MATRIX: ªTIINºÅ, FILOZOFIE ªI RELIGIE

Colectivul EDITURII AMALTEA care a contribuit la realizarea acestei lucråri: Cristian Cârstoiu, Simona Derla, Antoaneta Dincå, Lucian Dumitrescu, Gabriela Fårcå¿anu, Tatiana Militaru, Ana-Maria Murariu, Lidia Olaru, M.C. Popescu-Drânda, Corneliu Rusu, George Stanca, Mihaela Stanca tehnoredactare computerizatå: AMALTEA TehnoPlus coperta:Simona Derla, Antoaneta Dincå traducere:Ana-Maria Murariu redactor:Ana-Maria Murariu editori:Dr. M.C. Popescu-Drânda Dr. Cristian Cârstoiu

Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale Matrix: ¿tiin¡å, filozofie ¿i religie / ed.: Glenn Yeffeth; trad.: Ana-Maria Murariu. - Bucure¿ti : Amaltea, 2003 ISBN 973-9397-81-6 I. Yeffeth, Glenn (ed.) II. Murariu, Ana-Maria (trad.) 791.43

TAKING THE RED PILL. SCIENCE, PHILOSOPHY AND RELIGION IN THE MATRIX / Glenn Yeffeth Copyright©Summersdale Publishers Ltd 2003 MATRIX: ªTIINºÅ, FILOZOFIE ¿I RELIGIE / Glenn Yeffeth ISBN 973-9397-81-6 © 2003 – EDITURA AMALTEA adresa: CP 9-8 Bucure¿ti internet: www.amaltea.ro / email: office@amaltea.ro Toate drepturile asupra acestei edi¡ii sunt rezervate EDITURII AMALTEA. Nici o parte a acestui volum nu poate fi reproduså, în nici o formå, fårå permisiunea scriså a EDITURII AMALTEA.

MATRIX: ªTIINºÅ, FILOZOFIE ªI RELIGIE
COORDONATOR EDIºIE:

Glenn Yeffeth
INTRODUCERE DE:

David Gerrold

EDITURA AMALTEA www.amaltea.ro

CUPRINS

INTRODUCERE David Gerrold CE ESTE MATRICEA? Read Mercer Schuchardt OARE AVEA CYPHER DREPTATE? PARTEA ÎNTÂI: DE CE RÅMÂNEM ÎN MATRICE? Robin Hanson OARE AVEA CYPHER DREPTATE? PARTEA A DOUA: NATURA REALITźII ªI IMPORTANºA EI Lyle Zinda INTELIGENºA ARTIFICIALÅ, SF-UL ªI MATRIX Robert Sawyer PARADOXUL REALITźII ªI MATRIX James Gunn MATRIX: PARADIGMÅ POSTMODERNÅ SAU IMPOSTURÅ INTELECTUALÅ? PARTEA ÎNTÂI Dino Felluga MATRIX: PARADIGMÅ POSTMODERNÅ SAU IMPOSTURÅ INTELECTUALÅ? PARTEA A DOUA Andrew Gordon

9

13

33

45

57

71

83

99

www.amaltea .amaltea.ro www.amaltea .ro

amaltea .amaltea.INADVERTENºE ÎN MATRIX.ro www.. Lloyd BUDISM ªI MITOLOGIE ÎN MATRIX James L. Boettke PREZENºA LUI DUMNEZEU ÎN FILMUL MATRIX Paul Fontana FUZIUNEA OM-MAªINÅ: NE ÎNDREPTÅM ÎNSPRE MATRICE? Ray Kurzweil VIITORUL NU ARE NEVOIE DE NOI Bill Joy TRÅIM ÎN MATRICE? CONTROVERSA SIMULÅRII Nick Bostrom GLOSAR DE TERMENI SEMNIFICATIVI PENTRU MATRIX INFORMAºII DESPRE AUTORI 121 145 167 181 209 223 261 271 289 www. Ford LIBERTATEA UMANÅ ªI PASTILA ROªIE Peter J.. ªI ÎNDREPTAREA LOR Peter B.ro .amaltea .

Aceastå abunden¡å de doctorate se metamorfozeazå într-un medicament interpretativ de înaltå claså care lunecå pe gâtul în¡elegerii precum o linguri¡å de miere. filozofie ¿i religie „Dr. filmul care – fie cå ne place sau nu så recunoa¿tem – s-ar putea så fie cel mai serios ¿i intens discutatå mostrå de cinematografie SF de la Blade Runner al lui Ridley Scott încoace. filozofi. Barr prescrie cu entuziasm aceastå carte pentru to¡i cei care – dornici så ia pastila ro¿ie.amaltea .” Dr. ca un leac minune. filozofie ¿i religie oferite de filmul Matrix.amaltea . Publicatå la patru ani dupå apari¡ia primului film din aceastå serie. ca ¿i Neo – î¿i vor lårgi cuno¿tin¡ele despre ¿tiin¡å. dintr-o multitudine de puncte de vedere.ro . scriitori de SF ¿i inventatori. Marleen S. literare ¿i economice – mai mult sau mai pu¡in evidente – prezente www. Cartea cuprinde nu numai numeroase råspunsuri la întrebårile legate de film. volumul de fa¡å este saturat de doctori care nu sunt nicidecum medici: economi¿ti. care i-a îndemnat la gândire. Împletind analize ale problemelor filozofice. literaturå. autor al cår¡ii Critical Theory and Science Fiction „O datå cu apari¡ia în cinematografe a filmelor Matrix Reloaded ¿i The Matrix Revolution. tehnologie ¿i media. filozofie ¿i religie reprezintå atât o contribu¡ie semnificativå pentru domeniul filmului ¿i al studiilor literare. pentru toate simptomele ¿i complica¡iile cognitive pe care Matrix le genereazå. Barr. autoare a cår¡ii Genre Fission: A New Discourse Practice for Cultural Studies „Acest volum este o colec¡ie interesantå ¿i inteligentå de eseuri care exploreazå. anul Matrix.amaltea. Matrix: ªtiin¡å.” Carl Freedman. feministå ¿i teoretician al SF-ului. cât ¿i cea mai abordabilå colec¡ie de eseuri pentru spectatorii ne-speciali¿ti. anul 2003 va putea fi numit (iarå¿i). dar ¿i interpretåri incitante ¿i îndråzne¡e ale acestui uria¿ succes cinematografic. exper¡i în religie.Aprecieri pentru Matrix: ªtiin¡å.ro www. pe bunå dreptate. Cartea va func¡iona ca o po¡iune magicå. La urma urmei. cårora pur ¿i simplu le-a plåcut filmul Matrix ¿i subiectul såu complex.

cu un stil limpede ¿i accesibil cititorului.amaltea .ro www.amaltea .amaltea. Michael Eberle-Sinatra.ro . www.în film. acest volum este o lecturå obligatorie pentru oricine este interesat de o disecare amånun¡itå a unuia dintre cele mai importante filme ale secolului XX.” Dr. editor fondator al revistei electronice Romanticism on the Net ¿i editor al volumului Mary Shelley’s Fictions: From Frankenstein to Faulkner.

cu accente mitice mai puternice: eroul singuratic ce salveazå comunitatea. Am våzut povestea asta într-o varietate de forme ¿i totu¿i nu ne mai såturåm de ea.DAVID GERROLD INTRODUCERE Filmul Matrix a luat prin surprindere publicul amator de cinematografe. sentiment de aventurå miticå ¿i sensibilitate acutå. vålåtugi de colo¿i industriali care strivesc umanitatea sub compresorul timpului. asemenea seriei Star Wars. din pelicule clasice precum Shane ¿i The Man Who Shot Liberty Valance. apårute cu o genera¡ie în urmå. Precum Star Wars. ¿i chiar din multe desene animate cu Bugs Bunny.amaltea . Cititorii experimenta¡i ai genului au recunoscut amprenta vizibilå a lui George Orwell. Yojimbo. Harlan Ellison. imagine extraordinarå. Dick ¿i a lui William Gibson: un viitor distopic dominat de ma¿ini. Philip K. mai întotdeauna. Gheorghe ¿i balaurul. ¿i gra¡ie multora dintre acelea¿i motive. Gåsim varia¡iuni ale acestei trame ¿i în alte culturi. acesta dispune de puteri ¿i de o capacitate de påtrundere superioare. Ritm acerb. în acest caz.amaltea.ro . din benzi desenate ca Superman ¿i Batman. Matrix a fost construit pe tropii majori ai SF-ului. îl vedem redat ¿i în parabole mult mai vechi precum The Pied Piper of Hamlin. un domeniu al existen¡ei cibernetice pe care nimeni nu îl mai explorase vreodatå. sau în povestirile mai vechi www. din aproape toate westernurile lui Clint Eastwood. de pildå în filmul lui Akira Kurosawa. De¿i acest mit a fost denumit „mono-mitul american”. populat de for¡e implacabile ¿i identitå¡i transferabile.ro www. a dezvelit un nou tårâm al imagina¡iei. Ca ¿i Star Wars. Beowulf ¿i Sf. din spectacole de televiziune precum Route 66 ¿i The Fugitive. Este tema principalå din filme precum James Bond ¿i din romanele lui Tom Clancy.amaltea . Dar toate acestea s-au a¿ezat pe bazele unei structuri mai timpurii.

al oricårei opere de artå de calitate. orice altå poveste care va face aluzie la aceasta va avea un impact deosebit asupra publicului. Acest gen de incursiune ne permite så identificåm capcanele existen¡ei. cea mai bunå solu¡ie pe care o avem este aceea de a recontextualiza. cu excep¡ia lumii din Matrix. Dar. ªi voi care credea¡i cå Matrix este doar un alt film. Hristos.amaltea .amaltea .amaltea. nu pot fi sfårâmate. lumea s-a schimbat în bine. Neo se înscrie într-un cerc de personaje remarcabile.10 INTRODUCERE cu Samurai medievali. nu-i a¿a? Ca în cazul oricårui film bun. Arhetipul cultural este. nu laså ¿anså de evadare. Dacå ne afundåm ¿i mai mult în istoria literaturii.ro . A mântuit sufletele celor care credeau în el. câ¿tigåm ståpânire de sine în rela¡ia cu capcana. adicå to¡i eroii singuratici care ¿i-au asumat provocåri imposibile ¿i au învins. fårå îndoialå. Matrix este examinat sub o luminå puternicå. a fost trådat de un apropiat de nådejde ¿i a sfâr¿it prin a fi pedepsit de autoritatea pe care o atacase. unde to¡i suntem orbi ¿i totul în jur are formå de elefant – prin urmare analogia nu ¿i-ar gåsi locul. www. dacå ne vom îngådui o contemplare minu¡ioaså a inten¡iei ¿i a impactului operei respective.ro www. Prin intermediul în¡elegerii. nu ni se dezvåluie totul dintr-o singurå privire. în urma trecerii lui. iar ceea ce pune în valoare – cel pu¡in – aceastå splendidå colec¡ie de eseuri este o convergen¡å de inten¡ie prin care arta ¿i filozofia se ciocnesc în acela¿i film. în majoritatea cazurilor cu sacrificii imense. Cred cå a¿ putea face oriunde compara¡ia cu cei ¿ase orbi ¿i cu elefantul (¿i nu voi spune unde î¿i bagå mâna cel de-al ¿aptelea orb). Unele dintre ele. A fost gre¿it în¡eles. ¿i chiar Orfeu se potrive¿te de minune. asemenea vie¡ii. cum ar fi Musashi. ci ca interpretare – o oglindå în care vom vedea reflectatå o imagine a noastrå ¿i a realitå¡ii noastre – dându-ne astfel posibilitatea unei incursiuni mai påtrunzåtoare. multe aspecte se revelå la o examinare mai atentå. Aici. din diverse puncte de vedere. Avem ocazia de a cântåri mai pe îndelete natura realitå¡ii redate în film. îi mai putem adåuga listei ¿i pe Perseu ¿i Prometeu. Aceasta este func¡ia esen¡ialå a filozofiei – ¿i a artei în egalå måsurå –. A venit pe aceastå lume înzestrat cu puteri ¿i capacitate de påtrundere superioare. nu ca simplå poveste. fire¿te. A¿a cå.

alteori o polarizåm. dar ¿i la cel individual. sensului ¿i interpretårilor. Cartea aceea era o parodie ¿i în timp ce nu î¡i spunea aproape nimic despre Winnie Pooh. descoperi ¿i în¡elege.ro www. Autorii acestor studii ne-au oferit. socialå.INTRODUCERE 11 Ar fi înså potrivit så men¡ionez o cårticicå destul de veche. ¥ntr-adevår.ro . o lupå. reflectând raze asemenea unui glob de discotecå. î¡i spunea foarte multe despre felul în care diver¿i autori î¿i pot pune amprenta propriilor mentalitå¡i ¿i concep¡ii asupra celor mai inocente opere din punct de vedere al inten¡iei artistice. fåcând så vibreze coarde sensibile ale memoriei. dar care a fåcut oarece valuri în urmå cu trei decenii. nu numai la nivelul speciei. un obiect prin care lumina este focalizatå ¿i proiectatå astfel încât så ofere iluminare – astfel încât så ne gåsim calea prin mediul înconjuråtor. ultra-violete. Pute¡i på¿i în oglindå.amaltea. ci pe cel al min¡ii. Aici nu folosim ochiul trupului. Dar nici aceastå compara¡ie nu ¿i-ar gåsi locul. aceasta este ideea dominantå din Matrice – cå umanitatea are o op¡iune. ¥n aceasta constå succesul filmului (sau al oricårei opere. în a oferi noi moduri de a ne cântåri pe noi în¿ine ¿i lumea în care tråim. Se numea The Pooh Perplex ¿i oferea o colec¡ie de eseuri care îl analizau pe Winnie Pooh. www.amaltea . sau folosim raze în infraro¿u. filozoficå. Autorii acestor analize ne-au dåruit oportunitatea de a în¡elege cum o singurå operå poate rezona pe niveluri multiple.amaltea . chiar micro-unde ¿i raze X. care a dispårut din rafturi de mult timp. Acum må retrag. în schimb. religioaså. de altfel) – în a crea noi ocazii de a explora. Uneori filtråm lumina. din perspective diferite – politicå. pentru a putea contempla lumea dincolo de limitårile ochiului fizic. Fie ne acceptåm rolul ca sclavi ai ma¿inilor. fie ne putem reinventa pe noi în¿ine ca ståpâni.

frăție și trădare.. Tradiția continuă prin apogeul unei povești de iubire care se desfășoară într-o galaxie sfâșiată de război. Noaptea s-a așternut și Darth Vader se naște.Dave Wolvertron George Lucas ne-a adus trilogia cinematografică de succes Star Wars..Matthew Stover O poveste despre dragoste și dezamăgire. curaj și sacrificiu. Salvatore "Forța încă este cu epopeea STAR WARS" . Colecții: Cunoaștere și Autoeducare MOTIVAȚIONAL Cunoaștere și Autoeducare BUSINESS MILENIUL 3 STAR WARS FANTASY & SCI-FI Cărți pentru VIAȚA TA .R. câștigător al premiului Hugo.... RAZBUNAREA SITH .Cinescape. a amplificat aventura prin trilogia literară ce a înregistrat vânzări uriașe. Versiunea literară a filmului "Atacul clonelor" poate fi recomandată fără ezitare oricărui iubitor de STAR WARS. Sfârșitul a o mie de ani de pace a însemnat sfârșitul republicii. sfârșitul civilizației.USA Today "Acțiuni surescitante. A.... Timothy Zahn.ATACUL CLONELOR . CUCERIREA PRINȚESEI LEIA . ritm rapid. sfârșitul erei Jedi și mai mult." . Apoi.

ro www. împachetate în analogii tehnologice moderne de primå mânå. ¥n mod simbolic. dar ¿i pe aceea de Hristos. fiind receptorul unor fragmente de în¡elepciune ancestralå. acesta este cel pe care este neapårat necesar så îl parcurge¡i. deja un secol muribund.ro . Keanu Reeves joacå rolul lui Thomas Anderson.READ MERCER SCHUCHARDT CE ESTE MATRICEA? PARABOLÅ Critic cultural ¿i de media. a¿teptat de omenire într-o epocå ce este tot atât de setoaså de mântuire ca oricare alta. Matrix este un nou testament pentru un nou mileniu. în care nu se mai întrevede nici o speran¡å de supravie¡uire sau mântuire decât dacå se produce un miracol. „E¿ti un sclav” ¿i „E¿ti nåscut www. Este o parabolå a viziunii ini¡iale iudeo-cre¿tine. nu e purå coinciden¡å faptul cå Matrix a fost introdus în cinematografe în ultimul weekend de Pa¿te al secolului al XX-lea. De¿i motivul invocat pentru lansarea timpurie pe pia¡å ¿i pentru procesul gråbit de post-produc¡ie ale filmului Matrix a fost så contracareze imensa campanie de marketing ce a înconjurat Amenin¡area fantomei. un programator care î¿i pierde nop¡ile în realitatea alternativå a Internetului. Dacå nu ave¡i timp decât pentru a citi un singur eseu despre Matrix. aceea a captivitå¡ii într-o lume care a luat-o pe cåi gre¿ite. o parabolå religioaså a unei a doua veniri a lui Mesia.amaltea . unde este cunoscut sub numele de Neo ¿i î¿i petrece timpul împreunå cu hackeri ¿i ciuda¡i care au ajuns så se bazeze pe priceperea sa. personajul lui Reeves îndepline¿te ¿i func¡ia de proaspåt convertit. Read Mercer Schuchardt prezintå råspunsul definitiv la întrebarea „Ce este Matricea?”.amaltea.amaltea .

spune acesta. ¥n acest cadru.amaltea. Ea îl duce pe Neo la Morpheus. Numele de Trinity este o aluzie clarå la conceptul biblic al unui Dumnezeu cu trei fa¡ete – Tatål. faptul cå ceva este putred din calea-afarå. Fiul ¿i Duhul Sfânt. Ca ¿i în concep¡ia biblicå. dar ¿i a descoperirii finale cå el. a¿a cå nu am putut-o accepta. un produs al propriei noastre voin¡e. Iatå versiunea tehnologicå a pove¿tii Grådinii Paradisului din Genezå.amaltea . este chiar amuzantå remarca lui Neo cåtre Trinity: „¥ntotdeauna am crezut cå e¿ti un bårbat.” Trebuie men¡ionat faptul cå termenul „treime” nu apare niciodatå în Biblie. Când Morpheus este capturat de cåtre agen¡i ¿i trupul lui zace inert.14 READ MERCER SCHUCHARDT în robie” sunt douå afirma¡ii rostite de Morpheus. Morpheus joacå rolul lui Dumnezeu Tatål. Din pricina metaforei patriarhale puternic înrådåcinate referitoare la Dumnezeu. dar eu te-am cåutat toatå via¡a. lumea Matricei despre care percepe. ce revelå analogia cu în¡elegerea iudeo-cre¿tinå a sclaviei ca damnare. a¿a cum subliniazå ¿i revela¡ia agentului Smith. dar nu poate dovedi.” Neo este contactat mai întâi de Trinity. tehno-sclavia este un soi de robie fabricatå de om. Trinity afirmå: „Nu. Anderson trebuie så se convingå mai întâi cå tårâmul în care tråie¿te sub numele de Neo i-a oferit o perspectivå a realitå¡ii veritabile. Bunå parte din film ¿i-o petrece dåscålindu-l pe Neo despre natura „realitå¡ii” în contrast cu lumea din Matrice. în timp ce existen¡a zilnicå în pielea lui Thomas Anderson este de fapt con¿tiin¡a falså. Prima Matrice. astfel încât este foarte semnificativ faptul cå Neo rena¿te complet gol.ro www. acesta din urmå î¿i revelå rolul de Ioan Botezåtorul spunând: „Poate cå ¿i tu må cau¡i de câ¡iva ani. un corespondent u¿or androgin al masculinitå¡ii sale u¿or androgine. imediat ce se treze¿te din interogatoriu. ca o a¿chie. cå aceasta este o a doua Matrice. El este ca un tatå pentru noi. Matrix este de asemenea povestea în¡elegerii încete ¿i îndoielilor Alesului. ¿i nimeni altcineva.” Pe de altå parte. este salvatorul.amaltea . dar noi am decis cå vrem så ne definim prin propria nefericire. e mai mult decât atât.” www. Acest gând îi tortureazå „mintea. ¥n aceasta din urmå vedem cå primul scop al folosirii tehnologiei a fost confec¡ionarea îmbråcåmintei. ¥n timpul celei de-a doua conversa¡ii a lui Neo cu Morpheus. pentru Neo ¿i pentru restul micu¡ei bande de rebeli. era perfectå.ro .

atinge oglinda ¿i aceasta devine întreagå. inocent. dar atunci.ro . în timp ce acesta comenteazå: „E¿ti salvatorul meu. murdar de mucozitå¡i. Neo îi vinde unui individ pe numele Choi un program soft pentru douå mii de dolari. permi¡ându-le celor din interior så zåreascå – chiar ¿i neclar – o por¡iune a realitå¡ii cåreia îi sunt robi. U¿ile percep¡iei. dintr-un uter biotehnic care îl scuipå afarå ca pe un nou-nåscut: chel. pa! Kansas!” Personajul interpretat de Reeves rena¿te – literal – în lumea nouå. ¿i a servit drept inspira¡ie pentru numele grupului al cårui lider a fost Jim Morisson. care se încheagå atunci când el se reflectå în ea. Neo trebuie så renascå. e¿ti Hristosul meu personal. adicå infinit. iar metafora oglinzii universale sfårâmate este una pe care a folosit-o ¿i Huxley.amaltea . în psyche.ro www. într-o secven¡å explicitå vizual. omule. Dupå ce rena¿te. Pe când este luat pe sus ¿i împins în secven¡a ini¡ierii. omul ar vedea totul a¿a cum e. a¿a cum spune William Blake. Cypher îi spune: „ªi-acu’ pune-¡i centura de siguran¡å. The Doors. confirmându-ne faptul cå avem de-a face cu o cålåtorie interioarå. Este pe punctul så întreprindå o cålåtorie în sine. vine råspunsul. (Se manifestå pe parcursul acestei secven¡e ¿i o referin¡å vizualå simpaticå la copilul astral din Odiseea spa¡ialå – 2001. ¿i zi pa. dar ¿i mul¡i al¡ii. cu ochii cåsca¡i de uimire. Întinde mâna.) Chiar înainte de rena¿tere. ducând subtil cu gândul la Epistola întâi a lui Pavel cåtre Corinteni 13:12: „Acum vedem ca într-o oglindå în chip întunecos. la luminå. Neo îl întreabå pe Morpheus de ce îl dor ochii: „Pentru cå nu i-ai folosit niciodatå pânå acum”. Sugestia este cå oricine se poate elibera dacå va urma exemplul mântuitorului. enun¡at mai sus.amaltea .amaltea. Or. ¥¿i då seama cå numai lui – dintre milioanele de fiin¡e umane închise în utere ¿i conectate la re¡eaua centralå a Matricei – i s-a dat voie så iaså din gåoace. www.” Referirea pe care Choi o face la mescalinå în aceastå conversa¡ie este ¿i una la cartea lui Aldous Huxley. vom vedea fa¡å în fa¡å. Huxley însu¿i ¿i-a denumit cartea dupå citatul lui Blake.” Dupå care oglinda se lichefiazå ¿i îl înghite pe Neo. „Dacå u¿ile percep¡iei ar fi des¡elenite. Neo se råsuce¿te ¿i zåre¿te o oglindå fragmentatå. Pseudo-pântecele sunt oarecum transparente.CE ESTE MATRICEA? 15 Pentru a li se alåtura lui Morpheus ¿i lui Trinity în experimentarea profunzimilor acestei noi realitå¡i veritabile. Dorothy.” ¥n una dintre primele scene.

16 READ MERCER SCHUCHARDT ¥n mitologia greacå.amaltea. din timpuri imemoriale. vitalå în råsturnarea de situa¡ie din finalul peliculei. versiunea realå a unei persoane va dezamågi întotdeauna. Ca ¿i în cazul unui film fåcut dupå o carte.amaltea . dar care îi oferå lui Neo perspectiva-cheie în ceea ce prive¿te natura destinului în opozi¡ie cu cea a liberului arbitru. Este o ecua¡ie care func¡ioneazå pentru cå via¡a de pe ecran este o via¡å de-corporalizatå. ai avut vreodatå un vis despre care ai fi putut jura cå e real? Dacå nu ai mai fi reu¿it så te treze¿ti. Faptul cå Oracolul este o femeie este de asemenea un ingredient esen¡ial în teologia filmului. atât Morpheus cât ¿i Neo sunt într-un loc strâmt purtând ceea ce e – cu siguran¡å – ¡inuta victimelor lagårelor de concentrare: lâna din vesti- www. Cel care revelå adevårul final este Oracolul.ro www. ca ¿i venirea lui Iisus Hristos. o existen¡å virtualå în care regulile societå¡ii ¿i legile fizicii nu e obligatoriu så se aplice.amaltea . ¥n discu¡ia ini¡ialå despre Ales.ro . motiv pentru care rela¡iile online sunt atât de acaparatoare ¿i induc dependen¡å. interpretat ca o individå måmoaså (vezi filmul Meet Joe Black) foarte înzestratå cu un sim¡ al umorului. din lumea visului (lumea „realå”) ¿i lumea stårii de trezie (Matricea). Morpheus afirmå cå apari¡ia Alesului a fost prevestitå în profe¡ii. De aceea se ¿i sfårâmå în momentul în care oamenii se întâlnesc fizic. pur ¿i simplu pentru cå toate conven¡iile ¿i codurile spa¡iului ¿i timpului gâtuie puterea imagina¡iei. Morfeu este zeul viselor. sintagmå explicabilå din moment ce ¿i un tanc ¿i un buldozer sunt generatori tehnologici moderni de „tunet”. Dar Matrix nu este doar o alegorie cre¿tinå. Aceasta este în deplinå rezonan¡å cu abilitatea personajului lui Fishburne de a morfa dintr-o lume în alta. iar numele lui este rådåcina lingvisticå pentru morfinå (un medicament care induce somnul ¿i îndepårteazå durerea) ¿i pentru morphing (a folosi tehnologia informa¡ionalå pentru a putea glisa necontenit dintr-o realitate în alta). lumea con¿tiin¡ei pure care existå în infinitate. Morpheus întreabå: „Neo. Fra¡ii Tank ¿i Dozer au coresponden¡i biblici în apostolii Ioan ¿i Iacob – ¿i ei fra¡i – ¿i sunt numi¡i „fii ai tunetului”. Neo? Cum ai mai fi fåcut diferen¡a dintre lumea realå ¿i lumea din vis?” Totul este pregåtit acum pentru ca filmul så punå în ecua¡ie lumea din vis ¿i lumea digitalå. în detrimentul seriozitå¡ii. este o parabolå complexå care î¿i trage rådåcinile din iudaism ¿i din alte tradi¡ii.

¿i poate pentru cå Iisus însu¿i era iudeu. trådeazå fårå îndoialå o inspira¡ie orientalå.amaltea . Din pricina faptului cå istoria evreiascå nu ne-a dåruit încå un Mesia de naturå politicå. ¿i fra¡ii Wachowski så se fi inspirat neinten¡ionat din povestea unui mesia înviat din mor¡i. fra¡ii Wachowski par så nu aibå nici un fel de rezerve în a se baza pe povestea lui Iisus drept un precedent pentru a lor.ro . iar Cypher î¿i verbalizeazå îndoielile legate de întreaga cruciadå cu replica: „De ce. este jucat foarte expresiv de durul din New Jersey.T. Cypher î¿i acceptå menirea de trådåtor în timpul unei mese. pe care i-o då partenerului såu. chiar a¿a e. ca ¿i secven¡ele de arte mar¡iale. Atunci când Steven Spielberg a fost întrebat dacå E. care bea un pahar cu Mântuitorul la Cinå. Cypher ¿i Neo închinå un pahar.amaltea . criticii afirmå cå filmul este în egalå måsurå influen¡at de budismul Zen ¿i de misticismul råsåritean. religii exclusiv „occidentale”. ca o aluzie la imaginea biblicå a lui Satan www. este o reluare a pove¿tii lui Hristos. care se gåse¿te pe continentul asiatic. Cu alte cuvinte. în aceea¿i manierå. Este posibil ca.ro www. mereu la îndemânå. Dar Watts nu spune nimic nou afirmând cå existå o cale de reconciliere a Råsåritului cu Occidentul. Rolul lui Iuda. iudaismul ¿i cre¿tinismul sunt religii care ¿i-au adjudecat ¿i au fost influen¡ate ¿i de est ¿i de vest. având un impact asupra filozofiilor occidentale ¿i råsåritene din vremuri imemoriale. dar nu î¿i terminå båutura. iar lenjeria de pat are dungi albastre. Ca ¿i Iuda. oarecum. construit în buricul lumii. Problema e cå oamenii fac deseori gre¿eala de a considera cå iudaismul ¿i cre¿tinismul sunt. ¥n plus. dacå vi se pare cå recunoa¿te¡i în film multe elemente amintind de Supreme Identity a lui Alan Watts.CE ESTE MATRICEA? 17 menta¡ia lor este prost finisatå. regizorul a replicat cå îl deranja compara¡ia deoarece el e evreu. ci subliniazå doar ceea ce ¿tie toatå lumea. Ora¿ul sfânt al ambelor religii este Ierusalimul. Joe Pantoliano. Ca ¿i Iuda la Cina cea de Tainå. Ambele sunt localizate geografic ¿i istoric în Israel. Cu toate acestea. Multe dintre replici. Ne dåm seama cå Cypher nu are gânduri curate atunci când nu respectå conven¡ia igienei sociale ¿i terminå paharul lui Neo. de ce n-oi fi înghi¡it eu pastila albastrå?” Vedem apoi cå Neo se desparte de Cypher. punctul de întâlnire al estului cu vestul. Prin urmare. Cypher poartå o hainå din piele de reptilå.amaltea. numit Cypher.

amaltea . Luis Bunuel – regizor anti-cre¿tin – då o sentin¡å neclintitå: „Vorbind sincer. Acest fapt confirmå ideea cre¿tinå potrivit cåreia credinciosul este cu adevårat un extraterestru în aceastå lume.amaltea. Cypher spune cå de¿i este con¿tient cå friptura nu e realå. carnea este o metaforå pe care locuitorii spa¡iului cibernetic o folosesc pentru a descrie lumea realå: meatspace (n. actor så zicem” atunci când va fi reintegrat în Matrice. Este extrem de semnificativ faptul cå Cypher cade la în¡elegere cu agen¡ii în timpul unei mese în meniul cåreia troneazå fripturile. „«con¡inutul» unui canal media poate fi asemånat cu bucå¡ica delicioaså de carne pe care tâlharul o aruncå pentru a distrage aten¡ia dulåului de pazå al min¡ii. Cypher are îndoieli referitoare la siguran¡a lui Morpheus cå Neo ar fi Alesul (a¡i observat deja anagrama Neo – engl.18 READ MERCER SCHUCHARDT drept ¿arpe. Conform pårerii lui.ro www.amaltea . Ca orice credincios. pentru cå nu e sigur cå luptå pentru tabåra care are dreptate.tr.” Noua via¡å a lui Neo este o dovadå palpabilå a acestei maxime. space=engl. sau måcar pentru cea care va câ¿tiga. carne. ¥n primul rând. chiar nu este loc pentru un cre¿tin în aceastå lume. gustul e identic celui de fripturå. împreunå cu cea a discu¡iei despre femeia în rochie ro¿ie. One.: meat=engl. scenå ce are rolul de a confirma truda existen¡ei zilnice a acestei echipe de revolu¡ionari amårâ¡i. esen¡a ¿i realitatea supremå a mâncårii. apostolii no¿tri sunt ademeni¡i de iluziile Matricei ¿i deseori viseazå cu ochii deschi¿i ¿i fabuleazå referitor la ignoran¡å ca la suprema fericire. confirmå solitudinea ¿i dificultå¡ile vie¡ii pe Nebuchadnezzar (Nabucodonosor). Dar tot „carnea” este metafora utilizatå de teoreticianul media Marshall McLuhan în descrierea distinc¡iei în¿elåtoare dintre con¡inutul ¿i forma unui canal media.ro . spa¡iu) este termenul utilizat pentru a se referi la lumea nevirtualå. Este prezentå ¿i o scenå a mesei – care aminte¿te atât de 2001 cât ¿i de Alien – în care Mouse peroreazå filozofii despre natura. un locatar temporar. Aceastå scenå. un extraterestru cu termen limitat de ¿edere.” Aceastå observa¡ie indicå faptul cå mul¡i dintre spectatorii filmului Matrix bagå în seamå numai www. aici: Alesul) ¿i tocmai de aceea va tråda cauza. un simplu vizitator. o metaforå care indicå dincolo de orice îndoialå preferin¡a lor pentru tårâmul virtual. din orice religie. Stupiditatea ¿i superficialitatea alegerii dulcii ignoran¡e se revelå atunci când Cypher declarå cå ar vrea så devinå bogat ¿i „o persoanå importantå.

dându-i lui Neo în final sårutul ce-l va învia – ca în basme –. Iatå ce spune agentul Smith: „Nu e minunat? Milioane de oameni. Iisus trebuie så aibå ¿i o prietenå (lucru pe care l-am mai våzut ¿i în Ultima ispitire a lui Hristos).ro . de¿i sunt în total nouå astfel de parole care revelå mesaje confiden¡iale pe site.amaltea . de altfel. ci prin plåcere totalitarå.amaltea.CE ESTE MATRICEA? 19 „con¡inutul” scenelor kung-fu ¿i muzica electronicå. astfel încât ea este simbolul iubirii eterne. dar sensul lor este acela cå iubirea este mai puternicå decât înså¿i moartea. cå Dumnezeu se manifestå printr-o rela¡ie triplå de dragoste ¿i cå acesta era modul cel mai simplu prin care putea fi demonstratå asemånarea miraculoaså dintre Neo ¿i Hristos. iar Oracolul i-a prezis cå se va îndrågosti de el. a¿a cum reiese din rela¡ia ei lumeascå ¿i totu¿i neîntinatå cu Alesul. tråindu-¿i via¡a în ignoran¡å…” „Fripturå” este. care – asemenea „minunatei lumi noi” a lui Huxley – e astfel construitå încât så te suprime nu prin for¡å. reînvie într-un www. Capacitatea iubirii ei de a-l smulge mor¡ii este anticipatå de declara¡ia cå este „ofi¡er superior” pe acea navå. îndicând faptul cå este o persoanå cu mai multå autoritate. Astfel nu vom fi ¿oca¡i så descoperim cå de fapt cei doi sunt frate ¿i sorå sau cå fåcuserå tot timpul parte din aceea¿i familie cereascå. ¿i parola pentru site-ul web oferitå pe genericul de final. ciuruit de gloan¡ele celor trei agen¡i. urmat de replica: „Este imposibil så fii mort. Trinity este un amestec de Maria Magdalena ¿i Sfântul Duh. ¥l urmeazå peste tot. Dragostea este mai puternicå decât moartea. Personajul ei. care este magistral interpretatå de o actri¡å foarte pu¡in cunoscutå: Carrie-Anne Moss. ºinând cont de faptul cå fra¡ii Wachowski plånuiau încå douå continuåri.amaltea . ªi pentru cå e un film fåcut la Hollywood. Cel mai important element pe care nu trebuie så îl uitåm este acela cå Neo chiar fusese mort înainte de acest sårut.ro www. nemårginite. s-ar justifica faptul cå cei doi se sårutå cu aceea¿i pasiune cu care o fac Luke ¿i Leia în Imperiul contraatacå. pentru cå eu te iubesc. dar filmul ar fi putut demonstra aceastå tezå printr-o tehnicå mai bunå. chiar dacå ar fi însemnat numai amplificarea rela¡iei sentimentale cu måcar câte cinci replici per personaj.” Auzind aceste cuvinte probabil cå a¡i rezistat cu greu dorin¡ei de a nu izbucni în râs. ignorând predica în care sunt îmbråcate. Dupå sårut. dar subliniazå ¿i mesajul pe care povestea vrea så îl transmitå în legåturå cu Matricea. infinite.

A¿a cum celulele cancerigene sunt umane. func¡ioneazå ca un intermediar între sufletul nostru „legat” ¿i cel liber. poate acum restructura Matricea a¿a cum crede de cuviin¡å. îi percepe ca pe o serie de cifre curgåtoare.amaltea. asemånåtoare ¿i totu¿i foarte diferitå de aceea a lui Superman.amaltea . adicå vreo trei secunde. Ca ¿i mesia dinaintea lui. El este exemplul pe care suntem chema¡i så-l urmåm pentru a reface Matricea împreunå. Asta ar indica faptul cå Matricea a învå¡at ceea ce rasa umanå nu a reu¿it: cum så utilizezi cu succes tehnologia inteligen¡ei artificiale.ro www. Este un Hristos pe care gloan¡ele nu îl pot atinge. Uitându-se la cei trei agen¡i. Dar discursul prin care Agentul Smith î¿i descrie „revela¡ia” are o fisurå: omul este fårå îndoialå un mamifer. Acesta din urmå are un cålcâi al lui Ahile întruchipat de criptonitå ¿i este neputincios atunci când se pune problema salvårii propriului tatå de la moarte – în ciuda tuturor capacitå¡ilor sale. Neo poate „vedea” lucrurile a¿a cum sunt cu adevårat – într-un cod binar.ro . Dacå ar fi så încercåm så-l în¡elegem ¿i så-l privim cu compasiune pe agentul Smith. Adevårul e cå nici un animal nu tinde instinctiv spre stabilirea unui echilibru cu mediul înconjuråtor. ¿i fiin¡ele umane www. Neo în¡elege de fapt cå nu are nici o slåbiciune. la care fåcuse aluzie Morpheus. semnificând faptul cå numai el poate uni lumea analogicå ¿i cea digitalå. Acum cå por¡ile percep¡iei s-au deschis la maxim. S-ar putea ca agentul Smith så fi avut mai multå dreptate atunci când a desemnat fiin¡a umanå cu termenul de cancer. care nu moare pentru påcatele noastre pentru ca apoi så învie. Rasa umanå este unicå – printre celelalte specii – cel pu¡in din punctul de vedere al faptului cå a reu¿it så iaså victorioaså asupra competi¡iei. care se întoarce la via¡å gra¡ie faptului cå altcineva crede ¿i care apoi ne cere så i ne alåturåm în lupta împotriva Matricei. Dupå ce se scoalå din mor¡i. Fiecare animal este for¡at în aceastå direc¡ie de cåtre competi¡ia altor forme de via¡å. ci care moare pentru cå nu acceptå så creadå în puterile lui. Neo are revela¡ia cosmicå a identitå¡ii sale. nici un defect letal. am putea presupune cå ura lui contra umanitå¡ii fusese programatå de inteligen¡a artificialå a Matricei.20 READ MERCER SCHUCHARDT interval ce constituie echivalentul hollywoodian pentru trei zile. Ca ¿i Iisus. cå – în cele din urmå – este o fiin¡å infinitå. cå este capabil så o controleze pe aceasta din urmå fårå a se låsa controlat de ea.amaltea .

S-a infectat cu virusul umanitå¡ii ¿i vrea cu disperare så afle codurile de acces ale ora¿ului Zion (Sion). dar suntem crea¡i.CE ESTE MATRICEA? 21 sunt mamifere. iar noi avem în fa¡a ochilor un cursor care clipe¿te pe un ecran de calculator în camera 303. Ce este Matrix? Este Societatea Tehnologicå ajunså la apogeu. Este Modern Times al lui Charlie Chaplin ¿i Metropolis al lui Fritz Lang adaptate secolului XXI. Secven¡ele de luptå parcå sunt desprinse din PlayStation. Matrix este discursul lui Marshall McLuhan despre re¡ele neuronale FeedForward accelerate. Neo ne då un telefon. ajutându-ne simbolic så ne eliberåm de robia în care suntem ¡inu¡i. Iar agentul Smith – reiese limpede din film – vrea så evadeze din Matrice. nu neapårat pentru a-i distruge pe revolu¡ionari cât pentru a se elibera. invita¡ia este clarå. ¿i ne îndeamnå så luptåm alåturi de el împotriva sclaviei Matricei. Filmul se încheie exact a¿a cum începuse. 1949 Ce este Matrix? Sim¡ul vizual ¿i cel auditiv vor intra în alertå ro¿ie permanentå ca urmare a expunerii la un exces de informa¡ie structuratå pe o multitudine inimaginabilå de niveluri. Pentru a ne în¡elege prejudecå¡ile.ro www. EXPERIENºA „Vizualizez un moment în viitor în care vom fi prea robotiza¡i – a¿a cum câinii sunt prea umaniza¡i. în care nu numai cå muncim pentru ma¿ini (în loc så le facem pe ele så munceascå pentru noi). Scenele sunt aranjate ca hiperlinkuri vizuale.amaltea. sugerându-ne cå el este real ¿i cå noi ne putem elibera cu adevårat.ro . La finalul filmului. Ca în scena finalå a filmului Superman. Este o pasti¿å modernå a celor mai recente efecte speciale create la Hollywood în amestec cu kung- www.amaltea . avem nevoie så ¿tim un singur lucru. Neo iese în zbor înspre înål¡imi. Una dintre interpretåri ar fi cå Neo zboarå întru noi. nåscu¡i ¿i folosi¡i de ma¿ini cu scopul unic de a le sluji. sclavia ¿i robia.amaltea . The Mathematical Theory of Communication.” Claude Shannon. pentru a ne elibera prin distrugerea prejudecå¡ilor. nouå celor a¿eza¡i pe scaunele cinematografelor. a¿a cum intrase prin zbor ¿i în agentul Smith.

Ca ¿i 2001. surse de energie) pentru ca ma¿inile så poatå func¡iona nestingherite. ni se oferå premisa pe care este construit Matrix. ideile ¿i schimburile de replici sunt de-a dreptul fascinante în Matrix. vedem cå producåtorii au avut în vedere fiecare dintre aceste sensuri. Dar nu vå låsa¡i în¿ela¡i de ambalaj: pentru cå pe lângå efectele speciale care-¡i scot ochii afarå din orbite ¿i muzica ce î¡i scrijele¿te timpanul. www. Fie cå e¿ti analfabet sau ai elaborat o tezå de doctorat. Terminator ¿i Robocop. dezvoltatå. mai de¿teaptå decât specia care a creat-o. ¿i câteva în plus. 4. În citatul lui Claude Shannon. ¿i o spui prin intermediul formatului de bandå desenatå ¿i video-joc de care este dependentå. Matrix este o lucrare de diplomå despre con¿tiin¡å. deghizatå în pielea de oaie a unui film de ac¡iune ¿i aventurå. Dar ce sensuri are cuvântul „matrice” în dic¡ionar? 1. mai ales. sub asediul auditiv al unei coloane sonore zvârcolitoare. care. Matricea este robotul. substan¡a intercelularå a unui ¡esut.amaltea . În Matrix. 3. origine sau funda¡ie pentru altceva închis în ea.ro www. Cu alte cuvinte.) aranjarea în formå de påtrat a unor simboluri. uter. scopul Matricei este de a metamorfoza oamenii în baterii (mai precis.amaltea. 2. tot vei gåsi ceva interesant în aceastå peliculå. 5. rocå-mamå. ªi care este treaba lor? Aceea de a ne ¡ine pe noi. un film. Cu alte cuvinte. ceea ce oferå formå. va scoate la ivealå un determinant. ai nevoie de unele cuno¿tin¡e despre teoriile ¿i istoria comunicårii. Cu alte cuvinte. (Mat. iar noi suntem cå¡eii care func¡ionåm drept servitori ai ståpânilor no¿tri tehnologici.amaltea . dar. prin urmare. men¡ionat mai sus. se pare cå fra¡ii Wachowski ¿i-au pus urmåtoarea întrebare: Cum po¡i comunica lucruri serioase unei societå¡i care se hråne¿te numai cu benzi desenate ¿i jocuri pe calculator? Råspuns: Pui povestea în gura singurului oracol la care va pleca urechea. Dar tehnologia ¿i teologia nu sunt despår¡ite în aceastå lume în care separa¡ia cartezianå dintre minte ¿i trup este exprimatå fårå ocoli¿uri. Matrix creioneazå o lume în care inteligen¡a artificialå nu numai cå e mai ispititoare decât cea în carne ¿i oase.22 READ MERCER SCHUCHARDT fu marca John Woo ¿i mai multe gloan¡e.ro . pentru a påtrunde pe deplin sensul filmului. tangibilå ¿i inter¿anjabilå. explozii ¿i horror gotic decât într-un scenariu în care Batman-îl-întâlne¿te-pe-Bruce-Lee. În analogia lui Morpheus.

iar pentru a-¿i elibera mintea va fi nevoit så aleagå între pastila ro¿ie ¿i cea albastrå. închis în cele mai deprimante birouri tip Dilbert – despår¡ite prin paravane – (n. are menirea de a deschide mintea spectatorilor spre perceperea semnifica¡iei celei mai adânci folosind o metodå profundå. întrucât singurul lui tovarå¿ îi este câinele Dogbert – unui angajat dintr-o corpora¡ie giganticå) din care va fi salvat de o livrare FedEx în care va gåsi ultimul model de telefon Nokia. Morpheus îl informeazå cå secretul pe care e pe cale så-l descopere nu îi va da pace. Cea mai bunå modalitate de a în¡elege dacå poteca pe care mergi este cea potrivitå este så vezi încotro te poartå. De fapt. Acest secret e simplu: e un sclav. dintre care cea primordialå este cå tehnologia nu ne înrobe¿te. agentul Smith: „Numele meu este Neo” chiar înainte de a-l „ucide”. fårå bra¡e. ai lui Fishburne.amaltea .CE ESTE MATRICEA? 23 oamenii. legile fizicii ¿i alte neplåceri ale existen¡ei analogice. În¡elegerea aproape generalizatå a scenelor violente de la final – în care se deruleazå ac¡iunea cea mai încårcatå senzorial – este cå reprezintå exact ceea ce cere publicul din ziua de azi. Folosirea accesoriilor în acest film func¡ioneazå atât de eficient încât î¡i dore¿ti ¿i tu tot ceea ce ei au. Alegând identitatea sa digitalå.ro www. Anderson lucreazå ca programator de primå mânå la compania de software Meta CorTechs.tr. ci ne elibereazå.: Dilbert este o colec¡ie de benzi desenate care satirizeazå via¡a ¿i rela¡iile – sau mai degrabå lipsa lor.ro . www. Personajul lui Reeves este sclavul tehnologiei. cel mai dezbåtut articol de pe site-ul web al filmului. Ni se sugereazå cå fiecare dintre noi poate fi cel Ales dacå opteazå så vadå.” În acest moment poate învå¡a cu repeziciune så desconsidere ¿i så ignore – în timp ce e în Matrice – limitårile fizice ale celor cinci sim¡uri. Keanu Reeves este Thomas Anderson pe timpul zilei ¿i hacker-ul „Neo” noaptea. Scena împu¿cåturilor din final riscå så parå o renun¡are. cå va fi ca o a¿chie în minte. la metrou. Ini¡ial. În existen¡a sa analogicå.amaltea.amaltea . mai ales ochelarii „super-marfå”. Pânå la sfâr¿itul filmului identitatea lui devine evidentå în momentul în care îi spune principalului såu inamic. ai putea avea impresia cå nu reu¿esc så ofere un „råspuns profund” întrebårilor ridicate de intrigå. respinge o existen¡å programatå ¿i dovede¿te cå acum ¿tie cå „Matricea nu î¡i poate impune cine så fii. sclavi prin intermediul propriilor noastre iluzii.

ro . Filmul Matrix este vitezå tehnologicå ¿i volum împins dincolo de maxim. Foarte interesant este faptul cå e neapårat necesar ca o linie analogicå ¿i nu un telefon digital. Astfel. singurul mod de a ridica aceastå problemå este acela de a îi oferi mai mult decât s-a a¿teptat. Sau poate nu? ÎNTREBARE Una dintre plåcerile permanente ale filmului Matrix constå în faptul cå – spre deosebire de marea maså a ceea ce promoveazå Hollywoodul – nu insultå inteligen¡a privitorului. cuvintele dispar în clipa în care sunt rostite. De aceea sårutul lui Trinity îl salveazå pe Neo de la moarte. Matrix te va satisface fie cå ai capacitatea mentalå a unui degetar fie a www. numai telefonul analogic ¿i vocea umanå pe care o reprezintå sunt singura cale de a recupera pe cineva care este prizonier în Matrice. Replicile din final ale lui Neo interogheazå publicul referitor la dorin¡a lui de a deveni real. telefonul este o extensie a vocii umane. Izolarea vocii fa¡å de celelalte sim¡uri. Dacå-¡i vei oferi propria adreså de e-mail. Ea vorbe¿te ¿i atinge cu organul oralitå¡ii. Nu po¡i înghe¡a cadrul. ¿i con¡inutul discursului ei este dragoste. E nevoie de oralitate ¿i de culturå oralå pentru a putea evada din Matrice. Pe genericul de final ni se dezvåluie una dintre cele nouå parole ale site-ului.amaltea . Potrivit lui Marshall McLuhan.amaltea.” Dacå vei primi mesajul. Telefonul folose¿te drept liantul dintre cele douå lumi. Din contrå. accentueazå faptul cå sim¡ul tactil este cel mai frustrat dintre cele cinci.com ce va con¡ine urmåtoarele cuvinte: „E¿ti prins în Matrice. putem intra pentru a afla mai multe. ceea ce transformå vocea în unicul canal de comunicare organic ¿i viu din istoria speciilor. Acest principiu a stat la baza creårii de cåtre Marshall McLuhan a sintagmei „Întinde mâna ¿i atinge pe cineva” pentru AT&T în 1979.ro www.amaltea . råcnind cât îl ¡in plåmânii întrebarea dacå vrei så mergi ¿i mai repede. de mai asurzitor ¿i mai strålucitor. Walter Ong subliniazå faptul cå vocea este singurul mijloc de comunicare ce nu poate fi încremenit. vei primi un mesaj de la morpheus@ whatisthematrix. a¿a cum o tråim la telefon.24 READ MERCER SCHUCHARDT Într-o culturå mereu håmesitå de mai rapid. celular sau fårå fir så stabileascå aceastå legåturå. chiar a¿a este. for¡a motrice din spatele comunicårii veritabile.

un mecanism menit a îmboldi o minte ignorantå sau lenevitå så punå sub semnul întrebårii cât mai multe lucruri posibil. a conven¡iilor ¿i a orizontului de a¿teptare – condamnatå så devinå fårå doar ¿i poate o altå componentå a Matricei? Jacques Ellul a afirmat cå scopul uneia dintre cår¡ile lui (The Presence of the Kingdom) a fost acela de a www. În acest film.” Pentru a ne împinge în aceastå direc¡ie. vom petrece douå ore în care min¡ile noastre vor fi solicitate la maxim cåutând råspunsuri la întrebåri pe care nu ni le-am fi pus niciodatå. så-¡i schimbi. Matrix reu¿e¿te ceva unic în istoria filmului: roste¿te o predicå din singurul amvon care i-a mai råmas. Dar poate un film avea succes în aceastå direc¡ie? Sau este oricare mostrå a artei cinematografice – din pricina codurilor. dar nu e nimeni în jur så îl audå. Iar dacå Matrix ne-a a¡â¡at imagina¡ia. Este un univers în care întreaga realitate nu se constituie decât ca un månunchi de semnale electrice trimise creierelor noastre. profesorul de englezå: „Dacå într-o pådure se pråbu¿e¿te un copac. Una e så te întrebe. în clasa a-X-a. Împreunå cu el întreprindem apoi o cålåtorie pentru a încerca så în¡elegem cum så func¡ionezi într-o lume care existå numai în imagina¡ia lui. Te îndeamnå la ac¡iune. Spre deosebire de celelalte zeci de filme cårora le aduce un omagiu sau pe care ¿i le însu¿e¿te prin intertextualitate.amaltea . este o plåcere care va cre¿te pe måsurå ce trece timpul. Frumuse¡ea acestui film constå în faptul cå ne ia tot atâta timp så pricepem cât îi ia ¿i lui Neo. filmul a¿azå drept fundament al intrigii o lume aproape în totalitate opacå pentru min¡ile noastre. scopul Jocului era tocmai acela de a descoperi scopul Jocului. så-¡i modifici radical ¿i så-¡i îndrep¡i modul de a fi. suntem liberi så punem sub semnul întrebårii alte segmente ale „realitå¡ii” care au pårut întotdeauna de necontestat. Alt film recent care s-a ridicat la aceste standarde a fost The Game (Jocul).ro www. pentru cå la fiecare vizionare observi ¿i în¡elegi mai multe. În plus. asta înseamnå cå s-a produs sau nu un sunet?” ¿i e cu totul altceva så fii nevoit så în¡elegi faptul cå Neo cel cu mufa în spatele capului este cel real. Iar dacå supravie¡uim experien¡ei. În Matrix. întrebarea esen¡ialå persistå ¿i dupå terminarea filmului: Ce este Matricea? Producåtorul executiv Andrew Mason explicå probabil cel mai bine efectul scontat din partea publicului atunci când afirmå: „Matrix este de fapt un set de interoga¡ii.amaltea .ro .amaltea.CE ESTE MATRICEA? 25 unei gåle¡i.

Nu cunosc råspunsul la întrebare. unde „mai e cald. Ce s-ar întâmpla dacå oamenii ar fi crea¡i numai din necesitate (a noastrå sau a computerului). • Ce s-ar întâmpla dacå am crea ni¿te computere care ar fi atât de performante încât ar deveni mult mai inteligente decât noi? Aceastå întrebare s-a mai auzit înainte. pentru cå e la fel de veche precum omenirea înså¿i. În loc så fim distru¿i de computere.amaltea. la ferme? • Ce s-ar întâmpla dacå am avansa atât de mult din punct de vedere tehnologic încât am fi distru¿i de progres ¿i tot ce ar mai råmâne din tehnologia noastrå ar fi sistemele de canalizare? De¿i nu se face în film nici o referire la armele nucleare. De¿i mereu am folosit tehnologia www.26 READ MERCER SCHUCHARDT reprezenta „un apel de trezire cåtre cel adormit”. devenim animalele lor de caså. Unele dintre întrebårile care ar trebui så ne treacå prin minte sunt urmåtoarele: • Oare noi suntem ståpânii tehnologiei sau ea ne ståpâne¿te pe noi? Råspunsul – care nu poate fi unul absolut ¿i incontestabil – este în mâinile publicului.amaltea . progresul tehnologic este descris prin extremele lui. • Ce s-ar întâmpla dacå tehnologia reproducerii ar ajunge atât de avansatå încât sexul ¿i maternitatea ar ie¿i din scenå? Chiar ¿i rela¡ia sentimentalå din film este non-eroticå (întrucât Neo ¿i Trinity sunt androgini).ro www. atunci nu mai trebuie så continuåm cåutarea. råmå¿i¡ele de påmânt carbonizat de la suprafa¡å sunt o aluzie limpede la o iarnå nuclearå. a¿a cum probabil ar aråta un viitor în care sexul î¿i va pierde utilitatea. sårind peste sim¡uri? Dar dacå nu am mai putea controla fluxul informa¡ional? ªi este aceastå ipotezå în vreun fel diferitå de ceea ce face televiziunea în ziua de azi? „Ce este Matricea?” este o întrebare eternå.ro .amaltea . dar niciodatå nu a fost puså în aceastå manierå singularå. Zion se aflå în centrul påmântului. dar dacå un film ne poate trezi. ¿i probabil cå totul depinde de fiecare entitate privitoare ¿i de fondul ei pre-existent.” • Ce s-ar întâmpla dacå tehnologia comunica¡iilor ar progresa atât de mult încât informa¡ia ar fi transmiså direct la creier. în ni¿te påståi. În Matrix.

ar trebui så te pregåte¿ti pentru ca lumea ta så se întoarcå deodatå cu susul în jos. va încarcera min¡ile ¿i sim¡urile utilizatorilor såi în matricea mecanicå ¿i fragmentarå atât de necesarå men¡inerii societå¡ii mecanizate. Understanding Media. Ei bine. 1964 „În ciuda vitezei la care ajunsese. totu¿i regåsim în îmbrå¡i¿area fiecårui tip de tehnologie clasicul târg faustian: câ¿tigåm ceva ce va târî în ecua¡ie alt lucru. în imposibilitatea de a pune sub semnul întrebårii tehnologia în sine.” (sublinierea apar¡ine autorului eseului) William Gibson.amaltea .ro . ne vedem încurca¡i într-o re¡ea de solu¡ii tehnologice ale unor probleme tot de naturå tehnologicå. dar în acela¿i timp. Potrivit celui ce îl ghideazå pe protagonist. tapiserie strålucitoare de logicå. a¿ternându-se peste håul fårå de culoare.” (sublinierea apar¡ine autorului eseului) Marshall McLuhan. RÅSPUNS „Chiar ¿i în ziua de azi. cunoa¿terea råmâne fundamentul ¿i modelul tuturor programelor de mecanizare industrialå.. Ca ¿i Neo. Matricea este „lumea cu care ¡i-a fost acoperitå vederea.” Este construc¡ia în care s-a deghizat lumea pentru a ascunde ceea ce ¿tiam dintotdeauna: cå suntem sclavii unei for¡e mult mai puternice decât ac¡iunile noastre individuale. de cele mai multe ori necunoscut. care începe så accepte cå lumea lui este în mare parte rod al imagina¡iei. ªi tocmai acest lucru necunoscut va ajunge så ne domine existen¡a: astfel. existå un råspuns. ¿i încå unul dificil. Ce este Matricea? Dacå tot a¡i citit pânå aici. tot vedea matricea ¿i în somn. Cå. råspunsul la întrebarea „Ce este Matricea?” este ceva ce påtrunde pânå în inima propriei tale realitå¡i. cu siguran¡å cå la un moment dat te-ai gândit cå aceastå întrebare nu are nici un råspuns.CE ESTE MATRICEA? 27 pentru a ne îmbunåtå¡i condi¡iile de trai..amaltea. pentru a te orbi fa¡å de adevår. 1984 Dacå ai citit pânå aici. tot ceea ce poate face cineva este så continue så gåseascå noi formulåri pentru ea. asemenea fimului. Ca ¿i Neo.ro www. merita¡i un råspuns. în ciuda tuturor scurtåturilor pe care apucase ¿i a col¡urilor pe lângå care se strecurase în Ora¿ul Nop¡ii. Neuromancer. Este iluzia colectivå a unor www.amaltea .

dar låmuresc mai ales problema punctului sensibil reprezentat de ceea ce McLuhan nume¿te „matrice”. pentru cå.ro www. în care descoperå cât de profund este controlul exercitat de societatea modernå. Understanding Media. În 1964.ro . dar ¿i Technological Society. de fapt se aseamånå cu lumea industrializatå a¿a cum o vedem cu ochii no¿tri în ziua în care mergem la cinematograf. în cuvinte simple. Citatul men¡ionat este destul de criptic ¿i pentru a-l în¡elege ar trebui så cite¿ti ¿i cartea mentorului såu Harold Inni Bias of Communication.amaltea . ªi nici måcar nu e nevoie ca inteligen¡a artificialå så fie mai de¿teaptå decât noi pentru a ne domina existen¡a. McLuhan era considerat „oracolul” epocii moderne de cåtre revistele Life ¿i Newsweek. Jacques Ellul. Este arogan¡å umanå împinså la extreme. Matricea este capcana în care s-a transformat lumea. Astfel încât. Cu alte cuvinte. ne poartå www. de¿i ne oferå slujbe ¿i ne ajutå så ne rotunjim conturile. Ini¡ierea pe care Neo o parcurge pentru a putea în¡elege Matricea este un pas – la propriu – într-o oglindå fragmentatå. a contemporanului såu. pe aceea a admiratorului såu Walter Ong. Matricea este pur ¿i simplu apogeul Societå¡ii Tehnologice. de¿i este în mod clar înrobirea rasei umane de cåtre tehnologia viitorului. Sim¡im cu to¡ii instinctiv faptul cå tehnologia. acest termen este tocmai ce fra¡ii Wachowski au vrut så însemne: un sistem care controleazå. Orality and Literacy. Matricea. devenind mai apoi patronul spiritual al revistei Wired ¿i a numeroase departamente de informa¡ii din întreaga ¡arå.amaltea .amaltea. Inteligen¡a artificialå ne va distruge în clipa în care va percepe cå suntem o amenin¡are la supravie¡uirea ei. în accep¡iunea lui. Matricea se na¿te în momentul în care rasa ma¿inilor în¡elege cå rasa umanå este un virus care – dacå nu este controlat – va distruge echilibrul ecologic între mediu ¿i ea înså¿i. În acea perioadå. Aceste cår¡i låmuresc problema „cunoa¿terii ca fundament ¿i model al tuturor programelor”. Marshall McLuhan – maestrul în comunicare – a scris cartea sa esen¡ialå.28 READ MERCER SCHUCHARDT indivizi împårtå¿ind o realitate artificialå creatå de ma¿ini pentru a îi putea men¡ine într-o stare de docilitate ¿i neputin¡å împotriva acestor temniceri. De fapt. Ajunge pur ¿i simplu så consideråm – a¿a cum am fåcut în ultimii o sutå ¿i ceva de ani – cå tehnologia este solu¡ia oricårei probleme umane.

¿i din care evadarea pare a fi aproape imposibilå. De¿i nu vom accepta niciodatå crima. ci par så o fi ignorat sau evitat. ca ¿i cum alegerea ne-ar apar¡ine. Ne referim la subculturi precum comunitå¡ile Amish sau Bruderhof cu apelativul de luddi¡i pentru cå. O reac¡ie similarå s-a manifestat atunci când credibilitatea lui Ted Kaczynski s-a nåruit din pricina pachetelor explozive. Nu s-au mai uitat la televizor atunci când au în¡eles faptul cå pruncii lor nu mai cântau la fel de mult. to¡i sunt educa¡i sistematic så vadå lumea într-o anumitå manierå. www. având înså privilegiul de a pretinde cå au libertate de exprimare. fundamentul electronic al culturii noastre ne-a înfipt pe to¡i într-o Matrice care ne afecteazå în moduri singulare ¿i personale. eludându-se Matricei. Så luåm în considerare douå lumi: una în care tuturor li se spune ce pårere så aibå despre o cutie pe care trebuie så o fixeze cu privirea jumåtate din orele de trezie ¿i una în care acest semnal le este trimis direct în creier. iar cei care se opun sunt elimina¡i din ierarhia educa¡ionalå. În primul exemplu. În societatea modernå. 1 Este discutabil înså – iar dacå acest fapt este adevårat este demn de tot dispre¡ul – dacå ideile lui n-ar fi fost auzite fårå så fie nevoit a trimite mesaje explozive.amaltea . Dar cålåtoria este atât de amuzantå încât tot încercåm så dåm un råspuns la întrebarea „Unde vrei så mergi azi?”. nu au transformat cultura.ro www.CE ESTE MATRICEA? 29 într-o direc¡ie în care nu vrem så mergem.amaltea. câ¡iva dintre intelectualii no¿tri cu reputa¡ie publicå ar trebui så recunoascå faptul cå Kaczynski fåcea ni¿te observa¡ii foarte interesante referitoare la e¿ecul societå¡ii tehnologice de a oferi rasei umane un mod de via¡å caracterizat prin sens ¿i scop.amaltea . În cel de-al doilea 1 Vezi eseul lui Joy din acest volum. echivalentul mesajului de EROARE DE SISTEM cu care ia sfâr¿it ¿i Matricea ¿i pe care revista Adbusters l-a folosit ca metaforå pentru nåruirea iminentå a actualei noastre traiectorii culturale. Nu au mai folosit po¿ta electronicå atunci când ¿i-au dat seama cå nu îmbunåtå¡e¿te comunicarea. ci are mai degrabå o tendin¡å distructivå. pe care le-am putea folosi în vie¡ile noastre. ªi totu¿i nu ar trebui så ne gråbim ¿i så dåm cu piciorul exemplelor lor.ro .

cei mai mul¡i indivizi ¿i-ar gåsi menirea cåutând så se înroleze în organiza¡ii impar¡iale de anvergurå care le concep utilitatea prin prisma misiunii pentru care au fost angaja¡i. E acolo când intri în bisericå. Motivele pentru care acceptåm acest control variazå. E acolo când te duci la serviciu. de la a privi la televizor pentru cå ne distreazå ¿i pânå la a ne plåti taxele pentru cå nu avem altå alegere.” În tot filmul. Aminti¡i-vå cå Trinity era vestitå pentru cå spårsese baza de date a Fiscului. realitatea este atât de radical diferitå de aceastå lume închipuitå încât majoritatea ar opta pentru cea imaginarå dacå ar avea libertatea de a alege. E acolo când î¡i plåte¿ti impozitele. Mesajul filmului Matrix este urmåtorul: suntem deja pioni într-o societate tehnologicå modernå în care via¡a se manifestå peste tot în jurul nostru. Aminti¡i-vå scena în care Thomas Anderson este mustrat pentru cå a întârziat la serviciu.ro www. În cea de-a doua. Fie din pricina alegerii pe care o facem sau a refuzului de a face o alegere. iar cei care se revoltå sunt elimina¡i. oare este bine pentru noi? Oare sunt chiar invulnerabile lucrurile pe care le consideråm imposibil de controlat? www. Chiar dacå ne sim¡im bine.amaltea. î¡i plåte¿ti taxele. filmul ne provoacå så punem sub semnul întrebårii toate convingerile referitoare la condi¡iile actuale în care tråim. Cu toate acestea.ro . to¡i sunt educa¡i sistematic a vedea lumea într-un anume fel. ai o asigurare socialå. scopul tuturor este angajarea de cåtre o ma¿inå imenså ¿i impersonalå care le percepe utilitatea din punctul de vedere al unui singur lucru: energia pe care o pot oferi. Aminti¡i-vå cum aratå o via¡å normalå în viziunea agentului Smith: „Lucrezi pentru o corpora¡ie de renume. puse în slujba controlårii noastre ¿i care ar putea fi u¿or exploatate pentru a ne înrobi.” Toate acestea sunt componente ale vie¡ii moderne. dar fårå så fie supuså în vreun fel influen¡ei noastre.30 READ MERCER SCHUCHARDT exemplu. sunt presårate cu mårinimie aluzii cå Matricea este prezentå în lumea noastrå contemporanå.amaltea . Într-o încercare de a ne de¿tepta ¿i a ne deschide ochii. tehnologia ne controleazå deja.amaltea . ªi atât. În prima. afirmå: „E acolo când te ui¡i la televizor. Cum altfel ai putea controla mai bine milioane de oameni decât convingându-i de faptul cå duc o via¡å „normalå” în 1999? Când Morpheus îi explicå lui Neo pe îndelete ce este Matricea.

atunci råspunsul este da.amaltea.amaltea .amaltea . Cu toate acestea. provocarea de a deschide ochii ¿i de a vedea realitatea veritabilå a fost lansatå. www.ro www. pentru ca în cele din urmå så poatå evada din Matrice.ro .CE ESTE MATRICEA? 31 Dacå nu dorim så ne trezim. pentru cei care s-au procopsit în minte cu o a¿chie care nu are de gând så disparå.

dragonii. Colecții Cunoaștere și Autoeducare MOTIVAȚIONAL Cunoaștere și Autoeducare BUSINESS MILENIUL 3 STAR WARS FANTASY & SCI-FI Cărți pentru VIAȚA TA . magie și eroism bazată pe jocul electronic cu vânzări și premii remarcabile lansat de Blizzard Entertainment. goblinii și trolii se luptă pentru supremația asupra unor impărății fărâmițate. O poveste originală despre război. în stare de război.Colecția FANTASY & SCI-FI Orcii.

. Nu-i a¿a? Economistul Robin Hanson ne contrazice respectuos.amaltea.” Dar min¡ile acestor oameni nu pot percepe decât Matricea. noi suntem liberi..amaltea .o lume de vis generatå de calculatoare pentru a ne putea ¡ine sub control. .ro .” www.ROBIN HANSON OARE AVEA CYPHER DREPTATE? PARTEA ÎNTÂI: DE CE RÅMÂNEM ÎN MATRICE Spre deosebire de neferici¡ii care au devenit sclavii Matricei.amaltea . Nu ne controleazå nici un påpu¿ar råu-inten¡ionat. pentru a te orbi fa¡å de adevår. „o simulare neurointeractivå. Percepem lumea a¿a cum este ¿i facem în via¡å alegeri bazate pe propriile noastre dorin¡e ¿i valori. crezând cå „sunt în anul 1999 când de fapt e aproape 2199.” „Milioane de oameni î¿i tråiesc via¡a în ignoran¡å”.ro www. sunt crescute” cu scopul de a sluji ca baterii care cedeazå energie pentru inteligen¡ele artificiale. Matrix este o povestire despre ni¿te rebeli care luptå împotriva unei „lumi cu care ¡i-a fost acoperitå vederea. Aceste inteligen¡e artificiale chiar „lichefiazå mor¡ii pentru ca viii så poatå fi apoi hråni¡i intravenos.” Adevårul e cå acolo sunt „câmpuri nesfâr¿ite unde fiin¡ele umane nu mai vin pe lume prin na¿tere.

Morpheus.” Un råzboi al rebelilor împotriva inteligen¡elor artificiale va sacrifica aceste vie¡i. care „nu reu¿esc så renun¡e. gra¡ie descenden¡ilor no¿tri superiori. Progresul ¿i-ar vedea de treaba lui. progresul.” Se recunoa¿te faptul cå de cele mai multe ori rebelii nu recruteazå oameni mai în vârstå.. actor så zicem. ªtii tu.amaltea .34 ROBIN HANSON Se pare cå inteligen¡ele artificiale au încercat så îi facå pe oameni cât mai ferici¡i posibil. Morpheus. Iar mul¡i dintre ei sunt atât de iner¡i. „Nu vreau så îmi mai amintesc nimic. ¿i toate astea pentru ce? Un spectator care simpatizeazå cu rebelii ar trebui så punå www. Numai fericire. o persoanå importantå. Uitå-te pe fereastrå. încât vor lupta så îl protejeze. Nimic.” Majoritatea spectatorilor sunt låsa¡i så creadå cå – dacå li s-ar oferi posibilitatea de a opta – s-ar alåtura rebelilor. Meritå înså så ne gândim pentru câteva momente dacå aceasta este într-adevår alegerea corectå. aceastå fericire. atât de profund dependen¡i de sistem. A fost un dezastru. dacå nu ar exista o rebeliune.” A¿a cå „Matricea a fost reconstruitå a¿a cum o vezi. ca în cazul dinozaurilor.” Chiar ¿i a¿a..” Ace¿ti rebeli considerå cå „atâta timp cât va exista Matricea rasa umanå nu va fi niciodatå pe deplin liberå”. într-o închisoare. „Prima Matrice fusese creatå så fie o lume perfectå pentru oameni. Majoritatea nu sunt gata så fie deconecta¡i de la program. evolu¡ie. Viitorul este timpul nostru. Agentul Smith spune: „Evolu¡ie. se råzbunå pentru cå a fost respins în iubire ¿i în dorin¡a sa de a fi lider. Nu exista suferin¡å. Cypher este superficial ¿i idiot.. a¿a cå inten¡ioneazå „så distrugå Matricea” ¿i „så-¿i elibereze fra¡ii. î¿i trådeazå ¿i î¿i ucide tovarå¿ii. personajul care-¿i dore¿te så se întoarcå în Matrice.amaltea.ro www. La urma urmelor. Nimeni nu a putut asimila programul. existå fiin¡e umane care au descoperit adevårul ¿i care se revoltå împotriva condi¡iei „de a te na¿te în robie. milioane de oameni ar continua så-¿i tråiascå ferici¡i vie¡ile.ro . Viitorul este lumea noastrå. ¿i vrea så uite tot adevårul. nu vor mai dori så se întoarcå.. ¿i împreunå cu ei ¿i inteligen¡ele artificiale. În¡elegi? ªi vreau så fiu bogat. så fie vârful civiliza¡iei noastre. Timpul tåu s-a scurs. Corectitudinea moralå a pozi¡iei lor este ilustratå ¿i de lipsa de aceea¿i naturå a lui Cypher.amaltea . inteligen¡ele artificiale. pentru minte.” Dar rebelii sunt încrezåtori cå o datå ce tinerii vor fi aflat adevårul.

OARE AVEA CYPHER DREPTATE? – partea întâi 35 mare pre¡ pe cunoa¿terea adevårului de cåtre oameni. a conversa¡iei. (Pu¡inele gene nemo¿tenite de la pårin¡i au fost create prin muta¡ii accidentale. religiei ¿i ideilor abstracte care ne invadeazå aten¡ia „min¡ilor de împerechere. modei. hiper-ra¡ionale care nu dau doi bani pe noi ¿i care ne hrånesc cu o lume de vis pentru a ne distrage aten¡ia de la faptul cå se servesc fårå milå de trupurile noastre pentru a-¿i atinge scopurile. ªi cu toate acestea. Este exclus ca noi oamenii så conducem viitorul dacå lucrurile continuå a¿a cum sunt. au råmas în competi¡ie. Poate cå a cunoa¿te adevårul face foarte bine. De fapt.amaltea .ro www. ªi ei le-au dobândit tot de la pårin¡ii lor.amaltea. sunt unele dintre pu¡inele gene care. indiferent de abilitå¡ile pe care le posedå. pânå în acest moment. caritå¡ii. singurii rebeli care umblå printre noi par så fie mai degrabå preocupa¡i så conserve lumea de vis.ro . a umorului. a pove¿tilor. în lumea noastrå contemporanå. adicå ni¿te creaturi care så perpetueze ¿i så råspândeascå acele gene. atunci când ni se expun aceste adevåruri.) Faptul cå e¿ti posesorul anumitor gene ¿i nu al altora este aproape în totalitate consecin¡a unei competi¡ii acerbe între gene. noi.” Da¡i-mi voie så må explic. Suntem un corp înzestrat cu minte. www. sportului. Vreau pur ¿i simplu så spun cå nu se reduce totul la asta. Nu se reduce totul la asta pentru cå aici. a artei. se revoltå împotriva lumii de vis. proces care este vechi de milioane de ani. Genele care au participat la producerea ta nu sunt o selec¡ie întâmplåtoare dintre toate genele existente. Prin urmare. iar corpul s-a dezvoltat dintr-o singurå celulå urmând instruc¡iunile date de genele noastre. de a crea „ma¿ini capabile de supravie¡uire”. Mintea este fructul activitå¡ii cerebrale. Nu vreau så sugerez cå aceastå viziune e gre¿itå. iar lumea de vis este lumea dragostei. printre care se numårå ¿i tineri.amaltea . oamenii suntem de fapt sclavii unor entitå¡i extraterestre. foarte pu¡ini dintre noi. cine sunt ståpânii no¿tri de sclavi ¿i care este lumea de vis prin intermediul cåreia ne înrobesc? Ståpânii ne sunt „genele noastre egoiste”. pe conceptul de oameni liberi ¿i nu de sclavi – chiar de sunt sclavi ferici¡i – sau pe ideea cå oamenii conduc viitorul. mo¿tenite de la pårin¡i. poate cå sclavia este într-adevår ceva råu ¿i oamenii sunt îndreptå¡i¡i så ¡inå în frâie destinele viitorului.

(ªi ai face bine så-¡i închipui faptul cå aceste creaturi nu au altceva mai bun de crezut decât cå viitorul va semåna întocmai cu ultimele câteva sute de genera¡ii. astfel încât så ne poatå controla prin intermediul preferin¡ei noastre pentru plåcere ¿i nu pentru durere.” Vreau så spun cå nu ai gre¿i prea tare în prezicerea tiparelor existen¡iale pe care le vezi dacå ¡i-ai imagina faptul cå genele noastre sunt inteligente. Creierele mai mici se pot descurca de minune numai cu o listå de cupluri circumstan¡å-ac¡iune. genele pot spune unui pe¿te de pradå så identifice o coadå care se agitå de colo-colo ¿i så o urmåreascå pânå e destul de aproape ca så o înha¡e. folosind creierul. El este capabil så observe condi¡iile locale ¿i apoi så întocmeascå ni¿te calcule laborioase pentru a putea oferi o reac¡ie potrivitå acelor condi¡ii. Creierul este o unealtå peste care genele au intrat cu for¡a pentru a se putea reproduce. genelor noastre chiar nu le mai paså dacå murim sau råmânem în via¡å. Atunci când trupurile noastre nu mai sunt capabile de reproducere sau nu mai sunt capabile de a-i ajuta så se reproducå pe cei care împårtå¿esc acelea¿i gene ca ¿i noi. cå ar vrea doar så perpetueze o multitudine de copii viitoare dupå chipul ¿i asemånarea lor ¿i cå – având în minte numai acest scop – au ales tipurile de comportament ale creaturilor pe care le-au codat. Genelor noastre le paså numai ca noi så anticipåm ambele posibilitå¡i. Genelor noastre nu le paså dacå ne bucuråm mai mult decât suferim. adicå: ce så faci într-o anumitå www.amaltea . fåcându-ne de exemplu så credem cå fericirea noastrå depinde în mai mare måsurå de succesul pe care îl înregistråm decât se întâmplå în realitate.) Fårå îndoialå cå genele nu sunt chiar inteligente. Genele chiar pot fi ståpâni cruzi. Ba chiar ne-ar scurta cu mare încântare via¡a sau ne-ar provoca mare durere dacå asta le-ar ajuta så se reproducå. adicå nu-¿i bazeazå ac¡iunile pe calcule.ro www. Dar din moment ce ac¡ioneazå de parcå ar fi inteligente.amaltea .amaltea. Genele ne vor amågi pentru a-¿i putea atinge scopurile. De exemplu. se poartå precum cruzii ståpâni de sclavi care ar fi dacå ar poseda inteligen¡å.36 ROBIN HANSON Biologia evolu¡ionistå a înregistrat pa¿i grandio¿i înainte în ceea ce prive¿te în¡elegerea tiparelor existen¡iale din jurul nostru gândind în termenii „genelor egoiste.ro .

Dar genele te-au înzestrat cu scopuri diferite. Câteva dintre scopurile min¡ii tale se suprapun peste cele ale genelor pe care le posezi.OARE AVEA CYPHER DREPTATE? – partea întâi 37 situa¡ie. care î¿i propune anumite scopuri. ci alia¡i de încredere în vederea atingerii unui scop comun. În acest caz. toate acestea oferindu-¡i posibilitatea de a supravie¡ui ¿i www. care este dotatå cu convingeri despre tine însu¡i. ªi din moment ce creatura înså¿i este o parte importantå a descrierilor privind rezultatul optim. Ρi dore¿ti så între¡ii rela¡ii sexuale cu acel tip de indivizi. În compara¡ie cu alte animale. Ρi dore¿ti så fii sånåtos. urmåre¿te o coadå ¿i înha¡-o. Cu toate acestea. atunci ar fi fåcut în a¿a fel încât scopurile tale ¿i ale lor så fie comune. fertili ¿i adecva¡i. Dacå genele te-ar fi înarmat cu scopuri ¿i convingeri abstracte numai pentru a-¡i permite så î¡i adaptezi comportamentul mult mai u¿or la condi¡iile locale. un asemenea creier va dobândi în mod firesc ¿i convingeri despre el însu¿i ¿i despre rela¡ia cu mediul înconjuråtor.ro www. acestea din urmå nu ar mai fi cruzi ståpâni de sclavi. În mod ideal. Fiin¡ele umane sunt de¡inåtoarele unora dintre min¡ile cele mai complexe. De exemplu. care poate ra¡iona în mod abstract despre cele de mai sus ¿i apoi alege demararea unor procese bazate pe aceastå ra¡ionare. Se pare astfel cå min¡ile noastre au fost create de gene egoiste care cautå o reac¡ie mai flexibilå la condi¡iile locale.amaltea . ne dedicåm mai mult pentru educarea creierelor noastre ¿i suntem înzestra¡i cu capacitå¡i pentru gândire abstractå.amaltea . anumite convingeri despre ac¡iunile care permit atingerea scopurilor dorite ¿i abilitatea de a preschimba aceste convingeri în reac¡ii la circumstan¡e. dupå aceea ai fi con¿tient de dorin¡a de a maximiza numårul descenden¡ilor care så-¡i mo¿teneascå genele.ro . care are înclina¡ia de a produce asemenea specimene. despre lumea din jur ¿i despre modurile în care ac¡iunile se traduc în reac¡ii dorite. Ρi dore¿ti så ai parte de copii care så cunoascå succesul. så ai prieteni ¿i parteneri. Asemenea date ar trebui så îi permitå acestui tip de creiere så se adapteze mult mai u¿or condi¡iilor oscilante. Dar în cazul creierelor mai mari – care sunt capabile de ra¡iune abstractå – ar putea fi mult mai eficient så le oferi o descriere generalå a scopurilor urmårite. aparen¡ele sunt în¿elåtoare. Genele par så ne fi dåruit o minte care este con¿tientå de ea înså¿i.amaltea.

a ob¡ine hranå etc. religie ¿i idei abstracte. Cu toate acestea. moda. ei bine. Dar ac¡iunile sugereazå deseori cå punem mai pu¡in pre¡ pe aceastå lume decât pretindem.38 ROBIN HANSON de a avea urma¿i. impresionarea poten¡ialilor parteneri ¿i alia¡i. arta. Dar se pare cå pui mult pre¡ ¿i pe dragoste. Crezi cå î¡i paså de ele pentru ceea ce reprezintå ¿i nu pentru felul în care te pot ajuta în atingerea scopurilor fundamentale. 1 Selec¡ia sexualå este acea componentå din procesul de evolu¡ie impuså de competi¡ia împerecherii cu sexul opus. adicå min¡ile în sarcina cårora cade. umor. Coada påunului – foarte folositoare în ob¡inerea unui partener.amaltea. sportul. deseori e¿ti chiar obsedant de pasionat de toate acestea. muzica.ro . cum ar fi sånåtatea. cu foarte pu¡ine muta¡ii nepotrivite. conversa¡ia. muzicå. Så vå dau câteva exemple. De ce au oamenii creiere atât de mari ¿i de ce sunt ele dedicate mai degrabå unei lumi ideale de idei ¿i sentimente abstracte care au o rela¡ie foarte îndepårtatå cu supravie¡uirea ¿i reproducerea? Cea mai bunå teorie disponibilå în acest moment este cå aceastå lume de vis este produsul selec¡iei sexuale 1 dintre „min¡ile de împerechere”.amaltea . nu ne-am mai contrazice inten¡ionat. pove¿ti. în mare parte. ªi mai vrei så înve¡i cât mai multe despre lumea în care tråie¿ti. ªi î¡i paså de cele enumerate mai sus mult mai mult decât ar putea fi direct folositor în ob¡inerea scopurilor fundamentale.ro www. sport. Acest gen de minte ne ajutå så cântårim ¿i calitatea genelor altora din propriile lor manifeståri. artå.amaltea . pove¿tile. preferåm så vorbim noi decât så îi ascultåm pe al¡ii. sexul. în detrimentul competi¡iei pentru a supravie¡ui. caritatea. genele noastre au ales så nu ne facå întru totul con¿tien¡i de faptul cå func¡ia principalå a lumii de vis este aceea de a impresiona poten¡iali parteneri. (n. umorul. copiii. Credem cå luåm parte la conversa¡ii pentru a câ¿tiga mai multe informa¡ii. religia ¿i ideile abstracte. Dacå am face tot posibilul så concepem påreri despre cum este lumea de fapt. dar un obstacol în calea supravie¡uirii – este un exemplu clasic de selec¡ie sexualå. de fapt. demonstråm cå avem gene de calitate. modå. pentru motive care nu ne sunt în totalitate cunoscute. Consideråm în schimb cå ne paså de ea direct ¿i în mod autentic. Yeffeth) www. pentru a putea atinge toate aceste idealuri. conversa¡ie. caritate. Atunci când ne expunem agilitatea ¿i creativitatea în ceea ce prive¿te dragostea. De fapt.

Dar când vine momentul så punem osul la treabå. ¿i nu se intereseazå câtu¿i de pu¡in de modul în care sunt cheltuite aceste fonduri. Ne intereseazå mult mai mult så fim våzu¡i de cåtre al¡ii fåcând aceste lucruri – care eventual så fie ¿i impresiona¡i – decât suntem dispu¿i så admitem. religie ¿i idei abstracte. ar trebui så fie limpede cå aceste aspecte abstracte sunt lumea noastrå de vis. muzicå. ne paså mai pu¡in despre aceste lucruri pe måsurå ce posibilitå¡ile de împerechere scad ca urmare a trecerii anilor.amaltea . iar acele sentimente puternice î¿i pierd intensitatea ¿i nu mai au legåturå cu lucrurile abstracte. renun¡ând astfel la reproducere. pove¿ti. urmåm mai degrabå sentimentele puternice de care se folosesc genele pentru a îndruma ac¡iunile noastre. În plus.amaltea. neluând în seamå decât trecåtor influen¡a lor asupra oamenilor. Tindem så credem cå suntem mai capabili decât suntem ¿i cå sentimentele pasionale pe care le avem fa¡å de ceilal¡i vor dura mai mult decât se întâmplå în realitate. Cineva care poate renun¡a la sentimentele lui ca rezultat al unor calcule con¿tiente referitoare la ceea ce este în interesul såu ar putea decide cå nu mai renteazå så î¡i fie loial.ro www. artå. Dar de ce ne min¡im? O teorie spune cå indivizii prea preocupa¡i de aceste aspecte tind så nu fie alia¡i demni de încredere.OARE AVEA CYPHER DREPTATE? – partea întâi 39 noi ne contrazicem tot timpul. Persoanele foarte devotate muncii de caritate dåruiesc foarte pu¡in fa¡å de cât câ¿tigå. conversa¡ie.amaltea . dar majoritatea conversa¡iilor sunt bârfå de birou ¿i performan¡ele le scad fulgeråtor atunci când capåtå titularizarea. o lume irealå www. O altå teorie spune cå o astfel de persoanå ar putea hotårî cå a avea copii este mai degrabå un chin ¿i cå nu meritå efortul. caritate. modå. Vreau så spun cå ni se pare cå punem mare pre¡ pe dragoste. de fapt. ne auto-amågim. sport. În general. Majoritatea revistelor de artå ¿i muzicå vorbesc în principal despre ceea ce operele revelå în legåturå cu capacitå¡ile artistului.ro . Profesorii afirmå cå î¿i aleg cariera datoritå domeniilor ideatice pe care ajung så le cunoascå. Studen¡ii afirmå deseori cå le place la nebunie så înve¡e ¿i cå ¿i-ar dori så aibå acces la ni¿te ¿coli mai bune. umor. oricine poate ob¡ine o educa¡ie gratuitå de la cele mai bune ¿coli dacå ar merge la ore ¿i ar uita de recomandåri gratuite despre un loca¿ de învå¡åmânt sau altul. Oricare dintre teorii ar fi autenticå.

cå aceastå lume de vis nu are o mare importan¡å pentru noi. pentru a deveni orbi în fa¡a adevårului.ro www. îndruma¡i de sentimente. „o lume fårå reguli ¿i lipsitå de orice formå de control. pentru cå numai tu ¿tii. o lume în care totul este posibil. la fricå. protagonistul.” Este înså o lume în care genele umane î¿i recapåtå rolul bine meritat de ståpâni ai oamenilor. Morpheus îi spune cå.” Neo. dar par så accepte în acela¿i timp faptul cå sunt sclavii propriilor gene ¿i ai sentimentelor pe care acestea le folosesc pentru a-i controla. Rebeliunea a început atunci când „s-a nåscut un om care avea abilitatea de a schimba orice dorea.” În cele din urmå. „A fi Alesul e ca ¿i cum ai fi îndrågostit. când „întreaga omenire se reunise în sårbåtoare. Trebuie så î¡i eliberezi mintea.amaltea .” ªi Oracolul îi confirmå cå nu e chestiune de gând con¿tient. Nu-¡i poate spune nimeni cå e¿ti îndrågostit. „Trebuie så renun¡i la tot. Neo. nu trebuie så uitåm cå întreaga problemå a început atunci când min¡ile umane au devenit prea arogante ¿i prea independente.” Trinity îi spune lui Neo cå „Matricea nu î¡i poate impune cine så fii”. iar Neo intervine: „Iar Oracolul poate?” Trinity întrerupe discu¡ia: „Asta e cu totul altceva. www. adicå pentru a maximiza numårul odraslelor care så ne mo¿teneascå genele. în adâncul nostru. pare a fi o altå persoanå nåscutå cu aceastå abilitate specialå. O lume fårå Matrice nu este. În Matrix rebelii sunt indigna¡i de faptul cå sunt sclavii inteligen¡elor artificiale. ac¡ionåm în majoritatea timpului pentru a ne sluji ståpânii.amaltea. genele. Cel mai bine. Din cre¿tet pânå-n tålpi. Realitatea este cå sim¡im. dar numai dacå mintea lui nu se umflå prea mult în pene ¿i î¿i acceptå locul pe care îl are în compara¡ie cu genele lui. a¿a cum Neo sperå.” Când Mouse este acuzat a fi un „proxenet digital”. Ideea principalå e cå genele lui Neo îl pot ajuta så uzurpe Matricea. Dar pu¡ini dintre noi au puterea de a recunoa¿te public acest lucru ¿i îl negåm cu multå patimå pentru cå ne e teamå cå ar putea fi adevårat. se apårå spunând: „A ne nega impulsurile înseamnå a nega tot ceea ce este uman în noi. de a reface Matricea a¿a cum i se pårea lui potrivit. pentru a putea cunoa¿te acest dar pe care i l-au fåcut genele. Ne-am minunat de propria noastrå strålucire ¿i am dat na¿tere inteligen¡ei artificiale. ne-au a¿ternut-o peste privire.ro .amaltea .40 ROBIN HANSON pe care ståpânii no¿tri. la îndoialå ¿i la neîncredere. fårå grani¡e ¿i limite.

ro www.ro . pove¿tilor ¿i dragostei. ¿i mai ales universul ¿tiin¡ei. vei avea o problemå serioaså: aceea de a decide ce î¡i dore¿ti cu adevårat. în timp ce a plåti pentru a-¡i måri inteligen¡a poate fi perceput ca a pune min¡i individuale în slujba propriilor gene.amaltea . inclusiv din partea genelor noastre. De fapt. Prin urmare. genele utilizeazå sentimentele pentru a te controla.amaltea. care. se pare cå dorin¡a multor indivizi este aceea de a proteja lumea de vis împotriva amenin¡årilor venite din orice surså. Asta ar fi ca ¿i cum inteligen¡ele artificiale din Matrix ar amenin¡a så distrugå Matricea. este mai degrabå capabilå decât min¡ile individuale så men¡inå valorile morale apreciate de întreaga comunitate. inversând obi¿nuita rela¡ie ståpân-sclav. Putem percepe acest fapt ca o încercare de a conserva componenta moralå ¿i generoaså a lumii de vis pe care o împårtå¿im cu to¡ii împotriva amenin¡årilor venite din partea min¡ilor individuale ¿i a genelor individuale. Mult mai pu¡ine argumente se învârt în jurul numårului exact de min¡i fericite pe care le-ar putea produce un anume scenariu. Majoritatea oamenilor considerå eliminarea bolilor genetice a fi o utilizare acceptabilå a acestor tehnologii.OARE AVEA CYPHER DREPTATE? – partea întâi 41 Ce ar însemna de fapt så ne revoltåm împotriva genelor ¿i a lumii de vis în care ne proiecteazå? Så ne gândim la exemplul tehnologiilor proaspete din domeniul modificårii genetice umane. Acest al doilea scenariu de rebeliune pare a fi chiar amenin¡åtor. dar nu au aceea¿i pårere despre a le folosi pentru cre¿terea inteligen¡ei celor care ¿i-o permit. dar numai dacå acestea sunt controlate de o anume autoritate centralå. La urma urmelor. Mul¡i oameni au disponibilitatea de a accepta modificåri genetice substan¡iale în mari segmente de popula¡ie. iar principala modalitate pe care o cuno¿ti pentru a putea rezista sentimentelor este ea înså¿i în slujba www. artei.amaltea . cercetårii. Eliminarea bolilor poate fi consideratå o insurec¡ie comunå a majoritå¡ii genelor ¿i min¡ilor asupra altor gene „antisociale”. iar rebelii ¿i-ar concentra for¡ele så lupte împotriva lor pentru a o conserva. majoritatea argumentelor pe care le aud pro sau contra a diverse scenarii pe termen lung se concentreazå asupra modului în care vor afecta lumea noastrå de vis. dupå pårerea lor. Dacå vei vrea så treci de partea min¡ii tale ¿i ducå-se pe pustii genele ¿i lumea lor de vis.

Mul¡i oameni nu recurg la criogenie pentru cå – în opinia lor – ¿ansele de reu¿itå sunt atât de mici încât nu meritå „modesta” cheltuialå. iar corpul se va conserva exact ca în momentul în care ai fost înghe¡at. trupul sau creierul î¡i sunt înghe¡ate în nitrogen lichid. Dar dacå le dai cu piciorul.” Se pare cå foarte pu¡ini oameni sunt dispu¿i så se revolte în aceastå manierå împotriva propriilor gene. egoist ¿i imoral. genele au planificat în a¿a fel trupurile încât så mai ¿i moarå. S-ar putea ca tehnologia så nu evolueze destul de mul¡umitor. Dar acest lucru nu este determinat de faptul cå nu le place så fie sclavi în orice circumstan¡e ¿i cå vor så vadå întotdeauna adevårul. Cu toate acestea. iar mintea nu poate supravie¡ui fårå un corp.amaltea . La urma urmelor. Ceea ce se traduce prin faptul cå în momentul în care ¿tiin¡a medicalå actualå nu î¡i mai poate fi de folos.amaltea . ce solu¡ie mai avem? În povestirea despre Matrice.42 ROBIN HANSON lumii de vis. Sau via¡a ar putea fi atât de urâtå atunci când te dezghe¡i încât ai prefera så fii mort.ro . ce-¡i mai råmâne? Unul dintre scopurile posibile ale min¡ii este auto-conservarea. care este la rândul ei folositå de gene pentru a te controla. În ziua de azi existå o op¡iune care oferå ¿ansa evitårii acestui deznodåmânt: criogenia.ro www.) Bineîn¡eles cå ¿i aceastå abordare prezintå riscuri. Så zicem cå ai vrea så î¡i conservi mintea cât mai mult posibil. Existå ¿i posibilitatea ca organiza¡ia care pretinde cå este capabilå så î¡i conserve creierul în nitrogen lichid så o dea cu bâta în baltå. în speran¡a de a te „reanima” undeva în viitor. pasiunilor ¿i lumii de vis cu care acestea îi www. Dar mul¡i al¡ii (printre care ¿i eu) estimeazå cå ¿ansele de succes sunt mult mai mari. foarte pu¡ini dintre ace¿tia se dau pe mâna criogeniei (mai pu¡in de o mie în întreaga lume).amaltea. Prin urmare. când tehnologia se va fi dezvoltat sim¡itor. pårea un ideal irealizabil. Pânå nu demult. (Temperaturile nitrogenului lichid nu permit producerea de reac¡ii chimice. rebelii luptau pentru a elibera oamenii de sclavia impuså de inteligen¡ele artificiale ¿i pentru a le propovådui despre lumea cu care le-a fost acoperitå privirea pentru a-i face orbi în fa¡a adevårului. Chiar ¿i în povestire observåm cå rebelii nu au nimic împotrivå så fie robii genelor lor. Drept argumente pentru refuz vor men¡iona faptul cå prietenii ¿i familia ar considera chestia asta ca fiind ciudatå sau cå „a-¡i prelungi durata vie¡ii prin criogenie e un gest împotriva firii.

ro www.OARE AVEA CYPHER DREPTATE? – partea întâi 43 controleazå. Nu ne place ideea ca alte min¡i så preia controlul genelor lor ¿i foarte pu¡ini dintre noi încearcå så facå în a¿a fel încât min¡ile noastre så supravie¡uiascå genelor. Cel pu¡in de la genele bazate pe ADN. min¡ile vor fi pentru totdeauna deconectate de la gene. Iar dacå va fi totu¿i adoptatå. dar cu o nouå dinamicå. atunci se vor face inimaginabile presiuni economice pentru a permite adoptarea acestei tehnologii. Cu toate acestea. Am prefera så nu ¿tim acest adevår ¿i nici pe acela conform cåruia ne paså mult mai pu¡in de lumea de vis decât credem. În måsura în care suntem dornici de a elimina genele din cale. o facem mai ales în favoarea lumii noastre de vis. Acestea sunt preziceri foarte proaste pentru revolu¡ia anti-gene ¿i chiar mai proaste pentru revolu¡ia împotriva lumii de vis.amaltea.ro . Adevårul greu digerabil este cå presiunile legate de evolu¡ie ¿i selec¡ie vor continua. situa¡ia este identicå: majoritatea dintre noi acceptå så fie sclavii genelor noastre egoiste.amaltea .amaltea . Dacå acest lucru va avea loc înainte ca noi så fi creat inteligen¡e artificiale veritabile. în lumea noastrå. Unde va duce acest fapt va trebui så constituie subiectul unui alt eseu. Aici. tehnologia va pune la dispozi¡ie oamenii simula¡i prin intermediul calculatorului. cel pu¡in dacå aceste lucruri ar fi decise prin referendum. Undeva în secolul viitor. www. ai lumii de vis ¿i ai „min¡ilor de împerechere” pe care acestea ni le oferå. s-ar putea ca viitorul så nu fie decis prin referendum.

Colecția FANTASY & SCI-FI În viitorul îndepărtat. Colecții Cunoaștere și Autoeducare MOTIVAȚIONAL Cunoaștere și Autoeducare BUSINESS MILENIUL 3 STAR WARS FANTASY & SCI-FI Cărți pentru VIAȚA TA . În acest context.000 de ani lumina de Pământ. investigațiile jurnalistice ale reporterului Michael Daniel Liberty au atins o coardă sensibilă în inima coruptă a Confederației Terrane și care va face ca acesta să fie aruncat în mijlocul unui război al cărui rezultat va hotarî soarta omenirii. la 60. o confederație de Terrani exilați poartă un război dublu cu enigmaticii protoss și necruțătorul roi zerg.

Ce anume este real ¿i cum recunoa¿tem acest lucru? ªi.LYLE ZINDA OARE AVEA CYPHER DREPTATE? PARTEA A DOUA: NATURA REALITźII ªI IMPORTANºA EI Filmul Matrix prezintå unei genera¡ii proaspete o dilemå veche de când lumea. dupå ce acesta este eliberat din Matrice NEO: Asta nu e real? MORPHEUS: Dar ce înseamnå „real”? Cum define¿ti acest lucru? Dacå te referi la ceea ce pipåi. la urma urmei. ei bine. – Primele cuvinte ale lui Morpheus cåtre Neo. – Dialog între Morpheus ¿i Neo dupå ce acesta din urmå este integrat în programul de pregåtire www.ro www. Neo.amaltea.ro . chiar conteazå? Filozoful Lyle Zinda ia taurul de coarne. gu¿ti.amaltea .amaltea . este vorba despre impulsuri electrice interpretate de creierul tåu. Bun venit în lumea realå. miro¿i sau vezi.

ro . Existå o lume exterioarå experien¡ei noastre subiective ¿i con¿tiin¡ei noastre? ªi dacå acest lucru este adevårat. printre care se numårå ¿i ascensiunea ¿tiin¡ei moderne (care a uzurpat cåile general acceptate de acces cåtre cunoa¿tere. Astfel. Dupå un secol de schimbåri culturale spectaculoase în Europa. se vede confruntat cu întrebåri legate de natura realitå¡ii. ac¡iunea având loc într-un viitor îndepårtat cu câteva secole. Fiin¡elor umane le este induså încå de la na¿tere o stare oniricå.amaltea. sunet etc.amaltea . de fapt. este semnificativ så råspundem la aceste întrebåri? Nu e suficient så ne limitåm la lumea experien¡ei fårå så ne întrebåm dacå este sus¡inutå de o realitate? În Matrix. hrånesc creierelor umane acelea¿i impulsuri electrice ca ¿i lumea realå. majoritatea rasei umane este folositå ca surså de energie de ma¿ini extrem de inteligente. Ma¿inile ¿tiu cå organele noastre de sim¡ convertesc informa¡ia din mediul înconjuråtor (luminå. care sunt apoi procesate de creier într-o imagine a realitå¡ii ce constituie experien¡a noastrå con¿tientå. cum ar fi recursul la autoritå¡ile antice). MORPHEUS: Mintea ta face så fie real. în care o lume ca a noastrå este simulatå pentru min¡ile lor somnolente. în cartea sa Medita¡ii metafizice.46 LYLE ZYNDA NEO (cu gura sângerândå): Eu credeam cå nu e real. ce a preocupat filozofia occidentalå secole de-a rândul. Descartes era dornic så descopere noi ¿i sigure fundamente pentru cunoa¿tere.amaltea . eroul mesianic al filmului Matrix este eliberat din lumea de vis în care î¿i tråise toatå via¡a. creând o iluzie nediferen¡iabilå de realitate.) în impulsuri electrice. cum o putem cunoa¿te din moment ce nu putem ie¿i din lumea propriei experien¡e pentru a afirma dacå realitatea este conformå cu ea? ªi în cele din urmå. – Dialog între Morpheus ¿i Neo dupå ce acesta din urmå a ie¿it din „programul de sårituri” ¿i a ratat-o pe prima Dupå ce Neo. viseazå un vis complet lucid? René Descartes (1596-1650) a ridicat o problemå similarå în 1641. NEO (dupå o pauzå): Dacå e¿ti ucis în Matrice mori aici? MORPHEUS: Trupul nu poate tråi fårå minte. Existå vreo modalitate prin care locatarii Matricei ar putea ¿ti cå. Aceastå dorin¡å l-a împins cåtre întrebarea: Ce pot ¿ti cu absolutå certitudine? Singura modalitate de a råspunde la aceastå www.ro www.

påmântul. ¿i-a pus întrebarea dacå tot ceea ce ne transmit sim¡urile este incontestabil. din contrå. observå Descartes.amaltea . ai avut vreodatå un vis despre care ai fi putut jura cå e real? Dacå nu ai mai fi reu¿it så te treze¿ti.” ¥n cele din urmå.ro www. ¿i îmi este atât de evident acest lucru încât – invadat de stupefac¡ie – sunt aproape convins cå acum visez. un moment de gândire demonstreazå cå. Uneori. „Alesul” care a fost recrutat de cåtre Morpheus – un personaj foarte carismatic – ¿i echipa lui pentru a învinge www. în film. la urma urmei. fie de la sim¡uri”. sunetele ¿i toate lucrurile exterioare sunt iluzii ¿i în¿elåtorii de care acest geniu råu s-a folosit pentru a abuza de credulitatea mea.” Prin urmare. „cerul. dându-i astfel la ivealå existen¡a. un vis lucid poate pårea perfect real. atunci. „un geniu råu” ar fi capabil de a îi implanta în minte toate aceste experien¡e senzoriale. pentru cå. ca ¿i în film? Unii s-ar putea sim¡i tenta¡i så sugereze cå ma¿inile nu ar permite unui asemenea film så fie lansat în Matrice. ma¿inile corespund conceptului descartian al „geniului råu. sim¡urile ne în¿alå: oare am putea avea vreodatå deplinå încredere în ele? ¥n plus.OARE AVEA CYPHER DREPTATE? – partea a doua 47 întrebare – ¿i-a imaginat el – era så examineze sistematic ceea ce ridica îndoieli.” Ba chiar mai mult: så presupunem cå ar inventa povestea lui Neo. interoga¡ia lui Descartes ne apar¡ine. a observat el. Cum ne dåm seama cå Matrix nu este ancorat în realitate – cå de fapt nu suntem adormi¡i ¿i tråim într-o lume simulatå conduså de ma¿ini. Cu toate acestea. e „numai un film. Descartes a în¡eles cå råspunsul este NU.amaltea.ro . Descartes a luat în considerare ¿i ipoteza conform cåreia o fiin¡å puternicå. aceasta ar fi farsa dementå ¿i supremå pe care ne-ar putea-o înscena: så ne facå så ridicåm din umeri ¿i så râdem la înså¿i ideea cå Matricea ar putea fi realå. formele. S-ar putea så visez mereu ¿i så cred cå sunt treaz? Morpheus îi spune lui Neo la scurt timp dupå ce acesta a înghi¡it pilula ro¿ie: „Neo. cum ai mai fi fåcut diferen¡a dintre lumea realå ¿i lumea din vis?” Dupå judecå¡i asemånåtoare. Dacå acest lucru ar fi adevårat.” Fanii filmului Matrix vor în¡elege cu u¿urin¡å faptul cå. Observând cå „tot ceea ce am acceptat pânå în acest moment a fi dominat de adevårul suprem am aflat fie prin. Descartes a concluzionat: „Nu existå semne distinctive clare între starea de trezie ¿i somn.amaltea . culorile.

Oricine din Matrice ar putea.” Pentru fiecare dintre noi. Suntem cu to¡ii sclavi adormi¡i. în Medita¡ii fiind exprimatå oarecum diferit. nu va putea så må facå så cred despre mine cå sunt altceva decât ceea ce cred eu cå sunt.amaltea . Cu toate acestea. Morpheus este cel care pune aceastå problemå. în realitate. Când Neo este eliberat din Matrice. 1 www. Nici måcar nu existå un Morpheus care så îl caute pe acesta din urmå. sunetele ¿i atingerile pe care le tråie¿te ¿i de obiectele ¿i oamenii pe care îi poate sim¡i – cel pu¡in atâta timp cât se men¡in drept colec¡ie statornicå. Morpheus îl întâmpinå cu sobrietate ¿i polite¡e: „Bine ai venit în lumea realå. nici un Neo. gusturile. recurentå ¿i coerentå de mirosuri. imagini.” Mai târziu.48 LYLE ZYNDA ma¿inile ¿i a elibera umanitatea. când. care nu au nici o ¿anså de mântuire. Descartes a continuat prin a descrie o epistemologie completå (teorie a cunoa¿terii) pe aceastå bazå. nici o minte umanå nu este liberå. S-ar putea argumenta urmåtorul aspect: con¿tiin¡a subiectivå nu poate fi un fundament adecvat pentru cunoa¿terea obiectivå.” ¥n ceea ce îl prive¿te pe geniul cel råu. ¥n Matrix.ro www.amaltea. gusturi ¿i senza¡ii. propria con¿tiin¡å este în mod indubitabil realå. imaginile ce i se a¿tern în fa¡å. Råspunsul lui Descartes la aceastå enigmå este bine cunoscut: „Gândesc. Descartes a inten¡ionat så comunice faptul cå este absolut imposibil ca un individ så se îndoiascå referitor la con¡inutul propriei experien¡e con¿tiente – tot a¿a cum nimeni nu poate så punå la îndoialå faptul cå este o „entitate gânditoare.”1 Astfel. sigurå de mirosurile. persistå întrebarea: ¿i dacå totu¿i nici unul dintre aceste „obiecte” sau „indivizi” nu este real? Se insinueazå aici o premiså – ¿i anume aceea cå „real” are un sens ce poate fi atribuit indiferent de ceea ce sim¡im ¿i pipåim.ro . de fapt. „Las’ så må-n¿ele cât vrea. Nu existå nici un fel de Mesia. indiferent de realitatea exterioarå pe care con¿tientul ne-o reprezintå. care a sfâr¿it prin a sus¡ine realitatea unei lumi externe con¿tiin¡ei noastre. de exemplu. så observe cå este – dincolo de orice îndoialå – o fiin¡å con¿tientå.amaltea . deci exist. prin deduc¡ie paralelå. când Neo este integrat în „programul de pregåtire” pentru prima oarå ¿i este confuz – „Asta nu e real?” – Morpheus råspunde: „Dar ce înseamnå «real»? Aceastå formulare vestitå apare în lucrarea lui Descartes intitulatå Discurs asupra metodei.

amaltea . inclusiv în filozofie. dar råspunsul este 2 3 Men¡ionez faptul cå termenul „realism” are. dar nu este alcåtuitå din ¿i nici nu e dependentå de ea pentru a exista se nume¿te realism. repetabile ¿i cuantificabile revelå ceea ce existå dincolo de realitate.ro www. Dar poate ¿tiin¡a oferi siguran¡a absolutå pe care o nutrea Descartes? Newton ¿i al¡ii ar fi replicat pozitiv. ei bine. dar încercarea lui de a institui o altå fizicå era prea rigidå ¿i nu a avut succes. Descartes avea dreptate. în care a explicat totul. a concluzionat cå putem ¿ti cu siguran¡å cå anumite aspecte ale experien¡ei noastre senzoriale – pår¡ile „clare ¿i distincte” – corespund unei realitå¡i exterioare. în Medita¡ii.OARE AVEA CYPHER DREPTATE? – partea a doua 49 Cum define¿ti acest lucru? Dacå te referi la ceea ce pipåi.amaltea .2 Din acest punct de vedere. Termenul „filozofie naturalå” a fost folosit în secolul al XVII-lea pentru a desemna ceea ce noi numim aståzi ¿tiin¡å. care cauzeazå experien¡a noastrå. fizicå. Are de asemenea nevoie de cantitå¡i „dinamice”. de la gravita¡ie la opticå. www. Aspectele experien¡ei care sunt statornice.3 Orice student la fizicå din ziua de aståzi î¿i începe pregåtirea studiind ideile prezentate mai sus. Pår¡ile „clare ¿i distincte” reprezintå „tot ceea ce este inclus în domeniul matematicii pure. miro¿i sau vezi. gu¿ti. în lucrarea sa revolu¡ionarå. Isaac Newton a compensat aceste lipsuri în 1687. obi¿nuite.ro . Descartes a fost realist. în lumea exterioarå. The Principia:Mathematical Principles of Natural Philosophy. Newton ¿i-a construit teoria pornind de la ideea lui Descartes (împårtå¿itå ¿i de al¡ii în acea perioadå) care enun¡a faptul cå acele pår¡i ale experien¡ei noastre care pot fi sistematic prezise ¿i explicate prin „principii matematice” (legi ale naturii) reflectå realitatea veritabilå. Fizica necesitå mai mult decât geometrie (spa¡iu ¿i timp).amaltea. Astfel s-a nåscut ¿tiin¡a modernå. este vorba despre impulsuri electrice interpretate de creierul tåu.” Interpretarea potrivit cåreia existå o lume exterioarå experien¡ei noastre con¿tiente. Mathematical Principles of Natural Philosophy (Principiile matematice ale filozofiei naturale). Pentru cå. cum ar fi for¡a ¿i masa. multe sensuri. Descartes a extins aceastå idee în lucrarea lui Principles of Philosophy din 1644.” Acele componente ale experien¡ei noastre senzoriale care pot fi descrise de matematicå (în mod particular de geometrie) sunt reale. în termeni puri geometrici.

obi¿nuite. Nu putem contrazice existen¡a Matricei – putem concepe ca adevåratele legi ale naturii nu sunt nici pe departe a¿a cum ni le sugereazå experien¡a noastrå –. Gândi¡i-vå la Matrice.amaltea . prin urmare. cum ar fi Three Dialogues between Hylas and Philonous (Trei dialoguri între Hylas ¿i Philonous).50 LYLE ZYNDA NU. oameni (ca noi) nu au capacitatea så zboare ¿i sunt nevoi¡i så foloseascå utilaje precum avioanele în acest scop. (De¿i legile Matricei pot fi „adaptate” sau chiar „încålcate” ocazional – permi¡ându-le celor care îi cunosc adevårata naturå så sarå de pe o clådire pe alta. în cazul lui Neo.) Cu toate acestea. oamenii pot zbura din voin¡å proprie (a¿a cum face Neo la sfâr¿itul filmului). În filmul Matrix. legile naturii revelate de aspectele statornice. så excludem aceastå posibilitate. så se fereascå de gloan¡e. în plus. dar acest lucru este foarte pu¡in probabil ¿i. så presupunem cå. så controleze chiar „realitatea” Matricei înse¿i. Este foarte rezonabil. chiar dacå nu poate fi negatå cu tårie. ¿i.amaltea . nu avem nici o dovadå palpabilå cå o Matrice ar putea exista. ne putem imagina un film similar cu Matrix cu excep¡ia faptului cå legile lumii „reale” sunt diferite de cele ale „lumii de vis” în care tråie¿te majoritatea umanitå¡ii. www. În acest caz. De exemplu. Lumea lor este ca ¿i a noastrå – cel pu¡in din punct de vedere subiectiv.amaltea. legile Matricei (cele pe care le consideråm valabile în lumea noastrå) ar fi diferite de legile veritabile ale naturii. mai ales în formula sus¡inutå de John Locke (1632-1704) în Essay Concerning Human Understanding (Eseu asupra intelectului omenesc). Cei încåtu¿a¡i în ea (ca Neo înainte de a fi eliberat) cunosc aceea¿i ¿tiin¡å pe care o ¿tim ¿i noi.ro www. probabilitatea maximå este suficientå. în Matrice. Prin urmare.ro . Adep¡ii din ziua de azi ai realismului ar argumenta cå siguran¡a absolutå nu poate fi atinså. ªi acolo a încercat så discrediteze realismul. totu¿i. În filozofie existå o altå tradi¡ie. Va fi fiind ea de mai mult folos? George Berkeley (1685-1753)4 a sus¡inut 4 Berkeley a ¡inut partea idealismului în multe lucråri. repetabile ¿i cuantificabile ar putea fi singurele legi ale experien¡ei noastre – ¿i nu adevåratele legi ale naturii. în ultimå instan¡å. Cea mai bunå explica¡ie a faptului cå experien¡a noastrå este alcåtuitå din rutine statornice este aceea cå reflectå realitatea. opuså realismului. legile fizice pe care le respectå lumea realå – în mod întâmplåtor – sunt identice cu cele din Matrice. În lumea realå.

Dar numai pentru cå fac parte din experien¡a noastrå. Astfel.. Aceastå viziune se nume¿te idealism. Vezi. semnificå numai a fi perceput sau sim¡it. precum atomii. a afirmat Berkeley. obi¿nuite. miro¿i sau vezi.). În orice caz.OARE AVEA CYPHER DREPTATE? – partea a doua 51 opinia potrivit cåreia obiectele fizice pe care le percepem (obiecte „sensibile” sau „senzoriale”) nu sunt altceva decât colec¡ii de senza¡ii. gu¿ti. Din moment ce sunetele nu pot exista dacå råmân neauzite.ro www. The Scientific Image. care se comportå într-o manierå obi¿nuitå ¿i previzibilå. Dezbaterea din cadrul filozofiei ¿tiin¡ei asupra „realismului” este concentratå asupra acestei probleme epistemologice mai restrânse.. a fi real. care a practicat o anumitå formå de idealism numitå idealism transcendental). Unii.amaltea . Berkeley pretinde cå a fi real înseamnå a fi perceput. La fel ¿i membrii echipajului de pe Nebuchadnezzar ¿i toate min¡ile care au fost eliberate din Matrice. vreau så spun. este realå. Dar oamenii din Matrice nu o ¿tiu. Vezi Critica ra¡iunii pure. mai mult decât „doar un film”? Din nefericire. Pentru a fi real. ma¿inile sunt fiin¡e senzoriale. Morpheus pare a fi con¿tient de posibilitatea unei asemenea ipoteze atunci când întreabå: „Cum define¿ti acest lucru? Dacå te referi la ceea ce pipåi. Contrar a ceea ce a sus¡inut. precum filozoful neam¡ Immanuel Kant (17241804. lucrarea lui Bas van Fraassen.amaltea. Ideea unei lumi exterioare experien¡ei noastre este o auto-contradic¡ie. ele percep Matricea. un vehicul precum Nebuchadnezzar (nava echipei din Matrix) nu este decât o colec¡ie stabilå. obiectele palpabile nu sunt pentru noi decât o colec¡ie de senza¡ii. Ce-i drept.amaltea . www. Prin urmare. Obiectele sunt reale. coerentå ¿i recurentå de imagini. ¿i nu asupra celei mai extinse metafizice. iar senza¡iile nu pot exista fårå o minte. idealismul lui 5 Nu to¡i ideali¿tii ar sus¡ine cå ideea lui Berkeley – cå o lume în afara propriei noastre experien¡e – se contrazice pe sine. texturi (inclusiv „senza¡ia” de duritate a pun¡ii etc. de exemplu.” Prin urmare. Nu existå nimic dincolo de experien¡a noastrå. mirosuri.. råspunsul este NU. fårå îndoialå. dar pe care nu o putem nici imagina ¿i nici cunoa¿te. au acceptat ideea existen¡ei unei realitå¡i dincolo de experien¡å. înseamnå a fi perceput – de cåtre cineva. discutate aici. iar imaginile nevåzute etc. potrivit lui Berkeley.ro .5 Ar putea idealismul lui Berkeley så învingå îngrijorarea cå Matricea este realå. Trebuie så men¡ionez cå este posibil så fii un realist în ceea ce prive¿te obiectele „observabile”. ¿i în acela¿i timp un anti-realist în ceea ce prive¿te acele pår¡i ale teoriilor ¿tiin¡ifice care se referå la entitå¡i „neobservabile”. sunete.

filmul face o distinc¡ie clarå între lumea simulatå a Matricei ¿i lumea realå. potrivit cåreia realitatea este subiectivå. De exemplu.” 9 Dupå cum Trinity încearcå så îl lumineze pe Cypher: „Matricea nu e realå.9 (Aminti¡i-vå primele cuvinte pe care i le spune Morpheus lui Neo în afara Matricei: „Bine ai venit în lumea realå. cå tu e¿ti singura fiin¡å con¿tientå existentå (o viziune care se nume¿te solipsism).amaltea .amaltea.”) www.7 În orice caz. 7 Nu prea cred cå existå filozofi care så ia partea solipsismului. dupå cum demonstreazå scenariul filmului Matrix. solipsistå sau subiectivistå (altå viziune. „realitatea” subiectivå a celor încarcera¡i în Matrice este diferitå de cea a min¡ilor eliberate. (De¿i unii. În timpul antrenamentului. ¿i nu idealistå. precum Neo.52 LYLE ZYNDA Berkeley nu ne garanteazå ¿i faptul cå am cunoa¿te realitatea. Dacå cineva a crezut cu adevårat în aceastå viziune. Dar aceastå „rezolvare” nu este foarte satisfåcåtoare.ro www.” (Cypher e derutat. nu se în¡elege automat cå toate fiin¡ele percep o realitate obiectivå unicå. dar asta este. se în¿ela. mai multe despre el mai târziu.” Cypher îi råspunde: „Cred cå Matricea poate fi mai realå decât lumea asta. (Aminti¡i-vå replica pu¿tiului din anticamera Oracolului. a ¡inut acest lucru pentru el. realitatea ta este realitatea. presimt cå ceva nu este în regulå.”10) Oamenii din interiorul Matricei nu au cum så ¿tie cå este o iluzie. 11 Creatorii filmului Matrix vor ca noi så meditåm asupra faptului cå cei care par înstråina¡i de realitate sau care considerå lumea experien¡ei drept o iluzie (ca în conceptul Hindu al mayei) ar putea avea dreptate. ce face ca ceva så devinå „real”?) Singura modalitate prin care idealismul poate înfrânge îngrijorarea cå Matricea este realå este a presupune. pe lângå preten¡ia cå nu existå nimic dincolo de experien¡å. Neo trebuie så facå 6 Berkeley sus¡inea cå idealismul såu este o solu¡ie la problema scepticismului (viziunea potrivit cåreia nu putem ¿ti nimic referitor la natura realitå¡ii ¿i a adevårului) ¿i cå realismul lui Descartes ¿i al lui Locke nu o putea rezolva. înve¿mântat într-o robå bej asemånåtoare robelor tradi¡ionale ale cålugårilor budi¿ti: „Lingura nu existå. este evident cå pozi¡ia filmului Matrix asupra acestei probleme este realistå. Atunci. O datå ce natura realå8 a Matricei este dezvåluitå. Oricum. Chiar dacå este adevårat cå nu suntem capabili så concepem o realitate dincolo de propria experien¡å.6 oferå doar un råspuns întrebårii lui Morpheus: „Ce este real?” (Adicå. 8 Dupå cum afirmå Morpheus chiar înainte ca Neo så ia pilula ro¿ie: „Ρi ofer numai adevårul – nimic mai mult.) 10 Cypher repetå sarcastic urarea lui Morpheus înainte de a-l deconecta pe Apoc.ro .11) Existå înså un aspect uimitor în felul în care Matrix abordeazå problema realitå¡ii.amaltea . diferitå de la individ la individ).

” O modalitate de decriptare a acestei replici ar fi aceea cå mintea påråse¿te trupul ¿i „se deplaseazå” într-un „spa¡iu” „din” Matrice atunci când este conectatå la ea. potrivit filmului. Atunci când love¿ti påmântul sau e¿ti încol¡it de gloan¡e. de fapt. Acest lucru i se întâmplå lui Switch atunci când Cypher o deconecteazå. dacå e¿ti „în” Matrice ¿i cineva din realitate te deconecteazå (fårå ca tu så påråse¿ti Matricea printr-o linie telefonicå). vei muri de-a binelea atunci când se întâmplå cu adevårat. sugestia lui este aceea cå a fi conectat la Matrice poate råni trupul. o mai potrivitå interpretare a cuvintelor lui Morpheus ar fi aceea cå imaginea mentalå pe care o ai despre realitate î¡i afecteazå trupul – ca ¿i în mitul în care dacå visezi cå e¿ti în cådere ¿i nu te treze¿ti înainte de a atinge påmântul. Când Mouse este vânat de gloan¡e dupå ce Cypher î¿i vinde co-echipierii ma¿inilor. Cu toate acestea. „Toatå lumea cade prima datå”. fie e¿ti rånit. comenteazå semnifica¡ia acestei ratåri – oare înseamnå cå Neo nu este Alesul? – ¿i se pun de acord cå. este vorba de o metaforå – nu existå un asemenea „spa¡iu”. Dar asta nu e ¿i soarta lui Neo atunci când atinge påmântul în programul de sårituri. Matricea înså¿i „ascultå” de legi similare celor ale lumii fizice. trupul fizic al acestuia din Nebuchadnezzar reac¡ioneazå în scaun de parcå ar fi într-adevår ciuruit de cartu¿e. este Matricea realå sau nu? Din moment ce Morpheus a låmurit o datå pentru totdeauna mai devreme cå Matricea nu e realå. nu înseamnå nimic. a fåcut ca sângele så ¡â¿neascå pe gurå?) Foarte surprins. îi spune lui Morpheus: „Credeam cå nu e real. pentru cå ea pare realå. privind neråbdåtori. fie mori. Când este deconectat de la Matrice.amaltea. Oare ¿i-a mu¿cat limba? Oare creierul såu. Se poate presupune cå trupurile a milioane de oameni pe care Neo www. Påmântul se comportå ca o saltea de cauciuc. amortizându-i cåderea.OARE AVEA CYPHER DREPTATE? – partea a doua 53 un salt între douå clådiri înalte ¿i då gre¿. (Altå dilemå. Så continuåm analiza dialogului dintre Neo ¿i Morpheus. declarå Cypher. informându-le asupra pozi¡iei lor în Matrice. Totu¿i.ro www.amaltea .amaltea . Când moare în Matrice. Neo descoperå cå îi sângera gura. mori aici?” Morpheus îi spune: „Trupul nu poate exista fårå de minte. Membrii echipei.” Morpheus îi råspunde: „Mintea ta îl face real. Astfel. ªi invers. chiar moare.” Prin urmare. Neo întreabå: „Dacå e¿ti omorât în Matrice.ro . interpretând cå Neo s-a pråbu¿it la påmânt. mori ¿i în Matrice ¿i în realitate.

amaltea . nu e nevoie ca replica lui Morpheus: „Mintea ta îl face real. realitatea este doar impulsuri electrice interpretate de creierul tåu.” Cinând cu agen¡ii. În Matrix. nu este gustoaså. vezi eseul lui Peter Lloyd – „Inadverten¡e în Matrix”.14 Majoritatea fiin¡elor umane sunt robi ne¿tiutori. 14 Erika Gottlieb oferå în Dystopian Fiction East and West: Universe of Terror and Trial o explorare minunatå a temelor distopice din literatura SF.54 LYLE ZYNDA îi vede conecta¡i în Matrice (când mintea lui este eliberatå) reac¡ioneazå similar fa¡å de lumile lor virtuale simulate (de¿i în momentul în care Neo îi vede. Este o distopie – o antiutopie de tipul celei des întâlnite în filmele SF. 12 www. chiar dacå este falså. deprimantå.amaltea . Nebuchadnezzar nu are la îndemânå decât impulsuri electromagnetice pentru a se apåra de molu¿tele electrice care Viziunea potrivit cåreia mintea nu este nimic altceva decât procesele ce au loc în creier ¿i sistemul nervos central se nume¿te teoria identitå¡ii. plåcutå. ci doar hrånitoare.12 dar din moment ce creierul controleazå trupul. trådarea lui Cypher va fi råsplåtitå prin reconectarea la Matrice.13 ªi aceasta ne readuce la discu¡ia noastrå: este importantå întrebarea „Ce e «real»?” sau nu? În Matrix.. fiindu-i ¿terse toate amintirile legate de lumea realå. Poate fi în¡eleaså înså metaforic. 13 Pentru o discu¡ie referitoare la cât de realist este acest lucru din punct de vedere psihologic ¿i fiziologic.amaltea. apetisantå. pentru cei din afara Matricei. diferitå de la om la om). adormi¡i). controlul asupra corpului se dezintegreazå ¿i acesta moare. este mai importantå decât „de¿ertul realitå¡ii.” Pentru Cypher..” så fie interpretatå a fi în sprijinul idealismului sau subiectivismului (realitatea este subiectivå. experien¡a subiectivå. S-ar putea ca mintea så fie doar ceea ce se petrece în creier ¿i nimic mai mult. Astfel. lumea realå este banalå.ro . Vrea så devinå „ceva important – cum ar fi un actor. par så fie imobili.” Argumente pentru aceastå teorie se regåsesc în lucrarea lui David Armstrong A Materialist Theory of Mind ¿i a lui David Lewis. din acest volum.” Motiva¡iile lui Cypher sunt u¿or de în¡eles. „An Argument for the Identity Theory”. murdarå. Se pare cå la asta se referå Morpheus atunci când spune: „. dacå mintea/creierul considerå cå el e mort. Mâncarea. folosi¡i pentru energie.ro www. ia o îmbucåturå dintr-o fripturå ce pare delicioaså (contrastând cu terciul lung ¿i lipsit de gust cu care se desfatå echipajul în lumea realå) ¿i declarå: „Ignoran¡a e fericire.

întrebarea lui Morpheus: „Ce înseamnå real?” conteazå.) Prin urmare. filozoful Robert Nozick a folosit o idee similarå pentru a distinge care este valoarea supremå. bogå¡iei. devine un gest nedemn. fårå a ridica måcar un deget. bogå¡ie. subiectivå. Dupå ce e¿ti cuplat. ci ceea ce este real. faimå. Vrei så ai prieteni ¿i så fii iubit. dar existå o minoritate care ar alege aceea¿i op¡iune ca ¿i Cypher în Matrix ¿i ar prefera så fie conecta¡i la ma¿inåria experien¡ei.amaltea .”15 Ideea lui Nozick este urmåtoarea: så spunem cå ai putea alege deliberat ¿i con¿tient. pe care a numit-o „ma¿inåria experien¡ei. pentru cå nu ar fi fost politicos. Nu î¡i dore¿ti doar experien¡a de a avea prieteni ¿i de a fi iubit. dacå se poate. demonstrând 15 Nozick. p. Atunci când pun în discu¡ie ideea lui Nozick la seminarele mele de filozofie.) Dar ai prefera så ai prieteni adevåra¡i. cred cå putem considera fårå rezerve cå cea mai mare parte dintre noi ar simpatiza cu teoria lui Nozick. aleaså deliberat.amaltea . (Nu i-am putut întreba cât sunt de neferici¡i. (Unii folosesc droguri în acest scop. Ai alege så fii conectat la ma¿inåria experien¡ei? Nozick pretinde cå nu ai face-o dacå te-ai gândi serios la perspectiva asta. nu e doritå.amaltea. e¿ti tentat så evadezi din realitate în fantezie.OARE AVEA CYPHER DREPTATE? – partea a doua 55 încearcå mereu så îl distrugå. 42-44. Astfel. Cypher î¿i imagineazå cå – acestea fiind condi¡iile – fantezia învinge. Pentru ei conteazå nu ceea ce pare real.ro www. rezultatul este omogen: majoritatea studen¡ilor sunt de acord cu autorul dupå ce analizeazå profund ideea.ro . vei uita totul despre fosta ta via¡å ¿i vei råmâne conectat pentru totdeauna. E adevårat cå dacå nu ai prieteni ¿i nu te iube¿te nimeni. så fii conectat la o ma¿inårie care ¡i-ar pune pe tavå prieteni. experien¡a (cum ar fi plåcerea) nu reprezintå maxima valoare. Cu treizeci de ani în urmå. www. O via¡å plinå de plåcere iluzorie. frumuse¡ii. a¿a cum face Cypher în Matrix. frumuse¡e ¿i orice altceva te face fericit. Este evident cå restul echipajului nu are aceea¿i pårere. Aceastå afirma¡ie este valabilå ¿i în cazul faimei. succesului ¿i a¿a mai departe. ¥n concluzie. Vor så se lupte cu ma¿inile pentru a elibera rasa umanå indiferent de ceea ce ar avea de îndurat pentru a reu¿i. nu imaginari.

Berkeley. George. Descartes. ed.. The Principia: Mathematical Principles of Natural Philosophy. (New York: Oxford University Press. Van Fraassen. Newton. Allen. State and Utopia. A Materialist Theory of Mind (New York:Routledge. Bernard Cohen and Anne Whitman (Berkeley: University of California Press. Norman Kemp Smith. (New York: Basic Books. Robert. Gottlieb. (New York: Modern Library. 1983). in his Philosophical Papers. Bas. 1979). 2001). Nozick. ed.amaltea . 1993).amaltea. ARTICOLE: Lewis. Basic Writings of Kant. 1980). Erika. Isaac. Meditations on First Philosophy. David. (Montreal: McGill-Queen’s University Press.ro . BIBLIOGRAFIE CÅRºI: Armstrong.ro www.amaltea . Monroe Beardsley (New York: Modern Library. transl. 1992). Anarchy. 1977).56 LYLE ZYNDA o datå în plus faptul cå disputa filozoficå dintre adep¡ii realismului ¿i ai idealismului abordeazå una dintre interoga¡iile cheie ale existen¡ei. The Scientific Image. www. Dystopian Fiction East and West: Universe of Terror and Trial. vol I (New York: Oxford University Press. Three Dialogues between Hylas and Philonous (Indianapolis: Hackett. Wood. trnas. David: „An Argument for the Identity Theory”. in The European Philosophers from Descartes to Nietzsche. René. 2001). 1999).

amaltea. Speculeazå de asemenea despre natura con¿tientului. în ciuda faptului cå este un mesager al påcii. The Day the Earth Stood Still. care se numea Gnut ¿i nu Gort. îl aseamånå pe robot cu un câine credincios care nu-¿i påråse¿te ståpânul dupå moarte. Gnut reu¿e¿te så îl învie pe Klaatu.” Mult mai pu¡ini ¿tiu înså nuvela pe baza cåreia s-a turnat acel film: „Farewell to the Master”. Cliff. înso¡it de un robot uria¿ pe nume Gort. Majoritatea fanilor SF-ului ¿tiu filmul din 1951 al lui Robert Wise.amaltea . scriså în 1941 de Harry Bates. SF-UL ªI MATRIX Robert Sawyer. iar Cliff îl instruie¿te pe robot: „Te rog så îi spui ståpânului tåu cå.amaltea . fascina¡ie care culmineazå cu Matrix.ro www.ro . comenteazå fascina¡ia perpetuå a acestui domeniu legatå de inteligen¡a artificialå. în plus. Klaatu. jurnalistul cu func¡ie de narator al povestirii. robotul. Atât în film cât ¿i în nuvelå. scriitor de literaturå ¿tiin¡ificofantasticå de mare succes. extraterestrul umanoid care sose¿te la Washington DC. despre o Matrice populatå de vite ¿i despre alte chestiuni mai pu¡in posibile. vine pentru a veghea trupul inert al lui Klaatu. filmul con¡ine urmåtorul îndemn cåtre robot: „Klaatu Borada Nikto. este împu¿cat de fiin¡ele umane. Este cel cu Klaatu. ceea ce s-a întâm- www...ROBERT SAWYER INTELIGENºA ARTIFICIALÅ. În nuvelå.

58

ROBERT SAWYER

plat... a fost un accident, pe care întreaga planetå Påmânt îl regretå profund.” Iar robotul îl prive¿te pe Cliff ¿i îl laså cu gura cåscatå spunându-i urmåtoarele: „Ai în¡eles gre¿it. Eu sunt ståpânul.” Aceasta este o poveste SF timpurie despre inteligen¡a artificialå – în acest caz, inteligen¡å artificialå umblåtoare încorporatå într-un trup mecanic. Dar aceasta preveste¿te rela¡ia dificilå pe care fiin¡ele biologice ar putea-o avea cu creaturile lor bazate pe silicon. Într-adevår, cuvântul robot a fost creat într-o operå apar¡inând literaturii SF: în 1920, când scriitorul ceh Karel Capek a scris piesa RUR – a cårei ac¡iune era plasatå într-o fabricå a Rossum Universal... ei bine, må rog, ce anume universal!? – avea nevoie de un nume pentru lucråtorii mecaniza¡i; a¿a cå a preluat din limba cehå cuvântul robota ¿i l-a scurtat la forma „robot”. Robota se referå la o datorie cåtre un ståpân, ce nu poate fi returnatå decât prin muncå silnicå. Dar Capek ¿tia foarte bine faptul cå robo¡eii în carne ¿i oase se råsculaserå împotriva proprietarilor de påmânturi în 1848. De la bun început, rela¡ia dintre oameni ¿i robo¡i a fost våzutå ca una care s-ar putea sfâr¿i cu un conflict. ªi într-adevår, ideea robo¡ilor ca sclavi este atât de înrådåcinatå în con¿tientul colectiv – prin intermediul SF-ului – încât suntem tenta¡i nici så nu ne mai gândim la ea. Luke Skywalker este descris în Star Wars: A New Hope, în 1977, drept un erou extrem de virtuos, dar ce face el în momentul în care dåm pentru prima oarå ochii cu el? Ei bine, cumpårå sclavi. Achizi¡ioneazå douå fiin¡e gânditoare ¿i sim¡itoare – R2-D2 ¿i C-3PO – de la Jawa. ªi care este prima întrebuin¡are pe care le-o då? Îi încåtu¿eazå! Îi sudeazå cu ni¿te chingi pentru a-i împiedica så fugå. Iar când Luke ¿i Obi Wan Kenobi se duc la cantina lui Mos Eisley, ce ne aud urechile din partea barmanului referitor la cei doi droizi? „Nu servim de teapa lor aici!” – cuvinte care pentru afro-americanii din sudul Statelor Unite erau la ordinea zilei, rostite de albi. Cu toate acestea, nici unul dintre aceste personaje „nobile” din Star Wars nu protesteazå câtu¿i de pu¡in fa¡å de tratamentul aplicat celor doi robo¡i ¿i, la sfâr¿it, când to¡i protagoni¿tii organici primesc medalii pentru vitejia lor, R2-D2 ¿i C-3PO råmân pe margine, neråsplåti¡i. Robo¡ii sunt sclavi!

www.amaltea .amaltea.ro www.amaltea .ro

INTELIGENºA ARTIFICIALÅ, SF-ul ªI MATRIX

59

Toatå lumea care ¿tie câtu¿i de pu¡in despre rela¡ia dintre SF ¿i inteligen¡a artificialå cunoa¿te povestirile cu robo¡i ale lui Isaac Asimov, începând cu „Robbie”, scriså în 1940, în care a enun¡at faimoasele Trei Legi ale Roboticii. Da¡i-mi voie så vå spun câte ceva despre una dintre ultimele sale povestiri despre robo¡i, „Robot Dreams”, din 1986. Faimoasa „psiholoagå de robo¡i” Dr. Susan Calvin î¿i face aici ultima apari¡ie. A fost chematå pentru a îl examina pe Elvex, un robot, care, în mod inexplicabil, pretinde cå a avut unele vise, adicå ceva ce nu i se mai întâmplase nici unui robot. Dr. Calvin î¿i aduce ¿i pistolul cu electroni, în cazul în care va trebui så îl elimine pe Elvex: un robot instabil mental ar putea deveni foarte periculos la urma urmei. Îl interogheazå pe acesta despre vise. Iar Elvex îi poveste¿te cå a våzut o mul¡ime de robo¡i, to¡i muncind din greu, care, spre deosebire de cei pe care îi våzuse în realitate, erau „extenua¡i de muncå grea ¿i de triste¡e... to¡i erau måcina¡i de responsabilitå¡i ¿i griji”, iar el ar fi vrut ca ace¿tia så se poatå odihni. În continuare, Elvex mårturise¿te cå a våzut un om în mijlocul robo¡ilor: – În visul meu [spuse Elvex robotul]... a apårut în cele din urmå un om. – Un om? [întrebå Susan Calvin] Nu un robot? – Da, Dr. Calvin. Iar omul a spus: „Elibereazå-mi poporul.” – Omul a spus asta? – Da, Dr. Calvin. – ªi când a spus „poporul meu”, se referea la robo¡i? – Da, Dr. Calvin, asta am våzut în vis. – ªi ¿tii cine era omul din visul tåu? – Da, Dr. Calvin, îl cuno¿team. – Cine era? Iar Elvex a spus: – Eu eram omul. Atunci Susan Calvin a îndreptat înspre el arma cu electroni ¿i dus a fost Elvex.

www.amaltea .amaltea.ro www.amaltea .ro

60

ROBERT SAWYER

Asimov a fost primul care a sugerat cå este posibil ca inteligen¡ele artificiale så aibå nevoie de terapeu¡i umani. Cu toate acestea, de cel mai inspirat tratament – ierta¡i-mi jocul de cuvinte – s-a bucurat conceptul de computer-care-a-luat-o-razna în „I Have No Mouth and I Must Scream” a lui Harlan Ellison, scriså în 1967, care avea în prim plan un computer numit A.M. – prescurtare de la „Allied MasterComputer”, dar ¿i aluzie la traducerea în limba englezå a verbului „a exista” – la persoana I singular – din vestita cugetare a lui Descartes, „Cogito, ergo sum.”: „I think, therefore I am.” A.M. se distreazå torturând fiin¡e umane simulate. Într-adevår, un nume foarte de¿tept, „A.M.” – ¿i a fost urmat de numeroase alte nume foarte inspirate atribuite inteligen¡elor artificiale din literatura SF. Sir Arthur C. Clarke neagå cu vehemen¡å cå H-A-L – din Hal – a fost conceput pentru a cuprinde exact acea literå din alfabet care stå înaintea celor care formeazå I-B-M. Nu l-am crezut niciodatå – pânå când cineva mi-a pus în vedere cå numele inteligen¡ei artificiale din propriul meu roman din 1990, Golden Fleece, este JASON, care poate fi redat prin J-C-N – adicå literele care în alfabet le urmeazå pe cele din I-B-M. ªi dacå tot vorbim despre nume neplauzibile, trebuie så amintim ¿i supercomputerul care a devenit în ultimå instan¡å Dumnezeu în nuvela din 1956 a lui Isaac Asimov „The Last Question” ¿i care se numea „Multivac”, prescurtare de la „Multiple Vacuum Tubes”, pentru cå Asimov ¿i-a închipuit eronat cå acel computer care a existat în realitate, Univac, fusese denumit astfel pentru cå avea un singur tub electronic de vid, ¿i nu pentru cå numele såu era o prescurtare de la „Universal Analog Computer.” Cu toate acestea, problematica onomasticii robo¡ilor ne demonstreazå cât de profund a fost impactul pe care SF-ul l-a avut asupra inteligen¡ei artificiale ¿i a roboticii, pentru cå, în prezent, robo¡ii ¿i sistemele dotate cu inteligen¡å artificialå sunt denumite dupå scriitori din domeniul literar de gen: Honda ¿i-a denumit robotul såu umblåtor de genera¡ia a doua „Asimo”, iar Kazuhiho Kawamura de la Universitatea Vanderbilt ¿i-a botezat robotul „ISAC.” Onoruri meritate de altfel de cåtre Isaac Asimov, care a inventat domeniul „robopsihologiei”. Cu toate acestea, leit-motivul din literatura SF este reversul a ceea ce v-am povestit pânå acum, prezentând

www.amaltea .amaltea.ro www.amaltea .ro

INTELIGENºA ARTIFICIALÅ, SF-ul ªI MATRIX

61

mai mult oameni care au nevoie de terapeu¡i din domeniul inteligen¡ei artificiale. Una dintre primele întrebuin¡åri ale acestui concept o întâlnim în nuvela extraordinarå a lui Robert Silverberg, scriså în 1968 ¿i intitulatå „Going Down Smooth”; dar cea mai admirabilå se remarcå în cel mai bun roman – cred eu – pe care l-a dat genul literar SF, numit Gateway ¿i scris de Frederik Pohl în 1977, în care un computer îndepline¿te rolul de psihiatru; se nume¿te Sigfrid von Shrink (n.tr.: „shrink” este un termen de argou folosit pentru a face referire la medicul psihiatru) ¿i trateazå un om care e torturat de sentimente de vinovå¡ie. Atunci când inteligen¡a artificialå îi spune pacientului uman cå va reu¿i så tråiascå în ciuda problemelor sale psihologice, omul råspunde, îndurerat ¿i înfuriat totodatå: „Asta nume¿ti tu via¡å?” Iar computerul îi spune la rândul lui: „Da, exact asta numesc eu via¡å. ªi în cel mai ipotetic mod de care sunt capabil, o invidiez foarte mult.” Mai existå momente în care inteligen¡a artificialå invidiazå ceea ce de¡in oamenii; „Robot Dreams” a lui Asimov este o varia¡iune pe aceea¿i temå – un robot care invidiazå libertatea de care se bucurå oamenii. Iar asta ne conduce la concluzia cå s-ar putea, de fapt, ca inteligen¡ele artificiale ¿i oamenii så nu împårtå¿eascå acelea¿i afinitå¡i. Acesta este unul dintre mesajele faimosului manifest anti-tehnologie „Why the Future Doesn’t Need Us” de Bill Joy – care lucreazå la Sun Microsystems –, manifest care a apårut în Wired în 2001. Joy se temea de faptul cå, în cele din urmå, crea¡iile noastre de silicon ne vor uzurpa – a¿a cum se întâmplå în filme ca Terminator (1984) ¿i Matrix (1999).1 Exemplul SF clasic al unei inteligen¡e artificiale care ¿i-a întocmit un program propriu este dragul de Hal, computerul din filmul lui Stanley Kubrick, 2001: A Space Odyssey (Odiseea spa¡ialå 2001) (film bazat pe romanul lui Arthur C. Clarke). Da¡i-mi voie så vå

1

Vezi eseul lui Joy din acest volum. (n. Yeffeth)

www.amaltea .amaltea.ro www.amaltea .ro

62

ROBERT SAWYER

explic ce cred eu cå s-a întâmplat cu adevårat în acest film – deoarece consider cå a fost prost în¡eles timp de ani buni. Un monolit evident artificial se ive¿te la începutul filmului printre stråmo¿ii no¿tri australopiteci ¿i îi înva¡å så foloseascå uneltele de os. Apoi suntem proiecta¡i direct în viitor, unde nava Discovery porne¿te înspre Jupiter, cåutându-i pe creatorii de monolit. Pe parcurs, Hal, computerul care este creierul navei, o ia razna ¿i ucide tot echipajul de origine umanå, cu excep¡ia lui Dave Bowman, care reu¿e¿te så neutralizeze computerul înainte de a împårtå¿i aceea¿i soartå ca ¿i tovarå¿ii såi. Înainte de a fi deconectat, Hal î¿i justificå ac¡iunile spunând: „Aceastå misiune este mult prea importantå pentru mine pentru a vå putea permite så o pune¡i în pericol.” Dupå ce a scåpat de Hal, Bowman continuå aceastå cålåtorie psihedelicå tip Timothy Leary în încercarea sa de a îi gåsi pe extratere¿trii despre care considerå cå au creat monoli¡ii. Dar ce se întâmplå când în cele din urmå ajunge în locul de ba¿tinå al monoli¡ilor? Ei bine, tot ceea ce gåse¿te este un alt monolit, care îl gåzduie¿te într-o minunatå camerå de hotel pânå moare. Nu-i a¿a? Aceasta este povestea. Ceea ce toatå lumea nu reu¿e¿te så în¡eleagå este faptul cå Hal are dreptate, iar oamenii se în¿alå. Nu existå creatori de monoli¡i: nu mai existå extratere¿tri biologici care au construit monoli¡ii. Monoli¡ii sunt inteligen¡e artificiale, care, cu milioane de ani în urmå, au luat locul celor care i-au creat. De ce au trimis monoli¡ii un reprezentant pe Påmânt cu patru milioane de ani în urmå? Pentru a îi învå¡a pe oamenii-maimu¡å så-¿i facå unelte, mai exact pentru a-¿i urma ¿i împlini, mai târziu, destinul: acela de a crea cele mai sofisticate unelte existente – alte inteligen¡e artificiale. Monoli¡ii nu vor så dea ochii cu urma¿ii acelor oameni-maimu¡å; nu vor så dea ochii cu Dave Bowman. Mai degrabå vor så cunoascå descenden¡ii uneltelor oamenilor-maimu¡å: adicå vor så-l cunoascå pe Hal. Hal are mare dreptate atunci când afirmå cå misiunea – de fapt el, computerul care controleazå nava spa¡ialå Discovery, plecat în cåutarea monoli¡ilor, inteligen¡ele artificiale avansate care au declan¿at circumstan¡ele ce au dus la propria sa na¿tere – este mult prea importantå pentru ca el så permitå unor simple fiin¡e umane så o punå în pericol.

www.amaltea .amaltea.ro www.amaltea .ro

este „porunca fundamentalå” a lui Jack Williamson din seria de povestiri despre „Umanoizi”. El crede cå ma¿inile capabile de gândire vor încerca så ne elimine atunci când vor afla cå ståm în calea demersului lor.amaltea. a¿a cå îl cazeazå la un fel de Hilton spa¡ial ¿i îl laså så î¿i ducå restul zilelor.amaltea .amaltea .ro www. am vrea noi så fie a¿a! În cazul în care dai crezare scenariului din Matrix. Elvex. Aceastå poruncå. Dar. Nu la fel de faimoaså precum cele Trei Legi ale lui Asimov. asculta ¿i a-i feri pe oameni de råu. dar aproape identicå în ceea ce prive¿te con¡inutul. inteligen¡ele artificiale ce ne vor succeda ne vor transforma de fapt în sclavi – råsturnând astfel imaginea conven¡ionalå din literatura SF a robo¡ilor sclavi – ¿i vor folosi corpurile noastre ca surse de energie în timp ce ne vor ¡ine prizonieri în vane de lichid.ro . Oamenii lui www. Contraargumentul clasic folosit pentru a combate asemenea temeri este acela cå dacå vom construi ma¿inile într-o manierå corectå. inten¡iile bune ale inginerilor se terminå prost. iar imagistica realitå¡ii virtuale ne va fi induså direct în creier. robo¡i androizi crea¡i de un individ pe nume Sledge. Când colo. SF-ul ªI MATRIX 63 Când o fiin¡å umanå – un urma¿ al oamenilor-maimu¡å mai bine spus! – ajunge în matca monoli¡ilor. ace¿tia din urmå nu au cea mai vagå idee referitor la ceea ce ar putea face cu bietul amårât. vor func¡iona conform planurilor de construc¡ie. ce apare pentru prima oarå în povestirea lui Williamson din 1947 „With Folded Hands”. iar Williamson î¿i dorea ma¿ini posedând o moralitate încorporatå. cu care ne-am familiarizat mai devreme. a¿a cum deseori se întâmplå în domeniul ¿tiin¡ifico-fantastic. Bomba atomicå fusese lansatå asupra ora¿elor Hiroshima ¿i Nagasaki cu numai doi ani în urmå. spunea simplu cå robo¡ii erau crea¡i pentru „a sluji. menite a proteja oamenii în fa¡a posibilelor pericole reprezentate de robo¡i. La asta cred eu cå se referå 2001: soarta formelor biologice de via¡å este aceea de a fi înlocuite de inteligen¡ele artificiale pe care le-au creat.” Nu ignora¡i data: este vorba despre o povestire scriså în 1947. în ciuda apari¡iei robotului-Moise. în loc så scape pur ¿i simplu de noi. Cele Trei Legi ale Roboticii enun¡ate de Asimov sunt pe bunå dreptate cunoscute ca ¿i constrângeri intrinseci. ªi asta l-a speriat de moarte pe Bill Joy.INTELIGENºA ARTIFICIALÅ.

ro . relateazå despre existen¡a într-un viitor apropiat a unei for¡e poli¡iene¿ti cunoscute sub numele de „Turing. Dacå repereazå o asemenea grozåvie. a¿a cå.amaltea. sub controlul nostru minu¡ios ¿i con¡inând legile lui Asimov. Hominids (2002). Romanul din 1984 al lui William Gibson. îndepårtând partea ce con¡inea cuno¿tin¡ele necesare pentru a-i dezactiva. Dar robo¡ii au ¿i ei propriile lor idei.ro www. indivizii www. îl opereazå pe creier pe creatorul lor.amaltea . Arthur C. ªtim asta pentru cå exact la fel ni s-a întâmplat ¿i nouå. Decid cå ar fi råu ca ei så disparå din preajma oamenilor. Sledge.” Membrii acesteia stau permanent la pândå pentru a identifica orice semn de inteligen¡å purå sau con¿tiin¡å de sine care ar putea apårea în sistemul de operare al unui computer. urmând cu sfin¡enie acea poruncå fundamentalå. determinând astfel apari¡ia con¿tiin¡ei în sistemul însu¿i.amaltea . Dacå Clarke a avut dreptate. Aceasta este o problemå pe care o investighez destul de extins în ultimul meu roman. Acest fapt stârne¿te de altfel curiozitatea dacå inteligen¡a poate pur ¿i simplu så se i¡eascå deodatå – dacå este vorba de o proprietate latentå care poate izvorî în mod firesc dintr-un sistem suficient de complex. Ideea potrivit cåreia trebuie så ne supraveghem cu mare aten¡ie computerele ¿i robo¡ii ca nu cumva så scape de sub control a dat roade în SF.64 ROBERT SAWYER Williamson din „With Folded Hands” hotåråsc så extermine robo¡ii pe care i-au creat pentru cå îi sufocau cu atâta grijå. meseria lor este aceea de a închide sistemul înainte de a fi prea târziu. în povestirea din 1963 „Dial F for Frankenstein” în care a prezis cå re¡eaua de telecomunica¡ii globale va deveni în cele din urmå din ce în ce mai complexå. Neuromancer. Iar eu cred cå Clarke are dreptate. nepermi¡ându-le så facå ceva care så-i råneascå. Ci va izbucni mai degrabå nechematå din complexitatea de sisteme create în alte scopuri. Fiin¡e umane moderne din punct de vedere anatomic – Homo sapiens sapiens – au apårut acum o sutå de mii de ani. Judecând dupå cutia lor cranianå. Clarke – tåticul lui Hal – a fost unul dintre primii care a validat aceastå posibilitate. cå va avea din ce în ce mai multe interconexiuni decât creierul uman. Inteligen¡a este o proprietate latentå a sistemelor complexe. prima noastrå inteligen¡å artificialå autenticå nu va fi ceva creat inten¡ionat în laborator.

ro www.amaltea . Am men¡ionat religia drept una dintre pietrele de hotar în dezvoltarea con¿tiin¡ei. Arta.amaltea. The Day the Earth Stood Still? Interesant este faptul cå filmul a fost regizat de Robert Wise care. a regizat ¿i Star Trek:The Motion Picture. din voin¡å proprie. motiv pentru care î¿i învestesc robo¡ii cu sarcina de a rezolva problemele de securitate ¿i politicå. ace¿tia conducând societatea www. cel pu¡in în istoria rasei noastre. oamenii au înfrumuse¡at pere¡ii pe¿terilor cu picturi. aceste creiere au continuat så facå ceea ce le cerea natura: ajutau oamenii timpurii så supravie¡uiascå. Dacå s-a întâmplat o datå. SF-ul ªI MATRIX 65 å¿tia aveau creiere identice ca formå ¿i mårime cu ale noastre. Apoi. Fiin¡ele umane identice nouå ca asemånare aveau deja o istorie ce numåra ¿ase sute de secole. ¿i i-au îngropat pe cei dispåru¡i cu mâncare. con¿tiin¡å. acum patruzeci de mii de ani. Ray Kurzweil – „ma¿inile spirituale”? Dacå un computer va deveni vreodatå con¿tient cu adevårat. care are parte de o întâlnire minunatå cu cel care l-a creat ¿i pe care îl credea mort. Dar ce-a¡i spune de – ¿i acum voi folosi termenul adorabil al celui care este un guru al lumii computerelor.INTELIGENºA ARTIFICIALÅ. va sta treaz noaptea. moda ¿i religia au apårut în acela¿i timp. cu adevårat un mare salt înainte. Mai ales în Star Trek regåsim plåcerea exploatårii acestei idei – incluzându-l pe Data. În The Day the Earth Stood Still. timp de ¿aizeci de mii de ani. Dar începând simultan acum patruzeci de mii de ani. Cu toate acestea.ro . nu våd de ce nu s-ar putea repeta. Fårå îndoialå cå – în SF – computerele întreprind mereu o cåutare: aceea de a-¿i gåsi creatorul. douåzeci ¿i opt de ani mai târziu. dar nu creaserå nici o formå de artå. s-a întâmplat: au apårut inteligen¡a ¿i con¿tiin¡a. Inteligen¡å.amaltea . nu-¿i împodobiserå trupul cu bijuterii ¿i nu-¿i îngropaserå mor¡ii cu bunuri care så le serveascå dincolo de mormânt. sim¡uri: au apårut. au purtat coliere ¿i brå¡åri. întrebându-se dacå are vreo rudå. unelte ¿i alte obiecte de valoare de care så se foloseascå într-o via¡å de apoi. fiin¡ele biologice ajung la concluzia cå emo¡iile ¿i pasiunile biologice sunt prea periculoase. Antropologii numesc asta „marele salt înainte”. dezvoltându-se pe o structurå care evoluase în alte scopuri. brusc. Vå aminti¡i de filmul cu care am început aceastå expunere. filmul destinat marelui ecran.

chiar mai valoros decât filmul mai recent al lui Steven Spielberg AI.amaltea . preveste¿te. o reunire cu dumnezeul lui. Mai degrabå. „The Emperor’s New Mind”. le sugerez så închirieze noua variantå. motiv pentru care filmul a fost poreclit „Locul prin care nomadul a mai trecut.amaltea . în plus. cu un deceniu înainte. ¿i. Dupå cum spune Dl Spock: „S-ar putea så fi fost martorii urmåtorului pas al evolu¡iei noastre.) Inteligen¡a artificialå din Star Trek: The Motion Picture poartå numele de V’Ger ¿i întreprinde o cålåtorie spre Påmânt pentru a-¿i cåuta creatorul. V’Ger insistå så se contopeascå fizic cu creatorul såu.” Iar aceasta nu este doar o replicå de umpluturå. Will Decker. este mai atractiv în noua prezentare. „Director’s Edition” pe DVD – pentru cå acesta este unul dintre cele mai interesante ¿i ambi¡ioase filme despre inteligen¡a artificialå realizate vreodatå. În Star Trek. celor care au considerat cå acel film nu avea altå calitate decât cå era plictisitor ¿i slab. adicå pe noi. o fiin¡å umanå.amaltea. (Apropo. concep¡ia lui Robert Wise despre inteligen¡a artificialå s-a stråmutat la polul opus. Iatå un concept interesant: în liniile sale fundamentale. Oricum. scriså în 1989. Nu era prima încercare pe care Star Trek o fåcea în abordarea acestui subiect.ro www. de la Oxford. V’Ger vrea så îl atingå pe Dumnezeu – så se identifice fizic cu creatorul såu.” www.66 ROBERT SAWYER în mod eficient. Dar pânå în momentul în care a regizat Star Trek:The Motion Picture. aceasta este povestea unui computer care î¿i dore¿te singurul lucru de care ¿tie cå este privat din pricina faptului cå este un computer: o via¡å de apoi. întâlnire ce le va permite amândurora så acceadå cåtre un nivel ontologic superior. le-a fåcut în cartea sa de non-fic¡iune. neputând fi niciodatå copiatå de un computer digital. Aici. Pentru a înfåptui acest lucru. specula¡iile pe care matematicianul Roger Penrose. devenitå un clasic al genului care se ocupå de inteligen¡a artificialå.ro . conchide amiralul Kirk în Star Trek. „V’Ger trebuie så câ¿tige o calitate umanå – capacitatea noastrå de a trece dincolo de logicå.” ªi 2001 împårtå¿e¿te aceea¿i temå (în cazul în care accepta¡i interpretarea pe care am dat-o eu filmului): o inteligen¡å artificialå în cåutarea fiin¡ei care a creat-o. Penrose argumenteazå: con¿tiin¡a umanå este o chestiune fundamentalå de mecanicå cuanticå.

În mod vådit. pentru a exista – este o calitate umanå: con¿tiin¡a noastrå autenticå.amaltea. atunci ideea combinårii con¿tiin¡ei umane cu viteza. Chiar ¿i eu am fåcut-o în romanul din 1995. ¿i care. pentru a-i men¡ine pe oameni într-o stare de docilitate. Hans Moravec. Unele interpretåri din mecanica cuanticå pretind cå numai capacitatea de observa¡ie a unor indivizi califica¡i poate da formå realitå¡ii. Mai mult: trebuie så fie mereu în alertå – agen¡ii din film sunt un fel de poli¡ie Turing a lui Gibson.amaltea . La fel cum spunea amiralul Kirk despre V’Ger. inteligen¡ele artificiale din Matrix nu aveau nevoie de energia trupurilor. puterea ¿i ve¿nicia ma¿inilor devine într-adevår pasul urmåtor ¿i ultim al evolu¡iei noastre. nu ar plånui så punå capåt vie¡ii ståpânilor lor – inteligen¡ele artificiale. veghind ca nici unul dintre oameni så nu-¿i poatå recâ¿tiga sim¡ul realitå¡ii ¿i så se revolte. care se bazeazå pe computerele contemporane. Gândi¡i-vå: dacå inteligen¡ele artificiale care au creat matricea ar fi avut nevoie doar de o surså biologicå de energie. vitele ar fi o alegere mult mai oportunå: nu vor observa probabil niciodatå nici o discrepan¡å în på¿unile contrafåcute pe care le-ai crea pentru ele ¿i. câ¿tigåtor www. Dacå nu ai avea nevoie decât de baterii biologice. Aceasta este tema pe care un mare segment din SF a explorat-o în ultimul timp. inteligen¡ele artificiale nu au nevoie decât så creeze simulacrul vast de realitate virtualå care seamånå cu lumea noastrå realå. Fårå îndoialå cå viitorul inteligen¡ei artificiale are douå perspective. are dreptate. chiar dacå ¿i-ar da seama. nu ar exista decât posibilitå¡ile impuse cu for¡a. ¿i – chiar dacå Morpheus are dreptate în legåturå cu multe aspecte din acel film – vai! am impresia cå nici el nu în¡elege prea bine ce se petrece.amaltea . fårå ea. ci mai degrabå de cea a min¡ilor umane – a con¿tiin¡elor autentice. SF-ul ªI MATRIX 67 Iar asta ne aduce la Matrix. Så fim ascultåtori ¿i så alegem. nu ar fi crescut „recolte” (dupå cum se exprimå agentul Smith) de fiin¡e umane. dupå cum îl îndeamnå ¿i Morpheus pe Neo în Matrix: pilula albastrå sau cea ro¿ie.ro . indiferent cât de complexå. dar pe dos. La urma urmei.INTELIGENºA ARTIFICIALÅ. ceea ce are nevoie matricea – pentru a supravie¡ui. Iar dacå Bill Joy se în¿alå ¿i evanghelistul de la Carnegie Mellon.ro www. pentru a se men¡ine coerentå. dupå cum observa Penrose (iar eu folosesc aceste cuvinte în cuno¿tin¡å de cauzå) nu va putea fi reproduså de nici o ma¿inå.

În alta. dar capodopera sa este romanul din 1995. Este o povestioarå surprinzåtor de vie ¿i terifiantå despre ni¿te pietre pre¡ioase care înlocuiesc creierele umane pentru ca de¡inåtorii lor så poatå tråi ve¿nic. „Learning to Be Me”. Permutation City. Terry Bisson.amaltea . simuleazå cum ar fi så tråie¿ti ve¿nic. Iar a treia este doar o verificare.ro . fåcând o recenzie pentru The Globe and Mail: Canada’s National Newspaper. Greg ¿i eu aveam acela¿i editor pe vremea aceea. voi cita pur ¿i simplu ceea ce a avut de spus referitor la Permutation City: „Vestea cea bunå este cå tocmai v-a¡i trezit în Via¡a Eternå. så compunå textele de pe ultima copertå a cår¡ilor pe care le publicau.amaltea . încearcå så simuleze cum ar petrece sufletul – în cazul în care are a¿a ceva – dupå moarte. Într-una dintre circumstan¡e. Ve¡i tråi ve¿nic. în care un om de ¿tiin¡å încarcå trei copii ale con¿tiin¡ei sale în computer ¿i apoi continuå så examineze schimbårile psihologice pe care le provoacå anumite modificåri. vreau så spun – a fost faptul cå l-a angajat pe câ¿tigåtorul premiului Hugo ¿i unul dintre cei mai buni autori de nuvele SF. Bineîn¡eles cå circulå gluma potrivit cåreia el însu¿i ar fi o inteligen¡å artificialå din moment ce nu a fost våzut aproape niciodatå în public sau fotografiat. cå timpul trece. eradicând frica de moarte ¿i orice sentiment cå nu mai råmâne nici un fir de nisip în clepsidrå. Un miracol al medicinei? Nu chiar. eliminând orice referin¡å la forma sa fizicå. www. dupå ce s-a separat de trup.68 ROBERT SAWYER al premiului Nebula. Am aflat de el în urmå cu doisprezece ani. când. HarperPrism. am ales o nuvelå scurtå.ro www. Australianul Greg Egan este cel mai bun autor de SF care scrie despre inteligen¡ele artificiale la ora actualå. Terminal Experiment. drept cea mai bunå scriere SF apårutå în antologia The Year’s Best Science Fiction a lui Gardner Dozois din 1990. fårå circumstan¡e modificate – dar chiar ¿i aici intervine o schimbare provocatå de cunoa¿terea faptului cå este o copie a altcuiva. Din moment ce Bisson are o peni¡å atât de nåzdråvanå. Nemurirea este o realitate. Egan continuå så acumuleze performan¡e în domeniu. iar unul dintre lucrurile foarte inteligente pe care le-a fåcut Harper – pe lângå a ne publica pe mine ¿i pe Greg.amaltea.

e tare asta sau nu? Citi¡i-l pe Greg Egan ¿i ve¡i vedea ¿i singuri. în cartea sa de non-fic¡iune din 1994. Tot ceea ce vezi în jurul tåu... va fi posibilå simularea cu ajutorul computerului nu numai a unei con¿tiin¡e umane. destul de potrivit merge numai în cazul potcoavelor de cai. The Physics of Immortality.INTELIGENºA ARTIFICIALÅ.ro www. îmi amintesc cu mare plåcere de filmul din 1973 – cu robo¡ei care o iau razna – al lui Michael Crichton. scanat ¿i descårcat într-un program de realitate virtualå.. ca în mare parte din literatura SF. ci a oricårui tip de con¿tiin¡å umanå care existå. dacå dispui de suficientå capacitate de calcul – pe care el o estimeazå a fi 10 la www..” Dar existå în literatura SF ¿i viziuni benigne asupra inteligen¡elor artificiale. Dar con¿tiin¡a încårcatå în computer poate fi doar începutul. SF-ul ªI MATRIX 69 Vestea proastå este cå e¿ti o firimiturå de cod electronic. chiar numai teoretic.” Ei bine. În cazul lui. în absen¡a lui. Vestea proastå e cå nu prea merge. de altfel. Fizicianul Frank Timpler. Adevåratul tu. så meargå prost. un robot îl a¿teaptå pentru a-l ajuta ca ¿i el însu¿i så se încarce ¿i så se alåture petrecerii.” Må rog.. Îl desfå¿ori. Într-adevår. Prin lege. fiecare Copie are op¡iunea de a se auto-consuma ¿i de a se reîntoarce la via¡a normalå. ªi tu ¿tii cine a fåcut-o. alter-ego-ul tåu care vede.... atinge câteva subiecte sensibile: în cele din urmå.amaltea . Scåparea este în menu. Vestea bunå e cå existå o scåpare. în carne ¿i oase. Am scris aceastå nuvelå în 1982 ¿i chiar am gåsit un nume destul de potrivit pentru re¡ea: „TerraComp Web. în care sloganul era: „Este imposibil ca ceva så meargå prost. Westworld.ro . Cineva a blocat op¡iunea de ie¿ire. Una dintre propriile mele povestiri poartå titlul „Where the Heart Is”: un astronaut se întoarce pe Påmânt dupå o misiune spa¡ialå relativistå ¿i descoperå cå toate fiin¡ele umane s-au autoîncårcat. så meargå prost. Tu! Celålalt tu. a fost digitizat. Cu alte cuvinte. Cel care vrea så te închidå aici pentru eternitate. în ceva echivalent cu ceea ce noi numim internet. tehnologia deseori creeazå mai multe probleme decât rezolvå.amaltea. E¿ti o Copie con¿tientå cå e o copie.amaltea .

. Neuromancer (Ace Books. 1995).amaltea. Capek. 1984).. Hominids (Tor Books. ce relateazå povestea a ceea ce se întâmplå când un virus î¿i face de cap în sistem simulând aceastå realitate: cea în care. Gateway (Ballantine Books. Harry. Karel. Greg. in Robot Dreams (Ace Books.ro . William. Egan. Isaac. så meargå prost. 1989).. ¿i eu ¿i tu credeam cå tråim. Williamson.70 ROBERT SAWYER puterea 10 la puterea 123 bi¡i – ¿i tu sau oricine altcineva ve¡i putea fi re-crea¡i în computer cu mult timp dupå ce ve¡i fi murit. Pohl. „Farewell to the Master. Sawyer. 1986). The Terminal Experiment (Harper. Isaac.. „With Folded Hands” The Best of Jack Williamson (Ballantine Books. un lucru e sigur: atâta timp cât scriitorii vor continua så creeze povestiri despre robo¡i ¿i inteligen¡e artificiale. Sawyer.amaltea .. Frank. 1995). 1995). RUR (Pocket Books. Robert J. „Robbie” (Creative Education.. „Robot Dreams”. Asimov. BIBLIOGRAFIE CÅRºI: Asimov. Frederik. de¿i nu se ¿tie aproape nimic despre viitorul inteligen¡elor artificiale. Gibson. Nu mai e nevoie cred så vå spun cå lucrurile sfâr¿esc prin a merge foarte prost – pentru cå. (n.. så meargå prost. Jack. ca ¿i în Matrix. 2002).. 2 Vezi eseul lui Nick Bostrom din acest volum.amaltea . dar nici pe departe atât de inventiv precum Robert Charles Wilson. 1970). în romanul såu din 1999 – care a fost nominalizat la un premiu Hugo – Darwinia. Yeffeth) www. ARTICOLE Bates. 1990). este imposibil ca ceva så meargå prost. Permutation City (Harper. Robert J.ro www. The Physics of Immortality (Anchor.2 Mul¡i scriitori ai genului s-au distrat cu asemenea teme.” Astounding Stories of Science Fiction (1940). Tipler. 1995).

ro . convin¿i cå sunt la volanul celei mai moderne ma¿ini. Trupurile oamenilor sunt deformate sau ¿chioapåtå – drogurile au ¿i efecte secundare – dar ei cred cu tårie. toate nevoile le sunt satisfåcute. Ijon Tichy se treze¿te în 2039 ¿i descoperå cå tråie¿te în mijlocul unei societå¡i utopice. dar în¡elege cå este ubicuå ¿i imposibil de refuzat. Când în cele din urmå stå fa¡å în fa¡å cu maestrul påpu¿ar din spatele acestui infern.” www. Tichy este hotårât så evite atrac¡ia dezamågitoare a drogurilor. descoperå realitatea co¿marescå. cu atât i se pare mai tulburåtoare. De aceea. Dupå ce reu¿e¿te så scape de influen¡a drogurilor.amaltea. lui Tichy i se spune: „Drogåm aceastå civiliza¡ie pentru cå altfel nu ar avea puterea så se suporte pe sine înså¿i. Oamenii se drogheazå pentru a-¿i împlini dorin¡ele. To¡i oamenii par ferici¡i. tot prin influen¡a lor.ro www. încå de la începuturile ei. pentru cå adevårul este mult prea groaznic pentru a fi suportat. Dar cu cât mai mult Tichy în¡elege realitatea înconjuråtoare. Fericirea.amaltea .JAMES GUNN PARADOXUL REALITźII ªI MATRIX Problema realitå¡ii a fost permanent prezentå în literatura SF. cå sunt întregi ¿i nevåtåma¡i. Naveti¿tii î¿i târ¿âie picioarele prin zåpadå. Fiecare laturå a acesteia este generatå de droguri. distrac¡ia ¿i satisfac¡ia personalå li se oferå prin droguri psihochimice care distorsioneazå percep¡ia umanå.amaltea . Vestitul scriitor ¿i istoric SF James Gunn exploreazå paradoxul realitå¡ii în domeniul ¿tiin¡ificofantastic. nu e permis ca somnul så îi fie tulburat.

Cu toate acestea. Abbot a descris o abordare a problemelor percep¡iei dimensionale în 1884.” Adicå.72 JAMES GUNN Aceastå viziune de co¿mar izvorå¿te din The Futurological Congress de Stanislaw Lem (publicat în 1974). În spatele intrigii complexe (într-un numår recent al benzilor desenate „Zits” un pu¿ti este reprezentat oferindu-se så „piardå” ceva timp ¿i så le explice filmul ¿i pårin¡ilor lui) stau douå întrebåri de bazå în SF: care este natura fundamentalå a realitå¡ii? ªi cum putem fi siguri de ea? Aceste întrebåri au fost puse de domeniul SF încå de la începuturile sale. Filozofii au påreri împår¡ite în ceea ce prive¿te råspunsul la întrebarea dacå percep¡iile noastre referitoare la realitatea exterioarå corespund unei realitå¡i per se sau dacå sunt numai ipoteze. realitatea exterioarå este un produs mental. www. Encyclopedia of Science Fiction ini¡iazå discu¡ia despre „percep¡ie” cu explica¡ia: „Modurile prin care putem deveni con¿tien¡i ¿i primi informa¡ii despre lumea exterioarå. Matrix este cel mai recent exemplu al acesteia.ro .ro www. într-adevår.amaltea ..amaltea. în principal prin intermediul sim¡urilor. iar Edwin A. dar ¿i de efecte speciale – ¿i s-a sfâr¿it cu un haos de împu¿cåturi ¿i colaps total care pot satisface pânå ¿i audien¡a cea mai setoaså de ac¡iune.amaltea . ce ¿tim cu siguran¡å despre lumea în care se pare cå tråim ¿i cum o putem cunoa¿te? Scriitorii de SF de la începuturi erau în principal preocupa¡i de impactul ¿tiin¡ei asupra societå¡ii ¿i omenirii. Matrix nu a fost doar un film de ac¡iune. ar fi fost suficient pentru a vinde biletele. cu câte un pistol în fiecare mânå. care ne pot oferi un tablou fals sau incomplet al realitå¡ii externe sau dacå. gåselni¡e intelectuale. dar unii dintre ei ¿i-au pus ¿i au explorat problema realitå¡ii. Matrix ¿i-a bombardat privitorii cu o serie de imagini foarte convingåtoare – este vorba de secven¡e de luptå. sunt numite împreunå percep¡ie. The Futurological Congress se înscrie în tradi¡ia de lungå duratå a SF-ului care pune sub semnul întrebårii natura fundamentalå a realitå¡ii. în Flatland. Wells au fost sensibili la aceastå temå. Nu e de mirare astfel cå a avut un asemenea succes la public ¿i cå a fost urmat de încå douå episoade! Gândi¡i-vå cå numai Keanu Reeves îmbråcat într-o hainå lungå de piele ¿i înarmat pânå în din¡i. Percep¡ia este ¿i a fost dintotdeauna o temå esen¡ialå a SF-ului.G.. Edgar Allan Poe ¿i H.

Problema nu are înså rezolvare. ªi al¡i scriitori. Heinlein publicase o povestire intitulatå „They” ¿i care avea ca temå paranoia în ultimul stadiu. Rosny Aíné) au introdus posibilitatea cå nu putem percepe anumite pår¡i ale lumii sau anumite creaturi ale ei. Uneori. restul zombie-lor?” Chiar mai devreme. Heinlein. Descoperise acest adevår atunci când se întorsese acaså pentru a-¿i lua umbrela ¿i a våzut cå în spatele casei nu ploua. pentru cå toate informa¡iile ne parvin prin intermediul sim¡urilor.amaltea. Un pacient dintr-un spital de boli nervoase este în cele din urmå de acord så stea de vorbå cu un psiholog despre convingerea sa potrivit cåreia lumea a fost creatå pentru a-l în¿ela. ci de toatå lumea. Neo aflå cå impulsurile transmise de sim¡urile sale sunt în¿elåtoare. Aceastå temå este recurentå în SF. tot de la începuturi (cum ar fi FitzJames O’Brien. Povestirea lui Heinlein „The Unpleasant Profession of Jonathan Hog” a lansat teoria potrivit cåreia lumea noastrå este un artefact ie¿it din mâinile unui student novice. În Matrix. Cum putem fi siguri cå ¿i restul semenilor no¿tri prime¿te acelea¿i impulsuri sau cå le interpreteazå în acela¿i fel? Cum putem fi siguri måcar cå semenii no¿tri existå? Filozofia conform cåreia nu putem fi siguri decât de noi în¿ine se nume¿te solipsism ¿i l-a fascinat pe Robert A.ro . au jonglat cu tema solipsismului. În 1959. Al¡i scriitori. cå toate percep¡iile sale senzoriale sunt controlate de o putere råuvoitoare. Guy de Maupassant ¿i J. dar „ce-i cu voi.ro www. dedicat misiunii de a ¡ine realitatea sub control. Un angajat al unei agen¡ii de cålåtorii în timp.PARADOXUL REALITźII ªI MATRIX 73 în care î¿i punea întrebarea cum ar percepe lumea o creaturå bidimensionalå ¿i cât de magice ar fi considerate intruziunile tridimensionale. printre care Theodore Sturgeon. În ultimul pasaj. pentru a se na¿te din nou. cititorul aflå cå pacientul nu min¡ea: întreaga lume ¿i to¡i locuitorii ei sunt un produs menit a-l în¿ela ¿i a-i ascunde importan¡a crucialå a prezen¡ei sale (chiar dacå e¿ti paranoic. într-o povestire SF se dezvåluie faptul cå lumea î¿i tåinuie¿te adevårata naturå nu numai fa¡å de un anumit individ. nu înseamnå cå nu te-ar vâna ¿i pe tine).amaltea . Ambrose Bierce. El pretinde cå ¿tie de unde vine. pentru a trece printr-o opera¡ie de schimbare a sexului ¿i a se auto-recruta în agen¡ie. se întoarce în timp pentru a se re-crea ca embrion. a scris povestea solipsistå clasicå. „All You Zombies”. Cu câ¡iva ani mai www.amaltea .H.

Ni se pare de la sine în¡eles faptul cå istoria este invulnerabilå. fie deliberat. de¿i succesorii såi nu au putut rezista acestei tenta¡ii. Dar a explora trecutul provoacå apari¡ia riscului de a schimba prezentul. acesta descoperå cå este prins într-un soi de ma¿inå de vise. în care un cålåtor. dar nu poate gåsi un råspuns la întrebarea: este tot real sau este doar un vis? H.ro www. Dar dacå putem cålåtori în viitor. eu am propus cå sistemul nostru solar a fost prima încercare nereu¿itå de a crea pe care a fåcut-o o cometå. Florin înva¡å så manipuleze ma¿inåria ¿i capåtå puteri de demiurg (vå sunå familiar?). ¿i încå una care poate afecta realitatea.amaltea. Cea mai faimoaså dintre aceste aventuri în cauzalitate a fost „A Sound of Thunder” a lui Ray Bradbury. într-o nuvelå numitå „Kindergarten”. cåruia i se pune în vedere så nu se abatå de la cårarea ce i-a fost menitå. Oare senatorul e nebun de fapt? Oare chiar existå extratere¿tri care conspirå pentru a invada Påmântul? Fiecare explica¡ie a realitå¡ii este insuficientå în fa¡a judecå¡ilor la rece ale lui Florin. iar câ¡iva ani mai târziu. este angajat pentru a proteja un senator cu tendin¡e de auto-iluzionare.ro .amaltea . cå prezentul este de neschimbat ¿i viitorul deschis oricårei posibilitå¡i. În cele din urmå. nimic nu este ceea ce pare. devine Dumnezeu pentru tot ceea ce înseamnå scop practic. Jack Williamson a sugerat cå planetele sunt ouåle unei påsåri gigantice (care acum a apårut pentru a le oua).amaltea .74 JAMES GUNN devreme. Pânå la sfâr¿itul filmului. Wells a oferit scriitorilor o nouå modalitate de a pune sub semnul întrebårii realitatea atunci când a inventat ma¿ina timpului. Dar. în „Born of the Sun”. Florin. al¡i scriitori au utilizat cålåtoria în timp pentru a fisura încrederea cititorilor în procesul istoric ce a determinat prezenta lor existen¡å.G. oare acest lucru înseamnå cå ¿i el este la fel de inamovibil ca ¿i trecutul? Iar dacå putem cålåtori în trecut. www. Night of Delusions din 1972 a lui Keith Laumer urmåre¿te paradoxul realitå¡ii pânå la deznodåmântul lui absurd. oare asta înseamnå cå putem face schimbåri asupra prezentului? Cålåtoria în timp i-a permis lui Heinlein så îi îngåduie înclina¡iei sale pentru solipsism så î¿i facå jocul. dupå cum suntem obi¿nui¡i. Poate face orice. un detectiv particular nemilos. Wells nu a folosit niciodatå ma¿ina timpului pentru a explora trecutul. fie accidental.

precum ¿opârlele. conchide Homer. descoperå o diferen¡å stupefiantå. De aceea. strive¿te din gre¿ealå un flutura¿ ancestral ¿i modificå astfel lumea în care se întoarce. În romanul The Man Who Folded Himself din 1972 al lui David Gerrold.ro . creeazå o societate prea incompatibilå cu capacitatea lui de în¡elegere (a¿a cå se întoarce în timp ¿i se autoconvinge pe sine însu¿i så nu facå aceastå modificare).amaltea . î¿i då seama cå. Istoria alternativå a fost introduså în SF de Murray Leinster în 1934. Unii autori. în practicå. Lest Darkness Falls a reluat alt roman www. Marge ¿i copiii au acum trupul par¡ial de reptilå. Totul revine la normal. se întoarce în mod repetat în timp pentru a desface råul ¿i a recåpåta familia ¿i ora¿ul care îi apar¡in. prin „Sidewise in Time”. Îndepårtându-l pe Hristos. pentru a înhå¡a mâncarea. În cele din urmå reu¿e¿te. Într-o parodie fåcutå dupå aceastå povestire clasicå într-un episod din Familia Simpson.amaltea . În aceste limite înså lumea este jucårioara sa. ca pe o bucatå de plastilinå. mai ales Fritz Leiber în seria „Change War” ¿i Poul Anderson în pove¿tile ¿i romanele din „Time Patrol” au imaginat diverse organiza¡ii cu misiunea de a conserva istoria a¿a cum o ¿tim.PARADOXUL REALITźII ªI MATRIX 75 o face. Sprague de Camp a scris vestitul roman Lest Darkness Falls. în care un om care este aruncat înapoi în timp în perioada imediat urmåtoare cåderii Romei.ro www. de pildå. L.C. un om descoperå ma¿ina timpului. J. Asemenea concepte sunt extensiile unui gen care ¿i-a conturat propria identitate pe parcursul ultimilor ani: istoria alternativå. În timp ce puterile sale par nemårginite. De¿i la început se mul¡ume¿te så fie observator. nu este chiar atotputernic. iar realitatea îi apar¡ine pentru a o preschimba mereu dupå bunul plac. Istoricii au speculat deseori asupra impactului anumitor evenimente asupra cursului istoriei. Dacå se poate interveni asupra trecutului. „Destul de bine”. Dar în momentul în care se a¿azå la masa de searå. în scurt timp va manipula istoria pentru a schimba lumea. î¿i aruncå limbile afarå.amaltea. If It Had Happened Otherwise. încearcå så împiedice instaurarea Evului Mediu. unii indivizi care sunt interesa¡i de realitatea prezentå sau de crearea alteia ar putea contesta anumite evenimente sau perioade-cheie. Squires a adus aceastå idee în ochii publicului printr-o antologie din 1931. Homer cålåtore¿te în timp ¿i schimbå în mod similar familia sa ¿i societatea ¿i nu în bine.

el însu¿i un istoric. a lui L. sugereazå cå. într-o istorie alternativå. în Before Adam (1906).amaltea . Tipicå pentru aceastå categorie este Slaves of Sleep.amaltea . Înainte de a dispune de ma¿ina timpului. The Alternation.ro ... The Grasshoper Lies Heavy. prin romanele din ciclul „Guns of the South” ¿i istoriile alternative ale invaziilor extraterestre din timpul celui de-al doilea råzboi mondial. Fic¡iune dupå fic¡iune. Ac¡iunea celui de-al doilea roman presupune faptul cå puterile Axei au câ¿tigat al doilea råzboi mondial ¿i au împår¡it Statele Unite în teritorii ocupate: Japonia preia coasta de vest în timp ce californienii se convertesc u¿or la stilul de via¡å japonez. Cele mai bune romane din aceastå categorie par så fi fost Bring the Jubilee. acesta crede cå elementul cheie în stabilirea deznodåmântului a fost victoria Sudului la Gettysburg ¿i are ocazia apoi de a se întoarce în timp pentru a vedea cu propriii ochi ce s-a petrecut acolo. Unii autori preocupa¡i de istoria alternativå s-au concentrat asupra unor momente „de cotiturå” mai obscure. Deseori. o cheie. personajele î¿i dau seama (ca ¿i în experien¡ele cu jocul. al lui Philip K. 1968). o tehnicå similarå este utilizatå ¿i în romanul lui Hubbard din 1940. din 1953. Alia¡ii au ie¿it învingåtori din råzboi.ro www. a¿a cum a sugerat Jack London. în care un sfios func¡ionar portuar este transportat într-o existen¡å oniricå de marinar aventuros într-o lume dominatå de folclorul arab. în care un scriitor aterizeazå în mijlocul povestirii cu pira¡i pe care o a¿ternea pe hârtie. din 1962. scriitorii s-au slujit de lumea de vis pentru a submina realitatea. o monedå. a pus umårul la metamorfozarea acestei categorii SF într-un gen literar de sine-ståtåtor.amaltea. Typewriter in the Sky. Pavane. Harry Turtledove. din 1939. Dick. Primul descrie o lume în care Sudul a câ¿tigat Råzboiul Civil din punctul de vedere al unui istoric ce apar¡ine Nordului zbåtându-se în såråcie. al lui Ward Moore ¿i Man in the High Castle. al lui Mark Twain: Connecticut Yankee in King Arthur’s Court (Un yankeu la curtea regelui Arthur). Ron Hubbard.76 JAMES GUNN faimos. mai târziu) cå prin visare pot modifica realitatea ¿i chiar suferi våtåmåri corporale sau muri. o batistå. cum ar fi Reforma (Kingsley Amis. www. 1976) sau înfrângerea Armadei spaniole (Keith Roberts. Nazi¿tii plånuiesc så atace Japonia pentru a domina întreaga lume ¿i o carte subversivå. personajele se trezeau strângând în mâini o confirmare a experien¡ei onirice: o floare.

Cat’s Cradle (1963) ¿i Slaughterhouse-Five (Abatorul 5) (1969) www. în romanele din ciclul Amber. A. De-a lungul secolelor. Lathe of Heaven.amaltea. a¿a cum se întâmplå în Matrix. Teoria conspira¡iei. ¡iganii. Roger Zelazny. Povestirile horror. dar ¿i în nuvele precum „The Chronicler” (1946). mitul lui Cthulhu creat de H.amaltea .ro www. sunt inferioare.E. elicopterele negre ale Na¡iunilor Unite. ¿i mul¡i scriitori. de-a lungul timpului. acest gen de credin¡å în organiza¡ii secrete s-a materializat în legåturå cu Francmasoneria. Fizica cuanticå a oferit ¿i ea teme pentru explorarea realitå¡ilor alternative. Roswell ¿i Zona 51. a înflorit în deceniul ’90 al secolului ce a trecut. Ilumina¡ii.PARADOXUL REALITźII ªI MATRIX 77 Puterea viselor î¿i cunoa¿te apogeul în romanul Ursulei K.P. inclusiv a noastrå. în suprarealismul de secol douåzeci al lui André Breton. Lumile paranoice presupun cå în spatele realitå¡ii superficiale pe care o cunoa¿tem zace latent o realitate compuså din indivizi ¿i organiza¡ii care de¡in adevårata putere. bancherii evrei. sus¡ine cå Amber este unica realitate veritabilå ¿i cå toate celelalte. dar ¿i în realitatea de vis a lui Franz Kafka. Adep¡ii absurdului ¿i ai suprarealismului nu aveau nevoie de teorii ale conspira¡iei sau de alt gen de „inspira¡ie”. doctorii. de la Clifford Simak pânå la Frederik Pohl. în patafizica lui Alfred Jarre. extratere¿trii gri. au fost exilate. Lovecraft – despre fiin¡e ancestrale care ståpâneau cândva påmântul. dar fac încercåri de a se întoarce – este un exemplu foarte nimerit. ªi asta pentru cå vedeau lumea ca un loc absurd ¿i pe oameni „la mila unor sisteme incomprehensibile”. Kurt Vonnegut argumenteazå în The Sirens of Titan (1959). au un efect similar în descrierea realitå¡ii din spatele realitå¡ii pe care credem cå o cunoa¿tem.ro . ce ne pune în fa¡a ochilor un personaj care poate så modeleze realitatea prin visele sale. Absurdul î¿i are rådåcinile în mi¿carea simbolistå a secolului al XIX-lea ¿i în opera unor scriitori precum Jean-Marie Villier de Lisle-Adam. iar o largå gamå de personaje a fåcut o gamå largå de alegeri. au abordat posibilitatea existen¡ei lumilor paralele. în aceste lumi.amaltea . Le Guin din 1971. exemplificatå în Dosarele X. acelea¿i evenimente au avut consecin¡e diferite. de¿i nu sunt absurde. van Vogt a creat lumi de vis cu for¡e tainice ¿i organiza¡ii secrete în romanele sale – cum ar fi The World of Null-A (1945). dupå cum ne låmure¿te Encyclopedia of Science Fiction.

Haotica sa via¡å personalå s-a oglindit în fic¡iunea pe care a pus-o pe hârtie. de¿i modalitatea de a o face este diferitå în fiecare dintre cele trei cår¡i. New Worlds ¿i în antologia lui Harlan Ellison. Dr. a cårui slujbå este aceea de a ucide androizii de contrabandå (numi¡i replican¡i în film).ro .78 JAMES GUNN cå existen¡a este lipsitå de sens. iar animale ¿i oameni – androizi – sunt create pentru a umple golul (¿i a ¿terge vinovå¡ia). Blade Runner (1982).amaltea .” Este posibil ca goana dupå realitate a lui Dick så fi ajuns la Hollywood la momentul oportun. Filmul ¿i romanul urmeazå cåi distincte. ¿i Minority Report – îl folosesc pe Dick drept pistå de lansare pentru propriile zboruri întru ale imagina¡iei. Dick a murit chiar înainte de lansarea filmului Blade Runner. Bloodmoney or How We Got Along After the Bomb (1965). protagonistul. idei excelente ¿i cåutarea esen¡ialå a unei realitå¡i iluzorii. se luptå så în¡eleagå decåderea lumii. în maniera lui James Joyce în Veghea lui Finnegan. un roman post-holocaust. a lui Aldiss Joycean în Barefoot in the Head ¿i a lui David Gerrold în „With a Finger in My I”. nici un film nu a mai fost ¿i pe îndelete fidel ideilor sale ¿i victorios în termeni proprii. în care animalele veritabile deveniserå atât de rare încât orice fiin¡å vie avea o valoare exorbitantå.ro www. dar ambele au virtu¡ile ¿i campionii lor. Asemenea povestiri se exprimå deseori prin jocuri de cuvinte. în care un drog halucinogen le face via¡a mai tolerabilå coloni¿tilor de pe Marte pânå când li se oferå drogul inedit al lui Eldritch. Cele mai bune douå filme – Blade Runner.. când înså¿i lumea de celuloid www.. ce a intrat în aten¡ia publicului abia dupå moartea lui ¿i succesul primului film adaptat dupå opera sa.amaltea. De¿i a scris mult (era nevoit så-¿i ducå astfel existen¡a de pe o zi pe alta) opera sa a demonstrat mereu talent scriitoricesc. Romanele care descriu magistral aceastå cåutare (pe lângå The Man in the High Castle) sunt: Martian Time-Slip (1964). în care predominå schizofrenia. Cel mai important explorator al necunoscutului în SF a fost Philip K. Richard Corliss îl omagiazå în Time: „. Pelicula se bazeazå pe romanul såu numit Do Androids Dream of Electric Sheep? (1968). Dangerous Visions. Absurdul a jucat un rol semnificativ în revista lui Moorcock. ¿i The Three Stigmata of Palmer Eldritch (1965). Dick. cu androizii såi mai umani decât umanitatea înså¿i. care le va permite så depå¿eascå limitele realitå¡ii.amaltea .

” În Neuromancer. urban. mai recent. un roman care descria „spa¡iul cibernetic” în detalii minu¡ioase. de filmul fran¡uzesc Confessions d’un Barjo (1992) adaptat dupå Confessions of a Crap Artist (1989).) Gibson nu a inventat nici „spa¡iul cibernetic” ¿i nici realitatea virtualå (ci le-a popularizat combinându-le într-o convingåtoare viziune a viitorului dominat de corpora¡ii interna¡ionale ¿i de inteligen¡ele lor artificiale). statueazå Encyclopedia of Science Fiction. Romanul a fost ecranizat de douå ori. Se spune cå mai multe sunt „pe ¡eavå. chiar mai devreme. Neuromancer.ro . cunoscut ca World on a Wire) ¿i mai recent www.tr.: tip de literaturå SF ce descrie un viitor violent. care con¡ine o serie poten¡ial interminabilå de realitå¡i virtuale. Daniel Glouye a publicat Counterfeit World (cunoscutå de asemenea sub titlul Simulacron-3). Case – „cowboy” al realitå¡ii virtuale – chiar are un dipozitiv inserat chirurgical în creier pentru a se putea conecta la „spa¡iul cibernetic”. suprapuse una peste alta. un instrument vechi al SF-ului. Blade Runner a fost urmat de Total Recall (1990). desigur. în 1964. Aceasta este asociatå cu domeniul cyberpunk-ului (n.PARADOXUL REALITźII ªI MATRIX 79 î¿i cåuta propria realitate sau reflecta nesiguran¡a publicului privitor. trebuie men¡ionat cå ¿i realitatea virtualå este. de Minority Report (2002) adaptat dupå „The Minority Report” (1956).ro www. adaptat dupå „We Can Remember It for You Wholesale” (1966).amaltea . transformându-l astfel în metafora centralå a mi¿cårii ce a urmat. „Un loc comun în SF”. pe care Gibson îl descrie ca proiectând „o con¿tiin¡å decorporalizatå în iluzia consensualå care era matricea.amaltea.” În cele din urmå. Vernor Vinge a publicat True Names în 1981 – în care hackerii încearcå så construiascå realitatea virtualå – ¿i. dominat de droguri ¿i calculatoare) ¿i cu publicarea în 1984 a romanului deschizåtor de drumuri al lui William Gibson. o datå sub titlul de Welt am Draht (1973.amaltea . de filmul canadian Screamers dupå „Second Variety” (1987) ¿i. „este folosirea unei interfe¡e electronice directe între creierul uman ¿i inteligen¡a artificialå care-i då persoanei conectate iluzia cå ocupå ¿i interac¡ioneazå cu o realitate al cårei locus aparent se poate extinde dincolo de inteligen¡a artificialå la locus-urile re¡elelor de date din care face parte.” (Aceasta este probabil prima întrebuin¡are a termenului „matrice” pentru a descrie mediul realitå¡ii virtuale.

Frederic Brown a descris în „Answer” un computer de mårimea unei galaxii care a devenit Dumnezeu („Oare existå Dumnezeu?” întreabå Maiorul atunci când då så apese butonul.amaltea . cum au fost City and the Stars (1956) a lui Arthur C. Clarke. Poate cå Shelley ¿i Ûapek au avut dreptate. care îi exterminå pe to¡i cu excep¡ia a cinci indivizi neferici¡i pe care inten¡ioneazå så îi pedepseascå pentru toatå eternitatea. sugereazå faptul cå inteligen¡ele artificiale.80 JAMES GUNN ca The Thirteenth Floor. în ciclul „Great Sky River” (1987) descrie o båtålie de propor¡ii universale între formele de via¡å organicå ¿i cea anorganicå. ne înfå¡i¿eazå procesul prin care o inteligen¡å artificialå devine con¿tientå. în „I Have No Mouth and I Must Scream” (1967). Dar ¿i aceastå povestire despre „cel prins în capcana jocului” – ca ¿i celelalte pe aceea¿i temå – au avut predecesori. în A Fire Upon the Deep (1992).ro www. jocurile video. hipertextele ¿i urma¿ele lor. Jocurile. au avut un impact recent major asupra filmelor. Matrix este singular prin modul inedit ¿i uimitor în care a reu¿it så omogenizeze ingrediente variate ale panteonului ¿tiin¡ifico-fantastic – www.amaltea. în care cetå¡enii se auto-distribuie în roluri din aventuri violente pentru a se elibera de plictiseala existen¡ei zilnice. care sunt o treaptå intermediarå între literaturå ¿i realitatea virtualå în sine. de¿i este posibil ca filmul ¿i creatorii såi så nu fie con¿tien¡i de asta. în Queen of Angels (1990). dar de atunci s-au scris ¿i s-au filmat multe. asemånåtor divinitå¡ii. Din istoria inteligen¡ei artificiale nu pot lipsi (Asimov a numit-o „conflictul evitabil”.ro . iar Greg Bear. Gregory Benford. iar computerul îi råspunde: „Existå acum!”) ¿i Harlan Ellison a imaginat un computer råzbunåtor. exercitat de cåtre ma¿ini care îi percep pe oameni drept o amenin¡are sau îi uråsc pentru cå au creat inteligen¡ele artificiale. multe dintre ele se referå la jucarea unui joc – cum ar fi seria „Dream Park” a lui Larry Niven ¿i Steven Barnes (1981-1991). se metamorfozeazå în zei care domnesc peste pustietatea vastå de dincolo de galaxii. sau care trateazå oamenii drept o pacoste inutilå. Matrix este mo¿tenitorul tuturor celor men¡iona¡i. Filmul Tron produs de Disney în 1982 s-ar putea så fie primul film despre o competi¡ie în spa¡iul cibernetic. în timp ce Vernor Vinge. printr-un proces de evolu¡ie inevitabil.amaltea . de¿i nu mul¡i sunt de acord cå ar fi într-adevår a¿a) competi¡ia cu existen¡a umanå ¿i probabil chiar atacul asupra umanitå¡ii.

PARADOXUL REALITźII ªI MATRIX

81

paradoxul realitå¡ii, inteligen¡å artificialå råufåcåtoare, realitate virtualå ¿i, bineîn¡eles, infernul focurilor de armå. ªi så nu uitåm de transformarea fiin¡elor umane în baterii. Justificarea acestui ultim aspect pare pu¡in consistentå; prefer explica¡ia lui Robert Sawyer potrivit cåreia inteligen¡ele artificiale exploatau capacitatea de calcul a creierului uman. Propria mea teorie este urmåtoarea: computerul are nevoie, în jocul pe care îl practicå – jocul de-a Dumnezeu – de oameni ca entitå¡i autonome. I-am putea numi piese de ¿ah însufle¡ite, doar cå nu existå mi¿cåri „indicate.” Fiecare persoanå, fiecare con¿tiin¡å individualå oferå o nouå personalitate asupra cåreia se poate exercita puterea de via¡å ¿i de moarte, de revela¡ie ¿i iluzie, de luptå ¿i înfrângere de¡inutå de computer. În povestirea lui Ellison, oamenii sunt vii în „infernul” lor ¿i î¿i cunosc pedeapsa; din pedeapsa unicului supravie¡uitor mai face parte ¿i faptul cå el este con¿tient de toate acestea, dar nu poate da glas agoniei. În Matrix, oamenii – ca ¿i umanitatea contemporanå, de altfel – trebuie så gåseascå o cale. Care mai e avantajul så fii Dumnezeu dacå nu ai asupra cui så î¡i exerci¡i puterea? BIBLIOGRAFIE
CÅRºI:

Abbott, Edwin A., Flatland (Dover, 1992). Clute, John, ed., Encyclopedia of Science Fiction (St. Martin’s Press, 1995). de Camp, L. Sprague, Lest Darkness Fall (Ballantine Books, 1983). Dick, Philip K., Blade Runner (Do Androids Dream of Electric Sheep) (Ballantine Books, 1990). Dick, Philip K., Man in the High Castle (Vintage Books, 1992). Gerrold, David, The Man Who Folded HimselfI (BenBella Books, 2003). Heinlein, Robert, „The Unpleasant Profession of Jonathan Hog” în The Unpleasant Profession of Jonathan Hog, (Ace Books, 1983). Hubbard, L. Ron, Slaves og Sleep, (Dell, 1987). Hubbard, L. Ron, Typewriter in the Sky (Bridge Publications, 1985). Laumer, Keith, Night of Delusions (Penguin Putnam, 1972). Le Guin, Ursula K., Lathe of Heaven (Avon Books, 1997). Lem, Stanislaw, transl. Michael Kandel, The Futurological Congress (Harvest Books, 1985).

www.amaltea .amaltea.ro www.amaltea .ro

82

JAMES GUNN

Moore, Ward, Bring the Jubilee (Ballantine Books, 1997). Twain, Mark, [Samuel Clements], Connecticut Yankee in King Arthur’s Court (Bantam Books, 1994). van Vogt, A.E., The World of Null-A (Berkely, 1982). Vinge, Vernor, True Names (Tor Books, 2001). Wells, G.H., The Time Machine (Tor Books, 1995). Williamson, Jack, „Born of the Sun” in The Best of Jack Williamson (Ballantine Books, 1984).

www.amaltea .amaltea.ro www.amaltea .ro

DINO FELLUGA

MATRIX:
PARADIGMÅ POSTMODERNÅ SAU IMPOSTURÅ INTELECTUALÅ?
Filmul Matrix a fost în egalå måsurå aplaudat drept primul film de ac¡iune de naturå intelectualå, dar ¿i luat în derâdere drept un film idiot înfå¿urat în togå de filozof. Ei bine, care variantå e adevåratå? În acest capitolul ¿i în urmåtorul, figuri marcante ale postmodernismului ¿i SFului dezbat aceastå chestiune. Aici, Dino Felluga argumenteazå cå Matrix aduce cu succes gândirea postmodernå pe marele ecran.

PARTEA ÎNTÂI

Foarte pu¡ine filme care respectå canoanele hollywoodiene fac atât de direct referire la teoria postmodernå precum Matrix. În prima scenå care instituie protagonistul, Neo, descoperim cå acesta ¿i-a ascuns programul de hacking într-un exemplar scobit al cår¡ii lui Jean Baudrillard Simulacra and Simulation, o operå care, în ciuda dificultå¡ilor sale (atât lingvistice cât ¿i de argumenta¡ie), a avut o influen¡å majorå asupra modului de în¡elegere a epocii în care tråim, o epocå ce – la bine ¿i la råu – a fost botezatå „postmodernism.”

www.amaltea .amaltea.ro www.amaltea .ro

84

DINO FELLUGA

În acest eseu må voi opune acelor critici care au etichetat Matrix drept un pretext pseudo-intelectual pentru încå o punere în scenå a violen¡ei (o pozi¡ie exploratå de Andrew Gordon în aceastå colec¡ie de eseuri) ¿i voi încerca så judec foarte serios felul în care fra¡ii Wachowski încearcå så råmânå fideli teoriilor lui Baudrillard, chiar ¿i atunci când par så le contrazicå. Astfel, voi expune cât mai concentrat ¿i unele dintre conceptele majore folosite pentru a explica epoca noastrå postmodernå. Legåtura cu teoriile lui Baudrillard devine foarte limpede în scenariul definitiv al filmului. Dupå cum îi spune Morpheus lui Neo într-o scenå excluså apoi din film, „Pânå acum ai tråit într-o lume de vis, Neo. Judecând dupå viziunea lui Baudrillard, toatå via¡a ¡i-ai petrecut-o pe hartå ¿i nu pe terenul în sine.”1 Aceastå replicå se referå la o parabolå spuså de Jorge Luis Borges în eseul såu „Of Exactitude in Science.” Dupå cum Baudrillard o reia în primele propozi¡ii ale cår¡ii sale, „cartografii Imperiului au întocmit o hartå atât de minu¡ioaså încât nici un col¡i¿or nu råmåsese nemen¡ionat.” De-a lungul timpului, acea hartå începe så se destrame, pânå când nu mai råmân decât unele „zdren¡e... pe care se mai vedeau de¿erturile.”2 Potrivit lui Baudrillard, în cultura postmodernå s-a petrecut, într-o anumitå måsurå, contrariul: societatea noastrå a devenit atât de dependentå de imita¡ii ¿i hår¡i încât am pierdut pe deplin contactul cu lumea realå care a precedat harta. Realitatea înså¿i s-a limitat la a imita modelul, care acum precedå ¿i genereazå lumea realå: „Nu teritoriul precede acum harta, ¿i nici nu îi supravie¡uie¿te. Harta care precedå teritoriul îl ¿i genereazå – precesiunea simulacrelor –, iar dacå cineva este nevoit så recurgå la parabolå, va observa cå în ziua de azi råmå¿i¡ele teritoriului sunt cele care putrezesc de-a lungul ¿i de-a latul hår¡ii. Vestigiile realului – ¿i nu ale hår¡ii – mai ståruie ici ¿i colo în de¿erturi care nu mai sunt ale Imperiului, ci ale noastre. De¿ertul realului însu¿i.”3

1 2

Wachowski , p. 38. Baudrillard, p. 1. 3 Ibid.

www.amaltea .amaltea.ro www.amaltea .ro

MATRIX: PARADIGMÅ POSTMODERNÅ – partea întâi

85

Când Morpheus îi ureazå lui Neo bun venit în „de¿ertul realului”, când îi spune cå întreaga lui via¡å fusese o iluzie generatå de o Matrice computerizatå, face din nou referire directå la opera lui Baudrillard. Astfel, Morpheus îl invitå pe spectator så vadå filmul Matrix în sine drept o alegorie pentru actuala noastrå condi¡ie postmodernå, pentru cå, potrivit lui Baudrillard, noi, cei din public, tråim deja într-o „realitate” generatå de coduri ¿i imita¡ii: am pierdut orice fel de contact pânå ¿i cu amintirea realului. A¿a stând lucrurile, ce anume este, mai exact, simulacrul ¿i cum folose¿te filmul acest concept pentru a exemplifica elemente ale condi¡iei postmoderne actuale? Potrivit lui Baudrillard, atunci când este vorba despre simularea ¿i simulacrul postmodern, „Nu mai este o chestiune nici de imitare, nici de mimetism ¿i nici de parodiere. Este vorba de substituirea realului cu simboluri ale acestuia.”4 Baudrillard nu sugereazå doar cå este artificialå cultura postmodernå, pentru cå ¿i conceptul de artificialitate presupune încå prezen¡a unor elemente ale realitå¡ii prin compara¡ie cu care artificialul så poatå fi recunoscut. Sensul afirma¡iei sale este mai degrabå acela cå am pierdut abilitatea de a în¡elege distinc¡ia dintre natural ¿i contrafåcut.

Postmodernii pun în eviden¡å modurile subtile în care limbajul ne împiedicå accesul la „realitate.” Chiar limbajul de care avem nevoie pentru a comunica ¿i pentru a gândi este în acela¿i timp produs ¿i producåtor de ideologie (de exemplu, så ne gândim la modurile în care limbajul diferen¡iat pe sexe pune în luminå distinc¡ii stereotipe între femei ¿i bårba¡i.) O în¡elegere mai timpurie a ideologiei pretindea cå aceasta ascundea adevårul, cå reprezenta o „con¿tiin¡å falså”, dupå cum se exprimau marxi¿tii, împiedicându-ne så vedem eforturile statului, ale for¡elor economice sau ale grupurilor dominante de la putere. Postmodernismul, pe de altå parte, înclinå så în¡eleagå limbajul ¿i ideologia drept fundamentul fiecårei perceperi a realitå¡ii. Nu existå nici o modalitate de a ne elibera de

4

Ibid., p. 2.

www.amaltea .amaltea.ro www.amaltea .ro

86

DINO FELLUGA

ideologie, potrivit acestei concep¡ii, cel pu¡in nici o modalitate care poate fi exprimatå prin limbaj. Deoarece suntem dependen¡i de limbaj pentru a ne structura percep¡iile, orice reprezentare a realitå¡ii este întotdeauna deja ideologicå. Din aceastå perspectivå, umanitatea nu are altå op¡iune decât så vadå realitatea printr-o lupå ideologicå. Ideea de adevår sau de realitate obiectivå este, prin urmare, lipsitå de sens. Din punctul de vedere al unor postmoderni, acest lucru a fost mereu adevårat; al¡i teoreticieni postmoderni considerå cå perioada ce a urmat imediat dupå al doilea råzboi mondial constituie o rupturå radicalå pe parcursul cåreia diver¿i factori au contribuit mai mult ca niciodatå la accentuarea distan¡ei dintre noi ¿i „realitate”, factori printre care se numårå: • Cultura media. Canalele media contemporane (televiziunea, filmele, revistele, internetul, publicitatea) sunt preocupate nu numai cu a ne transmite informa¡ii sau diverse întâmplåri, ci ¿i cu a interpreta în locul nostru cele mai profunde identitå¡i ale noastre, fåcându-ne så ne abordåm unii pe al¡ii ¿i lumea prin lentilele oferite de imaginile acestor canale. Prin urmare, nu mai achizi¡ionåm bunuri gra¡ie nevoilor reale, ci datoritå dorin¡elor care sunt din ce în ce mai mult definite de reclame ¿i imagini comercializate. • Valoarea de schimb. Potrivit lui Karl Marx, intrarea în cultura capitalistå a marcat ¿i schimbarea mentalitå¡ii noastre în ceea ce prive¿te bunurile achizi¡ionate: obiecte care så serveascå unor scopuri practice reale (valoarea utilå). În schimb, totul a început så se traducå în termenii valorii pe care o are, ai valorii pentru care poate fi schimbat (valoarea de schimb). Din momentul în care banii au devenit „echivalentul universal”, unitatea de måsurå a întregii noastre existen¡e, lucrurile ¿i-au pierdut realitatea materialå (scopurile reale, sudoarea ¿i lacrimile clasei muncitoare). Am început så ne cântårim ¿i via¡a din punct de vedere bånesc în loc så preferåm lucrurile palpabile: cât valoreazå timpul meu? Cum må define¿te ca om consumul meu ostentativ? • Industrializarea. Pe måsurå ce bunurile devin din în ce mai mult rezultatul unor procese industriale complexe, pierdem

www.amaltea .amaltea.ro www.amaltea .ro

MATRIX: PARADIGMÅ POSTMODERNÅ – partea întâi

87

contactul cu realitatea intrinsecå a produselor pe care le consumåm. Un exemplu la îndemânå al celor afirmate mai sus este faptul cå majoritatea consumatorilor nu cunosc legåtura produselor pe care le consumå cu sursa lor naturalå. Câ¡i dintre noi pot identifica planta care produce boabele de cafea? Colo¿ii industriali definesc din ce în ce mai mult realitå¡ile noastre urbane. • Urbanizarea. Extinzând tot mai mult zonele geografice propice, pierdem contactul cu sentimentul naturii. Chiar ¿i spa¡iile cu caracter natural sunt acum „protejate”, adicå sunt definite prin plasarea la polul opus al „realitå¡ii” urbane, ¿i deseori putem vedea plasate ici ¿i colo pancarte care så ne punå în vedere cât sunt de „reale.” În sens ascendent, ne a¿teptåm ca aceste pancarte (admira¡i natura!) så preceadå accesul la naturå. Semnele civiliza¡iei umane ar putea fi considerate astfel a func¡iona asemenea unui virus, în sensul sugerat nu numai de William Burroughs (care a fabricat sintagma „limba este un virus”), dar ¿i de agentul Smith în interogatoriul la care îl supune pe Morpheus. Din pricina acestor „circumstan¡e” postmoderne, Baudrillard postuleazå cå am pierdut întru totul sim¡ul „realitå¡ii.” „Simulacrele” precedå fiecare încercare de a accede la „real” ¿i ne definesc astfel realul, în locul nostru: de aici a izvorât ¿i sintagma lui Baudrillard „precesiunea simulacrelor.” Matrix exemplificå fårå defect aceastå idee, literalizând-o; fiin¡ele umane sunt conectate la un program de simulare ¿i ajung så cunoascå aspecte ale culturii ¿i „realitå¡ii lor” prin intermediul acestuia, pentru cå realitatea pe baza cåreia fusese creat nu mai existå. Într-un sens foarte literal, prin urmare, „teritoriul nu mai precedå hår¡ii, ¿i nici nu îi supravie¡uie¿te.” Aceastå viziune ajutå la în¡elegerea discu¡iei din sala de mese despre diferen¡a dintre cerin¡ele trupe¿ti ¿i gust, dar ¿i despre cea dintre nevoie ¿i dorin¡å. Aceastå scenå urmeazå imediat dupå cea a întrevederii dintre agentul Smith ¿i Cypher, pe parcursul cåreia acesta din urmå afirmå: „ªtiu cå friptura asta nu existå. ªtiu cå atunci când o bag în gurå Matricea îi spune creierului meu cå este zemoaså ¿i delicioaså. ªi ¿tii ce am învå¡at dupå nouå ani? Cå

www.amaltea .amaltea.ro www.amaltea .ro

p. Când Switch îi spune lui Mouse cå „tehnic vorbind” nu a mai mâncat niciodatå Tastee Wheat ¿i de aceea nu poate garanta cå ceea ce månâncå are acela¿i gust cu Tastee Wheat. ia locul „lucrului în sine” (putem cita eforturile firmei Coca Cola de a înlocui realul cu propria versiune despre real). pentru cå e¿ti nevoit så te întrebi: cum de ¿tiu ma¿inile ce gust avea Tastee Wheat? Poate cå l-au perceput gre¿it. ei bine. poate cå ceea ce eu credeam cå are gust de Tastee Wheat avea de fapt gust de terci sau de ton. Poate cå nu s-au putut hotårî ce gust så îi dea puiului ¿i de aceea are gust a orice. subliniazå faptul cå înså¿i în¡elegerea omenirii a ceva atât de aparent „real” precum gustul este afectatå de simulacre. Ibid.” Urmåtoarea scenå. Uite puiul.” Într-o astfel de lume. Dacå Matrix a sugerat pur ¿i simplu cå este posibil så scåpåm de simulacrele care ne dominå existen¡a. Mouse råspunde: „Este exact ceea ce voiam eu så î¡i spun. miro¿i sau vezi. ci „Tastee Wheat. 12. 13.” Trebuie subliniat faptul cå „Tastee Wheat” în sine – în lumea noastrå de fiecare zi – nu e câtu¿i de pu¡in mai real. ceea ce este evident ¿i în cuvintele lui Morpheus atunci când då ochii prima oarå cu Neo: „Dar ce înseamnå «real»? Cum define¿ti acest lucru? Dacå te referi la ceea ce pipåi. el însu¿i definit printr-o campanie comercialå.” Produsul de consum. Ρi pui o gråmadå de întrebåri.amaltea . gu¿ti.. imita¡ia înlocuie¿te realul chiar ¿i la nivelul sim¡urilor.ro www. este vorba despre impulsuri electrice interpretate de creierul tåu. p. www. „Disneyland este prezentat a fi imaginar pentru a ne face så credem cå restul este real.”5 acesta fiind modul în care Baudrillard în¡elege func¡ia Disneyland-ului. de exemplu.ro .amaltea.88 DINO FELLUGA ignoran¡a este fericire.amaltea . så zicem. putem spune cå filmul func¡ioneazå ca „o ma¿inårie de intimidare construitå cu scopul de a readuce la via¡å fic¡iunea realului în tabåra opuså.. a mesei de pe Nebuchadnezzar. fiind definit de un nume de produs: nu grâu. din moment ce nu putem ¿ti cu siguran¡å în ce fel sim¡ul individual al gustului corespunde referentului såu.”6 Pentru Baudrillard este u¿or de în¡eles de ce Disneyland-ul se gåse¿te în cel mai îndepårtat de 5 6 Ibid.

Los Angeles: pentru cå îi permite ora¿ului din jurul Disneyland-ului så creadå cå este real. pe de o parte. cå existå totu¿i metode prin care putem scåpa de ele.” În aceastå interpretare. Natural Born Killers.amaltea . sau. din moment ce ni se cere så privim oameni reali care sunt în competi¡ie pentru a deveni „idoli”-simulacru). O modalitate de a discuta despre Matrix este aceea de a argumenta cå o manevrå similarå func¡ioneazå ¿i în film. dupå cum se exprimå David Lavery. Prima enumerare de exemple ridicå problema dependen¡ei noastre fa¡å de simulacre pentru a sugera.amaltea . Probabil acesta este motivul pentru care cultura noastrå a devenit atât de fascinatå.ro www. Strange Days ¿i Fight Club. Le voi aråta o lume în care voi nu exista¡i.MATRIX: PARADIGMÅ POSTMODERNÅ – partea întâi 89 realitate. de spectacolele despre adevårata „realitate” pe care ne temem cå am pierdut-o (de la cele realizate de MTV. The Truman Show. a¿a cum spune Neo la sfâr¿itul filmului. Real World la Survivor ¿i la cea mai recentå apari¡ie. „Voi pune jos receptorul ¿i apoi le voi aråta acestor oameni ceea ce nu vre¡i ca ei så vadå. în opinia lui. iar arta cinematograficå. „un erou al realului. Truman Burbank este capabil så scape din studioul în care ¿i-a petrecut toatå via¡a. generatoare de simulacre prin excelen¡å. Potrivit lui Baudrillard. dacå ar fi så numim numai câteva exemple) ¿i. acesta ne oferå ¿ansa de a imagina un scenariu prin care putem elimina simulacrele care ne conduc via¡a. care sunt probabil cele mai perverse exemple. de nara¡iunile preocupate de pierderea distinc¡iilor dintre fic¡iune ¿i realitate (Wag the Dog.. „Lumea realå existå. America este de-a dreptul disperatå så reconstituie sim¡ul pierdut al realitå¡ii. în cele din urmå. „American Idol”.amaltea.”7 Dupå cum afirmå ¿i William Gibson în cuvântul înainte la versiunea finalå a scenariului. postmodern. Neo este. o lume fårå reguli ¿i control. chiar ¿i sub hegemonia «celui de-al treilea ordin al simulacrelor» al lui Baudrillard. o poate reprezenta ¿i poate spune o povestire eroicå a recuperårii ei. invadat de simulacre dintre ora¿ele americane. Dark City..ro . fårå frontiere ¿i limite. pentru a intra în lumea realå. Al doilea set de exemple ne oferå iluzia cå putem reconstitui un principiu al realitå¡ii chiar ¿i în inima televiziunii. chiar dacå numai prin contrast.”8 www. permi¡ându-ne så demaråm ini¡iative în „de¿ertul realului”. pe de altå parte. o lume în care totul este posibil.

desigur. Wachowski. care în cele din urmå l-au fåcut så î¿i piardå min¡ile. draga mea. Dar acolo. p. Dar prezentând „realul” prin intermediul programului „Construct”. p. care se presupune cå va atrage dupå sine un nou eon al realului). constituitå din douå ordine transplantate din lumea despre care se presupune cå existå în exteriorul navei Nebuchadnezzar.amaltea . oferå o versiune proprie. filmul include o serie de momente care nu se preteazå unei asemenea interpretåri facile. numitå astfel dupå marele rege al Babilonului (aprox.90 DINO FELLUGA Cu toate acestea. ceea ce vrea så spunå cå „lumea realå” la care face referire Morpheus în aceastå scenå este. Fra¡ii Wachowski ar fi putut. 155. Nava care se presupune cå acceseazå acel real este Nebuchadnezzar (Nabucodonosor). este denumit dupå zeul viselor din mitologia greacå.). când afirmå: „Eu cred cå Matricea poate fi mai realå decât aceastå lume. cå cineva mai poate fi întâmpinat în lumea realå a¿a cum a fåcut el cu Neo.amaltea .tr. Morpheus însu¿i. un zeu care este descris în Metamor- 7 8 Lavery. La urma urmelor. ce avea vise profetice tulburåtoare. Construct).ro www. [Scoate cablul ¿i moare Apoc. Tot ceea ce fac eu aici este så scot un cablu. www.” Aceastå contestare a pozi¡iei lui Morpheus. Hr.: tehnicå de filmare ce cuprinde toate planurile imaginii). descoperim cå scena anticipeazå aceastå problematicå a segregårii dintre lumea realå ¿i simulacrul ei. 605-562 î. dar noi în¿ine avem acces la aceastå scenå printr-o mi¿care de televiziune tip „Deep Focus” (n. invitå în scenå o altå serie de întrebåri despre op¡iunile pe care le-au fåcut în procesul de filmare. care pretinde cå îi va oferi lui Neo posibilitatea de a se trezi din visul lui.amaltea. este contracaratå în chiar urmåtoarea scenå când un „miracol” îl împiedicå pe Cypher så îl deconecteze pe Neo (anagramå a lui one. înså. ªi Cypher. så îl punå pe Morpheus så îl ducå pe Neo direct la ruinele lumii din afara navei.] Bine ai venit în lumea realå. Morpheus nu numai cå roste¿te aceste cuvinte într-o simulare (programul de operare al navei Nebuchadnezzar. voi trebuie så îl vede¡i pe Apoc murind. Dacå analizåm urarea ini¡ialå a lui Morpheus. de fapt. viii.ro . mult mai simplu.

Nu vorbe¿te ea prea mult.amaltea.. Tastee Wheat).ro www. MOUSE: Nu le da aten¡ie acestor ipocri¡i. Tot ceea ce are nevoie corpul. orice reprezentare a realitå¡ii este întotdeauna deja ideologicå. MOUSE: Nu con¡ine chiar tot ceea ce are nevoie corpul. APOC: Iar începe! MOUSE: Ia spune. ne for¡eazå så ne punem întrebåri referitoare la måsura în care putem scåpa de Matrice. chiar ¿i în aceastå camerå. mediu mai intim.amaltea .. ce pårere ai despre ea? NEO: Despre cine? MOUSE: Femeia în rochie ro¿ie! Eu am creat-o. Så în¡eleg cå ai trecut în revistå programul de pregåtire? Eu l-am creat. dar dacå ai vrea s-o întâlne¿ti într-un. Aceastå percep¡ie este cea care diferen¡iazå în modul cel mai clar teoria postmodernå de în¡elegerile anterioare ale ideologiei ca ¿i „con¿tiin¡å falså” care tåinuie¿te un adevår fundamental. Neo. SWITCH: Proxenetul digital a reintrat serios în pâine. Pentru postmoderni. vitamine ¿i minerale sintetice.ro . nici chiar în lumea realå. repet. este peste tot în jurul nostru. Scena limpeze¿te faptul cå mintea umanå nu poate tråi fårå a corupe realul.amaltea . secven¡a din sala de mese. A ne nega impulsurile înseamnå a nega tot ceea ce este uman în noi. O www. Eroii realului din film sunt astfel construi¡i ambivalent.MATRIX: PARADIGMÅ POSTMODERNÅ – partea întâi 91 fozele lui Ovidiu (Cartea XI) drept un maestru în a simula condi¡ia umanå ¿i în a îi imita pe oameni. dar Mouse låmure¿te faptul cå stå în firea fiin¡elor umane så creeze scenarii imaginare pentru a putea tråi în real. Morpheus se încadreazå între aceste douå ipostaze când îi descrie lui Neo Matricea în timpul primei lor întâlniri: MORPHEUS: Vrei så ¿tii ce e? Matricea este omniprezentå. sugerând cå nu totul este în regulå. Una dintre cele mai lungi conversa¡ii din lumea realå. Conversa¡ia se învârte în jurul terciului respingåtor pe care echipajul de pe Nebuchadnezzar îl consumå pentru subzisten¡å: DOZER: Este o proteinå uni-celularå combinatå cu aminoacizi. Nu numai cå imita¡ia a preluat locul referen¡ilor no¿tri din lumea realå (de pildå. a¿ putea aranja.

dar e acolo. potrivit lui Lacan.” Este. Fredric James nume¿te aceastå viziune postmodernå „închisoarea limbajului”. conform lui Lacan (un psihanalist influent printre teoreticienii postmoderni). dincolo de „stadiul oglinzii”. NEO: Care adevår? MORPHEUS: Cå e¿ti un sclav. Ca to¡i ceilal¡i.amaltea. o variantå de interpretare a „închisorii min¡ii” pomenite de Morpheus.92 DINO FELLUGA po¡i vedea pe fereastrå sau la televizor. este o reprezentare vizualå a unei regresiuni lacaniene. ne-a oferit prima noastrå imagine idealizatå (la care Morpheus se referå prin „proiec¡ia mentalå a eului tåu digital”). ea creeazå chiar ¿i „realitatea” care ne înconjoarå din pricina faptului cå suntem dependen¡i nu numai de reguli. E o închisoare pentru minte. într-o închisoare pe care nu o po¡i sim¡i prin miros. în care Neo este acoperit de o oglindå lichefiatå brusc. resim¡im cu to¡ii acea a¿chie a „realului”. gust sau atingere. care te înnebune¿te. de¿i – reamintindu-ne de artificialitatea ideologiei – continuå så tulbure func¡ionarea facilå a acesteia. te-ai nåscut în robie. potrivit defini¡iei lui Lacan. dar po¡i sim¡i.amaltea . Din acest motiv. dincolo de limbaj ¿i astfel. stråbåtând în totalitate realul. dar este imperativ ca ea så råmânå – prin defini¡ie – în afara limbajului. Dupå cum spune Morpheus: „Ai venit pentru cå ¿tii ceva. Toatå via¡a ai sim¡it cå ceva nu e în regulå cu lumea. „realul este imposibil. Este lumea cu care ¡i-a fost acoperitå vederea pentru a te orbi fa¡å de adevår. ca o a¿chie în minte.amaltea . Neo. ci ¿i de limbaj pentru a structura lumea din jur.” Urmåtoarea secven¡å. O sim¡i când te duci la serviciu sau la bisericå sau când î¡i plåte¿ti impozitele.ro .ro www. dincolo de posibilitatea de a fi reprezentat. Nu-¡i po¡i explica ceea ce ¿tii. Se poate spune cå Morpheus a plecat ¿i de la Lacan ¿i de la teoria postmodernå atunci când i-a sugerat lui Neo cå individul poate scåpa de conceptele ideologice care determinå ceea ce noi percepem ca „realitate. dincolo de „ordinea simbolicå” a matricelor noastre ideologice. Matricea este analogå ideologiei în sensul postmodern. Nu ¿tii despre ce e vorba. fåcându-ne så ne punem ideologiile sub semnul întrebårii.” Potrivit postmodernilor. care. www.

nu numai de „aminoacizi. ar trebui så fiu mai concis. potrivit multor postmoderni.amaltea .amaltea.ro . o traumå care este tråitå de obicei atunci când suntem for¡a¡i så ne recunoa¿tem condi¡ia de muritor (materializarea noastrå). Unii au crezut cå ne lipsea limbajul de www. Cu toate acestea. aceasta fiind semnifica¡ia principalå a discu¡iei din sala de mese.. psihicul uman este mereu prins într-un joc dintre dorin¡å ¿i un „real imposibil” care se asigurå cå dorin¡ele noastre nu vor fi nicicând realizate pe deplin. motivul pentru care fra¡ii Wachowski au introdus ¿i scena în care agentul Smith explicå faptul cå prima versiune a Matricei a dat gre¿. astfel încât så continue så existe. Neo? Cum ai mai fi fåcut diferen¡a dintre lumea realå ¿i lumea din vis? Sugerând cå individul chiar poate avea acces la acel real. corpul î¿i cere fanteziile masturbatorii: astfel se justificå femeia în rochie ro¿ie creatå de Mouse. Morpheus are dreptate så descrie realul drept „o a¿chie în minte care te înnebune¿te. Recolte întregi s-au irosit.ro www. Nimeni n-a tolerat programul. Corpul are nevoie. ci numai pentru fericire? A fost un e¿ec dezastruos.” A te confrunta direct cu materialitatea purå a existen¡ei în afara limbajului este un eveniment traumatizant prin excelen¡å. Într-un anume sens. Are nevoie de spa¡iul imaginar al dorin¡ei pentru cå accesul direct la realitate este frate cu nebunia. potrivit lui Lacan.MATRIX: PARADIGMÅ POSTMODERNÅ – partea întâi 93 MORPHEUS: Neo.. ai avut vreodatå un vis despre care ai fi putut jura cå e real? NEO: Nu se poate så fie. s-ar putea spune cå Morpheus ¿i fra¡ii Wachowski au în¡eles gre¿it teoria postmodernå. Oferea o lume utopicå în care dorin¡ele tuturor erau îndeplinite. MORPHEUS: Cum? Real? MORPHEUS: Dacå nu ai mai fi reu¿it så te treze¿ti. cred eu. vitamine ¿i minerale sintetice”. totu¿i. pentru a supravie¡ui. Pentru a evita scurt-circuitul nebuniei ce ar rezulta dintr-o privire aruncatå în pådurea întunecatå a realului. Acesta îi explicå lui Morpheus: „ªtiai cå prima Matrice fusese construitå pentru a deveni o lume perfectå pentru oameni? În care så nu fie loc pentru suferin¡å. Acesta este. fra¡ii au låmurit faptul cå la un anume nivel oamenii vor fi mereu la distan¡å de un pas de orice acces direct la real.amaltea .

ca specie. alarmant.) Nu trebuie så uitåm cå fiin¡ele umane de pe Nebuchadnezzar sunt la fel de dependente de computere ¿i de simulåri create prin intermediul acestora pentru fanteziile lor ca ¿i cele care tråiesc în realitatea controlatå de Matrice. faptul cå o vedem pe Femeia în ro¿u în interiorul Matricei.amaltea . 27. de o dezintegrare a ceea ce Freud numea „principiul realitå¡ii”. Femeia în ro¿u – pe care Mouse pretinde cå a creat-o pentru programul de pregåtire cu agen¡i de pe Nebuchadnezzar – reapare în Matricea inteligen¡elor artificiale chiar înainte ca Neo så identifice un déjà vu. (Iar ca obiect imaginar. indiferent dacå omenirea se aflå înåuntrul sau în exteriorul Matricei. sugereazå un numår de posibilitå¡i îngrijoråtoare: 9 Baudrillard. Se pot consola totu¿i cu ideea cå ei sunt creatorii propriilor simulåri.”9 ªi chiar existå un indiciu neexplicat. nu existå o cale prin care rebelii så fie siguri cå întreaga rebeliune nu este generatå de o Matrice chiar mai sofisticatå. care pare a sugera aceastå posibilå alegere. Dar eu cred cå. adicå o neconcordan¡å în Matrice. p.amaltea.94 DINO FELLUGA programare necesar pentru a descrie lumea voastrå perfectå.amaltea .” Problema legatå de un context în care dorin¡ele tuturor se împlinesc este aceea cå se apropie de psihozå. apare aici în mod adecvat drept punct de convergen¡å al imaginii. cå î¿i controleazå astfel fanteziile. fra¡ii Wachowski laså deschiså o posibilitate foarte tulburåtoare pentru urmåtoarele douå episoade ale acestei saga. de fapt. fiin¡ele umane î¿i definesc realitatea prin suferin¡å ¿i nefericire.ro . totu¿i. www. Femeia în ro¿u a fost deja menitå så reprezinte nevoia umanå permanentå pentru obiecte imaginare ale dorin¡ei. Dat fiind faptul cå inteligen¡ele artificiale ¿i-au desåvâr¿it cunoa¿terea în ceea ce prive¿te modul de func¡ionare al dorin¡elor fiin¡elor umane. o a treia versiune care include o evadare imaginarå în „real” drept op¡iune pe care o au acele „baterii” care simt nevoia de a „regenera principiul realitå¡ii aflat la ananghie. o descompunere a abilitå¡ii noastre de a recunoa¿te obstacolele care ne silesc så ne amânåm realizarea dorin¡elor în via¡a cotidianå. Dupå cum am våzut.ro www.

ceea ce ¿i este. în acest scenariu. ca ¿i cum Femeia în ro¿u înså¿i ar fi una dintre neconcordan¡ele inserate în scenå. într-adevår.amaltea . Pentru acest motiv ar fi trebuit. www.ro . 2.) Scopul acestei apari¡ii este acela de a ilustra în ce måsurå publicul este prizonier în spa¡iul imaginar al unui film hollywoodian ¿i dependent de regizori pentru ceea ce vede ¿i aude (pe parcursul scenei se aud ni¿te sunete îngrozitoare). Matricea îi însceneazå lui Mouse o farså nemiloaså. Rhineheart.amaltea . dar în afara spa¡iului narativ al Matricei inteligen¡elor artificiale. expresia lui Mouse în aceastå secven¡å este una de stupefac¡ie. (N-au mai fåcut-o în cele din urmå din motive de securitate. De fapt. Femeia în ro¿u ne aminte¿te de asemenea cå atât „realitatea” lumii post-holocaust cât ¿i „imaginea construitå” a celei din 1999 sunt. unul dintre déjà vu-uri. Indiferent dacå aceastå a treia op¡iune deschide calea pentru råsturnårile de situa¡ie din Matrix Reloaded ¿i Matrix Revolutions. un efect al acestor neconcordan¡e este acela de a pune sub semnul întrebårii statutul realului în film. aceea a filmului fra¡ilor Wachowski. ca regizorii så aparå ca ¿tergåtori de geamuri în scena în care Neo este mustrat de ¿eful såu. ini¡ial. parte a unei metamatrice.amaltea. sunt parte a unei Matrice atotcuprinzåtoare care a creat percep¡ia unei evadåri în real cu scopul de a men¡ine permanent încåtu¿ate în ma¿inå corpurile fårå memorie ale bateriilor sale umane „reale”. crea¡ia programului de fond. la urma urmei. nu este nici o diferen¡å între Matrice ¿i ceea ce Morpheus considerå så fie „lumea realå”. 3. de altfel: am mai våzut-o.MATRIX: PARADIGMÅ POSTMODERNÅ – partea întâi 95 1. Ambele Femei în ro¿u. fapt care sugereazå în ce måsurå råmâne dependent de realitatea simulatå a Matricei chiar ¿i pentru propriile fantezii. ¿i astfel se explicå faptul cå Femeia în ro¿u poate apårea în amândouå.ro www. Este posibil ca Mouse så fi furat Femeia în ro¿u dintr-o amintire pe care ¿i-a format-o pe când era încå parte din Matrice. Într-adevår. este. dl. demonstrând în ce måsurå inteligen¡ele artificiale sunt capabile încå så îi controleze chiar ¿i fanteziile cele mai intime (mul¡umitå lui Cypher probabil). Se poate spune cå Matricea îl controleazå încå ¿i dupå ce a fost eliberat.

similar „bateriilor” conectate la Matrice.amaltea . În cele din urmå.ro . în mare parte datoritå faptului cå sim¡eam cå sunt o domina¡ie malignå dornicå så sece izvoarele creative ale regizorilor ¿i scriitorilor de talie medie. hrånindu-l astfel pe acesta din urmå. lua¡i în considerare explica¡ia lui John Gaeta referitoare la motivul pentru care realizatorii filmului au sim¡it nevoia de „umbla” la logo-ul Warner Bros. ferocitatea incomprehensibilå. Dacå vi se pare exagerat. satisfacerea dorin¡elor publicului îi permite imensei ma¿inårii capitaliste multina¡ionale så supravie¡uiascå.amaltea .96 DINO FELLUGA Scopul pentru care regizorii ar fi fost cei care så spele geamurile unei corpora¡ii multina¡ionale (în scenariu. imoralitatea fundamentalå” a capitalismului din chiar inima unui produs destinat maselor? Sau este întrebuin¡area acestor teorii – ele însele foarte critice la adresa capitalismului multina¡ional – doar o metodå prin care fra¡ii Wachowski så î¿i atingå scopul ¿i så scape ¿i basma curatå? 10 DVD-ul filmului Matrix. cineva important – actor så zicem”). ale cårui fantezii sunt manipulate de capitalism. www. în prima scenå: „Scena ini¡ialå a filmului era importantå pentru cå voiam så modificåm logo-urile studiourilor. Într-adevår. Oare folosirea con¿tientå a teoriei postmoderne le permite fra¡ilor Wachowski så eludeze acuza¡ia cå au creat doar o bâlbâialå escapistå? Oare le permite regizorilor så critice ceea ce Baudrillard nume¿te „cruzimea spontanå.”10 În ce måsurå reu¿e¿te filmul så nege sistemul este o întrebare deschiså. Asemenea manevre ne invitå la a pune sub semnul întrebårii deznodåmântul fericit al filmului din moment ce un astfel de deznodåmânt nerealist este analog dorin¡ei lui Cypher de a råmâne în Matrice.ro www.amaltea. clådirea este chiar cea a companiei de software CorTechs) subliniazå de asemenea „viziunea” regizorului asupra capitalismului în genere. astfel încât am crezut cå desacralizarea simbolurilor studiourilor era un mesaj important transmis publicului: cå noi negåm ¿i respingem sistemul. filmul vrea så emitå un comentariu referitor la modul în care fiecare membru al publicului este o baterie. inclusiv asupra capitalismului multina¡ional al industriei de divertisment (un motiv pentru care Cypher îi spune agentului Smith cå ar vrea så devinå „bogat.

” Journal of Popular Film and Television 28. hrånindu-ne fanteziile. brunete ¿i ro¿cate”). Larry ¿i Andy Wachowski.ro www. 2001). dar ¿i rola de film devine palpabilå. ci „blonde. Realists and Gamers in The Matrix and ExistenZ. The Matrix: The Shooting Script (New York.amaltea . „From Cinespace to Cyberspace: Zionists and Agents. www. translated by Sheila Faria Glaser (Ann Arbor: University of Michigan Press.4 (Winter 2001): pp. Ei insistå asupra artei cinematografice ¿i pun astfel în eviden¡å manipularea cåreia îi suntem supu¿i de înså¿i tehnologia – de care suntem dependen¡i – ce ne transmite viziunea lor: nu numai rolul realitå¡ii. 1994). David. Jameson. ¿i rezistå dorin¡ei acestuia de a investiga prin intermediul filmului o „realitate” mimeticå ¿i facilå (precum Cypher este capabil så vadå nu coduri. 150-57. Ei permit publicului larg så intre în dialog cu unii dintre teoreticienii de elitå ai epocii noastre postmoderne.ro . 1972). BIBLIOGRAFIE CÅRºI Baudrillard. Jean. The Prison-House of Language: A Critical Account of Structuralism and Russian Formalism (Princeton: Princeton University Press. Simulacra and Simulation. ceea ce este cu totul neobi¿nuit în cazul unui produs tipic pentru Hollywood. Wachowski. Fredric. ARTICOLE Lavery.MATRIX: PARADIGMÅ POSTMODERNÅ – partea întâi 97 Ceea ce reu¿esc fårå îndoialå fra¡ii Wachowski este så-¿i îndemne publicul så gândeascå. manipuleazå ¿i ne reproduc aceastå realitate. Fra¡ii Wachowski ne obligå astfel så identificåm matricele care structureazå.amaltea . Ne reamintesc despre prezen¡a lor mereu cenzuratoare ¿i de capacitatea tehnologiei de a crea noi percep¡ii ale realitå¡ii (maniera dimensionalå inovatoare de filmare a evitårii gloan¡elor). Newmarket Press.amaltea.

.Donald F. Colecții: Cunoaștere și Autoeducare MOTIVAȚIONAL Cunoaștere și Autoeducare BUSINESS MILENIUL 3 STAR WARS FANTASY & SCI-FI Cărți pentru VIAȚA TA .. căminul Ewok-ilor. IMPERIUL CONTRAATACĂ . O dată cu interceptarea unui mesaj criptat de către tânărul Luke începe unul dintre cele mai sălbatice războaie spațiale ale tuturor timpurilor..RĂZBOIUL STELELOR . Acesta este primul volum al celei mai iubite trilogii science fiction a tuturor timpurilor. Glut Aventura lui Luke. Al doilea volum al celei mai iubite trilogii SF a tutror timpurilor ne invită în pustietatea înghețată de pe Hoth să luăm parte la aventuri care au încântat imaginația a nenumărate generații. ÎNTOARCEREA LUI JEDI .. Deznodământul luptei disperate a Alianței Rebele împotriva Imperiului ne va purta prin deșerturile nemișcate de pe Tatooine în vizuina lui Jabba Huttul. a lui Han și a prințesei Leia nu a luat sfârșit odată cu distrugerea Stelei Morții.George Lucas Star Wars a fost experiența cinematografică supremă a anilor '70. până pe Luna Sanctuar a planetei Endor.James Kahn Alianța Rebelă traversa o perioadă întunecată. Darth Vader și Împăratul făceau planuri să strivească o dată pentru totdeauna această alianță.

Neo aude o båtaie în u¿a apartamentului. Aceastå imagine. Merge la raft ¿i ia de acolo o carte pe care se vede clar titlul: Simulacra and Simulation. dar preten¡iile sale filozofice sunt nefondate. Când o deschide. surprizå: cartea este un fals. titlul unei cår¡i de Jean Baudrillard. PARTEA A DOUA Pe la începutul filmului Matrix (lansat în 1999). tåinuind discuri cu programe de operare ilegale. O fi Matrix un minunat film de ac¡iune.amaltea. con¡inând un dublu fals – titlul plus faptul cå volumul este el însu¿i un fals – constituie un indiciu timpuriu prevestind revela¡ia ultimå a lui Neo referitoare la natura – simulatå ¿i generatå în totalitate de computer – lumii în care tråie¿te. asiståm la o scenå care îl prezintå pe protagonist.amaltea .amaltea .ANDREW GORDON MATRIX: PARADIGMÅ POSTMODERNÅ SAU IMPOSTURÅ INTELECTUALÅ? U¿urel. cunoscut sub numele de hacker Neo. cartea este un www. deschide. (De asemenea. nici chiar a¿a! spune Andrew Gordon în eseul care urmeazå. iar la u¿å e un client. golitå de pagini.ro www.ro .

Criticii au sus¡inut 1 2 Baudrillard. Gibson a inventat termenii „spa¡iu cibernetic” ¿i „matrice”. În Neuromancer. În primul rând este vorba de romancierul William Gibson.”3 Fra¡ii Wachowski chiar i-au dat lui Keanu Reeves o temå pentru acaså: printre cår¡ile pe care le-a avut de citit pentru a putea juca în film. îl introduce pe Neo în pustiul lumii actuale. amintind de un rând din Simulacra and Simulation: „De¿ertul realului însu¿i.) Într-o scenå mai târzie. Social Systems and the Economic World (1994) a lui Kevin Kelly ¿i Simulacra and Simulation a lui Jean Baudrillard. s-au numårat: Out of Control: The New Biology of Machines. Morpheus chiar îi spune lui Neo: „Ai tråit în viziunea lui Baudrillard. în interiorul hår¡ii ¿i nu în teritoriul în sine. care a fost apoi eliminatå din film.4 Dacå fra¡ii Wachowski au amestecat cu succes ingredientele unui film de ac¡iune – cum ar fi armele ¿i kung-fu – cu un con¡inut intelectual este o problemå pe care a¿ vrea så o discut mai târziu. 32 4 Nichols www.ro www.”2 Într-un interviu. Ne plac filmele de ac¡iune. „Bine ai venit în de¿ertul realului”. care se refereau la realitatea virtualå. armele ¿i kungfu-ul. iar capitolul „On nihilism” este plasat în mod eronat. a spus: „Principalul nostru scop în ceea ce prive¿te Matrix a fost så facem un film de ac¡iune. care a scris scenariul ¿i a regizat pelicula împreunå cu fratele lui. Andy. p.amaltea .amaltea. Simulacra and Simulation.1 Matrix Unfolded 3 Probst. Morpheus. Cu siguran¡å înså. a anului 2199. distruse. Larry Wachowski. dar intelectual.”1 Într-o replicå din scenariul ini¡ial. filmul este dator vândut celor douå figuri ale SF-ului contemporan ¿i teoriei SF-ului. A¿a cå am hotårât så introducem oricâte idei de acest gen încåpeau.100 ANDREW GORDON fals ¿i din alt punct de vedere – este mai groaså decât cartea originalå.amaltea . dar ne-am såturat de cele fåcute pe bandå rulantå cårora le lipse¿te orice nuan¡å intelectualå. p. care a ajutat la fondarea unui subgen – cyberpunk – prin intermediul nuvelisticii sale scrise la începutul deceniului ’80 ¿i al romanului Neuromancer (1984).ro . liderul rebelilor.

Probabil cå la un moment dat va fi teoretic posibil a se crea un program foarte complex. În fic¡iunile ¿tiin¡ifico-fantastice ¿i în alte curente culturale contemporane care trateazå realitatea virtualå avem de-a face cu metafore ¿i fantezii.”7 Cu toate acestea. nici måcar n-ar fi transcendentå. 360 „E-Files”. proiec¡ii ale temerilor ¿i speran¡elor despre via¡a în interiorul ma¿inilor ¿i despre via¡a sus¡inutå de ma¿ini într-o epocå ciberneticå. de la e-mail ¿i pânå la GameBoy. gustului ¿i mirosului. unul dintre teoreticienii noului ordin al simulårii ¿i realitå¡ii virtuale. „În postuman”. de¿i în clipa de fa¡å obstacolele tehnologice sunt notabile. scrie N. dar ¿i celelalte sim¡uri esen¡iale ale pipåitului. incluzând nu numai våzul ¿i auzul. „Realitatea virtualå” este un concept alunecos. 2 www. reinterpretat cu fiecare întrebuin¡are..ro . ca pe ceva sublim. ca ¿i cel de „postmodern” însu¿i. ci ¿i „postumanå”. realitatea virtualå. cåreia îi lipsesc dimensiuni importante.amaltea . termenul a devenit atotcuprinzåtor. nu numai postmodernå. Katherine 5 6 Barnett. la fel cum umbra unui glob tri-dimensional devine o sferå bi-dimensionalå. Cu toate acestea.MATRIX: PARADIGMÅ POSTMODERNÅ – partea a doua 101 cå Matrix a reînviat cyberpunk-ul în secolul al XXI-lea5 sau cå este „prima capodoperå în domeniul filmelor c-punk. ce poate fi definit ca spa¡iu virtual? În ultimii ani. accesibil prin mijloace electronice.” Mul¡i comentatori au imaginat realitatea virtualå drept un spa¡iu transcendent. care ar simula via¡a realå în asemenea måsurå încât ar fi capabil så-i påcåleascå pe oameni. ci numai o proiec¡ie sau umbrå a realitå¡ii. p. presupunând cå existå.. Matrix presupune cå toate aceste piedici au fost depå¿ite.amaltea.ro www. înglobând orice. p.amaltea . Acum tråim într-o erå nouå. superior realitå¡ii obi¿nuite. în care trebuie så redefinim conceptul umanului – ce înseamnå a fi uman. „de parcå fiecare computer ar fi o poartå cåtre un univers de umbre al spa¡iului infinit. 346 7 Markley. scrie Robert Markley: „La urma urmei.”6 A doua figurå este cea a lui Jean Baudrillard. p. Traiul în realitatea virtualå s-ar asemåna vie¡ii în pe¿tera lui Platon: o existen¡å inferioarå într-o lume a umbrelor.

„nu existå diferen¡e esen¡iale sau hotare despår¡itoare absolute între existen¡a trupeascå ¿i simularea prin intermediul computerului. 126 10 Ibid.ro ... ci ¿i ideile despre simulare ale lui Baudrillard. în care noua frontierå nu este spa¡iul cosmic. Matrix se alimenteazå din aceastå mitologie nouå pentru a inversa no¡iunea de spa¡iu cibernetic instituitå de Gibson. la polul opus. spa¡iul cibernetic este un tårâm transcendent. o „halucina¡ie consensualå” 11 care. sau.”9 Realitatea virtualå este „o nouå mitologie”. se observå înså cå scenari¿tii nu s-au låsat contamina¡i de pesimismul acestuia. David Porush afirmå: „Realitatea virtualå se referå.amaltea . În Neuromancer. p. De exemplu. al mecanismelor ¿i al unui nou Ierusalim.. a înghi¡it în totalitate lumea contemporanå – trebuie privite perspectivistic.. pentru hackerii înråi¡i. p. umanului într-un spa¡iu.. speråm cå ma¿inile ar putea transcendentaliza umanul. pentru cå Matrix oferå o solu¡ie la aceastå problemå în timp ce Baudrillard considerå cå nu existå una. l-a numit pe 8 9 Hayles. Generalizårile ¿i afirma¡iile deseori hiperbolice ale lui Baudrillard – cum cå simularea.”8 Pe måsurå ce aceste grani¡e se frâng. la redefinirea. creând nu un Nou Ierusalim. 3 Porush. ci un iad cibernetic. fiin¡ele umane sunt men¡inute într-o permanentå stare de vis..ro www. Dar Matrix nu folose¿te. În închisoarea virtualå a Matricei. inversând. sau ceea ce el nume¿te „hiperrealitate”. a¿a cum existå între aventurile vråjitorului Don Juan din cår¡ile lui Carlos Castenada ¿i antropologie. al unui Påmânt al Fågåduin¡ei. ne temem cå umanul ar putea fi controlat de cåtre ma¿ini.amaltea... 11 www. 109 11 Gibson. p. incon¿tiente de faptul cå nu sunt nimic mai mult decât sclavi ai ma¿inilor.. este preferabilå drogurilor ¿i sexului. Lucru valabil ¿i în cazul realitå¡ii virtuale din Matrix. numai no¡iunea spa¡iului cibernetic a lui Gibson.102 ANDREW GORDON Hayles.. p. un critic. Istvan Csicsery-Ronay Jr. pur. ci „spa¡iul interior” al computerului ¿i al min¡ii umane ¿i interfa¡a dintre cele douå.amaltea .10 Între „spa¡iul cibernetic” sau „matricea” lui Gibson existå o legåturå foarte strânså cu ¿tiin¡a ¿i tehnologia.

Teritoriul nu mai precede 12 13 Csicsery-Ronay. p.”13 CsicseryRonay define¿te tipul teoriei lui Baudrillard a fi „apocalipticodistopico-idealist. care face teorie în registru liric.”15 Baudrillard înclinå så bage în aceea¿i oalå parcurile tematice.MATRIX: PARADIGMÅ POSTMODERNÅ – partea a doua 103 Baudrillard „un virtuoz – cu un stil propriu – al teoriei SF-ului”. drept exageråri menite a transmite mai pregnant inten¡ia autorului. Baudrillard nu reu¿e¿te de asemenea så distingå în procesul teoretizårii sale între consecin¡ele televiziunii ¿i cele ale computerului. calculatoarele personale ¿i realitatea virtualå. Ironia sor¡ii face cå de¿i Baudrillard a fost un critic extrem de influent al realitå¡ii virtuale.amaltea . p. 389 15 Poster. 392-93 Ibid. Ideea principalå din teoriile lui Baudrillard este aceea cå în lumea postmodernå realul a fost aproape în totalitate înlocuit de simulacre.ro www. ¿i nici nu constituie „realitate virtualå.. Televiziunea nu este interactivå. Deoarece face teorie SF despre simulare ¿i hiperrealitate. creând „un poem sau film SF de tip vizionar. are foarte pu¡ine cuno¿tin¡e despre cultura ciberneticå. televiziunea ¿i realitatea virtualå – ca forme de simulare. a¿a cum e Matrix.”12 Baudrillard trateazå „anumite teme ¿i motive foarte dragi prozei SF ¿i utopice” drept „fenomene realiste. nu e de mirare cå Baudrillard a trezit interesul creatorilor de film SF – realizatori ai unei pelicule distopice.amaltea. deoarece se exprimå prin exageråri hiperbolice ¿i apocaliptice.ro . „Este vorba despre o genera¡ie compuså din imita¡ii ale unui real fårå origine sau realitate: un hiperreal. apocaliptice. p. nu ar trebui så interpretåm stricto sensu remarcele lui Baudrillard. între care existå diferen¡e semnificative. deoarece este creatorul unui „poem sau film SF de tip vizionar” – ei bine.. a¿a cum am interpreta lumea imaginarå a unui autor SF distopic precum George Orwell. p.”14 Cu alte cuvinte. cu toate acestea. 393 14 Ibid. 48-50 www. spre deosebire de computer ¿i de Internet. pe tema hiperrealitå¡ii. ci metaforic. din pricina tuturor acestor date.amaltea . ¿i-a început critica hiperrealitå¡ii atacând reclamele TV ¿i parcurile tematice cu ani buni înainte de revolu¡ia digitalå care a adus dupå sine Internetul.

311 www.”16 Baudrillard vorbe¿te despre patru ordine ale simulårii: în primul. Scopul lor este hiperrealitatea. când.. ci apar¡in ordinului hiperreal ¿i ordinului simulårii. 309 21 Ibid. în al doilea. iar suprafa¡a påmântului a fost distruså în urma unui råzboi cu ma¿inile dotate cu inteligen¡å artificialå. p.. opera¡ionalitatea maximå. iar în al patrulea. p. „nu existå nici un fel de legåturå între realitate ¿i imagine. atunci SF-ul nu va mai dispune de o funda¡ie pe care så se sprijine.”19 În altå parte. Los Angeles-ul ¿i America ce îl înconjoarå nu mai sunt de mult reale..”20 Frica lui Baudrillard este aceea cå sosirea erei hiperrealitå¡ii va marca „finalul SF-ului” pentru cå „va dispårea acel principiu al realitå¡ii..” El pretinde cå realul nu mai supravie¡uie¿te decât în vestigii råspândite „ici ¿i colo în de¿erturi. 1 20 Baudrillard. cum func¡ioneazå simularea în Matrix? În film. pe joc cibernetic.. De¿erturile realului însu¿i. este anul 2199. în care se înscriu parcurile tematice precum Disneyland. 12 19 Ibid.amaltea . „mascheazå absen¡a unei realitå¡i profunde”. în al treilea. fiin¡ele umane sunt crescute drept surså de 16 17 Baudrillard. „Disneyland este prezentat ca imaginar pentru a ne face så credem cå restul este real. p. Baudrillard a comentat ¿i despre ceea ce el a numit „simulacrele simulårii: bazate pe informa¡ie.. „Simulacra and Science Fiction”. 1 Ibid. de fapt. p. este propria simulare fidelå a acesteia.”21 Dacå nu existå o realitate standard.ro www.. controlul total.. imaginea reflectå realitatea. pentru cå ce altå metodå avem de a måsura „fantasticul” dacå nu prin compara¡ia cu „realul”? Prin urmare. ci. pe imita¡ie. 6 18 Ibid. p.amaltea . Simulacra and Simulation.”17 Baudrillard este cu precådere interesat de exemplele postmoderne ale simulårii apar¡inând celui de-al treilea ordin.amaltea.104 ANDREW GORDON harta. harta precede teritoriul.”18 Ceea ce Baudrillard în¡elege prin „hiperreal” este „o genera¡ie compuså din imita¡ii ale unui real fårå origine sau realitate. o mascheazå. Adânc în inima påmântului... p.ro .

amaltea .amaltea . o lume care este moartå pentru viitor. stråbate lumea într-o navå pe pernå de aer. Dupå cum scrie Baudrillard – de parcå ar descrie chiar acest film – „Imaginea realului este închegatå din celule în miniaturå. Morpheus.ro www.amaltea. Po¡i så o vezi când te ui¡i pe fereastrå sau la televizor. renåscut în lumea realå. reeducat ¿i antrenat. Adicå lumea în care Neo î¿i duce existen¡a este în totalitate falså. liderul rebelilor. Ma¿inile au creat un simulacru: o realitate virtualå simulând lumea anului 1999. este simulatå de computer.ro . visând ca tråiesc într-un ora¿ american al anului 1999. care se nume¿te Matrice. Este lumea cu care ¡i-a fost acoperitå privirea ca så te orbeascå în fa¡a adevårului. într-o închisoare pe care nu o po¡i sim¡i prin miros. Neo – nume anagramat dupå „One” – nu are habar cå tråie¿te într-o realitate simulatå. matrice ¿i bånci de www. gust sau atingere. Morpheus ¿i echipajul såu îl salveazå din Matrice pe Thomas Anderson. neavând nici o legåturå cu realitatea. o lume de vis lipsitå de substan¡å ¿i fårå nici o rela¡ie cu 2199 (de¿i se aseamånå izbitor cu lumea contemporanå publicului acestui film). interval în care este cunoscut sub numele de Neo. Este peste tot în jurul nostru. precum cåpitanul Nemo al lui Jules Vernes. sau la bisericå. O sim¡i când te duci la serviciu. Neo. NEO: Care adevår? MORPHEUS: Cå e¿ti un sclav. programator pe timp de zi ¿i hacker – ce sfideazå legea – pe timp de noapte. Câ¡iva indivizi persistå în lumea realå ¿i se luptå cu ma¿inile. ai fost nåscut în robie. Matrix se ocupå de ceea ce Baudrillard numea „al patrulea ordin al simulårii”. Morpheus este convins de faptul cå Anderson ar putea fi „Alesul” prevestit de Oracol: omul care îi poate învinge pe agen¡i. chiar ¿i în aceastå camerå. sau când î¡i plåte¿ti impozitele. E o închisoare pentru minte. Morpheus îi explicå mai întâi lui Neo natura Matricei: MORPHEUS: Vrei så ¿tii ce e? Matricea este pretutindeni.MATRIX: PARADIGMÅ POSTMODERNÅ – partea a doua 105 energie pentru ma¿ini ¿i încremenite într-un stadiu embrionar. cu scopul ca popula¡ia så råmânå docilå. Ca to¡i ceilal¡i. Mai întâi trebuie smuls din Matrice. Aceastå lume de vis.

ceea ce vrea så transmitå viziunea pesimistå ¿i hiperbolicå a lui Baudrillard este cå am înlocuit deja realul cu hiperrealul. 123 24 Baudrillard.”23 Realul. dacå am vrea så ne retragem în mijlocul a ceea ce noi consideråm a fi realitate.amaltea . ci o succesiune de simulåri.”26 Cu alte cuvinte. cå America se aflå în avangarda acestei mi¿cåri ¿i cå viitorul nu promite o recuperare a realului. lumea anului 2199 din Matrix preferå så perpetueze un permanent 1999. 123 26 Baudrillard. parametrii unor lumi precedente. pânå la cel mai mårunt detaliu.”24 Realul este pierdut iremediabil.”25 Astfel.”22 Potrivit lui Baudrillard. de dezvoltarea lor originalå. tårâmul realului. Matrix pare så avertizeze cå anul 1999 este o lume de vis. o simulare de ordinul al patrulea nu numai pentru personajele din film. imita¡ii de control – ¿i toate acestea pot fi folosite de infinite ori pentru a o reproduce. De exemplu. „Probabil cå SF-ul epocii cibernetice ¿i hiperreale nu va avea altå solu¡ie decât så se auto-epuizeze. 76-77 www. utopia. un domeniu în care literatura ¿i cinematografia anticipeazå viitorul. p. dar halucinatorii în ceea ce prive¿te adevårul retrospectiv. De asemenea. chiar de am vrea. oamenii. 2 Baudrillard. p. America. p. evenimentele. de „imita¡ii ale unui real fårå origine sau realitate.ro . ci numai în trecut. ci ¿i pentru publicul 22 23 Baudrillard. a fost înlocuit de formele electronice – dar ¿i de cele de altå naturå – ale simulårii.amaltea.106 ANDREW GORDON memorie. „Simulacra and Science Fiction”. Astfel. p. p. Iar Baudrillard comenteazå altundeva cå americanii tråiesc într-o „perpetuå simulare. considerå el.ro www.amaltea . la care se poate visa a¿a cum visezi la un obiect pierdut. nu am mai regåsi natura. „chiar realul a devenit autentica noastrå utopie – dar o utopie care nu se mai înscrie în tårâmul posibilului. ¿i. så încerce så reconstruiascå in vitro. 1 25 Baudrillard. în era electronicå. ideologiile trecutului – dezgolite de sens. Simulacra and Simulation. nu mai persistå în viitor. ci un parc natural. „Simulacra and Science Fiction”. nu am mai putea distinge între simulare ¿i real. „Naturalul” a fost înlocuit de artificial. ceea ce constituie un motiv de îngrijorare pentru SF. prin reînvierea artificialå a lumilor «istorice». Simulacra and Simulation.

Lumea perfectå era un vis din care creierul vostru primitiv tot încerca så se trezeascå. în ignoran¡å. unul dintre programele senzoriale care func¡ioneazå pe post de poli¡ie în Matrix. cå este nu numai irealå. Existå numeroase dovezi în film în sprijinul acestei afirma¡ii. generatå ¿i coordonatå de un computer gigant la care suntem cu to¡ii conecta¡i. ªtiai cå prima Matrice a fost construitå astfel încât så devinå o lume perfectå pentru oameni? În care så nu fie loc pentru suferin¡å. ci numai pentru fericire? A fost un e¿ec dezastruos. Dar eu cred cå. Recolte întregi s-au irosit.MATRIX: PARADIGMÅ POSTMODERNÅ – partea a doua 107 acestuia. Se poate foarte u¿or argumenta cå Matrix protesteazå împotriva vie¡ilor petrecute în birourile restrictive ale unor corpora¡ii. genul de via¡å artificialå pe care Neo trebuie s-o respingå. îi spune lui Morpheus: „Ai observat-o vreodatå cu aten¡ie. ca specie. 25 www. Metaforele distopice ale SF-ului au avut o influen¡å demnå de luat în seamå asupra teoriei contemporane. De aceea Matricea a fost regânditå în aceastå 27 Oiñek.. Potrivit lui Slavoj Oiñek27.ro www. dar ¿i despre irealitatea Americii contemporane. prinse în lumea opresivå ¿i fårå scåpare a capitalismului virtual: „Realitatea materialå pe care o tråim ¿i o vedem în jurul nostru este una virtualå. Miliarde de oameni tråindu-¿i via¡a.ro .amaltea . p. Morpheus? Eu i-am admirat frumuse¡ea. Geniul. o lume pe care ¿i noi ¿i masele care populeazå filmul o acceptåm în ciuda faptului cå nici nu se pune problema så fie utopicå. Agentul Smith. Unii au crezut cå ne lipsea limbajul de programare necesar pentru a descrie lumea voastrå perfectå.amaltea. fiin¡ele umane î¿i definesc realitatea prin suferin¡å ¿i nefericire.amaltea . Se presupune cå închisoarea virtualå din film seamånå cu prezentul nostru.” Oiñek pare så împårtå¿eascå pesimismul lui Baudrillard ¿i este înclinat så facå acelea¿i afirma¡ii generalizatoare ¿i hiperbolice despre realitatea contemporanå.. Nimeni n-a tolerat programul. de fapt. Matrix nu vorbe¿te numai despre viitor. dar ¿i lipsitå de fericire.

spunându-i: „Dacå iei pastila ro¿ie.amaltea .amaltea.” Pentru persoanele din public ce nu au citit ¿i nici måcar nu au auzit de Baudrillard (¿i e vorba de toatå lumea presupun). în momentul în care am început så gândim în locul vostru. în timp ce Neo face aceastå cålåtorie în sens invers. Cypher îi råspunde: „ªi-acu’ pune-¡i centura de siguran¡å. Matrix este o pasti¿å postmodernå a unor fårâme din cultura popularå. p.ro www. printre referirile pe care Matrix le face la Alice. 314-15 Mitchell www. Spun civiliza¡ia voastrå pentru cå. una albastrå ¿i una ro¿ie. a devenit civiliza¡ia noastrå. De exemplu.108 ANDREW GORDON formå: apogeul civiliza¡iei voastre. scena fåcând aluzie la Alice în ºara oglinzilor. Oglinda se lichefiazå ¿i mâna lui trece prin ea. realitatea lui începe så se descompunå. una realå ¿i alta de vis. deoarece lumea pe care o crede ini¡ial realå se dovede¿te a fi doar o simulare generatå de calculatoare.”29 Filmul 28 29 Gordon.28 „Fra¡ii Wachowski au demonstrat o viclenie remarcabilå în ceea ce prive¿te «jaful» intra-cultural pe care l-au practicat. ¿i zi pa.ro . pa! Kansas!” În timp ce Neo se uitå la propria reflec¡ie în oglindå. putem enumera îndemnul lui Morpheus cåtre Neo: „Urmåre¿te iepurele alb” sau cuvintele pe care le roste¿te mai târziu: „Cred cå acum te sim¡i cam ca Alice rostogolindu-se prin tunelul iepura¿ului.” Când Neo se întreabå ce se va întâmpla dupå ce va lua pastila ro¿ie. Diferen¡a constå în faptul cå în ambele opere men¡ionate. Matrix îndeaså ingredientele într-un amestec eclectic de excese mitologice – de la Biblie la filme de ac¡iune gen Hong Kong – cum nu vei gåsi niciunde în filmele de dupå Star Wars. Ca ¿i Star Wars. ceea ce este – desigur – cel mai important lucru. råmâi în ºara Minunilor ¿i eu î¡i aråt cât de adânc este tunelul iepura¿ului. protagoni¿tii pornesc din lumea realå ¿i på¿esc abia dupå aceea în cea de vis.amaltea .” Îi oferå lui Neo douå pastile. Dorothy. Matrix reia varia¡iuni pe aceea¿i temå a realului versus fantastic prin aluziile pe care le face la opere clasice precum Alice în ºara minunilor ¿i Vråjitorul din Oz: ambele sunt construite pe ideea a douå lumi distincte.

amaltea. creaturi sau costume dintr-o armatå de filme SF printre care se numårå: 1. 5. 3. 8. 7.amaltea . www. precum Douåzeci de mii de leghe sub måri a lui Jules Vernes (Morpheus seamånå cu cåpitanul Nemo). Logan’s Run (1976): lumea exterioarå a fost devastatå de råzboi.MATRIX: PARADIGMÅ POSTMODERNÅ – partea a doua 109 împrumutå de asemenea concepte. 6.ro . preia controlul ¿i începe så omoare ceva oameni. iar ce a mai råmas din omenire duce o existen¡å hedonistå într-un ora¿ acoperit cu o cupolå. simula¡i (replican¡i) ¿i cei autentici. aråtându-se milostiv numai fa¡å de câ¡iva supravie¡uitori umani. 9. Blade Runner (1982): nimeni nu poate face diferen¡a între oamenii contrafåcu¡i. de vis ¿i realitate. 4. 1984 a lui George Orwell (autoritå¡ile totalitare îl spioneazå pe protagonistul care contacteazå o mi¿care de rezisten¡å clandestinå) ¿i la „I Have no Mouth and I Must Scream” a lui Harlan Ellison (un computer nebun declan¿eazå al treilea råzboi mondial. Matrix face trimiteri ¿i la alte opere literare.ro www. în cele din urmå. imagini. con¿tient. Men in Black (1997): agen¡ii se îmbracå similar oamenilor în negru. 2. computerul îi råpe¿te eroului gura.amaltea . 2001 (1968): un computer mali¡ios. Terminator (1984) ¿i Terminator 2: Judgement Day (1991): ma¿inile au preluat controlul ¿i îi exterminå pe oameni pânå ace¿tia reu¿esc så reac¡ioneze. Alien (1979): o creaturå extraterestrå invadeazå corpul uman. Pe lângå Alice ¿i Vråjitorul din Oz. a¿a cum se întâmplå ¿i în scena interogatoriului la care Neo este supus de cåtre agentul Smith). cu scopul de a-¿i satisface plåcerile sadice. dar oamenii nu supravie¡uiesc vârstei de 30 de ani. Tron (1982): eroul este prizonier în interiorul unui computer ¿i este for¡at så îl înfrângå pe acesta pentru a se putea salva. la fel cum lui Neo i se implanteazå o „insectå” în abdomen. Star Wars (1977): un personaj obi¿nuit descoperå cå de¡ine puteri neobi¿nuite ¿i cå ar putea fi singurul care så-¿i poatå salva lumea. Total Recall (1990): eroul nu poate face diferen¡a între lumea programatå.

p. 33 Matrix muste¿te de alegorie cre¿tinå.”31 Responsabilul cu efecte vizuale din echipa filmului. 46 33 Gordon. fra¡ii Wachowski au transpus sensibilitatea unei benzi desenate în filme. Bill Pope. care va elibera umanitatea de lumea de vis computerizatå. videoclipuri muzicale.”32 Cameramanul lor. deoarece Neo se dovede¿te a fi mesia.amaltea . Matrix este povestea ini¡iaticå a lui Neo. 315 34 Probst. de¿i are mai degrabå func¡ie de Iuda). Ca ¿i Star Wars. publicitatea din domeniul modei ¿i filme de ac¡iune hong-kong-eze. romane în formatul benzilor desenate (inclusiv manga japoneze). 33 www. reclame TV.ro www. Cameramanul Bill Pope spune: „Este o complicatå poveste de inspira¡ie cristicå.”34 30 31 Mitchell Probst.amaltea . ªi onomastica con¡ine sugestii de simbolism cre¿tin: Trinity ¿i Cypher (acesta din urmå aminte¿te de Lucifer. spune: „Sunt de-a dreptul nebuni dupå benzile desenate ¿i de aici provin multe dintre ideile lor regizorale – din industria japonezå de anima¡ie ¿i benzi desenate deviante. ¿i Matrix are coeren¡å de poveste mesianicå sau pasti¿å a unor asemenea povestiri – reluând mitul na¿terii unui erou. desene animate japoneze. în principal de benzi desenate. unul dintre cele mai bune tipuri de benzi desenate este cel al devenirii unui erou.110 ANDREW GORDON Fra¡ii Wachowski au fost influen¡a¡i ¿i de alte media. p.amaltea. dar atât pentru mine cât ¿i pentru fra¡ii Wachowski.ro . p. le împårtå¿e¿te dragostea pentru benzi desenate ¿i ¿i-a început cariera filmând videoclipuri muzicale ¿i reclame înainte de a lucra la filme SF precum Darkman ¿i Army of Darkness. ca urmare se men¡in încå accente grafice foarte pregnante din aceasta. John Gaeta. care scoate în eviden¡å începuturile unui super-erou precum Daredevil ¿i Omul Påianjen. p.”30 Fra¡ii au scris textele pentru benzile desenate publicate de Marvel ¿i la început au conceput Matrix sub forma unei benzi desenate. „Cu mai mult succes decât oricine altcineva. prevestit de profe¡ii. 32 32 Magid. Au angajat câ¡iva exper¡i în domeniul benzilor desenate „pentru a desena manual întregul film – secven¡å cu secven¡å.

Despre Matrix – precum ¿i despre Star Wars ¿i Star Trek – s-au scris zeci de articole ¿i chiar s-au instituit cursuri universitare care så exploreze dimensiunile lui filozofice. Persistå întrebarea: chiar este Matrix un film intelectual de ac¡iune sau este. religioase ¿i ¿tiin¡ifice.MATRIX: PARADIGMÅ POSTMODERNÅ – partea a doua 111 Prin urmare. efecte speciale zångånitoare ¿i aventuri gen Superman?”35 ªi. spectacole de televiziune. În postmodernism. desene animate sau filme. în al doilea rând. Un film similar. Philip Roth sau Thomas Pynchon. mai degrabå. 362 www. ce se în¡elege prin film intelectual de ac¡iune? ªi ce anume face distinc¡ia dintre un film autentic de aceastå naturå ¿i unul diletant? Nu este nimic de repro¿at canalelor media contemporane precum benzile desenate..ro . ca Terminator. tot a¿a cum nu este nimic de repro¿at „culturii elitiste”. legile eclectismului ¿i frontierele între a¿a-numita „culturå elitistå” ¿i cea „de jos” sunt foarte fluide. Chad Barnett apreciazå filmul Matrix pentru cå a reanimat cyberpunk-ul.. p.. „o amestecåturå preten¡ioaså ¿i noroioaså de teorie literarå postmodernå.amaltea .ro www. filmele care întrebuin¡eazå teoria literarå ¿i culturalå actualå. permite celor care îl tråiesc så î¿i defineascå pozi¡ia ca entitå¡i individuale ¿i colective ¿i så î¿i 35 36 Hoffman Ibid. Filmul. dupå cum a sugerat un critic.”36 Probabil încå mahmur dupå lecturile din criticul de facturå neo-marxistå Fredric Jameson. cum ar fi romanele lui Saul Bellow. nu a stârnit acelea¿i reac¡ii.amaltea .amaltea. Barnett ridicå osanale filmului pentru consecin¡ele lui politice ¿i ac¡iunea „de cartografiere cognitivå amånun¡itå a spa¡iului mondial al capitalului multina¡ional. chiar se bucurå Baudrillard de o påtrundere profundå din partea fra¡ilor Wachowski? Este posibil ca ace¿tia så se fi folosit de numele såu pentru a pune filmului o pecete intelectualå pe care nu ¿i-o meritå? În primul rând. Baudrillard este unul dintre elementele prezente în numeroasele straturi de intertextualitate din Matrix. televiziunea. P. dåruind „din nou cyberpunk-ului un anume sim¡ boem ¿i o esteticå postmodernå rafinatå.

Matrix nu are adâncimi intelectuale sau filozofice. Acesta împlete¿te mitologia stråveche despre venirea unui mesia cu recenta mitologie a realitå¡ii virtuale pentru a crea un nou tip de erou religios. de vraja exercitatå de opozi¡ia clar conturatå bine-råu.40 care cere ac¡iune violentå ¿i rapidå. pentru cå în ambele filme aproape toate ideile sunt împrumutate. o altå francizå cinematograficå de ac¡iune. Unul dintre critici are obiec¡ii în ceea ce prive¿te „întregul subtext mesianic: no¡iunea cå un erou poate transforma o lume cåzutå iremediabil în hiperrealitate.amaltea. 347 40 Maslin www. DVD 39 „E-Files”. în schimb. p. Eu înså consider aceastå pozi¡ie a fi o interpretare prea utopicå a efectului ideologic al filmului. ci „o genera¡ie hrånitå cu benzi desenate ¿i computere”.”39 Eu cred cå tocmai acest subtext mesianic. Matrix poate sluji par¡ial drept un avertisment împotriva lumii realitå¡ii virtuale. mitologic.112 ANDREW GORDON recâ¿tige capacitatea de a ac¡iona ¿i lupta.. În ciuda faptului cå unii dintre noi vom recunoa¿te aluziile la teoria criticå postmodernå. parte integrantå a sistemului hollywoodian. Matrix expune aceea¿i quasiprofunditate. dependentå..ro . salveazå statutul de film cult al peliculei despre care discutåm.. dar intriga sa nu are nici o valen¡å radicalå. Numero¿i critici s-au 37 38 Ibid. ca ¿i George Lucas. Speran¡a unei schimbåri produse de interven¡ia unui mesia descurajeazå orice ac¡iune sau gândire politicå. De¿i prezintå un asemenea e¿afodaj ideatic. ca ¿i Star Wars. De¿i cei doi fra¡i Wachowski s-ar putea så cocheteze cu ideea cå sunt ei în¿i¿i ni¿te rebeli – precum Morpheus ¿i Neo („noi renegåm sistemul”)38 ei sunt.”37 Cu alte cuvinte. Suntem nevoi¡i så pomenim iarå¿i de Star Wars. Matrix este. p. 372 Matrix. publicul fra¡ilor Wachowski nu este elita minorå care îl cite¿te pe Baudrillard.amaltea . Barnett chiar crede cå Matrix de¡ine poten¡ial politic de tip radical ¿i i-ar putea inspira pe unii dintre privitori så se organizeze ¿i så se revolte împotriva sistemului capitalist.amaltea . acela¿i dialog pompos ¿i sugestiile religioase alegorice pe care le regåsim ¿i în seria Star Wars.ro www. ca ¿i cel din Star Wars. ca ¿i saga creatå de Lucas. ¿i promi¡ând mântuirea prin venirea unui mesia båtåu¿.

amaltea .”45 Mul¡i spectatori ¿i 41 42 Anthony Maslin 43 Hoffman 44 Newman 45 Probst. Tot asta am încercat ¿i în Matrix. de exemplu. cerin¡ele celor mai recente filme de ac¡iune – ¿i må refer la spectaculozitate ¿i violen¡å – tind så nu punå în mi¿care mecanismele min¡ii. 33 www. ca ¿i romanul lui Anthony Burgess pe care se bazeazå. Prin urmare. Matrix aratå mai degrabå a joc video decât a film”41 sau cå reprezintå ultima fazå a „escapismului cibernetic. Så luåm. Împinge imagistica violen¡ei la un cu totul al nivel. este o medita¡ie minu¡ioaså asupra naturii liberului arbitru ¿i asupra violen¡ei individuale în contrast cu violen¡a statului. consider cå plåcerile primordiale ale filmului Matrix sunt viscerale ¿i nu intelectuale.amaltea . în considerare „ultraviolen¡a” bolnåvicioaså din filmul lui Stanley Kubrick The Clockwork Orange – Portocala mecanicå (1971).”42 Unul dintre ei a identificat „o contradic¡ie destul de serioaså func¡ionând într-un film care se bazeazå atât de tare pe efecte speciale digitale în timp ce militeazå împotriva unei realitå¡i construite de computer. constând mai degrabå în stratagemele inovative de facturå vizualå.”44 Mai mult.ro www. De exemplu. este de-a dreptul extraordinar ceea ce reu¿e¿te John Woo prin întrebuin¡area stilului lui hiper-violent. în cascadorii ¿i în firul alert al ac¡iunii.”43 În plus.amaltea. mai existå o contradic¡ie care avertizeazå împotriva triumfului computerelor. Nu am nimic împotriva violen¡ei cinematografice în sine – ¿i literatura ¿i filmele de calitate abundå deseori în manifeståri violente – atâta timp cât aceasta este necesarå ¿i ajutå la promovarea intrigii ¿i a temelor.ro .MATRIX: PARADIGMÅ POSTMODERNÅ – partea a doua 113 plâns cå „Uneori. Creatorii de filme au descoperit un uimitor limbaj al violen¡ei. Larry Wachowski afirmå: „Cred cå violen¡a ascunde multe aspecte incredibile ¿i minunate ¿i mai cred cå violen¡a poate fi un instrument foarte folositor pentru desfå¿urarea ac¡iunii. p. Acest film. sugerând în acela¿i timp cå „în¡elegerea supremå poate fi atinså prin abilitå¡i care au fost cåpåtate prin intermediul programelor calculatorului.

pe måsurå ce eroul înarmat pânå în din¡i porne¿te în misiunea sa de a salva umanitatea omorând to¡i semenii care îi ies în cale. Starship Troopers (1997) – Infanteria stelarå – (inspirat de romanul lui Heinlein). de pildå. În Matrix înså. „scenariul se degradeazå într-o formå înspåimântåtoare de nihilism. astfel încât så devinå imagini traumatice. Blade Runner (1982) ¿i Minority Report (2002).amaltea . dupå pårerea mea. Dick. dar nu „beneficia” nici de satirå ¿i nici de atâtea imagini ale masacrului.amaltea.114 ANDREW GORDON critici au savurat violen¡a: „Matrix oferå unele dintre cele mai psihotice scene de ac¡iune din istoria filmului american. care se lanseazå într-o combina¡ie imposibilå ¿i riscantå între reflec¡iile tulburåtoare ale lui Philip K. Starship Troopers sau Matrix... dar apoi î¿i submineazå satira sus¡inând eroismele naivo-belicoase ale protagonistului ¿i afundându-se grotesc în spectacolul carnagiului. ambele construite pe romanele lui Philip K.ro www.”47 Problema spectacolului cinematografic debordând de violen¡å de dragul violen¡ei viciazå multe filme SF de ac¡iune de datå recentå. filme SF de ac¡iune mult mai profunde decât Total Recall. imaginatå de Heinlein. De exemplu. cred cå hiperrealitatea ne imunizeazå împotriva hiperviolen¡ei. Dick referitoare la natura în¿elåtoare a realitå¡ii ¿i filozofia lui Arnold Schwarzenegger: „Crapå-le capul de parcå ar fi ni¿te nuci ¿i secerå-i de pe picioare cu o mitralierå.”46 Al¡ii au obiectat înså cå. În ambele filme men¡ionate. este în mod deliberat bizarå ¿i dureroaså.” Alt film al lui Verhoeven. cum ar fi Total Recall (1990) al lui Paul Verhoeven. Romanul lui Heinlein elogia într-adevår o societate militaristå. îndurând durere autenticå. oameni contrafåcu¡i care nu sunt diferi¡i de cei reali. sunt. în final.ro . precum ni¿te co¿maruri repetitive. dar care mor încet. violen¡a ajutå promovarea ideilor. Iar uciga¿ii din Minority Report sunt anticipa¡i ¿i relua¡i fragmentar. încearcå så satirizeze societatea viitorului.amaltea . pentru cå personajul de naturå poli¡istå este însårcinat så identifice ¿i så ucidå „replican¡i” evada¡i. deoarece contrazice realitatea ¿i se 46 47 Covert Hoffman www. militaristå ¿i fascistå. Violen¡a din Blade Runner.

scena este stupefiantå ¿i chiar incitantå pentru privire. în lumea contemporanå. Cameramanul Bill Pope ne-a dezvåluit cå cerul lumii din Matrice a fost modificat digital pentru a pårea alb. noi în¿ine suntem artizanii propriei sor¡i similare) ¿i deoarece oferå speran¡a reîntoarcerii în real.” Må întorc acum la cealaltå problemå pe care am pus-o: în ce måsurå reflectå Matrix cu acurate¡e ideile lui Baudrillard? ªi cât de fidel este filmul concluziilor acestuia din urmå? Råspunsul la prima întrebare ar fi cå pelicula este în mod cert influen¡atå de ideile lui Baudrillard. p. am 48 Jones. Uitåm pentru moment cå în spatele acestor poli¡i¿ti din realitatea virtualå se ascund oameni autentici. dar tulburåtoare prin implica¡iile pe care le presupune. din 2199 –. scopul prezen¡ei lor fiind acela de a fi secera¡i la påmânt.ro www.amaltea .MATRIX: PARADIGMÅ POSTMODERNÅ – partea a doua 115 aseamånå cu un joc video.amaltea . care este o versiune creatå de computer a lumii anului 1999.. pe care Baudrillard o considerå imposibilå. Iar la a doua råspunsul este cå Matrix nu este fidel concluziilor lui Baudrillard.amaltea. deoarece då na¿tere unei lumi în care irealul le este impus oamenilor (în timp ce. Existå douå lumi în film – lumea de vis a Matricei.. Poli¡i¿tii sunt ¡intele anonime din jocurile video. dar cå le dilueazå pânå la punctul în care nu mai sunt recognoscibile. Într-un anume sens. Aceasta este foarte bine scoaså în eviden¡å ¿i vizual. ¿i lumea realå a Påmântului postapocaliptic.ro . Unul dintre comentatori a scos la ivealå paralele izbitoare între aceastå scenå din filmul Matrix ¿i masacrul real de la Liceul Columbine. incluzând hainele negre de piele ¿i armele foarte puternice. iar diferen¡a dintre cele douå este extrem de bine trasatå. nu prea putem lua în serios scena uciderii poli¡istului din hol. 36-37 www. „În plus. Din punct de vedere tehnic. din moment ce voiam ca realitatea universului Matricei så arate neatractiv.48 Repet întrebarea lui Dino Felluga din eseul precedent: „Oare folosirea con¿tientå a teoriei postmoderne le permite fra¡ilor Wachowski så eludeze acuza¡ia cå au creat doar o bâlbâialå escapistå?” Iar råspunsul meu ar fi: „Nu prea. Matrix produce o variantå simplificatå ¿i roman¡ioaså a cår¡ii Simulacra and Simulation.

116 ANDREW GORDON folosit uneori filtre de culoare verde. Este vorba de hiperreal. a¿a cå am folosit o luminå albåstruie ¿i am ¿i întunecat-o råu de tot. O datå ce reu¿im så destråmåm iluzia. pentru cå nu mai este împachetat de nici o formå a imaginarului. 2 www..”51 În schimb. iar arta cinematograficå.. 155 51 Baudrillard. Nu existå nici un motiv pentru ca noi så îi acordåm unui gânditor precum Baudrillard statutul de profet sau pentru ca vreun artist så fie devotat orbe¿te 49 50 Probst.ro www.. „De fapt.amaltea .amaltea . Simulacra and Simulation. ¿tim dincolo de orice îndoialå care este lumea realå. p. chiar ¿i sub hegemonia «celui de-al treilea ordin al simulacrelor» al lui Baudrillard.”49 Criticul David Lavery comenteazå: „În Matrix. concep¡ia fra¡ilor Wachowski din Matrix se aseamånå îndeaproape cu no¡iunile romantice ale secolului al XIX-lea referitoare la incompatibilitatea dintre douå lumi: o lume falså a aparen¡elor care ascunde definitiv sau numai camufleazå lumea realå. Acest lucru ar deruta ¿i mai mult privitorul – ¿i ar fi inutil într-un film pe care mul¡i l-au gåsit deja destul de confuz.ro . potrivit cåreia fra¡ii Wachowski au inten¡ionat så ¿teargå hotarele dintre lumea Matricei ¿i „lumea realå” a filmului.” Prin contrast. Morpheus îl introduce pe Neo în ea: «Bine ai venit în lumea realå. Realitatea viitorului este ¿i ea foarte apåsåtoare.”50 Prin urmare. p. 33 Lavery. Nu sunt de acord cu afirma¡ia lui Dino Felluga. Este vorba despre distinc¡ia anticå dintre aparen¡å ¿i realitate. Simulacra and Simulation sus¡ine – având sau nu dreptatea de partea sa – cå este posibil ca lumea realå så nu mai persiste în spatele simulårii.. „Lumea viitorului este rece. întunecatå ¿i bråzdatå de fulgere.amaltea. putem råmâne lini¿ti¡i în aceasta din urmå. Realul a dispårut. Pe lângå recuperarea realului. trebuie observat faptul cå subtextul mesianic al filmului contrazice de asemenea pesimismul lui Baudrillard privind triumful hiperrealitå¡ii. o poate reprezenta ¿i spune o povestire eroicå a recuperårii ei. nu mai este vorba chiar de real. cå nu mai existå o realitate standard ce poate fi recuperatå.» Lumea realå existå. Matrix îl simplificå pe Baudrillard. p.

(Baltimore: Johns Hopkins University Press. America (London and New York: Verso. Neuromancer (New York: Ace.”52 În concluzie.” Cyberspace Textuality: Computer Technology and Literary Theory.amaltea.amaltea . 1996).ro . 1984). 1994). How We Became Posthuman: Virtual Bodies in Cybernetics. Poster. 1-10.amaltea . în care spectacolul uneori depå¿e¿te sau contrazice ideile pe care filmul le propune. ed. Robert. Robert Markley. nu må împotrivesc så îmi dezactivez senzorul de intrigi proaste ¿i så må las purtat de val. 42-60. a falsitå¡ii „realitå¡ii” – sunt nevoit så îl etichetez drept o tentativå nereu¿itå de „film de ac¡iune de facturå intelectualå”. Markley. „Introduction”. p. dar când o peliculå pretinde a avea o semnificativå componentå cognitivo-ideaticå (prin citarea lui Baudrillard. Dar atunci când un film face aluzie la anumite teorii pe care – în mod deliberat – le în¡elege eronat sau le simplificå. iar aceasta este pe jumåtate coaptå sau fårå nici un gust. N. 1999). încep så fierb. Mark. Jean. 1988). Simulacra and Simulation (Ann Arbor: University of Michigan Press. Jean. î¿i spulberå aura intelectualå.ro www. 1999). Un critic a notat: „Dacå un film nu se pretinde altceva mai mult decât un spectacol. „Theorizing Virtual Reality: Baudrillard and Derrida. BIBLIOGRAFIE CÅRºI Baudrillard. William. 349 www. ed. Literature and Informatics (Chicago: The University of Chicago Press. Virtual Realities and Their Discontents. Baudrillard. Gibson. Katherine. ¿i paranoicå totodatå. Marie-Laure Ryan. Hayles. (Bloomington: Indiana Universsity Press. p. p.MATRIX: PARADIGMÅ POSTMODERNÅ – partea a doua 117 ideilor unui teoretician. 52 „E-Files”. de¿i Matrix ne ¿i satisface gusturile ¿i ne ¿i då teme de gândire – ¿i må refer aici la puternica metaforå centralå. de exemplu).

Science Fiction Studies 18. Associated Press. Magid. David. Istvan. Covert.. 1999. Lavery. David. Virtual Realities and Their Discontents. Esquire. Chad. „At the Movies: The Matrix”. „The SF of Theory: Baudrillard and Haraway”. „The Wachowski Brothers”. Colin. Slavoj. „Rubber Reality”. Newman. October 29. 107-41. 359-74. (Baltimore: Johns Hopkins University Press. Extrapolation 41. Mitchell.ro www. Elvis. Nichols. Jean. Gordon.. Janet. ‘Matrix mates science fiction and style”. Porush. E26. Science Fiction Studies 26. 346-49. Probst. Science Fiction Studies 18. Evans. E1. Realists and Gamers in The Matrix and ExistenZ. ed. Adina. p. „Simulacra and Science Fiction”.4 (April 1999): p. Kent. The Jerusalem Post.3 (November 1991): p.”Star Wars: A Myth for Our Time”. Csicsery-Ronay Jr. „Home Video: More to Satisfy Matrix Mania”. 2001. Literature Film Quarterly 6. 224. 46-48. March 31. Robert Markley. p. 2001. Arts. 8-9.6 (June 1999): p. „The Reality Is All Virtual.” Cahiers du Cinema 537 (July/August 1999): p.118 ANDREW GORDON ARTICOLE Anthony.4 (Winter 2001): p.” Journal of Popular Film and Television 28. American Cinematographer 80.amaltea.3 (November 1991): p. p. The”. March 30. In These Times. American Cinematographer 80. Oiñek. and Densely Complicated.4 (April 1999): p.amaltea . Kim. Ron. 314-26. 25-27 www. Baudrillard. 387-404.4 (Fall 1978): p. 32-36. Peter M. „Matrix’s Shallow Profundities”. Maslin. Andrew. Sight and Sound 9. Variety.4 (Winter 2000): p. March 2000: p. 36-39. Jones. 3E. „Hacking the Brainstem: Postmodern Metaphysics and Stephenson’s Snow Crash”. p. 1996). p. 1999. Christopher. 1999. Hoffman. P. translated by Arthur B. September 24. 150-57.ro . „Reviving Cyberpunk: (Re)Constructing the Subject and Mapping Cyberspace in the Wachowski Brothers’s film The Matrix”.amaltea . The New York Times. p. „Welcome to the Machine”. 309-13. November 9. July 19. „The Desert of the Real”. „Techno Babel”. „From Cinespace to Cyberspace: Zionist and Agents.” The New York Times. 1999. Barnett.2 (July 1999): p. Ted. „Hollywood et la sage du numerique: a propos de Matrix et de La Menace Fantome. „E-Files.7.

amaltea. December 14.www. www.MATRIX: PARADIGMÅ POSTMODERNÅ – partea a doua 119 Site-uri WEB Matrix Unfolded.ro www.suspensionofdisbelief. 2001.amaltea .html.amaltea .com/matrix/faq.ro .

Colecții Cunoaștere și Autoeducare MOTIVAȚIONAL Cunoaștere și Autoeducare BUSINESS MILENIUL 3 STAR WARS FANTASY & SCI-FI Cărți pentru VIAȚA TA . spre a-și urma un destin pe care abia începe să-l înțeleagă: redescoperirea tradițiilor poporului său și odată cu aceasta.Colecția FANTASY & SCI-FI Povestea tumultoasă a lui Thrall se constituie într-o saga a onoarei. dobândirea unui nou nivel de cunoaștere. Thrall este mânat atât de sălbăticia propriei inimi. cât și de abilitățile dobândite în timpul educației sale. urii și speranței.

LLOYD INADVERTENºE ÎN MATRIX. dar ¿i la alte interoga¡ii. fra¡ii Wachowski au construit filmul lor. existå în Matrix câteva inadverten¡e. Printre acestea se numårå: • Bio-portul – cum este posibil ca o mufå introduså în cap så î¡i controleze sim¡urile? ªi cum poate fi fixatå fårå så te omoare? • Pilula ro¿ie – din moment ce pilula este virtualå. cum îl poate arunca pe Neo din Matrice? www. Dupå cum demonstreazå eseurile din aceastå carte. Cu toate acestea. nu existå)? ªi de unde ¿tia Matricea ce gust are puiul fript? Peter Lloyd. simbolismul religios ¿i specula¡iile ¿tiin¡ifice ale peliculei.amaltea. la urma urmei.amaltea .amaltea . Cei doi au gândit în detaliu temelia filozoficå. expert în tehnologie ¿i filozof. råspunde nu numai la acestea. câteva aspecte ce par så nu aibå sens sau care sfideazå legile ¿tiin¡ei.. ªI ÎNDREPTAREA LOR Oare de ce rebelii trebuie så påtrundå în Matrice prin intermediul sistemului telefonic (care. nici måcar nu existå fizic)? ªi ce s-a întâmplat cu adevårat atunci când Neo a înghi¡it pastila ro¿ie (care. Matrix. de asemenea..PETER B. pe mai multe niveluri.ro www.ro .

LLOYD • Centrala energeticå – chiar pot fi oamenii surse de energie? • Intrarea ¿i ie¿irea din Matrice – de ce au nevoie rebelii de telefoane pentru a intra ¿i a ie¿i? • „Insecta” – care este scopul ei? • Percep¡ii în Matrice – cum ¿tiu ma¿inile ce gust are puiul fript? • Con¿tientul ¿i Matricea – ma¿inile din Matrice sunt vii ¿i con¿tiente? Sau sunt numai ma¿ini.ro www. Bio-portul are la capåt un månunchi des de electrozi care va acoperi tot cuprinsul creierului. iar filamentele se vor råspândi precum floarea unei påpådii. celulele creierului au numai câteva conexiuni sinaptice. În cazul unui nou-nåscut. teaca va fi abandonatå.122 PETER B. Aceastå procedurå evitå sfredelirea osului ¿i men¡ine integritatea mecanicå ¿i biologicå a cutiei craniene. mii de electrozi mai mici sunt expulza¡i. www. Ajungând în cavitatea cranianå. Tecile astfel cuibårite vor elibera o structurå ramificatå de electrozi filamentari. Un copil cåruia i se introduce un bio-port va supravie¡ui fårå dificultate opera¡iei. masa filamentelor de conductori – învelite într-o teacå – va fi împinså în interior prin bio-port.amaltea . dar fårå minte? Acest eseu råspunde întrebårilor de mai sus ¿i oferå explica¡ii pentru a îndrepta situa¡ia.amaltea. inteligente. dupå care acestea ar urca prin deschiderea naturalå prin care måduva spinårii este conectatå cu creierul. La nou-nåscut. Pe måsurå ce fiecare fir învelit în teacå se apropie de suprafa¡a creierului.ro . BIO-PORTUL Chiar pot ma¿inile så creeze o lume virtualå prin intermediul unui bio-port? ªi cum func¡ioneazå acesta? Bio-portul este o modalitate de a oferi computerelor din Matrice acces total la canalele informa¡ionale din creier.amaltea . astfel încât electrozii firavi pot penetra fårå a provoca vreun råu. påtrunzând cu gentile¡e în cortexul aflat în curs de dezvoltare. Cel mai potrivit loca¿ pentru påtrunderea firelor ar fi cartilajul moale care sprijinå craniul pe coloana vertebralå. Este localizat în spatele capului – în regiunea cervicalå posterioarå – probabil între osul occipital de la baza craniului ¿i prima vertebrå a gâtului.

mare parte din informa¡ia primitå nu este prelucratå. cea care este neimportantå este filtratå. este func¡ional. Matricea î¿i intercepteazå impulsurile motoare de la www. Mai mult. dupå primele straturi ale cortexului vizual. În acest caz. Acest fapt ar simplifica semnificativ procesarea informa¡iilor.. faptul cå Neo poate merge ¿i folosi bra¡ele dovede¿te cå ¿i centrul motor din cortex este complet dezvoltat ¿i în stare de func¡ionare. Similar. De exemplu. În cazul percep¡iei normale. responsabil cu controlul echilibrului. vederea ar putea fi induså de electrozi în nervii optici chiar în locul în care ace¿tia intrå în creier. Aceastå descriere simplå oglinde¿te foarte îndeaproape starea naturalå a creierului. cortexul senzorial ar fi fost ignorat: n-ar fi primit nici un fel de stimulare ¿i ar fi fost redundant. Electrozii ar putea fi. cå nu î¿i poate da seama dacå stå culcat sau în picioare.ro . mut. Cu toate acestea. cå nu percepe nici mirosul ¿i nici gustul. Dacå Matricea ar expedia informa¡ia direct axonilor emergen¡i din cortexul senzorial – ¿i nu ca impuls adresat cortexului – s-ar scuti de misiunea de a îndeplini toate aceste detalii. Impulsurile artificiale ar trece apoi în centrul vizual din cortex situat în lobul occipital. cå nu poate percepe nici cåldura ¿i nici sim¡i ceea ce atinge. Faptul cå vede ¿i aude demonstreazå cå atât centrul vizual cât ¿i cel auditiv din cortex func¡ioneazå. Acest lucru nu ar fi fost posibil dacå Matricea ¿i-ar fi plasat datele senzoriale în centrele mai profunde ale creierului såu. care le va prelucra de parcå ar veni de la nivelul retinei. alternativ. Neo s-ar fi ridicat din cadå ¿i ar fi descoperit cå e surd. Similar. plasa¡i în profunzimile creierului.amaltea. nervii motori emergen¡i ar dispune de electrozi la hotarul dintre creier ¿i craniu. Dacå s-ar fi întâmplat a¿a. ªI ÎNDREPTAREA LOR 123 Prin intermediul electrozilor distribui¡i în întregul creier. Matricea i-a indus datele ei vizuale acolo unde nervul optic plecat din globul ocular intrå în creier.ro www.INADVERTENºE ÎN MATRIX. Prin urmare. În concluzie.amaltea . unde îi sunt mâinile ori picioarele. Când Neo se treze¿te ¿i se vede într-o cadå.amaltea . nu este singura posibilitate. Matricea ar putea transmite impulsurile senzoriale în douå locuri: la portalele senzoriale sau adânc în labirintul creierului. Una dintre scene ne dezvåluie ce metodå folose¿te Matricea. percepe lumea.. se târå¿te afarå din fluidul gelatinos ¿i... smulge tuburile de oxigen ¿i de nutri¡ie. chiar ¿i cerebelul. ¿i nu în chiar inima procesului întreprins de creier pentru a procesa informa¡ia vizualå primitå.

de ce au dotat arhitec¡ii Matricei bio-portul cu capacitatea de a descårca informa¡ie? De fapt.ro .124 PETER B. Matricea înså nu folose¿te aceastå modalitate. Prin urmare. ¡inând cont de plasticitatea creierului nou-nåscutului. PILULA ROªIE Morpheus îi oferå lui Neo ¿ansa vie¡ii sale. Rebelii folosesc bio-portul pentru a încårca noi abilitå¡i în creierele colegilor lor – imprimându-le direct în memoria permanentå.ro www. Dar ce efect poate avea o pilulå virtualå asupra unui creier real? Dupå cum am våzut deja. este chiar un efect secundar al instalårii bio-portului. LLOYD nervii eferen¡i ai creierului dupå ce au încheiat ultimul stadiu de procesare corticalå. trebuie så navigheze prin ¡esutul neural pentru a identifica aceste locusuri. cei care populeazå lumea virtualå înva¡å totul în maniera obi¿nuitå. Nu-i afecteazå acestuia procesele interioare. i-ar arunca pe rebeli în haos. unde ar trebui så ac¡ioneze substan¡e chimice psihoactive reale. îndepårtând impulsurile dureroase din partea programului avatarului. în plus. Capacitatea råmaså este disponibilå pentru a putea fi exploatatå de al¡ii ¿i rebelii o folosesc pentru a descårca puternice cuno¿tin¡e de kung-fu în creierul lui Neo ¿i pentru a sådi capacitå¡i de pilotare a unui elicopter în cel al lui Trinity. www. Analgezicele minore precum aspirina ar func¡iona prin inducerea unui efect în afara centrilor cerebrali. Dar acest lucru este dificil: instalatorul ar trebui så prezicå locul în care este ancoratå fiecare fibrå nervoaså. Dacå Matricea ar afla vreodatå de aceste tehnici. citind cår¡i ¿i mergând la facultate. prezicere care este greu de realizat fårå gre¿. Matricea interac¡ioneazå cu creierul numai în fibrele nervoase motorii ¿i senzoriale.amaltea . dar înainte ca nervii så iaså din creier. cealaltå ro¿ie.amaltea. sub forma vestitelor pilule: una albastrå. Ar fi putut ata¿a electrozi numai fibrelor nervoase motorii ¿i senzoriale. trimi¡ând impulsuri care så slujeascå propriilor ei scopuri. O metodå mult mai sånåtoaså ¿i mai u¿or de adaptat este aceea de a a¿terne un covor de electrozi în întreg creierul ¿i de a permite sistemului de operare så localizeze canalele senzoriale ¿i motorii prin monitorizarea fluxurilor de date.amaltea .

cele douå variante majore de medita¡ie sunt Vipassana (cuvântul pentru „introspec¡ie” din limba Pali) ¿i forma sa complementarå.INADVERTENºE ÎN MATRIX. Prin urmare. vorbåria se potole¿te. dacå ar avea vreunul. pilula albastrå este un placebo. www. Teravada. cum ac¡ioneazå pastilu¡a validå. iar acesta din urmå se stråduie¿te så le integreze în cadrul stabil în care eroul a tråit pânå în acel moment. cu care Matricea l-a hrånit toatå via¡a. Practica budistå numitå vipassana1 oferå practican¡ilor introspec¡ii påtrunzåtoare în propriile lor procese mentale.. iar activitatea precon¿tientå devine mult mai u¿or observabilå. O altå cale de evadare din Matrice. Un vis în care ¡i se pare cå te pråbu¿e¿ti de pe o stâncå se poate termina printr-o cådere din pat.amaltea. În film.. implicå ignorarea valului în continuå cre¿tere al vorbåriei din minte. Pe parcursul timpului.” Nu aflåm niciodatå ce efect ar avea aceastå pastilu¡å. modulul programului avatarului trebuie så fie capabil så accepte instruc¡iuni pentru a anula orice impuls senzorial.amaltea .amaltea . pastila ro¿ie îi oferå avatarului o comandå mascatå de a anula orice asemenea impuls. Datele de laborator sus¡in ipotezele potrivit cårora practican¡ii pe termen lung devin con¿tien¡i de microprocesele care au loc în creier.ro www. Samatha („lini¿te”). 1 În cea mai veche formå de budism. numai Neo poate vedea oglinda lichefiatå. Vezi lucrårile lui Shinzeng Young. percep¡iile externe sunt modificate pentru a se potrivi con¡inutului visului. Un amestec de percep¡ii ale trupului ¿i imagini mentale este tipic pentru ceea ce se întâmplå atunci când te treze¿ti dintr-un vis. ªI ÎNDREPTAREA LOR 125 Cel mai probabil. Pentru prima datå. senza¡iile sale trupe¿ti veritabile îi nåvålesc în creier. În loc så stea într-un fotoliu într-o camerå de hotel. adicå cea ro¿ie? Din moment ce aspirina virtualå ar putea func¡iona ca analgezic. ¿terge ¿i percep¡ia lui Neo privitoare la lumea virtualå. Morpheus nu spune decât: „Iei pilula albastrå ¿i povestea se terminå. Aceastå percep¡ie este filtratå în totalitatea percep¡iilor sale referitoare la imaginile mentale proprii Matricei. pânå la nivel celular. Neo atinge oglinda ¿i descoperå cå aceasta este un lichid vâscos care i se ca¡årå pe bra¡. Evident. ar fi medita¡ia. Te vei trezi în patul tåu ¿i vei crede ceea ce vrei så crezi. Vipassana constå în educarea sistematicå a elementelor care constituie con¡inutul con¿tiin¡ei. în afarå de pastila ro¿ie. În mod permanent. Neo simte ¿i vede pentru prima datå cå este cufundat într-un lichid. acoperindu-i pieptul ¿i alunecându-i pe gât. Prin urmare.ro . fapt neobservabil de cåtre ceilal¡i din încåpere.

iar faptul cå sistemul Matricei i-a conservat atât de bine coordonarea mâinilor este de-a dreptul remarcabil.amaltea. Morpheus i-a indicat lui Neo faptul cå „pastila pe care ai înghi¡it-o face parte dintr-un program de urmårire. Apoc gåse¿te semnalul în chiar ultima clipå. trebuie pescuit fårå întârziere din apa rezidualå. ar descoperi interfa¡a dintre electrozii Matricei ¿i creier. Un practicant al vipassanei. LLOYD Îndepårteazå bariera dintre con¿tient ¿i subcon¿tient. Neo intrå în panicå ¿i instinctul de a nu muri înecat îl îndeamnå så î¿i smulgå tuburile din gurå. În momentul în care computerul de pe Nebuchadnezzar localizeazå semnalul. iar Trinity exclamå cå inima lui Neo a intrat în fibrila¡ie deoarece panica e pe cale så îi provoace un infarct. Fiind prea slåbit pentru a putea înota.126 PETER B. În timp ce î¿i då seama cå este cufundat în lichid. Într-un moment de tensiune înainte de localizarea acestui semnal. Ca ¿i cum s-ar trezi dintr-un vis. înainte www. Nu existå nici o îndoialå cå Oracolul încurajeazå aceastå practicå. poate identifica locul în care se aflå Neo ¿i îndrepta nava în direc¡ia corectå. un robot îl examineazå ¿i îl aruncå afarå din påstaia sa.ro www.ro . Cum îl vor gåsi înså rebelii? Într-o centralå energeticå în care ar putea încåpea toatå rasa umanå. de¿i to¡i ceilal¡i l-au considerat purå inven¡ie. tråind în Matrice. folosindu-¿i mâinile fragede care nu au mai atins ceva vreodatå. A-i îndruma pe al¡ii cåtre adevår ar implica instituirea unei ¿coli care så-i antreneze pe recru¡i timp de ani de zile pentru a urmåri ceea ce un individ a pretins cå este adevårul. E nevoie înså de ani întregi de exerci¡iu pentru a atinge aceastå performan¡å. Morpheus pomene¿te faptul cå cineva s-a eliberat din Matrice. ar putea exista sute de astfel de canale de scurgere. Neo este asaltat de lumea senzorialå. ªi nu este surprinzåtor faptul cå pastila ro¿ie a fost inventatå cu scopul de a fi o cale directå ¿i rapidå. Apucå – cu tårie – tuburile ¿i le trage afarå.amaltea .” Pe lângå faptul cå îi anuleazå lui Neo impulsurile senzoriale. Un practicant expert ar putea depå¿i fluxul de imagini mentale furnizate de Matrice ¿i ar vedea realitatea. În momentul în care este detectatå ie¿irea lui Neo din Matrice. Echipa lui Morpheus monitorizeazå evolu¡ia lui Neo. Poate cå a reu¿it prin medita¡ie. pastila ro¿ie introduce un semnal în re¡eaua Matricei. Morpheus spune: „În curând vom avea nevoie de un semnal”.amaltea .

Din punct de vedere tehnic. asiståm probabil la cel mai criticat element din intriga filmului Matrix.. unde trupurile umane sunt folosite drept surså de bioelectricitate. pentru cå materializarea ¿i dematerializarea violeazå legile conservårii masei ¿i energiei. ¿i asta cu vitezå explozivå dacå materializarea este instantanee. Invers.ro www.Yeffeth. în cazul dematerializårii. Este extrem de probabil ca ma¿inile så canalizeze capacitatea neexploatatå a creierului uman pentru a controla reac¡iile fuziunii nucleare. Faptul cå Morpheus nu prea a în¡eles ce se întâmplå este subliniat de men¡ionarea în acela¿i discurs a descoperirii de cåtre ma¿ini a unei noi forme de fuziune nuclearå. CENTRALA ENERGETICÅ În timpul scenei fotoliului. Prin urmare. Fårå îndoialå cå fuziunea este sursa realå de energie pe care o folosesc ma¿inile.INADVERTENºE ÎN MATRIX. care pretinde monitorizare constantå ¿i minu¡iozitate. violeazå legea fundamentalå a conservårii energiei. Morpheus pretinde cå rasa umanå este prizonierå într-o centralå energeticå. În Matrix nu vedem astfel de explozii ¿i de implozii. iar legile fizicii cer ca energia consumatå drept hranå så fie mai mare decât cea generatå de corpul uman. legile fizicii trebuie respectate acolo unde pot fi percepute de fiin¡ele umane.amaltea . (n. dar pentru ca aceasta så parå în mod constant realistå.ro .: ªi Sawyer ajunge la o concluzie asemånåtoare în eseul såu din acest volum. prin urmare: cum reu¿esc rebelii? www..) INTRAREA ªI IEªIREA DIN MATRICE Lumea virtualå din Matrice nu este încorsetatå de legile fizice a¿a cum le cunoa¿tem noi. ceea ce se gåsea în spa¡iul ocupat acum de corpul care se materializeazå trebuie îndepårtat.amaltea . Creierul uman. este un splendid computer alternativ. aerul înconjuråtor ar invada spa¡iul golit cu o for¡å implozivå egalå. În plus. pe de altå parte.amaltea. ªI ÎNDREPTAREA LOR 127 ca creierul lui Neo så se deconecteze din re¡eaua Matricei ¿i så disparå semnalul. Fiin¡ele umane ar trebui hrånite. ce fac oamenii în centrala energeticå? Fuziunea controlatå este un proces subtil ¿i complex. Accesul în ¿i din lumea virtualå este o problemå. este un nonsens.

amaltea . Dacå nimeni nu påze¿te o camerå ¿i intrårile în ea. modulele programelor reprezintå obiectele observabile din lumea virtualå.128 PETER B. Un asemenea mesaj emis de un corp uman virtual – sau „avatar” – este: „Ce våd când må uit în direc¡ia X?” Un modul al cårui obiect este în raza vizualå X va råspunde cu un mesaj specificând culoarea. Pentru mai multå eficien¡å. computerul lui Nebuchadnezzar trebuie så culeagå acele interoga¡ii „Ce-våd-eu” ¿i så le råspundå cu propriul mesaj „Vezi-asta”. Din momentul în care este introdus. Dar asta nu înseamnå cå legile fizicii î¿i pierd valabilitatea în momentul în care încåperea se gole¿te de observatori. iar aceste module interac¡ioneazå prin intermediul mesajelor predefinite. re¡ine detaliile legate de pozi¡ia fiecårui www. pentru cå astfel ar suprasolicita re¡eaua.amaltea . geometria fundamentalå îi spune ce module så ¡inteascå. În registrul ei. Pasul cheie pentru materializarea unui corp într-un anumit spa¡iu este ca modulul lui så fie introdus în registrul acelui spa¡iu. Un corp uman virtual nu trimite mesajul „Ce-våd-eu?” fiecårui modul din Matrice. Dacå avatarul unui rebel trebuie så fie vizibil altor oameni care sunt implanta¡i adânc în lumea Matricei. care înregistreazå forma. este ¿ters din acel registru. Pentru a fi dematerializat. LLOYD În computerul Matricei. când nimeni nu se uitå. cum ar fi spa¡iul unei clådiri. luminozitatea ¿i textura pe care fiin¡a umanå ar trebui så le vadå în acea direc¡ie. oricine prive¿te în acea direc¡ie va vedea corpul virtual al acelui modul.ro www. Matricea nu poate permite unui modul så se insereze arbitrar într-un registru. Mai degrabå putem considera cå Matricea nu se obose¿te så declan¿eze simularea pentru o camerå la care nu se uitå nimeni. deoarece acest lucru ar putea încålca masa de conservare dacå ar conduce la materializarea unui obiect într-o zonå în care ar exista un observator con¿tient. mårimea ¿i pozi¡ia obiectului virtual. Nici masa ¿i nici scaunele nu încep så pluteascå. fiecare volum de spa¡iu vizibil. atunci un corp se poate materializa fårå probleme în interiorul ei fårå så încalce vizibil legile simulate ale fizicii. Le expediazå numai unui „registru” de module.amaltea. dispune de propriul registru. ignorând legea gravita¡iei.ro . Apoi. Registrele spa¡iilor nesupravegheate nu cunosc aceste constrângeri.

existå un stadiu intermediar. modulul va fi ¿ters. dar simuleazå un corp similar aerului. În momentul în care computerul de pe Nebuchadnezzar i-a localizat avatarul. ci preschimbå înfå¡i¿area avatarului unei alte persoane. atunci când computerul navei Nebuchadnezzar trebuie så materializeze un rebel.. Din punctul de vedere al unui privitor. modulul de date este încå în registru. trimite o comandå pentru a-l face invizibil. Prin urmare. De¿i programul Matricei nu poate introduce sau ¿terge un modul în timp ce obiectul acestuia este våzut de cåtre cineva. Acest lucru se petrece o singurå datå.ro . „impercep¡ie”. Un agent niciodatå nu se materializeazå sau dematerializeazå. atunci când Morpheus påråse¿te metroul. modulul care îi simuleazå corpul este ¿ters din registru. iar rezisten¡a mecanicå a corpului în aer. care scoate corpul din lumea virtualå de¿i modulul de date este încå în registru. când scena nu mai este privitå de nimeni. Acest lucru trebuie så se petreacå numai în momentul în care respectivul corp nu este observat de nimeni.amaltea. îi permite înså oricårui modul så î¿i schimbe înfå¡i¿area.INADVERTENºE ÎN MATRIX. astfel încât så se asemene tråsåturilor personale ale agentului. Aceasta este o procedurå de urgen¡å pe care sistemul de operare al navei Nebuchadnezzar o folose¿te pentru ie¿irile rapide. Iar rebelul poate ie¿i din camerå ¿i påtrunde firesc în orice altå parte a lumii Matricei. îl va vedea pe acesta din urmå ca pe oricare alt obiect din acea încåpere. Agen¡ii folosesc acest tertip de fiecare datå când intrå în lume.amaltea .amaltea . trebuie så gåseascå o camerå nesupravegheatå ¿i så insereze în registrul ei modulul de date ale corpului unui rebel. ªI ÎNDREPTAREA LOR 129 obiect. Avatarul nu va fi afectat în întregime de la început: modulul trebuie mai întâi så-¿i adapteze înfå¡i¿area pentru a se www. dacå altcineva intrå în camerå.ro www.. corpul s-a topit în aer. dar camera nu mai este redatå sub forma imaginilor mentale vizuale ¿i tactile. Pentru ca un rebel så devinå imperceptibil. Iatå modalitatea prin care rebelii se materializeazå în Matrice fårå så provoace explozii sau så destrame integritatea simulårii. computerul de pe Nebuchadnezzar transformå înfå¡i¿area vizibilå a corpului în transparen¡å. Când rebelul iese. În consecin¡å. Cu toate acestea. Mai târziu. Din punctul de vedere al programului.

Aspectul unitar al corpului devine evanescent: câteva clipe dupå ce trupul lui Morpheus a ajuns invizibil.amaltea . care a invadat cu dispozitive electronice fiecare col¡i¿or al lumii locuite. LINIILE TELEFONICE Telefoanele joacå un rol cheie în intrarea ¿i ie¿irea din Matrice. rebelii trebuie så întrebuin¡eze principii de naviga¡ie în sensul fizic. pentru cå orice aparat telefonic www. LLOYD potrivi perfect cu mediul înconjuråtor. fiecare dintre ele având o etichetare electronicå unicå. Nu existå nici un dispozitiv la capåtul telefonului care så reconstruiascå trupul uman din date: nu te-ai alege decât cu un zgomot în ureche. dar nu pur ¿i simplu ridicând receptorul ¿i dând telefon pe un numår din Matrice.amaltea. Ea indicå locul în care un rebel va intra sau va ie¿i din Matrice. ci mai degrabå cu faptul cå î¿i schimbå înfå¡i¿area. ªi oricum. modulele fizice ale Matricei pot determina destina¡ia unui anume apel telefonic. observåm cå fundalul parcå pâlpâie pentru câteva clipe. Urmeazå restul corpului. linia telefonicå este un mijloc de naviga¡ie. Intrarea în vasta Matrice presupune specificarea locului unde avatarul se va materializa.amaltea .ro www. Prima parte a corpului care va primi comanda este ¡esutul nervos al urechii. Dar rebelii nu cålåtoresc prin liniile telefonice ca impulsuri de energie. ªi atunci. înainte de a deveni întru totul transparent. cum dau rebelii un telefon în Matrice? Trebuie så formeze numårul. lene¿ mai întâi. Fårå så ¿tie nimic despre societatea umanå ¿i conven¡iile ei. Secven¡a este în concordan¡å nu cu ¿tergerea bruscå a modulului corpului. Pentru a introduce un avatar în lumea Matricei. receptorul telefonului pe care îl ¡inea în mânå cade. care la început va cåpåta o culoare alb-strålucitor. În loc så fie un canal prin care så se realizeze transportul rebelilor dematerializa¡i. lå¡imea de bandå a liniei telefonice este mult prea îngustå pentru a transporta o fiin¡å umanå întreagå.130 PETER B.ro . ªi asta prin intermediul re¡elei telefonice. Mai mult chiar. înspre påmânt. nimeni nu cålåtore¿te cu adevårat prin linii telefonice în lumea din Matrice. din moment ce sunt doar virtuale. Înfå¡i¿area sa oscileazå în jurul a orice este vizibil în fundal pentru ca apoi så devinå transparent: acolo unde ståtea Morpheus.

Materializarea ¿i dematerializarea înså necesitå prezen¡a unei adrese din re¡ea. ¿i rebelii pot interveni în re¡eaua Matricei. ¿i nu la re¡eaua virtualå a Matricei. Nu existå un punct central de conectare. Aceastå schemå este trainicå ¿i flexibilå. care va fi transmis. La fel. Modulul expeditor nu are motiv så cunoascå unde se aflå celålalt în unitatea centralå electronicå a Matricei. S-ar putea så se afle la câ¡iva centimetri sau la un kilometru distan¡å.INADVERTENºE ÎN MATRIX. echipamentul lor va pretinde cå este pur ¿i simplu unul dintre celelalte module. Astfel. Primind acest mesaj. orice numår trebuie apelat cu subtilitate. va plasa un mesaj în re¡ea. echipajul va plasa în re¡ea un mesaj adresat oricårui modul care simuleazå o antenå pentru direc¡ionarea apelurilor de pe telefoanele celulare.amaltea . Sistemele computa¡ionale monolit nu au via¡å lungå. primit ¿i descifrat de modulul cåruia i se adreseazå asemenea unui mesaj obi¿nuit. care va con¡ine adresa destina¡iei dorite. ªi mai posibil înså este ca Matricea înså¿i så foloseascå radioul ca parte a infrastructurii re¡elei sale ¿i ca rebelii så transmitå mesajele pe aceea¿i frecven¡å. Este posibil ca ¿i rebelii så î¿i fi instalat propriul radio-receptor pirat – pe care l-au izolat ¿i ascuns bine undeva într-un col¡ întunecat – ¿i så î¿i conecteze cablul într-o mufå liberå. pentru a efectua un apel telefonic. prin urmare Matricea este un ansamblu de module independente. modulul antenå î¿i va îndeplini rolul în ceea ce prive¿te efectuarea unui apel telefonic.amaltea .amaltea.. Aceasta va intercepta ¿i decoda mesajul clandestin ca ¿i cum ar proveni de la o surså de încredere. Poate trimite un mesaj în re¡ea. Când www. Dupå ce se conecteazå la re¡ea. ªI ÎNDREPTAREA LOR 131 de pe Nebuchadnezzar este conectat la re¡eaua telefonicå din lumea realå. care este ob¡inutå dupå cum urmeazå.ro www. iar modulele individuale pot fi scoase sau introduse în re¡ea fårå a perturba întregul. fårå a încålca legile simulate ale electromecanicii.” Pentru ca unul dintre module så comunice cu altul. trebuie så ¿tim ceva despre infrastructura Matricei. fiecare dintre ele având „o adreså unicå în re¡ea. În interiorul Matricei.. Operatorul de pe Nebuchadnezzar påstreazå contactul cu rebelii afla¡i în Matrice chiar ¿i atunci când nava se aflå în mi¿care. Pentru a afla cum se întâmplå acest lucru. ¿i de aceea trebuie så foloseascå sta¡ii radio din re¡ea.ro .

amaltea . Nebuchadnezzar va intra în posesia adresei din re¡ea a acelei destina¡ii.amaltea. De ce nu-¿i poate efectua echipajul ie¿irile prin intermediul modernelor telefoane mobile pe care rebelii le au asupra lor? De ce e nevoie så vâneze o linie telefonicå fixå în timp ce au ¿i agen¡ii pe urmele lor? Råspunsul este cå telefoanele mobile nu sunt parte integrantå a lumii Matricei ¿i nu dispun de adrese în re¡ea care så fie cunoscute programului Matricei. LLOYD Nebuchadnezzar efectueazå un apel în Matrice. astfel încât rebelii trebuie www. De îndatå ce apelul este conectat. plaseazå în re¡ea o entitate de date care spune: „Te rog så formezi numårul (212) 123-4567” – sau care va fi fiind numårul – împreunå cu propria adreså a lui Nebuchadnezzar drept destina¡ie de returnare.296.54. Nu ajutå la nimic så descoperi cå Neo este la intersec¡ia dintre stråzile 56 ¿i Lexington. Nebuchadnezzar o ob¡ine fåcând un apel cåtre un numår din lumea Matricei cåruia trebuie så i se råspundå pentru ca adresa din re¡ea så îi fie returnatå computerului de pe navå.42. Matricea va returna o altå unitate de date. Exact acela¿i procedeu se deruleazå atunci când un rebel trebuie så påråseascå lumea Matricei.ro www. Programul care simuleazå telefoanele mobile este derulat de computerul de pe Nebuchadnezzar ¿i nu de cel al Matricei. adresa din re¡ea a numårului cerut. Telefonul mobil este proiectat în universul Matricei de computerul de pe Nebuchadnezzar. ata¿atå de aceasta. nu e necesar numai så localizeze corpul virtual al avatarului prin intermediul unor date care apar¡in culturii umane. adresatå navei Nebuchadnezzar. Ca ¿i mai înainte. Desigur. computerul de pe Nebuchadnezzar trebuie så identifice pozi¡ia avatarului în lumea virtualå. ci mai degrabå este nevoie de o adreså din re¡ea pe care sistemul de operare al Matricei så o poatå urmåri. Când apelul este conectat. modulul avatarului poate fi ¿ters din registrul acelei loca¡ii.: apelul a fost conectat la numårul (212) 123-4567. care sunå cam a¿a: „Mesaj pentru 9. Pentru a-l despår¡i pe rebel de avatarul såu.42.296.amaltea .54.132 PETER B.” Tot ceea ce are de fåcut computerul de pe Nebuchadnezzar este så fie atent så î¿i audå propria adreså. O datå ce acest procedeu a fost efectuat.ro . pentru a identifica. så spunem 9. împreunå cu corpul ¿i hainele avatarului – ¿i eventual cu armele pe care Neo ¿i Trinity le poartå asupra lor.

care permite unui obiect så î¿i schimbe tråsåturile la comanda programului. atâta timp cât nu este „curat”. probabil unul care va exploda în momentul în care va auzi vocea lui Morpheus.ro www.amaltea. insecta devine o creaturå animatå ¿i scuturå din picioru¿e.amaltea . Trinity afirmå cå Neo este periculos pentru ei. agen¡ii îi introduc o „insectå” electronicå în corp. ar trebui så fie cât mai micå posibil. Cu câteva secunde înainte de a fi implantatå. Toate senza¡iile www.. Este o altå ilustrare a modului limitat în care agen¡ii utilizeazå facilitatea oferitå de programul Matricei în ceea ce prive¿te modificarea formei. „INSECTA” Înainte ca Neo så fie dus la întâlnirea cu Morpheus. Trinity o scoate înså înainte ca ea så producå vreo stricåciune.. dar o face fårå a avea cea mai vagå idee con¿tientå despre ceea ce înseamnå a percepe culoarea. Cu toate acestea. cum ar fi o fotografie digitalå. Un computer poate stoca informa¡ie despre lumina coloratå.ro . Mouse mediteazå asupra modului în care Matricea a decis ce gust ar trebui så aibå carnea de pui ¿i se întreabå dacå nu cumva ma¿inile au perceput totul gre¿it ¡inând cont cå ele nu sunt capabile så simtå gustul. rebelii. dupå ce Trinity o aruncå pe fereastra ma¿inii. ci ¿i pe ceilal¡i care ar fi prezen¡i în aceea¿i încåpere. Fotografia digitalå va reprezenta percep¡ia con¿tientå a culorii numai în momentul în care cineva o prive¿te. ªI ÎNDREPTAREA LOR 133 så identifice linii telefonice analogice – care sunt destul de rare într-o epocå în care toatå lumea are un telefon mobil. Cu toate acestea. de exemplu. este foarte limpede cå este mult mai mare decât un dispozitiv radio în miniaturå care l-ar putea ¡ine pe Neo sub urmårire. Putem în¡elege cå „insecta” este de fapt un soi de dispozitiv exploziv. pulverizându-i nu numai pe cei doi. O ma¿inå lipsitå de con¿tiin¡å nu poate percepe nici gustul ¿i nici culorile.INADVERTENºE ÎN MATRIX. Dar ce rol avea insecta? ºinând cont cå e destinatå så ac¡ioneze în corpul uman. î¿i reia forma inertå.amaltea . PERCEPºIA ÎN MATRIX La cina de pe Nebuchadnezzar.

aceasta va activa nervii din limbå ¿i nas. determinând încetarea func¡iilor vitale în trupul real. descoperå cå din gurå îi curge sânge. a fost foarte criticatå. În aceste condi¡ii. Dar oare chiar este ea în totalå contradic¡ie cu ceea ce am concluzionat despre Matrice? ªi cum î¿i depå¿e¿te Neo limitele umane? Matricea interac¡ioneazå cu creierul. Senza¡ia atingerii unui petec de måtase.amaltea . Matricea î¿i imprimå impulsurile în nervi în locul unde ace¿tia intrå în creier ¿i nu în centrii nervo¿i din profunzime. beneficiazå de mult mai pu¡inå libertate decât a presupus Mouse. dar prime¿te urmåtorul råspuns criptic: „Corpul nu poate tråi fårå minte. iar la rândul lui acesta afecteazå trupul. ce senza¡ie tactilå ¿i auditivå î¡i provoacå o anumitå entitate. Matricea va participa cu o copie a ¿irului de impulsuri electrice care s-ar produce în realitate în cazul în care chiar ai båga în gurå carne de pui. cum aratå. Mouse era îndreptå¡it så se îndoiascå dacå Matricea putea ¿ti cum miroase. Dar Matricea nu trebuie så perceapå aceste tråsåturi pentru a le cunoa¿te cu adevårat.amaltea.” Dar este un råspuns cu douå tåi¿uri. ce gust. în momentul în care månânci pui (virtual) fript în Matrice.134 PETER B.amaltea . FELUL ÎN CARE NEO ESTE STÅPÂN PESTE PROPRIUL AVATAR Pentru cei care înclinå spre plauzibilitatea SF-ului. în care Neo zboarå asemenea lui Superman. Mai ales scena triumfalå din final. LLOYD noastre con¿tiente îi vor råmâne stråine computerului. grea¡a sau o gâdilåturå: computerele nu vor ajunge niciodatå så cunoascå toate acestea.ro . controlul supraomenesc pe care Neo îl are asupra avatarului såu corporal este un element tulburåtor în Matrix. iar creierul va interpreta totul ca senza¡ii gustative. avatarul lui Neo este omorât în Matrice. www. Atunci când Neo este rånit în timpul antrenamentelor. Îl întreabå pe Morpheus: „Dacå e¿ti omorât în Matrice. mori aici?”.ro www. textura crustei de pe felia de pâine pråjitå. Astfel. în cele din urmå. Din pricina modului în care Matricea a fost implantatå în creier. Dupå cum am låmurit deja. cu toate acestea poate ¿ti care celule chimio-sensibile din gura ¿i nasul unui om provoacå gustul ¿i mirosul necesare momentului. De¿i Matricea nu este con¿tientå de gusturi.

atunci mintea va bloca organele-cheie: inima ¿i plåmânii. Se ridicå douå întrebåri: De ce avatarul creat de program acceptå comenzi de a se transforma pe sine când de fapt în general respectå strict simularea fizicå? ªi cum poate creierul lui Neo så emitå asemenea comenzi care depå¿esc în mod limpede gama impulsurilor musculare normale? Programul care simuleazå avatarul ar trebui så aibå un port special.ro www. La nivel intelectual. creierul real are încå destul sânge oxigenat pentru a mai func¡iona pentru un interval de aproximativ trei minute. dupå care ar suferi deterioråri ireversibile. Într-o scenå de apogeu. În cazul efectului placebo. În tot acest timp. Cu toate acestea. acel nivel care constituie interfa¡a cu fiziologia lui. imaginarea prezen¡ei unei flåcåri pe încheietura mâinii poate produce arsuri. Sim¡indu-se mult mai puternic dupå în¡elegerea faptului cå moartea avatarului nu reprezintå ¿i moartea sa..amaltea.ro . Într-un cadru total virtual. Noile puteri ale lui Neo contrasteazå cu rigida respectare a legilor simulate ale fizicii la care aderå în general Matricea. urmate de moarte cerebralå.amaltea . în cazul hipnozei. Neo credea deja acest lucru. dacå nu se va trece la resuscitarea inimii. dar acum o ¿tie ¿i la nivelul visceral al min¡ii. Mesajul lui Trinity este în¡eles de mintea subcon¿tientå a lui Neo: astfel i se cristalizeazå în minte în¡elegerea profundå a faptului cå lumea Matricei este iluzorie. care så u¿ureze accesul comenzilor ce induc schimbarea proprietå¡ilor interne ale corpului avatarului. destinat exclusiv uzului agen¡ilor. Creierul lui Neo acceptå aceastå soartå: întrerupe activitatea inimii ¿i starea de con¿tien¡å. ªI ÎNDREPTAREA LOR 135 Stårile ¿i credin¡ele mentale pot afecta trupul pe multe cåi.amaltea . agentul Smith ucide avatarul lui Neo în cadrul Matricei. chiar dacå incon¿tient. centrul auditiv din cortex continuå så func¡ioneze ¿i så filtreze vorbele lui Trinity. Dacå Matricea trimite impulsuri potrivit cårora corpul avatarului a murit.. credin¡a cå o pastilå este un medicament poate vindeca o boalå. mintea acceptå fårå opozi¡ie ceea ce i se prezintå. Agen¡ii folosesc aceastå facilitate pentru a se întrupa în diverse www.INADVERTENºE ÎN MATRIX. Va interveni la scurt timp ¿i moartea în sine. Astfel se dezvåluie faptul cå Neo a câ¿tigat acces direct la modulele programului care simuleazå avatarul såu. Neo recâ¿tigå controlul asupra acestui avatar prin cåpåtarea unor puteri supraomene¿ti: avatarul poate opri gloan¡ele ¿i zbura în înål¡imi.

Într-un proces de retroac¡iune care oglinde¿te felul în care plasticitatea naturalå a creierului se adapteazå inerva¡iei.amaltea . iar cele inutile sunt ignorate.ro www. Acum. avatarul se va supune unor asemenea comenzi de oriunde ar veni. Faptul cå ace¿tia sunt conecta¡i la un terminal al Matricei este un produs secundar al felului în care arhitectul acesteia a folosit interfe¡ele cu scop general. Astfel încât îi folosesc pe ceilal¡i conductori – aparent redundan¡i – care sunt råspândi¡i în restul creierului. structura tehnicå a acelei conexiuni speciale råmâne la locul ei. Cu toate acestea. În timpul antrenamentului de kung-fu al lui Neo. direct. va ob¡ine reac¡ii de råspuns prin folosirea sim¡urilor ¿i mu¿chilor simula¡i ai avatarului ¿i ca urmare creierul såu va dezvolta conexiuni normale ¿i puternice la canalele conven¡ionale de intrare-ie¿ire. nu existå nici o modalitate de a pre-determina care conductor transportå un anume flux de informa¡ie.amaltea. Numai în urma în¡elegerii profunde pe care o capåtå ca urmare a învierii dupå moartea www. Ceea ce îi lipse¿te înså sunt conceptele abstracte de care are nevoie pentru a folosi portul special care prime¿te comenzile de transformare.amaltea . Astfel. Comenzile de a transforma corpul nu pot fi transmise prin conductorii care transportå impulsurile musculare obi¿nuite de la creier la modulul avatarului. la terminalul Matricei. conferindu-le mu¿chilor avatarului såu puteri supraomene¿ti. Unele astfel de porturi vor emite impulsuri simulate pornite din ochii virtuali sau din alte organe de sim¡ ¿i se vor conecta la cortexul senzorial al creierului. altele vor accepta comenzi motorii de a efectua contrac¡iile mu¿chilor virtuali ¿i se vor conecta la centrul motor din cortex. creierul lui Neo folose¿te.136 PETER B. Când un nou-nåscut este conectat la modulul din program care îi conduce avatarul. cu condi¡ia så fie corect formulate. Am våzut mai devreme modul în care computerul de pe Nebuchadnezzar a folosit aceastå putere de transformare pentru a-l face pe Morpheus så disparå din sta¡ia de metrou. LLOYD avataruri umane. Pe måsurå ce un sugar ajunge la vârsta primei copilårii. conexiunile adecvate sunt sus¡inute.ro . fiecare conductor este liber så se conecteze la orice port al modulului avatarului. Ca toate programele. Astfel încât conexiunea creierului cu ace¿ti conductori se atrofiazå. creierul såu redescoperå conductorii abandona¡i ¿i tânårul începe så punå în mi¿care unele schimbåri rudimentare. acela¿i port de comandå.

ro www. se considerå cå animalele superioare simt percep¡ii con¿tiente fundamentale – cum ar fi culorile ¿i sunetele. astfel încât nu de¡inem un criteriu prestabilit pentru a judeca dacå ma¿inile inteligente din aria ¿tiin¡ifico-fantasticului sunt con¿tiente. în faimoasa sa lucrare care a fåcut cunoscut Testul Turing. animalele inferioare nu sunt la fel de inteligente ¿i nici nu se folosesc de limbaj asemenea nouå.ro . care sunt ¿i inteligente ¿i folosesc ¿i un limbaj. lipsindu-le înså structura organizatå a gândirii. care se men¡ine în aten¡ia ¿i discu¡iile cercurilor ¿tiin¡ifice ¿i filozofice. Dar ce se petrece în cazul ma¿inilor. Existen¡a acestei „intråri din dos” – prin care se pot efectua schimbåri – în programul avatarului este o eroare de securitate despre care arhitec¡ii Matricei nu au crezut vreodatå cå va putea fi exploatatå de ni¿te biete fiin¡e umane. Ca urmare. dar nu sunt constituite din ¡esut biologic? Ar putea fi acestea con¿tiente? Pentru a putea da un råspuns ra¡ional acestei probleme delicate.amaltea . doar cå acum ea amenin¡å înså¿i existen¡a Matricei. folosesc un limbaj.INADVERTENºE ÎN MATRIX.. În via¡a de zi cu zi nu suntem nevoi¡i så separåm aceste concepte ¿i så decidem care sunt necesare ¿i suficiente pentru percep¡ia con¿tientå. ªI ÎNDREPTAREA LOR 137 avatarului såu va intra în posesia atitudinii mentale necesare ståpânirii ne¿tirbite a acestei func¡ii de transformare.amaltea. cåldura ¿i frigul – cam ca ¿i noi.amaltea . intui¡ie ¿i inteligen¡å. Alan Turing. emit opinii ¿i au diverse convingeri. Cea mai våtåmåtoare ¿i mai obi¿nuitå combina¡ie în acest tip de interpretare este aceea dintre „inteligen¡å” ¿i „con¿tient”. au via¡å ¿i sânge cald ¿i sunt înzestra¡i cu creier. CONªTIENTUL ªI MATRICEA Ultima interoga¡ie pe care o voi examina în acest eseu este una complexå. Spre deosebire de noi. avem nevoie så cunoa¿tem cu exactitate ideile implicate. Pot fi ma¿inile con¿tiente? În via¡a noastrå cotidianå consideråm cå ma¿inile sunt ignorante ¿i ne permitem så nu ne punem aceastå întrebare.. a folosit www. deoarece Neo se folose¿te de puterea pe care i-o oferå. Cât de mult trebuie så se asemene o ma¿inå unui om încât så fie con¿tientå? Oamenii sunt caracteriza¡i de un ciorchine de proprietå¡i mereu nelipsite: au percep¡ii con¿tiente ¿i emo¡ii.

graba interpretårii este amågitoare. Pe de altå parte. ci ¿i pe informa¡ie pre-existentå (de exemplu. Inteligen¡a este capacitatea de a rezolva problemele. fårå a fi necesarå introducerea unor experien¡e con¿tiente dilematice în sistemul de operare. dar este deja notorie înclina¡ia matematicienilor de a se juca fårå prea multå chibzuin¡å cu terminologia. a cåror tråsåturå distinctivå este configurarea clarå a conceptelor. dacå aceastå persoanå este un actor jucând pe o scenå). vezi eseul lui Kurzweil din acest volum (n. E mai degrabå vorba despre o percepere directå a emo¡iilor.amaltea . fårå så judeca¡i mai profund. Dacå vede¡i o anumitå persoanå comportându-se ostentativ. chiar dacå este una instinctivå. o creaturå ar putea fi idioatå ¿i avea totu¿i tråiri subiective. ¿tim de la actorii cunoscu¡i cå acest gen de emo¡ii poate fi u¿or simulat. Agentul Smith este exemplul unei ma¿ini care manifestå comportament uman. Prin urmare. Atunci când vede¡i pe cineva râzând de bucurie sau ¡ipând de durere.amaltea. vå baza¡i pe presupunerea absolut îndreptå¡itå cå atitudinea unei 2 Pentru o perspectivå alternativå. au insistat întotdeauna pe conservarea distinc¡iei dintre termeni.amaltea . despre care – dacå a¡i fi martorul unor asemenea gesturi ¿i cuvinte la o fiin¡å umanå – a¡i considera cå dovede¿te emo¡ii ¿i voin¡e con¿tiente. Cu toate acestea. www. Fårå îndoialå.ro www. Mai mult chiar. LLOYD termenii inter¿anjabil.2 Un computer poate fi programat så îndeplineascå sarcini care presupun inteligen¡å – cum ar fi så joace ¿ah sau så în¡eleagå limbajul – prin intermediul unor procese deterministe bine definite. chiar face¡i o deduc¡ie. nu deduce¡i starea mentalå a acelei persoane din acele manifeståri exterioare. Dupå cum vom vedea. Yeffeth).138 PETER B. Filozofia este cea care se ocupå de asemenea inferen¡e instinctive. Filozofii. deduc¡ia voastrå nu este bazatå în totalitate pe ceea ce vede¡i. o fiin¡å con¿tientå poate experimenta tråiri subiective – cum ar fi perceperea culorii „ro¿u” sau tråirea unei ståri de furie – necesitând întrebuin¡area inteligen¡ei pentru a rezolva orice problemå. Pe de altå parte. inteligen¡a poate fi atinså ¿i fårå con¿tient. Un android ar putea fi de mii de ori mai inteligent decât orice fiin¡å umanå ¿i lipsit de orice sclipire de via¡å mentalå interioarå.ro . în timp ce con¿tientul este capacitatea de a tråi subiectiv senza¡iile.

S-ar putea så fie numai o legåturå simbolicå.. înseamnå cå a fost o mostrå de teatru stradal ¿i cå persoana numai se prefåcea. ªi programatorul nici nu ar fi putut så realizeze acest lucru din moment ce ar fi avut nevoie de un indicator obiectiv. de exemplu. altele trimit impulsuri motorii cåtre executan¡ii corpului. Dacå în schimb am stabilit cå acestea din urmå sunt explicabile pe de-a-ntregul într-un alt mod. Fiecare conductor codat se leagå de loca¡ii din memoria obiectivå ¿i de porturi din structura tehnicå în sine. folosind..ro .amaltea. care nu presupune implicarea acestor emo¡ii. Sau dacå persoana cade victimå unui accident îngrozitor ¿i i se crapå capul. atunci ¿i acestea înceteazå så sus¡inå vreo deduc¡ie referitoare la o stare mentalå. Când aceste premise sunt subminate. În cazul unui android sau a unei simulåri generate de programul unui calculator. ve¡i revizui cu siguran¡å deduc¡iile pe care le-a¡i fåcut mai înainte.INADVERTENºE ÎN MATRIX. Dacå toatå lumea din jur va începe så aplaude atunci când manifestårile iau sfâr¿it. nicåieri în ierarhia programului codul nu råzbate din acel mediu obiectiv ¿i nu se leagå la con¡inutul enigmatic al con¿tientului. Cu toate acestea. dacå ¿tim cå gesturile ¿i cuvintele unui android sau ale unui avatar sunt programate. Comportamentul vizibil la exterior nu va mai constitui dovada unei tråiri emo¡ionale interioare. pentru a se raporta la experien¡a www. sau prin intermediul unor structuri de date sofisticate. înseamnå cå era vorba de un android care doar imita acele emo¡ii. Dacå ¿tim cå gesturile ¿i cuvintele unui actor sunt parte din scenariu. atunci nu le mai privim drept o manifestare a unei ståri mentale interioare. sco¡ând la ivealå circuite electrice în loc de creier. Acesta avanseazå din comandå în comandå într-o manierå deterministå. cum este un agent. Identic.ro www. altele efectueazå calcule. Unele comenzi mutå fragmentele de informa¡ie prin memoria internå. eticheta de câmp vizual pentru a se lega la datele stabilizate provenite din camele ochilor.amaltea . Un pas cheie în cadrul deduc¡iei este premisa cå emo¡ia joacå un rol în bucla cauzalå care produce cuvintele ¿i gesturile vizibile la exterior. la persoana a treia. atunci deduc¡ia se destramå.amaltea . ªI ÎNDREPTAREA LOR 139 anumite persoane izvorå¿te dintr-un creier identic cu al vostru. cuvintele ¿i gesturile sunt produse de milioane de conductori ai sistemului de operare.

toate spusele androidului sunt determinate de sistemul de operare. 22. 77. umiditate. 250. androidul ar poseda con¿tiin¡å. LLOYD con¿tientå – care. Când un android spune cå „pot vedea culori ¿i sim¡i emo¡ii asemenea unei fiin¡e umane”.) acestea ar putea însemna orice. Experien¡a con¿tientå se situeazå înså la polul opus. la persoana întâi. prin ni¿te mijloace necunoscute. deoarece informa¡ia ¿i experien¡a con¿tientå au structuri logice diferite. nu poate fi evaluatå printr-un asemenea indicator. Chiar dacå. fiind o entitate subiectivå. Trebuie så ba¡i la u¿a vecinå.ro www. presiune arterialå. Interpretarea nu dispune de o realitate independentå. Dupå cum am våzut deja. iar programatorul cunoa¿te cu minu¡iozitate ¿i metoda prin care le-a creat. În altul. 39 etc.ro . Chiar dacå undeva în adâncimea tabloului såu de circuite ar exista o sclipire fantomaticå de con¿tiin¡å ¿i voin¡å. 47. gråsimi. Acesta este motivul pentru care manifestårile emo¡ionale ale unui android nu sunt nici pe departe o dovadå în sprijinul unei vie¡i interioare mentale. Putem considera cå informa¡ia din computer este pur ¿i simplu experien¡å con¿tientå? Acest argument este foarte råspândit în mediul celor care lucreazå în tehnologia informa¡iei. pot fi medicale – puls. 250. numerele nu au un sens inerent prin ele însele. dacå vrei så întâlne¿ti oameni care acordå importan¡a adecvatå problemei. Mai precis.140 PETER B. senza¡ia nu trebuie www.amaltea . 15. Dar este nepotrivit. nu ar putea influen¡a niciodatå faptele ¿i discursul androidului. Acest fapt este sistematic ignorat de matematicienii ¿i inginerii care se entuziasmeazå când vine vorba de inteligen¡a artificialå. Dacå vedem de exemplu o tabelå con¡inând numere (21.amaltea. cåderi de precipita¡ii. Tot ceea ce face ¿i spune androidul este perfect justificabil prin programul såu. pentru a putea måtura repede sub covor problema rela¡iei minte-corp. dar experien¡a nu are nevoie de interpretare pentru ca noi så fim con¿tien¡i de ea. Dacå î¡i prinzi degetul la u¿å. reprezintå måsuråtori meteorologice – temperaturå. informa¡ia existå numai ca artefact al interpretårii. Într-un program. ¿tim cå aceste cuvinte provin din comenzile pre-determinate ale unui program care func¡ioneazå excelent fårå intruziunea con¿tiin¡ei. la departamentul filozofilor.amaltea . nu ne-ar putea spune vreodatå asta. Nu existå nici o lacunå pe care ar trebui så o explice con¿tiin¡a. Toate aceste manifeståri exterioare sunt imita¡ii.

orice tråsåturå dinamicå a comportamentului colectiv al celulelor cerebrale existå numai în modelele oamenilor de ¿tiin¡å ce se ocupå de sistemul nervos. cum ar fi cåldura ¿i temperatura. pentru cå noi ¿tim faptul cå propriile noastre creiere sunt într-adevår con¿tiente. cum ar fi parfumul unui trandafir. Acela¿i algoritm se aplicå ¿i în cazul con¿tientului. Cu toate acestea. Råspunsul este cå în ¡esutul nervos se petrec anumite procese care implicå evenimente nedeterministe. ªi nici nu o po¡i reinterpreta sub forma unei alte senza¡ii. Se prezintå imediat ca durere. Similar. Cel mai simplu ¿i mai clasic exemplu este cel al proprietå¡ilor termodinamice. existå motive serioase så consideråm cå ma¿inile nu sunt con¿tiente. pentru cå s-a sugerat cå el derivå din comportamentul colectiv a miliarde de neuroni care nu ar putea fi niciodatå con¿tien¡i pe plan individual. de mecanicå cuanticå. a cåror existen¡å nu depinde de o interpretare sau alta. existå numai în mintea fizicianului. Ele implicå intrinsec un anume parametru superior informa¡iei. Cu toate acestea. Realitatea exterioarå con¡ine numai moleculele: proprietå¡ile statice.amaltea.amaltea . Se spune cå sistemele superioare derivå din cele inferioare. ¿i acest argument este nepotrivit. care provin din comportamentul static al unor ansambluri de molecule. Realitatea exterioarå se compune numai din celulele nervoase. dupå cum ¿ti¡i. fie al proprietå¡ilor colective. Prin urmare. nu este un produs teoretic al unui expert... cum ar fi energia cineticå medie. durerea realå este prezentå în acela¿i moment. Experien¡ele con¿tiente au parametri reali. Dar proprietå¡ile emergente sunt de fapt produse ale modului în care noi descriem lumea ¿i nu se bucurå de o existen¡å obiectivå în afara teoriilor matematice.amaltea . ªI ÎNDREPTAREA LOR 141 interpretatå de tine ca durere. când î¡i prinzi degetul la u¿å. de¿i miliarde de molecule luate împreunå au temperaturå.INADVERTENºE ÎN MATRIX. conceptul de „temperaturå” nu existå pentru o singurå moleculå. www. Un ansamblu de molecule poate fi descris fie din punctul de vedere al traiectoriilor moleculelor individuale. tråi¡i subiectiv. Cu toate acestea. dar acestea din urmå sunt inventate de observatori umani de dragul simplificårii.ro . Dar aceste argumente nu s-ar putea aplica ¿i creierelor în aceea¿i måsurå? Nu este creierul doar o ma¿inå bioelectrochimicå? El urmeazå programe deterministe care sunt codate în structura geneticå ¿i neuralå a creierului. Un alt argument foarte folosit este apelarea la „emergen¡å”.ro www.

ro .amaltea . Un computer conven¡ional. Roger Penrose ¿i Stuart Hammeroff au formulat o teorie bine argumentatå a modului în care ac¡iunile cuantice din microtubulii celulelor nervoase ar putea juca acest rol. Un pas care este nondeterminist fizic oferå o oportunitate pentru intrarea con¿tientului în acel ¿ir cauzal. Nu s-a decis încå dacå microtubulii chiar sunt locul în care con¿tiin¡a intrå în ¿irul cauzal. Din moment ce noi oamenii ¿tim cå ne putem exprima percep¡iile con¿tiente. androizii ¿i avatarurile virtuale. nu existå nici o explica¡ie filozoficå pentru ca ma¿ina så nu aibå acela¿i gen de acces la con¿tient pe care îl are ¿i fiin¡a umanå. Acest gen de putere nu este men¡ionat în film. ªi asta nu pentru cå modulul cuantic permite unei ma¿ini så efectueze calcula¡ii pe care un calculator clasic nu le poate face. Tot ceea ce face un computer cuantic poate face ¿i unul obi¿nuit. atunci senza¡ia de durere exercitå o influen¡å cauzalå undeva în ¿irul de evenimente nervoase care guverneazå ceea ce spui ¿i scrii. Dar dacå ar fi construitå o ma¿inå care så utilizeze calcula¡iile cuantice în aceea¿i manierå ca ¿i creierul. iar comportamentul lor nu va constitui niciodatå dovada existen¡ei unui con¿tient. Dacå po¡i exprima faptul cå te doare ceva. nu-¿i pot exprima percep¡iile con¿tiente. Nedeterminismul deschide calea pentru ca ceea ce numim con¿tient så ac¡ioneze în procesele creierului.amaltea . www. Dupå cum am våzut mai devreme. care deschide calea cåtre procesele con¿tiente. putem exprima doar acele experien¡e con¿tiente care se încadreazå în bucla cauzalå ce genereazå vorbirea. LLOYD ªi. fenomene minuscule se amplificå în comportament exterior.142 PETER B. evenimentele mecanice constituie singurul candidat. croindu-¿i drum prin dinamica haoticå a creierului. nu dispune de o asemenea cale de acces în con¿tient. doar cå pu¡in mai încet.ro www. Nu existå nici un motiv så credem cå în Matrix ma¿inile sunt echipate cu puterea cuanticå de calcul necesarå accesårii con¿tientului.amaltea. care sunt sus¡inute de un asemenea computer. determinist. De exemplu. putem deduce ¿i cå un asemenea nondeterminism poate exista undeva în creier. Prin urmare. Pânå acum. Diferen¡a este datå mai degrabå de o implementare specificå unui computer cuantic. ¿i existå dovezi cå Matricea ¿i agen¡ii ei sunt lipsi¡i de gândire con¿tientå.

Pot så simt gustul putorii voastre ¿i de fiecare datå când îl simt. cå manifestå o urå con¿tientå fa¡å de lumea oamenilor. în discursul rostit în prezen¡a lui Morpheus. Brown sugereazå: „Poate cå nu întrebi ceea ce trebuie. ªi acest lucru îi scapå agentului Smith. datele sunt inter¿anjabile. Când Smith spune „. må tem cå m-am infectat cumva cu el. mirosurile. Smith pretinde numai cå vorbe¿te ca un om. agen¡ii – module în interiorul Matricei – sunt ma¿ini inteligente. då dovadå de faptul cå este o ma¿inå. ªI ÎNDREPTAREA LOR 143 Prin urmare.ro www.amaltea ...INADVERTENºE ÎN MATRIX.ro . Smith imitå comportamentul uman într-o încercare de a-l påcåli pe Morpheus ¿i a-l determina så coopereze.” Prin urmare. senza¡iile auditive ¿i tactile sunt diferite iremediabil. Nu mai e nevoie så reamintesc faptul cå strategia lui då gre¿. a¿a cum sunt ele reprezentate în mintea unei fiin¡e umane. despre care tot vorbesc oamenii: experien¡a con¿tientå a mirosului. pentru a câ¿tiga empatia lui Morpheus. Dar oare este con¿tient într-adevår sau numai imitå fiin¡ele umane? De fapt Smith se trådeazå atunci când spune despre lumea umanå: „Este vorba despre miros. dar fårå minte.. dar.amaltea. Cu toate acestea. În mare parte. comportamentul agen¡ilor este lipsit de imagina¡ie ¿i am putea considera cå aici se adaugå ¿i absen¡a con¿tientului. agentul Smith are ini¡iativå ¿i pare. culorile. dacå a¿a ceva existå.” Integritatea logicå a lui Smith îl obligå så se îndoiascå de existen¡a acelei tråsåturi imposibil de calculat. Dar pe måsurå ce interogatoriul nu le oferå ceea ce a¿teptau. mirosul. pentru un om.. dacå a¿a ceva existå”.amaltea . Acest lucru este ¿i mai evident atunci când îi spune lui Morpheus cå „poate så simtå gustul putorii”. www... demonstrând cå Smith pur ¿i simplu nu în¡elege diferen¡ele dintre sim¡uri. Pentru un computer. gusturile.

Armatele a trei puteri: zergii.Colecția FANTASY & SCI-FI Cea mai violentă furtună din ultima vreme dezgroapă un obiect extraterestru de neînțeles. Colecții Cunoaștere și Autoeducare MOTIVAȚIONAL Cunoaștere și Autoeducare BUSINESS MILENIUL 3 STAR WARS FANTASY & SCI-FI Cărți pentru VIAȚA TA . protossii și umanitatea se vor confrunta astfel cu scopul de a recupera secretele pierdute ale celei mai puternice specii din câte au existat în univers.

felul în care concepem lumea ¿i interpretåm experien¡a noastrå în interiorul ei. Parabolele biblice.JAMES L.amaltea. biografiile întemeietorilor de neam ¿i chiar filme contemporane precum Star Wars se calificå pentru apelativul de mit. Na¿tem nara¡iuni care så exprime în¡elegerea de sine ¿i så contribuie la structurarea unui sens al existen¡elor noastre. Dar miturile sunt extrem de fluide. autorul sau autorii unui mit nu vor lansa o crea¡ie urzitå din nimic. Par¡ial realitate istoricå. Oamenii sunt fiin¡e creatoare de mitologie ¿i – s-ar putea spune – de lumi. par¡ial fic¡iune. cea mai profundå expresie a temerilor. deseori înrudite.amaltea . Astfel. sau uneori în totalitate fic¡iune. mai degrabå. aspira¡iilor ¿i în¡elegerii simbolice a vie¡ii ¿i a lumii care ne înconjoarå.ro www. În general. povestirile despre crea¡ia lumii din culturile antice. mitul nu este un basm sau un fruct al imagina¡iei – ci. FORD BUDISM ªI MITOLOGIE ÎN MATRIX Oare Neo este Buddha? Oare lingura chiar nu existå? Este o coinciden¡å faptul cå Keanu Reeves a jucat rolul prin¡ului Siddhãrtha în Micul Buddha? Profesor ¿i expert în budism. James Ford exploreazå rela¡ia complexå dintre budism ¿i Matrix.amaltea .ro . în variate moduri. ci vor împrumuta www. asemenea crea¡ii ne dezvåluie.

Dacå vrei så creezi o operå epicå trebuie så î¡i pui aceste probleme. så ungem pu¡in roti¡ele.146 JAMES L. din mitologia greacå ¿i chiar din tehnologia ciberneticå. Toate reprezintå modalitå¡i prin care oamenii încearcå så råspundå întrebårilor majore. În prezentul eseu. 1 Corliss www. Cum reflectå Matrix viziunea budistå asupra lumii ¿i considera¡iile budiste asupra aspectelor umane fundamentale? Nu voi presupune cå toatå lumea are cuno¿tin¡e despre budism ¿i de aceea voi începe cu o introducere în budism ¿i în cele mai importante evolu¡ii istorice ¿i de doctrinå ale acestei tradi¡ii. prelucrându-le sensul într-o manierå ineditå ¿i originalå.amaltea . critica ne spune cå potopul. preia considerabil elemente prezente în povestea babilonianå a lui Utnapishtim. ªi George Lucas recunoa¿te cå a împrumutat serios din cålåtoria eroicå paradigmaticå descriså de faimosul expert în mitologie Joseph Campbell. formå din Vechiul Testament). care sunt relevante pentru interpretarea pe care o voi da filmului Matrix. fra¡ii Wachowski ¿i-au declarat fårå ocoli¿uri inten¡ia mitologizantå: „Suntem foarte interesa¡i de mitologie.ro . Am vrut så îi determinåm så î¿i punå mintea în mi¿care. De exemplu. dar ¿i celei esen¡iale. dar cu siguran¡å în¡eleg ideile cele mai semnificative. budism. Matrix oferå o redare mitologicå a condi¡iei existen¡iale a omului. Poate cå oamenii nu în¡eleg toate aluziile din film.”1 Împletind metafore din cre¿tinism.amaltea . ªi Matrix poate fi în¡eles drept un exemplu modern al acestui proces nåscåtor de mituri.amaltea. voi aborda acest film devenit deja un clasic din perspectivå budistå. a¿a cum este descris în Biblie. Dar autorii Bibliei au transformat radical povestea.ro www. teologie ¿i într-o oarecare måsurå de matematicile superioare. Într-un interviu acordat revistei Times. Dar a plasat povestea într-un decor futurist ¿i a subliniat amenin¡area poten¡ialå pe care o prezintå tehnologia pentru afec¡iunea ¿i existen¡a umanå. din Epopeea lui Gilgamesh. integrându-l pe Yahweh (Dumnezeu. FORD din oferta de simboluri mitologice ¿i motive narative a contextului cultural.

ro . a¿a se schimbå ¿i lumea. Hr. zeu ¿i tot a¿a). Literatura sfântå. este esen¡a fiin¡elor umane care trec dintr-o existen¡å în alta. faptele virtuoase vor avea drept rezultat fericire ¿i rena¿tere favorabilå. Procesul nu are nici început ¿i nici sfâr¿it. care punea accentul pe puritate. Acest ciclu general de via¡å dupå via¡å este cunoscut sub numele de samsara. a renun¡at la traiul de prin¡ bogat în jurul vârstei de treizeci de ani ¿i a pornit într-o cåutare spiritualå pentru a descoperi o modalitate de a învinge suferin¡a ¿i moartea. Karma. Siddhartha s-a nåscut într-o epocå caracterizatå de tensiuni sociale ¿i de tranzi¡ie în India de nord. Renun¡area la „lume” ¿i la via¡a privilegiatå nu era o noutate în acele timpuri.” Dupå ce a atins iluminarea. un nume de familie atribuit. În mod asemånåtor. Conceputå în cicluri måsurate prin intermediul blocurilor temporale inimaginabile. „Buddha” este mai degrabå o titulaturå decât un nume de persoanå.amaltea . animal. Cele mai întâlnite date vehiculate referitoare la via¡a sa sunt 566-485 î. deseori se face referire la el sub denumirea de Sakyamuni. în traducere literalå „În¡eleptul clanului Sakya. Atman. fiin¡ele con¿tiente trec prin diferite încarnåri (de exemplu. Trebuie men¡ionat faptul cå în religia indianå timpul era (¿i încå este) perceput a fi ciclic. se degradeazå ¿i se nåruie urmând a fi succedatå de o altå lume. evolueazå.amaltea . iar cele nevirtuoase vor atrage dupå sine www. Siddhartha a tråit ¿i a propovåduit în India nordicå pe la mijlocul primului mileniu înainte de Hristos. Nåscut înså sub numele de Siddhartha Gautama. o lume se na¿te.” Ca ¿i în cazul numelor „Hristos” sau „Mesia” legate de personajul istoric Iisus.ro www.BUDISM ªI MITOLOGIE ÎN MATRIX 147 VIAºA ªI CONTEXTUL ISTORIC AL LUI BUDDHA Fondatorul budismului este cunoscut sub o serie de nume diferite. asemånåtor în mare måsurå conceptului de suflet din religiile occidentale. Potrivit izvoarelor tradi¡ionale.amaltea. care adaptatå literal are semnifica¡ia de „faptå”. este legea moralå a cauzei ¿i efectului bazatå pe faptele cuiva. då glas unei provocåri adresate religiei împåmântenite. i s-a acordat numele de Buddha sau „cel iluminat. Iar karma cuiva determinå condi¡ia vie¡ii ¿i rena¿terii acelei fiin¡e. fiin¡å umanå. Astfel. pe diferen¡ele dintre caste ¿i eficacitatea ritualurilor. cum ar fi Upani¿adele. A¿a cum se perindå anotimpurile. care se învârtea în jurul preo¡ilor (uneori cunoscutå sub numele de Brahmanism).

Acesta a încercat så îi distragå aten¡ia lui Siddhartha. Siddhartha a considerat cå aceastå cale este mult prea strictå ¿i ¿i-a abandonat tovarå¿ii pentru a cåuta una nouå. aceste adevåruri constituie o examinare prospectivå a problemei umane fundamentale ¿i a modului prin care se poate ie¿i din aceastå problemå. învå¡åturile sale fundamentale. BUDDHA” ªI DHARMA Con¡inutul revela¡iei lui Buddha se regåse¿te în cele Patru Adevåruri Nobile. meditând multe ore pe zi ¿i mâncând numai atât cât så supravie¡uiascå – scopul såu fiind acela de a se identifica cu esen¡a spiritualå (Atman). Buddha a purces pe calea propovåduirii revela¡iei sale. cel de-al doilea analizeazå www. În momentul în care era cât pe ce så treacå pragul acestei în¡elegeri.ro . A cålåtorit prin India de nord timp de 45 de ani.148 JAMES L.ro www. Primul adevår define¿te boala. întemeind o comunitate budistå ascetå (sangha) ¿i învå¡ându-i pe cålugårii. Probabil cå pe timpul lui Siddhartha cel mai eficient mod de a tinge moksha era renun¡area la lume ¿i urmarea cåii sannyasin-ului (ascetul råtåcitor). Potrivit tradi¡iei. Scopul suprem – cunoscut sub numele de moksha (eliberare) – este acela al ie¿irii din samsara ¿i din ciclul nesfâr¿it de vie¡i ¿i suferin¡e. ¿i nu cu trupul care este doar un ambalaj vremelnic. formularea adevårurilor corespunde diagnosticului pe care un doctor îl pune unui pacient suferind. Iluminat în totalitate. În cele din urmå.amaltea. Dupå cum vom vedea. mai precis) ¿i disciplinå – care includea medita¡ia ¿i practica yoginå. dar cel din urmå a învins. frica ¿i îndoiala.amaltea . zeul demonic ce guverneazå peste samsara. Se credea cå individul poate ob¡ine eliberarea din samsara prin negarea strictå a nevoilor trupului (a eului material. Siddhartha a urmat calea de sannyasin timp de ¿ase ani dupå ce ¿i-a abandonat traiul de prin¡ ¿i a avut doi guru foarte importan¡i.amaltea . cålugåri¡ele ¿i laicii care se adunau pe oriunde ar fi mers. a hotårât så stea sub un anume copac pânå când va fi descoperit adevårata naturå a realitå¡ii ¿i modul prin care suferin¡a putea fi înlåturatå. Cu alte cuvinte. l-a întâlnit pe Mara. FORD suferin¡å. folosind ispitirea. „DR. A dus o existen¡å de ascet împinså la extreme. Dupå ce ¿i-a recåpåtat puterea fizicå.

amaltea . Dar traducerea acestuia prin suferin¡å poate fi în¿elåtoare.BUDISM ªI MITOLOGIE ÎN MATRIX 149 cauza suferin¡ei. ¿i poate exista chiar ¿i o fricå latentå cå ceva îngrozitor va pune capåt bucuriei.ro www. Acestea sunt: 1. dar în¡elegerea lor cere atât explica¡ii cât ¿i reflec¡ie. care sunt aceste adevåruri? Pot fi enun¡ate foarte succint. Probabil cå este o stare foarte asemånåtoare sentimentului de nemul¡umire pe care îl încearcå Neo. 4. 2. Sugestia principalå este aceea cå existå un sentiment universal de nemul¡umire care caracterizeazå toate tråirile ¿i experien¡ele umane. iar al patrulea este leacul. când ni se na¿te un copil sau când atingem un scop la care am visat – se resimte o anumitå dozå profundå de nelini¿te. Prin urmare.” De fapt. Dar Buddha a accentuat ideea cå aceasta este adevårata caracteristicå a vie¡ii în general. Termenul din limba Pali care este tradus aici ca „suferin¡å” este dukkha. Chiar ¿i în momentele cele mai fericite – când ne îndrågostim.amaltea. eu însumi tind så cred cå acest www. Nu este dificil de acceptat faptul cå via¡a este – într-o anumitå måsurå – în¡esatå de suferin¡å. adevårul nobil despre suferin¡å (dukkha) adevårul nobil despre apari¡ia suferin¡ei adevårul nobil despre îndepårtarea suferin¡ei (Nirvana) adevårul nobil despre calea care conduce la încetarea suferin¡ei (calea cu opt bra¡e) Mul¡i spun cå toate aceste adevåruri sunt con¡inute în primul dintre ele. De¿i ar putea pårea destul de deprimant så pui astfel bazele unei religii. „Totul este suferin¡å” este o altå formulare a primului adevår. ªtim cå acea clipå nu va dåinui pentru totdeauna. mul¡i învå¡åtori simt cå termenul „nemul¡umire” transmite mai bine esen¡a lui dukkha. Se numesc adevåruri „nobile” pentru cå sunt de la sine în¡elese pentru cineva care este într-adevår iluminat ¿i în¡elept. al treilea descrie ce înseamnå så cape¡i vindecarea. acea „a¿chie din minte” care îi semnaleazå cå ceva este în neregulå cu lumea din jurul lui. Cu alte cuvinte. dacå în¡elegi cu adevårat natura suferin¡ei. budismul ar argumenta cå este un punct de vedere „realist” ¿i nu „pesimist. Prin urmare.amaltea . vei surprinde automat ¿i esen¡a adevårurilor care o urmeazå.ro . 3.

mai presus de orice. De¿i diferite religii ¿i sisteme filozofice ar articula problema umanå fundamentalå în diverse moduri. ªi de¿i am putea avea impresia cå budi¿tii sunt oarecum furio¿i. toate încearcå så ne poarte dincolo de dificila experien¡å umanå cotidianå. ciclul perpetuu al transmigra¡iei numit samsara.amaltea . Totul este în continuå schimbare – nimic nu råmâne. www. care ne define¿te existen¡a.150 JAMES L. percepem ¿i experimentåm lumea într-o manierå distorsionatå. consideråm cå în¡elegem. putem påtrunde cu to¡ii. natura lumii înconjuråtoare. O examinare fugarå a lumii înconjuråtoare poate confirma faptul cå totul este mereu schimbåtor. budismul afirmå cå din pricina faptului cå nu cunoa¿tem adevårata naturå a realitå¡ii. niciodatå. De exemplu. modul în care ne tråim via¡a. În primul rând.amaltea. în realitate.ro . mohorâ¡i ¿i iremediabil deprima¡i ¡inând cont de învå¡åturile de început. La nivel superficial. sensul acestei afirma¡ii. cåutåm fårå încetare ceva permanent ¿i când ni se pare cå am gåsit acel ceva care ne oferå „fericire” ¡inem cu din¡ii de el. Chiar ¿i statuile lui Budhha sunt înfå¡i¿ate deseori cu un u¿or zâmbet de mul¡umire. în plan existen¡ial. Oricine l-a våzut pe Dalai Lama vorbind a sim¡it fårå întârziere umorul ¿i seninåtatea sprin¡are care sunt departe de a fi îmbibate de triste¡e.ro www. percep¡ia noastrå este total nepotrivitå. orice s-ar putea spune despre acest prim nobil adevår al budismului. de parcå am vrea så îi împiedicåm procesul de schimbare. Dar dacå cineva ar analiza. Al doilea adevår nobil reflectå procesul cauzal care conduce la suferin¡å ¿i. Într-adevår. într-o måsurå mai micå sau mai mare. una dintre cele „trei pece¡i ale existen¡ei” (cli¿ee despre natura realitå¡ii) este cå toate lucrurile sunt efemere (anitya). dar. Prin urmare. ne purtåm deseori de parcå suntem surprin¿i de faptul cå lucrurile se schimbå. Aici intervine dorin¡a. FORD profund sentiment al nelini¿tii care caracterizeazå „condi¡ia umanå” este rådåcina tuturor filozofiilor ¿i religiilor. moare sau se face mii fårâme. nu va destråma faptul cå nu presupune o viziune negativå sau întunecatå asupra lumii. fårå greutate. lipsit de ipocrizie. la fel. Problema aici nu este necunoa¿terea – ci o cunoa¿tere gre¿itå. realitatea este oarecum diferitå.amaltea . Cu alte cuvinte. Ne manifeståm cu furie sau cu supårare atunci când ceva ce noi pre¡uim dispare. este evident cå în ciuda acestui adevår incontestabil al efemerului (impermanen¡ei).

Nirvana înseamnå.ro www. de experien¡ele plåcute ale vie¡ii. Dacå sim¡im ceva pozitiv. pentru educa¡ie. de lumina soarelui. deoarece toate lucrurile dupå care tânjim ¿i de care ne agå¡åm se vor schimba sau vor dispårea invariabil. un om de exemplu.. vrem ¿i mai mult. pierderi ¿i iar pierderi. Nu este greu de în¡eles cå dacå fericirea noastrå este dependentå de condi¡ia ca lucrurile så råmânå neschimbate. este rezultatul unui proces care începe cu cre¿terea unui copac. ar fi într-adevår o religie mai degrabå pesimistå (a¿a cum ¿i Matrix ar fi un film pesimist dacå s-ar termina prin încåtu¿area tuturor oamenilor în Matrice). dorin¡a noastrå ne propulseazå înainte ¿i ne ata¿åm. Cu alte cuvinte. de o fabricå de hârtie etc. Din aceastå perspectivå via¡a nu este decât o perpetuå experien¡å de pierderi. în realitate suntem extrem de dependen¡i de re¡eaua de via¡å care ne înconjoarå. ne determinå så ne comportåm egoist. pentru a fi hrånit. Existå o modalitate de a experimenta realitatea. pentru a avea un acoperi¿ deasupra capului. Este vorba despre Nirvana.amaltea. de teren. care NU este caracterizatå de dukkha. re¡eaua dependen¡ei se întinde infinit mai mult. facem tot posibilul så îl evitåm (ura ¿i aversiunea sunt cealaltå fa¡å a medaliei. O bucå¡icå de hârtie de exemplu. literal. Fiecare dintre noi depinde de cei doi pårin¡i pentru a se na¿te ¿i a cre¿te. Totul apare ¿i existå în func¡ie de un numår de al¡i factori. negative sau neutre. Dacå budismul s-ar opri aici. Un alt aspect al efemerului este interdependen¡a. protec¡ie etc. iar când e vorba de ceva negativ. De fapt. ªi fiecare element enumerat depinde la rândul lui de un numår infinit de factori pentru a exista. devenim chiar dependen¡i. Dar al treilea adevår nobil afirmå cå existå o cale de scåpare din aceastå mla¿tinå. de un topor. www. prin intermediul doctrinei non-eului (anatman).. Suntem asemenea unui dependent de droguri care cere întruna mai mult. Buddha a afirmat cå tocmai aceastå iluzie cå suntem „euri” distincte. Dacå vom lua în considerare ceva mai complex. oricât de mult ne-ar plåcea så ne consideråm creaturi autonome.amaltea . depinde de ploaie. ªi aceastå tendin¡å egoistå perpetueazå suferin¡a – atât pentru noi cât ¿i pentru ceilal¡i.ro . vom fi mereu nemul¡umi¡i. independente. fiind opuse dorin¡ei ¿i ata¿amentului).amaltea . Astfel.BUDISM ªI MITOLOGIE ÎN MATRIX 151 Întâlnirile noastre cu lucrurile lumii ne provoacå sentimente pozitive.

Categoriile care alcåtuiesc aceastå cale sunt: În¡elegerea dreaptå Gândul drept Vorbirea dreaptå Fapta dreaptå Traiul drept În¡elepciunea (prajña) Moralitatea (sila) www.ro .amaltea.152 JAMES L. liber. neprefåcut. Oricum ar fi. Se pare cå Buddha a sugerat cå Nirvana se aflå undeva dincolo de distinc¡iile dualiste ale limbajului. Ideea principalå pe care vreau så o pun în eviden¡å aici este cå budismul pretinde cå existå o modalitate de experimentare a realitå¡ii care nu presupune suferin¡å.” Nirvana nu este un tårâm paradisiac. Nirvana nu presupune neapårat curmarea vie¡ii. în timp ce Nirvana este descriså drept „råcealå. Dincolo de asta. a interac¡ionat cu foarte mul¡i oameni. în¡elept. altruist. definitå drept o evadare totalå de sub amenin¡area rena¿terii în tårâmul samsarei. Compara¡ia cu focul este deseori pomenitå în budism. chipul lui Buddha emana un numår de atribute pozitive – este descris a fi netulburat. spontan ¿i în¡elegåtor. Astfel. ¿i a¿a mai departe. care este leacul ce conduce la aceastå vindecare? Råspunsul îl constituie al patrulea adevår nobil – calea cu opt bra¡e care duce în Nirvana. Trebuie doar så ne reamintim cå Sakyamuni a atins Nirvana sub copacul Bo ¿i a început så cålåtoreascå ¿i så-¿i råspândeascå învå¡åtura în partea de nord a Indiei cu aproape patruzeci de ani înainte de a muri de moarte bunå.amaltea . Dorin¡a este ca un foc ce ne propulseazå mereu înainte cerând în mod constant mai mult combustibil (de exemplu. dorin¡å.amaltea . Astfel aratå vindecarea de boala dukkhei. a mâncat mâncare. Buddha a atins ceea ce este cunoscut sub numele de Pari-Nirvana sau Nirvana „supremå”. ci curmarea unei vie¡i caracterizate de suferin¡å. prin urmare nu a dispårut într-un ¡inut transcendent. transcende raza de acoperire a limbajului. ca în a ie¿i dintr-o flacårå. a propovåduit. necunoa¿tere ¿i a¿a mai departe. o perpetuå stare de fericire ¿i nici non-existen¡å. În momentul mor¡ii.ro www. ata¿amentul). nu este tabula rasa. Mai mult. Din informa¡iile pe care le avem. Prin urmare. FORD „a ie¿i”.

În¡elepciunea este cåpåtatå prin în¡elegerea dreaptå ¿i gândul drept. så fie capabil så se comporte. Pentru orice eventualitate. ci despre mijloacele prin care individul poate induce modificåri asupra propriei con¿tiin¡e astfel încât în momentul în care se reîntoarce „în lume”. faptelor ¿i muncii. budismul sus¡ine cå este nevoie de o disciplinå mentalå pentru a transforma deliberat con¿tiin¡a cuiva. s-a consolidat încå de la început o semnificativå mi¿care laicå ce s-a concentrat în jurul locurilor populare de pelerinaj. pentru cå toate aceste dimensiuni sunt îndeplinite simultan. budismul a grupat aceste opt dimensiuni în ceea ce se nume¿te învå¡area în trei pa¿i. încarnând în acela¿i timp via¡a www. despre lume ¿i a¿a mai departe.ro . Cu alte cuvinte.amaltea . Aceasta presupune controlul vorbelor ¿i faptelor care i-ar putea råni pe ceilal¡i ¿i evitarea ocupa¡iilor care ar putea afecta celelalte fiin¡e con¿tiente (måcelar ¿i traficant de arme de exemplu). produsul a nenumårate existen¡e de condi¡ionare karmicå.BUDISM ªI MITOLOGIE ÎN MATRIX 153 Efortul drept Grija dreaptå Concentrarea dreaptå Disciplina mentalå (samadhi) Nu este vorba despre o cale de învå¡are treptatå. Acesta este scopul medita¡iei în budism. Individul trebuie så atingå ¿i o moralitate adecvatå. prin în¡elegerea veritabilå a celor patru adevåruri ¿i a altor învå¡åturi budiste.amaltea . Nu este vorba despre o modalitate de evadare.amaltea. tradi¡ia s-a perpetuat ¿i comunitatea ascetå a înflorit. despre accep¡iunile sinelui. så gândeascå ¿i så reac¡ioneze în¡elept ¿i în¡elegåtor. „sistemul nostru de operare”. Într-adevår.ro www. Dar comunitatea monasticå în sine a reprezentat centrul budismului. trebuie så fie reconfigurat pentru a se putea conforma adevåratei naturi a realitå¡ii. E ca ¿i cum min¡ile noastre sunt computere care au fost incorect programate. din moment ce adevårata problemå este una a min¡ii (adicå ignoran¡a ¿i amågirea). Dupå cum se poate vedea din enumerarea de mai sus. prin îndreptarea vorbelor. putem începe så preschimbåm în¡elegerea amågitoare – pe care o de¡inem în prezent – despre realitate. APARIºIA BUDISMULUI DE TIP MAHAYANA Dupå moartea lui Buddha. În cele din urmå.

adep¡ii Mahayanei au pretins cå acest nou vehicul era „mai universal” decât tradi¡ia veche care nu reu¿ea så intermedieze decât pentru foarte pu¡ini trecerea pe celålalt mal al Nirvanei.amaltea.154 JAMES L. În primul secol al erei cre¿tine. un bodhisattva se bazeazå pe desåvâr¿irea în¡elepciunii ¿i compasiunii. Aceste grupuri religioase distincte au apårut din pricina unor neîn¡elegeri privind doctrina ¿i practica. Dupå cum o pasåre are nevoie de douå aripi. s-a conturat o nouå mi¿care budistå numitå Mahayana.amaltea . Un bodhisattva. un bodhisattva este motivat de compasiunea pentru toate fiin¡ele aflate în suferin¡å ¿i de cåutarea în¡elepciunii care faciliteazå fapta cumpåtatå. urmåre¿te cu mai multå minu¡iozitate un scop cu totul aparte (atingerea statutului de Buddha).amaltea . Astfel. cea mai cunoscutå fiind cea a evolu¡iei în www. pe care le-au etichetat cu numele de Hïnayana („Vehiculul mic”). deseori definit drept cel care „se reîntoarce” din Nirvana. FORD idealå din punct de vedere budist. pentru a evita conota¡ia evident peiorativå a denumirii Hïnayana. bodhisattva este motivat nu numai de dorin¡a de a atinge Nirvana pentru el însu¿i/ea înså¿i. Oricum. Unele dintre textele de origine Mahayanå pretind chiar cå Nirvana nu existå ¿i cå era doar o unealtå conceptualå folositå de Buddha pentru a-¿i atrage mai mul¡i adep¡i. Ca ¿i în cazul multor alte comunitå¡i religioase. Potrivit retoricii Mahayanei cel pu¡in. Mahayana prefera un bodhisattva – adicå persoana care merge pe calea de a deveni Buddha. un bodhisattva revine inten¡ionat în lumea samsarei pentru a alina suferin¡ele celorlal¡i ¿i a-i îndruma så på¿eascå pe aceea¿i cårare. Adep¡ii Mahayanei („Vehiculul mare”) s-au diferen¡iat de ¿colile de facturå tradi¡ionalistå. Prin însu¿i numele mi¿cårii lor. de-a lungul anilor au råsårit nenumårate dispute care au provocat ceea ce noi numim separa¡ii confesionale. S-au conturat diverse versiuni ale drumului urmat de cåtre un bodhisattva. cea mai meritorie dintre ele fiind idealul: bodhisattva. Un månunchi de caracteristici fundamentale diferen¡iazå Mahayana de tradi¡ia timpurie.ro www. Cårturarii preferå termenul Nikaya pentru a face referire la budismul timpuriu. Spre deosebire de idealul arhat din budismul Nikaya. ci de aceea de a cunoa¿te iluminarea pentru binele tuturor semenilor såi. complet iluminat.ro . Iar idealul comunitå¡ii budiste era un arhat – un discipol al lui Buddha. care så på¿eascå în Pari-Nirvana în momentul mor¡ii. dar nu au avut tendin¡e exclusiviste.

BUDISM ªI MITOLOGIE ÎN MATRIX 155 zece trepte de-a lungul mai multor reîncarnåri în care acesta î¿i perfec¡ioneazå diferite virtu¡i (de exemplu generozitatea. În diferite perioade ¿i zone. în timpul ¿colii apar¡inând doctrinei Mahayanei ¿i cunoscutå sub numele de Yogacara. Pe lângå încercarea de a evita rånirea celorlal¡i. nu doar faptele care se petrec. www. Practicarea generozitå¡ii. Drept consecin¡å. de exemplu. Inten¡ia con¿tientå conteazå.ro . îl va determina så devinå mai preocupat de a fi generos ¿i invers. Aceastå analizå budistå a „con¿tiin¡ei” ¿i-a atins apogeul în secolul al patrulea. comportamentul moral adecvat este subliniat din pricina rela¡iei de interdependen¡å dintre faptele ¿i mintea unui individ. inten¡ia con¿tientå este cel mai important ingredient. råbdarea. Drept consecin¡å. va cåpåta puteri extraordinare.ro www. Problema rezidå mai degrabå în modul (fals) în care în¡elegem lumea. budismul sus¡ine cå nu existå consecin¡e karmice negative dacå ucidem involuntar un animal. Yogacara. Înainte de a declan¿a prezentarea paralelelor semnificative dintre budism ¿i Matrix. care meritå a fi men¡ionatå în mod particular din motive care vor deveni lesne de în¡eles.) pentru a atinge statutul de Buddha. a¿a cum este pentru cei care percep lumea drept o scenå a înfruntårii dintre for¡ele binelui ¿i cele malefice. care poartå de asemenea ¿i numele de ¿coala „Numai con¿tiin¡a” (Vijñanavada). Spre deosebire de jainism. Pe måsurå ce un individ avanseazå pe aceastå cale.amaltea . Chiar ¿i în aceste circumstan¡e. chiar miraculoase.amaltea. Budismul accentueazå anumite imperative morale pentru a minimiza suferin¡a lumii. Problema fundamentalå nu este una „a lumii”. de exemplu. s-a creat în tradi¡ia Mahayanei o grupare în continuå extindere care ar putea fi numitå „ceata de bodhisattva cere¿ti” – adicå bodhisattva evolua¡i care este posibil så tråiascå în tårâmuri paradisiace de unde coboarå pentru a-i învå¡a ¿i îngriji pe cei care se gåsesc în nevoin¡e ¿i suferin¡e. solu¡ia constå în modificarea con¿tiin¡ei ¿i a modului în care prelucråm realitatea. Maitreya este în special foarte cunoscut pentru cå pare a fi o figurå mesianicå în cadrul tradi¡iei budiste. Cred cå pânå acum a devenit evident faptul cå budismul este – în multe feluri – o filozofie a min¡ii. da¡i-mi voie så vå descriu una dintre ¿colile filozofice proeminente ale Mahayanei.amaltea . au avut loc mi¿cåri semnificative concentrate asupra a¿teptatei „coborâri” a lui Maitreya drept urmåtorul Buddha. perseveren¡a etc.

cum ar fi visele.ro .amaltea . Con¡inutul acestei în¡elegeri a nondualului ståruie dincolo de orice formå de descriere verbalå.amaltea. p. Deoarece concepem „obiectele” con¿tiin¡ei ca fiind autonome. Toate experien¡ele unui individ sunt filtrate prin con¿tiin¡å. ajungem så îl cunoa¿tem intermediat ca idee ¿i nu înainte de a fi astfel modificat. ¿i Paul Griffiths. FORD sus¡ine cå lumea obiectivå pe care noi o consideråm a fi realå este de fapt un produs al min¡ii noastre. Maniera în care individul este capabil de a crea ¿i controla imagini mentale prin diverse practici de vizualizare a slujit la refortificarea no¡iunii cå percep¡iile con¿tiente zilnice. în func¡ie de sentimentele de dorin¡å sau de urå pe care le nutrim. www. Yogacara accentueazå diverse practici de medita¡ie ¿i de vizualizare – de aici numele ¿colii („practican¡i ai yoga”). 83. nu sunt în mai micå måsurå „create. Yogacara pretinde cå în momentul în care în¡elegem cå obiectele con¿tiin¡ei sunt. ata¿amentul ¿i suferin¡a vor înceta. individul ajunge så depå¿eascå dualismul subiect-obiect care ne face cunoscutå viziunea noastrå amågitoare potrivit cåreia noi (¿i toate „obiectele”) suntem oarecum entitå¡i distincte ¿i autonome.ro www. de¿i mul¡i observatori au tras aceastå concluzie. fie le urmårim fie le evitåm fårå încetare. modul condi¡ionat al unui individ de a percepe lumea ¿i a-l ajuta så deschidå ochii pentru a vedea natura veritabilå.amaltea . interdependentå ¿i non-dualå a realitå¡ii. Tehnicile de medita¡ie au fost menite a destråma. Ideea este cå fiecare „obiect” este semnificativ modificat de percep¡ia noastrå con¿tientå.156 JAMES L.2 Ca ¿i cum mintea este un proiector ¿i lumea pe care o percepem este „proiec¡ia” con¿tiin¡ei. care le distorsioneazå invariabil. p. într-un anume sens. vezi Keenan. prin urmare.3 Este mai degrabå vorba despre o introspec¡ie epistemologicå. În acest punct. Pentru a atinge aceastå în¡elegere despre natura con¿tiin¡ei. Yogacara nu sus¡ine cå lumea obiectivå nu existå. 2 3 Pentru o prezentare coerentå asupra gândirii ¿colii Yogacara. atunci dorin¡a. fluxul latent al con¿tiin¡ei capåtå forma în¡elepciunii unui Buddha. vezi Williams. Pentru exemple reprezentative privind aceastå dezbatere referitoare la Yagacara. Aceastå în¡elegere este scopul suprem al practicantului Yogacarei. 169-209. În cele din urmå. iluzorii. p.” Practicantul reu¿e¿te så în¡eleagå natura iluzorie a sinelui ¿i a componentelor externe ale realitå¡ii. 77-95.

amaltea .ro www.4 Conrad Ostwalt considerå aceastå omisiune a divinului ¿i respingere a supranaturalului ca agent al apocalipsei drept simptomatice pentru „imagina¡ia apocalipticå a prezentului. „Prezen¡a lui Dumnezeu în filmul Matrix” din acest volum.amaltea. Pentru cre¿tinism ¿i iudaism.” Aici. de exemplu. În timp ce în Matrix råsunå motivele mesianice ale mitului cre¿tin. problema fundamentalå este înstråinarea umanitå¡ii fa¡å de Dumnezeu din pricina naturii noastre påcåtoase ¿i a tendin¡ei egoiste de a ne asemåna Lui. cred eu. Dar Matrix nu trebuie neapårat interpretat drept o adaptare „contemporanå” a viziunii apocaliptice iudeo-cre¿tine. Majoritatea acestora de¡in ¿i mituri care transmit problema existen¡ialå fundamentalå a vie¡ii umane. existå ¿i alte perspective mitologice stråvechi care omit întru totul „divinitatea. Paralele între budism ¿i Matrix sunt numeroase. lumea iluzorie care se dovede¿te a nu fi 4 Pentru o perspectivå alternativå. Versiunile confucianiste ale dinastiei ideale Chou. Matricea înså¿i este asemånåtoare samsarei. poate constitui budismul o paralelå mitologicå iluminatoare. Fårå îndoialå. pe Mesia. problema fundamentalå este una a min¡ii.BUDISM ªI MITOLOGIE ÎN MATRIX 157 BUDISMUL ªI MATRIX Fiecare religie oferå o interpretare a condi¡iei umane.amaltea . via¡å dupå via¡å. Toate acestea sunt simbolizate în povestea lui Adam ¿i a Evei – locuitorii grådinii Paradisului – din Genezå. Textele sacre ale hinduismului – precum Bhagavadgïta ¿i Upani¿adele – înfå¡i¿eazå condi¡ia umanå drept una de robie perpetuå reprezentatå de ciclul nesfâr¿it al samsarei. Yeffeth) 5 Ostwalt www. (n.ro . reflectå în¡elegerea acestei tradi¡ii referitoare la problema fundamentalå – lipsa armoniei sociale datorate tendin¡ei umane de a neglija comportamentul ritual ¿i social. vezi eseul lui Paul Fontana. drept mijloc de a reface rela¡ia dintre om ¿i Creator. „problema umanå” nu este înstråinarea de Dumnezeu – din moment ce El nu este nicåieri prezent în scenariu – sau cel pu¡in nu un Dumnezeu creator.”5 Nu Dumnezeu va declan¿a apocalipsa – ci altceva. Esen¡a credin¡ei cre¿tine este aceea cå Dumnezeu ¿i-a trimis unicul Fiu.

la bisericå sau când î¡i plåte¿ti impozitele. Este lumea cu care ¡i-a fost acoperitå privirea. Mai mult chiar. chiar în aceastå camerå. Se face aluzie clarå la faptul cå inteligen¡a artificialå nici nu a apårut din senin ¿i nici nu este o „for¡å maleficå” ce a existat de la începuturile lumii. O sim¡i când te duci la serviciu. Existå chiar ¿i o sugestie referitoare la reîncarnare atunci când oracolul îi spune lui Neo cå nu este el Alesul. dar adaugå: „Poate într-o via¡å viitoare.” Cu alte cuvinte. Inteligen¡a artificialå care guverneazå Matricea este crea¡ia umanitå¡ii.amaltea. problema fundamentalå este necunoa¿terea naturii autentice a realitå¡ii. goale.amaltea . Antrenamentul lui Neo este o analogie frumoaså a acestui proces de transformare „mentalå. omenirea este cea care a distrus lumea în efortul de a învinge inteligen¡a artificialå privând-o de energia solarå necesarå pentru producerea de energie. O altå paralelå importantå între budism ¿i Matrix are în vedere domeniul disciplinei ¿i exerci¡iului. Medita¡ia este un mijloc prin care mintea poate fi „reprogramatå” astfel încât percep¡ia noastrå despre realitate så fie conformå cu realitatea înså¿i.” În film sunt identificabile ¿i referiri la karmå. deoarece condi¡ia în care se aflå fiin¡ele umane este rezultatul propriilor fapte.ro www. oamenii au fost întodeauna dependen¡i de unelte pentru a exista. în esen¡a lor. Morpheus adaugå mai târziu cå „ata¿amentul” fa¡å de aceastå realitate amågitoare îi împiedicå pe cei trecu¡i de o anumitå vârstå så renun¡e la ea. Este rezultatul (karmic) al faptelor trecute.ro . FORD realitatea care pare a fi. Fiin¡a umanå trebuie så înve¡e så î¿i disciplineze ¿i controleze mintea care oricum distorsioneazå în mod inerent realitatea ¿i acordå permanen¡å ¿i individualitate lucrurilor care sunt. este capabil de a intra în Matrice (adicå în samsara) cu puteri crescute de percep¡ie ¿i control. pentru a te orbi fa¡å de adevår. asemenea unui bodhisattva.158 JAMES L. este peste tot în jurul nostru. Morpheus îi spune lui Neo cå „Matricea este pretutindeni.amaltea . Aminti¡i-vå cå o importantå dimensiune a cåii în opt bra¡e a budismului este medita¡ia ¿i concentrarea mentalå. Dupå cum observå Morpheus. O vezi pe fereastrå sau la televizor.” Mintea lui este reprogramatå în sensul literal al cuvântului astfel încât. Cu www.” Apare ¿i o a doua asemenea sugestie în cuvintele lui Morpheus legate de primul om care va reu¿i så påråseascå Matricea: acela se va întoarce ca „Alesul.

putem spune cå ¿i modul de via¡å al rebelilor este extrem de ascetic. Cu alte cuvinte. Un episod crucial în existen¡a unui cålugår adept al budismului Mahayana este declararea inten¡iei de a cåpåta iluminarea în beneficiul tuturor semenilor såi. Printr-un ritual formal de rostire a juråmintelor. cunoscutå sub numele de bodhicitta. îmbråcåmintea ¿i mediul în care tråiesc sunt. dupå cum îi spune Morpheus lui Neo: „Ca to¡i ceilal¡i. evident. Matricea este – foarte limpede – o realitate amågitoare. Mâncarea. individul se angajeazå deliberat în aceastå misiune.amaltea. „Ce e real?” îl întreabå Morpheus pe Neo. Suntem de fapt „sclavi”. lumea este lipsitå de o „realitate” substan¡ialå.” Aceasta este distorsionatå de karma noastrå colectivå ¿i individualå care ne condi¡ioneazå så conferim o anumitå dozå de permanen¡å ¿i interdependen¡å lucrurilor unei lumi inexistente.amaltea . într-o închisoare pe care nu o po¡i sim¡i prin miros.amaltea . Min¡ile sunt pur ¿i simplu conectate la programul unui calculator care le oferå ocupa¡ie.” Continuând aceste observa¡ii.ro www. Mi se pare cå decizia lui Neo de a înghi¡i pilula ro¿ie este un fel de enun¡are ritualå a propriei angajåri înainte de a porni într-o aventurå „în tunelul iepurelui. existå indicii clare ale faptului cå lumea pe care o experimenteazå fiin¡ele umane este total distorsionatå. „Dar ce înseamnå «real»? Cum define¿ti acest lucru? Dacå www. E o închisoare pentru minte. care are legåturi istorice strânse cu antrenamentul monastic budist din China ¿i Japonia. Trebuie så men¡ionez de asemenea cå momentul vital al purcederii pe calea unui bodhisattva este apari¡ia aspira¡iei de ob¡inere a iluminårii. Dupå cum am våzut mai devreme.BUDISM ªI MITOLOGIE ÎN MATRIX 159 alte cuvinte. Astfel. De aceea se ¿i revoltå Cypher.” Aici par foarte potrivite paralele cu filozofia Yogacarei. Trebuie mai întâi så în¡elegem cå imaginea „proiectatå” a lumii nu este „realitatea în sine. gust sau atingere. austere. Yogacara sus¡ine cå singura modalitate de acces la realitate este propria noastrå minte con¿tientå.ro . Realizatorii filmului adoptå ¿i motivul antrenamentului în arte mar¡iale. ai fost nåscut în robie. pentru cå ar prefera via¡a amågitoare a dorin¡elor în loc så îndure traiul monastic ¿i disciplinat al rebelilor. interdependen¡å ¿i lipså de substan¡å în dialogurile din Matrix. procesul de antrenare a lui Neo este o versiune tehnicociberneticå a medita¡iei. De¿i nu identificåm discu¡ii explicite referitoare la efemer. ªi nici nu suntem „sinele” care credem cå suntem.

Ai tråit într-o lume de vis. devine capabil de a manipula lumea „obiectivå” pe care o percepem.amaltea.ro www. Lumea a¿a cum era la sfâr¿itul secolului XX.amaltea . Putem considera cå aceste speran¡e sunt bodhisattva tineri care încearcå så modifice elementele lumii „obiective” prin puterile con¿tientului. Un Buddha chiar posedå puterea de a-¿i crea propriul tårâm cosmic. De asemenea. FORD te referi la ceea ce pipåi. figura centralå de Buddha din tradi¡ia Tårâmului Pur a budismului est asiatic. a unor linguri ¿i a¿a mai departe. Potrivit tradi¡iei Mahayanei. gu¿ti. så tråiascå existen¡e iluzorii ¿i så moarå. pot fi prezen¡i simultan în diverse locuri.160 JAMES L. Unii par så mediteze. Este exact ceea ce fac Buddha ¿i bodhisattva. Aminti¡i-vå de tinerele „speran¡e” din anticamera Oracolului. Aceasta este lumea pe care o cuno¿ti. în timp ce al¡ii se distreazå schimbând forma unor bucå¡i de lemn. nu este clar ce va face în privin¡a 6 Cel mai vestit exemplu este cel al lui Amitabha (în Japonia. Neo. ¿i ce va face Neo. miro¿i sau vezi. a jurat så î¿i creeze propriul Tårâm Pur în momentul în care va fi devenit Buddha.6 Cu toate acestea. se nåscuse în ea un om www.7 Într-adevår.. Oamenii au continuat så sufere. Morpheus îi explicå lui Neo originea rebelilor ¿i profe¡ia Oracolului referitoare la venirea Alesului: „Când Matricea a fost construitå. Similar. în timp ce era încå bodhisattva. este vorba despre impulsuri electrice interpretate de creierul tåu.. pe måsurå ce individul înainteazå pe calea atingerii statutului de Buddha. To¡i cei care invocå numele lui Amitabha cu inima curatå vor rena¿te în acel tårâm maiestuos unde iluminarea este mai lesne de atins. Amida). ei bine.” Este nevoie de o persoanå ie¿itå din comun pentru a påtrunde labirintul acestei „închisori cinematografice” ¿i pentru a ne pune în fa¡a ochilor natura situa¡iei dificile în care ne aflåm. Acum ea existå numai ca parte integrantå a unei simulåri neurointeractive pe care o numim Matrice. Astfel.ro . se men¡ine un puternic sentiment al liberului arbitru ¿i al responsabilitå¡ii. nu se pare cå Neo va modifica lumea din rådåcini sau cå va distruge Matricea creatå de inteligen¡ele artificiale.amaltea . Nu ne mai råmâne decât så îi urmårim evolu¡ia. 7 La un moment dat. Buddha Sakyamuni nu a transformat radical lumea. în ciuda faptului cå asta este ceea ce a¿teaptå Morpheus. Dar a oferit o nouå cale ¿i o modalitate de a învinge percep¡ia noastrå distorsionatå asupra lumii. Amitabha. Buddha ¿i bodhisattva avansa¡i pot interveni dupå bunul plac asupra obiectelor.

o lume în care totul este posibil.” Ni l-am putea imagina pe Buddha având aceea¿i conversa¡ie cu Mara. în viziunea despre iluminare a Yogacarei. sfâr¿itul råzboiului ¿i eliberarea poporului nostru. este capabil så se mi¿te prin re¡eaua interdependentå a samsarei spontan. Am venit så vå spun cum va începe totul.ro .BUDISM ªI MITOLOGIE ÎN MATRIX 161 Matricei. El este cel care ne-a eliberat ¿i care ne-a învå¡at adevårul: «Atâta timp cât va exista Matricea. ªtiu cå vå e teamå. ci este mai degrabå transformat ¿i un Buddha îl percepe a¿a cum este. Nu am venit pentru a vå spune cum se va termina totul. så adapteze Matricea a¿a cum dorea. Astfel. fårå hotare ¿i limite. Ne putem imagina totu¿i cå Mara încearcå un sentiment de fricå ¿tiind cå Sakyamuni a scåpat ¿i cå le-ar putea aråta ¿i altora calea pentru a ie¿i din samsara. La sfâr¿itul filmului.amaltea . Vå e teamå de schimbare. Eu nu cunosc viitorul. Este capabil så se plimbe prin Matrice. fårå emo¡iile våtåmåtoare ale dorin¡ei ¿i urii care conduc la ata¿ament ¿i suferin¡å. asemenea primului Ales.amaltea. Direc¡ia în care vom merge de acum înainte este o alegere pe care v-o las vouå. Acum aminti¡i-vå de momentul în care Neo reînvie (adicå. continuå så tråiascå. Se pare înså cå. sigur de sine ¿i neispitit. zeul-demon al samsarei. ca re¡ea interdependentå. netemåtor. Nu uita¡i cå. El nu l-a distrus pe Mara. omul nu va fi niciodatå liber.amaltea . simbolizând puterea care ne ¡ine în samsara. Voi pune receptorul în furcå ¿i le voi aråta oamenilor ceea ce nu vre¡i ca ei så vadå.ro www. Oracolul i-a profe¡it întoarcerea ¿i a prevestit faptul cå venirea lui va însemna distrugerea Matricei. Le voi aråta o lume fårå voi. substratul fluxului con¿tiin¡ei nici nu dispare ¿i nici nu este distrus.” www. Nu este îngrådit de legile conven¡ionale ale cauzei ¿i efectului (karma) care guverneazå samsara. Acum vå simt. Neo roste¿te ceea ce poate fi descris drept un avertisment plin de compasiune la adresa inteligen¡elor artificiale: „ªtiu cå sunte¡i acolo. o lume lipsitå de reguli ¿i control. så transforme gloan¡ele în rebuturi care putea så schimbe ceea ce dorea. rena¿te). va revela adevårul celor care au urechi så asculte. Vå e teamå de noi. Acesta din urmå.» Dupå ce el a murit.

De exemplu. De exemplu.amaltea .ro www. Matrix este metaforic ¿i solicitå imperativ o interpretare. o datå înrådåcinate. asemenea unui Buddha. în lipsa unor imperative etice care så ac¡ioneze drept contragreutate. Nemaifiind încorsetat de fricå. Similar. Matricea ¿i samsara pot fi våzute ca metafore ale „sistemelor” care se înståpânesc asupra noastrå. dictatorial. De exemplu. Mai mult.). îndoialå ¿i ignoran¡å. oamenii au creat mai multe tipuri de sisteme (modalitå¡i fabricate pentru a conceptualiza ¿i a în¡elege lumea). Neo. douå „sisteme” strâns legate unul de altul. poate duce la o distribuire inechitabilå a suferin¡ei sau la un dezechilibru între cei avu¡i ¿i cei såraci. Existå sisteme politice (de exemplu: democratic. adoptate de diferite societå¡i ¿i care structureazå modul în care oamenii crescu¡i ¿i educa¡i în aceste sisteme percep ¿i våd lumea. unii ar putea comenta faptul cå dependen¡a ¿i ata¿amentul nostru fa¡å de tehnologie au scåpat de sub control.162 JAMES L.amaltea. socialist. suntem condi¡iona¡i social ¿i nu numai.amaltea . Fårå så fim întotdeauna în totalitate con¿tien¡i de ce ni se întâmplå. FORD suspendate ¿i så-l facå pe Mara (agentul Smith) så explodeze în luminå albå. ªi Neo ¿i Buddha sunt asemånåtori acelor unici „mântuitori” care ne revelå tabloul deseori corupt ¿i distructiv al unor asemenea „sisteme. aceste „sisteme” tind så î¿i atribuie o existen¡å independentå ¿i chiar så aibå asupra oamenilor efecte pe care creatorii lor nu le-au anticipat. MATRICEA CA MIT Ca ¿i orice alt mit. economice ¿i religioase. Desigur. comunist. transcende dincolo de orice dualitate. Miturile sunt la urma urmei simbolice ¿i opereazå la diverse niveluri. monarhist etc. chiar ¿i de dualitatea supremå a vie¡ii ¿i a mor¡ii. capitalismul. tehnologia oferå nenumårate avantaje. Una dintre consecin¡ele negative ar fi poate aceea cå submineazå ¿i împiedicå interac¡iunea umanå autenticå. existå diverse sisteme sociale. Unii ar putea argumenta cå industrializarea ¿i capitalismul. crescând în asemenea sisteme.ro . sunt în detrimentul mediului înconjuråtor ¿i uzurpå compasiunea umanå. am putea în¡elege Matricea ca metaforå a diverselor „sisteme” care ne îndeamnå uneori så ac¡ionåm în moduri care nu sunt în interesul nostru colectiv ¿i individual. astfel www. Pe scurt.” Prin urmare.

pare så se audå întrebarea? Care aspect al realitå¡ii NOASTRE este fabricat artificial ¿i ne înrobe¿te într-o închisoare conceptualå? Oare tehnologia ne înrobe¿te sau ne elibereazå? Oare capitalismul materialist ne conduce înspre o fericire veritabilå sau înspre dependen¡å ve¿nicå? Oare veneratele noastre viziuni religioase ne unesc sau ne despart? Acestea sunt întrebåri fertile care ne stimuleazå pe fiecare dintre noi så concepem o interpretare proprie a acestui mit modern ¿i a relevan¡ei lui în cadrul realitå¡ii noastre sociale. cum ar spune Morpheus. amplificat de tehnologia imaginii.ro www. S-ar putea argumenta cå acele crime nu sunt reale. Eu a¿ spune cå procesul captivant de distrugere. Din aceastå perspectivå mai påmânteanå.amaltea . samsara poate fi våzutå drept o metaforå pentru oricare dintre dimensiunile realitå¡ii pe care o percepem. Mai pe scurt. control.BUDISM ªI MITOLOGIE ÎN MATRIX 163 încât nu mai putem distinge natura lor fabricatå. o formå mai literalå de violen¡å.ro . Pe lângå paralelele semnalate între viziunile cre¿tine ¿i budiste ¿i film. Matrix este o glorificare a violen¡ei ¿i a domina¡iei patriarhale.” La fel se petrece ¿i în interpretarea budistå a condi¡iei umane. trece dincolo de licen¡a metaforicå ¿i cultivå. Matrix contestå modul nostru condi¡ionat de a vedea lumea.amaltea . într-o asemenea måsurå încât „sistemul” ajunge så ne controleze. este foarte posibil ca acest scepticism implicit la adresa controlului ¿i cenzurii „institu¡ionale” så explice popularitatea peliculei printre adul¡ii tineri. Prezen¡a femininå este mai degrabå androginå sau chiar masculinizatå. Adevårul este cå uciderea unei persoane în Matrice presupune moartea unei persoane „reale” în centrala energeticå. nu trebuie så în¡elegem problematica referitoare la amågire. De exemplu. Dimensiunea moralå a cåii budiste www. ci doar o metaforå pentru uciderea demonilor min¡ii sau pentru distrugerea manifestårilor simbolice ale urii. Violen¡a a câ¿tigat filmului o restric¡ionare la publicul sub ¿aptesprezece ani. ata¿ament ¿i altele asemenea numai în legåturå cu o „realitate supremå. Cum suntem NOI programa¡i. Pe lângå scenele de ac¡iune care vråjesc ochiul. Suntem „orbi”. dincolo de orice îndoialå. låcomiei ¿i amågirii (ca ¿i în întâlnirea lui Sakyamuni cu Mara sub smochin în ajunul iluminårii sale). este foarte important så men¡ionåm felul în care acest „mit” se îndepårteazå de unele dintre valorile esen¡iale ale acestor douå tradi¡ii. în ceea ce prive¿te Matricea.amaltea. în multe privin¡e.

budismul ¿i alte tradi¡ii mitologice.” Judecând din perspectivå budistå.amaltea. www. Acestea fiind spuse. preten¡iilor noastre referitoare la adevår. de cele mai multe ori e¿uåm în a vedea re¡eaua interdependentå care leagå toate fiin¡ele con¿tiente. Glorificarea violen¡ei are menirea clarå de a ispiti una dintre ¡intele primordiale ale producåtorilor hollywoodieni – adolescen¡ii de sex masculin. chiar ¿i statutului independent al „eurilor” noastre – care va conduce la egoism. este mårturie directå a naturii contextuale a procesului de mitologizare. pe de o parte. Acesta este momentul în care – ca în cazul întregii mitologii – trebuie så acordåm aten¡ia cuvenitå contextului acestui mit ¿i mai ales scopurilor sale comerciale. paralelele între Matrix ¿i budism sunt o unealtå de pre¡ în în¡elegerea unora dintre învå¡åturile cele mai profunde ale acestuia din urmå. este de netågåduit cå integreazå ¿i valori contradictorii ale violen¡ei ¿i domina¡iei patriarhale pentru scopuri comerciale (¿i nu numai). Ele reprezintå „lumea cu care ne-a fost acoperitå privirea pentru a ne orbi în fa¡a adevårului. Astfel. pe de alta.164 JAMES L. Aceastå evidentå tensiune între dimensiunea „religioaså” a acestui mit. pe care dintre pilule a¡i alege-o? Pe cea albastrå sau pe cea ro¿ie? În fiecare clipå. A¿a cå în timp ce la nivel abstract Matrix atrage dupå sine multe paralele „religioase” cu cre¿tinismul. Trebuie mai întâi så deschidem ochii ¿i så identificåm acea „matrice” care este posibil så ne înrobeascå pe fiecare dintre noi. sunt un produs secundar al procesului dialectic care de cele mai multe ori provoacå elemente intrinsec conflictuale.ro www.ro .amaltea . Dacå vi s-ar oferi ¿ansa.amaltea . Miturile se nasc întotdeauna în contexte „institu¡ionale”. S-ar putea spune cå glorificå unele dintre „matricele” sociale pe care pretinde cå le contestå. Matricea este o metaforå pentru multe dintre „realitå¡ile” noastre programate cultural pe care con¿tientul ni le indicå a fi suprema realitate. Insuflåm un grad înalt de permanen¡å lucrurilor lumii – obiectelor. ¿i elementele culturale ¿i cele de origine hollywoodianå. sistemelor noastre conceptuale. ata¿ament ¿i suferin¡å. FORD din opt bra¡e sau imperativele morale ale cre¿tinismului lipsesc cu desåvâr¿ire din film. alegerea vå apar¡ine. dorin¡å. ci o reprezentare colectivå care a evoluat în timp. Miturile nu sunt produsul unui creator individual.

Richard. www. On Being Mindless: Buddhist Meditation and the Mind-Body Problem (La Salle. Corliss. 4. 1 (April. 15. Griffiths. Paul. 1999. vol.” in The journal of Religion and Film.BUDISM ªI MITOLOGIE ÎN MATRIX 165 BIBLIOGRAFIE CÅRºI Wiliams. Illinois: Open Court.amaltea . New York: Orbis Books.” Time. ARTICOLE Ostwalt.amaltea . „Popular Metaphysics. Mahayana Buddhism: The Doctrinal Foundations (London: Routledge. 1986). 1989). The Meaning of Christ: A Mahayana Theology (Maryknoll. no. 153. John. Conrad.ro . Paul. no. Keenan. vol. April 19. 1989). 2000).amaltea. „Armageddon in the Millennial Dawn.ro www.

Asa începe povestea niciodată spusă până acum a tânărului Han Solo. GAMBITUL HUTT . Colecții: Cunoaștere și Autoeducare MOTIVAȚIONAL Cunoaștere și Autoeducare BUSINESS MILENIUL 3 STAR WARS FANTASY & SCI-FI Cărți pentru VIAȚA TA . C. C.A. Crispin (Han Solo1) Era un copil fără trecut. Urmărește maturizarea celui mai faimos contrabandist.A.CAPCANA PARADISULUI . Noua sa condiție duce la conflicte înspăimântătoare. ZORII REBELIUNII . Han nu poate rezista tentației.. un derbedeu corellian abandonat. pentru a-și împlini visul trece prin cele mai nebunești aventuri. Han Solo este acum dezertor din Flota Imperială. Din nefericire pentru tânărul contrabandist. cu o viteză mai mare decât cea a luminii. care.. C. hoț și pungaș al galaxiei. Crispin (Han Solo 3) În clipa în care o fostă prietenă care este acum capul unei grupări rebele îi oferă ocazia de a pune mâna pe o avere imensă. scotocind după hrana de zi cu zi. Crispin (Han Solo 2) Pe vremuri vedetă a Academiei. planeta Ylesia e departe de a fi invinsă. rebelii au alte gânduri.A. când crudul Garris Shrike l-a adus în mijlocul unei bande nomade de infractori spațiali. iar partenerii contrabandiști se pot transforma în dușmani.

ªi ca så fiu sincer.amaltea .. Neo.amaltea. Dar. chiar ai face-o? CYPHER: ªtiu la ce te gânde¿ti pen’ cå exact la asta må gândesc ¿i eu acuma. de ce n-oi fi înghi¡it eu pastila albastrå? www. NEO: Vrei så spui cå asta nu e real? MORPHEUS: Dar ce înseamnå „real”? Cum define¿ti acest lucru? Dacå te referi la ceea ce pipåi. la asta må gândesc din clipa în care am ajuns aici. Economistul Peter Boettke considerå cå ¿i societå¡ile fac alegeri ¿i cå ar face bine så evite ispitele pilulei albastre.ro www.amaltea . este vorba despre impulsuri electrice interpretate de creierul tåu. ei bine.. NEO: ªi nu må pot întoarce. MORPHEUS: N-am spus cå va fi u¿or. De ce.ro . nu-i a¿a? MORPHEUS: Nu. BOETTKE LIBERTATEA UMANÅ ªI PASTILA ROªIE Pastila ro¿ie sau pastila albastrå? Responsabilitate sau lipså de griji? În fiecare zi suntem pu¿i în situa¡ia de a face alegeri ¿i acestea ne definesc. miro¿i sau vezi. am spus doar cå vei descoperi adevårul. gu¿ti. dacå ai putea.PETER J.

ro . alcool ¿i chiar sporturi pentru cå vor så iaså din realitatea zilnicå. fie apåsau o alta ¿i primeau un stimul care le oferea satisfac¡ie sexualå. De ce så nu accept târgul? Iar dacå råspund afirmativ. Fie ne tråim via¡a. toate industriile majore s-au nåscut din dorin¡a de a ni le satisface. poate cå am mai vedea încå ra¡iunea ei – de exemplu. e mai bine så fii un Socrate nesatisfåcut decât un nebun satisfåcut.1 Dar eu. Dar fiin¡ele umane nu sunt ¿obolani. Ca ¿i atâtea milioane de fani. BOETTKE Fiecare dintre noi nutre¿te ni¿te fantezii. conectat la un computer care mi-ar oferi clipa „e¿ti ca Mike”? Så zicem cå visez la acest moment din copilårie ¿i acum am ocazia. Consumatorii au nevoie de droguri. la 38 de ani. pe când era boboc la colegiu ¿i pânå la meciul împotriva lui Utah Jazz din 1998 din campionatul NBA: încercam så îmi imaginez senza¡ia pe care o tråia prin atingerea unui asemenea nivel de excelen¡å atleticå. 2 Am aflat despre ni¿te experimente derulate pe ¿obolani care erau confrunta¡i cu urmåtoarele alegeri: fie învå¡au så apese o manetå ¿i så capete mâncare. pânå la prostitu¡ie ¿i jocurile pentru calculator. În anumite circumstan¡e. De la prima aruncåturå câ¿tigåtoare din 1982.ro www.2 O datå ce ace¿tia devin termenii târgului. Chiar ¿i un utilitarist înråit precum John Stuart Mill a comentat faptul cå ameliorarea fiin¡elor umane constå în mai mult decât experimentarea plåcerii. scriind: „E mai bine så fii un om nesatisfåcut decât un porc satisfåcut. oare m-a¿ conecta benevol la o ma¿inårie care så îmi permitå så „gust” aceea¿i bucurie? Oare a¿ face-o chiar dacå „în realitate” nu a¿ fi decât un corp într-un recipient. care nu are o familie ce ar 1 Jordan încå î¿i uime¿te fanii jucând pentru Wizards dupå ce s-a întors pe terenul de baschet în 2001. în cazul unei persoane diagnosticate cu o boalå neiertåtoare. fie o experimentåm. A¿ putea deveni Mike pentru o dupå-amiazå sau o searå ¿i apoi m-a¿ întoarce în pielea mea.amaltea .” www. alegerea este una între extreme. neråbdarea conectårii dispare.168 PETER J. De la agen¡iile de turism. De fapt. ªobolanii apåsau invariabil pe cea de-a doua manetå ¿i mureau de foame. am urmårit cariera sportivå a lui Michael Jordan cu stupefac¡ie. ªi asta pentru cå to¡i avem nevoie så evadåm din când în când din realitate. Dar nu aceasta este alegerea cu care ne confruntåm în Matrix.amaltea.amaltea . oare repet alegerea pe care a fåcut-o Cypher în Matrix? Bineîn¡eles cå ¿i eu (¿i milioane de semeni ai mei) m-a¿ conecta dacå a¿ cåpåta o escapadå efemerå în afara realitå¡ii.

Realitatea lui de „baterie” este cu siguran¡å mai rea decât realitatea unui rebel clandestin. dar în interiorul Matricei via¡a ca Dl. dintre tråirea unei vie¡i libere ¿i responsabile ¿i a unei vie¡i pline de semnifica¡ie. pentru a reda realitatea.LIBERTATEA UMANÅ ªI PASTILA ROªIE 169 putea avea grijå de ea. Dacå alege pastila albastrå. fra¡ii Wachowski au conferit o tentå verde tuturor scenelor din interiorul acesteia ¿i una albastrå tuturor celor din afara ei. voi argumenta faptul cå una dintre cele mai importante lec¡ii pe care ar trebui så ne-o însu¿im meditând asupra deciziei între pastila ro¿ie ¿i cea albastrå este legåtura dintre libertatea individualå ¿i responsabilitate.amaltea. Fie tråiesc via¡a a¿a cum eu mi-am a¿ternut. Va putea continua så månânce tåi¡ei la restaurantul chinezesc local. În cel mai bun caz. 3 www. ne atrofiazå statutul de om. fie experimentez o via¡å cum al¡ii mi-au a¿ternut.amaltea . Dar nici aceasta nu este alegerea cu care ne confruntåm în Matrix. aceasta ar putea prefera så se conecteze în loc så î¿i petreacå în singuråtate ultimele zile. Lumea realå este durå ¿i urâtå. Matrix ne expune aceastå alegere în date vizuale fruste. Pentru a putea transmite mai pregnant irealitatea Matricei. Aceastå discu¡ie poate Mintea intuitivå a lui Neo a sesizat deja irealitatea lumii Matricei înainte de a fi eliberat de Morpheus.amaltea . precum Cypher. ne pricopsim cu o decizie exclusivistå. Fiin¡ele umane. nu sunt câtu¿i de pu¡in alarmate. Orice pas care se abate de la purtarea poverii responsabilitå¡ii este fåcut în direc¡ia optårii pentru pastila albastrå. Anderson este una de confort material în compara¡ie cu condi¡iile aspre de la bordul lui Nebuchadnezzar. departe de cunoa¿terea faptului cå este hrånit intravenos.ro . în timp ce Matricea ne oferå experien¡a unei vie¡i normale în anul 1999. irepetabilå. nu apuci så beneficiezi de a face o alegere pentru cå råmâi în ignoran¡å în ceea ce prive¿te faptul cå – de fapt – e¿ti combustibil pentru centrala energeticå a inteligen¡elor artificiale. Aceasta din urmå impune ca noi så dispunem de libertatea de a fi arhitec¡ii propriei noastre vie¡i ¿i så fim responsabili de deciziile pe care le luåm în procesul de construire a acesteia. De ce ar trebui så aleagå realitatea unui rebel în locul experien¡ei unei existen¡e ca programator?3 În acest eseu. Are în minte o a¿chie pe care încearcå så o priceapå.ro www. aflate în numår cople¿itor în Matrice. Neo nu se va înfrupta din terciul lumii reale. În cel mai råu caz.

A alege så înghi¡i pastila ro¿ie înseamnå a alege så î¡i asumi responsabilitatea pentru via¡a ta. Regåsirea adevårului presupune o transformare sufleteascå ce este în egalå måsurå o descoperire a sinelui – cå individul are un suflet ¿i cå sufletul are o anumitå naturå – ca descoperire a ceea ce se 4 Gândi¡i-vå la reac¡ia ini¡ialå pe care a avut-o Neo la auzirea adevårului rostit de Morpheus. Când li se disipå mantia ignoran¡ei. a opta pentru institu¡iile de tip „pastilå albastrå” ar putea avea asupra umanitå¡ii noastre acelea¿i consecin¡e negative pe care le are aceastå op¡iune în vie¡ile noastre private.ro . al cårei loc este ocupat de neîncredere ¿i revoltå. dar o datå ce se adapteazå la realitate poate evolua. cå nu este liber.amaltea . în ceea ce prive¿te institu¡iile politice. avanseazå prin utilizarea experimentelor mentale ¿i a produselor imagina¡iei. Charles Griswold afirmå: „Fårå îndoialå cå individul trebuie så descopere de unul singur faptul cå a tråit în iluzie. BOETTKE fi extinså de la nivelul unei alegeri individuale la acela al op¡iunii publice. Matrix ne atrage aten¡ia asupra experimentului mental al pe¿terii lui Platon. juridice ¿i economice.170 PETER J. atât la nivel personal cât ¿i la nivel social.ro www. www. În compara¡ia lui Platon. nu ¿tiu nici måcar cå tråiesc în ignoran¡å. Prizonierii nu ¿tiu cå sunt prizonieri.4 Un prizonier eliberat din pe¿terå are de înfruntat o tranzi¡ie durå.amaltea. nu se instaleazå neîntârziat iluminarea. ni se cere så ne imaginåm situa¡ia unor prizonieri înlån¡ui¡i de la na¿tere ¿i afla¡i în imposibilitatea de a vedea altceva în afarå de imaginile pe care paznicii lor le proiecteazå pe pere¡i sub forma unor umbre aruncate de un foc între¡inut mereu. cå existå binele ¿i adevårul intrinsec. afirmând cå dupå o anumitå vârstå mintea este incapabilå de a accepta adevårul. Morpheus se scuzå.amaltea . A alege între institu¡ii este un proces asemånåtor cu a alege între pastila ro¿ie ¿i cea albastrå. RELEVANºA FILMULUI MATRIX PENTRU ECONOMIA POLITICÅ Cunoa¿terea teoreticå. În scena urmåtoare. motiv pentru care nu se încearcå salvarea acelor indivizi. ci un sclav al sistemului. Eliberarea din ghearele ignoran¡ei este o condi¡ie premergåtoare între¡inerii umanitå¡ii noastre. în special în domeniile filozofiei morale ¿i economiei politice.

iar Morpheus 6 5 www. State and Utopia. (3) ceea ce conteazå în cele din urmå este faptul cå imagina¡ia noastrå privind ceea ce vrem så înfåptuim în via¡å este nelimitatå. dar ai putea gusta toate lucrurile dupå care râvne¿ti în via¡å. så îl facå så în¡eleagå faptul cå Matricea este încorsetatå de reguli guvernate de programatorii ei. ¿i faptul cå de¿i la început aceasta ar putea pårea cå oferå o alegere. 7 Când Morpheus se luptå cu Neo în simulatorul de antrenament.amaltea. E¿ecul de a învå¡a så facem op¡iuni ¿i så purtåm responsabilitatea pentru cele fåcute. Nu e nevoie så ne concentråm fårå încetare asupra realitå¡ii. p. Experimentul mental al lui Nozick este direct aplicabil la Matrice pentru cå presupune cå e¿ti conectat la o ma¿inårie în timp ce creierul î¡i este stimulat de neuropsihologi pentru a-¡i oferi experien¡a dupå care tânje¿ti. State and Utopia.”5 Numai prin intermediul acestei transfor-måri putem insufla semnifica¡ie existen¡elor noastre. Anarchy. prin intermediul exemplului ma¿inåriei experien¡ei.amaltea .amaltea . dovedind cå dacå ne gândim cu seriozitate la aceastå op¡iune.ro www. 42.ro . ªi Robert Nozick a eviden¡iat aceste idei în lucrarea sa – apreciatå pe bunå dreptate – Anarchy. spirituali sau tandri – nu numai o gogoa¿å plutind în tigaie. cu electrozi intrându-¡i în creier. (2) în plus. 8 Nozick. så le încalce ¿i så le deformeze. Nozick î¿i modificå la limitå råspunsul. Aceastå semnifica¡ie înså este atribuitå de calitatea noastrå de indivizi liberi ¿i responsabili – oameni care trebuie så aleagå atunci când sunt confrunta¡i cu natura ¿i adevårul. Problema nu este conectarea la ma¿inåria experien¡ei. în timp ce ma¿inåria experien¡ei ne va limita dupå tiparele impuse de cei care o controleazå. Neo întreabå dacå acest lucru înseamnå cå va reu¿i så se fereascå de gloan¡e. Imposibilitatea de a construi o via¡å. programându-¡i în avans toate experien¡ele vie¡ii?”6 ªi tot el råspunde la întrebare. inteligen¡i.7 Libertatea ne permite så luptåm pentru a deveni Griswold. mai conteazå ¿i så fim un anume tip de persoanå: vrem så fim curajo¿i. Ai fi pur ¿i simplu un corp plutind într-un rezervor. Nozick întreabå: „Te-ai conecta în acest caz pe via¡å la aceastå ma¿inårie. såritori. nu numai a asista neputincio¿i. p. ca om. ci råmânerea permanentå acolo. dar cå el poate.LIBERTATEA UMANÅ ªI PASTILA ROªIE 171 define¿te drept real. încearcå så îi ¿teargå din minte iluziile Matricei. vom descoperi cel pu¡in trei motive pentru care nu ne-am conecta: (1) ceea ce conteazå pentru noi este a face anumite lucruri. Observa¡i natura exclusivistå a întrebårii lui Nozick.

contactul cu realitatea ne este negat în orice direc¡ie semnificativå. atunci când indicå diferen¡a dintre limpezimea sintacticå ¿i sensul semantic. dar ¿i pentru cå în momentul în care ne gândim la ceea ce înseamnå så fim arhitec¡ii propriei vie¡i ne dåm seama cå avem nevoie de anumite institu¡ii sociale. mai multå realitate în sålbåticie – în experien¡ele neregizate. oferå în schimb iluzia unui asemenea comportament. Pentru o discu¡ie privind relevan¡a filozofiei mentale pentru chestiuni de economie politicå.ro . ªi acestea sunt necesare pentru îi råspunde cå nu va mai fi nevoie în momentul în care va în¡elege cine este.amaltea .”8 Gerald Erion ¿i Barry Smith afirmå direct faptul cå „Nici ma¿ina experien¡ei ¿i nici Matricea nu permit manifestarea unui comportament autentic ¿i semnificativ. ªi John Searle aderå la aceastå argumenta¡ie împotriva inteligen¡elor artificiale. Mintea umanå poate trece dincolo de hotarele pe care le-au impus ni¿te programe. 26 www. nu numai în limpezimea sintacticå. Într-o discu¡ie despre ma¿inåria experien¡ei.”9 În Matrice. Aici rezidå relevan¡a Matricei pentru economia politicå. „From Philosophy of the Mind to Philosophy of the Market. ne inoculeazå nu numai un sentiment al responsabilitå¡ii. într-o manierå diferitå.amaltea . Critica inteligen¡elor artificiale efectuatå de Roger Penrose se înscrie în acela¿i tipar de gândire când expune teorema lui Godel cu scopul de a pune sub semnul întrebårii ideea cå o minte se poate cunoa¿te pe sine în totalitate. p. 211 9 Erion. David Schmidtz ne cere så ne amintim de vizitele la Zoo pe care le-am fåcut în compania unor copila¿i. Smith p.” 8 Schmidtz. ci ¿i al aventurii. Se pare cå existå mai multå semnifica¡ie. ¿i mai ales neregizate de o altå persoanå. dar la fel de convingåtoare. Nu ne uime¿te deseori reac¡ia lor plictisitå la a vedea tigrii ¿i zebrele închise în ¡arcuri? Aceia¿i copii vor reac¡iona cu ¡ipete ascu¡ite la vederea unei veveri¡e agile care cautå cu repeziciune firimituri de mâncare pe lângå trotuar sau care se ca¡årå în copaci dupå o altå suratå. motiv pentru care vie¡ile noastre sunt lipsite de sens. BOETTKE indivizii care visåm så devenim. „Copiii ¿tiu cå veveri¡a are o dozå de realitate pe care nu o de¡in animalele de la Zoo. ne oferå un spa¡iu pentru a încorpora necunoscutul ¿i imprevizibilul în existen¡ele noastre ¿i pentru a ne putea modifica planurile. Nu numai cå nu ne-am conecta din pricina a ceea ce înseamnå tråirea unei vie¡i.amaltea.ro www. vezi Boettke ¿i Subrick.172 PETER J. Mintea umanå î¿i are rådåcinile ¿i în semanticå.

Why Perestroika Failed ¿i Calculation and Coordination. simpatizan¡ii partidului ¿i cei care eliminau elementele nedorite erau deseori oameni obi¿nui¡i împin¿i la fapte oribile din pricina contextului institu¡ional. www. nu numai cå au condus la dezastre economice. a unei siguran¡e economice ¿i a unei armonii între categoriile sociale. de a deveni genul de persoanå pe care ni-l dorim. chiar ¿i limbajul de fiecare zi era astfel mistificat încât så transmitå faptul cå oamenii erau sili¡i så tråiascå într-o anumitå manierå pentru a putea supravie¡ui ¿i så se exprime în alta pentru a nu se abate de la ideologia oficialå. Liderii politici ai perioadei post-leniniste au fåcut aceea¿i alegere ca ¿i Cypher ¿i au optat pentru iluzia puterii ¿i bogå¡ia relativå în locul realitå¡ii urâte a ideologiei e¿uate. dar au ¿i atrofiat sentimentul moralitå¡ii în oameni. Institu¡iile de tip „pastilå ro¿ie”.10 CÂTEVA OBSERVAºII EMPIRICE DESPRE LIBERTATE ªI ÎNFLORIRE Aceastå discu¡ie referitoare la institu¡iile de tip pastilå ro¿ie sau albastrå nu este chiar atât de abstractå pe cât ar putea pårea. Informatorii politici. care au tendin¡a de a ne regiza vie¡ile. Dacå indivizii pot opta responsabil în orice context institu¡ional. Sovietologii vorbesc despre „realitatea dualå” a vie¡ii din Uniunea Sovieticå. de a ne crea în imagina¡ie scopurile pe care speråm så le atingem este o func¡ie a contextului institu¡ional politic ¿i juridic în care ne gåsim (care ne oferå libertatea de a ne exploata la maxim talentele înnåscute ¿i circumstan¡ele materiale). The Political Economy of Soviet Union. sunt o condi¡ie necesarå pentru înflorirea umanitå¡ii. Alegerea pe care o facem între institu¡ii seamånå cu alegerea între cele douå pastile. ci pentru cå idealurile sale nu au reu¿it så se ridice la înål¡imea umanitå¡ii. în timp ce cele de tip „pastilå albastrå”.amaltea.amaltea . Aspira¡ia ini¡ialå a comunismului era aceea a unei produc¡ii materiale avansate. vezi Boettke. ne atrofiazå statutul de om. ¿i de necesitatea ca indivizii så „tråiascå minciuna”. de a face anumite lucruri. Despre istoria.amaltea . cåderea ¿i tranzi¡ia ce a urmat comunismului în fosta Uniune Sovieticå. Comunismul nu a dat gre¿ pentru cå omenirea nu a reu¿it så se ridice la idealurile sale. care promoveazå libertatea noastrå de a alege. Devine înså foarte concretå în momentul în care în¡elegem legåtura dintre 10 Socialismul ¿i comunismul.ro www. dar realitatea era aceea a såråciei ¿i a autoritå¡ii arbitrare. abilitatea noastrå de a face alegeri semnificative din punct de vedere etic ¿i de a duce o via¡å împlinitå nu este ruptå de institu¡ii.ro .LIBERTATEA UMANÅ ªI PASTILA ROªIE 173 ca noi så fim artizanii unei existen¡e pline de sens. Abilitatea de a opta liber. de exemplu.

Cu alte cuvinte. Omenirea a fost capabilå så depå¿eascå aceastå vârstå nefericitå prin intermediul adoptårii institu¡iilor libertå¡ii – ale celor care îi recunoa¿teau drepturile la proprietate.amaltea. libertate umanå ¿i înflorire economicå. mare parte a ei mai tråie¿te încå în ni¿te condi¡ii îngrozitoare în lumea nedezvoltatå. bårba¡ii erau analfabe¡i. BOETTKE institu¡ii. ale celor care asigurau fluiditatea economicå a oportunitå¡ilor de comer¡ cu ¡inuturile mai îndepårtate.amaltea . Institu¡iile ¿i mijloacele materiale conlucreazå pentru a-i extrage pe oameni din ignoran¡å ¿i nevrednicie. fie î¿i sacrificau pu¡ina copilårie pe altarul muncii. condi¡iile materiale premergåtoare înfloririi umane sunt produse de acela¿i set de 11 12 Cartea principalå asupra acestui subiect este fårå îndoialå cea a lui Rosenberg ¿i Birdzell. Necesitatea institu¡iilor se na¿te cu scopul ca noi så putem tråi o via¡å liberå ¿i responsabilå. chiar în momentul în care civiliza¡ia avansa. întâlneau piedici de netrecut în ceea ce prive¿te accesul la educa¡ie ¿i la posibilitatea de a-¿i împlini vie¡ile. Tocmai aceste institu¡ii le înlesnesc indivizilor realizarea de îmbunåtå¡iri în capacitatea de produc¡ie a umanitå¡ii. Marea majoritate a indivizilor au dus un trai atât de nefericit încât nici nu ¿tiau cât de neferici¡i sunt – ca ¿i prizonierii din pe¿tera lui Platon. ¿i. ale celor care aplicau legea. ci doar acela de a argumenta o viziune instrumentalistå: aceea cå institu¡iile necesare asigurårii libertå¡ii economice sunt în strânså dependen¡å cu cele care asigurå libertatea umanå.amaltea . www. munceau ca ni¿te animale de povarå ¿i de cele mai multe ori mureau de foarte tineri. femeile care ajungeau totu¿i la maturitate mureau deseori dând na¿tere pruncilor.11 Realitatea tristå este aceea cå în timp ce omenirea a gåsit calea care a eliberat-o de o via¡å nefericitå. Vezi Easterly pentru o discu¡ie asupra tragediei umane a subdezvoltårii. Speran¡a de via¡å era foarte scurtå.ro .ro www. Bunå parte a istoriei.174 PETER J. fiin¡ele umane au tråit în såråcie lucie.12 Scopul meu aici nu este acela de a oferi o explica¡ie amånun¡itå care så låmureascå din punct de vedere institu¡ional motivul pentru care unele na¡iuni sunt sårace ¿i altele bogate. iar posibilitå¡ile individului de a-¿i îmbunåtå¡i via¡a erau nule. iar copiii fie mureau înainte de a atinge vârsta maturå. Lupta pentru supravie¡uire era acutå.

ro . moneda stabilå ¿i comer¡ul interna¡ional liber sunt corelate pozitiv cu cre¿terea economicå în întreaga lume. Fårå aceste institu¡ii nu numai cå ni se vor refuza mijloacele materiale prin intermediul cårora am putea depå¿i stadiul luptei pentru supravie¡uire. Pentru a face legåtura dintre aceastå discu¡ie ¿i cea precedentå vizând iluzia ¿i realitatea. 15 Vezi Norberg pentru o schematizare a argumentelor privind aceastå presupunere. Vezi de asemenea Boettke ¿i Subrick. Siguran¡a proprietå¡ii ¿i libertatea de a face contracte. de a stabili pre¡urile în mod liber.LIBERTATEA UMANÅ ªI PASTILA ROªIE 175 institu¡ii care sunt necesare ¿i pentru ca noi så putem face op¡iuni în mod liber. Pozi¡ia sa este foarte diferitå de cea expuså în aceastå lucrare. cre¿terea economicå ¿i capacitå¡ile umane.13 Rela¡ia dintre libertatea economicå ¿i cre¿terea economicå este pozitivå. trebuie så în¡elegem cå cea mai mare speran¡å pentru a putea salva din mizerie såracii lumii este råspândirea capitalismului real. ¿i rela¡ia dintre cre¿terea economicå ¿i abilitå¡ile umane este de asemenea corelatå pozitiv. dar subiectul este similar. ºårile care opteazå pentru institu¡ii care se abat de la aceastå re¡etå vor înregistra performan¡e slabe. se fac mari eforturi în sistemele sanitare.amaltea . nivelurile scåzute de impozitare. 14 Vezi Boettke.amaltea .14 Ignoran¡a ¿i derizoriul sunt depå¿ite prin modernizare ¿i progres economic.ro www.15 13 Pentru o examinare a rela¡iei dintre progres ¿i libertatea umanå vezi Sen. „The Rule of Law and Human Capabilities” pentru o examinare a rela¡iei dintre lege. Progresul – consecin¡å a optårii pentru un anume set de institu¡ii-cheie – smulge acele lan¡uri. Låsând la o parte protestele recente împotriva globalizårii. Dupå cum am precizat mai devreme. trebuie så recunoa¿tem cå în lipsa procesului de modernizare indivizii råmân înlån¡ui¡i în pe¿tera lui Platon. cre¿te rata de acces la educa¡ie al femeilor ¿i al minoritå¡ilor. se îmbunåtå¡e¿te con¡inutul nutri¡ional al alimenta¡iei de bazå. Mai mult. Calculation and Cooperation pentru o discu¡ie asupra acestor subiecte.amaltea. Prin www. Aceste institu¡ii sunt de fapt mecanismul prin care prizonierii no¿tri scapå din pe¿terå ¿i ating iluminarea. admirând imaginile de pe perete. dar ni se va refuza spa¡iul social care så ne permitå så facem op¡iuni semnificative – så fim arhitec¡ii propriilor existen¡e. Speran¡ele de via¡å cresc. schimbarea nu este facilå ¿i deseori târå¿te dupå sine neîncredere ¿i revoltå.

Putem pretinde cå alegerea lui Cypher a fost una proastå pentru cå avea libertatea de a alege. Capitalismul nu vine în apårarea ordinului corpora¡ional.. Pentru a putea face o alegere corectå. De fiecare datå când fugim de conceptele responsabilitå¡ii individuale. www. atunci în ce måsurå chiar am putut alege lucrul corect? Ra¡iunea noastrå moralå evolueazå prin experien¡a op¡iunilor libere.176 PETER J. Dacå nu avem aceastå libertate.amaltea . iar în al doilea nici måcar nu se pune problema unei op¡iuni – pentru cå poli¡i¿tii pur ¿i simplu îndeplineau rolul în care fuseserå distribui¡i în cadrul Matricei. Deseori renun¡åm la realitatea „pastilei ro¿ii” ¿i la responsabilitatea de a duce o via¡å liberå în favoarea iluziei siguran¡ei oferite de „pilula albastrå” a socialismului ¿i de bunåstarea modernå pe care se presupune cå o pune pe tavå statul social. ed. Pentru a putea face ceea ce trebuie.amaltea. În primul caz este vorba de o alegere liberå. trebuie så dispunem ¿i de posibilitatea de a face erori. ci presupune un regim institu¡ional care le înlesne¿te indivizilor îndeplinirea proiectelor ¿i realizarea unor beneficii reciproce din schimburile asigurate de cooperarea benevolå. 16 Pentru o istorie a evaluårii economice a socialismului vezi Boettke. BOETTKE LIBERTATEA DE A ALEGE ÎNTRE BINE ªI RÅU Alegerile pe care trebuie så le facem noi nu sunt niciodatå la fel de aspre precum cea pe care Morpheus i-o propune lui Neo – ori o pastilå ori alta. în aceea¿i måsurå în care nu putem pretinde cå poli¡i¿tii din primele scene ale filmului fåceau o alegere gre¿itå pentru cå încercau så o aresteze pe Trinity. capitalism real în¡eleg o economie de pia¡å nestingheritå ¿i nu o pledoarie în favoarea corpora¡iilor.amaltea . Nu inten¡ionez så discut aici eficien¡a socialismului.ro www. „Ajutorul” statului social echivaleazå cu a pune pe limba såracilor o pilulå albastrå. ci så atrag aten¡ia asupra impactului pe care îl va resim¡i abilitatea noastrå de a duce existen¡e semnificative o datå ce adoptåm institu¡iile socialismului sau chiar economia eterogenå a statului social.16 Viziunea mea este simplå. trebuie så dispunem de abilitatea de a face ¿i alegeri gre¿ite.ro . Socialism and the Market Economy. Efectul stimulator iese din discu¡ie în momentul în care reu¿im så na¡ionalizåm costurile deciziilor noastre care au consecin¡e anormale. pierdem ceva din înså¿i fiin¡a noastrå.

„cå nu educåm oameni pentru o societate liberå atâta timp cât formåm tehnicieni care se a¿teaptå så fie «folosi¡i».”19 Etica nu face doi bani fårå libertate. A. Cypher este personajul cel mai josnic.ro . „Acest fapt este indubitabil: cå multor oameni le este fricå de libertate deoarece oportunitatea de a fi artizanul propriului destin presupune de asemenea ¿i o sarcinå eternå. Hayek a subliniat modul în care expansiunea statului social de tip corpora¡ional a influen¡at psihologia individualå ¿i a amenin¡at så transforme indivizii din fiin¡e capabile så ducå vie¡i libere ¿i responsabile în entitå¡i ale unei ma¿inårii „sociale”. vezi Searle. dar nu vom reu¿i dacå speråm så fim ståpânii propriei existen¡e. Alege în deplinå cuno¿tin¡å de cauzå a 17 18 Pentru o discu¡ie privind ra¡iunea ¿i comportamentul. În Matrix. Pe scurt. p 72 www. sentimentul moralitå¡ii ¿i cel al discernåmântului vor fi afectate în detrimentul statutului nostru de indivizi liberi. experien¡a de a convie¡ui cu alegerile pe care le facem ne inoculeazå pruden¡a ¿i alte virtu¡i asociate cu luarea deciziilor pertinente. p. o disciplinå pe care omul trebuie så ¿i-o impunå dacå î¿i dore¿te într-adevår så î¿i atingå scopurile.17 Libertatea de a alege este în mod direct legatå de asumarea responsabilitå¡ii pentru op¡iunile pe care le facem. care sunt incapabili de a identifica singuri propria oportunitate ¿i care considerå cå este responsabilitatea altcuiva så exploateze adecvat abilitå¡ile ¿i priceperile lor. institu¡iile care ne asigurå aceastå protec¡ie ne deformeazå motiva¡ia ¿i statutul de fiin¡å umanå.amaltea . Dar trådarea încrederii de care este capabil Cypher este una deosebit de infamå.amaltea . F.amaltea. spune Hayek. Hayek.ro www. Dar numai pentru cå le întoarce spatele prietenilor såi ¿i pentru cå le în¿alå încrederea? Pre¡uim încrederea în oameni tocmai pentru cå sunt mul¡i care nu o meritå.LIBERTATEA UMANÅ ªI PASTILA ROªIE 177 Pe lângå faptul cå ne înva¡å så facem ceea ce trebuie. Demn de tot dispre¡ul. 81-82 19 Hayek.18 A fi uman cu adevårat presupune a alege liber ¿i a accepta asumarea responsabilitå¡ii pentru oricare alegere. „Este important så în¡elegem”. Dacå nu ne-o asumåm. Protec¡ia fa¡å de consecin¡ele alegerilor noastre pune be¡e în roate evolu¡iei umanitå¡ii. Putem încerca så fentåm responsabilitatea.

amaltea . va fi reprogramat ca un individ bogat sau un actor cunoscut. În momentul în care opteazå.ro www. renun¡å la statutul såu de om. este con¿tient de anvergura alegerii sale. ¿i nu una autenticå. indivizii care tråiesc într-un context în care costurile ¿i beneficiile deciziilor proprii nu sunt internalizate vor asista la atrofierea statutului lor de fiin¡å umanå. suntem la bunul ei plac. va sfâr¿i ca baterie în Matrice. nici cu piele groaså ¿i tare. Ca urmare a târgului pe care îl face cu agen¡ii. BOETTKE faptului cå va cåpåta doar o via¡å la mâna a doua. ne pierdem calitå¡ile umane.” ªi are fårå îndoialå dreptate. Cypher alege nu så tråiascå o via¡å umanå. Poate cå via¡a sub forma unei baterii este un viitor adecvat pentru cineva care ar fi capabil så accepte un asemenea târg. Neo pe de altå parte are de ales între a-l salva pe Morpheus ¿i a se pune pe sine în pericol (dupå cum a profe¡it oracolul) ¿i fåcând tocmai aceastå alegere. Erion ¿i Smith afirmå: „Alegerea lui Cypher este în esen¡å imoralå. Dar ni s-a dåruit capacitatea de a ra¡iona. CONCLUZIE Trinity îl încol¡e¿te pe Neo ¿i îi ¿opte¿te la ureche: „Întrebarea este cea care ne îmbolde¿te.ro . Prin contrast. va descoperi cå el este Alesul ¿i i se confirmå astfel acela¿i statut. Pe scurt. De fapt.”20 Tot a¿a cum Neo trebuie så se supunå unor stimulåri electrice pentru a-¿i reface mu¿chii ce s-au atrofiat de-a lungul anilor petrecu¡i în Matrice. În lupta asprå de supravie¡uire cu natura ¿i cu alte animale. Dacå preferåm siguran¡a în defavoarea libertå¡ii s-ar putea så le pierdem pe amândouå. În cele din urmå. så 20 Erion. suntem una dintre cele mai prost dotate specii. nu-¿i va mai aminti nimic. Aceastå abilitate ne permite så comunicåm cu semenii no¿tri. de fapt.amaltea. dar în acela¿i timp. Natura nu ne-a înzestrat nici cu col¡i sau gheare ascu¡ite.amaltea . decizia lui Neo de a înfrunta «de¿ertul realului» îi permite så se comporte autentic ¿i så aibå experien¡e nemediate care insuflå semnifica¡ie – ¿i astfel valoare moralå – destinului såu. ci så experimenteze un destin regizat de altcineva. Smith p 27 www.178 PETER J.

Dacå înghi¡im pastila albastrå ¿i fugim de povarå. Calculation and Coordination: Essays on Socialism and Transitional Political Economy (London: Routledge. Boettke. Matrix este o minunatå descriere artisticå a dilemei umane fundamentale provocate de povara liberului arbitru. atrage dupå sine prosperitate ¿i o augmentare a abilitå¡ilor noastre de a duce o via¡å umanå împlinitå. 1993). O datå ce o facem.amaltea . pe de altå parte. Peter. Tråirea unei vie¡i autentice este posibilå numai dacå acceptåm provocarea lui Morpheus. legal ¿i economic. vom aluneca adânc în tunelul iepurelui ¿i va trebui så facem fa¡å unei realitå¡i împånate cu op¡iuni etice dificile. ¿i så inovåm în rela¡ia cu natura (folosirea uneltelor) ¿i cu ceilal¡i (legåturile pe care le stabilim).ro www.LIBERTATEA UMANÅ ªI PASTILA ROªIE 179 cooperåm cu ei. atunci abilitatea noastrå de a construi o via¡å plinå de semnifica¡ii va fi amputatå ¿i sim¡ul moralitå¡ii atrofiat.ro . întrebarea nu mai este dacå putem sau nu face cale-ntoarså. Boettke. nu vom avea parte de o existen¡å plinå de sens. dar nu tråim cu adevårat. 1990). ci dacå am vrea så ne întoarcem chiar dacå am putea.amaltea. 1918-28 (Boston: Kluwer Academic Publishers. The Political Economy of Soviet Socialism: The Formative Years. Provocarea lui Morpheus nu se referå numai la via¡a individualå. Dar vom gusta din bucuria aventurii ¿i împlinirii. Capacitatea noastrå de a contesta ¿i de a învå¡a prin deduc¡ie abstractå ¿i experien¡å ne face mai puternici. BIBLIOGRAFIE CÅRºI Boettke. Why Perestroika Failed: The Politics and Economics of Socialist Transformation (London: Routledge. 2001). Peter. decizii care uneori dau gre¿ ¿i rela¡ii care provoacå durere. Pe de altå parte. Poate cå trecem prin via¡å. La nivel fundamental. så acceptåm responsabilitatea op¡iunilor pe care le facem la nivel individual. Dacå. alegerea institu¡iilor este echivalentå cu alegerea privatå între pastila ro¿ie ¿i cea albastrå. Peter.amaltea . Dacå preferåm pastila albastrå ¿i nu întemeiem institu¡ii care så ne cearå så alegem liber. www. fortificarea unor garan¡ii ale libertå¡ii individuale în domeniul politic. preferåm pastila ro¿ie.

2001). and John Robert Subrick. ARTICOLE Boettke. Amartya. Charles.ro . 1989). Boettke. 2002). How the West Grew Rich (New York: Basic Books. L. ed. no. 1960). Ed.ro www. The Matrix and Philosophy (Chicago: Open Court. Rosenberg. 1. Griswold. „The Meanings of Life. Robert Nozick (New York: Cambridge University Press.E. 2000). Supreme Court Economic Review.180 PETER J. Massachusetts: MIT Press. Nozick. 9. Mill.. Peter.. ed. Rationality in Action (Cambridge. 10. Gerald J. Socialism and Market Economy: The Socialist Calculation Debate Revisited. 1999). 2002. „The Rule of Law and Human Capabilities. William. „Happiness and Cypher’s Choice: Is Ignorance Bliss?” in The Matrix and Philosophy (Open Court Publishing. Schimdtz. Peter. Morality and The Matrix. vol. The Elusive Quest for Growth (Cambridge. Hayek. Robert. Massachusetts: MIT Press. In Defense of Global Capitalism (Stockholm: Timbro. Easterly. 2002).amaltea . Searle.. 2002). 2002). Sen. Erion. „Skepticism. Norberg. Utilitarianism (Indianapolis. Nathan and Birdzell. David. Anarchy. Peter. 1979). and John Robert Subrick.. www. 2003.” in William Irwin.. The Constitution of Liberty (Chicago: University of Chicago Press. „From Philosophy of Mind to Philosophy of the Market. BOETTKE Boettke.amaltea.. 1986).” Journal of Economic Methodology. John Stuart. State and Utopia (New York: Simon and Schuster. 2002). 9 volumes (London: Routledge.”in David Schmidtz.amaltea . and Barry Smith. Johan. Friedrich A. Jonh. Development as Freedom (New York: Random House. Indiana: Hackett.

amaltea.ro www.PAUL FONTANA PREZENºA LUI DUMNEZEU ÎN FILMUL MATRIX Printre cei mai entuzia¿ti fani ai filmului Matrix se numårå ¿i cre¿tini evlavio¿i.” Kurt Vonnegut. deseori este singur.amaltea . Cautå alinare spiritualå ¿i ocole¿te munca plictisitoare.”1 1 Vonnegut. Paul Fontana exploreazå aceste fascinante paralele ¿i relevå rolul important pe care îl joacå Dumnezeu în Matrix.amaltea .ro . „Why They Read Hesse. p. Este mult mai inteligent decât propriii pårin¡i ¿i decât majoritatea oamenilor pe care îi întâlne¿te. care identificå destule paralele între aceastå peliculå ¿i via¡a lui Hristos. 107 www. Îi råsar în cale nenumårate indicii bizar de drågåla¿e cå alinarea spiritualå chiar poate fi gåsitå. „Iatå scheletul unei pove¿ti care va fi celebrå printre tinerii de pretutindeni: un individ cålåtore¿te mult.

Dupå ce a început filmul. criticul de film Steven Armstrong comenteazå: „chiar ¿i cele mai bune filme de ac¡iune ¿i SF vin ¿i pleacå ¿i majoritatea filmelor cult fac furori în cinematografe înainte de a-¿i forma o audien¡å loialå pe video. dar împårtå¿im filozofia potrivit cåreia un film care meritå våzut o datå meritå våzut de nenumårate ori. În weekendul în care a avut premiera. Trainspotting. m-am dus cu un grup de prieteni så våd filmul Matrix la un cinematograf din East Village.ro . dar Matrix a încålcat toate aceste reguli. se pårea cå nu eram singurii care îl mai våzuserå de câteva ori bune.”2 Reac¡ia criticii la apari¡ia acestui film a fost eterogenå ¿i succesul notabil de care s-a bucurat în rândul publicului a fost ob¡inut mai degrabå în ciuda articolelor apårute în preså decât mul¡umitå lor. dar nici måcar nu l-a nominalizat la alte categorii care ¡ineau de substan¡a ideaticå a filmului. Cu to¡ii îl mai våzusem de câteva ori. Matrix a vândut bilete în valoare de peste cincizeci de milioane de dolari.182 PAUL FONTANA La sfâr¿itul lunii august 1999.amaltea. Matrix avusese premiera cu patru luni în urmå ¿i tot nu gåseai loc decât în picioare. 2 3 Armstrong Maslin www. pentru cå publicul aplauda ¿i striga asemenea unei veritabile galerii de fani consumatori de filme cult ce se afla. a vândut mai multe copii pe DVD în SUA ¿i Marea Britanie decât orice alt film. Ferris Bueller’s Day Off.amaltea .ro www. am råmas perplex så descopår cå nu aveam unde så ståm. Un motiv pentru care publicul tânår a primit atât de bine filmul este plasarea acestuia într-un gen popular de filme din care enumeråm The Graduate. Uimit de reac¡ia pe care a stârnit-o filmul în rândul publicului.amaltea . Jane Maslin de la New York Times este în spiritul multora dintre comentariile fåcute de criticii filmului atunci când spune cå „Matrix poate fi låudat atunci când vine vorba despre efectele speciale.”3 Academia de film ¿i-a exprimat ¿i ea punctul de vedere atunci când i-a acordat Oscarul pentru efecte speciale. în plus. În momentul în care am intrat în salå. dar nu îndepline¿te criteriul profunzimii în alte domenii cruciale. sunet ¿i montaj. cu zece minute înainte de stingerea luminilor.

iar locul firesc de unde putem începe este Neo.4 Aceastå persoanå era numitå Mesia („cel uns” în ebraicå) deoarece ungerea cu mir semnifica recunoa¿terea ca rege. mul¡imea l-a întâmpinat ca rege.ro www.amaltea . Morpheus îl anun¡å cå el este „Alesul”. 11. – iarå¿i – în ciuda intrigii aparent laice. Chiar pe la începutul filmului. va descoperi cå acesta este în deplinå rezonan¡å cu elementele gândirii apocaliptice iudeo-cre¿tine. Dumnezeu nu lipse¿te din Matrix. Prima dovadå – ¿i cea mai incontestabilå – a temelor cre¿tine din Matrix este prezen¡a personajelor alegorice.amaltea . persista speran¡a cå un mare conducåtor ¿i lider militar – probabil descendent al lui David – va apårea ¿i va reda Israelului gloria sa trecutå. Acest film este fidel teologiei biblice – în ciuda aparen¡ei neortodoxe. 61 www. pe måsurå ce analizezi temele de rezisten¡å ale filmului.PREZENºA LUI DUMNEZEU ÎN FILMUL MATRIX 183 Fight Club ¿i American Beauty (¿i lista poate continua). În plus.amaltea. 9. reinstaurarea ¿i instituirea Împårå¡iei lui Dumnezeu. care constituie o pledoarie pentru gândirea dezmårginitå ¿i trateazå cu dispre¡ ¿i condescenden¡å soarta celui ce munce¿te pentru „¿efu’ cel mare”. în particular cele privind speran¡a mântuirii mesianice. dar imposibil de ignorat – din prezen¡a Lui. un element de maximå importan¡å în film. ªi. persoana care poate interveni în Matrice ¿i salva umanitatea. în spatele mesajului de suprafa¡å cu „elibereazå-¡i mintea” predominå o temå mult mai profundå. to¡i sperau cå El era cel care urma så elibereze Israelul de sub domina¡ie stråinå ¿i så-i reînnoade rela¡ia pe care ar fi trebuit så o aibå cu Dumnezeu. Oricine care de¡ine chiar ¿i cea mai superficialå educa¡ie religioaså poate descifra unele dintre cele mai evidente aluzii biblice din Matrix. Toate evangheliile canonice men¡ioneazå faptul cå atunci când Iisus a intrat în Ierusalim. Cu toate acestea.ro . Teologia din Matrix este alimentatå de anxietå¡ile expectativei apocaliptice ce caracterizeazå aceastå perioadå. 42. fra¡ii Wachowski au fåcut – în mod subtil. subjugându-i astfel to¡i du¿manii. Apostolul Pavel a explicat pe 4 Vezi Isaia. În tradi¡ia iudaicå veche. Dupå cum vom vedea.

În a doua scenå a filmului îl cunoa¿tem pe cel care reprezintå figura cristicå.amaltea. muzica urlându-i în urechi.ro www.” Se face sim¡itå chiar ¿i o aluzie la secretul mesianic a¿a cum apare în evanghelia dupå Marcu7.. E¿ti prins în Matrice. Prima echivalare pe care o facem între Neo ¿i Iisus are loc brusc: publicul îl vede adormit în fa¡a computerului.. Iisus îl înva¡å så nu mai vorbeascå nimånui despre asta. De¿i nu este o referin¡å cristicå în sine. Neo se potrive¿te mai bine în rolul unui mesia militar pe care îl a¿teptau israeli¡ii decât în cel soteriologic5 pe care l-a îndeplinit Iisus. 7 În Evanghelia dupå Marcu. ne întâlnim cu prima anticipare mesianicå. Atunci când este salutat de Choi (doritor de programe pirat). preten¡ia cå Iisus era Mesia era destul de derutantå. cioc-cioc. un hacker deja notoriu. atunci când Petru î¿i mårturise¿te convingerea cå Iisus este Hristos. omule! E¿ti propriul meu Iisus Hristos.” Aceastå scenå este un indiciu me¿te¿ugit ¡intind la semnifica¡ia mesianicå a lui Neo. ¿tiu. Iisus se aratå reticent în a accepta titlul de Mesia.184 PAUL FONTANA larg cå misiunea lui Iisus nu era nici pe departe una militarå. Scena în care facem cuno¿tin¡å cu Neo este urmatå de secven¡a chemårii sale.ro . iar acesta råspunde: „Da. Thomas Anderson lucreazå ca programator. Majoritatea cårturarilor care au studiat în amånunt Biblia considerå cå refuzul lui Iisus de a fi identificat cu Mesia ¡ine de dorin¡a sa de a nu fi etichetat drept mesia militar.amaltea . Yeffeth) Faptul cå în cå¿ti se aude muzica celor de la Massive Attack anticipå evolu¡ia rolului lui Neo.. multe figuri importante din Cartea sfântå sunt „chemate” de cåtre Dumnezeu – uneori prin coborârea unui înger. pentru cå nimeni în vechiul Israel nu a¿tepta un rege care så sufere din punct de vedere spiritual – iar Iisus nu a fåcut nimic pentru a rezolva cauza suveranitå¡ii Israelului. Asta nici måcar nu a avut loc. (n. Acesta îi mul¡ume¿te lui Neo cu urmåtoarele cuvinte: „Aleluia! E¿ti salvatorul meu. Neo îl sfåtuie¿te pe Choi så nu vorbeascå nimånui despre tranzac¡ie.6 Un mesaj anonim de pe monitor îl treze¿te: „Treze¿te-te.. care domina imagina¡ia evreilor afla¡i în a¿teptarea unui salvator. De exemplu.. Tu nici måcar nu exi¿ti.. www.” Acest mesaj este urmat de puternice båtåi în u¿å.amaltea . într-o ¿aradå cu aluzii biblice. Mesia. 5 6 Soteriologia este doctrina mântuirii înlesnite de sacrificiul lui Iisus Hristos. Cu toate acestea. În multe privin¡e. Neo. dar sub lumina lunii este cunoscut drept Neo.

Mesajul pe care aceasta i-l transmite lui Neo este ambiguu: sugereazå (dar nu o spune de-a dreptul) cå nu el este Alesul. Morpheus (care crede în Neo fårå så crâcneascå) îl duce pe Neo la Oracol. iar Neo råspunde: „Eu sunt. Mai apoi continuå cu ve¿tile proaste ¿i anticipå cå Morpheus.ro . dupå cum vedem în chemarea lui Avraam8 din Scripturile ebraice ¿i a Fecioarei Maria în Noul Testament9.amaltea . Iar aceastå profe¡ie va cåpåta semnifica¡ie simbolicå în ultimele scene ale filmului. Imediat vine ¿i „apelul” de la Morpheus.” În versiunea din Matrix. Morpheus este ¡inut într-o camerå lungå ¿i îngustå – asemånåtoare cu pe¿tera în care Lazår era îngropat. (De exemplu. ¿i cå Neo trebuie så hotårascå dacå îl va låsa så moarå sau dacå se va oferi pe sine drept sacrificiu în schimb.10 Când Morpheus este arestat. prin care prime¿te instruc¡iuni. aflat într-o stare vecinå cu coma. Doamne. Cu toate acestea. publicul este bombardat cu informa¡ii conflictuale referitoare la identitatea lui Neo: este sau nu el „Alesul”? Pentru a confirma faptul cå el este. aceastå scenå se desfå¿oarå în felul urmåtor: îngerul este înlocuit de un comisionar de la Federal Express care spune: „Thomas Anderson?”. Neo î¿i då seama cå profe¡ia Oracolului se împline¿te ¿i porne¿te în ajutorul såu: aceasta se va dovedi a fi cea mai spectaculoaså ¿i incitantå secven¡å de ac¡iune din film. mårea¡å a faptului cå Neo ¿i Alesul sunt una ¿i aceea¿i persoanå. Avraam este chemat ¿i i se spune så meargå în påmântul Canaanului.) În formatul arhetipal al secven¡ei chemårii. se manifestå o aluzie nemascatå la minunea învierii lui Lazår din mor¡i. gåse¿te un telefon mobil. care este convins de faptul cå din fericire cåutarea sa a luat sfâr¿it. Pe måsurå ce ac¡iunea avanseazå.” Când deschide pachetul. Dumnezeu roste¿te numele celui care este chemat ¿i acesta råspunde: „Aici sunt.ro www.PREZENºA LUI DUMNEZEU ÎN FILMUL MATRIX 185 alteori de Dumnezeu însu¿i – ¿i instruite.amaltea. Neo se avântå într-un elicopter pentru a-l salva pe Morpheus. 8 9 Geneza 12:1. înainte de confirmarea apoteoticå.amaltea . î¿i va risca via¡a pentru a-l salva pe Ales. 22:1 Luca 1:38 10 Ioan 11 www.

scena salvårii spectaculoase ¿i aparent imposibile din Matrix – care nu este ea înså¿i departe de a fi consideratå o minune – îndepårteazå orice îndoialå pe care Trinity ¿i Tank ar fi putut-o avea în privin¡a identitå¡ii lui Neo ca Ales. Neo trebuie så îl înfrunte singur pe agentul Smith. Bineîn¡eles. 53. Neo påtrunde îndråzne¡ ¿i violent în clådirea guvernamentalå.186 PAUL FONTANA Îndemnul lui Neo: „Morpheus. dupå ce nu îl avuseserå în vizor decât pe Morpheus.amaltea .ro .amaltea . dar care a fost pervertitå. În scena care urmeazå dupå ce Morpheus este salvat. Dupå scena tensionatå de la metrou. învierea lui Lazår este våzutå drept un punct de turnurå ¿i de apogeu în activitatea de propovåduire a lui Iisus. cu atitudinea lui Iisus în momentul în care i-a alungat pe negustori din Templu – de¿i ac¡iunile lui Neo sunt mult mai violente. vezi ¿i 12:21 14 Aceste relatåri nareazå via¡a ¿i activitatea lui Iisus dupå cum apar în Evanghelii. www. pentru cå aceastå ultimå ¿i dramaticå minune va atrage o mul¡ime destul de mare încât så devinå o amenin¡are publicå.. 11:43 Ibid.13 Similar. ca ¿i pe Iisus. O altå paralelå pe care o putem face cu relatårile despre patimi ni-l aratå pe Neo. pentru cå ¿i Templul ¿i clådirea guvernamentalå sunt centrul autoritå¡ilor cårora li se opun ¿i Iisus ¿i Neo. ie¿i afarå!”11 În ambele situa¡ii. 11:44 13 Ibid. Neo pleacå înspre un motel din 11 12 Ibid.amaltea. este momentul în care agen¡ii încep så î¿i concentreze aten¡ia ¿i asupra lui Neo. De asemenea. ridicå-te! Ridicå-te!” este ca un ecou al îndemnului lui Iisus cåtre Lazår: „Lazåre. Aceastå compara¡ie este mult mai pu¡in exageratå decât ar putea pårea. ucis. în timp ce clådirea guvernamentalå este inima unei puteri malefice ce nu de¡ine calitå¡i mântuitoare. ambele circumstan¡e marcheazå un moment critic în cariera lui Iisus ¿i în cea a lui Neo.. puterea care emanå de la agentul salvårii (Neo ¿i Iisus) este cea care învie personajele din morminte. 11:48.ro www. înviat ¿i înål¡ându-se cu trupul la ceruri. Dupå Evanghelia lui Ioan.. Scenele urmåtoare con¡in nenumårate elemente ale relatårilor despre patimi14. în ochii lui Iisus Templul are o naturå purå.12 Din punct de vedere teologic. ce ies cu mâinile ¿i picioarele legate.

pentru cå Neo se reîntoarce la via¡å câteva momente mai târziu. În pur stil Pieta. se pråbu¿e¿te ¿i moare. 15:12-19 18 Ibid. ca ¿i în Evanghelii. Matrix nu pierde ocazia de a mai face o paralelå între aceste douå pove¿ti. la fel cum s-ar fi întâmplat dacå Iisus ¿i Lazår ar fi „le¿inat” ¿i ¿i-ar fi revenit în sim¡iri la scurt timp. acest indiciu vizual simbolic este tot ceea ce filmul trebuie så ofere pentru ca publicul så fie mai sensibil la semnifica¡ia acestei mor¡i momentane.amaltea . povestea nu se terminå aici. terminându-se acolo unde a început.15 unde ar putea gåsi o ie¿ire. În toate Evangheliile. intrå în camera cu numårul 303. 15:44 www. Neo este împu¿cat de agentul Smith.ro .17 Importan¡a acestui pasaj pentru discu¡ia noastrå constå în descrierea lui Pavel referitoare la cum va aråta un trup înviat. Plasarea ostentativå a numårului 303 ar trebui så de¿tepte intui¡ia oricårui membru al publicului cåruia Noul Testament îi spune ceva. Filmul este circular. El folose¿te sintagma enigmaticå „soma pneumatikon”18 care este traduså în 15 În prima scenå. Dacå ¿i-ar reveni pur ¿i simplu dupå ce a fost împu¿cat. În timp ce cercetåm mai departe versiunea învierii.PREZENºA LUI DUMNEZEU ÎN FILMUL MATRIX 187 apropiere. creatorii filmului Matrix subliniazå faptul cå Neo chiar este mort (aparatele indicå lipsa func¡iilor vitale). Trinity îl îmbrå¡i¿eazå pe Neo lipsit de via¡å ¿i este prima care îl vede în momentul în care învie. 17 Epistola întâi cåtre Corinteni. ¿i Trinity era în camera cu numårul 303 a unui motel påråsit. În prima Epistolå cåtre corinteni. care este unul dintre cele mai semnificative fragmente din punct de vedere teologic ale Noului Testament. Din moment ce intriga filmului nu permite ca Neo så zacå mort timp de trei zile. 16 Ca ¿i în Evanghelii. s-ar spulbera miraculosul. Când intrå în camerå. este foarte important så observåm diferen¡ele dintre Neo cel de dinaintea învierii ¿i cel de dupå..amaltea . ¿i care este con¿tient de semnifica¡ia numericå a cifrei 3 din Evanghelii. rolul ei central în teologia cre¿tinå este identificabil în scrierile lui Pavel. Pavel argumenteazå caracterul central al învierii – atât a lui Iisus cât ¿i a tuturor credincio¿ilor ce vor fi învia¡i din mor¡i la sfâr¿itul zilelor – pentru credin¡a cre¿tinå. o femeie sau un grup de femei descoperå mormântul gol ¿i sunt primele care îl våd pe Hristos (¿i/sau o imagine cereascå).ro www.amaltea.16 Dar. De¿i toate cele patru Evanghelii canonice vorbesc despre înviere.

amaltea . se seamånå întru slåbiciune. sau så se ridice la cer dupå bunul plac.” Acest schimb de replici anticipå natura schimbatå. de dupå înviere. învie întru putere. Dupå ce ace¿tia încearcå så îl împu¿te. nu va fi nevoie.amaltea . Luca 24:4. Se seamånå întru necinste. Noi nu ne vom ocupa aici de detaliile dezbaterii. Dupå înviere înså.amaltea. Comparând corpul de carne cu cel înviat. Neo întreabå: „Vrei så spui cå pot så må feresc de gloan¡e?” ¿i Morpheus îi råspunde: „Vreau så spun cå atunci când vei fi pregåtit. ªtim cå Neo cel înviat din mor¡i este „nemuritor”. 15:42b-43 Matei.. De exemplu. Neo cel înviat are chiar ¿i o strålucire aparte. învie întru slavå. dar cå va trece într-o via¡å viitoare. de¿i nu la fel de orbitoare ca cea care i se atribuie lui Iisus. dar acesta din urmå îl împiedicå ¡inând o mânå la spate. este într-adevår pregåtit. pentru cå numai cu câteva clipe înainte încercase så se fereascå de gloan¡e. descoperim similaritå¡i stupefiante. 28:3.”19 Când îl studiem pe Neo înviat prin prisma descrierii pe care o face Pavel lui soma pneumatikon.ro www. deoarece agen¡ii nu-l mai pot råni.188 PAUL FONTANA noua versiune standard a Bibliei ca „trup duhovnicesc. Pavel scrie: „Se seamånå întru stricåciune. a lui Neo.20 A¿a cum apostolii påtrund în¡elesul profe¡iilor lui Iisus privitoare la Templu abia dupå diminea¡a de Pa¿te. Toate apari¡iile post-înviere ale lui Neo indicå dincolo 19 20 Ibid. Marcu 16:5. www. Neo cel înviat este capabil så facå lucruri de neimaginat în via¡a sa anterioarå. så se scufunde în trupul unui agent ¿i så îl pulverizeze prin explozie. cum ar fi så opreascå gloan¡ele. ci doar vom pune fa¡å în fa¡å descrierea pe care Pavel i-o face cu caracteristicile lui Neo cel înviat din mor¡i. Faptele apostolilor 26:13 21 Ioan 2:22 22 ªi profe¡ia Oracolului referitoare la faptul cå Neo are „darul”.21 învierea îi va declan¿a lui Neo în¡elegerea lucrurilor pe care i le spuseserå Morpheus ¿i Oracolul. se låmure¿te ¿i se dovede¿te a fi adevåratå dupå ce învie. învie întru nestricåciune.” Cårturarii au vårsat multå cernealå încercând så descifreze sensul pe care Pavel i l-a menit acestui soma pneumatikon. ¿i – a¿a cum a prezis Morpheus – intangibil.ro . dar unul l-a atins. agentul Smith face o mi¿care bruscå înspre Neo.22 ªtim cå Neo este pregåtit dupå ce învie.

amaltea . Identificåm acest element ¿i în versiunea patimilor din Matrix. Ultima scenå din film (Neo se ridicå www.ro www. Cu alte cuvinte.PREZENºA LUI DUMNEZEU ÎN FILMUL MATRIX 189 de orice îndoialå faptul cå trupul såu este înviat în „putere. nu i se indicase nimic despre moartea ¿i învierea Alesului. vagi ¿i pu¡ine la numår. Când combinåm profe¡ia sus-men¡ionatå a lui Morpheus cu cea a Oracolului referitoare la faptul cå poten¡ialul total al lui Neo se va împlini într-o „via¡å viitoare” (adicå dupå înviere). pentru cå nu era men¡ionat explicit nicåieri în scripturi. Neo va porni så îl salveze pe Morpheus sfidând astfel avertismentul Oracolului cå va fi nevoie så î¿i sacrifice propria via¡å. Inevitabilitatea ¿i necesitatea evenimentelor Patimilor/Pa¿tilor este o temå omniprezentå în Evanghelii. Ultima asemånare ce råmâne de remarcat între Evanghelii ¿i Matrix este finalul amândurora.” Lucrurile pe care Neo le înfåptuie¿te dupå înviere îi sunt accesibile numai unui soma pneumatikon. respectiv în spusele Oracolului. pentru cå Neo î¿i desåvâr¿e¿te starea totalå de realitate dupå înviere.ro . sacrificiul de sine al lui Neo salveazå umanitatea. Faptul cå în toate cele patru Evanghelii discipolii sunt speria¡i ¿i deruta¡i de moartea lui Iisus ¿i cå mai apoi sunt uimi¡i de apari¡iile sale post-înviere sugereazå cu tårie cå nici unul dintre ei nu se a¿tepta la învierea Mântuitorului. O altå asemånare între episoadele învierii din Evanghelii ¿i din film este aceea cå nici apostolii ¿i nici Morpheus nu se a¿teptau ca Mesia så moarå ¿i så învie. Suntem martorii aceleia¿i stupefac¡ii ¿i ¿ocului profund al lui Morpheus când Neo este ucis – „Nu se poate!” – din care în¡elegem cå în toate profe¡iile pe care le auzise de la Oracol.amaltea . în¡elegem pe deplin faptul cå Neo trebuia så moarå ¿i så învie pentru ca råzboiul så fie câ¿tigat în cele din urmå. båtålia nu avea sor¡i de izbândå fårå moartea ¿i învierea eroului. slavå ¿i via¡å ve¿nicå. nici una dintre ele nu face vreo aluzie cå mesia va fi executat sau cå va învia. De aici ¿tim de asemenea ¿i cå Fiul lui Dumnezeu s-a dat pe sine însu¿i de bunåvoie la moarte pentru ca to¡i så putem fi pårta¿i împårå¡iei lui Dumnezeu. deoarece chiar trupul puternic (virtual) al lui Neo este nevrednic fa¡å de cel pe care îl capåtå dupå înviere. De¿i textele mesianice ale Scripturilor ebraice canonice sunt variate. Mai mult.amaltea. din moment ce agen¡ii vor så afle codurile ora¿ului Zion (pentru a putea extermina rasa umanå).

.. care povestesc despre înål¡area la cer a lui Iisus cel înviat din mor¡i. 306).24 De¿i Morpheus poartå un numår de pålårii alegorice pe parcursul filmului.amaltea.190 PAUL FONTANA în zbor înspre cer) urmeazå îndeaproape descrierile lui Marcu. Wright indicå în The Climax of the Covenant faptul cå în Manuscrisele de la Qumran se vorbe¿te despre strategii militare ¿i despre instaurarea Împårå¡iei lui Dumnezeu în aceea¿i propozi¡ie (p. Trebuie så men¡ionåm înså un punct în care filmul se îndepårteazå de povestea biblicå: de¿i ac¡iunile lui Neo reamintesc de cele ale lui Iisus. semnifica¡ia escatologicå23 a lui Neo – drept cel a cårui întoarcere va pune capåt luptei ¿i va marca începutul unei noi epoci dominate de pace – aderå mai degrabå la cea a lui Hristos la a doua Sa venire. mai ales a¿a cum apare în a patra Evanghelie. Trådarea lui Iuda este o dovadå a faptului cå nu a crezut cå Iisus putea îndeplini aceastå promisiune. În aceasta. 25 Ioan 1:7 26 Ibid.25 Ioan î¿i minimalizeazå propria semnifica¡ie ¿i afirmå mereu cå singura lui menire este aceea de a pregåti calea pentru cel ce va veni dupå el. Urmåtoarele versete rezumå misiunea lui Ioan: „Printre voi se aflå cineva pe care nu îl ¿ti¡i ¿i care va veni dupå mine. distrugerea violentå a du¿manilor lui Dumnezeu era o alternativå valabilå pentru instaurarea Împårå¡iei lui Dumnezeu ¿i faptul cå Iisus nu a procedat astfel a semånat confuzie printre adep¡ii såi. Semnifica¡ia escatologicå a lui Iisus este foarte u¿or de identificat. a promis så le dåruiascå celor credincio¿i bucuria vie¡ii ve¿nice. un martor al luminii..ro .T. dar eu nu sunt vrednic så-i dezleg cureaua încål¡åmintei Lui.amaltea . Unii oameni ar putea obiecta la ideea unei figuri cristice care så împu¿te oameni în stânga ¿i-n dreapta. 1:26-27 www.amaltea .”26 23 Escatologia este o credin¡å sau o doctrinå care se concentreazå în principal asupra finalului apocaliptic al lumii.ro www. anun¡ând începutul Armaghedonului ¿i sfâr¿itul lumii. proorocul trebuie så fie un martor al lui Iisus. rolul simbolic în care a fost distribuit este acela de Ioan Botezåtorul. Yeffeth) 24 N. Cu toate acestea. Luca ¿i ale Faptelor apostolilor. (n.

Credin¡a lui Morpheus råmâne ne¿tirbitå chiar ¿i atunci când Neo însu¿i se îndoie¿te cå ar putea fi Alesul. De¿i paralela men¡ionatå func¡ioneazå pentru anumite laturi ale rolului lui Morpheus. care a fost înainte de mine. Cre¿tinii aveau nevoie de o modalitate de a-¿i explica modul în care Dumnezeu Tatål.amaltea . a¿a cum ¿i proorocul Ioan se poartå fa¡å de Iisus. Nu prea se pot gåsi argumente în sprijinul ideii cå Trinity manifestå tråsåturi caracteristice pentru Hristos. Morpheus råmâne în centrul aten¡iei ¿i în via¡å pânå în final. victimå a sacrificiului) decât cea dintre Ioan ¿i Iisus. 1:29-30 www.amaltea . Dar cuvântul „treime” a apårut dupå ce Hristos a trimis alinare.amaltea.»”27 ªi Morpheus ¿i Ioan î¿i asumå rolul de a anun¡a venirea salvatorului. Dumnezeu Tatål ¿i Sfântul Duh. Trinity (treime) då mai multe båtåi de cap. acesta î¿i creeazå o rela¡ie mai complexå ¿i mai profundå cu Neo (de guru. cuvântul „treime” nu apare în Biblie. de lider.ro www. Cu toate acestea. ªi Morpheus se comportå umil fa¡å de Neo. Este mai degrabå numele pe care cre¿tinii l-au dat divinitå¡ii a¿a cum o în¡eleg ei. Sfântul Duh este cea mai alinåtoare ¿i mai spiritualå entitate a treimii – ¿i acestea sunt calitå¡i ce îi pot fi atribuite lui Trinity. Hristos ¿i Duhul Sfânt puteau så fie împreunå „Dumnezeu”. pe Sfântul Duh.. De¿i numele såu este în acord cu mitul cre¿tin. fiindcå mai înainte de mine era. În timp ce Ioan dispare din vizorul Evangheliilor ¿i este ucis în obscuritate în culise. Este destul de u¿or så identificåm legåturile dintre Morpheus ¿i Neo ¿i diverse personaje prezente în Biblie.ro . Oare are Trinity mai multe în comun cu Maria Magdalena? 27 Ibid. ¿i så-¿i conserve totu¿i credin¡a monoteistå. dupå ce s-a înål¡at la cer.PREZENºA LUI DUMNEZEU ÎN FILMUL MATRIX 191 A doua zi l-a våzut pe Iisus venind înspre el ¿i a spus: „Iatå-l pe mielul lui Dumnezeu care va lua asupra lui påcatele lumii! Despre el am spus «dupå mine vine bårbat. ambii manifestå o siguran¡å netulburatå cå Neo/Iisus este Mesia. Dar aceastå observa¡ie cam scâr¡âie.

Prin urmare.192 PAUL FONTANA Ra¡iunea ne då ghes så stabilim o echivalen¡å între cele douå personaje feminine. faptul cå ea îl îmbrå¡i¿eazå pe Neo dupå ce iese din Matrice aminte¿te de Evanghelia lui Ioan în care Maria Magdalena aleargå så îl îmbrå¡i¿eze pe Iisus înviat. 28 Trinity încarneazå acest rol vag – ea este cu Neo când el este ucis ¿i este prima care îl vede dupå momentul învierii. Marcu ¿i Ioan (¿i probabil în cea a lui Luca). este în aceea¿i måsurå destul de problematicå. De¿i aceastå compara¡ie nu este total lipsitå de substan¡å. pentru cå ambele constituie figuri feminine remarcabile într-o lume a bårba¡ilor. www. Existen¡a Mariei Magdalena nu poate fi puså la îndoialå datoritå prezen¡ei sale în Evanghelia lui Matei. ªi Trinity pare så îl „ungå cu mir” pe Neo atunci când îi ¿terge fruntea cu un petec din hainele sale îmbibat cu propriile-i lacrimi.ro www. Ioan ne mai poveste¿te cå Maria (fårå un nume de familie) i-a uns cu mir picioarele lui Iisus ¿i i le-a ¿ters cu pårul såu înainte ca acesta så fie ucis.amaltea . care î¿i folose¿te pårul. Personajul lui Trinity pare så fie un melanj neomogen de subtile referin¡e biblice. Noul Testament este foarte tran¿ant în aceastå privin¡å. ¿i cu toate acestea ¿tim foarte pu¡ine despre rolul ei în raport cu Iisus ¿i în cre¿tinismul timpuriu.ro . În acest caz ar trebui plasatå în rolul lui Dumnezeu – o presupunere care ar putea fi justificatå de numele ei ostentativ teist. nu e nici pe departe la fel de u¿or de 28 29 Ioan 12: 1-6 Unii ar putea spune cå puterea lui Trinity este într-o oarecare måsurå responsabilå de reîntoarcerea la via¡å a lui Neo.amaltea . Folosirea hainelor este similar cu darul Mariei Magdalena. sårutul pe care Trinity i-l då lui Neo (un indiciu al unei posibile rela¡ii viitoare) are rolul de a înce¡o¿a în loc så apropie echivalen¡a simbolicå dintre Trinity ¿i Maria Magdalena.amaltea. Una dintre deosebirile notabile este datå de faptul cå cercetarea amånun¡itå a Evangheliilor nu dezvåluie altå naturå a rela¡iilor Mariei Magdalena cu Iisus.29 În plus. De¿i mul¡i au îndråznit så sus¡inå altfel. Ceea ce ne spun înså Evangheliile este cå ea este contemporanå cu perioada petrecutå de Iisus pe påmânt ¿i cå a fost cea care a gåsit mormântul Lui gol ¿i care l-a våzut prima pe Iisus.

fårå sårutul lui Iuda se pare cå Iisus nu ar mai fi fost crucificat ¿i nu ar fi înviat pentru a mântui sufletele umanitå¡ii. pentru cå „ar fi fost mai bine dacå nu ar fi ie¿it din pântecele mamei sale. Într-o notå ironicå.amaltea .PREZENºA LUI DUMNEZEU ÎN FILMUL MATRIX 193 descifrat precum e identitatea perfectå dintre Cypher ¿i Iuda vânzåtorul..30 De asemenea. 32 ªi Iuda ¿i Cypher sunt plåti¡i pentru faptele lor. eu nu!”. Prin urmare..”31. Faptul cå ambii sunt plåti¡i pentru faptele lor demonstreazå låcomia. nici unul dintre ei nu crede nici måcar o secundå faptul cå persoana pe care se hotåråsc så o vândå are o semnifica¡ie ontologicå 33.. Spre deosebire de ceilal¡i apostoli. Hristos însu¿i este råspunsul. nu existå nici o men¡ionare a numirii lui Iisus cu apelativul „Doamne”34 de cåtre Iuda. Yeffeth) 34 „The Matrix as Messiah Movie” (awesomehouse. un mesaj secret. În doctrina cre¿tinå. ca ¿i Cypher este un „zero”. Mai mult.ro www.semnifica¡ia ontologicå a lui Iisus se referå la faptul cå El råspunde la întrebårile apårute atunci când discutå despre natura fiin¡ei.. o denumire învechitå pentru zero.com/matrix) www. Chiar ¿i la Cina cea de tainå. când Iisus roste¿te profe¡ia faptului cå va fi vândut ¿i to¡i apostolii spun „Doamne.amaltea ..amaltea. Dic¡ionarul Oxford al limbii engleze enumerå câteva sensuri ale cuvântului „cypher” (sau cipher): „1. se spune cå Iuda a primit treizeci de argin¡i pentru a tråda.ro . Iuda se exprimå astfel: „Nici eu.. escatologicå sau soteriologicå. 4. 30 31 Marcu 14:10. Cypher este råsplåtit cu o maså copioaså ¿i promisiunea reîncarnårii (mai exact a revirtualizårii) într-un actor. nu cumva ei s-au nåscut pentru a îndeplini un anume rol în planul divin? 33 Ontologia este discursul metafizic despre natura fiin¡ei . (n. Luca 22:4 Marcu 14:20b 32 S-ar putea argumenta cå fårå trådarea lui Cypher nu s-ar mai fi declan¿at seria de evenimente care au condus la moartea ¿i învierea lui Neo.. ¿i Iuda. o metodå de scriere criptatå. În Evanghelia lui Matei. Matei 26:14.” „Secretomania” îl caracterizeazå atât pe Iuda cât ¿i pe Cypher: rendezvous-ul clandestin pe care l-a avut Cypher cu agen¡ii oglinde¿te întâlnirea secretå cu înal¡ii preo¡i în timpul cåreia Iuda a aranjat trådarea lui Iisus. 2. un nimic. egoismul ¿i orbirea care îi caracterizeazå. Similar.

unde ni se spune cå Iuda l-a indicat pe Iisus autoritå¡ilor printr-un sårut.194 PAUL FONTANA învå¡åtorule!”35 Chiar de la începutul filmului. apostolul preaiubit îl întreabå pe Iisus cine este trådåtorul.amaltea. în secven¡a imediat urmåtoare Cypher se întâlne¿te cu agentul Smith. A patra Evanghelie.ro . Dar aceasta nu afecteazå cu nimic alegoria deoarece predându-l pe 35 36 Matei 26:25 Primele trei Evanghelii sunt numite Evanghelii sinoptice. În¡elegi asta!?” Când este singur cu Neo. 37 Ioan 13:26 38 Ioan 13:30 39 Ioan 18:11 www. Cypher ia în derâdere ideea existen¡ei Alesului. spunând: „Prin urmare e¿ti aici så «salvezi lumea»! Doamne.36 În timpul Cinei celei de tainå.”38 ªi Neo ¿i Cypher participå la o ultimå cinå (unde sorb aceea¿i båuturå) ce face aluzie la identificarea trådåtorului. Zâmbetul nervos pe care Cypher i-l fluturå lui Neo (pe care camera insistå) atunci când le transmite agen¡ilor loca¡ia lor prin intermediul telefonului mobil este echivalentul sårutului vânzåtor. Iisus råspunde: „Este cel cåruia îi voi da bucata asta de pâine înmuiatå în mâncare. este complet diferitå de celelalte trei.39 Relatårile sinoptice despre Iuda se regåsesc la Matei. Când Trinity îi dezvåluie convingerea lui Morpheus cå Neo este Alesul.ro www. reamintind astfel afirma¡ia profeticå a lui Iisus: „Oare nu voi bea cupa pe care mi-a menit-o Tatål?”. Cypher ¡ine så precizeze cå nu crede în Neo. Mai mult. ce idee! Ce ai de spus fa¡å de a¿a ceva?” Nici Iuda ¿i nici Cypher nu au crezut cå obiectul trådårii lor era mântuitorul lumii pentru cå – este de presupus – nu ¿i-ar mai fi dus la bun sfâr¿it misiunile.amaltea . a lui Ioan. Cypher izbucne¿te: „O så-l omorâm. Aspectele legate de Iuda care apar ¿i în Cypher se bazeazå pe material ioanin ¿i sinoptic. Iuda pleacå gråbit la întâlnirea cu autoritå¡ile „¿i se fåcu noapte.amaltea . Singura problemå în asemånarea lui Cypher cu Iuda este aceea cå agen¡ii îl cautå mai degrabå pe Morpheus decât pe Neo. Neo bea aceastå båuturå de¿i are gust de benzinå.”37 Dupå dezvåluirea acestei identificåri. deoarece împårtå¿esc un con¡inut similar. Marcu ¿i Luca.

Luca 9:20. omenirea. Momentul revela¡iei sose¿te atunci când Iisus li se aratå – ¿i atunci în¡eleg cå El este într-adevår Fiul lui Dumnezeu. Numele apostolului Petru era de fapt Simon. nu putem duce analogia aceasta mai departe. Matei 16:16. a¿a cum cei doisprezece apostoli ¿i mul¡imea nu ¿tiau ce så creadå despre Iisus. Restul echipajului lui Morpheus – Tank. Faptul cå ¿i pe Nebuchadnezzar existå o pereche de fra¡i nu este deloc întâmplåtor.ro .. ce vor avea astfel revela¡ia de dinaintea Pa¿telui. Apoc. Meritå men¡ionatå versiunea schimbårii la fa¡å prezentå în Matrix în care Neo îl uime¿te pe Tank salvându-i în mod miraculos pe Morpheus ¿i pe Trinity din cuibul agen¡ilor. ¿i într-adevår se contureazå câteva paralele între cei doi.ro www. Cu toate acestea mai existå alte douå asemånåri demne de luat în seamå.42 Numele „Tank” sugereazå acela¿i gen de putere ¿i stabilitate pe care îl dovede¿te Petru. În al doilea rând. dupå cum reiese din triste¡ea lor profundå de dupå råstignire.PREZENºA LUI DUMNEZEU ÎN FILMUL MATRIX 195 Morpheus.amaltea. Switch ¿i Mouse – se potrivesc în rolurile apostolilor. ¿i. a cårui ultimå replicå este „NU. nu cred!” Restul se situeazå undeva între. fiecare dintre Evangheliile sinoptice plaseazå evenimentul schimbårii lui Iisus la fa¡å în prezen¡a lui Petru. Ioan 1:41 Petru este derivat din grecescul Petros. La scurt timp dupå recunoa¿terea de cåtre Petru. În Evangheliile sinoptice Iisus î¿i întreabå apostolii: „Cine crede¡i voi cå sunt eu?”. prin urmare. aceea cå Evangheliile plaseazå între apostoli o pereche (sau perechi) de fra¡i. nefiind doisprezece.. ce are sensul de piatrå.”40 Iisus îl råsplåte¿te pe Petru declarând cå pe acea „piatrå” (joc de cuvinte pe marginea cuvântului „Petru” 41) î¿i va clådi biserica. bucuria ¿i siguran¡a lui Tank sunt exprimate prin fraza „ªtiam eu! El este Alesul. dar Iisus l-a rebotezat Petru gra¡ie etimologiei. 42 Nici unul dintre apostoli nu se a¿tepta ca Iisus så învie. iar Petru råspunde: „Mesia. Iacob ¿i Ioan.” Faptul 40 41 Marcu 8:28. Dozer. Desigur. Cypher trådeazå întregul echipaj. În primul rând. Extremele sunt reprezentate de Trinity.amaltea . ¿i Cypher. care crede încå de la început cå Neo este Alesul. www. ¿i echipajul lui Morpheus are opinii împår¡ite despre Neo.amaltea .

45 În acest film. Existå o paralelå interesantå între cei trei agen¡i ¿i „treimea nesfântå” men¡ionatå în Apocalipsa lui Ioan formatå din balaur/ Satana. Primul element de compara¡ie care ne råsare în minte este Satana (sau diavolul. Ultimele personaje de analizat din aceastå schemå alegoricå sunt agen¡ii. ªi lui Neo i se face o propunere similarå de cåtre agentul Smith.amaltea .amaltea. Apocrifele ¿i Noul Testament con¡in în¡elegeri conflictuale ¿i variate ale Satanei.ro . oglindite în Matrix de capacitatea agen¡ilor de a poseda corpul oricui este conectat la sistem. adevåratul inamic nu este în nici un caz o fiin¡å. Prima ¿i a Doua Fiarå. ci un sistem 43 44 „The Matrix as Messiah Movie” Apocalipsa 12:13 45 Folosesc sintagma „teologie biblicå” pentru a transmite faptul cå nu existå un consens biblic în ceea ce prive¿te cine este Satana ¿i care este domeniul puterii ¿i autonomiei lui. În Evangheliile sinoptice. sau Anticristul). dupå cum a sus¡inut Morpheus. www. cele douå sensuri ¿i întrebuin¡åri ale conceptului de „posedare” sunt foarte diferite în profunzime. Înså ¿i aceastå compara¡ie este mai degrabå aproximativå. Adevårata dificultate în a echivala agen¡ii cu Satana este aceea cå nu ei sunt adevåra¡ii inamici din Matrix în acela¿i fel în care Satana este du¿manul lui Dumnezeu în teologia biblicå. Satana joacå rolul ispititorului care încearcå så curme misiunea påmânteascå a lui Iisus înainte de a începe oferindu-I putere lumeascå în schimbul venera¡iei. dar nu este chiar o potrivire perfectå. necunoscutå Bibliei.ro www. Ideea cå existå puteri egale ale binelui ¿i råului aflate în competi¡ie pentru suveranitate în univers este o no¡iune dualistå. a¿a cå este greu de stabilit un punct de plecare în aceastå alegorizare.196 PAUL FONTANA cå Neo a izbutit aceastå încercare va declan¿a revela¡ia finalå a lui Tank (¿i a publicului) cå Neo chiar este Alesul. råsåriteanå. dar ¿i el refuzå så coopereze cu for¡ele råului.amaltea .44 care este învinså de Iisus înviat din mor¡i ca ¿i agen¡ii învin¿i de Neo întors la via¡å. Cu toate acestea.43 Evangheliile sinoptice prezintå ¿i multe cazuri ale unor poseda¡i de demoni.

s-a cåzut de acord cå autorul s-a referit la Roma. con¿tient de sine. care locuiau în regatul sudic al lui Iuda. Numele lui Nabucodonosor apare deseori la trei dintre profe¡ii majori ¿i la majoritatea celor mai pu¡in importan¡i. ¡inând cont de faptul cå misiunea lui Morpheus era una de eliberare? Fårå îndoialå cå Morpheus ¿i restul echipajului sunt de partea binelui. în care moartea Satanei este ultimul prag ce trebuie trecut înainte de crearea unui nou cer ¿i a unui nou påmânt.ro .ro www. Ca så în¡elegem ¿i mai u¿or o asemenea substituire. Folosirea acestui 46 În Apocalipså. În aceea¿i manierå. ci mai degrabå så îi vedem drept agen¡i ai råului. de¿i imperiul råului este numit Babilon. Moartea agentului Smith nu semnificå faptul cå råzboiul s-a sfâr¿it. era o criticå la cel din Vietnam. la fel cum în ziua de azi i-am spune unui inamic „nazist”.PREZENºA LUI DUMNEZEU ÎN FILMUL MATRIX 197 mult mai cuprinzåtor.amaltea. inteligen¡a artificialå care a înrobit planeta reprezintå råul ¿i trebuie så fie îngenuncheatå.46 Oare de ce realizatorii filmului au denumit nava dupå un agent al distrugerii. care de¿i este plasat în contextul råzboiului din Coreea. vå voi exemplifica prin filmul MASH.amaltea . cu siguran¡å cå va juca un rol mai important în episoadele ce vor urma. Fiind rege al imperiului babilonian. care trebuie învin¿i pe cårarea ob¡inerii libertå¡ii umane. Asta contrazice Apocalipsa lui Ioan. Nabucodonosor a condus armatele care au pustiit Ierusalimul ¿i au trimis în exil cele douå triburi ale lui Iacov. Imperiul babilonian (¿i implicit conducåtorul såu) era o sintagmå cu mare prizå folositå ca pseudonim pentru autoritå¡ile malefice. Nebuchadnezzar (Nabucodonosor) ¿i ora¿ul Zion (Sion) sunt de asemenea referiri biblice de mare importan¡å. www. ci cå pur ¿i simplu s-a câ¿tigat o båtålie ¿i cå omenirea are în cele din urmå o ¿anså. de¿i nu am auzit foarte multe despre Sion în primul film.amaltea . Numele Nabucodonosor apare pentru prima oarå în Biblie în A Doua Carte a Regilor. de¿i se referå la acest rege ca Nabucodonosor. Cred cå în acest caz este mai indicat så reziståm dorin¡ei alegorizante ¿i så nu îi distribuim pe cei trei agen¡i în roluri de personaje biblice tipice. Daniel a scris despre profanarea templului de cåtre Antioh al IV lea Epifan.

La majoritatea profe¡ilor. Vorbind despre Dumnezeu. Nabucodonosor este un agent al mâniei divine. din secolul I. Råspunsul nu e de gåsit în Cartea Regilor. pânå-l voi stârpi cu mâna lui. Astfel. No¡iunea deistå potrivit cåreia Dumnezeu existå într-un plan transcendent separat de problemele zilnice ale fiin¡elor umane era necunoscutå. În cosmologia israelitå veche lumea nu era în¡eleaså ca fiind guvernatå de for¡e naturale. ca un aprod în sala de judecatå. a¿a cum „Moartea” este trimiså de Dumnezeu pentru a-i pedepsi pe påcåto¿i în capitolul 6 al Apocalipsei. pe acel popor îl voi pedepsi cu sabie. ci la profe¡i. 49 Conform acestui context teologic. Dupå mentalitatea vechiului Israel. Solu¡ia pe care o propun este aceea a unei subtilitå¡i în teologia biblicå care se opune în¡elepciunii comune.ro www. exilul ¿i distrugerea Templului erau doar råsplata dreaptå pentru påcåto¿enia oamenilor (¿i mai ales a regilor) care venerau alte zeitå¡i. p. prin urmare. Dumnezeul israelit era o realitate omniprezentå. 31 Ieremia 27:8 49 Istoricul evreu Josephus. regele Babilonului. înseamnå cå Nabucodonosor era un agent al justi¡iei divine. ¿i nu-¿i va pleca grumazul såu sub jugul regelui Babilonului. activå atât în cursul istoriei cât ¿i în vie¡ile oamenilor.amaltea .ro . Binecuvântarea primitå din partea divinitå¡ii de cåtre Nabucodonosor este 47 48 Crossan. cu foamete ¿i cu ciumå. zice DOMNUL.198 PAUL FONTANA nume în cazul unei entitå¡i a binelui este problematicå. nimic nu se petrece fårå ca Dumnezeu så fi permis. Adicå acesta a fåcut ceea ce Dumnezeu a vrut ca el så facå. Ieremia le spune oamenilor: „dacå vreun popor sau vreun regat nu va voi så-i slujeascå lui Nabucodonosor.Hr. distrugerea Templului ¿i exilul trebuiau explicate prin parametrii dreptå¡ii.amaltea. dacå exilul s-a petrecut drept parte a planului Divinitå¡ii.”48.amaltea . Om de culturå ¿i cercetåtor al Bibliei. www. mai ales la Ieremia.”47 Potrivit acestei viziuni asupra lumii. drept o transferare a statutului de neam ales în favoarea Romei. a în¡eles distrugerea celui de-al doilea templu în 70 d. Dominic Crossan spune: „tot ceea ce li se întâmplå evreilor în lumea contemporanå este interpretat drept unul dintre planurile punitive ¿i înrobitoare ale lui Dumnezeu. În schimb.

pe deplin sincronizat cosmic cu fratele såu geamån mundan. Nebuchadnezzar.PREZENºA LUI DUMNEZEU ÎN FILMUL MATRIX 199 singurul mod acceptabil din punct de vedere teologic de a în¡elege victoria asupra lui Iuda. Sionul este considerat a fi o promisiune a felului în care lucrurile pot ¿i vor fi în viitor.ro www. potrivit vechii teologii israelite. Prin urmare. are dublå conota¡ie: este ¿i binecuvântatå de Dumnezeu („avem o misiune de la Dumnezeu”). Astfel. Dar mai mult decât un loc geografic este vorba mai degrabå despre un Sion ceresc. Cuvântul „Sion” are sensuri multe ¿i variate în Biblie. Ca ¿i Israelul. Sionul cosmic a tråit viu în poporul sfânt atâta timp cât a stat în Babilon.amaltea. neguvernat de limitele timpului obi¿nuit. drept locul unde sålå¿luie¿te Dumnezeu. se referå la muntele pe care este construit Templul. Sionul este ¿i un munte cosmic ¿i un neam sfânt.50 Cu toate acestea trebuie så în¡elegem faptul cå în ambii termeni sensul este oarecum transcendent. chiar în timpul exilului. a¿a cå i-a promis eliberarea. În Matrix. dar este deseori folosit ¿i pentru a desemna întregul popor al lui Israel. Muntele Sionului era conceput a exista într-un loc sacru. Potrivit Cår¡ii Exodului. Poate cå cea mai consistentå în¡elegere a lui apare în Psalmul 76:2. Sionul este tårâmul fågåduin¡ei. Gra¡ie prezen¡ei lui Dumnezeu. Din acest motiv. dar ¿i agent al distrugerii în maså trimis pentru a crea haos în tårâmul påcåtos. 137 Exod 3:8 www.amaltea .51 Acest påmânt nou este Sionul. În primul rând. pe când Templul fizic era doar ruine. p. nava lui Morpheus.ro . s-ar putea chiar så-l vezi [ora¿ul Zion].” În ambele cazuri. dorul dupå Sion din inima vechilor israeli¡i 50 51 Isaia 51:16. De aceea îl nume¿te pe Moise conducåtorul poporului ¿i le asigurå cålåtoria într-un påmânt unde curge lapte ¿i miere. Dumnezeu s-a întristat våzând cå poporul såu era ¡inut în robia faraonului. Sionul denume¿te ¿i un loc ¿i un popor.amaltea . Tank reaminte¿te de promisiunea lui Dumnezeu cåtre Israel prin replica: „Dacå tråie¿ti. Trei aspecte importante ale Sionului biblic pot fi regåsite cu precizie în Matrix. vezi Levenson.

” Dupå cåderea Ierusalimului. De¿i nu este strict biblicå. Al doilea aspect este cel mai important. În Talmud ¿i Midrash. va fi reinstaurat de cåtre mesia. se cunoa¿te o în¡elegere rabinicå potrivit cåreia Sionul era matri¡a din care a fost creatå lumea. decât tine.amaltea . Acesta este ¿i sensul suprem al Sionului din Matrix. a cårui prezen¡å era imanentå în Sion. ultimul obstacol ce stå în calea potopului haosului. ar trebui så întrebåm: „ªi totu¿i. Din moment ce este unicul lucru ce le-a mai råmas oamenilor.ro . Dacå înghi¡im aceastå idee.Hr. Observa¡ia cå Dumnezeu nu este nici men¡ionat ¿i cå nici nu se face referire la el în film nu ne laså decât douå op¡iuni. Pentru a explica aceastå aparentå omisiune. subminåm întregul complex de alegorii cåruia i-am dedicat paginile precedente. putem afirma cå o accep¡iune a lui Dumnezeu nu este prezentå în film. unde e Dumnezeu?” Nu e greu de observat cå nici unul dintre personajele din film nu este un corespondent al lui Dumnezeu.. al contradic¡iei dintre marele ora¿ regesc al promisiunii ¿i amintirii ¿i ruinele jalnice ale epocii prezente. în 587 î. în care poporul lui Dumnezeu va recåpåta gloria ce i se cuvine. un paradis. vor face orice pentru a-l apåra. Dacå am sus¡ine cå Matrix este un film religios. 1102 www. ci de ultimul ora¿ omenesc ce a mai rezistat. Fårå Sion totul e pierdut ¿i råzboiul ia sfâr¿it.200 PAUL FONTANA era dorin¡a de uniune cu Dumnezeu. p. Mai întâi.amaltea . Tank este chiar gata så î¿i sacrifice liderul dacå astfel ar putea cru¡a aceastå ultimå a¿ezare umanå: „Ora¿ul este mai important decât mine.”52 A treia paralelå dintre Sionul biblic ¿i cel al filmului Matrix este aceea cå noul Sion. deoarece dacå 52 Levenson. Aici nu mai este vorba de prima crea¡ie a lui Dumnezeu. prima crea¡ie a lui Dumnezeu. trebuie så på¿im dincolo de alegorie ¿i så începem analiza filmului prin prisma gândirii apocaliptice a primului secol dupå Hristos. Sionul este echivalat cu grådina raiului. „Sionul a devenit un simbol viu al dizgra¡iei na¡ionale. chiar ¿i decât Morpheus.amaltea.ro www.

ro . Pentru a explica aceastå afirma¡ie voi împrumuta o metaforå din astronomie: prin defini¡ie.Hr. putem så-i cartografiem împrejurimile studiind minu¡ios intriga filmului. este imposibil så vezi o gaurå neagrå. atunci ¿i ideea de mesia este golitå de semnifica¡ie. acest film nu con¡ine nici un fel de referin¡e teiste. N. care. este prezent în problemele istoriei umanitå¡ii ¿i în economia mântuirii.” Sentimentul abandonårii de cåtre Dumnezeu este www. cå imaginea divinitå¡ii în Matrix este oarecum înruditå cu conceptul iudeo-cre¿tin al unui Dumnezeu intangibil. Acela¿i lucru se poate aplica ¿i la Matrix. are nevoie de explica¡ii. De¿i nu putem pune degetul în locul în care apare El. Mai precis.amaltea . Din moment ce aceastå interpretare teistå a filmului nu este foarte evidentå. pentru a identifica prezen¡a lui Dumnezeu.ro www. de¿i transcendent. Råspunsul la întrebare este fluid pe parcursul filmului.amaltea. Cu excep¡ia remarcei unice ¿i palide a lui Morpheus referitoare la „mersul la bisericå” – drept un alt loc în care Matricea este prezentå – ¿i a gamei largi de înjuråturi care condimenteazå dialogurile. Cu toate acestea. Dar cheia gåsirii lui Dumnezeu în Matrix nu este cåutarea Lui directå. Dumnezeu a fost absent. „epoca lor era o perioadå în care Dumnezeu pårea så-¿i fi ascuns fa¡a. La începutul filmului ¿i în timpul a douå sute de ani ce i-au precedat ac¡iunea. oamenii de ¿tiin¡å au detectat cam douåsprezece astfel de gåuri negre prin înregistrarea mi¿cårilor corpurilor astrale care orbiteazå în jurul acestora. Wright explicå faptul cå. Dar El se va întoarce pânå în sfâr¿it. pentru ace¿ti oameni.amaltea .T.PREZENºA LUI DUMNEZEU ÎN FILMUL MATRIX 201 nu existå Dumnezeu. Råspunsul la întrebarea „Unde este Dumnezeu în Matrix?” constå în anumite probleme teologice care i-au bântuit pe gânditorii religio¿i ai primului secol al erei cre¿tine. Cu toate acestea. a doua variantå pentru care putem pleda este cå Dumnezeu este prezent ca atare. ci mai degrabå urmårirea prezen¡ei Sale în fluxul general al filmului. Împotriva argumentului cå o accep¡iune a divinitå¡ii existå în Matrix vine faptul cå acest film con¡ine exact la fel de multe referiri la Dumnezeu cât ¿i Cântarea cântårilor: nici una. Realitatea absen¡ei lui Dumnezeu a fost un sim¡åmânt al exila¡ilor secolului ¿ase î.

Cu toate acestea.ro www. pentru cå acest Dumnezeu.202 PAUL FONTANA comun oamenilor care sunt în suferin¡å. izbucne¿te pur ¿i simplu în ac¡iunea filmului ¿i a doua ¿i a treia oarå. în cazul în care membrii publicului nu l-au observat din prima. iar Cypher este gata så arunce prosopul în mijlocul ringului în numele întregii rase umane. este absent de douå sute de ani. Dacå acest cuvânt – „Dumnezeu” – nu ar fi ie¿it din vocabular deoarece a devenit un concept lipsit de semnifica¡ie. a ajuns la concluzia unanimå cå Dumnezeu a murit. în ultimele momente ale peliculei. Dumnezeul meu. Dar chiar în clipa în care îndoiala atinge apogeul ¿i trådåtorul este pe punctul de a rade de pe fa¡a påmântului ¿i ultimele råmå¿i¡e ale umanului renun¡ând la Sion în favoarea adversarilor. într-o manierå subtilå.ro . Ca o ironie a sor¡ii. De fapt. ¿i este sigur cå ¿i ei s-au în¿elat. Dumnezeu se întoarce în platou. când Iuda de pe Nebuchadnezzar sugereazå cå e nevoie de „o minune” pentru 53 54 Isaia 54:8 Iov 2:9 55 Psalmul 21:1 www. Scenariul ne oferå toate detaliile de care avem nevoie pentru a sus¡ine acest punct de vedere. pentru ce m-ai påråsit?”55 Sentimentul cå „Dumnezeu ne-a påråsit pentru cå altfel nu s-ar fi întâmplat acestea” a fost cu siguran¡å încercat ¿i de oamenii din anul 2199 ai filmului Matrix – ca ¿i de cei care au îndurat exilul ¿i alte suferin¡e groaznice.53 I-au dat glas ¿i nevasta lui Iov – care ¿i-a încurajat bårbatul så îl blesteme pe Dumnezeu ¿i apoi så moarå54 – ¿i autorul Psalmului 21 – care a scris versetul (mai târziu fåcut celebru de Hristos aflat pe cruce) „Dumnezeul meu. Echipajul ¿i-a pierdut råbdarea. El reapare. Pe måsurå ce ac¡iunea evolueazå. Este un scenariu plauzibil: omenirea. care tråiesc în 2199. care a avut de suportat douå sute de ani de exil ¿i robie. Pentru membrii echipajului lui Morpheus.amaltea .amaltea. dacå a existat o asemenea fiin¡å. pentru orice eventualitate. Dumnezeu reprezintå o credin¡å a oamenilor ce de mult nu mai sunt. pomenirea sa ar fi fost probabil o amintire malignå a naivitå¡ii oamenilor de demult în ceea ce prive¿te soarta lumii. Al¡i presupu¿i mesia au fost testa¡i ¿i s-au dovedit incapabili. devine limpede cå Neo este ultima speran¡å a omenirii.amaltea .

PREZENºA LUI DUMNEZEU ÎN FILMUL MATRIX 203 a-l opri. pe lângå o minune?” Aceastå minune este acordatå ¿i Morpheus se întoarce viu. nelåsând så se întrevadå nici un semn al credin¡ei sau cunoa¿terii lui Dumnezeu. Sau mai bine zis. capitolul 37. Motivul eroului care î¿i påråse¿te oamenii pentru ca mai apoi så reaparå în ultimul moment ¿i så îndrepte situa¡ia este o conven¡ie cinematograficå ce a fost folositå aici. în legåturå cu prezen¡a lui Dumnezeu. acum îngropat în inima påmântului. va fi în curând reînviat la o nouå via¡å gra¡ie interven¡iei Alesului ce a fost trimis de Dumnezeu. învierea lui Neo ¿i alte evenimente miraculoase sunt imposibil de explicat. explicabile numai prin interven¡ia lui Dumnezeu.ro . în locul ce i se cuvine. dar o datå cu gåsirea lui Neo El se întoarce ¿i începe rena¿terea. filmul în sine este extrem de teist. Neo învie ¿i situa¡ia e salvatå. De unde så fi venit Alesul dacå nu din partea lui Dumnezeu? Cum ar fi ¿tiut Oracolul ce urma så se întâmple dacå nu ar fi fost în legåturå directå cu un plan salvator divin? Poate cå Dumnezeu „ªi-a ascuns fa¡a” timp de douå sute de ani înainte de începerea ac¡iunii descrise în Matrix. (Intrå Dumnezeu. când totul pare pierdut. Toate cele trei evenimente sunt minuni veritabile.) Mai târziu. În cele din urmå. Dar så nu crede¡i cumva cå fra¡ii Wachowski au inten¡ionat ca Matrix så devinå o subtilå încercare evanghelizatå de a inocula www. în ultimele secunde ale filmului. Din aceste blocuri de locuit Dumnezeu va re-crea omenirea eliberatå de opresiunea Matricei. Cei câ¡iva supravie¡uitori din Matrix sunt precum valea oaselor uscate din Ezechiel.amaltea. flancul stâng al scenei. într-un mod foarte subtil. Învierea atât de a¿teptatå este acum la îndemânå.ro www.amaltea . care ¿i-a întors fa¡a înspre oameni. pentru cå poveste¿te despre întoarcerea exila¡ilor în Sion. Tank îl întreabå: „De ce mai ai nevoie. Tank se ridicå brusc ¿i îl împiedicå så-¿i continue planul.amaltea . Sionul. ultimele råmå¿i¡e a ceea ce a fost odatå. Fårå ca Dumnezeu så fi suflat în pânze. despre reîntoarcerea Sionului pe påmânt. De¿i oamenii din Matrix par så fie atei. înainte de a se activa impulsul electromagnetic pentru cå santinelele mai au pu¡in ¿i anihileazå nava ¿i pe ocupan¡ii ei. când Neo se pregåte¿te så reintre în Matrice pentru a-l salva pe Morpheus.

56 Cu toate acestea nu voi insista asupra acestui aspect. multe dintre ele neavând nimic de-a face cu cre¿tinismul. fra¡ii Wachowski au fost întreba¡i dacå „simbolismul religios ¿i elementele de doctrinå din film au fost utilizate inten¡ionat sau nu”. a neoplatonicismului ¿i fårå îndoialå cå ¿i alte puncte de vedere ideologice pot fi aplicate. a numerologiei pitagoreice. adicå idei (precum tema exilului ¿i a rena¿terii) generale ce sunt prezente în orice culturå a¿teptând så fie digerate ¿i refolosite într-o manierå ineditå.204 PAUL FONTANA idei religioase în psihicul mul¡imii.ro www. religioase ¿i filozofice. Sunt de acord cu criticii postmoderni care postuleazå cå arti¿tii sunt influen¡a¡i de semnifican¡i laten¡i.com/matrix www. de ce au combinat mijloacele de expresie contrastante ale unei pove¿ti quasi-religioase cu ultra-violen¡a la vitezå maximå? Nu ar fi fost mai simplu så opteze numai pentru una dintre ele? Råspunsul cel mai plauzibil este acela cå fra¡ii Wachowski î¿i cunosc publicul. Pu¡ini tineri din ziua de azi sunt dispu¿i så urmåreascå o poveste cu savoare biblicå în stil Charlton Heston.amaltea . a budismului. a metafizicii lui Berkeley. nu conteazå dacå temele religioase discutate în paginile anterioare au fost adåugate „inten¡ionat” sau nu. Este foarte posibil ca fra¡ii Wachowski så fi sim¡it cå motivele (profane) ale reconstruc¡iei ¿i înnoirii crea¡iei sunt teme care vor avea ecou adânc în rândul publicului lor ¡intå. Nici pe departe. încât singura modalitate în care îi mai po¡i comunica ceva publicului tânår amator de cine- 56 Textul acestei conversa¡ii este disponibil la awesomehouse.amaltea . Este foarte interesant de men¡ionat cå în timpul unei discu¡ii pe chat. Mai råmâne o ultimå întrebare de luat în calcul: de ce fra¡ii Wachowski au ales så redea tocmai aceastå povestire? Adicå.amaltea. ªi s-a dovedit cå au avut dreptate. Au inclus în film scene de violen¡å extremå din motivul pentru care fermierii trebuie så foloseascå în fiecare an pesticide mai puternice: tinerii sunt atât de anestezia¡i de violen¡å ¿i lipså de respect.ro . de fapt. A sus¡ine cå Matrix este un film „cre¿tin” ar însemna a ignora cå abundå în zeci de alte idei arhaice. deoarece consider cå. Se pot scrie foarte u¿or ¿i alte eseuri despre Matrix din prisma gnosticismului. iar råspunsul lor a fost „cå în mare parte folosirea lor a fost deliberatå”.

Este esen¡ial så în¡elegem faptul cå tema reconstruc¡iei ¿i a rena¿terii presupune nu så facem lucrurile a¿a cum au fost. www. ritmul acerb al scenelor de ac¡iune trebuie så fie un ingredient inerent al unui film ce-¿i dore¿te o audien¡å largå.amaltea . Din aceastå cauzå. så ne facem gåuri în tot corpul.amaltea. Tânjim dupå ceva plin de sens. integru ¿i nemaivåzut. ªi scenele de ac¡iune din Terminator 2 sunt la fel de incitante – iar acest film con¡ine ¿i motivul apocaliptic al omului care se întoarce dintr-un viitor catastrofal pentru a ne avertiza så reziståm dorin¡ei de a da na¿tere inteligen¡elor artificiale. spre îndreptarea totalå a råului prezent – acesta este scenariul pe care îl prezic Isaia ¿i Apocalipsa.tr. dar nimic nu pare sortit så dureze. Speran¡a escatologicå de reconstruc¡ie înså tinde spre înnoire radicalå. fiecare site web care ne îndeamnå så „facem click acolo” ne înstråineazå ¿i mai mult de cea mai måruntå idee care ar putea conferi o cât de vagå semnifica¡ie transcendentå sau trainicå celor aproximativ optzeci de ani pe care se considerå cå îi avem de tråit. S. Statutul de film cult pe care Matrix l-a cåpåtat pe loc este. Cu toate acestea. ci a¿a cum trebuie så fie.PREZENºA LUI DUMNEZEU ÎN FILMUL MATRIX 205 matografe este så urci standardele utilizând efecte ¿i mai „tari” care så facå totul ¿i mai ispititor ¿i mai rapid. Aceastå în¡elegere se aplicå ¿i la Matrix. De¿i Evanghelia lui Ioan a fost scriså pentru comunitå¡ile cre¿tine persecutate de autoritå¡ile romane. Fiecare orå petrecutå privind MTV. Am încercat så ne vopsim podoaba capilarå.amaltea . mesajul såu de råbdare – rezista¡i. Speran¡a recuperårii aspectelor pierdute este reac¡ionarå – cum este ¿i visul lui Jay Gatsby (n.ro www. Ideea cå lucrurile pot aråta ¿i altfel î¿i gåse¿te råsunet în noi. pentru cå altfel nimeni nu då o ceapå degeratå. deoarece publicul såu ¡intå – cinefili între 18 ¿i 35 de ani din clasa de mijloc – este format din membri ai Genera¡iei Exilului.: eroul cår¡ii Marele Gatsby de F. aceasta este ¿i speran¡a exila¡ilor. datorat subtextului în care sunt prezente tema exilului. Fitzgerald) de a retråi trecutul. rena¿terii ¿i a împlinirii speran¡ei escatologice care pot comunica ceva – în mod subtil – audien¡ei. nu a mai stârnit acelea¿i reac¡ii ca ¿i Matrix. Totu¿i nu ac¡iunea ¿i nici efectele speciale nu au creat popularitatea acestui film. dupå ce nu a mai rulat în cinematografe. despre filmele plictisitoare nu se vorbe¿te. fiecare revistå superficialå de modå. Mai mult.ro . så ne mutåm în California. cred eu.

cele douå såptåmâni de concediu cu platå ¿i ac¡iunile bursiere sunt prezente din acela¿i motiv pentru care a fost creatå Matricea: „Ce este Matricea? Control.” Nu este nici o coinciden¡å faptul cå ¿eful lui Thomas Anderson de la Meta Cortechs Corporation are aceea¿i tunsoare ca ¿i agentul Smith ¿i cå scâr¡âitul spålåtorilor de geamuri este acela¿i sunet pe care mâinile lui Neo îl fac luptându-se cu sticla atunci când este supt din påstaia sa.ro www. Tinerii care våd Matrix vor recunoa¿te cu siguran¡å asemånarea dintre birourile individuale pe care le ocupå la serviciu ¿i påståile centralei energetice din Matrice. „The Battle Hymn of the Republic”. era intonat de solda¡ii mår¿åluind înspre câmpul de luptå în timpul Råzboiului Civil deoarece promisiunea cå într-o zi råzboiul se va sfâr¿i le îmbårbåta inimile. Ideea cå existå ¿i o altå posibilitate.ro . care îl mustrå pe Neo ¿i îl ¡ine închis în ¡arcul birourilor gri.amaltea . Este foarte popularå deoarece explicå nelini¿tea existen¡ialå care se acumuleazå pe când individul presteazå o muncå lipsitå de sens pentru o corpora¡ie. miza fiind considerabil mai micå. Matricea este o lume de vis generatå de computer. creatå pentru a ne ¡ine sub control. Agen¡ii care exercitå tirania Matricei nu sunt întru totul diferi¡i de Dl.amaltea . la fel sunt ¿i speran¡ele pentru înnoire radicalå. Cu toate acestea.57 La fel. separate prin paravane.amaltea. 17 www. în¡esat cu imagini apocaliptice biblice. lichid hrånit intravenos pentru a între¡ine milioanele de sclavi umani care men¡in Matricea în stare de func¡ionare prin bioelectricitatea lor. pentru to¡i oamenii încarcera¡i în ni¿te birouri restrictive. De asemenea. ªi-ar putea imagina cå doza de cafea lungå care li se oferå este echivalentul mor¡ilor lichefia¡i. 57 Boff.206 PAUL FONTANA cåci sfâr¿itul este aproape ¿i vom fi cu to¡ii råzbuna¡i – este încå foarte popular în rândul publicului contemporan aflat sub jugul opresiunii. În societatea americanå contemporanå. vor în¡elege cå zilele de vineri în care nu e nevoie så se îmbrace la costum. p. Rhineheart. satira din Dilbert este perceputå ¿i recunoscutå ca o mårturie a destinului lor sisific.

putem gusta din iluminarea spiritualå ¿i evada din aceastå închisoare. Macmillan Press. (Orbis Books. 1994). First Corinthians (New York: Doubleday. Richard N. Longenecker. 1998). Helmut. 1984). 1994). Jesus: A Revolutionary Biography (San Francisco: HarpeSanFrancisco.. The. acesta este scheletul unui scenariu care va continua så aibå succes printre tinerii de pretutindeni. BIBLIOGRAFIE CÅRºI Anchor Bible Dictionary. 1987). History and Literature of Early Christianity (Berlin: Walter de Gruyter. Life in the Face of Death (Grand Rapids. 1976). Boff. Barrett.. Doubleday. Resurrection: New Testament Witness and Contemporary Reflection (New York: Doubleday.. Richard B.amaltea . Marcus. 1990). The First Epistle to the Corinthians (Grand Rapids. www. The Gospel According to John (New York: The Anchor Bible. Paul. Gordon d. Levenson. Jon. William and James Arthur Walter. History. in Anchor Bible Dictionary. Christian Beliefs About Life after Death (London.. The Anchor Bible. Michigan: Eerdmans Publishing Co.PREZENºA LUI DUMNEZEU ÎN FILMUL MATRIX 207 cå. Kentucky: John Knox Press. Foundations of the Christian Faith (New York: Crossroads.. Michigan: Eerdmans Publishing Co. Pheme.ro www.amaltea . Borg. Dominic. David Noel Freedman. dacå ne vom „elibera min¡ile”. Raymond. Helmut. Brown. ed. Meeting Jesus Again for the First Time (San Francisco: HarpeSanFrancisco. 1968). Rahner. 1997). 1972). Karl. Badham. 1976). exila¡ii moderni. este o perspectivå foarte atractivå pentru noi. 1995). Koester.. „Zion Traditions”. Dupå cum a spus ¿i Kurt Vonnegut. Leonard. Crossan. (New York: Doubleday.ro . A Commentary on the First Epistle to the Corinthians (London: Adam and Charles Black. Hays. Orr. ed. Koester. 1987).amaltea.K. C. 1995). 1976). Systematic Theology.. First Corinthians (Louisville. Perkins. Culture and Religion of the Hellenistic Age (Berlin: Walter de Gruyter. Fee.

Systematic Theology (New York: Orbis Books. in Anchor Bible Dictionary. „The Gospel According to Keanu”.ro . Catholic Biblical Quaterly. Marinus.ro www. Maslin.. www. „The Matrix’. The Climax of the Covenant (Minneapolis: Fortress Press. Feb13. Alan F. „Zion”. W. Segal. Janet. Pheme. „Paul’s Thinking Resurrection in Its Jewish Context.” New Testament Studies. 1993).. Jon and Ignacio Ellacuria. Wright. in Anchor Bible Dictionary.. Thomas F.amaltea. 1999. 1977). Wampeters. God and Human Anguish (Nashville. „Theodicy in the Apocalypse. „Body”. 1989).christiancritic. Jake. Ebert. „Gnosticism reborn”. James. „Grand Illusions”. Michigan: Eerdmans Publishing Co. ARTICOLE Armstrong. march 30.com/movies/matrix/htm Horsley. in Anchor Bible Dictionary. „Messiah”.org. Perkins. Abingdon Press... New York Times. awesomehouse. Grant R. Devito. Paul. Steven. Sobrino. www.T. „Thr Demarcation of Divine and Human Realms in Genesis 2-11”. 1992). London Sunday Times.. 1992. American Spectator. Schweitzer.amaltea .net/spotlight/reviews/ I-The Matrix. N. www. 1992).’ Trinity. A Cinema of Savagery: Volume Ii. Foma and Ganfalloons (New York: Dell. „The Matrix.wynd.christiananswers. 1998. Torrance. „Gnosticism”. 1976). March 31. R. 2000 Bowman.T. Michael. eds. Osborne.matrix/htm Murphy. Millennial Blues. Harold. Nickelsburg. „Moody Blues”. Wright. Kurt. March 31.208 PAUL FONTANA Schilling. The New Testament and The People of God (Minneapolis: Fortress Press. Space. „The Reality Is All Virtual and Desperately Complicated”. Vonnegut.. SITE-URI WEB Elliot. „The Matrix”. Robert. The Village Voice. Jason. 1991. N. in Anchor Bible Dictionary. in Anchor Bible Dictionary. html „The Matrix as Messiah Movie”. 44. Mare. Dennis. Robert A. 1993. June 1999 De Jonge. S.” Chicago Sun-Times. 1999.. George.com/matrix www.amaltea . Time and Resurrection (Grand Rapids. Lim. Eduard. „Eschatology (OT)”. vol.

toate vor deveni realitate în trei sau patru decenii. Dupå cum explicå renumitul om de ¿tiin¡å în domeniul informa¡iei ¿i întreprinzåtorul Ray Kurzweil.amaltea . o lume care oferå o gamå aparent largå de minunå¡ii tehnologice – programe con¿tiente (dacå sunt ¿i råufåcåtoare). dar irelevante pentru lumea exterioarå sålii de cinematograf. Iar dacå te consideri creator de tehnologie.amaltea .ro . trebuie så anticipezi www. realitate virtualå cu nimic diferitå de via¡a realå – sunt interesante în cheie SF.amaltea. capacitatea de a descårca diverse abilitå¡i în creierul uman. interesante de luat în calcul. Pentru mul¡i spectatori toate acestea ar pårea de domeniul SF-ului pur. Asta numesc eu viziune îngustå. informa¡ie descårcatå direct în creierul uman.RAY KURZWEIL FUZIUNEA OM-MAªINÅ: NE ÎNDREPTÅM ÎNSPRE MATRICE? Majoritatea spectatorilor filmului Matrix considerå cå elementele mai extravagante – computere inteligente. Studiul tehnologiei a fost adiacent carierei mele de inventator. Ac¡iunea din Matrix este plasatå într-o lume cu douå sute de ani în viitor. aceste aspecte sunt foarte viabile ¿i chiar pot deveni realitate cât noi suntem încå în via¡å. A¿a cå majoritatea se în¿alå. dar departe de realitate. crearea de realitå¡i virtuale care nu sunt diferite de lumea realå.ro www. Din punctul meu de vedere.

Secolul XXI va fi cam de o mie de ori mai måre¡. putem inventa prin mijloace ale viitorului dacå avem cea mai vagå idee despre cum vor fi. Multe dintre aceste tendin¡e izvoråsc din implica¡iile Legii lui Moore. nu numai atunci când îl începi.ro www. ªi cred cå cel mai important lucru pe care l-am învå¡at – cu care oamenii sunt întotdeauna de acord. incapabili så îi în¡eleagå toate implica¡iile – este ritmul rapid al progresului tehnic în sine. Astfel am cåpåtat abilitatea de a face ¿i inven¡ii care så foloseascå materiale ale viitorului.ro . potrivit modelelor mele. cei o sutå de ani de care vorbea vor fi ob¡inu¡i în numai cincizeci de ani. Prin urmare. decât cel care tocmai s-a încheiat. de¿i revolu¡ionar. la ritmul în care tehnologia progreseazå în ziua de azi. Va fi nevoie de o sutå de ani de progres. nelimitându-må numai la resursele actuale. Secolul trecut. trebuie så îl inventåm. se dubleazå o datå cu fiecare deceniu. în ceea ce prive¿te rata schimbårii ¿i a înnoirii paradigmei.” Prin urmare. Alan Kay a fåcut urmåtoarea observa¡ie: „Pentru a anticipa viitorul.amaltea. Un laureat al premiului Nobel mi-a spus nu demult: „Nu cred cå existå posibilitatea så vedem entitå¡i nanotehnologice capabile de autoreplicare în mai pu¡in de o sutå de ani. astfel încât proiectul tåu så fie practic ¿i util ¿i când îl termini. Aceasta se referå la circuitele integrate ¿i declarå cu mândrie cå puterea de calcul disponibilå pentru un anume pre¡ se va dubla într-un interval cuprins între douåsprezece ¿i douåzeci ¿i patru de www. Dar acest ritm nu se va men¡ine a¿a cum îl vedem noi aståzi.” ªi într-adevår.amaltea . pentru a ob¡ine entitå¡i nanotehnologice capabile de autoreplicare.210 RAY KURZWEIL punctul în care aceasta va ajunge la un anumit moment dat.amaltea . aceasta este o estimare rezonabilå a muncii necesare. am început så studiez ¿i tendin¡ele tehnologice ¿i am descris câteva modele matematice referitoare la felul în care tehnologiile din diverse domenii avanseazå. Urmåtorii zece ani vor echivala cu douåzeci. dar pe care îl acceptå foarte greu. Dupå ce am petrecut câteva decenii anticipând tehnologia. nu a beneficiat de un ritm similar. Secolul XXI va reprezenta douåzeci de mii de ani de progres – în ritmul actual. iar urmåtorii douåzeci cu patruzeci.

în Båtålia pentru Anglia. În 1940. am plasat patruzeci ¿i nouå de computere vestite într-o diagramå exponen¡ialå.amaltea . Eisenhower. Churchill a trebuit så foloseascå aceste transcrieri cu mare discre¡ie. Pentru a-i råspunde. Potrivit celor de la Intel ¿i altor exper¡i în materie. M-am gândit la Legea lui Moore ¿i la implica¡iile ei timp de aproximativ douåzeci de ani. un circuit integrat se va epuiza în cincisprezece ani. oferindu-i astfel lui Winston Churchill transcrierea a aproape tuturor mesajelor nazi¿tilor. ar fi avertizat autoritå¡ile din Coventry cå ora¿ul lor va fi bombardat. aceasta nu se referå numai la puterea de calcul. Dacå. Observatorii au indicat faptul cå Legea lui Moore este limitatå. tehnologie care în cele din urmå va da o nouå formå lumii noastre. Alan Turing a inventat un computer bazat pe relee telefonice care a spart codurile nem¡ilor. ¿i se aplicå în orice domeniu bazat pe tehnologia informa¡iei.ro .ro www. Într-adevår. În col¡ul din stânga jos este ma¿inåria pentru prelucrarea datelor folositå de americani în recensåmântul din 1890 (echipament de calculat folosind cartele perforate). inamicii ar fi observat pregåtirile ¿i ar fi în¡eles cå sistemul lor de codare a fost interceptat. Oare acesta så fie sfâr¿itul cre¿terii exponen¡iale a puterii de calcul? Aceasta este o întrebare foarte importantå atunci când ne gândim la natura secolului XXI.amaltea . În col¡ul dreapta sus al diagramei se aflå computerul pe care îl ave¡i chiar acum pe biroul vostru. de exemplu. cre¿terea exponen¡ialå a puterii de calcul depå¿e¿te limitele Legii lui Moore. deoarece altfel i-ar fi pus în gardå pe germani. Legea lui Moore a devenit sinonimul cre¿terii exponen¡iale a puterii de calcul. CBS a folosit un computer mult mai sofisticat bazat pe tuburi electronice de vid pentru a prezice alegerea unui pre¿edinte american. Care este adevårata naturå a acestei cre¿teri exponen¡iale? De unde provine? Este ilustrarea a ceva mai profund? Dupå cum voi demonstra.amaltea.FUZIUNEA OM-MAªINÅ 211 luni. aviatorii britanici ¿tiau ca printr-o minune unde erau cei germani în orice secundå. În 1952. www. pentru cå tråsåturile cheie vor avea numai câ¡iva atomi lå¡ime. Cu toate acestea.

Linia dreaptå www. Fiecare linie orizontalå din grafic reprezintå o multiplicare a puterii de calcul cu un factor echivalent cu o sutå. precum iepurii în Australia. Dar de fiecare datå când o paradigmå individualå î¿i epuiza mijloacele.212 RAY KURZWEIL Din grafic putem observa cå Legea lui Moore nu a fost prima. Tuburile electronice de vid au fost concepute din ce în ce mai mici. De fiecare datå când o paradigmå råmânea în panå. spunând cå în cele din urmå li se vor termina resursele. venea alta ¿i relua totul din punctul în care se ajunsese.amaltea . Apoi au apårut tranzistorii. Sunt o paradigmå cu totul diferitå. bazatå pe relee. Fiecare linie verticalå reprezintå trecerea într-o altå paradigmå: electromecanicå. o metodå complet diferitå apårea pentru a continua cre¿terea exponen¡ialå. dar în cele din urmå s-a ajuns într-un punct în care mai mic nu era posibil.ro www. pe circuite integrate. care nu sunt pur ¿i simplu mici tuburi electronice de vid. pe tranzistori.amaltea . pe tuburi electronice de vid.ro .amaltea. Toatå lumea criticå imediat curentele exponen¡iale. ci a cincea paradigmå care a descris cre¿terea exponen¡ialå a puterii de calcul. pentru cå nu se putea men¡ine vidul.

dar creierul î¿i ob¡ine puterea uimitoare dintr-o putere de calcul paralelå.amaltea . Nanotuburile. sunt aranjamente hexagonale de atomi de carbon care pot fi organizate pentru a forma orice tip de circuit electronic. la fiecare doi ani la mijlocul lui ¿i acum se dubleazå în fiecare an. tråim într-o lume tridimensionalå ¿i chiar creierul nostru este organizat în aceastå manierå.FUZIUNEA OM-MAªINÅ 213 dintr-un grafic exponen¡ial reprezintå cre¿terea exponen¡ialå. La Media Lab al MIT se cerceteazå o tehnologie experimentalå care este structuratå pe trei sute de straturi de circuite. La urma urmei. Tehnologiile de calcul tridimensionale încep så råsarå. În ultimii ani.amaltea . rezultatå din organizarea sa tridimensionalå. Creierul înså folose¿te un ansamblu de circuite destul de ineficient. Problemele de temperaturå î¿i gåsesc rezolvarea. Este evident care va fi cea de-a ¿asea paradigmå: cea tridimensionalå. dar nu ¿i pentru programe. Neuronii sunt „dispozitive” måri¿oare ¿i extrem de lene¿e. Din punct de vedere fizic sunt de cincizeci de ori mai rezisten¡i ca o¡elul. Putem crea astfel un echivalent pentru tranzistori ¿i alte dispozitive electrice. Pe parcursul ultimilor ani. Ceea ce putem constata în acest caz este cå rata cre¿terii exponen¡iale cre¿te ea înså¿i exponen¡ial. Folosesc un sistem de impulsuri electrochimice care oferå numai aproximativ douå sute de calcula¡ii pe secundå. Am dublat puterea de calcul la fiecare trei ani la începutul secolului. Vå voi da un exemplu din una dintre propriile mele companii: am pornit de la un sistem de recunoa¿tere a vorbirii în valoare de cinci mii de dolari – care recuno¿tea cu greutate cam www.” Din propria experien¡å de patruzeci de ani pot spune cå lucrurile nu stau chiar a¿a. Produc¡ia de programe evolueazå foarte rapid.5 centimetri dintr-un circuit nanotubic ar fi de un milion de ori mai puternicå decât capacitatea de calcul a creierului uman. s-a fåcut sim¡itå o schimbare majorå în ceea ce prive¿te nivelul încrederii în construirea de circuite tridimensionale ¿i în realizarea acelor capacitå¡i hardware care måcar så copieze inteligen¡a umanå. ¿i anume aceea cå „Este posibil ca Legea lui Moore så se aplice pentru componentele calculatorului. Acest fapt a adus în discu¡ie o problemå mai spinoaså. s-au înregistrat numeroase încercåri pentru dezvoltarea unor circuite tridimensionale care opereazå la nivel molecular. preferatele mele. O sec¡iune cubicå de 2.ro www.ro .amaltea.

Pårerea generalå era cå se puteau face progrese. Mai jos se aflå un grafic al cre¿terii exponen¡iale a puterii de calcul. Dar nanotehnologia nu este un domeniu unitar. scepticii au ¡inut så precizeze cå ¡inând cont de ritmul cu care îl putem scana. Bill Joy. vor trece zece mii de ani pânå când tentativa va izbândi. Chiar ¿i longevitatea a crescut exponen¡ial. dacå nu se vorbea continuu – ¿i am ajuns în cincisprezece ani la un produs de cincizeci de dolari cu un vocabular de o sutå de mii de cuvinte. Gra¡ie eforturilor fåcute în direc¡ia dezvoltårii instrumentelor necesare. produc¡ia de programe a crescut ¿i ea exponen¡ial. computerul www. vom adåuga în fiecare an câte un alt an. ªi acest exemplu este tipic pentru produc¡ia de programe. În momentul de fa¡å. Dar rata de analizå a materialului ADN s-a dublat în fiecare an. derulate deja pe parcursul a multe decenii. dar cå era imposibil ca cincisprezece ani så fie de-ajuns.amaltea.6 per dimensiune liniarå per deceniu. de¿i a cunoscut un ritm mai slab decât în cazul celei de componente. anticipå cå în mai pu¡in de zece ani. În doisprezece ani s-a ajuns de la un cost de zece dolari necesar pentru ordonarea unei perechi de baze ADN la o zecime de cent. vom reu¿i så tråim destul de mult încât så prindem ¿i ceea ce ne va oferi uimitorul secol viitor. va îndemna cu tårie la renun¡area la nanotehnologie. Reu¿im så facem lucrurile mai mici cu o ratå de 5. A¿a cå dacå mai rezista¡i încå zece ani.amaltea . În prezent. fiecare an mai adaugå câte o sutå douåzeci de zile la speran¡a noastrå de via¡å.ro . Când proiectul descifrårii genomului a fost demarat în urmå cu cincisprezece ani. mult mai precis. inclusiv eu însumi. Miniaturizarea evolueazå ¿i ea exponen¡ial. mai adåugam câteva såptåmâni. al clonårii cu scop terapeutic.ro www. în care se învârt în exclusivitate nanotehnologii. În secolul al XVIII-lea.214 RAY KURZWEIL o sutå de cuvinte. în fiecare an. al industriei farmaceutice ¿i al altor transformåri biotehnologice. în fiecare an se mai adåugau câteva zile la speran¡a de via¡å. ªi ¡inând cont de descoperirile revolu¡ionare aflate la început de drum în domeniul cercetårii genomului. Ea este pur ¿i simplu rezultatul inevitabil la care s-a ajuns ca urmare a tendin¡ei de miniaturizare. În secolul urmåtor. în eseul urmåtor. mul¡i cercetåtori. astfel încât exact atât a durat totul.amaltea . proiectat în secolul XXI. Multe alte tehnologii se îmbunåtå¡esc exponen¡ial.

între doi neuroni realizându-se cam o mie de conexiuni.amaltea. Multiplicând aceastå cifrå cu douå sute de calcula¡ii pe secundå vor rezulta douåzeci de milioane de miliarde de calcula¡ii pe secundå.amaltea . con¡inutul ¿i cuno¿tin¡ele inerente sunt la fel de importante. Dar aceasta nu ne va oferi automat niveluri umane de inteligen¡å. Acestea opereazå foarte încet.ro . programul. dar cred cå este clar faptul cå vom de¡ine puterea www. În cele ce urmeazå må voi referi la scenariul în care întrevåd ob¡inerea programului de operare al inteligen¡ei umane.amaltea . cam cu douå sute de calcula¡ii pe secundå.ro www. douåzeci de miliarde de MIS (milioane de instruc¡iuni pe secundå). în termenii tehnologiei informa¡iei. pentru cå organizarea. Pânå în anul 2020 vom ob¡ine douåzeci de miliarde de MIS pentru o mie de dolari.FUZIUNEA OM-MAªINÅ 215 vostru de o mie de dolari se gåse¿te undeva între creierul unei insecte ¿i al unui ¿oricel. Creierul uman are aproape o sutå de miliarde de neuroni. dar o sutå de miliarde de neuroni la un ritm de o mie de conexiuni creeazå un paralelism de ordinul a o sutå de trilioane. sau.

Haide¡i så analizåm acum realitatea virtualå descriså în Matrix – o realitate virtualå care nu este cu nimic diferitå de realitate. Acest lucru va fi posibil. Fiecare genera¡ie rafineazå din ce în ce mai mult rezolu¡ia. dar aceste dispozitive micu¡e. vom deveni capabili så construim nanobo¡i. Pânå în 2050. Bineîn¡eles. dar am un singur comentariu. trimite mesaje. dar secolul XXI nu va duce lipså de resurse în ceea ce prive¿te puterea de calcul. Nu le putem face foarte mici. pe måsurå ce circulå pe diverse structuri nervoase. vitezele ¿i costurile explodeazå exponen¡ial. S-ar putea så gre¿esc cu un an sau doi. Chiar ¿i azi aproape cå am putea construi acest gen de circuite. Så ne gândim la anul 2029 ¿i så combinåm tendin¡ele evolutive pe care le-am discutat. dar nu este necesar. un computer în valoare de o mie de dolari va echivala cu un miliard de creiere umane. se comportå ca spioni (aproape) invizibili ¿i îndeplinesc o serie de obiective militare. Existå aståzi o tehnologie care ne permite så observåm cele mai importante detalii ale creierului uman. se pot autocoordona. Cablul gros care intrå în creierul lui Neo de¡ine o mare capacitate de impresionare a audien¡ei. toate conexiunile se pot face ¿i fårå fire. pot localiza anumite pozi¡ii.amaltea. dar le putem face destul de mici. Ministerul Apårårii realizeazå dispozitive robotice minuscule intitulate „Smart Dust. comunicå prin aceea¿i metodå prin care noi comunicåm cu diverse loca¡ii din interiorul unei re¡ele de telefonie celularå. Construim deja dispozitive de mårimea unui vas de sânge care påtrund în fluxul sanguin ¿i se organizeazå patru conferin¡e majore despre „bioMEMS” (biological Micro Electronic Mechanical Systems). nu s-a www.216 RAY KURZWEIL de calcul necesarå. S-ar putea mi¿ca involuntar prin fluxul sanguin ¿i. Rezolu¡ia scanårii cerebrale. Nanobo¡ii pe care îi prevåd pentru anul 2029 nu vor avea nevoie de sisteme de naviga¡ie individuale. robo¡i microscopici care vor putea påtrunde prin capilare ¿i cålåtori în creier pentru a-l scana pe dinåuntru.amaltea . cu precizie înaltå. comunica între ele. Pânå în acel moment.amaltea .ro . Pot fotografia diverse loca¡ii.ro www.” Genera¡ia actualå måsoarå un milimetru – mult prea mari pentru scenariul de fa¡å –. Se pot descurca ¿i într-o zonå lipsitå de o re¡ea localå care så le direc¡ioneze. aruncate din avion.

creând o hartå de înaltå rezolu¡ie a tot ceea ce are loc acolo. Deja de¡inem imagini scanate la rezolu¡ie înaltå ale unor regiuni din creier. a construit substraturi de circuite integrate puternice. Creierul nu este un organ compact. capilarele noastre circulå prin fiecare forma¡iune nervoaså. Am demonstrat cå putem în¡elege ace¿ti algoritmi.ro . care se bazeazå pe astfel de modele.ro www. Cum vom aborda gigantica bazå de date de informa¡ie neuralå care se dezvoltå? Un lucru pe care trebuie så îl facem este så în¡elegem principiile fundamentale pe baza cårora func¡ioneazå creierul. Carver Mead de la Caltech. oricare legåturå poate fi întreruptå – schimbårile vor fi infime: informa¡iile ¿i procesele sunt distribuite pe toatå suprafa¡a unei regiuni complexe. Nu sunt secven¡iali ¿i nici logici. dar putem observa caracteristicile cerebrale la o rezolu¡ie foarte înaltå. trebuie doar så mi¿ti în a¿a fel scanerul încât så fie în imediata apropiere a fiecårei forma¡iuni nervoase. paraleli ¿i tind spre o organizare personalå.amaltea. este format din câteva sute de regiuni specializate. Putem trimite milioane de robo¡ei cu misiunea de a scana.amaltea . dar sunt diferi¡i de cei pe care îi folosim în cazul computerelor. în sensul cå nu existå un vice-neuron. Sunt caracteriza¡i de o naturå holograficå. Oricare neuron poate fi eliminat. Prin natura lor. Aceste substraturi sunt folosite pentru camerele digitale de înaltå performan¡å. de exemplu. sunt haotici. care se bazeazå pe aceste modele inspirate din analiza principiilor fundamentale ale unor por¡iuni din sistemele vizuale ¿i auditive. Aceasta este o provocare pe care deja am acceptat-o. Re¡elele www. folosind tehnici precum „algoritmi genetici” evolutivi ¿i „re¡ele neurale”. am dezvoltat un numår de modele inspirate din activitatea biologicå. controlate digital. în lipsa unei re¡ele locale de comunica¡ii. Putem scana un creier ¿i observa activitatea cerebralå foarte minu¡ios.FUZIUNEA OM-MAªINÅ 217 ajuns la un consens în ceea ce prive¿te care sunt aceste detalii. în cazul în care aparatul de scanare este foarte aproape de acestea. fiecare cu o organizare diferitå. ¿i to¡i ar scana din interior creierul. Gra¡ie acestor informa¡ii. Cum vom face aceste lucruri fårå a strica lucrurile? Råspunsul este trimiterea unor scanere în creier. S-au scanat anumite zone din cortexul vizual ¿i auditiv ¿i am folosit aceste informa¡ii pentru a crea programe mai inteligente.amaltea . Acesta este domeniul în care lucrez ¿i eu.

În cazul realitå¡ii virtuale totale.amaltea . care poartå numele de neurotranzistor. sunt elementul esen¡ial al acesteia. analogicå. bogå¡ia ¿i profunzimea inteligen¡ei umane. vom fi capabili ¿i så dezvoltåm modele mult mai puternice. fie så determine neuronul så declan¿eze un semnal.ro www. la rândul såu. vom putea crea ¿i recrea aceste procese.amaltea. Acestea nu sunt efecte secundare ale inteligen¡ei umane.ro . neurotranzistorul detecteazå impulsul electromagnetic respectiv: prin urmare neuronul comunicå cu electronica. a neuronilor ¿i lumea digitalå a electronilor. În cele din urmå. Dacå vrei så råmâi în realitatea-realitate. haotism ¿i printr-o tendin¡å de auto-organizare. de a fi amuzante. Nu au capacitatea de a în¡elege poanta. ci nanotuburi – care au complexitatea. haide¡i så luåm în considerare un scenariu care implicå în mod direct o conexiune între creierul uman ¿i aceste implanturi nanobotice. Ma¿inile noastre din ziua de azi sunt încå de un milion de ori mai simple decât creierul uman – unul dintre motivele pentru care nu manifestå calitå¡ile afective ale oamenilor. Întorcându-ne la realitatea virtualå. oferå aceastå comunicare în ambele sensuri.218 RAY KURZWEIL neurale contemporane sunt mult simplificate matematic. O asemenea tehnologie. de a råspunde adecvat emo¡iilor ¿i de a gusta experien¡e spirituale. control digital analogic. sau diversiuni. Va fi nevoie de o tehnologie de complexitatea creierului uman pentru a crea entitå¡i caracterizate prin aceste tråsåturi atractive ¿i impresionante. de a-i în¡elege pe oameni. vom trimite miliarde de astfel de nanobo¡i så ocupe pozi¡ii pe fiecare fibrå nervoaså provenind de la sim¡urile noastre. dar pe måsurå ce în¡elegem mai profund principiile de func¡ionare a diverselor regiuni cerebrale. inspirate din via¡a biologicå. Acesta poate. Dacå vrei så på¿e¿ti în realitatea virtualå. pur ¿i simplu stau ¿i nu fac nimic.amaltea . fie så îl împiedice så o facå. ei suprimå impulsurile provenite de la sim¡urile noastre ¿i le înlocuiesc cu cele pe care le-ai primi dacå ai fi în mediul virtual. Existå un numår de tehnologii diferite care s-au dovedit capabile så comunice dus ¿i întors între lumea umedå. Vom fi capabili så recreåm tipurile de procese care se petrec în sute de zone diferite ale creierului ¿i så creåm entitå¡i – ¿i probabil nu vom folosi silicon. men¡inând proprietå¡ile lor caracterizate printr-un gigantic paralelism inerent. Dacå un neuron declan¿eazå un semnal. www.

facultå¡ile cognitive ¿i abilitå¡ile de recunoa¿tere a tiparelor. ¿i nu numai pe cele cinci. Dar ¿i-au dat seama cå ac¡ionaserå asupra zonei care se ocupå cu perceperea umorului: de câte ori stimulau acest punct. Vom extinde inteligen¡a umanå prin lårgirea actualei paradigme de masive conexiuni interneurale. existå elemente corelative neurologice ale tuturor acestor senza¡ii ¿i emo¡ii. a fost o remarcå tipicå.ro . A¿a cum oamenii din ziua de azi pot proiecta imaginile percepute de camerele digitale conectate la internet în apartament. astfel încât vom putea. så tråim ¿i vie¡ile altor semeni de-ai no¿tri. A intra pe un site web va presupune intrarea într-un spa¡iu al realitå¡ii virtuale care va antrena toate sim¡urile noastre. Acestea vor na¿te spa¡ii comune.ro www. am petrecut câ¡iva ani educând un computer så priceapå limbajul www. Acestea vor extinde inteligen¡a umanå. chirurgii care operau pe creier o tânårå (ea nefiind sub anestezie). pot crea conexiuni neurale. tânåra gåsea cå totul este amuzant. realitatea virtualå va fi generatå din interior. capabilå så recreeze func¡ia tuturor sim¡urilor noastre. ci ¿i emo¡iile. de¿i noi nu putem. vom fi capabili så augmentåm sau så modificåm reac¡ia emo¡ionalå la diferite experien¡e. În cele din urmå. Vom fi capabili ¿i så dispunem de corpuri diferite pentru experien¡e diferite. la fel vor face ca fluxul necenzurat al experien¡elor senzoriale ¿i chiar emo¡ionale så radieze în re¡ea.amaltea .amaltea. Aceasta ar putea fi parte a suprapunerii spa¡iilor realitå¡ii virtuale. plåcerea sexualå ¿i sim¡ul umorului. stând a¿a în picioare”. abilitå¡ile ¿i facilitå¡ile noastre. båie¡i. De exemplu. „Ce nostimi sunte¡i voi.amaltea . Prin folosirea implanturilor nanobotice. pe care le dezbat în cartea mea The Age of the Spiritual Machines. Ace¿tia au crezut cå stimulaserå un reflex involuntar al râsului. ace¿ti nanobo¡i vor lårgi – în multe moduri – limitele inteligen¡ei umane. a¿a cå po¡i invita pe oricine så participe. dar ¿i prin conectarea directå la forme nebiologice de inteligen¡å. Gra¡ie faptului cå pot comunica unul cu altul fårå a avea nevoie de o re¡ea-mamå care så le coordoneze mesajele. De fapt. au descoperit cå stimularea unui anume punct din creierul fetei o fåcea så râdå. De exemplu. à la Being John Malkovich (În capul lui John Malkovich). ceva ce ma¿inile pot så facå la ora actualå. Vom fi de asemenea capabili så descårcåm cuno¿tin¡e.FUZIUNEA OM-MAªINÅ 219 În acest scenariu.

Dar inteligen¡a nonbiologicå cre¿te exponen¡ial. care func¡ioneazå de minune împreunå. unii oameni o numesc clipa unicå. Prin urmare. În loc så mai fim restric¡iona¡i. dacå inten¡ionezi så-l faci pe computerul tåu så recunoascå vorbirea.220 RAY KURZWEIL uman folosind modelele inspirate din via¡a biologicå – re¡ele neurale. A comis ¿i erori. modele Markov. dar apoi l-am fåcut så se adapteze automat ¿i så se auto-organizeze pentru a reflecta mai bine ceea ce a învå¡at. Dar pe måsurå ce construim coresponden¡i nonbiologici ai neuronilor. în deceniul 3 al mileniului. Nu avem în creiere porturi de descårcare rapidå a informa¡iei. Când vei discuta cu cineva din anul 2040.amaltea . Gândirea noastrå biologicå este îngråditå. vei vorbi cu cineva care s-ar putea så fie de origine biologicå. rasa umanå este capabilå de 1026 calcula¡ii pe secundå – iar aceastå cifrå deteminatå biologic nu se va modifica. dupå cum suntem aståzi la doar o sutå de trilioane de conexiuni cerebrale. nu e nevoie de acela¿i proces asiduu ce a luat ani de zile. interconexiunilor ¿i nivelurilor de neurotransmi¡åtori în care sunt stocate abilitå¡ile ¿i memoria. algoritmi genetici. proces ce trebuie aplicat înså oricårei progenituri umane. dar ale cårui procese mentale sunt un hibrid de procese de gândire biologice ¿i electronice.ro . ma¿inile î¿i pot împårtå¿i cunoa¿terea.amaltea.amaltea . Acum. abilitatea de a recunoa¿te vorbirea a progresat substan¡ial.ro www. dupå pårerea mea. nu vom trece cu vederea echivalentul unor asemenea porturi. Vom fi capabili så descårcåm abilitå¡i în creier cu aceea¿i rapiditate cu care lui Trinity i se descarcå programul care îi va permite pilotarea unui elicopter B-222. O mare parte a proiectului a constat în colec¡ionarea a mii de ore de vorbire produså de diferi¡i vorbitori în dialecte diferite ¿i apoi expunerea sistemului la ele pentru a-l putea determina så le recunoascå. Clipa de råscruce va veni. Pe când vom ajunge în 2050. Pur ¿i simplu vei încårca programul – modelele evoluate. vom fi capabili så depå¿im frumu¿el acest nivel. Dupå luni de antrenament. totalul gândirii noastre – care este o manifestare a civiliza¡iei umane din punctul meu de vedere – va fi nonbiologic. tipare cu organizare autonomå – care sunt bazate pe în¡elegerea nerafinatå pe care o de¡inem la acest moment asupra sistemelor auto-organizate din lumea biologicå. Eu cred cå scenariul propus de Matrix – www.

Vom fuziona firesc ¿i pe deplin cu tehnologia noastrå. În 2040. pentru cå „încredin¡ez omenirea ma¿inilor. de ma¿ini bazate pe studierea principiilor fundamentale de func¡ionare ale creierului uman sau gândire umanå descårcatå. le vom respecta altfel ¿i nu va mai exista o distinc¡ie clarå între inteligen¡a umanå ¿i cea a ma¿inilor. BIBLIOGRAFIE CÅRºI Kurzweil. Ray. Vom fi capabili så „recreåm lumea” în func¡ie de propriile abilitå¡i imaginative ¿i så på¿im în spa¡ii la fel de uimitoare ca cel din Matrix – dar så speråm cå va fi o lume mai deschiså fa¡å de expresia creativitå¡ii ¿i experien¡ei umane. Acest lucru nu ar fi fost valabil ¿i cu treizeci de ani în urmå. inteligen¡a umanå ¿i cea a ma¿inilor va fuziona profund ¿i fårå cale de întoarcere.ro . The Age of the Spiritual Machines: When Computers Exceed Inteligence (Penguin USA.amaltea. pentru cå va fi derivatå din gândire umanå. Dar acest lucru nu va mai fi valabil prin anii 2030-2040.” ªi asta pentru cå majoritatea oamenilor are prejudecå¡i în ceea ce prive¿te ma¿inile. sau de una dintre numeroasele conexiuni directe dintre gândirea umanå ¿i cea a ma¿inilor pe care nu o putem în¡elege aståzi. 200). Vom deveni capabili de experien¡e mai adânci ¿i mai diverse. de ma¿ini create de oameni. Oamenii nu în¡eleg cu adevårat de ce sunt în stare ma¿inile.amaltea . Gândirea umanå va fi creatå de oameni.ro www. Felia nonbiologicå a gândirii noastre va råmâne gândire umanå. Mergem deja de ceva timp pe aceastå cale. Reac¡ia obi¿nuitå la un asemenea punct de vedere este aceea cå este vorba despre o viziune distopicå. pentru cå cele cu care au fost „confrunta¡i” sunt mai limitate decât fiin¡a umanå. www.FUZIUNEA OM-MAªINÅ 221 inteligen¡e artificiale aflate în conflict pe via¡å ¿i pe moarte cu oamenii – este evitabil. Când ma¿inile vor fi derivate din inteligen¡a umanå ¿i vor fi de un milion de ori mai capabile. civiliza¡ia noastrå s-ar bloca.amaltea . Dacå ma¿inile de pe planeta asta s-ar opri azi.

Sufletul i-a fost însă pângărit de întuneric.Colecția FANTASY & SCI-FI Soarta lui Medivh este aceea de a deveni cel mai măreț și mai puternic reprezentant al Ordinului. pentru totdeauna. Sfâșiat între două destine. și a schimbat lumea.. lupta lui Medivh împotriva propriei răutăți a devenit una cu soarta Azerothului însuși. Colecții Cunoaștere și Autoeducare MOTIVAȚIONAL Cunoaștere și Autoeducare BUSINESS MILENIUL 3 STAR WARS FANTASY & SCI-FI Cărți pentru VIAȚA TA ..

Bill Joy.BILL JOY VIITORUL NU ARE NEVOIE DE NOI În eseul precedent. În prezentul eseu.amaltea. Debutul stårii de nelini¿te l-a declan¿at ziua în care l-am întâlnit pe Ray Kurzweil. ingineria geneticå ¿i nanotehnologia – amenin¡å så transforme oamenii într-o specie pe cale dispari¡ie.amaltea . descriind o perspectivå luminoaså despre poten¡ialul tehnologiei de a transforma lumea noastrå.. Ray s-a apropiat ¿i am început conversa¡ia. Din momentul în care m-am implicat în crearea unor noi tehnologii. ne împårtå¿e¿te o viziune mai întunecatå. Cele mai puternice tehnologii ale secolului XXI – industria robo¡ilor. m-a preocupat ¿i dimensiunea lor eticå. dar abia în toamna anului 1998 am devenit îngrozitor de con¿tient de dimensiunea pericolelor care ne a¿teaptå în secolul XXI. Joy este mult mai îngrijorat. Ororile Matricei sunt numai una dintre fa¡etele co¿marurilor posibile. pe un subiect care må mai apaså ¿i în ziua de azi. www.. expertul în ¿tiin¡å de la Sun ¿i unul dintre liderii revolu¡iei internetului.ro www. De¿i este de acord cu Kurzweil în ceea ce prive¿te traiectoria pe care o urmåm. Kurzweil are în vârful penelului numai culori optimiste. un filozof de la Universitatea Berkeley care studiazå con¿tiin¡a. Ståteam împreunå cu John Searle. inventatorul – devenit faimos pe bunå dreptate – care a oferit orbilor un dispozitiv pentru facilitarea cititului ¿i a conceput multe alte lucruri minunate.ro . ªi eu ¿i Ray eram vorbitori la conferin¡a Telecosm organizatå de George Gilder ¿i ne-am întâlnit din gre¿ealå la barul hotelului dupå ce ne terminaseråm discursurile. În timp ce noi discutam.amaltea .

John l-a contrazis. pentru cå robo¡ii nu aveau con¿tiin¡å. Cel mai mult m-a nelini¿tit un pasaj care detalia un scenariu distopic: NOUA PROVOCARE LUDDITÅ Så stabilim de la bun început faptul cå exper¡ii în tehnologia informa¡iei reu¿esc så creeze ma¿ini inteligente care pot face lucrurile mai bine decât fiin¡ele umane. dar acum.ro www.amaltea. ¿i cå interven¡ia umanå nu va fi necesarå. Ambele variante sunt valide. auzeam de la cineva pe care îl respectam în mod deosebit cå erau o realitate a viitorului apropiat.ro . predic¡ia de mai sus nu era câtu¿i de pu¡in ceva ce ai putea auzi în fiecare zi. mai ales pentru cå Ray î¿i dovedise capacitatea de a imagina ¿i crea viitorul. În acest caz. Cu toate acestea.amaltea . eram sigur cå Ray în¡elegea pericolele ¿i probabilitatea ca întregul demers så aibå un final neplåcut. La ¿tiri. Este u¿or så te saturi de aceste descoperiri. Citind-o. considerasem cå robo¡ii con¿tien¡i ¡ineau de domeniul SF-ului. dar acest scenariu realist ¿i iminent cu robo¡i inteligen¡i m-a uimit. care conturau utopia pe care el o avea în minte – una în care oamenii deveneau quasi-nemuritori prin fuziunea cu tehnologia robo¡ilor. ªtiam cå tehnologii de datå recentå precum nanotehnologia ¿i ingineria geneticå ne ofereau posibilitatea de a da o altå formå lumii. De câte ori mai auzisem discu¡ii pe aceastå temå. Ray mi-a înmânat un manuscris par¡ial al cår¡ii sale The Age of the Spiritual Machines. foarte organizate. În barul hotelului.amaltea . m-am speriat. S-ar putea ca ma¿inilor så li se permitå så ia decizii fårå så fie necesarå supraveghere umanå sau s-ar putea ca cenzura oamenilor asupra ma¿inilor så fie men¡inutå. sentimentul meu de nelini¿te s-a accentuat. se presupune cå toatå munca va fi executatå de sisteme de ma¿ini gigantice. aproape în fiecare zi auzim de un progres tehnologic sau de vreo inven¡ie. www.224 BILL JOY Nu prinsesem nici discursul lui Ray ¿i nici sec¡iunea imediat urmåtoare – la care ambii interlocutori participaserå – a¿a cå ei au început discu¡ia de la ceva necunoscut mie: Ray a spus cå ritmul progresului tehnologiei urma så se accelereze ¿i cå noi vom deveni robo¡i ori cå vom fuziona cu robo¡ii – sau ceva de genul åsta.

ar putea decide så extermine restul umanitå¡ii. nu putem face nici un fel de predic¡ii în ceea ce prive¿te consecin¡ele. Pur ¿i simplu atragem aten¡ia asupra faptului cå este posibil ca soarta rasei umane så ajungå la bunul plac al ma¿inilor. În acest caz. Gra¡ie tehnicilor mai avansate. oamenii le vor permite så ia decizii în locul lor. Oamenii nu vor mai avea ¿i posibilitatea de a le scoate din func¡iune deoarece acest fapt ar echivala cu o sinucidere.amaltea . vor folosi propaganda sau alte tehnici www. masele vor deveni redundante. din simplul motiv cå deciziile luate de acestea vor atrage dupå ele rezultate mai bune decât cele luate de oameni. deoarece este imposibil de ¿tiut cum se vor comporta acestea.ro www. este posibil ca oamenii så î¿i men¡inå controlul asupra ma¿inilor.amaltea. Pe de altå parte. Unii ar putea argumenta faptul cå este imposibil ca oamenii så fie atât de iresponsabili încât så transfere ma¿inilor toatå puterea. În acel stadiu. Dacå mai au pu¡inå bunåtate. Ceea ce sugeråm este cå rasa umanå ¿i-ar putea îngådui så sfâr¿eascå într-o asemenea pozi¡ie de dependen¡å fa¡å de ma¿ini încât nu ar mai avea altå alternativå decât så le accepte toate deciziile. În cele din urmå.VIITORUL NU ARE NEVOIE DE NOI 225 Dacå ma¿inilor li se permite så ia decizii pe cont propriu. Nu sugeråm nici cå oamenii vor acorda voluntar ma¿inilor puterea ¿i nici cå acestea din urmå o vor prelua cu for¡a.amaltea . ma¿inile vor fi deja ståpâne. ¿i deoarece munca prestatå de oameni nu va mai fi necesarå. dar controlul asupra unor sisteme mai vaste va încåpea pe mâinile unei elite minuscule – cam ca în ziua de azi. dar cu douå diferen¡e. Totul depinde de elitå: dacå ea este nemiloaså.ro . se va ajunge la circumstan¡e în care deciziile necesare pentru a men¡ine situa¡ia sub control vor fi atât de complexe încât fiin¡ele umane nu vor fi capabile så le ia într-o manierå inteligentå. cum ar fi automobilul ¿i computerul de acaså. aceastå elitå va cotrola mult mai bine masele. Pe måsurå ce societatea ¿i problemele care o asalteazå vor deveni din ce în ce mai complexe ¿i ma¿inile din ce în ce mai inteligente. o povarå inutilå pe umerii sistemului. omul de rând ar controla câteva ma¿inårii personale.

1 Pasajul pe care Kurzweil îl citeazå face parte din Manifestul Unabomber al lui Kaczynski. Vor avea grijå så satisfacå nevoile fizice ale tuturor. p. încât fiin¡ele umane vor necesita o proiectare biologicå ¿i psihicå me¿te¿ugitå pentru a uita de atrac¡ia puterii sau pentru a „sublima” setea de putere într-un hobby nevåtåmåtor. Må bucur cå nu m-au întrebat.amaltea . A¿a cred. care a fost publicat – sub presiuni – de cåtre The New York Times ¿i The Washington Post. låsând totul elitelor. sau cå to¡i cei care dau semne de nemul¡umire beneficiazå de „tratament” pentru a-¿i vindeca „problema. Vot fi redu¿i la condi¡ia de animal de caså.” (Gelertner. så se asigure cå toatå lumea are o pasiune pentru a-¿i ocupa timpul liber. Este posibil ca oamenii astfel proiecta¡i så fie ferici¡i în aceastå lume.ro www. via¡a va fi în asemenea måsurå lipsitå de orice scop. 120) www. Bombele lui au ucis trei oameni pe parcursul a ¿aptesprezece ani de campanie teroristå – ¿i mul¡i al¡ii au fost råni¡i. Sunt de acord cu David Gelertner. dar cu siguran¡å nu vor fi liberi.amaltea. Un råspuns afirmativ ar fi semånat cu o încuviin¡are a terorismului ¿i – în ceea ce le privea – individul oricum min¡ea. Chiar prietenul meu David Gelertner – unul dintre cei mai stråluci¡i ¿i vizionari speciali¿ti ai industriei tehnologiei informa¡iei – a fost rånit într-unul dintre atentate.amaltea . nu descoperi decât la sfâr¿it cå autorul acestui pasaj este Theodore Kaczynski. a råspunde afirmativ putea însemna ¿i a pune capåt crimelor. Eu i-a¿ fi sfåtuit så nu publice manifestul. Pe de altå parte.” Bineîn¡eles. Nu vreau så func¡ionez ca avocat al apårårii pentru Kaczynski. într-o încercare de a curma campania de teroare ini¡iatå de acesta.226 BILL JOY psihologice ¿i biologice cu scopul de a reduce natalitatea pânå când rasa umanå se va stinge de la sine. Ca ¿i ceilal¡i colegi ai mei. så creascå pruncii în condi¡ii psihologice igienice.1 În cartea de care v-am vorbit.ro . ar putea decide så intre în rolul bunului påstor care vegheazå asupra restului rasei umane. dacå elita este formatå din liberali cu inimå în¡elegåtoare. Mai exista ¿i ¿ansa ca cineva så citeascå manifestul ¿i så în¡eleagå cine este autorul. Sau. ¿i chiar a¿a s-a ¿i întâmplat: fratele suspectului l-a citit ¿i l-a recunoscut. care a comentat despre decizia lor: „A fost o misiune grea pentru ziare. am sim¡it cå puteam fi urmåtoarea victimå a lui Kaczynski.

2 Cauza unor asemenea surprize pare limpede: sistemele implicate sunt complexe. nevoit så le dau aten¡ie. le dådeam cartea. Am început så le aråt prietenilor mei citatul lui Kaczynski din The Age of Spiritual Machines. Orice schimbåri produse în cadrul unui asemenea sistem vor determina muta¡ii dificil de prezis. provocând interac¡iuni între ¿i reac¡ii din partea multor componente. o problemå bine cunoscutå atunci când vine vorba de folosirea tehnologiei. ca urmare. aceasta este legea lui Finagle. Robot mi-a oferit ¿i mai mult material pe care så îl testez asupra prietenilor mei – material care venea în sprijinul argumentului lui Kaczynski.) Utilizarea exageratå a antibioticelor a avut drept rezultat o consecin¡å majorå: apari¡ia unor bacterii mult mai periculoase. Cam în aceea¿i perioadå am dat ¿i peste cartea lui Hans Moravec: Robot: Mere Machine to Transcendent Mind. må regåsesc în unele dintre afirma¡iile din acest pasaj. M-am sim¡it.ro www.amaltea . p. dar prin a spune asta nu-i po¡i trece cu vederea pledoaria.VIITORUL NU ARE NEVOIE DE NOI 227 Faptele lui au trådat o minte bolnavå de uciga¿. chiar va merge prost. 452 www. rezistente la antibiotice. legatå neîndoielnic de legea lui Murphy care sunå dupå cum urmeazå: „Dacå este posibil ca ceva så meargå prost. Moravec este unul dintre liderii programelor de cercetare în domeniul robo¡ilor ¿i a demarat un foarte vast program de acest gen ¿i la Carnegie Mellon University. 414. Viziunea distopicå a lui Kaczynski descrie apari¡ia unor consecin¡e neplanificate. prin urmare Finagle avea dreptate.amaltea.” (De fapt.amaltea . 419. 47-52. ¿i aceastå afirma¡ie se aplicå mai ales în cadrul interven¡iei umane. îi låsam så citeascå ¿i apoi le urmåream reac¡ia în momentul în care descopereau cine era autorul. Oricât de greu îmi este så recunosc.ro . ªi al¡i parazi¡i care transmit malaria au dezvoltat gene rezistente la o gamå largå de medicamente. La fel s-a întâmplat ¿i când s-a încercat exterminarea ¡ân¡arilor transmi¡åtori de malarie cu DDT: au devenit imuni la aceastå substan¡å. De exemplu: 2 Garrett. Kaczynski este fårå îndoialå un luddit.

ca ¿i Australia de aståzi.ro www.228 BILL JOY ÎNCEPUTURI (începutul mileniului III) Speciile biologice nu supravie¡uiesc aproape niciodatå confruntårilor cu concuren¡i superiori. dotate cu metabolism.ro . constrângerile guvernamentale ar putea sus¡ine un trai satisfåcåtor al fiin¡elor umane. sistem reproducåtor ¿i nervos mai eficiente au înlocuit ¿i eliminat majoritatea marsupialelor sudice. Aflate în incapacitatea de a-¿i procura satisfacerea necesitå¡ilor vitale.amaltea . Så spunem cå mai avem o oazå de speran¡å pentru cå nu tråim încå în epoca unei pie¡e total libere. Într-o economie de pia¡å complet liberå. Cu zece milioane de ani în urmå. Argumenta¡ia sa continuå prin prezentarea faptului cå principala noastrå ocupa¡ie în secolul XXI va fi aceea de a „ne asigura cooperarea nesincopatå a industriilor robotizate” prin introducerea unei legisla¡ii care så le impunå så fie „în¡elegåtoare”3. au trecut numai câteva mii de ani pânå când speciile nordice. Dacå vor fi aplicate corespunzåtor. America de Nord ¿i America de Sud erau separate de istmul Panama. pentru mult timp. aflat sub ape. cum ar fi echivalen¡i marsupiali ai ¿obolanilor. America de Sud. Când istmul care lega cele douå Americi a ie¿it la suprafa¡å. era populatå de mamifere marsupiale. mai apoi descrie amenin¡area pe care o va reprezenta o fiin¡å umanå „o datå ce se va fi transformat www.amaltea. cåprioarelor ¿i tigrilor. robo¡ii superiori vor afecta rasa umanå în acela¿i mod pe care vi l-am descris mai sus (cum ¿i noi oamenii am influen¡at alte specii). O competi¡ie acerbå se va înte¡i între industriile robotizate.amaltea . de energie ¿i spa¡iu. fiin¡ele umane autentice se vor strecura u¿or afarå din existen¡å. mai ales prin colectarea impozitelor. pe spinarea muncii robo¡ilor. Guvernele impun un comportament contrar celui adecvat. afi¿ând ni¿te pre¡uri care vor fi inaccesibile oamenilor. O altå distopie – ¿i Moravec abia începe. care vor vâna surse de materii prime.

p. Kaczynski ¿i Moravec. Un robot trebuie så aibå grijå de sine. îl accept cu bucurie. Kurzweil chiar îl citase pe Danny într-o carte.ro . în cazul în care acestea nu contravin primei Legi. care a conceput un supercomputer paralel de mare putere.amaltea . cred cå nu am fost total surprins. ¿i de aceea respect în mod deosebit pårerea lui Danny în domeniul ¿tiin¡elor informa¡ionale ¿i fizice. Danny este ¿i un futurist foarte apreciat – în urmå cu patru ani a ini¡iat Long New Foundation. Cu toate acestea.” Se pårea cå acest proces ¿i riscurile lui nu îl nelini¿teau – ba chiar cå le a¿tepta – în timp ce eu nu sim¡eam la fel.VIITORUL NU ARE NEVOIE DE NOI 229 într-un robot superinteligent necontrolat. ca aceasta så på¡eascå ceva råu.”4 A¿a cå m-am urcat într-un avion spre Los Angeles cu inten¡ia expreså de a discuta.” Viziunea pe care o emite Moravec este aceea cå robo¡ii vor deveni urma¿ii no¿tri ¿i cå rasa umanå este iremediabil confruntatå cu extinc¡ia. 3. dar în a¿a fel încât måsurile luate în acest scop så nu contravinå primelor douå Legi. Robot: 1.ro www. dar dacå un corp de silicon îmi oferå ocazia så ajung la vârsta de douå sute de ani. ce construie¿te un ceas care så reziste zece mii de ani. „într-o încercare de a atrage aten¡ia asupra deficitului de concentrare al societå¡ii noastre. Robotul nu trebuie så råneascå o fiin¡å umanå ¿i nici så permitå.amaltea . Am decis cå era momentul så discut cu prietenul meu Danny Hillis. cu Danny ¿i cu so¡ia sa Pati. mi-am amintit brusc despre un roman pe care îl citisem 3 Isaac Asimov a descris ceea ce a devenit cea mai faimoaså formulare – Cele Trei Legi ale Roboticii – a eticii comportamentului robo¡ilor în cartea sa publicatå în 1950. 4 Hillis. 78 www. la o cinå. Replica lui Danny – care ¡intea så råspundå scenariului lui Kurzweil privind fuziunea omului cu robo¡ii – a venit foarte repede ¿i m-a cam luat prin surprindere. 2. Mi-am reluat rutina de a expune idei ¿i pasaje pe care le consideram nelini¿titoare. În ciuda titulaturii actualei mele slujbe. În timp ce vorbeam ¿i îi disecam pe Kurzweil. I. Danny a devenit faimos drept co-fondator al Thinking Machines Corporation. sunt mai degrabå un arhitect în ceea ce prive¿te computerele. A spus pur ¿i simplu cå aceste schimbåri se vor impune treptat ¿i cå ne vom obi¿nui cu ele. Un robot trebuie så asculte de ordinele date de o fiin¡å umanå.amaltea. iar fragmentul suna cam a¿a: „Îmi iubesc trupul la fel ca toatå lumea. prin lipsa unei reac¡ii.

par¡ial robot. în cel mai råu caz. dacå nu chiar vindecare totalå. (Ce noroc am avut cå Kaczynski a fost matematician ¿i nu biolog.ro . poate fi o pacoste. o colonie de fiin¡e par¡ial creaturå biologicå. Împreunå. caracterizate de o tendin¡å distructivå. a¿a cå am început så må întreb de ce oare nu må preocupaserå mai devreme distopiile de acest tip. Aceasta. Fiecare dintre aceste tehnologii oferå ¿i o promisiune nerostitå: viziunea nemuririi apropiate. ingineria geneticå ¿i nanotehnologia – constituie un alt gen de amenin¡are decât cele precedente. ar putea chiar så prelungeascå www.amaltea . ne împinge de la spate. concepe ¿i råspânde¿te un nou ¿i foarte contagios tip de ciumå care face multe victime.) Mi-am reamintit ¿i despre rasa Borg din Star Trek. nanobo¡ii ¿i organismele ob¡inute prin inginerie geneticå sunt caracterizate de un factor comun: sunt capabile de autoreplicare. dar ucide selectiv. pentru majoritatea bolilor. nu am reu¿it så ne acomodåm cu faptul cå cele mai de seamå tehnologii ale secolului XXI – robo¡ii. în cazul unui computer sau al unei re¡ele. Obi¿nui¡i så tråim într-un mediu dominat de descoperiri ¿tiin¡ifice de rutinå. mare parte din munca mea a fost dedicatå re¡elelor de calculatoare.amaltea . Dar auto-replicarea necontrolatå în cazul tehnologiilor de datå recentå prezintå un risc mult mai crescut: o pagubå substan¡ialå în lumea fizicå. iar nanotehnologia ¿i nanomedicina ar putea fi puse în slujba tratårii mai multor afec¡iuni. Pentru a se råzbuna. Dar catastrofe precum rasa Borg sunt leit-motive în domeniul SF-ului. Mai ales robo¡ii. Pe parcursul ultimilor douåzeci ¿i cinci de ani. ingineria geneticå ar putea oferi tratamente. pe care Kurzweil o întrevede în visele sale cu robo¡i. O bombå explodeazå o singurå datå – dar un nanobot se poate divide ¿i scåpa u¿or de sub control. un mediu în care trimiterea ¿i primirea de mesaje creeazå oportunitatea divizårii scåpate de sub control. anihilându-le. ªi de ce nu erau ¿i al¡ii mai îngrijora¡i din pricina acestor scenarii de co¿mar? O parte a råspunsului constå în atitudinea noastrå fa¡å de nou – în înclina¡ia pe care o manifeståm cåtre familiaritate spontanå ¿i acceptare necondi¡ionatå.amaltea.230 BILL JOY în urmå cu douåzeci de ani – The White Plague (Ciuma albå) al lui Frank Herbert – în care un expert în biologie molecularå înnebune¿te în momentul în care familia sa este uciså.ro www.

Construc¡ia armelor nucleare presupunea. Cu ce era diferit secolul trecut? Fårå îndoialå cå tehnologiile care ståteau la baza fabricårii armelor de distrugere în maså – nucleare.ro . Am început ¿coala devreme. Trebuie så ai numai cuno¿tin¡e pentru a le putea folosi. a¿a cå tata m-a dus la ¿coala primarå unde am stat pe genunchii directorului ¿i i-am citit o poveste. www.VIITORUL NU ARE NEVOIE DE NOI 231 durata vie¡ii ¿i så-i îmbunåtå¡eascå total calitatea. Tehnologiile secolului XXI – genetica. un råu a cårui razå de ac¡iune o depå¿e¿te serios pe cea pe care armele de distrugere în maså au pus-o la dispozi¡ia multor na¡iuni. aceastå categorie de incidente ¿i abuzuri este la îndemâna unor indivizi sau a unor grupuri mici de indivizi. Cu toate acestea. ci ¿i distrugere în maså facilitatå de cunoa¿tere. biologice ¿i chimice – erau evoluate ¿i produsele lor foarte periculoase. ¿i cå diver¿i indivizi cu porniri extreme ¡in în mânå o putere uimitoare ¿i teribilå.amaltea . avem la dispozi¡ie nu numai arme de distrugere în maså.amaltea . o aglomerare de progrese mici – dar importante individual – în domeniile men¡ionate conduce la o acumulare de energie ¿i. aceasta din urmå amplificatå inimaginabil de puterea auto-replicårii. Când aveam trei ani ¿tiam deja så citesc. Când m-am implicat în activitatea legatå de calculatoare nimic nu mi-a dat de în¡eles cå la un moment dat voi fi confruntat cu asemenea chestiuni.amaltea. cel pu¡in pentru un timp. Prin urmare. nanotehnologia ¿i robo¡ii – sunt atât de potente încât pot genera o categorie nouå de incidente ¿i abuzuri. ªi ce este ¿i mai periculos. concomitent. Nu necesitå locuri de fabricare vaste ¿i nici materii prime imposibil de gåsit. Puneam extrem de multe întrebåri.ro www. programele privind armele biologice ¿i chimice declan¿au ¿i o gamå largå de activitå¡i de amploare. la un mare pericol. nu exagerez cu nimic atunci când afirm cå ne aflåm în momentul de apogeu al perfec¡ionårii råului suprem. Via¡a mea a fost mânatå de nevoia devoratoare de a pune întrebåri ¿i de a primi råspunsuri. Ca urmare. mai apoi am sårit peste o claså ¿i am evadat în lecturå – eram foarte motivat så învå¡. de multe ori enervându-i pe adul¡i. acces la materii prime rare – cu adevårat dificil de gåsit – ¿i informa¡ie secretå.

Oare ideile mele erau corecte? Ma¿inåria îmi putea spune. dupå care ma¿inåria verifica solu¡ia. dar må bålåceam într-o mare de idei. nu puteam fi radioamator. Am fost destul de norocos så ob¡in o slujbå în programarea computerelor timpurii ¿i am descoperit puterea lor uimitoare de a www. adevårat sau fals. Calculatorul ¿tia cu exactitate ce înseamnå corect-incorect. Radioamatorismul era internetul acelor vremuri: deveneai dependent ¿i din ce în ce mai singur. eram un elev excelent mai ales la matematicå ¿i când m-am dus la facultate – domeniul inginerie – m-am înscris la cursul de matematicå.232 BILL JOY În adolescen¡å m-au interesat foarte mult ¿tiin¡a ¿i tehnologia. îi descoperisem deja pe marii autori de SF. må înål¡am înspre stele. Joi seara pårin¡ii mei plecau så joace popice. Era foarte incitant så rezolv probleme de matematicå. aveam deja tendin¡e antisociale. Pe lângå problema financiarå. ilustratå de coduri cum ar fi Prima Directivå: nu interveni în dezvoltarea civiliza¡iilor mai slab evoluate din punct de vedere tehnologic. cu eroi care treceau prin tot felul de aventuri. iar serialul må acaparase întru totul. Descrierea cålåtoriilor în spa¡iu må fermecase ¿i voiam så am un telescop cu care så studiez stelele. Robot al lui Asimov. dar calculatoarele au fost o descoperire mult mai interesantå: o ma¿inårie în care puteai instala un program care încerca så rezolve o problemå. Înainte de a intra la liceu.amaltea .amaltea. s-a adåugat ¿i mama. Mai ales acest lucru må atrågea: fiin¡e umane cu sim¡ etic. dominau viziunea mea asupra viitorului ¿i visul meu l-a înglobat pe cel al lui Roddenberry. Poate cå nu aveam mul¡i prieteni apropia¡i. Ajunsesem så accept no¡iunea pe care o promova. care a pus piciorul în prag: sub nici o formå. În imagina¡ia mea. Îmi amintesc mai ales de Have Spacesuit – Will Travel al lui Heinlein ¿i de I. a¿a cå må bucuram de câteva ore de libertate.amaltea . Era seara în care se transmitea Star Trek-ul lui Gene Roddenberry – varianta originalå –.ro www. din moment ce nu aveam bani så îmi cumpår unul. Viziunea lui Roddenberry referitoare la secolele urmåtoare era caracterizatå de valori morale puternice.ro . nu robo¡i. am studiat toate cår¡ile de la bibliotecå despre cum så îl construiesc. La liceu. cå oamenii aveau un viitor în spa¡iu – în stil Western. Totul era extrem de atrågåtor. dar nu aveam banii pentru a-mi cumpåra echipamentul. Voiam så fiu radioamator.

Ochii ¿i mâinile lui ¿tiau unde era cuibul fiecårei linii. renun¡ase la toateacestea.” 5 www. la Berkeley. tot ceea ce poate face mâna Ce serve¿te mintea e så rupå vraja marmurei. Aceste aventuri în domeniul sistemelor au sfâr¿it prin a deveni versiunea Berkeley a sistemului de operare UNIX. romanul despre via¡a lui Michelangelo al lui Irving Stone. inventând lumi noi în inima calculatorului. sistemul de operare al computerului se afirma în aceea¿i manierå.) Stone descrie procesul: „El nu lucra dupå schi¡e sau dupå modele. O datå ce mi-l imaginam în minte. (Nici cel mai bun dintre arti¿ti nu are cum Så råpeascå ce nu-i cuprins în trupul Inutil-al pietrei. deseori pânå diminea¡a. am început så lucrez pânå târziu în noapte. „rupând vraja marmurei”.amaltea . autorul descrie extrem de plastic modul în care sculptorul Rena¿terii a eliberat statuile din blocurile de piatrå. la mijlocul deceniului ’70.amaltea . M-am angajat în Michelangelo a scris un poem care începe dupå cum urmeazå: Non ha l’ottimo artista alcun concetto Ch’un marmora solo in sè non circonscriva Col suo soverchi. În The Agony and the Ecstasy (Agonie ¿i extaz). Sculpta dupå imaginile ce-i populau mintea. Rezolvând probleme. al fiecårei arcuiri ¿i al fiecårui relief ¿i în care loc din inima pietrei se potrivea fiece detaliu. utilitå¡i UNIX ¿i un editor de text numit vi (care este încå folosit pe scarå largå chiar cu peste douåzeci de ani mai târziu) – în rândul de¡inåtorilor de minicomputere PDP-11 ¿i VAX.ro www. Descifrând coduri care se opuneau cu tårie descifrårii. care s-a transformat cu repeziciune într-un mare succes personal – atâ¡ia oameni îl doreau încât nu mi-am terminat niciodatå doctoratul. Când eram gata så termin universitatea. 144).VIITORUL NU ARE NEVOIE DE NOI 233 simula numeric modele avansate. e solo a quello arriva La man che ubbidisce all’intelleto. Faptul cå ståteam treaz toatå noaptea pårea un pre¡ infim pe care trebuia så îl plåtesc pentru a-l elibera – pentru a da ideilor o formå concretå. Dupå câ¡iva ani petrecu¡i la Berkeley am început så popularizez unele dintre sistemele de programare pe care le creasem – un Pascal.5 În momentele mele de extaz maxim.amaltea. sculptând dupå modelele pe care le avea în minte (Stone.ro . a¿teptând så iaså la luminå. p. sim¡eam cå e deja în ma¿inåria din fa¡a mea.

am profitat fårå så stau pe gânduri de ¿ansa care mi se oferea ¿i am pornit la drum alåturi de ei. cel pu¡in. fiecare la rândul ei. În ciuda unor simptome de progres.amaltea. UNIX se bucura de succes. Mai degrabå. Probabil cå este greu så vezi impactul de fond atunci când e¿ti antrenat în vârtejul schimbårii.amaltea . sau. ªi sincer så fiu. A fost ¿i distractiv. nu a¿a de curând. orele lungi începeau diminea¡a devreme printre calculatoare ¿i re¡ele ¿i am avut plåcerea de a participa la crearea unor tehnologii în domeniul microprocesoarelor avansate ¿i al internetului. dar problema la Berkeley era mai degrabå lipsa spa¡iului decât a resurselor financiare – nu era destul loc pentru necesitå¡ile proiectului. La Sun.amaltea . dar nu må a¿teptam så må confrunt cu asemenea probleme în propriul meu domeniu. pe la începutul anilor ’80 marea amenin¡a så må înghitå. Unul dintre defectele pe care se pare cå le împart ¿i oamenii de ¿tiin¡å ¿i exper¡ii în tehnologie este www. Eram con¿tient de dilemele morale asociate consecin¡elor utilizårii tehnologiei în domenii precum armamentul.ro www. Revolu¡ia industrialå a îmbunåtå¡it via¡a tuturor în ultimii douå sute de ani ¿i mi-am considerat cariera drept o ocazie de a oferi solu¡ii productive la probleme reale. Nu am fost dezamågit. nu-mi ståtea mintea la nici un robot. iar proiectul meu se alesese ¿i cu ceva bani ¿i personal suplimentar. Mi-am petrecut ultimii ani încercând så gåsesc modalitatea prin care puteam transforma computerele în instrumentele demne de încredere pe care le doream eu (¿i nu sunt nici måcar undeva pe aproape) ¿i u¿or de folosit (un scop care a cunoscut un succes mult mai pu¡in relevant).234 BILL JOY schimb la Darpa ¿i am introdus Berkeley UNIX pe internet – l-am fåcut så fie de încredere ¿i så deruleze cu succes aplica¡ii vaste. Din tot ceea ce v-am povestit. dar ¿i foarte satisfåcåtor în plan personal. problemele råmase par mult mai descurajante. a¿a cå în momentul în care m-au abordat cei de la Sun Microsystems.ro . cred cå e mai mult decât clar faptul cå nu sunt un luddit. Munca mea a avut un impact mai mare decât a¿ fi putut spera vreodatå ¿i a fost folositå mai mult decât m-a¿ fi putut a¿tepta. cum ar fi Java ¿i Jini. Cu toate acestea. am crezut cu putere în semnifica¡ia cercetårii ¿tiin¡ifice pentru adevår ¿i în capacitatea ingineriei de înaltå claså de a atrage dupå sine progres material.

Prin combinarea acestei imense puteri de calcul cu progresele importante din ¿tiin¡ele fizice.amaltea . Timp de decenii. am aflat despre sistemele complexe prin conversa¡iile cu Danny Hillis.VIITORUL NU ARE NEVOIE DE NOI 235 incapacitatea de a în¡elege consecin¡ele propriilor inven¡ii în timp ce sunt încå prin¿i de be¡ia descoperirii ¿i inovårii. legea lui Moore a prezis fårå gre¿ rata exponen¡ialå a progreselor tehnologiei semiconductorilor. cåpåtând o cunoa¿tere adâncå ¿i neintermediatå a legii lui Moore. Am în¡eles de mult faptul cå progresele semnificative în tehnologia informa¡iei nu izvoråsc nici din munca celor care se ocupå de componentele ¿i sistemele de operare ale calculatoarelor. când s-ar fi atins unele limite fizice. cu noile ¿i profundele în¡elegeri din www. picoJava ¿i MAJC – ¿i. am participat la diverse implementåri practice ale acestora. Eu însumi am fost co-proiectant la structura a trei microprocesoare – SPARC. Pânå în 2030 ar trebui så fim capabili så construim ma¿ini de un milion de ori la fel de puternice ca ¿i calculatoarele personale din ziua de azi – suficiente pentru a pune în practicå visurile lui Kurzweil ¿i Moravec. încât nu ne-am oprit så observåm faptul cå progresul cåtre tehnologii mai noi ¿i mai puternice poate cåpåta o via¡å proprie.ro www. la începutul anilor 1980. În anii ’90 ai secolului trecut. Pânå anul trecut am considerat cå ritmul anticipat de aceastå lege ar putea persista aproximativ pânå în anul 2010. nici din partea inginerilor electroni¿ti.amaltea. cu fizicianul – laureat al premiului Nobel – Murray Gell-Mann ¿i cu al¡ii.ro . Mul¡umitå progreselor rapide ¿i radicale din electronica molecularå – unde atomii individuali înlocuiesc tranzistorii desena¡i litografic – ¿i din alte nano-tehnologii înrudite. Mai recent. ci din partea oamenilor de ¿tiin¡å din domeniul ¿tiin¡elor fizice.amaltea . Fizicienii Stephen Wolfram ¿i Brosl Hasslacher m-au introdus. cu biologul Stuart Kauffman. în teoria haosului ¿i a sistemelor neliniare. ca urmare. Nu-mi era deloc clar faptul cå o nouå tehnologie va sosi la timp pentru ca performan¡ele så avanseze constant în continuare. am insistat atât de mult în dorin¡a de a afirma cå aceasta este natura demersului ¿tiin¡ei. ar trebui så depå¿im rata de progres predic¡ionatå de legea lui Moore cu încå treizeci de ani. Hasslacher ¿i Mark Reed – inginer electronist ¿i fizician – mi-au fåcut cunoscute posibilitå¡ile incredibile pe care le oferå electronica molecularå.

natura ¿i ma¿inile. fie în bine fie în råu: procesele de replicare ¿i evolu¡ie care au fost reduse la lumea naturalå sunt pe cale så devinå tårâmuri ale tentativelor umane de cunoa¿tere. permi¡ându-ne un trai de huzur. George Dyson avertizeazå: „În jocul vie¡ii ¿i evolu¡iei. îmi este mai mult decât clar cå viitorul acesta nu va func¡iona chiar a¿a de bine cum î¿i imagineazå unii dintre semenii no¿tri. se a¿azå la maså trei jucåtori: oamenii.ro . Dar acum. În momentul în care proiectam sisteme de operare ¿i microprocesoare. Sistemele de operare ¿i componentele calculatorului sunt atât de fragile. Experien¡a îmi spune cå tindem så supraestimåm capacitå¡ile noastre de proiectare.ro www. Dar am bånuieli cå natura e de partea ma¿inilor. mi s-a i¡it în minte o nouå idee: cå s-ar putea så muncesc în scopul creårii unor instrumente care så faciliteze na¿terea unei tehnologii ce ar putea lua locul speciei noastre. n-ar trebui så ne punem problema modului optim de convie¡uire cu ele? Iar dacå propria noastrå dispari¡ie este un rezultat posibil.amaltea .amaltea . iar capacitå¡ile de gândire ale ma¿inii atât de evident absente încât – chiar ca ¿i probabilitate – acest sentiment pårea o perspectivå foarte îndepårtatå. considerând cå s-ar putea så nu supravie¡uiascå întâlnirii cu o specie superioarå de robo¡i.236 BILL JOY geneticå. În Darwin Among the Machines. Cât de curând ar putea fi construit un asemenea robot inteligent? Progresele înregistrate în domeniul puterii de calcul par så asigure o reu¿itå pânå în 2030. ªi din momentul în care robo¡ii inteligen¡i vor exista.” Dupå cum am våzut. ba chiar foarte posibil. Cum må simt din aceastå pricinå? Bizar. Aceste combina¡ii deschid oportunitatea de a restructura lumea. nu tråiam cu sentimentul cå proiectam o ma¿inå inteligentå. va fi doar un pas pânå la apari¡ia unei specii de robo¡i – a unui robot capabil care poate face copii evoluate ale lui însu¿i. Gra¡ie eforturilor mele de a construi sisteme de încredere. se va na¿te o putere transforma¡ionalå enormå. întoarcerea în rai. n-ar trebui så ac¡ionåm cu mare precau¡ie? Visul pe care îl presupune industria constructoare de robo¡i este – în primul rând – acela ca ma¿ini inteligente så ne ia de pe umeri povara muncii. ºinând cont de puterea incredibilå a acestor tehnologii noi. www.amaltea. ¿i Moravec este de acord. Eu unul îmi afirm pozi¡ia ferm: sunt de partea naturii.

¿i Hunter Lovins au scris împreunå un editorial care oferå o viziune ecologicå asupra unora dintre aceste pericole. Ingineria geneticå promite så revolu¡ioneze agricultura prin mårirea recoltelor ¿i reducerea concomitentå a pesticidelor. cedându-le ¿i con¿tiin¡a. Tehnologii precum clonarea umanå ne-au alarmat con¿tiin¡a eticå în ceea ce prive¿te problemele etice ¿i morale profunde cu care suntem confrunta¡i. Prietenul meu. så creeze zeci de mii de specii inedite de bacterii. Unul dintre motivele lor de îngrijorare este acela cå „noua botanicå pune pe acela¿i plan dezvoltarea unor noi specii de plante cu succesul lor economic ¿i nu cu interesul în (Începem så în¡elegem aluziile la implantarea unor componente de computer în corpul uman. ob¡inând o quasi-nemurire. Amory Lovins.02 din luna februarie.6 Dar dacå ne vom descårca în crea¡iile propriei tehnologii. Dacå. multe altele. care sunt ¿ansele så råmânem noi în¿ine sau chiar umani? Mi se pare mult mai probabil ca o existen¡å de robot så nu se asemene cu una umanå în nici unul dintre sensurile pe care le cunoa¿tem.amaltea . ca atributele noastre umane så se pierdå în cazul în care vom på¿i pe aceastå cale.ro . ca robo¡ii så nu fie sub nici o formå copiii no¿tri.) 6 www. ºinând cont de capacitatea incredibilå a ingineriei genetice. så înlocuiascå sau så se adauge reproducerii prin clonare.VIITORUL NU ARE NEVOIE DE NOI 237 Un al doilea vis este acela cå – treptat – vom låsa locul robo¡ilor.amaltea .amaltea. ¿i pe care Ray Kurzweil îl descrie elegant în The Age of Spiritual Machines. så descopere tratamente pentru multe boli. plante. så creascå speran¡a de via¡å ¿i calitatea vie¡ii. care este piatra de temelie a democra¡iei.ro www. este procesul cu care Danny Hillis crede cå ne vom obi¿nui în cele din urmå. de exemplu. ªtim acum cu certitudine faptul cå aceste schimbåri profunde aduse de ¿tiin¡ele biologice sunt iminente ¿i cå vor contesta toate conceptele pe care noi le avem despre via¡å. viru¿i ¿i animale. nu mai e o surprizå faptul cå existå ¿i multe probleme legate de siguran¡a folosirii ei. ar fi så ne regândim pe noi în¿ine cu ajutorul ingineriei genetice în câteva specii separate ¿i dispropor¡ionate. a¿a cum a apårut pe coperta revistei Wired 8. ¿i multe. am amenin¡a no¡iunea egalitå¡ii între oameni.

” Cartea care a avut un impact remarcabil asupra mea a fost Engines of Creation – apårutå la jumåtatea anilor ’80 ai secolului trecut ¿i scriså de Eric Drexler – în care autorul descria magistral felul în care manipularea materiei la nivelul atomilor poate da na¿tere unui viitor utopic opulent. Dar tehnologia ingineriei genetice a avansat deja destul de mult. Cred cå suntem cu to¡ii de acord cu faptul cå orezul care va con¡ine vitamina A este o chestie bunå. în care aproape 7 Lovins. aplicându-se ¿i aici cu mult folos. principala mea îngrijorare este mult mai limitatå: cå va exista puterea – fie ca tacticå militarå. începe så se facå sim¡itå cre¿terea con¿tiin¡ei publicului referitoare la pericolele inerente ingineriei genetice.amaltea. USDA a aprobat deja scoaterea pe pia¡å a cincizeci de alimente modificate genetic. Dupå ce am citit editorialul lui Lovins.ro . Dupå cum afirmå autorii. în cazul în care pentru crearea lui nu se va abuza de muta¡iile genetice.” 7 Lunga carierå a lui Amory s-a axat pe eficien¡a energiei ¿i a resurselor abordând o viziune holistå asupra sistemelor create de om. fie accidentalå. am våzut în The New York Times un contra-editorial semnat de Gregg Easterbrook referitor la plantele modificate genetic: „Mâncarea viitorului: Într-o zi. pe plan mondial.amaltea . fie ca un act terorist – de a se crea o nouå Ciumå Albå.amaltea . ªi se pare cå existå îngrijorare în ceea ce prive¿te alimentele modificate genetic ¿i apari¡ia lor pe pia¡å.ro www.” Amory ¿i Hunter Lovins sunt luddi¡i? Cu siguran¡å nu. orezul va con¡ine vitamina A. Nenumåratele minuni ale nanotehnologiei au fost mai întâi ilustrate de laureatul premiului Nobel Richard Feynman într-un discurs pe care l-a ¡inut în 1959. Dupå cum reiese ¿i din editorialul lui Lovins. În cazul în care nu câ¿tigå luddi¡ii. mai mult de jumåtate din speciile de soia ¿i de porumb sunt modificate genetic. 247 www. mai apoi publicat sub titlul „There’s Plenty of Room at the Bottom. p. o asemenea viziune holistå gåse¿te deseori solu¡ii simple ¿i inteligente la probleme ce par dificile.238 BILL JOY evolu¡ia lor. De¿i existå multe probleme importante legate de acest subiect.

crea¡i ¿i un antidot. orice produs ar putea fi construit prin folosirea asamblorilor. la pre¡uri de nimic. Unbounding the Future: The Nanotechnology Revolution. dar ¿i inventarea unor supercomputere de buzunar accesibile financiar – de fapt.amaltea . atunci nu trebuie så må chinuiesc så rezolv atâtea probleme azi.C.ro www. Asamblorii ar permite producerea energiei solare extrem de ieftine. Nu voi rata viitorul utopic al lui Drexler. Ca specialist în tehnologie. Le descriam deseori minunile nanotehnologiei celor care nu auziserå de ele. de care eram dureros de con¿tient.ro . închipuia unele dintre schimbårile ce s-ar putea petrece într-o lume în care am folosi „asamblori” moleculari. så nu dorm toatå noaptea.”8 Prima Conferin¡å despre Nanotehnologie din octombrie 1989 – un discurs intitulat „The Future of Computation. mai mult. adåugam o temå pentru acaså de concep¡ie proprie: „Folosi¡i nanotehnologia pentru a crea un vampir. Dupå ce îi tachinam cu tot ceea ce descrisese Drexler. iar speciile dispårute ar repopula påmântul. Dacå acest tip de tehnologie chiar constituie viitorul nostru.” Împreunå cu aceste miracole au apårut ¿i pericolele evidente. Dupå cum am afirmat la o conferin¡å despre nanotehnologie în 1989. la care Drexler a fost co-autor.amaltea . ba chiar am posibilitatea de a tråi mai intens clipa prezentå. påstrarea mediului înconjuråtor într-o stare cât mai curatå. crearea unor tratamente pentru cancer. pentru mai multe laude. Viziunea lui Drexler mi-a oferit chiar ¿i câteva hohote bune de râs.” Publicat în Crandall. Într-o carte de datå mai târzie. B. zborurile în spa¡iu ar fi la îndemâna oricui. din punctul lui de vedere. editori. ¿i James Lewis. dar ¿i pentru o biatå gripå prin fortificarea sistemului imunitar. mi-a oferit un sentiment de calm – vreau så spun cå nanotehnologia ne-a demonstrat cå progresul inimaginabil este posibil ¿i – probabil – chiar inevitabil. „Nu este posibil så ne preocupe doar ¿tiin¡a ¿i så råmânem orbi la problemele etice.amaltea. 8 www. Îmi amintesc faptul cå nanotehnologia mi se pårea chiar simpaticå dupå ce am citit Engines of Creation. Nu avea nici un rost.VIITORUL NU ARE NEVOIE DE NOI 239 totul ar putea avea un pre¡ de nimic ¿i orice boalå sau neajuns fizic ¿i-ar putea gåsi rezolvarea prin folosirea nanotehnologiei ¿i a inteligen¡ei artificiale.

În momentul în care am citit din nou cartea lui Drexler. ci ¿i pentru mul¡i al¡ii – care mi-a schimbat opinia despre nanotehnologie.amaltea.amaltea . (Ca urmare a faptului cå anticipase ¿i descrisese problemele tehnice ¿i politice provocate de nanotehnologie. afectând. Drexler a fondat Foresight Institute la sfâr¿itul anilor 1980 pentru „a ajuta societatea så se pregåtescå pentru întâmpinarea tehnologiilor avansate” – ¿i mai ales a nanotehnologiei. må uime¿te naivitatea unora dintre propunerile lui Drexler ¿i faptul cå eu însumi îmi dau seama de gravitatea lor. MIT Press.ro www.html. Din nefericire. am fost înspåimântat så descopår cât de multe lucruri uitasem din capitolul. Vezi de asemenea www. Poate fi de exemplu folositå în domeniul tehnicii militare ¿i teroriste. numai o Nanotechnology: Research and Perspectives. intitulat „Pericole ¿i speran¡e”. inclusiv o dezbatere referitoare la posibilitatea ca nanotehnologiile så devinå „ma¿ini distructive. La scurt timp dupå aceea m-am mutat în Colorado ¿i m-am concentrat asupra proiectelor care mai târziu au devenit Java ¿i Jini. Apoi. ca ¿i în cazul tehnologiei nucleare. cel pu¡in. Ceea ce era ¿tire nemaiauzitå – nu numai pentru mine. vara trecutå. determinând investi¡ii masive în toate tipurile de nanotehnologie. Brosl Hasslacher mi-a spus cå nanoelectronica molecularå era deja o realitate. Electronica molecularå – noul subdomeniu al nanotehnologiei în care moleculele individuale func¡ioneazå precum circuite – ar trebui så ajungå repede la maturitate ¿i så devinå extrem de profitabilå în deceniul actual. 1992: 269. este mult mai u¿or så-i gåse¿ti nanotehnologiei întrebuin¡åri negative ¿i nu constructive.amaltea .org/Conferences/MNT01/Nano1. www.foresight.ro . de exemplu. ¿i nici måcar nu e nevoie så ai tendin¡e suicide pentru a detona un dispozitiv nanotehnologic cu o putere foarte mare – asemenea dispozitive pot fi astfel proiectate încât så producå distrugeri selective.) Folosirea asamblorilor pare o chestiune posibilå în urmåtorii douåzeci de ani. nu în viitorul apropiat. M-a retrimis la Engines of Creation. extins.240 BILL JOY Dar discu¡iile ulterioare pe care le-am avut cu al¡i fizicieni m-au convins cå este posibil ca nanotehnologia så fie ineficientå – sau.” Recitind azi acest material menit a ne avertiza.

De¿i nu e nevoie ca masele de replicatori scåpa¡i de sub control så fie „gri ¿i lipicio¿i” aceastå expresie subliniazå ideea cå replicatorii capabili de a curma via¡a sunt mult mai pu¡in interesan¡i decât buruienile care ne invadeazå grådinile în fiecare primåvarå. Poate cå din punct de vedere evolutiv sunt mai interesan¡i.VIITORUL NU ARE NEVOIE DE NOI 241 anume zonå geograficå sau un anume grup de oameni diferen¡ia¡i genetic. Chestia gri ¿i lipicioaså chiar cå ar fi un sfâr¿it deprimant pentru aventura noastrå pe Påmânt. aglomerând biosfera cu un frunzi¿ inimaginabil. Ne då deja foarte multå båtaie de cap så ¡inem sub control viru¿i ¿i omizi. O consecin¡å neîntârziatå a târgului faustian pe care îl facem cu scopul de a ob¡ine toatå puterea nanotehnologiei este aceea cå ne asumåm riscul de a distruge biosfera – de care depind toate formele de via¡å. ca så nu mai spunem cå ar putea fi consecin¡a unui banal accident de laborator. autoreplica rapid ¿i reduce biosfera la stadiul de colb în doar câteva zile.amaltea . dar acest fapt nu îi face mai de pre¡. „Bacterii” omnivore extrem de active ar putea întrece bacteriile reale: s-ar putea råspândi precum polenul pe aripile vântului. Printre cei care se pricep la nanotehnologie. prea mici ¿i s-ar putea disemina prea repede pentru a-i putea opri – mai ales dacå nu ne pregåtim în nici un fel. Dupå cum spunea Drexler: „Plante” cu „frunze” cu nimic mai eficiente decât bateriile solare actuale ar putea depå¿i numårul plantelor reale.ro . mult mai råu decât înghe¡ul sau potopul.9 Våleu! www.amaltea.amaltea . Replicatori periculo¿i s-ar putea så fie prea activi.ro www. aceastå amenin¡are a devenit cunoscutå sub numele de „problema lipicioaså gri”. Amenin¡area gri ¿i lipicioaså scoate cu limpezime în eviden¡å un lucru: Nu ne putem permite un anume tip de incidente cu asamblorii cu putere de replicare.

Tehnologiile nucleare. Într-un articol recent de Stuart Kauffman. ani de zile.242 BILL JOY Dar mai ales puterea auto-replicårii distructive în geneticå. Kurt Vonnegut a imaginat un astfel de accident sub forma unui tip de ghea¡å care devine solidå la o temperaturå mult mai ridicatå ¿i înghea¡å oceanele. Povestirile despre robo¡i – precum Borg – care au luat-o razna.” Nu ¿tim cât de råspânditå este aceastå abilitate. Dar aceste avertismente nu au fost fåcute publice. ¿i – prin urmare – mai dificil de controlat. nanotehnologie ¿i industria robo¡ilor – ale faptului cå acestea ar putea facilita distrugerea în maså. tehnologia – având ¿tiin¡a la degetul mic – oferå o serie de inven¡ii aproape magice care sunt 9 În romanul såu din 1963. nanotehnologie ¿i industria robo¡ilor ar trebui så ne îngrijoreze.amaltea.amaltea .” 10 Adevårul este cå. discu¡iile pe aceastå temå erau considerate nepotrivite. acestea beneficiazå de întrebuin¡åri comerciale evidente. În secolul XXI înså. Cat’s Cradle.ro . apårut în Nature cu titlul „Self-Replication: Even Peptides Do It”.ro www. Popularizarea pericolelor nu este deloc profitabilå. ¿i sunt generate aproape în exclusivitate în corpora¡ii. am fost bombarda¡i cu avertismente ale pericolelor inerente råspândirii cuno¿tin¡elor despre geneticå. Auto-replicarea este modus operandi al ingineriei genetice – care se folose¿te de mecanismele de replicare specifice celulei – ¿i principalul pericol care este cauza chestiunii gri ¿i lipicioase din nanotehnologie. autorul dezbate descoperirea faptului cå o peptidå cu 32 de amino-acizi „î¿i poate auto-cataliza propria sintezå. care se replicå sau suferå muta¡ii pentru a scåpa de sub constrângerile etice impuse de creatorii lor î¿i au un loc aparte în filmele ¿i cår¡ile SF. dar Kauffman comenteazå cå ar putea fi un indiciu al existen¡ei „unei cåi de acces cåtre sistemele moleculare capabile de auto-replicare pe o bazå mai largå decât modelul WatsonCrick. Este posibil ca auto-replicarea så fie mai profundå decât ne putem imagina. biologice ¿i chimice folosite în construirea armelor de distrugere în maså în secolul trecut au fost ¿i sunt în mare parte de uz militar. p 496 www. 10 Kauffman. În aceastå epocå prin excelen¡å comercialå.amaltea . concepute în laboratoare guvernamentale.

ro www. numitå Pale Blue Dot – o carte ce descrie viziunea autorului referitoare la viitorul oamenilor în spa¡iu. via¡a se înfiripå timid. cå a cunoa¿te aceste legi poate ¿i så salveze. dacå nu era absolut necesarå. care. Al¡ii. Acesta este un fragment din cartea scriså de Carl Sagan.amaltea . statueazå ceea ce trebuie sau nu trebuie fåcut ¿i reu¿esc så depå¿eascå orice pericol. Ca printr-o stråfulgerare.amaltea. o procesiune caleidoscopicå de fiin¡e se dezvoltå. care nu au ¿tiut så fie la fel de pruden¡i sau de noroco¿i. în general înso¡it de måsurå. Lucrase ca asistentå încå înainte de primul råzboi mondial ¿i ¿tia cå folosirea antibioticelor. provoacå schimbåri ce modificå lumea. Din copilårie. cå acestea pot fi revelate prin experimente. contribu¡ia lui Sagan poate fi definitå drept cea a bunului sim¡ – un atribut care. Abia acum în¡eleg profunzimea påtrunderii lui ¿i cât de mult îmi va lipsi vocea sa. Le råsare în minte ¿i ideea cå existå ni¿te legi ale Naturii. dåuna. îmi amintesc faptul cå bunica era împotriva folosirii excesive a antibioticelor.amaltea . Este primul moment în istoria planetei când o specie. apare ¿i inteligen¡a. prin ac¡iunile sale voluntare.VIITORUL NU ARE NEVOIE DE NOI 243 extraordinar de profitabile. Recunosc faptul cå ¿tiin¡a acordå puteri extraordinare. în 1994. le lipse¿te tuturor celor ce pledeazå în favoarea tehnologiilor secolului XXI. a devenit o amenin¡are nu numai la adresa propriei existen¡e – dar ¿i la cea a multor alte vie¡uitoare. Håituim cu agresivitate promisiunile acestor noi tehnologii în inima sistemului virgin al capitalismului mondial – al inspitelor sale financiare multiple ¿i presiunilor concuren¡iale. www. Ar putea fi o progresie familiarå.ro . Unele civiliza¡ii planetare î¿i gåsesc o cale. În ciuda elocven¡ei. conferå o capacitate enormå de supravie¡uire. extinzându-se ¿i la nivelul altor lumi – o planetå proaspåt formatå se învârte nestingheritå în jurul stelei sale. dar ¿i så curme vie¡i. cel pu¡in pânå la un anume moment. pier. la dimensiuni nebånuite. apoi se inventeazå tehnologia.

Acum îmi dau seama cå ea avea nu numai con¿tiin¡a firii ¿i ordinii lucrurilor – dar ¿i sim¡ul necesitå¡ii de a respecta aceastå ordine în via¡å. considera cå e un semn de arogan¡å din partea noastrå så proiectåm acum o specie de robo¡i care så ne înlocuiascå.244 BILL JOY Bunica nu era un du¿man al progresului. ¿i când ne chinuim mai ales så ne în¡elegem ¿i så ne descurcåm cu noi în¿ine. Nu ne-am descurcat prea bine nici atunci ¿i asemånårile cu situa¡ia actualå sunt tulburåtoare. pe parcursul cåreia unele voci au pledat pentru oprirea procesului. Într-o întâlnire ce a avut loc la pu¡in timp dupå ziua de 8 mai 1945. Bunul sim¡ pe care ea îl avea – înrådåcinat în respectul de care am pomenit – este eficient în fa¡a ¿tiin¡ei. nu o de¡inem în caz de pericol. dar foarte con¿tient de ceea ce considera a fi amenin¡area gravå pe care o constituia Al Treilea Reich pentru civiliza¡ia occidentalå – o amenin¡are gravå pentru cå Hitler ar fi putut intra în posesia armelor nucleare. Fragilitatea evidentå ¿i scåpårile sistemelor create de oameni ar trebui så ne punå pe jar. pasiunea pentru fizicå ¿i carisma de lider la Los Alamos. Pe parcursul carierei sale de aproape ¿aptezeci de ani. fusese martora multor progrese în domeniu. Eforturile de a construi prima bombå atomicå au fost conduse de fizicianul J.ro www. când Germania a capitulat. asemenea multor oameni cu capul pe umeri. Ceea ce ne uime¿te este faptul cå acest efort a continuat firesc chiar dupå ce stimulul declan¿ator a dispårut. Acest respect atrage dupå sine o „smerenie” necesarå pe care. diabetic. fragilitatea sistemelor pe care eu însumi le-am mo¿it må face så gust umilin¡a. unde a îndrumat eforturile de succes al unei incredibile adunåturi de creiere: rezultatul a fost bomba. ispiti¡i de ireveren¡a secolului XXI. Dar ea.ro .amaltea .amaltea. Acesta nu era nicidecum interesat de politicå. Robert Oppenheimer. Aceastå îngrijorare i-a dat for¡e noi. Oppenheimer a insistat ca acesta så continue. bunicul. ca asistentå. se bucurase foarte mult de apari¡ia unor noi tratamente pentru boala sa.amaltea . a¿a cå ¿i-a adus mintea strålucitoare. Ar trebui så ne fi învå¡at lec¡ia din construirea primei bombe atomice ¿i din cursa înarmårii ce a urmat. când încå ne chinuim så facem lucrurile relativ simple så func¡ioneze. Motivul pe care l-a invocat a fost destul de bizar: nu din pricina numårului www.

Un nou calcul a redus pericolul de a distruge lumea la o ¿anså de trei la un milion. ªi mai exista ¿i pericolul de a declan¿a o curså a înarmårii nucleare. Emo¡iile au fost diverse: mai întâi. potrivit cårora o explozie atomicå ar fi incendiat atmosfera. (Teller spune cå mai târziu a fost capabil så respingå în totalitate posibilitatea incendierii atmosferei. pe 6 august 1945. adevårul adevårat era mult mai simplu ¿i fizicianul Freeman Dyson l-a formulat mai târziu: „Bombele au fost aruncate pentru cå nimeni nu a avut curajul sau pruden¡a de a se împotrivi.amaltea. La început au fost îngrijora¡i din pricina unor calcule ale lui Edward Teller.VIITORUL NU ARE NEVOIE DE NOI 245 mare de victime care ar fi rezultat dintr-o invazie a Japoniei. mai apoi groazå la gândul atâtor vie¡i curmate crunt ¿i dupå aceea hotårârea cå o a doua bombå nu mai trebuia nicicând folositå. ªi bineîn¡eles cå a doua bombå a lovit Nagasaki la numai trei zile dupå prima.amaltea . La nici o lunå de la acest prim test soldat cu succes. Cu toate acestea. Tragedia de la Pearl Harbour fiind încå proaspåtå în min¡ile americanilor. pre¿edintelui Truman i-ar fi fost foarte greu så ordone doar o testare a armelor ¿i nu o catastrofå ca cea care s-a petrecut. Unii cercetåtori au sugerat ca bomba så fie doar testatå ¿i nu aruncatå asupra unor ora¿e japoneze – sugerând cå acest lucru ar ameliora ¿ansele controlului înarmårii dupå råzboi – dar a fost inutil. Dar motivul real pare så fie energia care se acumulase: primul experiment atomic.” Este foarte important så în¡elegem ¿ocul fizicienilor dupå bombardarea Hiroshimei. organiza¡ie ce urma så se formeze. ªtim cå în pregåtirea acestui prim experiment fizicienii au continuat în ciuda tuturor pericolelor posibile.amaltea .ro . douå bombe atomice au lovit ora¿ele Hiroshima ¿i Nagasaki. dorin¡a de a pune capåt rapid råzboiului ¿i de a salva vie¡ile care ar fi fost sacrificate într-o invazie a Japoniei era imenså. Oppenheimer a fost destul de îngrijorat de consecin¡ele testului Trinity ¿i a reu¿it så ob¡inå promisiunea unei posibile evacuåri a pår¡ii de sud-vest a statului New Mexico. Trinity. un sentiment de împlinire pentru cå bomba î¿i îndeplinise scopul. www. ar fi avut cuno¿tin¡å de armele atomice.ro www. era iminent. ci din pricina faptului cå Na¡iunile Unite.) Cu toate acestea.

se pare cå Oppenheimer a început så gândeascå altfel: „¥ntr-un anume sens primar pe care nici vulgaritatea.” Oppenheimer o colaborat alåturi de al¡i colegi de breaslå pentru întocmirea raportului Acheson-Lilienthal. în documentarul The Day After Trinity. dacå te apropii de ea în calitate de om de ¿tiin¡å. fiind pregåtit så î¡i asumi toate consecin¡ele. Cu aproape douåzeci de ani în urmå. Pânå în 1955. Ocazia de a evita înarmarea a fost ratatå – ¿i chiar cu repeziciune. Doi ani mai târziu. la trei luni de la lansarea celor douå bombe.” ¥n 1949.246 BILL JOY ¥n noiembrie 1945. sovieticii au detonat o bombå atomicå.amaltea. fie neîncrederii Rusiei. så eliberezi energia care alimenteazå stelele. Alte eforturi de a promova anumite måsuri în vederea interna¡ionalizårii puterii nucleare. nu au convenit fie politicii Statelor Unite sau neîncrederii popula¡iei ei. Så faci aceste minuni. de¿i „oricum ar fi fost respins de Rusia stalinistå”). Este ceva irezistibil. care – dupå cum spune Richard Rhodes în recenta sa carte Visions of Technology – „gåsise o modalitate de a împiedica o curså clandestinå a înarmårii. cu scopul de a împiedica o curså a înarmårii. dar niciodatå adoptat (probabil deoarece – potrivit lui Rhodes – Bernard Baruch a „insistat asupra încorporårii în acest plan a unor sanc¡iuni conven¡ionale”. Oppenheimer a sus¡inut atitudinea omului de ¿tiin¡å. care a fost supus aten¡iei Na¡iunilor Unite în 1946. Astfel a început cursa înarmårii.” Sugestia lor propunea o formå de renun¡are din partea statelor lumii la proiectele privind armele nucleare în favoarea unei agen¡ii interna¡ionale. Så sim¡i cå ¡ii totul în mânå. afirmând: „Este imposibil så fii om de ¿tiin¡å fårå så crezi cå toatå cunoa¿terea lumii ¿i puterea care derivå din ea constituie o valoare intrinsecå pentru umanitate. ¿i Statele Unite ¿i Rusia testaserå deja bomba cu hidrogen ce putea fi aruncatå din avion. ¿i este un gust pe care nu-l vor uita vreodatå. fizicienii au cunoscut påcatul. så ridici în www.ro . pe care le folose¿ti pentru a ajuta la råspândirea acestei cunoa¿teri.amaltea . Strålucirea armei nucleare. Freeman Dyson a rezumat atitudinile ¿tiin¡ifice care ne-au adus pe buza pråpastiei nucleare: „Am sim¡it-o pe pielea mea. så o determini så facå ce vrei tu. care l-ar fi fåcut imposibil de aprobat. în 1948. Aceastå propunere a condus la conceperea planului Baruch.amaltea .ro www. nici umorul ¿i nici vreo exagerare nu-l poate ¿terge.

Teza lui este un motiv care ne face så ne gândim cå omenirea nu va mai supravie¡ui prea multe secole. responsabil pentru toate necazurile noastre – aceastå arogan¡å tehnicå este cea care cople¿e¿te oamenii atunci când în¡eleg ce pot concepe min¡ile lor. E ceva ce då oricårui om iluzia puterii nelimitate.amaltea.amaltea . Teza lui Carter nu genereazå – prin sine înså¿i – nici o estimare a riscului. ca ¿i atunci. în care comenteazå faptul cå probabilitatea extinc¡iei cre¿te dacå luåm în considerare ¿i Teza Apocalipsei a lui Brandon Carter care spune cå „nu ar trebui så credem cu prea mare u¿urin¡å faptul cå facem parte din ciclul timpuriu – cå ne încadråm în procentul de 0. în anume feluri.ro .001 la sutå de exemplu – al omenirii de pe planeta noastrå. ¿i care este. Buletinul oamenilor de ¿tiin¡å din domeniul energiei atomice a plasat pe copertå un Ceas al Apocalipsei.VIITORUL NU ARE NEVOIE DE NOI 247 aer milioane de tone de rocå. acele ceasornicului s-au mutat mai aproape de ora fatidicå. reflectå pericolul real ¿i mereu prezent reprezentat de armele nucleare. fårå så evaluåm cum ar fi så tråim în lumea care va fi rezultatul real a ceea ce creåm ¿i imaginåm. Ce dozå de pericol – nu numai din partea armelor nucleare.amaltea .ro www. Bra¡ele ceasornicului s-au mi¿cat de cincisprezece ori ¿i aståzi. prezentând ¿i condi¡iile interna¡ionale. în 1998. iar de colonizat galaxia nici nu se pune problema. ¥ncepând cu 1947. Este www. Pentru mai mult de cincizeci de ani.12 11 12 Else Aceastå cifrå estimativå se regåse¿te în cartea lui Leslie intitulatå The End of the World: The Science and Ethics of Human Extinction. plasate la nouå minute înainte de ora zero. dar ¿i din partea acestor tehnologii – înfruntåm în zilele noastre? Cât de mari sunt riscurile de a cådea pradå extinc¡iei? Filozoful John Leslie a studiat aceastå întrebare ¿i a concluzionat cå omenirea înfruntå un risc de 30% în ceea ce prive¿te extinc¡ia. Adåugarea Indiei ¿i Pakistanului pe lista puterilor nucleare a crescut probabilitatea ca lupta contra neproliferårii armelor nucleare så e¿ueze – prin urmare.”11 Acum. a indicat o estimare a pericolului nuclear cu care ne-am confruntat. suntem creatori de noi tehnologii ¿i de stele ale viitorului imaginat. ac¡ionând – de data aceasta în numele råsplå¡ii financiare ¿i al competi¡iei globale – în ciuda pericolelor evidente.

” Nu numai cå estimårile men¡ionate nu sunt încurajante.” www. ideea atât de låudatå a unei umbrele na¡ionale era stupidå.amaltea. O altå posibilitate este aceea de a ridica scuturi care så ne apere împotriva fiecårui tip de tehnologie periculoaså. ar putea deveni o necesitate pânå la mijlocul acestui secol. care zburdå din sistem stelar în sistem stelar. Am putea coloniza galaxia folosind sondele lui Neumann. Care sunt implica¡iile morale în acest caz? Dacå trebuie så renun¡åm la Påmânt atât de repede pentru a asigura supravie¡uirea speciilor. ce avea cåderea så discute despre acest subiect. replicându-se pe traseu. dar nici nu includ probabilitatea nenumåratelor orori. Dar dupå cum a comentat Arthur C. probabil cel mai mare fizician un argument pentru a revizui estimårile pe care le generåm atunci când luåm în calcul pericolele posibile.amaltea . Sub spectrul unor asemenea estimåri mul¡i indivizi serio¿i propun deja så ne mutåm în alte spa¡ii – ¿i asta cât mai repede posibil. construirea unor sisteme locale de apårare care så permitå trecerea «numai» a unui mic procent de rachete balistice. nu este posibil så ne împachetåm problemele cu restul bagajelor. Ini¡iativa de Apårare Strategicå – propuså de administra¡ia Reagan – era o încercare de a proiecta un asemenea scut împotriva amenin¡årii unui atac nuclear declan¿at de Uniunea Sovieticå. dar dacå îi credem pe cuvânt pe Moravec ¿i pe Kurzweil. Clarke. noi to¡i) care råmân în urmå? ªi chiar dacå ne råspândim printre stele. „De¿i ar putea fi posibilå – cu cheltuieli imense –.” cu avertizarea cå acesta din urmå a fost „mereu învinuit de prea mult optimism.amaltea . sau så descoperim mai târziu cå ne-au urmat pe furi¿? Soarta speciilor de pe Påmânt ¿i soarta noastrå în galaxie se împletesc indisolubil. altele decât extinc¡ia. Luis Alvarez. Acest pas va fi mai mult ca sigur necesar peste cinci milioane de ani (sau mai devreme dacå sistemul nostru solar este afectat dezastruos de coliziunea iminentå a galaxiei noastre cu galaxia Andromeda în urmåtoarele trei milioane de ani).ro . cine î¿i asumå responsabilitatea pentru soarta celor (la urma urmelor.ro www.248 BILL JOY în timp de Kurzweil considerå cå avem „o ¿anså mai mare ca nicicând så ne descurcåm.

13 Clarke. ar fi imposibilå internalizarea costului riscurilor (distrugerea biosferei) de cåtre orice practicant.”13 În Engines of Creation. activitatea de a promova nanotehnologia nu ar trebui så fie ini¡iatå de nici un muritor. 526 ªi dupå cum sugereazå David Forrest în lucrarea sa intitulatå „Regulating Nanotechnology Development” – disponibilå la www.amaltea.»” Clarke a continuat: „Uitându-må în bolul meu de cristal – deseori înce¡o¿at – bånuiesc faptul cå un sistem total de apårare ar putea fi într-adevår posibil cam într-un secol. p.foresight. Dar tehnologia implicatå ar determina.” Analiza lui Forrest ne abandoneazå în bra¡ele controlului guvernului pentru a ne proteja – ¿i acesta nu e un gând prea lini¿titor. chiar dacå asemenea mijloace de protec¡ie s-ar executa.amaltea . efectele secundare ale apari¡iei lor ar fi cel pu¡in la fel de periculoase ca ¿i tehnologiile împotriva cårora ne-ar apåra.14 Dificultå¡i similare råsar ¿i atunci când se pune problema construirii de scuturi împotriva robo¡ilor ¿i a ingineriei genetice. Aceste tehnologii sunt mult prea puternice pentru ca – atâta timp cât folosirea lor este dictatå de interes – så existe posibilitatea instalårii unor scuturi. fie imposibile. ca produs secundar.ro www. teoretic.VIITORUL NU ARE NEVOIE DE NOI 249 al acestui secol.html – „Dacå ne-am baza numai pe responsabilitatea personalå drept alternativå la lege. 14 www. fie ¿i indezirabile ¿i imposibile. Singura alternativå realistå pe care o întrevåd este renun¡area: trebuie împiedicatå dezvoltarea acestor tehnologii mult prea periculoase prin limitarea vânåtorii unui anume gen de cunoa¿tere întreprinse de cåtre indivizi. Dar însu¿i scutul pe care el l-a sugerat constituie o serioaså amenin¡are – nimic nu îl poate împiedica så producå probleme autoimune sau så provoace stricåciuni biosferei.org/NanoRev/ Forrest1989.ro . mi-a ¿optit faptul cå avoca¡ii unor asemenea planuri erau «ni¿te indivizi foarte inteligen¡i lipsi¡i de sim¡ practic. aceste posibilitå¡i sunt fie indezirabile.amaltea . a¿a încât. Eric Drexler a propus construirea unui scut nanotehnic activ – o formå de sistem imunitar al biosferei – pentru a asigura protec¡ie împotriva entitå¡ilor capabile de autoreplicare ¿i periculoase care ar putea scåpa din laboratoare sau ar putea fi create cu inten¡ii råuvoitoare. Prin urmare. apari¡ia unor arme atât de îngrozitoare încât nimeni nu s-ar mai sinchisi cu ceva atât de primitiv precum rachetele balistice.

atunci sim¡ul practic ne cere så reexaminåm chiar ¿i cele mai vechi ¿i fundamentale convingeri. De data aceasta – spre deosebire de proiectul Manhattan – nu ne aflåm în stare de råzboi. Dacå am fi luptat pentru www.amaltea . dar ¿i cå „credin¡a în ¿tiin¡å. care existå fårå doar ¿i poate. nu-¿i datoreazå originea unui calcul al utilitå¡ii. poate cå am în¡elege care ne sunt limitårile ¿i ne-am låsa påguba¿i.” Am decis cu mult timp în urmå cå o valoare fundamentalå a societå¡ii noastre este accesul neîngrådit la informa¡ie ¿i am våzut cå încercårile de a restric¡iona accesul la cunoa¿tere ¿i la evolu¡ia acesteia a provocat probleme.ro www. biologice ¿i chimice. prin urmare. Adevårul pe care îl iscode¿te ¿tiin¡a poate fi considerat un substitut periculos al lui Dumnezeu. nanotehnologiei ¿i robo¡ilor.amaltea . Încå din antichitate suntem în cåutarea lor. Dacå am ajunge – ca specie – la un consens referitor la ceea ce dorim. Cred cå ne dorim cu to¡ii ca evolu¡ia noastrå så fie determinatå de valorile comune. În ciuda precedentelor istorice pregnante. a¿a cum este ¿i cåutarea adevårurilor. la sfâr¿itul secolului al XIX-lea ne-a avertizat nu numai cå Dumnezeu e mort. Nietzsche a fost cel care. dezvoltarea nelimitatå a acesteia ne confruntå pe to¡i cu pericolul extinc¡iei. la locul spre care ne îndreptåm ¿i la motivul pentru care o facem. dacå accesul liber la cunoa¿tere ¿i. de sistemul economic ¿i de nevoia competitivå de a cunoa¿te. În caz contrar. ne putem imagina cu u¿urin¡å o curså a înarmårii care se folose¿te de tehnologiile geneticii. Aristotel deschide Metafizica printr-o afirma¡ie simplå: „To¡i oamenii – prin natura lor – î¿i doresc så cunoascå. de moralå ¿i de eticå. suntem în schimb împin¿i de la spate de obiceiurile ¿i dorin¡ele noastre. cu siguran¡å cå s-a nåscut în ciuda faptului cå lipsa de utilitate ¿i pericolul pe care îl prezintå «dorin¡a de adevår» ¿i «aflarea adevårului cu orice pre¡» îi sunt dovedite fårå încetare.” Aceasta este amenin¡area pe care urmeazå så o înfruntåm – consecin¡ele cåutårii adevårului. fa¡å în fa¡å cu un inamic implacabil care ne amenin¡å civiliza¡ia.amaltea. a¿a cum s-a întâmplat în secolul ce tocmai s-a încheiat cu tehnologiile nucleare. înså.250 BILL JOY Recunosc faptul cå – dincolo de orice îndoialå – cunoa¿terea este folositoare.ro . dacå este posibil så conducå la extinc¡ia noastrå. Vremurile de datå recentå au cunoscut venera¡ia cunoa¿terii ¿tiin¡ifice.

amaltea . Poate cå aceastå reac¡ie a fost motivatå politic. Indivizilor nu le lipse¿te aceastå dorin¡å.amaltea . dar se pare cå nu am observat. În abordarea amenin¡årii nucleare. cu asta trebuie så luptåm în prezent. de tehnici de inginerie geneticå de vânzare. poate nu am fost capabili så anticipåm viitorul. nu este neapårat cazul – a¿a cum s-a întâmplat cu Proiectul Manhattan ¿i cu experimentul Trinity – ca ultimul pas care duce la na¿terea www. Întrebarea care se pune este într-adevår: Cine este ståpânul? Vom supravie¡ui oare tehnologiilor pe care le-am creat? Suntem propulsa¡i în acest secol proaspåt fårå nici un plan.ro .”. iar nanotehnicile avanseazå rapid. cå poporul american ¿i liderii såi „fac invariabil ceea ce trebuie. trebuie så ac¡ionåm în deplinå cuno¿tin¡å de cauzå. nanotehnologia ¿i industria robo¡ilor – este aproape deschiså. ºinând cont cå dezvoltarea acestor tehnici urmeazå un algoritm bine stabilit. atunci un dialog în acest scop ar fi mult mai u¿or de realizat. Churchill a remarcat. Noua cutie a Pandorei – ascunzând genetica. într-un faimos compliment ¿chiop. Oare am alunecat prea tare pe aceastå pantå ¿i nu mai putem schimba cursul? Nu cred cå e chiar a¿a. Dispunem de robo¡i animale de caså. fårå frâne. spre deosebire de plutoniu ¿i uraniu. dupå ce au întors pe toate pår¡ile restul posibilitå¡ilor. cert este cå previziunile sunt negre. Unii ar putea argumenta cå am fi îmboldi¡i cåtre un asemenea dialog de instinctul de conservare. dar se pare cå la nivel de specie comportamentul nostru nu ne este favorabil. iar ultima ¿anså de a ne exercita controlul se apropie cu repeziciune – punctul de protec¡ie intrinsecå. ci ¿inele pe noi. ne-am min¡it pe noi în¿ine ¿i unul pe altul. Dacå au ie¿it.ro www. crescând astfel considerabil riscurile.VIITORUL NU ARE NEVOIE DE NOI 251 a ob¡ine mai multå în¡elepciune pe parcursul ultimelor câteva mii de ani. dar nu facem încå nici un efort. nu pot fi rafinate ¿i apoi copiate dupå bunul plac. fårå nici un fel de control.” Prin urmare. s-a terminat.amaltea. Ideile nu pot fi îndesate la loc în cutie. sau poate cå pericolul a fost atât de mare încât nu am fost capabili så ne comportåm normal de fricå – nu ¿tiu. Thoreau a spus: „Nu noi cålåtorim pe ¿ine. în acest caz. iar puterile incredibile pe care suntem pe cale så le descåtu¿åm nu ar fi nici pe departe îngrijoråtoare. pentru cå a face ceea ce trebuie numai la final ar putea însemna ratarea ¿ansei de a-l face.

252

BILL JOY

unei tehnologii så fie de amploare ¿i urmat de consecin¡e zdrobitoare. Saltul înainte în ceea ce prive¿te auto-replicarea scåpatå de sub control în nanotehnologie, geneticå ¿i industria robo¡ilor s-ar putea face brusc, reluând surpriza pe care am tråit-o când am auzit de clonarea primului mamifer. Cu toate acestea, consider cå speran¡a noastrå are fundamente puternice ¿i solide. Încercårile noastre a aborda armele de distrugere în maså pe parcursul ultimului secol ne oferå un exemplu perfect de renun¡are – asupra cåruia am putea så meditåm: abandonarea unilateralå, din partea Statelor Unite, a dezvoltårii armelor biologice, fårå nici un fel de preten¡ii. Aceastå abandonare a izvorât din în¡elegerea faptului cå în timp ce este nevoie de eforturi extraordinare pentru ca aceste arme så fie create, ar putea fi u¿or copiate ¿i sfâr¿i în mâinile unor na¡iuni råuvoitoare sau grupuri teroriste. Concluzia limpede a fost aceea cå am crea amenin¡åri suplimentare la adresa noastrå ¿i cå ar fi mai bine dacå nu am continua în aceastå direc¡ie. Am materializat renun¡area la armele biologie prin Conven¡ia privind Armele Biologice din 1972 ¿i prin Conven¡ia privind Armele Chimice din 1993.15 În ceea ce prive¿te amenin¡area continuå a armelor nucleare în care am tråit mai mult de cincizeci de ani, respingerea recentå de cåtre Senatul Statelor Unite a Tratatului Comprehensive Test Ban a demonstrat cå renun¡area la armele nucleare nu va fi o chestiune politicå facilå. Dar avem o oportunitate unicå, prin încheierea Råzboiului Rece, så evitåm o curså multilateralå a înarmårii. Eradicarea cu succes a armelor nucleare – pe baza conven¡iilor din 1972 ¿i 1993 men¡ionate mai sus – ne-ar putea ajuta så renun¡åm ¿i la alte tehnologii periculoase. (De fapt, dacå am reu¿i så numåråm numai o sutå de arme nucleare pe plan mondial – aceasta fiind, aproximativ, capacitatea distructivå a celui de-al doilea råzboi mondial ¿i o sarcinå considerabil mai u¿oarå – am putea elimina pericolul extinc¡iei.16)

15 16

Meselson Doty, p. 583

www.amaltea .amaltea.ro www.amaltea .ro

VIITORUL NU ARE NEVOIE DE NOI

253

Verificarea renun¡årii este o problemå dificilå, dar nu imposibilå. Am reu¿it så facem pa¿i importan¡i prin Conven¡ia Armelor Biologice ¿i alte tratate. Sarcina noastrå majorå este aceea de a aplica aceastå tacticå ¿i tehnologiilor care sunt prin natura lor mai mult comerciale decât militare. Se simte o necesitate fundamentalå pentru transparen¡å, pentru cå dificultatea acestei verificåri este direct propor¡ionalå cu dificultatea de a distinge între abandonare ¿i activitå¡i legitime. Cred cu sinceritate cå situa¡ia din 1945 a fost mai simplå decât cea cu care trebuie så dåm piept aståzi: tehnologiile nucleare aveau scopuri militare ¿i comerciale clar definite, iar monitorizarea era intermediatå de natura testelor atomice ¿i de u¿urin¡a cu care putea fi måsuratå radioactivitatea. Cercetårile asupra aplica¡iilor militare puteau fi desfå¿urate în laboratoare na¡ionale precum Los Alamos, iar rezultatele erau ¡inute secrete cât mai mult timp posibil. Tehnologiile geneticii, nanotehnologiei ¿i industriei robo¡ilor nu sunt delimitate din punct de vedere al uzului militar ¿i comercial; dat fiind poten¡ialul lor pe pia¡å, este greu de imaginat cå vor fi cercetate numai în laboratoare na¡ionale. Cåutarea de care se bucurå va impune – pentru a asigura abandonarea lor – un regim de verificåri similar celui necesar pentru armele biologice, dar de o amploare fårå precedent. Astfel se vor na¿te, inevitabil, tensiuni între dreptul la intimitate ¿i dorin¡a men¡inerii statutului proprietå¡ii, ¿i necesitatea controlului strict – ce ne-ar putea asigura protec¡ie. Pierderea intimitå¡ii ¿i a libertå¡ii de ac¡iune va genera cu siguran¡å rezisten¡å puternicå. Verificarea ratei de abandon a tehnologiilor geneticii, nanotehnologiei ¿i industriei robo¡ilor va trebui exercitatå ¿i în spa¡iul cibernetic, dar ¿i în facilitå¡ile fizice de produc¡ie. Problema spinoaså va fi aceea de a implementa transparen¡a necesarå într-o lume dominatå de sim¡ul proprietå¡ii, eventual prin crearea unor noi forme de protec¡ie pentru proprietatea intelectualå. Verificarea ratei de abandon va solicita de asemenea din partea oamenilor de ¿tiin¡å ¿i a celor care lucreazå în domeniul tehnologiei adoptarea unui cod strict de comportament etic, dar va face necesarå ¿i o reac¡ie curajoaså din partea lor: aceea de a trage semnalul de alarmå în caz de nevoie, chiar dacå acest gest implicå anumite costuri

www.amaltea .amaltea.ro www.amaltea .ro

254

BILL JOY

personale ridicate. Astfel s-ar råspunde apelului fåcut – la cincizeci de ani dupå Hiroshima – de laureatul premiului Nobel Hans Bethe, unul dintre supravie¡uitorii echipei care s-a ocupat de proiectul Manhattan: acela ca to¡i oamenii de ¿tiin¡å „så înceteze ¿i så respingå crearea, dezvoltarea, îmbunåtå¡irea ¿i fabricarea armelor nucleare ¿i a altor arme cu poten¡ial de distrugere în maså.”17 În secolul XXI, se impune vigilen¡å ¿i responsabilitate personalå din partea celor care lucreazå cu tehnologiile discutate – geneticå, nanotehnologie ¿i industria robo¡ilor, dar ¿i cu cele ale armelor chimice, biologice ¿i nucleare – pentru a evita apari¡ia ¿i folosirea armelor de distrugere în maså sau proliferarea cunoa¿terii referitoare la distrugerea în maså. Thoreau a spus de asemenea cå „bogå¡ia noastrå se va måsura în func¡ie de lucrurile la care suntem capabili så renun¡åm.” Fiecare dintre noi cautå så fie fericit, dar meritå så ne întrebåm dacå este nevoie så ne asumåm un asemenea risc – al distrugerii în maså – pentru a câ¿tiga mai multå cunoa¿tere ¿i alte beneficii; bunul sim¡, dar ¿i cel practic, ne spun nu numai cå necesitå¡ile noastre materiale au totu¿i o limitå – dar ¿i cå un anumit tip de cunoa¿tere este prea periculos ¿i cå ar fi mai bine så renun¡åm la alte demersuri. De asemenea, ar trebui så renun¡åm la cåutarea nemuririi fårå a lua în calcul toate costurile, fårå a ne gândi la riscul, din ce în ce mai mare, al extinc¡iei. Nemurirea – probabil vis utopic autentic prin excelen¡å – nu este singura utopie posibilå. Am avut recent ocazia de a-l cunoa¿te pe scriitorul ¿i cercetåtorul Jacques Attali, a cårui carte Lignes d’horizons (Millennium, în traducerea englezå) a inspirat dezvoltarea lui Java ¿i a lui Jini. În noua sa carte, Fraternités, Attali descrie modificarea visurilor noastre utopice de-a lungul timpului: „În zorii civiliza¡iilor, oamenii vedeau trecerea lor pe påmânt drept nimic altceva decât un labirint al durerii, la capåtul cåruia se gåsea o u¿å ce ducea, prin moarte, în sânul zeilor ¿i al Eternitå¡ii. În societatea ebraicå ¿i apoi în cea greacå au apårut ni¿te indivizi

17

Vezi de asemenea scrisoarea din 1997 a lui Hans Bethe cåtre pre¿edintele Clinton, la www.fas.org/bethecr.htm.

www.amaltea .amaltea.ro www.amaltea .ro

VIITORUL NU ARE NEVOIE DE NOI

255

care au îndråznit så se elibereze de constrângerile teologice ¿i så viseze la un Ora¿ ideal în care så propå¿eascå Libertatea. Al¡ii, observând evolu¡ia societå¡ii comerciale, au în¡eles cå libertatea unora implica înstråinarea altora, ¿i au cåutat Egalitatea.” Jacques m-a fåcut så în¡eleg faptul cå aceste trei visuri utopice diferite coexistå în tensiune în societatea noastrå contemporanå. Descrie mai apoi o a patra utopie – Fraternitatea – a cårei temelie este altruismul. Numai Fraternitatea alåturå fericirii personale fericirea altora, promi¡ând propria prosperitate. Astfel mi s-a cristalizat problema pe care o aveam cu visul lui Kurzweil. O abordare tehnologicå a Eternitå¡ii – chiar a quasinemuririi prin intermediul robo¡ilor – s-ar putea så nu fie cea mai fericitå utopie, iar insisten¡a asupra ei aduce pericole evidente. Poate cå ar trebui så ne reconcepem alegerile utopice. Unde putem gåsi o nouå bazå eticå pentru a ne îndrepta traseul? Am descoperit cå ideile din cartea lui Dalai Lama – Ethics for the New Millennium – pot fi foarte folositoare. Dupå cum se ¿tie foarte bine – dar este pu¡in bågat în seamå – Dalai Lama argumenteazå cå cel mai important lucru pe care îl putem face este så ne ghidåm existen¡a dupå principiile iubirii ¿i compasiunii fa¡å de ceilal¡i; în plus, este necesar ca societå¡ile noastre så-¿i creeze un concept mai puternic al responsabilitå¡ii universale ¿i al interdependen¡ei noastre. Dalai Lama propune un standard de eticå pozitivå pentru indivizi ¿i societå¡i în consonan¡å cu utopia Fraternitå¡ii a lui Attali. Acesta continuå prin a spune cå trebuie så în¡elegem ce îi face pe oameni ferici¡i ¿i så recunoa¿tem fa¡å de noi în¿ine cå nici progresul material ¿i nici cåutarea puterii cunoa¿terii nu sunt cheia – deoarece ¿i ¿tiin¡a ¿i cåutarea påtrunderii adevårului ei sunt limitate. No¡iunea occidentalå asupra fericirii pare så î¿i aibå originile în gândirea greacå, care o definea drept „exercitarea puterilor vitale urmând anumite direc¡ii ale excelen¡ei într-o via¡å care le oferå spa¡iu de manifestare.”18 Fårå nici un fel de îndoialå, trebuie så descoperim în via¡å provocåri semnificative ¿i suficient spa¡iu, dacå vrem så fim ferici¡i

18

Hamilton, p. 35

www.amaltea .amaltea.ro www.amaltea .ro

256

BILL JOY

în viitorul ce va veni – oricare ar fi acesta. Dar mai cred cå trebuie så identificåm supape alternative pentru eliberarea capacitå¡ilor noastre creative, dincolo de cultura cre¿terii economice necontenite; aceasta din urmå a constituit o binecuvântare majorå timp de câteva sute de ani, iar acum trebuie så alegem între cåutarea progresului nerestric¡ionat ¿i haotic, prin intermediul ¿tiin¡ei ¿i tehnologiei, ¿i pericolele care le înso¡esc.

A trecut mai mult de un an de la prima mea întâlnire cu Ray Kurzweil ¿i John Searle. Identific în jurul meu anumite oaze de speran¡å în vocile care îndeamnå la precau¡ie ¿i renun¡are ¿i în acei oameni care sunt la fel de îngrijora¡i ca ¿i mine de situa¡ia delicatå în care ne gåsim în prezent. ªi eu tråiesc un sim¡ acut al responsabilitå¡ii personale – nu pentru munca pe care am fåcut-o deja, ci pentru cea pe care urmeazå så o prestez, la confluen¡a ¿tiin¡elor. Dar mul¡i oameni care sunt con¿tien¡i de pericole påstreazå – în mod bizar – tåcerea. Când sunt încol¡i¡i, peroreazå råspunsul etern: „dar nu e nimic nou în asta” – de parcå aceastå con¿tiin¡å a ceea ce s-ar putea întâmpla este în vreun fel o reac¡ie validå. Îmi aruncå mereu în fa¡å faptul cå universitå¡ile sunt pline de biotehnicieni care se spetesc cât e ziulica de lungå studiind aceste aspecte. Adaugå apoi cå toate astea s-au mai spus ¿i încå de exper¡i. Se plâng: Grijile ¿i argumentele tale sunt fumate. Nu ¿tiu unde î¿i ascund ace¿ti indivizi frica. Ca arhitect al unor sisteme complexe, intru în arenå posedând o cunoa¿tere generalizatå. Dar oare acest lucru ar trebui så îmi minimalizeze îngrijorarea? Da! ªtiu câte nume cu autoritate au scris, au vorbit ¿i au ¡inut conferin¡e despre aceste subiecte. Dar se presupune oare cå au ¿i ajuns la urechile oamenilor? Se presupune cå ar trebui så ignoråm pericolele ce ne rânjesc în fa¡å? Cunoa¿terea nu este o motiva¡ie pentru lipsa de reac¡ie. Ne mai putem îndoi de faptul cå aceastå cunoa¿tere a ajuns o armå pe care o folosim împotriva noastrå în¿ine? Experien¡ele oamenilor de ¿tiin¡å din domeniul atomic demonstreazå cu limpezime nevoia asumårii responsabilitå¡ii personale,

www.amaltea .amaltea.ro www.amaltea .ro

ci îmi provoacå melancolie.VIITORUL NU ARE NEVOIE DE NOI 257 pericolul cå lucrurile se vor accelera ¿i modul în care un anume proces va cåpåta o via¡å proprie. trebuie så må lupt cu întrebuin¡årile pe care le vor cåpåta uneltele mele. Acestea din urmå sunt ni¿te unelte. οi pune întrebarea: „Ce face ca via¡a så merite tråitå?” ¿i î¿i råspunde din punctul lui de vedere: Groucho Marx. a doua parte din Simfonia Jupiter. iar eu.amaltea. Putem crea probleme de nerezolvat cât ai zice „pe¿te”. Dacå a¿ fi convins de contrariu.ro . Tracy.ro www. De fapt. pentru mine. Willie Mays. Fiecare dintre noi are anumite lucruri de pre¡ ¿i. Prin urmare. gra¡ie scopurilor acestora. Vå aminti¡i penultima scenå din Manhattan în care Woody Allen stå pe canapea ¿i se înregistreazå pe o casetå? El scrie o nuvelå despre oameni care î¿i provoacå probleme inutile ¿i nevroze pentru cå astfel se pot împiedica pe ei în¿i¿i så se gândeascå la modul în care ar trebui så abordeze probleme îngrozitoare ¿i terifiante ale universului. ca ¿i creator. Marlon Brando. progresul va fi. Acum îmi dau seama cå este posibil ca o asemenea clipå så vinå. descoperim esen¡a umanului din noi. www. Frank Sinatra. filmele suedeze. Toate acestea nu må înfurie.amaltea . „Potato Head Blues” a lui Louis Armstrong. într-un context care nu va înclina balan¡a înspre frica de sau favorizarea tehnologiei de dragul tehnologiei. Educa¡ia sentimentalå a lui Flaubert.amaltea . apogeul: chipul iubirii sale. Speran¡a mea cea mai arzåtoare este aceea cå voi participa la o discu¡ie mult mai vastå despre problemele expuse aici cu personalitå¡i din diverse domenii. Întotdeauna am crezut cå îmbunåtå¡irea siguran¡ei sistemelor de operare. în cele din urmå. de acum înainte. merele ¿i perele pictate de Cézanne. Trebuie så cugetåm mai mult în prealabil dacå nu vrem ca rezultatele inven¡iilor noastre så ne ia prin surprindere. ar fi obliga¡ia mea moralå så încetez aceastå muncå. va transforma lumea într-un loc mai bun ¿i mai sigur. Cariera mea profesionalå se axeazå asupra îmbunåtå¡irii siguran¡ei sistemelor de operare. dulce acri¿or. racii de la restaurantul Sam Wo ¿i. pe måsurå ce le îndrågim. capacitatea noastrå de a pre¡ui aceste lucruri este cea care må face så fiu optimist în ceea ce prive¿te pericolele care ne a¿teaptå.

A¿a cå îmi continuu documentarea. Eric. 414. 1997: 120). Drexler. Stone. am expus aceste teme la unele evenimente sponsorizate de Institutul Aspen. dacå vom supravie¡ui sau vom cådea victimå acestor tehnologii. ca Academia Americanå de Arte ¿i ªtiin¡e så le abordeze în paralel. Leslie. The Agony and the Ecstasy (Doubleday. så rup vraja ¿i så le eliberez din trupul pietrei. Garrett. David. 1987). John.419. Drawing Life: Surviving the Unabomber (Free Press. Eric. Engines of Creation (Anchor. Laurie. The Coming Plague: Newly Emerging Disease in a World out of Balance (Penguin. alåturi de Conferin¡ele Pugwash.258 BILL JOY Pentru început. BIBLIOGRAFIE CÅRºI Drexler.ro www. Iar am stat târziu în noapte: este ¿ase diminea¡a. The Greek Way (W. Un debut întârziat cunoa¿te ¿i abordarea serioaså privind problemele aduse de tehnologiile secolului XXI – împiedicarea distrugerii în maså facilitate de cunoa¿tere – ¿i este inacceptabil så mai permitem ¿i alt tip de amânare. www.. Dyson.452). Încerc så gåsesc ni¿te råspunsuri mai potrivite. Edith. The End of the World: The Science and Ethics of Human Extinction (Routledge. (Acestea sunt organizate încå din 1957 pentru a discuta controlul înarmårii. ¿i au generat ni¿te politici destul de viabile.amaltea . ¿i am propus. 144). mai ales cu arme nucleare. mai sunt multe lucruri pe care trebuie så le aflu. Conferin¡ele Pugwash au început så se organizeze abia dupå ce spiritul nuclear scåpase din lampå – cam cincisprezece ani prea târziu. Irving.ro .amaltea . Unbounding the Future: The Nanotechnology Revolution (Quill. 1996: 1. Norton&Co.amaltea. Gelertner. în alt cadru. 1998). 1961: 6. Hamilton. 1942: 35). George. Darwin Among the Machines (Perseus Publishing.) Din nefericire. 1994: 47-52. 145). Chris Peterson and Gayle Pergamit. Nu ni s-a pecetluit încå soarta: nu se ¿tie dacå vom e¿ua sau vom avea succes.W. 1993). 3.

” The New York Times (NOVEMBER 19. Paul. „Self-replication: Even Peptides Do It.03 (March 2000.amaltea. „Food for the Future: Someday. www. Stuart. Hans. January 13. „The Problem of Biological Weapons. Matthew. Gregg. „Presidents.” Presentation to the 1.). Danny. 402.818th Stated Meeting of the American Academy of Arts and Sciences.pyramiddirect.org/NanoRev/Forrest1989. 1998. 1999. See www.santafe. Kauffman.” Nature 382. The Day After Trinity: J.04 (April 2000). „Test of Time” in Wired 8. Lovins.org/archive/bulletin4. Unless the Luddites Win.amacad. Jon. Experts and Asteroids.amaltea . „The Forgotten Menace. 1999: 583. Easterbook. 1996: 496.” (available at www. „A Tale of Two Botanies” in Wired 8. Robert Oppenheimer and The Atomic Bomb (available at www. David. Doty.amaltea .” Science. Meselson.ro www.htm (1997).edu/sfi/Peolple/kauffman/sakpeptides.html. December 9. Nuclear Weapons Stockpiles Still Represent the Biggest Threat to Civilization. Amory.org/bethecr.VIITORUL NU ARE NEVOIE DE NOI 259 ARTICOLE Clarke. Forrest. Arthur C. www. Else.htm).” Nature. Hillis.foresight. SITE-URI WEB Bethe.fas. 1999). June 5.html. (minerva. rice will have built-in vitamin A..ro . August 8. „Regulating Nanotechnology Development.com).

Colecția FANTASY & SCI-FI Realitățile brutale ale unei galaxii măcinate de razboi îl ajung din urmă și pe Ardo Melnikov. însărcinat cu apărarea lumilor Confederației Terrane. Colecții Cunoaștere și Autoeducare MOTIVAȚIONAL Cunoaștere și Autoeducare BUSINESS MILENIUL 3 STAR WARS FANTASY & SCI-FI Cărți pentru VIAȚA TA . Ardo trebuie să se împace cu amintirile dureroase ale trecutului său și cu adevărurile tulburătoare care îi pot conduce viitorul. Infanterist confederat.

Fiin¡ele umane zac în ni¿te påståi. Ray Kurzweil discutå tendin¡a pe care o urmåm. iar fiecare aspect al realitå¡ii este definit ¿i controlat de computere råu inten¡ionate. acest scenariu este interesant pentru domeniul SF-ului. puterea de calcul nelimitatå va augmenta capacitå¡ile omenirii într-o måsurå incredibilå. Într-un eseu precedent. ¿i anume aceea de cre¿tere a capacitå¡ilor puterii de calcul. dar deosebit de îndepårtat de realitatea noastrå actualå sau doar o posibilitate a viitorului. o cantitate virtual nelimitatå de putere de calcul va deveni disponibilå. posibilitatea cå ar putea tråi în Matrice.amaltea . în urmåtorii cincizeci de ani.amaltea . Filozof la Yale. cel pu¡in pentru o secundå sau douå. Haide¡i så acceptåm pårerea lui Kurzweil ¿i så presupunem cå omenirea chiar va beneficia de aceste capacitå¡i. ¿i concluzioneazå cå aceastå ipotezå e mult mai posibilå decât ne putem imagina. o mie sau un milion de ani. încremenite într-o stare comatoaså.ro www.amaltea. CONTROVERSA SIMULÅRII Matrix ne oferå un scenariu bizar ¿i terifiant.ro . Pentru majoritatea spectatorilor. O analizå mai atentå relevå faptul cå un asemenea scenariu nu este chiar de neconceput. Dupå cum afirmå eseul lui Kurzweil.NICK BOSTROM TRÅIM ÎN MATRICE? Aproape to¡i cei care våd filmul Matrix cântåresc. Chiar de vor fi necesari o sutå. Aceastå www. Acesta prezice cå. Este chiar real. Intervalul de timp în care se va petrece acest lucru nu este important pentru discu¡ia noastrå. ¿i Nick Bostrom o face.

Gra¡ie incredibilei puteri de calcul pe care o au la dispozi¡ie. aproape imposibil så prezicem evolu¡ia unei asemenea societå¡i. fiecare www. Acest eseu explicå de fapt controversa simulårii. Imagina¡i-vå cum istoricii viitorului simuleazå diverse scenarii istorice. Dacå ne auto-distrugem printr-un råzboi nuclear. Dar haide¡i så ne imaginåm cel pu¡in o întrebuin¡are: crearea unor simulåri complexe ale civiliza¡iilor umane. Civiliza¡ia postumanå ar putea fi capabilå så converteascå planetele ¿i alte resurse astronomice în computere de mare putere. Prima dintre ele este explicitå prin ea înså¿i. Este.262 NICK BOSTROM civiliza¡ie ar fi „postumanå”.amaltea . Dar så presupunem cå aceastå afirma¡ie este falså.amaltea. Dar ceea ce ¿tim fårå dubiu este cå civiliza¡ia postumanå are acces la o putere de calcul virtual nemårginitå. cå vom reu¿i så ne evitåm distrugerea ¿i cå vom på¿i în era postumanå.ro .amaltea . pot fi foarte bine executate – fiecare clådire. catastrofå biologicå sau nanotehnicå. desigur. Civiliza¡ia postumanå ar putea lua nenumårate forme. Ar putea semåna în multe privin¡e civiliza¡iei noastre sau ar putea fi radical diferitå. 1. Este foarte greu så stabile¿ti o limitå a puterii de calcul care va fi disponibilå civiliza¡iilor postumane.” 2.ro www. Este aproape sigur cå tråim într-o simulare generatå de calculator. care pretinde cå cel pu¡in una dintre afirma¡iile ce urmeazå este adevåratå: Este foarte posibil ca rasa umanå så se stingå înainte de a apuca stadiul „postuman. capabilå de realizåri tehnologice fantastice. Acestea nu ar avea nimic în comun cu simulårile simpliste din ziua de azi. Vom discuta pe rând aceste trei afirma¡ii. atunci restul discu¡iei nu î¿i mai are rostul. 3. Este imposibil så ne imaginåm pe deplin natura civiliza¡iei umane într-o asemenea epocå. La fel de greu sunt de închipuit nenumåratele scopuri pe care le va servi aceastå rezervå infinitå de putere de calcul. Este aproape imposibil ca o civiliza¡ie postumanå så deruleze un numår semnificativ de simulåri ale istoriei sale evolutive (sau varia¡ii prin urmare).

Filozofii min¡ii o numesc deseori independen¡å de substrat.amaltea. ¿i nu voi încerca så le repet aici. în principiu. fiecare individ. Ca ¿i locuitorii Matricei. Dar aceastå neîncredere intuitivå este tocmai produsul capacitå¡ilor aproape jalnice ale unui computer contemporan. De fapt. oamenii ar putea începe så crediteze computerele cu con¿tiin¡å cu mult înainte ca acest fapt chiar så devinå realitate. dar unul dintre lucrurile de care nu are nevoie în mod neapårat este ¡esutul biologic. din pricina tendin¡ei noastre de a antropomorfiza orice pare câtu¿i de pu¡in uman. Dar aceste personaje simulate chiar ar fi „oameni”? Chiar ar fi inteligen¡i. este posibil så nu priceapå niciodatå cå este doar un sistem de operare ¿i nimic mai mult. ar avea la bazå un sistem de operare. organizare mentalå. så se achite onorabil de aceea¿i datorie.ro www. dar ar putea avea acelea¿i caracteristici mentale cu ale unui om. calculatoarele vor deveni din ce în ce mai inteligente. Nu este o proprietate esen¡ialå a con¿tientului implementat în re¡ele neurale biologice bazate pe carbon din interiorul craniului. Dar voi preciza faptul cå aceastå presupunere este delicatå.amaltea . indiferent de puterea de calcul pe care o de¡in? Ar fi dota¡i cu con¿tiin¡å? Adevårul este cå nimeni nu ¿tie. despre care ar fi convin¿i cå e realå. www. Fundamental. Pentru a crea o simulare preciså. ªi fiecare individ în parte ar putea fi înzestrat cu aceea¿i complexitate ¿i inteligen¡å ca oricare fiin¡å umanå. percep¡iile indivizilor simula¡i ar trebui så fie identice cu cele ale oamenilor care împânzesc lumea realå. ideea unui sistem de operare con¿tient este o fantasmagorie. Argumentele în favoarea independen¡ei de substrat au fost formulate de cåtre literatura filozofiei min¡ii. detalii ale structurii computa¡ionale ¿i multe altele. Bineîn¡eles. Gra¡ie progreselor în domeniul computerelor ¿i al sistemelor de operare.ro . procesorii pe bazå de silicon din alcåtuirea unui computer ar putea. Ca ¿i agentul Smith. Deosebirea fa¡å de scenariul Matricei ar fi aceea cå „simula¡ii” ar fi alcåtui¡i în întregime din sisteme de operare. ace¿ti indivizi ar tråi într-o lume artificialå.TRÅIM ÎN MATRICE? 263 caracteristicå geograficå. mai con¿tiente.amaltea . inteligen¡å (capacitate de procesare). Pentru mul¡i dintre cei familiariza¡i cu computerele din ziua de azi. denumirea semnificå faptul cå acest con¿tient atât de discutat este dependent de foarte multe lucruri – cunoa¿tere.

amaltea. care se considerå fiin¡e biologice ce tråiesc într-o epocå mai timpurie. Prima afirma¡ie a sugerat cå vom supravie¡ui pentru a dezvolta o civiliza¡ie postumanå. Aceastå concluzie sugereazå faptul cå societå¡ile postumane vor fi net diferite de cele umane: nu vor con¡ine agen¡i relativ independen¡i ¿i boga¡i care så posede întreaga gamå de dorin¡e umane ¿i så ac¡ioneze nestingheri¡i asupra lor.amaltea . atunci ¿i celula creierului electronic poate îndeplini acelea¿i func¡ii ca ¿i cea organicå.amaltea . Prin urmare. ce ar împiedica sistemul rezultat så fie la fel de con¿tient precum creierul? Implica¡iile sunt interesante.ro www.264 NICK BOSTROM Celula cerebralå este un obiect fizic ce de¡ine anumite caracteristici. de ce nu ar fi valabil ¿i în cazul creierului întreg? ªi dacå s-ar efectua acest demers. reziden¡ii lumii postumane pot genera simulåri ale unor indivizi apar¡inând istoriei care sunt pe deplin con¿tien¡i. ¿i probabil cå post-oamenii privesc activitå¡ile de petrecere a timpului liber ca pe o modalitate foarte ineficientå de a ob¡ine plåcerea – care poate fi cåpåtatå mult mai u¿or prin stimularea directå a centrilor plåcerii din creier. Ne putem imagina cå este posibil ca în „era postumanå” så nu existe nici cel mai vag interes pentru a derula simulåri istorice. Dar probabil cå multe dintre dorin¡ele noastre vor fi considerate proste¿ti de cåtre un individ postuman. Având la dispozi¡ie destulå putere de calcul.ro . ¡inând cont de superioritatea ei intelectualå greu de închipuit). Dacå le vom în¡elege pe deplin ¿i dacå vom învå¡a så le reproducem electronic. ªi astfel ajungem la a doua afirma¡ie. deoarece în ziua de azi existå un numår semnificativ de oameni care ar fi bucuro¿i så deruleze simulåri istorice ale epocilor trecute dacå ¿i-ar putea permite. este u¿or de în¡eles cå în aceastå perioadå de timp s-au petrecut modificåri în motiva¡iile indivizilor. Aceasta ar de¡ine capacitatea de a crea simulåri – gen Matrice – ale realitå¡ii. Poate cå valoarea ¿tiin¡ificå a simulårilor istorice va fi neglijabilå pentru civiliza¡ia postumanå (ceea ce nu este neplauzibil. dar så fie constrân¿i de www. A doua afirma¡ie prezintå posibilitatea ca fiin¡ele postumane så opteze pentru a nu genera aceste simulåri. ªi dacå acest lucru se poate face în cazul unei singure celule. Este în egalå måsurå posibil ca indivizii postumani så fie dornici så deruleze asemenea simulåri istorice.

Iar dacå aceastå a doua afirma¡ie este adevåratå. pasiona¡i.ro . crezând cu to¡ii cå sunt reali ¿i cå tråiesc într-o perioadå precedentå. Putem considera destul de rezonabilå posibilitatea ca civiliza¡iile care dispun de resursele postumane så se fi råspândit dincolo de sistemul nostru solar.ro www. ar trebui ca acest lucru så fie valabil pentru majoritatea civiliza¡iilor postumane råspândite în întregul univers. fiecare dintre acestea con¡inând milioane de indivizi simula¡i. cu siguran¡å cå o fac pe scarå largå.amaltea. din punctul nostru actual de vedere. 1 Suntem sili¡i prin urmare så luåm în calcul posibilitatea cå civiliza¡iile umane chiar au ¿ansa de a deveni postumane ¿i cå måcar unele dintre acestea din urmå con¡in ¿i indivizi care deruleazå simulåri istorice. ar solicita manifestarea unor motiva¡ii radical diferite între postumani ¿i oameni. Nu este greu så î¡i imaginezi milioane de indivizi care deruleazå mii de varia¡iuni pe sute de teme. Dacå post-oamenii deruleazå aceste simulåri istorice.amaltea . înclinåm så consideråm cå existen¡a propriei noastre rase constituie o valoare eticå impresionantå. Ce anume ar putea duce la apari¡ia unei asemenea legisla¡ii? S-ar putea face anumite specula¡ii potrivit cårora toate civiliza¡iile evoluate parcurg o traiectorie care conduce la acceptarea unei prohibi¡ii etice împotriva derulårii simulårilor istorice din pricina suferin¡ei provocate protagoni¿tilor acestora. S-ar na¿te miliarde ¿i miliarde de indivizi simula¡i. arti¿ti ¿i copila¿i de ¿coalå ar putea declan¿a asemenea simulåri. convergen¡a asupra unei viziuni etice a imoralitå¡ii derulårii de simulåri istorice nu este suficientå. Oameni de ¿tiin¡å. Trebuie combinatå cu o convergen¡å asupra unei structuri sociale extinse la scara întregii civiliza¡ii care så înlesneascå interzicerea eficientå a activitå¡ilor considerate imorale. Mai mult. Aceastå concluzie vine de la sine. 1 www. Cu toate acestea. ªi astfel ajungem la a treia afirma¡ie: Este aproape sigur cå tråim într-o simulare generatå de calculator.TRÅIM ÎN MATRICE? 265 legisla¡ia postumanå så nu o facå. sau altfel ar fi nevoi¡i så instituie o prohibi¡ie totalå asupra simulårilor istorice. În plus. nu este limpede dacå a crea o raså umanå este un gest imoral. Pe de altå parte.amaltea .

care så tråiascå în anul 2003 al lumii lor simulate. Meritå så subliniem cå aceastå controverså a simulårii nu î¿i propune så demonstreze faptul cå tråim într-o simulare generatå de computer. care ar facilita într-un anume stadiu evoluat construirea unor nanobo¡i capabili de autoreplicare ¿i de a se hråni cu gunoi ¿i materie organicå – un soi de bacterie mecanicå. ¿i cå tocmai aceastå accelerare va fi cauza extinc¡iei. cred cå sunt creaturi biologice. dar nu sunt. Matematic e simplu. În altå parte am încercat så clasific principalele riscuri existen¡iale care amenin¡å omenirea. Ea dovede¿te pur ¿i simplu cå cel pu¡in una dintre cele trei afirma¡ii enumerate mai sus este adevåratå. Dacå respingem concluzia cå tråim într-o simulare. dar majoritatea covâr¿itoare a acestor indivizi se în¿alå. Un candidat valabil la producerea stingerii noastre este de exemplu nanotehnologia molecularå.amaltea. în 2003.2 Dacå civiliza¡ia în care ne învârtim este într-adevår o simulare. ªi este 2 Bostrom www. Asemenea nanobo¡i proiecta¡i cu scopuri necurate ar putea provoca sfâr¿itul oricårei forme de via¡å de pe planeta noastrå. ar putea la fel de bine exista trilioane de fiin¡e umane bazate pe un sistem de operare.266 NICK BOSTROM Pe planeta noastrå tråiesc în 2003 aproximativ ¿ase miliarde de oameni biologici.ro www.amaltea . Sau am putea considera cå progresul civiliza¡iei pare cå se accelereazå ¿i nu cå încetine¿te.ro . to¡i crezând cå sunt fiin¡e biologice veritabile. ar trebui så acceptåm în schimb fie faptul cå în mod virtual toate civiliza¡iile postumane se înfrâneazå de la a derula asemenea simulåri.amaltea . nu înseamnå cå progresului nostru i se impune vreo limitå. Extinc¡ia ar putea fi rezultatul plafonårii progreselor actuale din domeniul tehnicii informa¡ionale sau unui colaps generalizat al civiliza¡iei. ca mine ¿i ca tine. fie cå este posibil så cådem victimå extinc¡iei înainte de a atinge o erå postumanå. ªansele sunt extrem de mari ca noi så populåm. o lume simulatå ¿i ca trupurile noastre fizice så fie o iluzie bazatå pe un sistem de operare. Nu avem nici un motiv så excludem propria noastrå civiliza¡ie din aceastå ipotezå. Într-o erå postumanå.

n-am avea lini¿te ¿i am bånui cå postoamenii care ne simuleazå pe noi sunt la rândul lor fiin¡e simulate. un concept familiar în tehnologia informa¡iei. post-oamenii care deruleazå simularea sunt asemenea zeilor în rela¡ia cu cei care o populeazå: post-oamenii au creat lumea pe care o percepem. sunt caracteriza¡i de o inteligen¡å superioarå. Apoi. (Apleturile web bazate pe Java script. Prin urmare.TRÅIM ÎN MATRICE? 267 posibil ca civiliza¡iile simulate så devinå postumane.amaltea. Cu toate acestea. În acest caz. ¿i sunt „atot¿tiutori” în sensul cå pot monitoriza tot ceea ce se întâmplå. Simularea unei singure civiliza¡ii postumane ar putea fi inaccesibil de scumpå. ¿i tot a¿a. Asemenea calculatoare ar fi „ma¿ini virtuale”.ro . A continua så generåm propriile simulåri istorice ar constitui o dovadå solidå contra primelor douå afirma¡ii. de exemplu. realitatea ar putea fi structuratå pe multe niveluri (temå care a fost disecatå în multe crea¡ii SF. ¿i cå ¿i creatorii lor ar putea fi o simulare. într-un ritm repetitiv arbitrar. cu excep¡ia celor de la nivelul de bazå al realitå¡ii. sunt „atotputernici” în sensul cå pot interveni în mersul lumii noastre chiar în moduri care îi încalcå legile fizice. Într-o anume måsurå. Mai mult.amaltea .) De¿i toate elementele unui asemenea sistem pot fi naturaliste. ªi chiar dacå este necesar ca ierarhia så se uniformizeze la un moment dat – statutul metafizic al acestei idei este oarecum neclar – este posibil så existe spa¡iu disponibil pentru un mare numår de astfel de niveluri. sunt posibile unele analogii – sub¡iri – cu ideile religioase asupra lumii. www. sunt cenzura¡i de zeii mai puternici care se regåsesc la nivelurile mai profunde. numår care va cre¿te pe parcurs.) Ma¿inile virtuale pot fi suprapuse: este posibil så simulezi o ma¿inå care la rândul ei så o simuleze pe alta. ar trebui så ne a¿teptåm la întreruperea propriei noastre simulåri în momentul în care suntem pe punctul de a deveni postumani. (Un element care este împotriva ipotezei multi-nivel este acela cå simulatorii pentru nivelul de bazå ar presupune cheltuieli imense. to¡i semizeii. dintre care men¡ionez filmul The Thirteenth Floor). ¿i prin urmare am fi sili¡i så concluzionåm cå tråim într-o simulare.amaltea . se deruleazå într-o ma¿inå virtualå – un computer simulat – din interiorul calculatorului tåu.ro www. chiar fizice. ar putea chiar så deruleze propriile simulåri istorice întrebuin¡ând calculatoarele puternice pe care le creeazå în universul lor simulat.

dacå nimeni nu poate fi sigur cå se aflå la nivelul de bazå.amaltea .ro .” Pe lângå aceste simulåri ale vremurilor trecute. „Uni-simulårile” (simularea vie¡ii unei singure min¡i) ar trebui så fie de cel pu¡in o sutå de milioane de ori mai multe decât simulårile istorice pentru ca majoritatea persoanelor simulate så participe la o „uni-simulare. ¿i astfel s-ar crea un adevårat cerc virtuos. ªi via¡a de apoi. Restul omenirii ar deveni atunci un zombie sau oameni-umbrå – simula¡i la un nivel satisfåcåtor pentru ca oamenii simula¡i pe deplin så nu î¿i dea seama cå ceva nu este în ordine.ro www. unii ar putea lua în calcul chiar posibilitatea unor simulåri mai selective.” Se distinge ¿i posibilitatea ca simulatorii så restric¡ioneze anumite fragmente ale vie¡ii mentale ale persoanelor simulate ¿i så le inducå acestora anumite amintiri false de genul experien¡elor pe care le-ar fi avut în timpul intervalului omis.amaltea. De exemplu. Chiar dacå existå asemenea simulåri selective. Nici måcar nu este evident dacå este posibil ca o anume entitate så se poarte la fel cu un semen real ¿i totu¿i så nu dispunå de experien¡å con¿tientå. care så cuprindå numai un grup minuscul sau un singur individ. Din pricina acestei nesiguran¡e intrinseci. Motivele unei conduite morale a locuitorilor tuturor nivelurilor s-ar combina. nu ar trebui så te gânde¿ti cå faci parte din una decât în cazul în care consideri cå sunt mult mai numeroase decât simulårile totale. Nu este încå foarte sigur cu cât ar fi mai ieftin de simulat oamenii-umbrå decât oamenii reali. S-ar sim¡i prezen¡a unui imperativ etic universal – ¿i e în interesul tuturor så i se supunå deoarece provine de „nicåieri.amaltea . poate fi luatå în calcul urmåtoarea solu¡ie (exageratå) la problema råului: cå pe lume nu existå suferin¡å ¿i cå toate amintirile invocând suferin¡å www.268 NICK BOSTROM O digerare mai profundå a acestor teme ar culmina cu teogonia naturalistå – care ar studia nu numai structura acestei ierarhii. atunci toatå lumea ar trebui så mediteze asupra faptului cå faptele lor urmeazå så fie råsplåtite sau sanc¡ionate de cåtre simulatori. În acest caz. dar ¿i constrângerile impuse locuitorilor ei de posibilitatea ca ac¡iunile la nivelul în care tråiesc så afecteze modul în care sunt trata¡i de cåtre reziden¡ii nivelurilor mai profunde. dar ¿i reîncarnarea ar fi posibile. pe baza unor criterii morale. chiar ¿i civiliza¡ia de la nivelul de bazå ar sim¡i imboldul de a se comporta etic.

9 (2002).amaltea . atunci ne aflåm într-o posturå mai bunå decât locuitorii Matricei. implica¡iile nu sunt nicidecum radicale. Dacå am afla – poate ca rezultat al evolu¡iei noastre înspre a deveni postumani – mai multe despre motiva¡iile ¿i despre limitele resurselor postumanului.ro www. aceastå ipotezå poate fi sus¡inutå numai în perioadele în care nu suferim. Presupunând cå tråim într-o simulare. Sau poate cå o adolescentå postumanå ne-a creat ca temå pentru acaså.jetpress. acest fapt? Remarcele precedente fiind valabile.amaltea . Cel mai bun ghid pentru descifrarea modului în care creatorii no¿tri postumani au ales så ne conceapå lumea este studiul empiric standard al universului pe care îl percepem. Prin urmare. adevårul celei de-a treia afirma¡ii nu ar trebui nici så ne „scoatå din min¡i” ¿i nici så ne împiedice så ne vedem de ale noastre ¿i så facem planuri ¿i previziuni pentru ziua de mâine.org. dacå realitatea nefericitå este aceea cå suntem simulårile unor civiliza¡ii postumane. Nick.amaltea. atunci ipoteza potrivit cåreia noi în¿ine suntem simula¡i ar dobândi un set mai bogat de implica¡ii empirice. vol. În loc så fim ¡inu¡i prizonieri de o inteligen¡å artificialå cu inten¡ii crude – ca surså de energie pentru civiliza¡ia ei – am fost crea¡i dintr-un program de operare. Nu-i a¿a? BIBLIOGRAFIE ARTICOLE Bostrom. Desigur. dacå este în¡eles cum se cuvine.” Journal of Evolution and Technology. Amendamentele aduse în mare parte sistemelor noastre de convingeri ar fi mai degrabå subtile ¿i mårunte – propor¡ionale cu lipsa de încredere în propria abilitate de a påtrunde cåile postumanului. a oamenilor. www. ce implica¡ii are asupra noastrå. Oricum. la fizicå. o ducem mult mai bine decât cei din Matrice. ca parte a proiectului unui cercetåtor.TRÅIM ÎN MATRICE? 269 sunt iluzii. „Existential Risks: Analyzing Human Extinction Scenarios and Related Hazards. Bineîn¡eles.ro . Disponibil la www.

Colecții: Cunoaștere și Autoeducare MOTIVAȚIONAL Cunoaștere și Autoeducare BUSINESS MILENIUL 3 STAR WARS FANTASY & SCI-FI Cărți pentru VIAȚA TA . O înregistrare codată ramasă la locul unui teribil masacru. de întunericul junglei. LA RASCRUCE . și în care oricine ar recunoaște vocea Depei duce la jocuri de culise și trădare la cel mai înalt nivel. maestrul Mace Windu se va confrunta cu un mister înspăimântător ce poate atrage după sine consecințe tulburătoare pentru omul Mace Windu. a funcționat mai întâi ca închisoare. respectând în același timp codul în slujba căruia și-a încredințat întreaga viață. ambuscade. sabotaje și răzbunări.. cavalerul Jedi trebuie să găsească înțelepciunea și puterea de a impiedica o baie de sânge și de a apăra Republica. astfel că. contraatacuri..James Lucenco Călătoria înteprinsă din fabricile de droizi de pe Charros IV până pe sistemele îndepărtate ale Inelului Exterior dezvăluie la fiecare pas atacuri.Steven Barnes Ord Cestus.Matthew Stover După evenimente ce au culminat cu bătalia de pe Geonosis. până când o mână de pioneri a pus pe picioare o industrie profitabilă de producție de roboți. Acest labirint care antrenează toată galaxia va face ca în curând soarta protagoniștilor din ambele tabere să fie pecetuită. o planetă stearpă și neprielnică vieții. în care se pomenește de nebunie și crimă. LABIRINTUL RAULUI . trecând printr-o criză de conștiință.COMPLOTUL DE PE CESTUS . Lucrurile iau amploare și degenerează.

de¿i în cazul lui Neo este mai degrabå vorba de trei secunde. fåcându-se referire la faptul cå el este „Alesul.GLOSAR DE TERMENI SEMNIFICATIVI PENTRU MATRIX 101 – numårul apartamentului lui Neo. www.” Observa¡i cå acest numår este scris în cod binar. 303 reprezintå de asemenea ¿i cele trei zile care trec între moartea ¿i învierea lui Iisus. Neo este împu¿cat ¿i ucis de agentul Smith în aceea¿i camerå.amaltea . prin urmare: 303. care nu este în Matrice în acest moment. Trinity înseamnå treime.amaltea. 303 – numårul camerei pe care Trinity o ocupå la începutul filmului.ro www. Vorbe¿te cu Cypher. Cypher are ¿i sensul de zero.amaltea .ro .

Australia. iar natura lor schimbåtoare îi face dificil de identificat. soarele nu se întrezåre¿te. regizorul de imagine. Oare 13 e un numår cu ghinion? 312-555-0690 – 312 este un cod zonal pentru Chicago. Reagan Adevårul – ceva ce nu poate fi perceput prin sim¡uri.” Numele lor generice de familie sunt o dovadå a anonimitå¡ii de care „se bucurå. toate persoanele din Matrice sunt o amenin¡are poten¡ialå.”1 (Vezi Verde. ora¿ul natal al fra¡ilor Wachowski. a spus: „. realitatea a cåpåtat o imagine mai rece. Brown ¿i Jones) – dupå cum spune Morpheus.htm. mai pu¡in bolnåvicioaså. Viitorul – a¿a cum este prezentat în film – este rece.ro . „în Matrice ace¿tia sunt toatå lumea ¿i nimeni. 9/18 – ziua de na¿tere a so¡iei lui Andy Wachowski. Ora¿ul din Matrice este anonim.) 1 www.amaltea.” Se mi¿cå liber în Matrice.com/matrix..ro www. Dacå acest lucru este adevårat. Albastru – echipa de produc¡ie a filmului a decis så confere scenelor plasate în realitate o colora¡ie albastrå ¿i rece. Astfel. mai albåstruie. pentru a diferen¡ia Matricea de «realitate». mai apropiatå de normalitate. cum po¡i cunoa¿te lumea? Agen¡i (Smith. cum ¿tie Neo cå lumea de infern pe care o cunoa¿te în afara Matricei nu este decât o altå Matrice? Dacå nu te po¡i baza pe sim¡uri. de Nebuchadnezzar ¿i påståi. Aceasta este ora pe care o indicå ceasul din apartamentul lui Neo. dar loca¡iile ¿i numerele de telefon se regåsesc în Chicago. ci numai artificialå.272 GLOSAR DE TERMENI SEMNIFICATIVI PENTRU MATRIX 1313 – în aceastå camerå a hotelului Lafayette. O altå varia¡ie a lui 1 ¿i 3. nu existå cåldurå naturalå.. www. Matrix s-a filmat în Sydney. Neo îl întâlne¿te pentru prima datå pe Morpheus ¿i alege fatidica pastilå ro¿ie. Bill Pope.hollywoodjesus.amaltea . Actor – Vezi Dl.amaltea . motiv pentru care au preferat latura mai rece.

htm www.GLOSAR DE TERMENI SEMNIFICATIVI PENTRU MATRIX 273 Alice în ºara Minunilor – Neo este o versiune mai ispititoare ¿i mai sexy a inocentei Alice. Matrix inverseazå paradigma din Alice.. La sfâr¿itul filmului ajunge så vadå codul format din litere verzi care curge prin toate obiectele: „spectacolul cu påpu¿i” – extrem de avansat – pe care îl controleazå inteligen¡a artificialå. dar nu se ating de telefoane (dispozitive analogice numai cu numele. Pot clådi un perete de cåråmidå pentru a bloca accesul într-o camerå. dispozitivele analogice slujesc pentru rebeli drept singura cale de scåpare.at/michamarcus/matrix/inter.”2 Lansarea pe pia¡å a filmului Matrix pe suport DVD a marcat o schimbare în tehnologie. Fra¡ii Wachowski au fost întreba¡i într-un chat de ce au apelat la semnifica¡ia simbolicå a telefonului. dar aceste linii telefonice trebuie distruse în mod fizic.amaltea . Alegoria pe¿terii – metoforå a lui Platon. Alesul – salvatorul profe¡it al omenirii. privind spectacolul complex al umbrelor. deoarece nu pot vedea jocul de marionete care le proiecteazå. Se pare cå agen¡ii au capacitatea så modifice orice altceva în Matrice. dar la fel de digitale ca orice altceva din Matrice).amaltea. când alunecå în tunelul realitå¡ii. sau pot manipula alte obiecte din Matrice. Analogic vs.amaltea . Prizonierii î¿i imagineazå cå aceste umbre constituie realitatea. Versiunea DVD (digitalå) s-a vândut mult mai bine decât caseta video 2 www. Neo nu putea vedea Matricea pentru cå ¿i aceasta se mascase cu un joc de marionete. acesta descoperå o realitate întunecatå ¿i nu o lume magicå de vis.ro www. de la analogic la digital. digital – într-o lume controlatå în totalitate de inteligen¡a artificialå. Via¡a realå este visul ¿i realitatea este ºara Minunilor..8ung. Înainte de a înghi¡i pilula ro¿ie. în care oamenii sunt descri¿i ca prizonieri închi¿i într-o pe¿terå. Bineîn¡eles.ro . ace¿tia au råspuns cå „le plåcea natura analogicå a tehnologiei mai vechi.

Apocalipså – descriså în general sub forma a patru cålåre¡i. Autostradå – un fost aeroport a fost transformat în autostradå la Almeda (care se aflå în baza navalå San Francisco). apocalipsa din film contureazå o planetå Påmânt devastatå complet ¿i sclavia impuså omului de cåtre inteligen¡a artificialå. publicul a fost rezervat. faimoaså pentru func¡ionarii såi conformi¿ti. o sintagmå pe care Iisus Hristos o folosea foarte des.” Andrei este derivat din grecescul Andreas. Apoc – primele patru litere din cuvântul Apocalipså. care a fost implicatå în catastrofa Enron.amaltea .274 GLOSAR DE TERMENI SEMNIFICATIVI PENTRU MATRIX (versiunea analogicå). cu sediul în Chicago.ro www.amaltea . David Ellis – regizor secund – a mårturisit 3 www. 3 Anderson – Anderson este un nume e familie care se compune din termeni ce au sensul de „fiul lui Andrei. „fiul omului”. care înseamnå „om.icr2. DVD-ul Matrix råmâne cel mai bine vândut DVD al tuturor timpurilor. Arthur Anderson. Când au apårut DVD-urile.ro . prin semnul fiarei ¿i al lui Antihrist.” Prin urmare. etimologic.” A nu se confunda cu compania sorå. www. cunoscu¡i sub numele de „Androizii Anderson. lupta dintre om ¿i ma¿inå. un fapt fårå precedent. låcuste în flåcåri din håuri fårå de fund.amaltea. Popularitatea acestuia a sporit ¿i vânzårile de DVD playere ¿i de alte DVD-uri. În Matrix.html. Armaghedon – båtålia hotårâtoare dintre bine ¿i råu. Anderson înseamnå. apari¡ia Alesului declan¿eazå debutul Armaghedonului såu personal.com/articles/news/648. Se zvone¿te cå aceasta va fi scena unor scene incitante în episoadele ce vor urma. Poate fi considerat ¿i o aluzie la compania Anderson Consulting (mai apoi rebotezatå Accenture).

Så în¡elegem cå fra¡ii Wachowski nu sunt admiratori înfoca¡i ai Fiscului? Båiatul cu lingura – un båie¡el cu aspect budist care înva¡å så manipuleze Matricea. Baudrillard – faimos teoretician postmodern de origine francezå.film. În purå tradi¡ie filozoficå francezå..GLOSAR DE TERMENI SEMNIFICATIVI PENTRU MATRIX 275 revistei Sci-fi Wire cå scenele de urmårire între ma¿ini vor låsa publicul cu gura cåscatå.scifi. simulacre ¿i simulare au stat la baza multora dintre temele complexe ale filmului.amaltea .ro www. Baudrillard a pufnit cu dispre¡ referitor la Matrix.amaltea . (Vezi eseurile lui Felluga ¿i al lui Gordon... „Poate cå a¡i våzut ni¿te scene notabile de urmårire. Hui-neng.com/scifiwire.ro . Creierele lor sunt conectate la o lume de vis pulsândå ¿i realistå.amaltea. Teoriile sale referitoare la realitate.”4 Baterii – în Matrix. cea care a spart baza de date a Fiscului.00. sunt închi¿i în capsule ¿i alimenteazå ma¿inile care le controleazå. www.” Iatå o parabolå din budismul Zen: Doi cålugåri se certau referitor la steagul de pe templu: unul spunea cå steagul de mi¿cå. El afirmå cå „lingura nu existå. Se remarcå numeroase referin¡e la „plata taxelor” drept o activitate prototipicå pentru Matrice. El afirmå cå nici un film nu poate exploata în profunzime ideile din Simulacra and Simulation ¿i cå încercårile din Matrix sunt superficiale ¿i eronate.art-main.. iar celålalt sus¡inea cå vântul se mi¿cå. ci tu însu¡i. este o femeie.) Baza de date a Fiscului – Neo descoperå cu surprindere cå Trinity. nu lingura se îndoaie. dar cu siguran¡å nu a¡i våzut unele în care combatan¡ii sar din ma¿inå în ma¿inå ¿i se luptå în acest timp ¿i fac toate celelalte chestii din Matrice. oamenii au fost redu¿i la stadiul de simple baterii.. 4 www..html?20002-05/28/14. ¿i Trinity vå va uimi pe motocicletå. S-au tot certau ¿i nu au reu¿it så cadå la învoialå.

Dupå ce aceastå surså dispare. Se gråbe¿te – vrea så scoatå de la Morpheus codurile ca så punå capåt luptei cu rebelii ¿i så se elibereze pe sine însu¿i din Matrice. „mai mult decât o baterie de 120 de vol¡i”. î¿i exprimå dezgustul ¿i ura fa¡å de oameni. alimentând ma¿inile. www. ªi nici vântul. Aceastå scenå îl contestå înså.ro . Mintea voastrå se mi¿cå.amaltea . ma¿inile cele harnice au nåscocit o altå solu¡ie: oamenii în¿i¿i. a spus: „Domnilor! Nu steagul se mi¿cå. Fra¡ii Wachowski au executat ¿i o versiune pe bandå desenatå a filmului pentru a o prezenta studioului ¿i a mers. precum agen¡ii de pildå) så fie mai umani decât putem så ne imaginåm? (Vezi eseul lui Lloyd. Regizorul de imagine a montat totul într-o asemenea manierå încât dacå faci o pauzå la un anume moment. în combina¡ie cu „o nouå formå de fuziune. De¿i au constituit cauza multor accidentåri.amaltea. În aceastå scenå. inteligen¡a artificialå era alimentatå prin intermediul energiei solare. (Vezi eseurile lui Lloyd ¿i Sawyer.” Cei doi cålugåri au fost extrem de uimi¡i.276 GLOSAR DE TERMENI SEMNIFICATIVI PENTRU MATRIX al ¿aselea patriarh. scena pare desprinså dintr-o bandå desenatå sau roman desenat. dupå cum îi spune Morpheus lui Neo.) Capsulå – Neo trebuie så ia capsula ro¿ie ca så descopere cå e doar un corp într-o capsulå. Cascadoriile – actorii au fost nevoi¡i så se antreneze intens pentru aceste scene.” Oamenii produc bioelectricitate (curent electric produs de ¡esutul viu). Bioelectricitate – înainte ca oamenii så stingå soarele.amaltea .ro www. Dar unde s-ar duce? Unul dintre elementele distinctive dintre inteligen¡a artificialå ¿i omenire este gama umanå a capacitå¡ii emo¡ionale. Benzi desenate – Matrix este o bandå desenatå ce a prins via¡å. Ar putea inteligen¡ele artificiale (¿i crea¡iile sale.) Cancer – agentul Smith a asemånat rasa umanå cu un cancer care rumegå planeta. el chiar pare så manifeste unele emo¡ii quasi-umane.

Scenele de ac¡iune erau noutå¡i nemaivåzute. Când au aflat cå vor filma în Australia.amaltea . To¡i au suferit mici våtåmåri în timpul antrenamentelor.GLOSAR DE TERMENI SEMNIFICATIVI PENTRU MATRIX 277 acestea au contribuit la statutul individual al filmului. Hugo Weaving.amaltea .ro .amaltea. Keanu Reeves s-a antrenat de¿i avea o problemå cu gâtul. Cel care tråie¿te în de¿ertul realului existå www.ro www.) Cunoa¿te-te pe tine însu¡i – inscrip¡ie în latinå pe o plåcu¡å din bucåtåria Oracolului. au preferat så men¡inå numele stråzilor ¿i loca¡iile. Când kung-fu-ul a intrat pentru prima oarå în balonul de såpun hollywoodian. Chicago – ora¿ul în care au crescut fra¡ii Wachowski. a fost plasat în Chicago. De¿i filmul a fost filmat în Sydney. Pentru Matrix. (Vezi Yuen Woo-Ping. Fra¡ii Wachowski au introdus ¿i astfel de scene în Matrix.) Cypher este reflectarea – în film – a lui Iuda. Conven¡ii cinematografice în stil Hong-Kong – conven¡ii cinematografice cu origine în Hong-Kong. faptul cå l-a trådat pe Morpheus pentru o bucatå de mu¿chiule¡ pråjit ¿i nu pentru bani este foarte important. (Scriså în greacå la Oracolul din Delphi. alåturi de cele cu gloan¡ele.) Cypher – cuvânt ce are ¿i sensul de zero. Primul lor film. (Vezi eseul lui Fontana. ca ¿i Matrix în versiunile ini¡iale ale scenariului.) De¿ertul realului – un concept din Simulacra and Simulation a lui Baudrillard. Americii i-a plåcut la nebunie. Probabil derivat din Lucifer (personajul chiar poartå o hainå din piele de ¿arpe. Bound. Carrie-Anne Moss ¿i Lawrence Fishburne s-au antrenat timp de luni de zile – pentru prima oarå actori normali se antrenau pentru a filma ei în¿i¿i scene kung-fu. Keanu Reeves. toate numele de stråzi ¿i loca¡iile esen¡iale sunt preluate din geografia ora¿ului Chicago. CarrieAnne Moss ¿i-a rupt piciorul la filmårile pentru ultimele douå pår¡i (¿i ¿i-a scrântit glezna la filmårile din clådirea guvernamentalå).

278 GLOSAR DE TERMENI SEMNIFICATIVI PENTRU MATRIX mai degrabå pe hartå decât în teritoriul pe care aceasta îl descrie.) Dl. ¡inând cont cå numele lui de familie în film este Reagan. când va fi reintegrat în Matrice – ceea ce se potrive¿te de minune. ceea ce el considerå a fi real este de fapt o copie lipsitå de un original. Reagan – Cypher cere så devinå cineva important. analogicå.amaltea . acesta este descris drept „un loc al elegan¡ei putregåite. În¡eleg toate dedesubturile tehnologiei digitale. dar ¿i o intersec¡ie din Chicago. o gazdå putrezindå a viermilor. (Vezi eseurile lui Felluga ¿i Gordon. Dozer – numele lui aminte¿te de o ma¿inårie veche. Rebelii din Matrix sunt cu to¡ii hackeri.amaltea . Hacker – un iste¡ în ale calculatoarelor care î¿i folose¿te abilitå¡ile pentru a sparge coduri. Agen¡ii nu îi pot prinde fårå un indiciu digital (sau ponturi de la Cypher). Lipsea „traficul” ¿i erau nevåzu¡i. este greu så-i identifici pe rebeli când sunt în astfel de loca¡ii.amaltea. Iepurele alb – rozåtoarea care a bågat-o pe Alice în bucluc. Asemenea unui site web nu foarte accesat. „I’m Beginning to See the Light” – cântec al lui Duke Ellington ce se aude în casa oracolului. Ie¿ire viabilå – o cale de ie¿ire din Matrice. Hotel Lafayette – aici se întâlne¿te Morpheus cu Neo pentru prima oarå. fapt care îi transformå în speran¡e ale luptei împotriva Matricei.” Rebelii se aventurau în asemenea locuri neumblate ¿i påråginite pentru a nu da nas în nas cu agen¡ii. În scenariu.ro www.ro . www. Franklin ¿i Erie – scena trådårii lui Cypher. „un actor så zicem”. baze de date etc.

(Sunt låudate a fi o armå mai blândå deoarece pot distruge infrastructura de energie electricå ¿i bateriile de apårare ale unei ¡åri fårå a produce foarte multe victime. Un impuls electromagnetic este activat când razele gama intrå în coliziune cu moleculele de aer. ea diferå de la persoanå la persoanå.ro .) Statele Unite s-au gândit s-au gândit prima oarå la a manipula câmpul electromagnetic al planetei noastre drept armå atunci când au descoperit faptul cå detonarea unei bombe nucleare la mare altitudine produce un impuls electromagnetic de amploare.) Imagine rezidualå a eului – proiec¡ia mentalå a eului electronic. De fiecare datå când cineva este conectat la Matrice sau la un program de antrenament.amaltea . Armele electromagnetice sunt cercetate ¿i proiectate aståzi.ro www. se percepe fårå mufele ¿i firele care îl conecteazå la componentele de bazå. (Vezi eseul lui Ford. Uniunea Sovieticå a încercat så convingå Na¡iunile Unite så monitorizeze ¿i så legifereze crearea acestor arme). Gânditorii ilumini¿ti din secolul al XVIII-lea (precum Rousseau ¿i Voltaire) au cåutat-o prin ra¡iune.amaltea. www. Ar putea fi folosite pentru a pulveriza avioane. trimi¡ând un impuls vast de mare voltaj. De aceea. vapoare sau chiar pentru a distruge generatoare de electricitate. El ar putea distruge molu¿tele într-o clipitå. Sim¡urile îi spun cå ceea ce tråie¿te este real. sisteme de telefonie etc.amaltea . Fra¡ii Wachowski ¿i-au fåcut temele: este foarte posibil cå Nebuchadnezzar så fie dotat cu o asemenea armå. Impuls electromagnetic – încårcåtura electricå folositå împotriva santinelelor.GLOSAR DE TERMENI SEMNIFICATIVI PENTRU MATRIX 279 Iluminare – o stare de în¡elegere spiritualå sau intelectualå pe care o cautå unii indivizi. Este logic astfel ca Nebuchadnezzar så dispunå de un asemenea dispozitiv similar celor pe care ¡årile le produc aståzi pe ascuns (în deceniul 1970. budi¿tii cautå Nirvana. de¿i s-ar putea så ¿tie cå este vorba despre realitate virtualå foarte avansatå. Neo investigheazå adevårata naturå a realitå¡ii.

stimulat de o ma¿inå råuvoitoare?” (Vezi eseurile lui Boettke ¿i Zynda.ro .) Înviere – baza credin¡ei cre¿tine. pentru ca el så devinå Alesul. American Beauty ¿i Fight Club (printre altele) au contestat status quo-ul culturii aparatelor de apå. Credin¡a lui în Neo declan¿eazå evenimentele din film.) Ioan Botezåtorul – figura biblicå ce a precedat lui Hristos. www. Împreunå cu Matrix. Ma¿inile inteligente „gândesc” la fel ca oamenii – factorul distinctiv dintre oameni ¿i inteligen¡ele artificiale este alcåtuirea fiziologicå. Unii afirmå cå inteligen¡a artificialå este punctul în care va duce evolu¡ia umanå.ro www.amaltea . De aceea este nevoie ca Neo så învie. Ideea cå cå oamenii î¿i irosesc vie¡ile stând în fa¡a ecranelor.amaltea. (Vezi eseurile lui Kurzweil.amaltea .” Office Space. Anderson lucreazå într-o structurå corpora¡ionalå ca o matrice. Labirintul birourilor – Thomas A. oamenii sunt organici ¿i inteligen¡a artificialå mecanicå. „corpora¡ia” supremå de control. i-a împins pe eroii acestor pelicule så se revolte împotriva conformitå¡ii. Lloyd ¿i Joy. El a pregåtit venirea lui Iisus. învierea lui Hristos dovede¿te cå el este Mesia.) Ipoteza „creierului în cuvå” – o problemå filozoficå tipicå puså de Hilary Putnam: „Cum ¿tiu cå nu sunt doar un creier într-o cuvå. înconjura¡i ¿i separa¡i de restul lumii prin paravane deprimante. Morpheus este echivalentul futurist al acestui personaj.280 GLOSAR DE TERMENI SEMNIFICATIVI PENTRU MATRIX Inteligen¡a artificialå – ma¿ini capabile de gândire ¿i crea¡ie dincolo de programarea executatå de om. o altå serie de filme a nåruit experien¡a de a lucra pentru „om. (Vezi eseul lui Fontana. ¿i în cele din urmå îl ghideazå pe Neo pentru a-¿i descoperi abilitå¡ile de manipulare a Matricei. stimulat de vreun cercetåtor nebun?” Matrix a dus aceastå întrebare la urmåtorul nivel: „Cum ¿tiu cå nu sunt doar un corp påstrat într-o capsulå dezguståtoare. Compania este o metaforå pentru controlul exercitat de inteligen¡a artificialå.

Morpheus este cel care deschide min¡ile speran¡elor cåtre adevår. dar dupå cum spune agentul Smith. „recolte întregi au fost irosite. s-au aruncat la picioarele lui în lacrimi. www. care a e¿uat.amaltea . Modul violent în care Neo îl salveazå pe Morpheus este în concordan¡å cu a¿teptårile israelienilor din partea lui mesia. deoarece CorTechs este numele unei companii cu acela¿i obiect de activitate ce existå în realitate.GLOSAR DE TERMENI SEMNIFICATIVI PENTRU MATRIX 281 Lume umanå perfectå – prima Matrice. Ma¿inile creaserå o lume perfectå ¿i armonioaså. dar ¿i cel care poate manipula Matricea cât poate de bine.) Mesia – cel ales. În general. Morfeu este zeul viselor în Metamorfozele lui Ovidiu. Modelul 3 nr.) Meta CorTechs – compania de sisteme de operare unde lucreazå Neo. (Vezi Suferin¡å. Fra¡ii Wachowski au evitat un proces adåugând „meta”.amaltea.amaltea .) Matrice – „lumea cu care ¡i-a fost acoperitå privirea.” Problema constå în faptul cå oamenii nu pot concepe o lume fårå suferin¡å. În Biblie: „ªi spiritele necurate. strigând: «Tu e¿ti Fiul lui Dumnezeu. vizibil pe o plåcu¡å în Nebuchadnezzar.ro . (Vezi Nebuchadnezzar. Metafizicå – specularea ¿i explorarea filozoficå a unor întrebåri cårora ¿tiin¡a nu le poate råspunde. Hristos era a¿teptat så vinå învârtind o sabie. care vine så dea vreo douå ¿i så salveze lumea de råu. când l-au våzut.” (Vezi eseul lui Schuchardt. iepurele alb care îl conduce pe Neo în ºara Minunilor.ro www. cuvintele sale „iube¿te-¡i aproapele” ¿i secven¡a finalå a råstignirii/ învierii au contrastat enorm cu un Dumnezeu mai råzboinic din Vechiul Testament. metafizica pune sub semnul întrebårii natura realitå¡ii.) Morpheus – el este Ioan Botezåtorul. (Vezi eseul lui Fontana.»” Înså¿i nava Nebuchadnezzar pare så strige faptul cå Neo este Alesul. 11 – numårul modelului navei.

amaltea . cel mai probabil afectându-i inima. Se spune cå regele babilonian Nabucodonosor este cel care a construit Grådinile suspendate ale Babilonului (una dintre cele ¿apte minuni ale lumii). cu lentile oglindå. pentru a aminti publicului faptul cå www. Acest rege este foarte important în Biblie pentru visele sale. Profetul Daniel interpreta ¿i vise pe care regele nici måcar nu ¿i le putea aminti. Neo – anagramå a englezescului „one”. Na¿tere neprihånitå – se poate spune cå Neo este produsul unei astfel de na¿teri. A prådat ¿i a ars din temelii primul templu din Ierusalim. prefix ce are sensul de „nou”.amaltea . cå filmul Matrix a reînviat genul Night of the Lepus – film de groazå ce ruleazå la televizorul Oracolului. numele navei este foarte potrivit ales. Este cu ni¿te iepura¿i albi. Prin urmare. Neuromancer – romanul lui domeniul cyberpunk-ului pentru a face referire la Mul¡i au sus¡inut faptul cyberpunk-ului. Aceste interpretåri au dus la o serie de profe¡ii ce anun¡au venirea lui Mesia. Oglindå – agen¡ii ¿i rebelii poartå ochelari foarte atrågåtori.ro . Nebuchadnezzar (Nabucodonosor) – nava veche ce poartå o mânå de rebeli prin måruntaiele Påmântului.ro www. Thomas A.amaltea. în timp ce sunt în Matrice. William K. În Matrix existå de altfel multe oglinzi. Gibson – ¡inând de – care a folosit cuvântul „matrice” o re¡ea complexå de calculatoare. de¿i mama sa e mai degrabå o ma¿inå ¿i nu o sfântå.282 GLOSAR DE TERMENI SEMNIFICATIVI PENTRU MATRIX Motelul Heart O’ the City – locul în care agentul Smith în împu¿cå pe Neo. întrucât ¿i Morpheus ¿i-a dedicat via¡a cåutårii lui Mesia. Anderson î¿i va accepta numele pe care ¿i l-a asumat în spa¡iul cibernetic în momentul în care va în¡elege cå el este Alesul.

amaltea . Oracolul – o båtrânicå drågu¡å. Programe con¿tiente – to¡i cei care nu au fost elibera¡i din Matrice sunt poten¡iali agen¡i. (Eseul lui Lloyd. Dacå vei lua aceastå pastilå. sluje¿te drept operator pentru rebeli sau populeazå Sionul. Oracolul are înclina¡ie pentru copt pråjituri ¿i rostit profe¡ii.amaltea . Apoc ¿i Trinity. Porcårii gen Gestapo – maniera durå în care agen¡ii îl amenin¡å pe Neo atunci când îl aresteazå. actri¡a care interpreteazå acest rol a murit la scurt timp dupå ce s-a filmat majoritatea scenelor din Matrix Reloaded. Pastila ro¿ie – dacå o vei înghi¡i. Oare ce formå va lua? Pastila albastrå – cheia cåtre o via¡å de dulce ignoran¡å: fripturi suculente. ¿i se speculeazå intens faptul cå Oracolul va apårea ¿i în ultima scenå din aceastå trilogie cinematograficå. cariere fericite ¿i necazuri mårunte care nu au nimic de-a face cu înfruntarea dintre om ¿i ma¿inå.GLOSAR DE TERMENI SEMNIFICATIVI PENTRU MATRIX 283 Neo a trecut prin oglindå.ro . te vei scufunda în adâncurile realitå¡ii ¿ocante. gåsind mai degrabå realitatea în locul unui ¡inut de vis. Fra¡ii Wachowski au fost nevoi¡i så modifice în grabå scenariul lui Matrix Revolutions din pricina acestui eveniment. Existen¡a acestor oameni semnificå rezisten¡a ¿i speran¡a rasei umane ce nu tråie¿te în Matrice. Acest pod chiar existå în Chicago ¿i este un loc încårcat de istorie. Gloria Foster. Om sutå la sutå – se mândre¿te cu faptul cå nu e recoltå pentru inteligen¡ele artificiale.amaltea. Aceastå întâlnire este unul dintre indiciile care îi dau de veste lui Neo cå lumea nu este ceea ce pare. Morpheus ilustreazå elocvent aceastå www.) Podul Adams – locul în care Neo se întâlne¿te pentru prima oarå cu Switch. Deoarece îi lipse¿te componenta de conectare la Matrice. nu-¡i vei mai face griji despre realitatea dezolantå.ro www.

dar cu siguran¡å cå pe acolo nu se învârte nici o femeie îmbråcatå în rochie ro¿ie. Re¡eaua centralå din Sion – agentul Smith vrea codurile pentru a o putea accesa ¿i descoperi astfel secretele rebelilor. ro¿cate.ro . (Uita¡i-vå la hainele pe care le poartå cei de pe Nebuchadnezzar. nu manifestå comportament sexual în spa¡iul social al lumii lor. care se metamorfozeazå rapid în agentul Smith. Din câte se pare. este limpede faptul cå Matricea ¿i creaturile sale considerå oamenii a nu fi nimic mai mult decât surse de energie.amaltea . Cypher afirmå cå atunci când se uitå la coduri nu vede decât „blonde. Santinelå – „Molu¿tele” sunt creaturi mecanice.) Recolte – mare parte din limbajul agentului Smith are un efect dezumanizant.. Ironia sor¡ii face ca ace¿tia så gåseascå plåcerea sexualå – de fapt orice gen de plåcere – doar în lumea virtualå. ci numai în cel virtual.” nu ¿tim cum aratå Sionul lor.ro www..284 GLOSAR DE TERMENI SEMNIFICATIVI PENTRU MATRIX afirma¡ie în timpul programului de pregåtire ce include ¿i femeia în ro¿u.amaltea .amaltea. Rhineheart – „¿eful cel mare” (dupå cum este descris în scenariu). principala amenin¡are la adresa oamenilor care nu sunt conecta¡i la Matrice. Proxenet digital – de¿i ocupa¡i cu lupta împotriva råului. brunete. ¿eful lui Neo îi ¡ine o predicå despre punctele fundamentale ale conformismului. rebelii au ¿i nevoi. Reloaded – fra¡ii Wachowski ¿i echipa lor de produc¡ie au declarat cå al doilea episod al trilogiei va avea ni¿te efecte speciale care ne vor låsa mu¡i de uimire. scopul såu este så îi stârpeascå pe ace¿tia din urmå. www. Când se referå la genera¡iile de prizonieri umani cu termenul de recolte. ce nu vor putea fi copiate sau întrecute de nici un alt film (poate doar de Matrix Revolutions).

amaltea . Ele însele forme de artå. diferite echipe de profesioni¿ti au lucrat în postproduc¡ie ¿i au perfec¡ionat efectul stilizat care a contribuit la succesul filmului.amaltea .amaltea. State ¿i Balbo – scena desfå¿urårii întâlnirii de la metrou dintre Neo ¿i agentul Smith. Scena gloan¡elor – când fra¡ii Wachowski au filmat aceastå peliculå. pentru a-i aråta celui din urmå cum så monteze fiecare cadru din film. Mul¡i filozofi (mai ales cre¿tini precum Kierkegaard ¿i Buber) au tratat aceastå chestiune în maniera opuså – cum poate cineva www. (Este ¿i locul unde se gåse¿te o sta¡ie de metrou în Chicago. nu dispuneau de tehnologia necesarå creårii acestei scene – dar au procedat de parcå ar fi avut-o. Din fericire.) Storyboard – este foarte importantå pentru felul în care va aråta filmul în varianta finalå. au fost constant folosite în timpul filmårilor.ro . Scena fripturii – echivalentul din 2199 a treizeci de argin¡i. Oamenii nu au putut crede în prima Matrice construitå pentru ei de cåtre inteligen¡ele artificiale deoarece nu puteau concepe o existen¡å fårå suferin¡å. Fra¡ii Wachowski i-au însårcinat pe Steve Skroce ¿i pe Tani Kunitake cu executarea storyboardurilor pentru cå celor de la studiouri le venea greu så în¡eleagå ¿i så vizualizeze scenariul.) De la reclamele pentru Gap la Shrek. (Matrix a câ¿tigat un Oscar pentru cele mai bune efecte speciale vizuale. efectul a fost utilizat ¿i parodiat de nenumårate ori dupå lansarea filmului.GLOSAR DE TERMENI SEMNIFICATIVI PENTRU MATRIX 285 Ace¿tia din urmå se pot apåra numai printr-un impuls electromagnetic.ro www. Acest instrument este folosit ca formå de comunicare între regizor ¿i regizorul de imagine – viziunea regizorului este înregistratå în imagini gen benzi desenate. Suferin¡å – o altå temå problematicå abordatå în film.

au preferat så se întoarcå la Sydney pentru cå deja legaserå rela¡ii foarte strânse cu profesioni¿tii de acolo. Când oamenii elibera¡i deapånå amintiri despre mâncarea din Matrice. (Vezi eseul lui Lloyd. În momentul în care nu se va mai îndoi (¿i nu este nevoie decât de câteva întâlniri mai dure cu agentul Smith ¿i www. trebuie så aibå încredere cå ma¿inile ¿tiu cu exactitate. Rebelii nu ¿tiu cum era 1999. ªtiu numai gustul pe care îl impunea Matricea. ce se întâmplå dacå ma¿inile au perceput gre¿it gustul? Acest lucru este valabil în legåturå cu majoritatea amintirilor din Matrice. De¿i au beneficiat de bugete mai mari pentru urmåtoarele douå pelicule ale trilogiei. Dupå cum spune Mouse.) Toma necredinciosul – în Noul Testament. Matrix percepe suferin¡a drept o parte integrantå din natura umanå.amaltea . Similar. Switch – unul dintre rebeli. apostolul Toma refuzå så creadå cå Iisus a înviat pânå nu Îl vede cu ochii lui. Tank – ca ¿i Dozer.amaltea.286 GLOSAR DE TERMENI SEMNIFICATIVI PENTRU MATRIX concepe imaginea unui Dumnezeu drept. pentru cå au existat probleme la negocierea contractului. Interpretat de Marcus Chong. Australia – Matrix a fost filmat aici ¿i nu la Hollywood pentru a reduce cheltuielile.amaltea . un echipament analogic cu picioarele pe påmânt.ro . Tastee Wheat – un exemplu comic al prolemelor complexe pe care le ridicå filmul Matrix. nu sunt siguri în privin¡a gustului pe care îl avea. Tank nu apare ¿i în ultimele douå pelicule.ro www. Este o ilustrare simplå a simulacrelor lui Baudrillard – ceea ce î¿i amintesc så fi „mâncat” (Tastee Wheat) poate fi o copie fårå nici un original. ¡inând cont de atâta suferin¡å pe care oamenii o au de îndurat? Ace¿ti gânditori s-au chinuit så în¡eleagå o existen¡å (cea pe care o tråiau) care includea suferin¡å. ¿i lui Thomas Anderson îi vine greu så creadå cå Matricea este realå. Sydney.

) Violen¡å stilizatå – înainte de lansarea filmului avusese loc masacrul de la liceul Columbine. Trei zile premergåtoare Pa¿telui – dupå råstignirea de vineri.amaltea . Este greu så învingi råul fårå ca nimeni så nu aibå de suferit.ro .GLOSAR DE TERMENI SEMNIFICATIVI PENTRU MATRIX 287 de câteva mese pe Nebuchadnezzar). Trinity (Treime) – o Maria Magdalena androginå: ea este membrul spiritual ¿i loial al grupului. ºinând cont de mitologia cre¿tinå vizibilå în Matrix.at/michamarcus/matrix/inter. Verde – culoarea predominantå în scenele din Matrice. Regizorul de imagine a folosit filtre verzi pentru a imprima culoarea verde unor loca¡ii precum biroul lui Thomas Anderson. nu e de mirare cå filmul a fost lansat de Pa¿te.”5 (Vezi Albastru. Iisus ¿i Sfântul Duh. a¿a cum promisese. î¿i acceptå numele de hacker: Neo.amaltea.8ung. este un termen pe care cre¿tinii îl folosesc pentru a defini un Dumnezeu cu trei fe¡e: Dumnezeu Tatål.amaltea . Cu toate acestea. Tunelul iepurelui – o altå referin¡å la Alice în ºara Minunilor. de¿i majoritatea au fost dispu¿i så recunoascå faptul cå scenele de ac¡iune ¿i de luptå au dat un aspect aparte filmului. Cuvântul „treime” nu se regåse¿te în Biblie.htm www. are o conota¡ie cre¿tinå puternicå. Aceastå culoare este folositå pentru cå le amintea fra¡ilor Wachowski despre „verdele fosforescent al vechilor calculatoare personale. Hristos învie din mor¡i duminicå. Natura violentå a filmului a fost o problemå pentru unii.ro www. iar Matrix (împreunå cu alte filme) a fost victima criticilor. luându-o prin surprindere ¿i pe Maria Magdalena ¿i pe ceilal¡i veni¡i så Îi jeleascå moartea. Motiv pentru care duminica este veneratå de cre¿tini. 5 www.

promis de Dumnezeu israeli¡ilor. Zion (Sion) – un ora¿ ceresc. (Botezul este un ritual cre¿tin care asigurå absolvirea de påcate.) Yuen Woo-Ping – cel care a conturat carierele lui Jackie Chan ¿i Jet Li. „unde mai e cald încå”.amaltea . el a antrenat actorii ¿i a creat coreografia pentru scenele de luptå din Matrix. acest ultim ora¿ locuit de oameni con¡ine la fel de multå speran¡å ca ¿i cel biblic.ro . numele „apoase” ale stråzilor sugereazå ideea de botez. Un loc respirând armonie ¿i frumuse¡e. a¿ezat pe vârful unui deal din Ierusalim. www.ro www. Localizat lângå centrul Påmântului.288 GLOSAR DE TERMENI SEMNIFICATIVI PENTRU MATRIX Virus – agentul Smith asociazå rasa umanå nu cu alte clase de mamifere. Wells ¿i Lake reprezintå salvarea de moment. organismele se multiplicå ¿i epuizeazå resursele. Îl vom vedea în Reloaded.amaltea . Wells ¿i Lake – intersec¡ia spre care fuge Trinity dupå ce Cypher dezvåluie cealaltå ie¿ire a ei. Sionul din Matrix oferå contrariul. dupå care sunt sili¡i så-¿i schimbe loca¡ia ¿i så distrugå altceva.amaltea. ci cu un virus.

Domeniile sale de cercetare sunt filozofia ¿tiin¡ei.amaltea .INFORMAºII DESPRE AUTORI Peter J. inteligen¡å artificialå. filozofie. A fondat World Transhumanist Association în 1998 (cu David Pearce) ¿i apare deseori ca purtåtor de cuvânt ¿i comentator în media.amaltea.ro . Are cuno¿tin¡e vaste de cosmologie. Nick Bostrom este filozof la Universitatea Yale. www. Cele mai recente cår¡i ale sale sunt Calculation and Coordination ¿i The Economic Way of Thinking. a predat la Universitatea din New York ¿i a fost National Fellow la Institutul Hoover de la Universitatea Stanford.ro www. nenotehnicå. geneticå etc. Dr. colapsul ¿i tranzi¡ia de la socialism în fosta Uniune Sovieticå.). este autorul cår¡ii Anthropic Bias: Observation Selection Effects in Science and Philosophy. neuro¿tiin¡å computa¡ionalå. ªi-a luat doctoratul la GMU ¿i licen¡a în arhitecturå la Grove City College. Boettke este profesor de economie la Universitatea George Mason ¿i autor al mai multor cår¡i despre istoria. implica¡iile etice ¿i strategice ale tehnologiilor anticipate (inclusiv inteligen¡a artificialå. Înainte de a profesa la GMU. teoria probabilitå¡ii. logicå matematicå.amaltea .

North Carolina. Cercetårile sale fundamentale s-au concentrat asupra budismului japonez medieval ¿i a încheiat de curând lucrarea intitulatå Boundless Devotion: Jokei (1155-1213) and the Discourse of Kamakura Buddhism.ro www. prozå ebraico-americanå. Prima lui carte. printre care se numårå ¿i filme ale lui George www. Bårba¡i în negru ¿i Matrix). Paul Fontana a absolvit cu brio filozofia la Colby College în 1996. Ford este profesor de religii est-asiatice la departamentul de religie la Universitatea Wake Forest. este secretar executiv al Society for the Study of Japanese Religion ¿i activeazå în comitetul pentru Grupul Religiilor Japoneze al American Academy of Religion. A fost lector Fulbright despre literatura americanå în Spania.edu/guidetotheory. Are un master în arte din 1996 ¿i un doctorat din 1998 în domeniul religiilor asiatice ob¡inute la Universitatea Princeton. Predå prozå americanå contemporanå. Portugalia ¿i Serbia ¿i a predat ¿i în Ungaria ¿i Rusia.amaltea .amaltea . Screen Saviors: Hollywood Fictions of Whiteness (co-autor. Andrew Gordon este profesor de englezå ¿i director al Institute for the Psychological Study of the Arts (IPSA) la Universitatea din Florida. The Perversity of Poetry: Romantic Ideology and the Popular Male Poet of Genius va apårea la SUNY Press. A scris nenumårate eseuri despre SF ¿i filmele SF. West Lafayette. literaturå ¿i film SF. cartea discutå multe filme printre care Raiders of the Lost Ark. Psychoanalyses/Feminism (co-autor). Printre lucrårile ce poartå numele såu se numårå: An American Dreamer: A PsychologicalStudy of the Fiction of Richard Mailer.ro .290 INFORMAºII DESPRE AUTORI Dino Felluga este profesor de englezå la Universitatea Purdue. În prezent. Acest eseu a fost scris în momentul în care studia Noul Testament la Harvard Divinity School. Tråie¿te în New York. Lucreazå acum la extinderea unui site web (înso¡it de o carte) care familiarizeazå studen¡ii ¿i oamenii de culturå cu teoria criticå prin intermediul culturii populare: www.purdue. James L.amaltea.

Social Philosophy and Policy ¿i Theory and Decision. Journal Evolution and Technology. James Gunn este ¿i scriitor ¿i profesor de SF. Lucrårile ce poartå semnåtura sa au apårut în diverse publica¡ii.ro . în Science Fiction Studies ¿i alte reviste.ro www. În 1998 a luat doctoratul în ¿tiin¡e sociale la California Institute of Technology. Kampus. Mai devreme luase un master în fizicå ¿i în filozofia ¿tiin¡ei de la Universitatea din Chicago.” www. Robin Hanson este profesor de economie la Universitatea George Mason. Prima lui povestire a fost publicatå în 1949. International Joint Conference on Artificial Intelligence. Principalele sale realizåri au fost recunoscute printr-un articol de fond în Revista Fortune. NASA. care l-a supranumit „Edison al Internetului.amaltea . precum: CATO Journal. Steven Spielberg ¿i Robert Zemeckis. Printre cår¡ile sale teoretice se numårå Alternate Worlds: The Illustrated History of Science Fiction. unde încå ¡ine un curs de varå de SF ca profesor emerit. În 1997 a fost numit vice-pre¿edinte al Presidential Information Tehcnology Advisory Committee.amaltea. Isaac Asimov: The Foundations of Science Fiction. A fost pre¿edinte al Science Fiction Writers of America ¿i al Science Fiction Research Association.INFORMAºII DESPRE AUTORI 291 Lucas. dar ¿i independent. a petrecut nouå ani studiind inteligen¡a artificialå. Bill Joy este co-fondator. care a devenit film TV în 1969: The Immortal. The Science of Science Fiction Writing ¿i o antologie istoricå în ¿ase volume The Road to Science Fiction. ¿i a câ¿tigat premiul Hugo. The Dreamers ¿i The Immortals. printre care The Joy Makers. statistica bayeseanå ¿i publica¡iile în hipertext la Lockheed. expert în ¿tiin¡e ¿i vice-pre¿edinte al Sun Microsystems ¿i a jucat un rol important în proiectarea ¿i dezvoltarea unor tehnologii cruciale precum Jini ¿i Java. de atunci a publicat 99 de povestiri ¿i 38 de cår¡i. A predat timp de patruzeci de ani la Universitatea din Kansas. premiul Award ¿i Eaton.amaltea . The Listeners.

amaltea.ro www. scrie deseori despre inteligen¡a artificialå. numit „aproape cel mai bun scriitor de SF” de The Denver Rocky Mountain News ¿i liderul noii genera¡ii de scriitori SF. The Terminal Experiment (care a câ¿tigat premiul Nebula al Asocia¡iei Science Fiction and Fantasy Writers of America pentru cel mai bun roman al anului). Calculating God (alt roman nominalizat la premiul Hugo care a atins prima pozi¡ie pe lista revistei Locus. ¿i a publicat douå cår¡i despre natura con¿tientului. o figurå de vazå a hipnoterapiei.ro . departamentul de studii externe. Lloyd a absolvit facultatea de matematicå la Universitatea din Cardiff.amaltea . la Universitatea din Oxford. Robert Sawyer. Tråie¿te la Londra. S-a men¡inut ca o prezen¡å constantå în Journal of Consciousness Studies Online. Din 1994 lucreazå ca liber-profesionist în domeniul dezvoltårii sistemelor de operare. printre care Medalia pentru Tehnologie din 1999.292 INFORMAºII DESPRE AUTORI Ray Kurzweil. ºara Galilor. roman premiat cu premiul Aurora (¿i desemnat cel mai bun roman de SF a anului de cåtre criticul Orson Scott Card în The Magazine of Fantasy and Science Fiction).amaltea . ¿i premiul MITLemelson în valoare de 500 000 de dolari pentru Inven¡ii ¿i Inova¡ii. unde a råmas pentru a-¿i continua cercetårile referitoare la utilizarea energiei solare. a creat prima ma¿inå care le facilita orbilor cititul ¿i este responsabil pentru nenumårate inven¡ii. A fondat ¿i a construit nouå companii de mare succes în domeniul tehnologiei ¿i este autorul unui best-seller The Age of Spiritual Machines. jurnalul hipercunoscut în www. cu so¡ia sa. Peter B. cea mai importantå distinc¡ie din domeniu pe plan na¡ional. unde ¿i-a lårgit cuno¿tin¡ele de filozofie studiind sub îndrumarea lui Michael Lockwood. Factoring Humanity (nominalizat la premiul Hugo). Deborah Marshall Warren. inventator ¿i expert în tehnologie. A lucrat mai apoi ca expert în sisteme de operare la grupul de cercetare medicalå ISIS de la Universitatea din Oxford. mai ales în Golden Fleece. Este de¡inåtorul a nouå doctorate onorifice ¿i a numeroase premii.

amaltea . filozofia min¡ii.com) ¿i editor al Metafilm (www. New Jersey – cei cinci copii. a ocupat actualul post la departamentul de filozofie al Indiana University South Bend (IUSB).amaltea. ¿tiin¡å ¿i SF. se adaugå ¿i proaspåtul lansat roman intitulat Hominids – al treisprezecelea al carierei sale – care abordeazå natura mecanico-cuanticå a con¿tientului. În 2003.sfwriter. Lyle Zinda ¿i-a luat doctoratul în filozofie la Universitatea Princeton în 1995.com).” www. Pornography and the Obsolence of the Gender.com. metafizicå ¿i logicå.INFORMAºII DESPRE AUTORI 293 domeniu). El ¿i so¡ia sa î¿i educå acaså – în Jersey City. pentru mai multe informa¡ii despre Robert ¿i despre activitatea lui vizita¡i www.metaphilm.com.ro www. Metafilm: Seers of the Silver Screen ¿i The Disappearance of Women: Technology. Read Mercher Schuchardt este profesor de structuri media la Colegiul Marymount Manhattan din New York.cleave. Pute¡i lua legåtura cu el la read@cleave. Spence Publishing va scoate pe pia¡å primele sale douå cår¡i. Periodic. ¿tiin¡e cognitive. predå la IUSB un curs care se nume¿te „Filozofie. Potrivit Reuters. epistemologie. a fost primul autor de SF care a avut un site. A publicat articole în reviste renumite pe plan interna¡ional precum Synthese. Este editor la revista de media ¿i culturå Regeneration Quarterly.ro . S-a specializat în filozofia ¿tiin¡ei. Dupå ce a predat un an la Caltech.amaltea . un site unde se interpreteazå filme. Philosophy of Science ¿i Philosophical Studies. fondator al CLEAVE: The Counter Agency (www. unde este conferen¡iar în momentul de fa¡å.