see a China in secolul XX Dupa pratbusirea regimului imperial, China a fost aproape faramitaté de gruparite antagoniste si agresiunile din partea Japoniei. Apoi condu- cerea comunistd a unit tara, dar a pus in practic expert- mente sociale care au devastat soctetatea chinezd. ‘4.0 februare 1912, wlimal imps dia dina fia Manchu a abdicat iar China a devenit roa in acelasi timp, lide Sun Yaesen i. uebuit sa fenunge [a presedente in favoazes unui om nila potenic, Yuan Shib-kal China ~ un te- Fitri €u 400 milioane de oameni, dint eaze ‘majoetatea rani fa experienta politica ~ nv fen usor de trnsfommutiun sae mexlera, Lupte pentru putere Fost onginizatie evelutonart Sere a Io ~ Son a devenit un paid politic, Gomindsn ona ice Septet I tora calitate de dettor in i9i6, Dupaaceast, Sun a infineze an guver la Canton (Gakingeho), pai mace pate a (ri Fost de mil in sud, da ccontolat, timp de peste un decen tari local, nurite militar baton ‘ast in Peking: Imagines lu Mao ceste constitu din placajesustinute de mil de persoane. Eroul victorie! come iste in raaboial civil Mao, 2 dobandit 0 autoritate cereasci, in pottiie sole Ultefioare sau Adovedit dezas © Rata Marsala Comunigti chinezi it pe © sistanta de 9.500 hem au taversat 18. runt 9 24 de rue, ‘4 luptat aproape 21 Ge 21s au petrecut 15 ale de pte crincene impotriva trupelor nationalist. Hue MARSUL CEL LUNG 1934-45 em Bini hata tone | ey a aan ® So ee [oon A Tp meme ye ee lama aa ( oon - foals See Guangiow Canton 207[BH cumain secon xx Yatsen rau natonaliste 94 poltce, dar au rts kletprivind reform social sh eee mica, Th 1921, un grup de oamen, printe ace asistentul inet Parl Shanghai, Ia inceput ostllunil Et de aki tional communis s-au unit abia in 25, cin! Sana flat numa URSS er pre Tn 192 neze impotsiva din nord, Sun a rit, Suecesorul sf @ fost in om cu inch CChiang Kai-shek. care lanst Expedia nordicl", preludnd cu usarintl contol aspra Shanghai. Deja ant ‘comiinistinversunat, Chisng a Tost conv de tlimine pe alia sii ned in schimbol spr material In aprile 1927, mii de comunistl au fost misderat ino lou slate, netstat, tr POC, aparent zara inert in llegaltate Chiang. a capturat Nanking are La demi zate in urma unor iielened cu miltaristi tutoraten lal Chang ers ral har inate dea fi contest de comin sjaponesi Revirimentul comunist Revirimentul comunist avut loc in sdincul ei, La marginea province! natale 2 i Mao Te-ung. Hunan, tin provincia Shen Tiangxi). M mascle de tirani aves St Jevink prineipala forta revoluionard, iar ef timpreuna cual le niet un stat comunist fn aceastl reare dspertt de eliberare. fost inceputal celebralui Ma trie pe 0 distant de 9.500 peste rong sf ius, in impul cireia Armas Rosie a trebuit st lupe 2 de 21 pind sha gist refigiul Ia Yenae, 80.000 de. perscane care au inceput mary doar sproximativ ROM de veteran a supra leis Margul cel Lung 2 devenit legend, ar Poiacipalul states al acestuia, Mao Tse-tung n notd-vest. Dintre cel © Soldat in ‘Remata de Elberare 2 Poporulu a Moree Zia Chinezesc intr Fizboiului co Japonia. Comunigti dus greul uptel Inmpotrva fortelor japoneze. © chiang Kat-shek ¢isotia sa impreun fu Lord Mountbatten, intr-o bars militara americans din estl Inde unde trupele chineze erau antre nate pentru rzboiul Iimpotriva Japon In cua sprinulu acordat de amect ‘ani, Chiang a per {ut rizbotul evil ca comunigti i 1949, tea retras in Fimisitele fortelor sale armate st rezervele dela Banca Chineza. A Incetat din vgs in 1975. saa Tae (eee —nbonty Ake Sune t ma acentate ale japonezilor Tas japoneai raw zicimiet plamurle Iu chiang. ‘Dupt_ce sw ocupat Mandira, i norte, st a ficut alte incursiin in tertor Chine in 1987 trapelejaponeze sw implica intrain conflict armat ci Fortele chineze, care Si trunsformat Intran elbol de mar pr Poni, des nececarat, Pana fa srt anu 1937, japonezi au eapeura Peking (Belin) 51 Nanking (Nanjing), au bombardat orae 5a coms atria ar un popor sulleit de patrionsm si comunis adoptind 0 putemicd porte ant japonezi, Chiang a fost obligat si pee alatur de el, Chiat i asa, chinezi nu au reust sso ‘opund armatelor japoneze, care a ocupat mul este, dar nau reusit si co ‘astl teftori chinez de dincolo de tm, in DAL stacsl japoner ssupna onli Pearl Harbors schimat situat Aieul in China int doilea lansarea bombeloratomice in august 1945 1a sfrgtulr@zboluls, Chiang. parca sa detina contolul = armate mai numeroase si mai bine echipat material din partes i face 2 wema, sprite Te rurale st superiontatea in moral $i tate a put ssi spund caval ul oraselors spriin Dat in rdzboiul civ ‘oministilr in one Republica populara Pe la jumatatea anului 1949, Peking, Nanking Chiang. sa refugiat pe insula Formosa Taiwan). La 1 octombrie 1949 Mao si Chou Pata Tiananmen din Peking. cu scopul de proclama nous Republiet Popular Chinezt cw 0 populate de 500 milioune locuilon, rea $1 punt economia pe picoare. Des comunis tru ea principio a de propretatea Prvatd, poltica timpurle a panidultt a fost fost de’ asemenen una populat, Lege Agrart (1950) cafe punea expat pute ppinsneul erator caret munceat, Aceastafost o period de realist imponante, in cuca chelivielilor mitre exorbiante ale 82 hoiul din Coreea (1950-53), in etre "volun ‘ari chinezi au lupat alatur de nord-coreeni impoanva SUA i altor fore oceidentae in 19501, fonele chineze au ocupat ibetul. Pretenle chinezilor privind suzera rnitateaesuprs Tibetul, bazate pe fostal con trol imperial asupra acest, ext plate: Ih fel era si decizia lor de ivi elibera pe ipetani din robia fag de lrail feudal, Dar fealitate, noul regim implica ‘un atac cit ssupra modului de vita tibetan, care insta poporul“eliberst”. Acest acm devenit evi lent in 1959, cind o revolt tibetan a fost 2obiil ar mit de ubetuni Lay umnat pe L- ‘ul Toe spstual buds, Dalai Lam in ex. Tore timp, progresul economic al Chine incuraja pe Mao 88 eacd rapid a 0 economie socialist, Incustile $1 afacenile au fost nao nalizate, avindu-t adesea ca manager pe fos tl proprietar, far uranimea a fost ongantzatt in cooperative agricole. Cu i in URSS, acest luera mu a fost aggemt de Grunt care abia ddobindisera pamant prin legea din 1950, Gur toate aeestea, in 1956, Mao a simi desl de Icrezator pert intmaduce polit cot calor "a sutt de flr", permitind la nivel ‘minim libenatea cuvntulal Nemultumile si crite care au urmat au dus i o risturnare Imediatt a polite st la 0 severa campanie amidreapta”” in care un numar mare de protestatarl au fost istemniat sau alungay fa Ste indepdttate. Tulburtele proweate de Propaganda lui Mao, demonsiaile populare permanente si umilres in public @ "disma- nilor poporatul” au devenit un model pent campanilleulterioare ecurle bau intel lui Mao dorings de a eongania societatea chines, eiminnd toate ramasiele conceptel “burgheze" si eapital= ‘ste. Inelegindu-se din ce in ce mal elu. eu iat sovietic, Mao dorea sa impiedice Panidul Comunist st urmeze modelul sovietc sist devin o birocraie privilegasa 51 conso data, Aceasta presupunet mobilizarea © Soldati chines sitese “Cartices Rosle”, ce contines citate apartindnd ht Mao Tse-tung. Revoluta Culturala 2 og fanatic’, incurjat| {de Mao, impotriva Yalortr tradionale, paratull Partidull CComunist. Garzile Rosi grupur de stu: dent militant, sau flat in fruntea cam: paniel. ‘maselor impotrva “inimilorslabe” si conuptiei 5, inevitail, Impotrvn hdenlor comunist rival care adopeau © pozitie mai pragmaitica (practic) st moderats Marele Salt inainte [n 1958, Mao a proclamat Marele Sat Traine, insemn teveren directa & chine de lt socialism la. comuniso, Tara a fost impart fn comune formate din site, flecare inte acestea desidsurind servic publice propel Viega si munca urmau si devina comune, in Joc de individuale sau familie, iar ventul unei comune urma st fle fmparit in mod egal Fite membri scestela, Fortele de munct urls 2 ale Chine au fost concentrate in scopul Inceilor publice sia dezvolas une teh: logit fa seed redos, simbolizata de Instalaren ‘unui milion de furle de ofl Tnapoite ‘Oricare ar fi fost meriele acestor ide, ppunerea lor in eplicare 5 facut in graba sl Aavut efece dezastruoase, Céteva lucrat pub- lice au fost relia imponante, dar abseniele Tndelungate ale fonelor de munct a dus la ‘egliarea pamintului. Oelul prelucrat in fu ale ven cali atdt de proasta inci aproape ef nu valora nimic; lar 0 sere de alte deca pripte, determinate de secete, Inun- dati st alte dezastre naturale, au dus la 0 feamete terbila care a ucis miboane de foameni st la dstrugerea medulu Problemele sau agrvat in. 1960, cInd [URS gia setras Loi specialist in tehnica, care Ti ajuasert pe chinezi, sf sute de proiecre Indusinale au fost anterupte. Tn cele din turma, Maree Sal Ininte a fost abandonat. In anil 1960, cind politica guvernamentala erin feneral Sabi? de pragmatis, economia chineed a incepurt sf se relacd. Dar, desi Mao ‘2 retras peneu un timp de pe scena poli ela sims "Marcle Carmaci” indispensabi ‘care condlusese paridal spre vicore, El sa bbucurat si de spinal armatel,condust de Lin Biso. fn 1956, el a decs ef fact un alt mare efor pent mentine starea revolutionar Marea Revoluye Cultural a proletratuhi, | __ Revolutia Culturala Jn reals, Revolufa Cultura conss in ata- cares olitel manifest indie a valor intoateformele sl, de profesor univer ten ofall lat Ta fruntea. panel Principal agent at aceweserau Gale Ros, lev sade ce calatrenu prin toa (ars, fxgunizind ing s\ demonstati st pee cue! pe numerost init, tele, persane cu legit in Occient fica de pai, cae pe cit erty de moder pe a frau de compl Aceyta erat seni Oe 0, {earl =Carices Rosle’, “late ale presedn tell Mao Tsecung’ pis tn mlloane. de ‘exemplar, # Seven iba chine Duunete grave ale soci chineze sa accents mat mal nd In orase a iene Iupar fre grupicile antagonist, in cele din umd, co mar eet, amata a restaurat fordines. Garale Rog au sift a tind lor, find dlperate tn zanee rue pen af educate” de lta ceea ce inserna ch © gener inteagh de neni petreceau ani de Hien ed ind th 1969, dugmanit din pari at Tu ao fusesert fleur ar Lin ito a ema cat in caltate de sucesor politcal su, Da, dlp dour wel ania urmat un episod nefer- ch, elnd #4 consider ef acesta plana 0 lovnurd Inpouva ll Mao, demascat Lin lao © Nowa infetyare a crescatoriel noose de ‘bor, ptura din provincia Shaan in Chin ‘Comuncle au devenit principalele unig 5 organiza sociale cin 1958, n timpul Marelul £ Saft Iainte care s-2 dovedlt un dezastru,