CUPRINS

CAP. 1. INTEGRAREA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ...................................................................2 1.1. APARIŢIA ŞI EVOLUŢIA IDEII DE INTEGRARE EUROPEANĂ.........................................2 1.2. COMUNITATEA ECONOMICĂ EUROPEANĂ.........................................................................4 1.3. FUNDALUL POLITIC AL INTEGRĂRII EUROPENE...............................................................6 1.4. EVOLUŢIA SPRE O UNIUNE MONETARĂ EUROPEANĂ....................................................6 1.5. SISTEMUL MONETAR EUROPEAN.........................................................................................7 1.6. MASURI PENTRU REALIZAREA UNIUNII ECONOMICE ....................................11 1.7. CRITERII DE CONVERGENŢĂ.................................................................................................12 CAP. 2. EURO – MONEDA UNICĂ.....................................................................................................15 2.1. AVANTAJELE MONEDEI UNICE............................................................................................16 2.2.DEZAVANTAJELE MONEDEI UNICE....................................................................................20 CAP. 3. PREZENTAREA GENERALĂ A FIRMEI DRYAS............................................................24 3.1. SCURT ISTORIC AL DRYAS SRL............................................................................................25 3.2. COMPONENTA ECHIPEI MANAGERIALE............................................................................25 3.3. DESCRIEREA ACTIVITATII.....................................................................................................26 CAP. 4. STUDIU DE CAZ: IMPACTUL EURO ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEŞTI...........36 4.1. EVOLUŢIA RATEI INFLAŢIEI ÎN ROMÂNIA........................................................................39 4.2. EVOLUTIA RATEI DOBĂNZII ÎN ROMÂNIA........................................................................40 4.3. EVOLUŢIA DEFICITULUI BUGETAR ÎN ROMÂNIA............................................................42 4.4. EVOLUŢIA DATORIEI PUBLICE ÎN ROMÂNIA....................................................................42 4.5. EVOLUŢIA CURSULUI DE SCHIMB ÎN ROMÂNIA..............................................................43 4.6. INDEPLINIREA CRITERIILOR DE CONVERGENŢA REALĂ............................................45 4.7. DENOMINAREA LEULUI - UN ALT PAS SPRE ADOPTAREA MONEDEI UNICE EUROPENE.......................................................................................................................................................54 4.8. PREĂTIREA IMM-URILOR PENTRU EURO...........................................................................55 4.9. INFLUENŢA VARIAŢIEI CURSULUI VALUTAR ASUPRA CHELTUIELILOR ŞI PROFITULUI NET LA SC DRYAS SRL.........................................................................................................56 CAP. V CONCLUZII ŞI PROPUNERI................................................................................................64 BIBLIOGRAFIE GENERALA.............................................................................................................72

Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”

CAP. 1. INTEGRAREA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ

1.1. APARIŢIA ŞI EVOLUŢIA IDEII DE INTEGRARE EUROPEANĂ
Integrarea monetară este denumirea procesului de formare a unei zone monetare, a unui spaţiu în care monedele mai multor ţări sunt fie legate între ele în mod irevocabil sau fiecare monedă se leagă irevocabil de o monedă "ancoră" pe baza unui anumit raport, fie monedele naţionale sunt înlocuite cu o singură monedă, care va fi folosită în întreaga zonă. O uniune monetară este un spaţiu economic care poate urma aceeaşi politică monetară: ţările respective renunţă la politica monetară proprie, la folosirea instrumentelor de politică monetară, în special la instrumentul curs valutar, în favoarea unei politici monetare şi de curs comune. Evoluţia spre Uniunea Europeană a cerut eforturi deosebite din partea ţărilor membre. A fost o problemă dificilă, care a necesitat intense negocieri legate de armonizarea politicilor economice, unificarea reglementărilor fiscale, schimbarea legislaţiilor în domeniu, crearea Sistemului Monetar European şi a unităţii de cont european într-o primă etapă şi în final a monedei unice. Prima încercare de cooperare monetară organizată a avut loc în 1950 când a fost înfiinţată Uniunea Europeană de Plăţi (UEP), la care au participat Belgia, Franţa, Italia, Olanda şi Republica Federală Germania. Uniunea Europeană de Plăţi a reprezentat o manieră interesantă de afirmare a ideii "identităţii monetare europene"1 care va face mai târziu mari servicii construcţiei monetare continentale.

1

Silviu Cerna, Unificare monetară în Europa, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1997;

2

Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”

O etapă importantă în crearea unei uniuni monetare a fost semnarea Tratatului de la Paris în 1951, care prevedea întemeierea Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) şi Tratatului de la Roma din 1957, care a dus la constituirea Comunităţii Economice Europene (CEE) şi Comunităţii Europene a Energiei Atomice (EURATOM), constituind împreună Comunităţile Europene. Crearea CECO e considerată a fi prima etapǎ de constituire a UE. În anul 1968, a fost înfiinţat Fondul Monetar European şi creată o unitate de cont europene. În 1969 la Haga s-a lansat ideea unei uniuni monetare şi economice europene. La 8 octombrie 1970 Raportul Werner propune realizarea unei uniuni monetare între ţarile Comunităţii Europene într-o perioadă de zece ani (1971-1980), fondată pe o economie comună şi un sistem comun al băncii centrale. Planul Werner a eşuat deoarece a avut un caracter prematur. Prin acordul de la Basel, din martie 1972, semnat de Belgia, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg şi Olanda, ţările CEE la acel moment, a fost creat aşa-numitul „şarpe în tunel”, denumirea simbolizând mişcarea solidară a monedelor europene, care flotează concertat faţă de celelalte valute. În aprilie 1973 a fost înfiinţat Fondului European de Cooperare Monetară (FECOM) care să se ocupe de finanţarea europeană. În data de 16 martie 1973, la Conferinţa monetară de la Paris, participanţii la mecanismul şarpelui renunţă la obligativitatea susţinerii cursului monedelor lor naţionale faţă de dolarul SUA – mai ales că acesta tocmai fusese devalorizat, la 12 februarie 1973. Dispare astfel tunelul în care fluctua şarpele, şi începe cea de-a doua etapă: „şarpele fără tunel”. Acest sistem şi-a încheiat activitatea în martie 1979, ca efect al creării Sistemului Monetar European. Experienţa şarpelui monetar a fost importantă pentru că a permis afirmarea ideii de solidaritate monetară europeană, contribuind astfel la menţinerea unei relative coeziuni a ţărilor europene într-o lume complet debusolată de dezorganizarea Sistemului Monetar Internaţional de la Bretton Woods.

3

int Economia Uniunii Europene este:  o economie unificată progresiv.  fragmentarea puternică a cererii. COMUNITATEA ECONOMICĂ EUROPEANĂ Figura 1. studiu de caz “Dryas” 1.  fragmentarea ofertei.2.  intensa specializare pe alte coordonate decât cele naţionale.1. dată de diversitatea culturală. Ţările Comunitatii Economice Europene Sursa: http://europa.Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti.  economiile statelor membre sunt unite atât pe cale naturală cât şi instituţional.  puternic dependentă de schimburi internaţionale.eu. dată de dimensiunea pieţei şi de specificitatea cererii. Principalele momente ale construcţiei europene au fost :  Planul Marshall (1947)  Formarea OEEC (1948)  Comunitatea Economică a Cărbunelui şi Oţelului (1952)  Uniunea Europei de Vest (1955)  Comunitatea Economică Europeană (1958)  EURATOM (1958) 4 .

Luxemburg. Australia.E.S (1960)  Uniunea Europeană (1992). Portugalia. EURATOM înfiinţat prin Tratatul de la Roma. Marea Britanie şi Irlanda. 5 .Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti. Noua Zeelandă. Danemarca. Belgia. stabilind bazele Comunităţii Economice Europene (CEE). Fonduri pentru reabilitare economică prin intermediul Naţiunilor Unite. în cele din urmă. cunoscută de asemenea şi ca Piaţa Comună. Spania. sunt doar principalele scopuri ale acestei comunităţi. Retrospectiva istorică ne arată că instituirea CEE şi a Euratom au fost adevărate puncte de referinţă în procesul de realizare a unei uniuni cât mai solide între un număr cât mai mare de state şi popoare. Belgia.L. Comunitatea Economică a Cărbunelui şi Oţelului (CECO). Cehia. Belgia. Ungaria. Statele Unite. din anul 1957 a avut ca membri fondatori : Italia. dar şi a utilajelor produse cu acesta. Luxemburg. reprezentând 15% din bugetul american). realizată pe baza Acordului de la Paris (1951) a avut ca state fondatoare: Italia. Olanda. Suedia. Germania. în 1961 s-a transformat în OECD (Organizația pentru Cooperare şi Dezvoltare Economica). integrare bisectorială. Belgia şi Luxemburg semnează un tratat la Roma. Franţa. Italia. o mai bună exploatare a resurselor rare şi creşterea producţiei de oţel. Olanda. Austria. Scopul CEE a fost liberalizarea circulaţiei bunurilor. Norvegia. Germania. Germania de Vest. a reprezentat un pas important în mişcarea Europei spre uniunea economică şi politică. La 25 martie 1957 Franţa. care a inceput să functioneze în ianuarie 1958. OEEC (Organizatia pentru Cooperare Economica Europeana) a fost creată pentru administrarea fondurilor din Planul Marshall. CEE. Planul Marshall face parte din ajutorul american acordat continentului european. Canada. Germania. serviciilor. Franţa. Olanda. care în ultimul deceniu al secolului al XX-lea a făcut posibilă. Fac parte: Italia. Polonia. Olanda. Fonduri nerambursabile (22 miliarde USD. capitalurilor şi persoanelor între statele membre. Luxemburg. Japonia. studiu de caz “Dryas”  A. Finlanda. Franța. care a cuprins fonduri acordate sectorului militar (GARIOA). Punerea sub control comun a resurselor necesare reconstrucţiei economiei europene. depăşirea divizării Europei. Grecia. scopul fiind creşterea surselor de energie destinate dezvoltării europene.

Franţa nu a uitat consecinţele dominaţiei Statelor Unite şi a tras propriile sale concluzii pentru viitoarea sa politică externă. Această decizie le obligă să gestioneze atent rezultatele obţinute până în prezent şi să nu pericliteze dezvoltarea viitoare. 1. Pleven propunea crearea unei „armate europene complet integrată.Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti. studiu de caz “Dryas” Prin semnarea şi ratificarea tratatelor de la Roma. sete de prestigiu sau urmărind avantaje.3. Franţa s-a îndreptat către Comunitatea Economică Europeană şi către un parteneriat privilegiat cu Germania. manifestând egoism la nivel naţional. în octombrie 1950. Germania. toate ţările membre s-au exprimat în favoarea procesului de unificare şi integrare. Italia şi Tările Belarus – să selecteze cele două sectoare ale economiilor naţionale indispensabile pe atunci pentru purtarea razboaielor. „Producţia comună” va face imposibil orice război din punct de vedere material. Chiar dacă opţiunea Marii Britaniii ar fi fost inspirată de motive periodice.4. 1. ea a aplicat prima dată pentru calitatea de membru Comunităţilor Europene abia cinci ani mai târziu. FUNDALUL POLITIC AL INTEGRĂRII EUROPENE Motivele politice au dominat. Intenţia fermă de a face imposibile războaie a inspirat şase ţări europene : Franţa. de la început integrarea europeană. după numele căruia a fost botezat proiectul. ministrul francez de Externe Robert Schumann. aşteptând ca Europa să ofere mijloace. Într-un discurs în parlamentul francez. Comunitatea Europeană a Apărarii a fost respinsă de Parlamentul Franţei în august 1954. plănuită a fi supranaţională. Pentru a ieşi din izolarea politică ce i-a urmat crizei. La fel de hotărâtoare pentru viitoarele evoluţii a fost decizia Marii Britanii de nu a se întoarce către Europa. În mai 1950. Acesta era un mare pas spre Uniunea Politică. EVOLUŢIA SPRE O UNIUNE MONETARĂ EUROPEANĂ 6 . subordonată unui ministru european al apărării şi supervizată de o adunare după modelul Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului ce a fost instituită în acelaşi timp. sectorul minier şi sectorul oţelului şi să le subordoneze în cadrul Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Otelului unei înalte Autorităţi. precum şi a tratatelor europene ulterioare. La producerea unei orientări a politicii franceze a contribuit crize Suezului.

SISTEMUL MONETAR EUROPEAN 7 . nu poate fi organizată independent de politica valutară şi cea bugetară. acestea fiind garante ale stabilităţii valorii monedei. în schimb. “Uniunea Monetară” constituie un parteneriat între ţări suverane şi care sunt. iar acestea se manifestă pe mai multe planuri: • • • Funcţionarea optimă a Pieţei Unice prin înlocuirea monedelor europene cu o monedă unică. promotorii acestui proiect au respins ideea unei monede dominante. 1. studiu de caz “Dryas” Spre deosebire de SME. Stabilitatea preţurilor. ca urmare a uniformizării condiţiilor monetare. comparabile ca dimensiuni şi forţă economică. ca element al politicii economice. Uniunea Monetară şi circulaţia monedei unice euro au o serie întreagă de avantaje. a instabilităţii cursurilor de schimb. eliminarea costurilor implicate de asigurarea riscurilor valutare . Ca urmare. eliminarea riscurilor valutare. propunându-şi. O exigenţă a Uniunii Monetare este faptul că politica monetară. Stimularea comerţului şi a producţiei prin eliminarea costurilor legate de utilizarea unor monede diferite. în unele cazuri. • • Dispariţia decalajelor între gradul de dezvoltare economică a diverselor ţări participante. • Importante beneficii ale uniunii monetare pot să existe la nivel macroeconomic: mai mare stabilitate a preţurilor şi o sporire a credibilităţii autorităţilor monetare condiţie esenţială a bunei funcţionări a politicii monetare. care să le înlocuiască pe toate celelalte. în jurul căreia să graviteze celelalte monede participante. Eliminarea restricţiilor exercitate de situaţia balanţei de plăţi.Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti.5. politică şi militară. să creeze o monedă de un “alt tip”.

Principalele componente ale sistemului au fost: • • • • unitate de cont europeană (ECU) utilizată în decontările financiare . Pe baza propunerii comune a cancelarului Helmut Schmidt şi a preşedintelui Franţei. 8 membre şi cu numeroase reajustări de parităţi prin devalorizare şi . văzut ca un instrument de creare a unei zone de stabilitate monetară în spaţiul comunitar. Grecia nu a făcut parte din mecanism datorită economiei neperformante. dar şi ca o verigă de legătură între Bretton Woods şi Uniunea Economică şi Monetară. introdus în 1979 pentru a reduce fluctuaţiile în valoarea nominală a monedelor statelor membre. Spania a intrat în acest aranjament în 1987. în urma Consiliului European de la Bruxelles din decembrie 1978. precum şi relansarea procesului de integrare europeană. mecanismul ratei de schimb avea zece membri. care să protejeze economiile acestor ţări de instabilitatea financiar–monetară internaţională şi. băncile centrale au intervenit. instituit оn 1973. iar Luxemburg-ul avea legată moneda de francul belgian. cu dese momente de retrageri şi reveniri ale statelor revalorizare. El a fost înlocuit de către Sistemul Monetar European. mecanismul ratei de schimb . Institutul Monetar European. restabilind valoarea de piaţă a respectivei monede. a funcţionat cu dificultate. Intervenţia s-a realizat pe baza principiului cererii şi al ofertei: atunci când valoarea unei valute scădea sub un anumit prag. Mecanismul ratei de schimb. stabilit de comun acord şi numit marjă sau culoar de fluctuaţie. Valery Giscard d’Estaing s-a creat Sistemul Monetar European. un fond de cooperare monetară. pentru a le influenţa valoarea.Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti. pe baza susţinerii reciproce şi a acţiunilor colective ale băncilor centrale din statele membre. studiu de caz “Dryas” Sistemului Monetar European. Băncile centrale au intervenit pe pieţele valutare. al cărui obiectiv declarat era crearea unei zone de stabilitate monetară în Europa Occidentală. Un obiectiv important al mecanismului ratei de schimb îl reprezintă ajutorul acordat statelor membre din afara zonei Euro în aplicarea unor politici de stabilizare macroeconomică cu scopul impulsionării acestora pentru a atinge convergenţa necesară intrării în zona Euro. În momentul crizei din 1992. în mod deosebit. Marea Britanie în 1990 şi Portugalia în aprilie 1992. prin cumpărarea sau vânzarea de monede. de fluctuaţiile puternice ale dolarului american în acea perioadă.

resursele se orientau spre sectoarele economice care nu aveau legătura cu exportul . prin referendum. a ideii de uniune monetară sau monedă unică în unele din statele membre. DEZAVANTAJELE care au făcut ca acest mecanism să nu poată evita o criză de proporţii cum a fost cea din 1992. 9 . creşterea schimburilor comerciale la nivel intraunional. au fost: • faptul că s-a pornit de la presupunerea că valoarea monedelor ar fi putut fi menţinută prin intervenţie guvernamentală. studiu de caz “Dryas” AVANTAJELE care au decurs din funcţionarea mecanismului ratei de schimb sunt: • • • • creşterea stabilităţii mediului financiar prin utilizarea unui sistem de cursuri semifixe care au permis reducerea riscurilor investiţionale şi de afaceri. acţiuni colective care le-au permis statelor membre să se bazeze nu doar pe eforturile proprii de menţinere a valorii monedelor lor. în absenţa acestei stabilităţi. a utilizării mecanismului preţurilor ca instrument de alocare a resurselor. că guvernele ar fi fost dispuse să intervină atunci când monedele altor state membre s-au depreciat. • stimularea sectoarelor manufacturiere prin stabilitatea cursului de schimb. prin aceasta. • • stimularea firmelor mici şi mijlocii mai puţin expuse riscului legat de cursul de schimb. dar a reacţionat violent şi negativ în momentul în care pe piaţă au apărut perturbările generate de reunificarea Germaniei sau de rezultatul respingerii. contribuind prin intervenţia lor la stabilitatea acestora. impunerea disciplinei financiare în lupta împotriva inflaţiei prin stabilirea unei marje permise de depreciere a unei monede. care s-a dovedit a fi eronată.Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti. mai bună alocare a resurselor. • mecanismul a funcţionat bine în condiţiile unor rate ale inflaţiei scăzute şi constante. • faptul că a plecat de la presupunerea. ca efect al eliminării incertitudinilor legate de fixarea cursului de schimb şi. ceea ce înseamnă capacitatea limitată a guvernelor de a acoperi piaţa.

a suveranităţii monetare asupra economiilor naţionale cu toate implicaţiile care derivă din acest aspect. a contribuit la pierderea. 10 . de către guvernele statelor membre. studiu de caz “Dryas” • • a încurajat speculanţii care au găsit un cumpărător garantat pentru monedele slabe din sistem în persoana băncilor centrale ale statelor membre.Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti.

obiectivul stabilit fiind creşterea performanţelor economice. a raportului unui grup de experţi condus de primul ministru luxemburghez Pierre Werner. Naşterea conceptului de uniune monetara europeană avut loc o dată cu lansarea.6. în special în ceea ce priveşte stabilirea preturilor şi starea sănătoasă a finanţelor publice. naţionale. Este cel mai mare succes de pana acum al ideilor monetariste. adică acolo unde. printre care cele mai importante sunt tocmai criteriile cu tentă monetaristă . MASURI PENTRU REALIZAREA UNIUNII ECONOMICE MONETARE Fără îndoială că adepţii monetarismului pot privi cu satisfacţie către Uniunea Europeană. în octombrie 1970. coordonarea politicilor monetare şi bugetare. integrarea pieţelor bancare şi de capital. Măsurile necesare realizării uniunii. instaurarea unor parităţi monetare irevocabil fixe. întărirea coordonării politicilor economice şi monetare în cadrul instituţional existent şi renunţarea în totalitate de către ţările SME capitalurilor. În prima etapă. studiu de caz “Dryas” 1. totuşi. Specialiştii sunt unanimi în a recunoaşte că acest lucru se datorează. Dar punerea în prim plan a luptei contra inflaţiei n-a reuşit. erau următoarele : • • • • liberalizarea completă a circulaţiei capitalurilor. în viziunea autorilor raportului. o dată cu lansarea monedei unice euro. să evite o ridicată rată a şomajului la scara UE. sociale.cât şi controlul ratei dobânzii. indispensabil realizării UME. fiecare stat stabileşte. care a început în iulie 1990 prin liberalizarea mişcării capitalurilor intre statele membre ale Comunităţii Europene şi care a expirat în decembrie 1993 prin realizarea convergentei economice a statelor. Deci. această etapă vizează crearea Uniunii Monetare. s-a trecut la o politica monetară comună. de la începutul anului 1999. necorelării dintre politica monetara europeană şi politicile bugetare. la controlul asupra 11 .Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti.stabilirea preturilor prin jugularea inflaţiei . în caz de necesitate programe pluri-anuale menite să asigure convergenţa durabil. în bună parte. Cele 12 state care alcătuiesc Uniunea Monetară au reuşit să îndeplinească criteriile de convergenţă stabilite la Maastricht (1993).

studiu de caz “Dryas” A doua etapă a început la 1 ianuarie 1994 şi s-a încheiat la finele anului 1996.7. se creează Banca Centrală Europeană (EUROFED): aceasta este precedată de crearea Institutului Monetar European (IME). că statele membre care beneficiază la 31 decembrie 1193. Dificultatea acestei tranzacţii reiese din organizarea transferului puterii de decizie a autorităţilor naţionale în mâna unei instituţii europene. să organizeze consultări cu privire la problemele aflate în competenţa băncilor centrale naţionale şi care afectează stabilitatea instituţiilor şi pieţelor financiare . să întărească cooperarea între băncile centrale naţionale. O ţară se poate alătura Uniunii dacă îndeplineşte următoarele criterii de convergenţă : • deficitul bugetar să reprezinte cel mult 3% din PIB . În 1990. Este considerată fază de tranzacţie către etapa finală şi vizează realizarea Uniunii Monetare. În cadrul acestei etape statele membre sunt chemate să acţioneze pentru evitarea înregistrării de deficite publice excesive şi să realizeze independenţă faţă de băncile lor centrale. 12 . 1. restricţiile privind circulaţia capitalurilor autorizate prin derogările existente la această dată. să supervizeze funcţionarea SME. pană cel tarziu 31 decembrie 1995.Tratatul prevede . • să faciliteze utilizarea ECU şi să supravegheze dezvoltarea sa. circulaţiei capitalurilor între statele Referitor la mişcările de capitaluri între statele membre şi ţările terţe. şi care a început să funcţioneze de la 1 ianuarie 1994. având sediul la Frankfurt (Germania). prin derogarea de la principiul totalei liberalizări a membre şi ţările terţe.Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti.de o derogare în virtutea dreptului comunitar în vigoare vor fi vor fi autorizate să menţină. Atribuţiile Institutului Monetar European sunt : • • • • să întărească coordonarea politicilor monetare ale statelor membre în vederea asigurării stabilităţii preţurilor. CRITERII DE CONVERGENŢĂ Uniunea Monetară cuprinde ţările care au îndeplinit criteriile de convergenţă stabilite. care este embrionul viitoarei Bănci Centrale Europene (BCE).

Ca urmare începând cu 1 iulie 1998. alte trei state deşi le-au îndeplinit. totuşi nu au aderat la moneda unică (Anglia.5 % în raport cu rata de media celor mai performante trei state comunitare în materie de inflaţie. Italia şi Franţa.Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti. Au fost incluse următoarele 11 state: Austria. • rata inflaţiei în ţările membre nu va trebui să reprezinte mai mult de 1. fără a fi legată de un anumit termen. Luxemburg. studiu de caz “Dryas” • datoria publică să nu depăşescă 60% din PIB. • rata nominală a dobânzii pe termen lung nu va trebui să depăşească cu mai mult de 2% media ratelor dobânzii celor trei ţări care au cele mai bune performanţe pe planul ratei dobânzii. Irlanda. Aceasta etapă a debutat cu trecerea la parităţi fixe şi atribuirea competentelor economice şi monetare instituţiilor comunitare. Deciziile privind intervenţiile pieţele de schimb într-o terţă monedă vor fi luate sub singura răspundere a IME pana la constituirea BCE. cea de-a treia etapa ar fi început de la 1 ianuarie 1997. Suedia) iar alte două nu le-au îndeplinit (Grecia). Germania. • ratele de schimb nu trebuie sa depăşească marjele normale (2. Dacă majoritatea ţărilor SME ar fi îndeplinit aceste condiţii. Spania. trecerea la cea de-a treia etapă a început la 1 ianuarie 1999.25% fata de ECU) prevăzute în cadrul SME. De altfel în şedinţa CE din iunie 1998 au îndeplinit criteriile de convergenţă 11 state. Portugalia . dar până la data preconizată nici una din ţările UE nu îndeplineau simultan cele 5 criterii de convergenţă şi astfel. Olanda. În domeniul monetar fixarea irevocabilă a parităţilor va deveni efectivă iar tranziţia către o politica monetară unică va fi asigurată de IME. Danemarca. a început să funcţioneze BCE care a preluat o parte din atribuţiile autorităţilor monetare ale celor 11 state. 13 . Belgia. Anglia a manifestat rezerve prevăzânduse pentru ea o clauză de opţiune care îi va permite să se alăture atunci când va dori celorlalte state membre. Finlanda.

Teora. Economica. Europa Monetara. Uniunea Europeană . 1999 2. Ed. 1996 14 . Synopsion. Bucureşti. Institutul European.. Integrarea Europeană. Nechita... 2002 5. Ed. 1998 4. C. Bucureşti. Ed.. C... L. Coresi. 1.Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti..de la Piaţa Comună la Moneda Unică. Uniunea Europeană. Brociner. Ignat. Chabot. 1994 6. Iaşi. Bacău. 1. Iași.Moneda Europeană. V. Hen. I. Ed. Uniunea Economică şi Monetară. Ignat. EURO . Ed. I. studiu de caz “Dryas” Bibliografie Cap. Ed. Deşteptarea. Jacques. 2000 3. A.

2 Euro e susţinută de ideile care au determinat încă de la început demararea procesului de tranziţie la o monedă unică europeană. ea reprezintă o sursă importantă de identitate şi de simbolism naţional. Trecerea la 1 ianuarie 1999 la stadiul al treilea al unificării monetare . va multiplica şi va facilita schimburile din interiorul Europei. În ţările europene s-a înregistrat în ultimul timp un proces de integrare accentuat. Euro-moneda europeană. o politică monetară unică comună şi o politică unică în privinţa cotei de schimb”. C. Ed Teora. Moneda unică europeană trebuia să reprezinte ceva comun tuturor ţărilor şi nu imagini care ar putea fi asociate cu vreo ţară anume. iar prin intermediul preţului ea reglează accesul diferitelor persoane la bunurile şi serviciile din societate. studiu de caz “Dryas” CAP. cărora mai târziu li s-a alăturat Grecia.Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti. Deşi de regulă moneda serveşte unor funcţii practice. şi la formarea zonei euro. pag.. „Aceste ţări au acum o monedă comună. Euro a devenit monedă cu funcţii depline. Moneda unica europeană a fost lansată la 1 ianuarie 2002. 2000. printre care se numără existenţa unei structuri legale coerente. Într-o economie complexă. politica monetară a zonei Euro a trecut sub responsabilitatea Băncii Centrale Europene. Introducerea monedei unice asigură un nou cadru de funcţionare pieţelor monetare europene.a avut un important impact şi asupra relațiilor economice internaționale. acestea luând decizia de a avea o singură monedă euro care “va produce economii de timp şi de bani pentru ţările membre. deschisă. Bucureşti. descentralizată. monetar şi financiar.uniunea monetară bazată pe cursuri fixate ireversibil şi introducerea monedei unice EURO . 2. Substituirea monedelor naţionale şi asigurarea simplităţii şi accesibilităţii monedei unice crează un sentiment de credibilitate în rândul cetăţenilor şi la nivelul mediilor de afaceri. Introducerea euro a dus la unificarea din mai multe puncte de vedere a celor 11 ţări europene. moneda este instrumentul unic al schimbului. Procesul a fost posibil pentru că a plecat de la baze solide. 13 15 . va 2 Chabot. EURO – MONEDA UNICĂ Emisiunea şi lansarea în circulaţie a monedei Euro este expresia dorinţei popoarelor europene de a adânci cooperarea pe plan economic. de a apropia oamenii şi de a beneficia de avantajele pieţei europene unice. contribuie la integrarea pieţelor de capital şi la armonizarea politicilor financiare. valutele din Uniunea Economică şi Monetară s-au raportat le Euro. s-a trecut la cotarea Euro pe pieţele valutare.

Iaşi. N. banca va adăuga un comision. deci şi costurile vor fi ridicate. 134 Chabot C. Ed Teora. pag. chiar dacă acesta a fost unul secundar. Politici monetare.”4 „Aceste costuri sunt acute în special pentru companiile din ţările mici. Editura Polirom. au jucat întotdeauna un rol important. cum ar fi realizarea unei creşteri economice şi creşterea nivelului de trai în Europa.1. pag.”5 b) Eliminarea riscului legat de rata de schimb 3 4 5 Turliuc V. Deoarece tranzacţiile se derulează doar într-o singură valută. Editura Polirom.Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti. Euro-moneda europeană. 2002. costuri suportate de consumatori. Pentru firmele care importă sau exportă un volum mare de mărfuri într-un număr extins de ţări. pe termen lung. AVANTAJELE MONEDEI UNICE Deşi euro este în primul rând un proiect politic puternic ancorat în istoria europeană. acestea vor genera reducerea costurilor convertind doar o valută în alta.4% din PNB al ţărilor membre ale Uniunii Europene Monetare.133 Turliuc V. Bucureşti. a) Reducerea costurilor tranzacţiilor reprezintă un avantaj deoarece odată cu introducerea monedei unice aceste costuri vor fi eliminate. studiu de caz “Dryas” determina creşterea volumului tranzacţiilor transfrontaliere de cumpărare şi vânzare a acţiunilor şi obligaţiunilor din ţările membre. Iaşi. Spre exemplu. care au pieţe de schimb lipsite de lichiditate şi sisteme bancare nesofisticate. Acest lucru determină recuperarea costurilor prin majorarea preţurilor. obiectivele economice ambiţioase.. Aceasta va fi în beneficiul oamenilor de afaceri şi al turiştilor... Înainte de introducerea Euro „asemenea costuri s-au ridicat la 0. 38 16 . asemenea tranzacţii de schimb valutar au şi ele un volum însemnat. Pentru această operaţiune de schimb valutar. Adoptarea monedei unice prezintă numeroase avantaje. Politici monetare. atunci când un importator plăteşte pentu mărfurile importate trebuie să convertească la o bancă moneda naţională în moneda exportatorului sau în moneda convenită prin contract. 2002.”3 2. 2000. pag. însă este greu de spus dacă acestea sunt mai presus decât dezavantajele.

care face ca preţurile să fie mult mai simplu de comparat. A. Institutul European. Nesiguranţa în ceea ce priveşte nivelul viitor al cursului valutar al monedei naţionale faţă de alte monede a pus o serie de probleme şi riscuri în faţa importatorilor şi exportatorilor. Bucureşti.”7 O singură monedă europeană asigură o mult mai mare transparenţă a preţurilor bunurilor şi serviciilor în statele care au aderat la UEM. comerţul intra-european a crescut considerabil e posibil ca moneda unică să conducă la o integrare şi mai puternică a pieţelor şi să încurajeze comerţul. UEM. climatul de stabilitate şi de certitudine este beneficiul principal al UEM. întăreşte concurenţa pe toate pieţele de bunuri şi servicii pentru întreprinderi. pag. studiu de caz “Dryas” Eliminarea cursurilor de schimb între ţările europene înseamnă eliminarea riscurilor referitoare la aprecierea sau deprecierea neprevăzută a acestor parităţi. 38 Paxino. Transparenţa adusă de euro. 1999. SME. ducând astfel la creşterea schimburilor comerciale şi a beneficiilor legate de acestea. ţările membre ale Uniunii Europene Monetare au stabilit limite de fluctuaţie a cursurilor valutare. dar şi pentru bunurile de consum. acolo unde marii distribuitori încep să traseze sistematic diferenţele cele mai interesante. Politica valutară şi managementul riscurilor în tranzacţiile internaţionale. generând preţuri mai mici pentru consumatori şi diversificarea şi îmbunătăţirea oportunităţilor pentru investiţii şi dezvoltarea afacerilor. dă un nou impuls concurenţei. Astfel. Europa monetară. Cu toate că în multe ţări se lucrează cu mecanismele flexibile ale cursurilor de schimb. De la iniţiativa pieţei unice în Europa.. Sistemul precedent al monedei unice permitea o volatilitate valutară de la o zi la alta. Editura Economică. 6 7 Brociner. riscul valutar reduce volumul schimburilor comerciale prin impunerea unui cost adiţional asupra tranzacţiilor.. D. 83 17 .moneda unică. Moneda unică elimină riscul dintre ţările membre euro.6 c) Transparenţa şi concurenţa mărită a preţurilor „Comparaţia directă a preţurilor cu salariile va antrena creşterea concurenţei la nivelul întregii Europe. Astfel. care devin comparabile în toată comunitatea. Unul dintre cele mai mari beneficii ale monedei unice legat de rate de schimb derivă de la efectul favorabil asupra comerţului internaţional prin creşterea competiţiei şi a concurenţei. 2003.Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti. pag.

Investitorii cumpără obligaţiuni numai dacă ei sunt siguri că banii pe care îi vor primi în viitor vor determina un câştig procentual mai mare decât rata inflaţiei. orientându-şi profiturile spre acţionariat. aceste evoluţii au făcut pieţele financiare europene mai mari. Existenţa monedei unice elimină ameninţarea unei astfel de competiţii. menţinerea pericolului unei devalorizări competitive. În condiţiile actuale ale creşterii volumului de schimburi între ţările membre. investitorii solicită rate reduse ale dobânzilor de la ţările cu o stabilitate mai mare a preţurilor. Prin urmare. Piaţa unică şi moneda unică sunt de natură să facă mai atractiv spaţiul european pentru investitorii şi depunătorii europeni sau străini. eforturile depuse pentru a potrivi nevoile financiare imediate ale consumatorilor cu cerinţele legate de investiţii ale posesorilor de economii erau afectate. stabilirea monedei unice fiind de natură să atragă o serie de fluxuri investiţionale semnificative. Pentru investitori. la fel ca şi pentru cei care împrumută. conducând la o mai sporită eficienţă în alocarea sau plasarea capitalului la nivelul întregii Europe. De la data de 1 ianuarie 1999. de la titlurile guvernamentale şi împrumuturile acordate de băncile comerciale până la acţiunile obişnuite şi instrumentele derivate cu risc ridicat. a fost cotat în monedă naţională. aceasta poate fi o măsură inflaţionistă.Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti. Zona Euro va integra toate pieţele financiare naţionale. d) Crearea unor pieţe financiare profunde şi creşterea investiţiilor străine Înainte de introducerea euro. ar putea cauza cheltuieli importante pentru unii parteneri şi câştiguri majore pentru alţii. mai accesibile şi mai lichide. Acest lucru a separat pieţele financiare şi a descurajat investiţiile stăine. şi ar fi fost valabil chiar şi în absenţa costurilor legate de tranzacţii şi a riscului legat de rata de schimb. bursele mari din zona euro şi-au cotat instrumentele financiare. Se va lua în calcul marja de dobândă şi va rezulta că rata dobânzii la credite trebuie să fie mai mică decât rata dobânzii la depozite. Companiile au la îndemână facilităţi de finanţare mai mari. Fiecare tip de instrument financiar. 18 . Euro permite aplicarea unor inovaţii în domeniul financiar şi ameliorarea serviciilor întreprinderilor. Euro a schimbat de o manieră revoluţionară această situaţie. studiu de caz “Dryas” În ceea ce priveşte devalorizarea monedei naţionale. e) Rate mai mici ale dobânzilor Euro exercită o presiune în sensul diminuării ratelor dobânzilor. în euro. inclusiv cele emise anterior.

2002. Pe plan internaţional efectele UEM constau în: • • • • • “utilizarea crescândă a monedei în cadrul tranzacţiilor comerciale. Iaşi. deoarece cumpărătorii interesaţi să păstreze o monedă în care se plasează rezervele cumpără active exprimate în această monedă. 137 19 . coordonarea monetar-internaţională prin restrângerea dialogului la cadrul tripartit ar putea avea progrese notabile. ceea ce duce la reducerea instabilităţii generate de fluctuaţiile cursului dolarului şi yenului. în cadrul intracomunităţii se pot realiza economii importante. V. Statutul de monedă în care se plasează rezervele aduce de asemenea beneficii pieţelor de capital dintr-o ţară. prin dispariţia necesaruli de rezerve naţionale. reduce costul împrumuturilor pentru firmele şi guvernele care adună bani în respectiva monedă. Ţările UE care utilizează moneda unică îşi coordonează politicile economice şi concentrază eforturile în direcţia cresterii economice şi a reducerii şomajului. pag. de guverne şi de companiile private din întreaga lume ca un depozit pe termen lung al valorii şi pentru a răspunde cerinţelor lor financiare continue.Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti. Monedele în care se plasează rezervele sunt foarte solicitate şi beneficiază de pe urma acestei lichidităţi ridicate şi a costurilor extrem de reduse ale tranzacţiilor de pe pieţele externe de schimb. Liderii UE speră că euro va deveni o monedă în care să se plaseze pe scară largă rezervele internaţionale. Editura Polirom. studiu de caz “Dryas” f) Identitate europeană Existenţa unei singure monede va întări identitatea europeană. redistribuirea portofoliului de active financiare în favoarea titlurilor în Euro. Europa. va fi mai bine plasată pentru a negocia cu alte ţări un sistem monetar internaţional care ar putea să-i apere mai bine propriile interese.”8 g) Creştere economică sporită Euro stimulează creşterea economică în cadrul UE. Acest lucru. cu o monedă unică. Utilizarea monedei unice de către ţările UE contribuie la întărirea climatului de stabilitate ce favoriizează creşterea economică şi investiţiile. 8 Turliuc. Politici monetare. Monedele în care se plasează rezervele sunt folosite de băncile centrale.. posibilitatea emitentului de monedă de a beneficia de venituri de pe urma sumelor deţinute în străinătate (în afara UE).

O clasificare a avantajelor monedei unice europeane a fost făcută de Cristian N. Bucureşti. depozit. investiţii şi rezervă. au sporit mărimea efectivă a pieţelor de produse din zona euro. pag. Dacă se are ca referinţă o singură monedă. guvernele vor avea interes în armonizarea şi introducerea în ţările respective a unor măsuri care să elimine deficienţele vizând disciplina fiscală. 2000. studiu de caz “Dryas” Costurile reduse ale tranzacţiilor şi riscul mai mic legat de rata de schimb. Preşedintele BCE a afirmat că euro poate spori în cele din urmă creşterea economică cu până la un procent pe an.”9 h) Putere Noua monedă euro va fi una dintre cele mai puternice monede din lume. o monedă internaţională de tranzacţie. i) Disciplina politicii monetare şi fiscale Politicile monetare naţionale vor fi înlocuite cu politica monetară a Băncii Centrale Europene. Se va produce o sporire a credibilităţii. importantă pentru consecinţele sale în menţinerea sistematică a stabilităţii preţurilor. Editura Teora. este acela că euro va duce Europa într-o glorioasă epocă de creştere economică ridicată. C.Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti.2.Chabot în lucrarea sa Euro-moneda europeană astfel: avantaje directe şi indirecte. a capacităţii de luptă împotriva inflaţiei. Euro-moneda europeană. “Rezultatul acestor factori. 43 20 . alături de dolarul american şi yenul japonez.. împreună cu transparenţa preţurilor şi cu o modalitate unică de plată.DEZAVANTAJELE MONEDEI UNICE 9 Chabot. Avantajele directe ale euro şi relativ lipsite de controverse sunt: • • • • • • • • Reducerea costurilor tranzacţiilor Eliminarea riscului legat de rata de schimb Transparenţa mărită a preţurilor Crearea unor pieţe financiare profunde Rate mai mici ale dobânzilor Reformă structurală fundamentală Crearea unei noi monede globale în care se plasează rezervele Creştere economică sporită Avantajele indirecte se referă la: 2. În curând va deveni o a doua monedă de rezervă ca importanţă după dolarul american.

Crearea unui astfel de organism ar însemna o şi mai mare diminuare a suveranităţii naţionale. De exemplu. Ţările UE vor trebui să crească fluxurile interne ale zonei Euro de plăţi pentru a ajuta regiunile care au nevoie de acest ajutor. etichete cu preţuri. deoarece acestea vor trebui să înlocuiască facturi. c) Constrângeri în ceea ce priveşte politică monetară Fiecare ţară nu mai poate avea o politică monetară independentă. atunci când o ţară ridică rata dobânzii. e) Existenţa unor atacuri speculative 21 . deoarece consumatorii şi agenţii economici vor trebui să-şi convertească atât bancnotele şi monedele. programe software. a) Costul introducerii Unul dintre dezavantajele monedei unice îl reprezintă costul introducerii. liste de preţuri. conturi bancare. d) Absenţa unor organisme de control în materie de politică monetară şi fiscală reprezintă un alt dezavantaj al introducerii monedei unice. el aduce. Acest lucru va determina costuri suplimentare pentru bănci şi întreprinderi. studiu de caz “Dryas” Cu toate că Euro promite avantaje economice substanţiale. dar în măsura în care economiile sunt deja interdependente. baze de date. de ordinul miliardelor de dolari. cât şi toate preţurile şi salariile în noua monedă. automate bancare. mai ales cu schimburi fixe. formulare utilizate în birouri. o ţară nu duce o politică monetară complet autonomă. deasemenea şi numeroase dezavantaje. chiar şi fără Uniunea Europeană Monetară. este absenţa unei trezorerii europene care să preia datoriile statelor membre. case de marcat. altfel riscă să-şi vadă investitorii mergând în ţara unde randamentul este superior şi să suporte o depreciere a ratei de schimb. Relevantă în acest sens.Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti. iar ţările care vor avea o datorie în creştere vor determina şi o creştere a dobânzilor în toate ţările zonei Euro. ţara vecină trebuie să facă la fel. etc. maşini de numărat bani. b) Diferende în politică fiscală Odată cu introducerea monedei unice în Europa va exista o rată unică a dobânzii.

. 2 10 Paxino. şi deci. f) Disciplină fiscală excesivă Atunci când alte guverne exercită presiuni asupra unui guvern pentru reducerea gradului de îndatorare. 2003. nou creata BCE este concepută a avea independenţă. studiu de caz “Dryas” Cursurile de schimb fixe sau semifixe sunt vulnerabile din perspective atacurilor speculative. 84 22 . Guvernele au acţionat împotriva speculaţiilor cu monedă naţională prin majorarea dobânzilor. D. O asemenea politică duce la creşterea costurilor la împrumuturi.Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti. Cu toate acestea.”10 Aceasta va implica costuri suplimentare în final şi va trebui să ia măsuri aspre în ceea ce priveşte gestionarea inflaţiei. Bibliografie Cap. pe care va trebui să o probeze. a deficitului balanţei de plăţi sau adâncirea recesiunii. g) Independenţa Băncii Centrale “Anterior. Politica valutară şi managementul riscurilor în tranzacţiile internaţionale. costuri care trebuie să fie suportate de către împrumutaţi. ori plătind chiar majorări şi penalităţi dacă deficitul bugetar depăşeşte valoarea de referinţă. Editura Economică. pag. aceştia putând să scadă volumul activităţii şi al investiţiilor. să influienţeze negativ creşterea economică. influienţând astfel creşterea deţinerilor în monedă respectivă. aceasta poate avea efectul pervers al creşterii datoriei externe. ancora faţă de SME a constituit-o independenţa Bundesbank a Germaniei şi preocuparea acesteia pentru menţinerea stabilităţii preţurilor. Bucureşti.

Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”

1.

Brociner, A., Europa monetară, SME, UEM, moneda unică, Institutul European, 1999

2. Chabot, C., Euro-moneda europeană, Editura Teora, Bucureşti, 2000
3.

Paxino, D., Politica valutară şi managementul riscurilor în tranzacţiile internaţionale, Editura Economică, Bucureşti, 2003

4. Popescu, I., Profiroiu, M., Politici europene, Editura Economică, Bucureşti, 2003 5. Turliuc, V., Politici Monetare, Editura Polirom, Iaşi, 2002 6. Voinea, G., Mecanisme şi tehnici valutare şi financiare internaţionale, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2002 7. www.uniuneaeuropeana.ro

23

Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”

CAP. 3. PREZENTAREA GENERALĂ A FIRMEI DRYAS
România, ca de altfel toate statele din centrul şi estul Europei, are la rândul sau o serie de motivaţii obiective şi subiective ce stau la baza interesului fata de investiţiile străine directe dintre care putem retine, mai ales, nevoia de capital în vederea retehnologizarii, a refacerii economice în urma restructurarii impuse de tranzitia la un alt sistem economic, cel al economiei de piaţa, constituie o prima mare motivare a interesului de atragere de capital strain. Trecerea la economia de piaţa presupune câteva mutaţii de esenţa în structurile economice. Implementarea proprietaţii private ca forma preponderenta în economie devine o cerere, de prim ordin, a tranziţiei.

SC DRYAS SRL a fost infiinţată în ianuarie 1998, cu capital 100% belgian şi face parte dintr-un grup familial cu o traditie de peste 30 de ani în domeniul productiei de mobila şi comercializării produselor de mobilier din lemn. Grupul familial dispune de două magazine de desfacere a produselor şi de o fabrică de mobilă. Totodată, prin calitatea şi prestanţa deosebită a produselor, grupul şi-a format un nume şi o piaţa stabila fiind cunoscut, prin clienţii săi, în ţări ca Olanda, Franta, Italia, Japonia, Statele Unite. Având un produs de o calitate foarte bună şi faptul ca firma dispune de o tehnologie foarte greu de implementat în alte fabrici din lume, cu un know-how specific pentru clienţii firmei, îi conferă o pozitie pozitivă, puternică vis-à-vis de clienţii sai, având o situatie privilegiată în negocierea termenelor de livrare şi de încasare.

24

Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti, studiu de caz “Dryas”

3.1. SCURT ISTORIC AL DRYAS SRL
SC DRYAS SRL a fost infiinţată în ianuarie 1997. Societatea constituie investitie străină, obiectul de activitate fiind producţia de mobila, import şi export. În acest scop societatea detine în localitatea Teliu o fabrica de mobila din lemn masiv, producţia fiind destinata exclusiv pietei externe. Societatea este în continua dezvoltare, scopul ei fiind achizitionarea de noi obiective şi modernizarea celor existente în vederea cresterii capacitatii de producţie. Proprietaţi Localizate în Teliu / Brasov • • - Hală de Utilaje, top 965/1/2 – dobândită prin cumparare în 1997 destinata - Hală montaj, top 965/ 1/1/4 – dobândită prin cumparare în 1997 destinată prelucrarii mecanice a lemnului; montajului şi ambalării mobilierului. Pe acest numar topografic firma a construit în regie proprie patru şoproane de zvântare naturală a masei lemnoase verzi şi un depozit de stocare cherestea uscată; • • - Corp administrativ, top 965/1/1/3 - dobândit prin cumparare 1998, cuprinde un - Centrala termică, amenajata în regie proprie, top 965/1/1/1/1/2/2 dobândită prin mic atelier SDV şi întretrinere, şi birourile administrative; cumparare în 2002, pe care s-a amplasat o centrală termica de 4 cazane de o 1Gcal, centrală care deservește întreaga suprafață construită a lui Dryas Invest şi a lui Manăuco SRL.

3.2. COMPONENTA ECHIPEI MANAGERIALE
• • • • • • • Administrator: absolvent MBA – universitatea Bocconi Director producţie: absolvent facultatea Industrializarea Lemnului Director secţie finisaj: absolvent facultatea Industrializarea Lemnului Director economic: absolvent Academia de Studii Economice Manager Aprovizionare: absolvent Tehnologia Construcţiilor de Maşini Ingineri şef de secţie: 4 absolvenţi facultatea Industrializarea Lemnului Director marketing: absolvent facultatea Relaţii Economice Internaţionale.

25

are pregatire universitară. şi implicit la scăderea necesarului de bani al firmei. Colecţiile se realizează în serii mici. implementarea de noi tehnologii care să aducă o valoare competitive a produsului finit. Având un produs de o calitate foarte bună şi faptul ca dispune de o tehnologie foarte greu de implementat în alte fabrici din lume. atât calitativ dar şi ca preţ. cu un know-how specific pentru clienţii firmei ne confera o poziţie pozitivă. ceea ce implică necesitatea creşterii capacităţii de producţie. Din dorinţa de a veni în întimpinarea clientului. puternică vis-à-vis de ei. cu o medie de vârsta de 39 de ani. în dorinta de a acapara segmentul de piaţa specific acestui produs. Pe parcursul anilor de de activitate aceşti manageri au căutat să se perfecţioneze permanent în domeniu. Media lunară a exporturilor pe anul 2007 este de 150. studiu de caz “Dryas” Intreaga echipă managerială. creând astfel o flexibilitate mai mare a livrărilor. având o situaţie privilegiată în negocierea termenelor de plată. dar la cererea şi în funcţie de dorinţa clientului.000 EUR. chiar unicate. Se prevede mărirea volumului exporturilor până la o valoare medie de 230. pentru a se realiza finisajul/ culoarea dorita de client. Cantitatea stocată de materie primă determină continuitatea fluxului de producţie la o capacitate mai mare care se va reflecta în exportul efectuat. Deoarece produsul din 100% lemn masiv va fi schimbat cu un produs cu părţi din panel furniruit. cu îmbinări din diferite esenţe de lemn. În viitorul apropiat se vor promova produsele şi pe piaţa interna. Acest procedeu influenteaza necesarul de lichiditaţi al firmei. beneficiază de comenzi ferme din Belgia pe o perioda de cel putin şase luni în avans. DESCRIEREA ACTIVITATII Firma este în plină ascensiune. Un element specific activitaţii de producţie a mobilierului din lemn masiv este durata mare de timp necesară executării produsului finit . fiind receptivi la tot ceea ce evoluţia societăţii a impus ca noutate. aflată într-un proces de continuă modernizare.Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti. cireş. paltin. antichizat manual. tocmai din dorinţa de a acoperi cât mai mult piaţa cu schimbările ei de trend. În acelaşi timp se realizează şi o colecţie cu linii moderne. Mobilierul produs este foarte bine cotat pe piaţa europeana. în special în ţările Benelux. s-a creat un stoc “tampon” de produse finite.000 EUR tendința pentru anul 2008 este o crestere de 20%-30% la trei exporturi pe lună. va duce la o reducere a stocului necesar de cherestea. 26 . finisat manual. Este un produs din lenm masiv de stejar.3. 3. Produsele firmei au desfacere pe piaţa Uniunii Europene.

Depozitarea pentru zvântare şi uscare naturală a cherestelei( timp de 6 luni). COLECŢII SONATE 27 . Ciclul de producţie. prin prezenţa la târguri şi expoziţii internaţionale. Uscarea în camere de uscare proprii(2 luni ½). cu un design menit sa atragă cat mai mulţi clienţi. se desfasoară pe perioda de un an. În acest an firma are ca obiectiv principal participarea la târgul de mobilă din Bucureşti în dorinta de a promova pe piaţa româneasca atât produse din colecţiile existente dar şi produse noi. specifice tehnologiei de furniruire. cum ar fi târgurile de mobilă din Paris şi Milano. ciclu ce cuprinde o perioada de 1 an de la achiziţia materiei prime: • • • • • Recepţia şi sortarea calitativa a cherestelei. Livrare şi încasare (1 luna).Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti. Realizarea produsului finit ( 3 luni). Pentru a se atinge acest obiectiv au fost achiziţionate două utilaje speciale. studiu de caz “Dryas” Pentru a da o valoare adaugata mai mare a produsului finit s-au adus unele modificari la realizarea sa prin inlocuirea unor parti de mobilier de lemn masiv cu panel furniruit. Produsele firmei sunt promovate pe site-urile colecţiilor executate de departamentul de marketing al firmei.

Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti. studiu de caz “Dryas” ST MARSEILLES 28 .

cum ar fi: • VALSPAR bvba – Belgia. vopsele.) sunt în proportie de 90% din ţările comunitare. 29 . adezivi. studiu de caz “Dryas” FURNIZORII Principalii furnizori de materiale necesare producţiei (feronerie. abrasive etc.Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti. lacuri.

MEUBELDESIGN bvba – Belgia. Aceste procente se regăsesc în comenzile pe care firma le înregistrează de la acesti clienţi. 30 . în nordul Transilvaniei şi nordul Moldovei. Olanda – 1%. Urmareste întreaga comandă de la achiziţia materiilor prime necesare fiecarei comenzi pâna la expedierea produsului finit către beneficiar. Pentru aprovizionarea cu material lemnos. sau către detailişti din ţările respective. Marile exploatări forestiere se găsesc în judeţele Hargita. Covasna. Acest department se ocupă de planificarea producţiei începind cu necesarul de cherestea specifică fiecarei comenzi – grosime. Mureş. Belgia – 8% Maat. le distribuie pe piaţa din UE. Belgia – 2% Intres. CLIENŢII EXTERNI Mobila se exportă către clienţi externi din ţările Benelux care vând produsele atit în magazinele proprii. Belgia – 16% Vinco. comenzi care în loc de contracte ferme după momentul în care au fost confirmate de departamentul de programare şi control al producţiei. Olanda – 1% Raanhuis. Belgia – 48% Manuco bvba. Canada şi Japonia. calitate. BERMA DÉCOR bvba – Belgia. Mobilierul din lemn masiv de stejar produs aici. din punct de vedereal aşezării geografice şi a resurselor de material lemons. ceea ce ne conferă posibilitatea de a ne asigura astfel aprovizionarea cu material lemnos la preţuri cât mai bune. este din ce în ce mai căutat atât pe piaţă. datorită calităţilor deosebite de execuţie cât şi a preţului accesibil. Prinicipalii clienţi sunt: • • • • • • • Deconinck Collections . Belgia – 24% St-Paul. Braşovul are o locaţie perfectă pentru aprovizionarea cu cherestea. studiu de caz “Dryas” • • • ECO COLORS – Belgia. uscare la grad de umiditate necesar fiecărei specii de lemn.Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti.

(Tamago) . realizându-se şi mobilier în soluţii demontabile.000 81.belgia TOTAL MANUCO .Olanda VAN LEBERGHE VINCO .1.000 25.Olanda VAN LEBERGHE VINCO .000 35. sufragerii.000 15.Olanda VAN LEBERGHE VINCO .000 20.(AB OVO) .000 12.000 117.000 50. studiu de caz “Dryas” Efectivul de 80 de salariaţi.000 137.000 40.Belgia Raanhuis .belgia TOTAL MANUCO .000 45.belgia TOTAL MANUCO .BELGIA Dekoninck Collections . biblioteci.Belgia Raanhuis . cu tehnologii de fabricaţie specifice combinaţiilor diverselor esenţe lemnoase.Belgia Raanhuis .000 18.000 85.000 30.2007.000 30.(AB OVO) .BELGIA Dekoninck Collections .Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti.BELGIA Dekoninck Collections .000 95.(AB OVO) .BELGIA Dekoninck Collections .BELGIA Dekoninck Collections .(Tamago) .dec.000 174.000 188.Olanda VAN LEBERGHE VINCO .000 23. camere de tineret.(Tamago) .belgia TOTAL Luna (euro) 20.000 20.(AB OVO) . Producţia de mobilier se realizează într-o sortimentaţie diversificată.(Tamago) .000 25.belgia TOTAL MANUCO .000 90.belgia TOTAL MANUCO .000 26.000 70.Olanda VAN LEBERGHE VINCO . În tabelul de mai jos se regsesc comenzile pe care firma le-a confirmat în perioada 2007-2008 (Tabel 2.000 15.(Tamago) .000 16.000 52.1.000 32.000 15.000 31 NOIEMBRIE 2007 decembrie 2007 ianuarie 2008 februarie 2008 martie 2008 aprilie 2008 .Belgia Raanhuis .BELGIA Dekoninck Collections .) Tabel 2.(AB OVO) .000 30.2008) c/val comanda Client MANUCO . este specializat în producţia de dormitoare.000 211.000 10.000 218.(Tamago) . COMENZI PRODUCŢIE (nov.000 20.Belgia Raanhuis .Belgia VAN LEBERGHE VINCO .

000 110.BELGIA Dekoninck Collections .Belgia Raanhuis .belgia TOTAL MANUCO .000 20.belgia TOTAL MANUCO .000 35.000 75.000 20.Belgia Raanhuis .000 228.000 55.belgia TOTAL MANUCO .000 60.000 55.(Tamago) .000 30.000 267.000 50.000 2.belgia TOTAL MANUCO .000 270.000 105.(AB OVO) .000 25.(AB OVO) .000 58.000 120.000 55.000 20.000 48.000 44.(AB OVO) .Belgia Raanhuis .Belgia Raanhuis .BELGIA Dekoninck Collections .belgia TOTAL TOTAL GENERAL EXPORT PREVIZIONAT PIN ALA FINELE 2008 Sursa: datele interne ale SC DRYAS SRL mai 2008 iunie 2008 iulie 2008 septembrie 2008 octombrie 2008 noiembrie 2008 decembrie 2008 30.belgia TOTAL MANUCO .000 110.Olanda VAN LEBERGHE VINCO .983.Olanda VAN LEBERGHE VINCO .(Tamago) .Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti.000 49.BELGIA Dekoninck Collections .000 98.(Tamago) .Belgia Raanhuis .belgia TOTAL MANUCO .(AB OVO) .000 52.(Tamago) .000 28.000 32 .(Tamago) .Olanda VAN LEBERGHE VINCO .000 20.000 58.(AB OVO) .BELGIA Dekoninck Collections .Belgia Raanhuis .BELGIA Dekoninck Collections .Olanda VAN LEBERGHE VINCO .000 287.Olanda VAN LEBERGHE VINCO .000 23.000 50.000 259.Olanda VAN LEBERGHE VINCO .000 324.(AB OVO) .000 303.(Tamago) .Olanda VAN LEBERGHE VINCO .000 38.BELGIA Dekoninck Collections .000 25.000 65. studiu de caz “Dryas” MANUCO .000 20.BELGIA Dekoninck Collections .000 130.Belgia Raanhuis .000 125.(Tamago) .000 32.(AB OVO) .

06.09.2007 INCASARE LA 30 DE ZILE LA 30 DE ZILE LA 30 DE ZILE PLATA IMEDIATA LA LIVRARE LA 30 DE ZILE 33 .2006 81/01. prin obtinerea finantarilor necesare. care permite dezvoltarea sa.belgia CONTRACT 70/15. PONDEREA EXPORTULUI PE CLIENT ÎN TOTAL CIFRA DE AFACERI CLIENT MANUCO .03.belgia TOTAL Sursa: datele interne a SC DRYAS SRL TOTAL EXPORT CF.000 1.000 PONDERE (%) 9 43 11 22 15 100 Tabel 2.BELGIA Dekoninck Collections .Belgia Raanhuis .(AB OVO) .2007 80/ 01.06. fiecarea comanda confirmata inseamna livrarea sa în max 120 de zile de la data confirmarii şi 30 de zile de la livrare.000 651.000 325.Olanda VAN LEBERGHE VINCO .2007 79/ 01.(Tamago) . studiu de caz “Dryas” Datele mai sus mentionate ilustreaza baza financiara a firmei.2.983. Tabel 2.3.Belgia Raanhuis . comenzi ferme confirmate care vor fi livrate clienţilor în baza intelegerilor dintre cei doi parteneri.Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti.271.BELGIA Dekoninck Collections .Olanda VAN LEBERGHE VINCO . COMENZI 282.2007 82/ 15.06.(AB OVO) . aceste date financiare. FLUXUL ÎNCASĂRILOR PERIOADA DE CLIENT MANUCO . Totodată. reprezinta şi oglinda financiara a firmei.000 2.000 454.(Tamago) .

La data de 31. Moment în care firma a ajuns în 2007 să exporte un produs mult prea costisitor înregistrând pierderi foarte mari. în anii 2005 şi 2006.6771RON la 31.9663RON la 31. Dupa cum se poate observa. 34 . EVOLUŢIA CIFREI DE AFACERI Raportare la 2004 2005 2006 2007 SEMESTRIAL (RON) 997. majorări de preţuri care au influenţat cheltuielile de producţie. perioada în care Leul s-a apreciat de la 3.565. la 3.628. Toate aceste deprecieri ale EURO în raport cu moneda naţionala au influenţat în raport dublu creşterea preţurilor la combustibili.6102RON.341.095.3817RON la 31. Apogeul aprecierii leului şi deprecierii monedei EURO a fost în iulie 2007 cind EURO a atins cotatia de 3.4.427 1.314 ANUAL (RON) 1.Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti.12. O particularitate a producţiei de mobilier este sezonalitatea care ţine de posibilitatea de achiziţionare a materiei lemnoase în funcţie de perioada de vegetaţie dar şi de perioada “vacante” care în luna iulie închide businessurile în toata Europa în lunile iulie/ august. Ele conferă un plus de siguranţa în dezvoltarea firmei.2004.268 Sursa: datele interne ale SC DRYAS SRL Din tabel se observă scăderea cifrei de afaceri. energie şi gaze.241 1.2005. datorate diferenţei de curs nefavorabile. aproximativ 60% din total cifra de afaceri.12.12.844. la 3. în prima jumatate a anului.375 905. Pentru a avea continuitate este necesară acest time-table al comenzilor.112RON.2006.2007 EURO revenind la o cotaţie de 3.614 798.218 1. studiu de caz “Dryas” Tabel 2.599 1.12.

studiu de caz “Dryas” Bibliografie Cap. *** Site-ul de prezentare a produselor – www.C.com.R.L.com. 3. DRYAS S.L.L. *** Interviu cu doamna Samoilă Liliana – contabil.MASTERMEUBEL-be.C. 5. 2. 35 . DRYAS S.3 1.Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti. DRYAS S.R. S.R. *** Interviu cu doamna Grigorescu Gabriela – coordonator import-export la S. S. 4.C. *** Interviu cu domnul Babuşcă Aurel – Director de Producţie. *** Site-ul Grupului MASTERMEUBEL – www.our-collections.

După ce va îndeplini criteriile de la Maastricht. Dacă pentru cetăţeanul Uniunii Europene a existat o perioadă de acomodare cu noua monedă. dar şi mai limitată. România a devenit din “partener” în “parte” a Uniunii Europene. pentru cei din afara Uniunii trecerea a fost mult mai bruscă. va avea obligaţia să introducă moneda unică. coerenţa măsurilor structurale şi a politicilor macroeconomice rămâne una dintre principalele probleme ale autorităţilor. studiu de caz “Dryas” CAP. a căror supraveghere se realizează. agenţii economici (o dată cu trecerea la moneda euro) au fost obligaţi să facă plăţile către partenerii din Uniunea Europeană în această monedă. România prezintă o situaţie interesantă şi anume faptul că majoritatea populaţiei din Ardeal (inclusiv agenţii economici) au preferat marca germană. România va putea adopta moneda euro. Aceasta în sensul că practic operarea cu moneda euro o fac doar agenţii economici care au activităţi de import . 36 . Trebuie să precizăm că din punctul de vedere al operării tradiţionale cu valută (atât ca şi capitalizare privată. România a recunoscut dificultăţile pe care le întâmpină în monitorizarea situaţiei fiscale a unităţilor bugetare descentralizate şi este de acord cu necesitatea anumitor modificari legislative. probleme cu care se confruntă vor fi soluţionate. În particular.Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti. Primele care s-au adaptat au fost instituţiile bancare care au şi făcut iniţierea agenţilor economici cu utilizarea noii monede. de la Bruxelles. cât şi ca relaţii economice). parţial. De la 1 ianuarie 2007.export cu Uniunea Europenă şi instituţiile implicate. Are reguli mai precise de guvernare economică a ţării. STUDIU DE CAZ: IMPACTUL EURO ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEŞTI În România. Adaptarea s-a făcut "din mers" contractele fiind echivalate în euro. este necesară mai ales menţinerea unei coerenţe de ansamblu pentru o perioadă suficient de lungă pentru a asigura o stabilitate macroeconomică durabilă. în special în ceea ce priveşte finanţarea directă a sectorului public şi independenţa personală a membrilor comitetului director al Băncii Centrale. iar restul ţării dolarul american. 4. După ce aceste sectoare vor corespunde standardelor europene impuse. Ţinând cont că foarte multe operaţiuni comerciale se realizează cu ţările din Uniunea Europeană.

În cazul celui de-al doilea indicator. situaţia României este. Ca urmare. în condiţiile unei inflaţii relativ ridicate şi mai apoi pe trendul descendent al dobânzilor. cu vectori la Banca Central Europeană şi la Consiliul « eurogrupului ». dar nu adoptă automat moneda unică Euro. Potrivit acestuia. în conformitate cu reglementările valutare în vigoare. însă evoluţiile din ultima perioadă sunt încurajatoare şi există speranţe ca în următorii câţiva ani să poată îndeplini această condiţie. având în vedere ritmul mai lent al dezinflaţiei. perioada relativ îndelungată este necesară pentru ca România să recupereze din decalajul care o desparte de statele vestice din UE. Nicolae Ivan. Când euro va deveni şi moneda României. Din moment ce în România nu s-a declanşat campania de pregătire a populaţiei în vederea introducerii euro. afirmă că noua monedă va fi introdusă doar dupa 710 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană.Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti. O dată cu aderarea la Uniunea Europeană. preferând finanţarea externă sau emisiunea unor titluri pe termen scurt. supravegherea economică va fi şi mai consistentă. este evident că adoptarea monedei unice europene nu este o prioritate. nivelul ratelor dobânzii la titlurile de stat pe termen de 10 ani. Conform previziunilor BNR. întrucât până în prezent. România a preferat să introducă leul greu în loc să accelereze pregătirile pentru preluarea monedei europene. cea mai complexă din perspectiva stabilităţii preţurilor. situaţia României nu este comparabilă cu cea din ţările vecine sau cu „norma” UE. secretar de stat în cadrul acestuia. În legătură cu criteriile de convergenţă. România va putea adopta moneda euro undeva în cursul intervalului 2012-2014 (Isărescu 2005). de departe. plăţile între rezidenţi pe teritoriul României se efectuează în continuare în lei grei. România participă în cadrul Uniunii Economice şi Monetare. Este insă evident că acest criteriu este direct legat de inflaţie şi fără îndeplinirea celui dintâi este aproape imposibil ca cel de-al doilea să fie realizat. ci dimpotrivă. Leul rămâne şi pe mai departe moneda naţională a României şi singurul mijloc legal de plată pe teritoriul ţării noastre. perioada 2010-2012 urmând a fi dedicată participării la mecanismul cursului de schimb. statul român nu a emis obligaţiuni decât pe termen de maxim 5 ani. 37 . s-a bulversat cu leul greu o parte a pieţei. studiu de caz “Dryas” Scenariul cel mai pesimist vine din partea Ministerului Finanţelor Publice.

8% în 2003). marile bănci comerciale şi lanţuri de magazine. 38 . a nivelului veniturilor. studiu de caz “Dryas” Din perspeciva deficitului bugetar. Foarte multă vreme a fost chiar criticat gradul de fiscalitate mai ridicat comparativ cu alte state candidate sau din membre UE. în aşa fel ca în “ziua €” să se poată face nestingherit plăţile în euro. Una din problemele cu care s-au confruntat acele ţări a fost colectarea vechilor monede şi mai ales bancnote. 16. care au impus şi o asemenea condiţie. dar pe de altă parte. legate de reducerea decalajului dintre veniturile pe cap de locuitor.7% în anul 2002. Însă pe lângă criteriile de convergenţă menţionate mai sus. Poate părea surprinzător faptul că România îndeplineşte criteriile ce ţin de finanţele publice. situaţia României este bună. participarea la mecanismul de schimb (de cursuri fixe) al Sistemului Monetar European. criteriu cu care se confruntă majoritatea noilor state ale UE. taxelor şi investiţii mai mici în sectorul şi serviciile publice. cât şi faţă de dolar. Statele care au introdus la 1 ianuarie 2002 (“ziua €”) moneda europeană au procedat la o alimentare din timp a băncilor naţionale cu euro. De fapt. fiind inferior limitei stabilite prin Tratatul de la Maastricht. Reducerea deficitului presupune creşterea impozitelor. De aceea. o bună organizare şi o fixare a unor termene rezonabile sunt esenţiale pentru evitarea unor astfel de dificultăţi. la rândul lor. Tratatul Uniunii Europene prevede respectarea în prealabil a unor criterii de convergenţă reală. cu momente de apreciere a leului atât faţă de euro. raportat la PIB. a vizat accentuarea procesului dezinflaţionist. însă anul 2004 a adus o evoluţie surprinzătoare. Cum se va petrece circulaţia în paralel a leului cu euro? Este una din problemele ce ar apărea la adoptarea monedei unice europene. măcar într-o mică măsură. Băncile naţionale au alimentat. nu reprezintă o problemă. este singura cale de creştere a puterii de cumpărare a monedei naţionale. politica BNR de uşoară apreciere a leului faţă de euro şi dolar (practic o depreciere mai mică decât rata anuală a inflaţiei). se observă că evoluţia monedei naţionale în România a fost multă vreme spre devalorizare (16. Este clar însă că un deficit bugetar redus ajută la combaterea inflaţiei. În sfârşit legat de ultimul criteriu de convergenţă. dar şi cele 15 care formau UE înainte de 2004. în parte datorită acordurilor încheiate cu Fondul Monetar Internaţional. în ultimii ani bugetul fiind conceput permanent la un nivel inferior limitei de 3%. aspect de interes din perspectiva integrării europene şi a apropierii. Nivelul datoriei publice. condiţionate de creşterea productivităţii şi convergenţa preţurilor relative.Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti. cu bancnote şi monede. Există multiple posibilităţi.

Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti.5% nivelul mediu al inflaţiei inregistrat în cel mult trei state membre care au obţinut cele mai bune performanţe în materia stabilităţii preţurilor. pe termen mai lung. Banca Centrală îi va oferi împrumut cantitatea de bancnote şi monede necesară. 39 . va avea voie să producă propriile bancnote şi monede în euro. cu mai mult de 1. cu un an inaintea examinării. EVOLUŢIA RATEI INFLAŢIEI ÎN ROMÂNIA Conform criteriului de convergenţă (criteriul stabilităţii preţurilor). înainte de luarea deciziei de preluare a euro. Lituania. că este capabilă să respecte criteriile de la Maastricht. Celelalte ţări şi le comandă în străinătate. posibilitatea preschimbării vechilor bani. Legat de cursul de schimb.1. Polonia şi Slovacia. vor fi legate de piederea autonomiei în stabilirea şi implementarea politicii monetare şi a cursului de schimb. sunt evidente din punct de vedere al gradului de deschidere comercială faţă de UE. respectiv au rata inflaţiei calculată ca medie a indicilor preţurilor de consum asupra unei baze comparabile. pentru România. la banci. introducerea leului greu aduce treptat pe termen lung o stabilizare a raportului leu/euro. Ţările care au monetărie proprie îşi produc singure cantităţile de bancnote şi monede necesare: Cehia. România va trebui să decidă din timp forma aversului specific al monedelor. Politica BNR de reducere a dezechilibrelor structurale din economie este de natură de a crea condiţiile pentru creşterea capacităţii de adoptare a monedei euro de către România. dificultăţile vor fi cele mai însemnate. Monedele vor avea aversul specific României. după care rămâne deschisă. Avantajele adoptării monedei euro. timp de doi ani. Dezavantajele ca şi pentru celelalte state. cea mai scăzută. În ceea ce priveşte politica monetară şi mai precis cea de rată a dobânzii. Ungaria. ceea ce va permite pe de o parte încadrarea la acest capitol în criteriile de convergenţă şi pe de altă parte capacitatea de intrare a României în mecanismul cursului de schimb. studiu de caz “Dryas” Se presupune că termenul ideal de circulaţie în paralel a celor două monede este de numai două săptămâni. rata inflaţiei nu trebuie să depăşească. în euro. În momentul în care România va dovedi. dată fiind slaba corelare cu ciclurile economice din UE. 4. Dacă România nu va avea de la început posibilitatea să le producă.

la care se adaugă 1. criteriul de inflaţie a fost de 2.8% (o inflaţie medie a celor mai bune trei performere de 1.2. 4. Fig.ro 4. rata inflaţiei a coborât de la 5. nivelul atins la sfârşitul perioadei (6. Evolutia ratei inflatiei Sursa: www. rata anuală a inflaţiei a depăşit limita superioară a intervalului de variaţie de +/-1 punct procentual în jurul ţintei interpolate. EVOLUTIA RATEI DOBĂNZII ÎN ROMÂNIA 40 . În ceea ce priveşte anul 2007.04 puncte procentuale mai mare decât cifra de la sfârşitul lunii iulie.bnr.5 puncte procentuale).23 puncte procentuale mai ridicat decât cel consemnat în iunie 2007 şi cu 2.56% la sfârşitul trimestrului II. În trimestrul III 2007.37% în luna martie la 4.1.03%) fiind cu 2. în decmebrie 2006. studiu de caz “Dryas” Conform Raportului de convergenţă al BCE.1%.Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti.

11 11 www. finanţarea din surse interne a fost redusă la împrumutări pe termen scurt din lichidităţile disponibile în contul curent al trezoreriei statului. a fost publicat pentru prima dată un calendar al titlurilor de stat pe întregul an. Evolutia ratei dobanzii în perioada 2004-2005 În 2006. studiu de caz “Dryas” Conform criteriului de convergenţă a dobânzilor.ro/ programul de convergenţă 2006-2009 41 . Dar. 4. Conform planificării. datorită evoluţiei cheltuielilor şi excedentului constant ce s-a observat pe parcursul execuţiei bugetului toate licitaţiile planificate au fost anulate. să nu fie mai mare cu cel mult 2% peste media dobânzilor înregistrată în cel mult trei state membre ce prezintă rezultatele cele mai bune în ceea ce priveşte rata dobânzii (statele cu rata cea mai scazută). provenind în special din excedentele înregistrate la bugetele locale şi la alte bugete (bugetul asigurărilor sociale şi fondul de somaj).5 şi 10 ani şi titluri de stat cu scadenţa la 6 şi 12 luni. rata dobânzii nominale pe termen lung (10 ani) la obligaţiunile de stat. în anul premergător evaluării.Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti. s-a stabilit că pe parcursul anului vor fi emise obligaţiuni de stat de 3. pentru a discuta evoluţiile pieţei şi aşteptările legate de aceasta. precum şi cerinţele investiţionale. Practic.2. Fig. Începând din anul 2005 au fost organizate întâlniri periodice între Ministerul Finanţelor Publice şi dealerii primari şi investitorii.mfinante.

04% din PIB.8% din PIB în anul 2005 (conform metodologiei FMI).4. La sfârşitul anului 2005. După primele zece luni. Performanţa României este bună în materie de deficit bugetar. 4.2% (4. aceasta s-a produs spre finele anului. intrucat deficitul din 2006 se incadrează confortabil în criteriul de la Maastricht.49%. ceea ce înseamnă că. datoria guvernamentală. Chiar dacă în 2006 a avut loc o relaxare a politicilor fiscale. de fapt. reflectată într-o creştere a deficitului bugetului general consolidat la 1. studiu de caz “Dryas” Rata dobânzii la ultima emisiune de obligaţiuni guvernamentale pe termen de 10 ani (august 2005) a fost de 7. limitând în acelaşi timp deteriorarea suplimentară a deficitului contului curent. rata dobânzii a fost de 7. EVOLUŢIA DATORIEI PUBLICE ÎN ROMÂNIA Rata datoriei publice pe care o are România este sub 20% din PIB.2% şi datoria externă de 12. Aspecte problematice au constituit însă.7%. EVOLUŢIA DEFICITULUI BUGETAR ÎN ROMÂNIA Conform criteriului situaţiei publice deficitul bugetar al bugetului consolidat să nu fie excesiv. la care se adaugă 2 puncte procentuale). criteriul de dobândă a fost de 6. Reducerea deficitului bugetar a contribuit la temperarea inflaţiei în 2005. 42 . politicile fiscale au ajutat la consolidarea procesului dezinflaţionist. a reprezentat 15. iar la ultima emisiune obligaţiuni guvernamentale pe termen de 5 ani (martie 2007).9% din PIB. mult mai redusă decât plafonul de 60% stabilit de Tratatul de la Maastricht.Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti.2% ale celor ma bune trei performere. execuţia neuniformă a cheltuielilor bugetare (întregul deficit s-a acumulat practic în ultima lună a anului). să nu depăşească 3% din PIB. performanţă superioară faţă de cea a altor ţări care au intrat în UE în 2004.03%. calculată după metodologia UE (ESA95). şi în acest an. în perioada respectivă. precum şi ponderea insuficientă a veniturilor şi cheltuielilor bugetare în PIB (circa 30%). de 3%. Conform Raportului de convergenţă al BCE.9% din PIB faţă de 0. bugetul general consolidat înregistra un excedent de 2. 4. din care datoria internă a fost de 3.3. în decembrie 2006.

Din punct de vedere al criteriilor de la Maastricht referitoare la sustenabilitatea poziţiei fiscale. faţă de 15. că datoria publică defalcată pe tipuri de instrumente ne arată că 39. Datoria în moneda natională a reprezentat 19. în timp ce 93. Structura datoriei publice Datoria guvernamentală defalcată pe tipuri de instrumente ne arată că. Obiectivul principal al managementului datoriei guvernamentale îl reprezintă menţinerea în limite sustenabile a nivelului acesteia şi asigurarea surselor necesare finanţării deficitelor bugetare şi a resurselor de plată a serviciului datoriei la un cost cât mai redus şi un nivel al riscului acceptabil.ro/ programul de convergenta 2006-2009 43 . restul fiind împrumuturi. ajungând în 2006 la 12. Referitor la scadenţa iniţială a datoriei guvernamentale. În pofida creşterii deficitului bugetar.2% din totalul datoriei. atât ponderea în PIB a deficitului bugetar. 60% din PIB).3. respectiv. 6. scadenţa medie fiind de 5. titlurile guvernamentale reprezentau 31.5. cât şi cea a datoriei publice au fost net inferioare limitelor existente (3% şi. studiu de caz “Dryas” Fig.6% este datorie pe termen mediu şi lung. datoria publică a continuat să scadă.5% din totalul datoriei în valută.2% din totalul acesteia este datorie cu rata variabilă.6 ani. la sfârşitul anului 2005.Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti.1% din totalul datoriei în timp ce datoria în euro s-a situat la 51.12 4. Trebuie menţionat în acelaşi timp.4% este datorie pe termen scurt.4% din PIB. EVOLUŢIA CURSULUI DE SCHIMB ÎN ROMÂNIA 12 www.mfinate.9% din PIB în anul precedent. 4.

ceea ce este acelaşi lucru. ceea ce presupune ca ţara respectivă să fie relativ bine pregătită în momentul intrării în SME II.0/-6. în care moneda naţională va trebui să manifeste un grad ridicat de stabilitate faţă de euro. cursul de schimb mai stabil nu este numai un rezultat al unei rate mai scăzute a inflaţiei ci.printr-o apreciere reală mai mare) poate conduce la o scădere a ratei inflaţiei.  Criteriile de convergenţă nominală să fie îndeplinite într-o manieră sustenabilă. În România. este obligatorie pentru adoptarea Euro. Două decizii sunt de importanţă crucială pentru aderarea României la zona euro şi anume momentul intrării în mecanismul SME II şi durata participării la acest mecanism. depinde în mod critic de îndeplinirea criteriului privind rata inflaţiei. Insă. cursul de schimb a început să manifeste un grad de stabilitate compatibil cu îndeplinirea acestui criteriu. de regulă. 44 . căderea bursei pe fondul crizei economice mondiale au condus la aprecierea procesului inflationist şi ar putea avea un impact negativ asupra intervalului de aderare stabilit: 2012-2014. avertizează analiştii. privind stabilitatea cursului de schimb.  Durata participării la SME II să nu depăşească. Fluctuatiile monedei naţionale din ultima perioadă. cel de al cincilea criteriu de convergenţă nominală. Cursul de schimb al monedei nationale fata de euro trebuie sa se încadreze în intervalul de variaţie de +/-15%. aprecierea/deprecierea zilnică maximă a cursului de schimb leu/euro faţă de media celor doi ani a fost de +10. Cu alte cuvinte. la randul său. fără tensiuni majore pentru o perioadă de doi ani înaintea momentului examinarii. De când inflaţia a fost adusă la valori cu o singură cifră.Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti. în perioada 2005-2006. perioada obligatorie a celor 2 ani. în sensul că ele se potenţează reciproc. studiu de caz “Dryas” Participarea pentru cel puţin 2 ani la mecanismul SME II. Trebuie precizat că relaţia dintre rata inflaţiei şi cursul de schimb este biunivocă.1%. printr-o depreciere nominală mai mică (sau . Recomandările Comisiei Europene şi ale Băncii Centrale Europene sunt:  Intrarea în mecanismul SME II să se facă după aderarea ţării respective la Uniunea Europeană.

studiu de caz “Dryas” Aşadar. Convergenţă nominala.Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti.1. 4. fără respectarea “regulii de aur” conform căreia creşterea productivităţii muncii (privită ca factor de stimulare a competitivităţii externe) trebuie să fie în fiecare an mai mare sau cel puţin egală cu suma dintre aprecierea în termeni reali a monedei naţionale şi creşterea în termeni reali a salariului mediu (văzute ca factori inhibanţi ai competitivităţii externe). Însă această apreciere reală nu poate fi impusă în mod arbitrar. România nu va putea adera la mecanismul ratei de schimb doi (SME II) mai devreme de 2012. va reprezenta o etapă importantă pe calea convergenţei. Aderarea la mecanismul ratelor de schimb 2. INDEPLINIREA CRITERIILOR DE CONVERGENŢA REALĂ Tabel 4. o concluzie foarte importantă este aceea că o apreciere în termeni reali a cursului de schimb potenţează procesul dezinflaţionist. prevăzută pentru anul 2012. Se poate aprecia că ţinând cont de necesitatea implementării unor reforme structurale suplimentare care să ducă la cresterea capacităţii şi flexibilităţii economiei româneşti de a face faţă şocurilor asimetrice. Criteriile de la Maastricht 45 .6.

573) 6.45) 7.14) +/. 3% 13 Criterii Maastricht referinta 2007 2.15% - 13 46 . %DEFICITUL BUGETAR (% din PIB) CURSUL DE SCHIMB FATA DE EURO (evolutia maxima în procente fata de media pe 2 ani) pe termen lung.p peste media celor trei state membre U.E ) <2 p. studiu de caz “Dryas” Valoare de Indicatori de convergenţă nominala RATA INFLATIEI -medie anuala . <1. %RATA DOBANZILOR -medie anuala.p peste media celor trei state membre U.53) +10.5 p.E1) max.Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti.0/ -6.492) - 2.85) România 2007 6.

6 47 . studiu de caz “Dryas” DATORIA PUBLICA (%din PIB) max. 60% - 15.Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti.

Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti. Criteriile de convergenţă nominala în România 2003-2007 48 . 2007 Tabel 4. studiu de caz “Dryas” Sursa: BCE raport 2006.2.

4 0.5 200 5 20.2 1.6 2. studiu de caz “Dryas” Indicatori Datoria publica -max.5 49 .9 2007 15. 60% PIBDeficit bugetar -max.1 2.3 200 4 23. 3% PIB- 200 3 România România 26.8 2.7 200 6 16.Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti.

Banca Nationala a Romaniei. (Fig 4. atât în termeni nominali.1 2. studiu de caz “Dryas” Rata inflatiei. cât şi la paritatea puterii de cumpărare.5 8.6. 50 . În caz contrar am asista la un regres.3 2.4. Comisia Naţională de Prognoza.4 9. gradul de deschidere a economiei (Fig.8 6.) structura pe sectoare a economiei (Fig 4. ponderea comerţului cu UE în totalul comerţului exterior (Fig. BCE O accelerare a inflaţiei ar afecta criteriile de convergenţă şi implicit pe cele de convergenţă reala. 4. Principalele criterii de convergenţă reală sunt următoarele: • • • • nivelul PIB/locuitor.7 14. medie anuala (%) Valoarea de referinta România 2.).). o instabilitate economică.0 2. Este necesară intervenţia la nivel macroeconomic pentru ca şocurile care ne afectează în acest moment sa aibă efecte doar pe termen scurt.4.5 Surse: EUROSTAT.5.7 2. Institutul National de Statistica.7 7.Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti.7).

ceea ce era de aşteptat.7% în 2006. Totuşi. studiu de caz “Dryas” Fig.4 Fig. de 76.4. Slovaciei sau Ungariei. economia românească este mult mai puţin deschisă decat economiile Cehiei.Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti. Din acest punct de vedere.4. România are un grad de deschidere a economiei mai mare decat al Poloniei. iar România va deveni o economie foarte deschisă. Se poate aprecia că în anii următori ponderile exporturilor şi importurilor în PIB vor continua să crească.5 România are un grad mediu de deschidere a economiei. similară ţărilor de mărime mijlocie şi mică din UE. având în vedere corelaţia inversă care există intre deschiderea economiei şi mărimea pieţei interne. 51 . pentru care comerţul exterior joacă un rol mult mai important. similar celui din ţările BENELUX.

cel al Romaniei se bazează mult pe produse cu grad redus de prelucrare (confecţii.6 Fig. Fig. Totuşi. În timp ce comerţul exterior al Ungariei se bazează foarte mult pe autovehicule. avand ȋn ultimii 3 ani o pondere de aproape 65%. asemănător ţărilor care au aderat în 2004. aceste cifre agregate nu sunt semnificative în privinţa structurii comerţului cu ţările UE. bunuri electrocasnice şi tehnică de calcul (comerţ intraindustrial).Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti. mobilier. Acest handicap de structură nu va putea fi depăşit decat printr-un proces susţinut de atragere a investiţiilor străine în domenii cu valoare adăugată mare. Poloniei sau Ungariei. ţara noastră se plasează în imediata apropiere a Cehiei.7 52 . produse metalurgice). studiu de caz “Dryas” În ceea ce priveşte ponderea comerţului cu Uniunea Europeană în totalul comerţului exterior.4.4. România se plasează bine. Conform acestui indicator.

alimentand modelul stop-and-go. ci înseamnă implicare în sfera serviciilor şi în industrie. patru ori mai mari decat în cazul ţărilor central-europene. ultimul criteriu de convergenţă reală il reprezintă nivelul PIB/locuitor. având o asemenea structură a economiei. De exemplu. se pune problema scurtării orizontului de timp prin adăugarea la diferenţialul de creştere economică a unui anumit nivel de apreciere reală. fie o combinaţie a celor două. Numai în România caracterul rural a rămas sinonim cu agricol. Mai mult decat atat. 53 . România indeplineşte oarecum criteriile de convergenţă reală. din punct de vedere al clasificării localităţilor. ea este de natură a alimenta fie inlaţia. în structura sectorială a PIB. În schimb. ea nu pare sustenabilă pe termen lung. În fine. în procesul de apropiere dintre PIB în preţuri curente şi PIB exprimat în paritatea puterii de cumpărare. această apreciere reală poate fi de 34% anual (condiţionată de “regula de aur” a corelaţiei cu productivitatea muncii). de cateva ori mai ridicată decat în celelalte ţări central-europene. În aceasta situaţie.Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti. nu acelaşi lucru se poate spune despre celelalte criterii. spre 7-8 % pe an. în jurul anului 2044. este problematică. în plus. fie deficitul de cont current. Deci o forţare excesivă a ritmului de creştere a PIB nu este de natură a ne apropia de realizarea obiectivului pe termen lung. nivelul acestuia. România poate înregistra o apreciere în termeni reali a PIB/locuitor printr-o inflaţie marginal mai mare decat inflaţia celorlalte ţări membre ale zonei euro. iar ultimul termen a ajuns să fie sinonim cu agricultura de subzistenţă. agricultura continuă să joace un rol mult prea mare (circa 12-14%). O forţare a ritmului de creştere economică. Chiar şi după adoptarea euro. Este evident că. ponderea populaţiei ocupate în agricultură este în România de 25%. a fost de peste 4500 euro în 2006. rezultat net inferior tuturor celorlalte ţări din zonă. Un indicator mai relevant ȋl constituie ȋnsă PIB/locuitor exprimat prin paritatea puterii de cumpărare standard. Dar în cazul acestor ţări caracterul rural nu inseamnă exclusiv agricol. România va avea dificultăţi majore în adoptarea euro. similar Bulgariei. România ar ajunge la nivelul mediu estimat pentru acel moment al PIB pe locuitor din UE. Estonia şi chiar Republica Cehă apar ca ţări “mai rurale” decât România. se constată o relativă subdezvoltare a serviciilor. dar de trei. Poate fi semnalat faptul că. De asemenea. Pană la momentul intrării în mecanismul SME II. Exprimat la cursul de schimb nominal. studiu de caz “Dryas” Dacă în materie de deschidere a economiei. Bulgaria. care contribuie cu mai puţin de 50% din PIB în cazul Romaniei. riscând să ducă la o supraincălzire a economiei şi la perioade de recesiune.

respectiv bancnota de 5. 14 www. În România.Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti.14 4. prevăzută pentru perioada 2012-2014. Drumul catre euro 54 . livrarea la timp. se pune problema găsirii unor modalităţi de stimulare a exporturilor. DENOMINAREA LEULUI . studiu de caz “Dryas” Aprecierea în termeni reali este benefică atat din perspectiva criteriilor de convergentă nominală (deoarece contribuie la reducerea ratei inflaţiei).000 lei. leul avea o paritate exprimată “cu cinci cifre”. situaţie care nu s-a mai intalnit în alt stat vest-european.ro/ Mugur Isareascu. Competitivitatea sporită nu trebuie să se mai bazeze exclusiv pe costul scăzut. Motivele pentru care a fost necesar acest pas sunt: • denominarea marchează un ciclu inflaţionist şi intrarea intr-o perioadă de stabilitate. Astfel denominarea se concretizează ca fiind ultimul pas tehnic pentru introducerea monedei unice euro. Dacă nu s-ar fi trecut la denominare. produse specifice pentru clienţi specifici. cat şi din perspectiva criteriilor de convergenţă reală (intrucât ajută la scurtarea timpului necesar egalizării nivelurilor PIB/locuitor).000. În aceste condiţii. • o alta motivaţie ar fi aceea a exprimării preţurilor la niveluri normale uzuale în Europa.bnr.7. ci şi pe alţi factori. crearea unor reţele de distribuţie proprii. precum: inovaţia încorporată în produs. asigurarea de service şi de perioade de garanţie etc. altele decat deprecierea competitivă a monedei naţionale.UN ALT PAS SPRE ADOPTAREA MONEDEI UNICE EUROPENE Denominarea reprezintă acţiunea de reducere a valorii nominale a însemnelor monetare. Banca Natională a Romaniei ar fi fost nevoită să facă multe emisiuni de bani mari şi chiar să emită o noua bancnotă.

la extinderea economiei de piată şi la utilizarea monedei în plan zonal. Romania şi problemele integrării europene.. fiind considerată o etapă intermediară a trecerii la moneda unică europeană.Cuza’. iar lucrul cu cupiuri valorice mari prezintă incovenienţe. 203-204 16 55 . Următoarea etapă va fi trecerea la un leu cu adevărat puternic.Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti. după integrare. leul mai are de străbătut anumite etape care au mai multă importanţă simbolică. manipulare şi utilizarea bancnotelor şi monedelor.000. Dimensiunile noilor bancnote au fost stabilite tinându-se cont de faptul că. constatat şi în experienţa altor state care au efectuat denominarea.000:1. respectiv denominarea leului. • denominarea este utilă pentru a reduce nivelul indicatorilor valorici la parametri mai uşor inteligibili. la globalizarea lor. Costurile pe care le-au presupus denominarea sunt compensate cu cele privind producerea cheltuielilor de transport.8. 2007. Este mai uşor de utilizat un schimb la o paritate de 4:1 decat 40. PREĂTIREA IMM-URILOR PENTRU EURO 15 Stefura.bnr. monetare şi financiare. Aceasta va constitui un avantaj cert. deoarece costurile adaptării ulterioare a ATM-urilor vor fi mai reduse.ro/ pag. G. este o operaţiune cu valoare tehnică. studiu de caz “Dryas” • un alt motiv il constituie simplificarea trecerii ulterioare la moneda unică europeană. iar trecerea la euro se va realiza cu mai multă uşurinţă deoarece raportul între leu şi euro va fi de 1:4 în loc de 1:40. reflectarea unei economii în plină dezvoltare. iar a treia etapă va fi trecerea la moneda unică europeană. Această etapă a dus la simplificarea evidenţelor economice. din care “nimeni nu caştigă şi nimeni nu pierde substanţa economică”.16 4. Pană la trecerea la euro estimată pentru intervalul 2012-2014 este timp îndelungat. care va consfinţi integrarea deplină a ţării noastre în structurile Uniunii Europene. Editura Universităţii ‘Al.I. Iaşi. Asistăm în prezent la internaţinalizarea relaţiilor economice.15 Denominarea a fost necesară. www. Prima etapă. Tăierea a patru zerouri din valoarea nominală a însemnelor monetare are şi un efect psihologic deosebit. Inainte ca euro să devină şi moneda naţinală romanească. ţara noastră va trece la moneda unică europeană. decât una economică.

contabil cât şi comercial. de marketing şi de personal. cu atât mai mari vor fi costurile de adaptare la care vor trebui sa facă faţa. INFLUENŢA VARIAŢIEI CURSULUI VALUTAR ASUPRA CHELTUIELILOR ŞI PROFITULUI NET LA SC DRYAS SRL 56 . Pentru a putea beneficia însa de toate aceste avantaje. În anumite sectoare. Cu cât întreprinderile vor intarzia mai mult în pregătirea pentru moneda unică. De asemenea. tipărirea automatelor de vânzări. În aceasta privinţă. Invers. se cuvine să evidenîiem că doar o întreprindere mică şi mijlocie din patru. 4. Într-o primă etapă trebuie creată o structură care sa evalueze procesul de trecere la moneda euro sa obtină informaţii adecvate referitoare la acest proces. În anumite cazuri. Dacă salariaţii sunt în contact direct cu publicul (cum este cazul distribuţiei) un efort deosebit de formare şi educare a acestuia ar trebui luat în calcul. o bună pregatire şi din timp.9. le-ar permite întreprinderilor să beneficieze de o serie de avantaje. micii comercianţi joaca un rol determinant în acceptarea euro de către aceştia. indicarea salariilor în moneda naţionala şi în euro poate fi practicată de către întreprindere. adaptarea. În acest sens.Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti. greutăţii sau conţinutului unui produs astfel încât să se fixeze preţuri mai adaptate (preţuri rotunjite sau preţuri psihologice). se poate prefera modificarea mărimii. a facut deja un demers practic în a calcula şi evidenţia exact efectele introducerii euro asupra operaţiunilor sale. la ora actuală. atât în cadrul departamentul informatic. financiar. studiu de caz “Dryas” Multe întreprinderi mici şi mijlocii percep trecerea la euro ca o constrângere sau un proces generator de costuri suplimentare. întrucat trecerea la euro nu este numai o schimbare de ordin pur tehnic ci implică o serie de mutaţii la nivelul firmei. Intr-o a II-a etapă poate fi utilă prevederea unui buget pentru a face faţă costurilor de adaptare şi pentru a începe luarea măsurilor pentru sensibilizarea şi educarea personalului. Formarea personalului nu trebuie sa fie neglijată. întreprinderile trebuie să se pregătească. intrucât prin apropierea de cetăţeni. întrucat euro va constitui pentru fiecare un nou sistem de referinţă. va fi necesar să se prevadă pe termen lung noile preţuri pentru noile cataloage de preţuri şi. eventual. şi alte masuri vor trebui luate de către IMM care doresc sa utilizeze euro pentru modificarea strategiei lor comerciale. Noi liste de preţuri vor trebui stabilite căci simpla aplicare a ratei fixe de conversie poate da naştere la preţuri nesatisfacatoare din punctul de vedere al marketingului. până în 2012.

Analiză pe baza bilanţurilor exerciţiilor financiare 2005-2007 (RON) 57 .Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti.3. studiu de caz “Dryas” Tabel 4.

2007 5819039 5077966 5437889 5722631 4988072 5392365 96408 89894 45524 668346 256519 0 0 0 359775 368069 53602 0 profit pierdere 18.1. taxe şi varsaminte 8. Impozitul pe profit 19. cheltuieli cu alte impoyite.2. donatii şi activele cedate CHELTUIELI DE EXPLOATARE = TOTAL PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE profit pierdere 11. cheltuieli cu despagubiri. PROFITUL SAU PIERDEREA NETA A EXERCIŢIULUI FINANCIAR profit 58 . cheltuieli privind prestaţiile externe 8.2005 31.12.1) cheltuieli 8. Venituri extraordinare 16.PROFITUL SAU PIERDEREA CURENTA profit pierdere 15. 4. studiu de caz “Dryas” Contul de profit şi pierdere Denumirea indicatorului 1.3. din care a) Salarii şi indemniţii b) Cheltuieli cu asigurarile şi protectia sociala 7.2006 31.Venituri din dobânzi Alte venituri financiare VENITURI FINANCIARE = TOTAL 13.Cifra de afaceri neta Producţia vandută Venituri din vanzânzarea mărfurilor 2.Producţia realizata de entitate pentru scopurile sale proprii şi capitalizarea 1. PROFITUL SAU PIERDEREA DIN ACTIVITATEA EXTRAORDINARĂ VENITURI TOTALE CHELTUIELI TOTALE PROFITUL SAU PIERDEREA BRUTA profit pierdere 124877 6980331 2245665 250422 169836 122160 1304527 940515 364012 348483 348483 2355265 2131967 60928 162370 6796358 183973 0 12308 753336 765644 136564 136564 692147 828711 0 63067 120906 0 0 6742 0 6742 7745975 7631811 114164 0 57284 56880 2403845 7791932 1956331 12965 163683 74337 1516235 1168811 347424 197463 197463 3637193 2051072 43108 1543013 7558207 233725 0 3232 847581 850813 131932 919129 1051061 0 200248 33477 0 0 0 0 0 8642745 8609268 33477 0 9670 23807 63094 5141208 1950832 136332 179144 33446 1666829 1310088 356741 206121 206121 2430405 2256919 38548 134938 6603109 0 1461901 160 684754 684914 141947 827837 969784 0 284870 0 1746771 0 0 0 0 5826122 7572893 0 1746771 0 0 Realizări în perioada de raportare 31.12.a) Ajustari de valoare privind imobilizarile corporale şi necorporale a.Alte cheltuieli de exploatare 8.12.Cheltuieli privind dobânzile Cheltuieli în relatia cu entitatile afliate Alte cheltuieli financiare CHELTUIELI FINANCIARE = TOTAL PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIARA profit pierdere 14.Variaţia stocurilor de produse finite şi a productiei în curs de executie 3. Cheltuieli cu personalul.Alte venituri de exploatare VENITURI DIN EXPLOATARE = TOTAL 5. Cheltuieli extraordinare 17.Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti.a) Cheltuieli cu materialele prime şi materialele consumabile Alte cheltuieli material: b) Alte cheltuieli externe (cu energie şi apa) c) Cheltuieli privind marfurile 6.

923 RON 2005 5.178.519 4. CASH FLOW SC DRYAS SRL semn 1 + + Cont de profit şi pierderi Cifra de afaceri alte venituri Total venituri operationale % YoY cresterea fata de anul precedent cheltuieli directe (materii prime. CHELTUIELI ŞI PROFIT NET 2005-2007(RON) 4000000 3000000 2000000 1000000 0 Cheltuieli cu materialele 2005 2006 2007 Alte cheltuieli externe(cu energie si apa) Cheltuieli cu personalul Alte cheltuieli Profitul sau exploatare pierderea financiară Profitul sau pierdereanetă -1000000 -2000000 -3000000 Sursa: Bilantul firmei SC Dryas SRL Tabel 4.298.Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti.000 -403.185 7.146 5% -2.854 5.819.224 RON 2006 5.8.447 -34% -2.4.039 1.966 -256.479.821.) -3.465. 4. materiale etc. studiu de caz “Dryas” pierdere 0 0 1746771 Sursa: datele interne ale SC DRYAS SRL Fig.077.979 RON 2007 5.450.337 59 .132.046.

187.248 0 0 -1.271.482.541. amortizare.458 -114.799 0 11.935 -83.338.393. 124.833 -63.358 -35% - amortizare excedent brut inainte de impozitare şi dobanzi Venit / cheltuiala cu dobanda venituri/pierderi extraordinare impozitul pe profit profit net marja profitului net (profit net/CA%) +/+/16% 2 A CASH FLOW Activitatea de exploatare Excedent brut din exploatare inainte de + -/+ dobanzi.995 -29% -1.179 -90.193.284 -21% -197.009 -1. impozitare marja excedentului brut (excedent brut/CA %) -1.072 C Activitatea financiara 60 .742 0 -408.949 B Activitatea de Investiţii CAPEX (formular 20 bilant cu modificarea în activele imobilizate din cursul anului - curent) vanzari de active fixe (imobilizate)-(intrare 0 0 0 + de cash) vanzare/achizitie active financiare (titluri.111.463 -1.Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti.436.082 -2.185 9. amortizare.678.863 -1.459 -6% -996.663.304.274.500 0 0 -1.072 +/- participatiuni) CF din activitatea de investiţii 0 124.677 -1.222 -1.500 0 317.578 -1.483 -338.799 11.875 857.527 -1.614 -1.778.833 0% -348.234 -996.875 0 857.747 -200.899 -1.183 - cheltuieli cu personalul cheltuieli generale şi administrative cheltuieli cu chiriile şi leasing operational Excedent brut din exploatare inainte de dobanzi. impozitare minus:cheltuiala cu dobanda minus: impozitul pe profit minus: modificari active circulante CF rezultat din activitatea de exploatare 9.541.248 0 -1.067 -6.458 -31% -122.067 0 0 -53. studiu de caz “Dryas” cheltuieli indirecte legate de producţie şi prestate de terti sau cheltuieli cu producerea bunurilor vandute -134.858 -114.516.004 -1.284 -200.400 -1.650 -63.235 -803.702.

980.086 3.498 -1.575 -588.741 1.998 -266.866.286.734 0 -446.398 3 modificari în activele circulante intrari/iesiri stocuri intrari/iesiri creante intrari/iesiri furnizori nevoia de capital circulant n/a n/a n/a 58.900 -374.010.587 -1.872 317.729.171 188.218 + - TVA de recuperat.533.139 0 -211.) Capital de lucru net -38.746.860 393.085 CF net din anul curent Sold la inceputul anului Sold la sfarsitul anului -374.406.Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti.122 -651.523 -853. 185.586 3. furnizori (inclusiv intragrup) avansuri primite (de la clienţi sau platite furnizorilor) alte pasive pe termen scurt (TVA de plata.498 -2.862 -34.067 -1.183.009 4 + + Active circulante stocuri creante (inclusiv intragrup) alte active circulante.082 -42.631 4.934.498 -2.327 3. studiu de caz “Dryas” + + - intrari din credite rambursare credite (principal) intrari de capital (aport şi/sau imprumuturi asociati) dividende retrase (platite actionarilor) CF din activitatea financiara 0 -446.941 1. cheltuieli în avans.789 - datori la buget etc. 3.885.611 -2.009 -374.031.342 -56.010 -784.853 Viteza de rotatie a stocurilor viteza de rotatie creante viteza de rotatie a furnizorilor 380 34 100 605 116 46 602 143 205 61 .342 683.687.018 -687.478.085 0 0 -150.406.440 -1.734 0 0 -150.139 0 -211.217 -384.398 -3. etc.482.819 1.

micşorarea termenului de plată. a crescut de la 19% în 2005 la 28% în 2006. când cifra de afaceri a suferit atât din cauza portofoliului de client şi a fluctuaţiei cursului de schimb al Euro. mărirea termenului de plată către furnizori la 30 de zile. . Se poate observa că cheltuiala cu materialele s-a redus de la 40% în 2006 la 37% în 2007. sau stabilit noi legaturi de afaceri. şi astfel firma a castigat la valoarea adaugata a produsului vândut. Pentru o creştere a cifrei de afaceri prin eliminarea revânzatorului. firma şi-a revenit. eliminându-se astfel orele suplimentare. achizitie şi a altor cheltuieli. Din datele prezentate. Se poate observa ca pierderea din activitatea curenta se înregistrează începând cu anul 2005. Pierderile înregistrate în anul 2006/2007 se explică prin: • • • • • • • • • de 8 • majorarea Scăderea cursului valutar. eficientizarea muncii prin îndeplinirea obligaţiilor de muncă în programul normal renegocierea relatiei cu clienţii externi prin: preţului. 62 păstrarea volumului de vănzări. ore. renegocierea preţurilor de achiziţie. creştere ce a continuat şi în 2007 pâna la 32%. fără majoararea preţului de monitorizarea şi diminuarea cheltuielilor interne. Pâna în 2005. se poate observa că firma şi-a asigurat producţia şi vânzările prin comenzi ferme. prin livrari directe. egală cu cea din 2005. şi printr-un management atent al cheltuielilor. realizând o crestere de 18%. întregul export al firmei era realizat către firma belgiană care revindea produsele clienţilor sai. eficientizarea producţiei cu creşterea contolului de calitate. majorarea preţului utilităţilor au influenţat creşterea Firma a procedat la un control riguros al cheltuielilor prin: diminuarea cheltuielior cu salariile.Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti. apropiindu-se de rezultatul anului 2005. în 2007. Cresterea se datorează introducerii în cheltuiala cu salariile şi a ticketelor de masă acordate angajatilor. cheltuielilor la o cifră de afaceri aproape constantă în Euro. profitul din 2005 şi 2006 a fost realizat ca urmare a vânzărilor de active. crestere generate însa şi de legislatia privind salariile minime pentru fiecare încadrare. restructurarea angajaţilor. studiu de caz “Dryas” Comparativ cu 2006. Cheltuiala cu salariile.

ro 6. R. România şi problemele integrării europene. www.2002 2. Editura Economică. România şi Uniunea Europeană. G. Moneda şi credit... *** . Bucureşti. Editura Universităţii “Al. www. Daianu. Editura Polirom. www.guv. D.Cuza”.Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti. Vranceanu. Iaşi.ro 7. 2006.mfinante. Turliuc. IV 1. 2005 4. (coord.Bilanturile SC DRYAS SRL.bnr.insse. anul 2005.ro/Programul de convergenţă 2006-2009 63 .I.. 5. 2007 3.ro 8. Stefura.). www. V. 2007. studiu de caz “Dryas” Bibliografie Cap.

În condiţiile intrării în SME II în anul 2012 şi ale minimizării duratei de participare la acest mecanism. care oferă conţinut deplin integrării în Uniunea Economică şi Monetară.Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti. Aceasta înseamnă că la un moment dat. Ţinând cont de necesitatea implementării unor reforme structurale care să conducă la creşterea capacităţii economiei româneşti de a face faţă şocurilor asimetrice. ţările care aderă la Uniunea Europeană devin state membre cu derogare temporară în ceea ce priveşte adoptarea monedei comune. o responsabilitate şi o prerogativă a statului membru respectiv. Deşi după aderarea la Uniunea Europeană. definitivată şi publicată în ianuarie 2007 – după ce în lunile anterioare proiectul acestuia a fost supus dezbaterii publice – are pentru România o importanţă deosebită. politicile monetare şi de curs de schimb ale fiecărui stat devin obiectul interesului comun. al cărui calendar de realizare a fost elaborat luându-se în considerare beneficiile şi costurile pe care acest proces le antrenează. V Concluzii şi propuneri Conform Tratatului de la Maastricht. adoptarea euro ar putea avea loc la orizontul anului 2014. iar apoi. noile state membre vor intra în SME II. Prima ediţie a Programului de convergenţă. ulterior aderării. în principal. 64 . Pentru economia românească. intrarea în zona euro reprezintă un obiectiv strategic extrem de important. vor adopta moneda euro. condiţionat de îndeplinirea criteriilor de convergenţă nominală. studiu de caz “Dryas” Cap. fiind primul document care evaluează posibilităţile de dezvoltare economică în condiţiile promovării politicilor de realizare a convergenţei nominale şi reale. în Programul de convergenţă se apreciază că România nu va putea adera la SME II mai devreme de anul 2012. este în acelaşi timp evident că opţiunile de strategie monetară şi valutară după aderarea la UE constituie.

ro 15 state membre din uniunea europeana au adoptat acesta moneda.Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti.bnr. Acestea sunt: • • • • • • • • • • • • • • • Belgia Germania Grecia Spania Franta Irlanda Italia Luxemburg Olanda Austria Portugalia Finlanda Slovenia Cipru Malta 65 . studiu de caz “Dryas” Ţările participante la zona euro Sursa: www.

consolidarea decelerării inflatiei.25% care ar putea fi utilizată la evaluarea îndeplinirii fără tensiuni severe a criteriului de stabilitate a cursului de schimb. dar nu şi în banda asimetrică de +15/-2. Pentru a atinge criteriile de convergenţă reală şi nominală este necesară continuarea eforturilor pentru a obţine: .1% faţă de media intervalului de doi ani avut în vedere. 66 . . Evoluţia se încadrează în intervalulstandard de fluctuaţie al SME II. În ceea ce priveşte cursul de schimb al leului faţă de euro. inclusiv migraţia forţei de muncă. ponderile în PIB ale datoriei publice şi deficitului bugetar fiind în anii 2005-2006 net inferioare pragurilor stabilite prin Tratatul de la Maastricht. se impun formarea unei pieţe interne de capitaluri pe termen lung şi convergenţa ratelor dobânzii. Pentru îndeplinirea criteriului specific.stabilitatea relativă a cursului leului pe piaţă.formarea pieţei interne de capitaluri pe termen lung şi convergenţa ratelor de dobândă cu cele stabilite prin Tratat.Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti. economia românească nu are probleme din perspectiva sustenabilităţii finanţelor publice. rata medie anuală a inflaţiei înregistrată în anul 2006 fiind însă cu 3.76 puncte procentuale superioară nivelului de referinţă al criteriului. dar foarte importanţi sunt acei factori care fac posibilă o performanţă solidă în cadrul uniunii monetare. Un grad de stabilitate mai ridicat al cursului de schimb poate fi atins prin creşterea credibilităţii procesului de convergenţă şi prin stabilizarea anticipaţiilor privind cursul de schimb pe termen lung. Este necesară dezvoltarea pieţei titlurilor de stat. pe fondul finalizării liberalizării contului de capital. Există anumiţi factori care pot optimiza intrarea în zona euro. . În anul 2006 nu au avut loc emisiuni de titluri de stat pe termen de 10 ani.2%). Performanţa României în materie de inflaţie s-a îmbunătăţit considerabil în perioada 2000-2006.49% (faţă de nivelul de referinţă de 6. Indeplinirea criteriilor convergenţei nominale joacă un rol principal. în perioada 2005-2006 s-a înregistrat o marjă de variaţie de +10/-6. Aceştia includ flexibilitatea în pieţele de produse/servicii şi în pieţele pentru factori de producţie. consolidarea reformelor sistemelor de pensii şi asigurări sociale şi o politică fiscală concentrată asupra mobilităţii factorilor de producţie în cadrul condiţiilor de piaţă unice. iar rata dobânzii la titlurile de stat cu această scadenţă emise în august 2005 a fost de 7. studiu de caz “Dryas” În ceea ce priveşte stadiul îndeplinirii criteriilor de convergenţă nominală.

Apoi. adică avem o depreciere de 6%. Pe viitor.adică tocmai bine pentru vacanţe ceva mai ieftine în străinătate. creşterea medie a preţurilor de consum va fi de 7%. Ţările care doresc să se califice pentru euro trebuie să îşi ajusteze economiile. S-a pus şi continuă încă în unele cercuri să se pună întrebarea dacă câştigul rezultat ca urmare a reducerii costului tranzacţiilor. decalajul care ne desparte de standardele actuale ale Uniunii Europene. până la 3 lei şi 41 de bani. Din păcate şi inflaţia va avea în 2008 prima revenire puternică după ani de zile de scădere. Deşi s-ar părea că Euro este extrem de vulnerabil. ele trebuie să adere la Pactul de stabilitate şi creştere. 67 . îndeplinind criteriile de convergenţă stabilite în Tratatul asupra UE. în comparaţie cu pierderile ocazionate de introducerea noii monede şi posibilele ajustări ale costurilor la nivel macroeconomic. Astfel. Economiile din zona euro s-au aliniat până acum mult mai repede decât ar fi gândit cineve că ar fi posibil acum câţiva ani şi dau semne de creştere economică puternică şi continuă.55 de lei pe euro este doar un curs mediu. 2008 va fi primul an în care leul pierde teren faţă de moneda euro. pentru că de-a lungul anului vom vedea variaţii importante. După trei ani de apreciere continuă. iar majoritatea economiştilor sut de acord că Euro are o perspectivă promiţătoare. Prognoza arată că euro va coborî de la 3 lei şi 69 de bani. şansele unei prăbuşiri complete a lui sunt de fapt foarte reduse. în iulie . Unii experţi argumentează că euro încurajează reforma structurală atât de necesară în Europa. studiu de caz “Dryas” Perioada dintre mementul aderării la UE şi momentul intrării ȋn mecanismul SME II va trebui folosită cu ȋnţelepciune pentru restructurare economică de profunzime şi pentru realizarea unor programe de investiţii de natură să reducă.Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti. 3. în ianuarie. Cursul rămâne totuşi cu 50 de bani sub valoarea maximă înregistrată în 2004. dispariţia instabilităţii cursului de schimb şi o mai mare transparenţă a preţurilor au cântărit definitoriu în sprijinul introducerii Euro. cursul mediu anunţat de Comisia de Prognoză este cu 21 de bani mai mare decât cel de anul trecut. Şocurile economice sunt extrem de rare şi nu conduc întotdeaune la divergenţe economice. cursul va reîncepe să crească până la 3 lei şi 64 de bani la sfârşitul anului. ȋn cel mai scurt timp. un acord care limitează strict împrumuturile guvernamentale şi care forţează guvernele să îşi ajusteze finanţele publice. cu 2% mai mult decât anul trecut. Astfel. Succesul sau eşecul introducerii euro depinde de mărimea şi natura efectelor surprinse mai sus.

în prima parte a anului. leul a pierdut acest statut. daca mediul international este turbulent. astfel încât puterea de cumpărare va creşte cu mai puţin de 6%.5%. Românii vor avea însă satisfacţia de a număra mai mulţi bani la salariu .5% şi 6%. insa prognozele privind ratarea tintei de inflatie pentru al doilea an consecutiv par foarte probabile. cu tendinte de depreciere. 68 . Rămâne de văzut cât adevăr este în aceste prognoze. Considerat aliat al BNR în lupta cu inflatia în prima parte a anului trecut. şi asa ingrijorati de mediul international. estimarea expertilor este intre 4.75 lei/euro. mai ales ca inflatia a iesit din grafic în multe state europene. Cum arata economia Romaniei în 2008 Un produs intern brut în jurul valorii de 126 mld. potrivit unei ample analize realizate de Business Standard. un nivel al investitiilor străine directe care ar putea fi sub nivelul din 2007 şi un curs al leului intre 3.75 unitati în raport cu euro contureaza imaginea macroeconomica a Romaniei pentru 2008. în conditiile în care deficitul de cont curent se accentueaza. majorarea salariilor cu peste 15% şi a pensiilor sporesc riscurile inflationiste. se reorienteaza.3 şi 3. studiu de caz “Dryas” Această inflaţie de 7% va "mânca" din creşterea de 13% a veniturilor. de 7. Pentru acest an este estimata o volatilitate ridicata a cursului de schimb. Leul s-ar putea deprecia peste pragul de 3.5% şi 6%. euro. astfel ca analistii vorbesc de un maxim al inflatiei anuale. Pentru intreg anul. inflatie intre 4. iar investitorii. platind practic pentru evolutiile sub asteptari din economie.Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti.în medie 1181 de lei în fiecare lună. pe fondul interesului scazut pentru leu. Previziunile pentru 2008 nu sunt deloc optimiste. Anul acesta.

În plus. chiar dacă va scăpa din mână încadrarea inflaţiei pe un culoar descrescător. dar îi va acorda totuşi un anumit grad de atenţie. cursul va fi extrem de volatil. Spre exemplu. în iulie 2007. Analiştii au luat în calcul faptul că 2008 este un an electoral.Cu toate acestea. se vorbea de un curs posibil de 2. când mai puternic. La stabilitatea cursului valutar în 2008 vor contribui şi rezervele Băncii Naţionale a Românei. Demne de luat în calcul sunt şi intrările de valută de la românii care lucrează peste hotare. economiştii sunt de părere că. Când leul a început să se deprecieze.9 lei.1112 – 3. Banca Centrală îşi va intensifica politica monetară. decât la aprecierea acesteia 69 . Acum. stabilizarea acestuia urmând să se producă în partea a doua a anului pe care leul ar putea să-l încheie la un nivel puţin mai apreciat decât cel înregistrat în prezent. fie că este vorba de facturile lunare. în raport cu moneda unică europeană. iar pe o piaţă valutară redusă faţă de cele existente în regiune. Astfel. O parte din aceşti bani se vor schimba în lei. ceea ce ar putea determina derapaje economice. cursul de schimb influenţează veniturile celor mai mulţi dintre noi.7 lei pentru un euro. anul acesta vor continua să existe investiţii directe străine importante.Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti. evoluţia cursului de schimb din 2008 este tot mai greu de estimat. aceasta din urmă. aşteptările fiind de 6-7 miliarde de euro – cam tot atât cât au intrat şi în 2007. rate sau afaceri de anvergură. „Avem un buget de 3 miliarde de euro din care sperăm să cheltuim cât putem de mult.1204 lei. a precizat Lucian Anghel. analiştii sunt mai rezervaţi în a face previziuni. ajungând la valori „total nesustenabile”. acesta fiind primul an în care „chiar vom utiliza fonduri structurale”. aceste tranzacţii se vor resimţi. studiu de caz “Dryas” Cum va evolua cursul leu/euro în 2008 ? După un an în care leul a fost când mai slab. o parte dintre analişti declarau că aceasta se va opri la 3. în preajma sărbătorilor de Paşte. dar au ţinut cont şi de sumele mari de bani pe care Uniunea Europeană le pune la dispoziţia României pentru dezvoltare. Potrivit analiştilor. Aceştia nu au uitat să amintească nici de faptul că economia românească este mult mai expusă la deprecierea monedei naţionale. nu va ţinti niciodată cursul. atunci când un euro era cotat oficial cu 3. analistul-şef al Băncii Comerciale Române. primul val semnificativ fiind aşteptat pentru a doua jumătate a lunii aprilie. în primele şase luni ale anului. Paritatea leu-euro influenţează viaţa tot mai multor români.

prin inlocuirea cu acordul clienţilor. susţine analistul Bogdan Baltazar.1 lei pentru un euro în 2012-2013. Potrivit CNP moneda naţională se va aprecia constant în următorii ani.25 şi 3. Strategia SC DRYAS SRL pentru recuperarea pierderilor cauzate de fluctuaţia cursului de schimb EURO este: 1.25 de lei pentru un euro ».3-3. până la o rata medie de 3.Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti. a produsului din lemn masiv cu un produs din panel furniruit cu lemn masiv. a conchis Lucian Anghel. dar nu ar fi niciun dezastru pentru România dacă acesta s-ar încadra între 3. studiu de caz “Dryas” « Începând cu mai-iunie moneda naţională îşi va relua curba de apreciere îndreptânduse către 3. Cash Flowul previzionat din activitatea care va deveni din nou profitabilă.000 euro din credite contractate.25 -3. Pentru a mari productivitatea.3 lei pentru un euro în 2008 – înaintat de Comisia Naţională de Prognoză (CNP) – este realizabil în condiţiile în care printre măsurile luate de autorităţi se va număra şi stimularea exporturilor. eficienţa şi calitatea producţiei. care să inlocuiasca măsurile de restructurare adopatate în prezent. Una peste alta. în prezent în firma au ramas cei mai buni.4 lei pentru un euro. cu acordul clienţilor s-au negociat creşteri de preţuri intre 5% şi 20%. prin renunţarea la acei angajati care erau ineficienţi. dupa cum urmează: • • MANUCO BELGIA – 15% DEKONINCK COLLECTIONS – 12% 70 . Problemele pot apărea doar în momentul în care ieşim din acest palier”. vom angaja personal calificat.3. Cursul mediu se poate duce către 3. • Explicand influenţele evoluţiei cursului euro. din 3 motive: • Personalul a fost restructurat deja. cu salarii bune.65. „Estimarea mea pentru finele lui 2008 e undeva nivelul de 3. un curs mediu de 3. va ajuta firma pe viitor sa platească ratele inclusiv esalonarea pe 3 ani a celor 200. • Diminuarea costului fiecarui produs finit cu un procent intre 5% şi 20%. mai calificati şi mai motivati angajaţi.

studiu de caz “Dryas” • • • anului viitor. va duce la o reducere a stocului necesar de cherestea. 71 . • Valorificarea stocului de produse printr-o actiune comerciala specifica. vor avea efecte spre sfîrşitul acestui an şi inceputul Diminuarea de capitaluri circulante. avind o situaţie privilegiată în negocierea termenelor de plată. 2. • Avand un produs de o calitate foarte buna şi faptul ca dispunem de o tehnologie foarte greu de implementat în alte fabrici din lume. RAANHUIS (AB OVO) – 5% VAN LEBERGHE – 20% VINCO (TAMAGO) – 5%. Toate măsurile deja în aplicare.Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti. ne da o pozitie pozitivă. puternică vis-à-vis de ei. intr-un produs din panel furniruit cu lemn masiv. cu un know-how specific pentru clienţii nostrii. acţiune prin care se vor elibera nişte capitaluri circulante în cursul anului 2008. • Deoarece se va schimba produsul din 100% lemn masiv.

V.ro www. Chabot. Europa Monetara.ro www.. Iaşi. Politici europene. Teora. D. Ed. Economica..insse. 2007 11. Institutul European. 1999 2. Iaşi. (coord. Editura Polirom.de la Piaţa Comună la Moneda Unică. Ed. Politici Monetare. 2002 12. Editura Polirom. Ed..uniuneaeuropeana.. Ed. V. Bucureşti. G.Imapactul trecerii la moneda euro asupra economiei româneşti. studiu de caz “Dryas” BIBLIOGRAFIE GENERALA CARŢI 1. Stefura. Daianu. I. 2005 13. 2003 10. Uniunea Europeană . Ed.mfinante. Deşteptarea. România şi problemele integrării europene. Uniunea Europeană. Ed. 72 . 2000 3... 1996 8. Paxino. Editura Economică.bnr. Jacques.2002 4. Brociner. 2002 6.. I. Bucureşti. Popescu.). Bucureşti.. Bucureşti. Voinea. Iasi. Bacău. I. Coresi. 1994 7.Cuza”. România şi Uniunea Europeană.Moneda Europeană. Ignat... Turliuc. Editura Sedcom Libris..I. Iaşi.com. C. V.MASTERMEUBEL-be. 1998 5.. Mecanisme şi tehnici valutare şi financiare internaţionale. Ignat. 2003 9. A.. M. 2002 ADRESE INTERNET www. Uniunea Economică şi Monetară. Turliuc. Hen. Vranceanu..guv. Moneda şi credit.ro www. G. Iaşi.ro/Programul de convergenţă 2006-2009 www.. Bucureşti. Politica valutară şi managementul riscurilor în tranzacţiile internaţionale. Nechita. D. R. Editura Universităţii “Al.ro www. EURO . Synopsion. Editura Economică. L. Profiroiu. Integrarea Europeană. Editura Economică. C.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful