You are on page 1of 1

In 1898, Nicolae Bazilescu - avocat si profesor la Facultatea de Drept cumpara mosia

Maicanesti-Grefoaicele (apartinand de comuna Baneasa din acele vremuri), aflata in zona
de nord-vest a orasului. Bazilescu parceleaza terenul si scoate jumatate din loturi la
vanzare, la preturi foarte mici, Cealalta jumatate fiind donata primariei. Pana in 1913,
1.423 de persoane au cumparat terenuri aici, majoritatea oameni saraci care si-au
construit case modeste. Acestei noi asezari i s-a dat numele de Bucurestii Noi. Actul
filantropic al lui Nicolae Bazilescu a constat in ridicarea unei biserici si a unei scoli
primare. In cartier au fost infiintate doua cimitire - unul crestin si unul izraelit. Tot aici a
fost amenajat si un parc cunoscut ulterior sub denumirea de: Parcul Bazilescu. In acest
parc pot fi intalniti arbori batrani, ramasite ale Codrilor Vlasiei.

Exista de pilda in nordul metropolei parcelarea Bazilescu, vechea mosie a profesorului
Nicolae Bazilescu, care a fost impartita veteranilor de razboi in loturi si clasificata ca
zona istorica protejata; in plus, este si culoar aerian.

La sfârşitul secolului al XIX-lea, moşia lui Nicolae Basilescu cunoscută sub numele de
Măicăneşti sau Grefoaicele, a fost parcelată şi transformată în zona rezidenţială
Bucureştii Noi. Zona în cauză se află în partea de N-V a capitalei, iar teritoriul care a fost
parcelat avea o suprafaţă de aproximativ 295 ha, din care circa 155 ha au fost destinate
vânzării, iar restul au fost date în folosinţa domeniului public pentru amenajarea de străzi,
pieţe, parcuri, cimitire ş.a.m.d.
Bucureştii Noi a aparţinut iniţial de comuna Băneasa, iar în jurul anului 1940 apare ca
fiind cartier al oraşului Griviţa. După anul 1950 este integrat municipiului Bucureşti,
situat la început în raionul Griviţa Roşie, iar mai apoi între 1968 şi 1979 în sectorul 8.
Cartierul încă mai păstrează caracteristicile parcelării făcute în anul 1898, având străzi
lungi cu trama bine defintă, ce cad perpendicular pe principalalele artere de circulaţie
(Şoseaua Chitilei, bulevardele Bucureştii Noi, Laminorului şi Gloria, străzile Jiului şi
Cireşoaiei etc.).
La sfârşitul anilor '50 pe parcelele încă neconstruite ale cartierului, a fost începută
construcţia de blocuri, acţiunea desfăşurându-se în două etape. Prima a fost începută în
1960, când au fost ridicate blocurile care se găsesc pe partea dreaptă a bd. Bucureştii Noi
(între strada Cireşoaia - bd. Gloria şi strada Subcetate). Din punct de vedere arhitectural,
acestea sunt influenţate arhitectura sovietică. A doua etapă a fost demarată la sfârşitul
anilor '60 când au fost construite blocuri atât pe partea dreaptă, cât şi pe cea stângă a bd.
Bucureştii Noi, până la parcul Basilescu.