Atitudinea in caz de Accident prin Expunere la Sange sau Alte Produse Potential Infectante

Occupational Safety and Health of Healthcare Workers
World Health Assembly

WHO Occupational Health

28 April World Day for Safety and Health at Work 7 April World Health Day

28 Aprilie

Munca in conditii decente, siguranta la locul de munca,

Celebrata in intreaga lume

7 Aprilie
• Resurse umane pentru sanatate • Sustinerea si protectia “health workers” • Realizarea de conditii de munca sigure si suportive prin salarii, resurse si management imbunatatit • Celebrata in intreaga lume

HCW - Lucratorii in sanatate OMS

Nici o persoana nu ar trebui sa suporte injurii sau alte prejudicii la locul de munca; respectarea drepturilor omului este principiul fundamental pe baza caruia se defineste sanatatea ocupationala Lucratorii in sanatate - 59 milioane Fara o forta de munca sanatoasa, care lucreaza in conditii de siguranta si este motivata obiectivele sanatatii publice nu pot fi atinse.

 

Occupational risks are among ten threats in WHO EURO Blood pressure Tobacco Alcohol Cholesterol Overweight Low fruit and vegetable intake Physical inactivity Environmental risks Occupational risks Illicit drugs 0 2 4 6 8 10 DALYs % 12 14 16 18 20 Source: World Health Report (2002) .

Sanatatea ocupationala OMS   “Global Strategy on Occupational Health for All” (1996) “Global Plan of Action on Workers Health”. • 25% din impactul global al imbolnavirilor se datoreaza factorilor de risc ocupational si de mediu • Lucratorii in sanatate .sector prioritar  . World Health Assembly 2007 Profilaxia primara este esentiala.

TB. zgomot) . caldura. dezinfectante) Ergonomice (ridicari) Stress/Violenta (personal insuficient) Riscuri – expunere la agenti fizici (radiatii. SARS. hepatite) Chimice (medicamente. HIV.Lucratorii in sanatate Riscuri ocupationale      Biologice (gripa aviara.

Adaptarea definitiei date de the Safe Injection Global Network (SIGN): “Practica medicala in siguranta = care sa nu prejudicieze persoana asistata. sa nu expuna personalul medical la nici un risc prevenibil si sa nu contribuie la producerea de deseuri periculoase pentru cei din jur” .

” .“Be sure to secure your own oxygen mask first before helping another.

4% HIV .Desi “numai” 1000 decese pe an ale lucratorilor in sanatate sunt HIV ocupational toate trebuie si pot fi prevenite Expunerea ocupationala la agenti o b rn P th g n B patogeni din sanges lo d o e a o e WHO Environmental Burden of Disease.Se datoreaza accidentelor prin intepare . 2003 O H O e o T in ga dE u a n S A ffic f ra in n d c tio .2 milioane expuneri pe an Lucratori in sanatate:  Stratificarea riscurilor de expunere (Risc atribuibil procentual) • 40% VHB • 40% VHC • 4.

000 0 1983 1991 800 1995 Aceasta reglementare a avut cel mai mare impact in eliminarea transmiterii VHB intre lucratorii in sanatate Mahoney F et al. Archives of Int Med 157 (1997): 2601-2603 .000 16.000 4.000 12.000 17.Declinul infectiei cu VHB intre lucratorii in sanatate dupa vaccinare SUA 20.000 Mandatarea vaccinarii HBV 8.

. .DAR . 80% dintre lucratorii in sanatate raman neimunizati in multe parti ale globului In ciuda eficacitatii de 95% a vaccinarii VHB . aprox.

A ttr ib u ta b le f r a c tio n o f HCV .6 5 100% 80% Percentage 60% 40% 20% 0% Afr D Afr E Am rA Am rB Am rD Em rB Em rD Eu rA Eu rB Eu r Se C ar Se B ar Wp D rA Wp rB HC V HBV HIV Re g io n s Raport OMS Healthcare workers 2006 . a g e s 2 0 . HB V a n d HIV in f e c tio n s in h e a lth c a r e w o r ke r s d u e to in ju r ie w ith c o n ta min a te d s h a r p s .

Efecte potentiale ale expunerii ocupationale      Anxietate Frica Stress Amanarea unei sarcini Modificarea practicilor sexuale      Efecte adverse ale chimioprofilaxiei postexpunere Pierderea locului de munca Pierderi de beneficii Boli cronice Moarte prematura .

AES*  Orice expunere accidentala la sange. componentele sangelui uman . plasma. la un fluid biologic contaminat cu sange sau la un fluid care poate sa contina agenti transmisibili prin sange care presupune:   Lezarea tegumentelor (intepatura. ser. taietura) Proiectarea de sange sau fluide biologice pe mucoase sau pe tegumente lezate * Sange integral.

peritoneal Lichid cefalorahidian Secretii genitale Lichid amniotic Saliva (in proceduri dentare)     Orice tesut nefixat provenind de la om Orice fluid biologic vizibil contaminat cu sange Orice fluid greu de identificat Culturi de celule care au fost infectate cu VHB. HIV . pleural. VHC.Alte produse potential infectante APPI      Lichid sinovial. pericardic.

 Agenti patogeni transmisibili prin sange Moduri de transmitere Controlul expunerii   .

Treponema pallidum Toxoplasma gondii Staphylococcus aureus Brucella spp. vivax Mycobacterium tuberculosis. VEB. falciparum. 2 • Virusurile febrelor hemoragice Plasmodium malariae. Ricketsia spp. leprae Leptospira spp. • HTLV-1.Agenti patogeni transmisibili prin sange (APTS)    VHB VHC HIV • • • • • • • • • • • Agentul bolii Creutzfeldt-Jakob. herpesvirusurile 1 si 2) Cryptococcus neoformans . Herpesvirusuri (CMV.

VHB    Infectia cu VHB are manifestari hepatice si extrahepatice Infectia cu VHB este bine cunoscuta ca risc ocupational Volumul de sange inoculat cu ocazia unui accident prin intepare cu un ac este de aprox 1μl si contine 100 doze infectante de VHB VHB este rezistent in mediul exterior (rezistenta egala cu a sporilor) supravietuieste in mediul exterior cel putin 7 zile  .

serie de 3 doze la interval de o luna si respectiv 6 luni.Infectia cu VHB este prevenibila. exista un vaccin sigur si eficace introdus in toate tarile lumii (in Romania din 1995)    vaccinarea antihepatita B previne infectia cu VHB si consecintele indepartate Vaccinarea antihepatita B . Gratuita pentru personalul medical .

8% dintre persoanele expuse se infecteaza cu VHC HCV poate supravietui la temperatura camerei intre 16 ore.4 zile   .Infectia cu VHC  Infectia cu VHC are manifestari hepatice si extrahepatice grave Dupa accident prin expunere la sange aprox 1.

VHC    Nu exista tratament curativ si nici vaccin pentru VHC Controlul infectiei cu VHC depinde de prevenirea transmiterii. Evaluarea sursei si persoanei accidentate se face prin teste serologice si de identificare a HCV–ARN cu scopul stabilirii statusului la momentul accidentului si pentru monitonizare. .

HIV   HIV (human immunodeficiency virus) cauzeaza infectia cu HIV si AIDS / SIDA (Acquired Immune Deficiency Syndrome).     . Australia. Virusul are rezistenta redusa in mediul exterior Nu exista vaccin si nici tratament curativ Exista cinci clase de antiretrovirale utilizate pentru supresia incarcaturii virale pana la limita detectiei si reconstructie imuna Reactiile adverse la medicatia antiretrovirala sunt numeroase si severe Antiretroviralele se utilizeaza si in profilaxia infectiei cu HIV post-expunere ocupationala si non-ocupationala Computer generated art quality graphics of HIV was done by Russell Kightley of Canberra.

Moduri de transmitere a APTS  Percutan – inocularea directa a materialului infectant prin penetrarea barierei cutanate sau mucoase (intepatura cu acul sau alta leziune cu instrument ascutit si contaminat) Penetrarea pielii cu instrumente ascutite este cea mai frecventa forma de trasmitere a APTS  .

abraziuni. nasul. mici ragade) care se constituie in porti de intrare. Contact cu mucoasele – stropire cu sange. gura (neprotejate)  . ser in ochii.Moduri de transmitere a APTS  Inoculare directa cutanata – expunere la sange sau APPI la nivelul unor leziuni preexistente (dermatita.

Activitati care se constituie in situatii de risc: Recoltarea de sange  Procesarea sangelui  Manipularea tesuturilor nefixate  Munca in arii de cercetare HIV. HCV  . HBV.

resuscitare)       .Activitati care se constituie in situatii de risc :  Indepartarea materialului contaminat cu sange sau APPI Transport de sange sau APPI Munca in servicii unde echipamentele sau mobilierul au fost contaminate Manipularea conteinerelor cu deseuri biologice Curatirea stropirilor cu sange sau a sangelui uscat Manipularea materialului moale care include obiecte ascutite sau este contaminat cu sange sau MPI Proceduri de salvare a vietii (descarcerare.

Manopere asociate mai frecvent cu AES  Accidente percutane • Montarea perfuziilor si intreruperea lor • Cateterisme arteriale si venoase (Astrup) • Recoltarea de hemoculturi/sange pentru examinari uzuale de laborator • Recapusonarea acelor • Suturi chirurgicale • Manipularea recipientelor pentru deseuri .

hemodializa • Medicina dentara .Manopere asociate mai frecvent cu AES  Accidente prin proiectare • Efectuarea analizelor de laborator • Intubatia orotraheala si endonazala • Ventilatia mecanica • Aspiratia traheala • Fibroscopia • Hemofiltrarea.

et al.68% do e a oes  Source: Ippolito.Acele cu lumen sunt cea mai B o b rn P th g n lofrecventa cauza de AES . 1997 O H O eo T in ga dE u a n S A ffic f ra in n d c tio .

contact cutanat sau mucos sau ranire) • Susceptibilitatea gazdei • Practicile de munca .Factori de risc pentru producerea infectiei • Patogenicitatea microorganismului • Doza (cat de mult sange sau agent infectios) • Calea de intrare (injectie vs.

urină. LCR. materii care conţin salivă. fluide Secreţii Urină. lapte lacrimi matern .Factori de risc pentru VHB. ascită fecale sânge Sânge Secreţii genitale Saliva. fluide Secreţii biologice care genitale. amniotic. Saliva. urină. materii fecale. VHC. conţin sânge lichid de ascită. HIV Virus VHB SIGUR POSIBIL NUL Sânge. materii fecale VHC HIV Sânge. biologice genitale.

109 DA . nespecif ică DA HIV VHB 10% 30% (2-6% dacă sursa 104.Risc de transmitere a HIV. VHB. VHC Virus Evoluţie cronică 100% Risc după accident percutan 0.106 este AgHBe negativ) 3% DA DA VHC 60-80% NU 106.3% Încărcătură Vaccin virală plasmatică 10-104 NU Px.

VHB.Riscul transmiterii virusurilor HIV. VHC dupa leziune percutana Virus 6 – 30Chance of HCW HBV din 100 persoane Infection HCV HIV 3 – 10 din 100 persoane 1 din 300 persoane .

VHC) • Existenta tratamentului si eficienta ei .Factori de gravitate pentru AES  Legati de pacientul sursa • Stadiul clinic • Nivelul viremiei (VHB. HIV.

Factori de gravitate pentru AES  Legati de persoana expusa • Utilizarea manusilor • Receptivitate/imunitatea persoanei • Aplicarea adecvata a profilaxiei postexpunere .

Responsabilitatile personalului   Raportarea incidentului supervizorului Participa la completarea raportului asupra incidentului (impreuna cu supervizorul) Raspunde cerintelor de asistenta dupa expunere ocupationala  Actiuni disciplinare!!! .

Plan de control al expunerilor Noutati:  Schimbari tehnologice cu reducerea riscurilor  Documentari anuale cu implemetare de noi tehnologii. mai sigure pentru personalul medical .

Sanatatea ocupationala Ierarhia mijloacelor de control (leziuni cu ace)  Eliminarea sau substituirea obiectelor ascutite (eliminarea injectiilor evitabile. fara ace. sisteme i. etc) . existenta & plasamentul & indepartarea containerelor pentru instrumentar ascutit) Echipamente personale de protectie (manusi.) • Design instrumentar (seringi fara ac. sorturi. masti. recipiente pentru instrumentar taietor-ascutit)    Administrative (polici si programe de training) Practici sigure la locul de munca (Precautii Standard.v. NU recapusonarii acelor.

Control prin noi tehnologii • Sharps with Engineered Sharps Injury Protection (SESIP) • instrument fara ac sau cu ac in siguranta printr-o modalitate care reduce efectiv riscul expunerii Self-sheathing syringe Seringa cu auto acoperire .

Alte exemple In use Seriga cu ac retractabil After use Lanceta retractabila Seringa cu scut pentru ac Seringa cu ac bont de auto inchidere a lumenului .

se continua apasarea pe piston ceea ce duce la retragerea acului in seringa.Seringa cu ac retractabil Dupa ce a fost folosita seringa. .

. “manseta" este dispusa peste seringa cu acul expus pentru utilizare. Dupa utilizare manseta avanseaza peste ac.Ace cu auto acoperire (Self Re-Sheathing Needles) Initial. seringi de recoltare.

Componenta auxiliara de siguranta "Add on" Safety Feature Scuturi atasate seringilor activate dupa recoltare. . seringi pentru recoltare venoasa si arteriala.

Varful bont se activeaza la scoaterea acului din vasul de sange. Seringi hipodermice si holdere pentru recoltare venoasa. .Acul bont (Blunting Needle) Dupa utilizare este activat acul bont care trece prin lumenul acului utilizat si depaseste varful ascutit.

Bisturiu cu auto-scut protector (Re-Sheathing Disposable Scalpels) Bisturie de unica utilizare cu scut avansat mecanic dupa utilizare. .

Ac de administrare tip “fluturas” cu ac bont (Blunting Winged Steel Needles) Dupa plasare in vena o a treia aripa este rotita in pozitie plata cu activarea acului bont inainte ca acul sa fie scos din vas.

Control prin noi tehnologii

Sistem perfuzabil fara ace = sistem care nu utilizeaza ace
• Recoltare • Administrare de medicamente/fluide • Orice alta procedura cu expunere la sange

Profilaxia este cheia

Evitarea expunerilor
• • • • Sisteme i.v. fara ac Evitarea recapusonarii acelor Indepartarea adecvata a instrumentelor folosite Respectarea precautiilor standard

PROFILAXIA PRIMARA A AES

Precautiile standard
Considera toti pacientii potential infectanti  Toate fluidele biologice sunt potential infectante  Instrumentele folosite sunt contaminate

Precautiile standard      Spalarea mainilor Echipament protectie Atentie la manipularea instrumentelor taietoare. intepatoare Plasarea instrumentelor utilizate in recipiente adecvate Decontaminarea suprafetelor murdarite cu sange .

Profilaxia secundara / managementul cazului de AES 1. Anuntarea prompta a cadrului medical superior sau responsabilul pentru CIN . Intreruperea ingrijirii cu asigurarea securitatii pacientului 2. Ingrijiri de urgenta 3.

Ingrijiri de urgenta  Expunere cutanata Spalare cu apa si sapun. clatire  Antiseptic cu timp de contact 5 minute • Clorigene 1/10 • Compusi iodati -PVP iodat • Alcool 70%  .2.

Ingrijiri de urgenta  Expunere percutana Spalare cu apa si sapun.2. clatire  Antiseptic timp de contact 5 minute  • • • Clorigene 1/10 Compusi iodati Alcool 70% NU se accepta favorizarea sangerarii care poate creste difuziunea inoculului viral .

Ingrijiri de urgenta  Expunere la nivelul mucoaselor • Spalare abundenta timp de 5 minute cu ser fiziologic sau apa .2.

stropire in ochi. intepatura de ac. etc.Asistenta post-expunere Evaluare medicala  Confidentiala !!!!!!!!!!!!!!!!!!  Efectuata de persoana responsabila de controlul infectiilor nosocomiale • Tipul expunerii (i.e.) • Identificarea si testarea pacientului sursa • Testarea persoanei care a suportat accidentul    Profilaxie post-expunere conform recomandarilor Consiliere Evaluarea bolii asociate accidentului (daca apare)   Nu este necesara schimbarea locului de munca pana la infirmarea/confirmarea IN Modificarea deciziilor personale .

2005. recomandari ??? 1995 studiu caz martor care arata 79% reducere a riscului la profilaxie cu ZDV Ghid de profilaxie 1996 Recomandari de combinatii de antiretrovirale pentru expuneri la risc inalt 2001. 2007 . 1987 CDC publica primele PPE in 1990.Istoric profilaxia postexpunere la HIV      ZDV aprobata FDA pentru tratamentul HIV.

by occupation.HCWs with documented and possible occupationally acquired AIDS/HIV infection. Occupation Nurse Laboratory worker. clinical Physician. surgical Other technician/therapist Other healthcare occupation Total Documented Possible 24 16 6 3 2 2 1 1 1 1 57 35 17 12 13 2 2 15 2 3 6 12 6 9 5 139 . dialysis Dental worker. nonsurgical Laboratory technician. nonclinical Housekeeper/maintenance worker Technician. including dentist Emergency medical technician/paramedic Physician. as of December 2002. surgical Embalmer/morgue technician Health aide/attendant Respiratory therapist Technician.

2003. In: Dolin RM. eds.24:86. Metler RP. Occupationally acquired human immunodeficiency virus [HIV] infection: national case surveillance data during 20 years of the HIV epidemic in the United States. including occupational and nonoccupational postexposure management.S. and Do AN. 2nd ed. et al.Occupational human immunodeficiency virus (HIV) infections in U. 2002:327. Healthcare worker issues. (Modified from Henderson DK. Saag MS. by year of report. Ciesielski CA. health care workers reported to the Centers for Disease Control and Prevention. Infect Control Hosp Epidemiol. New York: Churchill Livingstone. 1985 to 2001. Gerberding JL. Masur H.) . AIDS Therapy.

7-12 8. Cases Risk Factor Odds Ratio 95% Confidence Interval[‡] Odds Ratio All Cases[†] 95% Confidence Interval[‡] Deep injury Visible blood on injuring device Injuring device used in artery or vein Terminal illness in source patient[§] Postexposure use of zidovudine 13 4.3 6.5 0. Copyright © 1997 Massachusetts Medical Society. 1997. et al.14 2.0-16 0.52 From Cardo DM.8-28 0.0-41 2.6 4.2 4.Logistic-Regression Analysis of Risk Factors for HIV Transmission after Percutaneous Exposure to HIV-Infected Blood U. All rights reserved.S.3-11 15 6. Ciesielski CA.337:1485-1490.4-42 1.2-21 1.47 5. A case-control study of HIV seroconversion in health care workers after percutaneous exposure. . Culver DH. N Engl J Med.19 2.6 0.5 3.06-0.4-16 1.03-0. Centers for Disease Control and Prevention Needlestick Surveillance Group.

Factori de risc pentru transmiterea HIV Tipul de AES expunere percutana > permucoasa  Factori legati de tipul de AES • Accident cutaneomucos • Accident percutan Expunere cutanata>cutaneomucoasa • T exp lung>scurt • Prezenta de leziuni>absente • Leziune profunda>leziune superficiala • Ac cu lumen “gol”> “plin” • Dispozitiv intravascular>s.c. sau i. • Prezenta sangelui vizibil>absent • Ac de calibru mare>mic • Absenta manusilor>cu manusi .m.

Factori legati de sursa Stadiul SIDA>stadii precoce HIV 1 μl sange contine   Limfocite CD4 sub 200/mm3 Incarcatura virala mare> nedetectabila sau mica    103 104 105 HIV/mlHIV/mlHIV/ml- 1 virus 10 virusuri 100 virusuri .

  . CD4 <200/mm3 sau la debutul infectiei  Daca statutul pacientului nu este cunoscut se face test HIV rapid in primele 2 ore de la accident (cu acceptul pacientului). Investigarea persoanei asistate si a personalului medical pentru HIV cu adoptarea unei atitudini corespunzatoare  Daca pacientul sursa este cunoscut HIV pozitiv se va obtine cat mai repede chimioprofilaxia de la esalonul prescriptor  Riscul cel mai inalt este pentru stadiul SIDA cu incarcatura virala mare.4.atitudinea ulterioara depinde de rezultatul testului Daca testul nu se poate efectua se evalueaza riscul si dependent de acesta se adopta o atitudine Persoana accidentata este testata pentru prezenta anticorpilor la momentul accidentului cu repetare la 3 si 6 luni.

lichid sinovial lapte matern (nu a fost documentata nici o transmitere desi virusul a fost izolat din aceste fluide) HIV nu se transmite prin saliva. transpiratie. imunologice: • • • • CD4 < 200/mm3 SIDA Boala avansata Stadiul initial al bolii • Natura lichidului biologic   Sange sau fluide biologice cu continut de sange Secretii genitale.nu sunt considerate cu risc  . lichid pericardic. pleural. perspiratie. peritoneal. secretii nazale. lichid amniotic.Chimioprofilaxia HIV   Evaluarea statusului serologic al pacientului sursa (test rapid+test clasic) Daca sursa este HIV pozitiva intereseaza: • Date clinice. lacrimi.

arteriale sau in laboratoare Chimioprofilaxia este recomandata Taieri prin manusa. intepaturi superficiale Chimioprofilaxia depinde de bilantul persoanei sursa   Expunere cu risc scazut   CP se recomanda daca sursa are incarcatura virala mare sau are infectii oportuniste Se apreciaza necesitatea ei daca sursa este HIV infectata dar asimptomatica sau cu incarcatura virala mica Eroziuni simple cu ac plin sau cu calibru mic sau contact cutaneo-mucos CP dependent de statusul sursei si de aspecte psihologice .Criterii de severitate a ranii  Expunere cu risc crescut    Expunere cu risc intermediar    Intepaturi profunde cu dispozitive iv. im.

Intervalul accident consultatie   cat mai repede in 1-2 ore 48 ore .

iv.3 0. DHS/Occupational /PP .2 *toti factorii de risc semnificativi (P < 0.6 4.Factori de risc pentru infectia cu HIV (post expunere) personal medical Factor de risc Intepatura profunda OR* 15.AIDS Ac de recoltare/adm.0 Sange vizibil pe ac Pacient sursa.337:1485-90. arterial PPE cu Zidovudin (AZT) 6.01) sursa: NEJM 1997.2 5.

sange vizibil CE3 Mic Cateva picaturi CE1 Moderat Picaturi multiple CE2 CE2 .Determinarea codului de expunere CE Tip de expunere cu risc de infectie Integritatea pielii afectata Volum Piele intacta Nu PPE Severitate scazuta ac chirurgical sau zgarietura Expunere transcutanata SEVERITATE SEVERITATE mare ac cu lumen.

Statusul sursei HIV negativ HIV pozitiv Status necunoscut Sursa necunoscuta Nu necesita PPE Nivel redus de expunere Nivel crescut de expunere CS-H1 CS-H2 CS-HN .

Aprecierea oportunitatii PPE dupa expunere accidentala la sange  CE 1 si CS H1 CE 1 si CS H2 CE 2 si CS H1 CE 2 si CS H2 CE 3 si CSH 1 sau 2 Necunoscut  PPE nu este absolut necesara Expunere neglijabila. PPE dependent de incarcatura virala PPE cu schema de baza PPE schema extinsa PPE schema extinsa           Schema de baza daca CE este 2 sau 3 .

CP aplicata in Romania din anul 2005  Schema de baza • • • 4 saptamani ZDV 600 mg/zi in doua prize 3TC (lamivudina) 300 mg/zi in doua prize 4 saptamani ZDV 600 mg/zi in doua prize 3TC (lamivudina) 300 mg/zi in doua prize Indinavir (IDV) cate 800 mg la 8 ore sau Nelfinavir (NEL) cate 750 mg la 8 ore  Schema extinsa • • • • • .

.231:780-5. Infect Control Hosp Epidemiol 2000.Tolerability of HIV PEP in Health Care Workers 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 Percent of HCWs Incidence of Common Side Effects Nausea Fatigue Headache Vomiting Diarrhea Myalgias Wang SA.

.14 dermatologic 7 6 5 4 3 2 1 0 1997 1998 Year 7 6 5 4 1999 2000 MMWR 2001.2 cases of liver failure .12 hepatotoxicity .HIV Postexposure Prophylaxis Serious Adverse Events Associated with Nevirapine 10 9 8 Number 22 Serious Adverse events .49(51):1153-6.

Profilaxie post expunere EACS European AIDS Clinical Society-2007  Schema de baza • • • 4 saptamani ZDV 600 mg/zi in doua prize 3TC (lamivudina) 300 mg/zi in doua prize sau tenofovir si emtricitabina  Schema extinsa • 4 saptamani • ZDV 600 mg/zi in doua prize • 3TC (lamivudina) 300 mg/zi in doua prize sau tenofovir si emtricitabina si • Lopinavir sau saquinavir .

Adverse Effects: Basic vs Expanded Regimens 60 50 2 NRTI 2 NRTI + 1 PI % of individuals 40 30 20 10 0 General Lower GI Upper GI elevated hyperbiliTG rubinemia 2x ALT Puro V et al. February 2002. Abstract 478-M . 9th CROI.

.

http://aidsinfo.1-17. and HIV and Recommendations for Postexposure Prophylaxis. volum mare de sange.ritonavir  Fosamprenavir +/. infectat cu HIV cu virus rezistent la antiretrovirale.ritonavir  Saquinavir (hgc. 2001) Recomandari:  4 saptamani. Invirase) + ritonavir  Nelfinavir  Efavirenz Recomandari actualizate  Management of Occupational Exposures to HBV.gov/guidelines/default_db2. 2005 / 54(RR-9).nih.asp?id=67  .Post-Exposure HIV Prophylaxis (PEP) – CDC USA   PPE poate reduce riscul infectiei cu HIV cu pana la 81% (CDC.  2 antiretrovirale:  Zidovudina (AZT) sau tenofovir (TDF) plus lamivudina (3TC) sau emtricitabina (FTC) sau  Stavudin (d4T) sau didanosin (ddI) plus lamivudine (3TC) sau emtricitabine (FTC)  Regim extins  3 antiretrovirale (se adauga lopinavir/ritonavir (Kaletra) pentru expuneri cu risc inalt e. September 26.g.ritonavir  Indinavir +/. • Regim extins alternativ: • Regimul bazal plus unul dintre:  Atazanavir* +/. sursa necunoscuta. HCV. intepatura profunda.

RR-9).54(No.CDC Post-Exposure Prophylaxis Guidelines MMWR 2005. .

RR-9).54(No. .CDC Post-Exposure Prophylaxis Guidelines MMWR 2005.

• Se masoara ulterior titrul de Ac si daca este protector se intrerupe vaccinarea.titrarea Ac HBS >10mUI/ml nu necesita revaccinare VHB  Nevaccinata. • Se continua cu schema accelerata (0. 12 luni) daca titrul este neprotector .Profilaxia secundara a infectiei cu VHB   Sursa VHB pozitiva Persoana accidentata  Vaccinata VHB . vaccinata incomplet sau nu se poate determina titrul Ac HBs – Ig specifice si o doza de vaccin VHB. 2. 1.

Vaccinarea VHB dupa schema obisnuita (0. 6 luni) • Vaccinat VHB – titrarea Ac HBs .Profilaxia secundara a infectiei cu VHB   Sursa VHB negativa Persoana accidentata • Nevaccinat. 1.

Profilaxia infectiei cu VHC   Investigarea statusului VHC pentru sursa Investigarea statusului VHC pentru persoana accidentata .

 Sursa este Ac VHC negativa • Riscul infectiei este foarte scazut • Daca sursa este imunosupresata este necesara detectia ARN VHC prin RT pcr  Sursa este Ac VHC pozitiva sau ARN VHC pozitiva • Monitorizare si preluarea in supraveghere a cazului daca se impune .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful