COLECTIA " POYESTIR' ITIINTIFICO-FA TASTICEu

GEORGETA cRlclUH

I A. $ ,

Prilooierii mBterionlui I~elar

:Autoarea povesf;r;; de lata s-o nascut /a Doroho; in 13 lebruarie 1937. A studia' istoria la Universitateo "AI. I. Cezo" din '~i. AduaTmenfe este mezeograf principal la ,.Muzeul Unirii", lo§i.

Colecfia "POVESTIRI §TIINIIFICO .. FANTASTICE" editata de revlsfa - ~

~4!iiinta \ ~jehnica

Anul XV

15 februarie 1969

2

· •. r.~· ....

·.IN PIUl\[OL SECOL AL EREI NOASTRE. ON STAT PUTERNIC._ EXISTA ACOLO UNDE ASTAZI SlNT SITUATE TRANSILVANIA, VALAIDA., BANATUL ~1 MOLDOVA. ACEST STAT ERA DACIA... LOCUlTO'RU ACESTEI ':rAm ERAU DAClI, POPOBUL CEL MAl BAZB01NIC, CEL MAl CUBAJOS sr eEL MAl PUTERNIC."

M. KOGALNICEANU

. L ""'>em In urma un drurr: lung I' aneuoios, dod 1",,,,,,,. tie-a ~nt1mpinat rue departe de locul unde avenul Gbetarului Scarisoara lP deschide cupa prapastiei ametitoare.

Obositi, am cinat lara discutii, [iecare cu preocupiirile lui.

N e-arn intins apoi In sacii de dormit, CH umerii /rZnti de greutatea rucsacurilor, bm'd~ljite cu cele mal necesare lucruri.

Doru lncepuse curind sa sjortiie, Nelu [uma, Dan ji cu Mircea discutau. Ei [ormau ecbipa de speologi lncercati. Pentru din~ii, mlsterul pesterilor, strajuite de balauri # iluminate de strdlucirea comorilor de nestemate, tji gasise de mult dezlegarea .....

Eft §i Sandu li insoteam ca amatori, dar, ca # alta data, erarn nerabdatori sa redescbidem [erecatele porti ale "Misteriosului gbetar", cum II numise marele savant Emil Racovipi.

In asteptarea acestei solemne clipe taceam, cbinuindu-ne sa adormsm la botarul dirure doua lumi ...

Ce complex de infinite contraste I

Sus, un uniuers dramuit de acele ne£nduratoare ale ceasornicului. los, tn adincuri, uri alt unioers unde abserua noiiunii de timp creeazd iluzia eternitdtii, en unioers nepiitruns fi necunoscut care, ca Fata l}Jorgqna, iradiaza 0 irezistibila atractle ..•

Zorii zilei ne-au gasit in capul scdrilor ce coborau in aoen", lnarmati ell lam pi de carbid ji lanterne, ett scari de [unie §i corzi, c» ciocane ~i pitoane, am - incepia coborirea,

Veneam pentru a doua oara in acest ghetar, dar retraiam aceleasi ernotii ea inttia~i data, cad pestera ne-a intimpinat la [el de rece, de ostil.

Pe sul: poartn znalta de oreo zece metri, 2norlnd printr-un strat gros de zapada, intraram in "Sala Mare" a ghetarului. In treacdt am vizitat "l}iserica«~ cu inalta-i cupola ji reci luminari de gheata, sl uriasu] con al nAltarullli" I admirind

* Aven, Iocul de intrare in ghetar, d~

3

din nou zueltele coloane transparente, tl1 cupele cdrora ap« picura Cl4 susur cristalin, T oate erau nescbimbate /

Scopul expedltiei era £ns,l depistarea adincimii maxime a gbetantlui, prin toboganul de ghearCi, 0 galerie sinistrd ce se injigea aproape oblic in bezna.

Ca atare, ne-arn irulreptat cu totii spre stlnga "Salii Mari", - H aideti, baie{i, aduceti scdrile ! striga Doru.

- Cine coboara primul ] I.ntreaba insinuant N elu.

- Tragem la sorti l hotar; Dan.

N oi n-aoearn cwotnud. Eram amatori.

- Sa trag em ! conjirmardm entnziasmati, sperind irur-un noroc.

Doru 2mpaturi biletelele de birtie, aruncindu-le ln berda.

Unul era, bineinteles, insemnat, ~i ocbii nostri U ciiuta» insistent.

- Haidetl, copii / Cine mal trage? ridea Doru, lmbiindu-ne pe fiecare.

- Eu cobor primul l striga Dan, flutl~r;nd biletul norocos. Gata! Pregatiti-ma de asalt !

Baietii tncepura sa arunce, cu mare grija, scarile in negtsra toboganului. Asteptindu-mi rindtd, m-am irulreptat agale spre rimayea * din dreapta. Acolo, Doru pregatise scdrile pentru ca a doua zi sa mai tragem 0 raita prin .Palatul Sinzienii",

Peretele de gheata cobora abrupt, Rimayea era strlmta.

Prioind-o, idee a unei escapade imi incolti Julgerator # esc aladai pragul de gbeata.

Coboram fara tearnd. Trei scari, innodate cap la cap, lnsu~ mind circa 90 m, m-am desprins lncet, lncet de realitate.

Nici astdzi, dupa atlta oreme de la lntzmplarile neobisnuite ce au urmat, nu ~tiu exact ce rn-a determinat sa pornesc de unul singur spre inima pamtntuluil Poate-i de vina nedornolita mea curiozitate ...

Pared ma vad stind cu mina pe ultima treaptd a scari;, gata sa ma intorc, cind un clipocit imi atrase ateruia.

[os, la picioare, un [iricel de apa se strecura timid prin otlceaua care traversa ,,sala M arii F aleze", L-am urmat cu lanterna. Trupu-i firav se furi~a sub un imens bolouan. Colosul de roca bloca 0 deschizatura intre stlnca de gheata # cea de piatrii, Am dat sa rna catdr, Palmele alunecau jara reazem pe zgrunturile lucioase de umezealti. Noroe de pitoane. Am batut vreo opt. sparglnd linistea milenarii cu lovituri de ciocan,

* Rimaye, prapastie formata intre sttnea ~ ghetar, prin diferenta de temperatura.

4

Pentru 0 mal buna luminozitate, am aprins larnpa. "Dincolo" intuneric ~i tacere. M-am lasat sa cad pe mooila de grobotis. Lampa a cazut # s-a stins. Si-atunci, in adincul noptii, ln stlnca, a prins a se contura un perete albiclos. Priveam uimit. lncadrirul rapid topogra/ia locultti in harta baie{ilor, constatal ca rna a/lam dedesubt, in dreapta "S,'tlii Mari".

Mi-arn dat seama ca [enomenul curios se datora iuminii din a/ara ce pdtrundea prin "hom" * #, ampli/icata de cristalele gbetii, erect irnpresia unui paraoan opac,

Odata aprinsd lanterna, atractia necunoscutului deveni mai puternica. La dtiva pasi, galeria coti brusc ~i, dupa colt, in stinga, aparu imaginea unor stinci ascutite, ce inaltau imensitatea unei cupole in stil gotic, care-si oglirulea grandoarea in apele limpezi ale unui lac.

Din crapaturile stlncii apa se prelingea fara murmur tesirul pinza sticloasd a lacului. 0 tntreaga gama de roz, de la rubiniul singeriu la rozul pal, ii incercuia oglinda. De cealaltii parte ocbiul imi descoperi 0 trecdtoare £ngusta.

Uneori, in viae a, hotaririle sint atit de rapule, Indt dispare # ragazul de a le judeca consecintele. Poate mi-a botarit pa;ii acea /orpi tainica care sala~luie~te in fie care dintre noi # care actioneaza cu 0 putere magicd ln marile cotlturi ale oietii.

A§a se facu ca m-am trezit dezlegirulu-mi bocancii ... Descult, am intrat in apa, Cle~tarul s-a spart in unde verzi, azurii. Pentru siguranta pipaiam cu talpa locul un de trebuia sa calc. Dupa oreo treizeci de pasi, am ajuns la mal. Picloarele iml ~nghetas~ra, dar in caldura ciorapilor s-au dezmortit si-am prins ,ar curat.

;,Aminte~te-ti sa irulriiznesti totdeauna /" glasuie~te un vechi dicton. Si-am indriiznit sa insotesc /iricelul de apa, care cu forte sporite sapase tn buza bazinului 0 trecatoare ~i 0 pornise uoiniceste fa drum.

Eram sigur ca 0 pe~tera noua va aparea.

Ceasul arata ora 12. Nu puteam preciza daca era ora prinzului sau miezul noptii. Cert rdminea /aptul ca pe la noua eram tn .Sal« Mare".

Sa fi trecut doar trel ceasuri? Au putut trece cincisprezece i Multi speologi au remarcat pierderea notiunii de durata lh adincul intunericului ~i nu era prima oara cind eu lnsumi rna rataceam intre aceste doua limite de limp: .maapte"

* Horn, canal strimt tntr-un perete sttncos, de obicei calcaros, prin care se scurg materiale aduse de suvoate sau razbate lumina.

5

~i "zi". Nit ma miram de [el, prln urmare, sa Ii trecut atita creme pentru un drum nu lung, dar nou ii aneuoios,

ldll pregiiteam de lntoarcere, clnd 0 deschiz,'itttra din par. tea dreapta mi-a atras prioirea. Din pacate se injund« imediat, Ce-a urmat i Ce-a urmat e mal lesne de pooestit decit de priceput : m-am trezit solid impacbetat intr-o fa~a de piele.

lmi aminteam doar ca, tntordndz~-ma din 2nfttndattna, un curent de aer se faw simtit in galeria centrald. Ridicind lanlema deasupra capului spre 0 oizibilitatc mai btma, dtepa citioa pa~i m-am rostogolit in neant ...

$i ... iata-rna aid I Unde i I Cine shzt acesti oamenl bar~ - ba)~i ce se [oiesc jara a rna p~oivi? Punindu-mi aceastii lntrebare, inauguram, lara sa oreau, un lung capitol de intrebdri.

Ii auzeam oorbind. Graiul lor imi parea cunoscut # .. ° totusi . nu. Amestec de cuvinte clare, ~thtte # de notiuni strdine lmi ajungea» la urecbe.

De unde zaceam, mi se ojerea priuirilor perspectioa #lntli {intlt de basm.

o vale lntinsa. De 0 parte ~i de alta abrupti stincosi sprijineau 0 balta ce sta gata, gata sa cada.

LingO. mine se tnalta vertical un zid ce radia 0 lumina stralucltoare. Aveai impresia ca zidul nu-i declt un paraoan transparent prin care 0 "centrala electricii" i# difttza lumina.

Pe masura ce timpul trecea, lumina crestea in intensltate, nuantindu-se in toate culorile curcubeului, culori calde, alese anume sa incinte ocbii, sa creeze 0 stare de optimism, de incnraiare.

Treptat valea /u inundatii de lumina. 0 oegetatie luxurianta lruregea peisajul.

La un moment dat, 0 siluett: se apropie. De pe umeri U eadea, in falduri bogate, 0 pelerina diner-o blana subtire, cenu§ie. Purta parul piept~nat eu ciirare fa mijloc, prins lntr-ur: coc bogat, cu tenul alb, incadrat de un oval perfect din care ocbii mari, negri, prioeau linistit. In miinile intinse, eu degete prebmgi, tngrijite, tinea 0 cupa argintata cu marginele Jt~or rasfdnte.

- Bea I soptl, lntinzindu-mi cupa. S-a aplecat petrecindu-mi bratul pe sub g2t. Bautura rece, de-un gust nedefinit, mi-a racorit stomacul mistuit de [carne. Femeia se tndeparta tacuta.

lntr-un rastimp, un barbat viguros, cdlcind greoi, apasat, se opri nepasator Unga mine. Piirul, retezat pe /runte ji lasat in

6

plete lungi pe spate ~i iesea de SJ~b 0 cikiuia din Una, CJI marginea dubla terminatd ~n vir/ cu 0 um/1Citura, amintind cunoscutele "pileumcc ale oestitilor tarabostes *. Bustul puternic, cu umerii vtnjoii, se irurezsrea» de sub iuba alba ca neaua, de care . atirna 0 gluga. Ca # [emeia, purta opinci legate cu nojife.

De sub areadele groase ale sprincenelor, ocbii albajtri prioeau semtatBr. Tinea mina dreapta rezematii pe mlnerul de os a1 unui cutit 01 lama curba, In/ipt la btiul de piele. Attrna:

* Tarabostes, aristocrat dac.

7

de ur: [ant masio de anr U stralucea la piept ur: medalion lucrat cu iscusintii, reprezentind unzimbru;

Porunci scurt ceoa nelrueles. Avea oocea de-o tonalitate profunda, grava.

Doi vlajgani rasarira ca din pamlnt. Mit saitara pe umeri.

Inja~at, de nu puteam nici un deget sa mise, eram aidoma unel mumii egiptene.

Tainica vale ramtnea in urmd, Treceam pe sub portalurl inumecaie. Liniste deplins. Nici cbiar pa~ii nu se auzeau, Dupa clteoa minute S-atJ oprit, M-au rezemat de perete.

Imaginati-od, in decorul natural al unei grote, un interior regese # spuneti de n-aveam dreptate sa ered ea visez.

Patru coloane de marmurd alba incbideau un patrulater de gresie ~lefuita. 117 centru, 0 rnasa rotunda in tablia careia, daltuit cu artd, astrid solar l~i risipea razele aurite intr-un jgheab prelungit cu un cioc de scurgere spre 0 cupa, cu picior inalt, din argint.

Strajuind un tron din marmurii, lncrustat cu rozete aurii, doua statui se intpuneau prin mdrime # executie artisticd. Prima reprezenta pe Marte, zeul razboiului, adorat de mai toate popoarele anticbitatii. A doua, Bendis, zeita [arrnecelor ~i a padurilor, 0 puteam usor recunoaste pentru ca descoperirea umJi chip asemdndtor la Piatra Rosie facuse vllva mare, nu de multo

Bustul de bronz; sidicat pe un postament tn spirald, tot din marmurd alba, arunca reflexe rosiatice In vapaia tortelor. Zeita tinea bratele in laturi, ridicate de la cot in sus, ca pentru inoocarea unor spirite neoazute, Ochii de topaz scinteiau enigmatic sub uoalul invizibil ce-i acoperea capt-d. Intreaga-i [rumusete explica pretuirea pe care i-o daruiau [emelle dacice.

Dar ce cauta aici ?

Soseau rind pe rind cbipuri noi. Portul lor, ca al taranilor ardeleni, rna linistea. Din note znsd, oorbele lor uneorl nelntelese, ~i tot ce oedeam, ma rupeau de realitate, Strlngeam ochii sa alung oedeniile, imi muscam buzele sa ma conoing ca

sint treaz.: -

Salsprezece uriasi, la feZ de barbo$i ca # primii, s-au aliniat In dreptul coloanelor, La dreapta ~i fa stinga tronului.

Primii doi tineau stindarde cu cap de lup prelungite In chip de sarpe fantastic. Urmatorii doi aoeau trompete stralucitoare, cu descbizdtura la fel modelatii in forma unei casc.:zte gur; de lup. Ceilalti purtau tolbe cu sageti atirnate de umar

8

~i arcul pregiitit pentru tras, Ultimii tineau intr-o r!dna smturi ouale, de lemn, [rumos incrust-ate # palose cu lama lncouoiatii.

Siugele rece ma parasea. 0 molesealii istouitoare 2mi 'invaluia truptd. Eram sigur ca n-am vedenii, ~i acest tot neobisnuit ma amet ea.

DUp.1 cum va dari seama ma a/lam 'in mijlocul unor oamenl ce aminteau lntru totul pe stramosii nostri, dacii.

lmi mai ram'inea 0 sansa : sa cred ca sint distractia unor artisti ce /ilmeaza en cadru natural

9

. Gtndurlle lmi III-ra lntrerupte de ciudata aparitie a unui barbat inalt, slab. In obrazu-i palid, prelung, me se clintca un muscbi. Tinea prioirile lndreptate fix spre masa rotunda.

T 0# plecarii capetele. Batrznul, U numesc astjel doar pentru ca era singurul CIt p,'iml alb, a rdmas in picioare Hnga • .soarele de piatra" *.

Din gangul intunecat apteru barbatzil cu medalion. Cu. pa~ii rari, maiestuosi, se 'indrepta spre tron.

Un tinaT i-a lntins coiju], L-a pus CI& gesturi domoale, re~e~li pe cap. Casca din aUT U acoperea grumazul, urecblle ~i jruntea in dreptul ciireia, sub doi ocbi stilizaii, avea sculptat in relief un zimbr».

A primit scutul aurit, ornamentat Cit motive geometrice ~i vegetale dispuse in trei registre concentrice, ultimul lncbizind [igura aceluiasi zimbru.

T otul se petreeea lntr-o tacere desavirfitCi, mistuitii de slMitul tortelor.

. Dmu! cu medallon vorbi t'ar ~i apdsat in acelasi grai neinteles. Vocea ii rasuna ell acordurl de orga snb bolta si, preblata de ecou, se pierdu in galeriile intunecate. Ceilalti ascultau incremeniti. Bdrbatul cu medalion se adresa spre batrin, care ~mi dezlega bratele. lmpinglndu-ma brutal, ma sili sa lngenunchez, sd-mi plec capul pe masd.

- 0, Zamolxes I murmurd, tinind miinile pe gruma» z111 meu.

.... U n ~~woi cald, cleios imi inundii /ata ...

Durerlle cumplue din stomac ma anuntau ca traiesc.. Intunericul profund rna dezorienta. Important ramznea to- ~

tlt~i faptt~l ca traiam l .Mai mult cbiar, trdiam dezlegat I Fdcui 0 miscare sa ma ridic, dar un glas spuse :

- Stai linistit I Iti sint prieten I

- Cine esti ] raspzmsei sperlat, banuind 0 capcana.

- Sint projesorul Nicolaescu, din pacate tot prizonler ... "

- Dumneata cum ai ajuns aid? ma adiesai omului invi-

zibil, ln directia de unde se auzeau soaptele.

- Ca # dumneata, printr-o neatentie ce 0 consider mat mult decit un noroc.

- E 0 [ericire sa te alIi aid?

* Soarele de piatra - element de cult la dact, altar de jert!l!.

10

. _ Nt« asta-i [ericirea, 171a tntrempse. Der numai astJe! am auut ocazla sa raspllnd unor problcme de 0 mare im.C11lI1atate, Dar .. dumneata ell ce te ocupi ?

_ Sint medic pediatru ~i ... speolog amator,

. _ Aba l Acum itiu! Ai patnms prin ghetar. In treedtoarea secreta e 0 tr,.pa mohila. La cea mai mica looire din a/ara se swjunda! Da, da ... Eu am so sit la fel de neasteptat. M-au atras legendele motilor din ~mprej1trimi. Po'Vestesc ele cii, £n nop(ile cu luna plina, s-aud tntr-un Zoe anumit dntecele unor dttburi ce nu-si g,tsesc odibna. Ce crezi ca era? Un sorb *. In anotimp~$rile ploioase alimenteaza apele pMulttiain vale. Ctnd seacd are rol de ventilator. Uneori tot pe aeolo mai pica cite o jivina ... cum am picat eu !

- S p~me(i, unde ne a/lam?

- Aud paii... Pe miine !

o lumina sclipi. lar taeere ... Iar linute ...

N u ~tiu dt am stat treaz: Ctnd am desehis ocbii, dupa un somn pro/tmd, era ziua. Trei orificii rotunde, dispuse tn form;;' de triunghi in peretele sting, lasau dire de lumina sa cada oblic pe 0 lespede de marmura alba, iustruita, care reflecta 0 lumina

pl'tteuta.

Ma a/lam 2ntr-o £ncapere joasa, boltit,t Peretii de st2nca,

iZefuifi ici colo. Blarueri de lup, de oaie, de caprii, risipite pe dtffumea creau 0 atmosfera plaeuta. In dreapta patulw, ticsit de aceleasl blanuri, un vas de argint, eu picior ~i doua toarte, ornamentat CUi crengute de brad incizate, rlsipea un mires placut. Gustai. Licbidul singetiu, Vtscos, avea parIum de cetinii ~i aline. Odata [oamea alungata, deoenii din nou sigur pe mine. Fredonam chiar 0 melodie, dnd, deodata. aparu in prag un

dnar.

Ochii albastri zl.mbeau prietenos. Peste itarii curati, strinfi

~n noiitele opinciior, zi csdea 0 cama~a de pl.l1za. Un brtu de piele cu pa/tale de argint H inclngea mijlocul. La g~t 0 fibula de argint stringea cretii C(ima~ii.

_ Sa mergem I mi se adresa pe llmb« mea, bt1ndu-ma

de brat.

T receam prlntr-wn coridor lung. Dupa oreo §aizeei de pa~i

galeria se bifurea. Cea din stinga dadea "afar;f<,

Iesirtim. Aerul riicoros, ozonat, iml aerisi plamtnii. Nici un

petic de cer.

_ Cum te nurnesti i tntreba el ooios.

* Sorb, locul unde un riO cSispare de la supra:fa1a, conttnuindu-se prrntr-un riu subteran.

11

12

-. AIJea Ion!

- Dispa ce te oblsnuiesti w no~' te uei simti blne.

M-am indispus. Va trebui sa ma obisnuiesc i La Buwreiti rna aiteapta sofia, cop iii, munca la spital.

- Cine sinteti ? l-am intrebat.

_ E1S S~71t Sarmi, urmasui celui de-al cincilea /iu al regelui Decebal. lata pe sora mea, Getuza l ar(ita el spre tinara despre care u-arn vorbit. Aducea 0 am/ora dinspre piri». Vina Cit mine! .

lntrariirn tn gangul intunecat prin care caiatorisem atit de nedorlt.

.Sala tronului" cu inaltele coloane, In lumina slaba a unui candelabru de bronz cu trei brate, parea un palat parasit. In spatele tronului se descbidea un alt gang. Sarmi scapara un amnar # aprinse 0 tortii din spatele scobit al zeitei Bendis. Dupa douazect de pasi 0 saia dreptunghiulara ne incbise drumul.

Vase de forme ii dimensiuni dijerite, cu inscriptii ciudate, se aliniau de-a lungul peretilor. In centru un "cata/alc" ajumat, Toate ca toate, dar lnscriptia de pe 0 placa ma /acu sa rid.

Precis eram victima unor iarlatani ascunsi sa meite~ugeasca /alsuri antice.

_ Nu ride l Cel ce vede toate acestea nu mai poate parasi

locurile noastre /

o sudoare rece prinse a mi se scurge pe spate. Ar putea avea dreptate. Mai bine tac,

- I eri ce-a fost ?

_ Datina cere sacrijicarea prizonierilor de razboi. Acum. ~nsa noi pastram viata oamenilor. Sa iesim l T onul lui nu mai

era prietenos. . .

Prin .Sala tronului" am patruns in gale ria principald ?i de aici, trecirul peste rascrucea de coridoare, am ajuns 'in stinga intrdrii din a/ara.

In ansamblu, "palatul subteran" auea forma unui urias ,;r," rasturn{/t tn baza masivului de piatra.

Ca # 'in aripa dreapta, incaperi boltite se aliniau pe un culoar. Fiecare £n parte era luminatd prin acelasi sistem ingenies. Primele patru eraw cu siguranta dormitoare. Una pdrea un depozit, dupa sculele asezate gospotldreste pe politele de lemn: seceri, rl?nite conice, toporase mid ~i mari, dal#, securi, tot felul de lnstrumente necesare unel adeoarate gospodarii.

13

ALaturi, dltpa chiupurile lnalte, recunoscui "hambarul", iar ultima se dcosebea de celelalte ~i prin dlmensiuni, si prin destinatie. DOl pereti erau ocupati cu ji/turi. Spatarul din lemn avea ornament in relief cu ciorcbini de struguri. 0 rama destul de mare, pentru tesut plnza, dupa cum ariita urzeala, ocupa 'in intregime eel de-al treilea perete. In rest scaune mari ~i mici.

- Aici ne adunam uneori la lucru, rna lamuri Sarmi.

- Da?!

Complet derutat, obosit, deprimat de explicatlile pe care nu le puteam socoti oerosimile in nicl un caz, am cazut frlnt lntr-wn. iilt.

lntr-un [el, lncepu a ma in teresa /aptul daca, rupti de socletate it cu resurse naturale, obtinute prin miiloacele de acum doua mii de ani, puteau oamenii ttcH atit de izolati. De ce nu ? Puteau [carte bine l

"Al cincilea fiu al lui Decebal" ... S-ar putea traduce: "al saselea descendent, in linie masculind, dupa Decebal" ! Asta ar insemna, 'in medie, cam trei sute de ani pentru [iecare,

lmi scormoneam cunostiruele # nu-mi aducearn aminte 0 atare perjormanta de longeoitate. Un asemenea record nu trebuie trecut cu uederea, binelnteles dacd-i adeodrat, si, studilndu-i [actorii ce le-au [aoorizat, se poate revolution a medieina, se poate prelungi limita oietii dincolo de obisnuit !

Asta sa fie oare problema dezlegaui de vizitatorul meu nocturn ?

Sarii vesel ln picloare. Sarmi, speriat, crezind ca rna reped la el, s-a pregatit de atac. l-am zimbit prieteneste #, lutndu-l de umeri, tie-am lndreptat spre iesire.

lntuneric, "Centrala" stinsese rejlectoarele, Ceasul se oprise, iar timpul, de dnd pierdusem posibilitatea sa-l-cronometrez. se scurgea cu 0 viteza neobifmlita.

lvlai mult, imi reoenisem tn linistea nemarginita a neoblsnultului tinut, Nervii mi-i simteam mal relaxati declt pe oremea rind trdiarn obsedat de ritmul orologiului.

Oare dezuoltarea, # mai mult chiar, rezistenta celulelor neruoase nu-i tn strictii dependerun de abandonarea notiunilor de timp? In fond, celula nerooasd e motorul organismului, de ea depinde buna [unctionare a tuturor organelor, bineinteles corect intretinute, printr-o alimentatle ra{ionala ~i 0 alternaruii perfecta a odihnei # a muncii. Rezoloarea acestei chestiuni nu va putea proteja individul in contra uzurii [iziologice, a 'imba· trinirii ?

ell siguranta Cet acest clan misterlos a solutionat-o de oreme

ce sint detindtorii unei asemenea longevita(i. Dar cl~m?

Sarmi se intorcea aducind doua strachini. - Ceilalti?

- S-aIJ culcat. Man£nca I

Br~nza cu smtntkii §i 0 turta de grtu erau oenite fa timp: - Acolo-s blanuri. Daca orei, dormi "afara". Cu bine, -

- C1f, bine, Sarrni J /

T orta mai fumega 0 oreme fi se stinse 2n mici pUplit1lri. Rdcoarea noptii rna £nvalui binefacatoare.

*

Ond am redescbls ocbil, mal precis cind m-arn trezit, in-

vizibila "centraia" [unctiona. Peretele de un alb sticlos deoeni 1I*or transparent. Puteam sa-l studiez nestingberit. Ma apropiasern, dnd un glas spuse :

- Degeaba-l pipai I

Am inters caput. Omul cu medalion ridea.

- E cuart l 0 roca tare ca [ierul, i-am replicat prompt.

- Ca-i tare, stirn. Din bflca(ile ee cad facem razuitori,

pumnale. Le gasim lesne ~·ntrebttintari. Dar ce-i dincolo 17U ~tim! Nsam a/iat! $i ... nici nu ne-am straduit sa a/lam. Dupa un timp adauga: Zamolxes tJi auea templul in pestera Kogaionon din Muntele Sacru. La poalele acestul munte eurgea r'iul Kogalonon ... Poate aceasta-l apa s/inta (ari.'ita el spre pMul ee strabatea ualea} ji... dincolo e Marele Zeu! Ellurnineaza J Sa nu-l tlllbttJ"am !

Peretele se lumina §i scinteia tot mai tare, trimit211d asupra noastrd raze luminoase, calde.

Un beMitt strident de caprii.

- Sarmi, las-o dezlegata I Azi secerdm l $i oitele lasa-le

slobode. ..." ic

- Bine, tatii ! .,

Barbat1l1 CIt medalion era deei tatal lili Sarml, iar Getuza . fiiea sa. Tinerii enus de familie "regala"! Las totul sub

semnul exclamarli pha fa proba definitiva. Un indiciu : la dad numai regele avea privilegiul de a purta aUT.

NIt, nu mai eram de Zoe dispus sa ered ca totul este lnsce- . nare ! Imposibil ! De ee? N« Jtiu de ce, dar nu mat credeam!

In apele limpezi ale pMl-tltti .Kogaionon" pastravii argintii alergau goni{i de riiceala undelor. Mi-am rdcori: lata.

Pascela Crt griu astepta recoltatul. Paiele aurii 1# plecau dr/urile s1tb greutatea spicului.$i meiul, Ji mazdrea, dupa boa-

14

belc lor neobisnuit de marl, asteptau culesul. Aceste trei solurl de plante ocupau ale trei parcele ln care era divizata partea dreapti: a vaii, llmga de oreo opt sute de metri ~i lata de cincizcci de metri. In dreapta, deasupra ptduiui, tn peretele stlncos, nise scobite alcatuia« un adeoarat porurnbar,

Desi neanuntati, barbo~ii se adunau ispititi de aroma pestelui rumenit, Ultimul sosi projesorul Nicolaescu. l-am recunoscut statura mbtire, delicatii.

In capul mesei sta tatdl lui Sarml. .

- Zamolxes ne-a trimis brand, sa-i multumim ! spuse el ell glas blind, ridicind miinile impreunate. Ceilalti U imitarii, Apoi s-at~ asezat, iniulecind CIt pO/la carnea dulce, proaspata, cts turte coapte pe jar.

Eram noudsprezece cu totii. Nici 0 [emele. Nici cbiar Ge-

tuza. Masa 0 incheiaram C~J aceeasi sauuroasa bcmtura. - Marite Sege, secerdm grzzu astazi ?

- Da, Orole ! .

Orole me se deosebea cu nimic de ceilalti, nici ca lnfati?are, nici ca tmbracaminte. Acu11l, lipsiti de podoaba armelor, cu tcdpile goale, puteai [ur« ca-s taranii nostri ...

- Vino cu noi l spuse Sarmi.

Orole se apucase de secerat: Seam spicele din vh/ttl palelor, introduclndu-le cu grija tntr-o traistii zmpletita din pale. Griu] [usese semdnat pe a intindere de ureo trei sute de metri. - La noi, grzul e secerat cu-ntreg paiul, spusei ~i expresia

"la noi" lmi suna strdind, tndepartata, fara s-o mai pot 10- calha ~n timp # zn spatiu,

- N u stricdm paiul, riispunse Sarmi. Din el lucrdm lmpletituri, iar boabele le alegern mai u~or astlel.

L-am lasat. Profesorul dispamse fara sa-mi adreseze a vorba. Pornii sa-l caut.

Valea se strimta tn unele locurl. Dupa coturile mai urnbroase cresteau tufe mdrunte de conijere. Intr-un loc, Getuza m citeoa [emei culegeau mugnrii crengutelor de brad.

Ali-a zimbit, plecind oehii TZI#nata.

Femeile pur tau iie ~i catrinta din doua foi peste fusta lunga # alba. Pe chipurile unora anii lCisasera urme adinci in jurul ocbilor, urme ce contrastau izbitor cu tenul mat ~i rumen al obrajilor.

Getuza avea prins la git un lant de argint, de care atlrna un ciucure din cuisoare. Pe braiele goale, bronzate, se incolscea» bratari spiralijorme, cu capete de serpi,

15

- Zalma, le poti pune In amjorii I striga Getuza. Cea care pan a sa fie Zalma statea pe larba, pU1Z1nd intr-o enormii am/ora boabe negre de afine ~i muguri de brad.

- H ai, vina ~i d;1 ajutor l zimbi ea.

- laca, oin I

- Pune 0 min a de boa be, una de crengute, asa ca mine I ~

explica Zalma, intinzind bratele cind spre 0 mooila, cind spre alta.

Curios! Si mama oblsnuia sa faca 0 b7zutura din cetind, I

ext rem de indicate pentru plaminii slabiti. ~

Comhinatla asta de brad ~i de ajine, din care se extrage [arrnaceutic un tonic excelent, avea consistenta unui aliment politioitaminizat. 11 voi recomarula bolnavilor mei, cu prisosinta, ca un bun fortifiant. M-am ~i decis sa nu-l neglijez aportul zn problema longevita(ii.

Pemeile t# vazura mai departe de treabd. Getuza, singur.t cu adeodrat mai tLnara, imi arunca priviri furi~e. Ferneia-i tot [emeie ~i-n adincul pamzntului, bat-o norocul. Dar ca sa nu-i complic sufletul am plecat.

In capatul vaii, pMul z# [iltra apele printr-o sita prlnsa in descbizatura unui bazin, pentru ca pastravii sa fie retinuti pe loc. Prin uluce de piatra cioplita apa era dusa spre parcelele de culturi. Un fel de irigarie. Paralel cu ele, tn lungi brazde de iarba t~i ridicau mdciulule colorate hribii, ~i zMrdogul ~i galblorul, tot felul de ciuperci pe care le recunoscui doar dupa culoare. In ce priueste mdrimea, ea lntrecea orice a~teptari.

Puteai ere de, la prima oedere, ca-s mai curirul niscaiva imitatii de ciuperci mesterlte de mina omului.

Este bine cunoscut aportul acestor ciupercl lipsite de clorofila la mineraliza rea substantelor organice, la inlesnirea circuitului elementelor minerale in natura. Mai mult, sint extrem de bogate tn proteine # deci au 0 mare valoare nutritiva.

Era deci de mirare robustetea acestor barbo~i ? Dar sa trecem mai departe ...

Nu [usese neglijat un petic de loc! Pzna ~i peretilor li se gasisera intrebuintiiri.

Scobite tn perete, la tna/timea unui stat de om, straturile suspendate reoiirsa» parfumul binecunoscut al mentei. Florile de palaria cucului, de gtscarita, pluminarica ~i souar marcau gustul acestor oameni pentru [rumos.

Peretele din fund, pzna spre tavan, era acoperit ~n intregime de 0 planta agafatoare, ca iedera. Inchipuiti-va ca era

16

vita de vie Cle ciorcbinii aurii # boabele de mdrimea unor piersici.

Daca ali vazut cindoa 0 sera uria~a, atunci credeti-ma ca intreaga vale era 0 adevarata gradina botanicd in care [usesera inmdnuncheate curiozitiaile cele mai [elurite ale naturii!

La lnapoiere, Orole cu Sarmi ~i tnca vreo patru taiau cu grija paiele, strzngtndu-le tn snopi.

- Dupa masd ariim, Tu, Orole, pregdteste samlnta de mel.

Gdulll semdndm mai tirziu In locul meiului. - lntocmai, marite Sege.

Strinse roatd in jurul unei rogojini, doua [ernei stricau tn, palma spicele aurii, iar una le vlntttra cu 0 stracbind.

Projesorul nicaieri.

Tineam sa-l intilnesc. In preajma lui mi-ar fi [ost totul mai clar. Dezamdgit, scotocearn cu prioirile "porumbarul" la care se ajungea prin treptele tdiate in malul ptrtului, peste care fusese aruncat drept punte un bUjtean.

In prima cbilie un barbas razuia 0 piele, altul taia /l~ii tnguste. Alaturi, nimeni. Citeoa furci asteptau miini barnice. Nici In ultimele doua nu era projesorul.

"Centrala" t§i stingea rejlectoarele, aruncind palide raze de

lumina.

Un mires de lapte [iert anurua clna.

Si iara, tacu;i, ne-am strins In jurul mesel.

tcs-u Projesorul sosea cu ocbii sticlind de bucurie. Clipi §iret. Am dat din umeri lara sa pricep ceua.

Din gangul lntunecat aparu batrl.nul inuesmintat in alb.

Cu miinile impreunate deasupra capului, se opri in lata "centralei", murmurind .'

- Zamolxes, fii binecuolntat I §i disparu ca 0 naluca. lntunericul s-a lasat odata cu sfir§itul cinei. Si atuncl 0 voce placuta incepu a doini. Cintecul, cu uersuri libere, nu era decit istoria ultimului riizboi purtat de daci cu romanii §i a pustiaii tarii de cdtre inoadator.

"Peste apele lui Maris trecuram in zbor de sageadl. Cerate duraram In Tara dacilor liberi.

De-acolo Decebal fulgera tara putreda ~i flaminda ! Noi sintem fiii maritului rege,

Preaslavitului fiu al poporului dac l"

1:l_

Cintecul se jrznse. $i-atm~ci toti [redonard : "N oi sintem fiii maritu/t,i rege l" Si, [redonind, se lndep't1'tatt, t?Mndu-se

tnghi## de intuneric. '

Doar Sege ramase.

M-am apropiat de dtnsui. - MCirite Sege, eiti obosit ...

- N1t, strdine ... irni odihnesc sll/letul, caei se pregatejte

de drum La Zamolxes, li aud chemarea I - De cind slnteti aid, Marite ?

- Cine poate spune? T atai meu pooestea, §i-i mult

de-atunci, cCi pe uremea bunicului sau Orolesdava * era 0 mindra §i ~ntinsa a~ezare. Dar Zamolxes s-a minia: lntr-o zi pe necredinciosii saL $i a ales atunci 0 mzna de oameni pe care i-a orinduit sa trCiiasea in pace ji liniste 2n preapna sa. Peste ceilalti a cobotit 0 piatrd 11riaja ji i-a aSC1Jns pentru totdeauna Jetei sale.

Tiic».

- Sinteti ooi dad cu adeodrat, Jlarite? Doar ei credeau in acest zeu ...

Despre noi ti-a vorbit Sarmi! - Nu doriti sa uedeti alte laeun?

- Nu avem eaderea sa eatcam porunca Mareltsi Zeu I

S-a ridieat # s-a d'fS lara sa mai adauge un cuolnt, Am scaparat amnarul, Aprinzind 0 torpt am pornit spre

"dormitor". Speram in reluarea conoersatiei cu projesorul Nicolaescu.

Caldura ajtermttului zmi alunga din /ramtntari. Atitea emo{ii, noutfi{i, lucruri neobijnuite pe care min tea mea le etedea ~i nu le credea;

Intreaga "zi" ml-a prins creierul co. tntr-un oirte] din mrejele diruia nu ma puteam descurca.

TOTta s-a stins. Acum znt&mericul puse 0 stavila tntre neobi~mlitlll din jur Ii "mine«. Eram din nou "ell". Eram din nou staptn pe g,ndz{riZe mele,

Deli medic, pasiunea pentru speologie # chiar pentru istorle cu care ma delectam tn timpul liber lmi permitea unele explicatii.

lata, spre exemplu, concluzia mea; salt mai bine zis 0 prima concluzie : acesti oamenl au deoenit "prizonierii muntelui" in urma umlt cataclism ee i-a bloeat lara p~eEi1Tta de scdpare. Trapa mobila, pe unde am ciizut, fusese cu sigurMlta dndva singura

* orotes, in limba daca = vultur i Dava = asezare,

18

iesire spre exterior. Ea deuenise tnsa inaccesibila odata cu unele modljiciiri ale scoartel pamlrltll!ui. Aceste modijicari au avut loc lntr-o prima faza care coincide # cu inceputul de [ormare a ghetamlui Scari§oara, dnd ramasese 0 legatura CII exteriorul, iar in a doua /aza dezuoltarea maxima a gbetarului a facut imposibila orice trecere,

Ce lnteres i-ar Ii mlnat sa caute alte plaillri?

Valea, cu plantatiile cele mal [elurite, cu 0 agricultura iruensiva, recoltatd 1n ritrnuri rapid succesioe, datorita temperaturii constante, radlatiilor acestei "centrale", cu aerul CZtTatat de impuritiJtile ce ne otraoesc organisrnul in marile orase, alcatuiau minunate conduii pentru 0 viata linijtita.

De mult studiam ca medic importarua unei alimentatii oegetariene, £n compozuia careia sa intre proteine, grasimi, lactoza, santri minerale, ceea ce ar exclude arterioscleroza ; ar stimula reactloarea organismului, l'egenerarea continua a sistemului celular, cu alte cuointe ar evita procesul organic de 2mbatrlnire.

Or, tocmai 0 asemenea alimentatle era asigurata acestor oameni: sucuri poliuitaminizate natural, cereale, [ructe, toate bogate in calorii §i u§or asimilate de organism, dupa 0 anltmitti vlrsta.

Nu aici trebulau, prin usmare, cauta(i [actorii eserulali ai recordului longevital? Desigurl

Eseruial rdminea §i altceca.: Llnistea J

Rionita liniste pe care noua cioilizatia ne-o smulge cu [iecare pas al progresului, creirul adeuiirate brese 1n armonioasa dezvoltare a sistemului nervos. Aici, scutiti de supraexcltatii nerooase ji traumatisme psihice, organismul pus la adapost de orice dereglari in [unctionarea glandelor endocrine, pastreaza ecbilibrul biocbimic celular, Toate se conditioneazd §i se interpatnmd ...

Sa fie acesta mult doritul "elixir al oletii" ?

Pe dnd Ifni puneam singxr astjel de lntrebari, se facu din no» auzita oocea profesomlui t:

Eft sin: ! ' _-.

'. - V-am cautat !

- Mi-am jaCtit de lucru sa nu lim suspectati. Am uerijicat scripetele, corzile sint intacte. Fwnctioneazd. Am un plan.;

- Ce plan?

- Ascultci-ma, tinere l Marea mea descoperire oa face lu-

mina intr-urud din cele mai misterioase capitele din istoria

19

noastrii. Se pare ea soarta mi-a [ost favorabila dnd ti-a ~ndrumat pasii spre aceste locuri ...

- Ce-ati descoperit, domnule projesor i intreb nedumerlt, Longeoitatea aces tor batrtni? Asta-i simplu. Extrem de simple.

- Longeuitatea lor te prloeste pe dumneata. Eu am descoperit un adeodr lngropat sub optsprezece oeacuti l De ee? Pentru ea s-a crezut tn autenticitatea tuturor scenelor de pe Columna lui Traian.

- $i, nu-i aia?

- Eo mare opera de arta 'in ceea ee prioeste executla artis-

tic a a figttrilor umane sau a eostumelor. Dar etc mi-am permis sa pun la lndoiald ueridicitatea unor [ragrnente din istoria celui de-al do ilea razboi dace-roman, cum ar fi, spre exemplu, sinuciderea lui Decebal.

- Crezi ...

- Da! Multi socotesc ea documentarea Columnel s-a lacut

pe baza "Comentariilor" 'imparatului Traian. Dar din ele nu s-au pastrat decit reproduceri nesigure 'in hterarile unor istorici bizantini tirzil din secolul sase. Nu-i exclus ca # ei sa-ii Ii completat naratiunea inspirati din Columna. lntemeiat ramine faptul cd, fiind opera un or artisti renurniti, Columna trebula sa preasliiueasca [aptele zmparatului, si ea, ea 112 oriee lucrare artisticd, [ictiunea sl-a spes cuointu! ... din plin! Scena cbeie, moartea gloriosului rege dac, trebuia sa aduea 0 suprema dovada, sa consjinieasca 'in ochii opiniei pub/ice sf'iriitHI razboiului, 0 pace sigura ji atit de asteptatd la granitele nordiee ale oastului imperiu. E adevarat ca exista la romani crudul obicei de a tdia cap~tl # mfna dreapta a 2nvingatomlui spre a Ii trimise la Roma. Dar este asta su/icient? Cum 1# explici dumneata ea nici wn istoric al vremii, nici 0 inscriptie, nici 0 mdrturie nu documenteaza scena aducerii capului lui Decebal 'in fata tmparatului, spre conolngerea mortii lui? Aeestea au [ost deductiile ee m-au determinat sa cercetez loeurile care, pe la anul 106, se aflau dincolo de granitele .Daciei romane"; pe teritorlul Daciei libere. Eram conoins ea ooi descoperi eeva din vestigiile /amiliei lui Decebal. De ce tocmai acolo? Pentru ea, in conceptla mea, Decebal a reusit sa scape din crincena batalie de la Sarmizegetusa #, refugiat pe teritoriul riimas liber, cine stie de n-a [ost unul dintre eei ee organlzau rdscoale impotriua ocupantilor ?

Da? I

20

- Da J Gel care a [ost regele eelor "mai Vltejt ~i mal drepti dintre traci", CIIm ti nurnea Herodot pe daci, nu putea sf1r# astjel, adica chiar daea era conuins de nemurirea sufletului nu #-ar ji lasat pingarit trupul dltpa rnoarte.

- Extraordinar l Domnule profesor, ipotezele dumneaooastra ...

- Nu mai sint lpoteze l {Elocuenta projesorului Nicelaescu ma emotlona cu atit mai mult cu cit tot ce se petrecuse pina atunci putea sa-i con/irme pledoaria.) Dooada ca nu-l cunosteau pe Decebal e ca-l lnlati~eaza pe Columna ca pe un tarabostes oarecare. Cine l-a vazut pe acest mindru rege? Solii! Ce puteau spune ei unor artisti i La Sarmizegetusa soseau znca din uremuri de pace oameni de seamd, scriitori, diplomati. Regele ii primea cu ceremonlalul cuuenit [iecdruia, conform uzantelor de la celelalte curti regale. Exista un anumit ceremonial. Unde-s deci insemnele puterii regale? ma intrebam mereu. La Roma n-au ajuns, caci in descrierea comorilor luate de romani n-au fost metuionate. Atunci i Un rege znfa{i?at cu tot [astul reg esc ar fi marit prestigiul tnvingatorului. Sa tasam toate astea. Sint doar argumentdri ... Sa revenim la concret, prietene. Sarmi ti-a ariitat "Capela funerara" ...

- Da J N'J puteam decit sa rid ...

- N-ai inteles inscriptia. "DECEBALUS PER SCD-

RlLO" ...

- Stiu ! .Decebal fiul lui Scorilo" este inscriptio de pe un 't'as descoperit la ...

- Lasii I Asculta-md. Sub placa de marmura ce poarta aceastd inscriptie este mormintul lui Deceball

- ?!

- La un cutremur lespedea a cazut. Ei au v/1zut in asta

un semn de nemultumire a hti Zamolxes. - Zeul dacilor I

- Se-ntelege. Ce-am vaZ1tt a insemnat pentru mine mai

mult decit daca descopeream mormintul lui T utankhamon, # ca sa parajrazez cuvintele lui Mihail Kogidniceanu : acela reprezintd cioilizatia lumii, pe clnd Decebal reprezints istoria patriei mele! Am cercetat mormintul. Un coif de aur, asemenea batrznului Sege. Peste cosul pieptului ti stralucea un disc de aur, incrustat cu pietre scumpe ~i in relief zimbrul, animalul sacru al dacilor. Pumnalul cu lama incoooiata avea minerul aurit # incizate citeoa litere pe care nu le-am putltt descijra.

21

Locul unde -a [ost brtul era marcat de doua pa/tale de aur, lncnutate eu perle. Alaturi, un scut de 0 [rumusete neobismlita. Era doa» aurit, de forma ovala, cu acelasi zimbru in centra, pa#nd linlstit spre stznga peste 0 sageata, deasupra spinarii un arc.

- ~ - Blne, dar ge(ii i# incinerau mortii,

- Asa-i I Veneratia pentru regele lor a mers pina acolo

tndt, contrar ritualului de lnmormintare, l-au lnbumat ca un simbol. Decebal trebuia sa ramzna aldturi de el.

- $i ceilalti i Unde-i cimitirul? Slnt optsprezece 'oeacuri doar,

22

23

Urmele [unerare sint 0 marturie de incinerate. Ni« prea au tma pe cine. Se buczlra de 0 longeoitate de necrezut, Si cilld te g~nde~ti ca tn timp ce dincolo de aceste ziduri generatii de oameni s-ate nascttt,. alt trait, all murit, pe cind ei all riimas mereu aceiasi ca pentru eternitate ...

- Domnule projesor, de cind sinteti aici? l-am intrebat,

- N1t 11,1ai jtiu I mi-a raspuns asemenea ltli Sege. Poate

de luni, poate de ani. Projesorul deoeni melancolic. N-am regretat insa, adauga cu oioiciune. Am lucrat in tens. lmi lipseste doar creion # birtie sa-mi astern disertatia. T owl se rezolva UiOY dnd lnveri sa te staplneiti ii... mai CIt seamd ctnd t{i gase~ti de lucru. Asculta-ma! striga deodatd. Until dintre noi trebuie sa piece! Clanul acestor descendentl ai lui Decehal e 0 mare descoperire pentru ~tiintci. .. Dumneata oel /ugi ! Mie nu-rni pot face nimic, l-am tnvatat limba noastra, le-am dat indrurnari practice, i-am invatat destule ca sa pot conta pe recunostinta lor. Pe dumneata s-ar razbuna daca a~ pleca eft,

- Plecdm amindoi !

- N-avem cum. Unul trebuie Sa mlnuiasca scripetele.

Hai l Tirnpul trece. Sa-i prindem in primul sornn, Descaltd-te ca sa nu fad zgomot,

Am lasat bocancii. Nu era nimenl pe culoar, bin bezna projesorul ma tinea de mlna, coruluciridu-md # zorindu-mi pa~ii. Aerul rece ne dadu de stire ca eram "a/ara".

- Pii atent, Aid. Sub picioare am simtit ceua tare, dar mobil. Stai jos, sa nu-ti pierzi ecbilibrul. Ia opauu] iista ~i amnarul, Gala. Adio J mllrmura zmbrarilind~Hna.

Trapa s-a pus In miscare. Scripetele scincea trist. Cind s-a oprit, am aprins amnarul. Pazind in pumni flacara opaitttlui, am luat-o la juga. T retnuram de [rig, de frica.

Am tinut-o lntr-o go ana. In apa bazinului am alunecat ~i opait~~l s-a stins. Bijb,iam mai departe prin iruuneric. Clipe lara sjir#t s-au scurs pzna am ajuns fa mormanul de nart-t-iwri.

Atunci m-am oprit sa-mi trag sl-t-/letul. Nici 0 clinteala J Am escaladat bolovanul mai u~or decit La venire. Spaima mi-a tnzecit puterile.

Am cazut [rint. Plriiasul cu bucluc curgea indijerent la zbuciumul meu. Am lncepta din nou sa alerg ~i ...

Lumina zilei mi-a aparut, StIS, ca un liman binefacator.

Btjbiiam C~t tnJrigurare. Scarile ... Cdutam scarile ... Am dat de ghea{a. Aici siru, mi-am spus.

Nicicind n-am [ost un bun sportio, dar atuncl am obtinut o perjormantii. Sus am tras funia din abis. Eram La adapost I

*

Cind mi-am reoenit, obseruam uimit cum razele de lumina,

patnmse prin "hom" §i auen, se intilneau 1n rmghi pe stratul de gheapi.

Descopeream "centrala" I

Stratul de gheata ce forma podeaua "Salii Mari", tmpreuna cu peretele de cuart, din subteran, alcatuiau un amplijicator cuantu: pentru lumina ce patrundea simultan in gbetar pe cele doua directti perpendiculare.

*

Cind mi-arn terminat expunerea era noapte, 0 noapte pii-

minteand. Prin [erestiele largi deschise, 'malta cupola cu miliardele ei de stele imi parea tot atit de nepatruns,1. ca # misterele adlncului subteran ...

Sejul laboratorului experimental rupse tacerea.

- Stlmati colegi ! Obiectele ad use sint 1n curs de studi« prin metoda "C 14" spre a li se con/irma Vecbimea.

Pro [esorul doctor 1011 Diaconescu, recunoscut ca specialist in istoria daco-getilor si Care pastrase tot timpul uri licarit ;(/,galnlc, j"tC,fr,/~ zn priviri, adattga in cele din urma :

- Da! da! Imi amintesc destul de bine ca acurn doua decenii ~i ceua presa noastra discutase pe larg disparitia ciudata a unui profesor de istorie, plecat cu 0 ecbipti de arbeologi in Mun(ii Apuseni ... PregCiti{i-'(..'a! Plecdm imediat spre gbetaru! Scari~oara.

*

Elicopterul sjtrteca linistea noptii cu buruitul lui de bondar.

Clujul. luminat [eerie, riiminea in urma ca 0 mare de lumini tremurlitoare,

.-- ...

24

KonSTAnnn EOUARDOUICI TlOLKOUSKIlaodatorUi rachelodiOamicii mOderoe

Acum freizeci si cinci de ani, 10 1 mai 1933, la 'posturile de radio din Uniunea Sovietico au putut fi auzite cuvintele rostite de savantul in virsta de 75 de ani, care se adresa nu numai popoarelor sovietice, ci ~i intregii lumi : "Sint patru decenii de cind lucrez la principiul rachetelor si totdeauna am avut convinqereo profunda co intr-un viitor previzibil va fi posibil so se ojunga pe ploneto Marte. Timpul se scurge, dar ideile ramin. Astdz] sint sigur co multi dintre dumnecvoostre vor fi martarii unui zbor interplonetcr". Ota dreptate, cita previziune ~tiintifica a avut marele Tiorxovski rostind aceste cuvinte memorobile ne putem do seama eel mai bine cstezl, cind- osistdrn 10 "asaltul cerului".

Cel care avea so fie recunoscut peste tot co fondator 01 rcchetodinamicii moderne s-c nescut in 5/17 septembrie 1857, deci cu exact 0 sutd de ani inaintea lensarii primului satelit artificial al Terrel. Acest eveniment 'in fami·

De la ICAR la

<I <1<1

cuceritorii

L <I <I

anu

lia administratorului silvie Eduard Ignatievici s-a petrecut in sotul Ijevsk din districtul Spaski (gu· bernia Reazan). De 10 tatel! sou a mostenit 0 voinjd puternicd, iar de 10 mama lui - Maria Ivanovna - talent, discretie ~i Imcqincjie , micul Tiolkovski a dovedit de timpuriu inclinatii spre construcjii, crecjie, fantezie.

Tn urma unei scarlatine, Kenstantin Eduardovici i~i pierde de la 9 ani auzul, ceea ee-l impiedied so urmeze scoclc. EI invata ccosd, ajutat cu rdbdcre de Maria Ivanovna; dar pina 10 urrnd ramine complet singur, mama lui decedind, iar total sou fiind mereu plecat.

Micul Tiolkovski se departeaza tot mai mult de prietenii de-o 'virsta cu el ?i de jocurile lor. Citeste singur mica bibliotecd a tatolui, construieste 10 14 ani un mic strung ?i un cdrucior miscot de forte vintului, studiaza rniscorea baloanelor, bo chiar reolizeaza un goniometru, cu cares face mesureterl destul de precise I

25

Aceste aptitudini n determine pe fatal sou so-l trimitd 10 Mascava, unde, timp de trei ani, studiazo cu asiduitale chimio, fizico, motemolico, mecanico, geometrio, astronomio. Aceasto periocdd a fost toorte grea, deonrece toti bonii primiti de la total sou erou cheltuiti pe corti, pe substcnje chimice ~i pe opa: ratele necesare cercetcrilor lUI. Probobil co ideea zborului spre cite planete a Incoltit In mintea studentului Tiolkovski tntr-unc din nopjile geroase de iarna ale Moscovei anului 1874. Geniul ~i intuijio ~tiintifica nu l-eu perm is so creede co aeroplanele care incercau so se inolte pe otund in diverse tori ar fi putut do cheio zborului interplanetar. Cu rcbdcre ~i metoda couto el principiul propulsiei spolia Ie. Tntors cccso, Tiolkovski dovedeste bogate cunostinje tehnice ~i tnsu~iri pedogogice core-i permit so io exomenul de invatator ~i so fie numit apoi profesor de matematici 10 lieeul din Borovsk (gubernia Kolugo). In acelasi an 1882 elaboreaza - independent de alti cercetotori - bozele teoriei cinetice a gozelor, luerore opreciotd de Dmitri Mendeleev, jar pentru lucrareo IIMecanica organismului animal", studiu remarcot de celebrul fiziolog Secenov, '[iolkovski este primit in unanimitote co membru 01 Societalii de flzice ~i chimie din Petersburg. Dupo ce depcseste elapa redescoperirii unor conc1uzii stabilite de alIi speciclisti, Tiolkovski se consccrd tot mai mult problemelor aeronauticii. Astfe!, in 1883 studiazo, In !\)crarea IISpatiul liber", condijiile in care ar evolua un am tntr-un mediu lipsit de forte. Aceasta este perioado elcbordrii proiectelor ~i mochetelor unor dirijc-

26

bile metalice; este emiso ideea de necrezut a avionului taeut integral din metal ?i dotat cu un motor user ~i pulernic, care so functioneze cu benzind !

Este drept co savantul de 28 de ani trebuia so se muljumecsco doar cu realizorea unui uliu-jucdrle, care zburo nooptea pe cerul Borovskului, purtind un mic felinor, spre sctisfcctic ~i, cdmlrojic locuitorilor. In 1890, in colaborare cu A.-G. Stoletov, '[iolkovski tipare~te lucrarea "Cu privire 10 problema zborului cu ojutorul oripilor", in care dovedea ~tiintific importanto forme; aripilor. Dupe doi an; este numit profesor in orcsul Kaluga; aici, in locuinfa sa, el construieste prima suflerie cerodincmice din Rusia, cu care va studio proctic rezistento ~i portonjo aripilor, elaborind ulterior lucrarea "Aerop!anul sou masina aviotica de zburot in forma' de pasore· (1895).

Tiolkovski n-o abandonat nici

o clipa visul patrunderii in Cosmos : in 1893, revisto "Vokrug svetc" i-o publicat povestireo IIPe luna, un voiaj fantatisc", iar in 1896, in "Kalujskii Vestnik", a vdzut lumina tiporului lucrarea ,,Poote Pamintul demonstro 10- cuitorilor altor planete co este locuit de fiinte inteligente ?"

Cariero viitorului pionier 01 fuzeelor incepeo so se precizeze. Tn urmotorii doi ani Tiolkovski si-c concretizat ideile osuprc fapt~lui co doar rccheto, $i in principal cea cu combustibil lichid, va putea construi vehiculul viitoarelor calatorii spatia Ie.

Tn lucrarea "Explorarea spatiului cosmic cu aparote recc-

9 R• • ". -tr, •

tlve", Tneintata tn 18 8 evlstei campuse, rcctreo alu ale or ~I a

stiintifice din Moscova (dar tipa- corpului rochetei cu ajuforuf com-

~ita abio in 1903), Tiolkovski de. bustibilului, iata cite idei ole

monstreaza, pe baza legilor me- marelui savant core ~l-QIJ gasit

conicii, posibilitotea voiaiului dupo ani oplicarea. Tot Jlol-

cosmic. Prin intermediul nojiuni- kovski a imaginat orientared ro-

(or de vitezd a gozelor evacuate chetei in Cosmos prin folosirea

din motorul-rcchete, de roport 01 cirmelor dispuse in [efu] moto-

moselor etc., el pune bazele teo- rului ~i a rezolvat problemele

riei fuzeelor, sfartului vertical ale zborului in

Acesfe concluzii importante afora clmpului gravitational, ale

sint ulterior dezvoltate in lucrcrl relntrdril novelor cosmice in

co "Rachetele in spcjiul cosmic" atmosfera.

(1924)' "Faro gravitetieU, "Din- Tn periooda 1917-1935, '[lol-

colo de Pamint., ,,13ogotiile Unl- • kovski a publicat foarte multe versului", "Racheta cosmicd ~,i lucrari i In 1919 el a fast ales pregotirea ei experimentcld", ,membru al Acedemiei. Acest vi.

"Motorul cu reoctie", "Scopul co· zionor fascinat de stele a consi-

Icforiilor interplanetare", "De la derat totdeauna co zborul cos-

aeroplan 10 nova interstelcro", mic va deveni -0 realitate. EI n-o

"Stratoplonul semireactiv", "Na- omis nici un cmdnunt din viitovigator printre stele" etc. rul plan spatial al omenirii : an-

Tiolkovski, descoperitorul ro- tlcipeczd marile gari cosmice,

chetei cu combustibil lichid ~i eel plasate fie pe stofii orbitale cr-

care a conceput prima navo fificiale, fie chicr pe unii cste-

cosmicd dotato cu un asemenea roizi! Sugereeza sisteme ecole-

motor, a elaborat legile fundc- gice lnchiss, cu sere cosmice spe-

mentale ale mi~carii corpului cu cial organizafe so asigure cu pro-

mosa variabild si a calculaf dusele necesare vietii echipojele

traiedorii in conditiile cind reo navelor interplanefare. S-a pre-

zistenta aerodinami~o ;;i gravita- ocupat de scafandrele cosmoncu-

tia sint variobile. lui Tiolkovski tilor, de utilizarea energiei solara

ii dctordrn numeroase idei de ;;i chlor a celei emise prin radio-

bozo in dezvoltarea ulteriocrd a tio ctomicd (de catre radiu), de

cosmonouticii, Astfel, el a irnc- comportarea omului pe trasee ginat lansarea de rachete-satelit· spatia Ie foorte lungi.

co un prim pas penfru cercetdri Foarte apreciat dupd 1917 de

extrateresfre. Pentru objinerec conducerea de portid ;;i de stat a

unor mari viteze de evacuare a Uniunii Sovietice, '[iclkovski este

gazelor arse din motorul-rcchete, recunoscut de oamenii de

el a propus foloslrec drept com- ~.fiinto de peste hotare drept unul

bustibil a ansamblului hidrogen- dintre marii pionieri ai fuzeelor,

oxigen, ambele licheficte, Tn 1929, sovcntul german

Tema stobilizdrii pozitiei ro- H. Oberth ii scria: .Dumneo-

chete; pe traiectorie, organiza- vocstro ati deschis focul, noi ne

rea diverselor sisteme de rachete strdduim door so nu-l losem sa se

27

ROBERT HUTCHins GODDARDcreatorUl primelor generam de rachete

stingo, depunem toate eforturile co so se indeplineasca cel mai more vis 01 omenirii".

La 19 septembrie 1935, 10 ora 10 ~i 30 de minute, s-a incheial

Tn toomna onului 1935, dnd se aducea ultimul omagiu celui core fusese morele Tiolkovski, 10 centrul de cercetori din Noul Mexic, R. H. Goddard declonso 0 serie de experiente de lonsore oro· chetelor cu motor octionot de combustibil lichid. Era'vorbo de o rccheto copobilo so otinga 850 km/oro si 2000 m altitudine, ceeo ce corespundeo unei distcnte de zbor orizontol de 4000 m! Dotorita foptului co profesorul de fizica Robert Goddard era un odversor declarot 01 publicitcjii, ocecstd semnificotiva experienjd, core a inaugurat proctic era rachetelor, n-a fOST insotita de zgomotul ce va acompania dupa neue ani (Ia 8 septembrie 1944) lansarea rachetei V-2... Fizicionul american si-c consacrat viojo oborddril problemei teoretice ~i practice a construcjiei fuzeelor.

R. H. Goddard s-a noscut la 5 octombrie 1882 la Worcester (statui Massachusetts) i dupa studiile medii ~i superioare, a devenit profesor 10 Universitatea din Princeton ~,i apoi la Universitotea Clark din Worcester. Tn anul 1912, dnd a inceput sa predea fizico experimentala la Princeton, Goddord a pus mine pentru prima data pe 0 rcchetc : 0 simpld fuzee cu pulbere, destinota azvirlirii unui cablu de 501- yore pe 0 nava e~uata. Cu

28

vlcjc lcborlocsd, pi ina de priva[iuni, dar si de descoperiri epocole ale celui care a fost K. E. Tiolkovski, fondatorul rachetodinamicii moderne.

aceasta ocazie, savontul a putut " constoto ca rocheta folosea door 3% din energia combustibilului. De atunci s-a ocupat de performonlele fuzeelor prin lmbundtc[ireo corocteristicilor oerodina-

mice de zbor si perfectionarea. ajutojului reoct'iv 01 motoruluircchetd,

Rod al multor colcule ~,i experimentdri, efectuote in cursul primului rdzboi mondiol, pe dnd ero ofiter-fizician 01 marinei rnilitore, racheta experimentata de Goddard in 1918 0 fost dotctd cu un ajutaj ce permitea gozelor arse sa iasa cu impresionanta viteza de 2400 m/s ! Acest prim succes i-a adus ~i un sprijin financiar mai consistent, care i-c ingaduit sa-~i continue experimenta rile. De fapt, inca inainte de razboi, pornind de 10 necesi-

tatea plosdrii optime a cornbusfibilului solid ~i a rndririi puterii motorului, Goddard ojunsese 10 concluzia necesitdtii rachetelor in trepte; dupd cum ~tim, acest principiu fusese emis de Konrad Haas din Sibiu cu multe secole in urmd, ideea fiind reluctd de Semienowicz, reevolucto de Ganswindt ~i definite cu precizie de Tiolkovski. la 7 iulie 1914, Goddard a brevetat 0 rcchetd cu pulbere, avind doud etc]e reactive.

Tn perioada ani lor 1918-1919, Goddard a publicat 0 brosurd intitulata ,,0 metoda pentru otingerea marilor altitudini". Dupd prima parte a cortii (de loc atragatoare, fiind 0 descriere strict ~tiintifica a tncercdrilor efectuate cu diverse motoare cu pulberel urma lovitura de teatru : autoru demonstra posibilitatea trimiterii unei rachete faro pilot pe Luna!

"Conform calculelor - scria Goddard -, folosind pulberea experimentata de mine, ce posedc 0 energie de 1 238,5 kcal! kgft va fi posibil so fie propulsat pe luna un proiectil reactiv in greutate totala de 599 kgf; presupunind co greutatea utila (1 kg) este 0 subsrontd user inflamabild, magneziu' de exemplu, lumina prod usa in momentul irnpactului va putea fi observotc de pe Terra .. ." ° bombo luminoosd pe luna! lata ceva care a actlva! imaginatia contempor~:m!I?r~ mal ales co brosura era tlpanta de Institutul Smithsonian,· prestigioasa institutie din Washington ... lata de ce, prin 1924, unele ziare au anuntat iminenta lensore a unei rachete americane in luna ...

Departe de aceste reclame public:itare, care aproape ca facuserd din el un erou national, Goddard a inceput inca din 1920

sa studieze racheta cu cornbusfibil lichid. EI n-cvusese niciodorc intenjic sa "bombardeze" Luna, iar "enormele" resurse finandare atribuite se reduceau la... salariul de profesor si la modeste Ie sume acordate de Institutul Smithsonian ~i de Fundcjio Guggenheim.

Aprofundind problema com-

bustibililor lichizi, Goddard, desi a intuit genial performantele hidrogenului si oxigenului, a fost silit so renunte 10 utilizarea lor din cauza dificultctilor PUS£) de producerea ~i utilizarea irnpreuna 0 acestor gaze lichefiate. Tn cele din urrno, el s-a oprit asupro c:uplului oxigen lichid ~i benzind, luind in consideratie si necesitatea pompelor, a supopelor, a injectocrelor, a regulatoarelor ~i a altor piese complicate. Astfel, la 1 noiembrie 1923, la Centrul de experienje de la Auburn a fost incercotd prima camera de ardere a unui motor-rccheto cu combustibil lichid. Pe atunci, Goddard avea ca secretcro pe Esthera-Cristina Kosk; ocecstd femeie inteligenta i-o devenit in 1924 sojie ~i pina la moartea lui i-o romas cea mai buno colcboratoare.

Ziua de 16 martie 1926, ctnd prima rcchetc cu combustibil lichid construitd in America ~.i-a luat zborul, era 0 zi friqurocsd, Goddard a facut ultimele pregatiri, a dis pus racheta .vertical si a deschis supapele pnn care, sub actiunea aerului comprimat, cele cloua lichide combustibile au patruns in camera de ardere.

Un jet de fla70ro in_tens '! izbucnit, spre spa 1m? csistentei .de la Institutul Smithsonian, lor Goddard a dispdrut pentru moment tntr-un nor de fum. Apoi racheta s-a ridicat cu mare zqomot spre inolfimi, a parcurs 0 traiec:torie bclisficd ~i a cazut,

29

dupa 2,5 minute de zbor, 10 0 depcrtore de 56 m.

Din oceste rezultate, 10 core $-0 odaugat viteza medie de 80 km/h, nu se puteo inca intrevedea era navelor cosmice i totu$i, de~i modeste, ele erau incurajatoare. Rind pe rind, profesorul Goddard ccnstruieste alte rachete, Ie imbunatate~te zborul prin adaugarea unor dispozitive stobilizatoare. Tn iulie 1929, savantul american experimenta deja rachete campuse, inalte de trei metri, care puteau atinge altitudini de circa 300 m. Aceste experiente au fost remarcate de presd, moi ales ca ~i opcruse lucrarea lui Hermann Oberth .Rccheto in spotiul interstelor", iar in iunie 1928, germanul Fritz Stamer fusese primul om care zburase -pe un plcnor (ansat cu ajutorul a doud rochete

cu pulbere. _

In 1936, Institutul Smithsonion 0 publicot cel de-al doilea ~i ultimul raport 01 lui Goddard. In el se fOceou referiri 10 probele efectuate pe terenurile de 10 Fort Devens ~i din Noul Mexic (10 Roswell, la aproximaliv 100 km de locul viitorului centru spcjio] White Sands). De 10 Roswell a fost lansata la 30 decembrie 1930 o rcchete de trei metri, care a

otins 600 m $-i 800 kmjh, ~i tot de acolo 5-0 dot startul in iulie 1932 la prima rcchetc stobilizotc giroscopic ~i avind deviotori (cirme de jet). Performontele se rndresc repede: in odombrie 1935, 0 racheta dotafo cu meconism de stabilizore pe troiectorie atinge inaltimea de 2200 m ~i viteza de 880 km/h.

Despre experientele ~i cclculele ulterioore ale lui Goddard se cunosc foorte pujine date. EI n-o moi avut posibilitateo so publice 0 a treia lucrare deoorece, in urma unei operojii, moore 10 10 august 1945.

Astazi ex isla 10 New York 0 expozitie permanenta, cu toate rachetele create de Goddard, organizoto de Societotec de stiinte cerospotiole, ior Esthere C. Goddard ~i C. Edward Pendroy, unul dinlre fondctorii 50- cielalii americane de rachete, au publico! notele renumitului fizician.

Dupe 42 de luni de 10 moartea so, 0 rcchetc cornpusd {prima treoptd de construcjie germano, iar a doua - americana} s-o ridicat in spoliul cosmic. A fost co un omagiu adus unuia dintre cei mai fecunzi pionieri ai rochetodinamicii.

FL. l.

30

•••••

MIRCEA ~ER8ANESC(J :

"ULUITOAREA TRANSMICRATII'~

.,

Adunirrd in volum ~ase dinfre povestirile sale gen "science fiefion", prozotorul Mircea $erbanescu contureozii editorial 0 preocupare literara mal veche. Lucrarile de fata trodeaza de altfel acest exerciNu prealabil, am In atenta adecvare a stilului fa problematica abordata, cit §i in varietatea de formule (de 10 evocare ~i reconsiiiuire simbolica 10 suspensul polifist $; povestire fantastical.

Dar ceea ce am socotit dominonta acestui voivm gazduit in colectio dedicota literaturii de onticipotie a Editurii tineretu/ui este interesut scriitotului pentru fiinta umana, pentru aspectul etic oj dezbotetii. Structurate divers, dar tolodato simplu, ~i enuntlnd direct "tezo", cefe §ase lucri'iri ci$tiga de 10 inceput interesul cititoruloi, fie ca e vorba de dramotica $; sumbra evocare din "Agnes", punc: find cu patos, prinir-un caz lim ito, ideea responsabilitatii umane $; morale in grefele de organe, fie co e yorba de lirismul ontlcipativ de buno calitate din "Rapsodia albastra", de suspensul prelungit ~i bine condus din "Bila care ucide", ori de turnura a/erto imprimato bucatii ce do titful volumului, ve~teiind cu umor veleitatile mega/omane ole un or personaje vetuste scoase de 10 muzeul istoriei.

A$adar, teme ~i preocupori de str;ngento actualitate. Am mal adauga ca de dragul evidentierii problematicii autorul nu s-a fierdut In reconstruirea unui hdti$ tehnic, detalii1e de acesi fel rur- cople$esc pe cititor. Cadrvl e rezolv.at credibif, dar expeditiv, ca 0 convenjje acceptati'i, redusa 10 am cit e necesar.

$; Inca ceva : ilecare povestire emite 0 ipotezo. Tn "Rapsodia olbastn'i" e aceea a comunicarii telepatice, discutabilo, desigur, ca tot ce e invenjle, supusa sanctioneri; indeportate a yiitorului, dar intereseazo pentrv ca potneste de 10 ideea ca omul I$i vo subtiliza nelncefat sistemul perceptiv, el putind, cindva, comunico prin mijloace senzoriale mo] fine, me! perfecjioncte , e de fapt aici $; 0 intruoor« a visului omului de a Invinge $i a-~; apropia distantele. Cei doi tineri au toate reprezentarile unei cO/aforii interste/are, teufind osHel sa identjfice $i sa salveze un exp/orator solitar, pierdut undeva in spatiul infinit. Cu un 01 $aselea simI - deci tot cu un organism mai perfectionat - se apara $i "omul cu picior plat", actionlnd co un defect;y al uman;tat;;, alertat de fiecare data cind e ernenintat si prevenind 10 rlndu·i omenirea de un iminent peritol.

Cu· interesul unui moralist (in acceptia luminista a cuvlntului), Mircea Serbanescu aparo demnitatea omulu;, sup usa exceselor acelui foe devorant care i-a cuprins pe savantii "flam'nzi" de no; descoperiri $i rerformante ("Agnes") or; numai superficiafi $; indiferenti 10 aspectu elic {"Cerceii de lapislazuln; pozitia autorulu; 0 exprima bine savantul din oceostd ultimo lucrare, precon;zind ridicarea omului nu prin ma$ini miraculoase, ci model1nd "marmura", personalitatea iieciiruio, Se pune deci problema ce se cade $; ce nu fntr-un experiment $tiintific.

31

..

Savantii sai sint ni~te singuratici, ni~te romantici intirziati, mistuiti de acel foc 01 cercefarii, chior devoroti de el, co T raian Vi$on, obsedat de ideea teconstiiulril irecutulu] prin copfarea din materie a ma,;; de sunete pierdufe in lucruri ce-au vibrat 10 viola trecutelor genera!ii. Din oceecsi familie de spirite e $; Doctorul, care incearcd uimitoarea $i tragico so operat;e ce a insemnat nefericirea biefei Agnes. Am· mai adauga, prin contrast, viziunea stenica din "Rapsodia albastra", unde sentimentele duc 10 0 totala comunicare sufleteosce, unde totul e ;nvaluit ;ntr-o aura poeticd de puritate ~i vis, confurind astfel din foote aceste aspecte 0 viziune core este implicit un refuz 01 une! civillzoil! dezumonizante.

Nu ascundem inso co ne-or fi pIc cut rna; multo fontezie in conturorea unor subiecte, in evitorea conceptua/ului, a ceea ce ramine inca pe alocuri la stadiul de schema. Dupa debuful pasionant al actiunii din "Cerceii ... ", ne ostepiam 10 0 dezvoltare a fobulotiei, ;n locul careio dam insa moi ales de discutii, de schimburi de idei, unele generoase, e drept, dar care losa impresia de care aminteam. lnsa vo!umul e scris cu pasiune si diiruire, cu pricepere literorii, oferind in onsamblu, $i ;ndeosebi prin "Uluitoareo transmigratie", "Agnes", "Bilo core ucide", 0 lectura ce va pasiona pe lectorul tinar $i Iii egola masura pe cel tin or numai cu inima.

SIMION DIMA

\ "

U M 0 R

Desen de

EMIL BOGOS Ploie§ti

- Ce s-a inttmplai? De ce ee ., intoarce ?

. - Cred ea si-a uitat ochelarii ,.,

:...

(i'iparul executat la Combinatul Poligrafic "Cas a Scinteii"

C'I t i t i incepind

din n umarul vii tor

CELEBRA POVESTIRE

IP A lll~UIILA lIIIM\IPUIILUIII .

de

scriitorul american .

POUl ANDERSON

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful