de unele grade de comparaţie
  • NUMERALUL
  • NUMERALE CARDINALE ŞI ORDINALE
  • Observaţii asupra numeralelor cardinale
  • Observaţii asupra numeralelor ordinale
  • Folosirea numeralelor cardinale şi ordinale
  • ALTE NUMERALE
  • PRONUMELE
  • PRONUMELE PERSONALE
  • Formale pronamslor parsonalela nominativ (cazul subiectului)
  • Folosirea prenumelor personale la nominativ
  • Pronumele personale în funcţie de complement
  • Formele accentuate ale prenumelor
  • Formele neaccentuate ale pronumelor
  • Poziţia formelor neaccentuate (atone)
  • Combinaţii de pronume neaccentuate
  • PRONUMELE DE POLITEŢE
  • Si impersonal şi si pasiv
  • Tabloul pronumelor şi adjectivelor posesive
  • PRONUMELE ŞI ADJECTIVELE DEMONSTRATIVE
  • PRONUMELE ŞI ADJECTIVELE DE IDENTITATE
  • PRONUMELE RELATIVE
  • PRONUMELE ŞI ADJECTIVELE INTEROGATIVE
  • ADJECTIVELE EXCLAMATIVE
  • VERBUL
  • A. CRITERII SINTACTICE
  • B. CRITERII MORFOLOGICE
  • VERBELE AUXILIARE
  • Folosirea auxiliarelor
  • CONJUGAREA
  • CONJUGAREA LA DIATEZA ACTIVĂ
  • Conjugarea I
  • Conjugarea a IlI-a
  • Acordul participiului perfect
  • VERBELE NEREGULATE
  • Observaţii asupra conjugării verbelor neregulate
  • Principalele verbe neregulate *
  • CONJUGAREA LA DIATEZA REFLEXIVĂ
  • CONJUGAREA LA DIATEZA PASIVA
  • Verbele auxiliare de modalitate
  • Folosirea impersonală a verbelor personale
  • Folosirea modurilor personale
  • Folosirea modului indicativ
  • Folosirea modului condiţional
  • Folosirea modurilor nepersonale
  • Folosirea modului infinitiv
  • Folosirea modului gerunziu
  • Folosirea modului participiu
  • A. ADVERBELE DE MOD
  • ADVERBELE DE TIMP
  • ADVERBELE DE LOC
  • ADVERBELE DE CANTITATE
  • ADVERBELE DE AFIRMAŢIE
  • ADVERBELE DE NEGAŢIE
  • GRADELE DE COMPARAŢIE ALE ADVERBELOR
  • PREPOZIŢIA
  • A. PREPOZIŢII PROPRII
  • B. PREPOZIŢII IMPROPRII
  • CONJUNCŢIA
  • A. Conjuncţii coordonatoare
  • B. Conjuncţii subordonatoare
  • A. CONJUNCŢIILE COORDONATOARE
  • CONJUNCŢII EXPLICATIVE (DECLARATIVE)
  • CONJUNCŢII TEMPORALE
  • CONJUNCŢII CAUZALE
  • CONJUNCŢII MODALE
  • CONJUNCŢII FINALE
  • CONJUNCŢII CONCESIVE
  • CONJUNCŢII CONSECUTIVE
  • CONJUNCŢII INTEROGATIVE INDIRECTE
  • CONJUNCŢII DUBITATIVE
  • INTERJECŢIA
  • STRUCTURA MORFOLOGICĂ A CUVÎNTULUI
  • DERIVAREA
  • GRADAREA
  • COMPUNEREA
  • SCHIMBAREA VALORII GRAMATICALE
  • PĂRŢILE PROPOZIŢIEI
  • SUBIECTUL
  • PREDICATUL
  • Numele predicativ
  • Acordul predicatului cu subiectul
  • ATRIBUTUL
  • Apoziţia
  • COMPLEMENTUL
  • Propoziţii subordonate explicite şi implicite
  • CONCORDANŢA TIMPURILOR
  • Concordanţa timpurilor la modul indicativ
  • Concordanţa timpurilor în propoziţiile circumstanţiale
  • PROPOZIŢII TEMPORALE
  • PROPOZIŢII CAUZALE
  • PROPOZIŢII FINALE
  • PROPOZIŢII CONSECUTIVE
  • PROPOZIŢII CONCESIVE
  • PROPOZIŢII COMPARATIVE
  • PROPOZIŢII CIRCUMSTANŢIALE DE LOC
  • PROPOZIŢII MODALE
  • PROPOZIŢII RELATIVE
  • SE CONDIŢIONAL (PERIODUL IPOTETIC)
  • VORBIREA DIRECTĂ SI INDIRECTĂ
  • LIMBA ITALIANĂ IERI ŞI AZI
  • Scurtă prezentare istorică
  • Aspecte ale limbii italiene contemporane
  • Stiluri funcţionale
  • BARZELLETTE
  • DALLA GRAMMATICA ALLA LETTURA
  • DALLA LETTURA ALLA GRAMMATICA
  • POETI. PROSATORI

MICĂ GRAMATICĂ A LIMBII ITALIENE

,.

HARITINA GHERMAN • RODICA SÂRBU

MICA GRAMATICĂ A LIMBII ITALIENE

(D
EDITURA ŞTIINŢIFICĂ ŞI ENCICLOPEDICĂ
BUCUREŞTI, 1986

Contri buţiii autorilor : RODICA SÂRBU Noţiuni de fonetică şi ortografie, Articolul, Sub­ stantivul, Adjectivul, Numeralul, Interjecţia, Structura morfologică a cuvîntului H ARITI NA GHERMAN: Pronumele, Verbul, Adverbul, Prepoziţia, Con­ juncţia, Noţiuni de sintaxă, Vorbirea directă şi indirectă, Limba italiană ieri şi azi

Coperta

de: DUMITRU VERDEŞ

PREFAŢĂ

Prezentul volum încearcă într-o formulă succintă să răspundă celor ce doresc să-şi fundamenteze sau să-şi sistematizeze cunoştinţele de limbă italiană, fiind în egală măsură şi un ghid adresat tuturor celor ce doresc să descifreze tainele unei limbi romanice atît de apropiate de limba română. Lucrarea este structurată pe următoarele capitole: Noţiuni de fonetică şi ortografie, necesare spre a-1 îndruma pe cititor în pronunţarea şi scrierea corectă. De asemenea, pentru dobîndirea unei pronunţii co­ recte, s-a considerat necesar ca pe întreg parcursul lucrării accentul tonic al anumitor cuvinte să fie marcat de un punct plasat sub silaba accentuată (favola). Capitolul intitulat Morfologia, organizat in maniera morfosintactică tradiţională, prezintă toate categoriile gramaticale sus­ ţinute de exemplificări integral traduse în limba română. Noţiunile de sintaxă sînt expuse în mod schematic urmărindu-se în mod deosebit diferenţele evidente dintre cele două limbi. Exemplele din acest capitol sînt de asemenea traduse. Pentru a se da o orientare generală asupra originii şi evoluţiei limbii italiene a fost introdus capitelul Limba ita­ liană ieri şi azi, care intenţionează să prezinte pe scurt anumite aspecte ale limbii italiene contemporane. Ultimul capitol. Texte in sprijinul gramaticii, oferă posibilitatea de a regăsi într-o lectură plăcută — por­ nind de la anecdote şi terminând cu textele unor autori consacraţi — unele aplicaţii aie noţiunilor de gramatică cuprinse în prima parte a volumului. în acest scop dispunerea textelor a fost făcută într-o or­ dine gradată a dificultăţilor, eonsiderîndu-se necesar ca primele dintre acestea să fie traduse integral, pe cîtă vreme celelalte să fie însoţite de traduceri şi explicaţii parţiale. Fiecare text reprezintă ilustrarea con­ cretă a unor fenomene gramaticale ce au fost puse în valoare prin sublinieri speciale şi trimiteri directe la capitolul de teorie din prima parte a lucrării. Cartea de faţă nu are pretenţia de a fi tratat exhaustiv faptele de limbă, ci s-a orientat mai curînd spre aspecte contrastive şi spre cele cu caracter practic, scopul acesteia fiind acela de a asigura o consultare nu numai rapidă dar şi eficientă. Conştiente de faptul că expunerea teoretică a gramaticii fără exer­ ciţii de memorizare şi de repetare spre a se dobîndi deprinderi şi auto5

matisme este insuficientă, autoarele şi-au propus să pună Ia dispoziţia publicului şi un viitor volum de exerciţii aplicative, volum care a fost intitulat Utilissimo şi care, se speră, va apărea cit mai curine! posibil. In fine, volumul acesta reprezintă o încununare a îndelungatei-co­ laborări profesionale precum şi a prieteniei ce leagă încă de pe vremea studenţiei pe cele două autoare. AUTOARELE

SUMAR Prefaţă NOŢIUNI DE FONETICĂ ŞI ORTOGRAFIE Vocalele Diftongii. triftongii Consoanele Litere de origine străina Grupuri de litere Accentul Eliziunea şi apostroful Apocoparea sau trunchierea Adăugarea unor sunete Abrevierile Despărţirea cuvintelor în silabe 5 13 13 14 15 17 18 19 20 21 22 22 24 25 25 25 25 27 27 28 28 30 30 31 31 34 34 35 37 37 37 41 : MORFOLOGIE ARTICOLUL Articolul hotărlt Formele articolului hotărît . Folosirea şi omiterea articolului cu nume proprii Folosirea şi omiterea articolului cu nume de rudenie precedate de adjectivul posesiv Alte situaţii de folosire a articolului hotărît Alte cazuri în care articolul se omite SUBSTANTIVUL Genul substantivelor Genul substantivelor după terminaţie Genul substantivelor după înţeles 7 . . hiatul. Prepoziţiile articulate Formele prepoziţiilor articulate Articolul nehotărit '. . Formele articolului nehotărit Articolul partitiv Folosirea şi omiterea articolului partitiv Folosirea şi omiterea articolului .

substantivelor F o r m a r e a femininului substantivelor Numărul substantivelor P l u r a l u l substantivelor masculine P l u r a l u l substantivelor feminine S u b s t a n t i v e invariabile S u b s t a n t i v e cu mai m u l t e forme Substantive cu două forme la singular S u b s t a n t i v e cu două forme la plural S u b s t a n t i v e cu forme duble la singular şi plural S u b s t a n t i v e defective S u b s t a n t i v e cu forme speciale de plural P l u r a l u l substantivelor compuse Declinarea substantivelor ADJECTIVUL P a r t i c u l a r i t ă ţ i ale pluralului adjectivelor Poziţia adjectivelor Acordul adjectivelor F o r m e ale adjectivelor bello şi quello F o r m e ale adjectivelor buono. . ci. grande Complementui adjectivelor Gradele adjectivelor G r a d u l pozitiv Gradul comparativ G r a d u l superlativ Adjective cu forme speciale de comparativ şi superlativ Observaţii asupra formelor speciale (latine) de comparativ şi superlativ . .Observaţii asupra genului. vi 4 45 45 49 49 52 54 55 55 56 58 60 62 62 65 71 72 74 75 76 77 78 73 79 79 81 83 83 84 86 87 87 89 90 91 94 97 97 98 98 99 100 10! 102 103 105 106 . . Adjective cu superlative neregulate Adjective lipsite de unele grade de comparaţie NUMERALUL Numerale cardinale şi ordinale Observaţii asupra numeralelor cardinale Observaţii a s u p r a numeralelor ordinale Folosirea numeralelor cardinale şi ordinale Alte numerale PRONUMELE Pronumele personale Formele pronumelor personale la n o m i n a t i v (cazul subiectului) Folosirea pronumelor personale la n o m i n a t i v Pronumele personale în funcţie de complement Formele accentuate ale pronumelor Pron urnele reflexive Formele neaccentuate ale pronumelor Poziţia formelor neaccentuate (atone) Combinaţii de pronume n e a c c e n t u a t e Particulele pronominale ne.

198 198 199 200 201 202 202 Si impersonal şi si pasiv Tabloul prenumelor şi adjectivelor posesive Pronumele şi adjectivele demonstrative Pronumele şi adjectivele de identitate Pronumele relative Pronumele şi adjectivele interogative Adjectivele exclamative Pronumele şi adjectivele nehotărite Alte adjective şi pronume nehotărite VERBUL A.Pronumele Promane de politeţe şi adjective posesive 109 110 112 112 114 117 119 122 123 123 128 130 130 131 131 135 140 143 143 143 146 153 158 160 160 160 175 180 185 186 186 186 188 I89 191 191 196 197 . Criterii sintactice B .a Conjugarea a I l I . . Criterii morfologice Modurile şi timpurile cerbului Verbele auxiliare Folosirea auxiliarelor Conjugarea Conjugarea la diateza activă Conjugarea I Conjugarea a I i .a Acordul participiului perfect Verbele neregulate Observaţii a s u p r a conjugării verbelor neregulate Principalele verbe neregulate Conjugarea Conjugarea la diateza reflexivă la diateza pasivă Verbele auxiliare de m o d a l i t a t e Folosirea impersonală a verbelor personale Folosirea modurilor personale Folosirea modului indicativ Folosirea modului condiţional Folosirea modului conjunctiv Folosirea modurilor nepersonale Folosirea modului infinitiv Folosirea modului gerunziu Folosirea modului participiu ADVERBUL Adverbele Adverbele Adverbele Adverbele Adverbele Adverbele de mod de timp de loc de cantitate de afirmaţie de negaţie . .

Prepoziţii proprii B. Conjuncţiile sufoordonatoare Conjuncţii explicative (declarative) Conjuncţii temporale Conjuncţii cauzale Conjuncţii modale Conjuncţii finale Conjuncţii concesive Conjuncţii consecutive Conjuncţii condiţionale Conjuncţii de excepţie Conjuncţii interogative indirecte Conjuncţii dubitative INTERJECŢIA STRUCTURA MORFOLOGICĂ A CUVÎNTULUI Derivarea Gradarea Compunerea Schimbarea valorii gramaticale NOŢIUNI D E SINTAXĂ PĂRŢILE PROPOZIŢIEI Subiectul Predicatul N u m e l e predicativ Acordul predicatului cu subiectul Atributul Apoziţia Complementul Propoziţii subordonate explicite şi implicite FRAZA A. Prepoziţii improprii CONJUNCŢIA A.. Gradele de comparaţie ale adverbelor PREPOZIŢIA A. 222 233 233 234 237 238 238 239 239 240 241 241 242 244 245 245 246 248 249 251 .Locul adverbelor in propoziţie . F r a z a prin s u b o r d o n a r e timpurilor Concordanţa timpurilor l a m o d u l indicativ Concordanţa timpurilor la m o d u l conjunctiv Concordanţa timpurilor în propoziţiile interogative condizionale ) Concordanţa timpurilor în propoziţiile circumstanţiale Propoziţii t e m p o r a l e Propoziţii cauzale Propoziţii finale ••i : Î .. Conjuncţiile coordonatoare B . 203 203 206 206 209 212: 212 213 213 214 214214 215 215 215 216 216 216 217 218 220 — . : : : : : : : . : : :. F r a z a prin Concordanţa coordonare B . indirecte (se non 254 256 256 257 258 10 ..

PROSATORI 258 259 259 259 260 260 261 262 264 268 268 270 272 279 279 286 291 306 .Propoziţii consecutive Propoziţii concesive Propoziţii comparative Propoziţii circumstanţiale de loc Propoziţii modale Propoziţii relative Propoziţii condiţionale Se condiţional (periodul ipotetic) VORBIREA DIRECTĂ ŞI INDIRECTĂ LIMBA ITALIANĂ IERI ŞI AZI Scurtă prezentare istorică Aspecte ale limbii italiene contemporane Stiluri funcţionale TEXTE EV SPKIJDrtTL GRAMATICII BARZELLETTE DALLA GRAMMATICA ALLA LETTURA DALLA LETTURA ALLA GRAMMATICA POETI.

I .

i. p (pi). Vocalele §2 Limba italiană are 5 vocale: a. fratèllo — frate. cu^ura — cultură. Ordinea aşezării literelor în alfabet şi denumirea lor convenţională în limba italiană este următoarea: a (a). la vu. 1 (elle). e şi o pot avea în silabă accentuată o pronunţie închisă sau deschisă. quaderno — caiet — qu. d (di). în funcţie de accentul silabei sau de grupul vocalic din care fac parte. e. m (emme). o. u. ti. v (vu sau ci). b (bi). la enne.NOŢIUNI DE FONETICĂ ŞI ORTOGRAFIE (NOZIONI DI FONETICA ED ORTOGRAFIA) §1 Alfabetul limbii italiene cuprinde 26 de litere dintre care 21 de origine latină şi 5 (j. erre. o . w. o . e (ci). gi. s (esse).lbi. a. erre. x. u. o (o). Citirea cuvintelor pe litere se face astfel: libro — carte — ellej i. f (effe). yogur — iaurt— i greca. u. i (i). e (e). z (zeta). a. vittòria — victorie. y (i greca). în mod convenţional însă gramaticile şi dicţionarele notează sunetul închis cu accent ascuţit (') iar cel deschis cu accent grav (s) cu scopul de-a indica: 1) pronunţia corectă a cuvîntului ca în exem­ plele: mése — lună. la i greca. di. q (qu). k. e. Pronunţată separat fiecare literă este precedată de articolul hotărît feminin la (care înlocuieşte substantivul la lettera — litera) ca în exemplele: Ia ci. dolóre — durere. y) adoptate din alte limbi pentru tran­ scrierea cuvintelor de origine străină. enne. In scrierea curentă sunetul închis sau deschis nu se marchează grafic. attènto — atent. r (erre). terma- le . professoréssa — profesoară. x (ics). w (doppia vii sau ci). persóna — persoană. i. §3 B. t (ti). u (a). erre. n (enne). vocalele au urmă­ toarea pronunţie: A. j (i lunga). h (acca). o. g (gì). k (kappa). amica — prietenă. u au întotdeauna sunete unice şi se pronunţă la fel ca în limba română: figura — figură.

quo). g. ciu). oi: coi — voi. Cei mai frecvenţi diftongi sînt: ia. eu: farei — aş face. e. glia. c. neutro — neutru . Vocalele unui diftong aparţin aceleiaşi silabe deci în scris nu se pot separa (vezi § 16). gio. eia (eie. Se va pronunţa deci: esercizio — exerciţiu. gliu). iu: piato — farfurie. ue. C. (glie. moina — răsfăţ. sciu). exer­ ciţiu. Diftongii sînt grupuri formate din două vocale alăturate care se pronunţă cu o singură emisiune de voce. hiatul. guerra — război. vocalele i şi u nu alcătuiesc cu vocalele ală­ turate diftongi. uo: puntuale — punctual. /t'ero-mîndră. cu două emisiuni de voce. acestea formează un hiat. o (vocale tari). gl. chiudo — închid. Diftongul rezultă din combinaţia vocalelor i şi u (vocale slabe) cu a. triftongii § 4 A. iu. ie. Cînd două vocale întilnindu-se se pronunţă separat. deoarece în aceste grupuri ele rămîn simple semne grafice care indică o pronunţie specifică consoanelor: q. Diftongii. ai. * omonime — cuvinte identice ca formă dar diferite ca sens: fiera-fiarâ. Vocalele hiatului fac parte întotdeauna din două silabe diverse. erba — iarbă. causa — cauză . scio. § 5 B. piaţă. fuori — afară . 2) pronunţia corectă a unor omonime* la care sunetul închis sau deschis al respectivelor vocale este singurul indiciu pentru sensul diferit al acestora: è (e închis) pèsca — pescuit légge — lege é — şi vènti — douăzeci ó (o închis) vòlto — faţă fóro — gaură cólto — cult rósa — roasă fògge è (e deschis) pèsca — piersică — citeşte è — este vènti — vînturi ò (o deschis) vòlto — întors fòro — for. emblemă. au: zaino — rucsac. fieno — fin. Vocala e la începutul unui cuvînt nu se diftonghează: se pro­ nunţă ca e iniţial în limba română din cuvintele: erou. còlto — cules ròsa — trandafir Vocalele e şi o în silabă neaccentuată au întotdeauna sunet închis. fieratîrg. io. fiore — floare. ei. scia (scie. se. fiume — rîu : ua. qui. 14 . NOTĂ: în grupurile qua (que. glio. ciò. egli — el. giù). già (gie.metro — termometru .

miei — ai mei. ae. mangiai — mîncai. sau pot fi duble: mamma — mamă. 2). nu se despart în scris. cucina — bucă­ tărie. po-e-ta ~ poet. Pronunţarea următoarelor consoane este identică cu cea din limba română: 1. n.altei vocale. 15 . re-a-gi-re — a reacţiona. r. «o. fmestra — fereastră. oe: te-a-tro — teatru. gelo — ger. p. programma — program. albergo — hotel . coda — coadă. c şi g urmate de vocalele e şi i: cesto — coş. § 6 C. t. A. <dopo — după. o ) în grupuri ca ea. figliuolo — figliolo — fiu. . e.aparţinînd aceleiaşi silabe. gara — întrecere. camera — cameră. Consoanele duble (le doppie) care sînt o caracteristică a limbii italiene iar pronunţia lor corectă cere o durată prelungită a sunetului respectiv: oggi — azi. raccontare — a po­ vesti (vezi § 8). u) sînt accentuate şi se află lingă alte vocale: pa-u-ra — frică. critico — critic. Triftongii se formează din vocalele slabe t şi « care se alătură . § 8 B. NOTĂ: Triftongul iuo tinde în limba modernă să fie înlocuit de diftongul io: giuoco — gioco — joc. Cei mai frecvenţi triftongi sînt: uai. 4. ghioKo — lacom . Consoanele § 7 în limba italiană consoanele pot fi simple: tema — temă. gusto — gust. pi-o-lo — ţă­ ruş.go/a — gît. v bambino — copil. d) în mod excepţional în cuvinte ca li-n-to — lăută. gloria — glorie etc. letto — pat. iei. iai: guai! — vai !. m. c) cînd cuvintele se formează cu prefixele ri şi re: ri-a-ve-re — a avea din nou. l. d-o — unchi. b) cînd vocalele slabe (i. ragne — riduri. chiace — cheie. uoi. a-e-re-o — avion.Hiatul se formează: a) Cînd se întâlnesc două vocale tari (a. Triftongii sînt grupuri formate din trei vocale alăturate •care se pronunţă cu o singură emisiune de voce şi. po-e-si-a — poezie. 3. ci-a — stradă. 1. <vezi § 8. Pronunţarea următoarelor consoane este diferită faţă de limba română. f. stanco — obosit. a. d. c şi g urmate de vocalele a. gigante — uriaş . b. c şi g urmate de vocalele e si i între care se intercalează un h •amiche — prietene. clima — climă. magro — slab. cuoi — boi. 2. o sau de alte consoane: cuore — inimă.

d) dublă intervocalica: cu respectiva prelungire a _ sunetului: essere =. questo — acesta. persino — pînă şi . e) urmată de consoanele e.) hangar — hangar (pronunţat ungar). squadra — echipă. pi. faţă de o — sau . professore — profesor. cinque — cinci. sforzo — efort. acquistare — a cumpăra. In cuvintele în care q este precedat de e pronunţia sunetului se prelungeşte ca la consoanele duble. Non capisco un 'acca — Nu înţeleg nimic. sporco — murdar. hanno — ei au. hai — tu ai. şi se pronunţă cua. II (acea) nu se pronunţă fiind un simplu semn grafic: a) în unele interjecţii: ahi — vai ! (pronunţat — aii). t: scolaro — şcolar. b) între consoană şi vocală: pensare — a gìndi. faţă de a — la . faţă de anno — a n . ha — el are.) . 2). studio — învăţătură. Sicilia — Sicilia. ahimè / — aoleu ! (pronunţat aimè). faţă de ai (prepoziţie articulată mase. cue. aggettivo — adjectiv se pronunţă agetivo cu prelungirea respectivelor consoane duble. c) în poziţie iniţială a unor cuvinte împrumutate din alte limbi: hotel — hotel (pronunţat otel).Respectarea consoanelor duble în pronunţare şi scriere este obliga­ torie deoarece adesea ele marchează sensul diferit al unor cuvinte: penna — peniţă pena — pedeapsă beila — frumoasă bela — behăie carro — car caro — drag rossa — (de culoare) roşie rosa — trandafir NOTĂ: în cazul dublării consoanelor c şi g înainte de vocalele e şi i. suono — sunet . sono — sìnt. hitleriano — hitlerist (pronunţat itleriano. vai! (pronunţat — de). ghe-ghi — pronunţia consoanei h este aceeaşi ca şi în limba română (vezi § 8. Lipsa valorii fonice a dat acestei consonante sensul de „nimic" în expresii de tipul: Non vale un 'acca — Nu valorează nimic. care ar putea fi confundate cu alte părţi de vorbire pronunţate identic : ho — eu am. 4. p. liquido — lichid. pronunţate accua şi aceuistare cu insistenţă asupra consoanei c. deh ! — iertare. Q (cu) este întotdeauna urmată de u şi o altă vocală în diftong: qua-. f. pronunţia lor în italiană este unitară: accento — accent se pronunţă acento prelungindu-se consoana e fără însă a fi repetată ca în limba română . — Se pronunţă ca în limba română (surd) cînd este: a) iniţială urmată de o vocală: secolo — secol. consi• glio — sfat. fără alte modificări: acqua — apă. q.a fi. b) la unele persoane în conjugarea verbului „avere" la indicativ prezent. 3. sasso — piatră. 2. que-. S (esse) are pronunţii diferite în funcţie de poziţia sa în cuvînt.cui: quadro — tablou. spre deosebire de limba română în care fiecare consoana se pronunţă repetat. 16 . In grupurile che-chi. qui-.

l. neexistînd o regulă care să delimiteze strict cele două feluri de pronunţare ale consoanei z. dama — dans. y se folosesc pentru scrierea unor cuvinte împrumutate din alte limbi. pronunţat gez). b) urmată de consoanele b. b) dz: zero — zero. m. —. W (doppia vu) se pronunţă fie v-. milanese — milanez. prezzo — preţ.ehilogram (pronunţat chilogramo) .. J (i lunga) se poate pronunţa ca vocala i în cuvinte ca: iugo­ slavia. k. w. Pentru o pronunţare cît mai corectă se recomandă şi consultarea-: unui dicţionar de specialitate. g. pronunţat uischi). NOTĂ: în unele cuvinte compuse sau formate cu prefixe. svenire — a leşina. n. judo — (din japoneză. Risorgimento — ist. kolkhos — colhoz sau ca grupul de litere che: kepi — chipiu (pronunţat chepi). K (cappa) se pronunţă ca un c românesc în cuvinte ca: klaxon — claxon. dar se întîlnesc şi în unele nume proprii italiene ca: Jacopo — Iacob. Mar ionio — . 5. Z (zeta) indiferent de poziţia sa în cuvînt sau de faptul că este simplă sau dublă are două pronunţii: a) ca ţ românesc: lezione — lec­ ţie (pronunţat leţione).Marea Ionică. d.— Consoana s se pronunţă ca z românesc (sonor) cînd este: a) simplă intervocalica: riposo — odihnă (pronunţat ripozo). usare — a folosi. ex-direttore — fost director. week-end (din engleză. extra — extra. junior — junior sau prin sunetul specific limbii străine: jaz:— jaz (din engleză. zio — unchi ..wolframio — wolfram. kaki — culoarea kaki (pronunţat cachi) şi respectiv ca grupul de litere che în abreviaţiile : km. pronunţat uichend) . azzurro — albastru. v: snel­ lo — zvelt (pronunţat znelo). X (ies) se pronunţă cs\ saxofono — saxofon. fie printr-un sunet adaptat la pronunţia limbii italiene. 17 . risuonare — a răsuna. ca în limba română: stasera — astă seară. kg. deşi în poziţie intervocalica. super. tristezza — t r i s ­ teţe. Litere de origine străină § 9 Literele de origine străină: j . Wagner — „ sau cu sunetul specific limbii străine de origine : wisky — wisky (din engleză. pronun­ ţat jabò). x. girasole — floarea-soarelui. s se pronunţă surd. Aceste litere pot fi pronunţate fie ca în limba de origine a cuvîntujui care le conţin. zolla — brazdă. organizzare — a organiza. pronunţat giudo) . r. bisbigliare — a susura. Risorgimene Pentru s intervocalic indicaţiile se referă la limba literară deoarece* în vorbirea comună pronunţia acestei consoane nu are un caracter unitar pe întreg teritoriul Italiei. jabò — jabou (din franceză. — chilometru (pronunţat chilometro).

scena — scenă. Excepţie. scienza — ştiinţă. ruscel­ lo — rîu. GN — fără sunet corespunzător în limba română-se pronunţă ca un n muiat urmat de i (aproximativ nni) în cuvinte ca: sogno — vis. glucosio — glu­ coza. gloria — glorie. sbaglio — greşeală. scie—+şe. A. Atunci cînd grupul sci este urmat de o vocală. sciupare — a deteriora. glicerina — glicerina. scia-^-şa): sciopero — grevă. scendere — a coborî. com­ pagnia — tovărăşie. în unele cuvinte grupul gn poate fi urmat de i fără să modifice pronunţia: ogni — fiecare. glicine — glicină. Grupurile de litere amintite nu se dublează niciodată şi se pro­ nunţă foarte puternic. SCE — se pronunţă se: pesce — peşte. cînd gli se pronunţă ca în limba română: negligente — neglijent. ascensione — ascensiune. în ce priveşte grupurile de două litere: ce-ci. consiglio — sfat. Tot ca în limba română se pronunţă grupul consonantic gl cînd nu este urmat de i: inglese — englez. geroglifico — hieroglific. nascita — naştere. o particula­ ritate a limbii italiene o constituie existenţa unor giupuri grafice for­ mate fie din clouă litere (digrammi). 3). cînd vocala i din grupul sci + vocală se pronunţă ca atare: sciare — a schia. Excepţii. i ramine doar un semn grafic şi se pronunţă ş + vocala care urmează (scio—>şo. scimmia — mai­ muţă. ele se pronunţă exact ca în limba română (vezi § 7 . ingegnere — inginer. a părăsi. fie din trei litere (trigrammi) care se pronunţă printr-un sunet specific limbii italiene. fascismo — fascism. ghe-ghi. cînd gn se pronunţă ca în română: wagneriano — wag­ nerian. lasciare — a lăsa. sogniamo — noi visăm. GLI — de asemenea fără sunet corespunzător în limba română se pronunţă ca un l muiat (aproximativ Ili) în cuvinte ca: figlio — fiu. ge-gi sau de trei litere che-chi. SCI — se pronunţă şi atunci cînd este urmat de consoană: scin­ tilla — scînteie. piscina — bazin. 18 . compagno — tovarăş. ganglio ~ ganglion.Grupuri de litere § 10 Alături de regulile de pronunţie deja enunţate. sciu—+şu. Excepţie. Wagner.

una dintre acestea se pronunţă cu mai multă intensitate. Accentul tonic. ascuţit sau grav. sillaba — silabă. Excepţii: nu au accent grafic qui — aici. B. apostrofo — apostrof. A. desiderano — ei doresc. Pentru a veni în sprijinul unei pronunţii corecte a cuvintelor „sdrucciole" şi „bisdrucciole". In cuvintele italieneşti poziţia accentului tonic poate fi pe: 1 — penultima silabă (parole piane): bambino — copil. Accentul grafic. 4 — ultima silabă (parole tronche). Accentul grafic. può — el poate. qua — aici. se notează în mod obligatoriu în următoarele situaţii : a) pe cuvintele cu accentul pe ultima silabă (parole tronche): verità — adevăr. lavoro — muncă. trovò — el găsi. In orice cuvînt format din mai multe silabe. ca să. gioventù — tineret. ciò — aceasta.. accent ascuţit)' care marchează vocalele finale precum şi sunetul închis al vocalelor e şi o: perchè — pentru ce. El poate fi de două feluri: 1.. s-a convenit ca în lucrarea de faţă să se marcheze vocala accentuată a acestora printr-un punct aşezat dedesubtul ei. dando­ gliela — dîndu-i-o. 3 — înainte de antepenultima silabă (parole bisdrucciole) : abitano — ei locuiesc. b) pe unele cuvinte monosilabice terminate în diftong: giù — jos.piane". 2. tavola — masă . dintr-un cuvînt se numeşte accent grafic. tocmai pentru a nu se confunda cu accentul grafic. Accentul care marchează această pronunţare se numeşte accent tonic. più — mai. cortile — curte. natura — na­ tură. El nu se notează in scris decît în cazuri speciale (vezi § 11. viceré — vicerege. imitile — inutil. 19 . partì — plecă. 2 — antepenultima silabă (parole sdrucciole): medico — medic. accent grav x care marchează vocalele finale precum şi sunetul deschis al vocalelor e şi o (vezi § 3): caffè — cafea. onestà — cinste. NOTĂ: Majoritatea cuvintelor din limba italiană au accentul pe penultima silabă fiind cuvinte . e). tribù — trib. ventitré — douăzeci şi trei. mai — niciodată. Semnul prin care se notează vocala accentuată. felicità — fericire. lui — el. situaţie în care accentul se notează grafic: città — oraş. facendomelo — făcîndu-mi-1. Aceasta se numeşte silaba tonică iar vocala ei este vocala tonică: favola — fabulă. virtù — virtute. affinché — spre a. catte­ dra — catedră.Accentul § 11 Pronunţarea corectă a cuvintelor din limba italiană este indicată de accentul tonic sau grafic. già — deja. potrà — va putea. pietà — milă. pentru că.

§ 62). dove è — dov'è u n d e este. 2) cu pronumele /o. Yaceea incontrata — o întîlnise. glieYho detto — i-am spus-o. quelYipotesi — acea ipoteză. § 22): l'alunno — şcolarul. Varte — arta. ne — despre (din) aceasta da — la. santo: belYappartamento — apartament frumos. sing. questo. 20 . SanV An­ tonio — Sfîntul Anton. — dacă si — se (pron. la (v. gran^ anima — suflet mare. § 87 . mangiò — el mîncă . quello uomo—quell'uomo—acel om. per­ soana a IlI-a a verbelor regulate la indicativ-perfectul simplu: par­ lerò — voi vorbi. grande (v. § 18) şi prepoziţiile formate cu acestea {v. Eliziunea este obligatorie în următoarele situaţii: 1) cu articolele Io. gliela (v. § 20) precum şi cu articolul una (v. A. — va vorbi. ammestate — o vară. una amica — un^mica—o prietenă. reflexiv) di — de (prepoziţie) la — articol hot. parlerà. e) pe unele cuvinte plurisilabice al căror accent diferit este sin­ gurul indiciu al diferenţei de sens: àncora — ancoră sùbito — imediat compito — temă capitano — căpitan nettare — a curati ancora — mea subito — suferit compito — împlinit capitano — se întîmplă nettare — nectar Eliziunea şi apostroful § 12 Eliziunea este căderea vocalei finale neaccentuate a unui cuvînt urmat de alt cuvînt care începe tot cu o vocală. (v. în locul vocalei suprimate se pune apostroful: lo aereo — l'aereo — avionul. 89) : Vho guardato — l-am Pi ivit. dell'eròa — a ierbii. quesf albero—pomul acesta. parlò — el vorbi . la. quello. 96). glielo. de la (prepoziţie) d) pe persoana I şi a IlI-a a verbelor la indicativ-viitor. § 61 . all'ospite — musafirului. fem. 3) cu adjectivele bello.c) pe unele cuvinte monosilabice omonime pentru a marca deo­ sebirea de sens: è — este tè — ceai sé — pe sine si — da di — zi là — acolo ne — nici dà — el dă e — şi te — pe tine se.

d'altra parte — pe de altă parte. cu' — casa — casa. ca fenomen caracteristic limbii italiene. dalle ami­ che — de la prietene. Adesea eliziunea depinde de stilul personal al vorbitorului. grande cosa — gran cosa — mare lucru. Apocoparea nu este obligatorie dar se poate face în următoarele condiţii: a) cuvîntul să fie format din mai multe silabe iar ultima să nu fie accentuată . Exct 'pţii in care ape coparea este mar 3ată de apos trof : un po' — un poeo . m. § 19): le ore — orele. . nella Italia — în Italia. d'accordo — de acord. de' — dei -. 3. § 16) : lo orologio — ceasul. § 90.f ă . C'incontriamo alle sette — Să ne întîlnim la ora şapte. Spre deosebire de eliziune apocoparea nu se notează cu apostrof. quello ragazzo — quel ragazzo — acel băiat. este suprimarea vocalei sau a unei silabe finale neaccentuate a unui cuvînt. va' — vai -. cosa da imparare — lucru de învăţat.ai. Excepţii: d'ora in poi — de acum înainte. r: bel parco — parc frumos. în limbajul presei se observă uneori tendinţa de a nu respecta acest feno­ men. Apocoparea sau trunchierea § 13 Apocoparea.21 . fa'.pu i n . precum şi unele imperative : da' — dai — dă.fai . ale. n. di' — diei —spune.4) cu particulele pronominale şi adverbiale (v. quale è — care este.d u -te. esser felice — a fi fericit. b) prin căderea vocalei sau silabei finale cuvîntul să se termine într-una din consoanele: l. La sfîrşitul rîndului în cazul despărţirii în silabe (v. B. Nu se recomandă eliziunea după: 1) articolele le. gli italiani —italienii. 2) prepoziţia da pentru a nu fi confundată cu di: libro da acquis­ tare — carte de cumpărat. gli şi respectivele prepoziţii articulate (v. signore Ferrari — signor Ferrari — domnul Ferrari. amor patrio — dragoste de patrie. anello d'ar­ gento — inel de argint. cari che abbaia — cline care latră. 5) cu prepoziţia di: la carta d'Italia — harta Italiei. 93): C'era urm volta — A fost odată. în faţa altui cuvînt: cane che abbaia. degli occhi — ai ochilor. gran libro — carte mare.

mo — gentilissimo — prea amabile 111. gn. o — sau. precum şi prepoziţia a — la.mo — Affezionatissimo — Prea devotatul 22 . y: belìo specchio — oglindă frumoasă. Orice cuvînt prescurtat este urmat în mod obligatoriu de punct fără a fi necesar ca următ-orul cuvînt să înceapă cu literă mare. — Signoria Vostra — Domnia Voastră Aîî. adăugarea unor sunete de legătură (accrescimento — adăugare) la sfîrşitul sau începutul unui cuvînt. Cind conjuncţiile e — şi. piccolo gnomo — spiriduş mic. ed allora — şi atunci. — Professore — profesor Avv. Abrevierile § 15 Abrevierile sînt prescurtările unor cuvinte la care se recurge adesea în limba italiană contemporană. — Ragioniere — contabil On. — Avvocato — avocat Ing. A. X. Cele mai obişnuite abrevieri sînt: A. Cuvintelor care încep cu s . — Onorevole — Stimate Gent.mo — Illustrissimo — mult prea stimate S. in lspagna — în Spania. per xscherzo — din glumă.V.e) apocoparea să nu fie făcută în faţa unor cuvinte care încep cu s urmat de consoană (s impur). un cane oi un gat­ to — un cîine sau o pisică. — Dottore — doctor (titlul ştiinţific) Prof. z. sig. sau Dr. cado ad aspettare — merg să aştept. acestora li se adaugă un d final : tu ed io — tu şi eu. B. quello yogurt — acel iaurt.f consoană şi sînt precedate de cuvinte care se termină în n sau r — li se adaugă un i iniţial : in iscuola — în şcoală. per iscritto — în scris.ra — Signora — doamnă (doamnei) Sig. ps. pn. Adăugarea unor sunete § 14 Fenomen opus apocopării prin care se suprimă sunete şi silabe.na — Signorina — domnişoară Dott. sînt urmate de un cuvînt care începe cu o vocală. grande zaino — rucsac mare. Termenii epistolari de adresare: Egr. — Ingegnere — inginer Rag. intervine uneori pentru obţinerea unei pronunţii cît mai melodioase. — Egregio Signore — stimate domn Sig.

— tonnellata — tonă No. — numero — număr D. v. — nota bene — — observă ! fig. f. un partid etc. E.E. agg. c a . ind. — femminile — feminin. esempio — exemplu.n. — ante era nostra — înainte de era noastră M. pass. — articolo — articol. — maschile — masculin. Termenii gramaticali uzuali: m. o asociaţie. — participio passato — participiu trecut. es.B. Torino CGIL — Confederazione Generale Italiana del Lavoro — Confederaţia Generală Italiană a Muncii RAI — Radio Audizioni Italiane — Radiodifuziunea Italiană 23 . cong. m. — pagina — — pagina. imp. C.n. — avverbio — adverb. voi. avv. — Medio Evo — Evul Mediu Kg'.s. — era nostra — era noastră a e. art. congiuntivo — conjunctiv. — prossimo passato — trecutul apropiat e. — corrente anno — anul curent (în curs) c m . — congiunzione — conjuncţie. — corrente mese — luna curentă p. un organism internaţional. — capitolo — capitol.p. — volume — volum.s. — vedi sopra — vezi sus.y. Abrevieri care indică noţiuni de timp şi cantitate. sau imperativa — imperativ. cap. — ag­ gettivo — adjectiv. N. ecc. p. — indicativo — indicativ. Sigle Siglele sînt abrevierile rezultate din iniţialele mai multor cuvinte care indică o instituţie. — prossimo venturo — viitorul apropiat p. Abrevieri care indică termeni editoriali: pag. — per esempio — de exemplu. — figura — figura. — chilogramo — chilogram Km.es.B. — eccetera — şi aşa mai de­ parte. — imperfetto — imperfect. PCR — Partito Comunista Romeno — Partidul Comunist Român PCI — Partito Comunista Italiano — Partidul Comunist Italian ONU — Organizzazione /V'azioni Unite — Organizaţia Naţiunilor Unite CGE — Compagnia Generale di Elletricità — Compania Generală de Electricitate CIO — Comitato Internazionale Olimpico — Comitetul Olimpic In­ ternaţional FIAT —Fabbrica Italiana Automobili Torino — Fabrica Italiană de Maşini. — chilometro — kilometru tomi. un organ central. part. — manoscritto — manuscris.

ca şi-n limba română. mai ales îu presa contemporană. cum ar fi: apostrof la sfîrşit de rînd. Se reco­ mandă evitarea acestor greşeli. folosirea articolului şi a prepoziţiei articulate fără eliziune (allo albergo — la hotel. i) apostroful nu poate ramine izolat la sfîrşitul rîndului. spre deose­ bire de limba română. f) diftongii şi triftongii nu se pot despărţi. sce. con-so-n&n-te — consoană. pa-ro-la — cuvînt. Y&t-mo-sfe-ra — atmosfera.Despărţirea cuvintelor în silabe § 16 Pentru a despărţi corect cuvintele în silabe. mi-ni-stro — ministru. &1-CU-TÌO — v r e u n . h) vocalele unui hiat se despart în silabe diferite: e-ro-e — erou. di-a-fa-no — diafan . nel-Fe-ser-ci-to — in armată. gli. d) grupul s -f. a -ros-si-re — a roşi. In ce priveşte despărţirea în silabe la capătul rîndului. mai ales cînd aceasta se impune la sfîrşit de rînd. miei — ai mei. n. ae-qna — apă. a-scol-ta-re — a asculta. ei aparţin aceleiaşi silabe: uo-mo — om. at-ira-ver-so — prin. x. e) dublele aparţin unor silabe diverse.). o singură silabă cu vocala următoare : di-sţia-ce-re — neplăcere. se ţine seama de următoarele re­ guli : a) fiecare consoană formează o silabă cu vocala următoare: sa-lu-te— sănătate. deci des­ părţirea se face astfel: del-Va\4i-c-vo — al elevului. g) de asemeni nu se pot despărţi formînd o silabă unică grupurile consonantice: gn. a-tle-ta ~ atlet. po-e-ta — poet. m. abateri de la regulile amin­ tite.consoană nu se desparte ci formează. buoi — boi . se observă uneori. r urmate de o altă consoană formează o silabă cu vocala precedentă: car-ne — carne. . c) consoanele 1. fi-g\ia — fiică. im-pa-ra-re — a învăţa. ru-scd-lo — rîu . inclusiv grupul consonantic cq al-li-e-co — elev. com-pa-gna — tovarăşă. sci: joe-see — peşte . b) orice consoană urmată de 1 sau de r formează o silabă cu vo­ cala care urmează : eru-de-le — crud. pun-tua-le — punctual. ma-gro — slab .

nehotărit (articolo indeterminativo) şi partitiv (articolo partitivo). După funcţia sa gramaticală articolul este hotărlt (articolo determi­ nativo). el fiind alipit substantivului. în care poziţia articolului este -enclitică. în limba italiană articolul este proclitic şi apare ca un cuvînt independent: la camera — camera. le case — case/e. Spre deosebire de limba română. il perché — cauza. Articolul se acordă întotdeauna în gen şi număr cu categoria gra­ maticală pe care o determină. Vandare — mersul etc. deierrninîndu-i genul şi numărul: il lavoro — munca. gli uomini — oa­ menii. Vutile — utilul. l'esempio — exemplul. ARTICOLUL HOTARÎT Formele articolului hotărît § 18 Genul Singular IL Masculin LO L' LA Feminin L' LE Plural I GLI 25 .MORFOLOGIE (MORFOLOGIA) ARTICOLUL L'ARTICOLO § 17 Articolul este categoria gramaticală care nu apare niciodată singură ci însoţeşte un substantiv sau un echivalent al acestuia.

NOTĂ: Articolele Io şi la în faţa substantivelor masculine şi feminine la singular seapostrofează. gli zoccoli — saboţii . x. dar il tuo amico . B. gli spazi — spaţiile. dar i migliori ingegneri — cei mai buni ingineri. gli italiani — italienii . le onde — valurile. gli gnocchi — găluştele. l'università — universitatea^ le università — universităţile. gli yogurt — iaur­ turile . E. lo zio — unchiul . lo iutificio — fabrica de iută. ii Yestito — rochia. lo zoccolo — sabotili (încălţămintea) . pn. l'onda — valul. i urmat de vocală): il libro — cartea. Articolele 1' şi gli se folosesc înaintea substantivelor masculine singular şi plural care încep cu vocală: l'albergo — hotelul. gli ingegneri — inginerii.. lo scultore — sculp­ torul. le azioni — ac­ ţiunile. gli gnomi — spiri duşii. z. lo xilofono — xi­ lofonul. § 12): Vitaliano — italianul. Articolele Io şi gli se folosesc înaintea substantivelor mascu­ line singular şi plural care încep cu: s impur *.§ 19 Folosirea uneia sau alteia dintre formele articolului depinde întotdeauna de iniţiala cuvîntului pe care-1 precedă (substantiv. Vinglese — englezul. lo gnomo — spiriduşul.. pronume) : lo scolaro — şcolarul. verb. gn. x. gn. A. l'esame — exa­ menul. pn. lo yogurt — iaurtul. le erbe — ierburile. lo gnocco — găluşca. gli psicologi -. gli alberghi — hotelurile . gli zii — unchii . spavento spaimă. gli esami — examenele. il piatto — farfuria. la scienza — ştiinţa. z. l'amico — prietenul. lo iugoslavo — iugoslavul.. y. il quartiere — cartierul. lo pneitmococco— pneumococul. le ricerche — cercetările. sgorbio — pată de cearnelă. i urmat de vocală: lo spazio — spaţiul. ps. gli xilofoni — xilofoanele. i vestiti — rochiile. le scienze — ştiinţele . ps. i piatti — farfuriile . 26 .psihologii. * S impur este ş urmat de consoană: studente — student. D. Articolele la şi le se folosesc în faţa substantivelor femininesingular şi plural care încep cu o consoană: la \ia — strada. Articolele 1' şi le se folosesc înaintea substantivelor femininesingular şi plural care încep cu vocală: l'azione — acţiunea. le vie — stră­ zile . l'erba — iarbă. glipneumococchi— pneumococii . y. i libri — cărţile . gli iugoslavi — iugoslavii . C. Eliziunea nu se recomandă însă la plural chiar dacă vocalele care se întîlnesc sînt identice (v. gli iutifici — fabricile de iută. dar il piccolo scolara — micul şcolar . gli scultori — sculptorii . Articolele ii şi i se folosesc în faţa substantivelor de genul mas­ culin la singular şi respectiv plural care încep cu o consoană (exceptînd s impur *. adjec­ tiv. la ricerca — cercetarea. gli inglesi — englezii . lo psicologo — psihologul. i quartieri — cartierele .

nel centro della città — în centrul oraşului. la della alla dalla nella sulla pi­ le delle alle dalle nelle sulle r dell' all' dall' nell' sul!' di a da in su Prepoziţiile articulate se folosesc după aceleaşi reguli ca şi arti­ colul hotărît. da -j. coi ragazzi — cu băieţii.Prepoziţiile articulate § 20 Prepoziţia articulată este o caracteristică a limbii italiene. ii del al dai nel sul pi. negli ospedali dai inalati — în spitale la bolnavi. su. fiind categoria gramaticală cea mai frecvent întâlnită în frază. visita allo zoo — vizită la grădina zoologică. Ea se formează din unirea articolului hotărît al unui substantiv precedat de o prepoziţie. i dei ai dai nei sui sing. in. fem inin sing. Principalele prepoziţii care se unesc cu articolele hotărîte la sin­ gular şi plural sînt di. a. Tendinţa limbii contemporane este însă de a folosi prepoziţia con separat de articol. adică în funcţie de iniţiala cuvîntului pe care-1 precedă (v. da. Formele prepoziţiilor articulate § 21 Articol masculin Prepoziţie sing. coli' anima — cu sufletul. davanti al­ l'entrata del palazzo — în faţa intrării blocului. 27 . il rilievo dei paesi vicini ~. si parla sul contributo della letteratura — se vorbeşte despre contribuţia literaturii. cu aceasta: di -f la cucina = della cucina — (a) bucătă­ riei : despre bucătărie .relieful ţărilor vecine. § 19): il colore della tovaglia — culoarea feţei de masă. a i i ristoranti = ai ristoranti — la restaurante . Io dello allo dallo nello sullo Pi­ gli degli agli dagli negli sugli masculin feminin sing. coi sînt forme frecvent întîlnite: col tempo — cu timpul. colla.l'aeroporto = dall'aeroporto — (de) la aeroport. Prepoziţia con se poate uni şi ea cu articolul hotărît: col. le scoperte degli scienziati — descoperirile oamenilor de ştiinţă.

în loc de della. dei. a\ co' în loc de nei. ps. un beli''appartamento — un apartament frumos. pn. gn. un documento — un act. fie în forme apostrofate: ne'. a Io. ARTICOLUL NEHOTĂRÎT § 22 Spre deosebire de articolul hotărît care determină cu precizie un substantiv. NOTĂ: în textele literare vechi prepoziţiile articulate apar fie în forme separate: de la. x. articolul nehotărît (l'articolo indeterminativo) îl indică doar din mulţimea substantivelor de acelaşi fel. Articolul nehotărît un se foloseşte înaintea substantivelor (sau adjectivelor) masculine. Formele articolului nehotărît § 23 Genul Masculin Singular un uno una un' Plural dei degli delle Feminin § 24 Criteriul de alegere a formei corecte a articolului nehotărît este identic cu cel al întrebuinţării articolului hotărît: prima literă a cuvîntului pe care-1 precedă. Articolul nehotărît uno se foloseşte înaintea substantivelor (sau adjectivelor) masculine. un esercito — o armată. un aereo — un avion. iar forme ca pel pentru per ii sau pei pentru per i sînt foarte vechi. i + vocală) sau cu o vocala: un caffè — o cafea. un piccolo strumento — un instrument mic. B. fără a-1 determina. ai. y. uu grande scrittore — un mare scriitor. allo. Ca poziţie articolul nehotărît este proclitic ca şi în limba română. de'. ps. care încep cu s impur. singular. z gn. dalle. singular. z. 28 . A. da le. pn. coi. care încep cu o consoană (în afară de s impur.Prepoziţia per nu se articulează. un noto artista — un artist cunoscut.

un* autista — o şoferită (v. Forma feminină a articolului nehotărît una se foloseşte înaintea substantivelor (sau adjectivelor) feminine la singular care încep cu o -consoană: una contrada — un ţinut. 107): Ho ammirato dei paesaggi — Ho ammirato alcuni paesaggi — Am admirat nişte (unele) privelişti. uno yacht — un iaht. un ghiozdan . C. alcune — unele (v. un autista — un şofer. uno gnaulìo — un mieunat.vocală: nno spazio — un spaţiu. i -f. prezenţa sau absenţa apostrofului este singura marcă a genului: un insegnante — un profesor. uri antica for­ tezza — o cetate veche. degli zingari — (nişte) ţigani. § 13) formei uno: uno Aneddoto = un Aneddoto — o anecdotă. uno psichiatra — un psihiatru. Forma degli se întrebuinţează înaintea substantivelor (sau ad­ jectivelor) masculine care încep cu vocală. una bella storia — o poveste frumoasă. y. x. — femininul un va fi întotdeauna însoţit de apostrof întrucît este format prin eliziune. dei braci figli — (nişte) copii cuminţi. uno smisurato odio — o ură nemăsurată. i -f vocală) : dei limoni — (nişte) lămîi. pn. 2. i 4.vocală: degli album — (nişte) albume. Formele de plural ale prepoziţiei articulate di pot fi înlocuite uneori cu adjectivele nehotărîte alcuni — unii. uno iugoslavo — un iugoslav. §. degli psicanalisti — (nişte) psihanalişti. de la forma una: uno impressione — un' impressione — o impresie. degli eleganti stivali — (nişte) cizme elegante. delle buone amiche — (nişte) prietene bune. gn. Pentru substantivele cu aceeaşi formă pentru ambele genuri. un 'insegnante — o profesoară. ps. gn. x. z. 3. un' assemblea — o adunare. degli gnocchi — (nişte) găluşte. care încep cu o vocală: uri ape — o albină. s impur. degli yak — (nişte) iaci. se foloseşte prepoziţia di combinată cu articolul hotărît cerut de genul şi iniţiala substantivului (sau adjectivului) respectiv. z. uno xilofonista — un xilofonist. pn. ps. uno zaino — un rucsac. degli xilofoni — (nişte) xilofoane. singular. dei compagni — (nişte) to­ varăşi. §36). NOTĂ: Se va acorda o atenţie deosebită ortografiei corecte a articolului nehotărît singular care precedă substantive care încep cu o vocală: — masculinul un nu se va scrie niciodată cu apostrof deoarece este format prin apocoparea (v. uno pneum ococco — un pneumococ. 1. Forma un' a articolului nehotărît se întrebuinţează înaintea substantivelor (sau adjectivelor) feminine. un'eroica lotta — o luptă eroică. Pentru pluralul articolului nehotărît neexistînd forme proprii. una strana notizia — o veste ciudată. Pentru pluralul articolului nehotărît feminin există forma delle folosită pentru toate substantivele (sau adjectivele) : delle donne — (nişte) femei. delle operaie — (nişte) muncitoare. Forma dei se foloseşte înaintea substantivelor (sau adjectivelor) masculine care încep cu consoană (în afară de s impur. y.X. D. y. degli iutifici — (nişte) fabrici de iută. una squadra — o echipă. Substituirea este recomandată mai ales cînd 23 .

Sublinierea unui contrast: Siete per noi degli amici e non dei nemici — Sînteţi pentru noi (nişte) prieteni şi nu (nişte) duşmani. Ho parlato con alcuni studenti — Am vorbit cu nişte studenţi. degli. Articolul partitiv se foloseşte pentru: A.dei. La plural sensul şi formele articolului partitiv se confundă cu cele ale articolului nehotărît : (del. dar Ho bevuto' un vino buono — Am băut un vin bun. Pentru a conferi o valoare nedeterminată unui plural nu se foloseşte nici articolul: Ho comperato una mela ed una pera. clţiva. L'uccello aveva delle penne azzurre — Pasărea. 30 . della. delle) ambele indicînd o cantitate nedefinită: Compra dei dolci — Cumpără (nişte) prăjituri . o cantitate oarecare: Mangio del pane — Manine puţina pîine. Ho scelto dei fiori rossi — Am ales nişte flori roşii. C. dello. ARTICOLIJL PARTITIV § 25 Articolul partitiv indică o parte dintr-un întreg sau o canti­ tate nedefinită şi se exprimă în limba italiană prin prepoziţia di + arti­ colul hotărît. Folosirea şi omiterea articolului partitiv § 26 I. Pluralul articolului nehotărît tinde să dispară în limba modernă. — Am cumpărat-un măr şi o pară.substantivul este precedat şi de o altă prepoziţie: Ho parlato co» degli studenti. Per raggiungere V'ideale ci vuole dello sforzo — Pentru a-ţi atinge idealul este nevoie de efort: Ho visto dei film italiani — Am văzut cîteva filme italiene. Determinarea unui substantiv la nominativ cu funcţie de subiect: Ti cercano delle amiche.— Te caută nişte prietene . avea nişte pene albastre. B. dell'. citeva. puţin. La singular un substantiv precedat de un articol partitiv are cu totul alt sens decît un substantiv precedat de articolul nehotărît: Voglio bere del vino — Vreau să beau nişte (puţin) vin. Determinarea unui substantiv în acuzativ cu funcţie de comple­ ment direct: Scrivo degli esercizi — Scriu nişte exerciţii. Ho comperato mele e pere — Am cumpărat mere şi pere. Sensul acestei categorii gramaticale este redat în limba română prin: nişte.

Folosirea şi omiterea articolului § 27 Folosirea şi omiterea articolului hotărît în limba italiană are multe reguli comune cu cele ale limbii române cînd. după categoria substantivelor pe care le însoţesc. II dizionario c'è sullo scaffale — Dicţionarul este pe raft. pe lingă acestea pot apărea alte cazuri. Vado dal medico — Merg la doctor.II. cînd în română spre deosebire de italiană. 31 . Există însă şi frecvente cazuri de neconcordanţă în folosirea şi omiterea articolului. (l'estate — vara. Articolul partitiv se omite: A. Prepoziţiile articulate se comportă după aceleaşi reguli ale folosirii şi omiterii articolelor. andare a teatro — a merge la teatru. abbastanza. meno. în propoziţii negative construite mai ales cu né: Non avete uè amici. uneori forme fixe care nu pot fi încadrate în reguli generale. Folosirea şi omiterea articolului cu nume proprii A. substantivul articulat în italiană este nearticulat în română: Salgo dal tram -— Cobor din tramvai . più. substantivul este articulat sau nearticulat în ambele limbi: nell' aula del­ l'Università — în aula Universităţii. Nume proprii de persoană § 28 Se foloseşte articolul cu numele de familie (il cognome) care » indica: 1. troppo. -Ţinînd cont de această deosebire. personalităţi ale culturii italiene: Le novelle del Boccaccio — nu­ velele lui Boccaccio . grupîndu-le din motive didactice. nici bani. amintim unele reguli de folosire şi omitere ale articolului specifice limbii italiene. il romanzo della Vigano — romanul scriitoarei Vigano. per alcuno: Lui raccontò molte vicende — îmi povesti multe întîmplări . B. Lo faccio per alcuni amici — O fac pentru cîţiva prieteni : In ufficio ci sono più persone — în birou sînt mai multe persoane. în cazul in care substantivele sînt precedate de: molto. ne soldi — Nu aveţi nici prieteni. C. Regulile au un caracter orientativ. substan­ tivul _este articulat: m aereo — cu avionul. essere in cucina — a fi în bucătărie. Cu substantive precedate de altă prepoziţie: Si è unito a dei cattivi amici — Se va spune Si è unito a cattivi amici — S-a unit cu nişte prieteni răi. sau invers. spre exemplu.

mai ales cînd numele se referă Ia femei. don. supranumele . Parlo con Luisa — Vorbesc cu Luiza. 2. Ho un Foscolo in pelle — Ani un volum de Foscolo legat în piele. Michelangelo Merisi fu soprannominato il Caravaggio — Michelangelo Merisi a fost poreclit Caravaggio. Cînd numele se referă la bărbaţi se articulează foarte rar: E1 slato (il) Rossi a dirglielo — A fost Rossi cel care i-a spus-o. Botticelli şi numele unor personalităţi culturale străine: Mi piace tanto Mozart — îmi place mult Mozart. Diomede ed Ulisse idearono il cavallo troiano — Diomede şi Ulisse plănuiră calul troian. e. Mazzini. Arriva donna Lucia — Soseşte donna Lucia. numele unor domnitori. Garibaldi.Iată-1 pe Carlo al meu ! A cele Ì feminine în limbaj familiar: Ci viene anche la Monica ? — Vine acolo şi Monica? b). Nu se foloseşte articolul cu: a) prenume (il nome): Il figlio di Paolo — fiul lui Paul. numele unei întregi familii. Il monumento di papa Urbano Vili è in San Pietro — Monumentul papei Urbano al VHI-lea se află în (catedrala) Sfîntul Petru . 32 . — persoane obişnuite. numele folosite cu sens metonimie: Il Modigliani che ho comprato— Ta­ bloul lui Modigliani pe care l-am cumpărat. prenume precedate de substantivele : donna. papa sau adjectivul santo: Parlatemi di don Giovanni — Vorbiţi-mi de don Giovanni. il dramma di Shakespeare — Drama lui Shakespeare. 4. In acest caz articolul se pune la plural: il governo dei Medici — Cîrmuirea familiei Mediei: Ci saranno anche gli Alberti — Va fi acolo şi familia Alberti. frate (fra ) .Excepţii: Verdi. 3. Incontrò fra Cristoforo — îl întîlni pe călugărul Cristo­ foro . Excepţii: Prenumele masculine însoţite de un determinativ (adj. 5. sau pron . La prodezza di Stefano il Grande — Vitejia lui Ştefan cel Mare (în română articol adjectival) . nume mitologice: La nascita di Venere — Naşterea lui Venus.) Ecco il mio Carlo! . Se foloseşte articolul şi cu denumirile unor opere de artă importante : La Traviata di Verdi — Traviata de Verdi: Il Mosè di Michelangelo c'è a Roma — Moise a lui Michelangelo se află la Roma: Ugo Foscolo è fautore dei Sepolcri — Ugo Foscolo este autorul Mormintelor: Ho ascoltato i Capricci di Niccolò Paganini — Am ascultat Capriciile lui Niccolò Paganini. în aoest caz articolul marchează genul : Recita la Vincenzi — Interpre­ tează actriţa Vincenzi.

la Soma antica — vechea Romă. Excepţii: Numele geografice amintite omit articolul cînd: a) arată o specificare: Le città d'Italia — oraşele Italiei. mări. il Mediterraneo: il Mar Nero. continente. regiuni. Le Baleari. B. VAia. (Haga). deoarece numele geografice sînt masculine. state: l'Africa. nel Belgio — A locui în Lazio. la Romania. Le Alpi. d) prenume însoţite de nume: L'incontro di Dante Alighieri con Beatrice Portinari — întîlnirea lui Dante Alighieri cu Beatrice Portinari. Cipro. I Carpazi.Excepţii: Numele mitologice însoţite de un determinativ: La bella Venere (frumoasa Venus) . Excepţii: il Cairo. i mo­ nasteri di Moldavia — mănăstirile Moldovei. Nu se articulează numele proprii geografice care indică: a) oraşe: Andare a Venezia — A merge la Venezia. L'Aquila è il capoluogo degli Abruzzi — Oraşul Aquila este capitala regiunii Abruzzi. insule mari: il Lazio. rîuri. dar Abitare nel Lazio. b) insule mici: Capri. il Trasimeno. în America. VAquila. oceane. munţi. la Sicilia. 33 . 4. in Americo — A se duce în Franţa. lacuri: l'Atlantico. l'Europa. Il furbo Ulisse (şiretul Ulisse). l'Italia. il Danubio. Excepţie : Rîul Arno : Val d'Arno — Valea rîului Arno. în Belgia. 3. il Madagascar. Gli Appennini. Tornare da Bucarest — A se întoarce de la Bucureşti. NOTĂ: I Numele de oraşe şi insule mici se articulează cînd sînt însoţite de un determi­ nant: la soleggiata Capri — însorita insulă Capri. 2. il Caraiman. b) sînt precedate de prepoziţia in (nu şi de alte prepoziţii) cu condiţia ca numele geografice să fie feminine şi să nu aibă alţi deter­ minanţi : Recarsi in Francia. la Moldavia. la Spezia: Hai visi­ tato il Cairo? —Ai vizitat oraşul Cairo?. Malta: A Capri si può ammirare la Grotta Azzurra — La Capri se poate admira Peştera Albastră. Nume proprii geografice § 29 Se articulează numele proprii geografice care indică: 1. lanţuri muntoase: il Monviso.

matrigna . mia moglie — soţia mea. 34 . tatăl Folosirea articolului ramine facultativă pentru următoarele nume de rudenie: cugino. .cumnat. suo. soacră.socru. vostra figliastra sua la vostra figliastra .fraţii me!. „„^tina d) forme diminutive sau augmentative: la mia nipotina . la mia giovane moglie . tutto il tempo . il nostro zione . .tiu vitreg. Excepţii: . nonno: il suo babbo său. il loro padretatăl lor. c) însoţite de un alt determinant (adjectiv sau substantiv) j j e . Se va spune deci: suo genero sau il suo genero .nepoţica mea . vostro (exceptînd loro): mia madre — marna mea. cognato.mamele voastre.întâmplarea voastră (v. ambedue le mani . entrambi i lati .Mamma.gine­ rele său. . b) precedate de adjectivul posesiv loro: la loro sorella . la vostra vicenda . . cognata . nuora . nonna. Se vor articula numele de rudenie precedate de adjectivul posesia atunci cînd respectivele nume sînt: mQTr . adjectivele: ambedue.mamă vitregă .scumpa t a l o r a . nostra zia — mătuşa noastră. tuo marito — soţul tău.fratele nostru Giovanni. tuo fra­ tello — fratele tău. nostro figlio — fiul nostra. i suoi zii — unchii săi . fratele său mai mic. entrambi. § \)+). genero gnere . suo padre — tatăl său.văr.tinara mea soţie. sorellastra . . U n g a adjectivul posesiv: la tua cara sorella . . il nostro par­ talo Giovanni . tuo. le vostre madri . vostra sorella — sora voastră.unchiul nostra (cel mare) .nora. patrigno . B. la mia nonna — bunica mea.t a t ă Vitreg -figliastro . nostro.f r a t e vitreg. A i t e situaţii de folosire a a r t i c o l u l u i hotărît § 31 în afara cazurilor arătate articolul hotărît însoţeşte de obicei: A.tot timpul. In acest caz locul articolului este între substantiv şi adjectiv.nepotul lor. c u m n a t ă . suocero. figliastrafiică vitregă. P lp a) la plural: i miei fratelli . vostro nipote — nepotul vostru.fnca voastră vitrega.Folosirea şi omiterea articolului cu nume de rudenie precedate de adjectivul posesiv § 30 Nu se articulează următoarele substantive care indică grade de rudenie cînd sînt la singular şi precedate de adjectivele posesive (v § 94): mio. suocera . orice adjectiv posesiv care precedă un substantiv: il mio doveredatoria mea. babbo. cugina .sora lor. tutto. il loro nipote .sora vitrega.amîndouă mimile.ambele parti. verişoară. etc. il suo fratello minore. fratella­ stro .

§ 186) . e) . b) un adjectiv nehotărît: Ciascun uomo lavora — Fiecare om mun­ ceşte . dai capo — din cap . I.Acea revistă era itali­ enească. Quella rivista era italiana —. numeralul ordinal: il primo giorno di scuola — prima zi de şcoală. F. anumite expresii: parlare sul serio — a vorbi serios. acesta neavînd un alt determinant : Egli è medico. fără alt determinant: Sbagliare senza voglia— A greşi fără voie. în italiană se folosesc adesea substan­ tive eu articolul hotărît chiar fără alţi determinanţi: Scrivo l'indirizzo sulla busta — Scriu adresa pe plic. substantive cărora li se conferă o valoare distributivă: Lucia viene il sabato — Lucia vine in fiecare sîmbătă. sau o valoare demon­ strativă: entro il mese — în cursul acestei luni. Ogni attimo è prezioso — Fiecare clipă este preţioasă. le più oneste— cele mai cinstite (v. 11 23 Agosto del 1944 — Ziua de 23 August a anului 1944. 35 . orice parte de vorbire care se substantivează: l'andare—mersul. D. la dodicesima domanda — a douăsprezecea întrebare (v. Agire eon coraggio — A acţiona cu curaj. il perché — cauza (v. — El este un medic bun . b) complement de mod. ii 12 maggio — ziua de 12 mai . dar în prezenţa unui alt determinant se va spune: Egli è un medico buono. NOTĂ: Spre deosebire de limba română. exprimarea orelor şi a datei: Sono le otto — Este ora opt. Cînd substantivul este precedat de: a) un adjectiv demonstrativ: Non dire questa bugia — Nu spune această minciună. substantive al căror sens diferit este marcat doar de articol: da capo — de la început. il fare — acţiunea. essere sui trenta — a avea 30 de ani. § 78. G. Alte cazuri în care articolul se omite §32 Alături de regulile arătate articolul se mai omite în următoa­ rele situaţii: 1. E. occorre del tempo — trebuie timp. — El este medic. dar în cazul unui alt determinant: Agire con il coraggio dell'onesto — A acţiona cu curajul celui cinstit. Cînd substantivul are valoare de: a) nume predicativ. 2. Mangio la frutta — Manine fructe. superlativul relativ: il più bello — cel mai frumos. II.C. § 68).

sia gentile. far capolino — a se ivi.c) complement de loc: In montagna — la munte. fare. pălăria şi plecă. oraş maritim. 3. sentir pietà — a avea milă. amici cari — Socoteală deasă e frăţie aleasă . la grande città maritima — Venezia marele oraş maritim. Prese sciarpa. dar se va spune: al mare — la mare.. dalla nonna — la bunica . . dar vestito della miglior seta — rochie din cea mai bună mătase. mănuşile. prendere. 7. Alături de acestea pot să apară şi alte situaţii. d) de vocativ: Forza ragazzi! — Curaj copii!. Sintesi di chimica organica — Sinteză de chimie organică . provare: aver paura — a-ţi fi frică. Uscita — Ieşire. în unele proverbe: Patti chiari.. 5. Cînd substantivul are funcţia de: a) apoziţie: Venezia. Pe tăbliţe indicatoare: Piazza Esedra — Piaţa Esedra. provar ribrezzo — a-ţi fi scîrbă. raccoglie tempesta — Cine seamănă vînt. cappello e se ne andò — îşi luă şalul. Ingresso — Intrare . sentire. în unele expresii formate cu verbele avere. dar cu alt determinant: Venezia. în titluri de cărţi. è sita nella laguna — Veneţia.. città maritima. este aşezat în lagună. 8. In enumerări: giorno e notte — zi şi noapte.guanti. cînd are şi alt determinant . Chi semina vento. culege furtună. — Doamnă. all' alt — la stop. Automobile Club Italiano — Clubul automobilistic italian . rete da pesca — plasă de pescuit.. ele au caracter orientativ şi de cele mai multe ori se bazează pe forme fixe specifice limbii italiene. in cima — în vîrf . fiţi amabilă. dare. este aşezat în lagună. 6. b) atribut care indică materia: copertina di plastica — invelitoare de plastic . 4. vestito di seta — rochie de mătase. Epilogo — Epilog . Signora. calitatea: uomo di cuore duro — om tare de inimă. Regulile si cazurile enunţate nu pot deveni reguli rigide. de capitole — Storia della letteratura romena — Istoria literaturii romàne . allo stop. scopul: sala da pranzo — sufragerie.

il freddo — frigul. Lucia. Giovanni. il gatto — pisica. il Capo­ danno— Anul Nou. GENUL SUBSTANTIVELOR Genul substantivului după terminaţie § 3 4 A. ii tempo — timpul. în care substantivul are trei genuri (masculin. ii pilota — pilotul. la quercia — stejarul . poate fi substituită de pronume (vezi § 81) şi este flexibilă. fenomene ale naturii: la pioggia — ploaia. la malattia — boala. — fiul. Terminaţii specifice genului masculin: -o: V albero — pomul. la foto — fotografia. acţiuni: la fuga — fuga. il sasso — piatra. Excepţii: Substantive care deşi se termină în -o sint de genul feminin: la mano — mina. feminin şi neutru). ii clima — clima. -ma. evenimente: il compleanno — ziua de naştere. relaţii între subiecte: Vamicizia — prietenia. la biro — pixul. lafratellanza — înfrăţirea . Vottimismo — optimismul. la pecora — oaia. la dinamo — dinamul. fie după sensul substantivului. la sarta — croitoreasa. la moto — motocicleta. în italiană substantivul are două genuri: masculin şi feminin. stări fizice şi psihice: la bellezza — frumuseţea. Io scherzo — gluma. la radio — radioul. Il treno con cui partì il mio cugino Carlo era già sul terzo binario — Trenul cu care plecă vărul meu Carlo era deja pe linia a treia . plante: il garofano — garoafa. Varcobaleno — curcubeul etc. il tele­ gramma — telegrama.SUBSTANTIVUL IL NOME § 33 Substantivul este categoria gramaticală care denumeşte obiecte: la tavola — masa. il despota — 37 . Substantivul este o parte de vorbire principală care poate fi înso­ ţită de determinanţi ca articolul sau adjectivul (vezi § 17. ii sistema — sistemul. -ta: ii problema — problema. ii lavoro — munca. fiinţe: il figlio. Spre deosebire de limba română. 54). la saggezza — înţelepciunea. Il quadro rappresentava il ritratto del nonno — Tabloul reprezenta portretul bunicului. Genul poate fi stabilit fie după terminaţia.

il camion — camionul. Excepţii. -ale: Vanimale — animalul. Excepţii: Sînt femmine substantivele: la capitale — capitala. il nocchiere — cìrmaciul . il vigile attraversò il cortile — Cu puşca în mînă.. Quel brontolone mi mise il bastone tra le ruote — Morocănosul acela îmi puse beţe-n roate. ii capitale — capitalul. Il nuovo locale del tribunale era moder­ nissimo — Noul local al tribunalului era foarte modem. la finale — l'inala. la cambiale — poliţa . Il fienile era pieno zeppo — Fînarul era plin ochi. il canile — cuşca chnelui . -consoană: Vautobus — autobusul. gardianul traversă curtea . -ore: il calore — căldura. -ile: il sedile — scaunul. -one: il mattone — cărămida. il dolore — durerea. il vapore — aburul . ia ferita. il ditale — degetarul. Il colore di quel fiore destava lo stupore di chi lo guardava — Culoarea acelei flori trezea uimirea celui care o privea. Il portiere della squadra alzò il bicchiere di Murano — Portarul echipei ridică paharul din cristal de Murano .il sapone — săpunul. Vonore — onoarea. il gas — gazul. II poema del poeta era un ve. Il suo padrone era un incorreggibile dormiglione — Stăpînul său era un somnoros incorigibil . la spi­ rale — spirala. — rana.. il bastione — bastionul . lo sport — sportul. la morale — morala. lo scaffale — raftul.despotul . La frattura della gamba fu un vero dramma per r atleta — Fractura piciorului a fost o adevărată dramă pentru atlet. ii pedale — pedala. Excepţie: la canzone — cântecul. II cameriere ci portò i caffè — Ospătarul ne aduse cafelele. il campanile — clopotniţa. l'album — albumul.ro programma letterario per i suoi seguaci — Poemul poetului era un adevărat program literar pentru urmaşii săi . il cognac — coniacul: Il tram ed il filobus sono mezzi di trasporto molto 38 . Substantive de genul feminin : la matita — creionul. Il suo favore diventò col tempo vero terrore — Favoarea sa deveni cu timpul adevărată teroare. -ere: il doganiere — vameşul. Con il fucile in mano. il lapis — creionul. lo stivale — cizma: Al numero 30 del viale c'era un ospedale — La numă­ rul 30 de pe bulevard era un spital . il segnale — semnalul.

Gli gettò negli occhi una manata di polvere — îi aruncă în ochi o mînă de praf. la schioppettata— împuşcătura: E' andata a zonzo per tutta la mattinata — A hoinărit toată dimineaţa . il vaglia — mandatul. l'educatrice — educatoarea. la regione — regiunea. la televisione — televi­ ziunea. B. l'enfasi — emfaza. la ver­ tigine — ameţeala. la sintesi — sinteza. La direttrice dell'editrice è anch'essa un ottima scrittrice — Directoarea editurii este şi ea o foarte bună scriitoare. Substantive masculine în -a: il collega — colegul. Terminaţii specifice genului feminin : -a : la terra — pămîntul. ii papa — papa. la oasi — oaza: La Sua ipotesi è sbagliata — Ipoteza dumneavoastră este greşită . la serata — serata. il medaglione — medalionul. 39 . Vomissione — omiterea.comodi — Tramvaiul şi troleibuzul sînt mijloace de transport foarte comode . la crisi — criza. durata serii. Excepţii: Substantive masculine în -ione: il rione — raionul il bastione — bastionul. la via — strada. la ruggine — rugina: La sua testardaggine è la prova della stupidaggine — încăpăţînarea sa este dovada prostiei. la ragione — motivul. Excepţii. -igine. Vallenaitiee — antrenoarea: L'autrice del­ l'„Edera" è la scrittrice Grazia Deledda — Autoarea romanului „Iedera" este scriitoarea Grazia Deledda . il monarca — suveranul. La tesi di laurea era una valorosa analisi della lirica pascoliana — Teza de diplomă era o valoroasă analiză a liricii lui Pascoli. La cima della montagna era tutta di pietra — Vîrful muntelui era în întregime de piatră . la lettura — lectura. l'avarizia — zgîrcenia. -ione. la questione — chestiunea. l'aranciata — oranjada. -uggine: la sfacciataggine — neobrăzarea. ii duca — ducele. la diagnosi — diagnosticul. -trice : la pittrice — pictoriţa. la gomitata — lovitura cu cotul. la lavatrice — maşina de spălat rufe. Gli si riempì /'anima di gioia — I se umplu sufletul de bucurie. Pestasi — extazul. la donna — femeia. Era un film pubblicitario che presentava una partita di tennis — Era un film publicitar care prezenta o partidă de tenis. judecata. ii boia — călăul. il padiglione — pavilionul. la metamorfosi — metamorfoza. -aggine. Ci confessò sinceramente la sua opinione sulla riunione — Ne mărturisi sincer părerea sa despre reuniune. Renata era la figlia della mia maestra — Renata era fiica învăţătoarei mele . il nonnulla — fleacul. -ata: la pedata — lovitură de picior. -i. la /elione — lecţia: L'azione era una magnifica dimostrazione per la pace — Acţiunea era o măreaţă demonstraţie pentru pace .

L'onestà e la bontà sono le maggiori virtù di questa donna— Cinstea şi bunătatea sînt cele mai de seamă virtuţi ale acestei femei. ii tramvai — tramvaiul. abonata. -e: il paese — ţara. Există terminaţii nespecifice care pot indica atît genul masculin şi cit şi genul feminin. la merce — marfa. il/la parente — ruda (f em. -cida: l'omicida — ucigaşul. la patente — certificatul. expeditoarea. C. permisul. lo scultore — sculptorul. lo ente — instituţia. 4. l'autista — şoferul. la schiavitù —sclavia. il padre — tatăl. „La rete" è un nome di genere femminile — „Plasa" e u n substantiv de gen feminin . ii giovedi — joia. la madre — mama. il/la cojoista — copistul. 40 . il/la matricida — ucigaş. Pentru aceste substantive genul este marcat doar de articol şi acor­ dul determinanţilor: il vecchio inserviente — bătrînul îngrijitor. la pecchia inserviente —bătrîna îngrijitoare (vezi § 3 6 .) : Il presente dell'indicativo è il più usato tempo — Prezentul indicativ este cel mai folosit timp . Il martedì prossimo siamo invitati ad u n calìe. il/la sindacalista — sindicalistul. şoferiţa. il paltò — paltonul. 1'omertà (f. copista. 69). ucigaşa.Excepţii: Substantive masculine în -i: ii di — ziua. şi mase. 2?' un piacere ammirare il mobile din stile fiorentino — E o plăcere să admiri mobila în stil florentin . 13) ii bambù — bambusul. la sorgente — izvo­ rul. la carne — carnea. ii mare — marea. Terminaţii comune ambelor genuri il brindisi — toastul. Pentru acest caz se recomandă verificarea genului cu dicţionarul italian-român. fiinţa . dai Perussi— Marţea viitoare sîntem invitaţi la o cafea la familia Perussi . la gioventù — tineretul. Introduse la chiave nella serratura — Introduse cheia în broască. ucigaşă de mamă: Il fratricida fu condannato a dieci anni di ergastolo — Ucigaşul (de frate) a fost condamnat la 10 ani de ocnă . -ista: il/la pianista — pianistul. vezi § 11. il latte — laptele. la citth — oraşul. sindicalista: il/la comunista — comunistul. il caucciù — cauciucul. comunista: II turista e la turista erano dell''Italia — Turistul şi turista erau din Italia. Le vivande sono saporite quando ci si mettono molti ingredienti — Mîncărurile sînt gustoase cînd se pun în ele multe ingre­ diente.) — cîrdăşia. pianista. — ultima vocală accentuată (parole tronche. La suicida era affetta da una crisi depressiva — Sinucigaşa suferise o criză depresivă. l'arte — arta: Il fiume Po sorge dal monte Monviso — Rìul Pad izvorăşte din muntele Monviso . l'utente — abo­ natul. -ente: il/la mittente — expeditorul. la sete — setea.

Grupînd substantive cu acelaşi înţeles se constată adesea că au şi acelaşi gen gramatical.. A. il sabato — sîmbăta: Il giovedì prossimo partiremo in campagna — Joia următoare vom pleca la ţ a r ă . — zilele săptămînii. — luna lui . este singura zi a săptămînii de gen feminin. . .Genul substantivelor după înţeles § 35 Genul substantivelor poate fi stabilit. il freddo dicembre — frigurosul decembrie. NOTĂ: Pentru substantivele care indică lunile anului şi zilele săptămînii articolul hotărît se foloseşte numai cînd acestea sînt însoţite de alţi determinanţi: Abbiamo lunedì lezione d'italiano — Avem luni lecţia de italiană. Vittorio: Il nonno era sorretto dal suo nipote Carlo — Bunicul era sprijinit d e nepotul său Carlo. Ci avevano invitati per lo scorso mercoledì — Ne invitaseră pentru mier­ curea trecută. dar: II primo lunedì dell'ottobre faremo il lavoro scritto: Prima luni din octombrie vom da lucrare scrisă. il fiorito maggio — înfloritul mai : Nel caldo agosto saremo già al mare — In calda lună august vom fi deja la mare . 41 .. Excepţie: La domenica — duminica. la sentinella — sen­ tinela. subinţelegîndu-se il giorno di. .. la reduta — recrutul. Acordul determinanţilor acestor substan­ tive se face la feminin: La nostra. Marco. ii medico — medicul. la guida — ghidul. Sînt de gen masculin substantivele care denumesc: — fiinţe de sex masculin: il padre — tatăl. il lunedì — lunea. — ziua lui. il cavallo — calul. lo scolaro — şcolarul. . în general. Quel bambino dall'udito perfetto diventò il grande violinista e compositore Niccolò Paganini — Acel copil cu auzul perfect deveni marele violonist şi compozitor Niccolò Paganini. : l'aprile scorso — aprilie trecut. guida a Firenze fu un professore di storia dellarte — Ghidul nostru la Florenţa a fost un profesor de istoria artei. il fanciullo — copilul. — lunile anului deoarece se subînţelege substantivul masculin ii mese di. şi după înţelesul acestora. împărţirea de faţă are sens orien­ tativ pentru stabilirea genului substantivelor după înţeles şi prezintă multe excepţii. Excepţii: Substantive feminine care denumesc persoane de sex masculin: la spia — spionul. .: îl venerdì — vinerea. L'assemblea generale avrà luogo nel mezzo del febbraio — Adu­ narea generală va avea loc la mijlocul lui februarie.

Brescia. — metale: il ferro — fierul. l'Adriatico — Marea Adriatica.. Vovest — vestul. il Tirreno — Marea Tireniană. lanţuri muntoase: il Monviso — muntele Monviso. è situata non molto lontana dal di Garda e dall'Iseo — Brescia. il salice — salcia. — stejarul. spilloni di platino riempivano lavetrina della gioielleria — Inele de aur. i Carpazi — munţii Carpati: Sulmona. r • : . lo Ionio — Marea Ionică. il rame — arama. il Tamigi — Tamisa. il Pacifico — Oceanul Pacific. il ciliegio — cireşul. l'oriente — orientul: La Sicilia c'è nel sud dell'Italia — Sicilia se află în sudul Italiei . Il settentrione è la più sviluppala parte d'Italia — Nordul este cea mai dezvoltată parte a Italiei. il Volga — Volga. este aşezată în centrul munţilor Abruzzi . la Loira — Loara. il Po — Padul. mări. lo zinco — zincul. i Pirenei — munţii Pirinei. la Bora — Dora. oceane: il Como — lacul Como.i nie — munţii Medonici.. lo Stromboli — Vulcanul Stromboli. le Cevenne — munţii Ceveni. — lacuri. le Bolomiti — munţii Dolomiti. ia Brava — Drava. la Neva — Neva. braccialetti d'argento. il Reno — Rinul. gli Appennini — munţii Apenini. broşe de platină umpleau vitrina bijuteriei. il pero — părul. le Ande — munţii Anzi. antica città. străvechi oraş. il cipresso —chiparosul. riuri. Dal Mediterraneo per lo stretto dì Gibilterra si giunge nell'Atlantico — Din Marea Mediterană prin strîmtoarea Gibraltar se ajunge în Oceanul Atlantic. l'alluminio — aluminiul : Il bronzo della statua aveva.— arbori. il Monte Bianco — Mont Blanc.. il piombo — plumbul. la vite — l viţa de vie. [ — puncte cardinale: ii nord — nordul. La terribile eruzione del Vesuvio del 79 ha distrutto Pompei ed Ercolano — Groaznica erupţie a Vezuviului din anul 79 a distrus oraşele Pompei şi Herculanum. il gelso — dudul: Filari di alti pioppi fiancheggiavano la strada — Şiruri de plopi înalţi străjuiau drumul . patria poetului Ovidiu. Il Danubio sfocia per tre bracci nel Mar Nero — Dunărea se varsă prin trei braţe în Marea Neagră . la palma — palmierul. Nel fruttetto tra meli e susini c'erano* alcuni cotogni — In livadă printre meri şi pruni erau cîţiva gutui. è situata nel cuore degli Abruzzi — Sulmona. il mezzogiorno — miazăzi. le Medo. Excepţii: Le Alpi — munţii Alpi. Valbicocco — caisul. brăţări de argint. este situat nu prea departe de lacul di Garda şi lacul Iseo . 42 . il Trasimeno — lacul Trasimeno. assunto una patina scura — Bronzul statuii căpătase o patină închisă: Anelli d'oro. la Sava — Sava. patria del poeta Ovidio. La Senna — Sena. Excepţii. pomi fructiferi: l'abete — bradul. | Excepţii: la quercia. — munţi.

lămîiul : il lampone — zmeura. il mezzosoprano — mezzo -soprana. ia suocera — soacra. Maria. la Francia — Franţa. Italia şi Grecia sînt cele trei pe­ ninsule care înaintează în Marea Mediterană. dar şi smochinul . afinul . il Portogallo—Por­ tugalia. il Canada — Canada. Mise nella macedonia delle viscide. il Perù — Peru. la Cecoslovacchia —Ceho­ slovacia. tutte a pezzetti — Puse in salata de fructe vişine. VInghilterra — Anglia. l'Egitto — Egiptul. toate în bucăţele. il Nepal — Nepalul. la leonessa — leoaica. Stefania: Dubbilo che si tratti di mia figlia — Mă îndoiesc că este vorba de fiica mea . • il mirtillo — afina. era invece la sarta — Credeam că era sora mea. il Brasile — Brazilia. portocale. la susina—pruna. lo Za'mbese—:Zambezi. l'uva — strugurii. delle pere. il Congo — Congo. 43 . pere. la nutrice — doica. il Giappone— Japonia. Sînt de genul feminin substantivele care denumesc: — fiinţe de sex feminin: la madre — mama. VAustralia — Australia. VUngheria — Ungaria. Credevo che fosse mia sorella. la nocciola — aluna. la gallina — găina. la Romania — România. a fost însă croitoreasa. la Svizzera — Elveţia: VArgentina — Argentina. coacăzul. zmeurul . ţări: VAmerica — America. l'albicocca — caisa. l'Italia [e la Grecia sono le tre penisole che avanzano nel Mediterraneo — Spania. Excepţii: Il Belgio — Belgia. il dattero— curmala. La zia di sua moglie si chiamava Sandra — Mătuşa soţiei sale se numea Sandra. Vananasso—ananasul. il ribes — coacăza. la Cina —China: Il grande impero romano si estese in tutta l'Europa occupando perfino il nord dell'Africa — Marele imperiu roman se întinse în toată Europa ocupînd chiar şi nordul Africii . il Cile — Chile. La Spagna. Excepţii : il fico — smochina. il contralto— contraltìsta.B. la fanciulla — copila. l'uliva — măslina. il Paraguai — Paraguaiuì. la ciliegia — cireaşă: La noce di cocco è il grosso fratto di una pianta tropicale — Nuca de cocos este fructul mare a unei plante tropi-cale. — continente. la pesca — piersica. Excepţii: Substantive masculine care indică persoane de sex feminin: ii soprano — soprana. — fructe: la mela — mărul. il limone —lămîia. Acordul determinanţilor acestor substantive I se face la masculin: Aida era interpretata da un soprano romeno ! mentre Amneris da un mezzosoprano italiano — Aida era interpretată ! de o soprană româncă iar Amneris de o mezzo-soprană italiană. Vamica — prietena. delle arance. la poetessa — poeta.

la Firenze trecentesca. Vanatomia — anatomia. — insule: la Sicilia — Sicilia. scienza interdisciplinaria. la Moldavia — Moldova. la Calabria — Calabria. la Corsica — Corsica. Excepţii: Il Madagascar — Madagascarul. discipline: la filosofia — filozofia. uneşte studiul chimiei cu cel al biologiei . | Excepţii: Il Piemonte — Piemontul. — ştiinţe. L'Elba è sopracchiamata Visola degli ippocampi — Elba este supranumită insula căluţilor de mare . il Trieste — Triestul. La Sardegna è Visola natia di Antonio Gramsci — Sardinia este insula natală a lui Antonio Gramsci. Le vigne della Dobrugia sono rinomate — Viile Dobrogei sînt renumite. La culla della civiltà e cultura italiana rimane per sempre la Toscana — Leagănul civilizaţiei şi culturii italiene ramine pentru totdeauna Toscana. la psicologia — psiho­ logia. — Florenţa secolului al XlV-lea . la botanica — botanica. Abbiamo visitato la Torino industriale e la „dotta. il Trentino AltoAdige — regiunea Trentino Alto Adige. acord să se pună în evidenţă genul gramatical. la Malta — Malta . Conosci i monumenti della Boma barocca? — Cunoşti monumentele din Roma barocă ? Excepţii: il Cairo — Cairo. la Toscana — Toscana.— regiuni: la Liguria — Liguria. La scienza applicata che mira a riprodurre le operazioni del cervello umano in complessi mecca* Denumirile de oraşe şi insule au fost însoţite de determinanţi pentru ca prin. Pietroburgo — Petersburg. — oraşe: la soleggiata Napoli — însoritul Napoli . Bologna" — Am vizitat oraşul industrial Torino şi „erudita Bologna" . la sudica Palermo— sudicul Palermo . La bella Capri — Frumoasa insula Capri . ştiinţă inter­ disciplinare. Velettrotecnica — electrotehnica: La biochimica. la Transilvania — Transilvania: Milano è il capoluogo della Lombardia — Milano este capitala Lombardiei . la nuova e moderna Bucarest—Noul şi modernul Bucu­ reşti . l'antico Deh — stră­ vechiul Delos. il celebre Lesbo — celebra Lesbos. la famosa Pisa — renumita Pisă . la matematica — mate­ matica. il nordico Oslo * — nordicul Oslo. la storia — istoria. 44 . il Veneto — regiunea Veneto. il marmoreo Paro — Păros cea de marmură. il Lazio — regiunea Laţiu. connette lo studio della chimica a quello della biologia — Biochimia. în ce priveşte folosirea articolului cu aceste substantive a se vedea § 29. la filologia — filologia.

pentru selectarea şi folosirea corectă a genului substantivului. la mamma — mama. (vezi § 37. de felul în care se poate forma femininul substantivelor. ii corvo — corbul. Genurile unor substantive se identifică uşor prin formele total diferite ale substantivelor pentru cele două genuri: îl babbo—tata. la farmacista — farmacista .li se asociază substantivele maschio — mascul. în acest caz articolul. Questo noto cantante romeno — Acest cunoscut cîntăreţ român . ii farmacista — farmacistul. la pecora — oaia. 3. la nuora — nora.. l'autista — şoferul sau şoferiţa. La sua nipote Irina — Nepoata sa Irina . La fonetica. 45 . — Au fost odată un vrăjitor şi o vrăjitoare . La bella cantante italiana — Frumoasa cîntăreaţă italiană (vezi § 27). lo scarafaggio — gîndacul. Aces­ tora. Din aceeaşi categorie fac parte şi unele substantive care denu­ mesc animale şi au o singură formă pentru ambele genuri (în italiană se numesc nomi promiscui) care nu indică genul biologic respectiv. - Observaţii asupra genului substantivelor § 3(5 1. Formarea femininului substantivelor . sau alţi determinanţi ai substantivului.. 2. pentru a le distinge genul..nici o electtronici è la cibernetica — Ştiinţa aplicată care urmăreşte să reproducă operaţiile creierului omenesc în complexe mecanice sau elec­ tronice este cibernetica.. Excepţie: il diritto — dreptul. morfologia şi sintaxa sînt părţi ale gramaticii. Il suo nipote Mario — Nepotul său Mario . cu caracter pur orientativ. Cerano una volta un mago ed una strega . la mosca femmina — musca (femelă). § 37 In limba italiană. vor indica genul : il consorte — consortul. fie la formarea substantivelor feminine prin diferite procedee. la morfologia e la sintassi sono parti della grammatica — Fonetica. la consorte — consoarta. Există o categorie de substantive care au forme identice pentru ambele genuri. Exemplele care urmează oferă cîteva modele. il genero — ginerele. il montone — berbecul. se recurge fie la substantive care au forme total diferite pentru cele două genuri. c). il leopardo — leopardul. In quella famiglia c'erano cinque bambini: tre maschi e due femmine — In acea familie existau cinci copii: trei băieţi şi două fete . femmina — femelă: la mosca maschio — musca (mascul).

Nell'ufficio della podestaressa entrarono [una medichessa ed una poetessa — In biroul primăriţei intrară o doctoriţă şi o poetă. A. il pittore — pictorul. il re — regele. V attrice — actriţa. -e formează femininul cu sufixul -ina: il gallo — cocoşul. l'operaia. i nipoti — nepoţii. Voperaio — muncitorul. la leo «essa — leoaica : ii doge — dogele. la signora — doamna. Substantivele terminate în -e. Citeva dintre substantivele terminate la masculin in -o. lo studente — studentul. formează femininul în -a. NOTĂ: Femininul substantivului il difensore — apărătorul este la diîenditrice — apărătoarea iar al substantivului il possessore — posesorul este la posseditriee — posesoarea. pi. -i.. Unele substantive terminate la masculin în -o. doctoriţa. Unele substantive terminate la masculin în -tore formează femini­ nul cu sufixul -trice. lo scrittore — scriitorul. Vavvocatessa — avo­ cata.Deoarece ele nu constituie reguli rigide se recomandă verificarea cu dic­ ţionarul a formelor de feminin nou create. La direttrice della scuola eraanche un'ottima educatrice — Directoarea şcolii era şi o foarte bună educatoare. care au genul marcat numai de articol atît la singular cît şi la plural: sg. il leone —leul. Renato è il figlio del mio maestro — Renato este fiul învăţătorului meu . la dottoressa — doctor (titlul ştiinţific). II giovane* che vedi è il solo erede della famiglia — Tînărul pe care-I vezi este singurul 46 . la zarina — ţarina. L'eroina del rac­ conto era Giuseppina — Eroina povestirii era Giusepina. la bambina — fetiţa. Unele substantive au formă invariabilă pentru ambele genuri. il padrone — stăpînul. formează femininul•-cu sufixul -essa. -e. la padrona — stăpîna . -a. la nipote — nepoata. la scrittrice — scriitoarea. Vavvocato — avocatul. la gallimi — găina . Din această categorie fac parte: 1. ii duca — ducele. la studentessa — studenta. Renata è la figlia della mia maestra— Renata este fiica învăţătoarei mele. lo zar — ţarul. il bambino — copilul. il signore — dom­ nul. în general. procedeele prin care se obţin substantivele feminine sînt : înlocuirea terminaţiei masculine a substantivului cu un sufix specific genului feminin sau înlocuirea articolului respectiv. Anumite substantive terminate la masculin în -e. -o. il dottore — doctorul. — muncitoarea . Carlo — Carla. Giovanna — Ioana. la regina — regina: L'eroe del racconto era Giuseppe —Eroul povestirii era Giuseppe. la pittrice — pictoriţa: Il direttore della scuola era anche un ottimo educatore — Direc­ torul şcolii era şi un foarte bun educator. Giovanni — Ion. la duchessa — ducesa: Nell'ufficio del podestà entrarono un medico ed un poeta — In biroul primarului intrară un medio şi un poet. B. la dogaressa — soţia dogelui. l'attore — actorul. le nipoti — nepoatele . il nipote — nepotul.

il serpente maschio — şarpele. La loro sorella è la moglie di Luciano — Sora lui este soţia lui Luciano . — patriotul. sau il maschio della lucertola — sopirla mascul. Substantivele terminale în: -a. Upianista — pianistul. la patriota — patriota. D. le pianiste—pianistele: ii . il genero — ginerele. Quel farmacista. 11 becco era al pascolo — Ţapul era la păşune .suicida — sinucigaşul.sono i soli eredi della famiglia — Tinerii pe care-i vezi sînt singurii artoştenitori ai familiei . Quei farmacisti sono anche noti atleti — Acei farmacişti sînt şi atleţi cunoscuţi . la rondine — rîndunica. Sul filo di telegrafo cinguettava •una rondine — Pe firul de telegraf ciripea o rândunică . care indică nume de animale. că şi în limba română. il montone — berbecul. la volpe femmina — vulpea. Unele substantive caro indică nume de animale. la vacca — vaca . — pianista . Venere era la dea della bellezza — Venus era zeiţa frumuseţii. -cida care au marcat genul la singular de articol. il maschio — bărbatul. i suicidi — sinucigaşii. la mamma — m a m a . è anche un noto atleta — Acel farmacist este şi un cunoscut atlet. fie masculină: il topo — şoarecele. la volpe — 'vulpea. 2. I giovani che vedi . Unele substantive. C. Il loro fratello è il marito di Luciana — Fratele lor •este soţul Lucianei . le suicide — sinucigaşele . pentru evitarea confuziei se adaugă respectivelor substantive cuvintele: maschio — mascul şi femmina — femelă: la volpe maschio — vulpoiul. corespunde genului natural. iar la plural de articol şi terminaţiile specifice genurilor respective: ii patriota. la pecora — oaia. îl tordo — sturzul. il serpente fem­ mina — şerpoaica. Sul filo di telegrafo cinguettava una rondine maschio — Pe firul de telegraf ciripea un rîndunel. Unele substantive au formă identică dar înţeles complet diferit la cele două genuri: 47 . i patrioti — patrioţii. il bue — boul. le patriote — patrioatele . Quella farmacista è anche una nota atleta — Acea farmacistă este şi o cunoscută atletă . la suicida — sinucigaşa . (vezi § 36) a u numai o singură formă fie feminină: la scimmia — maimuţa. La capra era al pascolo—Capra era la păşune. i pianisti — pianiştii. la pianista. Le giovani che vedi sono le sole eredi della famiglia— Tinerele pe care le vezi sînt singurele moştenitoare ale familiei. Substantive cu înţeles diferit la masculin şi feminin § 38 1. La giocane che vedi è la sola erede della famiglia — Tînăra pe care o vezi este singura moştenitoare a familiei. -ista. întrucît nu întotdeauna genul gramatical al substantivului. la femmina del luccio — ştiuca femelă . la nuora — nora. Quelle farmaciste sono anche note atlete —Acele farmaciste sînt şi atlete cunoscute.moştenitor al familiei . Apollo era il dio della bellezza — Apollo era zeul frumuseţii . păsări. il luccio — ştiuca. la femmina — femeia. au forme lexicale total diferite pentru cele două genuri: il babbo — tatăl.

ciocul il modo — felul. Il suo strumento è sopracchiamato „la trombetta dorata1' — Instrumentul său este supranumit „trompeta de aur" .plìnsul il colpo —.barba il costo — costui il pianto .etapa porta —. Non faceva più nessun moto — Nu mai făcea nici o mişcare . moralul său era ridicat . modul • il collo — gitul Feminin busta. 2. Masculin il busto -. Alte substantive au terminaţii diferite. — plicul menta.bustul il mento -. La morale della favola era: „Tra il dire ed il fare c'è di mezzo il mare" — Morala fabulei era: „între a spune şi a face este o diferenţă mare". il suo morale era elevato — Deşi lovit de o boală gravă. lipiciul la la la la la la la la la la la la la la Ia la Exemple: In un baraccone del circo si poteva vedere un mostro in mostra—într-o baracă a circului se putea vedea un monstru la expoziţie . specifice genului şi sens complet diferit.uşa tassa — taxa panna — smîntînă balena — balena razza —.escala il lappo -. — moda colla — cleiul.Masculin il il il il il il fine — scopul fronte — frontul radio — radium (chim.dopul il porto —.lovitura lo scalo -. .portul il tasso — bursucul. La sua moto correva con 80 km/ora — Motocicleta sa fugea cu 80 km/oră . haină il baleno -— fulgerul il razzo — racheta il manico — minerul il pizzo — dantela.rasa manica — mînecă pizza —. Sebbene affetto da una grave malattia.) vaglia — mandatul poştal boa — şarpele boa camerata — camaradul la la la la la la Feminin fine — sfìrsitul fronte — fruntea radio — radioul vaglia — bravura boa — geamandura camerata — dormitorul comun Exemple: Nini Rosso è un noto trombetta — Nini Rosso este un cunoscut trompetist .plăcinta moda. Il tribuno salì sulla tribuna per fare un discorso — Tribunul se urcă la tribună pentru 48 . nicovala il panno •— ţesătură. Eventualele confuzii pot fi cauzate de rădăcina comună a cuvîntului.menta — costa — coasta pianta — pianta colpa — vina scala — scara tappa -.

Il regista lesse. architetto. arhitecţii şi poeţii manifestau pentru pace. arhitect şi poet . i communisti — comuniştii . gli architetti ed i poeti manifestavano per la pace — Toţi sculptorii. i compagni . de ultima silabă sau de accentul substantivului. Tutti gli scultori. . Trecerea unui substantiv de la un număr la altul se face prin schimbarea desinenţei. sculptor. Uneori este necesar să se ţină seama. independent de terminaţia singularului este -i: il compagno —tova­ răşul. după cum urmează: — sg. il signora — domnul. il problema — pro­ blema. pi. i fiumi — rîurile . Pluralul substantivelor masculine § 39 Semnul distinctiv al pluralului substantivelor variabile mascu­ line. scultore. -ista. -o. pi. e poeta — Michelangelo a fost pictor. pictorii. I registi lessero. i telegrammi — Regizorii citiră în grabă telegramele . gli studi — studiile . Michel­ angelo fu pittore. -io (cu i neaccentuat). există două numere: singular şi plural. -a. — sg. actorii pentru interpretarea poemelor cavalereşti . in fretta. gli spazi — spaţiile. NUMĂRUL SUBSTANTIVELOR In limba italiană. -e. il poema nella recita di un noto attore — Spectatorul asculta poemul în interpretarea unui cunoscut actor .. i poeti — poeţii . In acest scop substantivele sînt grupate în funcţie de desinenţa singularului. il poeta. i ponti — podurile . lo spazio — spaţiul. Gli spettatori hanno applaudito gli attori per la recita dei poemi cavallereschi — Spectatorii au aplaudat. i pittori. i drammi — dramele . (pentru alte substantive. — drama.i : il popolo — poporul. — Cine n-are cap şi imaginaţie nu va înţelege sensurile acestui text. i conigli — iepurii. in fretta. il raggio — 49 . i viaggi — călătoriile . -i: il viaggio — călătoria. il coniglio — iepurele. în for­ marea pluralului. i signori . ii ponte — podul. Il red­ dito ricavato dal suo mestiere è notevole — Venitul obţinut din meseria sa e însemnat. Lo spettatore ascoltava. il vizio — viciul. ca şi-n limba română.a ţine o cuvîntare . i vizi — viciile . — poetul. Io studio — studiul. il telegramma — Regizorul citi în grabă telegrama . il violinista — violonistul. ii communista — comunistul. i violinisti — violoniştii . i popoli — po­ poarele . il dramma. / redditi ricavati dai loro mestieri sono notevoli — Veni­ turile obţinute din meseriile lor sînt însemnate . i problemi etc. Chi non ha testa e fantasia non capirà i sensi di questo testo. aceasta fiind un indiciu pentru stabilirea desinenţei substantivului la plural. in -o vezi § 34) . il fiume — rîul.

il solco — brazda. igiochi — jocurile. Senti lo gnaulìo del gatto ? — Auzi miorlăitul pisicii ? Gli gnaulìi dei gatti risuonavano nella notte — Miorlăiturile pisicilor răsunau în noapte. Il padre diede un bacio al figlio — Tatăl dădu o sărutare copilului.// fuoco si spegneva lentamente — Focul se stingea încetişor. Il fruscio delle foglie lo spaventava— Foşnetul frunzelor îl îngrozea — / ffuscii delle foglie agitate dal vento lo spaventavano — Foşnetele frunzelor agitate de vìnt il înspăimântau . i pendii — povârnişurile . i palchi — lojile . — gli ubriachi — beţivii . -chi: il gioco — jocul. i leggìi — pupitrele . il nemico — duşmanul. gli equivoci — echivocurile. 2): il medico — medicul. il porco — porcul. pi. Il padre ricoprì di baci i suoi figli — Tatăl îşi acoperi băieţii cu sărutări. i medici — medicii. -ii: lo zìo — unchiul. i solchi — brazdele . -io (cu i accentuat). i fichi — smochinii. i cuochi — bucătarii . Gli storici del '48 furono anche scrittori — Istoricii revoluţiei de la 1848 au fost şi scriitori. il vigliacco — laşul. Il sindaco della città — Primarul oraşului. il leggìo — pupitrul. Il grande storico romeno N. vezi § 11. Vubriaco — beţivul. Vequivoco— echivocul. il trucco — fardul. Votilo — uitarea — gli oblìi — uitările . Il Congresso ha riunito i sindaci meridionali ed i politici lombardi — Con­ gresul a reunit primarii din sud şi politicienii din Lombardia . Ascoltavamo i mormorii delle acque — Ascultam murmurele apelor. / loro desideri erano di ottenere tutti i premi della gara — Dorinţele lor erau să obţină toate premiile întrecerii . I segretari entrarono negli uffici — Secretarii intrară în birou . il pendìo — povîrniş. i trucchi — fardurile: . pi. -co. il cuoco — bucătarul. il palco — loja. —sg. il fico— smochinul. i greci — grecii . Excepţii: l'amico — prietenul: gli amici —prietenii.raza. Iorga conosceva bene VItalia — Marele istorie român N. i portici — porticurile. i vigliacchi — laşii . gli zii — unchii. pi. i porci — porcii. ii turco — turcul. il greco — grecul. L'austriaco era un noto fisico — Austria­ cul era un cunoscut fizician . — sg. Gli affreschi di Giotto di Assisi — Frescele lui Giotto de la Assisi. i banchi •— băncile . -co. Ascoltammo il mormorio dell'acqua — Ascultam murmurul apei . Gli austriaci erano rinomati fisici — Aus­ triecii erau fizicieni renumiţi . 50 . Il solo desiderio di Radu era di ottenere il premio — Singura dorinţă a iui Radu era să obţină premiul . Iorga cunoştea bine Italia . -ci cind substantivele au accentul pe antepenultima silabă (parole sdrucciole. i raggi — razele: II segretario entrò nell'ufficio — Secretarul intră în birou . i turchi — turcii . Un affresco impressionante ricopriva tutta la parete — O frescă impresionantă acoperă tot peretele . il banco — banca. i nemici — duşmanii . estrada. il calpestìo — sgomotul de paşi — i calpestìi — sgomotele paşilor . il portico — porticul. —sg. Le fiamme dei fuochi illuminavano tutto intorno — Flăcările focurilor luminau totul in jur.

gli psicologi — psihologii.Excepţii: il carico — încărcătura. i rammarichi — regretele . ii dialogo — dialogul. i monologhi — monologurile . dintre care una este mas frecvent folosită: lo stornano — stomacul. i sarcofagi!sarcofaghi — sarcofagurile Exemple: Il chirurgo era rinomato per i suoi interventi — Chirurgul era vestit pentru operaţiile sale. gli aghi — acele . il monologo —monologul. gli incarichi — însărcinările.): il geologo — geologul. Lungo i laghi si ergevano i moderni alberghi — De-a lungul lacurilor se înălţau modernele hoteluri . -giti. Lo speleologo studia l'origine delle grotte — Speologul studiază originea peşterilor. V'archeologo italiano collaborò con il filologo ro­ meno — Arheologul italian a colaborat cu filologul român . atribuţiile. L'albergo era situato accanto ad un lago — Hotelul era situai lingă un lac .: trena. i dialoghi — dialogurile. i pizzichi — înţepăturile. circulaţia. gli strascichi — tîrîrile . gli asparagi — sparanghelul (pi. i prologhi — prologurile. -gi şi respectiv în -chi. i geologi — geologii. E' un fungo velenoso — Este o ciupercă otrăvitoare . gli epiloghi — epilogurile . atribuţia. Il mio amico era un vero mago — Prietenul meu era un adevărat vrăjitor. V'epilogo — epilogul. NOTĂ: Pentru o serie de substantive masculine terminate la singular în -co. i luoghi — locurile. Vincarico — însărcinarea. picurile. i cataloghi — cataloagele . gli stornarli stomachi — stomacurile il traffico — traficul. il valico — pasul. gli esofagi/esofaghi — esofagurile il sarcofago — sarcofagul . pi. i trafficiItraffichi — circulaţiile Vintonaco — tencuiala. pi. coexistă două forme de plural în: -ci. 51 . gli spaghi — sforile. -gi: cînd substantivele au accentul pe antepenultima silabă: lo psicologo — psihologul. Excepţii: il catalogo — catalogul. V'asparago — sparanghelul. trecătoarea. Vago — acul. lo strascico — tivirea. i valichi — trecătorile: il rammarico — regretul. il pizzico — înţepătura. Erano dei maghi questi amici miei — Erau nişte vrăjitori aceşti prieteni ai mei. Lo studio era elaborato dagli archeologi e dai filologi romeni — Studiul era elaborat de arheologi şi filologi romàni. -glii: il luogo — locul. — sg. — sg. Dai funghi commesti­ bili si prepara il delizioso risotto ai funghi — Din ciupercile comestibile se prepară deliciosul pilaf de ciuperci. l'antrop of ago — antropofagul. i farmacijfarmachi — doctoriile l'esofago — esofagul . lo spago — sfoara. -go. gli intonaci!intonachi — tencuielile il farmaco — doctoria . picul (cit se poate lua cu două degete). Gli speleologi hanno scoperto una grotta naturale — Speologii au descoperit o peşteră naturală. Nella sala operatoria c'erano riuniti lutti i chirurgi/chirurghi — In sala de operaţie erau adunaţi toţi chirurgii. gli antrop ofagi — antropofagii. i gerghi — jargoanele. i carichi — încărcăturile. -go. il prologo — prologul. -go. il gergo — jargonul.

le righe — liniile. la riga — linia. Cadeva una pioggia fitto-fitta — Cădea o ploaie foarte deasă. le poe­ tesse — poetele . -già . Sul lago si vedevano le barche a vela — Pe lac se vedeau bărcile cu pînză. le auto — maşinile. Pluralul substantivelor feminine § 40 — sg. Excepţie: il belga — belgianul. -eia. Strisce sabbiose ricoprivano le spiagge — Dungi nisipoase acopereau plajele . le amiche — prie­ tenele . Aveva una mano da pianista — Avea o mînă de pianistă. la sorella — sora. Vanima — sufletul. (vezi § 3 4 . Sulle cime affiorava la roccia granitica — Pe vîrfurile munţilor ieşea la suprafaţă roca de gra­ nit .— sg. -che. La turista guardava la vetrina — Turista privea vitrina. le autiste — şoferiţele . -a . le artiste — artistele . la cuoca — bucătăreasa. pi. Le borse erano in plastica — Poşetele erau de material plastic. le frange — ciucurii . -ca. rîndurile . le rose — trandafirii . pi. 41). -o. la foto — fotografia. -glii: il collega — colegul. la fanciulla — copila. -gè. cînd vocala i din desinenţa singularului mu este accentuată: la lancia — lancea. la poetessa — poeta. il monarca. /'oca — gîsea. 52 . le cuoche — bucătăresele . La spiaggia pareva una lunga striscia di sabbia — Plaja părea o lungă dîră de nisip . le lance — lăncile. -ghe: Vamica — prietena. Le recenti piogge furono bene­ fiche per l'agricoltura — Ultimele ploi au fost binefăcătoare pentru •agricultură. La barca galleggiava leggermente — Barca plutea uşor. — sg. rînd. le fanciulle — copilele . — monarhul. pi. — sg. le anime — sufletele . la frangia — ciucurele. -ga. le foto — fotografiile . la pancia — burta. Le onde urtavano le rocce delle sponde del mare ~ Valurile loveau •stîncile de pe ţărmul mării . NOTĂ: Pentru alte categorii de substantive terminate în -a. — sg. le paghe — plăţile . Le turiste salirono in macchina — Turistele se urcară în maşină. i belgi — belgienii. Avevano mani da pianiste — Aveau mîini de pianiste. la auto — maşina . pi. le isole — insulele . Visola — insida. la mancia — bacşişul. le sorelle — surorile . pi. le mance — bacşişurile . La donna si presela borsa senza dir parola — Femeia îşi luă poşeta fără să zică un cuvînt . le oche — gîştele . i monarchi — monarhii . le mani — mîinile . Vautista — şoferiţa. i colleghi — colegii . i patriarchi — patriarhii. la strega — vră­ jitoarea. la paga — plata. -i sau invariabile: la mano — mîna. Le parole della donne non si sentivano più — Cuvintele femeilor nu se mai auzeau . -ca. -ga . le sfreghe — vrăjitoarele . l'artista — artista. le pance — bur­ ţile . a se vedea § 34. il patriarca — patri­ arhul. -e: la rosa — trandafirul. -ce. -chi.

-già pluralul se poate forma atît cu desinenţele -ce. le magie — vrăjitoriile . -eie. — ferocitatea. Excepţii: la moglie — soţia. l'antitesi — antiteza. la città — oraşul. le audacie — îndrăznelile . la ferocia. feroce — feroce. le le effigi — efigiile. -gie etnd vocala i din desinenţa singularului este accentuată: la bugia — minciuna. A quest'ora tutte le farmacie sono chiuse — La această oră toate farmaciile sînt închise. Aceste substantive păstrează la plural vocala i pentru evitarea unor forme care ar putea să le confunde cu : il camice — ha­ latul. le efficacie — eficacităţile . le rondini — rîndunelele . le ferocie — ferocităţile. Aveva una veste da camera a fiori — Avea un halat de casă cu flori . l'effigie — efigia . l'automobile -— automobilul. Calcoliamo le superficif superficie di questi triangoli — Să calculăm suprafeţele acestor tri­ unghiuri. le luci — luminile. La sua denuncia era fondata— Denunţul său era întemeiat. -e. le ciliegeIciliegie — cireşile . invariabil: la specie — specia. audace — îndrăzneţ. pi. le crisi — crizele. Ho acquistato l'antologia della lirica italiana — Am cumpărat. V auda­ cia — îndrăzneala. 53 . la crisi — criza. — cireaşă. -eia. le specie — speciile. mogli— soţiile. Le de. la rondine — rîndunica. le bugie — minciunile. gie: la valigia — valiza. — sg. — cămaşa. le automobili — automobilele . le fronti — frunţile: La parte di Aida fu interpre­ tata brillantemente — Rolul Aidei a fost interpretat în mod strălucit. l'efficacia — eficacita­ tea. Tutti gli attori conoscevano ottimamente le loro parti — Toţi actorii îşi cunoşteau foarte bine rolurile . NOTĂ: Pentru multe substantive feminine terminate la singular în -eia. pi.niincc\denunc\c provavano la loro colpa — Denunţurile dovedeau vina lor. le nostalgie — dorurile . le serie — seriile. Substantivul la superficie are pluralul le superfici dar şi le super­ ficie: La superficie complessiva dell'appartamento è di 80 m2 — Suprafaţa totală a apartamentului este de 80 m 2 . le camicie — cămăşile . la nipote — nepoata.Excepţii. la magia — vrăjitoria. efficace — eficient. La camicia. le valige/valigie — valizele. -i: la luce — lumina. -vocală accentuată. Indossavano sempre' vesti eleganti — Întotdeauna se îmbrăcau cu haine elegate. — sg. la serie — seria. le città — oraşele (vezi § 41). -i. antologia liricii italiene . la provincia — provincia. le nipoti — nepoatele . pi. Le nuove antologie sono ottime — Noile antologii sînt foarte bune . -ge cit şi cu desinenţele -eie. le antitesi — antitezele. la ciliegia. -ie. -già . Nell'angolo della strada c'è una farmacia — în colţul străzii se află o farmacie . — sg. le provineejprovineie — provinciile . la nostalgia — dorul. la fronte — fruntea.

mai ales substantive masculine: il boia — călăul.4): la citta — oraşul. dublurile . i vaglia — mandatele: Il cinema era pieno zeppo — Cinematograful era arhiplin. il falò — făclia. il gas — gazul. Vanalisi — le analisi — ana­ liza — analizele . le città — oraşele . xm!attiviik utile — o activitate utilă. il caffè — cafeaua. Rămîn de asemenea invariabile la plural următoarele categorii de substantive : 54 . gli stop — stopurile. \i università bucarestina ha otto facoltà. — Universitatea bucureşteană are opt facultăţi .gazele: Il mio goli grigio ha maniche lunghe — Puloverul meu gri are mineci lungi . Ecco Valbum di famigliai -— Iată albumul de familie!. gli sport — sporturile . A tutti i cinema del quartiere girano film italiani — La toate cinematografele din cartier rulează filme italieneşti. i boia — că­ lăii . la progenie — le progenie — progenitura— progeniturile: Il mal di denti era dovuto ad una carie — Durerea de dinţi se datora unei carii . dublura.Substantive invariabile § 41 Exista o categorie de substantive invariabile a căror formă ìa singular nu se modifică atunci cînd indică pluralul. -a. i gas —. i filobus — trolei­ buzele . Le diagnosi non sono -errate — Diagnosticurile nu sìnt greşite. i falò — făcliile. -consoană: Io sport — sportul. Riempì gli album di cartoline di Milano — Umplu albumele cu ilustrate de la Milano. il filobus — troleibuzul. Numărul acestor substantive este marcat de articol şi de desinenţele la plural ale deter­ minanţilor săi. lo stop— stopul. la barbarie — le bar­ barie — cruzimea — cruzimile. — vocala finală accentuată (parole tronche. Aparţin acestei serii substantivele care se termină în: -i : la tesi — le tesi — teza — tezele . molte attività utili — multe activităţi utile. Tutti i goli erano di lana pura — Toate puloverele erau din lină p u r ă . Alle università di Iossy e Bucarest si studia Vitaliano — La universităţile din Iaşi şi Bucureşti se studiază limba italiană. il (-'Ciglia — mandatul (poştal). gli yacht — iahturile . i caffè — cafelele. A ceca una serie di carie dentarie — Avea o serie de carii dentare. il brindisi — i brindisi — toastul — toasturile: La diag­ nosi non è errata. lo yacht — iahtul. il sosia — sosia. -ie: la specie — le specie — specia — speciile. vezi § 11. — Diagnosticul nu este greşit . i sosia — sosiile.

55 .— substantivele monosilabice: il re— regele. la radio — aparatul de radio. II lungo braccio della gru solleva grossi carichi — Braţul lung al macaralei ridică mari greutăţi . i re — regii . il tè — ceaiul. cu sens identic. fie la singular fie la plural. Le auto e le moto correvano lunga la strada — Maşinile şi motocicletele goneau de-a lungul şoselei. — substantivele compuse (verb + verb) : ilji saliscendi — clanţa/ clanţele . — substantivele prescurtate de origine străină: la foto — fotografia — le foto — fotografiile . la dinamo — dinamul. i tè — ceaiurile . sinonime. (verb + substantiv plural) : ilji lustrascarpe — lustragiul/lus­ tragiii . ii di — ziua — i di — zilele . le radio — aparatele de radio: Dov'è il cinema Tivoli? — Unde este cinematograful Tivoli? Grandi cartelloni presentavano i film dei cinema napolitani — Afişe mari prezentau fil­ mele cinematografilor din Napoli . La piazza della Signoria rimane il testimone della gloria dei Medici — Piaţa Senioriei ramine martorul gloriei familiei Medici. Si devono riaccordare tutti i do di questo piano­ forte — Trebuie să se acordeze din nou toate dourile acestui pian. (verb -f adverb): ieji posapiano — persoană înceată/persoane încete (vezi § 48). i Visconti — familia Visconti . L'antico nome del do era ut — Vechiul nume al notei do era ut . Substantive cu două forme la singular § 43 Aparţin acestei categorii substantivele care au la singular două forme terminate în -e şi în -o. le dinamo — dinamurile . Nel cantiere e erano tre gru — Pe şantier se aflau trei macarale . i si — notele si . sau cu sens diferit care constituie particularităţi ale capitolului referitor la formarea pluralului substantivelor. — numele de familie care la plural indică membrii unei familii: gli Sforza — Membrii familiei Sforza . ambele de acelaşi gen şi sens şi o singură formă la plural terminată în -i. „I Malavoglia" è un noto romanzo del Verga — „Familia Malavoglia" este un cunoscut roman a lui Verga . La moto si fermò accanto all'auto — Motocicleta se opri lîngă maşină. fie la ambele numere. Substantive cu mai multe forme § 42 în această serie sînt incluse substantive cu 2 forme. ii si — nota si.

scutierii Era per noi un forestiere/forestiero — Era pentru noi un străin (de partea locului) . sparviero — şoimul il ciarliere. de rîu i membri — membrii gli ossi — oasele i labbri — marginile rănii. ci son venuti da Padova — Ei nu sînt fiorentini ci străini.) Feminin le anell'd — buclele (fig. I nocchieri greci guidavano abilmente le navi dei cava­ lieri francesi — Vîslaşii greci conduceau cu îndemînare navele cavale­ rilor francezi. — braţele omului le membrst — membrele corpului le ossa — oasele (în to­ talitate) le labbra. Celor două forme de plural le corespund sen­ suri diferite. Substantive cu două forme la plural § 44 1.) le braccia. Il nocchiere/noechiero era un eavaliere/cavaliero inglese — Vîslaşul era u n cavaler englez.Singular il cavaliere. Loro non sono fiorentini ina forestieri. cavaliero — cavalerul il forestiere. O categorie de substantive masculine terminate la singu­ lar în -o au la plural două forme: una masculină terminată în -i şi una feminină terminată în -a. scudiero — scutierul Exemple : : Plural i cavalieri — cavalerii i forestieri — străinii i nocchieri — vi si asii gli arcieri — arcaşii gli sparvieri — soimn i ciarlieri — palavragiii gli scudieri -. nocchiero — vîslaşul. arderò — arcaşul lo sparviere. Singular ÌV anello — inelul ţii braccio — bra­ ţul il membro — membrul l'osso — osul il labbro — buza Plural Masculin gli anelli — inelele i bracci — braţele de scaun. şanţului (fig. au venit de la Padova. ciarliero — palavragiul lo scudiere. — buzele omului 56 . uneori sensuri figurate sau colective. cîrmaciul Varciere. forestiero — străinul (de loc) il nocchiere.

• il dito — degetul il ciglio — geana il cervello — cre­ ierul il corno — cornul il fondamento — fundamentul. L'edificio ha fondamenta solide — Clădirea are temelii solide. L'intonaco dei muri era screpolato — Tencuiala pereţilor era scorojită . Le tue affermazioni sono prive di fonda­ menti — Afirmaţiile tale sînt nefundamentate . Portava degli anelli su tutte le dita — Purta inele pe toate degetele. Guardò. încruntîndu-se. Gli esercizi imponevano a tutti i membri della squadra un movimento ritmico delle membra — Exerciţiile impuneau tuturor membrilor echipei o mişcare ritmică a mîinilor şi picioarelor .) i corni — instrumente (muz.) i fondamenti — bazele (fig-) i muri — zidurile le mura — zidurile ce­ tăţii. gli erbosi cigli della strada — Privi.) i cigli — marginile . marginile pline de ierburi ale drumului . i fili — firele (concret) complotul (fig. aggrottando le ciglia. Le fila della congiura furono scoperte in tempo — Urzeala complo­ tului a fost descoperită la timp . Le urla della folla erano inter­ rotte ogni tanto dagli urli dei lupi — Ţipetele mulţimiii erau întrerupte din cînd în cînd de urletele lupilor. (fig-) i cervelli — inteligentele (fig. baza il muro — zidul il filo — firul il lenzuolo — cear­ şaful il grido — stri­ gătul Vurlo — urletul il carro — carul i diti — degetele ca măsură (fig. oraşului le fila — firele. Da lontano şi scorgevano le mura della città medievale — De departe se zăreau zidurile oraşului medieval . 57 . urzeala. La tempesta ruppe i fili del nostro impianto telefonico — Furtuna a rupt firele instalaţiei noastre de tele­ fon . Avvicinò le sue labbra secche ai labbri del bicchiere — Îşi apropie buzele uscate de marginile paharului.) i lenzuoli — cearşafurile le lenzuola — garnitura de pat (luate separat) i gridi — strigătele de le grida — strigătele omului animale gli urli — urletele de le urla — urletele omu­ lui animale le corra — conţinutul i carri — carele carelor le dita — degetele miinii le ciglia—genele ochiu­ lui le cervella — creierul de om sau animal le corna — coarnele de animale le fondamenta — te­ meliile clădirii Exemple : Si stese le braccia sui bracci della poltrona — îşi întinse braţele pe braţele fotoliului .

zgomotul Plural i gomiti — coa­ tele i calcagni — călcîiele i ginocchi — ge­ nunchii i fusi — fusele i cuoi — pieile gli stridi — ţipe­ tele i Expresii alcătuite cu pluralul 1 feminin j ragionar con le gomita — a gìndi cu picioarele stare alle calcagna di uno — a se ţine scai de cineva sentirsi piegar le ginocchia — a simţi că ţi se moaie pi­ cioarele il gatto fa le fusa — pisical toarce tirar le cuoia — a muri andare alle strida — a se lua după ce se spune Exemple : Le 24 suddivisioni convenzionali del globo terrestre che determinano le ore vengono chiamate fusi orari — Cele 24 de subîmpărţiri convenţio­ nale ale globului pămîntesc care determină orele sînt numite fuse orare . sta sempre alle mie calcagna — Giuseppe mă supără. O altă categorie de substantive masculine terminate în -o la singular au două forme la plural terminate in -i şi respectiv în -a d e genuri diferite dar cu acelaşi sens.2. / scindali avevano una larga scollatura ai calcagni — Sandalele aveau un decolteu mare la calche . geamantane . E1 una persona di fiducia ed in più ha le cuoia dure — Este o persoana de încredere şi în plus rezistă la greutăţi. cordoane. Aveva i gomiti sporchi — Avea coatele murdare . valigie — Prelucrau pieile de capră transformîndu-le apoi în poşete. Substantive cu forme duble la singular şi plural § 45 Unele substantive au cîte două forme. ragiona sempre con le gomita — Nu te încrede în acest tînăr. se ţine scai de mine . cinture. Al sentir la notizia gli si piegarono le ginocchia — Auzind vestea i se muiară picioarele . Indietro alla stufa il gatto fa le fusa — După sobă pisica toarce. Singular il gomito — cotul il calcagno — cal­ cimi il ginocchio — ge­ nunchiul il fuso — fusul il cuoio — pielea lo strido — ţipă­ tul. Fac parte din această categorie: 58 . gîndeşte totdeauna cu picioarele . De reţinut că pluralul feminin în -à apare adesea în expresii. Lavoravano i cuoi di caprino trasfor­ mandoli poi in borse. Il freddo gli aveva rattrappito i ginocchi — Frigul îi înţepenise genunchii . atît pentru singular cit şi pentru plural. Giuseppe mi da fastidio. Non fidarti di questo giovane.

roadele le frutta — fructele de masă i legni — părţile lemnoase . dar identice ca sens: Singular la slro fu /strofe — strofa Val&jale — aripa Vanna/arme — arma V or ecchiojV orecchia — urechea Plural le strofe/strofi — strofele le cUe/ali — aripile le arme/armi — armele gli orecchi. le orecchie — urechile i Exemple : Il vecchietto era duro d'orecchio — Bătrînelul era tare de urechi . Porta di legno i pochi 59 L arancia è un frutto sugoso — Portocala este un fruct •Questi sono i frutti della vostra fatica — Acestea sînt rezultatele voastre . Il noce è un albero forte — Nucul este un pom cu lemnul t a r e .a) Substantive ale căror forme sînt de acelaşi gen sau uneori de genuri diferite. co­ răbii (fig. cu terminaţii diferite. Navigavano con . Per non disturbare gli altri gli parlò all'orecchia — Pentru a nu deranja pe ceilalţi ii vorbi la ureche: Il chiasso lo fece tapparsi gli orecchi — Zgo­ motul il făcu să-şi astupe urechile .) le legna — lemnele de foc i gesti — gesturile. de genuri dife­ rite. oboselii . rodul la frutta — fructe de masă. Tutta la frutta è raccolta — S-au cules toate fructele in tavola le frutta ! — Adu fructele la. în totalitate il legno — lemnul. mimica le gesta — faptele eroice : zemos. /?' arrivato in. aie căror sensuri variază în funcţie de gen şi număr: Singular masculin şi feminin il frutto — fructul. b) Substantive cu două forme de singular şi plural. ca materie la legna — lemnul de ars il gesto — gestul ia gesta — fapta eroică Exemple 1 Plural masculin şi feminin i frutti — rezultatele. masă ! . Drizzò le orecchie ver sentire tutto — Ciuli urechile ca să audă t o t u l : Abbiamo visitato l'ala sinistra della galleria Uffizi — Am vizitat aripa stingă a galeriei Uffizi . un batter d'ali — A sosit într-o clipă.

La pazienza è segno della sapienza — Răbdarea este semnul înţelepciunii. il miele — mierea. 2. Dolce come il miele. la pietà — mila: Aveva una fame da lupo — Avea o foame de lup . Parla sempre con brio — Vorbeşte întotdeauna cu însufleţire . la mansuetudine — blindeţea. il sale — sarea: Uno degli alimenti più completi è il latte — Unul dintrecele mai complete alimente este laptele. însufleţirea. elemente chimice: Poro — aurul. la paura — teama. la segale — secara: Il granturco veniva coltivato in America alVincirca 2000 anni prima della nostra era — Porumbul era cultivat în America aproximativ cu 2000 de ani înaintea erei noastre . 3. La „Pietà" di Michelangelo è scolpita in marmo di Carrara — „Pietà" de Michelangelo este sculptată în marmură de Carrara . 5. metale. Il ferro va battuto quando è caldo — Bate fierul pînă-i cald. Vargento — argin­ tul. la sapienza — înţelepciunea. il fiele — fierea. la plebe — norodul. Varsenico — arsenicul. il riso — orezul. ii rame — arama. il ferro — fierul. Vuopo — nevoia. Aggiungiamo alcune legna al fuoco — Să adăugăm câteva lemne pe foc .legni rimasti — Navigavi cu puţinele corăbii rămase . porcării: Tutti i sentieri del bosco erano nascosti sotto il fogliame — Toate cărările pădurii erau ascunse sub frunziş. 60 . la rappresaglia — represaliile. minerale. il bronzo— bronzul. il fogliame — frunzişul. Omero parla delle gesta di Ilector ed Achile — Homer vorbeşte despre faptele de vitejie ale lui Hector şi Achile. Non é tutt'oro quel che riluce — Nu tot c& străluceşte e aur . la vendemmia — culesul viei. Substantive defective § 46 Sînt considerate defective substantivele care se folosesc n u ­ mai cu forma de singular sau numai cu forma de plural. Ha fattoun gesto di saluto — A făcut un gest de salut . il sangue — sìngele.. la mostarda — muştarul. il pepe — piperul. Valluminio — aluminiul. Vavena — ovăzul. Con i tuoi modi sfacciati mi fai venire la mostarda al naso — Cu felul tău obraznic mă scoţi din sărite. diverse substanţe: il latte — laptele. Vidrogeno — hidrogenul: Il rame è un metallo rossastro e malleabile — Arama este un metal roşiatic şi maleabil . amar ca fierea . la fame — foamea. substantive colective: la prole — urmaşii. Noţiuni abstracte: la bontà — bunătatea. 4. il mercurio — mercurul. la pazienza — răbdarea. Vorzo — orzul. cereale: il grano — grîul. amarocome il fiele — Dulce ca mierea. Non fare gesti sgarbati — Nu fă gesturi nepoliticoase . la sete — setea. A. Per pre­ parare la birra ci vuole l'orzo — Pentru a prepara berea este nevoie de orz. il brio — verva. la superbia — îngîmfarea.. Se întrebuinţează la singular substantivele care indică: 1. il pietrame — pietrişul. il sudiciume — murdăria.

le manette — cătuşele. le genti — popoarele. b) substantive defective propriu-zise: le annali — analele. le busse — ciocăniturile. naţiunile. B. — lumea. le stoviglie — vesela. Si celebrarono le nozze proprio al Capodanno — îşi sărbătoriră căsătoria chiar de Anul Nou . luna şi celelalte planete i se rotesc în jur. 61 . le cesoie — foarfecele. substantive unice: — il sole — soarele. l'oro — aurul. îţi va da banii la calendele gre­ ceşti-(niciodată). i bronchi — bronhiile. i posteri — urmaşii: Fuori tutto era avvolto in tenebre fitte — Afară totul era învăluit de întunericul dens . mutrele. Si levò gli occhiali per metterseli nella tasca — îşi scoase ochelarii ca să şi-i pună în buzunar. concediul. i maccheroni — maca­ roanele.6. Vequatore — ecuatorul: Nella Divina Commedia la Terra sta immobile al centro dell'universo ed il sole. Vuniverso — universul. le moine — mof­ turile. Rigoverna presto le stoviglie! — Spală repede vasele ! Gli spinaci sono molto nutrienti — Spanacul este foarte hrănitor . l'argento — . la luna e gli altri pianeti le girano intorno — in Divina Comedie Pământul stă nemişcat în centrul universului iar soarele. le fatezze. le sembianze— trăsăturile chipului. le redini — hăţurile. le mutande — chiloţii. le tenebre — întunericul. gli occhiali — ochelarii. gli spinaci — spanacul. metalul.argintul. la dimissione. Sono di moda i calzoni che ricoprano le caviglie — Se poartă pantalonii care să acopere gleznele. — în mod excepţional pentru unele din substantivele amintite se poate forma şi pluralul dar cu sens diferit faţă de singular: la gente. metalul. la luna — luna. NOTĂ: — Acordul determinanţilor acestor substantive se face întotdeauna la singular. i costumi — moravurile . i calzoni. Questa donna ha una lingua che taglia come le îorbici — Femeia aceasta are o limba ascuţită . gli argenti — argintăria. le nozze — căsătoria. le esequie — fu­ neraliile. i pantaloni — pantalonii. răsfăţul. gli spaghetti — spaghetele. le rigaglie — măruntaiele (de păsări) : Ha le sembianze di sua madre — Are trăsăturile mamei sale . lanţuri . In vorbirea curentă însă ele nu sînt folosite decît la plural. ii costume — obiceiul. le vettovaglie — proviziile. lo spaghetto. c) obiecte formale din două sau mai multe părţi: le forbici. Ie dimissioni — demisia. Non fare tante moine! — Nu te răsfăţa atît ! NOTĂ: Unele dintre substantivele amintite pot fi consemnate de dicţionare cu forma de singular: la moina. il ferro — fierul. ti ritornerà i soldi alle calende greche — Este necinstit. gli spiccioli — mărunţişul. metalul. le sartie — frînghiile. Se folosesc numai la plural substantivele care indică: a) noţiunea de plural: i dintorni — împrejurimile. i ferri — fiare. gli ori — bijuteriile . le calende— calendele. le tenaglie — cleştele: I peli delle unghie si tagliano con le forbici dalle punte ricurve — Pieliţele unghiilor se taie cu foarfe­ cele cu vîrfurile curbe. Queste ferie le trascorreremo al mare — Acest concediu îl vom petrece la m a r e : E"1 disonesto. le ferie — vacanţa.

— sutele. il buc — boul. b) Substantive masculine terminate la singular în -o care la plu­ ral îşi modifică genul devenind feminine şi se termină în -a.Substantive cu forme speciale de plural § 47 Dintre substantivele care prezintă particularităţi în ce pri­ veşte formarea pluralului fac parte: a) Substantive cu terminaţie regulată pentru plural în -i. le miglia — mi­ lele. ceea ce ar trebui făcut la urmă. // guscio di questo uovo è rotto — Coaja acestui ou este spartă . I templi romani erano circondali da colonne — Templele romane erau înconjurate de coloane. Centinaia e migliaia di uomini si avviavano allo stadio— Sute şi mii de oameni se îndrep­ tau către stadion.. Pluralul substantivelor compuse § 48 Substantivele compuse sînt formate prin unirea a două părţi de vorbire de acelaşi fel sau două părţi de vorbire diferite : caposquadra — şef de echipă. le paia — perechile. c) Substantivul feminin la eco — ecoul. II bue è un utilissimo animale da lavoro — Boul este un animal de muncă foarte folositor. bărbatul. Substantivul masculin il dio — zeul. eşti de-acuma un b ă r b a t . Vuovo — oul. dar care* odată cu schimbarea numărului înregistrează modificări în rădăcină: l'uomo — omul. il centinaio — aproximativ o sută. il miglio — mila (unitate de măsură). Această modificare aminteşte de genul neutru din limba latină: il paio — pe­ rechea. este format din substantivul capo — şef. Quanti paia di occhiali hai cambiato finora ? — Gite perechi de ochelari ai schimbat pînă acuma ? . le centinaia. odată cu trecerea la plural îşi schimbă rădăcina dar şi articolul: gli dei — zeii: Ilephaisto è considerato il dio del fuoco — Hephaistos este considerat zeul focului. are la plural formă mascu­ lină gli echi — ecourile: La notizia ebbe una vasta eco —Vestea a avut un larg ecou . il tempio — templul. şi squadra — 62 . Non sei più un ragazzo ormai sei un uomo — Nu mai eşti un copil. il riso — rîsul. L'Olimpo era la sede degli dei — Olimpul era lăcaşul zeilor. i buoi — boii. i templi — templele. Il tribunale è il tempio della giustizia — Tribunalul este templul dreptăţii . le risa — rìsetele. le migliaia — miile (pentru centinaio şi migliai» vezi § 80): Mi faccia vedere quel paio di guanti — Arătaţi-mi acea pe­ reche de mănuşi . Gli echi della rivoluzione giunsero fino a noi — Ecourile revoluţiei au ajuns pînă la noi. Erano degli uomini di poche parole — Erau nişte oameni tăcuţi . „Mettere il carro innanzi ai buoi" — A face la început. le uova — ouăle. gli uomini — oamenii . il migliaio — aproximativ o mie. Sbatti le uova per far la frittata — Bate ouăle ca să faci omleta.

terasă. cassapanche — laviţe . dopopranzo — după masă. dopopranzi — după mese .substantiv: biancospino — păducel. i bassorilievi romani — basoreliefurile romane. belvedere — belvedere. soprabiti — pardesie. cavolfiori — conopide . I pianoforti da concerto — Pianele de concert. Il sottopassaggio delV Università — Pasajul subteran de la Universitate. gentiluomo — gen­ tilom. Excepţii: la mezzaluna — semiluna. il pescespada — peştele spadă. e) adverb. Excepţii: il pescecane — rechinul. sot­ tosuolo — subsol. cassapanca — laviţă. gentiluomini — gentilomi . 63 . le mezzetinte — culorile şterse. verb: sordomuto — surdomut. terremoto — cutremur. după cum urmează: 1. i pescespada — peştii spadă. Degli antipasti squisiti — Nişte aperitive excelente . porcospino arrotolato a pedici — arici ghemuit ca mingea.adjectiv. ragna­ tela — pînză de păianjen. arcobaleni — curcubee . soprabito — pardesiu. cavolfiore — conopidă. malfat­ tori — răufăcători . i sottopassaggi bucarestini — Pasa­ jele subterane bucureştene . i francobolli sanmarinesi — timbrele din . banconote da 1000 lire — bancnote de 1000 lire . prepoziţie + substantiv: malfattore — răufăcător.echipă. sidef. il bassorilievo romano — basorelieful roman. b) adjectiv -f. este format din verbul asciugare — a wsca. le mezzelune — semilunile. madreperle — scoici . Un soprannome idoneo — O poreclă potri­ vită. şi substantivul mano — mină. arcobaleno — curcubeu. Pluralul acestor substantive se formează prin schimbarea termina­ ţiei unuia dintre cele două elemente componente. a şterge. il francobollo «valoroso — timbrul valoros. Dei soprannomi idonei — Porecle potrivite. asciugamano — prosop. sovrastrutture — suprastructuri . mezzogiorni — amiezi . biancospini — păducei . banconota da 100 lire — bancnotă de 100 lire. i pescicani — rechimi. d) adjectiv -f. La tastiera del pianoforte — Claviatura pianului . ragnatele — pinze de păianjen.San Marino. sovrastruttura — suprastructură. madreperla — scoică. | la mezzatinta — culoare ştearsă. Un antipasto squisito — un aperitiv excelent . din această categorie fac parte substantivele compuse din: a) substantiv-\-substantiv : manoscritto — manuscris —manoscritti — manuscrise . sottosuoli— subsoluri . mezzogiorno — amiază. porcospini arrotolati « palla — arici ghemuiţi ca mingea : La Ferrovia Romena — Galea Ferată Română. Prin schimbarea terminaţiei celui de al doilea element. Le Ferrovie Romene — Căile Ferate Romàne. belvederi — terase . sordomuti — surdomuţi . terremoti — cu­ tremure .

vizele . Substantive compuse care rămîn invariabile formate din: a) verb -j. i lustrascarpe — lustragiii . capiparte — şefi de partid. i benestare — bunăstărìle. capo­ banda — şef de orchestră. Un saliscendi nuovo — O clanţă nouă . Il capoclasse 64 . cassaforte — casa de bani. Vaccen­ disigari — bricheta. II visto del pas­ saporto — Viza de pe paşaport . 2. i palcoscenici — scenele. Un delicato bucaneve — Un ghiocel delicat . Portachiavi di pelle — Portchei din piele. parafulmini — paratrăznete . pellerossa — indian (din America de Nord). Substantivele compuse cu capo formează pluralul în mo­ duri diverse: a) prin schimbarea terminaţiei primului element: caposquadra — şef de echipă. Il moderno grattacielo — Modernul zgîrie-nori . b) substantivele formate cu capo — şef: (vezi § 48). fabbriferrai — fierari . caposezione — şef de secţie. casseforti — case de bani . pellirosse — indieni . gli stuzzicadenti — scobitorile. capisquadra — şefi de echipă . gli accendisigari — brichetele . il benestare — bunăstarea. capistazione — şefi de gară . acvaforte (stampă). Un mazzo di bucaneve — Un buchet de ghiocei. 3. b) verb + verb. Excepţie: Il palcoscenico — scena. capofamiglia — cap de familie. prin schimbarea terminaţiei ambelor elemente componente ale substantivelor formate din: a) substantiv + adjectiv. capibanda — şefi de orchestră . L'altoforno dell''officina — Furnalul uzinei . adverb: il fuggifuggi — panica. scendiletti — carpete . Vattaccapanni — cuierul. il portamonette — portmoneul.substantiv la plural: lo stuzzicadenti — scobitoarea. § 49 4. il lustrascarpe — lustragiul. scendiletto — carpetă. Tutti i saliscendi dorati — Toate clanţele aurite. Si getta con il paracadute — Se aruncă cu paraşuta . il lasciapassare — permisul de liberă trecere. Il rilascio di passaporti — Eliberarea paşapoartelor . spazza­ camini — homari . acqueforti — stampe înacvaforte . acquaforte — acid azotic. Gli altiforni dell'officina ~ Furnalele uzinei. capoparte — şef de partid. / nuovi portachiavi — Portcheile noi . I gratta­ cieli giapponesi — Zgìrie-norii din Japonia. viza. capisezione — şefi de secţie. Molti paracadute colorati — Multe paraşute colorate . i portasapone — savonierele . para­ fulmine — paratrăznet.e) verb + substantiv la singular: spazzacamino — homar. i portamonette — portinomele . i fuggifuggi — pani­ che. capifami­ glia — copi de familie . capostazione — şef de gară. La terracotta smaltata — Ceramica smălţuită. gli attaccapanni — cuierele. il portasapone — savoniera. participiu: fabbroferraio — fierarul. i lasciapassare — biletele-permisele. Le terrecotte invetriate di Luca della Robbia — Obiectele de ceramică vitri­ ficată ale lui Luca della Robbia.

pot apărea şi alte cazuri sau excepţii se recomandă consultarea dicţionarului. il capocuoco — bucătarul şef. caposti­ piti — strămoşi .della X classe — Şeful clasei a X-a . capisaldi — premize. d) pentru unele substantive din această categorie coexistă două forme de plural: una la care se schimbă terminaţia ambelor părţi com­ ponente şi alta în care se modifică cel de-al doilea element: il capoco­ mico — directorul de trupă. capotecnico — şef de serviciu tehnic. Intrudi pe lingă regulile date cu privire la formarea pluralului substantivelor compuse. capoverso — alineat. le capoclasse — şefele de clasă. diferitele cazuri se formează cu aju­ torul prepoziţiilor. capotavola. Considerînd totuşi că pentru vorbitorul român de limbă italiană sînt necesare cîteva lămuriri cu privire la declinarea substantivului facem următoarele precizări: — în limba italiană substantivele nu au desinenţe specifice pentru fiecare caz. — declinarea fiind analitică. fapt pentru care aspectul în sine al substantivului nu se modifică de-a lungul declinării . problema fiind tratată în cadrul capitolelor privitoare la prepoziţii. i capomastrilcapimastri — maiştrii ' şefi . i capocuochi/capicuochi — bucă. NOTĂ: Atunci cînd substantivele: capolista. capostipite — strămoş. Mario è capolista — Mario este cap de listă:. Ho visitato numerosi eapoluoghi/eapiluoghi dell'Ita­ lia — Am vizitat numeroase capitale de provincie din Italia. Loro sono i capilista — Ei slnt primii pe listă. In multe gramatici italiene declinarea substantivului nu constituie un capitol separat. DECLINAREA SUBSTANTIVELOR § 50 în limba italiană exprimarea unui substantiv la diferitele cazuri ale declinării prezintă aspecte deosebite faţă de limba română. capo­ tecnico etc.. capoversi — alineate . capofila. e) prin schimbarea terminaţiei ambelor elemente: caposaldo — premiză. tarii şefi . I capolavori dèlia letteratura — Capodoperele literaturii. se referă la persoane de sex feminin primesc articolul feminin şi rămîn la plural invariabile: la capoclasse — şefa de clasă. Tutti i capiclasse al direttore ! — Toţi şefii de clasă la director ! b) prin schimbarea terminaţiei celui de al doilea element: capo­ giro — ameţeală. Un capolavoro artistico — O capodoperă de artă . Firenze è il capoluogo della Toscana — Florenţa este capitala provinciei Toscana. articulate sau nearticulate (vezi § 20 şi § 157—163). ii capomastro — maistrul şef. i capotreni/capitreni — şefii de tren . capogiri — ameţeli . capitecnici — şefi de serviciu tehnic. i capocomici/capicomici — directorii de trupă . caposquadra. sau la articol şi prepoziţii articulate. . il capotreno — şeful de tren.

Vocativul exprimă o chemare adresată cuiva . Il fol­ clore è un tesoro per la cultura nazionale — Folclorul este o comoară pentru cultura naţională. Această deose­ bire este evidentă în traducerile unor exemple în care cazurile nu sînt identice în cele două limbi. ca şi-n limba română. in. § 52 Dativul este cazul complementului indirect avînd ca termen regent un verb. luaţi loc! Ehi. funcţie care rezultă din poziţia substantivului faţă de verb şi faţă de subiect. Chiese a tutti di star tranquilli — Ceru tuturor să stea liniştiţi. su. Din acest motiv cazurile din limba italiană nu corespund întotdeauna cu respectivele cazuri din limba română. La sorpresa dei genitori mi ha fatto piacere — Surpriza părinţilor mi-a făcut plăcere. unde mergi ? § 53 Ablativul sau prepoziţionalul este cazul complementelor cir­ cumstanţiale sau complementului de agent (vezi § 156 A). cu mingea. si accomodi! — Doamnă. Substantivul în acuzativ poate fi însoţit sau nu de articol: Per sentirsi meglio Carlo usa il microfono — Pentru a se auzi mai bine. ragazzino. Se exprimă în limba italiană prin prepoziţiile: da. con. § 51 Genitivul este cazul atributului şi exprimă în general ideea de posesie. Nominativul este cazul subiectului şi al numelui predicativ. Giochiamo sulla spiaggia. Compro fiori per ii com­ pleanno di Marco — Cumpăr flori pentru ziua de naştere a lui Marco. dove cai? — Ei. Deoarece ablativul din limba italiană nu are în limba română u n caz corespunzător. el poate apărea singur. Carlo foloseşte microfonul . Il caffè c'è nel bricco — Cafeaua este în ibric. per. § 158): Raccontò al nipotino „La Cenerentola^ — îi povesti nepoţelului Cenuşăreasa. Acuzativul este cazul complementului direct. care în afară de cazurile genitiv şi dativ mai pot exprima şi alte relaţii: Le leggi devono essere conosciute dai cittadini — Legile trebuie să fie cunoscute de cetăţeni . despărţit de restul propo­ ziţiei prin virgulă: Signora. î n afara acestor prepoziţii mai există şi altele care exprimă raporturi sintactice. în limba italiană cazul vocativ nu are nici o marcă specifică. în italiană el se formează cu ajutorul prepoziţiei a articulată sau nearticulată (vezi § 20. sau prin prepo­ ziţiile di şi a. poate ocupa orice loc în propoziţie fiind. traducerea substantivelor se face la alte cazuri 66 . în italiană se exprimă cu ajutorul prepoziţiei di articulată sau nearticulată (vezi § 20. articulate sau nearticulate. Sub­ stantivul în nominativ este însoţit numai de articol: îi letto e le pol­ trone sono comodissimi — Patul şi fotoliile sînt foarte comode . Non ho incontralo Lucia — Nu am întîlnit-o pe Lucia. băietele.— prepoziţiile care marchează cazurile în modelele ce urmează sînt indicate prin analogie cu cazurile corespunzătoare din limba română. a palla — Să ne jucăm pe plajă. însoţit de o interjecţie sau de un alt determinant. § 157) : Le scarpe sono di Maria — Pantofii sînt ai Măriei .

I bambini ridono allegri — Copiii rid veseli. V.) care pot fi explicate prin regimul cazual al pre­ poziţiilor din gramatica limbii române. I). del bambino — (al) copilului 1). I consigli degli zii furono utili — Sfaturile unchilor au fost folositoare. V. dativ. Perché hai sgridato il bam­ bino ? — De ce l-ai certat pe copil. etc. Abl. La stanza del bambino è piena di giocattoli — Camera copilului e plină de jucării: I giocattoli dei bambini sono meccanici — Jucăriile copiilor sînt mecanice. Modele de declinare a u n o r s u b s t a n t i v e de articolul h o t ă r î t Masculin Singular ii bambino — copilul N. stai buono! — Copilul meu. Il bambino ha cinque anni — Copilul are cinei ani . 1). G.? Aveva visto i bambini nel cortile — Vă­ zuse copiii în curte. Ae. Bambino mio. Ho parlato allo zio di te — l-am vorbit unchiului de tine . Ricevo un bacio dal bambino —Primesc o sărutare de la copil. G. Ci rechiamo dai bambini per portar loro dei dolci — Ne ducem la copii ca să le ducem prăjituri. fii cuminte ! Silenzio. Ae. bambini ! — Linişte. ai bambini -. Ho incontrato lo zio ieri — L-am întilnit 67 . Il figlio dello zio è medico — Băiatul unchiului este medic . Chiedo agli zìi le riviste — Le cer unchilor revistele. Do al bambino un dolce — Dau copilului o prăjitură. ai bambino — copilului Ac. il bambino — copilul Y.copiilor i bambini — copiii bambini! — 3opii ! dai bambini — de la copii însoţite N. bambino! — copiluie ! AM. copii ! Abl. D. Lo zio è in biblioteca ~ Unchiul este în bibliotecă . Ba raccontato ai bambini una fiaba.(acuzativ. Ac. G. G. Singular Io zio — unchiul dello zio — (al) unchiului allo zio — unchiului lo zio — unchiul zio! — unchiule ! dallo zio — de la unchi : Plural gli zii — unchii degli zii — (al) unchilor agii zii — unchilor gli zii — unchii zii! — unchilor! dagli zii — de ia unchi N. dal bambino — de la copil Exemple : Plural i bambini — copiii dei bambini — (al) copiilor . Exemple N. / nostri zii abitano in campagna — Unchii noştri locuiesc la ţară. — Le-a povestit copiilor un basm.

ragazze. / ricami sono lavorati dalle ragazze — Broderiile sînt lucrate de fete.ieri pe unchiul . ragazza ! — fato ! Abl. Modele de declinare a unor substantive însoţite de articolul nehotărît Masculin N. a un libro —unei cărţi Ac. pe o carte con un libro — cu o carte in un libro — într-o carte • 68 Feminin una rivista — o revistă di una rivista — a unei reviste a una rivista — unei reviste una rivista — o revistă da una rivista — de la. D. Feminin Singular N. non vi preoccupate — Unchii mei. oggi sei il nostro invitato — Unchiule. Zio. da un libro — de la. ce faceti ? Abl. Zii miei.. / vestiti delle ragazze erano eleganti — Rochiile fetelor erau elegante. fetelor. Le ra­ gazze sono studentesse — Fetele sînt studente.despre. alla ragazza — fetei Ac. Ho saputo la notizia dalla ragazza — Am aflat vestea de la fata . Offro alle ragazze le rose — Ofer fetelor trandafirii. Ac. Abl. un libro — o carte Abl. Gli occhi della ra­ gazza sono celesti — Ochii fetei sînt albaştri . Appena son tornato dagli zii di Ploieşti — Abia m-am întors de la unchii din Ploieşti. fii cuminte ! Ehi. dintr-o revistă su una rivista — despre. Questo pomeriggio incontriamo tutte le ragazze — In dupăamiaza asta întâlnim toate fetele. della ragazza — (a) fetei D. Ho ricevuto dallo zio una telefonata — Am primit de la unchiul un telefon . -. Disse alla ragazza la ve­ rità — îi spuse fetei adevărul . Ho visto al teatro i loro zii — l-am văzut la teatru pe unchii lor. azi eşti invi­ tatul nostru. di un libro -. dalla ragazza — de la fată Plural le ragazze — fetele delle ragazze — (al) fetelor alle ragazze — fetelor le ragazze — fetele ragazze ! — fetelor ! dalle ragazze — de la fete Exemple : N. (ì. dintr-o carte su un libro. pe o re­ vistă con una rivista — cu o revistă in una rivista — într-o revistă . V. la ragazza — fata V.al unei cărţi I). la ragazza — fata G. nu fiţi îngrijo­ raţi. stai buona! — Fato. La ragazza impara Vitaliano — Fata învaţă italiana. Ho visto la ragazza allo spettacolo — Am văzut-o pe fată la spectacol . V. Ragazza. un libro — o carte G. cosa fale? — Hei.

G. Ilo pagato un libro centi lei — Am plătit douăzeci de lei pe o carte. Vedo Caria e Guido ogni giorno — îi văd pe Carla şi pe Guido în fiecare zi. Guido! Abl. La lettura di un libro è una preoccupazione amena — Lectura unei cărţi este o ocupaţie plăcută. ale) lui Guido D. Un libro è sempre come un amico — 0 carte este întotdeauna ca un prieten. Ac. I). Ho scoperto la poezia in un libro italiano — Am descoperit poezia într-o carte italienească. D. Carla e Guido sono i miei amici — Carla şi Guido sìnt prietenii mei. ai. Ho comprato una rivista — Am cumpărat o revistă. ai. Feminin Carla di Carla — (al a. vino aici ! Spicciatir Guido ! Grăbeşte-te. La citazione è da una rivista economica — Citatul este dintr-o revistă economică. Modele de declinare a unor n u m e proprii Masculin Guido di Guido — (al. G. L'articolo ce in una r h ista di sport — Articolul se află într-o revistă de sport. G. 1 dischi sono di Carla ma te riviste sono di Guido — Discurile sìnt ale Cariei dar revistele sìnt ale lui Guido. Ilo imprestato da Carla un giallo — 69 . a. da Guido — de la Guido con Guido — cu Guido per Guido — pentru Guido N. Ac. a Guido — lui Guido Ac. Ac. N. Caria. — Paginile unei reviste de modă atrag totdeauna femeile. Devo ad una rivista letteraria la scelta della mia professione — li datorez unei reviste literare alegerea profesiei mele. Abl. Ad un libro interessante de­ dichi volentieri tutta una notte — Unei cărţi interesante îi dedici bucuros o noapte întreagă. Y. ed a Guido di venire in tempo — Le-am cerut Cariei şi lui Guido să vină la timp. Ilo chiesto a Carla.Exemple : >T. Abl. Si parlava su un libro apparso di recente — Se vorbea despre o carte recent apărută : Era con un libro in mano — Era cu o carte în mînă . Guido — pe Guido V. Le pagine di una rivista di moda attirano sempre le donne. vieni qua! — Caria. Era una rivista stampata in Italia — Era o revistă tipărită în Italia. ale) Cariei a Carla — Cariei Carla — pe Carla Carla! da Carla — de la Caria con Carla — cu Carla per Carla — pentru Carla Exemple : X. I). Da un libro s'impara molto — Dintr-o carte se învaţă mult . Guido ! Abl. (}.

îl vor păstra folosind în declinare şi prepoziţii articulate după modelul oricărui substantiv comun (vezi § 20). La lettera arrivata è da Guido — Scrisoarea venită este de la Guido . în exprimarea corectă a cazurilor unor nume •proprii se are în vedere regula folosirii şi omiterii articolului cu nume proprii de per­ soană (vezi § 27). prenumele masculine şi feminine nu au fost articulate. Uneori însă ele apar însoţite de articol.Am împrumutat de la Caria un roman poliţist. Compriamo caramelle per Carla e per Guido dei libri — Să cumpărăm pentru Carla caramele şi pentru Guido cărţi. NOTĂ: în exemplele date. . Parlo con Guido e «on Carla — Vorbesc cu Guido şi cu Carla. Numele geografice cel mai adesea însoţite de articol.

Genul mase. mase. se acordă cu substantivul pe care-1 determină şi fiind subordonat acestuia împru­ mută de la substantiv genul şi numărul: la lezione lunga — lecţia lungă. fem. nehotărîte. mase. egale 71 I -i -e -a II mase. Adjectivul calificativ. Numărul sing. I plural -0 Exemple onesto — cinstit. După felul în care îşi modifică desinenţa. 54 Adjectivul este categoria gramaticală care determină însu­ şirile substantivului pe care-I însoţeşte îndeplinind funcţia de atribut sau nume predicativ. onesti — cinstiţi onesta — cinstită. interogative si sînt tratate la capitolul respectiv (vezi § 94—108). fem. fem. le lezioni lunghe — lecţiile lungi . comuniste — comuniste forte — puternic. ca parte de vorbire flexibilă. -a -i -e III IV -e -i invariabil (vezi §58) . gli uomini cortesi — oamenii politicoşi. oneste — cinstite comunista — comunist. egală. demon­ strative.ADJECTIVUL L'AGGETTIVO §. egali. puternice pari — egal. comunisti — comunişti comunista — comunistă. în funcţie de context. pot deveni pronume posesive. puternică forti — puternici. Adjectivele se împart în: adjective calificative (aggettivi qualifica­ tivi) adică propriu-zise şi adjective determinative (aggettivi determina­ tivi) care. fem. Yuomo cortese — omul politicos. în acest acord deosebim următoarele categorii de adjective calificative: Categoria adj.

poema ele­ gìaco — poem elegiac. grigio — cenuşiu. medico cardiologo — medic cardiolog. -Iago. cane randagio — cline vagabond. -chi. seri — serioşi . vocala i este marcată întotdeauna de accentul grafic. -glie: antica — antică. poema cavalleresco — poem cavaleresc. ricchi — bogaţi . intrinseco — intrinsec. etruscologi — etruscologi. -ii: restìo — încăpăţînat. vestito largo — rochie largă. ghi: ricco — bogat. pi. pi. batteriofagi — consumatori de bacterii. dimentichi — uituci. nemici — duşmani . Pluralul adjectivelor masculine sg. POCI rawche — voci răguşite. -ca. ambiente boschereccio — mediu de pădure. popolo antropofago —popor antropofag. sg. luogo natio — loc natal. luoghi natii — locuri natale. univoci — univoci. § 55 A. -ci: nordico — nordic.Particularităţi ale pluralului adjectivelor Pluralul adjectivelor se formează în general după aceleaşi reguli ca şi pluralul substantivelor (vezi § 39. greci — greci. maniaco — maniac. nordici — nordici . antiche — antice. -i: serio — serios. carichi — încărcaţi. sg. In schema care urmează atragem atenţia asupra unor cazuri particulare de formare a pluralului adjec­ tivelor. vestiti /arghi — rochii largi. strada larga — şosea lată. § 56 B. marcì — putrezi. 72 . lunghi — lungi . pi. cani randagi — clini vagabonzi. lungo — lung. nemico — duşman. -io (cu i accentuat). Excepţii: greco — grec. -ciò. analoga — analoagă. univoco — univoc. sg. Excepţii: antico — antic. Pluralul adjectivelor feminine sg. -ico. voce rauca — voce răguşită. -go.-che. incidente tragico — accident tragic. ambienti boscherecci — medii de pădure. -logo. batteriofago — consumator de bacterii. — co. pi. incidenti tragici — acci­ dente tragice . maniaci — maniaci . -gio (cu i neaccentuat). -io. restii — încă­ păţînaţi . strade larghe — şosele late. marmi lisci — marmuri ne­ t e d e . carico — încărcat. poemi cavallereschi — poeme cavalereşti . pi.-ga. popoli antropofagi — popoare antropofage. marcio — putred. equivoci — echivoci . sg. dimentico — uituc. Pentru a nu se crea confuzii in formarea pluralului substantivelor terminate în -io. equivoco — echivoc. -gi: etruscologo — etruscolog. -iaco (iaeo cu i accentuat) . antichi — antici . poemi elegìaci — poeme elegiace. pi. medici cardiologi — medici cardiologi . intrinseci — intrinseci . 40). analoghe — ânaloage. grigi — cenuşii . marmo liscio — marmură netedă.

. ia (cu i accentuat) . -già (cu i neaccentuat) . Sînt considerate forme invariabile următoarele categorii de adjec­ tive : î. color mffelatte — (de) culoarea cafelei cu lapte . § 54) valabilă pentru masculin şi feminin. natia. pi. nade — natale . sg. su­ dice şi sudicie — murdare . egal . serie — serioa­ se . ra­ gazze restìa — fete încăpăţînate. c) substantivul color — culoare. pianura ampia. dabbene — cumsecade .) se formează prin modificarea terminaţiei celui de al doilea termen: lotta daco-romana — luptă daco-romană. esperimenti fisico-chimici — experienţe fizico-chimice. perbene — cumsecade. Cele terminate în -i. fradicia — putredă. verde oliva — măsliniu . grigia — cenuşie. § 58 D. -eia. consoană. grige şi grigie — cenuşii . scambi italo-romeni — schimburi italo-române . -eie. urmat de alt substantiv care spe­ cifică respectiva culoare: color sabbia — (de) culoarea nisipului. grigio ferro — gri ca fierul . pi. numeri impari — numere impare. snoh — — snob : 2. bordò — vişiniu . 73 . singular şi plural: numero jmpari — număr impar. -ia. vocală accentuată. — natală. ade -j. -ce. 3. cifre impari — cifre impare. inegal . fradicie — putrede . scambio italo-romeno — schimb italo-român. saggia — înţe­ leaptă. -gè. egregie — stimate. ragazza restìa ~ fată încăpăţînată. lilla: — liliachiu . indagini anato mo-patologiche — cercetări anatomo-patologice . indagine anatomopatologica — cercetare anatomo-patologică. pianure ampie — cîmpii întinse . b) adjective al căror plural se formează numai cu una dintre cele două terminaţii: /ercia — murdară. + adj. esperimento fisico-chimico — experienţă fizico-chimică. — cîmpie întinsă . Pluralul adjectivelor compuse Pluralul adjectivelor exprimate prin doi termeni (adj. ie: seria — serioasă. color limone — de culoarea lămîii. Cele care indică culori şi sînt exprimate prin : a) substantive adjectivizate: viola — violet . ci­ fra impari — cifră impară. b) adjective urmate de substantive: rosso fiamma — roşu aprins.sg. pari — par. §146): dappoco — de nimic . lotte daco-romane — lupte daco-romane . araneionc — portocaliu . color miele — (de) culoarea .adj. Cele compuse mai ales din locuţiuni adverbiale (v. -ie. etc. -gie: Adjectivele cu această terminaţie la singular se împart în pri­ vinţa formării pluralului în două categorii: a) adjective cu ambele forme la plural: sudicia — murdară. sagge — înţelepte . dispari — impar. rococò — rococo . lerce — murdare .mierii . Adjective invariabile Adjectivele invariabile aparţin celei de-a patra categorii de adjec­ tive (v. § 57 C. egregm — stimată.

una dolce bevanda rinfrescante — o dulce băutură răcoritoare. Filippo il Bello — Filip cel Frumos . c) cînd este exprimat printr-un participiu . el poate sta înaintea sau în urma lor. Indică o calitate obişnuită. permanentă: la bianca neve — zăpada albă . una certa risposta — un răspuns oare­ care. rosso chiaro — roşu-deschis . lavoro utile alla società — muncă folositoare so­ cietăţii . Poziţia adjectivelor § 59 Adjectivele pot preceda sau urma substantivul. cupo — închis: verde cupo — verde-închis . /'astuto Ulisse — vicleanul Ulisse. una mano calda — o mînă caldă . NOTĂ: Există o categorie de adjective caro îşi modifică sensul în funcţie de poziţia lor faţă de substantive: un povero uomo — un biet om. un solo studente —nu­ mai un singur student. ad alta voce — cu voce tare . Aparţine unei expresii: a buon mercato — ieftin . una casa crollata — o casă prăbuşită .. un bel paesaggio — o privelişte frumoasă . d) cînd este urmat de un complement : ragazzo sveglio di mente — copil cu mintea ageră . un'ospite accogliente — o gazdă primitoare . una risposta certa — un răspuns sigur. neînsoţit. Cînd substantivul este însoţit de mai multe adjective. la rinomata cantante — renumita cîntăreaţă . Adjectivul precedă substantivul cînd: 1. 74 . un uomo povero — un om sărac . C. uno studente solo — un student singur. scuro — închis. una nuova soluzione — o nouă soluţie. poziţia lor nefiind limitată de reguli gramaticale rigide ci impusă mai degrabă d& nuanţa stilistică a vorbitorului. blu scuro — albastru-închis. piangere a calde lacrime — a plìnge cu disperare. un vero amico — un prieten adevărat. B. b) cînd se subliniază cu pregnanţă calitatea substantivului: un naso aquilino — un nas acvilin . Adjectivul este aşezat după substantiv: a) în apelative: Stefano il Grande — Ştefan cel Mare. uno sguardo penetrante — o privire pătrunzătoare .d) adjective care indică culoarea urmate de adjectivele chiaro — des­ chis. di cattivo gusto — de prost gust . sau între adjective: una persona sana e allegra — o persoană sănătoasă şi veselă . politica favorevole alle trattative — politică favorabilă trata­ tivelor. una pioggia fredda — o ploaie rece . Plinio il Vecchio — Pliniu cel Bătrîn . 2. o altă soluţie. una soluzione nuova — o soluţie nouă. Precizările cu privire la locul adjectivului sînt următoarele: A. un forte e diligente uomo — un bărbat puternic şi harnic . 3. Are funcţie de epitet: ii celebre museo — celebrul muzeu.

dei rumori assordanti — nişte zgomote asurzitoare. francobolli e buste italiane — timbre şi plicuri italieneşti. la feminin-plural dacă substantivele sînt feminine: una camicia ed una gonna azzurre. una notte tranquilla — o noapte liniştită. adjectivul se acordă întotdeauna cu substantivul pe care-1 determină adoptînd genul şi numărul acestuia: un giorno tranquillo — o zi liniştită. c) prin acordul adjectivului cu substantivul cel mai apropiat: un mazzo di garofani e rose profumate — un buchet de garoafe şi trandafiri parfumaţi . b) la feminin plural dacă substantivele sînt feminine: Le vie e le strade erano affollate — Străzile şi şoselele erau aglomerate . Cînd substantivele sînt de genuri diferite acordul poate fi făcut : a) la masculin plural ca în limba română: una madre ed un padre esigenti — o mamă şi un t a t ă exigenţi . una car­ tolina colorata — o ilustrată colorată. acordul se face tot după criteriile menţionate anterior : 1. Lucia e Maria sono brave — Lucia şi Maria sînt cuminţi . acordul său se face astfel: a) la masculin plural dacă substantivele sînt masculine: I mercati ed i viali erano affollati — Pieţele şi bulevardele erau aglomerate .Acordul adjectivelor § 60 Indiferent de poziţia şi funcţia sa în propoziţie. Luisa e Marco sono bravi — Luiza şi Marco sînt cu­ minţi. 75 . 3. c) la genul masculin numărul plural dacă substantivele sînt de genuri diferite: Le vie ed i mercati erano affollati — Străzile şi pieţele •erau aglomerate. Cînd adjectivul are funcţia de atribut şi lămureşte calităţile sub­ stantivului în mod direct. Problema acordului adjectivului cere o deosebită atenţie în cazul în care un singur adjectiv determină mai multe substantive la numărul singular sau plural. delle cartoline colorate — nişte ilustrate colorate. ragazze e ragazzi ubbidienti — fete şi băieţi ascultători . la masculin plural dacă substantivele sînt masculine: un film ed uno spettacolo interessanti: 2. un rumore assordante — un zgomot •asurzitor. b) prin repetiţia adjectivului care se acordă cu fiecare substantiv în parte pentru a nu se crea confuzii: uno zio buono ed una zia buona — un unchi bun şi o mătuşă bună . pensieri sinceri e risposte sincere — gînduri sincere şi răspunsuri sincere . Cînd adjectivul are funcţia de nume predicativ şi lămureşte sub­ stantivul prin verbul auxiliar essere — a fi (vezi § 119). Aldo € Cario sono bravi — Aldo şi Carlo sînt cuminţi .

begli/quegli strumenti — frumoasei/a­ cele instrumente . gn. rosso fiamma — cravată roşu aprins. bei/quei paesaggi — frumoase/acele privelişti .ro­ chii rococo . cracate. begli/quegli yacht — frumoase/acele iahturi. Cînd poziţia adjectivului bello este în urma substantivului. vestiti rococò . bei/quei quadri — frumoase/acele tablouri . una donna dabbene — o femeie cumsecade . bello/quello yacht — frumos/acel iaht.o ed una donna dabbene — un bărbat şi o femeie cumse* cade . un uom. color miele — perdea de culoarea mierii . z. amici belii — prie­ teni frumoşi . y: bello/quello stru­ mento — frumos/acel instrument. begli/quegli ideali — frumoase/acele idealuri . bel­ le/quelle immagini— frumoase/acele imagini: bell/quell' idea— frumoasă/* acea idee. bell'/quell' ideale — frumos/acel ideal. z. bel/quel paesaggio — fru­ moasă/acea privelişte. tenda. belle/quelle gite— fru­ moase/acele excursii . x. bell'jquelV — bellejquelle preced substantivele care tncep cu vocală: bell'/quell' immagine — frumoasă/acea imagine. în acest context adjectivele invariabile (vezi § 58) : un uomo dabbene — un om cumsecade . beli'/queir — begli/quegli preced substantivele care încep cu vocală: bell'/quell' almanacco — frumos/acel almanah . gn. Forme ale adjectivelor bello şi quello § 61 Cînd adjectivele bello — frumos şi quello — acela sînt aşe­ zate în faţa substantivului aspectul lor se modifică în funcţie de ini­ ţiala substantivului pe care-1 preced. formele sale fiind pentru masculin singular şi plural bello-belli: amico bello — prieten frumos. lo siile. belle/quelle cugine — frumoase/acele verişoare . zingari belli — ţigani frumoşi . ps. ps. cravata e berciti rosso fiamma — eravate şi băşti roşu aprins. l'arte rococò — arta rococo. bella/quella gita — frumoasă/acea excursie. belo/quelle idee — frumoase/acele idei. bel/quel — bei/quei preced substantivele care încep cu consoană (exceptînd s impur. tappeto color miele — co­ vor de culoarea mierii . pn. begli/quegli zufoli — frumoase/acele flaute . begli/quegli almanacchi — frumoase/acele almanahu­ ri . x. acesta nu suferă nicio modificare. 76 . viaggio bello — călătorie frumoasă. pn. Alegerea şi folosirea diferitor forme ale acestor adjective se fac după aceleaşi reguli ca ale articolelor hotărîte: (vezi § 19): Forme ale masculinului singular şi plural: bello/quello — begli/quegli preced sub­ stantivele care încep cu s impur. zingaro bello — ţigan frumos. beretlo rosso fiamma — bască roşu aprins . viaggi belli — călătorii frumoase . y) : bel/quel quadro — frumos/acel tablou. bello/quello zufolo — frumos/acel flaut. rococò — stilul rococo . tende e tappeti color miele — perdele şi covoare de culoarea mierii. Forme ale femininului singular şi plural: bella/quella — bellejquelle preced substantivele care încept cu consoană: bella/quella cugina — frumoasă/acea verişoară.NOTA: Dam cîteva exemple de felul în care pot fi folosite.

buono xilofonista — xilofonist bun. buona amicizia — prietenie bună. z. grande precedă substantivele masculine singular care încep cu s impur. z. gran cosa — mare lucru . ps. deci nu se va folosi apostroful în faţa substantivelor care încep cu vocală . buon'anima — suflet bun. scrittura bella—scris frumos. Forma buorì formată prin eliziunea vocalei a precedă substantivele care încep cu vocală: buon'aria — aer bun. z. Formele pluralului nu suferă modificări poziţionale: buoni — buni şi buone — bune: buoni studenti. amiche belle — prietene frumoase. gn. buona commedia — comedie bună. grande § 62 Adjectivul buono — bun cînd precedă substantivul prezintă numai la singular modificări urmînd modelul articolului nehotărît (vezi § 22). gran signori — domni mari . scrisuri frumoase. buon viaggio — călătorie plăcută. y: buono spettacolo — spectacol bun. imon1 intenzione — intenţie bună. grande gnocco — găluşcă mare . pn. grand'erba — iarbă mare — grand' erbe — ierburi mari . pn. b) în limba contemporană există tendinţa folosirii formei buon şi în faţa sub­ stantivelor care încep cu s impur: buon scolaro — elev bun. NOTĂ: a) Forma de masculin buon este obţinută prin apocopare nu prin eliziune. buona stanza — cameră bună. Tendinţa limbii contemporane este de a nu elida vocala a la femi­ nin singular: buona edizione — ediţie bună. x. studenti buoni — studenţi buni. x. grande psica­ nalista — mare psihanalist. scritture belle. Adjectivul grande poate avea următoarele aspecte cînd precedă substantivul: gran. z. pn. buon albergo — hotel bun. gn.formele pentru feminin singular şi plural sînt bella-belle: amica bella— prietenă frumoasă. y: grande spazio — spaţiu mare. formă obţinută prin apocopare care precedă sub­ stantivele masculine singular şi plural care încep cu consoană (exceptînd s impur. Forme ale adjectivelor buono. y): buon aluno — şcolar bun. buon giornale —ziar bun. gn. Forma buon precedă substantivele masculine care încep cu vocală şi consoană (exceptând s impur. grand1 formă obţinută prin eliziune care precedă substantivele masculine şi feminine la singular şi plural care încep cu vocală: grand'uomo — om mare. x. Forma buono precedă substantivele masculine care încep cu s impur. ps. Forma buona precedă substantivele feminine care încep cu con­ soană: buona maestra — învăţătoare bună. amiche buone — prietene bune. pn. gn. y) şi substantivele feminine singular şi plural care încep cu consoană: gran freddo — frig mare. buone amiche. ps. x. gran case — case mari . ps. grand' uomini — oameni mari . buon spazio — spaţiu bun. buono psicologo — psiholog bun. 77 .

utile all'ajoparecchio — util aparatului. grandi scultori — sculptori mari. Acelaşi adjectiv poate fi legat de complement prin prepoziţii diferite: indifferente a quanto accade — indiferent la ceea ce se întîmplă. inquieto di sapere — neliniştit să afle. indif­ ferente con i suoi — indiferent cu ai săi . fedele alla moglie — credincios soţiei. verbe la infinitiv) : abbondante di errori — plin de greşeli. contrario a me — potrivnic mie. disposto a pagare — dispus să plătească. in. b) adjective cu prepoziţia a (-). grandi imprese — acţiuni mari. utile in questa situazione —' folositoare în această situaţie. adjectivele mite şi facile prin sensul lor deplin lămuresc substantivele pe care le determină. pianiste — pianiste mari. desideroso di pace — do­ ritor de pace. grato ai genitori — recunoscător părinţilor. § 64 Legătura dintre adjectiv şi complement este făcută de o prepoziţie. utile per noi — folositor pentru noi. Dăm în continuare cîteva exemple dintre cele mai uzuale adjec­ tive care se construiesc cu complemente. analogo a quello — analog cu acela. dannoso alla salute — dăunător sănătăţii. idoneo al lavoro — potrivit pentru muncă. In exemplele: uomo mite — om blînd. duro d'orecchio — tare de ureche. pronume. Complementul adjectivelor § 63 Adjectivele calificative au. independent. conforme alla legge — conform legii. sicuro di sé — sigur de sine . privo di possibilità — lipsit de posibilităţi.grandi precedă toate substantivele masculine şi feminine la plural: grandi artisti — artişti mari. convinto di sapere — convins să ştie7 degno di lode — demn de laudă. pronume. în general. gradevole stlVudito — plăcut la auz. Unele adjective însă. verbe la infi­ nitiv): atto a ideare — apt (capabil) să conceapă. esame facile — examen uşor. în funcţie de prepoziţia care le leagă: a) adjective cu prepoziţia di (-f.substantive. capace di capire — capabil să înţelegagă. pieno di acqua — plin de apă. a. ricco di idee — bogat în idei. pre78 . un sens al lor propriu. indifferente a te — indiferent ţie. contento del risultato — mulţumit de rezultat. difficile a capire — greu de înţeles.substantive. grandi. printr-un verb la infinitiv: asset­ tato di sapere — doritor să ştie . printr-un pronume : legato a ine — legat de mine. pentru a avea un înţeles deplin. nocivo allo sviluppo — nociv dezvoltării. preoccupato di fare — preocupat să facă. estra­ neo a questa cosa — străin de acest lucru. cel mai adesea acestea fiind: di. da -(vezi § 156. cer ca acesta să fie specificat de un complement exprimat printr-un substantiv: pieno di profumo — plin de parfum. A). lieto di rivedere — bucuros să revadă.

iar mai multe obiecte pot avea aceeaşi însuşire dar în •diverse grade de intensitate. pronume): contento per il risultato — mulţumit de rezultat. libero da preoccupazioni — liber de preocupări. appassionato per la pittura — pasionat de pictură. cointeres­ sato nello scambio .. Această diversitate se stabileşte prin com­ paraţia însuşirilor şi a obiectelor. în limba italiană. care precedă adjectivul şi prepoziţia di — decît. Comparativul de superioritate (Il comparativo di maggioranza) se formează cu adverbul più — mai. d) adjective cu prepoziţia in (-(. A Marginea si lavora la ceramica nera di antica tradizione dacica — La Marginea se lucrează ceramica neagră de veche tradiţie dacă. Formele pe care le ia adjectivul pentru a exprima gradele diferite ale unor însuşiri se numesc grade de comparaţie. bravo in matematica — bun la matematică. şi superlativ (superlativo). ca. ca şi în'limba română. A.substantive): abbondante in parole — bogat în cuvinte . e) adjective cu prepoziţia da ( + substantive. de infe­ rioritate şi de egalitate. Gradul pozitiv § 86 Gradul pozitiv este identic cu forma de bază a adjectivului : Pao­ lo è un ragazzo cortese — Paul este un băiat politicos . esperto in chimica — •expert în chimie . pronume): alieno da quanto facciamo — străin de ceea ce facem.. e) adjective cu prepoziţia per ( + substantive.. sau conjuncţia che — decît. Ticino a me — apropiat de mine . situate 79 . — cointeresat în schimbul . diverso per indole — diferit ca fire. zoppo da un piede — şchiop de un picior . ca.sente ai corsi — prezent la cursuri.. uguale agli altri — egal cu ceilalţi. Unul si acelaşi obiect poate fi caracterizat prin mai multe însuşiri exprimate î n măsuri diferite. GRADELE ADJECTIVELOR § 65 Adjectivele exprimă însuşiri ale unor obiecte sau fiinţe. comparativ (comparativo). Gradul comparativ § 67 Prin confruntare gradul comparativ poate stabili trei reporturi între însuşirile şi obiectele pe care le compară: de superioritate.. există trei grade de com­ paraţie: pozitiv (positivo). mai mult.

fiinţe (expri­ mate prin substantive. care introduc cel de-al doilea termen al comparaţiei: La moto è meno comoda della macchina — Motocicleta este mai puţin comodă decît maşina .. ca. ca. pronume) care au aceeaşi însuşire (exprimată prin adjectiv): Borna è più grande di Pisa —Roma este mai mare decît Pisa. infinitiv: E' più onesto riconoscere la colpa che negarla— Este mai cinstit să recunoşti vina decît s-o negi. E" meglio andare a piedi che in auto — Este mai bine să mergi pe jos decît cu maşina.. di quanto (non). Nessuno fu mai più allegro e più contento di quel giovane. NOTĂ: în formarea gradului comparativ de superioritate şi inferioritate se vor folosi: 1.. 80 .. che agire — Să vorbeşti este mai puţin grea decît să acţionezi.eno .. quanto — tot atît de. între care se intercalează adjectivul: Il mio amico è così simpatico come il tuo — Prietenul meu este tot atît de simpatic ca al t ă u . Parlare è meno difficile. più elegante della sua — Poşeta ta era mai elegantă decît a ei . II film era meno attraente che lungo — Filmul era mai puţin atrăgător decît l u n g . sau conjuncţia che — decît.. di come (non**) cu sensul decît. e) două verbe la... pe cît de . B. loc. care precedă adjectivul şi prepoziţia di — decît. 2. La tua borsa era. lì miele è tanto dolce quanto nutriente — Mierea este tot atît * Punctele ţin locul adjectivului. în cazul în care cel de-al doilea element al comparaţiei este o propoziţie: // compara­ tivo è più difficile di come (non) credevo — Comparativul este mai greu decît credeam . ca. Il latte è più nutriente che saporoso — Laptele este mai (mult) hrănitor decît gustos.înaintea celui de al doilea element al comparaţiei: Carlo è più studioso di Fabio — Carlo este mai studios decît Fabio . Il cugino Paolo è meno giovane di me — Vărul Paolo este mai puţin tînăr decît mine . Il mondo subacqueo è più ricco di quel che sapevamo noi finora — Lumea subacvatică este mai bogată decît ştiam noi pînă acum. Il quadro di Picasso fu meno ammirato di quanto (non) m'aspettassi — Tabloul lui Picasso a fost mai puţin admirat decît mă aşteptam . di quel che (non).lm. 3. ** în această situaţie non nu are sens negativ ci doar întăreşte comparaţia.. Comparativul de inferioritate (Il comparativo de minoranza) se formează cu adverbul meno — mai puţin. come. Întrebuinţarea lui nefiind absolut obligatorie. : Ieri faceva meno freddo che oggi — Ieri era mai puţin frig decît azi. la fel de. piu.* di eînd comparaţia se face între două obiecte. eppure lui era meno felice degli altri — Nimeni n-a fost vreodată mai vesel şi mai mulţumit decît acel tînăr şi totuşi el era mai puţin fericit decît ceilalţi. che (non). tanto . C. d) două complemente circumstanţiale de timp.che cînd comparaţia se face între: a) două adjective: Il suo volto è più simpatico che bello — Chipul său este mai mult simpatie decît frumos . piùjmeno . mod etc. b) două substantive precedate de prepoziţii simple sau articulate: Si vedono cose più interessanti al museo che al cinema — Sevăd lucruri mai interesante la muzeu decît la cinema. Comparativul de egalitate (Il comparativo di uguaglianza) se formează cu adverbele cosi ..

Gradul superlativ absolut (Il superlativo assoluto) exprimă însuşirea la un grad fără termen de comparaţie. utile — * Predicatul precedat de un superlativ relativ stă întotdeauna la modul conjunctiv.. la più — cea mai. Gli esercizi grammaticali sono piacevoli non più che necessari — Exerciţiile de gramatică sînt tot atît de plăcute pe cit de necesare. cînd se compară două obiecte. — nu mai mult ca/decît. la meno — cea mai puţin. A. Superlativul relativ de inferioritate (Il superlativo relativo di" minoranza) se exprimă prin adverbul meno precedat de articolul hotărît: il meno — cel mai puţin. i meno — cei mai puţini . La più cara a Leonardo di tutte le sue opere fu la Gioconda — Cea mai dragă lui Leonardo dintre toate operele sale i-a fost Gioconda. 2. non più di /che . egal de. le più — cele mai:: „La Primavera1' è la più rinomata tela che abbia dipinto Botticelli * — „Primăvara" este cea mai renumită pinza pe care a pictat-o Botticelli.. NOTĂ: Comparativul de egalitate mai poate fi exprimat prin: 1. non meno di/che — nu mai puţin ca/decît: La biro non è meno utile della penna stilografica — Pixul nu este mai puţin util ca stiloul. Gradul superlativ § 68 Gradul superlativ exprimă însuşirea la cel mai înalt grad fiind ca şi în limba română: superlativ relativ (superlativo relativo) si superlativ absolut (superlativo assoluto). 1. le meno — cele mai puţin: Questa è la meno valorosa delle sue poesie — Aceasta este cea mai puţin valoroasă dintre poeziile sale . întrebuinţarea prepoziţiei di şi a con juncţiei che se face conform explicaţiilor de la respectivul paragraf (vezi § 67. Il francese è tanto tacile quanto Vitaliano — Limba franceză este la fel de uşoară ca limba italiana. i più — cei mai . 1 — 2). 81 . fiinţe cu aceeaşi însuşire: Lucia è modesta al pari di te — Lucia este la fel de modestă ca'tine . acesta va fi introdus de prepoziţia di sau fra: Era il più audace di lutti — Era cel mai îndrăzneţ dintre toţi : Vittorio non era il più alto fra isuoi coetanei — Victor nu era ce! mai înalt printre cei de-o vîrstă cu el.. Gradul superlativ relativ exprimă două raporturi: de superiori­ tate şi de inferioritate. B. El se exprimă prin: a) sufixul -issimo adăugat la masculinul plural al adjectivului: bello — frumos — belii — frumoşi — bellissimo — foarte frumos. 2. întrucît acest ultim mod de exprimare al egalităţii se reduce la o negare a a om punitivului de superioritate sau inferioritate. In situaţia în care există un alt termen de comparaţie al superla­ tivului relativ. Superlativul relativ ele superioritate (11 superlativo relativo di maggioranza) se formează cu adverbul più precedat de articolul hotărît:: il più — cel mai.de dulce pe cit de hrănitoare . al pari di — la fel de.

Invernai. straor­ dinariamente — extraordinar de. mensile — lunar. Faceva fuori buio pesto mentre Gino. îi declara Cariei că este îndrăgostit lulea de ea. l'ultimo — ultimul. NOTĂ: în limba modernă există tendinţa de a forma superlative absolute cu ajutorul sufixului -issimo din unele substantive: augurissimi — cele mai bune urări. sopra-. Şi totuşi. invernale — de iarnă. iper. pazzo da legare — nebun de legat. Una voce oltremodo melodiosa — O voce peste măsură de melodioasă .util. L'aula era luminosissima — Sala era foarte luminoasă. ubbriaco fradicio. calitatea. Unele adjective care indică naţionalităţi sau orientări: romeno — român. d) expresii de tipul: pieno zeppo — plin ochi. immenso — imens. Unele adjective care exprimă materia. troppo — prea. oltremodo — peste măsură de. b) Prefixele arci-. c) adverbele molto — foarte.. napoletano — din Napoli. stra-. măsuri de timp. settimanale — săptămînal. bucarestino — -din Bucureşti. 2. tanto — foarte. ateo — ateu. Adjectivele care indică deja o valoare superlativă: infinito — infinit. Nu toate adjectivele pot forma superlativul absolut cu aceste prefixe. triangolare — triunghiular. chimico — chimic. termeni -ştiinţifici: marmoreo — de marmură. 1 suoi amici erano gentilissimi — Prietenii săi erau foarte amabili. ultra-. Una gonna troppo corta — O fustă prea scurtă . assai — foarte. •eterno — etern. innamorato cotto — îndrăgostit lulea . egiziano — egiptean. . în limbajul uzual se poat auzi: £" più romeno di tutti noi — Este mai a-omân decît noi toţi. NOTĂ: Nu toate adjectivele calificative admit trecerea prin gradele de comparaţie •deoarece exprimă prin ele însele o însuşire unică. divino — divin. cibernetico — -cibernetic. estremamente — extrem de. 3. Exclud comparativul şi superlativul: 1. dichiarava <a Carla di essere innamorato cotto di lei — Afară era întuneric beznă în timp ce Gino.etc. smisurato — nemăsurat. fisico — fizic (de fizică). Un bambino ipersensibile — Un copil hipersensibil. care pre­ ced adjectivul: molto contento — foarte mulţumit. socialista — socialist etc. transilvana — ardelean. •campionissimo — campionul campionilor . immortale — nemuritor. se­ rale — seral. •spagnolo — spaniol.82 . il primo — primul. stanco morto — mort de obosit . estivo — de vară. foarte de acord. Un paese arciricco — O ţară foarte bo­ gată. Un comportamento estremamente strano — O comportare extrem de ciudată . beat turtă. terribilmente — grozav de. tanto felice— foarte fericit . utili — utili — utilissimo — foarte util . buio pesto — întuneric :beznă. aureo — aurit. ubbriaco fradicio — beat turtă . la fel se pot forma superlative chiar din locuţiuni adverbiale: d'accordissimo — în tru totul de acord. amicissimo — prieten extraordinar de fcun . : Un vestito -ultramoderno — O haină ultramodernă.

interno interior migliore peggiore maggiore minore superiore inferiore interiore buonissimo foarte bun cattivissimo foarte rău grandissimo foarte mare piccolissimo foarte mic altissimo foarte înalt bassissimo foarte scund. Comparativul formelor speciale 1. de superioritate: migliore — mai b u n . exterior Comparativ de superioritate Superlativ Formă regulata Formă latină Formă regulată Formă latină più buono mai bun più mai più mai più mai più mai più mai jos più mai cattivo rău grande mare piccolo mie alto înalt basso scund. § 71 A. 83- . minore — mai mic etc. sommo infimo intimo più esterno mai exterior esteriore __ _ estremo Observaţii asupra formelor speciale (latine) de comparativ şi superlativ I. Redăm în paralel cele două forme de comparativ şi superlativ: Pozitiv buono bun cattivo rău grande mare piccolo mic alto înalt basso scund. jos — ottimo pessimo massimo minimo supremo. una obişnuită care derivă de la pozitivul adjec­ tivului şi una neregulată derivată de la forma corespunzătoare din limba latină a adjectivului. interior esterno extern. Aceste forme moştenite din latină exprima numai comparativul?.Adjective c u forme speciale de comparativ şi superlativ § 70 Există o categorie de adjective care la comparativ şi super­ lativ au două forme. jos interno intern. maggiore — mai mare.

2. La. pessimo. dar II pessimo dei suoi figli è Carlo — Cel mai rău dintre copiii săi este Carlo. La scoperta era di massimo vedore per Veconomia nazio­ nale — Descoperirea era de maximă valoare pentru economia naţională. -dar II suo massimo desiderio era di conoscere l'italiano — Cea mai mare dorinţă a sa era să ştie italiana . 4. . Ottenere massimi esiti — A obţine rezultate maxime <(foarte bune). Superlativul relativ poate fi exprimat prin comparativul formei latine precedat de articolul hotărît: Il mio miglior amico — Cel mai bun prieten al meu . 1. esteriore sìnt urinate de prepoziţia a în exprimarea comparaţiei: Marco è superiore a tutti — Marco este superior tuturor . în latină acer. Comparativele superiore. celebre — celebru. interiore. II. Adjective cu superlative neregulate § 72 Există în limba italiană o categorie de adjective al căror superlativ absolut se formează de la forma latină a pozitivului: acre — acru. B. massimo. La sua. dar nu se poate spune Una stanza massima. Unele forme de superlativ absolut provenite din latină au forme •corespunzătoare în limba română: ottimo — optim. inferiore. etc. infimo. de aceea nu se pot substitui reciproc întotdeauna. 3. Superlativele speciale: ottimo. dar L'ottimo studente •— Cel mai bun student . în latină celeber. Mi pare peggiore questa decisione — Mi se pare mai rea (proastă) această hotărîre.2. IM sua pazienza era massima — Răbdarea lui era foarte mare. Se poate spune în schimb : Un diffetto minimo — Un cusur foarte mic . Formele speciale de comparativ au un înţeles oarecum deplin. Era di pessimo gusto — Era de foarte prost gust. Superlativul formelor speciale. -Această independenţă de sens permite ca să lipsească al doilea termen al comparaţiei. 3. Un ragazzo piccolissimo — Un băiat foarte mic. intimo — intim: Lo stato romeno -offre ottime condizioni di studio — Statul român oferă condiţiuni optime •de învăţătură. è inferiore a quella impegnata — Poezia futurista este inferioară celei angajate. el rămînînd subînţeles: Abito al piano inferiore — Locu­ iesc la un etaj inferior (mai jos) . Conosco il suo travaglio interiore — Ştiu chinul său sufletesc (interior) . estremo pot avea sensul de superlativ absolut dar cînd sînt precedate de articolul hotărît au sensul de superlativ relativ: Un ottimo •avvocato — Un foarte bun avocat. infimo — infim. poesia futurista. massimo — maxim. Cele două forme de comparativ şi superlativ nu sînt absolut identice ca sens. Se spune: Una stanza grandissima — O cameră foarte mare. nu poate fi exprimat prin Un ragazzo minimo . maggior sorella — Sora sa cea mai mare. Nei minimi particolari — In cele mai mici amănunte. mìnimo. minimo — minim.supremo. 84 . în schimb respectivul su­ perlativ poate exprima sensuri ca: Le massime possibilità — Cele mai mari posibilităţi .

adică cele terminate în -dico. La stanza soleggiata era saluberrima — Camera însorită era foarte sănătoasă.£' stato sempre benevolentissimo con me — A fost întotdeauna foarte binevoitor cu mine.. Giosuè Carducci è stato un poeta celeberrimo — Giosuè Carducci a fost un poet foarte cunoscut (celebru). § 73 0 altă categorie de adjective. -e: miserissimo — foarte mizer.. Pozitiv maledico benefico magnifico munifico benevolo — clevetitor — binefăcător — măreţ — generos — binevoitor Superlativ ma/eaYcentissimo 6e/?e/icentissimo mag nifi contissimo munificentissimo benevolentissimo — foarte — foarte — foarte — foarte — foarte clevetitor binefăcător măreţ generos binevoitor Exemple: . -i. sărăcăcios — sănătos — celebru Superlativ acerrimo — foarte acru integerrimo — foarte integru asperrimo — foarte aspru miserrimo — foarte mizer saluberrimo — foarte sănătos celeberrimo — foarte celebru Exemple: L'uva era acerrima — Strugurii erau foarte acri. -e. întins formează superlativul absolut de la tema latină: amplissimo — foarte vast: La pianura era amplis­ sima— Cîmpia era foarte întinsă. -a. salubrissimo — foarte sănătos. -i. • -fico. -volo formează superlativul absolut cu sufixul entissimo. -a. / raggi del sole sono benefieentissimi per la salute — Razele soarelui sînt foarte binefăcătoare pentru sănătate..Unele dintre aceste adjective au superlativul absolut în -errimo. acru — mizer. Excepţie: Ampio — vast. e — după modelul latin: Pozitiv acre integro aspro misero salubre celebre — acru — integru — aspru. NOTĂ: Unele forme ale acestor superlative sînt mai puţin folosite. i. 85 . iar în limba mo­ dernă există tendinţa de a forma superlativul cu sufixul -issimo. -a.

Datorită acestei valori de pozitiv. 2.III. Originea acestor adjective se află în prepoziţii latino (vezi § 71) de la care :s-au format gradele respective: dupo — după (latină—post) — posteriore — posterior. davanti — înainte (latină — ante) — anteriore — anterior. Adjective lipsite de unele grade de comparaţie § 74 O categorie de adjective sînt lipsite de pozitiv dar păstrează din limba latină unele forme de comparativ sau superlativ . il giorno anteriore — ziua anterioară . gloria postuma — glorie postumă. Multe din aceste comparative şi superlative au un sens independent. . Pozitiv Comparativ posteriore — posterior — 1 anteriore — anterior — ulteriore — ulterior — — (vicino— (più vicino — mai apropiat) apropiat) Superlativ postremo ~ cel mai din urmă — ultimo — cel din urmă postumo — postum prossimo — cel mai apro­ piat primo — cel dinţii 1 NOTĂ: 1. Le ultimissime posibìHtà — Abolut ultimele posibilităţi. Vanno pros­ simo — anul următor . ceea ce le conferă valoarea de pozitiv . unele dintre aceste adjective admit chiar formarea comparativului şi superlativului lor: Il parente più prossimo — Ruda cea «mai apropiată . le zampe posteriori — labele din spate. care vine mai întii. după moarte . rare vine după. 3. Sono i primissimi fiori — Sînt cele dintîi flori .

ordinea numerică. ambedue — amîndoi (folosite fără articol). la terzina — terzina.NUMERALUL IL NUMERALE § 75 în gramatica limbii italiene. il decimoprimo (il) dodicesimo. sau o determinare cantitativă. uneori se poate comporta ca pronume: entrambi — amìndoi. il ventennio — perioada de 20 de ani. cinquantenne — în vîrstă de 50 de ani. numeralul este o categorie a adjectivului. care exprimă numărul. se poate comporta ca un adjectiv: settimanale — săptămînal. la 15 zile . quindicinale — chen­ zinal. il decimosecondo 87 . una due tre quattro cinque sei sette otto nove dieci undici dodici Numere romane I II III IV V VI VII Vili IX X XI XII numerale cardinale şi Numeralul ordinal (il) primo (il) secondo (il) terzo (il) quarto (il) quinto (il) sesto (il) settimo (!') ottavo (il) nono (il) decimo (1') undicesimo. Din punct de vedere morfologic. NUMERALE CARDINALE ŞI ORDINALE § 76 Redăm mai jos tabloul principalelor ordinale: Cifre arabe 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Numeralul cardinal uno. numeralul se poate comporta ca un substantiv: il duetto — duetul.

(vezi şi § 54).(M .Cifre arabe 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 28 30 40 50 60 70 80 90 100 101 200 500 1000 2000 1000000 Numeralul cardinal tredici quattordici quindici sedici diciasette diciotto diciannove venti ventuno ventidue ventotto trenta quaranta cinquanta sessanta settanta ottanta novanta cento centouno duecento cinquecento mille duemila un milione Numere romane XIII XIV XV XVI XVII XVIII XIX XX XXI XXII XXVIII XXX XL L LX LXX LXXX XC CI CC D M MM M* Numeralul ordinal (il) tredicesimo. D = 500. ventesimo primo (il) ventiduesimo.r = 1 000 00( =88 . le primii etc. il decimo­ settimo (il) diciottesimo. il decimoquarto (il) quindicesimo. cele aşezate la dreapta o adunare: XCIV = (C . il decimono­ no (il) ventesimo (il) ventunesimo. il decimoterzo (il) quattordicesimo. la prima. il decimo quinto (il) sedicesimo. M = 1 000. L = 50 C = 100. il decimosesto (il) diciassettesimo. ventesimo ottavo (il) trentesimo (il) quarantesimo (il) cinquantesimo (il) sessantesimo (il) settantesimo (l')ottantesimo (il) novantesimo (il) centesimo (il) centesimo primo (il) duecentesimo (il) cinquecentesimo (il) millesimo (il) duemilesimo (il) milionesimo c NOTĂ: Numeralele ordinale se comportă ca adjectivele calificative de categoria I il primo.C) + L + XX + V + III = 1978.V = 5: X = 10. \. il decimoottavo (il) diciannovesimo. Linia deasupra unei cifre indică înmulţirea cu o mie : L = 50 000 . Semnele mai mici aşezate la stìnga celor mai mai = indică o scădere. i primi. ventesimo secondo (il) ventottesimo. •Semnele de bază ale numerelor romane sînt: 1 = 1 .X) + IV = 94: MCMLXXVIII = M .

Observaţii asupra numeralelor cardinale * § 77 a) Numeralele de la 11 la 16 inclusiv. Ottantun giorni — 81 de zile. ventotto — 28 . Aveva dicianove an/it — Avea 19 ani. Excepţii. un ora — o ora. 18. Sessantun villaggi — 61 de sate . pn. Cento matite — 100 de creioane. z. ps. Sedici folte glielo detto — I-am spus-o de 16 ori. Cento giorni— 100 de zile. uno studente — un student. La comitiva contava trentotto persone -— Grupul (de turişti) număra 38 de persoane. La rivoluzione del quarantotto ebbe una grande eco nella letteratura romena — Revoluţia din '48 avu un mare ecou în literatura română. este invariabil: Cento anni — 100 de ani. spre deosebire de limba română.a -f unităţile respective: diciassette — 17. d) Numeralul cento — o sută. are la feminin forma una — una ' compoi •tîndu-se ca articolul nehotăi ît (vezi 22). Al convegno assistettero ottocento •operai — La adunare au asistat 800 de muncitori. Le novantun sedie circon­ davano la tavola — Cele 91 de scaune înconjurau masa. y) indiferent de genul substan­ tivului (vezi § 2 2 ) : Trentun persone — 31 de persoane. e) Numeralul mille — o mie. Excepţ 'e: Numeralul uno — unu. c) Numeralele cardinale sînt invariabile: Cinque uomini e cinque 4onne — Cinci bărbaţi şi cinci femei . Numeralele compuse cu uno pot fi trunchiate în faţa unei consoane (care să nu fie: s impur. / / dizionario ha settecento pagine — Dicţionarul are şapte sute de pagini. Cento libri e duecento riviste — O sută de cărţi şi două sute de reviste . jn amico — un prieten. s Compuşii lui uno sînt însoţiţi de un substantiv la plural: C'eranot quarantini libri — Se aflau acolo 41 de cărţi. Cento novelle — 100 de nuvele . Păstrează vocala finală numeralele compuse cu miile — o mie: milleuno — 1001. 19 se exprimă invers prin -dici-}. mUleotto — 1008. are pluralul mila precedat întotdeauna de un numerai cardinal : duemila — 2000 . Il Teatro alla Scala di Milano 89 . Tutti i diciotto libri furono stampati a Milano — Toate cele 18 cărţi au fost tipărite la Milano. b) Numeralele compuse cu uno şi otto pierd vocala finală: ventuno — 21. quindici — 15 . Le quattro­ cento pagine — Cele 400 de pagini. qn. una spiega:'ione — o explicaţie. se compun din forme modificate ale unităţilor respective şi numărul 10 exprimat prin-dici: dodici — 12. Cînd cento exprimă o cantitate mai mare de o sută este precedat de un alt numeral cardinal : Duecento sigarette — 200 de ţigări . x. Numeralele 17.

/ popoli non permettono più: che miliardi e miliardi di dollari siano stanziati per la corsa alVinarmo — Popoarele nu mai permit ca miliarde şi miliarde de dolari să fie alocaţi. Trecento numeri aveva quella via — Acea stradă avea 300 denumere .ha oltre tremila posti — Scala din Milano are peste 3000 de locuri. la nona — a noua etc. Vanno millenovecentosessantaeinque segnò felicemente la storia del popolo romeno — Anul 1965 a marcat în mod fericit istoria poporului român. numeralele cardinale în limba. Excepţii: Se scriu separat numeralele milione şi miliardo: Cinque J milioni e mezzo — Cinci milioane şi j u m ă t a t e . pentru cursa înarmării. In schimb. avînd pluralul milioni şi respectiv miliardi: Tre m i ­ lioni di uomini hanno partecipato alla marcia della pace — Trei milioane de oameni au participat la marşul păcii. Allo* sciopero presero parte quattromila lavoratori torinesi — La grevă au luatparte 4000 de lucrători din Torino. Incepînd cu 11 numeralul ordinal se formează din cel cardinal căruia. il quinto — al cincelea. f) Numeralele milione — milion şi miliardo — miliard se comportă ca substantivele. Vottava —a opta. Il continente era abitato da dieci miliardi diì uomini — Continentul era locuit de 10 miliarde de oameni. g) Numeralele compuse se scriu de obicei într-un singur cuvînt: millesettecentoventidue — 1722 . II mazzo aveva einquantatré garofani rossi — Buchetul avea 53 do garoafe roşii. uneori şi numeralele compuse cu mille se scriu separat: „Le mille ed una nottea — „O mie şi una de nopţi. Ho comprato una milletrecentodieci— Am cumpărat (o maşină) Dacia 1310 . Observaţii asupra numeralelor ordinale § 78 a) De la 1 la 10 numeralul ordinal se exprimă cu forme deri­ vate din latină: il secondo — al doilea. Il medico lo fece dire più volte trentatré — Doctorul îl puse să spună de mai multe ori 33 . Tre miliardi lire — [ Trei miliarde de lire . Spre deosebire de limba română. numeralele milione şi miliardo cìnd nu sìnt urmate de alte numerale se leagă de substantivul pe care-1 precedă prin prepoziţia di: La pianura aveva due milioni di ettari di grano ~ Cîmpia avea două milioane hectare de grîu . italiană nu se leagă de substantivul pe care-1 preced prin prepoziţia di: NelVaula si sono riuniti quaranta studenti — în sală s-au întrunii 40 de studenţi ." h) Numeralul tre în numerale compuse cu acesta este marcat întot­ deauna de accentul grafic: Ventitré — 23. Ci vogliono venticinque giorni fino alla destinazione — Sìnt necesare 25 de zile pînă la destinaţie. i se suprimă vocala finală şi i se adaugă sufixul -esimo: dodicii) — ii 90 .

La seconda prova. La quarta. e t c . Viaggio sempre in seconda — Călătoresc totdeauna într-a doua (clasă) . il ventiduesimo sau il ventesimo secondo — al douăzeci şi doilea. il terzultimo — antepenultimul. De la 11 la 99 există posibilitatea ca numeralul ordinal să se formeze prin exprimarea fiecărei părţi componente printr-un numeral ordinal: îl tredicesimo sau il decimoterzo — al treisprezecelea. Folosirea numeralelor cardinale şi § 79. | trentatreesimo — al treizeci şi treilea. I. cu compuşii săi il penultimo — penultimul. E1 la centesima volta che te lo ripeto — Este a suta oară de cînd ţi-o repet . «hiar substituindu-se acestuia cînd din context rezultă sensul substan­ tivului : Frequenta la decima — Este într-a X-a (clasă) . c) Numeralul ordinal este precedat de articol şi urmat de substantiv: II settimo giorno della' settimana — A şaptea zi a săptămînii. Le sue prime ricerche — Primele sale «cercetări . d) Numeralul ordinal fiind considerat adjectiv se acordă în gen şi număr cu substantivul pe care-1'determină: Il terzo capitolo del romanzoAi treilea capitol al romanului . b) Numeralul ordinal poate fi notat cu cifre romane sau cu cifre arabe cu exponentul o şi respectiv a pentru indicarea genului: il dodi­ cesimo se notează XII sau 12° . Excepţie. Ambele se acordă în gen şi număr cu substantivul: I nostri ultimi ricordi — Cele «din urmă amintiri ale noastre . La mia auto 4>a bene in terza — Maşina mea merge bine într-a treia (viteză). f) Numeralele ordinale pot fi folosite adesea cu valoare de substantiv. e) Sìnt considerate numerale ordinale il primo — primul şi l'ultimo — riltimul. deoarece indică ordinea într-o enumerare. . venti — il ventesimo — al douăzecilea. il diciaset­ tesimo se notează XVII sau 17°. il diciannovesimo sau il decimonono — al nouăsprezecelea. Aceste ultime forme sînt însă mai puţin folosite. Matematică pentru operaţii aritmetice ca: — adunarea — Vaddizione: Cinque più sette fa (fanno ) dodici — 5 -j+ 7 = 12. 91 ordinale . Numeralele cardinale se folosesc în: A. Stava nel quinto banco — Stătea în banca a cincea.«dodicesimo — al doisprezecelea. parte della simfonia — A patra parte a simfoniei. della tragedia —A doua repetiţie a tragediei . Faremo una ripassata il quindicesimo giorno — In a cincisprezecea zi vom face o recapitulare. la nona se notează IX sau 9° . compus cu trei: ventitreesimo — al douăzeci şi treilea. Se păstrează vocala finală a numeralului cardinal cînd I acesta este. L'ultima parola del primo verso — Ultimul cuvînt din primul vers.

mezzogiornoora 12 din zi.2 0 : 5 = 4. t r e . D. Indicarea datei (ziua. di 12 — Extragerea rădăcinii pătrate din 12 . Prima zi a lunii se notează cu cifra 1 cu exponentul o care indică terminaţia or­ dinalului : Bucarest. Fra due mesi — Peste două luni (vezi şi § 148). — extragerea rădăcinii pătrate: L'estrazione della radice quadrata. il 1° gennaio.— scăderea — la sottrazione: Quindici meno dodici fa (fanno} .. — a ridica un număr la o putere: Elevare un numero alla potenza gei — A ridica un număr la puterea a şasea. mezzanotte — orele 24. — Neanche per un milione — Cu nici un preţ . B. anul) : Il ventuno febbraio millenovecentosette — 21 februarie 1907 .12 = 3 . Portare il cappello sulle ventitré — A purta pălăria pe-o ureche. Elevare Tenti al quadrato — A ridica 20 la pătrat . Farsi in mille — A se face luntre şi punte .. Exprimarea orei: Sono le cinque del pomeriggio — Este ora 5 după masă .. amiaza: Al mezzoggiorno sarò da te — La ora 12 voi fi la tine . 92 . Cento per­ cento — Sută la sută. la 1 ianuarie 1986. / corsi scolastici incominciano il quindici settembre — Cursurile şcolare încep la 15 septembrie . după: Tre anni dopo— După trei ani. Ci incontreremo alle undici in punto — Ne vom întîlni la. Il film andrà in onda tra le otto e le dieci — Filmul va fi pre­ zentat între opt şi zece. Exprimarea orei include şi folosirea substantivelor: mezzo — jumă­ t a t e : Sono le otto e mezzo — Este opt şi j u m ă t a t e . miezul nopţii : Il direttissimo parte a mezza­ notte — Acceleratul pleacă la ora 24. prima sau fa — înainte cu. Abitare a. luna. Non valere quattro sòldi — A. fra — peste. Trovare cento scuse — A găsi mii de scuze. acum . — exprimarea procentului: Sei per cento — şase la sută . Ritor­ nerà il ventotto agosto — Se va reîntoarce la 28 august. Otto giorni prima (îa) —Acum opt zile. Pentru prima zi a lunii se foloseşte numeralul ordinal: Il primo marzo — întîi martie . — înmulţirea — la molteplicazione: Tre per sei fa diciotto — 3 X X 6 = 18 . 1986 — Bucureşti. Mille grazie — Mii de mulţumiri . nu valora doi bani. Il primo dicembre — tritìi decembrie.1 5 . C.. — împărţirea — la elivisione: venti diviso (per ) cinque fa quattro' . Spaccare un capello in quattro — A despica firul în patru . Far due passi — A se plimba puţin . Pentru precizarea timpului numeralele pot fi însoţite de adverbele: dopo — după. Farsi di mille colori — A schimba feţe-feţe . due passi — A locui în preajm ă . Expresii in alcătuirea cărora intră numeralul cardinal Far quattro chiacchiere — A flecari . quarto — sfert : Erano le tre meno un quarto — Era ora trei fără un sfert . 11 fix.

inscripţii: Classe terza — Clasa. Un centesimo — O sutime. Cu referire la cultura italiană secolele mai pot fi exprimate prin numeralele cardinale care indică sutele de ani. la genul masculin.-1500 1501. dar în ultima vreme se preferă exprimarea acestora prin numeralele cardinale: Sessantatré virgola sette — 63. a treia . Indicarea unor numerotări.il tredicesimo secolo quattordicesimo secolo quindicesimo secolo sedicesimo secolo diciasettesimo secolo diciottesimo secolo dicianovesimo secolo ventesimo secolo — il Duecento — il Trecento — il Quattrocento — il Cinquecento — il Seicento — il Settecento — l'Ottocento — il Novecento.7. Cînd mezzo este adjectiv se acordă în gen şi număr cu substantivul: Mezza bottiglia — Jumătate de sticlă. Există însă tendinţa înlocuirii numeralului ordinal cu cel cardinal: Camera diciotto — Camera 18. La rivoluzione francese del dicianovesimo secolo — Re­ voluţia franceză din secolul al XIX-lea.-2000 -.-1400 1401. domnitori. este substantiv ramine invariabil: Sono le quattro e mezzo — Este ora 4 şi jumătate.II.il . 93 .-1800 1801. în timp ce numărătorul se exprimă prin numeralul cardinal: Un terzo — O treime . Indicarea secolelor care în italiană se exprimă prin numeralul •ordinal însoţit de substantivul secolo: Il quindicesimo secolo — Se­ colul al XV-lea . " C. anul 1 000 rămînînd subînţeles.-1600 1601. Un ventesimo — A douăzecea parte . B. ca şi în limba franceză. sesta fila — Rîndul al şaselea.-1900 1901. Pentru jumătate se foloseşte mezzo: în cazul cînd mezzo — jumă­ tate.il . Fracţiile zecimale pot fi exprimate astfel: Sei e quaranta cente­ simi — 6 şi 40 de sutimi. Una mezz'ora — O jumătate de oră. Exprimarea fracţiilor ordinare al căror numitor se exprimă printr-un numeral ordinal substantivizat. Dante Alighieri è vissuto a •cavallo del tredicesimo e quattordicesimo secolo — Dante Alighieri a t r ă i t între secolele X I I I şi XIV.-1700 1701.il . Mezzo chilo— Jumătate de kilogram: Due mezzi litri — Două jumătăţi de litru.il -. Aceasta se face numai începînd cu secolul al XIILlea în felul următor: 1201--1300 1301. D. Numeralul ordinal se foloseşte în: A.il . Indicarea ordinei unor personalităţi.il . papi cu acelaşi nume: Napoleone terzo — Napoleon al III-lea. Uneori.il -. Tre quinti — Trei cincimi . în acest caz. numeralul se poate citi ca şi cel cardinal: Luigi XIV — Luigi quattordici — Ludovic al XIV-lea. — regi. Luigi quin­ dicesimo — Ludovic al XV-lea-: Paolo sesto — Paul al VI-lea.

de două ori mai mult. — dieci volte tante (decuplo ) — de zece ori mai mult. Partire in quarta — A întreprinde ceva cu îndrăzneală. Non vale un centesimo — Nu valorează nimic . Rimettere in sesto — A pune în ordine. amîndouă (vezi § 108). Numerale multiplicative sînt şi duplice — dublu. triplice — triplu. entrambi (-e). plural centinaia — sute 94 . quadruplice — cvadruplu. Uneori aceste numerale colective pot fi înlocuite de grupul tutti (tutte) e due — amîndoi. trentina — vreo treizeci . ventina — vreo douăzeci. ambo — toate cu acelaşi sens: amìndoi. întreit. Passare un brui­ to quarto d'ora — A trece printr-un moment greu . triplo — triplu.. Avere il sesto senso — A fi înzestrat. Expresii în alcătuirea cărora intră numeralul ordinal. Essere al settimo cielo — A fi fericit. ALTE NUMERALE § 80 în acest capitol sînt incluse unele substantive şi adjective care indică cantităţi numerice şi fiind derivate din numeralul ordinal sau cardinal pot fi considerate numerale derivate. Di seconda ma­ no — De calitate inferioară. celelalte fiind adesea. cuplu. V'erano entrambe le sorelle — Erau acolo amîndouă surorile. dozzina — duzină. amîndouă şi urmate în­ totdeauna de articol în grupuri nominale: Ambedue gli studenti — Amin­ doi studenţii . Dintre multiplica­ tive mimai doppio şi triplo se folosesc frecvent.E. quintu­ plice — compus din. îndoit. Numera­ lele multiplicative pot avea valoare de substantiv: Ha preso il doppio di me — A luat dublu faţă de mine. Avere il suo quarto (fora di celebrità — A avea un succes spontan şi trecător. quadruplo — cvadruplu — depatru ori mai mult. de trei ori mai mult. cinci părţi: Far domanda in quadruplice copia — A face cerere în patru exemplare. După sensul pe care-! indică numeralele derivate se împart în: a) Numerale multiplicative care indică de cîte ori este mărită o cantitate în raport cu altă cantitate: doppio — dublu. coppia — pereche.. Sens colectiv au şi substantivele: paio — pereche. decina — vreo zece. centinaio — vreo sută. La Triplice Aleanza — Tripla Alianţă. centuplo — de o sută de ori mai mult. format din p a t r u . sau de adjectiv: Ho guadagnatodoppio stipendio — Am cîştigat un salariu dubiu. b) Numerale colective care indică un număr considerat în tota­ litatea sa şt se exprimă prin adjective numerale: ambedue. exprimate prin numeralul respectiv însoţit de volte tanto: quattro voltetanto (rjuadniplo ) — de patru ori mai mult.

2. cinquantennio — perioadă de 50 de ani. quarta — cvartă: Il quintetto di corde fu applaudito strepitosamente — Cvintetul de coarde a fost aplaudat furtunos. L'ultimo piano quinquennale — Ultimul plan •cincinal. quindicina — 15 'zile : trimestre — trimestru . bilunar. ventennio — perioadă de 20 de ani. triennio — pe­ rioadă de 3 ani. Vogliamo un millennio di pace ! — Vrem o mie de ani pace ! De la aceste substantive s-au format şi adjectivele corespunză­ toare: biennale — la doi ani. quintogenito — a! cin­ cilea născut: Carlo era l'ultimogenito dei Rossi — Carlo era ultimul născut •al familiei Rossi. decennio — pe­ rioadă de 10 ani. Perioade de zile şi luni: settimana — săptămînă . quartetto — cvartet. quinario — vers de 5 silabe. Una coppia di attori celebri nel mondo del cinema — O pereche celebră in lumea cinematografului. Substantive care indică ordinea naşterii fraţilor: primogenito — primul născut. Fu un cen­ tennio di grande progresso economico — A fost o perioadă de 100 de ani d e mare progres economic. toate acestea se leagă de substantivul la care se referă prin prepoziţia di: Un paio di guanti — O pereche de mănuşi . De la aceste substantive derivă -adjectivele corespunzătoare: settimanale — săptămînal. termeni de metrică: terzina — terţină. quinquennio — perioadă de 5 ani. termeni muzicali care indică numărul de voci. instrumente sau intervale: duetto — duet. trentenne — «de 30 de ani. Aveva percorso una. strofă de 6 versuri. Lo accolsero •con migliaia dì fiori — îl primiră cu mii de fiori. nonagenario — nonagenar: Era cinquantenne e suo padre era ottua­ genario — Avea 50 de ani. triennale — la trei ani: La biennale di Venezia presenta lavori d'arte moderna — Bienala veneziana prezintă lucrări de artă modernă. strofă de 3 versuri: quar­ tina — catren. ottantenne — de 80 de ani. migliaio — vreo mie. Una ventina (li pastelli — Vreo 20 de creioane colorate. trentina di chilometri — Parcursese vreo 30 de kilometri . iar tatăl său era octogenar. terzogenito — al treilea născut. 5. La quinta è un intervallo di cinque note della scala diatonica — Cvinta este o pauză muzicală de cinci tonuri şi două semitonuri. e) Din numerale derivă şi unele substantive care indică: 1. perioade de ani: biennio — perioadă de 2 ani. semestrale — semestrial: Oggi abbiamo fato air italiano il lavoro trimestrale — Azi am dat la italiană lucrarea trimestrială. sestina — sextină. plural migliaia — mii de. 11 primo semestre dell'anno universitario — Primul semestru al anului universitar.d e . 95 . ottonario — vers de 8 silabe: L'ottava di Lodovico Ariosto è un modello dell'arte poetica — Octava (strofa de 8 versuri) a lui Lodovico Ariosto este un model de artă poetică. Adjective care indică virsta: dodicenne — de 12 ani. 3. 6. strofă de 4 versuri . settuagenario — septuagenar. trio — trio. terza — terţă. quindicinale — la 15 zile. quadriennio — perioadă de patru ani. 4.

Mettetevi in fila a due a due — Aşezaţi-vă la rînd doi cîte doi. Fatemi vedere i lavori uno alla volta — Arătaţi-mi lucrările unul cîte unul . tre alla volta — cîte trei . quattro e venticinque centesimi — patru si 25 de sutimi . . Numeralul distributiv care indică gruparea numerică a obiec­ telor se exprimă în italiană prin numerale cardinale şi prepoziţii (vezi § 156 A) : uno ad uno — unul cîte unul . Numerale fracţionare care indică fracţii ordinare şi zecimale: due quinti — două cincimi .7. 8. uno per volta — cîte unul. tre virgola quindici — trei virgulă cincisprezece (vezi § 80. C).

si). Pronumele nu aduc o nouă informaţie. suo). PRONUMELE PERSONALE § 82 Din punct de vedere semantic. Dar pronumele nu denumeşte un obiect . pronumele sînt: personale — personali (io/me/mi. se caracterizează prin capacitatea de a se referi la un obiect denumit anterior prin nume cu determinanţii săi.PRONUMELE IL PRONOME § 81 Este o parte de vorbire flexibilă cu funcţii gramaticale com­ plexe . che). noi/ce/ci). Formele pronumelui personal sînt: a) în nominativ indicînd cazul subiectului (avînd deci funcţie de subiect) . nehotărîte'— indefiniti (uno/nessuno/ogni/ognuno). După sensul şi funcţia pe care o îndeplinesc. De cele mai multe ori pronumele în­ locuieşte substantivul (deci este un substitut al substantivului) sau unele propoziţii. posesive — possessivi (mio.— avînd funcţie de complement direct sau indirect. quello). pronumele are un conţinut mai abstract decît substantivul. 97 . se împart în: 1) forme neaccentuate — forme atone. De obicei. ci indică pe vorbitor la persoana I şi pe ascultător la persoana a Ii-a. Formele cu funcţie de complement. Pronumele de persoana I şi a Ii-a (personal. reflexive — riflessivi (mi. b) în cazul acuzativ. demonstrative — dimostrativi (questo. sau dativ. 2) forme accentuate — forme toniche care sînt accentuate fonetic. la rîndul lor. ti. relative — re­ lativi (il quale. sau prepoziţional indicînd cazul complementului. posesiv) nu substituie un substantiv. fie că-1 precedă (pronume proclitic) fie că-1 urmează (pronume enclitic) . ci preiau o informaţie existentă deja în contextul anterior. el se referă la un substantiv sau la o propoziţie menţionată anterior. care nu posedă accent fo­ netic şi se sprijină pe verb. tuo. această referire se face cu ajutorul acordului.

esso se folos este pentru ani­ male şi lucruri . io tu egli. B. Pronumele lui. deci folosindu-se cu valoare de subiect în anumite împrejurări. Hai scritto quanto lei — Ai scris cît ea. persoana a Ill-a realizează opoziţia de gen. La nominativ există: a) forme tonice care posedă accent fonetic şi exprimă insistenţa vorbitorului asupra subiectului: Io vado subito — Eu mă duc imediat. loro se folosesc în mod obligatoriu în cazul no­ minativ în următoarele situaţii: — după'come — ca. de fapt. şi b) forme atone care însă sînt incluse în forma verbului .»Ki singular plural pers. tu — voi. loro care. esso — essa. Egli se foloseşte pentru persoane . lei. essa (lei) noi voi essi (loro) esse (loro) pers. lucruri şi animale. esso (lui) ella. Pronumele egli şi ella se folosesc mai puţin în limba actuală . Folosirea prenumelor personale la nominativ § 83 Dacă pronumele de persoana I şi a II-a nu creează dificul­ tăţi în folosirea lor în propoziţii. iar essa pentru per­ soane. număr şi persoană: egli — ella. III fem. locul acestora a fost luat de lui şi lei. se mai folosesc frecvent formele lui. sînt pronume în cazul acuzativ (au funcţie de complement direct). 98 . II — — mase. pronumele de persoana a IlI-a au anumite norme de folosire: A. lui — lei. dar care au fost „împrumutate" şi pentru cazul nominativ. lei. constituie subiectul inclus în terminaţia verbului: Vado subito — Mă duc imediat. quanto — cît: Non siete tutti come lui — Nu sînteţi toţi ca el. In afara formelor de mai sus. essi — esse. ella este folosit pentru persoane. Siete spiritosi quanto loro — Sînteţi tot atît de spirituali ca şi ei. Pronumele personal de persoana I şi a II-a Realizează opoziţia numai de număr şi de persoana: io — noi.Formale pronamslor parsonalela nominativ (cazul subiectului) . I pers.

tu pot fi înlocuite — în anumite cazuri — de formele în acuzativ me.) 99 . neppure — nici. pronumele cu funcţie de subiect pot lipsi.— cînd subiectul se află după verb (din motive stilistice) Lo ha detto lei — Ea a spus-o . Pronumele personale în funcţie de complement § 84 Ca şi în cazul subiectului. Pure lei è una brava scolara — Şi ea este o bună şcolăriţă . tranne loro tre — Au plecat cu toţii. D. în afară de ei trei. Noi stessi — Noi înşine . — în expresiile exclamative de tipul: Povera lei — Biata de ea. meno — mai puţin. Neanche loro hanno risolto il problema — Nici ei n-au rezolvat problema . tocmai voiam să-ţi spun. Sono venuti tutti meno lui — Au venit toţi. — în expresiile exclamative de tipul : Beato tel — Ferice de tine !. salvo — cu excepţia.) (A. care se acordă în gen şi număr cu pronumele respectiv: Io stessa — Eu însămi. eccetto — exceptînd: Anche lei canta bene — Şi ea cìnta bine. Beato lui — Ferice de el. Urmînd mo delul formelor persoanei a IlI-a.compuse — genul: Ripren­ diamo (se subînţelege noi) i nostri colloqui — Să reluăm discuţiile . Se preferă în vorbirea de astăzi folosirea formelor lui. te: — după come —ca. Toate formele pronominale prezentate pot fi întărite cu aju­ torul determinativului stesso. Se foloseşte me. Stavo (se subînţelge io) per dirti — Eram pe punctul de a-ţi spune. Ha mangiato quanto me — A mîncat cît mine. Loro stesse — Ele însele. quanto — cît : E1 alta come te — Este înaltă ca tine . pure — şi. Sono partiti tutti. numărul şi — la timpurile . Lui stesso — El însuşi . te. La­ sciatemi (se subînţelege voi) cantare — Lăsaţi-mă să cînt .) (D. bietul de mine ! E. lei. Beati loro — Ferice de ei. nemme­ no — nici. -e — însumi/însămi eto. Oh. mai puţin el . C. E1 lui che lo dice — El spune asta. el este acela care o spune. -i. loro în următoarele situaţii: — după anche — şi. -a. fără. povero mei — O. pronumele aflate în cazurile oblice (cu funcţie de complemente directe sau indirecte) pot fi tonice şi atone: Io Io Io Io vedo te — Eu te văd pe tine parlo a te — Eu îţi vorbesc ţie ii vedo — Eu te văd ti parlo — Eu îţi vorbesc — formă » — formă > —• formă —• formă tonică tonică atonă atonă (A. tranne — în afară de. subiectul fiind inclus în forma verbelor care desemnează prin termi­ naţie persoana.) (D. neanche — nici. Ca şi în limba română. pronumele de persoana I şi a Ii-a singular io.

: Sia mo giunti prima di loro. în care situaţie forma tonică este pre­ cedată de prepoziţii ca: di. con. — Este un litigiu între el şi ea. con. con. Voi avete parlato — Voi aţi vorbit — (funcţie de subiect). a me pi. me pi. da. non lui — Maria m-a văzut pe mine. I Sg. con. E' venuto con voi — A venit cu voi . Volevano proprio te — Te vroiau chiar pe tine. C'è un litigio tra luì e lei. in. con. — Am ajuns înaintea lor . în această situaţie for ma tonică nu este însoţită de prepoziţii: Maria ha visto me. su di. su me Alte complemente pi. tra. da._ . te in. da. Vengo da te. da. a noi sg. di. voi in. Sono partiti da noi — Au plecat de la noi — (funcţie de complement). con. B — de complement indirect in dativ: în acea s t ă situaţie forma tonică este însoţită de prepoziţia a: Offrì a lei un m azzolin di fiori — Ii oferi ei un bucheţel de flori. — Am vorbit cu el . Ho par­ lato con lui. noi Complement indi­ rect în dativ sg. tra. tra. tra sé. tra. II te voi a te a voi di. 100 . su in sé. da. C — de alte complemente. tra. su di. da. di. noi in. nu pe el . tra. Formele noi şi voi sînt identice pentru funcţia de subiect şi pentru cea de com­ plement: Noi non abbiamo fatto niente — Noi nu am făcut nimic. NOTĂ: . III lui lei loro a lui a lei a loro pronume personal reflexiv sé sé a sé a sé Formele accentuate (tonice) ale pronumelor se folo sesc avînd următoa­ rele funcţii: A — de complement direct. pers. tra. su etc. — Vin 1 a tine . loro in. su sé pers. lui in.Formele accentuate ale prenumelor 85 Complement direct pers. con. su lei di sé. in. su di. da.

— Ţie ţi-o spun (nu altuia). Schimbarea poziţiei indică insistenţa făcută asupra pronumelui. La plural forma sé poate fi înlocuită de loro : Essi parlavano di sé (di loro ) . aşa cum am văzut la § 83 B. — Mă văd pe mine în oglindă. Lo dico a te. fra atunci cînd acestea indică reciprocitate. — Mama pe tine te laudă. Formele tonice lui. După prepoziţii pot apărea numai formele tonice: Gianna ha dato a lui un quadro — Ioana i-a dat lui un tablou. Te loda la mamma. -i. £" a te che lo alico. A te lo dico. acuzativul nu este caz prepo­ ziţional. mi. de obicei acestea se află după verb. După prepoziţiile tra. 101 . pensavano tra sé — se gîndeau în sinea lor). Io chiamo lui — Eu îl chem pe el. La mamma te loda. noi. — Ţi-o spun ţie. Pentru persoanele I şi a II-a sînt folosite formele me. lei. Vedo me nello specchio. ti. PROSIMELE REFLEXIVE § 86 Pronumele reflexiv propriu-zis este sé (formă tonică) — si (formă atonă) pentru persoana a I l l . întrucît în limba ita­ liană. loro se pot folosi şi în funcţie de subiect în anumite cazuri. Formele tonice au o poziţie relativ liberă în propoziţie . te. nu la animale sau la obiecte. Vengo con voi — Vin cu voi. Confruntaţi: Io conosco Maria — Eu o cunosc pe Maria. spre deosebire de limba română. Toate formele tonice pot fi întărite cu ajutorul lui stesso. Toate formele tonice cu funcţie de complement se referă numai la persoane. Parlavamo di te — Vorbeam de t i n e .Formele tonice în funcţie de complement direct stau întotdeauna în cazul acuzativ. Guarda sé nello specchio — Se priveşte — pe sine — în oglindă. sau Mi vedo nello specchio. — Mama te laudă pe tine. -e: Ho parlato a lei stessa — l-am vorbit chiar ei. — Pe tine te laudă mama. la persoana a III-a plural se foloseşte numai loro (nu sé) : Parlavano fra loro — vorbeau între ei (dar: ciascuno pensava tra sé — fiecare se gîndea în sinea lui . vi). voi (sau for­ mele atone. sau Si guarda nello specchio. Io conosco te — Eu te cunosc pe tine.a . -a. ci. — Ţie ţi -o spun. Nu sînt însoţite de prepoziţii. A se compara: La mamma loda te.

sau Rivedrò voi con piacere. Ci offrì del pane — Ne-a oferit pîine. sau Conosco lui da molto . -e: Parla di se stessa — Vorbeşte despre sine însăşi. gli f. sau Vedo loro tutte le sere. sgpers. 102 . Li conosco da molto — îi cunosc demult. dispare accentul grafic de la sé. | pi. le si ci vi loro loro Exemple de complemente directe în acuzativ Ti abbiamo lodato — Te-am lăudat. III f. dealtfel. Gli offro una rosa — îi ofer (lui) un trandafir. sau Conosco loro da molto . toate formele tonice). ci vi li le mi ti m. Pronumele reflexive tonice se referă numai la persoane (ca. sau Offro a lui una rosa . -a.Pronumele reflexive tonice se pot întări cu slesso. sau Vedo lei tutte le sere. II mi ti m. pronume per­ sonal re­ flexiv la si 1 pi. Io pers. De observat că atunci cînd se este întărit de stesso. sau Offrì a noi del pane. -i. Le vedo tutte le sere — Le văd în fiecare seară. Exemple de complemente indirecte în dativ Vi ho detto la verità — V-am spus adevărul. I pers. Formele neaccentuate ale pronumelor § 87 Complement direct în acuzativ Complement indirect în dativ sg. Lo conosco da molto — Il cunosc demult. La vedo tutte le sere — O văd în fiecare seară. Vi rivedrò con piacere — Vă voi revedea cu plăcere. sau Ho detto a voi la verità. devenind se stesso. sau Abbiamo lodato te.

a IlI-a sg.).). ma io non lo credo — Tu insişti. Formele de acuzativ la pers. puneţi-vă jacheta dacă vă este frig. sg.Le offro una rosa — Ii ofer (ei) u n t r a n d a f i r .). lei. i. echivalînd cu tale atunci cînd se referă la un substantiv sau la un adjectiv numit anterior: Mi pareva strano. loro nu se referă decît la per­ soane. pi. loro (formă accentuată) care se foloseşte şi în poziţia neaccentuată. dar eu nu cred aceasta 8. le particelle pronominali. Tu insisti. Formele atone în dativ şi acuzativ de la pers. sg. ma vedo che non lo è — Mi se părea ciudat. si. 3. La persoana a IlI-a pronumele atone ale complementului direct sînt di­ ferenţiate de cele ale complementului indirect în dativ şi marchează în special opo­ ziţia de gen (mase. Signora.) la singular şi în unele cazuri la plural. fiore.^.): Io ti dicola ferità— Eu îţi spun adevărul. La plural există o singură formă. 2. 103 . Pronumele reflexive mi. aceasta) . le. ti. li (m. 4. I şi a Ii-a se traduc în română tot prin cazurile dativ sau acuzativ în funcţie de context: Gianni ti saluta — Ionică te salută . sg. Gianni ti paria — Ionică Ui vorbeşte . (§129). la animale şi la lucruri. iar opoziţia de gen rezultă din acordul participiului cu complementul direct care precedă verbul (vezi capitolul despre acor­ dul participiului perfect. 7. (a lei f. sau Offro a lei una Offro loro un fiore — Le ofer (lor) o floare. vi au o singură formă pentru dativ şi acuzativ. Poziţia formelor neaccentuate (atone) § 88 Poziţia formelor neaccentuate este fixă: a) Imediat înaintea verbului (proclitice) la: indicativ. le (f. Formele gli (a lui m. Io mi lavo le mani — Eu îmi spăl mîinile. Se observă în acest caz că ambele forme elidate devin V. dar văd că nu este (astfel). ) se folosesc pentru exprimarea complemen­ tului indirect în dativ. — Marina mă observă. l'ho spaventata — Am speriat-o. Marina mi osserva.) se folosesc pentru a exprima complementul direct. în timp ce în română acestea sînt forme diferenţiate: Io mi lavo — Eu mă spăl. aceasta şi ciò — acest fapt. a IlI-a sg. Lo dico a tutti — O spun (aceasta) tuturor. condiţional şi imperativ (numai la pers. Formele Io (m. fem. în italiană. conjunctiv. ci. Marina gli parlò con calma — Marina îi vorbi cu calm. Formele atone se mai numesc. şi pi. Formele atone se folosesc întotdeauna fără prepoziţie. P'orma Io poate dobîndi — în context — o valoare neutră atunci cînd se referă la o întreagă propoziţie şi înlocuieşte pronumele demonstrative questo. Lei gli disse di venire presto — Ea îi spuse să vină repede. si metta la giacca se ha freddo — Doamnă. Această formă nu este însă recomandată de gramatici. 6. la se elidează înaintea formelor verbale care încep cu o vocală: este obligatorie elidarea înaintea formelor auxiliarului avere: Vho spaventato — L-am speriat. 5. aceasta: Non lo so — Nu ştiu (acest fapt. la (f. Formele neaccentuate mai sus indicate se referă la persoane. Non mi piace questo romanzo — Nu-mi place acest roman. sau Offro a loro un NOTĂ: rosa. Lo mai este folosit în formă invariabilă. pi. în timp ce formele accentuate lui. Io. NOTĂ: 1. Marina mi scrive — Marina îmi scrie. sg. questa — acesta.

la ho aspettata. m-am oprit . Parlale con calma — Vorveşte-i calm . Vuole parlarmi — Vrea să-mi vorbească . Essendoci suggerita quell'idea. II sg. şi I. noi am mulţumit. forma atonă se uneşte cu auxiliarul respectiv: Avendolo sentito. 2. pentru că nu vin. Puoi parlarci — Poţi să ne vorbeşti . Cantami questa canzone — Gîntă-mi acest cîntec. cu excepţia lui loro se scrie într-un singur cuvînt: După verbe la infinitiv: Posso parlarvi — Pot să vă vorbesc. fare. di'. Cînd verbul se află la gerunziu perfect. Forma de dativ plural loro face excepţie de la regula de mai sus. ale verbelor dare. Dimmi cosa vuoi — Spune-mi ce vrei. noi ringraziammo — Pentru că ne-a fost sugerată acea idee. După verbe la imperativ (pers. — Nu vreau s-o conduc. fie înaintea acestuia: Non aspettarmi perché non vengo sau Non mi aspettare perché non vengo — Nu mă aştepta. Voglio parlargli — Vreau să-i vorbesc (lui) . b) Imediat după anumite forme verbale (enclitice) . Starami vicino — Stai lîngă mine . Facci questo piacere — Fă-ne această plăcere . dar: Digli che non posso venire — Spune-i că nu pot veni . forma atonă se alipeşte la auxiliarul verbului: Sono andato via senza averla. am aşteptat-o. ci după verb : Io dico loro di star zitti — Eu le spun (lor) să tacă. Voglio parlarti — Vreau să-ţi vorbesc . stare. 104 . Dicci cos1 è successo — Spune-ne ce s-a întîmplat.) pierd pe -re: Non posso tradurlo — Nu pot să-1 traduc . După formele monosilabice de imperativ pers. Portalo con te — Ia-1 cu tine . Cînd verbul este la infinitiv perfect. După verbe la gerunziu: Vedendomi piangere. care este formată din non 4. Forma de imperativ negativ la persoana a II-a singular. consoana iniţială a pronumelui aton se dublează (face excepţie gli): Dammi il tuo libro — Dă-mi cartea t a . m-a consolat.verb la infinitiv prezent se poate afla fie după infi­ nitiv. condurre — a con­ duce. — l-am aşteptat. II pi. Si separarono salutandosi calorosa­ mente — S-au despărţit salutîndu-se cu căldură. Atunci cînd este urmat de o formă atonă infinitivul pierde vocala finală -e: vedere: Non posso vederti — Nu pot să te văd. va'. Non posso soffrirlo — Nu pot să-1 • sufăr . Dagli il tuo quaderno — Dă-i caietul tău. salutata — Am plecat fără să o salut .în presă se observă tendinţa ca la sfîrşit de rînd să nu se mai facă eliziunea lo ho aspettalo.): Diteci la verità — Spuneţi-ne adevărul . II sg. Questi libri possono esservi utili — Aceste cărţi pot să vă fie utile. andare care sìnt: da'. Verbele care se termină la infinitiv în -rre (tradurre — a traduce. dire. mi fermai — Pentru că l-am auzit. Loro nu se află niciodată înainte. Non voglio condurla. mi consolò — Văzîndu-mă plîngînd. Voglio par­ larle — Vreau să-i vorbesc (ei). datemi il piacere di andar via — Faceţi-mi plă­ cerea de a pleca . sta\ fa'. porre — a pune.

Ecco Marin: gli offro la biro: gliela offro — Iată-1 pe Marin: îi ofer pixul . ci. i-1 ofer. Pronumele loro.După verbe la participiul perfect sau prezent (în construcţii parti cipiale) : Presentatasi Voccasione. i le ofer. ne. ti. vi se pot uni cu formele neaccentuate. li. Ecco Marin: gli offro i fiori: glieli offro — Iată-1 pe Marin: îi ofer florile . i-o ofer. gli. In această combinaţie formele dativului mi. Ecco Gina: le racconto le storie: gliele racconto — Iat-o pe Gina: îi povestesc întîmplările . ci se scrie separat: DV loro di star zitti— Spune-le să tacă . ti. li. am venit. si. i-1 ofer. i le ofer. Eccola — Iat-o . formă unică: glie — se uneşte cu lo. în dativ. Ecco Gina: le offro i fiori: glieli offro — Iat-o pe Gina: îi ofer fio­ rile . ci. Acestea sînt forme care se întîlnesc mai rar. glielo offro — Iat-o pe Gina: îi ofer floarea. Eccole — Iată-le. le. Eccovi — Iată-vă . Eccoli — Iată-i . Ecco Gina: le offro il fiore. Combinaţii de pronume neaccentuate § 89 Formele neaccentuate. te. După ecco: Eccomi — Iată-mă . i le povestesc. devenind: glielo. ce. ve: me lo dice — mi-o spune te lo dice — ţi-o spune se lo dice — şi-o spune ce lo dice — ne-o spune ve Io dice — v-o spune me li compra — mi le cumpără te li compra — ţi le cumpără se li compra — şi le cumpără ce li compra — ni le cumpără ve li compra — vi le cumpără me la offre — mi-o oferă te la offre — ţi-o oferă se la offre — şi-o oferă ce la offre — ne-o oferă ve la offre — v-o oferă me le porta — mi le aduce te le porta — ţi le aduce se le porta — şi le aduce ce le porta — ni le aduce ve le porta — vi le aduce Formele de la pers. a Ill-a sg. 105 . gliele. Io. sono venuto — Pentru că s-a ivit ocazia. Eccoti — Iată-te . ne. Eccoci — Iată-ne . deşi urmează întotdeauna după verb. nu se ali­ peşte acestuia. la. ale pronumelui personal mi. le. se. si. Cantai loro una canzonetta — Le-am cîntat o canţonetă. gliene. le. glieli. Eccolo — Iată-1 . vi devin me. i-o ofer. Ecco Gina: le offro la biro: gliela offro — Iat-o pe Gina: îi ofer pixul . îi ofer floarea . gli şi le devin glie. Ecco Marin: gli offro il fiore: glielo offro — Iată-1 pe Marin . în acuzativ. gliela. la.

— Iat-o pe Gina: îi vorbesc despre această faptă. i le ofer. în acest caz ne include şi prepoziţia care introduce complementul . Formele le. Iţi arăt eu ţie! smetterla: Smettila di chiacchierare! — încetează cu flecăritul ! avercela con uno: — Con chi ce Vhai? — Pe cine eşti s u p ă r a t ? . Ecco Gina: le offro delle foto: gliene offro—Iat-o pe Gina: îi ofer nişte fotografii. vi­ ta — viaţă . ci. indeterminat. Ecco Marin: gli offro delle foto. Ecco Marin. vi-o va trimite (dvs. Sto per legger­ glielo — Sînt pe punctul de a i-o citi. pot înlocui anu­ mite sintagme cu diferite roluri în propoziţie. ci. Volen­ domelo offrire — Voind să mi-1 ofere . avînd un înţeles mai mult sau mai puţin neutru. Prezentăm cîteva din locuţiunile mai frecvente: svignarsela: Tentò di svignarsela — încercă s-o şteargă (pe ne­ simţite). gli parlo di questo fatto: gliene parlo — Iată-1 pe Marin : îi vorbesc despre acest fapt. supărare etc. vincerla: — Chi la dura la vince — Cine insistă cîştigă. Non dargliela — Nu i-o d a . faţă de verb. cazurile de folosire ale acestor particule: A. P a r t i c u l e l e p r o n o m i n a l e ne. La manderà loro — Le-o va trimite (lor) . pena — chin.) . Li mostrerò loro — Le voi arăta (lor) . Le offrirai loro — Le vei oferi (lor) . gliene parlo. Non gliela dire — Nu i-o spune. îi vorbesc (despre aceasta). saperla lunga: La sai lunga tu! — Ştii multe t u ! farla: Te la faccio vedere io! — Ţi-arăt eu!. 106 . ne: Lo dirò loro — Le-o voi spune (lor) . la ataşate anumitor verbe. se referă în multe situaţii la un substantiv subînţeles ca: faccenda — treabă. cosa — lucru.) . invariabile.Ecco Gina: le parlo di questo fatto. le. causa — cauză . Posso ricordarglielo — Pot să i-o amintesc . vi-o voi spune (dvs. pe rînd. lo.) . aceeaşi poziţie ca şi formele simple: atunci cînd sînt enclitice aceste forme se unesc cu verbul scriindu-se într-un singur cuvînt : Voglio ricordartelo — Vreau să ţi-o amintesc . i le ofer. îi vorbesc (despre aceasta). Combinaţiile de pronume atone au. Iată. Cantamela — Cîntă-mi-o . vi. Loro nefiind formă atonă îşi menţine locul după verb şi nu se alipeşte niciodată la la. Particula pronominală ne se foloseşte: 1) Cînd ne reprezintă complementul indirect introdus cu prepoziţia di. gliene offro — Iată-1 pe Marin: îi ofer nişte fotografii . lite — ceartă . difficoltà — dificultate . li. vi § 90 Caracteristic pentru limba italiană este faptul că un număr de trei particule atone şi anume: ne. Dicendo loro — Spunîndu-le lor. vi le voi arăta (dvs. darsela a gambe: Se la diede a gambe levate — O luă la sănătoasa. Ce l'hanno con me? — Sînt supăraţi pe mine ? pagarla grossa: — La pago grossa — Plătesc cu vîrf şi îndesat.

indicînd îndepărtarea sau desprinderea dintr-un loc. •andarsene — a pleca (dintr-un loc. te ne. qualcuno e t c : Che belle rose.ne —• ve ne. din acest punct de vedere deosebim trei cazuri : a) di face parte din articolul partitiv care însoţeşte numele: del. : Vuoi del caffè ? No. •cumpărat căpşuni şi am mîncat (din acestea). In toate cele trei cazuri ne nu se traduce în română. gli + ne — gliene. din. ce ne andiamo—ne ducem. dammene qualcuna!— Ce trandafiri frumoşi ! Dă-mi cîţiva. de pe: Se ne parti sconsolato — A plecat dezolat (de acolo. della. 4) Cînd ne substituie complementul indirect introdus cu prepoziţia da: Il film è stato interessante e io ne ho imparato molto —{ho imparato molto dal film) — A fost un film interesant şi eu am învăţat mult (din el). ti. vi precum urmează. ci. ve ne. 2) Cînd se substituie di + grup nominal în care di conferă sens partitiv grupului nominal . due terzi etc. .grup nominal apare după cuvinte cu sens canti­ tativ de tipul : una parte. te ne vai— te duci . dello. c) secvenţa di + grup nominal apare după pronume indefinite ca : alcuni. b) secvenţa di -f. a se duce de acolo): me ne vado —mă duc . un po\ un sacco. se ne va — se duce . si. Serenella è buona: tutti ne parlano iene. ti + > + ne — te ne: si -f. se ne. azi am băut vreo zece (cafele). le + ne —• gliene. — Vrei cafea? Nu. > » Mi parla di queste poesie — me ne parla — îmi vorbeşte despre aceste poezii — îmi vorbeşte (despre ele). gli. 5) Particula pronominală ne intră în combinaţie cu formele mi. Acest complement poate avea valoare de adverb de loc. ce ne. din acel loc): Andandosene prese congedo da tutti — Plecînd (de acolo) şi-a luat rămas bun de la toţi.ne —• se ne. un mucchio. plecăm . * » » ci + ne — ce ne: vi -f. — Serenella este bună. delle. pleacă. se ne vanno — s e duc. certi. dei. le. degli: Comprai delle fragole e ne mangiai — Axa. devenind : mi + ne — me ne. Prepoziţia da corespunde în aceste cazuri prepoziţiilor de. ci. ve ne andate — vă duceţi. acestora) pe stradă.nu se traduce în limba română: Dove saranno i tre sportivi? Non ne abbiamo ricevuto ancora notizie — Unde-or fi cei trei sportivi ? încă n-am primit veşti de la (despre) ei. oggi ne ho bevuto una decina. ti. un centinaio. taluni. 6) Ne se combină şi cu pronumele reflexive mi. Le comprerò qualche libro — gliene comprerò — îi voi cumpăra cîteva cărţi — îi voi cumpăra (din -acestea). toţi o vorbesc de bine. (Nu se face traducerea în română nici în acest caz). delV. plecaţi . 3) Cînd ne substituie atributul genitival introdus de prepoziţia di: Camminava mangiando delle ciliege e ne buttava i noccioli per la stra­ da — Mergea mîncînd cireşe şi arunca sîmburii (lor. vi care •devin: me ne. de la.

Penso a lei — Mă gîndesc la ea. în genere ci arată apropierea. Ci metto dei libri — Pun (pe aceasta) cărţi. Ci vado spesso — Mă duc adesea (în acel loc) . condiţional. vi se pot combina cu verbele reflexive pronominale sau cu pronumele reflexive fără să sufere vreo modificare. ci penso — Da. 2) Atunci cînd ci înlocuieşte un grup format din a -f. — Pun nişte * * cireşe pe masă — Le pun. su + un substantiv (care nu trebuie să fie în dativ) : Rifletti sulle mie parole ! — Gîndeşte-te la cuvintele mele ! . un lucru. in. Ce ne metto — Pun cărţi. ci are funcţie de particulă adverbială. non ci riesco — Nu. — Pun creionul pe bancă — li pun . Non ci vado.) . lo. B. după cum urmează: 1) Particula pronominală ci (mai rar vi) înlocuieşte un grup format din prepoziţia a. li. Pensi ai miei quaderni di appunti? — Te gîndeşti la caietele mele de notiţe?. 3) Particula ci (sau. iar vi depărtarea. nu stau bine (la matematică) . In nici o situaţie ci (sau vi) nu se traduce în română. în timp ce vi se foloseşte mai mult din motive de eufonie: Vado al parco spesso — Mă duc adesea în parc . — nu mă duc. 4) Particulele adverbiale ci.7) Ne se mai combină cu particulele adverbiale ci. atunci cînd sînt singure. Vi sono molti alberi — Sînt mulţi copaci (acolo. Atunci cînd substantivul se referă la fiinţe. NOTĂ: Grupul a + substantiv poate fi înlocuit de ci numai atunci cînd substantivul indică un obiect. ve ne: Metto dei libri sul banco — Pun cărţi pe bancă. dar de cele mai multe ori se foloseşte ci. au aceeaşi poziţie faţă de verb ca a tuturor formelor atone: a) Stau înaintea verbului la: indicativ. în acel loc). dar nu o fiinţă. le şi particula pronominală ne: Metto la matita sul banco — Ce la metto.substantiv cu funcţia de adverb de loc. io mi ci trovo io mi vi trovo — eu mă aflu acolo etc. Sì. la. Poziţia acestora diferă în funcţie de persoană. a IlI-a sg. conjunctiv. imperativ (pers. Ci rifletto ! (sulle tue parole ) — Mă gîndesc (la cuvintele tale) . che non 108 . vi care devin: ce ne. » > > Metto i temperini nella tasca —* Ce li metto. La persoana I plural apare numai particula vi (spre a se evita întîlnirea particulei ci cu reflexivul ci). mai rar. Particulele ci şi vi îndeplinesc (ca şi ne) o funcţie precisă în propoziţie. şi pi. mă gîndesc (la ele). Metto delle ciliege sul tavolo — Ce ne metto. vi) transformată în ce (sau ve) precedă formele atone în acuzativ. tu ti ci trovi sau tu vi ti trovi egli ci si trova egli vi si trova noi vi ci troviamo voi vi ci trovate essi ci si trovano sau essi vi si trovano 5) Particulele pronominale şi adverbiale. Riesci bene in mate­ matica ? — Stai bine la matematică ? No. — Pun bricegele în buzunar — le pun . grupul poate fi înlocuit numai prin formele tonice ale pronumelui personal: Penso a mia madre — Mă gîndesc la mama.

non è attenta. Lei è stanco . Voi sembrate una brava ragazza — Mata pari a fi o fată bună. E''venuta con Lei anche stasera ? A venit cu Dvs.: Lei. a IlI-a sg. domnilor. perché è venuto da me? —Dvs. atunci cînd pronumele este complement 109 .. — Mă adresez cu respect dumneavoastră. a Ii-a sg. dumneavoastră pentru sg. participiul perfect se acordă cu genul real: Io L'ho veduto. b) Stau după verb la: gerunziu. domnişoară. în funcţie de genul real. non ci andrei — nu m-aş duce . Loro se folosesc în vorbirea directă. şi în seara asta ? . signorina. domnişoară. Lei. Lei este Loro. a Ii-a pi. legge molto bene— Dvs. In cazurile oblice se folosesc formele corespunzătoare pronumelor personale lei. domnule . Io JJho incontrata. signore — Eu v-am văzut. mată. — nu vreau să mă duc . Loro. citiţi cu atenţie . Desidero tanto rivedere Loro — Doresc atît de mult să vă revăd (pe Dvs. ci­ tiţi foarte bine. sta leggendo attentamente — Dv. Lei. Loro non sono molto allegre — Dvs. Lei. Se traduc în română printr-o singură formă. sau dvs. sînteţi obosit. şi familiar. şi I. Voi se foloseşte în limbajul comercial.. nu sînteţi foarte vesele. Ella (cu majusculă) sînt pronume de politeţe atît pentru masculin cît şi pentru feminin. signore. şi pi. an­ diamoci — să mergem . vacci — du-te (acolo) . non ci vada — să nu vă duceţi (dvs. Pluralul pronumelor Ella. nu sînteţi obosită ? Loro sono allegre — Dvs. La plural se folosesc formele Li pentru masculin şi Le pentru femi­ nin. Mi rivolgo rispettosamente a Lei. eccoci — iată-ne. — Dvs. artistic şi în birouri. copii. signori. Tu se foloseşte atunci cînd ne adresăm unor persoane apropiate (rude. Cînd aceste pronume au funcţia de subiect. ci­ tiţi rău. senza volerlo — Eu v-am întîlnit. Lei. se traduce prin dumneata.. Nu este foarte frecvent: Voi siete un uomo coraggioso — Dumneata eşti un om curajos . — Dvs.). sau pi. verbele se folosesc la pers. fără să vreau.. non ci vadano — să nu vă duceţi (dvs.. de ce aţi venit la mine ? Cînd formele atone în acuzativ precedă un verb la un timp compus. signore. infinitiv. prieteni). domni­ şoară. non voglio andarci. sînteţi vesele. domnule. signorina. în acest moment . ducîndu-mă. nu sînteţi atentă. Lei se foloseşte atît pentru un interlocutor masculin cît şi feminin.).ci vada — să nu se ducă . leggono male — Dvs. imperativ (pers. loro: Parlavamo proprio di Lei in questo momento — Vor­ beam tocmai de dvs. Lei non è stanca? Dvs. signorina.): Andandoci. abreviat dv..) . făcîndu-se acordul adjectivelor sau participiilor verbale conjugate cu auxiliarul essere în funcţie de genul real: Lei. PRONUMELE DE POLITEŢE § 91 Atunci cînd ne adresăm unui interlocutor se foloseşte persoana a doua (singular şi plural). domnule. non andarci — nu te duce . andateci — duceţi-vă .

de a scrie aceste pronume cu minusculă în toate situaţiile: La cucina del ristorante che lei dice di conoscere bene — Bucătăria restaurantului pe care Dvs. Signorine. La Loro famiglia è molto unita — Familia Dvs. Uno canta — Unul cìnta — Si canta — Se cìnta. io parlo Loro francamente. chiar cînd acestea se află în poziţie enclitioă şi se unesc cu verbul : Posso offrirli® un caffè ? — Pot să vă ofer o cafea ? . Dar şi în această situaţie pronumele Lei ia din ce în ce mai mult locul lui Ella. doar în vorbirea oficială. — Domnilor. spuneţi că o cunoaşteţi bine. protocolară. Sue şi Loro Non mi piacciono le Sue parole — Nu-mi plac cuvintele Dvs. eu vă vorbesc sincer . acesta avînd unica formă Loro. Ella este o formă care se foloseşte rar. Pentru pronumele care are funcţie de complement indirect in dativ nu există deosebire de gen. Suoi. Loro le corespund adjectivele posesive Suo. Dacă si impersonal intră în combinaţie cu forme reflexive aparente exprimate prin si (la persoana a IlI-a singular). indiferent de auxiliarul cerut în mod normal de verb .direct: Io Li conosco da tanti anni— Eu vă cunosc de atîţia ani. în timp ce si reflexiv îşi păstrează forma: Ci si lava — Ne spa­ llo . — Aş vrea să vă spun că accept propunerea dvs. complement direct sau în dativ. Uno ha parlato — Unul a vorbit — Si è parlato — S-a vorbit . se construieşte întotdeauna cu auxiliarul essere. Sua. din ce în ce mai răspindită. Transformarea se aplică numai unei propoziţii care are verbul la persoana a IlI-a singular şi constă în înlocuirea subiectului nedefinit cu si. Nel gioco si vince e si perde. eu vă vorbesc cu respect. Si impersonal nu indică nici genul nici numărul. Signora. se observă că toate pronumele de politeţe. In ce priveşte ortografia. e foarte unită. iar transformarea impersonală nu se poate aplica decît in cazul în care verbul cere în mod normal un subiect animat: Uno balla — Unul dan­ sează — Si balla — Se dansează . Acest si nu are înţeles de sine stătător şi nu poate să apară independent. Suo figlio è molto intelligente — Doamnă. Prenumelor Lei. io parlo Loro con rispetto. este foarte inteligent . prin analogie cu si reflexiv. — La joc se cîştigă şi se pierde. Io Le conosco da molto — Eu vă cunosc de mult. si impersonal se transfor­ mă în ci. — Domnişoarelor. Si impersonal. Signori. . Uno ha fatto — Unul a făcut — Si è fatto — S-a făcut. Si impersonal rezultat al transformării impersonale a unei propropoziţii cu subiect general şi nedefinit: Uno dice — Unul spune — Si dice — Se spune. Există astăzi însă tendinţa. fiul Dvs. Si i m p e r s o n a l şi si p a s i v § 92 în afară de si pronume reflexiv. în toate funcţiile pe care acestea le pot avea — subiect. în italiană există încă alte două forme de si însă cu valori deosebite: A. Vorrei dirLe che accetto la Sua proposta. forme tonice sau atone — se scriu cu majusculă.

Ci se ne va — Se pleacă. Verbele care se construiesc cu essere impun. B. s-a observat. c) forma si este numită si pasiv. Înaintea lui ne. Uno si è accorto — Ci si è accorti — S-a băgat de seamă. Uno ne parla — Se ne paria — Se vorbeşte . Uno te la dà — Cineva ţi-o dă — Te la si dà — Ţi se dă ' 111 . Uno vi ha detto una bugia — Cineva v-a spus o minciună — Vi si è detto una bugia — Vi s-a spus o minciună. Uno mi dice — Cineva îmi spune — Mi si dice — Mi se spune (dativ) . In acest caz: a) complementul direct devine subiect gramatical. 1. Si pasiv se foloseşte atunci cînd în propoziţia care trebuie să fie transformată în propoziţie impersonală există un complement direct — diferit de subiect: Uno vede ii mare — Si vede ii mare — Se vede marea. Si vedono le colline — Se văd dealurile. Si şi varianta poziţională ci (v. Uno la mangia — Cineva o mănîncă — La si mangia — Este mîncată (acuzativ) . forma de masculin plural la participiu: Uno è partito — Si è partiti — S-a plecat . 2. si impersonal devine ci: Uno si smarrisce — Ci si smarrisce — Te rătăceşti / t e pierzi.dativ Uno lo sgrida — Cineva îl ceartă — Lo si sgrida — Este certat (acuza­ tiv) . înaintea lui si (reflexiv) sau se ne. Ci si accorge — Ne dăm seama /îţi dai seama. Uno gli spiega la lezione — Cineva îi explică lec­ ţia — Gli si spiega la lezione — I se explică lecţia . Uno ci offre una somma ingente — Cineva ne oferă o sumă mare — Ci si offre una somma ingente — Ni se oferă o sumă m a r e . b) se impune acordul verbului (care devine reflexiv-pasiv) . Uno si è pentito — Ci si è pentiti — S-a regretat . dativ + acuzativ Uno me lo dice — Cineva mi-o spune — Me lo si dice — Mi se spune (aceasta) . In această poziţie si impersonal nu suferă nici o modificare. § 90. si impersonal devine se : Uno ne crede — Se ne crede — Se crede . Uno ti paria — Cineva îţi vorbeşte — Ti si paria — Ţi se vorbeşte (dativ) . acuzativ -f. cînd complementul direct (devenit subiect) este la persoana a treia (singular sau plural) şi este exprimat printr-un substantiv: Si vede la casa — Se vede casa . Acest sens de pasiv este şi mai evident.l ă m . si.4) se află înaintea ver­ bului precedat la rîndul său de ne. Si impersonal este precedat de orice altă formă pronominală atonă sau de orice combinaţie de forme atone (cu excepţia celor indicate la punctul 1). se ne. Atît si impersonal cît şi si pasiv pot ocupa două poziţii în funcţie de structura grupului verbal din propoziţia căreia i se aplică transformarea: adică poziţia lui si depinde de formele atone de care este precedat verbul. în contextul lui si impersonal. Uno se ne va — Ci se ne va — Se pleacă.

Uno ve lo porta — Cineva v-o aduce — Ve lo diporta — Vi se aduce (aceasta. fie le precedă (ca în punctul 1). înlocuieşte substantivul care a fost exprimat anterior. Questo è il tuo quaderno. După cum rezultă. aceasta. Pronumele substituie. si impersonal (sau pasiv) n u desparte celelalte combinaţii de forme atone.. Combinaţiile lui si cu alte forme pronominale atone nu apar niciodată în poziţie enclitică. Certe medicine si agitano (vengono agitate ) prima di prenderle — Anumite medicamente se agită mai înainte de a le folosi. Uno glielo spiega — Cineva îi explică aceasta — Glielo si spiega — I se explică (aceasta) . ma questo è mio — Acesta este caietul tău. acest lucru. fie le urmea­ ză (ca în punctul 2). — Acesta este scopul meu. Uno ci trova da lavorare — Cineva găseşte de lucru — Ci si trova da lavorare — Se găseşte de lucru .(acest lucru. Adjectivul este însoţit î n t o t d e a u n a de un substan­ tiv la care se referă. fiind sinonime cu ciò . Affittasi camere ammo­ biliate — De închiriat camere mobilate. Tabloul pronumelor şi adjectivelor posesive § 95 Masculin sgpi. dar acesta e al meu. § 93 Exemple de construcţii cu si pasiv: Improvvisamente si videro (furono viste) alcune stelle — Dintr-odată s-au văzut cîteva stele. aceasta) .. Questo è il mio scopo. aceasta) . la pot avea valoare neutră cu înţeles demonstrativ. sg. Si biasimano (sono biasimati) gli errori e si lodano (sono lodate) le azioni gloriose — Sînt condamnate greşelile şi sînt lăudate acţiunile glorioase . Acquistasi villetta con giardino — Se cumpără (de cumpărat) vilişoară cu grădină . Si pasiv poate să a p a r ă în poziţie enclitică în unele formulări de tipul: Cercasi macchina da cucire — Se caută maşină de cusut . Uno ce la offre — Cineva ne-o» oferă — Ce la si offre — Ni se oferă (acest lucru. Feminin Pi- mio tuo suo nostro vostro loro 112 miei tuoi suoi nostri vostri loro mia tua sua nostra vostra loro mie tue sue nostre vostre loro . acest lucru) NOTĂ Formele neaccentuate lo. PRONUME ŞI ADJECTIVE POSESIVE § 94 Din punct de vedere formal pronumele posesiv este identic cu adjectivul posesiv. ci.. Uno vi canta — Cineva cìnta — Vi si canta — Se cìnta.

Queste sono le mie amiche. Non è giusta la tua decisione — Nu-i justă hotărîrea ta . Articolul hotărît poate fi înlocuit de: ciascuno. -a — fiecare. Locul lui suo. între articolul nehotărît şi adjectivul posesiv mai poate fi introdus adjectivul nehotărît certo Una certa sua confidente — O oarecare con­ fidentă a sa. ai.A.. -a. quello. Adjectivele posesive se află întotdeauna între articol şi substan­ tivul la care se referă: Marin è il mio compagno di banco — Marin este colegul meu de bancă . ale altuia. se traduce prin „acelaşi" : Indossava lo stesso vestito — Purta aceeaşi rochie . -a. Mai este considerat adjectiv posesiv altrui — al. la sua salute non è buona — 113 . Cînd substantivul este la singular. -i. sau ogni — fiecare. Quella sua amica — Acea prietenă a ei. însoţit întotdeauna de ar­ ticol hotărît. fho visto con i miei propri occhi — Te-am văzut cu propriii mei ochi. între adjectivul posesiv şi substantiv pot fi intercalate — pentru a întări sensul de posesie — adjectivele proprio şi stesso. Una tua bugia cambiò tutto — O minciună de-a ta a schimbat totul. Sono le idee altrui sau Sono le altrui idee — Sînt ideilealtuia. Il loro canto' si sentiva lontano — Cîntecul lor se auzea pînă departe. Posesivul loro are o singură formă. Le stesse tue parole — Aceleaşi cuvinte ale tale. indiferent de genul şi numărul' obiectului posedat: Questo è affar loro — Asta-i treaba lor. — toate acestea împreună: / m i e i primi tre cari compagni verrannostasera — Primii mei trei dragi tovarăşi vor veni în astă seară. — numerale cardinale: / miei tre cari colleghi sono andati via — Cei trei dragi colegi ai mei au plecat. Sono le sue stesse parole — Sînt chiar cuvintele lui. a. Intre adjectivul posesiv şi substantiv pot fi intercalate: — adjective calificative: Marin è il mio caro compagno — Marin este colegul meu drag. una. -e. — numerale ordinale: Il mio secondo caro figlio è venuto da me — Cel de-al doilea drag băiat al meu a venit la mine. sua poate fi luat de formele: di lui. propriile lui cuvinte. di lei pentru a se evita confuzii: Ho visto il nonno e la nonna. Un mio conoscente — Un cunoscut al meu . Poate fi situat înainte sau după substantiv: Questo è il lavoro altrui — Asta-i munca altuia . prietena aceea a ei. -i. Non voglio l'altrui lavoro — Nu vreau munca altuia . posesivul poate fi precedat de articolele nehotărîte: un. — Acestea sînt prietenele mele. Este un adjectiv posesiv indefinit şi invariabil. -e indiferent de numărul la care se află substantivul : Ciascuno mio amico — Fiecare prieten al meu . şi de questo. Uneori stesso îşi poate schimba poziţia: cînd precedă posesivul. atunci cind substantivul se află la singular.

Il — tuo Averea. I miei stanno bene — Ai mei sînt sănătoşi.I-am văzut pe bunicul şi pe bunica. hon la tua — Guma mea s-a pierdut. B. Pronumele posesive. quello. nu a ta. B. pot înlocui substantive ca: „fapte. quegli. IU . ceea ce iţi aparţine. Demonstrativele nu prezintă diferenţieri de per­ soană.: Tanti cari saluti ai tuoi — Cele mai dragi salutări alor tăi . După locul şi funcţia lor în frază se pot subîmpărţi. ceea ce îmi aparţine . questi. ai tăi. — demonstrative care se referă la fiinţe şi la obiecte (pronume şi adjective): questo. i suoi — ai mei. Il suo — Averea. — demonstrative care se referă numai la persoane (pronume): costui. PRONUMELE ŞI ADJECTIVELE DEMONSTRATIVE § 96 Pronumele demonstrative substituie un substantiv referindmse la apropierea sau depărtarea faţă de vorbitor. Sînt acelea care indică atît posesorul unui obiect cît şi obiectul posedat . născociri. colui. familia. din avutul tău ? Expresia dalla mia (subînţelegîndu-se dalla mia parte) se traduce prin „de partea mea" : Vi avrò dalla mia ? Veţi fi de partea mea ? Expresiile delle mie — de-ale mele. partizanii etc. pronumele posesive au dobîndit un sens special atunci cînd sînt folosite fără antecedent — după cum urmează: Il mio — Averea. ceea ce îi aparţine. delle tue — de-ale tale. Pronumele posesive sînt formate cu ajutorul articolului liotărît: La mia gomma è andata perduta. ele indică în acelaşi timp persoana şi numărul posesorului (unul sau mai mulţi) marcînd totodată acordul în gen şi număr cu obiectul posedat. Formele de masculin pi. întrucît figurează numai la persoana a treia. spre a se evita confuzia se poate spune: La di lui salute non è buona — Sănătatea lui nu este bună sau La di lei salute non è buona — Sănătatea ei nu este bună. bunul tău. Dar la sua salute se poate referi atît la il nonno cît şi la la nonna. în timp ce adjectivele de­ mon strative determină un substantiv. Pagherai del tuo ? — Vei plăti din banii tăi. sănătatea sa nu este bună. în unele situaţii. bunul meu. codesto. delle sue — de-ale sale. ai săi presupun substantivele: rudele. după cum urmează: A. i miei. i tuoi. bunul său. isprăvi" e t c : Questa è una delle solite sue — Asta-i una din isprăvile sale obişnuite. specificînd apropierea sau depăr­ tarea faţă de vorbitori.

asta însă mi s-a părut cam grea. sistemul pronumelor demonstrative. Questa notte ho fatto un bel sogno — în noaptea asta. quello zucchero. Codesto. practic. Abbiamo ricevuto il tele­ gramma stasera alle otto — Am primit telegrama astă-seară la ora opt. Demonstrativele care se referă şi la fiinţe şi la obiecte pot fi atît pronume cît şi adjective: variază în funcţie de gen şi număr şi prezintă următoarele forme: masculin Singular ! Plural feminin masculin questi — aceştia codesti — aceştia quelli — aceia feminin queste — acestea codesta — acestea quelle — acelea questo — acesta codesto — acesta quello — acela questa — aceasta codesta — aceasta quella — aceea Questo. -a. quei cani.A. quello. questa Vho trovata piuttosto difficile — Am făcut compunerea şi am învă­ ţat lecţia: aceea era destul de uşoară. folosite atît pe lîngă persoane cît şi pe lingă obiecte. Torneranno ancora quelle belle serate — Se vor mai întoarce acele seri frumoase. Fiecărui tip de demonstrativ îi corespunde un adverb: questo qui. -i. -i. am avut un vis frumos. quegli amici (vezi §61). Forma feminină questa se prescurtează devenind sta in cuvintele compuse: Stamattina — Azi-dimineaţă . -a. Quello. questo qua — acesta (ăsta) de aci: codesto costì. quell'arco. -i. Cînd se referă la persoane sau lucruri menţionate anterior questo indică ultimul element menţionat. quegli zoccoli. quei fiori. atît faţă de vorbitor cît şi faţă de ascultător: Quel bosco è molto grande — Pădurea aceea e foarte mare . -a. quegli scolari. iar quello îl indică pe primul: Ho fatto il componimento e ho studiato la lezione: quello era abbastanza facile. quello scolaro. Stanotte — Azi-noapte. -e exprimă apropierea în spaţiu şi în timp faţă de cel care ascultă: Portami codesto quaderno — Adu-mi acest caiet. codesto costà — acesta de aici. NOTĂ: Codesto (cu varianta cotesto) se foloseşte rar. Stamani — Azi -dimineaţă. Stasera — Astă-seară. quello lì. azi-noapte. -e exprimă depărtarea în timp şi în spaţiu. Quello urmează normele adjectivului bello atunci cînd este însoţit de un substantiv: quel cane. 115 . -e exprimă apropierea în spaţiu şi în timp faţă de vor­ bitor : Prendi questo gesso — Ia creta asta . Quello e întărit de lì sau là. quel foglio. NOTĂ: Questo poate fi întărit de qui sau qua. quello là — acela (ăla) de acolo (colo). se reduce la cele două forme questo. Codesto poate fi întărit prin costì sau costà.

è l'altro — Nu asta e tabloul. precedat de articolul hotărît . Formele colui che etc. Quel primo motivo — Acel prim motiv. Pot îndeplini numai funcţia de subiect în nominativ: Demo­ stene e Cicerone furono due grandi oratori : questi fu romano. Ambedue queste macchine — Amîndouă aceste maşini. sint Plural Feminin costoro — acestea coloro — acelea numai La plural dispare opoziţia de gen: costoro — ăştia. Demonstrativele questi — acesta şi quegli — acela sînt pronume care se referă numai la persoane şi se folosesc doar pentru genul masculin singular. Valtra — cealaltă. cardinale şi ordinale) în afară de tutto şi ambedue: Questi cugini miei — Aceşti veri ai mei . quello sînt fie pronume. colei. Quella sau_ amica — Prietena aceea a ei . alea. Limba contemporană tinde să le înlocuiască prin questo. quello. pot fi înlocuite prin pronumele relativ chi : Colei che non vuol parlare — Chi non vuol parlare — Cine nu vrea să vorbească. astea. fie adjective şi se referă atît la fiinţe cît şi la obiecte. quegli greco — Demostene şi Cicerone au fost doi mari oratori: acesta a fost roman. e celălalt. posesive. Adjectivele demonstrative nu sint niciodată însoţite de articol Demonstrativele stau înaintea • substantivelor şi a tuturor determi­ nanţilor acestuia (adjective calificative. au formele următoare: Singular Masculin costui — acesta colui — acela questi — acesta quegli — acela Feminin costei — aceasta colei — aceea Masculin costoro — aceştia coloro — aceia la persoane. B. Costui şi colui au o nuanţă uşor peiorativă. coloro nu mai au nuanţă peiorativă atunci cînd sînt urmate de pronumele relativ che: Colui che grida — Acela care strigă . Questo. Colui. 116 . altro. Queste tre parole — Aceste trei cuvinte: Tutta questa roba — Toate aceste lucruri. codesto. Demonstrativele care se referă numai pronume. Colei che sta ballando — Aceea care dansează .Atunci cînd ne referim la un obiect din două (sau la o mulţime de obiecte) 'questo are un corespondent opozant. Coloro che vi scrivono — Aceia care vă scriu. folosindu-se atît la masculin cît şi la feminin: Non voglio avere a che fare con costoro — Nu vreau să am de-a face cu ăştia (astea). l'altro — celălalt. Non è questo il quadro. coloro — ăia.

) care este invariabil: are numai forma de. urmat ! Expresia in quel di. acel fapt etc... Questi. Mi ha detto questo sau Mi ha detto ciò sau Me Vha detto — Mi-a spus aceasta. grec. Aveva pensato a questo sau Aveva pensato a ciò sau Ci aveva pensato — S-a gìndit la (treaba) asta.. ceea ce. mi-a spus-o. (acest lucru. quello. n-o ştia.acela. sau Non sapeva ciòsau Non lo sapeva — Nu ştia aceasta.. ci: Non vedeva questo sau Non ci vedeva — Nu vedea aceasta. ciò — acest lucru. C. Ciò poate fi urmat de pronumele relativ che: Ciò che mi dici è una bugia — Ceea ce îmi spui e o minciună. teritoriul. mi-a spus despre aceasta . Formele de masculin singular questo. quello. quegli sînt forme care se folosesc mai mult în limbajul literar: în limba modernă tendinţa este de a fi înlocuite de questo. aceasta. Demonstrativele neutre slnt : questo. Hai pensato a ciò? — Non ci ho pensato! — Te-ai gìndit. se foloseşte mai frecvent ciò — aceasta. PRONUMELE ŞI ADJECTIVELE DE IDENTITATE § 97 Pronumele şi adjectivele de identitate au următoarele forme: Masculin Singular stesso medesimo Plural stessi medesimi Singular stessa medesima Feminin Plural stesse medesime 117 . Non sapeva questo. la asta ? — Nu m-am gìndit .: In quel di Perugia— In zona Perugiei. Chi ti ha fatto questo ? — Cine ţi-a făcut asta ? Quello -f che = ceea ce : Quello che stai dicendo è assurdo — Ceea ce spui e absurd. zona. Non ti dico quello che è successo ! — Nu-ţi spun ce-a. Formele questo şi ciò cînd exprimă non-insistenţa. ne. deci cînd au valoare neaccentuată. quello mai pot fi folosite şi în sens neutru cu înţelesul de: acest lucru (fapt). ceea ce: Nondire questo ! — Nu spune (să nu spui) asta ! Non è per quello ! — Nu-i pentru asta (aia) . după care urmează un nume de localitate setraduce prin: provincia. Mi ha parlato di questo sau Mi ha parlato di ciò sau Me ne ha parlato — Mi-a vorbit. pot fi înlocuite de pronumele personale neaccen­ tuate lo. aceasta. Spre a indica forma neutră. masculin singular şi valoare numai de pronume: Ciò non mi va — Asta nu-mi convine.

după numele proprii. La sua casa — La medesima sua casa — Aceeaşi casă a sa. număr şi persoană.. demonstrativul (precedat la rîndul său de articol) le va preceda pe amîndouă: La tua cugina —• La stessa tua cugina — Aceeaşi verişoară a t a . Il suo adetto — Lo stesso suo adetto — Acelaşi adjunct al său ... NOTĂ: Medesimo se foloseşte mai rar în limbajul actual .. in italiană se acordă numai în gen şi număr. -e — acelaşi. B. Dacă în acelaşi context stesso este plasat după substantiv. Cînd substantivul este precedat de un posesiv. A. medesimo. -a. io parto lo stesso — Chiar dacă nu 118 . medesimo. . -chiar opera mea. -e. atunci întăreşte sensul substantivului : La mia opera stessa — însăşi opera mea. Lo stesso poate avea şi funcţie adverbială. adjective de întărire: stesso. . — acelaşi. în acest caz se traduce prin: oricum.. -i. Adjectivele de întărire mai pot sta între un adjectiv posesiv şi un substantiv întărind sensul adjectivului: Questa è la tua stessa decisione — Aceasta e propria ta hotărîre. . io stesso — eu însumi tu stesso — tu însuţi egli stesso — el însuşi noi stessi — noi înşine voi stessi — voi înşivă loro stessi — ei înşişi Exemple : io stessa — eu însămi tu stessa — tu însăţi ella stessa — ea însăşi noi stesse — noi însene voi stesse — voi însevă loro stesse — ele însele. Le medesime •bugie — Aceleaşi minciuni. Con se medesimo — Cu sine însuşi... adjective şi pronume demonstrative de identitate: stesso.. îl întîlnim cu precădere în textele mai vechi: Il giorno medesimo — în aceeaşi zi. Voi •stesse Vavete scritto — Voi însevă l-aţi scris.Acestea pot fi: A. . B. -a. -i. -i.. -a. La medesima bugia — Aceeaşi minciună .. tot: Anche se non vuoi. după substantivele cu articol hotărît sau determinate de adjective demonstrative. -i. înseşi Gianni stesso me Vha detto — Gianni însuşi mi-a spus-o . -a. Adjectivele de întărire stesso şi medesimo stau întotdeauna după pronumele personale. -e— însumi. Gli stessi orologi — Aceleaşi ceasuri . Adjectivele şi pronumele demonstrative de identitate stesso — acelaşi şi medesimo — acelaşi se află întotdeauna plasate între articol şi substantiv : Lo stesso orologio — Acelaşi ceas . -e — însumi. Dacă în limba română aceste forme se acordă în gen.

Poate avea funcţii sintactice diferite în subordonată: Che în cazul nominativ şi acuzativ: Le rose che sono nel parco hanno un profumo soave (N) — Trandafirii care sînt în parc au un parfum suav • Le rose che hai visto sono profumate (A) — Trandafirii pe care i-ai văzut sînt parfumaţi. corespunzător demonstrativului ciò. spre deosebire de limba română. i quali. cită. Questa che vedi ora — Asta pe care-o vezi acum . fapt: Gli dissi lo stesso — l-am spus la fel. la quale. eu tot plec. deci se foloseşte pentru ambele numere şi genuri. citi. PRONUMELE RELATIVE 98 Pronumele relative au următoarele forme: Che — care . Che mai poate fi precedat şi de un demonstrativ sau de un pronume de identitate: questo che — acesta care.cu care din care întru cît fiecare din acestea prezintă aspecte deosebite. şi se traduce prin acelaşi lucru. nu se face nici o dis­ tincţie între che folosit la nominativ sau la acuzativ. Fa lo stesso — Tot aia e (e acelasi lucru) . întrucît limba ita­ liană nu are o caracteristică a acuzativului. quanti. Che poate fi substantivat în expresia gran che — mare lucru. cìte O n d e . în italiană. quante — cît. Anche a me è successo lo stesso — Şi eu am păţit la fel. vor fi tra­ tate pe rînd: CHE § 99 Este pronume invariabil. 119 .vrei. Lo stesso che ieri mi diede una biro — Acelaşi care ieri mi-a dat un pix. quello che — acela care. cine ştie ce : Non capivano gran che di quello che si stava dicendo — Nu înţe­ legeau mare lucru din ceea ce se spunea. Lo stesso poate căpăta un sens neutru. i-am spus acelaşi lucru . le quali — care Chi — cine Quanto. quanta. lo stesso che — acelaşi care: Quello che piange — Acela care plînge. cui (pentru cazurile oblice) Il quale .

dativ: Il giovane al cui padre ho offerto un libro — Tînărul tatălui căruia i-am oferit o carte.CUI § 100 Pentru cazurile prepoziţionale. La dativ forma a cui (folosită cu precădere în limba actuală) poate fi înlocuită de cui fără prepoziţie (folosită mai rar). sau la alte cazuri prepoziţionale: Lo scolaro del cui padre ti ho parlato — Şcolarul despre al cărui t a t ă ţi-am vorbit . in. Se traduc în limba română prin care. Il signore a cui ho parlato Il signore cui ho parlato Domnul căruia i-am vorbit. ai ale cărui etc. dai quali. IL QUALE. Formele pentru nomi120 . nella quale. Această formă nu are niciodată valoare de subiect sau de complement direct. etc. de/cu/în/pentru care: / / libro di cui ti ho parlato — Cartea de care ţi-am vorbit . Se traduce prin căruia. va pleca astăzi . al. La cazurile prepoziţionale cui este precedat de prepoziţia cores­ punzătoare cazului şi este situat imediat după substantivul din regenta la care se referă: 77 film di cui mi hai parlato non mi è piaciuto — Filmul despre care mi-ai vorbit nu mi-a plăcut . Gli amici con cui ha fatto la gita — Prietenii cu care a făcut excursia. Le idee per cui combattiamo sono nobili — Ideile pentru care luptăm sînt nobile. con. Toate exemplele de mai sus pot fi înlo­ cuite prin formele del quale. LE QUALI § 101 Sînt pronume relative care se acordă în gen şi număr cu substantivul. (v. Aceste forme îl pot înlocui pe che. La rîndul său. In această situaţie cui este întotdeauna precedat de articolul hotărît şi urmat de substantivul care reprezintă obiectul posedat. a. I QUALI. La casa in cui abitate — Casa în care locuiţi . la cazul acuzativ : La ragazza il cui padre ho conosciuto bene— Fata pe al cărei t a t ă l-am cunoscut bine. substantivul care reprezintă obiectul posedat poate fi: la cazul nominativ: La ragazza. se foloseşte pronumele relativ invariabil în număr şi gen cui precedat de prepoziţii. la cui madre èpittirice. . Le stanze in cui viviamo noi dispongono di grandi finestre — Camerele în care locuim noi dispun de ferestre mari . partirà oggi — Fata a cărei mamă este pictoriţă. Lo scolaro dal cui padre avevo ricevuto i francobolli — Şcolarul de la al cărui t a t ă am primit timbrele. Il progetto a cui accennavo — Proiectul la care mă refeream . inclusiv pentru genitiv şi dativ. LA QUALE. § 101). Le idee per cui combattiamo — Ideile pentru care luptăm. Dar cui mai poate intra în construcţii specifice cu ajutorul prepoziţiilor di. aşa cum s-a văzut mai sus. per etc. Lo scolaro con il cui padre ho parlato — Şcolarul cu al cărui t a t ă am vorbit .

dal quale. CHI § 102 Chi — cine. -e. Chi mai poate echivala cu forma compusă uno che. Poate fi deci înlocuit de tutto quello che. è mio fratello — Copilul care este lingă tine. La plural. precedat de determinantul tutto. Ho detto quanto basta — Am spus cît trebuie (tot ceea ce trebuie). cu sens nedefinit: chi (uno che) non lavora non mangia — Cine (unul care) nu munceşte nu mănîncă . La feminin se foloseşte rar. QUANTO. tutte quelle che — toate acelea care sau de tanti quanti — 121 .nativ sînt identice : il (la ) quale — singular . este fratele meu. il quale è vicino a te. tutto ciò che. poate echivala cu formele com­ puse colui che. nel quale. -i. quanti (quante ) poate fi substituit de tutti quelli che — toţi aceia care. colui il quale. quella che. dativ şi prepoziţional se folosesc formele del quale. Chi due lepri caccia. se traduce prin tot ceea ce: Hai capito quanto ho detto ? — Ai înţeles tot ceea ce ţi-am spus ? . In acest caz dobîndeşte un sens neutru . con il quale. Pentru cazurile genitiv. Atunci cînd il quale se află la genitiv. Le fanciulle alle quali ri­ volgi la parola. colei che. deoarece constituie un rezultat al fuziunii dintre demonstrativul quello. -i. QUANTE § 103 Este un pronume demonstrativ-relativ. sono le mie sorelle — Copilele cărora te adresezi sînt su­ rorile mele. sono i miei fratelli — Copiii al căror joc îl priveşti sînt fraţii mei. sul quale. este invariabil. al quale. quello che. : / fanciulli dei quali tu contempli il gioco. Vuna non piglia e Valtra lascia — Cine fuge d u p ă doi iepuri nu prinde niciunul. -a. la borsa della quale è stata perduta — Iat-o pe doamna a cărei poşetă s-a pierdut. colei la quale şi poate fi înlocuit de aceste forme: Chi (quellojcoluijcolei che) mi saprà rispondere avrà un bel voto — Cine (acela/aceea care) va şti să-mi răspundă va primi o notă b u n ă . In proverbe chi are de asemeni sens nedefinit: Chi semina vento raccoglie tempesta — Cine seamănă vînt culege f u r t u n ă . QUANTI. este întotdeauna plasat după substantivul care reprezintă obiectul posedat: Ecco la signora. -a. -e şi pronumele relativ che (sau il quale). i (le ) quali — plural : II fanciullo. per il quale etc. Chi non è contento se ne vada — Cine mi e mulţumit să plece. QUANTA. Chi è saggio tace — Cine e înţelept tace.

ond'ionutrivo il core — De acele suspine cu care inima-mi hrăneam . Era studente (era italiano ) — Era student (era italian).. Prezioso metallo onde si fanno . invariabil.. quale se acordă în număr—*(pl. Quale se referă atît la fiinţe cît şi la lucruri. poate fi adjectiv şi pronume. — Metal preţios din care se fac . da cui. tante quante — aţîtea cîte: Sono in malafede quanti (tutti quelli che) sostengono ciò — Sìnt de rea credinţă toţi (aceia) care susţin a s t a .. dar are un sens se­ lectiv (cu alte cuvinte indică un obiect din mai multe): Quali furono 122 .atîţia cîţi. Di chi è questa biro? — Al cui este acest p i x ? A chi devo Vonore? — Cui datorez onoarea? CHE? — care? ce?. PRONUMELE ŞI ADJECTIVELE INTEROGATIVE § 105 Formele acestora sînt: chi ? che ? quale ? quanto ? CHI ? — cine? este numai pronume şi se referă numai la persoane.. de aceea exem­ plele de mai jos sînt luate din texte mai vechi: Di quei sospiri. Ca pronume se poate referi la persoane. Spre deosebire de forme­ le anterioare. se referă numai la obiecte sau animale. Che scarpe vuoi per te? — Ce pantofi vrei pentru tine? QUALE— care.) quali cu substantivul pe care îl substituie (în funcţia de pronume) sau pe lîngă care se află (în funcţia de adjectiv). con cui in funcţie de context. / mali onde era afflitto — Suferinţele de care era atins . Che poate fi şi adjectiv interogativ însoţind substantivele masculine şi feminine la singular şi plural: Che poesia Le piace di più? — Ce poezie vă place mai mult ? . poate fi pronume sau adjectiv interogativ. este invariabil: Chi ha rotto la bottiglia? — Cine a spart sticla?. ONDE § 104 Se foloseşte foarte puţin în limbajul actual: este înlocuit de formele di cui. Furono promossi tanti quanti si presentarono agli esami — Au fost promovaţi toţi (cei) care s-au prezentat la examene. cînd înlocuieşte substantive — nume predicative: Lui che era? — El ce era ? .

UNA — unul. cineva: Ho visto uno che piangeva — Am văzut pe unul (pe cineva) care plîngea. Giannina — A vorbit una. chiunque chichessia. de capabil! de cuminte!. Quanto Le debbo? — Cît vă datorez ? ADJECTIVELE EXCLAMATIVE § 106 Precedă întotdeauna substantivul. Atunci cînd precedă un substantiv uno.. Quale di coi mi dà una mano? — Care dintre voi mă a j u t ă ? . ca şi în limba română.£ tuoi primi libri? — Gare au fost primele tale cărţi ? . poveste. «ma au valoare de articol nehotărît sau de adjectiv numeral. qualcuno. Mi potete dire di quale compositore si tratta ? — Imi puteţi spune despre ce compozitor e vorba? QUANTO. cît costă?.. o oarecare Giannina. A. Qualcuno ha detto ciò — Cineva a spus asta. se acordă în gen şi număr cu substantivul pe lîngă care se află sau pe care îl substituie. Che idea ! — Ce idee ! Quanto — cît: Quanta gente! — Cîtă lume! ce de l u m e ! . quanto. -E — cît. certuno. -A. quanto viene? — Cît face. Se referă atît la fiinţe cît şi la lucruri indicînd cantitatea: Quante scolare suoneranno la fisarmonica? — Cîte eleve vor cìnta la acordeon?: Quanto è. una. eterogenă. Una j)oate avea uneori înţeles de „ispravă. Parlò una. qualcosa UNO. Quant'è bello! •de frumos ! Quanta poate fi — Cît e — Cît e PRONUMELE ŞI ADJECTIVELE NEHOTĂRÎTE § 107 Categoria pronumelor şi a adjectivelor nehotărîte este. -I.. niente. Caracteristica comună a acestora este faptul că nu dau indicaţii precise asupra obiectului: Molti soldati mori­ rono nella guerra — Mulţi soldaţi au murit în război . Com'è bravo! •de bun! de talentat. nulla. Forme: Che — ce . glumă. ognuno. Sînt numai pronume: uno. chestiune" ! 123 ^ . poate fi pronume sau adjectiv . fantasia ! — Cîtă fantezie ! Quale — ce: Quale disgrazia! — Ce nenorocire! Che (care este adjectiv şi precedă numai substantive) înlocuit prin adverbele relative: come.

Questa è una delle sue — Asta-i o ispravă de-a lui. Uno, de obicei arti­ culat cu articol hotărit, se foloseşte în corelaţie cu altro (articulat): Mentre l'uno leggeva, l'altro mangiava — în timp ce unul citea, celă­ lalt mînca. La plural corelaţia: gli uni... gli altri, le une... le altre im­ pune prezenţa articolului în mod obligatoriu: Sono andata a vedere gli animali: gli uni giacevano per terra, gli altri mi guardavano — M-am dus să văd animalele: unele stăteau pe jos, altele mă priveau. QUALCUNO, — A — cineva; pronume ce se referă la persoane: Qualcuna di voi dovrà preparare gli spaghetti — Cineva (una) dintre voi, va trebui să prepare spaghetele. In unele expresii qualcuno poate dobîndi înţelesul de persoană marcantă, „cineva": Voglio diventare qualcuno — Vreau să ajung „cineva". OGNUNO, —A — fiecare; se referă numai la persoane: nu are formă de plural : Ciò vale per ognuno di noi — Asta-i valabil pentru fiecare dintre noi. CERTUNO, -A, -I, -E-, unul, una, unii, unele: se foloseşte mai rar şi aproape exclusiv la mase. pi.; se referă numai la persoane: A certuni va sempre bene — Unora le merge mereu bine. CHIUNQUE — oricine, oricare; este invariabil; se referă numai la persoane: Chiunque di noi è pronto a giudicare — Oricare dintre noi este pregătit să judece. Chiunque poate avea şi valoare relativă, introducînd o propoziţie subordonată: Venga chiunque voglia — Să vină cine vrea. CHICCHESSIA — oricine ; e sinonim cu chiunque, dar se foloseşte mai puţin decît acesta; nu are şi valoare relativă: Non posso dirlo a chicchessia — N-o pot spune oricui. N I E N T E — nimic; este pronume nehotărît negativ şi invariabil; se referă numai la obiecte. Cînd niente se află după verb, construcţia trebuie să fie: non (sau né) -f- verb -f- niente Non ho detto niente di male — N-am spus nimic rău ; Non mangia né beve niente — Nu mănîncă şi nu bea nimic. Cînd niente se află înaintea verbului dispare negaţia: niente (sau né) + verb Niente mi va in questo affare ~ Nu-mi merge nimic în afacerea (treaba) asta ; Niente mangia né beve - Nu mănîncă şi nici nu bea nimic. — In anumite propoziţii interogative niente capătă sens pozitiv, cu înţelesul de qualcosa — ceva ; în această situaţie nu mai apare non înainte de verb: Hai bisogno di niente? — Ai nevoie de ceva? Expresia 124

niente affatto are valoare de adverb de negaţie şi se traduce prin „ab­ solut deloc" : Hai paura ? — Niente affatto — Ţi-e teamă ? Absolut deloc. Niente mai poate fi întrebuinţat cu funcţia de substantiv şi în acest caz se traduce prin „neant, nimic": Non vale un bel niente — Nu valorează nimic (Nu face doi bani); II niente — Neantul. NULLA — nimic ; pronume nehotărît negativ, invariabil, sinonim cu niente şi se comportă la fel cu acesta: non (sau ne) -j- verb -f- nulla Non dirai nulla fino alla mia partenza — Nu vei spune nimic pînă la plecarea mea; Non si muove né si sente nulla — Nu se mişcă şi nici nu se aude nimic. nulla (sau né) -f- verb Nulla mi piace in questa stanza — Nimic nu-mi place în camera asta ; Nulla si muove né si sente — Nu se mişcă şi nici nu se aude nimic. QUALCOSA — ceva: mai prezintă şi varianta qualche cosa: E1 successo qualcosa? — S-a întîmplat ceva?; Qualche cosa è stato fatto— Ceva s-a făcut. B. Pronume şi adjective nehotărite: alcuno, altro, certoci, ascuno ALCUNO, -A, -I, -E — cineva, vreun, cîţiva, cîteva ; nu este precedat de articol. Cînd are valoare de pronume se foloseşte numai pentru per­ soane, mai ales la pi. : Alcuni di voi la pensano male — Unii dintre voi gîndesc urît. Cînd are valoare de adjectiv se referă la fiinţe şi la lucruri. La sg. se comportă ca articolul nehotărît un, uno, una, uri: Alcun cane — Vreun cîine ; Alcuno scolaro — Vreun şcolar etc. Ue remarcat că forma de singular este puţin folosită: se preferă — în locul acesteia— adjectivul nehotărît qualche — vreun, cîţiva, cîteva: Alcuna radio-* qualche radio — Cîteva radiouri. La pi. forma alcuni, alcune este mai frecventă: Sono venuti alcuni miei alunni — Au venit cîţiva elevi de-ai mei. Dar şi în acest caz, formele respective pot fi substituite prin qualche urmat de substantivul la singular: E1 venuto qualche mio alun­ no — Au venit cîţiva elevi de-ai mei (vezi § 108). ALTRO, -A, -I, -E — altul, alta, alţii, altele ; se referă atît la fiinţe cit şi la lucruri. La singular este precedat de articolul nehotărît ; la plural, articolul dispare: Un 'altra volta ti dirò tutto — Altă dată am să-ţi spun tot ; Preferisci altre melodie? — Preferi alte melodii ? A se reţine expresia tra Valtro — printre altele. 125

CERTO, -A, -I, -E se traduce diferit în funcţie de poziţia din context: cînd se află după substantiv are valoare de adjectiv califi­ cativ şi se traduce prin: sigur, precis: Questa è una notizia certa — Aceas­ t a este o ştire sigură. Aflat înaintea substantivului se traduce prin oarecare, anumit. Certe notizie dicono così — Anumite ştiri spun aşa. CIASCUNO, -A, -I, -E — fiecare ; acoperă sfera adjectivului ogni şi a pronumelui ognuno: prezintă variante poziţionale ca şi alcuno r Ciascun' allieva — Fiecare elevă ; Ciascuno scrittore — Fiecare scriitor. Se acordă în gen cu substantivul pe care îl precedă numai la singular., în cazul unor substantive la pi: se foloseşte adjectivul singolo — fie­ care, luat în parte, luat separat. Hanno analizzato le singole leggi — Au analizat fiecare lege, toate legile una cite una. Singolo poate fi folosit şi la sg.: // singolo caso non è grave — Cazul în sine, cazul izolat nu este grav. C. Pronume şi adjective de cantitate Forme : poco molto alquanto tanto troppo parecchio altrettanto

în categoria pronumelor şi adjectivelor nehotărâte o grupă aparte este aceea care se referă la o cantitate nedeterminată.' POCO, POCA, POCHI, POCHE - puţin, puţină, puţini, puţine: Ho comprato pochi libri perché ho fatto anche altre spese — Am cumpărat puţine cărţi pentru că am făcut şi alte cumpărături. Poco are grade de comparaţie: comparativul este meno — mai puţin: Io ho meno tempo di lui — Eu am mai puţin timp decît el ; superlativul este numai absolut: pochissimo, -a, -i, -e — foarte puţin, foarte puţină, foarte puţini, foarte puţine: Ho messo pochissimo sale nella minestra — Am pus foarte pu­ ţină sare în supă. Cînd este precedat de un şi urmat de di — puţin, niţel, poco poate fi redus la forma po' : Dammi un po' di zucchero — Dă-mi puţin zahăr. ALQUANTO, -A, -I, -E — cîtva, cîţiva, cîteva, niţel, puţin, oa­ recare ; cu valoare de adjectiv: Ho visto alquante donne — Am văzut cîteva femei; cu valoare de pronume nehotărit, alquanto indică „puţin, o cantitate mică" şi este însoţit de prepoziţia di care introduce sub­ stantivul la care se referă: Ci vuole alquanto di pazienza — Este nevoie de puţintică răbdare ; cu valoare de adverb are înţeles de „destul de mult, întrucîtva, oarecum": Ho viaggiato alquanto — Am călătorit ceva (destul de mult) ; E' alquanto felice — Este oarecum fericit. PARECCHIO, PARECCHIA, PARECCHI, PARECCHIE - cîtva, cîţiva, mai mult, mai multă, mai mulţi, mai multe: Cerano parecchie ragazze — Erau mai multe fete ; Cera parecchia gente — Era mai multă lume. Nu primeşte niciodată articol ; la masculin singular are sens 126

neutru şi se traduce prin „ceva, mai mult : Non avrai tutto, ma pa­ recchio — Nu vei avea totul, dar destul (de mult). La plural parecchio are înţelesul de „oameni, persoane": Parecchi sostengono ciò — Mulţi {oameni) susţin asta. Ca adverb are înţeles de „destul de mult, (cam) mult, cîtva" (ca şi „alquanto"): Ha viaggiato parecchio — A călătorit mult (destul de mult). MOLTO, -A, -I, -E—mult, multă, mulţi, multe; se comportă la fel ca poco : Hai disegnato molto — Ai desenat mult ; Era venuta molta .gente — Venise multă lume. Comparativul lui molto este più — mai mult, mai multă: Ho mangiato più di te— Am mîncat mai mult decît tine. Superlativul absolut este moltissimo, -a, -i, -e — foarte mult, foarte multă, foarte mulţi, foarte multe: Moltissimi sono stati malcontenti — Foarte multi au fost nemulţumiţi. TANTO, -A, -I, -E —atît, atîta, atîţi, atitea, atît de mult: Ce ianto spazio — Este atîta spaţiu. Cînd este substantivat, primeşte articolul nehotărît devenind un tanto şi se traduce prin „o anumită cantitate, atît": Gli pagava un tanto al giorno — îi plătea o anumită sumă pe zi, îi dădea atît pe zi. ALTRETTANTO, -A, -I, -E — tot alît, tot atîta, tot atîţia, tot .atîtea, la fel. Se foloseşte numai după ce în prealabil a fost indicat un numeral, un pronume sau un adjectiv indicînd cantitatea: Ci furono sette bambini e altrettante bambine — Au fost şapte băieţaşi şi tot atîtea fetiţe ; Ti sei comportato bene, io farò altrettanto (valoare de adverb) — Te-ai comportat bine, eu am să fac la fel. TROPPO, -A, -I, -E '— prea mult, prea multă, prea mulţi, prea multe. Ca adjectiv precedă substantivul: Ce troppo pane — Este prea multă pîine. Ca pronume nu are determinanţi: Ho bevuto poco latte ma tu troppo — Eu am băut puţin lapte, dar t u ai băut prea mult. Troppo poate fi substantivat: la singular căpătînd înţeles de „cantitate mare": Il troppo stroppia — Ce-i prea mult strică, iar la plural înţelesul de­ venind „foarte mulţi oameni": Troppi credono ancora in queste cose — Prea mulţi mai cred încă în aceste lucruri. Ca adverb se traduce prin „prea mult, excesiv": La mamma ha lavorato troppo — Mama a muncit prea mult. NOTĂ: Unele dintre aceste adjective apar neînsoţite de substantiv, întrucît acestea din urmă se subînţeleg. Uneori pot avea şi funcţia de adverb nehotărît sau pot fi substantivate : — adjectiv: Poca/molta/tanta/parecchia gente — Pufină/multă/atîta/fmai) multă lume. — pronume: Pochi/molti vennero ad ascoltarlo — Puţini/mulţi au venit sâ-1 asculte. — adverb: E' arrivata da poco/molto — A venit de puţină vreme/de mult ; Hai mangiato parecchio — Ai mîncat cam mult. — substantiv: Questo è il poco che ho saputo — Acesta este puţinulpe care l-am aflat; Il troppo guasta — Ce-i prea mult nu-i sănătos.: 127

ALTE ADJECTIVE ŞI PRONUME NEHOTĂRÎTE § 108 TUTTO, -A, -I, -E — tot, toată, toţi, toate. Ca adjectiv are o comportare diferită faţă de celelalte adjective nehotărîte şi anume: tutto -f- nume. propriu — tot, întreg: Lo conosce tutta Bucarest — Il cu­ noaşte tot Bucureştiul ; tutto + articol hotărit -f- substantiv comun — tot, toată, întreg: Tutto il mondo — Toată lumea; Tutta la notte — Toată noaptea ; Lo amavano tutti gli abbonati — îl iubeau toţi abonaţii. La singular tutto, -a poate preceda adjective calificative dîndu-ie acestora valoare de superlativ: Sono tutto contento di essere venuto — Sînt foarte mulţumit că am venit. La plural tutto se poate construi cu numerale cardinale legate prin conjuncţia e: Sono andati via tutti e tre — Au plecat toţi trei. Cu valoare de pronume nebotărît se traduce prin „orice, în întregime": Sei capace di tutto — Eşti în stare de orice; Hai sbagliato del tutto — Ai greşit cu totul. NESSUNO, -A — nici un, nici o, nimeni; adjectiv şi pronume negativ. Ca adjectiv nessuno precedă substantivul şi prezintă aceleaşi schimbări în funcţie de iniţiala substantivului ca şi articolul nehotărît un, uno, una, uri1 : Nessun oggetto — Nici un obiect ; Nessuno zio — Nici un unchi ; Nessun bambino — Nici un copil ; Nessuna gioia — Nici o bucurie ; Nessun'idea — Nici o idee. Cînd nessuno (ca şi niente sau nulla) precedă un verb, la început de frază, nu se mai foloseşte negaţia non. Cînd însă nessuno (niente, né, nulla) este situat după verb, atunci verbul este precedat de negaţia non; a se compara: Nessuno è venuto — Nimeni n-a venit cu Non è venuto nessuno — Nu a venit nimeni ; Niente mi piace — Nimic nu-mi place cu Non mi piace niente — Nu-mi place nimic ; Nulla è avvenuto — Nimic nu s-a întîmplat cu Non è avvenuto nulla — Nu s-a întîmplat nimic. Ca pronume nessuno, -a se referă numai la persoane ; poate fi urmat de substantivul la care se referă, introdus de prepoziţia di: Nessuno dei miei amici ha affermato ciò — Nici unul din prietenii mei n-a afirmat asta. NOTĂ: în anumite propoziţii interogative nessuno poate dobîndi sensul pozitiv de alcuno — vreun, sau de qualcuno — cineva: Vuoi nessun libro? — Vrei vreo carte?; Dimmi se ha telefonato nessuno — Spune-mi dacă a telefonat cineva. Sint numai adjective nehotărîte: qualche qualsiasi qualunque ogni

QUALCHE — vreunul, cîţiva, cîteva ; invariabil ; foarte frecvent în limba contemporană; este întotdeauna urmat de substantiv la sin­ gular, cu toate că înţelesul este de plural : Ho comprato qualche libro — Am 128

cumpărat citeva cărţi ; Abbiamo visitato qualche negozio — Am vizitat cîteva magazine. Qualche nu este niciodată însoţit de articol. Poate fi însoţit de un adjectiv calificativ: Ho visto qualche bel film — Am văzut cîteva (nişte) filme frumoase, sau de un adjectiv posesiv: Qualche mio ammiratore mi ha portato dei fiori — Nişte ţciţiva) admiratori de-ai mei mi-au adus flori.
NOTĂ : Construcţia gualche + substantiv sg. poate fi înlocuită de adjectivul nehotărît alcuni (alcune): Ho visto alcuni bei film; Alcuni miei ammiratori mi hanno portato dei fiori.

QUALUNQUE — orice, oricare, oarecare; este invariabil; precedă întotdeauna substantivul; nu primeşte articol: Qualunque tua proposta sarà accettata — Orice propunere a ta va fi acceptată ; Qualunque cosa dicesse, non accetterò — Orice ar spune, nu voi accepta. Aflat după substantiv, qualunque capătă sens peiorativ ; i n această situaţie, sub­ stantivul, la rîndul lui, este precedat de articolul nehotărît: E'1 un'opera qualunque — Este o operă oarecare ; Era un uomo qualunque — Era un om oarecare. QUALSIASI — orice, oricare, oarecare ; este invariabil şi sinonim cu qualunque: Devi partecipare qualsiasi cosa fosse — Trebuie să parti­ cipi orice ar fi ; Puoi essere sostituito con qualsiasi altro membro del cir­ colo — Poţi fi înlocuit cu oricare alt membru al cercului. OGNI — fiecare; invariabil, precedă numai un substantiv la sin­ gular; refuză orice articol: Ogni uomo — Fiecare om: Viene ogni gior­ no — Vine în fiecare zi ; Si fa Viniezione ogni otto ore — Se face injecţia la fiecare opt ore.

In unele cazuri. gen.. Din această clasă fac parte : 1.. diateză şi.. stări.) ...). după cri­ terii sintactice — în funcţie de relaţiile pe care le realizează în propo­ ziţie .). calităţi văzute ca procese. sau expresii verbale apa­ rent impersonale ca: esser certo — a fi sigur: è certo che . verbe impersonale propriu-zise: piovere — a ploua..) . esser facile — a fi uşor (non fu facile a. C R I T E R I I SINTACTICE In funcţie de relaţia verb-subiect (verb + substantiv sau pronume In nominativ) deosebim două clase de verbe: a) verbe personale care intră în asemenea relaţie: vedere (a vedea)... Verbele se pot clasifica: A. farsi notte — a se înnopta. Verbe aparent impersonale ca: accadere — a se întîmpla (accade che. ba­ stare — a fi suficient. număr.. fulminare — a fulgera . sau expresii impersonale ca: far fresco — a fi răcoare .VERBUL IL VERBO § 109 Are drept caracteristică majoră flexiunea realizată prin ca­ tegoriile gramaticale de mod.. esser necessario — a fi necesar (è necessario che. Toate aceste verbe şi expresii verbale impersonale se construiesc: — cu infinitivul: Non fu facile farlo scrivere — Nu a fost uşor să-1 faci să scrie . sembrare — a părea (sembra che..).. B.. esser proba­ bile — a fi probabil (è probabile che. congra­ tularsi (a felicita) . tuonare — a tuna .).. a ajunge (bastava. 130 .) . grandinare — a cădea grindina.. parere — a părea (pare di.. avvenire — a se întîmpla (avviene che.. a se întîmpla (capitò. timp. nevicare — a ninge . sognare (a visa).). fioccare — a cădea fulgi de nea. A..)...). persoană. capitare — a se nimeri.. b) verbe impersonale care nu pot intra în asemenea relaţie cu un substantiv sau pronume în nominativ.. succedere — a se în­ tîmpla (è successo che. Din punct de vedere semantic verbul exprimă acţiuni. după criterii morfologice — în conjugări. 2.

conjunctivul. persoană. 131 . timp.— cu conjuncţia tornare presto — E s t e — cu indicativul: sigur că diseară vor NOTĂ: che -f. £ " certo che stasera verranno con noi al cinema — E veni cu noi la cinema. B. Majoritatea acestor verbe însă pot avea ca subiect şi un substantiv cu care se acordă în număr: Accadono avvenimenti strani — Se petrec avenimente ciudate. în funcţie de capacitatea verbelor de a forma singure predicatul unei propo­ ziţii există două categorii: verbe predicative şi verbe nepredicative.conjunctivul: £ " probabile che io non possa p r o b a b i l ca eu să n u p o t să m ă î n t o r c curînd. sînt folosite întotdeauna la pers. condiţionalul. cu subiect general (vezi folosirea impersonală a ver­ belor personale). folosite impersonal. CRITERII MORFOLOGICE MODURILE ŞI TIMPURILE VERBULUI § 110 î n p a r a d i g m a * verbelor italiene există ş a p t e m o d u r i .: albeggia — se face ziuă. a IlI-a sg. gerunziul şi participiu] sînt nepersonale. nevica — ninge. avînd ca subiect un infinitiv sau o propoziţie.CONJUNCTIV Timpuri simple Presente — P r e z e n t Timpuri compuse Passato — Perfect * Paradigmă — toate formele posibile pe care le poate avea un cuvînt. INDICATIVO . i m p e r a t i v u l sînt personale şi t r e i : infinitivul. d i n t r e care p a t r u : indicativul. în cazul nostru un verb. î n s c h e m a de f a ţ ă sînt p r e z e n t a t e d e n u m i r i l e m o d u r i l o r şi t i m p u r i l o r din l i m b a i t a l i a n ă şi t r a d u c e r e a r o m â n e a s c ă . A nu se confunda verbele impersonale (cele care nu pot avea subiect) cu verbele personale.INDICATIV Timpuri simple Presente — P r e z e n t Imperfetto Passato — Imperfect remoto — Perfect simplu jj Timpuri eompuse Passato prossimo — Perfect com­ pus Trapassato prossimo — Mai m u l t ca perfect Trapassato remoto — Mai m u l t ca perfect anterior (fără corespon­ d e n t în l i m b a r o m â n ă ) Futuro anteriore — Viitor a n t e r i o r Futuro — Viitor CONGIUNTIVO . Gramaticile italiene considera aceste verbe ca fiind impersonale. deoarece. în cursul flexionării: mod. număr.

132 . — ire (conj.PARTICIPIU Timp simplu Presente — Prezent (fără corespondent în limba română) Timp simplu Passato — Perfect Cele trei conjugări diferă la infinitiv prin desinenţele — are (conj. § 111 La modul indicativ trebuie subliniate următoarele aspecte: a) Pentru timpurile simple nu se constată deosebiri de valori faţă de limba română. dar timpurile şi valoarea lor nu coincid întotdeauna. -ere.Imperfetto — Imperfect (fără corespondent în limba română) Trapassato — Mai mult ca perfect (fără corespondent în limba ro­ mână) CONDIZIONALE . fiind de fapt timpul specific naraţiunii: Eminescu nacque nel 1850 — Eminescu s-a născut în 1850.IMPERATIV Timp simplu Presente — Prezent INFINITO .INFINITIV Timp simplu Presente — Prezent Timp compus Passato — Perfect GERUNDIO . Modurile şi timpurile verbale regulate se formează de la rădăcina infinitivului obţinută prin înlăturarea desinenţelor -are. sorrid-ere — a surîde. a IlI-a). .CONDIŢIONAL Timp simplu Presente — Prezent Timp compus Passato — Perfect IMPERATIVO . Nu corespunde decît rareori perfectului simplu din română. în italiană. o acţiune încheiată în trecut. fără legătura eu prezentul. -ire: vol-are — a zbura. a 11-a) . De obicei se traduce prin perfectul compus. Modurile personale din limba italiană sînt aceleaşi ca în română. dorm-irc — a dormi.GERUNZIU Timp simplu Presente — Prezent Timp compus Passato — Perfect (fără corespon­ dent în limba română) PARTICIPIO . I) . decît pentru il passato remoto — perfectul simplu — care indică. —ere (conj.

.. Condiţionalul perfect se formează cu ajutorul prezentului con­ diţional al auxiliarului + participiul perfect al verbului de conjugat. se formează cu ajutorul auxiliarului la perfectul simplu -f. spre deosebire de limba română. i! § 112 Modul condiţional are. prin perfectul compus: Quando fu partito ce ne tornammo a casa — După ce a plecat ne-am întors acasă. Selectarea timpului (dintre cele patru) se face potrivit corespondenţei 133 u . se formează cu ajutorul verbelor auxiliare essere sau avere conjugat la indicativ prezent -f.. ho cantato — am cîntat (eu) . acesta se traduce fie prin mai mult ca perfect. Cele două timpuri simple indică simultaneitatea acţiunii din subordonată cu cea a verbului regent. che . trapassato). Participiul perfect al verbelor care se conjugă cu essere se acordă în număr şi gen cu subiectul: Sono uscito con lui — Am ieşit cu el (eu)..... se formează cu ajutorul auxiliarului la viitor + participiul perfect al verbului de conjugat: Telefonami dopo che avrai parlato con lui — Telefonează-mi după ce vei fi vorbit cu el. timpurile compuse indică anterioritatea subordonatei faţă de regentă. că . în funcţie de context. în subordonate însă — spre deosebire de română — modul condiţional apare şi pentru a indica viitorul în trecut (o acţiune posterioară în subordonată în urma unei acţiuni trecute din regentă). Il futuro anteriore — viitorul anterior.. fie. Cînd se conjugă cu avere verbele au participiul perfect invariabil. se formează cu ajutorul imperfectului indicativ al auxiliarului + participiul perfect al verbului de conjugat : A vevo mangiato male allora — Mîncasem prost atunci. NOTĂ: Il trapassato remoto nu are corespondent în română .parti­ cipiul perfect al verbului de conjugat. va lua (o să ia) cu­ vîntul. în propoziţiile principale. aceleaşi valori ea şi în limba română.participiul perfect al verbului de conjugat: Avesti cantato bene quella sera — Cìntaseli (ai cîntat) bine în acea seară. patru timpuri: două timpuri simple (presente. § 113 Modul conjunctiv are. Siamo usciti con lui — (Noi) am ieşit cu el etc. în limba română traducerea se face prin viitor sau prezent indicativ. imperfetto) şi două timpuri compuse (passato.il b) Timpurile compuse se formează după cum urmează: II passato prossimo — perfectul compus. se poate folosi (foarte rar) şi condiţionalul prezent: Ha affermato. Il trapassato prossimo — mai mult ca perfectul. prenderebbe la parola — A afirmat. în limba contemporană se foloseşte cu precădere condiţionalul perfect: Ha affermato categoricamente che alla riunione avrebbe preso la parola — A afirmat categorie că la şedinţă va lua cuvîntul . Il trapassato remoto — mai mult ca perfectul anterior. abbiamo cantato — am cîntat (noi) etc.

passato. Este de remarcat faptul că normele concordanţei timpurilor din italiană nu se potrivesc decît foarte rar cu cele din română. — O scrisoare conţinînd (care conţine) ştiri bune Participiul perfect corespunde modului participiu din limba română: cantato — cîntat. Participiul prezent — nu are corespondent în română. voluto — vrut. Gli specialisti com­ ponenti la comissione — Specialiştii care alcătuiesc comisia .participiul perfect al verbului de conjugat . § 115 Modul gerunziu are de asemeni două timpuri: presente— pre­ zent — (asemănător gerunziului din română) şi passato — perfect — timp compus. il leggere — ci­ t i t u l . prezent condiţional sau printr-unul din timpurile trecute ale indicativului.predicat. Se traduce în română atît prin gerunziu (formele de gerundio şi gerundio passato) — dacă acest mod apare în română în propoziţii temporale sau cauzale — cit şi printr-un timp trecut al indicativului: Essendo arri­ vato tardi. sintagma verbală poate fi alcătuită din: verb auxiliar + verb de conjugatformînd 134 . trapassato —*• imperfectul conjunctiv al auxiliarului + partici­ piul perfect al verbului de conjugat. passato — perfect — timp compus. Timpurile compuse ale conjunctivului se formează astfel: passato —• prezentul conjunctiv al auxiliarului -f. ambele fiind simple. fără corespondent în română. Acesta din urma apare numai în propoziţii subordonate. § 116 Modul participiu are două timpuri: presente — prezent — şi passato — perfect. § 114 Modul infinitiv are două timpuri ca şi în română : presente — prezent — timp simplu . Participiul prezent se poate traduce uneori printr-un gerunziu: Una lettera contenente buone. se foloseşte în construcţii participiale şi se traduce în română prin cel care + indicativ prezent. Infinitivul poate dobîndi valoare de substantiv dacă este precedat de articolul hotărît : il volere — voinţa . a trebuit să merg direct acasă . guar­ dava il giornale — Aşteptînd (pe cînd aştepta) tramvaiul. trapassato) se traduc în română în funcţie de context : prin prezent indicativ. se uita în ziar. Aspettando il tram. / rappre­ sentanti le scuole — Gei care reprezintă şcolile (Reprezentanţii şcolilor). Cele trei timpuri treoute ale conjunctivului (imperfetto. şi se traduce printr-unul din timpurile trecute ale indicativului precedat de o conjuncţie. voit. dovetti andare direttamente a casa — Ajungînd (pentru că am ajuns) tîrziu. notizie. il mangiare — mîncatul. il conoscere — cunoaşterea. NOTĂ: De reţinut următoarele noţiuni: 1. sentito — auzit. Sintagmă verbală sau grup verbal = grup de cuvinte care formează o unitate ce nu poate fi analizată în termenii caracteristici ai propoziţiei subiect -f. § 117 Modul supin lipseşte în limba italiană. Folosirea infinitivului este foarte deosebită în cele două limbi (vezi capitolul: Folosirea infinitivului).timpurilor (acel sistem de reguli prin care timpul din subordonată se stabileşte în funcţie de timpul şi modul din propoziţia regentă: vezi § 201). temporale sau cauzale. simţit.

Verb tranzitiv = este verbul a cărui acţiune se răsfrînge direct asupra unui obiect. Renato e Franco si sono picchiati — Renato şi Franco s-au bătut . 4. Qui si v e n d e i pane — Aici se vinde pîine.-é — noi am fost 135 . La mela è mangiata dalla bambina — Mărul este mîncat de fetiţă. fie în poziţie proclitică) . 3. Verb intranzitiv =este verbul care nu poate fi construit cu ajutorul unui complement direct pentru că acţiunea acestuia nu se exercită în mod nemijlocit asupra unui obiect (adică nu admite în construcţia lui un complement direct) : La bambina viene in fretta — Fetiţa vine în grabă .-a — eu am fost tu sei stato. b) diateza pasivă = formele care se folosesc atunci cînd subiectul gramatical nu este agentul efectiv al conţinutului verbului ci numai „suferă" acţiu­ nea: Maria è chiamata da Angela — Maria este chemată de Angela. timpurile com­ puse de la diateza reflexivă folosesc în exclusivitate auxijiarul essere: Io mi lavai — Eu mă spalai. 2. I ragazzi si sono tirati i sassi — Băieţii şi-au aruncat pietre. adică poate fi construit cu ajutorul unui complement direct: La bambina mangia la mela — Fetiţa mănîncă mărul. VERBELE AUXILIARE § 118 Noţiunea de auxiliar înseamnă ajutător. (la conjugarea pasivă toate timpurile sînt compuse).-a — tu ai fost egli è stato — el a fost ella è stata — ea a fost noi siamo stati. Sabina spolvera — Sabina şterge praful . Lei si lava la faccia — Ea îşi spală faţa. Deosebim: a) diateza activă — formele verbale care se folosesc atunci cînd subiectul gramatical este agentul efectiv al conţinutului verbului. Avrà parlato — Va (o) fi vorbit. sînt auxiliare verbele essere — a fi şi acere — a avea atunci cînd acestea sînt unite cu participiul perfect al altor verbe spre a se forma timpurile compuse din conjugarea activă şi cea pasivă . / prezzi aumentarono — Preţurile au crescut. V E R B U L A U X I L I A R ESSERE § 119 INDICATIVO PRESENTE io SOÌÌO — eu sînt tu sei — t u eşti egli è — el este ella è — ea este noi siamo — noi sìntem A FI PASSATO PROSSIMO io sono stato. c) diateza reflexivă = repre­ zintă acele forme verbale care conţin un pronume neaccentuat (aton) la aceeaşi persoană cu subiectul (fie în poziţie enclitică. Diateză = acea categorie gramaticală a verbului care exprimă raportul dintre subiect şi acţiunea verbului. adică „face" acţiunea: Maria ehiama Angela — Maria o cheamă pe An­ gela. Renato parlerà domani — Renato va vorbi mîine . Siete partiti — Aţi plecat.timpurile compuse: Ha gridato — A strigat.

-e — voi aţi fost essi sono stati — ei au fost esse sono state — ele au fost TRAPASSATO PROSSIMO io ero stato.-a — tu vei fi fost egli (ella) sarà s t a t o l a — el (ea) va fi fost noi saremo stati.-e — noi fusese­ răm voi foste stati.-e — voi fuseserăţi essi erano stati — ei fuseseră 2sse erano state — ele fuseseră TRAPASSATO REMOTO io fui stato.-a — eu fusesem tu eri stato.-e — voi veţi fi fost essi (esse) saranno stati. 136 .-e — ei (ele) vor fi fost PASSATO (che) io sia stato.-a — tu fuseşi egli fu stato — el fusese ella fu stata — ea fusese noi fummo stati.voi siete — voi siateti essi sono — ei sînt esse sono — eie sìnt voi siete stati.-a — eu voi fi fost tu sarai stato.-e — noi vom fi fost voi sarete stati.-e — voi fuseserăţi essi furono stati — ei fuseseră esse furono state — ele fuseseră FUTURO ANTERIOARE io sarò stato.-a — (ca) eu să IMPERFETTO io ero — eu eram t u eri — tu erai egli(ella) era — el (ea) era noi eravamo — noi eram voi eravate — voi eraţi essi (esse) erano — ei (ele) erau PASSATO REMOTO io fui — eu fui (fusei) tu fosti — tu fusi (fuseşi) egli (ella) fu — el (ea) fu (fuse) noi fummo — noi furăm (fuserăm) voi foste — voi furăţi (fuserăţi) essi (esse) furono — ei (ale) fură (fuseră) FUTURO io sarò — eu voi fi (o să fiu) t u sarai — tu vei fi (o să fii) egli (ella) sarà — el (ea) va fi (o să fie) noi saremo — noi vom fi (o să fim) voi sarete — voi veţi fi (o să fiţi) essi(esse) saranno — ei(ele) vor fi (o să fie) PRESENTE (che)* io sia — (ca) eu să fiu CONGIUNTIVO fi fost * în locul conjuncţiilor che sau se pot figura şi alte conjuncţii care cer construc­ ţia cu modul conjunctiv.-a — eu fusesem tu fosti stato.-e — noi fu­ seserăm voi eravate stati.-a — tu fuseseşi egli era stato — el fusese ella era stata — ea fusese noi eravamo stati.

-e — (ca) noi să fi fost (che) voi siate stati.-e — (ca) voi să fi fost (che) essi (esse) siano stati.-a — el (ea) ar fi fost noi saremmo stati.-a — (dacă) el( ea) ar fi fost (se) noi fossimo stati.-e — (dacă) noi am fi fost (se) voi foste stati.-e — ei (eie) ar fi fost IMPERATIVO sii (tu) — fii (tu) sia (lui) — (să) fie (el) siamo (noi) — (să) fim (noi) siate (voi) — fiţi (voi) siano (loro— (să) fie ei(ele) 137 .-e — (dacă) ei (ele) ar fi fost IMPERFETTO (se)* io fossi — (dacă) eu aş fi (se) tu fossi — (dacă) tu ai fi (se) (ea) (se) am (se) egli (ella) fosse — (dacă) el ar fi noi fossimo — (dacă) noi fi voi foste — (dacă) voi aţi fi (se) essi (esse) fossero — (dacă) ei (ele) ar fi CONDIZIONALE PRESENTE io sarei — eu aş fi /' tu saresti — tu ai fi egli (ella) sarebbe — el (ea)ar fi noi saremmo — noi am fi voi sareste — voi aţi fi essi (esse) sarebbero — ei(ele) ar fi PASSATO io sarei stato.I 1 (che) tu sia — (ca) tu să fii (che)egli (ella) sia — ca el (ea) să fie (che) noi siamo — (ca) noi să fim (che) voi siate — (ca) voi să fiţi (che) essi (esse) siano — (ca) ei (ele) să fie (che) tu sia stato.-e — (dacă) voi aţi fi fost (se) essi (esse) fossero stati.-a — (ca) el (ea) să fi fost (che) noi siamo stati.-e — (ca) ei (ele) să fi fost TRAPASSATO (se) io fossi stato.-e — noi am fi fost voi sareste stati.-a — (ca) tu să fi fost (che) egli (ella) sia stato.-e — voi aţi fi fost essi (esse) sarebbero stati.-a — (dacă) eu aş fi fost (se) tu fossi stato.-a — (dacă) tu ai fi fost (se) egli (ella) fosse stato.-a — eu aş fi fost tu saresti stato.-a — tu ai fi fost egli (ella) sarebbe stato.

-e — a fi fost PARTICIPIO f Presente: ente (folosit doar ca substantiv) \ Passato: stato.-i.A AVEA § 120 INDICATIVO PRESENTE PASSATO PROSSIMO io ho — eu am t u hai — tu ai egli (ella) ha — el (ea) are noi abbiamo — noi avem voi avete — voi aveţi essi (esse) hanno — ei (ele) au IMPERFETTO io ho avuto — eu am avut t u hai avuto — tu ai avut egli (ella) ha avuto — el(ea) a avut noi abbiamo avuto — noi am avut voi avete avuto — voi aţi avut essi (esse) hanno avuto — ei (eie) au avut TRAPASSATO PROSSIMO io avevo — eu aveam t u avevi — tu aveai egli (ella) aveva — el (ea) avea noi avevamo — noi aveam voi avevate — voi aveaţi essi (esse) avevano — ei (eie) aveau PASSATO REMOTO io avevo avuto — eu avusesem tu avevi avuto — tu avuseseşi egli (ella) aveva avuto — el (ea) avusese noi avevamo avuto — noi avuse­ serăm voi avevate avuto — voi avuseseraţi essi (esse) avevano avuto — ei (eie) avuseseră TRAPASSATO REMOTO io ebbi — eu avui (avusei) t u avesti — t u avuşi (avuse şi) egli (ella) ebbe — el (ea) avu (avuse) noi avemmo — noi avurăm (avuserăm) 138 io ebbi avuto — eu avusesem tu avesti avuto — tu avuseşi egli (ella) ebbe avuto — el (ea) avusese noi avemmo avuto — noi avu­ seserăm .INFINITO { Presente: essere — a fi Passato.-a.-i.-a.-e — fost f Presente: essendo — fiind \ Passato: essendo stato — fiind GERUNDIO VERBUL AUXILIAR AVERE . essere stato.

) (che) egli (ella) abbia — (ca) el (ea) să aibă (che) noi abbiamo — (ca) noi să avem (che) voi abbiate — (ca) voi să aveţi (che) essi (esse) abbiano — (ca) ei (ele) să aibă PASSATO (che) io abbia avuto — (ca) eu să fi avut (che) tu abbia avuto — (ca) tu să fi avut (che) egli (ella) abbia avuto — (ca) el (ea) să fi avut (che) noi abbiamo avuto — (ca) noi să fi avut (che) voi abbiate avuto — (ca) voi să fi avut (che) essi (esse) abbiano avuto — (ca) ei (ele) să fi avut TRAPASSATO (se) io avessi avuto — (dacă) eu aş fi avut (se) tu avessi avuto — (dacă) tu ai fi avut (se) egli (ella) avesse avuto — (dacă) el (ea) ar fi avut (se) noi avessimo avuto — (dacă) noi am fi avut (se) voi aveste avuto — (dacă) voi aţi fi avut (se) essi (esse) avessero avuto — (dacă) ei (ele) ar fi avut IMPERFETTO (se) io avessi — (dacă) eu aş aveai (se) tu avessi — (dacă) tu ai avea (se) egli (ella) avesse — (dacă) el (ea) ar avea (se) noi avessimo — (dacă) noi am avea (se) voi aveste — (dacă) voi aţi avea (se) essi (esse) avessero — (dacă) ei (ele) ar avea 139 .voi aveste — voi avurăţi (avuserăţi) -i) essi (esse) ebbero — ei (ele) avură (avuseră) FUTURO io avrò — eu voi avea (o să am) t u acrai — tu vei avea (o să ai) «gli (ella) avrà — el (ea) va avea (o să aibă) noi avremo — noi vom avea (o să avem) voi avrete — voi veţi avea {o să aveţi) essi (esse) avranno — ei (ele) vor avea (o să aibă) voi aveste avuto — voi avuseserăţi essi (esse) ebbero avuto — ei (eie) avuseseră FUTURO ANTERIORE io avrò avuto — eu voi fi avut t u avrai avuto — tu vei fi avut egli (ella) avrà avuto — el (ea) va fi avut noi avremo avuto — noi vom fi avut voi avrete avuto — voi veţi fi avut essi (esse) avranno avuto — ei (ele) vor fi avut CONGIUNTIVO PRESENTE (che) io abbia — (ca) eu să am (che) tu abbia — (ca) tu să ai .

CONDIZIONALE PRESENTE PASSATO io avrei — eu aş avea tu avresti — tu ai avea egli (ella) avrebbe — el (ea) ar avea noi avremmo — noi am avea voi avreste — voi aţi avea essi (esse) avrebbero — ei (eie) ar avea io avrei avuto — eu aş fi avut tu avresti avuto — tu ai fi avut egli(ella) avrebbe avuto — el (ea) ar fi avut noi avremmo avuto — noi am fi avut voi avreste avuto — voi aţi fi avut essi (esse) avrebbero avuto — ei (eie) ar fi avut IMPERATIVO abbi (tu) — ai (tu) abbia (lui) — aibă (el) abbiamo (noi) — avem (noi) abbiate (voi) — aveţi (voi) abbiano (loro) — aibă (ei) INFINITO PARTICIPIO { i | f GERUNDIO \ Presente: avere — a avea Passato: avere avuto — a fi avut Presente: avente — care are Passato: avuto — avut Presente: avendo — avìnd Passato: avendo avuto — avìnd Folosirea auxiliarelor § 121 A. d) verbele 140 . Se conjugă cu avere: a) verbele tranzitive: Avete parlato poco — Aţi vorbit puţin . camminare — a merge: Hai pianto tanto. piangere — a plînge. / turisti sono arrivati tardi — Turiştii au sosit tîrziu. dormire — a dormi. uscire — a ieşi. perché? Ai plîns mult. b) verbele precedate de si impersonal: Si è mangiato molto — S-a mîncat mult . morire — a muri . arrivare — a sosi . b) unele verbe intranzitive care arată acţiu­ nea în desfăşurare: gridare — a striga. venire — a veni . c) ver­ bele passive: La bambina è stata ferita — Fetiţa a fost rănită. Si è camminato male — S-a mers rău . Se conjugă cu essere : a) toate verbele reflexive: Mi sono lavata — M-am spălat. de ce? B. Dante era nato nel 1265 — Dante se născuse în 1265 . C. Se conjugă cu essere: verbele intranzitive care arată o acţiune terminată : nascere — a se naşte .

La lezione è cominciata puntuale — Lecţia a început la timp. scappare. nascere: Sono partiti in fretta — Au plecat în grabă. Verbele de mişcare cer auxiliarul după cum urmează: a) a. addormentare (a adormi). Ha cominciato a lavare i panni — A început să spele rufele . cît şi intranzitive (cu auxiliarul essere): La legna è arsa nella stufa — Lemnele au ars în sobă . este avere): Il solleone ha arso la cam­ pagna — Arşiţa a ars ţarina . urmat de un complement sau o propo­ ziţie completivă: Ho finito di fare il disegno — Am terminat de făcut desenul . ci. c) Anumite verbe ca finire. entrare. în funcţie de anumite condiţii. acestea. Saranno tornati insieme — S-or fi întors împreună. Mi sono svegliato di soprassalto — M-am trezit brusc. de aceea se recomandă consultarea dicţionarului. tornare. verbe ce arată momentul acţiunii. Tutti hanno continuato gli studi — Toţi au continuat studiile . se conjugă cu auxiliarul essere Siamo andati al cinema — Am fost la cinema. venire (a veni). La temperatura è diminuita — Temperatura a scăzut .intranzitive care arată o acţiune Împlinită sau în perspectiva încheierii ei: arrivare (a sosi). Cu auxiliarele essere sau avere. constituind aşa-zisele verbe reflexive aparente: Il dolore lo ha ammalato — Durerea 1-a îmbolnăvit . svegliare (a trezi). uscire. partire. continuare. si sono ammalati diinfluenza — S-au îmbolnăvit de gripă .ndare. uscire (a ieşi). Anumite criterii de selectare a auxiliarului se impun totuşi: a) O serie de verbe ca: ardere (a arde). E' guarito dal vizio del fumo — S-a vindecat de viciul fumatului . guarire (a se însănă­ toşi). venire. Quella conferenza ha addormentato l'uditorio — Acea conferinţă a adormit auditoriul . sau privită din perspectiva încheierii ei. indicînd o acţiune împlinită. crescere (a creşte). Pentru aceste verbe intranzitive nu există stabilită o regulă în privinţa folosirii auxiliarului . si. II bambino si è addormentato di colpo — Copilul a adormit dintr-odată . La mamma ha guarito il cane — Mama a vindecat cîinele . annoiare (a plictisi) . ti. vi. / rumori ci hanno svegliato — Zgomotele ne-au trezit . formează timpurile compuse şi verbele intranzitive. cominciare. salire (a urca). cînd sînt intranzitive. Hanno finito il disegno ~ Au terminat desenul . D. Sei arrivato con V accelerato ? — Ai sosit cu personalul?. Perché 141 . în formarea timpurilor compuse. se mai disting şi prin formele reflexive mi. partire (a pleca). şi auxiliarul avere cînd verbul este tranzitiv. diminuire (a micşora). tornare (a se întoarce) scappare (a fugi). E' vissuto poco — A trăit puţin. Ho finito la lettura del libro — Am terminat lectura cărţii. vivere (a trăi) pot fi atît tranzitive (şi în acest caz auxiliarul cerut. fo­ losesc auxiliarul essere cînd sînt intranzitive: E' finito di nevicare — A încetat să ningă. Ha vissuto una vita serena — A trăit (a dus) o viaţă senină. entrare (a intra). b) Alte perechi de verbe care pot fi atît tranzitive cît şi intranzitive sînt: ammalare (a îmbolnăvi). andare (a merge). arrivare. si. E' continuato a piovere — A continuat să plouă. E. în afară de faptul că folosesc auxiliarul essere.

Avevano ballato assai — Dansaseră destul . saltare (care sìnt tot verbe de mişcare) dacă implică acţiunea în sine. Abbiamo girato tutta la Romania — Am străbătut întreaga Romanie . Verbele care indică anumite fenomene atmosferice se conjuga atît cu avere cit şi cu essere fără ca înţelesul să sufere vreo modificare: Ha nevicato dar şi E ' nevicato — A nins. — în casa aceea sìnt (există) multe tablouri de valoare. Ha tuonato -» E"1 tuonato — A t u n a t . de acea se conjugă cu auxiliarul avere: Aveva camminato per delle ore — Mersese ore întregi . Verbul avere. zburat niciodată. viaggiare.siete partiti? — De ce aţi plecat?. se conjugă cu avere. ballare. Ha fatto freddo — A fost frig etc. G. H. cînd nu este auxiliar are sensul de a poseda: Ti do tutto quello che ho — Iţi dau tot ce am (posed) . Gianna è arrivata oggi — Ioana a sosit azi . Siamo già usciti — Am ieşit deja. (a asista). Ha detto che sarebbero venuti sabato — A spus că vor veni sîmbătă . 142 . Ho errato per la città — Am colindat (m-am plimbat) prin oraş. La rondine è volata sul muro — Rîndunica a zburat pe zid. reţinem că verbul este intranzitiv în ambele situaţii: Non ho mai volato — N-am. c) Verbele volare. assistere. Expresiile Ha fatto caldo oggi — A fost cald azi. pran­ zare (a prinzi) etc. Siete corsi a vedere Vincidente? — Aţi alergat ca să vedeţi accidentul ? . Ho passeggiato un to' lungo il mare — M-am plimbat puţin pe ţărmul mării. piangere (a plinge). Non sono tornati ancora — Nu s-au întors încă . Ha piovuto —• E1 piovuto — A plouat . se conjugă cu auxiliarul avere: Non hai dormito stanotte ? — Nu ai dormit azi-noapte ? . pento — Am greşit şi mă căiesc. Sei entrata di corsa — Ai intrat în goană . se conjugă cu avere. auxiliarul cerut este essere. Gianni è arrivato ieri — Ion a sosit ieri. miagolare (a mieuna). proprie. F. parlare (a vorbi). Carla h a sei anni — Carla are şase ani . girare. Non aveva viaggiato molto in vita sua — Nu călătorise mult în viaţa sa . correre. Ho errato e mi. dacă acţiunea se face prin prisma încheierii ei. NOTĂ: Verbele care se conjugă — la timpurile compuse — cu auxiliarul essere se acordă în gen şi număr cu subiectul . Andrei ha corso oggi nella squadra nazionale — Andrei a alergat azi în echipa naţională. È ' saltato giù dal letto — A sărit jos din pat. fără a implica terminarea ei . errare sìnt verbe care indică o acţiune în sine. O serie de verbe intranzitive ce arată o acţiune de durată: dor­ mire (a dormi). Maria aveva saltato tutta la sera — Maria sărise toată seara. Perché siete scappati ? — De ce aţi fugit ? b) camminare. passeggiare. respirare (a respira). Verbul essere precedat de particula ci sau vi are sensul de a exista: In quella casa ci sono molti quadri valorosi. Verbele essere şi avere au atît valoare de auxiliare cit şi valoare. La stanza ha 16 metri quadrati — Camera are 16 metri pătraţi. partecipare (a participa). Alla commemorazione hanno partecipato molti — La comemorare au participat mulţi etc.

leggere — a citi. Conjugarea a IlI-a cuprinde verbe terminate în -ire: colpire — a lovi.CONJUGAREA CONJUGAREA LA DIATEZA ACTIVĂ § 122 In funcţie de desinenţa infinitivului prezent verbele se gru­ pează în trei conjugări: Conjugarea I cuprinde verbe terminate în -are: cantare — a cìnta. la tim­ purile compuse.A IUBI INDICATIVO PASSATO PROSSIMO io amo — eu iubesc tu ami — tu iubeşti egli ama — el iubeşte noi amiamo — noi iubim voi amate — voi iubiţi essi amano — ei iubesc io ho amato — eu am iubit tu hai amato — tu ai iubit egli ha amato — el a iubit noi abbiamo amato — noi am iubit voi avete amato — voi aţi iubit essi hanno amato — ei au iubit TRAPASSTO PROSSIMO io avevo amato — eu iubisem t u avevi amato — tu iubiseşi egli aveva amato — el iubise noi avevamo amato — noi iu­ biserăm voi avevate amato — voi iubise­ răţi essi avşvano amato — ei iubiseră 143 IMPERFETTO io sanavo — eu iubeam t u amavi — tu iubeai egli amava — el iubea noi amavamo — noi iubeam voi amavate — voi iubeaţi essi amavano — ei iubeau . pasivă. în italiană. apare un singur auxiliar. In decursul conjugării. mangiare — a mlnca. auxiliarul cu ajutorul căruia se formează timpurile compuse este selectat de verb. reflexivă. rispondere — a răspunde. Cele trei conjugări se mai pot grupa în funcţie de diateză: activă. finire — a termina. studiare — a învăţa. NOTĂ în modelele de conjugări prezentate mai jos nu mai sînt menţionate formele •de feminin. Conjugarea a Ii-a cuprinde verbe terminate în -ere: cedere — a vedea. Conjugarea I La prima §123 PRESENTE coniugazione AMARE . aprire — a deschide.

PASSATO REMOTO io amai — eu iubii tu sanasti — tu iubişi egli amò — el iubi noi amammo — noi iubirăm voi amaste — voi iubirăţi essi amaro no — ei iubiră FUTURO io amerò — eu voi iubi (o să iubesc) tu amerai — tu vei iubi (o să iubeşti) egli amerà — el va iubi (o să iubească) noi ameremo — noi vom iubi (o să iubim) voi amerete — voi veţi iubi (o să iubiţi) essi ameranno — ei vor iubi (o să iubească) TRAPASSATO REMOTO io ebbi amato — eu iubisem tu avesti amato — tu iubiseşi egli ebbe amato — el iubise noi avemmo amato — noi iubi­ serăm voi aveste amato — voi iubiserăţi essi ebbero amato — ei iubiseră FUTURO ANTERIORE io avrò amato — eu voi fi iubit tu avrai amato — tu vei fi iubit egli avrà amato — el va fi iubit noi avremo amato — noi vom fi iubit voi avrete amato — voi veţi fi iubit essi avranno amato — ei vor fi iubit CONGIUNTIVO PASSATO PRESENTE (che) io abbia amato — (ca) eu să (che) io ami — (ca) eu să iubesc fi iubit (che) t u abbia amato — (ca) t u (che) t u ami — (ca) t u să iubeşti să fi iubit (che) egli abbia amato — (ca) el (che) egli ami — (ca) el să să fi iubit iubească (che) noi abbiamo amato — (ca) (che) noi amiamo — (ca) noi să noi să fi iubit iubim (che) voi abbiate amato — (ca) (che) voi amiate — (ca) voi să voi să fi iubit iubiţi (che) essi abbiano amato — (ca) (che) essi amino — (ca) ei să ei să fi iubit iubească TRAPASSATO IMPERFETTO (se) io avessi amato — (dacă) eu (se) io amassi — (dacă) eu aş iubi aş fi iubit (se) t u avessi amato — (dacă) t u (se) t u amassi — (dacă) t u ai fi iubit ai iubi (se) egli avesse amato — (dacă) (se) egli amasse — (dacă) el el ar fi iubit ar iubi 144 .

iubitori PASSATO amato — iubit amata — iubită amati — iubiţi amate — iubitè 145 . iubitor amanti — care iubesc.(se) noi amassimo — (daca) noi am iubi (se) voi amaste — (dacă) voi aţi iubi (se) essi amassero — (dacă) ei ar iubi (se) noi avessimo amato — (dacă) noi am fi iubit (se) voi aveste amato — (dacă) voi aţi fi iubit (se) essi avessero amato — (dacă) ei ar fi iubit CONDIZIONALE PRESENTE io amerei — eu aş iubi tu ameresti — tu ai iubi egli amerebbe — el ar iubi noi ameremmo — noi am iubi voi amereste — voi aţi iubi essi amerebbero — ei ar iubi PASSATO io avrei amato — eu aş fi iubit tu avresti amato — tu ai fi iubit egli avrebbe amato — el ar fi iubit noi avremmo amato — noi am fi iubit voi avreste amato — voi aţi fi iubit essi avrebbero amato — ei ar fi iubit IMPERATIVO ama (tu) — iubeşte (tu) ami (lui) — iubească (el) amiamo (noi) — iubim (noi) amate (voi) — iubiţi (voi) amino (loro) — iubească (ei) INFINITO PRESENTE amare — a iubi PASSATO avere amato GERUNDIO a fi iubit PRESENTE amando — iubind PASSATO avendo amato a iubit) PARTICIPIO iubind (pentru că PRESENTE amante — care iubeşte.

E. noi mangiamo. egli studierebbe. noi asciugMamo. noi cominciamo. t u cominci. D. a studia: (io studio). tu cerc/ieresti etc. e: cercare — a căuta: (io cerco). asciugare — a usca. che voi inviate. io asciugherei. tu mangerai. Cînd rădăcina verbală se termină în -gn. a IlI-a plural (a conjunctivului prezent) : inviare — a trimite: (io invio). tu asciugheresti etc.Observaţii : § 124 A. che io sogni. lasciare — a lăsa: (io lascio). -gare primesc un -h. che egli sonnecchi. tu consigleresti. noi studiamo. C. -idin rădăcină dispare în faţa desinenţelor care încep cu i: consigliare — a sfătui: (io consiglio). tu sogni. Cînd rădăcina verbală se termina în -i accentuat. io asciugherò. tu invii. tu cerchi. studiare — a învăţa. sonnecchiare — a moţăi: (io sonnecchio). noi consigliamo. §125 Conjugarea a II-a Le seconda coniugazione INDICATIVO PRESENTE TEMERE . io cercherò. noi cerchiamo. tu sonnecc/ieraì. tu asciuga. io sonneccherei. conjugarea se efectuează în mod normal: sognare — a visa: io sogno. noi sogniamo. t u lascerai. noi sonnec­ chiamo. acesta se men­ tine înaintea desinenţei -i de la persoana a Ii-a singular (indicativ pre­ zent) şi la formele de singular (conjunctiv prezent) şi pers. Cînd rădăcina verbului se termină în -ci. tu sonnecchi. B.A CITI leggo — citesc leggi — citeşti . Verbele care au la infinitiv terminaţia -care. che noi sogniamo. che essi inviino. a şterge: (io asciugo). -gi. egli lascerebbe. t u mangi. egli comincerebbe.înaintea vocalelor i. noi lasciamo. tu studi. voi sognate.din rădăcină cade înaintea desinenţei -e sau -i: cominciare a începe: (io comincio). t u cercherai. che io invìi. atunci -i. tu consigli.A SE TEME io temo — eu mă tem t u temi — tu te temi 146 LEGGERE . -sci. tu lasci. io studierò. egli mangerebbe. Cînd rădăcina verbală se termină în -gli sau -i neacentuat. (che) io consig/i. egli sogna. mangiare — a mìnca: (io mangio). tu asciugherai. essi sognano . io consiglierei. che tu studi. tu comincerai. dar: che noi inviamo.

egli noi voi essi teme — el se teme temiamo — noi ne temem temete — voi vă temeţi temono — ei se tem legge — citeşte leggiamo — citim leggete — citiţi leggono — citesc PASSATO PROSSIMO io ho temuto — eu m-am temut ho letto — am citit tu hai temuto — tu te-ai temut hai letto — ai citit egli ha temuto — el s-a temut ha letto — a citit noi abbiamo temuto — noi ne-am abbiamo letto — am citit temut voi avete temuto — voi v-aţi temut avete letto — aţi citit essi hanno temuto — ei s-au temut hanno letto — au citit IMPERFETTO io temevo — eu mă temeam leggero — citeam tu temevi — tu te temeai leggeri — citeai egli temera — el se temea leggera — citea noi temevamo — noi ne temeam leggevamo citeam voi temevate — voi vă temeaţi leggevate — citeaţi essi temerario — ei se temeau leggevano — citeau TRAPASSATO PROSSIMO io avevo temuto — eu mă temusem avevo letto — citisem tu avevi temuto — tu te temuseşi avevi letto — citiseşi egli aveva temuto — el se temuse aveva letto — citise noi avevamo temuto — noi ne avevamo letto — citiserăm temuserăm voi avevate temuto — voi vă te­ citiserăţi avevate letto muserăţi essi avevano temuto — ei se avevano letto citiseră temuseră PASSATO REMOTO io temei (etti ) — eu mă temui lessi — citii leggesti — citişi tu temesti — t u t e temuşi lesse — citi egli temè (ette) — el se temu leggemmo — citirăm noi tememmo — noi ne temurăm leggeste — citirăţi voi temeste — voi vă temurăţi essi temerono (ettero ) — ei se temură lessero — citiră TRAPASSATO REMOTO io ebbi temuto — eu mă temusem ebbi letto — citisem tu avesti temuto tu te temuseşi avesti letto —citiseşi ebbe letto — citise egli ebbe temuto el se temuse 147 .

noi avemmo temuto — noi ne temuserăm voi aveste temuto — voi vă temuseraţi essi ebbero temuto — ei se temuseră io temerò — eu mă voi teme (o să mă tem) tu temerai — tu te vei teme (o să te temi) •egli temerà — el se va teme (o să se teamă) noi temeremo — noi ne vom teme (o să ne temem) voi temerete — voi vă veţi teme (o să vă temeţi) •essi temeranno — ei se vor teme (o să se teamă) avemmo letto — citiserăm aveste letto — citiserăţi ebbero letto — citiseră FUTURO leggerò — voi citi (o să citesc) leggerai — vei citi (o să citeşti) leggerà — va citi (o să citească) leggeremo — vom citi (o să citim) leggerete — veţi citi (o să citiţi) leggeranno — vor citi (o să ci­ tească) FUTURO ANTERIORE io avrò temuto — eu mă voi fi avrò letto — voi fi citit temut tu avrai temuto — tu te vei fi avrai letto — vei fi citit temut «gli avrà temuto — el se va fi temut avrà letto — va fi citit noi avremo temuto — noi ne vom avremo letto — vom fi citit fi temut voi avrete temuto — voi vă veţi avrete letto — veţi fi citit fi temut essi avranno temuto — ei se vor avranno letto — vor fi citit fi temut CONGIUNTIVO Presente (che) io tema — (ca) eu să mă tem legga — (ca) eu să citesc (che) tu tema — (ca) tu să te temi leggo — să citeşti (che) egli tema — (ca) el să se teamă legga — să citească (che) noi temiamo — (ca) noi să leggiamo — să citim ne temem. (che) voi temiate — (ca) voi să vă leggiate — să citiţi temeţi (che) essi temano — (ca) ei să se leggano — să citească teamă 148 .

(se) essi avessero temuto — (dacă) ei s-ar fi temut COXDIZIONALE PRESENTE leggerei — aş citi io temerei — eu m-aş teme leggeresti — ai citi tu temeresti — tu te-ai teme 14» .IMPERFETTO (se) io temessi — (dacă) m-aş teme leggessi — (dacă) eu aş citi (se) tu temessi — (dacă) tu te-ai leggessi — (dacă) tu ai citi teme (se) egli temesse — (dacă) el s-ar leggesse — (dacă) el ar citi teme (se) noi temessimo — (dacă) noi leggessimo — (dacă) noi am citi ne-am teme (se) voi temeste — (dacă) voi v-aţi leggeste — (dacă) voi aţi citi teme (se) essi temessero — (dacă) ei s-ar leggessero — (dacă) ei ar citi teme PASSATO abbia letto — (ca) eu să fi citit (che) io abbia temuto — (ca) eu să mă fi temut (che) tu abbia temuto — (ca) abbia letto — (ca) tu să fi citit tu să te fi temut abbia letto — (ca) el să fi citit (che) egli abbia temuto — (ca) el (să se fi temut (che) noi abbiamo temuto — (ca) abbiamo letto — (ca) noi să fi noi să ne fi temut citit (che) voi abbiate temuto — (ca) abbiate letto — (ca) voi să fi citit voi să vă fi temut (che) essi abbiano temuto — (ca) abbiano letto — (ea) ei să fi citit ei să se fi temut TRAPASSATO avessi letto — (dacă) aş fi citit (se) io avessi temuto — (dacă) eu m-aş fi temut (se) tu avessi temuto — (dacă) avessi letto — (dacă) ai fi citit tu te-ai fi temut avesse letto — (dacă) ar fi citit (se) egli avesse temuto — (dacă) el s-ar fi temut avessimo letto — (dacă) am fi citit (se) noi avessimo temuto — (dacă noi ne-am fi temut aveste lotto — (dacă) aţi fi citit (se) voi aveste temuto — (dacă) voi v-aţi fi temut avessero letto — (dacă) ar fi citit.

TLOÌ «gli temerebbe — el s-ar teme temeremmo — noi ne-am teme voi temereste — voi v-aţi teme essi temerebbero — ei s-ar teme leggerebbe — ar citi leggeremmo — am citi leggereste — aţi citi leggerebbero — ar citi PASSATO io avrei temuto — eu m-aşi fi avrei letto — aş fi citit temut tu avresti temuto — tu te-ai fi avresti letto — ai fi citit temut «gli avrebbe temuto — el s-ar avrebbe letto — ar fi citit 'fi temut noi avremmo temuto — noi avremmo letto — am fi citit ne-am fi temut voi avreste temuto — voi v-aţi avreste letto — aţi fi citit fi temut «ssi avrebbero temuto — ei s-ar avrebbero letto — ar fi citit fi temut IMPERATIVO temi (tu) — teme-te tema (lui) — să se teamă temiamo (noi) — să ne temem temete (voi) — temeţi-vă temano (loro) — să să teamă leggi (tu) — citeşte legga (lui) — să citească leggiamo (noi) — să citim leggete (voi) — citiţi leggano (loro) — să citească INFINITO temere — a se teme PRESENTE leggere — a citi PASSATO aver temuto — a se fi temut aver letto — a fi citìt GERUNDIO PRESENTE leggendo — citind PASSATO avendo letto — citind temendo — temìndu-se avendo temuto — temìndu-se 150 .

B. io vincerei. -se şi este urmată de -e. che io spargessi . Anumite verbe conţin în rădăcină un diftong mobil ce apare în decursul conjugării în silabă deschisă (silabă ce se termină în vocală) accentuată: este vorba de uo şi ie. pascere — a hrăni : io pasco. de exemplu: muovere — a mişca. egli vince. a hrăni. noi vinciamo. se. sparga.PARTICIPIO PRESENTE temente — care se teme. aşa cum am văzut. dacă rădăcinile c. pascerebbero etc. tacere — taciuto — tăcut . Atunci cînd accentul cade pe desi­ nenţă sau dacă silaba respectivă este închisă. b) în cazul verbelor vincere. pasco. pascere — a paşte. tu muovi. Aparţin acestei categorii verbele care la infinitivul pre­ zent se termină în -ere avînd accentul pe penultima silabă (temere ) sau pe antepenultima silabă (ricevere). egli sparge. -g. essi muovono . tu pasci. pascere. mescere — me­ > > sciuto — turnat (în pahar) . spargo. voi movete (accent mutat). che io vinca . voi pa­ scete. noi moviamo (accent mutat). egli muove. atunci sunetul nu suferă nici o al­ terare: vinco. pronunţia este ca şi în română: -ce. * giacere —• giaciuto — zăcut . spargerebbe etc e) Formele regulate ale participiului perfect -uto primesc un -iîntre rădăcină şi desinenţă ca la verbele: piacere — piaciuto — plăcut. -ci. noi pasciamo. pasca. -i. noi spargiamo. che io sparga . essi. spargere. nuocere — nociuto —• dăunat . tu vinci. -sce se rostesc. essi vincono . che io pascessi . io muovo. voi vincete. a presăra. voi spargete. 151 . -ge-. şi. t u vinceresti etc. spargere — a împrăştia. a) Cînd rădăcina verbală se termină în -c. temători temuto temuta temuti temute — temut — temută — temuţi — temute leggente — care citeşte leggenti — care citesc letto — citit letta — citită letti — cititi lette — citite PASSATO Observaţii : § 126 A. egli pasce. spargere — a presăra: io spargo. tu sparai. iată cum se conjugă respectivele verbe: vincere — a învinge: io vinco. -gi: grupurile -sci. che io pasca . che io muova etc. che io vincessi . temător tementi — care se tem. vinca. -o. pascono . respectiv se: vindere — a în­ vinge. pascere — pa­ > * sciuto — păscut. cei doi diftongi se reduc la simpla vocală o sau e. essi spargono . g sînt urmate de vocalele -a.

-erono cu -etti. noi sediamo (accent mutat). letto. -ette.a . essi siedono. apparsi lessi: scritto. Toate verbele conjugării a doua care formează perfectul simplu în mod normal. Aproape toate verbele slabe prezintă deci o conjugare regulată: verbele tari prezintă neregularităţi de forme pe parcursul conjugării a Ii-a şi a I I I . tot neregulate sînt verbele care îşi schimbă rădăcina în decursul conjugării: leggere: lessi — letto . egli stede.sedere — a şedea: io siedo. che egli tenga (silabă închisă). NOTĂ: Deşi gramaticile italiene. iar formele în -etti. -ette. egli tiene. venire: venni — venuto. consideră această categorie ca fiind verbe neregulate. Aceste verbe cu diftong mobil se află în lista verbelor neregulate (a se vedea si verbele cuocere. voi tenete (accent mutat) essi tengono (silabă închisă) . tu tieni. noi teniamo (accent mutat). potere. Sînt considerate de gramaticile italiene. voi sedete (accent mutat). verbe slabe (deboli) acelea care au la perfectul simplu (passato remoto) şi la participiul perfect accentul pe desinenţă (temei. solere. -ettero se evită atunci cînd tema verbală se termină în -t: riflct-tei (de preferat lui riflettetti). potei (în loc 152 . an­ dare: vado — andato. se poate constata că desinenţele sînt regulate: difendere correre corsi difesi corse difese corsero difesero conoscere cadere caddi conobbi cadde conobbe conobbero caddero în alternanţă cu desinenţele corresti difendesti defendemmo corremmo difendeste correste cadesti conoscesti cademmo conoscemmo cadeste conosceste scegliere esprimere scelsi espressi scelse espresse scelsero espressero tacere rompere ruppi tacqui tacque ruppe tacquero ruppero celorlalte persoane: esprimesti scegliesti scegliemmo esprimemmo sceglieste esprimeste rompesti tacesti rompemmo tacemmo rompeste taceste dire dissi disse dissero sparire sparvi sparve sparvero dicesti dicemmo diceste sparisti sparimmo spariste D. la § 131). tenere — a ţine: io tengo (silabă închisă). dolere. Verbele slabe (regulate) ale conjugării a Ii-a pot înlocui la formele de passato remoto desinenţele -ei. volere. nuocere. Verbele tari (forti) sînt acelea care au accentul pe rădăcină: scrissi. -è. pînă şi cele mai moderne. Ver­ bele tari se află de asemeni înregistrate în lista verbelor neregulate (vezi lista verbelor neregulate). -ettero care se folosesc mai mult în limba modernă. credei). C. tu siedi. vincere: vinsi-vinto. Sînt regulate verbele care îşi păstrează aceeaşi rădăcină la toate formele conjugării. pot avea cele două forme. apparso. che egli sieda etc.

de potetti). Verbele dire, fare, porre, trarre sînt verbe neregulate de conjugarea a doua, provenienţa lor din latină indicînd contragerea di» rădăcină: dicere, facere, ponere, traggere.

§127

Conjugarea a IlI-a La terza coniugazione
INDICATIVO PRESENTE

SERVIRE - a servi io servo — eu servesc t u servi — tu serveşti •egli serve — el serveşte noi serviamo — noi servim voi servite — voi serviţi •essi servono — ei servesc io ho servito — eu am servit tu hai servito — tu ai servit egli ha servito — el a servit noi abbiamo servito — noi am servit voi avete servito — voi aţi servit essi hanno servito — ei au servit

FINIRE — a termina (incoativ) finisco — termin finisci.— termini finisce — termină finiamo — terminăm finite — terminati finiscono — termină
PASSATO PROSSIMO

ho finito — am terminat hai finito — ai terminat ha finito — a terminat abbiamo finito — am terminat avete finito - ati terminat hanno finito au terminat

IMPERFETTO

•io servico — eu serveam tu servici — tu serveai egli servica — el servea noi servivamo — noi serveam voi servivate — voi serveaţi essi servicelo — ei serveau
TRAPASSATO

fin ivo terminam finiri — terminaţi finim — terminau finivamo — terminam finivate — terminaţi finieaizo — terminau PROSSIMO

io avevo servito — au servisem t u avevi servito — tu serviseşi egli aveva servito — el servise noi avevamo servito —noi serviserăm

avevo finito — terminasem avevi finito — terminaseşi aveva finito — terminase avevamo finito — terminaserăm

153

voi avevate servito — voi ser­ viserăţi essi avevano servito — ei ser­ viseră

avevate finito — terminaserăţi avevano finito — terminaseră

PASSATO REMOTO finii — terminai io servii — eu servii finisti — terminaşi t u servisti — tu servişi finì — termină egli servì — el servi finimmo — terminarăm noi servimmo — noi servirăm finiste — terminarăţi voi serviste — voi servirăţi finirono — terminară essi servirono — ei serviră TRAPASSATO REMOTO io ebbi servito — eu servisem t u avesti servito — tu serviseşi egli ebbe servito — el servise noi avemmo servito — noi serviserăm voi aveste servito — voi servi­ serăţi essi ebbero servito — ei serviseră ebbi finito — terminasem avesti finito — terminaseşi ebbe finito — terminase avemmo finito — terminaserăm aveste finito — terminaserăţi ebbero finito — terminaseră

FUTURO io servirò — eu voi servi (o sa servesc) t u servirai — tu vei servi (o să serveşti) egli servirà — el va servi (o să servească) noi serviremo — noi vom servi (o să servim) voi servirete — voi veţi servi (o să serviţi) essi serviranno — ei vor servi (o să servească) finirò — voi termina (o sa termin) finirci — vei termina (o să ter­ mini) finirà — va termina (o să termine) finimmo — vom termina (o să ter­ minăm) finirete — veţi termina (o să ter­ minati) finiranno — vor termina (o să ter­ mine)

FUTURO ANTERIORE io avrò servito — eu voi fi servit tu avrai servito — tu ve fi servit v egli avrà servito — el va fi servit 154 avrò finito — voi fi terminat avrai finito — vei fi terminat avrà finito — va fi terminat

noi avremo servito — noi vom fi servit voi avrete servito — voi veţi fi servit essi avranno servito — ei vor fi servit

avremo finito — vom fi terminat avrete finito — veţi fi terminat avranno finito — vor fi terminat

CONGIUNTIVO PRESENTE (che) io serva — (ca) eu să ser­ Unisca — (ca) să termin vesc (che) tu serva — (ca) tu să finisca — (ca) să termini serveşti (che) egli serva — (ca) el să finisca — (ca) să termine servească (che) noi serviamo — (ca) noi să finiamo — (ca) să terminăm servim finiate — (ca) să terminaţi (che) voi serviate. — (ca) voi să serviţi finiscano — (ca) să termine (che) essi servano — (ca) ei să servească IMPERFETTO (se) io s e r v i m — (dacă) eu aş finissi — (dacă) aş termina servi finissi — (dacă) ai termina {se) tu servissi — (dacă) tu ai servi finisse — (dacă) ar termina {se) egli servisse — (dacă) el ar servi f'missimmo — (dacă) am termina (se) noi servissimo — (dacă) noi am servi finiste — (dacă) aţi termina (se) voi serviste — (dacă) voi aţi servi finissero — (dacă) ar termina (se) essi servissero — (dacă) ei a r servi PASSATO (che) io abbia servito — (ca) eu abbia finito — (ca) eu să fi să fi servit minat (che) tu abbia servito — (ca) t u abbia finito — (ca) tu să fi să fi servit minat (che) egli abbia servito — (ca) el abbia finito — (ca) el să fi să fi servit minat (che) noi abbiamo servito — (ca) abbiamo finito — (ca) noi să fi minat noi să fi servit ter­ ter­ ter­ ter­

155

(che) să fi (che) sa fi

voi abbiate servito — (ca) voi servit essi abbiano servito —(ca) ei servit

abbiate finito — (oa) voi să terminat abbiano finito — (ca) ei să fi ter­ minat terterterterterter-

TRAPASSATO (se) io avessi servito — (dacă) eu avessi finito — (dacă) aş fi aş fi servit minat (se) t u avessi servito— (dacă) tu avessi finito — (dacă) ai fi ai fi servit minat (se) egli avesse servito — (dacă)el avesse finito — (dacă) ar fi ar fi servit minat (se) noi avessimo servito — (dacă) avessimo finito — (dacă) am fi noi am fi servit minat (se) voi aveste servito — (dacă) aveste finito — (dacă) aţi fi voi aţi fi servit minat (se) essi avessero servito — (dacă) avessero finito — (dacă) ar fi ei ar fi servit minat CONDIZIONALE PRESENTE finirei aş termina io servirei — eu aş servi finiresti — ai termina tu serviresti — tu ai servi finirebbe — ar termina egli servirebbe — el ar servi Uniremmo — am termina noi serviremmo — noi am servi finireste — aţi termina voi servireste — voi aţi servi finirebbero — ar termina essi servirebbero — ei ar servi

PASSATO io avrei servito — eu aş fi servit avrei finito aş fi terminat tu avresti servito — tu ai fi servit avresti finito — ai fi terminat avrebbe finito — ar fi terminat egli avrebbe servito — el ar fi servit noi avremmo servito — noi am fi avremmo finito — am fi terminat servit voi avreste servito — voi aţi fi avreste finito — aţi fi terminat servit avrebbero finito — ar fi terminat essi avrebbero" servito — ei ar fi servit
IMPERATIVO

servi (tu) — serveşte serva (lui) — să servească 156

finisci (tu) — termină finisca (lui) — să termine

serviatno (noi) — să servim servite, (voi) — serviţi servano (loro) — să servească INFINITO servire — a servi aver servito — a fi servit

finiamo (noi) — să terminăm finite (voi) — terminati finiscano (loro) — să termine

PRESENTE finire — a termina PASSATO aver finito — a fi terminat GERUNDIO

servendo — servind avendo servito — servind

PRESENTE finendo — terminine! PASSATO avendo finito — terminìnd PARTICIPIO PRESENTE finente — care termină finenti — care termină PASSATO finito finita finiti finite — terminat — terminată — terminaţi — terminate

servente serventi

care serveşte care servesc

servito — servit servita — servita serviti — serviţi servite — servite Observaţii'

§ 128 A. Multe verbe din această conjugare primesc între rădăcină şi desinenţă grupul -isc — la indicativ, conjunctiv şi imperativ, per­ soanele I şi a Ill-a singular şi a I l l - a plural; (a se vedea verbul finire). Aceste verbe se numesc incoative. Sînt incoative verbe ca: ammonire. — a avertiza, agire — a acţiona, bandire — a face cunoscut, condire — a condimenta, custodire — a păzi, finire — a termina, punire — a pedepsi, capire — a înţelege, riverire — a respecta, fiorire — a înflori, pulire — a curati, nitrire — a necheza: (pulisco, pulisci, pulisce, puliscono; che io pulisca, pulisca lui, puliscano loro). B. Se conjugă normal verbe ca: aprire — a deschide, fuggire — a fugi, offrire — a oferi, servire — a servi, sentire — a auzi, divertire, — a distra, dormire — a dormi, partire — a pleca, vestire — a îmbrăca. 157

C. Cîteva verbe prezintă ambele forme de conjugare, însă cu deo­ sebire de sens între o conjugare şi cealaltă: io parto — eu plec, io partisco — eu împart. D. Participiul prezent are de obicei desinenţa -ente: fuggente — care fuge, partente — care pleacă, seguente — următor, uscente — care iese ; uneori însă aceasta este -{ente: nutriente — hrănitor, paziente — răbdător, ubbidiente — ascultător, inserviente — îngrijitor, esordiente — începător. E. Verbele care conţin diftong mobil în rădăcină (vezi: venire) urmează regulile prezentate la § 126 B, precum şi în lista verbelor nere­ gulate.

Acordul participiului perfect
§ 1291.a Verbele care se conjugă la timpurile compuse cu auxiliarul essere impun acordul participiului perfect în număr şi gen cu subiectul: / ragazzi sono giunti — Băieţii au ajuns ; Le ragazze sono giunte — Fetele au ajuns. 1 b. Dacă complementul direct este situat după verb, participiul se poate acorda fie cu subiectul fie cu complementul direct : lo mi sono comprato queste scarpe sau Io mi sono comprate queste scarpe — Eu mi-am cumpărat aceşti pantofi. 2 a. Verbele care se conjugă la timpurile compuse cu auxiliarul avere nu impun acordul participiului perfect cu complementul direct: Abbiamo incontrato i nostri amici — l-am întîlnit pe prietenii noştri : Non ho visto quelle ragazze — Nu le-am văzut pe fetele acelea. 2 b. Dacă complementul direct precedă verbul avere atunci se face acordul în gen şi număr cu respectivul complement: Li abbiamo incontrati — l-am întîlnit ; Non le ho viste — Nu le-am văzut. 2 c. Cînd complementul direct care precedă verbul este exprimat prin pronumele relativ che acordul participiului cu complementul este facultativ: Gli spettacoli che ho visto (sau ho visti) furono bellissimi — Spectacolele pe care le-am văzut au fost foarte frumoase. 3. în cadrul diatezei pasive, participiul perfect al verbului se acordă în gen şi număr cu subiectul gramatical: La frutta è venduta dal fruttivendolo — Fructele sînt vîndute de vînzătorul de fructe ; Questi vestiti vanno stirati — Aceste rochii trebuie să fie călcate: Il caffè sarà bevuto subito — Cafeaua va fi băută imediat. 4. Cînd are funcţie de adjectiv, participiul perfect se acordă cu substantivul la care se referă: libro chiuso — carte închisă, libri chiusi — cărţi închise ; porta aperta — uşă deschisă, porte aperte — uşi deschise. 158

. / vestiti che abbiamo nascosto / / vestiti che abbiamo nascosti — Rochiile pe care (noi) le-am ascuns. Complementul direct se Participiul perfect află înaintea verbului (tranzitiv) — cu complementul * şi este însoţit de pronume perso­ nal neaccentuat se acordă Exemple: I vestiti li ho nascosti io — Rochiile le-am ascuns eu. 159 . 3. Noi abbiamo nascosto i vestiti — Noi am ascuns rochiile. 5.Schema Dacă acordului participiului > _^ Se perfect impune i 1. 2. (nu —• subiectul > . Verbul (intranzitiv) se conParticipiul perfect se acordă cu jugă cu auxiliarul essere. (nu — fect la masculin singular > are complement direct) Exemple: La sveglia ha suonato — Ceasul deşteptător a sunat. are complement direct) Exemple: La sveglia è suonata — Ceasul deşteptător a sunat. Complementul direct se află după verb (tranzitiv) i întotdeauna participiul perfect la singular Exemple : Io ho nascosto i vestiti — Eu am ascuns rochiile. 4. Verbul (intranzitiv) se conÎntotdeauna participiul perjugă cu auxiliarul avere. Le fiamme hanno divampato — Flăcările au izbucnit. / vestiti li ha nascosti lei / lui — Rochiile le-a ascuns ea/el. Le fiamme sono divampate — Flăcările s-au dezlănţuit. Complementul direct se Participiul perfect la singular află înaintea verbului (tranzitiv) — > sau Se acordă cu complementul Exemple : I vestiti che ho nascosto / / vestiti che ho nascosti — Rochiile pe care (eu) le-am ascuns.

Principalele verbe neregulate * §131 accadere — a se întîmpla. pass: accinto. si accinsero . Verbul este la diateza paParticipiul perfect se acordă cu sivă . verbe a căror neregularitate se limitează doar la passato remoto şi la participio passato: leggere — a citi . prezintă două forme la passato remoto: o formă slabă: aprii. — a da (verbul fare — a face este considerat ca făcînd parte din conjugarea a doua) . accingersi — a se apuca de. Verbul este pronominal — > Participiul perfect se acordă cu subiectul Exemple: Il gatto si è grattato — Pisicul s-a scărpinat. lessero . mai mult sau mai puţin. posso. 160 . ci accingemmo. accen­ demmo. scolpii. accendere — a aprinde. pass. paradigma conjugării model sînt verbe neregulate. vi accingeste. si accinse. 7. potrò. Auxiliar: avere. verbe care au forme neregulate la mai multe timpuri sau moduri: potere — a putea. Le squadre si sono incontrate — Echipele s-au întilnit. letto .6. / bambini si sono svegliati — Copiii s-au trezit. ti ac­ cingesti. rem: mi accinsi. Auxiliar: essere. accendesti. scolpire — a sculpta. sparvi. lesse. b) la conjugarea a doua se disting: 1. rem: accesi. accese. sculsi. (vezi cadere). pass. stare — a sta. offersi. part. dare. sparire — a dispărea. Auxiliar: essere.e numai timpurile neregulate şi auxiliarul cu care se conjugă respectivele verbe ca timpurile compuse. (poetic). e) la conjugarea a treia o serie de verbe ca: aprire — a deschide. accendeste. Celelalte timpuri se conjugă normal. Uomini e donne furono feriti — Bărbaţi şi femei au fost răniţi. potrei. a începe . offrii. accesero. (nu are complement direct) — subiectul + Exemple: Le casse saranno scaricate — Lăzile vor fi descărcate. Acestea sînt nume­ roase şi în marea majoritate aparţin conjugării a doua şi a treia: a) la conjugarea întii sînt doar trei verbe neregulate: andare — a se duce. sparii şi o formă tare: apersi. offrire — a oferi. lessi. part. 2. VERBELE NEREGULATE Observaţii asupra conjugării verbelor neregulate § 130 Toate verbele care nu respectă. pass: acceso. * Prezenta listă cuprin .

Se folosesc numai formele următoare: irul. ti accorgesti. Auxiliar: avere. cong. va. apparire — a apărea . a întîmpina (vezi cogliere). apparvero (apparirono/apparsero) . pass: afflitto. a face aluzie la . rem: annettei (annessi). accludeste. pres: andrei. accluse. andate. si accorse. rem: acclusi. annettesti. imperativo: vai (va'). apparite. andare — a merge. Auxiliar: essere. andrà. part. ind. si addicessero. Auxiliar: avere. andreste. Auxiliar: avere. afflisse.: si addicesse. Auxiliar: essere. accludemmo. (vezi correre). condiz. rem: mi accorsi. andiamo. part. imperativo: appari. rem: allusi. apparve (apparì/ apparse). andrebbe. appariste. Auxiliar: avere. apparite. pres: vado (vo). pres: appaia (apparisca). alludeste. ci accorgemmo. annette (annesse). vada. a se potrivi. vada. cong. imperf. a creşte . si addicano . appaia (apparisca). andate. si addicevano . preş: si addica. accrescere — a mări . appariamo. appare (apparisce). (vezi crescere). andiate. . Auxiliar: avere. adempiere sau adempire — a îndeplini.accludere — a anexa (un act la o scrisoare) pass. apparisti. ind. vi accorgeste. appaiono (appari­ scono) . andranno . vanno . allusero. accorgersi — a-şi da seama . affliggeste. appaia. pass. pass. cong. part. pass: accortosi. pass: apparso. apparimmo. andremmo. (vezi giungere) Auxiliar : avere. rem: afflissi. annettere — a anexa . pass. pass: annesso. andrai. acclu­ desti. cong. appariamo. affliggere — a întrista. . andresti. a se mări . a se duce . rem: apparvi (apparii/apparsi). (vezi empiere). a observa . vada. annetterono (annessero): part. Auxiliar: essere. part. essere (cînd e intranzitiv). andremo. annettemmo. a se consacra. appari (apparisci). pass. si accorsero . a m m e t t e r e — a admite (vezi mettere). vadano. affliggemmo. pres: appaio (apparisco). alluse. appariate. appaiano . part. pres: vada. preş: si addice. imperf. j addirsi — a se dedica. Auxiliar: essere. Auxiliar: avere. part. vadano. andiamo. andiamo. afflissero. aggiungere — a adăuga . andrete. a satisface. andrebbero . pres: apparente . accogliere — a primi. pass: accluso. appaia (apparisca). futuro: andrò.. Auxiliar avere (cînd e tranzitiv) . alludemmo. si addicono. alludere — a se referi. alludesti. accorrere — a alerga spre. pass. annetteste. vai. appaiamo (appariamo). acclusero . ind. a îndurera . affliggesti.: si addiceva. Auxiliar: avere.. pass: alluso. appaiano (appariscano) .

Auxiliar: avere. pres: assalga (assalisca). aprimmo. pres: applauda (applaudisca). pass. assalgano (assaliscano) . assolvemmo. pres: assorba (assorbisca). applaudiamo. Auxiliar: avere (cìnd e tranzitiv). assalì (assalse). ci arrendemmo. assalgono (assaliscono) . part. rem: assunsi. imperativo: applaudi (applaudisci). part. (vezi tenere). pass: appeso. applaudite. pass: assistito. ind. assorbiamo. assalimmo. a ierta . part. assunsero . rem: aprii (apersi). applaudite. pres: assalgo (assalisco). a ataca. ardisci. a cuteza. si arresero . pass: assorbito/ assorto. appendere — a atîrna. Auxiliar: avere. ardemmo. applaudiamo. a primi . a absolvi. assorbono (assorbiscono) . apristi. ind. pass: ardito. assalga (assalisca). applaudiamo. ardiamo. assaliate. Auxiliar: avere. part. assistere — a asista . assumemmo. appesero . part. ardere — a arde . vi arrendeste.part. assaliste. assorbì. ardiscono. assorbire — a absorbi. assorbiate. applauda (applaudisca). pass. pass. assumeste. Auxiliar: avere. rem: assolsi (assolvei/ assolvetti). assaliamo. ardeste. assalirono (assolsero) . assolvere — a achita. applaudi (aplaudisci). a agăţa. pass: arso. ardesti. assorba (assorbisca). appendesti appese. si arrese. ind. assalga (assalisca). assorbite. Auxiliar: avere. ind. assumerò — a accepta. assistesti. ardire — a îndrăzni. assorbiamo. Auxiliar: avere. appendemmo. part. rem: assalii (assalsi). arse. assistè (assistette). assolsero (assolverono / assolvettero) . pass: arreso. Auxiliar: avere. assorbano (assorbiscano) . avere (cìnd e tranzitiv). pres: mi arresi. pass: assolto. (vezi tendere). pass. assolse (assolvè/assolvette). assali (assalisci). applaudire — a aplauda . assaliamo. pass: aperto. attendere — a observa (cu atenţie) . assalite. pass: assunto. pass. ind. pres: assorbo (assorbisco). rem: appesi. pass. pass. assalire — a asalta. Auxiliar: essere (cìnd e intranzitiv). Auxiliar: avere. applaudano (applaudiscano). applaudiate. assolvesti. a aştepta . pres: ardisco. ardisce. arsero.appartenere — a aparţine. assunse. arrendersi — a se preda . 162 . cong. assorbe (assorbisce). assalisti. cong. applaude (applaudisce). aprirono (apersero). assistemmo. assisterono (assistettero) . part. applauda (applaudisca). essere (cìnd e intranzitiv). ti arrendesti. cong. applauda (applaudisca). assorba (assorbisca). Auxiliar: avere. assale (assalisce). assolveste. assisteste. part pass: assalito. applau­ dono (applaudiscono) . part. assumesti. pres: aplaudo (applaudisco). appla­ udano (applaudiscano) . rem: arsi. aprì (aperse). appendeste. Auxiliar: avere. apriste. rem: assitei (assistetti). aprire — a deschide . ardite.

cinse. berrà. Auxiliar: avere. Auxiliar: essere. rem: cedei (cedetti/cessi). Auxiliar: avere. pass'. compiere sau compire — a îndeplini. colga. futuro: coglierò. pass: cinto. compiamo. berreste. part. berremo. compaia (comparisca). pass: chiuso. Auxiliar: essere. beveste. rem: attinsi. cingeste. Auxiliar: avere. cadrete. attingeste. chiu­ se. pres: cadrei. a scoate. futuro: cadrò. a regreta. colse. part. pass: caduto. B 163 . part. a extrage . condiz. avvenire — a se întîmpla. chiedemmo. caddero. pass. compariste. cedeste. rem: chiusi. chiudesti. rem: compii. attinsero. berrete. co­ gliete. cogliere — a culege . commuovere — a emoţiona. pass: ceduto. compariamo. compimmo. cadreste. part. cadresti. pass. cadde. (vezi pianger e). ind. compì. cadremmo. pass. attingemmo. condiz. pass: chiesto. cadranno. a înconjura . rem: bevvi (bevei/bevetti). rem comparvi (comparii/ comparsi). colga. part. pres: berrei. compariamo comparite. pass: attinto. bevemmo. Auxiliar: avere. cogliereste. chiedesti. cadrai. a face impresie bună . coglierà. cademmo. coglieresti. a încuia . cogli. colsero . pass. compi (compisci). coglieranno . compaia (comparisca). cede (cedette/cesse). compite. pres: compaio (comparisco). cingere — a încinge . e edere — a ceda. chiudemmo. pas. compiangere — a deplînge. coglieste. Auxiliar: avere. compiono (compiscono) . cogliate. pass. colgono . attin­ gesti. cadrebbe. cogliamo. ind. chiusero. pres: colgo. berrebbe. part. coglierebbe. coglierai. cong. (vezi volgere). cogliesti. berranno . bevvero (beverono / bevettero) . Auxiliar: avere (cînd e tranzitiv). chiudere — a închide . compaiano (compariscano) . pass: comparso. ind. bevve (beve / bevette). bere — a bea. pass. compari (comparisci). rem: caddi. part. berresti. (vezi venire). cogliamo. cingesti. berrai. coglie. cadrebbero. coglierebbero . comparimmo. coglieremmo. essere (dacă este reflexiv). pres: compio (compisco). part. berremmo. chiesero. compare (comparisce). comparvero (comparirono/comparsero) . compisti. cadremo. a renunţa. cadesti. cadeste. cingemmo. chiese. coglieremo. comparire — a apărea. a cere . cogliemmo. pres: colga. avvolgere — a înfăşură. Auxiliar: avere. eadere — a cădea . commettere — a comite. futuro: berrò. comparve (comparì/comparse). cadrà. chiedeste. pass. cederono (cedettero/ cessero) . pass: colto. Auxiliar: avere. compie (compisce). rem cinsi. chiedere — a întreba. compariate. (vezi mettere). a împlini . pres: cogliente. cedemmo. bevesti. cóhdiz. coglierete. ce­ desti. Auxiliar: avere. rem: chiesi. cong.attingere — a atinge . part. Auxiliar : avere. pass. pres: coglierei. Auxiliar: avere. compaiono (compariscono) . chiudeste. cinsero. rem: colsi. attinse. pass: bevuto. (vezi muovere). part. Auxiliar: essere. comparisti. berrebbero. colgano . pres: compaia (comparisca).

gerundio: compiendo . compia (compisca). condu­ cesti. conduci. (vezi prendere). rem: conclusi. pass : corretto. copre. Auxiliar: avere. rem: coprii (copersi). consistè (consistette). pass: conosciuto. coprirono (coprsero) . part. part. Auxiliar: avere. comprimemmo. condurreste. co­ nobbe. concessero . 164 . comprendere — a înţelege. compissi (compiessi). a conţine. coprire — a acoperi. coprì (coperse). Auxiliar: avere. a călăuzi. consistere — a consta. conducemmo. concedeste. Auxiliar: essere. Auxiliar: avere. pass: concesso. conduceste. part. pass. concedere — a acorda. (vezi fondere). pass. coprono . conclu­ desti. pres: condurrei. correggesti. ind. rem: condussi. (vezi porre). ind. a presa . concepire — a concepe . correggeste. ind. compissimo (compiessimo). conducono. part. Auxiliar : avere. concedesti. a şti .compiste. pass. consistemmo. condurremmo. Auxiliar: avere. (vezi vincere). compia (compisca). consisteste. corresse. a admite . compiate. a cuprinde. rem : conobbi. cong. compiamo. conoscemmo. part. con­ duce. compiano (compiscano) . copristi. Auxiliar: acere (dacă e tranzitiv). conosceste. part. cong. essere (dacă e intranzitiv). compiste (compieste). part. rem: concessi. pass: coperto. concepi­ sce. Auxiliar : avere. Auxiliar: avere. compia (compisca). pass: compiuto sau compito. concepiamo. part. con­ durrebbero. 'pres: conduco. imperativo: compi (compisci). coprite. coprimmo. contraddire — a contrazice. imperf: compissi (compiessi). conducete. comprimere — a comprima. concesse. convincere — a convinge. copriste. condussero. pass. Auxiliar : avere. pass: concluso. comporre — a compune. pass: consistito. pass. condiz. conoscesti. concepiscono . compite. "compisse (compiesse). corressero . concepisci. compressero. condurresti. concluse. compiano (compiscano) . consistesti. (vezi dire). concedemmo. Auxiliar: avere. consisterono (consistettero). condusse. rem: consistei (consistetti). rem: compressi. compirono . pass. pass: condotto. comprimeste. conclusero. com­ primesti. a conclude. pres: compia (compisca). compiamo. correggemmo. concludemmo. pass. pres: copro. concepite. pres: concepisco. condurre — a conduce. confondere — a" confunda. Auxiliar: avere. conoscere — a cunoaşte. concludeste. part. copriamo. part. conduciamo. correggere — a corecta . copri. condurrebbe. pass. Auxiliar: avere. conobbero. concludere — a termina. pass: concepito/concetto. pass: compresso. rem: corressi. compresse. Auxiliar: avere. compisse­ ro (compiessero) .

cucite. pres: cucia. ind. dava. part.' diranno . diresti. a parcurge. diamo. desti. danno . part. dicono . essere (dacă e intranzitiv). Auxiliar: avere. pass. desse. dipingeste. imperf: dicessi. darai. costruì (costrusse). darebbero . part. decisero. cong. (cociamo). dissero . imperf: cuocevo. diciamo diciate. delusero. dicessero . dicevi. pres: cuocio. . costruire — a construi. pass. part. difendesti. cuocete (cocete). fature: darò. costruimmo. dicessimo. cuce. crebbero. cuoce. ind. disse. crebbe. dia. decideste. pass: deciso. decidemmo. Auxiliar: avere. pres: direi. difendem­ mo. cresceste. decidere — a hotărî . diate. cong. ind. rem: cossi. Auxiliar: essere (cînd este tranzitiv). cuociono . diamo. deludesti. pass: dipinto. direbbe. dà. dite. costruirono (costrussero) . deluse. dicevano . rem: crebbi. date. diceste. cociamo. pass: corso. deludere — a dezamăgi . Auxiliar: avere. pres: darei. cuocia. rem: difesi. cocesti. dicessi.correre — a alerga. darete. davate. cong. cuoeiamo. dare — a da. part. futuro: cuocerò (cocerò) etc. deste. cucire — a coase. pres: cocente. (vezi scrivere). rem: diedi • (detti). pass. a zice . davi. daremo. Auxiliar: avere. diede (dette). costruiste. rem: decisi. costruisci. a străbate. pass. cucia. cuoci. part. dire — a spune. Auxiliar: avere. corremmo. imperf: dicevo. costruite. imperativo: da' (dai). cocemmo. rem: costruii (costrussi). . dipingere — a picta . daranno . pass: difeso. cond. direte. dessero . rem: dissi. dessi. dirai. dica. diano . pass. avere (dacă e intranzitiv). cuciamo. rem: delusi. ind. dicevamo. diciamo. pres: do. dareste. diedero (dettero). pass: costruito sau costrutto. preş: costruisco. dice. dicano . diceste. euoeiano. dici. condiz. pass. (cocevo) etc. decise. date. pass: cresciuto. pres: ciocia. Auxiliar: avere. Auxiliar avere. Auxiliar: evere (dacă e tranzitiv). ' cuciono . ind. pres: dico. pass: dato. dia. cong. . cucia. costruiscono . pass. dipingesti. difendere — a apăra . a se mări . pass: deluso. costruisti. costruiamo. (vezi fondere). dicevate. part. rem: corsi. davamo. pass. crescemmo. davo. darà. corsero. cociate. diremo. imperf. part. part. dessimo. Auxiliar: avere. direste. imperf: dessi. darebbe. dicemmo. Auxiliar: avere. Auxiliar: avere (cînd exprimă acţiunea în sine). cuocia. pass: cucito. preş: cucio. dai. diffondere — a răspîndi. part. corse. cuocere — a coace . difendeste. pass. dipinse. coceste. corresti. costruisce. pres: dia. decidesti. difesero. part. demmo. dipin­ gemmo. pres: dica. a curge. dica. daremmo. cuci. cong. futuro: dirò. correste. a găti . deludem­ mo. essere (cînd scopul acţiunii este exprimat sau subînţeles). cosse. deludeste. cossero . diano . descrivere — a descrie. pass: cotto sau cuociuto. difese. diamo. cuciano . rem: dipinsi. daresti. dipinsero. cong. a oferi . diceva. pass. dicesse. direbbero . cuciamo. dicesti. crescesti. davano . deste. a clădi . crescere — a creste. dia. diremmo. . cuciate. dirà.

pass. pres: mi dolgo. condiz. si dolgano . rem: diressi. rem: divisi. dissolvemmo. distrussero. dogliamoci (doliamoci). vi dolete. dirigere — a conduce. ti dolessi. distinse. si dorrebbero. pass. Auxiliar: avere. cong. Auxiliar : avere. dividere — a împărţi. Auxiliar: avere. pass discusso. ci dorremmo. Auxiliar: avere. doverono (dovettero). cong. elidere — a elida . a regreta . si dolesse. si dorrà. emerse. discussero. part. si dorranno . passi emerso. imperf: mi dolessi. dovrà. devono (debbono). pass: d e t t o . part. futuro dovrò. vi doleste. dirigemmo. ind. vi dorreste. essere. deva (debba). pass. dite. pass. ind. part. dividesti. ind. emergemmo. Auxiliar: essere. elidemmo. dicano . part. si dorrebbe. pres: deva (debba). dolendo (dolendosi). rem: distrussi. dissolveste. distinguere — a distinge . part. emergere — a ieşi/(a pluti) la suprafaţă. si dolse. pres: empio. -elise. divisero: part. part. Auxiliar: avere. elisero . Auxiliar: avere. emersero . si duole. ti dorresti. ci doliamo (dogliamo). empie. emergesti. vi doliate (dogliate). distingueste. diciamo. ci dolessimo. press dovrei. ti dolesti. dovemmo. empite. si dolga. si dolgano . dolere (dolersi) — a durea . discutesti. distinsero. dirigeste. rem. part. dovreste. rem: dovei (dovetti). distruggemmo. diresse. divideste. dovresti. empiere sau empire — a umple . dica.) a se ivi. futuro: mi dorrò.i emersi. dissolvere — a dizolva. dovrai. discusse. empi. vi doleste. doveste. dovranno. part.devi. dovremo. empiono . dobbiamo. distruggere — a distruge . pass. deve. distinguemmo. rem: empii (empiei). elidesti. pass: dissolto/dissoluto (rar). dovremmo. pres: dolente (dolentesi) . pass. empisti (empie16» . pass. pass: dovuto. imperativo: duoliti. gerundio: dicendo. avere. si dolga. dispiacere — a displăcea. pass: distrutto.imperativo: di'. discutemmo. dobbiamo. rem: distinsi. deva (debba). dissolse (dissolvè/dissolvette). a despărţi. condiz. dovè (dovette). pass: doluto (dolutosi). distruggesti. rem: mi dolsi. distruggeste. elideste. part. (vezi piacere). a dirija .. Auxiliare: essere. dovrebbe. vi dorrete. ti dorrai. rem: discussi. diressero. pass. Auxiliar: avere. pass: eliso.) dissolvesti. pres: mi dolga. si dolgono . emergeste. empiamo. part. si dolessero . dovere — a trebui. (fig. devano (debbano). dovesti. dobbiate. pres: devo (debbo). pass diviso. dividemmo. pass: diretto. dovreb­ bero . rem: dissolsi (dissolvei/dissolvetti. doletevi. pres: mi dorrei. pass: distinto. a regreta. ti dolga. cong. dovrete. ci dorremo. discutere — a discuta . dirigesti. di­ vise. pass. ci dolemmo. rem: elisi. preş: dicente. distrusse. dissocerò (dissolverono/dissolvettero) . ci doliamo (dogliamo). pass. part. Auxiliare : avere. ti duoli. part. si dolsero. pass. dovete. distinguesti. discuteste. Auxiliar: essere. Auxiliar: avere.

fungere — a îndeplini o funcţie (provizoriu) . rem: feci. esprimmemo. fareste. faremmo. pass. esegua (eseguisca). part. giaci. empiremmo. pass rem: esplosi. (vezi porre). imperativo: fa' (fai). giacemmo. ind. farebbe. fingere — a închipui. gerundio: facendo. empissero . faceste. pass : fuso. pres: esegua (eseguisca). esaurisce. pass: esaurito (esausto). giacete. pass. pass: esatto. fate. empiste. cong. esaurire . pvss. part. eseguiate. empiremo. part.r a epuiza. esporre — a expune. esplodemmo. Auxi­ liar: avere. pass. faccia. part. facessimo. ind. fanno. cong. cong. farà. a conjuga .) a declina. esigerono (esigettero) . pass. facciano. rem: espressi. funse. pres: facente. farebbero. giacciamo (giaciamo). facessi. fletterono (flessero) . Auxiliar: avere. empimmo. esigè (esigette). pass. fletteste. faceste. facevate. empiresti. faceva. Auxiliare: avere sau essere. fungemmo. imperf: facessi. Auxiliar: avere.) . cong. esauriscono . a istovi . part. facciate. giaccia. Auxiliar: avere. fai. esigesti. empirà. ind. esegui (eseguisci). pres: empia. empisse. rem: fusi. esplodere — a exploda. fondeste. pass: funto (rar). esplose. part. fare — a face. farete. fondesti. esigere — a cere. pres: eseguo (eseguisco). esegua (eseguisca). pres. (gram. faresti. part. Auxiliar: avere. giacque. faccia. imperf: facevo. giacere — a zăcea . empirebbero . faranno. fingeste. empirai. finsero. faccia. empiamo. facemmo. giacquero . giacciono . fondemmo. fungeste. fecero. rem: giacqui. pass: espresso. condiz.sti). flettere — a îndoi . futuro: empirò. giaccia. finse. Auxiliar : avere. empirebbe. facevano . facciamo. empia. pass. facciamo. fingemmo. esplodeste. farai. empiranno: cong. pass. empirete. esprimesti. a turna In forme (bronz etc. cong. gerundio: empiendo. eseguite. eseguiamo. empissimo. esauriamo. pres: faccio (fo). facesse. futuro: farò. facevi. condiz. fuse. fun­ gesti. a se preface . Auxiliare : avere. pass: esploso. pres: farei. pres: giaccio. empì (empiè). espressero. esigeste. empiste. part. fate. part. facevamo. Auxiliar: avere. fondere — a topi. flettemmo. esegue (eseguisce). empia. rem: flettei. esplosero . giaceste. a pretinde . pres: faccia. flette (flesse). finto. facesti. eseguano (eseguiscano). empiate. esaurite. pass: empito (empiuto). ind. (flessi). empirono (empierono) . empiano . esaurisco. facessero . faremo. espresse. eseguono (eseguiscono) . giacesti. empireste. flettesti. giacciamo 167. esplodesti. facciamo. pre$: giaccia. fece. part. giace. . empissi. fa. fusero . esprimere — a exprima. rem: esigei (esigetti). pass: fatto. rem: finsi. pass. eseguire — a executa . esigemmo. Auxiliar: avere. essere. part. imperf: empissi. Auxiliar: avere. facciano . Auxiliar: avere. fingesti. eseguiamo. rem: funsi. funsero . pass: flesso. pres: empirei. a imagina . esaurisci. esprimeste.

morirai (morrai). moristi. muoiono . mossero. rem: munsi. pass: goduto. mettere — a pune . a pricepe. avere. pass: morso. invademmo. rem: morsi. pass: insistito. inghiottono (inghiottiscono) . nascem­ mo. rem: invasi. Auxiliar: avere. morite. rem: giunsi. interrompere — a întrerupe. mordem­ mo. inghiotta (inghiotisca). pass: nato. (vezi tenere). inghiottiate. intendere — a înţelege. muovere — a mişca . pass: giunto. inghiotta (inghiottisca). invasero. rem: morii. Auxiliar: avere. moveste. moriste. giacciate (giaciate). godremmo. rem: mossi. Auxiliar: avere. insistemmo. Auxiliar: avere. mordeste. giacciano . invadere — a invada. mungesti. pass. Auxiliar: avere. part. inghiottiamo. insistere — a insista. pres: inghiotto (inghiottisco). pass: letto. mordesti. (vezi tendere). part. pass. pass. Auxiliar: avere. morire — a muri . morse. morsero. lesse. moriamo. rem: misi. leggere — a citi . rem: lessi. inghiottiamo. movesti. Auxiliar: essere. introdurre — a introduce. nacque. pass: munto. imperativo: giaci. invase. metteste. Auxiliar: avere. pres: muoio. mungemmo mungeste. giungemmo. a năvăli . mettesti. invadesti. ind. munseo. rem: nacqui. inghiottano (inghiottiscano). inghiottire•— a înghiţi . Auxiliar: avere. giunse. mise. muori. part. giacete. pres: godrei godresti. morirà (morrà) moriremo (morremo). pass: giaciuto. pass. part. godrete. insistesti. leggesti. muoia. nasceste. nacquero. muoia. giacciamo (giaciamo). pass. insisterono (insistettero) . inghiotte (inghiottisce). pass. morimmo. 168 . part. giungere — a ajunge . . pass: invaso. godranno . inghiottiamo. futuro: godrò. inghiotta (inghiottisca). futuro: morirò (morrò). (vezi venire). godere — a se bucura de. condiz.(giaciamo). mosse. mordere — a muşca . Auxiliar: avere. pass: morto. giungesti. nascere — a naşte . Auxiliar: essere. giacciano . part. congpres: muoia. giunsero. part. inghiottano: (inghiottiscano). Auxiliar: avere. cong. part. pass. pass: messo. giungeste. Auxiliar: avere. part. morirete (morrete). Auxiliar: avere. gerundio: morendo. imperativo: inghiotti (inghiottisci). leggemmo. pass. Auxiliar: avere.-invadeste. intervenire — a interveni. pass: mosso. rem: insistei (insistetti). Auxiliar: essere. morirono . godrai. godrebbero. mettemmo. pass. (vezi rompere). in­ sistè (insistette). muore. insisteste. part. moriranno (morranno) . pres: inghiotta (inghiottisca). misero. godrebbe. inai. movemmo. muoiano . part. Auxiliare: essere. inghiottite. (vezi condurre). inghiottite. mungere—a mulge: pass. giaccia. morì. Auxiliar: essere. godreste. munse. moriamo. godrà. pres: morente. nascesti. moriate. godremo. a păstra. leg­ geste. inghiotti (inghiottisci). part. mantenere — a menţine. part. lessero.

part. Auxiliar: essere. part. noceresti. nocque. occorrere — a trebui. parete. parremmo. parremo. noceranno . piacciamo. nuocere — a dăuna. pres. pres: paio. pass. nocevate. nocesse. paressi. par­ vero . paressimo. gerundio: nocendo (nuocendo). paressero . offrire — a oferi . pres: nocerei. nociamo. pass: offerto. presi noccio (nuoccio). gerundio: parendo. piacesti. rem: nocqui. part. nascondeste. ofrirono (offersero) . nocete (nuocete). pass. pass.. noceva. (vezi correre). persuase. nocquero . persuadesti. opporre — a opune. nocete. parrai. cong. Auxiliar: avere. 169 . part. pres: parto. piaccia. Auxiliar: avere. persuadere — a convinge . piacere — a plăcea . ind. piaccia. pass: piaciuto. pres: offrente (offerente) . pa­ iono . pres: paia. pass: persuaso. paia. parresti. pass: parso. cong. piacete. persero (perdettero/perderono) . pareste. nuoci. parranno . ind. pres: piaccio. paremmo. nocessimo. offendesti. offrì (offerse). condiz. nuociate. pres: parrei. parrà. (piaciamo). rem: piacqui. parti. perdesti. piace. pres: nocente . rem: persuasi. persuasero. partiamo. pass. persuadeste. persuademmo. paiamo. partono. offriste. partire — I — cu sensul de a pleca se conjugă astfel la ind. piaccia. nuocciano . Auxiliar: essere. imperativo: nuoci. noceremo. perse (perdette/perde). imperf: nocessi. pres: partisco. paiamo. offrimmo. piacciate (piaciate). offese. parrete. noceste. nuoccia. pareste. nascosto. offendemmo. rem: ofrii (offersi). nocevi. cong. paiano . partite. nocevano . noeerebbero . (vezi tenere). nocessi. futuro: parrò. paresti. paia. pres: nuoccia. pass. Auxiliar: essere. pass.nascondere — a ascunde . nascose. offristi. nocevamo. parrebbe. part. parreste. partiscono. piacque. nocessero . piacciamo. cong. partiamo. piacciano . Auxiliar: avere. imperf: nocevo. paresse. part. Auxiliar: avere. nocemmo. part. nocerete. ottenere — a obţine. nocerai. ind. perdemmo. perdere — a pierde . pass. pass. parrebbero . rem: persi (perdetti/perdei). nocesti. offendere — a jigni . offesero . pres: piaccia. noceremmo. nuoccia nuociamo. Auxiliar: essere. offendeste. nocerà. imperativo: piaci. part. piacemmo. piaceste. pare. pass. pass. futuro: nocerò. nuoce. nocciono (nuocciono) . piaci. (nuociamo). partisci. part. nuoccia. nascondemmo. Auxiliar: avere. paiate. piacete. nocerebbe. part. nociamo. rem: parvi (parsi). condiz. nascosero. cong. II — cu sensul de a imparti se conjugă astfel la ind. part. a păgubi . rem: nascosi. (vezi porre). nascondesti. parve. rem: offesi.: perso (perduto). piacciono . piacciano. Auxiliar: avere. perdeste. Auxiliar: avere. pari. Auxiliar: essere. parte. nocereste. imperf: paressi. piacciamo (piaciamo). piacquero . pass: offeso. parere — a părea . Auxiliar: avere. pass:nociuto (nuociuto). partisce. nuocciano . partite. parvente. noceste.

pres: possa. pretendeste. pres: posso. pone. produceste. part. imperativo: poni. pass. produrre — a produce . potreste. porgesti. poniamo. produrranno . prendeste. futuro: produrrò. part. provve170 . presunsero (presumerono/presumettero) . porgemmo. poteste. pass: proceduto. ponete. ind. (vezi vedere). (vezi vedere). producete. procedeste. può. ind. Auxiliar: avere. poneste. porremo. presumeste. pongano. (vezi venire). rem: produssi. potesti. condiz. Auxiliar: avere. premeste. part. (vezi venire). a pune. pass. porreste. porremmo. potresti. rem: pretesi. condiz. pongano . Auxiliar: avere. rem: procedetti. a întinde. premè (premette). rem: premei (premetti). porrete. potè. prendere — a lua . piangeste. Auxi­ liar: avere. Auxiliar: avere. procedere — 1. presumemmo. premerono (premettero) . futuro: potrò. Auxiliar: avere. porsero . produrrebbero . potremmo. part. produciamo. poni. porrebbe. prevenire — a preveni. piansero. Auxiliar: essere sau avere. potranno . pres: ponente. a umbla). a crede . ponete. potete. presumesti. part. potere — a putea . potrai. Fac excepţie: futuro: prov­ vedere. pass: premuto. produrremmo. prememmo. provvederai. provvederemo. prese. ponemmo. presunse (presumè/presumette). pote­ vano . Auxiliare: avere (cu sensul de a proceda). produce. potrete. pretendemmo. 2. produrresti prrodurebbe. possa. porresti. imperf: potevo. rem: presunsi (presumei/ presumetti). pose. poniamo. provvedere. pass: potuto. produrrete. procedettero . Auxiliar: avere. puoi. condiz. procedesti. rem: potei. essere (cu sensul de a merge. a da. Auxiliar: avere. part. posero . rem: piansi. rem: posi. ponesti. poterono . pres: potrei.pass. porrà. a oferi. a merge. porrai. presero. piangesti. pass: preteso. produrreste. provvederete. ponga. prendemmo. prevedere — a prevedea. procedemmo. potrebbe. porrebebro . part. poteva. rem: porsi. rem: presi. presumere — a presupune. porgeste. ponga. potemmo. piangemmo. produrrà produrremo. potrebbero . potremo. part. Auxiliar: avere. pomate. porre — a aşeza. possano . pass. possiamo. cong. premere — a apăsa. pass: posto. produssero . pres: produco. pass. poniamo. pass. porse. prendesti. potevi. pres: produrrei. pass: porto. pres: potente . Auxiliar: avere. pre­ mesti. provenire — a proveni. producono. futuro: porro. pass: preso. producemmo. produci. a proceda . pres: ponga. potevate. ponga. procedette. pretendesti. pongono . pianse. possono . a presa. porranno . produsse. part. part. potrà.piangere — a plînge . pass: prodotto. provvedere — a procura. cong. Auxiliar: essere. possiate. part. potevamo. produrrai. pretese. pass. possa. a umbla . part. porgere — a prezenta. ind. pass. pretesero . pretendere — a pretinde . pres: porrei. pres: pongo. pass: presunto. pass. possiamo. pass: pianto. pass. producesti.

redigemmo. pres: rimarrei. provvedereste. part. pass: redento. provvederebbe. part. riduce. radesti. pass. ridurrà. rem: rasi. 171 ( . pass. Auxiliar: avere. rimani. pass: risoluto sau risolto. condiz. part. rimanere — a ramine . resistesti. riducono . Auxiliar: acera. pass. rimasero . ridurremmo. rendere — a restitui. ind. rimarrebbe. raccogliere — a aduna. rem: punsi. rimanete. ridussero . rimarrai. riducete. redense. radere — a rade . Auxiliar. pungeste. rem: risi. part. (vezi cogliere). rem: ressi. Auxiliar: avere. rimanesti. rem: ridussi. riduciamo. rimaneste. futuro: ridurrò. pass. pungesti. rimarrà. pass. risolvere — a rezolva. rimaniamo. punse. provvederebbero . rideste.deranno . Auxiliar : acere. riduci. riso. pass. rispondere — a răspunde. part. Auxiliar: avere. pass. pass. risolverono (risolvettero/risolsero) . rem: redensi. ridurranno . risolvè (risolvette/risolse). pres: rimanente. rimarranno . Auxiliar: avere. redensero . rese (rendè/rendette). part. ind. ridurrete. rimangano . resistere — a rezista. Auxiliar: avere. rispose. rimarresti. resse. (renderono/ rendettero). cong. ridurreste. riduceste. pass: retto. ressero. rem: resi (rendei/rendetti). risposero. ridurrebbe. rimase. rimane. redigere — a redacta . redimeste. rem: redassi. rem: rimasi. rendeste. Auxiliar: avere. rimarrete. rase. part. pass: resistito. rademmo. punsero. provvederemmo. a reduce la. redassero. a susţine. riducemmo. pass. rimanemmo. radeste. part. part. Auxiliar: essere sau avere. ridurrebbero . condiz. pass: ridotto. pass: risposto. pres: rimango. risolveste. Auxiliar: essere. essere (dacă este reflexiv). pungemmo. part. rendemmo. rimaniamo. rimaniate. rimarreste. a elibera. (vezi asstimere). pres: riduco. part. reg­ gemmo. pass. ridurresti. rem: risposi. redigeste. rimarremo. rispondeste. rispondesti. pass. provvederesti. redigesti. riassumere — a rezuma. pass: rimasto. reggere — a ţine. ridesti. a împunge . ridurrai. reggeste. pungere — a înţepa. redimesti. part. pass. redimemmo. resistemmo. Auxiliare: avere.: avere. rimanete. imperativo: rimani. pass: punto. rimanga. raserò . futuro: rimarrò. rem: resistei (resistetti). ridusse. ren­ desti. rimarrebbero . resisterono (resistettero) . rispondemmo. a strìnge. rimangono . part. pass. ridurre — a restrìnge. ridere — a^ rìde . rimaniamo. Auxiliar: avere. pass: redatto. resìstè (resistette). riducesti. ridemmo. Auxiliar: avere. redimere — a răscumpăra. pres: rimanga. risero. pass: reso. pass: provvisto. pres: provvederci. ridurremo. condiz. risolvesti. resisteste. redasse. rem: risolvei (risolvetti/risolsi). part. rimanga. risolvemmo. pres: ridurrei. Auxiliar: avere. a reda . rimanga. rimarremmo . pass: raso. rise. reggesti. rimangano . resero .

sceglieranno. pass. so­ gliamo. cong. Auxiliar: essere. solevi. pass. salite. saprebbe. scegliesti. cong. rem. avere. sali. sceglierete. sogliate. 172 . sapere — a şti. futuro: scioglierò. sciolga. ind. sciolgono. scegliate. ruppero. sapesse. Auxiliare: essere. sceglierebbero . scio­ glie. solevano. scioglierà. suoli. part. scioglieranno. scelga. pres: salga. imperf: scegliessi. part. sapremmo. pres: sapiente. imperf: sapevo. indie. solessero. soleste. sappiamo. rem: sorsi. sceadere — a coborî. soffrire — a suferi. soffrirono (soffersero). pres: sciogliente. pres: scelga. sciogliamo. sceglie­ rebbe. sapessimo. scegliessimo. part. saprai. sapranno . Auxiliar: avere. sorgesti. sapessero. pres: scelgo. sappiate. pass: sceso. saliamo. pres: salgo. ruppi. cong. pres: so. Auxiliar: avere. solere — a (se) obişnui. Auxiliar: acere. Pentru cele­ lalte timpuri se foloseşte conjugarea lui essere solito.rompere — a rupe . sogliamo. sale. rompemmo. cong. saprà. sappiamo. pres: sciolga. sapeste. sanno . sciogliesti. rem: soffrii (soffersi). Auxiliar : avere. sapreste. sapresti. scegliere — a alege. pass. seppe. soffrimmo. pres: sceglierei. scendesti. sceglieste. pass: sofferto. sceglieva. solessimo. sapessi. sapevano . scendeste. sorridere — a surîde: (vezi ridere). salgono. scendemmo. sai. Auxiliar: avere. solesse. sapemmo. sceglievano. pass: sorto. sapeva. part. solessi. solevamo. salga. salga. scegliete. scesero. sorsero. solete. sappia. pass. Auxiliar: avere. scegliereste. seppero. sorgeste. part. scioglierete. pass: rotto. scegliessero. sapremo. salga. imperf: solessi. sorse. scelgano . ind. scioglierai. imperativ» : scegli. scegliete. pass. a afla. sceglievate. sorgemmo. rem: sciolsi. sciolse. soffriste. soffrì (sof­ ferse). gerundio: solendo. scelgano. sogliano (solgano): cong. scegliessi scegliesse. ind. pres: soglio (solgo). condiz. pres: sciolgo. condiz. sceglieremmo. acere. sceglievi. salgano. a dezlega. scioglieste. scelse. scegliamo. salire — a urea. sceglievamo. salite. saprebbero. (vezi tenere). futuro: saprò. scegliemmo. imperativo: sappi. scegliamo. sogliono . sciogliete. sostenere — a susţine. sceglieresti. soffristi. sappiano . soglia (solga). scese. pass. scelsero. a sui. sapeste. soglia (solga). sorgere — a se ridica. sapevamo. pres: scegliente. a sparge . sapevate. a se înălţa. scelga. saliamo. cong. sciolgano. sciogliate. soleva. cong. sciolga. rompesti. scelgono . scelga. salgano. Auxiliar: avere. impe­ rativo: sali. imperf: sapessi. scegliamo. sciogliamo. futuro: sceglierò. sceglie. sapete. ind. sapevi. sceglierai. pass: saputo. suole. pass: sciolto. sappiate. pass. part. sceglieste. rem: seppi. sceglierà. part. ruppe. Auxiliar: essere. imperf: solevo. pass: scelto. sceglieremo. sciogliere — a desface. scegli. sciogli. scioglieremo. sappia. part. cong. pres: soglia (solga). sapesti. rem: scelsi. part. part. sappiamo. pres: saprei. saliate. sciolsero. pres. sciogliemmo. sa. imperf: sceglievo. sappiano. sappia. saliamo. saprete. rem: scesi. rompeste. sole­ vate.

ind. togliessi. tenemmo. stiamo. togli. Auxiliar: essere. pres: spenga. part. Auxiliar: avere. togliessero. tenesse. irnperf: togliessi. spingeste. taceste. tenga. stavano. stava. tendeste. imperativo : tieni. spingere — a împinge. strinse. pres: tolga. Auxiliar: essere. sta. stavamo. terresti. irnperf. part. stemmo. pass: spento. tenessi. part. toglierebbe. toglieremmo. spegneva. pres: tengo. spese. rem: successi (succedei/succedetti). stia. spegniamo. pass: speso. tendere — a întinde. spendeste. tennero.sparire — a dispărea. stiamo. tendesti. imperativo: sta' (stai). spegniate. tacete. ind. steste. part. cong. stringesti. pass. condiz. cong. teniamo. toglie. stringere — a strìnge. spegne. spegnere — a stinge. spegnerai. taccia. spegnerà. spengono . toglieste. rem: tesi. tace. taciamo. spegnesti. spenga. rem: spensi. spesero. togliete. stesti. pass. successero (succederono/succedettero) . staranno. pass. stette. pass. Auxiliar: avere. stettero . staremmo. pres: taccia. a trage. ind. taccia. condiz. staresti. spendere — a cheltui. pass: stato. spinsero: part. stringeste. preş: sparisco. terrebbero . terremmo. tacque. successe. stiano. sparì. taci. rem: spesi. ind. terreste. to173 . cong: stessi. stanno. cong. tacciano. pres: taccio. spegnemmo. tenga. tolse. spegni. strinsero. rem: strinsi. stareste. spenga. cong. part. rem: tacqui. spegnevamo. togliamo. starete. terranno. state. tacciano. tolga. spense. togliamo. tenessimo. taccio­ no . rem: sparii. irnperf: tenessi. spinse. stare — a s t a . tolgano. ind. rem: tolsi. tolgono. taccia. cong. tegliate. spegnevi. spegniamo. pres: toglierei (poetic torrei). pass. sparisti. stiano. spariscono. spegneste. futuro: terrò. imperativo: taci. pres: terrei. ind. tengano . irnperf: stavo. succedesti. starebbero. starà. togliere — a lua. part. spendemmo. tenga. pres: stia. tacemmo. tenne. stia. pass: sparito. rem: tenni. a urma. tolsero. stia. tieni. spegnerete. succedere — a succeda. tacquero . tesero. succedeste. terrà. tengano. tenete. rem: stetti. stesse. pass: taciuto. pass: spinto. spingesti. stavate. starai. sparisci. tenessero. taciamo. pass. pass. pass: stretto. Auxiliar: avere. condiz. stringemmo. pres: sto. tiene. toglieste. part. starebbe. teneste. pass: tenuto. state. succedemmo. pass. pres: tenga. spengano. stessero. terrete. sparisce. ten­ demmo. Auxiliar: avere. tacete. togliessimo. tese. spariste sparirono. spensero. staremo. pres: spengo. stai. gerundio: stando. sparimmo. Auxiliar: avere. irnperf: spegnevo. teniamo. ternate. spegnete. stiate. pass. (succede/succedette). cong. tacesti. taciate. terrebbe. togliemmo. spegnevate. rem: spinsi. tenesti. pass: teso. Auxiliar: avere. terrai. stavi. futuro: spegnerò. togliesti. spingemmo. spendesti. part. toglieresti. stessi. togliesse. pass: successo (succeduto). futuro : starò. tengono. spegneranno . Auxiliar: essere. spegneremo. taciamo. cong. pass. terremo. part. tacere — a tăcea . steste. teniamo. teneste. stiamo. spegnevano . sparia­ mo sparite. tolga. stessimo. pres: tolgo. pres: starei. tenere — a ţine. Auxiliar: essere. tenete. pass.

vedemmo. viene. tradurresti. traiamo. togliete. udiremmo. vediamo. udiate. imperf: traessi. udivano . traducemmo. udirebbe. traete. cong. trarreste. condiz. imperativo: togli (familiar to'). venite. trarresti. vedete. part. trarremmo. pass. tradussero. valse. odano.vedeste. condiz. trarrete. veda. valemmo. escono. uscire — a ieşi. videro . trarremo. Auxiliar: avere. trae. traevano. part. pass: valso. vedano. pass. pres: vedrei. traeste. traete. traduce. pres: tragga. tra­ durrà. tradurremo. tradurremmo. vedesti. vedremmo. valga. udiranno (udranno). vediate. vedrebbe. udire — a auzi. vide. ind. usciate. veda. rem: trassi. vedono (veggono). uscite. traduceste. udiva. condiz. oda. udimmo. ind. pass: visto (veduto). vedi. traeste. traevate. udiste. ind. part. imperativo: odi. udiamo. tradurreste. ind. traducete. traggano. part. venire — a veni. Auxiliar: avere. preş: togliente. rem: udii. pres: vengo. ina. part. vali. cong. varremmo. valiate. udirà (udrà). traessimo. traevamo. usciamo. tradurrebbe. udite. udiresti. vedrebbero . pres: valgo. pass. rem: venni. Auxiliar: avere. Auxiliar : essere. valere — a valora. pres: traente. tradurrebbero . valiamo. cong. rem: vidi. tolgano. traeva. trai. trarrà. veniste. pres: oda. condiz. togliamo. trarrebbe. udirete (udrete). ind. pass: t r a t t o . cong. traducono. pass: tradotto. valiamo. varreste. traiamo. udivamo. varrete. vieni. usciamo. tradurrete. pass. vale. varresti. traiate. vedresti. trarranno. pres: udirei. udissi. varranno. udirono. valiamo. veniamo. udiamo. pass: tolto. veda. traemmo. valga. vengono. valgono. traessi. vediamo. tolga. valete. tradu­ ciamo. pres: traduco. futuro: varrò. traesti. vedrete. esci.gliereste. valesti. pass. udivi. 174 . pass: uscito. pass: udito. tradurre — a traduce. varrebbero. pass. pres: esco. futuro: vedrò. trassero. vede. Auxiliar: avere. val­ sero. odono. pres: varrei. Auxiliar : essere. udiste. odano. traggono. vedrai. pres: odo. rem: valsi. Auxiliar: avere. cong. valeste. valgano. vedrà. valgano. pres: trarrei. vedranno . vennero. udite. trarre — a trage. udiremo (udremo). tragga. udisse. ge­ rundio: traendo. traessero. tragga. escano. traduci. vedere — a vedea. pres: tradurrei. udissero .. a preţui. tradusse. varrai. udissimo. imperf: traevo. vedete. pres: esca. oda. cong. tradurranno. rem: tradussi. ind. varrà. pres: veda. venimmo. odi. part. pres: valente. toglierebbero . futuro: udirò (udrò). part. udirebbero. futuro: trarrò. imperativo: vedi. valete. traiamo. traducesti. futuro: tradurrò. traevi. imperativo: trai. pres: traggo. tradurrai. part. venne. cong. condiz. vedreste. part. udisti. oda. esce. pres: vedo (veggo). valga. ode. tragga. udì. venisti. trarrebbero. udivate. gerundio: togliendo. vediamo. esca. trarrai. udireste. esca. vedano. vedremo. traesse. imperf: udissi. pres: valga. varremo. trasse. varrebbe. traggano. udiamo. udirai (udrai). imperativo: vali. imperf: udivo. part.

pres: veniente. vogliamo. verremo. rem: volsi. volete. vorrete. volse. vivrà. vivremmo. volgesti. imperativo : vieni. pass: venuto. vivremo. volere — a voi. cong. -a — tu te-ai oprit egli si è fermato — el s-a oprit ella si è fermata — ea s-a oprit noi ci siamo fermati. vivesti. verrete. vivreste. pres: voglia. cong. vibrebbero . veniate. venga. part. vuole. pass. Auxiliare : avere essere. part. verreste. vorrebbero. venite. condiz. verremmo. voranno . verresti. vivere — a t r ă i . vissero. verranno. part. vorrebbe.futuro: verrò. vogliamo. vivrebbe. part. Auxiliar: essere. voleste. vorresti. rem: volli. pres: verrei. -e — noi ne-am oprit voi vi siete fermati. venga. a îndrepta. voglia. visse. voglia. pres: volente. vengano. volsero. vogliamo. vorremmo. CONJUGAREA LA DIATEZA REFLEXIVĂ FERMARSI . volgere — a întoarce spre. rem: vissi. vogliano. condiz. vorrai. vorreste. pass: vissuto. serrai. vollero. part. -e — voi v-aţi oprit essi si sono fermati — ei s-au oprit esse si sono f e r m a t e — e l e s-au oprit 175 . pres: vivrei. vivrai. vengano. volle. verrebbe. vorremo. verrà. pres: vorrei. volemmo. vorrà. viveste. volesti. verrebbero . pres: venga. vivresti. vogliate. pass. ind. condiz. pass: volto. pass: voluto. vivranno. vuoi. a vrea. vivemmo. vogliano. vogliate. vogliono. Auxiliar: essere sau avere. veniamo. veniamo. volgemmo. venga. pass. Auxiliar: avere. part. imperativo: vogli.A SE OPRI § 132 INDICATIVO PRESENTE PASSATO PROSSIMO io mi fermo — eu mă opresc tu ti fermi — tu te opreşti egli si ferma — el se opreşte noi ci fermiamo — noi ne oprim voi vi fermate — voi vă opriţi essi si fermano — ei se opresc io mi sono fermato. futuro: vorrò. pres: voglio. futuro: vivrò. vivrete. volgeste. voglia. -a — eu m-am oprit tu ti sei fermato.

-e — noi ne opriserăm voi vi eravate fermati. -a — eu mă io mi fermavo — eu mă opream oprisem t u ti eri fermato. -e —voi voi vi fermavate — voi vă opreaţi vă opriserăţi essi si erano fermati—ei se opriseră essi si fermavano — ei se opreau esse si erano fermate — eie se opri­ seră PASSATO REMOTO io mi fermai — eu mă oprii tu ti fermasti — tu te oprişi egli si fermò — el se opri noi ci fermammo — noi ne oprirăm voi vi fermaste — voi vă oprirăţi essi si fermarono — ei se opriră TRAPASSATO REMOTO io mi fui fermato. -e — noi ne opriserăm voi vi foste fermati. -e — noi ne vom fi oprit IMPERFETTO FUTURO io mi fermerò — eu mă voi opri tu ti fermerai — tu te vei opri egli si fermerà — el se va opri noi ci fermeremo — noi ne vom opri 176 . -a — tu te vei fi oprit egli si sarà fermato — el se va fi oprit ella si sarà fermata — ea se va fi oprit noi ci saremo fermati. -a — eu mă voi fi oprit tu ti sarai fermato. -a — t u te opri­ tu ti îermavi ~ tu te opreai seşi egli si era fermato — el se oprise egli si fermava — el se oprea ella si era fermata — ea se oprise noi ci fermavamo — noi ne opream noi ci eravamo fermati. -a — eu mă oprisem tu ti fosti fermato. -e — voi vă opriserăţi essi si furono fermati — ei se opri­ seră esse si furono fermate — eie se opriseră FUTURO ANTERIORE io mi sarò fermato.TRAPASSATO PROSSIMO io mi ero fermato. -a — tu te opriseşi egli si fu fermato — el se oprise ella si fu fermata — ea se oprise noi ci fummo fermati.

-e — voi vă veţi fi oprit essi si saranno fermati — ei se vor fi oprit esse si saranno fermate—eie se vor fi oprit CONGIUNTIVO PRESENTE (che) io mi fermi — (ca) eu să mă opresc (che) tu ti fermi — (ca) tu să te opreşti (che) egli si fermi — (ca) el să se oprească (che) noi ci fermiamo — (ca) noi să ne oprim (che) voi vi fermiate — (ca) voi să vă opriţi (che) essi si fermino — (ca) ei să se oprească IMPERFETTO (se) io mi fermassi — (dacă) eu m-aş opri (se) t u ti fermassi — (dacă) tu te-ai opri (se) egli si fermasse — (dacă) el s-ar opri (se) noi ci fermassimo — (dacă) noi ne-am opri (se) voi vi fermaste — (dacă) voi v-aţi opri (se) essi si fermassero — (dacă) ei s-ar opri PASSATO (che) io mi sia fermato — (ca) eu să mă fi oprit (che) tu ti sia fermato — (ca) tu să te fi oprit (che) egli si sia fermato — (ca) el să se fi oprit (che) noi ci siamo fermati— (ca) noi să ne fi oprit (che) voi vi siate fermati — (ca) voi să vă fi oprit (che) essi si siano fermati — (ca) ei să se fi oprit TRAPASSATO (se) io mi fossi fermato — (dacă) eu m-aş fi oprit (se) t u ti fossi fermato — (dacă) tu te-ai fi oprit (se) egli si fosse fermato — (dacă) el s-ar fi oprit (se) noi ci fossimo fermati — (dacă) noi ne-am fi oprit (se) voi vi foste fermati — (dacă) voi v-aţi fi oprit (se) essi si fossero fermati — (dacă) ei s-ar fi oprit CONDIZIONALE PRESENTE o mi fermerei ~ eu m-aş opri tu ti fermeresti — tu te-ai opri PASSATO io fi tu fi mi sarei fermato. -a — eu m-aş oprit ti saresti fermato.voi vi fermerete voi vă veţi opri opri essi si fermeranno — ei se vor essi opri voi vi sarete fermati. -a — tu te-ai oprit 177 .

. fermatoci. -a .egli si fermerebbe — el s-ar opri noi ci fermeremmo — noi ne-am opri voi ci fermereste — voi v-aţi opri essi si fermerebbero — ei s-ar opri egli si sarebbe fermato — el s-ar fi oprit ella si sarebbe fermata — ea s-ar fi oprit noi ci saremmo fermati. esserci fermati. -e) PRESENTE fermandosi — oprindu-se (fermandomi. fermatici. fermarci. esserti fermato. -e — noi ne-am fi oprit voi vi sareste fermati. fermandoci. esserci fermati. essersi fer­ mati. fermandoci) PARTICIPIO PRESENTE PASSATO f ermantesi — care se opreşte fermatosi — oprindu-se fermantisi — care se oprese fermatasi fermatisi fermatesi (fermatomi. fermarci) PASSATO essersi fermato — a se fi oprit (esserwi fermato. . fermarti.e . -a . -a — oprindu-se (essendomi fermato. essendoci fermati. -e .) 178 . -e . fermatici etc. -a . essendoci fermato. -a. fermandoci. -e — voi v-aţi fi oprit essi si sarebbero fermati — ei s-ar fi oprit esse si sarebbero fermate — eie s-ar fi oprit IMPERATIVO fermati — opreste-te si fermi — să (se) oprească fermiamoci — să (ne) oprim fermateci — opriţi-vă si fermino — să (se) oprească INFINITO PRESENTE fermarsi — a se opri (fermarmi. essendoci fermati. -e) GERUNDIO • PASSATO essendosi fermato.

godere — a se bucura de: / Malavoglia godevano buona riputazione — Familia Malavoglia se bucura de reputaţie b u n ă . ti.• Observaţii: § 133 Caracteristicile conjugării la diateza reflexivă sînt: a) toate verbele sînt însoţite în cursul conjugării de particulele pronominale atone: mi. se traduc in limba română printr-un reflexiv. litigare — a se certa . La bambina piagnucolava senza dir nulla — Fetiţa se smiorcăia fără să spună nimic. cît şi în poziţie enclitică: non fermarti. fingere — a se preface: Fingeva di non conoscerlo — Se prefăcea că nu-1 cunoaşte. V e r b e c a r e se t r a d u c în l i m b a r o m â n ă p r i n t r . vi. şi la modurile nepersonale: bagnarsi. Avevano disimparato a nuotare — Se dezobişnuiseră să înoate. şi plural). e) la imperativul negativ particulele pronominale se pot afla atît în poziţie proclitică: non ti fermare — nu te opri.u n reflexiv § 134 O serie de verbe care în -italiană nu sînt reflexive. b) particulele pronominale atone sînt în general proclitice:' mi bagno. Ama godere la vita — li place să se bucure de viaţă. bagnandosi. Cosa suecede ? —Ce se întîmplă ?. La mia sorellina gioca col gattino — Surioara mea se joacă cu pisicuţa. traslocare — a se m u t a : / nostri amici hanno traslocato ieri — Prie­ tenii noştri s-au mutat ieri. ca în exemplele de mai jos: giocare — a se juca . Penso di mandarle una lettera — Mă gîndesc să-i trimit o scrisoare. 179 . Hanno litigato — S-au certat. mi bagnai . ci. avvenire — a se ìntìmpla . a se dezvăţa . Quando è avvenuto ?— Cînd s-a întîmplat ? guardare — a se uita. guarire —ase vindeca: Tu sei guarita presto — Tu te-ai vindecat repede. sînt enclitice şi se alipesc verbului numai la impe­ rativ: bagnati. passeggiare — a se plimba: Passeggiarono fino all'alba — Se plim­ bară pînă în zori. tornare (ritornare) — a se (re)ìntoarce: Ritornerà presto a casa — Se va întoarce curînd acasă. non bagnateci. si. non vi bagnate — nu vă udaţi. disimparare — a se dezobişnui. bagnateci (cu excepţia persoanei a I I I sg. succedere. si. Guardalo ! Uită-te la el ! piagnucolare — a se smiorcăi . pensare — a se gìndi . bagnatisi. immaginare — a-şi închipui: Immaginavo che sarebbe stato diffi­ cile — îmi închipuiam că va fi greu. a privi: Lo guardava e non diceva nulla — Se urta la el şi nu spunea nimic .

-ă tu sei lodato. a se da mai aproape: Gli venne vicino e gli disse . dimenticarsi — a uita: Si era dimenticatoci chiudere la porta — A uitat să închidă uşa. — Se apropie de el şi îi spuse . e stato lodato — el a fost lăudat * Au fost trecute formele de feminin numai la timpul prezent al modului indicativ.. m-am întîlnit cu tine (întimplător). congratularsi (con ) — a felicita (pe) : Mi congratulo con te — Te felicit. 180 . assopirsi — a aţipi : — Mi sono assopito un momento — Am aţipit un moment. V e r b e reflexive în i t a l i a n ă c a r e se t r a d u c în r o m â n ă p r i n t r . -a — tu eşti lăudat. condolersi (con) — a prezenta condoleanţe: Si condolse con lui — I-a prezentat condoleanţe. felicitarsi (con) — a felicita (pe): Mi felicito con te per il successo — Te felicit pentru succes. -ă egli è lodato — el este lăudat io sono stato lodato — eu am fost lăudat tu sei stato lodato — tu ai fost lăudat egli. CONJUGAREA LA DIATEZA PASIVA ESSERE LODATO .u n nereflexiv § 135 Există o serie de verbe reflexive în limba italiană care nu sînt reflexive şi în română: iată cîteva exemple: addormentarsi — a adormi: Si è presto addormentato — A adormit repede.. imbattersi (in) — a da (de): Mi sono imbattuto in te — Am dat de tine. -a — eu sînt lăudat..A FI LĂUDAT § 136 l INDICATIVO PRESENTE* PASSATO PROSSIMO io sono lodato.. scordarsi — a uita: Non ti scordar di me — Nu mă uita.venire vicino — a se apropia.

-e — noi sîntem lăudaţi. -te essi sono lodati — ei sînt lăudaţi esse sono lodale — ele sînt lăudate IMPERFETTO io ero lodato — eu eram lăudat tu eri lodato — tu erai lăudat egli era lodato — el era lăudat noi eravamo lodati — noi eram lăudaţi voi eravate lodati — voi eraţi lăudaţi essi erano lodati — ei erau lăudaţi PASSATO REMOTO io fui lodato — fui lăudat t u fosti lodato — fusi lăudat egli fu lodato — fu lăudat noi fummo lodati — furăm lăudaţi voi foste lodati — furăţi lăudaţi essi furono lodati — fură lăudaţi FUTURO io sarò lodato •— voi fi lăudat tu sarai lodato —. TRAPASSATO REMOTO io fui stato lodato — eu fusesem lăudat tu fosti stato lodato — t u fuseseşi lăudat egli fu stato lodato —.ella è lodata — ea este lăudată noi siamo lodati. -e — voi sînteţi laudati.el fusese lăudat noi fummo stati lodati — noi fu­ seserăm lăudaţi voi foste stati lodati — voi fuseserăţi laudati essi furono stati lodati — ei fuse­ seră lăudaţi FUTURO ANTERIORE io sarò stato lodato — eu voi fi fost lăudat tu sarai stato lodato — tu vei fi fost lăudat egli sarà stato lodato — el va fi fost lăudat ' 181 . -te voi siete lodati.vei fi lăudat egli sarà lodato — va fi lăudat noi siamo stati lodati — noi am fost lăudaţi voi siete stati lodati — voi aţi fost lăudaţi essi sono stati lodati — ei au fost lăudaţi TRAPASSATO PROSSIMO io ero stato lodato — eu fusesem lăudat t u eri stato lodato — tu fuseseşi lăudat egli era stato lodato — el fusese lăudat noi eravamo stati lodati — noi fu­ seserăm lăudaţi voi eravate stati lodati — voi fuseserăţi lăudaţi essi erano stati lodati — ei fuse­ seră lăudaţi .

noi saremo lodati — vom fi lăudaţi voi sarete lodati — veţi fi lăudaţi essi saranno lodali — vor fi lăudaţi noi saremo stati lodati — noi vom fi fost lăudaţi voi sarete stati lodati — voi veţi fi fost lăudaţi essi saranno stati lodati — ei vor fi fost laudati CONGIUNTIVO PRESENTI] (che) io sia lodato — (ca) eu să fiu lăudat (che) t u sia lodato — (ca) t u să fii lăudat (che) egli sia lodato ~ (ca) el să fie lăudat (che) noi siamo lodati — (ca) noi să fim lăudaţi (che) voi siate lodali — (ca) voi să fiţi lăudaţi (che) essi siano lodati — (ca) ei să fie lăudaţi PASSATO (che) io sia stato lodato — (ca) eu să fi fost lăudat (che) t u sia stato lodato — (ca) t u să fi fost lăudat (che) egli sia stato lodato — (ca) el să fi fost lăudat (che) noi siamo stati lodati — (ca) noi să fi fost lăudaţi (che) voi siate stati lodati — (ca) voi să fi fost lăudaţi (che) essi siano stati lodati — (ca) ei să fi fost lăudaţi TRAPASSATO (se) io fossi stato lodato — (dacă) eu aş fi fost lăudat (se) t u fossi stato lodato — (dacă) t u ai fi fost lăudat (se) egli fosse stato lodato — (dacă) el ar fi fost lăudat (se) noi fossimo stati lodati — (dacă) noi am fi fost lăudaţi (se) voi foste stati lodati — (dacă) voi aţi fi fost lăudaţi (se) essi fossero stati lodati — (dacă)ei ar fi fost lăudaţi IMPERFETTO (se) io fossi lodato — (dacă) eu aş fi lăudat (se) t u fossi lodato — (dacă) tu ai fi lăudat (se) egli fosse lodato — (dacă) el ar fi lăudat (se) noi fossimo lodati — (dacă) noi am fi lăudaţi (se) voi foste lodati — (dacă) voi aţi fi lăudaţi (se) essi fossero lodati — (dacă) ei ar fi laudati CONDIZIONALE PRESENTE io sarei lodato eu aş fi lăudat PASSATO tu saresti lodato — tu ai fi lăudat io sarei stato lodato — eu aş fi fost lăudat tu saresti stato lodato — tu ai fi fost lăudat 182 .

Pot trece. Conjugarea pasivă corespunde în între­ gime aceleia a verbului essere + participiul perfect al verbului de conju­ gat.egli sarebbe lodato — el ar fi v lăudat ' noi saremmo lodati — noi am fi lăudaţi TOÌ sareste lodati — voi aţi fi laudati essi sarebbero lodati — ei ar fi laudati egli sarebbe stato lodato — el ar fi fost lăudat noi saremmo stati lodati — noi am fi fost laudati voi sareste stati lodati — voi aţi fi fost lăudaţi essi sarebbero stati lodati — ei ar fi fost laudati IMPERATITI) sii lodato (tu) — fii lăudat sia lodato (lui) — fie lăudat siamo lodati (noi) — să fim lăudaţi siate lodati (voi) — fiţi lăudaţi siano lodati (loro) — fie lăudaţi INFINITO PRESENTE essere lodato — a fi lăudat PASSATO essere stato lăudat GERUNDIO PRESENTE essendo lodato fiind lăudat PASSATO essendo stato lăudat lodato fiind lodato a fi fost PARTICIPIO PRESENTE (lipseşte) Observaţii: § 137 Propoziţiile cu verbe la diateza pasivă sînt rezultatul apli­ cării transformării pasive la o propoziţie cu un verb activ. 183 PASSATO stato lodato lăudat . Mia cugina è stata promossa — Verişoara mea a a fost promovată. de la diateza activă la diateza pasivă numai verbele active tranzitive (predicative sau nepredicative). Participiul perfect este variabil în număr şi gen: Noi siamo lodate — Noi sîntem lăudate .

Tutti aspettavano Vapertura della mostra — Toţi aşteptau deschi­ derea expoziţiei. Să se compare exemplele: Strane storie erano raccontate Ciudate întîmplări erau povestite Strane storie venivano raccontate Si raccontavano strane storie Se povesteau (erau povestite) ciudate întîmplări Multe scrisori au fost expediate Molte lettere furono spedite Molte lettere vennero spedile S-au expediat (au fost expediate) multe Si spedirono molte lettere scrisori. La lettera è scritta da Maria Scrisoarea este scrisă de Maria. Verbul essere-\-participiul per­ fect al verbului de conjugat 3. / bicchieri furono riempiti dal padrone -di casa — / bicchieri vennero riempiti dal padrone di casa — Paharele au fost umplute de (către) gazdă. Il caffé è bevuto da me — Cafeaua este băută de mine. se poate spune în aceeaşi măsură: Le valigie erano controllate dal finanziere — Le valigie venivano controllate dal finan­ ziere — Valizele erau controlate de vameş . Verb tranzitiv 3. potere. dovere (aşa-numitele verbe semiauxiliare) . Diateza pasivă 1. Astfel. în acest caz se foloseşte pronumele reflexiv si la persoana a treia singular sau plural. Quelle canzoni furono tutte dimenticate — Acele cîntece au fost toate uitate. Subiect 2. Complement de agent 2. Exprimarea acestui complement nu este obligatorie: Sono stati venduti molti quadri — Au fost vîndute multe tablouri . c) Diateza pasivă mai poate fi exprimată prin construcţii alcătuite cu ajutorul verbelor volere. în acest caz regula de formare a construcţiei este următoarea: Verb semiauxiliar verbului de conjugat.participiul perfect al . numai la timpurile simple. NOTĂ: a) în locul auxiliarului essere poate fi folosit ca auxiliar al diatezei pasive verbul venire. Exemple: Maria Maria scrive la lettera scrie scrisoarea.î n transformarea propoziţiei din activă în pasivă se produc urmă­ toarele schimbări: Propoziţie la: Diateza activă 1. Vapertura della mostra era aspet­ tata da tutti — Deschiderea expo­ ziţiei era aşteptată de toţi. b) Verbele tranzitive mai pot dobîndi valoare pasivă fără ajutorul verbelor essere sau venire. Subiect De reţinut că prepoziţia da introduce complementul de agent. Io bevo il caffé — Eu beau cafeaua. 184 infinitivul verbului essere -\. Complement direct.

necesitatea acţiunii verbului şi în acest caz poate fi înlocuit cu sintagma dover essere: Il medico va richiamato di nuovo — / / medico deve essere richiamato di nuovo — Medicul trebuie (să fie) chemat din nou . Voi potete comprare i biglietti dall'agenzia turistica — Voi puteţi cumpăra biletele de la agenţia de turism.. sapere — a şti (cînd este sinonim cu potere). La borsa è andata perduta — Geanta s-a pierdut. cu: II pacco potrebbe essere spedito da Nunzio per via aerea — Pachetul ar putea să fie expediat de Nunzio par avion . volere. cu Quella partita a scacchi voleva essere vinta da Franco — Franco voia să cîştige acea partidă de şah . 2) Verbul modal se consideră o singură unitate cu infinitivul. Dar în construcţii la diateza reflexivă urmea­ ză regula dublei construcţii : Ho saputo ritirarmi in tempo —*• Mi son saputo ritirare in tempo — Am ştiut să mă retrag la timp. Verbele potere. Non ho voluto offenderti — Nu am vrut să te jignesc . auxilia­ rele cu care se conjugă verbele aflate la infinitiv: Non ho potuto scrivere — (scrivere se conjugă cu avere ) — Nu am putut să scriu . Verbele auxiliare de modalitate § 138 O serie de verbe ca: dovere — a trebui. Se numesc de modalitate pentru că arată caracterul necesar. fie înaintea acestuia: Voglio ve185 . Nunzio potrebbe spedire il pacco per via aerea — Nunzio ar putea să expedieze pachetul par avion. Perché non hai saputo difenderti? — De ce nu ai ştiut să te aperi? Solevamo passeggiare ogni sera — Obişnuiam să ne plimbăm în fiecare seară. posibil. şi pi. Dacă infinitivul este un verb la diateza reflexivă. potere — a putea. iar particula reflexivă se adaugă infinitivului: Non ho voluto rassegnarmi — N-am vrut să mă resemnez. intenţional al îndeplinirii acţiunii verbului următor: — Non posso venire — Nu pot să vin . Formele pronominale sau adverbiale atone care determină verbul la infinitiv se pot afla fie după verb. volere — a vrea. solere — a obişnui. se construiesc cu ajutorul unui alt verb la infinitiv. I libri sono andati perduti — Cărţile s-au pierdut. d) Verbul andare poate dobîndi sens de auxiliar pasiv numai la persoana a treia sg. la timpurile compuse. Verbul andare arată în unele situaţii oportunitatea.A se compara: Franco voleva vincere quella parlila a scacchi — Franco voia să cîştige acea partidă de şah. verbul modal poate avea o dublă construcţie: 1) Verbul modal este considerat ca un verb independent . deci se con­ struieşte cu auxiliarul avere: Non ho saputo resistere alla tentazione — N-am ştiut să rezist ispitei. Verbul sapere se comportă ca un verb independent. In acest caz construcţia este: Non mi son potuto rassegnare — Nu m-am putut resemna. Le promesse andranno mantenute — Le promesse dovranno essere mantenute — Promisiunile vor trebui respectate. Non sono potuta venire — (venire se conjugă cu essere) — Nu am putut veni. cu / biglietti possono essere comprati da voi dall'agen­ zia turistica — Biletele pot fi cumpărate de voi de la agenţia de turism. dovere folosesc. Devi ascoltare i tuoi — Trebuie să-i asculţi pe ai tăi . în acest caz auxiliarul este avere.

potere urmate de un infinitiv perfect nu apar niciodată la un timp compus. si è camminato — s-a mers. Formele pronominale sau adverbiale atone care determină infini­ tivul sînt a t a ş a t e — î n poziţie enclitică — la auxiliarul infinitivului: Tu devi avermelo detto — Tu trebuie să mi-o fi spus . Tu non puoi aver dimen­ ticato tutto — Tu nu poţi (nu se poate) să fi uitat tot. Si pasiv poate apărea în poziţie enclitică în expresii de tipul: Ven­ desi bicicletta — Se vinde. Non posso scrivergli —+ Non » gli posso scrivere — Nu-i pot scrie. 186 . si è detto — s-a spus. (vezi şi § 92. în propoziţiile principale indicativul se foloseşte în aceleaşi cazuri ca si în limba română. indiferent de auxiliarul cerut în mod normal de verb : Uno ba camminato — Si è camminato — S-a mers . şi constă în înlocuirea subiec­ tului indefinit prin si: sì dice — se spune. în propoziţiile subordonate. Avresti dovuto dirglielo — Glielo * avresti dovuto dire — Ar fi trebuit să i-o spui . Verbele dovere. si crede — se crede. Verbele dovere şi potere atunci cînd sînt urmate de un verb la infi­ nitiv perfect arată că acţiunea verbului este posibilă şi probabilă: Essi devono essere partiti — Ei trebuie să fi plecat . a I l I . Uno ha * scritto -s.derlo — lo voglio cedere — Vreau să-1 văd . acţiuni reale. se construieşte întot­ deauna cu auxiliarul essere. si è mangiato — s-a mîncat. Affittasi appartamento — De închiriat apartament.a sg.Si è scritto — S-a scris . de vînzare bicicletă. Cercasi interprete— Se caută interpret . Transformarea este valabilă pentru > o propoziţie ce are verbul la pers. Ha saputo informarti —>• Ti ha saputo informare — A ştiut să te informeze. se foloseşte indica­ tivul în următoarele cazuri. Folosirea impersonală a verbelor personale § 139 în afară de verbele impersonale propriu-zise (vezi § 109 A) toate verbele personale al căror subiect este uman general şi indefinit se pot transforma în verbe impersonale: Uno (qualcuno) ride—Unul (cineva) rìde — Si ride — Se rìde. expri­ mate la un timp trecut. prezent sau viitor. prin analogie cu si reflexiv. Egli può averla veduta — El poate s-o fi văzut. Si impersonal. si vende— se vinde etc. Uno ha mangiato i panini — Si sono mangiati i panini — S-au mîncat sandviciurile. Folosirea modurilor personale Folosirea modului indicativ § 140 Modul indicativ indică fapte. B). concrete.

è noto — este cunoscut. tardi — Trebuie să mîncăm pentru că este deja tîrziu . Gînd predicatul principalei este însă de tipul si dice — se spune. în propoziţiile circumstanţiale consecutive este folosit modul indicativ: La pentola era così calda che ti scottava le mani — Oala era atît de fierbinte încît îţi ardea mîinile. în propoziţiile circumstanţiale cauzale se foloseşte: a) indica­ tivul atunci cînd cauza este prezentată drept reală! Dobbiamo mangiare perché è già. sostenere — a susţine. ma perchè abbiamo fame — Trebuie să mîncăm nu pentru că ar fi tîrziu ci pentru că ne este foame. dire — a zice. accorgersi — a băga de seamă. în propoziţii subiective cînd acestea conţin în principală unul din verbele: accadere. sau o constatare: vedere — a vedea. se ştie. giurare — a jura. assicurare — a asigura. avvertire — a avertiza. B. cît şi modul conjunctiv: Trovo amici dovunque io vada — Găsesc prieteni oriunde m-aş duce. 3. în propoziţia subordonată se foloseşte: a) indica­ i tivul dacă propoziţia principală indică certitudine: Quando un triangolo ha tre lati uguali si dice che questo triangolo è equilatero — Gînd un triunghi are trei laturi egale se spune că acest triunghi este echilateral . guardare — a privi. 4. în propoziţiile circumstanţiale de loc se foloseşte atît modul indi­ cativ: Ritornerò là dove avevo avuto buona accoglienza — Am să mă întorc acolo unde fusesem bine primit. b) conjunctivul atunci cînd cauza este prezentată ca fiind ireală: Dobbia­ mo mangiare non perché sia tardi. 187 . udire — a auzi.A. sau expresii verbale ca: è certo — este sigur. Si accorse che era giunto troppo tardi — îşi dădu seama că ajunsese prea tîrziu. în expresii care indică certitudinea. b) conjunctivul dacă principala indică incertitudine: S dice che Maria abbia sbagliato ai calcoli — Se spune că Maria a greşit la calcule. sentire — a auzi. avvenire. sapere — a afla. succedere — a se întîmpla. ascoltare — a asculta. In propoziţiile circumstanţiale temporale se foloseşte indica­ t i m i : Glielo dirò non appena lo vedrò — Am să-i spun îndată ce am té-1 rad. è vero — este adevărat. se foloseşte modul indicativ: Avenne che una sera gli capitò in casa un gatto — S-a întîmplat că într-o seară i-a picat în casă o pisică: E ' vero che sono riuscito a vincere la gara di canzonette — E adevărat că am reuşit să ciştig con­ cursul de canţonete. în propoziţiile circumstanţiale întîlnim următoarele situaţii: 1. rendersi conto — a-şi da seama. în propoziţiile completive directe dacă acestea depind de verbe care exprimă o afirmaţie de tipul: affermare — a afirma. considerare — a considera. constatare — a constata: Ti assicuro che gli occhiali furono rotti da mio fratello — Te asigur că ochelarii au fost sparţi de fratele meu. 2. comunicare — a comunica. si narra -— se povesteşte. G.

nu se foloseşte niciodată pentru exprimarea unei readităţi sigure. întrucît depinde de o condiţie. lamentarsi — a se plinge. NOTĂ: Pentru alte situaţii a se consulta şi periodul ipotetic (§214). se foloseşte modul condiţional dacă: a) subiectul completivei nu este identic cu subiectul verbului din regentă: Dubito che tu. în propoziţiile subordonate condiţionalul se foloseşte în următoarele cazuri: A. te lo potevo offrire — Daca mi-1 cereai. b) subiectul din regentă exprimă o certitudine sau o aserţiune: Maria si accorge che andrebbe con piacere al mare — Maria îşi dă seama că s-ar duce cu plăcere la mare. deci se foloseşte mimai spre a exprima îndoială. în propoziţiile relative introduse de pronumele relative che — care. ţi-1 puteam oferi. nesiguranţă. b) dacă ipoteza este ireală se poate folosi doar imperfectul indicativ: Se me lo chiedevi. ijle quali — care: Questo è un libro che vorrei leggere — Aceasta este o carte pe care aş vrea să o citesc. non vengo più con te — Dacă plîngi nu mai vin cu t i n e . î n propoziţiile principale condiţionalul se foloseşte în aceleaşi cazuri ca în română. In propoziţiile completive directe în aceleaşi cazuri ca în română: So che non gli piacerebbe — Ştiu că nu i-ar plăcea. Non vedo perché dovrebbe partire — Nu văd de ce ar trebui să plece . dubitare — a se îndoi. Condiţionalul este un mod folosit spre a indica e acţiune care nu ştim dacă se va desfăşura sau nu. faresti quello che si deve — Mă îndoiesc că tu. ai face ceea ce trebuie . Se piangi. Non so se sarebbe meglio restare a casa o andare al cinema — Nu ştiu dacă ar fi mai bine să rămîn acasă sau să merg la cinema. NOTĂ A se vedea şi construcţiile similare cu conjunctivul (209. insistere — a insista. î n propoziţiile circumstanţiale condiţionale este întrebuinţat: a) modul indicativ dacă ipoteza este considerată ca fiind reală: Se tu verrai con noi ti faremo una sorpresa — Dacă t u vei veni cu noi.* C. în caz de urgenţă. 211) Folosirea modului condiţional § 141. a avea dubii. îţi vom face o surpriză . ii fia quale — care. dorinţă. în propoziţiile modale şi comparative se folosesc construcţii cu ajutorul modului indicativ: Il viaggio fu più lungo di quanto (non) pensavo — Călătoria a fost mai lungă decît mă gîndeam . posibilitate. B. în propoziţiile completive indirecte după verbe ca: accorgersi — a-şi da seama. Il sole è tanto brillante quanto lo era mille anni fa — Soarele este tot atît de strălucitor cît era şi acum o mie de ani. 188 . 6.5. in caso di emergenza.

nimeni n-o să-1 creadă. dai momente che. c) în circumstanţialele cauzale introduse de conjuncţiile: perché — pentru că. nel momento in cui — în momentul în care. Folosirea modului conjunctiv § 142 Conjunctivul este un mod care se întrebuinţează spre a expri­ ma o acţiune posibilă. giacché — fiindcă. perché potrei assumere altri impegni — Anunţă-mă din timp. cît şi în subordonate (cu precădere). deoarece. mentre — în timp ce. 189 . a quanto — după cît : A quello che direbbe. per quello che — în ceea ce. şi locuţiunile: per il fatto che — pentru faptul că. dat fiind că. Mi hai promesso che non avresti fatto tardi — Mi-ai promis că nu vei întîrzia. dorită. dopo che — după ce. dato che — dat fiind că. visto che — dat fiind că: Avvertimi in tempo. d) în circumstanţialele de mod introduse de adverbul come: Hai fatto tutto. în limba română condiţionalul perfect din subordonată se traduce prin viitor în construcţiile de tipul celor indicate anterior. potrivit modelului: Regentă Subordonată Un timp trecut la indicativ + Condiţional perfect Exemple : Mi disse che sarebbe venuto in macchina — Mi-a spus că o să vină cu maşina. aşa cum se întîmplă în limba română (a se vedea şi periodul ipotetic § 214). probabilă sau nesigură. pentru că aş putea să-mi asum alte obligaţii . în anumite situaţii condiţionalul din subordonată poate fi înlocuit de un timp al modului indicativ: Vieni quando puoi — Vino cînd poţi. 3. modul condiţional poate avea înţeles de viitor. 2. 4. In propoziţiile circumstanţiale modul condiţional este folosit în următoarele situaţii: a) în circumstanţialele de timp după conjuncţiile sau locuţiunile: quando — cînd. man mano che—pe măsură ce.D. nessuno lo crederà — La ceea ce o să spună. este introdus modul condiţional: La madre venne quando meno ^'avrebbero voluto — Mama a venit cînd ei ar fi dorit-o cel mai puţin . tutte le colte che—ori de cîte ori dal momento che — din moment ce. e) în circumstanţialele limitative introduse de: secondo che — după ceea ce. întrucît. presupusă. a quello che — la ceea ce. b) în circumstanţialele de loc introduse de adverbul dove: In quella li­ te non sapevano dove sarebbero giunti — In cearta aceea nu ştiau pînă unde vor ajunge. siccome — întrucît. NOTĂ: 1. Modul condiţional nu se foloseşte în propoziţii condiţionale. poiché — întrucît. în propoziţiile subordonate. come avrei voluto fare io — Ai făcut totul cum aş fi v r u t să fac eu. Poate fi folosit atît în propoziţii principale.

essere probabile — a fi probabil. ordin. essere difficile — a fi greu etc. illudersi — a-şi închipui. dacă subiectul comple­ tivei nu este identic cu subiectul verbului regent şi dacă verbul principal exprimă: incertitudine. Che abbia cambiato. Bisognerà che si deeida una buona volta — Va trebui să se hotărască o d a t ă . In propoziţiile subordonate. lamentarsi — a se plînge. Se foloseşte în următoarele situaţii: A. se p o a t e . In propoziţiile completive directe după verbe ca: volere— a vroi. Sarebbe meglio che gli parli io stesso — Ar fi mai bine să-i vorbesc eu însumi. essere possibile — a fi posibil. D. insistere — a insista. fie că nu. t e a m ă : Dubito che tu abbia fatto questo dolce — Mă îndoiesc că ai făcut prăjitura aceasta . devi andartene — Fie că-ţi place. anche se — chiar dacă . trebuie să pleci. Temo che sia troppo tardi — Mă tem că-i prea tîrziu. nonostante che — în ciuda faptului că . conjunctivul apare în cazul că acţiunea subordonatei este incertă sau numai posibilă. solo. finché — pînă cînd: Vi aiuto finché si possa — Vă ajut pînă cînd. essere peccato — a fi păcat. Credo che basti per oggi — Cred că-i de ajuns pentru astăzi . Volete che io venga con voi— Vreţi ca eu să vin cu voi . — Acela era singurul lucru ce se putea face: Non c'è nessuno che mi possa aiutare? — Nu-i nimeni care să mă poată ajuta? E. î n propoziţiile relative restrictive dacă propoziţia respectivă in­ dică un substantiv determinat de adjective ca: primo. bisognare — a trebui. dorinţă. essere male — a fi rău. avanti che — mai înain­ t e c a . Si lamentava che non tutti gli prestassero attenzione — Se plîngea că nu toţi îi dădeau atenţie.chefaccia ? — Ce vrei (tu) să fac (eu) ? . idea ? Să se fi răzgîndit ? . credere — a crede. unico. essere bene — a fi bine.. După conjuncţii sau locuţiuni conjuncţionale : a) temporale : prima che — mai înainte ca . essere meglio — a fi mai bine. necesitate. Insistoche ve ne andiate subito — Insist să plecaţi imediat . Quella era l'unica cosa che si potesse fare. In propoziţiile completive indirecte cerute de verbe ca: accor­ gersi — a-şi da seama. suporre — a presupune etc. b) concesive : benché/sebbenelquantunque — deşi .In propoziţiile principale se foloseşte în construcţii de tipul: Magari facesse più fresco — Măcar de-ar fi mai răcoare . o nuanţă de apreciere subiectivă: E ' possibile chi grandini — Este posibil să cadă grindină. dubitare — a se îndoi etc. dacă verbul regent exprimă incertitudine. B. C. sapere— a şti (cu înţelesul de essere consapevole — a fi conştient sau avere conoscenza — a avea cu­ noştinţă). 190 . ancorché — deşi . dacă subiectul completivei nu este identic cu subiectul verbului regent: Cosa vuoi. nessuno sau de adjective la superlativ relativ Questo è il più stupido film che io abbia visto — Acesta este cel mai prost film pe care l-am văzut . Ti piaccia o no. preferire — a prefera. sperare — a spera. In propoziţiile subiective cerute de verbe ca: occorrere — a fi necesar. ultimo.

malgrado che — deşi, în ciuda faptului că: Benché lo desiderassi non potei andare al film — Deşi doream, nu m-am putut duce la film ; e) modale: come se — ca şi cum; quasi che — aproape, ca şi c u m ; senza •che — fără ca: Sono venuto senza che loro lo sapessaro — Am venit fără ca ei s-o ştie ; d) consecutive : injdi modo che — astfel ca ; di maniera che — în aşa fel încît: La mamma sistema i capelli di maniera che non si veda la ciocca bianca — Mama îşi aranjează părul în aşa fel încît să nu i se vadă şuviţa albă; e) finale: affinché/acciocché/perché/onde — pentru ca: Ti offro il libro affinché ti ricordi di me — îţi ofer cartea spre a-ţi aminti de mine ; f ) condiţionale : nel caso che — în caz că ; qualora — •dacă ; a meno che — numai dacă ; salvo che — afară de cazul cînd ; purché cu condiţia ca: Arriverò in tempo, salvo che non succeda qualcosa — Voi ajunge la timp, numai să nu se întîmple ceva ; Veniamo da voi purché non nevichi — Venim la voi dacă nu ninge (cu condiţia să nu ningă) ;
NOTĂ» Conjuncţia condiţională se impune (în afara cazurilor prezentate la folosirea indicativului) o construcţie cu modul conjunctiv în funcţie de simultaneitatea, ante­ rioritatea sau posterioritatea acţiunii (a se vedea capitolul intitulat periodul ipotetic).

g) comparative: più di quanto — mai mult decît; meno di quanto— mai puţin decît: Agata studia più oggi di quanto abbia studiato la settimana scorsa — Agata învaţă mai mult astăzi decît a învăţat săptămîna trecută.

Folosirea modurilor nepersonale Folosirea modului infinitiv
§ 143 în afara verbelor modale care se construiesc cu infinitivul, foarte multe alte verbe cer construcţia cu infinitivul. Am putea împărţi construcţiile cu infinitivul după cum urmează: I. construcţii verb - j -j- verb la infinitiv, cele două verbe avînd subiect unic II. construcţii •verb + verb la infinitiv, cele două verbe avlnd subiecte diferite.

I. Construcţii verb + verb la infinitiv, cele două verbe avtnd subiect unic :
Din această categorie fac parte: A. Verbe ca: desiderare — a dori, preferire — a prefera, amare — a iubi ; a-i face plăcere, gradire — a accepta, favorire — a binevoi, ardire — a cuteza, osare — a îndrăzni, sapere — a şti (cu înţelesul essere capace — a fi în stare), dovere — a trebui, potere — a putea, solere — a «©bişnui -f infinitivul (fără prepoziţie) cu condiţia ca subiectul din su191

:

bordonată să fie identic cu subiectul verbului din regentă: Preferisco mangiare alle due — Prefer să manine la două ; Cosa vuoi fare ? — Ce vrei să faci ? ; Favorisca venire con noi — Binevoiţi a veni cu noi ; Non ardisco riparare la stilografica — Nu cutez să repar stiloul ; Io desidero scrivere ai miei — Eu doresc să scriu alor mei ; Non oso venire con voi — Nu îndrăznesc să vin cu voi ; Non so sbrigarmi in questa faccenda — Nu sînt în stare să mă descurc în această treabă. De reţinut că unele dintre verbele de mai sus admit şi construcţia cu conjunctivul, numai atunci cînd subiectul subordonatei nu este identic cu subiectul propriu al ver­ bului din regentă : Preferisco (io ) che egli mangi alle tre — Prefer ca el să mănînce la ora trei ; Desidererei (io ) che Marina facesse subito la spesa — Aş dori ca Marina să se ducă imediat după cumpărături. B. Verbele care indică momentul acţiunii verbului următor introduc construcţii cu prepoziţiile a sau di Verb + a + infinitiv citească forţă. să bom­ din nou

continuare: Continuò a leggere il giornale — A continuat să ziarul. iniziare: Iniziai a soffiare con forza — Începui să suflu cu seguitare: Seguitava a borbottare contro di noi — Continua bane împotriva noastră. riprendere: Ho ripreso a cucire il vestito — M-am apucat să cos la rochie. Verb + di + infinitiv

cessare: Cessa di mangiare oral — încetează cu mìncatul acumi smettere: Smise di guardarlo in faccia — încetă de a-1 mai privi în aţă. finire: Finisci di urlare — Termină cu urlatul. terminare: Terminammo in due ore di far pulizia — Am terminat în două ore să facem curăţenie. NOTĂ: Auxiliarul verbului regent este întotdeauna avere. Verbele din această categorie nu pot fi urmate de alte verbe la infinitivul perfect. C. Verbele tranzitive. In funcţie de prepoziţia cu care sînt introduse, infinitivul apare în construcţii ca: Verb -f- a -f192 infinitiv

imparare: Imparammo difficilmente a cucinare — Am învăţat cu greu să gătim. provare: Provai a dirgli la ferità — Am încercat să-i spun adevărul. Verb -f- di + infinitiv cercare: Non cercare di scappare — Nu încerca să fugi. credere: Credo di averle detto tutto — Cred că i-am spus totul. dimenticare: Hai dimenticato di metter sale — Ai uitat să pui sare. ricordare — Bicordo di averti offerto un nastro magnetico — Imi amintesc că ţi-am dat o bandă de magnetofon. sperare: Spero di tornare presto — Sper să mă întorc curînd.
NOTĂ: 1. Unele din verbele de mai sus admit şi construcţia cu conjunctivul, numai atunci cînd subiectul subordonatei este diferit de subiectul propriu al verbului din regentă: Credo che egli abbia detto tutto — Cred că el a spus totul; Speravano che tornassimo presto — Sperau să ne întoarcem repede; dar şi: Credo che io l'abbia visto — Cred că eu l-am văzut, unde cele două subiecte sînt identice. 2. Pronumele atone ce determină infinitivul sînt întotdeauna enclitice la res­ pectivul infinitiv: Rifiuto di dirti bugie — Refuz să-ţi spun minciuni; Spero di aeergli fatto un servizio — Sper că i-am făcut un serviciu. 3. Verbele amare, desiderare, gradire, preferire, precum şi verbele intranzitive ardire, osare se pot construi cu un infinitiv însoţit sau nu de prepoziţie: Desidero di parlarti io — Doresc să-ţi vorbesc eu ; Io desidero parlarti — Eu doresc să-ţi vorbesc ; Amo di star solo — îmi place să stau singur; Amo passeggiare — îmi place să mă plimb. D. Verbele intranzitive. I n funcţie de prepoziţia cu care se i n t r o d u c , infinitivul a p a r e în construcţii c a :

Verb + a -f- infinitiv esitare: ţisito a proporgli ciò — Ezit să-i propun aceasta. tardare: Non tardò a rispondermi — N-a întîrziat să-mi răspundă. riuscire: Non riesco a riparare il fornello a gas — Nu reuşesc să repar aragazul. Verb -+: di + infinitiv pensare: Penso di offrirti un dolce — Mă gîndesc să-ţi ofer o pră­ jitură. accorgersi: Si accorge di non capire il perché -r- îşi dă seama că nu înţelege cauza. 193

vergognarsi: H i vergogno di avere p e r d u t o il tuo quaderno di appunti Mi-e ruşine că ţ i - a m p i e r d u t caietul d e n o t i ţ e . NOTĂ

1. Unele verbe intranzitive construite cu prepoziţiile di, a + infinitivul admit transformarea în subordonată, construcţia devenind: die + indicativ sau conjunctiv

Mi accorgo di sbagliare — Mi accorgo che sbaglio — îmi dau seama că greşesc; Mi accorgo di aver sbagliato — Mi accorgo che ho sbagliai:) — îmi dau seama că am greşit ; Dubito di averlo visto — Dubito che l'abbia visto - Ma îndoiesc că l-am văzut. 2. Formele pronominale şi adverbiale atone care determină infinitivul sînt enclitice ataşîndu-se numai infinitivului ; Nori riesco a muoverla, — Nu reuşesc s-o mişc; Mi vergogno di averti mentito — Mi-e ruşine că te-am minţit. Fac excepţie verbele andare, stare şi venire la timpurile simple, poziţia formelor pronominale atone putînd fi sau proclitică sau enclitică. Stava a, sentirmi — Mi stava a sentire — Mă asculta; Vieni a dirmelo in faccia — Vienimelo a dire in faccia — Vino să mi-o spui în faţă; Vado a vederlo — Lo vado a vedere — Mă duc să-1 văd. I I . Construcţii verb -f- verb la infinitiv, subiecte î n a c e a s t ă categorie diferite cele doua verbe avlnd

deosebim:

A. Construcţii în care infinitivul nu este i n t r o d u s de p r e p o z i ţ i e : B. Construcţii în care infinitivul este i n t r o d u s de o prepoziţie. A. Din a c e a s t ă p r i m ă g r u p ă fac p a r t e : a) verbele vedere, — a vedea, sentire — a simţi, udire — a auzi, ascoltare — a asculta, guardare —a privi -ţ- infinitiv. De cele m a i m u l t o ori subiectul din s u b o r d o n a t ă nu este i d e n t i c cu subiectul verbului din r e g e n t ă : Hai visto venire le raggazze oggi? — Le-ai v ă z u t p e fete v e n i n d a s t ă z i ? ; Non h o udito c h i a m a r e nessuno — N-am a u z i t p e nimeni chem î n d . Să se observe că subiectul infinitivului se află i n cazul a c u z a t i v : v e r b u l se t r a d u c e , în r o m â n ă , p r i n g e r u n z i u : Sento s u o n a r e il pianoforte — A u d p i a n u l cîntînd. Subiectul infinitivului p o a t e fi înlocuit p r i n t r - u n p r o n u m e a t o n care p r e c e d ă verbul r e g e n t : L a vedo piangere — O v ă d p l î n g î n d , sau care u r i n e a z ă v e r b u l u i r e g e n t : Vedendola, piangere — Văzînd-o plîngînd. Dacă subiectul v e r b u l u i din s u b o r d o n a t ă este indefinit, el se o m i t e în i t a l i a n ă . î n r o m â n ă , în a c e a s t ă s i t u a ţ i e , gerunziul este înso­ ţ i t de p r o n u m e l e indefinit -se: Ho sentito dire che... — A m a u z i t spun î n d u - s e că ... NOTĂ în mod asemănător verbelor vedere, sentire, udire etc. se comportă adverbul ecco: Ecco arrivare Eia— lat-o venind pe Eia -> Eccola arrivare— Iat-o venind; Ecco Eia che arriva — Iat-o pe Eia care vine -• Ecco che arriva Eia — Iată că vine Eia. 194

b) Verbele fare, lasciare -f- infinitiv. In această situaţie deosebim: subiectul care se referă la infinitiv se poate afla: 1) fie în cazul acuzativ, dacă verbul la infinitiv nu este însoţit de un complement direct: Io faceio scrivere Paolo — Eu îl pun pe Paolo să scrie ; Io lascio dire Monica — Eu o las pe Monica să zică (vorbească), 2) fie în cazul dativ, dacă verbul de la infinitiv este însoţit de un complement direct : Io faccio a Paolo scrivere la lettera — Eu îl pun pe Paolo să scrie scrisoarea ; Lasciò a Monica dire tutto quello che voleva — O lăsă pe Monica să zică tot ceea ce voia. NOTĂ 4) A se reţine că în limba română traducerea este unitară pentru ambele ca­ zuri: îl pun sâ ... (acuzativ, dativ), o las (lăsă) să ... (acuzativ, dativ). 2) Subiectul infinitivului poate fi absent: Fece scrivere una lettera — Puse să se scrie o scrisoare ; Lasciò dire tutte le bugie — Lăsă să se spună toate minciunile. 3) Atît subiectul cit şi obiectul infinitivului pot fi înlocuite prin pronume atone conexate verbului lasciare sau fare; exemple în cazul acuzativ: Io Io lascio vedere — Eu îl las să vadă ; Io la lascio vedere — Eu o las sâ vadă ; Io lo faccio bere — Eu îl pun să bea; Io la faccio fiere — Eu o pun să bea, şi exemple în cazul dativ ; Io glielo lascio vedere — Eu i-1 las să vadă ; Io gliela lascio vedere — Eu i-o las să vadă ; Io glielo faccio mangiare — Eu pun să-1 mănînce ; Io gliela faccio mangiare — Eu pun să o mănînce. în cazurile de mai sus, verbul fare nu are înţeles de produrre — a produce, ci este sinonim cu: obbligare (uno a far qualcosa — a obliga pe cineva să facă ceva), determinare (uno a far qualcosa — a determina pe cineva să facă ceva) ; verbul lasciare nu are înţeles de abbandonare — a lăsa, a abandona, ci mai curînd este sino­ nim cu permettere, non impedire (a uno di far qualcosa — a permite, a nu împiedica de a se face ceva). B. în această categorie se includ construcţiile verb -j- prepoziţie + verb la infinitiv din care deosebim: Verb -f- a + infinitiv

aiutare: Aiuto mio fratello a scrivere — Il ajut pe fratele meu să scrie. decidere: Decidesti ad aiutarla — Te-ai hotărît s-o ajuţi. mandare: Timando a comprare il pane — Te trimit să cumperi pîine. mettere: Mettilo a lavorare — Pune-1 să muncească, pune-1 la treabă. dare: Ti do ad intendere — îţi dau de înţeles. insegnare: Vi insegno a scrivere correttamente — Vă învăţ să scrieţi corect. Verb -f di -f infinitiv

consigliare: Vi consiglio di attraversare solo sulle strisce — Vă sfă­ tuiesc să traversaţi numai pe zebră. 195

pregare: La prego di non fumare qui — Vă rog să n u f u m a ţ i aici. augurare: Auguro a Eva di riuscire agli esami — Ii urez Evei s ă r e u ş e a s c ă la e x a m e n e . dire: Gli disse di non dare più in prestito la stilografica — I-a zis să n u m a i î m p r u m u t e stiloul. telefonare: Gli telefonai di partire subito — li telefonai să plece imediat. vietare: Ci ha vietato di far rumore— Ne-a interzis să facem zgomot. NOTĂ 1) Formele atone care determină infinitivul se leagă numai de infinitiv: Dico a Gilda di scrivermi — îmi spun Gildei să-mi scrie. 2) Subiectul infinitivului (în dativ sau acuzativ) poate fi exprimat şi printr-un pronume aton conexat primului verb: Vi ho pregati di scrivere — V-am rugat sâ scrieţi. 3) Verbele care se construiesc cu prepoziţie + infinitiv cu subiect diferit, acceptă transformarea într-o propoziţie cu verbul la conjunctiv (prepoziţia dispărînd) : Prego Grazia di giungere presto ~* Prego Grazia che giunga presto — O rog să Grazia să ajungă repede ; Chiedo a Bruno di scrivere -» Chiedo a Bruno che scrira — îi cer lui Bruno să scrie. 4) Nu se poate face transformarea atunci cînd cele două subiecte sînt identice primul verb fiind reflexiv: Io mi auguro di cucinare bene gli spaghetti — îmi doresc să gătesc bine spaghetele.

Folosirea modului

gerunziu

Propoziţiile introduse de gerunziu pot fi: § 144 a) Propoziţii temporale: Camminando, pensavo alle sue parole — Mergînd (pe cînd mergem) mă gîndeam la cuvintele sale. b) Propoziţii cauzale: 1) este folosit gerunziul prezent pentru o acţiune simultană cu principala: Volendo vederla, le feci una telefonata — Vrlnd s-o văd (pentru că vroiam s-o văd) i-am dat un telefon ; 2) este întrebuinţat gerunziul perfect pentru o acţiune anterioară principalei: Essendo partiti troppo tardi, giunsero dopo la mezzanotte — Pentru că plecaseră prea tîrziu, au ajuns după miezul nopţii. c) Propoziţii concesive: In acest caz construcţia este: pure (anche) -f- gerunziu prezent sau perfect: Pur conoscendolo, non credevo che potesse bere tanto — Chiar cunoscîndu-1 (deşi îl cunoşteam) nu credeam că poate să bea a t î t ; Anche avendolo saputo non te lo avrei detto — Chiar dacă aş fi ştiut aceasta (aş fi ştiut-o), nu ţi-aş fi spus (spus-o). d) Propoziţii modale: Le parlava agitando le mani — îi vorbea dînd din mîini: Mi guardava sorridendo — Mă privea surîzînd. 196

Diventato ingegnere si accinse a studiare filosofia —Devenind {după ce a devenit) inginer s-a apucat să studieze filozofia. i genitori lo portarono all''ospedale — Fiind îngrijoraţi (întrucît erau îngrijoraţi) de sănătatea copilului. părinţii l-au dus la spital. . Uneori gerunziul poate lipsi: Preoccupati per la salute del figlio ..Folosirea modului participiu § 145 Toate construcţiile participiale provin din verbul essere la gerunziu -f.....participiul perfect al verbului de conjugat şi capătă Înţeles cauzal sau temporal : Essendo preoccupati per la salute del figlio. — Îngrijoraţi de sănătatea copilului .

Unele adverbe au grade de comparaţie: molto lontano — foarte departe. chiar. sau alt adverb: Cammini stranamente piano — . de loc. în afară de aceasta: Il mare era in burrasca e inoltre la bar ca faceva acqua — Marea era furtu­ noasă şi în afară de aceasta barca lua apă . magari dovessi restare qui tutta la notte — Ara să-1 aştept chiar de va trebui să rămîn aici toată noaptea . ADVERBELE DE MOD § 147 Principala caracteristică a acestor adverbe este faptul că sînt o „clasă deschisă" în sensul posibilităţii acestora de a se forma 198 . così — aşa: Perché fai così? De ce faci a ş a ? . de negaţie. anche — şi. mai importante. meno presto — mai puţin repede. inoltre — în plus. Din punct de vedere formal.Mergi ciudat de încet. pe deasupra. Numele acestei părţi de vorbire indică o relaţie cu verbul. în sensul că poate modifica sau determina mai bine un verb: Manovrava delicatamente i comandi — Mînuia comenzile în mod delicat . peggio — mai rău : Chi comincia male finisce peggio — Cine începe rău sfîrşeşte şi mai r ă u . de asemenea: Venite anche voi? Veniţi şi voi ? . de cantitate. più tardi — mai tîrziu. più probabilmente — mai probabil. cu plăcere : Ha lavorato volentieri per tutta la giornata — A muncit cu plăcere toată ziua. de timp. volentieri — bucuros. urmînd ca locuţiunile adverbiale să fie prezentate la fiecare grup de adverbe în parte: bene — bine: Non avete studiato bene il verbo — Nu aţi învăţat bine verbul. din punct de vedere semantic acestea se clasifică în adverbe de mod. măcar: Lo aspetterò. assai vicino — foarte aproape. Iată doar cîteva dintre adverbele simple. subito — imediat : Vieni subito — Vino imediat. magari — cel puţin.ADVERBUL L'AVVERBIO § 146 Este una dintre părţile invariabile de vorbire. de afirmaţie. meglio — mai bine: Elsa si sente meglio — Elsa se simte mai bine . La donna era straordi­ nariamente triste — Femeia era extraordinar de tristă. sempre — mereu : Leggeva sempre di notte — Citea în­ totdeauna noaptea. male— rău: Hai fatto male — Ai făcut rău . insieme — îm­ preună: Sono usciti insieme? — Au ieşit împreună? A. adverbele pot fi simple şi locuţiuni adverbiale .

Numeroase adverbe de mod se formează prin derivare. ginocchioni — în ge­ nunchi . IM rondine volava basso — Rîndunica zbura jos . a lungo —îndelung: Risero a lungo — Au rîs îndelung. caro — scump. leggero — leggermente — uşor. ca şi adjec­ tivele.vesel. ' Locuţiuni adverbiale de mod mai importante: di nuovo — din nou? £" venuto di nuovo — A venit din non. Să se reţină şi următoarele construcţii: volente o nolente —vrînd-nevrînd: Volente o nolente. sicuro. di solito — de obicei: Di solito* io non mangio la aera — De obicei eu nu manine seara . b) un alt grup de adverbe se formează cu aju­ torul sufixului -oni sau -one: bocconi — pe brìnci. pari — parimente — egal. chiaro — clar. precum şi a capacităţii lor de a forma. non mi piace quello che fai — In general nu-mi place ceea ce faci. Ho parlato chiaro — Am vorbit clar. c) unele adverbe de mod se obţin folosind neschimbată forma mascu­ lină a adjectivelor: alto — sus. oggi (oggi giorno ) — astăzi. (a) cavalcioni — călare: Avanzava carponi — înainta de-a buşilea . tardi — tîrziu. tastoni — orbeşte. prima — mai înainte. domani — mîine. di recente — recent r Sono ritornati di recente — S-au întors de curìnd . De reţinut formarea specială a ad­ verbelor din adjectivele: benevolo — benevolmente — binevoitor. nuovamente — din nou etc. repede. dopo] poi — după/apoi. pe di­ buite. ADVERBELE DE TIMP . Adjectivele terminate în -le şi -re pierd pe -e final în prezenţa sufixului -mente: facile — facilmente — uşor. pre­ sto — repede: Vieni presto da noi — Vino repede la noi. carponi sau carpone — de-a buşilea. in generale — în general : In generale. <celere — celermente — iute. meno attentamente — (în mod) mai puţin atent. a più non posso — pina mi mai poti. Practic sufixul -mente poate fi adăugat aproape tuturor adjectivelor: Te lo dirò francamente — Am să ţi-o spun deschis . chiaramente — clar. ieri — ieri. tosto — repede/iute. Valtroieri — alaltăieri. allegro — al­ legramente -. basso — jos. piano — încet. forte — tare. farai ciò che ti dico io — Vrînd-nevrînd ai să feci ce-o să-ţi spun e u . dopodomani! 19» . presto — curìnd. după cum urmează: a) un prim grup se obţine prin adăugarea sufixului — mente la forma feminină a adjectivelor: sinceramente — sincer.§ 1-18 Cele mai frecvente adverbe de timp sînt: ora/adesso — acum subito — îndată/imediat. giusto — just. certo — sigur. grade de comparaţie: più originalmente •— (în mod) mai original. da lontano — de departe: Gli si sentiva il motore da lontano — I se auzea motorul de departe. Strillava S più non posso — Striga cît îl ţinea gura.din oricare adjectiv calificativ: facile — facilmente — uşor.

2) Cînd se foloseşte (exclusiv) în propoziţiile condiţionale. da dove. 4) Già se traduce: fie prin deja. într-o zi. nottetempo — în timpul nopţii : La frutta fresca si trasporta notte tempo — Fructele proaspete se transportă în timpul nopţii. quaggiù — aici jos . colà — acolo . din tntimplare: Chi mai l'avrebbe detto? Cine oare ar fi spus-o?. NOTĂ 1) Adverbul mai cînd are valoare negativă se comportă astfel: negaţie -\.mai | Non vogliono studiare mai — Nu vor să înveţe niciodată. vicino — aproape . dove — unde .verb -+. quando — cînd. Saranno da noi stasera — V o r fi la noi în seara a s t a . fuori — afară . lì. oare. giù — jos. poco fa — cu puţin (timp) în urmă: E'uscito poco fa — A ieşit de puţină vreme. dedesubt.d i m i n e a ţ ă . quassù — aici sus . prietenul tatălui meu. dubi­ tative. aiurea: Mettilo daranti a 200 . mai are sens afirmativ: se traduce prin: vreodată. là — acolo. altrove — în altă parte. Gliei' ho già detto — l-am şi spus-o . costà — aici. dentro — înăuntru . Locuţiuni adverbiale de timp mai frecvente: di buon'ora — dis-de-dimineaţă: Si alzò di buon'ora — Se sculă cu noaptea-n cap .verb (fără altă negaţie) \ Mai e poi mai il bugiardo sarà creduto — Niciodată. mensilmente — l u n a r . Dimmi se hai mai visto tale bellezza? Spune-mi dacă ai mai văzut vreodată o asemenea frumuseţe? 3) Giammai este forma de întărire a lui mai negativ: Non li dimenticherò giammai — N-am să te uit (absolut) niciodată. lassù — acolo sus . fie prin fost: E'gih arrivata — A sosit deja. dappertutto — peste tot . jos. laprima volta — prima oară: Non è la prima volta che te lo dico — Nu-i pentru prima oară că ţi-o spun. mai — n i c i o d a t ă . una volta — odată. sotto — sub. Via Manzoni già Benincasa — Strada Manzoni fostă Benincasa. donde — de unde. mai -\. stasera — a s t ă . sempre — î n t o t ­ d e a u n a . un giorno — într-o zi: Venne. sus. la noi.n o a p t e .s e a r ă . stanotte — a z i . înapoi . Nessuno l'avrebbe mai detto — Nimeni n-ar fi spus-o vreodată. un giorno. stamattina — a z i . interogative. şi. odinioară: C'era una Tolta — A fost odată . d'ora in poi — de acum înainte: D'ora in poi dovrai ascoltare me!— De acum înainte va trebui să mă asculţi pe mine! ADVERBELE DE LOC § 149 Cele mai importante adverbe de loc sînt : qui. aproape. settimanalmente — săpt ă m i n a l : Ho fatto tardi — A m î n t l r z i a t .posdomani — poimîine. absolut niciodată nu va fi crezut mincinosul. Sei mai stata a Oradea? Ai fost vreodată la Oradea? . quivi — acolo . davanti — in faţă înainte . dovunque — oriunde . qua — aici . su — sus. lontano — departe . da noi l'amico di mio padre — A venit. spesso — adesea. aici alături. costì — aici . sopra — deasupra. dietro — în spate.

un pic . di sotto — pe (de). spre a evita stîngăciile de traducere. parecchio — mult . quando ne uscimmo. abbastanza — destul. Traducerea în limba română a acestor particule pronominale nu este obligatorie decît în anumite situaţii.te -— Pune-1 in faţa ta . vi. b) mult. NOTĂ Piu este comparativul adverbului molto iar meno este comparativul adverbului poco: Oggi ho letto di più — Azi am citit mai mult. din acel loc": La città. tanto — atît . Passiamo per di sotto — Trecem pe dedesubt . assai — a) destul . Dintre cele mai frecvente amintim: molto — mult. di sopra — pe (de)." în afară de valoarea adverbială ci. în acel loc. NOTĂ Qui. era în întregime adormit. in giro — în jur: Guarda in giro ! — Uită-te în jur ! ADVERBELE DE CANTITATE § 150 Pronumele nehotărite de cantitate pot funcţiona şi ca ad­ verbe de cantitate. cînd am ieşit (de acolo). dedesubt: Vedi più sotto — Vezi mai jos. hai mangiato molto — Destul. b) Non sono affatto contenta — Nu sînt deloc mulţumită. cu ridicata: Mancherò all'incirca un'ora — O să lipsesc cam o oră. Vado lontano — Mă duc departe . Dintre locuţiunile adverbiale de cantitate mai importante se amintesc: alVincirca — aproximativ. de tot . di più — mai m u l t . all'ingrosso — a) în mod apro­ ximativ. press'a poco — aproximativ. affatto — a) cu totul.Quando sti andato a Craiova? — Ci (vi) sono stato l'anno scorso — Cînd ai fost la Craiova ? — Am fost anul trecut (acolo. ne pot căpăta valoare de adverb de loc şi anume : ci. vi. 201 . Qua dentro — Aici Înăuntru. vi cu înţelesul de: „tn acel loc. foarte mult . ne mai au şi funcţie pronominală aşa cum am văsuţ la capitolul despre pronume (a se vedea şi § 90). b) (precedat de negaţie) deloc. vi urmate de verbul essere se traduc prin: „aexista a fi": C'era (ci era) fra i due una vecchia inimicizia — Exista între cei doi o veche duşmănie.) Ne cu înţelesul de: „de acolo. quasi — aproape (mai că) . Basta. nulla — nimic . niţel. più — mai mult . Locuţiuni adverbiale de loc: (per) di qua — pe aici: Andiamo per di qua — Să mergem pe aici. în acest loc. b) engros. acolo. niente. poco — puţin . al minuto — cu amănuntul . acolo. troppo — prea mult . al­ meno — cel puţin . deasupra: Le camere sono di sopra —Camerele sînt sus. qua se scriu întotdeauna fără accent (veti î 11BJ Particulele atone ci. di meno — mai puţin . aproape. (per) di là — pe acolo: Sono usciti per di là — Au ieşit pe acolo. nicidecum: a) Era affatto preoccupato — Era foarte îngrijorat. aici"-. în general . ai mincat mult. era addor­ mentata — Oraşul. alquanto — ceva. quanto — cît . Ci. meno — mai puţin . sufi­ cient . Ci şi vi ca adverbe de loc sînt sinonime şi se traduc prin: „aici.

Vieni con me? — No. per l'appunto — tocmai. dar Nessuno scriverà — Nimeni n-o să scrie . No înlocuieşte o propoziţie (ca în cazul adverbului de afirmaţie si) : Ridi? — No.. appunto—întocmai. proprio — întocmai. Perché sorridi? — Perché sì! — De ce surîzi? lac-aşa! Locuţiuni adverbiale de afirmaţie: senza dubbio — fără îndoială: Venite con noi?— Senza dubbio! — Veniţi cu noi? — Fără-ndoială ! . certo — desigur. Non precede în­ totdeauna orice alt adverb.. să mă certe bărbatu-meu. exact: Questo è il nuovo direttore? — Per l'appunto! — Acesta este noul director? — întocmai!. dar Nessun libro ti piace ? — Nici o carte nu-ţi plac'e ? . se no. desigur. non — nu.. Non ti piace nessun libro ? — Nu-ţi place nici o carte ?. nu azi. Non lo vedi neanche tu ? — Nu-1 vezi nici tu ? dar Neanche tu lo vedi — Nici tu nu-1 vezi ? Né. né — nici. pronume sau adjectiv negativ şi nu poate fi precedat de acestea. Nu este niciodată independent. chiar aşa. né . già — da. Non è né dolce 202 . Intre non şi verb se pot intercala doar pronume atone: Non ti ho mai visto leggere — Nu te-am văzut niciodată citind. Se va spune deci: Non scriverà nessuno — Nu va scrie nimeni. Se poate afla atît înaintea verbului: Non posso dormire — Nu pot să dorm. Perché non leggi? — Perché no! — De ce nu citeşti? — lac-aşa!. ma poco intelligente — De frumoasa e frumoasă. e poi n o ! — Vii cu mine ? Nu şi iar nu ! Non este un adverb negativ aton (este neaccentuat în propoziţie). sicuro — sigur. înlocuieşte uneori pe e non: Non lo 'so. dar nu prea deşteaptă. dacă nu o. o întreagă propoziţie: Bella sì. nici. non posso ridere — Rîzi ? — Nu. ADVERBELE DE NEGAŢIE § 152 No. beninteso — bineînţeles: Certo che ho paura! — Sigur că mi-e frică! NOTĂ Si poate determina un substantiv sau un adjectiv înlocuind. Devo uscire. mi sgriderà mio marito — Trebuie să plec. né voglio saperlo — Nu ştiu şi nici nu vreau să ştiu . nici. De reţinut şi următoarele expresii: Ti piace? — Sì e no — îţi place? — Da şi nu. nu pot să rîd .. di certo — cu siguranţă: Verrete domani da noi? — Di certo! — Veţi veni mìine la noi? — Sigur! (Cu siguranţă!).ADVERBELE DE AFIRMAŢIE § 151 Cele mai folosite adverbe de afirmaţie sînt : si — da . davvero— într-adevăr. aşa şi aşa. cit şi după acesta: Verrò domani. în acest caz. non oggi — Am sa vin mîine.

Cînd deter­ mină un substantiv. evidentemente. Cînd determină un adjectiv sau un alt adverb. aveva visto tutto. nu glumesc deloc. Non lo dico mica per scherzo — N-o spun deloc în glumă.. evident. Poziţia lui normală este însă după verb: Ha risposto subito — A răspuns imediat . nici măcar: Non lo farei nemmeno per te — N-aş face-o nici măcar pentru tine. sînt plasate între auxiliar şi participiu: Non ti ho più scritto --. già— deja. fie după acesta. desigur . come: Tu ridi tanto facilmente quanto Giovanna — Tu rìzi tot atìt de uşor.. stă după acesta: Una donna così così — O femeie aşa şi aşa. evidentemente — Agnese văzuse totul. Non mi sento punto bene — Nu mă simt deloc bine . quanto. 203 . E1 venuto personalmente — A venit (el) în persoană. adverbul: a) poate preceda întreaga propoziţie: Purtroppo sei venuto troppo tardi— Din păcate ai venit prea tìrziu . se află înaintea acestora: Lo sentivo molto difficilmente — îl auzeam foarte greu.né mnaro — Nu-i nici dulce nici amar. NOTĂ A se reţine şi următoarele expresii: Neppure per sogno — Nici gînd.. neppure: neanche — nici: Neanche tu lo sai — Nici t u n-o ştii. sempre — întotdeauna. nemmeno — nici.. Non me lo hai mai detto — Nu mi-ai spus-o niciodată. ca Ioana. Cînd determină o propoziţie. GRADELE DE COMPARAŢIE ALE ADVERBELOR § 154 O serie de adverbe pot avea. e) poate fi introdus în structura propoziţiei cu condiţia ca adverbul să fie predeedat şi urmat de virgule: Agnese. neppure — nici. nemmeno. b) poate fi situat după propoziţie: Agnese aveva visto tutto. — Agnese. adverbul se poate afla fie înaintea verbului. grade de comparaţie : Comparativul de egalitate se exprimă (ca şi la adjective) cu ajutorul adverbelor corelative: (tanto). Neanche per idea — Nici gînd . anche — şi. ca şi adjectivele. Anumite adverbe ca: più — mai. Marina è già partita — Marina a plecat deja. Cu ajutorul lui né sînt compuse adverbele: neanche.Nu ţi-am mai scris . văzuse totul. evident . Come ti sembra la canzone? — Mica male! — Cum ţi se pare cîntecul? — Nu-i deloc rău: Mi credi? Niente affatto! Mă crezi? — Absolut delocI Locul adverbelor în propoziţie § 153 Cînd determină un verb. mai — niciodată. nici măcar: Neppure tu mi hai cisto — Nici măcar tu nu m-ai văzut. Volentieri le scriverei una lettera — Bucuros i-aş scrie o scrisoare. atunci cînd verbul se află la un timp compus. (così) .

ancora più spesso — încă şi mai des . bene — bine. Unele adverbe primesc sufixul — issimo direct la gradul pozitiv: bene — be­ nissimo — foarte bine . Superlativul relativ se foloseşte foarte rar. cel mai tirziu. ancora — încă) aflate înaintea com­ parativului: molto meglio — mult mai bine. Expresia per lo più se traduce în limba română prin „In general. assai bene — foarte bine (sau destul de bine) . ben volentieri — (prea) bucuros . lentamente —len­ tissimamente — foarte încet. Puţine adverbe însă se pot întîlni la comparativul de inferioritate. mol­ > to —• più — mai mult . bene — prea. de obicei sub formă de perifraze sau expresii : per lo meno — cel puţin . prin adăugarea sufi­ xului -mente la -issima (forma de feminin a superlativului absolut al adjectivelor): raramente — rarissimamente — foarte rar . Superlativul absolut se mai poate forma cu ajutorul adverbelor molto — foarte. tuttfal più — cel mult. Superlativul absolut se formează. Ti ho visto in aula più spesso di quanto mi hai visto tu — Te-am văzut în aulă mai des decît m-ai văzut tu. iar mole devine pessimamente— execrabil. assai — foarte. troppo tardi — 204 . al più tardi — cel mai tìrziu: Sarò da te alle sette. Gînd este folosit singur. lent .Comparativul de superioritate se formează cu ajutorul adverbului più situat Înaintea adverbului comparat : adagio —> più adagio — mai încet. ottimamente — excelent. în caz extrem. molto — mol­ tissimo — foarte mult . tardi —• più tardi — mai tìrziu. male — peggio — mai r ă u . maximum. Comparativul de inferioritate se formează cu ajutorul adverbului meno plasat înaintea adverbului comparat: meno spesso — mai puţin des. male — malissimo — foarte rău . bene devine. Din această categorie cîteva adverbe formează comparativul în mod neregulat: bene —* meglio — mai bine.Tu ai clntat mai bine ca mine . grandemente — raa^» giormente — in mai mare măsură: Oggi cammini meglio — Astăzi mergi mai bine. oggi. al più tardi — Voi fi la tine la ora şapte. situate înaintea altui adverb : molto bene — foarte bine . più este precedat de multe ori de prepoziţia di: Queste scarpe. assai più tardi — mult mai tìrziu . la superlativul absolut. sau între două propoziţii) : Tu hai cantato meglio di me —. ben più difficilmente — mult mai greu. azi. spesso —*• più spesso — mai des. poco — pochissimo — foarte puţin : Mi sento malissimo — Mă simt foarte rău. în general. costano di più — Aceşti pantofi. în mod obişnuit": Collabora per lo più con il suo amico — Colaborează în general cu prietenui său. Formele de comparativ pot fi întărite cu ajutorul adverbelor molto (mai rar assai — mult. costă mai mult. poco —* meno — mai puţin . assai spesso — foarte des (sau destul de des) . Alte exemple de comparativ (comparaţie între două elemente ale propoziţiei. meno seriamente — mai puţin serios: Andiamo meno spesso al cinema quest'anno — Mergem mai rar la cinema în acest an. troppo — prea.

malaccio — crunt . abba­ stanza — destul de: Hai scritto abbastanza correttamente — Ai scris destul de corect. ni+ ţeluş . încetişor. presto — prestino — repejor . Nu se recomandă ca ambele adverbe să fie formate. cu sufixul -mente. Nu se va spune Cammi­ nava estremamente lentamente — Mergea extrem de încet. sau Camminava estremamente piano. male — maluccio — > » cam rău . poco —* pochino — (pochette ) — niţel. .prea tlrziu. piano —* pianino — lncetinel. ci Camminava lentissimamente. Anumite adverbe pot primi sufixe diminutivale sau augmen­ tative: bene — benino — binişor. * în general adverbele pot doblndi un anumit grad de intensitate atunci cînd sînt însoţite de alte adverbe ca: piuttosto — cam. mai curînd. într-o singură propoziţie. mai degrabă : Sei giunto piuttosto tardi — Ai ajuns cam tirziu . benone — prea bine.

alte prepozi­ ţii: riguardo a — cu privire la. per. sau valoare de participiu prezent: durante — în (timpul). . Prepoziţii proprii. Morir di fame — A muri de foame . mediante — cu (ajutorul). secondo — după e t c . Gramaticile italiene clasifică prepoziţiile astfel: § 156 A. a. a. valoare de adjectiv: lungo — de-a lungul. marcă a genitivului: II libro di Laura — Car­ tea Laurei . pronume. 3. fie după acestea. che — ce e t c . per. Locuţiuni prepoziţionale în a căror componenţă intră. in. Prezentăm mai jos valorile pe care le pot avea prepoziţiile proprii: § 157 DI poate fi: 1. C. ci intră în componenţa unei părţi de propoziţie ca element introductiv al acesteia. adverbe. valoare de adverb (de aceea se mai numesc şi adverbiale). în capitolele de faţă. con unite cu articolul hotărît formează prepoziţiile articulate (vezi § 20).PREPOZIŢIA LA PREPOSIZIONE § 155 Face parte din seria de părţi de vorbire invariabile care se pot afla plasate fie înaintea unor substantive. 2. acelea care în afară de valoarea de pre­ poziţie propriu-zisă pot avea. con. Prepoziţii improprii. su. în afara prepoziţiilor. Prepoziţia nu are rol sintactic independent şi nu constituie ea însăşi o parte de propoziţie. adverbe e t c . acelea care au în exclusivitate rolul de prepoziţie cum sînt: di. tra (cu varianta fra). di tradus prin de: Data di partenza — Data de plec are . a unor adjective. da. PREPOZIŢII PROPRII Prepoziţiile di. B. verbe. în ceea ce priveşte. în ordinea prezentării diferitelor tipuri de prepoziţii. în context. semn al partitivului : Compro delle cartoline — Cumpăr (nişte) ilustrate. in. Piangere di dolore — A plînge 206 . părţi de vorbire ca: substantive. su. A. cum sînt dentro — în. da. di qua da — din­ coace de e t c Aceste locuţiuni prepoziţionale vor fi incluse. valoare de conjuncţie: come — ca. sopra — pe etc.

verb la infinitiv: Smetti di parlare così— Încetează de a mai vorbi astfel. Noi abitiamo da Giovanni — Noi locuim la Giovanni. di buorì ora — dis-de-dimineaţă. ad ogni modo — în orice caz . da + nume propriu de persoană (sau substantive indicînd per­ soane) se traduce prin la: Vado dai nonni — Mă duc la bunici .. Mulino a vento — Moară de vìnt . Si mangerà alle otto — Se va mìnca la ora opt . 8. decit: E1 più alto di te — E mai înalt ca tine. . 5.verb la infi­ nitiv: Sono riuscito a convincerla — Am reuşit s-o conving. Locuţiuni prepoziţionale cu di: nel mezzo di — în mijlocul. a tradus prin cu: Me­ lodia. de pe. rfi tradus prin CK: Essere multato di. di là da — dincolo de . a tradus prin în: Pittura a olio — Pictură în ulei. a carattere popolare — Melodie cu caracter popular . 2.. § 159 DA — 1. 6. di qua da — dincoace de. prepoziţia di mai poate introduce nume proprii cu funcţie de apoziţie: il mese di dicembre — luna decembrie. Co­ noscere di vista — A cunoaşte din vedere. a tradus prin la: Penso a te — Mă gîndesc la tine. levarejtqgliere di mezzo — a înlătura. di tradus prin ca. 7. § 158 A poate fi: 1. Di se întîlneşte frecvent în expresii ca: di nascosto — pe ascuns. Essere assente ai eorsi — A fi absent de la cursuri . assieme a — împreună cu. a fianco di — alături de. la città di Roma — oraşul Roma. pe la: Montare a cavallo — A se urca pe cai . de către: I versi scritti dal Pa­ sco/i — Versurile scrise de Pascoli. poate forma un complement de timp dacă se află alături d e substantive specifice: di giamo — ziua... 3. Ornare di quadri—A împodobi cu tablouri . Camminare a passi lenti — A merge cu paşi domoli . Locuţiuni prepoziţionale cu a: accanto a — alături de. în urma: Cam­ minava silenzioso dietro a lei — Mergea tăcut în urma ei. se mai foloseşte în construcţiile verb + a -f. Si è recato dal medico — S-a dus la medic .. din: Torniamo dal 207 . andare a piedi — a merge pe jos . invece di — în loc de. Al colmo di. . es­ sere di moda — a fi la modă. — A fi amen­ dat cu . de. Barca a motore — Barcă cu motor. Noi abitiamo a Ploieşti — Noi locuim la Ploieşti . marcă a dativului: Si rivolge ai professore — Se adresează profesorului . se traduce prin de. a forza di (a causa ăi/per via di) — din cauza.de durere . da tradus prin de la. Alle calende greche — La calendele greceşti . di buona voglia — de bună voie. 4. Ammirato da tutti — Admirat de toţi . di tradus prin din: Uscire di casa — A ieşi din casă. Ha la lagrime agli occhi — Are lacrimi în ochi. E' andato via di nascosto — A plecat pe furiş. se mai foloseşte în construcţiile verb -\. 2. a tradus prin pe. 6. per mezzo di — cu ajutorul. al di là — dincolo. 4.. dietro a — în spatele. 5. a buon mercato — ieftin. 3. Expresii: an­ dare a spasso — a merge la plimbare .— In culmea . di notte — noaptea. Vado al mare — Merg la mare. vicino a — lîngă. di primavera — primăvara. prima di — înainte de.. parlare ad alta voce — a vorbi (cu voce) tare . 9.di -\..

Lottare per la pace — A lupta pentru pace . bicicletta ecc. su (-f. da tradus prin după: Ti riconosco dalla voce — Te recunosc după voce . Cane da caccia — Cline de vînătoare . da tradus prin cu: (arată o calitate permanentă) : La ragazza dagli occhi celesti — Fata cu ochii albaştri . în jur de. sau în locuţiuni prepoziţionale: in caso di — în caz de. 4. In sul far del giorno — Spre ziuă. însoţeşte un adjectiv in construcţii de tipul adjectiv -fin -f.. in luogo di — în loc de. in occasione di — cu ocazia . su tradus prin pe: Sdraiarsi sull'erba — A se întinde pe iarbă . Dotto in fisica — Savant în fizică. se tra­ duce prin cu (cu specială referire la mijloacele de transport) . Scappare dall'afra parte — A fugi pe partea cea­ laltă . su tradus prin despre: Una conferenza sulla Resistenza italiana — O conferinţă despre Rezistenţa italiană . bi­ cicleta etc. Ri208 . su tradus prin cam. Sto male per aver mangiato troppo — Mi-e rău pentru că am mîncat prea mult . 6. Camminare in due — A merge în doi . Sala da pranzo — Sufragerie . de: Ha lavorato per denari — A muncit pentru bani . poate fi întîlnită în următoarele situaţii: 1. în: Sull'afa — Spre zori .) 3. 2. Casa dal tetto rosso — Casa cu acoperişul roşu . spre.substantiv: Bravo in biologia — Bun la biologie . Stanza da bagno (cameră de) baie . 3. Povero in parole — Sărac în cuvinte . Trattato sulla storia della musica — Tratat despre istoria muzicii. Dipingeva dal modello — Picta după model. § 160 IN: 1. Sul tramonto — Cam pe la asfinţit. al di là da — dincolo de : La nostra villa si trova al di qua dal fiume — Vila noastră se află dincoace de rîu. Pesava sui cinquanta chili — Cîntărea cam 50 de kg . Andare in macchina (treno. se traduce prin in: Tornare in casa — A se întoarce (intra) în casă . se întîlneşte în expresii ca : andare in campagna — a merge la ţară . decidere su due piedi — a hotărî pe loc.mare — Ne întoarcem de la mare . § 161 Prepoziţia SU. Locuţiuni prepoziţionale cu da: lontano da — departe de . vreo: Una signora sulla quarantina — O doamnă în jur de vreo patruzeci de ani . 4. 2. subit . su în expresiile: parlare sul serio — a vorbi serios . da tradus prin de (arată scopul. Sono partiti dalla Francia — Au plecat din Franţa . în faptul zilei. Irene contava sulle dita — Irina număra pe degete . 7. 5. din cauza . simplă sau articulată. mettere in moto — a pune în mişcare. andare su tutte le furie — a se înfuria.) — A merge cu maşina (trenul. Un libro per i bambini — O carte pentru copii. 4.. § 162 PER se poate traduce prin: 1. da tradus prin pe: Entrare dalla finestra — A intra pe fereastră . da dove — de unde . cam pe la. pentru: Compro le mele per mia madre — Cumpăr merele pentru mama . Scultura in marmo — Sculptură în marmoră . Francesca da JRImini — Francesca de la (din) Rimini . 2. Si preparò per la partenza (per partire) — Se pregăti de plecare. al di qua da — dincoace de .substantiv care indică timpul) tradus prin cam în. calitatea) : Macchina da scrivere — Maşină de scris . Ficcarsi in testa — A-şi băga în cap. 5. Vengo da Braşov — Vin de la Braşov .

Scrivere con la biro — A scrie eu pixul . Litigano tra di loro. Dividere per cinque — A împărţi la cinci . 3. la: Parlare per telefono — A vorbi la telefon . Arrabbiarsi con uno — A se supăra pe cineva . fra sînt urmate de prepoziţia di atunci cînd introduc un pronume personal: Non c'è niente tra di noi— Nu este nimic între noi . peste. Scrisse per mezz'ora — A scris (timp de) o jumătate de oră. Tra. tre per cento — trei la sută . Ti scambiavo per (un ) poeta — Te luam drept poet . 9. per sentito dire — din auzite . Fra qualche settimana — Peste/în cîteva săptămîni. per Io piu — în general. TRA (mai utilizată fiind tra) sînt sino­ nime: se traduc prin: 1. in: Mettilo sopra il tavolo — Pune-1 pe masă. deasupra. — Se ceartă între ei. 8. prendere per moglie — a lua de soţie . uno per uno — unul cîte unul . prin: Uscì per la porta principale — A ieşit pe uşa principală . 2. ca. Tra nemici — Printre duşmani . § 164 Prepoziţiile FRA. 7. Cînd con este urmat de un verb la infinitiv. 5.. 4. de obicei .ssere in collera con uno — A fi supărat pe cineva . 6. Sarò di ritorno per le otto — Am să mă întorc pe la opt . Passai per il giardino — Am trecut prin grădină. printre: Il più grande fra tutti — Cel mai mare dintre toţi .: moltiplicare per due — a înmulţi cu doi. In direcţia. Conoscersi per corrispondenza — A se cunoaşte prin corespondenţă . Non prendermi per stupido — Să nu mă iei drept prost. per lo meno — cel puţin . Spedire per posta — A expedia prin poştă . per scherzo — în glumă . Il bambino si butta per terra e si muse a urlare — Copilul s-a aruncat pe jos şi a început să urle. in (temporal): Fra due ore — în/peste două ore. la: Partire per Costanza — A pleea la Constanţa . Indică durata în urma intro­ ducerii unui complement de t i m p : Parlasti per tre quarti oVora — Ai vorbit trei sferturi de oră . drept: Passa per intelligente — Trece drept inteligentă . 3. după: Mandò in fretta per ii medico — A trimis în grabă după medic. Tra vita e morte — Intre viaţă şi moarte . B. PREPOZIŢII IMPROPRII Pintre cele mai cunoscute prepoziţii amintim: § 165 a) SOPRA — pe. Strofinarsi con Vasciugamano — A se şterge/a se freca cu prosopul . Congratularsi con qualcuno — A felicita pe cineva. dintre.fiutò per vergogna — A refuzat de ruşine. intre. Alte cazuri de folosire a prepoziţiei per: per me — despre mine. pe: E. cu: Lavorare con cura — A lucra cu grijă . pe. Sai che Vedificazione di questo ponte durerà per tre anni? — Ştii că con­ struirea acestui pod va dura trei ani ? § 163 CON se poate traduce prin: 1. acesta se traduce prin gerunziu: Con lo sbagliare s'im­ para — Greşind se învaţă. 2. asupra. din partea mea. Abito con i nonni — Locuiesc cu bunicii. Abita sopra il negozio — Locuieşte deasupra 209 .

Cosa farai dopo? (adv. Salire sopra (adv. Cînd prepoziţia verso este însoţită de un pronume personal. Tu ti trovavi davanti (adv. construcţia nu este însă obligatorie: Corse verso lei sau Corse verso di lei — Alergă spre ea . către. li) D9P0 — după (temporal şi local) : Dopo le vacanze — După va­ canţă . Mişeii coperchio sopra (adv. m) VERSO se traduce prin: 1. Io abito sopra. înapoi: Dietro la casa. Guardare dietro (adv. spre: Navigare verso ovest — A naviga spre vest.) — Ne vedem înăuntru . se con­ struieşte numai cu pronume sau substantive în dativ: Grazie a lui conosci bene Vitaliano — Datorită lui cunoşti bine italiana. e) AVANTI — înainte: Mi scrisse avanti di te — Mi-a scris înain­ tea t a . cu: Bisogna essere cortesi verso i vecchi — Trebuie să fim politicoşi cu bătrînii (faţă de bătrîni). g) DIETRO — după.) — Eu locuiesc sus. 2. lui sotto (adv.c prin: In ciuda.) — Vino înăuntru (literar). între acesta şi pronume poate apărea prepoziţia di. pe sub: Ridere sotto i baffi — A rìde pe sub mus­ tăţi .pronume per­ sonal este tradusă prin fără: Resterò senza di voi— 0 să rămîn fără voi . Va' avanti (adv. înăuntru: Dentro la camera— în cameră. 1) SENZA se traduce prin fără. Contro di te — împotriva ta . / gatti sono sopra i tetti — Pisicile sînt pe acoperiş. Dentro la borsa — în poşetă.. Essere eontro (adv. — în spatele casei . graţie. Sotto di noi— Sub noi. Vieni entro (adv.magazinului. Rimanere sotto (adv. n) DURANTE — în timpul: Hanno litigato durante il lavoro — S-au certat în timpul lucrului.) Ce vei face după aceea? i) CONTRO — împotriva. Contro il progetto — împotriva proiectului : Contro agli amici — împotriva prietenilor . L'avverbio si trova dopo il verbo — Adverbul se află după verb.) — Mergi înainte. el dedesubt. faţă de.) — A pus capacul deasupra . MALGRADO se tradu. înaintea: Davanti al giudice — în faţa judecătorului.) — A fi împotriva. Ci cediamo dentro (adv. contra.) — T u te aflai în faţă.) — A ramine jos (dedesubt).. d) ENTRO — in. în spate. Senza di te non vengo — Fără tine nu vin. e) DENTRO — în. Non dice nulla davanti a noi — Nu zice nimic în l'ala noastră. 210 . f) DAVANTI — In faţa. pina la (temporal) : Partirò entro quattro giorni — Voi pleca pînă in patru zile .) — A urca deasupra (la un etaj superior). b) SOTTO — sub. cu tot (toată): Malgrado la pioggia — în ciuda ploi1k) Locuţiunea GRAZIE A —tradusă prin datorită. Dietro al palazzo — în spatele blocului . j) Prepoziţiile sinonime NONOSTANTE. Forma senza di 4.) — A privi ìriapoi.

pe lingă: Presso all'università — Lîngă univer­ sitate .) — Aici aproape. SALVO. q) Prepoziţia SECONDO se traduce: după. Presso di lei — Lîngă ea . TRANNE. potrivit cu. Cîteva sensuri contextuale: Presso gli antichi — La antici. cu excepţia: Vennero tutti salvo lui — Au venit toţi cu excepţia lui. Qui presso (ade. Abitiamo presso un gentile signore — Locuim la un domn amabil. in confor­ mitate cu: Secondo il mio parere ciò non è giusto — După părerea mea asta nu e just. s) PRESSO — Ungă.o) Prepoziţiile sinonime. prin mijlocirea. . datorită: Comprai il quadro mediante un amico — Am cumpărat tabloul printr-un prieten. ECCETTO. Deseori sînt însoţite şi de prepoziţia a: Dammi il tuo quaderno fino a domani — Dă-mi caietul tău pînă mîine. MENO. prin (intermediul ) . r) Prepoziţiile sinonime FINO. p) Prepoziţiile sinonime MEDIANTE. MERCÉ se traduc prin: cu ajutorul. t) CI RCA — tradus prin: cu privire la: Parlarono inolio circa te cerimonia della nozze — Au vorbit mult cu privire la ceremonia de nuntă. în civilizaţia anti­ cilor . FUORCHÉ'1 se traduc prin: in afară de. SINO se traduc prin pina.

212 . •6. purché — numai să. Conjuncţii subordonatoare A.CONJUNCŢIA LA CONGIUNZIONE § 166 Este o parte neflexibilă de vorbire care stabileşte raportul dintre părţile de vorbire de acelaşi fel dintr-o propoziţie sau dintre propoziţiile unei fraze. C O N J U N C Ţ I I L E COORDONATOARE § 167 \. se — dacă . od — sau : Scrivi o no? — Scrii sau nu ? 7. o — sau . né — nici: Non posso leggere né scrivere — Nu pot să •citesc şi nici să scriu. Conjuncţii simple: e — şi . în funcţie de rolul pe care îl îndeplinesc în propoziţie sau în frază distingem: A. nemmeno — nici măcar. dunque — deci. dar nu putem. perché — pentru că. sebbene — deşi. 5. giacché — căci . affinché — pentru ca să. : Non glielo dico perché gli dispiacerebbe — Nu i-o spun pentru că nu i-ar conveni. nemmeno. ossia. cioè — adică etc. III. ma — dar. Conjuncţii coordonatoare B. neppure — nici (măcar) : Non videro neanche loro Vincidente — N-au văzut nici ei accidentul. non appena che — de îndată ce . ed — şi: Verranno Sabina e le sue figlie — Vor veni Sabina şi fetele ei. con tutto ciò. o. spre a . întrucît. ma non fossimo — Am veni cu plăcere. perché — de ce. neppure — nici (măcar). dimpotrivă: Verremmo •con piacere. deoarece . anche — şi: Mangeremo anche noi — O să mîncăm şi noi. oppure — ori. anzi — ba chiar. După formă distingem: I. Locuţiuni conjuncţionale: per la qual cosa — pentru «are . però— însă. pure: Si è dimenticato pure lui di scrivermi — A uitat şi el să-mi scrie. Conjuncţii compuse: allorché — atunci cînd . anche se — chiar dacă e t c : Scriverò la lettera a Mircea anche se so che non mi risponderà — O să scriu scrisoarea lui Mircea. cu toate că. chiar dacă ştiu că n-o să-mi răspundă. 4. né — nici . II. 2. e. avverrò. 3. că . che — care. eppure — şi totuşi. neanche.

sia — fie . adică: Ti regalerò un libro oppure un disco — Am să-ti dăruiesc o carte sau un disc. né . vale a dire — adică: II treno arriva alle otto precise. A se consulta ?l capitolul despre propoxiţia relativă §112... vale a dire — adică: Vi parlerò di Rebreanu cioè di „Ionu. 8. dar totuşi: Mi piacerebbe suonare il pianoforte però la madre non vuole — Mi-ar plăcea să cînt la pian.. né — nici. dunque usciamo con Vombrello — Plouă. Conjuncţia che in­ troduce o propoziţie subordonată subiectivă sau o completivă directă.. aşadar: Piove. dar şi: Non solo è coraggioso ma anche serio — Nu numai că era curajos ci şi serios. nici: Non Vho visto né io né mio padre — Nu l-am văzut nici eu. cu toate acestea: Domani ci sarà Vesame eppure io sono calma ~ Mìine va fi examenul.. vale a dire fra dieci minuti — Tre­ nul soseşte la opt fix. ebbene — ei bine.. tanto . 12. per­ tanto — deci. deci : Non hai fatto il compito. però — însă. perciò — de aceea: Si vergogna.dunque. non solo . quindi. 21.. 13.. cioè — adică. fie: Sia tu.. 20. — Va voi vorbi despre Rebreanu. perciò non viene da te — îi este ruşine. 213 . o — sau (fie) . quanto — atît (pe cît) . Mi risulta che tu mi inganni — Reiese că tu mă păcăleşti . anzi mi stai divertendo Nu mă deranjezi.. 19.. che — că: E' chiaro che non verrà — E clar că n-o să ină . nici tatăl meu. 22. deci ai primit nota patru. anzi — dimpotrivă. 16. de aceea nu vine la tine. e. atunci.... cu toate acestea eu sînt calmă.. sia tua sorella dovrete rispon­ dere — Fie tu. pronume relativ. ba chiar. însă mama nu vrea.. 2.. că .. cît (pe atît): Era tanto gentile quanto garbato — Pe cit era de amabil pe atît era de politicos. 10. deci despre (romanul) „Ion" B. come — cum. cît. ma — dar: Andremo al cinema ma solo dopo cena — O să mergem la cinema. ebbene hai ricevuto un bel 4 — Nu ţi-ai făcut tema. 17... conjuncţie. Vedi come è facile sbagliare! — Vezi cit e de uşor să greşeşti ! v NOTĂ A nu se confunda che. C O N J U N C Ţ I I L E SUBORDONATOARE CONJUNCŢII EXPLICATIVE (DECLARATIVE) § 168 1. eppure. cioè. ma anche — nu numai . aşadar plecăm cu umbrela.. sau (fie): Faremo il lavoro o vuoi o non vuoi —• Vom face treaba asta fie că vrei fie că nu vrei. 14. 11. fie sora ta va trebui să răspundeţi. infatti — In adevăr. tuttavia — totuşi. 18. adică peste zece minute... sia .e — şi.. 9.. in realtà — In realitate. sau mai bine/degrabă : Non mi disturbi.sau. dar numai după cină. şi: Tutto andrà bene e per me e per te — O să fie totul bine şi pentru mine şi pentru tine. din contră mă distrezi. 15. cu che. o .

9. che — întrucît. dar nu verificate. i-am spus-o. Dacă e vorba de acţiuni presupuse. anche quando — chiar dacă: Anche quando tu me lo chiedessi. non te lo direi — Chiar dacă tu mi-ai cere-o. serie-mi. siccome — aşa cum.CONJUNCŢII TEMPORALE § 169 1. subito che. îndată ce: Tosto che fui uscito. 7. giac­ ché. CONJUNCŢII MODALE § 171 1. că: Ne parleremo subito giacché siete venuti — O să vorbim imediat pentru că tot aţi venit . siccome — întrucît: Siccome fa freddo. stavi parlando con uri altra persona — Atunci cînd te-am întîlnit. scrivimi — Ori de cìte ori ai nevoie de mine. come se — ca şi cum: Mi guardò •come se non mi avesse mai visto — M-a privit ca şi cum nu m-ar fi văzut 214 . după ce trenul plecase. 8. aşa după cum: Scrivi come ti dico io — Scrie aşa cum îţi spun eu. construcţia cere modul conjunctiv. 3. 10. pentru că. perchè — pentru că: Piango perché sto male — PIîng pentru că mi-e rău. deoarece. în mo­ mentul în care: Allorché t'incontrai. visto che. sino a che. allorquando — atunci cînd. quando — cînd. (non) appena (che) — îndată ce: Non appena lo vidi. eu nu ţi-aş spune. fino a che. CONJUNCŢII CAUZALE § 170 1. XOTĂ în general. 5. tu stăteai de vorbă cu altcineva. 6. 2. glielo dissi — De îndată ce l-am văzut. finché: pînă cînd: Ci resto finché tu vieni a prendermi — Rămîn pînă cînd vii t u să mă iei. a început să plouă. de îndată ce. eu am să scriu scrisoarea. si mise a piovere — Deìndată ce am ieşit. întrucît: Rimarrai qui dato che è. dacă: Lo riconobbi {{uando si tolse gli occhiali — L-am recunoscut cînd şi-a scos ochelarii. 2. mentre — in timp ce: Mentre tu studi. poiché. conjuncţiile temporale se construiesc cu indicativul atunci cînd acţiunea este certă. dovrai prenderti il cappotto — întrucît e frig. già notte — O să rămîi aici. dopo che — după ce: Giungemmo alla stazione dopo che il treno era già partito — Am ajuns la gară. dat fiind că e deja noapte. dato che — dat fiind că. 4. ogni volta che — ori de ette ori: Ogni volta che hai bisogno di me. 3. 4. io scriverò la lettera — în timp ce tu înveţi. come. Non sono partito poiché le strade erano impraticabili — N-am plecat deoa­ rece drumurile erau impracticabile. va trebui să-ţi iei paltonul. allorché. tosto •che. 2. avanti che — prima che — înainte ca: Pensaci bene avanti che tu agisca — Gîndeşte-te bine mai înainte de a acţiona.

senza che. acciocché. egli non esitò intraprenderla — Deşi acţiunea era periculoasă.niciodată. fie cu conjunctivul. NOTĂ Toate conjuncţiile concesive se construiesc cu conjunctivul. că: Faceva tanto freddo che tutti battevano i denti — Era atìt de frig încît cu toţii clănţăneau din dinţi. de parcă: — Lo difendeva quasi (che) fosse suo fratello — îl apăra de parcă i-ar fi fost frate.. che — încît.. anche se. el nu a ezitat să o întreprindă. quantunque. 3. fie. NOTĂ Conjuncţiile consecutive pot fi construite fie cu indicativul. cu toate că.. quasi (che) cer conjunctivul. Te lo dico onde possiate provvedere subito — îţi spun asta ca să puteţi lua măsuri neîntîrziat. per quanto. di modo che — astfel încît: Devi parlare di modo che tutti possano comprenderti — Trebuie să vorbeşti astfel încît toţi să te poată înţelege. CONJUNCŢII CONCESIVE § 173 benché. senza che — fără ca: E1 andato via senza che mi salutasse — A plecat fără să mă salute.cu condiţionalul. pentru ca să: Ti offro il libro affinché ti ricordi di me — îţi ofer cartea ca să-ţi aminteşti de mine . onde — spre a. 215 .. tanto . nonostante che — deşi. ca să. pentru a. 2.. încît: Fa tanto caldo che mi piacerebbe prendere un gelato — E atìt de cald încît mi-ar face plăcere să iau o îngheţată. lo aspettai — Cu toate că întîrzia. che — atìt. affinché. quasi (che) — aproape. CONJUNCŢII CONSECUTIVE § 174 1. sebbene. Per quanto fazione fosse pericolosa. eu l-am aşteptat. ca şi cum. 4. NOTĂ Conjuncţiile come se. seppure. CONJUNCŢII FINALE § 172 perché. NOTĂ Toate aceste conjuncţii se construiesc cu conjunctivul. în ciuda faptului că: Sebbene tardasse. ancora che. malgrado che. 3.

4. 2. a condizione che. dacă. cît . a meno ehe non si verifichi qualcosa di inaspettato — Nu se mai poate face nimic. tranne (che). caso mai — în caz că: Caso mai io sia stanco. numai să nu: Potevi far tutto fuorché mo­ strargli quella notizia — Puteai să faci orice. quando — cînd. afară de cazul că. qualora — în caz că. perché — de ce . dacă: Qualora egli non potesse venire dovrà telefonare — In caz că el nu poate veni. Dimmi se mi telefonerai — Spune-mi dacă o să-mi 216 . a meno che — afară doar (dacă). capiresti ciò che dicono i personaggi del film — Dacă tu ai Înţelege limba italiană. Se este conjuncţia specifică propoziţiilor condiţionale şi se construieşte atît cu indicativul cit şi cu conjunctivul (vezi şi § 213. a patto che — cu condiţia ca. CONJUNCŢII DE EXCEPŢIE § 176 1. NOTĂ Toate aceste conjuncţii (cu excepţia lui se) sau locuţiuni condiţionale se cons­ truiesc cu conjunctivul. purché — cu condiţia. De asemeni apare în propoziţiile interogative şi dubitative la indicativ sau conjunctiv: Dimmi se verrai— Spune-mi dacă ai să vii. numai dacă (că): Resto con voi purché Nunzio chieda scusa — Rămîn cu voi numai dacă Nunzio îşi cere iertare. dacă: Verrò da te a patto ehe non piova — O să vin la tine dacă nu plouă. 214). 5. Se tu conoscessi Vitaliano. 3. eccetto (che) — în afară de. ai înţelege ceea ce spun personajele din film. a meno che tu non cambi idea — Sìnt de acord numai dacă nu te răzgîndeşti. Non so se sia tornato — Nu ştiu dacă s-a întors. eu trebuie să rămîn . 2. quanto — cît: Ti chiedo perehé non reagisci — Te întreb de ce nu reacţionezi . (locuţiunea) a meno che — cu excepţia. io devo restare — Dacă tu pleci. salvo (che). numai să nu-i fi arătat ştirea aceea. se — dacă: Se tu te ne vai. afară doar dacă nu o să se ivească ceva neaşteptat.CONJUNCŢII CONDIŢIONALE § 175 1. nel caso che. doar dacă: Non si può fare altro. come — cum. fuorché. numai dacă: Sono d'accordo. n-am să mă duc la ţară. non andrò più in campagna — în caz că voi fi obosit. va trebui să tele­ foneze. fără (afară). CONJUNCŢII INTEROGATIVE INDIRECTE § 177 se — dacă .

telefonezi. Non so se abbia recitato ieri sera — Nu ştiu daca a ucat aseară. — Nu-s sigur dacă . a nu şti. CONJUNCŢII DUBITATIVE § 178 se — dacă (însoţit de verbe ca ignorare — a nu avea idee.. . Ignoro se sia venuto — Habar n-am dacă a venit .. Desidero sapere quando ritorni — Doresc să ştiu cînd te întorci. essere incerto — a nu fi sigur) : Sono incerto se. a ignora.. non sapere — a nu şti. . Tu sai quanto mi piacciono i piccioni e le faraone — Tu ştii cit îmi plac porumbeii şi bibilicile ..

Alte inter­ jecţii de acest tip sînt: eh!. urrà (entuziasm). animo! — curaj !. ohimè! — vai de mine! 2. Interjecţii improprii exprimate prin substantive. viva! — trăiască. pe naiba!. presto! — hai. fantastico! — fantastic. pleacă! . ohibò (neîncredere). èia!. Ele pot indica: 1. forza! — curaj !. evviva! — u r a ! . Ah. Adesea aceeaşi inter­ jecţie poate exprima stări diferite: Ah. mah! (îndoială). cucù! —cucii!. E a este exprimată prin diferite sunete. auff! (nerăbdare. imitarea unor sunete din natură — onomatopee — ca voci de animale şi păsări: gnau!. capperi! — nemaipomenit!. via! — afară. ohe!. tic-tac! — bătaia ceasului: tu — — tu! — sunetul locomotivei. rugăminte). diferite alte zgomote: pif!. Potrivit semnificaţiei şi originii lor interjecţiile se pot grupa în: A. ce rău.hapciu ! (strănutul). ce durere! în care aceeaşi interjecţie exprimă durerea. patatrac!. accidenti! — drace. ih!. clac!. cit e de frumos! în care ah exprimă bucuria. sensul lor fiind indicat de contextul în care apar. bau-bau! — ham — ham! . Interjecţii propriu-zise folosite cu o semnificaţie precisă. scîrbă) . pss! (linişte). brr! (frig. sau ecci! f. uh!. chicchirichì! — cucurigu ! . ih! (mìni e) . plictiseală). deh! (dorinţă. oh!. ohi!. teamă). adjective. sunete produse de obiecte: din-don! — sunetul clopotului.INTERJECŢIA L'INTERIEZIONE § 179 Interjecţia nu este o categorie gramaticală propriu-zisă. come è bello 1 — Ah. Dintre aceste interjecţii unele se unesc cu pronumele personal me: ahimè!. miao! — m i a u ! . teribil!. clic!. che male! — Ah. ahi! (chemare). ehi! B. zitto! — 218 . uffa!. verbe sau adverbe întrebuinţate ocazional ca interjecţii : bravo ! — bravo ! coraggio!. stări afective spontane sau imită diverse sunete. ehm! (ameninţare): puh! puah! (dispreţ. Interjecţii cu sens general care nu au o semnificaţie proprie. magnifico!. ohà!. uff!. repede!. admiraţia. meraviglioso! — minunat. cuvinte invariabile sau locuţiuni care indică senzaţii. ciuf!. mă­ r e ţ ! . C. o stare fizică sau afectivă: ahi!. ahimè (durere).

guai & te! — vai de tine ! . D. curaj !. in alto i cuori! — capul sus. Locuţiuni exclamative exprimate prin grupuri de cuvinte sau propoziţii cu valoare exclamativă: mamma mia ! —vai de mine!. basta! — gata.taci ! . ajunge. Dio ci guardi! — Doamne fereşte ! . aiuto! — ajutor ! . poveri noi! — sărmanii de noi!. sta' in gamba! — fii sănătos!. questa è bella! — asta-i bună ! . lascialo stare!— lasă-1 în pace!. pietà. misericordia ! — indurare!. peccato! — păcat ! .

o/a. — desinenţa (la desinenza). elementul care se pune la sfîrşitul rădăcinii incorporîndu-se în aceasta. fiori. cu infixul sau prefixul formează tema cuvîntului. I. îm­ podobit.-i. fioritur. fioritura. -a. — învăţător /învăţătoare. maestr-o/a. — prefixul (il prefisso). fiorame. — infixul (l'infisso). spre exemplu consonanta h în formarea pluralului unor substantive masculine şi feminine: amic-h-e — prietene. timp verbal. fior-itur-a — înflorire. în care prefixele s şi in modifică Înţelesul cuvîntului. sufixul ai şi desinenţa o. desinenţe cu valoare de număr. (il suffisso). Rădăcina împreună cu unul sau mai multe sufixe. desinenţe cu valoare de gen . elementul care se interpune între rădăcină şi desinenţă schimbind sensul cuvlntului: fior-ai-o — cel care vinde flori. înflorat). elementul care precedă rădăcina transformînd sensul cuvîntului : s-fioritura — ofilire. şi care In limba italiană poate avea o simplă valoare fonetică. este alcătuit din rădăcina fior. pag-h-iamo — plătim. -o). In cuvinte ca fiore. infiorato rădăcina este fior. In ultimele două exem­ ple este evidentă modificarea sensului prin sufixele itur şi am. adică elementul fundamental care indică sensul lexical comun tuturor cuvintelor în a căror alcătuire intră. elementul situat după rădăcină care indică modificările flexionare ale părţilor de vorbire servind la diferen­ ţierea unor sensuri şi forme gramaticale : fior-e/i — floare / flori. fiorato. in-fiorato — înflorat. o/ate. sfioritura. 220 . II. elementul variabil fiind numai desinenţa'(-e. III sg. fior-am-e — flori multe (sens colectiv). şi a IlI-a pi. Tema este partea invariabilă (fior. sau ale unor forme verbale ale conjugării I-: dimentic-h-i — uiţi. desinenţe cu valoare de persoană. — sufixul. e/i. număr. lag-h-i — lacuri. precum şi ale conjugării a IlI-a pentru ver­ bele incoative (vezi § 128) la care apare infixul se intre vocala caracte­ ristică i şi desinenţă pers. fin-i-sc-o — termin.STRUCTURA MORFOLOGICĂ A CUVÎNTULUI § 180 în analiza structurii morfologice a cuvîntului se pot identifica următoarele elemente: — rădăcina (la radice). cant-o/ate — clnt/clntaţi.

cu valoare de sufix. ca element deter­ minant al genului : iljla turista — turistul/turista . Prepoziţiile articulate au de asemeni valoare de morfem în măsura în care marchează cazurile substantivelor: del libro — al cărţii (genitiv). Aceeaşi valoare grama­ ticală o au morfemele şi pentru alte categorii de pronume (demonstra­ tive. — la adjective desinenţele indică genul şi numărul: buon-o/a — bun/bună. buon-ije — buni/bune. — la pronume desinenţele sînt marca genului şi a numărului: •tu-o/a — al tău/a ta. se disting următoarele elemente: am-are — rădăcina am-a-re — vocala caracteristică. infiorato. care indică 'Conjugarea I. Principalele procedee gramaticale prin care în limba italiană se schimbă sensul unor cuvinte sau se formează cuvinte noi sînt : derivarea. compunerea şi schimbarea valorii gramaticale. a numărului: fior-e/i — floare/flori. Morfemele au în primul rînd o deosebită valoare gramaticală întruclt servesc la diferenţierea unor forme gramaticale: — la substantive desinenţele pot fi marca genului : alliev-o/a — •elevul/eleva. al numărului : ijle nipoti — nepoţii/ nepoatele. 221 . am-a-ss-e — sufix cu valoare temporală şi deopotrivă modală care indică imperfectul conjunctiv am-vr-o — sufix temporal care marchează viitorul am-a-v-ate — desinenţa care indică persoana a doua plural NOTĂ Pentru limba italiană articolul poate fi considerat morfem. vezi § 96—98. sufixe. tu-o-i/tu-e — ai tăi/ale tale. desinenţe c u ajutorul cărora se formează cuvinte şi forme flexionare ale cuvintelor. 107).Toate elementele morfologice: prefixe. nel libro — în carte (ablativ). buono. — la verbe morfemele au funcţiuni multiple. maestra. de identitate. al libro — cărţii {dativ). Pe lîngă importanţa gramaticală morfemele au şi valoare lexicală în măsura în care servesc la formarea unor cuvinte noi sau la diferenţie­ rea unor aspecte semantice. relative. am-a-r-o — sufix temporal marcă a imperfectului. fioritura. «e numesc morfeme (morfemi). amo şi cuvinte derivate ţparole derivate) formate cu ajutorul prefixelor şi sufixelor: fiorame. In funcţie de elementele care intră în structura cuvintelor acestea se împart în cuvinte primitive (parole primitive) formate numai din rădăcină şi desinenţă: fiore. iar sufixul poate indica gradul de «comparaţie: buon-issim-o —foarte b u n . gradarea. nehotărîte. în structura verbului» «de exemplu: amare — a iubi. infixe.

a aresta. c) sufixe speciale care modifică nuanţa înţelesului de bază al cuvîntului (suffissi alterativi). Prin derivare se alcătuieşte familia de cuvinte. % — din rădăcina giorno — zi. -ente: cantante — cîntăreţ. — din rădăcina mano — mină. aggiornare — a se lumina de ziuă. avviamento — orientare i — din rădăcina linea — linie. -aiolo: èoscaiolo — pădurar. operaia — muncitoare. Aparţin unei familii toate cuvintele care sînt formate din aceeaşi rădăcină: — din rădăcina via — stradă. giornale — ziar. 222 . -ano.DERIVAREA § 181 Derivarea (la derivazione) este procedeu] prin care se formează cuvinte noi cu ajutorul prefixelor şi sufixelor. manubrio — manivelă. -aia: ceraio — sticlar. contura. traviare — a rătăci. a) sufixe propriu-zise (suffissi propriamente detti) care nu au un înţeles propriu . a/lineare — a alinia. viandante— drumeţ. mittente — expeditor. derivă: lineare — a linia (verb). ammanettare — a pune cătuşele. liniar (adj. viaggio — călătorie. legnaiolo — dulgher. lineamelo — liniament. manato — cantitatea cuprinsă într-o mină. manovrare — a manevra. partigiano — partizan. co­ pist. maneWe — cătuşe. derivă : manovale — salahor. a/lineamento — aliniere . -ante. a se informa la zi. reciclat. derivă: giornate — durata unei zile.-ario: ortolano — zarzavagiu. Sufixe care indică agentul (cel care efectuează o lucrare): -aio. giornalaio — vînzător de ziare. aggiornato — — la curent. derivă: via/e — bulevard. aspect. a) Sufixe propriu-zise Sufixe substantivale 1. mîner. mercante — negustor. fornaio — brutar. inserviente — îngrijitor. b) sufixe provenite din cuvinte de origine latină şi greacă . giornaliero — zilier (subst.-igiano. Derivarea cu sufixe § 182 Prezentăm principalele sufixe cu care se formează în limba italiană cuvintele derivate. deviare — a devia. gelataia — vînzătoare de îngheţată .). falsario — falsificator . A. delincare — a schiţa. scrinano — scrib.). zilnic (adv. în funcţie de tipul sufixelor acestea se îm­ part în: . giornalista — gazetar.).

e r g e n d o l o — cel •ce vinele zarzavat. infermiera. comunismo — comunism. rol. bontà — bună­ tate. saggezza — înţelepciune. rugòista — rugbist. scrittura — scriere. -xita: lettura — lectură. capitalismo — capitalism. artefice — creator. -ore: sapore — gust. /'unzione — funcţiune. grosolănie . caduta — cădere. -ito: fruscio — foşnet. vincitore — învingător . realismo — realism. -età. comunista — comunist . starea: -aggine: testardaggine — încăpăţînare. istruzione — instruire. (termeni sportivi) : fondista — fondist. -enza: partenza — plecare. simbolismo — simbolism. stupidaggine — prostie. 4) Sufixe care indică însuşirea. vicinanza — apropiere . starea: -aggio: passaggio — trecere. raniţa — vanitate. 3) Sufixe care indică orlnduirea. atitudine — aptitudine. : -esimo: feudalesimo — feudalism. -tore. politic. esu­ beranza — exuberanţă. meşter . — şofer. mestizia — tristeţe. miagolio — mieunat. parucchiera — coafeză. arpista — artist. vetturino — birjar. barbiere — bărbier. -ione. -ino: contadino — ţăran.-fice : orefice — aurar. umiltà — modestie. villanìa —mojicie. -ista: (ocupaţii) — autista. -ura. fanciullaggine — puerilitate. 223 . pittrice — pictoriţă . -ezza: bellezza — frumuseţe. -itudine: gratitudine — recunoştinţă. -zione: ribellione — răscoală. direttore — director. accosta­ mento — apropiere. balordaggine — neghiobie . muggito — muget. -io. coscrizione — construire . ca­ pacitate . frizer. socialismo — socialism. -ismo: marxismo — marxism. caligrafie.(i)tà: serietà — seriozitate. ricchezza — bogăţie: ~ -izia. iacaggio — spălare. -mento: affollamento — înghesuială. -anza: costanza — statornicie. ronzìo — zumzăit. umanesimo — umanism . -ìa: avarizia — zgìroenie. dolore — durere . ruggito — răcnet . (orientare politică) socialista — socialist. de­ rivazione — derivare. -iere. 2) Sufixe care indică acţiunea. passività — indiferenţă . tristezza — tristeţe. -vendolo: /ruMivendolo — cel ce' vinde fructe. pazienza — răbdare . tradimento — trădare.— infirmieră.-trice : disegnatore — desenator. gelos ia — ge­ lozie. perseveranza — perseverenţă. regista — regizor. -iera: cassiere — casier. literar etc. spazzino — măturător. fervore — ardoare. biciclista — biciclist . caZore — căldură. c i c a t r i c e — educatoare . musicista — muzician . vagabondaggio — vagabondaj . curentul filosofic. ceduta — vedere. violenza — violenţă.

bolognese — din Bologna. -evole. letterario — literar. bonario — blînd. /onorevole — favorabil. 2) Sufixe care indică însuşirea. -ario: rivoluzionario — revoluţionar. -ile: fienile — fînarie. profitabil. (apartenenţa): ferroviario — feroviar. josnic . mattinata — durata unei dimineţi. oliveto — livadă de măslini. -ina: cedrina — vitrină. ameri­ cano — american. pari­ gino — parizian . -ato. -uglio: miscuglio — amestec. codardo — laş. pollame — păsări de curte . 6) Sufixe care indică conţinutul. -evolo. socievole — sociabil. sindacato — sindicat . insalatiera — salatieră. mortale — mortal. -ame: fogliame — frunziş. virtuoso — virtuos .5) Sufixe care indică un sens colectiv: -aglia: boscaglia — desiş. cetăţenia) francese — francez. -eto. legname — lemnărie (de construcţie). bucarestino — bucureştean. tradizionale — tradiţional . nm'cata — ninsoarea. nuvolaglia — nori mulţi şi deşi. portoghese — portughez. profittevole — util. 224 . -ese: (indică naţionalitatea. înclinaţia: -ale: sentimentale — sentimental. bestiame — vite. ovile — stînă. universitario — universitar. saliera — solniţă . -oso. popolano — din popor. nerume — negreală. -uto: garbato — politicos. -ardo: oKgiardo — mincinos. Sufixe 1) Sufixe care indică originea. inalato — bolnav. -età: frutteto — livadă. intruglio — amestec de lichide. amiche­ vole — prietenos. testardo — încăpăţînat. canile — cuşeă de cîine . sudiciume — murdărie. guazzabuglio — amestecătură. porticato — un şir de porticuri. canneto — stufăriş. capacitatea de cuprindere. -urne: putridume — putreziciune. ossuto — osos. ungherese — maghiar. adjectivale apartenenţa: -ano: romano — roman (din Roma). napoletano — din Napoli . muraglia — zid de fortificaţie. montano — de munte. -ato — collonnato — colonadă. durata -iera : zuppiera — supieră. harababură . sabina — salină. natarale — natural. pineta — pădure de pini . benevolo — binevoitor. cucchiaiata — cît conţine o lingură. materiale — material. -ino — marino — de mare. cocile — vizuină. sterpaglia — mulţime de mărăcini . -uoso: grazioso — graţios. marin. -ata: manata — cît încape într-o mînă. porcării. amoroso — drăgăstos. giornata — durata unei zile.

malignferrigno — asemănător cu fierul . emfatic. -orio: illusorio — iluzoriu. decennio — deceniu.aceo: eioZaceo — vioriu. -ivo: festivo — sărbătoaresc. pazzesco — nebunesc . oratorio — oratoric. liticos . verdastro — verzui. cinquan­ tina — circa cincizeci . benign. -aio (sens colectiv. contraddittorio — contradictoriu. sportivo — sportiv. rosaceo — rozaliu. irrepetibile — irepetabil . economico — economic. -ennio (durata): centennio — perioadă de douăzeci de ani. grottesco — grotesc. estivo — de vară. 225 . pagabile — plătibil. oiennio — perioadă de doi ani . collettivista — colectivist. maligno — răutăcios. -ennale (durata. celebrativo — care celebrează . poetico — poetic. 5) Sufixe care. declamatorio — declamator. -ibile: mibile — vizibil. rinoscentista — renascentist . soZubile — solubil. Sufixe ale numeralelor derivate Din punct de vedere morfologic. popolaresco — popular. caZcistico — fotbalistic . -ubile: raZubile — volubil. politico — politic.3) Sufixe care indică tendinţa: . -enne (vìrsta) : trienne — în vîrstă de trei ani. dodicenne — de doisprezece ani. democratico — democratic . -istico : ocaZistieo — oculistic. giallastro — gălbui-închis . cartaceo — ca hîrtia. amabile — po. critico — critic. quinquennale — cincinal . indică participarea: -ista: socialista — socialist. dantesco — dantesc. -ina (cantitate aproximativă) : ventina — circa douăzeci. leggibile — lizibil. 6) Sufixe care indică maniera sau calitatea: -esco: studentesco — studenţesc. triennale — trienal. serie): centinaio — serie de o sută de unităţi. -astro: biancastro — alburiu. -ico. -igno: benigno — afectuos. numeralele rezultate prin derivare pot fi considerate ca atare sau pot deveni substantive şi adjective. migliaio — vreo mie . ritmicitatea): oiennale — bienal. 4) Sufixe care indică posibilitatea sau caracteristica: -abile: navigabile — navigabil. cofanista — comunist. -atico: storico — istoric. quarantenne — de patruzeci de ani.

salumificio — fabrică de mezeluri. oocconi — pe brìnci. dolcificare — a îndulci . -îicio (care fabrică) : panificio — fabrică de pîine. -cultore (care cultivă) agricoltore — agricultor. b) Sufixe p r o v e n i t e din c u v i n t e d e origine l a t i n ă şi g r e a c ă Sufixele provenite din limbile latină şi greacă sînt numeroase. mulţumit. velo cernente — rapid . mone­ tizzare — a camufla (prin culoare) . parricida cel ce-şi omoară tatăl. teicoltore — viticultor. tastoni — pe pi­ păite. -uzzare. mortificare — a chinui. eroivoro — ierbivor. attentamente — cu atenţie. suicida — sinucigaş. Sufixe adverbiale . iar cele care comportă modificări semantice sînt cuprinse la capitolul sufixelor speciale. 226 . italianizzava — a italieniza. îndepărtează): callifugo — medicament contra bătăturilor. calorifero calorifer. maniera): elegantemente — in mod ele­ gant. pe burtă.-fuga — (care fuge. sghi­ gnazzare — a rìde sgomotos. transfuga — transfug . Alegem cîteva mai frecvent întîlnite.iparo — vivipar . care distruge ciupercile. fungicida — fungicid. -forme (indică forma) : filiforme — filiform. multe dintre ele avînd corespondenţă şi în limba română. -voro (care mănîncă) : carnivoro — carnivor.Sufixe verbale Sufixele verbale sînt foarte puţine. transformarea): pubblicizzare — a face public. frigorifero — frigider. Sufixe din limba latină : -cida: (care ucide): omicida — asasin. òeadficare — a face fericit. -fero (care produce. a umili. romanizzare — a romaniza. de conserve.m e n t e : (indică modul. fiammifero — chibrit . ignifugo — ignifug. frutticoitore — pomicultor . -ificare (indică devenirea) : glorificare — a glorifica. care conţine) : sonnifero — somnifer. -azzare : (indică repetiţia) : sminuzzare — a fărîmiţa. piV. fusiforme — fusiform : -fugo. -oni: (indică modul): ginocchioni — In genunchi. 7nooiiiîicio — fabrică de mobilă. -izzare (indică devenirea. insetticida — insecticid . dolcemente — cu blindeţe. -coltore. teoiîorme — în formă de tub. pe dibuite. -paro (care generează) : ov/paro — ovipar.

piccolinoja — micuţ/micuţă. sufixele speciale se împart în: sufixe diminutivale. -ina: ragazzino — băieţel. lavo­ retto — mică lucrare. fii giogo — filolog . c) Sufixe speciale Sînt incluse în această categorie sufixele care nu schimbă sensul fundamental al cuvîntului primitiv la care sînt ataşate. de alintare. foretto — cărticică: rotondetto/a — rotunjor/rotunjoară. bellino/a — frumuşel/frumuşică. -logia (ştiinţă) : sociologia — sociologie. fotofobia — fotofobie . etnologia — etnologie. Precedeul. sufixele speciale alterează sensul iniţial al cuvîntului. microfono — microfon. tavolino — măsuţă . carino/a — drăguţ/drăguţă. Sufixele diminutivale (suffissi diminutivali) se pot adăuga substan­ tivelor. sufixe de alintare. fonotecă — fonotecă. dulap:) biblioteca — bibliotecă. stetoscopio — stetoscop . -scopio (care vede) : microscopio — microscop. de altfel foarte productiv în italiană. Zelino — pătuţ. giovinetta — tinerică. -etta: giardinetto — grădiniţă. ragazzina — fetiţă. de dispreţ. tecnocrazia — tehno­ craţie. manina — minuta. afono — afon. barometro — barometru. -fobia: (teamă): idrofobia — hidrofobie. -fono (de sunet. filmoteca filmotecă. Fără a modifica. termometro — termometru. ierocrazia — birocraţie. -teca (care conţine. 227 . de mărire. acustic): te/afono — telefon. -metro (măsură): cronometro — cronometru. arche ologo — arheolog. chilometro — chilo­ metri]. -logo (cel ce studiază): sociologo — sociolog. claustrofobia — claustro­ fobie. iar sufixele speciale suffissi alterativi. de dispreţ) a co­ municării.Sufixe din limba greacă -erazia (putere) : democrazia — democraţie. are şi valoare sti­ listică deoarece defineşte natura afectivă (de duioşie. sufixe augmentative şi sufixe peiorative. adjectivelor şi indică o micşorare a obiectelo sau a însuşirilor: -ino. telescopio — telescop. Sufixe diminutivale După înţelesul pe care-1 dau cuvintelor derivate. fi­ lologia — filologie. farmacologia — farmacologie . aparat administrativ. -etto. fapt pentru care noile cuvinte formate se numesc în limba italiană: parole alterate. etruscologo — etruscolog. discoteca — discotecă. ci adaugă aces­ tuia o nouă nuanţă: de micşorare. vecchietto/a — bătrînel/bătrînică. casetă.

hazliu. allegrone — jovial. magrolmoja — slăbuţ/slăbuţă. -(i)cino. fogliolina— frunzuliţă. -uccia indică o uşoară nuanţă depreciativă: vestitocelo — rochiţă sărăcăcioasă.-icino). pianticella. -erello. Acelaşi sufix se poate adăuga adverbului male — maluccio — cam rău. salone — sală mare. ponticello — poduleţ. Specifice acestei categorii sînt sufixele: -uccio. occhiuzzo — ochişor. 228 — băieţoi. animaluccio— animal micuţ. scioccherello/a — prostuţ/ prostuţă. Sufixele de alintare (suffissi vezzeggiativi) —se pot adăuga substan­ tivelor. posticino — locuşor. pazzerello/a — nebunatic/nebunatică. botticino — butoiaş. ragazzotto grăsan. -ella: gonnella — fustiţă. viuzza — străduţă. omone — om voinic. -olino. pigrona — mare leneşă. sempliciotto — naiv (om simplu). palliănccio — gălbejit. caMuccio — căldurică. poverelloja — sărăcuţ/sărăcuţă. grandicello/a — mărişor/mărişoară. Un număr foarte redus de adverbe pot fi diminutivate : bene — benino — binişor. cavalluccio — căluţ. -ona: librone — carte mare (ca dimensiune). NOTĂ Uneori sufixele -uccio. NOTĂ Unele substantive feminine formează augmentativul în -oue devenind masculine : la strada — Io stradone — stradă mare. deboluccio/a — slăbuţ/slăbuţă. adjectivelor şi indică noţiunea de răsfăţ. -ieello. de dezmierdare. adagio — adagino — încetişor. Sufixele augmentative (suffissi accrescitivi) se adaugă substantivelor şi adjectivelor şi indică o mărire a obiectelor şi însuşirilor: -one. De la adverbul bene se poate forma augmentativul benone — foarte bine. stupidone — prostănac. Emilia — Emilietta. -otto: giovanotto — flăcău. contadinella — ţărăncuţă . bastoncino—bastonaş. — Se pot diminutiva şi numele proprii: Giuseppe — Giuseppino. magruzzoja — slăbuţ/slăbuţă. fior-eU-ino — floricică etc. -creila: atóerello — pomuleţ. Carla — Cadetto. NOTĂ — Adesea se pot ataşa unui substantiv sau adjectiv mai multe sufixe dimi­ nutivale: twr-ett-ino — cărucior.-uzza: labbruzxo — buzişoară. Antonio — Antonino. botticella — butoiaş.-elio. la stanza — lo stanzone — cameră mare. poco — pochinolpochettino — puţintel. Uneori aceste sufixe sînt identice cu cele diminutivale (-ino. -uzzo. -icella: venticello — vîntuleţ. leoncino — leu mie. -uccia: tettuccio — pătuc. etc. la porta — il portone — poartă de intrare. boccuccia — guriţă. pastorello — ciobănaş. grassotelloj& — grăsuţ/ grăsuţă. grassotto — . pesciolino — peştişor. -(i)cina: libricino—cărţulie. ragazzone — fătoi. — plantă mică. -olina: cagnolino — căţeluş. focheréllo — focul eţ.

giallastro — gălbui. verzui. -accia età). colibă. -onzolo: (mai ales pentru substantive): mediconzolo — medic prost. malaccio (adv. -upola: casupola — cocioabă. -eechiare: — sonnecchiare— a moţăi. nici cartella — servietă. înjurătură. Unele sufixe peiorative sînt specifice verbelor: -acehiare: ridacchiare — a rìde în silă. salmastro — sărat. ironia sau calitatea depreciată a obiectelor. Sufixele peiorative (suffissi peggiorativi-dispregiativi) se adaugă substantivelor. -ueola: Zadruncolo — puşlama. dolciastro — dulceag. -one. a scuipa în faţă. murdară.-ottare: òaZòettare — a bîlbîi. nu este diminutivuì substantivului carta — hîrtie. pigraccio — lenevos. stanzaccia — cameră urîtă. a se hlizi. Aceste substantive numite false diminutive sau augmen­ tative au un înţeles cu totul deosebit de al cuvîntului din care par a deriva: limone — lămîie.) rău mare. acţiunilor: -astro: poetastro -— poet mediocru. /aggtacchiare — a se eschiva. Să se observe fenomenul prin comparaţia exemplelor următoare: burrone — prăpastie burro — unt montone — berbec monte — munte cavallone — talaz cavallo — cal magrone — purcel de lapte magro — slab mattone — cărămidă matto — nebun cannone — tun canna — trestie merletto — dantelă merlo — mierloi mulino — moară m. sparacchiare — a scuipa des.-cione: bastoncione — baston mare. NOTĂ Există o categorie de substantive care au terminaţii asemănătoare cu sufixele speciale (-ino.-accio: rasaccia — casă dărăpănată. -ucehiare : mangiucchiare — a mînca puţin şi în silă. a dribla. -accio. -erellare: giocherellare — a se juca. cu gust rău. bluastro — albăstrui. însuşirilor. parolaccia — cuvînt urît. fără a fi însă diminutivele sau augmentativele unor substantive primitive. hoţ. j w / o t t a r e — a şuşoti. a gînguri. -ognolo (mai ales pentru adjective) : verdognolo — verde murdar. adjectivelor şi unui număr foarte restrîns de verbe şi adverbe şi indică dispreţul. -uncolo. poetoiizolo — poet prost. nu este augmentativul substantivului lima — pilă. -aglia: (mai ales pentru substantive): ragazzaglia — ceată de copii needucaţi. bonacionc — (om) cumsecade. rivistucola — revistă proastă. dormicchiare — a dormi iepureşte. -ettare. -iechiare: /cricchiare — a citi fără chef. froMerellare — a merge cu paşi mici şi repezi. -elio. amarognolo — amărui. a dormita. amărui.ulo — măgar bottino — pradă botte — butoi paglietta — pălărie de pai paglia — pai 229 . cattivacelo — înrăit. azzurrognolo — albăstrui. accozzaglia — adunătură.

dis-: deportare — a deporta. trans-: oltrepassare — a trece dincolo. opoziţie: de-.tacchino — curcan occhiello — butonieră focaccia — plăcintă tacco — toc de încălţăminte occhio — ochì foca — focă B . ir-. posporre — a pune după. ab-. aggiungere — a adăuga. miscono­ scere — a nu recunoaşte. bisnonno — străbunic. — prefixe cu sensul de împotrivire: anti-. ri-: reazione — reacţie. trisillabo — din trei silabe . „ulterior": po-. ac-: avvilito— umilit. „în loc de": antepre-. reiterare — a reînnoi. premettere — a face să preceadă. ripassata — revizuire. infelice — nefericit. antifasciste — antifascist. an-. — prefixe cu sensul de despărţire. in. tri-. dispreizo — dispreţ . postmilitare — care se face după serviciul militar. bis-. espatriare — a se expatria. „înainte de". deprimat. anarchia — anarhie. di-. contraddire — a contrazice. pronome — pronume. impazienza — nerăbdare. scioperare — a face grevă . traman230 . ultracorto — ultrascurt. tris-: ambidestro — ambidextru. bilingue — bilingv. Derivarea c u prefixe § 183 Prefixele (i prefissi) sînt elemente care se adaugă înaintea rădăcinii substantivului. — prefixe cu sensul de anticipare. — prefixe care indică scopul. „peste": oltre. reinte­ grazione — reintegrare. Ele se împart în prefixe propriu-zise şi prefixe provenite din limba latină şi greacă. bissare — a bisa. abnorme — anormal. es-. direcţia: a-. antecedere — a preceda. adattabilità — adaptabilitate. scaricare — a descărca. mis-: afono — afon. — prefixe cu sensul de „după". tras-. bi-. decisione — deviere. — prefixe cu sensul de „dincolo". adjectivului sau verbului şi care modifică sensul iniţial al cuvîntului. pro-: anteprima — avanpremieră. contra-:antifurto — anti­ furt. prefisso— prefix. „trei": amai-. — prefixe cu sensul „In afară dea: e-. Prefixele propriu-zise pot fi grupate după sensul pe care-1 conferă cuvîntului în: — prefixe care indică o negaţie: a-. escavazione — excavaţie. as-. eontracoipo — contralovitură . tripartito — tripartit. pos-. — prefixe care indică repetiţia: re-.ultra-. tra-. disunire — a separa. diffondere — a împrăştia. proclamazione — proclamaţie. irragionevole — neraţional.-sci-: emigrato —emi­ grat. post-: nomerig— gio după-amiază.ini-. ad-. proconsole — pro­ consul . preno­ tatone — rezervare. s-. accam­ pamento — tabără. — prefixe cu sensul de „doi". rilancio — relansare. accorrere — a alerga către .

saporire — assaporire — a condimenta . di-: . sopra-: (suprapunere): mettere — soprammettere — a suprapune. — prefixe cu sensul de „sub". colaborare): venire — convenire — a conveni. trarre — estrarre — a extrage. es-: (opoziţie. produrre — riprodurre — a reproduce. attaccare — contrattaccare — a contraataca . ri-: (repetiţie): vedere — rivedere — a revedea. onnivoro — omnivor . „mai puţin": sub-. fra-: (între): porre — frapporre — a interpune. periplo — călătorie în jurul lumii. trasporto — transport. so-. prevedea. Prefixe provenite din limba latină deci. concordare — a pune de acord . collaborazione — colaborare. pro-: (anticipare): vedere ~ provvedere — a. cticumnaviggazione — navigaţie în jur. agitare — esagitare — a zgudui . onni — (tot) : onnipresente — omniprezent. seguire — perse­ guire — a urmări . sottotetto — mansadră.(zece): decimetro — decimetru. — prefixe cu sensul de „înjur": circo-. sostare — a poposi. con-: (apropiere. sotto-. 231 . Derivarea verbelor cu ajutorul prefixelor este un procedeu foarte productiv în limba italiană. sensul contrar): frenare — ăiîrenare — a dezlega. nominare — soprannominare — a porecli . transalpino — de dincolo de Alpi . connessione — unire. Prefixele verbale sînt adesea prepoziţiile care indica următoarele sensuri: a-: (apropiere. formare — Riformare — a deforma . decimale — zecimal . multiforme — multila­ teral . per-: (continuitate): durare — perdurare — a dura. contra-: (opoziţie): stare — contrastóre — a împiedica. confunda . scop): portare — apportare — a duce. perimetro — perimetru. peri-: eircoscmto — circumscris. . inunda . submarin. acquare — innacquare — a uda. înălţa. — prefixe cu sensul de „împreuna'': co-. negaţie): mentire — smentire — a desminţi.(numeros) : multico/ore — multicolor. ipo-: subacqueo — subacvatic. trasformato — transfor­ mat. ipoteco — hipotensiv. mischiare — frammi­ schiare — a amesteca. in-: (intensifică acţiunea): alzare — inalzare — a ridica. parlare sparlare — a fcìrfi . mettere — promettere — a promite . multi. interessare — cointeressare — a cointeresa . circondare — a înconjura. sottufficiale — subofiţer. s-.(separarea. circum-.damento — transmitere. con-: coetaneo — de aceeaşi vîrstă.

miniteatro — teatru mic. care se mişcă singur. maxigonna — fustă lungă etc. filologia — filologie . weologismo — neologism. lung): maxica/>/>o«o — palton lung. neo. telescopio — telescop . poli.(filo. biQgrafo — biograf.(timp) : cronologia — succesiune în timp. Redăm mai jos cîteva dintre ele: • . unele dintre acestea întîlnite şi în limba română: mini (mic. mimcapellone — copil cu pârul lung. pirografia — pirogravură. polivalenza — polivalenţă . cronotecnica — tehnica normării . piro.(pămînt): geografia — geografie. pseudoieMerafo — pseudoliterat.(prin mijloace proprii): automoòiie — automobil. semicerchio — semicerc semi/iina — semilună. geologia — geologie . adept): filosofia — filozofie. iso. geo.(la distanţă) : televisione — televiziune.(căldură): termometeo — termometru. maxi-jmare.(fals): pseudonimo'— pseudonim. autoeducazione — autoeducaţie .(viaţă): biosfera — biosferă. pseudoarZisto — pseudoartist. demo.(jumătate): semifinale — semifinal. idr(o). îil(o).(popor) : democrazia — democraţie. prin influenţa altor limbi străine asupra limbii italiene. geometra — geometru.(egal): isotermico — izotermic. Prefixe provenite din limba greacă Prefixele provenite din limba greacă sînt foarte numeroase şi sînt comune şi altor limbi. aeroposte — poştă aeriană. ăemodossologia — studiul elementelor determinante ale opiniei publice . isoscele — isoscel. crono. policrom ia — policromie. telescrivente — telex.(foc): pirotecnia — pirotehnie. aeroterapia — aeroterapie . topograf.semi. 232 . filantropo —filantrop. auto. idrico — hidric. scurt) : minigonna — fustă scurtă.(apă) : idrometro — hidrometru. isomorfismo — izomorfism . piro­ filo — rezistent la foc * . neonato — nou-născut. termocnimica — termochimie.(nou) : neorealismo — neorealism. aero. cronometro — cro­ nometru. autopullman — autobuz.(aer) : aeromezzo — mijloc de transport aerian. biosintesi — biosinteză. idratare — a hidrata.(numeros): politecnico — politehnic. psevido. termo. NOTĂ în limba contemporană au apărut noi prefixe. demografia — demografie. termonucleare — termonuclear. bio. sensul lor fiind universal. tele.

+ subst. adj. verb.: contrattempo — contratimp. pessimamente — malissimo — foarte rău (vezi §68). iper: sensibile — ipersensibile — hiper­ sensibil. -issimamente: rapidamente— ?*a/>j'cZissimamente — în mod foarte rapid (vezi § 154).pronume: nontisocr dar dime — nu-mă-uita. -\. biancospino — păducel . -f. ricco — straricco — foarte bogat.: buonumore — bună dispoziţie. + adj: terracotta — ceramică. 233 . ultra-: rapido—ultrarapido — ultrarapid. adj.: grattacielo — zgîrie-nor.: contento — areicontento — foarte mulţumit.verb: belvedere — terasă.subst. dopoguerra — peri­ oadă postbelică. panforte — turtă dulce. pomo­ doro — tomată . biancomangiare — prăjitură (cu lapte) .: forte — extraforte — forte puternic. faţă de cuvîntul primitiv. Substantivele compuse pot fi alcătuite din: subst. -entissimo: benevolo — èeraeeoZentissimo — foarte binevoitor (vezi § 73). COMPUNEREA § 185 Compunerea este procedeul prin care se unesc două sau mai multe cuvinte. -errimo — celebre — celeberrimo — foarte ce­ lebru . «etc. + subst. girasole — floarea-soarelui. subst. Gradarea se realizează şi cu prefixele: arci. pentru a alcătui un cuvînt nou. NOTĂ Şi numele proprii pot fi compuse: Annamaria. verb -\. dormiveglia — dormitare . portacenere — scrumieră . pallacanestro — baschet. bassorilievo — baso­ relief. Rosalba. Gianmaria. s t r a . Gradarea poate fi realizată şi printr-o varietate lexicală: buonissimo — ottimo — foarte bun. Giancarlo. extra-. + verb: saliscendi — clanţă. aparţinînd aceleiaşi sau unor diverse categorii morfologice. sottopassaggio — pasaj subteran. oco­ lişuri. prepoz. capo­ stazione — şef de gară (vezi § 48).GRADAREA § 184 Gradarea este un procedeu care se aplică numai adjectivelor califi­ cative şi adverbelor de mod care prin gradare exprimă intensităţi diferite ale însuşirilor şi modalităţilor. verb -f.subst. Gradarea se realizează cu ajutorul sufixelor: -issimo : felice — felicissimo — foarte fericit.: pescecane — rechin. andirivieni — du-te-vino.

mai) — niciodată...subst. lassù (là -f. + adv. a îndrăgi. -f. ca să. sînt formate tot prin compunere. prepoz. Verbele compuse. cu cratimă: italo-romeno — italo-român. reduse ca număr. ventotto — douăzeci şi opt. -j. : sordomuto — surdomut. acciocché (a ciò che) — pentru ca. prepoz. verde smeraldo — verde ca smaraldul. Adverbele compuse sînt formate din: adv. quassù (qua -j. quaggiù (qua + giù) — aici jos. blu cobalto — albastru de cobalt. dopoché (dopo 4che) — dupa ce. qualsisia — oricare. agrodolce — dulce-acrişor.somna) — în concluzie. Pronumele compuse sînt de fapt formele combinate ale pronumelor personale neaccentuate în dativ şi acuzativ: glielo. prepoz. allorché (allora che) — atunci cînd.. fisico-chimico — fizico-chimic. sottoscrivere — a sub­ scrie. ca în limba română. Această mutaţie nu produce schimbări în sensul fundamental al cuvîntului. -f subst. giacché (già -f. -f verb: sottostare — a sta dedesubt.adj. a bîrfi . orice.adj. politico-economico — politico-economìe. SCHIMBAREA VALORII GRAMATICALE § 186 Schimbarea valorii gramaticale este procedeul prin care un cuvînt trece de la o parte de vorbire la alta sau dintr-o clasă lexicogramaticală în alta.: neppure (ne + pure) — nici. -j. centotrenta-cinque— o sută treizeci şi cinci.: davvero (da + vero) — cu adevărat.che) deoarece. — oricine.Adjectivele compuse se pot alcătui din diverse părţi de vorbire: adj.: indietro (in + dietro) — înapoi. gliela. NOTĂ Unele adjective compuse se scriu. glieli. gliele (gliene) (vezi § 89) precum şi gruparea a două pronume în poziţie encli­ tică faţă de verb: portamela — adu-mi-o (vezi § 88).: voler bene — a iubi.a supraîncarcă. chicchessia.verb: voler dire — a însemna. verb -f. maledire — a blestema. eppure (e + pure) — totuşi.su)—acolo sus. (mai ales pentru culori): grigio ferro — gri fer. Numerale compuse sînt considerate numerele de la zece în sus: quattordici — paisprezece.: conj. 234 . adj. qualsiasi. elettrochimico — electrochimie. benemeritare — a bineme­ rita. Unele forme ale pronumelui nehotărît ca: qualchessia — oricine. pot fi alcătuite din: ade.-j-adv.: giammai (già-f. — verb: benedire — a binecuvânta. -f.: insomma (in -f. siccome (così + come) — întrucît. sovraccaricare —. prepoz.adv. grigioverde — gri-verde. Conjuncţii compuse: affinché (a fine che) — spre a. ambedue — amîndoi. verb + adv.su) — aici sus.

Adverbe care se pot substantiva: ii bene — binele. il co me — modul. amato — iubit. — la modul gerunziu: la lavanda — îmbăierea. il fiorire — înflorirea.Cele mai frecvente schimbări ale valorii gramaticale se produc în direcţia substantivului întrucît foarte multe părţi de vorbire pot căpăta înţeles şi valoare de substantiv. Il museu visitato era di storia — Muzeul vizitat era de istorie. Ti diro il come ci son riuscito— îţi voi spune modul in care am reuşit. un decennio — deceniu . Non è questo il vero — Nu-i acesta adevărul. Questo scrivere è illeggibile — Acest scris este indescifrabil. In general acestea sînt precedate de articol. la coppia — perechea. Mi ha preoccupato questa faccenda — M-a preocupat această treabă. Tra gli studenti c'era un tale — Printre studenţi se afla şi un oarecare (om). respiraţia. Il sonetto ha due quartine e due terzine — Sonetul are două catrene şi două terţine. la vista — vederea. il prodotto — pro­ dusul. V utilitaria —* autoturism ieftin. I suoi detti mi impensie­ rirono — Vorbele sale mă puseră pe gînduri. Adjective substantivate: il bello — frumosul. il pro — argumentul favorabil: Spiegami il perché di questo tuo atteggiamento — Explică-mi cauza atitudinii tale . Verbele substantivate pot fi la: modul infinitiv: il camminare — mersul. Vutile — utilitatea. motivul. ii sospiro — suspinul. Numeralele pot deveni substantive: una dozzina — o duzină. il mittente — expeditorul . il male — răul: Il suo domani sarà felice — Viitorul său va fi fericit . il cantante — cîntăreţul. Il suo ritorno avrà luogo stasera — Reîntoarcerea sa va avea loc în seara asta. Il bello ed il brutto sono due categorie estetiche — Frumosul şi urîtul sînt două categorii este­ tice . QuaVè la sorgente di questa notizia ? — Care este sursa acestei veşti ? — la modul participiu. lo scritto — scrierea. ricercato — căutat: Radu è un giovane emancipato — Radu este un tînăn emancipat. Il suo andare era lento — Mersul său era lent. trecut: il fatto — faptul. Facciamo la verifica degli esercizi — Să facem verificarea exerciţiilor . Pessere — fiinţa. la modifica — modificarea. il dilettevole — plăcutul. il ritornare — reîntoarcerea. 235 . L'abitante di Bucarest si chiama bucarestino — Locuitorul Bucureştiului se numeşte bucureştean . — la modul participiu. Ho preso alla matematica un dieci — Am luat la matematică un zece . Devin adjective: — unele verbe la participiul trecut: chiamato — chemat. Prin schimbarea valorii morfologice se pot forma şi adjectivele. — aparent la modul indicativ prezent: il rilascio — eliberarea. prezent: il passante — trecătorul. la locanda — hanul . Conjuncţiile şi prepoziţiile se pot uneori substantiva: il perché — cauza. La tua offerta non incinteressa — Oferta ta nu mă interesează .

a-: terra — atterarre — a doborî. Toate procedeele amintite au loc în sfera gramaticii dar cu conse­ cinţe directe asupra lexicului şi a posibilităţilor de îmbogăţire şi nuanţare a exprimării în limba italiană. potente — puternic. // caffè non è dolce.— unele verbe la. ordine — ordinare — a aşeza în ordine. La pianura è fertile. ea a fost fertilizată cu îngrăşăminte chimice . è rincasato verso le cinque — Este acasă de o jumătate de oră. rosso — arrossire — a se înroşi. Il suo stile corrente piaceva a tutti — Stilul său curgător plăcea tuturor . Vado spesso a Braşov — Merg adesea la Braşov. s-a întors (acasă) către cinci . a comanda. trebuie îndulcită cu două linguriţe de zahăr. . frutto — fruttificare — a fructifica . in-: albero — inal­ berare — a arbora etc. chiaro — limpede . faccia — affacciare — a se arăta. — adjective care devin verbe cu ajutorul sufixelor şi prefixelor: forte — fortificare — a întări. essa fu fertilizzata con concimi chimici — Cîmpia este roditoare. Parla piano non parlar forte — Vorbeşte încet. telegrafo — telegrafare — a telegrafia. JE" in casa da mezz'ora. Pot deveni adverbe de mod unele adjective: sicuro — desigur.si deve raddolcire con due cucchiaini di zucchero — Cafeaua nu este dulce. Il piano fu elaborato in tempo ed abbiamo pianificato il nostro lavoro — Planul a fost elaborat la timp şi ne-am planificat munca . autoritar.). participiul prezent: partecipante — care ia parte. sano — risanare — a se însănătoşi . Prin acelaşi procedeu se pot forma verbe din: — substantive cu ajutorul unor sufixe şi prefixe: atomo — atomizzare — a atomiza (chim.. migliore — migliorare — a îmbunătăţi . nu vorbi tare. (vezi § 183 B). magro — dimagrire — a slăbi. schiacciante — zdrobitor . Il più lucente metallo è l'oro — Cel mai strălucitor metal este aurul. Prepoziţiile îşi pot schimba valoarea gramaticală devenind prefixe şi integrîndu-se în noile verbe care se formează: di-: colorare — decolo­ rare — a decolora.

unitatea de bază a sintaxei. adjectiv etc. Fraza este o unitate sintactică superioară propoziţiei în sensul că este alcătuită din două sau mai multe propoziţii. de ex. La rîndul său subiectul poate fi format dintr-un grup nominal {articol. Sintaxa frazei studiază modul în care se unesc propoziţiile spre a alcătui fraze. . de ex. a unor conjuncţii subordonatoare. de ex. O frază se poate afla în raport de: a) coordonare a două sau mai multe propoziţii (prin juxtapunere. complement . nume predicativ sau alte elemente predicative suplimentare . indicând care este ra­ portul dintre aceste propoziţii. substantiv. sintaxa este acea parte a gramaticii care cuprinde reguli privitoare la îmbinarea cuvintelor într-o propoziţie sau într-o frază. nehotărîte e t c ) .NOŢIUNI DE SINTAXĂ (NOZIONI DI SINTASSI) v § 187 Dacă morfologia este partea gramaticii care cuprinde regulile referitoare la forma cuvintelor şi la modificările de formă pe care le iau cuvintele (număr. declinare e t c ) . Propoziţia constituie nucleul. sau a locuţiunilor conjuncţionale coordonatoare) . sau cu ajutorul conjuncţiilor. aceasta fiind formată din cel puţin două cuvinte cu înţeles deplin (subiect şi predicat. : / / bambino biondo — Copilul cel blond) iar predi­ catul poate fi format dintr-un grup verbal (adică verbul — în sintaxă = predicatul verbal — însoţit de complement.: Il bambino corre — Copilul aleargă). aceasta putînd expri­ ma o idee mai complexă decît propoziţia. b) subordonare a două sau mai multe propoziţii (realizată cu ajutorul unor prepoziţii. : Corre allegramente — Aleargă vesel). atribut. care în sintaxă devin subiect. a unor pronume şi adverbe relative. conjugare.

cînd e vorba de complemente circumstanţiale. Tocca a voi di visitarci — E rîndul vostru sa ne vizitaţi. părţile principale ale propoziţiei siiit subiectul (il soggetto ) şi predicatul (il predicato ) .P Ă R Ţ I L E PROPOZIŢIEI § 188 Aşa cum s-a arătat mai sus. Le tue sono più belle — Ale tale sìnt mai frumoase. Suonano le campane — Trag clopotele. Questo è giusto — Asta-i drept . în cazul unei propoziţii dezvoltate. Le vom pre­ zenta pe rînd: SUBIECTUL § 189 Ca şi în limba română subiectul poate fi exprimat prin diferite părţi de vorbire. d) adjectiv substantivizat: I bugiardi sono disprezza­ ti — Mincinoşii sînt dispreţuiţi. NOTĂ Verbul la infinitiv cu funcţie de subiect poate fi introdus de prepoziţia di: Mi rincresce di avergli detto ciò — îmi pare râu că i-am spus asta. Il blu è più delicato — Albastrul este mai delicat. atunci cînd determină un verb. atributul (Vattribato ) care face parte din grupul nominal determinînd substantive sau substitute ale substantivelor. E1 umiliante chie­ dere — Este umilitor să ceri. I perché sono molti — Cauzele sînt nume238 . Qualcuno lo saprà — Cineva va fi ştiind . fie din grupul adjectival — cînd determină adjective —. complementul (il complemento) care face parte fie din grupul verbal. Ma è una congiunzione — Ma este o conjuncţie . La acestea mai pot fi menţionate. e) verb la infinitiv: Volere è potere. f) orice parte de vorbire substantivizată: Ci è un pronome — Ci este un pronume . Chi lo dice? — Cine o spune? — Quale non ti piace? —. Nessuno lo ha visto — Nimeni nu 1-a văzut .Care nu-ţi place ? . Qui è un avverbio — Qui este un adverb . quindi è dovere volere — Să vrei înseamnă să poţi. Poate fi deci constituit din: a) substantiv: L'uomo dormiva — Bărbatul dormea. deci este o datorie să vrei. e) numerai: Due sono andati via — Doi au plecat . b) pronume: Io non vado via — Eu nu plec . sau poate fi omis (subiect subînţeles sau inclus). fie determină întreaga pro­ poziţie.

divenire—». Le foglie sono portate dal vento — Frunzele sînt purtate de vînt. Tutti stavano zitti — Toţi tăceau. La rîndul lor verbele copu­ lative pot fi: 1) essere: Mia madre è coraggiosa — Mama mea este curajoasă. morire — a muri. nascere — a se naşte. sapere — a şti. Se consideră predicate verbale şi cele exprimate prin locuţiuni verbale: // mio piano è andato a monte — Planul meu s-a dus de ripa. valutare — a evalua. deveni. şi b) predicatul nominal care se exprimă printr-un verb copu­ lativ (nepredicativ) şi un nume predicativ. essere stimato — a fi considerat. de prepoziţia in): Erano in pochi — Erau puţini. dichiarare — a declara. numerale ordinale sau adjective nehotărîte de cantitate (introduse uneori. rimanere —a ramine. stare — a sta (cu înţeles de essere — a fi): Sono diventati grandi — Au devenit (s-au făcut) mari . E ' s t a t o chiamato dal mio amico — A fost chemat de prietenul meu. Voi vi divertite — Voi vă distraţi . desiderare — a dori. scegliere — a alege. reflexivă sau pasivă: Il cavallo galoppa — Calul galopează. trovare a găsi/a considera. essere creduto — a fi crezut. fare — a face. Mio padre 239 . lasciare — a lăsa. 2) verbe intranzitive ca: diventare—a. adjectiv (cu sau fără prepoziţie). chiamare — a chema. : Tu non sei giudicato bene — Tu nu eşti bine apreciat. supporre — a presupune: Ti trovo intelligente — Te consider inteligent . restare — a ramine. PREDICATUL § 190 Este partea principală de propoziţie care arată ce este. essere detto — a fi spus. deveni. tor­ nare — a se întoarce. mantenere — a menţine. sembrare — a (se) părea. tenere— a ţine. giudicare — a considera. parere însoţite de pronume: Non sembra più lui — Nu pare să mai fie el însuşi/Parcă nu mai e el. vedere — a vedea. credere — a crede. substantiv -f adjectiv. g) o întreagă propoziţie: E1 necessario che noi studiamo — Trebuie ca noi să învăţăm.roase . essere eletto — a fi ales. vivere — a trăi. Gina è la seconda — Gina este a doua. Lo credevo giovane — îl credeam tînăr . ritenere — a socoti. 3) verbe tranzitive la diateza pasivă: essere considerato — a fi considerat. La riteniamo diligente — O socotim silitoare. 4) verbe tranzitive însoţite de un adjectiv: avere — a avea. Numele predicativ Poate fi exprimat prin: substantiv. sembrare. numeral plasate după verbul copulativ: Lui è l'amico di mio fratello — El e prietenul fratelui meu . 6) verbul essere însoţit de numerale cardinale. La dichiaro aperta — O declar deschisă. pronume. Se pot distinge două feluri de predicate: a) pre­ dicatul verbal care poate fi exprimat printr-un verb la diateza activă. Non è possibile che tu mi offenda — Nu-i posibil ca t u să mă jigneşti. 5) verbele essere. essere giudicato — a fi judecat/apreciat ecc. essere chiamato — a fi chemat. cum ieste sau ce face subiectul.

C Sînt două sau mai multe \ Se află întotdeauna B. Noi e il canne andiamo via — Noi şi căţelul plecăm. Anna mi riesce antipatica — Ana îmi este antipatică.a s i n D. Se află întotdeauna la persoana a Ii-a plural C. Acordul predicatului cu subiectul se face în număr.fa l'ingegnere — Tatăl meu e inginer . Acordul predicatului cu subiectul § 191 Dacă —*• Verbul i Exemple i C Sînt două sau mai multe 1 Se află întotdeauna la persoana A. Voi e il cane andate via — Voi şi căţelul plecaţi. Quell'affare non era per lui — Aface­ rea aia nu era pentru el . Loro passavano per delle persone importanti — Ei erau consideraţi drept persoane importante . | singular cu specificarea > — gular sau plural > { componenţilor J Exemple : Un branco di pecore pascolava — O turmă de oi păştea. In cazul subiectului multiplu. > Exemple : Io e Laura andiamo via — Eu şi cu Laura plecăm. Ti hanno dichia­ rato presidente — Te-au declarat preşedinte. normele de acord sînt identice cu cele din limba română. 240 . r Subiectul este colectiv la 1 Se află la persoana a l l l . Siamo in due — Sîntem în doi .a plural > plural : Il cane e la gallina corrono — Cîinele şi găina fug. Il cane e le galline corrono — Cîinele şi găinile fug. < subiecte la singular sau > — a I l I . Un branco di pecore pascolavano — O turmă de oi păşteau. / cani e le galline corrono — Clinii şi găinile fug. Sînt două sau mai multe subiecte între care un pronume la persoana a Ii-a : Exemple Tu e Laura andate via — Tu şi cu Laura plecaţi. \ subiecte între care un \ — la persoana I pluial > i pronume la persoana I. II motore è a quattro tempi — Motorul e în patru timpi . persoană şi uneori în gen.

Marco è un giovane alto e biondo — Marco este un tînăr înalt şi blond . în limba italiană atributul poate să determine: a) subiectul: Una grossa auto lo colpì — Un automobil mare 1-a lovit . în limba română această categorie reprezintă numai unul din aspectele ce se află pe lista atributelor. prepoziţional). Atributul poate fi introdus cu prepoziţia di atunci cînd acesta determină un pronume indefinit sau interogativ: Che cosa c'è di nuovo? Ce mai e nou ? . sau spre a-i lămuri mai bine înţelesul.{ Subiectul este colectiv la Ì Se află la persoana a 111-a singular fără specificarea > — singular * componenţilor J Exemple Un gregge pascolava — O turmă păştea. eventual de atribute. atributul pro­ nominal. atributul verbal şi atributul adverbial. După valoarea părţilor de vorbire. Comprai ieri un vestito rosso scuro — Am cumpărat ieri o rochie roşu închis . şi anume atributul adjectival. La loro auto lo colpì — Maşina lor 1-a lovit . Ca şi în română. în dativ. Quel libro è mio — Cartea aceea este cartea mea . d) orice alt com­ plement: L'auto corre ad alta velocità — Maşina goneşte cu viteză mare . Niente di preciso — Nimic sigur. Giunsero in una verde vallata profonda — Au ajuns într-o vale verde şi adîncă. b) numele predicativ: L'arnese. demonstrativ. era un grosso rastrello — Unealta era o greblă mare .) care însoţeşte un substantiv sau un substitut al acestuia. Uno stormo volava — Un stol zbura. c) complementul direct: Carla guidava una grossa auto — Caria conducea o maşină mare . Apoziţia § 193 Gramaticile italiene numesc apoziţie cuvîntul sau sintagma (de cele mai multe ori un substantiv însoţit sau nu de un determinant. Toate aceste forme din limba română îşi găsesc corespondenţa în limba italiană într-o serie de complemente ca de exemplu: complemento di specificazione (Il colore del mare è grigio — Culoarea mării este cenuşie). numeral. ATRIBUTUL § 192 în limba italiană este numit atribut adjectivul (calificativ. Ori. în română se mai disting: atri­ butul substantival (în genitiv. posesiv etc. complemente) care se adaugă unui alt substantiv 241 . comple­ mento di materia (Ho ricevuto in dono dodici bicchieri di cristallo — Am primit cadou douăsprezece pahare de cristal) etc. complemento di termine (Spedisci il pacco alla nonna — Să expediezi pachetul bunicii). spre a-i atribui o calitate.

qualità di: Io. apoziţie. fie un complement direct: Aspettiamo Marino. prietenul Cariei . De obicei apoziţia se alătură substantivului fără nici un semn de punctuaţie. L'isola di Sicilia—Insula Sicilia.: Il dottor Rossi. doctorul. Din această categorie putem dis­ tinge: A. complementul direct care determină un verb tranzitiv şi se află in cazul acuzativ: poate fi înlocuit printr-un pronume in acuzativ şi exprimat fie printr-un substantiv. Capisco meno Vinglese che l'italiano — înţeleg mai puţin engleza deeît italiana. Complementul adverbului se exprimă prin substantive sau pronume introduse cu di. Dacă însă apoziţia urmează după substantivul la care se referă. // cappello è di Marino. prietenul Cariei. atunci aceasta este marcată de virgulă. COMPLEMENTUL § 194 Este o parte secundară a propoziţiei. villaggio — sat. predicat. Non vedo te — Nu te văd pe tine . Sicuro di sé — Sigur de sine . Complementul adjectivului care poate fi exprimat prin substantive. in: Avido di denaro — Lacom de bani. Il mese di febbraio è il più corto dell'anno — Februarie este cea mai scurtă lună a anului. che: Lui parla Vitaliano meglio di te — El vorbeşte italiana mai bine ca t i n e . il dottore — Rossi. Deosebim: I. Substantivele città — oraş. prietenul Cariei. in qualità di medico. pronume sau verbe la infinitiv introduse de prepoziţiile di. am să te ajut. trebuie să păstrezi secretul profesional.: Rossi.spre a determina fie subiectul : Marino. ti aiuterò — eu. Difficile a capire— Greu de înţeles . in. prietenul Cariei. Ricordai soltanto i primi sei — Mi-am adus aminte numai de primii şase. Marino. Complementul verbului. de ex. numeral cu sau fără de­ terminanţi : Scrivo una lettera — Scriu o scrisoare . 3. III. Il nome di Veronica non mi piace — Numele de Veronica nu-mi place. come. penisola — peninsulă. Lieto di conoscere— Bucuros de a cunoaşte . l'amico di Carla — Pălăria este a lui Marino. da. fie printr-un verb la infinitiv introdus prin prepoziţia 242 . l'amico di Caria. va sosi mîine. atunci cînd precedă substantivul la care se referă. Bravo in matematica— Bun la matematică. alt complement). Tu. l'amico di Caria — li aşteptăm pe Marino. XOTĂ 1. Preparo il caffè per Marino. isola — insulă. atri­ but. fie orice alt complement: Ho dato i libri a Marino. Atto al lavoro — Apt pentru muncă . care determină sau completează sensul altor elemente ale acesteia (subiect. în calitate de medic. II. mese — lună sînt urmate de prepo^ ziţia di şi apoi de numele pe care îl determină: La città di Genova — Oraşul Genova. arriverà domani — Marino. provincia — judeţ. devi mantenere il segreto professionale — Tu. ca (în calitate de) prieten. pronume. de ex. l'amico di Carla — Fac cafeaua pentru Marino. da amico. Apoziţia mai poate fi introdusă prin: da. a. nome — nume. l'amico di Caria — Am dat cărţile lui. prietenul Cariei. 2.

e) comple­ mentul circumstanţial de cauză: Marina tremava dal freddo — Marina 243 . care înso­ ţeşte verbe ca: alzarsi — a se scula. : Mi ricordo con piacere di quella serata— îmi amintesc cu plăcere de serata aceea. Abbiamo incontrato desti amici — Am întîlnit nişte prieteni. aşa cum e cazul complementului direct sau al celui indirect. C. Ora siamo contenti — Acum sîntem mulţu­ miţi .da. Imparo a battere a macchina — învăţ să bat la maşină : Ti offro da vestire — Iţi ofer de îmbrăcat : Hai trovato da leggere? Ai găsit de citit? NOTĂ Complementul direct exprimat prin substantive sau substitute ale substanti­ vului nu este introdus de un element de relaţia: Sto ascollando la radio — Ascult radioul. rinunciare a — a renunţa la. b) complementul indirect cu prepoziţie: lista verbelor care sînt determinate de un complement indirect este lungă. pesare — a cîntări. acesta dobîndeşte o valoare partitivă sau de articol nehotărît. Dacă substantivul este precedat. ci întreaga propoziţie. costare — a costa. fie printr-un adverb re­ lativ sau printr-o construcţie infinitivală etc. Acesta este exprimat fie printr-un substantiv însoţit (de cele mai multe ori) de o prepoziţie. nemaifiind deci" un element de relaţie (gramaticile italiene îl numesc complemento oggetto partitivo): Mangio del pane — Manine pîine. a se întîlni etc. rivolgersi a. nu poate fi înlocuit printr-un pronume în cazul acuzativ. misurare — a măsura. Devi agire con cautela perché è sensibile — Trebuie să acţionezi cu precauţie pentru că e sensi­ bilă: d) complementul circumstanţial de scop: Tutti vi dovete preparare per gli esami — Toţi trebuie să vă pregătiţi pentru examene . B. de prepoziţia di. imbattersi in — a da peste. b) complementul circumstanţial de loc: — Si incontreranno a Braşov — Se vor întîlni la Braşov. combattere contro — a lupta împotriva. Versammo dell'acqua — Am turnat apă. sorgere — a răsări. c) complementul circumstanţial de mod: Si sentiva più tranquilla — Se simţea mai liniştită. In această categorie deosebim: a) complementul indirect fără prepoziţie. sau printr-o construcţie infinitiva!ă: Maddalena voleva scrivere — Magdalena voia să scrie. complementul indirect. vergognarsi di — a se ruşina de. Mi sono alzata alle tre di notte — M-am sculat la trei noaptea . man­ care di — a fi lipsit de. — a se adresa. spre deosebire de complementul direct. parlare di — a vorbi de/despre. Dobbiamo combattere contro le esperienze atomiche — Trebuie să luptăm contra experienţelor atomice. Iată tipurile de comple­ mente circumstanţiale mai importante. vivere per — a trăi pentru/ spre. Compro dei fiori — Cumpăr flori. dintre acestea amintim doar: ricordarsi di — a-şi aminti [de. selectate după criterii semantice: a) complementul circumstanţial de timp: Sarò da te fra tre giorni — Voi fi la tine peste trei zile . Si rivolse al suo padrone di casa — Se adresă gazdei sale . distare — a fi la o depărtare de. complementul circumstanţial nu determină numai o parte a propoziţiei. estendersi — a se extinde: Mia figlia pesa settanta chili — Fata mea cintereste şaptezeci de kilograme .

In general.Uscendo. Mentre uscivo vidi la mia nipotina — Tocmai cînd ieşeam. g) complementul circumstanţial limitativ: A mio parere questo affare non finirà bene — După mine (părerea mea) treaba asta n-o să sfîrşească bine. tornò a casa — O dată cheltuiţi toţi banii. Complementul de agent se deosebeşte de toate celelalte tipùri de complemente în sensul că acesta apare doar în propoziţiile cu verbul la diateza pasivă reprezentînd subiectul logic al acţiunii : Silvana è stata colpita da una pietra — Silvana a fost lovită de o piatră. propoziţia implicită va fi tot cauzală. Vuomo afferò il pane — Deoarece era împins de foame. Poiché fiind o conjuncţie cauzală. 244 . è venuto al lavoro — Cu toată boala (deşi era bolnav) a venit la lucru . condiţional. omul a înşfăcat pîinea -* Poiché era spinto dalla fame. pro­ poziţiile „implicite" pot fi transformate în propoziţii „explicite". Propoziţii subordonate explicite şi implicite (Proposizioni subordinate esplicite ed implicite) § 195 Caracteristic limbii italiene este faptul că atunci cînd pre­ dicatul se află la un mod personal (indicativ. De exemplu. parti­ cipiu. infinitiv) atunci propoziţia este numită implicită: Dichiara di essere innocente — Declară că este nevinovat . vidi la mia nipotina — La ieşire (pe cînd ieşeam). Giorgio a apărut la fereastră . Giorgio si affacciò alla finestra — Cînd s-a oprit maşina. conjunctiv. Quando l'automobile si fermò. De reţinut că propoziţiile subordonate implicite capătă denumi­ rea după conjuncţiile introduse în transformarea propoziţiei explicite: Spinto dalla fame. adică verbul aflat la un mod nepersonal poate fi trecut la un mod şi la un timp personal introdus de o conjuncţie subordonatoare sau de un pronume relativ. explicită: Dichiara ehe lui è innocente — Declară că el e nevinovat . Giorgio si affacciò alla finestra — La oprirea maşinii (cînd s-a oprit maşina). am văzut-o pe nepoţica mea. Giorgio a apărut la fereastră . propoziţia implicită Consumato tutto il denaro. am văzut-o pe nepoţica mea. Al fermarsi dell'auto­ mobile.tremura de frig. Dacă însă predicatul se află la un mod nepersonal (gerunziu. imperativ) propoziţia este numită. din punct de vedere formal. Vuomo afferò il pane — împins de foame. s-à întors acasă — poate fi transformată într-o propoziţie explicită astfel: Dopo che ebbe consumato tutto il denaro. s-a întors acasă. D. f) complementul circumstanţial concesiv: Nonostante la malattia. omnl a înşfăcat pîinea. tornò a casa — După ce a cheltuit toţi banii.

3. prin juxta­ punere: Venni. am învins .FRAZA (IL PERIODO) § 196 Ca şi în limba română propoziţiile unei fraze se pot afla în raport de coordonare sau de subordonare. Principala Principală. prin coordonare copulativă: Non so nulla e non voglio saperne — Nu ştiu nimic despre asta şi nici nu vreau să ştiu . p . 4. prin coordonare adversativă: Volevo studiare ina non trovai il tempo per farlo — Vroiam să învăţ. am văzut. Spre a vedea raportul în care se află fraza de mai sus putem avea următoarea imagine reprezentată într-o schemă grafică: Propoziţie principală Monica è giunta solo adesso i perché si è svegliata tardi . dunque prenderemo la slitta — Ninge. vidi. Coordonare i ed ha perso il treno î Subordonată de grad I Alte exemple de ilustrare a raportului Molti si rifugiavano su per i monti— ì Mulţi se refugiau sus în munţi J ~* e vi portavano la loro roba — Ì şi-şi duceau cu ei calabalîcul J ~* Î Subordonată de grad I dintre propoziţii: . pentru că s-a trezit tîrziu şi a pierdut trenul. deci o să luăm sania. coordonată cu cea dintîi 245 . vinsi — Am venit. 2. § 197 A. perché si è svegliata tardi ed ha perso il treno — Monica a ajuîis doar acum. dar n-am găsit timp ca s-o fac . prin coordonare concluzivă: Nevica. Fraza prin coordonare poate fi alcătuită: 1. într-o frază pot exista: — propoziţia principală — una sau mai multe propoziţii coordonate cu principala — una sau mai multe propoziţii subordonate Exemplu : Monica è giunta solo adesso.

Tipurile mai frecvente de propoziţii subor­ donate sînt: 1. unul sau mai multe complemente şi una sau mai multe propoziţii subordonate. lingua— Nu neglija acea parte a limbii che è fuori d'uso — care este ieşită din uz perché certe voci ti possono servire. si dice — se zice . è chiaro — e clar. E1 chiaro che noi faremmo ciò. propoziţia subiectivă formată din verbe impersonale. propoziţia predi246 . è evidente — este evident.modul indicativ. E1 noto a tutti che hai sbagliato — Este cunoscut tuturor că ai greşit . etc. Fraza prin subordonare este formată dintr-o propoziţie regentă sau principală. si crede — se crede. — pentru că anumite cuvinte îţi pot folosi a dare un vivo effetto ad uno scherzo — să dai un efect colorat (viu) unei anecdote il quale altrimenti riuscirebbe sciapito (De Amicis) care altminteri ar fi lipsită de haz. unul sau mai multe atribute. dacă ni s-ar permite . predicat. alcătuită la rîndul ei din subiect. Si ritiene di aver avuto torto — Se consideră că n-a avut dreptate. Conviene che voi vi comportiate meglio — Se cuvine ca voi să vă comportaţi mai bine . ai nemici — şi ca să-1 ferească de duşmanii che stavano per arrivare — care erau pe punctul de a veni Non trascurare quella parte della.per poterla conservare nel miglior modo — ca să-1 poată păstra cit mai bine e per sottrarla. . sau din predicate nominale ca: è bene — e bine . coordonată cu precedenta Subordonată de grad II Principală Subordonată de grad I Subordonată de grad II Subordonată de grad III Subordonată de grad IV § 198 B. 2. Subordonată de grad I Subordonată de grad I. è difficile — este greu.modurile nepersonale precedate sau nu de prepoziţia di: Conviene che io vada a Timişoara — Se cuvine să mă duc la Timişoara . trebuie . conviene — se cuvine. è necessario — e necesar. Occorre avere la conscienza pulita — Trebuie să ai conştiinţa curata . este oportun . Sarebbe tempo che ci decidessimo — Ar fi timpul ca să ne hotărîm. sembra — pare .E' certo che lui non lo sa — E sigur că el habar n-are .. active sau pasive ca: occorre. bisogna — trebuie. si narra — se povesteşte. se ci si permetesse —• E clar că noi am face asta. e necesar. introduse de conjuncţia che -f. conjunctiv sau condiţional pentru propoziţiile explicite şi de che -\.

L'essenziale è di farlo lavorare — Esenţialul este să-1 pui la treabă. 12. capire — a înţelege . comprendere — a înţelege : ricordare — a-şi aminti . comple­ tivă directă se formează cu ajutorul verbelor narrare — a povesti . ritenere — a socoti. volere — a voi/a vrea . sentire — a auzi . 4. 9.propoziţia completivă indirectă: Costa proprio quanto ha detto lui — Costă exact cit a spus el . propoziţia circumstanţială de loc: Dovunque Giu­ seppe vada. vedere — a vedea . Vedo che questa casa è ben tenuta — Văd că această casă este bine întreţinută : Credevo che Giuliana non potesse finire in tempo il lavoro — Credeam că Iuliana nu poate să-şi termine treaba la timp . dire — a zice. sapere — a afla. desiderare — a dori .propoziţia circumstanţială de mod (modală): Ho fatto cosi come mi hai detto — Am făcut aşa cum mi-ai spus (vezi şi § 211). este întotdeauna bine primit (vezi şi § 210). proibire — a interzice : vietare — a interzice. affinché la giustizia trionfasse — Au luptat ca să triumfe dreptatea (vezi şi § 206). 8. stabilire — a stabili. giudicare — a judeca. 195). 5. 11. stimare — a aprecia . propoziţia finală: Combatterono. reputare — a considera. Confesso di aver risposto con una bugia — Mărturisesc că am răspuns printr-o minciună : Ha minacciato che si sarebbe vendicato — A ameninţat că se va răzbuna : Giuro di aver detto la verità — Jur că am spus adevărul (vezi şi § 142 A. dimenticare — a uita . propoziţia cir­ cumstanţială consecutivă: Era cosi commossa che non riusciva a dire nulla — Era atìt de emoţionată încît nu reuşea să spună nimic. propoziţia atributivă: Ipoteşti è la località dove nacque Eminescu — Ipoteşti este localitatea unde s-a născut Eminescu. Esigo che lui chieda perdono — Pretind ca el să-şi ceară iertare. 7.un mod nepersonal pentru propoziţiile implicite: Affermo che questo film è interessante — Afirm că acest film este intere­ sant . lui prosegui la corsa — Deşi fusese avertizat despre pericol. Mi rivolgo a chiunque voglia darmi retta — Mă adresez oricui vrea să mă asculte (vezi şi § 142 B). è sempre bene accolto — Oriunde se duce Giuseppe. a crede. udire — a auzi . introduse de conjuncţia che + modul indicativ sau con­ junctiv pentru propoziţiile explicite şi de prepoziţia di (în cea mai mare parte din cazuri) -f. 13. riferire — a relata. ignorare — a nu avea liabar . promettere a promite : giurare — a jura . Sosteneva di volermi accompagnare — Susţinea că vrea să mă însoţească . 10. a considera. 6. Renato si è slogato un braccio — In timp ce juca tenis. propoziţia circumstanţială cauzală: Lei piangeva perché suo marito l'aveva abbandonata — Ea plîngea pentru că soţul ei o părăsise (vezi şi §205). a spune. a aprecia . impedire — a împiedica etc. rispóndere — a răspunde . 3. (Vezi şi § 207). Renato şi-a luxat un braţ (vezi şi § 204). confessare — a mărturisi . propoziţia. affer­ mare — a afirma.calivă: L'avvenire è come me lo faccio io — Viitorul este cum mi-1 fac eu. credere a crede . sospettare — a bănui . el şi-a continuat cursa (vezi şi §208). propoziţia 247 . propoziţia circumstanţială temporală: Mentre giocava al tennis.' a nu permite. propoziţia circumstanţială concesivă: Benché fosse avvertito del pericolo.

Exprimarea raportului de posteritate faţă de un timp trecut este specifică limbii italiene. Desidero sapere che cosa tu abbia fatto — Doresc să ştiu ce ai făcut tu. avea . 213. non ti punirò — Dacă ai sa spui adevărul. relative concesive: Tu. de anterioritate sau de posteritate. 17 Propoziţii relative: Rossini. sarebbe più simpatico — Dacă ar fi mai amabil. che (sebbene) lo potevi. Ti chiedevo se saresti andato — Te întrebam dacă te-ai fi dus {vezi şi § 177 . aveva. Se non mi vedessi. non l'fiai aiutata — Tu care (deşi) puteai s-o faci. n-am să te pedepsesc. 175.. nessuna decisione è stata ancora presa — După cîte ştiu eu. De exemplu: relative •cauzale: Mi congratulo con voi che (perché) avete vinto — Vă felicit că (pentru că) aţi cîştigat . ar fi mai sim­ patie. Se fosse più gentile. care a fost un compozitor celebru. să nu fii ingrijorat(ă)/(nu-mi duce grija). 202).. 14. non ti preoccupare — Dacă nu mă vezi.. Propoziţii interogative indirecte: Non so ehe cosa pensi di me — Nu ştiu (nu am idee) ce gîndeşti despre mine. propoziţia circumstanţială condiţională: Se dirai la verità. relative consecutive: Tu. 15. 214). non sei una (tal) donna.circumstanţială comparativă: Ho fatto il lavoro scritto meglio di come «redevo — Am făcut lucrarea scrisă mai bine decît credeam (vezi şi § 209). Non so chi partirà — Nu ştiu cine va pleca . pentru acţiunea simultana poate fi folosit şi prezentul indicativ: Ho saputo che viene — Am aflat că vine. Dimmi chi ha parlato — Spune-mi cine a vorbit . — Rossini. 16. pro­ poziţia circumstanţială limitativă: l'er quanto io sappia. (vezi şi § 202. relative condiţionale: Ohi (se uno) la pensa così può andarsene — Cine (dacă cineva) gîndeşte astfel poate să plece. Se piovesse prenderei Vombrello — Daca ar ploua aş lua umbrela . nu ai ajutat-o . condiţionalul perfect tradueîndu-se în limba română prin viitor: Mi ha detto che sarebbe venuto — Mi-a spus că o să vină. CONCORDANŢA TIMPURILOR § 199 Timpul verbului din subordonată depinde de timpul verbului din propoziţia principală (numita şi regentă) şi de raportul în care subordonata se găseşte faţă de regentă: raport de simultaneitate. n-a fost încă luată nici o hotărâre (vezi şi § 141 De). Normele concordanţei timpuri248 . relative finale: Ho mandato Lucia che (affinché) ti chieda quando vieni — Am trimis-o pe Lucia care (pentru ca) să te întrebe cînd vii. NOTĂ Propoziţiile relative au aceeaşi valoare cu cea a altor propoziţii subordonate şi în acest caz. «he (la quale) si lasci commuovere — Tu nu eşti o (astfel de) femeie care (încît) să se emoţioneze. Cînd în regentă verbul este la perfectul compus.. relative temporale: Ho visto gli impiegati ehe (mentre) uscivano dall'ufficio — I-am văzut pe funcţionarii care (pecînd) ieşeau de la birou. acestea se numesc propoziţii relative aparente. Colui il quale dice bugie si dovrebbe vergognare — Acela care spune minciuni ar trebui să-i fie ruşine. che fu un celebre compositore. Dubito se sia vero — Mă îndo­ iesc că este adevărat . Sono in dubbio se verrò domani o no — Stau la îndoială dacă o să vin mîine sau nu .

Concordanţa timpurilor la modul indicativ I § 200 Dacă în propoziţia principală există Pentru în propoziţia seactiunea cundară se foloseşte | | 1. quasi (che) — mai (că). — che mio figlio verrà domani — că băiatul meu o să vină mîine. come se — ca şi cum. Simultană — Presente indicativo a) Passato prossimo b) Passato remoto e) Trapassato prossimo 3. 249 Io dico — Eu zie (sau) Io ho detto — Eu am zis . de multe ori aceste norme sînt încălcate.lor pe care le prezentăm în schemele următoare au. se ştie că după conjuncţiile anche se — chiar dacă. Posterioară — Futuro i Presente indicativo sau Passato prossimo ( Exemple : (1. sau congiuntivo trapassato pentru acţiunea anterioară celei din regentă (Domandava a tutti come se fossero stati stranieri — îi întreba pe toţi ca şi cum ar fi fost nişte străini). în vederea obţinerii unor efecte stilistice deosebite. în general. De exemplu. — e) che mio figlio era arrivato già molto stanco — ca băiatul meu venise deja foarte obosit. mai cu seamă în literatură. — che mio figlio arriva oggi — că băia­ tul/feciorul meu vine azi. anche se partissi subito — Nu vei ajunge la ora şase chiar dacă ai (vei) pleca imediat). — b) che mio figlio arrivò tre giorni fa — că băiatul meu a venit acum 2. NOTĂ în limba actuală. aproape (că) e t c . un caracter orientativ şi prezintă cazurile cele mai frecvente. este folosit modul conjunctiv astfel: congiuntivo imperfetto dacă acţiunea este simultană cu cea din regentă (Non giungerai alle sei. — a) che mio figlio è arrivato ieri — că băiatul meu a venit ieri. trei zile.

— che mio figlio arrivava stanco — că băiatul Io ho detto — Eu am meu venea/a venit obosit. zis 2. Posterioară i — Imperfetto — Trapassalo prossimo — Condizionale passato Io diceco — Eu ziceam (sau) 1.Futuro — Viitor II In propoziţia secundară Dacă în propoziţia Pentru acţiunea se foloseşte principala există l Imperfetto sau Passato remoto sau Trapassato prossimo Exemple : l 1. — Mai mult perfect 3. Simultană 2. Anterioară 3. — Prezent Presente Prezent 2. i —a) Perfect compus — a) Passato pross. Io dissi — Eu zisei 3. compus perfect prossimo . — che mio figlio era arrivato stanco — că (sau) băiatul meu venise obosit. Perfect sau Passato — e) Trap. — Trapassato prossimo 2. — Viitor . — che mio figlio sarrebe arrivato stanco ca (sau) băiatul meu o să vină obosit Io avevo detto — Eu zisesem Comparaţi Italiană Imperfetto (sau) Passato prossimo (sau) Passato re­ moto (sau) Trapassato prossimo 1. sau Presente \ —b) Mai mult ca — b) Passato rem. — Condizionale passato 250 3.Comparaţi Română Italiană 1. — Imperfetto Imperfect (sau) Perfect compus (sau) Perfect simplu (sau) Mai mult ca perfect Română 1 1 — a) Imperfect sau — b) Perfect compus ca 2. pross.

3. Viitor NOTA Propoziţiile secundare sînt completive directe în schemele prezentate mai sus. 3. —b) che tu sei già arrivata — că tu ai venit deja. —a) che tu sarai stata già arrivata — că t u vei fi venit deja. III Dacă în propoziţia principală există Pentru acţiunea In propoziţia secundară se foloseşte l Futuro i ' 1. b) Pass. Comparaţi Italiană ' a) Presente b) Futuro Română Io dirò — Eu o să spun Futuro 2. Simultană 2. Futuro Viitor '•{ a) Prezent b) Viitor f a) Viitor anterior \ b) Perfect compus 3. Anterioară . 2. Posterioară i { —a) Presente —b) Futuro —a) Futuro anteriore . Futuro ant.—b) Passato prossimo — Futuro Exemple : —a) che tu vieni entro la settimana — că tu vii în curs*ul săptămînii —b) che tu verrai entro la settimana — că tu o să vii în cursul săptămînii. 251 . pross.NOTĂ Timpul imperfect din secundara indică simultaneitatea cu oricare dintre tim­ purile trecute din propoziţia principală.' — che tu arriverai fra due giorni — că tu o să vii peste două zile. 3.

trapassato — Futuro II Dacă în propoziţia principală există Pentru acţiunea în propoziţia secundară se foloseşte . 3. Posterioare .a) Congiuntivo passato Presente indicativo | 2. Simultană 2. imperfetto — e) Cong. Posterioară — Condizionale passato . —a) Perfect compus —b) Imperfect —c) Mai mult ca perfect Viitor Io non dico — Eu nu zic (sau) Io non ho detto — Eu n-am zis Presente indicativo (sau) Passato prossimo Prezent Perfect compus 2.b) Congiuntivo imperfetto .che tu avrai torto — că tu n-o să ai dreptate. 2.Futuro Passato prossimo Exemple : che tu abbia torto — că tu n-ai dreptate. Simultană . . i Imperfetto sau Passato prossimo sau Passato remoto sau Trapassato prossimo (sau) Condizionale passato 252 i 1. Anterioară . foloseşte acţiunea ' i i 1.e) Congiuntivo trapassato 3.Ind. —e) che tu avessi avuto torto — că tu nu avuseşi dreptate. l Congiuntivo imperfetto 1 /!• Română . Anterioară — Congiuntivo trapassato 3. passato — b) Cong.Presente congiuntivo . Comparaţi Italiana Congiuntivo presente — a) Cong. —b) che tu avessi torto — că tu nu aveai dreptate. 2. prez.Concordanţa timpurilor la modul conjunctiv §201 Dacă în propoziţia Pentru In propoziţia secundară principală există se. '—a) che tu abbia avuto torto — că tu n-ai avut dreptate.

Comparaţi Italiană Imperfetto (sau) Passato pros­ simo (sau) Passato remoto (sau) Trapassato prossimo 1. Viitor NOTĂ Timpul trecut din propoziţiile principale este numit timp istoric. Condizionale passato Română Imperfect sau Perfect compus sau Perfect simplu sau Mai mult ca perfect 1. che lui avesse torto — că el nu avea dreptate 2. b) Mai mult ca perfect 3. Congiuntivo imperfetto 2. III Dacă in propoziţia principală există Pentru acţiunea în propoziţia se foloseşte secundară i t Futuro sau Futuro anteriore . Imperfect a) Perfect compus 2. Simultană 2.. i 1. che lui avrebbe avuto torto — că el nu va avea dreptate/n-o să aibă dreptate. Propoziţiile secundare sînt completive directe. Anterioară 3. Posterioară i — Congiuntivo presente { a) Congiuntivo passato b) Condizionale passato — Condizionale presente 253 .Exemple Io non dicevo — Eu nu ziceam (sau) Io non ho detto Eu n-am zis (sau) Io non dissi — Eu nu zisei (sau) Io non avevo detto Eu nu zisese 1. 3. che lui avesse avuto torto — că el nu a avut/ nu avusese dreptate. Congiuntivo trapassato 3.

\ b) se sia venuto — dacă a venit I e) se fosse venuto — dacă a venit 3. Anterioară 3. Viitor • a) Perfect Viitor n compus sau ~" ' b) CondiţionaB Viitor \ l perfect anterior (rar) 3.Exemple Temerò mollo — Tare o să mă tem 1. Viitor Futuro ' \ Concordanţa timpurilor în propoziţiile interogative indirecte (Se non condizionale) § 202 Dacă în propoziţia principală există Pentru acţiunea i în propoziţia secundară se foloseşte l Presente indicativo (forma negativă) 4- l — Congiuntivo presente / a) Congiuntivo imperfetto | b) Congiuntivo passato l e) Congiuntivo trapassato— Futuro Simultană 2. Posterioară Exemple : Non so — Nu stiu 1. che tu lo faccia — că tu o să faci asta a) che tu lo abbia fatto — cà tu ai făcut asta b) che tu lo avresti fatto — că tu ai fi făcut asta 3. — se verrà — dacă o să vină 254 . che tu lo faresti — că tu ai să faci asta Comparaţi Italiana 1. se venga — dacă vine j a) se venisse — dacă a venit 2. Congiuntivo presente f a) Congiuntivo passato b) Condizionale passato Condizionale presente Română 1.

Imperfect indicativ Imperfetto indicativo indicativ 2. Anterioară • 3.. Presente indicativo (negativo) 3.» Comparaţi v Italiana Română Imperfect 1. Co ]ong. 3. Con. pres. Dacă In propoziţia principală există Pentru acţiunea In propoziţia se foloseşte secundară i Imperfetto indicativo (negativo) Exemple: i 1. b) Mai mult ca per­ tivă) fect / 3. Viitor Ili Pentru Dacă In pro poziţia în propoziţia secundară se fciloseste principală ex istă acţiunea ^. trapass. Condiz. imperf. trapass. pass. Gong. Futuro (negativo) • 1. 3. Non sapevo 2. . (la for­ a) Perfect compus (negativo) ma nega­ 2. se Renato sarebbe venuto — dacă Renato va veni (o să vină). Română 1. Perfect compus 3. Futuro 2. se Renato colesse questo — dacă Renato voia aceasta. Indicativ prezent Prezent indicativ forma ne­ gativă) II 2. Posterioară — Congiuntivo imperfetto — Congiuntivo trapassato — Condizionale passato 1. pass. Posterioară 'ì — Futiaro — Futiaro anteriore f a) I 'assato prossimo 1 b) Congiuntivo passato 255 i ' . 1. Simultană Anterioară l 3.Comparati Italiana 1. se Renato fosse venuto — dacă Renato a venit/ Nu stiam venise. Simultană 2. Cong. Viitor J imper.

quando — cînd: Non appena tu guarisca partiremo per la montagna — De îndată ce te însănătoşeşti. poate fi folosit atunci cînd o acţiune viitoare este considerată ca fiind posibilă. — In timp ce mergeau. vom pleca la munte . am băgat de seamă că se simţea rău. Viitor anterior 3. Aspettai finché arrivò l'ultimo — Am aşteptat pînă ce a venit ultimul. Io verrò quando tu voglia — Eu am să vin cînd vrei tu . ti faccio una tele­ fonata — îndată ce sosesc. Pentru acţiune simultană pot fi folosite următoarele mo­ duri şi construcţii: 1. Modul conjunctiv se întîlneşte mai rar pentru o acţiune simul­ tană . Modul gerunziu — Camminando. îi vorbea şi uneori se oprea în loc. 256 Viitor (la forma negativă) Română 1. îţi dau un telefon .Exemple: Non mi chiederà — N-o să mă Întrebe C 1. Vieni quando vuoi — Vino cînd vrei . se tu ritornerai in tempo -— dacă tu o să t e întorci la timp 2. după conjuncţiile appenu. 3. non appena — îndată ce. se Ve data a gambe — îndată ce m-a văzut a rupt-o la fugă . Futuro Futuro 2. Modul indicativ: Non appena mi ha visto. 2. se tu sarai ritornato in tempo — dacă tu te vei fi întors la timp se tu sei ritornato in tempo — dacă tu te-ai întors la timp se tu sia ritornato in tempo — dacă tu te-ai ! întors la timp Comparaţi Italiană 1. Perfect compus . Futuro anteriore (negativo) a) Passato prossimo b) Congiuntivo passato § 203 Concordanţa timpurilor în propoziţiile circumstanţiale PROPOZIŢII TEMPORALE § 204 A. Aspetterò finché (non) arrivi l'ultimo — Am să aştept pînă ce va veni ultimul. Construcţia in -f infinitiv — Nel parlargli mi accorsi che stava male — Pe cînd îi vorbeam. 4. Viitor 2. gli parlava e ogni tanto si fer­ mava. Appena arrivo.

Construcţia dopo + modul infinitiv perfect: Dopo aver mangiato i funghi. 3. Ce ne siamo andati perché non c'era nessuno — Am plecat pentru că nu era nimeni. 2. Modul indicativ: Io sto qui finché voglio — Eu stau aici pînă cînd (o să) vreau eu . Construcţia dopo -f participiul perfect: Dopo mangiato. Non uscirai finché non te lo dico io — N-ai să ieşi pina cìnd nu-ţi spun eu .B. dato che. mă duc întotdeauna la culcare. ce ne siamo andati — întrucît nu era nimeni. Io sto qui finché tu venga— Eu stau aici pînă ce vii tu . Non glieVho detto perché gli sarebbe dispiaciuto — Nu i-am spus-o pentru că s-ar fi supărat. Rimasi li finché Luisa venne — Am rămas acolo pina ce a venit Luiza. Modul indicativ: Siamo preoccupati perché non ci scrivi — Sîntem îngrijoraţi pentru că nu ne scrii . Construcţia dopo che -f. pentru că s-ar putea să uit (de lucrul acesta) . Rimasi lì finché lui venisse — Am rămas acolo pînă ce a venit el. 2. C. ne-am aşezat pe o bancă. 2. Construcţia prima di -f. siccome — deoarece. Voglio sapere perché l'hai comprato — Vreau să ştiu de ce l-ai cumpărat . Modul condiţional: Ti prego di ricordarmelo perché potrei dimen­ ticarmene — Te rog sa-mi aduci aminte. s-au simţit rău . am plecat. vado sempre a dormire — După ce manine. Modul conjunctiv: Torno a casa prima che cominci la pioggia — Mă întorc acasă mai înainte de a începe ploaia . scrivimi o mandami un telegramma — Mai înainte de a veni scrie-mi sau trimite-mi o telegramă. intrudi: Poiché non c'era nessuno. mi riposo — După ce muncesc. nu a mai vorbit. Dopo che lo ebbe guardato bene. 257 . ci sedemmo su una panchina — După ce am mers destul de mult. visto che. 3. GlieVho detto perché è cosa che lo riguarda — l-am spus-o pentru că e o chestiune care-I priveşte pe el . Dopo aver camminato un bel po'. Pentru acţiune anterioară se pot folosi următoarele moduri şi construcţii : 1. mă odihnesc . NOTĂ Conjuncţia perché se foloseşte în frazele cauzale numai atunci cînd propoziţia principală se află înaintea propoziţiei cauzale. atunci sînt folosite conjuncţiile poiché.modul indicativ: Dopo che lavoro. non parlò più — După ce 1-a privit cu atenţie. Pentru acţiune posterioară întîlnim: 1. Dacă propoziţia cauzală este plasată înaintea propoziţiei principale.infinitiv: Prima di venire. si sentirono male — După ce au mìncat ciupercile. PROPOZIŢII CAUZALE § 205 1.

Tanto fece. lo picchierei — Este atît de rău încît. 258 . partirono tutti— Deoarece a plecat Laura.3. încît abia mai pot respira. Construcţia per + infinitiv — Parlava per difendere il proprio interresse — Vorbea spre a-şi apăra propriul interes . 5. Modul gerunziu — Essendo tardi. allo scopo di + infinitiv : Tramavano al fine di mandare in rovina quella famiglia — Trăgeau sforile ca să ruineze (cu scopul de a ruina) familia aceea. 2. Modul conjunctiv: GlieVho detto perché ci pensasse bene — l-am spus asta ca să se gîndească bine . che mi manca il fiato — Am fugit atita. Partita Laura. 4. Modul participiu — Preoccupato per ii silenzio. Construcţii cu formulele al fine di. Construcţia per -f. Modul conjunctiv (se foloseşte cîn'd consecinţa este posibilă dar nu realizată în mod obligatoriu) : Farò in modo che tutto sia pronto — Voi face astfel încît totul să fie gata . quando parla. gli scrissi subito — Fiind îngrijorat din pricina tăcerii. i-am. Construcţia da + infinitiv: Era così brutto da far paura — Era atìt de urît încît te înspăimînta. 2. Era tanto bella che tutti la ammiravano — Era atìt de frumoasă încît toţi o admirau . Modul indicativ: Ho corso tanto. Si batteva affinché la giustizia trionfasse — Lupta (pentru) ca dreptatea să triumfe. PROPOZIŢII CONSECUTIVE § 207 1. che lo convinse — A făcut ce a făcut că 1-a convins. 3. Ha dato le dimissioni perché il suo partito non sia danneggiato — Şi-a dat demisia pentru ca partidul său să nu fie păgubit . non volle uscire — întrucît era tîrziu. Gli parlerò in maniera che mi capisca — Am să-i vorbesc în aşa fel încît să mă înţeleagă. (familiar) Eì così cattivo da prenderlo a schiaffi — Este atît de rău că-ţi vine să-1 iei la palme. au plecat toţi. Essendo partito Renato. par­ tirono tutti — pentru că a plecat Renato. nu a vrut să iasă (din casă) . 4. atunci cînd vorbeşte. 3. / bambini furono sgridati per non aver mantenuto la promessa — Copiii au fost certaţi pentru că nu s-au ţinut de promi­ siune. Mi preparai per sostenere bene gli esami — M-am pregătit ca să-mi susţin examenele cu succes.infinitiv — Fu condannato all'ergastolo per aver ucciso una donna — A fost condamnat la închisoare pe viaţă pentru că a omorît o femeie . Era cosi coraggioso che non avrebbe avuto paura di niente — Era atìt de curajos încît nu i-ar fi fost frică de nimic. PROPOZIŢII FINALE § 206 1.scris îndată. au plecat ţoti. Modul condiţional: £" così cattivo che. l-aş b a t e .

cu toate că îl văzuse ieri. Pur essendo inferiori di numero. Si è comportato peggio di quanto (come) pensassimo — S-a comportat mai rău decît am crezut noi. Modul infinitiv. sarà sempre bene accolta — în orice loc se va duce Monica. 1-a recunoscut imediat . Modul conjunctiv: Mi guardava come fossi un fantasma — Mă privea de parcă eram o fantomă. Franco fa (così) come gli dico io — Franco face cum îi zic eu .gerunziu: Pur avendo lavorato tanto. 3. va fi întotdeauna bine primită. vei continua să munceşti. Visitai la casa nella quale i miei nonni abitarono per oltre settant'anni — Am vizitat casa în care bunicii mei au locuit timp de peste şaptezeci de ani. 2. Mia sorella è più giovane di quanto lo sono io — Sora mea este mai tînără decît (sînt eu) mine. ebbero la vittoria — Cu toate că erau inferiori ca număr. nu mă simt obosit . ţine situaţia bine în mînă. Sebbene tu sia stanco. Construcţia pur -f. tiene ancora in pugno la situazione — Cu toate că-i sînt toţi împotrivă. In qualsiasi posto vada Monica. 2. Modul conjunctiv: Ti sarò vicino dovunque tu vada — Am să-ţi fiu aproape oriunde te-ai duce. cum n-am mai fost niciodată . Non lo ha riconosciuto. Modul condiţional: Si è comportato peggio di come avremmo pensato — S-a comportat mai rău decît am fi crezut noi. 2. non mi sento stanco — Deşi am lucrat atîta. pur avendolo visto ieri — Nu 1-a recunoscut. Modul indicativ: Sono così (tanto) felice come non ero mai stato — Sînt atît de fericit. pentru propoziţiile implicite: Non so dove cercare i bambini — Nu ştiu unde să-i caut pe copii.PROPOZIŢII CONCESIVE § 208 1. PROPOZIŢII COMPARATIVE § 209 1. modul indicativ: Mi fermai al fine dove Ernesto era na­ scosto — Mă oprii pînă la urmă acolo unde se ascunsese Ernest . Si è comportato peggio di come pensavamo noi — S-a comportat mai rău decît am crezut noi . 259 . proseguirai il lavoro — Deşi tu eşti obosit. Modul conjunctiv: Benché Laura non vedesse Renato da anni. au obţinut victoria . PROPOZIŢII CIRCUMSTANŢIALE DE LOC § 210 1. La mia auto è meno veloce di quanto sia (non sia) Sicura — Maşina mea nu este tot atît de rapidă pe cit este de sigură . Nonostante che tutti gli siano contro. 3. lo riconobbe subito — Deşi Laura nu 1-a văzut pe Renato de (mai) multi ani.

Mi portava rancore quasi l'avessi offeso — îmi purta pică ca şi cum l-aş fi jignit . Modul conjunctiv: Mi guarda come se non mi conoscesse — Mă priveşte ca şi cum nu m-ar cunoaşte . Era il tempo in cui si raccoglieva l'uva — Era timpul în care se culegeau strugurii . dar sînt sigur că o să-1 găsesc. nu vorbeşte. consecutive. non parla — Tocmai el. finale. concesive. L'ho incontrato nel bar dove prendo sempre il caffè — L-am întîlnit în barul în care beau întotdeauna cafeaua . Consegnai 260 . Modul indicativ: Ho visto l'amico che tu mi avevi presentato la settimana scorsa — L-am văzut pe prietenul pe care mi l-ai prezentat săptămîna trecută . Non vorrei abitare da loro comunque vivessero — N-aş vrea să locuiesc la ei oricum ar trăi . Modul gerunziu: Lucia mi guardava sorridendo — Lucia mă privea surîzînd . Proprio lui. Ti ho offeso senza volerlo — Te-am jignit fără să vreau. cele comparative sau condiţionale se pot construi atit cu modul conjunctiv cît şi cu modul condiţional conform regulilor de folo­ sire al acestora. Studiando si impara — Studiind se învaţă. Non Vko trovato. Re­ lativele care au o funcţie finală sau consecutivă cer construcţia cu modul conjunctiv . Per quanto mi riguarda. Finalmente si può vedere il film del quale si è tanto parlato — în sfîrşit poate fi văzut (putem vedea) filmul despre care s-a vorbit atîta. Exemplele de mai jos ilustrează diferitele valori ale propoziţiilor relative prezentate la toate modurile specifice. comparative etc). condiţionale. PROPOZIŢII RELATIVE § 212 Propoziţiile relative pot fi împărţite în relative propriu-zise şi relative cu valori specifice (cauzale. Modul conjunctiv: Prendo un treno il quale (che) arrivi alle sei di mattino — Iau un tren care să ajungă la şase dimineaţa . 3. In funcţie de rolul pe care aceste valori îl au în frază este folosit şi modul cu care acestea se construiesc. Modul indicativ: Ho fatto così come mi hai detto — Am făcut aşa cum mi-ai spus . propoziţiile relative propriu-zise precum şi acelea avînd o funcţie cauzală. fai pure — î n ceea ce mă priveşte. Ei partita senza che lo dicesse a nessuno — A plecat fără să spună nimănui. locală. care ştie atîtea.PROPOZIŢII MODALE § 211 1. Astfel. Beati gli italiani che hanno un clima così mite — Ferice de italieni căci au o climă atît de blinda . temporală impun construcţia cu modul indicativ. 1. 2. che sa tante cose. ma non dubito che lo troverò — Nu l-am găsit. 4. eşti liber (să faci aceasta) . finale. E1 stato trovato un bambino che si era perduto nel bosco — A fost găsit un copil care se pierduse în pădure . Abbiamo eseguito Vordine come sta scritto — Am executat ordinul (aşa) cum este scris. Construcţia senza + infinitiv: -E" partito senza salutare — A plecat fără să salute . 2.

Qualora — dacă: Qualora ci sia qualcosa che non va. 4. NOTĂ Construcţia poate fi realizată şi cu modul indicativ: Nel caso che nevica.la lettera a suo figlio che gliela portasse — Am predat scrisoarea băia­ tului său ca să i-o ducă . non Ie credo — Chiar dacă este sora mea eu tot nu o cred. telefonami — Dacă e ceva ce nu-i în regulă. PROPOZIŢII CONDIŢIONALE § 213 A. Anche se. 5. n-o să ieşim din casă. se anche. noi non ti aspettiamo /aspetteremo — Dacă t u nu vii la timp noi nu te aşteptăm/n-o să te aşteptăm . Non c'era nessuno che potesse resistergli — Nu era nimeni care să-i poată rezista . Veduto una volta il modello. 3. 2. purché vengano gli altri — Vin. noi non la abbiamo aspettata — Dacă ea nu a venit la timp noi n-am aşteptat-o. ar fi un înger . abbia nevicato). numai să vină si ceilalţi. Purché — numai să. nu vom ieşi din casă. non lo direi — Chiar de m-ar ruga mama. Nel caso che — în caz că: Nel caso che non venga. sarebbe proprio un angelo — Cine ar vrea să mă ajute. Propoziţiile condiţionale se mai pot alcătui avînd predicatul la modul gerunziu sau la modul participiu perfect: Pensando bene. ai să ştii să răspunzi . nu i-aş spune. am să fac o plimbare . Qualora tu non venga a tempo. Cerco una macchina che abbia la cilindrata grande — Gaut o maşină care să aibă capacitate cilindrică mare. este rugat să anunţe . saprai rispondere — Dacă ai să te gîndeşti bine. non usciremo di casa — In caz că ninge (a nins). Qualora lei non sia venuta a tempo. B. Nel caso che nevichi (nevicasse. am să ştiu să-1 fac. A meno che — numai să : Sono d'accordo a presentarvi domani la lezione su Dante Alighieri a meno che voi non ripensiate — Sìnt de acord să vă prezint mîine lecţia despre Dante. 77 lavoro è riuscito meglio di quanto sperassi — Treaba a ieşit mai bine decît speram. farò una passeggiata — In caz că nu vine. telefonează-mi . Chi volesse aiutarmi. seppure — chiar dacă: Seppure (anche se) me Io chiedesse mia madre. cu condiţia ca: Vengo. NOTĂ Aceste conjuncţii pot fi construite şi cu modul indicativ: Anche se è mia sorella. lo saprò rifare — Dacă am văzut o dată modelul. non usciremo di casa — în caz că ninge. è pregato di riferire — Cine ştie ceva. numai să nu vă răzgîndiţi. Propoziţiile condiţionale pot fi introduse cu ajutorul anumitor conjuncţii sau locuţiuni conjuncţionale urmate de modul conjunctiv: 1. Chi avesse notizie. 261 .

Non mi meraviglierei se vincessero i nostri — Nu m-aş mira dacă ar cîştiga ai noştri . Se piangi.SE CONDIŢIONAL (PERIODUL IPOTETIC) § 214 Este numele sub care este cunoscută fraza formată din două propoziţii. b) Regentă Condizionale passato Subordonată Congiuntivo trapassato Exemple: Saresti riuscito. si bagnava — Dacă ploua. te-ai distra. dovrei rimanere io — Dacă tu pleci. ti diver­ tiresti — Dacă ai veni la mine. dacă tu ai vrea . una principală (sau regentă. se uda . Se venissi da me. şi alta subordonată condiţională (sau —în italiană — prqtasi) introdusă de conjuncţia se — dacă: Se tu volessi — Dacă tu ai vrea (condiţionala) saremmo amici — am fi prieteni (regenta). non parlo più con te — Dacă plîngi. Fraza ipotetică poate exprima ipoteza ca fiind: 1) reală. dovrei rimanere io — Dacă ai pleca tu. ar trebui să rămîn eu . Se il treno è già arrivato. Saremmo amici. 2) posibilă sau ireală. n-am să mai vorbesc cu tine . trovi a casa Laura — Dacă vii astăzi. Cînd ipoteza prezentată este posibilă periodului ipotetic este: Regentă Congiuntivo imperfetto sau ireală construcţia Subordonată Condizionale presente Exemple: Se tu te ne andassi via. 1. construcţia foloseşte modul indicativ atît în regentă cit şi în subordonată: Se vieni oggi. ar putea să-ţi ducă bagajul . potrebbe portare' il tuo bagaglio — Dacă soţul meu s-ar hotărî să călăto­ rească cu maşina. nu mai vorbesc cu tine . nu mai vor­ besc cu t i n e . Se piovesse prenderei un taxi — Dacă ar ploua. se avessero vinto i nostri — 262 . dacă ai fi avut răbdare . se tu avessi avuto pazienza — Ai fi reuşit. Se mio marito si decidesse di viaggiare in macchina. este inutil să mai aşteptăm. Se pioveva. aş lua un taxi . în primul caz (ipoteza reală). o găseşti pe Laura acasă. ar trebui să rămîn eu. Se piangerai. Se è piovuto. non parlo più con te — Dacă o să plîngi. Non mi sarei meravigliato. 2. è mutile aspettare — Dacă trenul a sosit deja. Se piangi. non parlerò più con te — Dacă plîngi. s-a u d a t . NOTĂ Pentru ipoteza reală mai poate fi folosit în regentă şi modul condiţional: Se tu vai via. si è bagnato — Dacă a plouat. Se piangerai non parlerò più con te — Daca o să plîngi. se tu volessi — Am fi prieteni. sau — în italiană — apodosi). n-am să mai vorbesc cu tine .

saresti stato contento ? — Dacă veneam cu tine. n-aş fi p u t u t să scriu . A se vedea versurile lui Cecco Angiolieri. în fraza condiţională nu se folosesc niciodată timpurile presente şi passato de la modul conjunctiv. ai fi fost mulţumit?. Se suo padre lo avesse picchiato. d a c ă l-ai fi c u n o s c u t m a i bine . Mi giudicheresti meglio. dacă învăţam mai bine . d a c ă a r fi cîştigat ai n o ş t r i . în vorbirea familiară putem întîlni construcţii de tipul: Se venivi da me. Se avessi a v u t o voglia sarei andata a teatro — Dacă a ş fi a v u t chef. m . 4. Se mai pot întîlni construcţiile : «Se venivo con te. Marco n u ar fi p l î n s . Marco non avrebbe pianto — D a c ă t a t ă l său l-ar fi b ă t u t .a ş fi dus la t e a t r u . se lo avessi conosciuto meglio — L-ai fi j u d e c a t altfel. 1. dacă m-ai fi cunoscut mai în profunzime. se mi avessi conosciuta più a fondo — M-ai judeca mai favorabil. Se l a luce fosse m a n c a t a . p. Se fossi fuoco-. 3. se studiavo meglio —Aş fi promovat acum. Se suo padre l'avesse picchiato. 289. Sarei promossa ora.Nu m . ne duceam la ţară. Marco nu plîngea (condiţionala la modul conjunctiv. 2. Marco non piangeva — Dacă tată) său l-ar fi bătut. (ambele pro­ poziţii la modul indicativ) .a ş fi m i r a t . Lo avresti giudicato altrimenti. andavamo in campagna — Dacă veneai la mine. non avrei potuto scrivere — D a c ă n-ar fi fost l u m i n ă . iar regenta la modul indicativ). .

In amîndouă procedeele comunicarea se' face cu ajutorul unor verbe de declaraţie ca dire — a spune. b) dacă textul reprodus se află în raport de subordonare faţă de cuvîntul de declaraţie. De exemplu: Stil direct Il professore disse agli alunni: — Vi prego di fare attenzione: a momenti riceveremo una visita Stil indirect Il professore disse agli alunni di fare attenzione perché a momenti riceveranno una visita In mod obişnuit stilul indirect depinde de un verb de tipul dire. rispondere — a răspunde. se consideră a fi vorbire indirecta sau stil indirect. în trecerea de la stilul direct la stilul indirect se va ţine seama de următoarele mutaţii: — din punct de vedere formal dispar cele două puncte. ghilimelele şi liniuţele de dialog. Deosebirea funda­ mentală dintre cele două moduri de vorbire este determinată de raportul sintactic dintre textul reprodus şi verbul de declaraţie care îl introduce: a) dacă textul reprodus este independent din punct de vedere sintactic — faţă de cuvîntul de declaraţie — spunem că este vorbire directa sau stil direct.V O R B I R E A D I R E C T Ă SI I N D I R E C T Ă § 215 Redarea de către vorbitor a cuvintelor unei anumite persoa­ ne se poate face cu ajutorul a două procedee: a) vorbire directă şi b) vorbire indirectă. verbe ce pot fi exprimate sau subînţelese. rispondere e t c . annunciare — a anunţa. a zice . adverbele de timp suferă modificări: 264 . rispondere e t c . exprimat sau subînţeles. — pronumele personale. folosit la unul din timpurile trecute. — se foloseşte frecvent conjuncţia che precedată de verbele de de­ claraţie dire. dichiarare — a declara . adjectivele posesive şi demonstrative. affermare — a afirma. Modul şi timpul verbelor din propoziţia subordonată va depinde de timpul din regentă.

Disse: Io me ne vado — Spuse: eu plec. Chiede se sarà contento — întrea­ bă dacă o fi mulţumit. ea Loro. al tău Nostro. tu Noi — noi Voi — voi Questo — acesta Costui — ăsta. vostro — al nostru. Domanda se era contento — întrea­ bă dacă era mulţumit. al vostru Ora — acum Oggi — astăzi Domani — miine Ieri — ieri Qui — aici Qua — aici Poco fa — (cu puţin) mai devreme Exemple : i Egli. loro — ei Quello — acela Colui — ăla. — cea mai de seamă mutaţie are loc în compartimentul verbelor: In vorbirea indirectă se va folosi -> tot timpul prezent: Dacă in vorbirea directă se află un timp introdus de un prezent: Egli dice : Sono contento — El spune: Sînt mulţumit Domanda : Eri contento ? — întreabă: Erai mulţumit? Chiede: Sarà contento ? — întreabă: O fi mulţumit? Lui dice che è contento — El spune că e mulţumit. essi — ei Essi. lei) — el. tuo — al meu.Dacă în vorbirea directă se află în l vorbirea indirectă folosi se va Io. Chiese: Noi che facciamo? — întrebă: Noi ce facem? Mi chiese: Oggi o domani vuoi uscire con me? — Mă întrebă: Azi sau renine vrei să ieşi cu mine? Disse che non gli piaceva quel quadro — Zise că nu-i plăcea ta­ bloul acela. Disse che egli se ne andava — Spuse că el pleacă. acela Suo — al său Loro — al lor Allora — atunci Quel giorno — în ziua aceea Il giorno dopo — a doua zi Il giorno prima — cu o zi mai devreme Lì — acolo Là — acolo Poco prima — cu puţin mai de­ vreme Disse: Non mi piace questo quadro — Zise: Nu-mi place tabloul acesta. acesta Mio. tu — eu. Chiese che cosa loro facessero ? — întrebă că ei ce făceau ? Mi chiese se quel giorno o il giorno dopo volessi uscire con lui — Mă întrebă dacă în ziua aceea sau a doua zi voiam să ies cu el. ella (lui. 265 .

. Exerciţiul de a transforma un fragment din vorbire directă în vorbire indi­ rectă este foarte util spre a deprinde folosirea normelor de corelare a timpurilor.. Spuse: Veti executa imediat. — Mă angajez personal să garantez că . il futuro semplice.. că era mulţumită. — Bl se angaja per­ sonal să garanteze că . pensare..... . introdus — •> il trapassato prossimo : de unul din timpurile trecute: Chiese: Avevate pensato a . se va gîndî la el. — Égli si impegnava personalmente nel garantire che.penserò a te — Văzînd inelul strălucind ... 2.. că era mulţumit. NOTĂ 1. Vindicativo imperfetto. — Spuse că de îndată ce vor fi executat. introdus — • Vindicativa imperfetto : de unul din timpurile trecute : Disse che era contenta — Spuse Disse: Ero contenta — Spuse: Eram mulţumită. dacă viitorul unul din timpurile trecute: depinde de un verb la imperativ sau cu valoare de imperativ): Disse che forse sarebbe stata con­ Disse: Forse sarà contenta — tenta — Spuse că poate o fi mul­ Spuse: Poate o fi mulţumită. Spuse: De îndată ce vom fi executat. . il futuro anteriore introdus de unul din timpurile trecute: Disse: Appena avremo eseguito ... în propoziţiile implicite nu se produce nici un fel de transformare a modului: Mi impegno personalmente nel garantire che ... introdus de — ->• V indicativo imperfetto : unul din timpurile trecute: Disse : Sono contento — Spuse: Disse che era contento — Spuse Sînt mulţumit. . ţumită. il trapassato prossimo. mă voi gin di la tine — Vedendo brillare il gioiello . introdus de unul din timpurile trecute: Dissero: Fummo contenti (Siamo Dissero che erano stati contenti — stati contenti) — Spuseră: Furăm Spuseră că fuseseră mulţumiţi.Vindicativo presente. dobîndesc funcţia de propo­ ziţie principală. 3.. 266 -> il congiuntivo trapassato (de cele mai multe ori): Disse che appena avessero eseguito. Verbele de tipul dire.. întrebă dacă se gîndiseră l a ... . . urmînd ca propoziţiile subordonate să se comporte potrivit regulilor de corespondenţă a timpurilor.. Vedendo brillare il gioiello. mulţumiţi (Am fost mulţumiţi). avrebbe pensato a lui — Văzînd inelul strălucind ... domandare etc. introdus de > il condizionale passato (sau il con­ • giuntivo imperfetto. .. Disse : Eseguirete subito — Disse che eseguissero subito — Spuse să execute imediat. Chiese se avevano pensato a — întrebă: Vă gândiserăţi l a . il trapassato prossimo: il passato remoto sau il passato prossimo...

Ogni q u a l v o l t a mi guarderò l a m a n o . penserai che non ti ho voluto dare questo anello e così mi ricorderai ugualmente. che doveva partire per u n lungo viaggio. văzînd bijuteria strălucind la inelarul său. se v a gîndi l a el. avrebbe pensato che non gli aveva voluto dare guett'suiello e così si sarebbe ricordato u g u a l m e n t e . U n giorno u n tale disse a u n amico. Ori de cîte ori m ă voi u i t a la m î n ă . Zgîrcitul îi răspunse că nu era nevoie. văzînd bijuteria strălucind l a inelarul m e u . avrebbe pensato a lui. î n t r . ì n t r . Ogniqualvolta che si fosse guardata la m a n o .Vorbire directă Vorbire indirectă U n giorno u n tale disse a u n amico. — Nu-i nevoie — răspunse zgîrcitul — Privindu-ţi m î n a şi văzînd inelarul gol. famoso per la s u a avarizia: — Devo partire per u n lungo viaggio: ti prego. famoso per la s u a avarizia. e lo pregava di dargli l'anello che aveva al dito. — Non occorre — rispose l ' a v a r o . L ' a v a r o gli rispose che non occorreva. t e vei gîndi că nu am v r u t să-ţi dau acest inel şi în acest m o d t o t o să-ţi aminteşti de mine. dammi l'anello che hai al dito e che io porterò come tuo ricordo. dă-mi inelul pe care-1 ai în deget şi pe care eu am să-1 p o r t ca pe o amintire de la tine.o zi u n om îi spuse u n u i prieten al său. che avrebbe portato come suo ricordo. — Guardandoti la m a n o e vedendo l'anulare spoglio. poiché guardandosi la m a n o e vedendo l'anulare spoglio. vedendo brillare il gioiello al suo anulare. se v a gîndi că n u a v r u t să-i dea acel inel şi în acest m o d t o t o să-şi a m i n t e a s c ă de el. . a m să m ă gîndese la tine.o zi u n om îi spuse u n u i prieten care era cunoscut p e n t r u zgîrcenia lui că trebuia să plece într-o l u n g ă călă­ torie şi îl r u g a să-i dea inelul pe care-1 a v e a în deget şi pe care îl v a p u r t a ca pe o amintire de l a el. penserò a te. Ori de cîte ori se v a u i t a la mînă. deoarece privindu-şi m î n a şi văzînd inelarul gol. vedendo brillare il gioiello al mio anulare. care era cunoscut p e n t r u zgîrcenia l u i : — Trebuie s ă plec într-o l u n g ă călă­ torie: te rog.

Firenze. limba şi-a schimbat aspectul tocmai pentru că şcoala începea să dispară sau. 1971. să devină un privilegiu pentru cei puţini. Ignazio Baldelli. focus. oricum. de care se folosea mica grupare umană. mangiare. Organizarea unitară a şcolii şi a administraţiei imperiului. La toate acestea a contribuit şi faptul că cea mai mare parte a populaţiilor autohtohe au văzut în romani nu numai pe cuceritori. Ca urmare. manducare. limba latină vulgară. Atîta vreme cît a durat imperiul roman. în secolul al V-lea al erei noastre Roma a fost confruntată. şi cu invaziile popoarelor migra­ toare şi apoi doborîtă. franceză. limba latină a fost scrisă şi vorbită pe toate teritoriile ocupate păstrîndu-şi structura fundamentală chiar şi în perioada creşti­ nismului. Dar. care funcţionase perfect şi reuşise să menţină pînă atunci nealterat nivelul lingvistic. după cum se ştie. fuoco. bocca. Il libro d'italiano. printre alţi factori. era vorbită de ţăranii şi ciobanii unui mic teritoriu din preajma Romei. Aceasta se consolidează transformîndu-se dintr-un limbaj relativ sărac. s-a prăbuşit.) care la începuturi. care între * cfr. portugheză etc. In decursul cîtorva generaţii Roma cunoaşte o puternică creştere în forţe şi importanţă. 268 . Sansoni. cam în prima parte a primului mileniu de dinaintea erei noastre. ci şi pe purtătorii unei civilizaţii superioare. spaniolă. Africa septentrională. ignis. iar teritoriile ocupate de romani — Italia. De exemplu. os. peninsula Iberică. edere în timp ce latina populară folosea pentru aceleaşi noţiuni cuvintele caballus.LIMBA ITALIANĂ IERI ŞI AZI Scurtă prezentare istorică § 216 Limba italiană este una dintre limbile romanice (alături de română. limba clasică păstra cuvinte ca equus. Aceştia au continuat în realitate să se folosească de acel „sermo elegans" în timp ce poporul se folosea de o limbă destul de îndepărtată de latina clasică şi care era din ce în ce mai diferenţiată de la o zonă la alta : este vorba de limba latină vul­ gară. astfel încît limba latină a fost repede acceptată (nu intrăm în amănunte).forme pe care le recunoaştem cu uşu­ rinţă în corespondentele italieneşti cavallo. Gallia. la sud de Tibru *. Este deci demn de reţinut faptul că limba italiană nu derivă direct din la­ tina clasică ci din cea vorbită în popor. bucea. într-o limbă com­ plexă şi variată. Dacia — au fost romanizate.

361. în sensul că relaţia dintre diferitele părţi de cuvînt nu mai este indicată de desinenţe. din pură necesitate. ardire ş. fuseseră distruse reţeaua şco­ lară şi cea administrativă. ricco. Este perioada în care pe teritoriul Italiei cele două limbi coexis­ t ă : cea clasică se foloseşte cu precădere în universităţi. Mutaţiile acestea au fost în număr atît de mare încît în preajma anului 1000 populaţia Italiei vorbea o latină cu totul diferită de adevărata. unica limbă scrisă. limba vulgară — adică italiana — începe să pătrundă şi în scriere. graffiare. a unei rugăciuni. Baldelli in op. palla. fiecare centru tinde să ducă o viaţă independentă faţă de celelalte regiuni „in un'anarchia e in un disor­ dine che si protraggono a lungo . diferite contracte. Baldelli afirmă că în această perioadă multe oraşe au fost distruse sau părăsite iar ceea ce mai rămînea din marea cultură latină din trecut.timp a asimilat un important număr de cuvinte preluate fie din limba populaţiilor subjugate de către romani. ogni città. şi cea vorbită de popor. De-a lungul secolelor limba latină vulgară a trecut prin numeroase transformări: aşa de pildă s-au pierdut consoanele finale — ca să dăm doar un singur exemplu din fonetică . din cea a francilor: guanto.. formule de jurămînt pentru ca oamenii din popor să poată înţelege conţinutul acestora. scherzare. ogni paese si allontana linguisticamente dal latino e insieme si allontana dai centri vicini. lampada. în secolele următoare. dar deja este o limbă moartă . fie din aceea a populaţiilor invadatoare. din limba longobarzilor se recunosc: guancia. cu greu s-a putut salva în cîteva mănăstiri benedictine. populaţie coborîtă din nordul Germaniei. inventare. în special limba greacă. în mănăstiri şi ca limbă unică în documentele scrise . guardia. ci de articole şi prepoziţii.m. adică în limba italiană. In etapa a doua popoarele migratoare au împrumutat limbii latine cuvinte ca albergo. guarire. fraza se schimbă şi ea. încep să apară în secolele X. Profesorul I. spuse întotdeauna în latină etc. orgoglio. ce s-au păstrat şi în italiană şi care au fost preluate de la goţi. . filosofia. Relaţiile comerciale şi administrative dintre diferitele re­ gioni devin din ce în ce mai anevoioase. mar­ tire. XI în noua limbă vulgară. Pe de altă parte trebuie să amintim că în perioada de dominaţie a longobarzilor. fapt ce a determinat ca Italia să treacă prin momente grele. p. a unei inventarieri. care nu mai poate să înţeleagă şi cu atît mai puţin să se folosească de latina clasică. Deşi latina clasică con­ tinuă să fie. aşa încît. E' questo il momento in cui le differenze dialettali fra regione e regione cominciano a farsi evidenti. aria. în perioada creştină alte cu­ vinte greceşti pătrund în latină apoi în italiană: chiesa."* Deci Italia'se confrunta îneă de pe atunci * I. tappeto. apostolo.a. 269 . De aici rezultă nu puţine incon­ veniente de ordin practic şi cultural: marea masă a populaţiei nu înţe­ legea semnificaţia unui jurămînt. clasica limbă latină: se născuse limba italiană. cit. Pentru prima fază se pot da exemple de cuvinte greceşti ce au pătruns în limba latină şi apoi în italiană ca: poesia.d.

de pildă la Venezia. Aspecte ale limbii italiene contemporane Se poate afirma ca dintre toate ţările de limbi romanice Italia este ţara care cunoaşte o mare varietate lingvistică. Purgatoriul şi Paradisul au fost copiate de nenumărate ori şi răspîndite în toată Peninsula. sau cei din Bologna) . A urmat un lung proces de transformare a dialectului floretin-toscan în limbă naţională italiană şi de îmbogăţire cu elemente din celelalte dialecte ale Peninsulei. pe de altă parte. dar la baza limbii italiene pe care o cunoaştem astăzi se află opera lui Dante Alighieri din Florenţa. în secolul al XIII-lea s-a manifestat în rîndurile învăţaţilor tendinţa de a ridica propriul dialect la rangul de limbă italiană scrisă (poeţii „şcolii siciliene". Apoi alţi doi florentini. Acest proces de nivelare lingvistică este în plină efervescenţă şi in zilele noastre căci dialectele sint foarte mult în uz. Divina Come­ die. Fran­ cesco Petrarca şi Giovanni Boccaccio scriindu-şi operele tot în dialect toscan. Şi în ciuda faptului că dialectele îşi pierd din ce în ce mai mult numărul de vorbitori. în familie. atît în rîndurile gneraţiilor tinere (mulţi dintre aceştia nu cunosc deloc propriul lor dialect). sau din sate înve­ cinate dialectul devine mijloc obişnuit de comunicare. existenţa numeroaselor dialecte pe întreg teritoriul Italiei. şi cum Infernul. Dar întrucît Italia nu poseda un centru politic. economic şi administrativ comun. cît şi în marile centre urbane. Fenomenul este următorul: în zilele noastre folosirea dialectelor a scăzut mult. în mare. de asemeni dialec­ tul este prezent în trenurile locale. aspect care continuă să fie caracteristic şi în zilele noastre. sau dacă la locul de muncă se întîlnesc mai multe persoane din acelaşi sat. După unire această situaţie nu avea cum să înceteze. au continuat să existe în paralel şi celelalte dialecte pina la unirea politică a Italiei în 1870. într-adevăr. anume. anumite dialecte continuă să fie preponderente în anumite zone. Dante şi-a scris poemul în dialect toscan. dialectul toscan a cunoscut o mare răspîndire nu numai în Toscana. acestea determină existenţa unui puternic biling­ vism: limba naţională se foloseşte în ocazii oficiale în timp ce dialectul continuă să fie limba familiară şi familială a fiecăruia indiferent de grupul social din care face parte. acesta se va impune literaţilor italieni. poeţii din Umbria franciscane. De acum încolo vor avea loc dezbateri referitoare la necesitatea creării unei limbi unitare italiene. se poate afirma că în Italia de azi limba ce se foloseşte zi de 270 .cu un aspect specific al evoluţiei limbii. în convorbirile telefonice. dar condiţiile şi evenimentele interne ale Italiei au oferit posibilitatea unor relaţii tot mai strìnse între italienii diferitelor regiuni ale Peninsulei şi ale insulelor Sicilia şi Sardinia. unde nu există un trafic rutier intens populaţia se foloseşte de dialect în aproape toate împrejurările .

De notat şi faptul că o minoritate de circa 7% din populaţia Italiei * se exprimă numai în dialect. dar trebuie subliniat un anumit aspect. Lombardia. I. battere in nord . în timp ce marea majoritate a italienilor este în realitate bilingvă.zi în familie şi la locul de muncă este dialectul şi nu limba naţională. quartiere in Toscana. Un alt aspect asupra căruia ţinem să atragem atenţia este pătrunderea cuvintelor de obîrşie dialectală în limba italiană literară: este cazul cuvîntului grissino pro­ venit din Piemont dar răspîndit în toată Italia şi nu numai . nu dialectal: de exemplu. Il panettone ~ cozonac. lattoniere în sud şi trombino la Firenze. 1984. Ciao nu este altceva decît cuvîntul latin sclavus care în secolul al XVIII-lea făcea parte din sintagma schiavo di vostra signoria illustrissima. 271 . în scris este folosită aproape exclusiv limba italiană. quartino în sud. Carlo Goldoni * AA. pentru verbul „a bate" întîlnim picchiare în zona Toscanei. provine din dialectul milanez. acelaşi lucru se poate spune de cuvîntul pizza provenit din dialectul napolitan sau formula de salut ciao provenită din dialectul veneţian. menare în zona Umbritei. se folosea în limbajul argotic al soldaţilor din Piemont: astăzi este cunoscută în întreaga Italie cu sensul de a „certa pe cineva". pentru noţiunea de „apartament" întîlnim mai multe forme: appartamento în centrul italiei. radio-televiziunea au o importantă contribuţie la propăşirea limbii naţionale. presa. Prezentăm mai jos textul unui cîntec provenit din dialectul triestini La nova Bora E anche el tran de Opcina xe nato disgrazia: vignindo zo per Scorcola 'na casa el ga ribalta Bona de Dio che iera giorno de laver e drentro no ghe iera che'l povero frenador! E come la bora che vien e che va i dixi che'l mondo se ga ribalta. pentru noţiunea de „tinichigiu" putem avea stagnino în Umbria. însă trebuie subliniat faptul că dialectele prevalează doar în limba vorbită. alloggio în Piemont. La lingua italiana tra norma e scelta. Şcoala. Padova. în lexic există tendinţa ca anumite elemente dialectale să se integreze în limba italiană întrînd în vorbirea comună . Astăzi există tendinţe de nivelare lingvis­ tică atît în pronunţare cit şi în lexic şi în gramatică. stagnaro 3a Roma. Umbria. dar astăzi cuvîntul este cunoscut şi dincolo de graniţele Italiei. de pildă. sintagma dare un cicchetto — „a reproşa". Baldelli consideră că de data asta este vorba de un lexic provincial. Liviana Editrice. pestare în zona Romei. şi anume faptul că italiana în uz la Palermo este diferită de aceea între­ buinţată la Genova. VV.

şi nu în ultimul rînd literatura. prin căderea consoanei iniţiale a devenit ciao. Transpunere : Ma ditemi un po'. televiziunea. cuvîntul dia­ lectal veneţian sciao. Dialect din împrejurimile oraşului Padova Mo dime un p u ò ' . ché'l vorae essere nassu in sul Pavan. iar în nordul Italiei este întrebuinţat aproape în exclusivitate passato prossimo. în special. messer Francesco Petrarca non nacque egli in Fiorentineria (Florenţa)? Canchero. Iată pentru care motiv şcoala. dar în special în ultimele două decenii. ce arhaisme putem întîlni. cinematograful. Beoìco il Ruzante în voi. missir Francesco Spetrarca mo no nassélo in Fiorentinaria ? Mo cancar'è ! E perché el fo mal contento a esserghe nassù. iar în româneşte are un corespondent perfect în formula regională de salut servus. e sì no fo buffa né capeleta . Modelele pe care le prezen­ tăm acum însă. Stiluri funcţionale § 217 A. Fiecare exemplu de dialect va fi însoţit de transpunerea lui în limba italiană contemporană. prozatorii sau dramaturgii peninsulari.VV. In gramatică se observă anumite diferenţe regionale în ceea ce priveşte construcţiile verbale: în Toscana timpurile passato prossimo şi passato remoto se fo­ losesc în mod normal în funcţie de situaţie. Lucrul nu e uşor de realizat. engleze — în dauna limbii naţionale. presa. cît de numeroase sînt neologismele şi regio­ nalismele pătrunse în limba literară italiană. teatru]. è così! E perché fu malcontento a esserci nato perché avrebbe voluto essere nato nel Pavano (zona din 272 . . el glie vene a stare. e ghe volse essere sotterò. nu sînt caracteristice limbii naţionale (astfel de modele se află în paginile antologice de la sfîrşitul volumului) ci anumitor dia­ lecte. radioul. au menirea de a contribui în mod conştient şi deliberat la propăşirea limbii naţionale italiene. e che morì.). în cadrul stilului beletristic putem desprinde cu uşurinţă ce cuvinte şi structuri sintactice cu valoare expresivă sint caracteristice unuia sau altuia dintre poeţii. . pe cîtă vreme în sud este folosit cu precădere passato remoto. dacă ţinem seama şi de faptul că după al doilea război mondial. Şi exemplele s-ar putea înmulţi. AA..folosea în comediile sale în loc de cuvîntul italian schiavo. La lingua tra norma e scelta.(A. pentru ca cititorul român să-şi poată face o idee de diferenţele ce există — în scris — între limba italiană şi cea a dialectelor. Este însă adevărat că în general limba comuna are tendinţa de simplificare şi de alegere a formelor ce ar trebui să fie impuse ca forme unice tocmai spre a contribui la procesul de unificare lingvistică. limba italiană este foarte deschisă faţă de cuvintele străine — franceze şi.

ci venne a stare. scìie sèmbe cu u mule. Transpunere : A piccola età ho portato [carichi] sempre.. el sol brusava su la fame dei bracianti. .. senìiem a ru vósk. e là facevamo due viaggi al giorno . e la musica si sente per l'aria sospirare. W . venivamo al bosco. voi. giustizia su la tera brusada dal sol e da la fame. (Romano Pasciuto) Transpunere : Nei campi non c'era una spiga il sole bruciava sulla fame dei braccianti. caricavamo la paglia.. luntanamente. . a Monticchio. . (cfr. e sì non fu burla né errore. Padova. Liviana Editrice 1984). Le radio gridavano guerra ai comunisti de non volevano chiudere le fabbriche e domandavano giustizia giustizia sulla terra bruciata dal sole e dalla fame. e ci morì. caricavamo il grano.. Dialect din provincia P o t e n z a A ppiccuele età agge purtate sèmbe... lontanamente.. Dialect veneţian Nei campi no gera più 'na spiga. A A . carresci averne re ggraiie. faccime ara le tìerre. Le radio zigava guera ai comunisti che no i voleva le fabriche sarae. Ma sulitario e lento Un pianoforte nella notte suona. e'a museca se sente pe ll'aria suppirà.. e ci volle essere sotterrato. i domandava giustizia. e ddà facìieme dui viagge a lu iurne.preajma oraşului Padova). Dialect napoîitan Transpunere : Nu pianefforte'e notte sona. a Mmundicchie. Ma solitario e lento 273 ... La lingua tra norma e scelta. facevamo arare le terre andavo sempre col mulo. carresciàveme la paglie.

rido Rido nun se sa quanto ! La Scimmia disse: — Sfido! T'arissomijo tanto ! . B.. la frantumazione del lavoro. il controllo delle macchine. come sapori e odori. dispettosa Ma come sei ridicola ! Ma quanto sei curiosa ! Quando io ti vedo. nella fase industriale classica. nella fase tecnologica: dalla fatica fisica a quella psichica . nella quale siamo immersi. non solo visive o segni grafici. educazione polivalente ecc.VV. — Exemplul unei scheme cu ajutorul căreia s-ar putea elabora un referat cu conţinut ştiinţific. Il lavoro preindustriale. Scuola e lavoro 274 . muore il motivo antico e rende più cupa la via dentro l'oscurità. logoramento nervoso.. segni come lettere dell'alfabeto. come abiti e case. Schema: la società tecnologica come estremo sviluppo della rivoluzione industriale: produzione e tecnologia. segni come segnali (AA. problemi umani del lavoro . (Salvatore di Giacomo ) Dialect roman Transpunere : scimmia Uomo e la scimmia L'uomo e la L'omo disse a la Scimmia — Sei brutta. disoccupazione tecnologica. riqualificazione. applicazione della scienza alle ricerche industriali. problemi della specializzazione . beni di consumo ecc. rido Rido non si sa quanto ! La Scimmia disse: Sfido! Ti rassomiglio tanto ! poate fi ilustrat prin următoarele de t e o r i e lingvistică Fondamento della comunicazione è il segno. Categoria stilului ştiinţific modele: Text L'uomo disse alla Scimmia — Sei brutta. Segni in forme infinite.more 'o mutivu antico se fa ccbiù cupo 'o vico dint'a D'oscurità. segni come atteggiamenti e gesti. importanza del fattore umano nonostante l'automazione. La lingua tra norma e scelta). malattie professionali. segni come cose ed eventi e idee. Esempi: televisione. ma segni come luci e suoni. dispettosa: Ma come sei ridicola ! Ma quanto sei curiosa ! Quann'io ti vedo. importanti trasfor­ mazioni rese possibili dallo sviluppo tecnologico . segni come impulsi elettrici. come testi. trasporti (specie aerei). segni come tracce e sintomi. Nuove tecniche di lavoro . produzione in serie. come parole. una realtà che conosciamo bene.

Prospettive per un lavoro più umano: l'uomo schiavo del lavoro o il lavoro per l'uomo? (A. Marchese. di rilasciargli il diploma attestante la conseguita licenza di scuola media inferiore. 20 aprile 1968 Mario Rossi — Mercerie Piazzale Mazzini 4 13 100 Vercelli Spettabile Ditta Bianchi & C. licenziato presso codesta Scuola nella sessione estiva dell'anno scolastico 1950—51. Unirete alla merce fattura. Distinti saluti Mario Rossi (firma) 275 . a mezzo corriere Santi. Sartori). Ringrazia e porge distinti ossequi Giovanni Neri (firma) Giovanni Neri Via Tolomini. come di consueto. chiede alla S. 12 ottobre 1971 Al Preside della Scuola Media „Guido Guinizelli" Via S. saldo a 30 giorni. Stilul oficial CERERE DE ELIBERARE A UNUI DOCUMENT Bologna. Milano Vi prego spedirmi. Isaia. nato a Imola il 2 maggio 1946. A.V. C. 7 40 134 Bologna SCRISOARE COMERCIALĂ (COMANDĂ DE MARFĂ) Vercelli. i seguenti articoli: — lo sciarpe lana scozzese Polar — 15 cravatte lana scozzese tipo C — 12 paia calze uomo grige tipo extrafine — lo sottovesti lana bianche donna 3 a misura Vi raccomando la massima sollecitudine. 18 40 123 Bologna Il sottoscritto Giovanni Neri.

Spero che tu non tradirai i tuoi amici.Y. Nome.MODELE DE CORESPONDENŢĂ PARTICULARĂ Ravenna. — Ringrazio vivamente per i gentili auguri ehe ricambio di cuore — 276 .Y. Ho telefonato a molti che hanno già dato la loro adesione: a quelli introvabili come te ho dovuto scrivere. ti saluto a nome di tutti Piero TELEGRAME Destinatario Mario Rossi e indirizzo Roma Marco Polo 34 Testo Arrivo domenica treno ore diciassette Sandra Cognome. In attesa di una conferma.Y. Mulţumiri — Grazie dei bellissimi fiori che ho molto gradito e degli auguri che cordialmente ricambio. Domicilio del Mittente Alte exemple: Sandra Bianchi Via Roma 66 Torino — Impossibilitato intervenire mando vivissimi auguri — Marco — Tutto bene aspettavi Roma — Mamma — Rimandata partenza lunedi stop disdici appuntamento — Gino Verdi TEXTE OCAZIONALE Căsătorii. — Accolga le più affettuose e sincere condoglianze di X. 2 ottobre 1971 Caro Beppe. un po' di baldoria non fa poi del tutto male neppure alle persone serie. Decese — Prendendo viva parte al Suo grande dolore Le invio le mie più sentite condoglianze — X. L'ultimo sabato del mese in corso alle ore 21 si riunirà in quella simpatica trattoria del Trebbo la gloriosa 5 a A per una serata di addio. — X. Naşteri — Rallegramenti ed auguri vivissimi — X.Y. anche se il lavoro ti ha già allontanato da noi .

spirito dalla pressione dei gas. affusolata in primo piano: la macchina da presa. sullo sfondo della superficie terrestre in movimento. (ENI) — Miniera di carbone: L'armatura impedisce alla galleria di crollare mentre i minatori scavano coi martelli pneumatici. che farà funzionare le industrie. in un terribile strumento di distrazione".D. chiuso nel suo grosso scafandro. E in questo spazio. il tenente colonnello sovietico Alexei Leonov.](Augusto Pancaldi. ha abbandonato la nave spaziale „Voskhod I I " che lo aveva portato a oltre 400 chilometri dalla Terra. Clteva exemple din stilul publicistic A PASSEGGIO PER IL CIELO Mosca. legato alla nave spaziale „Voskhod I I " da un sottile cavo. [. Poco dopo la televisione sovietica ha trasmesso le immagini di questa fantastica impresa. L'Unità. nelle mani dell'uomo. Nella foto: la centrale termonucleare di Latina.. e assieme a milioni di telespettatori lo abbiamo visto anche noi. (ENI) — Un tecnico petrolifero preleva un campione di greggio per determinarne la qualità. quasi un cordone ombelicale teso tra la creatura appena nata che compiva i primi passi in un elemento estraneo e il corpo-madre dell'astronave. e si è librato nel cosmo. galleggiante. L'allevamento appartiene 277 . Poteva sembrare una sequenza di uno dei tanti film di fantascienza. per la prima volta nella storia. la gola stretta dall'emozione. un uomo vertiginosamente solo. Le fiamme. con un getto di una violenza impressionante. Una macchia scura. può schizzare improvviso dal suolo perforato. (ENI) — Il petrolio. Uno squarcio luminoso: lo spazio cosmico.. rotante. (ENI) — Ma l'energia nucleare può anche essere fonte di benessere e ricchezza: quando alimenta le centrali nucleari dove viene trasformata in energia elettrica. le spalle cariche di due bombole dell'ossigeno. 18 Marzo 1965 Alle 11 di questa mattina. (ENI) CRONICĂ Un rogo di quattromila polli Quattromila polli sono arsi vivi nell'incendio divampato in un alle­ vamento di Givoletto. 18 III 1965) ALTE FRAZE TIPICEAREPORTAJULUI — Il „fungo" dell'atomica di Hiroshima: una grande conquista della scienza può trasformarsi. hanno causato danni per dieci milioni. vestito di uno speciale scafandro ermetico. dovute probabilmente ad un corto circuito.

di 24 e 19 anni. — organizzazione di congressi e convegni .a Renato Parri. — pronotazioni alberghiere in tutto il mondo . /. I./ (La Stampa. — noleggi automobilistici. — pubblicazioni Touring Club italiano . — polizze assicurative . autopullman . crociere.. TEXTE PUBLICITARE — Ufficio Centrale viaggi — corrispondente C I T L'agenzia con la più lunga esperienza a Trieste a cui rivolgersi per: — viaggi in gruppo. aerei. 63 anni. — biglietteria aerea — marittima — ferroviaria e wagons lits . . — turismo scolastico . 25 V i l i 1971). che abita in una cascina vicina ed è aiutato nel lavoro dalla moglie e dalle sorelle Giuseppina e Carmela Daniele. — cambio valute . — pratiche passaporti e visti . — viaggi di lavoro e studio ..T.

zise clientul. — Nu. — No. — Neanche con questi occhiali posso leggere. dar dacă şi-i pune. disse un tizio all'ottico. Vezi cap. Questi gli fece provare un certo numero d'occhiali. observ că citeşte grozav. spunea întruna cumpărătorul. Văd că vecinul meu nu poate să citească fără ochelari. proprio per questo desidero comprarne un paio. dimmi per favore. disse il cliente. ma nessuno gli andava bene. — E quando piove? — L'ombrello. Vedo che il mio vicino di casa non può leggere senza occhiali. — Ma avete imparato a leggere ? chiese infine impaziente l'ottico. — Nici cu ochelarii aceştia nu pot citi. LA OPTICIAN — Aş avea nevoie de o pereche de ochelari. tocmai de aceea doresc să-mi cumpăr ochelari. Fonetică. 279 . dar nici unul dintre aceştia nu i se potrivea. — Dar aţi învăţat să citiţi ? întrebă opticianul cînd în fine îşi pier­ duse răbdarea. ma se se li mette. cosa vediamo sopra la testa quando fa bel tempo? — Il sole o le stelle. § 11 QUANDO PIOVE — Pierino. Acesta îi dădu să probeze o serie de ochelari. vedo che legge benone. continuava a dire il compratore. accentul.TEXTE ÎN SPRIJINUL GRAMATICA BARZELLETTE (ANECDOTE) DALL'OTTICO — Avrei bisogno di un paio d'occhiali. spuse un individ către optician.

după ce a explicat şcolarilor lecţia despre extragerea zahărului din sfecla de zahăr. perderai il treno di nuovo ! 280 . * Dice il marito alla moglie: — Ho perduto il treno. După ce profesorul a explicat elevilor importanţa virgulelor. § 18. ce vedem deasupra capului atunci cînd e vreme frumoasă ? — Soarele sau stelele. Ha dettato una frase senza virgole e gli scolari dovevano mettere le virgole secondo il loro parere. a che servono. purta o pălărie gri în picioare. 125 . Partirò domani alla stessa ora. perché e quando si mettono. Ecco cosa ha letto il professore sul quaderno di Carluccio: Dettato — „L'uomo entrò nella casa sulla testa. un bel paio d'occhiali al risvolto della giacca. — Dar cînd plouă ? — Umbrela. prepoziţia articulată. domnule profesor ! Vezi cap. Iată ce a citit profesorul în caietul luì Carluccio : Dictare — „Bărbatul intră în casă în cap. Vezi cap. grossi stivali gialli agli occhi. o garoafă roşie". Articolul. Risponde la moglie: — Se domani partirai alla stessa ora. o frumoasă pereche de ochelari la reverul hainei. pentru ce şi cînd se pun. cizme mari galbene la ochi. Articolul hotărît. un garofano rosso". spune-mi te rog. A dictat o frază fără virgule. şcolarii trebuind să pună virgulele acolo unde considerau ei că este cazul. a vrut să vadă dacă şcolarii au înţeles bine. § 123 . portava un cappello grigio ai piedi. * Il professore dopo aver spiegato agli scolari la lezione sull'estra­ zione dello zucchero dalle barbabietole. Dopo che il professore ha spiegato agli alunni l'importanza delle virgole. la ce servesc ele. professore ! Profesorul. Verbul. articolul hotărît. il passalo prossimo. Vezi'cap. chiede a Gigino: — Sentiamo se hai capito da dove si estrae lo zucchero ? — Dalla zuccheriera.CÎND PLOUĂ — Petrică. ha voluto vedere se gli scolari lo hanno capito bene. § 20. 127. îl întrebă pe Gigino: — Să vedem dacă ai înţeles de unde se extrage zahărul ? — Din zaharniţă.

125. ma ogni volta che dormo non posso bere il vino.Spune soţul către soţie: — Am pierdut trenul. AL CONTRARIO — Ogni volta che bevo di sera del vino non posso dormire più durante la notte. Vezi cap. Vezi cap. quando era invitato a pranzo. ma non dimetichi il violino". egli rispondeva: — Il mio violino non mangia mai fuori di casa. Am să plec mîine la aceeaşi oră. §118. el le răspundea: — Vioara mea nu mănîncă niciodată în altă parte decît acasă. l'imperfetto. dar nu uitaţi să aduceţi şi vioara". Verbul. Verbul. Adverbul. A me succede tutt'al contrario. Şi în mod invariabil. gradele de comparaţie. a chi gli diceva : „Venga a pranzo da me. să trebuiască a cìnta vreo piesă spre a le mulţumi gazdelor. dormi meglio? — No. Răspunde soţia:— Dacă ai să pleci mîine la aceeaşi oră. — Come mai. Articolul. — Strano. nu pot să mai beau vin. * A Paganini seccava molto. — Questo significa che ti ricordi delle 4.000 lire che ti avevo dato in prestito. Mie mi se întîmplă exact pe dos. DIN CONTRĂ — De cite ori beau seara vin nu mai pot dormi în timpul nopţii. Vezi cap. modul indicativ. articolul partitiv. — Ciudat. §125. § 26 Vezi cap. dar ori de cîte ori dorm. acelora care îi spuneau „Poftiţi la prînz la noi. ai să pierzi din nou trenul. §154. 127. dover suonare qualche pezzo per soddisfare gli ospiti: E invariabilmente. 131. 123. dormi mai bine? — Nu. non la dimentico mai. 281 . * — A me succede che. — Cum adică. Lui Paganini nu-i făcea nici o plăcere ca atunci cînd era invitat la prînz. quando una cosa mi entra nella testa. il futuro.

— Ah. (Adaptare după R. Il domestico che gli aprì. Verbul. a furia di macchie rosse e gialle. Eccellente. perché un tramonto simile a codesto. mia figlia ha studiato all'estero. — E allora — osservò serio il Fucini — devi dire al professore che è molto bravo. — Asta înseamnă că-ţi aminteşti de cele 4. § 118. — Unde-o fi — întrebă Fucini.000 de lire pe care ţi le-am dat cu împrumut. — E di questo lavoro che ne dice ?. non l'ho visto mai. — Ah. più confuso che persuaso. se l'immaginava ? E da che cosa ? Dica. — Ah. 125. Cunoscutul scriitor toscan Renato Fucini (care îşi semna operele cu numele de Neri Tanfucio) dedicase copiilor numeroase şi plăcute pagini. A un tratto il padre si fermò davanti a un gran quadro dove. modul indicativ. disse che il signore non era in casa. dica ! — Me l'immaginavo. 123. Odată s-a dus în vizită la un prieten de-al său. să nu mai uit niciodată. nu. 282 . se a questa età va sempre a scuola. * Il noto scrittore toscano Renato Fucini (che firmava le sue opere col nome di Neri Tanfucio) aveva dedicato ai ragazzi numerose e diver­ tenti pagine. I-a deschis servitorul şi i-a spus că domnul nu era acasă. si voleva rappresentare un tramonto. Vezi cap. conjugarea la timpurile simple. non nella testa: c'è una gran bella differenza. — Este la şcoală — i-a răspuns servitorul. il presente. Lo scrittore guardava quei dipinti. — Atunci — spuse cu seriozitate Fucini — trebuie să-i spui profe­ sorului că este foarte silitor dacă la vîrsta asta continuă să se ducă la şcoală. Latrqnicó). — Dove sarà — domandò il Fucini. Una volta andò a visitare un suo amico professore. — Ha studiato all'estero ? Me l'immaginavo. — Mie mi se întîmpiă că atunci cînd îmi intră ceva în cap. — E ' a scuola. domandò il padre. dilettante di pittura. profesor. (Adaptare după G. Vezi cap. no ! Le quattro mila lire mi sarebbero potute entrare nella tasca. * Un romanziere fu invitato da un signore che voleva mostrargli i capolavori della figlia. rispose il domestico. Guarnieri). Cele patru mii de lire mi-au putut intra în buzunar şi nicidecum în cap: este o mare diferenţă. Verbul. non è vero ? Sa.

să-i arate capo­ doperele fiicei lui. voia să reprezinte un asfinţit. 283 . §118. 131. Verbul. — Aţi vrea să-mi măriţi această fotografie a fiului meu de pe vre­ mea cînd avea zece ani ? — Desigur. întrebă tatăl. Vezi cap. 125. Verbul. Vezi cap. è possibile con un po'di ritocco. modul participiu. Scriitorul se uita la picturi. — Oii. modul condiţional. che aveva mangiato ciliege senza lavarle si è messo a rimproverarlo aspramente ed a dimostrargli — con un lungo discorso scientifico — che poteva ingoiare insieme alle ciliege un gran numero di microbi infetti. fata mea a studiat în străinătate. Ar trebui doar să-mi spuneţi cum era pieptănat băiatul dvs. 127.Un romancier a fost invitat de un domn care voia. 131 DAL FOTOGRAFO Una signora va dal fotografo. — A studiat în străinătate? îmi închipuiam. Verbul. § 138. trovandosi a pranzo con un amico. doamnă ! — Ar fi posibil să-i scoateţi — în poza mărită — pălăria asta cara­ ghioasă pe care o purta? — Desigur. (Adaptare după R. Dovrebbe soltanto dirmi come era pettinato Suo figlio quando aveva dieci anni. mai mult descumpănit decît convins. este posibil cu puţin retuş. deoarece un asemenea asfinţit nu am văzut niciodată. — Şi de lucrarea asta ce spuneţi ?. vă închipuiaţi ? După ce ? Spuneţi. verbele auxiliare de modalitate. UNA PROVERBIALE DISTRAZIONE Un celebre biologo. — Vorrebbe ingradirmi questa foto di mio figlio di quando aveva dieci anni ? — Certamente. O doamnă se duce la fotograf. spuneţi ! — îmi închipuiam aceasta. Este excelentă. La un moment dat tatăl s-a oprit în faţa unui tablou mare care printr-o grămadă de' pete roşii şi galbene. signora ! — Sarebbe possibile togliergli — nell'ingrandimento — questo buffo cappello che aveva? — Sicuro. §123. cînd avea zece ani. Guarnieri) Vezi cap. diletantă în pictură. nu-i aşa? Ştiţi.

Intre timp îşi mînca porţia de cireşe spălîndu-le grijuliu într-un pahar cu apă. O ZĂPĂCEALĂ PROVERBIALĂ Un biolog celebru. di non dirlo a nessuno. gradele de comparaţie. cu cea mai mare naturaleţe din lume. dar nu pot.Intanto. Il primo. — Te rog să-mi împlineşti două dorinţe şi eu îţi voi fi recunoscător. îmi pare rău. URGENT — Ascultă. COSA U R G E N T E — Ascolta. Il secondo. Vezi cap. lavandole con cura in un bicchiere d'acqua. — Spune-mi ceea ce doreşti. — Parlami pure. Pronumele personal. mangiava la sua porzione di ciliege. cea de-a doua dorinţă ţi-o împlinesc bucuros. Vezi cap. § 65. Adjectivul. — Spune. §118. mi dispiace ma non posso. con la più grande naturalezza di questo mondo. — Ei bine. spune. Verbul. — Dimmi ciò che desideri. Cea de-a doua dorinţă este de a nu spune ni­ mănui aceasta. modul imperativ. Vezi cap. 284 . Appena finita la lezione di igiene. 131. — Prima dorinţă pe care te rog să mi-o împlineşti este aceea de a-mi împrumuta o sută de lei. s-a apucat să-1 certe zdravăn demonstrîndu-i — într-o lungă pledoarie ştiinţifică — că putea ca împreună cu cireşile să înghită o mare cantitate de microbi infecţioşi. Pe cea dintîi. aflîndu-se la prînz cu un prieten cate mîncase cireşile fără a le spăla. — Ecco. trebuie să-ţi spun ceva urgent. il secondo te lo posso fare volentieri. poziţia formelor neaccentuate § 88. — Devi farmi due grandi piaceri ed io te ne sarò grato. biologul a luat paharul în care spălase cireşile şi a înghiţit dintr-o suflare toată apa murdară. Il primo piacere che ti chiedo è di prestarmi cento lei. Îndată ce-a terminat lecţia de igienă. devo parlarti di una cosa urgente. il biologo ha preso il bicchiere nel quale aveva lavato le ciliege ed ha ingoiato l'acqua sporca t u t t a d'un fiato.

§ 22. articolul nehotărît. Se povesteşte că odată. care a pus următoarea rezoluţie: „Să se ierte nu se poate. Articolul.STORIELLA DI UNA VIRGOLA C'era una volta un re arguto e bonario che aveva un ministro di giustizia assai burbero e severo. § 89. care avea un ministru de justiţie foarte morocănos şi sever. Si narra che una volta. impossibile condannarlo" 1 E così il prigioniero ebbe salva la vita. Vezi cap. Cererea a fost înaintată către ministrul Graţierii şi Justiţiei. . Pronumele personal. condannarlo!" Il re gliela rimandò spostando semplicemente la virgola: „Grazia. La domanda fu inoltrata dal ministro di Grazia e Giustizia. un condannato a morte avesse presentato domanda di grazia al re. ISTORIOARĂ D E S P R E O VIRGULĂ A fost odată un rege isteţ şi cumsecade. combinaţii de pronume atone. să se condamne la moarte" ! Regele a restituit-o ministrului mutînd pur şi simplu virgula: „Să se ierte. il quale però vi appose: questa postilla: „Grazia impossibile. un condam­ nat la moarte a făcut regelui cerere de graţiere. nu se poate să__se condamne la moarte !" Vezi cap.

Noţiuni de fonetică şi ortografie. honesto. Per fortuna uno scolaro rilesse il componimento e liberò i prigionieri cancellando l'accento Ora ai giardini pubblici han dedicato un busto „A colui che sa mettere. II. I § 123. figuratevi — închipuiţi-vă. III § 127 Vezi cap. Articolul. poveretti: detto fatto si trovarono rinchiusi nei cassetti. Vezi cap. detto fatto — zis şi făcut . accentul § 1 1 . Conj. scrisse un carme giocoso che intitolò „Il pianto dell'h". articol nehotărît. 125. Ancora due secoli dopo si litigava tra letterati a proposito di quell'h. Un poeta del Settecento. dove tra l'altro si legge: 286 . Poi giaché quell'h non si sentiva nella pronuncia. Il poeta Lodovico Ariosto sentenziò con tono tra il severo e lo scherzoso: „Chi leva la h all'huomo non si conosce uomo e chi la leva all'honore non è degno di onore". LE DISGRAZIE DELL'h Una volta Vh si metteva all'inizio di tutti i vocaboli che l'avevano nella corrispondente voce latina da cui erano derivati: honore. şi cominciò a tralasciarla nella grafia . humile ece. i cittadini comaschi — locuitorii oraşului Como . Figuratevi i cittadini comaschi. ma ci fu chi si lamentò di tale omissione come di una irrispettosa negligenza. Pier Jacopo Martelli. passato remoto Conj. horribile. huomo. § 22 Vezi cap. Verbul.DALLA GRAMMATICA ALLA LETTURA UN ACCENTO DISTRATTO Una volta un accento per distrazione cascò sulla città di Como mutandola in comò. Conj. gli accenti al posto giusto" (Gianni Rodari) mutandola in comò — transformîndu-1 în scrin. al posto giusto — la locul potrivit.

hai. Gli diede la vitamina G ed il cuore guarì. (Andrea Cavalli Dell1 Ara) le disgrazie dell'h — nenorocirile literii h. ha. dov'abita sovente. niente paura: ho qui pronta per lei una bella cura". (Gianni Rodari) quore (cuore) — inimă .„Ma ohe ha fatto quest'acca sì inerme e sì innocente alle fauci dell'Arno. nella corrispondente voce latina — în cuvîntul latinesc corespunzător . su su. ma ci fu chi — dar existară unii caro . Noţiuni de fonetică şi ortografie. gli diede — îi dădu. scacciata su t u t t a la linea. § 8B3. § 10. grupuri de litere. Si sposarono e furono felici. a tralasciarla nella grafia — să o omită (litera h) în scris . hanno. curaj. nici o teamă. Vezi cap. unde adesea se-ntîlneşte/încît din scrierile altora vor să-1 declare alungat/în timp ce niciodată nu-1 pot omite din propria vorbire?" 287 . Vezi cap. dove nella parlata dialettale si sente così forte. Vezi cap. §156A. proprio in quella regione. mentre giammai non sanno scordarsene parlando ?" 1 L'allusione è volta a quei letterati toscani che volevano abolita del tutto l'fa iniziale. niente paura — hai. un carme giocoso— o poezie glumeaţă. la Toscana. Andò da un dottore a farsi visitare: „E' grave? Mi consiglia di fare testamento? „Q" Che dirò alla famiglia?" „Su su. LA FAMIGLIA PUNTO E VIRGOLA C'era una volta un punto e c'era anche una virgola: erano tanto amici. chi leva — cel care ia . l'h. Consoanele: h. che dagli scritti altrui voglion cacciarla in bando. „Che coppia modello 1 „Dar ce a făcut acest „haş" atît de lipsit de apărare şi-atît de nevi­ novat/la gurile rîului Arno. Prepoziţia. ho qui pronta per lei — am aici gata pentru dumneata. Al momento attuale. consoanele: q. Di notte e di giorno andavano intorno Sempre a bracetto. mantiene saldamente la sua posizione in quelle quattro voci del verbo avere: ho. § 8B2. LA F E B B R E Un povero quore aveva la febbre „Q" (malattia tra le più rare). Noţiuni de fonetică şi ortografie.

la gente diceva — che vera meraviglia la famiglia Punto-e-virgola". Vezi cap.. dite che è giù di moda? — spuneţi că nu mai este la modă?. ne farò senza — răbdare. a inchinarsi non è lesta la matita del maestro le taglia la testa. meglio. § 131 . Condiţionalul. § 127. Del resto non so suonare" ... C'è sempre un se: chissà perché questa sciocca congiunzione ce l'ha tanto con me". c'è sempre un se — există întotdeauna un dacă. § 125. II. § 123. volerei se potessi..u n e grăbită să se supună. II.. vorrei. Mangerei dei pasticini se ne avessi. ce l'ha [. Vezi cap. Verbul." Che maniere raffinate ha il modo condizionale.. dondolarsi sulla falce facendo uno spuntino . dondolarsi sulla falcejfacendo uno spuntino — să te legeni pe cornul lunii noi/luînd o gustare. Fraza. se condiţional (per." „Vorrei vorrei. non so suonare — nu ştiu să cînt (la pian) ." „.. Vorrei. andavano intorno sempre a. suonerei il pianoforte a coda. I. (Gianni Rodari) mereu c'era una volta — a fost odată. No. „Suonerei se sapessi. § 127. conj. Verbul.] con me — are ceva cu mine.. conj. III.. SOSPIRI „. a inchinarsi non è lesta . 288 .. § 125 conj.. Vorrei.. e seduto in poltrona sospira gentilmente: Me ne andrei nell'Arizona. Dite che è giù di moda? Pazienza. ne farò senza. l'imperfetto.. pazienza. I.. conj. (Gianni Rqdari).. Sapete che farei ? Ascolterei un disco. braccetto — erau alăturea. che usi parole sguaiate — ca să folosească cuvinte urite. principalele verbe neregulate. che ve ne pare? O forse potrei fermarmi a Lisbona .. farei.. ipotetic). volerei sulla luna in cerca di fortuna E voi ci verreste? Sarebbe carino. Vezi cap. § 123. Al loro passaggio in segno di omaggio perfino le maiuscole: diventavano minuscole: e se qualcuna. direi. § 214. conj. Mai che usi parole sguaiate non alza la voce per niente.. che ve he pare? — ce părere aveţi?./n-o voi face . III. conj. poi...

perché da noi non è ancora ben conosciuto l'uso esato dei participi. A Napoli allora dominava il Borbone. che t u t t ' i cristiani imbrigherei se fossi imperatore. si sa. CONSECUTIO TEMPORUM Basilio Puoti. (Cecco Angiolieri). sai che farei? a tutti mozzerei il capo a tondo. molti malumori e molto malcontento tra i buoni napoletani. io l'annegherei. Vezi cap. letterato napoletano. toglierei le donne giovani e leggiadre. similmente farei con mia madre. sarei allor giocondo. si dice che egli esclamasse: — Credete a me. fuggirei da lui. §214. per fargli uno scherzo. Una volta che alcuni suoi amici si lamentavano col Puoti dei tempi torbidi e duri. Il povero Basilio si sveglia. andrei da mio padre. andò a bussare all'uscio di casa sua nel bel mezzo della notte. se fossi papa. Si raccontano di lui storielle graziose ma probabilmente non vere. lo manderei nel profondo. arderei il mondo . Meriterebbe pertanto la riconoscenza di tutti gli italiani. e vecchie e laide lascerei altrui. per amor della quale aprì nella sua città. mozzerei il capo a tondo — (pe toţi) i-aş scurta de cap. per la sua intransigenza in fatto di purità di lingua. Invece. Se fossi Cecco. un amico. a sue spese. lo tempesterei — aş ţine-o numai în furtuni . lo manderei nel profondo — aş trimite-o în abisuri . Un'altra volta. 289 . lo tempesterei: se fossi acqua. io l'annegherei — aş îneca-o . domanda chi è che picchia a quelle ore incongrue e che cosa mai si vuole da lui. com'io sono e fui. una scuola gratuita.SE FOSSI FUOCO (Versiune modernizată) Se fossi fuoco. imbrigherei — le-aş da bătaie de cap . se fossi Dio. se fossi vento. Se condiţional (perioadul ipotetic). se fossi vita. le cose non vanno bene a Napoli. è diventato quasi il prototipo dei pedanti. Se fossi Morte. fu un brav'uomo e un benemeritato della sua patria. e c'erano. si affaccia mezzo assonnato alla finestra.

Articolul. — Sciagurato ! — esclama il Puoti. molti malumori e molto malcontento — multe su­ părări şi multă nemulţumire . dopo essersi fatto riconoscere. prepoziţii articulate.. fuori di sé — „che tu ti alzassi! che tu ti alzassi" devi dire.) — Corespondenţa timpurilor. dominava il Borbone — stăpînea familia (franceză) a Bourbonilor . Vezi cap. Verbul. § 201. Vezi cap. ore incongrue— ore nepotrivite . corespondenţa timpurilor la modul conjunctiv. (Fernando Palazzi) Consecutio temporum (lat. gli coceva più assai che — îl ardea mai mult decît.fuori di se — ieşit din fire. L'infranzione alla regola della correlazione dei tempi gli coceva più assai che l'aver dovuto interrompere il sonno. § 20. si affaccia mezzo assonnato —se arată pe jumătate ador­ mit. ': .— Vorrei che t u ti alzi — grida l'amico. Vinfranzione alla regola — abaterea de la regulă. a sue spese — pe cheltuiala sa. un benemeritato — un om demn de laudă.

in cui davvero si respirano la grazia.. la gentilezza. e una terrazza che domina una vasta parte dell' Umbria. Structura morfologică a cuvîntului. 291 . corso Vannucci. di far sfoggio d'erudizione — să facă paradă de erudiţie . A. la dotta parolina tanto durò — cuvinţelul savant dură atît de mult. precipitevolissimevolmente" Per quell 'avverbio classico e sacente I pompieri non trovano più niente: la dotta parolina tanto durò che t u t t a la casetta si brucciò. Vezi cap. — disse a un sergente. (Noi donne ) troppa erudizione — prea multă erudiţie .] Perugia è la maggiore città dell'Umbria e ne è anche il prototipo. § 154. Adverbul. Vezi cap. quell'avverbio classico e saccente — acel adverb clasic şi preţios .. con le sue splendide sculture. fu nei guai — dădu de necazuri . Gradele de comparaţie ale adverbelor. in mezzo alla quale sorge la Fontana Maggiore. §182. derivare. PERUGIA (fragment) Tuffiamoci nell'Umbria. per un rapido giro.D A L L A L E T T U R A ALLA TROPPA GRAMMATICA ERUDIZIONE Un uomo dotto assai un brutto giorno fu nei guai: la sua casetta s'incendiò e ai pompieri telefonò. si stende tra la bellissima piazza. ed una specie di dol­ cezza morale come sciolta nell'aria. Ma come sempre ebbe occasione di far sfoggio d'erudizione: „Venite. Cominciamo da Perugia. La sua via principale.c. preci­ pitevolissimevolmente — în foarte mare grabă . [. dotto assai — foarte învăţat .

per numero di turisti dopo le città maggiori.] Molti sono ancora studenti al loro paese d'origine. pellegrini della bellezza. letteratura e arte italiana. e perciò anche familiare. che partecipa alla vita de! celo medio. Fondata per diffondere la conoscenza dell'Italia tra gli studenti esteri. I pali tei telegrafo. ma anche avvocati. come da una pianura allagala. i suoi negozi e le sue cantine. § 71. un velo cosmo­ polita — o atmosfera cosmopolită. sciolta nell'aria — răspîndită în jur.) — unic în felul său . (Guido Pioverle). storia. Per un momento siamo tratti a considerare lo spettacolo che dà Venezia come qualche cosa d'immensamente provvisorio e bellissimo. che si mescola alla vita cittadina e così filtra nel costume. quella barca comune su cui arranca un vigile urbano in tenuta estiva. le isole che ne emergono qua e là con gli alberi e i caseggiati. seppellendola per metà nelle acque. la quale par proprio una barca di salvataggio. 292 . generia (lat. Vi sono passati giovani di quasi 80 nazioni. Pronumele. esteti. tutto concorre a favorire l'inganno. pensiero. e spesso persone anziane.. fatto di gente che si ferma a Perugia a lungo. E ' d u n q u e un cosmopolitismo sui generis. e così. di antichità italiche. ci ricorda che siamo. adj.. Illusi dalle apparenze ci perdiamo a seguire con gli occhi e con la fan­ tasia. Vezi cap. a burgheziei . in t u t t a la sua estensione. corsi di lingua. del ceto medio — a categorici de mijloc. non tutti provenienti dalle discipline umanistiche. Tiene. VENEZIA (fragment) Si ha l'impressione di trovarsi in una città che abbia sofferto una inondazione. Quando vi andai la frequentavano i rappresentanti di 41 nazioni. Ma vi è un cosmopolitismo intimo. cu forme speciale de comparativ şi superlativ. [. a Venezia. ingegneri. che ritornano sui banchi . Vezi cap. Ma una gondola che spunta ad un tratto. viaggiatori inconsueti — călători neobişnuiţi. parecchi già professori. con Siena. geografia. essendo la prima. tuffiamoci — să pătrundem. che deriva dall'Università per stranieri. I più appartengono alla schiera di viaggiatori inconsueti che un tempo si chiamavano innamorati dell'arte. sui. e di etniscologia. Un velo cosmopolita è portato a Perugia dai molti turisti. lungo il Canal Grande. Adjectivul. ha sede in un bel palazzo barocco. se non erro — dacă nu greşesc: studenti esteri — studenţi străini. il flagello che ha colpito questa città. invadendo t u t t e le sue vie e viuzze.Chi passeggia in corso A^annucci è colpito dalla frequenza con cui ode parlare una lingua straniera o l'italiano con accento esotico. § 98. medici. sull'angolo di un palazzo del Canal Grande. filtra nel costume— şi astfel intră în obişnuinţă. che corrono bellamente sulla laguna. se non erro. pronumele relativ.

coi suoi orti e la sua strada ferrata.. capolavoro di una razza ingegnosa e paziente. ma soprattutto. il Quartiere si estendeva fino alle prime case della periferia. di rivalità ed emulazione . Ma pulite ed in ordine. ci riunivano per subito dividerci di nuovo. le nostre case. beninteso. fiorentini di antica razza. La strada. per ragioni difensive. tutto concorre a favorire l'inganno — totul favorizează crearea iluziei . aveva per noi un senso di archeologia e di eldorado insieme: per parteciparvi occorreva che fossimo rasati e avessimo in dosso i vestiti migliori. di verdura fritta. Substantivul.. con la trina alla spalliera e i mattoni rossi di cinabrese. di„antico pelo" dicevamo scherzando..Quello che ammiriamo non è il prodotto d'un cataclisma. per essersi innamorata di quest'idea. (Vincenzo Cardarelli). le prime case borghesi e i villini. una sveglia. Posto al limite del centro della città. umide e fredde d'inverno. pluralul substmasculine. Nella stanza da pranzo che noi chiamavamo il salotto. seppellendola per metà — îngropînd-o pe jumătate . pluralul subst. curate dalle nostre mamme che avevano i capelli grigi e uno scialle buttato sulle spalle.. e ci si stava senza alcun sospetto di tutto questo. La città era al di là di questa nostra repubblica. Vezi cap. fatto ignaro ormai. Si stava agli angoli delle vie. Firenze. Dagli altri quartieri popolari ci divideva un sentimento impreciso eppur vivo. Sulle antiche vestigia si illumi­ nava la rosticcerìa il cui banco spandeva attorno odore di polpette di patate. i pali del telegrafo che corrono— stìlpii de telegraf care se înşiră : le isole che ne emergono — insulele care se ivesc (din lagună) . IL QUARTIERE (fragment) Noi eravano contenti del nostro Quartiere. per ragioni difensive — din motive de apărare. per fare una cosa inaudita e mai vista: Venezia. una cosa inaudita e mai vista — un lucru nemaiauzit şi nemaivăzut.] Là era trascorsa l'adolescenza. §34. sotto la Volta ove fu trafitto Corso Donati. după terminaţie. „popolo minuto" sempre. Le case erano buie. le fotografie incastrate ai vetri della credenza. 1 tavoli dove mangia­ vamo avevano spacchi verticali di cui ci accorgevamo soltanto le rare volte che scrivevamo una lettera. che cos­ truì una città in mezzo all'acqua. § 40. [. ciompi da se stessi traditi.[. là dove comincia la via Aretina. di coniglio arrostito. in rissa. genul subst. io credo. c'era un divano.] La nostra vita erano le strade e le piazze del Quartiere. §39. l'Arno 293 . feminine. bensì opera dell'uomo. Quartiere di Santa Croce.

d'estate e le partite di calcio alla domenica, la tappa del Giro d'Italia. (Vasco Pratolini).
spacchi verticali— crăpături verticale; con la trina alla spallina — cu dantelă pe tăblie ; incastrate ai vetri della credenza — montate pe geamul bufetului ; fiorentini di „antico pelo" — fiorentini get-beget; ove fu trafitto — unde a fost înjunghiat; ci si stava senza alcun sospetto di tutto questo, „popolo minuto" sempre, fatto ignaro ormai, ciompi da se slessi traditi — şi stăteau acolo fără să gîndească la toate astea, aceiaşi „oameni sărmani", fapt dat uitării de-acum, dărăcitori de lînă trădaţi de ei înşişi ; ii cui banco spandeva attorno — a cărei tejghea răspîndea în jur ; occorreva che fossimo rasati — trebuia să fim bărbieriţi ; in rissa — cu încăierare. Vezi cap. Adjectivul, pluralul adj. mase, § 55; pluralul adj. fem., § 56. Vezi cap. Părţile propoziţiei, propoziţiile subordonate explicite si implicite, §195.

PIAZZA

NAVONA

Dalle due alle quattro del pomerìggio, d'estate, lo straniero che passi per piazza Navona, una piazza di Roma che si sovrappone poi nel ricordo a qualunque altra piazza italiana, viene preso da stupore e infine da una specie di estasi. Scure e calde moli architettoniche, statue e stemmi, acque scroscianti, acque zampillanti, un disegno di circo atto a sostenere un pubblico grande quanto vario: tutto ciò per qualche vecchietto all'ombra e per poche dozzine di mocciosi che si rincorrono strillando. In quelle ore c'è una enorme sproprozione tra il lavoro compiuto dai secoli e l'uso che il popolo romano fa di quella piazza. L'attività del popolo romano è ridotta, nella augusta cornice, qua a una mano rugosa che minaccia una testa rapata e là a un piede che muove l'acqua di una vasca. (Corrado Alvaro).
scure e calde moli architettoniche — clădiri impresionante într-o caldă arhitectură de culoare închisă, un pubblico grande quanto vario — un public pe cit de numeros pe atît de variat. Vezi cap. Verbul, modul participiu, §123; 131.

UNA VIA DI MILANO Anzitutto, via Torino fornisce quanto è necessario alla tavola: non solo cibi ma anche stoviglie. Pare specializzata in piatti, bicchieri bottiglie, posate, saliere. Roba lucida, di effetto, moderna. I suoi vetri e i suoi cristalli fanno allegria. Tanto più che lì vicino si vedono colline di salami, di prosciutti, di formaggi, di fiaschi. 294

E ' la via dei piatti pronti, via Torino: polli arrosto, polli in gelatina, tacchino al forno, faraona al forno, piccioni allo spiedo, pesci accomodati sotto la maionese, insalata russa. Anche la via della cacciagione. Certo il mezzogiorno vi dura due o tre ore. Poi via Torino veste la gente. Specialmente gli uomini e i bambini (confezioni, confezioni) ; niente affatto escluse però le donne, alle quali anzi vengono offerte qui molte pellicce, stoffe e abiti a prezzi in genere buoni, non essendo via Torino una via cara. Molti depositi e molti uffici. Tante ragazze che abitano in periferia, qui respirano per sette od otto ore al giorno l'aria del Duomo e si considerano un po' milanesi del centro. La sera lasciano non sempre volentieri via Torino, mentre i bottegai rinchiudono con leggeri e lucidi cancelli di metallo i loro digeribili o fragili tesori. Questa non è più via da fragorose saracinesche. (Emilio Radius). faraona al forno — bibilică la cuptor; piccioni allo spiedo — porumbei la frigare; via da fragorose saracinesche — strada cu obloane huruitoare. Vezi cap. Partile propoziţiei, acordul predicatului cu subiectul, §191. ALBERGO La stanza era spaziosa, con due ietti, la finestra ampia dava su di una loggia adorna di un rampicante con fiori violacei e il mare sotto­ stante si incupiva come l'acciaio rivelando tutti i suoi fremiti. Tutto il personale di servizio parlava quattro lingue, le posate erano d'argento, i bicchieri di cristallo, i tappeti spessi e soffici, quadri antichi abbastanza buoni erano dappertutto, terrazze fiorite si susseguivano sul panorama abbagliante, a ogni passo qualcuno faceva un inchino, ma non era l'albergo di mio gusto. Ho sempre preferito i piccoli alberghi dove il padrone guarda i clienti col sospetto che se ne vadano senza pagare il conto. Mi senti­ vo sperduto nell'immensità dei saloni, nei lunghi corridoi, nella spaziosa stanza matrimoniale. (Giovanni Comisso). si incupiva come l'acciaio — se întuneca dobîndind culoarea oţelului. Vezi cap. Părţile propoziţiei, atributul, §192. UNA CASA DOPO IL BOMBARDAMENTO Nell'aprile del 1944 una scintillante squadriglia di bombardieri americani percorse il limpido cielo primaverile del Veneto e venne a sradicare dalle fondamenta la mia città. Quando andai a vedere quello che era avvenuto della mia casa, vi trovai solo un cumulo di rovine. 295

Mi arrampicai su quelle rovine e tra il pietrame e le travi scorsi, affio­ rante, la cassa dove erano stati imballati i bicchierini di cristallo, frugai dentro e, tra gli altri bicchieri infranti, i sei bicchierini erano un'altra volta intatti. Li presi, ne feci un pacco e li portai trionfante a mia madre perché le testimoniassero che nulla era accaduto di grave. In seguito le dissi t u t t o : che la casa era stata distrutta e che tutto quello che si possedeva era andato in briciole con essa. Potei solo ricuperare intatte alcune tavole del pavimento del tinello e con quelle feci fare da un fa­ legname di campagna un armadietto a vetri dove i sei bicchierini rifecero bella mostra come un tempo. (Giovanni Comisso)
squadriglia di bombardieri — escadrilă de bombardiere ; affiorante — ieşită la supra­ faţă ; era andato in briciole — s-a făcut zob ; feci fare — am dat la făcut. Vezi cap. Verbul, il passato remoto, § 123, § 125, § 131. Vezi cap. Pronumele, particulele pronominale ne, ci, vi, § 90.

CASE MODERNE (fragment) Case moderne di cemento armato dove traverso i muri e i pavimenti ogni rumore passa indisturbato, io non condanno i vostri inconvenienti. Tutt'altro ! Io sono un tipo indelicato, e le sonorità dei vostri ambienti mi soddisfa nel modo più completo, case moderne senza alcun segreto. Del resto non è bello poter dire: „Adesso al pianterreno stanno a cena ora il pupo del quinto va a dormire ... t o h ! l'avvocato mette la catena... il portiere comincia a starnutire ... Io scapolo del sesto si dimena l'inquilino di sotto sbuccia un frutto ... case moderne in cui si sente t u t t o ? C'è chi si scaglia contro l'architetto, chi se la prende con il costruttore ma non l'han fatto mica per progetto ! 298

L'epoca nostra è quella del rumore e ognun le mancherebbe di rispetto se costruisse col silenziatore, se vi facesse taciturne assai case moderne senza pace mai... (Luciano Folgore)
dove traverso i muri — în care prin pereţi ; tutfaltro — dimpotrivă ; l'avvocato mette la catena — advocatul pune lanţul (la uşă) ; lo scapolo del sesto si dimena — burlacul de la etajul VI se foieşte ; c'è chi si scaglia — sìnt unii care critică ; chi se la prende — alţii care se ceartă; e ognun le mancherebbe di rispetto — şi nimeni nu le-ar respecta. Vezi cap. Verbul, indicativ, presente, conj. I, § 123, conj. II., § 125, conj. III, §127; §131. Vezi cap. Fraza, se condiţional (per. ipotetic), § 214.

SALA DA PRANZO Dall'uscio, dirimpetto, appariva la camera da pranzo, piena di sole, con la gran tavola tutta bianca del mensale di bucato, col luccichio dei bicchieri, con le posate in simmetrìa, co' mucchi di piatti nell'angolo, suiìa credenza. Attraverso alla porta un gran mazzo di fiori si vedeva a metà sopra un ricamo di carta, accanto alla grande zuppiera delle occasioni solenni. Dalla costa bislunga, ove s'ammonticchiavano le ostriche del Fusas'O, i nicchi e i datteri ancora vivi, si partiva un odore forte di mare. (Salvatore Di. Giacomo)
mensale di bucato — faţă de masă proaspăt spălată; dalla cesta bislunga — din coşul oval ; » nicchi e i datteri — cochiliile şi moluştele. Veri cap. Articolul, prepoziţia articulată, § 20. Vezi cap. Prepoziţia, §156 A.

CUGINA Nella penombra seduta sulla panca di legno ed ampia del focolare Pasqualina, con le mani sotto il grembiule, recitava il Rosario. Non si udiva che il pissi-pissi delle labbra sibilanti la preghiera. La cucina tutta affumicata, con la larga tavola di legno verde-bruno, con la madia oscura, con le sedie a spalliera dipinta, senza un punto luminoso, s'immer­ geva nella notte. H fuoco semispento covava sotto la eenere. Intanto Pasqualina aveva acceso una di quelle lucerne di ottone a tre becchi, col lucignolo di bambagia che bagna nell'olio tenendo in
297

alto, sospesi con catenine d'ottone lo spegnitoio, le forbici da smoccolare e l'attizzatoio. (Matilde Serao ) .
con la madia oscura — cu covata de culoare închisă; lucerne di ottone a tre becchi — opaiţ de alamă cu trei ciocuri; lucignolo di bambagia — fitil din bumbac (netors) lo spegnitoio — stingător de luminări ; le forbici da smoccolare — foarfecă de tăiat mucuri. Vezi cap. Substantivul, genul substantivului după terminaţie, § 34.

COLAZIONE Discese, apparecchiò ... La colazione annaffiata da un claretto gelato fu saporita e abbondante: una frittata che pareva un sole, una bistecca grande come una bandiera. Quella buona vecchietta in piedi, le mani sui fianchi, ci guardava mangiare sodisfatta del nostro appetito, se non dalle nostre chiacchiere che lasciavano i cibi raffreddare sui piatti; ma ella vigilava, e spesso con una cocca della salvietta che aveva nella destra ne scacciava una mosca, con l'aria d'ammonirci che badassimo alle cose serie e lasciassimo egiziani, ateniesi ed etruschi nelle loro vecchie tombe a far polvere. Dopo il caffè, Rodin sì versò un altro bicchiere di vino ... (Ugo Ojetti )
annaffiata da un claretto gelalo — stropită cu un vin alb rece ; le mani sui fianchi — cu mîinile în şold ; una cocca della salvietta — un colţ al şervetului ; a far polvere — să putrezească, să devină pulbere. Vezi cap. Verbul, modul conjunctiv — imperfetto, § 123.

IL GUSTO — Questo latte non ha nessun gusto. La moglie indulgente gli dice: — E' il solito, l'ho bevuto anch'io, buonissimo. — Buonissimo il tuo. Ma in questo mio ci avrete versato dell' acqua. Non sa di nulla. E durante il pranzo continua a brontolare. Minestra questa ? E che servizio ! Da mezz'ora non sì vede il cameriere. Oh, ecco il pollo. Povero pollo! Cartapesta! E il sale, neanche il sale mettono più in tavola! — Il signore ha chiamato ? — Sì, perché vorrei sapere da quale fabbrica di calcestruzzo vi servite per portare in tavola di questi polli arrosto.
298

Naturalmente, l'insalata non è fresca, l'olio è rancido, la frutta non ha sapore. Ah, la vita quale obbrobrio ! (Arnaldo Fraccaroli) non sa di nulla — nu are nici un gust, cartapesta — mucava ; fabbrica di calcestruzzo — fabrică de beton : quale obbrobrio — ce ruşine. Vezi cap. Adjectivul, gradele de comparaţie, § 65. Vezi cap. Structura morfologică a cuvîntului, compunere § 185. IL TEMPO Dice al fanciul la rondine: — Ho freddo, io me ne vo; al ritornar de' zeffiri anch'io ritornerò. Dice la foglia all'albero: — Fa freddo ; io me ne vo ; quando verran le rondini amico, tornerò. E dice il tempo agli \iomini: — Ho fretta, io me ne vo; gli uccelli, i fior ritornano io mai non tornerò. (E. Berni) ho freddo — mi-e frig ; fa freddo — e frig ; ho fretta — mă grăbesc. Vezi cap. Verbul, principalele verbe neregulate, §131. L'AUTOGRAFO DI G I U S E P P E VERDI Una volta il treno su cui viaggiava Giuseppe Verdi rimase fer­ mo per qualche tempo nella stazione di una piccola città. Il capo­ stazione, un fervente ammiratore di Verdi, non volle lasciarsi sfuggire la magnifica occasione per scambiare qualche parola col grande mu­ sicista e per ottenere possibilmente un suo autografo. Verdi però non era tanto facilmente avvicinabile, e il suo ammiratore dovette ricorrere ad un espediente per raggiungere il suo scopo. Aprì la porta del vagone e chiese il biglietto. Verdi lo consegnò e il capostazione, dopo averlo controllato, cominciò un discorso inerente al suo servizio. — Questo vagone è piuttosto sporco. Non vi dà fastidio ? — Non ne ho trovato uno migliore in tutto il treno. — Tuttavia voi non avreste dovuto mettere i piedi sul sedile. Non è de persona educata. 299

confessò il suo benriuscito inganno — mărturisi păcăleala sa reuşită . pretendendo gli altri diciotto. guardò la tariffa e dette al vetturino due franchi . ci. questo è troppo ! Datemi il libro dei reclami. tanto che la fama si sparse rapidamente e Paganini fu „il violinista che suona con una corda sola". eseguendo un pezzo con tutto il trasporto] del- 300 . eseguendo un pezzo con tutto il trasporto dell'ispirazione. Pellegr inetti). poziţia formelor neaccentuate. vi. quest'ultimo protestò. ed essendo in ritardo. Pronumele. e il musicista. gli si ruppero. (M. chiedendone perdono — cerînd iertare pentru asta. una dopo l'altra. sul quale Verdi scrisse il reclamo. Vezi cap. senza perdere una nota. e domandò perché a Parigi le vetture costavano così caro. Allora il funzionario confessò il suo benriuscito inganno. § 89 . particulele pronominale ne. A. § 90. Naturalmente Paganini si meravigliò di tale prezzo. Un giorno. — Ah. per raggiungere il suo scopo — pentru a-şi atinge scopul . arrivato a destinazione. non vi da fastidio — nu vă su­ pără . Il capostazione fu presto di ritorno col suo album di autografi. glielo concesse volentieri — i-o acordă bucuros. Una sera. senza alterare la bellezza di quella musica. Paganini doveva dare un concerto. suona con una corda sola — cìnta (la vioară) pe o singură coardă. e ricominciò con la questione dei quattro mila franchi e della corda sola. lasciarsi sfuggire la magnifica occasione — să lase să-i scape minunata ocazie . a Parigi. incantava i suoi ammiratori — îşi vrăjea admiratorii .— Mi prendete forse per un maleducato ? — Sì. E da quel giorno ripetè spesso una così magistrale esecuzione. G. con un sorriso glielo concesse volentieri. può anche pagarmi venti franchi per andare al concerto. § 88 . Paganini non disse nulla. chiedendone perdono. ed egli si ridusse a suonare sull'unica che gli era rimasta. che lo aveva ricunosciuto — se Lei guadagna quattro mila franchi per suonare con una sola corda. Bormioli. combinaţii de forme neaccentuate ale pronumelui. non è da persona educata — nu se cuvine pentru un om educat . fermò una carrozza e domandò al vetturino quanto costava quella corsa. IL VIOLINISTA CHE SUONA CON UNA CORDA SOLA Niccolò Paganini era un famosissimo violinista che incantava tutti i suoi ammiratori. — E va bene — rispose allora il violinista — gli altri diciotto franchi te li darò quando saprai portarmi in carrozza con una ruota sola. (Genio e lavoro — Antologia ) . tre corde del violino. — Caro signore — rispose il vetturino. Salì in carrozza e. — Venti franchi — fu la riposta.

e nelle faide nascoste forse uno di quei violini tascabili. è annerito come egli era. Vezi cap. Paganini ha le braccia allungate. LA RISPOSTA DI ENRICO FERMI A scuola Enrico Eermi non brillava in componimento. e poiché ogni mattina nel recarsi a scuola passava davanti a un negozio dall'insegna: „Fabbrica di letti in ferro". che appartiene al municipio di Genova. Vezi cap. Con quel dei il bambino mostrava di rendersi conto che non tutti i letti sono fatti di ferro. (Corrado Alvaro). intona il suo pezzo stra­ biliante sulla corda del sol. § 60. l'evitare ogni parola non strettamente necessaria — sembravano allora sintomi di aridità mentale. come colpito e bruciato dalla fiamma di un genio infernale — precum cuprins şi ars de flacăra unui geniu infernal . nel recarsi 301 . doveva scrivere che cosa si fa col ferro. Vezi cap. abito nero. attraverso il suo strumento: abito nero e corpetto nero. sembravano allora sin­ tomi di aridità mentale — păreau atunci semnele unei sărăcii mintale. La frase era chiara e precisa. come colpito e bruciato dalla fiamma d'un genio infernale. il suo pezzo slrabriliante — minunata sa bucată. (Raffaello Biordi). allievo di Stradivari. il viso pallido incornicialo dai lunghi capelli cupi. Uno strumento del Guarnieri usò Paganini. smisuratamente dal violino e dall'archetto. acordul adjectivelor. 1 VIOLINI DI CREMONA (fragment) Guarnieri del Gesù. numeralul cardinal. Pronumele. è piuttosto l'ombra. Quelle qualità che dovevano diventare pregi della sua prosa scientifica — l'andar diritto alla meta senza divagare. in seconda elementare. §107 §108. Adjectivul. tanto che la faìna si sparse — astfel încît i se răspîndi faima. § 76. Numeralul.Vispirazione — interpretine! o bucată cu tot elanul inspiraţiei. pronume şi adjective nehotărîte. le code della giacca fino a terra. corpetto nero — cu haină neagră. non brillava in componimento — nu strălucea la compunere. Vedo apparire Paganini. la semplicità dello stile. Una volta.si ruppero — i se mpseră. uno della sua stessa arte — unul din aceeaşi breaslă cu el. egli scrisse solo: „Col ferro si fanno dei letti". il sortilegio del violino. Ma la maestra non fu soddisfatta e la signora Fermi se ne im­ pensierì. gli. le braccia allungate smi­ suratamente dal violino e dall'archetto — braţele alungite peste măsură de vioară şi de arcuş . Lo strumento di Paganini. lavorò parte della sua vita in prigione dove era stato rinchiuso per aver ucciso uno della sua stessa arte. cu vestă neagră.

§ 148. sovente e guari rifate il ponte coi vostri denari. Ad una finestra del terzo piano si affacciò un signore. Prepoziţa. guardò le finestre buie e spente e fischiò più volte come se volesse chiamare qualcuno. Vezi cap. Vezi cap. la signora Fermi se ne impen­ sierì — doamna Fermi rămase îngrijorată din această cauză. — Per fare che cosa ? — chiese il signor Veneranda. — Ma lei non deve entrare ? — Io no. §157 IL PONTE Dicono che gli abitanti di un paesello toscano chiesero al Granduca Ferdinando la ricostruzione di un ponte crollato per la piena del fiume. una supplica piena di parole ricercale e strane — o plîngere plină de cuvinte preţioase şi ciudate . — Allora le butto la chiave. — Per aprire il portone — rispose il signore affacciato. Il Granduca lesse la supplica e poi rispose: Talor. lei ? — chiese il signore affacciato. — Sì. é chiuso — rispose il signor Veneranda. rifate il ponte coi vostri denari — refaceţi podul cu banii voştri. adverbele de timp. qualora. Che cosa dovrei entrare a fare ? — Ma non abita qui. a ducelui Ferdinand. adv. Vezi cap. — Va bene. Adverbul. articolul partitiv. — gridò il signor Veneranda — se vuole che apra il portone. printre care şi conjuncţia qualora. gridando per farsi sentire. quindi. care constituie o replică ironică. che coraunciava a non capire. un ponte crollato per la piena di un fiume — un pod pră­ buşit din cauza revărsării rîului . Fecero una supplica piena di parole ricercate e strane. sono senza chiave — rispose il signor Veneranda. fără legătură între ele şi lipsite de un înţeles logic. un negozio dall'insegna — o prăvălie cu firma. Articolul. butti pure la chiave.a scuola — cînd se ducea la şcoală. de loc § 149. (Gramatica e vita). la stilul preţios în care era redactată jalba locuitorilor din Tosca­ na. SIGNOR VENERANDA Il signor Veneranda si fermò davanti al portone di una casa. qualora. dicono che — se spune că. di. — Sì. persuasi di commuo­ vere e impressionare il loro sovrano. Taior. — E il portone è chiuso ? — gridò di nuovo il signore affacciato. § 25. mostrava di rendersi conto — dovedea că îşi dă seama. sovent» e guari — primul vers este o înşiruire de adverbe. — E ' senza chiave ? — chiese il signore. quindi. 302 .

131. § 125. Io credevo che lei abitasse qui: ho sentito che fischiava. — Insomma. 131. . se vuole. „Bada bene che è una lettera importante. — Se sono senza chiave. 123. — L'ha detto quello del terzo piano che quelli che abitano in questa casa fischiano ! Be'. Insomma. può anche fischiare. perché vuole la chiave ? — Se lei vuole che io apra il portone. Perché dovrei fischiare ? — chiese il signore affacciato al primo piano. — Perché abita in questa casa — disse il signor Veneranda. dovrò pure aprirlo con la chiave. 127. poi non vuole che apra il portone. quando un ragazzo sorpassandolo gli dice: „Si ricordi la lettera!" 303 per fare che cosa ? — Ce să fac cu ea? . sempre gridando. Vezi cap. io non ho ancora capito — pina la urmă tot n-am înţeles . brontolando che quel palazzo doveva certamente essere una specie di manicomio. le pare? — Io non voglio aprire il portone — gridò il signore affacciato. Il portone non posso mica aprirlo con la pipa. 123. (da Carlo Manzoni) ce treabă am ? . — E allora. affacciandosi a una finestra del primo piano. che cosa dovrei entrare a fare ?— la ce să intru. gridò il signor Veneranda. LA MOGLIE P R E V I D E N T E ED IL MARITO DISTRATTO Quando il solerte ragioniere questa mattina ha lasciato la casa per recarsi alla stazione a prendere il treno per la grande metropoli indu­ striale e commerciale. Si affretta verso l'ufficio per arrivarci in tempo. Il signor Veneranda salutò con un cenno del capo e si avviò per la sua strada. poi dice che se io fischio. devo abitare in questa casa. §123. io non ho ancora capito. Lei fischia ? — Io ? Io no . non dementicarla in tasca. sì ! — rispose il signore affacciato. Ma il ragioniere si è dimenticato di imbucarla appena sceso dal treno alla stazione di Milano. Verbul. si può sapere che cosa avete da gridare? Qui non si può dormire ! — urlò un signore. — Perché. una specie di manicomio — un soi de balamuc.. 127. — Lo domandi a quello del terzo piano che cosa vuole — disse il signor Veneranda. modul participiu. — Io non ho capito: prima vuol buttarmi la chiave per aprire il portone. a ogni modo non m'interessa. 127.. modul infinitiv. come hai fatto l'ultima volta". 131. la moglie l'ha pregato di imbucarle una lettera. 125. 125.— Io no. — Io sono senza chiave — gridò il signor Veneranda. modul gerunziu. tutti quelli che abitano in questa casa fischiano ? — chiese il signor Veneranda.

si ricordi la lettera — amintiţi-vă de scrisoare . altezza: metri 48. folosirea şi omiterea articolului cu nume de rudenie.Subito allora al ragioniere tornano in mente le parole di sua moglie e imbuca la lettera alla prima cassetta postale. lunghezza: metri 188. § 30. § 87. Sul biglietto c'era scritto: „Ricordi per favore a mio marito che egli deve imbucare una lettera". ma si diffuse in Italia soltanto durante il Rinascimento. ha appena varcato il portone dell'edificio. §91. imbucarle una lettera — să-i pună la cutie o scrisoare. IL COLOSSEO L'anfiteatro Flavio o Colosseo è il più grandioso edificio dell'impero romano. Vezi cap. Numeralul. posso toglierle — pot să vă iau. valenti operai — muncitori capabili. pronumele de politeţe. l'immensa mole — imensa construcţie. (da Didattica). il solerte ragioniere — harnicul contabil. Vezi cap. poziţia formelor neaccentuate. Vezi cap Articolul.000 spettatori.50. L'uso di mascherarsi durante il carnevale è molto antico. formele neaccentuate. Le dirò che l'ho imbucata. sorpassandolo — depăşindu-1. IL CARNEVALE La voce proviene dal latino cameni levare e significa il periodo che precede il magro di Pasqua. § 8 8 . numeralul cardinal. larghezza: metri 156. § 76. il portiere gli fa: „Signore Stringhetti si è ricordato di imbucare la lettera ?" — Ma come fa tanta gente a sapere che dovevo imbucare una lettera per mia moglie? In ogni modo. strada facendo — pe drum . dove si combattevano finte battaglie navali. ţinte battaglie navali — bătălii navale simulate. giunse a contenere fino a 90. Strada facendo un signore anziano lo interpella: „Si è ricordato di impostare la lettera per Sua moglie?" Ora incomincia a notare qualche cosa di strano : come può la gente sapere della lettera? Giunto poi in ufficio. perché un ragazzo mi ha ricordato di farlo !" — „Posso toglierle allora questo biglietto attacato al Suo soprabito ?" — dice il portiere gentilmente. le sue misure sono: circonferenza: metri 527. Talvolta l'arena veniva trasformata in un lago artificiale. 304 . Pronumele. (Enzo Amorini) la moglie previdente — soţia prevăzătoare. L'immensa mole fu innalzata in otto anni (dal 72 all'80 era nostra) con il concorso di valenti operai specializzati.

§ 41. dosandole opportuna­ mente — dozîndu-le atît cît trebuie. Il doppiaggio consiste nel dare voce alle immagini. anche in tempi non carnevaleschi. In Italia i film sono sempre doppiati sia quelli stranieri. I dialoghi definitivi vengono registrati sulla colonna sonora soltanto a riprese ultimate. venne poi vietata dal governo. comprende anche la „colonna rumori" (pensate a un film di guerra senza la „colonna rumori". della maggior parte degli attori sono sostituite da quelle più armoniose dei doppiatori. Vezi cap. formarea pluralului substantivelor masculine. sia quelli italiani. Quest'operazione detta missaggio (dall'inglese to mix. conjugarea la diateza pasivă. principalele verbe neregulate. quelli italiani perché le voci inadatte. § 131 .In questo periodo. invariabile. nel 1700. (Enzo Natta). cioè la colonna dei dialoghi. Verbul. A questo punto le tre colonne separate vengono fuse in una unica colonna. soltanto a riprese ultimate — numai la terminarea filmărilor. per molte settimane. testimoniata da molti quadri del tempo. mescolare). sarebbe come un cantante senza voce) e la „colonna musicale". Quelli stranieri perché la „colonna parlata" originale è sostituita con una „colonna parlata" in italiano . a Firenze e a Venezia. venne poi vietata— a fost apoi interzisă. IL LINGUAGGIO DELL'IMMAGINE Quando il film è montato si passa al doppiaggio. l'abitudine — obiceiul. feminine §40. consiste appunto nel mescolare dosandole opportunamente le tre diverse colonne sonore. oltre a quella parlata.. il magro di Pasqua — postul Pastella. o addirittura infelici in alcuni casi. Oggi la tradizione del carnevale si va sempre più restringendo in Italia. (da Voli) carnem levare — a se priva de came. la popolazione usava coprirsi il volto con le mascherine nere. § 39. § 136. . dette „morettine". Vezi cap. perché spesso la maschera serviva a coprire anche azioni disoneste. L'abitudine. Proprio a Venezia la passione per travestimenti crebbe a tal punto che. . Substantivul. il carnevale dominava ogni altra attività. che restavano impunite. Ma la colonna sonora.

Vezi cap. Părţile propoziţiei. ( Umberto Saba ) . complementul.'prepoziţia a.POETI. Prepoziţia. Mimmo mimmo ha cento schiavi per vegliare le sue spose. ove a me piace — pe unde-mi place. per il firmamento — pe bolta cerească. sotto l •coltri bianche — sub albele inventori. su le rose — sulle rose (licenţă poetică). Structura jnorfologică a cuvîntului. Dorme e sogna le sue rose. (Enrico Pea) Mimmo mimmo — licenţă poetică. dorme e sogna i suoi giardini. derivare. Mimmo dorme su le rose su le rose dei cuscini. MIMMO MIMMO HA CENTO SPOSE Mimmo mimmo ha cento spose. § 182 Ac. §194. io sono il vento ti porto ove a me piace . IN RITARDO (fragment) E l'acqua cade sulla morta estate. Mimmo mimmo ha cento schiavi. Vezi cap. §158. Tu nel tuo lettieciuolo i sonni hai pronti sotto le coltri bianche. atributul. Mimmo ha chiuso con le chiavi il cancello de' giardini perché rubano le rose i signori suoi vicini. qua e là ti porto per il firmamento e non ti do mai pace. e l'acqua scroscia sulle morte foglie. PROSATORI TAVOLETTA ALLA MIA BAMBINA Tu sei la nuvoletta. §192. Vanno a sera a dormire dietro ai monti le nuvolette stanche. Vezi cap. Mimmo mimmo ha tre giardini. 306 .

che lasciai da poco. de'l novo bucato — (haine) proaspăt spălate . IN VILLA (fragment) Ridono tutte in fila le linde casette ne'l dolce sole ottobrino. (Giovanni Pascoli) in ritardo — tìrziu . il tuono muglia — tunetul vuieşte . e un gatto nero gli dorme tra' piedi. a'1— al. Noţiuni de fonetică şi ortografie. IN TRENO Guardo gli alberi spogli. Io guardo la placida scena e dipingo. poi voci fresche di bimbi. 167 A Vezi cap. quale colore di rose. le dentate gettano l'acqua alle inverdite soglie — palele de vîflt aruncă apa pe pragurile înverzite. il treno in fuga volge nella corsa folle qualche animale giovane e galline versicolari. Galline van razzolando intorno . e intorno le ventate gettano l'acqua alle inverdite soglie. su le — sulle (licenţă poetică). Mette la sera come un roseo fuoco • sulle casette. risa di donne. de la — della. § 14. e l'acqua fruscia. ed è già notte oscura. e il vento urla più forte. qual bianca. Adjectivul. coordonatoare e. e il tuono muglia. V acqua scroscia — apa răpăie. a'l meriggio — al meriggio. adăugarea unor sunete. poi brevi silenzi. ed anche il giorno muore. Vezi eap. Seduto su un uscio un vecchietto sonnecchia pipando. Conjuncţia. §59. come tante comari vestite de'l novo bucato a festa. e quello ch'era non sarà mai più. Il bel vecchietto russa. si sente il rumor de la spola e d'una culla a'1 ritmo di lenta canzone . Vezi cap. la campagna deserta. su l'omero — sull'omero. (licenţă poetică) . inclinato su l'omero il capo bianco ne'l sole. ne'l sole — nel sole. (Gabriele d'Annunzio) ne'l dolce — nel dolce. A te penso che ti allontani. sugli armenti . Su le tegole brune riposano enormi zucche gialle e verdastre^ sembianti a de'crani spelati e sbadiglian da qualche fessura uno stupido riso a'1 meriggio. 307 .e tutto è chiuso. a tinte invernali. poziţia adjectivelor. eonj. E l'anno è morto.

Vezi cap. E ti rivedo ancora. a tan mali regge — ţine piept atîtor suferinţe. franano — se prăvălesc. E Ivrea rivedo e la cerulea Dora e quel dolce paese che non dico Signorina Felicita.. franano insieme ai greggi gli Appennini: col cane dondolante della luna e il mantello di nebbia del pastore verso prati ignorati dalla neve.. a quest'ora scende la sera nel giardino antico della tua casa. col cane dondolante della luna — cu unduioasa seceră a luni Vezi cap. Tace ogni altra angoscia per questa. galline versicolari — găini pestriţe . Conjuncţia. e si si tirino i. •• brini — mai înainte ca . Pronumele. AUTUNNO PADANO Anche il vento ingiallisce con le stoppie quando le piogge sporche sono con lui un solo lungo gemere che inganna coi falò sulle colline il passo degli uccelli migratori. e il mio rimpianto è vano. Nel mio cuore amico scende il ricordo. Prima che lungo i colmi fossi brini. (Umberto Saba) mette la sera — (poetic) — coboară seara. § 95. LA SIGNORINA FELICITA OVVERO LA FELICITÀ (fragment) Signorina Felicita. Ed appena la dura vita a tanti mali regge.Straziato è il mio cuore come sente che più non vive nel tuo petto. (Corrado Govoni) prima che. pronume şi adjective posesive. §167 A. Ma tu muti conforme la tua legge. fiumi sulla bocca il lenzuolo di ghiaccio ricamato.să cadă bruma: e si si tirino — să-şi tragă. è il tuo giorno ! 398 .

che fra le tende scolorate vagherà qualche odore delicato. le lunghe dita ceree de Fava — degetele lungi ca de ceară ale bunicii . Vezi cap. subiectul. tosti il caffè — prăjeşti cafeaua. coordonarea. allora. Păr ile propoziţiei. quando vorrai. sonerò qualche vecchia aria di danza. Poi per te sola io vo' comporre un canto che ti raccolga come in una cuna . Vezi cap. §204 . qualche corda ancora manca. poi che'è tempo di sognare. A casa. vo' riaprire il cembalo e sonare. il cembalo ! Mancava. (Guido Gozzano) Ivrea — orăşel aflat la nord de Torino . Mentre. §210. questa. verso sera. Tutto sarà come al tempo lontano. fioco. qualche corda. CONSOLAZIONE (fragment) Sogniamo. all' avvocato che non fa ritorno ? E l'avvocato è qui: che pensa a te. assai vecchia. quasi venisse da quell' altra stanza. (Gabriele d'Annunzio) co' riaprire il cembalo — vreau să redeschid clavecinul .A quest'ora che fai? l'osti il caffè: e il buon aroma si diffonde intorno ! O cuci i lini e canti e pensi a me. e a te verrà. in una cuna — într-un leagăn. E l'ebano ricorda le lunghe dita ceree de l'ava. Sorridiamo. propoziţii circumstanţiale de loc. anche un poco triste . Quanto ha dormito. (m'odi tu?) qualche cosa come un fiato debole di viole un po'passate. Fraza. §189. 309 . §197. ma con una grazia che sia vaga e negletta alquanto. leggera come vien l'acqua al cavo de la mano. E' la nostra primavera. cerulea Dora — Dora cea azurie (rîu ce trece? prin oraş) . più tardi. assai nobile. L'anima sarà semplice com'era. sopra un antico metro. e il suono sarà velato. propoziţii temporale.

Quando sembri destarti sei soltanto dolore. § 119 . uve dorate e tralci alle brune culture. fra i morti abbandonati nelle piazze sull'erba dura di ghiaccio. (Cesare Pavese) movimenti singulti — mişcări suspinate z Vezi cap. il lagno delle greggi sul sentiero di monte Contro la luce colma e cadente del cielo. il lume che discende fra pergole di viti. per voto.ALLE FRONDE DEI SALICI E come potevamo noi cantare con il piede straniero sopra il cuore. Verbul. (Salvatore Quasimodo ) per voto — prin jurămînt. aache le nostre cetre erano appese. predicatul. § 190 SEI LA TERRA E LA MORTE Sei la terra e la morte La tua stagione è il buio e il silenzio. Il dolore Come l'acqua di un lago trepida e ti circonda. 310 Mi rapisce la nube di polvere e di sole sopra le siepi accese. . . Come la terra dura E ti vestono sogni movimenti singulti che tu ignori. Non vive cosa che più di te sta remota dall'alba. all'urlo nero della madre che andava incontro al figlio Crocifisso sul palo del telegrafo ? Alle fronde dei salici. al lamento d'agnello dei fanciulli. Tu li lasci svanire Sei la terra e la morte. verbul auxiliar avere. § 120. l'hai negli occhi e nel sangue ma t u non senti. MI SORPRENDE IL DOLORE Mi sorprende il dolore di questi pomeriggi avviati al tramonto. Părţile propoziţiei. Vivi Come vive una pietra. ' Sono cerchi sull'acqua. oscillavano lievi al triste vento. Vezi cap. verbele auxiliare : verbul auxiliar essere.

abbandono. CIGOLA LA CARRUCOLA DEL POZZO Cigola la carrucola del pozzo. appartiene ad un altro . il lume — lumina. AL P R I N C I P E Se torna il sole.. che è forza. per dare stile al caos. (Eugenio Montale) Cigola la carrucola del pozzo — scîrţîie scripetele puţului.. se discende la sera. se un pomeriggio di pioggia sembra tornare da tempi troppo amati e mai avuti del tutto. se la notte ha un sapore di notti future. al tramonto della gioventù. disperata. Pronumele. § 89. vizio. ai poveri loglit il pant — săracilor le ia ptnea. ai poeti la pace. propoziţii condiţionale. che ai poveri toglie il pane. particulele pronominale ne.ai campi arati. §213. Ma per colpa anche di questo nostro mondo umano. Accosto il volto a evanescenti labbri: si deforma il passato. Pronumele. ti ridona all'altro fondo. ci § 90. Fraza. si. Vezi cap. pronumele personal în funcţie de complement. t u t t a la vita . bisogna avere molto tempo: ore e ore di solitudine sono il solo modo perché si dormi qualcosa. né di goderne né di soffrirne : non sento più. Vezi cap. Io tempo ormai ne ho poco: per colpa della morte che viene avanti. libertà. 311 . Vezi cap.. una distanza ci divide. io non sono più felice. Trema un ricordo nel profondo secchio nel puro cerchio un'immagine ride. l'acqua sale alla luce e vi si fonde. fra pergole di piti — printre bolţile de viţă. davanti a me. (Pier Paolo Pasolini) che i-iene acanti — care înaintează. evanescenti labbri — mar­ gini ce treptat pier. si fa vecchio. visione. dove s'apre nei solchi il buio. canta sola una voce al cielo. (Antonio Rinaldi) le siepi accese — hăţişul învăpăiat. Ah che già stride la ruota.. Per essere poeti.

Al primo goal. deride l'amico — îşi bate j oc de prieten . è diventato tifoso — a devenit microbist. si mette a fianco all'amico e comincia a guardare con condiscendenza. e se n'è servito. LA MAMMA La mamma ! Dicono che sia buona. ha creato un'immagine. § 132. Per me si tratta della donna più misteriosa del mondo. tifos. Quando. TIFO (fragment) Non si è mai saputo — ne si potrà mai sapere — chi è stato il primo inventore. Non s'è accorto che chi la sentiva da lui se l'è subito appropriata. E ognuno sentendola la afferrava e la propagava.Vezi cap. fianco all'amido se aşează alături de prieten . E' diventato tifoso. § 11 . — in cea mai recentă întrebuinţare a sa. §133. la sento camminare leggera nella stanza o parlare S12 . Al secondo goal e il primo a battere. sebbene la • tosa sia molto più recente — chi per primo ha inventato la parola „tifo" nella sua applicazione modernissima. tutti senza rendersene conto [. il figlio. Verbul. tre o quattro letterati molto seri si riuniscono in commissione intorno a un tavolino per inventare qualche parola. Notimi de fonetică si ortografie. conjugarea la diateza reflexivă. il socio d'affari) che fanno del tifo. se l'è subito appropriata. l'ultimo a cessare. compera il biglietto con aria di superiorità. eliziunea si apostro­ ful. Una volta si lascia convincere ad andare a una partita . non s'è accorto — nu şi-a dat seama.. Quando l'ha detta non pensava di creare.— şi-a însuşit-o imediat . E non si è mai saputo — né sì potrà mai sapere bene. si mette a. è diventata una parola viva. se n'è servito — s-a servit de acesta . nella sua applicazione modernissima. §12. Il tifo nasce in una persona sempre allo stesso modo. della ruota. accentul. Vezi cap. batte le roani anche lui. Certamente quell'ignoto che per primo ha detto „tifo". anche prima dell'alba. Quello là certo non l'ha trovata a tavolino. andare a una partita — să meargă la un meci . in questo ardore di purificazione linguistica che ci ha preso da qualche anno. (Massimo Bontempelli ) tifo — microb. Quella persona per un po' di tempo deride l'amico (o la moglie. le mani. Se mi sveglio.]. observaţii asupra conjugării reflexive. per fare come gii altri intorno. Sarà. comincia a guardare con condiscendenza — începe să pri­ vească cu îngăduinţă . che è entrata nella circolazione. Ogni tanto.. donne? Mah! Entro in casa dopo la mezzanotte e la trovo che fruga nei cassettoni.

Come iì mezzorado. le camicie. Arrivo. fa inoltre. per lui. Vezi cap. — Lidia ! il mezzorado non è „venuto" 1 — tuonava per iì corridoio. nelle latterie o nei bar. fem. che lui aveva imparato a fare. un pioniere. a Torino. e una grossa ciambella. al risveglio. questo agire nascosto. A quel tempo non erano ancora di moda gli sport invernali. Fa.. Structura morfologică a cuvîntului.sottovoce col mio fratellino. Tornando la domenica sera. i buchi ce li fa lei per restare pomeriggi interi vicino alla finestra. E mìo padre era forse. diceva sempre che però c'era una brutta neve. Il papà dice allora: „Ragazzi. questo agire nascosto a lungo andare. le camicie .. §40. era sempre o troppo acquosa o troppo secca. all'insaputa degli altri famigliari — fără ştirea celorlalţi din familie. si mette in un angolo mogia mogia. A volte. te supără . poniamo. mase. Invidia? (Cesare Zavattini). non era „venuto" affatto e si doveva buttar via: non era che un'acquerugiola verde con qualche blocco solido di un bianco marmoreo. fruga nei cassettoni — scotoceşte prin sertare. IL MEZZORÀDO Mio padre s'alzava sempre alle quattro del mattino. Di giorno sta ore ed ore in mezzo a cumuli di calze.: e non si trovava in vendita. i fazzoletti le camicie . il fratello maggiore. apro. della magia — în afarà de asta face şi vrăjitorie . invece. formarea pi.. Lo yogurt in quegli anni non era ancora di moda. Quei due hanno sempre qualche cosa da dirsi all'insaputa degli altri famigliari. Il mezzorado era latte acido. Una sera entra in casa Fred. come adesso." Guardo. da certi pastori. cu vremea. era andare a guardare se il mezzorado era venuto bene. subst. compunerea cuvintelor. Era semplicemente yogurt.]. „Ho messo le maglie. La neve. La sua prima preoccupazione.. l'unico a praticarli. Chi le rompe tante calze? Non. Come.. indispettisce — aceste treburi ascunse.. Il mezzorado era delicatissimo e 313 . beviamo una bottiglia di Bordeaux". che non era mai come doveva essere: e gli sembrava sempre o troppo acquoso o troppo denso. la valigia. mogia mogia — foarte abătută. i fazzoletti.. . coperto da un piatto e ravvolto in un vecchio scialle. § 185. a lungo andare indispettisce. Quest' altra è grossa. prima di chiuderla. e vedo le maglie. formarea pluralului subst. trovo le maglie. Vezi cap. § 39. dicono che sia — se spune că ar fi . contento: „Ho trovato il posto in Colonia". Il mezzorado era in cucina. quando ? Insomma. Mio padre era nel prendere lo yogurt come in molte altre cose. sarà — o fi . Substantivul. Lei.. Partiva non appena cadeva un po'di neve la sera del sabato [. proprio. i fazzoletti. e mi pare che abbia le lagrime agli occhi.. in Sardegna. della magia: Prepara. dentro una zuppiera. inoltre. esageriamo.

In uno dei nostri paesi visse un pover'uomo. (Corrado Alvaro).bastava niente a far sì che non riuscisse: bastava che lo scialle che lo» ravviluppava fosse un po' scostato. era sempre p troppo acquosa o troppo secca — era întotdeauna sau prea apoasă sau prea tare. rovistando nel sacco da montagna. Quando andavamo in villeggiatura. Structura morfologică a cuvântului. e lasciasse-filtrare un po' d'aria. e soltanto nelle città. ravvolto in un vecchio scialle— înfăşurat într-un şal vechi. di libri ne aveva qualcuno il prete — cît despre cărţi. Di libri ne aveva qualcuno il prete. Pronumele. e gli rispondeva dal letto con parole sconnesse. (Natalia Ginzburg) il mezzorado — chefir. Insegnava al vecchio a fare la sua firma. §41. a fare la sua firma — să se iscălească. — Non c'è! qui non c'è! — gridava: e a volte la madre era stata davvero dimenticata. mangiava e dormiva oggi qua e domani là senza casa sua e senza figiuoli suoi. Costui andava a piedi da paese a paese. con una bisaccia al collo. Substantivul. era venuto bene — se prinsese (închegase) bine . — Dov'è la madre ? Avete preso la madre ':' — chiedeva mio padre in treno. fosse un po' scostato — să fi fost niţel îndepărtat. o tra gli alberi in fiore. § 186. Vezi cap. con una bisaccia al collo — cu o desagă de gìt : casolari sperduti — căsuţe de ţară rătăcite. § 108. dovevamo ricordarci di port a r via „la madre del mezzorado". §107. ma che tutti chiamavano il Maestro. dovevamo ricordarci di portar via „la madre del mezzorado" — trebuia să ţinem minte să luăm cu noi „plămada chefirului" . pronume şi adjective nehotărîte. tutta colpa della tua Natalina ! — tuonava mio padre dal corridoio a mia madre. un'acquerugiola — o apă chioară . IL MAESTRO Un tempo in Calabria esistevano poche scuole. Tutti lo aspettavano perché insegnava a leggere. Poi ripartiva con la sua bisaccia e il libro. al giovane le lettere dell'alfabeto. Vezi cap. a piedi dp. paese a paese — pe jos din sat în sat . col lievito di birra. Per pochi giorni diventava una persona di famiglia . e bisognava ricrearla dal nulla. che era una tazzina di mezzorado bene incartata. e legata con uno spago. avea cîte una preotul. lasciasse filtrare un po' d'aria — să fi lăsat să intre niţel aer. alte pronume şî adjective nehotărîte. attraverso la neve e i fiumi. oggi qua domani là — azi ici mîine colo. bastava niente a far sì che non riuscisse — ajungea o nimica toată ca sâ-1 facă sâ nu reuşească . d'inverno e d'estate. con parale sconnesse —cu cuvinte fără legătură. di cui nessuno più ricorda il nome. non era venuto affatto — nu se prinsese deloc . e chi voleva imparare qualche cosa doveva essere ricco per andare in città a studiare. ricrearla dal nulla — s-o facă iarăşi din nimic. 314 . lapte prins . substantive invariabile. — Anche oggi non è „venuto" . che era ancora mezzo addormentata. Si fermava nei casolari sperduti per le campagne e nelle tane dei pastori sui monti. o tra i campi del grano maturo. Vezi cap. schimbarea valorii gramaticale.

. Verbul. gliela organizza con scaltrezza — i-o organizează cu isteţime. bisogna fare forza per sradicarle — trebuie să depui efort ca să le smulgi . §131. conj. III. dentro vi troveremo il granchio -sentinella — înăuntru vom găsi racul -paznic . verdi. ma appena avvicino la mano. § 123. Scopro nel fondo certe grandi conchiglie.. Structura morfologică a cuvintelor. appese ad un esile gambo bianco. appese ad un esile gambo bianco — agăţate de un peduncul subţire alb . Questo granchiolino è un alleato della conchiglia. si rinserra in tempo entro la sua difesa. mi perdo lungo il fondo. §186. vive nella sua bava e in compenso sta di sentinella sull'apertura delle sue valve. nel fondo vicino all'apice vi e il piccolo granchio-sentinella. abitudine di tuffarmi — obiceiul de-a mă scufunda. la vecchia conchiglia è squartata. la afferro — o prind cu putere . protendendo un tentacolo lo incunea tra le valve — întinzînd un tentacul îl înfige între valve . quando essa le dischiude. 315 . lunghe a volte come un braccio . solleticando — gîdilînd . che. avrà trenta. Stanno incuneate nel fondo . celeste bianca e verde. § 125. tutta incrostata di altre piccole conchilie — partea bombată a valvelor sale este în întregime acoperită cu alte cochilii mici. § 143 Vezi cap. II.] è grandissima. Priva d'occhi la conchiglia non avvertirebbe mai in tempo l'avvicinarsi del tentacolo.c. la groppa delle sue valve è. Certe volte non vorrei più ritornare a galla. rapida si richiude. Una conchiglia mezza nascosta tra le erbe. [.[. ma il granchiolino che con essa vive. la sua mucillaggine grigia.. (Giovanni Comisso ) . lo incunea tra le valve per impedire si racchiudano. quaranta anni . e così può affondarvi la bocca e cibarsi avido della mucillagine dolciastra. invece.. tra il rosso laccato e la madreperla — între roşu lăcuit şi sidef . ha le valve aperte. le valve cominciano a cedere. A..] Bisogna tagliare il potente muscolo di chiusura. L'acqua è così limpida. segnati di rosso — pătaţi cu roşu . bisogna fare forza per sradicarle .... Il nemico della conchiglia è il polipo che protendendo un tentacolo. allarmata. derivare. l'imperfetto. folosirea modului infinitiv. Verbul.conj. Mi faccio curiosissimo. § 182.. ho ancora qualche attimo di forza per strapparla e rissalire con essa alla superficie: [. schimbarea valorii gramaticale. anzi gliela organizza con scaltrezza. solleticando il corpo alla conchiglia che. principalele verbe neregulate. FONDI MARINI Ho preso abitudine di tuffarmi e resistere a lungo sott'acqua. Vezi cap.] Dentro vi troveremo il granchio-sentinella. il catenaccio. La natura crea dunque due elementi opposti... non avertirebbe mai in tempo — n-ar observa niciodată la timp . vede il nemico e subito fugge verso l'interno. oonj. la groppa delle sue valve è t u t t a incrostata di altre piccole conchiglie d'altre specie e coperta d'erbe come muschio e di certe piccole foglie tonde. bianco per la sua vita di clausura. nera e bianca appare tra il rosso laccato e la madreperla..Vezi cap. I. § 127. trattenendomi alle foreste di erbe nelle quali fuggono a nascondersi piccoli pesci azzurrini segnati di rosso . così attraente e la luce azzurra. la afferro. ma concede al più debole la difesa.

la danza fu ripetuta sempre per le mosche numerose.. vuol essere imbeccato quantunque mangi da se benissimo — vrea să i se dea în cioc chiar da­ că mănîncă singur foarte bine. non la prendeva se non quando io ero lontano. non si staccò più.. perpetuo assillo— obsesia permanentă.] L'attuale passero invece e di una domesticità nauseante. §186. nel senso che da allora mi stava sempre vicino . non corre. Per attirarlo gli offrivo una mosca in una scatoletta di fiammiferi . bottiglietta di tamarindo — sticluţa cu sirop de tamarin. fu li lì per affogare — fu cît p-aci să se înece . ma senza permettere troppe confidenze — dar fără a permite prea multă apropiere . c schimbarea valorii gramaticale. ma improvvisa. divenne subito padrone della cella — deveni repede stăpînul încăperii . Era molto fiero e di una grande vivacità.. sta sempre vicino e si è già preso alcune pedate. di animo servile — slugarnic din l'ire. Per adesso è abbastanza sano. 316 . L'attuale è modestissime. Il curioso è che la sua relativa famigliarità non fu graduale. credo avvelenato da qualche insetto. (Antonio Gramsci). § 68. Un attimo. ma senza permettere troppe confidenze. viene sulla scarpa e si mette nella piega dei calzoni . Adjectivul. § 67. Una volta invece di una. ma non è vivace. rientrando dal passeggio. gradul comparativ. se avesse le ali intere volerebbe sul ginocchio . rientrando dal passeggio — reîntorcîndu-mâ de la plimbare. Ciò che mi piaceva in questo passero è che non voleva esser toccato. Ti racconterò la storia dei miei passerotti. derivare. § 182 A. di una domesticità nauseante — de o familiaritate respingătoare. mi trovai il passero vicino . i passerotti — puii de vrabie. vuol essere imbeccato quantunque mangi da se benissimo . Si muoveva per là cella ma sempre nell'estremo opposto a me. si è preso già alcune pedate — a încasat deja cîteva lovituri de picior. prima di mangiare danzò freneticamente intorno per qualche secondo . freme. per assaporarne la sublime pace — pentru a se bucura de sublima linişte (a celulei) . Vezi cap. Si era addomesticato. [. Si rivoltava ferocemente. Conquistava t u t t e le cime esistenti nella cella e quindi si assideva per qualche minuto ad assaporarne la sublime pace. Devi dunque sapere che ho un passerotto e che ne ho avuto un altro che è morto. Vezi cap. Il primo divenne subito padrone della cella.1 PASSEROTTI Vorrei fare qualcosa per farti sorridere almeno.. Structura morfologică a cuvintelor. si vede che vuol farlo perché si allunga. con le ali spiegate e beccava la mano con grande energia. gradul superlativ. nella scatoletta erano cinque o sei mosche . Ed ecco la storia dei miei passerini. poi va sulla scarpa. II primo passerotto era molto più simpatico dell'attuale. Ma non si lasciò mai prendere in mano senza rivoltarsi e cercare subito di scappare. di animo servile e senza iniziativa. Salire sul tappo di una bottiglietta di tamarindo era il suo perpetuo assillo: e perciò una volta cadde in un recipiente pieno di rifiuti della caffettiera e fu lì lì per affogare.

di primo acchito — la prima vedere. si conoscevano troppo bene infiniti particolari del fisico e del morale (il volto di questo e il modo che aveva. di schianto. ingrigiti anzitempo — încărunţit înainte de vreme . i vezzi.. Vezi cap. il volto di questo e il modo che aveva — figura acestuia şi felul de-a fi . è vero. l'avarizia. conjugarea la diateza reflexivă. come se la vita dovesse avere per lui una speciale indulgenza.UNA NOTTE DEL '43 Le vittime della rappresaglia erano dieci. perchè 317 . \ r entidue mesi erano passati senza portare niente di nuovo e lui era rimasto fermo ad aspettare. paura folle: c'era questo nell'impressione che S'annun­ cio dei nomi dei fucilati destò in ogni casa. ridendo..] soltanto allora fu possibile sapere con precisione numero e identità degli uccisi.. nascano bambini e incomincino anche a parlare. le piccole manie. cresciute insieme e insieme tron­ cate. cento. la prodigalità.. troppo intrecciate le loro esistenze modeste alle modeste esistenze di ognuno — prea strîns unite vieţile lor modeste cu modestele existente ale fiecăruia. di schianto — dintr-odată .. di strizzare gli occhi celesti dietro alle piccole lenti — de-a face (un semn) cu ochii albaştri din spatele lentilelor mici . ad abbandonarsi ai pronostici — dînd crezare prezicerilor. § 132. § 76. la malignità. Vezi cap. magari. l'amore per la moglie [. il passo strascicato di queW altro — mersul tîrşit al celuilalt . Numeralul. Ci volle dell'altro tempo [. di una efferatezza quasi irreale.. Ad abbandonarsi ai pronostici più disperati sembrava davvero in prin­ cipio. di strizzare gli occhi celesti dietro le piccole lenti. ma tutto il centro della città fosse semi­ nato di morti. Erano undici [. si conoscevano troppo cene infiniti particolari — se cunoşteau prea bine nenumărate amănunte. il passo strascicato di quell' altro e i suoi capelli.] per i figli e così via [. ma si trattava di persone troppo note. Eppure ventidue mesi sono lunghi e possono succedere molte cose . alle modeste esistenze di ognuno — perché la loro fine non sembrasse di primo acchito un evento spaventoso. la maniera di salutare d'un altro ancora agitando il braccio e gridando di lontano: „Salute!". di contarli e riconoscerli.. lungo il marciapiede: troppo legate ad ognuno per mille legami erano le undici vittime dell'eccidio — troppo intrecciate le loro esistenze modeste. Orrore. numeralul cardinal. (Giorgio Bassani). IL DESERTO DEI TARTARI Quasi due anni dopo Giovanni Drogo dormiva una notte nella sua camera della Fortezza. in città. cinquanta.. Verbul. Non erano che undici. c'è tempo perché si formino nuove famiglie. venti.] E ci fu appena il tempo in realtà.. pietà.. ingrigiti anzitempo. di persone delle quali oltre ai nomi. che non solo corso Roma. la passione perii gioco.]: undici vite di cui si sapeva tutto o quasi tutto.

il primo di una interminabile serie. ma il fatto che non badassero affatto a Drogo. pieni di cose preziose.anche delle più lvnghe. . inconsapevole. ma su Drogo passava invano . Egli era tornato bambino e si trovava di notte al davanzale della finestra.. 318 . La luna. rilucenti alla luna. riprenda più dal fondo. Il fiume del tempo passava sopra la Fortezza. girare per ore scoprendo sempre nuovi tesori. batteva su u n tavolo dove c'erano un tappeto. ben sapendo però in cuor suo che sarebbe stato inutile. dietro. Che gioia — pensò Drogo — poter vivere in quei saloni. Nessuno di quelli infatti parve sentire. perchè una malattia. E questi pochi oggetti visibili facevano immaginare che nel buio. entrando attraverso i vetri. simili a fate forse. Al di là di una profonda rientranza della casa. succhiando le ultime speranze. pst . consumi lentamente il corpo. dì quel sonno assoluto e provocante che conoscono le dimore della gente ricca e felice. nessuno si accostò sia pure di un metro al suo davanzale. . per attirare l'attenzione dei fantasmi. Esse ondeggiavano nell'aria in lenti vortici.. perchè il figlio sia di nuovo capace di ridere e alla sera conduca le ragazze nei viali. Anche quella notte sarebbe stata uguale a t u t t e le altre se Drog© non avesse fatto un sogno. un vaso e alcune statuette di avorio. noH era ancora riuscite» ad agganciarlo nella sua fuga. si aprissero le intimità di un vasto salone. che si trascinavano dietro strascichi di velo. si prepari (e intanto l'uomo continua a vivere spensierato). mai viste nel mondo reale. screpolava le mura. rimane ancora tempo perchè il morto sia sepolto e dimenticato.una grande casa sorga dove prima c'era soltanto prato. lungo le cancellate del cimitero. Nel sogno la presenza di simili creature. Per la loro natura esse apparivano logiche pertinenze del palazzo. Tra la finestra a cui era affacciato e il meraviglioso palazzo — un intervallo di una ventina di metri — avevano intanto cominciato a fluttuare fragili parvenze.. L'esistenza di Drogo invece si era come fermata. Anche le fate dunque rifuggivano dai bambini comuni per badare soltanto alla gente fortunata che non le stava neppure a guardare ma dormiva indifferente sotto baldacchini di seta? — P s t . e il palazzo intero dormisse. vedeva la facciata di un palazzo ricchissimo illuminato dalla luna. perchè una bella donna invecchi e nessuno più la desideri. sfiorando insistentemente la sottile finestra. timidamente. coronata da un baldacchino di marmo. E l'attenzione di Drogo bambino era t u t t a attratta verso un'altra finestra. trascinava in basso polvere e frammenti di pietra. limava gli scalini e le catene. La stessa giornata. mai avvicinandosi alla sua casa lo mortificava. si era ripetuta centinaia di volte senza fare un passo innanzi. fece Drogo due o tre volte. con le identiche cose. non stupiva Giovanni. si ritiri per breve parvenza di guarigione.

Abbandonata a se stessa. quella notte. e Drogo riconobbe Angustina. apparentemente. che si stendeva dinanzi alle case. poiché capì ciò che stava accadendo. Lo spirito fece un cenno e seguendo la direzione di quel gesto. a una decina di metri dal suolo. lo avrebbe invitato a giocare insieme coi fantasmi. Di colpo Drogo si svuotò di ogni invidia. 319 . avanzava per l'aria un piccolo corteo di altri spiriti che trascinavano una portantina. Vedeva Angustina. Non passarono molti istanti che una esile figura. Drogo guardò le altre finestre per vedere se ei fosse qualcuno che potesse eventualmente parteggiare per lui. Con gesto stanco l'amico invece aprì la finestra e si chinò verso lo spirito appeso al davanzale come se fosse con lui in dimestichezza e volese dirgli una cosa. due mani di donna avrebbero cautamente rinchiuso la finestra lasciata aperta dal fuggitivo e anche t u t t e le altre sarebbero state sprangate. ma non riuscì a scorgere nessuno. e non sarebbe ritornata prima dell'alba e neppure la notte successiva. né la terza notte. Sopra questa piazza. ritto sul davanzale della finestra. I saloni del palazzo avrebbero aspettato invano il padroncino. e non pareva per nulla soddisfatto di quella silenziosa serenata Drogo pensò che il compagno. Sì. come per chiamare qualcuno. tutti erano protesi ad Angustina. la portantina traboccava di veli e pennacchi. di un impressionante pallore. ma proprio Angustina. assolutamente deserta. la guardava avvicinarsi . L'ingiustizia feriva il cuore di Drogo. a covare nel buio il pianto e la desolazione. era evidente che veniva per lui. Ma non fu così. Fatta. Angustina. Drogo volse gli sguardi a una grande piazza. portava un vestito di velluto con un collo di pizzo bianco. Angustina. sempre così superbo e arrogante. Finalmente la portantina si fermò dondolando proprio dinanzi alla finestra e tutti i fantasmi d'un balzo si appollaiarono attorno formando una palpitante corona. Angustina non parve notare l'amico e neppure quando Giovanni lo chiamò — Angustina ! Angustina! —rivolse gli sguardi a lui. colla sua caratteristica espressione di distacco e di noia. la portantina si sosteneva nell'aria come appesa a fili invisibili. oh quanto piccola in confronto della monumentale finestra. pure lui bambino. erano venuti da lui i messaggeri delle fate. Perché tutto ad Angustina e a lui niente? Pazienza un altro. non più ossequiosi bensì con curiosità avida e quasi maligna. ma per quale ambasciata ! A un lungo viaggio dunque doveva servire la portantina.Ma ecco una di quelle magiche creature aggrapparsi al bordo della opposta finestra con una specie di braccio e battere il vetro discretamente. della loro medesima essenza. né mai. comparve dietro i vetri. e i suoi occhi fissare la portantina. se non altro per cortesia.

con nobiltà quasi inumana. pareva dire. Sembrava che esperimentasse per la prima volta un giocattolo a cui non teneva affatto ma che per convenienza non aveva potuto rifiutare. Si compose un corteo. premendo verso il bambino e lui faceva con la testa di sì come per dire: va bene. L'amico morto volse allora finalmente il capo verso Giovanni. sempre con la sua aria annoiata. come per stabilire certe modalità che era necessario chiarire. divenne una confusa scia. Angustina. Ma il volto di Angustina lentamente si apriva a un sorriso di complicità. i raggi della luna ancora illuminavano il tavolo. Traendolo via la portantina. che avevano continuato a dormire. da signore. in altra stanza disteso sul letto. non erano usciti. Non diede uno sguardo al suo palazzo. forse il capo. o alle altre case. il cui volto assomigliava ad Angustina. scavalcò il davanzale (pareva già divenuto lieve come i fantasmi) e si sedette nella portantina. profumati. l'ultima occasione per far vedere che lui Angustina non aveva bisogno della pietà dì nessuno. come se Drogo e lui potessero capire molte cose sconosciute ai fantasmi . La finestra era rimasta aperta. (Dino Suzzati ) 320 . al lume tremolante dei ceri. e a Drogo sembrò di leggervi una serietà assolutamente eccessiva per così piccolo bambino. un' estrema voglia di scherzare. poi nulla. in direzione del corteo. le statuette d'avorio. per sollevarsi quindi nel cielo. un grande collo di pizzo. Stretti intorno alla finestra simili a un panneggiamento di spuma. Là dentro. in direzione della luna. le parvenze fecero una evoluzione semicircolare nella rientranza delle case. va bene. accavallando le gambe. la fatata carrozza mosse dolcemente per partire. avrebbero chiamato la mamma. sempre più in alto. Gli altri bambini avrebbero pianto. un episodio qualsiasi. da giardini. già amabili. Alla fine lo spirito che si era aggrappato per primo al davanzale. forse stava disteso un piccolo corpo umano privo di vita. non erano dunque venuti a giocare coi raggi di luna. sulle bianche labbra raggelato un sorriso. fissandolo qualche istante. non uno alla piazza sottostante. Il corteo andò serpeggiando lentamente nei cielo. Angustina staccò gli sguardi da Drogo e volse il capo dinanzi.I fantasmi. e doveva avere un vestito di velluto. Il grappolo di fantasmi si disciolse in un ondeggiamento di veli. invece Angustina non aveva paura e confabulava pacatamente cogli spiriti. ma provenivano dall'abisso. Nel descrivere il semicerchio anche la portantina passò a pochi metri dalla finestra di Drogo che agitando le braccia tentò di gridare: — Angustina! Angustina! — supremo saluto. quelli si accavallavano l'uno sull'altro. fece un piccolo gesto imperioso. Così si allontanò nella notte. sarebbe stato stupido meravigliarsene. con una specie di curiosità divertita e diffidente. tutto perfettamente d'accordo. poi un minimo ciuffetto di nebbia. o alla città in cui era vissuto. innocenti creature.

pronumele şi adjectivele nehotărîte. nulla più da perdere. e non più nessuno in particolare che gli occupi il cuore. (Elio Vittorini). Cosa ho combinato? Niente di niente: sono stato con gli amici. Un uomo ride e un altro uomo piange. Non si voltò. Bendicò poggiava il testone pesante sulla sua pantofola. con l'altro che piange. dietro la sua. zio. Questo è un dubbio che viene. con un'espressione di timorosa beffa. acqua nelle scarpe rotte. e continuò a radersi. la faccia di un giovanotto un volto magro. fluttuare — a se undui. Pronumele. IL GATTOPARDO (fragmente) La mattina dopo il sole illuminò il Principe rinfrancato. nella quiete.. alte adjective şi pronume nehotărîte. folosirea modului conjunctiv. allora. una portantina — lectică. nulla neanche da temere. anche quello che ride è stato malato. egli sarà più uomo. nella pioggia. §108. e vede. pazienza un altro — să fi fost vorba de un altul. Aveva preso il caffè ed in veste da camera rossa fiorata di nero si radeva dinanzi allo specchietto. i massacri del mondo. non più vita sua particolare. Una notte santa. Non come certe conoscenze mie che sono state a divertirsi a Palermo". Tutti e due sono uomini. al di là di se stesso. una confusa scia — o dîră pierdută. Uno perseguita e uno è perseguitato . ma quello soltanto del perseguitato. § 107 . un panneg — giamento di spume — un veşmînt drapat din spumă. Il Principe si applicò a radere bene quel tratto di pelle difficoltoso fra labbro e 321 . Uccidete un uomo . §142. Mentre si radeva la guancia destra. non va con lui che ride ma semmai piange. mai treacă meargă. vide nello specchio. cosa hai combinato la notte scorsa?" „Buongiorno. in lentit vortici — în lentă învolburare. nulla più di fatto e nulla da fare — (nu mai are) nimic făcut deja şi nimic de făcut . Vezi cap. e non tutto il genere umano è genere umano. è più genere umano il genere umano dei morti di fame.I limava gli scalini e le catene — tocea scările şi lanţurile . quando uno ha le scarpe rotte. nulla più di fatto e nulla da fare. E così è più uomo un malato. distinto. i ma semmai piange — ci eventual plînge. „Tancredi. Vezi cap. Folosirea modurilor personale. le parvenze — apariţiile. è malato . CONVERSAZIONE IN SICILIA Ma forse non ogni nomo è uomo. fragili parvenze — umbre plăpinde/firave . egli sarà più uomo — el va fi în mai mare măsură om. profonda rientranza — firidă adîncă. eppure egli ride perché l'altro che ride sui suoi giornali e manifesti di giornali. Non ogni uomo è uomo. e genere umano non è tutto il genere umano. sprangate — baricadate. un affamato .

„E chi erano queste conoscenze. quelli ti combinano la repubblica. Credeva di poter permettersi tutto. E che cosa significa 322 . Un Faleoneri dev'assere con noi. Ti ho visto con questi occhi. „Sei pazzo" figlio mio. gli premette la spalla. frugò in un cassetto. Vado nelle montagne a Ficuzza: non lo dire a nessuno. tu. Mi sono spiegato?" Abracciò lo zio un po'commosso. Attraverso le strette fessure delle palpebre gli occhi azzurro-torbido. del resto aveva regione lui. „Se non ci siamo anche noi. Il Principe si sentì offeso: questo qui veramente non sapeva a che punto fermarsi. parto fra un'ora. al posto di blocco di villa Airoldi. alla t u a età ! e in compagnia di un reverendissimo ! I ruderi libertini" ! Era davvero troppo insolente.mento. Tancredi. Il Principe si alzò in fretta. però. Se vogliamo che tutto rimanga come è. gli occhi di sua madre. i bricconi. ma non aveva l'animo di rimproverarlo . Il cameriere venne a calzare e vestire il Principe. La voce leggermente nasale del nipote portava una tale carica di brio giovanile che era impossibile arrabbiarsi . bisogna che tutto cambi. Sono tutti mafiosi e imbroglioni. mentre parlavi col sergente. gli mise in tasca un rotolino di onze d'oro. Era in tenuta da caccia. Si voltò e con l'asciugamani sotto il mento guardò il nipote. Si preparano grandi cose. Andare a mettersi con quella gente. la rasatura fu completata. a presto . zio. Venne richiamato Bendicò che inseguiva l'amico riempiendo la villa di urla gioiose. „Un duello?" „Un grande duello. „Il tricolore! Bravo. „Arrivederci a presto. poteva forse esser lecito. Ritornerò col tricolore". zio. il viso lavato. Quello rideva. „Sussidi la rivoluzione. e tanti abbracci alla zia. E quel suo Paolo che in quel momento stava certo a sorvegliare la digestione di Guiscardo ! Questo era il figlio suo vero." Il povero Salina si sentì stringere il cuore. ed il suo Tancredi per terra. il tricolore! Si riempiono la bocca con queste parole. certo. Un duello con Fraceschiello Dio Guardi. La retorica degli amici aveva stinto un po' anche su suo nipote . nella voce nasale vi era un accento che smentiva l'enfasi. sorprendersi. sbudellato come quel disgraziato soldato. Dove del resto mi acchiapperebbero subito se vi restassi" Il Principe ebbe una delle sue solite visioni improvvise: una scena crudele di guerriglia. „Per il Re. Sono venuto a dirti addio. adesso ! Ma grazie. schioppetatte nei boschi. eppure." Gli occhi ripresero a sorridere. „Ma perché sei vestito così? Cosa c'è? Un ballo in maschera di mattina?" Il ragazzo era diventato serio: il suo volto triangolare assunse una inaspettata espressione virile „Parto. i suoi stessi occhi lo fissavano ridenti. zione. aspetta !" Corse dietro il nipote. Belle cose. per il Re. no. si può sapere ?" „Tu zione. ed io non voglio restare a casa. giubba attillata e gambaletti alti. Che ragazzo ! Le sciocchezze e nello stesso tempo il diniego delle sciocchezze." E si precipitò giù per le scale. si strappò l'asciugamani dal collo. zione. sopra tutto non a Paolo. ma per quale Re?" Il ragazzo ebbe uno di quei suoi accessi di serietà che lo rendevano impenetrabile e caro. „Tancredi.

spianavano gli sbuffi. il Principe trovò Paolo. Scendendo le scale. il denaro se li mise in tasca da sé. due giri." Il Principe capì subito e cominciò ad irritarsi. v'intenderete bene. Si guardò allo specchio: non c'era da dire: era ancora un bell'uomo." E mentre Paolo raggelato richiudeva la porta. papà. sembrava più anziano di lui.. Le grosse dita delicate componevano le pieghe. capì. „Vai. sopratutto era sua. il primogenito. esile. gli porse il fazzoletto con le tre gocce di bergamotto. Le chiavi. quattro ossa incatenate come è lui!" Il passo vigoroso faceva tinnire i vetri dei saloni che attraversava. La casa era serena. Un giro. luminosa e ornata . papà. si erano travestiti in argomentazione politica.. che lo aspettava nello studio sul cui divano rosso soleva far la siesta. queste sono cose che non si fanno. l'orologio con catena. il duca di Querceta. 323 . „Meglio far sciocchezze che star tutto il giorno a guardare la cacca dei cavalli ! Tancredi mi è più caro di prima. Non vedi che questo è macchiato?" Il cameriere si sollevò sulla punta dei piedi per infilare la redingote di panno marrone . cosi brutto in confronto alia nostra bandiera candida con al centro l'oro gigliato dello stemma? E che cosa può far loro sperare quest'accozzaglia di colori stridenti ?" Era il momento di avvolgersi attorno ai collo il monumentale cràvattone di raso nero. del tonto contro il ragazzo di spirito. il suo cameriere entrò: sul vassoio recava un giornale e un biglietto. Vai a parlare di politica con Guiscardo. il risentimento del bigotto contro il cugino spregiudicato. Erano stati inviati da Palermo da suo cognato.. non ti permetto più di parlarmene! Qui comando io solo.questo segnacolo geometrico. „Volevo chiederti. „Che intendi dire? Cosa c'è di cambiato?" „Ma." Poi si rabbonì e sostituì l'ironia all'ira. Il giovane aveva raccolto tutto il proprio coraggio e desiderava parlargli. voglio dormire. appuntavano sulla seta la testina di Medusa con gli occhi di rubino. lo dovrai a Tancredi ed agli altri come lui. certamente tu non puoi approvare : è andato a unirsi a quei farabutti che tengono la Sicilia in subbuglio .. Il Principe ne fu tanto indignato che non fece neppure sedere il figlio." La gelosia personale." Tancredi era un grand'uomo: lo aveva sempre pensato [. „Se vogliamo che tutto rimanga com'è . [. Se tu potrai farti fare i biglietti di visita con Duca di Querceta sopra. olivastro. e se quando me ne andrò erediterai quattro soldi. questa scimmiottatura dei francesi.] Quando si risvegliò.. „Rudere libertino ! Scherza pesante quel Tancredi ! Vorrei vederlo alla mia età.] Quando risalì.. Basso. e poi non sono sciocchezze. tre giri. „Un gilè pulito. il Principe si tolse la redingote e gli stivaletti fece gemere il divano sotto il proprio peso e di addormentò tranquillo. figlio mio. Operazione difficile durante la quale i pensieri politici era bene venissero sospesi. Vai via. come dovremo comportarci con Tancredi quando lo rivedremo.

se lo credi ti farò riservare qualche posto. in questi momenti. I Piemontesi sono sbarcati. si fece rimettere le scarpe e la redingote. mafiosi e imbroglioni — mafioţi şi escroci . sono case perdute. bisogna che Paolo vada a stare a Palermo : case abbandonate. Gliene parlerò a cena. segnacolo geometrico — semn. Siamo t u t t i perduti. Certo vorrai fare lo stesso . ma il salone era ancora vuoto." Si rassicurò. Questa sera stessa io con t u t t a la famiglia ci rifugieremo sui legni inglesi." (Giuseppe Tornasi di Lampedusa ) Bendicò — numele dinotai Principelui. in subbuglio — în zarvă. Ancora un po' stordito dal suo pisolino pomeridiano. „Un atto di pirateria flagrante veniva consumato l ' i l maggio mercè lo sbarco di gente armata alla marina di Marsala. Ripiegò il biglietto. e c c .. Posteriori rapporti hanno chiarito esser la banda disbarcata di circa ottocento. Sorrise. Il Signore salvi ancora il nostro amato Re. Quel Màlvica! Era stato sempre un coniglio. e comandata da Garibaldi. Cacciò il giornale in un cassetto. un rotolino di onze — un fişic de monede siciliene . I più giovani scherzavano ancora fra loro. se tu potrai farti fare — dacă tu vei putea să-ţi faci. Non aveva compreso niente. sui legni inglesi — pe navele englezeşti: quei filibustieri — acei pirati. dirigendosi per quanto ci viene riferito a Castelvetrano. si pettinò. ed un servo a cavallo li aveva recapitati poco prima. „Ma se il Galantuomo lo ha fatto venire quaggiù vuol dire che è sicuro di lui. Francexchiello Dio Guardi — Francescuţu. minacciando i pacifici cittadini e non risparmiando rapine e devastazioni. mentre scrivo sono in uno stato di prostrazione senza limiti. fara­ butti — canalii. „Un cornuto.Màlvica.. Appena quei filibustieri ebbero preso terra evitarono con ogni cura lo scontro delle truppe reali. aluzie la contele Camillo Cavour sau la Regele 324 . Si udì da dietro l'uscio la consueta eco della controversia fra i servi e Bendicò. Sedette su un divano e. ticăloşi. Un abbraccio. Quell'avventuriero tutto capelli e barba era un mazziniano puro. S'inginocchiò. Mater misericordiae. . Era quasi l'ora del Rosario. il Galantuomo — Gentilomul [ist. E lasciava il palazzo in balìa dei servi ." Aprì il giornale. fereşte-ne Doamne (Francisc al JI-lea de Burbon. bandiera candida — steag alb." La famiglia si andava riunendo. olivastro — măsliniu. „Salve Regina. Leggi le terribili notizie che sono sul giornale. Avrebbe combinato dei guai. simbol geometrie. e adesso tremava. Tuo Ciccio". questa volta sì che lo avrebbe ritrovato vuoto: „A proposito. La seta delle gonne frusciava. che voleva ad ogni costo prender parte. Lo imbriglieranno. Un raggio di sole carico di pulviscolo illuminava le bertuccie maligne.. notò come il Vulcano del soffitto rassomigliasse un po' alle litografie di Garibaldi che aveva visto a Torino. ecc . se lo pose in tasca e si mise a ridere forte. il Principe aprì la lettera: „Caro Fabrizio. " Il nome di Garibaldi lo turbò un poco. di timorosa beffa — de batjocură cucernică. aventurieri. in uno stato di prostrazione — într-un hal de deznădejde. mentre aspettava. regele celor Două Sicilii între 1859 — 1861) ..

della camicia e [. E al signor Rizieri. con quello del pungiglione. — col veleno.] si scoperse un punto dei lombi dove gli doleva. ma Marcovaldo non voleva a nessun costo rimandare l'esperimento. su. sfregandosi la parte punta [. Il vecchietto era esitante. Marcovaldo applicò lì la bocca del flacone e[. Salve Regina. Marcovaldo era tutto soddisfatto. Così un giorno ci trovò un articolo sul sistema di guarire dai reumatismi col veleno d'api. mai il vecchietto era stato così diritto e marziale. Così. lo vide. della giacca. Marcovaldo s'era messo subito alla caccia. anche se era di due anni prima. Il vecchietto cacciò un urlo. derivarea. vide che si cacciava nel cavo d'un albero e che altre vespe uscivano: un brusìo.. il signor Rizieri sollevò un lembo del cappotto. seduto sulla panchina lo svolgeva e dava il pezzo di giornale spiegazzato al signor Rizieri che tendeva la mano impaziente. ora le faccio l'iniezione — mostrandogli il flacone con la vespa infuriata prigioniera. — disse Marcovaldo. seguiva con lo sguardo ogni insetto che gli volava attorno. sulle loro virtù e su quanto poteva costare quella cura. Vezi cap. lo irnbriglieran.. LA GURA DELLE VESPE Marcovaldo si portava ogni giorno il pranzo in un pacchetto di carta da giornale. osservando i giri d'una vespa dal grosso addome a strisce nere e gialle. camminando per i corsi. dice qui. un va e vieni che annunciavano la presenza di un intero vespaio dentro al tronco. cu nume geografice. restavano ancora due diti di marmellata. Presto una vespa gli ronzò intorno. Con timore e insieme con speranza. e insisteva per farlo lì stesso sulla loro panchina: non c'era neanche bisogno che il paziente si spogliasse. Folosirea si omiterea articolului. §28 A .no — o să-1 ţină în frîu . Structura morfologică a cuvîntului.]. — e gli lesse alcuni brani. A. sempre propenso all'ottimismo. — No. saltò in. cu nume proprii. băgă ziarul . piedi e prese a camminare come un soldato che fa il passo di parata.. appena. dicendo : — Vediamo che notizie ci sono. ed entrò attrata dall'odore zuccherino .] l'insetto sfrecciò avanti e conficcò il pungiglione nei lombi del signor Rizieri. Mater misericordiae — Slavă ţie Regină..c.. Aveva un barattolo di vetro in fondo al quale.. Lo posò aperto vicino all'albero. — Sarà col mielo. 325 . potè dire: — Su. Discussero a lungo sulle api. Marcovaldo fu svelto a tappare il barattolo con un coperchio di carta. cacciò il giornale — vîrî.Piemontului) . Marcovaldo tendeva l'orecchio a ogni ronzìo. Vezi cap. Maică a îndurărilor {rugăciune catolică). 29 B. fece Rizieri. — e lo leggeva con interesse sempre uguale. § 182. Da allora.

(Italo Calvino) sul sistema di guarire dai reumatismi — despre metoda de vindecare a reumatismului .. i pazienti si sbracciavano nell' inutile tentativo di scacciarle — pacienţii îşi agitau mìinìle în încercarea inutilă de-a le alunga.. Vezi cap. in cui dormiva t u t t a la famiglia . di qua sala d'aspetto. §150.] Marcovaldo stava dicendo ai suoi pazienti: — Abbiate pazienza. § 148. de timp. propenso all'ottimismo — înclinat spre optimism .] t u t t a la stanza. per far presto e prenderne di più. ora le faccio l'iniezione — haideţi. sollevò un lembo del cappotto — ridică poala paltonului . gonfio irriconoscibile dalle punture.] Casa sua consisteva d'una sola stanza. Nella sala d'aspetto la moglie di Marcovaldo introduceva i clienti e riti­ rava gli onorari... Adverbul. altrata dall'odore zuccherino — atrasă de mirosul dulceag. Ma quel giorno Michelino. l'insetto sfrecciò avanti e conficcò il pungiglione — insecta ţîşni şi înfipse acul . e i reumatizzati facevano prodigi d'agilità e gli arti rattrappiti si scioglievano in movimenti furiosi. di là studio. — quando la porta s'apperse e [. non voleva a nessun costa rimandar l'esperimento — nu voia cu nici un preţ să amîne experienţa.] il barattolo era caduto dentro.. prendete i ba­ rattoli e andatemi ad acchiappare più vespe che potete.. correvano dalle parti del vespaio a far rifornimento — alergau spre viespar ca să facă aprovizionarea.] — Presto disse Marcovaldo ai suoi tre figli maschi. 326 .. non usciva più nessuna vespa. Michelino indietreggiò d'un passo quando dal vespaio scoppiò îuori una nuvola nera spessa. la cura di Marcovaldo venne in grande fama — tratamentul lui Marcovaldo deveni foarte cunoscut: per far presto e prenderne di più — pentru a se grăbi şi a prinde mai multe (viespi). Non si sentiva più nessun ronzìo. adv.]. fu piena di vespe e i pazienti si sbracciavano nell'inutile tentativo di scacciarle. su. acum vâ fac injecţia.La voce si sparse . Marcovaldo non osava reagire alle imprecazioni che dalle altre brande della corsìa gli lanciavano i suoi clienti. de loc> §149.. la voce şi sparse — vestea se răspîndi . gli arti rattrappiti si scioglievano in movimenti furiosi — membrele înţepe­ nite se desfăceau în mişcări furioase . Sdraiato sulla sua branda all'ospedale. si mise a cacciare proprio all'imboccatura del vespaio [. un punto dei lombi dove gli doleva — un punct al galelor unde îl durea.. adv. adverbele de mod. Marcovaldo ora lavorava in serie [. facevano prodigi di agilità — erau miracole de sprin­ teneală. indietreggiò d'un passo — se dădu înapoi cu un pas. — su. vespa dal grosso addome a strisce nere e gialle — viespe cu burta mare cu dungi negre şi galbene . non osava reagire — nu îndrăznea să reacţioneze.. con un ronzìo assordante: erano t u t t e le vespe che avanzavano in uno sciame infuriato ! [. adesso arrivano le vespe. la cura di Marcovaldo venne in grande fama [.. un va e vieni — un du-te vino. I bambini prendevano i barattoli vuoti e correvano dalle parti del vespaio a far rifornimento. adv. Quell'anno i reumatismi serpeggiavano tra la popolazione come i tentacoli d'una piovra . I ragazzi anda­ rono [. de cantitate. Vennero i pompieri e poi la Croce Rossa. la divisero con un paravento improvvisato. § 147..

dei Libri Che Potresti Domandare A Qualcuno Se Te Li Presta. i Libri Fatti Per Altri Usi Che La Lettura. E così superi la prima cinta dei baluardi e ti piomba addosso la fanteria dei Libri Che Se Tu Avessi Più Vite Da Vivere Certamente Anche Questi Li Leggeresti Volentieri Ma Purtroppo I Giorni Che Hai Da Vivere Sono Quelli Che Sono. che tra loro s'estendono per ettari ed ettari i Libri Che Puoi Fare A Meno Di Leggere. Ma tu sai che non devi lasciarti mettere in soggezione. (Italo mari. Con rapida mossa li scavalchi e ti porti in mezzo alle falangi dei Libri Che Hai Intenzione Di Leggere Ma Prima Ne Dovresti Leggere Degli Altri.SÉ UNA NOTTE D'INVERNO UN VIAGGIATORE Già nella vetrina della libreria hai individualo la copertina col titolo che cercavi. dei Libri Idem Come Sopra Quando Verranno Ristampati Nei Tascabili. i Libri Già Letti Senza Nemmeno Bisogno D'Aprirli In Quanto Appartenenti Alla Cate­ goria Del Già Letto Prima Ancora D'Essere Stato Scritto. dei Libri Che Tutti Hanno Letto Dunque. E' Quasi Come Se Li Avessi Letti Anche Tu. Seguendo questa traccia visiva ti sei fatto largo nel negozio attraverso il fitto sbarramento dei Libri Che Non Hai Letto che ti guardavano accigliati dai banchi e dagli scaffali cercando d'inti­ midirti. dei Libri Troppo Cari Che Potresti Aspettare A Comprarli Quando Saranno Rivenduti A Metà Prezzo. Calvino) A se observa modul cu totul original în care autorul se foloseşte de literele .

05. 89-97 Bucureşti. Republica Socialistă România . B u n d e t i p a r : 27. Tiparul executat sub comanda nr. Grigore Alexandrescu nr.] Redactor : DESPINA NICULESCU Tehnoredactor : ANGELA ILOVAN Coli de t i p a r : 20.1986. str. 837 la «fC£M6B*<* întreprinderea Poligrafică „13 Decembrie 1913".50.

V .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->