PRECAUŢIILE STANDARD

AGENŢII PATOGENI TRANSMIŞI

PRIN SÂNGE (APTS)
• APTS - microorganisme care
sunt purtate, replicate în sânge
şi transmise prin sânge sau
produse de sânge, capabile
să determine îmbolnăviri
• Sângele şi toate fluidele
biologice trebuie considerate
ca potenţial infecţioase
• APTS: HIV, virusurile hepatitice
B şi C, Treponema palidum, MT
Plasmodium malariae, Babesia,
Brucella, prionii (Creutzfedlt-Jakob),
CMV, EBV, Toxoplasma gondi, Herpes.
 ACCIDENTUL PRIN EXPUNERE LA SÂNGE
(AES)

Orice expunere accidentală la sânge, la

un lichid biologic contaminat cu sânge
sau la un fluid care poate să conţină
agenţi patogeni transmisibili prin
sângele uman
Prin
• Lezarea tegumentelor- înţepare, tăiere
• Proiectarea pe mucoase
• Contactul cu tegumente lezate (plagă,
eczemă, dermatită, escoriaţie
cutanată, abraziuni) sau mucoase
lezate
 CĂILE DE TRANSMITERE ALE AGENŢILOR
PATOGENI TRANSMIŞI PRIN SÂNGE

• Inoculări percutane:
înţepare, tăiere
• Contaminarea
tegumentelor cu soluţii de
continuitate
• Contaminarea
mucoaselor
 CĂILE DE TRANSMITERE ALE AGENŢILOR
PATOGENI TRANSMIŞI PRIN SÂNGE

În timpul: Prin intermediul:

• Efectuării de manopere • Instrumentelor medico-
medicale invazive, cu chirurgicale tăietoare
instrumente ascuţite înţepătoare
• Manipulării unor produse • Materialelor sanitare
biologice contaminate • Suprafeţelor, altor dotări
• Manipulării folosite în activitatea
instrumentarului medicală
contaminat cu produse • Manipulării reziduurilor
biologice contaminate rezultate din
activitatea medicală
RISCUL INFECTĂRII PRIN AGENŢII PATOGENI
TRANSMIŞI PRIN SÂNGE

VHB VHC HIV

Mare intermediar mic
6-30% 3,3-10% 0,3%
 FLUIDE POTENŢIAL CONTAMINATE ŞI
INFECŢIOASE

SÂNGE
•Lichidul •Lichidul
amniotic •LCR
pleural
•Sperma •Lichidul
sinovial •Pericardic
•Secreţiile •peritoneal
vaginale

Orice fluid vizibil contaminat cu sânge

Saliva în •Ţesuturi •Saliva

procedurile
•Culturi de celule •Urina
stomatologice
•Lichid de vărsătură
 NU SUNT CONTAMINATE

• Materiile fecale
• Urina
• Lacrimile, transpiraţia
• Secreţiile nazale,
sputa
• Lichidul de vărsătură
Excepţie: prezenţa
sângelui
 Concentraţia HBV in fluidele biologice

• Ridicată Moderată Scăzută /Nedetectabilă

• Sânge Spermă Urină

• Ser Fluid vaginal Fecale
• Exudate Salivă Transpiraţie
Lacrimi
Lapte matern
 PROFILAXIA INFECŢIEI CU VHB

• Evitarea expunerii
• Vaccin – obţinut prin
inginerie genetică:
- eficient în 95% din
cazuri
- fără risc de a transmite VHB
- administrare în 3 doze: 0-1-6 luni
- bine tolerat
 PRECAUŢIILE STANDARD (PS)
DEFINIŢIE. ISTORIC

Definiţie: set de proceduri practice standard, adoptate de către

întregul personal medical cu scopul reducerii riscului infecţiilor prin
agenţii patogeni transmişi prin sânge sau fluide biologice, proceduri
care se aplică tuturor pacienţilor, indiferent de statusul lor infecţios,
cunoscut sau necunoscut, sau de diagnostic.
• 1987 CDC Atlanta SUA
• Precauţii universale iniţial desemnate pentru protecţia personalului
medical (PM) faţă de expunerea la agenţii patogeni transmişi prin sânge=
Precauţii standard
• Cea mai bună protecţie faţă de HIV, virusurile hepatitice, alţi agenţi
transmişi prin sânge şi fluide biologice
• Precauţiile adiţionale – precauţii suplimentare pentru întreruperea
transmiterii agenţilor patogeni
 PS – PRINCIPII DE BAZĂ

• Consideră toţi pacienţii potenţial infectaţi

• Consideră că sângele, alte fluide biologice
şi ţesuturile sunt contaminate cu APTS
sau alte microorganisme
• Consideră că acele şi alte instrumente
folosite în practica medicală sunt
contaminate după utilizare
 PRECAUŢIILE STANDARD SE APLICĂ
PENTRU:
• sânge
• toate fluidele organismului, secreţiile sau
excreţiile, exceptând transpiraţia, indiferent dacă
conţin sau nu sânge vizibil; idem pentru sânge
uscat sau alte fluide, inclusiv saliva
• tegumentul nonintact
• mucoase (cavitate bucală,nazală, ochi)
• orice ţesut uman sau organ, de la o persoană în
viaţă sau decedată
 PRECAUŢIILE STANDARD SE APLICĂ
PENTRU CĂ:

• Pacienţii infectaţi pot fi complet asimptomatici

• Statutul infecţios al pacientului nu poate fi
determinat de laborator în mod rapid, în situaţii
de urgenţă
• Pacienţii pot fi infecţioşi înainte ca testele de
laborator să fie pozitive (“fereastra serologică”)
• Nu se face testarea sistematică a pacienţilor
 CONŢINUTUL PS
1. Spălarea mâinilor
2. Echipamentul personal de protecţie
3. Manevrarea în siguranţă a materialelor şi
echipamentelor utilizate în asistenţa medicală
şi a lenjeriei (materiale de securitate)
4. Evacuarea în siguranţă a deşeurilor rezultate
din activităţile medicale
5. Controlul eficienţei curăţeniei şi dezinfecţiei
curente şi terminale
6. Prevenirea accidentelor profesionale cu
expunere la sânge
 RECOMANDĂRI DE SPĂLARE A
MÂINILOR
La intrarea în serviciu şi la părăsirea locului de muncă
La intrarea şi ieşirea din salonul bolnavului
Înainte şi după examinarea fiecărui pacient
Înainte şi după aplicarea fiecărui tratament
Înainte şi după efectuarea de intervenţii şi proceduri invazive
Uneori, între prestaţiile pentru acelaşi pacient
După contactul cu: sânge, fluide biologice, echipament,
instrumente, materiale contaminate cu sânge şi alte produse
biologice
Înainte de luarea şi după îndepărtarea mănuşilor
În caz de ruptură a mănuşilor
După scoaterea măştii folosite la locul de muncă
După contactul cu fiecare pacient şi după orice activitate
care ar putea să determine contaminarea lor
 SPĂLAREA MÂINILOR

Spălarea simplă a
mâinilor
Dezinfecţia igienică a
mâinilor
Dezinfecţia
chirurgicală a mâinilor
CLASE DE SUBSTANŢE ANTISEPTICE
• Alcooli:
- Etilic 50-70%
- Izopropilic 30-50%
• Clorura de benzalconium, sol. alcoolică 0,1-
0,2%
• Clorhexidina 0,05%
• Iod sol.1% în etanol 70%
• Povidone-iodine 7,5-10%
• Tinctura de iod 5%
• Apă oxigenată 3%
 Ecologia microbiană a pielii
Flora cutanată şi caracteristicile sale

Flora rezidentă Flora transitorie

• constituită din micro-organisme existente în mod permanent ;

• se găseşte pe stratul superficial al tegumentului (stratum
corneum)
•Joacă un rol important în rezistenţa la colonizare prin alte
microorganisme patogene
• În general, antisepticele au o acţiune limitată asupra florei
rezidente, dar rapidă şi eficientă asupra florei transitorii.
 Flora rezidentă
Gen
Corynebacterium
Gen Staphylococcus Gen Propionibacterium Alte micro-organisme
prezent pe tot
teritoriul cutanat
Specii Specii
Specia Localizare Densitate Gen
Localizare Localizare
- Zone
Toate umede :
teritoriile 103 - 106
S.epidermi UFC/cm2
cutanate, mai
dis
ales la faţă,
Micrococcus
narine, axile.
- Zone P. acnes Specii :
C.lipophiles
uscate: Apare la pubertate în : M.luteus
Abundent la
10 - 103 - zone bogate în acizi M. varians.
nivelul :
Zonele UFC/cm2 graşi liberi: faţă, aripile Streptococcus
- narinelor,
S.haemoly umede : nasului ; Grup A
- spaţiilor
ticus spaţii -pe mucoase Grup C
interdigitale
interdigitale - colonizează canalul Grup G
-  perineului
foliculului pilosebaceu Brevibacterium :
- Spaţii interdigitale
în :
- axilă,
S.hominis -pliuri
inghinale
- perineu
 Flora tranzitorie
Flora de contaminare recentă
Definiţie şi compoziţie

Micro-organisme de contaminare recentă a pielii, provenind din :

* tubul digestiv
* de la pacienţi colonizaţi sau infectaţi,   
* din mediul de spital sau din materiale contaminate.

Au un sejur scurt pe tegument – nu se pot multiplica şi nu supravieţuiesc mult timp din cauza
efectului protector al florei rezidente şi datorită unui mediu puţin favorabil (frig, uscăciune)

Flora tranzitorie a bolnavilor spitalizaţi reflectă ecosistemul microbian din spital.

Compoziţie :
- Entérobactérii
- Pseudomonas spp : din mediu.
- Streptocoques du groupe A
- Enterococcus spp
- Staphylococcus aureus
- Candida albicans : la pacienţi cu imunosupresie sau diabet
- Spori de Bacillus spp şi Clostridium spp : provenienţă din mediu.
În mediul spitalicesc, mâinile pot fi contaminate cu agenţi patogeni: Klebsiella spp şi
Enterobacter spp
 Igiena mâinilor
Tehnicile de spălare şi de dezinfecţie a mâinilor
Dezinfecţia igienică a mâinilor Dezinfecţia chirurugicală a mâinilor

Spălarea simplă a Spălarea

 
mâinilor Spălarea antiseptică a mâinilor chirurgicală a
mâinilor

•Eliminarea murdăriei
şi a scuamelor •Eliminarea micro-organismelor florei tranzitorii
cutanate •Reducerea (prin eliminare şi distrugere) a şi reducerea florei rezidente (comensale) de pe
Obiective micro-organismelor florei tranzitorii pentru mâini, pentru a diminua difuziunea în situsul
•Reducerea micro- a preveni transmiterea lor, îndepărtează operator în caz de înţepare sau ruptură a
organismelor florei parţial flora rezidentă a mâinilor mănuşilor, prevenind astfel riscul de infecţie a
tranzitorii a mîinilor plăgii operatorii
(flora de contaminare)

•Mâinile şi antebraţele
•Mâinile
•Mâinile
•Unghii scurte, curate, fără ojă
•Unghii scurte, curate, fără ojă, fără unghii
•Unghii scurte, curate,
artificiale
Zone fără ojă • Fără bijuterii
ţintă • Fără bijuterii
•Fără bijuterii •Mânecile deasupra coatelor
•Mânecile deasupra coatelor
•Mânecile deasupra •Mâinile ţinute în permanenţă deasupra coatelor în
coatelor timpul spălării chirurgicale, pentru a evita
recontaminarea
 Dezinfecţia igienică a mâinilor Dezinfecţia chirurgicală a mâinilor

Spălarea simplă a Spălarea

  Spălarea chirurgicală a
mâinilor antiseptică a
mâinilor
mâinilor

•Săpun antiseptic
•Săpun simplu, lichid
fără acţiune Apă potabilă şi •Soluţie
Produse •Soluţie
antimicrobiană săpun antiseptic antiseptică •Apă sterilă
utilizate hidroalcoolică
lichid
•Apă de reţea •Perie de unghii
sterilă
 Dezinfecţia igienică a mâinilor Dezinfecţia chirurgicală a mâinilor
Spălarea simplă a
  mâinilor
Spălarea antiseptică a mâinilor Spălarea chirurgicală a mâinilor

•3 - 5 minute
Durata •Durată minimă de •60 secunde • frictionare : •Durata dependentă
utilizând 15 - 25
spălării 30 secunde. minimum 60 secunde de protocol
ml de soluţie
mâinilor •Durata
antiseptică.
standardizată a
normelor europene
este de 60 secunde

•Prin tamponament •Frictionarea

•Prin tamponament •Frecarea
•Uscare minuţioasă mâinilor,
Uscarea mâinilor până
•Prosoape de hârtie prin tamponament antebraţelor până
•Prosoape de hârtie la uscarea
de unică utilizare cu câmpuri sterile la uscarea
de unică utilizare completă
completă
 Comparaţia între diferite tehnici
de spălare a mâinilor

Spălarea simplă Dezinfecţia

Tip de igienă a a mâinilor igienică chirurgicală
mâinilor Soluţie hidro-
Săpun simplu Săpun antiseptic
alcoolică
Eliminarea
90 % 99,9 % 99,999 %
florei tranzitorii
Eliminarea florei
Nici o acţiune 50 % 99 %
rezidente
Eliminarea
+ + -
murdăriei
 2. Echipamentul de protecţie

• Echipament special
utilizat de PMS ca şi
barieră mecanică de
protecţie împotriva
materialului infecţios
 MĂNUŞILE
• Barieră de protecţie,
previn contaminarea
mâinilor
• Reduc posibilitatea
transmiterii
microorganismelor de pe
mâinile PMS la pacienţi
• Reduc posibilitatea
transmiterii
microorganismelor de la
un pacient la altul prin
intermediul mâinilor PMS
Rol dublu - efect de barieră
- efect de ştergere
 MĂNUŞILE –INDICAŢII DE UTILIZARE
• Contactul direct cu sânge, fluide biologice, secreţii,
excreţii, la oricare pacient
• Anticiparea contactului cu sânge, fluide biologice,
secreţii, excreţii, la oricare pacient
• Proceduri invazive, contactul cu situsuri sterile
• Contactul cu tegumentul non – intact al pacientului
(plăgi, abraziuni, eczeme)
• Mânuirea instrumentelor, echipamentelor care au
fost sau pot fi în contact cu sângele sau alte fluide
• PMS are leziuni tegumentare la nivelul mâinilor (se
acoperă cu pansamente ocluzive, rezistente la apă)
 TIPURI DE MĂNUŞI
1. De unică utilizare
• Sterile
• Nesterile curate
2. Reutilizabile

Boxes of latex gloves in Nitrile and vinyl gloves

glove dispensing rack
REGULI DE BUNĂ UTILIZARE A MĂNUŞILOR
• Mănuşile se îndepărtează după
fiecare procedură, se adună în
containere pentru deşeuri, apoi se
spală mâinile
• Mănuşile de unică folosinţă nu se
reutilizează, nu se spală
• Purtarea mănuşilor nu trebuie să
substituie spălarea mâinilor
• Schimbarea – între 2 pacienţi, în
caz de rupere
Important:
• mănuşile nu pot preveni
accidentele datorate înţepării sau
tăierii
• unele mănuşi pot determina reacţii
adverse: sensibilitate, alergii
 HALATELE
• Halate obişnuite,
pelerina
(impermeabilă)
• Şorţuri
 PROTECŢIA FACIALĂ
• Ecran facial, ochelari
de protecţie, mască
cu vizieră
ÎNCĂLŢĂMINTE DE PROTECŢIE
 Precauţiile standard
Echipamentul personal de protecţie (EPP)
• Îmbrăcarea EPP
1) Halatul
 Trebuie să acopere trunchiul de la gât
până la genunchi, braţele până la
încheietura mâinii şi să se închidă la
spate
 Se încheie la ceafă şi la talie
2) Masca sau protectoarele respiratorii
 Banda elastică se fixează la ceafă şi pe
mijlocul capului
 Banda flexibilă trebuie potrivită pe
piramida nazală
 Se potriveşte şi se fixează masca sub
bărbie
3) Ecran facial
 Trebuie plasat peste faţă şi ochi
4) Mănuşi
 Trebuie să acopere mâneca halatului
 Precauţiile standard
Echipamentul personal de protecţie (EPP)
• Îndepărtarea EPP
1) Mănuşile
Exteriorul mănuşilor este contaminat!
Exteriorul mănuşii se prinde cu mâna opusă şi se
scoate prin întoarcere pe dos
Mănuşa îndepărtată se ţine în mâna opusă
Degetele fără mănuşă se introduc pe sub mănuşa
mîinii opuse, la nivelul încheieturii
Mănuşa se scoate prin întoarcere pe dos,
conţinând în interior cealaltă mănuşă
Se aruncă mănuşile în containerul pentru deşeuri
 Precauţiile standard
Echipamentul personal de protecţie (EPP)
• Îndepărtarea EPP
2) Ecranul facial
 Partea exterioară a ecranului facial este contaminată
 Pentru îndepărtare se prinde de banda elastică
 Se îndepărtează în recipiente desemnate dacă se
reutilizează sau în containerul pentru deşeuri
3) Halatul
 Partea anterioară a halatului şi mânecile sunt contaminate!
 Se desfac legăturile
 Se îndepărtează de la gât şi umeri, atingând doar interiorul
halatului
 Halatul se întoarce pe dos
 Se pliază sau se rulează şi se plasează în locurile special
desemnate
 Precauţiile standard
Echipamentul personal de protecţie (EPP)
• Îndepărtarea EPP
4)Masca sau protectoarele respiratorii
Faţa exterioară a măştii este contaminată – A NU
SE ATINGE!
Se trage de benzile elastice şi se îndepărtează de
pe faţă
Se pune in containerul pentru deşeuri
5) Spălarea mâinilor înainte de ieşirea din
salon!
 DISPOZITIVE DE RESUSCITARE
CARDIOPULMONARĂ
• Previn transmiterea
agenţilor patogeni prin
salivă sau secreţiile
nazale în timpul
resuscitării
• Sistemul “one way
valve”
• De unică folosinţă sau
reutilizabile
3. ACCIDENTELE PRIN EXPUNERE LA SÂNGE
Riscul contaminării depinde de:
• Natura şi durata contactului
• Contagiozitatea şi rezistenţa în
mediu a agentului patogen
• Măsurile de profilaxie adoptate Cele mai expuse categorii:
• Prevalenţa infecţiei în populaţia
asistată • Personalul sanitar mediu
Activităţi cu risc: • Chirurgii
• Recoltări de sânge -25%
• Administrare de injecţii – 15%
• Stomatologii
• Manipularea deşeurilor din • Personalul din laborator
activitatea medicală – 15%
• Îngrijirea plăgilor
• Asistenţa la naştere
• Tratamente dentare
• Proceduri invazive de diagnostic,
tratament (cateterisme, implant)
• Analize de laborator
 MĂSURI DE PREVENIRE A AES, PRIVIND
MANEVRAREA , CURĂŢAREA SAU ÎNDEPĂRTAREA
INSTRUMENTELOR ASCUŢITE

Acele
• După utilizare, nu se
repun în tecile de plastic
• Se colectează în
containere speciale
• Detaşarea, ruperea acului
Instrumentele ascuţite
reutilizabile –containere
rezistente
 MĂSURI DE PREVENIRE A AES ÎN CHIRURGIE

• Bonetă, mască, ochelari de protecţie

• Purtarea a două perechi de mănuşi
• Tehnici de sutură fără ace - utilizarea de agrafe pentru
închiderea plăgii
• Acul de sutură – manevrat cu port-ac sau pensă
• Susţinerea tegumentului care se suturează cu ajutorul
pensei
• Utilizarea acelor cu vârf bont pentru sutura planurilor
profunde
• Utilizarea acelor de sutură curbe
• Nu se trec instrumentele din mână în mână
• Limitarea utilizării bisturiului (laser, electrocoagulare)
• metode chirurgicale cu minimă invazivitate laparoscopie)
• utilizarea dispozitivelor de securitate (protectoare ale
degetelor – degetare)
• Dispozitive de recuperare a acelor
 4. MATERIALE DE SECURITATE

Definiţie : materiale utilizate pentru protecţia porţiunii

înţepătoare/tăietoare a unui dispozitiv, în vederea limitării
riscului apariţiei unui accident cu expunere la sânge
Caracteristici :
• Nu modifică la utilizare gestul de bază
• Este parte integrantă a dispozitivului respectiv
• Acţionează automat sau prin manoperă unimanuală în
timpul gestului de bază
• Are un indicator al activării mecanismului de securitate
 CLASIFICARE
• Dispozitive medicale
• Echipamente de protecţie individuală
• Alte dispozitive – containere, aparate
pentru distrugerea acelor
După modul de activare a sistemului de
securitate:
• Automat –pasiv: dispozitive
autoretractabile pentru prelevări capilare
• Activ – ace protejate , bisturiu
SISTEME DE PRELEVARE SUB VID
DISPOZITIVE DE CONECTARE FĂRĂ AC PENTRU PERFUZII

SERINGĂ CU MANŞON PROTECTOR

DISPOZITIV DE PRELEVARE CU ARIPIOARE CU DISPOZITIV INTEGRAT
DE PROTEJARE A ACULUI PRIN GLISAREA UNUI TUB PROTECTOR
SERINGĂ CU DISPOZITIV INTEGRAT DE AUTOACOPERIRE A ACULUI
DUPĂ UTILIZARE

SERINGĂ CU SISTEM AUTOMAT DE

RETRAGERE A ACULUI ÎN SERINGĂ
 CORP DE POMPĂ CU MANŞON PROTECTOR

Attached to syringe needle

Attached to blood tube holder

 Lansete cu ac retractabil

Before During After

Before During After

In use After use

BISTURIE DE UNICĂ FOLOSINŢĂ CU DISPOZITIVE DE SIGURANŢĂ

Retracted position

Protracted position
Protracted position
 ETICHETA “RISC BIOLOGIC”

• Etichetare necesară :
– Containere pentru deşeuri
– Frigidere sau congelatoare
pentru sânge sau alte
materiale potenţial
infecţioase
– Alte containere utilizate
pentru a stoca, transporta
sânge sau alt material
potenţial infecţios
– În locul etichetării se pot
folosi saci sau containere
de culoare roşie
 5. COLECTAREA DEŞEURILOR
ÎNŢEPĂTOARE-TĂIETOARE
Containere
• Stabile
• Imperforabile, rezistente
la şocuri
• Cu sistem de închidere
inviolabil
• Incinerabile
• transportabile
• Să permită vizualizarea
nivelului de umplere
• Să fie etichetate cu
însemnul “risc biologic”
MATERIALELE ŞI ECHIPAMENTELE UTILIZATE

•Manevrate de către personal cu

echipament de protecţie
•Materialele care nu provoacă
leziuni – saci de plastic
inscripţionaţi
•Materialele de unică utilizare:
- colectate pentru incinerare
- nu se refolosesc
•Materialele reutilizabile:
- se decontaminează, se curăţă,
se dezinfectează sau sterilizează
- se utilizează la alt pacient după
prelucrare adecvată
 LENJERIA
• Lenjeria murdară –
echipament de protecţie
• Introdusă în saci de plastic la
locul în care a fost folosită
• Nu se sortează şi nu se
clăteşte la locul în care a fost
folosită
• Transportată în saci
etichetaţi
 6. Evitarea contaminării mediului de lucru

• Curăţenie de rutină,
dezinfecţia
suprafeţelor din
mediu, mobilier
• Suprafeţele
contaminate – se
decontaminează şi
se curăţă imediat
 PRACTICI DE MUNCĂ ÎN SIGURANŢĂ
• Ţine mâinile departe de faţă
• Lucrează de la curat către murdar
• Limitează numărul suprafeţelor atinse
• Schimbă echipamentul de protecţie când
este contaminat

• Spălarea mâinilor
• Spălarea mâinilor
• Spălarea mâinilor
 ALTE REGULI
• Nu se mănâncă, nu se bea, nu se fumează în
zone în care există material biologic infecţios
• Nu se aplică lentile de contact
• Nu se aplică cosmetice
• Evacuarea cioburilor de sticlă – cu tampon şi
pensă
 Training-ul PMS
• În timpul orelor de lucru, în mod
gratuit
• Efectuat cu ocazia evaluării iniţiale
a expunerii ocupaţionale a fiecărui
loc de muncă şi ulterior anual
• training suplimentar în caz de
modificare a sarcinilor sau apariţia
unor activităţi noi care afectează
expunerea ocupaţională