P. 1
ate - Curs dan

ate - Curs dan

|Views: 27|Likes:
Published by adinarotaru

More info:

Published by: adinarotaru on Oct 05, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/11/2011

pdf

text

original

Contabilitate generala

M. BOGDAN - coordonator – M. BUSUIOC, V. GRIGORE, I. LECA, V. BUIANU, S. ION

CONTABILITATE GENERALA (BAZELE CONTABILITATII)

EDITURA UNIVERSITAS Bucuresti, 2005

1

Contabilitate generala

Prof. univ. dr. ing. ec. M. BOGDAN - coordonator – Lector univ. dr. Lector univ. drd. Ing. Mihaela BUSUIOC Violeta GRIGORE Irina LECA Lector univ. dr. Sia ION Vergina BUIANU

CONTABILITATE GENERALA (BAZELE CONTABILITATII)

EDITURA UNIVERSITAS Bucuresti, 2005

2

Contabilitate generala

CURPINS CAPITOLUL 1 ........................................................................................ 9 CONTABILITATEA - COMPONENTA PRINCIPALA A SISTEMULUI INFORMATIONAL ECONOMIC ............................. 9
1.1 Obiectul contabilitatii ..................................................................................................................... 9 1.2. Metoda contabilitatii.................................................................................................................... 13 1.3. Principiile contabilitatii ............................................................................................................... 18 1.4 Functiile contabilitatii.................................................................................................................. 22

CAPITOLUL 2 ...................................................................................... 24 PATRIMONIUL AGENTILOR ECONOMICI ................................ 24
2.1 Definire, structura ........................................................................................................................ 24 2.2 Structura activului patrimonial .................................................................................................. 27 2.3 Structura pasivului patrimonial .................................................................................................. 29 2.4 Veniturile si cheltuielile ................................................................................................................ 31

CAPITOLUL 3 ...................................................................................... 34 EVALUAREA........................................................................................ 34
3.1. Evaluarea – procedeu al metodei contabilitatii ......................................................................... 34 3.2. Forme de evaluare ....................................................................................................................... 38 3.3. Inventarierea ................................................................................................................................ 40

CAPITOLUL 4 ...................................................................................... 43

3

........................................................................................................ Planul general de conturi .......1................... Continut ..........................2............1 Continutul si structura bilantului.........4................ 65 6... 65 CONTUL – PROCEDEU DE BAZA AL METODEI CONTABILITATII.........................................Contabilitate generala DOCUMENTELE CONTABILE SI TEHNICI DE INREGISTRARE CONTABILA..................................... Norme de intocmire. 73 7.................................................................................................2 Prezentarea elementelor patrimoniale prin bilant ................................................................... 66 6.................................................... 49 BILANTUL CONTABIL...............3..........................................5............. Variatia posturilor bilantiere ......................................... Functiile bilantului ........................................................................... Notiuni generale .................. certificare...........................................................2...4.............................................................................................................. 62 CAPITOL 6 ....................... 43 CAPITOLUL 5 ................... 74 4 ................... 51 5..................... 73 7.................................................................... Contabilitatea capitalului social .....................................................................................................5.... Reguli de functionare a conturilor .. 56 5..............................................................................3.......................................................................................... verificare si analiza a bilantului contabil ........1.................. 49 5............... Functiile contului ........................................................................................................................................................ 65 6..................................................................................................... Forma si structura contului ...................................................... 73 CONTABILITATEA CAPITALURILOR ... 69 6........... 61 5......................................................... 49 5. 71 CAPITOLUL 7 ....... 67 6.............

...............9... 84 7......... Contabilitatea altor datorii pe termen lung ................................. Contabilitatea imobilizarilor necorporale .................................. 83 7....... Contabilitatea datoriilor legate de participatii .........................7...............................6.....................................................................................Contabilitate generala 7................ 80 7............4................................ 98 9........ 89 CONTABILITATEA ACTIVELOR IMOBILIZATE .................. 87 7........................... Contabilitatea fondurilor proprii cu scop determinat ..................................................... Contabilitatea rezultatului reportat ... Contabilitatea subventiilor pentru investitii ... 96 CAPITOLUL 9 ........ 87 CAPITOLUL 8 ................... 81 7...............................................8................... 89 8............................................10............. 78 7..........................12................. 98 CONTABILITATEA STOCURILOR ................. 92 8................................................................................................................2............................................................ Contabilitatea imobilizarilor financiare ......... 89 8...... Contabilitatea diferentelor din reevaluare ...................................................................................................... 98 9....................... Contabilitatea creditelor pe termen lung si mediu ...... Generalitati ..................3....................................................13............................................... 82 7...................................................................... Evaluarea stocurilor si miscari marfurilor ...........................4......................3............................11..........................................2.........................1..... Contabilitatea rezervelor........... 79 7.................................. 90 8..........5.................... 84 7.............................14............. Contabilitatea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli...... Contabilitatea imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni ........................... Delimitari si structuri ............................. 99 5 .......... 87 7.................................................................................................. Contabilitatea primelor de capital........... 85 7.. Contabilitatea provizioanelor reglementate ......................1................................................................................................. Contabilitatea imobilizarilor corporale ....................................................

Contabilitate generala

9.3. Contabilitatea operatiilor privind stocurile ............................................................................. 100 9.5. Conturile privind obiectele de inventar ................................................................................... 103 9.6. Conturile de produse ................................................................................................................. 103 9.7. Conturi de marfuri .................................................................................................................... 105

CAPITOLUL 10 .................................................................................. 107 CONTABILITATEA DECONTARILOR CU TERTII .................. 107
10.1. Generalitati ............................................................................................................................... 107 10.2. Contabilitatea operatiunilor privind furnizorii..................................................................... 107 10.3. Contabilitatea operatiunilor privind clientilor ...................................................................... 109 10.4. Taxa pe valoarea adaugata ..................................................................................................... 111 10.5. Contabilitatea decontarilor privind remuneratii personalului ............................................ 113

CAPITOLUL 11 .................................................................................. 117 CONTURILE DE TREZORERIE .................................................... 117
11.1. Delimitari si structuri .............................................................................................................. 117 11. 2. Contabilitatea titlurilor de plasament ................................................................................... 118 11.3. Contabilitatea operatiunilor de incasari si plati efectuate prin conturile de la banci ........ 119 11.4. Contabilitatea operatiunilor de incasari si plati in numerar ............................................... 121 11.5. Credite bancare pe termen scurt ............................................................................................ 122 11.6. Conturile de acreditive si avansuri de trezorerie .................................................................. 122 11.7. Viramente interne .................................................................................................................... 123

CAPITOLUL 12 .................................................................................. 125

6

Contabilitate generala

CONTABILITATEA CHELTUIELILOR SI VENITURILOR .... 125
12.1. Delimitari si structuri .............................................................................................................. 125 12.2. Contabilitatea cheltuielilor de exploatare .............................................................................. 126 12.3. Contabilitatea cheltuielilor financiare.................................................................................... 129 12.4. Contabilitatea cheltuielilor exceptionale ................................................................................ 131 12.5. Contabilitatea cheltuielilor cu amortizarile si provizioanele ............................................... 132 12.6. Contabilitate veniturilor din exploatare ................................................................................ 133 12.7. Contabilitatea veniturilor financiare...................................................................................... 135 12.8. Contabilitatea veniturilor exceptionale .................................................................................. 137 12.9. Contabilitatea veniturilor din amortizari si provizioane...................................................... 138 12.10. Contabilitatea operatiilor privind determinarea rezultatului exercitiului ....................... 139

CAPITOLUL 13 .................................................................................. 141 BALANTA DE VERIFICARE .......................................................... 141
13.1. Continut si clasificare .............................................................................................................. 141 13.2. Tehnica intocmiri balantei de verificare ................................................................................ 142 13.3. Posibilitati de identificare a erorilor ...................................................................................... 143

7

Contabilitate generala

Prefata

Cursul de contabilitate se adreseaza celor care doresc sa se initieze in contabilitate, si in mod deosebit studentilor. Confruntata cu mediul economic si social, in plina transformare, contabilitatea se cauta pe sine, se cauta prin raportare la viitor examinandu-si trecutul si prezentul. O asemenea miscare are loc intre empirism si rational, intre tehnici si conceptualizari, intre nevoia de universal si nevoia de specific, intre juridic si economic. Din totdeuna contabilitatea si-a atras calitatea de matrice sau punct de referinta pentru tot ceea ce este cercetare de detaliu si implicit practica in domeniu. Raportata la nevoia universitara cartea ofera fundamentele teoretice si metodologice a noii contabilitati din Romania, de aceea ea ofera idei, concepte, teze si solutii privind organizarea si functionarea contabilitatii. Fiind structurat conform programei analitice a disciplinei de Contabilitate, cursul trateaza intr-o ordine logica, explicita si accesibila obiectul si metoda contabilitatii, structurile patrimoniale, principiile metodei – bilant, documentatie, evaluare, cont, dubla inregistrare, balanta de verificare, inventarierea. Acest curs isi propune sa ofere studentilor modalitatile cele mai eficiente pentru intelegerea si aprofundarea tuturor problemelor de contabilitate, sa le formeze o gandire contabila logica, independenta si deprinderi necesare pentru productia si utilizare informatiei contabile in activitatea unitatiii patrimoniale Autorii

8

Codul lui Hamurabi arata ca asiro-caldeenii utilizau documente justificative si aveau notiuni de Activ si Pasiv.1 Obiectul contabilitatii Contabilitatea este o componenta a sistemului stiintei economice. in prezent ea este un mijloc de calcul economic si un instrument de gestiune.componenta principala a sistemului informational economic 1.Contabilitate generala Capitolul 1 Contabilitatea . cat si pentru patrimoniul particular. conturi prin care se efectueaza evidenta valorilor in miscare. juridice si economice manifestandu-se in patrimoniul subiectelor economice ca individ. Ea are ca obiect stiinta conturilor. grecii au imprumutat tehnica contabila de la egipteni si ei au trecut-o romanilor.G. Contabilitatea la origine avea un rol juridic de proba si de control. intreprindere. Ea a evoluat mult. firma. Chinezii tineau numai evidenta cantitativ. Bancherii romani intocmeau periodic si balanta de verificare. multe din tablitele de lut descoperite la civilizatiile din Orientul Mijlociu. Romanii au avut organizare contabila atat pentru patrimoniul public. Contabilitatea este o tehnica cantitativa de colectare. Dar se pare ca evidentele contabile sunt mult mai vechi in istoria omenirii. C. tratare si interpretare a informatiei. cand valorile sunt exprimate si prin acestea. Contabilitatea a existat din cele mai vechi timpuri.Dumitrescu in “Istoria contabilitatii” arata ca. reprezinta conturi de operatii financiare ale marilor temple. Operatiile iregistrate in contabilitate de romani erau exprimate in unitati de masura si in valori. Grecii au avut evidente pentru activitatile economice. 9 . aplicata faptelor materiale. inclusiv a unitatilor fizice.

concepte. In masura in care se accepta ideea ca prin vocatia sa. Analizand cele doua conceptii. Moldova. Deci de-a lungul timpului s-a acumulat o bogatie importanta de teze. Prezenta unei scoli superioare cu caracter universitar determina publicarea unor lucrari de contabilitate. transmitere si analiza a informatiilor. iar ca metoda sau tehnica. In anul 1494. Luca Paciolo descrie contabilitatea in partida dubla intr-o lucrare de matematica si geometrie. 10 . metoda de cercetare si pozitia sa in cadrul sistemului stiintelor economice. Evolutia contabilitatii a fost insotita pe plan teoretic de controverse privitoare la utilitatea sa in cadrul mecanismelor de cunoastere si gestiunii a starii la un moment dat si a circuitului resurselor economice ale societatii. separate ca utilitati patrimoniale. contabilitatea reprezinta un sistem de principii si cunostinte care explica si informeaza. in Transilvania. principii si standarde cu privire la continutul contabilitatii. idei. un ansamblu coerent de procedee. In calitatea sa de teorie stiintifica. Este de retinut ca in Monitorul Oficial al Moldovei din 1859 a fost publicata structura cursului de contabilitate conceput de Ion Ionescu de la Brad. Dupa aparitia acestei lucrari. stocare. prelucrare. putem spune ca ele nu sunt autentice.Contabilitate generala Contabilitatea in partida dubla s-a nascut ca urmare a practicii contabililor din Venetia si Genova. Ca orice disciplina stiintifica. contabilitatea este o disciplina stiintifica ea isi defineste continutul obiectului sau de studiu. teorii. In ce priveste aplicarea contabilitatii in partida dubla in Romania. aplicarea contabilitatii in partida dubla se raspandeste in tarile Europei. Muntenia si la Bucuresti in 1844. In anul 1913 se infiinteaza Academia de Inalte Studii Comerciale si Industriale la Bucuresti. contabilitatea reprezinta simultan o teorie si metoda. Mai importante sunt doua conceptii: prima trateaza contabilitatea ca teorie stiintifica. in care erau si reguli de aplicare a contabilitatii. instrumente prin care se observa si inregistreaza resursele economice ale societatii. in 15 lectii. mentionam aparitia in 1637 a Pravilei Comerciale. iar cea dea doua ca tehnica de culegere. Invatamantul comercial in limba romana a aparut in Transilvania.

82/1991. in special din cel francez si se bazeaza pe normele contabile internationale care au fost adaptate cerintelor si experientei practice romanesti. Generalitati. . Conceptia economica sau financiara considera ca obiectul contabilitatii il constituie circuitul capitalului. privit atat sub aspectul destinatiei lui. Conceptia juridica considera ca obiectul contabilitatii il formeaza patrimoniul unui subiect de drept (agent economic). s-au conturat trei conceptii cu privire la delimitarea si definirea obiectului contabilitatii. maximul de efecte economice (rezultate-venituri). respectiv: 1. in vederea sprijinirii managementului (conducerii). . cat si sub forma modului de dobandire.Hotararea Guvernului nr. 2. prin prisma relatiilor juridice. in structura carora sunt incluse: 11 . pentru a obtine un minim de eforturi (cheltuieli). in corelatie cu obiectele. adica cu bunurile si valorile corespunzatoare. 82/1991. pe plan mondial. 3. a faptelor administrative. privind actualizarea si completarea regimului general al contabilitatii. Ca structura. Conceptia administrativa considera ca obiectul contabilitatii il constituie reflectarea si controlul.Contabilitate generala Totusi.Legea contabilitatii nr.Ordonanta Guvernului nr. Sistemul de contabilitate romaneasca aplicabil de la 1 ianuarie 1994 s-a inspirat din planurile contabile generale ale tarilor vest-europene. In Romania. sub forma de capital propriu si capital strain. in expresie valorica. un plan contabil general cuprinde trei parti: 1. 22/1996. adica a drepturilor si obligatiilor pecuniare (materiale) ale unei persoane fizice sau juridice. 704/1993 privind aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii contabilitatii nr. actele normative de baza care reglementeaza organizarea si conducerea contabilitatii de catre agentii economici sunt: . respectiv.

.Un titular de patrimoniu (subiect de drept). a drepturilor si obligatiilor pe care le are un agent economic asupra acestor bunuri.Documentele de sinteza contabila. privite ca obiecte de drepturi si obligatii precum si titularul de patrimoniu. in care se inregistreaza toate operatiile care afecteaza patrimoniul agentului economic spre a determina rezultatele financiare ale acestuia.Terminologia contabila recomandata. titlurile de valoare. precum si miscarile si modificarile intervenite in urma operatiunilor patrimoniale efectuate. Contabilitatea de gestiune sau contabilitate analitica sau contabilitatea exploatarii. 3. are ca obiect doar calculatia costurilor. zacamintele si alte bunuri cu potential economic. prin: .Dispozitii generale privind principiile generale ale contabilitatii. inclusiv solul. . Contabilitatea financiara. disponibilitatile banesti. .Planul de conturi. reguli de inregistrare in conturi. veniturile si rezultatele obtinute de acestia. registrele de contabilitate (instrumentele de lucru ale contabilitatii). numita si generala. . Sistemul contabil urmareste deci si controleaza existenta si starea bunurilor economice. 12 . drepturile si obligatiile agentilor economici. Din aceasta definitie rezulta ca patrimoniul presupune existenta a doua conditii de baza: .Gruparea conturilor din contabilitatea financiara. cheltuielile.Contabilitate generala . 2. bogatiile naturale. Ca o concluzie la cele prezentate mai sus.Bunurile si valorile economice.Reguli de evaluare a patrimoniului si de determinare a rezultatelor financiare. putem observa ca legiuitorul roman considera ca obiectul contabilitatii patrimoniului il constituie reflectarea in expresie baneasca a bunurilor mobile si si imobile. .

Metoda contabilitatii a fost influentata in elaborarea sa si de metodele de cercetare ale altor stiinte cum ar fi: matematica. iar oferta de informatii contabile depinde de utilizatori si de necesitatile lor informationale. Deci nu se pune egal intre metoda si procedeu. iar procedeul este numai o maniera de a atinge scopul. situatiei financiare si a rezultatelor obtinute. de la care 13 . stiintele economice de ramura. cibernetica economica. in vederea stabilirii normelor si principiilor cu caracter special pe care se fundamenteaza contabilitatea ca disciplina stiintifica si cu ajutorul carora cerceteaza starea si miscarea elementelor patrimoniale ale unitatilor patrimoniale. Metoda contabilitatii Contabilitatea ca disciplina stiintifica. Datorita complexitatii obiectului de studiu. Asadar. dar o analiza temeinica a acestora nu poate neglija faptul ca produsele finale ale oricarui sistem contabil sunt documentele de sinteza. Metoda contabilitatii cuprinde un ansamblu de procedee aflate intr-o stransa corelatie si interconditionare ca un tot unitar. avand un obiect propriu de cercetare. economia politica.Contabilitate generala Gama de obiective ale contabilitatii este diversa. putem aprecia ca obiectivul fundamental al contabilitatii il reprezinta furnizarea de informatii utile luarii deciziilor menite sa asigure o imagine fidela a patrimoniului. Metoda este o cale rationala de urmat pentru atingerea unui scop.2. 1. are si o metoda specifica de lucru pentru realizarea obiectului sau. metoda contabilitatii reuneste mai multe procedee tehnice de lucru.

Elementele patrimonilui unitatilor economice si sociale se afla intr-o continua miscare si tansformare in fazele ciclului economic. cat si in cel al micsorarii lor. adica al destinatiei economice si al provenientei. Dubla inregistrare este determinata in primul rand de dubla reprezentare. Principalele trasaturi ale ale obiectului de studiu al contabilitatii constau in reflectarea patrimoniului unitatilor economice si sociale. Ea poate fi redusa sub forma unei ecuatii (bunuri economice = drepturi + obligatii) cunoscuta sub denumirea de ecuatia dublei reprezentari. elementele de patrimoniu nu inceteaza a fi privite sub dublu aspect. Dubla reprezentare a patrimonilui unitatilor economice si sociale prin stabilirea unui echilibru permanent intre cele doua fete ale acesteia conduce la amplificarea proprietatilor informative ale datelor furnizate de contabilitate. Acest echilibru este evidentiat in contabilitate printr-o alta trasatura specifica metodei sale de lucru si anume dubla inregistrare. sau in plan financiar al surselor de finantare a bunurilor respective. al unitatii si functionalitatii lor. respectiv al modului de dobandire. atat sub aspectul utilitatii si functionalitatii bunurilor economice care il compun. adica destinatiei economice al acestora. Aceasta dubla reprezentare a starii si miscarii patrimoniului unitatilor economice si sociale a constituit trasatura esentiala de baza care determina continutul metodei contabilitatii. adica al provenientei lor.Contabilitate generala a preluat si utilizeaza diferite categorii si procedee. cat si sub aspectul raporturilor de proprietate in cadrul carora se dobandeste bunurile economice ca obiecte de drepturi si obligatii. ramanand totusi intr-un echilibru permanent. la dezvaluirea legaturilor dintre fenomenele economice. 14 . Raportul de echivalenta este prezent atat in cazul maririi concomitente a bunurilor si surselor. prin faptul ca in timpul miscarii si transformarii lor.

a existentei si miscarii patrimoniului unitatilor economice si sociale in expresie valorica. Aceste procedee sunt: 1. Generalizand. dubla inregistrare este determinata de faptul ca miscarea si transformarea bunurilor economice in fazele circuitului economic genereaza operatii economice si financiare de iesire dintr-o stare si de intrare in alta. clasificarea. rationamentul. comparatia. analiza. apare dubla inregistrare a operatiunilor in cauza. metoda acesteia foloseste o serie de procedee care permit furnizarea de informatii cu privire la fenomenele si procesele economice care au loc in cadrul unitatii. Procedeele metodei contabilitatii Pentru realizarea obiectului contabilitatii.Contabilitate generala In al doilea rand. deci. de transformare dintr-o forma in alta. O trasatura caracteristica a metodei contabilitatii este aceea a folosirii unor procedee care sa permita inregistrarea numerica. pe care le foloseste aceasta in scopul cunoasterii situatiei partimoniului si a rezultatelor obtinute. 15 . Procedee comune tuturor stiintelor Dintre procedeele comune si altor stiinte folosite si de metoda contabilitatii pentru reflectarea obiectului sau de studiu pot fi specificate: observatia. sinteza. comune si altor discipline economice. 2. se poate spune ca metoda contabilitatii reprezinta totalitatea procedeelor interdependente. procedee specifice metodei contabilitatii. Dubla inregistrare prezinta o importanta deosebita pentru contabilitate prin faptul ca da posibilitatea exercitarii unui control asupra exactitatii inregistrarilor efectuate cu privire la operatiile economice prin relatia de echilibru. procedee comune tuturor stiintelor. 3. In acest circuit in care contabilitatea inregistreaza trecerea acelorasi valori dintr-o stare sau forma in alta. 1. reflectarea valorii economice se face de doua ori. cifrica. procedee ale metodei contabilitatii.

contul. utilizate pentru cercetarea si studierea obiectului sau. a unui fenomen care se bazeaza pe examinarea fiecarui element component in parte. distribuire.Contabilitate generala Observatia – este faza initiala a cercetarii obiectului de studiu al oricarei stiinte. iar deosebirile le diferentiaza si le distribuie in clase diferite. 2. Bilantul – este cel mai reprezentativ procedeu al metodei contabilitatii. Clasificarea – este actiunea de impartire. cu scopul de a stabili asemanarile si deosebirile dintre ele. de la simplu la compus pentru a se ajunge la generalizare. in expresie valorica. pentru ca pe baza de judecati logice. Rationamentul – se aplica de metoda contabilitatii. pornind de la fenomenele si procesele economice care intra in obiectul sau de studiu sa ajunga la concluzii noi. balanta de verificare. prin care se infaptuieste dubla reprezentare a patrimoniului societatii. Asemanarile le apropie si le incadreaza in aceeasi clasa. Se foloseste frecvent comparatia pentru a se compara veniturile si cheltuielile pe baza carora se stabilesc rezultatele finale. Pe baza de rationament s-a ajuns la concluzia ca activul este egal cu pasivul. Se prezinta prin bilant situatia unitatii patrimoniale la o anumita data. pentru ca intre mijloacele economice si sursele de finantare a acestora exista o egalitate perfecta. ca astfel sa se traga o serie de concluzii. sunt: bilantul. Sinteza – ca procedeu stiintific de cercetare a fenomenelor se bazeaza pe trecerea de la particular la general. sub dublul sau aspect: sub aspectul 16 . Contabilitatea foloseste procedeul observatiei pentru cunoasterea operatiilor economice care se pot exprima valoric si pe care le reflecta cifric. numeric. Analiza – reprezinta un procedeu stiintific de cercetare a unui intreg. Procedee specifice metodei contabilitatii. cu ajutorul procedeelor sale specifice. repartizare sistematica pe clase sau intr-o anumita ordine a obiectelor in functie de asemanarile si deosebirile dintre ele. Comparatia – se foloseste de metoda contabilitatii prin alaturarea a doua sau mai multe fenomene si procese economice care se pot exprima valoric.

inventarierea. 3. Documentatia – orice operatie economica si financiara referitoare la existenta si miscarea elementelor patrimoniale trebuie sa fie consemnata in documente care fac dovada infaptuirii lor. Aceste conturi au legaturi reciproce atat intre ele cat si cu bilantul. garantia exactitatii inregistrarilor efectuate in conturi. Legatura dintre cont. se realizeaza cu ajutorul unui alt procedeu specific metodei contabilitatii numit balanta de verificare. intrucat cu ajutorul lor se verifica justetea operatiilor 17 . Contul – se deschide in contabilitatea curenta pentru reflectarea fiecarui element din patrimoniu din punct de vedere al destinatiei economice si al sursei de finantare. Bilantul este completat de o serie de situatii anexa prin care se explica si se detaliaza anumite laturi ale activitatii economico-financiare ale unitatii. Contabilitatea dispune de un sistem de conturi in care reflectarea operatiilor rezultate din miscarea elementelor patrimoniale are la baza dubla inregistrare. Dintre acestea cele mai importante sunt: documentatia. Datele balantei de verificare stau la baza intocmirii bilantului. calculatia. care furnizeaza informatiile de detaliu asupra fiecarui element ce intra in obiectul contabilitatii. precum si a fiecarei pozitii noi pe care o ocupa aceste elemente in miscarea si transformarea lor de-a lungul fazelor circuitului economic. constituind puntea de legatura intre cont si bilant. evaluarea. Balanta de verificare – asigura in contabilitatea dublei reprezentari. Procedeele metodei contabilitatii comune si altor discipline economice Contabilitatea utilizeaza in cadrul metodei sale de lucru si alte procedee comune mai multor discipline economice. Balanta de verificare indeplineste atat o functie de control cat si o functie economica. si bilant care furnizeaza informatii generalizatoare asupra activitatii de ansamblu a unitatii. dublei inregistrari.Contabilitate generala destinatiei economice si sub aspectul surselor de procurare. Documentele au o importanta deosebita pentru desfasurarea normala a lucrarilor de contabilitate. Bilantul furnizeaza informatii generale privitoare la situatia economica si financiara a unitatii si la relatiile ei economice cu alte unitati.

nu sunt admise supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor. precum si respectarea disciplinei contractuale. directa a tuturor elementelor sale.3. si trebuie sa se verifice existenta faptica. a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute. Acest procedeu isi gaseste aplicarea cea mai larga in domeniul calculatiei costurilor de productie. controlul gestionar asupra valorilor materiale si banesti. Evaluarea – este procedeul prin care datele contabilitatii sunt reprezentate printr-o singura unitate de masura. Inventarierea – se foloseste pentru a se cunoaste situatia reala a patrimoniului reflectat in contabilitate. in scopul descoperirii neconcordantelor dintre datele inregistrate in conturi si realitatea de pe teren. trebuie respectate cu buna credinta regulile privind evaluarea patrimoniului si celelalte norme si principii contabile cum sunt: Principiul prudentei – potrivit acestuia. Prudenta presupune anticiparea efectelor unor actiuni si in special a transferului de proprietate cu efecte posibile asupra exercitiului sau a celor parcurse deja. riscurile si pierderile posibile generate de desfasurarea activitatii unitatii. respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor. Calculatia – este strans legata de evaluare ca procedeu al metodei contabilitatii. Evaluarea consta in transformarea unitatilor naturale in unitati monetare cu ajutorul preturilor. intrucat asupra lor nu se mai poate 18 . tinand cont de deprecierile. creand posibilitatea centralizarii lor cu ajutorul balantelor de verificare si generalizarea cu ajutorul bilantului.Contabilitate generala economice. Principiile contabilitatii Pentru a se da o imagine fidela a patrimoniului. 1.

se presupune ca unitatea patrimoniala isi continua in mod normal functionarea intr-un viitor previzibil. inclusiv cu bugetul statului. domenii de activitate. Principiului intangibilitatii bilantului de deschidere. Continuitatea activitatii se exprima clar in actul de constituire. cum ar fi modificarea unor acte normative. stucturi. Principiul independentei exercitiului presupune delimitarea in timp a cheltuielilor si veniturilor aferente activitatii unitatii patrimoniale pe masura angajarii acestora si trecerii acestora la rezultatul exercitiului la care se refera. Independenta exercitiului trebuie inteleasa prin acea ca nu se mai poate interveni asupra bilantului dupa perioada de raportare (aprobarea consiliului de administratie. Acest principiu asigura aplicarea pentru aceleasi elemente. Respectarea acestui principiu permite fixarea intinderii responsabilitatii entitatii patrimoniale in raport cu terte persoane. stabilirea unor reguli generale de evaluare noi. inregistrare la organele financiare. a acelorasi metode de la un exercitiu la altul. la registrul comertului). La incheierea fiecarui exercitiu financiar se contabilizeaza datoriile si pierderile probabile. fara a fi in stare de lichidare sau de reducere sensibila a activitatii.Contabilitate generala interveni din punct de vedere contabil. 19 . inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor patrimoniale si a rezultatelor asigurand comparabilitatea in timp a informatiilor contabile. conform caruia bilantul de deschidere a unui exercitiu trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere a exercitiului precedent. Potrivit principiului continuitatii activitatii. Aceasta exclude schimbarea metodelor in cursul exercitiului. Principiul permanentei metodelor – presupune continuitatea aplicarii regulilor si normelor privind evaluarea. Modificarea metodelor de la un an la altul trebuie sa fie determinata de o profunda motivatie. Atunci cand functionarea este delimitata in timp sunt mentionate datele de incepere si de incetare a activitatii.

Alte principii rezultate din logica contabila sunt: Principiul sinceritatii este utilizat de contabilitatea anglo-saxona si se regaseste in contabilitatea continentala sub denumirea de imagine fidela. nefiind admise compensarea intre posturile de activ si de pasiv ale bilantului. Imagine fidela = Sinceritate + Regularitate Sinceritatea = aplicarea cu buna credinta si in virtutea regulilor profesionale ale domeniului contabil a legii. Necompensarea trebuie inteleasa in sensul ca pentru fiecare element patrimonial cu substanta materiala. 20 .Contabilitate generala Conform principiului neconpensarii. Este vorba de imobilizari rectificate pe calea amortizarii. pentru orice resursa care reflecta drepturi si obligatii trebuie sa fie deschis. standardelor si procedeelor contabile. elementele de activ si de pasiv trebuie sa fie evaluate si inregistrate in contabilitate separat. de obiectele de inventar rectificate pe calea uzurii sau deprecierilor rectificate pe seama provizioanelor. Necompensarea nu trebuie confundata cu rectificarea prevazuta in scopul reflectarii valorii ramase. Regularitatea = informatia contabila pusa la dispozitie este conforma cu regulile si procedurile in vigoare. Valorile rectificative sunt evidentiate distinct chiar daca in cazul unor elemente patrimoniale cuprinderea in bilant se face la valoarea considerata neta sau ramasa. in contabilitate cate un cont nou.

Verificarea trebuie inteleasa. Principiul verificarii – toate operatiile economico-financiare aferente unui patrimoniu trebuie verificate. Unitatea (institutia) se afla in opozitie cu toate celelalte persoane fizice sau juridice participante la actul economic sau social. ca un mijloc de asigurare asupra corectitudinii aplicarii unor tehnici sau procedee de lucru. si anume bilantul contabil. Principiul autonomiei – unitatea este o entitate patrimoniala distincta fata de proprietarii ei. asa cum rezulta din documentele justificative care mentioneaza aparitia fiecarui element patrimonial. trimestru. an in raport cu necesitatile de inregistrare a costurilor. Se distinge din aceasta cerinta rolul si locul procedeului “bilant” din cadrul ansamblului procedeelor metodei contabilitatii. In acest sens putem vorbi de necesitatea intocmirii balantelor. Numai prin acesta putem dobandi o imagine fidela a patrimoniului.Contabilitate generala Notiunea de imagine fidela este legata de documentul oficial de gestiune al persoanelor fizice sau juridice care desfasoara acte de comert. Principiul periodizarii – observarea fenomenelor si proceselor economice trebuie inregistrate in perioade distincte: luna. a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute. Principiul costului istoric – orice valoare economica inscrisa in contabilitate este bazata pe costul ei de origine: proprie (productie) sau din afara (achizitie). a bugetelor de cheltuieli si venituri. Verificarea nu trebuie confundata cu controlul chiar daca are ca rezultat un control sau se realizeaza ca urmare a efectuarii acestuia. iar reevaluarea in economiile inflationiste. 21 . in acest caz. Ea trateaza toate problemele de pe pozitie proprie dar in spiritul legii. Principiul stabilitatii unitatii monetare conform caruia mentinerea se intampla in economia stabila.

Sistemul de contabilitate cu un singur circuit organizeaza conturile intr-un singur flux in cadrul circuitului economic: capital – aprovizionare – fabricatie – vanzare – realizare. precum si rezultatele financiare. Sistemul de contabilitate cu dublu circuit organizeaza conturile astfel incat delimiteaza in circuite distincte pe cele care au ca obiect inregistrarea elementelor si operatiilor patrimoniale legate de schimburile si relatiile cu tertii. situatiei financiare si a rezultatului unitatii creandu-se sisteme de contabilitate cu un singur circuit si cu doua circuite. cat si pentru cele ale gestiunii interne.Contabilitate generala 1. si intrun alt circuit conturile care inregistreaza productia. costurile si rentabilitatea produselor. Organizarea contabilitatii pe baza celor doua circuite se poate prezenta schematic. lucrarilor si serviciilor executate.4 Functiile contabilitatii Unul din principalele rezultate ale perfectionarii bazei conceptuale a contabilitatii il constituie modernizarea conceptiei de organizare a sistemului conturilor in vederea reflectarii patrimoniului. astfel: BANCA CONTABILITATEA FINANCIARA ZONA DE CONTACT CU MEDIUL EXTERIOR CONTABILITATEA DE GESTIUNE ZONA INTERNA INVESTITORII FURNIZORII CLIENTII 22 . atat pentru operatiile ce privesc relatiile cu tertii.

Contabilitatea interna de gestiune: . .Functia de generalizare si furnizare a informatiilor destinate actualizarii indicatorilor de gestiune din structura tabloului de bord al unitatii economice. astfel: Contabilitatea financiara: . . . .Functia de comunicare financiara externa (informarea tertilor). lucrari si servicii.Functia de generalizare si furnizare a informatiilor destinate elaborarii bugetelor si costurilor previzionate.Functia de instrument de gestiune a intreprinderii. .Functia de instrument de verificare si de proba judiciara si fiscala. . .Functia de determinare a diferitelor marje si a rezultatelor analitice pe produse si activitati.Functia de inregistrare completa a tranzactiilor intreprinderii in scopul determinarii periodice a situatiei patrimoniale si a rezultatului global. .Contabilitate generala STATUL pt impozite si taxe In conditiile contabilitatii in dublu circuit. .Functia de determinare a costurilor pe produse. 23 . functiile acesteia se localizeaza in fiecare circuit.Functia de generalizare si furnizare a informatiilor destinate masurarii performantelor la nivelul sectoarelor si pe produse.Functia de furnizare a informatiilor necesare realizarii sintezelor macroeconomice. lucrari si sectoare de activitate.Functia de informare pentru analize financiare.

in legatura cu bunurile si valorile economice pe care le poseda. Pentru ca patrimoniul sa existe sunt necesare doua elemente interdependente. In sensul cel mai larg. Agent economic (Titularul de patrimoniu) Patrimoniul Bunuri si valori economice = Drepturi si obligatii 24 .1 Definire. patrimoniul agentilor economici este format din totalitatea bunurilor si valorilor economice pe care le gestioneaza. precum si din totalitatea drepturilor si obligatiilor pe care acestia si le asuma.Contabilitate generala Capitolul 2 Patrimoniul agentilor economici 2. adica obiectului de studiu al contabilitatii il constituie patrimoniul agentilor economici. ca obiect de drepturi si obligatii. ca subiect de drepturi si obligatii si altul in bunurile econmice. Majoritatea specialistilor considera ca in centrul preocuparilor stiintei contabile. structura La baza obiectului de studiu al contabilitatii sta pus patrimoniul. Prin patrimoniu se intelege totalitatea bunurilor apartinand unei persoane fizice sau juridice dobandite in cadrul relatiilor de drepturi si obligatii. unul in persoana fizica sau juridica.

care din punct de vedere contabil. intre valoarea bunurilor economice ale unei persoane fizice sau juridice si drepturile si obligatiile pe care acesta le are. fiecare din aceste categorii economice poate sa stea la baza definirii si explicarii obiectului contabilitatii. Ecuatia de echilibru a patrimoniului este urmatoarea: Bunuri cu valoare economica Drepturi cu + valoare economica Obligatii cu valoare ecnomica = Bunurile si valorile economice formeaza partea materiala a patrimoniului. resurse economice (mijloace economice). fiecare in parte are unele limite de interpretare. 25 . fara a include insa si relatiile de datorii. Sursele economice (mijloacele economice) exprima la randul lor. ea nu exprima in mod direct drepturile si obligatiile patrimoniale ale agentului economic. Din continutul patrimoniului reflectat in contabilitate. in legatura cu bunurile de care dispune. Averea . ele identificandu-se cu mijloacele de actiune sau cu factorii de productie utilizati de unitate pentru realizarea obiectivului sau de activitate. mai exact raporturile de proprietate. Desi. privind unele bunuri procurate pe baza acestora. acea categorie economica ce se refera la modul concret de investire a acestora si relatiile de proprietate care au stat la baza procurarii lor. de obligatii. capital. rezulta un echilibru. o realitate perfecta.Contabilitate generala Multe lucrari de specialitate definesc obiectul contabilitatii avand in vedere si continutul categoriilor economice de: avere. in legatura cu procurarea si utilizarea lor. cat si la relatiile de proprietate ale acestuia. se refera atat la bunurile si valorile economice de care dispune un agent economic.desi reprezinta totalitatea bunurilor si valorilor economice de care dispune un agent economic. Capitalul este o categorie economica.

ecuatia de echilibru al patrimoniului unei unitati poate fi scrisa sub forma: Activul patrimonial (A) = Pasivul patrimonial (P) Activul si pasivul sunt structuri globale. specifice relatiilor de investiri si finantari a elementelor patrimoniale.Contabilitate generala Drepturile si obligatiile reflecta raporturile de proprietate in cadrul carora se produc si se administreaza bunurile si valorile economice. care se consuma si se valorifica treptat pe parcursul 26 . iar cele de cheltuieli si venituri sunt specifice relatiilor de transformari a elementelor de patrimoniu. respectiv bunurile si valorile economice constituie structura de activ a patrimonilui sau activul patrimonial. In consecinta. in cadrul proceselor economice. Din punct de vedere juridico-administrativ. Partea dreapta a ecuatiei de echilibru patrimonial. corporale si financiare care apartin persoanei fizice sau juridice si care intra sub incidenta cadrului juridic ce functioneaza intr-o economie nationala. mijloacele economice pot fi de doua categorii: unele care au o durata mai mare de functionare. Cuantumul activitatii unitatii patrimoniale este stabilit in baza a doua criterii: modul de valorificare si gradul de lichiditate ale mijloacelor economice. Din cele prezentate se poate observa ca stiinta contabila abordeaza patrimoniul. Abordat din punct de vedere economico-financiar. patrimoniul este o suma a tuturor bunurilor si valorilor economice necorporale. Partea stanga a ecuatiei de echilibru patrimonial. respectiv drepturile si obligatiile cu valoare economica constituie structura de pasiv a patrimoniului sau pasivul patrimonial. cat si din punct de vedere juridico-administrativ. atat din punct de vedere economico-financiar. patrimoniul reflecta totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica a unei persoane fizice sau juridice. exprimate in etalon banesc. Astfel.

Cuantumul activitatii unitatii patrimoniale este stabilit in baza a doua criterii: modul de valorificare si gradul de lichiditate ale mijloacelor economice. care se consuma si se valorifica treptat pe parcursul mai multor cicluri de functionare si altele care se consuma dintr-o data si care trebuiesc reinnoite in fiecare ciclu de exploatare.mijloace circulante banesti 3.imobilizari financiare 2. Din punct de vedere al criteriilor mentionate. Active de regularizare si asimilate 27 .mijloace circulante de decontare . Active fixe – imobilizari necorporale . valorificarii lor in activitatea unitatii economice si sociale.Contabilitate generala mai multor cicluri de functionare si altele care se consuma dintr-o data si care trebuiesc reinnoite in fiecare ciclu de exploatare. valorificarea si lichiditatea pot determina stucturile de activ si de pasiv in continuare. Ele reflecta modul de utilizare a capitalului sau modul de folosire a fondurilor. Active circulante – stocuri si productie in curs de executie .2 Structura activului patrimonial Mijloacele economice reflecta bunurile economice primite sub aspectul utilitatii si functionalitatii.imobilizari corporale . valorificarea si lichiditatea pot determina stucturile de activ in continuare. Strtucturi de activ 1. Astfel. 2. mijloacele economice pot fi de doua categorii: unele care au o durata mai mare de functionare. Din punct de vedere al criteriilor mentionate.

Active circulante In functie de forma concreta pe care o imbraca si de functia pe care o indeplinesc in cadrul ciclului de exploatare.imobilizarile corporale cuprind acele bunuri materiale (tangibile) care participa la procesul de productie numai cu intrega lor valoare de utilitate dar care se consuma si isi transmit valoarea treptat asupra noilor produse. reprezinta acele valori economice care imbraca forma sau indeplinesc functia de: materii prime si materiale. Imobilizarile necorporale cuprind: cheltuielile de constituire a societatii. brevete. sau nemateriale. activele circulante se impart in: mijloace circulante materiale. . 28 . concesiuni.Contabilitate generala Activele fixe – numite si imobilizari. sunt imobilizari care nu se concretizeaza in bunuri. produse finite. sunt acele valori economice care imbraca forma sau indeplinesc functia de bani. mijloace circulante banesti. In cadrul acestora se cuprind: imobilizarile corporale. marci de fabrica. imobilizarile corporale se impart in doua mari grupe: terenuri si mijloace fixe. precum si titlurile de credit pe termen lung. cuprind acele categorii de bunuri care au existenta durabila.dezvoltare. Mai sunt incluse si obiectele de inventar de mica valoare sau scurta durata. . mijloace circulante in decontare. Structural. imobilizarile financiare. programele informatice. marfuri si ambalaje.mijloace circulante banesti sau plasamente de trezorerie si disponibilitatile banesti. . . fondul comercial. imobilizarile necorporale.mijloace circulante materiale. .imobilizarile financiare cuprind valorile patrimoniale sub forma de participatii la capitalul permanent al altor societati. ele se pot gasi sub forma de plasamente de trezorerie. ca valori de utilitate. alte drepturi si valori similare. productia in curs de executie. disponibilitati banesti si alte valori. ci intr-un document juridic sau comercial care atesta drepturi ale unitatii economice sau sociale. cheltuielile de cercetare.imobilizarile necorporale.

sursele proprii de finantare se impart in surse permanente si in surse curente.prime privind rambunsarea obligatiunilor reprezentand diferenta dintre valoarea de emisiune si valoarea de rambunsare a obligatiunilor. reflecta modul de finantare al mijloacelor economice si gradul de exigibilitate al resurselor de finantare.Contabilitate generala .decontari din operatii in curs de clarificare cum ar fi: amenzi achitate. primele legate de capital. iar sursele curente sunt corespunzatoare datoriilor pe termen scurt. o intreprindere foloseste finantare proprie si finantare straina.mijloace circulante in decontare. Pentru procurarea de mijloace economice.3 Structura pasivului patrimonial Prin componenta sa.cheltuieli inregistrate in avans care urmeaza a se suporta esalonat in exercitiile viitoare . provizioanele. Active de regularizare si asimilate din aceasta categorie fac parte: . Corespunzator celor doua categorii de finantari. reprezinta valori economice avansate temporar de titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau juridice si pentru care urmeaza sa primeasca echivalent valoric. 2. Finantarea mijloacelor economice se refera la modul de dobandire economica si sustinere financiara a activului titularului de patrimoniu. cheltuieli de judecata . Din structura acestuia fac parte: capitalul propriu. fondurile. Sursele permanente sunt formate din surse proprii si surse straine pe termen lung. 29 . rezervele. profitul. numite si creantele intreprinderii. diferentele din reevaluare. a) sursele proprii sunt denumite si capital propriu. subventiile de capital.

sociale f. datoriile salariale si datoriile fata de asociati si actionari. o caracteristica esentiala a unei datorii este faptul ca unitatea patrimoniala are o obligatie actuala pentru sume ce trebuie platite pentru bunuri si servicii primite. provizioane pentru riscuri si cheltuieli 3. venituri in avans 4. precum si datoriile create in cadrul relatiilor de decontare ale unitatii. creditori diversi 30 . salariale e. natura. Datorii O datorie reprezinta o obligatie actuala a unitatii patrimoniale ce decurge din evenimente trecute si prin decontarea careia se asteapta se reazulte o iesire de resurse care incorporeaza beneficii economice. impozite si taxe datorate. exprima fondurile sau capitalurile furnizate de terti. datoriile fiscale. 2. financiare. datorii. in: 1. exigibilitate. capital si rezerve 1. fiscale d. credite. imprumuturi pe baza de titluri. comerciale c. Elementele de pasiv se structureaza dupa criterii: bilantiere. Datoriile se concretizeaza in resuse straine atrase temporar in circuitul economico – financiar al unitatii patrimoniale. Potrivit destinatiei. provenienta. Ca urmare. Din structura surselor straine fac parte : credite bancare. datoriile comerciale.Contabilitate generala b) Sursele straine denumite datorii. datoriile pot fi: a. Acestea cuprind imprumuturile acordate de banci sau alte institutii de creditare. obligatii sau capital strain. Datoriile rezuta din tranzactii sau alte evenimente trecute. b. fata de actionari sau asociati g.

Venituri in avans Sunt cunoscute sub denumirea de pasive de regularizare si apar din necesitatea delimitarii pasivelor care apartin exercitiunlui curent de alte pasive aferente altor exercitii. Aceste provizioane se constituie la sfarsitul exercitiului in scopul acoperirii riscului si cheltuielilor fara afectarea unui element din activ. Capitatalul are un caracter stabil. Capital si rezerve Reprezinta expresia baneasca a valorilor economice investite de actionari si asociati pentru producerea de noi valori economice cu scopul de a obtine profit. 4.venituri in avans . capitalul imbraca doua forme distincte: capital prirpiu si capital strain. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli Sunt acele sume retinute din profit in scopul de a acoperii pierderi potentiale sau cheltuieli previzibile in exercitiile viitoare. Din punct de vedere al sursei de finantare.subventiile .Contabilitate generala 2. 2. 3. Tot in aceasta categorie sunt cuprinse si provizioanele pentru deprecieri in special a activelor. Capitalul se formeaza la inceputul activitatii. Ele reprezinta o categorie de resurse intermediare intre datorii si capitaluri proprii.subventiile pentru investitii.4 Veniturile si cheltuielile 31 . In aceasta categorie se include: . se modifica prin cresterea sau diminuarea lui pe parcursul desfasurarii activitatii si se lichideaza la incetarea existentei unitatii. in sensul ca asigura finantarea activitatii unitatii patrimoniale pe o perioada mai mare de un an. precum si provizioane pentru pensii.

pentru definirea sursei de finantare a cheltuielilor si a rezultatului obtinut se utilizeaza notiunea de venit. consumul si platile privind factorii de productie – natura. Veniturile pot fi delimitate si evidentiate in contabilitate in trei momente: obtinerea rezultatului. 1.Contabilitate generala Din punct de vedere economic si financiar cheltuielile desemneaza raporturi cu privire la alocarea si utilizarea valorilor economice in cadrul proceselor interne. venituri financiare si venituri exceptionale. oricat de diverse ar fi. 5=3+4 Venituri Rezultate Venituri din activitatea Rezultate din de exploatare activitatea de exploatare Venituri financiare Rezultate finanaciare Rezultate curente Venituri exceptionale Rezultate exceptionale Total venituri Rezultat brut 32 . Orice cheltuiala efectuata de catre un titular de patrimoniu are o sursa de finantare sau este producatoare de rezultat. Cheltuielile sunt structuri patrimoniale care ilustreaza efortul facut de unitatea economica in vederea realizarii obiectivului de activitate. Cheltuieli Cheltuieli de exploatare Cheltuieli financiare Cheltuieli exceptionale Total cheltuieli 2. In plan economic si financiar. se diferentiaza in functie de natura activitatilor care le genereaza. avansarea rezultatului si incasarea rezultatului. in functie de activitatile care le genereaza. In cadrul structurii de venituri si cheltuieli este reprezentat ca structura distincta si rezultatul sub forma de profit sau pierdere. Cheltuielile pe care le efectueaza unitatea patrimoniala. Veniturile reprezinta fondurile ce revin titularului de patrimoniu ca rezultat al activitatii proprii. Cheltuielile acopera angajarea. Veniturile. se impart in venituri din activitatea de exploatare. cheltuieli exceptionale. in cheltuieli de expluatare. munca si capitalul. 3=1+2 4. cheltuieli financiare.

Contabilitate generala 6. Profitul sau piederea cuprinde rezultatul curent. rezultatele se impart si ele in rezultate din activitatea de exploatare. 7=5–6 Impozit pe profit Rezultat net In functie de cele doua structuri de baza – cheltuieli si venituri. rezultate financiare si rezultate exceptionale. 33 . rezultatul exceptionalsi impozitul pe profit.

adica dupa ce diversitatea structurilor patrimoniale este adusa la acelasi numitor. pe care il reprezinta exprimarea in bani. Obiectul evaluarii poate fi extrem de divers. Din interior. Evaluarea – procedeu al metodei contabilitatii Inregistrarea operatiilor economice care au loc in unitatile patrimoniale se face folosind exprimarea baneasca (valorica). De aceea este necesara fixarea unor notiuni cum ar fi obiectul evaluarii si unitatea de masura. Fara evaluare nu se poate realiza contabilitatea unitatii patrimoniale. Evaluarea este operatiunea de cuantificare. Ca procedeu al metodei contabilitatii evaluarea este strans legata de celelalte procedee pentru a caror aplicare este necesara exprimarea valorica a operatiunilor economice. cum ar fi evaluarea fiscala. din exterior evaluarea poate avea caobiect anumite componente sau anumite modalitati de coantiifcare. 34 . El trebuie interpretat si utilizat in functie de locul din care privim patrimoniul. Contabilitatea nu poate lucra decat cu valori. Evaluarea ca procedeu al metodei contabilitatii este de neconceput in contabilitatea financiara si ccea manageriala. Contabilitatea foloseste evaluarea atat pentru inregistrarea curenta a operatiunilor economice. a cheltuielilor de munca inmagazinate in produse sau in servicii.1. obiectul evaluarii se refera la toate structurile patrimoniale. cat si pentru centralizarea si generalizarea datelor sale informationale. a bunurilor create. de masurarea in expresie valorica a resurselor materiale. deci evaluarea.Contabilitate generala Capitolul 3 Evaluarea 3. Necesitatea evaluarii in forma baneasca deriva din folosirea categoriilor economice generate de actiunea legii valorii.

Principiul valorii reale – conform caruia elementele patrimoniele se evalueaza la valoarea lor reala in vederea asigurarii unui bilant real. 1. . Principiul prudentei – cere ca la evaluarea elementelor patrimoniale sa se tina seama de deprecierile. exprimate cantitativ cu elemente banesti concretizate in preturi. lucrarilor sau serviciilor. si nu se admite nici supraevaluarea sau subevaluarea acestora. Principiul stabilirii obiectului evaluarii – prin obiect al evaluarii se intelege totalitatea elementelor supuse evaluarii. la efectuarea evaluarii se vor respecta urmatoarele principii: a. . In contabilitate aceasta unitate de masura o reprezinta banul. c. Principiul alegerii formei de evaluare – in functie de scopul urmarit.unele cheltuieli accesorii efectuate in vederea punerii in stare de functionare a unor bunuri. La noi in tara unitatea de masura este leul care sta la baza sistemului monetar national.eventualele cheltuieli de transport. 35 . riscurile si pierderile posibile inregistrate ca urmare a activitatii desfasurate. d. aprovizionare suportate de cumparator. Principiul permanentei metodelor – presupune continuarea aplicarii normelor si regulilor utilizate pe parcursul exercitiilor financiare. b.cat si pentru cele fabricate in unitate – cost de productie si costul complet. tarife. Costul de achizitie se compune din: . Continutul evaluarii consta in inmultirea elementelor patrimoniale supuse evaluarii. Ele se folosesc atat pentru evaluarea bunurilor achizitionate din afara unitatii –– cost de achizitie . Costurile sunt formate din totalitatea cheltuielilor efectuate in vederea obtinerii produselor.pretul de cumparare negociat si inscris in factura primita de la furnizor. a situatiei financiare si a rezultatelor. costuri. e.Contabilitate generala Unitatea de masura reprezinta unitatea de calcul care este folosita in masurarea si comapararea elementelor patrimoniale. In scopul realizarii unei imagini fidele a patrimoniului.

asemanatoare preturilor.Contabilitate generala . Costul complet sau costul de desfacere cuprinde: . 3. 3. Principiul general de evaluare a elementelor patrimoniale in vederea evaluarii in contabilitatea curenta consta in evaluarea la cost istoric denumit si valoare contabila.Cheltuieli de desfacere pentru bunurile livrate. numita valoare de aport. 2. . bunuri dobandite cu titlu gratuit sau prin donatie evaluate la valoarea de utilitate in functie de pretul pietii.costul de achizitie al materiilor prime si materialelor consumate. cu ajutorul carora se evalueaza lucrarile executate si serviciile prestate. si anume: . starea sau amplasarea bunurilor.Costul de productie al bunurilor livrate beneficiarilor . La intrarea in patrimoniu a bunurilor. 36 .La intrarea in patrimoniu. Tarifele sunt elemente banesti. Preturile reprezinta suma sau valoarea care se incaseaza pentru bunurile vandute. 2.La iesirea lor din patrimoniu sau la trecerea la consum. Preturile pot fi cu ridicata (cand se vand bunuri intre agentii economici) sau preturi cu amanuntul (cand se vand marfurile catre populatie). Costul de productie a unui bun se compune din: . precum si munca depusa de personalul unitatii.La inventariere.eventuale taxe nedeductibile. bunuri aduse ca aport in natura evaluate la valoarea prevazuta in actul de evaluare. bunuri dobandite din productie proprie de catre unitatea patrimoniala evaluate la costul de productie efectiv. . . 4. .Cu prilejul inchiderii exercitiului economico-financiar. bunuri dobandite cu titlu onorar (contra plata) evaluate la costul de achizitie. . evaluarea se face in functie de modul de dobandire: 1. Evaluarea elementelor patrimoniale se face la diferite momente ale desfasurarii activitatii economice.cheltuieli de prelucrare a materiilor prime in vederea transformarii in produs finit.

creante si datorii evaluate si inregistrate la valoarea lor nominala inscrisa in documentele justificative in care se consemneaza dreptul de creanta. 3. dupa formula: CMP = (Valoarea stocului initial + Valoarea intrarii ) (Cantitatea din stocul initial + Cantitatea intrata ) CMP X = Cantitatea iesita – Valoarea materialelor iesite 4. denumita si valoare de invertar. metoda costului standard – presupune stabilirea unui pret unic de inregistrare a iesirilor. metoda primul intrat. Evaluarea la iesirea din patrimoniu sau darea in consm se face prin utilizarea urmatoarelor metode: 1.Contabilitate generala 5. Cu ocazia inventarierii. metoda ultimul intrat – primul iesit “LIFO” ( last in – first out) adica pentru iesiri se atribuie conturile de achizitie in ordinea inversa intrarilor. Cu acest prilej. de obicei pretul ce corespunde sursei principale de aprovizionare. Evaluarea la inventariere. In comparatie pot rezulta plusuri sau minusuri de valoare. In cazul elementelor de activ: 37 . 1. elementele patrimoniale se evalueaza la valoarea actuala de utilitate.first out) potrivit careia costul unitar de achizitie al primei intrari se atribuie primei iesiri.primul iesit ”FIFO” (first in. metoda costului unitar mediu ponderat (CMP) calculat dupa fiecare intrare. valoarea de intrare se pune de acord cu rezultatele inventarierii. Diferentele intre valoarea de intrare sau contabila si valoarea de inventar se solutioneaza diferit pentru active. 2. respectiv pentru pasive.

2.Diferentele constatate in plus nu se inregistreza. In cazul elementelor de pasiv. evaluarea prin bilant a elementelor patrimoniale se face la valoarea de intrare sau contabila pusa de acord cu rezultatele inventarierii. Diferentele cantitative in plus sau in minus. se inregistreaza in contabilitate prin punerea de acord cu realitatea. Reevaluarea elementelor de activ si pasiv se face pe baza unei dispozitii legale (de obicei o hotarare a guvernului). cu prilejul inchiderii exercitiului financiar. Evaluarea la inchiderea exercitiului economico-financiar. Diferenta se inregistreaza in contabilitate sub forma unor diferente din reevaluare. constatate pe teren fata de situatia faptica. iar pasivele respective se mentin in contabilitatea curenta la valoarea lor de intrare sau contabila. Noua valoare stabilita in urma reevaluarii poate fi egala cu valoarea contabila veche bazata pe valoarea contabila de intrare inmultita cu indicele variatiei preturilor. 3.Contabilitate generala . Forme de evaluare In functie de modul de efectuare in timp a evaluarii si de scopul urmarit se disting doua forme de evaluare curenta si evaluare periodica.Diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar si cea de intrari reprezinta o depreciere.Diferentele constatate in plus se inregistreza prin constituirea unui provizion. 38 . .2. La sfarsitul perioadelor de gestiune. iar activele se mentin in contabilitatea curenta la valoarea lor de intrare sau contabila.Diferentele constatate in minus nu se inregistreza. . .

inclusiva celei de dezvoltare.valoarea actuala – la intrarea cu titlu gratuit. Mijloacele fixe de evalueaza la intrarea in patrimoniu la valoarea de intrarea care poate fi: . obiectele de inventar. Productia in curs de executie. ambalajele si alte bunuri procurate cu titlu oneros se evalueaza la costul de achizitie.costul de achizitie – la intrarea cu titlu oneros. la inventarierea elementelor patrimoniale – evaluare de inventar. Evaluarea curenta produce diferentierea in functie de sursa de provenienta a bunurilor si de natura acestora. . Evaluarea periodica se efectueaza in doua momente: 1. marfurile.costul de productie – in cazul constituirii sau producerii in unitatea proprie. materialele consumabile. la inventariere Titlurile de participare si alte titluri se evalueaza la costul de achizitie. . Materiile prime. Capitalul social subscris si varsat se evalueaza si inregistreaza distinct in contabilitate. obiectele de inventar. pe baza actelor de constitire a societatii si a documentelor justificative privind varsamintele de capitatal.Contabilitate generala Evaluarea curenta este practicata la inregistrarea operatiunilor economice in contabilitate pe tot parcursul desfasurarii activitatii de expluatare. finantare sau exceptionale. 2. semifabricatele si produsele finite. Animalele si pasarile se evalueaza si inregistreaza la costul de achizitie daca sunt procurate cu titlu oneros sau la costul de productie daca sunt rezultatul propriei activitati. adica la pretul de cumparare. ambalajele si alte bunuri produse de unitatea patrimoniala se evalueaza la costul de productie. cu prilejul alcatuirii bilntului contabil – evaluare bilantiera 39 . Evaluarea curenta se bazeaza pe datele inscrise in documentele justificative primite de la persoanele fizice sau juridice cu care entitatea patrimoniala se afla in raporturi permanente sau ocazionale.

3. Inventarierea Mai multe discipline economice utilizeaza inventarierea ca procedeu. de depozitare sau pastrare a bunurilor. 40 . masurare. calitativ si valoric. numarare sau alte mijloace de determinare a bunurilor. prin cantarire.Contabilitate generala Cu ocazia inventarierii. elementele patrimoniale se vealueaza si se reflecta in bilantla valoarea de intrare in patrimoniu (valoare contabila) pusa de acord cu rezultatele inventarierii si cu valoarea de utilitate aplicand principiul prudentei. inventarierea este un procedeu de verificare faptica a existentei si starii mijloacelor economice. atribuindu-I fiecare o anumita acceptiune. Conform punctului 131 din Regulamentul de aplicare a Legii Contabilitatii.3. a creantelor si datoriilor unitatii patrimoniale din punct de vedere cantitativ. La numite perioade. respectiv de platit. In cadrul acestei actiuni valorile contabile sunt inlocuite cu valorile actuale determinate in functie de preturile pietei sau cu noile valori de utilitate. Pentru creante si datorii valoarea de utilitate se stabileste in functie de valoarea probabile de incasat. pe baza unor dispozitii legale este posibila reevaluarea elementelor patrimoniale. evaluarea se face la valoarea actuala numita si valoare de inventar. In contabilitate. inventarierea se efectueaza la locurile de existenta. Prin utilizarea acestui procedeu inventarierea ofera capacitatea de a furniza informatii si date reale putand fi scoase astfel la iveala neconcordantele ce pot apare intre datele din contabilitate si realitatea din teren. Documentul ce sta la baza inventarierii este registrul de inventariere. Valoarea de inventar ca expresie a valorii actuale este estimata in functie de pretul pietei adica pretul zilei sau la valoarea de utilitate care reprezinta pretul presupus ca il accepta un client. La incheierea exercitiului.

verificarea starii defunctionare a aparatelor de masura 2.inventarieri generale .sigilarea cailor de acces in gestiune cu exceptia locului in care se efectueaza inventarierea . Dupa gradul de cuprindere a elementelor patrimoniale se disting: . inventarierea presupune parcurgerea urmatoarelor etape: 1. efectuarea inventarierii – etapa principala a inventarierii al carei continut il reprezinta constatarea. pregatirea inventarierii – consta in luarea unor masuri organizatorice si execuatrea unor lucrari contabile de forma: .constituirea comisiei de inventariere in functie de numarul de gestiuni ce urmeaza a fi inventariate .gruparera bunurilor pe sortimente.Contabilitate generala - Inventarierile se clasifica dupa momentul in care se efectueaza astfel: inventarieri periodice inventarieri anuale inventarieri ocazionale inventarieri inopinante. descrierea si evaluarea elementelor supuse inventarierii. Fiind o lucrare contabila complexa si importanta pentru stabilirea situatiei patrimoniale. 3.inventarieri partiale Tinand cont de modalitatea de efectuare inventarierile pot fi: .stabilirea obiectului inventarierii si sfera lui de cuprindere . stabilirea si regularizarea rezultatelor inventarierii – presupune determinarea plusurilor sau minusurilor la constatarile in urma inventarierii.prin sondaj. Acestea se trec in procesul verbal de inventariere 41 .totale . categorii .oprirea intrarilor si iesirilor de bunuri din gestiune .

diminuarea lor in cazul lipsurilor. In urma inregistrarii invenatrierii se realizeaza sporirea datelor contabile in cazul plusurilor. Procesul verbal constituie baza efectuarii regularizarii rezultatelor inventarierii. nominalizarea vinovatilor si masuri de corectare.Contabilitate generala impreuna cu concluziile referitoare la cauzele acestora. In principiu. astfel incat in final soldurile conturilor sa corespunda cu realitatea faptica stabilita cu ocazia inventarierii. urmand a fi semnat de conducatorul unitatii. 42 . plusurile se inregistreaza ca intrari in patrimoniu iar lipsurile se imputa persoanelor vinovate.

. care au loc in cursul unei perioade de gestiune si consemnarea lor in DOCUMENTE (acte scrise) in etalon banesc.Contabilitate generala Capitolul 4 Documentele contabile si tehnici de inregistrare contabila Contabilitatea. realizarea fluxului de informatii contabile curente presupuneparcurgerea mai multor etape. Ele se concretizeaza in anumite exprimari care permit 43 . este specializata in reflectarea situatiei nete a patrimoniului. ca stiinta si practica economica. al respectarii disciplinei financiar contabile de catre agentii economici. care au loc in cursul unei perioade de gestiune. a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute. De regula.Analiza si prelucrarea datelor obtinute in vederea inregistrarii lor in contabilitate . stabilirea raspunderii materiale privind gestionarea patrimoniului. constituind baza legala (juridica) a efectuarii operatiilor respective.Consemnarea si culegerea datelor cu privire la operatiile economicofinanciare. in ansamblul sau. in ordine cronologica. Dupa cum s-a putut observa.Contabilizarea. contabilitatea realizeaza intregul flux de informatii privind perioadele de gestiune. respectiv inregistrarea efectiva a datelor in contabilitate Contabilizarea constittuie prima etapa de realizare a fluxului curent de informatii contabile si presupune culegerea datelor primare privind operatiile economico – financiare. reflectate in mod separat. dintre care cele mai importante sunt: . in momentul si la locul efectuarii lor. Documentele in care se consemneaza aceste operatii se numesc documente contabile primare. Documentele contabile primare permit controlul asupra realitatii operatiilor economico – financiare realizate. si exercitiul economico-financiar. Continutul documentelor difera in functie de caracterul operatiei consemnate.

descrierea operatiei economico – financiare efectuate concis. de exemplu in factura se fac referiri la numele delegatului care a preluat marfa. cat si din punct de vedere al responsabilitatii administrarii patrimoniului e. functia de document justificativ.denumirea si sediul unitatii care emite documentul . adica se refera la toate categoriile de documente sau au un caracter specific Caracterul comun al documentelor de evidenta trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente: . respectiv de catre cei care le utilizeaza. cantitativa si valorica. indiferent de forma in care se realizeaza aceasta si scopul propus d.denumire document .numarul de ordine al documentului .data si locul emiterii documentului . atat din punct de vedere al existentei ca atare a bunurilor economice.partile care participa la operatia economica . astfel incat sa cuprinda toate datele necesare inregistrarii in evidenta . functia de circulatie permite calculul costurilor si al rezultatelor f.Contabilitate generala intelegerea operatiilor economice pe care le reflecta de catre cei care le intocmesc. functia juridica reflecta momentul nasterii unor drepturi si obligatii Orice operatiune patrimoniala se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un inscris care sta la baza inregistrarilor in contabilitate. 44 . functia de consemnare.datele cantitative si valorice aferente operatiei consemnate . care sta la baza inregistrarii in contabilitate c. functia de control. in cifre si litere a operatiunilor economice efectuate in cadrul unitatii patrimoniale b. Functiile documentelor sunt urmatoarele: a. functia de asigurare a integritatii patrimoniale. nasterii drepturilor si obligatiilor.semnatura persoanelor autorizate care raspund de intocmirea documentelor conform dispozitiilor legale Caracterele specifice se refera la precizarea unor informatii care se regasesc numai in acel document. clar. Aceste exprimari au un caracter comun.

documente de executie .netipizate – reprezentate de documente specifice unor ramuri de activitate sau unor tipuri de institutii 2. Clasificarea documentelor se face dupa mai multe criterii.documente interne . Documentele care stau la baza inregistrarilor in contabilitate angajeaza raspunderea persoanelor care le-au intocmit. Din cadrul documentelor contabile fac parte: . vizat si aprobat ori inregistrat in contabilitate. si anume: 1.Contabilitate generala dobandind astfel calitatea de document justificativ.registru inventar .documente cu regim special 3.documente de dispozitie .documente contabile Modelele formularelor comune privind activitatea financiara si contabila.registru jurnal .documente combinate . fiind obligatorii pentru toate categoriile de utilizatori din economia nationala .cartea mare .tipizate – sunt cele care au un text si o forma prestabilita. 831/1997 si publicata in Monitorul Oficial. dupa natura operatiei pe care o reflecta . dupa modul de prezentare . precum si nomele metodologice privind intocmirea si utilizarea acestora se aproba prin dispozitii legale cum ar fi: Hotararea Guvernului nr.balanta de verificare 45 . dupa locul unde se intocmesc si circula .documente obisnuite . dupa modul de evidentiere si inregistrare in unitatea patrimoniala . Documente contabile sunt acele documente care au ca scop realizarea inregistrarii cronologice si sistematice a operatiunilor patrimoniale.documente externe 4.

grupate in functie de natura lor conform posturilor din bilant. Inainte de utilizare se numeroteaza. Registrul inventar se arhiveaza de catre unitatea care este obligata sa-l pastreze impreuna cu documentele justificative ce au stat la baza intocmirii lui. inventariate potrivit normelor legale. in mod cronologic operatiile patrimoniale prin respectarea succesiunii documentelor justificative dupa data de intocmire sau dupa data de intrare a acestora in unitate. iar pentru detaliere registre jurnal auxiliare. si soldurile finale. prin inregistrarea cronologica. dupa caz. direct sau prin regrupare pe conturi corespondente inregistrarile efectuate in registrul jurnal. certifica si parafeaza. stabilindu-se situatia fiecarui cont. fara stersaturi si fara spatii libere. Balanta de verificare este un document care serveste la intocmirea bilantului contabil. Prin intermediul balantei 46 . rulajele debitoare si creditoare. Registrul jurnal se poate prezenta sub forma unui registru jurnal general. Registrul cartea mare sta la baza intocmirii balantei de verificare si se pastreaza la compartimentul financiar-contabil. Se intocmeste la sfarsitul anului. Balanta de verificare se intocmeste atat pentru conturile sintetice cat si pentru cele analitice. fara stersaturi si spatii libere. Registru inventar este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza toate elementele patrimoniale de activ si pasiv. Elementele patrimoniale inscrise in registrul inventar au la baza listele de inventariere. Se intocmeste zilnic sau lunar. Se intocmeste de catre toate unitatile patrimoniale intr-un singur exemplar.Contabilitate generala Registru jurnal este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza prin articole contabile. la incetarea activitatii unitatii sau in cazul epuizarii filelor din registru. Cartea mare este un document contabil obligatoriu in care se inscriu lunar. a documentelor in care se reflecta miscarea patrimoniului unitatii. Acest registru se parafeaza la organul fiscal teritorial la inceperea activitatii. snuruieste. pentru deschiderea unuia nou. se numeroteaza si se snuruieste. respectiv soldul initial.

dispozitiile legale prevad intocmirea de catre conducatorul compartimentului financiar contabil a graficelor de circulatie a documentelor care se aproba de conducatorul unitatii.pastrare curenta . termenele predarii documentelor. Acestea se preiau din nomenclatorul formularelor tipizate aprobate conform normelor legale pentru activitatea financiar-contabila. Gestiunea documentelor reprezinta actiunea de utilizare rationala a inscrisurilor in vederea asigurarii tinerii contabilitatii in mod corect si la zi. Pastrarea documentelor presupune doua aspecte: . Utilizarea si evidenta documentelor presupune ca pentru fiecare operatiune sa se foloseasca documentul adecvat. modificari. Pentru asigurarea circulatiei rationale si unitare a documentelor justificative care sau la baza inregistrarilor in contabilitate. completari ulterioare. precum si pentru tinerea la zi a contabilitatii. Agentii economici trebuie sa prezinte la organele fiscale teritoriale pentru inregistrare registrul jurnal si registrul inventar. urmarindu-se completarea tuturor rubricilor specifice documentului. persoanele care poarta raspunderea intocmirii lor. Numerotarea filelor se va face in ordine crescatoare. numarul de exemplare si destinatia acestora.Contabilitate generala de verificare se verifica concordanta dintre conturile sintetice si conturile analitice. chiar si dupa inceperea unui nou registru in cadrul aceluiasi an financiar. Gestiunea documentelor consta in alegerea si utilizarea documentelor adecvate operatiunilor economice si financiare specifice unitatii patrimoniale. inscrierea informatiilor fara stersaturi. Graficul de circulatie a documentelor este necesar sa contina: denumirea documentelor prelucrate. inregistrate. numerotate si snuruite.pastrare de durata Pastrare curenta semnifica locul unde se incheie circuitul documentului respectiv si consta in retinerea documentelor de catre 47 . cu scopul pastrarii integritatii patrimoniului.

pe domenii si in ordine cronologica. registrele si documentele contabile se pastreaza 10 ani de la data inchiderii exercitiului . 48 . Pastrarea curenta se realizeaza zi de zi prin sortarea documentelor pe probleme de acelasi fel si indosariate lunar in cadrul fiecarui compartiment. statul de salarii si bilantul se pastreaza 50 ani. Termenele de pastrare a documentelor se stabilesc prin acte normative si difera in functie de natura si importanta documentului. Dupa expirarea termenului de pastrare a documentelor se scot din arhiva unitatii si se predau la arhivele statului.Contabilitate generala compartimentul care le-a asigurat ultima prelucrare. documentele pastrate in cadrul compartimentelor se predau la arhiva unitatii. daca nu mai prezinta interes. urmand sa argumenteze operatiunea economica sau financiara dispusa sau executata. Pastrare de durata se poate face in cadrul unitatii sau la arhivele statului. La inchiderea exercitiului financiar. De exemplu.

reprezentand surse de finantare proprie a activelor create ca excedent al veniturilor proprii fata de cheltuieli. care consta in prezentarea sub aspect dublu al patrimoniului. in bilant este consemnat rezultatul sub forma de profit sau pierdere: pierderea in activul bilantului. simbolizand astfel o balanta cu doua talere. Pentru realizarea dublei reprezentari a situatiei patrimoniale se foloseste bilantul. Prezentarea sub aspect dublu al patrimoniului este data de necesitatea cunoasterii situatiei nete si a rezultatului activitatii unitatii patrimoniale. Bilantul este un tablou cu doua parti: in partea stanga se prezinta marimea valorica a bunurilor economice. iar profitul in pasivul bilantului. Termenul de bilant vine de la cuvantul italienesc “bilancia” (adica cu doua talere).1 Continutul si structura bilantului Dubla reprezentare reprezinta un principiu de baza al contabilitatii. Bunurile economice constituie activul bilantului. valori de marime egala ce stau fata in fata si se egaleaza reciproc. din doua puncte de vedere: material si al provenientei. si exprima marimea capitalului consumat in urma desfasurarii activitatii economice care nu a putut fi acoperit din veniturile proprii. Se poate folosi si varianta inscrierii pierderii cu semnul minus in pasivul bilantului.Contabilitate generala Capitolul 5 Bilantul contabil 5. De asemeni. Forma de principiu a bilantului se prezinta astfel: 49 . iar in partea dreapta se prezinta marimea valorica a surselor de finantare a bunurilor economice. iar sursele de finantare constituie pasivul bilantului.

Specificarea in expresie valorica a 1. 2. la un moment dat. Profit (echivalent valoric al crestarii pasivelor) valorii bunurilor economice) Se poate preciza faptul ca bilantul este un tablou sau o situatie care evidentiaza. Functia de reprezentare si sintatizare a bilantului este redata mai jos: Bilantul Tablou sau situatie Care evidentiaza Patrimoniul In expresie valorica Prin echilibrul dintre Bunurile economice Precum si pierderea sau Rezultatul activitatii profitul Sursele de finantare La un moment dat Reprezentarea in bilant a situatiei patrimoniului si a rezultatului 50 . Pierderea (echivalent valoric al cresterii 2. echilibrul dintre bunurile economice si sursele de finantare. precum si si profitul sau pierderea ca rezultat al activitatii desfasurate. Specificarea marimii valorice a surselor bunurilor (mijloacelor) economice folosite de finantare a bunurilor economice.Contabilitate generala Bilant contabil incheiat la data de… Activ Pasiv 1. in activitatea unui titular de patrimoniu. in expresie valorica.

2 Prezentarea elementelor patrimoniale prin bilant In cadrul activului bilantier. elementele multimii de activ sunt grupate in raport de destinatia bunurilor economice utilizate si gradul de lichiditate. Exigibilitatea reprezinta posibilitatea achitarii datoriilor la anumite termene. Titluri de participare detinute la societatile din cadrul grupului 51 . licente. Avansuri si imobilizari corporale in curs de executie III. Imobilizari necorporale 1. Conform Ordinului ministrului finantelor pentru aprobarea Reglementa-rilor contabile armonizate cu Directia a IV-a a Comunitatii economice europene si cu Standardele de contabilitate internationale. Active imobilizate I. Imobilizari corporale 1. Fondul comercial 5. Programe de informatica 6. Cat priveste pasivul. elementele multimii de pasiv sunt grupate in raport de caile de formare a surselor de finantare. Concesiuni. Avansuri si imobilizari necorporale in curs de executie II. Lichiditatea reprezinta capacitatea bunurilor economice de a se transforma in bani. Alte instalatii. Imobilzari financiare 1. Cheltuieli de constituire 2. si gradul lor de exigibilitate. Instalatii tehnice si masini 3. posturile obligatorii ale bilantului contabil sunt urmatoarele: A. Cheltuieli de dezvoltare 3.Contabilitate generala 5. drepturi si valori similare 4. utilaje si mobilier 4. marci. Diferitele pozitii care formeaza activul si pasivul bilantului sunt denumite pisturi de bilant. Terenuri si constructii 2. respectiv posturi de activ si posturi de pasiv. brevete.

furnizori 5. Alte creante 5. Avansuri pentru cumparari de stocuri II. Datorii comerciale . Actiuni proprii (cu indicarea valorii nominale) Active circulante I. Avansuri incasate in contul comenzilor 4. Productie in curs de executief 3. Efecte de comert de platit 6. E. respectiv obligatii curente nete Total active minus obligatii curente 52 . Casa si conturi la banci Cheltuieli in avans si venituri angajate Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an 1. Sume datorate institutiilor de credit 3. Titluri sub forma de interese de participare 4. Sume datorate privind interesele de participare 8. Titluri detinute ca imobilizari 5. Titluri de participare in societatile din cadrul grupului 2. Creante privind capitalul subscris si nevarsat III. Produse finite si marfuri 4. Investitii financiare 1. Sume de incasat de la societatile din cadrul grupului 3. Sume datorate societatilor din cadrul grupului 7. D. Alte datorii (datorii fiscale. Actiuni propriii 3. 2. Sume de incasat din interese de participare 4. Materii prime si consumabile 2. Creante asupra societatilor din cadrul grupului 3. Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni 2. Stocuri 1.Contabilitate generala B. Alte creante 6. Creante 1. C. datorii pentru asigurarile sociale) Active circulante. F. Creante comerciale 2. Alte investitii financiare IV.

incepand cu elementele capitalurilor proprii. Sume datorate privind interesele de participare 8. datorii pentru asigurarile sociale) H. continuand cu datoriile pe termen lung si cu cele pe termen scurt. de la cele mai putin lichide. Venituri in avans si cheltuieli angajate J. catre disponibilitatile banesti care imbraca forma de bani.furnizori 5. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an 1. Provizioane pentru impozite 3. necesar este ca in aceasta ordine sa se asigure o corelatie intre lichiditatea activelor si exigibilitatea pasivelor. schema de principiu a bilantului contabil se prezinta astfel 53 . Capital si rezerve 1. Datorii comerciale . Rezerve 5.Contabilitate generala G. cum sunt imobilizarile necorporale. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 1. Efecte de comert de platit 6. Prime de capital 3. Rezerve din reevaluare 4. Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni 2. Alte datorii (datorii fiscale. Alte provizioane I. Provizioane pentru pensii si alte obligatii similare 2. ea este inversa exigibilitatii surselor de finantare. Avansuri incasate in contul comenzilor 4. Indiferent de criteriul ales pentru ierarhizarea elementelor patrimonialein activul si pasivul bilantului. Rezultatul exercitiului Ordinea de dispunere a pozitiilor in activul bilantului este cea inversa lichiditatii activelor. Sume datorate institutiilor de credit 3. Sume datorate societatilor din cadrul grupului 7. Capital subscris 2. Rezultatul reportat 6. Cat priveste ordinea de succesiune a pozitiilor de pasiv. Pe baza analizei prezentate mai sus.

Rezultatul exercitiului financiar Ex. 2.5. Capital si rezerve.3 imobilizari financiare 3.2 creante angajate. Datorii ce trebuie platite intr-o 1. 2. la data de 31 decembrie 2000 dispune de urmatoarea situatie patrimoniala: Materiale Terenuri Furnizori Casa Efecte comerciale de primit Efecte comerciale de platit Capitat social Impozit pe salarii Clienti Mijloace fixe Cheltuieli de constituire Rezerve Personal-remuneratii datorate Credite bancare Conturi curente la banci 1000000 lei 1000000 lei 2000000 lei 500000 lei 1000000 lei 2000000 lei 10000000 lei 1000000 lei 2000000 lei 8000000 lei 1000000 lei 1000000 lei 6500000 lei 4000000 lei 12000000 lei 54 . Capital subscris Cheltuieli in avans si venituri 5.1 stocuri 4.4 casa si conturi la banci 5.6.3. Rezerve 5. Venituri in avans si cheltuieli 2.2. Prime de capital angajate 5.1 imobilizari necorporale 2.3 investitii financiare 5. Rezultatul reportat 5. Rezerve din reevaluare Active circulante nete 5.Contabilitate generala Bilant contabil incheiat la data de ….-simplificatActiv Ex.4. N Un model simplificat al bilantului contabil tabelar este prezentat in exemplul de mai jos: Societatea comerciala “Evcont” .1.2 imobilizari corporale perioada mai mare de un an 1. Datorii ce trebuie platite intr-o Active imobilizate perioada de un an 1. Provizioane pentru riscuri si Active circulante cheltuieli 2. N Pasiv 1.

Ea se intemeiaza pe ecuatia fundamentala: activ = capital propriu + datorii ACTIV CAPITAL PROPRIU DATORII O alta forma este cea de lista sau diferenta. N 1.12. care se bazeaza si da expresie ecuatiei fundamentale: activ – datorii = capital propriu Forma de principiu a unui asemenea bilant se prezinta in exemplul urmator: Bilant contabil intocmit la data de 31.Contabilitate generala Se cere sa se intocmeasca bilantul contabil respectandu-se principiul dublei reprezentari. 2. 55 .12. Bilant contabil intocmit la data de 31. 3.2000 PASIV Capitaluri proprii Active imobilizate Capital social Cheltuieli de constituire 1000000 Rezerve Mijloace fixe 8000000 Datorii Terenuri 1000000 Credite bancare Active circulante Furnizori Materiale 1000000 Efecte comerciale Clienti 2000000 De platit Efecte comerciale de primit 1000000 Impozit pe salarii Conturi curente la banci 12000000 Personal-salarii datorate Casa 500000 Total activ 26500000 Total pasiv ACTIV 10000000 1000000 4000000 2000000 2000000 1000000 6500000 26500000 Schema prezentata mai sus este cunoscuta si sub denumirea de tablou bilantier .2000 Specificarea elementelor Active imbilizate ( + ) Active circulante ( + ) Posturi de regularizare ( + ) Total activ ( = ) -simplificatEx.

Efectuarea unor operatii economicofinanciare ulterioare intocmirii bilantului are drept rezultat variatia posturilor sale. Posturi de regularizare ( . Operatiile economice exprima raporturi patrimoniale privind productia sau schimbul de valori (exemplu: aprovizionarea cu materiale de la furnizori). Datorii pe termen lung ( .) Capital propriu (situatia neta) ( = ) Intre activul si pasivul bilantului exista un raport de egalitate. 56 . Aceasta egalitate este determinata de faptul ca orice element de activ are unul sau mai multe izvoare de finantare reflectate in pasiv. Compararea capitalurilor proprii la inceputul si sfarsitul perioade permite determinarea rezultatului perioadei. Variatia posturilor bilantiere Caracterul continuu al activitatii economice determina o permanenta miscare si transformare in masa si structura elementelor patrimoniale. Aceste modificari sunt descrise de contabilitate prin prisma operatiilor economico-financiare. Datorii pe termen scurt (curente) ( .Contabilitate generala 4. Rezultatul exercitiului Capitalurile proprii la = inceputul exercitiului Capitalurile proprii . Operatiile economico-financiare ce se intalnesc in activitatea unitatilor patrimoniale sunt de o mare diversitate. cu conditia ca aportul actionarilor sau asociatilor la capital (capitalul social) sa nu varieze in cursul perioadei. cunoscut sub denumirea de echilibru bilantier.3. rezultatul trebuie modificat cu o suma totala egala cu variatia aporturilor personale (capitalului social). In caz contrar.) 6.la inceputul exercitiului ± Variatia capitalului social 5.) Excedent activ ( = ) fata de datoriile pe termen scurt 5.

care prezinta situatia patrimoniala a SC “ Montana”. 2000 Activ Pasiv Capital social 20000000 Furnizori 10000000 Credite bancare 2000000 7500000 500000 40000000 Mijloace fixe Terenuri Materiale Conturi curente la banci Casa Total activ 30000000 5000000 5000000 Total pasiv 40000000 In cursul lunii ianuarie 2001 au avut loc urmatoarele operatii economice care au produs modificari: 57 . prin cresterea unui element de activ. simplificat. concomitent si cu aceeasi suma cu un element de pasiv: A+x=P+x b) in ambele parti ale bilantului. se porneste de la bilantul initial. concomitent cu scaderea altui element de pasiv: A=P+x–x Pentru exemplificare. prin scaderea unui element de activ. Bilant contabil incheiatla data de 31. prin cresterea unui element de activ. Analizat prin prisma efectului asupra ecuatiei generale a bilantului A = P si asupra structurii si marimii valorice a elementelor patrimoniale din bilant. operatiile economice si financiare determina urmatoarele tipuri de modificari: a) in ambele parti ale bilantului. concomitent si cu aceeasi suma cu un element de pasi A–x=P–x c) numai in activul bilantului. 12. concomitent cu scaderea altui element de activ: A+x–x=P d) numai in pasivul bilantului. prin cresterea unui element de pasiv.Contabilitate generala Operatiile financiare exprima miscari de valori fara echivalent sau transferuri de valori (exemplu: plata la bugetul statului a impozitului pe profit).

Din contul de disponibilitati banesti la banca se achita obligatia fata de furnizori in suma de 1000000 lei. -) inceputul perioadei) 20 mil 10 mil +10 2 mil mil 7. -) initiale (sume la inceputul perioadei) 30 mil 5 mil +10 mil 5 mil Sume finale (sume la sfarsitul perioadei 30 mil 15 mil 5 mil Mijloace fixe Terenuri Materiale Banca Casa Total activ 20 mil 20 mil 2 mil 7.5 mil 50 mil 40 mil 50 mil Operatia 2.5 mil o.5 mil 0. In urma acestei operatii creste valoarea terenurilor aflate in patrimniul SC “Montana” (element de activ) concomitent cu cresterea datoriilor fata de furnizori (element de pasiv). Ecuatia generala A = P devine: A + x = P + x Totalul bilantului creste: Activ initial + Terenuri = Pasiv initial + Furnizori 40000000 + 10000000 = 400000000 + 10000000 50000000 = 50000000 In urma acestei operatii. bilantul se prezinta astfel: Bilant contabil 1 Activ Denumire posturi Moif Solduri icari initiale (sume la (+.5 mil 40 mil Sume finale Denumire (sume la posturi sfarsitul perioadei) Capital social Furnizori Credite bancare Total pasiv Pasiv Moifica Solduri ri (+.Contabilitate generala Operatia 1: Se cumpara un teren in valoare de 10000000 lei. Ecuatia generala A = P devine: A – x = P – x Totalul bilantului scade: Activ 1 – banca = Pasiv 1 – furnizori 50000000 – 1000000 = 50000000 – 10000000 58 . Operatia a determinat modificari in sensul scaderii in ambele parti ale bilantului. Scade disponibilul de la banca (element de activ) concomitent cu scaderea datoriilor fata de furnizori (element de pasiv).

1 o. Se ridica din contul de la banca suma de 500000 lei.Contabilitate generala 49000000 = 49000000 Bilantul intocmit dupa aceasta operatie se prezinta astfel: Bilant contabil 2 Denumire posturi Activ Moif Solduri icari initiale (sume la (+. Operatia a determinat modificari numai in activul bilantului. Ecuatia generala A = P devine: A – x + x = P Totalul bilantului nu se modifica: Activ 2 – banca + casa = Pasiv 2 49000000 – 500000 + 500000 = 49000000 In urma acestei operatii economice bilantul se prezinta astfel: 59 . pentru efectuarea unor plati din caseria unitatii.5 mil . Creste elementul de activ “casa” concomitent cu scaderea elementului de activ “banca”. -) inceputul perioadei) 20 mil 20 mil 2 mil 7.5 mil mil 50 mil Sume finale Denumire (sume la posturi sfarsitul perioadei) Capital social Furnizori Credite bancare Pasiv Solduri Moif initiale (sume icari la inceputul (+. -) perioadei) Sume finale (sume la sfarsitul perioadei 30 mil 14 mil 5 mil Mijloace fixe Terenuri Materiale Banca Casa Total activ 20 mil 20 mil 2 mil 6.5 mil 30 mil 15 mil -1 5 mil mil 49 mil Total pasiv 50 mil 49 mil Operatia 3.5 mil 0.

: Activ 3 = Pasiv 3 + Credite bancare –Furnizori 49000000 = 49000000 + 2000000 – 2000000 Bilantul intocmit in urma acestei operatiieconomice este de forma: 60 . Ecuatia generala devine: A = P + X – X Totalul bilantului ramane neschimbat.5 49 mil Sume finale Denumire (sume la posturi sfarsitul perioadei) Capital social Furnizori Credite bancare Pasiv Moific Solduri ari (+.5 mil .0. A crescut un element de pasiv “Credite bancare” concomitent cu scaderea altui element de pasiv “Furnizori”. Operatia economica a produs modificari numai in pasivul bilantului.5 mil +0.Contabilitate generala Bilant contabil 3 Activ Denumire posturi Moif Solduri icari initiale (sume la (+.5 o. -) inceputul perioadei) 20 mil 20 mil 2 mil 6. dintr-un credit de la banca in suma de 2000000 lei. initiale (sume la -) inceputul perioadei) 30 mil 14 mil 5 mil Sume finale (sume la sfarsitul perioade 30 mil 14 mil 5 mil Mijloace fixe Terenuri Materiale Banca Casa Total activ 20 mil 20 mil 2 mil 6 mil 1 mil 49 mil Total pasiv 49 mil 49 mil Operatia 4 Se achita obligatia fata de furnizori.

-) inceputul perioadei 30 mil 14 mil -2mil 5 mil +2mil Sume finale (sume la sfarsitul perioadei) 30 mil 12 mil 7 mil Mijloace fixe Terenuri Materiale Banca Casa Total activ 49 mil 49 mil Din exemplele prezentate se constata ca operatiile economice simplificate sunt operatii simple care modifica numai cate doua elemente patrimoniale. -) inceputul perioadei) 20 mil 20 mil 2 mil 6 mil 1 mil 49 mil Denumire Sume posturi finale (sume la sfarsitul perioadei Capital 20 mil social 20 mil Furnizori 2 mil Credite 6 mil bancare 1 mil 49 mil Total pasiv Pasiv Moifi Solduri cari initiale (sume la (+.functia de cunoastere a mersului activitatii economicofinanciara . Importanta bilantului deriva din functiile pe care acesta le indeplineste: .4. In practica economica insa. exista operatii care modifica mai multe elemente patrimoniale. Functiile bilantului Bilantul este documentul contabil de sinteza. prin care se prezinta activul si pasivul unitatii patrimoniale la inchiderea exercitiului.functia previzionala 61 . denumite operatii complexe.functia de generalizarea datelor contabilitatii . 5.Contabilitate generala Bilant contabil 4 Denumire posturi Activ Moif Solduri icari initiale (sume la (+. precum si in celelalte situatii prevazute de Legea Contabilitatii.

precum si Precizarile privind masurile referitoare la inchiderea exercitiului financiar aprobate expres prin Ordinul Ministerul Finantelor.5. La intocmirea bilantului contabil se au in vedere regulile cu caracter general prevazute in capitolul IV din Legea contabilitatii nr. Bilantul contabil se compune din: . care sa poata oferi o imagine de ansamblu asupra situatiei economico-financiare a unitatii patrimoniale. au obligatia sa intocmeasca si sa depuna bilantul contabil la directiile generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene.raportul de gestiune 5. 1 din Legea contabilitatii nr. se identifica rezerve si se stabilesc masuri de perfectionare a activitatii economice si financiare. 62 .contul de profit si pierdere . 82/1991.bilantul propriu-zis .anexa la bilant . dupa criterii bine stabilite. Functia previzionala consta in posibilitatea oferita de bilant de a orienta activitatea viitoare. Functia de cunoastere a mersului activitatii economico-financiara se manifesta prin aceea ca. verificare si analiza a bilantului contabil Agentii economici prevazuti in art. respectiv a municipiului Bucuresti sau la administratiile financiare ale sectoarelor. pe baza bilantului contabil se analizeaza periodic gradul realizarii indicatorilor proiectati si a rezultatelor. Norme de intocmire. certificare. intr-un numar restrans de indicatori. 82/1991. potrivit prevederilor hotararilor guvernului.Contabilitate generala Functia de generalizarea datelor contabilitatii izvoraste din necesitatea de a grupa datele dispersate ale contabilitatii curente.

potrivit legii statelor si contractelor de asociere au obligatia sa aibe cenzori. Societatile comerciale care au in subordine sucursale si filiale care desfasoara activitate si au sediul in strainatate vor evalua. In vederea alinierii la nomenclatorul activitatilor Uniunii Europene.daca bilantul contabil concorda sau nu cu registrele contabile . in principal. intocmind bilantul contabil centralizat al regiei sau societatii. in lei. rulajele si soldurile exprimate in valuta.urmatoarele: . Administratorul unitatii si de conducatorul compartimentului financiar-contabil poata raspunderea potrivit legii. Bilantul contabil anual si raportul de gestiune se semneaza de administratorul unitatii si de conducatorul compartimentului financiarcontabil. Prin verificarea si certificarea bilanturilor se confirma daca acestea dau o imagine fidela. clara si completa a patrimoniului situatiei financiare si a rezultatului exercitiului. la cursul valutar din ultima zi a lunii decembrie a anului pentru care se inchide bilantul contabil si se vor centraliza cu balanta de verificare intocmita pentru operatiunile economico-financiare desfasurate in tara. Sunt supuse verificarii si certificarii bilanturile contabile ale societatilor comerciale si ale altor unitati patrimoniale care.Contabilitate generala Regiile autonome si societatile comerciale care au in subordine subunitati sau filiale din tara vor verifica si centraliza balantele de verificare a conturilor sintetice. iar in lipsa acestora de catre inlocuitorii lor de drept. In acest scop. pe baza verificarilor din cursul anului. din balantele de verificare a conturilor sintetice transmise de acestea. agentii economici vor inscrie pe langa codul de ramura din nomenclatorul prevazut de Ministerul de Finante si codul privind clasificarea activitatilor din economia nationala. in formularul de bilant. asupra realitatii si exactitatii datelor cu privire la situatia patrimoniului si realizarii indicatorilor economico-financiari raportati prin bilantul contabil. se intocmeste un raport din care sa rezulte.daca registrele de contabilitate sunt tinute in conformitate cu reglementarile in vigoare 63 .

64 . precum si prezentarea unui bilant contabil necorelat.respectarea cu buna credinta a regulilor privind evaluarea patrimoniului si a celorlalte norme si principii contabile Bilantul contabil poate fi certificat fara rezerve. cu rezerve sau se refuza certificarea acestuia.G. Motivele certificarii cu rezerve sau refuzul de certificare se mentioneaza in raport. Nedepunerea bilantului contabil sau a declaratiilor la termenele prevazute in normele metodologice.Contabilitate generala . Termenul pentru depunerea bilantului contabil este pana la 15 aprilie a anului urmator. constituie infractiune si se sanctioneaza conform prevederilor O. cu continut eronat. emis in acest scop.

conturi deschise pentru pasive.conturi deschise pentru active. de la inceputul perioadei de gestiune. in functie de continutul economic al fiecarui element component. Conturile se clasifica in: . conturile au un continut economic.Contabilitate generala Capitol 6 Contul – procedeu de baza al metodei contabilitatii 6. 65 .1. iar cresterea pasivelor genereaza cheltuieli. Acest procedeu este conceput in asa fel incat sa preia existentele de activ si de pasiv in bilantul initial. Astfel. Deci exista conturi deschise pentru venituri si conturi deschise pentru cheltuieli. ca la finele perioadei sa-I ofere existentele patrimoniale necesare intocmirii bilantului final pe baza relatiei matematice: Existentele initiale + Cresteri – Micsorari = Existente finale Conturile se deschid pentru elementele patrimoniale si. Continut Contul este un procedeu specific al metodei contabilitatii care reflecta existenta si miscarea fiecarui element patrimonial. iar in cursul perioadei de gestiune inregistreaza modificarile in patrimoniu. ca efect al modificarilor produse de operatiile economice ce au loc intr-o perioada de gestiune. In cadrul activitatilor economice desfasurate. operatiunile economice care duc la cresterea activelor genereaza venituri. . elementele patrimoniale sunt intr-continua miscare si transformare.

respectarea disciplinei financiare. de asemenea. grupare. a etapelor procesului de cunoastere specific contabilitatii. Aceste functii ale conturilor stau la baza realizarii unor functii si obiective ale contabilitatii: de investigare. d) Functia de control consta in aceea ca datele inregistrate in conturi permit efectuarea controlului privind respectarea integritatii unitatii patrimoniale. totodata. Cele mai importante functii ale contului sunt cele referitoare la continutul economic si la functia contabila.Contabilitate generala 6. c) Functia de informare consta in aceea ca datele din conturi formeaza sursa specifica de date si informatii pentru cunoasterea mijloacelor activitatii si rezultatele unitatii gestionate din punct de vedere financiar-contabil. b) Functia de cuantificare (calcul si evaluare) consta in aceea ca prin specificul inregistrarii informatiilor in conturi se creeaza premise si. descriptiv-analitice si sintetice. intre care mai importante sunt: a) Functia de inregistrare. 66 . ordonare si sistematizare a informatiilor constituie manifestarea obiectiva in domeniul practicii contabile. cadrul necesar pentru determinarea si aprecierea marimii diferitelor obiecte si fenomene ce se cuprind in obiectul contabilitatii. e) Functia contabila consta in faptul ca toate conturile deschise in contabilitatea curenta apartin activului si pasivului unitatii patrimoniale.2. Se asigura . Functiile contului Conturile indeplinesc un complex de functii integrate. carora in functie de continutul lor economic li sau stabilit anumite reguli precise de folosire care permit inregistrarea corecta a operatiilor economice in conturi. disciplina contractuala.

si in partea opusa micsorarile care . iar pentru conturile de surse de finantare. care este: 1. Explicatia operatiei economice inregistrate in cont 67 . permitand calcularea cu usurinta a existentului final al elementului de activ sau de pasiv pentru care s-a deschis contul respectiv. 5. 4. Titlurile conturilor sunt insotite de simbolurile corespunzatoare stabilite prin cadrul general al planurilor de conturi. denumirea sau titlul contului. debitul sau creditul contului. de cantar cu doua talere. rulajul contului. Denumirea sau titlul contului Fiecare cont are o denumire cat mai aproape sau. succesiv pe masura ce au loc. daca este posibil. 1. Forma si structura contului Forma care raspunde cel mai bine necesitatilor este forma bilaterala. iar in partea stanga micsorarile.3. Ea poate fi imaginata sub forma literei T care indica posibilitatea practica de separare si inregistrare intr-o parte a castigurilor. 3. 2. totalul sumelor. s-a stabilit ca pentru conturile privind mijloacele economice existentul initial si cresterile sa se inregistreze in partea stanga si micsorarile in partea dreapta. Forma bilaterala a contului face posibila cunoasterea separata a cresterilor si a totalului acestora. 6.Contabilitate generala 6. explicatia operatiei economice inregistrate in cont. 2. de asemenea. Elementele componente ale contului formeaza structura acestuia. Conventional. sa se identifice cu denumirea elementului patrimonial pentru care se deschide. se aduna pe masura ce au loc in cursul exercitiului financiar. cat si a micsorarilor si totalul acestora. in partea dreapta sa se inregistreze existentul initial si cresterile. soldul contului.

La conturile care prezinta si existent initial. debitul reprezinta micsorarile de pasive si venituri. iar creditul reprezinta micsorarile de active si cheltuieli. 3. Explicatia descriptiva presupune redarea pe scurt a operatiei economice inregistrate in cont. fara existentele initiale. 4. iar creditul reprezinta existentele si cresterile de pasive si venituri pe o anumita perioada de timp. formeaza rulajul contului. iar prin insumarea sumelor creditoare se obtine totalul sumelor creditoare. Rulajul creditor reprezinta totalitatea inregistrarilor facute in partea de credit a unui cont intr-o perioada de gestiune. acesta este 68 . A inscrie o suma in debitul contului inseamna a debita. Rulajul debitor reprezinta totalitatea inregistrarilor facute in partea de debit a unui cont. Rulajul contului este de doua feluri: rulaj debitor si rulaj creditor. Orice inregistrare de sume in creditul unui cont reprezinta creditarea contului. fie contabil. iar pe baza acestora se inregistreaza in conturi. Fiecare inregistrare este explicata fie descriptiv.Contabilitate generala Operatiile economice care au loc sunt consemnate in documente justificative. Daca conturile sunt deschise pentru pasiv si venituri. debitul reprezinta existentele si cresterile de active si cheltuieli. 5. iar sumele inregistrate se numesc sume debitoare. Rulajul contului Totalitatea sumelor inscrise in cont intr-o perioada de timp. Daca conturile sunt deschise pentru active si cheltuieli. Explicatia contabila presupune ca in dreptul fiecarei sume inregistrate in cont sa se inscrie simbolul contului corespunzator. iar sumele inregistrate se numesc sume creditoare. Debitul si creditul contului Debitul este partea din stanga a oricarui cont. iar creditul partea din dreapta. Prin insumarea sumelor debitoare se obtine totalul sumelor debitoare. Totalul sumelor Orice inregistrare de sume in debitul unui cont reprezinta debitarea contului. iar a inscrie o suma in creditul contului inseamna a credita acel cont.

determinate de operatiile economice.Contabilitate generala cuprins in totalul sumelor debitoare si respectiv creditoare. consemnate in documentele justificative. consemnate in documentele justificative.conturile de pasiv incep sa functioneze prin creditari si se crediteaza cu existentele initiale de pasiv. contul nu are sold si se numeste cont soldat sau balansat. Soldul contului Soldul contului exprima existentul valoric la un moment dat al elementului patrimonial care se evidentiaza cu ajutorul contului respectiv. . Reguli de functionare a conturilor Prima regula de functionare a conturilor: . 6. 6. Deci totalul sumelor se obtine din insumarea existentului initial cu rulajul. contul are sold creditor. .conturile de pasiv se crediteaza cu cresterile elementelor de pasiv si venituri.conturile de activ se debiteaza cu cresterea elementelor de activ si cheltuieli. iar daca totalul sumelor creditoare este mai mare decat totalul sumelor debitoare. A treia regula de functionare a conturilor: 69 .conturile de activ incep sa functioneze prin debitari si se debiteaza cu existentele initiale de activ. A doua regula de functionare a conturilor: . preluate din activul bilantului contabil. In cazul in care totalul sumelor debitoare este egal cu totalul sumelor creditoare.4. determinate de operatiile economice. preluate din pasivul bilantului contabil. Soldul se determina ca diferenta intre totalul sumelor debitoare si totalul sumelor creditoare. contul prezinta sold debitor. Daca totalul sumelor debitoare este mai mare decat totalul sumelor creditoare.

Contabilitate generala . Din cele patru reguli partiale prezentate rezulta doua reguli generalede functionare a conturilor. De aici se deduce si a patra regula partiala pe baza relatiei: existente initiale +(cresteri)intrari-iesiri(micsorari)=existente finale A patra regula solduri finale.conturile de pasiv se debiteaza cu micsorarile de pasive si venituri determinate de operatiile economice.se debiteaza cu cresterile de activ si cheltuieli. . . .se debiteaza cu micsorarile de pasiv si venituri. . .conturile de pativ pot prezenta numai sold creditor.se crediteaza cu cresterile de pasiv si venituri.incep sa functioneze prin creditare si se crediteaza cu existentul initial de pasiv preluat din bilantul initial.incep sa functioneze prin debitare si se debiteaza cu existentul initial de active preluat din bilantul initial. 70 . care se vor inscrie in bilantul final.pot prezenta numai sold debitor si reprezinta existentele de activ la un moment dat. . La finele perioadei de gestiune este necesar sa se intocmeasca bilantul final. iar continutul economic al soldului este diferit: . si reprezinta existentele de activ la un moment dat.se crediteaza cu micsorarile de active si cheltuieli. Acesta se intocmeste pe baza existentelor de active si pasive determinate din conturi cu ajutorul soldului conturilor. Conturile de PASIV . Conturile de ACTIV .conturile de activ se crediteaza cu micsorarile de active si cheltuieli determinate de operatiile economice. . si reprezinta existentele de pasiv la un moment dat.conturile de activ pot prezenta numai sold debitor.

Principalele criterii dupa care se clasifica conturile sunt urmatoarele: continutul economic al conturilor.Contabilitate generala . 6. Din punct de vedere al sferei de cuprindere se disting doua clase de conturi: clasa conturilor sintetice si clasa conturilor analitice. functia contabila. Planul general de conturi Clasificarea conturilor consta in sistematizarea lor potrivit caracteristicilor comune si specifice ale acestora prin incadrarea in clase. dupa criterii.5. conturile se impart in: clasa conturilor de gestiune externa si clasa conturilor de gestiune interna. Clasa conturilor analitice se imparte in grupa conturilor analitice valorice si grupa conturilor cantitativ . clasa conturilor proceselor economice si clasa conturilorin afara bilantului. sfera de cuprindere si finalitatea informatiilor pe care le furnizeaza. conturile se impart in doua clase: clasa conturilor de activ si clasa conturilor de pasiv. Din punct de vedere al functiei contabile. 71 . clasa conturilor surselor economice. grupe si subgrupe de conturi. Din punct de vedere al continutului economic.valorice. Ele incep sa functioneze fie prin debitare sau creditare si pot prezenta sold debitor sau creditor. Din punct de vedere al finalitatii informatiilor pe care le furnizeaza. conturile se impart in urmatoarele clase: clasa conturilor mijloacelor economice. Exista insa conturi care nu se supun rigorilor uneia din cele doua reguli generale. Conturile care se supun acestor reguli de functionare se numesc monofunctionale. Aceste clase de conturi pun in evidenta toate componentele obiectului contabilitatii. cu scopul de a realiza o ordine in multimea conturilor folosite in contabilitatea curenta.pot prezenta numai sold creditor si reprezinta existentele de pasiv la un moment dat. Acestea se numesc conturi bifunctionale.

planul de conturi cuprinde 10 clase. 72 . fiecare grupa 10 conturi sintetice de gradul I si fiecare cont de gradul I cuprinde 10 conturi sintetice de gradul II. Clasificarea si ordonarea acestor structuri s-a facut dupa criteriul zecimal. El este structurat pe clase. Grupele de conturi din cadrul fiecarei clase sunt simbolizate cu doua cifre: prima reprezinta simbolul grupei si a doua cifra reprezinta simbolul contului sintetic de gradul I.Contabilitate generala Planul de conturi general este un tablou al tuturor conturilor folosite de catre un sector de activitate al economiei nationale. Astfel. Subconturile sunt simbolizate cu patru cifre. fiecare clasa cuprinde 10 grupe. Planul de conturi cuprinde actualmente 9 clase de conturi simbolizate cu o cifra: Clasa 1 – Conturi de capitaluri Clasa 2 – Conturi de imobilizari Clasa 3 – Conturi de stocuri si productie in curs de executie Clasa 4 – Conturi de terti Clasa 5 – Conturi de trezorerie Clasa 6 – Conturi de cheltuieli Clasa 7 – Conturi de venituri Clasa 8 – Conturi speciale Clasa 9 – Conturi de gestiune. iar a patra cifra reprezinta simbolul subcontului. primele trei cifre reprezinta simbolul contului sintetic. conturi sintetice de gradul I. conturi sintetice de gradul II. grupe.

diferentele sau plusurile din reevaluarea activelor. rezultatul exercitiului.1. subventiile prin investitii. dupa caz.Contabilitate generala Capitolul 7 Contabilitatea capitalurilor 7. prin autofinantare si din alte resurse financiare. fiind destinate finantarii pierderilor si cheltuielilor probabile sau exigibile in viitor. 73 . furnizate pe termen mediu si lung. capitalurile se diferentiaza in: Capitaluri proprii Provizioane pentru riscuri si cheltuieli Datorii pe termen lung 1) Capitalurile proprii se constituie prin aportul proprietarilor. primele legate de capital. certe. fonduri proprii cu scop determinat si provizioane reglementate. rezultatul raportat din exercitiile precedente. dar nedeterminate ca volum. Notiuni generale Prin structura cuntabila de capitaluri sunt delimitate sursele de finantare cu caracter stabil ale valorilor economice constituite ca activ patrimonial al intreprinderii. 3) Datoriile pe termen lung – reprezinta surse financiare straine. In raport de modul lor de constituire financiara.In mod concret ele se identifica prin capitalul individual sau social. rezervele intreprinderii. 2) Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sunt fonduri constituite la inchiderea exercitiului financiar prin autofinantare. pe seama cheltuielilor.

este un cont de capitaluri proprii. Gradul I. 1011 Capital subscris nevarsat si 1012 Capital subscris varsat.Capital. Capitalul subscris .capitalul social . Pe parcursul functionarii intreprinderii. Capitalul subscris nevarsat (nedepus) reprezinta partea din capital subscris care nu a fost inca fizic pus la dispozitia intreprinderii de catre proprietari. prin capitalizarea rezultatului si prin operatii interne. Soldul contului este Creditor si reprezinta capitalul propriu ca sursa permanenta de finantare a activelor intreprinderii. Capitalul social se imparte in capital subscris si capital subscris nevarsat. de aporturi in 74 .este capitalul pe care proprietarii s-au angajat sa il puna la dispozitie. precum si a majorarii sau diminuarii capitalului social. in vederea impartirii profitului sau sa contribuie la eventualele pierderi.2. capitalul se poate majora prin emisiunea se actiuni noi. de pasiv si tine evidenta capitalului social subscris varsat de asociati si actionari. In creditul contului se realizeaza constituirea si cresterea capitalului prin aportul in bani si/sau in natura al proprietarilor. Contabilitatea capitalului social A. Evidenta constituirii si micsorarii capitaluilui social se realizeaza prin contul de pasiv 101 . Conturile utilizate pentru reflectarea constituirii capitalului social sunt urmatoarele: 101 – Capitalul social-cu subconturile 1011 – Capital subscris nevarsat 1012 – Capital subscris varsat 201 – Cheltuieli de constituire 456 – Decontari cu asociatii privid capitalul Contul 101 . iar in debitul contului.Contabilitate generala 7. 101-Capital-se dezvolta pe doua conturi sintetice de gradul II. Contabilitatea operatiilor privind constituirea capitalului: Societatea comerciala se constituie prin vointa uneia sau mai multor persoane care au convenit printr-un contract sa asocieze bunurile lor intro intreprindere comuna. micsorarea capitalului prin rambursarea catre asociati si acoperirea pierderilor provenite din exercitiile precedente.

fiind un cont de activ.tine evidenta relatiilor societatii cu asociatii. Schema generala de constituire a societatii se descompune in trei faze: a) inregistrarea promisiunii de aport si constituirea capitalului. profitul exercitiului curent.. asociat = 1011Capital subscris nevarsat b) Realizarea aportului Conturi de imobilizari stocuri sau disponibilitati = 456 Actionari. profitul raportat.se crediteaza la aducerea aportului la capital. 456 Actionari.asociati 75 .cheltuieli de constituire .Soldul final debitor reflecta capitalul subscris nevarsat inca. Se crediteaza la aducerea aportului in bani si/sau in natura. Se debiteaza cu aporturile subscrise de asociati la constituirea si cresterea capitalului social. La infiintarea societatii.decontari cu asociatii privind capitalul .Contabilitate generala bani sau in natura si prin operatiuni interne. reflecta creantele fata de asociati. Se debiteaza cu diminuarea de capital prin acoperirea pierderilor din exercitiile precedente sau dupa inchiderea exercitiului curent sau la restituirea aportului catre actionari sau asociatii care se retrag din societate. Contul 456 . Contul 1012 . Contul 1011 – capital subscris nevarsat – evidentiaza capitalul social subscris la infiintarea societatii sau pe parcursul functionarii ei. precum si cu majorarile de capital din rezervele societatii. Contul 201 .capitalul subscris varsat .este un cont de imobilizari corporale. reflecta capitalul subscris nevarsat inca. Soldul fiind creditor. primele de capital. capitalizarea beneficiului exercitiului precedent. fiind un cont bifunctional. Cont de pasiv se crediteaza la subscrierea capitalului si se debiteaza la raportarea lui. de activ si tine evidenta cheltuielilor ocazionale de infiintarea societatii.

a) Cresterea capitalului social prin aporturi noi in numerar si/sau in natura Promisiune aport 456 Actionari.Contabilitate generala c) constituirea capitalului ca varsat (transformarea capitalului subscris in capital varsat in limita aportului adus). 1011 Capital subscris nevarsat = 1012 Capital subscris varsat Cheltuielile de constituire se inregistreaza in debitul contului 201cheltuieli de constituire-si sunt amortizate in maxium cinci ani. B. asociat = 1011 Capital subscris nevarsat Aducere aport Conturi de imobilizari stocuri sau disponibilitati Transformare capital 1011Capital subscris nevarsat = 456 Actionari. primelor sau beneficiilor in masa capitalului. Contabilitatea operatiilor privind cresterile de capital: Capitalul social poate fi majorat prin: a) aport in numerar b) aport in natura c) incorporarea rezervelor. asociati = 1012 Capital subscris varsat 76 . d) conversia unui angajament finanaciar in capital (obligatiuni in actiuni) e) fuziunea societatilor Asemenea crestere este determinata de necesitatea procurarii de noi resurse pentru finantarea investitiilor sau pentru intarirea situatiei financiare.

Contabilitate generala

b) Cresterea capitalului social prin operatiuni interne. Cresterea are loc prin incorporarea rezervelor, a beneficiilor sau a primelor de emisiune. Motivul cresterii este cel al intaririi credibilitatii financiare a societatii in fata actionarilor, asigurandu-I de indisponibilitatea unei mari parti a fondurilor proprii. Incorporarea in capitelul social a primelor de capital, a iferentelor din reevaluare si a profiturilor realizate in exercitiile precedente enereaza inregisterarea: % 104 Prime legate de capital = 1012Capital subscris varsat 105 Diferente din reevaluare 107 Rezultatul raportat c)Cresterea capitalului social prin conversia obligatunilor in actiuni Motivul cresteri capitalului social pe aceasta cale este cel al reducerii datoriilor fara a apela la trezorerie. % 161Imprumuturi din = 1012 Capital subscris varsat emisiuni de obligatiuni 104 Prime legate de capital

C. Contabilitatea operatiunilor privind micsorarea capitalului : Reducerea capitalului se efectueaza prin rambursarea catre actionari sau asociati a unei parti din capital atunci cand societatea considera capitalul prea mare in raport cu activitatea sa si atunci cand reduce investitiile dintr-un sector sau ramura de activitate. a) Micsorarea capitalului prin rambursarea unei parti catre actionari. Reducerea pe aceasta cale are loc in cazul in care capitalul este supraproportional fata de activitatea societatii, atunci cand se reduc investitiile dintr-un anumit sector de activitate sau cand se decide a se realiza o parte din activul societatii. In cazul in care se reduce valoarea nominala a actiunilor sau numarul de actiuni prin rambursarea catre actionari, fiecare actionar
77

Contabilitate generala

primeste o suma proportionala cu numarul de actiuni care il detine. Inregistrarile contabile care intervin in aceasta situatie sunt: 1012 Capital subscris varsat = 456 Actionari, asociati si 456 Actionari, asociati = 5121 Conturi curente la banci B) Micsorarea capitalului prin acoperirea pierderilor. Are loc in cazul in care pierderile din exercitiile precedente sau curente nu pot fi acoperite pe alta cale. In acest scop se procedeaza fie la reducerea nominala a actiunilor, fie la reducerea numarului de actiuni. Inregistrarea contabila este: 107 Rezultatul raportat 1012 Capital subscris varsat = sau 121 Profit si pierdere

7.3. Contabilitatea primelor de capital Primele de capital reprezinta fondurile proprii sau capitalul aditional creat ca diferenta intre valoarea de emisiune, valoarea contabila sau valoarea de aport a actiunilor sau partilor sociale, si valoarea lor nominala. Evidenta primelor legate de capital se realizeaza prin contul sintetic de gradul I – 1041-prime legate de capital – care se dezvolta pe cele doua conturi sintetice de gradul II ; 1041 – prime de emisiune sau aport si 1042 – prime de fuziune. Se crediteaza cu primele de capital calculate la constituirea si fuziunea capitalului social. Se debiteaza cu primele incorporate in capitalul social sau rezerve. Soldul creditor reprezinta primele de capital delimitate ca o structura distincta a capitalului propriu. a) Inregistrarea primelor de capital sub forma: - primelor de emisiune
78

Contabilitate generala

-

primelor de fuziune primelor de aport = 1012 Capital subscris varsat

104 Prime legate de capital

b) Utilizarea primelor de emisiune pentru amortizarea cheltuielilor de constituire: 1041 Prime de emisiune sau aport = 201 Cheltuieli de onstituire C Incorporarea primelor in capitalul social si in rezerve, dupa caz: % 1012 Capital subscris varsat 106 Rezerve

104 Prime legate de capital

=

7.4. Contabilitatea diferentelor din reevaluare

Diferentele din reevaluare reprezinta plusuri create prin reevaluarea imobilizarilor materiale si cele financiare. Diferentele sau plusurile dintre valoarea stabilita prin reevaluare si valoarea contabila de origine a elementelor de activ sunt inregistrate in contul de pasiv 105. 105 – Diferentele de reevaluare se crediteaza cu diferentele rezultate din reevaluarea activelor, se debiteaza cu diferentele transferate la capitalul social, sau la rezerve, potrivit legii, soldul creditor reprezinta plusurile rezultate din reevaluarea activelor. Diferentele din reevaluare se transfera la rezerve sau capital social. 211 Terenuri = 105 Diferente din reevaluare % 1012 Capital subscris varsat 106 Rezerve

105 Diferente din reevaluare

=

79

rezervele reprezinta beneficii capitalizate. din profitul brut se inregistreaza: 129 Repartizarea profitului = 1061 Rezerve legale b) Rezervele statutare si alte rezerve constituite anual din profitul net se concretizeaza prin relatia: 121 “Profit si pierdere” = % 1063 “Rezerve statutare” 1068 “Alte rezerve” c) Rezervele constituite din primele de capital si diferenta de reevaluare. Contabilitatea rezervelor In principiu. 1061 Rezerve legale = 107 Rezultatul raportat 80 . % 104 Prime legate de capital = 106 Rezerve 105 Diferente din reevaluare d) Rezerve utilizate pentru acoperirea pierderilor din exercitiile anterioare.Contabilitate generala 7. iar utilizarea lor in debitul contului.5. Soldul creditor al contului evidentiaza rezervele delimitate de surse de finantare a activelor. finantarii unor investitii. Rezervele legale se constituie anual din beneficiile nete ale unitatii patrimoniale. fiind destinate acoperirii prin rascumpararea propriilor actiuni. a) Rezervele constituite in cursul anului. cum sunt primele de capital. Constituirea rezervelor se inregistreaza in creditul contului “106 Rezerve”. iar alte rezerve prevazute de lege sau statutare pot fi constituite facultativ pe seama beneficiilor nete si alte surse.

Contabilitate generala e) Rezerve utilizate pentru acoperirea pierderilor din rascumpararea propriilor actiuni. in ordine din: % = 107 Rezultatul reportat 121 Profit si pierdere 106 Rezerve 1011 Capital subscris nevarsat 81 . rezultatul sub forma de pirdere. obtinut pentru exercitiile anterioare a carei decizie de repartizare a fost amanata pentru exercitiile viitoare. iar in debit.6. In creditul contului se oglindeste rezultatul sub forma de profit. contul se debiteaza sau crediteaza in functie de decizia adunarii generale a actionarilor privind distribuirea profitul raportat. a) In cazul profitului. respectiv suportat pierderi raportate. 1068 Alte rezerve = 502 Actiuni proprii 7. Ulterior. sub forma de profit sau pierdere. se inregistreaza in contul 107 “Rezultatul reportat”. intalnim urmatoarele inregistrari: 121 Profit si pierdere = 107 Rezultatul reportat b) In cazul pierderilor 107 Rezultat reportat = 121 Profit si pierdere sau 107 Rezultat reportat = % 1011 Capital subscris nevarsat 106 Rezerve 457 Dividente de plata c) In cazul in care pierderile sunt acoperite. Contabilitatea rezultatului reportat Rezultatul.

Contabilitatea fondurilor proprii cu scop determinat In categoria capitalurilor proprii sunt incadrate si fondurile cu scop determinat. El se debiteaza la constituirea fondului de dezvoltare din amortizarea mijloacelor fixe si se crediteaza la utilizarea fondului de dezvoltare pentru finantarea investitiilor.Contabilitate generala 7. 671 Cheltuieli privind = 111 Fondul de dezvoltare operatiunile de gestiune c) Se constituie fond de dezvoltare din profitul realizat. iar in debit. Soldul creditor al conturilor reprezinta fondurile constituite la dispozitia intreprinderii. 129 Repartizarea profitului = 111 Fond de dezvoltare d) Se inregistreaza diminuarea fondului de dezvoltare cu sumele ce reprezinta mijloacele fixe din amortizari 111 Fond de dezvoltare = 119 Repartizari la fondul de dezvoltare Asemanator functioneaza si este inregistrat in contabilitate contul 112 Fond de participare la profit. cum sunt: fondul de dezvoltare. fondul de participare la profit. Evidenta fondurilor proprii cu scop determinat se realizeaza prin conturile de pasiv “111” fond de dezvoltare. a) Se constituie fond de dezvoltare 119 Repartizari la fondul = 111 Fondul de dezvoltare de dezvoltare b) Se constituie fond de dezvoltare din valoarea materialelor recuperate din dezmembrarea mijloacelor fixe. utilizarea acestora potrivit dispozitiilor legale. 82 .7. Un regim distinct de functionare are contul 119 “Repartizare la fondul de dezvoltare”. “112” fond de participare la profit si “118” alte fonduri. si alte fonduri. In creditul conturilor se inregistreaza constituirea fondurilor.

asimilate veniturilor exceptionale. cu titlu gratuit. un calculator 212 = 131 Mijloace fixe Subventii pt. 1. Se inregistreaza subventia pentru investitii de primit 445 = 131 Subventii Subventii pt. precum si cu valoarea activelor imobilizate primite ca titlu gratuit sau constatate in plus la inventariere. pe masura amortizarii sau realizarii prin vanzarea activelor imobilizate finantate pe aceasta cale. Investitii 4. Contabilitatea subventiilor pentru investitii Subventiile pentru investitii sau de capital reprezinta resursele obtinute de la buget sau de la alte unitati intaresate. Investitii 2. Soldul creditor reflecta subventiile pentru investitiinevirate la rezultatul exercitiului.Contabilitate generala 7. destinate achizitionarii sau crearii activelor imobilizate sau finantarii activitatilor pe termen lung. Se inregistreaza trecerea unei parti din subventia pentru investitii la venituri 131 = 772 Subventii pt.8. Se primeste subventia pentru investitii 512 = 445 Conturi curente la banci Subventii 3. Investitii Venituri din operatiuni de capital 83 . Se primeste prin donatie. In debitul contului se inregistreaza cotele parti din subventii. Evidenta subventiilor pentru investitii se realizeaza prin contul 131 “Subventii pentru investitii” care se crediteaza cu subventiile primite de la buget sau de la alte surse pentru finantarea investitiilor.

10. In momentul cand situatia se stabilizeaza. 1. se procedeaza la diminuarea provizioanelor constituite pentru care se face inregistrarea: 141 = 7874 Provizioane reglementate Venituri exceptionale din provizioane reglementate 7. Contabilitatea provizioanelor reglementate Provizioanele reglementate se constituie pe seama cheltuielilor si sunt destinate finantarii fluctuatiilor de curs valutar. pe seama cheltuielilor: 6874 = 141 Cheltuieli exceptionale Provizioane privind provizioane reglementate reglementate 2. Ele sunt evidentiate prin contul de pasiv 141 “Provizioane reglementate” care se crediteaza la constituirea provizioanelor pe seama cheltuielilor. La constituirea provizioanelor. In creditul conturilor se inregistreaza constituirea provizioanelor. Evidenta constituirii si diminuarii se realizeaza prin contul sintetic de gradul I 151 “Provizioane pentru riscuri si cheltuieli”. iar in debit provizioanele diminuate sau anulate. cresterilor de preturi si amortizari.9. Soldul creditor reprezinta provizioanele constituite ca sursa de finantare pentru acoperirea cresterilor de activ pentru care situatia nu a fost stabilizata. Se debiteaza cu diminuarea provizioanelor in cazul cand se stabilizeaza situatia. Soldul creditor al conturilor evidentiaza provizioanele constituite pentru finantarea acestor elemente 84 .Contabilitate generala 7. Contabilitatea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli In spiritul principiului prudentei se constituie si provizioane pentru riscuri si cheltuieli. potrivit prevederilor legale.

reprezinta fondurile pe termen lung asigurate prin vanzarea titlului de credit negiciabile catre public.Contabilitate generala de activ a caror realizare sau plata este incorecta.11. Evidenta imprumuturilor din emisiunea obligatiilor se realizeaza cu ajutorul contului de pasiv “161” cu acelasi nume. suma imprumuturilor rambursate sau valoarea de rascumparare a obligatiunilor anulate. 85 . In creditul contului se inregistreaza suma imprumuturilor obtinute la valoarea de rambursare a obligatiunilor emise. se face urmatoarea inregistrare de diminuare a provizionului constituit: 151 = 7812 Provizioane pentru riscuri Venituri din provizioane pentru si cheltuieli riscuri si cheltuieli 7. ori pentru cheltuielile care devin exigibile in perioada urmatoare: a) La finele exercitiului. constituirea provizioanelor genereaza inregistrarea: 6812 = 151 Cheltuieli de exploatare Provizioane pentru riscuri privind provizioanele pentru si cheltuieli riscuri si cheltuieli b) In momentul in care se realizeaza riscul sau cheltuiala devine exigibila. Soldul creditor al contului reprezinta imprumuturile din emisunea de obligatiuni nerambursate. in debit dobanzile platite. iar debitul sau. denumit si credite obligatorii. Contabilitatea imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni Imprumuturile din emisiunea de obligatii. Datoriile privind dobanzile aferente imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni sunt inregistrate in contul 1681 “Dobanzi aferente imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni”. In creditul contului se reflecta dobanzile datorate.

Plata dobanzii 168 = Dodanzile aferente imprumututrilor 512 Conturi curente la banci 7. Se anuleaza obligatiunile rascumparate 161 = 505 Imprumuturi din emisiuni de Obligatiuni emise si obligatiuni rascumparate 5. Se incaseaza suma subscrisa de debitori 512 = 461 Conturi curente la banci Debitori diversi 3. Se inregistreaza borderoul cupoanelor de dobanzile aferente imprumutului 666 = 168 Cheltuieli privind dobanzile Dobanzile aferente imprumuturilor 6. 461 = 161 Debitori diversi Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni 2.Contabilitate generala 1. Se inregistreaza subscrierea publica a x obligatiuni. La sfarsitul perioadei se deconteaza cheltuielile privind dobanzile 121 Profit si pierdere = 666 Cheltuieli privind dobanzile 86 . La scadenta se rascumpara obligatiunile 505 = 512 Obligatiuni emise si rascumparate Conturi curente la banci 4. in vederea obtinerii unui imprumut.

soldul este creditor si reprezinta datorii din imprumuturi nerambursate si dobanzi neplatite. Evidenta creditelor de mai sus. Contabilitatea datoriilor legate de participatii Datoriile pe termen lung. Soldul este creditor si reprezinta sumele primite si nerestituite. Contabilitatea altor datorii pe termen lung Evidenta bunurilor preluate din patrimoniu in concesiune sau alt mod asimilat. Toate conturile se crediteaza cu datoriile din imprumuturi si dobanzi. Contabilitatea creditelor pe termen lung si mediu Creditele pe termen lung si mediu primite de la banci si alte investitii financiare sunt destinate finantarii investitiilor. 7.13. Datoriile din dobanzi aferente acestor credite sunt reflectate la conturile: 1682 “Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung si mediu” si 1687 “Dobanzi aferente altor imprumuturi si datorii asimilate”. iar in debitul sau sumele restante societatilor comerciale care detin titluri de participare ale societatilor comerciale.14.12. In creditul contului se inregistreaza sumele incasate de la asociatiile comerciale.Contabilitate generala 7. a datoriilor din redevente. 7. se realizeaza prin conturile de pasiv: 162 “Credite bancare pe termen lung si mediu” si 167 “Alte imprumuturi si datorii asimilate”. se debiteaza la rambursarea imprumuturilor si plata dobanzilor. create in cadrul de participare la unitatile asociate sau in participatii sunt contabilizate in contul de pasiv 166 “Datorii legate de participatii”. locatii de gestiune si alte datorii similare se realizeaza prin contul de pasiv 167 “Alte imprumuturi si 87 .

locatii de finantare si valori asimilate. Soldul contului este creditor si reprezinta datoriile privind concesiunile. Se crediteaza cu valoarea bunurilor preluate in concesiune.Contabilitate generala datorii asimilate”. iar dobanzile corespunzatoare la contul 1687 “Dobanzi aferente altor imprumuturi si datorii asimilate”. locatiilor de finantare si alte valori asimilate. 88 . se debiteaza cu sumele platite ca datorii in contul concesiunilor. locatiile de finantare si alte datorii asimilate.

Contabilitate generala Capitolul 8 Contabilitatea activelor imobilizate 8. fondul comercial si alte imobilizari necorporale. Ele se gasesc sub forma de terenuri. cheltuieli de cercetare aplicata si dezvoltare. licentele. denumite si imobilizari materiale sau active fizice tangibile. brevetele. determinata de utilizarea lor. c) Imobilizari financiare. cu exceptia terenurilor isi pierd in timp din valoerea lor ca urmare a uzurii. cuprind toate acele valori economice de investitii a caror perioada de utilitate si lichiditatea este mai mare de un an. cuprind valorile financiare investite de intreprindere. mijloace fixe. Activele imobilizate se diferentiaza la randul lor in trei grupe: a) imobilizari necorporale b) imobilizari corporale c) imobilizari financiare a) Imobilizari necorporale. Ele sunt reprezentate de cheltuielile de constituire. cuprind toate acele valori economice de investitii care nu imbraca fizic forma de bunuri materiale concrete. denumite si investitii financiare sau de portofoliu. denumite si imobilizari nemateriale sau active intangibile. denumite si si active pe termen lung. marcile de fabrica. Activele imobilizate corporale. imobilizari sau bunuri imobile. b) Imobilizari corporale. Delimitari si structuri Activele imobilizate sau fixe. Ele nu se consuma sau se inlocuiesc dupa prima utilizare. concesiunile.1. Activele se caracterizeaza prin durabilitatea lor mai indelungata cat si prin repetatele lor participari la circuitul economic. in 89 . Constatarea contabila a pierderii de valoare suferita de activale fixe materiale si includerea lor in costuri poarta numele de amortizari. de actiunea agentilor naturii si progresului tehnic. cuprind bunuri materiale de folosinta indelungata in activitatea unor intreprinderi.

Se crediteaza cu amortizarea lunara a cheltuielilor de constituire. Se debiteaza cu suma cheltuielilor angajate sau efectuate pe cont propriu. creantelor atasate participantilor. Are sold final debitor care reflecta valoarea cheltuielilor de constituire neamortizate inca.Contabilitate generala patrimoniul altor societati sub forma titlurilor de valoare. Soldul final debitor reflecta cheltuielile neamortizate inca. sa se realizeze o eficienta scontata in unitatea patrimoniala. se debiteaza cu amortizarea cheltuielilor scazute din evidenta. 90 . 8. Evidenta existentei si miscarile actiunii imobilizate se realizeaza prin conturile ce formeaza continutul clasei a 2-a din Planul de conturi general.dezvoltare cuprind cheltuielile efectuate pentru realizarea unor lucrari de cercetare-dezvoltare menite ca. b) Cheltuielile de cercetare . denumita “Conturi de active imobilizate”. Recuperarea cheltuielilor de constituire se face intr-o perioada de timp stabilita de adunarea generala a actionarilor(nu mai mare de 5 ani).2. Este un cont restificativ. Contabilitatea imobilizarilor necorporale a) Cheltuieli de constituire sunt cheltuielile determinate de infiintarea unitatii patrimoniale sau de modificari ale activitatii acesteia. Contul care le evidentiaza este 201 “Cheltuieli de constituire” care se debiteaza la efectuarea cheltuielilor si se crediteaza cu cheltuielile amortizate integral. Este un cont de imobilizari de activ. Cu ajutorul contului 2801 “Amortizarea cheltuielilor de constituire” se evidentiaza cheltuielilor recuperate prin includerea in contul activi-tatii. Se evidentiaza cu ajutorul contului 203 “Cheltuieli de cercetare-dezvoltare”. de pasiv. Se crediteaza cu cheltuielile amortizate integral. imprumuturile acordate si altor imobilizari financiare. prin aplicarea lor.

In debitul contului 207 se reflecta valoarea fondului comercial achizitionat dar si cel adus ca aport la capitalul societatii. Soldul contului este debitor. Achizitionare program informatic 208 Alte imobilizari necorporale = 404 Furnizor imobilizari 2. 91 . Debitul acestui cont reflecta amortizarea aferenta fondului comercial cedat. Se inregistreaza scoaterea din evidenta a programului amortizat. reflectand fondul comercial existent.Contabilitate generala c) Concesiunile. Se inregistreaza amortizarea acestui program 681 Cheltuieli de exploatare = 280 Amortizari privind privind amortizari si provizioane imobilizari necorporale 3. Soldul creditor reflecta amortizarea aferenta fondului comercial la sfarsitul exercitiului. Amortizarea fondului comercial se evidentiaza cu ajutorul contului 2807 “Amortizarea fondului comercial”. Este un cont de imobilizari necorporale de activ. 1. Se debiteaza la primirea concesiunii sau valorii asimilate. Se face necesara folosirea contului 205 “Concesiuni. Amortizarea lor se evidentiaza cu ajutorul contului 2805 cu functie similara contului 2801. Se crediteaza la restituirea ei sau la schimbarea destinatiei. d) Fondul comercial se reflecta in contabilitate cu ajutorul contului 207 “Fond comercial” a carui functie contabila este cont de activ. Creditul contului reflecta valoarea fondului comercial cedat. Are sold final debitor care reflecta valoarea concesiunilor. existente in patrimoniu. brevetelor si alte drepturi similare se amortizeaza pe durata prevazuta pentru utilizarea lor catre unitatea patrimoniala care le utilizeaza. brevete si alte drepturi sau valori similare se cuprinde in aceasta categorie daca activele in cauza au fost preluate cu acest titlu in patrimoniu. Activele imobilizate. brevete si alte drepturi si valori similare”. brevetelor sau valorilor asimilate. de natura concesiunilor. Creditul contului 2807 reflecta valoarea cheltuielilor aferente amortizarii fondului comercial. brevetele si alte drepturi si valori asimilate Valoarea activelor imobilizate in concesiuni.

De regula nu este de supus amortizarii. contribuie la mentinerea sau dezvoltarea patrimoniului unitatii patrimoniale.aparatura si mobilier de birotica. 8.straine b) Dupa natura si caracteristicile lor tehnice. valoare mare si servesc o perioada indelungata de timp in activitatea unei unitati patrimoniale neconsumandu-se la prima utilizare.cladiri si constructii speciale.iesiri de mijloace fixe. Ele participa la mai multe cicluri de exploatare transmitandu-si treptat valoarea asupra produselor obtinute de intreprindere. Principalele operatii cu mijloace fixe sunt: . plantatii. . aparate si instalatii de masura si control. vadul. Contabilitatea imobilizarilor corporale Imobilizarile corporale sunt acele bunuri economice care au o forma materiala. mijloacele fixe se structureaza in 4 categorii: terenuri . . . utilaje si instalatii de lucru. Structura imobilizarilor corporale cuprinde doua grupe de imobilizari: terenuri si mijloace fixe.3.masini.intrari de mijloace fixe. mijloace de transport. mijloacele fixe pot fi: . Face parte din fondul de comert si cuprinde clientela.animale de munca. 92 . firma si alte elemente necorporale. .proprii .Contabilitate generala 280 Amortizari privind = 208 imobilizarile necorporale Alte imobilizari necorporale Fondul comercial. a) Dupa apartenenta lor.

Scoaterea din functiune a mijloacelor fixe are loc.acordarea mijlocului fix cu titlu gratuit. 2133 “Masini.scoaterea din functiune. de inventar mijlocului fix. in afara celor mentionate in interior. utilaje si instalatii de lucru”. 2132 “Constructii speciale”. Pentru evidentierea imobilizarilor corporale se utilizeaza conturile sintetice 211 “Terenuri” si 213 “Mijloace fixe” care sunt conturi de activ. respectiv terenuri si mijloace fixe. Procesul verbal de licitatie. 2136”Animale de lucru”. Soldurile debitoare reflecta existentul de imobilizari corporale. Pentru eventualul transfer al mijlocului fix de la unitate la alte unitati sau de la o sectie la alta se intocmeste Bonul de miscare a mijlocului fix. .calculul si inregistrarea amortizarii mijloacelor fixe. din Registrul numerelor de inventariere dupa care se intocmeste Fisa mijlocului fix. La vanzarea prin licitatie se intocmeste Procesul verbal de licitatie. Achizitionarea are loc de la furnizori pe baza de factura.Contabilitate generala .vanzarea mijlocului fix prin licitatie. iar apoi Factura pentru vanzare. Iesirea mijlocului fix are loc pe urmatoarele cai: . Contul 213 “Mijloace fixe” este prevazut a se desfasura pe subconturi care se deschid pe categorii ale acestora astfel: 212 “Cladiri”. 93 . la expirarea duratei normale de functionare. Se debiteaza cu intrarile in patrimoniu a terenurilor si respectiv a mijloacelor fixe pe diverse cai. La iesirea mijlocului fix numarul sau de inventar nu se mai acorda altui mijloc fix in cursul aceluiasi exercitiu financiar. La cumparare prin licitatie apare ca document specific. control si reglare”. . 2134 “Aparate si instalatii de masurare. . de regula. 2135 “Mijloace de transport”. La intrarea lor se intocmeste proces verbal de receptie definitiva. In momentul receptiei se acorda un nr.

proportional cu durata normala de utilizare. Amortizare degresiva 94 . De exemplu. Cota medie anuala de amortizare se stabileste in procente.amortizare liniara . pe toata durata de folosire a mijlocului fix. egala pentru toti cei 5 ani.amortizare degresiva .I. pana la recuperarea intagrala a valorii. Ea se calculeaza prin aplicarea cotei medii anuale de amortizare la valoarea de intrare a mijlocului fix. prin aplicarea cotei medii anuale la valoarea de intrare a mijlocului fix. daca un mijloc fix achizitionat are o valoare de intrare de 500000 lei si o durata normala de utilizare de 5 ani. Amortizarea se calculeaza prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare. 15/24 martie 1994. exprimata in ani. amortizarea va fi egala cu: 500000lei / 5 ani = 100000 lei cota medie anuala de amortizare va fi egala cu: 100 / 5 ani = 20 %. / T Aa = amortizarea anuala V.amortizare accelerata Amortizare liniara Consta in repartizarea uniforma a valorii de intrare a mijlocului fix asupra cheltuielilor de exploatare. Se calculeaza de la data punerii in functiune a mijloacelor fixe si pana la recuperarea integrala a valorii de intrare In practica contabila se utilizeaza 3 metode de calcul al amortizarii mijloacelor fixe: . ca raport intre 100 si durata normala de utilizare exprimata in ani.Contabilitate generala Aceasta pierdere de utilitate este cunoscuta sub denumirea de uzura a carei expresie valorica se include in cheltuieli sub forma de amortizare.I = valoarea de inregistrare T = timpul de functionare Calculul si inregistrarea amortizarii mijlocului fix se face conform Legii nr. se obtine amortizarea anuala. astfel: Aa = V. Deci.

5 pentru mijloace fixe cu durata normala de utilizare cuprinsa intre 2 – 5 ani 2 pentru mijloace fixe cu durata normala de utilizare cuprinsa intre 5 – 10 ani 2. Amortizare accelerata Consta in calcularea. si anume: 1. Inregistrarea amortizarii 681 Cheltuieli de exploatare = 281 Amortizarile privind amortizarile si provizioanele privind imobilizarile corporale 95 . in care scop.5 pentru mijloace fixe cu durata normala de utilizare de peste 10 ani Se obtin astfel cotele de amortizare degresive corespunzatoare. Se crediteaza cu amortizarea imobilizarilor corporale calculata si inclusa in cheltuieli. Pentru evidentierea amortizarii imobilizarilor corporale se utilizeaza contul sintetic 281 “Amortizari privind imobilizarile corporale” care indeplineste o functie de cont rectificativ a valorii de intrare a imobilizarilor corporale in patrimoniu si are functii contabile de pasiv. la data intrarii mijloacelor fixe in patrimoniul unitatii. 1. Pentru utilizarea regimului de amortizare accelerata este necesara aprobarea Ministerului de Finante. iar in exercitiile urmatoare calcularea amortixzarii anuale dupa regimul liniar.Contabilitate generala Consta in multiplicarea cotelor medii de amortizare liniara cu coeficienti prevazuti de legislatie. Soldul este creditor si reflecta amortizarea mijloacelor fixe. a unei amortizari anuale de pana la 50 % din valoarea de intrare a acestora. Achizitionare utilaj 2123 Masini. agentii economici trebuie sa depuna o documentatie de fundamentare. utilaje si instalatii = 404 Funizori de lucru de imobilizari 2. prin raportarea valorii ramase la numarul de ani de utilizare ramasi. pe baza careia se stabileste un punctaj in functie de care se elibereaza aprobarea.

Contabilitate generala Imobilizarile in curs de executie sunt evidentiate cu contul 231 cu acelasi nume. In creditul contului. titluri imobilizate. Se debiteaza cu valoarea imobilizarilor in curs aduse ca aport. Soldul contului reflecta valoarea titlurilor de participare existente. se inregistreaza valoarea cheltuielilor privind titlurile de participare cedate. In debit se reflecta valoarea imprumuturilor acordate si a veniturilor de realizat din dobanzile la imprumuturi. titluri de plasament sau valori materiale de plasament evaluate la costul de achizitie care reprezinta pretul de cumparare sau valoarea determinata prin contractul de achizitie al acestora. Conturile sintetice in care se inregistreaza operatiile economice privind imobilizarile financiare sunt: 261 “Titluri de participare” – are functie contabila de cont de activ. Soldul final este debitor si evidentiaza valoarea imobilizarilor corporale in curs. In credit se reflecta valoarea 96 . 8. Portofoliul de titluri este impartit in trei categorii: titluri de participare. Contabilitatea imobilizarilor financiare Conturile folosite sunt cele din grupa 26 “Imobilizari financiare” cu subconturile de titluri. Inregistrarile contabile sunt asemanatoare imobilizarilor corporale. 267 “Creante imobilizate” are functie contabila de cont activ. Se crediteaza cu valoarea imobilizarilor corporale receptionate. precum si cu avansurile acordate furnizorilor de imobilizari. rascumparate sau aduse ca aport la societate. In debitul contului se inregistreaza valoarea titlurilor de participare achizitionate.4. facturate de furnizori.

Societatea A cumpara de la societatea B. 1.Contabilitate generala imprumuturilor rambursate si a dobanzilor incasate. din disponibilul existent in cont la banca. pe termen lung. un pachet de x actiuni 261 Titluri de participare = 269 Varsaminte de efectuat pentru imobilizari financiare 2. Soldul debitor reflecta valoarea imprumuturilor si creantelor acordate altor intreprinderi. fiind utilizat pentru evidentierea obligatiilor de plata aflate in cadrul relatiilor de achizitionare a imobilizarilor financiare. In credit se inregistreaza sumele datorate pentru achizitionarea imobilizarilor financiare. 269 “Varsamant de efectuat pentru imobilizari financiare” – are functie contabila de cont de pasiv. Debitul contului reflecta sumele platite pentru imobilizarile financiare. Societatea A achita societatii B titluri cumparate. 269 Varsaminte de efectuat pentru = 512 Conturi curente imobilizari financiare la banci 97 . Soldul creditor reflecta sumele datorate si neplatite.

Baracamentele sau amenajarile provizorii sunt achizitionate sau construite de unitatile patrimoniale pentru executarea lucrarilor si prestarilor de constructii din care. Obiectele de inventar sunt bunuri cu o valoare mai mica decit limita prevazuta de lege (15 milioane lei) pentru a fi considerate mijloace fixe. 98 . In contabilitatea financiara a unitatii patrimoniale. o ambalajele.Contabilitate generala Capitolul 9 Contabilitatea stocurilor 9. Corespunzator acestor criterii se individualizeaza urmatoarele: o materi prime. prin decontare. In contabilitatea tarii noastre. combustibili. precum si productia in curs de executie aflata sub forma productiei neterminate. materiale pentru ambalat. in sfera stocurilor sunt incluse si obiecte de inventar si baracamente. indiferent de durata lor de viata. finite si reziduale ) o animaletinere si la ingrasat. destinatia.1. Generalitati Stocurile si productia in curs de executie reprezinta bunuri materiale. sa fie vindute. o materiale consumabile (materiale auxiliare. se recupereaza cheltuielile materiale. o produsele in curs de executie. o marfurile. stocurile sunt clasificate si delimitate in functie de patru criterii: fizic. lucrari si servicii destinate sa fie consumate la prima lor utilizare. piese de schimb si alte materiale consumabile care participa indirect la activitatea de productie) o produsele (semifabricate. faza ciclui de exploatare si locul de creare a gestiunilor .

Soldul conturilor este debitor si reprezinta valoarea bunurilor si serviciilor in stoc sau in sold la sfirsitul exercitiului financiar. denumita “conturi de stocuri si productii in curs de executie”.2.Contabilitate generala 9. iar pentru client de cumparare. Continutul si functia lui contabila se diferentiaza in raport de metoda inventarului permanent sau intermitent folosita pentru evidenta miscarii stocurilor. Se debiteaza cu valoarea stocurilor intrate in gestiunea unitatii patrimoniale. 99 . o -Pretul ambalajelor. Factura cuprinde: o -Pretul unitar al marfurilor. Conturile de stocuri si productie in curs de executie au functia contabila de activ. Se crediteaza cu valoarea stocurilor iesite din gestiunea unitattii patrimoniale prin consum. o -Pretul transportului. (aprovizionare si vanzare) putem identifica doua tipuri de preturi: -preturi de cumparare. -preturi de vanzare. ea este un document de vanzare a marfurilor. Evaluarea stocurilor si miscari marfurilor Daca privim evalurea marfurilor prin prisma celor doua momente caracterizate prin repetabilitate. sau de platit pentru marfurile furnizate de alta intreprindere. vanzare si alte destinatii. Preturile de vanzare reprezinta echivalentul banesc al sumelor incasate sau de incasat ca urmare a vanzarii marfurilor. Pentru furnizor. Pretul de cumparare reprezinta echivalentul sumei platite. Documetul care sta la baza vanzarilor (cumpararilor) de marfuri este factura. o -Taxa pe valoarea adaugata TVA=19% Evidenta constituirii si miscarii stocurilor si a productiei in curs de executie se realizeaza prin conturile ce formeaza continutul clasei a 3a din planul de conturi generale.

Contabilitatea operatiilor privind stocurile Operatiile privind cumpararile de stocuri se inregistreaza direct in debitul conturilor din grupa 60 “Cheltuieli cu materii prime.conturile inregistreaza numai stocurile de valori materiale si productii in curs de executie. respectiv creditul conturilor de cheltuieli in cazul materialelor si marfurilor si de venituri. Consumul de obiecte de inventar in momentul darii in folosinta se inregistreaza prin formula: 603 = 303 Cheltuieli privind obiectele de inventar Obiecte de inventar 100 . inregistrate este inversa. 60 Cheltuieli = 30 Stocuri In contabilitate intervin si unele cazuri particulare. Consumul de materii prime si materiale se inregistreaza prin intermediul conturilor de stocuri numai in cazul folosirii metodei inventarului permanent. Rulajul intrarilor si iesirilor se inregistreaza direct prin debitul. materiale asimilate” si in creditul conutrilor din grupa 40 “Furnizori si conturi asimilate”. materiale si marfuri” si se crediteaza conturile din clasa 3 conturile de stocuri si productia in curs de executie. iar pentru stocurile finale. lucrarilor si serviciilor. in cazul produselor.3. . In cazul utilizarii metodei inventarului intermitent. La inchiderea exercitiului financiar pentru stocurile initiale preluate la cheltuieli se debiteaza conturile 60 “Cheltuieli cu materi prime. 9.Contabilitate generala In cazul folosirii metodei inventarului permanent – conturile de stocuri se debiteaza cu intrarile de valori materiale si se crediteaza cu iesirile de valori materiale.

integral sau partial in starea lor initiala. Contul 301 “Materii prime” este utilizat pentru evidentierea existentei si miscarii stocurilor de materii prime care participa direct la fabricarea produselor si care se regasesc in produsul finit. 302 ”Materiale consumabile”. Este cont de functie contabila de activ si incepe actiunea prin a se debita prin intrarea de materii prime in gestiune prin urmatoarele cai: 101 . Metoda generala sau a reluarii provizioanelor consta in compararea soldului provizioanelor. 308 ”Diferenta de pret la materii prime si materiale”. 39 Provizioane pentru deprecierea = 78 Venituri din provizioane stocurilor si productiei in curs de executie Pentru cunoasterea existentei si miscarii stocurilor de materii prime si materiale se utilizeaza urmatoarele conturi sintetice: 301 ”Materii prime”.Contabilitate generala Contabilitatea provizioanelor Provizioanele pentru deprecierea stocurilor se calculeaza la inchiderea exercitiului financiar cu ocazia inventarului general al patrimoniului. calculat pe baza de inventar la inchiderea exercitiului financiar. fie transformata. cu soldul creditor al conturilor de provizioane pentru deprecierea stoccurilor Inregistrarea se face astffel: 68 Cheltuieli cu amortizarea = 39 Provizioane pentru deprecierea si provizioanele stocurilor si productiei in curs de executie Daca soldul fiind calculat este mai mic decit cel contabil. pentru diferenta se face inregistrarea de diminuare a provizionului. In acest caz se foloseste relatia: Provizioane = Valoarea contabila = Val. de inventar a stocurilor Pentru inregistrarea provizioanelor se folosesc doua metode generale sau reluarea provizioanelor si cea a anularii globale a provizioanelor.

achizitionarea din exterior. Soldul este debitor si reflecta valoarea materiilor prime existente in intreprindere. Formula contabila pentru aprovizionarea cu materii prime si a diferentei de pret semnifica cresterea cheltuielilor suplimentare stocului cu ocazia aprovizionarea de la furnizori. impune evidentierea materialelor consumabile pe grupe.aduse ca aport in natura la societate. . Continutul economic diferit. Contol 302 “Materiale consumabile” are aceiasi functie contabila de cont de activ si functioneaza asemanator contului 301 ”Materii prime”. Se crediteaza cu valoarea la pret de inregistrare a materiei prime iesite din gestiune pe urmatoarele destinatii: . repartizate asupra valorii materiilor prime si materialelor existente in intreprindere. % = 401”Furnizori” 301 ”Materii prime” 308 ”Diferenta de pret la materii prime si materiale” 102 .consum de productie.retragerea aporturilor in natura. Are functia contabila de activ si se debiteaza cu cheltuieli suplimentare. . inclusiv taxa pe valoare adaugata aferenta materiilor prime si materialelor consumabile intrate in gestiune. . .Contabilitate generala .vanzare. fapt pentru care contul sintetic 302 ”Materiale consumabile” se desfasoara pe urmatoarele subconturi: 3021 “Materiale auxiliare” 3022 ”Conbustibili” 3023 “Ambalaje” 3024 “Piese de schimb” 3025 “Seminte si materiale de plantat“ 3028 “Alte materiale consumabile” Contol 308 ”Diferente de pret la materii prime si materiale” este utilizat pentru evidentierea diferentelor intre pretul de inregistrare prestabilit si costul de achztie.aduse de la terti.

6. 328 “Diferente de pret la obiecte de inventar”. Contul 303 ”Obiecte de inventar” functioneaza asemanator conturilor 301 ”Materii prime” si 302 “Materiale consumabile”. 1. 103 . 341 ”Semifabricate”. 345 ”Produse finite”.Contabilitate generala Se dau in consum materiile prime cu formula contabila: 600”Cheltuieli cu materiile prime” = % 300 “Materii prime” 308 “Diferente de pret la materii prime si materiale” 9. Conturile de produse Principalele conturi din aceasta grupa sunt: 331 ”Produse in curs de executare”. fac parte urmatoarele conturi sintetice: 303 ”Obiecte de inventar”. 346” Produse reziduale”.5. Conturile privind obiectele de inventar Din grupa conturilor de obiecte de inventar. Inregistrarea uzurii obiectului de inventar 603 “Cheltuieli cu obiectele de inventar” = 303 “Uzura obiectelor de inventar” 9. Achizitionare obiect de inventar 303 ”Obiecte de inventar” = 401 “Furnizori” 2.

produselor finite. Soldul este debitor si reflecta stocul de produse finite existent. Soldul contului este debitor si reflecta diferentele de pret favorabile si nefavorabile aferente semifabricatelor si produselor finite existente in stoc. Creditul acestui cont reflecta valoarea produselor finite iesite din gestiune. produselor in curs de executie. Contul 348 ”Diferente de pret la produse” este utilizat pentru evidentierea diferentelor favorabile si nefavorabile determinate la sfarsitul fiecarei perioade de gestiune intre pretul standard si costul de productie la semifabricate. Este un cont cu functie contabila de activ. Contul 348 ”Diferente de pret la produse” are functie contabila de activ. Formula contabila pentru obtinerea din procesul de productie a semifabricatelor. Debitul acestui cont reflecta valoarea la pret de inregistrare a produselor finite intrate in gestiunea unitatii. este urmatoarea: % = 711 “Venituri din productia stocata” 341 “Semifabricate” 345 “Produse finite” 346 “Produse reziduale” 331 ”Produse in curs de executie” La sfarsitul lunii se inregistreaza diferentele de pret constatate: 348 ”Ddiferente de pret la produse” = 711 “Venituri din productia stocata” 104 .Contabilitate generala 348 ”Diferente de pret la produse”. Contul 345 ”Produse finite” este utilizat pentru evidentierea stocurilor de produse finite cat si a miscarii acestora aflate in patrimoniul unitatii. produselor rebutate. Debitul contului reflecta diferentele de pret nefavorabile obtinute la produsele din productie proprie. produse finite si produse reziduale. In mod asemanator functioneaza si conturile 341 ”Semifabricate”. Creditul acestui cont reflecta diferentele de pret favorabile si nefavorabile repartizate la sfarsitul perioadei asupra produselor iesite din gestiune. 346” Produse reziduale”.

Soldul este debitor si reflecta stocul de marfuri existent. inclusiv TVA. Creditul reflecta iesirile de marfuri din gestiunea unitatii. sau de alimentatie publica. creditul reflectand valoarea adaosului comercial aferent marfurilor intrate in gestiune. Are functie contabila de pasiv.7. Contul 371 ”Marfuri” este utilizat pentru evidentierea existentei si miscarii marfurilor aflate in depozite si in unitatile de desfacere cu amanuntul. Debitul reflecta valoarea adaosului comercial aferent marfurilor vandute. Soldul este creditor si reflecta valoarea adaosului comercial aferent marfurilor existente in stoc. Contul 378 ”Diferente de pret la marfuri” este utilizat pentru evidenta adaosului comercial aferent marfurilor existente in gestiunea unitatii comerciale. intrate in gestiunea unitatii. Conturi de marfuri Din grupa conturilor de marfuri fac parte conturile sintetice 371 ”Marfuri” 378 ”Diferente de pret la marfuri”.Contabilitate generala Pentru vanzarea produselor si descarcarea gestiunii de produsele finite la pretul cu care acestea au intrat in gestiune. formula contabila este urmatoarea: a) b) 411 “ Clienti” = 701 “ Venituri din vanzarea produselor finite” 711 “Venituri din productia stocata” = % 345 “Produse finite” 348 “Diferente de pret la produse” 9. Are functie contabila de activ. este urmatoarea: 105 . inclusiv diferentele de pret constatate. Debitul reflecta marfurile la pret de inregistrare sau de vanzare. Formula contabila pentru inregistrarea cumpararii de marfuri la pretul de vanzare.

Contabilitate generala 371 ”Marfuri” = % 401 “Furnizori” 378 “ Diferente de pret la marfuri” Pentru vanzarea de marfuri cu incasare de numerar. formula contabila este urmatoarea: 531 “Casa” = 707 “Venituri din vanzarea de marfuri” Se scot din gestiune marfurile vandute astfel: % = 371 ”Marfuri” 607 “Cheltuieli privind marfa” 378 “Diferente de pret la marfuri” 106 .

Generalitati Prin aceasta categorie sunt delimitate toate datoriile si creantele fata de terti cu termen de decontare pe termen scurt. provizioane pentru deprecierea creantelor. lucrari si servicii se delimiteaza patrimonial sub forma furnizorilor. datorii si creante salariale. efecte de plata si avansuri acordate furnizorilor. 107 . sub forma: datorii si creante comerciale. 403 “Efecte de plata”. datorii si creante sociale. denumita “conturi de terti”.1. 456 “Decontari cu asociatii privind capitalul”. datorii si creante fiscale si asimilate.Contabilitate generala Capitolul 10 Contabilitatea decontarilor cu tertii 10. Contabilitatea operatiunilor privind furnizorii Datoriile comerciale create in cadrul relatiilor de decontare cu furnizorii pentru aprovizionarile cu bunuri. datorii si creante de regularizare. Conturile folosite pentru evidentierea acestor datorii comerciale sunt: 401 ”Furnizori”. In planul de conturi general sunt evidentiate datoriile si creantele pe termen scurt. datorii si creante in cadrul grupului si cu asociati debitori.2. creditori diversi. 10. 404 “Furnizori de imobilizari”. Toate aceste relatii de decontare cu tertii se realizeaza cu ajutorul conturilor din clasa 4 a Planului de conturi general.

Soldul exprima suma datorata furnizorilor. valoarea lucrarilor executate si a serviciilor prestate de terti. si marfurile” 4426 “TVA deductibil” b. materialele. lucrarile si serviciile primite de la furnizori pe baza facturii se inregistreaza astfel: % = 401 ”Furnizori” 6162 “Cheltuielile cu lucrarile. In raport cu obiectul si sensul operatiilor de decontare se efectueaza urmatoarele inregistrari: a. Debitul reflecta platile efectuate catre furnizori. se face inregistrarea: % = 408 ”Furnizori-facturi nesosite” 6162 “Cheltuielile cu lucrarile. metoda inventarului permanent % = 401 ”Furnizori” cl 3 “stocuri” 4426 “TVA deductibil” 2. Creditul acestui cont reflecta valoarea bunurilor intrate in patrimoniu.Contabilitate generala Contul: 401 ”Furnizori” este utilizat pentru evidentierea decontarilor cu furnizorii interni si externi pentru aprovizionarile cu bunuri. metoda inventarului intermitent % = 401 ”Furnizori” gr. Este cont cu functie contabila de pasiv. lucrari executate si servicii prestate de catre acestia. aprovizionarea cu stocuri de la furnizori pe baza facturii: 1. serviciile” 4426 “TVA deductibil” c. serviciile” 4428 “TVA neexigibil” 108 . 60 “Cheltuieli cu materiile prime. precum si taxa pe valoare adaugata inscrisa in facturile furnizorilor. in cazul in care la inchiderea exercitiului nu s-a primit factura. materiale nestocate.

achitarea furnizorilor prin conturile de la banca: 401 “Furnizori” = 5121 “Conturi curente la banci” Contul 403 “Efecte de plata” este utilizat pentru evidentierea obligatiilor de plata stabilite pe baza de efecte comerciale. cu deosebirea ca se foloseste la achizitionarea de imobilizari corporale si necorporale. Soldul final reflecta aportul subscris la constituirea societatii dar nevarsat inca. Contul 404 “Furnizori de imobilizari” functioneaza asemanator contului 401 “Furnizori”. Soldul acestui cont este creditor si reflecta obligatiile de plata prin efecte existente. 10. Creditul reflecta aporturile in bani si natura aduse la societate. Contul 456 “Decontari cu asociatii privind capitalul” este cont de creante cu functie contabila de activ. d. Creditul acestui cont reflecta valoarea acceptata a biletelor de ordine subscrise. Debitul acestui cont reflecta platile efectuate la scadenta pe baza de efecte comerciale.3. Contabilitatea operatiunilor privind clientilor Principalele conturi sintetice cu ajutorul carora se urmaresc createle unitatii patrimoniale sunt: 411 “Clienti” 413 “Efecte de primit” 425 “Avansuri acordate personalului” 456 “Decontari cu asociatii” 109 . urmand a se efectua inregistrarea la valoare inscrisa infactura. si nu pentru achizitionare de active circulante. Debitul acestui cont reflecta capitalul subscris de actionari si asociati in bani si natura. inregistrarea se storneaza in negru. Are functie contabila de pasiv.Contabilitate generala La deschiderea exercitiului urmator.

Soldul final este debitor si reflecta sumele de incasat de la clienti. 2. Contul 413 “Efecte de primit” este utilizat pentru evidentierea drepturilor de creanta stabilite pe baza de efecte comerciale rezultate din relatiile cu clientii. In debit se reflecta pretul de vanzare al produselor. materialelor. Tipuri de inregistrari semnificative privind decontarile cu clientii: vanzare pe credit comercial a produselor. semifabricate. Are functie contabila de activ. iar creditul reprezinta efectele comerciale primite de la clienti.Contabilitate generala 461 “Debitori diversi” 476 “Diferente de conversie de activ” Contul 411 “Clienti” este utilizat pentru evidentierea decontarilor cu clientii interni si externi pentru produse. iar creditul reflecta sumele incasate in contul debitelor constituite. materiale. marfurilor. Este cont de activ. Contul 461 “Debitori diversi” este utilizat pentru evidentierea debitorilor din reclamatii. Soldul este debitor si reflecta sumele de incasat de la clienti. % 411 “Clienti” = 70 “Conturi de venituri din vanzari” 4427 “TVA colectata” Acceptarea la plata a efectelor comerciale de incasat 413 “Efecte de primit” = 411 “Clienti” Primirea efectului comercial de la clienti 511 “Valori de incasat” = 413 “Efecte de primit” 110 1. pagube si alte creante. Soldul este debitor si reflecta debite de incasat. semifabricatelor. 3. . Debitul reflecta contravaloarea debitelor enumerate anterior. lucrarilor executate si serviciilor si se crediteaza cu sumele incasate de la clienti. Debitul reflecta sumele datorate. marfuri vandute . Are functie contabila de activ. lucrari executate si servicii prestate pe baza facturii.

in credit se inregistreaza taxa datorata. Contul 4427 “TVA colectat” – cont de pasiv. in rebit regularizarea taxei. Este cont de pasiv. pana la consumatorul final. iar in credit taxa de incasat. corespunzator valorii adaugate in fiecare stadiu al circuitului economic. 111 . Incasare efect comercial 5121 “Conturi curente la banci” = 511 “Valori de incasat” 10. Este o taxa unica de 19%. iar in debit taxa achitata.4. Conturile de evidentiere sunt urmatoarele: 4423 “TVA de plata” 4424 “TVA de recuperat” 4426 “TVA deductibil” 4427 “TVA colectat” 4428 “TVA neexigibil” Contul 4423 “TVA de plata” reflecta diferenta de TVA ce urmeaza a fi decontata statului. functionand astfel in credit se inregistreaza taxa colectata in favoarea trezoreriei. in credit regulareizarea taxei. Taxa pe valoarea adaugata TVA este o taxa fiscala care priveste vanzarile de bunuri si prestari servicii. Contul 4426 “TVA deductibil” este de activ si functioneaza astfel : in debit se inregistreaza TVA din facturile primite. Este cont de activ. In debit se inregistreaza taxa de recuperat. Contul 4424 “TVA de recuperat” evidentiaza taxa ce urmeaza a fi recuperata de la stat. dar se plica in mod fractionat.Contabilitate generala 4. Se aplica in toate stadiile circuitului economic.

daca TVA colectata este mai mare decat TVA deductibila. regularizare TVA cu ocazia exigibilitatii a. Cumparare fara factura % Cls 3 Stocuri = 4428 “TVA neexigibil” 408 “Furnizori facturi nesosite” 3. Cumparare stocuri pe baza de factura % Cls 3 Stocuri = 401 “Furnizori” 4426 “TVA deductibil” 2. unitatea va prezenta TVA de plata. 1. = 4426 “TVA deductibil” % 4427 “TVA colectat” 4424 “TVA de recuperat” c. achitarea TVA catre stat se face pana la data de 25 ale lunii urmatoare celei de calcul 4423 “TVA de plata” = 5121 “Banca” 112 . unitatea va prezenta TVA de recuperat.Contabilitate generala Contul 4428 “TVA neexigibil” este bifunctional ce evidentiaza taxa neexigibila in perioada de calcul si care va deveni TVA colectata sau deductibila. 4427 “TVA colectat” = % 4426 “TVA deductibil” 4423 “TVA de plata” b. Primire factura 408 “Furnizori facturi nesosite” = 401 “Furnizori” 4. daca TVA colectat este mai mica decat TVA deductibila.

5. duminica.contributia la fondul de sanatate 6. Pe baza statelor se intocmeste un centralizator al statelor de salarii. productie sau desfacere realizata.contributia la asigurarile sociale 9. periculozitate. Ore suplimentare peste numarul de ore lucrate aferente duratei de lucru la care se aplica un tarif majorat c. Acesta se intocmeste distinct pentru fiecare unitate operativa si compartiment functional. Avantaje in natura sub forma de alimente. Din salarii se fac urmatoarele retineri.impozitul pe salariu este de 16%. Contabilitatea decontarilor privind remuneratiile personalului Notiunea de salariu cuprinde remunerarea intregului presonal printr-un contract de munca.rate. b.5% . cu caracter obligatoriu: . conditii improprii d. cu caracter debitor: . Structura si calculul salariului a.5% .Contabilitate generala 10. .imputatii. Sporurile sunt majorari ce rezulta din conventiile colective cu unitatea si se dau pentru: munca de noapte.chirii. Se determina prin calcul in raport de forma de salarizare a muncii ce poate fi in acord global si in regie. vechime.contributia la ajutorul de somaj 1%. casa e. retinerilor si sumelor achitate angajatilor este statul de salarii. 113 . . Salariul de baza poate fi lunar pentru functionari si determinat in functie de numarul de ore lucrate. Salariu brut = Salariul de baza + Ore suplimentare + Sporurile + Avantaje in natura Documentul de calcul al salariilor realizate. .

Are functie contabila de pasiv. 427 Retineri din remuneratii datorate tertilor vii. Conturile utilizate pentru evidentierea decontarilor personalului sunt: . Este cont de pasiv. Contul 424 Participarea salariatiilor la profit evidentiaza stimulente datorate personalului din profitul obtinut. retineri din salariu. 421 Personal remuneratii datorate ii. se debiteaza cu avansul achitat. Este cont de pasiv. Contul 421 Personal remuneratii datorate evidentiaza salariile cuvenite personalului. 114 . Salariatii mai pot beneficia de indemnizatii pentru concediile de odihna si cele medicale. retineri efectuate si sume neridicate. 428 Alte datorii si creante in legatura cu personalul .Contabilitate generala Prin scaderea totalurilor retinerilor din salariul brut se obtine suma neta care se achita angajatului. 437 Contributia la protectia sociale iii. salariul neridicat la termen. Soldul final creditor reprezinta salariile neachitate inca. Contul 423 Personal ajutoare materiale datorate tine evidenta ajutoarelor pentru concediiile medicale si de odihna. 425 Avansuri acordate personalui. Se crediteaza cu salariile datorate. 426 Drepturi de peronal neridicate vi. 431 Contributia la asigurarile sociale ii. v. Soldul final este creditor si reprezinta sumele datoarate salariatilor. Se crediteaza cu sumele utilizate din fondul de participare la profit.43 Asigurari sociale i. 424 Participarea salariatiilor la profit iv. se debiteaza cu sumele achitate. 438 Alte datorii si creante sociale. Ea poate fi achitata in doua chenzine lunare sau integral la sfarsitul lunii. Se debiteaza cu sumele nete achitate salariatilor. Se crediteaza cu sumele datorate. 423 Personal ajutoare materiale datorate iii.42 Personal si conturi asimilate i.

Se debiteaza cu avansurile achitate si se crediteaza cu retinerea avansurilor din salariu. Soldul creditor al contului reflecta contributia la fondul de somaj constituita sii nevirata inca. Contul 427 Retineri din remuneratii datorate tertilor evidentiaza popririle instituite asupra salariatilor datorate tertilor. Contul 444 Impozit pe salarii evidentiaza datoriile la bugetul statului asupra venituluii realizat. Soldul final al contului este creditor si reprezinta sumele neridicate de personal datorate de unitatea economica. Contul 425 Avansuri acordate personalui evidentiaza avansurile acordate salariatilor. Este cont de pasiv. Se debiteaza cu sumele platite tertilor. Se crediteaza cu sumele retinute de la salariati pe statele de salarii pentru achitarea obligatiilor fata de terti. Inregistrarile contabile aferente decontarilor personalului sunt: 115 . Este cont de pasiv. Este cont cu functie contabila de pasiv. Este cont de acitv. Contul 437 Contributia la protectia sociale evidentiaza decontarile privind ajutorul de somaj. Se crediteaza cu sumele datorate pentru constituirea fondului de somaj si se debiteaza cu sumele virate la buget. Este cont de pasiv. se debiteaza cu virarea impozitului la bugetul statului. Se crediteaza cu retinerea din salariu.Contabilitate generala reprezentand stimulente acordate din profit. Soldul contului este creditor si reflecta sumele retinute din salarii si nevirate tertilor. Contul 431 Contributia la asigurarile sociale evidentiaza contributia personalului la asigurarile sociale. se debiteaza cu sumele platite din drepturile neridicate. se debiteaza cu sumele virate bugetului asigurarilor sociale. Soldul final creditor reflecta sumele datorate salariatilor din profit. Contul 426 Drepturi de peronal neridicate este utilizat pentru evidentierea drepturilor de personal neridicate in timp de trei zile. Se crediteaza cu contributia personalului la sigurarile sociale. Se crediteaza cu sumele datorate personalului neridicate in termen legal. Soldul final creditor exprima sumele datorate bugetului asigurarilor sociale nevarsate inca. Are rol de pasiv.

Contabilitate generala

- plata vansului chenzinal 425 Avansuri acordate personalui - intocmire stat salari 641 Cheltuieli cu remuneratiile personalului

=

531 Casa

=

421 Personal remuneratii datorate

- inregiatrarea contributiei personalului la asigurarile sociale 645 Cheltuieli privind = 431 Contributia la asigurarile sociale asigurarile sociale - inregiatrarea contributiei personalului la somaj 645 Cheltuieli privind = 437 Contributia la protectia asigurarile sociale sociale - inregistrarea retinerilor din salariu 421 Personal remuneratii % datorate 431 Personal remuneratii datorate = 437 Contributia la protectia sociale 444 Impozit pe salarii

116

Contabilitate generala

Capitolul 11 Conturile de trezorerie 11.1. Delimitari si structuri
In sfera activitatii trezoreriei se cuprind toate operatiile de gestiune a valorilor mobiliare de plasament, a valorilor de incasat, a disponibilitatilor banesti, a altor valori de trezorerie. Operatiile de trezorerie circumscriu ansamblului operatiilor financiare si monetare pe care o unitate patrimoniala le face pentru procurarea de mijloace banesti si cheltuirea acestora. In structura trezoreriei si a operatiilor de trezorerie se cuprind: - mijoacele banesti aflate in caserie si misarea acestora ca urmare a incasarilor si platilor - mijoacele banesti aflate in conturi curente la banci, cecuri si efecte comerciale depuse spre incasare sau scontare la banci - mijoacele banesti in conturi bancare la termen - titluri de plasament, cum sunt actiunile si obligatiunile si alte titluri achizitionate in vederea revanzarii pentru obtinerea de mijloace banesti si a unor venituri - acreditive, avansuri de trezorerie - credite bancare pe termen scurt, numite si credite de trezorerie Deci, contabilitatea disponibilitatilor banesti se organizeaza in legatura directa cu organizarea contabilitatii relatiilor economico-juridice privind drepturile si obligatiile financiare care genereaza mutatii ale mijloacelor banesti din patrimoniul unitatii in patrimoniul altei unitati. Contabilitatea trezoreriei se organizeaza cu ajutorul conturilor din clasa 5 “conturi de trezorerie” ,din care fac parte mai multe grupe de conturi, a caror ierarhizare a avut in vedere natura elementelor de trezorerie si care se regasesc in Planul de Conturi General.

117

Contabilitate generala

11. 2. Contabilitatea titlurilor de plasament

Evidenta titlurilor se realizeaza prin conturile din grupa 50 "Titluri de Plasament". Toate conturile, cu exceptia contului 509 "Varsaminte" au functia contabila de activ. Se debiteaza cu titluri de valoare, se crediteaza cu valoarea contabila a titlurilor vandute sau anulate, dupa caz. Au sold final debitor care reprezinta valori mobiliare de plasament aflate in portofoliul unitatii. Titluri de plasament reprezinta documente de valoare cumparate in scopuri comerciale, deci pentru a fi vandute, intr-un timp relativ scurt, altor unitati sau persoane, in vederea obtinerii unui castig imediat din diferenta dintre pretul de vanzare si cel de cumparare. O unitate patrimoniala care cumpara sau rascumpara titluri de plasament, utilizeaza urmatoarele conturi simbolice: Contul 502 "Actiuni proprii" este utilizat pentru evidentierea actiunilor proprii rascumparate de unitatea patrimoniala de la actionari sau asociati. Debitul reflecta costul actiunilor proprii rascumparate. Creditul contului reflecta valoarea actiunilor proprii revandute sau anulate. Soldul acestui cont este debitor si reflecta actiunile proprii rascumparate, existente. Contul 503 "Actiuni" reflecta valoarea actiunilor rascumparate in scop de revanzare. Are functie contabila de activ. Pe debit se reflecta costul actiunilor cuumparate, iar pe credit valoarea actiunilor revandute. Prezinta sold debitor care reflecta valoarea actiunilor cumparate existente. Contul 506 "Obligatiuni" este utilizat pentru evidentierea obligatiunilor cumparate in vederea utilizarii temporare a trezoreriei in scopul conservarii acesteia, a obtinerii unui profit sub forma de dobanda. Este cont cu functie contabila de activ. Debitul reflecta obligatiunile cumparate. Creditul reflecta valoarea obligatiunilor rambursate sau revandute. Soldul este debitor si reflecta valoarea obligatiunilor existente nevandute.
118

Contabilitatea operatiunilor de incasari si plati efectuate prin conturile de la banci Prin intermediul conturilor de la banci sunt delimitate si inregistrate valorile de incasat. Se cumpara de la bursa x actiuni 503 "Actiuni" = 509 "Varsaminte de efectuat pentru titluri de plasament 4. de varsat pentru titlurile de plasament dobandite. cum sunt cecurile. efectele comerciale. Are functia contabila de cont pasiv. Se rascumpara un numar de x actiuni. Se crediteaza cu valoarea datorata. 1. Debitul acestui cont reflecta valoarea varsata. Se debiteaza cu valoarea de incasat sau cu incasarile de lichiditate. Au sold final debitor. Soldul creditor reflecta valoarea de plata pentru titlurile de plasament. datorata pentru titlurile de plasament. 119 .3. Toate conturile de la banci care concentreaza disponibilitatile banesti au functie contabila de activ. precum si dobanzile aferente disponibilitatilor si creditelor bancare. 101 "Capital" = 502 "Actiuni proprii" 3. 509 "Varsaminte = 512 "Conturi curente la banci" de efectuat pentru titluri de plasament 11. Se platesc actiunile cumparate. care reprezinta disponibilitatile banesti existente in conturi la banci. Se anuleaza cele x de actiuni rascumparate.Contabilitate generala Contul 509 "Varsaminte de efectuat pentru titlurile de plasament" este utilizat pentru evidentierea datoriei de plata pentru titlurile de plasament cumparate. 502 "Actiuni proprii" = 531 "Casa" 2.

viramente interne Contabilitatea unor asemenea operatii efectuate prin conturi la banca se realizeaza cu ajutorul contului 5121 "Conturi curente la banci in lei”. 5125 “Sume in curs de decontare”.Contabilitate generala a) Incasarea sumelor in conturile de la banca pe baza extraselor de cont si documentelor justificative se inregistreaza astfel: 5121 "Conturi curente le banci" = % 131 .asigurari sociale 44 .credite pe termen scurt b) Platile din conturi bancare.decontari cu asociatii 46 .dobanzi 519 . se debiteaza prin cresterile de disponibilitati si se crediteaza cu diminuarile acestora. 5124 "Conturi curente la banci in devize”.subventii incasate 16 . 5126 “Carnete de cecuri cu limita de suma”.incasari din clienti 45 . Toate conturile sunt de activ.incasari din imprumuturi 41 .incasari din cadrul grupului 46 . pe baza documentelor justificative si a extraselor de cont. Soldul final este debitor si reflecta disponibilitatile unitatii patrimoniale pastrate la banca.imobilizari financiare 40 .incasari debitoare 518 .credit pe termen scurt 58 . 120 .debit si credit 519 .furnizori 42 . se inregistreaza astfel: % = 5121 “Conturi curente le banci” 161 – imprumuturi 20 .bugetul de stat 45 .personal 43 .imobilizari necorporale 26 .

Platile se oglindesc in creditul contului in corespondenta cu debitul conturilor care evidentieaza destinatia platii. a) operatii de incasari in numerar: 531 "Casa" = % 41 "Clienti" 45 "Decontari in cadrul grupei" 46 "Debit si credit" 70 "Venituri' b) operatii de plati in numerar: % = 5311 "Casa.4.Contabilitate generala 11. 121 . Soldul este debitor si reprezinta disponibilitatile banesti existente in casierie. in lei" 40 "Furnizori" 42 "Personal" 44 "Buget de stat" 45 "Decontari in cadrul grupei" 46"Creditori dsi debitori diversi" 47 "Regularizari" Toate operatiile de casa se inscriu de catre casieri in “Registrul de casa” care constituie evidenta operativa pentru asemenea operatii. Documentul de inregistrare zilnica in contabilitate a operatiunilor de casa este "Registrul de casa" la care se anexeaza documentele justificative de incasari si plati in numerar. Contabilitatea operatiunilor de incasari si plati in numerar Toate incasarile in numerar se inregistreaza in debitul contului 531 "Casa" si in creditul conturilor care arata sursele incasarilor.

Contabilitate generala 11. Creditele pentru nevoi temporare se acorda prin conturi separat de imprumut.5. In debitul acestui cont se reflecta sumele la banca depuse la dispozitia tertilor. sau restituite unitatii patrimoniale ca urmare a 122 . iar inregistrarea este de forma: 5121 "Conturi curente la banci” = 5191"Credite bancare pe termen scurt” La rambursarea creditelor catre banca finantatoare inregistrarea este de sens invers: 5191 Credite bancare pe termen scurt “= 5121"Conturi curente la banci” Pentru dobanzile datorate se face inregistrarea: 666 "Cheltuieli privind dobanzile" = 5198 "Credite bancare pe termen scurt" 11.6. Conturile de acreditive si avansuri de trezorerie Principalele conturi sintetice din aceasta grupa sunt: 541 "Acreditive" si 542 "Avansuri de trezorerie". in situatia in care incasarile sunt mai mici decat platile si se ramburseaza in cazul in care incasarile sunt mai mari decat platile. Credite bancare pe termen scurt Creditele de trezorerie acordate prin contul curent se reflecta ca sold creditor 519 Credite bancare. Contul 541 "Acreditive" este utilizat pentru evidentierea sumelor in lei sau in devize separate din contul de disponibil al intreprinderii la banci pe numele unei terte persoane in vederea efectuarii unor plati. In credit se regasesc sumele platite efectiv tertilor. Are functie contabila de cont de activ.

Soldul acestui cont reflecta acreditive deschise la banci existente. precum si intre conturile de la banci si casieria intreprinderii se inregistreaza prin contul 581 "Viramente interne". Prezinta sold debitor care reflecta avansurile de trezorerie acordate si nejustificate. de regula. In debitul contului se inregistreaza sumele virate dintr-un cont de trezorerie in alt cont de trezorerie. in vederea efectuarii unei plati in favoarea acestuia. a) La depunerea efectiva a sumei 581 "Viramente interne" = 5311 "Casa" 123 . Este cont de activ.Contabilitate generala incetarii valabilitatii platii. plata diverselor bunuri achizitionate. In creditul acestui cont se reflecta platile efectuate din avansurile de trezorerie. 11. transferuri.7. cheltuieli de deplasari. privind transferul evectiv de sume pentru conturile de trezorerie si consemnarea lor in extrasul de cont poate interveni un anumit interval de timp. contul nu prezinta sold. Viramente interne Operatiile de transferari de disponibilitati banesti intre conturile de la banci. Folosirea contului se explica prin aceea ca intre momentul depunerii pe baza de borderou. la banca a documentelor justificative. isi incepe actiunea prin a se debita cu sumele acordate in numerar unei persoane fizice. detasari. Contul 542 "Avansuri de trezorerie" este utilizat pentru evidentierea sumelor incredintate unor persoane imputernicite de unitatea patrimoniala. In tot acest interval operatiunea se inregistreaza prin contul 581 "Vitamente interne". In creditul acestui cont se reflecta sumele intrate intr-un cont de trezorerie din alt cont de trezorerie.

Contabilitate generala

b) La consemnarea in extrasul de cont 5121 "Conturi curente la banci" = 581 "Viramente interne' 1. Pentru soldul debitor al contului 512, s-au calculat dobanzi. 5187 Dobanzi de incasat = 766 Venituri din dobanzi 2. Se incaseaza dobanzile cuvenite. 512 Conturi curente la banci = 5187 Dobanzi de incasat 3. Pentru soldul creditor al contului 512, s-au calculat dobanzi. 666Cheltuieli privind dobanzile = 5186 Dobanzi de plata 4. Se platesc dobanzile. 5186 Dobanzi de plata = 512 Conturi curente la banci 5. Se plateste un furnizor, dintr-un credit pe termen scurt primit de la banca. 401 Furnizori = 5191 Credit bancar pe termen scurt 6. Se iregistreaza dobanda la creditul pe termen scurt primit, 666 Cheltuieli privind dobanzile = 5198 Credit bancar pe termen scurt 7. La scadenta se restituie creditul bancar pe termen scurt si se plateste dobanda cuvenita. % = 5121 Conturi curente 5191 Credit bancar pe la banci termen scurt 5198 Dobanda aferenta creditelor bancare pe termen scurt

124

Contabilitate generala

Capitolul 12 Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor 12.1. Delimitari si structuri

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor este organizata avand la baza conceptia dualista. Ea are ca obiect evaluarea si inregistrarea cheltuielilor si veniturilor in functie de natura lor, iar contabilitatea interna de gestiune in raport de destinetia cheltuielilor. Contabilitatea reflecta in raport de natura activitatilor pe care le ocazioneaza si natura resurselor consumate. 1. Cheltuieli de exploatare 2. Cheltuieli financiare 3. Cheltuieli exceptionale 4. Cheltuieli cu amortizarile 5. Cheltuieli cu impozit pe profit In ceea ce priveste veniturile, gruparea se face in functie de natura activitatii producatoare de rezultate iar in cadrul fiecarei activitati, veniturile se delimiteaza in functie de natura rezultatelor obtinute. 1. Venituri din exploatare 2. Venituri financiare 3. Venituri exceptionale 4. Venituri cu amortizarile Respectand principiul independetei exercitiilor, in contabilitatea financiara, cheltuielile se grupeaza in: cheltuieli curente, cheltuieli inregistrate in avans, cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii, cheltuieli de piata, iar veniturile se impart in: venituri curente, venituri inregistrate in avans, venituri de realizat. Relatia prin care se realizeaza corelatia dintre venituri si cheltuieli se aseaza pe urmatoarele structuri: Venituri din vanzari - Costul de cumparare al marfurilor vandute. Productia determinata ca profit – Costul productiei exercitiului.
125

Contabilitate generala

Venituri financiare - Cheltuieli financiare. Venituri exceptionale - Cheltuieli exceptionale Conturile de cheltuieli au functie contabila de activ. Se debiteaza cu cheltuielile efectuate in timpul anului de exercitiu financiar si se crediteaza la decontarea cheltuielilor asupra rezultatelor. Conturile se inchid in urma decontarii cheltuielilor. Conturile de venituri sunt asimilate conturilor de pasiv. Se crediteaza cu veniturile incasate in timpul anului de exercitiu financiar, se debiteaza cu incorporarea veniturilor in rezultate. Nu prezinta sold. Conturile de cheltuieli si cele de de venituri se inchid la sfarsitul exercitiului financiar prin contul 121" Rezultatul exercitiului". Cheltuielile se repartizeaza asupra rezultatului, iar veniturile se incorporeaza in rezultat. Contul 121 "Rezultatul exercitiului' este un cont de bilant, fiind inclus in categoria conturilor de capitaluri proprii. Soldul creditor al contului evidentieaza rezultatul sub forma de profit, iar soldul debitor rezultatul sub forma de pierdere. In felul acesta contul 121 "Rezultatul exercitiului" realizeaza legatura dintre conturile de cheltuieli si venituri pe de o parte si conturi de bilant, pe de alta parte. Astfel, soldul sau creditor reprezinta profitul creat ca sursa de finantare in urma excedentului veniturilor asupra cheltuielilor, iar pierderea ca sold debitor, exprima bunurile economice nerecuperate ca urmare a excedentului cheltuielilor asupra veniturilor.

12.2. Contabilitatea cheltuielilor de exploatare

Activitatea de exploatare cuprinde toate operatiile economice si comerciale privind aprovizionarea, productiei si desfacera bunurilor, lucrari siservicii. Sunt incluse, deasemenea, si operatiile privind investitiile, prin care se realizeaza productia si constructia proprie de mijloace fixe.

126

a intreprinderii. energia si apa precum si marfurile. materiale si marfuri = 3 conturi de stocuri Daca se utilizeaza metoda inventarului intermitent la conturile de cheltuieli se inregistreaza cumpararile de stocuri.Contabilitate generala Cheltuieli privind consumurile stocate si nestocate Prin aceasta categorie sunt delimitate cheltuielile privind materiile prime si materialele consumabile. in ansamblu. iar consumurile stocate se determina pe baza relatiei urmatoare: Cumparari = Intrari prin cumparari + Stocuri . 3 "Stocuri" = 60 "Cheltuieli" Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti Cheltuieli ocazionate de lucrarile si serviciile executate de terti sunt grupate in doua categorii: a) cheltuieli privind lucrarile si serviciile ocazionate direct de desfasurarea activitatii. materiale si marfuri. 60 "Cheltuieli" = 3 "Stocuri" b) inregistrarea cumpararilor de stocuri in cursul exercitiului.Stoc consumate de la furnizori initiale final Inregistrarile contabile care intervin in acest caz sunt: a) preluarea la cheltuieli a stocurilor initiale de materii prime. % = 40 "Furnizori" 60 "Cheltuieli' 4426 "TVA deductibil" c) preluarea de socuri la inchiderea exercitiului pe baza de inventar. Aceste 127 . In toate cazurile cand se foloseste metoda inventarului permanent cheltuielile colectate in cursul exercitiului se inregistreaza prin articolul contabil. 60 Cheltuieli cu materii prime.

Colectarea cheltuielilor in cursul perioadei. taxele = 44 Datorii fata de bugetul statului. si varsamintele asimilate alte organizatii publice si conturi asimilate Cheltuieli cu personalul La aceasta grupa de cheltuieli sunt contabilizate cheltuielile cu salariile personalului. cheltuieli privind contributia angajatului la asigurarile sociale si contributia angajatului la fondul de somaj. alte servicii executate de terti. comisioane si onorarii. accizele. deplasari. taxele si varsamintele asimilate Prin aceasta categorie sunt delimitate toate cheltuielile privind taxele asupra terenilor. Aceste cheltuieli sunt inregistrate la conturile reunite in grupa 62 "Cheltuieli cu alte servicii executate de terti". 128 . impozitele pe cladiri. desfasurate de unitate cum sunt: colaborarile cu tertii . Pe baza documentelor justificative privind valcularea impozitelor si taxelor se face inregistrarea: 63 "Cheltuieli cu impozitel. protocol. datorate de unitate. impozitul pe dividende. Toate aceste cheltuieli sunt delimitate si inregistrate prin conturile din grupa 63 "Cheltuieli cu impozitele. TVA.Contabilitate generala cheltuieli se inregistreaza in conturile din grupa 61 "Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti". taxele si varsamintele asimilate". b) cheltuieli privind lucrarile si serviciile legate indirect de activitatile de ansamblu. alte impozite si taxe. genereaza inregistrarea: 61 Cheltuieli cu lucrarile si = 40 Furnizorii si conturile asimilate serviciile executate de terti sau 62 conturi de cheltuieli cu alte = % servicii executate de terti 5121 conturi la banci 531 conturi de casa Cheltuieli cu impozitele.

Contabilitate generala 64 "Cheltuieli cu personalul" = % 42 "Personal si conturi asimilate" 43 "Datorii privind asigurarile sociale protectia sociala" Alte cheltuieli de exploatare Prin grupa 65 "Alte cheltuieli de exploatare" se inregistreaza cheltuielile ocazionate de pierderi de creante suportate de unitate. pierderile din vanzarea titlurilor de plasament. Contabilitatea cheltuielilor financiare a) Se cuprind toate cheltuielile privind pierderile din creante legate de participatii.conturi curente" 511 "Valori de incasat" 519 "Credite bancare pe termen scurt" 129 . Toate operatiile privind cheltuielile financiare sunt inregistrate prin conturile din grupa 66 "Cheltuieli financiare". alte cheltuieli financiare.3. diferentele de curs valutar din operatiile curente si disponibilitatile in devizie la inchiderea exercitiului financiar. pierderi din lichidarea dobanzilor si creantelor. dobanzile curente aferente imprumuturilor primite si alte datorii privind exercitiul in curs: sconturile acordate clientilor. Inregistrarea contabila este de forma: 65 "Cheltuieli de exploatare" = % 416 "Clienti incerti" 167 "Alte datorii si imprumuturi" 267 "Creante imobilizate" 4 "Terti" 12. Importante sunt urmatoarele inregistrari: 666 "Dobanzi" = % 168 "Dobanzi aferente imprumuturilor" 451 "Decontari in cadrul grupei" 455 "Asociatii . precum si alte cheltuieli de exploatare.

cuprind diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate in urma lichidarii creantelor si datoriilor in devizie ale intreprinderii si cele constatate la evaluarea la zi a disponibilitatilor bancare in devizie existente in casierie si credite deschise in devizie. diferentele nefavorabile apar in situatie inversa. Pentru datorii. Se contabilizeaza prin formula: 664 "Cheltuieli privind = 50 "Titluri de plasament" sconturi acordate" d) Cheltuieli privind diferenta de curs valutar. diferentele nefavorabile de curs valutar apar in situatia in care valoarea contabila de intrare.Contabilitate generala b) Cheltuielile privind sconturile acordate in cadrul relatiilor de decontari cu clienti se contabilizeaza prin relatia: 667 "Cheltuieli privind = % sconturi acordate" 411 "Clienti" 412 "Efecte de primit" 461 "Debitori diversi" 511 "Valori de incasat" c) Cheltuieli privind titlurile de plasament reprezinta diferenta nefavorabila intre pretul de concesiune si valoarea contabila de intrare a valorii mobiliare de plasament. din momentul derularii operatiei. Cheltuielile se inregistreaza prin relatia: 665 "Cheltuieli din diferente = % de curs valutar" 161 "Imprumuturi" 267 "Creante si imprumuturi" 401 "Furnizori" 411 "Clienti" 45 Decontari in cadrul grupei" 461 "Debitori inversi" 511 "Valori de incasat" 130 . este mai mare decat valoarea la cursul zilei din momentul incasarii creantei sau evaluarii disponibilitatilor. In cazul creantelor si disponibilitatilor.

cu valoarea pierderilor din calamitati inregistrate la stocuri si productia in curs de executie.Contabilitate generala 512 "Conturi la banci" 531 "Casa" 541 "Acreditive" 542 "Avansuri de trezorerie" e) Alte cheltuieli financiare se identifica. Colectarea cheltuielilor genereaza inregistrarea: 671 "Cheltuieli exceptionale privind = % operatiile de gestiune" 3 "Stocuri" 451 "Decontari in cadrul grupei" 461 "Debitori diversi" 512 "Conturi la banca" 531 "Casa" 758 "Alte venituri din exploatare" b) Cheltuieli exceptionale privind operatiile de capital sunt ocazionate de valoarea neamortizata a activelor imobilozate amortizabile si valoarea contabila de intrare a activelor imobilizate neamortizate 131 . a) Cheltuieli exceptionale privind operatiile de gestiune se identifica.4. Contabilitatea cheltuielilor exceptionale Prin sisitemul de conturi sunt delimitate doua categorii de cheltuieli: ocazionate de cheltuielile de gestiune si cele ocazionate de operatiile de capital. Inregistrarea care se face este de forma: 668 "Alte cheltuieli financiare" = 50 "Titluri de plasament" 12. evaluate la valoarea de piata. de regula. cu minus valorile create ca diferente intre valoarea contabila si valoarea de piata a titlurilor de plasament imediat negociabile.

30 "Materii prime si materiale" materiale si marfuri" 32 "Obiecte de inventar" 36 "Animale" 37 "Marfuri" 132 .5. Contabilitatea cheltuielilor cu amortizarile si provizioanele Sunt cheltuieli ocazionate de aprecierea activelor amortizabile si neamortizate. % = 60 "Cheltuieli cu materii prime. Inregistrarea cheltuielilor se face prin formula: 672 "Cheltuieliprivind = % operatiile de capital 20 "Imobilizari necorporale" 21"Imobilizari corporale" 26 "Imobilizari financiare" 503 "Actiuni proprii" 12. Contabilizarea acestor cheltuieli se face prin formula: 68 "Cheltuieli cu amortizarea = % si provizioane" 14 "Provizioane reglementate" 15 "Provizioane pentru riscuri si cheltuieli" 28 "Amortizari din imobilizari" 29 "Provizioane imobilizari" 39 "Provizioane stocuri" 49 "Provizioane creante" a) Inregistrarea la inchiderea exercitiului. in conditiile metodei inventarului intermitent astocurilor finale. marfuri si alte valori materiale. precum si cele determinate de constituirea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli si a provizioanelor reglementate.Contabilitate generala cedate. pierderile determinate de rascumpararea propriilor actiuni. cheltuieli determinate de incetarea activitaii. de materii si materiale.

lucrarile si serviciile primite de terti. dupa caz. 133 . La inchiderea exercitiului pentru facturile neprimite se face inregistrarea: % = 408 "Furnizori . % = 401 "Firnizori" 607 "Cheltuieli privind marfurile" 4426 "TVA deductibila" e) anularea inregistrarii la inchiderea exercitiului: 471 "Cheltuieli inregistrate = 607 "Cheltuieli privind marfurile" in avans" 12.facturi nesosite" 6 "Cheltuieli" 4428 "TVA neexigibila" d) Un caz particular este si aceala al contabilizarii facturilor pentru bunuri si servicii neprimite. sunt considerate realizate in momentul constatarii sau incasarii. Contabilitate veniturilor din exploatare Se considera venituri realizate in functie de care se determina rezultatul numai cele din stadiul de vanzare adica din faza unde are loc transformarea dreptului de proprietate. Pentru veniturile nelegate de vanzari.Contabilitate generala b) Cheltuieli constante la inchiderea exercitiului ca fiind aferente exercitiului urmator: 471 Cheltuieli inregstrate in avans = 6 "Cheltuieli" c) Stornarea unor operatii prin care s-au inregistrat cheltuieli fara a se primi documente justificative.6. de exemplu facturile pentru consumurile nestocate. cum sunt cele financiare si in unele cazuri cele exceptionale.

prestarilor de servicii si marfurilor. % = 754 "Venituri din creante reactivate" 411 "Clienti" 461 "Debitori diversi" f) Alte venituri din exploatare. % =711 "Venituri din productia stocata" 33 "Productia in curs de executie" 34 "Produse" 36 "Animale" b) Venituri realizate cu ocazia vanzarii produselor. 411 "Clienti" = % 70 "Venituri din vanzarea de produse" 4427 "TVA colectata" c) Venituri din productia de imobilizari: % = % 20 "Imobilizari necorporale" 72"Venituri din productia de imobilizari" 21 "Imobilizari corporale" 4427"TVA colectata" 23 "Imobilizari in curs" d) Venituri din subventii pentru exploatare primite la export sau pentru acoperirea pierderilor privind diferentele de pret la produse subventionate. -sume datorate de salariati privind debitele 134 . metoda inventarului permanent. % = 741 "Venituri din subventii de exploatare" 445 "Subventii" 512"Conturi la banci" e) Venituri din creantele reactive privind clientii si debitorii diversi.Contabilitate generala Tipurile principale de inregistari care intervin sunt: a) Venituri din productia stocata.

imobilizari financiare cedate. Contabilitatea veniturilor financiare In categoria veniturilor financiare sunt incluse veniturile din: participatii.7. 12. sconturile obtinute si alte venituri financiare. titluri de plasament cedate. dobanzi cuvenite. creante imobilizate. titluri de plasament. a) dividendele si dobanzile de incasat sau incasate: % = % 451"Decontari in cadrul grupului" 761 "Venituri din participari" 361 "Animale si pasari" 762 "Venituri din alte imobilizari 531 "Casa" financiare 512" Conturi curente la banci" b) pretul de cesiune al imobilizarilor financiare cedate: 451 "Decontari in cadrul grupului" = 762 "Venituri din imobilizari financiare" 135 . diferente de curs valutar.Contabilitate generala 428 "Alte datorii in legatura cu personalul" = 758 "Alte venituri din exploatare" -sume datorate de diversi debitori 461 "debitori diversi" = 758 "Alte venituri din exploatare" -sume incasate reprezentand venituri din exploatarea curenta % = 758 "Alte venituri din exploatare" 512 "Banca" 531 "Casa" Inregistrarile contabile privind operatiile specifice veniturilor s-au prezentat cu ocazia obtinerii productiei si decontarilor cu clientii.

Contabilitate generala c) venituri din titluri de plasament cedate pentru diferenta intre pretul de cesiune si cel de cumparare: % = 764 "Venituri din titluri de plasament" 512 "Conturi curente la banci" 518 "Dobanzi" 509 "Varsaminte de efectuat pt. titlurile de plasament". e) venituri din diferentele favorabile de curs valutar. rezultate in urma lichidarii creantelor si datoriilor in devizie la cursul zilei cu ocazia lichidarii exercitiului financiar: % =765 "Venituri din diferente de curs valutar 16 "Imprumuturi" 267 "Creante imobilizate" 40 "Furnizori" 41 "Clienti" 45 "Grup si asociati" 46 "Debitori si creditori" 51"Conturi la banci" 53 "Casa" f) venituri financiare din dobanzile cuvenite pentru disponibilitatile din conturile bancare si creditele comerciale: % = 766 "Venituri din dobanzi" 451 "Decontari in cadrul grupului" 461 "Debitori" 472 "Venituri inregistrate inavans" 518 "Dobanzi" g) venituri obtinute din sconturile de decontare de la furnizori si alti creditori: % = 767 "Venituri din sconturile obtinute" 531 "Casa" 401 "Furnizori" 136 .

de gestiune 461 "Debitori diversi" 512 "Banca" 531 "Casa" 137 . Contabilitatea veniturilor exceptionale Veniturile exceptionale sunt grupate in doua categorii din operatiile de gestiune si din operatiile de capital. a) bunuri sau valori primite prin donatii sau cu titlu gratuit: % = 771 "Venituri exceptionale din operatiuni de "Stocuri si produse in curs" gestiune" "Conturi de trezorerie" b) drepturi de personal neridicate dupa prescrierea acestora: 426 "Drepturi de personal = 711"Venituri exceptionale din op. datorate de catre bugetul statului: 448 "Alte datorii si creante = 771"Venituri exceptionale din op.8.Contabilitate generala 404 "Furnizori imobilizari" 462 "Creditori diversi" 512 "Cont curent la banca" 12. de cu bugetul statului" gestiune" d) sume de incasat sau incasate din despagubiri si penalitati: % = 771 "Venituri exceptionaledin po. de neridicate" gestiune" c) sume cuvenite intreprinderii.

Tipul de inregistrare este: % = 78 "Venituri din provizioane" 14 "Provizioane reglementate" 15 "Provizioane pt. imobilizarilor" 39 "Provizioane pt. conturilor de trezorerie" Deci veniturile exceptionale din provizioane sunt cele provenite din anularea si diminuarea provizioanelor reglamentate. 138 . Toate veniturile din amortizari si provizioane se contabilizeaza. pentru deprecierea creantelor si pentru deprecierea imobilizarilor necorporale sau corporale ce privesc activitatea exceptionala. Contabilitatea veniturilor din amortizari si provizioane Sunt venituri calculate determinate de reevaluarea prin diminuare a provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli. a celor pentru riscuri si cheltuieli. dep. la incheierea exercitiului financiar in cazul iesirii activelor penrtu care s-au constituit provizioane pentru deprecieri si in situatia anularii partiale sau totale a unor provizioane ramase fara obiect. dep.Contabilitate generala 12.9. riscuri si cheltuieli" 28 "Amortizari privind imobilizarile" 29 "Provizioane pt. de regula. creantelor" 59 "Provizioane pt. dep. provizioane pentru depreciere si a celor reglementate. stocurilor" 49 "Provizioane pt. dep.

din impozitul datorat se retine sumele varsate in lunile precedente Cheltuielile fiscale datorate genereaza inregistrarea: 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit = 441 Impozit pe profit Pentru evidentierea obtinerii si utilizarii rezultatelor financiare se utilizeaza conturile: 121 Profit si pierdere 129 Repartizarea profitului Contul 121 Profit si pierdere are functie contabila bifunctionala. Creditul contului reflecta la sfarsitul exerciciului sumele inregistrate in creditul conturilor de venituri. se determina rezultatul exercitiului. soldul creditor sau debitor al contului 121 Profit si pierdere reprezinta rezultattul exercitiului inainte de impozitare. Tipurile de inregistrari care intervin sunt: a. De fiecare data. lunar. Contabilitatea operatiilor privind determinarea rezultatului exercitiului Periodic. pierderi nerepartizate.Contabilitate generala 12. 7 Conturile de venituri = 121 Profit si pierdere In urma celor doua categorii de operatii prezentate mai sus. pentru soldul creditor al conturilor.10. trimestrial sau lunar. in functie de conventia adoptata in contabilitate. Calculul aferent are un caracter cumulat dee la inceputul anului. pierderile realizate la exercitiul anterior. Debitul acestui cont reflecta la sfarsitul 139 . incorpoarea veniturilor in rezultatul exerciciului. 121 Profit si pierdere = 6 Conturi de cheltuieli b. In acest scop se procedeaza la inchiderea sau nivelarea conturilor de cheltuieli si venituri. decontarea sau repartizarea cheltuielilor asupra rezultatului pentru soldul debitor al conturilor.

iar creditul reflecta profitul net realizat in exercitiul financiar precedent destinat repartizarii.Contabilitate generala exercitiului cheltuielile colectate. 140 . profitul exercitiului destinat cresterii capitalului social. Avem sold debitor ce reflecta pierderi. Soldul creditor reflecta profitul realizat daca veniturile sunt mai mari decat cheltuielile. profitul precedent nerepartizat. Debitul cuprinde rezervele constituite din profitul realizat in exercitiul precedent. Soldul acestui cont este debitor si reflecta repartizarile din profit efectuate in timpul anului. daca cheltuielile sunt mai mari decat veniturile. Contul 129 Repartizarea profitului este rectificativ de rezultate cu functie contabila de activ. sumele rezultate din valorificarea materialelor.

Contabilitate generala Capitolul 13 Balanta de verificare 13. surselor de finantare. cheltuielilor. Ea se intocmeste la sfarsitul fiecarei luni sub forma unui tabel enumerativ al conturilor utilizate cu sumele aferente. apare necesitatea unui instrument care sa asigure preluarea rapida si centralizata a informatiilor pentru a le transpune in bilant. In functie de numarul de egalitati pe care le contin.trei serii de egalitati . Caracteristic balantei este faptul ca sumele se cumuleaza de fiecare data de la inceputul anului pana la luna de calcul inclusiv.1. Balanta de verificare asigura respectarea echilibrului permanent impus de dubla inregistrare in conturi. Continut si clasificare Dupa inregistrarea operatiilor in conturi. Deci balanta de verificare asigura legatura dintre cont si bilant. Acest instrument este balanta de verificare. in timpul lunii.patru serii de egalitati Balanta de verificare cu o serie de egalitati poate fi intocmita in doua variante: pe baza de total sume debitoare sau creditoare sau pe baza de solduri finale.o serie de egalitati . veniturilor si rezultatelor financiare. Egalitatea este: TSD = TSC sau TSfD = TSfC 141 . Anual unitatea patrimoniala intocmeste 12 balante de verificare cu caracter obligatoriu ce dau o imagine de ansamblu asupra mijloacelor economice. existe balante cu : . Balanta de verificare este un procedeu specific metodei contabilitatii care permite verificare corectitudinii sumelor inregistrate in conturi.doua serii de egalitati .

se inscriu rulajele lunii. rulaje.se totalizeaza sumele inregistrate sistematic in debitul si creditul fiecarei cont. Trebuie sa avem corelatia: Total rulaje (din balanta de verificare) = Total rulaje (din registrul jurnal) 142 . total sume si solduri finale.se preiau operatiunile din registrul jurnal in cartea mare. rulajele.Se aduna toate coloanele determinand egalitatea intre coloanele debitoare si cele creditoare. se calculeaza total sume si solduri finale. Balanta de verificare patru serii de egalitati contine solduri initiale. SiD = SiC. determinand rulajele lunii . SiD = SiC. Tehnica intocmiri balantei de verificare Etapele sunt urmatoarele: . RD = RC TSD = TSC si TSfD = TSfC. Observam ca aceasta este cea mai completa balanta de verificare deoarece contine cel mai mare numar de informatii fiind baza intocmirii bilantului contabil. 13. total sume si soldurile finale pe elemente componente. rulaje si solduri finale.se preiau sumele precedente din balanta anterioara.2. Pentru fiecare cont sintetic se poate intocmi o balanta de verificare analitica ce detaliaza soldul initial. .Contabilitate generala Balanta de verificare cu doua serii de egalitati combina cele doua variante ale balantei de verificare cu o serie de egalitati: TSD = TSC si TSfD = TSfC Balanta de verificare cu trei serii de egalitati contine solduri initiale. RD = RC si TSfD = TSfC. .

prin intermediul egalitatilor pe care le contine indeplineste functia de control si identificare a erorilor de inregistrare.3.erori de intocmire a balantei. Aceste erori pot fi identificate numai prin balanta sah care reflecta pe langa seriile de egalitati si corespondenta conturilor. precum si legatura dintre cont si bilant.omisiuni . . realizand concordanta dintre conturile analitice si cele sintetice. Existenta unei inegalitati intre doua coloane debitoare si creditoare dovedeste o eroare de inregistrare ce trebuie depistata si corectata.Contabilitate generala 13. Erori ce pot fi descoperite cu ajutorul balantei: .erori de inregistrare.erori de compensatie .erori de stabilire a sumelor din formulele contabile Erori ce nu pot fi descoperite cu ajutorul balantei: . Rezulta din toate acestea ca balanta de verificare indeplineste o functie de control ci si pe acelea de grupare si centralizare a datelor inregistrate in conturi si de analiza a activitatii economice. 143 . Posibilitati de identificare a erorilor Balanta de verificare.erori de inregistrare in cartea mare .erori de imputatie .

10 CAPITAL SI REZEVE 101 Capitalul social 1011 capital subscis nevarsat 1012 capital subscris varsat 1015 patrimoniul regiei 1016 patrimoniul public 104 Prime legate de capital 1041 prime de emisiune 1042 prime de fuziune 1043 prime de aport 1044 prime de conversie a obligatiunilor in actiuni 105 Rezerve din reevaluare 1051 rezerve din reevaluare aferente bilantului de deschidere al primului an de aplicare a ajustarii la inflatie 1058 rezerve din reevaluari dispuse prin acte normative 106 Rezerve 1061 rezerve legale 1062 rezerve pentru actuni proprii 1063 rezerve statutate sau contractuale 1068 alte rezerve 107 Rezerve de conversie GR 11 REZULTATUL REPORTAT 117 Rezultatul reportat 1171 rezultatul reportat reprezentand profitul nerepartizat. respectiv pierderea nerecuperata 1172 rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima data a IAS. mai putin IAS 29 1173 rezultatul reportat provenit din modificarile politicilor contabile 144 .Contabilitate generala PLANUL GENERAL DE CONTURI CLASA 1 – CONTURI DE CAPITAL GR.

Contabilitate generala 1174 rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor fundamentale 1175 rezultatul reportat reprezentand surplusul realizat din rezerve de reevaluare GR 12 REZULTATUL EXERCITIULUI 121 Profit si pierdere 129 Repartizarea profitului GR 13 SUBVENTII PENTRU INVESTITII 131 Subventii pentru investitii GR 15 PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI 151 Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 1511 provizioane pentru litigii 1512 provizioane pentru garantii acordate clientilor 1513 provizioane pentru dezafectarea imobilizarilor corporale si alte actiuni similare legate de acestea 1514 provizioane pentru restructurare 1518 alte provizioane pentru riscuri si cheltuieli GR 16 IMPRUMUTURI SI DATORII ASIMILATE 161 Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni 1614 imprumuturi externe din emisiunea de obligatiuni garantate de stat 1615 imprumuturi externe din emisiunea de obligatiuni garantate de banci 1617 imprumuturi interne din emisiunea de obligatiuni garantate de stat 1618 alte imprumuturi din emisiunea de obligatiuni 162 Credite bancare pe termen lung 1621 credite bancare pe termen lung 1622 credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenta 1623 credite bancare externe guvernamentale 1624 credite bancare externe garantate de stat 1625 credite bancare externe garantate de banci 1626 credite de la trezoreria statului 1627 credite bancare interne garantate de stat 145 .

brevete. brevete. licente. marci comerciale si alte valori similare achizitionate 2052 brevete.Contabilitate generala 166 Datorii ce privesc imobilizarile financiare 1661 datorii catre societatile din cadrul grupului 1662 datorii catre societatile care detin interese de participare 167 Alte imprumuturi si datorii asimilate 168 Dobanzi aferente imprumuturilor si datorii asimilate 1681 dobanzi aferente imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni 1682 dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung 1685 dobanzi aferente datoriilor catre societatile din cadrul grupului 1686 dobanzi aferente datoriilor catre societatile care detin interese de participare 1687 dobanzi aferente altor imprumuturi si datorii asmilate 169 Prime privind rambursarea obligatiunilor CLASA 2 – CONTURI DE IMOBILIZARI GR 20 IMOBILIZARI NECORPORALE 201 Cheltuieli de constituire 203 Cheltuieli de dezvoltare 205 Concesiuni. licente. mijloace de transport. marci comerciale si alte valori similare 2051 concesiuni. licente. animale si plantatii 146 . marci comerciale si alte valori similare obtinute cu resurse proprii 207 Fond comercial 2071 fond comercial 2075 fond comercial negativ 208 Alte imobilizari necorporale GR 21 IMOBILIZARI CORPORALE 211 Terenuri si amenajari terenuri 2111 terenuri 2112 amenajari terenuri 212 Constructii 213 Instalatii tehnice.

Contabilitate generala 2131 echipamente tehnologice (masini. utilaje. control si reglare 2133 mijloace de transport 2134 animale si plantatii 214 Mobilier. instalatii de lucru) 2132 aparate. echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale GR. aparatura birotica. 26 IMOBILIZARI FINANCIARE 261 Titluri de participare detinute la filiale din cadrul grupului 262 Titluri de participare detinute la societati din afara grupului 263 Imobilizari financiare sub forma de interese de participare 2633 titluri de participare detinute in intreprinderi asociate din cadrul grupului 2634 titluri de participare detinute in intreprinderi asociate din afara grupului 2635 titluri de participare strategice din cadrul grupului 2636 titluri de participare strategice in afara grupului 264 Titluri puse in echivalenta 265 Alte titluri imobilizate 267 Creante imobilizate 2671 suma datorate de filiale 2672 dobanda eferenta sumelor datorate de filiale 2673 imprumuturi acordate pe termen lung 2674 dobanda aferenta imprumuturilor acordate pe termen lung 147 . 23 IMOBILIZARI IN CURS 231 Imobilizari corporale in curs 2311 amenajari de terenuri si constructii 2312 instalatii tehnice si masini 2313 alte imobilizari corporale 232 Avansuri acordate pentru imobilizari corporale 2321 avansuri acordate pentru terenuri si constructii 2322 avansuri acordate pentru instalatii tehnice si masini 2323 avansuri acordate pentru alte imobilizari corporale 233 Imobilizari necorporale in curs 234 Avansuri acordate pentru imobilizari necorporale GR. instalatii de masurare.

mijloacelor de transport. brevetelor. brevete. licente.Contabilitate generala 2675 creante legate de interese de participare 2676 dobanda aferente creantelor legate de interese de participare 2677 actiuni proprii . marci comrciale si alte drepturi si valor similare 2907 provizioane pentru fond comercial 2908 provizioane pentru alte imobilizari necorporale 291 Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale 2911 provizioane pentru deprecierea terenurilor si amenajarilor de terenuri 148 . marcilor comerciale si altor drepturi si valori similare 2807 amortizarea fond comercial 2808 amortizarea altor imobilizari necorporale 281 Amortizari privind imobilizarile corporale 2811 amortizarea amenajarilor de terenuri 2812 amortizarea constructiilor 2813 amortizarea instalatiilor. licentelor. animalelor si plantatiilor 2814 amortizarea altor imobilizari corporale GR.active imobilizate 2678 alte creante imobilizate 2679 dobanzi aferente altor creante imobilizate 269 Varsaminte de efectuat pentru imobilizari financiare 2691 varsaminte de efectuat referitoare la titluri de participare detinute la filiale din cadrul grupului 2692 varsaminte de efectuat referitoare la interese de participare 2698 varsaminte de efectuat pentru alte imobilizari financiare GR 28 AMORTIZARI PRIVIND IMOBILIZARILE 280 Amortizari privind imobilizarile necorporale 2801 amortizarea cheltuielilor de constituire 2803 amortizarea cheltuielilor de dezvoltare 2805 amortizarea concesiunilor. 29 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA MOBILIZARILOR 290 Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale 2903 provizioane pentru cheltuieli de dezvoltare 2905 provizioane pentru concesiuni.

293 Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in curs 2931 provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale in curs 2933 provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale in curs 296 Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare 2961 provizioane pentru deprecierea titlurilor de particiare detinute la filialele din cadrul grupului 2962 provizioane pentru deprecierea titlurilor de particiare detinute la societati din afara grupului 2963 provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare sub forma de interese de participare 2964 provizioane pentru deprecierea altor titluri imobilizate 2965 provizioane pentru deprecierea sumelor datorate de filiale 2966 provizioane pentru deprecierea imprumuturiloR acordate pe termen lung 2967 provizioane pentru deprecierea creantelor legate de interesele de participare 2968 provizioane pentru deprecierea actiunilor proprii – active imobilizate 2969 provizioane pentru deprecierea altor creante imobilizate CLASA 3 – CONTURI DE STOCURI SI PRODUCTIE IN CURS DE EXECUTIE GR 30 STOCURI DE MATERII SI MATERIALE 301 Materii prime 302 Materiale consumabile 3021 materiale auxiliare 3022 combustibili 149 .Contabilitate generala 2912 provizioane pentru deprecierea constructiilor 2913 provizioane pentru deprecierea instalatiilor. animalelor si plantatiilor 2914 provizioane pentru deprecierea altor imobilizari corporale. mijloacelor de transport.

Contabilitate generala 3023 materiale pentru ambalat 3024 piese de schimb 3025 seminte si materiale de plantat 3026 furaje 3028 alte materiale consumabile 303 Materiale de natura obiectelor de inventar 308 Diferente de pret la materii prime si materiale GR 33 PRODUCTIA IN CURS DE EXECUTIE 331 Produse in curs de executie 332 Lucrari si servicii in curs de executie GR 34 PRODUSE 341 Semifabricate 345 Produse finite 346 Produse reziduale 348 Diferente de pret la produse 3481 diferente de pret la semifabricate 3485 diferente de pret la produse finite 3486 diferente de pret la produse reziduale GR 35 STOCURI AFLATE LA TERTI 351 Materii si materiale aflate la terti 354 Produse aflate la terti 3541 semifabricate aflate la terti 3545 produse finite aflate la terti 3546 produse reziduale aflate la terti 356 Animale aflate la terti 357 Marfuri aflate la terti 358 Ambalaje aflate la terti GR 36 ANIMALE 361 Animale si pasari 368 Diferente de pret la animale si pasari GR 37 MARFURI 371 Marfuri 378 Diferente de pret la marfuri GR 38 AMBALAJE 150 .

Contabilitate generala 381 Ambalaje 388 Diferente de pret la ambalaje GR 39 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR SI PRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE 391 Provizioane pentru deprecierea materiilor prime 392 Provizioane pentru deprecierea materialelor 3921 provizioane pentru deprecierea materialelor consumabile 3922 provizioane pentru depreciera materialelor de natura obiectelor de inventar 393 Provizioane pentru deprecierea productiei in curs de executie 394 Provizioane pentru deprecierea produselor 3941provizioane pentru deprecierea semifabricatelor 3945 provizioane pentru deprecierea produselor finite 3956 provizioane pentru deprecierea produselor reziduale 395 Provizioane pentru deprecierea stocurilor aflate la terti 3951 provizioane pentru deprecierea materiilor si materialelor aflate la terti 3952 provizioane pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terti 3953 provizioane pentru deprecierea produselor finite aflate la terti 3954 provizioane pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terti 3956 provizioane pentru deprecierea animalelor aflate la terti 3957 provizioane pentru depreciera marfurilor aflate la terti 3958 provizioane pentru deprecierea ambalajelor aflate la terti 396 Provizioane pentru depreciera animalelor 397 Provizioane pentru depreciera marfurilor 398 Provizioane pentru deprecierea ambalajelor CLASA 4 – CONTURI DE TERTI GR 40 FURNIZORI SI CONTURI ASIMILATE 401 Furnizori 403 Efecte de platit 151 .

PROTECTIA SOCIALA SI CONTURI ASIMILATE 431 Asigurari sociale 4311 contributia unitatii la asigurarile sociale 4312 contributia personalului pentru pensia suplimentara 4313 contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate 4314 contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate 437 Ajutor de somaj 152 .Contabilitate generala 404 Furnizori de imobilizari 405 Efecte de platit pentru imobilizari 408 Furnizori-facturi nesosite 409 Furnizori-debitori 4091 furnizori-debitori pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor 4092 furnizori-debitori pentru prestari de servicii si executari de lucrari GR 41 CLIENTI SI CONTURI ASIMILATE 411 Clienti 4111clienti 4118 clienti incerti sau in litigiu 413 Efecte de primit de la clienti 418 Clienti-facturi de intocmit 419 Clienti-creditori GR 42 PERSONAL SI CONTURI ASIMILATE 421 Personal-salarii datorate 423 Personal-ajutoare materiale datorate 424 Participarea personalului la profit 425 Avansuri acordate personalului 426 Drepturi de personal neridicate 427 Retineri din salarii datorate tertilor 428 Alte datorii si creante in legatura cu personalul 4281 alte datorii in legatura cu personalul 4282 alte creante in legatura cu personalul GR 43 ASIGURARI SOCIALE.

taxe si varsaminte asimilate 448 Alte datorii si creante cu bugetul statului 4481 alte datorii fata de bugetul statului 4482 alte creante privind bugetul statului GR 45 GRUP SI ASOCIATI 451 Decontari in cadrul grupului 4511 decontari in cadrul grupului 4518 dobanzi aferente decontarilor in cadrul grupului 452 Decontari privind interesele de participare 4521 decontari privind interesele de participare 4528 dobanzi aferente decontarilor privind interesele de participare 455 Sume datorate asociatilor 4551 asociati-conturi curente 4558 asociati-dobanzi la conturi curente 153 . FONDURI SPECIALE SI CONTURI ASIMILATE 441 Impozit pe profit 4411 impozit pe profit curent 4412 impozit pe profit amanat 442 Taxa pe valoarea adaugata 4423 TVA de plata 4424 TVA de recuperat 4426 TVA deductibila 4427 TVA colectata 4428 TVA neexigibila 444 Impozitul pe salarii 445 Subventii 446 Alte impozite.Contabilitate generala 4371 contributia unitatii la fondul de somaj 4372 contributia personalului la fonful de somaj 438 Alte datorii si creante sociale 4381 alte datorii sociale 4382 alte creante sociale GR 44 BUGETUL STATULUI. taxe si varsaminte asimilate 447 Fonduri speciale.

Contabilitate generala 456 Decontari cu asociatii privind capitalul 457 Dividende de plata 458 Decontari din operatii in participatie 4581 decontari din operatii in participatie –pasiv 4582 decontari din operatii in participatie –activ GR 46 DEBITORI SI CREDITORI DIVERSI 461 Debitori diversi 462 Creditori diversi GR 47 CONTURI DE REGULARIZARE SI ASIMILATE 471 Cheltuieli inregistrate in avans 472 Venituri inregistrate in avans 473 Decontari din operatii in curs de clarificare GR 48 DECONTARI IN CADRUL UNITATII 481 Decontari intre unitate si subunitatii 482 Decontari intre subunitati GR 49 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CREANTELOR 491 Provizioane pentru deprecierea creantelor-clienti 495 Provizipane pentru deprecierea creantelor-decontari in cadrul grupului si cu asociatii 4951 provizioane pentru deprecuera creantelor asupra societatilor din cadrul grupului 4952 provizioane pentru deprecierea creantelor referitoare la interesele de participare 4953 provizioane pentru deprecierea creantelor asupra asociatilor 496 Provizioane pentru depreciera creantelor-debitori diversi CLASA 5-CONTURI DE TREZORERIE GR 50 INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT 501 Investitii financiare pe termen scurt la societati din cadrul grupului 502 Actiuni proprii 503 Actiuni 5031.actiuni cotate 5032 actiuni necotate 154 .

alte titluri de plasament 5088 dobanzi la obligatiuni si titluri de plasament 509 Varsaminte de efectuat pentru alte investitii financiare pe termen scurt 5091 varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt la societati din cadrul grupului 5098 varsaminte de efectuat pentru alte investitii financiare pe termen scurt GR 51 CONTURI LA BANCI 511 Valori de incasat 5112 cecuri de incasat 5113 efecte de incasat 5114 efecte remise spre scontare 512 Conturi curente la banci 5121 conturi la banci in lei 5124 conturi la banci in valuta 5125 sume in curs de decontare 518 Dobanzi 5186 dobanzi de platit 5187 dobanzi de incasat 519 Credite bancare pe termen scurt 5191 credite bancare pe termen scurt 5192 credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta 5193 credite externe guvernamentale 5194 credite externe garantate de stat 5195 credite externe garantate de banci 5196 credite de la trezoreria statului 5197credite interne garantate de stat 5198 dobanzi aferente creditelor bancare pe terment scurt 155 .Contabilitate generala 505 Obligatiuni emise si rascumparate 506 Obligatiuni 5061 obligatiuni cotate 5062 obligatiuni necotate 508 Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate 5081.

CONTURI DE CHELTUIELI GR 60 CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE 601 Cheltuieli cu materiile prime 602 Cheltuieli cu materialele consumabile 6021 cheltuieli cu materialele auxiliare 6022 cheltuieli privind combustibilul 156 .Contabilitate generala GR 53 CASA 531 Casa 5311 casa in lei 5314 casa in valuta 532 Alte valori 5321 timbre fiscale si postale 5322 bilete de tratament si odihna 5323 tichete si bilete de calatorie 5328 alte valori GR 54 ACREDITIVE 541 Acreditive 5411 acreditive in lei 5412 acreditive in valuta 542 Avansuri de trezorerie GR 58 VIRAMENTE INTERNE 581 Viramente interne GR 59 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CONTURILOR DE TREZORERIE 591 Provizioane pentru deprecierea investitiilor financiare la societati din cadrul grupului 592 Provizioane pentru deprecierea actiunilor proprii 593 Provizioane pentru deprecierea actiunilor 595 Provizioane pentru deprecierea obligatiunilor emise si rascumparate 596 Provizioane pentru deprecierea obligatiunilor 598 Provizioane pentru deprecierea altor investitii finasnciare si creante asimilate CLASA 6.

reclama si publicitate 624 Cheltuieli cu transportul de bunuri si persoanal 625 Cheltuieli cu deplasari.Contabilitate generala 6023 cheltuieli privind materialele pentru ambalat 6024 cheltuieli privind piesele de schimb 6025 cheltuieli privind seminte si materialele de plantat 6026 cheltuieli privind furajele 6028 cheltuieli privind alte materiale consumabile 603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar 604 Cheltuieli privind materialele nestocate 605 Cheltuieli privind energia si apa 606 Cheltuieli cu animale si pasarile 607 Cheltuieli privind marfurile 608 Cheltuieli privind ambalajele GR 61 CHELTUIELI CU LUCRARILE SI SERVICIILE EXECUTATE DE TERTI 611 Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile 612 Cheltuieli cu redeventele. TAXE SI VARSAMINTE ASIMILATE 635 Cheltuieli cu alte impozite .Cheltuieli cu studiile si cercetarile GR 62 CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERTI 621 Cheltuieli cu colaboratorii 622 Cheltuieli privind comisioanele si onorariile 623 Cheltuieli de protocol. taxe si varsaminte GR 64 CHELTUIELI CU PERSONALUL 641 Cheltuieli cu salariile 645 Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala 6451 contributia unitatii la asigurarile sociale 6452 contributia unitatii pentru ajutorul de somaj 157 . locatiile de gestiune si chiriile 613 Cheltuieli cu primele de asigurare 614. detasari si transferari 626 Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii 627 Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate 628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti GR 63 CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE.

PROVIZIOANELE SI AJUSTAREA LA INFLATIE 681 Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele 6811 cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor 6812 cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli 6813 cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor 6814 cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante 686 Cheltuieli financiare privind amortizarile si provizioanele 6863 cheltuieli financiare privind provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor financiare 158 .Contabilitate generala 6453 contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate 6458 alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala GR 65 ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE 654 Pierderi din creante si debitori diversi 658 Alte cheltuieli de exploatare 6581 despagubiri. penalitati 6582 donatii si subventii acordate 6583 cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital 6588 alte cheltuieli de exploatare GR 66 CHELTUIELI FINANCIARE 663 Pierderi din creante legate de participatii 664 Cheltuieli privind investitiile financiare cedate 6641 cheltuieli privind imobilizarile financiare cedate 6642 pierderi privind investitiile financiare pe termen scurt cedate 665 Cheltuieli din diferente de curs valutar 666 Cheltuieli privind dobanzile 667 Cheltuieli privind sconturile acordate 668 Alte cheltuieli financiare GR 67 CHELTUIELI EXTRAORDINARE 671 Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare GR 68 CHELTUIELI CU AMORTIZARILE . amenzi.

CONTURI DE VENITURI GR 70 CIFRA DE AFACERI 701 Venituri din vanzarea produselor finite 702 Venituri din vanzarea semifabricatelor 703 Venituri din vanzarea produselor reziduale 704 Venituri din lucrari execurate si servicii prestate 705 Venituri din studii si cercetari 706 Venituri din redevente . locatii de gestiune si chirii 707 Venituri din vanzarea marfurilor 708 Venituri din activitatii diverse GR 71 VARIATIA STOCURILOR 711 Variatia stocurilor GR 72 VENITURI DIN PRODUCTIA DE IMOBILIZARI 721 Venituri din productia de imobilizari necorporale 722 Venituri din productia de imobilizari corporale GR 74 VENITURI DIN SUBVENTII DE EXPLOATARE 741 Venituri din subventii de exploatare 7411 venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afacere 7412 venituri din subventii de exploatare pentru materii prime si materiale consumabile 7413 venituri din subventii de exploatare pentru alte cheltuieli din 159 .Contabilitate generala 6864 cheltuieli financiare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante 6868 cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligatiunilor 688 Cheltuieli din ajustarea la inflatie GR 69 CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT SI ALTE IMPOZITE 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit 6911 cheltuieli cu impozitul pe profit curent 6912 cheltuieli cu impozitul pe profit amanat 698 Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar in elementele de mai sus CLASA 7.

Contabilitate generala afara 7414 venituri din subventii de exploatare pentru plata personalului 7415 venituri din subventii de exploatare pentru asigurari si protectia sociala 7416 venituri din subventii de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare 7417 venituri din subventii de exploatare aferente altor venituri 7418 venituri din subventii de exploatare penteru dobanda datorata GR 75 ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE 754 Venituri din creante reactivate si debitori diversi 758 Alte venituri din exploatare 7581 venituri din despagubiri. amenzi si penalitati 7582 venituri din donatii si subventii primite 7583 venituri din vanzarea activelor si alte operatii de capital 7584 venituri din subventii pentru investitii 7588 alte venituri din exploatare GR 76 VENITURI FINANCIARE 761 Venituri din imobilizari financiare 7611 venituri din titluri de participare detinute la filiale din cadrul grupului 7612 venituri din titluri de participare detinute la societati din afara grupului 7613 venituri din titluri de participare detinute in intreprinderi asociate din cadrul grupului 7614 venituri din titluri de participare detinute in intreprinderi asociate din afara grupului 7615 venituri din titluri de participare strategice in cadrul grupului 7616 venituri din titluri de participare strategice in afara grupului 7617 venituri din alte imobilizari financiare 762 Venituri din investitii financiare pe termen scurt 763 Venituri din creante imobilizate 764 Venituri din investitii financiare cedate 7641 venituri din imobilizari financiare cedate 7642 castiguri din investitii financiare pe termen scurt cedate 160 .

Contabilitate generala 765 Venituri din diferente de curs valutar 766 Venituri din dobanzi 767 Venituri din sconturi obtinute 768 Alte venituri financiare GR 77 VENITURI EXTRAORDINARE 771 Venituri din subventii pentru evenimente extraordinare si altele similare GR 78 VENITURI DIN PROVIZIOANE SI AJUSTAREA LA INFLATIE 781 VeniturI din provizioane privind activitatea de exploatare 7812 veniturI din provizioane pentru riscuri si cheltuieli 7813 veniturI din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor 7814 veniturI din provizioane pentru deprecierea activelor circulante 7815 veniturI din fondul comercial negativ 786 Venituri financiare din provizioane 7863 venituri din provizioane pentru depreciera imobilizarilor financiare 7864 venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante 788 Venituri din ajustarea la inflatie 791 Venituri din impozitul pe profit amanat CLASA 8 CONTURI SPECIALE GR 80 CONTURI IN AFARA BILANTULUI 801 Angajamente acordate 8011 giruri si garantii acordate 8018 alte angajamente acordate 802 Angajamente primite 8021 giruri si garantii primite 8028 alte angajamente primite 803 Alte conturi in afara bilantului 8031 mijloace fixe luate cu chirie 161 .

urmariti in continuare 8035 debitori din amenzi si penalitati pretinse 8036 redevente .Contabilitate generala 8032 valori materiale primite spre prelucrare sau reparare 8033 valori materiale primite in pastrare sau custodie 8034 debitori scosi din activ . locatii de gestiune. chirii si alte datorii asimilate 8037 efecte scontate neajunse la scadenta 8038 alte valori in afara bilantului GR 89 BILANT 891 Bilant de deschidere 892 Bilant de inchidere CLASA 9 CONTURI DE GESTIUNE GR 90 DECONTARI INTERNE 901 Decontari interne privind cheltuielile 902 Decontari interne privind productia obtinuta 903 Decontari interne privind diferentele de pret GR 92 CONTURI DE CALCULATIE 921 Cheltuielile activitatii de baza 922 Cheltuielile activitatilor auxiliare 923 Cheltuielile indirecte ale productiei 924 Cheltuielile generale de administratie 925 Cheltuielile de desfacere GR 93 COSTUL PRODUCTIEI 931 Costul productiei obtinute 933 Costul productiei in curs de executie 162 .

Contabilitate generala (Bazele contabilitatii). Bucuresti. PANTEA. Editura Economica. Editura Margaritar. 2003 .Contabilitate generala BIBLIOGRAFIE M. Bucuresti. ALINA DANET I. Editura Lucman. 2003 Contabilitate financiara. Editura Universitas Company.2004 163 . CARMEN SARBU FELEAGA N. Editura Economica. Editura All Beck. 2001 Contabilitatea financiara. teste grila. Editura International University Press Bucuresti 2001 Contabilitatea financiara a intreprinderii. Bucuresti. RISTEA M STELIANA BUSUIOCEANU. Deva. BOGDAN si colab. GH. 2002 Contabilitatea romaneasca armonizata cu directivele contabile europene. IONASCU I VOICU MARIN MUNTEANU VICTOR MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. BODEA NECULINA CHEBAC.P. Bucuresti 2003 Contabilitatea societatilor comerciale. 2002 Contabilitatea intreprinderii. Editura Intelcredo. 1999 Bazele contabilitatii. Bucuresti 1998..

Contabilitate generala 164 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->