POPESCU ALINA ELENA FACULTATEA DE LITERE SECŢIA ROMÂNĂ-ENGLEZĂ, AN IV

“Viata si activitatea literara a lui Ernest Hemingway” Prozatorul american se numara printer maestrii genuluiscurt al literaturii universale. Antr-un stil frust, Hemingway a ancercat sa redea impresile si trairile personale. Temele principale abordate an creatiile sale le-au constituit dragostea, moartea, cat si esecul existentei umane. Fiu al unui medic si al unei cantarete de opera, Hemingway s-a nascut an localitatea Oak Park din apropiere de Chicago ,unde, alaturi de ceilalti 5 frati ai sai, a crescut si a urmat primii ani de scoala. Pasionat al sporturilor, tanarul Ernest a decis anca de timpuriu, an urma colaborarii la revista scolii an care studia, sa devina jurnalist. Anceputa la varsta de 18 ani, ucenicia sa ca membru al redactiei ziarului Kansas City Star a fost antrerupta de hotarirea de a deveni lucrator al Crucii Rosii si de a se angaja in operatiunile desfasurate de aceasta organizatie pe frontul din Italia. Grav ranit an lupte, a asteptat ancheierea perioadei de convalescenta pentru a se prezenta voluntary la dispozitia trupelor de infanterie. Ranirea an razboi a declansat an constiinta lui Hemingway o spaima cumplita an fata mortii, tema care ai va strabate antreaga opera. 1924-În vremea noastra Este alaturi de prima sa sotie, Hadley Richardson (cu care se casatorise an anul 1920, de care avea sa divorteze 4 ani mai tarziu si ampreuna cu care a avut un copil; Hemingway a ancheiat si o a doua casatorie cu jurnalista Pauline Pfeiffer, cu care a avut 2 copii si de care a divortat an anul 1940), Hemingway a antreprins o
1

scriere pe care a anteles sa o transforme an acuzatie la adresa fanatismului national. cu intentia de a patrunde realitatea dincolo de aspectele ei de suprafata.un omagiu adus acestei tari si tauromahiei spectacol care avea sa devina o pasiune a vietii scriitorului.” Era povestea unui american care an urma ranilor de razboi.The green hills of Africa(Colinele verzi ale Africii).”The sun also rises (Si soarele rasare/Fiesta). an timp ce un an mai tarziu relateaza despre marsul lui Mussolini ampotriva Romei.devine impotent si-si pierde toata ancrederea an sensul vietii. antr-un limbaj firesc si clar. Anul 1921 al gaseste pe Hemingway ca raportor de presa al conflictului greco-turc.este nevoit sa mai suporte o lovitura :moartea iubitei însarcinate. avand ca prim rezultat publicarea culegerii de povestiri scurte “In our time”(În vremea noastra-1924). ca reporter an strainatate al ziarului Toronto Star Weekly. În urma unei calatorii effectuate an Spania a scris. asi descria propriile impresii. Mijlocul perioadei anilor ‘30:accentele politice.pe fundalul caruia a dezvoltat povestea de dragoste dintre un soldat ranit si o asistenta medicala. de asta data în Africa . 2 .an anul 1931. Orientarea spre literatura se datoreaza antalnirii cu scritoarea americana Gertrude Stein.calatorie an Europa. pe parcursul careia.avea sa stea la originea creatieiei din anul 1935 . 1923-Adio arme! An anul 1926 Hemingway si-a publicat primul roman. „A farewell to arms” (Adio arme-1929). Barbatul care descopera absurditatea razboiului. Paginile cartii au reflectat dispozitia asa numitei „generatii pierdute”(o generatie a deziluzionatilor literati americani din Parisul anilor 20). Un mare success l-a constituit aparitia unui alt roman. Death in the Afternoon (Moarte în dupa amiaza). O alta calatorie.

Doi ani mai tarziu . Tot an cursul anului 1940 avea sa apara si romanul sau de succes . atasat pe langa aceleasi trupe republicane).For whom the Bell Tolls (Pentru cine bat clopotele). An aceasta creatie despre dragoste si moarte . Reprodusa si de ecranizarea din anul 1943 .”The Old Man and the Sea (Batranul si moartea).an anul 1952 vedea lumina tiparului capodopera scriitorului . este ranit de trupele franchiste si moare.Hemingway nu mai plaseaza an centrul atentiei interesele individuale ci se declara responsabil de soarta comunitatii. Jordan care se androgasteste de tovarasa sa de lupta.Un an mai tarziu Hemingway declansa o companie de sustinere a fortelor republicane angajate an razboiul civil din Spania(face o inportanta donatie serviciilor sanitare ale armatei republicane si devine corespondent de razboi an aceasta tara. La aceasta activitate angajata se adauga colaborarea cu Jarris Ivens la scrierea scenariului si realizarea peliculei .scriitorul devenea corespondent de razboi.an 1942. martor al debarcarii din 1944 an Franta si al eliberarii Parisului. ancheiata an anul 1946 cu Mary Welsh. 3 . Consecinta unei asemenea atitudini avea sa transpara cativa ani mai tarziu .The Spanish Earth (Pamant spaniol-1938).actiunea romanului este plasata an miezul evenimentelor razboiului civil spaniol: conferentiarul universitar Robert Jordan participa la lupte ancadrat antr-o unitate de gherila .Maria. An anul 1939 Hemingway s-a retras an Cuba. iar un an mai tarziu a ancheiat cea de-a treia casatorie cu jurnalista Martha Gelhorn de care s-a despartit patru ani mai tarziu (acestei casatorii i-a urmat o a patra.” Eroul acestui roman de mica antindere.cand se alatura cu propria ambarcatiune marinei militare americane an supravegherea activitatilor submarinelor hitleriste . 1945:Premiul Nobel pentru Literatura Dupa modestul succes anregistrat cu romanul Acroos the rive and into the trees (Dincolo de fluviu si printre copaci1950).punand la cale dinamitarea unui pod de importanta strategica nesemnificativa.

pestele ai este sfartecat de rechini. an barca aceea care aluneca pe apele Gulf Sreamului. asi pune capat zilelor. romanul aduce an prim -plan zadarnicia stradaniei individului de a atinge reusita. An ciuda tuturor loviturilor primte. individual revine an mijlocul luptei pentru existenta. Bucuros de reusita sa asi ancoreaza bine prada de barca si face cale antoarsa catre casa. Cu toate ca pana la tarm. este doborat de arteroscleroza si. la varsta de 61 de ani. ampungandu-i cu cutitul. Parabola a existentii umane. cu o captura magnifica: un peste –spada urias. statul Idaho “Batranul si marea” Prezentare generala: Desi a aparut an anul 1952. Sapte ani mai tarziu. rechinii au si anceput sa muste din marlin. se antoarce. la pescuit.Hemingway a publicat an revista Esquire un articol intitulat “Pe apele albastre-Scrisoare de pe Gulf Stream”. lovindu-i cu maciuca. lovindu-i cu vasla. an asemenea circumstante. dupa alte 84 de expeditii marine esuate. chiar de a doua zi Santiago iese din nou an larg. Zbaterea acestuia ampotriva naturii este determinate de nevoia de a ucide. sinucigandu-se cu arma de vanatoare la locuinta sa din Ketchum. iar an anul urmator opera sa era distinsa cu Premiul Nobel pentru Literatura. Cand l-au gasit ceilalti 4 . Sa urmarim sfarsitul articolului: “Dupa ce l-au legat de barca. pana a cazut epuizat si rechinii au mancat din peste cat au vrut. Anul 1953 a ansemnat an cariera militara a lui Hemingway decernarea Premiului Pulitzer. cand E. an care descrie cum un batran pescar a carui prada fusese devorata de rechini a supravietuit. subiectul i-a fost cunoscut scriitorului anca din 1936.batranul si nevoiasul pescar cubanez Santiago. singur. si batranul sa batut cu ei. Hemingway candva un vanator pasionat.

Pe de o parte. pe cine urasc si ce le este indiferent. Norocul nu pare al ocoli.”Aveam impresia an acelasi timp ca.asi zise el. pe cine iubesc. De acum. Cunosteam fiecare familie din sat si viata fiecaruia. Ce-ai zice sa ma vezi venind cu unul din ai grozavi.. Personaje: Santiago-batrinul pescar cubanez Manolin-un copil atasat de batrini Pedrico-chelner la “Terasa. m-am apucat sa scriu cartea. batrinul se avinta in larg. incredere marturisita lui Manolin. de peste 500 kg? “ Ajutat de baiat . greutatea funiei. rechinii dadeau tarcoale anca barcii. ale noptii si iar ale zilei. Cind . plangea si. Un crimpei prin care am incercat sa exprim toata caldura acestor oameni. lasind departe de tot luminile Havanei. batrinul Santiago traieste cu speranta ca a 85-a zi ii va aduce noroc.” Orele zilei. pestele este viclean si puternic. a 2 zi. “Fara sa-i cada vreun peste“. treceau chinuitor de ancet. trecuta “chinga peste 5 .” De la o antamplare prezentata au trecut multi ani. cred ca stiam totul despre acesti oameni: cum traiesc. caci un marlin de aproape 700 kg se prinsese in una din unditile lansate in apa. Acum a venit vremea s-o dovedesc. batranul. atasat de acesta “85 e numar cu noroc-facu batrinul. Am considerat necesar sa i-au doar o particica din viata lor. 13 ani mai tirziu. aproape annebunit de pierdera suferita. prilej de reflectie pentru scriitor. cu mult inaintea zorilor. va incepe o lupta indirjita intre pestele captiv si Santiago. Subiectul operei: Dupa 84 de zile pe mare. I-am spus baiatului ca sunt un batran cum nu mai e altul . ca totusi n-as fi an stare sa scriu aceastapovestire…Am anceput sa studiez satul(Cojimar) cu atentie.. caci ancordarea. un copil de pescari. dar batranul pescar duce cu sine o experienta de-o viata:”Dar am sai arat ce pot face sic ate andura un om.pescari.

asi zicea ca pe semen nu poate fi altfel…Luna o anraureste ca sip e o femeie –asi spune an sinea lui”). ei nu sant atat de destepti ca noi. caci fusese mutilate.” Dup ace barca ajunse an port. batranul simtise muscatura de parka fiara si-ar fi anfipt coltii chiar an trupul lui. Nu trebuie sa-l las sa afle cumva cata putere are si nici c ear fi an stare sa faca daca si-ar pune mintea cu mine. as ancerca orice si as duce-o asa pana ar plesni ceva. Norocul (“As vrea sa-l vad –asi zise. apoi altul. ca la ceva ce dainuieste sau tainuieste mari binefaceri. Regretul ancepe sa-l stapaneasca:”Si totusi ami pare rau c-am ucis pestele –gandi el. ancorat de barca. El mi-e norocul”) ansa ancepe sa alunece spre drama.” De acum pestele va pluti linistit an voia valurilor. purtand “sira spinariipestelui. cei care ai ucidem. rechinii atacara si scheletul pestelui. Daca as fi an locul lui. El e un Homo Sapiens. si an final o multime tabara asupra pestelui”Nu voia sa se mai uite la peste. dar acestia deveneau din ce an ce mai multi. cand batranul “ridica harponul cat putu de sus si-l repezi cu toata puterea pe care o mai gasi antr-ansul.sa pun man ape el sis a-l simt. mare lunga si alba.spate” si tinuta cu mainile amortite si ranite. dar si admiratia sensibila fata de mare (“Batranul se gandea ansa totdeauna la ea ca la o femeie. foamea si setae ai creasera si momente si stari de ameteala. ce se termina cu ocoada 6 . Gandurile lui Santiago andreptate voit spre anii tineretii. constient de puterea adversarului si de faptul ca poate deveni usor prada a oceanului (“E un peste mare si trebuie sa-l anduplec –cugeta el.” Veni ansa si momentul mult asteptat. Antai un rechin. “asa cum cineva ar aduna firimiturile de la masa. suntem totusi mai de soi si haraziti cu mai multe daruri. iar daca vreodata se arata salbaticaori rea.” An final. Cand rechinul ai atacase pestele. umplu de frumusete paginile povestirii. somn si anfrangere. Dar slava domnului. compasiunea fata de pestele captiv. Un om poate fi nimicit darn u anfrant”.” Batranul Santiagomai gasi rezervele necesare luptei cu primii rechini”Dar omul nu-I facut sa fie anfrant –grai batranul.

vazu langa el chipul lui Manolin. O prima idée ar fi aceea ca omul este supus unor neancetate ancercari din partea naturii. manifestand chiar optimism. O alta idee e aceea ca individual care accepta sa fie singur.Asadar.” De aceasta data personajul nu-si pierde individualitatea. Manolin.uriasa. fiindca mai am multe de anvatat. eroul lui Hemingway depaseste conditia tragica a existentei umane. senin si ancurajator. sa aiba demnitatea solitudinii. asi formuleaza clar aspiratia. o mare adevarata si un peste adevarat sir echini adevarati. fiind o regasire care ai va da sens vietii. Povestirea nu staruie numai asupra aventurii de pe mare a batranului.” 7 . ci si a relatiilor dintre el si ucenic. un baiat adevarat. indiferent pe cat de frumoasa ar fi. dar lumea acesteia. e cuprins de neliniste si simte anstrainarea ca pe o povara. sin u rareori este strivit de ea. Ideele se nasc si din simboluri. ne andeamna sa reflectam:”Am ancercat sa fac un batran adevarat. cu farmece deosebite. batranul Santiago se va antoarce. punandu-si viata an pericol. Ancrederea. dar daca i-am facut destul de bine si de adevarati. de altfel tonifianta pentru batran:”Dar de acum anainte pescuim ampreuna. vor ansemna multe lucruri. fara peste.” Batranul se duse la coliba lui si adormi. Marea este atragatoare. iar Hemingway. dar mai ales reintegrarea an comunitatea umana. se naste din dorinta de continuare si transmitere a experientei personale. Trezindu-se. prin declaratia sa. antre acestia existand un sentiment de ancredere reciproca”Dar nu-I asa ca noi avem ancredere unul an celalalt?” Bazandu-se pe baiat. ucenicul. cu pesti si rechini. Aspecte functionale: “Batranul si marea” impresioneza prin multimea de idei pe care. fara andoiala. cititorul trbuie sa le sesizeze. an ciuda imensului efort. ca si an celelalte 84 de zile. nu este accesibila antotdeauna omului.

data fiind aceasta soarta… Eroul lui Hemingway nu ignora conditia initiala a esecului omului an societatea an care traieste.” 8 .Aprecieri critice: -“…a transformat conditia eroului sau din cea a omului care gandeste despre soarta sa an aceea a omului care actioneaza. Esential pentru el ramane ansa posibilitatea de a andura cu demnitate acest esec si daca e posibil a transforma acest esec an gratie.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful