01.10.

2010

FURTUNILE

SOLARE SI

ORGANISMUL UMAN

În interiorul acestui număr
Influenta furtunilor solare Ce sunt aeroionii? 2 Furtunile Solare si Sistemul Cardiac Furtunile Solare si influenta asupra organismului Citirea cardiogramelor de la A la Z Tomografia Computerizata Encefalograma 1 3 4 5 7 8

FURTUNILE

29.09.2010 Volumul 1, Apariţia 2

SOLARE SI ORGANISMUL UMAN

Influenta furtunilor solare
Organismul uman este ca o celulă a Universului. În fiecare zi viaţa pe Pamant începe cu „salutul” Soarelui. În razele sale, Soarele ne trimite o parte din sine. Dacă Soarele a avut parte de linişte şi noi vom fi binecuvântaţi, dar dacă a fost zbuciumat de furtuni, şi noi îi vom simţi intemperiile în diverse forme. Interacţiunea dintre vântul solar şi câmpul magnetic terestru se manifestă prin diverse perturbări electromagnetice, foarte variate şi complexe, care se resimt de organismele vii, mai evident în timpul aşa-numitelor furtuni magnetice, când creşte considerabil intensitatea oscilaţiilor herţiene. Acest proces este important din punct de vedere ecologic, deoarece între Pământ, care posedă sarcină negativă şi ionosfera încărcată pozitiv, există un spaţiu rezonator (Shuman) cu spectrul energetic cu frecvenţa de 7,8 Hz.(7). Această frecvenţă corespunde ritmurilor biologice esenţiale ale organismelor vii, şi amplificarea ei influienţează procesele, care depind de ritmurile biologice. Electricitatea atmosferică, (concentraţia de ioni mici din aerul de la sol), reprezintă cel mai important factor ecologic cu efecte morbide, deoarece condiţionează procesele chimice vitale din celulă, determinând funcţionalitatea întregului organism. Mediul electrochimic acid (cu exces de ioni pozitivi) este un mediu tonic, hiperton, care intensifică procesele de fosforilare oxidativă, funcţiile SNV prin simpaticotonie, intensifică funcţia suprarenalelor, dar diminuază funcţia tiroidei; ca urmare are loc o suprasolicitate a aparatului respirator, cardiovascular şi

Pagina 4

Titlu buletin informativ

Ce sunt Aeroionii?
Aeroionii accelereazâ procesele de absorbţie în ţesuturile vii, datorită sarcinilor diferite ("+ şi -) a substanţelor care interacţioneazâ . Aeroionii cu sarcină negativă au proprietatea de a activa substanţele chimice specifice din organism: enzime, vitamine, hormoni, catalizatori ai reacţiilor biochimice, etc. Acest proces este realizat numai cu condiţia, ca şi substanţele respective să fie ionizate. Moleculele neutre din punct de vedere electric ale proteinelor, lipidelor, glucidelor, sărurilor, nu formează compuşi biochimici, nu intră în reacţii, nu participă la metabolism). Moleculele neutre ale sustanţelor nutritive se activeazâ prin ciocnire cu moleculele specifice de proteine sau cu molecule activate. In rezultatul acestor interacţiuni, în structura lor electronică se produc modificâri energetice, care le permit participarea la reacţiile metabolice. Prin urmare, diminuarea conţinutului de aeroioni din aer afecteazâ procesele de oxidare tisulară. Iniţial deficitul de energie se compensează prin reacţii chimice în secvenţâ

Fazele de activitate solara
Fazele de minimă şi maximă activitate solară au o implicaţie directă în vitalitatea, morbiditatea, reproducerea şi mortalitatea nu numai a macro-, dar în mod deosebit a microorganismelor. Există o corelaţie certă între activitatea solară şi periodicitatea, particularităţile epidemiilor. Activitatea solară influienţează virulenţa microorganismelor. Conform studiilor efectuate în diferite ţări, pe perioade mai îndelungate de timp, şi prin prelucrarea datelor statistice, privind evenimentele majore pe parcursul mai multor cicluri solare, s-a constatat, că în perioadele de maximă activitate solară sunt mai răspîndite epidemiile de: holeră, tifos, meningită cerebrospinală, dizenterie. În perioadele de minimă activitate solară, în anumite locuri se

Activitatea solara intense in timpul unei furtuni soalre.

remarcă difteria, în perioadele intermediare ia amploare gripa. Şi în aceste procese sunt implicaţi aeroionii. Excesul de ioni negativi este favorabil rezistenţei macroorganismului, şi defavorabil agentului patogen, a cărui dezvoltare şi multiplicare se realizează prin reacţii de oxidoreducere. Mediul acid, produs al excesului de ioni pozitivi, facilitează dezvoltarea, multiplicarea şi agresiunea specifică a agenţilor patogeni .

Studiind varstele soarelui se poate observa usor ca furtunile solare s-au inmultiti rezultand un nr mai mare de radiatii indreptate spre noi. Unii cercetatori sunt de parere ca aceasta tumultoasa activitate este motivul pentru ultimele boli aparute sau pentru epidemiile ce au avut loc de-a lungul istorieie

Titlu buletin informativ

Pagina 3

Furtunile Solare si influenta asupra organismului
Încă la începutul secolului XX, fondatorul heliobiologiei, A.Cijevski , a constatat o corelaţie directă între apariţia unor epidemii, morbiditate, mortalitate şi activitatea solară. Deşi condiţiile mediului interplanetar influienţează activitatea tuturor organelor şi sistemelor, a remarcat,că, în primul rând este afectat sistemul nervos central (funcţiile integrative, compensatorii, de autoreglare). Acest fapt a fost confirmat ulterior pe un studiu al mortalităţii (200 000 de cazuri), efectuat statistic în marile oraşe din Europa de Vest, din care rezultă, că modificarea bruscă a activităţii solare provoacă în primul rând moartea bolnavilor cu afecţiuni grave a sistemului nervos central, apoi cardiovascular, după care urmează cei cu afecţiuni ale organelor interne . În ziua creşterii activităţii solare, se înrăutaţeşte starea bolnavilor hipertensivi , cresc valorile tensiunii arteriale, diastiolice cu 4,4-5,6%, sistolice. cu 1,3-2,6%; .Numărul de cazuri cu infarct miocardic creşte progresiv, fiind maxim a doua zi după erupţia cromosferică, când şi mortalitatea creşte cu 10-20% . S-a constatat că, infarctele, care au loc în timpul furtunilor solare şi geomagnetice sunt mai grave, evoluează cu complicaţii . Deasemenea, s-a remarcat o periodicitate diurnă în afectarea bolnavilor cardiovasculari în timpul furtunilor solare şi geomagnetice; majoritatea cazurilor de înrăutăţire a sănătăţii se manifestă la orele 22 a timpului local , apoi la orele 13, mai puţin ca la ora 22 şi minimum la orele 4. În timpul furtunilor geomagnetice în organism se intensifică mecanismele de adaptare, şi în primul rând funcţia antioxidativă pentru protecţia membranelor celulare şi intracelulare. La persoanele bolnave (în mod special în cazul afecţiunilor cronice), funcţiile protectoare ale sistemului antioxidativ fiind insuficiente, continuă modificările biochimice cu acumulări de metaboliţi toxici, care din cauza măririi permeabilităţii membranelor celulelare şi a vaselor, ajung în sânge cu repercusiuni profunde asupra organismului. Sângele în circulaţie (in vivo), reprezintă un sistem coloidal-electrostatic, în care sarcinile electrice ale elementelor morfologice şi a proteinelor plasmatice împiedica ciocnirea şi agregarea particulelor aflate în continua mişcare, menţinând astfel activitatea fiziologica la nivel optim. Suprafaţa elementelor morfologice ale sângelui: hematiile, trombocitele şi leucocitele posedă sarcină negativă. Deasemenea, de sarcină negativă dispun şi proteinele plasmatice: albuminele şi globulinele. Numai fibrinogenul posedă sarcină pozitivă. . Sarcinile electrice, câmpurile electrice şi magnetice ale particulelor sângelui circulant asigură dispersarea lor, menţinându-le la anumite distanţe, optime pentru fluiditatea şi echilibrul dinamic al întregului sistem, împiedicând agregarea lor. Sistemele electrostatice şi magnetice a sângelui dispun de un înalt grad de sensibilitate faţă de influenţele electrice (câmpuri electrice, radiaţie ionizantă) şi reactionează prompt prin mărirea stabilitaţii sau sedimentarea elementelor, în functie de polaritatea electrica a sursei, care actionează asupra sistemului circulator. Sarcinile negative măresc stabilitatea elementelor morfologice ale sângelui sau le menţin stabile, împiedicand descărcarea lor. Sarcinile pozitive neutralizează sarcina negativă a particulelor, diminuând stabilitatea sistemelor electrostatice sanguine, favorizând adeziunea particulelor şi coagularea. Câmpul electromagnetic neadecvat afectează structura membranei celulare, şi particulele, işi modifică sau iși pierd sarcina electrică. Astfel, în timpul furtunilor magnetice, se schimbă compoziţia electrică a sângelui: globulinele, având sarcină slab negativa, îşi pierd usor stabilitatea şi trecând prin punctul izoelectric (zero), se reâncarcă pozitiv. Ca urmare, neutralizează sarcinile negative ale hematiilor şi albuminelor. Fibrinogenul, fiind cu sarcină pozitivă, adera pe suprafaţa hematiilor, favorizând agregarea şi sedimentarea lor (4, 8). Leucocitele, care au înglobat particule toxice îşi pierd sarcina (stabilitatea electrostatică), se unesc şi sedimentează. Trombocitele, posedă sarcină puternic negativă, având un rol deosebit în protecţia mecanismelor de coagulare. Acţiunea distructivă a câmpului electromagnetic neadecvat se manifestă prin pierderea sarcinii şi eliberarea în sânge a trombochinazei. Din aceste motive, în primele zile ale furtunii magnetice se constată o creştere a activităţii tromboplastice, care favorizează producerea infarctelor şi trombozelor, iar după 3-4 zile se remarcă o diminuare a activităţii tromboplastice, creşterea concentraţiei antitrombinelor şi evident, apariţia hemoragiilor. Cunoasterea acestor aspecte ar permite o mai buna gestiune a actului medical si elaborarea metodelor de preventie si protectie a bolnavilor, in mod deosebit cu afectiuni cronice, care sunt mai vulnerabili in timpul furtunilor solare.

Pagina 6

Titlu buletin informativ

Interpretarea cardiogramei de la A la Z
Ce este EKG? .Hai sa facem,ca de obicei,un joc de imaginatie.Avem un pom de craciun cu becurile aprinse.Pentru a face o surpriza cunoscutilor vrem sa le trimitem poze pentru a le arata cit e de frumos.Ca sa fim cit mai exacti,vom face mai multe poze,din mai multe unghiuri,pentru ca ei sa il admire in toata splendoarea lui. Asa si cu EKG-ul.Pomul e de fapt INIMA.Becurile sint impulsurile electrice care apar in inima in timpul contractiilor inimii.Iar pozele sint cele 12 “derivatii” de pe electrocardiograma,obtinute cu aparatele de fotografiat care sint de fapt acei electrozi atasati de corp. (sint 10 electrozi si 12 poze…e putin mai complicat de explicat nepotrivirea,dar metafora cu bradu e prea frumoasa si cu totul exacta ca principiu…).Cam asa arata inima inconjurata de aceasatmultime de aparate de fotografiat Cum decurge o inregistrare a EKG: • • • • • •
Observati ca pe hirtie sint de fapt 12 grupuri de “semnale cu ţepi” in cadrul fiecarui grup aceste “ţepi” avind un aspect identic. DI…DII….DIII….V1…V2…V3….sint grupari de litere si cifre ce apar din loc in loc.Ele desemneaza de fapt cele 12 poze facute inimii

• •

nu are vreo importanta daca ai mincat/baut ceva inainte.Doar daca iei medicamente e bine sa spui asta medicului te dezbraci pina la briu (bustul gol).De asemenea vei avea gleznele si incheieturile miinilor goale pe regiunile dezgolite ti se aplica un gel sau lichid care sa umezeasca pielea ti se lipesc pe piept,in stinga,6 placute metalice….sau 6 ventuze tot din metal.Cam ca in imagine pe glezne si la incheieturile miinilor ti se lipesc de asemenea 4 placute metalice(cite una la fiecare din cele 4 incheieturi enumerate) se porneste aparatul care inregistreaza bataile inimii.. procedura dureaza maxim 30 de secunde (doar daca medicul vrea sa vada ceva deosebit poate sa o lungeasca) esti deconectat,se scot placutele si poti pleca linistit acasa

.

Inima inconjurata de aceasatmultime de aparate de fotografiat

Interpretarea cardiogramei de la A la Z
Exista doua tipuri de modificari ale cardiogramei: 1.Modificari ale frecventei….acele ţepi lungi sint mai dese…sau mai rare.Omul simtePALPITAŢII 2.Modificări ale imaginii fiecarei batai.Omul simte DURERE 1.Modificari ale frecventei inimii. Se vede ca intre doua tepi din aceeasi poza se afla cam 4-5 patratele mari.Aceasta corespunde unei frecvente cardiace normale care e de 60-80 batai pe minut Daca distanta dintre batai e mai mica,de 2-3 sau chiar o singura patraetea mare,atunci avem o TAHICARDIE. Daca dimpotriva,distanta dintre acele virfuri e mai mare, ajungind pe la 6-7 patratele, vorbim de o BRADICARDIE.Si aici pot fi mai multe tipuri,de la bradicardia sinusala pina la diferite tipuri de blocuri. Bataile inimii sint de obicei regulate….ca si ticaitul ceasului.exista un interval egal intre batai, deci si pe electrocardiograma intervalul dintre virfuri este egal. Daca acest interval variaza,atunci avem oboala numita Fibrilarie Atriala. Aceasta boala e oarecum fireasca peste o anumita virsta(60-70 ani) in contextulimbatrinirii organismului in general si a inimii in special. Daca insa esti tinar(sub 30-40 de ani) si ai un asemenea traseu EKG neregulat de fibrilatie atriala,situatia e cam naşpa:cauta-t epe la cardiologi,gaseste-ti boala si trataza-ti-o fiindca in caz contrar ai toat esansele sa dai coltu inainte de 45-50 de ani.Mai jos am pus un astfel de EKG de fibrilatie atriala.Se vede clar ca intervalul dintre “ţepe”nu e acelasi.

Fibrilatie Atriala

Tahicardie

Bradicardie

Interpretarea cardiogramei de la A la Z
Să vedem acum care sint modificare imaginilor bataii: Ceea ce se modifica in acest caz este segmentul dintre ţeapă şi cocoaşa cea mare.Acesta este aşa-numitul interval ST. Care poate sa fie situat mai sus sau mai jos decit este normal.De asemenea cocoaşa mare se poate sa fie cu virful în jos.Este unda T negativă,în termeni tehnici.Iată mai jos,am figurat cu linie punctată aceste posibilităţi. Dacă simţi înţepaturi sau dureri in zona inimii,acest aspect este important.Pentru a fi diagnosticata o boala de inima aceasta modificare de segment ST trebuie sa apara in cel puţin două poze.Dacă el apare in poza V1 la tineri este oarecum normal.La tineri,repet.Mai jos am pus o electrocardiograma a unui bolnav de cardiopatie ischemica, denumirea bolii ce se manifesta prin durere de inimă. Inca un aspect intresant….se intimpla sa auzi ca cutare cunstinta a facut un infarct pe care nu l-a simtit dar care se vede pe EKG. Care e şmecheria:la cei care au avut un infarct,in faţa ţepei mari(cea ridicată in sus) se gaseste o altă ţeapa situata in jos si de cel putin un sfert din marimea celei ridicate in sus (aceasta teapa “negativă” se află şi pe EKG normal dar ea are o marime insignifiantă faţă de ţeapa pozitivă).Această ţeapă mare situata in jos se numeşte undă Q şi persistă 2-3 ani după un infarct La final am sa pun o EKG cu astfel de unde Q.De fapt este electrocardiograma unui infarct miocardic acut.

Unda T negativă

Cardiopatie ischemica

Electrocardiograma unui infarct miocardic acut. Acele sugerate de sageti reperzinta unda Q.

Tomografia Computerizata

Tomografia computerizată (CT) foloseşte razele X pentru a crea imagini detaliate ale structurilor din interiorul corpului. Hiperdia de ţine cele mai performante computere tomograf din ţară (tomografele de 64 de slice-uri Siemens Somatom) pentru diagnostice de precizie. Scanerul trimite pulsuri de raze X spre acea parte a corpului ce se doreşte investigată. O parte a aparatului este mobilă, astfel încât poate efectua imagini din mai multe poziţii. Imaginile sunt memorate în computer. Tomografia computerizată este folosită pentru a investiga diferite părţi ale corpului precum pieptul, abdomenul, pelvisul sau membrele. De asemenea, poate realiza imagini ale organelor, precum ficatul, pancreasul, intestinele, rinichii, glandele suprarenale, plămânii, inima, etc. De asemenea, poate oferi informaţii asupra vaselor sanguine, oaselor şi coloanei vertebrale. O substanţă de contrast (pe bază de iod) poate fi folosită pentru a vizualiza mai bine structurile şi organele investigate. Această substanţă este folosită pentru a investiga fluxul sanguin, pentru a decela tumori sau alte afecţiuni. Substanţa poate fi administrată intravenos (IV), oral sau poate fi introdusă în diverse alte părţi ale organismului. Imaginile pot fi realizate înainte şi/sau după administrarea substanţei de contrast. O tomografie poate viza: - toracele: tomografia computerizată a toracelui investighează posibile afecţiuni ale plămânilor, inimii, esofagului, ale principalelor vase sanguine (aorta) sau ale ţesutului din mijlocul pieptului; câteva afecţiuni comune ce pot fi descoperite la scanare sunt infecţiile, cancerul pulmonar, embolia pulmonară sau anevrismele; poate fi folosită, de asemenea, pentru a investiga gradul de metastazare (răspândire) a cancerului la nivelul toracelui sau a altei părţi a corpului - abdomenul: tomografia computerizată este folosită pentru a descoperi chisturi, abcese, infecţii, tumori sau anevrisme, ganglioni limfatici măriţi de volum, corpuri străine, hemoragii, diverticulita, boala inflamatorie intestinală, apendicita - tractul urinar: tomografia computerizată poate descoperi prezenţa pietrelor de la nivelul rinichilor, a blocajelor, tumorilor, infecţiilor şi a altor probleme renale; o tomografie computerizata mai speciala, denumita urografie CT, poate găsi prezenţa pietrelor de la nivel renal (litiaza renală) sau a prostatei mărite de volum (hiperplazie benignă de prostată) fără a fi necesare alte teste - ficatul: tomografia computerizată poate descoperi la acest nivel tumori, hemoragii si alte afecţiuni hepatice; de asemenea, tomografia computerizată poate identifica o posibilă cauză a unui icter - pancreasul: CT-ul poate identifica tumori şi inflamaţii (pancreatita) ale pancreasului - splina: CT-ul poate fi folosit pentru identificarea leziunilor traumatice ale splinei sau pentru determinarea dimensiunilor acesteia - membrele: CT-ul poate identifica probleme ale braţelor sau picioarelor, a umerilor, coatelor, articulaţiei pumnului, mâinilor, şoldurilor, genunchilor, gleznelor sau picioarelor; de asemenea, CT-ul poate fi folosit pentru ghidarea acului în timpul biopsiei sau în timpul drenării unui abces.

Un aparat tomografic

O tomografie complete. Se pot observa atat activitatea cerebrara, dar si activitatea sanguine.

Titlu buletin informativ

Pagina 5

Tomografia Cerebrala
Prin computer tomografie se poate studia anatomia partilor moi faciale si de la nivelul neurocraniului. Evidentierea sistemului osos atat la nivelul fetei cat si la nivelul boltii si bazei craniului sunt de domeniul computer tomografiei. Se recomanda examinare CT in situatiile in care clinicianul suspicioneaza o afectiune a sistemului nervos de origine malformativa, vasculara (infarcte cerebrale si hemoragii intra-craniene, malformatii ale vaselor), tumorala sau degenerative. Se pot diagnostica afectiuni ale hipofizei, urechii (stancii temporalului), ale orbitelor si globilor oculari, boli inflamatorii sau de alta natura ce intereseaza sinusurile (sinuzite cu diferite localizari, tumori benigne sau maligne ale acestora). Afectiunile din domeniul patologiei orale. Maxilo-faciale beneficiaza de diagnostic si planificare terapeutica prin studiul CT.

Tomografie Cerebrala

Creierul uman raspunzand unor stimuli

Tumoare pe creier

Encefalograma
Metodă de investigare ne invazivă care durează relativ puţin, această analiză oferă informaţii importante despre activitatea creierului. Elecroencefalograma (EEG) este esenţială pentru diagnosticarea tumorilor, epilepsiei, encefalitei, meningoencefalitei, dar şi pentru determinarea originii sindromului confuzional (manifestat prin dezorientare în timp şi spaţiu, probleme legate de memorie, agitaţie). În timpul analizei, semnalele electrice de la nivelul creierului sunt amplificate cu ajutorul electrozilor aşezaţi în diferite zone ale scalpului. În funcţie de aparat, numărul lor poate varia între 16-21. Aparatele moderne sunt dotate cu căşti, care facilitează aplicarea electrozilor. Cele de ultimă generaţie, la care analiza se face cu ajutorul computerului depistează mult mai exact afecţiunea. Cum se procedează. Investigaţia constă în două probe : una de hiperventilaţie (care se face cu ochii închişi şi presupune respiraţia puternică şi accelerată timp de 3-5 minute) şi una de stimulare luminoasă intermitentă (la care pacientul este supus unor flaşuri luminoase între 1 şi 30 secunde). Rezultatele analizei trebuie să fie simetrice pentru cele 2 emisfere cerebrale. care indică numele buletinului informativ şi numărul paginii.

Activitatea cerebral in dfereite star: 1.Starea normal apoi atragerea atentiei asuptra unui lucru. 2.Starea de motivatie, transpusa la nivel cerebral. 3.Activitatea cerebral in timpul respiratiei. 4.Activitatea cerebral in timp ce stam jos, ne odihnim. 5 Activitatea cerebral in timpul unui somn profund.

Membrii echipei: Boz Bogdan –coordonato; Baincescu Florin Popa Matei Istrate Cristian Lica Remus Clasa a XI-a C

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful