P. 1
Mica Gramatica a Limbii Italiene

Mica Gramatica a Limbii Italiene

|Views: 11,445|Likes:
Published by poprob

More info:

Published by: poprob on Oct 04, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/05/2015

pdf

text

original

Sections

  • NOŢIUNI DE FONETICĂ ŞI ORTOGRAFIE
  • Vocalele
  • Diftongii, hiatul, triftongii
  • Consoanele
  • Litere de origine străină
  • Grupuri de litere
  • Accentul
  • Eliziunea şi apostroful
  • Apocoparea sau trunchierea
  • Adăugarea unor sunete
  • Abrevierile
  • Despărţirea cuvintelor în silabe
  • MORFOLOGIE
  • (MORFOLOGIA)
  • ARTICOLUL
  • L'ARTICOLO
  • Formele articolului hotărît
  • Prepoziţiile articulate
  • Formele prepoziţiilor articulate
  • Formele articolului nehotărît
  • Folosirea şi omiterea articolului partitiv
  • Folosirea şi omiterea articolului
  • Folosirea şi omiterea articolului cu nume proprii
  • Aite situaţii de folosire a articolului hotărît
  • Alte cazuri în care articolul se omite
  • GENUL SUBSTANTIVELOR
  • Genul substantivului după terminaţie
  • Genul substantivelor după înţeles
  • Observaţii asupra genului substantivelor
  • Formarea femininului substantivelor
  • NUMĂRUL SUBSTANTIVELOR
  • Pluralul substantivelor masculine
  • Pluralul substantivelor feminine
  • Substantive invariabile
  • Substantive cu mai multe forme
  • Substantive cu două forme la singular
  • Substantive cu două forme la plural
  • Substantive cu forme duble la singular şi plural
  • Substantive defective
  • Substantive cu forme speciale de plural
  • Pluralul substantivelor compuse
  • DECLINAREA SUBSTANTIVELOR
  • ADJECTIVUL
  • Particularităţi ale pluralului adjectivelor
  • Poziţia adjectivelor
  • Acordul adjectivelor
  • Forme ale adjectivelor bello şi quello
  • Forme ale adjectivelor buono, grande
  • Complementul adjectivelor
  • Gradul pozitiv
  • Gradul comparativ
  • Gradul superlativ
  • Adjective cu forme speciale de comparativ şi superlativ
  • Observaţii asupra formelor speciale (latine) de comparativ şi superlativ
  • III Adjective lipsite de unele grade de comparaţie
  • NUMERALUL
  • NUMERALE CARDINALE ŞI ORDINALE
  • Observaţii asupra numeralelor cardinale
  • Observaţii asupra numeralelor ordinale
  • Folosirea numeralelor cardinale şi ordinale
  • ALTE NUMERALE
  • PRONUMELE
  • PRONUMELE PERSONALE
  • Formale pronamslor parsonalela nominativ (cazul subiectului)
  • Folosirea prenumelor personale la nominativ
  • Pronumele personale în funcţie de complement
  • Formele accentuate ale prenumelor
  • Formele neaccentuate ale pronumelor
  • Poziţia formelor neaccentuate (atone)
  • Combinaţii de pronume neaccentuate
  • PRONUMELE DE POLITEŢE
  • Si impersonal şi si pasiv
  • Tabloul pronumelor şi adjectivelor posesive
  • PRONUMELE ŞI ADJECTIVELE DEMONSTRATIVE
  • PRONUMELE ŞI ADJECTIVELE DE IDENTITATE
  • PRONUMELE RELATIVE
  • PRONUMELE ŞI ADJECTIVELE INTEROGATIVE
  • ADJECTIVELE EXCLAMATIVE
  • VERBUL
  • A. CRITERII SINTACTICE
  • B. CRITERII MORFOLOGICE
  • VERBELE AUXILIARE
  • Folosirea auxiliarelor
  • CONJUGAREA
  • CONJUGAREA LA DIATEZA ACTIVĂ
  • Conjugarea I
  • Conjugarea a IlI-a
  • Acordul participiului perfect
  • VERBELE NEREGULATE
  • Observaţii asupra conjugării verbelor neregulate
  • Principalele verbe neregulate *
  • CONJUGAREA LA DIATEZA REFLEXIVĂ
  • CONJUGAREA LA DIATEZA PASIVA
  • Verbele auxiliare de modalitate
  • Folosirea impersonală a verbelor personale
  • Folosirea modurilor personale
  • Folosirea modului indicativ
  • Folosirea modului condiţional
  • Folosirea modurilor nepersonale
  • Folosirea modului infinitiv
  • Folosirea modului gerunziu
  • Folosirea modului participiu
  • A. ADVERBELE DE MOD
  • ADVERBELE DE TIMP
  • ADVERBELE DE LOC
  • ADVERBELE DE CANTITATE
  • ADVERBELE DE AFIRMAŢIE
  • ADVERBELE DE NEGAŢIE
  • GRADELE DE COMPARAŢIE ALE ADVERBELOR
  • PREPOZIŢIA
  • A. PREPOZIŢII PROPRII
  • B. PREPOZIŢII IMPROPRII
  • CONJUNCŢIA
  • A. Conjuncţii coordonatoare
  • B. Conjuncţii subordonatoare
  • A. CONJUNCŢIILE COORDONATOARE
  • CONJUNCŢII EXPLICATIVE (DECLARATIVE)
  • CONJUNCŢII TEMPORALE
  • CONJUNCŢII CAUZALE
  • CONJUNCŢII MODALE
  • CONJUNCŢII FINALE
  • CONJUNCŢII CONCESIVE
  • CONJUNCŢII CONSECUTIVE
  • CONJUNCŢII INTEROGATIVE INDIRECTE
  • CONJUNCŢII DUBITATIVE
  • INTERJECŢIA
  • STRUCTURA MORFOLOGICĂ A CUVÎNTULUI
  • DERIVAREA
  • GRADAREA
  • COMPUNEREA
  • SCHIMBAREA VALORII GRAMATICALE
  • PĂRŢILE PROPOZIŢIEI
  • SUBIECTUL
  • PREDICATUL
  • Numele predicativ
  • Acordul predicatului cu subiectul
  • ATRIBUTUL
  • Apoziţia
  • COMPLEMENTUL
  • Propoziţii subordonate explicite şi implicite
  • CONCORDANŢA TIMPURILOR
  • Concordanţa timpurilor la modul indicativ
  • Concordanţa timpurilor în propoziţiile circumstanţiale
  • PROPOZIŢII TEMPORALE
  • PROPOZIŢII CAUZALE
  • PROPOZIŢII FINALE
  • PROPOZIŢII CONSECUTIVE
  • PROPOZIŢII CONCESIVE
  • PROPOZIŢII COMPARATIVE
  • PROPOZIŢII CIRCUMSTANŢIALE DE LOC
  • PROPOZIŢII MODALE
  • PROPOZIŢII RELATIVE
  • SE CONDIŢIONAL (PERIODUL IPOTETIC)
  • VORBIREA DIRECTĂ SI INDIRECTĂ
  • LIMBA ITALIANĂ IERI ŞI AZI
  • Scurtă prezentare istorică
  • Aspecte ale limbii italiene contemporane
  • Stiluri funcţionale
  • BARZELLETTE
  • DALLA GRAMMATICA ALLA LETTURA
  • DALLA LETTURA ALLA GRAMMATICA
  • POETI. PROSATORI

MICĂ GRAMATICĂ A LIMBII ITALIENE

,.

HARITINA GHERMAN • RODICA SÂRBU

MICA GRAMATICĂ A LIMBII ITALIENE

(D
EDITURA ŞTIINŢIFICĂ ŞI ENCICLOPEDICĂ
BUCUREŞTI, 1986

Contri buţiii autorilor : RODICA SÂRBU Noţiuni de fonetică şi ortografie, Articolul, Sub­ stantivul, Adjectivul, Numeralul, Interjecţia, Structura morfologică a cuvîntului H ARITI NA GHERMAN: Pronumele, Verbul, Adverbul, Prepoziţia, Con­ juncţia, Noţiuni de sintaxă, Vorbirea directă şi indirectă, Limba italiană ieri şi azi

Coperta

de: DUMITRU VERDEŞ

PREFAŢĂ

Prezentul volum încearcă într-o formulă succintă să răspundă celor ce doresc să-şi fundamenteze sau să-şi sistematizeze cunoştinţele de limbă italiană, fiind în egală măsură şi un ghid adresat tuturor celor ce doresc să descifreze tainele unei limbi romanice atît de apropiate de limba română. Lucrarea este structurată pe următoarele capitole: Noţiuni de fonetică şi ortografie, necesare spre a-1 îndruma pe cititor în pronunţarea şi scrierea corectă. De asemenea, pentru dobîndirea unei pronunţii co­ recte, s-a considerat necesar ca pe întreg parcursul lucrării accentul tonic al anumitor cuvinte să fie marcat de un punct plasat sub silaba accentuată (favola). Capitolul intitulat Morfologia, organizat in maniera morfosintactică tradiţională, prezintă toate categoriile gramaticale sus­ ţinute de exemplificări integral traduse în limba română. Noţiunile de sintaxă sînt expuse în mod schematic urmărindu-se în mod deosebit diferenţele evidente dintre cele două limbi. Exemplele din acest capitol sînt de asemenea traduse. Pentru a se da o orientare generală asupra originii şi evoluţiei limbii italiene a fost introdus capitelul Limba ita­ liană ieri şi azi, care intenţionează să prezinte pe scurt anumite aspecte ale limbii italiene contemporane. Ultimul capitol. Texte in sprijinul gramaticii, oferă posibilitatea de a regăsi într-o lectură plăcută — por­ nind de la anecdote şi terminând cu textele unor autori consacraţi — unele aplicaţii aie noţiunilor de gramatică cuprinse în prima parte a volumului. în acest scop dispunerea textelor a fost făcută într-o or­ dine gradată a dificultăţilor, eonsiderîndu-se necesar ca primele dintre acestea să fie traduse integral, pe cîtă vreme celelalte să fie însoţite de traduceri şi explicaţii parţiale. Fiecare text reprezintă ilustrarea con­ cretă a unor fenomene gramaticale ce au fost puse în valoare prin sublinieri speciale şi trimiteri directe la capitolul de teorie din prima parte a lucrării. Cartea de faţă nu are pretenţia de a fi tratat exhaustiv faptele de limbă, ci s-a orientat mai curînd spre aspecte contrastive şi spre cele cu caracter practic, scopul acesteia fiind acela de a asigura o consultare nu numai rapidă dar şi eficientă. Conştiente de faptul că expunerea teoretică a gramaticii fără exer­ ciţii de memorizare şi de repetare spre a se dobîndi deprinderi şi auto5

matisme este insuficientă, autoarele şi-au propus să pună Ia dispoziţia publicului şi un viitor volum de exerciţii aplicative, volum care a fost intitulat Utilissimo şi care, se speră, va apărea cit mai curine! posibil. In fine, volumul acesta reprezintă o încununare a îndelungatei-co­ laborări profesionale precum şi a prieteniei ce leagă încă de pe vremea studenţiei pe cele două autoare. AUTOARELE

Prepoziţiile articulate Formele prepoziţiilor articulate Articolul nehotărit '. Folosirea şi omiterea articolului cu nume proprii Folosirea şi omiterea articolului cu nume de rudenie precedate de adjectivul posesiv Alte situaţii de folosire a articolului hotărît Alte cazuri în care articolul se omite SUBSTANTIVUL Genul substantivelor Genul substantivelor după terminaţie Genul substantivelor după înţeles 7 . triftongii Consoanele Litere de origine străina Grupuri de litere Accentul Eliziunea şi apostroful Apocoparea sau trunchierea Adăugarea unor sunete Abrevierile Despărţirea cuvintelor în silabe 5 13 13 14 15 17 18 19 20 21 22 22 24 25 25 25 25 27 27 28 28 30 30 31 31 34 34 35 37 37 37 41 : MORFOLOGIE ARTICOLUL Articolul hotărlt Formele articolului hotărît . hiatul.SUMAR Prefaţă NOŢIUNI DE FONETICĂ ŞI ORTOGRAFIE Vocalele Diftongii. . Formele articolului nehotărit Articolul partitiv Folosirea şi omiterea articolului partitiv Folosirea şi omiterea articolului . .

Observaţii asupra genului. ci. substantivelor F o r m a r e a femininului substantivelor Numărul substantivelor P l u r a l u l substantivelor masculine P l u r a l u l substantivelor feminine S u b s t a n t i v e invariabile S u b s t a n t i v e cu mai m u l t e forme Substantive cu două forme la singular S u b s t a n t i v e cu două forme la plural S u b s t a n t i v e cu forme duble la singular şi plural S u b s t a n t i v e defective S u b s t a n t i v e cu forme speciale de plural P l u r a l u l substantivelor compuse Declinarea substantivelor ADJECTIVUL P a r t i c u l a r i t ă ţ i ale pluralului adjectivelor Poziţia adjectivelor Acordul adjectivelor F o r m e ale adjectivelor bello şi quello F o r m e ale adjectivelor buono. vi 4 45 45 49 49 52 54 55 55 56 58 60 62 62 65 71 72 74 75 76 77 78 73 79 79 81 83 83 84 86 87 87 89 90 91 94 97 97 98 98 99 100 10! 102 103 105 106 . Adjective cu superlative neregulate Adjective lipsite de unele grade de comparaţie NUMERALUL Numerale cardinale şi ordinale Observaţii asupra numeralelor cardinale Observaţii a s u p r a numeralelor ordinale Folosirea numeralelor cardinale şi ordinale Alte numerale PRONUMELE Pronumele personale Formele pronumelor personale la n o m i n a t i v (cazul subiectului) Folosirea pronumelor personale la n o m i n a t i v Pronumele personale în funcţie de complement Formele accentuate ale pronumelor Pron urnele reflexive Formele neaccentuate ale pronumelor Poziţia formelor neaccentuate (atone) Combinaţii de pronume n e a c c e n t u a t e Particulele pronominale ne. . . . grande Complementui adjectivelor Gradele adjectivelor G r a d u l pozitiv Gradul comparativ G r a d u l superlativ Adjective cu forme speciale de comparativ şi superlativ Observaţii asupra formelor speciale (latine) de comparativ şi superlativ .

. Criterii sintactice B .a Conjugarea a I l I . Criterii morfologice Modurile şi timpurile cerbului Verbele auxiliare Folosirea auxiliarelor Conjugarea Conjugarea la diateza activă Conjugarea I Conjugarea a I i .a Acordul participiului perfect Verbele neregulate Observaţii a s u p r a conjugării verbelor neregulate Principalele verbe neregulate Conjugarea Conjugarea la diateza reflexivă la diateza pasivă Verbele auxiliare de m o d a l i t a t e Folosirea impersonală a verbelor personale Folosirea modurilor personale Folosirea modului indicativ Folosirea modului condiţional Folosirea modului conjunctiv Folosirea modurilor nepersonale Folosirea modului infinitiv Folosirea modului gerunziu Folosirea modului participiu ADVERBUL Adverbele Adverbele Adverbele Adverbele Adverbele Adverbele de mod de timp de loc de cantitate de afirmaţie de negaţie .Pronumele Promane de politeţe şi adjective posesive 109 110 112 112 114 117 119 122 123 123 128 130 130 131 131 135 140 143 143 143 146 153 158 160 160 160 175 180 185 186 186 186 188 I89 191 191 196 197 . . 198 198 199 200 201 202 202 Si impersonal şi si pasiv Tabloul prenumelor şi adjectivelor posesive Pronumele şi adjectivele demonstrative Pronumele şi adjectivele de identitate Pronumele relative Pronumele şi adjectivele interogative Adjectivele exclamative Pronumele şi adjectivele nehotărite Alte adjective şi pronume nehotărite VERBUL A.

F r a z a prin s u b o r d o n a r e timpurilor Concordanţa timpurilor l a m o d u l indicativ Concordanţa timpurilor la m o d u l conjunctiv Concordanţa timpurilor în propoziţiile interogative condizionale ) Concordanţa timpurilor în propoziţiile circumstanţiale Propoziţii t e m p o r a l e Propoziţii cauzale Propoziţii finale ••i : Î . Prepoziţii improprii CONJUNCŢIA A. Conjuncţiile coordonatoare B . F r a z a prin Concordanţa coordonare B . Conjuncţiile sufoordonatoare Conjuncţii explicative (declarative) Conjuncţii temporale Conjuncţii cauzale Conjuncţii modale Conjuncţii finale Conjuncţii concesive Conjuncţii consecutive Conjuncţii condiţionale Conjuncţii de excepţie Conjuncţii interogative indirecte Conjuncţii dubitative INTERJECŢIA STRUCTURA MORFOLOGICĂ A CUVÎNTULUI Derivarea Gradarea Compunerea Schimbarea valorii gramaticale NOŢIUNI D E SINTAXĂ PĂRŢILE PROPOZIŢIEI Subiectul Predicatul N u m e l e predicativ Acordul predicatului cu subiectul Atributul Apoziţia Complementul Propoziţii subordonate explicite şi implicite FRAZA A. : : : : : : : . : : :. 222 233 233 234 237 238 238 239 239 240 241 241 242 244 245 245 246 248 249 251 . 203 203 206 206 209 212: 212 213 213 214 214214 215 215 215 216 216 216 217 218 220 — . Prepoziţii proprii B. Gradele de comparaţie ale adverbelor PREPOZIŢIA A..Locul adverbelor in propoziţie ... indirecte (se non 254 256 256 257 258 10 .

Propoziţii consecutive Propoziţii concesive Propoziţii comparative Propoziţii circumstanţiale de loc Propoziţii modale Propoziţii relative Propoziţii condiţionale Se condiţional (periodul ipotetic) VORBIREA DIRECTĂ ŞI INDIRECTĂ LIMBA ITALIANĂ IERI ŞI AZI Scurtă prezentare istorică Aspecte ale limbii italiene contemporane Stiluri funcţionale TEXTE EV SPKIJDrtTL GRAMATICII BARZELLETTE DALLA GRAMMATICA ALLA LETTURA DALLA LETTURA ALLA GRAMMATICA POETI. PROSATORI 258 259 259 259 260 260 261 262 264 268 268 270 272 279 279 286 291 306 .

I .

Pronunţată separat fiecare literă este precedată de articolul hotărît feminin la (care înlocuieşte substantivul la lettera — litera) ca în exemplele: Ia ci.lbi. dolóre — durere. In scrierea curentă sunetul închis sau deschis nu se marchează grafic. gi. o. la enne. în mod convenţional însă gramaticile şi dicţionarele notează sunetul închis cu accent ascuţit (') iar cel deschis cu accent grav (s) cu scopul de-a indica: 1) pronunţia corectă a cuvîntului ca în exem­ plele: mése — lună. attènto — atent. n (enne). r (erre). s (esse). o (o). yogur — iaurt— i greca. e. e. p (pi). vittòria — victorie. cu^ura — cultură. o . t (ti). persóna — persoană. vocalele au urmă­ toarea pronunţie: A. erre.NOŢIUNI DE FONETICĂ ŞI ORTOGRAFIE (NOZIONI DI FONETICA ED ORTOGRAFIA) §1 Alfabetul limbii italiene cuprinde 26 de litere dintre care 21 de origine latină şi 5 (j. w (doppia vii sau ci). a. k. m (emme). e (ci). b (bi). amica — prietenă. e şi o pot avea în silabă accentuată o pronunţie închisă sau deschisă. e (e). ti. la i greca. Vocalele §2 Limba italiană are 5 vocale: a. x. f (effe). §3 B. di. w. u. Citirea cuvintelor pe litere se face astfel: libro — carte — ellej i. i (i). h (acca). i. o . professoréssa — profesoară. y (i greca). i. erre. u (a). q (qu). k (kappa). z (zeta). în funcţie de accentul silabei sau de grupul vocalic din care fac parte. Ordinea aşezării literelor în alfabet şi denumirea lor convenţională în limba italiană este următoarea: a (a). erre. y) adoptate din alte limbi pentru tran­ scrierea cuvintelor de origine străină. fratèllo — frate. d (di). g (gì). enne. v (vu sau ci). 1 (elle). quaderno — caiet — qu. x (ics). u. j (i lunga). o. la vu. u au întotdeauna sunete unice şi se pronunţă la fel ca în limba română: figura — figură. u. terma- le . a.

ue. sciu). 14 . deoarece în aceste grupuri ele rămîn simple semne grafice care indică o pronunţie specifică consoanelor: q. fieno — fin. neutro — neutru . Cei mai frecvenţi diftongi sînt: ia. oi: coi — voi. gliu). glio. Se va pronunţa deci: esercizio — exerciţiu. ei. (glie. chiudo — închid.metro — termometru . g. eia (eie. 2) pronunţia corectă a unor omonime* la care sunetul închis sau deschis al respectivelor vocale este singurul indiciu pentru sensul diferit al acestora: è (e închis) pèsca — pescuit légge — lege é — şi vènti — douăzeci ó (o închis) vòlto — faţă fóro — gaură cólto — cult rósa — roasă fògge è (e deschis) pèsca — piersică — citeşte è — este vènti — vînturi ò (o deschis) vòlto — întors fòro — for. vocalele i şi u nu alcătuiesc cu vocalele ală­ turate diftongi. /t'ero-mîndră. c. cu două emisiuni de voce. fieratîrg. fuori — afară . Cînd două vocale întilnindu-se se pronunţă separat. Diftongul rezultă din combinaţia vocalelor i şi u (vocale slabe) cu a. § 5 B. ie. erba — iarbă. Diftongii sînt grupuri formate din două vocale alăturate care se pronunţă cu o singură emisiune de voce. Diftongii. iu: piato — farfurie. guerra — război. Vocalele unui diftong aparţin aceleiaşi silabe deci în scris nu se pot separa (vezi § 16). C. còlto — cules ròsa — trandafir Vocalele e şi o în silabă neaccentuată au întotdeauna sunet închis. acestea formează un hiat. e. ciò. moina — răsfăţ. causa — cauză . triftongii § 4 A. gio. glia. hiatul. giù). gl. ai. exer­ ciţiu. emblemă. quo). au: zaino — rucsac. già (gie. uo: puntuale — punctual. egli — el. Vocalele hiatului fac parte întotdeauna din două silabe diverse. NOTĂ: în grupurile qua (que. fiume — rîu : ua. se. io. eu: farei — aş face. * omonime — cuvinte identice ca formă dar diferite ca sens: fiera-fiarâ. piaţă. Vocala e la începutul unui cuvînt nu se diftonghează: se pro­ nunţă ca e iniţial în limba română din cuvintele: erou. fiore — floare. qui. o (vocale tari). scio. scia (scie. ciu). iu.

o ) în grupuri ca ea. Pronunţarea următoarelor consoane este identică cu cea din limba română: 1. l. stanco — obosit. 15 . Pronunţarea următoarelor consoane este diferită faţă de limba română. n. gara — întrecere.altei vocale. 2). programma — program. gelo — ger. nu se despart în scris. § 8 B. <dopo — după. c) cînd cuvintele se formează cu prefixele ri şi re: ri-a-ve-re — a avea din nou. miei — ai mei. Consoanele § 7 în limba italiană consoanele pot fi simple: tema — temă. 1. re-a-gi-re — a reacţiona. t. fmestra — fereastră. . Triftongii se formează din vocalele slabe t şi « care se alătură . NOTĂ: Triftongul iuo tinde în limba modernă să fie înlocuit de diftongul io: giuoco — gioco — joc. oe: te-a-tro — teatru. gusto — gust. d-o — unchi.aparţinînd aceleiaşi silabe. a-e-re-o — avion. o sau de alte consoane: cuore — inimă. gloria — glorie etc.Hiatul se formează: a) Cînd se întâlnesc două vocale tari (a. f. magro — slab. camera — cameră. p. a. v bambino — copil. c şi g urmate de vocalele e si i între care se intercalează un h •amiche — prietene. albergo — hotel . po-e-si-a — poezie. Consoanele duble (le doppie) care sînt o caracteristică a limbii italiene iar pronunţia lor corectă cere o durată prelungită a sunetului respectiv: oggi — azi. clima — climă. c şi g urmate de vocalele e şi i: cesto — coş. coda — coadă. m. ragne — riduri. ae. e. ghioKo — lacom . mangiai — mîncai. d) în mod excepţional în cuvinte ca li-n-to — lăută. d. Cei mai frecvenţi triftongi sînt: uai. <vezi § 8. § 6 C. 3. figliuolo — figliolo — fiu. u) sînt accentuate şi se află lingă alte vocale: pa-u-ra — frică. Triftongii sînt grupuri formate din trei vocale alăturate •care se pronunţă cu o singură emisiune de voce şi. raccontare — a po­ vesti (vezi § 8).go/a — gît. chiace — cheie. iei. gigante — uriaş . b) cînd vocalele slabe (i. iai: guai! — vai !. sau pot fi duble: mamma — mamă. critico — critic. cucina — bucă­ tărie. «o. 2. A. letto — pat. uoi. cuoi — boi. r. b. 4. c şi g urmate de vocalele a. po-e-ta ~ poet. ci-a — stradă. pi-o-lo — ţă­ ruş.

hai — tu ai. faţă de ai (prepoziţie articulată mase. b) între consoană şi vocală: pensare — a gìndi. spre deosebire de limba română în care fiecare consoana se pronunţă repetat. In cuvintele în care q este precedat de e pronunţia sunetului se prelungeşte ca la consoanele duble. qui-. suono — sunet . 2. professore — profesor. ahimè / — aoleu ! (pronunţat aimè). II (acea) nu se pronunţă fiind un simplu semn grafic: a) în unele interjecţii: ahi — vai ! (pronunţat — aii). hitleriano — hitlerist (pronunţat itleriano. vai! (pronunţat — de). faţă de o — sau . — Se pronunţă ca în limba română (surd) cînd este: a) iniţială urmată de o vocală: secolo — secol. q.Respectarea consoanelor duble în pronunţare şi scriere este obliga­ torie deoarece adesea ele marchează sensul diferit al unor cuvinte: penna — peniţă pena — pedeapsă beila — frumoasă bela — behăie carro — car caro — drag rossa — (de culoare) roşie rosa — trandafir NOTĂ: în cazul dublării consoanelor c şi g înainte de vocalele e şi i. liquido — lichid. aggettivo — adjectiv se pronunţă agetivo cu prelungirea respectivelor consoane duble. b) la unele persoane în conjugarea verbului „avere" la indicativ prezent. deh ! — iertare. şi se pronunţă cua. consi• glio — sfat. 16 . d) dublă intervocalica: cu respectiva prelungire a _ sunetului: essere =. sasso — piatră.) . questo — acesta. studio — învăţătură. fără alte modificări: acqua — apă. Non capisco un 'acca — Nu înţeleg nimic. f. sono — sìnt. Q (cu) este întotdeauna urmată de u şi o altă vocală în diftong: qua-. sporco — murdar. e) urmată de consoanele e. hanno — ei au. 3. sforzo — efort.) hangar — hangar (pronunţat ungar). faţă de a — la . S (esse) are pronunţii diferite în funcţie de poziţia sa în cuvînt. p. pi. t: scolaro — şcolar. cue. Lipsa valorii fonice a dat acestei consonante sensul de „nimic" în expresii de tipul: Non vale un 'acca — Nu valorează nimic. Sicilia — Sicilia. faţă de anno — a n . persino — pînă şi . 2). pronunţia lor în italiană este unitară: accento — accent se pronunţă acento prelungindu-se consoana e fără însă a fi repetată ca în limba română . pronunţate accua şi aceuistare cu insistenţă asupra consoanei c. que-. c) în poziţie iniţială a unor cuvinte împrumutate din alte limbi: hotel — hotel (pronunţat otel). squadra — echipă. In grupurile che-chi. care ar putea fi confundate cu alte părţi de vorbire pronunţate identic : ho — eu am.a fi. ha — el are. 4.cui: quadro — tablou. ghe-ghi — pronunţia consoanei h este aceeaşi ca şi în limba română (vezi § 8. cinque — cinci. acquistare — a cumpăra.

5. azzurro — albastru. k. x. pronunţat giudo) . y se folosesc pentru scrierea unor cuvinte împrumutate din alte limbi. kolkhos — colhoz sau ca grupul de litere che: kepi — chipiu (pronunţat chepi). Pentru o pronunţare cît mai corectă se recomandă şi consultarea-: unui dicţionar de specialitate. Aceste litere pot fi pronunţate fie ca în limba de origine a cuvîntujui care le conţin. junior — junior sau prin sunetul specific limbii străine: jaz:— jaz (din engleză. dar se întîlnesc şi în unele nume proprii italiene ca: Jacopo — Iacob. J (i lunga) se poate pronunţa ca vocala i în cuvinte ca: iugo­ slavia. v: snel­ lo — zvelt (pronunţat znelo). neexistînd o regulă care să delimiteze strict cele două feluri de pronunţare ale consoanei z. dama — dans. Mar ionio — . risuonare — a răsuna. Risorgimene Pentru s intervocalic indicaţiile se referă la limba literară deoarece* în vorbirea comună pronunţia acestei consoane nu are un caracter unitar pe întreg teritoriul Italiei. week-end (din engleză. pronunţat uischi).Marea Ionică. kg. svenire — a leşina. super.ehilogram (pronunţat chilogramo) . usare — a folosi. s se pronunţă surd. w. m. bisbigliare — a susura. —. d. girasole — floarea-soarelui. r. W (doppia vu) se pronunţă fie v-. jabò — jabou (din franceză.— Consoana s se pronunţă ca z românesc (sonor) cînd este: a) simplă intervocalica: riposo — odihnă (pronunţat ripozo). Z (zeta) indiferent de poziţia sa în cuvînt sau de faptul că este simplă sau dublă are două pronunţii: a) ca ţ românesc: lezione — lec­ ţie (pronunţat leţione). — chilometru (pronunţat chilometro). NOTĂ: în unele cuvinte compuse sau formate cu prefixe. ca în limba română: stasera — astă seară. b) dz: zero — zero. kaki — culoarea kaki (pronunţat cachi) şi respectiv ca grupul de litere che în abreviaţiile : km. fie printr-un sunet adaptat la pronunţia limbii italiene.wolframio — wolfram. g. n. zolla — brazdă. b) urmată de consoanele b.. pronunţat uichend) . extra — extra. X (ies) se pronunţă cs\ saxofono — saxofon. prezzo — preţ. 17 . milanese — milanez. l. judo — (din japoneză. ex-direttore — fost director. pronun­ ţat jabò). Wagner — „ sau cu sunetul specific limbii străine de origine : wisky — wisky (din engleză. organizzare — a organiza. pronunţat gez).. K (cappa) se pronunţă ca un c românesc în cuvinte ca: klaxon — claxon. deşi în poziţie intervocalica. tristezza — t r i s ­ teţe. Risorgimento — ist. zio — unchi . Litere de origine străină § 9 Literele de origine străină: j .

scena — scenă. scienza — ştiinţă. Atunci cînd grupul sci este urmat de o vocală. glicine — glicină. fascismo — fascism. consiglio — sfat. sogniamo — noi visăm. lasciare — a lăsa. cînd vocala i din grupul sci + vocală se pronunţă ca atare: sciare — a schia. sciu—+şu. ingegnere — inginer. ge-gi sau de trei litere che-chi. Excepţii. ele se pronunţă exact ca în limba română (vezi § 7 . sciupare — a deteriora. A. scendere — a coborî. nascita — naştere. 3). o particula­ ritate a limbii italiene o constituie existenţa unor giupuri grafice for­ mate fie din clouă litere (digrammi). în unele cuvinte grupul gn poate fi urmat de i fără să modifice pronunţia: ogni — fiecare. Tot ca în limba română se pronunţă grupul consonantic gl cînd nu este urmat de i: inglese — englez. ruscel­ lo — rîu. fie din trei litere (trigrammi) care se pronunţă printr-un sunet specific limbii italiene. SCI — se pronunţă şi atunci cînd este urmat de consoană: scin­ tilla — scînteie. GN — fără sunet corespunzător în limba română-se pronunţă ca un n muiat urmat de i (aproximativ nni) în cuvinte ca: sogno — vis. Excepţie. gloria — glorie. Grupurile de litere amintite nu se dublează niciodată şi se pro­ nunţă foarte puternic. în ce priveşte grupurile de două litere: ce-ci. scie—+şe. glicerina — glicerina. Wagner. ascensione — ascensiune. com­ pagnia — tovărăşie. compagno — tovarăş. i ramine doar un semn grafic şi se pronunţă ş + vocala care urmează (scio—>şo. cînd gli se pronunţă ca în limba română: negligente — neglijent. scimmia — mai­ muţă. glucosio — glu­ coza. cînd gn se pronunţă ca în română: wagneriano — wag­ nerian. Excepţie. scia-^-şa): sciopero — grevă. ghe-ghi.Grupuri de litere § 10 Alături de regulile de pronunţie deja enunţate. ganglio ~ ganglion. a părăsi. SCE — se pronunţă se: pesce — peşte. geroglifico — hieroglific. GLI — de asemenea fără sunet corespunzător în limba română se pronunţă ca un l muiat (aproximativ Ili) în cuvinte ca: figlio — fiu. sbaglio — greşeală. 18 . piscina — bazin.

Accentul § 11 Pronunţarea corectă a cuvintelor din limba italiană este indicată de accentul tonic sau grafic. ciò — aceasta. più — mai. cortile — curte. onestà — cinste. 19 . tribù — trib. viceré — vicerege. mai — niciodată. A. facendomelo — făcîndu-mi-1. ca să. 2 — antepenultima silabă (parole sdrucciole): medico — medic. tavola — masă . se notează în mod obligatoriu în următoarele situaţii : a) pe cuvintele cu accentul pe ultima silabă (parole tronche): verità — adevăr. dintr-un cuvînt se numeşte accent grafic. Accentul grafic. affinché — spre a. 4 — ultima silabă (parole tronche). In orice cuvînt format din mai multe silabe. e). accent ascuţit)' care marchează vocalele finale precum şi sunetul închis al vocalelor e şi o: perchè — pentru ce. El nu se notează in scris decît în cazuri speciale (vezi § 11. lui — el. pietà — milă. sillaba — silabă. una dintre acestea se pronunţă cu mai multă intensitate. NOTĂ: Majoritatea cuvintelor din limba italiană au accentul pe penultima silabă fiind cuvinte .. 2. Accentul tonic. lavoro — muncă. tocmai pentru a nu se confunda cu accentul grafic. Semnul prin care se notează vocala accentuată.. El poate fi de două feluri: 1. desiderano — ei doresc. B. Excepţii: nu au accent grafic qui — aici. natura — na­ tură. ascuţit sau grav.piane". partì — plecă. trovò — el găsi. qua — aici. imitile — inutil. potrà — va putea. ventitré — douăzeci şi trei. catte­ dra — catedră. gioventù — tineret. felicità — fericire. accent grav x care marchează vocalele finale precum şi sunetul deschis al vocalelor e şi o (vezi § 3): caffè — cafea. 3 — înainte de antepenultima silabă (parole bisdrucciole) : abitano — ei locuiesc. dando­ gliela — dîndu-i-o. Pentru a veni în sprijinul unei pronunţii corecte a cuvintelor „sdrucciole" şi „bisdrucciole". situaţie în care accentul se notează grafic: città — oraş. Accentul care marchează această pronunţare se numeşte accent tonic. pentru că. s-a convenit ca în lucrarea de faţă să se marcheze vocala accentuată a acestora printr-un punct aşezat dedesubtul ei. virtù — virtute. già — deja. In cuvintele italieneşti poziţia accentului tonic poate fi pe: 1 — penultima silabă (parole piane): bambino — copil. può — el poate. Aceasta se numeşte silaba tonică iar vocala ei este vocala tonică: favola — fabulă. Accentul grafic. apostrofo — apostrof. b) pe unele cuvinte monosilabice terminate în diftong: giù — jos.

gran^ anima — suflet mare. glieYho detto — i-am spus-o. Eliziunea este obligatorie în următoarele situaţii: 1) cu articolele Io. quello. quelYipotesi — acea ipoteză. la. glielo. reflexiv) di — de (prepoziţie) la — articol hot. § 61 . grande (v. questo. § 87 . ne — despre (din) aceasta da — la. — dacă si — se (pron. § 22): l'alunno — şcolarul. dell'eròa — a ierbii. § 20) precum şi cu articolul una (v. Yaceea incontrata — o întîlnise. A. 96). 20 . — va vorbi. SanV An­ tonio — Sfîntul Anton. ammestate — o vară. per­ soana a IlI-a a verbelor regulate la indicativ-perfectul simplu: par­ lerò — voi vorbi. de la (prepoziţie) d) pe persoana I şi a IlI-a a verbelor la indicativ-viitor. parlerà. parlò — el vorbi . una amica — un^mica—o prietenă. la (v. mangiò — el mîncă . sing. Varte — arta. santo: belYappartamento — apartament frumos. în locul vocalei suprimate se pune apostroful: lo aereo — l'aereo — avionul. § 18) şi prepoziţiile formate cu acestea {v. all'ospite — musafirului. § 62). dove è — dov'è u n d e este. 2) cu pronumele /o. 89) : Vho guardato — l-am Pi ivit. gliela (v.c) pe unele cuvinte monosilabice omonime pentru a marca deo­ sebirea de sens: è — este tè — ceai sé — pe sine si — da di — zi là — acolo ne — nici dà — el dă e — şi te — pe tine se. (v. 3) cu adjectivele bello. e) pe unele cuvinte plurisilabice al căror accent diferit este sin­ gurul indiciu al diferenţei de sens: àncora — ancoră sùbito — imediat compito — temă capitano — căpitan nettare — a curati ancora — mea subito — suferit compito — împlinit capitano — se întîmplă nettare — nectar Eliziunea şi apostroful § 12 Eliziunea este căderea vocalei finale neaccentuate a unui cuvînt urmat de alt cuvînt care începe tot cu o vocală. quesf albero—pomul acesta. fem. quello uomo—quell'uomo—acel om.

cu' — casa — casa. di' — diei —spune. signore Ferrari — signor Ferrari — domnul Ferrari. . La sfîrşitul rîndului în cazul despărţirii în silabe (v. b) prin căderea vocalei sau silabei finale cuvîntul să se termine într-una din consoanele: l. gran libro — carte mare. va' — vai -.4) cu particulele pronominale şi adverbiale (v. Adesea eliziunea depinde de stilul personal al vorbitorului. gli italiani —italienii. degli occhi — ai ochilor. § 90. B. fa'. quello ragazzo — quel ragazzo — acel băiat. nella Italia — în Italia.pu i n . quale è — care este. Excepţii: d'ora in poi — de acum înainte. § 16) : lo orologio — ceasul. Spre deosebire de eliziune apocoparea nu se notează cu apostrof.21 . m. anello d'ar­ gento — inel de argint. n. d'accordo — de acord. cari che abbaia — cline care latră. esser felice — a fi fericit. 2) prepoziţia da pentru a nu fi confundată cu di: libro da acquis­ tare — carte de cumpărat. ale. de' — dei -. în faţa altui cuvînt: cane che abbaia.d u -te.ai. ca fenomen caracteristic limbii italiene. precum şi unele imperative : da' — dai — dă. amor patrio — dragoste de patrie. în limbajul presei se observă uneori tendinţa de a nu respecta acest feno­ men. este suprimarea vocalei sau a unei silabe finale neaccentuate a unui cuvînt.f ă . Nu se recomandă eliziunea după: 1) articolele le. 93): C'era urm volta — A fost odată. § 19): le ore — orele. C'incontriamo alle sette — Să ne întîlnim la ora şapte. gli şi respectivele prepoziţii articulate (v. Exct 'pţii in care ape coparea este mar 3ată de apos trof : un po' — un poeo . Apocoparea nu este obligatorie dar se poate face în următoarele condiţii: a) cuvîntul să fie format din mai multe silabe iar ultima să nu fie accentuată . 5) cu prepoziţia di: la carta d'Italia — harta Italiei. dalle ami­ che — de la prietene. 3. grande cosa — gran cosa — mare lucru. r: bel parco — parc frumos.fai . d'altra parte — pe de altă parte. Apocoparea sau trunchierea § 13 Apocoparea. cosa da imparare — lucru de învăţat.

mo — gentilissimo — prea amabile 111. piccolo gnomo — spiriduş mic. o — sau. — Ingegnere — inginer Rag. sînt urmate de un cuvînt care începe cu o vocală. un cane oi un gat­ to — un cîine sau o pisică.V. Adăugarea unor sunete § 14 Fenomen opus apocopării prin care se suprimă sunete şi silabe. in lspagna — în Spania. Orice cuvînt prescurtat este urmat în mod obligatoriu de punct fără a fi necesar ca următ-orul cuvînt să înceapă cu literă mare. — Ragioniere — contabil On. per iscritto — în scris. ps. B.mo — Illustrissimo — mult prea stimate S. — Onorevole — Stimate Gent.ra — Signora — doamnă (doamnei) Sig. Cuvintelor care încep cu s . y: belìo specchio — oglindă frumoasă. gn. Cind conjuncţiile e — şi. adăugarea unor sunete de legătură (accrescimento — adăugare) la sfîrşitul sau începutul unui cuvînt. grande zaino — rucsac mare. — Signoria Vostra — Domnia Voastră Aîî. per xscherzo — din glumă. — Egregio Signore — stimate domn Sig.e) apocoparea să nu fie făcută în faţa unor cuvinte care încep cu s urmat de consoană (s impur). Termenii epistolari de adresare: Egr. Cele mai obişnuite abrevieri sînt: A. — Dottore — doctor (titlul ştiinţific) Prof. — Professore — profesor Avv.na — Signorina — domnişoară Dott. A. pn. acestora li se adaugă un d final : tu ed io — tu şi eu. sau Dr. — Avvocato — avocat Ing. intervine uneori pentru obţinerea unei pronunţii cît mai melodioase. Abrevierile § 15 Abrevierile sînt prescurtările unor cuvinte la care se recurge adesea în limba italiană contemporană. quello yogurt — acel iaurt. X.mo — Affezionatissimo — Prea devotatul 22 . cado ad aspettare — merg să aştept. precum şi prepoziţia a — la.f consoană şi sînt precedate de cuvinte care se termină în n sau r — li se adaugă un i iniţial : in iscuola — în şcoală. sig. z. ed allora — şi atunci.

ind. — per esempio — de exemplu.B. — imperfetto — imperfect. c a . — Medio Evo — Evul Mediu Kg'.n. — era nostra — era noastră a e. C.E. — prossimo venturo — viitorul apropiat p. — articolo — articol. — numero — număr D. agg. f. — manoscritto — manuscris. N. — nota bene — — observă ! fig. — maschile — masculin. part.n. — volume — volum. imp. E. o asociaţie.B. — chilogramo — chilogram Km. — corrente anno — anul curent (în curs) c m . un organ central. cap. m. sau imperativa — imperativ. — ag­ gettivo — adjectiv. — femminile — feminin. — congiunzione — conjuncţie. — figura — figura. voi. avv. — indicativo — indicativ. congiuntivo — conjunctiv. v. ecc. Torino CGIL — Confederazione Generale Italiana del Lavoro — Confederaţia Generală Italiană a Muncii RAI — Radio Audizioni Italiane — Radiodifuziunea Italiană 23 . — ante era nostra — înainte de era noastră M. Abrevieri care indică termeni editoriali: pag. — prossimo passato — trecutul apropiat e. un partid etc. — corrente mese — luna curentă p. — pagina — — pagina. — vedi sopra — vezi sus.p. PCR — Partito Comunista Romeno — Partidul Comunist Român PCI — Partito Comunista Italiano — Partidul Comunist Italian ONU — Organizzazione /V'azioni Unite — Organizaţia Naţiunilor Unite CGE — Compagnia Generale di Elletricità — Compania Generală de Electricitate CIO — Comitato Internazionale Olimpico — Comitetul Olimpic In­ ternaţional FIAT —Fabbrica Italiana Automobili Torino — Fabrica Italiană de Maşini. Sigle Siglele sînt abrevierile rezultate din iniţialele mai multor cuvinte care indică o instituţie. esempio — exemplu.y. pass. es. — tonnellata — tonă No. Termenii gramaticali uzuali: m. p. Abrevieri care indică noţiuni de timp şi cantitate. — eccetera — şi aşa mai de­ parte. un organism internaţional. — chilometro — kilometru tomi.es. — capitolo — capitol.s. art. cong.s. — participio passato — participiu trecut. — avverbio — adverb.

Despărţirea cuvintelor în silabe § 16 Pentru a despărţi corect cuvintele în silabe. a -ros-si-re — a roşi. g) de asemeni nu se pot despărţi formînd o silabă unică grupurile consonantice: gn. a-scol-ta-re — a asculta. po-e-ta — poet. x. In ce priveşte despărţirea în silabe la capătul rîndului. deci des­ părţirea se face astfel: del-Va\4i-c-vo — al elevului. mai ales îu presa contemporană. m. buoi — boi . mai ales cînd aceasta se impune la sfîrşit de rînd. cum ar fi: apostrof la sfîrşit de rînd. inclusiv grupul consonantic cq al-li-e-co — elev. mi-ni-stro — ministru. miei — ai mei. ru-scd-lo — rîu . im-pa-ra-re — a învăţa. f) diftongii şi triftongii nu se pot despărţi. fi-g\ia — fiică. ei aparţin aceleiaşi silabe: uo-mo — om. spre deose­ bire de limba română. e) dublele aparţin unor silabe diverse. pun-tua-le — punctual. n. r urmate de o altă consoană formează o silabă cu vocala precedentă: car-ne — carne. o singură silabă cu vocala următoare : di-sţia-ce-re — neplăcere. h) vocalele unui hiat se despart în silabe diferite: e-ro-e — erou. d) grupul s -f. di-a-fa-no — diafan . Y&t-mo-sfe-ra — atmosfera. b) orice consoană urmată de 1 sau de r formează o silabă cu vo­ cala care urmează : eru-de-le — crud. ca şi-n limba română. . se ţine seama de următoarele re­ guli : a) fiecare consoană formează o silabă cu vocala următoare: sa-lu-te— sănătate. com-pa-gna — tovarăşă. gli. abateri de la regulile amin­ tite. a-tle-ta ~ atlet. &1-CU-TÌO — v r e u n . pa-ro-la — cuvînt. at-ira-ver-so — prin.consoană nu se desparte ci formează. nel-Fe-ser-ci-to — in armată. folosirea articolului şi a prepoziţiei articulate fără eliziune (allo albergo — la hotel. sci: joe-see — peşte . Se reco­ mandă evitarea acestor greşeli. ma-gro — slab . sce. se observă uneori. con-so-n&n-te — consoană. c) consoanele 1. i) apostroful nu poate ramine izolat la sfîrşitul rîndului.). ae-qna — apă.

il perché — cauza. Vutile — utilul. După funcţia sa gramaticală articolul este hotărlt (articolo determi­ nativo). gli uomini — oa­ menii. l'esempio — exemplul.MORFOLOGIE (MORFOLOGIA) ARTICOLUL L'ARTICOLO § 17 Articolul este categoria gramaticală care nu apare niciodată singură ci însoţeşte un substantiv sau un echivalent al acestuia. Spre deosebire de limba română. el fiind alipit substantivului. deierrninîndu-i genul şi numărul: il lavoro — munca. nehotărit (articolo indeterminativo) şi partitiv (articolo partitivo). ARTICOLUL HOTARÎT Formele articolului hotărît § 18 Genul Singular IL Masculin LO L' LA Feminin L' LE Plural I GLI 25 . Articolul se acordă întotdeauna în gen şi număr cu categoria gra­ maticală pe care o determină. Vandare — mersul etc. în limba italiană articolul este proclitic şi apare ca un cuvînt independent: la camera — camera. le case — case/e. în care poziţia articolului este -enclitică.

dar i migliori ingegneri — cei mai buni ingineri. gli alberghi — hotelurile . le scienze — ştiinţele . le vie — stră­ zile . gli yogurt — iaur­ turile . Articolele la şi le se folosesc în faţa substantivelor femininesingular şi plural care încep cu o consoană: la \ia — strada.. Articolele ii şi i se folosesc în faţa substantivelor de genul mas­ culin la singular şi respectiv plural care încep cu o consoană (exceptînd s impur *. lo scultore — sculp­ torul. la ricerca — cercetarea. NOTĂ: Articolele Io şi la în faţa substantivelor masculine şi feminine la singular seapostrofează. y. lo pneitmococco— pneumococul. la scienza — ştiinţa. i urmat de vocală): il libro — cartea. gli gnomi — spiri duşii. § 12): Vitaliano — italianul. lo xilofono — xi­ lofonul.. lo gnocco — găluşca. ps. pn. dar il tuo amico . le ricerche — cercetările. adjec­ tiv. i urmat de vocală: lo spazio — spaţiul. gli spazi — spaţiile. gli iutifici — fabricile de iută. l'università — universitatea^ le università — universităţile. * S impur este ş urmat de consoană: studente — student. glipneumococchi— pneumococii . gli italiani — italienii . Vinglese — englezul. D. gli esami — examenele. verb. pn. E. ii Yestito — rochia. l'esame — exa­ menul. x. lo yogurt — iaurtul. il quartiere — cartierul. l'amico — prietenul. dar il piccolo scolara — micul şcolar . gn. z. gli psicologi -. gli gnocchi — găluştele. Eliziunea nu se recomandă însă la plural chiar dacă vocalele care se întîlnesc sînt identice (v. C. Articolele 1' şi gli se folosesc înaintea substantivelor masculine singular şi plural care încep cu vocală: l'albergo — hotelul. ps. gli ingegneri — inginerii. i quartieri — cartierele . i libri — cărţile . lo gnomo — spiriduşul. x. 26 . le erbe — ierburile. il piatto — farfuria. gn.§ 19 Folosirea uneia sau alteia dintre formele articolului depinde întotdeauna de iniţiala cuvîntului pe care-1 precedă (substantiv. z. lo psicologo — psihologul. l'erba — iarbă. gli inglesi — englezii . B. lo zio — unchiul . Articolele 1' şi le se folosesc înaintea substantivelor femininesingular şi plural care încep cu vocală: l'azione — acţiunea.. sgorbio — pată de cearnelă. gli zoccoli — saboţii . A. lo iutificio — fabrica de iută. l'onda — valul. lo zoccolo — sabotili (încălţămintea) . lo iugoslavo — iugoslavul.psihologii. le onde — valurile. i vestiti — rochiile. gli xilofoni — xilofoanele. gli scultori — sculptorii . gli zii — unchii . spavento spaimă. gli iugoslavi — iugoslavii . i piatti — farfuriile . y. pronume) : lo scolaro — şcolarul. le azioni — ac­ ţiunile. Articolele Io şi gli se folosesc înaintea substantivelor mascu­ line singular şi plural care încep cu: s impur *.

Prepoziţia con se poate uni şi ea cu articolul hotărît: col. coli' anima — cu sufletul. la della alla dalla nella sulla pi­ le delle alle dalle nelle sulle r dell' all' dall' nell' sul!' di a da in su Prepoziţiile articulate se folosesc după aceleaşi reguli ca şi arti­ colul hotărît. § 19): il colore della tovaglia — culoarea feţei de masă. coi ragazzi — cu băieţii. il rilievo dei paesi vicini ~.l'aeroporto = dall'aeroporto — (de) la aeroport. ii del al dai nel sul pi. colla. a i i ristoranti = ai ristoranti — la restaurante . a. le scoperte degli scienziati — descoperirile oamenilor de ştiinţă. fem inin sing. Formele prepoziţiilor articulate § 21 Articol masculin Prepoziţie sing. Io dello allo dallo nello sullo Pi­ gli degli agli dagli negli sugli masculin feminin sing. cu aceasta: di -f la cucina = della cucina — (a) bucătă­ riei : despre bucătărie . fiind categoria gramaticală cea mai frecvent întâlnită în frază. 27 . adică în funcţie de iniţiala cuvîntului pe care-1 precedă (v. Principalele prepoziţii care se unesc cu articolele hotărîte la sin­ gular şi plural sînt di. negli ospedali dai inalati — în spitale la bolnavi.Prepoziţiile articulate § 20 Prepoziţia articulată este o caracteristică a limbii italiene.relieful ţărilor vecine. Ea se formează din unirea articolului hotărît al unui substantiv precedat de o prepoziţie. Tendinţa limbii contemporane este însă de a folosi prepoziţia con separat de articol. da. si parla sul contributo della letteratura — se vorbeşte despre contribuţia literaturii. i dei ai dai nei sui sing. nel centro della città — în centrul oraşului. da -j. visita allo zoo — vizită la grădina zoologică. su. coi sînt forme frecvent întîlnite: col tempo — cu timpul. davanti al­ l'entrata del palazzo — în faţa intrării blocului. in.

da le. un esercito — o armată. x. de'. în loc de della. NOTĂ: în textele literare vechi prepoziţiile articulate apar fie în forme separate: de la. Articolul nehotărît uno se foloseşte înaintea substantivelor (sau adjectivelor) masculine. ps. iar forme ca pel pentru per ii sau pei pentru per i sînt foarte vechi. dalle. i + vocală) sau cu o vocala: un caffè — o cafea.Prepoziţia per nu se articulează. fără a-1 determina. singular. a\ co' în loc de nei. un noto artista — un artist cunoscut. fie în forme apostrofate: ne'. 28 . un aereo — un avion. allo. pn. un documento — un act. a Io. Formele articolului nehotărît § 23 Genul Masculin Singular un uno una un' Plural dei degli delle Feminin § 24 Criteriul de alegere a formei corecte a articolului nehotărît este identic cu cel al întrebuinţării articolului hotărît: prima literă a cuvîntului pe care-1 precedă. care încep cu o consoană (în afară de s impur. Articolul nehotărît un se foloseşte înaintea substantivelor (sau adjectivelor) masculine. singular. z gn. uu grande scrittore — un mare scriitor. un piccolo strumento — un instrument mic. B. Ca poziţie articolul nehotărît este proclitic ca şi în limba română. ARTICOLUL NEHOTĂRÎT § 22 Spre deosebire de articolul hotărît care determină cu precizie un substantiv. A. gn. un beli''appartamento — un apartament frumos. z. coi. ps. y. articolul nehotărît (l'articolo indeterminativo) îl indică doar din mulţimea substantivelor de acelaşi fel. ai. dei. pn. care încep cu s impur.

z. uno psichiatra — un psihiatru. dei braci figli — (nişte) copii cuminţi. uno yacht — un iaht. C. 107): Ho ammirato dei paesaggi — Ho ammirato alcuni paesaggi — Am admirat nişte (unele) privelişti. uri antica for­ tezza — o cetate veche. y.vocală: degli album — (nişte) albume. un 'insegnante — o profesoară. degli zingari — (nişte) ţigani. una bella storia — o poveste frumoasă. i -f vocală) : dei limoni — (nişte) lămîi. 1. i -f. prezenţa sau absenţa apostrofului este singura marcă a genului: un insegnante — un profesor. gn. se foloseşte prepoziţia di combinată cu articolul hotărît cerut de genul şi iniţiala substantivului (sau adjectivului) respectiv. degli xilofoni — (nişte) xilofoane. gn. un autista — un şofer. — femininul un va fi întotdeauna însoţit de apostrof întrucît este format prin eliziune.vocală: nno spazio — un spaţiu. y. s impur. delle operaie — (nişte) muncitoare. §. NOTĂ: Se va acorda o atenţie deosebită ortografiei corecte a articolului nehotărît singular care precedă substantive care încep cu o vocală: — masculinul un nu se va scrie niciodată cu apostrof deoarece este format prin apocoparea (v. uno smisurato odio — o ură nemăsurată. Pentru substantivele cu aceeaşi formă pentru ambele genuri. ps. § 13) formei uno: uno Aneddoto = un Aneddoto — o anecdotă. Formele de plural ale prepoziţiei articulate di pot fi înlocuite uneori cu adjectivele nehotărîte alcuni — unii. un' assemblea — o adunare. delle buone amiche — (nişte) prietene bune. un'eroica lotta — o luptă eroică. dei compagni — (nişte) to­ varăşi. degli psicanalisti — (nişte) psihanalişti. singular. pn. uno pneum ococco — un pneumococ. un* autista — o şoferită (v. uno gnaulìo — un mieunat. Forma degli se întrebuinţează înaintea substantivelor (sau ad­ jectivelor) masculine care încep cu vocală. 3. Substituirea este recomandată mai ales cînd 23 . Forma dei se foloseşte înaintea substantivelor (sau adjectivelor) masculine care încep cu consoană (în afară de s impur. i 4. pn. 2. uno zaino — un rucsac. un ghiozdan . degli gnocchi — (nişte) găluşte.X. §36). una strana notizia — o veste ciudată. degli iutifici — (nişte) fabrici de iută. y. Pentru pluralul articolului nehotărît neexistînd forme proprii. z. uno xilofonista — un xilofonist. Forma un' a articolului nehotărît se întrebuinţează înaintea substantivelor (sau adjectivelor) feminine. Pentru pluralul articolului nehotărît feminin există forma delle folosită pentru toate substantivele (sau adjectivele) : delle donne — (nişte) femei. x. alcune — unele (v. degli eleganti stivali — (nişte) cizme elegante. degli yak — (nişte) iaci. uno iugoslavo — un iugoslav. D. ps. de la forma una: uno impressione — un' impressione — o impresie. care încep cu o vocală: uri ape — o albină. Forma feminină a articolului nehotărît una se foloseşte înaintea substantivelor (sau adjectivelor) feminine la singular care încep cu o -consoană: una contrada — un ţinut. una squadra — o echipă. x.

Sensul acestei categorii gramaticale este redat în limba română prin: nişte. — Am cumpărat-un măr şi o pară. La plural sensul şi formele articolului partitiv se confundă cu cele ale articolului nehotărît : (del. citeva. Per raggiungere V'ideale ci vuole dello sforzo — Pentru a-ţi atinge idealul este nevoie de efort: Ho visto dei film italiani — Am văzut cîteva filme italiene. Pentru a conferi o valoare nedeterminată unui plural nu se foloseşte nici articolul: Ho comperato una mela ed una pera. La singular un substantiv precedat de un articol partitiv are cu totul alt sens decît un substantiv precedat de articolul nehotărît: Voglio bere del vino — Vreau să beau nişte (puţin) vin. Determinarea unui substantiv în acuzativ cu funcţie de comple­ ment direct: Scrivo degli esercizi — Scriu nişte exerciţii. avea nişte pene albastre. degli. Sublinierea unui contrast: Siete per noi degli amici e non dei nemici — Sînteţi pentru noi (nişte) prieteni şi nu (nişte) duşmani. ARTICOLIJL PARTITIV § 25 Articolul partitiv indică o parte dintr-un întreg sau o canti­ tate nedefinită şi se exprimă în limba italiană prin prepoziţia di + arti­ colul hotărît.dei.substantivul este precedat şi de o altă prepoziţie: Ho parlato co» degli studenti. della. Folosirea şi omiterea articolului partitiv § 26 I. puţin. Articolul partitiv se foloseşte pentru: A. B. dell'. delle) ambele indicînd o cantitate nedefinită: Compra dei dolci — Cumpără (nişte) prăjituri . dello.— Te caută nişte prietene . Ho parlato con alcuni studenti — Am vorbit cu nişte studenţi. Determinarea unui substantiv la nominativ cu funcţie de subiect: Ti cercano delle amiche. dar Ho bevuto' un vino buono — Am băut un vin bun. L'uccello aveva delle penne azzurre — Pasărea. Pluralul articolului nehotărît tinde să dispară în limba modernă. o cantitate oarecare: Mangio del pane — Manine puţina pîine. clţiva. 30 . C. Ho scelto dei fiori rossi — Am ales nişte flori roşii. Ho comperato mele e pere — Am cumpărat mere şi pere.

II dizionario c'è sullo scaffale — Dicţionarul este pe raft. B. Folosirea şi omiterea articolului cu nume proprii A. ne soldi — Nu aveţi nici prieteni. substantivul articulat în italiană este nearticulat în română: Salgo dal tram -— Cobor din tramvai . în cazul in care substantivele sînt precedate de: molto. abbastanza. essere in cucina — a fi în bucătărie. troppo. andare a teatro — a merge la teatru. nici bani. spre exemplu.II. per alcuno: Lui raccontò molte vicende — îmi povesti multe întîmplări . Lo faccio per alcuni amici — O fac pentru cîţiva prieteni : In ufficio ci sono più persone — în birou sînt mai multe persoane. cînd în română spre deosebire de italiană. Nume proprii de persoană § 28 Se foloseşte articolul cu numele de familie (il cognome) care » indica: 1. personalităţi ale culturii italiene: Le novelle del Boccaccio — nu­ velele lui Boccaccio . Prepoziţiile articulate se comportă după aceleaşi reguli ale folosirii şi omiterii articolelor. după categoria substantivelor pe care le însoţesc. 31 . în propoziţii negative construite mai ales cu né: Non avete uè amici. substantivul este articulat sau nearticulat în ambele limbi: nell' aula del­ l'Università — în aula Universităţii. substan­ tivul _este articulat: m aereo — cu avionul. Regulile au un caracter orientativ. Cu substantive precedate de altă prepoziţie: Si è unito a dei cattivi amici — Se va spune Si è unito a cattivi amici — S-a unit cu nişte prieteni răi. uneori forme fixe care nu pot fi încadrate în reguli generale. Folosirea şi omiterea articolului § 27 Folosirea şi omiterea articolului hotărît în limba italiană are multe reguli comune cu cele ale limbii române cînd. Articolul partitiv se omite: A. Vado dal medico — Merg la doctor. sau invers. grupîndu-le din motive didactice. pe lingă acestea pot apărea alte cazuri. (l'estate — vara. C. Există însă şi frecvente cazuri de neconcordanţă în folosirea şi omiterea articolului. amintim unele reguli de folosire şi omitere ale articolului specifice limbii italiene. -Ţinînd cont de această deosebire. più. il romanzo della Vigano — romanul scriitoarei Vigano. meno.

don. Parlo con Luisa — Vorbesc cu Luiza. Mazzini. Michelangelo Merisi fu soprannominato il Caravaggio — Michelangelo Merisi a fost poreclit Caravaggio. papa sau adjectivul santo: Parlatemi di don Giovanni — Vorbiţi-mi de don Giovanni. Se foloseşte articolul şi cu denumirile unor opere de artă importante : La Traviata di Verdi — Traviata de Verdi: Il Mosè di Michelangelo c'è a Roma — Moise a lui Michelangelo se află la Roma: Ugo Foscolo è fautore dei Sepolcri — Ugo Foscolo este autorul Mormintelor: Ho ascoltato i Capricci di Niccolò Paganini — Am ascultat Capriciile lui Niccolò Paganini. 4. numele unor domnitori. — persoane obişnuite. mai ales cînd numele se referă Ia femei. nume mitologice: La nascita di Venere — Naşterea lui Venus. Il monumento di papa Urbano Vili è in San Pietro — Monumentul papei Urbano al VHI-lea se află în (catedrala) Sfîntul Petru . numele folosite cu sens metonimie: Il Modigliani che ho comprato— Ta­ bloul lui Modigliani pe care l-am cumpărat. Excepţii: Prenumele masculine însoţite de un determinativ (adj. il dramma di Shakespeare — Drama lui Shakespeare. In acest caz articolul se pune la plural: il governo dei Medici — Cîrmuirea familiei Mediei: Ci saranno anche gli Alberti — Va fi acolo şi familia Alberti. numele unei întregi familii. La prodezza di Stefano il Grande — Vitejia lui Ştefan cel Mare (în română articol adjectival) . supranumele . 32 . Nu se foloseşte articolul cu: a) prenume (il nome): Il figlio di Paolo — fiul lui Paul. e. Incontrò fra Cristoforo — îl întîlni pe călugărul Cristo­ foro . Ho un Foscolo in pelle — Ani un volum de Foscolo legat în piele. frate (fra ) . Cînd numele se referă la bărbaţi se articulează foarte rar: E1 slato (il) Rossi a dirglielo — A fost Rossi cel care i-a spus-o. în aoest caz articolul marchează genul : Recita la Vincenzi — Interpre­ tează actriţa Vincenzi.Iată-1 pe Carlo al meu ! A cele Ì feminine în limbaj familiar: Ci viene anche la Monica ? — Vine acolo şi Monica? b). 5. prenume precedate de substantivele : donna. Diomede ed Ulisse idearono il cavallo troiano — Diomede şi Ulisse plănuiră calul troian.) Ecco il mio Carlo! . Botticelli şi numele unor personalităţi culturale străine: Mi piace tanto Mozart — îmi place mult Mozart. Garibaldi. Arriva donna Lucia — Soseşte donna Lucia. 2. 3.Excepţii: Verdi. sau pron .

4. insule mari: il Lazio. Nume proprii geografice § 29 Se articulează numele proprii geografice care indică: 1. b) insule mici: Capri. il Trasimeno. l'Europa. dar Abitare nel Lazio. lacuri: l'Atlantico. rîuri. în America. Cipro. continente. il Caraiman. b) sînt precedate de prepoziţia in (nu şi de alte prepoziţii) cu condiţia ca numele geografice să fie feminine şi să nu aibă alţi deter­ minanţi : Recarsi in Francia. d) prenume însoţite de nume: L'incontro di Dante Alighieri con Beatrice Portinari — întîlnirea lui Dante Alighieri cu Beatrice Portinari. la Sicilia. il Mediterraneo: il Mar Nero. Nu se articulează numele proprii geografice care indică: a) oraşe: Andare a Venezia — A merge la Venezia. Malta: A Capri si può ammirare la Grotta Azzurra — La Capri se poate admira Peştera Albastră. în Belgia. B. L'Aquila è il capoluogo degli Abruzzi — Oraşul Aquila este capitala regiunii Abruzzi. nel Belgio — A locui în Lazio. i mo­ nasteri di Moldavia — mănăstirile Moldovei. la Romania. lanţuri muntoase: il Monviso.Excepţii: Numele mitologice însoţite de un determinativ: La bella Venere (frumoasa Venus) . regiuni. l'Italia. 3. la Spezia: Hai visi­ tato il Cairo? —Ai vizitat oraşul Cairo?. la Moldavia. la Soma antica — vechea Romă. VAquila. deoarece numele geografice sînt masculine. NOTĂ: I Numele de oraşe şi insule mici se articulează cînd sînt însoţite de un determi­ nant: la soleggiata Capri — însorita insulă Capri. in Americo — A se duce în Franţa. Excepţii: Numele geografice amintite omit articolul cînd: a) arată o specificare: Le città d'Italia — oraşele Italiei. Excepţii: il Cairo. state: l'Africa. il Madagascar. Excepţie : Rîul Arno : Val d'Arno — Valea rîului Arno. (Haga). Gli Appennini. il Danubio. Le Alpi. Tornare da Bucarest — A se întoarce de la Bucureşti. Le Baleari. I Carpazi. 2. oceane. VAia. mări. Il furbo Ulisse (şiretul Ulisse). 33 . munţi.

mamele voastre. il nostro par­ talo Giovanni . cognato.amîndouă mimile.gine­ rele său. ambedue le mani .cumnat. patrigno . etc. la mia nonna — bunica mea. tuo. il loro padretatăl lor. 34 . tuo marito — soţul tău.unchiul nostra (cel mare) .tot timpul.scumpa t a l o r a . vostro (exceptînd loro): mia madre — marna mea.fratele nostru Giovanni. b) precedate de adjectivul posesiv loro: la loro sorella . U n g a adjectivul posesiv: la tua cara sorella . sorellastra .tiu vitreg.ambele parti. nostro figlio — fiul nostra. suocero. adjectivele: ambedue. nonna. suo. cognata . il loro nipote . orice adjectiv posesiv care precedă un substantiv: il mio doveredatoria mea.sora lor. . i suoi zii — unchii săi . entrambi.Folosirea şi omiterea articolului cu nume de rudenie precedate de adjectivul posesiv § 30 Nu se articulează următoarele substantive care indică grade de rudenie cînd sînt la singular şi precedate de adjectivele posesive (v § 94): mio.tinara mea soţie. § \)+). P lp a) la plural: i miei fratelli . nostro. . A i t e situaţii de folosire a a r t i c o l u l u i hotărît § 31 în afara cazurilor arătate articolul hotărît însoţeşte de obicei: A. nuora .mamă vitregă . entrambi i lati . la mia giovane moglie . suo padre — tatăl său. .t a t ă Vitreg -figliastro . . babbo. verişoară. nostra zia — mătuşa noastră. soacră. vostra figliastra sua la vostra figliastra .văr.fraţii me!. Se vor articula numele de rudenie precedate de adjectivul posesia atunci cînd respectivele nume sînt: mQTr . cugina .socru. c u m n a t ă . B. . Se va spune deci: suo genero sau il suo genero .nora. tatăl Folosirea articolului ramine facultativă pentru următoarele nume de rudenie: cugino. matrigna . „„^tina d) forme diminutive sau augmentative: la mia nipotina . mia moglie — soţia mea.sora vitrega. figliastrafiică vitregă. c) însoţite de un alt determinant (adjectiv sau substantiv) j j e . .nepotul lor. suocera . fratella­ stro . la vostra vicenda . In acest caz locul articolului este între substantiv şi adjectiv.întâmplarea voastră (v. fratele său mai mic. vostro nipote — nepotul vostru.nepoţica mea . tutto il tempo . nonno: il suo babbo său. le vostre madri . Excepţii: . tutto.Mamma. genero gnere . il suo fratello minore. il nostro zione . tuo fra­ tello — fratele tău.fnca voastră vitrega. vostra sorella — sora voastră.f r a t e vitreg.

b) un adjectiv nehotărît: Ciascun uomo lavora — Fiecare om mun­ ceşte . anumite expresii: parlare sul serio — a vorbi serios. dar în cazul unui alt determinant: Agire con il coraggio dell'onesto — A acţiona cu curajul celui cinstit. 35 . G. Cînd substantivul este precedat de: a) un adjectiv demonstrativ: Non dire questa bugia — Nu spune această minciună. la dodicesima domanda — a douăsprezecea întrebare (v. Agire eon coraggio — A acţiona cu curaj. substantive al căror sens diferit este marcat doar de articol: da capo — de la început. I. 11 23 Agosto del 1944 — Ziua de 23 August a anului 1944. în italiană se folosesc adesea substan­ tive eu articolul hotărît chiar fără alţi determinanţi: Scrivo l'indirizzo sulla busta — Scriu adresa pe plic. acesta neavînd un alt determinant : Egli è medico. superlativul relativ: il più bello — cel mai frumos. ii 12 maggio — ziua de 12 mai . essere sui trenta — a avea 30 de ani.C. orice parte de vorbire care se substantivează: l'andare—mersul.Acea revistă era itali­ enească. b) complement de mod. e) . occorre del tempo — trebuie timp. fără alt determinant: Sbagliare senza voglia— A greşi fără voie. — El este un medic bun . II. § 68). le più oneste— cele mai cinstite (v. Mangio la frutta — Manine fructe. § 186) . exprimarea orelor şi a datei: Sono le otto — Este ora opt. F. sau o valoare demon­ strativă: entro il mese — în cursul acestei luni. Ogni attimo è prezioso — Fiecare clipă este preţioasă. Alte cazuri în care articolul se omite §32 Alături de regulile arătate articolul se mai omite în următoa­ rele situaţii: 1. substantive cărora li se conferă o valoare distributivă: Lucia viene il sabato — Lucia vine in fiecare sîmbătă. il perché — cauza (v. NOTĂ: Spre deosebire de limba română. Cînd substantivul are valoare de: a) nume predicativ. D. dai capo — din cap . 2. — El este medic. numeralul ordinal: il primo giorno di scuola — prima zi de şcoală. il fare — acţiunea. E. dar în prezenţa unui alt determinant se va spune: Egli è un medico buono. Quella rivista era italiana —. § 78.

amici cari — Socoteală deasă e frăţie aleasă . provar ribrezzo — a-ţi fi scîrbă. este aşezat în lagună. mănuşile. Cînd substantivul are funcţia de: a) apoziţie: Venezia. în titluri de cărţi.. la grande città maritima — Venezia marele oraş maritim. città maritima. dar vestito della miglior seta — rochie din cea mai bună mătase. 3.guanti. rete da pesca — plasă de pescuit. provare: aver paura — a-ţi fi frică. 7. dar cu alt determinant: Venezia. calitatea: uomo di cuore duro — om tare de inimă. Prese sciarpa. allo stop. Sintesi di chimica organica — Sinteză de chimie organică . cappello e se ne andò — îşi luă şalul. sentire. . Signora.. sia gentile.. d) de vocativ: Forza ragazzi! — Curaj copii!. Ingresso — Intrare . oraş maritim. cînd are şi alt determinant . pălăria şi plecă. 8.c) complement de loc: In montagna — la munte.. Pe tăbliţe indicatoare: Piazza Esedra — Piaţa Esedra. Automobile Club Italiano — Clubul automobilistic italian . vestito di seta — rochie de mătase. all' alt — la stop. 6. culege furtună. Regulile si cazurile enunţate nu pot deveni reguli rigide. raccoglie tempesta — Cine seamănă vînt. dare. 4. în unele proverbe: Patti chiari. b) atribut care indică materia: copertina di plastica — invelitoare de plastic . sentir pietà — a avea milă. dalla nonna — la bunica . prendere. Uscita — Ieşire. far capolino — a se ivi. in cima — în vîrf . ele au caracter orientativ şi de cele mai multe ori se bazează pe forme fixe specifice limbii italiene. de capitole — Storia della letteratura romena — Istoria literaturii romàne . 5. — Doamnă. scopul: sala da pranzo — sufragerie. fare. Alături de acestea pot să apară şi alte situaţii. è sita nella laguna — Veneţia. Epilogo — Epilog . Chi semina vento. este aşezat în lagună. dar se va spune: al mare — la mare. In enumerări: giorno e notte — zi şi noapte. fiţi amabilă. în unele expresii formate cu verbele avere.

GENUL SUBSTANTIVELOR Genul substantivului după terminaţie § 3 4 A. la saggezza — înţelepciunea. fiinţe: il figlio. -ta: ii problema — problema. Il treno con cui partì il mio cugino Carlo era già sul terzo binario — Trenul cu care plecă vărul meu Carlo era deja pe linia a treia .SUBSTANTIVUL IL NOME § 33 Substantivul este categoria gramaticală care denumeşte obiecte: la tavola — masa. evenimente: il compleanno — ziua de naştere. la radio — radioul. ii pilota — pilotul. Varcobaleno — curcubeul etc. ii clima — clima. în care substantivul are trei genuri (masculin. Spre deosebire de limba română. plante: il garofano — garoafa. la malattia — boala. Il quadro rappresentava il ritratto del nonno — Tabloul reprezenta portretul bunicului. relaţii între subiecte: Vamicizia — prietenia. ii tempo — timpul. fenomene ale naturii: la pioggia — ploaia. la foto — fotografia. acţiuni: la fuga — fuga. la moto — motocicleta. la dinamo — dinamul. il despota — 37 . il tele­ gramma — telegrama. la biro — pixul. il gatto — pisica. lafratellanza — înfrăţirea . Lucia. Io scherzo — gluma. Excepţii: Substantive care deşi se termină în -o sint de genul feminin: la mano — mina. Terminaţii specifice genului masculin: -o: V albero — pomul. fie după sensul substantivului. Giovanni. feminin şi neutru). il Capo­ danno— Anul Nou. în italiană substantivul are două genuri: masculin şi feminin. — fiul. Vottimismo — optimismul. ii lavoro — munca. stări fizice şi psihice: la bellezza — frumuseţea. il sasso — piatra. -ma. la sarta — croitoreasa. il freddo — frigul. poate fi substituită de pronume (vezi § 81) şi este flexibilă. la pecora — oaia. la quercia — stejarul . Substantivul este o parte de vorbire principală care poate fi înso­ ţită de determinanţi ca articolul sau adjectivul (vezi § 17. Genul poate fi stabilit fie după terminaţia. ii sistema — sistemul. 54).

il vigile attraversò il cortile — Cu puşca în mînă. lo scaffale — raftul. il vapore — aburul . il lapis — creionul. il canile — cuşca chnelui . il dolore — durerea. ia ferita.. il gas — gazul. II cameriere ci portò i caffè — Ospătarul ne aduse cafelele. Il portiere della squadra alzò il bicchiere di Murano — Portarul echipei ridică paharul din cristal de Murano . il nocchiere — cìrmaciul . il segnale — semnalul. Il suo padrone era un incorreggibile dormiglione — Stăpînul său era un somnoros incorigibil . l'album — albumul. II poema del poeta era un ve.despotul . il cognac — coniacul: Il tram ed il filobus sono mezzi di trasporto molto 38 . — rana. ii pedale — pedala. la cambiale — poliţa . Excepţii. ii capitale — capitalul. Excepţie: la canzone — cântecul. Quel brontolone mi mise il bastone tra le ruote — Morocănosul acela îmi puse beţe-n roate.. La frattura della gamba fu un vero dramma per r atleta — Fractura piciorului a fost o adevărată dramă pentru atlet. Il fienile era pieno zeppo — Fînarul era plin ochi. la finale — l'inala. la morale — morala. -one: il mattone — cărămida. -ere: il doganiere — vameşul. il bastione — bastionul . -ale: Vanimale — animalul. Substantive de genul feminin : la matita — creionul. -ile: il sedile — scaunul. lo stivale — cizma: Al numero 30 del viale c'era un ospedale — La numă­ rul 30 de pe bulevard era un spital . -consoană: Vautobus — autobusul. Il suo favore diventò col tempo vero terrore — Favoarea sa deveni cu timpul adevărată teroare. lo sport — sportul.il sapone — săpunul. il ditale — degetarul. Con il fucile in mano. gardianul traversă curtea .ro programma letterario per i suoi seguaci — Poemul poetului era un adevărat program literar pentru urmaşii săi . -ore: il calore — căldura. Il nuovo locale del tribunale era moder­ nissimo — Noul local al tribunalului era foarte modem. la spi­ rale — spirala. il campanile — clopotniţa. Excepţii: Sînt femmine substantivele: la capitale — capitala. Vonore — onoarea. Il colore di quel fiore destava lo stupore di chi lo guardava — Culoarea acelei flori trezea uimirea celui care o privea. il camion — camionul.

la metamorfosi — metamorfoza. -ata: la pedata — lovitură de picior. la lettura — lectura. la oasi — oaza: La Sua ipotesi è sbagliata — Ipoteza dumneavoastră este greşită . la via — strada. La direttrice dell'editrice è anch'essa un ottima scrittrice — Directoarea editurii este şi ea o foarte bună scriitoare. Substantive masculine în -a: il collega — colegul.comodi — Tramvaiul şi troleibuzul sînt mijloace de transport foarte comode . il vaglia — mandatul. il nonnulla — fleacul. ii duca — ducele. -aggine. Excepţii. Ci confessò sinceramente la sua opinione sulla riunione — Ne mărturisi sincer părerea sa despre reuniune. la /elione — lecţia: L'azione era una magnifica dimostrazione per la pace — Acţiunea era o măreaţă demonstraţie pentru pace . B. la serata — serata. Renata era la figlia della mia maestra — Renata era fiica învăţătoarei mele . la televisione — televi­ ziunea. -igine. la ruggine — rugina: La sua testardaggine è la prova della stupidaggine — încăpăţînarea sa este dovada prostiei. la ragione — motivul. la lavatrice — maşina de spălat rufe. ii boia — călăul. Era un film pubblicitario che presentava una partita di tennis — Era un film publicitar care prezenta o partidă de tenis. il monarca — suveranul. il medaglione — medalionul. la diagnosi — diagnosticul. Vallenaitiee — antrenoarea: L'autrice del­ l'„Edera" è la scrittrice Grazia Deledda — Autoarea romanului „Iedera" este scriitoarea Grazia Deledda . La tesi di laurea era una valorosa analisi della lirica pascoliana — Teza de diplomă era o valoroasă analiză a liricii lui Pascoli. judecata. l'educatrice — educatoarea. Excepţii: Substantive masculine în -ione: il rione — raionul il bastione — bastionul. ii papa — papa. la crisi — criza. la donna — femeia. l'aranciata — oranjada. durata serii. -trice : la pittrice — pictoriţa. la regione — regiunea. -ione. la questione — chestiunea. l'enfasi — emfaza. l'avarizia — zgîrcenia. Gli si riempì /'anima di gioia — I se umplu sufletul de bucurie. la gomitata — lovitura cu cotul. -uggine: la sfacciataggine — neobrăzarea. Terminaţii specifice genului feminin : -a : la terra — pămîntul. la ver­ tigine — ameţeala. la schioppettata— împuşcătura: E' andata a zonzo per tutta la mattinata — A hoinărit toată dimineaţa . Pestasi — extazul. Vomissione — omiterea. il padiglione — pavilionul. la sintesi — sinteza. -i. 39 . La cima della montagna era tutta di pietra — Vîrful muntelui era în întregime de piatră . Gli gettò negli occhi una manata di polvere — îi aruncă în ochi o mînă de praf.

ucigaşă de mamă: Il fratricida fu condannato a dieci anni di ergastolo — Ucigaşul (de frate) a fost condamnat la 10 ani de ocnă . la sorgente — izvo­ rul. il paltò — paltonul. Există terminaţii nespecifice care pot indica atît genul masculin şi cit şi genul feminin. şi mase. la patente — certificatul. la sete — setea. şoferiţa. Terminaţii comune ambelor genuri il brindisi — toastul. comunista: II turista e la turista erano dell''Italia — Turistul şi turista erau din Italia. il/la parente — ruda (f em. il/la matricida — ucigaş. „La rete" è un nome di genere femminile — „Plasa" e u n substantiv de gen feminin .) — cîrdăşia. il/la sindacalista — sindicalistul. — ultima vocală accentuată (parole tronche. 40 . -cida: l'omicida — ucigaşul.) : Il presente dell'indicativo è il più usato tempo — Prezentul indicativ este cel mai folosit timp . Le vivande sono saporite quando ci si mettono molti ingredienti — Mîncărurile sînt gustoase cînd se pun în ele multe ingre­ diente. dai Perussi— Marţea viitoare sîntem invitaţi la o cafea la familia Perussi . l'autista — şoferul. pianista. ii giovedi — joia. la pecchia inserviente —bătrîna îngrijitoare (vezi § 3 6 . vezi § 11. Pentru aceste substantive genul este marcat doar de articol şi acor­ dul determinanţilor: il vecchio inserviente — bătrînul îngrijitor. ii mare — marea. sindicalista: il/la comunista — comunistul. ucigaşa. il caucciù — cauciucul.Excepţii: Substantive masculine în -i: ii di — ziua. La suicida era affetta da una crisi depressiva — Sinucigaşa suferise o criză depresivă. -ista: il/la pianista — pianistul. 13) ii bambù — bambusul. 1'omertà (f. il/la cojoista — copistul. la carne — carnea. l'utente — abo­ natul. Pentru acest caz se recomandă verificarea genului cu dicţionarul italian-român. la schiavitù —sclavia. la gioventù — tineretul. la merce — marfa. -ente: il/la mittente — expeditorul. Introduse la chiave nella serratura — Introduse cheia în broască. 69). la citth — oraşul. -e: il paese — ţara. fiinţa . abonata. expeditoarea. 4. C. Il martedì prossimo siamo invitati ad u n calìe. ii tramvai — tramvaiul. l'arte — arta: Il fiume Po sorge dal monte Monviso — Rìul Pad izvorăşte din muntele Monviso . lo ente — instituţia. 2?' un piacere ammirare il mobile din stile fiorentino — E o plăcere să admiri mobila în stil florentin . la madre — mama. il padre — tatăl. permisul. il latte — laptele. lo scultore — sculptorul. copista. L'onestà e la bontà sono le maggiori virtù di questa donna— Cinstea şi bunătatea sînt cele mai de seamă virtuţi ale acestei femei.

Acordul determinanţilor acestor substan­ tive se face la feminin: La nostra. il freddo dicembre — frigurosul decembrie. Excepţie: La domenica — duminica.. . Quel bambino dall'udito perfetto diventò il grande violinista e compositore Niccolò Paganini — Acel copil cu auzul perfect deveni marele violonist şi compozitor Niccolò Paganini. guida a Firenze fu un professore di storia dellarte — Ghidul nostru la Florenţa a fost un profesor de istoria artei. — lunile anului deoarece se subînţelege substantivul masculin ii mese di. il fanciullo — copilul.: îl venerdì — vinerea. Ci avevano invitati per lo scorso mercoledì — Ne invitaseră pentru mier­ curea trecută. Vittorio: Il nonno era sorretto dal suo nipote Carlo — Bunicul era sprijinit d e nepotul său Carlo. NOTĂ: Pentru substantivele care indică lunile anului şi zilele săptămînii articolul hotărît se foloseşte numai cînd acestea sînt însoţite de alţi determinanţi: Abbiamo lunedì lezione d'italiano — Avem luni lecţia de italiană. . la guida — ghidul. dar: II primo lunedì dell'ottobre faremo il lavoro scritto: Prima luni din octombrie vom da lucrare scrisă.. A. il cavallo — calul. la reduta — recrutul. — ziua lui. 41 . — zilele săptămînii. subinţelegîndu-se il giorno di. împărţirea de faţă are sens orien­ tativ pentru stabilirea genului substantivelor după înţeles şi prezintă multe excepţii.Genul substantivelor după înţeles § 35 Genul substantivelor poate fi stabilit. Excepţii: Substantive feminine care denumesc persoane de sex masculin: la spia — spionul.. la sentinella — sen­ tinela. il fiorito maggio — înfloritul mai : Nel caldo agosto saremo già al mare — In calda lună august vom fi deja la mare . Grupînd substantive cu acelaşi înţeles se constată adesea că au şi acelaşi gen gramatical. Marco. lo scolaro — şcolarul. L'assemblea generale avrà luogo nel mezzo del febbraio — Adu­ narea generală va avea loc la mijlocul lui februarie. . . . este singura zi a săptămînii de gen feminin. il sabato — sîmbăta: Il giovedì prossimo partiremo in campagna — Joia următoare vom pleca la ţ a r ă . în general. — luna lui . ii medico — medicul. şi după înţelesul acestora. Sînt de gen masculin substantivele care denumesc: — fiinţe de sex masculin: il padre — tatăl. : l'aprile scorso — aprilie trecut. il lunedì — lunea.

la palma — palmierul..i nie — munţii Medonici. braccialetti d'argento. i Pirenei — munţii Pirinei. Excepţii: Le Alpi — munţii Alpi. lanţuri muntoase: il Monviso — muntele Monviso. străvechi oraş. spilloni di platino riempivano lavetrina della gioielleria — Inele de aur. pomi fructiferi: l'abete — bradul. — stejarul. l'oriente — orientul: La Sicilia c'è nel sud dell'Italia — Sicilia se află în sudul Italiei . broşe de platină umpleau vitrina bijuteriei. la Loira — Loara. il Pacifico — Oceanul Pacific. patria del poeta Ovidio. lo zinco — zincul. antica città. mări.. il Po — Padul.— arbori. Dal Mediterraneo per lo stretto dì Gibilterra si giunge nell'Atlantico — Din Marea Mediterană prin strîmtoarea Gibraltar se ajunge în Oceanul Atlantic. il Monte Bianco — Mont Blanc. brăţări de argint. | Excepţii: la quercia. il Trasimeno — lacul Trasimeno. le Cevenne — munţii Ceveni. i Carpazi — munţii Carpati: Sulmona. 42 . è situata non molto lontana dal di Garda e dall'Iseo — Brescia. il salice — salcia. l'Adriatico — Marea Adriatica. patria poetului Ovidiu. la vite — l viţa de vie. este situat nu prea departe de lacul di Garda şi lacul Iseo . le Bolomiti — munţii Dolomiti. il Volga — Volga. Valbicocco — caisul. il pero — părul. la Neva — Neva. r • : . l'alluminio — aluminiul : Il bronzo della statua aveva. — munţi. La terribile eruzione del Vesuvio del 79 ha distrutto Pompei ed Ercolano — Groaznica erupţie a Vezuviului din anul 79 a distrus oraşele Pompei şi Herculanum. il cipresso —chiparosul. è situata nel cuore degli Abruzzi — Sulmona. il mezzogiorno — miazăzi. il Tirreno — Marea Tireniană.. Vovest — vestul. — metale: il ferro — fierul. le Medo. — lacuri. la Bora — Dora. Excepţii. [ — puncte cardinale: ii nord — nordul. Brescia. lo Ionio — Marea Ionică. Il settentrione è la più sviluppala parte d'Italia — Nordul este cea mai dezvoltată parte a Italiei. il rame — arama. il Reno — Rinul. il Tamigi — Tamisa. lo Stromboli — Vulcanul Stromboli. oceane: il Como — lacul Como. assunto una patina scura — Bronzul statuii căpătase o patină închisă: Anelli d'oro. Nel fruttetto tra meli e susini c'erano* alcuni cotogni — In livadă printre meri şi pruni erau cîţiva gutui. il ciliegio — cireşul. La Senna — Sena. ia Brava — Drava. este aşezată în centrul munţilor Abruzzi . il gelso — dudul: Filari di alti pioppi fiancheggiavano la strada — Şiruri de plopi înalţi străjuiau drumul . riuri. gli Appennini — munţii Apenini. Il Danubio sfocia per tre bracci nel Mar Nero — Dunărea se varsă prin trei braţe în Marea Neagră . il piombo — plumbul. le Ande — munţii Anzi. la Sava — Sava.

Mise nella macedonia delle viscide. VInghilterra — Anglia.B. 43 . pere. la pesca — piersica. l'Egitto — Egiptul. il Nepal — Nepalul. la fanciulla — copila. Excepţii: Substantive masculine care indică persoane de sex feminin: ii soprano — soprana. la Francia — Franţa. Acordul determinanţilor acestor substantive I se face la masculin: Aida era interpretata da un soprano romeno ! mentre Amneris da un mezzosoprano italiano — Aida era interpretată ! de o soprană româncă iar Amneris de o mezzo-soprană italiană. dar şi smochinul . • il mirtillo — afina. il Canada — Canada. il limone —lămîia. la nutrice — doica. la leonessa — leoaica. il Paraguai — Paraguaiuì. Sînt de genul feminin substantivele care denumesc: — fiinţe de sex feminin: la madre — mama. l'Italia [e la Grecia sono le tre penisole che avanzano nel Mediterraneo — Spania. l'uva — strugurii. ţări: VAmerica — America. ia suocera — soacra. la poetessa — poeta. VAustralia — Australia. la Cecoslovacchia —Ceho­ slovacia. il Cile — Chile. — continente. VUngheria — Ungaria. la Cina —China: Il grande impero romano si estese in tutta l'Europa occupando perfino il nord dell'Africa — Marele imperiu roman se întinse în toată Europa ocupînd chiar şi nordul Africii . la nocciola — aluna. il mezzosoprano — mezzo -soprana. portocale. Credevo che fosse mia sorella. il contralto— contraltìsta. il ribes — coacăza. il Giappone— Japonia. La zia di sua moglie si chiamava Sandra — Mătuşa soţiei sale se numea Sandra. il Portogallo—Por­ tugalia. — fructe: la mela — mărul. Stefania: Dubbilo che si tratti di mia figlia — Mă îndoiesc că este vorba de fiica mea . toate în bucăţele. Vananasso—ananasul. il Perù — Peru. Italia şi Grecia sînt cele trei pe­ ninsule care înaintează în Marea Mediterană. a fost însă croitoreasa. tutte a pezzetti — Puse in salata de fructe vişine. lămîiul : il lampone — zmeura. Maria. la Romania — România. l'albicocca — caisa. La Spagna. Vamica — prietena. coacăzul. Excepţii : il fico — smochina. il Congo — Congo. zmeurul . la gallina — găina. la ciliegia — cireaşă: La noce di cocco è il grosso fratto di una pianta tropicale — Nuca de cocos este fructul mare a unei plante tropi-cale. l'uliva — măslina. il dattero— curmala. Excepţii: Il Belgio — Belgia. afinul . il Brasile — Brazilia. delle arance. la Svizzera — Elveţia: VArgentina — Argentina. era invece la sarta — Credeam că era sora mea. la susina—pruna. lo Za'mbese—:Zambezi. delle pere.

il nordico Oslo * — nordicul Oslo. il Lazio — regiunea Laţiu. la Calabria — Calabria. la sudica Palermo— sudicul Palermo . il Veneto — regiunea Veneto. la Corsica — Corsica. il Trentino AltoAdige — regiunea Trentino Alto Adige. connette lo studio della chimica a quello della biologia — Biochimia. uneşte studiul chimiei cu cel al biologiei . La bella Capri — Frumoasa insula Capri . la Malta — Malta . | Excepţii: Il Piemonte — Piemontul. Conosci i monumenti della Boma barocca? — Cunoşti monumentele din Roma barocă ? Excepţii: il Cairo — Cairo. la Moldavia — Moldova. — insule: la Sicilia — Sicilia. la matematica — mate­ matica. în ce priveşte folosirea articolului cu aceste substantive a se vedea § 29. scienza interdisciplinaria. Abbiamo visitato la Torino industriale e la „dotta. La Sardegna è Visola natia di Antonio Gramsci — Sardinia este insula natală a lui Antonio Gramsci. Velettrotecnica — electrotehnica: La biochimica. il Trieste — Triestul. 44 . la filologia — filologia. la botanica — botanica. L'Elba è sopracchiamata Visola degli ippocampi — Elba este supranumită insula căluţilor de mare . La culla della civiltà e cultura italiana rimane per sempre la Toscana — Leagănul civilizaţiei şi culturii italiene ramine pentru totdeauna Toscana. ştiinţă inter­ disciplinare. il marmoreo Paro — Păros cea de marmură. la famosa Pisa — renumita Pisă . discipline: la filosofia — filozofia. la storia — istoria. — oraşe: la soleggiata Napoli — însoritul Napoli . Bologna" — Am vizitat oraşul industrial Torino şi „erudita Bologna" . la psicologia — psiho­ logia. Vanatomia — anatomia. — Florenţa secolului al XlV-lea . l'antico Deh — stră­ vechiul Delos. la Transilvania — Transilvania: Milano è il capoluogo della Lombardia — Milano este capitala Lombardiei .— regiuni: la Liguria — Liguria. — ştiinţe. Excepţii: Il Madagascar — Madagascarul. il celebre Lesbo — celebra Lesbos. Pietroburgo — Petersburg. La scienza applicata che mira a riprodurre le operazioni del cervello umano in complessi mecca* Denumirile de oraşe şi insule au fost însoţite de determinanţi pentru ca prin. la Toscana — Toscana. la Firenze trecentesca. acord să se pună în evidenţă genul gramatical. la nuova e moderna Bucarest—Noul şi modernul Bucu­ reşti . Le vigne della Dobrugia sono rinomate — Viile Dobrogei sînt renumite.

Exemplele care urmează oferă cîteva modele. la consorte — consoarta. lo scarafaggio — gîndacul. sau alţi determinanţi ai substantivului. femmina — femelă: la mosca maschio — musca (mascul). Aces­ tora. In quella famiglia c'erano cinque bambini: tre maschi e due femmine — In acea familie existau cinci copii: trei băieţi şi două fete . Questo noto cantante romeno — Acest cunoscut cîntăreţ român . La bella cantante italiana — Frumoasa cîntăreaţă italiană (vezi § 27). La fonetica. - Observaţii asupra genului substantivelor § 3(5 1. il genero — ginerele. la mosca femmina — musca (femelă). cu caracter pur orientativ.pentru selectarea şi folosirea corectă a genului substantivului. în acest caz articolul.. de felul în care se poate forma femininul substantivelor. 45 . la mamma — mama. c). vor indica genul : il consorte — consortul. il montone — berbecul. se recurge fie la substantive care au forme total diferite pentru cele două genuri. il leopardo — leopardul. fie la formarea substantivelor feminine prin diferite procedee.. Există o categorie de substantive care au forme identice pentru ambele genuri. ii corvo — corbul. Din aceeaşi categorie fac parte şi unele substantive care denu­ mesc animale şi au o singură formă pentru ambele genuri (în italiană se numesc nomi promiscui) care nu indică genul biologic respectiv.li se asociază substantivele maschio — mascul. ii farmacista — farmacistul. La sua nipote Irina — Nepoata sa Irina .nici o electtronici è la cibernetica — Ştiinţa aplicată care urmăreşte să reproducă operaţiile creierului omenesc în complexe mecanice sau elec­ tronice este cibernetica. Excepţie: il diritto — dreptul.. l'autista — şoferul sau şoferiţa. (vezi § 37. morfologia şi sintaxa sînt părţi ale gramaticii. Genurile unor substantive se identifică uşor prin formele total diferite ale substantivelor pentru cele două genuri: îl babbo—tata. la pecora — oaia. § 37 In limba italiană. la morfologia e la sintassi sono parti della grammatica — Fonetica. Cerano una volta un mago ed una strega . — Au fost odată un vrăjitor şi o vrăjitoare . pentru a le distinge genul. 3. Il suo nipote Mario — Nepotul său Mario . la nuora — nora.. la farmacista — farmacista . Formarea femininului substantivelor . 2.

la padrona — stăpîna . -e. II giovane* che vedi è il solo erede della famiglia — Tînărul pe care-I vezi este singurul 46 . Substantivele terminate în -e. A. Vavvocatessa — avo­ cata. V attrice — actriţa. formează femininul în -a. la duchessa — ducesa: Nell'ufficio del podestà entrarono un medico ed un poeta — In biroul primarului intrară un medio şi un poet. -o. la zarina — ţarina.. care au genul marcat numai de articol atît la singular cît şi la plural: sg. il padrone — stăpînul. Unele substantive terminate la masculin în -tore formează femini­ nul cu sufixul -trice. il bambino — copilul. la pittrice — pictoriţa: Il direttore della scuola era anche un ottimo educatore — Direc­ torul şcolii era şi un foarte bun educator. formează femininul•-cu sufixul -essa. La direttrice della scuola eraanche un'ottima educatrice — Directoarea şcolii era şi o foarte bună educatoare. Unele substantive au formă invariabilă pentru ambele genuri. la studentessa — studenta. Renato è il figlio del mio maestro — Renato este fiul învăţătorului meu . la bambina — fetiţa. lo scrittore — scriitorul. lo studente — studentul. procedeele prin care se obţin substantivele feminine sînt : înlocuirea terminaţiei masculine a substantivului cu un sufix specific genului feminin sau înlocuirea articolului respectiv. la regina — regina: L'eroe del racconto era Giuseppe —Eroul povestirii era Giuseppe. NOTĂ: Femininul substantivului il difensore — apărătorul este la diîenditrice — apărătoarea iar al substantivului il possessore — posesorul este la posseditriee — posesoarea. Carlo — Carla. B. la dottoressa — doctor (titlul ştiinţific). Voperaio — muncitorul. la dogaressa — soţia dogelui. pi. Unele substantive terminate la masculin în -o. il nipote — nepotul. Anumite substantive terminate la masculin în -e. în general. il leone —leul. la nipote — nepoata. Nell'ufficio della podestaressa entrarono [una medichessa ed una poetessa — In biroul primăriţei intrară o doctoriţă şi o poetă. doctoriţa. Giovanna — Ioana. le nipoti — nepoatele . la gallimi — găina . la leo «essa — leoaica : ii doge — dogele. ii duca — ducele. Renata è la figlia della mia maestra— Renata este fiica învăţătoarei mele. -a. Vavvocato — avocatul. Giovanni — Ion. lo zar — ţarul. Citeva dintre substantivele terminate la masculin in -o. -i. -e formează femininul cu sufixul -ina: il gallo — cocoşul. l'attore — actorul. il signore — dom­ nul. la scrittrice — scriitoarea.Deoarece ele nu constituie reguli rigide se recomandă verificarea cu dic­ ţionarul a formelor de feminin nou create. il dottore — doctorul. — muncitoarea . il re — regele. l'operaia. i nipoti — nepoţii. la signora — doamna. Din această categorie fac parte: 1. L'eroina del rac­ conto era Giuseppina — Eroina povestirii era Giusepina. il pittore — pictorul.

il bue — boul. au forme lexicale total diferite pentru cele două genuri: il babbo — tatăl. la femmina — femeia.sono i soli eredi della famiglia — Tinerii pe care-i vezi sînt singurii artoştenitori ai familiei . Quella farmacista è anche una nota atleta — Acea farmacistă este şi o cunoscută atletă . Unele substantive caro indică nume de animale. la volpe — 'vulpea. Apollo era il dio della bellezza — Apollo era zeul frumuseţii . il luccio — ştiuca. la vacca — vaca . 2. le pianiste—pianistele: ii . I giovani che vedi . il maschio — bărbatul. la volpe femmina — vulpea. Sul filo di telegrafo cinguettava una rondine maschio — Pe firul de telegraf ciripea un rîndunel. Upianista — pianistul. la pecora — oaia. le patriote — patrioatele . păsări. Substantive cu înţeles diferit la masculin şi feminin § 38 1. D. -ista. il genero — ginerele. le suicide — sinucigaşele . Sul filo di telegrafo cinguettava •una rondine — Pe firul de telegraf ciripea o rândunică . Le giovani che vedi sono le sole eredi della famiglia— Tinerele pe care le vezi sînt singurele moştenitoare ale familiei. i patrioti — patrioţii. la nuora — nora. iar la plural de articol şi terminaţiile specifice genurilor respective: ii patriota. il serpente fem­ mina — şerpoaica. Quei farmacisti sono anche noti atleti — Acei farmacişti sînt şi atleţi cunoscuţi . La loro sorella è la moglie di Luciano — Sora lui este soţia lui Luciano . La giocane che vedi è la sola erede della famiglia — Tînăra pe care o vezi este singura moştenitoare a familiei. 11 becco era al pascolo — Ţapul era la păşune . Substantivele terminale în: -a. il serpente maschio — şarpele. că şi în limba română. sau il maschio della lucertola — sopirla mascul. è anche un noto atleta — Acel farmacist este şi un cunoscut atlet. Unele substantive. — pianista . fie masculină: il topo — şoarecele. la pianista. Quel farmacista. C. corespunde genului natural. pentru evitarea confuziei se adaugă respectivelor substantive cuvintele: maschio — mascul şi femmina — femelă: la volpe maschio — vulpoiul. la mamma — m a m a . Unele substantive au formă identică dar înţeles complet diferit la cele două genuri: 47 .suicida — sinucigaşul. i pianisti — pianiştii. Quelle farmaciste sono anche note atlete —Acele farmaciste sînt şi atlete cunoscute. la suicida — sinucigaşa . la patriota — patriota. i suicidi — sinucigaşii. — patriotul. îl tordo — sturzul. la rondine — rîndunica. La capra era al pascolo—Capra era la păşune. il montone — berbecul. întrucît nu întotdeauna genul gramatical al substantivului. care indică nume de animale. -cida care au marcat genul la singular de articol. la femmina del luccio — ştiuca femelă . Venere era la dea della bellezza — Venus era zeiţa frumuseţii.moştenitor al familiei . Il loro fratello è il marito di Luciana — Fratele lor •este soţul Lucianei . (vezi § 36) a u numai o singură formă fie feminină: la scimmia — maimuţa.

Eventualele confuzii pot fi cauzate de rădăcina comună a cuvîntului. lipiciul la la la la la la la la la la la la la la Ia la Exemple: In un baraccone del circo si poteva vedere un mostro in mostra—într-o baracă a circului se putea vedea un monstru la expoziţie . La sua moto correva con 80 km/ora — Motocicleta sa fugea cu 80 km/oră .plìnsul il colpo —. Alte substantive au terminaţii diferite. La morale della favola era: „Tra il dire ed il fare c'è di mezzo il mare" — Morala fabulei era: „între a spune şi a face este o diferenţă mare". Non faceva più nessun moto — Nu mai făcea nici o mişcare . .lovitura lo scalo -.etapa porta —. Masculin il busto -.menta — costa — coasta pianta — pianta colpa — vina scala — scara tappa -. Il tribuno salì sulla tribuna per fare un discorso — Tribunul se urcă la tribună pentru 48 . moralul său era ridicat .) vaglia — mandatul poştal boa — şarpele boa camerata — camaradul la la la la la la Feminin fine — sfìrsitul fronte — fruntea radio — radioul vaglia — bravura boa — geamandura camerata — dormitorul comun Exemple: Nini Rosso è un noto trombetta — Nini Rosso este un cunoscut trompetist . — plicul menta. 2. specifice genului şi sens complet diferit.barba il costo — costui il pianto . il suo morale era elevato — Deşi lovit de o boală gravă.escala il lappo -. — moda colla — cleiul. Il suo strumento è sopracchiamato „la trombetta dorata1' — Instrumentul său este supranumit „trompeta de aur" . haină il baleno -— fulgerul il razzo — racheta il manico — minerul il pizzo — dantela.dopul il porto —.portul il tasso — bursucul. Sebbene affetto da una grave malattia.plăcinta moda. ciocul il modo — felul.uşa tassa — taxa panna — smîntînă balena — balena razza —.bustul il mento -.Masculin il il il il il il fine — scopul fronte — frontul radio — radium (chim.rasa manica — mînecă pizza —. modul • il collo — gitul Feminin busta. nicovala il panno •— ţesătură.

in fretta. Uneori este necesar să se ţină seama. -i: il viaggio — călătoria. i vizi — viciile . I registi lessero. -ista. (pentru alte substantive. il violinista — violonistul. Michel­ angelo fu pittore. -e. în for­ marea pluralului. — sg. Il regista lesse. -a. i ponti — podurile . Il red­ dito ricavato dal suo mestiere è notevole — Venitul obţinut din meseria sa e însemnat. in -o vezi § 34) . il poema nella recita di un noto attore — Spectatorul asculta poemul în interpretarea unui cunoscut actor . il problema — pro­ blema. i conigli — iepurii. ii communista — comunistul. Chi non ha testa e fantasia non capirà i sensi di questo testo. i compagni . Trecerea unui substantiv de la un număr la altul se face prin schimbarea desinenţei. pi. sculptor. Tutti gli scultori. aceasta fiind un indiciu pentru stabilirea desinenţei substantivului la plural. pictorii. i violinisti — violoniştii . il vizio — viciul. după cum urmează: — sg. — drama. gli architetti ed i poeti manifestavano per la pace — Toţi sculptorii. Lo spettatore ascoltava. -io (cu i neaccentuat). i communisti — comuniştii . architetto. există două numere: singular şi plural. gli studi — studiile . i popoli — po­ poarele . il fiume — rîul. il poeta. il raggio — 49 . . independent de terminaţia singularului este -i: il compagno —tova­ răşul. In acest scop substantivele sînt grupate în funcţie de desinenţa singularului. -o. il signora — domnul. scultore. i viaggi — călătoriile . e poeta — Michelangelo a fost pictor. i signori . i drammi — dramele . i telegrammi — Regizorii citiră în grabă telegramele . actorii pentru interpretarea poemelor cavalereşti . — poetul.i : il popolo — poporul. i poeti — poeţii . il coniglio — iepurele. ca şi-n limba română.a ţine o cuvîntare . arhitecţii şi poeţii manifestau pentru pace.. NUMĂRUL SUBSTANTIVELOR In limba italiană. il dramma. lo spazio — spaţiul. Pluralul substantivelor masculine § 39 Semnul distinctiv al pluralului substantivelor variabile mascu­ line. de ultima silabă sau de accentul substantivului. in fretta. Io studio — studiul. i pittori. Gli spettatori hanno applaudito gli attori per la recita dei poemi cavallereschi — Spectatorii au aplaudat. gli spazi — spaţiile. pi. — Cine n-are cap şi imaginaţie nu va înţelege sensurile acestui text. i problemi etc. i fiumi — rîurile . arhitect şi poet . il telegramma — Regizorul citi în grabă telegrama . ii ponte — podul. / redditi ricavati dai loro mestieri sono notevoli — Veni­ turile obţinute din meseriile lor sînt însemnate .

// fuoco si spegneva lentamente — Focul se stingea încetişor. Gli storici del '48 furono anche scrittori — Istoricii revoluţiei de la 1848 au fost şi scriitori. vezi § 11. pi. il cuoco — bucătarul. il solco — brazda. 50 . il fico— smochinul. Il sindaco della città — Primarul oraşului. — gli ubriachi — beţivii . 2): il medico — medicul. -io (cu i accentuat). i nemici — duşmanii . il portico — porticul. i porci — porcii. Iorga cunoştea bine Italia . i greci — grecii . / loro desideri erano di ottenere tutti i premi della gara — Dorinţele lor erau să obţină toate premiile întrecerii . —sg. Il fruscio delle foglie lo spaventava— Foşnetul frunzelor îl îngrozea — / ffuscii delle foglie agitate dal vento lo spaventavano — Foşnetele frunzelor agitate de vìnt il înspăimântau . il greco — grecul. i cuochi — bucătarii . Il solo desiderio di Radu era di ottenere il premio — Singura dorinţă a iui Radu era să obţină premiul . igiochi — jocurile. il banco — banca. -co. il trucco — fardul. Le fiamme dei fuochi illuminavano tutto intorno — Flăcările focurilor luminau totul in jur. i trucchi — fardurile: . Un affresco impressionante ricopriva tutta la parete — O frescă impresionantă acoperă tot peretele . i medici — medicii. i solchi — brazdele . Excepţii: l'amico — prietenul: gli amici —prietenii. Vequivoco— echivocul. Il padre ricoprì di baci i suoi figli — Tatăl îşi acoperi băieţii cu sărutări. i vigliacchi — laşii . il leggìo — pupitrul. Ascoltavamo i mormorii delle acque — Ascultam murmurele apelor. Iorga conosceva bene VItalia — Marele istorie român N. i banchi •— băncile . i turchi — turcii . il porco — porcul. il pendìo — povîrniş. Gli affreschi di Giotto di Assisi — Frescele lui Giotto de la Assisi. Il padre diede un bacio al figlio — Tatăl dădu o sărutare copilului. il calpestìo — sgomotul de paşi — i calpestìi — sgomotele paşilor . -ii: lo zìo — unchiul. gli zii — unchii. i palchi — lojile . il vigliacco — laşul. Votilo — uitarea — gli oblìi — uitările . —sg. i portici — porticurile. pi. Il Congresso ha riunito i sindaci meridionali ed i politici lombardi — Con­ gresul a reunit primarii din sud şi politicienii din Lombardia . il palco — loja. Vubriaco — beţivul. -ci cind substantivele au accentul pe antepenultima silabă (parole sdrucciole. pi. -chi: il gioco — jocul. gli equivoci — echivocurile. i fichi — smochinii. I segretari entrarono negli uffici — Secretarii intrară în birou . Gli austriaci erano rinomati fisici — Aus­ triecii erau fizicieni renumiţi . i raggi — razele: II segretario entrò nell'ufficio — Secretarul intră în birou . il nemico — duşmanul. Senti lo gnaulìo del gatto ? — Auzi miorlăitul pisicii ? Gli gnaulìi dei gatti risuonavano nella notte — Miorlăiturile pisicilor răsunau în noapte. -co. ii turco — turcul. Ascoltammo il mormorio dell'acqua — Ascultam murmurul apei .raza. i pendii — povârnişurile . estrada. Il grande storico romeno N. i leggìi — pupitrele . L'austriaco era un noto fisico — Austria­ cul era un cunoscut fizician . — sg.

i trafficiItraffichi — circulaţiile Vintonaco — tencuiala. gli stornarli stomachi — stomacurile il traffico — traficul.Excepţii: il carico — încărcătura. L'albergo era situato accanto ad un lago — Hotelul era situai lingă un lac .: trena. -go. -glii: il luogo — locul. i gerghi — jargoanele. gli asparagi — sparanghelul (pi. i valichi — trecătorile: il rammarico — regretul. i monologhi — monologurile . -go. il prologo — prologul. coexistă două forme de plural în: -ci. E' un fungo velenoso — Este o ciupercă otrăvitoare . circulaţia. i pizzichi — înţepăturile. gli intonaci!intonachi — tencuielile il farmaco — doctoria . gli spaghi — sforile. Vago — acul. dintre care una este mas frecvent folosită: lo stornano — stomacul. gli esofagi/esofaghi — esofagurile il sarcofago — sarcofagul . il pizzico — înţepătura. il valico — pasul. gli antrop ofagi — antropofagii. il gergo — jargonul. V'asparago — sparanghelul. Il mio amico era un vero mago — Prietenul meu era un adevărat vrăjitor. i luoghi — locurile. NOTĂ: Pentru o serie de substantive masculine terminate la singular în -co. lo spago — sfoara. — sg. i carichi — încărcăturile. lo strascico — tivirea. i geologi — geologii. Vincarico — însărcinarea. atribuţiile. Erano dei maghi questi amici miei — Erau nişte vrăjitori aceşti prieteni ai mei. i prologhi — prologurile. V'archeologo italiano collaborò con il filologo ro­ meno — Arheologul italian a colaborat cu filologul român . i cataloghi — cataloagele . pi. i sarcofagi!sarcofaghi — sarcofagurile Exemple: Il chirurgo era rinomato per i suoi interventi — Chirurgul era vestit pentru operaţiile sale. -giti. Excepţii: il catalogo — catalogul. ii dialogo — dialogul. pi. picurile. -gi: cînd substantivele au accentul pe antepenultima silabă: lo psicologo — psihologul. — sg. i dialoghi — dialogurile. gli psicologi — psihologii. gli incarichi — însărcinările. atribuţia. i rammarichi — regretele . Dai funghi commesti­ bili si prepara il delizioso risotto ai funghi — Din ciupercile comestibile se prepară deliciosul pilaf de ciuperci. gli strascichi — tîrîrile . -gi şi respectiv în -chi. gli aghi — acele . Nella sala operatoria c'erano riuniti lutti i chirurgi/chirurghi — In sala de operaţie erau adunaţi toţi chirurgii. Gli speleologi hanno scoperto una grotta naturale — Speologii au descoperit o peşteră naturală. trecătoarea. i farmacijfarmachi — doctoriile l'esofago — esofagul . picul (cit se poate lua cu două degete). l'antrop of ago — antropofagul. gli epiloghi — epilogurile . il monologo —monologul. Lo speleologo studia l'origine delle grotte — Speologul studiază originea peşterilor. -go. Lo studio era elaborato dagli archeologi e dai filologi romeni — Studiul era elaborat de arheologi şi filologi romàni. 51 . Lungo i laghi si ergevano i moderni alberghi — De-a lungul lacurilor se înălţau modernele hoteluri . V'epilogo — epilogul.): il geologo — geologul.

Sul lago si vedevano le barche a vela — Pe lac se vedeau bărcile cu pînză. le autiste — şoferiţele . Le borse erano in plastica — Poşetele erau de material plastic. Aveva una mano da pianista — Avea o mînă de pianistă. le auto — maşinile. le sfreghe — vrăjitoarele . -ce. Cadeva una pioggia fitto-fitta — Cădea o ploaie foarte deasă. cînd vocala i din desinenţa singularului mu este accentuată: la lancia — lancea. la poetessa — poeta. -già . -a . le fanciulle — copilele . le oche — gîştele . -ga . Le onde urtavano le rocce delle sponde del mare ~ Valurile loveau •stîncile de pe ţărmul mării . la auto — maşina . La turista guardava la vetrina — Turista privea vitrina. la pancia — burta. Le parole della donne non si sentivano più — Cuvintele femeilor nu se mai auzeau . — sg. le mance — bacşişurile . /'oca — gîsea. (vezi § 3 4 . Le turiste salirono in macchina — Turistele se urcară în maşină. Visola — insida. Avevano mani da pianiste — Aveau mîini de pianiste. rîndurile . Le recenti piogge furono bene­ fiche per l'agricoltura — Ultimele ploi au fost binefăcătoare pentru •agricultură. La spiaggia pareva una lunga striscia di sabbia — Plaja părea o lungă dîră de nisip . le isole — insulele . l'artista — artista. le paghe — plăţile . — sg. — sg. rînd. La donna si presela borsa senza dir parola — Femeia îşi luă poşeta fără să zică un cuvînt . a se vedea § 34. Vanima — sufletul. le artiste — artistele . -gè. la foto — fotografia. La barca galleggiava leggermente — Barca plutea uşor. i patriarchi — patriarhii. pi. pi. pi. pi. Excepţie: il belga — belgianul. le cuoche — bucătăresele . Vautista — şoferiţa. le foto — fotografiile . i monarchi — monarhii . pi. Sulle cime affiorava la roccia granitica — Pe vîrfurile munţilor ieşea la suprafaţă roca de gra­ nit . le anime — sufletele . -ga. la frangia — ciucurele. il monarca. la sorella — sora. 41). le righe — liniile. -o. -ghe: Vamica — prietena. Strisce sabbiose ricoprivano le spiagge — Dungi nisipoase acopereau plajele . le frange — ciucurii .— sg. -ca. il patriarca — patri­ arhul. — monarhul. -e: la rosa — trandafirul. le lance — lăncile. le rose — trandafirii . le poe­ tesse — poetele . -glii: il collega — colegul. NOTĂ: Pentru alte categorii de substantive terminate în -a. le amiche — prie­ tenele . la paga — plata. le pance — bur­ ţile . -ca. la strega — vră­ jitoarea. la mancia — bacşişul. le sorelle — surorile . le mani — mîinile . -i sau invariabile: la mano — mîna. la fanciulla — copila. -eia. i belgi — belgienii. Pluralul substantivelor feminine § 40 — sg. -chi. i colleghi — colegii . -che. la riga — linia. la cuoca — bucătăreasa. 52 .

le rondini — rîndunelele . antologia liricii italiene . le bugie — minciunile. invariabil: la specie — specia. le luci — luminile. le provineejprovineie — provinciile . — cămaşa.niincc\denunc\c provavano la loro colpa — Denunţurile dovedeau vina lor. -già pluralul se poate forma atît cu desinenţele -ce. l'efficacia — eficacita­ tea. la magia — vrăjitoria. -e. -i: la luce — lumina. feroce — feroce. la nipote — nepoata. le antitesi — antitezele. le le effigi — efigiile. la nostalgia — dorul. -gie etnd vocala i din desinenţa singularului este accentuată: la bugia — minciuna. V auda­ cia — îndrăzneala. le camicie — cămăşile . -già . -i.Excepţii. Indossavano sempre' vesti eleganti — Întotdeauna se îmbrăcau cu haine elegate. le audacie — îndrăznelile . le magie — vrăjitoriile . audace — îndrăzneţ. Substantivul la superficie are pluralul le superfici dar şi le super­ ficie: La superficie complessiva dell'appartamento è di 80 m2 — Suprafaţa totală a apartamentului este de 80 m 2 . la ferocia. Calcoliamo le superficif superficie di questi triangoli — Să calculăm suprafeţele acestor tri­ unghiuri. La sua denuncia era fondata— Denunţul său era întemeiat. le città — oraşele (vezi § 41). pi. -eie. le valige/valigie — valizele. A quest'ora tutte le farmacie sono chiuse — La această oră toate farmaciile sînt închise. la serie — seria. — sg. -vocală accentuată. mogli— soţiile. Aveva una veste da camera a fiori — Avea un halat de casă cu flori . pi. 53 . — sg. — ferocitatea. Le de. — cireaşă. — sg. le automobili — automobilele . efficace — eficient. la fronte — fruntea. le ferocie — ferocităţile. -ge cit şi cu desinenţele -eie. la ciliegia. la rondine — rîndunica. La camicia. l'antitesi — antiteza. le fronti — frunţile: La parte di Aida fu interpre­ tata brillantemente — Rolul Aidei a fost interpretat în mod strălucit. le efficacie — eficacităţile . Aceste substantive păstrează la plural vocala i pentru evitarea unor forme care ar putea să le confunde cu : il camice — ha­ latul. Nell'angolo della strada c'è una farmacia — în colţul străzii se află o farmacie . Ho acquistato l'antologia della lirica italiana — Am cumpărat. pi. le ciliegeIciliegie — cireşile . la provincia — provincia. la città — oraşul. Le nuove antologie sono ottime — Noile antologii sînt foarte bune . -eia. Excepţii: la moglie — soţia. gie: la valigia — valiza. le nipoti — nepoatele . le crisi — crizele. Tutti gli attori conoscevano ottimamente le loro parti — Toţi actorii îşi cunoşteau foarte bine rolurile . l'automobile -— automobilul. le specie — speciile. la crisi — criza. l'effigie — efigia . NOTĂ: Pentru multe substantive feminine terminate la singular în -eia. -ie. le nostalgie — dorurile . le serie — seriile.

xm!attiviik utile — o activitate utilă. il falò — făclia. gli yacht — iahturile . Rămîn de asemenea invariabile la plural următoarele categorii de substantive : 54 . dublura. -consoană: Io sport — sportul. il sosia — sosia. i sosia — sosiile. -a. Aparţin acestei serii substantivele care se termină în: -i : la tesi — le tesi — teza — tezele . Ecco Valbum di famigliai -— Iată albumul de familie!. i caffè — cafelele. — Diagnosticul nu este greşit . vezi § 11. A ceca una serie di carie dentarie — Avea o serie de carii dentare. i filobus — trolei­ buzele . il (-'Ciglia — mandatul (poştal). — vocala finală accentuată (parole tronche. dublurile . A tutti i cinema del quartiere girano film italiani — La toate cinematografele din cartier rulează filme italieneşti. le città — oraşele . -ie: la specie — le specie — specia — speciile. — Universitatea bucureşteană are opt facultăţi . \i università bucarestina ha otto facoltà. il gas — gazul. Numărul acestor substantive este marcat de articol şi de desinenţele la plural ale deter­ minanţilor săi. lo yacht — iahtul.Substantive invariabile § 41 Exista o categorie de substantive invariabile a căror formă ìa singular nu se modifică atunci cînd indică pluralul. Vanalisi — le analisi — ana­ liza — analizele . i boia — că­ lăii . Tutti i goli erano di lana pura — Toate puloverele erau din lină p u r ă . Alle università di Iossy e Bucarest si studia Vitaliano — La universităţile din Iaşi şi Bucureşti se studiază limba italiană. Le diagnosi non sono -errate — Diagnosticurile nu sìnt greşite. Riempì gli album di cartoline di Milano — Umplu albumele cu ilustrate de la Milano. gli sport — sporturile . il filobus — troleibuzul. i gas —. molte attività utili — multe activităţi utile. i vaglia — mandatele: Il cinema era pieno zeppo — Cinematograful era arhiplin.gazele: Il mio goli grigio ha maniche lunghe — Puloverul meu gri are mineci lungi . lo stop— stopul. gli stop — stopurile.4): la citta — oraşul. mai ales substantive masculine: il boia — călăul. la barbarie — le bar­ barie — cruzimea — cruzimile. il brindisi — i brindisi — toastul — toasturile: La diag­ nosi non è errata. il caffè — cafeaua. la progenie — le progenie — progenitura— progeniturile: Il mal di denti era dovuto ad una carie — Durerea de dinţi se datora unei carii . i falò — făcliile.

la dinamo — dinamul. la radio — aparatul de radio. ii di — ziua — i di — zilele . le radio — aparatele de radio: Dov'è il cinema Tivoli? — Unde este cinematograful Tivoli? Grandi cartelloni presentavano i film dei cinema napolitani — Afişe mari prezentau fil­ mele cinematografilor din Napoli . Si devono riaccordare tutti i do di questo piano­ forte — Trebuie să se acordeze din nou toate dourile acestui pian. ii si — nota si. i re — regii . il tè — ceaiul. (verb + substantiv plural) : ilji lustrascarpe — lustragiul/lus­ tragiii . Nel cantiere e erano tre gru — Pe şantier se aflau trei macarale . — substantivele compuse (verb + verb) : ilji saliscendi — clanţa/ clanţele . Substantive cu mai multe forme § 42 în această serie sînt incluse substantive cu 2 forme. i Visconti — familia Visconti . fie la singular fie la plural. La piazza della Signoria rimane il testimone della gloria dei Medici — Piaţa Senioriei ramine martorul gloriei familiei Medici. cu sens identic. — numele de familie care la plural indică membrii unei familii: gli Sforza — Membrii familiei Sforza . L'antico nome del do era ut — Vechiul nume al notei do era ut . 55 . — substantivele prescurtate de origine străină: la foto — fotografia — le foto — fotografiile .— substantivele monosilabice: il re— regele. sau cu sens diferit care constituie particularităţi ale capitolului referitor la formarea pluralului substantivelor. ambele de acelaşi gen şi sens şi o singură formă la plural terminată în -i. Substantive cu două forme la singular § 43 Aparţin acestei categorii substantivele care au la singular două forme terminate în -e şi în -o. Le auto e le moto correvano lunga la strada — Maşinile şi motocicletele goneau de-a lungul şoselei. i tè — ceaiurile . i si — notele si . fie la ambele numere. La moto si fermò accanto all'auto — Motocicleta se opri lîngă maşină. le dinamo — dinamurile . sinonime. II lungo braccio della gru solleva grossi carichi — Braţul lung al macaralei ridică mari greutăţi . „I Malavoglia" è un noto romanzo del Verga — „Familia Malavoglia" este un cunoscut roman a lui Verga . (verb -f adverb): ieji posapiano — persoană înceată/persoane încete (vezi § 48).

sparviero — şoimul il ciarliere. de rîu i membri — membrii gli ossi — oasele i labbri — marginile rănii.Singular il cavaliere. ci son venuti da Padova — Ei nu sînt fiorentini ci străini. Singular ÌV anello — inelul ţii braccio — bra­ ţul il membro — membrul l'osso — osul il labbro — buza Plural Masculin gli anelli — inelele i bracci — braţele de scaun. — buzele omului 56 . nocchiero — vîslaşul. uneori sensuri figurate sau colective.) le braccia. Il nocchiere/noechiero era un eavaliere/cavaliero inglese — Vîslaşul era u n cavaler englez. Loro non sono fiorentini ina forestieri. — braţele omului le membrst — membrele corpului le ossa — oasele (în to­ talitate) le labbra. Substantive cu două forme la plural § 44 1. forestiero — străinul (de loc) il nocchiere.) Feminin le anell'd — buclele (fig.scutierii Era per noi un forestiere/forestiero — Era pentru noi un străin (de partea locului) . O categorie de substantive masculine terminate la singu­ lar în -o au la plural două forme: una masculină terminată în -i şi una feminină terminată în -a. cîrmaciul Varciere. scudiero — scutierul Exemple : : Plural i cavalieri — cavalerii i forestieri — străinii i nocchieri — vi si asii gli arcieri — arcaşii gli sparvieri — soimn i ciarlieri — palavragiii gli scudieri -. şanţului (fig. au venit de la Padova. cavaliero — cavalerul il forestiere. ciarliero — palavragiul lo scudiere. arderò — arcaşul lo sparviere. I nocchieri greci guidavano abilmente le navi dei cava­ lieri francesi — Vîslaşii greci conduceau cu îndemînare navele cavale­ rilor francezi. Celor două forme de plural le corespund sen­ suri diferite.

57 . gli erbosi cigli della strada — Privi. aggrottando le ciglia. oraşului le fila — firele. Da lontano şi scorgevano le mura della città medievale — De departe se zăreau zidurile oraşului medieval . marginile pline de ierburi ale drumului . L'intonaco dei muri era screpolato — Tencuiala pereţilor era scorojită . Le fila della congiura furono scoperte in tempo — Urzeala complo­ tului a fost descoperită la timp . i fili — firele (concret) complotul (fig.) i corni — instrumente (muz. Portava degli anelli su tutte le dita — Purta inele pe toate degetele. urzeala.• il dito — degetul il ciglio — geana il cervello — cre­ ierul il corno — cornul il fondamento — fundamentul. Le urla della folla erano inter­ rotte ogni tanto dagli urli dei lupi — Ţipetele mulţimiii erau întrerupte din cînd în cînd de urletele lupilor. L'edificio ha fondamenta solide — Clădirea are temelii solide.) i cigli — marginile . Guardò.) i fondamenti — bazele (fig-) i muri — zidurile le mura — zidurile ce­ tăţii. baza il muro — zidul il filo — firul il lenzuolo — cear­ şaful il grido — stri­ gătul Vurlo — urletul il carro — carul i diti — degetele ca măsură (fig. (fig-) i cervelli — inteligentele (fig. La tempesta ruppe i fili del nostro impianto telefonico — Furtuna a rupt firele instalaţiei noastre de tele­ fon . Avvicinò le sue labbra secche ai labbri del bicchiere — Îşi apropie buzele uscate de marginile paharului. încruntîndu-se. Gli esercizi imponevano a tutti i membri della squadra un movimento ritmico delle membra — Exerciţiile impuneau tuturor membrilor echipei o mişcare ritmică a mîinilor şi picioarelor . Le tue affermazioni sono prive di fonda­ menti — Afirmaţiile tale sînt nefundamentate .) i lenzuoli — cearşafurile le lenzuola — garnitura de pat (luate separat) i gridi — strigătele de le grida — strigătele omului animale gli urli — urletele de le urla — urletele omu­ lui animale le corra — conţinutul i carri — carele carelor le dita — degetele miinii le ciglia—genele ochiu­ lui le cervella — creierul de om sau animal le corna — coarnele de animale le fondamenta — te­ meliile clădirii Exemple : Si stese le braccia sui bracci della poltrona — îşi întinse braţele pe braţele fotoliului .

Aveva i gomiti sporchi — Avea coatele murdare . se ţine scai de mine . / scindali avevano una larga scollatura ai calcagni — Sandalele aveau un decolteu mare la calche . valigie — Prelucrau pieile de capră transformîndu-le apoi în poşete. ragiona sempre con le gomita — Nu te încrede în acest tînăr. zgomotul Plural i gomiti — coa­ tele i calcagni — călcîiele i ginocchi — ge­ nunchii i fusi — fusele i cuoi — pieile gli stridi — ţipe­ tele i Expresii alcătuite cu pluralul 1 feminin j ragionar con le gomita — a gìndi cu picioarele stare alle calcagna di uno — a se ţine scai de cineva sentirsi piegar le ginocchia — a simţi că ţi se moaie pi­ cioarele il gatto fa le fusa — pisical toarce tirar le cuoia — a muri andare alle strida — a se lua după ce se spune Exemple : Le 24 suddivisioni convenzionali del globo terrestre che determinano le ore vengono chiamate fusi orari — Cele 24 de subîmpărţiri convenţio­ nale ale globului pămîntesc care determină orele sînt numite fuse orare . O altă categorie de substantive masculine terminate în -o la singular au două forme la plural terminate in -i şi respectiv în -a d e genuri diferite dar cu acelaşi sens. gîndeşte totdeauna cu picioarele . Al sentir la notizia gli si piegarono le ginocchia — Auzind vestea i se muiară picioarele . Fac parte din această categorie: 58 . De reţinut că pluralul feminin în -à apare adesea în expresii. Giuseppe mi da fastidio. Singular il gomito — cotul il calcagno — cal­ cimi il ginocchio — ge­ nunchiul il fuso — fusul il cuoio — pielea lo strido — ţipă­ tul. Non fidarti di questo giovane. E1 una persona di fiducia ed in più ha le cuoia dure — Este o persoana de încredere şi în plus rezistă la greutăţi. Lavoravano i cuoi di caprino trasfor­ mandoli poi in borse. sta sempre alle mie calcagna — Giuseppe mă supără. atît pentru singular cit şi pentru plural. Indietro alla stufa il gatto fa le fusa — După sobă pisica toarce. cordoane. cinture.2. geamantane . Il freddo gli aveva rattrappito i ginocchi — Frigul îi înţepenise genunchii . Substantive cu forme duble la singular şi plural § 45 Unele substantive au cîte două forme.

de genuri dife­ rite. Il noce è un albero forte — Nucul este un pom cu lemnul t a r e . ca materie la legna — lemnul de ars il gesto — gestul ia gesta — fapta eroică Exemple 1 Plural masculin şi feminin i frutti — rezultatele. roadele le frutta — fructele de masă i legni — părţile lemnoase . Tutta la frutta è raccolta — S-au cules toate fructele in tavola le frutta ! — Adu fructele la. un batter d'ali — A sosit într-o clipă. în totalitate il legno — lemnul. aie căror sensuri variază în funcţie de gen şi număr: Singular masculin şi feminin il frutto — fructul. Porta di legno i pochi 59 L arancia è un frutto sugoso — Portocala este un fruct •Questi sono i frutti della vostra fatica — Acestea sînt rezultatele voastre . dar identice ca sens: Singular la slro fu /strofe — strofa Val&jale — aripa Vanna/arme — arma V or ecchiojV orecchia — urechea Plural le strofe/strofi — strofele le cUe/ali — aripile le arme/armi — armele gli orecchi. oboselii . le orecchie — urechile i Exemple : Il vecchietto era duro d'orecchio — Bătrînelul era tare de urechi .a) Substantive ale căror forme sînt de acelaşi gen sau uneori de genuri diferite. co­ răbii (fig. cu terminaţii diferite.) le legna — lemnele de foc i gesti — gesturile. rodul la frutta — fructe de masă. Drizzò le orecchie ver sentire tutto — Ciuli urechile ca să audă t o t u l : Abbiamo visitato l'ala sinistra della galleria Uffizi — Am vizitat aripa stingă a galeriei Uffizi . mimica le gesta — faptele eroice : zemos. masă ! . Navigavano con . Per non disturbare gli altri gli parlò all'orecchia — Pentru a nu deranja pe ceilalţi ii vorbi la ureche: Il chiasso lo fece tapparsi gli orecchi — Zgo­ motul il făcu să-şi astupe urechile . /?' arrivato in. b) Substantive cu două forme de singular şi plural.

cereale: il grano — grîul. minerale. Vuopo — nevoia. il pietrame — pietrişul.. Non é tutt'oro quel che riluce — Nu tot c& străluceşte e aur . Dolce come il miele. amarocome il fiele — Dulce ca mierea. il fogliame — frunzişul. Con i tuoi modi sfacciati mi fai venire la mostarda al naso — Cu felul tău obraznic mă scoţi din sărite. il miele — mierea. Per pre­ parare la birra ci vuole l'orzo — Pentru a prepara berea este nevoie de orz. Vorzo — orzul. Vargento — argin­ tul. il bronzo— bronzul. la pazienza — răbdarea. La „Pietà" di Michelangelo è scolpita in marmo di Carrara — „Pietà" de Michelangelo este sculptată în marmură de Carrara . la mansuetudine — blindeţea. il sangue — sìngele. Se întrebuinţează la singular substantivele care indică: 1.. ii rame — arama. 4. la paura — teama. Noţiuni abstracte: la bontà — bunătatea. la vendemmia — culesul viei. A. il mercurio — mercurul. amar ca fierea . la rappresaglia — represaliile. însufleţirea. la superbia — îngîmfarea. il sale — sarea: Uno degli alimenti più completi è il latte — Unul dintrecele mai complete alimente este laptele. 3. il fiele — fierea. il brio — verva. substantive colective: la prole — urmaşii. Vidrogeno — hidrogenul: Il rame è un metallo rossastro e malleabile — Arama este un metal roşiatic şi maleabil . la sapienza — înţelepciunea. il ferro — fierul. diverse substanţe: il latte — laptele. Omero parla delle gesta di Ilector ed Achile — Homer vorbeşte despre faptele de vitejie ale lui Hector şi Achile. il riso — orezul.legni rimasti — Navigavi cu puţinele corăbii rămase . porcării: Tutti i sentieri del bosco erano nascosti sotto il fogliame — Toate cărările pădurii erau ascunse sub frunziş. Valluminio — aluminiul. 5. elemente chimice: Poro — aurul. la plebe — norodul. Parla sempre con brio — Vorbeşte întotdeauna cu însufleţire . la mostarda — muştarul. la segale — secara: Il granturco veniva coltivato in America alVincirca 2000 anni prima della nostra era — Porumbul era cultivat în America aproximativ cu 2000 de ani înaintea erei noastre . 2. Ha fattoun gesto di saluto — A făcut un gest de salut . metale. la sete — setea. il sudiciume — murdăria. Non fare gesti sgarbati — Nu fă gesturi nepoliticoase . Vavena — ovăzul. Substantive defective § 46 Sînt considerate defective substantivele care se folosesc n u ­ mai cu forma de singular sau numai cu forma de plural. la fame — foamea. la pietà — mila: Aveva una fame da lupo — Avea o foame de lup . Il ferro va battuto quando è caldo — Bate fierul pînă-i cald. il pepe — piperul. 60 . Aggiungiamo alcune legna al fuoco — Să adăugăm câteva lemne pe foc . Varsenico — arsenicul. La pazienza è segno della sapienza — Răbdarea este semnul înţelepciunii.

NOTĂ: — Acordul determinanţilor acestor substantive se face întotdeauna la singular. le stoviglie — vesela. le genti — popoarele. le tenebre — întunericul. Rigoverna presto le stoviglie! — Spală repede vasele ! Gli spinaci sono molto nutrienti — Spanacul este foarte hrănitor . le esequie — fu­ neraliile. le vettovaglie — proviziile. B. i bronchi — bronhiile. îţi va da banii la calendele gre­ ceşti-(niciodată). răsfăţul. gli argenti — argintăria. la luna — luna. i ferri — fiare. le ferie — vacanţa. Questa donna ha una lingua che taglia come le îorbici — Femeia aceasta are o limba ascuţită . le sembianze— trăsăturile chipului. la dimissione. lanţuri . gli ori — bijuteriile . l'oro — aurul. i maccheroni — maca­ roanele. metalul. Vuniverso — universul. le calende— calendele. le nozze — căsătoria. Se folosesc numai la plural substantivele care indică: a) noţiunea de plural: i dintorni — împrejurimile. le redini — hăţurile. le sartie — frînghiile. concediul. le manette — cătuşele. b) substantive defective propriu-zise: le annali — analele. gli spaghetti — spaghetele. le busse — ciocăniturile. Si levò gli occhiali per metterseli nella tasca — îşi scoase ochelarii ca să şi-i pună în buzunar. le fatezze. i posteri — urmaşii: Fuori tutto era avvolto in tenebre fitte — Afară totul era învăluit de întunericul dens . substantive unice: — il sole — soarele. 61 . ii costume — obiceiul.6. In vorbirea curentă însă ele nu sînt folosite decît la plural. la luna e gli altri pianeti le girano intorno — in Divina Comedie Pământul stă nemişcat în centrul universului iar soarele. i costumi — moravurile . gli spiccioli — mărunţişul. Ie dimissioni — demisia. il ferro — fierul.argintul. luna şi celelalte planete i se rotesc în jur. — lumea. Non fare tante moine! — Nu te răsfăţa atît ! NOTĂ: Unele dintre substantivele amintite pot fi consemnate de dicţionare cu forma de singular: la moina. metalul. le cesoie — foarfecele. metalul. le tenaglie — cleştele: I peli delle unghie si tagliano con le forbici dalle punte ricurve — Pieliţele unghiilor se taie cu foarfe­ cele cu vîrfurile curbe. ti ritornerà i soldi alle calende greche — Este necinstit. c) obiecte formale din două sau mai multe părţi: le forbici. gli spinaci — spanacul. — în mod excepţional pentru unele din substantivele amintite se poate forma şi pluralul dar cu sens diferit faţă de singular: la gente. naţiunile. gli occhiali — ochelarii. l'argento — . i pantaloni — pantalonii. le rigaglie — măruntaiele (de păsări) : Ha le sembianze di sua madre — Are trăsăturile mamei sale . mutrele. Vequatore — ecuatorul: Nella Divina Commedia la Terra sta immobile al centro dell'universo ed il sole. Queste ferie le trascorreremo al mare — Acest concediu îl vom petrece la m a r e : E"1 disonesto. i calzoni. le mutande — chiloţii. Sono di moda i calzoni che ricoprano le caviglie — Se poartă pantalonii care să acopere gleznele. Si celebrarono le nozze proprio al Capodanno — îşi sărbătoriră căsătoria chiar de Anul Nou . lo spaghetto. le moine — mof­ turile.

i templi — templele. i buoi — boii. il buc — boul. le risa — rìsetele. gli uomini — oamenii . eşti de-acuma un b ă r b a t . le centinaia. „Mettere il carro innanzi ai buoi" — A face la început. I templi romani erano circondali da colonne — Templele romane erau înconjurate de coloane. il tempio — templul. Centinaia e migliaia di uomini si avviavano allo stadio— Sute şi mii de oameni se îndrep­ tau către stadion. Gli echi della rivoluzione giunsero fino a noi — Ecourile revoluţiei au ajuns pînă la noi. c) Substantivul feminin la eco — ecoul. odată cu trecerea la plural îşi schimbă rădăcina dar şi articolul: gli dei — zeii: Ilephaisto è considerato il dio del fuoco — Hephaistos este considerat zeul focului. il centinaio — aproximativ o sută. Erano degli uomini di poche parole — Erau nişte oameni tăcuţi . le uova — ouăle. le miglia — mi­ lele. Vuovo — oul. il miglio — mila (unitate de măsură). // guscio di questo uovo è rotto — Coaja acestui ou este spartă .Substantive cu forme speciale de plural § 47 Dintre substantivele care prezintă particularităţi în ce pri­ veşte formarea pluralului fac parte: a) Substantive cu terminaţie regulată pentru plural în -i. Pluralul substantivelor compuse § 48 Substantivele compuse sînt formate prin unirea a două părţi de vorbire de acelaşi fel sau două părţi de vorbire diferite : caposquadra — şef de echipă. este format din substantivul capo — şef. Sbatti le uova per far la frittata — Bate ouăle ca să faci omleta. şi squadra — 62 . il migliaio — aproximativ o mie. le paia — perechile. bărbatul.. dar care* odată cu schimbarea numărului înregistrează modificări în rădăcină: l'uomo — omul. II bue è un utilissimo animale da lavoro — Boul este un animal de muncă foarte folositor. ceea ce ar trebui făcut la urmă. — sutele. Substantivul masculin il dio — zeul. b) Substantive masculine terminate la singular în -o care la plu­ ral îşi modifică genul devenind feminine şi se termină în -a. Non sei più un ragazzo ormai sei un uomo — Nu mai eşti un copil. il riso — rîsul. Il tribunale è il tempio della giustizia — Tribunalul este templul dreptăţii . L'Olimpo era la sede degli dei — Olimpul era lăcaşul zeilor. Quanti paia di occhiali hai cambiato finora ? — Gite perechi de ochelari ai schimbat pînă acuma ? . are la plural formă mascu­ lină gli echi — ecourile: La notizia ebbe una vasta eco —Vestea a avut un larg ecou . Această modificare aminteşte de genul neutru din limba latină: il paio — pe­ rechea. le migliaia — miile (pentru centinaio şi migliai» vezi § 80): Mi faccia vedere quel paio di guanti — Arătaţi-mi acea pe­ reche de mănuşi .

şi substantivul mano — mină. d) adjectiv -f. il bassorilievo romano — basorelieful roman. mezzogiorni — amiezi . Un soprannome idoneo — O poreclă potri­ vită. Dei soprannomi idonei — Porecle potrivite. e) adverb. i pescicani — rechimi. sidef. dopopranzi — după mese . Le Ferrovie Romene — Căile Ferate Romàne. madreperla — scoică. Excepţii: il pescecane — rechinul. i sottopassaggi bucarestini — Pasa­ jele subterane bucureştene . i bassorilievi romani — basoreliefurile romane. gentiluomo — gen­ tilom. le mezzetinte — culorile şterse. după cum urmează: 1. il pescespada — peştele spadă. arcobaleno — curcubeu. b) adjectiv -f.San Marino. porcospino arrotolato a pedici — arici ghemuit ca mingea.adjectiv. banconota da 100 lire — bancnotă de 100 lire. cavolfiori — conopide . Degli antipasti squisiti — Nişte aperitive excelente . sottosuoli— subsoluri . i pescespada — peştii spadă. terremoti — cu­ tremure . | la mezzatinta — culoare ştearsă. sot­ tosuolo — subsol. Pluralul acestor substantive se formează prin schimbarea termina­ ţiei unuia dintre cele două elemente componente. i francobolli sanmarinesi — timbrele din . biancospini — păducei . terremoto — cutremur. ragnatele — pinze de păianjen. Excepţii: la mezzaluna — semiluna. Prin schimbarea terminaţiei celui de al doilea element. banconote da 1000 lire — bancnote de 1000 lire . I pianoforti da concerto — Pianele de concert. a şterge. belvederi — terase . belvedere — belvedere. sordomuti — surdomuţi . verb: sordomuto — surdomut. Un antipasto squisito — un aperitiv excelent . asciugamano — prosop. madreperle — scoici . terasă. cassapanche — laviţe . Il sottopassaggio delV Università — Pasajul subteran de la Universitate. cassapanca — laviţă. gentiluomini — gentilomi . soprabito — pardesiu. dopopranzo — după masă. mezzogiorno — amiază. 63 . sovrastruttura — suprastructură. soprabiti — pardesie. este format din verbul asciugare — a wsca.echipă. porcospini arrotolati « palla — arici ghemuiţi ca mingea : La Ferrovia Romena — Galea Ferată Română. din această categorie fac parte substantivele compuse din: a) substantiv-\-substantiv : manoscritto — manuscris —manoscritti — manuscrise .substantiv: biancospino — păducel. La tastiera del pianoforte — Claviatura pianului . le mezzelune — semilunile. ragna­ tela — pînză de păianjen. prepoziţie + substantiv: malfattore — răufăcător. sovrastrutture — suprastructuri . arcobaleni — curcubee . cavolfiore — conopidă. malfat­ tori — răufăcători . il francobollo «valoroso — timbrul valoros.

capoparte — şef de partid. capibanda — şefi de orchestră . 2. b) substantivele formate cu capo — şef: (vezi § 48). Portachiavi di pelle — Portchei din piele. Gli altiforni dell'officina ~ Furnalele uzinei. Vattaccapanni — cuierul. Il moderno grattacielo — Modernul zgîrie-nori . casseforti — case de bani . Substantive compuse care rămîn invariabile formate din: a) verb -j. caposezione — şef de secţie. Le terrecotte invetriate di Luca della Robbia — Obiectele de ceramică vitri­ ficată ale lui Luca della Robbia. parafulmini — paratrăznete . Excepţie: Il palcoscenico — scena. I gratta­ cieli giapponesi — Zgìrie-norii din Japonia. pellerossa — indian (din America de Nord). scendiletto — carpetă. viza. capifami­ glia — copi de familie . cassaforte — casa de bani. acvaforte (stampă). Un saliscendi nuovo — O clanţă nouă . il benestare — bunăstarea. gli attaccapanni — cuierele. i lustrascarpe — lustragiii . capiparte — şefi de partid. pellirosse — indieni . para­ fulmine — paratrăznet. Un mazzo di bucaneve — Un buchet de ghiocei. § 49 4. il lustrascarpe — lustragiul. i lasciapassare — biletele-permisele. fabbriferrai — fierari . i portasapone — savonierele . gli accendisigari — brichetele . i fuggifuggi — pani­ che. Si getta con il paracadute — Se aruncă cu paraşuta . Molti paracadute colorati — Multe paraşute colorate . prin schimbarea terminaţiei ambelor elemente componente ale substantivelor formate din: a) substantiv + adjectiv. II visto del pas­ saporto — Viza de pe paşaport . acquaforte — acid azotic. Vaccen­ disigari — bricheta. spazza­ camini — homari . capofamiglia — cap de familie. i palcoscenici — scenele. il lasciapassare — permisul de liberă trecere. adverb: il fuggifuggi — panica. capisezione — şefi de secţie. Substantivele compuse cu capo formează pluralul în mo­ duri diverse: a) prin schimbarea terminaţiei primului element: caposquadra — şef de echipă.substantiv la plural: lo stuzzicadenti — scobitoarea. capo­ banda — şef de orchestră. capisquadra — şefi de echipă . il portasapone — savoniera.e) verb + substantiv la singular: spazzacamino — homar. participiu: fabbroferraio — fierarul. Il capoclasse 64 . Tutti i saliscendi dorati — Toate clanţele aurite. b) verb + verb. Il rilascio di passaporti — Eliberarea paşapoartelor . i portamonette — portinomele . vizele . il portamonette — portmoneul. capistazione — şefi de gară . acqueforti — stampe înacvaforte . Un delicato bucaneve — Un ghiocel delicat . La terracotta smaltata — Ceramica smălţuită. capostazione — şef de gară. scendiletti — carpete . 3. gli stuzzicadenti — scobitorile. / nuovi portachiavi — Portcheile noi . L'altoforno dell''officina — Furnalul uzinei . i benestare — bunăstărìle.

i capomastrilcapimastri — maiştrii ' şefi . pot apărea şi alte cazuri sau excepţii se recomandă consultarea dicţionarului. i capotreni/capitreni — şefii de tren .della X classe — Şeful clasei a X-a . Ho visitato numerosi eapoluoghi/eapiluoghi dell'Ita­ lia — Am vizitat numeroase capitale de provincie din Italia. i capocuochi/capicuochi — bucă. Firenze è il capoluogo della Toscana — Florenţa este capitala provinciei Toscana. sau la articol şi prepoziţii articulate. capotecnico — şef de serviciu tehnic. i capocomici/capicomici — directorii de trupă . . capisaldi — premize. capostipite — strămoş. Un capolavoro artistico — O capodoperă de artă . NOTĂ: Atunci cînd substantivele: capolista. capotavola. capo­ tecnico etc. Intrudi pe lingă regulile date cu privire la formarea pluralului substantivelor compuse. Tutti i capiclasse al direttore ! — Toţi şefii de clasă la director ! b) prin schimbarea terminaţiei celui de al doilea element: capo­ giro — ameţeală. Loro sono i capilista — Ei slnt primii pe listă. caposquadra. tarii şefi . il capocuoco — bucătarul şef. ii capomastro — maistrul şef. articulate sau nearticulate (vezi § 20 şi § 157—163). se referă la persoane de sex feminin primesc articolul feminin şi rămîn la plural invariabile: la capoclasse — şefa de clasă. diferitele cazuri se formează cu aju­ torul prepoziţiilor. fapt pentru care aspectul în sine al substantivului nu se modifică de-a lungul declinării . — declinarea fiind analitică. capogiri — ameţeli . I capolavori dèlia letteratura — Capodoperele literaturii. Mario è capolista — Mario este cap de listă:. e) prin schimbarea terminaţiei ambelor elemente: caposaldo — premiză. caposti­ piti — strămoşi . problema fiind tratată în cadrul capitolelor privitoare la prepoziţii. d) pentru unele substantive din această categorie coexistă două forme de plural: una la care se schimbă terminaţia ambelor părţi com­ ponente şi alta în care se modifică cel de-al doilea element: il capoco­ mico — directorul de trupă. capoverso — alineat.. Considerînd totuşi că pentru vorbitorul român de limbă italiană sînt necesare cîteva lămuriri cu privire la declinarea substantivului facem următoarele precizări: — în limba italiană substantivele nu au desinenţe specifice pentru fiecare caz. capoversi — alineate . capitecnici — şefi de serviciu tehnic. capofila. le capoclasse — şefele de clasă. il capotreno — şeful de tren. DECLINAREA SUBSTANTIVELOR § 50 în limba italiană exprimarea unui substantiv la diferitele cazuri ale declinării prezintă aspecte deosebite faţă de limba română. In multe gramatici italiene declinarea substantivului nu constituie un capitol separat.

Din acest motiv cazurile din limba italiană nu corespund întotdeauna cu respectivele cazuri din limba română. su. Deoarece ablativul din limba italiană nu are în limba română u n caz corespunzător. Chiese a tutti di star tranquilli — Ceru tuturor să stea liniştiţi. Non ho incontralo Lucia — Nu am întîlnit-o pe Lucia. însoţit de o interjecţie sau de un alt determinant. § 52 Dativul este cazul complementului indirect avînd ca termen regent un verb. în limba italiană cazul vocativ nu are nici o marcă specifică. Acuzativul este cazul complementului direct. si accomodi! — Doamnă. Substantivul în acuzativ poate fi însoţit sau nu de articol: Per sentirsi meglio Carlo usa il microfono — Pentru a se auzi mai bine. con. § 157) : Le scarpe sono di Maria — Pantofii sînt ai Măriei . funcţie care rezultă din poziţia substantivului faţă de verb şi faţă de subiect.— prepoziţiile care marchează cazurile în modelele ce urmează sînt indicate prin analogie cu cazurile corespunzătoare din limba română. in. în italiană se exprimă cu ajutorul prepoziţiei di articulată sau nearticulată (vezi § 20. luaţi loc! Ehi. sau prin prepo­ ziţiile di şi a. dove cai? — Ei. articulate sau nearticulate. Această deose­ bire este evidentă în traducerile unor exemple în care cazurile nu sînt identice în cele două limbi. cu mingea. ragazzino. î n afara acestor prepoziţii mai există şi altele care exprimă raporturi sintactice. Il fol­ clore è un tesoro per la cultura nazionale — Folclorul este o comoară pentru cultura naţională. traducerea substantivelor se face la alte cazuri 66 . care în afară de cazurile genitiv şi dativ mai pot exprima şi alte relaţii: Le leggi devono essere conosciute dai cittadini — Legile trebuie să fie cunoscute de cetăţeni . Il caffè c'è nel bricco — Cafeaua este în ibric. Giochiamo sulla spiaggia. Vocativul exprimă o chemare adresată cuiva . ca şi-n limba română. unde mergi ? § 53 Ablativul sau prepoziţionalul este cazul complementelor cir­ cumstanţiale sau complementului de agent (vezi § 156 A). Sub­ stantivul în nominativ este însoţit numai de articol: îi letto e le pol­ trone sono comodissimi — Patul şi fotoliile sînt foarte comode . Carlo foloseşte microfonul . despărţit de restul propo­ ziţiei prin virgulă: Signora. per. el poate apărea singur. a palla — Să ne jucăm pe plajă. Se exprimă în limba italiană prin prepoziţiile: da. La sorpresa dei genitori mi ha fatto piacere — Surpriza părinţilor mi-a făcut plăcere. Compro fiori per ii com­ pleanno di Marco — Cumpăr flori pentru ziua de naştere a lui Marco. poate ocupa orice loc în propoziţie fiind. Nominativul este cazul subiectului şi al numelui predicativ. în italiană el se formează cu ajutorul prepoziţiei a articulată sau nearticulată (vezi § 20. § 51 Genitivul este cazul atributului şi exprimă în general ideea de posesie. băietele. § 158): Raccontò al nipotino „La Cenerentola^ — îi povesti nepoţelului Cenuşăreasa.

copiilor i bambini — copiii bambini! — 3opii ! dai bambini — de la copii însoţite N. Ci rechiamo dai bambini per portar loro dei dolci — Ne ducem la copii ca să le ducem prăjituri. ai bambini -. Ho incontrato lo zio ieri — L-am întilnit 67 . Ac. G. Chiedo agli zìi le riviste — Le cer unchilor revistele. Do al bambino un dolce — Dau copilului o prăjitură. Ae. Singular Io zio — unchiul dello zio — (al) unchiului allo zio — unchiului lo zio — unchiul zio! — unchiule ! dallo zio — de la unchi : Plural gli zii — unchii degli zii — (al) unchilor agii zii — unchilor gli zii — unchii zii! — unchilor! dagli zii — de ia unchi N. G. bambini ! — Linişte. I consigli degli zii furono utili — Sfaturile unchilor au fost folositoare. 1). Modele de declinare a u n o r s u b s t a n t i v e de articolul h o t ă r î t Masculin Singular ii bambino — copilul N. D. V. copii ! Abl. stai buono! — Copilul meu. Ricevo un bacio dal bambino —Primesc o sărutare de la copil. / nostri zii abitano in campagna — Unchii noştri locuiesc la ţară. G. La stanza del bambino è piena di giocattoli — Camera copilului e plină de jucării: I giocattoli dei bambini sono meccanici — Jucăriile copiilor sînt mecanice. dativ. Bambino mio. del bambino — (al) copilului 1). Exemple N. I bambini ridono allegri — Copiii rid veseli. V. Il figlio dello zio è medico — Băiatul unchiului este medic . ai bambino — copilului Ac. fii cuminte ! Silenzio. il bambino — copilul Y. Abl. — Le-a povestit copiilor un basm. Il bambino ha cinque anni — Copilul are cinei ani . Ho parlato allo zio di te — l-am vorbit unchiului de tine . Lo zio è in biblioteca ~ Unchiul este în bibliotecă .(acuzativ. dal bambino — de la copil Exemple : Plural i bambini — copiii dei bambini — (al) copiilor .? Aveva visto i bambini nel cortile — Vă­ zuse copiii în curte.) care pot fi explicate prin regimul cazual al pre­ poziţiilor din gramatica limbii române. Ba raccontato ai bambini una fiaba. Ae. G. bambino! — copiluie ! AM. I). etc. Perché hai sgridato il bam­ bino ? — De ce l-ai certat pe copil.

La ragazza impara Vitaliano — Fata învaţă italiana. Ac. -. alla ragazza — fetei Ac. azi eşti invi­ tatul nostru. dalla ragazza — de la fată Plural le ragazze — fetele delle ragazze — (al) fetelor alle ragazze — fetelor le ragazze — fetele ragazze ! — fetelor ! dalle ragazze — de la fete Exemple : N. Ho saputo la notizia dalla ragazza — Am aflat vestea de la fata . un libro — o carte G. Ho visto al teatro i loro zii — l-am văzut la teatru pe unchii lor. ragazza ! — fato ! Abl. D. Gli occhi della ra­ gazza sono celesti — Ochii fetei sînt albaştri . Disse alla ragazza la ve­ rità — îi spuse fetei adevărul . / ricami sono lavorati dalle ragazze — Broderiile sînt lucrate de fete. fetelor. nu fiţi îngrijo­ raţi.ieri pe unchiul . da un libro — de la. pe o carte con un libro — cu o carte in un libro — într-o carte • 68 Feminin una rivista — o revistă di una rivista — a unei reviste a una rivista — unei reviste una rivista — o revistă da una rivista — de la. di un libro -. Abl.despre. a un libro —unei cărţi Ac. dintr-o carte su un libro.. cosa fale? — Hei. Offro alle ragazze le rose — Ofer fetelor trandafirii. (ì. la ragazza — fata V. Ho visto la ragazza allo spettacolo — Am văzut-o pe fată la spectacol . V. dintr-o revistă su una rivista — despre. Questo pomeriggio incontriamo tutte le ragazze — In dupăamiaza asta întâlnim toate fetele. Appena son tornato dagli zii di Ploieşti — Abia m-am întors de la unchii din Ploieşti. la ragazza — fata G. ce faceti ? Abl. Feminin Singular N. ragazze. Zio. Modele de declinare a unor substantive însoţite de articolul nehotărît Masculin N. Zii miei. / vestiti delle ragazze erano eleganti — Rochiile fetelor erau elegante.al unei cărţi I). un libro — o carte Abl. Ho ricevuto dallo zio una telefonata — Am primit de la unchiul un telefon . V. non vi preoccupate — Unchii mei. oggi sei il nostro invitato — Unchiule. pe o re­ vistă con una rivista — cu o revistă in una rivista — într-o revistă . Ragazza. Le ra­ gazze sono studentesse — Fetele sînt studente. della ragazza — (a) fetei D. fii cuminte ! Ehi. stai buona! — Fato.

D. Ad un libro interessante de­ dichi volentieri tutta una notte — Unei cărţi interesante îi dedici bucuros o noapte întreagă. Guido ! Abl. Abl. vieni qua! — Caria. Era una rivista stampata in Italia — Era o revistă tipărită în Italia. Abl. ale) Cariei a Carla — Cariei Carla — pe Carla Carla! da Carla — de la Caria con Carla — cu Carla per Carla — pentru Carla Exemple : X. La citazione è da una rivista economica — Citatul este dintr-o revistă economică. Guido! Abl. Ho scoperto la poezia in un libro italiano — Am descoperit poezia într-o carte italienească. Ilo pagato un libro centi lei — Am plătit douăzeci de lei pe o carte. Vedo Caria e Guido ogni giorno — îi văd pe Carla şi pe Guido în fiecare zi. La lettura di un libro è una preoccupazione amena — Lectura unei cărţi este o ocupaţie plăcută. I). Un libro è sempre come un amico — 0 carte este întotdeauna ca un prieten. G.Exemple : >T. Da un libro s'impara molto — Dintr-o carte se învaţă mult . ai. Ho comprato una rivista — Am cumpărat o revistă. da Guido — de la Guido con Guido — cu Guido per Guido — pentru Guido N. Caria. a. (}. Modele de declinare a unor n u m e proprii Masculin Guido di Guido — (al. ai. Ilo chiesto a Carla. ed a Guido di venire in tempo — Le-am cerut Cariei şi lui Guido să vină la timp. G. a Guido — lui Guido Ac. Ac. N. Y. — Paginile unei reviste de modă atrag totdeauna femeile. Devo ad una rivista letteraria la scelta della mia professione — li datorez unei reviste literare alegerea profesiei mele. L'articolo ce in una r h ista di sport — Articolul se află într-o revistă de sport. I). Ilo imprestato da Carla un giallo — 69 . ale) lui Guido D. Ac. vino aici ! Spicciatir Guido ! Grăbeşte-te. Feminin Carla di Carla — (al a. Carla e Guido sono i miei amici — Carla şi Guido sìnt prietenii mei. G. Guido — pe Guido V. 1 dischi sono di Carla ma te riviste sono di Guido — Discurile sìnt ale Cariei dar revistele sìnt ale lui Guido. Si parlava su un libro apparso di recente — Se vorbea despre o carte recent apărută : Era con un libro in mano — Era cu o carte în mînă . Le pagine di una rivista di moda attirano sempre le donne. Ac.

Numele geografice cel mai adesea însoţite de articol.Am împrumutat de la Caria un roman poliţist. în exprimarea corectă a cazurilor unor nume •proprii se are în vedere regula folosirii şi omiterii articolului cu nume proprii de per­ soană (vezi § 27). Uneori însă ele apar însoţite de articol. NOTĂ: în exemplele date. prenumele masculine şi feminine nu au fost articulate. îl vor păstra folosind în declinare şi prepoziţii articulate după modelul oricărui substantiv comun (vezi § 20). Compriamo caramelle per Carla e per Guido dei libri — Să cumpărăm pentru Carla caramele şi pentru Guido cărţi. Parlo con Guido e «on Carla — Vorbesc cu Guido şi cu Carla. . La lettera arrivata è da Guido — Scrisoarea venită este de la Guido .

puternică forti — puternici. fem. gli uomini cortesi — oamenii politicoşi. Numărul sing. mase. comuniste — comuniste forte — puternic. onesti — cinstiţi onesta — cinstită. pot deveni pronume posesive. oneste — cinstite comunista — comunist. se acordă cu substantivul pe care-1 determină şi fiind subordonat acestuia împru­ mută de la substantiv genul şi numărul: la lezione lunga — lecţia lungă. fem. Genul mase. Yuomo cortese — omul politicos. mase. în funcţie de context. egali. interogative si sînt tratate la capitolul respectiv (vezi § 94—108). egale 71 I -i -e -a II mase. comunisti — comunişti comunista — comunistă. După felul în care îşi modifică desinenţa. le lezioni lunghe — lecţiile lungi . 54 Adjectivul este categoria gramaticală care determină însu­ şirile substantivului pe care-I însoţeşte îndeplinind funcţia de atribut sau nume predicativ. puternice pari — egal. în acest acord deosebim următoarele categorii de adjective calificative: Categoria adj. -a -i -e III IV -e -i invariabil (vezi §58) . demon­ strative. nehotărîte.ADJECTIVUL L'AGGETTIVO §. egală. Adjectivul calificativ. Adjectivele se împart în: adjective calificative (aggettivi qualifica­ tivi) adică propriu-zise şi adjective determinative (aggettivi determina­ tivi) care. I plural -0 Exemple onesto — cinstit. fem. ca parte de vorbire flexibilă. fem.

-ga. popoli antropofagi — popoare antropofage. marmo liscio — marmură netedă. Excepţii: antico — antic. 72 . intrinseco — intrinsec. batteriofago — consumator de bacterii. nemico — duşman. pi. -io. sg. medico cardiologo — medic cardiolog. sg. seri — serioşi . poemi elegìaci — poeme elegiace. equivoco — echivoc. luoghi natii — locuri natale. -i: serio — serios. nemici — duşmani . restii — încă­ păţînaţi . marmi lisci — marmuri ne­ t e d e . analoghe — ânaloage. Excepţii: greco — grec. dimentichi — uituci. — co. -gio (cu i neaccentuat).-che. -ii: restìo — încăpăţînat. Pluralul adjectivelor masculine sg. pi. popolo antropofago —popor antropofag. -chi. marcio — putred. poema ele­ gìaco — poem elegiac. lunghi — lungi . In schema care urmează atragem atenţia asupra unor cazuri particulare de formare a pluralului adjec­ tivelor. -glie: antica — antică. -logo. voce rauca — voce răguşită. equivoci — echivoci . strada larga — şosea lată. luogo natio — loc natal. vocala i este marcată întotdeauna de accentul grafic. intrinseci — intrinseci . pi. pi. antiche — antice.Particularităţi ale pluralului adjectivelor Pluralul adjectivelor se formează în general după aceleaşi reguli ca şi pluralul substantivelor (vezi § 39. ricchi — bogaţi . sg. vestito largo — rochie largă. vestiti /arghi — rochii largi. ghi: ricco — bogat. ambienti boscherecci — medii de pădure. etruscologi — etruscologi. cane randagio — cline vagabond. ambiente boschereccio — mediu de pădure. -iaco (iaeo cu i accentuat) . maniaci — maniaci . poemi cavallereschi — poeme cavalereşti . grigio — cenuşiu. poema cavalleresco — poem cavaleresc. § 55 A. carico — încărcat. -go. greci — greci. pi. lungo — lung. carichi — încărcaţi. -Iago. -gi: etruscologo — etruscolog. -ca. Pluralul adjectivelor feminine sg. pi. -ci: nordico — nordic. dimentico — uituc. analoga — analoagă. incidenti tragici — acci­ dente tragice . maniaco — maniac. antichi — antici . POCI rawche — voci răguşite. -io (cu i accentuat). medici cardiologi — medici cardiologi . Pentru a nu se crea confuzii in formarea pluralului substantivelor terminate în -io. -ciò. univoci — univoci. grigi — cenuşii . -ico. strade larghe — şosele late. sg. incidente tragico — accident tragic. 40). nordici — nordici . cani randagi — clini vagabonzi. univoco — univoc. batteriofagi — consumatori de bacterii. marcì — putrezi. § 56 B.

color mffelatte — (de) culoarea cafelei cu lapte . color limone — de culoarea lămîii. b) adjective urmate de substantive: rosso fiamma — roşu aprins. pi. sg. Adjective invariabile Adjectivele invariabile aparţin celei de-a patra categorii de adjec­ tive (v. sagge — înţelepte . Cele compuse mai ales din locuţiuni adverbiale (v. -ce. cifre impari — cifre impare. ragazza restìa ~ fată încăpăţînată. snoh — — snob : 2. § 58 D. + adj. -eia. grigia — cenuşie. Sînt considerate forme invariabile următoarele categorii de adjec­ tive : î. araneionc — portocaliu . b) adjective al căror plural se formează numai cu una dintre cele două terminaţii: /ercia — murdară. su­ dice şi sudicie — murdare .sg. lerce — murdare . esperimento fisico-chimico — experienţă fizico-chimică. serie — serioa­ se .) se formează prin modificarea terminaţiei celui de al doilea termen: lotta daco-romana — luptă daco-romană. etc. pianura ampia. Cele care indică culori şi sînt exprimate prin : a) substantive adjectivizate: viola — violet . color miele — (de) culoarea . rococò — rococo . c) substantivul color — culoare. pi. -gè. nade — natale . inegal . egregie — stimate. perbene — cumsecade. scambi italo-romeni — schimburi italo-române . consoană. ra­ gazze restìa — fete încăpăţînate. 73 . urmat de alt substantiv care spe­ cifică respectiva culoare: color sabbia — (de) culoarea nisipului.mierii . lotte daco-romane — lupte daco-romane . scambio italo-romeno — schimb italo-român. numeri impari — numere impare. 3.. — natală. verde oliva — măsliniu . fradicie — putrede . §146): dappoco — de nimic . ci­ fra impari — cifră impară. grigio ferro — gri ca fierul . § 54) valabilă pentru masculin şi feminin. dispari — impar. fradicia — putredă. ia (cu i accentuat) .adj. singular şi plural: numero jmpari — număr impar. § 57 C. vocală accentuată. Cele terminate în -i. egal . grige şi grigie — cenuşii . -eie. bordò — vişiniu . -già (cu i neaccentuat) . pari — par. indagini anato mo-patologiche — cercetări anatomo-patologice . natia. ie: seria — serioasă. -ia. saggia — înţe­ leaptă. dabbene — cumsecade . — cîmpie întinsă . pianure ampie — cîmpii întinse . -ie. Pluralul adjectivelor compuse Pluralul adjectivelor exprimate prin doi termeni (adj. egregm — stimată. lilla: — liliachiu . -gie: Adjectivele cu această terminaţie la singular se împart în pri­ vinţa formării pluralului în două categorii: a) adjective cu ambele forme la plural: sudicia — murdară. ade -j. indagine anatomopatologica — cercetare anatomo-patologică. esperimenti fisico-chimici — experienţe fizico-chimice.

/'astuto Ulisse — vicleanul Ulisse.d) adjective care indică culoarea urmate de adjectivele chiaro — des­ chis. lavoro utile alla società — muncă folositoare so­ cietăţii . ad alta voce — cu voce tare . o altă soluţie. Aparţine unei expresii: a buon mercato — ieftin . B. poziţia lor nefiind limitată de reguli gramaticale rigide ci impusă mai degrabă d& nuanţa stilistică a vorbitorului. NOTĂ: Există o categorie de adjective caro îşi modifică sensul în funcţie de poziţia lor faţă de substantive: un povero uomo — un biet om. Poziţia adjectivelor § 59 Adjectivele pot preceda sau urma substantivul. un uomo povero — un om sărac . una risposta certa — un răspuns sigur. una certa risposta — un răspuns oare­ care. 3. 74 . una pioggia fredda — o ploaie rece . C.. blu scuro — albastru-închis. el poate sta înaintea sau în urma lor. Filippo il Bello — Filip cel Frumos . d) cînd este urmat de un complement : ragazzo sveglio di mente — copil cu mintea ageră . Plinio il Vecchio — Pliniu cel Bătrîn . un'ospite accogliente — o gazdă primitoare . Precizările cu privire la locul adjectivului sînt următoarele: A. neînsoţit. Adjectivul este aşezat după substantiv: a) în apelative: Stefano il Grande — Ştefan cel Mare. c) cînd este exprimat printr-un participiu . uno studente solo — un student singur. una nuova soluzione — o nouă soluţie. Indică o calitate obişnuită. una soluzione nuova — o soluţie nouă. cupo — închis: verde cupo — verde-închis . rosso chiaro — roşu-deschis . la rinomata cantante — renumita cîntăreaţă . una casa crollata — o casă prăbuşită . b) cînd se subliniază cu pregnanţă calitatea substantivului: un naso aquilino — un nas acvilin . un forte e diligente uomo — un bărbat puternic şi harnic . politica favorevole alle trattative — politică favorabilă trata­ tivelor. scuro — închis. una dolce bevanda rinfrescante — o dulce băutură răcoritoare. 2. Cînd substantivul este însoţit de mai multe adjective. un vero amico — un prieten adevărat. sau între adjective: una persona sana e allegra — o persoană sănătoasă şi veselă . Are funcţie de epitet: ii celebre museo — celebrul muzeu. una mano calda — o mînă caldă . piangere a calde lacrime — a plìnge cu disperare. un solo studente —nu­ mai un singur student. uno sguardo penetrante — o privire pătrunzătoare . di cattivo gusto — de prost gust . Adjectivul precedă substantivul cînd: 1. un bel paesaggio — o privelişte frumoasă . permanentă: la bianca neve — zăpada albă .

la masculin plural dacă substantivele sînt masculine: un film ed uno spettacolo interessanti: 2. Cînd substantivele sînt de genuri diferite acordul poate fi făcut : a) la masculin plural ca în limba română: una madre ed un padre esigenti — o mamă şi un t a t ă exigenţi . la feminin-plural dacă substantivele sînt feminine: una camicia ed una gonna azzurre. acordul său se face astfel: a) la masculin plural dacă substantivele sînt masculine: I mercati ed i viali erano affollati — Pieţele şi bulevardele erau aglomerate . 3. adjectivul se acordă întotdeauna cu substantivul pe care-1 determină adoptînd genul şi numărul acestuia: un giorno tranquillo — o zi liniştită.Acordul adjectivelor § 60 Indiferent de poziţia şi funcţia sa în propoziţie. Cînd adjectivul are funcţia de nume predicativ şi lămureşte sub­ stantivul prin verbul auxiliar essere — a fi (vezi § 119). Problema acordului adjectivului cere o deosebită atenţie în cazul în care un singur adjectiv determină mai multe substantive la numărul singular sau plural. b) la feminin plural dacă substantivele sînt feminine: Le vie e le strade erano affollate — Străzile şi şoselele erau aglomerate . Lucia e Maria sono brave — Lucia şi Maria sînt cuminţi . dei rumori assordanti — nişte zgomote asurzitoare. b) prin repetiţia adjectivului care se acordă cu fiecare substantiv în parte pentru a nu se crea confuzii: uno zio buono ed una zia buona — un unchi bun şi o mătuşă bună . pensieri sinceri e risposte sincere — gînduri sincere şi răspunsuri sincere . acordul se face tot după criteriile menţionate anterior : 1. una notte tranquilla — o noapte liniştită. c) la genul masculin numărul plural dacă substantivele sînt de genuri diferite: Le vie ed i mercati erano affollati — Străzile şi pieţele •erau aglomerate. 75 . francobolli e buste italiane — timbre şi plicuri italieneşti. c) prin acordul adjectivului cu substantivul cel mai apropiat: un mazzo di garofani e rose profumate — un buchet de garoafe şi trandafiri parfumaţi . delle cartoline colorate — nişte ilustrate colorate. un rumore assordante — un zgomot •asurzitor. ragazze e ragazzi ubbidienti — fete şi băieţi ascultători . Aldo € Cario sono bravi — Aldo şi Carlo sînt cuminţi . Luisa e Marco sono bravi — Luiza şi Marco sînt cu­ minţi. una car­ tolina colorata — o ilustrată colorată. Cînd adjectivul are funcţia de atribut şi lămureşte calităţile sub­ stantivului în mod direct.

formele sale fiind pentru masculin singular şi plural bello-belli: amico bello — prieten frumos. zingari belli — ţigani frumoşi . tappeto color miele — co­ vor de culoarea mierii . una donna dabbene — o femeie cumsecade . rosso fiamma — cravată roşu aprins. bella/quella gita — frumoasă/acea excursie. viaggio bello — călătorie frumoasă. begli/quegli yacht — frumoase/acele iahturi. gn. color miele — perdea de culoarea mierii . gn. Forme ale adjectivelor bello şi quello § 61 Cînd adjectivele bello — frumos şi quello — acela sînt aşe­ zate în faţa substantivului aspectul lor se modifică în funcţie de ini­ ţiala substantivului pe care-1 preced. Cînd poziţia adjectivului bello este în urma substantivului. beretlo rosso fiamma — bască roşu aprins . belo/quelle idee — frumoase/acele idei. cravata e berciti rosso fiamma — eravate şi băşti roşu aprins. bell'jquelV — bellejquelle preced substantivele care tncep cu vocală: bell'/quell' immagine — frumoasă/acea imagine. în acest context adjectivele invariabile (vezi § 58) : un uomo dabbene — un om cumsecade . z. y) : bel/quel quadro — frumos/acel tablou. bei/quei quadri — frumoase/acele tablouri . rococò — stilul rococo . pn. pn.NOTA: Dam cîteva exemple de felul în care pot fi folosite. acesta nu suferă nicio modificare. bello/quello yacht — frumos/acel iaht. vestiti rococò . beli'/queir — begli/quegli preced substantivele care încep cu vocală: bell'/quell' almanacco — frumos/acel almanah . x. cracate.o ed una donna dabbene — un bărbat şi o femeie cumse* cade . tenda. x. amici belii — prie­ teni frumoşi . zingaro bello — ţigan frumos. lo siile. begli/quegli strumenti — frumoasei/a­ cele instrumente . tende e tappeti color miele — perdele şi covoare de culoarea mierii. bel­ le/quelle immagini— frumoase/acele imagini: bell/quell' idea— frumoasă/* acea idee. l'arte rococò — arta rococo. bel/quel paesaggio — fru­ moasă/acea privelişte. 76 . z. bei/quei paesaggi — frumoase/acele privelişti . Alegerea şi folosirea diferitor forme ale acestor adjective se fac după aceleaşi reguli ca ale articolelor hotărîte: (vezi § 19): Forme ale masculinului singular şi plural: bello/quello — begli/quegli preced sub­ stantivele care încep cu s impur. ps. begli/quegli ideali — frumoase/acele idealuri . bel/quel — bei/quei preced substantivele care încep cu consoană (exceptînd s impur. Forme ale femininului singular şi plural: bella/quella — bellejquelle preced substantivele care încept cu consoană: bella/quella cugina — frumoasă/acea verişoară.ro­ chii rococo . viaggi belli — călătorii frumoase . y: bello/quello stru­ mento — frumos/acel instrument. bell'/quell' ideale — frumos/acel ideal. belle/quelle gite— fru­ moase/acele excursii . begli/quegli zufoli — frumoase/acele flaute . un uom. ps. belle/quelle cugine — frumoase/acele verişoare . bello/quello zufolo — frumos/acel flaut. begli/quegli almanacchi — frumoase/acele almanahu­ ri .

imon1 intenzione — intenţie bună. gran case — case mari . gran signori — domni mari . pn. grande precedă substantivele masculine singular care încep cu s impur. gran cosa — mare lucru . z. scritture belle. buona commedia — comedie bună. buon viaggio — călătorie plăcută. x. Formele pluralului nu suferă modificări poziţionale: buoni — buni şi buone — bune: buoni studenti. buono psicologo — psiholog bun. ps. scrisuri frumoase. amiche buone — prietene bune. amiche belle — prietene frumoase. grand1 formă obţinută prin eliziune care precedă substantivele masculine şi feminine la singular şi plural care încep cu vocală: grand'uomo — om mare. buon albergo — hotel bun.formele pentru feminin singular şi plural sînt bella-belle: amica bella— prietenă frumoasă. buon'anima — suflet bun. 77 . ps. ps. grand'erba — iarbă mare — grand' erbe — ierburi mari . x. pn. buona stanza — cameră bună. x. buono xilofonista — xilofonist bun. gn. Adjectivul grande poate avea următoarele aspecte cînd precedă substantivul: gran. x. ps. gn. z. scrittura bella—scris frumos. buone amiche. buon spazio — spaţiu bun. Forma buorì formată prin eliziunea vocalei a precedă substantivele care încep cu vocală: buon'aria — aer bun. Forma buono precedă substantivele masculine care încep cu s impur. grande gnocco — găluşcă mare . y: grande spazio — spaţiu mare. Forma buona precedă substantivele feminine care încep cu con­ soană: buona maestra — învăţătoare bună. formă obţinută prin apocopare care precedă sub­ stantivele masculine singular şi plural care încep cu consoană (exceptînd s impur. z. deci nu se va folosi apostroful în faţa substantivelor care încep cu vocală . buona amicizia — prietenie bună. buon giornale —ziar bun. NOTĂ: a) Forma de masculin buon este obţinută prin apocopare nu prin eliziune. y): buon aluno — şcolar bun. y: buono spettacolo — spectacol bun. studenti buoni — studenţi buni. grande psica­ nalista — mare psihanalist. gn. b) în limba contemporană există tendinţa folosirii formei buon şi în faţa sub­ stantivelor care încep cu s impur: buon scolaro — elev bun. gn. pn. z. Tendinţa limbii contemporane este de a nu elida vocala a la femi­ nin singular: buona edizione — ediţie bună. y) şi substantivele feminine singular şi plural care încep cu consoană: gran freddo — frig mare. grande § 62 Adjectivul buono — bun cînd precedă substantivul prezintă numai la singular modificări urmînd modelul articolului nehotărît (vezi § 22). Forma buon precedă substantivele masculine care încep cu vocală şi consoană (exceptând s impur. grand' uomini — oameni mari . Forme ale adjectivelor buono. pn.

grandi imprese — acţiuni mari. pronume. indifferente a te — indiferent ţie. în funcţie de prepoziţia care le leagă: a) adjective cu prepoziţia di (-f. verbe la infi­ nitiv): atto a ideare — apt (capabil) să conceapă. privo di possibilità — lipsit de posibilităţi. disposto a pagare — dispus să plătească.substantive. § 64 Legătura dintre adjectiv şi complement este făcută de o prepoziţie. analogo a quello — analog cu acela. a. lieto di rivedere — bucuros să revadă. estra­ neo a questa cosa — străin de acest lucru. dannoso alla salute — dăunător sănătăţii. utile in questa situazione —' folositoare în această situaţie. cer ca acesta să fie specificat de un complement exprimat printr-un substantiv: pieno di profumo — plin de parfum. utile all'ajoparecchio — util aparatului. A). Acelaşi adjectiv poate fi legat de complement prin prepoziţii diferite: indifferente a quanto accade — indiferent la ceea ce se întîmplă. contento del risultato — mulţumit de rezultat. în general. printr-un verb la infinitiv: asset­ tato di sapere — doritor să ştie . fedele alla moglie — credincios soţiei. convinto di sapere — convins să ştie7 degno di lode — demn de laudă. b) adjective cu prepoziţia a (-). duro d'orecchio — tare de ureche. desideroso di pace — do­ ritor de pace. capace di capire — capabil să înţelegagă. un sens al lor propriu. conforme alla legge — conform legii.grandi precedă toate substantivele masculine şi feminine la plural: grandi artisti — artişti mari. Unele adjective însă. In exemplele: uomo mite — om blînd. in. verbe la infinitiv) : abbondante di errori — plin de greşeli. Complementul adjectivelor § 63 Adjectivele calificative au.substantive. pronume. preoccupato di fare — preocupat să facă. da -(vezi § 156. inquieto di sapere — neliniştit să afle. grato ai genitori — recunoscător părinţilor. adjectivele mite şi facile prin sensul lor deplin lămuresc substantivele pe care le determină. difficile a capire — greu de înţeles. contrario a me — potrivnic mie. cel mai adesea acestea fiind: di. pianiste — pianiste mari. Dăm în continuare cîteva exemple dintre cele mai uzuale adjec­ tive care se construiesc cu complemente. gradevole stlVudito — plăcut la auz. independent. pre78 . grandi. nocivo allo sviluppo — nociv dezvoltării. indif­ ferente con i suoi — indiferent cu ai săi . esame facile — examen uşor. ricco di idee — bogat în idei. grandi scultori — sculptori mari. sicuro di sé — sigur de sine . pieno di acqua — plin de apă. printr-un pronume : legato a ine — legat de mine. utile per noi — folositor pentru noi. pentru a avea un înţeles deplin. idoneo al lavoro — potrivit pentru muncă.

iar mai multe obiecte pot avea aceeaşi însuşire dar în •diverse grade de intensitate. appassionato per la pittura — pasionat de pictură.substantive): abbondante in parole — bogat în cuvinte . — cointeresat în schimbul . ca şi în'limba română. care precedă adjectivul şi prepoziţia di — decît. A Marginea si lavora la ceramica nera di antica tradizione dacica — La Marginea se lucrează ceramica neagră de veche tradiţie dacă. Gradul comparativ § 67 Prin confruntare gradul comparativ poate stabili trei reporturi între însuşirile şi obiectele pe care le compară: de superioritate. Formele pe care le ia adjectivul pentru a exprima gradele diferite ale unor însuşiri se numesc grade de comparaţie.. mai mult. Unul si acelaşi obiect poate fi caracterizat prin mai multe însuşiri exprimate î n măsuri diferite. diverso per indole — diferit ca fire..sente ai corsi — prezent la cursuri. cointeres­ sato nello scambio . e) adjective cu prepoziţia da ( + substantive. bravo in matematica — bun la matematică. situate 79 .. Gradul pozitiv § 86 Gradul pozitiv este identic cu forma de bază a adjectivului : Pao­ lo è un ragazzo cortese — Paul este un băiat politicos . există trei grade de com­ paraţie: pozitiv (positivo). de infe­ rioritate şi de egalitate. esperto in chimica — •expert în chimie . uguale agli altri — egal cu ceilalţi.. pronume): contento per il risultato — mulţumit de rezultat. A. zoppo da un piede — şchiop de un picior . comparativ (comparativo). e) adjective cu prepoziţia per ( + substantive.. GRADELE ADJECTIVELOR § 65 Adjectivele exprimă însuşiri ale unor obiecte sau fiinţe. şi superlativ (superlativo). Această diversitate se stabileşte prin com­ paraţia însuşirilor şi a obiectelor. pronume): alieno da quanto facciamo — străin de ceea ce facem. în limba italiană. libero da preoccupazioni — liber de preocupări. d) adjective cu prepoziţia in (-(. Comparativul de superioritate (Il comparativo di maggioranza) se formează cu adverbul più — mai. Ticino a me — apropiat de mine . ca. sau conjuncţia che — decît. ca.

Comparativul de egalitate (Il comparativo di uguaglianza) se formează cu adverbele cosi . Il quadro di Picasso fu meno ammirato di quanto (non) m'aspettassi — Tabloul lui Picasso a fost mai puţin admirat decît mă aşteptam . piùjmeno . lì miele è tanto dolce quanto nutriente — Mierea este tot atît * Punctele ţin locul adjectivului. ca.che cînd comparaţia se face între: a) două adjective: Il suo volto è più simpatico che bello — Chipul său este mai mult simpatie decît frumos . quanto — tot atît de. în cazul în care cel de-al doilea element al comparaţiei este o propoziţie: // compara­ tivo è più difficile di come (non) credevo — Comparativul este mai greu decît credeam . fiinţe (expri­ mate prin substantive.eno . Comparativul de inferioritate (Il comparativo de minoranza) se formează cu adverbul meno — mai puţin. b) două substantive precedate de prepoziţii simple sau articulate: Si vedono cose più interessanti al museo che al cinema — Sevăd lucruri mai interesante la muzeu decît la cinema. care introduc cel de-al doilea termen al comparaţiei: La moto è meno comoda della macchina — Motocicleta este mai puţin comodă decît maşina . Il cugino Paolo è meno giovane di me — Vărul Paolo este mai puţin tînăr decît mine . mod etc. ** în această situaţie non nu are sens negativ ci doar întăreşte comparaţia. B.. che agire — Să vorbeşti este mai puţin grea decît să acţionezi. pronume) care au aceeaşi însuşire (exprimată prin adjectiv): Borna è più grande di Pisa —Roma este mai mare decît Pisa. più elegante della sua — Poşeta ta era mai elegantă decît a ei .. Il mondo subacqueo è più ricco di quel che sapevamo noi finora — Lumea subacvatică este mai bogată decît ştiam noi pînă acum. e) două verbe la. come. infinitiv: E' più onesto riconoscere la colpa che negarla— Este mai cinstit să recunoşti vina decît s-o negi. sau conjuncţia che — decît. che (non).* di eînd comparaţia se face între două obiecte. La tua borsa era.. piu. II film era meno attraente che lungo — Filmul era mai puţin atrăgător decît l u n g . E" meglio andare a piedi che in auto — Este mai bine să mergi pe jos decît cu maşina. 80 . : Ieri faceva meno freddo che oggi — Ieri era mai puţin frig decît azi. care precedă adjectivul şi prepoziţia di — decît.. di quanto (non). C. di come (non**) cu sensul decît.. Nessuno fu mai più allegro e più contento di quel giovane.. d) două complemente circumstanţiale de timp.lm. ca... Il latte è più nutriente che saporoso — Laptele este mai (mult) hrănitor decît gustos. di quel che (non). tanto . Parlare è meno difficile. NOTĂ: în formarea gradului comparativ de superioritate şi inferioritate se vor folosi: 1. loc. 2.. pe cît de . între care se intercalează adjectivul: Il mio amico è così simpatico come il tuo — Prietenul meu este tot atît de simpatic ca al t ă u . la fel de. eppure lui era meno felice degli altri — Nimeni n-a fost vreodată mai vesel şi mai mulţumit decît acel tînăr şi totuşi el era mai puţin fericit decît ceilalţi.. Întrebuinţarea lui nefiind absolut obligatorie.înaintea celui de al doilea element al comparaţiei: Carlo è più studioso di Fabio — Carlo este mai studios decît Fabio . 3. ca.

81 . fiinţe cu aceeaşi însuşire: Lucia è modesta al pari di te — Lucia este la fel de modestă ca'tine . 2. acesta va fi introdus de prepoziţia di sau fra: Era il più audace di lutti — Era cel mai îndrăzneţ dintre toţi : Vittorio non era il più alto fra isuoi coetanei — Victor nu era ce! mai înalt printre cei de-o vîrstă cu el. i più — cei mai . Gradul superlativ relativ exprimă două raporturi: de superiori­ tate şi de inferioritate. Gradul superlativ absolut (Il superlativo assoluto) exprimă însuşirea la un grad fără termen de comparaţie. Superlativul relativ ele superioritate (11 superlativo relativo di maggioranza) se formează cu adverbul più precedat de articolul hotărît:: il più — cel mai. non meno di/che — nu mai puţin ca/decît: La biro non è meno utile della penna stilografica — Pixul nu este mai puţin util ca stiloul. la più — cea mai. întrebuinţarea prepoziţiei di şi a con juncţiei che se face conform explicaţiilor de la respectivul paragraf (vezi § 67. egal de. al pari di — la fel de.. B. NOTĂ: Comparativul de egalitate mai poate fi exprimat prin: 1. cînd se compară două obiecte. Gradul superlativ § 68 Gradul superlativ exprimă însuşirea la cel mai înalt grad fiind ca şi în limba română: superlativ relativ (superlativo relativo) si superlativ absolut (superlativo assoluto). 2. întrucît acest ultim mod de exprimare al egalităţii se reduce la o negare a a om punitivului de superioritate sau inferioritate. 1. In situaţia în care există un alt termen de comparaţie al superla­ tivului relativ. — nu mai mult ca/decît. le più — cele mai:: „La Primavera1' è la più rinomata tela che abbia dipinto Botticelli * — „Primăvara" este cea mai renumită pinza pe care a pictat-o Botticelli.. non più di /che . i meno — cei mai puţini .. Superlativul relativ de inferioritate (Il superlativo relativo di" minoranza) se exprimă prin adverbul meno precedat de articolul hotărît: il meno — cel mai puţin.de dulce pe cit de hrănitoare . Gli esercizi grammaticali sono piacevoli non più che necessari — Exerciţiile de gramatică sînt tot atît de plăcute pe cit de necesare. A. la meno — cea mai puţin. utile — * Predicatul precedat de un superlativ relativ stă întotdeauna la modul conjunctiv. le meno — cele mai puţin: Questa è la meno valorosa delle sue poesie — Aceasta este cea mai puţin valoroasă dintre poeziile sale . 1 — 2). La più cara a Leonardo di tutte le sue opere fu la Gioconda — Cea mai dragă lui Leonardo dintre toate operele sale i-a fost Gioconda. El se exprimă prin: a) sufixul -issimo adăugat la masculinul plural al adjectivului: bello — frumos — belii — frumoşi — bellissimo — foarte frumos. Il francese è tanto tacile quanto Vitaliano — Limba franceză este la fel de uşoară ca limba italiana.

se­ rale — seral. pazzo da legare — nebun de legat. c) adverbele molto — foarte. Un comportamento estremamente strano — O comportare extrem de ciudată . utili — utili — utilissimo — foarte util . immortale — nemuritor.82 . •spagnolo — spaniol. beat turtă. •campionissimo — campionul campionilor . ubbriaco fradicio. Un bambino ipersensibile — Un copil hipersensibil.util. termeni -ştiinţifici: marmoreo — de marmură. stanco morto — mort de obosit . assai — foarte. Una voce oltremodo melodiosa — O voce peste măsură de melodioasă . în limbajul uzual se poat auzi: £" più romeno di tutti noi — Este mai a-omân decît noi toţi. Nu toate adjectivele pot forma superlativul absolut cu aceste prefixe. foarte de acord. estivo — de vară. tanto — foarte. terribilmente — grozav de. amicissimo — prieten extraordinar de fcun . innamorato cotto — îndrăgostit lulea . oltremodo — peste măsură de. •eterno — etern. Un paese arciricco — O ţară foarte bo­ gată. bucarestino — -din Bucureşti. troppo — prea. Unele adjective care exprimă materia. b) Prefixele arci-. aureo — aurit. îi declara Cariei că este îndrăgostit lulea de ea. dichiarava <a Carla di essere innamorato cotto di lei — Afară era întuneric beznă în timp ce Gino. sopra-. Faceva fuori buio pesto mentre Gino. triangolare — triunghiular. 2. 3. socialista — socialist etc. estremamente — extrem de. . buio pesto — întuneric :beznă. transilvana — ardelean. L'aula era luminosissima — Sala era foarte luminoasă. cibernetico — -cibernetic. immenso — imens. care pre­ ced adjectivul: molto contento — foarte mulţumit. NOTĂ: în limba modernă există tendinţa de a forma superlative absolute cu ajutorul sufixului -issimo din unele substantive: augurissimi — cele mai bune urări. fisico — fizic (de fizică). Adjectivele care indică deja o valoare superlativă: infinito — infinit. tanto felice— foarte fericit . invernale — de iarnă. napoletano — din Napoli. la fel se pot forma superlative chiar din locuţiuni adverbiale: d'accordissimo — în tru totul de acord. 1 suoi amici erano gentilissimi — Prietenii săi erau foarte amabili.. iper. ateo — ateu. măsuri de timp. stra-. calitatea. settimanale — săptămînal. straor­ dinariamente — extraordinar de. egiziano — egiptean.etc. chimico — chimic. Unele adjective care indică naţionalităţi sau orientări: romeno — român. ultra-. l'ultimo — ultimul. ubbriaco fradicio — beat turtă . Invernai. Una gonna troppo corta — O fustă prea scurtă . mensile — lunar. : Un vestito -ultramoderno — O haină ultramodernă. NOTĂ: Nu toate adjectivele calificative admit trecerea prin gradele de comparaţie •deoarece exprimă prin ele însele o însuşire unică. Şi totuşi. smisurato — nemăsurat. d) expresii de tipul: pieno zeppo — plin ochi. divino — divin. Exclud comparativul şi superlativul: 1. il primo — primul.

§ 71 A. Aceste forme moştenite din latină exprima numai comparativul?. una obişnuită care derivă de la pozitivul adjec­ tivului şi una neregulată derivată de la forma corespunzătoare din limba latină a adjectivului. Redăm în paralel cele două forme de comparativ şi superlativ: Pozitiv buono bun cattivo rău grande mare piccolo mic alto înalt basso scund. interno interior migliore peggiore maggiore minore superiore inferiore interiore buonissimo foarte bun cattivissimo foarte rău grandissimo foarte mare piccolissimo foarte mic altissimo foarte înalt bassissimo foarte scund.Adjective c u forme speciale de comparativ şi superlativ § 70 Există o categorie de adjective care la comparativ şi super­ lativ au două forme. exterior Comparativ de superioritate Superlativ Formă regulata Formă latină Formă regulată Formă latină più buono mai bun più mai più mai più mai più mai più mai jos più mai cattivo rău grande mare piccolo mie alto înalt basso scund. 83- . maggiore — mai mare. jos interno intern. sommo infimo intimo più esterno mai exterior esteriore __ _ estremo Observaţii asupra formelor speciale (latine) de comparativ şi superlativ I. minore — mai mic etc. Comparativul formelor speciale 1. jos — ottimo pessimo massimo minimo supremo. interior esterno extern. de superioritate: migliore — mai b u n .

în latină acer. Cele două forme de comparativ şi superlativ nu sînt absolut identice ca sens. -Această independenţă de sens permite ca să lipsească al doilea termen al comparaţiei. nu poate fi exprimat prin Un ragazzo minimo . Era di pessimo gusto — Era de foarte prost gust. Superlativele speciale: ottimo. esteriore sìnt urinate de prepoziţia a în exprimarea comparaţiei: Marco è superiore a tutti — Marco este superior tuturor . Nei minimi particolari — In cele mai mici amănunte. -dar II suo massimo desiderio era di conoscere l'italiano — Cea mai mare dorinţă a sa era să ştie italiana . dar II pessimo dei suoi figli è Carlo — Cel mai rău dintre copiii săi este Carlo.2. de aceea nu se pot substitui reciproc întotdeauna. Se poate spune în schimb : Un diffetto minimo — Un cusur foarte mic . La sua. Adjective cu superlative neregulate § 72 Există în limba italiană o categorie de adjective al căror superlativ absolut se formează de la forma latină a pozitivului: acre — acru. inferiore. dar L'ottimo studente •— Cel mai bun student . La scoperta era di massimo vedore per Veconomia nazio­ nale — Descoperirea era de maximă valoare pentru economia naţională. Conosco il suo travaglio interiore — Ştiu chinul său sufletesc (interior) . 3. massimo — maxim. 4. 1. B. Mi pare peggiore questa decisione — Mi se pare mai rea (proastă) această hotărîre. în schimb respectivul su­ perlativ poate exprima sensuri ca: Le massime possibilità — Cele mai mari posibilităţi . Unele forme de superlativ absolut provenite din latină au forme •corespunzătoare în limba română: ottimo — optim. intimo — intim: Lo stato romeno -offre ottime condizioni di studio — Statul român oferă condiţiuni optime •de învăţătură. în latină celeber. etc. Comparativele superiore. è inferiore a quella impegnata — Poezia futurista este inferioară celei angajate. maggior sorella — Sora sa cea mai mare. 2. infimo. II. estremo pot avea sensul de superlativ absolut dar cînd sînt precedate de articolul hotărît au sensul de superlativ relativ: Un ottimo •avvocato — Un foarte bun avocat. mìnimo. poesia futurista. . La. massimo. celebre — celebru. IM sua pazienza era massima — Răbdarea lui era foarte mare. Superlativul formelor speciale. 84 . Formele speciale de comparativ au un înţeles oarecum deplin. Superlativul relativ poate fi exprimat prin comparativul formei latine precedat de articolul hotărît: Il mio miglior amico — Cel mai bun prieten al meu . pessimo. Un ragazzo piccolissimo — Un băiat foarte mic. minimo — minim.supremo. Ottenere massimi esiti — A obţine rezultate maxime <(foarte bune). el rămînînd subînţeles: Abito al piano inferiore — Locu­ iesc la un etaj inferior (mai jos) . 3. dar nu se poate spune Una stanza massima. Se spune: Una stanza grandissima — O cameră foarte mare. infimo — infim. interiore.

i. -a.Unele dintre aceste adjective au superlativul absolut în -errimo. NOTĂ: Unele forme ale acestor superlative sînt mai puţin folosite.. adică cele terminate în -dico. • -fico. întins formează superlativul absolut de la tema latină: amplissimo — foarte vast: La pianura era amplis­ sima— Cîmpia era foarte întinsă. salubrissimo — foarte sănătos.. Giosuè Carducci è stato un poeta celeberrimo — Giosuè Carducci a fost un poet foarte cunoscut (celebru). sărăcăcios — sănătos — celebru Superlativ acerrimo — foarte acru integerrimo — foarte integru asperrimo — foarte aspru miserrimo — foarte mizer saluberrimo — foarte sănătos celeberrimo — foarte celebru Exemple: L'uva era acerrima — Strugurii erau foarte acri. -i. § 73 0 altă categorie de adjective..£' stato sempre benevolentissimo con me — A fost întotdeauna foarte binevoitor cu mine. iar în limba mo­ dernă există tendinţa de a forma superlativul cu sufixul -issimo. 85 . -i. La stanza soleggiata era saluberrima — Camera însorită era foarte sănătoasă. Excepţie: Ampio — vast. -a. Pozitiv maledico benefico magnifico munifico benevolo — clevetitor — binefăcător — măreţ — generos — binevoitor Superlativ ma/eaYcentissimo 6e/?e/icentissimo mag nifi contissimo munificentissimo benevolentissimo — foarte — foarte — foarte — foarte — foarte clevetitor binefăcător măreţ generos binevoitor Exemple: . -a. / raggi del sole sono benefieentissimi per la salute — Razele soarelui sînt foarte binefăcătoare pentru sănătate. e — după modelul latin: Pozitiv acre integro aspro misero salubre celebre — acru — integru — aspru. -e. -volo formează superlativul absolut cu sufixul entissimo. -e: miserissimo — foarte mizer. acru — mizer.

Originea acestor adjective se află în prepoziţii latino (vezi § 71) de la care :s-au format gradele respective: dupo — după (latină—post) — posteriore — posterior. 3. Multe din aceste comparative şi superlative au un sens independent. ceea ce le conferă valoarea de pozitiv . . le zampe posteriori — labele din spate. 2. care vine mai întii. Adjective lipsite de unele grade de comparaţie § 74 O categorie de adjective sînt lipsite de pozitiv dar păstrează din limba latină unele forme de comparativ sau superlativ . davanti — înainte (latină — ante) — anteriore — anterior.III. Datorită acestei valori de pozitiv. Sono i primissimi fiori — Sînt cele dintîi flori . unele dintre aceste adjective admit chiar formarea comparativului şi superlativului lor: Il parente più prossimo — Ruda cea «mai apropiată . gloria postuma — glorie postumă. il giorno anteriore — ziua anterioară . după moarte . Le ultimissime posibìHtà — Abolut ultimele posibilităţi. Vanno pros­ simo — anul următor . Pozitiv Comparativ posteriore — posterior — 1 anteriore — anterior — ulteriore — ulterior — — (vicino— (più vicino — mai apropiat) apropiat) Superlativ postremo ~ cel mai din urmă — ultimo — cel din urmă postumo — postum prossimo — cel mai apro­ piat primo — cel dinţii 1 NOTĂ: 1. rare vine după.

quindicinale — chen­ zinal. numeralul se poate comporta ca un substantiv: il duetto — duetul. il ventennio — perioada de 20 de ani. ordinea numerică. una due tre quattro cinque sei sette otto nove dieci undici dodici Numere romane I II III IV V VI VII Vili IX X XI XII numerale cardinale şi Numeralul ordinal (il) primo (il) secondo (il) terzo (il) quarto (il) quinto (il) sesto (il) settimo (!') ottavo (il) nono (il) decimo (1') undicesimo. Din punct de vedere morfologic.NUMERALUL IL NUMERALE § 75 în gramatica limbii italiene. cinquantenne — în vîrstă de 50 de ani. il decimoprimo (il) dodicesimo. sau o determinare cantitativă. NUMERALE CARDINALE ŞI ORDINALE § 76 Redăm mai jos tabloul principalelor ordinale: Cifre arabe 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Numeralul cardinal uno. ambedue — amîndoi (folosite fără articol). care exprimă numărul. uneori se poate comporta ca pronume: entrambi — amìndoi. numeralul este o categorie a adjectivului. la 15 zile . la terzina — terzina. se poate comporta ca un adjectiv: settimanale — săptămînal. il decimosecondo 87 .

il decimono­ no (il) ventesimo (il) ventunesimo. cele aşezate la dreapta o adunare: XCIV = (C . il decimoterzo (il) quattordicesimo. M = 1 000. Linia deasupra unei cifre indică înmulţirea cu o mie : L = 50 000 .(M .V = 5: X = 10.X) + IV = 94: MCMLXXVIII = M . la prima. ventesimo primo (il) ventiduesimo. D = 500. le primii etc. il decimoquarto (il) quindicesimo. •Semnele de bază ale numerelor romane sînt: 1 = 1 . il decimo­ settimo (il) diciottesimo. ventesimo secondo (il) ventottesimo. L = 50 C = 100. ventesimo ottavo (il) trentesimo (il) quarantesimo (il) cinquantesimo (il) sessantesimo (il) settantesimo (l')ottantesimo (il) novantesimo (il) centesimo (il) centesimo primo (il) duecentesimo (il) cinquecentesimo (il) millesimo (il) duemilesimo (il) milionesimo c NOTĂ: Numeralele ordinale se comportă ca adjectivele calificative de categoria I il primo. \.Cifre arabe 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 28 30 40 50 60 70 80 90 100 101 200 500 1000 2000 1000000 Numeralul cardinal tredici quattordici quindici sedici diciasette diciotto diciannove venti ventuno ventidue ventotto trenta quaranta cinquanta sessanta settanta ottanta novanta cento centouno duecento cinquecento mille duemila un milione Numere romane XIII XIV XV XVI XVII XVIII XIX XX XXI XXII XXVIII XXX XL L LX LXX LXXX XC CI CC D M MM M* Numeralul ordinal (il) tredicesimo. i primi. (vezi şi § 54). il decimoottavo (il) diciannovesimo. Semnele mai mici aşezate la stìnga celor mai mai = indică o scădere. il decimo quinto (il) sedicesimo.r = 1 000 00( =88 .C) + L + XX + V + III = 1978. il decimosesto (il) diciassettesimo.

e) Numeralul mille — o mie. Aveva dicianove an/it — Avea 19 ani. c) Numeralele cardinale sînt invariabile: Cinque uomini e cinque 4onne — Cinci bărbaţi şi cinci femei . z. Al convegno assistettero ottocento •operai — La adunare au asistat 800 de muncitori. Cento libri e duecento riviste — O sută de cărţi şi două sute de reviste . ventotto — 28 . x. s Compuşii lui uno sînt însoţiţi de un substantiv la plural: C'eranot quarantini libri — Se aflau acolo 41 de cărţi. La comitiva contava trentotto persone -— Grupul (de turişti) număra 38 de persoane. uno studente — un student. are pluralul mila precedat întotdeauna de un numerai cardinal : duemila — 2000 . este invariabil: Cento anni — 100 de ani. qn. Cento novelle — 100 de nuvele . jn amico — un prieten. ps. 19 se exprimă invers prin -dici-}. Excepţ 'e: Numeralul uno — unu. Cento giorni— 100 de zile. Cento matite — 100 de creioane. quindici — 15 . Il Teatro alla Scala di Milano 89 . Numeralele compuse cu uno pot fi trunchiate în faţa unei consoane (care să nu fie: s impur. Sessantun villaggi — 61 de sate . Cînd cento exprimă o cantitate mai mare de o sută este precedat de un alt numeral cardinal : Duecento sigarette — 200 de ţigări . Le quattro­ cento pagine — Cele 400 de pagini. un ora — o ora. y) indiferent de genul substan­ tivului (vezi § 2 2 ) : Trentun persone — 31 de persoane. Ottantun giorni — 81 de zile. mUleotto — 1008. are la feminin forma una — una ' compoi •tîndu-se ca articolul nehotăi ît (vezi 22). Păstrează vocala finală numeralele compuse cu miile — o mie: milleuno — 1001. pn. b) Numeralele compuse cu uno şi otto pierd vocala finală: ventuno — 21. Sedici folte glielo detto — I-am spus-o de 16 ori. se compun din forme modificate ale unităţilor respective şi numărul 10 exprimat prin-dici: dodici — 12. La rivoluzione del quarantotto ebbe una grande eco nella letteratura romena — Revoluţia din '48 avu un mare ecou în literatura română. / / dizionario ha settecento pagine — Dicţionarul are şapte sute de pagini. Numeralele 17.Observaţii asupra numeralelor cardinale * § 77 a) Numeralele de la 11 la 16 inclusiv.a -f unităţile respective: diciassette — 17. d) Numeralul cento — o sută. Tutti i diciotto libri furono stampati a Milano — Toate cele 18 cărţi au fost tipărite la Milano. 18. Excepţii. una spiega:'ione — o explicaţie. Le novantun sedie circon­ davano la tavola — Cele 91 de scaune înconjurau masa. spre deosebire de limba română.

Excepţii: Se scriu separat numeralele milione şi miliardo: Cinque J milioni e mezzo — Cinci milioane şi j u m ă t a t e . Ho comprato una milletrecentodieci— Am cumpărat (o maşină) Dacia 1310 .ha oltre tremila posti — Scala din Milano are peste 3000 de locuri. Il medico lo fece dire più volte trentatré — Doctorul îl puse să spună de mai multe ori 33 . Spre deosebire de limba română. Tre miliardi lire — [ Trei miliarde de lire . il quinto — al cincelea. Il continente era abitato da dieci miliardi diì uomini — Continentul era locuit de 10 miliarde de oameni. numeralele milione şi miliardo cìnd nu sìnt urmate de alte numerale se leagă de substantivul pe care-1 precedă prin prepoziţia di: La pianura aveva due milioni di ettari di grano ~ Cîmpia avea două milioane hectare de grîu . italiană nu se leagă de substantivul pe care-1 preced prin prepoziţia di: NelVaula si sono riuniti quaranta studenti — în sală s-au întrunii 40 de studenţi . pentru cursa înarmării. g) Numeralele compuse se scriu de obicei într-un singur cuvînt: millesettecentoventidue — 1722 . Vottava —a opta. i se suprimă vocala finală şi i se adaugă sufixul -esimo: dodicii) — ii 90 . f) Numeralele milione — milion şi miliardo — miliard se comportă ca substantivele. Observaţii asupra numeralelor ordinale § 78 a) De la 1 la 10 numeralul ordinal se exprimă cu forme deri­ vate din latină: il secondo — al doilea. uneori şi numeralele compuse cu mille se scriu separat: „Le mille ed una nottea — „O mie şi una de nopţi. Allo* sciopero presero parte quattromila lavoratori torinesi — La grevă au luatparte 4000 de lucrători din Torino. Trecento numeri aveva quella via — Acea stradă avea 300 denumere . avînd pluralul milioni şi respectiv miliardi: Tre m i ­ lioni di uomini hanno partecipato alla marcia della pace — Trei milioane de oameni au participat la marşul păcii. In schimb. Ci vogliono venticinque giorni fino alla destinazione — Sìnt necesare 25 de zile pînă la destinaţie." h) Numeralul tre în numerale compuse cu acesta este marcat întot­ deauna de accentul grafic: Ventitré — 23. numeralele cardinale în limba. II mazzo aveva einquantatré garofani rossi — Buchetul avea 53 do garoafe roşii. Incepînd cu 11 numeralul ordinal se formează din cel cardinal căruia. / popoli non permettono più: che miliardi e miliardi di dollari siano stanziati per la corsa alVinarmo — Popoarele nu mai permit ca miliarde şi miliarde de dolari să fie alocaţi. la nona — a noua etc. Vanno millenovecentosessantaeinque segnò felicemente la storia del popolo romeno — Anul 1965 a marcat în mod fericit istoria poporului român.

La seconda prova. Numeralele cardinale se folosesc în: A. f) Numeralele ordinale pot fi folosite adesea cu valoare de substantiv. Folosirea numeralelor cardinale şi § 79. b) Numeralul ordinal poate fi notat cu cifre romane sau cu cifre arabe cu exponentul o şi respectiv a pentru indicarea genului: il dodi­ cesimo se notează XII sau 12° . e) Sìnt considerate numerale ordinale il primo — primul şi l'ultimo — riltimul. la nona se notează IX sau 9° . deoarece indică ordinea într-o enumerare.«dodicesimo — al doisprezecelea. Faremo una ripassata il quindicesimo giorno — In a cincisprezecea zi vom face o recapitulare. c) Numeralul ordinal este precedat de articol şi urmat de substantiv: II settimo giorno della' settimana — A şaptea zi a săptămînii. La quarta. . venti — il ventesimo — al douăzecilea. L'ultima parola del primo verso — Ultimul cuvînt din primul vers. I. Le sue prime ricerche — Primele sale «cercetări . il diciannovesimo sau il decimonono — al nouăsprezecelea. Aceste ultime forme sînt însă mai puţin folosite. il diciaset­ tesimo se notează XVII sau 17°. E1 la centesima volta che te lo ripeto — Este a suta oară de cînd ţi-o repet . La mia auto 4>a bene in terza — Maşina mea merge bine într-a treia (viteză). della tragedia —A doua repetiţie a tragediei . | trentatreesimo — al treizeci şi treilea. Excepţie. d) Numeralul ordinal fiind considerat adjectiv se acordă în gen şi număr cu substantivul pe care-1'determină: Il terzo capitolo del romanzoAi treilea capitol al romanului . parte della simfonia — A patra parte a simfoniei. il ventiduesimo sau il ventesimo secondo — al douăzeci şi doilea. compus cu trei: ventitreesimo — al douăzeci şi treilea. Stava nel quinto banco — Stătea în banca a cincea. De la 11 la 99 există posibilitatea ca numeralul ordinal să se formeze prin exprimarea fiecărei părţi componente printr-un numeral ordinal: îl tredicesimo sau il decimoterzo — al treisprezecelea. 91 ordinale . Viaggio sempre in seconda — Călătoresc totdeauna într-a doua (clasă) . cu compuşii săi il penultimo — penultimul. Ambele se acordă în gen şi număr cu substantivul: I nostri ultimi ricordi — Cele «din urmă amintiri ale noastre . il terzultimo — antepenultimul. e t c . Matematică pentru operaţii aritmetice ca: — adunarea — Vaddizione: Cinque più sette fa (fanno ) dodici — 5 -j+ 7 = 12. Se păstrează vocala finală a numeralului cardinal cînd I acesta este. «hiar substituindu-se acestuia cînd din context rezultă sensul substan­ tivului : Frequenta la decima — Este într-a X-a (clasă) .

. Abitare a. Non valere quattro sòldi — A.. Trovare cento scuse — A găsi mii de scuze. Exprimarea orei: Sono le cinque del pomeriggio — Este ora 5 după masă . mezzogiornoora 12 din zi. due passi — A locui în preajm ă . 92 . Cento per­ cento — Sută la sută. D.. Exprimarea orei include şi folosirea substantivelor: mezzo — jumă­ t a t e : Sono le otto e mezzo — Este opt şi j u m ă t a t e . acum . Indicarea datei (ziua. la 1 ianuarie 1986. Mille grazie — Mii de mulţumiri . B. fra — peste. după: Tre anni dopo— După trei ani. mezzanotte — orele 24. Pentru precizarea timpului numeralele pot fi însoţite de adverbele: dopo — după. miezul nopţii : Il direttissimo parte a mezza­ notte — Acceleratul pleacă la ora 24. Elevare Tenti al quadrato — A ridica 20 la pătrat .2 0 : 5 = 4. — Neanche per un milione — Cu nici un preţ . — extragerea rădăcinii pătrate: L'estrazione della radice quadrata.— scăderea — la sottrazione: Quindici meno dodici fa (fanno} . Expresii in alcătuirea cărora intră numeralul cardinal Far quattro chiacchiere — A flecari . Farsi di mille colori — A schimba feţe-feţe . Farsi in mille — A se face luntre şi punte . Il film andrà in onda tra le otto e le dieci — Filmul va fi pre­ zentat între opt şi zece. prima sau fa — înainte cu. Ci incontreremo alle undici in punto — Ne vom întîlni la. Prima zi a lunii se notează cu cifra 1 cu exponentul o care indică terminaţia or­ dinalului : Bucarest. — înmulţirea — la molteplicazione: Tre per sei fa diciotto — 3 X X 6 = 18 . Pentru prima zi a lunii se foloseşte numeralul ordinal: Il primo marzo — întîi martie . Fra due mesi — Peste două luni (vezi şi § 148). Ritor­ nerà il ventotto agosto — Se va reîntoarce la 28 august.. luna. Far due passi — A se plimba puţin . di 12 — Extragerea rădăcinii pătrate din 12 . 11 fix. Portare il cappello sulle ventitré — A purta pălăria pe-o ureche. il 1° gennaio. anul) : Il ventuno febbraio millenovecentosette — 21 februarie 1907 .1 5 . — împărţirea — la elivisione: venti diviso (per ) cinque fa quattro' . C. t r e . 1986 — Bucureşti.12 = 3 . — exprimarea procentului: Sei per cento — şase la sută . Otto giorni prima (îa) —Acum opt zile. / corsi scolastici incominciano il quindici settembre — Cursurile şcolare încep la 15 septembrie . quarto — sfert : Erano le tre meno un quarto — Era ora trei fără un sfert . Il primo dicembre — tritìi decembrie. — a ridica un număr la o putere: Elevare un numero alla potenza gei — A ridica un număr la puterea a şasea. amiaza: Al mezzoggiorno sarò da te — La ora 12 voi fi la tine . nu valora doi bani. Spaccare un capello in quattro — A despica firul în patru .

-1700 1701.il -. Aceasta se face numai începînd cu secolul al XIILlea în felul următor: 1201--1300 1301. Dante Alighieri è vissuto a •cavallo del tredicesimo e quattordicesimo secolo — Dante Alighieri a t r ă i t între secolele X I I I şi XIV. Un ventesimo — A douăzecea parte . Uneori. — regi. inscripţii: Classe terza — Clasa.-1800 1801. domnitori.il . dar în ultima vreme se preferă exprimarea acestora prin numeralele cardinale: Sessantatré virgola sette — 63. Numeralul ordinal se foloseşte în: A.il . Exprimarea fracţiilor ordinare al căror numitor se exprimă printr-un numeral ordinal substantivizat.il -. este substantiv ramine invariabil: Sono le quattro e mezzo — Este ora 4 şi jumătate. La rivoluzione francese del dicianovesimo secolo — Re­ voluţia franceză din secolul al XIX-lea.-1500 1501.il . numeralul se poate citi ca şi cel cardinal: Luigi XIV — Luigi quattordici — Ludovic al XIV-lea.il . Indicarea unor numerotări. 93 . în acest caz. la genul masculin. Una mezz'ora — O jumătate de oră. Indicarea secolelor care în italiană se exprimă prin numeralul •ordinal însoţit de substantivul secolo: Il quindicesimo secolo — Se­ colul al XV-lea . Pentru jumătate se foloseşte mezzo: în cazul cînd mezzo — jumă­ tate.-2000 -. Fracţiile zecimale pot fi exprimate astfel: Sei e quaranta cente­ simi — 6 şi 40 de sutimi. a treia . Există însă tendinţa înlocuirii numeralului ordinal cu cel cardinal: Camera diciotto — Camera 18. Tre quinti — Trei cincimi . D. sesta fila — Rîndul al şaselea.7. Luigi quin­ dicesimo — Ludovic al XV-lea-: Paolo sesto — Paul al VI-lea.II. Indicarea ordinei unor personalităţi.-1400 1401.il tredicesimo secolo quattordicesimo secolo quindicesimo secolo sedicesimo secolo diciasettesimo secolo diciottesimo secolo dicianovesimo secolo ventesimo secolo — il Duecento — il Trecento — il Quattrocento — il Cinquecento — il Seicento — il Settecento — l'Ottocento — il Novecento. ca şi în limba franceză. " C. papi cu acelaşi nume: Napoleone terzo — Napoleon al III-lea.il . Un centesimo — O sutime. în timp ce numărătorul se exprimă prin numeralul cardinal: Un terzo — O treime . anul 1 000 rămînînd subînţeles. B.-1600 1601. Mezzo chilo— Jumătate de kilogram: Due mezzi litri — Două jumătăţi de litru. Cu referire la cultura italiană secolele mai pot fi exprimate prin numeralele cardinale care indică sutele de ani. Cînd mezzo este adjectiv se acordă în gen şi număr cu substantivul: Mezza bottiglia — Jumătate de sticlă.-1900 1901.

Di seconda ma­ no — De calitate inferioară. quadruplo — cvadruplu — depatru ori mai mult. quintu­ plice — compus din. decina — vreo zece..E. amîndouă (vezi § 108). amîndouă şi urmate în­ totdeauna de articol în grupuri nominale: Ambedue gli studenti — Amin­ doi studenţii . Non vale un centesimo — Nu valorează nimic . coppia — pereche. trentina — vreo treizeci . dozzina — duzină. Partire in quarta — A întreprinde ceva cu îndrăzneală. celelalte fiind adesea. cinci părţi: Far domanda in quadruplice copia — A face cerere în patru exemplare. de trei ori mai mult. îndoit. V'erano entrambe le sorelle — Erau acolo amîndouă surorile. Avere il sesto senso — A fi înzestrat. exprimate prin numeralul respectiv însoţit de volte tanto: quattro voltetanto (rjuadniplo ) — de patru ori mai mult. quadruplice — cvadruplu. format din p a t r u . plural centinaia — sute 94 . cuplu. sau de adjectiv: Ho guadagnatodoppio stipendio — Am cîştigat un salariu dubiu. Expresii în alcătuirea cărora intră numeralul ordinal. Numera­ lele multiplicative pot avea valoare de substantiv: Ha preso il doppio di me — A luat dublu faţă de mine. b) Numerale colective care indică un număr considerat în tota­ litatea sa şt se exprimă prin adjective numerale: ambedue. triplice — triplu. Rimettere in sesto — A pune în ordine. La Triplice Aleanza — Tripla Alianţă. Uneori aceste numerale colective pot fi înlocuite de grupul tutti (tutte) e due — amîndoi. ambo — toate cu acelaşi sens: amìndoi. triplo — triplu. ventina — vreo douăzeci. entrambi (-e). Dintre multiplica­ tive mimai doppio şi triplo se folosesc frecvent. Essere al settimo cielo — A fi fericit. întreit. Sens colectiv au şi substantivele: paio — pereche. ALTE NUMERALE § 80 în acest capitol sînt incluse unele substantive şi adjective care indică cantităţi numerice şi fiind derivate din numeralul ordinal sau cardinal pot fi considerate numerale derivate. centuplo — de o sută de ori mai mult. Numerale multiplicative sînt şi duplice — dublu. centinaio — vreo sută. — dieci volte tante (decuplo ) — de zece ori mai mult. Avere il suo quarto (fora di celebrità — A avea un succes spontan şi trecător. Passare un brui­ to quarto d'ora — A trece printr-un moment greu . de două ori mai mult. După sensul pe care-! indică numeralele derivate se împart în: a) Numerale multiplicative care indică de cîte ori este mărită o cantitate în raport cu altă cantitate: doppio — dublu..

triennio — pe­ rioadă de 3 ani. Una ventina (li pastelli — Vreo 20 de creioane colorate. quintogenito — a! cin­ cilea născut: Carlo era l'ultimogenito dei Rossi — Carlo era ultimul născut •al familiei Rossi. Vogliamo un millennio di pace ! — Vrem o mie de ani pace ! De la aceste substantive s-au format şi adjectivele corespunză­ toare: biennale — la doi ani. La quinta è un intervallo di cinque note della scala diatonica — Cvinta este o pauză muzicală de cinci tonuri şi două semitonuri. cinquantennio — perioadă de 50 de ani. quindicina — 15 'zile : trimestre — trimestru . terzogenito — al treilea născut. Una coppia di attori celebri nel mondo del cinema — O pereche celebră in lumea cinematografului. ventennio — perioadă de 20 de ani. 2. trio — trio. 95 . toate acestea se leagă de substantivul la care se referă prin prepoziţia di: Un paio di guanti — O pereche de mănuşi . De la aceste substantive derivă -adjectivele corespunzătoare: settimanale — săptămînal. ottonario — vers de 8 silabe: L'ottava di Lodovico Ariosto è un modello dell'arte poetica — Octava (strofa de 8 versuri) a lui Lodovico Ariosto este un model de artă poetică. Fu un cen­ tennio di grande progresso economico — A fost o perioadă de 100 de ani d e mare progres economic. 5. Substantive care indică ordinea naşterii fraţilor: primogenito — primul născut. quarta — cvartă: Il quintetto di corde fu applaudito strepitosamente — Cvintetul de coarde a fost aplaudat furtunos. trentina di chilometri — Parcursese vreo 30 de kilometri . nonagenario — nonagenar: Era cinquantenne e suo padre era ottua­ genario — Avea 50 de ani. sestina — sextină. quinario — vers de 5 silabe. 4. quindicinale — la 15 zile. Perioade de zile şi luni: settimana — săptămînă . L'ultimo piano quinquennale — Ultimul plan •cincinal. strofă de 3 versuri: quar­ tina — catren. Adjective care indică virsta: dodicenne — de 12 ani. perioade de ani: biennio — perioadă de 2 ani. plural migliaia — mii de. bilunar. 11 primo semestre dell'anno universitario — Primul semestru al anului universitar. quadriennio — perioadă de patru ani. instrumente sau intervale: duetto — duet. triennale — la trei ani: La biennale di Venezia presenta lavori d'arte moderna — Bienala veneziana prezintă lucrări de artă modernă. semestrale — semestrial: Oggi abbiamo fato air italiano il lavoro trimestrale — Azi am dat la italiană lucrarea trimestrială. trentenne — «de 30 de ani. decennio — pe­ rioadă de 10 ani. ottantenne — de 80 de ani. e) Din numerale derivă şi unele substantive care indică: 1. quartetto — cvartet.d e . settuagenario — septuagenar. strofă de 4 versuri . quinquennio — perioadă de 5 ani. termeni de metrică: terzina — terţină. terza — terţă. 3. 6. Aveva percorso una. migliaio — vreo mie. iar tatăl său era octogenar. Lo accolsero •con migliaia dì fiori — îl primiră cu mii de fiori. termeni muzicali care indică numărul de voci. strofă de 6 versuri.

quattro e venticinque centesimi — patru si 25 de sutimi . tre alla volta — cîte trei . Numeralul distributiv care indică gruparea numerică a obiec­ telor se exprimă în italiană prin numerale cardinale şi prepoziţii (vezi § 156 A) : uno ad uno — unul cîte unul . Fatemi vedere i lavori uno alla volta — Arătaţi-mi lucrările unul cîte unul . . uno per volta — cîte unul. Numerale fracţionare care indică fracţii ordinare şi zecimale: due quinti — două cincimi .7. Mettetevi in fila a due a due — Aşezaţi-vă la rînd doi cîte doi. tre virgola quindici — trei virgulă cincisprezece (vezi § 80. C). 8.

pronumele are un conţinut mai abstract decît substantivul.— avînd funcţie de complement direct sau indirect. se caracterizează prin capacitatea de a se referi la un obiect denumit anterior prin nume cu determinanţii săi. De obicei. nehotărîte'— indefiniti (uno/nessuno/ogni/ognuno). ti. posesive — possessivi (mio. Pronumele de persoana I şi a Ii-a (personal. După sensul şi funcţia pe care o îndeplinesc. această referire se face cu ajutorul acordului. Formele pronumelui personal sînt: a) în nominativ indicînd cazul subiectului (avînd deci funcţie de subiect) . reflexive — riflessivi (mi. che). Pronumele nu aduc o nouă informaţie. Formele cu funcţie de complement. si). 97 . demonstrative — dimostrativi (questo. relative — re­ lativi (il quale. Dar pronumele nu denumeşte un obiect . se împart în: 1) forme neaccentuate — forme atone. quello). la rîndul lor. tuo. el se referă la un substantiv sau la o propoziţie menţionată anterior. PRONUMELE PERSONALE § 82 Din punct de vedere semantic. ci preiau o informaţie existentă deja în contextul anterior. sau prepoziţional indicînd cazul complementului. pronumele sînt: personale — personali (io/me/mi. posesiv) nu substituie un substantiv. care nu posedă accent fo­ netic şi se sprijină pe verb. sau dativ. suo). noi/ce/ci). b) în cazul acuzativ. fie că-1 precedă (pronume proclitic) fie că-1 urmează (pronume enclitic) . 2) forme accentuate — forme toniche care sînt accentuate fonetic. De cele mai multe ori pronumele în­ locuieşte substantivul (deci este un substitut al substantivului) sau unele propoziţii.PRONUMELE IL PRONOME § 81 Este o parte de vorbire flexibilă cu funcţii gramaticale com­ plexe . ci indică pe vorbitor la persoana I şi pe ascultător la persoana a Ii-a.

număr şi persoană: egli — ella. constituie subiectul inclus în terminaţia verbului: Vado subito — Mă duc imediat.»Ki singular plural pers. ella este folosit pentru persoane. La nominativ există: a) forme tonice care posedă accent fonetic şi exprimă insistenţa vorbitorului asupra subiectului: Io vado subito — Eu mă duc imediat. In afara formelor de mai sus. tu — voi.Formale pronamslor parsonalela nominativ (cazul subiectului) . lei. se mai folosesc frecvent formele lui. Folosirea prenumelor personale la nominativ § 83 Dacă pronumele de persoana I şi a II-a nu creează dificul­ tăţi în folosirea lor în propoziţii. esso se folos este pentru ani­ male şi lucruri . pronumele de persoana a IlI-a au anumite norme de folosire: A. Egli se foloseşte pentru persoane . Pronumele egli şi ella se folosesc mai puţin în limba actuală . dar care au fost „împrumutate" şi pentru cazul nominativ. io tu egli. I pers. Pronumele lui. esso — essa. quanto — cît: Non siete tutti come lui — Nu sînteţi toţi ca el. Hai scritto quanto lei — Ai scris cît ea. B. lucruri şi animale. sînt pronume în cazul acuzativ (au funcţie de complement direct). locul acestora a fost luat de lui şi lei. III fem. essi — esse. lei. persoana a Ill-a realizează opoziţia de gen. de fapt. Siete spiritosi quanto loro — Sînteţi tot atît de spirituali ca şi ei. 98 . lui — lei. şi b) forme atone care însă sînt incluse în forma verbului . esso (lui) ella. essa (lei) noi voi essi (loro) esse (loro) pers. loro care. deci folosindu-se cu valoare de subiect în anumite împrejurări. Pronumele personal de persoana I şi a II-a Realizează opoziţia numai de număr şi de persoana: io — noi. iar essa pentru per­ soane. loro se folosesc în mod obligatoriu în cazul no­ minativ în următoarele situaţii: — după'come — ca. II — — mase.

D. -a. salvo — cu excepţia. — în expresiile exclamative de tipul : Beato tel — Ferice de tine !. te. subiectul fiind inclus în forma verbelor care desemnează prin termi­ naţie persoana. Toate formele pronominale prezentate pot fi întărite cu aju­ torul determinativului stesso. -i.) (D.) 99 . C. pronumele de persoana I şi a Ii-a singular io. Ha mangiato quanto me — A mîncat cît mine. Sono venuti tutti meno lui — Au venit toţi. eccetto — exceptînd: Anche lei canta bene — Şi ea cìnta bine. neppure — nici. fără. neanche — nici. tranne — în afară de. el este acela care o spune. Se preferă în vorbirea de astăzi folosirea formelor lui. numărul şi — la timpurile . nemme­ no — nici. bietul de mine ! E. — în expresiile exclamative de tipul: Povera lei — Biata de ea. lei. quanto — cît : E1 alta come te — Este înaltă ca tine .compuse — genul: Ripren­ diamo (se subînţelege noi) i nostri colloqui — Să reluăm discuţiile . La­ sciatemi (se subînţelege voi) cantare — Lăsaţi-mă să cînt . Se foloseşte me. Loro stesse — Ele însele. Beati loro — Ferice de ei. Oh. tu pot fi înlocuite — în anumite cazuri — de formele în acuzativ me.) (A. te: — după come —ca. Pure lei è una brava scolara — Şi ea este o bună şcolăriţă . loro în următoarele situaţii: — după anche — şi. tranne loro tre — Au plecat cu toţii. povero mei — O. Noi stessi — Noi înşine . pure — şi. pronumele cu funcţie de subiect pot lipsi. Stavo (se subînţelge io) per dirti — Eram pe punctul de a-ţi spune. pronumele aflate în cazurile oblice (cu funcţie de complemente directe sau indirecte) pot fi tonice şi atone: Io Io Io Io vedo te — Eu te văd pe tine parlo a te — Eu îţi vorbesc ţie ii vedo — Eu te văd ti parlo — Eu îţi vorbesc — formă » — formă > —• formă —• formă tonică tonică atonă atonă (A. tocmai voiam să-ţi spun. care se acordă în gen şi număr cu pronumele respectiv: Io stessa — Eu însămi. Ca şi în limba română. Sono partiti tutti. -e — însumi/însămi eto.) (D. în afară de ei trei. Lui stesso — El însuşi . Neanche loro hanno risolto il problema — Nici ei n-au rezolvat problema . mai puţin el .— cînd subiectul se află după verb (din motive stilistice) Lo ha detto lei — Ea a spus-o . Beato lui — Ferice de el. Urmînd mo delul formelor persoanei a IlI-a. meno — mai puţin. E1 lui che lo dice — El spune asta. Pronumele personale în funcţie de complement § 84 Ca şi în cazul subiectului.

su lei di sé. da. da. da. tra. nu pe el . su sé pers. non lui — Maria m-a văzut pe mine. I Sg. — Este un litigiu între el şi ea. su in sé.: Sia mo giunti prima di loro. in. con. tra. B — de complement indirect in dativ: în acea s t ă situaţie forma tonică este însoţită de prepoziţia a: Offrì a lei un m azzolin di fiori — Ii oferi ei un bucheţel de flori. con. tra. tra. di. — Vin 1 a tine . tra. su di. da. me pi. 100 . C'è un litigio tra luì e lei. di. pers. în care situaţie forma tonică este pre­ cedată de prepoziţii ca: di. con. tra sé. voi in. su di. C — de alte complemente. în această situaţie for ma tonică nu este însoţită de prepoziţii: Maria ha visto me. su etc. te in. — Am vorbit cu el . con. Volevano proprio te — Te vroiau chiar pe tine. tra. Sono partiti da noi — Au plecat de la noi — (funcţie de complement). Vengo da te. su me Alte complemente pi. Formele noi şi voi sînt identice pentru funcţia de subiect şi pentru cea de com­ plement: Noi non abbiamo fatto niente — Noi nu am făcut nimic. noi Complement indi­ rect în dativ sg. da. E' venuto con voi — A venit cu voi . Voi avete parlato — Voi aţi vorbit — (funcţie de subiect). a noi sg. noi in. loro in. in. Ho par­ lato con lui. III lui lei loro a lui a lei a loro pronume personal reflexiv sé sé a sé a sé Formele accentuate (tonice) ale pronumelor se folo sesc avînd următoa­ rele funcţii: A — de complement direct. — Am ajuns înaintea lor . con. II te voi a te a voi di. lui in. tra. da.Formele accentuate ale prenumelor 85 Complement direct pers. NOTĂ: . su di. con. da. a me pi._ . con.

Parlavamo di te — Vorbeam de t i n e . A te lo dico. — Ţie ţi-o spun (nu altuia). sau Si guarda nello specchio.Formele tonice în funcţie de complement direct stau întotdeauna în cazul acuzativ. pensavano tra sé — se gîndeau în sinea lor). Formele tonice lui. — Ţie ţi -o spun. — Pe tine te laudă mama. Schimbarea poziţiei indică insistenţa făcută asupra pronumelui. aşa cum am văzut la § 83 B. Toate formele tonice cu funcţie de complement se referă numai la persoane. mi. Confruntaţi: Io conosco Maria — Eu o cunosc pe Maria. lei. sau Mi vedo nello specchio. — Ţi-o spun ţie. Vengo con voi — Vin cu voi. — Mama te laudă pe tine. După prepoziţiile tra. te. A se compara: La mamma loda te. spre deosebire de limba română. Guarda sé nello specchio — Se priveşte — pe sine — în oglindă. PROSIMELE REFLEXIVE § 86 Pronumele reflexiv propriu-zis este sé (formă tonică) — si (formă atonă) pentru persoana a I l l . — Mă văd pe mine în oglindă. ci. acuzativul nu este caz prepo­ ziţional. Io conosco te — Eu te cunosc pe tine. -i. 101 . — Mama pe tine te laudă. £" a te che lo alico. -a. nu la animale sau la obiecte. vi). noi. Vedo me nello specchio. La mamma te loda.a . Toate formele tonice pot fi întărite cu ajutorul lui stesso. Lo dico a te. voi (sau for­ mele atone. Io chiamo lui — Eu îl chem pe el. La plural forma sé poate fi înlocuită de loro : Essi parlavano di sé (di loro ) . Te loda la mamma. Nu sînt însoţite de prepoziţii. Pentru persoanele I şi a II-a sînt folosite formele me. întrucît în limba ita­ liană. -e: Ho parlato a lei stessa — l-am vorbit chiar ei. Formele tonice au o poziţie relativ liberă în propoziţie . ti. la persoana a III-a plural se foloseşte numai loro (nu sé) : Parlavano fra loro — vorbeau între ei (dar: ciascuno pensava tra sé — fiecare se gîndea în sinea lui . de obicei acestea se află după verb. După prepoziţii pot apărea numai formele tonice: Gianna ha dato a lui un quadro — Ioana i-a dat lui un tablou. loro se pot folosi şi în funcţie de subiect în anumite cazuri. fra atunci cînd acestea indică reciprocitate.

II mi ti m. Le vedo tutte le sere — Le văd în fiecare seară. sau Vedo loro tutte le sere. dispare accentul grafic de la sé. sau Rivedrò voi con piacere. sau Offro a lui una rosa . 102 . dealtfel. La vedo tutte le sere — O văd în fiecare seară. Pronumele reflexive tonice se referă numai la persoane (ca. III f. ci vi li le mi ti m. Vi rivedrò con piacere — Vă voi revedea cu plăcere. Li conosco da molto — îi cunosc demult. -i. Formele neaccentuate ale pronumelor § 87 Complement direct în acuzativ Complement indirect în dativ sg. le si ci vi loro loro Exemple de complemente directe în acuzativ Ti abbiamo lodato — Te-am lăudat. sau Offrì a noi del pane. Lo conosco da molto — Il cunosc demult. Ci offrì del pane — Ne-a oferit pîine. gli f. | pi. Io pers. sgpers. sau Ho detto a voi la verità. -e: Parla di se stessa — Vorbeşte despre sine însăşi. -a. devenind se stesso. Exemple de complemente indirecte în dativ Vi ho detto la verità — V-am spus adevărul. toate formele tonice). sau Conosco loro da molto . pronume per­ sonal re­ flexiv la si 1 pi. sau Vedo lei tutte le sere. Gli offro una rosa — îi ofer (lui) un trandafir. I pers. De observat că atunci cînd se este întărit de stesso. sau Abbiamo lodato te.Pronumele reflexive tonice se pot întări cu slesso. sau Conosco lui da molto .

6. si metta la giacca se ha freddo — Doamnă. aceasta şi ciò — acest fapt.). NOTĂ: 1. Lo dico a tutti — O spun (aceasta) tuturor. la (f. sau Offro a loro un NOTĂ: rosa. ma vedo che non lo è — Mi se părea ciudat. le particelle pronominali. Se observă în acest caz că ambele forme elidate devin V. ) se folosesc pentru exprimarea complemen­ tului indirect în dativ. ci. Marina mi scrive — Marina îmi scrie. şi pi. 3. loro nu se referă decît la per­ soane. li (m. La persoana a IlI-a pronumele atone ale complementului direct sînt di­ ferenţiate de cele ale complementului indirect în dativ şi marchează în special opo­ ziţia de gen (mase. Această formă nu este însă recomandată de gramatici. Lo mai este folosit în formă invariabilă. si. Marina gli parlò con calma — Marina îi vorbi cu calm. dar văd că nu este (astfel). a IlI-a sg. în timp ce formele accentuate lui. echivalînd cu tale atunci cînd se referă la un substantiv sau la un adjectiv numit anterior: Mi pareva strano. questa — acesta. Tu insisti. dar eu nu cred aceasta 8. 2. Formele neaccentuate mai sus indicate se referă la persoane.^. — Marina mă observă.) la singular şi în unele cazuri la plural. pi. Formele Io (m. Formele gli (a lui m. ma io non lo credo — Tu insişti. fiore. 103 . 4. Pronumele reflexive mi. (a lei f. conjunctiv. Non mi piace questo romanzo — Nu-mi place acest roman. I şi a Ii-a se traduc în română tot prin cazurile dativ sau acuzativ în funcţie de context: Gianni ti saluta — Ionică te salută . aceasta: Non lo so — Nu ştiu (acest fapt. Poziţia formelor neaccentuate (atone) § 88 Poziţia formelor neaccentuate este fixă: a) Imediat înaintea verbului (proclitice) la: indicativ. Formele de acuzativ la pers. Formele atone se mai numesc. a IlI-a sg. Io.). sg. Gianni ti paria — Ionică Ui vorbeşte . ti. sg. fem. le.): Io ti dicola ferità— Eu îţi spun adevărul. La plural există o singură formă. sg. pi. la animale şi la lucruri. Signora. P'orma Io poate dobîndi — în context — o valoare neutră atunci cînd se referă la o întreagă propoziţie şi înlocuieşte pronumele demonstrative questo. Formele atone se folosesc întotdeauna fără prepoziţie. Formele atone în dativ şi acuzativ de la pers.) se folosesc pentru a exprima complementul direct. la se elidează înaintea formelor verbale care încep cu o vocală: este obligatorie elidarea înaintea formelor auxiliarului avere: Vho spaventato — L-am speriat. în timp ce în română acestea sînt forme diferenţiate: Io mi lavo — Eu mă spăl. Marina mi osserva. le (f. loro (formă accentuată) care se foloseşte şi în poziţia neaccentuată. sg.). Lei gli disse di venire presto — Ea îi spuse să vină repede. sau Offro a lei una Offro loro un fiore — Le ofer (lor) o floare. 5. l'ho spaventata — Am speriat-o. (§129). 7. Io mi lavo le mani — Eu îmi spăl mîinile. puneţi-vă jacheta dacă vă este frig. vi au o singură formă pentru dativ şi acuzativ.Le offro una rosa — Ii ofer (ei) u n t r a n d a f i r . i. aceasta) . iar opoziţia de gen rezultă din acordul participiului cu complementul direct care precedă verbul (vezi capitolul despre acor­ dul participiului perfect. condiţional şi imperativ (numai la pers. în italiană. lei.

Essendoci suggerita quell'idea. Vuole parlarmi — Vrea să-mi vorbească .): Diteci la verità — Spuneţi-ne adevărul . forma atonă se alipeşte la auxiliarul verbului: Sono andato via senza averla.în presă se observă tendinţa ca la sfîrşit de rînd să nu se mai facă eliziunea lo ho aspettalo. Cînd verbul este la infinitiv perfect. Forma de dativ plural loro face excepţie de la regula de mai sus. Verbele care se termină la infinitiv în -rre (tradurre — a traduce. Non voglio condurla. care este formată din non 4. m-am oprit . Puoi parlarci — Poţi să ne vorbeşti . mi fermai — Pentru că l-am auzit. pentru că nu vin. stare. ci după verb : Io dico loro di star zitti — Eu le spun (lor) să tacă. dire. — l-am aşteptat. Voglio parlarti — Vreau să-ţi vorbesc . am aşteptat-o. II sg. Forma de imperativ negativ la persoana a II-a singular. condurre — a con­ duce. Questi libri possono esservi utili — Aceste cărţi pot să vă fie utile. Facci questo piacere — Fă-ne această plăcere . — Nu vreau s-o conduc.) pierd pe -re: Non posso tradurlo — Nu pot să-1 traduc . Starami vicino — Stai lîngă mine . După verbe la imperativ (pers. Voglio par­ larle — Vreau să-i vorbesc (ei). 2. Parlale con calma — Vorveşte-i calm . Cantami questa canzone — Gîntă-mi acest cîntec. După verbe la gerunziu: Vedendomi piangere. ale verbelor dare. noi am mulţumit. di'. Portalo con te — Ia-1 cu tine . Atunci cînd este urmat de o formă atonă infinitivul pierde vocala finală -e: vedere: Non posso vederti — Nu pot să te văd. Dagli il tuo quaderno — Dă-i caietul tău. şi I. După formele monosilabice de imperativ pers. Dimmi cosa vuoi — Spune-mi ce vrei. la ho aspettata. fie înaintea acestuia: Non aspettarmi perché non vengo sau Non mi aspettare perché non vengo — Nu mă aştepta. porre — a pune. Si separarono salutandosi calorosa­ mente — S-au despărţit salutîndu-se cu căldură. Dicci cos1 è successo — Spune-ne ce s-a întîmplat. Loro nu se află niciodată înainte. cu excepţia lui loro se scrie într-un singur cuvînt: După verbe la infinitiv: Posso parlarvi — Pot să vă vorbesc. m-a consolat. salutata — Am plecat fără să o salut . Cînd verbul se află la gerunziu perfect.verb la infinitiv prezent se poate afla fie după infi­ nitiv. andare care sìnt: da'. mi consolò — Văzîndu-mă plîngînd. Non posso soffrirlo — Nu pot să-1 • sufăr . fare. dar: Digli che non posso venire — Spune-i că nu pot veni . datemi il piacere di andar via — Faceţi-mi plă­ cerea de a pleca . b) Imediat după anumite forme verbale (enclitice) . consoana iniţială a pronumelui aton se dublează (face excepţie gli): Dammi il tuo libro — Dă-mi cartea t a . va'. Voglio parlargli — Vreau să-i vorbesc (lui) . noi ringraziammo — Pentru că ne-a fost sugerată acea idee. 104 . II sg. forma atonă se uneşte cu auxiliarul respectiv: Avendolo sentito. sta\ fa'. II pi.

Acestea sînt forme care se întîlnesc mai rar. vi devin me. Ecco Gina: le offro la biro: gliela offro — Iat-o pe Gina: îi ofer pixul . i-o ofer. Eccolo — Iată-1 . In această combinaţie formele dativului mi. deşi urmează întotdeauna după verb. la. în acuzativ. Ecco Gina: le racconto le storie: gliele racconto — Iat-o pe Gina: îi povestesc întîmplările .După verbe la participiul perfect sau prezent (în construcţii parti cipiale) : Presentatasi Voccasione. sono venuto — Pentru că s-a ivit ocazia. le. li. ci. Eccoci — Iată-ne . ti. După ecco: Eccomi — Iată-mă . i le ofer. ci. a Ill-a sg. Ecco Marin: gli offro il fiore: glielo offro — Iată-1 pe Marin . i-1 ofer. li. le. vi se pot uni cu formele neaccentuate. i-o ofer. glieli. Eccovi — Iată-vă . ne. ale pronumelui personal mi. formă unică: glie — se uneşte cu lo. te. ci se scrie separat: DV loro di star zitti— Spune-le să tacă . am venit. în dativ. gli. ce. Ecco Marin: gli offro i fiori: glieli offro — Iată-1 pe Marin: îi ofer florile . Eccoti — Iată-te . nu se ali­ peşte acestuia. ve: me lo dice — mi-o spune te lo dice — ţi-o spune se lo dice — şi-o spune ce lo dice — ne-o spune ve Io dice — v-o spune me li compra — mi le cumpără te li compra — ţi le cumpără se li compra — şi le cumpără ce li compra — ni le cumpără ve li compra — vi le cumpără me la offre — mi-o oferă te la offre — ţi-o oferă se la offre — şi-o oferă ce la offre — ne-o oferă ve la offre — v-o oferă me le porta — mi le aduce te le porta — ţi le aduce se le porta — şi le aduce ce le porta — ni le aduce ve le porta — vi le aduce Formele de la pers. ne. Combinaţii de pronume neaccentuate § 89 Formele neaccentuate. devenind: glielo. Eccola — Iat-o . Eccoli — Iată-i . i le povestesc. gliele. Ecco Gina: le offro il fiore. la. gli şi le devin glie. 105 . gliene. si. si. i le ofer. ti. le. Cantai loro una canzonetta — Le-am cîntat o canţonetă. i-1 ofer. Eccole — Iată-le. glielo offro — Iat-o pe Gina: îi ofer floarea. Io. Ecco Gina: le offro i fiori: glieli offro — Iat-o pe Gina: îi ofer fio­ rile . se. gliela. Pronumele loro. Ecco Marin: gli offro la biro: gliela offro — Iată-1 pe Marin: îi ofer pixul . îi ofer floarea .

La manderà loro — Le-o va trimite (lor) . gli parlo di questo fatto: gliene parlo — Iată-1 pe Marin : îi vorbesc despre acest fapt. Non dargliela — Nu i-o d a . Ecco Gina: le offro delle foto: gliene offro—Iat-o pe Gina: îi ofer nişte fotografii. Non gliela dire — Nu i-o spune. avînd un înţeles mai mult sau mai puţin neutru. cosa — lucru. Particula pronominală ne se foloseşte: 1) Cînd ne reprezintă complementul indirect introdus cu prepoziţia di. în acest caz ne include şi prepoziţia care introduce complementul . P a r t i c u l e l e p r o n o m i n a l e ne. vi le voi arăta (dvs. pe rînd. i le ofer. la ataşate anumitor verbe. se referă în multe situaţii la un substantiv subînţeles ca: faccenda — treabă. vi § 90 Caracteristic pentru limba italiană este faptul că un număr de trei particule atone şi anume: ne. li. Volen­ domelo offrire — Voind să mi-1 ofere . vincerla: — Chi la dura la vince — Cine insistă cîştigă. pot înlocui anu­ mite sintagme cu diferite roluri în propoziţie. i le ofer. vi­ ta — viaţă . — Iat-o pe Gina: îi vorbesc despre această faptă. indeterminat. ne: Lo dirò loro — Le-o voi spune (lor) . îi vorbesc (despre aceasta). faţă de verb. Li mostrerò loro — Le voi arăta (lor) . Le offrirai loro — Le vei oferi (lor) .) . ci. Combinaţiile de pronume atone au. Prezentăm cîteva din locuţiunile mai frecvente: svignarsela: Tentò di svignarsela — încercă s-o şteargă (pe ne­ simţite). vi-o va trimite (dvs. darsela a gambe: Se la diede a gambe levate — O luă la sănătoasa. lo. Posso ricordarglielo — Pot să i-o amintesc . Iată. Ce l'hanno con me? — Sînt supăraţi pe mine ? pagarla grossa: — La pago grossa — Plătesc cu vîrf şi îndesat. lite — ceartă .) . Sto per legger­ glielo — Sînt pe punctul de a i-o citi. cazurile de folosire ale acestor particule: A. le.Ecco Gina: le parlo di questo fatto. vi. difficoltà — dificultate . 106 .) . Formele le. pena — chin. aceeaşi poziţie ca şi formele simple: atunci cînd sînt enclitice aceste forme se unesc cu verbul scriindu-se într-un singur cuvînt : Voglio ricordartelo — Vreau să ţi-o amintesc . invariabile. Loro nefiind formă atonă îşi menţine locul după verb şi nu se alipeşte niciodată la la. saperla lunga: La sai lunga tu! — Ştii multe t u ! farla: Te la faccio vedere io! — Ţi-arăt eu!. causa — cauză . vi-o voi spune (dvs. Ecco Marin: gli offro delle foto. Iţi arăt eu ţie! smetterla: Smettila di chiacchierare! — încetează cu flecăritul ! avercela con uno: — Con chi ce Vhai? — Pe cine eşti s u p ă r a t ? . Ecco Marin. supărare etc. Dicendo loro — Spunîndu-le lor. Cantamela — Cîntă-mi-o . gliene parlo. îi vorbesc (despre aceasta). ci. gliene offro — Iată-1 pe Marin: îi ofer nişte fotografii .

c) secvenţa di + grup nominal apare după pronume indefinite ca : alcuni.nu se traduce în limba română: Dove saranno i tre sportivi? Non ne abbiamo ricevuto ancora notizie — Unde-or fi cei trei sportivi ? încă n-am primit veşti de la (despre) ei. dammene qualcuna!— Ce trandafiri frumoşi ! Dă-mi cîţiva. devenind : mi + ne — me ne. In toate cele trei cazuri ne nu se traduce în română.ne —• ve ne. ce ne. ti. ti + > + ne — te ne: si -f. Le comprerò qualche libro — gliene comprerò — îi voi cumpăra cîteva cărţi — îi voi cumpăra (din -acestea). : Vuoi del caffè ? No. b) secvenţa di -f. de pe: Se ne parti sconsolato — A plecat dezolat (de acolo. 4) Cînd ne substituie complementul indirect introdus cu prepoziţia da: Il film è stato interessante e io ne ho imparato molto —{ho imparato molto dal film) — A fost un film interesant şi eu am învăţat mult (din el). ti. indicînd îndepărtarea sau desprinderea dintr-un loc. . ci. 6) Ne se combină şi cu pronumele reflexive mi. le. ce ne andiamo—ne ducem. * » » ci + ne — ce ne: vi -f. ci. si. a se duce de acolo): me ne vado —mă duc . plecăm . acestora) pe stradă. de la. azi am băut vreo zece (cafele). 2) Cînd se substituie di + grup nominal în care di conferă sens partitiv grupului nominal . certi. se ne. le + ne —• gliene. — Vrei cafea? Nu. > » Mi parla di queste poesie — me ne parla — îmi vorbeşte despre aceste poezii — îmi vorbeşte (despre ele). vi precum urmează. delV. plecaţi . dei. toţi o vorbesc de bine. — Serenella este bună. •andarsene — a pleca (dintr-un loc. se ne va — se duce . gli. (Nu se face traducerea în română nici în acest caz). due terzi etc. din. Serenella è buona: tutti ne parlano iene. delle. te ne vai— te duci . se ne vanno — s e duc. gli + ne — gliene. un centinaio. ve ne. ve ne andate — vă duceţi. taluni. 3) Cînd ne substituie atributul genitival introdus de prepoziţia di: Camminava mangiando delle ciliege e ne buttava i noccioli per la stra­ da — Mergea mîncînd cireşe şi arunca sîmburii (lor. della. dello. degli: Comprai delle fragole e ne mangiai — Axa. te ne. Prepoziţia da corespunde în aceste cazuri prepoziţiilor de. un po\ un sacco. oggi ne ho bevuto una decina. pleacă. •cumpărat căpşuni şi am mîncat (din acestea).grup nominal apare după cuvinte cu sens canti­ tativ de tipul : una parte. din acel loc): Andandosene prese congedo da tutti — Plecînd (de acolo) şi-a luat rămas bun de la toţi. un mucchio.ne —• se ne. Acest complement poate avea valoare de adverb de loc. vi care •devin: me ne. din acest punct de vedere deosebim trei cazuri : a) di face parte din articolul partitiv care însoţeşte numele: del. 5) Particula pronominală ne intră în combinaţie cu formele mi. qualcuno e t c : Che belle rose.

) . iar vi depărtarea. nu stau bine (la matematică) . Ci vado spesso — Mă duc adesea (în acel loc) . Ci rifletto ! (sulle tue parole ) — Mă gîndesc (la cuvintele tale) . Penso a lei — Mă gîndesc la ea. ci penso — Da. Pensi ai miei quaderni di appunti? — Te gîndeşti la caietele mele de notiţe?. su + un substantiv (care nu trebuie să fie în dativ) : Rifletti sulle mie parole ! — Gîndeşte-te la cuvintele mele ! . dar nu o fiinţă. un lucru. — Pun bricegele în buzunar — le pun . che non 108 . — nu mă duc. Vi sono molti alberi — Sînt mulţi copaci (acolo. Ci metto dei libri — Pun (pe aceasta) cărţi. ci are funcţie de particulă adverbială. la. imperativ (pers. după cum urmează: 1) Particula pronominală ci (mai rar vi) înlocuieşte un grup format din prepoziţia a. ve ne: Metto dei libri sul banco — Pun cărţi pe bancă. 3) Particula ci (sau. şi pi. Particulele ci şi vi îndeplinesc (ca şi ne) o funcţie precisă în propoziţie. Metto delle ciliege sul tavolo — Ce ne metto. tu ti ci trovi sau tu vi ti trovi egli ci si trova egli vi si trova noi vi ci troviamo voi vi ci trovate essi ci si trovano sau essi vi si trovano 5) Particulele pronominale şi adverbiale. non ci riesco — Nu. în acel loc). Poziţia acestora diferă în funcţie de persoană. 2) Atunci cînd ci înlocuieşte un grup format din a -f.substantiv cu funcţia de adverb de loc. 4) Particulele adverbiale ci. io mi ci trovo io mi vi trovo — eu mă aflu acolo etc. In nici o situaţie ci (sau vi) nu se traduce în română. Riesci bene in mate­ matica ? — Stai bine la matematică ? No. a IlI-a sg. vi se pot combina cu verbele reflexive pronominale sau cu pronumele reflexive fără să sufere vreo modificare. Non ci vado. Ce ne metto — Pun cărţi. condiţional. mai rar. La persoana I plural apare numai particula vi (spre a se evita întîlnirea particulei ci cu reflexivul ci). mă gîndesc (la ele). vi) transformată în ce (sau ve) precedă formele atone în acuzativ. — Pun nişte * * cireşe pe masă — Le pun. — Pun creionul pe bancă — li pun . Atunci cînd substantivul se referă la fiinţe. grupul poate fi înlocuit numai prin formele tonice ale pronumelui personal: Penso a mia madre — Mă gîndesc la mama.7) Ne se mai combină cu particulele adverbiale ci. lo. au aceeaşi poziţie faţă de verb ca a tuturor formelor atone: a) Stau înaintea verbului la: indicativ. în genere ci arată apropierea. li. NOTĂ: Grupul a + substantiv poate fi înlocuit de ci numai atunci cînd substantivul indică un obiect. conjunctiv. dar de cele mai multe ori se foloseşte ci. Sì. » > > Metto i temperini nella tasca —* Ce li metto. le şi particula pronominală ne: Metto la matita sul banco — Ce la metto. vi care devin: ce ne. în timp ce vi se foloseşte mai mult din motive de eufonie: Vado al parco spesso — Mă duc adesea în parc . in. atunci cînd sînt singure. B.

sta leggendo attentamente — Dv. abreviat dv. Io JJho incontrata. signore. fără să vreau.). signorina. an­ diamoci — să mergem . Lei è stanco . ducîndu-mă.): Andandoci. Mi rivolgo rispettosamente a Lei. Tu se foloseşte atunci cînd ne adresăm unor persoane apropiate (rude. non andarci — nu te duce .). — nu vreau să mă duc . Se traduc în română printr-o singură formă. Voi sembrate una brava ragazza — Mata pari a fi o fată bună. b) Stau după verb la: gerunziu. a Ii-a pi. Lei. non è attenta. şi pi. vacci — du-te (acolo) . Lei. andateci — duceţi-vă . copii. Nu este foarte frecvent: Voi siete un uomo coraggioso — Dumneata eşti un om curajos . non ci vadano — să nu vă duceţi (dvs. domnule. domnişoară. Lei non è stanca? Dvs.ci vada — să nu se ducă . domnule . nu sînteţi obosită ? Loro sono allegre — Dvs.. artistic şi în birouri. făcîndu-se acordul adjectivelor sau participiilor verbale conjugate cu auxiliarul essere în funcţie de genul real: Lei. eccoci — iată-ne. se traduce prin dumneata. domnilor. Lei se foloseşte atît pentru un interlocutor masculin cît şi feminin. non voglio andarci. în funcţie de genul real. Pluralul pronumelor Ella. In cazurile oblice se folosesc formele corespunzătoare pronumelor personale lei. dumneavoastră pentru sg. sau dvs. şi I. domnişoară. legge molto bene— Dvs. Desidero tanto rivedere Loro — Doresc atît de mult să vă revăd (pe Dvs. domnule. domni­ şoară. Loro non sono molto allegre — Dvs. La plural se folosesc formele Li pentru masculin şi Le pentru femi­ nin. infinitiv. Voi se foloseşte în limbajul comercial. a Ii-a sg. Ella (cu majusculă) sînt pronume de politeţe atît pentru masculin cît şi pentru feminin. şi în seara asta ? . — Dvs. loro: Parlavamo proprio di Lei in questo momento — Vor­ beam tocmai de dvs. Lei este Loro. sau pi. signorina.: Lei. signore — Eu v-am văzut. Lei. sînteţi obosit. Loro. Lei. non ci andrei — nu m-aş duce . E''venuta con Lei anche stasera ? A venit cu Dvs. signori. non ci vada — să nu vă duceţi (dvs. leggono male — Dvs. în acest moment . senza volerlo — Eu v-am întîlnit. citiţi cu atenţie . sînteţi vesele. nu sînteţi atentă. prieteni). participiul perfect se acordă cu genul real: Io L'ho veduto. — Dvs. Cînd aceste pronume au funcţia de subiect. şi familiar. perché è venuto da me? —Dvs. signorina. a IlI-a sg. verbele se folosesc la pers. ci­ tiţi rău. ci­ tiţi foarte bine.. imperativ (pers. de ce aţi venit la mine ? Cînd formele atone în acuzativ precedă un verb la un timp compus.. atunci cînd pronumele este complement 109 .. PRONUMELE DE POLITEŢE § 91 Atunci cînd ne adresăm unui interlocutor se foloseşte persoana a doua (singular şi plural). nu sînteţi foarte vesele. Loro se folosesc în vorbirea directă.) . signore. — Mă adresez cu respect dumneavoastră. mată...

— Domnilor. — La joc se cîştigă şi se pierde. indiferent de auxiliarul cerut în mod normal de verb . Dar şi în această situaţie pronumele Lei ia din ce în ce mai mult locul lui Ella. Signori. Suoi. In ce priveşte ortografia. fiul Dvs. Uno ha parlato — Unul a vorbit — Si è parlato — S-a vorbit .direct: Io Li conosco da tanti anni— Eu vă cunosc de atîţia ani. eu vă vorbesc cu respect. Io Le conosco da molto — Eu vă cunosc de mult. eu vă vorbesc sincer . La Loro famiglia è molto unita — Familia Dvs. Vorrei dirLe che accetto la Sua proposta. Nel gioco si vince e si perde. Signorine. Si impersonal nu indică nici genul nici numărul. Loro le corespund adjectivele posesive Suo. Există astăzi însă tendinţa. . în timp ce si reflexiv îşi păstrează forma: Ci si lava — Ne spa­ llo . spuneţi că o cunoaşteţi bine. Sua. chiar cînd acestea se află în poziţie enclitioă şi se unesc cu verbul : Posso offrirli® un caffè ? — Pot să vă ofer o cafea ? . Signora. de a scrie aceste pronume cu minusculă în toate situaţiile: La cucina del ristorante che lei dice di conoscere bene — Bucătăria restaurantului pe care Dvs. complement direct sau în dativ. Si impersonal rezultat al transformării impersonale a unei propropoziţii cu subiect general şi nedefinit: Uno dice — Unul spune — Si dice — Se spune. io parlo Loro francamente. Ella este o formă care se foloseşte rar. Sue şi Loro Non mi piacciono le Sue parole — Nu-mi plac cuvintele Dvs. iar transformarea impersonală nu se poate aplica decît in cazul în care verbul cere în mod normal un subiect animat: Uno balla — Unul dan­ sează — Si balla — Se dansează . doar în vorbirea oficială. se construieşte întotdeauna cu auxiliarul essere. în toate funcţiile pe care acestea le pot avea — subiect. Prenumelor Lei. — Domnişoarelor. Suo figlio è molto intelligente — Doamnă. acesta avînd unica formă Loro. Uno ha fatto — Unul a făcut — Si è fatto — S-a făcut. Uno canta — Unul cìnta — Si canta — Se cìnta. este foarte inteligent . Transformarea se aplică numai unei propoziţii care are verbul la persoana a IlI-a singular şi constă în înlocuirea subiectului nedefinit cu si. Si i m p e r s o n a l şi si p a s i v § 92 în afară de si pronume reflexiv. si impersonal se transfor­ mă în ci. e foarte unită. în italiană există încă alte două forme de si însă cu valori deosebite: A. prin analogie cu si reflexiv. io parlo Loro con rispetto. Acest si nu are înţeles de sine stătător şi nu poate să apară independent. Pentru pronumele care are funcţie de complement indirect in dativ nu există deosebire de gen. — Aş vrea să vă spun că accept propunerea dvs. se observă că toate pronumele de politeţe. protocolară. forme tonice sau atone — se scriu cu majusculă. din ce în ce mai răspindită. Si impersonal. Dacă si impersonal intră în combinaţie cu forme reflexive aparente exprimate prin si (la persoana a IlI-a singular).

si impersonal devine ci: Uno si smarrisce — Ci si smarrisce — Te rătăceşti / t e pierzi. Atît si impersonal cît şi si pasiv pot ocupa două poziţii în funcţie de structura grupului verbal din propoziţia căreia i se aplică transformarea: adică poziţia lui si depinde de formele atone de care este precedat verbul. Uno ti paria — Cineva îţi vorbeşte — Ti si paria — Ţi se vorbeşte (dativ) . Uno ne parla — Se ne paria — Se vorbeşte . B. Uno vi ha detto una bugia — Cineva v-a spus o minciună — Vi si è detto una bugia — Vi s-a spus o minciună. Uno ci offre una somma ingente — Cineva ne oferă o sumă mare — Ci si offre una somma ingente — Ni se oferă o sumă m a r e . acuzativ -f. 1. In acest caz: a) complementul direct devine subiect gramatical. s-a observat. 2. Ci si accorge — Ne dăm seama /îţi dai seama. Verbele care se construiesc cu essere impun. b) se impune acordul verbului (care devine reflexiv-pasiv) . Uno gli spiega la lezione — Cineva îi explică lec­ ţia — Gli si spiega la lezione — I se explică lecţia . Si pasiv se foloseşte atunci cînd în propoziţia care trebuie să fie transformată în propoziţie impersonală există un complement direct — diferit de subiect: Uno vede ii mare — Si vede ii mare — Se vede marea.dativ Uno lo sgrida — Cineva îl ceartă — Lo si sgrida — Este certat (acuza­ tiv) . Acest sens de pasiv este şi mai evident. Uno si è pentito — Ci si è pentiti — S-a regretat . Si şi varianta poziţională ci (v. Uno te la dà — Cineva ţi-o dă — Te la si dà — Ţi se dă ' 111 . Uno se ne va — Ci se ne va — Se pleacă. In această poziţie si impersonal nu suferă nici o modificare.l ă m . în contextul lui si impersonal. si. dativ + acuzativ Uno me lo dice — Cineva mi-o spune — Me lo si dice — Mi se spune (aceasta) . Uno si è accorto — Ci si è accorti — S-a băgat de seamă. c) forma si este numită si pasiv. forma de masculin plural la participiu: Uno è partito — Si è partiti — S-a plecat . Si vedono le colline — Se văd dealurile. Uno la mangia — Cineva o mănîncă — La si mangia — Este mîncată (acuzativ) . Si impersonal este precedat de orice altă formă pronominală atonă sau de orice combinaţie de forme atone (cu excepţia celor indicate la punctul 1). cînd complementul direct (devenit subiect) este la persoana a treia (singular sau plural) şi este exprimat printr-un substantiv: Si vede la casa — Se vede casa .4) se află înaintea ver­ bului precedat la rîndul său de ne. si impersonal devine se : Uno ne crede — Se ne crede — Se crede . înaintea lui si (reflexiv) sau se ne. § 90. Uno mi dice — Cineva îmi spune — Mi si dice — Mi se spune (dativ) . se ne. Înaintea lui ne. Ci se ne va — Se pleacă.

PRONUME ŞI ADJECTIVE POSESIVE § 94 Din punct de vedere formal pronumele posesiv este identic cu adjectivul posesiv.(acest lucru. Acquistasi villetta con giardino — Se cumpără (de cumpărat) vilişoară cu grădină . Affittasi camere ammo­ biliate — De închiriat camere mobilate. Tabloul pronumelor şi adjectivelor posesive § 95 Masculin sgpi.. înlocuieşte substantivul care a fost exprimat anterior. dar acesta e al meu.. Si biasimano (sono biasimati) gli errori e si lodano (sono lodate) le azioni gloriose — Sînt condamnate greşelile şi sînt lăudate acţiunile glorioase . la pot avea valoare neutră cu înţeles demonstrativ. Questo è il tuo quaderno. sg. Adjectivul este însoţit î n t o t d e a u n a de un substan­ tiv la care se referă. Combinaţiile lui si cu alte forme pronominale atone nu apar niciodată în poziţie enclitică. Feminin Pi- mio tuo suo nostro vostro loro 112 miei tuoi suoi nostri vostri loro mia tua sua nostra vostra loro mie tue sue nostre vostre loro . fie le urmea­ ză (ca în punctul 2). § 93 Exemple de construcţii cu si pasiv: Improvvisamente si videro (furono viste) alcune stelle — Dintr-odată s-au văzut cîteva stele. Si pasiv poate să a p a r ă în poziţie enclitică în unele formulări de tipul: Cercasi macchina da cucire — Se caută maşină de cusut . După cum rezultă. ci. fiind sinonime cu ciò . Questo è il mio scopo.. Uno vi canta — Cineva cìnta — Vi si canta — Se cìnta. acest lucru) NOTĂ Formele neaccentuate lo. acest lucru. aceasta. si impersonal (sau pasiv) n u desparte celelalte combinaţii de forme atone. Pronumele substituie. fie le precedă (ca în punctul 1). Uno ci trova da lavorare — Cineva găseşte de lucru — Ci si trova da lavorare — Se găseşte de lucru . Uno glielo spiega — Cineva îi explică aceasta — Glielo si spiega — I se explică (aceasta) . Certe medicine si agitano (vengono agitate ) prima di prenderle — Anumite medicamente se agită mai înainte de a le folosi. — Acesta este scopul meu. Uno ce la offre — Cineva ne-o» oferă — Ce la si offre — Ni se oferă (acest lucru. Uno ve lo porta — Cineva v-o aduce — Ve lo diporta — Vi se aduce (aceasta. aceasta) . aceasta) . ma questo è mio — Acesta este caietul tău.

sua poate fi luat de formele: di lui. Queste sono le mie amiche. -a. di lei pentru a se evita confuzii: Ho visto il nonno e la nonna. -a — fiecare. Non voglio l'altrui lavoro — Nu vreau munca altuia . Poate fi situat înainte sau după substantiv: Questo è il lavoro altrui — Asta-i munca altuia . Una tua bugia cambiò tutto — O minciună de-a ta a schimbat totul. -e indiferent de numărul la care se află substantivul : Ciascuno mio amico — Fiecare prieten al meu . prietena aceea a ei. Sono le sue stesse parole — Sînt chiar cuvintele lui. Adjectivele posesive se află întotdeauna între articol şi substan­ tivul la care se referă: Marin è il mio compagno di banco — Marin este colegul meu de bancă . Articolul hotărît poate fi înlocuit de: ciascuno. ai. a. Intre adjectivul posesiv şi substantiv pot fi intercalate: — adjective calificative: Marin è il mio caro compagno — Marin este colegul meu drag. indiferent de genul şi numărul' obiectului posedat: Questo è affar loro — Asta-i treaba lor. Non è giusta la tua decisione — Nu-i justă hotărîrea ta . Cînd substantivul este la singular. quello. posesivul poate fi precedat de articolele nehotărîte: un. la sua salute non è buona — 113 . una. se traduce prin „acelaşi" : Indossava lo stesso vestito — Purta aceeaşi rochie . — Acestea sînt prietenele mele. Le stesse tue parole — Aceleaşi cuvinte ale tale. ale altuia. între adjectivul posesiv şi substantiv pot fi intercalate — pentru a întări sensul de posesie — adjectivele proprio şi stesso. şi de questo. -a. propriile lui cuvinte. Uneori stesso îşi poate schimba poziţia: cînd precedă posesivul. Este un adjectiv posesiv indefinit şi invariabil. -i. — toate acestea împreună: / m i e i primi tre cari compagni verrannostasera — Primii mei trei dragi tovarăşi vor veni în astă seară. atunci cind substantivul se află la singular. — numerale cardinale: / miei tre cari colleghi sono andati via — Cei trei dragi colegi ai mei au plecat. sau ogni — fiecare. -e. -i. — numerale ordinale: Il mio secondo caro figlio è venuto da me — Cel de-al doilea drag băiat al meu a venit la mine. Quella sua amica — Acea prietenă a ei. Sono le idee altrui sau Sono le altrui idee — Sînt ideilealtuia. între articolul nehotărît şi adjectivul posesiv mai poate fi introdus adjectivul nehotărît certo Una certa sua confidente — O oarecare con­ fidentă a sa. Un mio conoscente — Un cunoscut al meu . însoţit întotdeauna de ar­ ticol hotărît. fho visto con i miei propri occhi — Te-am văzut cu propriii mei ochi. Mai este considerat adjectiv posesiv altrui — al.A.. Locul lui suo. Il loro canto' si sentiva lontano — Cîntecul lor se auzea pînă departe. Posesivul loro are o singură formă.

ceea ce îmi aparţine .I-am văzut pe bunicul şi pe bunica. questi. ai tăi. Pagherai del tuo ? — Vei plăti din banii tăi. bunul tău. Dar la sua salute se poate referi atît la il nonno cît şi la la nonna. B. I miei stanno bene — Ai mei sînt sănătoşi. i suoi — ai mei. din avutul tău ? Expresia dalla mia (subînţelegîndu-se dalla mia parte) se traduce prin „de partea mea" : Vi avrò dalla mia ? Veţi fi de partea mea ? Expresiile delle mie — de-ale mele. hon la tua — Guma mea s-a pierdut. quello. i tuoi. după cum urmează: A. — demonstrative care se referă numai la persoane (pronume): costui.: Tanti cari saluti ai tuoi — Cele mai dragi salutări alor tăi . quegli. După locul şi funcţia lor în frază se pot subîmpărţi. ele indică în acelaşi timp persoana şi numărul posesorului (unul sau mai mulţi) marcînd totodată acordul în gen şi număr cu obiectul posedat. ai săi presupun substantivele: rudele. sănătatea sa nu este bună. pronumele posesive au dobîndit un sens special atunci cînd sînt folosite fără antecedent — după cum urmează: Il mio — Averea. specificînd apropierea sau depăr­ tarea faţă de vorbitori. bunul meu. Pronumele posesive. nu a ta. B. în unele situaţii. codesto. Pronumele posesive sînt formate cu ajutorul articolului liotărît: La mia gomma è andata perduta. familia. isprăvi" e t c : Questa è una delle solite sue — Asta-i una din isprăvile sale obişnuite. Formele de masculin pi. în timp ce adjectivele de­ mon strative determină un substantiv. delle sue — de-ale sale. PRONUMELE ŞI ADJECTIVELE DEMONSTRATIVE § 96 Pronumele demonstrative substituie un substantiv referindmse la apropierea sau depărtarea faţă de vorbitor. delle tue — de-ale tale. colui. Il — tuo Averea. i miei. partizanii etc. Sînt acelea care indică atît posesorul unui obiect cît şi obiectul posedat . născociri. Il suo — Averea. bunul său. ceea ce iţi aparţine. spre a se evita confuzia se poate spune: La di lui salute non è buona — Sănătatea lui nu este bună sau La di lei salute non è buona — Sănătatea ei nu este bună. pot înlocui substantive ca: „fapte. Demonstrativele nu prezintă diferenţieri de per­ soană. întrucît figurează numai la persoana a treia. ceea ce îi aparţine. — demonstrative care se referă la fiinţe şi la obiecte (pronume şi adjective): questo. IU .

iar quello îl indică pe primul: Ho fatto il componimento e ho studiato la lezione: quello era abbastanza facile. Abbiamo ricevuto il tele­ gramma stasera alle otto — Am primit telegrama astă-seară la ora opt. sistemul pronumelor demonstrative. quegli zoccoli. Demonstrativele care se referă şi la fiinţe şi la obiecte pot fi atît pronume cît şi adjective: variază în funcţie de gen şi număr şi prezintă următoarele forme: masculin Singular ! Plural feminin masculin questi — aceştia codesti — aceştia quelli — aceia feminin queste — acestea codesta — acestea quelle — acelea questo — acesta codesto — acesta quello — acela questa — aceasta codesta — aceasta quella — aceea Questo. quei cani. -i. quello. quello zucchero. -e exprimă apropierea în spaţiu şi în timp faţă de vor­ bitor : Prendi questo gesso — Ia creta asta . quello là — acela (ăla) de acolo (colo). -a. -e exprimă apropierea în spaţiu şi în timp faţă de cel care ascultă: Portami codesto quaderno — Adu-mi acest caiet. quegli amici (vezi §61). -a. -e exprimă depărtarea în timp şi în spaţiu. quei fiori. codesto costà — acesta de aici. quegli scolari. quel foglio. questo qua — acesta (ăsta) de aci: codesto costì. 115 . Stasera — Astă-seară. Torneranno ancora quelle belle serate — Se vor mai întoarce acele seri frumoase. azi-noapte. Fiecărui tip de demonstrativ îi corespunde un adverb: questo qui. NOTĂ: Codesto (cu varianta cotesto) se foloseşte rar. practic. questa Vho trovata piuttosto difficile — Am făcut compunerea şi am învă­ ţat lecţia: aceea era destul de uşoară. se reduce la cele două forme questo. Quello urmează normele adjectivului bello atunci cînd este însoţit de un substantiv: quel cane. atît faţă de vorbitor cît şi faţă de ascultător: Quel bosco è molto grande — Pădurea aceea e foarte mare . Questa notte ho fatto un bel sogno — în noaptea asta. -a. asta însă mi s-a părut cam grea.A. Forma feminină questa se prescurtează devenind sta in cuvintele compuse: Stamattina — Azi-dimineaţă . folosite atît pe lîngă persoane cît şi pe lingă obiecte. am avut un vis frumos. Cînd se referă la persoane sau lucruri menţionate anterior questo indică ultimul element menţionat. quell'arco. -i. -i. Stanotte — Azi-noapte. Quello. Stamani — Azi -dimineaţă. Codesto poate fi întărit prin costì sau costà. NOTĂ: Questo poate fi întărit de qui sau qua. quello lì. Codesto. quello scolaro. Quello e întărit de lì sau là.

Questo. B. folosindu-se atît la masculin cît şi la feminin: Non voglio avere a che fare con costoro — Nu vreau să am de-a face cu ăştia (astea). e celălalt. cardinale şi ordinale) în afară de tutto şi ambedue: Questi cugini miei — Aceşti veri ai mei . Colei che sta ballando — Aceea care dansează . au formele următoare: Singular Masculin costui — acesta colui — acela questi — acesta quegli — acela Feminin costei — aceasta colei — aceea Masculin costoro — aceştia coloro — aceia la persoane. Pot îndeplini numai funcţia de subiect în nominativ: Demo­ stene e Cicerone furono due grandi oratori : questi fu romano. Non è questo il quadro. Colui. precedat de articolul hotărît . coloro — ăia. l'altro — celălalt. è l'altro — Nu asta e tabloul. coloro nu mai au nuanţă peiorativă atunci cînd sînt urmate de pronumele relativ che: Colui che grida — Acela care strigă . astea. Demonstrativele care se referă numai pronume. fie adjective şi se referă atît la fiinţe cît şi la obiecte. Limba contemporană tinde să le înlocuiască prin questo. altro. Ambedue queste macchine — Amîndouă aceste maşini. Formele colui che etc. quello sînt fie pronume. Queste tre parole — Aceste trei cuvinte: Tutta questa roba — Toate aceste lucruri. alea. Coloro che vi scrivono — Aceia care vă scriu.Atunci cînd ne referim la un obiect din două (sau la o mulţime de obiecte) 'questo are un corespondent opozant. Quella sau_ amica — Prietena aceea a ei . Valtra — cealaltă. colei. Costui şi colui au o nuanţă uşor peiorativă. 116 . sint Plural Feminin costoro — acestea coloro — acelea numai La plural dispare opoziţia de gen: costoro — ăştia. quello. quegli greco — Demostene şi Cicerone au fost doi mari oratori: acesta a fost roman. pot fi înlocuite prin pronumele relativ chi : Colei che non vuol parlare — Chi non vuol parlare — Cine nu vrea să vorbească. Demonstrativele questi — acesta şi quegli — acela sînt pronume care se referă numai la persoane şi se folosesc doar pentru genul masculin singular. Quel primo motivo — Acel prim motiv. Adjectivele demonstrative nu sint niciodată însoţite de articol Demonstrativele stau înaintea • substantivelor şi a tuturor determi­ nanţilor acestuia (adjective calificative. posesive. codesto.

Hai pensato a ciò? — Non ci ho pensato! — Te-ai gìndit. deci cînd au valoare neaccentuată. Aveva pensato a questo sau Aveva pensato a ciò sau Ci aveva pensato — S-a gìndit la (treaba) asta.. urmat ! Expresia in quel di. după care urmează un nume de localitate setraduce prin: provincia. aceasta.) care este invariabil: are numai forma de. ceea ce. quegli sînt forme care se folosesc mai mult în limbajul literar: în limba modernă tendinţa este de a fi înlocuite de questo. ceea ce: Nondire questo ! — Nu spune (să nu spui) asta ! Non è per quello ! — Nu-i pentru asta (aia) .. PRONUMELE ŞI ADJECTIVELE DE IDENTITATE § 97 Pronumele şi adjectivele de identitate au următoarele forme: Masculin Singular stesso medesimo Plural stessi medesimi Singular stessa medesima Feminin Plural stesse medesime 117 . Chi ti ha fatto questo ? — Cine ţi-a făcut asta ? Quello -f che = ceea ce : Quello che stai dicendo è assurdo — Ceea ce spui e absurd. ciò — acest lucru. C. quello. mi-a spus despre aceasta . ci: Non vedeva questo sau Non ci vedeva — Nu vedea aceasta. se foloseşte mai frecvent ciò — aceasta. Non sapeva questo.. acel fapt etc. Mi ha detto questo sau Mi ha detto ciò sau Me Vha detto — Mi-a spus aceasta. Mi ha parlato di questo sau Mi ha parlato di ciò sau Me ne ha parlato — Mi-a vorbit. pot fi înlocuite de pronumele personale neaccen­ tuate lo. quello. Formele questo şi ciò cînd exprimă non-insistenţa. Formele de masculin singular questo. quello mai pot fi folosite şi în sens neutru cu înţelesul de: acest lucru (fapt). Ciò poate fi urmat de pronumele relativ che: Ciò che mi dici è una bugia — Ceea ce îmi spui e o minciună.acela. sau Non sapeva ciòsau Non lo sapeva — Nu ştia aceasta. la asta ? — Nu m-am gìndit . ne. teritoriul. zona. masculin singular şi valoare numai de pronume: Ciò non mi va — Asta nu-mi convine.. (acest lucru. Non ti dico quello che è successo ! — Nu-ţi spun ce-a. Questi. grec. mi-a spus-o. aceasta.: In quel di Perugia— In zona Perugiei. Spre a indica forma neutră. Demonstrativele neutre slnt : questo. n-o ştia.

. în acest caz se traduce prin: oricum.. La medesima bugia — Aceeaşi minciună . Il suo adetto — Lo stesso suo adetto — Acelaşi adjunct al său . -a. după substantivele cu articol hotărît sau determinate de adjective demonstrative. înseşi Gianni stesso me Vha detto — Gianni însuşi mi-a spus-o . număr şi persoană. — acelaşi. medesimo. B.. B... Adjectivele de întărire stesso şi medesimo stau întotdeauna după pronumele personale. adjective de întărire: stesso. -a. io stesso — eu însumi tu stesso — tu însuţi egli stesso — el însuşi noi stessi — noi înşine voi stessi — voi înşivă loro stessi — ei înşişi Exemple : io stessa — eu însămi tu stessa — tu însăţi ella stessa — ea însăşi noi stesse — noi însene voi stesse — voi însevă loro stesse — ele însele. Le medesime •bugie — Aceleaşi minciuni.. adjective şi pronume demonstrative de identitate: stesso. in italiană se acordă numai în gen şi număr. atunci întăreşte sensul substantivului : La mia opera stessa — însăşi opera mea. Cînd substantivul este precedat de un posesiv. Dacă în acelaşi context stesso este plasat după substantiv. -i. io parto lo stesso — Chiar dacă nu 118 . -e — însumi. Gli stessi orologi — Aceleaşi ceasuri . Adjectivele şi pronumele demonstrative de identitate stesso — acelaşi şi medesimo — acelaşi se află întotdeauna plasate între articol şi substantiv : Lo stesso orologio — Acelaşi ceas . Adjectivele de întărire mai pot sta între un adjectiv posesiv şi un substantiv întărind sensul adjectivului: Questa è la tua stessa decisione — Aceasta e propria ta hotărîre. tot: Anche se non vuoi. La sua casa — La medesima sua casa — Aceeaşi casă a sa.. -e. Lo stesso poate avea şi funcţie adverbială.. -e — acelaşi. . -i. Voi •stesse Vavete scritto — Voi însevă l-aţi scris. -i. NOTĂ: Medesimo se foloseşte mai rar în limbajul actual . medesimo. demonstrativul (precedat la rîndul său de articol) le va preceda pe amîndouă: La tua cugina —• La stessa tua cugina — Aceeaşi verişoară a t a .. A.Acestea pot fi: A. -e— însumi. Dacă în limba română aceste forme se acordă în gen. .. -a. -i. după numele proprii. -a. îl întîlnim cu precădere în textele mai vechi: Il giorno medesimo — în aceeaşi zi.. -chiar opera mea. . Con se medesimo — Cu sine însuşi.

cine ştie ce : Non capivano gran che di quello che si stava dicendo — Nu înţe­ legeau mare lucru din ceea ce se spunea. i-am spus acelaşi lucru . PRONUMELE RELATIVE 98 Pronumele relative au următoarele forme: Che — care . Poate avea funcţii sintactice diferite în subordonată: Che în cazul nominativ şi acuzativ: Le rose che sono nel parco hanno un profumo soave (N) — Trandafirii care sînt în parc au un parfum suav • Le rose che hai visto sono profumate (A) — Trandafirii pe care i-ai văzut sînt parfumaţi. le quali — care Chi — cine Quanto. fapt: Gli dissi lo stesso — l-am spus la fel. Anche a me è successo lo stesso — Şi eu am păţit la fel. Fa lo stesso — Tot aia e (e acelasi lucru) . Lo stesso che ieri mi diede una biro — Acelaşi care ieri mi-a dat un pix. cită. eu tot plec. corespunzător demonstrativului ciò. quanta. şi se traduce prin acelaşi lucru. deci se foloseşte pentru ambele numere şi genuri. Lo stesso poate căpăta un sens neutru.vrei. în italiană. i quali. 119 . Questa che vedi ora — Asta pe care-o vezi acum .cu care din care întru cît fiecare din acestea prezintă aspecte deosebite. vor fi tra­ tate pe rînd: CHE § 99 Este pronume invariabil. Che mai poate fi precedat şi de un demonstrativ sau de un pronume de identitate: questo che — acesta care. citi. Che poate fi substantivat în expresia gran che — mare lucru. nu se face nici o dis­ tincţie între che folosit la nominativ sau la acuzativ. lo stesso che — acelaşi care: Quello che piange — Acela care plînge. cìte O n d e . întrucît limba ita­ liană nu are o caracteristică a acuzativului. quanti. quello che — acela care. cui (pentru cazurile oblice) Il quale . spre deosebire de limba română. quante — cît. la quale.

IL QUALE. I QUALI. inclusiv pentru genitiv şi dativ. (v. partirà oggi — Fata a cărei mamă este pictoriţă. LE QUALI § 101 Sînt pronume relative care se acordă în gen şi număr cu substantivul. Lo scolaro dal cui padre avevo ricevuto i francobolli — Şcolarul de la al cărui t a t ă am primit timbrele. ai ale cărui etc. se foloseşte pronumele relativ invariabil în număr şi gen cui precedat de prepoziţii. Se traduc în limba română prin care. dativ: Il giovane al cui padre ho offerto un libro — Tînărul tatălui căruia i-am oferit o carte. la cui madre èpittirice. Il signore a cui ho parlato Il signore cui ho parlato Domnul căruia i-am vorbit. substantivul care reprezintă obiectul posedat poate fi: la cazul nominativ: La ragazza. . Gli amici con cui ha fatto la gita — Prietenii cu care a făcut excursia. al. Această formă nu are niciodată valoare de subiect sau de complement direct. va pleca astăzi . Le idee per cui combattiamo — Ideile pentru care luptăm. Dar cui mai poate intra în construcţii specifice cu ajutorul prepoziţiilor di. LA QUALE. dai quali. In această situaţie cui este întotdeauna precedat de articolul hotărît şi urmat de substantivul care reprezintă obiectul posedat. Formele pentru nomi120 . Se traduce prin căruia. Le idee per cui combattiamo sono nobili — Ideile pentru care luptăm sînt nobile. nella quale. con. de/cu/în/pentru care: / / libro di cui ti ho parlato — Cartea de care ţi-am vorbit . a. La rîndul său. Toate exemplele de mai sus pot fi înlo­ cuite prin formele del quale. Lo scolaro con il cui padre ho parlato — Şcolarul cu al cărui t a t ă am vorbit . La casa in cui abitate — Casa în care locuiţi . per etc. Aceste forme îl pot înlocui pe che. sau la alte cazuri prepoziţionale: Lo scolaro del cui padre ti ho parlato — Şcolarul despre al cărui t a t ă ţi-am vorbit . La cazurile prepoziţionale cui este precedat de prepoziţia cores­ punzătoare cazului şi este situat imediat după substantivul din regenta la care se referă: 77 film di cui mi hai parlato non mi è piaciuto — Filmul despre care mi-ai vorbit nu mi-a plăcut . aşa cum s-a văzut mai sus. la cazul acuzativ : La ragazza il cui padre ho conosciuto bene— Fata pe al cărei t a t ă l-am cunoscut bine. in. La dativ forma a cui (folosită cu precădere în limba actuală) poate fi înlocuită de cui fără prepoziţie (folosită mai rar). Le stanze in cui viviamo noi dispongono di grandi finestre — Camerele în care locuim noi dispun de ferestre mari . Il progetto a cui accennavo — Proiectul la care mă refeream . etc. § 101).CUI § 100 Pentru cazurile prepoziţionale.

-e. -i. este fratele meu. cu sens nedefinit: chi (uno che) non lavora non mangia — Cine (unul care) nu munceşte nu mănîncă . la borsa della quale è stata perduta — Iat-o pe doamna a cărei poşetă s-a pierdut. Vuna non piglia e Valtra lascia — Cine fuge d u p ă doi iepuri nu prinde niciunul. dativ şi prepoziţional se folosesc formele del quale. nel quale. -e şi pronumele relativ che (sau il quale). sul quale. Chi è saggio tace — Cine e înţelept tace. il quale è vicino a te. deoarece constituie un rezultat al fuziunii dintre demonstrativul quello. colei che. -a. tutto ciò che. Chi non è contento se ne vada — Cine mi e mulţumit să plece. Pentru cazurile genitiv. La feminin se foloseşte rar. al quale. este invariabil. Chi mai poate echivala cu forma compusă uno che. colei la quale şi poate fi înlocuit de aceste forme: Chi (quellojcoluijcolei che) mi saprà rispondere avrà un bel voto — Cine (acela/aceea care) va şti să-mi răspundă va primi o notă b u n ă . tutte quelle che — toate acelea care sau de tanti quanti — 121 . poate echivala cu formele com­ puse colui che. sono le mie sorelle — Copilele cărora te adresezi sînt su­ rorile mele. In proverbe chi are de asemeni sens nedefinit: Chi semina vento raccoglie tempesta — Cine seamănă vînt culege f u r t u n ă . In acest caz dobîndeşte un sens neutru . per il quale etc. con il quale. è mio fratello — Copilul care este lingă tine. QUANTA. i (le ) quali — plural : II fanciullo.nativ sînt identice : il (la ) quale — singular . -a. quello che. Ho detto quanto basta — Am spus cît trebuie (tot ceea ce trebuie). -i. Le fanciulle alle quali ri­ volgi la parola. precedat de determinantul tutto. quanti (quante ) poate fi substituit de tutti quelli che — toţi aceia care. QUANTI. QUANTE § 103 Este un pronume demonstrativ-relativ. Atunci cînd il quale se află la genitiv. sono i miei fratelli — Copiii al căror joc îl priveşti sînt fraţii mei. La plural. este întotdeauna plasat după substantivul care reprezintă obiectul posedat: Ecco la signora. : / fanciulli dei quali tu contempli il gioco. se traduce prin tot ceea ce: Hai capito quanto ho detto ? — Ai înţeles tot ceea ce ţi-am spus ? . quella che. colui il quale. CHI § 102 Chi — cine. Chi due lepri caccia. dal quale. QUANTO. Poate fi deci înlocuit de tutto quello che.

/ mali onde era afflitto — Suferinţele de care era atins . Di chi è questa biro? — Al cui este acest p i x ? A chi devo Vonore? — Cui datorez onoarea? CHE? — care? ce?. Furono promossi tanti quanti si presentarono agli esami — Au fost promovaţi toţi (cei) care s-au prezentat la examene.. tante quante — aţîtea cîte: Sono in malafede quanti (tutti quelli che) sostengono ciò — Sìnt de rea credinţă toţi (aceia) care susţin a s t a . con cui in funcţie de context.. Era studente (era italiano ) — Era student (era italian). Prezioso metallo onde si fanno . poate fi pronume sau adjectiv interogativ.atîţia cîţi. poate fi adjectiv şi pronume. da cui.. Spre deosebire de forme­ le anterioare.) quali cu substantivul pe care îl substituie (în funcţia de pronume) sau pe lîngă care se află (în funcţia de adjectiv). — Metal preţios din care se fac . quale se acordă în număr—*(pl. este invariabil: Chi ha rotto la bottiglia? — Cine a spart sticla?. cînd înlocuieşte substantive — nume predicative: Lui che era? — El ce era ? . invariabil. ond'ionutrivo il core — De acele suspine cu care inima-mi hrăneam . PRONUMELE ŞI ADJECTIVELE INTEROGATIVE § 105 Formele acestora sînt: chi ? che ? quale ? quanto ? CHI ? — cine? este numai pronume şi se referă numai la persoane. Ca pronume se poate referi la persoane. ONDE § 104 Se foloseşte foarte puţin în limbajul actual: este înlocuit de formele di cui. Che scarpe vuoi per te? — Ce pantofi vrei pentru tine? QUALE— care. Che poate fi şi adjectiv interogativ însoţind substantivele masculine şi feminine la singular şi plural: Che poesia Le piace di più? — Ce poezie vă place mai mult ? .. de aceea exem­ plele de mai jos sînt luate din texte mai vechi: Di quei sospiri. Quale se referă atît la fiinţe cît şi la lucruri. dar are un sens se­ lectiv (cu alte cuvinte indică un obiect din mai multe): Quali furono 122 . se referă numai la obiecte sau animale.

-I. se acordă în gen şi număr cu substantivul pe lîngă care se află sau pe care îl substituie. Forme: Che — ce . cineva: Ho visto uno che piangeva — Am văzut pe unul (pe cineva) care plîngea. Parlò una. chiunque chichessia. -E — cît.. quanto.£ tuoi primi libri? — Gare au fost primele tale cărţi ? . fantasia ! — Cîtă fantezie ! Quale — ce: Quale disgrazia! — Ce nenorocire! Che (care este adjectiv şi precedă numai substantive) înlocuit prin adverbele relative: come. eterogenă. Com'è bravo! •de bun! de talentat. nulla. ognuno. ca şi în limba română. Sînt numai pronume: uno. Atunci cînd precedă un substantiv uno. Qualcuno ha detto ciò — Cineva a spus asta. niente. glumă. Giannina — A vorbit una. poate fi pronume sau adjectiv . poveste. quanto viene? — Cît face. Una j)oate avea uneori înţeles de „ispravă.. Quale di coi mi dà una mano? — Care dintre voi mă a j u t ă ? . de capabil! de cuminte!. Quant'è bello! •de frumos ! Quanta poate fi — Cît e — Cît e PRONUMELE ŞI ADJECTIVELE NEHOTĂRÎTE § 107 Categoria pronumelor şi a adjectivelor nehotărîte este. Che idea ! — Ce idee ! Quanto — cît: Quanta gente! — Cîtă lume! ce de l u m e ! . Mi potete dire di quale compositore si tratta ? — Imi puteţi spune despre ce compozitor e vorba? QUANTO. qualcosa UNO. o oarecare Giannina. -A. cît costă?. Se referă atît la fiinţe cît şi la lucruri indicînd cantitatea: Quante scolare suoneranno la fisarmonica? — Cîte eleve vor cìnta la acordeon?: Quanto è. Quanto Le debbo? — Cît vă datorez ? ADJECTIVELE EXCLAMATIVE § 106 Precedă întotdeauna substantivul. Caracteristica comună a acestora este faptul că nu dau indicaţii precise asupra obiectului: Molti soldati mori­ rono nella guerra — Mulţi soldaţi au murit în război . chestiune" ! 123 ^ . certuno. «ma au valoare de articol nehotărît sau de adjectiv numeral. UNA — unul. qualcuno. A.. una.

Questa è una delle sue — Asta-i o ispravă de-a lui. Uno, de obicei arti­ culat cu articol hotărit, se foloseşte în corelaţie cu altro (articulat): Mentre l'uno leggeva, l'altro mangiava — în timp ce unul citea, celă­ lalt mînca. La plural corelaţia: gli uni... gli altri, le une... le altre im­ pune prezenţa articolului în mod obligatoriu: Sono andata a vedere gli animali: gli uni giacevano per terra, gli altri mi guardavano — M-am dus să văd animalele: unele stăteau pe jos, altele mă priveau. QUALCUNO, — A — cineva; pronume ce se referă la persoane: Qualcuna di voi dovrà preparare gli spaghetti — Cineva (una) dintre voi, va trebui să prepare spaghetele. In unele expresii qualcuno poate dobîndi înţelesul de persoană marcantă, „cineva": Voglio diventare qualcuno — Vreau să ajung „cineva". OGNUNO, —A — fiecare; se referă numai la persoane: nu are formă de plural : Ciò vale per ognuno di noi — Asta-i valabil pentru fiecare dintre noi. CERTUNO, -A, -I, -E-, unul, una, unii, unele: se foloseşte mai rar şi aproape exclusiv la mase. pi.; se referă numai la persoane: A certuni va sempre bene — Unora le merge mereu bine. CHIUNQUE — oricine, oricare; este invariabil; se referă numai la persoane: Chiunque di noi è pronto a giudicare — Oricare dintre noi este pregătit să judece. Chiunque poate avea şi valoare relativă, introducînd o propoziţie subordonată: Venga chiunque voglia — Să vină cine vrea. CHICCHESSIA — oricine ; e sinonim cu chiunque, dar se foloseşte mai puţin decît acesta; nu are şi valoare relativă: Non posso dirlo a chicchessia — N-o pot spune oricui. N I E N T E — nimic; este pronume nehotărît negativ şi invariabil; se referă numai la obiecte. Cînd niente se află după verb, construcţia trebuie să fie: non (sau né) -f- verb -f- niente Non ho detto niente di male — N-am spus nimic rău ; Non mangia né beve niente — Nu mănîncă şi nu bea nimic. Cînd niente se află înaintea verbului dispare negaţia: niente (sau né) + verb Niente mi va in questo affare ~ Nu-mi merge nimic în afacerea (treaba) asta ; Niente mangia né beve - Nu mănîncă şi nici nu bea nimic. — In anumite propoziţii interogative niente capătă sens pozitiv, cu înţelesul de qualcosa — ceva ; în această situaţie nu mai apare non înainte de verb: Hai bisogno di niente? — Ai nevoie de ceva? Expresia 124

niente affatto are valoare de adverb de negaţie şi se traduce prin „ab­ solut deloc" : Hai paura ? — Niente affatto — Ţi-e teamă ? Absolut deloc. Niente mai poate fi întrebuinţat cu funcţia de substantiv şi în acest caz se traduce prin „neant, nimic": Non vale un bel niente — Nu valorează nimic (Nu face doi bani); II niente — Neantul. NULLA — nimic ; pronume nehotărît negativ, invariabil, sinonim cu niente şi se comportă la fel cu acesta: non (sau ne) -j- verb -f- nulla Non dirai nulla fino alla mia partenza — Nu vei spune nimic pînă la plecarea mea; Non si muove né si sente nulla — Nu se mişcă şi nici nu se aude nimic. nulla (sau né) -f- verb Nulla mi piace in questa stanza — Nimic nu-mi place în camera asta ; Nulla si muove né si sente — Nu se mişcă şi nici nu se aude nimic. QUALCOSA — ceva: mai prezintă şi varianta qualche cosa: E1 successo qualcosa? — S-a întîmplat ceva?; Qualche cosa è stato fatto— Ceva s-a făcut. B. Pronume şi adjective nehotărite: alcuno, altro, certoci, ascuno ALCUNO, -A, -I, -E — cineva, vreun, cîţiva, cîteva ; nu este precedat de articol. Cînd are valoare de pronume se foloseşte numai pentru per­ soane, mai ales la pi. : Alcuni di voi la pensano male — Unii dintre voi gîndesc urît. Cînd are valoare de adjectiv se referă la fiinţe şi la lucruri. La sg. se comportă ca articolul nehotărît un, uno, una, uri: Alcun cane — Vreun cîine ; Alcuno scolaro — Vreun şcolar etc. Ue remarcat că forma de singular este puţin folosită: se preferă — în locul acesteia— adjectivul nehotărît qualche — vreun, cîţiva, cîteva: Alcuna radio-* qualche radio — Cîteva radiouri. La pi. forma alcuni, alcune este mai frecventă: Sono venuti alcuni miei alunni — Au venit cîţiva elevi de-ai mei. Dar şi în acest caz, formele respective pot fi substituite prin qualche urmat de substantivul la singular: E1 venuto qualche mio alun­ no — Au venit cîţiva elevi de-ai mei (vezi § 108). ALTRO, -A, -I, -E — altul, alta, alţii, altele ; se referă atît la fiinţe cit şi la lucruri. La singular este precedat de articolul nehotărît ; la plural, articolul dispare: Un 'altra volta ti dirò tutto — Altă dată am să-ţi spun tot ; Preferisci altre melodie? — Preferi alte melodii ? A se reţine expresia tra Valtro — printre altele. 125

CERTO, -A, -I, -E se traduce diferit în funcţie de poziţia din context: cînd se află după substantiv are valoare de adjectiv califi­ cativ şi se traduce prin: sigur, precis: Questa è una notizia certa — Aceas­ t a este o ştire sigură. Aflat înaintea substantivului se traduce prin oarecare, anumit. Certe notizie dicono così — Anumite ştiri spun aşa. CIASCUNO, -A, -I, -E — fiecare ; acoperă sfera adjectivului ogni şi a pronumelui ognuno: prezintă variante poziţionale ca şi alcuno r Ciascun' allieva — Fiecare elevă ; Ciascuno scrittore — Fiecare scriitor. Se acordă în gen cu substantivul pe care îl precedă numai la singular., în cazul unor substantive la pi: se foloseşte adjectivul singolo — fie­ care, luat în parte, luat separat. Hanno analizzato le singole leggi — Au analizat fiecare lege, toate legile una cite una. Singolo poate fi folosit şi la sg.: // singolo caso non è grave — Cazul în sine, cazul izolat nu este grav. C. Pronume şi adjective de cantitate Forme : poco molto alquanto tanto troppo parecchio altrettanto

în categoria pronumelor şi adjectivelor nehotărâte o grupă aparte este aceea care se referă la o cantitate nedeterminată.' POCO, POCA, POCHI, POCHE - puţin, puţină, puţini, puţine: Ho comprato pochi libri perché ho fatto anche altre spese — Am cumpărat puţine cărţi pentru că am făcut şi alte cumpărături. Poco are grade de comparaţie: comparativul este meno — mai puţin: Io ho meno tempo di lui — Eu am mai puţin timp decît el ; superlativul este numai absolut: pochissimo, -a, -i, -e — foarte puţin, foarte puţină, foarte puţini, foarte puţine: Ho messo pochissimo sale nella minestra — Am pus foarte pu­ ţină sare în supă. Cînd este precedat de un şi urmat de di — puţin, niţel, poco poate fi redus la forma po' : Dammi un po' di zucchero — Dă-mi puţin zahăr. ALQUANTO, -A, -I, -E — cîtva, cîţiva, cîteva, niţel, puţin, oa­ recare ; cu valoare de adjectiv: Ho visto alquante donne — Am văzut cîteva femei; cu valoare de pronume nehotărit, alquanto indică „puţin, o cantitate mică" şi este însoţit de prepoziţia di care introduce sub­ stantivul la care se referă: Ci vuole alquanto di pazienza — Este nevoie de puţintică răbdare ; cu valoare de adverb are înţeles de „destul de mult, întrucîtva, oarecum": Ho viaggiato alquanto — Am călătorit ceva (destul de mult) ; E' alquanto felice — Este oarecum fericit. PARECCHIO, PARECCHIA, PARECCHI, PARECCHIE - cîtva, cîţiva, mai mult, mai multă, mai mulţi, mai multe: Cerano parecchie ragazze — Erau mai multe fete ; Cera parecchia gente — Era mai multă lume. Nu primeşte niciodată articol ; la masculin singular are sens 126

neutru şi se traduce prin „ceva, mai mult : Non avrai tutto, ma pa­ recchio — Nu vei avea totul, dar destul (de mult). La plural parecchio are înţelesul de „oameni, persoane": Parecchi sostengono ciò — Mulţi {oameni) susţin asta. Ca adverb are înţeles de „destul de mult, (cam) mult, cîtva" (ca şi „alquanto"): Ha viaggiato parecchio — A călătorit mult (destul de mult). MOLTO, -A, -I, -E—mult, multă, mulţi, multe; se comportă la fel ca poco : Hai disegnato molto — Ai desenat mult ; Era venuta molta .gente — Venise multă lume. Comparativul lui molto este più — mai mult, mai multă: Ho mangiato più di te— Am mîncat mai mult decît tine. Superlativul absolut este moltissimo, -a, -i, -e — foarte mult, foarte multă, foarte mulţi, foarte multe: Moltissimi sono stati malcontenti — Foarte multi au fost nemulţumiţi. TANTO, -A, -I, -E —atît, atîta, atîţi, atitea, atît de mult: Ce ianto spazio — Este atîta spaţiu. Cînd este substantivat, primeşte articolul nehotărît devenind un tanto şi se traduce prin „o anumită cantitate, atît": Gli pagava un tanto al giorno — îi plătea o anumită sumă pe zi, îi dădea atît pe zi. ALTRETTANTO, -A, -I, -E — tot alît, tot atîta, tot atîţia, tot .atîtea, la fel. Se foloseşte numai după ce în prealabil a fost indicat un numeral, un pronume sau un adjectiv indicînd cantitatea: Ci furono sette bambini e altrettante bambine — Au fost şapte băieţaşi şi tot atîtea fetiţe ; Ti sei comportato bene, io farò altrettanto (valoare de adverb) — Te-ai comportat bine, eu am să fac la fel. TROPPO, -A, -I, -E '— prea mult, prea multă, prea mulţi, prea multe. Ca adjectiv precedă substantivul: Ce troppo pane — Este prea multă pîine. Ca pronume nu are determinanţi: Ho bevuto poco latte ma tu troppo — Eu am băut puţin lapte, dar t u ai băut prea mult. Troppo poate fi substantivat: la singular căpătînd înţeles de „cantitate mare": Il troppo stroppia — Ce-i prea mult strică, iar la plural înţelesul de­ venind „foarte mulţi oameni": Troppi credono ancora in queste cose — Prea mulţi mai cred încă în aceste lucruri. Ca adverb se traduce prin „prea mult, excesiv": La mamma ha lavorato troppo — Mama a muncit prea mult. NOTĂ: Unele dintre aceste adjective apar neînsoţite de substantiv, întrucît acestea din urmă se subînţeleg. Uneori pot avea şi funcţia de adverb nehotărît sau pot fi substantivate : — adjectiv: Poca/molta/tanta/parecchia gente — Pufină/multă/atîta/fmai) multă lume. — pronume: Pochi/molti vennero ad ascoltarlo — Puţini/mulţi au venit sâ-1 asculte. — adverb: E' arrivata da poco/molto — A venit de puţină vreme/de mult ; Hai mangiato parecchio — Ai mîncat cam mult. — substantiv: Questo è il poco che ho saputo — Acesta este puţinulpe care l-am aflat; Il troppo guasta — Ce-i prea mult nu-i sănătos.: 127

ALTE ADJECTIVE ŞI PRONUME NEHOTĂRÎTE § 108 TUTTO, -A, -I, -E — tot, toată, toţi, toate. Ca adjectiv are o comportare diferită faţă de celelalte adjective nehotărîte şi anume: tutto -f- nume. propriu — tot, întreg: Lo conosce tutta Bucarest — Il cu­ noaşte tot Bucureştiul ; tutto + articol hotărit -f- substantiv comun — tot, toată, întreg: Tutto il mondo — Toată lumea; Tutta la notte — Toată noaptea ; Lo amavano tutti gli abbonati — îl iubeau toţi abonaţii. La singular tutto, -a poate preceda adjective calificative dîndu-ie acestora valoare de superlativ: Sono tutto contento di essere venuto — Sînt foarte mulţumit că am venit. La plural tutto se poate construi cu numerale cardinale legate prin conjuncţia e: Sono andati via tutti e tre — Au plecat toţi trei. Cu valoare de pronume nebotărît se traduce prin „orice, în întregime": Sei capace di tutto — Eşti în stare de orice; Hai sbagliato del tutto — Ai greşit cu totul. NESSUNO, -A — nici un, nici o, nimeni; adjectiv şi pronume negativ. Ca adjectiv nessuno precedă substantivul şi prezintă aceleaşi schimbări în funcţie de iniţiala substantivului ca şi articolul nehotărît un, uno, una, uri1 : Nessun oggetto — Nici un obiect ; Nessuno zio — Nici un unchi ; Nessun bambino — Nici un copil ; Nessuna gioia — Nici o bucurie ; Nessun'idea — Nici o idee. Cînd nessuno (ca şi niente sau nulla) precedă un verb, la început de frază, nu se mai foloseşte negaţia non. Cînd însă nessuno (niente, né, nulla) este situat după verb, atunci verbul este precedat de negaţia non; a se compara: Nessuno è venuto — Nimeni n-a venit cu Non è venuto nessuno — Nu a venit nimeni ; Niente mi piace — Nimic nu-mi place cu Non mi piace niente — Nu-mi place nimic ; Nulla è avvenuto — Nimic nu s-a întîmplat cu Non è avvenuto nulla — Nu s-a întîmplat nimic. Ca pronume nessuno, -a se referă numai la persoane ; poate fi urmat de substantivul la care se referă, introdus de prepoziţia di: Nessuno dei miei amici ha affermato ciò — Nici unul din prietenii mei n-a afirmat asta. NOTĂ: în anumite propoziţii interogative nessuno poate dobîndi sensul pozitiv de alcuno — vreun, sau de qualcuno — cineva: Vuoi nessun libro? — Vrei vreo carte?; Dimmi se ha telefonato nessuno — Spune-mi dacă a telefonat cineva. Sint numai adjective nehotărîte: qualche qualsiasi qualunque ogni

QUALCHE — vreunul, cîţiva, cîteva ; invariabil ; foarte frecvent în limba contemporană; este întotdeauna urmat de substantiv la sin­ gular, cu toate că înţelesul este de plural : Ho comprato qualche libro — Am 128

cumpărat citeva cărţi ; Abbiamo visitato qualche negozio — Am vizitat cîteva magazine. Qualche nu este niciodată însoţit de articol. Poate fi însoţit de un adjectiv calificativ: Ho visto qualche bel film — Am văzut cîteva (nişte) filme frumoase, sau de un adjectiv posesiv: Qualche mio ammiratore mi ha portato dei fiori — Nişte ţciţiva) admiratori de-ai mei mi-au adus flori.
NOTĂ : Construcţia gualche + substantiv sg. poate fi înlocuită de adjectivul nehotărît alcuni (alcune): Ho visto alcuni bei film; Alcuni miei ammiratori mi hanno portato dei fiori.

QUALUNQUE — orice, oricare, oarecare; este invariabil; precedă întotdeauna substantivul; nu primeşte articol: Qualunque tua proposta sarà accettata — Orice propunere a ta va fi acceptată ; Qualunque cosa dicesse, non accetterò — Orice ar spune, nu voi accepta. Aflat după substantiv, qualunque capătă sens peiorativ ; i n această situaţie, sub­ stantivul, la rîndul lui, este precedat de articolul nehotărît: E'1 un'opera qualunque — Este o operă oarecare ; Era un uomo qualunque — Era un om oarecare. QUALSIASI — orice, oricare, oarecare ; este invariabil şi sinonim cu qualunque: Devi partecipare qualsiasi cosa fosse — Trebuie să parti­ cipi orice ar fi ; Puoi essere sostituito con qualsiasi altro membro del cir­ colo — Poţi fi înlocuit cu oricare alt membru al cercului. OGNI — fiecare; invariabil, precedă numai un substantiv la sin­ gular; refuză orice articol: Ogni uomo — Fiecare om: Viene ogni gior­ no — Vine în fiecare zi ; Si fa Viniezione ogni otto ore — Se face injecţia la fiecare opt ore.

130 .). farsi notte — a se înnopta... congra­ tularsi (a felicita) . ba­ stare — a fi suficient. capitare — a se nimeri.). sau expresii impersonale ca: far fresco — a fi răcoare .... C R I T E R I I SINTACTICE In funcţie de relaţia verb-subiect (verb + substantiv sau pronume In nominativ) deosebim două clase de verbe: a) verbe personale care intră în asemenea relaţie: vedere (a vedea). avvenire — a se întîmpla (avviene che. gen. esser necessario — a fi necesar (è necessario che.. tuonare — a tuna . esser facile — a fi uşor (non fu facile a.VERBUL IL VERBO § 109 Are drept caracteristică majoră flexiunea realizată prin ca­ tegoriile gramaticale de mod. sognare (a visa).). nevicare — a ninge .. fulminare — a fulgera ..) .. parere — a părea (pare di. timp. 2... diateză şi.) . A.. persoană. B..). calităţi văzute ca procese.).. sau expresii verbale apa­ rent impersonale ca: esser certo — a fi sigur: è certo che . a ajunge (bastava. Verbe aparent impersonale ca: accadere — a se întîmpla (accade che. Din această clasă fac parte : 1. succedere — a se în­ tîmpla (è successo che. In unele cazuri. b) verbe impersonale care nu pot intra în asemenea relaţie cu un substantiv sau pronume în nominativ...) .. după criterii morfologice — în conjugări.). a se întîmpla (capitò. după cri­ terii sintactice — în funcţie de relaţiile pe care le realizează în propo­ ziţie ... grandinare — a cădea grindina. sembrare — a părea (sembra che.). număr.. Din punct de vedere semantic verbul exprimă acţiuni. verbe impersonale propriu-zise: piovere — a ploua. esser proba­ bile — a fi probabil (è probabile che.. Verbele se pot clasifica: A. fioccare — a cădea fulgi de nea. stări.. Toate aceste verbe şi expresii verbale impersonale se construiesc: — cu infinitivul: Non fu facile farlo scrivere — Nu a fost uşor să-1 faci să scrie .

cu subiect general (vezi folosirea impersonală a ver­ belor personale). Gramaticile italiene considera aceste verbe ca fiind impersonale. INDICATIVO . condiţionalul.: albeggia — se face ziuă. gerunziul şi participiu] sînt nepersonale. £ " certo che stasera verranno con noi al cinema — E veni cu noi la cinema. sînt folosite întotdeauna la pers. d i n t r e care p a t r u : indicativul. persoană. deoarece. a IlI-a sg.INDICATIV Timpuri simple Presente — P r e z e n t Imperfetto Passato — Imperfect remoto — Perfect simplu jj Timpuri eompuse Passato prossimo — Perfect com­ pus Trapassato prossimo — Mai m u l t ca perfect Trapassato remoto — Mai m u l t ca perfect anterior (fără corespon­ d e n t în l i m b a r o m â n ă ) Futuro anteriore — Viitor a n t e r i o r Futuro — Viitor CONGIUNTIVO .— cu conjuncţia tornare presto — E s t e — cu indicativul: sigur că diseară vor NOTĂ: che -f. 131 . B. Majoritatea acestor verbe însă pot avea ca subiect şi un substantiv cu care se acordă în număr: Accadono avvenimenti strani — Se petrec avenimente ciudate.conjunctivul: £ " probabile che io non possa p r o b a b i l ca eu să n u p o t să m ă î n t o r c curînd. A nu se confunda verbele impersonale (cele care nu pot avea subiect) cu verbele personale. în cursul flexionării: mod. în funcţie de capacitatea verbelor de a forma singure predicatul unei propo­ ziţii există două categorii: verbe predicative şi verbe nepredicative. avînd ca subiect un infinitiv sau o propoziţie. număr. CRITERII MORFOLOGICE MODURILE ŞI TIMPURILE VERBULUI § 110 î n p a r a d i g m a * verbelor italiene există ş a p t e m o d u r i . în cazul nostru un verb.CONJUNCTIV Timpuri simple Presente — P r e z e n t Timpuri compuse Passato — Perfect * Paradigmă — toate formele posibile pe care le poate avea un cuvînt. conjunctivul. i m p e r a t i v u l sînt personale şi t r e i : infinitivul. folosite impersonal. nevica — ninge. timp. î n s c h e m a de f a ţ ă sînt p r e z e n t a t e d e n u m i r i l e m o d u r i l o r şi t i m p u r i l o r din l i m b a i t a l i a n ă şi t r a d u c e r e a r o m â n e a s c ă .

fără legătura eu prezentul. . Modurile şi timpurile verbale regulate se formează de la rădăcina infinitivului obţinută prin înlăturarea desinenţelor -are. a 11-a) . dorm-irc — a dormi. fiind de fapt timpul specific naraţiunii: Eminescu nacque nel 1850 — Eminescu s-a născut în 1850.INFINITIV Timp simplu Presente — Prezent Timp compus Passato — Perfect GERUNDIO . —ere (conj. Nu corespunde decît rareori perfectului simplu din română.PARTICIPIU Timp simplu Presente — Prezent (fără corespondent în limba română) Timp simplu Passato — Perfect Cele trei conjugări diferă la infinitiv prin desinenţele — are (conj. 132 . sorrid-ere — a surîde.GERUNZIU Timp simplu Presente — Prezent Timp compus Passato — Perfect (fără corespon­ dent în limba română) PARTICIPIO . -ire: vol-are — a zbura. decît pentru il passato remoto — perfectul simplu — care indică. Modurile personale din limba italiană sînt aceleaşi ca în română. I) .Imperfetto — Imperfect (fără corespondent în limba română) Trapassato — Mai mult ca perfect (fără corespondent în limba ro­ mână) CONDIZIONALE . dar timpurile şi valoarea lor nu coincid întotdeauna. în italiană. a IlI-a). — ire (conj. § 111 La modul indicativ trebuie subliniate următoarele aspecte: a) Pentru timpurile simple nu se constată deosebiri de valori faţă de limba română.CONDIŢIONAL Timp simplu Presente — Prezent Timp compus Passato — Perfect IMPERATIVO .IMPERATIV Timp simplu Presente — Prezent INFINITO . De obicei se traduce prin perfectul compus. o acţiune încheiată în trecut. -ere.

se formează cu ajutorul verbelor auxiliare essere sau avere conjugat la indicativ prezent -f. acesta se traduce fie prin mai mult ca perfect. în subordonate însă — spre deosebire de română — modul condiţional apare şi pentru a indica viitorul în trecut (o acţiune posterioară în subordonată în urma unei acţiuni trecute din regentă). în funcţie de context. spre deosebire de limba română. Siamo usciti con lui — (Noi) am ieşit cu el etc.. Condiţionalul perfect se formează cu ajutorul prezentului con­ diţional al auxiliarului + participiul perfect al verbului de conjugat. în propoziţiile principale. se poate folosi (foarte rar) şi condiţionalul prezent: Ha affermato.. prin perfectul compus: Quando fu partito ce ne tornammo a casa — După ce a plecat ne-am întors acasă. în limba contemporană se foloseşte cu precădere condiţionalul perfect: Ha affermato categoricamente che alla riunione avrebbe preso la parola — A afirmat categorie că la şedinţă va lua cuvîntul .. Cele două timpuri simple indică simultaneitatea acţiunii din subordonată cu cea a verbului regent..... Il trapassato remoto — mai mult ca perfectul anterior. NOTĂ: Il trapassato remoto nu are corespondent în română . va lua (o să ia) cu­ vîntul. patru timpuri: două timpuri simple (presente. se formează cu ajutorul imperfectului indicativ al auxiliarului + participiul perfect al verbului de conjugat : A vevo mangiato male allora — Mîncasem prost atunci. în limba română traducerea se face prin viitor sau prezent indicativ. timpurile compuse indică anterioritatea subordonatei faţă de regentă. abbiamo cantato — am cîntat (noi) etc. imperfetto) şi două timpuri compuse (passato. Il futuro anteriore — viitorul anterior. ho cantato — am cîntat (eu) . che . Participiul perfect al verbelor care se conjugă cu essere se acordă în număr şi gen cu subiectul: Sono uscito con lui — Am ieşit cu el (eu). § 113 Modul conjunctiv are. Cînd se conjugă cu avere verbele au participiul perfect invariabil. prenderebbe la parola — A afirmat. se formează cu ajutorul auxiliarului la perfectul simplu -f.participiul perfect al verbului de conjugat: Avesti cantato bene quella sera — Cìntaseli (ai cîntat) bine în acea seară.. trapassato).parti­ cipiul perfect al verbului de conjugat.il b) Timpurile compuse se formează după cum urmează: II passato prossimo — perfectul compus. se formează cu ajutorul auxiliarului la viitor + participiul perfect al verbului de conjugat: Telefonami dopo che avrai parlato con lui — Telefonează-mi după ce vei fi vorbit cu el. Selectarea timpului (dintre cele patru) se face potrivit corespondenţei 133 u . Il trapassato prossimo — mai mult ca perfectul. că . aceleaşi valori ea şi în limba română. fie. i! § 112 Modul condiţional are.

NOTĂ: De reţinut următoarele noţiuni: 1. il conoscere — cunoaşterea. trapassato) se traduc în română în funcţie de context : prin prezent indicativ. / rappre­ sentanti le scuole — Gei care reprezintă şcolile (Reprezentanţii şcolilor). Gli specialisti com­ ponenti la comissione — Specialiştii care alcătuiesc comisia . simţit.predicat. se uita în ziar. ambele fiind simple. — O scrisoare conţinînd (care conţine) ştiri bune Participiul perfect corespunde modului participiu din limba română: cantato — cîntat. § 115 Modul gerunziu are de asemeni două timpuri: presente— pre­ zent — (asemănător gerunziului din română) şi passato — perfect — timp compus.participiul perfect al verbului de conjugat . sintagma verbală poate fi alcătuită din: verb auxiliar + verb de conjugatformînd 134 . temporale sau cauzale. dovetti andare direttamente a casa — Ajungînd (pentru că am ajuns) tîrziu. § 116 Modul participiu are două timpuri: presente — prezent — şi passato — perfect. voluto — vrut. § 117 Modul supin lipseşte în limba italiană. il leggere — ci­ t i t u l . § 114 Modul infinitiv are două timpuri ca şi în română : presente — prezent — timp simplu . trapassato —*• imperfectul conjunctiv al auxiliarului + partici­ piul perfect al verbului de conjugat. Aspettando il tram. notizie. sentito — auzit. Infinitivul poate dobîndi valoare de substantiv dacă este precedat de articolul hotărît : il volere — voinţa . Participiul prezent — nu are corespondent în română. se foloseşte în construcţii participiale şi se traduce în română prin cel care + indicativ prezent. passato — perfect — timp compus.timpurilor (acel sistem de reguli prin care timpul din subordonată se stabileşte în funcţie de timpul şi modul din propoziţia regentă: vezi § 201). Participiul prezent se poate traduce uneori printr-un gerunziu: Una lettera contenente buone. Este de remarcat faptul că normele concordanţei timpurilor din italiană nu se potrivesc decît foarte rar cu cele din română. passato. voit. şi se traduce printr-unul din timpurile trecute ale indicativului precedat de o conjuncţie. Timpurile compuse ale conjunctivului se formează astfel: passato —• prezentul conjunctiv al auxiliarului -f. il mangiare — mîncatul. Sintagmă verbală sau grup verbal = grup de cuvinte care formează o unitate ce nu poate fi analizată în termenii caracteristici ai propoziţiei subiect -f. prezent condiţional sau printr-unul din timpurile trecute ale indicativului. Cele trei timpuri treoute ale conjunctivului (imperfetto. guar­ dava il giornale — Aşteptînd (pe cînd aştepta) tramvaiul. a trebuit să merg direct acasă . Se traduce în română atît prin gerunziu (formele de gerundio şi gerundio passato) — dacă acest mod apare în română în propoziţii temporale sau cauzale — cit şi printr-un timp trecut al indicativului: Essendo arri­ vato tardi. fără corespondent în română. Folosirea infinitivului este foarte deosebită în cele două limbi (vezi capitolul: Folosirea infinitivului). Acesta din urma apare numai în propoziţii subordonate.

Verb tranzitiv = este verbul a cărui acţiune se răsfrînge direct asupra unui obiect. (la conjugarea pasivă toate timpurile sînt compuse). La mela è mangiata dalla bambina — Mărul este mîncat de fetiţă.-a — eu am fost tu sei stato. 3. adică „face" acţiunea: Maria ehiama Angela — Maria o cheamă pe An­ gela. I ragazzi si sono tirati i sassi — Băieţii şi-au aruncat pietre. Qui si v e n d e i pane — Aici se vinde pîine. c) diateza reflexivă = repre­ zintă acele forme verbale care conţin un pronume neaccentuat (aton) la aceeaşi persoană cu subiectul (fie în poziţie enclitică. sînt auxiliare verbele essere — a fi şi acere — a avea atunci cînd acestea sînt unite cu participiul perfect al altor verbe spre a se forma timpurile compuse din conjugarea activă şi cea pasivă . Siete partiti — Aţi plecat. timpurile com­ puse de la diateza reflexivă folosesc în exclusivitate auxijiarul essere: Io mi lavai — Eu mă spalai. Lei si lava la faccia — Ea îşi spală faţa. 4. Diateză = acea categorie gramaticală a verbului care exprimă raportul dintre subiect şi acţiunea verbului.-é — noi am fost 135 . Verb intranzitiv =este verbul care nu poate fi construit cu ajutorul unui complement direct pentru că acţiunea acestuia nu se exercită în mod nemijlocit asupra unui obiect (adică nu admite în construcţia lui un complement direct) : La bambina viene in fretta — Fetiţa vine în grabă .timpurile compuse: Ha gridato — A strigat. adică poate fi construit cu ajutorul unui complement direct: La bambina mangia la mela — Fetiţa mănîncă mărul. Renato parlerà domani — Renato va vorbi mîine . 2. VERBELE AUXILIARE § 118 Noţiunea de auxiliar înseamnă ajutător. V E R B U L A U X I L I A R ESSERE § 119 INDICATIVO PRESENTE io SOÌÌO — eu sînt tu sei — t u eşti egli è — el este ella è — ea este noi siamo — noi sìntem A FI PASSATO PROSSIMO io sono stato. Avrà parlato — Va (o) fi vorbit. Deosebim: a) diateza activă — formele verbale care se folosesc atunci cînd subiectul gramatical este agentul efectiv al conţinutului verbului. fie în poziţie proclitică) . / prezzi aumentarono — Preţurile au crescut.-a — tu ai fost egli è stato — el a fost ella è stata — ea a fost noi siamo stati. Renato e Franco si sono picchiati — Renato şi Franco s-au bătut . b) diateza pasivă = formele care se folosesc atunci cînd subiectul gramatical nu este agentul efectiv al conţinutului verbului ci numai „suferă" acţiu­ nea: Maria è chiamata da Angela — Maria este chemată de Angela. Sabina spolvera — Sabina şterge praful .

-a — (ca) eu să IMPERFETTO io ero — eu eram t u eri — tu erai egli(ella) era — el (ea) era noi eravamo — noi eram voi eravate — voi eraţi essi (esse) erano — ei (ele) erau PASSATO REMOTO io fui — eu fui (fusei) tu fosti — tu fusi (fuseşi) egli (ella) fu — el (ea) fu (fuse) noi fummo — noi furăm (fuserăm) voi foste — voi furăţi (fuserăţi) essi (esse) furono — ei (ale) fură (fuseră) FUTURO io sarò — eu voi fi (o să fiu) t u sarai — tu vei fi (o să fii) egli (ella) sarà — el (ea) va fi (o să fie) noi saremo — noi vom fi (o să fim) voi sarete — voi veţi fi (o să fiţi) essi(esse) saranno — ei(ele) vor fi (o să fie) PRESENTE (che)* io sia — (ca) eu să fiu CONGIUNTIVO fi fost * în locul conjuncţiilor che sau se pot figura şi alte conjuncţii care cer construc­ ţia cu modul conjunctiv.-a — tu fuseşi egli fu stato — el fusese ella fu stata — ea fusese noi fummo stati.-e — voi aţi fost essi sono stati — ei au fost esse sono state — ele au fost TRAPASSATO PROSSIMO io ero stato. 136 .voi siete — voi siateti essi sono — ei sînt esse sono — eie sìnt voi siete stati.-a — tu fuseseşi egli era stato — el fusese ella era stata — ea fusese noi eravamo stati.-e — noi vom fi fost voi sarete stati.-e — voi fuseserăţi essi furono stati — ei fuseseră esse furono state — ele fuseseră FUTURO ANTERIOARE io sarò stato.-e — voi veţi fi fost essi (esse) saranno stati.-e — noi fusese­ răm voi foste stati.-a — tu vei fi fost egli (ella) sarà s t a t o l a — el (ea) va fi fost noi saremo stati.-e — voi fuseserăţi essi erano stati — ei fuseseră 2sse erano state — ele fuseseră TRAPASSATO REMOTO io fui stato.-e — ei (ele) vor fi fost PASSATO (che) io sia stato.-a — eu voi fi fost tu sarai stato.-a — eu fusesem tu eri stato.-a — eu fusesem tu fosti stato.-e — noi fu­ seserăm voi eravate stati.

-a — (dacă) tu ai fi fost (se) egli (ella) fosse stato.-e — (ca) voi să fi fost (che) essi (esse) siano stati.-e — (ca) noi să fi fost (che) voi siate stati.-a — el (ea) ar fi fost noi saremmo stati.-e — voi aţi fi fost essi (esse) sarebbero stati.-e — (dacă) noi am fi fost (se) voi foste stati.-a — (ca) tu să fi fost (che) egli (ella) sia stato.-e — (ca) ei (ele) să fi fost TRAPASSATO (se) io fossi stato.-a — (ca) el (ea) să fi fost (che) noi siamo stati.-a — (dacă) eu aş fi fost (se) tu fossi stato.-a — tu ai fi fost egli (ella) sarebbe stato.I 1 (che) tu sia — (ca) tu să fii (che)egli (ella) sia — ca el (ea) să fie (che) noi siamo — (ca) noi să fim (che) voi siate — (ca) voi să fiţi (che) essi (esse) siano — (ca) ei (ele) să fie (che) tu sia stato.-e — ei (eie) ar fi fost IMPERATIVO sii (tu) — fii (tu) sia (lui) — (să) fie (el) siamo (noi) — (să) fim (noi) siate (voi) — fiţi (voi) siano (loro— (să) fie ei(ele) 137 .-e — noi am fi fost voi sareste stati.-a — (dacă) el( ea) ar fi fost (se) noi fossimo stati.-a — eu aş fi fost tu saresti stato.-e — (dacă) ei (ele) ar fi fost IMPERFETTO (se)* io fossi — (dacă) eu aş fi (se) tu fossi — (dacă) tu ai fi (se) (ea) (se) am (se) egli (ella) fosse — (dacă) el ar fi noi fossimo — (dacă) noi fi voi foste — (dacă) voi aţi fi (se) essi (esse) fossero — (dacă) ei (ele) ar fi CONDIZIONALE PRESENTE io sarei — eu aş fi /' tu saresti — tu ai fi egli (ella) sarebbe — el (ea)ar fi noi saremmo — noi am fi voi sareste — voi aţi fi essi (esse) sarebbero — ei(ele) ar fi PASSATO io sarei stato.-e — (dacă) voi aţi fi fost (se) essi (esse) fossero stati.

-e — fost f Presente: essendo — fiind \ Passato: essendo stato — fiind GERUNDIO VERBUL AUXILIAR AVERE .-i.-a.-a.INFINITO { Presente: essere — a fi Passato.A AVEA § 120 INDICATIVO PRESENTE PASSATO PROSSIMO io ho — eu am t u hai — tu ai egli (ella) ha — el (ea) are noi abbiamo — noi avem voi avete — voi aveţi essi (esse) hanno — ei (ele) au IMPERFETTO io ho avuto — eu am avut t u hai avuto — tu ai avut egli (ella) ha avuto — el(ea) a avut noi abbiamo avuto — noi am avut voi avete avuto — voi aţi avut essi (esse) hanno avuto — ei (eie) au avut TRAPASSATO PROSSIMO io avevo — eu aveam t u avevi — tu aveai egli (ella) aveva — el (ea) avea noi avevamo — noi aveam voi avevate — voi aveaţi essi (esse) avevano — ei (eie) aveau PASSATO REMOTO io avevo avuto — eu avusesem tu avevi avuto — tu avuseseşi egli (ella) aveva avuto — el (ea) avusese noi avevamo avuto — noi avuse­ serăm voi avevate avuto — voi avuseseraţi essi (esse) avevano avuto — ei (eie) avuseseră TRAPASSATO REMOTO io ebbi — eu avui (avusei) t u avesti — t u avuşi (avuse şi) egli (ella) ebbe — el (ea) avu (avuse) noi avemmo — noi avurăm (avuserăm) 138 io ebbi avuto — eu avusesem tu avesti avuto — tu avuseşi egli (ella) ebbe avuto — el (ea) avusese noi avemmo avuto — noi avu­ seserăm .-i. essere stato.-e — a fi fost PARTICIPIO f Presente: ente (folosit doar ca substantiv) \ Passato: stato.

voi aveste — voi avurăţi (avuserăţi) -i) essi (esse) ebbero — ei (ele) avură (avuseră) FUTURO io avrò — eu voi avea (o să am) t u acrai — tu vei avea (o să ai) «gli (ella) avrà — el (ea) va avea (o să aibă) noi avremo — noi vom avea (o să avem) voi avrete — voi veţi avea {o să aveţi) essi (esse) avranno — ei (ele) vor avea (o să aibă) voi aveste avuto — voi avuseserăţi essi (esse) ebbero avuto — ei (eie) avuseseră FUTURO ANTERIORE io avrò avuto — eu voi fi avut t u avrai avuto — tu vei fi avut egli (ella) avrà avuto — el (ea) va fi avut noi avremo avuto — noi vom fi avut voi avrete avuto — voi veţi fi avut essi (esse) avranno avuto — ei (ele) vor fi avut CONGIUNTIVO PRESENTE (che) io abbia — (ca) eu să am (che) tu abbia — (ca) tu să ai .) (che) egli (ella) abbia — (ca) el (ea) să aibă (che) noi abbiamo — (ca) noi să avem (che) voi abbiate — (ca) voi să aveţi (che) essi (esse) abbiano — (ca) ei (ele) să aibă PASSATO (che) io abbia avuto — (ca) eu să fi avut (che) tu abbia avuto — (ca) tu să fi avut (che) egli (ella) abbia avuto — (ca) el (ea) să fi avut (che) noi abbiamo avuto — (ca) noi să fi avut (che) voi abbiate avuto — (ca) voi să fi avut (che) essi (esse) abbiano avuto — (ca) ei (ele) să fi avut TRAPASSATO (se) io avessi avuto — (dacă) eu aş fi avut (se) tu avessi avuto — (dacă) tu ai fi avut (se) egli (ella) avesse avuto — (dacă) el (ea) ar fi avut (se) noi avessimo avuto — (dacă) noi am fi avut (se) voi aveste avuto — (dacă) voi aţi fi avut (se) essi (esse) avessero avuto — (dacă) ei (ele) ar fi avut IMPERFETTO (se) io avessi — (dacă) eu aş aveai (se) tu avessi — (dacă) tu ai avea (se) egli (ella) avesse — (dacă) el (ea) ar avea (se) noi avessimo — (dacă) noi am avea (se) voi aveste — (dacă) voi aţi avea (se) essi (esse) avessero — (dacă) ei (ele) ar avea 139 .

de ce? B. C. b) unele verbe intranzitive care arată acţiu­ nea în desfăşurare: gridare — a striga. / turisti sono arrivati tardi — Turiştii au sosit tîrziu. Se conjugă cu avere: a) verbele tranzitive: Avete parlato poco — Aţi vorbit puţin . camminare — a merge: Hai pianto tanto. arrivare — a sosi . b) verbele precedate de si impersonal: Si è mangiato molto — S-a mîncat mult . Si è camminato male — S-a mers rău . venire — a veni . perché? Ai plîns mult. d) verbele 140 . morire — a muri . piangere — a plînge.CONDIZIONALE PRESENTE PASSATO io avrei — eu aş avea tu avresti — tu ai avea egli (ella) avrebbe — el (ea) ar avea noi avremmo — noi am avea voi avreste — voi aţi avea essi (esse) avrebbero — ei (eie) ar avea io avrei avuto — eu aş fi avut tu avresti avuto — tu ai fi avut egli(ella) avrebbe avuto — el (ea) ar fi avut noi avremmo avuto — noi am fi avut voi avreste avuto — voi aţi fi avut essi (esse) avrebbero avuto — ei (eie) ar fi avut IMPERATIVO abbi (tu) — ai (tu) abbia (lui) — aibă (el) abbiamo (noi) — avem (noi) abbiate (voi) — aveţi (voi) abbiano (loro) — aibă (ei) INFINITO PARTICIPIO { i | f GERUNDIO \ Presente: avere — a avea Passato: avere avuto — a fi avut Presente: avente — care are Passato: avuto — avut Presente: avendo — avìnd Passato: avendo avuto — avìnd Folosirea auxiliarelor § 121 A. c) ver­ bele passive: La bambina è stata ferita — Fetiţa a fost rănită. uscire — a ieşi. Se conjugă cu essere: verbele intranzitive care arată o acţiune terminată : nascere — a se naşte . Dante era nato nel 1265 — Dante se născuse în 1265 . Se conjugă cu essere : a) toate verbele reflexive: Mi sono lavata — M-am spălat. dormire — a dormi.

La temperatura è diminuita — Temperatura a scăzut . venire. Cu auxiliarele essere sau avere. E' continuato a piovere — A continuat să plouă. continuare. Hanno finito il disegno ~ Au terminat desenul . sau privită din perspectiva încheierii ei. formează timpurile compuse şi verbele intranzitive. se conjugă cu auxiliarul essere Siamo andati al cinema — Am fost la cinema. scappare. D. E. E' vissuto poco — A trăit puţin. şi auxiliarul avere cînd verbul este tranzitiv. partire (a pleca). acestea. vi. cît şi intranzitive (cu auxiliarul essere): La legna è arsa nella stufa — Lemnele au ars în sobă . salire (a urca). Mi sono svegliato di soprassalto — M-am trezit brusc. Tutti hanno continuato gli studi — Toţi au continuat studiile . entrare. II bambino si è addormentato di colpo — Copilul a adormit dintr-odată . si sono ammalati diinfluenza — S-au îmbolnăvit de gripă . uscire (a ieşi). E' guarito dal vizio del fumo — S-a vindecat de viciul fumatului . urmat de un complement sau o propo­ ziţie completivă: Ho finito di fare il disegno — Am terminat de făcut desenul . verbe ce arată momentul acţiunii. ci. arrivare. vivere (a trăi) pot fi atît tranzitive (şi în acest caz auxiliarul cerut. La lezione è cominciata puntuale — Lecţia a început la timp. tornare (a se întoarce) scappare (a fugi). si. ti. Anumite criterii de selectare a auxiliarului se impun totuşi: a) O serie de verbe ca: ardere (a arde). b) Alte perechi de verbe care pot fi atît tranzitive cît şi intranzitive sînt: ammalare (a îmbolnăvi). diminuire (a micşora). Pentru aceste verbe intranzitive nu există stabilită o regulă în privinţa folosirii auxiliarului . Perché 141 .intranzitive care arată o acţiune Împlinită sau în perspectiva încheierii ei: arrivare (a sosi). c) Anumite verbe ca finire. tornare. La mamma ha guarito il cane — Mama a vindecat cîinele . constituind aşa-zisele verbe reflexive aparente: Il dolore lo ha ammalato — Durerea 1-a îmbolnăvit . în afară de faptul că folosesc auxiliarul essere. în funcţie de anumite condiţii. Ha cominciato a lavare i panni — A început să spele rufele . uscire. entrare (a intra).ndare. si. guarire (a se însănă­ toşi). venire (a veni). Quella conferenza ha addormentato l'uditorio — Acea conferinţă a adormit auditoriul . Ho finito la lettura del libro — Am terminat lectura cărţii. de aceea se recomandă consultarea dicţionarului. nascere: Sono partiti in fretta — Au plecat în grabă. Verbele de mişcare cer auxiliarul după cum urmează: a) a. fo­ losesc auxiliarul essere cînd sînt intranzitive: E' finito di nevicare — A încetat să ningă. cominciare. se mai disting şi prin formele reflexive mi. cînd sînt intranzitive. indicînd o acţiune împlinită. Saranno tornati insieme — S-or fi întors împreună. în formarea timpurilor compuse. Sei arrivato con V accelerato ? — Ai sosit cu personalul?. partire. svegliare (a trezi). este avere): Il solleone ha arso la cam­ pagna — Arşiţa a ars ţarina . / rumori ci hanno svegliato — Zgomotele ne-au trezit . crescere (a creşte). addormentare (a adormi). andare (a merge). annoiare (a plictisi) . Ha vissuto una vita serena — A trăit (a dus) o viaţă senină.

se conjugă cu avere. ballare. NOTĂ: Verbele care se conjugă — la timpurile compuse — cu auxiliarul essere se acordă în gen şi număr cu subiectul . La rondine è volata sul muro — Rîndunica a zburat pe zid. La stanza ha 16 metri quadrati — Camera are 16 metri pătraţi. Gianni è arrivato ieri — Ion a sosit ieri. auxiliarul cerut este essere. pran­ zare (a prinzi) etc. zburat niciodată. Non sono tornati ancora — Nu s-au întors încă . c) Verbele volare. de acea se conjugă cu auxiliarul avere: Aveva camminato per delle ore — Mersese ore întregi . Carla h a sei anni — Carla are şase ani . Verbele essere şi avere au atît valoare de auxiliare cit şi valoare. G. cînd nu este auxiliar are sensul de a poseda: Ti do tutto quello che ho — Iţi dau tot ce am (posed) . Ho errato e mi. miagolare (a mieuna). H. F. Alla commemorazione hanno partecipato molti — La comemorare au participat mulţi etc. respirare (a respira). Verbul essere precedat de particula ci sau vi are sensul de a exista: In quella casa ci sono molti quadri valorosi. pento — Am greşit şi mă căiesc. Sei entrata di corsa — Ai intrat în goană . errare sìnt verbe care indică o acţiune în sine. piangere (a plinge). È ' saltato giù dal letto — A sărit jos din pat. Non aveva viaggiato molto in vita sua — Nu călătorise mult în viaţa sa . Ha tuonato -» E"1 tuonato — A t u n a t . partecipare (a participa). Expresiile Ha fatto caldo oggi — A fost cald azi. Gianna è arrivata oggi — Ioana a sosit azi . girare. fără a implica terminarea ei . Ha piovuto —• E1 piovuto — A plouat . assistere. Abbiamo girato tutta la Romania — Am străbătut întreaga Romanie . (a asista). Siamo già usciti — Am ieşit deja. se conjugă cu auxiliarul avere: Non hai dormito stanotte ? — Nu ai dormit azi-noapte ? . Avevano ballato assai — Dansaseră destul . dacă acţiunea se face prin prisma încheierii ei. Ha fatto freddo — A fost frig etc. viaggiare. se conjugă cu avere. reţinem că verbul este intranzitiv în ambele situaţii: Non ho mai volato — N-am.siete partiti? — De ce aţi plecat?. Maria aveva saltato tutta la sera — Maria sărise toată seara. Andrei ha corso oggi nella squadra nazionale — Andrei a alergat azi în echipa naţională. passeggiare. Perché siete scappati ? — De ce aţi fugit ? b) camminare. Verbul avere. O serie de verbe intranzitive ce arată o acţiune de durată: dor­ mire (a dormi). Siete corsi a vedere Vincidente? — Aţi alergat ca să vedeţi accidentul ? . Ho passeggiato un to' lungo il mare — M-am plimbat puţin pe ţărmul mării. Ha detto che sarebbero venuti sabato — A spus că vor veni sîmbătă . Verbele care indică anumite fenomene atmosferice se conjuga atît cu avere cit şi cu essere fără ca înţelesul să sufere vreo modificare: Ha nevicato dar şi E ' nevicato — A nins. — în casa aceea sìnt (există) multe tablouri de valoare. correre. proprie. parlare (a vorbi). Ho errato per la città — Am colindat (m-am plimbat) prin oraş. saltare (care sìnt tot verbe de mişcare) dacă implică acţiunea în sine. 142 .

Cele trei conjugări se mai pot grupa în funcţie de diateză: activă. NOTĂ în modelele de conjugări prezentate mai jos nu mai sînt menţionate formele •de feminin. Conjugarea a IlI-a cuprinde verbe terminate în -ire: colpire — a lovi. finire — a termina. auxiliarul cu ajutorul căruia se formează timpurile compuse este selectat de verb. studiare — a învăţa. mangiare — a mlnca. Conjugarea I La prima §123 PRESENTE coniugazione AMARE . în italiană. la tim­ purile compuse. Conjugarea a Ii-a cuprinde verbe terminate în -ere: cedere — a vedea. pasivă. aprire — a deschide. apare un singur auxiliar. leggere — a citi. In decursul conjugării.CONJUGAREA CONJUGAREA LA DIATEZA ACTIVĂ § 122 In funcţie de desinenţa infinitivului prezent verbele se gru­ pează în trei conjugări: Conjugarea I cuprinde verbe terminate în -are: cantare — a cìnta. rispondere — a răspunde.A IUBI INDICATIVO PASSATO PROSSIMO io amo — eu iubesc tu ami — tu iubeşti egli ama — el iubeşte noi amiamo — noi iubim voi amate — voi iubiţi essi amano — ei iubesc io ho amato — eu am iubit tu hai amato — tu ai iubit egli ha amato — el a iubit noi abbiamo amato — noi am iubit voi avete amato — voi aţi iubit essi hanno amato — ei au iubit TRAPASSTO PROSSIMO io avevo amato — eu iubisem t u avevi amato — tu iubiseşi egli aveva amato — el iubise noi avevamo amato — noi iu­ biserăm voi avevate amato — voi iubise­ răţi essi avşvano amato — ei iubiseră 143 IMPERFETTO io sanavo — eu iubeam t u amavi — tu iubeai egli amava — el iubea noi amavamo — noi iubeam voi amavate — voi iubeaţi essi amavano — ei iubeau . reflexivă.

PASSATO REMOTO io amai — eu iubii tu sanasti — tu iubişi egli amò — el iubi noi amammo — noi iubirăm voi amaste — voi iubirăţi essi amaro no — ei iubiră FUTURO io amerò — eu voi iubi (o să iubesc) tu amerai — tu vei iubi (o să iubeşti) egli amerà — el va iubi (o să iubească) noi ameremo — noi vom iubi (o să iubim) voi amerete — voi veţi iubi (o să iubiţi) essi ameranno — ei vor iubi (o să iubească) TRAPASSATO REMOTO io ebbi amato — eu iubisem tu avesti amato — tu iubiseşi egli ebbe amato — el iubise noi avemmo amato — noi iubi­ serăm voi aveste amato — voi iubiserăţi essi ebbero amato — ei iubiseră FUTURO ANTERIORE io avrò amato — eu voi fi iubit tu avrai amato — tu vei fi iubit egli avrà amato — el va fi iubit noi avremo amato — noi vom fi iubit voi avrete amato — voi veţi fi iubit essi avranno amato — ei vor fi iubit CONGIUNTIVO PASSATO PRESENTE (che) io abbia amato — (ca) eu să (che) io ami — (ca) eu să iubesc fi iubit (che) t u abbia amato — (ca) t u (che) t u ami — (ca) t u să iubeşti să fi iubit (che) egli abbia amato — (ca) el (che) egli ami — (ca) el să să fi iubit iubească (che) noi abbiamo amato — (ca) (che) noi amiamo — (ca) noi să noi să fi iubit iubim (che) voi abbiate amato — (ca) (che) voi amiate — (ca) voi să voi să fi iubit iubiţi (che) essi abbiano amato — (ca) (che) essi amino — (ca) ei să ei să fi iubit iubească TRAPASSATO IMPERFETTO (se) io avessi amato — (dacă) eu (se) io amassi — (dacă) eu aş iubi aş fi iubit (se) t u avessi amato — (dacă) t u (se) t u amassi — (dacă) t u ai fi iubit ai iubi (se) egli avesse amato — (dacă) (se) egli amasse — (dacă) el el ar fi iubit ar iubi 144 .

iubitor amanti — care iubesc.(se) noi amassimo — (daca) noi am iubi (se) voi amaste — (dacă) voi aţi iubi (se) essi amassero — (dacă) ei ar iubi (se) noi avessimo amato — (dacă) noi am fi iubit (se) voi aveste amato — (dacă) voi aţi fi iubit (se) essi avessero amato — (dacă) ei ar fi iubit CONDIZIONALE PRESENTE io amerei — eu aş iubi tu ameresti — tu ai iubi egli amerebbe — el ar iubi noi ameremmo — noi am iubi voi amereste — voi aţi iubi essi amerebbero — ei ar iubi PASSATO io avrei amato — eu aş fi iubit tu avresti amato — tu ai fi iubit egli avrebbe amato — el ar fi iubit noi avremmo amato — noi am fi iubit voi avreste amato — voi aţi fi iubit essi avrebbero amato — ei ar fi iubit IMPERATIVO ama (tu) — iubeşte (tu) ami (lui) — iubească (el) amiamo (noi) — iubim (noi) amate (voi) — iubiţi (voi) amino (loro) — iubească (ei) INFINITO PRESENTE amare — a iubi PASSATO avere amato GERUNDIO a fi iubit PRESENTE amando — iubind PASSATO avendo amato a iubit) PARTICIPIO iubind (pentru că PRESENTE amante — care iubeşte. iubitori PASSATO amato — iubit amata — iubită amati — iubiţi amate — iubitè 145 .

Cînd rădăcina verbală se termină în -gli sau -i neacentuat. Cînd rădăcina verbului se termină în -ci. tu consigli. egli comincerebbe. io asciugherò. C. lasciare — a lăsa: (io lascio). io asciugherei. egli sogna. tu sonnecchi. egli studierebbe. t u cominci. tu studi. §125 Conjugarea a II-a Le seconda coniugazione INDICATIVO PRESENTE TEMERE . tu sonnecc/ieraì. tu lasci. acesta se men­ tine înaintea desinenţei -i de la persoana a Ii-a singular (indicativ pre­ zent) şi la formele de singular (conjunctiv prezent) şi pers. tu consigleresti. noi cerchiamo. -gare primesc un -h. conjugarea se efectuează în mod normal: sognare — a visa: io sogno. -sci. tu cerc/ieresti etc. e: cercare — a căuta: (io cerco). E. tu mangerai. studiare — a învăţa. t u mangi. che voi inviate.din rădăcină cade înaintea desinenţei -e sau -i: cominciare a începe: (io comincio). Verbele care au la infinitiv terminaţia -care. dar: che noi inviamo. noi consigliamo. t u cercherai. tu asciugherai. io consiglierei. tu sogni.Observaţii : § 124 A. che egli sonnecchi. Cînd rădăcina verbală se termina în -i accentuat. noi sogniamo. egli lascerebbe. io sonneccherei.A CITI leggo — citesc leggi — citeşti . Cînd rădăcina verbală se termină în -gn. che io sogni. (che) io consig/i. sonnecchiare — a moţăi: (io sonnecchio). tu cerchi. noi cominciamo. a IlI-a plural (a conjunctivului prezent) : inviare — a trimite: (io invio). noi lasciamo. atunci -i.înaintea vocalelor i. tu comincerai. D. t u lascerai. che io invìi. egli mangerebbe. che tu studi. tu invii. noi studiamo.A SE TEME io temo — eu mă tem t u temi — tu te temi 146 LEGGERE . -idin rădăcină dispare în faţa desinenţelor care încep cu i: consigliare — a sfătui: (io consiglio). noi mangiamo. io studierò. io cercherò. essi sognano . voi sognate. noi sonnec­ chiamo. tu asciugheresti etc. asciugare — a usca. tu asciuga. mangiare — a mìnca: (io mangio). che noi sogniamo. a şterge: (io asciugo). noi asciugMamo. -gi. a studia: (io studio). che essi inviino. B.

egli noi voi essi teme — el se teme temiamo — noi ne temem temete — voi vă temeţi temono — ei se tem legge — citeşte leggiamo — citim leggete — citiţi leggono — citesc PASSATO PROSSIMO io ho temuto — eu m-am temut ho letto — am citit tu hai temuto — tu te-ai temut hai letto — ai citit egli ha temuto — el s-a temut ha letto — a citit noi abbiamo temuto — noi ne-am abbiamo letto — am citit temut voi avete temuto — voi v-aţi temut avete letto — aţi citit essi hanno temuto — ei s-au temut hanno letto — au citit IMPERFETTO io temevo — eu mă temeam leggero — citeam tu temevi — tu te temeai leggeri — citeai egli temera — el se temea leggera — citea noi temevamo — noi ne temeam leggevamo citeam voi temevate — voi vă temeaţi leggevate — citeaţi essi temerario — ei se temeau leggevano — citeau TRAPASSATO PROSSIMO io avevo temuto — eu mă temusem avevo letto — citisem tu avevi temuto — tu te temuseşi avevi letto — citiseşi egli aveva temuto — el se temuse aveva letto — citise noi avevamo temuto — noi ne avevamo letto — citiserăm temuserăm voi avevate temuto — voi vă te­ citiserăţi avevate letto muserăţi essi avevano temuto — ei se avevano letto citiseră temuseră PASSATO REMOTO io temei (etti ) — eu mă temui lessi — citii leggesti — citişi tu temesti — t u t e temuşi lesse — citi egli temè (ette) — el se temu leggemmo — citirăm noi tememmo — noi ne temurăm leggeste — citirăţi voi temeste — voi vă temurăţi essi temerono (ettero ) — ei se temură lessero — citiră TRAPASSATO REMOTO io ebbi temuto — eu mă temusem ebbi letto — citisem tu avesti temuto tu te temuseşi avesti letto —citiseşi ebbe letto — citise egli ebbe temuto el se temuse 147 .

noi avemmo temuto — noi ne temuserăm voi aveste temuto — voi vă temuseraţi essi ebbero temuto — ei se temuseră io temerò — eu mă voi teme (o să mă tem) tu temerai — tu te vei teme (o să te temi) •egli temerà — el se va teme (o să se teamă) noi temeremo — noi ne vom teme (o să ne temem) voi temerete — voi vă veţi teme (o să vă temeţi) •essi temeranno — ei se vor teme (o să se teamă) avemmo letto — citiserăm aveste letto — citiserăţi ebbero letto — citiseră FUTURO leggerò — voi citi (o să citesc) leggerai — vei citi (o să citeşti) leggerà — va citi (o să citească) leggeremo — vom citi (o să citim) leggerete — veţi citi (o să citiţi) leggeranno — vor citi (o să ci­ tească) FUTURO ANTERIORE io avrò temuto — eu mă voi fi avrò letto — voi fi citit temut tu avrai temuto — tu te vei fi avrai letto — vei fi citit temut «gli avrà temuto — el se va fi temut avrà letto — va fi citit noi avremo temuto — noi ne vom avremo letto — vom fi citit fi temut voi avrete temuto — voi vă veţi avrete letto — veţi fi citit fi temut essi avranno temuto — ei se vor avranno letto — vor fi citit fi temut CONGIUNTIVO Presente (che) io tema — (ca) eu să mă tem legga — (ca) eu să citesc (che) tu tema — (ca) tu să te temi leggo — să citeşti (che) egli tema — (ca) el să se teamă legga — să citească (che) noi temiamo — (ca) noi să leggiamo — să citim ne temem. (che) voi temiate — (ca) voi să vă leggiate — să citiţi temeţi (che) essi temano — (ca) ei să se leggano — să citească teamă 148 .

(se) essi avessero temuto — (dacă) ei s-ar fi temut COXDIZIONALE PRESENTE leggerei — aş citi io temerei — eu m-aş teme leggeresti — ai citi tu temeresti — tu te-ai teme 14» .IMPERFETTO (se) io temessi — (dacă) m-aş teme leggessi — (dacă) eu aş citi (se) tu temessi — (dacă) tu te-ai leggessi — (dacă) tu ai citi teme (se) egli temesse — (dacă) el s-ar leggesse — (dacă) el ar citi teme (se) noi temessimo — (dacă) noi leggessimo — (dacă) noi am citi ne-am teme (se) voi temeste — (dacă) voi v-aţi leggeste — (dacă) voi aţi citi teme (se) essi temessero — (dacă) ei s-ar leggessero — (dacă) ei ar citi teme PASSATO abbia letto — (ca) eu să fi citit (che) io abbia temuto — (ca) eu să mă fi temut (che) tu abbia temuto — (ca) abbia letto — (ca) tu să fi citit tu să te fi temut abbia letto — (ca) el să fi citit (che) egli abbia temuto — (ca) el (să se fi temut (che) noi abbiamo temuto — (ca) abbiamo letto — (ca) noi să fi noi să ne fi temut citit (che) voi abbiate temuto — (ca) abbiate letto — (ca) voi să fi citit voi să vă fi temut (che) essi abbiano temuto — (ca) abbiano letto — (ea) ei să fi citit ei să se fi temut TRAPASSATO avessi letto — (dacă) aş fi citit (se) io avessi temuto — (dacă) eu m-aş fi temut (se) tu avessi temuto — (dacă) avessi letto — (dacă) ai fi citit tu te-ai fi temut avesse letto — (dacă) ar fi citit (se) egli avesse temuto — (dacă) el s-ar fi temut avessimo letto — (dacă) am fi citit (se) noi avessimo temuto — (dacă noi ne-am fi temut aveste lotto — (dacă) aţi fi citit (se) voi aveste temuto — (dacă) voi v-aţi fi temut avessero letto — (dacă) ar fi citit.

TLOÌ «gli temerebbe — el s-ar teme temeremmo — noi ne-am teme voi temereste — voi v-aţi teme essi temerebbero — ei s-ar teme leggerebbe — ar citi leggeremmo — am citi leggereste — aţi citi leggerebbero — ar citi PASSATO io avrei temuto — eu m-aşi fi avrei letto — aş fi citit temut tu avresti temuto — tu te-ai fi avresti letto — ai fi citit temut «gli avrebbe temuto — el s-ar avrebbe letto — ar fi citit 'fi temut noi avremmo temuto — noi avremmo letto — am fi citit ne-am fi temut voi avreste temuto — voi v-aţi avreste letto — aţi fi citit fi temut «ssi avrebbero temuto — ei s-ar avrebbero letto — ar fi citit fi temut IMPERATIVO temi (tu) — teme-te tema (lui) — să se teamă temiamo (noi) — să ne temem temete (voi) — temeţi-vă temano (loro) — să să teamă leggi (tu) — citeşte legga (lui) — să citească leggiamo (noi) — să citim leggete (voi) — citiţi leggano (loro) — să citească INFINITO temere — a se teme PRESENTE leggere — a citi PASSATO aver temuto — a se fi temut aver letto — a fi citìt GERUNDIO PRESENTE leggendo — citind PASSATO avendo letto — citind temendo — temìndu-se avendo temuto — temìndu-se 150 .

voi spargete. cei doi diftongi se reduc la simpla vocală o sau e. voi pa­ scete. noi spargiamo. pascere — a hrăni : io pasco. -ge-. iată cum se conjugă respectivele verbe: vincere — a învinge: io vinco. -gi: grupurile -sci. se. essi spargono . de exemplu: muovere — a mişca. -g. atunci sunetul nu suferă nici o al­ terare: vinco. sparga. vinca. spargere — a împrăştia. B. -ci. che io vinca . respectiv se: vindere — a în­ vinge. aşa cum am văzut. -sce se rostesc. mescere — me­ > > sciuto — turnat (în pahar) . -o. pascere — pa­ > * sciuto — păscut. egli pasce. Atunci cînd accentul cade pe desi­ nenţă sau dacă silaba respectivă este închisă. nuocere — nociuto —• dăunat . egli sparge. -i. g sînt urmate de vocalele -a. essi vincono . Aparţin acestei categorii verbele care la infinitivul pre­ zent se termină în -ere avînd accentul pe penultima silabă (temere ) sau pe antepenultima silabă (ricevere). b) în cazul verbelor vincere. a hrăni. pronunţia este ca şi în română: -ce. spargo. 151 . egli vince. -se şi este urmată de -e. che io pascessi . che io vincessi . essi. pascere — a paşte. spargere. dacă rădăcinile c. tu sparai. io vincerei. noi pasciamo. spargerebbe etc e) Formele regulate ale participiului perfect -uto primesc un -iîntre rădăcină şi desinenţă ca la verbele: piacere — piaciuto — plăcut. pascerebbero etc. che io pasca .PARTICIPIO PRESENTE temente — care se teme. egli muove. che io sparga . pascere. tu muovi. t u vinceresti etc. Anumite verbe conţin în rădăcină un diftong mobil ce apare în decursul conjugării în silabă deschisă (silabă ce se termină în vocală) accentuată: este vorba de uo şi ie. noi moviamo (accent mutat). che io spargessi . noi vinciamo. tu pasci. tacere — taciuto — tăcut . pascono . * giacere —• giaciuto — zăcut . spargere — a presăra: io spargo. a) Cînd rădăcina verbală se termină în -c. temător tementi — care se tem. voi vincete. a presăra. pasco. voi movete (accent mutat). essi muovono . che io muova etc. io muovo. şi. pasca. tu vinci. temători temuto temuta temuti temute — temut — temută — temuţi — temute leggente — care citeşte leggenti — care citesc letto — citit letta — citită letti — cititi lette — citite PASSATO Observaţii : § 126 A.

Aceste verbe cu diftong mobil se află în lista verbelor neregulate (a se vedea si verbele cuocere. che egli tenga (silabă închisă). Aproape toate verbele slabe prezintă deci o conjugare regulată: verbele tari prezintă neregularităţi de forme pe parcursul conjugării a Ii-a şi a I I I .a . an­ dare: vado — andato. C. volere. tenere — a ţine: io tengo (silabă închisă). se poate constata că desinenţele sînt regulate: difendere correre corsi difesi corse difese corsero difesero conoscere cadere caddi conobbi cadde conobbe conobbero caddero în alternanţă cu desinenţele corresti difendesti defendemmo corremmo difendeste correste cadesti conoscesti cademmo conoscemmo cadeste conosceste scegliere esprimere scelsi espressi scelse espresse scelsero espressero tacere rompere ruppi tacqui tacque ruppe tacquero ruppero celorlalte persoane: esprimesti scegliesti scegliemmo esprimemmo sceglieste esprimeste rompesti tacesti rompemmo tacemmo rompeste taceste dire dissi disse dissero sparire sparvi sparve sparvero dicesti dicemmo diceste sparisti sparimmo spariste D. Toate verbele conjugării a doua care formează perfectul simplu în mod normal. Sînt considerate de gramaticile italiene. tu tieni.sedere — a şedea: io siedo. Verbele slabe (regulate) ale conjugării a Ii-a pot înlocui la formele de passato remoto desinenţele -ei. tu siedi. -ette. voi sedete (accent mutat). noi teniamo (accent mutat). vincere: vinsi-vinto. nuocere. dolere. iar formele în -etti. potei (în loc 152 . pînă şi cele mai moderne. verbe slabe (deboli) acelea care au la perfectul simplu (passato remoto) şi la participiul perfect accentul pe desinenţă (temei. NOTĂ: Deşi gramaticile italiene. egli tiene. -ettero care se folosesc mai mult în limba modernă. apparso. consideră această categorie ca fiind verbe neregulate. che egli sieda etc. noi sediamo (accent mutat). Verbele tari (forti) sînt acelea care au accentul pe rădăcină: scrissi. -erono cu -etti. venire: venni — venuto. -ettero se evită atunci cînd tema verbală se termină în -t: riflct-tei (de preferat lui riflettetti). potere. egli stede. -è. tot neregulate sînt verbele care îşi schimbă rădăcina în decursul conjugării: leggere: lessi — letto . credei). -ette. solere. letto. apparsi lessi: scritto. pot avea cele două forme. Sînt regulate verbele care îşi păstrează aceeaşi rădăcină la toate formele conjugării. essi siedono. voi tenete (accent mutat) essi tengono (silabă închisă) . la § 131). Ver­ bele tari se află de asemeni înregistrate în lista verbelor neregulate (vezi lista verbelor neregulate).

de potetti). Verbele dire, fare, porre, trarre sînt verbe neregulate de conjugarea a doua, provenienţa lor din latină indicînd contragerea di» rădăcină: dicere, facere, ponere, traggere.

§127

Conjugarea a IlI-a La terza coniugazione
INDICATIVO PRESENTE

SERVIRE - a servi io servo — eu servesc t u servi — tu serveşti •egli serve — el serveşte noi serviamo — noi servim voi servite — voi serviţi •essi servono — ei servesc io ho servito — eu am servit tu hai servito — tu ai servit egli ha servito — el a servit noi abbiamo servito — noi am servit voi avete servito — voi aţi servit essi hanno servito — ei au servit

FINIRE — a termina (incoativ) finisco — termin finisci.— termini finisce — termină finiamo — terminăm finite — terminati finiscono — termină
PASSATO PROSSIMO

ho finito — am terminat hai finito — ai terminat ha finito — a terminat abbiamo finito — am terminat avete finito - ati terminat hanno finito au terminat

IMPERFETTO

•io servico — eu serveam tu servici — tu serveai egli servica — el servea noi servivamo — noi serveam voi servivate — voi serveaţi essi servicelo — ei serveau
TRAPASSATO

fin ivo terminam finiri — terminaţi finim — terminau finivamo — terminam finivate — terminaţi finieaizo — terminau PROSSIMO

io avevo servito — au servisem t u avevi servito — tu serviseşi egli aveva servito — el servise noi avevamo servito —noi serviserăm

avevo finito — terminasem avevi finito — terminaseşi aveva finito — terminase avevamo finito — terminaserăm

153

voi avevate servito — voi ser­ viserăţi essi avevano servito — ei ser­ viseră

avevate finito — terminaserăţi avevano finito — terminaseră

PASSATO REMOTO finii — terminai io servii — eu servii finisti — terminaşi t u servisti — tu servişi finì — termină egli servì — el servi finimmo — terminarăm noi servimmo — noi servirăm finiste — terminarăţi voi serviste — voi servirăţi finirono — terminară essi servirono — ei serviră TRAPASSATO REMOTO io ebbi servito — eu servisem t u avesti servito — tu serviseşi egli ebbe servito — el servise noi avemmo servito — noi serviserăm voi aveste servito — voi servi­ serăţi essi ebbero servito — ei serviseră ebbi finito — terminasem avesti finito — terminaseşi ebbe finito — terminase avemmo finito — terminaserăm aveste finito — terminaserăţi ebbero finito — terminaseră

FUTURO io servirò — eu voi servi (o sa servesc) t u servirai — tu vei servi (o să serveşti) egli servirà — el va servi (o să servească) noi serviremo — noi vom servi (o să servim) voi servirete — voi veţi servi (o să serviţi) essi serviranno — ei vor servi (o să servească) finirò — voi termina (o sa termin) finirci — vei termina (o să ter­ mini) finirà — va termina (o să termine) finimmo — vom termina (o să ter­ minăm) finirete — veţi termina (o să ter­ minati) finiranno — vor termina (o să ter­ mine)

FUTURO ANTERIORE io avrò servito — eu voi fi servit tu avrai servito — tu ve fi servit v egli avrà servito — el va fi servit 154 avrò finito — voi fi terminat avrai finito — vei fi terminat avrà finito — va fi terminat

noi avremo servito — noi vom fi servit voi avrete servito — voi veţi fi servit essi avranno servito — ei vor fi servit

avremo finito — vom fi terminat avrete finito — veţi fi terminat avranno finito — vor fi terminat

CONGIUNTIVO PRESENTE (che) io serva — (ca) eu să ser­ Unisca — (ca) să termin vesc (che) tu serva — (ca) tu să finisca — (ca) să termini serveşti (che) egli serva — (ca) el să finisca — (ca) să termine servească (che) noi serviamo — (ca) noi să finiamo — (ca) să terminăm servim finiate — (ca) să terminaţi (che) voi serviate. — (ca) voi să serviţi finiscano — (ca) să termine (che) essi servano — (ca) ei să servească IMPERFETTO (se) io s e r v i m — (dacă) eu aş finissi — (dacă) aş termina servi finissi — (dacă) ai termina {se) tu servissi — (dacă) tu ai servi finisse — (dacă) ar termina {se) egli servisse — (dacă) el ar servi f'missimmo — (dacă) am termina (se) noi servissimo — (dacă) noi am servi finiste — (dacă) aţi termina (se) voi serviste — (dacă) voi aţi servi finissero — (dacă) ar termina (se) essi servissero — (dacă) ei a r servi PASSATO (che) io abbia servito — (ca) eu abbia finito — (ca) eu să fi să fi servit minat (che) tu abbia servito — (ca) t u abbia finito — (ca) tu să fi să fi servit minat (che) egli abbia servito — (ca) el abbia finito — (ca) el să fi să fi servit minat (che) noi abbiamo servito — (ca) abbiamo finito — (ca) noi să fi minat noi să fi servit ter­ ter­ ter­ ter­

155

(che) să fi (che) sa fi

voi abbiate servito — (ca) voi servit essi abbiano servito —(ca) ei servit

abbiate finito — (oa) voi să terminat abbiano finito — (ca) ei să fi ter­ minat terterterterterter-

TRAPASSATO (se) io avessi servito — (dacă) eu avessi finito — (dacă) aş fi aş fi servit minat (se) t u avessi servito— (dacă) tu avessi finito — (dacă) ai fi ai fi servit minat (se) egli avesse servito — (dacă)el avesse finito — (dacă) ar fi ar fi servit minat (se) noi avessimo servito — (dacă) avessimo finito — (dacă) am fi noi am fi servit minat (se) voi aveste servito — (dacă) aveste finito — (dacă) aţi fi voi aţi fi servit minat (se) essi avessero servito — (dacă) avessero finito — (dacă) ar fi ei ar fi servit minat CONDIZIONALE PRESENTE finirei aş termina io servirei — eu aş servi finiresti — ai termina tu serviresti — tu ai servi finirebbe — ar termina egli servirebbe — el ar servi Uniremmo — am termina noi serviremmo — noi am servi finireste — aţi termina voi servireste — voi aţi servi finirebbero — ar termina essi servirebbero — ei ar servi

PASSATO io avrei servito — eu aş fi servit avrei finito aş fi terminat tu avresti servito — tu ai fi servit avresti finito — ai fi terminat avrebbe finito — ar fi terminat egli avrebbe servito — el ar fi servit noi avremmo servito — noi am fi avremmo finito — am fi terminat servit voi avreste servito — voi aţi fi avreste finito — aţi fi terminat servit avrebbero finito — ar fi terminat essi avrebbero" servito — ei ar fi servit
IMPERATIVO

servi (tu) — serveşte serva (lui) — să servească 156

finisci (tu) — termină finisca (lui) — să termine

serviatno (noi) — să servim servite, (voi) — serviţi servano (loro) — să servească INFINITO servire — a servi aver servito — a fi servit

finiamo (noi) — să terminăm finite (voi) — terminati finiscano (loro) — să termine

PRESENTE finire — a termina PASSATO aver finito — a fi terminat GERUNDIO

servendo — servind avendo servito — servind

PRESENTE finendo — terminine! PASSATO avendo finito — terminìnd PARTICIPIO PRESENTE finente — care termină finenti — care termină PASSATO finito finita finiti finite — terminat — terminată — terminaţi — terminate

servente serventi

care serveşte care servesc

servito — servit servita — servita serviti — serviţi servite — servite Observaţii'

§ 128 A. Multe verbe din această conjugare primesc între rădăcină şi desinenţă grupul -isc — la indicativ, conjunctiv şi imperativ, per­ soanele I şi a Ill-a singular şi a I l l - a plural; (a se vedea verbul finire). Aceste verbe se numesc incoative. Sînt incoative verbe ca: ammonire. — a avertiza, agire — a acţiona, bandire — a face cunoscut, condire — a condimenta, custodire — a păzi, finire — a termina, punire — a pedepsi, capire — a înţelege, riverire — a respecta, fiorire — a înflori, pulire — a curati, nitrire — a necheza: (pulisco, pulisci, pulisce, puliscono; che io pulisca, pulisca lui, puliscano loro). B. Se conjugă normal verbe ca: aprire — a deschide, fuggire — a fugi, offrire — a oferi, servire — a servi, sentire — a auzi, divertire, — a distra, dormire — a dormi, partire — a pleca, vestire — a îmbrăca. 157

C. Cîteva verbe prezintă ambele forme de conjugare, însă cu deo­ sebire de sens între o conjugare şi cealaltă: io parto — eu plec, io partisco — eu împart. D. Participiul prezent are de obicei desinenţa -ente: fuggente — care fuge, partente — care pleacă, seguente — următor, uscente — care iese ; uneori însă aceasta este -{ente: nutriente — hrănitor, paziente — răbdător, ubbidiente — ascultător, inserviente — îngrijitor, esordiente — începător. E. Verbele care conţin diftong mobil în rădăcină (vezi: venire) urmează regulile prezentate la § 126 B, precum şi în lista verbelor nere­ gulate.

Acordul participiului perfect
§ 1291.a Verbele care se conjugă la timpurile compuse cu auxiliarul essere impun acordul participiului perfect în număr şi gen cu subiectul: / ragazzi sono giunti — Băieţii au ajuns ; Le ragazze sono giunte — Fetele au ajuns. 1 b. Dacă complementul direct este situat după verb, participiul se poate acorda fie cu subiectul fie cu complementul direct : lo mi sono comprato queste scarpe sau Io mi sono comprate queste scarpe — Eu mi-am cumpărat aceşti pantofi. 2 a. Verbele care se conjugă la timpurile compuse cu auxiliarul avere nu impun acordul participiului perfect cu complementul direct: Abbiamo incontrato i nostri amici — l-am întîlnit pe prietenii noştri : Non ho visto quelle ragazze — Nu le-am văzut pe fetele acelea. 2 b. Dacă complementul direct precedă verbul avere atunci se face acordul în gen şi număr cu respectivul complement: Li abbiamo incontrati — l-am întîlnit ; Non le ho viste — Nu le-am văzut. 2 c. Cînd complementul direct care precedă verbul este exprimat prin pronumele relativ che acordul participiului cu complementul este facultativ: Gli spettacoli che ho visto (sau ho visti) furono bellissimi — Spectacolele pe care le-am văzut au fost foarte frumoase. 3. în cadrul diatezei pasive, participiul perfect al verbului se acordă în gen şi număr cu subiectul gramatical: La frutta è venduta dal fruttivendolo — Fructele sînt vîndute de vînzătorul de fructe ; Questi vestiti vanno stirati — Aceste rochii trebuie să fie călcate: Il caffè sarà bevuto subito — Cafeaua va fi băută imediat. 4. Cînd are funcţie de adjectiv, participiul perfect se acordă cu substantivul la care se referă: libro chiuso — carte închisă, libri chiusi — cărţi închise ; porta aperta — uşă deschisă, porte aperte — uşi deschise. 158

(nu —• subiectul > . Verbul (intranzitiv) se conParticipiul perfect se acordă cu jugă cu auxiliarul essere. 159 . / vestiti li ha nascosti lei / lui — Rochiile le-a ascuns ea/el. 5. 2. / vestiti che abbiamo nascosto / / vestiti che abbiamo nascosti — Rochiile pe care (noi) le-am ascuns. (nu — fect la masculin singular > are complement direct) Exemple: La sveglia ha suonato — Ceasul deşteptător a sunat. are complement direct) Exemple: La sveglia è suonata — Ceasul deşteptător a sunat.Schema Dacă acordului participiului > _^ Se perfect impune i 1. Noi abbiamo nascosto i vestiti — Noi am ascuns rochiile. Complementul direct se Participiul perfect la singular află înaintea verbului (tranzitiv) — > sau Se acordă cu complementul Exemple : I vestiti che ho nascosto / / vestiti che ho nascosti — Rochiile pe care (eu) le-am ascuns. Complementul direct se Participiul perfect află înaintea verbului (tranzitiv) — cu complementul * şi este însoţit de pronume perso­ nal neaccentuat se acordă Exemple: I vestiti li ho nascosti io — Rochiile le-am ascuns eu. 3. Le fiamme hanno divampato — Flăcările au izbucnit. Le fiamme sono divampate — Flăcările s-au dezlănţuit. 4.. Complementul direct se află după verb (tranzitiv) i întotdeauna participiul perfect la singular Exemple : Io ho nascosto i vestiti — Eu am ascuns rochiile. Verbul (intranzitiv) se conÎntotdeauna participiul perjugă cu auxiliarul avere.

verbe care au forme neregulate la mai multe timpuri sau moduri: potere — a putea. accesero. paradigma conjugării model sînt verbe neregulate. sparii şi o formă tare: apersi. ti ac­ cingesti. accendesti. / bambini si sono svegliati — Copiii s-au trezit. sparire — a dispărea. vi accingeste. sculsi.6. lessi. * Prezenta listă cuprin . letto . (nu are complement direct) — subiectul + Exemple: Le casse saranno scaricate — Lăzile vor fi descărcate. ci accingemmo. Verbul este pronominal — > Participiul perfect se acordă cu subiectul Exemple: Il gatto si è grattato — Pisicul s-a scărpinat. accese. e) la conjugarea a treia o serie de verbe ca: aprire — a deschide. Verbul este la diateza paParticipiul perfect se acordă cu sivă . Auxiliar: essere. pass: acceso. Uomini e donne furono feriti — Bărbaţi şi femei au fost răniţi. scolpire — a sculpta. accen­ demmo. Acestea sînt nume­ roase şi în marea majoritate aparţin conjugării a doua şi a treia: a) la conjugarea întii sînt doar trei verbe neregulate: andare — a se duce. 160 . 2. rem: accesi. offrii. dare. prezintă două forme la passato remoto: o formă slabă: aprii. sparvi. accingersi — a se apuca de. si accinse. stare — a sta. (vezi cadere). rem: mi accinsi. part. potrei. posso. Auxiliar: essere. Auxiliar: avere. verbe a căror neregularitate se limitează doar la passato remoto şi la participio passato: leggere — a citi . Principalele verbe neregulate * §131 accadere — a se întîmpla. part. lessero . pass. pass. — a da (verbul fare — a face este considerat ca făcînd parte din conjugarea a doua) . offrire — a oferi. accendeste.e numai timpurile neregulate şi auxiliarul cu care se conjugă respectivele verbe ca timpurile compuse. offersi. accendere — a aprinde. Celelalte timpuri se conjugă normal. scolpii. VERBELE NEREGULATE Observaţii asupra conjugării verbelor neregulate § 130 Toate verbele care nu respectă. Le squadre si sono incontrate — Echipele s-au întilnit. (poetic). lesse. a începe . mai mult sau mai puţin. b) la conjugarea a doua se disting: 1. si accinsero . pass: accinto. 7. potrò.

annettesti. appariamo. rem: acclusi. andrebbero . Auxiliar: essere. affliggesti. si addicano . (vezi crescere). cong. appaiano (appariscano) . alludemmo. Auxiliar: avere. pres: vado (vo). accogliere — a primi. rem: mi accorsi. a satisface. si addicono. (vezi giungere) Auxiliar : avere. pass: annesso. afflissero. annetterono (annessero): part. andrai. appaiono (appari­ scono) . appaia. pass: accluso. apparimmo. andreste. Auxiliar: essere. pres: apparente . appaia (apparisca). a se consacra. pass. a îndurera . andrà. affliggemmo. alludeste. accluse. appariamo. affliggeste. va. Auxiliar: avere. a m m e t t e r e — a admite (vezi mettere). pass. andranno . a întîmpina (vezi cogliere). ci accorgemmo. Se folosesc numai formele următoare: irul. accludemmo. Auxiliar: avere. annetteste. alluse. ind. pass: alluso. alludesti. andare — a merge. appariate.. si accorse. si addicessero. appaiamo (appariamo). acclusero . a se duce . (vezi empiere). pass: afflitto. allusero. futuro: andrò. imperativo: appari. rem: apparvi (apparii/apparsi). accrescere — a mări . vanno . imperf. andate. vi accorgeste. . acclu­ desti. vada. pres: andrei. pres: appaio (apparisco). part. accludeste. apparvero (apparirono/apparsero) . apparite. a creşte . part. a face aluzie la . Auxiliar: essere. pass. . pass. si accorsero . ind. condiz. vada. cong. andrete. rem: allusi. part. alludere — a se referi. vai. vada. pres: vada. pass: apparso. Auxiliar: avere. j addirsi — a se dedica. imperativo: vai (va'). andresti. andremmo. rem: afflissi. andiamo. vadano. part. ti accorgesti. afflisse. adempiere sau adempire — a îndeplini. affliggere — a întrista. appariste.. accorgersi — a-şi da seama . Auxiliar avere (cînd e tranzitiv) . pres: appaia (apparisca). andiamo. annette (annesse). a se mări . appaia (apparisca). part. pass: accortosi. annettere — a anexa . aggiungere — a adăuga . appare (apparisce). rem: annettei (annessi). andate. appari (apparisci). andiamo. si addicevano . accorrere — a alerga spre. essere (cînd e intranzitiv). Auxiliar: avere. a se potrivi. vadano. appaiano .accludere — a anexa (un act la o scrisoare) pass. andrebbe. andremo.: si addiceva. apparisti. Auxiliar: avere. (vezi correre). apparire — a apărea . Auxiliar: avere. apparve (apparì/ apparse). ind. a observa . cong. andiate. part. imperf. preş: si addice. Auxiliar: essere. annettemmo. pass.: si addicesse. cong. apparite. preş: si addica.

assolvemmo. pres: assalga (assalisca). cong. applaudiamo. arse. applaudi (aplaudisci). Auxiliar: avere. assumemmo. assolvesti. assorbì. ardeste. part. avere (cìnd e tranzitiv). assunsero . ardite. attendere — a observa (cu atenţie) . a primi . Auxiliar: avere (cìnd e tranzitiv). applaudite. pass. assalite. rem: assitei (assistetti). pass.appartenere — a aparţine. applauda (applaudisca). a aştepta . Auxiliar: avere. aprì (aperse). Auxiliar: avere. aprire — a deschide . appendemmo. ind. arrendersi — a se preda . assorba (assorbisca). rem: assunsi. 162 . assali (assalisci). assorbite. assalgano (assaliscano) . rem: assolsi (assolvei/ assolvetti). ind. assalire — a asalta. applaudiamo. aprimmo. pres: assorba (assorbisca). Auxiliar: avere. pres: mi arresi. pres: applauda (applaudisca). pres: assorbo (assorbisco). ind. applaudite. pass: assorbito/ assorto. ardere — a arde . assisterono (assistettero) . assorbire — a absorbi. appendesti appese. assumerò — a accepta. imperativo: applaudi (applaudisci). rem: assalii (assalsi). assistere — a asista . a absolvi. Auxiliar: avere. assorbiamo. pass: assolto. pass. pres: aplaudo (applaudisco). cong. Auxiliar: avere. assalga (assalisca). aprirono (apersero). ardiamo. cong. appendeste. pass: arso. a agăţa. apristi. assalimmo. assumeste. applauda (applaudisca). assalì (assalse). rem: arsi. Auxiliar: avere. ardesti. ci arrendemmo. assolse (assolvè/assolvette). assistemmo. appesero . part. Auxiliar: avere. assorba (assorbisca). assorbiate. pass: ardito. part. ardisci. si arrese. Auxiliar: avere. assaliamo. assolsero (assolverono / assolvettero) . ind. assale (assalisce). pass. applauda (applaudisca). assalirono (assolsero) . assumesti. assalgono (assaliscono) . appendere — a atîrna. appla­ udano (applaudiscano) . part. ardisce. pres: ardisco. assalisti. Auxiliar: avere. si arresero . part pass: assalito. part. ind. assorbano (assorbiscano) . essere (cìnd e intranzitiv).part. pass: arreso. applaudiamo. a ataca. ardire — a îndrăzni. assorbe (assorbisce). (vezi tendere). assunse. assorbono (assorbiscono) . ardiscono. arsero. pass. part. applaudiate. pass: assunto. a cuteza. ardemmo. part. pass: aperto. applaude (applaudisce). assaliste. assistesti. Auxiliar: essere (cìnd e intranzitiv). assolveste. (vezi tenere). a ierta . assaliamo. assorbiamo. assalga (assalisca). applaudire — a aplauda . rem: appesi. vi arrendeste. assisteste. pass: assistito. pass: appeso. assistè (assistette). pres: assalgo (assalisco). ti arrendesti. rem: aprii (apersi). part. assolvere — a achita. pass. assaliate. pass. apriste. applaudano (applaudiscano). applau­ dono (applaudiscono) .

berrebbe. rem: chiusi. coglieresti. attingemmo. Auxiliar: avere. a încuia . cadranno. part. cogli. compari (comparisci). coglierebbero . Auxiliar: avere. cademmo. chiese. cadesti. commettere — a comite. coglie. pres: colgo. Auxiliar: avere. part. cadde. pres: compio (compisco). a regreta. caddero. pres: cogliente. a scoate. part. pres: berrei.attingere — a atinge . attingeste. part. colse. coglieremmo. part. cinsero. cadremo. comparire — a apărea. chiudesti. Auxiliar: avere. coglierete. pres: compaia (comparisca). compiamo. coglieste. comparisti. Auxiliar: essere. e edere — a ceda. bevve (beve / bevette). Auxiliar: avere (cînd e tranzitiv). (vezi muovere). comparimmo. compariamo comparite. condiz. a renunţa. cingere — a încinge . cogliere — a culege . berranno . chiudeste. ce­ desti. compariste. eadere — a cădea . (vezi volgere). pres: compaio (comparisco). pass: attinto. futuro: coglierò. avvolgere — a înfăşură. pass: ceduto. avvenire — a se întîmpla. bevemmo. berremmo. pas. coglieranno . ind. part. Auxiliar: avere. Auxiliar: essere. comparvero (comparirono/comparsero) . cogliereste. rem: cedei (cedetti/cessi). rem: bevvi (bevei/bevetti). pass: caduto. pass. Auxiliar: avere. cogliemmo. part. beveste. chiu­ se. attinse. chiusero. attinsero. pass: chiesto. rem: attinsi. compiere sau compire — a îndeplini. Auxiliar: avere. compariate. cogliate. pass. cede (cedette/cesse). a face impresie bună . pass. cong. attin­ gesti. chiesero. a împlini . condiz. rem: caddi. coglierai. pass: chiuso. rem: compii. pass: comparso. bevvero (beverono / bevettero) . Auxiliar: avere. cingesti. pass: bevuto. cedemmo. rem: colsi. rem comparvi (comparii/ comparsi). rem cinsi. berrete. cadrebbe. compimmo. cingeste. (vezi pianger e). chiudere — a închide . compie (compisce). cogliamo. a înconjura . pass. pres: cadrei. pres: coglierei. berreste. berresti. cadrebbero. part. compi (compisci). B 163 . compaia (comparisca). cadremmo. cinse. Auxiliar : avere. colgono . chiedeste. cogliesti. berremo. cong. (vezi mettere). cogliamo. ind. chiedemmo. a cere . futuro: berrò. pass. comparve (comparì/comparse). cedeste. part. pass: cinto. pass. compì. pass. chiedesti. commuovere — a emoţiona. ind. berrai. compaiono (compariscono) . futuro: cadrò. cadeste. compaiano (compariscano) . rem: chiesi. compiangere — a deplînge. co­ gliete. berrebbero. Auxiliar: avere. cingemmo. compare (comparisce). bevesti. Auxiliar: essere. colgano . pres: colga. chiudemmo. compite. cóhdiz. cederono (cedettero/ cessero) . berrà. coglierà. coglieremo. cadrà. cadrai. coglierebbe. (vezi venire). pass'. part. colsero . cadresti. pass. bere — a bea. compariamo. a extrage . chiedere — a întreba. compaia (comparisca). pass: colto. cadrete. compisti. cadreste. essere (dacă este reflexiv). compiono (compiscono) . colga. colga.

(vezi dire). pass: condotto. correggere — a corecta . part. compia (compisca). concludemmo. confondere — a" confunda. con­ durrebbero. concedeste. pass : corretto. part. copriamo. consistemmo. pass. correggesti. pass. concluse. pass: coperto. rem : conobbi. a călăuzi. part. condurrebbe. conoscesti. compiamo. concepi­ sce. conducono. consisteste. (vezi vincere). pres: concepisco. Auxiliar: avere. rem: corressi. a şti . pass. a conclude. contraddire — a contrazice. concludere — a termina. cong. com­ primesti. Auxiliar : avere. co­ nobbe. concedesti. comporre — a compune. pres: copro. coprono . convincere — a convinge. consisterono (consistettero). corresse. concepire — a concepe . part. Auxiliar: avere. conclu­ desti. concepite. Auxiliar: acere (dacă e tranzitiv). compiano (compiscano) . part. rem: consistei (consistetti). rem: coprii (copersi). copre. compiano (compiscano) . rem: concessi. corressero . conoscere — a cunoaşte. pass: concluso. coprire — a acoperi. "compisse (compiesse). conobbero. concepiscono . conoscemmo. condurremmo. concedemmo. rem: compressi. compissi (compiessi). rem: conclusi. ind. (vezi prendere). compresse. 164 . ind. conosceste. consistere — a consta. (vezi porre). concesse. part. condu­ cesti. Auxiliar: avere. part. compressero. a presa . Auxiliar: avere. essere (dacă e intranzitiv). compia (compisca). compissimo (compiessimo). condurreste. con­ duce. Auxiliar: avere. consistè (consistette). concepisci. pass: conosciuto. 'pres: conduco. copri. a conţine. concedere — a acorda. coprirono (coprsero) . compiste (compieste). Auxiliar : avere. coprimmo. imperativo: compi (compisci). comprendere — a înţelege. conducete. condurre — a conduce. a admite . comprimemmo. conduciamo. concessero . part. comprimeste. consistesti. ind. cong. conducemmo. condussero. part. rem: condussi. Auxiliar: avere. Auxiliar: avere. compia (compisca). pass: consistito. pass. compiate. comprimere — a comprima. (vezi fondere).compiste. pass. Auxiliar : avere. Auxiliar: avere. condiz. Auxiliar: essere. gerundio: compiendo . pass: compresso. pass. copriste. condurresti. pass: concepito/concetto. pass: compiuto sau compito. compirono . Auxiliar: avere. compiamo. coprite. pres: compia (compisca). Auxiliar: avere. concludeste. correggeste. correggemmo. part. conduceste. conclusero. pass. condusse. imperf: compissi (compiessi). pass. concepiamo. compite. compisse­ ro (compiessero) . conduci. a cuprinde. coprì (coperse). copristi. pass: concesso. pres: condurrei.

a oferi . cossero . dessimo. diremo. dipin­ gemmo. dicessero . ind. a găti . part. diffondere — a răspîndi. descrivere — a descrie. costruimmo. davo. Auxiliar: avere. pass: deluso. dice. deludem­ mo. dicevamo. euoeiano. cucia. correste. diceva. crescere — a creste. dicevate. pres: direi. darà. pass. cuocete (cocete). pass. dareste. pres: do. daremo. cocesti. pass. difendere — a apăra . costruisci. crebbero. (vezi fondere). daresti.correre — a alerga. diceste. deludeste. dire — a spune. dai. deste. davi. dipinse. pass: cresciuto. pass: corso. pass: difeso. diceste. diremmo. . part. costruite. ind. condiz. Auxiliar: avere. futuro: dirò. cosse. . imperf: cuocevo. crebbe. cucire — a coase. decideste. difesero. diciamo diciate. (cocevo) etc. costruisce. dicessi. costruì (costrusse). davano . decidere — a hotărî . pass: cucito. a clădi . pass. pass: costruito sau costrutto. rem: crebbi. part. dare — a da. dipingesti. corresti. cuoeiamo. avere (dacă e intranzitiv). difendeste. part. decidemmo. cuciamo. diciamo. preş: costruisco. diano . difendem­ mo. pass. cuciamo. imperf: dicevo. dipingeste. pass. rem: corsi. dicevi. part. rem: dissi. cong. cucite. fature: darò. decise. dicessimo. direbbero . cociamo. cuce. dia. ' cuciono . part. darai. daranno . davamo. deludere — a dezamăgi . desti. Auxiliar: evere (dacă e tranzitiv). cuociono . part. imperf. imperf: dicessi. essere (cînd scopul acţiunii este exprimat sau subînţeles). cong. pass. delusero. Auxiliar: essere (cînd este tranzitiv). pass. ind. pres: dico. cuciano . dicesse. dia. Auxiliar: avere (cînd exprimă acţiunea în sine). cociate. Auxiliar: avere. pres: ciocia. cuci. cresceste. pass: dato. costruirono (costrussero) . diamo. corse. dessero . darebbero . a zice . cuocia. pass: deciso. costruiste. dite. essere (dacă e intranzitiv). cuoce. dia. pres: dica. Auxiliar avere. diede (dette). demmo. imperf: dessi. decidesti. costruiamo. dicono . a curge. rem: costruii (costrussi). diedero (dettero). (cociamo). part. costruisti. deste. dirà. diate. diano . rem: dipinsi. ind. crescesti. cond. rem: cossi. direbbe. disse. pass: cotto sau cuociuto. cong. decisero. pres: darei. imperativo: da' (dai). cuciate. darete. dipinsero. pass. cong. dicemmo. preş: cucio. daremmo. . pass. dirai. cucia. cuocia. dissero . deluse. dicesti. direste. date. a parcurge. pres: dia. pres: cocente. . costruire — a construi. cong. cuocere — a coace . difendesti. dica. rem: diedi • (detti). cocemmo. rem: delusi. futuro: cuocerò (cocerò) etc. dà. Auxiliar: avere. Auxiliar: avere. dava. darebbe. dicevano . cong. desse. deludesti. part. diamo. a se mări . direte. corsero. Auxiliar: avere. rem: decisi. diresti. part. pres: cucia. danno . pres: cuocio. costruiscono . dipingere — a picta . (vezi scrivere). Auxiliar: avere. diamo. dici. a străbate. Auxiliar: avere. dica. pass: dipinto. dicano . dessi. date. ind. coceste. corremmo. cuoci.' diranno . part. davate. rem: difesi. difese. crescemmo.

pass diviso. ind. dividesti. dovrai. discusse. dissolvemmo. rem: dissolsi (dissolvei/dissolvetti. cong. a regreta . rem: elisi. si dolse. dissolse (dissolvè/dissolvette). dovreb­ bero . part. dobbiate. empie.. si dolgano . elidemmo. pass: dissolto/dissoluto (rar). Auxiliare : avere. devano (debbano). dovresti. cong. ti dorresti. devono (debbono). Auxiliar: avere. rem: empii (empiei). pass: diretto. discussero. diciamo. rem: discussi. pass. part. pass. Auxiliar: avere. si dorrà. dovete. dovè (dovette). essere. imperf: mi dolessi. dovranno. part. ti duoli. rem: dovei (dovetti). dogliamoci (doliamoci). pass. pres: mi dorrei. distinguemmo. Auxiliar: avere. empite. elidesti. distinguesti. pres: dolente (dolentesi) . dovesti. vi doleste. dovreste. dovemmo. a dirija . rem: mi dolsi. si dolga. empiere sau empire — a umple . Auxiliare: essere. pass. elideste. ind. doletevi. distruggemmo. pass: dovuto. ci doliamo (dogliamo).) dissolvesti. ci dorremmo. empiono . diresse. vi dorrete. distrusse. doverono (dovettero). ci doliamo (dogliamo). dobbiamo. pass: doluto (dolutosi). ti dolessi. distruggere — a distruge . ci dorremo. si dolesse. divideste. distrussero. part. Auxiliar : avere. a despărţi. dovremo. deva (debba). rem: distinsi.imperativo: di'. dispiacere — a displăcea. si dolgono . avere. pres: empio. Auxiliar: avere. dirigesti. distruggesti. deva (debba). preş: dicente. dobbiamo. distinsero. part. pass: d e t t o . pass. pres: deva (debba). si dolga. emerse. dolendo (dolendosi). discutesti. Auxiliar: avere. pres: mi dolga. ti dolga. dissolveste. ci dolemmo. part. vi dolete. empiamo. pass. doveste. dovremmo. ci dolessimo. divisero: part. dividemmo.) a se ivi. pass. condiz. rem: distrussi. pass discusso. emergeste. si dorranno . pass. dicano . discutemmo. dovrebbe. part. part. ti dorrai. empisti (empie16» . pass: distinto. pass: eliso. distingueste. pres: devo (debbo). dovrete. si dolsero. elisero . dirigemmo. a regreta. gerundio: dicendo. distruggeste. rem: divisi. si dorrebbe. condiz. discutere — a discuta . si dolessero . Auxiliar: essere. part. si duole. futuro: mi dorrò. part. dica. (fig. distinguere — a distinge . vi dorreste. deve. Auxiliar: avere. dovrà. dissocerò (dissolverono/dissolvettero) . rem. pass. emergesti. pass: distrutto. Auxiliar: avere. cong. dirigere — a conduce. dissolvere — a dizolva. part. empi. press dovrei. emersero . elidere — a elida . pres: mi dolgo. emergemmo. dite. dovere — a trebui. ind. di­ vise. dirigeste. si dorrebbero. ti dolesti. si dolgano . passi emerso. dolere (dolersi) — a durea . diressero. pass. emergere — a ieşi/(a pluti) la suprafaţă. part. discuteste. imperativo: duoliti. futuro dovrò.devi. distinse.i emersi. (vezi piacere). vi doliate (dogliate). -elise. rem: diressi. vi doleste. dividere — a împărţi. Auxiliar: essere. pass.

part. fun­ gesti. giacere — a zăcea . Auxiliar: avere. esaurisce. fletteste. esigemmo. pass. cong. gerundio: facendo. esigere — a cere. ind. empissi. Auxiliar: avere. fondemmo. pres: faccia. a turna In forme (bronz etc. imperf: facessi. Auxiliar: avere. fusero . facevi. pass: fatto. empiremmo. facevate.sti). eseguiate. esegue (eseguisce). rem: finsi. essere. pass rem: esplosi. facciano . empirà. empirono (empierono) . imperf: empissi. imperf: facevo. ind. (vezi porre). pre$: giaccia. pres: faccio (fo). esaurite. faranno. fletterono (flessero) . pass : fuso. fingeste. part. esigerono (esigettero) . fondesti. faremo. facesti. empirebbe. facevamo. part. part. Auxiliar: avere. esauriscono . pass. part. pres: facente. facevano . esprimere — a exprima. esplosero . part. a imagina . faceste. faceste. empiresti. pass: esaurito (esausto). fingesti. esigè (esigette). facciate. pass. giace. esegua (eseguisca). farebbero. empia. cong. espresse. rem: flettei. giacete. a istovi . esigeste. funsero . empiste. imperativo: fa' (fai). esprimmemo. pass. (gram. pvss. funse. giacquero . pass: funto (rar). facciamo. empissimo. esaurire . empiamo. fece. finto. farà. giaccia. fa. pres: empia. pres: empirei. esplodesti. esplose. Auxi­ liar: avere. giacciamo 167. facciamo. rem: esigei (esigetti). facemmo. facessimo. empiremo. empimmo. condiz. empiate. facciano. faccia. esaurisco. Auxiliar: avere. eseguano (eseguiscano). eseguiamo.r a epuiza.) a declina. Auxiliare : avere. facessero . giaceste. giacque. giacciamo (giaciamo). cong. esegua (eseguisca). fungere — a îndeplini o funcţie (provizoriu) . rem: espressi. fate. empiranno: cong. pass: esploso. part. pass: empito (empiuto). Auxiliar: avere. rem: funsi. fingere — a închipui. esegui (eseguisci). fuse. rem: fusi. futuro: farò. part. Auxiliare: avere sau essere. pass: flesso. fungeste. espressero. esprimeste. empireste. empì (empiè). pres. faresti. facesse. giacemmo. farai. empissero . gerundio: empiendo. flettesti. flettere — a îndoi . empiano . esplodemmo. ind. empia. part. ind. pass. a conjuga . fate. . esaurisci. part. pres: eseguo (eseguisco). giaccia. farebbe. flettemmo. pres: farei. esprimesti. cong. giacesti. cong. fanno. fare — a face. fondeste. fecero. Auxiliar: avere. pass. Auxiliar: avere. faccia. pres: giaccio. eseguire — a executa . esauriamo. a se preface . giaci. fingemmo. giacciono . rem: giacqui. eseguono (eseguiscono) . flette (flesse). empiste. pass. esporre — a expune. fai. Auxiliar : avere. pass. esplodere — a exploda. faccia. pass: esatto. facessi. finsero. empirai. condiz. faremmo. pres: esegua (eseguisca). empirebbero . farete. a pretinde . futuro: empirò. finse. esplodeste. facciamo. esigesti. empisse. eseguite. fondere — a topi. part. fareste. fungemmo. empirete. eseguiamo. faceva. (flessi). rem: feci. pass: espresso.) .

inghiottite. a năvăli . Auxiliar: avere. muoia. intervenire — a interveni. godrete. leggere — a citi . pass: morso. part. mungere—a mulge: pass. pass: mosso. a păstra. morirai (morrai).(giaciamo). giungemmo. inghiottano: (inghiottiscano). part. giacciamo (giaciamo). godremmo. moriamo. inghiotta (inghiottisca). muori. imperativo: giaci. futuro: godrò. rem: invasi. pass: insistito. invasero. nascem­ mo. moriste. insistemmo. (vezi condurre). muovere — a mişca . intendere — a înţelege. pres: inghiotto (inghiottisco). muore. pass: giunto. inghiottire•— a înghiţi . godremo. Auxiliare: essere. Auxiliar: essere. giunse. pres: godrei godresti. part. Auxiliar: avere. inghiotte (inghiottisce). mungesti. inghiotta (inghiottisca). godreste. part. morimmo. giunsero. Auxiliar: avere. a pricepe. munse. inghiottano (inghiottiscano). pass. movemmo. part. leggesti. mantenere — a menţine. metteste. nasceste. invadere — a invada. inghiottite. muoia. godrebbero. nacquero. Auxiliar: essere. Auxiliar: avere. pass. invadesti. godere — a se bucura de. giacete. giaccia. movesti. inghiottiamo. morirono . nascesti. mordere — a muşca . rem: misi. morire — a muri . (vezi rompere). moristi. part. godrai. rem: lessi. muoiono . insisterono (insistettero) . lessero. pass. part. inghiottiate. pass: goduto. Auxiliar: avere. moriranno (morranno) . interrompere — a întrerupe. congpres: muoia. morirete (morrete). mordesti. rem: munsi. mordem­ mo. part. inghiottono (inghiottiscono) . pres: inghiotta (inghiottisca). invademmo. Auxiliar: avere. leg­ geste. morsero. muoiano . mise. futuro: morirò (morrò). rem: mossi. rem: morii. gerundio: morendo. pass: nato. moveste. giacciano . morirà (morrà) moriremo (morremo). insistere — a insista. rem: insistei (insistetti). pass: messo. pass. part. godrebbe. rem: giunsi. mungemmo mungeste. rem: morsi. morite. 168 . invase. morì. . moriamo. Auxiliar: avere. pass: letto. leggemmo. Auxiliar: avere. Auxiliar: avere. mosse. inghiottiamo. nascere — a naşte . Auxiliar: avere.-invadeste. godranno . giungesti. mettere — a pune . Auxiliar: essere. giacciano . mordeste. pass: morto. misero. giungere — a ajunge . Auxiliar: avere. imperativo: inghiotti (inghiottisci). avere. pass. pres: muoio. (vezi venire). pass. insisteste. giacciate (giaciate). part. inghiotti (inghiottisci). in­ sistè (insistette). pass. giungeste. mettesti. morse. nacque. inghiotta (inghiotisca). pass. inai. moriate. ind. (vezi tenere). part. lesse. mettemmo. Auxiliar: avere. cong. mossero. part. (vezi tendere). pres: morente. rem: nacqui. condiz. pass: munto. Auxiliar: avere. munseo. introdurre — a introduce. insistesti. pass. inghiottiamo. pass: giaciuto. godrà. part. pass: invaso. Auxiliar: essere.

Auxiliar: essere. noceva. partiamo. pres: paio. nocemmo. offesero . rem: parvi (parsi). offristi. nocete. piace. nocessi. cong. piacciano . partono. pass. pres: nocente . nuoccia. offendere — a jigni . condiz. pres: paia. pass. nascose. perdemmo. noceremo. offrire — a oferi . part. gerundio: parendo. part. Auxiliar: avere. Auxiliar: avere. Auxiliar: avere. noceresti. piaccia. pass: piaciuto. pass. imperativo: nuoci. nociamo. pass: offeso. Auxiliar: essere. paressi. offriste. condiz. parreste. imperf: nocessi. noceremmo. cong. nocevamo. piacquero . nocevi. pass. pass. pres: nuoccia. partite. piacque. parrà. partiamo. Auxiliar: avere. parvente. paresti. persuademmo. nascondesti. piacciano. pres: piaccia. persuase. futuro: nocerò. offrì (offerse). nocciono (nuocciono) . nocerete. paresse.: perso (perduto). ofrirono (offersero) . persuadere — a convinge . Auxiliar: essere. pareste. noceranno . pari. par­ vero . pass. pass: persuaso. part. parranno . part. parremo. piacciate (piaciate). nuociate. part. nocereste. Auxiliar: avere. Auxiliar: essere. part. pres: offrente (offerente) . a păgubi . nocevano . nuocciano . perse (perdette/perde). rem: persuasi. rem: nocqui. paia. pass: parso. (piaciamo). perdere — a pierde . nascondemmo. parrete. imperf: paressi. pass:nociuto (nuociuto). Auxiliar: essere. piacere — a plăcea . pass. nocerebbe. imperf: nocevo. parrai. ind. parete. parti. perdeste. gerundio: nocendo (nuocendo). ind. paiamo. cong. nascosto. pres: parrei. noceste. parere — a părea . part. piacete. nocessimo. parrebbe. paiate. nuocciano . partiscono. piacciamo. offese. nocevate. futuro: parrò. Auxiliar: avere. piacete. partire — I — cu sensul de a pleca se conjugă astfel la ind. parresti. (vezi porre). II — cu sensul de a imparti se conjugă astfel la ind. pare. partite. piaccia. nocessero . nuoccia. nocque. persero (perdettero/perderono) . rem: offesi. Auxiliar: avere. part. persuadesti. (vezi tenere). imperativo: piaci. part. occorrere — a trebui. pass: offerto. nuocere — a dăuna. paiano . piacesti. nuoci. pres: parto.. pres. perdesti. parrebbero . cong. part. pass. piacciono . nocerà. noeerebbero . nociamo. 169 . paiamo. rem: piacqui. pa­ iono . nascosero. pass. piaccia. (vezi correre). piacciamo (piaciamo). persuasero. rem: ofrii (offersi). rem: nascosi. pareste. offendemmo. nuoce. nocesti. paremmo. pres: partisco. offendesti. offendeste. piaci. paressimo. paia. cong. pass. piacemmo. ottenere — a obţine. piacciamo. nocquero . offrimmo. nocesse. paressero . persuadeste. pres: nocerei. parte.nascondere — a ascunde . rem: persi (perdetti/perdei). ind. partisce. partisci. piaceste. nocerai. Auxiliar: avere. (nuociamo). nascondeste. opporre — a opune. nocete (nuocete). nuoccia nuociamo. presi noccio (nuoccio). noceste. part. parremmo. pres: piaccio. parve.

futuro: produrrò. presumemmo. rem: potei. provvederai. (vezi venire). part. prendere — a lua . a da. porre — a aşeza. a umbla . Auxiliar: avere. possono . a oferi. Auxiliar: avere. pote­ vano . part. producete. Auxiliar: avere. rem: piansi. pass. produrrà produrremo. pass: pianto. pass. ind. pass: proceduto. pres: ponga. presunse (presumè/presumette). presumesti. rem: produssi. Auxi­ liar: avere. procedeste. condiz. pass. a merge. imperativo: poni. pomate. essere (cu sensul de a merge. piangemmo. possano . (vezi vedere). possiate. pres: posso. presumeste. rem: presunsi (presumei/ presumetti). Auxiliar: essere sau avere. potranno . pass: posto. pretendemmo. procedettero . futuro: porro. Auxiliar: avere. produrrai. poterono . potevate. a presa. porrebebro . potevi. porremo. poteste. potrà. porgeste. pres: pongo. produsse. part. porresti. pre­ mesti. pass. a pune. pass. part. potreste. ind. poniamo. posero . puoi. potesti. produrreste. provvederemo. produce. (vezi vedere). pongano . a întinde. prevenire — a preveni. pretendesti. porgemmo. pres: produrrei. potremmo. pass: preteso. poteva. condiz. ponemmo. pass: potuto. pass. Auxiliar: essere. piangeste. potevamo. pass. possiamo. pass: prodotto. potremo. poniamo. ponete. porgere — a prezenta. potrebbe. produssero . pres: potente . produrrebbero . Fac excepţie: futuro: prov­ vedere. porsero . poniamo. rem: porsi. prendesti. Auxiliar: avere. pass: porto. provvederete. procedette. potete.piangere — a plînge . provvedere — a procura. ponga. premeste. presunsero (presumerono/presumettero) . porranno . Auxiliare: avere (cu sensul de a proceda). potè. pres: ponente. pretendeste. pass. provve170 . producesti. produrresti prrodurebbe. poneste. rem: presi. Auxiliar: avere. producono. pone. pres: produco. pretesero . pretese. part. presero. porrete. cong. part. part. producemmo. premè (premette). prendeste. produrrete. potresti. potrai. potrete. potrebbero . potere — a putea . produrranno . ponga. procedemmo. produrremmo. porrai. premere — a apăsa. 2. porrà. rem: premei (premetti).pass. prese. pass. provenire — a proveni. Auxiliar: avere. pass: presunto. imperf: potevo. provvedere. part. rem: procedetti. a crede . pianse. pose. potemmo. porrebbe. pongano. produceste. procedesti. part. rem: pretesi. poni. prevedere — a prevedea. part. produrre — a produce . part. porgesti. possa. ind. cong. piangesti. (vezi venire). pretendere — a pretinde . possiamo. piansero. Auxiliar: avere. pres: potrei. prendemmo. pres: possa. produciamo. rem: posi. futuro: potrò. pongono . premerono (premettero) . procedere — 1. prememmo. può. ponga. ponesti. porse. pass: premuto. Auxiliar: avere. possa. porremmo. part. presumere — a presupune. pres: porrei. ponete. a proceda . pass: preso. a umbla). condiz. produci. porreste.

futuro: ridurrò. rase. ridusse. reggesti. a elibera. ridurranno . ridussero . pres: riduco. pass: raso. redigemmo. pass: rimasto. pungeste. rimarranno . Auxiliar: avere. ridurrebbero . cong. Auxiliar : acere. ridurre — a restrìnge. pres: provvederci. pass: redatto. rimarrai. rem: ridussi. pass: risoluto sau risolto. pass. part. rimanere — a ramine . rimarreste. radeste. rem: risposi. condiz. pass. a reduce la. rispose. riduceste. redasse. redimere — a răscumpăra. redassero. rimarrà. pass. rimanesti. riducete. rem: redensi. pass: punto. Auxiliare: avere. rispondemmo. riducesti. rideste. pungesti. redigeste. rem: resi (rendei/rendetti). pass. ridemmo. essere (dacă este reflexiv). rendeste. riduciamo. Auxiliar: avere. ind. rimarremmo . part. rimarremo. rem: risolvei (risolvetti/risolsi). Auxiliar: avere. pass: reso. imperativo: rimani. rimarresti. part. rimanga. pass. part. rem: rimasi. Auxiliar: avere. 171 ( . pass. pass. rimasero . provvederesti. resse. a reda . part. a strìnge. rendemmo. pres: rimango. rendere — a restitui. Auxiliar: avere. punse. rimarrete. rimanga. risolvesti. pass: provvisto. ridurreste. Auxiliar: acera. resisterono (resistettero) . pres: ridurrei. resistesti. rem: rasi. rimani. provvederebbero . rademmo. rimarrebbero . rem: resistei (resistetti). reg­ gemmo. rimanemmo. risero. rimanete.: avere. ridurresti. Auxiliar: essere. Auxiliar: avere. risolvere — a rezolva. futuro: rimarrò. rispondeste. ridurrà. provvederemmo. pass: ridotto. rise. Auxiliar: essere sau avere. rimangano . reggere — a ţine. pass: redento. resistemmo. pass. redimeste. rimaneste. part. pass. ridesti. pass. (vezi asstimere). rimaniamo. redigere — a redacta . riduci. pass: risposto. rimanga. rimaniamo. reggeste. riducemmo. resero . punsero. risolveste. rimase. risolverono (risolvettero/risolsero) . ridurrebbe. rispondere — a răspunde. rese (rendè/rendette). rimane. Auxiliar: avere. (renderono/ rendettero). pass. pass. rimangano . condiz. rem: ressi. risolvè (risolvette/risolse). part. part. rimaniate. Auxiliar: avere. ridurremo. part. rem: risi. pres: rimanente. risposero. part. Auxiliar: avere. radere — a rade . provvedereste. ind. provvederebbe. a susţine. rispondesti. rimanete. redimemmo. riassumere — a rezuma. ren­ desti. riso. risolvemmo. resìstè (resistette). rem: redassi. (vezi cogliere). condiz. pass. pass: retto. ridurremmo. part. raserò . resistere — a rezista. part. raccogliere — a aduna. pungemmo. pres: rimanga. ridurrai. ressero. ridere — a^ rìde . pungere — a înţepa. redimesti. rimaniamo. a împunge . part. ridurrete. rimangono . part. pres: rimarrei. resisteste. riduce. Auxiliar. riducono .deranno . radesti. rem: punsi. redigesti. pass: resistito. rimarrebbe. redensero . redense.

pass. rem: soffrii (soffersi). pres: scelga. soglia (solga). so­ gliamo. sorgeste. pres: so. scegliereste. cong. solessi. cong. rompemmo. sciolgano. a sparge . sogliamo. cong. sorsero. sceglieremmo. acere. suole. soffrire — a suferi. futuro: saprò. scegli. sorgemmo. scioglierete. part. pass: saputo. pres: soglia (solga). sceglie­ rebbe. sostenere — a susţine. rem: seppi. scegliere — a alege. cong. sciogliate. part. Auxiliar: essere. scelga. pass. sceglieste. 172 . imperf: solessi. scegliamo. scelse. futuro: sceglierò. solessimo. pres: salga. pass. a se înălţa. sappiano. salga. pres: sceglierei. sorse. pass: sceso. sceglierete. gerundio: solendo. scelga. cong. scendesti. rem. futuro: scioglierò. imperf: solevo. part. sogliono . scelgono . solevi. cong. condiz. sali. pass. sciogliete. pass. sapessimo. scioglierai. salite. ruppi. pres. ind. sapesse. Auxiliar: avere.rompere — a rupe . solevamo. sciolga. part. solere — a (se) obişnui. scioglieste. sceglievi. imperativo: sappi. pass: scelto. sceglierà. sappiano . ind. sapranno . condiz. sogliano (solgano): cong. a dezlega. avere. scegliamo. sapete. scegliessero. cong. sappia. saliamo. sceglierai. Auxiliar: essere. (vezi tenere). pres: soglio (solgo). scioglieremo. sapeva. pres: sciogliente. scegliete. rem: sciolsi. saprebbe. indie. sanno . saprebbero. pres: sciolga. a sui. rompeste. sceglie. sciolga. sciolgono. scegliesti. sapere — a şti. pres: sciolgo. sceglieste. soglia (solga). sole­ vate. sappiamo. ind. imperf: scegliessi. pres: saprei. Auxiliar: avere. sapessi. sapevate. sciogliesti. soffrì (sof­ ferse). sceglieranno. salite. sapevi. sapremo. sciogliemmo. sceglievate. pres: salgo. sapevano . scegliessimo. sceglieva. sciogliamo. scegliate. Auxiliar: avere. part. scegliete. sapemmo. Auxiliar : avere. sale. sapresti. pass. sapreste. part. saprai. rem: sorsi. sceglievano. part. scelsero. seppe. soleva. soleste. sogliate. Auxiliar: avere. sorgesti. pass. pres: scelgo. sappia. ruppero. Auxiliar: avere. scioglieranno. sorridere — a surîde: (vezi ridere). sciogli. saliamo. sapevamo. solete. pres: scegliente. scelga. scendeste. scegliemmo. soffrimmo. sappia. sciolsero. sapeste. solessero. ind. imperativ» : scegli. part. soffriste. pass: sofferto. sappiate. scegliamo. rompesti. suoli. impe­ rativo: sali. salgano. salgano. scelgano. scio­ glie. sapeste. imperf: sapevo. sceglievamo. salga. sciogliamo. a afla. sappiamo. scioglierà. sapremmo. sorgere — a se ridica. scendemmo. sceadere — a coborî. sapesti. solevano. soffristi. solesse. scese. saliamo. imperf: sceglievo. sciolse. soffrirono (soffersero). sappiamo. pass: sciolto. sappiate. Auxiliar: acere. salire — a urea. imperf: sapessi. sceglieremo. pass: sorto. sceglieresti. scegliessi scegliesse. sceglierebbero . sai. saprete. saliate. seppero. pass: rotto. sapessero. Auxiliare: essere. part. salgono. rem: scesi. scesero. pres: sapiente. Pentru cele­ lalte timpuri se foloseşte conjugarea lui essere solito. sciogliere — a desface. sa. part. rem: scelsi. ruppe. scelgano . saprà. salga.

stareste. terranno. ind. toglierebbe. a trage. pass: stato. Auxiliar: essere. rem: sparii. teniamo. Auxiliar: avere. stiano. taciamo. Auxiliar: avere. pres: tolga. sta. pass. cong. tese. pass. spegneste. terreste. part. preş: sparisco. rem: tesi. sparisci. starebbero. teniamo. togli. togliessero. togliesti. stesti. sparimmo. rem: strinsi. irnperf: spegnevo. spegnerà. taciate. spingere — a împinge. teniamo. succedeste. taccia. spegneranno . pres: stia. taccio­ no . stessero. togliemmo. Auxiliar: essere. tacquero . part. imperativo: taci. stiamo. stiate. tacere — a tăcea . stare — a s t a . teneste. starà. stessi. spegnerete. sparì. pres: sto. spegnevate. taccia. successe. cong. tolga. part. teneste. part. tacete. pass: stretto. rem: spensi. pass. rem: stetti. stia. tenga. stemmo. part. Auxiliar: essere. pres: spengo. stia. pass. pres: taccio. condiz. spegneremo. taciamo. irnperf: tenessi. toglieresti. stessimo. terrebbe. spengono . tengano . ind. ten­ demmo. cong: stessi. spegnete. tolsero. Auxiliar: essere. strinsero. successero (succederono/succedettero) . terrebbero . a urma. stringeste.sparire — a dispărea. succedemmo. spegnemmo. stesse. cong. pass: successo (succeduto). to173 . stavano. tolgono. tenessimo. spegniate. spegnere — a stinge. spense. spinsero: part. irnperf: stavo. ind. pres: tolgo. rem: successi (succedei/succedetti). Auxiliar: avere. spendemmo. togliete. terrai. spegnesti. pass: taciuto. condiz. spese. stia. pass. tenessi. terremo. stavate. taciamo. tiene. taccia. tendesti. tieni. terremmo. spegnevamo. toglie. tacete. strinse. terrete. spingesti. pass: sparito. stava. staresti. pres: terrei. starai. tenesse. spendere — a cheltui. tolgano. state. spegnevano . spingemmo. sparia­ mo sparite. stringere — a strìnge. part. stavi. tolga. tenga. tacque. tenne. terresti. stringesti. pass. Auxiliar: avere. rem: spesi. imperativo : tieni. futuro : starò. futuro: spegnerò. irnperf: togliessi. tace. pres: spenga. pass. gerundio: stando. spensero. tacciano. spegne. togliessimo. Auxiliar: avere. togliessi. pres: taccia. futuro: terrò. spegnerai. pass: spinto. part. spenga. imperativo: sta' (stai). irnperf. toglieste. spegni. spegneva. part. tenesti. succedere — a succeda. spendeste. pass. spegniamo. sparisti. spinse. (succede/succedette). tacesti. togliere — a lua. tennero. rem: tenni. cong. toglieste. taceste. pass: spento. spegniamo. pass: speso. tenga. cong. stiano. spenga. tenete. steste. spingeste. stiamo. succedesti. ind. tenessero. spegnevi. stette. tolse. pres: tengo. toglieremmo. pass: tenuto. tendere — a întinde. ind. tengono. rem: tolsi. togliamo. sparisce. tenemmo. stringemmo. pass. pres: toglierei (poetic torrei). ternate. ind. staremmo. cong. rem: spinsi. steste. pass. spendesti. starebbe. tacciano. spariscono. staremo. Auxiliar: avere. tacemmo. taci. condiz. staranno. pres: starei. pass: teso. togliamo. stanno. tenete. tegliate. stai. state. pass. stavamo. togliesse. tengano. stiamo. tendeste. spariste sparirono. stettero . terrà. tenere — a ţine. starete. pres: tenga. spesero. tesero. part. cong. spengano. rem: tacqui.

valeste. imperf: traessi. pass. udiva. part. traducemmo. ind. imperativo: odi. veda. venne. valesti. futuro: vedrò. part. traggano. valete. tradurremmo. esca. pres: valga. traeste. oda. varremmo. togliete. vedresti. traessimo. trai. venire — a veni. pass: visto (veduto). vedano. valiamo. udissero . vali. traevi. imperativo: vali. traete. viene. traete. udissimo. pass. varrai. udiremo (udremo). traevano. traiamo. vide. pass: tolto. vedrà. ind. pres: tragga. uscire — a ieşi. tradurresti. pres: vengo. ind. pass: valso. rem: tradussi. part. pass: udito. udirà (udrà). cong. vedano. traduceste. vedesti. traessero. esci. valiamo. trasse. vedono (veggono). part. Auxiliar: avere. pres: udirei. vedere — a vedea. vediamo. Auxiliar: avere. imperf: udivo. pass. usciamo. imperativo: trai. trarrai. vediate. veda. traeva. vedrete. traesse. Auxiliar : essere. traevamo. varresti.. traduce. pres: odo. vedremo. trarreste. vediamo. vedi. pres: oda. tragga. udiamo. valga. udivate. vedrebbe. rem: trassi. pres: valente. oda. udirete (udrete). uscite. udirebbe. varreste. pres: veda. tradussero. vedemmo. cong. esce. udire — a auzi. pass. condiz. veda. varrebbero. oda. vedranno . odano. pass. udite. rem: valsi. valse. trarrebbe. valiate. pres: varrei. pres: traggo. vede. udisse. udiste. traeste. esca. pass: uscito. trarrete. rem: vidi. Auxiliar : essere. pres: esco. 174 . tradurrai. pres: esca. udiresti. cong. vediamo. pass: t r a t t o . odi. trarre — a trage. cong. udirebbero. udissi. cong. Auxiliar: avere. udite. udì. varrete. traevate. vedete. valgono. vennero. usciate. trarrebbero. traesti. val­ sero. part. cong. ind.gliereste. tradu­ ciamo. traducono. pres: traente. tolgano. udisti. tragga. Auxiliar: avere. valgano. udirono. rem: venni. pres: valgo. varranno. trarremmo. veniamo. usciamo. ode. traducesti. tradurremo. varremo. udiranno (udranno). tradusse. tragga. pres: traduco. a preţui. traggano. venimmo. futuro: tradurrò. part. traiamo. valgano. vengono. imperf: udissi. trarremo. Auxiliar: avere. rem: udii. vieni. tradurrebbe. futuro: varrò. traiate. escano. imperativo: vedi. part. ge­ rundio: traendo. valga. part. imperf: traevo. vedreste. trarresti. pres: tradurrei. udimmo. pass: tradotto.vedeste. ind. traducete. udivano . traessi. udiamo. pres: vedo (veggo). udiamo. traggono. tolga. veniste. traduci. preş: togliente. pres: vedrei. togliamo. valiamo. varrà. trae. traiamo. odano. udiste. condiz. valete. pres: trarrei. valga. trarrà. varrebbe. part. futuro: trarrò. pass. traemmo. videro . trassero. udiremmo. tra­ durrà. toglierebbero . valere — a valora. condiz. udivi. gerundio: togliendo. valemmo. udireste. futuro: udirò (udrò). condiz. vedrebbero . part. udirai (udrai). condiz. vedete. tradurre — a traduce. udivamo. tradurrete. vedrai. trarranno. tradurreste. ina. venisti. vedremmo. escono. tradurrebbero . udiate. venite. vale. odono. ind. tradurranno. imperativo: togli (familiar to'). cong.

vibrebbero . vivremo. vorrà. pres: verrei. pres: volente. imperativo : vieni. vogliamo. rem: volsi. verrebbero . a vrea. part. voglia. serrai. vogliate. veniate. condiz. visse. vogliamo. ind. volere — a voi. verreste. verranno. pass. pass. vengano. vogliate. pres: veniente. volle. verresti. volesti. part. pres: voglia. vogliono. a îndrepta. condiz. vollero. -e — noi ne-am oprit voi vi siete fermati. pres: vorrei. veniamo. vivremmo. vuole. vivrai.futuro: verrò. venga. vorrai. pres: voglio. Auxiliar: avere. pass: venuto. part. part. verrebbe. pass: vissuto. vissero.A SE OPRI § 132 INDICATIVO PRESENTE PASSATO PROSSIMO io mi fermo — eu mă opresc tu ti fermi — tu te opreşti egli si ferma — el se opreşte noi ci fermiamo — noi ne oprim voi vi fermate — voi vă opriţi essi si fermano — ei se opresc io mi sono fermato. rem: volli. vorrebbe. vorrete. imperativo: vogli. vogliamo. verremmo. volgere — a întoarce spre. -e — voi v-aţi oprit essi si sono fermati — ei s-au oprit esse si sono f e r m a t e — e l e s-au oprit 175 . viveste. pass: volto. pres: venga. Auxiliar: essere. part. venite. vivreste. vogliano. venga. vogliano. volgesti. vivrà. vivere — a t r ă i . cong. Auxiliare : avere essere. vivresti. cong. pres: vivrei. condiz. verrete. voglia. volemmo. part. vengano. rem: vissi. verrà. volgeste. -a — tu te-ai oprit egli si è fermato — el s-a oprit ella si è fermata — ea s-a oprit noi ci siamo fermati. vuoi. vorreste. voleste. vivesti. vivrete. venga. volsero. Auxiliar: essere sau avere. volete. verremo. voglia. futuro: vivrò. pass: voluto. vivranno. veniamo. vivemmo. vorremmo. volse. vivrebbe. pass. voranno . CONJUGAREA LA DIATEZA REFLEXIVĂ FERMARSI . vorresti. -a — eu m-am oprit tu ti sei fermato. vorremo. volgemmo. futuro: vorrò. vorrebbero.

-a — tu te vei fi oprit egli si sarà fermato — el se va fi oprit ella si sarà fermata — ea se va fi oprit noi ci saremo fermati. -a — tu te opriseşi egli si fu fermato — el se oprise ella si fu fermata — ea se oprise noi ci fummo fermati. -e — noi ne vom fi oprit IMPERFETTO FUTURO io mi fermerò — eu mă voi opri tu ti fermerai — tu te vei opri egli si fermerà — el se va opri noi ci fermeremo — noi ne vom opri 176 . -e — noi ne opriserăm voi vi eravate fermati. -a — eu mă io mi fermavo — eu mă opream oprisem t u ti eri fermato. -a — eu mă voi fi oprit tu ti sarai fermato. -a — eu mă oprisem tu ti fosti fermato. -a — t u te opri­ tu ti îermavi ~ tu te opreai seşi egli si era fermato — el se oprise egli si fermava — el se oprea ella si era fermata — ea se oprise noi ci fermavamo — noi ne opream noi ci eravamo fermati. -e — voi vă opriserăţi essi si furono fermati — ei se opri­ seră esse si furono fermate — eie se opriseră FUTURO ANTERIORE io mi sarò fermato. -e — noi ne opriserăm voi vi foste fermati. -e —voi voi vi fermavate — voi vă opreaţi vă opriserăţi essi si erano fermati—ei se opriseră essi si fermavano — ei se opreau esse si erano fermate — eie se opri­ seră PASSATO REMOTO io mi fermai — eu mă oprii tu ti fermasti — tu te oprişi egli si fermò — el se opri noi ci fermammo — noi ne oprirăm voi vi fermaste — voi vă oprirăţi essi si fermarono — ei se opriră TRAPASSATO REMOTO io mi fui fermato.TRAPASSATO PROSSIMO io mi ero fermato.

-a — tu te-ai oprit 177 . -e — voi vă veţi fi oprit essi si saranno fermati — ei se vor fi oprit esse si saranno fermate—eie se vor fi oprit CONGIUNTIVO PRESENTE (che) io mi fermi — (ca) eu să mă opresc (che) tu ti fermi — (ca) tu să te opreşti (che) egli si fermi — (ca) el să se oprească (che) noi ci fermiamo — (ca) noi să ne oprim (che) voi vi fermiate — (ca) voi să vă opriţi (che) essi si fermino — (ca) ei să se oprească IMPERFETTO (se) io mi fermassi — (dacă) eu m-aş opri (se) t u ti fermassi — (dacă) tu te-ai opri (se) egli si fermasse — (dacă) el s-ar opri (se) noi ci fermassimo — (dacă) noi ne-am opri (se) voi vi fermaste — (dacă) voi v-aţi opri (se) essi si fermassero — (dacă) ei s-ar opri PASSATO (che) io mi sia fermato — (ca) eu să mă fi oprit (che) tu ti sia fermato — (ca) tu să te fi oprit (che) egli si sia fermato — (ca) el să se fi oprit (che) noi ci siamo fermati— (ca) noi să ne fi oprit (che) voi vi siate fermati — (ca) voi să vă fi oprit (che) essi si siano fermati — (ca) ei să se fi oprit TRAPASSATO (se) io mi fossi fermato — (dacă) eu m-aş fi oprit (se) t u ti fossi fermato — (dacă) tu te-ai fi oprit (se) egli si fosse fermato — (dacă) el s-ar fi oprit (se) noi ci fossimo fermati — (dacă) noi ne-am fi oprit (se) voi vi foste fermati — (dacă) voi v-aţi fi oprit (se) essi si fossero fermati — (dacă) ei s-ar fi oprit CONDIZIONALE PRESENTE o mi fermerei ~ eu m-aş opri tu ti fermeresti — tu te-ai opri PASSATO io fi tu fi mi sarei fermato. -a — eu m-aş oprit ti saresti fermato.voi vi fermerete voi vă veţi opri opri essi si fermeranno — ei se vor essi opri voi vi sarete fermati.

fermarti. fermatoci. -e . -a. essendoci fermati. -e) GERUNDIO • PASSATO essendosi fermato. . -a . -a . essendoci fermato.) 178 . fermarci. essersi fer­ mati. -a — oprindu-se (essendomi fermato.e . fermatici etc. . esserti fermato. esserci fermati.egli si fermerebbe — el s-ar opri noi ci fermeremmo — noi ne-am opri voi ci fermereste — voi v-aţi opri essi si fermerebbero — ei s-ar opri egli si sarebbe fermato — el s-ar fi oprit ella si sarebbe fermata — ea s-ar fi oprit noi ci saremmo fermati. fermatici. fermandoci. -e . -e) PRESENTE fermandosi — oprindu-se (fermandomi. essendoci fermati. -a . fermandoci. fermandoci) PARTICIPIO PRESENTE PASSATO f ermantesi — care se opreşte fermatosi — oprindu-se fermantisi — care se oprese fermatasi fermatisi fermatesi (fermatomi. fermarci) PASSATO essersi fermato — a se fi oprit (esserwi fermato. -e — noi ne-am fi oprit voi vi sareste fermati. esserci fermati. -e — voi v-aţi fi oprit essi si sarebbero fermati — ei s-ar fi oprit esse si sarebbero fermate — eie s-ar fi oprit IMPERATIVO fermati — opreste-te si fermi — să (se) oprească fermiamoci — să (ne) oprim fermateci — opriţi-vă si fermino — să (se) oprească INFINITO PRESENTE fermarsi — a se opri (fermarmi.

Avevano disimparato a nuotare — Se dezobişnuiseră să înoate. La mia sorellina gioca col gattino — Surioara mea se joacă cu pisicuţa. bagnandosi. pensare — a se gìndi . 179 . Cosa suecede ? —Ce se întîmplă ?. ci.u n reflexiv § 134 O serie de verbe care în -italiană nu sînt reflexive. ti. litigare — a se certa . disimparare — a se dezobişnui. si. Penso di mandarle una lettera — Mă gîndesc să-i trimit o scrisoare. bagnatisi. Hanno litigato — S-au certat. guarire —ase vindeca: Tu sei guarita presto — Tu te-ai vindecat repede. e) la imperativul negativ particulele pronominale se pot afla atît în poziţie proclitică: non ti fermare — nu te opri. fingere — a se preface: Fingeva di non conoscerlo — Se prefăcea că nu-1 cunoaşte. vi. avvenire — a se ìntìmpla . godere — a se bucura de: / Malavoglia godevano buona riputazione — Familia Malavoglia se bucura de reputaţie b u n ă . a se dezvăţa . bagnateci (cu excepţia persoanei a I I I sg. sînt enclitice şi se alipesc verbului numai la impe­ rativ: bagnati. Ama godere la vita — li place să se bucure de viaţă. se traduc in limba română printr-un reflexiv. ca în exemplele de mai jos: giocare — a se juca . immaginare — a-şi închipui: Immaginavo che sarebbe stato diffi­ cile — îmi închipuiam că va fi greu. şi la modurile nepersonale: bagnarsi. traslocare — a se m u t a : / nostri amici hanno traslocato ieri — Prie­ tenii noştri s-au mutat ieri. non vi bagnate — nu vă udaţi. Guardalo ! Uită-te la el ! piagnucolare — a se smiorcăi . Quando è avvenuto ?— Cînd s-a întîmplat ? guardare — a se uita. şi plural). V e r b e c a r e se t r a d u c în l i m b a r o m â n ă p r i n t r . La bambina piagnucolava senza dir nulla — Fetiţa se smiorcăia fără să spună nimic.• Observaţii: § 133 Caracteristicile conjugării la diateza reflexivă sînt: a) toate verbele sînt însoţite în cursul conjugării de particulele pronominale atone: mi. b) particulele pronominale atone sînt în general proclitice:' mi bagno. succedere. tornare (ritornare) — a se (re)ìntoarce: Ritornerà presto a casa — Se va întoarce curînd acasă. si. cît şi în poziţie enclitică: non fermarti. non bagnateci. passeggiare — a se plimba: Passeggiarono fino all'alba — Se plim­ bară pînă în zori. a privi: Lo guardava e non diceva nulla — Se urta la el şi nu spunea nimic . mi bagnai .

CONJUGAREA LA DIATEZA PASIVA ESSERE LODATO .u n nereflexiv § 135 Există o serie de verbe reflexive în limba italiană care nu sînt reflexive şi în română: iată cîteva exemple: addormentarsi — a adormi: Si è presto addormentato — A adormit repede. 180 . scordarsi — a uita: Non ti scordar di me — Nu mă uita. felicitarsi (con) — a felicita (pe): Mi felicito con te per il successo — Te felicit pentru succes. condolersi (con) — a prezenta condoleanţe: Si condolse con lui — I-a prezentat condoleanţe. -a — eu sînt lăudat.venire vicino — a se apropia.. congratularsi (con ) — a felicita (pe) : Mi congratulo con te — Te felicit. -ă tu sei lodato.. a se da mai aproape: Gli venne vicino e gli disse . — Se apropie de el şi îi spuse . e stato lodato — el a fost lăudat * Au fost trecute formele de feminin numai la timpul prezent al modului indicativ.A FI LĂUDAT § 136 l INDICATIVO PRESENTE* PASSATO PROSSIMO io sono lodato. assopirsi — a aţipi : — Mi sono assopito un momento — Am aţipit un moment. -ă egli è lodato — el este lăudat io sono stato lodato — eu am fost lăudat tu sei stato lodato — tu ai fost lăudat egli. imbattersi (in) — a da (de): Mi sono imbattuto in te — Am dat de tine. dimenticarsi — a uita: Si era dimenticatoci chiudere la porta — A uitat să închidă uşa. m-am întîlnit cu tine (întimplător). -a — tu eşti lăudat... V e r b e reflexive în i t a l i a n ă c a r e se t r a d u c în r o m â n ă p r i n t r .

-te essi sono lodati — ei sînt lăudaţi esse sono lodale — ele sînt lăudate IMPERFETTO io ero lodato — eu eram lăudat tu eri lodato — tu erai lăudat egli era lodato — el era lăudat noi eravamo lodati — noi eram lăudaţi voi eravate lodati — voi eraţi lăudaţi essi erano lodati — ei erau lăudaţi PASSATO REMOTO io fui lodato — fui lăudat t u fosti lodato — fusi lăudat egli fu lodato — fu lăudat noi fummo lodati — furăm lăudaţi voi foste lodati — furăţi lăudaţi essi furono lodati — fură lăudaţi FUTURO io sarò lodato •— voi fi lăudat tu sarai lodato —. TRAPASSATO REMOTO io fui stato lodato — eu fusesem lăudat tu fosti stato lodato — t u fuseseşi lăudat egli fu stato lodato —.vei fi lăudat egli sarà lodato — va fi lăudat noi siamo stati lodati — noi am fost lăudaţi voi siete stati lodati — voi aţi fost lăudaţi essi sono stati lodati — ei au fost lăudaţi TRAPASSATO PROSSIMO io ero stato lodato — eu fusesem lăudat t u eri stato lodato — tu fuseseşi lăudat egli era stato lodato — el fusese lăudat noi eravamo stati lodati — noi fu­ seserăm lăudaţi voi eravate stati lodati — voi fuseserăţi lăudaţi essi erano stati lodati — ei fuse­ seră lăudaţi . -e — voi sînteţi laudati. -e — noi sîntem lăudaţi.el fusese lăudat noi fummo stati lodati — noi fu­ seserăm lăudaţi voi foste stati lodati — voi fuseserăţi laudati essi furono stati lodati — ei fuse­ seră lăudaţi FUTURO ANTERIORE io sarò stato lodato — eu voi fi fost lăudat tu sarai stato lodato — tu vei fi fost lăudat egli sarà stato lodato — el va fi fost lăudat ' 181 .ella è lodata — ea este lăudată noi siamo lodati. -te voi siete lodati.

noi saremo lodati — vom fi lăudaţi voi sarete lodati — veţi fi lăudaţi essi saranno lodali — vor fi lăudaţi noi saremo stati lodati — noi vom fi fost lăudaţi voi sarete stati lodati — voi veţi fi fost lăudaţi essi saranno stati lodati — ei vor fi fost laudati CONGIUNTIVO PRESENTI] (che) io sia lodato — (ca) eu să fiu lăudat (che) t u sia lodato — (ca) t u să fii lăudat (che) egli sia lodato ~ (ca) el să fie lăudat (che) noi siamo lodati — (ca) noi să fim lăudaţi (che) voi siate lodali — (ca) voi să fiţi lăudaţi (che) essi siano lodati — (ca) ei să fie lăudaţi PASSATO (che) io sia stato lodato — (ca) eu să fi fost lăudat (che) t u sia stato lodato — (ca) t u să fi fost lăudat (che) egli sia stato lodato — (ca) el să fi fost lăudat (che) noi siamo stati lodati — (ca) noi să fi fost lăudaţi (che) voi siate stati lodati — (ca) voi să fi fost lăudaţi (che) essi siano stati lodati — (ca) ei să fi fost lăudaţi TRAPASSATO (se) io fossi stato lodato — (dacă) eu aş fi fost lăudat (se) t u fossi stato lodato — (dacă) t u ai fi fost lăudat (se) egli fosse stato lodato — (dacă) el ar fi fost lăudat (se) noi fossimo stati lodati — (dacă) noi am fi fost lăudaţi (se) voi foste stati lodati — (dacă) voi aţi fi fost lăudaţi (se) essi fossero stati lodati — (dacă)ei ar fi fost lăudaţi IMPERFETTO (se) io fossi lodato — (dacă) eu aş fi lăudat (se) t u fossi lodato — (dacă) tu ai fi lăudat (se) egli fosse lodato — (dacă) el ar fi lăudat (se) noi fossimo lodati — (dacă) noi am fi lăudaţi (se) voi foste lodati — (dacă) voi aţi fi lăudaţi (se) essi fossero lodati — (dacă) ei ar fi laudati CONDIZIONALE PRESENTE io sarei lodato eu aş fi lăudat PASSATO tu saresti lodato — tu ai fi lăudat io sarei stato lodato — eu aş fi fost lăudat tu saresti stato lodato — tu ai fi fost lăudat 182 .

egli sarebbe lodato — el ar fi v lăudat ' noi saremmo lodati — noi am fi lăudaţi TOÌ sareste lodati — voi aţi fi laudati essi sarebbero lodati — ei ar fi laudati egli sarebbe stato lodato — el ar fi fost lăudat noi saremmo stati lodati — noi am fi fost laudati voi sareste stati lodati — voi aţi fi fost lăudaţi essi sarebbero stati lodati — ei ar fi fost laudati IMPERATITI) sii lodato (tu) — fii lăudat sia lodato (lui) — fie lăudat siamo lodati (noi) — să fim lăudaţi siate lodati (voi) — fiţi lăudaţi siano lodati (loro) — fie lăudaţi INFINITO PRESENTE essere lodato — a fi lăudat PASSATO essere stato lăudat GERUNDIO PRESENTE essendo lodato fiind lăudat PASSATO essendo stato lăudat lodato fiind lodato a fi fost PARTICIPIO PRESENTE (lipseşte) Observaţii: § 137 Propoziţiile cu verbe la diateza pasivă sînt rezultatul apli­ cării transformării pasive la o propoziţie cu un verb activ. Mia cugina è stata promossa — Verişoara mea a a fost promovată. Pot trece. 183 PASSATO stato lodato lăudat . de la diateza activă la diateza pasivă numai verbele active tranzitive (predicative sau nepredicative). Participiul perfect este variabil în număr şi gen: Noi siamo lodate — Noi sîntem lăudate . Conjugarea pasivă corespunde în între­ gime aceleia a verbului essere + participiul perfect al verbului de conju­ gat.

Să se compare exemplele: Strane storie erano raccontate Ciudate întîmplări erau povestite Strane storie venivano raccontate Si raccontavano strane storie Se povesteau (erau povestite) ciudate întîmplări Multe scrisori au fost expediate Molte lettere furono spedite Molte lettere vennero spedile S-au expediat (au fost expediate) multe Si spedirono molte lettere scrisori. Subiect De reţinut că prepoziţia da introduce complementul de agent. Il caffé è bevuto da me — Cafeaua este băută de mine. La lettera è scritta da Maria Scrisoarea este scrisă de Maria. numai la timpurile simple. Complement direct. 184 infinitivul verbului essere -\. Astfel. în acest caz regula de formare a construcţiei este următoarea: Verb semiauxiliar verbului de conjugat. Vapertura della mostra era aspet­ tata da tutti — Deschiderea expo­ ziţiei era aşteptată de toţi. Io bevo il caffé — Eu beau cafeaua. potere.participiul perfect al . b) Verbele tranzitive mai pot dobîndi valoare pasivă fără ajutorul verbelor essere sau venire. c) Diateza pasivă mai poate fi exprimată prin construcţii alcătuite cu ajutorul verbelor volere. Diateza pasivă 1. Quelle canzoni furono tutte dimenticate — Acele cîntece au fost toate uitate. dovere (aşa-numitele verbe semiauxiliare) . se poate spune în aceeaşi măsură: Le valigie erano controllate dal finanziere — Le valigie venivano controllate dal finan­ ziere — Valizele erau controlate de vameş . / bicchieri furono riempiti dal padrone -di casa — / bicchieri vennero riempiti dal padrone di casa — Paharele au fost umplute de (către) gazdă. Subiect 2. NOTĂ: a) în locul auxiliarului essere poate fi folosit ca auxiliar al diatezei pasive verbul venire. Verb tranzitiv 3. Exprimarea acestui complement nu este obligatorie: Sono stati venduti molti quadri — Au fost vîndute multe tablouri . Verbul essere-\-participiul per­ fect al verbului de conjugat 3. în acest caz se foloseşte pronumele reflexiv si la persoana a treia singular sau plural. Exemple: Maria Maria scrive la lettera scrie scrisoarea. Tutti aspettavano Vapertura della mostra — Toţi aşteptau deschi­ derea expoziţiei.î n transformarea propoziţiei din activă în pasivă se produc urmă­ toarele schimbări: Propoziţie la: Diateza activă 1. Complement de agent 2.

auxilia­ rele cu care se conjugă verbele aflate la infinitiv: Non ho potuto scrivere — (scrivere se conjugă cu avere ) — Nu am putut să scriu . fie înaintea acestuia: Voglio ve185 . necesitatea acţiunii verbului şi în acest caz poate fi înlocuit cu sintagma dover essere: Il medico va richiamato di nuovo — / / medico deve essere richiamato di nuovo — Medicul trebuie (să fie) chemat din nou . Nunzio potrebbe spedire il pacco per via aerea — Nunzio ar putea să expedieze pachetul par avion. Se numesc de modalitate pentru că arată caracterul necesar. La borsa è andata perduta — Geanta s-a pierdut. Dacă infinitivul este un verb la diateza reflexivă. volere — a vrea. potere — a putea. la timpurile compuse. d) Verbul andare poate dobîndi sens de auxiliar pasiv numai la persoana a treia sg. Verbul andare arată în unele situaţii oportunitatea. Verbele auxiliare de modalitate § 138 O serie de verbe ca: dovere — a trebui. iar particula reflexivă se adaugă infinitivului: Non ho voluto rassegnarmi — N-am vrut să mă resemnez. Verbul sapere se comportă ca un verb independent. cu: II pacco potrebbe essere spedito da Nunzio per via aerea — Pachetul ar putea să fie expediat de Nunzio par avion . şi pi. cu / biglietti possono essere comprati da voi dall'agen­ zia turistica — Biletele pot fi cumpărate de voi de la agenţia de turism. sapere — a şti (cînd este sinonim cu potere). dovere folosesc.A se compara: Franco voleva vincere quella parlila a scacchi — Franco voia să cîştige acea partidă de şah. In acest caz construcţia este: Non mi son potuto rassegnare — Nu m-am putut resemna. posibil. Dar în construcţii la diateza reflexivă urmea­ ză regula dublei construcţii : Ho saputo ritirarmi in tempo —*• Mi son saputo ritirare in tempo — Am ştiut să mă retrag la timp. Formele pronominale sau adverbiale atone care determină verbul la infinitiv se pot afla fie după verb. Verbele potere. verbul modal poate avea o dublă construcţie: 1) Verbul modal este considerat ca un verb independent . Voi potete comprare i biglietti dall'agenzia turistica — Voi puteţi cumpăra biletele de la agenţia de turism. Le promesse andranno mantenute — Le promesse dovranno essere mantenute — Promisiunile vor trebui respectate. volere. intenţional al îndeplinirii acţiunii verbului următor: — Non posso venire — Nu pot să vin . Non ho voluto offenderti — Nu am vrut să te jignesc . Non sono potuta venire — (venire se conjugă cu essere) — Nu am putut veni. se construiesc cu ajutorul unui alt verb la infinitiv. 2) Verbul modal se consideră o singură unitate cu infinitivul. deci se con­ struieşte cu auxiliarul avere: Non ho saputo resistere alla tentazione — N-am ştiut să rezist ispitei. cu Quella partita a scacchi voleva essere vinta da Franco — Franco voia să cîştige acea partidă de şah . I libri sono andati perduti — Cărţile s-au pierdut. în acest caz auxiliarul este avere. Perché non hai saputo difenderti? — De ce nu ai ştiut să te aperi? Solevamo passeggiare ogni sera — Obişnuiam să ne plimbăm în fiecare seară. solere — a obişnui.. Devi ascoltare i tuoi — Trebuie să-i asculţi pe ai tăi .

Si pasiv poate apărea în poziţie enclitică în expresii de tipul: Ven­ desi bicicletta — Se vinde. 186 . si è mangiato — s-a mîncat. Folosirea modurilor personale Folosirea modului indicativ § 140 Modul indicativ indică fapte.derlo — lo voglio cedere — Vreau să-1 văd . Formele pronominale sau adverbiale atone care determină infini­ tivul sînt a t a ş a t e — î n poziţie enclitică — la auxiliarul infinitivului: Tu devi avermelo detto — Tu trebuie să mi-o fi spus . si vende— se vinde etc. Egli può averla veduta — El poate s-o fi văzut. se construieşte întot­ deauna cu auxiliarul essere. Avresti dovuto dirglielo — Glielo * avresti dovuto dire — Ar fi trebuit să i-o spui . Uno ha * scritto -s. si è detto — s-a spus. si crede — se crede. Ha saputo informarti —>• Ti ha saputo informare — A ştiut să te informeze. de vînzare bicicletă. concrete. a I l I . Uno ha mangiato i panini — Si sono mangiati i panini — S-au mîncat sandviciurile. Verbele dovere. în propoziţiile principale indicativul se foloseşte în aceleaşi cazuri ca si în limba română. si è camminato — s-a mers. în propoziţiile subordonate. se foloseşte indica­ tivul în următoarele cazuri. Si impersonal.Si è scritto — S-a scris . acţiuni reale. Folosirea impersonală a verbelor personale § 139 în afară de verbele impersonale propriu-zise (vezi § 109 A) toate verbele personale al căror subiect este uman general şi indefinit se pot transforma în verbe impersonale: Uno (qualcuno) ride—Unul (cineva) rìde — Si ride — Se rìde. potere urmate de un infinitiv perfect nu apar niciodată la un timp compus. Cercasi interprete— Se caută interpret . şi constă în înlocuirea subiec­ tului indefinit prin si: sì dice — se spune. Tu non puoi aver dimen­ ticato tutto — Tu nu poţi (nu se poate) să fi uitat tot. Non posso scrivergli —+ Non » gli posso scrivere — Nu-i pot scrie. prezent sau viitor.a sg. Transformarea este valabilă pentru > o propoziţie ce are verbul la pers. B). Affittasi appartamento — De închiriat apartament. (vezi şi § 92. indiferent de auxiliarul cerut în mod normal de verb : Uno ba camminato — Si è camminato — S-a mers . Verbele dovere şi potere atunci cînd sînt urmate de un verb la infi­ nitiv perfect arată că acţiunea verbului este posibilă şi probabilă: Essi devono essere partiti — Ei trebuie să fi plecat . expri­ mate la un timp trecut. prin analogie cu si reflexiv.

è noto — este cunoscut. se foloseşte modul indicativ: Avenne che una sera gli capitò in casa un gatto — S-a întîmplat că într-o seară i-a picat în casă o pisică: E ' vero che sono riuscito a vincere la gara di canzonette — E adevărat că am reuşit să ciştig con­ cursul de canţonete. în propoziţiile circumstanţiale întîlnim următoarele situaţii: 1. sau o constatare: vedere — a vedea. giurare — a jura. 3. succedere — a se întîmpla. Gînd predicatul principalei este însă de tipul si dice — se spune.A. B. 2. cît şi modul conjunctiv: Trovo amici dovunque io vada — Găsesc prieteni oriunde m-aş duce. în propoziţiile completive directe dacă acestea depind de verbe care exprimă o afirmaţie de tipul: affermare — a afirma. în propoziţiile circumstanţiale de loc se foloseşte atît modul indi­ cativ: Ritornerò là dove avevo avuto buona accoglienza — Am să mă întorc acolo unde fusesem bine primit. tardi — Trebuie să mîncăm pentru că este deja tîrziu . avvenire. b) conjunctivul dacă principala indică incertitudine: S dice che Maria abbia sbagliato ai calcoli — Se spune că Maria a greşit la calcule. guardare — a privi. în propoziţiile circumstanţiale cauzale se foloseşte: a) indica­ tivul atunci cînd cauza este prezentată drept reală! Dobbiamo mangiare perché è già. rendersi conto — a-şi da seama. Si accorse che era giunto troppo tardi — îşi dădu seama că ajunsese prea tîrziu. G. în propoziţia subordonată se foloseşte: a) indica­ i tivul dacă propoziţia principală indică certitudine: Quando un triangolo ha tre lati uguali si dice che questo triangolo è equilatero — Gînd un triunghi are trei laturi egale se spune că acest triunghi este echilateral . sapere — a afla. sostenere — a susţine. udire — a auzi. 187 . ma perchè abbiamo fame — Trebuie să mîncăm nu pentru că ar fi tîrziu ci pentru că ne este foame. avvertire — a avertiza. sentire — a auzi. comunicare — a comunica. si narra -— se povesteşte. ascoltare — a asculta. è vero — este adevărat. assicurare — a asigura. sau expresii verbale ca: è certo — este sigur. în propoziţiile circumstanţiale consecutive este folosit modul indicativ: La pentola era così calda che ti scottava le mani — Oala era atît de fierbinte încît îţi ardea mîinile. considerare — a considera. accorgersi — a băga de seamă. dire — a zice. 4. b) conjunctivul atunci cînd cauza este prezentată ca fiind ireală: Dobbia­ mo mangiare non perché sia tardi. In propoziţiile circumstanţiale temporale se foloseşte indica­ t i m i : Glielo dirò non appena lo vedrò — Am să-i spun îndată ce am té-1 rad. se ştie. în propoziţii subiective cînd acestea conţin în principală unul din verbele: accadere. constatare — a constata: Ti assicuro che gli occhiali furono rotti da mio fratello — Te asigur că ochelarii au fost sparţi de fratele meu. în expresii care indică certitudinea.

ţi-1 puteam oferi. în propoziţiile modale şi comparative se folosesc construcţii cu ajutorul modului indicativ: Il viaggio fu più lungo di quanto (non) pensavo — Călătoria a fost mai lungă decît mă gîndeam . î n propoziţiile principale condiţionalul se foloseşte în aceleaşi cazuri ca în română. în caz de urgenţă. posibilitate. î n propoziţiile circumstanţiale condiţionale este întrebuinţat: a) modul indicativ dacă ipoteza este considerată ca fiind reală: Se tu verrai con noi ti faremo una sorpresa — Dacă t u vei veni cu noi. deci se foloseşte mimai spre a exprima îndoială. ii fia quale — care. te lo potevo offrire — Daca mi-1 cereai. dubitare — a se îndoi. nesiguranţă. b) subiectul din regentă exprimă o certitudine sau o aserţiune: Maria si accorge che andrebbe con piacere al mare — Maria îşi dă seama că s-ar duce cu plăcere la mare. Il sole è tanto brillante quanto lo era mille anni fa — Soarele este tot atît de strălucitor cît era şi acum o mie de ani. 188 . In propoziţiile completive directe în aceleaşi cazuri ca în română: So che non gli piacerebbe — Ştiu că nu i-ar plăcea. ijle quali — care: Questo è un libro che vorrei leggere — Aceasta este o carte pe care aş vrea să o citesc. în propoziţiile completive indirecte după verbe ca: accorgersi — a-şi da seama. in caso di emergenza. ai face ceea ce trebuie . faresti quello che si deve — Mă îndoiesc că tu.* C. Condiţionalul este un mod folosit spre a indica e acţiune care nu ştim dacă se va desfăşura sau nu. întrucît depinde de o condiţie. insistere — a insista. non vengo più con te — Dacă plîngi nu mai vin cu t i n e . Non so se sarebbe meglio restare a casa o andare al cinema — Nu ştiu dacă ar fi mai bine să rămîn acasă sau să merg la cinema. îţi vom face o surpriză . 6. 211) Folosirea modului condiţional § 141. b) dacă ipoteza este ireală se poate folosi doar imperfectul indicativ: Se me lo chiedevi. NOTĂ: Pentru alte situaţii a se consulta şi periodul ipotetic (§214). Non vedo perché dovrebbe partire — Nu văd de ce ar trebui să plece . B. dorinţă. a avea dubii. în propoziţiile subordonate condiţionalul se foloseşte în următoarele cazuri: A.5. lamentarsi — a se plinge. nu se foloseşte niciodată pentru exprimarea unei readităţi sigure. Se piangi. în propoziţiile relative introduse de pronumele relative che — care. se foloseşte modul condiţional dacă: a) subiectul completivei nu este identic cu subiectul verbului din regentă: Dubito che tu. NOTĂ A se vedea şi construcţiile similare cu conjunctivul (209.

deoarece. dopo che — după ce. Modul condiţional nu se foloseşte în propoziţii condiţionale. dai momente che. nimeni n-o să-1 creadă. perché potrei assumere altri impegni — Anunţă-mă din timp. tutte le colte che—ori de cîte ori dal momento che — din moment ce. 189 . întrucît. a quello che — la ceea ce. per quello che — în ceea ce. siccome — întrucît. mentre — în timp ce. în limba română condiţionalul perfect din subordonată se traduce prin viitor în construcţiile de tipul celor indicate anterior. b) în circumstanţialele de loc introduse de adverbul dove: In quella li­ te non sapevano dove sarebbero giunti — In cearta aceea nu ştiau pînă unde vor ajunge. e) în circumstanţialele limitative introduse de: secondo che — după ceea ce. aşa cum se întîmplă în limba română (a se vedea şi periodul ipotetic § 214). 3. în propoziţiile subordonate. în anumite situaţii condiţionalul din subordonată poate fi înlocuit de un timp al modului indicativ: Vieni quando puoi — Vino cînd poţi. a quanto — după cît : A quello che direbbe.D. 4. Mi hai promesso che non avresti fatto tardi — Mi-ai promis că nu vei întîrzia. este introdus modul condiţional: La madre venne quando meno ^'avrebbero voluto — Mama a venit cînd ei ar fi dorit-o cel mai puţin . In propoziţiile circumstanţiale modul condiţional este folosit în următoarele situaţii: a) în circumstanţialele de timp după conjuncţiile sau locuţiunile: quando — cînd. probabilă sau nesigură. dorită. d) în circumstanţialele de mod introduse de adverbul come: Hai fatto tutto. Poate fi folosit atît în propoziţii principale. cît şi în subordonate (cu precădere). nessuno lo crederà — La ceea ce o să spună. dat fiind că. dato che — dat fiind că. NOTĂ: 1. c) în circumstanţialele cauzale introduse de conjuncţiile: perché — pentru că. modul condiţional poate avea înţeles de viitor. visto che — dat fiind că: Avvertimi in tempo. Folosirea modului conjunctiv § 142 Conjunctivul este un mod care se întrebuinţează spre a expri­ ma o acţiune posibilă. şi locuţiunile: per il fatto che — pentru faptul că. potrivit modelului: Regentă Subordonată Un timp trecut la indicativ + Condiţional perfect Exemple : Mi disse che sarebbe venuto in macchina — Mi-a spus că o să vină cu maşina. pentru că aş putea să-mi asum alte obligaţii . come avrei voluto fare io — Ai făcut totul cum aş fi v r u t să fac eu. giacché — fiindcă. presupusă. man mano che—pe măsură ce. nel momento in cui — în momentul în care. 2. poiché — întrucît.

dorinţă.. essere possibile — a fi posibil. essere meglio — a fi mai bine. Sarebbe meglio che gli parli io stesso — Ar fi mai bine să-i vorbesc eu însumi. devi andartene — Fie că-ţi place. essere male — a fi rău. dacă subiectul completivei nu este identic cu subiectul verbului regent: Cosa vuoi. lamentarsi — a se plînge. dacă subiectul comple­ tivei nu este identic cu subiectul verbului regent şi dacă verbul principal exprimă: incertitudine. î n propoziţiile relative restrictive dacă propoziţia respectivă in­ dică un substantiv determinat de adjective ca: primo. dacă verbul regent exprimă incertitudine.In propoziţiile principale se foloseşte în construcţii de tipul: Magari facesse più fresco — Măcar de-ar fi mai răcoare . nessuno sau de adjective la superlativ relativ Questo è il più stupido film che io abbia visto — Acesta este cel mai prost film pe care l-am văzut . Temo che sia troppo tardi — Mă tem că-i prea tîrziu. fie că nu. Credo che basti per oggi — Cred că-i de ajuns pentru astăzi . conjunctivul apare în cazul că acţiunea subordonatei este incertă sau numai posibilă. Quella era l'unica cosa che si potesse fare. Ti piaccia o no. anche se — chiar dacă . se p o a t e . Bisognerà che si deeida una buona volta — Va trebui să se hotărască o d a t ă . Volete che io venga con voi— Vreţi ca eu să vin cu voi . illudersi — a-şi închipui. Se foloseşte în următoarele situaţii: A. ordin. trebuie să pleci. idea ? Să se fi răzgîndit ? . După conjuncţii sau locuţiuni conjuncţionale : a) temporale : prima che — mai înainte ca . B. suporre — a presupune etc. unico. ancorché — deşi . C. Che abbia cambiato. nonostante che — în ciuda faptului că .chefaccia ? — Ce vrei (tu) să fac (eu) ? . 190 . necesitate. insistere — a insista. finché — pînă cînd: Vi aiuto finché si possa — Vă ajut pînă cînd. preferire — a prefera. In propoziţiile completive indirecte cerute de verbe ca: accor­ gersi — a-şi da seama. sperare — a spera. b) concesive : benché/sebbenelquantunque — deşi . avanti che — mai înain­ t e c a . t e a m ă : Dubito che tu abbia fatto questo dolce — Mă îndoiesc că ai făcut prăjitura aceasta . essere probabile — a fi probabil. Si lamentava che non tutti gli prestassero attenzione — Se plîngea că nu toţi îi dădeau atenţie. — Acela era singurul lucru ce se putea face: Non c'è nessuno che mi possa aiutare? — Nu-i nimeni care să mă poată ajuta? E. In propoziţiile completive directe după verbe ca: volere— a vroi. essere peccato — a fi păcat. Insistoche ve ne andiate subito — Insist să plecaţi imediat . o nuanţă de apreciere subiectivă: E ' possibile chi grandini — Este posibil să cadă grindină. solo. D. dubitare — a se îndoi etc. sapere— a şti (cu înţelesul de essere consapevole — a fi conştient sau avere conoscenza — a avea cu­ noştinţă). In propoziţiile subordonate. credere — a crede. essere difficile — a fi greu etc. In propoziţiile subiective cerute de verbe ca: occorrere — a fi necesar. essere bene — a fi bine. bisognare — a trebui. ultimo.

malgrado che — deşi, în ciuda faptului că: Benché lo desiderassi non potei andare al film — Deşi doream, nu m-am putut duce la film ; e) modale: come se — ca şi cum; quasi che — aproape, ca şi c u m ; senza •che — fără ca: Sono venuto senza che loro lo sapessaro — Am venit fără ca ei s-o ştie ; d) consecutive : injdi modo che — astfel ca ; di maniera che — în aşa fel încît: La mamma sistema i capelli di maniera che non si veda la ciocca bianca — Mama îşi aranjează părul în aşa fel încît să nu i se vadă şuviţa albă; e) finale: affinché/acciocché/perché/onde — pentru ca: Ti offro il libro affinché ti ricordi di me — îţi ofer cartea spre a-ţi aminti de mine ; f ) condiţionale : nel caso che — în caz că ; qualora — •dacă ; a meno che — numai dacă ; salvo che — afară de cazul cînd ; purché cu condiţia ca: Arriverò in tempo, salvo che non succeda qualcosa — Voi ajunge la timp, numai să nu se întîmple ceva ; Veniamo da voi purché non nevichi — Venim la voi dacă nu ninge (cu condiţia să nu ningă) ;
NOTĂ» Conjuncţia condiţională se impune (în afara cazurilor prezentate la folosirea indicativului) o construcţie cu modul conjunctiv în funcţie de simultaneitatea, ante­ rioritatea sau posterioritatea acţiunii (a se vedea capitolul intitulat periodul ipotetic).

g) comparative: più di quanto — mai mult decît; meno di quanto— mai puţin decît: Agata studia più oggi di quanto abbia studiato la settimana scorsa — Agata învaţă mai mult astăzi decît a învăţat săptămîna trecută.

Folosirea modurilor nepersonale Folosirea modului infinitiv
§ 143 în afara verbelor modale care se construiesc cu infinitivul, foarte multe alte verbe cer construcţia cu infinitivul. Am putea împărţi construcţiile cu infinitivul după cum urmează: I. construcţii verb - j -j- verb la infinitiv, cele două verbe avînd subiect unic II. construcţii •verb + verb la infinitiv, cele două verbe avlnd subiecte diferite.

I. Construcţii verb + verb la infinitiv, cele două verbe avtnd subiect unic :
Din această categorie fac parte: A. Verbe ca: desiderare — a dori, preferire — a prefera, amare — a iubi ; a-i face plăcere, gradire — a accepta, favorire — a binevoi, ardire — a cuteza, osare — a îndrăzni, sapere — a şti (cu înţelesul essere capace — a fi în stare), dovere — a trebui, potere — a putea, solere — a «©bişnui -f infinitivul (fără prepoziţie) cu condiţia ca subiectul din su191

:

bordonată să fie identic cu subiectul verbului din regentă: Preferisco mangiare alle due — Prefer să manine la două ; Cosa vuoi fare ? — Ce vrei să faci ? ; Favorisca venire con noi — Binevoiţi a veni cu noi ; Non ardisco riparare la stilografica — Nu cutez să repar stiloul ; Io desidero scrivere ai miei — Eu doresc să scriu alor mei ; Non oso venire con voi — Nu îndrăznesc să vin cu voi ; Non so sbrigarmi in questa faccenda — Nu sînt în stare să mă descurc în această treabă. De reţinut că unele dintre verbele de mai sus admit şi construcţia cu conjunctivul, numai atunci cînd subiectul subordonatei nu este identic cu subiectul propriu al ver­ bului din regentă : Preferisco (io ) che egli mangi alle tre — Prefer ca el să mănînce la ora trei ; Desidererei (io ) che Marina facesse subito la spesa — Aş dori ca Marina să se ducă imediat după cumpărături. B. Verbele care indică momentul acţiunii verbului următor introduc construcţii cu prepoziţiile a sau di Verb + a + infinitiv citească forţă. să bom­ din nou

continuare: Continuò a leggere il giornale — A continuat să ziarul. iniziare: Iniziai a soffiare con forza — Începui să suflu cu seguitare: Seguitava a borbottare contro di noi — Continua bane împotriva noastră. riprendere: Ho ripreso a cucire il vestito — M-am apucat să cos la rochie. Verb + di + infinitiv

cessare: Cessa di mangiare oral — încetează cu mìncatul acumi smettere: Smise di guardarlo in faccia — încetă de a-1 mai privi în aţă. finire: Finisci di urlare — Termină cu urlatul. terminare: Terminammo in due ore di far pulizia — Am terminat în două ore să facem curăţenie. NOTĂ: Auxiliarul verbului regent este întotdeauna avere. Verbele din această categorie nu pot fi urmate de alte verbe la infinitivul perfect. C. Verbele tranzitive. In funcţie de prepoziţia cu care sînt introduse, infinitivul apare în construcţii ca: Verb -f- a -f192 infinitiv

imparare: Imparammo difficilmente a cucinare — Am învăţat cu greu să gătim. provare: Provai a dirgli la ferità — Am încercat să-i spun adevărul. Verb -f- di + infinitiv cercare: Non cercare di scappare — Nu încerca să fugi. credere: Credo di averle detto tutto — Cred că i-am spus totul. dimenticare: Hai dimenticato di metter sale — Ai uitat să pui sare. ricordare — Bicordo di averti offerto un nastro magnetico — Imi amintesc că ţi-am dat o bandă de magnetofon. sperare: Spero di tornare presto — Sper să mă întorc curînd.
NOTĂ: 1. Unele din verbele de mai sus admit şi construcţia cu conjunctivul, numai atunci cînd subiectul subordonatei este diferit de subiectul propriu al verbului din regentă: Credo che egli abbia detto tutto — Cred că el a spus totul; Speravano che tornassimo presto — Sperau să ne întoarcem repede; dar şi: Credo che io l'abbia visto — Cred că eu l-am văzut, unde cele două subiecte sînt identice. 2. Pronumele atone ce determină infinitivul sînt întotdeauna enclitice la res­ pectivul infinitiv: Rifiuto di dirti bugie — Refuz să-ţi spun minciuni; Spero di aeergli fatto un servizio — Sper că i-am făcut un serviciu. 3. Verbele amare, desiderare, gradire, preferire, precum şi verbele intranzitive ardire, osare se pot construi cu un infinitiv însoţit sau nu de prepoziţie: Desidero di parlarti io — Doresc să-ţi vorbesc eu ; Io desidero parlarti — Eu doresc să-ţi vorbesc ; Amo di star solo — îmi place să stau singur; Amo passeggiare — îmi place să mă plimb. D. Verbele intranzitive. I n funcţie de prepoziţia cu care se i n t r o d u c , infinitivul a p a r e în construcţii c a :

Verb + a -f- infinitiv esitare: ţisito a proporgli ciò — Ezit să-i propun aceasta. tardare: Non tardò a rispondermi — N-a întîrziat să-mi răspundă. riuscire: Non riesco a riparare il fornello a gas — Nu reuşesc să repar aragazul. Verb -+: di + infinitiv pensare: Penso di offrirti un dolce — Mă gîndesc să-ţi ofer o pră­ jitură. accorgersi: Si accorge di non capire il perché -r- îşi dă seama că nu înţelege cauza. 193

vergognarsi: H i vergogno di avere p e r d u t o il tuo quaderno di appunti Mi-e ruşine că ţ i - a m p i e r d u t caietul d e n o t i ţ e . NOTĂ

1. Unele verbe intranzitive construite cu prepoziţiile di, a + infinitivul admit transformarea în subordonată, construcţia devenind: die + indicativ sau conjunctiv

Mi accorgo di sbagliare — Mi accorgo che sbaglio — îmi dau seama că greşesc; Mi accorgo di aver sbagliato — Mi accorgo che ho sbagliai:) — îmi dau seama că am greşit ; Dubito di averlo visto — Dubito che l'abbia visto - Ma îndoiesc că l-am văzut. 2. Formele pronominale şi adverbiale atone care determină infinitivul sînt enclitice ataşîndu-se numai infinitivului ; Nori riesco a muoverla, — Nu reuşesc s-o mişc; Mi vergogno di averti mentito — Mi-e ruşine că te-am minţit. Fac excepţie verbele andare, stare şi venire la timpurile simple, poziţia formelor pronominale atone putînd fi sau proclitică sau enclitică. Stava a, sentirmi — Mi stava a sentire — Mă asculta; Vieni a dirmelo in faccia — Vienimelo a dire in faccia — Vino să mi-o spui în faţă; Vado a vederlo — Lo vado a vedere — Mă duc să-1 văd. I I . Construcţii verb -f- verb la infinitiv, subiecte î n a c e a s t ă categorie diferite cele doua verbe avlnd

deosebim:

A. Construcţii în care infinitivul nu este i n t r o d u s de p r e p o z i ţ i e : B. Construcţii în care infinitivul este i n t r o d u s de o prepoziţie. A. Din a c e a s t ă p r i m ă g r u p ă fac p a r t e : a) verbele vedere, — a vedea, sentire — a simţi, udire — a auzi, ascoltare — a asculta, guardare —a privi -ţ- infinitiv. De cele m a i m u l t o ori subiectul din s u b o r d o n a t ă nu este i d e n t i c cu subiectul verbului din r e g e n t ă : Hai visto venire le raggazze oggi? — Le-ai v ă z u t p e fete v e n i n d a s t ă z i ? ; Non h o udito c h i a m a r e nessuno — N-am a u z i t p e nimeni chem î n d . Să se observe că subiectul infinitivului se află i n cazul a c u z a t i v : v e r b u l se t r a d u c e , în r o m â n ă , p r i n g e r u n z i u : Sento s u o n a r e il pianoforte — A u d p i a n u l cîntînd. Subiectul infinitivului p o a t e fi înlocuit p r i n t r - u n p r o n u m e a t o n care p r e c e d ă verbul r e g e n t : L a vedo piangere — O v ă d p l î n g î n d , sau care u r i n e a z ă v e r b u l u i r e g e n t : Vedendola, piangere — Văzînd-o plîngînd. Dacă subiectul v e r b u l u i din s u b o r d o n a t ă este indefinit, el se o m i t e în i t a l i a n ă . î n r o m â n ă , în a c e a s t ă s i t u a ţ i e , gerunziul este înso­ ţ i t de p r o n u m e l e indefinit -se: Ho sentito dire che... — A m a u z i t spun î n d u - s e că ... NOTĂ în mod asemănător verbelor vedere, sentire, udire etc. se comportă adverbul ecco: Ecco arrivare Eia— lat-o venind pe Eia -> Eccola arrivare— Iat-o venind; Ecco Eia che arriva — Iat-o pe Eia care vine -• Ecco che arriva Eia — Iată că vine Eia. 194

b) Verbele fare, lasciare -f- infinitiv. In această situaţie deosebim: subiectul care se referă la infinitiv se poate afla: 1) fie în cazul acuzativ, dacă verbul la infinitiv nu este însoţit de un complement direct: Io faceio scrivere Paolo — Eu îl pun pe Paolo să scrie ; Io lascio dire Monica — Eu o las pe Monica să zică (vorbească), 2) fie în cazul dativ, dacă verbul de la infinitiv este însoţit de un complement direct : Io faccio a Paolo scrivere la lettera — Eu îl pun pe Paolo să scrie scrisoarea ; Lasciò a Monica dire tutto quello che voleva — O lăsă pe Monica să zică tot ceea ce voia. NOTĂ 4) A se reţine că în limba română traducerea este unitară pentru ambele ca­ zuri: îl pun sâ ... (acuzativ, dativ), o las (lăsă) să ... (acuzativ, dativ). 2) Subiectul infinitivului poate fi absent: Fece scrivere una lettera — Puse să se scrie o scrisoare ; Lasciò dire tutte le bugie — Lăsă să se spună toate minciunile. 3) Atît subiectul cit şi obiectul infinitivului pot fi înlocuite prin pronume atone conexate verbului lasciare sau fare; exemple în cazul acuzativ: Io Io lascio vedere — Eu îl las să vadă ; Io la lascio vedere — Eu o las sâ vadă ; Io lo faccio bere — Eu îl pun să bea; Io la faccio fiere — Eu o pun să bea, şi exemple în cazul dativ ; Io glielo lascio vedere — Eu i-1 las să vadă ; Io gliela lascio vedere — Eu i-o las să vadă ; Io glielo faccio mangiare — Eu pun să-1 mănînce ; Io gliela faccio mangiare — Eu pun să o mănînce. în cazurile de mai sus, verbul fare nu are înţeles de produrre — a produce, ci este sinonim cu: obbligare (uno a far qualcosa — a obliga pe cineva să facă ceva), determinare (uno a far qualcosa — a determina pe cineva să facă ceva) ; verbul lasciare nu are înţeles de abbandonare — a lăsa, a abandona, ci mai curînd este sino­ nim cu permettere, non impedire (a uno di far qualcosa — a permite, a nu împiedica de a se face ceva). B. în această categorie se includ construcţiile verb -j- prepoziţie + verb la infinitiv din care deosebim: Verb -f- a + infinitiv

aiutare: Aiuto mio fratello a scrivere — Il ajut pe fratele meu să scrie. decidere: Decidesti ad aiutarla — Te-ai hotărît s-o ajuţi. mandare: Timando a comprare il pane — Te trimit să cumperi pîine. mettere: Mettilo a lavorare — Pune-1 să muncească, pune-1 la treabă. dare: Ti do ad intendere — îţi dau de înţeles. insegnare: Vi insegno a scrivere correttamente — Vă învăţ să scrieţi corect. Verb -f di -f infinitiv

consigliare: Vi consiglio di attraversare solo sulle strisce — Vă sfă­ tuiesc să traversaţi numai pe zebră. 195

pregare: La prego di non fumare qui — Vă rog să n u f u m a ţ i aici. augurare: Auguro a Eva di riuscire agli esami — Ii urez Evei s ă r e u ş e a s c ă la e x a m e n e . dire: Gli disse di non dare più in prestito la stilografica — I-a zis să n u m a i î m p r u m u t e stiloul. telefonare: Gli telefonai di partire subito — li telefonai să plece imediat. vietare: Ci ha vietato di far rumore— Ne-a interzis să facem zgomot. NOTĂ 1) Formele atone care determină infinitivul se leagă numai de infinitiv: Dico a Gilda di scrivermi — îmi spun Gildei să-mi scrie. 2) Subiectul infinitivului (în dativ sau acuzativ) poate fi exprimat şi printr-un pronume aton conexat primului verb: Vi ho pregati di scrivere — V-am rugat sâ scrieţi. 3) Verbele care se construiesc cu prepoziţie + infinitiv cu subiect diferit, acceptă transformarea într-o propoziţie cu verbul la conjunctiv (prepoziţia dispărînd) : Prego Grazia di giungere presto ~* Prego Grazia che giunga presto — O rog să Grazia să ajungă repede ; Chiedo a Bruno di scrivere -» Chiedo a Bruno che scrira — îi cer lui Bruno să scrie. 4) Nu se poate face transformarea atunci cînd cele două subiecte sînt identice primul verb fiind reflexiv: Io mi auguro di cucinare bene gli spaghetti — îmi doresc să gătesc bine spaghetele.

Folosirea modului

gerunziu

Propoziţiile introduse de gerunziu pot fi: § 144 a) Propoziţii temporale: Camminando, pensavo alle sue parole — Mergînd (pe cînd mergem) mă gîndeam la cuvintele sale. b) Propoziţii cauzale: 1) este folosit gerunziul prezent pentru o acţiune simultană cu principala: Volendo vederla, le feci una telefonata — Vrlnd s-o văd (pentru că vroiam s-o văd) i-am dat un telefon ; 2) este întrebuinţat gerunziul perfect pentru o acţiune anterioară principalei: Essendo partiti troppo tardi, giunsero dopo la mezzanotte — Pentru că plecaseră prea tîrziu, au ajuns după miezul nopţii. c) Propoziţii concesive: In acest caz construcţia este: pure (anche) -f- gerunziu prezent sau perfect: Pur conoscendolo, non credevo che potesse bere tanto — Chiar cunoscîndu-1 (deşi îl cunoşteam) nu credeam că poate să bea a t î t ; Anche avendolo saputo non te lo avrei detto — Chiar dacă aş fi ştiut aceasta (aş fi ştiut-o), nu ţi-aş fi spus (spus-o). d) Propoziţii modale: Le parlava agitando le mani — îi vorbea dînd din mîini: Mi guardava sorridendo — Mă privea surîzînd. 196

. Diventato ingegnere si accinse a studiare filosofia —Devenind {după ce a devenit) inginer s-a apucat să studieze filozofia. i genitori lo portarono all''ospedale — Fiind îngrijoraţi (întrucît erau îngrijoraţi) de sănătatea copilului. Uneori gerunziul poate lipsi: Preoccupati per la salute del figlio . .Folosirea modului participiu § 145 Toate construcţiile participiale provin din verbul essere la gerunziu -f. părinţii l-au dus la spital...participiul perfect al verbului de conjugat şi capătă Înţeles cauzal sau temporal : Essendo preoccupati per la salute del figlio.. — Îngrijoraţi de sănătatea copilului ..

inoltre — în plus. de asemenea: Venite anche voi? Veniţi şi voi ? . de negaţie.ADVERBUL L'AVVERBIO § 146 Este una dintre părţile invariabile de vorbire. Unele adverbe au grade de comparaţie: molto lontano — foarte departe. mai importante. così — aşa: Perché fai così? De ce faci a ş a ? . magari dovessi restare qui tutta la notte — Ara să-1 aştept chiar de va trebui să rămîn aici toată noaptea . adverbele pot fi simple şi locuţiuni adverbiale . sau alt adverb: Cammini stranamente piano — . più tardi — mai tîrziu. în afară de aceasta: Il mare era in burrasca e inoltre la bar ca faceva acqua — Marea era furtu­ noasă şi în afară de aceasta barca lua apă . meno presto — mai puţin repede. chiar. volentieri — bucuros. La donna era straordi­ nariamente triste — Femeia era extraordinar de tristă. măcar: Lo aspetterò. magari — cel puţin. ADVERBELE DE MOD § 147 Principala caracteristică a acestor adverbe este faptul că sînt o „clasă deschisă" în sensul posibilităţii acestora de a se forma 198 . de loc. anche — şi. meglio — mai bine: Elsa si sente meglio — Elsa se simte mai bine . în sensul că poate modifica sau determina mai bine un verb: Manovrava delicatamente i comandi — Mînuia comenzile în mod delicat . peggio — mai rău : Chi comincia male finisce peggio — Cine începe rău sfîrşeşte şi mai r ă u . urmînd ca locuţiunile adverbiale să fie prezentate la fiecare grup de adverbe în parte: bene — bine: Non avete studiato bene il verbo — Nu aţi învăţat bine verbul. Din punct de vedere formal. pe deasupra. subito — imediat : Vieni subito — Vino imediat. più probabilmente — mai probabil. male— rău: Hai fatto male — Ai făcut rău .Mergi ciudat de încet. cu plăcere : Ha lavorato volentieri per tutta la giornata — A muncit cu plăcere toată ziua. Iată doar cîteva dintre adverbele simple. din punct de vedere semantic acestea se clasifică în adverbe de mod. Numele acestei părţi de vorbire indică o relaţie cu verbul. de timp. insieme — îm­ preună: Sono usciti insieme? — Au ieşit împreună? A. assai vicino — foarte aproape. sempre — mereu : Leggeva sempre di notte — Citea în­ totdeauna noaptea. de cantitate. de afirmaţie.

pre­ sto — repede: Vieni presto da noi — Vino repede la noi. (a) cavalcioni — călare: Avanzava carponi — înainta de-a buşilea . ADVERBELE DE TIMP . dopodomani! 19» . non mi piace quello che fai — In general nu-mi place ceea ce faci. basso — jos.din oricare adjectiv calificativ: facile — facilmente — uşor. tosto — repede/iute.§ 1-18 Cele mai frecvente adverbe de timp sînt: ora/adesso — acum subito — îndată/imediat. Practic sufixul -mente poate fi adăugat aproape tuturor adjectivelor: Te lo dirò francamente — Am să ţi-o spun deschis . grade de comparaţie: più originalmente •— (în mod) mai original. dopo] poi — după/apoi. domani — mîine. c) unele adverbe de mod se obţin folosind neschimbată forma mascu­ lină a adjectivelor: alto — sus. a più non posso — pina mi mai poti. Adjectivele terminate în -le şi -re pierd pe -e final în prezenţa sufixului -mente: facile — facilmente — uşor. chiaramente — clar. di recente — recent r Sono ritornati di recente — S-au întors de curìnd . oggi (oggi giorno ) — astăzi. piano — încet. ginocchioni — în ge­ nunchi . pe di­ buite. precum şi a capacităţii lor de a forma. IM rondine volava basso — Rîndunica zbura jos . forte — tare. a lungo —îndelung: Risero a lungo — Au rîs îndelung. da lontano — de departe: Gli si sentiva il motore da lontano — I se auzea motorul de departe. chiaro — clar. sicuro. <celere — celermente — iute. Ho parlato chiaro — Am vorbit clar. ieri — ieri. leggero — leggermente — uşor. De reţinut formarea specială a ad­ verbelor din adjectivele: benevolo — benevolmente — binevoitor. repede. ' Locuţiuni adverbiale de mod mai importante: di nuovo — din nou? £" venuto di nuovo — A venit din non.vesel. caro — scump. Valtroieri — alaltăieri. Strillava S più non posso — Striga cît îl ţinea gura. di solito — de obicei: Di solito* io non mangio la aera — De obicei eu nu manine seara . nuovamente — din nou etc. pari — parimente — egal. presto — curìnd. giusto — just. allegro — al­ legramente -. in generale — în general : In generale. farai ciò che ti dico io — Vrînd-nevrînd ai să feci ce-o să-ţi spun e u . meno attentamente — (în mod) mai puţin atent. tardi — tîrziu. după cum urmează: a) un prim grup se obţine prin adăugarea sufixului — mente la forma feminină a adjectivelor: sinceramente — sincer. prima — mai înainte. ca şi adjec­ tivele. certo — sigur. Numeroase adverbe de mod se formează prin derivare. b) un alt grup de adverbe se formează cu aju­ torul sufixului -oni sau -one: bocconi — pe brìnci. carponi sau carpone — de-a buşilea. Să se reţină şi următoarele construcţii: volente o nolente —vrînd-nevrînd: Volente o nolente. tastoni — orbeşte.

lassù — acolo sus . da dove. qua — aici .verb (fără altă negaţie) \ Mai e poi mai il bugiardo sarà creduto — Niciodată. vicino — aproape . dietro — în spate. colà — acolo . un giorno. din tntimplare: Chi mai l'avrebbe detto? Cine oare ar fi spus-o?. mensilmente — l u n a r . giù — jos. laprima volta — prima oară: Non è la prima volta che te lo dico — Nu-i pentru prima oară că ţi-o spun. aiurea: Mettilo daranti a 200 . costà — aici. stasera — a s t ă .s e a r ă . aici alături. dove — unde . stamattina — a z i . Nessuno l'avrebbe mai detto — Nimeni n-ar fi spus-o vreodată. quaggiù — aici jos . quivi — acolo .posdomani — poimîine. spesso — adesea. la noi. oare. Gliei' ho già detto — l-am şi spus-o . odinioară: C'era una Tolta — A fost odată . interogative. sus. 2) Cînd se foloseşte (exclusiv) în propoziţiile condiţionale. aproape. d'ora in poi — de acum înainte: D'ora in poi dovrai ascoltare me!— De acum înainte va trebui să mă asculţi pe mine! ADVERBELE DE LOC § 149 Cele mai importante adverbe de loc sînt : qui. într-o zi. jos. Dimmi se hai mai visto tale bellezza? Spune-mi dacă ai mai văzut vreodată o asemenea frumuseţe? 3) Giammai este forma de întărire a lui mai negativ: Non li dimenticherò giammai — N-am să te uit (absolut) niciodată. mai -\. absolut niciodată nu va fi crezut mincinosul. Locuţiuni adverbiale de timp mai frecvente: di buon'ora — dis-de-dimineaţă: Si alzò di buon'ora — Se sculă cu noaptea-n cap . quando — cînd. dubi­ tative. sotto — sub. fuori — afară . poco fa — cu puţin (timp) în urmă: E'uscito poco fa — A ieşit de puţină vreme. quassù — aici sus . donde — de unde. altrove — în altă parte.verb -+. Sei mai stata a Oradea? Ai fost vreodată la Oradea? . davanti — in faţă înainte . settimanalmente — săpt ă m i n a l : Ho fatto tardi — A m î n t l r z i a t . dentro — înăuntru . prietenul tatălui meu. nottetempo — în timpul nopţii : La frutta fresca si trasporta notte tempo — Fructele proaspete se transportă în timpul nopţii. dedesubt. şi.n o a p t e . fie prin fost: E'gih arrivata — A sosit deja. da noi l'amico di mio padre — A venit. dappertutto — peste tot . lì.mai | Non vogliono studiare mai — Nu vor să înveţe niciodată. un giorno — într-o zi: Venne. su — sus. Saranno da noi stasera — V o r fi la noi în seara a s t a . una volta — odată. costì — aici . mai are sens afirmativ: se traduce prin: vreodată. stanotte — a z i . lontano — departe . NOTĂ 1) Adverbul mai cînd are valoare negativă se comportă astfel: negaţie -\. mai — n i c i o d a t ă .d i m i n e a ţ ă . sempre — î n t o t ­ d e a u n a . dovunque — oriunde . înapoi . Via Manzoni già Benincasa — Strada Manzoni fostă Benincasa. sopra — deasupra. 4) Già se traduce: fie prin deja. là — acolo.

di più — mai m u l t . foarte mult . quando ne uscimmo. în acel loc. ai mincat mult." în afară de valoarea adverbială ci. Dintre cele mai frecvente amintim: molto — mult. tanto — atît . Ci şi vi ca adverbe de loc sînt sinonime şi se traduc prin: „aici. al­ meno — cel puţin . vi cu înţelesul de: „tn acel loc. parecchio — mult . acolo. vi urmate de verbul essere se traduc prin: „aexista a fi": C'era (ci era) fra i due una vecchia inimicizia — Exista între cei doi o veche duşmănie. qua se scriu întotdeauna fără accent (veti î 11BJ Particulele atone ci. quanto — cît . spre a evita stîngăciile de traducere. deasupra: Le camere sono di sopra —Camerele sînt sus. alquanto — ceva. b) engros. cînd am ieşit (de acolo). 201 . press'a poco — aproximativ. acolo. aproape. b) (precedat de negaţie) deloc. meno — mai puţin . de tot .te -— Pune-1 in faţa ta . aici"-. NOTĂ Piu este comparativul adverbului molto iar meno este comparativul adverbului poco: Oggi ho letto di più — Azi am citit mai mult. un pic . b) Non sono affatto contenta — Nu sînt deloc mulţumită. era în întregime adormit. Traducerea în limba română a acestor particule pronominale nu este obligatorie decît în anumite situaţii. Qua dentro — Aici Înăuntru. assai — a) destul . era addor­ mentata — Oraşul. vi. di sopra — pe (de). ne mai au şi funcţie pronominală aşa cum am văsuţ la capitolul despre pronume (a se vedea şi § 90). cu ridicata: Mancherò all'incirca un'ora — O să lipsesc cam o oră. Dintre locuţiunile adverbiale de cantitate mai importante se amintesc: alVincirca — aproximativ. di sotto — pe (de). Vado lontano — Mă duc departe .) Ne cu înţelesul de: „de acolo. in giro — în jur: Guarda in giro ! — Uită-te în jur ! ADVERBELE DE CANTITATE § 150 Pronumele nehotărite de cantitate pot funcţiona şi ca ad­ verbe de cantitate. (per) di là — pe acolo: Sono usciti per di là — Au ieşit pe acolo. b) mult. più — mai mult . affatto — a) cu totul. di meno — mai puţin . dedesubt: Vedi più sotto — Vezi mai jos. sufi­ cient . în general . vi. NOTĂ Qui. ne pot căpăta valoare de adverb de loc şi anume : ci. Basta. Locuţiuni adverbiale de loc: (per) di qua — pe aici: Andiamo per di qua — Să mergem pe aici. troppo — prea mult . Ci. all'ingrosso — a) în mod apro­ ximativ. al minuto — cu amănuntul . hai mangiato molto — Destul. niente. abbastanza — destul. poco — puţin . quasi — aproape (mai că) . nulla — nimic . niţel. nicidecum: a) Era affatto preoccupato — Era foarte îngrijorat. în acest loc. Passiamo per di sotto — Trecem pe dedesubt .Quando sti andato a Craiova? — Ci (vi) sono stato l'anno scorso — Cînd ai fost la Craiova ? — Am fost anul trecut (acolo. din acel loc": La città.

non posso ridere — Rîzi ? — Nu. în acest caz. né . proprio — întocmai. Devo uscire. già — da. certo — desigur. Intre non şi verb se pot intercala doar pronume atone: Non ti ho mai visto leggere — Nu te-am văzut niciodată citind. De reţinut şi următoarele expresii: Ti piace? — Sì e no — îţi place? — Da şi nu.ADVERBELE DE AFIRMAŢIE § 151 Cele mai folosite adverbe de afirmaţie sînt : si — da . nici. nici. appunto—întocmai. pronume sau adjectiv negativ şi nu poate fi precedat de acestea. desigur. Perché non leggi? — Perché no! — De ce nu citeşti? — lac-aşa!. Non ti piace nessun libro ? — Nu-ţi place nici o carte ?. dar nu prea deşteaptă. per l'appunto — tocmai. înlocuieşte uneori pe e non: Non lo 'so. aşa şi aşa. Se va spune deci: Non scriverà nessuno — Nu va scrie nimeni. e poi n o ! — Vii cu mine ? Nu şi iar nu ! Non este un adverb negativ aton (este neaccentuat în propoziţie). nu pot să rîd . exact: Questo è il nuovo direttore? — Per l'appunto! — Acesta este noul director? — întocmai!. non — nu. Perché sorridi? — Perché sì! — De ce surîzi? lac-aşa! Locuţiuni adverbiale de afirmaţie: senza dubbio — fără îndoială: Venite con noi?— Senza dubbio! — Veniţi cu noi? — Fără-ndoială ! .. davvero— într-adevăr. dar Nessun libro ti piace ? — Nici o carte nu-ţi plac'e ? . mi sgriderà mio marito — Trebuie să plec. non oggi — Am sa vin mîine. ADVERBELE DE NEGAŢIE § 152 No. Non lo vedi neanche tu ? — Nu-1 vezi nici tu ? dar Neanche tu lo vedi — Nici tu nu-1 vezi ? Né. chiar aşa. Non è né dolce 202 . Non precede în­ totdeauna orice alt adverb. dacă nu o. né — nici.. se no.. sicuro — sigur. cit şi după acesta: Verrò domani. No înlocuieşte o propoziţie (ca în cazul adverbului de afirmaţie si) : Ridi? — No. Se poate afla atît înaintea verbului: Non posso dormire — Nu pot să dorm.. o întreagă propoziţie: Bella sì. di certo — cu siguranţă: Verrete domani da noi? — Di certo! — Veţi veni mìine la noi? — Sigur! (Cu siguranţă!). né voglio saperlo — Nu ştiu şi nici nu vreau să ştiu . dar Nessuno scriverà — Nimeni n-o să scrie . Nu este niciodată independent. nu azi. ma poco intelligente — De frumoasa e frumoasă. beninteso — bineînţeles: Certo che ho paura! — Sigur că mi-e frică! NOTĂ Si poate determina un substantiv sau un adjectiv înlocuind. să mă certe bărbatu-meu. Vieni con me? — No.

văzuse totul. Marina è già partita — Marina a plecat deja. neppure: neanche — nici: Neanche tu lo sai — Nici t u n-o ştii.. mai — niciodată. ca şi adjectivele. Cînd determină o propoziţie. già— deja. Cînd deter­ mină un substantiv. atunci cînd verbul se află la un timp compus. evident. — Agnese. Poziţia lui normală este însă după verb: Ha risposto subito — A răspuns imediat . Non me lo hai mai detto — Nu mi-ai spus-o niciodată. adverbul se poate afla fie înaintea verbului. come: Tu ridi tanto facilmente quanto Giovanna — Tu rìzi tot atìt de uşor. evidentemente. 203 . Neanche per idea — Nici gînd . anche — şi. ca Ioana. (così) . stă după acesta: Una donna così così — O femeie aşa şi aşa. Come ti sembra la canzone? — Mica male! — Cum ţi se pare cîntecul? — Nu-i deloc rău: Mi credi? Niente affatto! Mă crezi? — Absolut delocI Locul adverbelor în propoziţie § 153 Cînd determină un verb. aveva visto tutto. Anumite adverbe ca: più — mai.né mnaro — Nu-i nici dulce nici amar. neppure — nici. nemmeno — nici.Nu ţi-am mai scris . Non lo dico mica per scherzo — N-o spun deloc în glumă. sînt plasate între auxiliar şi participiu: Non ti ho più scritto --. nici măcar: Non lo farei nemmeno per te — N-aş face-o nici măcar pentru tine. Volentieri le scriverei una lettera — Bucuros i-aş scrie o scrisoare. e) poate fi introdus în structura propoziţiei cu condiţia ca adverbul să fie predeedat şi urmat de virgule: Agnese. b) poate fi situat după propoziţie: Agnese aveva visto tutto. sempre — întotdeauna. nu glumesc deloc. fie după acesta. se află înaintea acestora: Lo sentivo molto difficilmente — îl auzeam foarte greu. NOTĂ A se reţine şi următoarele expresii: Neppure per sogno — Nici gînd. nemmeno.. evidentemente — Agnese văzuse totul. desigur . adverbul: a) poate preceda întreaga propoziţie: Purtroppo sei venuto troppo tardi— Din păcate ai venit prea tìrziu .. Cînd determină un adjectiv sau un alt adverb. nici măcar: Neppure tu mi hai cisto — Nici măcar tu nu m-ai văzut.. Cu ajutorul lui né sînt compuse adverbele: neanche. E1 venuto personalmente — A venit (el) în persoană. GRADELE DE COMPARAŢIE ALE ADVERBELOR § 154 O serie de adverbe pot avea. Non mi sento punto bene — Nu mă simt deloc bine . quanto. grade de comparaţie : Comparativul de egalitate se exprimă (ca şi la adjective) cu ajutorul adverbelor corelative: (tanto). evident .

ben volentieri — (prea) bucuros . Din această categorie cîteva adverbe formează comparativul în mod neregulat: bene —* meglio — mai bine. prin adăugarea sufi­ xului -mente la -issima (forma de feminin a superlativului absolut al adjectivelor): raramente — rarissimamente — foarte rar . assai più tardi — mult mai tìrziu . Formele de comparativ pot fi întărite cu ajutorul adverbelor molto (mai rar assai — mult. meno seriamente — mai puţin serios: Andiamo meno spesso al cinema quest'anno — Mergem mai rar la cinema în acest an. più este precedat de multe ori de prepoziţia di: Queste scarpe. costă mai mult. bene — bine. ottimamente — excelent. tardi —• più tardi — mai tìrziu. Expresia per lo più se traduce în limba română prin „In general. iar mole devine pessimamente— execrabil.Tu ai clntat mai bine ca mine . Ti ho visto in aula più spesso di quanto mi hai visto tu — Te-am văzut în aulă mai des decît m-ai văzut tu. Superlativul relativ se foloseşte foarte rar. lent . Puţine adverbe însă se pot întîlni la comparativul de inferioritate. bene devine. al più tardi — cel mai tìrziu: Sarò da te alle sette. în caz extrem. Comparativul de inferioritate se formează cu ajutorul adverbului meno plasat înaintea adverbului comparat: meno spesso — mai puţin des. ben più difficilmente — mult mai greu. la superlativul absolut.Comparativul de superioritate se formează cu ajutorul adverbului più situat Înaintea adverbului comparat : adagio —> più adagio — mai încet. de obicei sub formă de perifraze sau expresii : per lo meno — cel puţin . mol­ > to —• più — mai mult . bene — prea. în mod obişnuit": Collabora per lo più con il suo amico — Colaborează în general cu prietenui său. lentamente —len­ tissimamente — foarte încet. poco —* meno — mai puţin . assai — foarte. ancora più spesso — încă şi mai des . în general. assai spesso — foarte des (sau destul de des) . azi. Superlativul absolut se mai poate forma cu ajutorul adverbelor molto — foarte. molto — mol­ tissimo — foarte mult . al più tardi — Voi fi la tine la ora şapte. spesso —*• più spesso — mai des. grandemente — raa^» giormente — in mai mare măsură: Oggi cammini meglio — Astăzi mergi mai bine. maximum. tuttfal più — cel mult. ancora — încă) aflate înaintea com­ parativului: molto meglio — mult mai bine. male — malissimo — foarte rău . costano di più — Aceşti pantofi. situate înaintea altui adverb : molto bene — foarte bine . Superlativul absolut se formează. male — peggio — mai r ă u . Unele adverbe primesc sufixul — issimo direct la gradul pozitiv: bene — be­ nissimo — foarte bine . troppo — prea. sau între două propoziţii) : Tu hai cantato meglio di me —. Alte exemple de comparativ (comparaţie între două elemente ale propoziţiei. Gînd este folosit singur. assai bene — foarte bine (sau destul de bine) . troppo tardi — 204 . poco — pochissimo — foarte puţin : Mi sento malissimo — Mă simt foarte rău. cel mai tirziu. oggi.

într-o singură propoziţie. abba­ stanza — destul de: Hai scritto abbastanza correttamente — Ai scris destul de corect. Nu se va spune Cammi­ nava estremamente lentamente — Mergea extrem de încet. ci Camminava lentissimamente. încetişor. Nu se recomandă ca ambele adverbe să fie formate. poco —* pochino — (pochette ) — niţel. mai curînd. presto — prestino — repejor . piano —* pianino — lncetinel. mai degrabă : Sei giunto piuttosto tardi — Ai ajuns cam tirziu . . malaccio — crunt . ni+ ţeluş . male — maluccio — > » cam rău .prea tlrziu. * în general adverbele pot doblndi un anumit grad de intensitate atunci cînd sînt însoţite de alte adverbe ca: piuttosto — cam. benone — prea bine. sau Camminava estremamente piano. Anumite adverbe pot primi sufixe diminutivale sau augmen­ tative: bene — benino — binişor. cu sufixul -mente.

con. . în ceea ce priveşte. di qua da — din­ coace de e t c Aceste locuţiuni prepoziţionale vor fi incluse. sau valoare de participiu prezent: durante — în (timpul). acelea care au în exclusivitate rolul de prepoziţie cum sînt: di. Morir di fame — A muri de foame . cum sînt dentro — în. pronume. A.PREPOZIŢIA LA PREPOSIZIONE § 155 Face parte din seria de părţi de vorbire invariabile care se pot afla plasate fie înaintea unor substantive. tra (cu varianta fra). valoare de adverb (de aceea se mai numesc şi adverbiale). 2. Locuţiuni prepoziţionale în a căror componenţă intră. părţi de vorbire ca: substantive. su. Prepoziţii proprii. în capitolele de faţă. in. su. di tradus prin de: Data di partenza — Data de plec are . Prezentăm mai jos valorile pe care le pot avea prepoziţiile proprii: § 157 DI poate fi: 1. fie după acestea. mediante — cu (ajutorul). semn al partitivului : Compro delle cartoline — Cumpăr (nişte) ilustrate. alte prepozi­ ţii: riguardo a — cu privire la. 3. a. per. sopra — pe etc. con unite cu articolul hotărît formează prepoziţiile articulate (vezi § 20). a unor adjective. acelea care în afară de valoarea de pre­ poziţie propriu-zisă pot avea. în ordinea prezentării diferitelor tipuri de prepoziţii. Gramaticile italiene clasifică prepoziţiile astfel: § 156 A. a. PREPOZIŢII PROPRII Prepoziţiile di. adverbe. verbe. în afara prepoziţiilor. che — ce e t c . secondo — după e t c . ci intră în componenţa unei părţi de propoziţie ca element introductiv al acesteia. în context. da. Prepoziţii improprii. in. Prepoziţia nu are rol sintactic independent şi nu constituie ea însăşi o parte de propoziţie. per. B. adverbe e t c . Piangere di dolore — A plînge 206 . valoare de conjuncţie: come — ca. da. valoare de adjectiv: lungo — de-a lungul. marcă a genitivului: II libro di Laura — Car­ tea Laurei . C.

assieme a — împreună cu. Locuţiuni prepoziţionale cu a: accanto a — alături de. Al colmo di.— In culmea . 2. 9. Alle calende greche — La calendele greceşti . a tradus prin la: Penso a te — Mă gîndesc la tine.de durere . Locuţiuni prepoziţionale cu di: nel mezzo di — în mijlocul. se mai foloseşte în construcţiile verb + a -f. 8. decit: E1 più alto di te — E mai înalt ca tine. prepoziţia di mai poate introduce nume proprii cu funcţie de apoziţie: il mese di dicembre — luna decembrie. invece di — în loc de. al di là — dincolo. da + nume propriu de persoană (sau substantive indicînd per­ soane) se traduce prin la: Vado dai nonni — Mă duc la bunici .verb la infinitiv: Smetti di parlare così— Încetează de a mai vorbi astfel. Ammirato da tutti — Admirat de toţi . Co­ noscere di vista — A cunoaşte din vedere. a tradus prin în: Pittura a olio — Pictură în ulei. 3. § 159 DA — 1. Noi abitiamo da Giovanni — Noi locuim la Giovanni. di là da — dincolo de . di buona voglia — de bună voie. per mezzo di — cu ajutorul. vicino a — lîngă. de către: I versi scritti dal Pa­ sco/i — Versurile scrise de Pascoli. Noi abitiamo a Ploieşti — Noi locuim la Ploieşti . es­ sere di moda — a fi la modă. parlare ad alta voce — a vorbi (cu voce) tare .. 6. 3. andare a piedi — a merge pe jos .. 4. .. da tradus prin de la. a fianco di — alături de. a carattere popolare — Melodie cu caracter popular . a forza di (a causa ăi/per via di) — din cauza. Ha la lagrime agli occhi — Are lacrimi în ochi. din: Torniamo dal 207 . rfi tradus prin CK: Essere multato di. 7. 4.. Si mangerà alle otto — Se va mìnca la ora opt . Vado al mare — Merg la mare. de pe. ad ogni modo — în orice caz .verb la infi­ nitiv: Sono riuscito a convincerla — Am reuşit s-o conving. . E' andato via di nascosto — A plecat pe furiş. a tradus prin cu: Me­ lodia. Expresii: an­ dare a spasso — a merge la plimbare .. 5. Di se întîlneşte frecvent în expresii ca: di nascosto — pe ascuns. a tradus prin pe. prima di — înainte de. Camminare a passi lenti — A merge cu paşi domoli . di buorì ora — dis-de-dimineaţă. 5. marcă a dativului: Si rivolge ai professore — Se adresează profesorului . Si è recato dal medico — S-a dus la medic . di tradus prin din: Uscire di casa — A ieşi din casă.. § 158 A poate fi: 1. di primavera — primăvara. în urma: Cam­ minava silenzioso dietro a lei — Mergea tăcut în urma ei. Mulino a vento — Moară de vìnt . Essere assente ai eorsi — A fi absent de la cursuri . di qua da — dincoace de. di tradus prin ca. Ornare di quadri—A împodobi cu tablouri . de. 6. dietro a — în spatele..di -\. di notte — noaptea.. Barca a motore — Barcă cu motor. se mai foloseşte în construcţiile verb -\. — A fi amen­ dat cu . 2. levarejtqgliere di mezzo — a înlătura. a buon mercato — ieftin. se traduce prin de. la città di Roma — oraşul Roma. poate forma un complement de timp dacă se află alături d e substantive specifice: di giamo — ziua. pe la: Montare a cavallo — A se urca pe cai .

al di qua da — dincoace de . Camminare in due — A merge în doi . Trattato sulla storia della musica — Tratat despre istoria muzicii. însoţeşte un adjectiv in construcţii de tipul adjectiv -fin -f. Sto male per aver mangiato troppo — Mi-e rău pentru că am mîncat prea mult . da tradus prin cu: (arată o calitate permanentă) : La ragazza dagli occhi celesti — Fata cu ochii albaştri . Lottare per la pace — A lupta pentru pace . da tradus prin de (arată scopul. 4. 7. 2. vreo: Una signora sulla quarantina — O doamnă în jur de vreo patruzeci de ani . Un libro per i bambini — O carte pentru copii. bicicletta ecc. Ficcarsi in testa — A-şi băga în cap. su (-f.substantiv: Bravo in biologia — Bun la biologie . su tradus prin cam. In sul far del giorno — Spre ziuă. se întîlneşte în expresii ca : andare in campagna — a merge la ţară . § 161 Prepoziţia SU. al di là da — dincolo de : La nostra villa si trova al di qua dal fiume — Vila noastră se află dincoace de rîu. Dotto in fisica — Savant în fizică. Andare in macchina (treno. su tradus prin despre: Una conferenza sulla Resistenza italiana — O conferinţă despre Rezistenţa italiană . calitatea) : Macchina da scrivere — Maşină de scris . din cauza . Cane da caccia — Cline de vînătoare . Francesca da JRImini — Francesca de la (din) Rimini . in luogo di — în loc de. 4. cam pe la. in occasione di — cu ocazia . su în expresiile: parlare sul serio — a vorbi serios . pentru: Compro le mele per mia madre — Cumpăr merele pentru mama . Scappare dall'afra parte — A fugi pe partea cea­ laltă . 5. Stanza da bagno (cameră de) baie .mare — Ne întoarcem de la mare . se traduce prin in: Tornare in casa — A se întoarce (intra) în casă . mettere in moto — a pune în mişcare. Si preparò per la partenza (per partire) — Se pregăti de plecare. Pesava sui cinquanta chili — Cîntărea cam 50 de kg . Sala da pranzo — Sufragerie . andare su tutte le furie — a se înfuria. da dove — de unde . 5.. da tradus prin după: Ti riconosco dalla voce — Te recunosc după voce . bi­ cicleta etc. Sono partiti dalla Francia — Au plecat din Franţa . Vengo da Braşov — Vin de la Braşov . Sul tramonto — Cam pe la asfinţit. spre.. în faptul zilei. Dipingeva dal modello — Picta după model. poate fi întîlnită în următoarele situaţii: 1. subit . în jur de. 4. 6. 2. Irene contava sulle dita — Irina număra pe degete . § 160 IN: 1. simplă sau articulată. Scultura in marmo — Sculptură în marmoră . Locuţiuni prepoziţionale cu da: lontano da — departe de . Povero in parole — Sărac în cuvinte . în: Sull'afa — Spre zori . Casa dal tetto rosso — Casa cu acoperişul roşu .) 3. su tradus prin pe: Sdraiarsi sull'erba — A se întinde pe iarbă .) — A merge cu maşina (trenul. de: Ha lavorato per denari — A muncit pentru bani . 2. 3. decidere su due piedi — a hotărî pe loc. Ri208 . se tra­ duce prin cu (cu specială referire la mijloacele de transport) .substantiv care indică timpul) tradus prin cam în. da tradus prin pe: Entrare dalla finestra — A intra pe fereastră . § 162 PER se poate traduce prin: 1. sau în locuţiuni prepoziţionale: in caso di — în caz de.

TRA (mai utilizată fiind tra) sînt sino­ nime: se traduc prin: 1. printre: Il più grande fra tutti — Cel mai mare dintre toţi . intre. prin: Uscì per la porta principale — A ieşit pe uşa principală . Conoscersi per corrispondenza — A se cunoaşte prin corespondenţă . ca. per scherzo — în glumă . Il bambino si butta per terra e si muse a urlare — Copilul s-a aruncat pe jos şi a început să urle. Arrabbiarsi con uno — A se supăra pe cineva . dintre. prendere per moglie — a lua de soţie . Litigano tra di loro. 2. la: Partire per Costanza — A pleea la Constanţa . Non prendermi per stupido — Să nu mă iei drept prost. pe. după: Mandò in fretta per ii medico — A trimis în grabă după medic. 4. 3. Indică durata în urma intro­ ducerii unui complement de t i m p : Parlasti per tre quarti oVora — Ai vorbit trei sferturi de oră . 3. asupra. fra sînt urmate de prepoziţia di atunci cînd introduc un pronume personal: Non c'è niente tra di noi— Nu este nimic între noi . cu: Lavorare con cura — A lucra cu grijă . Congratularsi con qualcuno — A felicita pe cineva. Abito con i nonni — Locuiesc cu bunicii. Sarò di ritorno per le otto — Am să mă întorc pe la opt . Sai che Vedificazione di questo ponte durerà per tre anni? — Ştii că con­ struirea acestui pod va dura trei ani ? § 163 CON se poate traduce prin: 1. tre per cento — trei la sută . B. Tra nemici — Printre duşmani . 2. per sentito dire — din auzite . In direcţia. Dividere per cinque — A împărţi la cinci . uno per uno — unul cîte unul . Fra qualche settimana — Peste/în cîteva săptămîni. per Io piu — în general. 7. de obicei . pe: E.. per lo meno — cel puţin . Passai per il giardino — Am trecut prin grădină. Tra. acesta se traduce prin gerunziu: Con lo sbagliare s'im­ para — Greşind se învaţă. in: Mettilo sopra il tavolo — Pune-1 pe masă.: moltiplicare per due — a înmulţi cu doi. Ti scambiavo per (un ) poeta — Te luam drept poet . la: Parlare per telefono — A vorbi la telefon .ssere in collera con uno — A fi supărat pe cineva . Tra vita e morte — Intre viaţă şi moarte . deasupra. Scrivere con la biro — A scrie eu pixul . Spedire per posta — A expedia prin poştă . in (temporal): Fra due ore — în/peste două ore.fiutò per vergogna — A refuzat de ruşine. Strofinarsi con Vasciugamano — A se şterge/a se freca cu prosopul . 9. PREPOZIŢII IMPROPRII Pintre cele mai cunoscute prepoziţii amintim: § 165 a) SOPRA — pe. 6. Cînd con este urmat de un verb la infinitiv. din partea mea. 8. 5. — Se ceartă între ei. Abita sopra il negozio — Locuieşte deasupra 209 . drept: Passa per intelligente — Trece drept inteligentă . Alte cazuri de folosire a prepoziţiei per: per me — despre mine. peste. Scrisse per mezz'ora — A scris (timp de) o jumătate de oră. § 164 Prepoziţiile FRA.

magazinului. Sotto di noi— Sub noi.) — A privi ìriapoi.) — Mergi înainte.) — A pus capacul deasupra . înapoi: Dietro la casa. — în spatele casei . Essere eontro (adv. Forma senza di 4. 2. construcţia nu este însă obligatorie: Corse verso lei sau Corse verso di lei — Alergă spre ea . d) ENTRO — in. se con­ struieşte numai cu pronume sau substantive în dativ: Grazie a lui conosci bene Vitaliano — Datorită lui cunoşti bine italiana. spre: Navigare verso ovest — A naviga spre vest. graţie.. contra. Contro il progetto — împotriva proiectului : Contro agli amici — împotriva prietenilor . Non dice nulla davanti a noi — Nu zice nimic în l'ala noastră. faţă de.) — T u te aflai în faţă. Va' avanti (adv. Cînd prepoziţia verso este însoţită de un pronume personal. Cosa farai dopo? (adv.c prin: In ciuda. Rimanere sotto (adv. Senza di te non vengo — Fără tine nu vin. lui sotto (adv. e) DENTRO — în. cu: Bisogna essere cortesi verso i vecchi — Trebuie să fim politicoşi cu bătrînii (faţă de bătrîni). el dedesubt. Dentro la borsa — în poşetă. li) D9P0 — după (temporal şi local) : Dopo le vacanze — După va­ canţă . b) SOTTO — sub. n) DURANTE — în timpul: Hanno litigato durante il lavoro — S-au certat în timpul lucrului. pe sub: Ridere sotto i baffi — A rìde pe sub mus­ tăţi . g) DIETRO — după.) — Ne vedem înăuntru . f) DAVANTI — In faţa. către. Tu ti trovavi davanti (adv. 1) SENZA se traduce prin fără. Contro di te — împotriva ta .) — A fi împotriva. Ci cediamo dentro (adv. pina la (temporal) : Partirò entro quattro giorni — Voi pleca pînă in patru zile ..pronume per­ sonal este tradusă prin fără: Resterò senza di voi— 0 să rămîn fără voi . Dietro al palazzo — în spatele blocului . Io abito sopra. 210 .) — A ramine jos (dedesubt). înaintea: Davanti al giudice — în faţa judecătorului. L'avverbio si trova dopo il verbo — Adverbul se află după verb.) — Vino înăuntru (literar). Guardare dietro (adv.) Ce vei face după aceea? i) CONTRO — împotriva. înăuntru: Dentro la camera— în cameră. j) Prepoziţiile sinonime NONOSTANTE. în spate. Salire sopra (adv. e) AVANTI — înainte: Mi scrisse avanti di te — Mi-a scris înain­ tea t a .) — A urca deasupra (la un etaj superior). cu tot (toată): Malgrado la pioggia — în ciuda ploi1k) Locuţiunea GRAZIE A —tradusă prin datorită. m) VERSO se traduce prin: 1.) — Eu locuiesc sus. între acesta şi pronume poate apărea prepoziţia di. Vieni entro (adv. MALGRADO se tradu. Mişeii coperchio sopra (adv. / gatti sono sopra i tetti — Pisicile sînt pe acoperiş.

Abitiamo presso un gentile signore — Locuim la un domn amabil. MERCÉ se traduc prin: cu ajutorul. în civilizaţia anti­ cilor . r) Prepoziţiile sinonime FINO. datorită: Comprai il quadro mediante un amico — Am cumpărat tabloul printr-un prieten. Deseori sînt însoţite şi de prepoziţia a: Dammi il tuo quaderno fino a domani — Dă-mi caietul tău pînă mîine. potrivit cu. FUORCHÉ'1 se traduc prin: in afară de. SINO se traduc prin pina. Qui presso (ade. q) Prepoziţia SECONDO se traduce: după. . pe lingă: Presso all'università — Lîngă univer­ sitate . cu excepţia: Vennero tutti salvo lui — Au venit toţi cu excepţia lui. prin (intermediul ) . Cîteva sensuri contextuale: Presso gli antichi — La antici. ECCETTO.o) Prepoziţiile sinonime. Presso di lei — Lîngă ea . TRANNE. prin mijlocirea. MENO. s) PRESSO — Ungă. in confor­ mitate cu: Secondo il mio parere ciò non è giusto — După părerea mea asta nu e just. SALVO.) — Aici aproape. t) CI RCA — tradus prin: cu privire la: Parlarono inolio circa te cerimonia della nozze — Au vorbit mult cu privire la ceremonia de nuntă. p) Prepoziţiile sinonime MEDIANTE.

dunque — deci. ma non fossimo — Am veni cu plăcere. giacché — căci . C O N J U N C Ţ I I L E COORDONATOARE § 167 \. Conjuncţii simple: e — şi . deoarece . od — sau : Scrivi o no? — Scrii sau nu ? 7. affinché — pentru ca să. că . După formă distingem: I. Conjuncţii coordonatoare B. Conjuncţii subordonatoare A. II. perché — de ce. : Non glielo dico perché gli dispiacerebbe — Nu i-o spun pentru că nu i-ar conveni. III. nemmeno. întrucît. •6. pure: Si è dimenticato pure lui di scrivermi — A uitat şi el să-mi scrie. e. né — nici: Non posso leggere né scrivere — Nu pot să •citesc şi nici să scriu.CONJUNCŢIA LA CONGIUNZIONE § 166 Este o parte neflexibilă de vorbire care stabileşte raportul dintre părţile de vorbire de acelaşi fel dintr-o propoziţie sau dintre propoziţiile unei fraze. chiar dacă ştiu că n-o să-mi răspundă. anche se — chiar dacă e t c : Scriverò la lettera a Mircea anche se so che non mi risponderà — O să scriu scrisoarea lui Mircea. anzi — ba chiar. cu toate că. ma — dar. con tutto ciò. non appena che — de îndată ce . ed — şi: Verranno Sabina e le sue figlie — Vor veni Sabina şi fetele ei. avverrò. în funcţie de rolul pe care îl îndeplinesc în propoziţie sau în frază distingem: A. né — nici . però— însă. 3. 212 . purché — numai să. spre a . oppure — ori. ossia. anche — şi: Mangeremo anche noi — O să mîncăm şi noi. nemmeno — nici măcar. sebbene — deşi. 2. 5. Conjuncţii compuse: allorché — atunci cînd . Locuţiuni conjuncţionale: per la qual cosa — pentru «are . che — care. neanche. o — sau . o. dimpotrivă: Verremmo •con piacere. 4. se — dacă . eppure — şi totuşi. dar nu putem. perché — pentru că. neppure — nici (măcar). neppure — nici (măcar) : Non videro neanche loro Vincidente — N-au văzut nici ei accidentul. cioè — adică etc.

2. cu toate acestea eu sînt calmă. dar numai după cină. o .. o — sau (fie) .. 10. vale a dire fra dieci minuti — Tre­ nul soseşte la opt fix. de aceea nu vine la tine. 21. din contră mă distrezi. 12. quanto — atît (pe cît) .. aşadar: Piove. sia . 8. ebbene — ei bine. A se consulta ?l capitolul despre propoxiţia relativă §112. dunque usciamo con Vombrello — Plouă. né . dar totuşi: Mi piacerebbe suonare il pianoforte però la madre non vuole — Mi-ar plăcea să cînt la pian. — Va voi vorbi despre Rebreanu.. tuttavia — totuşi.. cît (pe atît): Era tanto gentile quanto garbato — Pe cit era de amabil pe atît era de politicos. in realtà — In realitate. sau mai bine/degrabă : Non mi disturbi. fie: Sia tu. C O N J U N C Ţ I I L E SUBORDONATOARE CONJUNCŢII EXPLICATIVE (DECLARATIVE) § 168 1. ma anche — nu numai ... 213 . perciò — de aceea: Si vergogna... Mi risulta che tu mi inganni — Reiese că tu mă păcăleşti . vale a dire — adică: II treno arriva alle otto precise. cît.. ba chiar. pronume relativ. 20. că .. nici: Non Vho visto né io né mio padre — Nu l-am văzut nici eu.. come — cum.. sia — fie ... per­ tanto — deci. anzi — dimpotrivă.e — şi. 19. aşadar plecăm cu umbrela. 11. fie sora ta va trebui să răspundeţi. infatti — In adevăr. conjuncţie. cu toate acestea: Domani ci sarà Vesame eppure io sono calma ~ Mìine va fi examenul. adică: Ti regalerò un libro oppure un disco — Am să-ti dăruiesc o carte sau un disc. però — însă. Vedi come è facile sbagliare! — Vezi cit e de uşor să greşeşti ! v NOTĂ A nu se confunda che.. cioè. cu che. 16.dunque. 15. anzi mi stai divertendo Nu mă deranjezi. ebbene hai ricevuto un bel 4 — Nu ţi-ai făcut tema.. 18. deci : Non hai fatto il compito. 9.. né — nici. quindi.. non solo . Conjuncţia che in­ troduce o propoziţie subordonată subiectivă sau o completivă directă.sau. e. deci ai primit nota patru. 14. perciò non viene da te — îi este ruşine. vale a dire — adică: Vi parlerò di Rebreanu cioè di „Ionu. însă mama nu vrea.. cioè — adică. dar şi: Non solo è coraggioso ma anche serio — Nu numai că era curajos ci şi serios... 22. ma — dar: Andremo al cinema ma solo dopo cena — O să mergem la cinema. şi: Tutto andrà bene e per me e per te — O să fie totul bine şi pentru mine şi pentru tine. atunci. che — că: E' chiaro che non verrà — E clar că n-o să ină . sia tua sorella dovrete rispon­ dere — Fie tu. sau (fie): Faremo il lavoro o vuoi o non vuoi —• Vom face treaba asta fie că vrei fie că nu vrei. nici tatăl meu. eppure. 13. deci despre (romanul) „Ion" B... adică peste zece minute. tanto .. 17.

eu am să scriu scrisoarea. 2. quando — cînd. allorché. construcţia cere modul conjunctiv. perchè — pentru că: Piango perché sto male — PIîng pentru că mi-e rău. ogni volta che — ori de ette ori: Ogni volta che hai bisogno di me. dopo che — după ce: Giungemmo alla stazione dopo che il treno era già partito — Am ajuns la gară. dat fiind că e deja noapte. conjuncţiile temporale se construiesc cu indicativul atunci cînd acţiunea este certă. 7. si mise a piovere — Deìndată ce am ieşit. 9. 5. de îndată ce. come. va trebui să-ţi iei paltonul. pentru că. i-am spus-o. allorquando — atunci cînd. sino a che. glielo dissi — De îndată ce l-am văzut. CONJUNCŢII CAUZALE § 170 1. îndată ce: Tosto che fui uscito. Non sono partito poiché le strade erano impraticabili — N-am plecat deoa­ rece drumurile erau impracticabile. stavi parlando con uri altra persona — Atunci cînd te-am întîlnit. non te lo direi — Chiar dacă tu mi-ai cere-o. serie-mi. 4. CONJUNCŢII MODALE § 171 1. tosto •che. dacă: Lo riconobbi {{uando si tolse gli occhiali — L-am recunoscut cînd şi-a scos ochelarii. 10. dovrai prenderti il cappotto — întrucît e frig. în mo­ mentul în care: Allorché t'incontrai. 3. 2. come se — ca şi cum: Mi guardò •come se non mi avesse mai visto — M-a privit ca şi cum nu m-ar fi văzut 214 . 8. 6. aşa după cum: Scrivi come ti dico io — Scrie aşa cum îţi spun eu. siccome — aşa cum. a început să plouă. già notte — O să rămîi aici. anche quando — chiar dacă: Anche quando tu me lo chiedessi. poiché. după ce trenul plecase. mentre — in timp ce: Mentre tu studi. eu nu ţi-aş spune. scrivimi — Ori de cìte ori ai nevoie de mine. XOTĂ în general. che — întrucît. 2. avanti che — prima che — înainte ca: Pensaci bene avanti che tu agisca — Gîndeşte-te bine mai înainte de a acţiona. tu stăteai de vorbă cu altcineva. dato che — dat fiind că. visto che. 3.CONJUNCŢII TEMPORALE § 169 1. subito che. io scriverò la lettera — în timp ce tu înveţi. siccome — întrucît: Siccome fa freddo. Dacă e vorba de acţiuni presupuse. întrucît: Rimarrai qui dato che è. giac­ ché. (non) appena (che) — îndată ce: Non appena lo vidi. dar nu verificate. deoarece. fino a che. 4. finché: pînă cînd: Ci resto finché tu vieni a prendermi — Rămîn pînă cînd vii t u să mă iei. că: Ne parleremo subito giacché siete venuti — O să vorbim imediat pentru că tot aţi venit .

în ciuda faptului că: Sebbene tardasse. senza che. Per quanto fazione fosse pericolosa. quasi (che) cer conjunctivul. lo aspettai — Cu toate că întîrzia. NOTĂ Conjuncţiile come se. CONJUNCŢII FINALE § 172 perché. egli non esitò intraprenderla — Deşi acţiunea era periculoasă. CONJUNCŢII CONSECUTIVE § 174 1. NOTĂ Toate conjuncţiile concesive se construiesc cu conjunctivul. CONJUNCŢII CONCESIVE § 173 benché. 3. ca şi cum. ancora che. eu l-am aşteptat. 2. el nu a ezitat să o întreprindă. 215 . NOTĂ Toate aceste conjuncţii se construiesc cu conjunctivul. că: Faceva tanto freddo che tutti battevano i denti — Era atìt de frig încît cu toţii clănţăneau din dinţi. che — atìt. de parcă: — Lo difendeva quasi (che) fosse suo fratello — îl apăra de parcă i-ar fi fost frate. 3. anche se. nonostante che — deşi. malgrado che. onde — spre a. quasi (che) — aproape. încît: Fa tanto caldo che mi piacerebbe prendere un gelato — E atìt de cald încît mi-ar face plăcere să iau o îngheţată.niciodată. che — încît. seppure. Te lo dico onde possiate provvedere subito — îţi spun asta ca să puteţi lua măsuri neîntîrziat. sebbene. per quanto. 4.. quantunque. ca să. senza che — fără ca: E1 andato via senza che mi salutasse — A plecat fără să mă salute. di modo che — astfel încît: Devi parlare di modo che tutti possano comprenderti — Trebuie să vorbeşti astfel încît toţi să te poată înţelege. fie. cu toate că. fie cu conjunctivul. NOTĂ Conjuncţiile consecutive pot fi construite fie cu indicativul. tanto ... pentru a. pentru ca să: Ti offro il libro affinché ti ricordi di me — îţi ofer cartea ca să-ţi aminteşti de mine . affinché.cu condiţionalul... acciocché.

a meno che — afară doar (dacă). afară de cazul că. NOTĂ Toate aceste conjuncţii (cu excepţia lui se) sau locuţiuni condiţionale se cons­ truiesc cu conjunctivul.CONJUNCŢII CONDIŢIONALE § 175 1. Se este conjuncţia specifică propoziţiilor condiţionale şi se construieşte atît cu indicativul cit şi cu conjunctivul (vezi şi § 213. Se tu conoscessi Vitaliano. tranne (che). come — cum. numai dacă: Sono d'accordo. perché — de ce . n-am să mă duc la ţară. qualora — în caz că. purché — cu condiţia. a patto che — cu condiţia ca. numai să nu: Potevi far tutto fuorché mo­ strargli quella notizia — Puteai să faci orice. fuorché. a meno ehe non si verifichi qualcosa di inaspettato — Nu se mai poate face nimic. numai să nu-i fi arătat ştirea aceea. Dimmi se mi telefonerai — Spune-mi dacă o să-mi 216 . capiresti ciò che dicono i personaggi del film — Dacă tu ai Înţelege limba italiană. io devo restare — Dacă tu pleci. a condizione che. doar dacă: Non si può fare altro. eu trebuie să rămîn . Non so se sia tornato — Nu ştiu dacă s-a întors. CONJUNCŢII DE EXCEPŢIE § 176 1. salvo (che). afară doar dacă nu o să se ivească ceva neaşteptat. dacă: Qualora egli non potesse venire dovrà telefonare — In caz că el nu poate veni. ai înţelege ceea ce spun personajele din film. quanto — cît: Ti chiedo perehé non reagisci — Te întreb de ce nu reacţionezi . eccetto (che) — în afară de. nel caso che. 4. (locuţiunea) a meno che — cu excepţia. CONJUNCŢII INTEROGATIVE INDIRECTE § 177 se — dacă . se — dacă: Se tu te ne vai. dacă: Verrò da te a patto ehe non piova — O să vin la tine dacă nu plouă. quando — cînd. numai dacă (că): Resto con voi purché Nunzio chieda scusa — Rămîn cu voi numai dacă Nunzio îşi cere iertare. 214). fără (afară). 2. a meno che tu non cambi idea — Sìnt de acord numai dacă nu te răzgîndeşti. caso mai — în caz că: Caso mai io sia stanco. va trebui să tele­ foneze. De asemeni apare în propoziţiile interogative şi dubitative la indicativ sau conjunctiv: Dimmi se verrai— Spune-mi dacă ai să vii. 2. 5. non andrò più in campagna — în caz că voi fi obosit. 3. cît . dacă.

a nu şti.. Ignoro se sia venuto — Habar n-am dacă a venit . — Nu-s sigur dacă . a ignora. Non so se abbia recitato ieri sera — Nu ştiu daca a ucat aseară. non sapere — a nu şti. Desidero sapere quando ritorni — Doresc să ştiu cînd te întorci.telefonezi. . CONJUNCŢII DUBITATIVE § 178 se — dacă (însoţit de verbe ca ignorare — a nu avea idee.. essere incerto — a nu fi sigur) : Sono incerto se... Tu sai quanto mi piacciono i piccioni e le faraone — Tu ştii cit îmi plac porumbeii şi bibilicile . .

ih!. presto! — hai. urrà (entuziasm). repede!. E a este exprimată prin diferite sunete. ih! (mìni e) . ce rău. sau ecci! f. ohimè! — vai de mine! 2. via! — afară. ahimè (durere). ehi! B. verbe sau adverbe întrebuinţate ocazional ca interjecţii : bravo ! — bravo ! coraggio!. forza! — curaj !. Alte inter­ jecţii de acest tip sînt: eh!. Potrivit semnificaţiei şi originii lor interjecţiile se pot grupa în: A. magnifico!. Interjecţii cu sens general care nu au o semnificaţie proprie. Interjecţii propriu-zise folosite cu o semnificaţie precisă. ahi! (chemare). ciuf!.INTERJECŢIA L'INTERIEZIONE § 179 Interjecţia nu este o categorie gramaticală propriu-zisă. Interjecţii improprii exprimate prin substantive. cit e de frumos! în care ah exprimă bucuria. pe naiba!. Dintre aceste interjecţii unele se unesc cu pronumele personal me: ahimè!. pss! (linişte). rugăminte). mah! (îndoială). patatrac!. brr! (frig.hapciu ! (strănutul). sensul lor fiind indicat de contextul în care apar. animo! — curaj !. zitto! — 218 . C. ehm! (ameninţare): puh! puah! (dispreţ. pleacă! . mă­ r e ţ ! . uff!. tic-tac! — bătaia ceasului: tu — — tu! — sunetul locomotivei. Ele pot indica: 1. scîrbă) . evviva! — u r a ! . bau-bau! — ham — ham! . ohibò (neîncredere). imitarea unor sunete din natură — onomatopee — ca voci de animale şi păsări: gnau!. che male! — Ah. teamă). cuvinte invariabile sau locuţiuni care indică senzaţii. adjective. come è bello 1 — Ah. uffa!. diferite alte zgomote: pif!. o stare fizică sau afectivă: ahi!. auff! (nerăbdare. teribil!. miao! — m i a u ! . deh! (dorinţă. ce durere! în care aceeaşi interjecţie exprimă durerea. admiraţia. uh!. accidenti! — drace. clic!. clac!. Ah. ohi!. sunete produse de obiecte: din-don! — sunetul clopotului. stări afective spontane sau imită diverse sunete. ohà!. capperi! — nemaipomenit!. oh!. èia!. plictiseală). viva! — trăiască. fantastico! — fantastic. chicchirichì! — cucurigu ! . ohe!. cucù! —cucii!. Adesea aceeaşi inter­ jecţie poate exprima stări diferite: Ah. meraviglioso! — minunat.

aiuto! — ajutor ! . sta' in gamba! — fii sănătos!. guai & te! — vai de tine ! . Dio ci guardi! — Doamne fereşte ! . basta! — gata. Locuţiuni exclamative exprimate prin grupuri de cuvinte sau propoziţii cu valoare exclamativă: mamma mia ! —vai de mine!. poveri noi! — sărmanii de noi!. ajunge. peccato! — păcat ! . curaj !. D. misericordia ! — indurare!. lascialo stare!— lasă-1 în pace!.taci ! . pietà. in alto i cuori! — capul sus. questa è bella! — asta-i bună ! .

— prefixul (il prefisso).-i. cant-o/ate — clnt/clntaţi. Tema este partea invariabilă (fior. in-fiorato — înflorat. spre exemplu consonanta h în formarea pluralului unor substantive masculine şi feminine: amic-h-e — prietene. număr.STRUCTURA MORFOLOGICĂ A CUVÎNTULUI § 180 în analiza structurii morfologice a cuvîntului se pot identifica următoarele elemente: — rădăcina (la radice). înflorat). In cuvinte ca fiore. elementul care se interpune între rădăcină şi desinenţă schimbind sensul cuvlntului: fior-ai-o — cel care vinde flori. sufixul ai şi desinenţa o. -a. fioritura. desinenţe cu valoare de gen . sfioritura. este alcătuit din rădăcina fior. elementul variabil fiind numai desinenţa'(-e. — învăţător /învăţătoare. In ultimele două exem­ ple este evidentă modificarea sensului prin sufixele itur şi am. lag-h-i — lacuri. — sufixul. fior-itur-a — înflorire. precum şi ale conjugării a IlI-a pentru ver­ bele incoative (vezi § 128) la care apare infixul se intre vocala caracte­ ristică i şi desinenţă pers. cu infixul sau prefixul formează tema cuvîntului. fiorame. 220 . II. elementul care se pune la sfîrşitul rădăcinii incorporîndu-se în aceasta. (il suffisso). îm­ podobit. desinenţe cu valoare de persoană. şi care In limba italiană poate avea o simplă valoare fonetică. -o). — desinenţa (la desinenza). infiorato rădăcina este fior. elementul situat după rădăcină care indică modificările flexionare ale părţilor de vorbire servind la diferen­ ţierea unor sensuri şi forme gramaticale : fior-e/i — floare / flori. pag-h-iamo — plătim. maestr-o/a. desinenţe cu valoare de număr. III sg. o/a. o/ate. — infixul (l'infisso). e/i. fiorato. I. fin-i-sc-o — termin. adică elementul fundamental care indică sensul lexical comun tuturor cuvintelor în a căror alcătuire intră. fioritur. sau ale unor forme verbale ale conjugării I-: dimentic-h-i — uiţi. elementul care precedă rădăcina transformînd sensul cuvîntului : s-fioritura — ofilire. fiori. timp verbal. şi a IlI-a pi. Rădăcina împreună cu unul sau mai multe sufixe. fior-am-e — flori multe (sens colectiv). în care prefixele s şi in modifică Înţelesul cuvîntului.

buono. cu valoare de sufix. fioritura. sufixe. am-a-r-o — sufix temporal marcă a imperfectului. gradarea. 107). Aceeaşi valoare grama­ ticală o au morfemele şi pentru alte categorii de pronume (demonstra­ tive. buon-ije — buni/bune. Principalele procedee gramaticale prin care în limba italiană se schimbă sensul unor cuvinte sau se formează cuvinte noi sînt : derivarea. — la adjective desinenţele indică genul şi numărul: buon-o/a — bun/bună. Pe lîngă importanţa gramaticală morfemele au şi valoare lexicală în măsura în care servesc la formarea unor cuvinte noi sau la diferenţie­ rea unor aspecte semantice. Morfemele au în primul rînd o deosebită valoare gramaticală întruclt servesc la diferenţierea unor forme gramaticale: — la substantive desinenţele pot fi marca genului : alliev-o/a — •elevul/eleva. In funcţie de elementele care intră în structura cuvintelor acestea se împart în cuvinte primitive (parole primitive) formate numai din rădăcină şi desinenţă: fiore. am-a-ss-e — sufix cu valoare temporală şi deopotrivă modală care indică imperfectul conjunctiv am-vr-o — sufix temporal care marchează viitorul am-a-v-ate — desinenţa care indică persoana a doua plural NOTĂ Pentru limba italiană articolul poate fi considerat morfem. maestra. iar sufixul poate indica gradul de «comparaţie: buon-issim-o —foarte b u n . nehotărîte. — la pronume desinenţele sînt marca genului şi a numărului: •tu-o/a — al tău/a ta. amo şi cuvinte derivate ţparole derivate) formate cu ajutorul prefixelor şi sufixelor: fiorame. nel libro — în carte (ablativ). tu-o-i/tu-e — ai tăi/ale tale. al libro — cărţii {dativ). infiorato. de identitate. «e numesc morfeme (morfemi). în structura verbului» «de exemplu: amare — a iubi. 221 . ca element deter­ minant al genului : iljla turista — turistul/turista . vezi § 96—98. relative. care indică 'Conjugarea I. al numărului : ijle nipoti — nepoţii/ nepoatele. infixe. desinenţe c u ajutorul cărora se formează cuvinte şi forme flexionare ale cuvintelor. Prepoziţiile articulate au de asemeni valoare de morfem în măsura în care marchează cazurile substantivelor: del libro — al cărţii (genitiv). compunerea şi schimbarea valorii gramaticale. se disting următoarele elemente: am-are — rădăcina am-a-re — vocala caracteristică. — la verbe morfemele au funcţiuni multiple. a numărului: fior-e/i — floare/flori.Toate elementele morfologice: prefixe.

reciclat. derivă : manovale — salahor. a se informa la zi. aggiornare — a se lumina de ziuă. — din rădăcina mano — mină. inserviente — îngrijitor. c) sufixe speciale care modifică nuanţa înţelesului de bază al cuvîntului (suffissi alterativi). scrinano — scrib. derivă: giornate — durata unei zile. 222 . mittente — expeditor. a/lineamento — aliniere . ammanettare — a pune cătuşele.). viandante— drumeţ.-igiano. a/lineare — a alinia. % — din rădăcina giorno — zi. manubrio — manivelă. co­ pist. giornaliero — zilier (subst. a) sufixe propriu-zise (suffissi propriamente detti) care nu au un înţeles propriu . a aresta.). liniar (adj. zilnic (adv. aspect.-ario: ortolano — zarzavagiu. lineamelo — liniament. fornaio — brutar.). delincare — a schiţa. derivă: via/e — bulevard. -ente: cantante — cîntăreţ. gelataia — vînzătoare de îngheţată .DERIVAREA § 181 Derivarea (la derivazione) este procedeu] prin care se formează cuvinte noi cu ajutorul prefixelor şi sufixelor. manato — cantitatea cuprinsă într-o mină. b) sufixe provenite din cuvinte de origine latină şi greacă . avviamento — orientare i — din rădăcina linea — linie. manovrare — a manevra. traviare — a rătăci. Prin derivare se alcătuieşte familia de cuvinte. Derivarea cu sufixe § 182 Prezentăm principalele sufixe cu care se formează în limba italiană cuvintele derivate. -ante. aggiornato — — la curent. mercante — negustor. falsario — falsificator . deviare — a devia. în funcţie de tipul sufixelor acestea se îm­ part în: . -aia: ceraio — sticlar. contura. legnaiolo — dulgher. -aiolo: èoscaiolo — pădurar. Sufixe care indică agentul (cel care efectuează o lucrare): -aio. operaia — muncitoare. giornale — ziar. Aparţin unei familii toate cuvintele care sînt formate din aceeaşi rădăcină: — din rădăcina via — stradă. maneWe — cătuşe. A. mîner. viaggio — călătorie. giornalista — gazetar. -ano. giornalaio — vînzător de ziare. a) Sufixe propriu-zise Sufixe substantivale 1. derivă: lineare — a linia (verb). partigiano — partizan.

de­ rivazione — derivare. starea: -aggine: testardaggine — încăpăţînare. -ezza: bellezza — frumuseţe. -io. bontà — bună­ tate. biciclista — biciclist .-trice : disegnatore — desenator. pittrice — pictoriţă . barbiere — bărbier. -ismo: marxismo — marxism. caZore — căldură. ca­ pacitate . caligrafie. ruggito — răcnet . capitalismo — capitalism. artefice — creator. 3) Sufixe care indică orlnduirea. -tore. -zione: ribellione — răscoală. vagabondaggio — vagabondaj . atitudine — aptitudine. -ito: fruscio — foşnet. raniţa — vanitate. dolore — durere . realismo — realism. 2) Sufixe care indică acţiunea. vicinanza — apropiere . : -esimo: feudalesimo — feudalism. -anza: costanza — statornicie. 4) Sufixe care indică însuşirea. c i c a t r i c e — educatoare . tristezza — tristeţe. -mento: affollamento — înghesuială. comunista — comunist . saggezza — înţelepciune. umiltà — modestie. musicista — muzician . frizer. infermiera. -iere. e r g e n d o l o — cel •ce vinele zarzavat. coscrizione — construire . literar etc. accosta­ mento — apropiere. (termeni sportivi) : fondista — fondist. socialismo — socialism. -enza: partenza — plecare. gelos ia — ge­ lozie. pazienza — răbdare . -iera: cassiere — casier. -ione. /'unzione — funcţiune. perseveranza — perseverenţă. parucchiera — coafeză. 223 .(i)tà: serietà — seriozitate. simbolismo — simbolism. vincitore — învingător . regista — regizor. violenza — violenţă. mestizia — tristeţe. meşter . grosolănie . stupidaggine — prostie. -età. politic. fervore — ardoare. (orientare politică) socialista — socialist. rugòista — rugbist. ricchezza — bogăţie: ~ -izia. muggito — muget. umanesimo — umanism . -ìa: avarizia — zgìroenie. iacaggio — spălare. esu­ beranza — exuberanţă. arpista — artist. comunismo — comunism. balordaggine — neghiobie . -ore: sapore — gust. tradimento — trădare. -xita: lettura — lectură. — şofer. villanìa —mojicie. rol. starea: -aggio: passaggio — trecere. -vendolo: /ruMivendolo — cel ce' vinde fructe.-fice : orefice — aurar. spazzino — măturător. direttore — director.— infirmieră. fanciullaggine — puerilitate. curentul filosofic. passività — indiferenţă . scrittura — scriere. caduta — cădere. -itudine: gratitudine — recunoştinţă. -ino: contadino — ţăran. vetturino — birjar. ceduta — vedere. ronzìo — zumzăit. miagolio — mieunat. istruzione — instruire. -ista: (ocupaţii) — autista. -ura.

mortale — mortal. nuvolaglia — nori mulţi şi deşi. materiale — material. -ato — collonnato — colonadă. benevolo — binevoitor. capacitatea de cuprindere. -evolo. harababură . ungherese — maghiar. -uoso: grazioso — graţios. amiche­ vole — prietenos. saliera — solniţă . canneto — stufăriş. letterario — literar. legname — lemnărie (de construcţie). /onorevole — favorabil. napoletano — din Napoli . cocile — vizuină. ovile — stînă. josnic . ossuto — osos. -uglio: miscuglio — amestec. -evole. guazzabuglio — amestecătură. pollame — păsări de curte . adjectivale apartenenţa: -ano: romano — roman (din Roma). sindacato — sindicat . cetăţenia) francese — francez. inalato — bolnav. mattinata — durata unei dimineţi. profitabil. cucchiaiata — cît conţine o lingură. amoroso — drăgăstos. -oso. -ina: cedrina — vitrină. 224 . sterpaglia — mulţime de mărăcini . insalatiera — salatieră. -età: frutteto — livadă. marin. bonario — blînd. canile — cuşeă de cîine .5) Sufixe care indică un sens colectiv: -aglia: boscaglia — desiş. durata -iera : zuppiera — supieră. -ino — marino — de mare. -uto: garbato — politicos. -ario: rivoluzionario — revoluţionar. giornata — durata unei zile. pari­ gino — parizian . -eto. porticato — un şir de porticuri. pineta — pădure de pini . înclinaţia: -ale: sentimentale — sentimental. muraglia — zid de fortificaţie. -ile: fienile — fînarie. bucarestino — bucureştean. Sufixe 1) Sufixe care indică originea. bestiame — vite. popolano — din popor. universitario — universitar. virtuoso — virtuos . 6) Sufixe care indică conţinutul. portoghese — portughez. sudiciume — murdărie. (apartenenţa): ferroviario — feroviar. oliveto — livadă de măslini. -ato. codardo — laş. nm'cata — ninsoarea. -ardo: oKgiardo — mincinos. -ese: (indică naţionalitatea. sabina — salină. montano — de munte. -ame: fogliame — frunziş. -urne: putridume — putreziciune. testardo — încăpăţînat. bolognese — din Bologna. nerume — negreală. natarale — natural. ameri­ cano — american. -ata: manata — cît încape într-o mînă. 2) Sufixe care indică însuşirea. tradizionale — tradiţional . profittevole — util. porcării. intruglio — amestec de lichide. socievole — sociabil.

grottesco — grotesc. liticos . oratorio — oratoric. -atico: storico — istoric. triennale — trienal. -igno: benigno — afectuos. -orio: illusorio — iluzoriu. cinquan­ tina — circa cincizeci . declamatorio — declamator. -ubile: raZubile — volubil. leggibile — lizibil. sportivo — sportiv. cartaceo — ca hîrtia. estivo — de vară. 225 . poetico — poetic. Sufixe ale numeralelor derivate Din punct de vedere morfologic. collettivista — colectivist.3) Sufixe care indică tendinţa: . 6) Sufixe care indică maniera sau calitatea: -esco: studentesco — studenţesc. cofanista — comunist. amabile — po. dantesco — dantesc. maligno — răutăcios. politico — politic. -ennio (durata): centennio — perioadă de douăzeci de ani. quarantenne — de patruzeci de ani. serie): centinaio — serie de o sută de unităţi. caZcistico — fotbalistic . migliaio — vreo mie . -istico : ocaZistieo — oculistic. -ivo: festivo — sărbătoaresc. rosaceo — rozaliu. dodicenne — de doisprezece ani. -ibile: mibile — vizibil. 4) Sufixe care indică posibilitatea sau caracteristica: -abile: navigabile — navigabil. -astro: biancastro — alburiu. celebrativo — care celebrează . contraddittorio — contradictoriu. decennio — deceniu. -ina (cantitate aproximativă) : ventina — circa douăzeci. economico — economic. malignferrigno — asemănător cu fierul . soZubile — solubil. 5) Sufixe care. benign.aceo: eioZaceo — vioriu. indică participarea: -ista: socialista — socialist. democratico — democratic . quinquennale — cincinal . -aio (sens colectiv. emfatic. -enne (vìrsta) : trienne — în vîrstă de trei ani. pagabile — plătibil. -ennale (durata. rinoscentista — renascentist . verdastro — verzui. -ico. ritmicitatea): oiennale — bienal. popolaresco — popular. critico — critic. giallastro — gălbui-închis . pazzesco — nebunesc . numeralele rezultate prin derivare pot fi considerate ca atare sau pot deveni substantive şi adjective. oiennio — perioadă de doi ani . irrepetibile — irepetabil .

-paro (care generează) : ov/paro — ovipar. -forme (indică forma) : filiforme — filiform. 7nooiiiîicio — fabrică de mobilă. Alegem cîteva mai frecvent întîlnite. frigorifero — frigider. a umili. italianizzava — a italieniza. sghi­ gnazzare — a rìde sgomotos. attentamente — cu atenţie. tastoni — pe pi­ păite. ignifugo — ignifug. -izzare (indică devenirea. teoiîorme — în formă de tub. mulţumit. fiammifero — chibrit . -cultore (care cultivă) agricoltore — agricultor. fusiforme — fusiform : -fugo. -fero (care produce. pe burtă. Sufixe din limba latină : -cida: (care ucide): omicida — asasin. care distruge ciupercile. suicida — sinucigaş. -oni: (indică modul): ginocchioni — In genunchi. îndepărtează): callifugo — medicament contra bătăturilor. mortificare — a chinui. multe dintre ele avînd corespondenţă şi în limba română. insetticida — insecticid . piV. de conserve. care conţine) : sonnifero — somnifer. velo cernente — rapid . b) Sufixe p r o v e n i t e din c u v i n t e d e origine l a t i n ă şi g r e a c ă Sufixele provenite din limbile latină şi greacă sînt numeroase. parricida cel ce-şi omoară tatăl. òeadficare — a face fericit. Sufixe adverbiale .-fuga — (care fuge.iparo — vivipar . -îicio (care fabrică) : panificio — fabrică de pîine. -azzare : (indică repetiţia) : sminuzzare — a fărîmiţa. calorifero calorifer. eroivoro — ierbivor. pe dibuite. dolcificare — a îndulci .m e n t e : (indică modul. transfuga — transfug . teicoltore — viticultor. fungicida — fungicid. oocconi — pe brìnci. -voro (care mănîncă) : carnivoro — carnivor. frutticoitore — pomicultor . iar cele care comportă modificări semantice sînt cuprinse la capitolul sufixelor speciale. dolcemente — cu blindeţe. romanizzare — a romaniza. -uzzare. maniera): elegantemente — in mod ele­ gant. -ificare (indică devenirea) : glorificare — a glorifica. 226 .Sufixe verbale Sufixele verbale sînt foarte puţine. transformarea): pubblicizzare — a face public. -coltore. salumificio — fabrică de mezeluri. mone­ tizzare — a camufla (prin culoare) .

sufixe de alintare. afono — afon. casetă. foretto — cărticică: rotondetto/a — rotunjor/rotunjoară. Sufixele diminutivale (suffissi diminutivali) se pot adăuga substan­ tivelor. sufixele speciale se împart în: sufixe diminutivale. etruscologo — etruscolog. adjectivelor şi indică o micşorare a obiectelo sau a însuşirilor: -ino. piccolinoja — micuţ/micuţă. -ina: ragazzino — băieţel. stetoscopio — stetoscop . discoteca — discotecă. -logo (cel ce studiază): sociologo — sociolog. 227 . -metro (măsură): cronometro — cronometru. fii giogo — filolog . ierocrazia — birocraţie. etnologia — etnologie. -fobia: (teamă): idrofobia — hidrofobie. giovinetta — tinerică. arche ologo — arheolog. de altfel foarte productiv în italiană. de mărire. acustic): te/afono — telefon. fonotecă — fonotecă. de dispreţ. fi­ lologia — filologie. -logia (ştiinţă) : sociologia — sociologie. farmacologia — farmacologie . termometro — termometru. microfono — microfon. are şi valoare sti­ listică deoarece defineşte natura afectivă (de duioşie. telescopio — telescop. chilometro — chilo­ metri]. barometro — barometru. -etta: giardinetto — grădiniţă. sufixele speciale alterează sensul iniţial al cuvîntului. Fără a modifica. vecchietto/a — bătrînel/bătrînică. sufixe augmentative şi sufixe peiorative. -teca (care conţine. ci adaugă aces­ tuia o nouă nuanţă: de micşorare. c) Sufixe speciale Sînt incluse în această categorie sufixele care nu schimbă sensul fundamental al cuvîntului primitiv la care sînt ataşate. ragazzina — fetiţă. carino/a — drăguţ/drăguţă. tavolino — măsuţă . de dispreţ) a co­ municării. tecnocrazia — tehno­ craţie. claustrofobia — claustro­ fobie. fapt pentru care noile cuvinte formate se numesc în limba italiană: parole alterate. Zelino — pătuţ. Precedeul. -fono (de sunet. filmoteca filmotecă. dulap:) biblioteca — bibliotecă. fotofobia — fotofobie . bellino/a — frumuşel/frumuşică. de alintare.Sufixe din limba greacă -erazia (putere) : democrazia — democraţie. aparat administrativ. manina — minuta. iar sufixele speciale suffissi alterativi. Sufixe diminutivale După înţelesul pe care-1 dau cuvintelor derivate. lavo­ retto — mică lucrare. -etto. -scopio (care vede) : microscopio — microscop.

stupidone — prostănac. Acelaşi sufix se poate adăuga adverbului male — maluccio — cam rău. Un număr foarte redus de adverbe pot fi diminutivate : bene — benino — binişor. sempliciotto — naiv (om simplu). boccuccia — guriţă. -creila: atóerello — pomuleţ. scioccherello/a — prostuţ/ prostuţă.-elio. hazliu. -otto: giovanotto — flăcău. la porta — il portone — poartă de intrare. -erello. fogliolina— frunzuliţă. magruzzoja — slăbuţ/slăbuţă. -olina: cagnolino — căţeluş. -uccia: tettuccio — pătuc. botticino — butoiaş. adjectivelor şi indică noţiunea de răsfăţ. grassotelloj& — grăsuţ/ grăsuţă. — Se pot diminutiva şi numele proprii: Giuseppe — Giuseppino. contadinella — ţărăncuţă . pazzerello/a — nebunatic/nebunatică. ragazzotto grăsan. Antonio — Antonino. pesciolino — peştişor. Sufixele augmentative (suffissi accrescitivi) se adaugă substantivelor şi adjectivelor şi indică o mărire a obiectelor şi însuşirilor: -one. poco — pochinolpochettino — puţintel. De la adverbul bene se poate forma augmentativul benone — foarte bine. -(i)cina: libricino—cărţulie. -ella: gonnella — fustiţă. grassotto — . pianticella. occhiuzzo — ochişor. -uzzo. -(i)cino. NOTĂ Unele substantive feminine formează augmentativul în -oue devenind masculine : la strada — Io stradone — stradă mare. Carla — Cadetto. -ieello. deboluccio/a — slăbuţ/slăbuţă. Uneori aceste sufixe sînt identice cu cele diminutivale (-ino. Sufixele de alintare (suffissi vezzeggiativi) —se pot adăuga substan­ tivelor. -icella: venticello — vîntuleţ. allegrone — jovial. focheréllo — focul eţ. bastoncino—bastonaş. de dezmierdare. ponticello — poduleţ. ragazzone — fătoi.-icino). salone — sală mare. -ona: librone — carte mare (ca dimensiune).-uzza: labbruzxo — buzişoară. pastorello — ciobănaş. cavalluccio — căluţ. viuzza — străduţă. poverelloja — sărăcuţ/sărăcuţă. magrolmoja — slăbuţ/slăbuţă. palliănccio — gălbejit. animaluccio— animal micuţ. caMuccio — căldurică. — plantă mică. fior-eU-ino — floricică etc. -uccia indică o uşoară nuanţă depreciativă: vestitocelo — rochiţă sărăcăcioasă. NOTĂ Uneori sufixele -uccio. posticino — locuşor. omone — om voinic. pigrona — mare leneşă. Specifice acestei categorii sînt sufixele: -uccio. adagio — adagino — încetişor. etc. -olino. leoncino — leu mie. botticella — butoiaş. NOTĂ — Adesea se pot ataşa unui substantiv sau adjectiv mai multe sufixe dimi­ nutivale: twr-ett-ino — cărucior. 228 — băieţoi. grandicello/a — mărişor/mărişoară. Emilia — Emilietta. la stanza — lo stanzone — cameră mare.

parolaccia — cuvînt urît. a se hlizi. stanzaccia — cameră urîtă. azzurrognolo — albăstrui. cattivacelo — înrăit. a dormita. -erellare: giocherellare — a se juca. nu este augmentativul substantivului lima — pilă.-accio: rasaccia — casă dărăpănată. -accia età). hoţ. sparacchiare — a scuipa des. -iechiare: /cricchiare — a citi fără chef. bonacionc — (om) cumsecade. poetoiizolo — poet prost. j w / o t t a r e — a şuşoti. dormicchiare — a dormi iepureşte. colibă. acţiunilor: -astro: poetastro -— poet mediocru. amărui. dolciastro — dulceag. -one. adjectivelor şi unui număr foarte restrîns de verbe şi adverbe şi indică dispreţul. -elio. a dribla. Sufixele peiorative (suffissi peggiorativi-dispregiativi) se adaugă substantivelor. -upola: casupola — cocioabă. -ognolo (mai ales pentru adjective) : verdognolo — verde murdar. -aglia: (mai ales pentru substantive): ragazzaglia — ceată de copii needucaţi. -ettare. nici cartella — servietă. -accio. Unele sufixe peiorative sînt specifice verbelor: -acehiare: ridacchiare — a rìde în silă. froMerellare — a merge cu paşi mici şi repezi. fără a fi însă diminutivele sau augmentativele unor substantive primitive. -onzolo: (mai ales pentru substantive): mediconzolo — medic prost. /aggtacchiare — a se eschiva. giallastro — gălbui.-cione: bastoncione — baston mare. NOTĂ Există o categorie de substantive care au terminaţii asemănătoare cu sufixele speciale (-ino. murdară. Aceste substantive numite false diminutive sau augmen­ tative au un înţeles cu totul deosebit de al cuvîntului din care par a deriva: limone — lămîie. verzui.) rău mare. accozzaglia — adunătură. nu este diminutivuì substantivului carta — hîrtie. -ueola: Zadruncolo — puşlama. -ucehiare : mangiucchiare — a mînca puţin şi în silă. salmastro — sărat. a gînguri.-ottare: òaZòettare — a bîlbîi. ironia sau calitatea depreciată a obiectelor. amarognolo — amărui. cu gust rău. însuşirilor. a scuipa în faţă. -eechiare: — sonnecchiare— a moţăi. Să se observe fenomenul prin comparaţia exemplelor următoare: burrone — prăpastie burro — unt montone — berbec monte — munte cavallone — talaz cavallo — cal magrone — purcel de lapte magro — slab mattone — cărămidă matto — nebun cannone — tun canna — trestie merletto — dantelă merlo — mierloi mulino — moară m. bluastro — albăstrui. pigraccio — lenevos. -uncolo. rivistucola — revistă proastă. înjurătură. malaccio (adv.ulo — măgar bottino — pradă botte — butoi paglietta — pălărie de pai paglia — pai 229 .

adjectivului sau verbului şi care modifică sensul iniţial al cuvîntului. opoziţie: de-. pro-: anteprima — avanpremieră. anarchia — anarhie. tri-. tripartito — tripartit. contraddire — a contrazice. deprimat. pronome — pronume. ab-. dispreizo — dispreţ . bilingue — bilingv. ripassata — revizuire. — prefixe care indică scopul. eontracoipo — contralovitură . — prefixe cu sensul de împotrivire: anti-. — prefixe cu sensul „In afară dea: e-. reiterare — a reînnoi.ultra-. Ele se împart în prefixe propriu-zise şi prefixe provenite din limba latină şi greacă. dis-: deportare — a deporta.tacchino — curcan occhiello — butonieră focaccia — plăcintă tacco — toc de încălţăminte occhio — ochì foca — focă B . „în loc de": antepre-. disunire — a separa. posporre — a pune după. post-: nomerig— gio după-amiază. — prefixe cu sensul de „doi". „ulterior": po-. diffondere — a împrăştia. ultracorto — ultrascurt. — prefixe cu sensul de „după". ad-. bis-. — prefixe cu sensul de „dincolo". es-. — prefixe cu sensul de despărţire. mis-: afono — afon. abnorme — anormal. bissare — a bisa. scioperare — a face grevă . contra-:antifurto — anti­ furt. Derivarea c u prefixe § 183 Prefixele (i prefissi) sînt elemente care se adaugă înaintea rădăcinii substantivului. bi-. proclamazione — proclamaţie. pos-. miscono­ scere — a nu recunoaşte. „înainte de". premettere — a face să preceadă. trisillabo — din trei silabe . an-. ri-: reazione — reacţie. scaricare — a descărca. antecedere — a preceda. tra-. rilancio — relansare. espatriare — a se expatria. accorrere — a alerga către . prefisso— prefix. reinte­ grazione — reintegrare. postmilitare — care se face după serviciul militar. di-. irragionevole — neraţional. „trei": amai-. Prefixele propriu-zise pot fi grupate după sensul pe care-1 conferă cuvîntului în: — prefixe care indică o negaţie: a-. tras-. infelice — nefericit. antifasciste — antifascist.ini-. traman230 . in. s-. proconsole — pro­ consul . ac-: avvilito— umilit. adattabilità — adaptabilitate. impazienza — nerăbdare.-sci-: emigrato —emi­ grat. trans-: oltrepassare — a trece dincolo. escavazione — excavaţie. accam­ pamento — tabără. — prefixe care indică repetiţia: re-. „peste": oltre. aggiungere — a adăuga. tris-: ambidestro — ambidextru. decisione — deviere. preno­ tatone — rezervare. — prefixe cu sensul de anticipare. bisnonno — străbunic. ir-. direcţia: a-. as-.

concordare — a pune de acord . circondare — a înconjura. in-: (intensifică acţiunea): alzare — inalzare — a ridica. . con-: coetaneo — de aceeaşi vîrstă. trasformato — transfor­ mat. multi. scop): portare — apportare — a duce. parlare sparlare — a fcìrfi . — prefixe cu sensul de „sub". circum-. peri-: eircoscmto — circumscris. 231 . agitare — esagitare — a zgudui . inunda . formare — Riformare — a deforma . periplo — călătorie în jurul lumii. ipoteco — hipotensiv. Prefixele verbale sînt adesea prepoziţiile care indica următoarele sensuri: a-: (apropiere. sopra-: (suprapunere): mettere — soprammettere — a suprapune. seguire — perse­ guire — a urmări . onnivoro — omnivor . collaborazione — colaborare. connessione — unire. colaborare): venire — convenire — a conveni. cticumnaviggazione — navigaţie în jur. attaccare — contrattaccare — a contraataca . — prefixe cu sensul de „înjur": circo-. sottotetto — mansadră. multiforme — multila­ teral . s-. es-: (opoziţie. nominare — soprannominare — a porecli . „mai puţin": sub-. produrre — riprodurre — a reproduce. con-: (apropiere.(separarea. mischiare — frammi­ schiare — a amesteca. submarin.(numeros) : multico/ore — multicolor. trasporto — transport. perimetro — perimetru. — prefixe cu sensul de „împreuna'': co-. onni — (tot) : onnipresente — omniprezent. saporire — assaporire — a condimenta . interessare — cointeressare — a cointeresa . prevedea. di-: . acquare — innacquare — a uda. negaţie): mentire — smentire — a desminţi. sotto-. fra-: (între): porre — frapporre — a interpune. so-. trarre — estrarre — a extrage. contra-: (opoziţie): stare — contrastóre — a împiedica. per-: (continuitate): durare — perdurare — a dura.damento — transmitere. mettere — promettere — a promite . Derivarea verbelor cu ajutorul prefixelor este un procedeu foarte productiv în limba italiană. transalpino — de dincolo de Alpi . pro-: (anticipare): vedere ~ provvedere — a. confunda . sostare — a poposi. ri-: (repetiţie): vedere — rivedere — a revedea. sensul contrar): frenare — ăiîrenare — a dezlega. ipo-: subacqueo — subacvatic. sottufficiale — subofiţer. Prefixe provenite din limba latină deci. înălţa.(zece): decimetro — decimetru. decimale — zecimal .

autoeducazione — autoeducaţie . idr(o). adept): filosofia — filozofie. crono.semi. bio. pirografia — pirogravură. filantropo —filantrop.(apă) : idrometro — hidrometru. topograf. policrom ia — policromie. sensul lor fiind universal. semicerchio — semicerc semi/iina — semilună. neonato — nou-născut. demografia — demografie. cronotecnica — tehnica normării .(jumătate): semifinale — semifinal. aero. mimcapellone — copil cu pârul lung. miniteatro — teatru mic. idrico — hidric. care se mişcă singur. unele dintre acestea întîlnite şi în limba română: mini (mic.(prin mijloace proprii): automoòiie — automobil.(căldură): termometeo — termometru. geo.(timp) : cronologia — succesiune în timp. aeroposte — poştă aeriană. piro.(aer) : aeromezzo — mijloc de transport aerian. polivalenza — polivalenţă .(foc): pirotecnia — pirotehnie. filologia — filologie . telescopio — telescop . cronometro — cro­ nometru. maxi-jmare. weologismo — neologism.(filo. NOTĂ în limba contemporană au apărut noi prefixe. tele. geometra — geometru. geologia — geologie . isoscele — isoscel. pseudoarZisto — pseudoartist. prin influenţa altor limbi străine asupra limbii italiene. iso. ăemodossologia — studiul elementelor determinante ale opiniei publice . pseudoieMerafo — pseudoliterat.(numeros): politecnico — politehnic. telescrivente — telex. demo.(fals): pseudonimo'— pseudonim. auto. biQgrafo — biograf. Prefixe provenite din limba greacă Prefixele provenite din limba greacă sînt foarte numeroase şi sînt comune şi altor limbi. autopullman — autobuz. psevido. termocnimica — termochimie. biosintesi — biosinteză. aeroterapia — aeroterapie . maxigonna — fustă lungă etc. termo.(nou) : neorealismo — neorealism. piro­ filo — rezistent la foc * .(viaţă): biosfera — biosferă. scurt) : minigonna — fustă scurtă. neo.(pămînt): geografia — geografie. poli. 232 . Redăm mai jos cîteva dintre ele: • .(egal): isotermico — izotermic. termonucleare — termonuclear.(popor) : democrazia — democraţie. idratare — a hidrata. lung): maxica/>/>o«o — palton lung. isomorfismo — izomorfism .(la distanţă) : televisione — televiziune. îil(o).

: contrattempo — contratimp. pallacanestro — baschet. Gradarea poate fi realizată şi printr-o varietate lexicală: buonissimo — ottimo — foarte bun. capo­ stazione — şef de gară (vezi § 48). Gianmaria. Gradarea se realizează cu ajutorul sufixelor: -issimo : felice — felicissimo — foarte fericit. -\. Giancarlo. adj. oco­ lişuri.GRADAREA § 184 Gradarea este un procedeu care se aplică numai adjectivelor califi­ cative şi adverbelor de mod care prin gradare exprimă intensităţi diferite ale însuşirilor şi modalităţilor. andirivieni — du-te-vino. iper: sensibile — ipersensibile — hiper­ sensibil. Gradarea se realizează şi cu prefixele: arci. COMPUNEREA § 185 Compunerea este procedeul prin care se unesc două sau mai multe cuvinte. -entissimo: benevolo — èeraeeoZentissimo — foarte binevoitor (vezi § 73). -issimamente: rapidamente— ?*a/>j'cZissimamente — în mod foarte rapid (vezi § 154). verb. «etc. verb -f. adj.: pescecane — rechin. girasole — floarea-soarelui. + verb: saliscendi — clanţă. -f. 233 .subst. bassorilievo — baso­ relief. extra-.: forte — extraforte — forte puternic. ricco — straricco — foarte bogat. sottopassaggio — pasaj subteran. biancomangiare — prăjitură (cu lapte) . ultra-: rapido—ultrarapido — ultrarapid. Substantivele compuse pot fi alcătuite din: subst.pronume: nontisocr dar dime — nu-mă-uita. + subst. + subst. prepoz. Rosalba. pessimamente — malissimo — foarte rău (vezi §68). s t r a . + adj: terracotta — ceramică. dopoguerra — peri­ oadă postbelică. aparţinînd aceleiaşi sau unor diverse categorii morfologice.: buonumore — bună dispoziţie. pentru a alcătui un cuvînt nou. panforte — turtă dulce. subst. faţă de cuvîntul primitiv. pomo­ doro — tomată . -errimo — celebre — celeberrimo — foarte ce­ lebru .: grattacielo — zgîrie-nor.: contento — areicontento — foarte mulţumit. dormiveglia — dormitare . verb -\. portacenere — scrumieră .subst.verb: belvedere — terasă. biancospino — păducel . NOTĂ Şi numele proprii pot fi compuse: Annamaria.

. Conjuncţii compuse: affinché (a fine che) — spre a.: giammai (già-f. -f.adv.su)—acolo sus. Adverbele compuse sînt formate din: adv.somna) — în concluzie. SCHIMBAREA VALORII GRAMATICALE § 186 Schimbarea valorii gramaticale este procedeul prin care un cuvînt trece de la o parte de vorbire la alta sau dintr-o clasă lexicogramaticală în alta. gliele (gliene) (vezi § 89) precum şi gruparea a două pronume în poziţie encli­ tică faţă de verb: portamela — adu-mi-o (vezi § 88). Pronumele compuse sînt de fapt formele combinate ale pronumelor personale neaccentuate în dativ şi acuzativ: glielo.adj. adj. 234 . prepoz. grigioverde — gri-verde. prepoz. a bîrfi . acciocché (a ciò che) — pentru ca. ca în limba română.: insomma (in -f. verb + adv.. ca să. -j. qualsiasi.: davvero (da + vero) — cu adevărat.subst.adj. centotrenta-cinque— o sută treizeci şi cinci. giacché (già -f. sînt formate tot prin compunere. allorché (allora che) — atunci cînd. Această mutaţie nu produce schimbări în sensul fundamental al cuvîntului. -f verb: sottostare — a sta dedesubt.mai) — niciodată.: voler bene — a iubi. sottoscrivere — a sub­ scrie.: indietro (in + dietro) — înapoi. -j.-j-adv. -f. prepoz.su) — aici sus. verde smeraldo — verde ca smaraldul. maledire — a blestema. dopoché (dopo 4che) — dupa ce. pot fi alcătuite din: ade. -f subst.: neppure (ne + pure) — nici. — verb: benedire — a binecuvânta. + adv. sovraccaricare —. agrodolce — dulce-acrişor. quassù (qua -j. orice. : sordomuto — surdomut.: conj. reduse ca număr. Verbele compuse. ventotto — douăzeci şi opt. Numerale compuse sînt considerate numerele de la zece în sus: quattordici — paisprezece.che) deoarece. ambedue — amîndoi. cu cratimă: italo-romeno — italo-român. glieli. verb -f. blu cobalto — albastru de cobalt. politico-economico — politico-economìe. gliela. NOTĂ Unele adjective compuse se scriu. (mai ales pentru culori): grigio ferro — gri fer. siccome (così + come) — întrucît. chicchessia. prepoz. a îndrăgi. Unele forme ale pronumelui nehotărît ca: qualchessia — oricine.Adjectivele compuse se pot alcătui din diverse părţi de vorbire: adj. fisico-chimico — fizico-chimic. — oricine. lassù (là -f. quaggiù (qua + giù) — aici jos.verb: voler dire — a însemna. benemeritare — a bineme­ rita. qualsisia — oricare. elettrochimico — electrochimie. eppure (e + pure) — totuşi..a supraîncarcă.

Cele mai frecvente schimbări ale valorii gramaticale se produc în direcţia substantivului întrucît foarte multe părţi de vorbire pot căpăta înţeles şi valoare de substantiv. L'abitante di Bucarest si chiama bucarestino — Locuitorul Bucureştiului se numeşte bucureştean . Numeralele pot deveni substantive: una dozzina — o duzină. il mittente — expeditorul . Pessere — fiinţa. Il suo andare era lento — Mersul său era lent. il fiorire — înflorirea. respiraţia. il prodotto — pro­ dusul. la vista — vederea. Verbele substantivate pot fi la: modul infinitiv: il camminare — mersul. Conjuncţiile şi prepoziţiile se pot uneori substantiva: il perché — cauza. V utilitaria —* autoturism ieftin. Ho preso alla matematica un dieci — Am luat la matematică un zece . il dilettevole — plăcutul. QuaVè la sorgente di questa notizia ? — Care este sursa acestei veşti ? — la modul participiu. un decennio — deceniu . — la modul gerunziu: la lavanda — îmbăierea. prezent: il passante — trecătorul. trecut: il fatto — faptul. Adjective substantivate: il bello — frumosul. lo scritto — scrierea. amato — iubit. Ti diro il come ci son riuscito— îţi voi spune modul in care am reuşit. Non è questo il vero — Nu-i acesta adevărul. Devin adjective: — unele verbe la participiul trecut: chiamato — chemat. il male — răul: Il suo domani sarà felice — Viitorul său va fi fericit . In general acestea sînt precedate de articol. Il museu visitato era di storia — Muzeul vizitat era de istorie. la modifica — modificarea. il cantante — cîntăreţul. Il bello ed il brutto sono due categorie estetiche — Frumosul şi urîtul sînt două categorii este­ tice . il co me — modul. Mi ha preoccupato questa faccenda — M-a preocupat această treabă. motivul. — aparent la modul indicativ prezent: il rilascio — eliberarea. ii sospiro — suspinul. Adverbe care se pot substantiva: ii bene — binele. — la modul participiu. la coppia — perechea. il ritornare — reîntoarcerea. I suoi detti mi impensie­ rirono — Vorbele sale mă puseră pe gînduri. Tra gli studenti c'era un tale — Printre studenţi se afla şi un oarecare (om). ricercato — căutat: Radu è un giovane emancipato — Radu este un tînăn emancipat. Il suo ritorno avrà luogo stasera — Reîntoarcerea sa va avea loc în seara asta. Il sonetto ha due quartine e due terzine — Sonetul are două catrene şi două terţine. Vutile — utilitatea. Prin schimbarea valorii morfologice se pot forma şi adjectivele. Questo scrivere è illeggibile — Acest scris este indescifrabil. la locanda — hanul . La tua offerta non incinteressa — Oferta ta nu mă interesează . Facciamo la verifica degli esercizi — Să facem verificarea exerciţiilor . il pro — argumentul favorabil: Spiegami il perché di questo tuo atteggiamento — Explică-mi cauza atitudinii tale . 235 .

faccia — affacciare — a se arăta. nu vorbi tare. — adjective care devin verbe cu ajutorul sufixelor şi prefixelor: forte — fortificare — a întări. // caffè non è dolce. a comanda. a-: terra — atterarre — a doborî. rosso — arrossire — a se înroşi. autoritar. s-a întors (acasă) către cinci . è rincasato verso le cinque — Este acasă de o jumătate de oră.si deve raddolcire con due cucchiaini di zucchero — Cafeaua nu este dulce. potente — puternic. Pot deveni adverbe de mod unele adjective: sicuro — desigur. in-: albero — inal­ berare — a arbora etc.). . frutto — fruttificare — a fructifica . chiaro — limpede . trebuie îndulcită cu două linguriţe de zahăr. (vezi § 183 B). Prin acelaşi procedeu se pot forma verbe din: — substantive cu ajutorul unor sufixe şi prefixe: atomo — atomizzare — a atomiza (chim. migliore — migliorare — a îmbunătăţi . Il piano fu elaborato in tempo ed abbiamo pianificato il nostro lavoro — Planul a fost elaborat la timp şi ne-am planificat munca . participiul prezent: partecipante — care ia parte. Vado spesso a Braşov — Merg adesea la Braşov. Toate procedeele amintite au loc în sfera gramaticii dar cu conse­ cinţe directe asupra lexicului şi a posibilităţilor de îmbogăţire şi nuanţare a exprimării în limba italiană. essa fu fertilizzata con concimi chimici — Cîmpia este roditoare. ordine — ordinare — a aşeza în ordine. ea a fost fertilizată cu îngrăşăminte chimice . JE" in casa da mezz'ora. Prepoziţiile îşi pot schimba valoarea gramaticală devenind prefixe şi integrîndu-se în noile verbe care se formează: di-: colorare — decolo­ rare — a decolora. Parla piano non parlar forte — Vorbeşte încet. magro — dimagrire — a slăbi. telegrafo — telegrafare — a telegrafia.— unele verbe la. schiacciante — zdrobitor .. La pianura è fertile. Il più lucente metallo è l'oro — Cel mai strălucitor metal este aurul. Il suo stile corrente piaceva a tutti — Stilul său curgător plăcea tuturor . sano — risanare — a se însănătoşi .

unitatea de bază a sintaxei. de ex. aceasta putînd expri­ ma o idee mai complexă decît propoziţia. La rîndul său subiectul poate fi format dintr-un grup nominal {articol. Propoziţia constituie nucleul. a unor conjuncţii subordonatoare. substantiv. Sintaxa frazei studiază modul în care se unesc propoziţiile spre a alcătui fraze. complement . nehotărîte e t c ) . . declinare e t c ) . sau a locuţiunilor conjuncţionale coordonatoare) . : / / bambino biondo — Copilul cel blond) iar predi­ catul poate fi format dintr-un grup verbal (adică verbul — în sintaxă = predicatul verbal — însoţit de complement.NOŢIUNI DE SINTAXĂ (NOZIONI DI SINTASSI) v § 187 Dacă morfologia este partea gramaticii care cuprinde regulile referitoare la forma cuvintelor şi la modificările de formă pe care le iau cuvintele (număr. conjugare. care în sintaxă devin subiect. atribut. O frază se poate afla în raport de: a) coordonare a două sau mai multe propoziţii (prin juxtapunere. Fraza este o unitate sintactică superioară propoziţiei în sensul că este alcătuită din două sau mai multe propoziţii. b) subordonare a două sau mai multe propoziţii (realizată cu ajutorul unor prepoziţii.: Il bambino corre — Copilul aleargă). adjectiv etc. aceasta fiind formată din cel puţin două cuvinte cu înţeles deplin (subiect şi predicat. nume predicativ sau alte elemente predicative suplimentare . de ex. : Corre allegramente — Aleargă vesel). sintaxa este acea parte a gramaticii care cuprinde reguli privitoare la îmbinarea cuvintelor într-o propoziţie sau într-o frază. sau cu ajutorul conjuncţiilor. de ex. indicând care este ra­ portul dintre aceste propoziţii. a unor pronume şi adverbe relative.

P Ă R Ţ I L E PROPOZIŢIEI § 188 Aşa cum s-a arătat mai sus. E1 umiliante chie­ dere — Este umilitor să ceri. f) orice parte de vorbire substantivizată: Ci è un pronome — Ci este un pronume . Nessuno lo ha visto — Nimeni nu 1-a văzut . b) pronume: Io non vado via — Eu nu plec . Tocca a voi di visitarci — E rîndul vostru sa ne vizitaţi. La acestea mai pot fi menţionate. Qualcuno lo saprà — Cineva va fi ştiind . Ma è una congiunzione — Ma este o conjuncţie . Suonano le campane — Trag clopotele. Questo è giusto — Asta-i drept . d) adjectiv substantivizat: I bugiardi sono disprezza­ ti — Mincinoşii sînt dispreţuiţi. e) verb la infinitiv: Volere è potere. complementul (il complemento) care face parte fie din grupul verbal. I perché sono molti — Cauzele sînt nume238 . Le vom pre­ zenta pe rînd: SUBIECTUL § 189 Ca şi în limba română subiectul poate fi exprimat prin diferite părţi de vorbire. Poate fi deci constituit din: a) substantiv: L'uomo dormiva — Bărbatul dormea. Chi lo dice? — Cine o spune? — Quale non ti piace? —.Care nu-ţi place ? . Le tue sono più belle — Ale tale sìnt mai frumoase. atributul (Vattribato ) care face parte din grupul nominal determinînd substantive sau substitute ale substantivelor. deci este o datorie să vrei. sau poate fi omis (subiect subînţeles sau inclus). fie din grupul adjectival — cînd determină adjective —. părţile principale ale propoziţiei siiit subiectul (il soggetto ) şi predicatul (il predicato ) . Il blu è più delicato — Albastrul este mai delicat. quindi è dovere volere — Să vrei înseamnă să poţi. cînd e vorba de complemente circumstanţiale. în cazul unei propoziţii dezvoltate. Qui è un avverbio — Qui este un adverb . NOTĂ Verbul la infinitiv cu funcţie de subiect poate fi introdus de prepoziţia di: Mi rincresce di avergli detto ciò — îmi pare râu că i-am spus asta. e) numerai: Due sono andati via — Doi au plecat . atunci cînd determină un verb. fie determină întreaga pro­ poziţie.

nascere — a se naşte. sembrare. fare — a face. Le foglie sono portate dal vento — Frunzele sînt purtate de vînt. Tutti stavano zitti — Toţi tăceau. numeral plasate după verbul copulativ: Lui è l'amico di mio fratello — El e prietenul fratelui meu . vivere — a trăi. stare — a sta (cu înţeles de essere — a fi): Sono diventati grandi — Au devenit (s-au făcut) mari . essere chiamato — a fi chemat. Gina è la seconda — Gina este a doua. 5) verbele essere. dichiarare — a declara. de prepoziţia in): Erano in pochi — Erau puţini. 3) verbe tranzitive la diateza pasivă: essere considerato — a fi considerat. g) o întreagă propoziţie: E1 necessario che noi studiamo — Trebuie ca noi să învăţăm. adjectiv (cu sau fără prepoziţie). scegliere — a alege. desiderare — a dori. sembrare — a (se) părea. 6) verbul essere însoţit de numerale cardinale. deveni. lasciare — a lăsa. tenere— a ţine. divenire—». parere însoţite de pronume: Non sembra più lui — Nu pare să mai fie el însuşi/Parcă nu mai e el. La riteniamo diligente — O socotim silitoare. credere — a crede. trovare a găsi/a considera. essere detto — a fi spus. 2) verbe intranzitive ca: diventare—a. cum ieste sau ce face subiectul. Mio padre 239 . deveni. tor­ nare — a se întoarce. Numele predicativ Poate fi exprimat prin: substantiv. rimanere —a ramine. sapere — a şti. morire — a muri. essere giudicato — a fi judecat/apreciat ecc. reflexivă sau pasivă: Il cavallo galoppa — Calul galopează. Non è possibile che tu mi offenda — Nu-i posibil ca t u să mă jigneşti. mantenere — a menţine. Se consideră predicate verbale şi cele exprimate prin locuţiuni verbale: // mio piano è andato a monte — Planul meu s-a dus de ripa. substantiv -f adjectiv. La rîndul lor verbele copu­ lative pot fi: 1) essere: Mia madre è coraggiosa — Mama mea este curajoasă. valutare — a evalua. E ' s t a t o chiamato dal mio amico — A fost chemat de prietenul meu. : Tu non sei giudicato bene — Tu nu eşti bine apreciat. vedere — a vedea. 4) verbe tranzitive însoţite de un adjectiv: avere — a avea. PREDICATUL § 190 Este partea principală de propoziţie care arată ce este. Lo credevo giovane — îl credeam tînăr . restare — a ramine. essere creduto — a fi crezut. La dichiaro aperta — O declar deschisă. supporre — a presupune: Ti trovo intelligente — Te consider inteligent . Voi vi divertite — Voi vă distraţi . pronume. Se pot distinge două feluri de predicate: a) pre­ dicatul verbal care poate fi exprimat printr-un verb la diateza activă. giudicare — a considera. essere eletto — a fi ales. numerale ordinale sau adjective nehotărîte de cantitate (introduse uneori.roase . şi b) predicatul nominal care se exprimă printr-un verb copu­ lativ (nepredicativ) şi un nume predicativ. ritenere — a socoti. chiamare — a chema. essere stimato — a fi considerat.

Sînt două sau mai multe subiecte între care un pronume la persoana a Ii-a : Exemple Tu e Laura andate via — Tu şi cu Laura plecaţi. normele de acord sînt identice cu cele din limba română. Un branco di pecore pascolavano — O turmă de oi păşteau. Se află întotdeauna la persoana a Ii-a plural C. In cazul subiectului multiplu. Anna mi riesce antipatica — Ana îmi este antipatică. Il cane e le galline corrono — Cîinele şi găinile fug. Siamo in due — Sîntem în doi . / cani e le galline corrono — Clinii şi găinile fug. \ subiecte între care un \ — la persoana I pluial > i pronume la persoana I. > Exemple : Io e Laura andiamo via — Eu şi cu Laura plecăm. Loro passavano per delle persone importanti — Ei erau consideraţi drept persoane importante .a plural > plural : Il cane e la gallina corrono — Cîinele şi găina fug. < subiecte la singular sau > — a I l I . Quell'affare non era per lui — Aface­ rea aia nu era pentru el .a s i n D.fa l'ingegnere — Tatăl meu e inginer . r Subiectul este colectiv la 1 Se află la persoana a l l l . Ti hanno dichia­ rato presidente — Te-au declarat preşedinte. Acordul predicatului cu subiectul § 191 Dacă —*• Verbul i Exemple i C Sînt două sau mai multe 1 Se află întotdeauna la persoana A. C Sînt două sau mai multe \ Se află întotdeauna B. Noi e il canne andiamo via — Noi şi căţelul plecăm. Voi e il cane andate via — Voi şi căţelul plecaţi. persoană şi uneori în gen. Acordul predicatului cu subiectul se face în număr. | singular cu specificarea > — gular sau plural > { componenţilor J Exemple : Un branco di pecore pascolava — O turmă de oi păştea. 240 . II motore è a quattro tempi — Motorul e în patru timpi .

atributul pro­ nominal. comple­ mento di materia (Ho ricevuto in dono dodici bicchieri di cristallo — Am primit cadou douăsprezece pahare de cristal) etc. d) orice alt com­ plement: L'auto corre ad alta velocità — Maşina goneşte cu viteză mare . Ca şi în română.) care însoţeşte un substantiv sau un substitut al acestuia. şi anume atributul adjectival. în dativ. Uno stormo volava — Un stol zbura. După valoarea părţilor de vorbire. c) complementul direct: Carla guidava una grossa auto — Caria conducea o maşină mare . spre a-i atribui o calitate. prepoziţional). eventual de atribute. complemento di termine (Spedisci il pacco alla nonna — Să expediezi pachetul bunicii). atributul verbal şi atributul adverbial. b) numele predicativ: L'arnese. Comprai ieri un vestito rosso scuro — Am cumpărat ieri o rochie roşu închis . Niente di preciso — Nimic sigur. La loro auto lo colpì — Maşina lor 1-a lovit . posesiv etc. ATRIBUTUL § 192 în limba italiană este numit atribut adjectivul (calificativ. demonstrativ. Giunsero in una verde vallata profonda — Au ajuns într-o vale verde şi adîncă.{ Subiectul este colectiv la Ì Se află la persoana a 111-a singular fără specificarea > — singular * componenţilor J Exemple Un gregge pascolava — O turmă păştea. sau spre a-i lămuri mai bine înţelesul. Marco è un giovane alto e biondo — Marco este un tînăr înalt şi blond . numeral. în română se mai disting: atri­ butul substantival (în genitiv. Toate aceste forme din limba română îşi găsesc corespondenţa în limba italiană într-o serie de complemente ca de exemplu: complemento di specificazione (Il colore del mare è grigio — Culoarea mării este cenuşie). în limba română această categorie reprezintă numai unul din aspectele ce se află pe lista atributelor. Atributul poate fi introdus cu prepoziţia di atunci cînd acesta determină un pronume indefinit sau interogativ: Che cosa c'è di nuovo? Ce mai e nou ? . Ori. în limba italiană atributul poate să determine: a) subiectul: Una grossa auto lo colpì — Un automobil mare 1-a lovit . era un grosso rastrello — Unealta era o greblă mare . complemente) care se adaugă unui alt substantiv 241 . Apoziţia § 193 Gramaticile italiene numesc apoziţie cuvîntul sau sintagma (de cele mai multe ori un substantiv însoţit sau nu de un determinant. Quel libro è mio — Cartea aceea este cartea mea .

Complementul verbului. che: Lui parla Vitaliano meglio di te — El vorbeşte italiana mai bine ca t i n e . prietenul Cariei. Tu. de ex. l'amico di Carla — Fac cafeaua pentru Marino. ti aiuterò — eu. da amico. atunci cînd precedă substantivul la care se referă. prietenul Cariei. penisola — peninsulă. trebuie să păstrezi secretul profesional. isola — insulă. II. COMPLEMENTUL § 194 Este o parte secundară a propoziţiei. Preparo il caffè per Marino. numeral cu sau fără de­ terminanţi : Scrivo una lettera — Scriu o scrisoare . Din această categorie putem dis­ tinge: A. Dacă însă apoziţia urmează după substantivul la care se referă. Il nome di Veronica non mi piace — Numele de Veronica nu-mi place. l'amico di Caria — Am dat cărţile lui. come. l'amico di Carla — Pălăria este a lui Marino. 3.: Rossi. va sosi mîine. Non vedo te — Nu te văd pe tine . Il mese di febbraio è il più corto dell'anno — Februarie este cea mai scurtă lună a anului.: Il dottor Rossi. atunci aceasta este marcată de virgulă. l'amico di Caria — li aşteptăm pe Marino. Bravo in matematica— Bun la matematică. nome — nume. prietenul Cariei . Complementul adjectivului care poate fi exprimat prin substantive. de ex. De obicei apoziţia se alătură substantivului fără nici un semn de punctuaţie. in. Apoziţia mai poate fi introdusă prin: da. care determină sau completează sensul altor elemente ale acesteia (subiect. fie printr-un verb la infinitiv introdus prin prepoziţia 242 .spre a determina fie subiectul : Marino. predicat. arriverà domani — Marino. Ricordai soltanto i primi sei — Mi-am adus aminte numai de primii şase. prietenul Cariei. pronume sau verbe la infinitiv introduse de prepoziţiile di. complementul direct care determină un verb tranzitiv şi se află in cazul acuzativ: poate fi înlocuit printr-un pronume in acuzativ şi exprimat fie printr-un substantiv. alt complement). in qualità di medico. 2. in: Avido di denaro — Lacom de bani. III. fie orice alt complement: Ho dato i libri a Marino. Capisco meno Vinglese che l'italiano — înţeleg mai puţin engleza deeît italiana. // cappello è di Marino. fie un complement direct: Aspettiamo Marino. Deosebim: I. Atto al lavoro — Apt pentru muncă . Complementul adverbului se exprimă prin substantive sau pronume introduse cu di. atri­ but. XOTĂ 1. Marino. am să te ajut. ca (în calitate de) prieten. L'isola di Sicilia—Insula Sicilia. Lieto di conoscere— Bucuros de a cunoaşte . în calitate de medic. villaggio — sat. l'amico di Caria. Substantivele città — oraş. da. a. il dottore — Rossi. pronume. apoziţie. prietenul Cariei. Sicuro di sé — Sigur de sine . devi mantenere il segreto professionale — Tu. Difficile a capire— Greu de înţeles . mese — lună sînt urmate de prepo^ ziţia di şi apoi de numele pe care îl determină: La città di Genova — Oraşul Genova. provincia — judeţ. qualità di: Io. doctorul.

b) complementul indirect cu prepoziţie: lista verbelor care sînt determinate de un complement indirect este lungă. Iată tipurile de comple­ mente circumstanţiale mai importante. b) complementul circumstanţial de loc: — Si incontreranno a Braşov — Se vor întîlni la Braşov. B. combattere contro — a lupta împotriva.da. In această categorie deosebim: a) complementul indirect fără prepoziţie. a se întîlni etc. care înso­ ţeşte verbe ca: alzarsi — a se scula. misurare — a măsura. Acesta este exprimat fie printr-un substantiv însoţit (de cele mai multe ori) de o prepoziţie. complementul circumstanţial nu determină numai o parte a propoziţiei. Compro dei fiori — Cumpăr flori. pesare — a cîntări. vivere per — a trăi pentru/ spre. imbattersi in — a da peste. rinunciare a — a renunţa la. vergognarsi di — a se ruşina de. man­ care di — a fi lipsit de. nemaifiind deci" un element de relaţie (gramaticile italiene îl numesc complemento oggetto partitivo): Mangio del pane — Manine pîine. sorgere — a răsări. parlare di — a vorbi de/despre. Abbiamo incontrato desti amici — Am întîlnit nişte prieteni. rivolgersi a. ci întreaga propoziţie. Si rivolse al suo padrone di casa — Se adresă gazdei sale . Versammo dell'acqua — Am turnat apă. Imparo a battere a macchina — învăţ să bat la maşină : Ti offro da vestire — Iţi ofer de îmbrăcat : Hai trovato da leggere? Ai găsit de citit? NOTĂ Complementul direct exprimat prin substantive sau substitute ale substanti­ vului nu este introdus de un element de relaţia: Sto ascollando la radio — Ascult radioul. fie printr-un adverb re­ lativ sau printr-o construcţie infinitivală etc. selectate după criterii semantice: a) complementul circumstanţial de timp: Sarò da te fra tre giorni — Voi fi la tine peste trei zile . aşa cum e cazul complementului direct sau al celui indirect. estendersi — a se extinde: Mia figlia pesa settanta chili — Fata mea cintereste şaptezeci de kilograme . dintre acestea amintim doar: ricordarsi di — a-şi aminti [de. Dacă substantivul este precedat. c) complementul circumstanţial de mod: Si sentiva più tranquilla — Se simţea mai liniştită. — a se adresa. costare — a costa. Dobbiamo combattere contro le esperienze atomiche — Trebuie să luptăm contra experienţelor atomice. : Mi ricordo con piacere di quella serata— îmi amintesc cu plăcere de serata aceea. acesta dobîndeşte o valoare partitivă sau de articol nehotărît. e) comple­ mentul circumstanţial de cauză: Marina tremava dal freddo — Marina 243 . Ora siamo contenti — Acum sîntem mulţu­ miţi . de prepoziţia di. nu poate fi înlocuit printr-un pronume în cazul acuzativ. distare — a fi la o depărtare de. complementul indirect. sau printr-o construcţie infinitiva!ă: Maddalena voleva scrivere — Magdalena voia să scrie. spre deosebire de complementul direct. Devi agire con cautela perché è sensibile — Trebuie să acţionezi cu precauţie pentru că e sensi­ bilă: d) complementul circumstanţial de scop: Tutti vi dovete preparare per gli esami — Toţi trebuie să vă pregătiţi pentru examene . C. Mi sono alzata alle tre di notte — M-am sculat la trei noaptea .

condiţional. am văzut-o pe nepoţica mea. adică verbul aflat la un mod nepersonal poate fi trecut la un mod şi la un timp personal introdus de o conjuncţie subordonatoare sau de un pronume relativ. tornò a casa — O dată cheltuiţi toţi banii. propoziţia implicită Consumato tutto il denaro. Poiché fiind o conjuncţie cauzală. pro­ poziţiile „implicite" pot fi transformate în propoziţii „explicite". am văzut-o pe nepoţica mea. s-a întors acasă. De exemplu. omul a înşfăcat pîinea -* Poiché era spinto dalla fame. conjunctiv. è venuto al lavoro — Cu toată boala (deşi era bolnav) a venit la lucru . D. Vuomo afferò il pane — Deoarece era împins de foame. f) complementul circumstanţial concesiv: Nonostante la malattia. Quando l'automobile si fermò. In general. s-à întors acasă — poate fi transformată într-o propoziţie explicită astfel: Dopo che ebbe consumato tutto il denaro. g) complementul circumstanţial limitativ: A mio parere questo affare non finirà bene — După mine (părerea mea) treaba asta n-o să sfîrşească bine. 244 . De reţinut că propoziţiile subordonate implicite capătă denumi­ rea după conjuncţiile introduse în transformarea propoziţiei explicite: Spinto dalla fame. Vuomo afferò il pane — împins de foame. Complementul de agent se deosebeşte de toate celelalte tipùri de complemente în sensul că acesta apare doar în propoziţiile cu verbul la diateza pasivă reprezentînd subiectul logic al acţiunii : Silvana è stata colpita da una pietra — Silvana a fost lovită de o piatră. explicită: Dichiara ehe lui è innocente — Declară că el e nevinovat . Propoziţii subordonate explicite şi implicite (Proposizioni subordinate esplicite ed implicite) § 195 Caracteristic limbii italiene este faptul că atunci cînd pre­ dicatul se află la un mod personal (indicativ. Giorgio si affacciò alla finestra — La oprirea maşinii (cînd s-a oprit maşina). Mentre uscivo vidi la mia nipotina — Tocmai cînd ieşeam. propoziţia implicită va fi tot cauzală.tremura de frig. Giorgio si affacciò alla finestra — Cînd s-a oprit maşina.Uscendo. Dacă însă predicatul se află la un mod nepersonal (gerunziu. vidi la mia nipotina — La ieşire (pe cînd ieşeam). Al fermarsi dell'auto­ mobile. infinitiv) atunci propoziţia este numită implicită: Dichiara di essere innocente — Declară că este nevinovat . parti­ cipiu. imperativ) propoziţia este numită. Giorgio a apărut la fereastră . omnl a înşfăcat pîinea. Giorgio a apărut la fereastră . tornò a casa — După ce a cheltuit toţi banii. din punct de vedere formal.

prin coordonare adversativă: Volevo studiare ina non trovai il tempo per farlo — Vroiam să învăţ. 4. deci o să luăm sania. dar n-am găsit timp ca s-o fac . am văzut. am învins .FRAZA (IL PERIODO) § 196 Ca şi în limba română propoziţiile unei fraze se pot afla în raport de coordonare sau de subordonare. prin juxta­ punere: Venni. coordonată cu cea dintîi 245 . vidi. 2. § 197 A. perché si è svegliata tardi ed ha perso il treno — Monica a ajuîis doar acum. Spre a vedea raportul în care se află fraza de mai sus putem avea următoarea imagine reprezentată într-o schemă grafică: Propoziţie principală Monica è giunta solo adesso i perché si è svegliata tardi . 3. dunque prenderemo la slitta — Ninge. p . prin coordonare copulativă: Non so nulla e non voglio saperne — Nu ştiu nimic despre asta şi nici nu vreau să ştiu . pentru că s-a trezit tîrziu şi a pierdut trenul. vinsi — Am venit. Principala Principală. într-o frază pot exista: — propoziţia principală — una sau mai multe propoziţii coordonate cu principala — una sau mai multe propoziţii subordonate Exemplu : Monica è giunta solo adesso. prin coordonare concluzivă: Nevica. Coordonare i ed ha perso il treno î Subordonată de grad I Alte exemple de ilustrare a raportului Molti si rifugiavano su per i monti— ì Mulţi se refugiau sus în munţi J ~* e vi portavano la loro roba — Ì şi-şi duceau cu ei calabalîcul J ~* Î Subordonată de grad I dintre propoziţii: . Fraza prin coordonare poate fi alcătuită: 1.

E1 noto a tutti che hai sbagliato — Este cunoscut tuturor că ai greşit . propoziţia predi246 . . Subordonată de grad I Subordonată de grad I. se ci si permetesse —• E clar că noi am face asta. si narra — se povesteşte. e necesar. unul sau mai multe complemente şi una sau mai multe propoziţii subordonate. sembra — pare . ai nemici — şi ca să-1 ferească de duşmanii che stavano per arrivare — care erau pe punctul de a veni Non trascurare quella parte della. propoziţia subiectivă formată din verbe impersonale.E' certo che lui non lo sa — E sigur că el habar n-are . etc. Si ritiene di aver avuto torto — Se consideră că n-a avut dreptate.modurile nepersonale precedate sau nu de prepoziţia di: Conviene che io vada a Timişoara — Se cuvine să mă duc la Timişoara . sau din predicate nominale ca: è bene — e bine . trebuie . dacă ni s-ar permite . Occorre avere la conscienza pulita — Trebuie să ai conştiinţa curata . si crede — se crede. si dice — se zice . 2. este oportun . Conviene che voi vi comportiate meglio — Se cuvine ca voi să vă comportaţi mai bine . unul sau mai multe atribute. lingua— Nu neglija acea parte a limbii che è fuori d'uso — care este ieşită din uz perché certe voci ti possono servire. predicat. è necessario — e necesar. coordonată cu precedenta Subordonată de grad II Principală Subordonată de grad I Subordonată de grad II Subordonată de grad III Subordonată de grad IV § 198 B. bisogna — trebuie. — pentru că anumite cuvinte îţi pot folosi a dare un vivo effetto ad uno scherzo — să dai un efect colorat (viu) unei anecdote il quale altrimenti riuscirebbe sciapito (De Amicis) care altminteri ar fi lipsită de haz. alcătuită la rîndul ei din subiect. conviene — se cuvine. E1 chiaro che noi faremmo ciò. introduse de conjuncţia che -f. Sarebbe tempo che ci decidessimo — Ar fi timpul ca să ne hotărîm.modul indicativ. è evidente — este evident. è chiaro — e clar. conjunctiv sau condiţional pentru propoziţiile explicite şi de che -\. active sau pasive ca: occorre. Fraza prin subordonare este formată dintr-o propoziţie regentă sau principală.. Tipurile mai frecvente de propoziţii subor­ donate sînt: 1. è difficile — este greu.per poterla conservare nel miglior modo — ca să-1 poată păstra cit mai bine e per sottrarla.

10. 13.propoziţia circumstanţială de mod (modală): Ho fatto cosi come mi hai detto — Am făcut aşa cum mi-ai spus (vezi şi § 211).un mod nepersonal pentru propoziţiile implicite: Affermo che questo film è interessante — Afirm că acest film este intere­ sant . riferire — a relata. propoziţia cir­ cumstanţială consecutivă: Era cosi commossa che non riusciva a dire nulla — Era atìt de emoţionată încît nu reuşea să spună nimic. affinché la giustizia trionfasse — Au luptat ca să triumfe dreptatea (vezi şi § 206). Sosteneva di volermi accompagnare — Susţinea că vrea să mă însoţească . a crede. sospettare — a bănui . rispóndere — a răspunde . impedire — a împiedica etc. (Vezi şi § 207).propoziţia completivă indirectă: Costa proprio quanto ha detto lui — Costă exact cit a spus el . Renato şi-a luxat un braţ (vezi şi § 204). lui prosegui la corsa — Deşi fusese avertizat despre pericol. Mi rivolgo a chiunque voglia darmi retta — Mă adresez oricui vrea să mă asculte (vezi şi § 142 B). propoziţia 247 . a considera. 9. Confesso di aver risposto con una bugia — Mărturisesc că am răspuns printr-o minciună : Ha minacciato che si sarebbe vendicato — A ameninţat că se va răzbuna : Giuro di aver detto la verità — Jur că am spus adevărul (vezi şi § 142 A. udire — a auzi . dire — a zice. 8. ritenere — a socoti. è sempre bene accolto — Oriunde se duce Giuseppe. propoziţia atributivă: Ipoteşti è la località dove nacque Eminescu — Ipoteşti este localitatea unde s-a născut Eminescu. reputare — a considera. proibire — a interzice : vietare — a interzice. comple­ tivă directă se formează cu ajutorul verbelor narrare — a povesti . dimenticare — a uita . Esigo che lui chieda perdono — Pretind ca el să-şi ceară iertare. a spune. propoziţia circumstanţială concesivă: Benché fosse avvertito del pericolo. el şi-a continuat cursa (vezi şi §208). confessare — a mărturisi . 12. sapere — a afla. Vedo che questa casa è ben tenuta — Văd că această casă este bine întreţinută : Credevo che Giuliana non potesse finire in tempo il lavoro — Credeam că Iuliana nu poate să-şi termine treaba la timp .calivă: L'avvenire è come me lo faccio io — Viitorul este cum mi-1 fac eu. L'essenziale è di farlo lavorare — Esenţialul este să-1 pui la treabă. propoziţia finală: Combatterono. propoziţia circumstanţială de loc: Dovunque Giu­ seppe vada. volere — a voi/a vrea . ignorare — a nu avea liabar . capire — a înţelege . Renato si è slogato un braccio — In timp ce juca tenis. propoziţia. a aprecia . vedere — a vedea . desiderare — a dori . comprendere — a înţelege : ricordare — a-şi aminti . credere a crede . promettere a promite : giurare — a jura . este întotdeauna bine primit (vezi şi § 210). 195). 5. 11. affer­ mare — a afirma. sentire — a auzi . 6. introduse de conjuncţia che + modul indicativ sau con­ junctiv pentru propoziţiile explicite şi de prepoziţia di (în cea mai mare parte din cazuri) -f. giudicare — a judeca. 4. stabilire — a stabili. 3.' a nu permite. stimare — a aprecia . propoziţia circumstanţială cauzală: Lei piangeva perché suo marito l'aveva abbandonata — Ea plîngea pentru că soţul ei o părăsise (vezi şi §205). 7. propoziţia circumstanţială temporală: Mentre giocava al tennis.

De exemplu: relative •cauzale: Mi congratulo con voi che (perché) avete vinto — Vă felicit că (pentru că) aţi cîştigat . relative concesive: Tu.. Exprimarea raportului de posteritate faţă de un timp trecut este specifică limbii italiene.. CONCORDANŢA TIMPURILOR § 199 Timpul verbului din subordonată depinde de timpul verbului din propoziţia principală (numita şi regentă) şi de raportul în care subordonata se găseşte faţă de regentă: raport de simultaneitate. relative temporale: Ho visto gli impiegati ehe (mentre) uscivano dall'ufficio — I-am văzut pe funcţionarii care (pecînd) ieşeau de la birou. Se piovesse prenderei Vombrello — Daca ar ploua aş lua umbrela . 214). condiţionalul perfect tradueîndu-se în limba română prin viitor: Mi ha detto che sarebbe venuto — Mi-a spus că o să vină. acestea se numesc propoziţii relative aparente. n-a fost încă luată nici o hotărâre (vezi şi § 141 De). nessuna decisione è stata ancora presa — După cîte ştiu eu. Desidero sapere che cosa tu abbia fatto — Doresc să ştiu ce ai făcut tu. Colui il quale dice bugie si dovrebbe vergognare — Acela care spune minciuni ar trebui să-i fie ruşine. Non so chi partirà — Nu ştiu cine va pleca . non ti preoccupare — Dacă nu mă vezi. che (sebbene) lo potevi. Normele concordanţei timpuri248 . — Rossini. să nu fii ingrijorat(ă)/(nu-mi duce grija). «he (la quale) si lasci commuovere — Tu nu eşti o (astfel de) femeie care (încît) să se emoţioneze. Dubito se sia vero — Mă îndo­ iesc că este adevărat . non sei una (tal) donna.. che fu un celebre compositore. pentru acţiunea simultana poate fi folosit şi prezentul indicativ: Ho saputo che viene — Am aflat că vine. non l'fiai aiutata — Tu care (deşi) puteai s-o faci. ar fi mai sim­ patie.circumstanţială comparativă: Ho fatto il lavoro scritto meglio di come «redevo — Am făcut lucrarea scrisă mai bine decît credeam (vezi şi § 209). Ti chiedevo se saresti andato — Te întrebam dacă te-ai fi dus {vezi şi § 177 . de anterioritate sau de posteritate. 202). NOTĂ Propoziţiile relative au aceeaşi valoare cu cea a altor propoziţii subordonate şi în acest caz. avea . 175.. relative finale: Ho mandato Lucia che (affinché) ti chieda quando vieni — Am trimis-o pe Lucia care (pentru ca) să te întrebe cînd vii. propoziţia circumstanţială condiţională: Se dirai la verità. Cînd în regentă verbul este la perfectul compus. pro­ poziţia circumstanţială limitativă: l'er quanto io sappia. Propoziţii interogative indirecte: Non so ehe cosa pensi di me — Nu ştiu (nu am idee) ce gîndeşti despre mine. 15. 213. nu ai ajutat-o . Sono in dubbio se verrò domani o no — Stau la îndoială dacă o să vin mîine sau nu . 16. non ti punirò — Dacă ai sa spui adevărul. Dimmi chi ha parlato — Spune-mi cine a vorbit . relative condiţionale: Ohi (se uno) la pensa così può andarsene — Cine (dacă cineva) gîndeşte astfel poate să plece. Se non mi vedessi. n-am să te pedepsesc. Se fosse più gentile. 14. care a fost un compozitor celebru. aveva. sarebbe più simpatico — Dacă ar fi mai amabil. relative consecutive: Tu. 17 Propoziţii relative: Rossini. (vezi şi § 202.

— a) che mio figlio è arrivato ieri — că băiatul meu a venit ieri. aproape (că) e t c . Simultană — Presente indicativo a) Passato prossimo b) Passato remoto e) Trapassato prossimo 3. Concordanţa timpurilor la modul indicativ I § 200 Dacă în propoziţia principală există Pentru în propoziţia seactiunea cundară se foloseşte | | 1. mai cu seamă în literatură. se ştie că după conjuncţiile anche se — chiar dacă. — b) che mio figlio arrivò tre giorni fa — că băiatul meu a venit acum 2. în vederea obţinerii unor efecte stilistice deosebite. NOTĂ în limba actuală. 249 Io dico — Eu zie (sau) Io ho detto — Eu am zis . Posterioară — Futuro i Presente indicativo sau Passato prossimo ( Exemple : (1. trei zile. în general. anche se partissi subito — Nu vei ajunge la ora şase chiar dacă ai (vei) pleca imediat). un caracter orientativ şi prezintă cazurile cele mai frecvente. este folosit modul conjunctiv astfel: congiuntivo imperfetto dacă acţiunea este simultană cu cea din regentă (Non giungerai alle sei. come se — ca şi cum.lor pe care le prezentăm în schemele următoare au. — e) che mio figlio era arrivato già molto stanco — ca băiatul meu venise deja foarte obosit. — che mio figlio arriva oggi — că băia­ tul/feciorul meu vine azi. quasi (che) — mai (că). de multe ori aceste norme sînt încălcate. — che mio figlio verrà domani — că băiatul meu o să vină mîine. De exemplu. sau congiuntivo trapassato pentru acţiunea anterioară celei din regentă (Domandava a tutti come se fossero stati stranieri — îi întreba pe toţi ca şi cum ar fi fost nişte străini).

Posterioară i — Imperfetto — Trapassalo prossimo — Condizionale passato Io diceco — Eu ziceam (sau) 1. compus perfect prossimo . Simultană 2. — Trapassato prossimo 2. — Mai mult perfect 3. — che mio figlio sarrebe arrivato stanco ca (sau) băiatul meu o să vină obosit Io avevo detto — Eu zisesem Comparaţi Italiană Imperfetto (sau) Passato prossimo (sau) Passato re­ moto (sau) Trapassato prossimo 1. Perfect sau Passato — e) Trap. — che mio figlio arrivava stanco — că băiatul Io ho detto — Eu am meu venea/a venit obosit.Comparaţi Română Italiană 1. — Condizionale passato 250 3. pross. sau Presente \ —b) Mai mult ca — b) Passato rem. i —a) Perfect compus — a) Passato pross. — Viitor . — Prezent Presente Prezent 2. — che mio figlio era arrivato stanco — că (sau) băiatul meu venise obosit. — Imperfetto Imperfect (sau) Perfect compus (sau) Perfect simplu (sau) Mai mult ca perfect Română 1 1 — a) Imperfect sau — b) Perfect compus ca 2. zis 2. Anterioară 3.Futuro — Viitor II In propoziţia secundară Dacă în propoziţia Pentru acţiunea se foloseşte principala există l Imperfetto sau Passato remoto sau Trapassato prossimo Exemple : l 1. Io dissi — Eu zisei 3.

b) Pass.NOTĂ Timpul imperfect din secundara indică simultaneitatea cu oricare dintre tim­ purile trecute din propoziţia principală. Viitor NOTA Propoziţiile secundare sînt completive directe în schemele prezentate mai sus. Futuro Viitor '•{ a) Prezent b) Viitor f a) Viitor anterior \ b) Perfect compus 3. pross. Comparaţi Italiană ' a) Presente b) Futuro Română Io dirò — Eu o să spun Futuro 2. Posterioară i { —a) Presente —b) Futuro —a) Futuro anteriore . 251 . Simultană 2. —a) che tu sarai stata già arrivata — că t u vei fi venit deja. 3. Futuro ant.—b) Passato prossimo — Futuro Exemple : —a) che tu vieni entro la settimana — că tu vii în curs*ul săptămînii —b) che tu verrai entro la settimana — că tu o să vii în cursul săptămînii. Anterioară . III Dacă în propoziţia principală există Pentru acţiunea In propoziţia secundară se foloseşte l Futuro i ' 1. 3. 2. —b) che tu sei già arrivata — că tu ai venit deja. 3.' — che tu arriverai fra due giorni — că tu o să vii peste două zile.

foloseşte acţiunea ' i i 1.b) Congiuntivo imperfetto .Concordanţa timpurilor la modul conjunctiv §201 Dacă în propoziţia Pentru In propoziţia secundară principală există se. l Congiuntivo imperfetto 1 /!• Română . —a) Perfect compus —b) Imperfect —c) Mai mult ca perfect Viitor Io non dico — Eu nu zic (sau) Io non ho detto — Eu n-am zis Presente indicativo (sau) Passato prossimo Prezent Perfect compus 2. —b) che tu avessi torto — că tu nu aveai dreptate. i Imperfetto sau Passato prossimo sau Passato remoto sau Trapassato prossimo (sau) Condizionale passato 252 i 1.e) Congiuntivo trapassato 3.Ind.Futuro Passato prossimo Exemple : che tu abbia torto — că tu n-ai dreptate. imperfetto — e) Cong. trapassato — Futuro II Dacă în propoziţia principală există Pentru acţiunea în propoziţia secundară se foloseşte . prez.che tu avrai torto — că tu n-o să ai dreptate. 3.a) Congiuntivo passato Presente indicativo | 2. Simultană . Anterioară — Congiuntivo trapassato 3. 2. '—a) che tu abbia avuto torto — că tu n-ai avut dreptate. 2.Presente congiuntivo . Posterioară — Condizionale passato . Simultană 2. Anterioară . Comparaţi Italiana Congiuntivo presente — a) Cong. —e) che tu avessi avuto torto — că tu nu avuseşi dreptate. . passato — b) Cong. Posterioare .

Condizionale passato Română Imperfect sau Perfect compus sau Perfect simplu sau Mai mult ca perfect 1. i 1. che lui avesse torto — că el nu avea dreptate 2. Comparaţi Italiană Imperfetto (sau) Passato pros­ simo (sau) Passato remoto (sau) Trapassato prossimo 1. Propoziţiile secundare sînt completive directe.. 3. Imperfect a) Perfect compus 2. Simultană 2. che lui avesse avuto torto — că el nu a avut/ nu avusese dreptate. Anterioară 3. Congiuntivo trapassato 3.Exemple Io non dicevo — Eu nu ziceam (sau) Io non ho detto Eu n-am zis (sau) Io non dissi — Eu nu zisei (sau) Io non avevo detto Eu nu zisese 1. Viitor NOTĂ Timpul trecut din propoziţiile principale este numit timp istoric. b) Mai mult ca perfect 3. Posterioară i — Congiuntivo presente { a) Congiuntivo passato b) Condizionale passato — Condizionale presente 253 . III Dacă in propoziţia principală există Pentru acţiunea în propoziţia se foloseşte secundară i t Futuro sau Futuro anteriore . Congiuntivo imperfetto 2. che lui avrebbe avuto torto — că el nu va avea dreptate/n-o să aibă dreptate.

— se verrà — dacă o să vină 254 . Congiuntivo presente f a) Congiuntivo passato b) Condizionale passato Condizionale presente Română 1. se venga — dacă vine j a) se venisse — dacă a venit 2. Anterioară 3.Exemple Temerò mollo — Tare o să mă tem 1. Viitor Futuro ' \ Concordanţa timpurilor în propoziţiile interogative indirecte (Se non condizionale) § 202 Dacă în propoziţia principală există Pentru acţiunea i în propoziţia secundară se foloseşte l Presente indicativo (forma negativă) 4- l — Congiuntivo presente / a) Congiuntivo imperfetto | b) Congiuntivo passato l e) Congiuntivo trapassato— Futuro Simultană 2. che tu lo faccia — că tu o să faci asta a) che tu lo abbia fatto — cà tu ai făcut asta b) che tu lo avresti fatto — că tu ai fi făcut asta 3. che tu lo faresti — că tu ai să faci asta Comparaţi Italiana 1. \ b) se sia venuto — dacă a venit I e) se fosse venuto — dacă a venit 3. Posterioară Exemple : Non so — Nu stiu 1. Viitor • a) Perfect Viitor n compus sau ~" ' b) CondiţionaB Viitor \ l perfect anterior (rar) 3.

se Renato sarebbe venuto — dacă Renato va veni (o să vină). (la for­ a) Perfect compus (negativo) ma nega­ 2. Română 1. Dacă In propoziţia principală există Pentru acţiunea In propoziţia se foloseşte secundară i Imperfetto indicativo (negativo) Exemple: i 1. Futuro (negativo) • 1. Perfect compus 3. 1. Condiz. imperf. se Renato fosse venuto — dacă Renato a venit/ Nu stiam venise.Comparati Italiana 1. pass. Con. Cong. Co ]ong. Posterioară — Congiuntivo imperfetto — Congiuntivo trapassato — Condizionale passato 1. 3. Non sapevo 2. pass. se Renato colesse questo — dacă Renato voia aceasta. Presente indicativo (negativo) 3. trapass. trapass. b) Mai mult ca per­ tivă) fect / 3.. Imperfect indicativ Imperfetto indicativo indicativ 2. Posterioară 'ì — Futiaro — Futiaro anteriore f a) I 'assato prossimo 1 b) Congiuntivo passato 255 i ' . Futuro 2. Simultană Anterioară l 3. Viitor J imper. Gong. 3. Indicativ prezent Prezent indicativ forma ne­ gativă) II 2.» Comparaţi v Italiana Română Imperfect 1. . pres. Simultană 2. Viitor Ili Pentru Dacă In pro poziţia în propoziţia secundară se fciloseste principală ex istă acţiunea ^. Anterioară • 3.

Viitor anterior 3. Modul conjunctiv se întîlneşte mai rar pentru o acţiune simul­ tană . gli parlava e ogni tanto si fer­ mava. Perfect compus . Modul gerunziu — Camminando. îi vorbea şi uneori se oprea în loc. 2. după conjuncţiile appenu. Appena arrivo. poate fi folosit atunci cînd o acţiune viitoare este considerată ca fiind posibilă. — In timp ce mergeau. se Ve data a gambe — îndată ce m-a văzut a rupt-o la fugă .Exemple: Non mi chiederà — N-o să mă Întrebe C 1. am băgat de seamă că se simţea rău. 4. îţi dau un telefon . Modul indicativ: Non appena mi ha visto. se tu sarai ritornato in tempo — dacă tu te vei fi întors la timp se tu sei ritornato in tempo — dacă tu te-ai întors la timp se tu sia ritornato in tempo — dacă tu te-ai ! întors la timp Comparaţi Italiană 1. Viitor 2. Aspetterò finché (non) arrivi l'ultimo — Am să aştept pînă ce va veni ultimul. Futuro anteriore (negativo) a) Passato prossimo b) Congiuntivo passato § 203 Concordanţa timpurilor în propoziţiile circumstanţiale PROPOZIŢII TEMPORALE § 204 A. se tu ritornerai in tempo -— dacă tu o să t e întorci la timp 2. Vieni quando vuoi — Vino cînd vrei . 256 Viitor (la forma negativă) Română 1. 3. Io verrò quando tu voglia — Eu am să vin cînd vrei tu . Construcţia in -f infinitiv — Nel parlargli mi accorsi che stava male — Pe cînd îi vorbeam. Pentru acţiune simultană pot fi folosite următoarele mo­ duri şi construcţii: 1. non appena — îndată ce. ti faccio una tele­ fonata — îndată ce sosesc. Futuro Futuro 2. Aspettai finché arrivò l'ultimo — Am aşteptat pînă ce a venit ultimul. quando — cînd: Non appena tu guarisca partiremo per la montagna — De îndată ce te însănătoşeşti. vom pleca la munte .

Pentru acţiune anterioară se pot folosi următoarele moduri şi construcţii : 1. Ce ne siamo andati perché non c'era nessuno — Am plecat pentru că nu era nimeni. C. intrudi: Poiché non c'era nessuno. mă odihnesc .modul indicativ: Dopo che lavoro. non parlò più — După ce 1-a privit cu atenţie. 3. Modul conjunctiv: Torno a casa prima che cominci la pioggia — Mă întorc acasă mai înainte de a începe ploaia . visto che. ce ne siamo andati — întrucît nu era nimeni. 2. Io sto qui finché tu venga— Eu stau aici pînă ce vii tu . Dacă propoziţia cauzală este plasată înaintea propoziţiei principale. Pentru acţiune posterioară întîlnim: 1. 2. ci sedemmo su una panchina — După ce am mers destul de mult. Dopo che lo ebbe guardato bene. siccome — deoarece. 257 . Construcţia dopo che -f. PROPOZIŢII CAUZALE § 205 1.B. Construcţia prima di -f. Non glieVho detto perché gli sarebbe dispiaciuto — Nu i-am spus-o pentru că s-ar fi supărat. Modul condiţional: Ti prego di ricordarmelo perché potrei dimen­ ticarmene — Te rog sa-mi aduci aminte. GlieVho detto perché è cosa che lo riguarda — l-am spus-o pentru că e o chestiune care-I priveşte pe el . mi riposo — După ce muncesc. dato che. Voglio sapere perché l'hai comprato — Vreau să ştiu de ce l-ai cumpărat . 3. scrivimi o mandami un telegramma — Mai înainte de a veni scrie-mi sau trimite-mi o telegramă. 2. am plecat. Modul indicativ: Siamo preoccupati perché non ci scrivi — Sîntem îngrijoraţi pentru că nu ne scrii . si sentirono male — După ce au mìncat ciupercile. nu a mai vorbit. Rimasi lì finché lui venisse — Am rămas acolo pînă ce a venit el. Rimasi li finché Luisa venne — Am rămas acolo pina ce a venit Luiza. vado sempre a dormire — După ce manine. s-au simţit rău . mă duc întotdeauna la culcare.infinitiv: Prima di venire. Construcţia dopo -f participiul perfect: Dopo mangiato. Modul indicativ: Io sto qui finché voglio — Eu stau aici pînă cînd (o să) vreau eu . Non uscirai finché non te lo dico io — N-ai să ieşi pina cìnd nu-ţi spun eu . Dopo aver camminato un bel po'. pentru că s-ar putea să uit (de lucrul acesta) . NOTĂ Conjuncţia perché se foloseşte în frazele cauzale numai atunci cînd propoziţia principală se află înaintea propoziţiei cauzale. ne-am aşezat pe o bancă. Construcţia dopo + modul infinitiv perfect: Dopo aver mangiato i funghi. atunci sînt folosite conjuncţiile poiché.

2. Si batteva affinché la giustizia trionfasse — Lupta (pentru) ca dreptatea să triumfe. 3. Gli parlerò in maniera che mi capisca — Am să-i vorbesc în aşa fel încît să mă înţeleagă. Modul gerunziu — Essendo tardi. 5. Modul condiţional: £" così cattivo che.infinitiv — Fu condannato all'ergastolo per aver ucciso una donna — A fost condamnat la închisoare pe viaţă pentru că a omorît o femeie . Modul indicativ: Ho corso tanto. 4. allo scopo di + infinitiv : Tramavano al fine di mandare in rovina quella famiglia — Trăgeau sforile ca să ruineze (cu scopul de a ruina) familia aceea. i-am. non volle uscire — întrucît era tîrziu. Modul participiu — Preoccupato per ii silenzio. quando parla. Modul conjunctiv (se foloseşte cîn'd consecinţa este posibilă dar nu realizată în mod obligatoriu) : Farò in modo che tutto sia pronto — Voi face astfel încît totul să fie gata . che mi manca il fiato — Am fugit atita. 4. 258 . Construcţia da + infinitiv: Era così brutto da far paura — Era atìt de urît încît te înspăimînta. Tanto fece. Construcţii cu formulele al fine di. Construcţia per -f.scris îndată. / bambini furono sgridati per non aver mantenuto la promessa — Copiii au fost certaţi pentru că nu s-au ţinut de promi­ siune. nu a vrut să iasă (din casă) . Essendo partito Renato. Era tanto bella che tutti la ammiravano — Era atìt de frumoasă încît toţi o admirau . Partita Laura. gli scrissi subito — Fiind îngrijorat din pricina tăcerii. PROPOZIŢII CONSECUTIVE § 207 1. lo picchierei — Este atît de rău încît. au plecat toţi. 3. Mi preparai per sostenere bene gli esami — M-am pregătit ca să-mi susţin examenele cu succes. l-aş b a t e . 2. au plecat ţoti. par­ tirono tutti — pentru că a plecat Renato. che lo convinse — A făcut ce a făcut că 1-a convins. Construcţia per + infinitiv — Parlava per difendere il proprio interresse — Vorbea spre a-şi apăra propriul interes . Modul conjunctiv: GlieVho detto perché ci pensasse bene — l-am spus asta ca să se gîndească bine . atunci cînd vorbeşte. (familiar) Eì così cattivo da prenderlo a schiaffi — Este atît de rău că-ţi vine să-1 iei la palme.3. încît abia mai pot respira. Ha dato le dimissioni perché il suo partito non sia danneggiato — Şi-a dat demisia pentru ca partidul său să nu fie păgubit . PROPOZIŢII FINALE § 206 1. Era cosi coraggioso che non avrebbe avuto paura di niente — Era atìt de curajos încît nu i-ar fi fost frică de nimic. partirono tutti— Deoarece a plecat Laura.

259 . 2. pur avendolo visto ieri — Nu 1-a recunoscut.PROPOZIŢII CONCESIVE § 208 1. Pur essendo inferiori di numero. modul indicativ: Mi fermai al fine dove Ernesto era na­ scosto — Mă oprii pînă la urmă acolo unde se ascunsese Ernest . Si è comportato peggio di come pensavamo noi — S-a comportat mai rău decît am crezut noi . cum n-am mai fost niciodată . Modul conjunctiv: Mi guardava come fossi un fantasma — Mă privea de parcă eram o fantomă. Non lo ha riconosciuto. Sebbene tu sia stanco. Modul conjunctiv: Ti sarò vicino dovunque tu vada — Am să-ţi fiu aproape oriunde te-ai duce. 3. ţine situaţia bine în mînă. Si è comportato peggio di quanto (come) pensassimo — S-a comportat mai rău decît am crezut noi. Modul indicativ: Sono così (tanto) felice come non ero mai stato — Sînt atît de fericit. vei continua să munceşti. Mia sorella è più giovane di quanto lo sono io — Sora mea este mai tînără decît (sînt eu) mine. 3. Modul infinitiv. pentru propoziţiile implicite: Non so dove cercare i bambini — Nu ştiu unde să-i caut pe copii. va fi întotdeauna bine primită. In qualsiasi posto vada Monica. PROPOZIŢII CIRCUMSTANŢIALE DE LOC § 210 1. Modul conjunctiv: Benché Laura non vedesse Renato da anni. Visitai la casa nella quale i miei nonni abitarono per oltre settant'anni — Am vizitat casa în care bunicii mei au locuit timp de peste şaptezeci de ani. La mia auto è meno veloce di quanto sia (non sia) Sicura — Maşina mea nu este tot atît de rapidă pe cit este de sigură . au obţinut victoria . ebbero la vittoria — Cu toate că erau inferiori ca număr. nu mă simt obosit . Construcţia pur -f. 1-a recunoscut imediat . 2. proseguirai il lavoro — Deşi tu eşti obosit. cu toate că îl văzuse ieri. Nonostante che tutti gli siano contro. sarà sempre bene accolta — în orice loc se va duce Monica. tiene ancora in pugno la situazione — Cu toate că-i sînt toţi împotrivă.gerunziu: Pur avendo lavorato tanto. Franco fa (così) come gli dico io — Franco face cum îi zic eu . Modul condiţional: Si è comportato peggio di come avremmo pensato — S-a comportat mai rău decît am fi crezut noi. non mi sento stanco — Deşi am lucrat atîta. 2. lo riconobbe subito — Deşi Laura nu 1-a văzut pe Renato de (mai) multi ani. PROPOZIŢII COMPARATIVE § 209 1.

Modul gerunziu: Lucia mi guardava sorridendo — Lucia mă privea surîzînd . consecutive. Modul conjunctiv: Mi guarda come se non mi conoscesse — Mă priveşte ca şi cum nu m-ar cunoaşte . propoziţiile relative propriu-zise precum şi acelea avînd o funcţie cauzală. finale. 1. Beati gli italiani che hanno un clima così mite — Ferice de italieni căci au o climă atît de blinda . Consegnai 260 . Non Vko trovato. 4. Non vorrei abitare da loro comunque vivessero — N-aş vrea să locuiesc la ei oricum ar trăi . 3. Proprio lui. comparative etc). PROPOZIŢII RELATIVE § 212 Propoziţiile relative pot fi împărţite în relative propriu-zise şi relative cu valori specifice (cauzale. Construcţia senza + infinitiv: -E" partito senza salutare — A plecat fără să salute . care ştie atîtea. concesive. In funcţie de rolul pe care aceste valori îl au în frază este folosit şi modul cu care acestea se construiesc. Era il tempo in cui si raccoglieva l'uva — Era timpul în care se culegeau strugurii . Modul conjunctiv: Prendo un treno il quale (che) arrivi alle sei di mattino — Iau un tren care să ajungă la şase dimineaţa . locală. finale. L'ho incontrato nel bar dove prendo sempre il caffè — L-am întîlnit în barul în care beau întotdeauna cafeaua . Ti ho offeso senza volerlo — Te-am jignit fără să vreau. Astfel. ma non dubito che lo troverò — Nu l-am găsit. Re­ lativele care au o funcţie finală sau consecutivă cer construcţia cu modul conjunctiv . Finalmente si può vedere il film del quale si è tanto parlato — în sfîrşit poate fi văzut (putem vedea) filmul despre care s-a vorbit atîta. Ei partita senza che lo dicesse a nessuno — A plecat fără să spună nimănui. eşti liber (să faci aceasta) . 2. E1 stato trovato un bambino che si era perduto nel bosco — A fost găsit un copil care se pierduse în pădure . Modul indicativ: Ho visto l'amico che tu mi avevi presentato la settimana scorsa — L-am văzut pe prietenul pe care mi l-ai prezentat săptămîna trecută . non parla — Tocmai el. Per quanto mi riguarda. che sa tante cose. nu vorbeşte. Abbiamo eseguito Vordine come sta scritto — Am executat ordinul (aşa) cum este scris. Studiando si impara — Studiind se învaţă. dar sînt sigur că o să-1 găsesc. Exemplele de mai jos ilustrează diferitele valori ale propoziţiilor relative prezentate la toate modurile specifice. cele comparative sau condiţionale se pot construi atit cu modul conjunctiv cît şi cu modul condiţional conform regulilor de folo­ sire al acestora. temporală impun construcţia cu modul indicativ. 2. Mi portava rancore quasi l'avessi offeso — îmi purta pică ca şi cum l-aş fi jignit . fai pure — î n ceea ce mă priveşte.PROPOZIŢII MODALE § 211 1. Modul indicativ: Ho fatto così come mi hai detto — Am făcut aşa cum mi-ai spus . condiţionale.

nu i-aş spune. Chi volesse aiutarmi. Qualora tu non venga a tempo. 2. numai să nu vă răzgîndiţi. am să fac o plimbare . 5. Propoziţiile condiţionale se mai pot alcătui avînd predicatul la modul gerunziu sau la modul participiu perfect: Pensando bene. Purché — numai să. non usciremo di casa — în caz că ninge. PROPOZIŢII CONDIŢIONALE § 213 A. NOTĂ Construcţia poate fi realizată şi cu modul indicativ: Nel caso che nevica. noi non la abbiamo aspettata — Dacă ea nu a venit la timp noi n-am aşteptat-o. 4. A meno che — numai să : Sono d'accordo a presentarvi domani la lezione su Dante Alighieri a meno che voi non ripensiate — Sìnt de acord să vă prezint mîine lecţia despre Dante. Cerco una macchina che abbia la cilindrata grande — Gaut o maşină care să aibă capacitate cilindrică mare. ar fi un înger . am să ştiu să-1 fac. farò una passeggiata — In caz că nu vine. non Ie credo — Chiar dacă este sora mea eu tot nu o cred. sarebbe proprio un angelo — Cine ar vrea să mă ajute. saprai rispondere — Dacă ai să te gîndeşti bine. n-o să ieşim din casă. este rugat să anunţe . telefonami — Dacă e ceva ce nu-i în regulă. seppure — chiar dacă: Seppure (anche se) me Io chiedesse mia madre. è pregato di riferire — Cine ştie ceva. lo saprò rifare — Dacă am văzut o dată modelul.la lettera a suo figlio che gliela portasse — Am predat scrisoarea băia­ tului său ca să i-o ducă . Qualora — dacă: Qualora ci sia qualcosa che non va. noi non ti aspettiamo /aspetteremo — Dacă t u nu vii la timp noi nu te aşteptăm/n-o să te aşteptăm . 261 . ai să ştii să răspunzi . Nel caso che — în caz că: Nel caso che non venga. 3. numai să vină si ceilalţi. Chi avesse notizie. Veduto una volta il modello. Anche se. se anche. abbia nevicato). non lo direi — Chiar de m-ar ruga mama. telefonează-mi . NOTĂ Aceste conjuncţii pot fi construite şi cu modul indicativ: Anche se è mia sorella. Qualora lei non sia venuta a tempo. non usciremo di casa — In caz că ninge (a nins). Nel caso che nevichi (nevicasse. Non c'era nessuno che potesse resistergli — Nu era nimeni care să-i poată rezista . Propoziţiile condiţionale pot fi introduse cu ajutorul anumitor conjuncţii sau locuţiuni conjuncţionale urmate de modul conjunctiv: 1. nu vom ieşi din casă. purché vengano gli altri — Vin. 77 lavoro è riuscito meglio di quanto sperassi — Treaba a ieşit mai bine decît speram. B. cu condiţia ca: Vengo.

este inutil să mai aşteptăm. o găseşti pe Laura acasă. ar trebui să rămîn eu . dovrei rimanere io — Dacă tu pleci. se tu avessi avuto pazienza — Ai fi reuşit. 1. Se mio marito si decidesse di viaggiare in macchina. te-ai distra. Se piangi. ar putea să-ţi ducă bagajul . n-am să mai vorbesc cu tine . b) Regentă Condizionale passato Subordonată Congiuntivo trapassato Exemple: Saresti riuscito. Fraza ipotetică poate exprima ipoteza ca fiind: 1) reală. Non mi meraviglierei se vincessero i nostri — Nu m-aş mira dacă ar cîştiga ai noştri . ti diver­ tiresti — Dacă ai veni la mine. dovrei rimanere io — Dacă ai pleca tu. Se pioveva. construcţia foloseşte modul indicativ atît în regentă cit şi în subordonată: Se vieni oggi. Se piangerai. şi alta subordonată condiţională (sau —în italiană — prqtasi) introdusă de conjuncţia se — dacă: Se tu volessi — Dacă tu ai vrea (condiţionala) saremmo amici — am fi prieteni (regenta). dacă tu ai vrea . n-am să mai vorbesc cu tine . Se è piovuto. è mutile aspettare — Dacă trenul a sosit deja. sau — în italiană — apodosi). se tu volessi — Am fi prieteni. nu mai vor­ besc cu t i n e . non parlerò più con te — Dacă plîngi. una principală (sau regentă. Se piangi.SE CONDIŢIONAL (PERIODUL IPOTETIC) § 214 Este numele sub care este cunoscută fraza formată din două propoziţii. trovi a casa Laura — Dacă vii astăzi. Saremmo amici. ar trebui să rămîn eu. potrebbe portare' il tuo bagaglio — Dacă soţul meu s-ar hotărî să călăto­ rească cu maşina. si è bagnato — Dacă a plouat. în primul caz (ipoteza reală). Se piangerai non parlerò più con te — Daca o să plîngi. Se venissi da me. Non mi sarei meravigliato. non parlo più con te — Dacă plîngi. Cînd ipoteza prezentată este posibilă periodului ipotetic este: Regentă Congiuntivo imperfetto sau ireală construcţia Subordonată Condizionale presente Exemple: Se tu te ne andassi via. NOTĂ Pentru ipoteza reală mai poate fi folosit în regentă şi modul condiţional: Se tu vai via. non parlo più con te — Dacă o să plîngi. nu mai vorbesc cu tine . s-a u d a t . si bagnava — Dacă ploua. aş lua un taxi . se uda . dacă ai fi avut răbdare . 2) posibilă sau ireală. Se il treno è già arrivato. se avessero vinto i nostri — 262 . Se piovesse prenderei un taxi — Dacă ar ploua. 2.

Marco n u ar fi p l î n s .a ş fi m i r a t . dacă învăţam mai bine . Marco nu plîngea (condiţionala la modul conjunctiv.a ş fi dus la t e a t r u . se mi avessi conosciuta più a fondo — M-ai judeca mai favorabil. 2. în vorbirea familiară putem întîlni construcţii de tipul: Se venivi da me. Se suo padre l'avesse picchiato. Se mai pot întîlni construcţiile : «Se venivo con te. andavamo in campagna — Dacă veneai la mine. A se vedea versurile lui Cecco Angiolieri. Marco non piangeva — Dacă tată) său l-ar fi bătut. Se avessi a v u t o voglia sarei andata a teatro — Dacă a ş fi a v u t chef.Nu m . p. Se suo padre lo avesse picchiato. în fraza condiţională nu se folosesc niciodată timpurile presente şi passato de la modul conjunctiv. d a c ă l-ai fi c u n o s c u t m a i bine . non avrei potuto scrivere — D a c ă n-ar fi fost l u m i n ă . d a c ă a r fi cîştigat ai n o ş t r i . ai fi fost mulţumit?. Marco non avrebbe pianto — D a c ă t a t ă l său l-ar fi b ă t u t . 289. n-aş fi p u t u t să scriu . ne duceam la ţară. m . Se fossi fuoco-. Se l a luce fosse m a n c a t a . iar regenta la modul indicativ). Sarei promossa ora. se studiavo meglio —Aş fi promovat acum. se lo avessi conosciuto meglio — L-ai fi j u d e c a t altfel. (ambele pro­ poziţii la modul indicativ) . saresti stato contento ? — Dacă veneam cu tine. Lo avresti giudicato altrimenti. dacă m-ai fi cunoscut mai în profunzime. . 4. 3. 1. Mi giudicheresti meglio.

rispondere e t c . a zice . rispondere e t c . — pronumele personale. exprimat sau subînţeles. b) dacă textul reprodus se află în raport de subordonare faţă de cuvîntul de declaraţie. adjectivele posesive şi demonstrative. se consideră a fi vorbire indirecta sau stil indirect. annunciare — a anunţa. affermare — a afirma. rispondere — a răspunde. adverbele de timp suferă modificări: 264 . In amîndouă procedeele comunicarea se' face cu ajutorul unor verbe de declaraţie ca dire — a spune. în trecerea de la stilul direct la stilul indirect se va ţine seama de următoarele mutaţii: — din punct de vedere formal dispar cele două puncte. Deosebirea funda­ mentală dintre cele două moduri de vorbire este determinată de raportul sintactic dintre textul reprodus şi verbul de declaraţie care îl introduce: a) dacă textul reprodus este independent din punct de vedere sintactic — faţă de cuvîntul de declaraţie — spunem că este vorbire directa sau stil direct.V O R B I R E A D I R E C T Ă SI I N D I R E C T Ă § 215 Redarea de către vorbitor a cuvintelor unei anumite persoa­ ne se poate face cu ajutorul a două procedee: a) vorbire directă şi b) vorbire indirectă. ghilimelele şi liniuţele de dialog. De exemplu: Stil direct Il professore disse agli alunni: — Vi prego di fare attenzione: a momenti riceveremo una visita Stil indirect Il professore disse agli alunni di fare attenzione perché a momenti riceveranno una visita In mod obişnuit stilul indirect depinde de un verb de tipul dire. verbe ce pot fi exprimate sau subînţelese. Modul şi timpul verbelor din propoziţia subordonată va depinde de timpul din regentă. dichiarare — a declara . folosit la unul din timpurile trecute. — se foloseşte frecvent conjuncţia che precedată de verbele de de­ claraţie dire.

al vostru Ora — acum Oggi — astăzi Domani — miine Ieri — ieri Qui — aici Qua — aici Poco fa — (cu puţin) mai devreme Exemple : i Egli. ella (lui. vostro — al nostru. Chiese: Noi che facciamo? — întrebă: Noi ce facem? Mi chiese: Oggi o domani vuoi uscire con me? — Mă întrebă: Azi sau renine vrei să ieşi cu mine? Disse che non gli piaceva quel quadro — Zise că nu-i plăcea ta­ bloul acela. acesta Mio. al tău Nostro. Disse che egli se ne andava — Spuse că el pleacă. — cea mai de seamă mutaţie are loc în compartimentul verbelor: In vorbirea indirectă se va folosi -> tot timpul prezent: Dacă in vorbirea directă se află un timp introdus de un prezent: Egli dice : Sono contento — El spune: Sînt mulţumit Domanda : Eri contento ? — întreabă: Erai mulţumit? Chiede: Sarà contento ? — întreabă: O fi mulţumit? Lui dice che è contento — El spune că e mulţumit. tuo — al meu. lei) — el. essi — ei Essi. tu Noi — noi Voi — voi Questo — acesta Costui — ăsta. tu — eu. acela Suo — al său Loro — al lor Allora — atunci Quel giorno — în ziua aceea Il giorno dopo — a doua zi Il giorno prima — cu o zi mai devreme Lì — acolo Là — acolo Poco prima — cu puţin mai de­ vreme Disse: Non mi piace questo quadro — Zise: Nu-mi place tabloul acesta. Disse: Io me ne vado — Spuse: eu plec. loro — ei Quello — acela Colui — ăla. ea Loro. 265 . Chiede se sarà contento — întrea­ bă dacă o fi mulţumit. Chiese che cosa loro facessero ? — întrebă că ei ce făceau ? Mi chiese se quel giorno o il giorno dopo volessi uscire con lui — Mă întrebă dacă în ziua aceea sau a doua zi voiam să ies cu el. Domanda se era contento — întrea­ bă dacă era mulţumit.Dacă în vorbirea directă se află în l vorbirea indirectă folosi se va Io.

.. — Égli si impegnava personalmente nel garantire che. il trapassato prossimo... urmînd ca propoziţiile subordonate să se comporte potrivit regulilor de corespondenţă a timpurilor.. ţumită. Vedendo brillare il gioiello. Spuse: De îndată ce vom fi executat. pensare. dacă viitorul unul din timpurile trecute: depinde de un verb la imperativ sau cu valoare de imperativ): Disse che forse sarebbe stata con­ Disse: Forse sarà contenta — tenta — Spuse că poate o fi mul­ Spuse: Poate o fi mulţumită. mulţumiţi (Am fost mulţumiţi).. introdus de > il condizionale passato (sau il con­ • giuntivo imperfetto.. că era mulţumită. il futuro anteriore introdus de unul din timpurile trecute: Disse: Appena avremo eseguito . domandare etc. 3. introdus — •> il trapassato prossimo : de unul din timpurile trecute: Chiese: Avevate pensato a ..penserò a te — Văzînd inelul strălucind . Exerciţiul de a transforma un fragment din vorbire directă în vorbire indi­ rectă este foarte util spre a deprinde folosirea normelor de corelare a timpurilor. ..... introdus de unul din timpurile trecute: Dissero: Fummo contenti (Siamo Dissero che erano stati contenti — stati contenti) — Spuseră: Furăm Spuseră că fuseseră mulţumiţi. întrebă dacă se gîndiseră l a .. NOTĂ 1. introdus — • Vindicativa imperfetto : de unul din timpurile trecute : Disse che era contenta — Spuse Disse: Ero contenta — Spuse: Eram mulţumită. — Bl se angaja per­ sonal să garanteze că .... — Mă angajez personal să garantez că . mă voi gin di la tine — Vedendo brillare il gioiello . . introdus de — ->• V indicativo imperfetto : unul din timpurile trecute: Disse : Sono contento — Spuse: Disse che era contento — Spuse Sînt mulţumit. . . 266 -> il congiuntivo trapassato (de cele mai multe ori): Disse che appena avessero eseguito.... în propoziţiile implicite nu se produce nici un fel de transformare a modului: Mi impegno personalmente nel garantire che .. 2. dobîndesc funcţia de propo­ ziţie principală. se va gîndî la el.... Verbele de tipul dire. il trapassato prossimo: il passato remoto sau il passato prossimo. Disse : Eseguirete subito — Disse che eseguissero subito — Spuse să execute imediat. — Spuse că de îndată ce vor fi executat. Chiese se avevano pensato a — întrebă: Vă gândiserăţi l a .Vindicativo presente. il futuro semplice.. Spuse: Veti executa imediat. Vindicativo imperfetto.. că era mulţumit. avrebbe pensato a lui — Văzînd inelul strălucind . .

t e vei gîndi că nu am v r u t să-ţi dau acest inel şi în acest m o d t o t o să-ţi aminteşti de mine.o zi u n om îi spuse u n u i prieten al său.Vorbire directă Vorbire indirectă U n giorno u n tale disse a u n amico. U n giorno u n tale disse a u n amico. avrebbe pensato che non gli aveva voluto dare guett'suiello e così si sarebbe ricordato u g u a l m e n t e . e lo pregava di dargli l'anello che aveva al dito. Ogniqualvolta che si fosse guardata la m a n o . vedendo brillare il gioiello al mio anulare. L ' a v a r o gli rispose che non occorreva. văzînd bijuteria strălucind la inelarul său. ì n t r . dă-mi inelul pe care-1 ai în deget şi pe care eu am să-1 p o r t ca pe o amintire de la tine. Ori de cîte ori se v a u i t a la mînă. che doveva partire per u n lungo viaggio. văzînd bijuteria strălucind l a inelarul m e u . a m să m ă gîndese la tine. deoarece privindu-şi m î n a şi văzînd inelarul gol. poiché guardandosi la m a n o e vedendo l'anulare spoglio. care era cunoscut p e n t r u zgîrcenia l u i : — Trebuie s ă plec într-o l u n g ă călă­ torie: te rog. avrebbe pensato a lui. — Non occorre — rispose l ' a v a r o . . — Nu-i nevoie — răspunse zgîrcitul — Privindu-ţi m î n a şi văzînd inelarul gol. dammi l'anello che hai al dito e che io porterò come tuo ricordo. î n t r . penserò a te. penserai che non ti ho voluto dare questo anello e così mi ricorderai ugualmente. se v a gîndi că n u a v r u t să-i dea acel inel şi în acest m o d t o t o să-şi a m i n t e a s c ă de el. famoso per la s u a avarizia: — Devo partire per u n lungo viaggio: ti prego.o zi u n om îi spuse u n u i prieten care era cunoscut p e n t r u zgîrcenia lui că trebuia să plece într-o l u n g ă călă­ torie şi îl r u g a să-i dea inelul pe care-1 a v e a în deget şi pe care îl v a p u r t a ca pe o amintire de l a el. — Guardandoti la m a n o e vedendo l'anulare spoglio. vedendo brillare il gioiello al suo anulare. Ori de cîte ori m ă voi u i t a la m î n ă . Zgîrcitul îi răspunse că nu era nevoie. Ogni q u a l v o l t a mi guarderò l a m a n o . se v a gîndi l a el. famoso per la s u a avarizia. che avrebbe portato come suo ricordo.

edere în timp ce latina populară folosea pentru aceleaşi noţiuni cuvintele caballus. Atîta vreme cît a durat imperiul roman. care între * cfr. în secolul al V-lea al erei noastre Roma a fost confruntată. portugheză etc. os. peninsula Iberică. într-o limbă com­ plexă şi variată. Organizarea unitară a şcolii şi a administraţiei imperiului.forme pe care le recunoaştem cu uşu­ rinţă în corespondentele italieneşti cavallo. limba latină a fost scrisă şi vorbită pe toate teritoriile ocupate păstrîndu-şi structura fundamentală chiar şi în perioada creşti­ nismului. 268 . mangiare. La toate acestea a contribuit şi faptul că cea mai mare parte a populaţiilor autohtohe au văzut în romani nu numai pe cuceritori. Africa septentrională. de care se folosea mica grupare umană. fuoco. oricum. Ignazio Baldelli. Firenze.LIMBA ITALIANĂ IERI ŞI AZI Scurtă prezentare istorică § 216 Limba italiană este una dintre limbile romanice (alături de română. focus. să devină un privilegiu pentru cei puţini. Il libro d'italiano. cam în prima parte a primului mileniu de dinaintea erei noastre. după cum se ştie. spaniolă. In decursul cîtorva generaţii Roma cunoaşte o puternică creştere în forţe şi importanţă. bocca. iar teritoriile ocupate de romani — Italia. Ca urmare. astfel încît limba latină a fost repede acceptată (nu intrăm în amănunte). manducare. limba şi-a schimbat aspectul tocmai pentru că şcoala începea să dispară sau. era vorbită de ţăranii şi ciobanii unui mic teritoriu din preajma Romei. Aceştia au continuat în realitate să se folosească de acel „sermo elegans" în timp ce poporul se folosea de o limbă destul de îndepărtată de latina clasică şi care era din ce în ce mai diferenţiată de la o zonă la alta : este vorba de limba latină vul­ gară. Gallia. şi cu invaziile popoarelor migra­ toare şi apoi doborîtă. franceză. De exemplu. care funcţionase perfect şi reuşise să menţină pînă atunci nealterat nivelul lingvistic.) care la începuturi. bucea. la sud de Tibru *. printre alţi factori. Dacia — au fost romanizate. ci şi pe purtătorii unei civilizaţii superioare. s-a prăbuşit. limba clasică păstra cuvinte ca equus. limba latină vulgară. Sansoni. 1971. Aceasta se consolidează transformîndu-se dintr-un limbaj relativ sărac. Este deci demn de reţinut faptul că limba italiană nu derivă direct din la­ tina clasică ci din cea vorbită în popor. ignis. Dar.

adică în limba italiană. fuseseră distruse reţeaua şco­ lară şi cea administrativă. fiecare centru tinde să ducă o viaţă independentă faţă de celelalte regiuni „in un'anarchia e in un disor­ dine che si protraggono a lungo . tappeto. care nu mai poate să înţeleagă şi cu atît mai puţin să se folosească de latina clasică.a. limba vulgară — adică italiana — începe să pătrundă şi în scriere.. ci de articole şi prepoziţii. Pentru prima fază se pot da exemple de cuvinte greceşti ce au pătruns în limba latină şi apoi în italiană ca: poesia. filosofia. în perioada creştină alte cu­ vinte greceşti pătrund în latină apoi în italiană: chiesa. cit. De-a lungul secolelor limba latină vulgară a trecut prin numeroase transformări: aşa de pildă s-au pierdut consoanele finale — ca să dăm doar un singur exemplu din fonetică . Relaţiile comerciale şi administrative dintre diferitele re­ gioni devin din ce în ce mai anevoioase. spuse întotdeauna în latină etc. Este perioada în care pe teritoriul Italiei cele două limbi coexis­ t ă : cea clasică se foloseşte cu precădere în universităţi. guardia. a unei rugăciuni. din pură necesitate. guarire. inventare. XI în noua limbă vulgară. ogni paese si allontana linguisticamente dal latino e insieme si allontana dai centri vicini. Deşi latina clasică con­ tinuă să fie. . din cea a francilor: guanto. ardire ş. Baldelli afirmă că în această perioadă multe oraşe au fost distruse sau părăsite iar ceea ce mai rămînea din marea cultură latină din trecut. De aici rezultă nu puţine incon­ veniente de ordin practic şi cultural: marea masă a populaţiei nu înţe­ legea semnificaţia unui jurămînt. aşa încît. diferite contracte. a unei inventarieri."* Deci Italia'se confrunta îneă de pe atunci * I. scherzare. populaţie coborîtă din nordul Germaniei. Baldelli in op. cu greu s-a putut salva în cîteva mănăstiri benedictine. în mănăstiri şi ca limbă unică în documentele scrise . în special limba greacă. fie din aceea a populaţiilor invadatoare. unica limbă scrisă. graffiare. ce s-au păstrat şi în italiană şi care au fost preluate de la goţi.d. ogni città. aria. apostolo. ricco. Pe de altă parte trebuie să amintim că în perioada de dominaţie a longobarzilor. din limba longobarzilor se recunosc: guancia. în sensul că relaţia dintre diferitele părţi de cuvînt nu mai este indicată de desinenţe. p.timp a asimilat un important număr de cuvinte preluate fie din limba populaţiilor subjugate de către romani. 269 . în secolele următoare. formule de jurămînt pentru ca oamenii din popor să poată înţelege conţinutul acestora. palla. şi cea vorbită de popor. Mutaţiile acestea au fost în număr atît de mare încît în preajma anului 1000 populaţia Italiei vorbea o latină cu totul diferită de adevărata. orgoglio. Profesorul I. lampada. mar­ tire. E' questo il momento in cui le differenze dialettali fra regione e regione cominciano a farsi evidenti. dar deja este o limbă moartă . fraza se schimbă şi ea. clasica limbă latină: se născuse limba italiană. fapt ce a determinat ca Italia să treacă prin momente grele. In etapa a doua popoarele migratoare au împrumutat limbii latine cuvinte ca albergo. 361. încep să apară în secolele X.m.

sau din sate înve­ cinate dialectul devine mijloc obişnuit de comunicare. După unire această situaţie nu avea cum să înceteze. în familie. Aspecte ale limbii italiene contemporane Se poate afirma ca dintre toate ţările de limbi romanice Italia este ţara care cunoaşte o mare varietate lingvistică. existenţa numeroaselor dialecte pe întreg teritoriul Italiei. cît şi în marile centre urbane. dar la baza limbii italiene pe care o cunoaştem astăzi se află opera lui Dante Alighieri din Florenţa. anume. sau cei din Bologna) . unde nu există un trafic rutier intens populaţia se foloseşte de dialect în aproape toate împrejurările . Fran­ cesco Petrarca şi Giovanni Boccaccio scriindu-şi operele tot în dialect toscan. dialectul toscan a cunoscut o mare răspîndire nu numai în Toscana. se poate afirma că în Italia de azi limba ce se foloseşte zi de 270 . sau dacă la locul de muncă se întîlnesc mai multe persoane din acelaşi sat. Acest proces de nivelare lingvistică este în plină efervescenţă şi in zilele noastre căci dialectele sint foarte mult în uz. în convorbirile telefonice. economic şi administrativ comun. Purgatoriul şi Paradisul au fost copiate de nenumărate ori şi răspîndite în toată Peninsula. dar condiţiile şi evenimentele interne ale Italiei au oferit posibilitatea unor relaţii tot mai strìnse între italienii diferitelor regiuni ale Peninsulei şi ale insulelor Sicilia şi Sardinia. anumite dialecte continuă să fie preponderente în anumite zone. în secolul al XIII-lea s-a manifestat în rîndurile învăţaţilor tendinţa de a ridica propriul dialect la rangul de limbă italiană scrisă (poeţii „şcolii siciliene". Dar întrucît Italia nu poseda un centru politic. acesta se va impune literaţilor italieni. şi cum Infernul. de asemeni dialec­ tul este prezent în trenurile locale. Dante şi-a scris poemul în dialect toscan. Fenomenul este următorul: în zilele noastre folosirea dialectelor a scăzut mult. poeţii din Umbria franciscane. Divina Come­ die. Apoi alţi doi florentini. atît în rîndurile gneraţiilor tinere (mulţi dintre aceştia nu cunosc deloc propriul lor dialect). au continuat să existe în paralel şi celelalte dialecte pina la unirea politică a Italiei în 1870. pe de altă parte.cu un aspect specific al evoluţiei limbii. aspect care continuă să fie caracteristic şi în zilele noastre. Şi în ciuda faptului că dialectele îşi pierd din ce în ce mai mult numărul de vorbitori. de pildă la Venezia. într-adevăr. A urmat un lung proces de transformare a dialectului floretin-toscan în limbă naţională italiană şi de îmbogăţire cu elemente din celelalte dialecte ale Peninsulei. în mare. De acum încolo vor avea loc dezbateri referitoare la necesitatea creării unei limbi unitare italiene. acestea determină existenţa unui puternic biling­ vism: limba naţională se foloseşte în ocazii oficiale în timp ce dialectul continuă să fie limba familiară şi familială a fiecăruia indiferent de grupul social din care face parte.

radio-televiziunea au o importantă contribuţie la propăşirea limbii naţionale. La lingua italiana tra norma e scelta. I. alloggio în Piemont. Padova. menare în zona Umbritei. pentru verbul „a bate" întîlnim picchiare în zona Toscanei. nu dialectal: de exemplu. Il panettone ~ cozonac. quartiere in Toscana. 1984. dar astăzi cuvîntul este cunoscut şi dincolo de graniţele Italiei. în lexic există tendinţa ca anumite elemente dialectale să se integreze în limba italiană întrînd în vorbirea comună . în scris este folosită aproape exclusiv limba italiană. dar trebuie subliniat un anumit aspect. Liviana Editrice. de pildă. pestare în zona Romei.zi în familie şi la locul de muncă este dialectul şi nu limba naţională. provine din dialectul milanez. Carlo Goldoni * AA. Prezentăm mai jos textul unui cîntec provenit din dialectul triestini La nova Bora E anche el tran de Opcina xe nato disgrazia: vignindo zo per Scorcola 'na casa el ga ribalta Bona de Dio che iera giorno de laver e drentro no ghe iera che'l povero frenador! E come la bora che vien e che va i dixi che'l mondo se ga ribalta. Ciao nu este altceva decît cuvîntul latin sclavus care în secolul al XVIII-lea făcea parte din sintagma schiavo di vostra signoria illustrissima. stagnaro 3a Roma. presa. quartino în sud. Baldelli consideră că de data asta este vorba de un lexic provincial. lattoniere în sud şi trombino la Firenze. în timp ce marea majoritate a italienilor este în realitate bilingvă. se folosea în limbajul argotic al soldaţilor din Piemont: astăzi este cunoscută în întreaga Italie cu sensul de a „certa pe cineva". Şcoala. 271 . sintagma dare un cicchetto — „a reproşa". acelaşi lucru se poate spune de cuvîntul pizza provenit din dialectul napolitan sau formula de salut ciao provenită din dialectul veneţian. battere in nord . pentru noţiunea de „tinichigiu" putem avea stagnino în Umbria. Lombardia. pentru noţiunea de „apartament" întîlnim mai multe forme: appartamento în centrul italiei. Astăzi există tendinţe de nivelare lingvis­ tică atît în pronunţare cit şi în lexic şi în gramatică. însă trebuie subliniat faptul că dialectele prevalează doar în limba vorbită. Umbria. De notat şi faptul că o minoritate de circa 7% din populaţia Italiei * se exprimă numai în dialect. Un alt aspect asupra căruia ţinem să atragem atenţia este pătrunderea cuvintelor de obîrşie dialectală în limba italiană literară: este cazul cuvîntului grissino pro­ venit din Piemont dar răspîndit în toată Italia şi nu numai . VV. şi anume faptul că italiana în uz la Palermo este diferită de aceea între­ buinţată la Genova.

Modelele pe care le prezen­ tăm acum însă. presa. nu sînt caracteristice limbii naţionale (astfel de modele se află în paginile antologice de la sfîrşitul volumului) ci anumitor dia­ lecte. Iată pentru care motiv şcoala. è così! E perché fu malcontento a esserci nato perché avrebbe voluto essere nato nel Pavano (zona din 272 . cît de numeroase sînt neologismele şi regio­ nalismele pătrunse în limba literară italiană. messer Francesco Petrarca non nacque egli in Fiorentineria (Florenţa)? Canchero. Şi exemplele s-ar putea înmulţi. pe cîtă vreme în sud este folosit cu precădere passato remoto. televiziunea. prozatorii sau dramaturgii peninsulari. în special. pentru ca cititorul român să-şi poată face o idee de diferenţele ce există — în scris — între limba italiană şi cea a dialectelor. Stiluri funcţionale § 217 A. cinematograful. Beoìco il Ruzante în voi.folosea în comediile sale în loc de cuvîntul italian schiavo. dacă ţinem seama şi de faptul că după al doilea război mondial. La lingua tra norma e scelta.VV. Lucrul nu e uşor de realizat. engleze — în dauna limbii naţionale. e che morì. au menirea de a contribui în mod conştient şi deliberat la propăşirea limbii naţionale italiene. e sì no fo buffa né capeleta . şi nu în ultimul rînd literatura. dar în special în ultimele două decenii. prin căderea consoanei iniţiale a devenit ciao. în cadrul stilului beletristic putem desprinde cu uşurinţă ce cuvinte şi structuri sintactice cu valoare expresivă sint caracteristice unuia sau altuia dintre poeţii. e ghe volse essere sotterò. Fiecare exemplu de dialect va fi însoţit de transpunerea lui în limba italiană contemporană. In gramatică se observă anumite diferenţe regionale în ceea ce priveşte construcţiile verbale: în Toscana timpurile passato prossimo şi passato remoto se fo­ losesc în mod normal în funcţie de situaţie. teatru]. limba italiană este foarte deschisă faţă de cuvintele străine — franceze şi. Dialect din împrejurimile oraşului Padova Mo dime un p u ò ' .(A. radioul. ce arhaisme putem întîlni. missir Francesco Spetrarca mo no nassélo in Fiorentinaria ? Mo cancar'è ! E perché el fo mal contento a esserghe nassù. . cuvîntul dia­ lectal veneţian sciao. Transpunere : Ma ditemi un po'. el glie vene a stare. ..). iar în nordul Italiei este întrebuinţat aproape în exclusivitate passato prossimo. ché'l vorae essere nassu in sul Pavan. Este însă adevărat că în general limba comuna are tendinţa de simplificare şi de alegere a formelor ce ar trebui să fie impuse ca forme unice tocmai spre a contribui la procesul de unificare lingvistică. AA. iar în româneşte are un corespondent perfect în formula regională de salut servus.

.. senìiem a ru vósk.. e ci volle essere sotterrato. e'a museca se sente pe ll'aria suppirà. Le radio gridavano guerra ai comunisti de non volevano chiudere le fabbriche e domandavano giustizia giustizia sulla terra bruciata dal sole e dalla fame. e ddà facìieme dui viagge a lu iurne. e la musica si sente per l'aria sospirare. caricavamo il grano.. e là facevamo due viaggi al giorno . e sì non fu burla né errore. Dialect napoîitan Transpunere : Nu pianefforte'e notte sona. carresciàveme la paglie. scìie sèmbe cu u mule. . lontanamente. . Le radio zigava guera ai comunisti che no i voleva le fabriche sarae. facevamo arare le terre andavo sempre col mulo. el sol brusava su la fame dei bracianti. Dialect veneţian Nei campi no gera più 'na spiga. W . faccime ara le tìerre.. Ma sulitario e lento Un pianoforte nella notte suona. a Mmundicchie. venivamo al bosco. .. giustizia su la tera brusada dal sol e da la fame.. e ci morì. Dialect din provincia P o t e n z a A ppiccuele età agge purtate sèmbe.. ci venne a stare. Transpunere : A piccola età ho portato [carichi] sempre. Ma solitario e lento 273 . A A . Padova. (cfr. Liviana Editrice 1984). caricavamo la paglia. i domandava giustizia. a Monticchio... voi. carresci averne re ggraiie.preajma oraşului Padova). La lingua tra norma e scelta. (Romano Pasciuto) Transpunere : Nei campi non c'era una spiga il sole bruciava sulla fame dei braccianti. luntanamente.

applicazione della scienza alle ricerche industriali. muore il motivo antico e rende più cupa la via dentro l'oscurità. problemi della specializzazione . — Exemplul unei scheme cu ajutorul căreia s-ar putea elabora un referat cu conţinut ştiinţific. produzione in serie. Esempi: televisione. disoccupazione tecnologica. segni come atteggiamenti e gesti. Schema: la società tecnologica come estremo sviluppo della rivoluzione industriale: produzione e tecnologia. riqualificazione. come parole. non solo visive o segni grafici. ma segni come luci e suoni. beni di consumo ecc. la frantumazione del lavoro. Il lavoro preindustriale. nella quale siamo immersi. rido Rido nun se sa quanto ! La Scimmia disse: — Sfido! T'arissomijo tanto ! . segni come tracce e sintomi. nella fase tecnologica: dalla fatica fisica a quella psichica . come abiti e case. il controllo delle macchine. dispettosa Ma come sei ridicola ! Ma quanto sei curiosa ! Quando io ti vedo. logoramento nervoso. (Salvatore di Giacomo ) Dialect roman Transpunere : scimmia Uomo e la scimmia L'uomo e la L'omo disse a la Scimmia — Sei brutta. una realtà che conosciamo bene. segni come segnali (AA. Segni in forme infinite. segni come cose ed eventi e idee. nella fase industriale classica. B. problemi umani del lavoro . importanza del fattore umano nonostante l'automazione.more 'o mutivu antico se fa ccbiù cupo 'o vico dint'a D'oscurità. segni come lettere dell'alfabeto. come testi.. malattie professionali. Scuola e lavoro 274 . La lingua tra norma e scelta). Nuove tecniche di lavoro . Categoria stilului ştiinţific modele: Text L'uomo disse alla Scimmia — Sei brutta. trasporti (specie aerei). educazione polivalente ecc. importanti trasfor­ mazioni rese possibili dallo sviluppo tecnologico . segni come impulsi elettrici. dispettosa: Ma come sei ridicola ! Ma quanto sei curiosa ! Quann'io ti vedo. rido Rido non si sa quanto ! La Scimmia disse: Sfido! Ti rassomiglio tanto ! poate fi ilustrat prin următoarele de t e o r i e lingvistică Fondamento della comunicazione è il segno.VV.. come sapori e odori.

7 40 134 Bologna SCRISOARE COMERCIALĂ (COMANDĂ DE MARFĂ) Vercelli. 20 aprile 1968 Mario Rossi — Mercerie Piazzale Mazzini 4 13 100 Vercelli Spettabile Ditta Bianchi & C. C.Prospettive per un lavoro più umano: l'uomo schiavo del lavoro o il lavoro per l'uomo? (A. saldo a 30 giorni. di rilasciargli il diploma attestante la conseguita licenza di scuola media inferiore. licenziato presso codesta Scuola nella sessione estiva dell'anno scolastico 1950—51. Isaia. Ringrazia e porge distinti ossequi Giovanni Neri (firma) Giovanni Neri Via Tolomini. come di consueto. A. i seguenti articoli: — lo sciarpe lana scozzese Polar — 15 cravatte lana scozzese tipo C — 12 paia calze uomo grige tipo extrafine — lo sottovesti lana bianche donna 3 a misura Vi raccomando la massima sollecitudine. chiede alla S.V. Milano Vi prego spedirmi. 12 ottobre 1971 Al Preside della Scuola Media „Guido Guinizelli" Via S. Unirete alla merce fattura. Distinti saluti Mario Rossi (firma) 275 . a mezzo corriere Santi. Stilul oficial CERERE DE ELIBERARE A UNUI DOCUMENT Bologna. nato a Imola il 2 maggio 1946. 18 40 123 Bologna Il sottoscritto Giovanni Neri. Marchese. Sartori).

L'ultimo sabato del mese in corso alle ore 21 si riunirà in quella simpatica trattoria del Trebbo la gloriosa 5 a A per una serata di addio. 2 ottobre 1971 Caro Beppe. un po' di baldoria non fa poi del tutto male neppure alle persone serie. ti saluto a nome di tutti Piero TELEGRAME Destinatario Mario Rossi e indirizzo Roma Marco Polo 34 Testo Arrivo domenica treno ore diciassette Sandra Cognome. Domicilio del Mittente Alte exemple: Sandra Bianchi Via Roma 66 Torino — Impossibilitato intervenire mando vivissimi auguri — Marco — Tutto bene aspettavi Roma — Mamma — Rimandata partenza lunedi stop disdici appuntamento — Gino Verdi TEXTE OCAZIONALE Căsătorii. Nome.Y. Naşteri — Rallegramenti ed auguri vivissimi — X. Spero che tu non tradirai i tuoi amici. — Accolga le più affettuose e sincere condoglianze di X. Mulţumiri — Grazie dei bellissimi fiori che ho molto gradito e degli auguri che cordialmente ricambio.Y. Decese — Prendendo viva parte al Suo grande dolore Le invio le mie più sentite condoglianze — X. — Ringrazio vivamente per i gentili auguri ehe ricambio di cuore — 276 .Y.MODELE DE CORESPONDENŢĂ PARTICULARĂ Ravenna.Y. — X. Ho telefonato a molti che hanno già dato la loro adesione: a quelli introvabili come te ho dovuto scrivere. In attesa di una conferma. anche se il lavoro ti ha già allontanato da noi .

Clteva exemple din stilul publicistic A PASSEGGIO PER IL CIELO Mosca. il tenente colonnello sovietico Alexei Leonov. galleggiante. con un getto di una violenza impressionante.](Augusto Pancaldi. Poco dopo la televisione sovietica ha trasmesso le immagini di questa fantastica impresa. Una macchia scura. 18 III 1965) ALTE FRAZE TIPICEAREPORTAJULUI — Il „fungo" dell'atomica di Hiroshima: una grande conquista della scienza può trasformarsi. L'allevamento appartiene 277 . e si è librato nel cosmo.D. che farà funzionare le industrie. Uno squarcio luminoso: lo spazio cosmico. nelle mani dell'uomo. vestito di uno speciale scafandro ermetico. (ENI) — Il petrolio. per la prima volta nella storia.. e assieme a milioni di telespettatori lo abbiamo visto anche noi. Nella foto: la centrale termonucleare di Latina. (ENI) — Miniera di carbone: L'armatura impedisce alla galleria di crollare mentre i minatori scavano coi martelli pneumatici. quasi un cordone ombelicale teso tra la creatura appena nata che compiva i primi passi in un elemento estraneo e il corpo-madre dell'astronave. rotante. (ENI) — Un tecnico petrolifero preleva un campione di greggio per determinarne la qualità. affusolata in primo piano: la macchina da presa. legato alla nave spaziale „Voskhod I I " da un sottile cavo. ha abbandonato la nave spaziale „Voskhod I I " che lo aveva portato a oltre 400 chilometri dalla Terra. L'Unità. spirito dalla pressione dei gas. Le fiamme. chiuso nel suo grosso scafandro. può schizzare improvviso dal suolo perforato. 18 Marzo 1965 Alle 11 di questa mattina. la gola stretta dall'emozione.. hanno causato danni per dieci milioni. [. Poteva sembrare una sequenza di uno dei tanti film di fantascienza. sullo sfondo della superficie terrestre in movimento. dovute probabilmente ad un corto circuito. (ENI) CRONICĂ Un rogo di quattromila polli Quattromila polli sono arsi vivi nell'incendio divampato in un alle­ vamento di Givoletto. E in questo spazio. (ENI) — Ma l'energia nucleare può anche essere fonte di benessere e ricchezza: quando alimenta le centrali nucleari dove viene trasformata in energia elettrica. le spalle cariche di due bombole dell'ossigeno. un uomo vertiginosamente solo. in un terribile strumento di distrazione".

TEXTE PUBLICITARE — Ufficio Centrale viaggi — corrispondente C I T L'agenzia con la più lunga esperienza a Trieste a cui rivolgersi per: — viaggi in gruppo. — viaggi di lavoro e studio . di 24 e 19 anni. — organizzazione di congressi e convegni . /. — cambio valute . — polizze assicurative . 63 anni. autopullman .a Renato Parri. aerei. — pubblicazioni Touring Club italiano . — pratiche passaporti e visti . che abita in una cascina vicina ed è aiutato nel lavoro dalla moglie e dalle sorelle Giuseppina e Carmela Daniele.. — turismo scolastico . ../ (La Stampa. crociere. — noleggi automobilistici. — pronotazioni alberghiere in tutto il mondo . I. — biglietteria aerea — marittima — ferroviaria e wagons lits .T. 25 V i l i 1971).

— No. ma nessuno gli andava bene. — E quando piove? — L'ombrello. Vedo che il mio vicino di casa non può leggere senza occhiali. spuse un individ către optician. vedo che legge benone. cosa vediamo sopra la testa quando fa bel tempo? — Il sole o le stelle. — Nu. Acesta îi dădu să probeze o serie de ochelari. accentul. proprio per questo desidero comprarne un paio. LA OPTICIAN — Aş avea nevoie de o pereche de ochelari. Văd că vecinul meu nu poate să citească fără ochelari. 279 . ma se se li mette. spunea întruna cumpărătorul. dar nici unul dintre aceştia nu i se potrivea. observ că citeşte grozav. tocmai de aceea doresc să-mi cumpăr ochelari. Fonetică. dar dacă şi-i pune. — Dar aţi învăţat să citiţi ? întrebă opticianul cînd în fine îşi pier­ duse răbdarea. disse un tizio all'ottico. Questi gli fece provare un certo numero d'occhiali. continuava a dire il compratore. Vezi cap. zise clientul. § 11 QUANDO PIOVE — Pierino. dimmi per favore. — Neanche con questi occhiali posso leggere.TEXTE ÎN SPRIJINUL GRAMATICA BARZELLETTE (ANECDOTE) DALL'OTTICO — Avrei bisogno di un paio d'occhiali. — Ma avete imparato a leggere ? chiese infine impaziente l'ottico. disse il cliente. — Nici cu ochelarii aceştia nu pot citi.

A dictat o frază fără virgule. perché e quando si mettono. prepoziţia articulată. Iată ce a citit profesorul în caietul luì Carluccio : Dictare — „Bărbatul intră în casă în cap. a che servono. professore ! Profesorul. Ecco cosa ha letto il professore sul quaderno di Carluccio: Dettato — „L'uomo entrò nella casa sulla testa. un garofano rosso". Articolul. grossi stivali gialli agli occhi. îl întrebă pe Gigino: — Să vedem dacă ai înţeles de unde se extrage zahărul ? — Din zaharniţă. la ce servesc ele. Verbul. il passalo prossimo. portava un cappello grigio ai piedi. perderai il treno di nuovo ! 280 . — Dar cînd plouă ? — Umbrela. § 20. Articolul hotărît. Risponde la moglie: — Se domani partirai alla stessa ora. * Il professore dopo aver spiegato agli scolari la lezione sull'estra­ zione dello zucchero dalle barbabietole. după ce a explicat şcolarilor lecţia despre extragerea zahărului din sfecla de zahăr. 127. După ce profesorul a explicat elevilor importanţa virgulelor. * Dice il marito alla moglie: — Ho perduto il treno. o frumoasă pereche de ochelari la reverul hainei. Vezi cap. ha voluto vedere se gli scolari lo hanno capito bene. § 18. purta o pălărie gri în picioare. 125 . ce vedem deasupra capului atunci cînd e vreme frumoasă ? — Soarele sau stelele. chiede a Gigino: — Sentiamo se hai capito da dove si estrae lo zucchero ? — Dalla zuccheriera. cizme mari galbene la ochi. domnule profesor ! Vezi cap. Ha dettato una frase senza virgole e gli scolari dovevano mettere le virgole secondo il loro parere. o garoafă roşie". a vrut să vadă dacă şcolarii au înţeles bine. un bel paio d'occhiali al risvolto della giacca. şcolarii trebuind să pună virgulele acolo unde considerau ei că este cazul. pentru ce şi cînd se pun. spune-mi te rog. Partirò domani alla stessa ora. Dopo che il professore ha spiegato agli alunni l'importanza delle virgole. articolul hotărît.CÎND PLOUĂ — Petrică. § 123 . Vezi'cap.

dormi mai bine? — Nu. 281 . quando una cosa mi entra nella testa. Vezi cap. 131. DIN CONTRĂ — De cite ori beau seara vin nu mai pot dormi în timpul nopţii. 125. — Come mai. — Cum adică. * — A me succede che. AL CONTRARIO — Ogni volta che bevo di sera del vino non posso dormire più durante la notte. ma non dimetichi il violino". a chi gli diceva : „Venga a pranzo da me. quando era invitato a pranzo.Spune soţul către soţie: — Am pierdut trenul. Verbul.000 lire che ti avevo dato in prestito. egli rispondeva: — Il mio violino non mangia mai fuori di casa. * A Paganini seccava molto. Mie mi se întîmplă exact pe dos. el le răspundea: — Vioara mea nu mănîncă niciodată în altă parte decît acasă. Lui Paganini nu-i făcea nici o plăcere ca atunci cînd era invitat la prînz. Am să plec mîine la aceeaşi oră. — Strano. §118. §154. Verbul. nu pot să mai beau vin. articolul partitiv. 123. A me succede tutt'al contrario. Vezi cap. l'imperfetto. ma ogni volta che dormo non posso bere il vino. — Questo significa che ti ricordi delle 4. — Ciudat. Şi în mod invariabil. dormi meglio? — No. Vezi cap. acelora care îi spuneau „Poftiţi la prînz la noi. non la dimentico mai. modul indicativ. să trebuiască a cìnta vreo piesă spre a le mulţumi gazdelor. il futuro. dar nu uitaţi să aduceţi şi vioara". § 26 Vezi cap. ai să pierzi din nou trenul. Adverbul. dar ori de cîte ori dorm. Articolul. dover suonare qualche pezzo per soddisfare gli ospiti: E invariabilmente. §125. gradele de comparaţie. 127. Răspunde soţia:— Dacă ai să pleci mîine la aceeaşi oră.

mia figlia ha studiato all'estero. 282 . Verbul. nu. dica ! — Me l'immaginavo. * Un romanziere fu invitato da un signore che voleva mostrargli i capolavori della figlia. non è vero ? Sa. — Atunci — spuse cu seriozitate Fucini — trebuie să-i spui profe­ sorului că este foarte silitor dacă la vîrsta asta continuă să se ducă la şcoală. Il domestico che gli aprì. Vezi cap. Una volta andò a visitare un suo amico professore. disse che il signore non era in casa. — Mie mi se întîmpiă că atunci cînd îmi intră ceva în cap. Odată s-a dus în vizită la un prieten de-al său. — Ha studiato all'estero ? Me l'immaginavo. se a questa età va sempre a scuola. Cele patru mii de lire mi-au putut intra în buzunar şi nicidecum în cap: este o mare diferenţă. — E allora — osservò serio il Fucini — devi dire al professore che è molto bravo. no ! Le quattro mila lire mi sarebbero potute entrare nella tasca. — Dove sarà — domandò il Fucini. Guarnieri). il presente. să nu mai uit niciodată. modul indicativ. A un tratto il padre si fermò davanti a un gran quadro dove. dilettante di pittura. Vezi cap. § 118. — Ah. Verbul.— Ah. — E di questo lavoro che ne dice ?. Eccellente. a furia di macchie rosse e gialle. * Il noto scrittore toscano Renato Fucini (che firmava le sue opere col nome di Neri Tanfucio) aveva dedicato ai ragazzi numerose e diver­ tenti pagine. domandò il padre. 125. (Adaptare după R. — Ah. I-a deschis servitorul şi i-a spus că domnul nu era acasă. se l'immaginava ? E da che cosa ? Dica. rispose il domestico. — Asta înseamnă că-ţi aminteşti de cele 4.000 de lire pe care ţi le-am dat cu împrumut. Lo scrittore guardava quei dipinti. — E ' a scuola. non l'ho visto mai. profesor. non nella testa: c'è una gran bella differenza. 123. — Unde-o fi — întrebă Fucini. si voleva rappresentare un tramonto. Cunoscutul scriitor toscan Renato Fucini (care îşi semna operele cu numele de Neri Tanfucio) dedicase copiilor numeroase şi plăcute pagini. Latrqnicó). più confuso che persuaso. perché un tramonto simile a codesto. conjugarea la timpurile simple. (Adaptare după G. — Este la şcoală — i-a răspuns servitorul.

§123. Ar trebui doar să-mi spuneţi cum era pieptănat băiatul dvs. modul condiţional. nu-i aşa? Ştiţi. doamnă ! — Ar fi posibil să-i scoateţi — în poza mărită — pălăria asta cara­ ghioasă pe care o purta? — Desigur. Verbul. signora ! — Sarebbe possibile togliergli — nell'ingrandimento — questo buffo cappello che aveva? — Sicuro. fata mea a studiat în străinătate. deoarece un asemenea asfinţit nu am văzut niciodată. Vezi cap. 131. O doamnă se duce la fotograf. verbele auxiliare de modalitate. Este excelentă. La un moment dat tatăl s-a oprit în faţa unui tablou mare care printr-o grămadă de' pete roşii şi galbene. (Adaptare după R. mai mult descumpănit decît convins. Guarnieri) Vezi cap. Vezi cap. 283 . Scriitorul se uita la picturi. voia să reprezinte un asfinţit. întrebă tatăl. Verbul. — Oii. — A studiat în străinătate? îmi închipuiam. Dovrebbe soltanto dirmi come era pettinato Suo figlio quando aveva dieci anni. che aveva mangiato ciliege senza lavarle si è messo a rimproverarlo aspramente ed a dimostrargli — con un lungo discorso scientifico — che poteva ingoiare insieme alle ciliege un gran numero di microbi infetti. 127. diletantă în pictură. — Aţi vrea să-mi măriţi această fotografie a fiului meu de pe vre­ mea cînd avea zece ani ? — Desigur. è possibile con un po'di ritocco. 125.Un romancier a fost invitat de un domn care voia. Verbul. cînd avea zece ani. este posibil cu puţin retuş. trovandosi a pranzo con un amico. vă închipuiaţi ? După ce ? Spuneţi. spuneţi ! — îmi închipuiam aceasta. UNA PROVERBIALE DISTRAZIONE Un celebre biologo. să-i arate capo­ doperele fiicei lui. — Vorrebbe ingradirmi questa foto di mio figlio di quando aveva dieci anni ? — Certamente. 131 DAL FOTOGRAFO Una signora va dal fotografo. modul participiu. §118. § 138. — Şi de lucrarea asta ce spuneţi ?.

— Ecco. Pe cea dintîi.Intanto. Intre timp îşi mînca porţia de cireşe spălîndu-le grijuliu într-un pahar cu apă. — Ei bine. Vezi cap. — Spune. 284 . mi dispiace ma non posso. Appena finita la lezione di igiene. — Devi farmi due grandi piaceri ed io te ne sarò grato. O ZĂPĂCEALĂ PROVERBIALĂ Un biolog celebru. poziţia formelor neaccentuate § 88. — Parlami pure. Îndată ce-a terminat lecţia de igienă. gradele de comparaţie. Adjectivul. — Te rog să-mi împlineşti două dorinţe şi eu îţi voi fi recunoscător. Cea de-a doua dorinţă este de a nu spune ni­ mănui aceasta. — Dimmi ciò che desideri. — Prima dorinţă pe care te rog să mi-o împlineşti este aceea de a-mi împrumuta o sută de lei. COSA U R G E N T E — Ascolta. Vezi cap. mangiava la sua porzione di ciliege. 131. dar nu pot. — Spune-mi ceea ce doreşti. Il primo. modul imperativ. il biologo ha preso il bicchiere nel quale aveva lavato le ciliege ed ha ingoiato l'acqua sporca t u t t a d'un fiato. devo parlarti di una cosa urgente. s-a apucat să-1 certe zdravăn demonstrîndu-i — într-o lungă pledoarie ştiinţifică — că putea ca împreună cu cireşile să înghită o mare cantitate de microbi infecţioşi. URGENT — Ascultă. aflîndu-se la prînz cu un prieten cate mîncase cireşile fără a le spăla. lavandole con cura in un bicchiere d'acqua. con la più grande naturalezza di questo mondo. îmi pare rău. §118. trebuie să-ţi spun ceva urgent. cea de-a doua dorinţă ţi-o împlinesc bucuros. il secondo te lo posso fare volentieri. Il primo piacere che ti chiedo è di prestarmi cento lei. spune. di non dirlo a nessuno. Vezi cap. Pronumele personal. cu cea mai mare naturaleţe din lume. § 65. biologul a luat paharul în care spălase cireşile şi a înghiţit dintr-o suflare toată apa murdară. Verbul. Il secondo.

care a pus următoarea rezoluţie: „Să se ierte nu se poate. Articolul. articolul nehotărît. § 89. combinaţii de pronume atone. un condannato a morte avesse presentato domanda di grazia al re. ISTORIOARĂ D E S P R E O VIRGULĂ A fost odată un rege isteţ şi cumsecade.STORIELLA DI UNA VIRGOLA C'era una volta un re arguto e bonario che aveva un ministro di giustizia assai burbero e severo. care avea un ministru de justiţie foarte morocănos şi sever. impossibile condannarlo" 1 E così il prigioniero ebbe salva la vita. il quale però vi appose: questa postilla: „Grazia impossibile. Si narra che una volta. § 22. . un condam­ nat la moarte a făcut regelui cerere de graţiere. Se povesteşte că odată. să se condamne la moarte" ! Regele a restituit-o ministrului mutînd pur şi simplu virgula: „Să se ierte. La domanda fu inoltrata dal ministro di Grazia e Giustizia. nu se poate să__se condamne la moarte !" Vezi cap. Vezi cap. Cererea a fost înaintată către ministrul Graţierii şi Justiţiei. Pronumele personal. condannarlo!" Il re gliela rimandò spostando semplicemente la virgola: „Grazia.

Per fortuna uno scolaro rilesse il componimento e liberò i prigionieri cancellando l'accento Ora ai giardini pubblici han dedicato un busto „A colui che sa mettere. Articolul. Figuratevi i cittadini comaschi. humile ece. 125. horribile. passato remoto Conj. Un poeta del Settecento. Vezi cap. dove tra l'altro si legge: 286 . Poi giaché quell'h non si sentiva nella pronuncia. Verbul. accentul § 1 1 . poveretti: detto fatto si trovarono rinchiusi nei cassetti. § 22 Vezi cap. detto fatto — zis şi făcut . I § 123. i cittadini comaschi — locuitorii oraşului Como . Conj. Noţiuni de fonetică şi ortografie. şi cominciò a tralasciarla nella grafia . gli accenti al posto giusto" (Gianni Rodari) mutandola in comò — transformîndu-1 în scrin. ma ci fu chi si lamentò di tale omissione come di una irrispettosa negligenza. articol nehotărît. honesto. al posto giusto — la locul potrivit. huomo. Conj. III § 127 Vezi cap. LE DISGRAZIE DELL'h Una volta Vh si metteva all'inizio di tutti i vocaboli che l'avevano nella corrispondente voce latina da cui erano derivati: honore. Il poeta Lodovico Ariosto sentenziò con tono tra il severo e lo scherzoso: „Chi leva la h all'huomo non si conosce uomo e chi la leva all'honore non è degno di onore". II.DALLA GRAMMATICA ALLA LETTURA UN ACCENTO DISTRATTO Una volta un accento per distrazione cascò sulla città di Como mutandola in comò. scrisse un carme giocoso che intitolò „Il pianto dell'h". figuratevi — închipuiţi-vă. Ancora due secoli dopo si litigava tra letterati a proposito di quell'h. Pier Jacopo Martelli.

Si sposarono e furono felici. hai. Di notte e di giorno andavano intorno Sempre a bracetto. l'h. nici o teamă. § 10. a tralasciarla nella grafia — să o omită (litera h) în scris . gli diede — îi dădu. ha. Al momento attuale. proprio in quella regione. curaj. (Andrea Cavalli Dell1 Ara) le disgrazie dell'h — nenorocirile literii h. mentre giammai non sanno scordarsene parlando ?" 1 L'allusione è volta a quei letterati toscani che volevano abolita del tutto l'fa iniziale. Andò da un dottore a farsi visitare: „E' grave? Mi consiglia di fare testamento? „Q" Che dirò alla famiglia?" „Su su. Vezi cap. mantiene saldamente la sua posizione in quelle quattro voci del verbo avere: ho. Noţiuni de fonetică şi ortografie. Vezi cap. nella corrispondente voce latina — în cuvîntul latinesc corespunzător . scacciata su t u t t a la linea. dov'abita sovente. Gli diede la vitamina G ed il cuore guarì.„Ma ohe ha fatto quest'acca sì inerme e sì innocente alle fauci dell'Arno. ma ci fu chi — dar existară unii caro . Prepoziţia. § 8B2. chi leva — cel care ia . Vezi cap. Consoanele: h. niente paura: ho qui pronta per lei una bella cura". „Che coppia modello 1 „Dar ce a făcut acest „haş" atît de lipsit de apărare şi-atît de nevi­ novat/la gurile rîului Arno. ho qui pronta per lei — am aici gata pentru dumneata. hanno. grupuri de litere. §156A. dove nella parlata dialettale si sente così forte. un carme giocoso— o poezie glumeaţă. Noţiuni de fonetică şi ortografie. che dagli scritti altrui voglion cacciarla in bando. niente paura — hai. unde adesea se-ntîlneşte/încît din scrierile altora vor să-1 declare alungat/în timp ce niciodată nu-1 pot omite din propria vorbire?" 287 . LA F E B B R E Un povero quore aveva la febbre „Q" (malattia tra le più rare). consoanele: q. LA FAMIGLIA PUNTO E VIRGOLA C'era una volta un punto e c'era anche una virgola: erano tanto amici. (Gianni Rodari) quore (cuore) — inimă . la Toscana. su su. § 8B3.

volerei sulla luna in cerca di fortuna E voi ci verreste? Sarebbe carino. se condiţional (per. Del resto non so suonare" . § 127... ipotetic). Verbul. braccetto — erau alăturea.. ne farò senza — răbdare.la gente diceva — che vera meraviglia la famiglia Punto-e-virgola". suonerei il pianoforte a coda. (Gianni Rodari) mereu c'era una volta — a fost odată.. § 123. meglio.. c'è sempre un se — există întotdeauna un dacă. e seduto in poltrona sospira gentilmente: Me ne andrei nell'Arizona. Dite che è giù di moda? Pazienza. Sapete che farei ? Ascolterei un disco. Condiţionalul. II.u n e grăbită să se supună. dondolarsi sulla falcejfacendo uno spuntino — să te legeni pe cornul lunii noi/luînd o gustare. poi. C'è sempre un se: chissà perché questa sciocca congiunzione ce l'ha tanto con me". che usi parole sguaiate — ca să folosească cuvinte urite. conj... No. SOSPIRI „. andavano intorno sempre a. ce l'ha [. che ve he pare? — ce părere aveţi?. II. ne farò senza. „Suonerei se sapessi. farei. conj. § 127. I. (Gianni Rqdari).. principalele verbe neregulate. Vezi cap.. III. volerei se potessi. direi. 288 ./n-o voi face . dite che è giù di moda? — spuneţi că nu mai este la modă?.. Fraza. § 131 . pazienza." „. § 214. non so suonare — nu ştiu să cînt (la pian) . Al loro passaggio in segno di omaggio perfino le maiuscole: diventavano minuscole: e se qualcuna. Verbul. a inchinarsi non è lesta ... § 123. che ve ne pare? O forse potrei fermarmi a Lisbona . III.. I.. a inchinarsi non è lesta la matita del maestro le taglia la testa. Vorrei.] con me — are ceva cu mine. vorrei. Vezi cap.. conj. § 125.. Mangerei dei pasticini se ne avessi. § 125 conj. Mai che usi parole sguaiate non alza la voce per niente.... conj." Che maniere raffinate ha il modo condizionale. l'imperfetto. Vorrei." „Vorrei vorrei.. Vezi cap. dondolarsi sulla falce facendo uno spuntino . conj.

fuggirei da lui. 289 . è diventato quasi il prototipo dei pedanti. lo manderei nel profondo — aş trimite-o în abisuri . che t u t t ' i cristiani imbrigherei se fossi imperatore. andrei da mio padre. mozzerei il capo a tondo — (pe toţi) i-aş scurta de cap. §214. perché da noi non è ancora ben conosciuto l'uso esato dei participi. per fargli uno scherzo. imbrigherei — le-aş da bătaie de cap . Se fossi Cecco. andò a bussare all'uscio di casa sua nel bel mezzo della notte.SE FOSSI FUOCO (Versiune modernizată) Se fossi fuoco. per la sua intransigenza in fatto di purità di lingua. CONSECUTIO TEMPORUM Basilio Puoti. Il povero Basilio si sveglia. Si raccontano di lui storielle graziose ma probabilmente non vere. Meriterebbe pertanto la riconoscenza di tutti gli italiani. Vezi cap. toglierei le donne giovani e leggiadre. se fossi vento. io l'annegherei — aş îneca-o . arderei il mondo . fu un brav'uomo e un benemeritato della sua patria. Invece. lo manderei nel profondo. letterato napoletano. domanda chi è che picchia a quelle ore incongrue e che cosa mai si vuole da lui. com'io sono e fui. per amor della quale aprì nella sua città. lo tempesterei: se fossi acqua. (Cecco Angiolieri). a sue spese. Una volta che alcuni suoi amici si lamentavano col Puoti dei tempi torbidi e duri. un amico. una scuola gratuita. Se fossi Morte. si sa. io l'annegherei. similmente farei con mia madre. Se condiţional (perioadul ipotetic). sarei allor giocondo. lo tempesterei — aş ţine-o numai în furtuni . Un'altra volta. si affaccia mezzo assonnato alla finestra. si dice che egli esclamasse: — Credete a me. se fossi vita. A Napoli allora dominava il Borbone. se fossi Dio. sai che farei? a tutti mozzerei il capo a tondo. e c'erano. e vecchie e laide lascerei altrui. se fossi papa. molti malumori e molto malcontento tra i buoni napoletani. le cose non vanno bene a Napoli.

corespondenţa timpurilor la modul conjunctiv. molti malumori e molto malcontento — multe su­ părări şi multă nemulţumire . Verbul. dopo essersi fatto riconoscere. — Sciagurato ! — esclama il Puoti. Vinfranzione alla regola — abaterea de la regulă. un benemeritato — un om demn de laudă. fuori di sé — „che tu ti alzassi! che tu ti alzassi" devi dire.) — Corespondenţa timpurilor. a sue spese — pe cheltuiala sa. Vezi cap. gli coceva più assai che — îl ardea mai mult decît. § 20. Vezi cap. prepoziţii articulate.— Vorrei che t u ti alzi — grida l'amico. L'infranzione alla regola della correlazione dei tempi gli coceva più assai che l'aver dovuto interrompere il sonno. (Fernando Palazzi) Consecutio temporum (lat. si affaccia mezzo assonnato —se arată pe jumătate ador­ mit.fuori di se — ieşit din fire. § 201. ': . ore incongrue— ore nepotrivite .. Articolul. dominava il Borbone — stăpînea familia (franceză) a Bourbonilor .

D A L L A L E T T U R A ALLA TROPPA GRAMMATICA ERUDIZIONE Un uomo dotto assai un brutto giorno fu nei guai: la sua casetta s'incendiò e ai pompieri telefonò. [. Ma come sempre ebbe occasione di far sfoggio d'erudizione: „Venite. §182.. A. derivare. dotto assai — foarte învăţat . per un rapido giro. 291 . Gradele de comparaţie ale adverbelor. Vezi cap. e una terrazza che domina una vasta parte dell' Umbria. Adverbul. con le sue splendide sculture. quell'avverbio classico e saccente — acel adverb clasic şi preţios . La sua via principale. la dotta parolina tanto durò — cuvinţelul savant dură atît de mult. Cominciamo da Perugia. Vezi cap. in mezzo alla quale sorge la Fontana Maggiore. di far sfoggio d'erudizione — să facă paradă de erudiţie .] Perugia è la maggiore città dell'Umbria e ne è anche il prototipo. la gentilezza. in cui davvero si respirano la grazia. fu nei guai — dădu de necazuri . PERUGIA (fragment) Tuffiamoci nell'Umbria.c. (Noi donne ) troppa erudizione — prea multă erudiţie .. Structura morfologică a cuvîntului. corso Vannucci. ed una specie di dol­ cezza morale come sciolta nell'aria. si stende tra la bellissima piazza. — disse a un sergente. § 154. preci­ pitevolissimevolmente — în foarte mare grabă . precipitevolissimevolmente" Per quell 'avverbio classico e sacente I pompieri non trovano più niente: la dotta parolina tanto durò che t u t t a la casetta si brucciò.

VENEZIA (fragment) Si ha l'impressione di trovarsi in una città che abbia sofferto una inondazione. Per un momento siamo tratti a considerare lo spettacolo che dà Venezia come qualche cosa d'immensamente provvisorio e bellissimo. che si mescola alla vita cittadina e così filtra nel costume. che ritornano sui banchi . cu forme speciale de comparativ şi superlativ. § 98. le isole che ne emergono qua e là con gli alberi e i caseggiati. ci ricorda che siamo. Quando vi andai la frequentavano i rappresentanti di 41 nazioni. con Siena. Fondata per diffondere la conoscenza dell'Italia tra gli studenti esteri. Vi sono passati giovani di quasi 80 nazioni. Vezi cap. sciolta nell'aria — răspîndită în jur. I pali tei telegrafo. che deriva dall'Università per stranieri. parecchi già professori. quella barca comune su cui arranca un vigile urbano in tenuta estiva. pellegrini della bellezza. come da una pianura allagala. Un velo cosmopolita è portato a Perugia dai molti turisti. esteti. adj. (Guido Pioverle). Tiene. lungo il Canal Grande. viaggiatori inconsueti — călători neobişnuiţi. Vezi cap. letteratura e arte italiana. medici. essendo la prima.Chi passeggia in corso A^annucci è colpito dalla frequenza con cui ode parlare una lingua straniera o l'italiano con accento esotico. generia (lat. filtra nel costume— şi astfel intră în obişnuinţă. a Venezia. ha sede in un bel palazzo barocco. I più appartengono alla schiera di viaggiatori inconsueti che un tempo si chiamavano innamorati dell'arte. e spesso persone anziane. geografia. § 71. Pronumele.] Molti sono ancora studenti al loro paese d'origine. di antichità italiche. tuffiamoci — să pătrundem. sui. 292 . del ceto medio — a categorici de mijloc. se non erro. pronumele relativ. E ' d u n q u e un cosmopolitismo sui generis. e di etniscologia. invadendo t u t t e le sue vie e viuzze. non tutti provenienti dalle discipline umanistiche. Adjectivul. [. ma anche avvocati. seppellendola per metà nelle acque. storia. e perciò anche familiare. Illusi dalle apparenze ci perdiamo a seguire con gli occhi e con la fan­ tasia. che corrono bellamente sulla laguna. a burgheziei . che partecipa alla vita de! celo medio. tutto concorre a favorire l'inganno. corsi di lingua. Ma vi è un cosmopolitismo intimo. fatto di gente che si ferma a Perugia a lungo. la quale par proprio una barca di salvataggio. un velo cosmo­ polita — o atmosfera cosmopolită. se non erro — dacă nu greşesc: studenti esteri — studenţi străini.. Ma una gondola che spunta ad un tratto..) — unic în felul său . il flagello che ha colpito questa città. e così. i suoi negozi e le sue cantine. per numero di turisti dopo le città maggiori. ingegneri. in t u t t a la sua estensione. sull'angolo di un palazzo del Canal Grande. pensiero.

Ma pulite ed in ordine. genul subst. le nostre case. după terminaţie.] Là era trascorsa l'adolescenza. §39. là dove comincia la via Aretina. (Vincenzo Cardarelli). Si stava agli angoli delle vie. di rivalità ed emulazione . sotto la Volta ove fu trafitto Corso Donati.. in rissa. Firenze. aveva per noi un senso di archeologia e di eldorado insieme: per parteciparvi occorreva che fossimo rasati e avessimo in dosso i vestiti migliori. 1 tavoli dove mangia­ vamo avevano spacchi verticali di cui ci accorgevamo soltanto le rare volte che scrivevamo una lettera.. seppellendola per metà — îngropînd-o pe jumătate . una sveglia. Quartiere di Santa Croce. per fare una cosa inaudita e mai vista: Venezia. tutto concorre a favorire l'inganno — totul favorizează crearea iluziei . Dagli altri quartieri popolari ci divideva un sentimento impreciso eppur vivo. §34. coi suoi orti e la sua strada ferrata. Posto al limite del centro della città. le fotografie incastrate ai vetri della credenza. per essersi innamorata di quest'idea. per ragioni difensive — din motive de apărare. Vezi cap. fatto ignaro ormai. pluralul subst.. i pali del telegrafo che corrono— stìlpii de telegraf care se înşiră : le isole che ne emergono — insulele care se ivesc (din lagună) . § 40.] La nostra vita erano le strade e le piazze del Quartiere. le prime case borghesi e i villini. l'Arno 293 .. di verdura fritta. [. Nella stanza da pranzo che noi chiamavamo il salotto. Sulle antiche vestigia si illumi­ nava la rosticcerìa il cui banco spandeva attorno odore di polpette di patate. fiorentini di antica razza. curate dalle nostre mamme che avevano i capelli grigi e uno scialle buttato sulle spalle. ma soprattutto. pluralul substmasculine. con la trina alla spalliera e i mattoni rossi di cinabrese. che cos­ truì una città in mezzo all'acqua. La città era al di là di questa nostra repubblica. ci riunivano per subito dividerci di nuovo. Substantivul. e ci si stava senza alcun sospetto di tutto questo. di coniglio arrostito. c'era un divano. IL QUARTIERE (fragment) Noi eravano contenti del nostro Quartiere. bensì opera dell'uomo. io credo.Quello che ammiriamo non è il prodotto d'un cataclisma. umide e fredde d'inverno. La strada. Le case erano buie. capolavoro di una razza ingegnosa e paziente. ciompi da se stessi traditi. feminine. il Quartiere si estendeva fino alle prime case della periferia. beninteso.[. per ragioni difensive. una cosa inaudita e mai vista — un lucru nemaiauzit şi nemaivăzut. di„antico pelo" dicevamo scherzando. „popolo minuto" sempre.

d'estate e le partite di calcio alla domenica, la tappa del Giro d'Italia. (Vasco Pratolini).
spacchi verticali— crăpături verticale; con la trina alla spallina — cu dantelă pe tăblie ; incastrate ai vetri della credenza — montate pe geamul bufetului ; fiorentini di „antico pelo" — fiorentini get-beget; ove fu trafitto — unde a fost înjunghiat; ci si stava senza alcun sospetto di tutto questo, „popolo minuto" sempre, fatto ignaro ormai, ciompi da se slessi traditi — şi stăteau acolo fără să gîndească la toate astea, aceiaşi „oameni sărmani", fapt dat uitării de-acum, dărăcitori de lînă trădaţi de ei înşişi ; ii cui banco spandeva attorno — a cărei tejghea răspîndea în jur ; occorreva che fossimo rasati — trebuia să fim bărbieriţi ; in rissa — cu încăierare. Vezi cap. Adjectivul, pluralul adj. mase, § 55; pluralul adj. fem., § 56. Vezi cap. Părţile propoziţiei, propoziţiile subordonate explicite si implicite, §195.

PIAZZA

NAVONA

Dalle due alle quattro del pomerìggio, d'estate, lo straniero che passi per piazza Navona, una piazza di Roma che si sovrappone poi nel ricordo a qualunque altra piazza italiana, viene preso da stupore e infine da una specie di estasi. Scure e calde moli architettoniche, statue e stemmi, acque scroscianti, acque zampillanti, un disegno di circo atto a sostenere un pubblico grande quanto vario: tutto ciò per qualche vecchietto all'ombra e per poche dozzine di mocciosi che si rincorrono strillando. In quelle ore c'è una enorme sproprozione tra il lavoro compiuto dai secoli e l'uso che il popolo romano fa di quella piazza. L'attività del popolo romano è ridotta, nella augusta cornice, qua a una mano rugosa che minaccia una testa rapata e là a un piede che muove l'acqua di una vasca. (Corrado Alvaro).
scure e calde moli architettoniche — clădiri impresionante într-o caldă arhitectură de culoare închisă, un pubblico grande quanto vario — un public pe cit de numeros pe atît de variat. Vezi cap. Verbul, modul participiu, §123; 131.

UNA VIA DI MILANO Anzitutto, via Torino fornisce quanto è necessario alla tavola: non solo cibi ma anche stoviglie. Pare specializzata in piatti, bicchieri bottiglie, posate, saliere. Roba lucida, di effetto, moderna. I suoi vetri e i suoi cristalli fanno allegria. Tanto più che lì vicino si vedono colline di salami, di prosciutti, di formaggi, di fiaschi. 294

E ' la via dei piatti pronti, via Torino: polli arrosto, polli in gelatina, tacchino al forno, faraona al forno, piccioni allo spiedo, pesci accomodati sotto la maionese, insalata russa. Anche la via della cacciagione. Certo il mezzogiorno vi dura due o tre ore. Poi via Torino veste la gente. Specialmente gli uomini e i bambini (confezioni, confezioni) ; niente affatto escluse però le donne, alle quali anzi vengono offerte qui molte pellicce, stoffe e abiti a prezzi in genere buoni, non essendo via Torino una via cara. Molti depositi e molti uffici. Tante ragazze che abitano in periferia, qui respirano per sette od otto ore al giorno l'aria del Duomo e si considerano un po' milanesi del centro. La sera lasciano non sempre volentieri via Torino, mentre i bottegai rinchiudono con leggeri e lucidi cancelli di metallo i loro digeribili o fragili tesori. Questa non è più via da fragorose saracinesche. (Emilio Radius). faraona al forno — bibilică la cuptor; piccioni allo spiedo — porumbei la frigare; via da fragorose saracinesche — strada cu obloane huruitoare. Vezi cap. Partile propoziţiei, acordul predicatului cu subiectul, §191. ALBERGO La stanza era spaziosa, con due ietti, la finestra ampia dava su di una loggia adorna di un rampicante con fiori violacei e il mare sotto­ stante si incupiva come l'acciaio rivelando tutti i suoi fremiti. Tutto il personale di servizio parlava quattro lingue, le posate erano d'argento, i bicchieri di cristallo, i tappeti spessi e soffici, quadri antichi abbastanza buoni erano dappertutto, terrazze fiorite si susseguivano sul panorama abbagliante, a ogni passo qualcuno faceva un inchino, ma non era l'albergo di mio gusto. Ho sempre preferito i piccoli alberghi dove il padrone guarda i clienti col sospetto che se ne vadano senza pagare il conto. Mi senti­ vo sperduto nell'immensità dei saloni, nei lunghi corridoi, nella spaziosa stanza matrimoniale. (Giovanni Comisso). si incupiva come l'acciaio — se întuneca dobîndind culoarea oţelului. Vezi cap. Părţile propoziţiei, atributul, §192. UNA CASA DOPO IL BOMBARDAMENTO Nell'aprile del 1944 una scintillante squadriglia di bombardieri americani percorse il limpido cielo primaverile del Veneto e venne a sradicare dalle fondamenta la mia città. Quando andai a vedere quello che era avvenuto della mia casa, vi trovai solo un cumulo di rovine. 295

Mi arrampicai su quelle rovine e tra il pietrame e le travi scorsi, affio­ rante, la cassa dove erano stati imballati i bicchierini di cristallo, frugai dentro e, tra gli altri bicchieri infranti, i sei bicchierini erano un'altra volta intatti. Li presi, ne feci un pacco e li portai trionfante a mia madre perché le testimoniassero che nulla era accaduto di grave. In seguito le dissi t u t t o : che la casa era stata distrutta e che tutto quello che si possedeva era andato in briciole con essa. Potei solo ricuperare intatte alcune tavole del pavimento del tinello e con quelle feci fare da un fa­ legname di campagna un armadietto a vetri dove i sei bicchierini rifecero bella mostra come un tempo. (Giovanni Comisso)
squadriglia di bombardieri — escadrilă de bombardiere ; affiorante — ieşită la supra­ faţă ; era andato in briciole — s-a făcut zob ; feci fare — am dat la făcut. Vezi cap. Verbul, il passato remoto, § 123, § 125, § 131. Vezi cap. Pronumele, particulele pronominale ne, ci, vi, § 90.

CASE MODERNE (fragment) Case moderne di cemento armato dove traverso i muri e i pavimenti ogni rumore passa indisturbato, io non condanno i vostri inconvenienti. Tutt'altro ! Io sono un tipo indelicato, e le sonorità dei vostri ambienti mi soddisfa nel modo più completo, case moderne senza alcun segreto. Del resto non è bello poter dire: „Adesso al pianterreno stanno a cena ora il pupo del quinto va a dormire ... t o h ! l'avvocato mette la catena... il portiere comincia a starnutire ... Io scapolo del sesto si dimena l'inquilino di sotto sbuccia un frutto ... case moderne in cui si sente t u t t o ? C'è chi si scaglia contro l'architetto, chi se la prende con il costruttore ma non l'han fatto mica per progetto ! 298

L'epoca nostra è quella del rumore e ognun le mancherebbe di rispetto se costruisse col silenziatore, se vi facesse taciturne assai case moderne senza pace mai... (Luciano Folgore)
dove traverso i muri — în care prin pereţi ; tutfaltro — dimpotrivă ; l'avvocato mette la catena — advocatul pune lanţul (la uşă) ; lo scapolo del sesto si dimena — burlacul de la etajul VI se foieşte ; c'è chi si scaglia — sìnt unii care critică ; chi se la prende — alţii care se ceartă; e ognun le mancherebbe di rispetto — şi nimeni nu le-ar respecta. Vezi cap. Verbul, indicativ, presente, conj. I, § 123, conj. II., § 125, conj. III, §127; §131. Vezi cap. Fraza, se condiţional (per. ipotetic), § 214.

SALA DA PRANZO Dall'uscio, dirimpetto, appariva la camera da pranzo, piena di sole, con la gran tavola tutta bianca del mensale di bucato, col luccichio dei bicchieri, con le posate in simmetrìa, co' mucchi di piatti nell'angolo, suiìa credenza. Attraverso alla porta un gran mazzo di fiori si vedeva a metà sopra un ricamo di carta, accanto alla grande zuppiera delle occasioni solenni. Dalla costa bislunga, ove s'ammonticchiavano le ostriche del Fusas'O, i nicchi e i datteri ancora vivi, si partiva un odore forte di mare. (Salvatore Di. Giacomo)
mensale di bucato — faţă de masă proaspăt spălată; dalla cesta bislunga — din coşul oval ; » nicchi e i datteri — cochiliile şi moluştele. Veri cap. Articolul, prepoziţia articulată, § 20. Vezi cap. Prepoziţia, §156 A.

CUGINA Nella penombra seduta sulla panca di legno ed ampia del focolare Pasqualina, con le mani sotto il grembiule, recitava il Rosario. Non si udiva che il pissi-pissi delle labbra sibilanti la preghiera. La cucina tutta affumicata, con la larga tavola di legno verde-bruno, con la madia oscura, con le sedie a spalliera dipinta, senza un punto luminoso, s'immer­ geva nella notte. H fuoco semispento covava sotto la eenere. Intanto Pasqualina aveva acceso una di quelle lucerne di ottone a tre becchi, col lucignolo di bambagia che bagna nell'olio tenendo in
297

alto, sospesi con catenine d'ottone lo spegnitoio, le forbici da smoccolare e l'attizzatoio. (Matilde Serao ) .
con la madia oscura — cu covata de culoare închisă; lucerne di ottone a tre becchi — opaiţ de alamă cu trei ciocuri; lucignolo di bambagia — fitil din bumbac (netors) lo spegnitoio — stingător de luminări ; le forbici da smoccolare — foarfecă de tăiat mucuri. Vezi cap. Substantivul, genul substantivului după terminaţie, § 34.

COLAZIONE Discese, apparecchiò ... La colazione annaffiata da un claretto gelato fu saporita e abbondante: una frittata che pareva un sole, una bistecca grande come una bandiera. Quella buona vecchietta in piedi, le mani sui fianchi, ci guardava mangiare sodisfatta del nostro appetito, se non dalle nostre chiacchiere che lasciavano i cibi raffreddare sui piatti; ma ella vigilava, e spesso con una cocca della salvietta che aveva nella destra ne scacciava una mosca, con l'aria d'ammonirci che badassimo alle cose serie e lasciassimo egiziani, ateniesi ed etruschi nelle loro vecchie tombe a far polvere. Dopo il caffè, Rodin sì versò un altro bicchiere di vino ... (Ugo Ojetti )
annaffiata da un claretto gelalo — stropită cu un vin alb rece ; le mani sui fianchi — cu mîinile în şold ; una cocca della salvietta — un colţ al şervetului ; a far polvere — să putrezească, să devină pulbere. Vezi cap. Verbul, modul conjunctiv — imperfetto, § 123.

IL GUSTO — Questo latte non ha nessun gusto. La moglie indulgente gli dice: — E' il solito, l'ho bevuto anch'io, buonissimo. — Buonissimo il tuo. Ma in questo mio ci avrete versato dell' acqua. Non sa di nulla. E durante il pranzo continua a brontolare. Minestra questa ? E che servizio ! Da mezz'ora non sì vede il cameriere. Oh, ecco il pollo. Povero pollo! Cartapesta! E il sale, neanche il sale mettono più in tavola! — Il signore ha chiamato ? — Sì, perché vorrei sapere da quale fabbrica di calcestruzzo vi servite per portare in tavola di questi polli arrosto.
298

Naturalmente, l'insalata non è fresca, l'olio è rancido, la frutta non ha sapore. Ah, la vita quale obbrobrio ! (Arnaldo Fraccaroli) non sa di nulla — nu are nici un gust, cartapesta — mucava ; fabbrica di calcestruzzo — fabrică de beton : quale obbrobrio — ce ruşine. Vezi cap. Adjectivul, gradele de comparaţie, § 65. Vezi cap. Structura morfologică a cuvîntului, compunere § 185. IL TEMPO Dice al fanciul la rondine: — Ho freddo, io me ne vo; al ritornar de' zeffiri anch'io ritornerò. Dice la foglia all'albero: — Fa freddo ; io me ne vo ; quando verran le rondini amico, tornerò. E dice il tempo agli \iomini: — Ho fretta, io me ne vo; gli uccelli, i fior ritornano io mai non tornerò. (E. Berni) ho freddo — mi-e frig ; fa freddo — e frig ; ho fretta — mă grăbesc. Vezi cap. Verbul, principalele verbe neregulate, §131. L'AUTOGRAFO DI G I U S E P P E VERDI Una volta il treno su cui viaggiava Giuseppe Verdi rimase fer­ mo per qualche tempo nella stazione di una piccola città. Il capo­ stazione, un fervente ammiratore di Verdi, non volle lasciarsi sfuggire la magnifica occasione per scambiare qualche parola col grande mu­ sicista e per ottenere possibilmente un suo autografo. Verdi però non era tanto facilmente avvicinabile, e il suo ammiratore dovette ricorrere ad un espediente per raggiungere il suo scopo. Aprì la porta del vagone e chiese il biglietto. Verdi lo consegnò e il capostazione, dopo averlo controllato, cominciò un discorso inerente al suo servizio. — Questo vagone è piuttosto sporco. Non vi dà fastidio ? — Non ne ho trovato uno migliore in tutto il treno. — Tuttavia voi non avreste dovuto mettere i piedi sul sedile. Non è de persona educata. 299

arrivato a destinazione. — E va bene — rispose allora il violinista — gli altri diciotto franchi te li darò quando saprai portarmi in carrozza con una ruota sola. A. particulele pronominale ne. quest'ultimo protestò. § 90. Una sera. — Ah. Pronumele. § 88 . questo è troppo ! Datemi il libro dei reclami. senza alterare la bellezza di quella musica. che lo aveva ricunosciuto — se Lei guadagna quattro mila franchi per suonare con una sola corda. Salì in carrozza e. glielo concesse volentieri — i-o acordă bucuros. eseguendo un pezzo con tutto il trasporto] del- 300 . con un sorriso glielo concesse volentieri. e ricominciò con la questione dei quattro mila franchi e della corda sola. lasciarsi sfuggire la magnifica occasione — să lase să-i scape minunata ocazie . Paganini doveva dare un concerto. non è da persona educata — nu se cuvine pentru un om educat . per raggiungere il suo scopo — pentru a-şi atinge scopul . tre corde del violino. fermò una carrozza e domandò al vetturino quanto costava quella corsa. Vezi cap. Il capostazione fu presto di ritorno col suo album di autografi. § 89 . Pellegr inetti). IL VIOLINISTA CHE SUONA CON UNA CORDA SOLA Niccolò Paganini era un famosissimo violinista che incantava tutti i suoi ammiratori. Naturalmente Paganini si meravigliò di tale prezzo. G. ed egli si ridusse a suonare sull'unica che gli era rimasta. gli si ruppero. a Parigi. Bormioli. sul quale Verdi scrisse il reclamo. e il musicista. suona con una corda sola — cìnta (la vioară) pe o singură coardă. E da quel giorno ripetè spesso una così magistrale esecuzione. chiedendone perdono — cerînd iertare pentru asta. combinaţii de forme neaccentuate ale pronumelui. pretendendo gli altri diciotto. eseguendo un pezzo con tutto il trasporto dell'ispirazione. — Caro signore — rispose il vetturino. ed essendo in ritardo. poziţia formelor neaccentuate. — Venti franchi — fu la riposta. una dopo l'altra. vi. Allora il funzionario confessò il suo benriuscito inganno. non vi da fastidio — nu vă su­ pără . guardò la tariffa e dette al vetturino due franchi . senza perdere una nota. (Genio e lavoro — Antologia ) . Un giorno. Paganini non disse nulla. (M. ci. confessò il suo benriuscito inganno — mărturisi păcăleala sa reuşită . e domandò perché a Parigi le vetture costavano così caro.— Mi prendete forse per un maleducato ? — Sì. incantava i suoi ammiratori — îşi vrăjea admiratorii . chiedendone perdono. può anche pagarmi venti franchi per andare al concerto. tanto che la fama si sparse rapidamente e Paganini fu „il violinista che suona con una corda sola".

cu vestă neagră. è annerito come egli era. corpetto nero — cu haină neagră. (Raffaello Biordi). e poiché ogni mattina nel recarsi a scuola passava davanti a un negozio dall'insegna: „Fabbrica di letti in ferro". §107 §108. nel recarsi 301 .si ruppero — i se mpseră. tanto che la faìna si sparse — astfel încît i se răspîndi faima. egli scrisse solo: „Col ferro si fanno dei letti". Quelle qualità che dovevano diventare pregi della sua prosa scientifica — l'andar diritto alla meta senza divagare. (Corrado Alvaro). Uno strumento del Guarnieri usò Paganini. e nelle faide nascoste forse uno di quei violini tascabili. abito nero. intona il suo pezzo stra­ biliante sulla corda del sol. è piuttosto l'ombra. le braccia allungate smi­ suratamente dal violino e dall'archetto — braţele alungite peste măsură de vioară şi de arcuş . Vezi cap. gli. 1 VIOLINI DI CREMONA (fragment) Guarnieri del Gesù. doveva scrivere che cosa si fa col ferro. Con quel dei il bambino mostrava di rendersi conto che non tutti i letti sono fatti di ferro.Vispirazione — interpretine! o bucată cu tot elanul inspiraţiei. § 60. allievo di Stradivari. il suo pezzo slrabriliante — minunata sa bucată. come colpito e bruciato dalla fiamma di un genio infernale — precum cuprins şi ars de flacăra unui geniu infernal . Ma la maestra non fu soddisfatta e la signora Fermi se ne im­ pensierì. acordul adjectivelor. numeralul cardinal. Vedo apparire Paganini. non brillava in componimento — nu strălucea la compunere. lavorò parte della sua vita in prigione dove era stato rinchiuso per aver ucciso uno della sua stessa arte. Adjectivul. che appartiene al municipio di Genova. pronume şi adjective nehotărîte. § 76. Lo strumento di Paganini. il sortilegio del violino. uno della sua stessa arte — unul din aceeaşi breaslă cu el. Una volta. la semplicità dello stile. l'evitare ogni parola non strettamente necessaria — sembravano allora sintomi di aridità mentale. sembravano allora sin­ tomi di aridità mentale — păreau atunci semnele unei sărăcii mintale. il viso pallido incornicialo dai lunghi capelli cupi. La frase era chiara e precisa. LA RISPOSTA DI ENRICO FERMI A scuola Enrico Eermi non brillava in componimento. Numeralul. in seconda elementare. le code della giacca fino a terra. come colpito e bruciato dalla fiamma d'un genio infernale. Paganini ha le braccia allungate. attraverso il suo strumento: abito nero e corpetto nero. Pronumele. Vezi cap. Vezi cap. smisuratamente dal violino e dall'archetto.

un ponte crollato per la piena di un fiume — un pod pră­ buşit din cauza revărsării rîului . — Per fare che cosa ? — chiese il signor Veneranda. printre care şi conjuncţia qualora. Il Granduca lesse la supplica e poi rispose: Talor. di. la stilul preţios în care era redactată jalba locuitorilor din Tosca­ na. Ad una finestra del terzo piano si affacciò un signore. Fecero una supplica piena di parole ricercate e strane. 302 . guardò le finestre buie e spente e fischiò più volte come se volesse chiamare qualcuno. care constituie o replică ironică. gridando per farsi sentire. — Va bene. adverbele de timp. — E il portone è chiuso ? — gridò di nuovo il signore affacciato. — E ' senza chiave ? — chiese il signore. de loc § 149. fără legătură între ele şi lipsite de un înţeles logic. butti pure la chiave. Taior. quindi. Prepoziţa. Vezi cap. quindi. una supplica piena di parole ricercale e strane — o plîngere plină de cuvinte preţioase şi ciudate . Vezi cap. qualora. lei ? — chiese il signore affacciato. persuasi di commuo­ vere e impressionare il loro sovrano. un negozio dall'insegna — o prăvălie cu firma. Vezi cap. — Sì. é chiuso — rispose il signor Veneranda. adv. Articolul. dicono che — se spune că. — Ma lei non deve entrare ? — Io no. sovente e guari rifate il ponte coi vostri denari. — Allora le butto la chiave. la signora Fermi se ne impen­ sierì — doamna Fermi rămase îngrijorată din această cauză. Che cosa dovrei entrare a fare ? — Ma non abita qui. — Sì. § 25. che coraunciava a non capire. rifate il ponte coi vostri denari — refaceţi podul cu banii voştri. qualora. (Gramatica e vita). — gridò il signor Veneranda — se vuole che apra il portone. sovent» e guari — primul vers este o înşiruire de adverbe. SIGNOR VENERANDA Il signor Veneranda si fermò davanti al portone di una casa. § 148. articolul partitiv. Adverbul.a scuola — cînd se ducea la şcoală. §157 IL PONTE Dicono che gli abitanti di un paesello toscano chiesero al Granduca Ferdinando la ricostruzione di un ponte crollato per la piena del fiume. — Per aprire il portone — rispose il signore affacciato. sono senza chiave — rispose il signor Veneranda. mostrava di rendersi conto — dovedea că îşi dă seama. a ducelui Ferdinand.

Verbul. „Bada bene che è una lettera importante. 125. Perché dovrei fischiare ? — chiese il signore affacciato al primo piano. § 125. (da Carlo Manzoni) ce treabă am ? . Lei fischia ? — Io ? Io no . le pare? — Io non voglio aprire il portone — gridò il signore affacciato. modul infinitiv. quando un ragazzo sorpassandolo gli dice: „Si ricordi la lettera!" 303 per fare che cosa ? — Ce să fac cu ea? . modul participiu. 125. come hai fatto l'ultima volta". — Perché. affacciandosi a una finestra del primo piano. gridò il signor Veneranda. Il portone non posso mica aprirlo con la pipa. 123. se vuole. 131. brontolando che quel palazzo doveva certamente essere una specie di manicomio. — Insomma. 127. sempre gridando. una specie di manicomio — un soi de balamuc. — E allora. §123. — Perché abita in questa casa — disse il signor Veneranda. a ogni modo non m'interessa. Insomma. 123. la moglie l'ha pregato di imbucarle una lettera. non dementicarla in tasca. — Se sono senza chiave. può anche fischiare. sì ! — rispose il signore affacciato. 131. . — L'ha detto quello del terzo piano che quelli che abitano in questa casa fischiano ! Be'. che cosa dovrei entrare a fare ?— la ce să intru.— Io no. Il signor Veneranda salutò con un cenno del capo e si avviò per la sua strada. 131. devo abitare in questa casa. LA MOGLIE P R E V I D E N T E ED IL MARITO DISTRATTO Quando il solerte ragioniere questa mattina ha lasciato la casa per recarsi alla stazione a prendere il treno per la grande metropoli indu­ striale e commerciale. 127. — Lo domandi a quello del terzo piano che cosa vuole — disse il signor Veneranda. Vezi cap. io non ho ancora capito — pina la urmă tot n-am înţeles . dovrò pure aprirlo con la chiave. Io credevo che lei abitasse qui: ho sentito che fischiava. perché vuole la chiave ? — Se lei vuole che io apra il portone. io non ho ancora capito. poi non vuole che apra il portone. si può sapere che cosa avete da gridare? Qui non si può dormire ! — urlò un signore. tutti quelli che abitano in questa casa fischiano ? — chiese il signor Veneranda.. Si affretta verso l'ufficio per arrivarci in tempo. — Io sono senza chiave — gridò il signor Veneranda. poi dice che se io fischio.. modul gerunziu. — Io non ho capito: prima vuol buttarmi la chiave per aprire il portone. Ma il ragioniere si è dimenticato di imbucarla appena sceso dal treno alla stazione di Milano. 127.

il portiere gli fa: „Signore Stringhetti si è ricordato di imbucare la lettera ?" — Ma come fa tanta gente a sapere che dovevo imbucare una lettera per mia moglie? In ogni modo. pronumele de politeţe. (Enzo Amorini) la moglie previdente — soţia prevăzătoare. Vezi cap Articolul. Talvolta l'arena veniva trasformata in un lago artificiale. strada facendo — pe drum . § 87. IL CARNEVALE La voce proviene dal latino cameni levare e significa il periodo che precede il magro di Pasqua.000 spettatori. §91. Strada facendo un signore anziano lo interpella: „Si è ricordato di impostare la lettera per Sua moglie?" Ora incomincia a notare qualche cosa di strano : come può la gente sapere della lettera? Giunto poi in ufficio. § 30. imbucarle una lettera — să-i pună la cutie o scrisoare. Vezi cap. l'immensa mole — imensa construcţie. lunghezza: metri 188.Subito allora al ragioniere tornano in mente le parole di sua moglie e imbuca la lettera alla prima cassetta postale. numeralul cardinal. ha appena varcato il portone dell'edificio. poziţia formelor neaccentuate. IL COLOSSEO L'anfiteatro Flavio o Colosseo è il più grandioso edificio dell'impero romano. il solerte ragioniere — harnicul contabil. Numeralul. (da Didattica). posso toglierle — pot să vă iau.50. § 8 8 . 304 . dove si combattevano finte battaglie navali. le sue misure sono: circonferenza: metri 527. Vezi cap. L'uso di mascherarsi durante il carnevale è molto antico. formele neaccentuate. Le dirò che l'ho imbucata. § 76. valenti operai — muncitori capabili. perché un ragazzo mi ha ricordato di farlo !" — „Posso toglierle allora questo biglietto attacato al Suo soprabito ?" — dice il portiere gentilmente. ma si diffuse in Italia soltanto durante il Rinascimento. Pronumele. L'immensa mole fu innalzata in otto anni (dal 72 all'80 era nostra) con il concorso di valenti operai specializzati. altezza: metri 48. si ricordi la lettera — amintiţi-vă de scrisoare . larghezza: metri 156. ţinte battaglie navali — bătălii navale simulate. giunse a contenere fino a 90. sorpassandolo — depăşindu-1. Sul biglietto c'era scritto: „Ricordi per favore a mio marito che egli deve imbucare una lettera". folosirea şi omiterea articolului cu nume de rudenie.

In questo periodo. Ma la colonna sonora. o addirittura infelici in alcuni casi. a Firenze e a Venezia. sarebbe come un cantante senza voce) e la „colonna musicale". Vezi cap. conjugarea la diateza pasivă. Verbul. § 136. Proprio a Venezia la passione per travestimenti crebbe a tal punto che. Il doppiaggio consiste nel dare voce alle immagini. la popolazione usava coprirsi il volto con le mascherine nere. testimoniata da molti quadri del tempo. IL LINGUAGGIO DELL'IMMAGINE Quando il film è montato si passa al doppiaggio. A questo punto le tre colonne separate vengono fuse in una unica colonna. . oltre a quella parlata. per molte settimane. l'abitudine — obiceiul. dosandole opportuna­ mente — dozîndu-le atît cît trebuie. il carnevale dominava ogni altra attività. Substantivul. il magro di Pasqua — postul Pastella. anche in tempi non carnevaleschi. che restavano impunite. consiste appunto nel mescolare dosandole opportunamente le tre diverse colonne sonore. (Enzo Natta). I dialoghi definitivi vengono registrati sulla colonna sonora soltanto a riprese ultimate. venne poi vietata dal governo. nel 1700. dette „morettine". sia quelli italiani. § 39. soltanto a riprese ultimate — numai la terminarea filmărilor. (da Voli) carnem levare — a se priva de came. principalele verbe neregulate. venne poi vietata— a fost apoi interzisă. quelli italiani perché le voci inadatte. cioè la colonna dei dialoghi.. Oggi la tradizione del carnevale si va sempre più restringendo in Italia. perché spesso la maschera serviva a coprire anche azioni disoneste. § 131 . L'abitudine. comprende anche la „colonna rumori" (pensate a un film di guerra senza la „colonna rumori". . formarea pluralului substantivelor masculine. Quelli stranieri perché la „colonna parlata" originale è sostituita con una „colonna parlata" in italiano . feminine §40. § 41. invariabile. Quest'operazione detta missaggio (dall'inglese to mix. mescolare). della maggior parte degli attori sono sostituite da quelle più armoniose dei doppiatori. Vezi cap. In Italia i film sono sempre doppiati sia quelli stranieri.

dorme e sogna i suoi giardini.POETI. ove a me piace — pe unde-mi place. Părţile propoziţiei. Mimmo ha chiuso con le chiavi il cancello de' giardini perché rubano le rose i signori suoi vicini. Vezi cap. Tu nel tuo lettieciuolo i sonni hai pronti sotto le coltri bianche. MIMMO MIMMO HA CENTO SPOSE Mimmo mimmo ha cento spose. Vezi cap. Vanno a sera a dormire dietro ai monti le nuvolette stanche. Structura jnorfologică a cuvîntului. § 182 Ac. 306 . (Enrico Pea) Mimmo mimmo — licenţă poetică. e l'acqua scroscia sulle morte foglie. Mimmo mimmo ha cento schiavi. ( Umberto Saba ) . Prepoziţia.'prepoziţia a. §194. §158. su le rose — sulle rose (licenţă poetică). §192. Mimmo mimmo ha cento schiavi per vegliare le sue spose. per il firmamento — pe bolta cerească. IN RITARDO (fragment) E l'acqua cade sulla morta estate. io sono il vento ti porto ove a me piace . atributul. Vezi cap. Mimmo dorme su le rose su le rose dei cuscini. derivare. Dorme e sogna le sue rose. Mimmo mimmo ha tre giardini. PROSATORI TAVOLETTA ALLA MIA BAMBINA Tu sei la nuvoletta. sotto l •coltri bianche — sub albele inventori. complementul. qua e là ti porto per il firmamento e non ti do mai pace.

Galline van razzolando intorno . A te penso che ti allontani. e un gatto nero gli dorme tra' piedi. poi brevi silenzi. (Gabriele d'Annunzio) ne'l dolce — nel dolce. e quello ch'era non sarà mai più. e il vento urla più forte. ne'l sole — nel sole. ed anche il giorno muore. (licenţă poetică) . Adjectivul. Su le tegole brune riposano enormi zucche gialle e verdastre^ sembianti a de'crani spelati e sbadiglian da qualche fessura uno stupido riso a'1 meriggio. qual bianca. Noţiuni de fonetică şi ortografie. ed è già notte oscura. sugli armenti . IN VILLA (fragment) Ridono tutte in fila le linde casette ne'l dolce sole ottobrino. § 14. E l'anno è morto. Io guardo la placida scena e dipingo. si sente il rumor de la spola e d'una culla a'1 ritmo di lenta canzone . su le — sulle (licenţă poetică). de la — della. Mette la sera come un roseo fuoco • sulle casette. §59. adăugarea unor sunete. quale colore di rose. la campagna deserta. come tante comari vestite de'l novo bucato a festa. 307 . V acqua scroscia — apa răpăie. poi voci fresche di bimbi. 167 A Vezi cap. de'l novo bucato — (haine) proaspăt spălate . Vezi cap. Il bel vecchietto russa. e l'acqua fruscia. le dentate gettano l'acqua alle inverdite soglie — palele de vîflt aruncă apa pe pragurile înverzite. risa di donne. e intorno le ventate gettano l'acqua alle inverdite soglie. (Giovanni Pascoli) in ritardo — tìrziu . che lasciai da poco. Vezi eap. eonj. a tinte invernali. inclinato su l'omero il capo bianco ne'l sole. Conjuncţia. coordonatoare e. su l'omero — sull'omero. Seduto su un uscio un vecchietto sonnecchia pipando. e il tuono muglia. il tuono muglia — tunetul vuieşte . il treno in fuga volge nella corsa folle qualche animale giovane e galline versicolari. poziţia adjectivelor.e tutto è chiuso. IN TRENO Guardo gli alberi spogli. a'l meriggio — al meriggio. a'1— al.

§ 95.Straziato è il mio cuore come sente che più non vive nel tuo petto.să cadă bruma: e si si tirino — să-şi tragă. a tan mali regge — ţine piept atîtor suferinţe. è il tuo giorno ! 398 . Prima che lungo i colmi fossi brini. a quest'ora scende la sera nel giardino antico della tua casa. (Umberto Saba) mette la sera — (poetic) — coboară seara. •• brini — mai înainte ca .. (Corrado Govoni) prima che. E ti rivedo ancora. Ed appena la dura vita a tanti mali regge. LA SIGNORINA FELICITA OVVERO LA FELICITÀ (fragment) Signorina Felicita. galline versicolari — găini pestriţe . Ma tu muti conforme la tua legge. col cane dondolante della luna — cu unduioasa seceră a luni Vezi cap. AUTUNNO PADANO Anche il vento ingiallisce con le stoppie quando le piogge sporche sono con lui un solo lungo gemere che inganna coi falò sulle colline il passo degli uccelli migratori. e il mio rimpianto è vano.. Nel mio cuore amico scende il ricordo. Pronumele. Tace ogni altra angoscia per questa. Conjuncţia. fiumi sulla bocca il lenzuolo di ghiaccio ricamato. §167 A. franano insieme ai greggi gli Appennini: col cane dondolante della luna e il mantello di nebbia del pastore verso prati ignorati dalla neve. Vezi cap. E Ivrea rivedo e la cerulea Dora e quel dolce paese che non dico Signorina Felicita. pronume şi adjective posesive. e si si tirino i. franano — se prăvălesc.

in una cuna — într-un leagăn. Fraza. assai vecchia. quasi venisse da quell' altra stanza. questa. §189. assai nobile. più tardi. Quanto ha dormito. vo' riaprire il cembalo e sonare. fioco. sonerò qualche vecchia aria di danza. CONSOLAZIONE (fragment) Sogniamo. propoziţii circumstanţiale de loc. quando vorrai. (Gabriele d'Annunzio) co' riaprire il cembalo — vreau să redeschid clavecinul . che fra le tende scolorate vagherà qualche odore delicato. verso sera. poi che'è tempo di sognare. cerulea Dora — Dora cea azurie (rîu ce trece? prin oraş) . leggera come vien l'acqua al cavo de la mano. §204 . (Guido Gozzano) Ivrea — orăşel aflat la nord de Torino . qualche corda. ma con una grazia che sia vaga e negletta alquanto. (m'odi tu?) qualche cosa come un fiato debole di viole un po'passate. L'anima sarà semplice com'era. all' avvocato che non fa ritorno ? E l'avvocato è qui: che pensa a te. sopra un antico metro. e il suono sarà velato. Mentre. tosti il caffè — prăjeşti cafeaua. Tutto sarà come al tempo lontano. anche un poco triste . Poi per te sola io vo' comporre un canto che ti raccolga come in una cuna . E l'ebano ricorda le lunghe dita ceree de l'ava. propoziţii temporale. Sorridiamo. allora. Păr ile propoziţiei. Vezi cap. qualche corda ancora manca. §197. Vezi cap. subiectul. §210.A quest'ora che fai? l'osti il caffè: e il buon aroma si diffonde intorno ! O cuci i lini e canti e pensi a me. A casa. E' la nostra primavera. le lunghe dita ceree de Fava — degetele lungi ca de ceară ale bunicii . 309 . e a te verrà. il cembalo ! Mancava. coordonarea.

(Cesare Pavese) movimenti singulti — mişcări suspinate z Vezi cap. Tu li lasci svanire Sei la terra e la morte. Non vive cosa che più di te sta remota dall'alba. . . uve dorate e tralci alle brune culture. il lagno delle greggi sul sentiero di monte Contro la luce colma e cadente del cielo. oscillavano lievi al triste vento. Come la terra dura E ti vestono sogni movimenti singulti che tu ignori. § 120. verbele auxiliare : verbul auxiliar essere. aache le nostre cetre erano appese. MI SORPRENDE IL DOLORE Mi sorprende il dolore di questi pomeriggi avviati al tramonto. al lamento d'agnello dei fanciulli. verbul auxiliar avere. predicatul. (Salvatore Quasimodo ) per voto — prin jurămînt. all'urlo nero della madre che andava incontro al figlio Crocifisso sul palo del telegrafo ? Alle fronde dei salici. Il dolore Come l'acqua di un lago trepida e ti circonda. il lume che discende fra pergole di viti. Verbul. Vivi Come vive una pietra. ' Sono cerchi sull'acqua. 310 Mi rapisce la nube di polvere e di sole sopra le siepi accese.ALLE FRONDE DEI SALICI E come potevamo noi cantare con il piede straniero sopra il cuore. Vezi cap. Quando sembri destarti sei soltanto dolore. per voto. § 119 . fra i morti abbandonati nelle piazze sull'erba dura di ghiaccio. § 190 SEI LA TERRA E LA MORTE Sei la terra e la morte La tua stagione è il buio e il silenzio. l'hai negli occhi e nel sangue ma t u non senti. Părţile propoziţiei.

Vezi cap. §213. disperata. l'acqua sale alla luce e vi si fonde. CIGOLA LA CARRUCOLA DEL POZZO Cigola la carrucola del pozzo.. al tramonto della gioventù. né di goderne né di soffrirne : non sento più.ai campi arati. ai poveri loglit il pant — săracilor le ia ptnea.. si fa vecchio. il lume — lumina. davanti a me. Io tempo ormai ne ho poco: per colpa della morte che viene avanti. Pronumele. dove s'apre nei solchi il buio. particulele pronominale ne. se la notte ha un sapore di notti future. pronumele personal în funcţie de complement.. 311 . evanescenti labbri — mar­ gini ce treptat pier. (Eugenio Montale) Cigola la carrucola del pozzo — scîrţîie scripetele puţului. che è forza. bisogna avere molto tempo: ore e ore di solitudine sono il solo modo perché si dormi qualcosa. ci § 90. Accosto il volto a evanescenti labbri: si deforma il passato. AL P R I N C I P E Se torna il sole. una distanza ci divide. libertà. abbandono. appartiene ad un altro . per dare stile al caos. Ah che già stride la ruota. Trema un ricordo nel profondo secchio nel puro cerchio un'immagine ride. se discende la sera. vizio. fra pergole di piti — printre bolţile de viţă. (Antonio Rinaldi) le siepi accese — hăţişul învăpăiat. canta sola una voce al cielo. (Pier Paolo Pasolini) che i-iene acanti — care înaintează.. Pronumele. Ma per colpa anche di questo nostro mondo umano. che ai poveri toglie il pane. Vezi cap. Vezi cap. t u t t a la vita . io non sono più felice. Fraza. ai poeti la pace. propoziţii condiţionale. si. se un pomeriggio di pioggia sembra tornare da tempi troppo amati e mai avuti del tutto. ti ridona all'altro fondo. Per essere poeti. visione. § 89.

Notimi de fonetică si ortografie. per fare come gii altri intorno. LA MAMMA La mamma ! Dicono che sia buona. Quella persona per un po' di tempo deride l'amico (o la moglie. (Massimo Bontempelli ) tifo — microb. § 132. si mette a. Quando. Quello là certo non l'ha trovata a tavolino. anche prima dell'alba. l'ultimo a cessare..— şi-a însuşit-o imediat . tifos. andare a una partita — să meargă la un meci . tutti senza rendersene conto [. conjugarea la diateza reflexivă. — in cea mai recentă întrebuinţare a sa.Vezi cap. che è entrata nella circolazione. della ruota. E non si è mai saputo — né sì potrà mai sapere bene. Certamente quell'ignoto che per primo ha detto „tifo". Sarà. nella sua applicazione modernissima. sebbene la • tosa sia molto più recente — chi per primo ha inventato la parola „tifo" nella sua applicazione modernissima. Verbul. §12. se l'è subito appropriata. observaţii asupra conjugării reflexive. è diventato tifoso — a devenit microbist. §133. deride l'amico — îşi bate j oc de prieten . Al secondo goal e il primo a battere. TIFO (fragment) Non si è mai saputo — ne si potrà mai sapere — chi è stato il primo inventore. Non s'è accorto che chi la sentiva da lui se l'è subito appropriata. il figlio. accentul. § 11 . Una volta si lascia convincere ad andare a una partita . E' diventato tifoso. Il tifo nasce in una persona sempre allo stesso modo. Per me si tratta della donna più misteriosa del mondo. donne? Mah! Entro in casa dopo la mezzanotte e la trovo che fruga nei cassettoni. compera il biglietto con aria di superiorità.. la sento camminare leggera nella stanza o parlare S12 . è diventata una parola viva. Al primo goal. e se n'è servito. Ogni tanto. E ognuno sentendola la afferrava e la propagava. comincia a guardare con condiscendenza — începe să pri­ vească cu îngăduinţă . eliziunea si apostro­ ful. Vezi cap. Quando l'ha detta non pensava di creare. fianco all'amido se aşează alături de prieten . si mette a fianco all'amico e comincia a guardare con condiscendenza. il socio d'affari) che fanno del tifo. Se mi sveglio. in questo ardore di purificazione linguistica che ci ha preso da qualche anno. ha creato un'immagine. le mani.]. se n'è servito — s-a servit de acesta . non s'è accorto — nu şi-a dat seama. tre o quattro letterati molto seri si riuniscono in commissione intorno a un tavolino per inventare qualche parola. batte le roani anche lui.

a Torino.sottovoce col mio fratellino. subst. Quei due hanno sempre qualche cosa da dirsi all'insaputa degli altri famigliari. quando ? Insomma. questo agire nascosto a lungo andare. Come. Il mezzorado era in cucina. A quel tempo non erano ancora di moda gli sport invernali. Il mezzorado era delicatissimo e 313 . invece. cu vremea. Tornando la domenica sera. che non era mai come doveva essere: e gli sembrava sempre o troppo acquoso o troppo denso. te supără .: e non si trovava in vendita. i fazzoletti. trovo le maglie." Guardo.. Partiva non appena cadeva un po'di neve la sera del sabato [. — Lidia ! il mezzorado non è „venuto" 1 — tuonava per iì corridoio. e mi pare che abbia le lagrime agli occhi. § 39. Mio padre era nel prendere lo yogurt come in molte altre cose. Una sera entra in casa Fred. coperto da un piatto e ravvolto in un vecchio scialle. della magia: Prepara. diceva sempre che però c'era una brutta neve. beviamo una bottiglia di Bordeaux". non era „venuto" affatto e si doveva buttar via: non era che un'acquerugiola verde con qualche blocco solido di un bianco marmoreo. i fazzoletti.. „Ho messo le maglie. §40. prima di chiuderla. al risveglio.. fem. Era semplicemente yogurt. i buchi ce li fa lei per restare pomeriggi interi vicino alla finestra. fa inoltre. della magia — în afarà de asta face şi vrăjitorie . esageriamo. era andare a guardare se il mezzorado era venuto bene. indispettisce — aceste treburi ascunse. formarea pluralului subst. Fa. Come iì mezzorado. Invidia? (Cesare Zavattini). le camicie. e una grossa ciambella. la valigia.. Arrivo. si mette in un angolo mogia mogia. mase. il fratello maggiore.. .. sarà — o fi . Lo yogurt in quegli anni non era ancora di moda. nelle latterie o nei bar. Quest' altra è grossa. i fazzoletti le camicie . Structura morfologică a cuvîntului. IL MEZZORÀDO Mio padre s'alzava sempre alle quattro del mattino. compunerea cuvintelor. a lungo andare indispettisce. contento: „Ho trovato il posto in Colonia". proprio. dicono che sia — se spune că ar fi . E mìo padre era forse. da certi pastori. dentro una zuppiera. un pioniere. formarea pi.. La neve. fruga nei cassettoni — scotoceşte prin sertare. l'unico a praticarli. come adesso. era sempre o troppo acquosa o troppo secca. in Sardegna. Lei. La sua prima preoccupazione. e vedo le maglie. Il mezzorado era latte acido. le camicie . Chi le rompe tante calze? Non. all'insaputa degli altri famigliari — fără ştirea celorlalţi din familie. Vezi cap. che lui aveva imparato a fare. Substantivul.. Il papà dice allora: „Ragazzi. Vezi cap. questo agire nascosto. Di giorno sta ore ed ore in mezzo a cumuli di calze.. § 185. A volte. per lui. inoltre. poniamo.]. apro. mogia mogia — foarte abătută.

substantive invariabile. § 186. o tra gli alberi in fiore. Tutti lo aspettavano perché insegnava a leggere. con una bisaccia al collo. In uno dei nostri paesi visse un pover'uomo. era sempre p troppo acquosa o troppo secca — era întotdeauna sau prea apoasă sau prea tare. Vezi cap. che era ancora mezzo addormentata. Costui andava a piedi da paese a paese. con parale sconnesse —cu cuvinte fără legătură. mangiava e dormiva oggi qua e domani là senza casa sua e senza figiuoli suoi. al giovane le lettere dell'alfabeto. alte pronume şî adjective nehotărîte. Quando andavamo in villeggiatura. Si fermava nei casolari sperduti per le campagne e nelle tane dei pastori sui monti. a piedi dp. un'acquerugiola — o apă chioară . — Anche oggi non è „venuto" . bastava niente a far sì che non riuscisse — ajungea o nimica toată ca sâ-1 facă sâ nu reuşească . (Natalia Ginzburg) il mezzorado — chefir. Insegnava al vecchio a fare la sua firma. — Non c'è! qui non c'è! — gridava: e a volte la madre era stata davvero dimenticata. attraverso la neve e i fiumi. Vezi cap. di cui nessuno più ricorda il nome. Pronumele. con una bisaccia al collo — cu o desagă de gìt : casolari sperduti — căsuţe de ţară rătăcite. IL MAESTRO Un tempo in Calabria esistevano poche scuole. Di libri ne aveva qualcuno il prete. dovevamo ricordarci di portar via „la madre del mezzorado" — trebuia să ţinem minte să luăm cu noi „plămada chefirului" . dovevamo ricordarci di port a r via „la madre del mezzorado". d'inverno e d'estate. §107. — Dov'è la madre ? Avete preso la madre ':' — chiedeva mio padre in treno.bastava niente a far sì che non riuscisse: bastava che lo scialle che lo» ravviluppava fosse un po' scostato. fosse un po' scostato — să fi fost niţel îndepărtat. Structura morfologică a cuvântului. e legata con uno spago. Substantivul. di libri ne aveva qualcuno il prete — cît despre cărţi. schimbarea valorii gramaticale. e lasciasse-filtrare un po' d'aria. e soltanto nelle città. Vezi cap. e bisognava ricrearla dal nulla. ricrearla dal nulla — s-o facă iarăşi din nimic. a fare la sua firma — să se iscălească. ma che tutti chiamavano il Maestro. era venuto bene — se prinsese (închegase) bine . (Corrado Alvaro). Per pochi giorni diventava una persona di famiglia . e gli rispondeva dal letto con parole sconnesse. che era una tazzina di mezzorado bene incartata. § 108. oggi qua domani là — azi ici mîine colo. ravvolto in un vecchio scialle— înfăşurat într-un şal vechi. e chi voleva imparare qualche cosa doveva essere ricco per andare in città a studiare. non era venuto affatto — nu se prinsese deloc . col lievito di birra. lasciasse filtrare un po' d'aria — să fi lăsat să intre niţel aer. pronume şi adjective nehotărîte. o tra i campi del grano maturo. paese a paese — pe jos din sat în sat . 314 . §41. avea cîte una preotul. tutta colpa della tua Natalina ! — tuonava mio padre dal corridoio a mia madre. lapte prins . Poi ripartiva con la sua bisaccia e il libro. rovistando nel sacco da montagna.

. allarmata. 315 ... gliela organizza con scaltrezza — i-o organizează cu isteţime. (Giovanni Comisso ) . quando essa le dischiude. la groppa delle sue valve è t u t t a incrostata di altre piccole conchiglie d'altre specie e coperta d'erbe come muschio e di certe piccole foglie tonde.. avrà trenta. L'acqua è così limpida. la sua mucillaggine grigia. Mi faccio curiosissimo. bisogna fare forza per sradicarle . vede il nemico e subito fugge verso l'interno. § 125. che. oonj. abitudine di tuffarmi — obiceiul de-a mă scufunda. così attraente e la luce azzurra. tutta incrostata di altre piccole conchilie — partea bombată a valvelor sale este în întregime acoperită cu alte cochilii mici.conj. appese ad un esile gambo bianco — agăţate de un peduncul subţire alb .. folosirea modului infinitiv. ma appena avvicino la mano.. Questo granchiolino è un alleato della conchiglia. §186. la afferro — o prind cu putere . la afferro. Verbul. mi perdo lungo il fondo. dentro vi troveremo il granchio -sentinella — înăuntru vom găsi racul -paznic . derivare. § 182.. conj. schimbarea valorii gramaticale. ha le valve aperte.] Bisogna tagliare il potente muscolo di chiusura. si rinserra in tempo entro la sua difesa...[. II. il catenaccio. verdi. invece. lunghe a volte come un braccio .] è grandissima. § 123. l'imperfetto. le valve cominciano a cedere. Stanno incuneate nel fondo . nel fondo vicino all'apice vi e il piccolo granchio-sentinella. protendendo un tentacolo lo incunea tra le valve — întinzînd un tentacul îl înfige între valve . Scopro nel fondo certe grandi conchiglie. Verbul. vive nella sua bava e in compenso sta di sentinella sull'apertura delle sue valve. ho ancora qualche attimo di forza per strapparla e rissalire con essa alla superficie: [. La natura crea dunque due elementi opposti. solleticando il corpo alla conchiglia che. quaranta anni . tra il rosso laccato e la madreperla — între roşu lăcuit şi sidef . Il nemico della conchiglia è il polipo che protendendo un tentacolo. I. FONDI MARINI Ho preso abitudine di tuffarmi e resistere a lungo sott'acqua. Certe volte non vorrei più ritornare a galla. III. Una conchiglia mezza nascosta tra le erbe. Priva d'occhi la conchiglia non avvertirebbe mai in tempo l'avvicinarsi del tentacolo. la groppa delle sue valve è.. bianco per la sua vita di clausura.c.] Dentro vi troveremo il granchio-sentinella.Vezi cap.. anzi gliela organizza con scaltrezza. appese ad un esile gambo bianco. la vecchia conchiglia è squartata. trattenendomi alle foreste di erbe nelle quali fuggono a nascondersi piccoli pesci azzurrini segnati di rosso . e così può affondarvi la bocca e cibarsi avido della mucillagine dolciastra. § 127. principalele verbe neregulate. bisogna fare forza per sradicarle — trebuie să depui efort ca să le smulgi . rapida si richiude. Vezi cap. [. solleticando — gîdilînd . segnati di rosso — pătaţi cu roşu . lo incunea tra le valve per impedire si racchiudano. § 143 Vezi cap.. ma concede al più debole la difesa. non avertirebbe mai in tempo — n-ar observa niciodată la timp . celeste bianca e verde. ma il granchiolino che con essa vive. A. nera e bianca appare tra il rosso laccato e la madreperla. §131. Structura morfologică a cuvintelor.

di animo servile e senza iniziativa. nella scatoletta erano cinque o sei mosche . bottiglietta di tamarindo — sticluţa cu sirop de tamarin. Structura morfologică a cuvintelor. Per adesso è abbastanza sano. poi va sulla scarpa. Ciò che mi piaceva in questo passero è che non voleva esser toccato. II primo passerotto era molto più simpatico dell'attuale. ma senza permettere troppe confidenze. i passerotti — puii de vrabie. nel senso che da allora mi stava sempre vicino . ma senza permettere troppe confidenze — dar fără a permite prea multă apropiere . Il curioso è che la sua relativa famigliarità non fu graduale. gradul comparativ. Vezi cap. per assaporarne la sublime pace — pentru a se bucura de sublima linişte (a celulei) . prima di mangiare danzò freneticamente intorno per qualche secondo . Conquistava t u t t e le cime esistenti nella cella e quindi si assideva per qualche minuto ad assaporarne la sublime pace. Per attirarlo gli offrivo una mosca in una scatoletta di fiammiferi . Adjectivul.. viene sulla scarpa e si mette nella piega dei calzoni . vuol essere imbeccato quantunque mangi da se benissimo . Ti racconterò la storia dei miei passerotti. rientrando dal passeggio. ma improvvisa. perpetuo assillo— obsesia permanentă.1 PASSEROTTI Vorrei fare qualcosa per farti sorridere almeno. Ed ecco la storia dei miei passerini. Vezi cap. mi trovai il passero vicino .. Si rivoltava ferocemente. credo avvelenato da qualche insetto. di animo servile — slugarnic din l'ire. Il primo divenne subito padrone della cella. Si muoveva per là cella ma sempre nell'estremo opposto a me. non si staccò più. Devi dunque sapere che ho un passerotto e che ne ho avuto un altro che è morto. sta sempre vicino e si è già preso alcune pedate. se avesse le ali intere volerebbe sul ginocchio . divenne subito padrone della cella — deveni repede stăpînul încăperii . Si era addomesticato. Una volta invece di una. si vede che vuol farlo perché si allunga. di una domesticità nauseante — de o familiaritate respingătoare. la danza fu ripetuta sempre per le mosche numerose. ma non è vivace. Salire sul tappo di una bottiglietta di tamarindo era il suo perpetuo assillo: e perciò una volta cadde in un recipiente pieno di rifiuti della caffettiera e fu lì lì per affogare. non corre. c schimbarea valorii gramaticale. Un attimo. con le ali spiegate e beccava la mano con grande energia. Era molto fiero e di una grande vivacità. gradul superlativ..] L'attuale passero invece e di una domesticità nauseante. rientrando dal passeggio — reîntorcîndu-mâ de la plimbare. fu li lì per affogare — fu cît p-aci să se înece .. [. § 182 A. 316 . derivare. vuol essere imbeccato quantunque mangi da se benissimo — vrea să i se dea în cioc chiar da­ că mănîncă singur foarte bine. si è preso già alcune pedate — a încasat deja cîteva lovituri de picior. freme. Ma non si lasciò mai prendere in mano senza rivoltarsi e cercare subito di scappare. § 67. non la prendeva se non quando io ero lontano. (Antonio Gramsci). L'attuale è modestissime. §186. § 68.

venti. il passo strascicato di queW altro — mersul tîrşit al celuilalt . numeralul cardinal. di schianto. IL DESERTO DEI TARTARI Quasi due anni dopo Giovanni Drogo dormiva una notte nella sua camera della Fortezza. la maniera di salutare d'un altro ancora agitando il braccio e gridando di lontano: „Salute!". perchè 317 ... di strizzare gli occhi celesti dietro le piccole lenti.] soltanto allora fu possibile sapere con precisione numero e identità degli uccisi. di strizzare gli occhi celesti dietro alle piccole lenti — de-a face (un semn) cu ochii albaştri din spatele lentilelor mici . alle modeste esistenze di ognuno — perché la loro fine non sembrasse di primo acchito un evento spaventoso.] E ci fu appena il tempo in realtà. lungo il marciapiede: troppo legate ad ognuno per mille legami erano le undici vittime dell'eccidio — troppo intrecciate le loro esistenze modeste. di schianto — dintr-odată . di una efferatezza quasi irreale. il volto di questo e il modo che aveva — figura acestuia şi felul de-a fi . troppo intrecciate le loro esistenze modeste alle modeste esistenze di ognuno — prea strîns unite vieţile lor modeste cu modestele existente ale fiecăruia. ingrigiti anzitempo. il passo strascicato di quell' altro e i suoi capelli. le piccole manie. \ r entidue mesi erano passati senza portare niente di nuovo e lui era rimasto fermo ad aspettare. Non erano che undici.. ingrigiti anzitempo — încărunţit înainte de vreme . Erano undici [. Vezi cap. la malignità. § 132. l'avarizia. ridendo. § 76.. conjugarea la diateza reflexivă. in città. paura folle: c'era questo nell'impressione che S'annun­ cio dei nomi dei fucilati destò in ogni casa.] per i figli e così via [. l'amore per la moglie [. di primo acchito — la prima vedere. Ci volle dell'altro tempo [. (Giorgio Bassani). Numeralul. Eppure ventidue mesi sono lunghi e possono succedere molte cose . ma tutto il centro della città fosse semi­ nato di morti. che non solo corso Roma. ma si trattava di persone troppo note.]: undici vite di cui si sapeva tutto o quasi tutto. come se la vita dovesse avere per lui una speciale indulgenza. la prodigalità. Orrore. Vezi cap. Ad abbandonarsi ai pronostici più disperati sembrava davvero in prin­ cipio.. si conoscevano troppo cene infiniti particolari — se cunoşteau prea bine nenumărate amănunte. pietà. magari. è vero. cento. di persone delle quali oltre ai nomi.. Verbul... i vezzi... cresciute insieme e insieme tron­ cate. cinquanta. si conoscevano troppo bene infiniti particolari del fisico e del morale (il volto di questo e il modo che aveva. di contarli e riconoscerli.UNA NOTTE DEL '43 Le vittime della rappresaglia erano dieci. la passione perii gioco. c'è tempo perché si formino nuove famiglie. nascano bambini e incomincino anche a parlare. ad abbandonarsi ai pronostici — dînd crezare prezicerilor.

Il fiume del tempo passava sopra la Fortezza. limava gli scalini e le catene. Al di là di una profonda rientranza della casa. nessuno si accostò sia pure di un metro al suo davanzale.. E questi pochi oggetti visibili facevano immaginare che nel buio. Tra la finestra a cui era affacciato e il meraviglioso palazzo — un intervallo di una ventina di metri — avevano intanto cominciato a fluttuare fragili parvenze. fece Drogo due o tre volte. Egli era tornato bambino e si trovava di notte al davanzale della finestra. La stessa giornata. . noH era ancora riuscite» ad agganciarlo nella sua fuga. succhiando le ultime speranze. simili a fate forse. E l'attenzione di Drogo bambino era t u t t a attratta verso un'altra finestra. si era ripetuta centinaia di volte senza fare un passo innanzi. rimane ancora tempo perchè il morto sia sepolto e dimenticato. non stupiva Giovanni. Che gioia — pensò Drogo — poter vivere in quei saloni. ma su Drogo passava invano . sfiorando insistentemente la sottile finestra. perchè una bella donna invecchi e nessuno più la desideri. perchè il figlio sia di nuovo capace di ridere e alla sera conduca le ragazze nei viali. Nessuno di quelli infatti parve sentire. un vaso e alcune statuette di avorio. rilucenti alla luna. Anche quella notte sarebbe stata uguale a t u t t e le altre se Drog© non avesse fatto un sogno. entrando attraverso i vetri. perchè una malattia. riprenda più dal fondo. pieni di cose preziose. timidamente. Per la loro natura esse apparivano logiche pertinenze del palazzo. girare per ore scoprendo sempre nuovi tesori..una grande casa sorga dove prima c'era soltanto prato. Nel sogno la presenza di simili creature. si prepari (e intanto l'uomo continua a vivere spensierato). coronata da un baldacchino di marmo. L'esistenza di Drogo invece si era come fermata. Esse ondeggiavano nell'aria in lenti vortici. si aprissero le intimità di un vasto salone. mai viste nel mondo reale. lungo le cancellate del cimitero. La luna. consumi lentamente il corpo. si ritiri per breve parvenza di guarigione. ben sapendo però in cuor suo che sarebbe stato inutile. dì quel sonno assoluto e provocante che conoscono le dimore della gente ricca e felice. che si trascinavano dietro strascichi di velo. trascinava in basso polvere e frammenti di pietra. pst . e il palazzo intero dormisse. con le identiche cose. ma il fatto che non badassero affatto a Drogo. il primo di una interminabile serie. per attirare l'attenzione dei fantasmi.anche delle più lvnghe. 318 . vedeva la facciata di un palazzo ricchissimo illuminato dalla luna. inconsapevole. dietro. batteva su u n tavolo dove c'erano un tappeto.. Anche le fate dunque rifuggivano dai bambini comuni per badare soltanto alla gente fortunata che non le stava neppure a guardare ma dormiva indifferente sotto baldacchini di seta? — P s t . screpolava le mura. mai avvicinandosi alla sua casa lo mortificava. .

avanzava per l'aria un piccolo corteo di altri spiriti che trascinavano una portantina. la portantina si sosteneva nell'aria come appesa a fili invisibili. ma proprio Angustina. Sì. e Drogo riconobbe Angustina. di un impressionante pallore. portava un vestito di velluto con un collo di pizzo bianco. Non passarono molti istanti che una esile figura. oh quanto piccola in confronto della monumentale finestra. Lo spirito fece un cenno e seguendo la direzione di quel gesto. e i suoi occhi fissare la portantina. la guardava avvicinarsi . non più ossequiosi bensì con curiosità avida e quasi maligna. né la terza notte. Di colpo Drogo si svuotò di ogni invidia. se non altro per cortesia. ma non riuscì a scorgere nessuno. due mani di donna avrebbero cautamente rinchiuso la finestra lasciata aperta dal fuggitivo e anche t u t t e le altre sarebbero state sprangate. Angustina. Vedeva Angustina. Drogo volse gli sguardi a una grande piazza. Angustina. apparentemente. poiché capì ciò che stava accadendo. a covare nel buio il pianto e la desolazione. né mai. come per chiamare qualcuno. Perché tutto ad Angustina e a lui niente? Pazienza un altro. che si stendeva dinanzi alle case. ritto sul davanzale della finestra. comparve dietro i vetri. colla sua caratteristica espressione di distacco e di noia. tutti erano protesi ad Angustina. quella notte.Ma ecco una di quelle magiche creature aggrapparsi al bordo della opposta finestra con una specie di braccio e battere il vetro discretamente. la portantina traboccava di veli e pennacchi. Drogo guardò le altre finestre per vedere se ei fosse qualcuno che potesse eventualmente parteggiare per lui. pure lui bambino. e non pareva per nulla soddisfatto di quella silenziosa serenata Drogo pensò che il compagno. e non sarebbe ritornata prima dell'alba e neppure la notte successiva. sempre così superbo e arrogante. era evidente che veniva per lui. Abbandonata a se stessa. a una decina di metri dal suolo. Sopra questa piazza. ma per quale ambasciata ! A un lungo viaggio dunque doveva servire la portantina. lo avrebbe invitato a giocare insieme coi fantasmi. della loro medesima essenza. Finalmente la portantina si fermò dondolando proprio dinanzi alla finestra e tutti i fantasmi d'un balzo si appollaiarono attorno formando una palpitante corona. 319 . L'ingiustizia feriva il cuore di Drogo. I saloni del palazzo avrebbero aspettato invano il padroncino. Con gesto stanco l'amico invece aprì la finestra e si chinò verso lo spirito appeso al davanzale come se fosse con lui in dimestichezza e volese dirgli una cosa. assolutamente deserta. Ma non fu così. Angustina non parve notare l'amico e neppure quando Giovanni lo chiamò — Angustina ! Angustina! —rivolse gli sguardi a lui. erano venuti da lui i messaggeri delle fate. Fatta.

il cui volto assomigliava ad Angustina. ma provenivano dall'abisso. Là dentro. un episodio qualsiasi. quelli si accavallavano l'uno sull'altro. Sembrava che esperimentasse per la prima volta un giocattolo a cui non teneva affatto ma che per convenienza non aveva potuto rifiutare. Si compose un corteo. come per stabilire certe modalità che era necessario chiarire. forse il capo. Angustina staccò gli sguardi da Drogo e volse il capo dinanzi. accavallando le gambe. premendo verso il bambino e lui faceva con la testa di sì come per dire: va bene. sempre più in alto. Alla fine lo spirito che si era aggrappato per primo al davanzale. tutto perfettamente d'accordo. le statuette d'avorio. Il corteo andò serpeggiando lentamente nei cielo. un' estrema voglia di scherzare. i raggi della luna ancora illuminavano il tavolo. o alle altre case. le parvenze fecero una evoluzione semicircolare nella rientranza delle case. Angustina. non erano usciti. o alla città in cui era vissuto. con una specie di curiosità divertita e diffidente. profumati. in altra stanza disteso sul letto. invece Angustina non aveva paura e confabulava pacatamente cogli spiriti. da giardini. divenne una confusa scia. l'ultima occasione per far vedere che lui Angustina non aveva bisogno della pietà dì nessuno. sulle bianche labbra raggelato un sorriso. Nel descrivere il semicerchio anche la portantina passò a pochi metri dalla finestra di Drogo che agitando le braccia tentò di gridare: — Angustina! Angustina! — supremo saluto. la fatata carrozza mosse dolcemente per partire. e doveva avere un vestito di velluto. Traendolo via la portantina. Il grappolo di fantasmi si disciolse in un ondeggiamento di veli. non uno alla piazza sottostante. per sollevarsi quindi nel cielo. va bene. Gli altri bambini avrebbero pianto. già amabili. in direzione del corteo. Stretti intorno alla finestra simili a un panneggiamento di spuma. Ma il volto di Angustina lentamente si apriva a un sorriso di complicità. che avevano continuato a dormire. un grande collo di pizzo. (Dino Suzzati ) 320 . Non diede uno sguardo al suo palazzo. come se Drogo e lui potessero capire molte cose sconosciute ai fantasmi .I fantasmi. da signore. sempre con la sua aria annoiata. La finestra era rimasta aperta. sarebbe stato stupido meravigliarsene. pareva dire. non erano dunque venuti a giocare coi raggi di luna. L'amico morto volse allora finalmente il capo verso Giovanni. poi nulla. fissandolo qualche istante. forse stava disteso un piccolo corpo umano privo di vita. scavalcò il davanzale (pareva già divenuto lieve come i fantasmi) e si sedette nella portantina. e a Drogo sembrò di leggervi una serietà assolutamente eccessiva per così piccolo bambino. poi un minimo ciuffetto di nebbia. con nobiltà quasi inumana. in direzione della luna. fece un piccolo gesto imperioso. avrebbero chiamato la mamma. Così si allontanò nella notte. innocenti creature. al lume tremolante dei ceri.

egli sarà più uomo — el va fi în mai mare măsură om. profonda rientranza — firidă adîncă. pronumele şi adjectivele nehotărîte. Aveva preso il caffè ed in veste da camera rossa fiorata di nero si radeva dinanzi allo specchietto. folosirea modului conjunctiv. § 107 . eppure egli ride perché l'altro che ride sui suoi giornali e manifesti di giornali. §142. non più vita sua particolare. acqua nelle scarpe rotte. in lentit vortici — în lentă învolburare. pazienza un altro — să fi fost vorba de un altul. è più genere umano il genere umano dei morti di fame. nulla più di fatto e nulla da fare — (nu mai are) nimic făcut deja şi nimic de făcut . e continuò a radersi. con un'espressione di timorosa beffa. Tutti e due sono uomini. mai treacă meargă. le parvenze — apariţiile. IL GATTOPARDO (fragmente) La mattina dopo il sole illuminò il Principe rinfrancato. Mentre si radeva la guancia destra. Vezi cap. Il Principe si applicò a radere bene quel tratto di pelle difficoltoso fra labbro e 321 .I limava gli scalini e le catene — tocea scările şi lanţurile . è malato . i ma semmai piange — ci eventual plînge. al di là di se stesso. Folosirea modurilor personale. nulla più da perdere. Cosa ho combinato? Niente di niente: sono stato con gli amici. fluttuare — a se undui. quando uno ha le scarpe rotte. CONVERSAZIONE IN SICILIA Ma forse non ogni nomo è uomo. con l'altro che piange. Non come certe conoscenze mie che sono state a divertirsi a Palermo". Un uomo ride e un altro uomo piange. e non più nessuno in particolare che gli occupi il cuore. nella quiete. (Elio Vittorini). Una notte santa. §108. Uno perseguita e uno è perseguitato . la faccia di un giovanotto un volto magro. „Tancredi. dietro la sua. distinto. ma quello soltanto del perseguitato. un panneg — giamento di spume — un veşmînt drapat din spumă. nulla neanche da temere. fragili parvenze — umbre plăpinde/firave . Bendicò poggiava il testone pesante sulla sua pantofola. Pronumele. cosa hai combinato la notte scorsa?" „Buongiorno. anche quello che ride è stato malato. e genere umano non è tutto il genere umano. un affamato . Non si voltò. sprangate — baricadate. una confusa scia — o dîră pierdută. i massacri del mondo. Questo è un dubbio che viene. vide nello specchio. e non tutto il genere umano è genere umano. una portantina — lectică. Vezi cap. alte adjective şi pronume nehotărîte. e vede. egli sarà più uomo. Non ogni uomo è uomo. E così è più uomo un malato. non va con lui che ride ma semmai piange. nulla più di fatto e nulla da fare. allora.. nella pioggia. zio. Uccidete un uomo .

„Tancredi. „E chi erano queste conoscenze. Il Principe si alzò in fretta. Che ragazzo ! Le sciocchezze e nello stesso tempo il diniego delle sciocchezze. al posto di blocco di villa Airoldi. Credeva di poter permettersi tutto. il viso lavato. „Sussidi la rivoluzione. „Se non ci siamo anche noi. Attraverso le strette fessure delle palpebre gli occhi azzurro-torbido. Il Principe si sentì offeso: questo qui veramente non sapeva a che punto fermarsi. ma non aveva l'animo di rimproverarlo . no. tu. La retorica degli amici aveva stinto un po' anche su suo nipote . Si preparano grandi cose. Ti ho visto con questi occhi. sorprendersi. i bricconi. „Ma perché sei vestito così? Cosa c'è? Un ballo in maschera di mattina?" Il ragazzo era diventato serio: il suo volto triangolare assunse una inaspettata espressione virile „Parto. Vado nelle montagne a Ficuzza: non lo dire a nessuno. La voce leggermente nasale del nipote portava una tale carica di brio giovanile che era impossibile arrabbiarsi . zio. adesso ! Ma grazie. si strappò l'asciugamani dal collo. „Il tricolore! Bravo. sbudellato come quel disgraziato soldato. E che cosa significa 322 . però. Sono venuto a dirti addio. a presto . „Un duello?" „Un grande duello. gli premette la spalla. aspetta !" Corse dietro il nipote. Ritornerò col tricolore". ed il suo Tancredi per terra. Il cameriere venne a calzare e vestire il Principe. Si voltò e con l'asciugamani sotto il mento guardò il nipote. Andare a mettersi con quella gente.mento. Mi sono spiegato?" Abracciò lo zio un po'commosso. Venne richiamato Bendicò che inseguiva l'amico riempiendo la villa di urla gioiose. Tancredi. E quel suo Paolo che in quel momento stava certo a sorvegliare la digestione di Guiscardo ! Questo era il figlio suo vero. eppure. sopra tutto non a Paolo. Se vogliamo che tutto rimanga come è. Quello rideva. si può sapere ?" „Tu zione. zione. „Arrivederci a presto. Era in tenuta da caccia. Sono tutti mafiosi e imbroglioni. poteva forse esser lecito. ed io non voglio restare a casa. mentre parlavi col sergente. giubba attillata e gambaletti alti. bisogna che tutto cambi." E si precipitò giù per le scale. Un Faleoneri dev'assere con noi. parto fra un'ora. certo. quelli ti combinano la repubblica. Un duello con Fraceschiello Dio Guardi." Il povero Salina si sentì stringere il cuore. zio. la rasatura fu completata. il tricolore! Si riempiono la bocca con queste parole. del resto aveva regione lui. alla t u a età ! e in compagnia di un reverendissimo ! I ruderi libertini" ! Era davvero troppo insolente. zione. ma per quale Re?" Il ragazzo ebbe uno di quei suoi accessi di serietà che lo rendevano impenetrabile e caro. per il Re. i suoi stessi occhi lo fissavano ridenti." Gli occhi ripresero a sorridere. gli mise in tasca un rotolino di onze d'oro. Dove del resto mi acchiapperebbero subito se vi restassi" Il Principe ebbe una delle sue solite visioni improvvise: una scena crudele di guerriglia. „Per il Re. frugò in un cassetto. Belle cose. gli occhi di sua madre. nella voce nasale vi era un accento che smentiva l'enfasi. schioppetatte nei boschi. e tanti abbracci alla zia. „Sei pazzo" figlio mio.

v'intenderete bene. [.. „Volevo chiederti. esile. „Meglio far sciocchezze che star tutto il giorno a guardare la cacca dei cavalli ! Tancredi mi è più caro di prima. quattro ossa incatenate come è lui!" Il passo vigoroso faceva tinnire i vetri dei saloni che attraversava. „Un gilè pulito. „Vai." E mentre Paolo raggelato richiudeva la porta." Poi si rabbonì e sostituì l'ironia all'ira.. il duca di Querceta.] Quando risalì. due giri. Il giovane aveva raccolto tutto il proprio coraggio e desiderava parlargli. il denaro se li mise in tasca da sé. spianavano gli sbuffi. il primogenito... Vai via. „Rudere libertino ! Scherza pesante quel Tancredi ! Vorrei vederlo alla mia età. il Principe si tolse la redingote e gli stivaletti fece gemere il divano sotto il proprio peso e di addormentò tranquillo. queste sono cose che non si fanno. Se tu potrai farti fare i biglietti di visita con Duca di Querceta sopra.questo segnacolo geometrico.] Quando si risvegliò. olivastro. Il Principe ne fu tanto indignato che non fece neppure sedere il figlio. capì. come dovremo comportarci con Tancredi quando lo rivedremo. del tonto contro il ragazzo di spirito. il Principe trovò Paolo. Erano stati inviati da Palermo da suo cognato. Le grosse dita delicate componevano le pieghe. La casa era serena. Non vedi che questo è macchiato?" Il cameriere si sollevò sulla punta dei piedi per infilare la redingote di panno marrone . voglio dormire. 323 . Vai a parlare di politica con Guiscardo. papà. e poi non sono sciocchezze. certamente tu non puoi approvare : è andato a unirsi a quei farabutti che tengono la Sicilia in subbuglio . il suo cameriere entrò: sul vassoio recava un giornale e un biglietto. Le chiavi. papà. Scendendo le scale." La gelosia personale. non ti permetto più di parlarmene! Qui comando io solo. lo dovrai a Tancredi ed agli altri come lui. tre giri. sembrava più anziano di lui. luminosa e ornata .. figlio mio." Tancredi era un grand'uomo: lo aveva sempre pensato [. sopratutto era sua. il risentimento del bigotto contro il cugino spregiudicato. Un giro. „Se vogliamo che tutto rimanga com'è . questa scimmiottatura dei francesi. Operazione difficile durante la quale i pensieri politici era bene venissero sospesi. l'orologio con catena." Il Principe capì subito e cominciò ad irritarsi. e se quando me ne andrò erediterai quattro soldi. si erano travestiti in argomentazione politica. „Che intendi dire? Cosa c'è di cambiato?" „Ma. gli porse il fazzoletto con le tre gocce di bergamotto. che lo aspettava nello studio sul cui divano rosso soleva far la siesta. appuntavano sulla seta la testina di Medusa con gli occhi di rubino.. Basso. Si guardò allo specchio: non c'era da dire: era ancora un bell'uomo. cosi brutto in confronto alia nostra bandiera candida con al centro l'oro gigliato dello stemma? E che cosa può far loro sperare quest'accozzaglia di colori stridenti ?" Era il momento di avvolgersi attorno ai collo il monumentale cràvattone di raso nero.

questa volta sì che lo avrebbe ritrovato vuoto: „A proposito. si pettinò. in subbuglio — în zarvă. in uno stato di prostrazione — într-un hal de deznădejde. che voleva ad ogni costo prender parte. fara­ butti — canalii. sui legni inglesi — pe navele englezeşti: quei filibustieri — acei pirati. dirigendosi per quanto ci viene riferito a Castelvetrano.. mafiosi e imbroglioni — mafioţi şi escroci . Era quasi l'ora del Rosario. se tu potrai farti fare — dacă tu vei putea să-ţi faci. „Un cornuto. Siamo t u t t i perduti. Ripiegò il biglietto. ma il salone era ancora vuoto. Quel Màlvica! Era stato sempre un coniglio. e comandata da Garibaldi. e c c . Certo vorrai fare lo stesso . Non aveva compreso niente. segnacolo geometrico — semn. se lo credi ti farò riservare qualche posto. Sorrise. Ancora un po' stordito dal suo pisolino pomeridiano. aluzie la contele Camillo Cavour sau la Regele 324 . Appena quei filibustieri ebbero preso terra evitarono con ogni cura lo scontro delle truppe reali. Tuo Ciccio". aventurieri." Aprì il giornale. olivastro — măsliniu. Gliene parlerò a cena. E lasciava il palazzo in balìa dei servi . Si udì da dietro l'uscio la consueta eco della controversia fra i servi e Bendicò. mentre aspettava. si fece rimettere le scarpe e la redingote. Francexchiello Dio Guardi — Francescuţu. I più giovani scherzavano ancora fra loro. . Lo imbriglieranno. Cacciò il giornale in un cassetto. Mater misericordiae. e adesso tremava. S'inginocchiò. " Il nome di Garibaldi lo turbò un poco. un rotolino di onze — un fişic de monede siciliene . „Un atto di pirateria flagrante veniva consumato l ' i l maggio mercè lo sbarco di gente armata alla marina di Marsala. Un raggio di sole carico di pulviscolo illuminava le bertuccie maligne. ecc . se lo pose in tasca e si mise a ridere forte. I Piemontesi sono sbarcati. bisogna che Paolo vada a stare a Palermo : case abbandonate. notò come il Vulcano del soffitto rassomigliasse un po' alle litografie di Garibaldi che aveva visto a Torino. il Galantuomo — Gentilomul [ist. mentre scrivo sono in uno stato di prostrazione senza limiti.. „Salve Regina. Leggi le terribili notizie che sono sul giornale. bandiera candida — steag alb. minacciando i pacifici cittadini e non risparmiando rapine e devastazioni. Il Signore salvi ancora il nostro amato Re. Un abbraccio. La seta delle gonne frusciava. sono case perdute. Posteriori rapporti hanno chiarito esser la banda disbarcata di circa ottocento." (Giuseppe Tornasi di Lampedusa ) Bendicò — numele dinotai Principelui. di timorosa beffa — de batjocură cucernică.. Quell'avventuriero tutto capelli e barba era un mazziniano puro." La famiglia si andava riunendo.Màlvica." Si rassicurò. ed un servo a cavallo li aveva recapitati poco prima. regele celor Două Sicilii între 1859 — 1861) . „Ma se il Galantuomo lo ha fatto venire quaggiù vuol dire che è sicuro di lui. in questi momenti. ticăloşi.. il Principe aprì la lettera: „Caro Fabrizio. Sedette su un divano e. fereşte-ne Doamne (Francisc al JI-lea de Burbon. Questa sera stessa io con t u t t a la famiglia ci rifugieremo sui legni inglesi. simbol geometrie. Avrebbe combinato dei guai.

Presto una vespa gli ronzò intorno. Vezi cap. — col veleno.] l'insetto sfrecciò avanti e conficcò il pungiglione nei lombi del signor Rizieri. Marcovaldo s'era messo subito alla caccia. osservando i giri d'una vespa dal grosso addome a strisce nere e gialle. Structura morfologică a cuvîntului. cu nume geografice. un va e vieni che annunciavano la presenza di un intero vespaio dentro al tronco.no — o să-1 ţină în frîu .. E al signor Rizieri. sulle loro virtù e su quanto poteva costare quella cura. — disse Marcovaldo. restavano ancora due diti di marmellata. Marcovaldo era tutto soddisfatto. ma Marcovaldo non voleva a nessun costo rimandare l'esperimento. §28 A . Aveva un barattolo di vetro in fondo al quale. fece Rizieri. vide che si cacciava nel cavo d'un albero e che altre vespe uscivano: un brusìo. anche se era di due anni prima.. LA GURA DELLE VESPE Marcovaldo si portava ogni giorno il pranzo in un pacchetto di carta da giornale. della camicia e [. băgă ziarul . Così un giorno ci trovò un articolo sul sistema di guarire dai reumatismi col veleno d'api. sfregandosi la parte punta [. ora le faccio l'iniezione — mostrandogli il flacone con la vespa infuriata prigioniera.c. saltò in. lo irnbriglieran. dicendo : — Vediamo che notizie ci sono. Discussero a lungo sulle api. Mater misericordiae — Slavă ţie Regină. Con timore e insieme con speranza. Marcovaldo fu svelto a tappare il barattolo con un coperchio di carta. — e gli lesse alcuni brani. potè dire: — Su.. Il vecchietto cacciò un urlo. 29 B. della giacca.]. piedi e prese a camminare come un soldato che fa il passo di parata. Marcovaldo applicò lì la bocca del flacone e[. A. Così.. Salve Regina. Da allora. seduto sulla panchina lo svolgeva e dava il pezzo di giornale spiegazzato al signor Rizieri che tendeva la mano impaziente. sempre propenso all'ottimismo. § 182. Il vecchietto era esitante. derivarea. — e lo leggeva con interesse sempre uguale.] si scoperse un punto dei lombi dove gli doleva. cacciò il giornale — vîrî. — Sarà col mielo. con quello del pungiglione. su. ed entrò attrata dall'odore zuccherino ..Piemontului) . il signor Rizieri sollevò un lembo del cappotto. Maică a îndurărilor {rugăciune catolică). cu nume proprii. dice qui. Vezi cap.. appena. 325 . Folosirea si omiterea articolului. Lo posò aperto vicino all'albero. lo vide. camminando per i corsi. seguiva con lo sguardo ogni insetto che gli volava attorno. Marcovaldo tendeva l'orecchio a ogni ronzìo. mai il vecchietto era stato così diritto e marziale. — No. e insisteva per farlo lì stesso sulla loro panchina: non c'era neanche bisogno che il paziente si spogliasse.

Non si sentiva più nessun ronzìo. facevano prodigi di agilità — erau miracole de sprin­ teneală. de timp.] t u t t a la stanza. vespa dal grosso addome a strisce nere e gialle — viespe cu burta mare cu dungi negre şi galbene .]. Michelino indietreggiò d'un passo quando dal vespaio scoppiò îuori una nuvola nera spessa.] Marcovaldo stava dicendo ai suoi pazienti: — Abbiate pazienza. la cura di Marcovaldo venne in grande fama [. non usciva più nessuna vespa. l'insetto sfrecciò avanti e conficcò il pungiglione — insecta ţîşni şi înfipse acul . Vennero i pompieri e poi la Croce Rossa. — su. un punto dei lombi dove gli doleva — un punct al galelor unde îl durea.. non osava reagire — nu îndrăznea să reacţioneze. sollevò un lembo del cappotto — ridică poala paltonului .] Casa sua consisteva d'una sola stanza. de cantitate. 326 . su. adv. altrata dall'odore zuccherino — atrasă de mirosul dulceag. ora le faccio l'iniezione — haideţi. e i reumatizzati facevano prodigi d'agilità e gli arti rattrappiti si scioglievano in movimenti furiosi. Vezi cap.La voce si sparse . Adverbul. di qua sala d'aspetto. in cui dormiva t u t t a la famiglia . gonfio irriconoscibile dalle punture. adesso arrivano le vespe.. (Italo Calvino) sul sistema di guarire dai reumatismi — despre metoda de vindecare a reumatismului . indietreggiò d'un passo — se dădu înapoi cu un pas. non voleva a nessun costa rimandar l'esperimento — nu voia cu nici un preţ să amîne experienţa. adv. un va e vieni — un du-te vino. propenso all'ottimismo — înclinat spre optimism .. la voce şi sparse — vestea se răspîndi . § 147.... acum vâ fac injecţia. con un ronzìo assordante: erano t u t t e le vespe che avanzavano in uno sciame infuriato ! [... adverbele de mod.. adv. I bambini prendevano i barattoli vuoti e correvano dalle parti del vespaio a far rifornimento.] — Presto disse Marcovaldo ai suoi tre figli maschi. correvano dalle parti del vespaio a far rifornimento — alergau spre viespar ca să facă aprovizionarea. § 148. Marcovaldo non osava reagire alle imprecazioni che dalle altre brande della corsìa gli lanciavano i suoi clienti. Marcovaldo ora lavorava in serie [. la cura di Marcovaldo venne in grande fama — tratamentul lui Marcovaldo deveni foarte cunoscut: per far presto e prenderne di più — pentru a se grăbi şi a prinde mai multe (viespi). i pazienti si sbracciavano nell' inutile tentativo di scacciarle — pacienţii îşi agitau mìinìle în încercarea inutilă de-a le alunga. — quando la porta s'apperse e [. fu piena di vespe e i pazienti si sbracciavano nell'inutile tentativo di scacciarle. per far presto e prenderne di più. §150.. de loc> §149. Sdraiato sulla sua branda all'ospedale. Ma quel giorno Michelino.] il barattolo era caduto dentro. I ragazzi anda­ rono [.. gli arti rattrappiti si scioglievano in movimenti furiosi — membrele înţepe­ nite se desfăceau în mişcări furioase . di là studio.. si mise a cacciare proprio all'imboccatura del vespaio [. la divisero con un paravento improvvisato. Quell'anno i reumatismi serpeggiavano tra la popolazione come i tentacoli d'una piovra . prendete i ba­ rattoli e andatemi ad acchiappare più vespe che potete. Nella sala d'aspetto la moglie di Marcovaldo introduceva i clienti e riti­ rava gli onorari.

SÉ UNA NOTTE D'INVERNO UN VIAGGIATORE Già nella vetrina della libreria hai individualo la copertina col titolo che cercavi. dei Libri Troppo Cari Che Potresti Aspettare A Comprarli Quando Saranno Rivenduti A Metà Prezzo. dei Libri Che Potresti Domandare A Qualcuno Se Te Li Presta. E' Quasi Come Se Li Avessi Letti Anche Tu. Seguendo questa traccia visiva ti sei fatto largo nel negozio attraverso il fitto sbarramento dei Libri Che Non Hai Letto che ti guardavano accigliati dai banchi e dagli scaffali cercando d'inti­ midirti. i Libri Fatti Per Altri Usi Che La Lettura. (Italo mari. i Libri Già Letti Senza Nemmeno Bisogno D'Aprirli In Quanto Appartenenti Alla Cate­ goria Del Già Letto Prima Ancora D'Essere Stato Scritto. Ma tu sai che non devi lasciarti mettere in soggezione. dei Libri Idem Come Sopra Quando Verranno Ristampati Nei Tascabili. che tra loro s'estendono per ettari ed ettari i Libri Che Puoi Fare A Meno Di Leggere. Con rapida mossa li scavalchi e ti porti in mezzo alle falangi dei Libri Che Hai Intenzione Di Leggere Ma Prima Ne Dovresti Leggere Degli Altri. E così superi la prima cinta dei baluardi e ti piomba addosso la fanteria dei Libri Che Se Tu Avessi Più Vite Da Vivere Certamente Anche Questi Li Leggeresti Volentieri Ma Purtroppo I Giorni Che Hai Da Vivere Sono Quelli Che Sono. Calvino) A se observa modul cu totul original în care autorul se foloseşte de literele . dei Libri Che Tutti Hanno Letto Dunque.

Republica Socialistă România .1986.05. 89-97 Bucureşti.50. Tiparul executat sub comanda nr.] Redactor : DESPINA NICULESCU Tehnoredactor : ANGELA ILOVAN Coli de t i p a r : 20. 837 la «fC£M6B*<* întreprinderea Poligrafică „13 Decembrie 1913". B u n d e t i p a r : 27. str. Grigore Alexandrescu nr.

V .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->