P. 1
Buletin Stiintific Sesiune Studenteasca 2010

Buletin Stiintific Sesiune Studenteasca 2010

|Views: 3,787|Likes:
Published by lorykk

More info:

Published by: lorykk on Oct 10, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/12/2013

pdf

text

original

Sections

  • Sec iunea 1 - Economie, finan e şi politici economice europene
  • PRESTA IILE SOCIALE DE ŞOMAJ ÎN ĂRI MEMBRE ALE UE
  • PROMOVAREA CULTURII CONCUREN EI
  • EVOLU IA DATORIEI EXTERNE A ROMÂNIEI ÎN PERIOADA 2006 – 2009
  • FONDUL MONETAR INTERNATIONAL
  • CONSUMATORUL ŞI CONSUMERISMUL ÎN ECONOMIA DE PIA Ă
  • ROLUL STATULUI ÎN PROCESUL CREŞTERII ECONOMICE
  • CEREREA DE FOR Ă DE MUNCĂ. CARACTERISTICI ŞI TENDIN E
  • DECALAJE ŞI INEGALITĂ I ÎN ECONOMIA MONDIALĂ
  • IMPACTUL CRIZEI ECONOMICE ASUPRA TRANSPORTURILOR AERIENE
  • TRANSPORTURILE MARITIME
  • PERFORMAN EI FINANCIARE A COMPANIEI
  • ASPECTE PRIVIND CALCULA IA COSTURILOR ÎN AGRICULTURĂ
  • UTILITATEA CUNOAŞTERII TEHNICILOR DE PREVIZIUNE A VÂNZĂRILOR
  • ANALIZA STATISTICĂ A FOR EI DE MUNCĂ
  • CREŞTEREA ECONOMICĂ ŞI RECESIUNEA ÎN ROMÂNIA DUPĂ 1990
  • SINTETIZAT ÎN DOUĂ DIAGRAME RADIALE
  • Sec iunea 3 - Management şi Marketing
  • MANAGEMENTUL CARIEREI
  • STRATEGIA DE MARKETING A FIRMEI
  • ECOSISTEMELOR ŞI A MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR
  • MARKETINGUL VIRAL – O TEHNICĂ NOUĂ DE COMUNICARE ÎN MARKETING
  • SUSTENABILITATEA SOCIETĂ II DE TURISM SC POSADA SA
  • POTENTIALUL TURISTIC AL STATIUNII BALEA
  • SISTEMELE SENZORIALE ŞI COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI
  • ECONOMIA EXPERIENTELOR LA PENSIUNEA TURISTICA „VIRGINIA”
  • FRANCIZAREA LAN URILOR DE FAST-FOOD. STUDIU DE CAZ KFC
  • Sec iunea 5 - Informatică economică
  • SITE-UL ASTROINFO – INTRODUCERE ÎN LUMEA CELESTĂ
  • WEBSITE – ANSSA FILIALA PITEŞTI
  • SECRETELE CELUI MAI NOU SISTEM DE OPERARE MICROSOFT WINDOWS 7
  • VIRUSI SI ANTIVIRUSI
  • SITE WEB AL UNEI SOCIETATI DE ASIGURARI
  • DESIGNUL UNEI PAGINI WEB

Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european”

FACULTATEA DE ŞTIIN E ECONOMICE
organizează Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti
„NOI PERSPECTIVE ÎN SPA IUL ECONOMIC EUROPEAN” 22 MAI 2010

Preşedinte sesiune: Decan - prof. univ. dr. Constantin Drăghici
COMISII ŞTIIN IFICE Sec iunea 1 - Economie, finan e şi politici economice europene
Presedinte: prof. univ. dr. Emilia Ungureanu Membri : lect. univ .dr. Tiberiu Avramescu lect. univ. dr. Daniela Pârvu lect. univ. dr. Ramona Popescu lect. univ. dr. Emilia Clipici Secretar: asist. univ. drd. Alina Hagiu

Sec iunea 2 - Contabilitate, statistică şi analiză economico-financiară
Presedinte : prof. univ. dr. Gheorghe Secară Membri: conf. univ. dr. Claudia Burtescu conf. univ. dr. Victoria Firescu conf. univ. dr. Gheorghe Săvoiu lect. univ. dr. Daniela Bondoc Secretar: asist. univ. drd. Marian aicu

Sec iunea 3 - Management şi Marketing
Presedinte : prof. univ. dr. Marian Popescu Membri: conf. univ. dr. Dorule Grădinaru lect. univ. dr. Amalia Pandelică lect. univ. dr. Mădălina Brutu lect. univ. dr. Crengu a Tomescu Secretar: asist. univ. drd. Eliza Antoniu

Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european”

Sec iunea 4 - Administrarea Afacerilor, Comer , Turism , Servicii
Presedinte : prof. univ. dr. Mihaela Diaconu Membri: prof. univ. dr. Viorica Pană lect. univ. dr. Carmen Secară lect. univ. dr. Daniela Mihai lect. univ. drd. Loredana Tu ă Secretar: asist. univ. drd. Cristina Micu

Sec iunea 5 - Informatică economică
Presedinte : conf. univ.dr. Logica Bănică Membri: conf. univ. dr. Emil Burtescu conf. univ. dr. Lumini a Şerbănescu Secretar: lect. univ. dr. Consuela Necşulescu

Comitetul de organizare:
• • • • • • Secretar ştiin ific-conf. univ. dr. Claudia Burtescu Asist. univ. drd. Marian aicu Asist. univ. drd. Alina Hagiu Lect. univ. dr. Emilia Clipici Asist. univ. drd. Cristina Micu Prep. univ. drd. Olimpia Oancea

ISSN 1844-5829

2

Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european”

CUPRINS
SEC IUNEA 1 - ECONOMIE, FINAN E ŞI POLITICI ECONOMICE EUROPENE........... 5 PRESTA IILE SOCIALE DE ŞOMAJ ÎN ĂRI MEMBRE ALE UE..................................... 6 PROMOVAREA CULTURII CONCUREN EI ....................................................................... 15 EVOLU IA DATORIEI EXTERNE A ROMÂNIEI ÎN PERIOADA 2006 – 2009................ 25 FONDUL MONETAR INTERNATIONAL .............................................................................. 36 SISTEMELE DE SĂNĂTATE – COMPONENTĂ A POLITICILOR SOCIALE. EXEMPLIFICARE PE CAZUL MARII BRITANII ŞI FRAN EI ......................................... 46 CONSUMATORUL ŞI CONSUMERISMUL ÎN ECONOMIA DE PIA Ă............................ 54 POLITICA FISCALĂ ŞI INFLUEN ELE EI ASUPRA ECHILIBRULUI MACROECONOMIC ................................................................................................................ 64 ROLUL STATULUI ÎN PROCESUL CREŞTERII ECONOMICE ........................................ 72 CEREREA DE FOR Ă DE MUNCĂ. CARACTERISTICI ŞI TENDIN E .......................... 80 DECALAJE ŞI INEGALITĂ I ÎN ECONOMIA MONDIALĂ ............................................ 101 IMPACTUL CRIZEI ECONOMICE ASUPRA TRANSPORTURILOR AERIENE ........... 112 TRANSPORTURILE MARITIME.......................................................................................... 121 SEC IUNEA 2 - CONTABILITATE, STATISTICĂ ŞI ANALIZĂ ECONOMICOFINANCIARĂ........................................................................................................................... 140 ASPECTE JURIDICE ŞI CONTABILE ALE LICHIDĂRII SOCIETĂ ILOR COMERCIALE ........................................................................................................................ 141 INFORMA IA CONTABILĂ PRIVIND REZULTATUL – PREZENTARE ŞI VALORIFICARE ..................................................................................................................... 159 PROIECT DE FUZIUNE PRIN ABSORB IE ŞI CONTABILIZAREA OPERA IILOR DE FUZIUNE A SOCIET ILOR COMERCIALE AXA CONSTRUCT MIL S.A. ŞI AXA EURO STEEL S.A .................................................................................................................... 173 ANALIZA CONTRACTELOR DE CONSTRUC IE DIN PUNCT DE VEDERE AL DISPUTELOR GENERATE DE ÎNTÂRZIERILE DE TIMP............................................... 183 POLITICILE CONTABILE ŞI INFLUEN A LOR ASUPRA POZI IEI ŞI PERFORMAN EI FINANCIARE A COMPANIEI.............................................................. 194 ASPECTE PRIVIND CALCULA IA COSTURILOR ÎN AGRICULTURĂ ....................... 199 METODE ŞI TEHNICI PRIVIND FUZIUNEA ŞI DIVIZAREA SOCIETĂ ILOR COMERCIALE ........................................................................................................................ 209 UTILITATEA CUNOAŞTERII TEHNICILOR DE PREVIZIUNE A VÂNZĂRILOR....... 219 BUNA PLANIFICARE – PREMISA DESFĂŞURĂRII EFICIENTE A ACTIVITĂ II DE AUDIT ....................................................................................................................................... 227 DILEME PRACTICE ÎN ESTIMAREA VALORII PRELIMINARE A PRAGULUI DE SEMNIFICA IE....................................................................................................................... 235 BALANCED SCORECARD – INSTRUMENT DE MĂSURARE ŞI MANAGEMENT AL PERFORMAN ELOR FIRMEI ....................................................................................... 242 ANALIZA STATISTICĂ A FOR EI DE MUNCĂ................................................................ 247

Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european”

CREŞTEREA ECONOMICĂ ŞI RECESIUNEA ÎN ROMÂNIA DUPĂ 1990...................... 255 CINCI INDICATORI DE SEMNALIZARE AI CRIZEI GLOBALE APĂRUTE ÎN SUA.. 262 MODELAREA CREŞTERII ECONOMICE, VALORIFICÂND PENTAGONUL MAGIC CONJUNCTURAL ................................................................................................................... 267 PENTAGONUL MAGIC AL ECONOMIEI ROMÂNEŞTI ÎN ANII 2010 ŞI 2011, SINTETIZAT ÎN DOUĂ DIAGRAME RADIALE................................................................. 274 EVOLU IA STATISTICĂ A RAPORTULUI DINTRE SALARIUL MINIM GARANTAT ŞI SALARIUL MEDIU ÎN ROMÂNIA........................................................................................ 280 SEC IUNEA 3 - MANAGEMENT ŞI MARKETING........................................................... 286 MANAGEMENTUL CARIEREI............................................................................................. 287 STRATEGIA DE MARKETING A FIRMEI.......................................................................... 294 TEHNOLOGII DE RECICLARE A (D)EEE-URILOR PENTRU PROTEJAREA ECOSISTEMELOR ŞI A MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR................................................... 301 MARKETINGUL VIRAL – O TEHNICĂ NOUĂ DE COMUNICARE ÎN MARKETING. 309 SEC IUNEA 4 - ADMINISTRAREA AFACERILOR, COMER , TURISM , SERVICII. 316 SUSTENABILITATEA SOCIETĂ II DE TURISM SC POSADA SA ................................. 317 O CLIPĂ DE TURISM ÎNTRE AMINTIREA IMPERIULUI ROMAN ŞI PROVOCĂRILE SECOLULUI XXI..................................................................................................................... 328 POTENTIALUL TURISTIC AL STATIUNII BALEA .......................................................... 335 IMPORTAN A TERMALISMULUI ÎN DIVERSIFICAREA SERVICIILOR TURISTICE ................................................................................................................................................... 344 SISTEMELE SENZORIALE ŞI COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI............... 351 ECONOMIA EXPERIENTELOR LA PENSIUNEA TURISTICA „VIRGINIA”...........- 361 FRANCIZAREA LAN URILOR DE FAST-FOOD. STUDIU DE CAZ KFC ..................... 377 SEC IUNEA 5 - INFORMATICĂ ECONOMICĂ................................................................ 385 SITE-UL ASTROINFO – INTRODUCERE ÎN LUMEA CELESTĂ .................................... 386 WEBSITE – ANSSA FILIALA PITEŞTI ................................................................................ 396 SECRETELE CELUI MAI NOU SISTEM DE OPERARE MICROSOFT WINDOWS 7... 402 VIRUSI SI ANTIVIRUSI ......................................................................................................... 412 SITE WEB AL UNEI SOCIETATI DE ASIGURARI ............................................................ 421 DESIGNUL UNEI PAGINI WEB................................................................................................428

4

Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european”

Sec iunea 1 - Economie, finan e şi politici economice europene

5

Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european”

PRESTA IILE SOCIALE DE ŞOMAJ ÎN ĂRI MEMBRE ALE UE Autor: Iuliana GHI Ă anul III, Finan e şi Bănci Coordonator ştiin ific: prof. univ. dr. Emilia UNGUREANU
1.1. FORME ALE PRESTA IILOR DE ŞOMAJ

În ările europene, există, în principal două tipuri de presta ii de şomaj, şi anume, presta ii de asigurări – în sistem contributiv - şi presta ii de asistentă socială pentru şomeri – în sistem necontributiv - cu particularită i de la o ara la alta. Frontiera dintre cele două forme de presta ii nu este întotdeauna clar definită. Astfel, în unele ări, ca Marea Britanie sau Irlanda, presta iile de asigurări împrumută din caracteristicile celor de asistentă socială, în sensul că, dacă la colectarea cotiza iilor se respectă principiul propor ionalită ii cu veniturile, distribu ia presta iilor se face uniform, în regim de asistentă socială şi constă într-o presta ie în sumă fixă. În alte ări, ca Suedia sau Finlanda, există o presta ie de bază pentru şomaj, în sumă fixă, finan ată prin sistemul de asigurări obligatoriu, precum şi o indemniza ie de şomaj propor ională cu contribu ia suplimentară la sistemul de asigurări. Există, în acelaşi timp, presta ii de şomaj integrale, par iale sau regresive în timp, în func ie de perioada de cotizare sau de durata şomajului, cum este cazul Fran ei. În unele ări, ca Marea Britanie, Belgia, Irlanda, Portugalia, presta iile de şomaj sunt incluse în sistemul unic de securitate socială, iar în altele aceasta exista şi func ionează în cadrul unui sistem distinct de protec ie socială a şomerilor. Există şi o serie de presta ii speciale de şomaj, ca de exemplu indemniza ia de şomaj tehnic, indemniza ia de intemperii pentru lucrătorii în construc ii etc.. Indemniza ia de şomaj tehnic se acordă în situa ii de criză când are loc o reducere a timpului de lucru care afectează cel pu in 1/3 din personalul întreprinderii şi care determină o pierdere de cel pu in 10% din salariul lunar, cu condi ia men inerii contractelor de muncă nereziliate şi a achitării obliga iilor la asigurările de şomaj. Aceasta se calculează pornind de la diferen a de la salariul net (adică diferen a dintre salariul ob inut în timp de lucru normal şi cel rezultat în urma reducerii timpului de lucru) la care se aplică procentajele stabilite pentru asigurările de şomaj. Indemniza ia de intemperii se acordă din întreprinderile de construc ii a căror activitate, depinzând de condi iile atmosferice, se restrânge mult în caz de timp nefavorabil. Este vorba despre o indemniza ie de şomaj par ial, finan ată prin contribu iile lucrătorilor din sectorul de construc ii şi care se acordă în aceleaşi condi ii ca şi indemniza ia de şomaj tehnic. Pentru lucrătorii în vârstă, cu risc crescut de şomaj, există posibilitatea acordării unei presta ii par iale de şomaj cu reducerea duratei de muncă sau a unei presta ii de prepensionare. Prezen a presta iilor de asigurări de şomaj alături de cele de asisten ă socială pentru şomeri este situa ia cea mai frecvent întâlnită în ările europene, cu toate că diferen ele dintre ele, din punct de vedere al beneficiarilor, în special sub aspect cantitativ, au tendin a de diminuare. Distinc ia de bază între cele două forme de presta ii porneşte chiar de la riscul social în întâmpinarea căruia vine fiecare. Presta iilor de asigurări sociale le revine sarcina protejării împotriva riscului pierderii unui anumit nivel al veniturilor o dată cu pierderea locului de muncă. Presta iile de asigurări de şomaj acoperă o parte din aceste pierderi prin indemniza ia de şomaj, asigurând astfel o anumita rată de înlocuire a salariului anterior. În cazul asisten ei, riscul social constă în absen a unui venit pentru a face fa ă nevoilor de bază, vitale. În această situa ie, presta iile oferite şomerilor îmbracă forma unui venit minimal, de subzisten ă. 6

Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european”

1.2. NIVELUL ŞI DURATA PRESTA IILOR

Între ările europene există diferen e, mai ales în ceea ce priveşte nivelul presta iilor de şomaj şi al propor ionalită ii acestora cu celelalte elemente de determinare, în principal cu nivelul şi durata contribu iei la sistemul de asigurări. Plafonarea nivelului presta iilor, în func ie de nivelul salariului de referin ă sau al salariului minim, dar şi în corela ie cu stabilirea unui plafon maxim şi în cazul veniturilor asupra cărora se aplică prelevarea contribu iei de şomaj, constituie o caracteristică în majoritatea ărilor europene. Nivelul presta iilor de asistentă socială pentru şomeri este mult diminuat comparativ cu cel al presta iilor de asigurări, dar durata acordării acestora este mai mare. Germania şi Irlanda fac excep ie de la aceasta regulă, ajutoarele sociale de acest gen situându-se la un nivel comparativ cu cel al indemniza iilor de şomaj, ceea ce apropie sistemul de asisten ă de cel al asigurări, din acest punct de vedere. În Germania, în stabilirea cuantumului şi duratei presta iilor de şomaj, a fost întărit principiul propor ionalită ii cu nivelul salariului şi durata contribu iei plătite. În schimb, Marea Britanie a introdus o logică de asisten ă socială chiar şi în cazul stabilirii nivelului presta iilor de asigurări, astfel încât o mare parte a şomerilor depind în final de presta iile generale de asisten ă socială. Sistemul francez îmbină practic cele două modalită i de sus inere a şomerilor. Presta iile de asisten ă socială urmează în parte logica asigurărilor, prin condi ia impusă pentru deschiderea acestor drepturi şi, anume, aceea de a fi desfăşurat o activitate profesională pe o perioadă minimă de cinci ani. Presta iile de asigurări presupun şi ele numeroase elemente caracteristice asisten ei sociale. Astfel, în timp ce rata cotiza iei nu este diferen iată în func ie de vârsta, la stabilirea nivelului indemniza iei de şomaj se ine seama de vârsta şomerilor, fiind favoriza i cei mai în vârsta, în detrimentul celor mai tineri care au cotizat o perioadă mai scurtă de timp. În acest mod, presta iile de şomaj pot fi considerate, în parte, şi ca presta ii de prepensionare prin acordarea pentru şomerii mai în vârsta a unor indemniza ii mai ridicate şi pe o perioadă mai îndelungată, pe baza unor principii de solidaritate între genera ii. Tendin a generală este aceea de scădere a cuantumului indemniza iilor de şomaj şi a duratei de acordare a acestora, în scopul reducerii atractivită ii lor şi pentru încurajarea interesului pentru muncă. Astfel, de la generoasele procente de 80-90% din salariul anterior, s-a ajuns la 5060% şi chiar mai pu in în unele ări (40% în Irlanda şi Portugalia, 28% în Grecia, 25% în Marea Britanie). Este avut în vedere principiul conform căruia nivelul indemniza iei de şomaj trebuie să fie sensibil inferior salariului câştigat în perioada de activitate sau chiar salariului minim pe economie pentru a nu duce la dezinteres în ceea ce priveşte găsirea unui loc de muncă într-un timp cât mai scurt. Introducerea presta iei de şomaj regresive în timp, cu diminuarea cuantumului acesteia pe măsura prelungirii duratei şomajului, concomitent cu limitarea perioadei în care şomerul poate beneficia de indemniza ie în regim de asigurări, se înscriu în cadrul general de sporire a austerită ii financiare.1
1.3. PRESTA IILE DE ŞOMAJ ÎN ĂRILE MEMBRE U.E.

BELGIA În Belgia, presta iile de protec ie socială a şomerilor sunt incluse în sistemul general de securitate socială, fiind finan ate din fondul social global constituit pentru acoperirea tuturor presta iilor social şi care este alimentat prin cotiza ia socială obligatorie de bază, care se ridică la 37,94% din salariu (24,87% plăteşte angajatorul şi 13,07% salariatul), precum şi prin alte cotiza ii plătite numai de către angajatori. Statul are, de asemenea, o contribu ie importantă la finan area sistemului de securitate socială, prin asigurarea unei subven ii globale, în func ie de nevoi. Prin caracteristicile sale, sistemul belgian al presta iilor de şomaj se situează între un sistem de asigurări şi unul de asisten ă socială.
1

Revista Probleme economice, volumul 81-82, 2003, p. 57 – 60;

7

Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european”

Pentru ob inerea presta iei de şomaj este necesar un stagiu minim de plată a cotiza iei globale de 12 luni din ultimele 18 sau de 2 ani din ultimii 3 ani de muncă. Nivelul presta iilor de şomaj este relativ redus comparativ cu alte ări ale Uniunii Europene. Chiar şi pe plan intern, nivelul presta iilor de şomaj este mult mai scăzut decât cel al indemniza iilor de boală sau de invaliditate, de pildă. Rata de înlocuire a salariului mediu zilnic este, în primele 12 luni de şomaj, de maximum 55% fără alte ajutoare familiale şi de 60% împreună cu acestea, dacă este cazul. Nivelul maxim al presta iei de şomaj este de 34 de euro pe zi, iar cel minim de 30 de euro pe zi. Acesta scade în următoarele trei luni la 35% fără aloca ii familiale (adică 20 de euro pe zi maxim şi 17 euro minim), respectiv, 42% împreună cu aloca iile familiale (adică maxim 24 de euro şi minim 22 de euro pe zi). După 15 luni de şomaj sunt luate în considerare şi veniturile celorlal i membrii ai familiei. Astfel, daca cei doi so i sunt şomeri, iar veniturile lor nu depăşesc 34 de euro pe zi, aloca ia de şomaj este de 17 euro, iar dacă depăşesc această sumă, aloca ia se reduce la 13 euro pe zi. Perioada de şomaj se poate prelungi în func ie de vechimea totală în muncă, dar cu condi ia ca şomerul să efectueze o activitate salariată cel pu in trei luni pe an. Durata de timp în care sunt acordate presta iile de şomaj, teoretic, nu este limitată, cu excep ia cazurilor în care perioada de şomaj este anormal de îndelungată sau dacă beneficiarii acestora dispun de alte surse de venit. Pentru tinerii care nu au avut încă un loc de muncă, se află în căutare sau urmează cursuri de calificare sau recalificare, se acordă o aloca ie de şomaj în func ie de vârstă şi de eventualele obliga ii familiale. Astfel, cei sub 18 ani primesc 7,68 de euro pe zi, cei peste 18 ani 12 euro pe zi, iar cei cu obliga ii familiale 17 euro pe zi. Şomerii în vârstă de peste 50 de ani, care au o vechime în muncă de cel pu in 20 de ani primesc, după un an de şomaj, un supliment pentru bătrâne e, astfel încât aloca ia totală, incluzând şi eventualele ajutoare familiale, se poate ridica la maxim 37 şi minim 33 de euro pe zi. Pentru cei fără obliga ii familiale, maximul aloca iei este de 31, iar minimul de 25 euro pe zi. Şomerii în vârstă de peste 58 de ani pot opta pentru pensionarea anticipată. Impozitarea presta iilor sociale se face în func ie de nivelul tuturor veniturilor, precum şi de situa ia familială, respectiv a persoanelor aflate în între inere. În cursul ultimilor ani, în Belgia, nivelul presta iilor de şomaj a înregistrat o tendin ă constantă de scădere. De altfel, întregul sistem de securitate socială se află într-un amplu proces de reorganizare şi reformare. FRAN A Sistemul francez al presta iilor de protec ie socială a şomerilor este un sistem cu caracter obligatoriu, distinct, nefiind inclus în sistemul general de securitate socială. Presta ia de şomaj, în regim de asigurări, îmbracă forma aloca iei unice regresive în timp, care poate fi integrală sau par ială. În regim de asisten ă socială se acordă o aloca ie de solidaritate, specifică pentru şomerii de lungă durată, care şi-au epuizat dreptul la aloca ii, precum şi o aloca ie de inser ie pentru anumite categorii speciale (de inu i elibera i, apatrizi, repatria i, refugia i, solicitan i de azil etc.). Dreptul la aloca ia unică de asigurări pentru şomaj este condi ionată de perioada de afiliere la sistem. Durata minimă de cotizare pentru deschiderea drepturilor la aloca ie este de patru luni în cursul ultimelor opt luni, iar pentru ob inerea unei aloca ii integrale, de şase luni din ultimul an precedent intrării în şomaj. Nivelul cotiza iilor ce trebuie să fie plătite este variabil în func ie de mărimea venitului ob inut. Astfel, pentru un venit lunar sub 2241 de euro, cotiza ia este de 6,18%, din care 2,21% sunt plătite de către salariat şi 3,97% de către angajator. Pentru un venit lunar cuprins între 2241 de euro şi 8964 de euro, nivelul contribu iei creşte la 6,68%, din care salariatul plăteşte 2,71%, iar 3,97% rămân în sarcina angajatorului. Patronatul mai plăteşte o contribu ie suplimentara în cazul desfacerii contractului de muncă unui salariat în vârstă de peste 52 de ani (contribu ia Delalande). Pentru ob inerea aloca iei de asisten ă socială, şomerii de lungă durată trebuie să îndeplinească condi iile de resurse iar, pe lângă acestea, ei trebuie să fi desfăşurat anterior o activitate remunerată şi să fi fost beneficiari ai aloca iei de asigurări de şomaj. Astfel, o persoană 8

În anul 2000 acesta era de 52 765 de euro în vechile landuri şi 43 562 de euro în noile landuri. tot în func ie de vârsta şomerului şi de durata de cotizare la sistem. să 9 . practic. ea se atribuie pe perioade de acte 6 luni. sistemul de asisten ă pentru şomeri. Nivelul minim al venitului net anual supus impozitării este de 6738 de euro pentru o persoană singură. Nivelul presta iei de asigurări de şomaj se stabileşte pe baza salariului de referin ă. teoretic. respectând principiile asigurărilor obligatorii. să fie apt de muncă. prin bugetul federal.4% din salariul zilnic de referin ă la care se adaugă o sumă fixă de 9. Şomerul trebuie să fie înscris la biroul de plasament. El finan ează însă integral. adică plata aloca iilor de asigurări de şomaj. Sistemul de presta ii de şomaj german este considerat ca fiind cel mai apropiat de modelul teoretic al asigurărilor. cât şi în sistem necontributiv. Perioada de timp în care se acordă aloca ia integrală este cuprinsă între 4 şi 27 de luni. iar la expirarea fiecărui termen are loc o nouă verificare a nivelului resurselor beneficiarului. Această contribu ie este stabilită la 3. După această perioada. Pentru ob inerea aloca iei de inser ie. Astfel. nivelul aloca iei este diminuat cu 25%. Pentru a avea acces la presta iile de asigurări de şomaj sunt necesare minimum 12 luni de activitate salarială şi implicit de plată a cotiza iilor. n cazul şomajului par ial. Aloca ia de inser ie.44 de euro pe ora) de la asigurări. care au o vechime mai mare în muncă. Salariul de referin ă. Acesta are mai mult un caracter de prevenire a riscurilor. decât unul reparatoriu sau compensatoriu. Există un plafon maxim al salariului anual pentru care se plătesc aceste cotiza ii. iar pentru cei în vârstă de peste 55 de ani. în cursul ultimilor 3 ani. calculat ca medie a salariilor cotizabile din ultimele 12 luni. Aceasta este plătită de către angajator. Pentru o perioadă de contribu ie la sistemul asigurărilor de şomaj cuprinsă între patru şi şase luni. nivelul aloca iei integrale de şomaj reprezintă 40. pana la maximum 60 de luni indemniza ia de şomaj. în func ie de care se stabileşte nivelul aloca iei. Nivelul aloca iei integrale este diminuat din patru în patru luni dar este garantat un nivel minim de 16 euro pe zi sau de 21 de euro pe zi pentru şomerii în vârstă de peste 52 de ani. Aloca ia de inser ie pentru categoriile speciale este de 9. Aloca ia unică regresivă este formată dintr-o parte propor ională cu salariul de referin ă şi dintr-o parte fixă. 14. dar. nu poate depăşi plafonul maxim de 8964 de euro lunar.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” singură şomeră primeşte aloca ia de solidaritate dacă resursele sale totale se situează sub plafonul maxim de 880 de euro lunar. Presta iile de şomaj sunt impozabile după aplicarea unei deduceri de 20%. pentru o perioadă minimă de 6 luni de achitare a contribu iei la asigurările de şomaj. Legătura dintre activitatea salariată şi presta iile sociale constituie fundamentul sistemului.. cu un nivel minim de 4. se acordă pe o perioadă care nu poate depăşi un an.42 de euro pe oră. accidentale sau tehnice. Aloca ia de solidaritate specifică pentru şomerii de lungă durată se acordă. aloca ia de şomaj pentru perioadele de timp în care nu se lucrează reprezintă 50% din remunera ia orară brută. respectiv un plafon maxim de 797 de euro lunar pentru o persoana singură şi de 1293 de euro pentru cei căsători i. Acest sistem este mai pu in avantajos pentru salaria ii care au cotizat o perioadă mai scurtă de timp sau pentru cei cu salarii mici şi ii favorizează pe cei care au contribuit la asigurări pe durate mai lungi. Statul acordă credite bugetare în caz de nevoie pentru a asigura echilibrul financiar al sistemului de asigurări.788 de euro pentru o familie cu doi copii etc.03 euro pe zi. Pentru un cuplu căsătorit plafonul maxim al resurselor este de 1382 de euro. 10732 de euro pentru familie fără copii. de asisten ă socială. GERMANIA Presta iile de protec ie socială a şomerilor se acordă atât în sistem contributiv. primind. coeficientul de reducere a aloca iei variază între 8% şi 17% la fiecare patru luni. în func ie de durata de afiliere la sistem şi de vârstă. urmând ca el sa recupereze ulterior o parte din sumă (2. specifică şomerilor de lungă durată este de 13 euro pe zi. categoriile speciale enumerate anterior trebuie să îndeplinească numai condi iile de resurse. determinat de reducerea duratei de muncă din ra iuni economice. aceasta se ridică la 18 euro pe zi. pe durată nelimitată. Presta ia de solidaritate.29 de euro pe zi.25% atât pentru salaria i cât şi pentru angajatori. pentru categoriile speciale.

20% pentru complementul ordinar de salariu şi 0. ITALIA În Italia nivelul presta iilor de şomaj este mult mai pu in dezvoltat decât în celelalte ări membre ale Uniunii Europene. ca presta ie de bază. cuprinsă între 63% şi 68% din salariul de referin ă în anul 1993.complementul extraordinar de salariu. în func ie de perioada de timp lucrată şi de cea de contribu ie la sistemul de asigurări. Acesta prezintă anumite particularită i care îl diferen iază mult de cele existente în celelalte ări. Durata acordării aloca iilor de asisten ă de şomaj nu este limitată. Cotiza ia de 0. plătită de salariat se regăseşte abia în complementul extraordinar de salariu. Presta iile sunt finan ate preponderent pe principiul asigurărilor.30%. Cotiza iile sunt plătite în mare parte de patronat. iar salariatului numai 0.41%. care este de 6902 de euro pentru o persoană singură şi de 13804 euro pentru persoanele căsătorite.30%. iar condi iile de resurse materiale ale poten ialului beneficiar sunt examinate înaintea fiecărei reînnoiri. În cazul şomajului par ial există două categorii de presta ii de şomaj : .90% pentru complementul extraordinar).indemniza ia de mobilitate. în cazul indemniza iilor de asigurări de şomaj. Durata de timp pe parcursul căreia se acordă presta iile de şomaj variază între 6 şi 32 de luni. din care un an înainte de intrarea în 10 . şi anume 30% din salariul mediu ob inut în ultimele trei luni. pentru salaria ii care au fost anterior în situa ia de şomaj par ial . care suportă astfel costurile asigurării de şomaj. Aceasta se acordă pentru o perioadă maximă de 5 luni. are un nivel foarte scăzut.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” fie disponibil pentru a desfăşura o activitate şi să-şi manifeste în mod activ dorin a de a munci prin căutarea permanentă a unui loc de muncă. În cazul şomajului total. În prezent. dar cu condi ia unei durate minime de afiliere la sistem. a scăzut în mod diferen iat. Sistemul de asisten ă socială nu garantează un venit minim pentru şomerii care nu mai au dreptul la presta ii de asigurări. prin cotiza ii. precum şi în func ie de vârstă. dacă câştigul astfel ob inut depăşeşte 20% din aloca ia de şomaj. Plafonul maxim lunar al salariului de referin ă în func ie de care se stabileşte nivelul presta iei de şomaj este de 4346 de euro în vechile landuri şi 3681 de euro în noile landuri. cu un plafon lunar maxim de 745 de euro pentru salariile de până la 1611 euro şi de 895 de euro pentru salariile mai mari. beneficiarii care au copii în între inere primesc 67% din salariul de referin ă.61% pentru indemniza iile de şomaj total şi 3. Această cotiza ie totală pentru şomaj se distribuie astfel : 1. . Acesta este gestionat de autorită ile locale şi diferă de la o regiune la alta. Veniturile provenind dintr-o activitate secundară desfăşurată în timpul perioadei de şomaj ( de maxim 15 ore pe săptămână) reduc în mod propor ional drepturile la aloca ia de asigurări de şomaj.10% pentru complementul de salariu corespunzător şomajului par ial (2. din totalul cotiza iei de şomaj de 4. sistemul actual oferă trei categorii de presta ii : . În Italia nu există un sistem de solidaritate specific pentru şomeri. în principiu.indemniza ia ordinară de şomaj sau de bază. . La presta iile de asisten ă socială pot apela şomerii înregistra i care nu au dreptul la aloca ii de asigurări sau cei care şi-au epuizat aceste drepturi.71% angajatorului ii revine obliga ia să plătească 4. Rata de înlocuire a veniturilor anterioare prin presta iile de şomaj. dar în practică aceasta se atribuie de fiecare dată pentru cel mult un an şi se reînnoieşte la cerere.indemniza ia specială de şomaj. pentru salaria ii din sectorul de construc ii . Salariul de referin ă se stabileşte ca medie a salariului net primit în ultimele 52 de săptămâni anterioare perioadei de şomaj. Impozitarea presta iilor de şomaj se face în cazul în care nivelul acestora depăşeşte pragul venitului minim vital anual.complementul ordinar de salariul. Pentru a avea acces la această presta ie este necesară o perioadă de activitate şi de cotizare la sistem de cel pu in 2 ani. Astfel. • Indemniza ia ordinară de şomaj. . În cazul aloca iei de asisten ă de şomaj. iar cei fără copii 60%. cuantumul presta iei sociale scade la 57% şi respectiv 53%. precum şi a îndeplinirii criteriilor referitoare la nivelul veniturilor totale ale familiei.

Angajatorii plătesc un procent de 12. nivelul acesteia scade la 80%. nu exista. închiderii şantierului sau reducerilor de personal din ra iuni de criză economică. De indemniza ia ordinară de şomaj beneficiază un număr relativ redus de persoane.2% pentru salariile care depăşesc 133 de euro pe săptămână. disponibiliza i din cauza încetării activită ii. Aloca ia de asigurări de şomaj constă într-o presta ie fixă. cu posibilitatea de prelungire în caz de necesitate. totul se petrece ca şi cum mecanismele de asigurări ar func iona după principiile asisten ei sociale. la cererea lucrătorului. din această cauză. iar ulterior au intrat în şomaj total. la finan area acestui gen de presta ii de şomaj este importantă. Nivelul presta iei este de 80% din salariul anterior. • Indemniza ia specială de şomaj se acordă lucrătorilor din construc ii. Se acordă pentru maximum 40 de ore nelucrate pe săptămână pe o durată de până la 36 de luni. Se garantează păstrarea locului de muncă pentru persoanele aflate în şomaj par ial. în special din industrie. În cadrul acestui sistem. având aceleaşi plafoane maxime ca şi indemniza ia ordinară de şomaj. primit anterior în perioada de şomaj par ial. de restructurare a unui sector sau de schimbare a profilului de activitate al unei întreprinderi. MAREA BRITANIE Presta iile de şomaj sunt integrate în sistemul unic de securitate socială şi. iar cei cu salariul cuprins între 106 şi 801 euro plătesc o contribu ie de 10%. Pentru o a doua tranşă de 6 luni. prin bugetul public. nici sindicatele.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” şomaj. Se acordă pentru orele nelucrate (maxim 16 ore pe săptămână). săptămânală. în special din întreprinderile mici. Cotiza iile salaria ilor sunt propor ionale cu salariul până la un anumit plafon. Complementul extraordinar de salariu se acordă în situa ii de criză economică. speciale pentru şomeri. în parte. în parte prin cotiza ii patronale şi salariale care sunt vărsate în Fondul Na ional de Asigurări. • Indemniza ia de mobilitate se acordă salaria ilor din celelalte sectoare economice. pe o durată maximă de un an. Dar nici asigura ii. Astfel. Aceştia au obliga ia să achite cel pu in 10 cotiza ii lunare în ultimul an de activitate. disponibiliza i în circumstan e speciale. cuantumul presta iei este plafonat la acelaşi nivel cu cel al indemniza iei ordinare de şomaj. acesta fiind administrat de stat. Contribu ia statului. nici patronatul nu participă la gestiunea sistemului de asigurări. salaria ii cu un salariu pe săptămână sub 106 euro nu plătesc cotiza ii sociale. care s-au aflat în şomaj par ial şi au beneficiat de complementul extraordinar de salarii. În următoarele luni. Presta ii de asisten ă socială. 11 . Lucrătorii cu timp par ial sau al căror venit este inferior unui anumit nivel minim nu plătesc cotiza ii de asigurări. la cererea lucrătorilor şi prin decret al Ministerului Muncii. De această presta ie de şomaj beneficiază cea mai mare parte a şomerilor din marile întreprinderi. Nivelul acestei presta ii este de 80% din salariu. zis de asigurări. ridicându-se la 80% din ultimul salariu ob inut. Indemniza ia specifică se acordă pe o perioadă de 90 de zile. Aceştia primesc un venit minim garantat care este acordat şi altor categorii defavorizate ale popula iei. din motive economice. Nivelul acestei presta ii este cu mult superior celui al indemniza iei de bază. Finan area presta iilor de şomaj se face. Stabilirea acestui plafon maxim nu este valabilă şi pentru patronat. • Complementul ordinar de salariu se acordă în cazul reducerii sau opririi temporare a activită ii unei întreprinderi din cauze interne proprii acesteia. În primul an. din surse publice şi. cu excep ia sectorului de construc ii. De precizat că nivelul contribu iei la asigurările de şomaj plătită de întreprindere creşte dacă acestea apelează de mai multe ori la acest gen de presta ii. ele sunt dificil de individualizat. Aceasta se acordă pe o perioadă de 36 de luni. Acesta cuprinde totalitatea cotiza iilor sociale şi a contribu iilor publice pentru diferite riscuri sociale. cuantumul acestei presta ii se situează la acelaşi nivel cu cel al complementului extraordinar de salariu. Numeroşi şomeri nu au acces la presta iile de asigurări din cauza condi iilor care trebuie îndeplinite pentru a putea beneficia de acestea. cu posibilitatea de prelungire la 48 de luni pentru regiunile din sudul ării.

să nu fie ocupat cu o altă activitate mai mult de 16 ore pe săptămână. dar care poate ajunge la 6 luni dacă se constată că disponibilizarea s-a datorat unor motive imputabile celui în cauză. să nu beneficieze de alte presta ii sociale. Presta ia de asigurări de şomaj se acordă pe o perioadă limitată de timp. Vârsta maximă pentru acordarea aloca iilor de asigurări de şomaj este de 65 de ani pentru bărba i şi 60 de ani pentru femei. Aloca ia de asisten ă socială. Pentru o persoană singură. pragul inferior al veniturilor impozabile este chiar nivelul aloca iei de asigurări de şomaj. el trebuie sa aibă cotiza ia plătită pentru cel pu in unul din ultimii anii fiscali. nu plăteşte impozit. este impusă şi o perioadă în care nu se primeşte aloca ia. al cărui nivel este inferior celui al aloca iei de asigurări de şomaj. în sumă fixă. iar cuantumul total al acesteia trebuie să corespundă unei sume cel pu in egale cu 50 de cotiza ii minime săptămânale. de lipsa de resurse. Pentru a beneficia de dreptul la venitul minim garantat. dar care cuprindea de fapt majoritatea salaria ilor. şi anume : să aibă statut de rezident în Marea Britanie. Nesindicaliştii puteau adera voluntar la casa sindicală sub forma unor contribu ii individuale.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Pentru a avea acces la aloca iile de asigurări de şomaj. de a se asigura pentru riscul şomajului. Astfel. dar el variază în func ie de situa ia familială a fiecărui beneficiar şi în special de situa ia materială. şomerii care nu îndeplinesc condi iile pentru ob inerea aloca iei de şomaj sau cei care au depăşit perioada în care aceasta se acordă. iar cei în vârstă de peste 25 de ani. poate fi acordată pe o perioadă nelimitată dacă se men in condi iile de resurse sau. Rata de înlocuire a salariului prin aloca ia de şomaj este una dintre cele mai scăzute din Europa. Rata de acoperire a şomerilor prin sistemul asigurărilor este. economiile totale ale familiei să nu depăşească suma de 12808 de euro. Cei 12 . respectiv 3 zile. 82 de euro pe săptămână. în medie. la care erau afilia i din oficiu numai membri de sindicat. Nivelul cotiza iilor. din salariul net anterior. Achitarea cotiza iei sociale obligatorii este doar o condi ie pentru deschiderea dreptului la aloca ia de şomaj. în jur de 23%. În prezent. să nu fie student la cursuri de zi. De asemenea. respectiv venitul minim garantat. aloca ia de şomaj se acordă diferen iat în func ie de vârsta şomerului. trebuie să îndeplinească şi alte condi ii suplimentare. adică vârsta pensionării. Începând cu anul 1995 nu se mai acord nici ajutorul suplimentar de 26. Plata cotiza iei globale de securitate socială este obligatorie atât pentru salaria i cât şi pentru angajatori. de asemenea. Cea mai mare parte dintre aceştia beneficiază de venitul minim garantat care nu depinde de antecedentele profesionale. În cazul unei familii în care ambii so i primesc această aloca ie minimă de asisten ă socială. Nivelul aloca iei de şomaj. este necesar ca şomerul să fie apt şi disponibil pentru muncă. stabilit în func ie de vârsta beneficiarului. plafonul de impozitare este de 129 de euro.6 de lire pentru şomerii cu sarcini familiale deosebite (copii în între inere). Practic. să fie activ în căutarea unui loc de muncă. sistemul presta iilor de şomaj din Suedia se caracteriză prin rolul important al caselor sindicale de asigurări de şomaj şi prin neobligativitatea salaria ilor de a adera la sindicat şi implicit. so ul sau so ia să nu lucreze mai mult de 24 de ore pe săptămână. era diferit de casa de asigurări sindicală la care era afiliat fiecare contribuabil. În acelaşi timp. Aloca ia de asigurări de şomaj este supusă impozitării. De men ionat că în Marea Britanie nu există posibilitatea pensionării anticipate şi nici nu se acordă alte facilită i pentru şomerii de vârstă înaintată. dacă persoana beneficiază de venitul minim garantat. SUEDIA Până în anul 1997. Limitarea strictă a accesului la indemniza ii de şomaj explică de ce aproape 1/3 din numărul şomerilor nu a primit niciodată această presta ie pe întreaga perioadă de şomaj. de 182 de zile. Pentru fiecare sector de activitate există câte o casă de asigurări de şomaj gestionată de sindicatul respectiv. scăzută. Nivelul mediu al acestei presta ii sociale necontributive se situează în jurul sumei de 60 de euro pe săptămână. să nu se afle în situa ia de şomaj din motive voluntare. mai bine zis. şomerii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 24 de ani primesc o aloca ie de şomaj în sumă fixă de 65 de euro pe săptămână. nu depinde de salariul anterior sau de cuantumul cotiza iei sociale plătite. ca şi cel al presta iilor.

S-a produs. Dintre acestea. Cuantumul aloca iei de bază este în sumă fixă.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” care nu erau asigura i – şomerii de lungă durată sau lucrătorii care nu erau afilia i la un sindicat – beneficiau de un ajutor în regim de asisten ă socială pe durată nelimitată. respectiv două forme de presta ii de şomaj: . 13 . . Dacă ulterior condi iile se schimbă prin efectuarea unei activită i cu timp par ial remunerate. teoretic.2 2 Revista “Probleme economice”. Agen iile de ocupare au obliga ia să propună şomerilor efectuarea unor activită i în sectorul public sau să asigure accesul la o formă de pregătire. În condi iile în care rata şomajului în Suedia a crescut. cea mai importantă a fost de natură organizatorică şi a constat în unificarea tuturor caselor sindicale şi în introducerea administrării şi gestionării publice. sau celor care au avut un loc de muncă. ● Indemniza ia propor ională se acordă persoanelor asigurate la casa de asigurări şi care au plătit cotiza ia pe o perioadă de cel pu in 12 luni. astfel încât to i salaria ii să aibă aceleaşi obliga ii şi aceleaşi drepturi în legătură cu presta iile de şomaj. p. şomerului i se asigură o asisten ă financiară specială. de subven ionare a anumitor categorii de locuri de muncă. propor ională cu contribu ia la asigurări. şomerul trebuie să accepte orice altă muncă în folosul comunită ii cel pu in 3 ore pe zi. Pentru a face fa ă acestei noi situa ii. în urma adoptării noii legi asupra asigurărilor de şomaj. pe întreaga perioadă în care beneficiază de presta ia socială. nu au avut un loc de muncă şi deci. este necesară. Nu este necesară îndeplinirea altor condi ii legate de nivelul resurselor materiale. s-a creat un sistem unic de asigurări de şomaj cu două componente. de asemenea. dar rata de acoperire este mai ridicată în Suedia (70% din numărul şomerilor primesc această indemniza ie). recalificare a celor care se află la sfârşitul drepturilor de asigurări. iar durata acordării acestei aloca ii sociale. în principal. volumul 81 – 82. rata de înlocuire a salariului prin indemniza ia de şomaj se situează încă la unul dintre cele mai înalte niveluri din Europa. Pe durata cursurilor de pregătire profesională organizate în cadrul măsurilor de ocupare. De asemenea. Finan area presta iilor de şomaj este realizată prin cotiza iile obligatorii ale angajatorilor – în procent de 5. în mod obligatoriu. 60 – 76. creşterea nivelului contribu iilor.indemniza ia de şomaj. la 80% . Această durată este relativ scurtă comparativ cu alte ări membre ale Uniunii Europene. axată pe măsuri active: de formare şi reconversie profesională. după expirarea celei ini iale. efectuarea unor cursuri complete în cadrul programelor de reconversie profesională finan ate prin subven ii de stat. De asemenea. de la 90%.30% până la un plafon maxim de 85 de euro pe zi al salariului şi prin subven iile de stat. nivelul cheltuielilor cu presta iile de şomaj a sporit. ● Aloca ia de bază este acordă persoanelor în vârstă de peste 20 de ani care au terminat o formă de calificare sau de pregătire profesională şi sunt înscrise la o agen ie de ocupare în vederea găsirii unui loc de muncă. 2003.aloca ia de bază. dar nu îndeplinesc condi iile pentru a beneficia de presta ia propor ională cu salariul (12 luni de achitare a cotiza iei). şi anume 28 de euro pe zi. nu este limitată. în mod permanent. Începând din anul 1998.84% ale salaria ilor – în procent de 3. după aceleaşi reguli de impozitare ca orice alt venit. până la plafonul maxim de 68 de euro pe zi. De aceea pentru a beneficia de presta ii de şomaj pentru o nouă perioadă. precum şi reducerea ratei de înlocuire a salariului prin indemniza ia de şomaj. nu sunt asigurate. care înlocuieşte presta ia socială pentru şomeri . respectiv 80% din salariul de referin ă. care sunt rambursate în propor ie de 2/3 de către întreprinderi. În Suedia presta iile sociale sunt impozabile în totalitate. aloca ia socială se reduce propor ional. Politica de ocupare a for ei de muncă este. cât era până la acel moment. Durata maximă pentru care se acordă indemniza ia propor ională cu salariul este de 300 de zile pentru persoanele în vârstă de până la 57 de ani şi de 450 de zile pentru cei peste această vârstă. au fost necesare câteva modificări ale sistemului.

Bucureşti. Mihail Gheorghe. volumul 55 – 56/2007. Bucureşti. Editura Economică. 2000. 2004. 2) Centrul de Resurse Juridice. volumul 81 – 82/2003 6) “Studii şi cercetări economice”. Ilie Gavrilă. Craiova. 2004. Editura Sitech. Editura Oscar Print. 5) Revista “Probleme economice”.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Bibliografie 1) Bică Gheorghe. Constantin Popescu. 4) Dumitru Ciucur. Bucureşti. “Economie politică – elemente fundamentale”. 14 . “Politici sociale şi ocuparea for ei de muncă”. “Economie”. “Pia a muncii în România”. 3) Coralia Angelescu şi Ileana Stănescu. 2000.

Emilia UNGUREANU Ca activitate orientată spre familiarizarea tuturor factorilor deciden i. autoritatea de concuren ă a intensificat ac iunile orientate către grupurile intă: autorită ile publice.Facultatea de Drept. operatorilor economici şi a publicului larg cu regulile de concuren ă şi cu beneficiile asupra consumatorilor finali. Consiliul Concuren ei a desfăşurat un număr de 1. promovarea culturii concuren ei a de inut un loc central în activitatea Consiliului Concuren ei şi în anul 2009.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” PROMOVAREA CULTURII CONCUREN EI Autor: Ileana GÎRBĂ anul III.5% Ac iuni organizate la nivel central 1. mass-media. În activitatea de promovare s-a pus un accent deosebit pe organizarea ac iunilor la nivel regional prin inspectoratele de concuren ă teritoriale. şi la 15 .9% colaborare 1. 5 Graficul nr. prin intermediul aparatului central şi teritorial. a organizat numeroase seminarii. conferin e. univ. conferin e 7.7% Seminarii. dr. precum şi la clarificarea unor aspecte regăsite în activitatea operatorilor economici. 1.8% Mese rotunde 56. cu impact asupra mediului concuren ial. În acelaşi timp. al cărui scop a fost de familiarizare cu regulile din domeniu. reprezentan ii mediului judecătoresc. În anul 2009. agen ii economici din anumite sectoare. Finan e şi Bănci Coordonator ştiin ific: prof. În acest sens. întâlnirile de lucru şi seminariile/ conferin ele organizate au condus la o mai bună cunoaştere a regulilor de concuren ă. În acest scop. au fost organizate 3 seminarii la Universitatea din Oradea . Consiliul Concuren ei. 1. autoritatea de concuren ă a derulat un proiect specific de promovare a culturii concuren ei în mediul academic.5% Sursa: Raport anual 2009 Consiliul Concurentei Mesele rotunde. mese rotunde pe teme de actualitate vizând problematica concuren ei şi ajutorului de stat.6% Întâlniri de lucru 29. Structura ac iunilor de promovare a culturii concuren ei în anul 2009 Alte manifestări la care Consiliul Ac iuni în cadrul Concurentei a protocoalelor de luat parte 2. De asemenea.103 de ac iuni de promovare a culturii concuren ei a căror structură este reprezentată în Graficul nr.

Consiliul Concuren ei a beneficiat de fonduri de la bugetul de stat în cuantum de 41. CONSOLIDAREA CAPACITĂ II ADMINISTRATIVE Alocări bugetare şi grad de execu ie Consolidarea capacită ii administrative a reprezentat pentru Consiliul Concuren ei o activitate permanentă. au fost publicate în cotidiene şi periodice cu acoperire na ională. Importan a deosebită a cunoaşterii regulilor de concuren ă şi de ajutor de stat. Pe parcursul anului 2009. energetic. Un loc aparte în promovarea culturii concuren ei şi în consolidarea rela iilor cu alte institu ii.1% . societate civilă.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi . Astfel. de altfel incluse în proiectele institu iei pentru anul 2010. au fost organizate un număr de 12 conferin ă de presă şi au fost date publicită ii 90 de comunicate de presă. pia ă na ională: politica de concuren ă în sectoare cheie”.bunuri şi servicii. Rela ia Consiliului Concuren ei cu mass-media Transparen a activită ii desfăşurate de Consiliul Concuren ei în anul 2009 a fost asigurată şi prin dialogul activ şi permanent cu mass-media. concesiuni de resurse minerale. La acestea se adaugă publicarea Raportului anual al Consiliului Concuren ei (aferent anului 2008) şi a sintezei acestuia. ceea ce va conduce la o mai bună în elegere a necesită ii unei bune func ionări a mecanismelor pie elor într-un mediu concuren ial normal. O preocupare constantă în cadrul activită ilor de promovare a culturii concuren ei l-a ocupat şi actualizarea site-ului institu iei cu informa ii relevante din activitatea curentă. beneficiind de sprijinul Proiectului de Twining. Activitatea Consiliului Concuren ei a fost reflectată într-un număr de 1859 de apari ii în presă. Raportul con ine o analiză a mediului concuren ial integrând atât experien a na ională. Scopul acestui raport a fost de identificare a aspectelor de natură legislativă care afectează func ionarea concuren ei într-o serie de sectoare cheie ale economiei na ionale. 16 . Publica iile şi materialele informative ale Consiliului Concuren ei – parte integrantă a promovării culturii concuren ei În anul 2009. comer cu amănuntul. 11. referitoare la activitatea Consiliului Concuren ei. a fost reprezentat de colaborarea cu Societatea Academică din România în procesul elaborării unui Raport cu titlul: „Pia ă unică.3.Facultatea de Drept şi Facultatea de Ştiin e Economice şi Administrarea Afacerilor. farmaceutic. Raportul a fost lansat în cadrul conferin ei organizată de Consiliul Concuren ei în luna octombrie 2009. precum şi materiale informative (ghiduri) în domeniul ajutorului de stat care să vină în sprijinul furnizorilor de ajutor de stat. Consiliul Concuren ei a continuat să elaboreze buletine trimestriale. face necesară intensificarea acestei activită i şi pe viitor. precum şi a solu iilor pentru asigurarea unui mediu concuren ial eficient în sectoarele analizate. din care 82. 1. lei. În anul 2009. profesii liberale. cât şi pe cea europeană în următoarele sectoare: bancar. cu efecte directe asupra consumatorului final. autorită i. buletinul „Concuren a – studii şi cercetări privind protec ia concuren ei economice”.8% au reprezentat cheltuieli cu personalul. servicii de transport (taximetrie). din care 80% în presa centrală şi 20% în cea locală.9 mil. articole şi suplimente speciale cu tematică specifică şi de actualitate în domeniul concuren ei şi ajutorului de stat. al cărei scop a fost subsumat creşterii eficien ei institu iei în îndeplinirea atribu iilor conferite de lege. revista „Profil: Concuren a”. Interesul manifestat de studen ii şi cadrele didactice participante la aceste seminarii au condus la necesitatea organizării şi pe viitor a unor astfel de manifestări.

208 Alte transferuri 205 Active nefinanciare 2.500 Sursă: www.4 2009 99. 1.578 2008 47.1% (active nefinanciare) la 100% (alte transferuri).646 527 2.542 4.3 97. d) Promovarea culturii concuren ei – parte a politicii de concuren ă – 217.1 2006 97.9% .4 99.3 63.7 2007 98.346 Cheltuieli de personal 16. majorându-se cu 0. au fost alocate resurse financiare şi materiale suficiente pe bază de proiecte. 1. Resurse umane Din perspectiva resurselor umane.000 lei.667 4.consiliulconcuretei.3% . Tabelul nr.8 86. bugetul institu iei s-a majorat.active nefinanciare.3 99. 1. defalcat pe proiecte astfel: a) Înfiin area Re elei Na ionale în domeniul Ajutorului de Stat – 185.834 210 1. c) Stimularea interesului mediului academic fa ă de problematica concuren ei –43.887 34.5 93.1 puncte procentuale în 2009 comparativ cu anul 2005 (Tabelul nr.698 612 2.047 Gradul de execu ie bugetară s-a situat pe o pantă ascendentă la toate capitolele bugetare.423 Bunuri şi servicii 3. Comparativ cu anii anteriori.alte transferuri şi 4.369 40.ro Pentru al treilea an consecutiv.consiliulconcuretei.340 28.4 95.028 3.5 98. 1.7 61.9 98.9 98. cu varia ii cuprinse la nivelul anului 2009 între 99. Evolu ia gradului de execu ie bugetară al Consiliului Concuren ei în perioada 2005-2009 (%) 2005 99.4%.ro 2006 33. Evolu ia bugetului aprobat al Consiliului Concuren ei în perioada 2005-2009 (mii lei) Buget aprobat 2005 Total 22.000 lei.000 26. f) Optimizarea sistemului de management al performan ei – 52. structura personalului Consiliului Concuren ei este formată din func ionari publici şi personal contractual. în anul 2009.1) şi în conformitate cu cerin ele Tratatului de aderare al României la Uniunea Europeană. pe fondul creşterii aloca iilor aferente fiecărui capitol bugetar (Tabelul nr. politicile şi practicile Uniunii Europene – 58.387 lei.000 lei.604 2007 36. e) Alinierea procedurilor de achizi ie publică la regulile.2 94.8 96. cu un buget total de 714 439 lei. Privit în dinamică. astfel. în perioada 2005-2009 cu 87.952 2009 41.5 98.9 99.1 79.1 Total Cheltuieli de personal Bunuri şi servicii Alte transferuri Active nefinanciare Sursă: www.373 4.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” 1. Numărul total al personalului autorită ii de 17 . b) Îmbunătă irea cunoaşterii mediului concuren ial na ional şi comunitar –158.2 99.9 99.7 2008 96.306 lei.2).2. gradul de execu ie bugetară se situează pe o pantă uşor ascendentă.1.900 468 2. Consiliul Concuren ei a derulat 6 proiecte specifice activită ii institu iei. Tabelul nr.746 lei. în termeni nominali.9 100 99.

1.3. 1. perioada 2005-2009 se caracterizează printr-o tendin ă de diminuare a ponderii numărului de func ionari publici cu 2. 1.0 167.) Tabelul nr.consiliulconcuretei.1 puncte procentuale (Graficul nr.2. Evolu ia numărului personalului Consiliului Concuren ei pe categorii.8% (peste 50 de ani) (Tabelul nr.6 102. Graficul nr.ro 18 . a numărului personalului contractual (44%) (Tabelul nr.8 115. exclusiv membrii Plenului. personalul Consiliul Concuren ei este format preponderent din femei. Pe sexe. 1.9 puncte procentuale. categoriile de vârste 30-40 ani.4). respectiv peste 50 de ani au cunoscut creşteri semnificative de 67. 1. 6). în timp ce ponderea numărului de personal contractual s-a majorat în acelaşi interval cu 2. în special.1 133.5% în anul 2005 la 85. în perioada 2005-2009.0 pân în 30 de ani 68 63 între 30 – 40 de ani 68 74 între 40 – 50 de ani 47 37 peste 50 de ani 77 86 Total personal 260 260 Sursă: www. Evolu ia structurii personalului Consiliului Concuren ei pe sexe în perioada 2005-2009 Sursa: Raportul anual 2009 Consiliul Concurentei Pe categorii de vârstă. ponderea acestora majorându-se în perioada 2005-2009 cu 1. Tabelul nr. personalul cu vârstă de până în 30 de ani s-a diminuat cu 50%. ca urmare a creşterii.ro 2007 260 36 296 2008 264 38 302 2009 256 43 299 Din punct de vedere structural.6% în anul 2009).Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” concuren ă s-a majorat în perioada 2005-2009 cu 15%.9 puncte procentuale (de la 88.3. Evolu ia numărului de personal pe categorii de vârstă (exclusiv membrii Plenului) în perioada 2005-2009 (număr) Categorii de vârst 2005 2006 2007 60 99 38 99 296 2008 64 100 39 99 302 2009 34 114 48 103 299 2009 /2005(%) 50.4.6% (30-40 ani) şi 33. în perioada 2005-2009 (număr) 2005 2006 Func ionari publici 230 233 Personal contractual 30 27 Total personal 260 260 Sursă: www.consiliulconcuretei.

0 Ponderea economiştilor/total personal 60 59.1% (2009).0 peste 50 de ani 19.5 2008 10.9 2009 17.2 47.4 70.4 54. 1.5 19.consiliulconcuretei.1 puncte procentuale (Tabelul nr. 1.3 24.5). al i salaria i).consiliulconcuretei.2 între 40 – 50 de ani 63.3 26.9 16. Tabelul nr.1% în anul 2009) (Tabelul nr.9 2007 10.2 -9.5 Sursă: www.4 între 30 – 40 de ani 17. cea mai mare pondere revine economiştilor (59.11. 1. ponderea economiştilor să se diminueze uşor.3 3.5% (2005) la 16.6 30. cea mai însemnată creştere revenind categoriei de vârstă 30-40 de ani (Tabelul nr.8 73.7 25.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Pe tipuri de studii (economişti.9 26.6 -2.2 58.6.9 74.ro 2006 17.8 13.4 2. respectiv de la 13.1 între 30 – 40 de ani 42.5 26.6 61.ro Ponderea juriştilor în total personal s-a majorat în perioada 2005-2009 cu 2.5 54.3 3.6 Cea mai însemnată diminuare a ponderii a revenit categoriei „al i salaria i” al căror procent în total s-a redus cu 2. Evolu ia ponderii numărului de jurişti în total personal al Consiliului Concuren ei în perioada 2005-2009 (%) Categorii de vârst 2005 pân în 30 de ani 29.6 18. 9).0 38.0 -10.1 Sursă: www.5 29.0 0.1 peste 50 de ani 2.5 37.5 puncte procentuale.3 2.9% pe total în anul 2009).6 59.7 8.6 43.0 27.6 Ponderea juriştilor/total personal 13.3 24.1 59.7).1 26. pentru ca pe ansamblul perioadei. jurişti.7 peste 50 de ani 77.consiliulconcuretei.0 58.2 0.0 50.4 37.8 2007 31. Tabelul nr.7 între 40 – 50 de ani 34.2 între 30 – 40 de ani 39.0 16. cu varia ii însemnate de la o categorie de vârstă la alta.3 13.7 68.7 23.1 24.5 Sursă: www.1 2009/2005(%) .5 50. Tabelul nr.5 Al i salaria i/Total personal 26.0 4.7 69. 1.5 19 .7 Evolu ia ponderii altor salaria i în total personal al Consiliului Concuren ei în perioada 2005-2009 (%) Categorii de vârst 2005 pân în 30 de ani 16.3 2.0 15.9 8.5.5 2009 8.3 42.8 64.1 2009/2005(%) -7. men inându-se totuşi la un nivel destul de ridicat în numărul total al personalului (24. 1.3 57.9 5.9 52.6 2008 31.4 -21. Evolu ia ponderii numărului de economişti în total personal al Consiliului Concuren ei în perioada 2005-2009 (%) Categorii de vârst 2005 2006 2007 2008 2009 2009/2005(%) pân în 30 de ani 54. cu doar 0.1 6.6 puncte procentuale.ro 2006 28.5 9.8 29.4 între 40 – 50 de ani 2.8 18.3 25.9 -0.3 5.

9.3 11.3 Sursă: www. peste 50% din personal beneficiind de astfel de cursuri (Tabelul nr. Evolu ia structurii personalului în func ie de nivelul studiilor. Evolu ia ponderii numărului de personal care a beneficiat de cursuri de perfec ionare profesională în total personal în perioada 2005-2009 (%) 2005 2006 Func ionari publici 51.2 2008 48. e) protec ia informa iilor clasificate. valoarea totală a acestora aferentă celor 5 ani fiind de 332 162 lei. etc. Consiliul Concuren ei a organizat în perioada 2005-2009.1 12. Un loc important în cadrul consolidării capacită ii administrative a revenit Grupului de analiză economică. cumulativ. f) achizi ii publice.2 2009/2005 (%) 5. g) limbi străine.4 2009 57. control financiar şi fiscal.8 22. Suplimentar acestor cursuri de perfec ionare profesională. inspectorii de concuren ă au participat la un număr de 60 seminarii de pregătire.9 55.0 14. • Estimarea beneficiilor poten iale ale măsurilor propuse în urma investiga iei utile pentru cunoaşterea pie ei imobiliare şi a serviciilor conexe. • Estimarea prejudiciului provocat consumatorilor în cazul cartelului de pe pia a pâinii din jude ul Vrancea. 1. dintre care amintim: a) analiză economică şi econometrie.9. un număr de 72 de cursuri de pregătire pe diverse tematici. 20 . 1.).Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Tabelul nr. h) cursuri destinate perfec ionării specialiştilor în informatică (Microsoft Share Point şi Microsoft Windows 2008 Server).4 Trebuie precizat faptul că.7 23. Tabelul nr. d) contabilitate publică. c) drept comunitar şi integrare europeană.5 43. din care 41% a fost destinată anului 2009.4 41.ro Perfec ionare profesională Master Femei B rba i 42 31 1 1 43 32 Doctorat Femei B rba i 4 2 0 1 4 3 Pentru a răspunde cerin elor de pregătire profesională.8. au fost organizate 19 tipuri de cursuri. în anul 2009.8 Total personal 45. 1.ro 2007 12. • Realizarea unui sistem de evaluare a eficien ei autorită ii de concuren ă.7 41.consiliulconcuretei.2 Personal contractual 0. ale cărui ac iuni s-au concretizat în anul 2009 în: • Aplicarea de metode de analiză economică şi econometrică în cadrul investiga iilor sectoriale derulate. din care 50% organizate în cadrul proiectului de Twinning. majorându-se de la 119 cursan i în 2005 la 165 de cursan i în 2009.consiliulconcuretei. Numărul total al cursan ilor s-a situat pe o pantă ascendentă.9 9. b) management (în administra ia publică şi managementul proiectelor). categorii de personal şi sexe în anul 2009 (număr) (exclusiv membrii Plenului) Categorii de personal Total personal Licen din care: Femei B rba i Func ionari publici 256 142 107 Personal contractual 43 9 7 Total salaria i 299 151 114 Sursă: www.1 10.

• Reuniunile plenare ECN. probleme şi celelalte cazuri (studii de impact ante şi post factum). cât şi de furnizor. • Subgrupul sectorial „Asigurări”. grupuri/subgrupuri de lucru/sectoriale şi 39 de schimburi de informa ii. prin participarea constantă şi activă la lucrările grupurilor şi subgrupurilor de lucru. s-au continuat demersurile în vederea dezvoltării sistemului de control managerial intern. • Grupul de lucru „Concentrări economice”. 21 . Consiliul Concuren ei s-a implicat în dezvoltarea infrastructurii tehnice. în solu ionarea problemelor intervenite pe parcursul investiga iilor utile. • Grupul de lucru „Economistul şef” . În cursul anului 2009. din care 23 de participări la reuniuni. Grupul de analiză economică de ine un loc important şi în cadrul investiga iilor utile deschise pentru cunoaşterea diferitelor pie e. • Grupul de lucru informal „Consumatori”. astfel încât să fie posibilă lărgirea sferei de ac iune şi de implicare a grupului în activitatea autorită ii de concuren ă. Pe parcursul întregului an 2009. prin achizi ionarea de echipamente şi programe specializate. La acestea s-au adăugat ac iunile de monitorizare permanentă şi de procesare rapidă a informa iilor referitoare la cazurile de concentrare economică notificate la Comisia Europeană. în acest fel se poate realiza o departajare a cazurilor care ridică. grupuri şi subgrupuri de lucru în cadrul ECN • Grupul de lucru privind acordurile orizontale de cooperare. precum şi prin implicarea în schimbul de informa ii. În acelaşi timp. modernizarea re elelor de telecomunica ii dintre sediul central şi aparatul teritorial al Consiliului Concuren ei. prin angajarea de personal de specialitate. De asemenea. etc. este de aşteptat ca în anii viitori. prin aplicarea de metode econometrice moderne. Consiliul Concuren ei şi-a intensificat ac iunile la nivel comunitar. precum şi de a utiliza cunoştin ele acumulate în activitatea curentă. de a participa la procesul de revizuire a prevederilor legale comunitare. ale cărui baze au fost puse în anul 2008. precum şi a celor întemeiate pe art. 101 şi 102 din Tratatul privind func ionarea UE. la reuniunile comitetelor consultative. în primul rând. mai ales. din start. • Subgrupul sectorial „Produse farmaceutice”. Reuniuni. grupul de analiză economică să fie extins. ECN reprezintă un forum de dezbateri şi de cooperare informală între autorită ile din re ea. • Grupul de lucru „Cooperare”. colaborând activ şi cu celelalte autorită i de concuren ă. • Grupul de lucru „Politica de clemen ă”. • Reuniunile ECN ale Comitetelor Consultative. a pornit de la importan a pe care analiza economică aprofundată o are în definirea corectă a pie elor afectate de practicile anticoncuren iale şi. prin realizarea de proceduri opera ionale şi de sistem. • Reuniunea ECN a Directorilor Generali. participarea Consiliului Concuren ei la reuniunile ECN a asigurat un schimb de informa ii între autorită ile de concuren ă privind modalitatea de rezolvare a cazurilor. atât în calitate de beneficiar.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Crearea acestui grup. într-o mai bună evaluare a efectelor asupra concuren ei şi comer ului. Scopul acestor ac iuni a fost. • Subgrupul sectorial „Produse alimentare”. Cooperarea activă în cadrul organismelor comunitare a) Participarea Consiliului Concuren ei în cadrul Re elei Europene de Concuren ă (ECN) şi la reuniunile externe privind ajutorul de stat ECN reprezintă cadrul în care Comisia Europeană şi autorită ile na ionale de concuren ă cooperează în vederea aplicării regulilor de concuren ă comunitare. În al doilea rând. astfel încât procesele derulate în cadrul institu iei să respecte standardele de control intern aplicabile conform reglementărilor legale în vigoare. Ca membru cu drepturi depline în cadrul ECN. au fost desfăşurate un număr de 62 de ac iuni în cadrul ECN.

aceste contribu ii au fost prezentate la lucrările celei de-a VIII-a sesiuni a Forumului Global de Concuren ă OCDE. exper ii Consiliului Concuren ei au avut o participare activă. precum şi de a se afirma pe plan interna ional. cu accent pe experien a statelor membre şi a observatorilor OCDE cu privire la trecerea de la testul de dominan ă la testul SLC/SIEC. restul fiind dat de cererile de informa ii ale autorită ii române de concuren ă înaintate membrilor ECN. contribuind astfel la accelerarea procesului decizional al Comisiei Europene. b) Participări externe pe problematica ajutorului de stat În anul 2009 au continuat sa aibă loc întâlniri între reprezentan ii Comisiei Europene şi exper ii pe probleme de ajutor de stat din statele membre UE. 72% au reprezentat răspunsuri ale Consiliului Concuren ei la solicitările autorită ilor de concuren ă ale altor state membre. • Guvernan a corporativă la întreprinderile de stat şi principiul neutralită ii concuren iale. precum şi la provocările cu care se confruntă autorită ile de concuren ă în implementarea şi promovarea regulilor de concuren ă. De asemenea. în calitate de coordonatori la nivel na ional a transpunerii acquis-ului comunitar şi a procesului de formulare a pozi iei României fa ă de propunerile de acte legislative comunitare. în cursul anului 2009. • Sus inerea de prezentări şi de interven ii în cadrul a 6 seminarii. cât şi concuren a. în cadrul cărora au fost discutate atât probleme privind ajutorul de stat. • Evolu ii în domeniul politicii şi legii concuren ei în România. pe teme de interes. reprezentan ii Consiliului Concuren ei au raportat stadiul îndeplinirii obliga iilor României prevăzute în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană. ce cad în responsabilitatea institu iei. În cadrul acestor reuniuni. în anul 2008. c) Coordonarea afacerilor europene În anul 2009. Aceste întâlniri au avut ca scop atât exprimarea pozi iei statelor membre UE cu privire la proiectele legislative comunitare. cât şi discutarea unor cazuri concrete de ajutoare de stat. dintre care putem men iona: aspecte juridice şi economice care stau la baza în elegerilor pe orizontală şi verticală. Printre rezultatele semnificative ob inute. men ionăm: • Contribu ii na ionale pe teme de importan ă majoră pentru evolu ia actuală a politicii de concuren ă la nivel interna ional. cât privind concuren a. organizate sub egida Centrului Regional de Concuren ă OCDE de la Budapesta. reprezentan ii Consiliului Concuren ei au continuat să participe la reuniunile săptămânale de coordonare a afacerilor europene organizate de Ministerul Afacerilor Externe şi Departamentul pentru Afaceri Europene. preşedintele Consiliului Concuren ei a participat la două întâlniri tehnice cu reprezentan ii Comisiei Europene. • Standardul pentru evaluarea concentrărilor economice. reprezentată de Consiliul Concuren ei. carteluri. De asemenea. • Contribu ii na ionale cu privire la politica de concuren ă şi economia informală. În cadrul acestor întâlniri. • Aplicarea legisla iei în domeniul concuren ei la întreprinderile de stat. ocazie cu care România.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” • Grupul de lucru informal „Bănci”. a prezidat una dintre sesiunile plenare ale Forumului. pe parcursul anului 2009. aplicarea regulilor de concuren ă în sectorul transporturilor aeriene. Rela ii multilaterale a) Participarea la activită ile OCDE Anul 2009 a oferit Consiliului Concuren ei prilejul de a valorifica statutul său de observator la structurile de lucru ale Comitetului de Concuren ă al OCDE. în vederea asimilării la nivel institu ional şi 22 . Din cele 39 de schimburi de informa ii. • Reglementarea şi practicile anticoncuren iale în cadrul profesiei liberale de contabil.

• Recomandarea Consiliului OCDE prin care încurajează guvernele statelor membre şi observatorilor OCDE să implementeze evaluarea impactului reglementărilor din punct de vedere al regulilor de concuren ă.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” na ional a celor mai bune practici la nivelul OCDE. prin care se asigură o identificare rapidă a reglementărilor susceptibile să aducă atingere concuren ei pe pia ă. Nucleul activită ilor UNCTAD constă în acordarea de asisten ă tehnică ărilor în curs de dezvoltare şi ărilor în tranzi ie în activitatea lor de adoptare şi implementare a regulilor de concuren ă. Cu prilejul celei de-a X-a sesiuni a Grupului Interguvernamental de Exper i UNCTAD. Consiliul Concuren ei a continuat să participe la activită ile derulate în cadrul grupurilor de lucru ICN privind cartelurile. • Participarea Consiliului Concuren ei la Atelierul de lucru anual privind cartelurile. implicarea activă a autorită ii române de concuren ă în activită ile OCDE. prin sus inerea de interven ii în cadrul seminarului ICN privind eficacitatea unei autorită i de concuren ă şi prin elaborarea de materiale. c) Participarea la activită ile Grupului Interguvernamental de Exper i UNCTAD (IGEUNCTAD) Conferin a Na iunilor Unite pentru Comer şi Dezvoltare (UNCTAD) este una dintre organiza iile interna ionale care acordă o aten ie majoră politicii de concuren ă. până la sfârşitul anului 2011. eficacitatea unei autorită i de concuren ă şi promovarea politicii de concuren ă. • Reflectarea experien ei Consiliului Concuren ei cu privire la modalită i şi instrumente de planificare strategică şi de organizare. • Utilizarea analizei economice în cazurile de concuren ă. în calitatea sa de membru al ICN. precum şi eforturile sus inute ale institu iei pentru îmbunătă irea continuă a activită ilor sale de promovare şi aplicare eficientă a politicii concuren ei în vederea dezvoltării unui mediu competitiv sănătos în România au fost recunoscute de către acest for interna ional de excelen ă în domeniul concuren ei. comportamentul unilateral al firmelor dominante. 23 . Consiliul Concuren ei a participat activ prin elaborarea de contribu ii şi sus inerea de interven ii în cadrul dezbaterilor cu privire la următoarele tematici: • Monopolurile. b) Participarea la activită ile Re elei Interna ionale de Concuren ă (ICN) În anul 2009. ocazie cu care România a moderat sesiunea de lucru privind politica de clemen ă. La sfârşitul anului 2009. precum şi o mai bună în elegere a obiectivelor politicii de concuren ă. • Participarea la Conferin a anuală ICN. a statutului de observator al României la structurile de lucru ale organiza iei din domeniul concuren ei. men ionăm: • Reflectarea experien ei Consiliului Concuren ei referitoare la jurisprunden a şi legisla ia privind în elegerile anticoncuren iale orizontale în proiectele realizat de Grupul de lucru ICN în domeniu cartelurilor. Printre rezultatele semnificative. autoritatea română de concuren ă a publicat pe pagina sa de website şi a diseminat la nivelul autorită ilor de reglementare şi institu iilor Guvernului României varianta în limba română şi engleză a următoarelor materiale: • Instruc iuni emise de Comitetul de Concuren ă OCDE la începutul anului 2009 privind modalită i de detectare a licita iilor trucate în domeniul achizi iilor publice. • Participarea exper ilor din cadrul Consiliului Concuren ei la teleseminariile organizate periodic de grupurile de lucru ICN. concesiunile şi politica de concuren ă. Comitetul de Concuren ă al OCDE a recomandat Consiliului OCDE reînnoirea. • Setul de Instruc iuni cu privire la tehnici de analiză a impactului proiectelor de reglementare din punctul de vedere al regulilor de concuren ă (filtru de concuren ă). • Reflectarea experien ei Consiliului Concuren ei cu privire la modalită ile de analiză a cazurilor de abuz de pozi ie dominantă (prin practici de tipul refuzului de a tranzac iona) în proiectul realizat de Grupul de lucru ICN privind comportamentul unilateral al firmelor dominante.

. Popescu C. publicată în MO nr. men ionă faptul că. Tomiţă. Consiliul Concuren ei a demarat colaborarea cu autorită ile de concuren ă din China.. Editura Eficient. I. Ucraina şi Armenia.. D. Panaite.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” d) Participarea la activită ile Asocia iei Autorită ilor de Concuren ă din Europa (ECA).„Preţuri şi concurenţă”. Bibliografie 1) T. 2004.. 6) „Legea Concurenţei nr.1998. Craiova. Bucuresti. 4) Popescu. E.Morega.cu modificările şi completările ulterioare 7) Raport anual 2010 Consiuliul Concuren ei.„Economie politică. E. Editura Economică. Participarea la manifestările cu caracter bilateral a oferit reprezentan ilor Consiliului Concuren ei posibilitatea de a aprofunda cele mai actuale teme şi practici folosite de autorită ile respective. Editura Universitaria. 2004.Ciucur. în anul 2009. Ciurlău. I. 2) Bandoi. A. . 3) Ciucur D. Bucureşti. C.. . A. Fundamente de teorie economică”. 21/1996”. Rela ii bilaterale Dezvoltarea rela iilor bilaterale cu autorită i similare reprezintă o modalitate importantă de creştere a vizibilită ii autorită ii de concuren ă din România pe plan interna ional şi de efectuare a unor schimburi de experien ă în aplicarea ultimelor evolu ii legislative în domeniul concuren ei şi al ajutorului de stat. “Aspecte ale concuren ei”. . Câmpeanu. 1997. D. Bucureşti. 24 .„Economie”. 2001. În acest context. C-tin. Moşteanu. sus inând 3 prezentări care au vizat stadiul de reglementare şi practica na ională în luarea deciziilor cu angajamente. rolul jucat de autoritatea de concuren ă în aplicarea în privat a regulilor de concuren ă şi importan a investiga iilor sectoriale în descoperirea comportamentelor anticoncuren iale. 88/1996 . 5) Prahoveanu. Gavrilă I. Consiliul Concuren ei s-a implicat activ în lucrările structurilor ECA. Bucureşti.„Microeconomia concurenţială”. Editura Tribuna Economică. În anul 2009. I. Editura Economică.

valoarea acesteia cifrându-se la finele anului 2006.718 miliarde euro (35. a drumului spre dezvoltare. datoria externă pe termen mediu şi lung a crescut cu 12. fiind cu 29. Astăzi. Finan e şi Bănci Coordonator ştiin ific: prof.61 miliarde dolari).6% din total). atitudinea creditorilor (oficiali sau priva i). Datoria externă în periada 2006 . Conform statisticilor Băncii Na ionale a României. dr. La finele anului 1990. Emilia UNGUREANU 1. 1. cât şi al factorilor de decizie din fiecare ară în parte.5% în anul 2006.5% mai mare decât la 31 decembrie 2005. Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu şi lung s-a situat la 19. pentru acestea. Criza datoriei s-a născut din două motive: primul – o politică deplorabilă de administrare a datoriei externe dusă de ările mari debitoare (în special din America Latină – cazul Mexic).2. Criza datoriei a fost rezolvată printr-un progres cu multiple laturi: s-a modificat. pe de altă parte.7% din total. măsuri ce au dus la diminuarea poverii datoriei externe asupra economiilor ărilor îndatorate şi la înlesnirea. Datoria externă publică şi publică garantată a înregistrat. No iunea de datorie externă Datoria externă în sine reprezintă.8% la 31 decembrie 2005).5% fa ă de finele anului 2005. dinspre scopul unic de a-şi recupera resursele alocate spre controlul utilizării acestora de către debitori.058 miliarde euro la 31 decembrie 2006.1.1%). la 27. Datoria externă negarantată public a însumat 16.6% din datoria externă pe termen mediu şi lung (fa ă de 45. Analiza datoriei publice guvernamentale externe efective în func ie de creditor arată că 47. Creditorii priva i.3%) şi cele între 1 – 5 ani (6.694 miliarde euro şi a reprezentat 38. un sold de 10. emisiunile de obliga iuni şi alte surse. mai ales după experien a crizei mondiale a datoriei externe care a zguduit lumea finan elor în anii ’80. reprezentând creditul fără dobândă acordat Guvernului României în 1970 şi rambursabil prin livrări de utilaje pentru termocentrale PUCHENG – China. Efectul acestei schimbări de atitudine s-a materializat în măsurile convenite prin în elegeri bilaterale între ările cu mari datorii şi Clubul de la Paris(pentru creditorii oficiali) sau Clubul de la Londra(pentru băncile comerciale). univ. un efect al unui alt fenomen economic interna ional de mare amploare – creditarea interna ională. care includ băncile comerciale. ini ial. creditarea interna ională este un fenomen care suscită interesul atât al analiştilor economiei mondiale. băncile comerciale cu activitate interna ională nu au dat nici ele dovadă de prea mare în elepciune în alocarea resurselor proprii. iar. potrivit datelor furnizate de Ministerul Finan elor Publice. la sfârşitul anului 2006. în primul rând. inclusiv împrumuturile de la Fondul Monetar Interna ional. la 31 decembrie 2006. când va avea de rambursat în contul acestei componente a datoriei externe 2.3% reprezintă datoria contractată cu creditorii oficiali. Ponderea cea mai mare o de in creditele cu durată de peste zece ani (59.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” EVOLU IA DATORIEI EXTERNE A ROMÂNIEI ÎN PERIOADA 2006 – 2009 Autor: Camelia PĂTRAŞCU anul III. datoria publică externă a României s-a cifrat la 209 milioane de dolari. România va înregistra un vârf al serviciului datoriei publice externe guvernamentale în anul 2008.36 miliarde 25 . mărite rapid ca volum prin injec ia de petrodolari ce a urmat crizei petrolului din anii ’70. urmată de creditele între 5 – 10 ani (34. reprezintă 52.2009 Datoria publică externă a României a crescut de aproape 170 de ori în perioada 1990 – 2006. comparativ cu 20.1% în 2005.

România. cu scaden a la 7 ani şi o rată a dobânzii de 5.3 miliarde euro. 296. cu excep ia perioadei anului 2006. de 60% din PIB. iar serviciul datoriei oublice externe – 1.94 2007 14.118.05%.25). în iulie 2003. un sold de 10.7%.5% din totalul datoriei publice externe. urmând ca în anul 2007 să se reia creşterea cu 4.4% din PIB.87 2004 12. S-a manifestat o tendin ă generală de creştere a datoriei publice externe de la un an la altul.152.75 %.3% din datorie reprezenta datoria contractată cu creditori oficiali (inclusiv Fondul Monetar Interna ional). iar datoria publică guvernamentală externă garantată de stat – 37.83 14. Datoria publică guvernamentală contractată direct de stat a reprezentat 62.531.009.957. iar în perioada 2007 – 2008 se va men ine la niveluri între 1.56 3.În acelaşi timp.039.98% din totalul datoriei publice externe.8% din PIB.340. respectiv între 5 şi 10 ani (cu 8. plă i de dobânzi.481.847. De asemenea.935.În func ie de valutele componente. Îndatorarea externă a României este sub nivelul de îndatorare maxim admis în Uniunea Europeană.69 miliarde euro. Tabelul nr.067.140. ponderea cea mai mare o are moneda euro – 60.79 9.06 2006 12. EUR (807.718 miliarde euro.176. între 2001-2009 milioane euro Indicatori DPE . 2001.94 5.815. În anul 2006. serviciul datoriei publice externe a fost de 1. Datoria publică externă (DPE) directă şi garantată.886.892.916. 4 26 .7% din total.28 miliarde euro.535.93%. prin Ministerul Finan elor Publice.43 2. respectiv 12. a lansat o emisiune de Euro-obliga iuni în sumă de 700 mil. Datoria externă publică şi public garantată a înregistrat.total DPE directă DPE garantată 2001 8. Iulian.33 7. la 31 decembrie 2006. Bucureşti. datoria externă pe termen mediu şi lung se situa la nivelul de 27. datoria publică guvernamentală externă a fost de 10.68 3.77 2.25%).399.397.48 12. reprezentau 52. De apreciat că 47. Serviciul datoriei publice a statului reprezintă rambursări de rate la împrumuturi scadente.6 şi 2. ceea ce demonstrează că oportunită ile sectorului privat de a ob ine garan ii pentru împrumuturi au rămas aproximativ aceleaşi în decursul celor 9 ani (Anexa 1 – Figurile nr.9 milioane USD). Editura Expert. comisioane şi alte costuri aferente angajamentelor asumate.108.586.28%.899. Pentru finan area deficitului bugetar. datorită existen ei unei datorii publice externe în scădere comparativ cu anul 2004. cu excep ia anului 2005 când. respectiv 21. La 31 decembrie 2006. p.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” euro. la aceeaşi dată. când aceasta a înregistrat o scădere fa ă de anul 2005. Ponderile datoriei publice externe directe şi garantate în totalul datoriei publice externe a fluctuat putin în perioada 2002 (77. ponderea datoriei publice externe cu scaden ă de până la 5 ani a cunoscut o scădere de aproape 50% în 2006 fa ă de 2005.07%).67 11. datoria publică externă reprezenta 10. respectiv băncile comerciale.68 miliarde euro. s-a diminuat si volumul împrumuturilor cu scaden e între 1 şi 5 ani (cu 38.98 2.54 2. 4 3 Văcărel.62 9. ceea ce indică o situa ie favorabilă care nu îngreunează cu mult serviciul datoriei publice externe din anii următori .891. 1. fa ă de anul 2009 (87.62 9. în 2006 reprezenta 4.67 9. În 2006.479. Politici fiscale şi bugetare în România: 1990-2000.92 2.79 2003 11.49 2009 16. Creditorii priva i. emisiunile de obliga iuni etc.75%.684. urmată de dolar – 29%. din punct de vedere al strategiei de îndatorare se recomandă pruden ă în contractarea datoriei publice externe pe termene de sub cinci ani pentru evitarea acumulării scaden elor în această perioadă.5%.67%).3 Se observă o tendin ă de creştere pe ansamblu a împrumuturilor contractate pe toate tipurile de scaden e. Potrivit Ministerului Finan elor Publice.24 2008 15.64 2002 9.74 3.5 milioane euro fa ă de sfârşitul anului 2005. această pondere s-a diminuat considerabil pe tot parcursul perioadei: dacă în 2001 aceasta era de 19.93 2005 13.06 Sursa: Întocmit pe baza datelor furnizate de Ministerul Finan elor Publice. în scădere cu 662. 1a şi 1b).354.30 2.

iar datoria publică era 51. Situa ia s-a inversat începând cu 2008.1 la sută în decembrie 2007 la 86. 58.8 la sută în decembrie 2008).9% era denominată în euro. de 43. din totalul titlurilor emise de stat aflate în derulare la 31 noiembrie 2009.94% în 2007 la 168. Ca structură. urmată de certificate de trezorerie (15.09%). pia a titlurilor de stat.7 ani.57% în noiembrie 2008 la 19.8% era în dolari. În anul 2008. prin contractarea de împrumuturi cu scaden e mai lungi şi inând cont ca acestea să nu se aglomereze foarte mult într-o anumită perioadă (numai în anul 2002. iar restul în alte valute. De asemenea. ajungând la sfârşitul perioadei la 13.44%) şi obliga iuni de stat (14.de mai pu in de un an. Cauza a fost dată de necesitatea acoperirii balan ei de plă i pe fondul diminuarii accesului la pie ele externe şi a instabilită ii ce a dominat sistemul financiar mondial în 2008-2009. 35. Din punctul de vedere al structurii se pot observa două trenduri: până în 2007 a fost un trend de creştere a datoriei pe termen scurt în totalul datoriei externe de la 14. 7. concomitent cu scăderea ponderii organismelor multilaterale la 12. 38. datoria publica internă este de aproximativ două ori mai mare decât cea externă la nivelul anului 2009.39% la începutul perioadei).60% în 2001. 0. de 19. 6. sugerând îmbunătă irea managementului datoriei publice externe. 1. pe fondul dobânzilor atractive oferite şi a limitării accesului la împrumuturi externe. astfel încât ministerul finan elor a putut emite cu succes 24 de emisiuni de titluri de stat în 2008 şi 33 în 2009. Începând cu anul 2008 situa ia acestui raport s-a inversat. De aceea.6 la sută şi a surselor bilaterale la 0. a stagnat sau chiar a scăzut. ca urmare a creditelor primite din partea băncilor private străine. comparativ cu 2001. la 64.07% prin leasing financiar.81%. s-a manifestat o tendin ă de diminuare a ponderii serviciului datoriei publice externe garantate. Până în 2008 datoria publică externă era supraunitară comparativ cu datoria publică internă.73% (fa ă de 35.92% în 2009.6 la sută din total . De asemenea.48% urmau să ajungă la scaden ă peste mai mult de 5 ani.44% erau pe termen mediu .24% din datoria publică a fost contractată prin eurobonduri. Cauzele capacită ii scăzute a pie ei împrumuturilor româneşti a fost rezultatul unei economii nefunc ionale la data respectivă. metale pre ioase sau în domeniul imobiliar.7 miliarde lei. de 37. iar structura pe creditori a datoriei externe pe termen mediu şi lung relevă faptul că s-a men inut tendin a de creştere a ponderii surselor private (de la 85.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Evolu ia favorabilă s-a manifestat pe întreaga perioadă. ceea ce relevă o îmbunăta ire a capacită ii de a atrage împrumuturi de pe pia a internă. raportul dintre serviciul datoriei publice externe şi datoria publică externă s-a diminuat continuu. astfel pe fondul atragerii de împrumuturi de pe pia a internă prin emisiuni de obliga iuni. iar 25.97% în 2007 începând cu 2008 un trend de diminuare . ajungând de la 32. datoria externă pe termen mediu şi lung a crescut fa ă de sfârşitul anului 2007 cu 31 la sută. care se traduce prin neîncredere în moneda na ională. de la 121. respectiv o screstere a ponderii serviciului aferent datoriei directe a statului.64% în 2001 la 20.958.2% prin alte surse.91% în 2004 la 33. comparativ cu 87. considerându-le mai sigure. datorată sporirii semnificative a celui aferent datoriei publice garantate.81%.7% în lei. dar cuprind obliga iunea de stat denominata în euro (în echivalent lei).64%). 27 . Valoarea medie a scaden ei rămase pentru titlurile de stat active la 31 octombrie 2009 este de 1.între 1 si 5 ani. În general. serviciul a înregistrat o creştere mai mare. La polul opus se găseşte perioada 2007-2009 unde datoria publică internă a fost în continuă creştere. inexisten ei unei pie e concuren iale şi a unui sistem infla ionist controlat. iar 3. Potrivit Ministerului Finan elor Publice. Produsul Intern Brut în 2008 a fost de 503. atât pe ansamblu (de la 23. după un uşor interes în perioada anilor 1996-2000.08% aveau scaden ă pe termen scurt .5% era în yeni japonezi.60% în 2009). în 2009.2 miliarde lei.28% noiembrie 2009. popula ia preferând investi iile în valută. datoria publică a fost contractată prin împrumuturi de stat (37. Titlurile luate în calcul de Ministerul Finan elor Publice în această eviden ă nu includ eurobondurile şi certificatele de depozit adresate popula iei.95%).

Utilizarea creditelor externe pentru satisfacerea unor nevoi stringente de consum şi nu pentru finan area unor proiecte de investi ii sau de dezvoltare. ale căror efecte ulterioare să justifice eforturile angajate în prezent (dobânzi. cu atât ea este considerată mai riscantă pentru investitorul străin. iar balan a de plă i cu cheltuieli în valută. ci fluctuante5. p. de evolu ia cursului de schimb al monedelor în care au fost contractate împrumuturile externe. şi din acest punct de vedere. ceea ce arată că economiile acestor ări s-au înscris pe linia formării unor pie e interne reale şi func ionale înaintea României. Ungaria şi Polonia). Dacă angajarea de credite externe nu este înso ită de un pachet de reforme cu efect imediat în economia reală. Economia României în fa a integrării europene. Bucureşti. Din acest punct de vedere. până la stingerea lor. Cu cât gradul de îndatorare externă al unei ări este mai mare. decât serviciul datoriei publice externe în valută. o astfel de ară ar putea să adopte o serie de măsuri nefavorabile pentru aceştia: blocarea transferurilor profiturilor în străinătate. Efectele îndatorării pe termen mediu şi lung Angajarea economiei în schimburile comerciale interna ionale presupun comercializarea pe alte pie e a unei păr i din produc ia internă şi completarea acesteia din importuri.6 (III)/2004. nivelul datoriei publice al statelor Uniunii Europene nu trebuie să depăşească 60% din PIB. 5 Văcărel. ca şi de suportarea dobânzilor şi comisioanelor aferente datoriei publice externe. menite să o stabilizeze. de intrarea în ară a altor fluxuri în valută. Nu aceeaşi este situa ia în ările central şi est-europene în tranzi ie (spre exemplu. din punct de vedere financiar şi valutar. 6 28 . Orice credit contractat. Iulian. Potrivit Tratatului de la Maastricht. când acestea nu sunt fixe. Sub presiunea creditorilor externi. unde datoria publică internă este mult mai mare decât cea externă. se poate aprecia că România se încadrează în grupa ărilor cu o datorie publică sustenabilă. Ioan. întrucît procurarea resurselor valutare necesare acestuia din urmă este dependentă de volumul exporturilor de bunuri şi servicii. care a fost mai redus pe pia a externă fa ă de pia a internă. Ministerul Apărării Na ionale.3. ca urmare a nivelului ridicat al infla iei. Talpeş. plătind dobânda aferentă. limitarea accesului pe pia a valutară.284. Acestea sunt cu atât mai bune cu cât. inclusiv cele angajate sau garantate de stat. va avea asupra economiei un efect negativ. Prin serviciul datoriei externe se în elege suma dintre amortizarea datoriei (tranşa anuală) şi masa dobânzii. ea va trebui să apeleze la credite externe contractate de pe pia a financiară interna ională. precum şi de nivelul dobânzilor. având încă un grad de îndatorare redus. este purtător de dobânzi fixe sau variabile.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Un alt element de analiză şi o posibilă explica ie a ponderii reduse a datoriei interne în totalul datoriei publice până în 2008 este reprezentat de costul creditelor. împrumuturile de stat externe grevează an de an bugetul de stat cu cheltuieli în lei. criza economică se va adânci. de mărimea rezervelor valutare. 2001. în aceste ări există resurse interne mai mari care pot fi atrase pentru a satisface nevoile temporare ale statului. Dacă economia na ională nu poate sus ine eforturile valutare generate de importuri. Occasional Papers No. Finan area importurilor se face în primul rând din încasările valutare ob inute din exporturi. faptul că. Editura Expert. exper i în domeniu consideră că men inerea unui raport echilibrat între serviciul datoriei şi nivelul exporturilor necesită păstrarea sub control a deficitului bugetar şi a balan ei de plă i externe6. comparativ cu România. însă. Este mai uşor de suportat serviciul datoriei publice interne în moneda na ională. Astfel. 1. 48. Condi iile în care va ob ine aceste credite depind în mod direct de performan ele economice şi de gradul de îndatorare actual. Prin urmare. Cu toate acestea. ara ce a angajat împrumutul va trebui să-l restituie. speze bancare). p. De men ionat este. Singurul avantaj al datoriei externe este acela că oferă guvernului un câştig de timp în vederea adoptării măsurilor de politică economică necesare. împrumuturile de stat externe generează eforturi legate de rambursarea acestora la scaden ă. Politici fiscale şi bugetare în România: 1990-2000. ara noastră a înregistrat o evolu ie constant pozitivă. creşterea fiscalită ii etc. 2004.

comunitatea interna ională sanc ionând prompt nerespectarea angajamentelor interna ionale. limitarea creditului bancar. cu condi ia acceptării unui program de ajustare într-un termen cât mai scurt. acestea sunt ineficiente. Unele ări debitoare preferă să nu se mai angajeze în rela ii cu FMI şi. devalorizarea monedei na ionale pentru a stimula exportul şi pentru a limita importul. Programele de măsuri corective cuprindeau: reducerea cheltuielilor de investi ii şi a celor de consum. Reducerea investi iilor şi limitarea importurilor au avut ca rezultat scăderea produc iei. Măsurile stabilite prin acordurile de reeşalonare a datoriei nu au dat rezultatele scontate. reducând la minim şansele sale de creştere. care să asigure reluarea plă ii datoriei publice externe. serviciul anual al datoriei externe. repudiere. reducerea cheltuielilor de consum pentru a reduce deficitul în valută. Pe baza acordurilor de reeşalonare convenite. înghe area salariilor. Devalorizarea monedei na ionale şi lipsa resurselor valutare au avut ca efect scumpirea sensibilă a importurilor. Aceste cereri au fost exprimate şi solu ionate de către Fondul Monetar Interna ional. reducerea subven iilor de la bugetul de stat. ci la accentuarea îndatorării şi a sărăciei. deficitul primar. Un grad de îndatorare ridicat poate sufoca economia na ională. în acelaşi timp s-au scumpit sensibil importurile. stabilirea unui curs de schimb valutar mai realist etc. ponderea datoriei externe în PIB. în exporturile totale. care a constat în amânarea rambursării unei păr i din datoria scadentă pe o perioadă de câ iva ani. calculat ca o diferen ă între deficitul bugetar total şi serviciul datoriei publice şi ponderea datoriei externe în rezervele na ionale. măsuri prelungite de austeritate. O astfel de situa ie reduce în mare măsură gradul de atractivitate a ării respective pentru investitorii străini. diminuarea veniturilor popula iei şi creşterea şomajului. Apoi s-au încheiat acorduri bilaterale pe baza garan iilor oferite de un acord între FMI şi ara debitoare respectivă. menit să permită debitorului plata serviciului scadent al datoriei externe. au agravat şi mai mult situa ia economică şi financiar-valutară a ărilor debitoare. Una dintre modalită ile folosite în acest scop a fost solu ionarea cererilor ărilor debitoare ajunse în incapacitate de plată cu privire la reeşalonarea plă ilor scadente. Incapabilă să plătească. FMI acordă ărilor debitoare un credit suplimentar. Reeşalonarea a fost o măsură excep ională. Programele de ajustare aveau în vedere: reducerea cheltuielilor cu investi iile în ările debitoare. majorarea ratei dobânzii etc. Manifestarea crizei datoriei externe şi a efectelor sale negative asupra ărilor debitoare a reclamat stabilirea şi aplicarea unei anumite strategii pentru solu ionarea ei. micşorarea ritmului de creştere economică şi chiar stagnarea economiei. care să asigure redresarea situa iei şi reluarea normală a rambursării împrumuturilor fa ă de străinătate. Necorelarea nivelului datoriei externe cu posibilită ile reale ale economiei va conduce şi mai mult ara în criză. renegociere. reducerea ratei infla iei. Programele de restructurare impuse de FMI. În fapt. la redresarea economiilor acestor ări. Băncile creditoare au acceptat reeşalonarea numai a unei păr i din datoria publică externă. ea va apela la diverse tehnici: reeşalonare. Când se apelează la noi credite.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” În evaluarea riscului de ară. Ar fi trebuit stabilite şi aplicate măsuri care să contribuie la dezvoltarea economică a ărilor debitoare şi la sus inerea eforturilor acestor ări pentru consolidarea balan elor de plă i externe. Stimularea exportului nu s-a putut realiza din cauza protectionismului practicat de ările dezvoltate. Dobânzile şi cealaltă parte a datoriei publice nu au fost reeşalonate. deoarece datoria este supraevaluată prin “actualizarea” sumei împrumuturilor. rămân fără resurse. BIRD şi băncile comerciale n-au dus. în fapt. reajustarea pre urilor. analiza gradului de îndatorare se face cu ajutorul următorilor indicatori: datoria externă brută. Condi iile reeşalonării sunt oneroase pentru ările debitoare. stimularea exportului şi limitarea importului pe calea devalorizării monedei na ionale. în totalul popula iei. diminuarea deficitului bugetar. pe termen scurt şi cu dobândă majorată. Diferite ări au asemenea 29 .. restrângerea cererii interne. datoria externă netă. reajustarea schimburilor cu străinătatea. ca urmare. programul de ajustare a reprezentat un amestec inacceptabil în politica economico-socială şi financiară a ărilor debitoare.

Plă ile care urmează să fie efectuate de ările debitoare trebuie să reprezinte un procent rezonabil din exporturile lor. astfel încât săse asigure un volum adecvat de importuri pentru sprijinirea planurilor şi programelor de ajustare şi dezvoltare. pe măsura nevoilor actuale şi viitoare de lichiditate ale ărilor.renegocierea datoriei externe să excludă condi iile care ar reclama ajustări drastice cu mari costuri economice şi sociale.transformarea împrumuturilor acordate ărilor celor mai slab dezvoltate în ajutoare nerambursabile şi reducerea datoriilor celorlalte ări în curs de dezvoltare.renegocierea datoriei externe să ia în considerare capacitatea actuală şi viitoare a fiecărei ări de a face fa ă serviciului datoriei externe. iar în ceea ce priveşte transferul de resurse. . . din septembrie 1984. . pentru a se mări capacitatea lor de împrumut. să încurajeze mai mult exporturile. Reeşalonările 30 . . publice şi particulare. care să asigure obiectivele dezvoltării şi creşterii sus inute. de băncile interna ionale private şi de institu iile financiare interna ionale. . a comisioanelor şi a altor cheltuieli care se adaugă la dobânzi. ările debitoare au propus. anularea sau diminuarea datoriei şi a dobânzilor pe care trebuie să le plătească ările cu venituri mici şi mijlocii. stabilită ii valutare şi monetare.solu ionarea durabilă a crizei datoriilor presupune ac iuni imediate complexe. începând din anul 1985 a fost stabilită o nouă strategie a solu ionării crizei datoriei externe. care să permită dezvoltarea fiecărei ări.restructurarea sistemului monetar interna ional. care cuprinde următoarele măsuri: elaborarea şi aplicarea unor politici de ajustare macroeconomică a ărilor în curs de dezvoltare. cu luarea în considerare a nevoilor speciale ale ărilor în curs de dezvoltare. un proiect menit să contribuie la îmbunătă irea în rela iile dintre ările debitoare şi creditoare. dar să nu reducă importurile.să se aloce institu iilor financiare interna ionale mai multe resurse. Proiectul respectiv cuprinde.recurgerea la reeşalonări ale datoriei publice externe pe mai mul i ani (cel pu in 15). să se ia măsuri pentru alocarea unor fonduri mai mari pentru sprijinirea importurilor. perspectivele de dresare economică şi de întoarcere la o dezvoltare şi la o creştere sus inută. . între altele. ca serviciul datoriei externe să fie limitat la un anumit procent din încasările din export. în principal. Deşi ările debitoare au făcut mari eforturi pentru rambursarea datoriei externe. . care să cuprindă măsuri specifice de uşurare a poverii datoriei. Ca urmare.să se aloce noi drepturi specile de tragere de către FMI. măsuri contra sporirii dobânzilor. . . un aflux net crescând de noi resurse financiare. conferirea unui rol mai mare Băncii Mondiale şi altor bănci în acordarea unor noi împrumuturi pentru obiectivele economice mai eficiente. procurării de resurse pentru investi ii. . ările în curs de dezvoltare au prezentat. la o sesiune a Consiliului pentru Comer şi Dezvoltare al UNCTAD. ele nu au ob inut stabilitatea financiară scontată. înlesnirea condi iilor la acordarea creditelor.ajutorul oficial pentru dezvoltare să fie accelerat. eliminarea barierelor comerciale care afectează exporturile ărilor în curs de dezvoltare şi măsuri pentru scăderea pre urilor pentru bunurilor de consum. acordarea unor noi împrumuturi de către băncile comerciale. creditoare. ările debitoare au făcut mai multe propuneri pentru reglementarea globală a datoriilor externe.eliminarea taxelor. .în cazul programelor de ajustare finan ate de FMI. îndeosebi în favoarea celor mai sărace ări. .Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” arierate încât au fost declarate inapte să primească noi credite. cuprinzând şi perioade de gra ie şi consolidare substan iale. .povara adaptării economice şi a rezolvării problemelor datoriei ărilor debitoare să fie suportată şi de ările dezvoltate. sprijinirea balan elor de plă i. următoarele propuneri: . Măsurile adoptate până în anul 1984 nu a dat rezultatele scontate.guvernele ărilor dezvoltate să adopte măsuri care să ducă la o reducere substan ială a dobânzilor nominale şi reale pe pie ele financiare interna ionale.democratizarea centrelor de decizie în relatiile financiar-valutare şi organizarea unei noi ordini economico-financiare interna ionale.

Editura Didactică si Pedagogică. creşterea veniturilor de export mai repede decât dobânzile. să diminueze cheltuielile bugetare social-culturale ş. cunoscut fiind faptul că ările lumii a treia suportă şi acum consecin ele fostului regim colonial. Nu s-a ac ionat împotriva cauzelor crizei. F. pentru solu ionarea crizei datoriei externe sunt necesare. este necesar ca O. 548-550 31 .. guvernele şi organismele financiare interna ionale să adopte de urgen ă măsurile adecvate şi eficiente pentru solu ionarea crizei datoriei publice externe. datoria externă a ărilor în curs de dezvoltare a continuat să crească. Deşi s-au luat o serie de măsuri şi în perioada 1985-1989. pentru sprijinirea dezvoltării economico-sociale a ărilor debitoare. Avu ia na ională a unui stat nu poate fi vândută pentru a compensa pierderile creditorilor. în primul rând. pag.. Occidentul trebuie să mărească volumul asisten ei financiare. Rezolvarea problemei crizei datoriei externe a ărilor în curs de dezvoltare necesită amplificarea cooperării interna ionale pentru sprijinirea ărilor puternic afectate de această criză şi ajutorarea ărilor pentru a realiza o rată normală a creşterii economice7. să restrângă importurile. Chiar dacă au fost luate de aceste măsuri.U.I.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” s-au făcut pe termene mai lungi şi cu comisioane mai reduse. În acelaşi timp. România a avansat propunerea de anulare a datoriilor ărilor celor mai pu in dezvoltate.M. nu pot fi declarate în stare de faliment ca o întreprindere privată. Finan e Publice.a. dinamizarea factorilor endogeni ai ărilor debitoare. iar modul de rambursare a datoriei şi de plată a dobânzilor n-a contribuit îndeajuns la dezvoltarea economică şi socială. aflate în mare criză de capital. Ca urmare. o ară independentă nu poate fi reorganizată sau restructurată după voin a creditorilor.. care se află în imposibilitatea de a face fa ă rambursării datoriei publice externe. folosirea intensivă a poten ialului economic uman şi financiar-valutar. Ritmul de creştere economică a acestor ări a fost depăşit de ritmul de creştere a datoriei publice externe. ările în curs de dezvoltare au fost obligate să reducă investi iile. celelalte bănci şi organisme financiare guvernamentale din ările dezvoltate să revadă întregul program de asisten ă economico-socială şi financiară şi să-l adapteze cerin elor lichidării crizei datoriei publice externe. 2001. ci şi o problemă de politică interna ională.. Criza datoriei publice externe este nu numai o problemă economică şi financiară. ajungând în anul 1989 la 1. să reducă cheltuielile militare etc. din cauza creşterii cererii ărilor din centrul şi estul Europei. datoria publică externă a ărilor în curs de dezvoltare a continuat să crească.N. 7 Iulian Văcărel. inându-se seama de mărimea produsului lor na ional brut.133 de miliarde de dolari. utilizarea cu maximă eficien ă a resurselor externe. limitarea nivelului dobânzii etc. aşa cum se petrec lucrurile cu o întreprindere privată falimentară. Ca să mai poată beneficia de împrumuturi externe. este necesar ca ările creditoare şi cele debitoare. Banca Mondială. România a propus reeşalonarea datoriei pe 10. Bucureşti. fa ă de 918 de miliarde de dolari în anul 1985. Statele na ionale suverane. Se prevede ca în anii viitori să aibă loc o nouă scumpire a creditelor pe pia a financiară interna ională. Concomitent. De asemenea. 15 sau 20 de ani. Criza datoriei publice externe este o criză a dezvoltării economice. În concluzie. măsuri care au avut ca efect încetinirea ritmului activită ii economice. na ional. reducerea cu anumite cote a datoriilor celorlalte ări. De asemenea. iar rambursările de împrumuturi şi plata dobânzilor au constituit transferul de resurse financiare către ările creditoare. pentru lichidarea dezechilibrelor economice şi financiare.

Figura nr. 2. Evolu ia datoriei publice externe a României (directe şi garantate) în perioada 2001-2009 Sursa: Întocmit pe baza datelor furnizate de Ministerul Finan elor Publice. 32 .Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Anexe Figura 1. Evolu ia datoriei publice externe a României în perioada 2001-2009 Sursa: Întocmit pe baza datelor furnizate de Ministerul Finan elor Publice.

a serviciului datoriei publice externe (SDPE) şi a ponderii SDPE în DPE (%SDPE/DPE) în perioada 1990-2009 Sursa: Întocmit pe baza datelor furnizate de Ministerul Finan elor Publice.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Figura nr. 33 . Evolu ia comparativă a datoriei publice externe a României (DPE). 4. Figura nr. 3. Evolu ia datoriei publice externe a României pe categorii de creditori în perioada 1990-2009 (ca pondere în total) Sursa: Întocmit pe baza datelor furnizate de Ministerul Finan elor Publice .

Bucureşti. Editura Expert. Editura Universală. Centrul de Informare şi Documentare Economică. 2006 . Bucureşti. Văcărel. *** . Emilia (coordonator) 6. Macroeconomie.Iulian 8. Teorie economică generală. Iulian 7. Paja. Bucureşti.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Figura nr.Politici fiscale şi bugetare în România 1999-2000. 5.A . Craiova 1998 . 2000 .Gavrilă Ilie. 1998-2007 10. 2000 .România 2000. R. Constantin 2. Gheorghe 4. Bucureşti.*** 9. Vol. Popescu Constantin.Finan e Publice. Matei. Maria 5.Economie Politică. Bucureşti.Tribuna Economică. Văcărel .Finan e Publice. Constantin 3. 2005 . 176. Anghelache.Ciucur Dumitru. Editura Didactică şi Pedagogică.Buletine anuale şi Caiete de studii ale BNR. Bibliografie 1. Editura ASE. Ungureanu. Evolu ia comparativă a datoriei publice externe a României (DPE) şi a ponderii datoriei publice externe în PIB (DPE/PIB) în perioada 1990-2009 Sursa: Întocmit pe baza datelor furnizate de Ministerul Finan elor Publice.Probleme Economice. Editura Economică.România 1999. 20032006 . 1999 . Editura Didactică şi Pedagogică. Editura Economică. 2001 34 . Anghelache.

2002 .Economie mondială. 2000 -Piata Financiară.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” 11. Editura Economică. (coordonator) Bucureşti. februarie 2007 . Bal Ana 13. numarul 2.Finan e Publice Editura Universită ii.Datoria externă a ărilor în curs de dezvoltare. 35 . Editura Didactică şi Pedagogică.Dumitrescu Sterian. Dijmărescu E.Craiova 2000 . Gheorghe Matei 14. Bucureşti.*** 12.

I.I. urmate de amendamente ulterioare.M. calitatea unui stat de membru al acestei organiza ii nu implică calitatea de membru al ONU. Acordul a fost concretizat în 20 de articole.Crearea. univ. ca mijloc de concuren ă interna ională. statutul şi obiectivele F.M. F. Fondului Monetar Interna ional i s-a stabilit un statut juridic. în special SUA şi Marii Britanii. facilitarea şi creşterea echilibrată a comer ului interna ional.I.I. acordând asisten ă financiară ărilor cu probleme în domeniul balan elor de plă i. conform căruia acesta are o deplină personalitate juridică. de către acestea. Activitatea oficială a F. a ob inut statutul de institu ie specializată a Organiza iei Na iunilor Unite. să permită evitarea recurgerii.).Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” FONDUL MONETAR INTERNATIONAL Autori: Florin POPESCU. Prin acordurile încheiate.D.I. de a se instaura. La 15 noiembrie 1947. Conferin a monetară a prevăzut înfiin area a două organisme: Fondul Monetar Interna ional şi Banca Interna ională pentru Reconstruc ie şi Dezvoltare (B. ca metode de redresare a balan elor de plă i. la protec ionism sau devalorizări competitive. Fondul Monetar Interna ional a fost conceput in iulie 1944 la Conferin a Na iunilor Unite de la Bretton-Woods. Alexandru Georgian GU Ă anul I. SUA...M. dr.I.Organizarea F. au apărut preocupări pe plan interna ional privind organizarea rela iilor valutar – financiare interna ionale. ONU nu poate interveni direct în activitatea acestuia. sistem de organe de conducere. crearea unui sistem multilateral de plă i în ceea ce priveşte tranzac iile curente dintre ările membre şi eliminarea restric iilor valutare. care să constituie un mecanism de consultare şi de colaborare cu ările membre în probleme monetare interna ionale. care se bucură de autonomie în domeniul rela iilor 36 . Economie şi Afaceri Interna ionale Coordonator ştiin ific: prof.I. care stânjenesc dezvoltarea comer ului interna ional.M. atâta timp cât nu este membru al F.M. prevăzându-se că o ară nu poate deveni membru B. ONU influen ează activitatea FMI prin consultări şi recomandări. o ordine monetară care să faciliteze reconstruc ia postbelică şi să permită evitarea crizelor economice şi sociale din anii ’30. după ce Adunarea Generală a ONU a aprobat Acordul încheiat de ECOSOC cu FMI. . Orice ară.D. FMI are statut de institu ie specializată a Na iunilor Unite.M. la care au participat 44 de ări. 1.2. la sporirea resurselor productive şi la creşterea venitului na ional. func iile şi resursele acestuia Cu toate că în baza acordului încheiat cu ONU în noiembrie 1947. după război.I. oferirea ărilor membre de fonduri valutare sub formă de credite pe termen scurt şi mijlociu. Încă din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.I. în vederea reducerii dezechilibrelor temporare din balan ele de plă i externe ale ărilor membre.M.R.1. Rolul principal în cadrul sistemului monetar interna ional este de inut de F. a început la 1 martie 1947. Emilia UNGUREANU 1. F. S-a urmărit deci crearea unei institu ii interna ionale care. Crearea FMI răspundea voin ei comune a statelor aliate în perioada celui de-al Doilea Război Mondial. promovarea stabilită ii cursurilor valutare şi evitarea devalorizărilor monetare. aducându-şi astfel contribu ia la promovarea şi men inerea unei nivel ridicat de folosire a capacită ilor de produc ie în toate ările membre. un buget propriu şi un mecanism procedural de decizie şi interpretare a propriului statut. urmăreşte îndeplinirea următoarelor obiective principale: promovarea cooperării monetare interna ionale prin intermediul unei institu ii permanente.R.

SUA. în principiu. este format din reprezentan ii ărilor membre şi se reuneşte o singură dată pe an. cât şi cu privire la respectarea de către fiecare membru a obliga iilor ce îi revin. rămasă nemodificată.DC. numărul cel mai mare de voturi revine ărilor cu cea mai mare cotă-parte de capital subscris (SUA. respectiv: obliga ia membrilor de a se ab ine de la manipularea ratelor de schimb.I.000 DST subscrişi. este la Washington. dl. FMI este condus de următoarele trei organisme: 1) Consiliul Guvernatorilor. Reprezentan ii sunt miniştri de finan e sau guvernatori ai unor bănci centrale. Fiecare ară dispune de câte 250 de voturi la care se adaugă câte un vot pentru fiecare 100. bugetară. defini i în cadrul stategiei proprii de relansare economică sau în cooperare cu specialiştii Fondului. interven ia pe propriile pie e de schimb pentru a contracara dezordinea monetară şi respectarea interesului celorlalte ări. 37 . ♦ asisten a financiară – constă în acordarea unei ări a dreptului de a cumpăra moneda proprie a altei ări. Fiecare ară numeşte câte un reprezentant pe o perioadă de 5 ani. Marea Britanie. Garan iile constau în obliga ia guvernului ării receptoare de a respecta anumi i indicatori de stabilitate macoreconomică. prin conses. poate ob ine calitatea de membru al FMI. volumul mediu al importurilor. iar altele practică rota ia. sunt creditori foarte importan i ai FMI (Arabia Saudită) şi 15 membri desemna i de celelalte ări membre. Conform articolului IV din statutul FMI. este.M. având rolul unei adunări generale a ac ionarilor. se află în fruntea sistemului de conducere. unele grupuri lasă ării celei mai importante dreptul să numească un administrator care să le reprezinte. 2) Consiliul Administratorilor este format din 21 de membri: 6 membri reprezintă ările ale căror cote-păr i sunt cele mai mari. iar director general al FMI este. conform principiilor adoptate de FMI. Accesul la resursele financiare ale FMI depinde atât de condi iile impuse de func ionarea Fondului. în cadrul formulei de calcul. grupate. Germania. Creditele acordate de FMI sunt pe termen mediu (2 – 5 ani) sau termen lung (4 – 10 ani) şi se solicită garan ii specifice pentru rambursare. În prezent FMI numără 184 ări membre34. ările membre pot utiliza resursele sale numai pentru acoperirea unui deficit al balan ei conturilor curente.În acest fel. care singure dispun de aproape 20% din voturi. ale căror monede pot fi afectate. 3) Directorul General. de inerile în aur şi dolari. în prezent. a ponderii indicatorilor men iona i. sau care.Sediul F. care conduce Fondul sub controlul administratorilor. iar acesta are un drept de vot a cărui importan ă diferă în func ie de cota-parte subscrisă. pe zone geografice. cu obliga ia de a-şi răscumpăra moneda na ională într-un anumit interval de timp. cât şi de adoptarea unor măsuri de ajustare care să asigure solu ionarea dezechilibrelor existente. Rodrigo de Rato. Dacă ini ial au beneficiat Pentru cotele ini iale ale participan ilor la Conferin a de la Bretton-Woods s-a utilizat o formulă care lua în considerare următorii indicatori: venitul na ional. Japonia). un european. Cum toate deciziile importante trebuie luate cu o majoritate de 85% din voturi. În acest caz. Principalele func ii ale FMI sunt: ♦ supravegherea politicilor financiar-valutare – func ia ini ială a FMI. este capabilă să se achite de obliga iile impuse statelor membre prin statut şi este dispusă să-şi asume aceste obliga ii. politicile structurale prin prisma dezechilibrelor care afectează balan a de plă i. fiscală. care presupune consultări periodice între ările membre şi specialiştii Fondului cu privire la situa ia balan ei de plă i în vederea asigurării func ionării efective a sistemului monetar interna ional. fie prin modificarea. au de fapt un drept de veto. reprezentând aproape în totalitate comunitatea celor 200 ări membre ale ONU. variabilitatea exporturilor şi raportul acestora cu venitul na ional. Această formulă a fost revizuită de mai multe ori fie prin luarea în considerare şi a altor indicatori. Fran a. care reprezintă guvernul ării din care provin. Indicatorii respectivi vizează politica monetară.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” externe.

Marea Britanie şi Statele Unite) şi este ajustată săptămânal. cu sediul la Washington şi la Viena. DST-urile reprezintă mijloace de rezervă interna ionale care servesc drept unită i de cont şi drept mijloace de plată utilizate de către statele membre ale Fondului. ajustarea balan ei de plă i. etc. de asemenea. adică aproape 265 miliarde USD. yenul şi lira sterlină. inând de puterea economică a fiecărei ări. cotele de subscrip ie la capitalul FMI. Drepturile Speciale de Tragere (DST) Fondul Monetar Interna ional are autoritatea conferită de clauzele Acordului să emită Drepturi Speciale de Tragere (DST). cât şi influen a acesteia în procesul decizional al FMI. Valoarea DST-urilor se determină pe baza unui coş de patru valute importante: dolarul american. euro.4 miliarde DST.pregătirea şi formarea func ionarilor publici. Statele membre ale FMI pot utiliza DST-urile pentru a achizi iona valută de la ceilal i membri FMI la cursul de schimb curent. de către Fondul însuşi şi de către „al i de inători” împuternici i (care trebuie aproba i de către Consiliul Administratorilor al FMI cu o majoritate de 85%). Create în 1969. Fiecare ară membră a FMI trebuie să contribuie la resursele financiare ale Organiza iei cu o anumită sumă. în urma unei majorări cu 45 % a cotei de subscriere. Statele membre şi ceilal i de inători aproba i pot cumpăra şi vinde DST-uri ca valută. programe financiare. denumită cotă de subscrip ie sau cotă parte. Rata dobânzii pentru DSTuri (plătită de către statele membre care au utilizat DST-urile alocate ini ial pentru a cumpăra valută de la alte state membre) se stabileşte în func ie de media ponderată a împrumuturilor pe termen scurt reprezentative ale ărilor a căror monedă constituie coşul de evaluare a DST-urilor ( ările din zona euro. de regulă la intervale nu mai mari de cinci ani. Începând cu 22 ianuarie 1999. care a ajuns la acelaşi nivel ca şi Canada. Principala resursă a FMI o constituie subscrip iile ărilor membre. care oferă gratuit cursuri de specializare în domenii cum ar fi finan ele publice. Statele membre primesc dobândă pentru DST-urile de inute şi plătesc dobândă pentru DST-urile alocate.consultan ă pe probleme monetare şi financiare. subscrip ia propriu-zisă se trece în contul FMI.DST-urile se creează printr-un proces de alocare şi distribuire către ările membre FMI. DST-urile reprezintă un instrument purtător de dobânzi. permisă. în momentul intrării în func iune a FMI era de 7 miliarde USD. Totalul acestora. . Dobânda se plăteşte săptămânal. în acest scop func ionează în cadrul Fondului două institu ii specializate. Ele pot lua sau acorda împrumuturi sub formă de DST-uri sau le pot utiliza drept garan ie. FMI are datoria să-i sprijine pe „ceilal i de inători” de DST-uri pentru a putea efectua schimburi valutare. se revizuiesc periodic. care este exprimată în echivalent DST. Pentru a reflecta schimbările petrecute în economia mondială şi rolul diverselor ări în cadrul acesteia. de aceasta depinzând mărimea împrumutului de care o ară poate beneficia. Mărimea cotelor subscrip iilor se stabileşte pornindu-se de la indicatori identici.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” ♦ asisten a tehnică. care este ajustat zilnic. . Utilizarea DST-urilor în opera iuni de tip swap şi la termen (forward) este. După stabilirea cotei de subscrip ie a fiecărei ări. în structura următoare: 25% în monedă convertibilă şi 75% în monedă na ională. Constituirea resurselor F. 38 . DST-urile se constituie ca parte a rezervei valutare oficiale a unui stat. Japonia. realizată prin: . Când o ară devine membră a FMI îi este repartizată o cotă ini ială ce are acelaşi nivel cu cele ale ărilor membre considerate de Fond a fi comparabile ca mărime economică şi caracteristici cu aceasta.I. Mărimea cotei de subscrip ie oferă un indiciu în legătură cu locul unei ări în economia mondială.M. totalul resurselor FMI se ridica la 212. ca urmare a dobândirii suveranită ii asupra Hong-Kong-ului. Există un număr de agen ii interna ionale şi bănci de dezvoltare care folosesc DST – urile ca unită i de cont.Cu prilejul majorărilor de cote păr i se urmăreşte şi men inerea unui echilibru între diferitele grupe de ări. Aşa se explică majorarea cotei Chinei în 2001.trimiterea gratuită de specialişti în domeniile specifice de expertiză ale FMI.

Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Aloca iile DST trebuie aprobate cu un procent „supramajoritar” de 85% din puterea totală de votare a FMI. fiind distribuite fiecărui stat membru propor ional cu cota de participare. 125. Cu toate eforturile depuse în plan interna ional pentru creşterea rolului asisten ei financiare oficiale. condi iile devin tot mai dificile. iar perioada de rambursare a creditului este între 2 ani şi 3 luni – 4 ani. în cazul în care se cumulează şi efectul altor facilită i de creditare. reprezentând. 175 şi 200 % din cota – parte a ării în cauză. comisioane de serviciu sau penalită i (o. Misiunea FMI. împrumuturile fiind propor ionale cu aceste cote păr i. Prima tranşă este liberalizată. 1.3. de regulă. Aranjamentele stand-by . Există patru tranşe de credit. Perioada de acordare a împrumutului este 12 – 18 luni. atunci când este cazul. suma totală în monedă convertibilă. Totodată. precum şi controlul exercitat de Fond. moneda altor membri: se cumpără deci monedă convertibilă cu monedă na ională. dintre care prima poartă numele de tranşa de rezervă. În primul rând ele nu mai sunt necondi ionate şi folosirea lor este înso ită de îndeplinirea unor condi ii economice.5% din totalul asisten ei financiare externe către ările în dezvoltare. cu posibilită i de extindere până la 10 ani. cum a fost cazul Mexicului în 1995 sau al ărilor sud-asiatice în 1997. al căror grad de constrângere creşte O ară recurge la astfel de trageri atunci când şi-a epuizat drepturile de tragere în cadrul tranşei de rezervă. la cerere. acordată pe cale multilaterală. poate ajunge până la dublul cotei sale de subscrip ie (200 %). fără condi ionări. începând cu cea de a doua. se acordă automat. Tragerile ordinare presupun mai multe tranşe. Totodată. ponderea acesteia în totalul sumelor transferate către ările în dezvoltare nu reprezintă decât 20% dintre care doar 14% sunt acordate în condi ii de favoare.Formele de finan are practicate de FMI I. Dimensiunea lor este determinată de ponderea DST sau a devizelor convertibile în totalul cotei-păr i a ării în cauză. 150. Această institu ie este principalul for pentru coordonarea şi supravegherea politicilor monetare şi fiscale interna ionale. cu atât mai mari vor fi justificările ce trebuie aduse. în ordine. creşte şi dobânda aferentă. b) tragerile în cadrul tranşelor de credit au un regim diferit. în baza unui acord stand-by. un membru poate împrumuta cumulativ până la de 4 ori cota subscrisă numai pe baza unor programe de reformă ale ării în cauză. posibil a fi cumpărată de către o ară membră în schimbul monedei na ionale. Cum resursele FMI sunt. Tragerile ordinare (normale). limitate la cotele păr i ale membrilor. Rolul pe care-l joacă FMI în sus inerea procesului dezvoltării derivă din func iile pe care acesta le are. atunci când sunt luate în considerare criterii de strictă urgen ă.sunt destinate ărilor aflate în dificultate privind implementarea unor programe de reformă economică şi constau în deschiderea unor linii de credit pe termen mediu pentru echilibrarea balan elor de plă i. creditele FMI de in doar 3. Prin folosirea sistemului de trageri . practic. În cadrul unor facilită i puse la dispozi ie de Fond. Această limită statutară privind folosirea resurselor FMI poate fi ridicată doar prin derogare.Acest tip de trageri se derulează. 39 .5 % din suma disponibilizată). Plafonul poate depăşi această limită. prevăzută în statutul FMI. la care se adaugă . această institu ie având un rol determinant în asigurarea unui dialog fructuos în vederea analizării problemelor cu care se confruntă aceste ări şi stabilirii celei mai adecvate strategii pentru solu ionarea acestor probleme. Dobânda aferentă este dobânda standard percepută de FMI (în jur de 5%). Aceste drepturi de tragere figurează în rezervele monetare a statelor membre. care să demonstreze capacitatea acesteia de a depăşi dezechilibrele temporare în care se află. este de a furniza membrilor săi. Plafonul poate ajunge până la 600 % din cotă. în calitatea sa de institu ie financiară interna ională. FMI s-a implicat activ şi în procesele de reformă din ările aflate în tranzi e. Cu cât cererile de trageri vizează tranşe superioare. iar următoarele sunt tranşe de credit : a) tragerile în cadrul tranşei de rezervă (noua denumire a tranşei aur) .

măsuri fiscale. Bulgaria.5 milioane DST. Olanda şi Ucraina. săptămânal. comer sau politica pre urilor). Cipru. care au fost introduse în 1963 pentru a acorda asisten ă ărilor care au cunoscut atât o cădere bruscă a câştigurilor din exporturi. Perioada de acordare a împrumutului se întinde pe 3 ani. Participarea României la FMI se ridica la 1. Împrumuturile non-concesionale provin direct de la patru surse principale: aranjamentele de tip stand – by. Israel. calculată în func ie de rata dobânzii DST care se stabileşte. volumul împrumuturilor acordate de FMI a fluctuat semnificativ: şocul petrolier din 1970 şi crizele financiare din 1980 au avut ca efect o creştere rapidă a împrumuturilor acordate de Fond. ♦ facilită i de transformare sistemică (1993) – introduse cu scopul de a asigura asisten ă financiară ărilor membre care se confruntă cu dificultă i severe datorită tranzi iei la sistemul economiei de pia ă. Croatia. Georgia. FMI asigură asisten ă de urgen ă ărilor afectate de dezastre naturale sau situa ii post conflict. ♦ facilită i de finan are a stocurilor tampon (1964).71 % din cotă. FMI acordă împrumuturi membrilor săi. De-a lungul timpului. facilită i de finan are extinsă. ările solicitante trebuie să ataşeze la cererea de ob inere a împrumutului şi un document în care să descrie obiectivele de politică economică. Macedonia. iar perioada de rambursare este de 4 – 7 ani. în scopul ajutorării ărilor care se confruntă cu grave dezechilibre ale balan ei de plă i ca urmare a aplicării unor reforme fundamentale defectuoase în structura lor economică (produc ie. estimări macroeconomice. respectiv 32. toate facilită ile de finan are sunt stabilite în func ie de rata medie a dobânzii. alături de Armenia. ♦ facilită i de finan are extinsă – introduse în 1974. Totodată. Începând cu 1972.N. România a acceptat obliga iile prevăzute în Articolul VIII ale Statutului FMI referitor la convertibilitatea de cont curent la 25 martie 1998. ♦ facilitatea de prevenire a crizelor a fost creată în 1998 pentru a sprijini ările confruntate cu o iminentă criză valutar-financiară (era cazul Braziliei).49% din total.48% din cota totală.Fondul Monetar Interna ional şi România România a devenit membră FMI la 15 decembrie 1972 şi face parte din constituenta condusă de Olanda.U . a condus spre un nou val de facilită i de finan are acordate de FMI. Bosnia şi Her egovina. Pentru a ob ine împrumuturile dorite.45 milioane DST). monetare şi valutare ce urmează a fi implementate în perioada acoperită de această facilitate. inând cont de anumite circumstan e economice şi politice. 1. iar în anii ’90. 40 . Totalul creditelor şi împrumuturilor nerambursate la sfârşitul lunii iunie 2004 se ridica la 337 milioane DST. din care au fost trase numai 1234. Politica de creditare cuprinde şi următoarele facilită i de finan are: ♦ facilită i de finan are compensatorii . excep ie în acest caz făcând neperceperea de comisioane sau penalită i.4.2 milioane DST sau 0. facilită i de transformare sistemică şi facilită i de finan are compensatorii. Republica Moldova.552 voturi sau 0. care permite ărilor în dezvoltare care stochează produse primare în scopul reducerii ofertei de pe pie ele interna ionale să aplice o tranşă suplimentară de credite de până la 25 % din cotele lor păr i. Cu excep ia PRGF. Termenele de acordare a împrumutului şi de rambursare a creditului sunt aceleaşi ca în cazul aranjamentelor stand-by. Serbia şi Muntenegru. Puterea de vot a României este de 10. pe baza mediei ponderate a împrumuturilor pe termen scurt reprezentative ale ărilor a căror monedă constituie coşul de evaluare a DST-urilor. România a folosit resursele FMI în nouă ocazii (detaliate mai jos) ca suport financiar al programelor economice ale Guvernului (şase acorduri încheiate după 1990 în valoare totală de 2015. cât şi o creştere neaşteptată a costurilor la importurile de cereale din cauza fluctua iei pre urilor mondiale la anumite mărfuri. procesul tranzi iei la economia de pia ă a ărilor din Centrul şi Estul Europei. în următoarele condi ii: ările cu un venit na ional redus pot primi credite de la FMI cu o rată a dobânzii concesională în condi ii de creditare privind reducerea sărăciei (Poverty Reduction and Growth Facility – PRGF). în asemenea cazuri percepând o rată a dobânzii concesională. cu condi ia ca aceste stocuri „tampon” să fie constituite conform principiilor O. care trebuie sa guverneze relatiile interguvernamentale.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” II.030.

Reprezentantul Rezident al FMI participă la preselec ia candida ilor care solicită participarea la cursuri şi seminarii organizate de FMI şi Joint Vienna Institute. care includ Banca Na ională a României.1. politici de sector extern.Biroul se ocupă cu: • Explicarea opiniilor Fondului în chestiuni legate de politici şi consilierea autorită ilor române în implementarea programelor macroeconomice încheiate cu FMI.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” 1. reprezentan i din domeniul bancar şi pentru schimbul de opinii referitoare la economia româneascş şi politicile economice.4. tehnici de analiză şi programare financiară. Rolul şi activită ile Biroului Reprezentan ei Rezidente a FMI în România Biroul Reprezentan ei Rezidente în România desfăşoară o gamă largă de activită i în scopul de a contribui activ la implementarea recomandărilor de politică economică ale Fondului de către autorită i. organiza ii financiare interna ionale. BERD. În acest sens. în principal în contextul solicitării României pentru sprijin financiar din partea Fondului (cum ar fi acordurile stand-by). • Schimburi de opinii cu misiunile rezidente ale Băncii Modiale.4. agen iile Na iunilor Unite. În acest scop. 1. Această activitate implică o strânsă colaborare şi consultare atât cu institu ii guvernamentale cât şi cu sediul central al FMI. prezentând viziunea Fondului în probleme legate de economia romanească. statistica balan ei de plă i.Biroul se bazează pe o gamă largă de surse de informare. precum şi cu ambasadele tărilor membre ale FMI. de asemenea. prin programele sale. Ministerul Finan elor şi Comisia Na ionala de Statistică. Biroul Reprezentan ei Rezidente a FMI joacă un rol important în asigurarea transparen ei politicilor FMI în România. acela de a crea un sistem financiar şi monetar puternic şi de-a încuraja dezvoltarea economică durabilă. o aten ie deosebită posibilită ilor de instruire profesională care contribuie la în elegerea şi tratarea de către participan i a problematicii FMI. conturi na ionale şi statistici guvernamentale etc. organiza ii neguvernamentale. sindicate şi alte grupări care se dezbat probleme generale de macroeconomie şi referitoare la economia romanească. statistică. Obiectivul de bază al acestor programe este instruirea profesională a oficialilor din ările membre ale Fondului. cât şi la men inerea unei strânse legături între sediul central al FMI şi autorită ile din România. FMI are un rol bine definit în economia României.2.România şi programele de instruire sprijinite de FMI FMI asigură instruire profesională prin intermediul cursurilor şi seminariilor organizate la sediul său central şi prin sponsorizarea Joint Vienna Institute. finan e publice. Mai mult decat atât. Institutul FMI a contribuit la instruirea profesională a unui număr de peste 65 de persoane oficiale din România în domeniile: programare şi politică financiară. medii şi avansate despre programare şi politici financiare şi management macroeconomic. totodată. opera iuni monetare şi valutare. Instruirea are scopul de a creşte nivelul calitativ al elaborării politicii economice în ările membre şi de a îmbunătă i în elegerea reciprocă a unor chestiuni. Uniunii Europene. În acest context. Reprezentantul poate face declara ii de presă şi poate participa la interviuri de presă şi televiziune. gata să colaboreze cu universită i şi institute economice interesate în activitatea desfăşurată de FMI. Aceste programe sunt astfel concepute încât să fie la nivelul cerin elor în creştere ale ărilor membre. de către oficialii ărilor membre şi personalul FMI. Peste 120 de oficiali români au participat la cursuri şi seminarii organizate la Joint 41 . Biroul este disponibil pentru întâlniri cu oamenii de afaceri români şi străini. Reprezentantul Rezident este singurul purtător de cuvânt al Fondului în Romania şi este disponibil pentru contacte periodice cu ziariştii. Biroul Rezident acordă. Reprezentantul Rezident al FMI participă ocazional la conferin e şi întâlniri organizate de institu ii publice. programul de bază include cursuri elementare. opera ii valutare şi monetare. pentru a asista autorită ile din România în implementarea unui program macroeconomic coerent şi cuprinzător • Monitorizarea evenimentelor şi a evolu iei economice în scopul de a ajuta la evaluarea performan elor financiare şi economice ale programelor şi politicilor macroeconomice ale Guvernului. Biroul nostru este. Până acum.

Romania a intrat in recesiune in 2009. 42 . UE și Banca Mondială.s-a lovit de opozișia sindicatelor. Programul nu a fost finalizat. Bucureștiul s-a angajat să "scape" de aparatul birocratic obez pentru a micsora deficitul. care includ și micsorarea cu 25% a salariilor bugetarilor și cu 15% a pensiilor și ajutoarelor de somaj.5 318. Romania a folosit resursele FMI în noua ocazii (detaliate mai jos) ca suport financiar pentru programele economice ale guvernului.1 817.33% din cotă.3.3%.0 05/11/94 04/22/97 320. noteaza AFP.3 120. managementului politicii fiscale şi statisticii. În urma analizării raportului de evaluare a eficien ei programelor economice derulate cu România în ultimii 14 ani. Doua zile mai tarziu. În schimbul împrumutului de 20 de miliarde de euro de la FMI.0 10/31/01 10/15/03 300. cheltuielilor publice.2010 o serie de măsuri de austeritate draconice. Nici acest acord nu a fost finalizat.7 94. în valoare de 300 milioane DST a fost singurul finalizat cu succes de către România dupp 1990. Tipul Acordului Tabelul 1. în timp ce efortul guvernului de a suprima bonusurile și primele . Însă la un an dupa aceste discușii. previziunile s-au inrautatit. aprobat în iulie 2004 a fost un acord Standby de tip preventiv.Asisten a financiară pentru România Aceasta s-a materializat în programe de împrumut de tipul Acord Stand-by. scriu jurnaliștii francezi. din care autoritașile romane nu au intenșionat să facă trageri.1 261.0 64.5 04/11/91 04/10/92 380.05. sistemul bugetar pare intact. iar analistii.0 Suma trasă (milioane SDR) 95.102. Dupa 10 ani de crestere puternica. cand Produsul Intern Brut (PIB) s-a contractat cu 7. 1.care adesea dubleaza salariile . efectivele sale nefiind decat usor scazute.5 04/22/97 05/21/98 301. politicii şi reformei fiscale. Totalul creditelor nerambursate la sfârșitul lunii septembrie 2007 se ridică la 13. Confruntat cu posibilitatea unei noi înghetari a împrumuturilor internationale.0 07/07/04 07/07/06 250.4. FMI nu a anunșat dacă sustine ca aceste masuri sunt suficiente pentru a elibera o noua transă din ajutorul financiar.1 06/15/81 01/14/84 1.5 08/05/99 02/28/01 400.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Vienna Institute în domeniul analizei şi politicii macroeconomice. respectiv 1. In 2010.5 05/29/92 03/28/93 314.bnro/Ro/Rel_int *Suma trasă este zero deoarece acesta a fost un Acord Stand-by preventiv (precautionary).0 09/09/77 09/08/78 64.75 300. Acorduri Stand-by cu FMI Data aprobării Data expirarii sau Suma aprobată rezilierii (milioane SDR) 10/03/75 10/02/76 95.1.8 milioane DST. Acordul stand-by încheiat pe perioada 2001–2003 (al nouălea). Al zecelea acord. Începand cu 1972.1%.6 139. politicii şi opera iunilor de schimb valutar. pe 24 de luni. precum si autoritatile nu au exclus posibilitatea ca recesiunea sa continue. numai prima evaluare fiind incheiată.0 0 (nefinalizat)* Stand-by Stand-by Stand-by Stand-by Stand-by Stand-by Stand-by Stand-by Stand-by Stand-by preventiv Sursa: www. Bucureștiul a anunșat 13. dupa un scenariu optimist care viza o crestere de 1. Board-ul FMI a decis încheierea unui nou acord.

1 miliarde euro. La întoarcerea sa la sediul central. Totuşi.71 % din cotă. lucru pe care guvernul român nu îl planificase pentru 2006. respectiv 32. sau chiar un excedent de 0. Acest AIP (Anun urile pentru informa ii publice) rezumă opiniile Comitetului executiv aşa cum au fost ele exprimate în decursul sedin ei din 26 aprilie 2006. conform Articolului IV. Un membru al personalului vizitează ara. pe care le cataloghează ca nerealiste. 43 .Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Al zecelea acord încheiat la 7 iulie 2004 este un acord stand-by de tip preventiv (Precautionary Stand-By Arrangement). Nu au fost efectuate alte revizuiri. Fondul Monetar Interna ional solicitase o reducere a deficitului bugetar de la 0. de asemenea. Directorul Administrativ.” a avertizat Emmanuel Van der Mensbrugghe. La 26 aprilie 2006. În perioada 14-23 iunie 2005 o misiune a FMI s-a aflat la Bucureşti pentru discu ii privind cea de-a doua şi a treia evaluare în cadrul Acordului Stand-by. principalele cauze fiind divergen ele pe marginea impozitelor. strânge informa ii economice şi financiare şi discută cu oficialită ile politicile despre evolu iile şi politicile economice ale ări. Acordul con ine angajamentele luate de România în privin a politicilor macroeconomice pentru următorii doi ani. de obicei în fiecare an. România a finalizat un singur acord cu FMI după 1989.5% din PIB în 2006. Fondul a îndemnat România să ia măsuri mai ferme de reducere a infla iei de la 7. face un rezumat al opiniilor exprimate de directorii executivi.” a declarat ministrul Finan elor Sebastian Vlădescu la o zi după anun ul FMI. Spre sfârşitul anilor ’90. Fondul Monetar Interna ional şi România au decis să nu finalizeze acordul stand-by. Fondul are discu ii bilaterale cu membrii săi. FMI consideră că politicile fiscale ale României au creat un cadru macro-economic „nerealist”.00 milioane DST. reducerea în continuare a infla iei. Guvernul a anun at. Însă autorită ile de la Bucureşti propun o reducere a deficitului la 0. Comitetul Executiv al Fondului Monetar Interna ional a încheiat consultările cu România. Noul acord cu Fondul are ca obiectiv întărirea pozi iei contului curent. considerând că actuala rată a infla iei şi continua apreciere a monedei na ionale datorată unor mari intrări de capital străin cauzează necompetitivitate pe pia a afacerilor. Fondul criticase guvernul pentru introducerea taxei unice. Comitetul Executiv a încheiat consultările din 2004 pe Articolul IV şi a aprobat un Acord Stand-By de precau ie (250 milioane de DST (24. Totalul creditelor şi împrumuturilor nerambursate la sfârştul lunii iunie 2004 se ridica la 337. “România riscă să intre în Uniunea Europeană cu o competitivitate slăbită. sugerând ca această măsură a costat ara aproximativ 1. în calitatea sa de preşedinte al Comitetului. cerând o majorare a impozitelor.2 la suta.27% din cotă). datorită în primul rând refuzului guvernului de a sărăci popula ia şi de a risca astfel tensiuni sociale. că nu poate satisface solicitările FMI în ceea ce priveşte reducerea deficitului bugetar. “FMI ne for ează să adoptăm politici pe care nu ni le permitem din punct de vedere economic şi social. FMI a jucat un rol important în reforma economică a României insistând pentru politici economice stricte pentru crearea unei economii de pia ă libere. când Comitetul Executiv a discutat raportul prezentat de reprezentantul său.98 la suta la 0. sus inerea creşterii rapide a PIB şi pregătirea economiei pentru integrarea în Uniunea Europeana. sisteme de educa ie şi de sănătate deteriorate şi cu importante lipsuri în infrastructura fizică. Pe data de 7 iulie 2004.5 la 4 procente. La încheierea discu iilor. pe 24 de luni. Prima revizuire a fost efectuată pe 22 septembrie 2004 (tabel). cheltuielilor şi politicilor monetare. cu majore dezechilibre macro-economice. Conform prevederilor Articolului IV din Acordul FMI. din care autorită ile române nu inten ionează să facă trageri. care va fi transmis autorită ilor din ari. Oficialii români şi-au apărat strategia criticând cererile FMI. Cu această ocazie s-a convenit asupra scrisorii suplimentare de inten ie care trasează principalele politici economice şi financiare pentru 2005 şi 2006. şi permite accesul la fonduri de circa 367 milioane de dolari (250 milioane DST). care vor fi utilizate numai în cazul unor crize economice neprevăzute. În continuare au avut loc numai consultări anuale. acesta redactează un raport care formează baza discu iilor ce se vor ine în Comitetul Executiv. şeful misiunii FMI în România.

pe baza utilizarii curente a resurselor și a depozitelor actuale de SDR-uri): Viitor 2006 2007 2008 2009 2010 Capital de baza 93.58 2.75 Stand-By 04/22/97 05/21/98 301.50 120.030.9 miliarde euro de la FMI. din cauza unui deficit de finan are externă care i-a afectat creşterea economică.00 0.32 Milioane SDR 161. BERD anticipează că va suplimenta finan ările în următorii doi ani cu 500 milioane euro. 44 . al scrisorii de intentie şi al Memorandumului Tehnic.31 2. până la 1 miliard de euro.04 261.9 miliarde euro. Acest împrumut va face din Romania a treia membră a Uniunii Europene. dintr-un pachet total de finan are de circa 20 de miliarde euro.58 2.00 300. Relatiile Romaniei cu FMI (La 28 Februarie 2006) Statutul de membru Contul resurselor generale: Cota Valută detinuta de Fond III Departament SDR: Alocare cumulată netă Depozite IV Imprumuturi și achizitii restanșe: Acorduri Stand-By V Aranjamente financiare: I II A devenit membră la 15 decembrie 1972 Milioane SDR Cota % 1.50 94.2-1.58 România a încheiat cu FMI un acord stand-by pe 2 ani pentru acordarea a 12.00 68.58 Total 99.14 4. Împrumutul de la FMI este destinat să întărească politica fiscală. Împrumutul convenit de autorită ile române cu Fondul Monetar Interna ional (FMI). să reducă necesarul de finan are al guvernului şi să îmbunătă ească sustenabilitatea politicii fiscale pe termen lung. după cum rezultă din textul Acordului Stand-By.20 2.00 0.50 318. va fi acordat României în opt tranşe. 1.00 139.192.09 Milioane SDR 75. după Ungaria şi Letonia.95 de miliarde de euro.00 Stand-By 08/05/99 02/28/01 400.58 2. în func ie de rezultatele evaluarilor trimestriale efectuate la Bucureşti de catre exper ii FMI. în valoare totală de 19.10 Plași proiectate către Fond (Baza de anticipare) (Milioane SDR.2.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Tebelul 1.00 115. date publicită ii de către FMI.71 VI Suma aprobată Suma retrasă Tip (Milioane SDR) (Milioane SDR) Stand-By 07/07/04 07/06/06 250.70 Stand-By 04/11/91 04/10/92 380. Pachetul total de finan are cuprinde 12.89 Cost/dobandă 6.27 Stand-By 05/29/92 03/28/93 314.20 1.14 73.58 2.60 Stand-By 05/11/94 04/22/97 320. care solicită un pachet de ajutor coordonat de FMI.43 Cota % 15.89 Data aprobarii Data expiării 100.00 Stand-By 10/31/01 10/15/03 300.5 miliarde euro de la Banca Mondială şi 1 miliard de euro de la alte institu ii interna ionale. 5 miliarde euro de la UE. a ridicat riscuri de recesiune şi a stârnit tulburări sociale în tot estul Europei.71 % Alocare 100.95 0.

cursuri de instruire şi îmbunăta irea colectării şi raportării datelor statistice.bnro/Ro/Rel_int 45 . exper ii Fondului apreciază că riscurile ca România să nu îşi poată respecta obliga iile şi să nu achite serviciul datoriei sunt reduse de nivelul relativ mic al datoriei publice (anticipat să rămână sub 26 la sută din PIB). – “Economie mondială”. George – “Despre Globalizare”. Editura AllBeck. în valoare de 1718 milioane DST a fost virată la data de 15 septembrie 2009. 769 milioane DST şi. Rodica Milena – „Economie mondială”. 1999 2) Miga-Beşteliu. Raluca – „Organiza ii interna ionale interguvernamentale”. 2000 3)Paul Bran (coordonator) – “Rela ii valutar-financiare interna ionale”. Tranzi ia în România a fost sus inută prin asisten ă tehnică substan ială din partea agen iilor multilaterale şi a donatorilor bilaterali. în valoare de 874 milioane DST. Bucureşti. echivalent cu 5 miliarde de euro). Bal. Până la data la care Acordul Stand-By cu FMI va ajunge la final. a fost deja virată în 6 mai 2009.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Prima tranşă. nu au fost duse până la capăt decât cu o singură excep ie. modernizarea băncii centrale şi a sistemului bancar. în valoare de 766 milioane DST. în peste 40 de misiuni de asisten ă tehnică din 1990 până acum. crearea unei structuri legale orientată către pia ă. din nou. Ele vor avea valori de 768 milioane DST. Ulterior. Asisten a din partea exper ilor Fondului s-a axat pe un număr de domenii cheie. Editura Didactică şi Pedagogică. În cazul în care România va reuşi să îşi îndeplinească în totalitate criteriile de performan ă convenite prin Acordul Stand-By. În 15 martie 2010 a sosit la Bucureşti cea de-a patra tranşă a împrumutului acordat de FMI. va ajunge la Bucureşti în 15 martie 2011 şi va face ca acest acord să iasă din tiparele precedentelor acorduri dintre România şi FMI care. Bucureşti. Editura Economică. iar la data de 15 decembrie a fost pusă la dispozi ia României cea de-a treia tranşă a împrumutului.A. Bucureşti. Reducerea deficitului de cont curent va aduce datoria externă totală în limite controlabile. pag. Această sumă depăşeşte media altor împrumuturi acordate recent de FMI.197-198 4) Soros. Deşi expunerea este mare. imediat după aprobarea de catre boardul institutiei financiare interna ionale a Acordului Stand-By. Fondul a oferit sprijin în mai multe domenii. pe baza situa iei rezultate din prima evaluare. celelalte tranşe ale împrumutului vor fi puse la dispozi ia autorită ilor române la 15 iunie. de 769 milioane DST. iar datoria externă publică se va ridica la 10 la sută din PIB la finele lui 2010. Editura Polirom. Bucureşti. 2002 5) Zaharia. Ultima tranşă. Următoarea inspec ie a exper ilor FMI a fost efectuată la începutul lunii mai 2010. după 1990. se arată în documentele date publicită ii de către FMI.. Exper ii FMI consideră că modul exemplar în care România şi-a îndeplinit până în prezent obliga iile externe fundamentează convingerea că şi obliga iile fa ă de FMI vor fi îndeplinite la timp. 1990. expunerea institu iei financiare interna ionale în România se va ridica la circa 10 la sută din PIB-ul României.37 de miliarde de DST (drepturi speciale de tragere. în valoare de 4. 2005 6) www. Editura ASE. cea de-a doua tranşă. care va avea loc la finele lunii iunie. în valoare de 1409 milioane DST. Bibliografie: 1) Dumitrescu S. printre care: reformele fiscale. apoi la 15 septembrie şi 15 Decembrie 2010.

politica privind angajarea for ei de muncă. ca „apanaje” ale politicii sociale. vizează deci protec ia socială. deci cu impact asupra bunăstării colective. Emilia UNGUREANU Politicile sociale sunt parte a politicilor publice. sistemul „welfare” (asisten a socială în în elesul american) şi asigurarea locuin elor pentru persoanele fără venituri. timp. măsuri ce au ca scop satisfacerea unor nevoi – mai mult sau mai pu in elementare – umane de protec ie socială. Punctul comun al tuturor acestor politici nu poate fi decât existen a unor cheltuieli publice îndreptate pe direc ia creşterii calită ii vie ii şi confortului cetă enilor. servicii.). aceeaşi semnifica ie restrictivă o are politica socială şi în Statele Unite. adică obiectivele sociale. Diferen ele în delimitarea politicii sociale provin atât din raportarea la un context politico-economic variabil în timp. educa ie. dar şi din asumarea unor tradi ii legate de cultura politică a fiecărei societă i. Economică. de tradi ia franceză). Statul. asisten a medicală. De exemplu. Al i furnizori importan i ai bunăstării sunt pia a muncii şi comunitatea. politica locuin elor sociale şi serviciile de asisten ă socială. dar ea se poate realiza pe mai multe căi. Protec ia socială este un rezultat al politicilor sociale. activităti. univ. politica privind protec ia mediului (politica ecologică). politica în domeniul sănătă ii.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” SISTEMELE DE SĂNĂTATE – COMPONENTĂ A POLITICILOR SOCIALE. Fără a fi negate 8 Luana Miruna Pop – „Elemente de teorie. apar deseori. Finan e şi Bănci stefania_turlea@yahoo. în special. creşterea bunăstării sociale. prin intermediul politicilor sociale pe care le dezvoltă. cunoscând o varietate aproape infinită de abordări. incluzând doar sistemul pensiilor. în general. în Marea Britanie se conferă acestei politici un în eles mai restrâns şi bine precizat. politica educa ională. 2005. În schimb. politica privind promovarea culturii şi chiar politica privind petrecerea timpului liber (leisure policy sau politica agrementului). prin intermediul redistribuirii unor resurse considerate a fi relevante (bani. Domeniul de activitate al politicii sociale Cât priveşte anvergura politicii sociale. dr. În afara preocupărilor men ionate în dreptul sistemelor britanic şi nord-american. analiză şi evaluare a politicilor sociale” – Ed. Sectorul nonguvernamental reprezintă o altă modalitate de adresare a protec iei sociale. În principiu. cu referire strictă la cinci servicii fundamentale: securitatea socială (în sensul men inerii unui minim de venit prin aloca iile de şomaj şi sistemul de pensii). acesta diferă pe coordonatele spa iu-timp. existând ări şi momente ale istoriei în care politica socială se suprapune cu „peste trei sferturi din ceea ce face un guvern”. limitându-se la acordarea unor beneficii minimale pentru persoanele fără venituri.8 Obiectivele politicilor sociale. după cum există contexte în care politica socială se reduce considerabil. p. etc. incluzând o gamă variată de ini iative şi programe ale statului. Politicile sociale reprezintă un set de programe. 7 Bucureşti . EXEMPLIFICARE PE CAZUL MARII BRITANII ŞI FRAN EI Autor: Ştefăni a Roxana URLEA anul III. în Europa. este doar unul dintre furnizorii bunăstării individuale.1. locuire şi. politica transporturilor. învă ământul public. politica socială ocupă o plajă mai largă (îmbogă ită. 1. bunăstarea individuală şi colectivă.com Coordonator ştiin ific: prof. sănătate. Politicile sociale nu sunt decât una dintre strategiile ce au ca obiectiv protec ia socială.

cum ar fi: securitatea socială (social security). NHS este un serviciu public de sănătate. 9 Politici sociale – „ Volumul I” – Academia română. Creşterea cheltuielilor este în mod remarcabil temperată.S. punct de trecere obligatoriu pentru a accede la îngrijirile secundare.Plopşor. care apar ca una din principalele ale lungilor liste de aşteptare din spitale. iar accesul la îngrijiri este gratuit. în scopul de a decide dacă se poate urma această cale sau se vor căuta altele noi. sunt frecvent citate ca puncte forte ale sistemului britanic. Institutul de cercetări socio-umane „C. schimbările majore s-au concentrat pe separarea cumpărătorilor de ofertan ii de servicii medicale şi pe crearea unei «pie e interne»în cadrul NHS. Ideea fundamentală care stă la baza acestei reforme este stimularea concuren ei între furnizori de îngrijiri de sănătate mai eficiente. Gama de servicii acoperite în cadrul NHS este completă. Vom exemplifica. MAREA BRITANIE Serviciul Na ional de Sănătate (NHS). a instituit accesul universal la îngrijirile de sănătate. 1. asisten a socială (social assistance sau welfare policy). cere furnizorilor să îşi asume noi func ii şi în principal să îşi dezvolte capacită ile de gestiune. Craiova 2006. apare necesară realizarea unei evaluări aprofundate şi sistematice a acestor efecte.2. Solicitan ii care intervin pe pia ă sunt autorită ile sanitare de district (DHA) şi medicii generalişti «gestionari de fonduri» (General Practitioner Fundholders). încă de la crearea sa din 1948. politica locuin elor sociale (hausing policy). Alma. Problema listelor de aşteptare explică nivelul de satisfacere relativ mediocru al britanicilor cu privire la sistemul lor de sănătate. politica pentru tineret (youth policy). dar mai pu in bine pentru afec iunile minore (care nu sunt mai pu in dureroase pentru pacien i). Nivelul de finan are a îngrijirilor de sănătate. Ed. supus unui riguros control bugetar central. pe cazurile Marii Britanii şi Fran ei. face totuşi obiectul unor continue dezbateri publice şi politice. Organizarea îngrijirilor a fost profund transformată după 1990. Sistemul de negociere a contractelor. Criticile sunt alimentate în special de slabele resurse consacrate îngrijirilor secundare. Nicolăescu. reprezintă cel mai mare angajator nemilitar din Europa.1. care cumpără îngrijiri trusturilor spitaliceşti (funda ii autonome din cadrul NHS) şi centrelor de sănătate comunitare. a fost introdus în 1991. sunt considerate astfel numeroase politici sociale sectoriale. Cu mai mult de un milion de salaria i. Sisteme de sănătate în Marea Britanie şi Fran a 1. Indicatorii de sănătate afişează valori relativ bune. politica ocupării for ei de muncă (employment policy). în compara ie cu tendin ele observate în majoritatea statelor membre. Efectele reformei din 1991 şi crearea unei pie e interne de îngrijiri în cadrul NHS sunt încă incerte şi controversate.2.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” implica iile sociale ale politicilor mai sus men ionate. se poate totuşi afirma că o abordare atât de largă aproape că suprapune politica socială peste politica publică. raportat la alte sisteme de sănătate în vigoare în ările Uniunii Europene. Cu rare excep ii. În ochii responsabililor politici. politica mediului (environment policy). Concentrarea asupra îngrijirilor primare şi rolul-pivot al generaliştilor. politica educa ională (education policy). p. politica pentru îngrijirea sănătă ii (health-care policy). sistemele func ionează corect pentru bolile grave sau urgente. politica în domeniul culturii (culture policy). În ceea ce priveşte principalele domenii de activitate în politica socială. în continuare. finan at în principal din impozit. 11 47 . Documentul publicat de către guvernul britanic în 1992 asupra «sănătă ii na iunii» a făcut ca îmbunătă irea rezultatelor de sănătate să devină un obiectiv-cheie al reformei.9 O componentă a politicii sociale o reprezintă sistemele de sănătate.

de servicii de ambulan ă şi unită ile de îngrijiri comunitare din cadrul NHS.1 decese la 1 000 de născu i vii în 1996 (media UE – 5. Trusturile spitaliceşti propun serviciile lor în cadrul negocierii de contracte de cumpărătorii de îngrijiri. Pe global. Indicele DMF al sănătă ii în domeniul stomatologic a fost stabilit în 1990 la 3.1% .1 la copii de 12 ani (media UE – 3. care a cunoscut un salt rapid în cursul anilor 80 şi 90.9 ani .9 litri pe persoană – nivel inferior mediei UE – 11. principalele cauze de deces sunt bolile cardiovasculare. Propor ia celor de peste 75 de ani este deja de două ori mai ridicată decât media UE (6. în anul 1996.UE). întemeiate în 1991. în cadrul unui buget global stabilit de către minister şi supus aprobării Parlamentului.4). dar un număr mare de stomatologi nu acceptă decât pacien i priva i. cancerul şi accidentele înaintea vârstei de 35 ani. cu o propor ie a tinerilor sub 20 de ani de 25% (media UE – 24.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Popula ia şi starea de sănătate Marea Britanie numără. dar în expansiune. NHS este finan at în principal prin fiscalitate (95%) şi prin alte contribu ii (5%). voluntare sau caritative. Autorită ile sanitare districtuale şi «General Practitioner Fundholders» administrează bugetele pentru cumpărarea îngrijirilor primare şi secundare. se aflau 463 de trusturi. sunt institu ii spitaliceşti autonome. Inciden a SIDA.3 ani pentru femei (80. s-a diminuat apoi. În 1992. În 1996. către 106 autorită i sanitare districtuale (DHA).8% pentru persoanele în vârstă de peste 65ani. în anul 1997. care acoperă fiecare între 250 000 şi 1 milion de locuitori.4%. în timp ce pentru femei este relativ ridicat – 28%. după o creştere progresivă între anii 1982 şi 1994.6 litri. to i fumători de mai mult de 15 ani (media UE 37. Consiliul director distribuie fondurile în cadrul unui buget anual. Îmbătrânirea popula iei exercită presiuni din ce în ce mai puternice asupra sistemului de sănătate britanic. consumul de tutun este mult inferior mediei UE pentru bărba i – 29%. În Marea Britanie. Speran a de via ă a fost estimată la 74.2 ani . 25. dar şi în sectoarele unde această acoperire este limitată.1). Există dispozitive bazate pe asigurări legate de un mic sector privat.UE) şi de 79. El este compus dintr-o panoplie de organisme private.femei). Consumul de alcool a fost estimat în anul 1990 la 8. se aşteaptă în 2020 o creştere la 12. în scopul de a 48 . starea de sănătate a popula iei a fost considerabil îmbunătă ită în cursul ultimilor zece ani şi majoritatea indicatorilor de sănătate se încadrează în media UE. Trusturile din cadrul NHS. Îmbătrânirea popula iei exercită presiuni din ce în ce mai puternice asupra sistemului de sănătate britanic. Consiliul director al NHS este şi el responsabil în fa a secretarului de stat de fixarea obiectivelor şi priorită ilor NHS în acord cu politica guvernului. a se stabili la – 24 noi cazuri diagnosticate la un milion de locuitori în 1996 – (media UE – 42. 9% din popula ie de inea un contract privat suplimentar de sănătate. Rata mortalită ii infantile afişează o valoare de 6.6%) şi o propor ie de 15. Finan area şi organizarea sistemului de sănătate Secretarul de stat de la sănătate este responsabil în fa a Parlamentului de oferta de îngrijiri din cadrul NHS. Ca şi în restul Uniunii Europene. sistemul este în permanen ă completat de un sector independent marginal.15%). Generaliştii şi stomatologii au un statut independent şi de află sub contract cu NHS.1% bărba i. 58 milioane de locuitori. care acopereau mai mult de 1 600 de spitale şi reprezentau majoritatea institu iilor spitaliceşti. care completează serviciul na ional de sănătate nu numai în domeniile bine acoperite de către NHS.7). În ciuda predominării sectorului public în producerea de îngrijiri.4 ani pentru bărba i (73.

Bucureşti 2006.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” acoperi serviciile spitaliceşti specializate şi a evita marile întârzieri în aşteptarea pentru interven iile mai pu in urgente. reducerea fiscală. persoane în vârstă. care reprezentau în jur de jumătate din medicii generalişti în anul 1998. Personalul din spitale este salariat. Spitalele publice au devenit trusturi spitaliceşti. Participarea la costuri a crescut progresiv pentru un anumit număr de medicamente.d. 60% din personal lucrează pe bază de contracte de servicii încheiate cu trusturile locale. Pre urile sunt fixate de către producători. precum şi în materie de negociere a contractelor de servicii medicale. În 1997. Numărul medicilor titulari estimat în 1994 la 15. p. Există şi prime de încurajare. noul guvern laburist a eliminat.5% din cheltuieli. în ceea ce privesc medicamentele prescrise. femei însărcinate. dar numeroşi pacien i sunt scuti i (copii. în favoarea asigurărilor private de sănătate. Generaliştii gestionari de fonduri (GPFH). Onorariile farmaciştilor sunt negociate între ei şi guvernul central. Ele sunt în măsură atât să achizi ioneze sau să vândă bunuri imobiliare sau funciare. pe care le cumpără pentru pacien ii înscrişi pe listele lor. Medicii stomatologi sunt remunera i pe bază de act. de exemplu în cazul realizării unui obiectiv de imunizare. Tabelul 1. Sistemul de remunerare a generaliştilor constă într-o combina ie complexă între onorariu şi alocări specificate în contractul lor. şomeri ş. precum vârsta pacien ilor.1. deci finan area este aproape în întregime concentrată asupra serviciilor furnizate în interiorul NHS. Înainte de reformă. Omega Ideal. Asigurările private nu acoperă decât 3. Dimensiunea efectivului de profesionişti care lucrează în domeniul sănătă ii în Marea Britanie Profesionişti în Densitatea la Media în Anul domeniul sănătă ii 10 000 locuitori cadrul UE Medici titulari 16 28 1994 Medici generalişti 6 8 1994 Specialişti şi n. cât şi să administreze resursele. au primit buget destinat finan ării îngrijirilor primare care se acordă în cabinetul lor.73 49 . 13 1994 consultan i Stomatologi 4 6 1994 Infirmieri califica i n. dar un număr de medici acordă îngrijiri şi clien ilor priva i. Toate domeniile de sănătate se confruntă cu lipsa de personal. Mai mult.). coplata reprezintă în medie 24% din pre ul produselor. Există o listă negativă de medicamente care nu sunt rambursabile. Medicamentele care se vând liber sunt plătite integral de către pacien i. Anumite servicii (vaccinarea) sunt plătite pe bază de act.6 pentru 10 000 locuitori este foarte scăzut de media europeană (28. 87 1994 Farmacişti 6 7 1993 Sursa: Eugen Blaga (coordonator) – „Politici sociale pentru sănătate” – Ed. Scutirile sunt numeroase. remunera ia lor se constituie în func ie de numărul de pacien i înscrişi pe listele lor. dar guvernul central exercită un control asupra profiturilor. remunera ia personalului clinic ş nonclinic se decidea la nivel central.1). Generaliştii gestionari de fonduri nu îşi pot spori veniturile decât prin reinvestirea economiilor realizate. Ea este influen ată şi de al i factori. În principal. Trusturile negociază cu cumpărătorii de îngrijiri de sănătate tarifele şi paleta de servicii de sănătate furnizate.a. precum şi pentru îngrijirile stomatologice şi examenele oftalmologice. în 1997. unde autonomia se aplică mai ales politicii aplicate în materie de personal. precum şi îngrijirilor secundare şi ter iare.d.

inclusiv schimbarea guvernului în 1997. institu iile ştiin ifice de prim plan joacă un rol din ce în ce mai activ în dezvoltarea de linii directoare şi de norme de bună practică medicală. care suferă de învechirea parcului spitalicesc (spitalele au fost construite în secolul 19). combinate cu încetinirea creşterii economice. Modalită ile de finan are şi dispozi iile contractuale se negociază pe termen lung (3-5ani). În urma unei tendin e ce se generalizează la nivel interna ional.2. Dezbaterile asupra efectelor pie ei interne se continuă şi la ora actuală. În termeni de speran ă de via ă şi de mortalitate. sub controlul autorită ii sanitare din districtul respectiv. Fran a se clasează în primele rânduri în cadrul UE. Va fi necesară o evaluare aprofundată a resurselor utilizate. echipe formate din generalişti şi infirmieri sunt destinate să înlocuiască generaliştii gestionari de fonduri şi să îşi asume responsabilitatea bugetară. dar se vede neutralizată din cauza haosului în costurile tranzac iilor. precum şi înnoirea tehnologiilor medicale. precum şi a unei «Comisii pentru îmbunătă irea sănătă ii». Există un proiect de creare a «Institutului Na ional de Excelen ă Clinică». Pentru reducerea acestor costuri. Sistemul este fondat pe asigurări de sănătate obligatorii şi completat într-o mare măsură de asigurări voluntare private. Planul de ra ionalizare a structurilor spitaliceşti ridică numeroase controverse în tot ceea ce priveşte marile oraşe. consumul de alcool şi tutun. dezbaterea publică. Atât sectorul spitalicesc. teoretic. Apărută în 1997. Acoperirea este cvasiuniversală. Mortalitatea diferă mult în func ie de clasa socială. acesta nu este singurul criteriu după care se poate judeca func ionarea bună sau proastă a sistemului. Din păcate. mai pu in din presă. Unul din principalele obiective ale reformei NHS-ului este îmbunătă irea calită ii serviciilor de sănătate în ochii utilizatorilor. persisten a unei rate ridicate a şomajului şi îmbătrânirea popula iei 50 . cartea albă a guvernului laburist prevedea noi orientări pentru NHS. ce necesită restructurări destinate adaptării la evolu ia demografică şi socială. FRAN A Modelul sistemului de sănătate francez se remarcă prin natura sa hibridă. Pia a internă va fi înlocuită de un sistem de îngrijiri complete. noi legături electronice sunt prevăzute între generalişti. Unitatea de bază a sistemului va fi «grupa de îngrijiri primare». Dar.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Priorită i actuale Marea reformă a NHS a fost lansată la începutul anului 1991. se focalizează pe lungimea listelor de aşteptare pentru interven iile care nu sunt urgente. în timp ce Ministerul Sănătă ii difuzează normele na ionale. Tot în acest scop trebuie avută în vedere şi formarea medicilor şi a altor profesii din sistemul de sănătate. va fi necesar atacul asupra insuficien elor din sistemul de gestiune şi de informare. care este foarte puternică. dar aceasta a fost tot timpul greu de realizat. cum ar fi inciden a SIDA. însărcinat cu definirea normelor la nivel na ional . Un sistem de informare medicală comunitară func ionează 24 de ore din 24 şi a fost introdus în 1998. Sistemul pare performant din punctul de vedere al aşteptărilor popula iei. dar este însă prea devreme pentru a evalua impactul ei. 1. farmacişti şi spitale. să se traducă prin câştig de eficien ă. a rezultatelor de sănătate şi a nivelului de satisfacere a utilizatorilor. lucru ce îngrijorează din ce în ce mai mult. Reforma a fost în întregime finalizată în 1996. cât şi medicina ambulatorie oferă o vastă gamă şi un volum aproape nelimitat de servicii de sănătate şi pacien ii se bucură de o libertate totală de consultare. Sănătatea publică prezintă totuşi puncte punte slabe. pentru că observa iile sunt împiedicate de frecventele schimbări intervenite. care va controla performan ele serviciilor clinice. din punctul de vedere al ofertei şi al finan ării. Introducerea mecanismelor de pia ă şi punerea în regim concuren ial a furnizorilor trebuie. Creşterea cheltuielilor cu sănătatea si adâncirea deficitelor securită ii sociale. nu doar asupra planului infrastructurii tehnice. Cumpărătorii urmăresc evolu ia practicilor clinice şi subiectele controalelor. rezultată dintr-o combina ie complexă între sectorul privat şi cel public.

popula ia Fran ei număra 58. cele 22 de Direc ii regionale ale problemelor de sănătate şi sociale (DRASS) implementează planificarea echipamentelor sanitare şi sociale şi asigură urmărirea ei prin «carduri sanitare».9.9 decese la 1 000 de născu i vii în anul 1994 şi este inferioară mediei UE (5. Propor ia persoanelor de peste 75 de ani.1% . fixează obiectivele de sănătate publică. Doar în capitală sunt 9 milioane de locuitori.7 decese la 1 000 locuitori (UE – 8. asista i de organisme precum Agen ia Medicamentului. Agen ia Na ională de Acreditare şi Evaluare în Sănătate (ANAES) are misiunea de evaluare a practicilor medicale.femei). în anul 1996. prezidat de Ministerul Sănătă ii.3% din bărba i şi 30% din femei consumă cel pu in un pahar de alcool pe zi. Inciden a SIDA estimată în 1996 rămâne încă foarte ridicată – 72 noi cazuri diagnosticate la un milion de locuitori.6%) şi 15. procent comparativ apropiat cu media UE – 15%. Politicile de domina ie a cheltuielilor vizează limitarea ofertei. alte mari oraşe cum ar fi Lyon sau Marseille numără peste un milion de locuitori. La nivel regional. Mortalitatea infantilă a fost estimată la 4.6%.1. Speran a de via ă. 6. Această cifră este superioară mediei UE – 1.4). Pentru femei. care este inferioară mediei europene. În 1992. Acesta îşi asumă responsabilitatea pentru protec ia tuturor cetă enilor. exercitând tutela sa asupra sectorului spitalicesc public şi organizând pregătirea profesională în domeniul sănătă ii. 51 . Rata mortalită ii masculine cauzate de cancer este foarte ridicată. Înaltul Comitet de Sănătate Publică.2 litri. care fixează numărul de paturi pe specialită i şi pe zone şi stabileşte reguli pentru instalarea echipamentelor medicale costisitoare. Bolile cardiovasculare şi cancerul reprezintă principalele cauze de deces. a calită ii şi a performan elor. se aşteaptă o rată de 8. Guvernul central se ocupă de sănătatea popula iei în general şi în ansamblu de sistemul de protec ie socială. În prezent.2% în anul 2010. Finan area şi organizarea sistemului de sănătate Statul joacă rolul cel mai important în cadrul sistemului de sănătate francez.2) şi de 74. cauza principală de deces o reprezintă bolile cardiovasculare. to i fumători de mai mult de 15 ani (media UE 37.9). controlând rela iile între diferitele organisme financiare.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” constituie o preocupare majoră. estimată la 6. Consumul de alcool este ridicat în Fran a şi a fost estimat în anul 1992 la 15. Fran a se încadrează în media europeană la repartizarea pe categorii de vârstă astfel: 26% tineri sub 20 de ani (media UE – 24. 25. Ministerul Muncii şi Solidarită ii şi Secretarul de Stat pentru sănătate.7 litri pe persoană.4% persoane în vârstă de peste 65 de ani.5 milioane de locuitori. dar. consumul de tutun a fost superior mediei UE pentru bărba i şi inferior pentru femei: 38% la bărba i şi 20%la femei. Indicele DMF al sănătă ii în domeniul stomatologic a fost în 1993 de 2. Fran a prezintă în 1996 cea mai joasă rată a mortalită ii din cadrul UE şi anume 6. Popula ia şi starea de sănătate În anul 1997. Inegalită ile sociale sunt marcante. Riscul unei mor i premature este mai ridicat pentru categoriile defavorizate şi pentru muncitorii necalifica i. În jur de 75% din popula ia franceză se află concentrată într-un număr restrâns de zone urbane. este relativ ridicată fa ă de media UE – 6.1%.1 ani pentru bărba i (UE – 73. formează baza politicii de sănătate la nivel na ional.0 ani pentru femei (UE – 80. prevăzută la 8. a fost de 82.2). stabilite de sectorul de sănătate public şi privat. conform studiilor. Se observă că ambele valori sunt ridicate fa ă de media UE. net superior în compara ie cu media UE de 11.1% bărba i. Sistemul francez este unul dintre cele mai răspândite în UE.9%.

în timp ce participarea directă a pacien ilor la costuri se ridică la mai mult de 13%. care este considerabil scăzută datorită încetinirii economice şi creşterii şomajului. Tabelul 1. Sistemul de asigurări de sănătate francez acoperă în propor ie de 74% cheltuielile totale din domeniul sanitar. Produsele OTC cu vânzare liberă. Dimensiunea efectivului de profesionişti care lucrează în domeniul sănătă ii în Fran a Profesionişti în Densitatea la Media în Anul domeniul sănătă ii 10 000 locuitori cadrul UE Medici titulari 29 28 1994 Medici generalişti 14 8 1994 Specialişti şi consultan i 14 11 1994 Stomatologi 7 6 1994 Infirmieri califica i 57 70 1993 Farmacişti 10 8 1994 Sursa: Eugen Blaga (coordonator) – „Politici sociale pentru sănătate” – Ed. dar variază de la zero (pentru medicamentele de strictă necesitate) până la 65% pentru medicamentele de confort. Omega Ideal. astfel sunt orientate către controlul difuzării tehnologiilor medicale de vârf.8% din cheltuieli este acoperită de mutualitate şi 5% de asigurările private. calculate la nivelul cheltuielilor din anul precedent. Bucureşti 2006. meseria de infirmier nefiind printre cele favorite în Fran a. Personalul spitalelor publice este salariat. conform unor tarife conven ionale. Medicamentele rambursabile sunt cuprinse într-o listă. în 1994. Densitatea medicilor titulari în 1994 a fost de 29 pentru 10 000 locuitori. număr superior mediei UE – 28. Propor ia mediei UE (15). Spitalele publice sunt finan ate prin aloca ii globale. Serviciile sunt plătite pe o bază zilnică. Sistemul suferă de o lipsă acută de infirmieri califica i. Numărul specialiştilor este egal cu cel al generaliştilor. Nu există plafon bugetar pentru cheltuielile cu medicamentele. Asigurările de sănătate joacă un rol major în fixarea tarifelor pentru furnizorii de îngrijiri de sănătate private.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Sistemul asigurărilor sociale de sănătate obligatorii are o acoperire cvasiuniversală. Măsurile se orientează către ra ionalizarea şi reducerea structurilor în cadrul cardurilor sanitare. Spitalele private sunt finan ate după o formulă ce combină pre ul pe zi de spitalizare cu plata pe baza documentelor. Introducerea principiului de dezvoltare globală în sectorul spitalicesc pare că a reuşit să limiteze creşterea cheltuielilor. Fiscalitatea contribuie cu mai pu in de 3%. Pre urile şi propor ia coplă ii sunt stabilite prin decret ministerial. O cotă de 6.8% din salariu (angaja ii). În cadrul sectorului ambulatoriu. care nu sunt rambursabile. nu sunt reglementate de către stat.2.1. Guvernul determină nivelul de finan are al spitalelor publice. p. Pensionarii contribuie cu un procent inferior. de ine primul loc în ordinea priorită ilor. Procentul de participare a pacien ilor la costuri este în medie de 20%. Finan area sistemului de sănătate se bazează în principal pe cotiza ii din partea angajatorilor şi din partea salaria ilor. medicii sunt remunera i pe baza documentelor. Căutarea unui echilibru între diferitele sisteme de îngrijiri rămâne o prioritate.8% din venitul brut (firmele) şi 6.78 Priorită i actuale Stabilizarea asigurării de sănătate. ce reprezentau. 12. la fel şi cel din institu iile private şi este în general remunerat pe baza documentelor. dar tentativele de a controla cheltuielile în sectorul îngrijirilor 52 .

Institutul de cercetări socioumane „C. Agen ia Na ională de Acreditare şi Evaluare în Sănătate (ANAES) asigură dezvoltarea de programe de asigurări de calitate şi de evaluare a tehnologiilor medicale în Fran a. Paralela 45. Piteşti 2009 Eugen Blaga ( coordonator) .Plopşor. Partenia Popescu .Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” medicale primare au întâmpinat o puternică ostilitate din partea opiniei publice şi a medicilor cu liberă practică. Iaşi 2007 53 . Unul din proiectele în curs vizează limitarea cheltuielilor în sectorul ambulatoriu şi fixează obiective na ionale. Introducerea dosarelor medicale are în vedere evitarea prescrip iilor excesive. Polirom. Bibliografie Luana Miruna Pop – „Elemente de teorie. Nicolăescu. Bucureşti 2006 Marian Preda – „Politica socială între sărăcie şi globalizare” – Ed.„Politici sociale pentru sănătate” – Ed. înso ite de sanc iuni colective sau individuale în cazul depăşirii plafoanelor. Alma. Ed. 2005 Bucureşti Cezar Avram.S. Craiova 2006 Vasilica Ciucă. analiză şi evaluare a politicilor sociale” – Ed.Politici sociale – „ Volumul I” – Academia română. Economică. Viorel Crăciuneanu – „Protec ia socială şi asigurări” – Ed. Omega Ideal.

schimbări ce pot avea un impact negativ asupra acestora.îmbunătă irea consumului popula iei prin politicile sociale ale statelor. Pentru a se proteja de aceste influen e. priorită i şi instrumente proprii. prin impactul revolu iei tehnico . . Atât guvernele cât şi alte organisme ce activează în domeniul protec iei consumatorilor îşi stabilesc anumite structuri şi domenii pentru programele lor de protec ie a consumatorilor.1. El s-a accentuat mai apoi în timp.reprezentarea consumatorului din Uniunea Europeană.compensare pentru prejudicii. Economie şi Afaceri Interna ionale cristina_xv@yahoo. rela ia dintre comerciant şi consumator este prin natura ei dezechilibrată. s-a mărit o dată cu transformarea produc iei de consum în industrie de masă. Sau.asigurarea unui sistem de pre uri în concordan ă cu cerin ele pie ei şi calitatea produselor. Însă. Importan a activită ii de promovare şi protec ia consumatorilor în economia de pia ă Consumatorii sunt expuşi la schimbări care se produc în mediul socio-economic. Protec ia consumatorilor se înscrie în cadrul politicilor sociale promovate de către orice stat. . dr. Aceste domenii sunt: . univ.protejarea intereselor economice. Agen ii economici au putere economică deosebită şi folosesc specialişti în psihologie socială şi psihosociologie. Dezechilibrul istoric. legisla ia Europeană propune unele linii directoare de protec ie care acoperă cinci drepturi fundamentale orientate spre protejarea consumatorilor: . Emilia UNGUREANU 1.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” CONSUMATORUL ŞI CONSUMERISMUL ÎN ECONOMIA DE PIA Ă Autor: Cristina Elena UNGUREANU anul I. al raportului dintre agen ii economici şi consumatori. .apărarea consumatorilor împotriva practicilor comerciale agresive şi a publicită ii mincinoase.sănătate şi siguran ă. consumatorii trebuie să beneficieze de un set de cunoştin e socio-economice şi tehnice care nu sunt însuşite de pe “băncile şcolii”. . De aceea. el fiind protejat prin aceste drepturi în toate Statele Membre.organizarea unui sistem de informare util pentru consumatori. . institu iile şi organismele cu implica ii în domeniul protec iei consumatorilor.com Coordonator ştiin ific: prof. Acest fapt impune necesitatea acordării unei . Acestea demonstrează necesitatea apărării intereselor consumatorilor. ceea ce dovedeşte permanenta vulnerabilitate a consumatorilor. . schimbările din mediul socio-economic nu vor înceta să apară. Cauzele care justifică implementarea unei politici ce are ca scop promovarea intereselor consumatorilor sunt de natură economică şi socială. . chiar dacă aceste cunoştin e le au cei mai mul i dintre consumatori. Ea trebuie să se constituie într-o politică de sine stătătoare cu obiective. în timp ce consumatorii nu au mijloace de control privind calitatea acestora. care le pun la dispozi ie tehnici de manipulare a consumatorilor deosebit de subtile şi de eficiente.ştiin ifice care a pus la îndemâna agen ilor economici posibilită i multiple de a oferi pe pia ă produse şi servicii despre care ei ştiu totul. asocia iile.asigurarea calită ii bunurilor şi serviciilor oferite spre vânzare în cadrul pie ei. . există anumite domenii ale protec iei consumatorilor asupra cărora s-au oprit toate guvernele.informare şi educare. Din dorin a de a îndrepta acest dezechilibru.

în zone cu reglementări severe din zone mai pu in riguroase. . apari ia şi dezvoltarea în ultimii 40 de ani în economiile vesteuropene a unei mişcări sociale puternice în favoarea promovării intereselor consumatorilor are cauze şi de altă natură. pozi ie reflectată cel mai adesea de absen a totală a unui reprezentant al consumatorului individual în cadrul unui comer din ce în ce mai standardizat.drepturile fundamentale ale consumatorilor nu se mai limitează la protec ia intereselor lor economice.Ghid European pentru promovarea intereselor consumatorilor. accentuând vulnerabilitatea unui număr crescând de consumatori. lipsind cu desăvârşire mecanismele colective de despăgubire şi căile care pot rezolva disputele interstatale ale consumatorilor. insuficien a educa iei şi lipsa de pregătire a consumatorilor. Aceste eşecuri şi distorsiuni diminuează rolul şi influen a consumatorului pe pia ă din următoarele motive:10 .deficitul contractual sau de tranzac ie oglindeşte pozi ia slabă pe care o au consumatorii în cadrul negocierilor. . ce generează serioase probleme de ordin economic dar şi social.promovarea ini iativelor necesare educării consumatorilor.deficitul de securitate. economice şi judiciare de luare a deciziilor la nivelul regional şi statal. lipsa unei coordonări eficace între autorită ile competente de control şi mijloace ori resurse limitate pentru aplicarea legilor de către autorită i sau dominan a intereselor personale asupra intereselor colective. Aceste cauze ce in de domeniul social devin şi mai stringente mai ales în perioadele de criză economică. ideea generoasă a unei mai largi distribu ii a resurselor între membrii societă ii şi. reprezentat de existen a unui număr nepermis de bunuri de consum care produc accidente ori. psihologice şi culturale care apar. acoperirea slabă a ariei de protejare a intereselor consumatorilor de către sistemul juridic. .deficitul accesului la justi ie şi aplicării legilor reflectă barierele financiare.deficitul concuren ial determinat de încălcarea structurii concuren iale a pie ei prin existen a unor firme de tip monopol care înlătură libera concuren ă. . reprezentării şi despăgubirii lor. importul sau producerea la intern a unor produse periculoase şi contrafăcute. în consecin ă. . împiedicând accesul la organismele judiciare şi asisten a la legi. influen ează puternic ac iunile ce privesc politica şi drepturile consumatorilor la toate nivelele: . existen a pie ei negre. Astfel. . Cauzele pentru existen a acestei stări de fapt sunt multiple: persisten a monopolurilor în numeroase sectoare de activitate. o circula ie prea uşoară a unor produse defectuoase şi periculoase într-o pia ă fără frontiere şi exportul unor produse care nu corespund standardelor de calitate şi siguran ă.garantarea unui nivel minim de protec ie a consumatorilor de la care să nu se admită nici o deviere. 1997 55 . 10 ****** .deficitul informativ generat de restric iile impuse prevederilor legate de informarea consumatorilor în contextul unei pie e unde reclama domină şi depăşeşte mijloacele reale informa ionale spre care se tinde în scopul informării consumatorilor în compara ie cu simpla promovare a vânzării unui produs sau serviciu. Editat de Aromav. lipsa unui management competitiv.deficitul de reprezentare relevă dificultă ile în asigurarea unei reprezentări eficiente a consumatorilor în forurile politice. ceea ce ar impune o preocupare mai activă şi mai diversificată a autorită ilor pentru protejarea cât mai eficientă a lor. ci sunt recunoscute sau cel pu in declarate. . Toate aceste eşecuri şi lipsuri sunt mult mai accentuate în economiile şi/sau pie ele de tranzi ie.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” priorită i tuturor preocupărilor în domeniul dreptului şi politicii consumatorului datorită constatării că func ionarea corectă a pie ei este împiedicată în mod semnificativ de eşecurile şi distorsiunile din func ionalitatea ei. Bucureşti. practicile comerciale şi metodele de vânzare agresive. având drept efect agravarea eşecurilor pie ei şi a dezechilibrelor amintite. a puterii corelate cu idealul democratic al asigurării unei participări active a tuturor indivizilor în procesul de luare a deciziilor care îi afectează. Pe lângă cauzele economice.

bazat pe produc ia şi promovarea unei abunden e de bunuri şi servicii. apărării şi asigurării drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice împotriva unor practici abuzive. Acest lucru este accentuat şi de faptul că un rol primordial îl are exercitarea func iei de consum şi a constrângerilor ce caracterizează această func ie. Arad. Conceptul de consumatorism trebuie în eles drept o componentă a teoriei economice care. Pornind de la cele afirmate. în conformitate cu interesele lor. 1998 L.Ghidul specialistului în domeniul protec iei consumatorului. informării lor complete despre caracteristicile esen iale ale acestora. ceea ce impune o preocupare mai activă şi mai diversificată a autorită ilor pentru protejarea cât mai eficientă a consumatorilor. corect şi precis caracteristicile esen iale ale produselor şi serviciilor oferite de către agen ii economici. iar rezultatul ac iunii de a informa este o alegere ra ională de către consumatori. Informarea consumatorilor se realizează prin elemente de identificare şi caracterizare a produselor şi serviciilor oferite spre vânzare. prin mijloacele prevăzute de lege.11 Informarea consumatorilor prin defini ie reprezintă ac iunea de a face cunoscute în mod complet. 209 56 . În acest sens trebuie evitată crearea unei stări de fapt prin care orice consumator să fie expus riscului de a pierde controlul asupra procesului de consum. protec ia consumatorului înseamnă a informa şi a proteja cetă enii în momentul accesului acestora la produsele şi serviciile oferite de pia ă. accentuând vulnerabilitatea unui număr crescând de consumatori. Consumatorismul şi consumerismul. participării acestora la fundamentarea şi luarea deciziilor ce îi interesează în calitate de consumatori. un concept care întruneşte două elemente: a proteja şi a informa consumatorii. mass-media. consumatorismului şi protec ia consumatorilor de influen ele nefaste ale mediului socio-economic în care activează nu pot fi decât parte integrantă a ştiin ei care se ocupă de studiul şi cercetarea pie ei.” Interpretând acest articol deducem că. fiind nepăsător fa ă de calitatea bunurilor şi serviciilor oferite în compara ie cu cantitatea de bunuri şi servicii.2. asigurând cadrul necesar accesului neîngrădit la produse şi servicii. nu numai atunci când sunt constrânşi. Bucureşti. 2004. aceştia necesitând protec ie din partea producătorilor şi comercian ilor. consumatorismul este o politică ce are drept scop promovarea intereselor 11 12 ***** . protejează cetă enii în calitatea lor de consumatori. În concluzie. cataloage. Crizele economice existente au drept efect agravarea eşecurilor pie ei şi a dezechilibrelor acestora. prin publicitatea produselor şi serviciilor în prospecte. Consumatorismul nu trebuie în eles greşit ca o caracteristică a societă ii contemporane.” Această defini ie arată faptul că: “consumatorism” înseamnă atât o protejare a intereselor consumatorilor. cât şi o influen ă exercitată de aceştia asupra unei bune func ionări a mecanismului pie ei. precum şi de a înlesni participarea acestora la fundamentarea şi luarea deciziilor ce îi interesează în calitate de consumatori(de exemplu: decizia alegerii unui produs). Editura Gutenberg Univers. Protec ia consumatorului este văzută ca o activitate.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” 1. vom pune semnul egalită ii între consumatorism şi protec ia consumatorilor.Csorba – Managementul promovării produselor agro-silvice. 11/1994 privind protec ia consumatorilor arată în articolul 1: “statul. care prevalează în fa a suveranită ii alegerii consumatorului individual. creează posibilitatea în elegerii locului pe care-l ocupă şi a rolului pe care îl joacă consumatorul pe pia ă. “Ghidul European pentru Promovarea Intereselor Consumatorilor” editat în anul 1997 ca urmare a unui program finan at de Funda ia pentru Dezvoltarea Societă ii Civile defineşte conceptul de “consumatorism” drept: “pozi ia şi rolul consumatorilor în buna func ionare a pie ei. dar mai ales dezvoltarea unui sistem de consum de masă. drepturile consumatorilor în economia de pia ă Legea nr. pag. analizând condi iile reale ce există în economie în domeniul consumului.12 Aşa cum satisfacerea intereselor consumatorilor este un deziderat analizat în prealabil în cadrul markenting-ului.

În acest domeniu este necesară interven ia directă a autorită ilor publice pentru a sus ine mobilizarea şi institu ionalizarea mişcării de protec ie a consumatorilor. Grupul de consumatori este prin natura lui eterogen. buna func ionare a pie ei deşi este esen ială. pentru a satisface nevoile consumatorilor.îmbunătă irea legilor. El reprezintă şi interese colective alături de ceilal i indivizi care formează grupul consumatorilor. care trebuie privite dintr-o perspectivă mai largă. ci urmăreşte şi promovarea intereselor prin: . Interesele colective ale consumatorilor trebuie recunoscute în mod distinct şi specific fa ă de interesul general sau public în acelaşi fel în care ordinea socială a recunoscut şi caută să asigure apărarea altor interese colective. Astăzi se poate spune că scopul activită ii economice este de a aloca resurse într-un mod cât mai eficient posibil. Deoarece toată lumea consumă. referindu-se la to i agen ii economici care intervin efectiv în produc ia şi circula ia bunurilor şi serviciilor. datorită faptului că el reprezintă o parte a unei colectivită i. inclusiv regulile ce privesc responsabilitatea. De exemplu. 2. produse şi servicii oferite pe pia ă de producători. Când se vorbeşte de un consumator. vânzători şi furnizori. Conceptul consumatorului implică un al treilea şi la fel de important aspect: unicitatea. pre urile. De asemenea se impune înfiin area organismelor publice care să răspundă de promovarea intereselor consumatorilor. Dimensiunea colectivă imprimă adevăratul scop al politicii consumatorului. Din această perspectivă. nu este concepută cu un scop în sine. prejudiciul pe care-l oferă o persoană ce acuză o anumită pagubă nu trebuie considerat ca inând numai de interesul individului respectiv ci trebuie să se ia în considerare importan a sa prin însumarea tuturor indivizilor care pot fi prejudiciat. consumatorul reprezintă un concept unic şi difuz: statutul consumatorului se aplică fiecăruia dintre noi. No iunea de consumator ar trebui percepută într-un context mult mai larg. Consumatorul nu trebuie perceput doar ca individ ori ca partener de schimb. Dimensiunea colectivă a dreptului şi politicii consumatorului constituie una din cele mai importante caracteristici ale consumatorismului. urmărind protejarea consumatorilor împotriva comportamentului abuziv. difuzitatea şi eterogenitatea. Rolul cel mai important în întregul mecanism de pia ă trebuie să îl de ină nu ob inerea produselor sau serviciilor cu ajutorul unei superindustrii moderne. distribuitori. Ele implică pe lângă simpla protec ie a cumpărătorilor şi toate categoriile de bunuri şi servicii. Politica şi dreptul consumatorilor. Pe de o parte. to i cei care consumă un produs periculos sau to i consumatorii care au semnat un contract ce con ine prevederi abuzive. Orice încercare de a elabora legi în domeniul protec iei consumatorilor trebuie să ia în considerare dimensiunea colectivă a problemei. preventive şi obligatorii. acordându-se o aten ie sporită avantajelor de ordin social de care trebuie să beneficieze popula ia în urma adoptării măsurilor legislative. producătorul fiind subordonat în totalitate cerin elor consumatorilor. 57 . concuren a. 3.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” consumatorilor. trebuie inut seama de prejudiciul pe care-l suferă to i cei care au vizionat sau citit o reclamă înşelătoare. ci ca un mijloc de realizare al scopului şi de furnizare a unei politici cu obiective şi elemente componente prin care să se asigure promovarea activă şi eficientă a tuturor intereselor consumatorilor. se face referire la o persoană fizică ce consumă. Adam Smith men iona că unicul scop final al produc iei este consumul. contractele de vânzare şi practicile de marketing. ci desfăşurarea unor afaceri etice. Acest concept eviden iază trei trăsături principale: 1. Caracterul colectiv al dreptului şi politicii consumatorului explică de ce în reglementarea drepturilor consumatorilor sunt folosite mijloace colective. Dreptul consumatorilor operează la toate nivelurile de implementare a unei politici active sau care nu se limitează numai la protec ia consumatorilor. bazate pe principiile responsabilită ii sociale şi manageriale. Drepturile fundamentale ale consumatorilor în economia de pia ă În secolul XVIII-lea. o politică ce garantează în final asigurarea drepturilor acestora. în scop particular şi neprofesional. reclama. oricare ar fi stadiul circula iei bunului sau serviciului respectiv.

de a fi asculta i şi de a alege din multitudinea de produse şi servicii oferite de pia ă. citat de C. .facilitarea produc iei şi distribu iei de produse corespunzătoare nevoilor şi cerin elor consumatorilor. . . ocrotind integritatea fizică şi sănătatea fiecărui cetă ean. pag.de modalită i şi structuri care să faciliteze exercitarea drepturilor lor. Păunescu – Marfa şi globalizarea pie ei. Bucureşti 2004.promovarea unei cooperări interna ionale în domeniul protec iei consumatorilor. . Germania. în forma în care le cunoaştem în prezent.încurajarea unor niveluri ridicate ale eticii celor angaja i în producerea şi distribuirea bunurilor de consum şi a serviciilor către consumatori. .” Ea a servit drept model de referin ă la elaborarea legilor de protec ie a consumatorilor ce au apărut în deceniile şapte şi opt în SUA şi în alte ări din continentul American (Canada. Tot atunci a luat fiin ă şi prima asocia ie de consumatori. dar să şi diminueze costurile societă ii legate de accidentele cauzate de consumarea unor produse şi servicii periculoase sau defectuoase. Suedia).stabilirea unui sistem de priorită i privind protec ia consumatorului din fiecare ară. Deşi Carta nu a mai fost definitivată. urmărind oferirea acestora . care să le permită o alegere conform dorin elor şi necesită ilor personale. în martie 1962 sub forma unui mesaj special adresat Congresului american.încurajarea dezvoltării condi iilor de pia ă care să asigure consumatorilor o gamă largă de produse. Principalele obiective asupra cărora este necesar să se concentreze fiecare ară prin organismele sale guvernamentale şi neguvernamentale.13 Acest mesaj a enun at pentru prima dată. . la informare. p.asigurarea inerii sub control prin intermediul tuturor organiza iilor na ionale şi interna ionale. . Kennedy.B.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” . Impactul pe care l-a avut acest eveniment asupra evolu iei ulterioare a protec iei consumatorilor a determinat Organiza ia Interna ională a Uniunilor de Consumatori să declare ziua de 15 martie drept: „Ziua mondială a drepturilor consumatorilor. Rolul deosebit al protec iei consumatorilor în via a economico-socială explică importan a care i se acordă în statele cu democra ie avansată.introducerea de ajutoare şi stimulente care să sporească eficien a organizării şi reprezentării intereselor consumatorului la fiecare nivel al reformei realizate. . conform circumstan elor economice şi sociale specifice nivelului de dezvoltare atins precum şi nevoilor caracteristice popula iei statului respectiv.asigurarea accesului consumatorului la informa ii corecte. 13 B. O mai bună educare a consumatorului îl va ajuta să perceapă amploarea dimensiunilor legale ale conflictelor în care poate fi antrenat în rela iile de pia ă. 125.protec ia consumatorilor fa ă de pericolele ce afectează siguran a şi sănătatea lor. trebuie să urmărească în principal următoarele aspecte: . HRW Ltee Montreal. cât şi în Europa (Belgia.263 58 . Fran a.promovarea şi protec ia intereselor economice ale consumatorilor.Kurtz – „Le marketing realite contemporaine”. facilitând astfel accesibilitatea consumatorilor pentru a-i face mai conştien i de existen a drepturilor şi obliga iilor lor. F. cu economie de pia ă func ională şi dezvoltată.introducerea unor îmbunătă iri esen iale ale drepturilor consumatorilor. .la nivel individual şi colectiv .introducerea unui control mai amplu şi mai sever asupra calită ii bunurilor şi serviciilor oferite pe pia ă. ea rămâne importantă prin conturarea drepturilor fundamentale ale consumatorilor.crearea unui sistem de educare a consumatorilor. . . a practicilor comerciale abuzive care afectează consumatorii. drepturile consumatorilor: la securitate. Conceptul privind “drepturile consumatorilor” îşi are originea în Carta drepturilor consumatorilor fiind definită de fostul preşedinte al SUA. J. Editura ASE. la pre uri avantajoase pentru aceştia. . Mexic). sisteme de informa ii şi consultan ă juridică.programe educative. 1980.

astfel încât decizia pe care o va lua în legătură cu achizi ionarea unui produs sau solicitarea unui serviciu să corespundă cât mai bine nevoilor sale. experien ei şi obişnuin ei acumulate în timp. respectiv producătorului care l-a fabricat. . . 2) Dreptul la protec ia împotriva riscului de a achizi iona un produs sau de a i se presta un serviciu care ar putea să-i prejudicieze sănătatea. coloristicii.obligativitatea tuturor întreprinderilor ofertante – producătoare sau comerciale – de a se supune legilor şi reglementărilor privind protec ia consumatorilor din toate ările cu care au afaceri.asigurarea libertă ii consumatorilor precum şi a altor grupuri sau asocia ii reprezentative de a se organiza şi de a-şi desemna liderii care să le exprime opiniile în procesele de luare a unor decizii şi de reprezentare a intereselor acestora. . În activitatea de cumpărare şi utilizare a bunurilor şi serviciilor necesare. securitatea sau via a. educat. . aspectului şi designului. Prin natura lor. sferei de folosin ă. care să creeze şi să aplice potrivit legilor statului respectiv. În acest scop. pre ului.consumatorul trebuie să fie informat. în general al întregii popula ii şi în specia al diferitelor categorii de popula ie din mediul rural.asigurarea posibilită ii unei despăgubiri efective a consumatorului în cazul ivirii unor daune generate de produse sau servicii achizi ionate în cadrul pie ei. Drepturile fundamentale ale consumatorilor sunt: 1) Libertatea consumatorului de a alege produsele şi serviciile pe care le apreciază ca fiind cele mai potrivite pentru satisfacerea nevoilor lor de consum sau a gusturilor proprii din punct de vedere al calită ii şi durabilită ii. pregătit. culoare.produsele şi serviciile să aibă în dotare toate mijloacele ca să asigure protejarea consumatorilor. . ambalaj. mărcii produsului. politicile de protec ie a consumatorilor ce urmează să fie implementate în beneficiul tuturor sectoarelor. mod de prezentare.produsele şi serviciile oferite pe pia ă să nu afecteze în timpul folosirii lor mediul înconjurător care îl poate afecta pe consumator. consumat sau păstrat.înfiin area în fiecare ară a unor organisme corespunzătoare.luarea în considerare la elaborarea politicilor de protec ie a consumatorilor. păstrarea şi depozitarea. precum şi în ceea ce priveşte modul în care-l poate preveni. în perioada în care va fi folosit.produsele şi serviciile oferite consumatorului să aibă clar specificate termenele de garan ie sau valabilitate astfel încât la cumpărare.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” . .produsele şi serviciile să fie prevăzute cu instruc iuni clare şi uşor de în eles privind utilizarea.). Ele pot să constituie un serios suport în stabilirea obiectivelor specifice mişcării de apărare a drepturilor consumatorilor din cadrul fiecărei ări în parte. corect şi precis asupra caracteristicilor esen iale ale produselor şi serviciilor. consumatorul să fie în măsură să aprecieze dacă produsul respectiv întruneşte toate condi iile de calitate şi utilitate. astfel încât să nu-i primejduiască sănătatea. 3) Dreptul consumatorului de a fi informat complet. . grad de finisare etc. ori să-i afecteze drepturile şi interesele legitime. a tradi iei unui produs sau serviciu. instruit asupra modului în care poate aprecia şi evalua riscul pe care şi-l asumă. Pentru realizarea acestui deziderat este nevoie ca: . . consumatorul trebuie să cunoască cât mai bine: .elementele principale care definesc calitatea comercială a produsului (design. securitatea sau chiar via a. cetă enii unei ări în calitatea lor de consumatori trebuie să aibă asigurat cadrul adecvat pentru accesul neîngrădit la produsele şi serviciile de care au nevoie şi pe care le doresc. . principiile conturate de Organiza ia Na iunilor Unite şi recomandate guvernelor statelor membre se adresează puterii de stat şi administra iei publice.elementele principale care alcătuiesc calitatea func ională a produselor şi serviciilor ce 59 .obligativitatea firmelor de a respecta prevederile standardelor interna ionale privind protec ia consumatorilor. a poten ialului pozitiv al institu iilor de învă ământ şi cercetare – publice sau private. . gamei de utilită i pe care le poate acoperi sau satisface.

4) Dreptul consumatorului de acces liber la pie ele. Buna desfăşurare a mecanismului pie ei este condi ionată de dezvoltarea unei politici active ale consumatorilor prin care să se recunoască locul şi rolul decisive al acestora în constituirea unei politici de pia ă active. scurtarea timpului de demonstrare a func ionării produsului. . proces ce poartă denumirea de mişcare consumeristă. grupuri socio-economice. 6) Dreptul consumatorului de a se asocia în diverse forme asociative ca: asocia ii. Analiza comportamentului consumatorului şi a gradului de satisfac ie a acestuia nu este o activitate izolată. vânzătorul fiind obligat să ia măsuri pentru reducerea timpului de aşteptare şi prezentare. 60 . în depozit. . un agent economic efectuează studii de pia ă respective testează gradul de satisfac ie al consumatorului.consumatorul poate solicita scurtarea timpului de realizare a actului de comer . În acest scop consumatorul are dreptul să: .elementele principale ce caracterizează calitatea fundamentală şi care îmbină parametrii calitativi ai unui produs stabilind o anumită ordine a lor. fiabilitate etc. uniuni şi federa ii. astfel încât consumatorul să poată percepe actul de cumpărare şi de consum prin prisma parametrilor tehnici şi tehnologici pe care îi apreciază cel mai mult. îmbunătă irea etalării. Astfel: . siguran a şi mentenabilitatea func ionării etc. care să ac ioneze permanent. 5) Dreptul consumatorului de a fi despăgubit pentru prejudiciile cauzate de calitatea necorespunzătoare a produselor şi/sau serviciilor.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” urmează a fi achizi ionate respectiv solicitate (func iile tehnice.. gradul în care răspunde scopului pentru care a fost conceput. . respective pentru a şti cu exactitate dacă individul sau subiectul analizat este sau nu mul umit de calitatea produsului/serviciului achizi ionat. Preten iile consumatorului modern sunt din ce în ce mai numeroase. . precum şi despăgubirea daunelor pe care le-a suferit consumatorul în timpul utilizării produsului defectuos. solicitând remedierea lor. Pentru a cunoaşte cu exactitate care este reac ia consumatorilor în urma posesiei şi consumului unui produs. funda ii. constant şi cu for ă pentru apărarea intereselor şi aplicarea în via ă a drepturilor fundamentale ale consumatorilor.primească despăgubiri morale ca urmare a consumării sau utilizării unor produse sau servicii necorespunzătoare pe care le-a achizi ionat de pe pia ă. Dimensiuni ale mişcării consumeriste pe plan mondial În economia modernă. furnizorii care îi asigură o gamă variată de produse şi servicii şi care îi dă posibilitatea să le aleagă pe cele pe care le consideră cele mai bune sau pe cele ce răspund cel mai bine sferei de utilită i pe care o are în vedere consumatorul.primească în schimb un nou produs de acelaşi tip sau similar în locul celui necorespunzător. consilii. tehnologice).. O politică activă în ceea ce priveşte consumatorii urmăreşte şi corectarea imperfec iunilor inerente ce apar în func ionarea unei astfel de pie e de tip nou. au fost elaborate şi implicit anun ate o serie de alte “drepturi particulare” ale consumatorilor cum ar cele implicate în momentul încheierii contractelor dintre furnizor/producător şi consumator sau drepturile pe care le au în raporturile pe care aceştia le stabilesc cu furnizorii de servicii. care răspund cererii sau utilită ii men ionată de consumator.cumpărătorul poate cere informa ii suplimentare referitoare la produsul sau serviciul dorit – cu deosebire a celor noi – cu privire la performan ă. pre . Datorită complexită ii acestui domeniu şi a problemelor tot mai diversificate care pot apărea. iar vânzătorul este obligat să-i prezinte toate produsele prezente în magazin sau la punctul de vânzare respectiv la pia ă. magazinele. .reclame deficien ele produselor achizi ionate fa ă de caracteristicile func ionale garantate de vânzător. Schimbările care au loc în ierarhia valorilor sociale ale individului au antrenat un proces complex ce este parte a vie ii sociale contemporane.consumatorul poate solicita. un proces de sine stătător. scopul oricărei activită i economice nu mai este doar ob inerea profitului ci şi satisfacerea cât mai bună a nevoilor consumatorilor.

infla ie. Astăzi. s-au folosit primele metode şi tehnici de marketing. mişcarea consumeristă are o vechime de circa 200 de ani. 81102. o afacere etc. cu un nivel ridicat de satisfac ie a cerin elor materiale. consumatorii sunt din ce în ce mai sensibili la nevoile sociale şi de mediu. Astfel. Accentul cel mai important care se pune azi pe consumerism include disfunc ionalită ile directe în rela ia cumpărător-vânzător. şcoli şi agen ii guvernamentale). Consumerismul contemporat este în continuă dezvoltare deoarece el a creat deja o structură institu ională care să îl sus ină. Cu alte cuvinte. Consumerismul contemporan este asociat cu venituri mai ridicate şi nevoi multiple în contrast cu precarele condi ii economice existente în prima parte a secolului XX. În Europa. Consumerismul nu este un fenomen nou. acolo unde datorită concuren ei tot mai acerbe. consumatorul doreşte să cumpere o el de la producător. În decada în care a precedat anii ’60. Consumerismul este un proces pentru a cărui definire exactă trebuie să se ină cont de următoarele două elemente: (1) un protest al consumatorilor. Dar. mişcarea consumatoristă care a început în 1960 a fost diferită de tot ceea ce exista înainte cel pu in din trei motive: 1. A treia arie a consumerismului se referă la impactul direct pe care o rela ie între două unită i sociale (o persoană. Consumerismul contemporan include trei arii largi de insatisfac ie a consumatorilor dar şi de eforturi specific remedierii situa iei. (2) o serie de eforturi menite să remedieze injusti iile sociale. 1981 61 . Ea a apărut mai întâi ca no iune. odată cu cel mai înalt nivel de industrializare al produc iei bunurilor de consum. primele ac iuni sistematice de protec ie a consumatorilor s-au întreprins în SUA la începutul secolului al XX-lea. Dintre aceşti factori.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Realitatea istorică arată că. când factorii sociali şi economici generator de probleme (poluare. începând cu anul 1960. Marketing Science Institute. Consumerismul a devenit astfel o mişcare socială de amploare în anii 1960 şi continuă să se extindă şi în prezent. consumerismul se extinde la toate organiza iile. Cambridge Mass Report nr. cei care au avut un caracter cultural sunt remarcabile: . un schimb sau o afacere între două persoane riscă să creeze problem unei a treia (sau unui grup întreg). 2. dar şi în timpul Marii Depresiuni (1930) existau mişcări ale consumatorilor. producătorul poluează un râu care apar ine unei ter e persoane şi care este utilizat de acesta cu doua destina ii: pescuit şi înot. În schimb. forma principală de manifestare exprimându-se prin preocupările pentru asigurarea şi controlul calită ii.) o are asupra unei a treia unită i sociale. De exemplu. Legisla ia referitoare la consumerism s-a axat. conturându-se ulterior.schimbarea dramatică a scopurilor consumatorilor americani în momentul atingerii unui nivel înalt de dezvoltare economic. Eforturi pentru protejarea consumatorilor sau realizat şi atunci. produse nesigure etc) au existat şi cu 100 de ani în urmă? Acest lucru s-a întâmplat datorită unor factori care au apărut în 1960 şi care au dat naştere acestei “conflagra ii sociale” numită consumerism. A doua arie de disfunc ionalită i depăşeşte sectorul afacerilor.rolul activ al tineretului în extinderea consumerismului. chiar dacă acestea activează în alte sectoare decât cel al afacerilor (spitale. În anii 1900. Sensibilitatea social a organiza iilor a crescut şi s-au dezvoltat firme a căror politică se orientează spre consumatori şi mediu. Bloom – “Exploring the future of consumerism”. în procesul de produc ie al o elului. Accentul s-a pus anterior (1900-1959) pe protejarea competi iei şi concuren ei. În compara ie cu genera iile 14 P. o dată cu dezvoltarea ştiin ei şi tehnicii. Consumerismul este un protest al consumatorilor îndreptat spre injusti iile percepute în activitatea de marketing a firmelor dar şi o serie de mişcări şi ac iuni menite să remedieze aceste injusti ii.N.14 De ce s-a dezvoltat consumerismul în anii ‘60. accentul consumatorilor era pus pe îmbunătă irea standardului material de via ă. . 3. pe protejarea intereselor consumatorilor. respective cele între consummator şi firme de afaceri (business).

informarea. Consumerismul este o for ă social parte a mediului economico-social care are ca scop protejarea cumpărătorilor prn exercitarea de presiuni legale. Mişcarea este una social. Focul consumerismului a continuat să ardă şi în 1980 dar în alt mod decât în 1960. genera iile actuale sunt mai bine informate şi au o înclina ie ridicată spre ac iune şi schimbare. Părintele mişcării consumeriste este considerat juristul American Ralph Naden. To i aceşti factori culturali se îmbină cu o serie de problem cu caracter macroeconomic. În prezent marketerii. Mişcarea consumeristă pune accentual pe: dreptul la asociere. respective al studierii impactului acestor fluctua ii asupra activită ii firmei. guvernul dar şi publicul ărilor dezvoltate (în special SUA care are cea mai puternică mişcare consumeristă) sunt conştien i de impactul consumerismului asupra economiilor na ionale şi a bunăstării generale. Mişcarea de apărare a drepturilor consumatorilor este în plină afirmare în ările puternic dezvoltate din punct de vedere economic şi cu o autentică democra ie. . unele firme au creat posturi pentru ocuparea func iei de “manager al cercetării politicilor publice” în vederea monitorizării permanente a schimbărilor în mediul social. Scopul mişcării consumeriste este de a aduce consumatorului pozi ii cel pu in egale cu ofertantul. Consumerismul este un fenomen mult mai amplu în raport cu consumatorismul. prezentarea acestora a drepturilor pe care le au şi care le sunt recunoscute de forurile interne şi interna ionale. În SUA şi Suedia. ocrotirea sănătă ii şi garantarea securită ii consumatorilor. echitabilă şi sus inută a dezvoltării economice şi sociale. b) o ac iune sau pachet de ac iuni ale puterilor publice şi profesionale ce rezultă ca urmare a conştientizării necesită ilor privind lupta împotriva unor practice abuzive din cadrul pie ei. La stabilirea unui cadru al mişcării consumeriste pot concura următoarele preocupări: . marketerii şi publicul asigură la o creştere a activită ilor consumeriste. fiind totodată o cerin ă a acestora de a remedia aceste probleme. cu nuan e politice. el fiind sinonim cu cel de “mişcare consumatoristă”. morale şi economice asupra afacerilor şi a guvernelor. Boicoturile şi nemul umirile meselor sau tehnici consumeriste specifice care devin din ce în ce mai numeroase odată cu trecerea anilor. Toate aceste elemente sunt component ale mişcării consumeriste. Prin natura sa mişcarea de apărare a drepturilor consumatorilor reprezintă: a) o luptă conştientă a consumatorilor care îndeamnă la grupare şi exprimare nonviolentă în cadrul unui stat de drept. mişcarea 62 . respective: educarea. Consumerismul este definit şi drept un protest al consumatorilor fa ă de injusti iile percepute în afaceri. relatarea către consumatori a numeroaselor încălcări ale regulilor ce vizează protec ia lor precum şi amenzile aplicate celor care s-au făcut vinova i. industria. a nemul umirilor fa ă de oferta de bunuri şi servicii de pe pia ă. iar aspectele economice sunt folosite doar ca instrument. asigurarea accesului lor la organismele judiciare. conflicte rasiale. firmele nu pot să rezolve în totalitate nemul umirile şi solicitările consumatorilor. educa ional şi al respectării clauzelor convenite.apărarea intereselor tuturor categoriile de consumatori.).diminuarea dezechilibrelor dintre diferitele categorii de consumatori în domeniile economic. În Statele Unite ale Americii şi nu numai. . poluare. Pericolele proiectate în automobilele americane” a devenit “baza ideologică” a mişcării consumeriste.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” anterioare. Însă. războaie. Celebra sa carte “Nesiguran ă la orice viteză.asigurarea dreptului de a avea acces la produse care să nu prezinte nici un risc pentru sănătatea şi securitatea fiecărui consumator. . . Marketerii au în eles cu aceste variabile consumeriste (tehnici consumeriste) afectează deciziile pe care le iau. scăderea calită ii vie ii etc. care a atacat în instan ă pe marii producători de automobile din SUA.cunoaşterea nevoilor reale ale consumatorilor. generând consumatorilor sentimente de frustrare şi insecuritate (infla ia. adică exprimă un proces complex de organizare şi coordonare a tuturor ac iunilor care au drept scop influen area consumatorilor.preocuparea pentru promovarea corectă. În ultimii ani. dreptul la organizare şi dreptul la mediul ecologic.

1997 5) ***** Ghidul specialistului în domeniul protec iei consumatorului. mişcarea de apărare a drepturilor consumatorilor îmbracă uneori forme mai dure cum ar fi boicoturile de produse sau grevele consumatorilor. legisla ie inadecvată. guvernelor şi organiza iilor de business. numeroşi oameni lucrează pentru rezolvarea problemelor consumatorilor în corela ie cu sistemele politice legale şi sociale capabile să aducă schimbări. cât şi de cele mici. Csorba . Bucureşti. Bibliografie 1) L. Astfel consumerismul rămâne o mişcare social menită să rezolve problemele crescânde ale consumatorilor şi producătorilor.11 /1994 privind protec ia consumatorului 7) ***** www. Bucureşti 2004 3) C.Protec ia consumatorilor în economia de pia ă. 1998 6) ***** Legea. Editura Oscar Print. şi nu numai: promovarea intereselor consumatorilor. pag. ca urmare este un domeniu cu foarte pu ine publica ii teoretice. această industrie s-a transformat într-o re ea imensă de organiza ii şi institu ii care încearcă fiecare în cel mai lesne mod posibil să servească interesele consumatorilor. Stanciu C. Bucureşti. Arad. 2006 4) ***** .anpc. Mişcarea consumeristă este vitală pentru promovarea şi apărarea drepturilor consumatorilor. dezinteres. industria consumeristă era alcătuită din câteva organiza ii interesate în primul rând de elaborarea unei legisla ii care să apere consumatorii. materializându-se în diverse influen e exercitate asupra administra iei publice.15 Consumerismul este astăzi la nivel mondial în faza de maturitate a ciclului său de via ă. Editura ASE. mişcarea consumeristă se dezvoltă după exemplul ărilor civilizate. În ările foarte evaluate. Revista Tribuna Economică nr. Ea nu şi-a încheiat şi nu îşi va încheia niciodată misiunea istorică de a impune parlamentelor şi guvernelor să ia măsuri legislative şi administrative în această direc ie. Bucureşti. Editura Universită ii Aurel Vlaicu.Csorba – ”Componente şi tehnici ale psihologiei de pia ă”. În Canada.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” consumeristă s-a impus deja în fa a autorită ilor. Editat de Aromav. 62 63 .. Eforturile importante orientate în direc ia remedierii problemelor consumeriste au fost realizate prin ac iunile conjugate ale consumatorilor. În trecut.Ghid European pentru promovarea intereselor consumatorilor. Anglia şi Japonia fenomenul se manifestă sub forma unei largi mişcări populare cu un număr mare de aderen i şi în continuă creştere. infoeuropa. Aceasta este şi cauza lipsei interesului de aprofundare a acestui domeniu extreme de actual pentru o economie în curs de dezvoltare. Cantacuz .Protec ia consumatorilor. haos. Păunescu – Marfa şi globalizarea pie ei. În Fran a. 2010 2) C. corup ie. Consumerismul este considerat azi drept o activitate practică. Toate acestea sunt rezultatul eforturilor depuse atât de firmele mari. În loc de greve şi marşuri stradale azi.ro 8) ***** www. În ările cu economie de tranzi ie. Strategiile concrete adoptate de fiecare stat în vederea sus inerii şi solu ionării problemelor consumeriste nu au caracter fix şi standardizat. M.ro 15 L. ca urmare nu a vut prilejul să se dezvolte. 37/2006. România este o ară în care mişcarea consumeristă este sufocată încă de birocra ie. Un motiv pentru care acest fenomen nu va dispărea este că numeroşi consumatori sunt acum proteja i prin legisla ie.

distributiv şi chiar reglator ale statului implică ob inerea anumitor resurse financiare pe care statul şi le procură prin vânzarea anumitor servicii. politicile macroeconomice au avut funcşia importantă de a asigura ajustarea structurilor economice la un anumit model de economie de pia ă de tip central şi est-european. În timp ce în ările dezvoltate cea mai mare parte a resurselor financiare publice este determinată de impozitele directe. respectiv cvasiprivate. Fiind o componentă a politicii economice.1. contra unui pre . metodele de prelevare care urmează a fi utilizate. precum şi mijloacele de realizare a acestora.univ. se consideră că politica fiscală cuprinde”ansamblul deciziilor de natură fiscală luate de factorul decident public în scopul asigurării resurselor financiare destinate finan ării nevoilor publice şi al realizării unor finalită i de natură economico-socială”. rolul alocativ. . Nevoile cvasipublice sau semipublice pot fi satisfăcute atât prin bunuri private cât şi prin bunuri publice. În procesul de tranzi ie a ărilor Europei Centrale şi de Est. fiscalitatea trebuie să conducă spre îndeplinirea obiectivelor economice. în special impozitele pe consum (TVA. în ările în curs de dezvoltare printre care şi România. 1. Economia Comer ului. În orice societate există 3 tipuri de nevoi: • nevoi individuale • nevoi colective • nevoi cvasipublice. Politica fiscală-aspecte teoretice Politica fiscală este principala componentă a politicii financiare. nevoile colective se satisfac prin bunuri colective(sociale). Structura resurselor financiare publice este diferită de la o ară la alta. Conform specialiştilor în domeniu. Rolul economic al statului şi politica fiscală 1. Prin urmare.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” POLITICA FISCALĂ ŞI INFLUEN ELE EI ASUPRA ECHILIBRULUI MACROECONOMIC Autor: Elena-Dorina DINICILĂ Anul I. sursa principală o constituie impozitele indirecte.dr. Prin politica fiscală se stabilesc volumul şi provenien a resurselor de alimente a fondurilor publice. Autorită ile publice participă la satisfacerea nevoilor colective. Impactul politicii fiscale asupra creşterii economice Creşterea economică constituie o problemă de maximă importan ă pentru organele de guvernământ din toate ările şi reprezintă o prioritate în analizele economiştilor din difrâerite timpuri ca obiectiv al politicii economice a statului. asigurate prin mecanismul pie ei. obiectivele urmărite. Veniturile cu caracter fiscal ale administra iei publice centrale sunt: impozite directe impozite indirecte taxe de înregistrare şi de timbru. deoarece sectorul privat se află în imposibilitatea de a oferi astfel de bunuri şi servicii.2. Dacă prima categorie de nevoi se satisface prin bunuri private. Turismului şi Serviciilor Coordonator: Lect. accize). În acest context politicile de macrostabilizare şi creştere economică au avut un rol primordial. Tiberiu AVRĂMESCU 1.

La modul general.putem defini creşterea economică ca fiind capacitatea unei ări de a furniza cantită i în creştere de bunuri şi servicii. 65 . reprezentate prin PIB sau venitul na ional.respectiv: maxima de justi ie. fluxurile financiare si nefinanciare”. func ia de distribuire.În orice ară “sistemul conturilor na ionale oferă cadrul necesar pentru elaborarea analizelor macoeconomice. Conturile na ionale constituie “intrări”pentru politicile macroeconomice. pentru implementarea. deoarece atât nivelul indicatorilor cât şi popula ia.3. ale indicatorilor macroeconomici rezultativi. mediu şi lung ale evolu iei economiei. Maxima comodită ii. În cadrul politicilor de creştere economică analiştii includ politica fiscală. Rolul alocativ şi rolul distributiv al politicii fiscale Economiştii americani Richard şi Peggy Musgrave afirmau că politica financiar-bugetară îndeplineşte 3 func ii importante: func ia de alocare. potrivit căreia perceperea impozitelor trebuie să aibă loc la termenele şi în modalită ile cele mai convenabile pentru contribuabili. al evaluării situa iei de fapt. ce vizează legalitatea impunerii şi presupune ca mărimea impozitelor datorate să fie certă şi nu arbitrară. 1. o bună cunoaştere a mecanismului de transmisie este de o mare importan ă din punct de vedere al alegerii instrumentelor potrivite. care reprezintă “valoarea brută a produc iei finale de bunuri şi servicii produse în cursul unei perioade de timp de catre agen ii economici ce îşi desfăşoară activitatea în interiorul grani elor na ionale”. într-o anumită perioadă de timp. func ia de stabilizare.Astfel politica fiscală. maxima de certitudine.poate avea ca efect relansarea economiei. unul dintre cele mai importante fiind mecanismul de transmisie a politicii fiscale. bunăstarea unui popor a fost dată de nivelul PIB. deoarece ea reprezintă un instrument al politicii macroeconomice care încearcă reglarea impozitelor şi taxelor precum şi a cheltuielilor guvernamentale şi a ratei impozitelor în vederea orientării economiei.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Creşsterea economică nu poate fi analizată fără a lua în considera ie sporirea şi consolidarea. prin care se urmăreşte atingerea unui grad înalt de ocupare a for ei de muncă. Principiile impunerii fiscale Principiile impunerii fiscale au fost formulate pentru prima dată de către economistul englez Adam Smith sub forma unor maxime sau principii fundamentale. Acest fapt presupune în primul rând în elegerea mecanismelor prin care politica fiscală infulen ează economia. realizată prin impozite şi cheltuieli publice. a autorită ile fiscale ale oricărei ări trebuie să poată evalua cât mai exact ritmul şi efectele ac iunii lor asupra economiei. evaluarea şi analiza acestora şi permit elaborarea modelelor şi a previziunilor pe termen scurt. producătoare şi consumatoare de bunuri şi servicii sunt variabile în raport cu timpul. produc iei. monitorizarea.fapt reflectat de creşterile. al în elegerii modului de fun ionare.conform careia cetă enii fiecărui stat trebuie să contribuie la acoperirea cheltuielilor publice atât cât le permit facultă ile proprii. Evaluarea creşterii economice ca proces global porneşte de la principalele agregate macroeconimice ale sistemului conturilor na ionale.prin care serviciile cu caracter special sunt distribuite prin intermediul autorită ilor publice ce asigură satisfacerea unor nevoi sociale. rolul institu iilor şi politicilor guvernamentale cu implica iile pe care acestea le au în promovarea reformelor economice. prin utilizarea impozitelor şi taxelor ca pârghii de stimulare a comportamentului macroeconomic.respectiv mărimea veniturilor ob inute sub protec ia statului. devine necesară în măsura în care distribuirea veniturilor şi averii între persoanele fizice şi juridice nu este în concordan a cu necesita ile şi justi ia socială. Istoria dezvoltării economice mondiale demonstrează că. Aspectul important este. a sectorului financiar şi chiar din punct de vedere al corectării eventualelor erori de politică fiscală cu minimum de costuri şi maximum de efecte. Astfel. precum şi indicatori ce permit astfel de analize:componentele consumului.

Chiar denumirea de presiune fiscală este de natură să sugereze că ea semnifică pentru plătitor o sarcină. deci plătitorul impozitului coincide cu cel ce suportă această sarcină financiară. adică prin creşterea consumului de bunuri publice. Totuşi. b) Din perspectiva statului încasator de impozite – mărimea presiunii fiscale indică ce parte din venitul na ional creat de către agen ii economici urmează să se constituie ca venituri bugetare pe calea impozitării. Efectul imediat al creşterii impozitului asupra salaria ilor este acela că reduce venitul disponibil. precum şi la nivelul individual. Scăderea cererii agregate pentru consumul privat este. Un alt termen care poate fi utilizat pentru a exprima presiunea fiscală este cel de grad de fiscalitate. Presiunea fiscală ac ionează şi asupra puterii de cumpărare prin intermediul varia iei venitului disponibil al agen ilor economici: măresşte acest venit atunci când scade şi micşorează acest venit când creşte. deoarece indică măsura în care veniturile nominale ale popula iei sunt ajustate prin intermediul impozitării şi în acelaşi timp. creşterea presiunii fiscale conduce la reducerea cererii globale prin preluarea unei păr i mai mari din venitul nominal la dispozi ia statului. o obliga ie. României îi este caracteristic un nivel mediu de fiscalitate. arată măsura sau gradul în care bugetul de stat îşi procură veniturile pe calea prelevării de impozite. rezultă că varia ia presiunii fiscale ac ionează asupra puterii de cumpărare a agen ilor economici. Interpretarea presiunii fiscale şi efectele acesteia Presiunea fiscală poate fi interpretată: a) Din perspectiva plătitorului de impozite – presiunea fiscală exprimă gradul de supunere a contribuabilului la suportarea sarcinii fiscale stabilite de lege. • Principiile social-politice. La nivel agregat. În ceea ce priveşte efectele presiunii fiscale există două categorii de efecte ale presiunii fiscale: efecte economice şi efecte sociale. acest efect este contradictoriu. Comparativ cu câteva dintre ările cu economie dezvoltată. Puterea de cumpărare creşte atunci când scade presiunea fiscală şi creşte venitul disponibil la persoanele fizice şi firme. Efectele sociale se manifestă în forma scăderii capacită ii de cumpărare la nivelul venitului real. mult mai relevant este să se analizeze dinamica acestui coeficient. c) Din perspectiva teoriei economice şi a teoriei finan elor publice – deşi mărimea absolută a coeficientului presiunii fiscale este destul de sugestivă. prin intermediul impozitării. puterea de cumpărare şi protec ia socială Presiunea fiscală exprimă intensitatea cu care sunt prelevate venituri de la persoane fizice sau juridice ori la nivelul întregii societă i. 1. întrucât cei cu venituri mici sunt compensa i prin politica de protec ie socială asigurată prin intermediul bugetului de stat. indicând raportul în care venitul na ional se împarte între consumul de bunuri private şi consumul de bunuri publice. creşteresa presiunii fiscale indică o relaxare a mecanismului de finan are a cheltuielilor bugetare. acestea fiind: • Principiile de echitate fiscală. Cum venitul disponibil este venitul care se manifestă pe pia ă sub forma cererii. 66 . Efectele economice apar la nivelul modificării cererii agregate la nivelul societă ii. într-o oarecare măsură. Pentru stat. Presiunea fiscală .4. Presiunea fiscală exercită un efect direct şi asupra muncii. Presiunea fiscală are o mare relevan ă economică. compensată prin creşterea cheltuielilor publice. în timp ce o scădere a lui aten ionează asupra tensionării acoperirii deficitului bugetar. care este un impozit direct. Asupra muncii se repercutează varia ia impozitului pe salariu. • Principiile de politică financiară.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Principiile impunerii fiscale formează un sistem unitar ale cărui componente se întrepătrund şi influen ează reciproc. • Principiile de politică economică.

reforma sistemului bancar. încă legisla ia fiscala şi mai precis procedurile fiscale din România trebuie simplificate şi corelate cu procedurile conducerii bugetare.Politica fiscală în România dupa 1989 În cadrul economiei româneşti rolul sistemului fiscal era de a asigura finan area economiei publice pe calea prelevărilor fiscale. care de-lungul istoriei s-au modificat în mare parte în func ie de interesele globale. 67 . reforma sistemului financiar-fiscal. ocupă un loc important în cadrul reformei generale a societă ii româneşti.apari ia legilor finan elor si a contabilită ii care formeaza o adevărată constitu ie financiară într-o economie în plină reorganizare continuată în 2003 cu legile unitare în materie fiscală:Codul Fiscal şi Codul de Procedură Fiscală. care a fost principalul barometru în ac iunile de schimbare a sistemelor. Pentru prima dată în România dupa revolu ia din 1989. reforma în agricultură. prin introducerea taxei pe valoarea adăugată. între proprietari de bunuri impozabile care desfăşoară activită i cu salaria ii. în cadrul cadrul procesului de reformă economico-socială a României. un rol major şi de o importan ă deosebită l-au avut pârghiile financiar-fiscale.între persoanele fizice din mediul urban şi cele din mediul rural. au fost cuprinse într-un act normativ şi tratat unitar din punct de vedere al definirii.fiind abrogate numeroasele acte normative anterioare ce defineau fiecare impozit sau taxă separat.Se poate conchide că reforma economică şi cea legislativă. alături de alte mijloace care să permită statului interven ii în economia na ională pentru corectarea unor fluctua ii negative ale ciclului economic.concomitent cu crearea unui sistem fiscal mai modern corespunzător cerin elor economiei de pia a. De îndeplinirea în bune condi ii a func iilor finan elor publice. Adevărata reformă fiscală a început prin introducerea taxei pe valoarea adăugată şi prin introducerea taxelor de consuma ie .salariilor şi eliminarea discriminărilor dintre societă ile cu capital de stat şi cele cu capital privat.îmbunata irea sistemului de impozitare a profiturilor. ac iuni de protec ie economică şi socială a popula iei în perioada de tranzi ie. par i componente importante ale bugetului de stat consolidat . ambele incluzând şi pe cea financiară.respectiv a accizelor la unele produse din import şi din ara în care practic au vizat gestionarea întregului sistem de impozite. promovarea ini iativei private şi mixte. privatizarea unei păr i importante din proprietatea de stat si cooperatistă.Sistemul fiscal şi politica fiscală în România 2.1. dar şi acestea pentru o mai bună armonizare cu legislatia europeană au suferit până în preyent modificări. reorganizarea activita ii economice. Toate aceste etape si-au lăsat amprenta asupra modului de ac iune şi de via ă al popula iei . sau în mod independent.Noul sistem fiscal creat după 1989 trebuia să urmărească atât alinierea la practicile fiscale din ările dezvoltate.Prin măsurile întreprinse în domeniul financiar-fiscal. reforma în domeniul monetar-valutar.Aşadar. aplicării şi controlului . cât şi crearea unui sistem fiscal modern care să corespundă rela iilor economice ale României.Cu toate modificările aduse Codului Fiscal până în anul 2009. grupele mari de impozite şi taxe. ele creând condi ii favorabile pentru ca societatea şi economia noastră să realizeze treptat principalele trăsături ale economiei de pia ă şi transformările aşteptate pe plan social. Reforma economică şi socială s-a realizat în următoarele domenii:deblocarea structurilor economice. s-a urmărit alinierea la practicile fiscale din ările dezvoltate. reforma în domeniul pre urilor şi tarifelor.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” 2.de felul în care aceste au reuşit să asigure resursele şi să le administreze în mod corect pentru dezvoltarea economico-socială depindea în mare măsură succesul reformei la nivel na ional.Normele fiscale nu concordă cu procedurile bugetare fapt ce duce la o administrare greoaie a sistemului fiscal cu costuri nerentabile.

România a înlocuit sistemul progresiv în care cota maximă era de 40%. ceea ce ar putea fi mai important decât nivelul impozitului propriu-zis”. Astfel. Introducerea cotei unice de impozitare de 16% atât pentru profitul companiilor. Nicolae Done. în func ie de venit. atât pentru profitul companiilor cât şi pentru veniturile popula iei este foarte atractivă.2. partener în cadrul KPMG România.Ar putea să ia în considerare chiar şi gradul de utilizare eficientă a fondurilor cu scopul de a furniza infrastructură de calitate şi servicii publice care să contribuie la starea generală de bunăstare a economiei. 2. pentru investitorii străini.Astfel că investitorii se întreabă în procesul decizional dacă în general contrubuabilii(atât indivizii. astfel încât să ofere „un stimulent” cetă enilor care s-ar putea eschiva de la plata taxelor.Sistemul fiscal din România este în continuare complicat. iar acest lucru poate fi descurajator pentru afaceri. Studiul KPMG a analizat nivelurile cotelor de impozit pe veniturile personale pentru perioada 2003-2008 şi acoperă situa ia din 87 de ări. din cauza altor taxe extrem de ridicate şi a schimbarilor frecvente. Bulgaria şi Cehia au introdus cote de impozitare de 10%. Este adevărat că există anumite excep ii pentru marii investitori. Astfel. concentrându-se pe nivelul maxim de impozit personal plătit Administra iei centrale/Guvernului. în 2003. a explicat consultantul KPMG. se arată într-un studiu KPMG. Potrivit KPMG. partener al firmei de audit şi consultan ă.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” 2. o problemă pentru sistemul fiscal din România”. modul de utilizare a banilor colecta i din impozite este mai important decât nivelul acestora. Estonia a micşorat cotele de impozit de la 26%. la o cotă unică de 21%. mai multe state din regiune au înlocuit sistemul peogresiv cu unul bazat pe cota unică. ceea ce a contribuit la atragerea investitorilor”. dar aceste sunt acordate de autorită ile locale şi pot fi arbitrare.3. În general. plafonul minim de impozitare este destul de scăzut. nu numai pentru că a oferit cetă enilor putere de cumpărare crescută. În cursul acestui an.Probleme ale sistemului fiscal românesc Deşi cota unică de impozitare de 16%. iar Lituania a redus taxele la o cotă unică de 24%. Astfel.la succesul cotei unice şi să îmbunătă escă claritatea şi stabilitatea legisla iei fiscale”.”România are o cotă de impozit foarte competitivă şi pentru profiturile companiilor. partener în cadrul Departamentului de taxe al KPMG România. Totuşi. a afirmat Valenti Tic. cu un sistem conform căruia statul va declara o rată unică de impozitare a tuturor veniturilor superioare unui plafon anterior stabilit. respectiv 15%. aceasta era cota cea mai mică din Uniunea Europeană. dar şi pentru că a fost mai pu in costisitor pentru companii să angajeye directori de top.Avantajele si dezavantajele cotei unice de impozitare Cota unică de impozitare implică înlocuirea setului complex al diferitelor tipuri de impozitare. considera că Guvernul ar trebui să îmbunătă eacă claritatea şi stabilitatea legisla iei fiscale pentru a contribuii la succesul cotei unice. La nivelul anului 2007. În anul 2005. Aşadar. În ceea ce priveşte taxa pe profit. acest atu al arii noastre este umbrit de alte taxe. Pe lângă cotele de impozit. se arată într-un studiu KPMG. în 2008. “Guvernul trebuie să contribuie. Ca o concluzie. se arată într-un studiu al KPMG. venitul global este impozitat o singură dată. se va aplica acelaşi sistem – o rată unică de impozitare pentru toate categoriile de profit. cu un impozit unic de 16%.”Impozitul pe clădiri este de câteva ori mai mare decât în arile vecine. 68 . a declarat Patrick Leonard. a precizat Done. sistemul financiar din România descurajează investitorii. La rândul sau . descurajând investitorii. cu atât mai eficientă tinde să devină. de asemenea. “Investitorii analizează şi cât de eficient folosesc institu iile statului banii colecta i din impozite şi contribu ii sociale. lipsa de transparen ă poate fi. succesul regimului cotei unice de impozitare depinde de nivelul acestei rate: cu cât aceasta este mai mică. al căror nivel este foarte ridicat.cât şi companiile) ob in valoare în schimbul banilor. firmele iau în considerare o serie de factori înainte de a decide daca investesc sau nu într-o anumită ară. Slovacia a trecut la cota unică de 19%. cât şi pentru veniturile popula iei a avut un mare succes în relansarea creşterii economice a României. în continuare. cu schimbări frecvente.

concomitent cu “eliminarea” din legisla ie a facilită ilor fiscale. • Favorizează persoanele bogate în detrimentul celor sărace. 69 . Deşi o rată mai mică de impozitare conduce la fluidizarea fluxului financiar şi creşte dorin a cetă enilor de a-şi plăti taxele. care au afirmat că economiile în tranzi ie din Estul Europei îşi pot permite reducerea taxelor. fiind urmată de Letonia (1994). Mai mult. Austria. ci datorită subven iilor ob inute din partea UE. Goran Persson. au introdus regimul „o singură taxă pentru toate tipurile de venit/profit”.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Cu toate acestea. Cota unică de impozitare a fost aplicată pentru prima dată în Estonia (1991). Finlanda. Cota unică ar diminua polarizarea socială. Mai jos vin cu poten iale avantaje şi dazavantaje în eventualitatea aplicării acesteia. Introducerea cotei unice în Rusia. deci stimulează activitp ile de produc ie şi activită ile comerciale şi chiar activită ile producătoare de bunuri şi servicii. Slovacia (2003). deoarece profiturile sunt impozitate o singură dată. Lituania (1994). Evaziunea fiscală ar putea fi eliminată prin controlul fiscal mai simplu şi mai eficace. Ucraina (2003). impozitele scăzute vor conduce inevitabil la scăderea veniturilor la bugetul de stat. După cum se poate observa din informa iile de mai sus. Serbia (2003). Duce la simplificarea sistemului fiscal. o serie de state europene. • Favorizează investi iile în ac iuni (ob inerea de dividende). Dezavantaje: Posibilitatea creşterii deficitului bugetar. Ar fii bine să se facă o evaluare a impactului cotei unice. în afara cotei unice de impozitare. Multe dintre aceste ări se confruntă. la sursă. însă. Estonia şi Lituania a avut rezultate foarte bune. În Romănia. Georgia (2004) şi România (2005). deoarece de la aplicarea acesteia ar putea avea loc o mărire concomitentă a fiscalizării(cât din economie este impozitat/taxat) şi a fiscalită ii(acolo unde impozitele pot creşte ca o urmare a aplicării cotei unice). argument disputat de către statele criticate în acest sens. Dar aplicarea acesteia în cadrul veniturilor poate fi foarte diferită de la un stat la altul care corelează direct cu dinamica economiei(creştere sau stagnare). S-ar diminua veniturile din economia subterană. Italia.însă de la mai mul i contribuabili. În acelaşi timp. • Elimină toate tipurile de excep ii şi scutiri de la plata taxelor. iar pentru unele se impune alinierea statutului economic la cerin ele „zonei euro”. Încurajează ob inerea de venituri mari. deşi cota unică de impozitare nu reprezintă un leac universal la slăbiciunile economice ale unui stat. printre care şi câteva state membre UE. Rusia (2001). Caracteristicile cotei unice de impozitare: • Reduce inegalitatea (aceeaşi rată de impozitare pentru to i). • Oferă stimulente pentru cei ce doresc să economisească şi să investească. nu datorită creşterii veniturilor la bugetul de stat. spre exemplu cota unică de impozitare care se aplică din 2005 arată că veniturile au reuşit să acopere cheltuielile bugetului general consolidat. Danemarca şi Grecia au decis reducerea taxelor în vederea stimulării investi iilor şi creşterii consumului. alte condi ii fiind neschimbate. Avantaje: Este atractivă prin faptul că este simplă şi convenabilă datorită costurilor sale reduse. există exper i. Cota unică a însemnat o diminuare a impozitului pe profit şi pe venitul personal. Germania. cu deficite bugetare substan iale. vom putea judeca modul în care cota unică poate stimula creşterea încasărilor bugetare. oferind clasei de mijloc o sansă de înmul ire a afacerilor.ceea ce atrage reducerea cheltuielilor cu un aparat fiscal numeros. • Reduce evaziunea fiscală. S-ar putea scoate bani mai pu ini. exper ii atrag aten ia asupra importan ei competitivită ii unui stat care este influen ată şi de al i factori. printre care se numără şi cancelarul german Gerhard Schoder şi primul ministru suedez. Astfel.costisitor şi adesea neeficace.

restul s-au axat pe bunuri curente.“Mărirea cotei unice îi va afecta. Nu se poate ob ine o diminuare a acestui fond cu o treime într-un an”. că adoptarea măsurii creşterii fiscalită ii reprezintă un eşec al guvernului. Studiul arată că. usor controlabile fiscal. sunt făcute degeaba. implicit. în septembrie 2008. pentru că nişte investi ii supraestimate. dar este rău în acest moment. Cota unică. la noi. trebuie să stimuleze economia pe partea de ofertă. Trebuie să ne concentrăm pe reducerea cheltuielilor pentru achizi ii şi pe îmbunătă irea colectării. adăugând că aceleaşi argumente sunt valabile şi în cazul în care se inten ionează o majorare a TVA. în opinia acestuia. 10% din angaja i ob inând doar 40% din câştigurile din cota unică. iar creşterea impozitelor acum 70 . care este de şase la sută din PIB în următorii doi ani. retoric. nu o politică fiscal. Liviu Voinea. “Deşi teoria economică. În present. potrivit directorului GEA. doar 17% dintre familii au cumpărat bunuri durabile.Acesta a apreciat miercuri. Potrivit concluziilor studiului. dar în special pentru cei cu salarii deja mari. familiile sărace au economisit mai mult din câştigurile înregistrate de cota unică. este corect să creştem această taxă exact pentru cei 50 % care deja o plătesc?’. care au stimulat cererea şi importurile”. cu atât economiseşti mai mult. în condi iile în care 82% din câştigurile din cota unică s-au dus în consum. pe cei cu salarii sub medie”(6 mai 2010). pe cei cu salarii sub medie şi va reduce venitul disponibil şi. privind impactul cotei unice asupra inegalită ii în România). arată că. consumul. Directorul executiv al GEA consideră că solu ia la problemele financiare actuale ale României se găseşte în îmbunătă irea colectării taxelor la nivelurile actuale. 5 mai. nu a salariilor şi a pensiilor. “Cota unică a crescut stimulentul pentru a muncii. Cota unică a sporit şi mai mult inegalitatea distribu iei veniturilor întrucât de cele mai multe ori este un obiectiv politic.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Are caracter nepopular. dar nu şi SUA. 24 de ări au adoptat cota unică. deşi fondul total de salarii şi cel de pensii se află la niveluri nesustenabile. Solu ia pentru rezolvarea problemelor bugetare ale României stă în reducerea cheltuielilor cu achizi iile publice şi îmbunătă irea colectării şi nu în creşterea taxelor. în medie. O zonă în care evaziunea este foarte mare şi unde există mari resurse bugetare pierdute în fiecare an este cea a accizei la alcool. Ca atare. a explicat Liviu Voinea. fiind frecvente cazurile în care introducerea cotei unice a urmat unei schimbări radical de govern. este limpede că nu putem reduce acest deficit în primul rând prin reduceri de salarii şi pensii. cu cât veniturile sunt mai mari. care îl vor afecta în primul rând pe omul obişnuit”. a afirmat Voinea.Pe partea de cheltuieli bugetare.în timp ce familiile bogate au cheltuit şi mai mult”. care nu se întorc în economie. ceea ce ar fi fost bine acum doi-trei ani. în timp de familiile bogate au consumat 85% din câştigurile venite din cota unică. nu de ofertă. Liviu Voinea: “Mărirea cotei unice îi va afecta. câştigurile din cota unică au fost distribuite foarte inegal. aşa cum a fost propusă ini ial. “Dacă noi nu colectăm decât 50 % din TVA. Studiul GEA arată că familiile cele mai sărace au consumat 74% din ceea ce au câştigat din cota unică. a întrebat. tutun şi combustibili. iar creşterea TVA şi a cotei unice sunt “măsuri disperate. pentru simplul motiv că nu ar ajunge. favorizând consumul”(Liviu Voinea.Toate salariile bugetarilor sunt nouă la sută din PIB.“Investi iile nu trebuie să fie fetişizate. ceea ce s-a întâmplat şi în România. pentru că reduce şansele de a ieşi din recesiune”. deoarece restructurarea aparatului administrativ ar putea sta la baza in ierii unor mişcări sociale contestatare Încurajeaza nedeclararea unor venituri ob inute din activită i ilicite. este de părere directorul executiv al Grupului pentru Economie Aplicată (GEA). a precizat Voinea. “Aplicarea cotei unice de impozitare în România a stimulat economia pe partea de cerere. aten ia ar trebui să se îndrepte spre zona de achizi ii publice şi chiar spre cea de investi ii.citând studiul realizat de GEA. între care şi Irak. paradoxal. Liviu Voinea.directorul executiv al Grupului de Economie Aplicată/GEA/.“Dacă ne uităm la dimensiunea reducerii deficitului bugetar. în primul rând. marea risipă se înregistrează în zona achizi iilor publice. în primul rând. a explicat Liviu Voinea. Nu ai de unde să sco i nici trei la sută din PIB numai tăind salariile şi pensiile.

Ştefura Gabriel. dar şi mai simple. a subliniat Liviu Voinea. Bibliografie 1. Liviu Voinea. Târgu-Mures.ise. ***.ro 6. Studiul GEA. fără costuri economice semnificative şi fără costuri sociale”.Ziarul Financiar. www. colec ia 2009-2010 5. www. 4. Bugete Publice şi Fiscalitate.ro 71 . 2000 3.insse. care ar fi fost nu numai posibile.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” ar reflecta eşecul guvernului în aceste două direc ii. septembrie 2008. Finante Publice. Editura Universită ii „Alexandru Ioan Cuza”.arhiva. Finante. Elena Drãgoescu. Editura “Dimitrie Cantemir”.Iaşi 2005 2.

Ea are ca obiectiv sporirea produc iei în vederea satisfacerii mai bune a trebuin elor umane.). precum şi alegerea strategiei care să asigure traiectoriile cele mai favorabile ale indicatorilor macroeconomici. Marketing Coordonator ştiin ific: Lect. Studierea unor probleme macroeconomice a fost continuată de reprezentanti ai economiei politice clasice. sunt realizate de economistul clasic francez Francois Quesnay. În acelaşi timp. iar primele căutari teoretice încep în anii ‘30. crescând rolul pie elor na ionale. Tiberiu AVRĂMESCU 1. Notiunea de creştere economică a fost introdusa de economistul englez Roy F. Teoria creşterii economice. extinderea necontrolata a urbanizarii. Ricardo. Problemele dezvoltarii economico-sociale interactionează tot mai puternic în timp şi spatiu şi în contextul creşterii rolului ansamblului economiei asupra păr ilor sale componente. Harrod în 1939. macroeconomia se caracterizează prin continuitate generală. de cercetare ştiin ifică. adică realizând creşterea economică. oamenii au considerat că. cauzele dezvoltarii în perspectiva economiei. O asemenea muta ie reflectă şi globalizarea unor fenomene grave cum sunt sărăcia. au pe ce sa-şi bazeze îmbunata irea nivelului de trai. Smith si apoi de D.criză. sporind bunurile materiale şi serviciile. în celebra sa lucrare “Tabloul economic”. Împrumuta i din biologie. spre deosebire de unita ile microeconomice. şomajul etc. De aceea. Efectul de antrenare a progresului tehnico-stiin ific în plan na ional şi interna ional relevă diminuarea importan ei relative a pie elor concuren iale locale. A. schimburile economice interna ionale. prima şi cea mai importantă problemă macroeconomică este surprinsă cu ajutorul tripticului: creştere – dezvoltare . nesiguran a ocupării unui loc de muncă. ca o componentă a ştiintei economice contemporane. regionalinterna ionale şi mondiale. termenii sugerează că macroconomia. financiar . degradarea mediului înconjurător. Creşterea economică şi rolul statului în economie Adesea. univ. Discontinuita ile în timp apar doar în ceea ce priveşte calitatea. Ştiin a economică este solicitată să includă tot mai mult în domeniul sau de studiu fenomenele şi procesele economice la scara macroeconomică. Resursele creşterii economice reprezintă poten ialul de substan e minerale utile (minereuri. oamenii au realizat creşterea economică fară însa să o denumeasca în acest fel. hidrocarburi etc.Teoria creşterii economice studiază procesele economice în dinamica lor pe termen lung.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” ROLUL STATULUI ÎN PROCESUL CREŞTERII ECONOMICE Autor: Adriana ILINCA Anul I. regională şi chiar mondială. de-a lungul dezvoltarii societa ii. numeric al conexiunilor reproduc iei. deşi s-a conturat dupa cel de-al doilea razboi mondial. Prima abordare sistematica a evolu iei vietii economice de ansamblu şi primul model cantitativ. ca faptele şi actele economice agregate au caracter vital pentru organismul social. înzestrarea economiei na ionale cu factori de produc ie. condi iile ce trebuie îndeplinite pentru realizarea echilibrului dinamic. Dintotdeauna. Ei au elaborat concep iile privind diviziunea muncii la scara societa ii. infla ia. când criza economică a determinat schimbarea preocuparilor economiştilor de la analiză microeconomică spre analiza problemelor marcoeconomice în scopul gasirii factorilor creşterii economice pe termen lung şi a unor solutii pentru politica economică. pierderea încrederii în institu ii. îşi are originea în secolul al XVIII-lea. poten ialul uman (popula ia în vârsta de muncă). dr. tipul şi structurile dinamicii macroeconomice.

în special recesiunile sunt parte integranta a creşterii economice. în dimensiunile rezultatelor macroeconomice. a venitului na ional. În sens larg. Creşterea economică include atât expansiunea. care se manifestă printr-o mărire a dimensiunilor caracteristice ale unei economii na ionale. nu este sufucient doar ca produc ia să crească.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” etc. Harrod se bazează pe o serie de variabile independente (creşterea popula iei.) pe o perioada îndelungata.de fapt. ca fază a ciclului economic. se folosesc şi termeni de creştere zero şi de creştere negativă. creşterea economică semnifică ansamblul modificărilor (positive. F. reproduc ie.Deci. respectiv acumularea necesară. progresul tehnic. în timp ce creşterea economică desemneaza un fenomen pe termen lung. Modelul creşterii economice elaborat de economistul englez R. având în vedere şi protecia mediului înconjurator.de care dispune societatea la un moment dat. ci este necesar ca mişcarea ascendentă să fie durabilă. în literatura de specialitate se fac compara ii între acesta şi alte concepte: dezvoltare economică. zero)ce au loc.Creşterea economică exprimă procesul complex de evolutie de lunga durată.Creşterea economică trebuie să se bazeze pe echilibrul dintre creşterea produc iei (bazata pe investi ii şi sporirea productivita ii factorilor) şi a consumului (bazată pe creşterea veniturilor. creşterea productivita ii muncii) şi variabile dependente (rata creşterii economice şi necesarul de acumulare de capital pentru investitii). Creşterea economică există daca aceasta sporire este fundamentată pe rolul investi iilor nete în creştere. Factorii creşterii economice sunt componentele ce participă direct în procesele de produc ie. încorporarii progresului ethnic prin noile masini. nu intrarile (inputurile) în activita ile private la nivel general.in două registre cum ar spune unii specialişti din alte domenii. obiceiurilor noi de consum. Esen a creşterii poate fi conturată şi mai bine printr-o analiză comparativ a acesteia cu alte procese ce exprima dinamica macroeconomică. precum şi sa explice diferite manifestari ale instabilita ii şi cauzele dezechilibrelor. O componentă de baza a teoriei creşterii economice este şi elaborarea de modele de utilizare şi combinare a factorilor de produc ie care sa asigure o eficientă economică maxima. printre care şi crearea unui raport optim între produc ie şi consum. 73 . ea nu se identifică cu expansiunea. ca rezultat a creşterii productivita ii muncii). expansiune. Din acest punct de vedere. cât şi recesiunea din mai multe cicluri economice succesive.cum sunt:dezvoltarea economică şi progresul economic. al perioadei în care are loc creşterea economică. determinând ritmul şi eficient a acestora. ale crizelor economice. în mod conventional. Realizarea unui ritm optim de creştere economică presupune optimizarea tuturor elementelor sistemului. într-un orizont de timp şi într-un spa iu.s-a recurs la caracterizarea procesului creşterii economice în două planuri. Pe baza realita ilor contemporane şi inând seama de noile achizi ii ale stiin ei economice. chiar dacă. În context. în condi iile date de progresul tehnic. Din resurse se creează factorii creşterii economice care sunt utilizati şi care determină posibilita ile reale de dezvoltare a societa ii. negative.se au in vedere ieşirile (output-urile) macroeconomice. urmărind determinarea necesarului de capital pentru a obtine o anumita creştere a venitului national. Harrod încearca să rezolve anumite probleme tehnico-economice legate de corelatia dintre rata creşterii venitului na ional şi investitii. aceasta desemnând mişcarea de sporire a produc iei na ionale pe termen scurt (reversibilă). este de remarcat că are în vedere doar sensul general pozitiv al procesului. indicatorii rezultativi macroeconomice. creşterea economică constă în sporirea cantitativă a activita ilor şi rezultatelor acestora pe ansamblul economiei (na ionale) şi pe diferitele subsisteme în stransă legatură cu factorii care contribuie la această sporire. Indicatorii de exprimare a creşterii economice sunt. modificării calificarii mâinii de lucru. progres economic. Pentru delimitarea conceptului de creştere economică. etc. etc. În sens restrâns. o miscare ascendentă a unor indicatori macroeconomici (cresterea PIB. Cu ajutorul modelului. Pentru a exista creştere. etc. Scăderea temporară a produc iei nu înseamna oprirea creşterii.

activită i din sectorul public.ca direc ie fundamentală – statul se ocupă de înlăturarea unor dezechilibre economice precum infla ia. deci acele servicii sunt plătite de la bugetul statului. Concepe şi pune în aplicare politici economice. şomajul. 3. în timp ce creşterea economică intensivă înseamnă creşterea produc iei na ionale prin îmbunata irea calita ii şi folosirea mai eficienta a factorilor de produc ie. programarea economică.activită i din domeniul bancar. mediind conflicte de muncă. creditele. . acordând subven ii. . O distinc ie importantă care trebuie făcută în legătură cu politica economică este cea dintre politica de conjunctură şi politica de structură. axându-se pe influen area compozi iei nivelului cheltuielilor sectorului public şi privat (prin intermediul. . limitele minime ale salariilor. 4. ia măsuri de protec ie socială. 2. sus inând economia.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Creşterea economică poate avea caracter extensiv sau intensiv. . stimulează relansarea economică. Creşterea economică extensive reprezintă o creştere ob inuta în principal prin marirea volumului factorilor de produc ie folositi.partener la opera ii de schimb.la nivel microeconomic. Politicile macroeconomice :modalitate de interven ie a statului în economie Prin politică economică se în elege ansamblul măsurilor pe care le ia statul pentru a influen a şi dirija via a economică. precum: . c) respectarea autonomiei organelor locale şi centrale ale administra iei de stat. sistemul fiscal. juridic pentru desfăşurarea activită ii economice.responsabil al executării bugetului. cât şi la cel al administra iei de la eşantioanele inferioare. fixează limitele unor pre uri. Administra ia publică îşi asumă riscul unor ac iuni (care în mod tradi ional erau specifice celorlal i agen i). Formele implicării statului în economia de pia ă sunt: 1. .realizator al protec iei sociale.la nivel macroeconomic . asigurând cadrul legislativ. În timp ce prima vizează în special aspectele cererii. Ca direc ii ale interven iei statului regăsim astfel.cercetare ştiin ifică. de exemplu. . Oricare din cele două direc ii de interven ie este pusă în discu ie.titular unic de emisiune monetară. importan ă prin faptul ca in măsurile adoptate trebuie subordonate activită ii agen ilor economici priva i şi jocului pie ei. din profil departamental sau teritorial. Forme de implicare ale statului în economie Implicarea statului în economie se face în următoarele ipostaze: .de producător şi consumator. Limitele care stabilesc gradul implicării statului în economie sunt: a) raportul de interese – foarte fragil – pro sau contra interven iei statale. Aceste măsuri se referă atât la comportamentul autorită ilor publice centrale. Între pârghiile sau mijloacele de interven ie posibil de folosit men ionăm: bugetul central şi local. 2. . două: . administrează proprietatea publică. . Furnizează servicii colective agen ilor economici fără contrapresta ie directă. criza.achizi ionarea de armament. b) respectarea libertă ii agen ilor economici (a liberei ini iative). 3. Statul reprezintă puterea publică institu ionalizată pe plan na ional. a grevării sau degrevării cu un procent determinat a diferitelor impozite şi 74 .

adică a acelor ac iuni ale agen ilor care afectează nu numai situa ia lor proprie. Printre aceste alte obiective pot fi enumerate: a) asigurarea aşa numitelor “bunuri publice” (public goods). prin diferite modalită i. Statului îi revin însă şi importante alte sarcini. ca de exemplu drogurile. • distribuirea echitabilă a veniturilor. au fost formulate şase priorită i na ionale de dezvoltare pentru perioada 2007-2013: 1. România ar putea recupera până în anul 2013 cca. • asigurarea protejării mediului înconjurător (deşi acesta din urmă ar putea fi încadrat în obiectivul anterior. urmărind influen area volumului şi naturii constituirii capitalului. cum ar fi. cel al creşterii echilibrate. a evolu iei tehnice şi a structurii vie ii industriale. de exemplu. din punct de vedere al PIB /locuitor . Creşterea competitivită ii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere . Obiectivul global se sprijină pe trei obiective specifice: • Creşterea competitivită ii pe termen lung a economiei româneşti . Strategia de dezvoltare a PND 2007-2013 este o reflectare a nevoilor de dezvoltare a României. cum ar fi apărarea sănătă ii. • realizarea unei balan e de plă i echilibrate sau favorabile. care se concretizează în noi obiective. sănătatea publică. Guvernul poate încerca să diminueze externalită ile negative. • controlul infla iei sau asigurarea unui nivel de pre uri stabil. în cazul în care rezolvarea unora poate conduce la agravarea altora (cum sunt. Aplicarea analizelor cost-beneficii la scară macroeconomică. cum ar fi apărarea. cea de-a doua vizează îndeosebi oferta procesului economic. în scopul descurajării sau încurajării unor cheltuieli). Adesea aceste două tipuri de politici economice pot fi în contradic ie. a fost stabilit Obiectivul Global al PND 2007-2013: „Reducerea cât mai rapidă a disparită ilor de dezvoltare socioeconomică între România şi Statele Membre ale Uniunii Europene”. România se afla în anul 2004. 31% din media UE. de exemplu. infla ia şi şomajul). Conform estimărilor realizate. România în contextul integrarii în U.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” taxe . căi şi instrumente de interven ie a guvernului în economie. În felul acesta pot fi stabilite priorită ile concurente ale unor obiective. respectiv creşterea competitivită ii. sau să încurajeze situa iile producătoare de externalită i pozitive. vizând în mod deosebit corectarea lipsurilor pie ei. ocuparea deplină şi protec ia durabilă a mediului. în vederea reducerii cât mai rapide a decalajelor existente fa ă de UE. apelor şi aerului). În vederea atingerii obiectivului global şi a obiectivelor specifice şi pornind de la aspectele identificate în etapa de analiză socio-economică. • Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de bază . a calită ii muncii. cum ar fi poluarea. Având în vedere acest decalaj considerabil fa ă de nivelul mediu de dezvoltare din Uniune. 10 puncte procentuale din decalajul general fa ă de UE.E. cât şi pe priorită ile Agendei Lisabona şi obiectivele de la Göteborg. Strategia PND 2007-2013 se axează atât pe orientările strategice comunitare privind coeziunea. ajungând la cca. • Perfec ionarea şi utilizarea mai eficientă a capitalului uman autohton . • creşterea echilibrată a economiei în general. reglementarea circula iei şi utilizării bunurilor dăunătoare. ci şi pe a celorlal i. la cca. datorită capacită ii sale de a evalua în mod global costurile şi beneficiile unei decizii macroeconomice. care presupune printre altele şi apărarea mediului înconjurător prin evitarea poluării solului. pe care doar guvernul o poate realiza. 4. c) ajustarea externalită ilor. 41% din media UE. precum şi rolul PND de instrument dedicat reducerii acestor disparită i. 75 2 . Printre obiectivele majore ale politicii guvernamentale se pot enumera: • controlul şomajului sau realizarea unei pie e a for ei de muncă echilibrate. b) asigurarea acelor aşa-numite “bunuri de pre ” (merit goods) şi servicii.

Stabilirea unui număr limitat de priorită i este de natură să asigure concentrarea resurselor disponibile pe realizarea acelor obiective şi măsuri cu impact maxim asupra reducerii decalajelor fa ă de Uniunea Europeană şi a disparită ilor interne. scalabile. inclusiv prin utilizarea de noi surse energetice şi îmbunătă irea procesului decizional. dezvoltarea tehnologiilor support necesare creării unei infrastructuri na ionale integrate de comunica ii. Dezvoltarea eonomiei rurale şi creşterea productivita ii in sectorul agricol.şi nanosisteme. Obiectivele cercetării pentru perioada 2007 – 2013 vizează elaborarea de concepte. România dispune de un poten ial important de resurse regenerabile: energie hidroelectrică. din gama componentelor şi sistemelor inteligente. eterogene. Pe baza domeniilor acoperite de priorită ile sus formulate. devenind unul dintre cele mai competitive ale economiei. creşterea competen ei tehnologice şi promovarea transferului de cunoştin e şi tehnologii în domeniul energetic. Uniunea Europeană şi-a propus ca până în 2010. viitoarele Programe Opera ionale prin intermediul cărora se vor gestiona Fondurile Structurale şi de Coeziune. efort complementar direc iei de ac iune “Îmbunătă irea eficien ei energetice şi dezvoltarea sustenabilă a sistemelor energetice” inclusă în Cadrul Strategic Na ional de Referin ă 2007-2013. 4. 3. parte integrantă a infrastructurii. Potrivit documentului de Politică Energetică a României 2006-2009 intensitatea energetică în România este de circa 4 ori mai mare decat media UE. prevenirea riscurilor naturale etc.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” 2. 5. b.O societate europeană informa ională pentru creşterea economică şi ocuparea for ei de muncă recomandă statelor membre dublarea cercetării în domeniul TIC. autorită ile române şi Comisia Europeană au stabilit. Domeniile prioritare. perioada 2007 – 2013 impune o creştere a capacită ii sectorului de CDI referitor la tehnologiile informa iei şi comunica iilor de a răspunde nevoii industriei româneşti de oferire a unor produse şi servicii noi şi de a profita de tendin ele de externalizare graduală a activită ilor de concep ie şi inovare ale clien ilor interna ionali. deschise. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport. în cadrul negocierilor la Capitolul 21. trecând treptat de la exportul de software şi servicii de valoare mică la concep ia de produse şi servicii informatice noi. vizând satisfacerea necesarului energetic al unei 76 . fotonică. Protejarea şi imbunatatirea calitatii mediului . tolerante la defectări şi cu o bună conectivitate între utilizatori şi resurse. că în interiorul acestor priorită i sunt abordate numeroase domenii / sectoare de interven ie specifice. dar şi interesul direct în rezolvarea acestor probleme complexe reclamă un efort de CDI. sectorul software s-a dovedit foarte activ. eoliană şi geotermală. 21% din electricitate să fie ob inută din surse regenerabile. În acord cu obiectivele cuprinse în Strategia Na ională de Export referitoare la domeniul TIC. Dezvoltarea resurselor umane. De asemenea.sunt: a. micro. realizarea de produse bazate pe cercetări în nanoelectronică. produse care să contribuie la satisfacerea necesarului de energie la un pre cât mai scăzut. biomasă. Trebuie precizat. cum ar fi educa ia. însă. energia. Racordarea la obiectivele europene. tehnologii. Chiar dacă în România societatea informa ională are un decalaj de dezvoltare de câ iva ani fa ă de Uniunea Europeană. Ca urmare. sectorul comunica ii şi IT. Tehnologiile societă ii informa ionale Tehnologia societă ii informa ionale reprezintă atât un suport transversal pentru toate sectoarele economiei. fără a fi ordonate din punct de vedere al importan ei. dezvoltarea unor metode şi sisteme de inteligen ă artificială. cât şi o industrie (Tehnologia informa iilor şi comunica ii –TIC) cu un dinamism extraordinar. ini iativa i2010 .promovarea ocuparii şi incluziunii sociale şi întaririi capacitatii administrative. Energie Sectorul energetic românesc. Diminuarea disparitiilor de dezvoltare între regiunile arii. Obiectivele cercetării vor avea în vedere dezvoltarea tehnologiilor şi instrumentelor în scopul realizării unor sisteme şi aplica ii informatice performante. cercetarea va trebui să sus ină şi o angrenare a sectorului TIC în recuperarea decalajului în dezvoltarea societă ii informa ionale din România. iar o nouă directivă vizează o reducere cu 9% a intensită ii energetice în următorii ani. cu valoare adăugată ridicată. sănătatea. 6. influen ează în mod decisiv dezvoltarea economică şi socială a ării. energie solară.

Propor ia încă ridicată a cheltuielilor societă ii pentru asigurarea calită ii vie ii pacien ilor cu boli cronice (cardiovasculare. Obiectivele cercetării biomedicale pentru perioada 2007-2013 în România corespund în mare măsură obiectivelor europene şi interna ionale şi vizează tot mai mult integrarea şi respectarea normelor din spa iul european al cercetării. iar decuplarea celor două presupune solu ii tehnice tot mai complexe. Sănătate Sănătatea reprezintă o dimensiune cu impact deosebit asupra societă ii atât prin participarea la calitatea vie ii cât şi prin contribu ia la rata de activitate a popula iei. Una din necesită ile imperioase ale cercetării româneşti în vederea atingerii unui nivel de competitivitate european este. men ionate în Strategia Na ională de Management al Riscului de Inunda ii. Obiectivele cercetării si dezvoltării pentru perioada 2007 – 2013 vizează: crearea de tehnologii curate de produs şi proces. în condi ii de calitate şi siguran ă în alimentare. într-o manieră durabilă. dezvoltarea zonelor în care există resurse umane şi materiale confirmate de rezultatele ob inute şi recunoscute conform criteriilor interna ionale şi apoi abordarea cât mai rapidă a noilor domenii.500 de firme activează în industria alimentară din România (5% din for a de muncă). o preocupare deosebită rămâne încă dezvoltarea infrastructurii. în primul rând. c. În acelaşi timp. Agricultura durabilă este o agricultură viabilă din punct de vedere economic. e. Inovarea poate contribui la reducerea poluării şi respectiv la atingerea obiectivului Protocolului de la Kyoto prin care România s-a angajat la o reducere cu 8% a emisiilor de gaze cu efect de seră în perioada 2008-2012 (fa ă de 1989).Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” economii moderne şi al unui standard de via ă civilizat. arondate la spa iul european de operare. neurogenerative etc. genomică şi proteomică. implementarea de noi metode de preven ie şi interven ionale. d. cercetarea se va orienta către dezvoltarea cunoaşterii sistemellor biologice integrative ale fiin ei umane. România ocupă unul dintre primele locuri în Europa ca suprafa ă agricolă şi arabilă şi. genetic şi celular şi standardizarea lor conform normelor bioetice. Mediu Dezvoltarea economică generează o presiune imensă aspra mediului. Atingerea acestor inte de “cercetare aplicată” este imposibilă fără o dezvoltare corespunzătoare a cercetării proceselor fundamentale biopsihologice. securitatea şi siguran a alimentară Agricultura şi industria alimentară din România de in un poten ial remarcabil. Cercetarea si dezvoltarea vor putea contribui la atingerea obiectivelor Strategiei Na ionale de Gestionare a Deşeurilor. reconstruc ia şi consolidarea diversită ii biologice şi ecologice. terapii moderne orientate spre suportul chimic. metode de investiga ie şi interven ionale bazate pe medicina moleculară şi celulară. În pregătirea şi implementarea planului na ional privind managementul ariilor protejate se va putea ine cont de contribu ia importantă pe care o are activitatea de cercetare şi dezvoltare în realizarea obiectivelor stabilite. peste 14. a resursei umane şi a comunicării şi selectarea riguroasă a direc iilor de cercetare.) solicită în mod deosebit activitatea de cercetare cu inte foarte precise. prin utilizarea analizei ciclului de via ă a produselor în evaluarea impactului asupra mediului. Agricultura. cu toate că aproape 40% din popula ia activă lucrează în agricultură. care au ajuns să reprezinte în sine o industrie. care este coordonat prin programul ESPON (European Spatial Planning Observatory Network). la nivel na ional. cerebrovasculare. crearea suportului ştiin ific şi tehnologic pentru conservarea. care 77 . cu aplicare în mod special în transporturi şi producerea energiei. Vor fi sus inute cercetări privind influen a schimbărilor climatice asupra ciclului hidrologic. CD poate contribui la o dezvoltare spa ială echilibrată şi prin integrarea şi cooperarea în cadrul sistemului european de cercetare în domeniu. Pentru eficientizarea cercetării. mecanisme de adaptare ale organismului uman la dinamica factorilor de mediu biologic şi psihosocial. dezvoltarea cunoaşterii în domeniul amenajării teritoriului prin eviden ierea fenomenelor. crearea unor noi tehnologii ecoeficiente de valorificare a deşeurilor. cu respectarea principiului dezvoltării durabile. contribu ia acesteia la PIB este de numai 13-15%. dezvoltarea interfe ei creier-maşină în scopul investiga iei şi recuperării în afec iunile neurologice. a impactului diferitelor politici şi identificarea modalită ilor de ob inere şi propagare a dezvoltării spa iale. Pentru perioada 2007-2013. precum şi a mecanismelor economice şi sociale de implementare a acestora.

h. plantă. biotehnologia va furniza instrumente şi tehnologii curate pentru o evolu ie durabilă a speciei umane. tehnologii. materii prime. care garantează conservarea şi reabilitarea resurselor naturale. resurse naturale) sau investi ii la cea bazată pe inovare presupune dezvoltarea capacită ii de cercetare în domenii de înaltă tehnologie (high-tech) generatoare de valoare adăugată. respectiv EDA. sisteme inteligente şi cognitive pentru modelarea. g. mijloace de transport. care să contribuie la promovarea agriculturii durabile şi dezvoltării rurale. produsele şi tehnologiile rezultante au o pia ă specializată atât pentru institu iile publice de 78 . Pornind de la cerin ele de hrană şi până la asigurarea sănătă ii umane. Din această categorie fac parte domenii precum: materiale avansate. mediul. a căror dezvoltare şi apropiere sunt generate atât de evolu iile tehnologice.infrastructuri. tehnologic şi de cercetare cu semnifica ie. reprezintă capacită i de prim ordin ale statelor mari şi mijlocii. creşterea competitivită ii produselor şi proceselor prin automatizare şi proiectare integrată. vizând intermodalitatea ca solu ie integratoare. fiind de asemenea priorită i tratate împreună în UE şi NATO. industria farmaceutică.„from farm to fork”) şi de a răspunde cerin elor specifice ale consumatorilor („from fork to farm”). conceperea şi dezvoltarea de noi tehnologii şi produse mecanice de înaltă precizie precum şi de sisteme mecatronice competitive pe pia a interna ională.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” răspunde exigen elor cererii de alimente sănătoase şi de calitate superioară. obiectivul cercetării este de a dezvolta tehnologii care să acopere întregul lan alimentar (de la sol până la consumator . tehnologii şi produse mecanice de înaltă precizie. Conjugate cu tehnicile aerospa iale şi militare. Interac iunea biotehnologiei cu principalele domenii ale cunoaşterii va genera noi cercetări indisciplinare cu impact major asupra dezvoltării globale durabile. sănătatea. în corelare cu ESA. În aceste condi ii. corelată cu politica comună de securitate şi apărare. f. agricultura. Cercetările din domeniul biotehnologiei. Cercetarea ştiin ifică agricolă. Industria alimentară. poten ată de apartenen a ării ca stat membru cooperant la Agen ia Spatială Europeană (ESA). bioeconomia în general vor beneficia de rezultatele cercetărilor inter şi transdisciplinare din domeniul biotehnologiilor. cu profund caracter multidisciplinar. cu poten ial de export şi antrenare a altor sectoare productive. sisteme informatice realizabilă prin dezvoltarea de tehnologii concordante cu caracteristicile temporale şi spa iale ale cererii de transport. prin solu ii şi concepte ştiin ifice conforme principiilor agriculturii durabile şi asigurării nutri iei corespunzătoare şi siguran ei alimentare. în elegerea profoundă a inteligen ei naturale şi spre modalită ile de interfa are eficientă cu natura. cât şi de reconfigurarea securită ii globale în ultimele decenii. la creşterea securită ii alimentare şi a siguran ei alimentului în concordan ă cu cerin ele generale şi specifice ale pie ei. procese şi produse inovative Trecerea de la competitivitatea bazată pe factori (muncă. existen a unui sector industrial.trebuie să ofere produse biologice de înaltă valoare. creşterea eficacită ii şi eficien ei sistemului de transport prin îmbunătă irea performan elor componentelor . au impus men ionarea programului spa ial european în Tratatul constitu ional şi finan area celor două teme în Programul CDT Cadru 7 al UE. Strategia spa ială europeană. Materiale. Obiectivele cercetării pentru perioada 2007 – 2013 vor presupune dezvoltarea de materiale avansate noi. tehnologii avansate de conducere a proceselor industriale.sol. bioingineriei vor deschide noi fronturi ale cunoaşterii mecanismelor vie ii cu impact asupra noilor sisteme bioinginereşti. capabile să asigure performan e sporite produselor şi echipamentelor. sisteme mecatronice precum şi produse şi tehnologii inovative destinate transporturilor. şi reprezentarea unitară la organiza iile de profil euroatlantice constituie atât pia ă cât şi driver pentru orientarea efecientă şi pe termen lung a topicilor de cercetare şi dezvoltare tehnologică. prin natura obiectului de cercetare . Pe lângă contribu ia la dezvoltarea ştiin ei şi a capacită ii ştiintifice na ionale. cât mai ales asupra evolu iei şi calită ii vie ii. În România. cunoştin e adecvate. Cercetările vor fi orientate spre descifrarea mecanismelor celulare. Biotehnologii Biotehnologia va marca secolul XXI prin impactul deosebit pe care îl va avea atât asupra dezvoltării cunoaşterii. animal . conducerea şi monitorizarea proceselor complexe. Spa iu şi securitate Cercetările şi dezvoltarea tehnologică în domeniul spa ial si cel al securită ii sunt domenii noi.

Ni ă Dobrotă . *** . Ciucur D. elaborarea de noi metode manageriale..9AM. România. 2001. Editura Economică. 3. Cercetări socio-economice şi umaniste Dezvoltarea pe termen mediu şi lung a unei ări presupune dincolo de realizarea de tehnologii şi produse. ..Strategia post-aderare a României. analiza impactului social şi cultural al tehnologiilor. generate de programele interna ionale majore. tehnologice şi socio-economice prin explorarea şi utilizarea spa iului şi dezvoltarea tehnologiilor spa iale. Gavrilă I. 1999. de necesită i specifice de utilizare la nivel na ional şi de dezvoltarea de nişe tehnologice identificate.ro . 2006. ară care şi-a propus un traiect rapid spre asigurarea convergen ei socioeconomice cu Uniunea Europeană. . comunitară. 2006. cercetarea în domeniu va trebui să aibă în vedere: identificarea şi solu ionarea principalelor probleme sociale din educa ie. aerospa iale şi de securitate orientate spre domeniile cu relevan ă cuprinse în strategiile na ionale şi europene. a culturii organiza ionale. Galileo (naviga ie prin satelit) şi LPIS (controlul subven iilor agricole prin informa ie aerospa ială) reprezintă un suport şi un client consecvent pentru cercetări derulate în aceste domenii. aplica ii şi tehnologii spa iale. precum şi în sectoarele industriei aeronautice şi traficului aerian. valorificarea şi dezvoltarea patrimoniului cultural na ional. Bucureşti. În perioada 2007 – 2013. 7.Editura Economică. Programele europene GMES (monitorizare globală pentru mediu şi securitate). Bucureşti. Guvernul României. are nevoie de contribu ia ştiin elor sociale şi economice pentru a-şi asigura adaptarea rapidă a sistemului de educa ie. Obiectivele specifice ale cercetării multidisciplinare conduc spre realizarea de produse ştiin ifice. 5. cu impact în special asupra turismului cultural şi a industriilor creative. Obiectivele cercetării cuprind realizarea de cercetări de explorare. Bucureşti. elaborarea unor constructe şi abordări în cadrul cărora să poată fi asigurat echilibrul structural necesar egalită ii de şanse. Lazăr C. Popescu C.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” competen ă. centrate pe creşterea bunăstării indivizilor. 2007-2013. valorificării optime a resurselor şi în general sustenabilită ii subsistemelor sale. identificarea principalelor probleme micro. cât şi prin aplica ii în servicii comerciale precum localizare / naviga ie / informa ie geografică / securitate personală. Iordache S.Curs de economie politică.Editura Economică. www. a calită ii ocupării şi locuirii. Bibliografie: 1.Planul Na ional de Dezvoltare.ro 79 . 2. elaborarea de modele de diminuare a inegalită ilor socio-umane şi a disparită ilor regionale.Economie.Economie politică. de marketing şi dezvoltare antreprenorială pentru competitivitatea organiza ională. Guvernul României. în special al celor de comunicare. aerospa iale şi de securitate. implementării şi evaluării unor proiecte de dezvoltare locală. Bucureşti. i. 4. 6. locuire şi ocupare a for ei de muncă în vederea elaborării. regională sau na ională. mezo si macroeconomice cu care se confruntă România în contextul interna ionalizării şi elaborarea de modele şi metode pentru solu ionarea lor. www. *** .1995. Bucureşti. simultan cu asigurarea egalită i de şanse. a capacită ii de absorb ie adecvată a tehnologiei.fseromania.

Prin urmare. fiind extrem de susceptibilă la modificări. ea fiind determinată de cererea de bunuri rezultate din utilizarea muncii. numit salariu. c. factorii care influen ează elasticitatea cererii de muncă sunt: a. Pe diferite segemente ale pie ei muncii. Cererea de muncă provine din partea firmelor care angajează. poate fi estimată (evident în lipsa unor evenimente catastrofale). b. Ponderea muncii în costurile totale ale produc iei. deoarece. lucrători specializa i în diferite domenii de activitate. dr. Este necesar să se realizeze distinc ia dintre nevoia de muncă (adică necesarul virtual al volumului total de muncă) şi cererea de muncă (adică necesarul real al volumului de muncă. Cu cât ponderea muncii în costurile totale ale produc iei va fi mai mare. CARACTERISTICI ŞI TENDIN E Student: Nicoleta INTOIU Anul I. Totodată nu trebuie neglijat 80 . Pe măsură ce salariul creşte. univ. posibilitatea substituirii muncii cu al i factori va determina o elasticitate mai mare a cererii de muncă. precum şi în ceea ce priveşte conducerea şi organizarea produc iei. Timpul. to i factorii care influen ează elasticitatea cererii de pe pia a diferitelor bunuri influen ează în aceeaşi direc ie elasticitatea cererii de muncă. cu atât cererea de muncă va fi mai elastică. Posibilitatea de substiturire cu al i factori. de formele de ocupare şi regimul ocupării etc. Spre deosebire de oferta de for ă de muncă. Dacă cererea pie ei pentru produsul finit este elastică. cererea de for ă de muncă este un fenomen cu caracter neliniar. d. Tipuri de cerere de for ă de muncă. militarii în termen. Aceasta se exprimă prin numărul de locuri de muncă şi nu include activită ile realizate de femeile casnice. atât cererea cât şi oferta sunt mai elastice pe o perioadă mai îndelungată de timp decât pe o perioadă scurtă de timp . la un anumit pre al muncii. Cererea de muncă – concept Cererea de for ă de muncă – reprezintă nevoia reală de muncă salariată care se formează la un moment dat într – o economie. Capacitatea de absorb ie a for ei de muncă. tot aşa va fi şi cererea pentru factori ( când elasticitatea cererii în func ie de pre pentru un produs este mare. Fiind o cerere derivată. Cererea de pe pia a muncii se constituie ca o sumă a cererilor individuale. În sus inerea acestei afirma ii avem în vedere domeniul vast al meseriilor şi profesiilor care este deosebit de sensibil la schimbările tehnologice. de nivelul şi dinamica productivită ii muncii. Cererea de muncă este o cerere derivată. cu implica ii în politicile economice şi sociale. firmele vor încerca înlocuirea acestui factor cu altul mai ieftin. Marketing Coordonator ştiin ific: Lect. 2. studen ii şi al i nesalaria i. pe bază de contract. Tiberiu AVRĂMESCU 1. Cererea de economie depinde de ritmul de creştere economică. la o creştere a pre ului are loc o reducere a produc iei. ceea ce va determina scăderea numărului de angaja i). Prin urmare. Aceasta va determina reducerea numărului de angaja i. Cererea de produs finit. firmele au nevoie de o perioadă mai îndelungată de timp pentru a substitui unele profesii sau de a înlocui munca cu capitalul.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” CEREREA DE FOR Ă DE MUNCĂ. de structura produc iei şi activită ilor economico – sociale. condi ionat de efectivitatea locurilor de muncă). în cazul cererii.

distingem următoarele tipuri de cerere de for ă de muncă: Cererea economică care pune în eviden ă necesarul de lucrători pentru a realiza în condi ii rentabile un anumit produs sau serviciu sau o gamă a acestora. Aceasta se datorează afirmării şi consolidării unui nou tip de model economic. poate fi de trei tipuri: cerere (simplă) de înlocuire. Un exemplu în acest sens îl constituie supraocuparea şi subutilizarea for ei de muncă. din punct de vedere numeric.ritmul şi amploarea apari iei de noi locuri de muncă pe cale investi ională. Supraocuparea poate să denote o cerere excesivă prin prisma unor costuri cu for ă de muncă care nu exced beneficiul. Aici solvabilitatea. dar pe care îl atenuează sensibil iar supradimensionarea capătă aspectul subutilizării lucrătorilor sau a şomajului deghizat. În acest sens. familiale de tip preponderent agricol. interni şi interna ionali care in de psihologia şi comportamentul agen ilor economici şi a persoanelor cu o anumită experien ă în exercitarea unei ocupa ii formale.mărimea salariilor şi a altor stimulente materiale. cerere progresivă şi cerere regresivă. În cazul în care. de regulă. cererea se identifică cu intrările de lucrători. Condi ia esen ială de manifestare a acestui tip de cerere rezidă în existen a unor posibilită i alternative de selec ionare şi utilizare a for ei de muncă. Dacă am presupune că o economie solicită numai un număr constant de lucrători şi numai într-o singură meserie (profesie). . fie datorate condi iilor grele sau periculoase de muncă. atunci no iunea de cerere economică devine un non sens. întreruperi temporare de activitate din motive de ordin personal. bazat pe erodarea structurilor casnice. intrările de lucrători sunt strict egale cu ieşirile – prin transfer. acest necesar rămâne o no iune poten ială. cererea de for ă de muncă are drept con inut necesarul de lucrători în diferite meserii şi profesii. Cererea de lucrători va tinde să se autonomizeze de ofertă în momentul în care se renun ă la tiparul tradi ional al ocupării for ei de muncă în economia casnică. O categorie cu totul aparte a cererii economice o reprezintă cererea solvabilă de for ă de muncă. un anumit agent economic (cu excep ia persoanelor care lucrează pe cont propriu). sens în care ne referim la capacitatea de absor ie a for ei de muncă.motiva iile personale legate de con inutul muncii. În raport cu nivelul cantitativ la care se referă. ni se prezintă sub o formă specifică pie ei for ei de muncă. întro perioadă de timp dată. . toate celelalte condi ii considerate egale. într-un anumit areal geografic şi interval de timp. fie din motive generate de nivelul salariilor practicate. În termenii pie ei. cererea se poate asimila şi cu capacitatea de reten ie a for ei de muncă într-un spa iu economic bine determinat. în corela ie cu beneficiul care se ob ine.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” impactul unor factori conjuncturali. Evident. deşi ne trimite la clasica accep iune de cerere acoperită de venituri (şi de mărfuri). Aceste trei tipuri de cerere de for ă de muncă sunt legate de existen a fluxurilor de lucrători. Printre aceste pârghii se află: . Astfel vor intervenii mari deplasări în ocupare al unor însemnate contingente de lucrători din mediul rural în activită i non-agricole ce aduc în centrul aten iei problema atragerii şi utilizării for ei de muncă pentru meserii noi. de calitatea condi iilor de muncă şi de infrastructură creată. atâta timp cât nu ac ionează instrumente sau pârghii prin care să o transforme în cerere efectivă. în special cu caracter industrial şi comercial. pentru persoanele care exercită deja o anumită ocupa ie. cererea de for ă de muncă. pensionare sau deces – ne vom situa în domeniul cererii de simplă înlocuire.facilită i legate de modul de via ă. în sensul că fa ă de un moment de referin ă efectivul de for ă de muncă se poate sau nu modifică în func ie de intrările şi de ieşirile de personal. . Având în vedere ca între un lucrător poten ial şi ocuparea unui loc de muncă se interpune. Astfel. putem afirma că cererea de for ă de muncă este expresia voin ei şi nevoii acestuia de a achizi iona factorul de produc ie muncă. Totodată. Principalul element ce defineşte cererea economică este achizi ionarea şi utilizarea for ei de muncă. 81 . Aceasta constă în manifestarea pentru anumite meserii sau profesii a unei cereri cronice neacoperite cu lucrători.

Şi în sectorul ter iar. atât cererea par ială economică. precum şi între mediul urban şi cel rural. Sporirea efectivelor de lucrători la nivel microeconomic este în esen ă rezultatul dezvoltării produc iei de bunuri materiale şi servicii. falsă sau de penalizare a economiei. Capacitatea de a exersa în condi ii economic performan e o gamă mărită de meserii (profesii) este generată de modificările cererii de produse şi servicii şi a tehnicilor şi tehnologiilor de fabrica ie. cât şi de lucrători. Pârghia investi ională sus ine cererea progresivă de for ă de muncă. Indiferent de caracterul progresiv.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” In opozi ie cu acest tip de cerere se află cererea progresivă şi respectiv regresivă. care denotă existen a unui dezechilibru între intrări şi ieşiri. fără a preciza exact structura acestei cereri pe meserii şi profesii nu se poate ob ine imaginea reală a solvabilită ii cererii. unită i economice. se creează posibilită i de ocupare în activită ile în care se ob in bunurile de investi ii iar pe de altă parte este stimulată cererea de for ă de muncă la utilizatorul investi iilor. este evident că între aceste două elemente se manifestă atât rela ii de complementaritate (în sensul că. Din acest motiv rezultan ă macroeconomică a acestor modificări nu poate fi perfect compatibilă nici ca sens şi nici ca intensitate cu ceea ce se întâmplă la nivel micro şi chiar mezoeconomic. de regulă multiplicat asupra cererii de for ă de muncă. Rolul esen ial îl joacă modificarea tehnicilor şi tehnologiilor folosite în agricultură. realizându-se niveluri de productivitate şi eficien ă economică ridicate. În sectorul ter iar. pomparea nemăsurată a investi iilor consumatoare de for ă de muncă în ramurile din sectorul primar şi secundar aduc în prim planul discu iei o cerere progresivă de lucrători. Dacă luăm în considerare capitalul fix şi for a de muncă. atunci între cererea economică şi cea tehnologică se stabilesc suficiente puncte de intersec ie. industria prelucrătoare şi construc ii. Desigur. În aceste domenii au fost şi continuă să fie aplicate tehnici şi tehnologii puternic economisitoare de for ă de muncă. pentru serviciile cu pronun at caracter manual. cererea progresivă de lucrători se află sub inciden a directă a consumatorului final de bunuri şi servicii. chiar dacă la nivel global are totuşi posibilită i de absorb ie a lucrătorilor disponibiliza i. utilizarea deficitară a timpului zilnic de lucru. cei doi factori contribuie simultan şi în anumite propor ii la ob inerea unui nivel al outputului). fluctua ia majoră a personalului angajat. În caz contrar. cât şi cea de protec ie socială se diferen iază sensibil în teritoriu. Pe de o parte. 82 . structura macroeconomică nefiind identică cu cea a diferitelor zone teritorial . meserii şi profesii. cum sunt: absenteismul. Dacă prin ac ionarea acesteia se vine în întâmpinarea dorin elor reale ale consumatorilor. tehnologică. cât şi rela ii de substitu ie. Dacă inem cont de faptul că resursele şi factorii de produc ie înregistrează o serie de discrepan e în profil regional. cererea par ială de for ă de muncă înregistrează ca formă specifică de manifestare permanente creări şi respectiv suprimării atât de locuri de muncă.agregate. regresiv sau constant al cererii integral . Acest fapt poate fi considerat drept o oportunitate favorabilă pentru persoanele aflate în căutare de lucru.administrative. pe pia a for ei de munca operează incomparabilitatea de sens şi intensitate între cererea integral-agregată şi cererea par ială. subramuri. care în prezent se caracterizează prin ter ializarea economiei. cererea de for ă de muncă se restrânge drastic. o supradimensionare a cererii care duce la subutilizarea for ei de muncă. Ca regulă general-valabilă. Marile deplasări intervenite în structura sectorială a for ei de muncă. ceea ce presupune o ameliorare a ritmului investi ional cu efect. ramuri. existen a unui anumit număr de locuri de muncă macroeconomic disponibile indică prezen a unei cereri agregate insolvabile sau neacoperite. la un moment dat. aceasta din urmă fiind specifică anumitor segmente reprezentate de sectoare. eviden iază cât se poate de clar activită ile cu cerere progresivă. şi respectiv regresivă de for ă de muncă. Din punct de vedere al determinării capacită ii de absorb ie al pie ei muncii interesează în mod special numărul total al for ei de muncă necesară unui macrosistem economic şi detalierea acestui necesar pe meserii şi profesii la nivelul întregii economii na ionale. industria extractivă. Dar. Cererea de for ă de muncă înaintează înspre o mobilitate profesională ridicată.

comparativ cu un altul. . cu atât rata de participare la muncă scade. Dacă salariul real creşte mai încet decât productivitatea. făcând posibilă 83 .progresul tehnic şi tehnologic. se manifestă o dezinfla ie. asupra celui care doreşte să-şi procure cei doi factori de produc ie. . prin raportul capital-muncă. . 3. în perioada de tranzi ie pe care o parcurgem. În continuare voi analiza particularită ile de manifestare ale cererii de for ă de muncă în România.investi iile. întreprinzătorii se vor orienta cu precădere asupra achizi ionării de lucrători.salariile. Apare pe pia ă un tip de cerere denumită cerere de tip substituitor. un comportament specific. iar cererea deşi în mod direct este stopată. la raritatea unui anumit factor de produc ie. indirect.salariile excesive conduc la incompabilitatea neoclasică a ocupării. atunci cererea poten ială se va transforma în cerere efectivă la un cost salarial ridicat. cererea se poate manifesta atât sub formă permanentă sau temporară. consum intermediar. Principalii factori care influen ează cererea de for ă de muncă sunt: .evolu ia produc iei ca expresie a cererii de consum previzibile sau dorite a fi satisfăcute de către întreprinzători şi autorită ile de guvernare. acestea pot să investească şi să retehnologizeze aparatul productiv. volumul şi destina ia investi iilor precum şi mărimea salariilor. dimpotrivă. factorul uman substituind astfel fondurile fixe. Se accelerează substitu ia dintre muncă şi capital deşi este valabilă şi încetinirea substitu iei pentru că munca apare relativ ieftină. Dacă for a de muncă este abundentă.productivitatea muncii. . Teoria economică re ine următoarele corela ii între cererea de for ă de muncă şi indicatorii economici: . se înregistrează o creştere a cererii de locuri de muncă în alte sectoare. subramură. În func ie de durată participării la muncă. ea poate să sporească datorită necesită ii de a satisface un consum de produse în creştere.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Orice modificare a pre urilor de cumpărare a for ei de muncă şi a fondurilor fixe induce. . . de mijloace de produc ie care înseamnă în final un spor de ocupare.durata muncii. Dacă for a de muncă este rară. . ca şi cea sezonieră. în lipsa unei disponibilită i investi ionale suficiente. creşte rentabilitatea întreprinderilor. . . va determina structura produc iei. Caracteristici ale cererii de for ă de muncă în România.insuficien a cererii efective de consum şi investi ii este o cauză a subocupării (Keynes).salariul real nu poate creşte mai repede decât productivitatea muncii întrucât s-ar ajunge la infla ie.cu cât salariul real şi venitul vor creşte. ramură. frecvent utilizată în agricultură în perioadele de vârf pentru strângerea recoltelor. la abunden ă sau.între ritmul de creştere a salariilor şi rata şomajului sau cea a ocupării este o rela ie invers propor ională (Philips). . în sensul că un anumit sistem economic (firma. Pentru determinarea cererii de for ă de muncă este necesară cunoaşterea evolu iei produc iei (cantitativ.evolu ia pre urilor. .puterea de cumpărare a monedei care. materii prime şi semifabricate) începând de la micro spre macroeconomie. . calitativ şi mai ales în structura: produs final. economie na ională) î i poate satisface cererea tehnologică pentru aceasta resursă la un pre convenabil. atunci. Creşterea investi iilor sporeşte cererea de capital. stocuri. întemeiat pe aprecieri cu privire la scumpirea sau ieftenirea celor doi factori. Pentru aceasta din urmă distingem tipul legat de ocuparea cu timp par ial şi care exercită o atrac ie deosebită mai ales în cazul for ei de muncă feminine.sistemul de gestiune al resurselor umane. oferta nu mai exercită presiuni. export.

Sursele externe de investi ii sau capital pot fi folosite şi reglementate fie ca investi ii directe. atunci când s-au situat la nivelul actual al României. ceea ce implică costuri adi ionale. În următorii ani. Cererea de for ă de muncă se manifestă în condi iile unei restructurări profunde ce presupune atât conservarea unor segmente ale produc iei. Pe termen lung. men inerii şi consolidării unui raport necesar între cererea şi oferta de for ă de muncă. Investi iile interne sau externe. Măsurile şi pârghiile de stimulare. educa ionali şi culturali care uneori au un efect important asupra consumului şi cererii de for ă de muncă). Nivelul tehnic la care se află economia românească. Imposibilitatea asigurării surselor de materii prime şi energie pentru func ionarea unor capacită i de produc ie atrage. Politica de acumulări şi investi ii este fundamentală pentru echilibrul socio-economic viitor. constituie cea mai sigură bază de sus inere a creşterii economice. a retehnologizării economiei. a realizării. Bagajul cultural-ştii ific de pregătire şi calificare a for ei de muncă de la noi. nu cunoşteau probabil o rată a şomajului similară ării noastre şi aveau pia ă şi resurse în colonii. cât şi pe termen mediu. dezvoltarea şi men inerea motiva iei economice de a muncii în întreaga economie. recalificarea for ei de muncă în alte domenii de activitate. a modificării structurii produc iei. 84 . creşterea produc iei. Odată cunoscută cererea de muncă a produc iei. echilibrare şi consolidare a cererii de for ă de muncă presupun concomitent: sus inerea. a productivită ii sau a investi iilor pot să nu modifice cererea de muncă decât în propor ii reduse în raport cu factorii din afara sistemului productiv. O altă modalitate de solu ionare a presiunii cererii de for ă de muncă şi de evitare a creşterii bruşte şi de propor ii a şomajului o constituie concesionarea sau eventual închirierea pe termen limitat a unor capacită i interne de produc ie la care nu sunt asigurate toate condi iile de exploatare. În anumite etape. modernizarea capacită ilor de produc ie în sectoarele viabile. transformând omul în cel mai valoros capital şi anume "capitalul uman". investi ia în om apare ca cea mai sigură şi mai rentabilă. raportul între investi ii şi credite externe este de mare importan ă. s-ar putea evalua şi necesarul de for ă de muncă ce nu evoluează direct propor ional cu produc ia (factorii iner iali ai sistemului. inclusiv sistemul mass-media. dar şi productivitatea se situează undeva între ările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare. cât şi o veritabilă revolu ionare a altora. Modificarea volumului şi structurii capitalului atrage perfec ionarea tehnologiilor de produc ie şi dezvoltarea factorul uman în sensul perfec ionării calificării acestuia. de pildă pot renun a la un moment dat la un loc de muncă ce solicită o asemenea calificare şi se orientează spre posturile cu exigen e mai mici. de circula ie şi vizualizare a informa iilor este cu totul altul fa ă de cel cunoscut de ările dezvoltate atunci când se situau cu productivitatea la nivelul nostru actual. cererea de for ă de muncă trebuie analizată în contextul unor schimbări fundamentale. factorii sociali. Prin intermediul investi iilor se reaşează raportul între capital şi muncă. publice sau private. De aceea investi iile rămân principală pârghie de echilibrare economică generală. Men inerea şi consolidarea cererii de for ă de muncă în economia românească se poate realiza şi prin atragerea unor surse de investi ii externe. Din ra iuni diverse. pe lângă şomaj necesitatea recalificării şi reconversiei profesionale a for ei de muncă.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” determinarea consumului de muncă de diferite calificări şi profesii şi investi iile necesare. În România. Popula ia românească manifestă cereri şi nevoi similare cu ceea ce vede şi ştie că au al ii. ările dezvoltate. în timp ce nevoile şi aspira iile de consum sunt la nivelul unor ări dezvoltate sau oricum se situează la parametrii europeni. o parte a celor cu pregătire superioară. Creditele pot afecta posibilită ile viitoare de ocupare a for ei de muncă în cazul unei conjuncturi proaste a perioadei de rambursare. fie în regim de credit. Există situa ii când o parte a popula iei ocupate are locuri de muncă diferite de cele pentru care sunt pregăti i sau nu găsească locuri de muncă corespunzătoare pregătirii şi aspira iilor lor. în timp ce investi iile directe exclusive sau prin coparticipare a agen ilor economici români pot răspunde lipsei actuale de fonduri interne şi pot facilita men inerea sau chiar creşterea ocupării atât în prezent.

la scăderea ratei de participare la muncă. apar limitări sau creşteri ale produc iei şi respectiv ale pre urilor. dar şi prin asigurarea unui venit suficient pe un membru de familie care satisface cererea de consum şi deci nu presupune participarea la muncă a categoriilor extreme din structura demografică. veniturile mici duc la creşterea ratei de activitate în special pentru persoanele aflate în grupele de vârstă extreme ale popula iei active (tineri sub 20-24 ani şi persoane peste 55-59 ani) şi la presiuni asupra cererii de locuri de muncă. Analiza gradului de ocupare a for ei de muncă în România Nivelul total al ocupării for ei de muncă oferă o primă măsură a cererii de for ă de muncă la nivel macroeconomic. Ocuparea for ei de muncă a devenit una 85 . Tot astfel. Opozi ia dintre factorii sociali şi economici se manifestă şi prin piedici la concediere. Analizând în context macroeconomic evolu ia pie ei muncii în perioada 2002 . la rândul ei. Se adoptă uneori măsuri care evită mobilitatea şi migra ia for ei de muncă. afectează mai ales veniturile mici (salariile şi pensiile anumitor categorii) şi determină accentuarea presiunii asupra nevoilor de locuri de muncă. Pe de altă parte. şi a determinat adaptarea politicilor pie ei muncii. în ările cu economie de pia ă se impune tot mai mult conceptul de remunerare globală. Creşterea duratei medii de via ă este un rezultat al factorilor economici care evoluează invers în raport cu durată muncii şi cu perioada activă. În realitate. durata muncii şi al i factori devin mecanisme principale de reglare a cererii şi ofertei de for a de muncă. nivelul productivită ii. structurii. func ionarea pe principii strict economice a pie ei muncii este limitată de multiple constrângeri ce împiedică fluiditatea şi flexibilitatea pe care pârghiile economice (investi ii. nevoile unor ramuri pot fi incompatibile cu solicitările sau oferta altora. mul umindu-se cu respectiva sursă de subzisten ă. în paralel cu procesul de reformă institu ională. pe pia a muncii s-au acumulat un mare număr de probleme sociale. Formarea profesională nu este întotdeauna dictată de nevoile reale şi cunoscute ale sistemului economic sau se are în vedere structurile actuale care nu vor mai fi asemănătoare peste ani.2008. Creşterea pre urilor. Între creşterea salariilor şi cea a productivită ii muncii există un decalaj. deşi productivitatea rămâne permanent un arbitru sever. În condi iile accelerării restructurării şi sporirii insecurită ii locului de muncă. În conceptul de remunerare globală se merge pe ideea că preferin ele oamenilor de a muncii într-un domeniu nu se bazează numai pe avantajele monetare imediate. Ajutorul de şomaj poate avea uneori şi efecte negative în afara celor de protec ie. Creşterea salariilor (a veniturilor în general) conduce. pre uri. salariul propriu-zis fiind ajustat cu o serie de alte avantaje. în sensul că acesta odată primit îl determină pe beneficiar să nu mai accepte orice muncă. În aceste condi ii are loc o reducere a ratei de activitate. Reducerea natalită ii nu concordă cu for ele ce reglementează pia a muncii. de regulă. Este necesar ca productivitatea să crească mai rapid decât salariile pentru a nu genera infla ie. Astfel. De la politici salariale se trece la politici de venituri. Salariile mari sunt incompatibile cu o ocupare completă a for ei de muncă atât datorită costului pe care îl generează. asigurând totodată creşterea ocupării. Nivelul redus al costului muncii (înso it de o slabă organizare sindicală şi revendicativă) constituie un factor de stimulare a investi iilor interne şi în special externe şi respectiv un impuls favorabil în ocuparea for ei de muncă. De multe ori echilibrul între cererea şi oferta de for ă de muncă la nivel de agent economic sau sector de activitate se realizează prin dezechilibrul altora la fel cum există tendin e de a echilibra cererea la unele profesii prin dezechilibrarea altora. În ceea ce priveşte salarizarea. observăm că tranzi ia la economia de pia ă a influen at puternic gradul de ocupare a popula iei sub aspectul volumului. salarii.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Evident ca în asemenea situa ii salariile. productivitate) le-ar permite. 4.

3 Bărba i 119/10 119/10 121/10 121/100 120/100 121/100 /Femei 0 0 0 Sursa: Anuarul Statistic al României. începând cu acelaşi an.5 2007 54. Evolu ia popula iei ocupate în România în perioada 2002. Anii Pop.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” din zonele cele mai tensionate ale tranzi iei. 86 . Din punct de vedere al structurii pe sexe. Tabelul nr. în condi iile declinului economic instalat în ultimii ani. deci creşteri ale numărului de şomeri. Bucureşti În perioada 2002 – 2008 se observă o uşoară creştere a popula iei ocupate. determinând masive disponibilizări şi apari ia fenomenului de şomaj.0 45. 1. criza economică din anul 2009 nu a mai men inut aceeaşi tendin ă de creştere.8 2006 54. aceasta a crescut.6 45. a avut aproximativ aceeaşi evolu ie.2008 după caracteristici demografice şi economice.7 2008 55.2 45. Bucureşti Popula ia ocupată masculină prezintă o uşoară creştere începând cu anul 2006. scăzând rolul for ei de muncă feminine în activită ile economice. Tabelul nr. Se observă o creştere a popula iei ocupate totale de 135 de mii de persoane. INSSE.mii persoane – Sursa: Anuarul Statistic al României.5 2003 54. 2003 – 2009. numărul popula iei active şi ocupate. În ultimii ani.48 % sunt bărba i).2 45.5 45.2008 (%) Anii Masculin Feminin 2002 54.2008 .4 2005 54. Privatizarea şi restructurarea economiei româneşti au influen at semnificativ pia a muncii. popula ia ocupată pe sexe. Involu iile din economie au restrâns posibilită ile de ocupare a for ei de muncă. Din punct de vedere demografic.8 2004 54. fapt ce a generat efecte negative şi asupra resurselor de muncă. s-a înregistrat un spor natural negativ. din care: -masculin 2002 9234 5031 2003 9223 5057 2004 9158 4980 2005 9147 5011 2006 9313 5074 2007 9353 5116 2008 9369 5157 4203 4166 4178 4136 4239 4237 4212 .5 45. Structura pe sexe a popula iei ocupate în perioada 2002 . popula ia ocupată este majoritar masculină (circa 54. însă. 2. popula ia ocupată masculină fiind majoritară cu 126 de mii de persoane fa ă de 9 mii de persoane reprezentând popula ia ocupată feminină. respectiv rata de activitate şi de ocupare s-au redus iar şomajul s-a cronicizat. ci dimpotrivă s –au înregistrat scăderi semnificative ale popula iei ocupate.feminin În continuare. iar previziunile pentru anul 2010 sunt destul de pesimiste. vom analiza structura popula iei ocupate în România în perioada 2002 . 2003 – 2009.0 122/10 0 45. INSSE. în această perioadă. în timp ce popula ia ocupată feminină este într-o uşoară scădere. ocup. În perioada analizată. România s-a confruntat cu o criză a ocupării for ei de muncă. cu o creştere mai accentuată în cazul popula iei ocupate masculine.

5.4 21.3 31. în timp ce în rural ponderea acestora se apropie de 27% din popula ia ocupată.7 9. 4.8 25-34 100. Structura pe grupe de vârstă a popula iei ocupate în perioada 2004 . în perioada 2002 .1 55-64 100.1 4.5 19.17 7245 2008 Sursa: Anuarul Statistic al României.4 26. Structura popula iei ocupate pe forme de proprietate. Bucureşti % 77.7 25.70 6970 2006 8726 100 1519 17.1 care: 15-24 24.2 65 ani + Urban - Rural - 57.9 5.3 15 -24 100.2008 Anul Total Majoritar de stat Majoritar privat Persoane % Persoane % Persoane ocupate ocupate ocupate 8329 100 1871 22.60 6595 2003 8238 100 1668 20.7 9.8% la 26.0 5.5 5. în total popula ie.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Tabelul nr. În mediul urban.8 25-34 73.0 23.3 11. 2009. paralel cu creşterea ponderii. Tabelul nr.54 79.1 15.0 10.75 81. 3.3 8.4 8.0 23.6 8.8 55-64 43.3 27.83 87 .3% şi a grupelor tinere de vârstă (25 – 34 ani) de la 27.0 68. Bucureşti Fenomenele cele mai semnificative sunt reducerea grupelor foarte tinere de vârstă (15.0 24. Bucureşti For a de muncă rurală este constituită în mare măsură atât din popula ia ocupată matură (25 – 34 ani) cât şi din popula ia ocupată în vârstă.1 35-44 79.4 26.8 61.5 10.8 1. Structura popula iei ocupate. INSSE.1 22.24 ani) de la 10.0 8.2008 (%) Grupe de vârstă Total popula ie 2004 2005 2006 2007 2008 100.7 (%) Sursa: Anuarul Statistic al României. INSSE.1 5.0 23. pe grupe de vârstă şi medii.8%.46 6458 2002 8306 100 1711 20. 2003 – 2009.7 % la 8. Tabelul nr. numai 1.0 73.41 7207 2007 8747 100 1502 17.4 25. 2003 – 2009.2 65 ani+ Sursa: Anuarul Statistic al României.8% din popula ia activă au peste 65 ani.0 27.7 45-54 100.1 26.49 6839 2005 8469 100 1499 17.0 26. din 59. aceasta din urmă fiind în activitate încă mult timp după vârsta de 65 de ani.6 27.1 10.5 77.25 6570 2004 8390 100 1551 18.1 76.59 82.40 79.1 45-54 70.2 32.9 35-44 100.30 82.4 57. până aproape de 12 % a popula iei ocupate în vârstă (55 – 64 ani). INSSE.3 80. în anul 2008 Grupa de vârstă Nivel na ional Sub 15 ani 15 – 64 ani.8 27.5 69.51 82.

2 1.5 15.3 2002 9223 62.4%.2 2006 9353 66.2 15 2003 9158 65.3 19. ca urmare a afirmării tot mai puternice a sectorului privat în economie.4 1.4 14 2004 9147 64.6 14 2005 9313 66.7 12.3 21.4%. INSSE.9 1.4 11.8 2008 Sursa: Anuarul Statistic al României.7% la 67. Tabelul nr. în perioada 2002 – 2008 .8%.3%.2 1. de la 61.3% la 11. 6. până în anul 2008.5 1. popula ia ocupată în sectorul public s-a redus continuu. în anul 2008.0 13. Analizând structura popula iei ocupate după statutul ocupa ionale.7 18.7 1.17 % în anul 2008. iar cel de lucrător familial neremunerat de 18.6 2007 9369 67. 2003 – 2009.7 1. 46% în anul 2002 la 17. paralel cu o scădere a celor care fac parte din categoria de lucrător familial neremunerat de la 15.8%.6 19. 88 . Bucureşti De asemenea.4 %. se observă o creştere semnificativă în perioada 2002 – 2008 a popula iei ocupate care face parte din statutul social de salariat. cel de lucrător pe cont propriu de 19.Total popula ie ocupată =100% Din care Anul Total popula ie ocupată Salariat Patron Lucrător pe cont propriu Lucrător familial neremunerat 9234 61. pe când statutul social de patron a fost de doar 1. de la 22.7 19.5 19. Structura popula iei ocupate după statutul profesional. statulul de salariat a fost de 67.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Din punct de vedere al structurării pe forme de proprietate.5 21.

7.1 % la 65. INSSE.7 58.8 59. 2003 – 2009.1 63.5 52. Structura popula iei ocupate după statul profesional în perioada 2002 – 2008 80 70 60 salariat 50 (% ) 40 30 20 10 0 2002 2003 2004 2005 anii 2006 2007 2008 patron lucrător pe cont propriu lucrător familial neremunerat Sursa: Anuarul Statistic al României. 89 . Evolu ia ratei de ocupare în perioada 2002-2008 Anul 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Rata de ocupare (total) 58.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Figura nr..1 64.5 Sursa: Anuarul Statistic al României.8 57.5 53.7 64. În ara noastră aceasta este de peste 66% la bărba i şi peste 53% la femei.7 .6 63.%Rata de ocupare (feminin) 52. a crescut în anul 2008. fa ă de 2002. iar în cazul gradului de ocupare al femeilor se observă o uşoară scădere începând cu 2006 (53.0 %) până în 2008 (52.0 Rata de ocupare (masculin) 64.0 51.0 57. Gradul de ocupare a bărba ilor a crescut în continuu de la 64. Bucureşti Analiza ratei de ocupare pe sexe popula iei ocupate eviden iază faptul ca în anul 2008. rata de ocupare.7 %.8 58.5 %).1 51.9 57.8 52.8 65.9 64. 2003 – 2009. 2. Bucureşti Tabelul nr. INSSE.0 52.

Anuarul Statistic al României. 2. 2003 – 2009. 6. Editura Didactică şi Pedagogică.insse. Ungureanu.mmssf. Volumul II. *** . Editura Sitech. Bucureşti. 4. *** .Programul Opera ional Sectorial – Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013. Macroeconomie. Bucureşti. 3.www. Emilia – Economie. 2007. 5. Guvernul României. 2004. Microeconomie şi Macroeconomie. Gavrilă Ilie.ro.ro. Popescu Constantin. INSSE. *** . Ciucur Dumitru – Teorie economică generală. 2005.www. Bucureşti. Editura ASE.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Bibliografie: 1. Bucureşti. Craiova 2009. *** . Ungureanu. 7. Emilia – Economie politică. 90 .

din confruntarea cererii şi ofertei sau a nevoii de muncă şi a resurselor disponibile de muncă rezultă nivelul ocupării de echilibru a factorului muncă. iar prin legăturile dintre această pia ă şi pia a bunurilor şi serviciilor pentru echilibrul macroeconomic. care exprimă modul de distribuire a factorului muncă pe sectoare. univ. b) echilibrul structural.situa ia în care. pia a este în situa ie de supraocupare. profesii.1. iar acesta are mare importan ă economica şi social – politică. Marketing Coordonator ştiin ific: Lect. ramuri. iar ocuparea de echilibru necesită fie resurse de muncă suplimentare ( la nivelul creşterii economice dorite sau aşteptate) fie o creştere mai accentuată a productivită ii muncii. caz în care ocuparea de echilibru( făcând abstrac ie de structura ofertei şi cererii) este egală cu ocuparea deplină. dar oferta şi cererea de bunuri pot şi echilibrate. . în mod necesar. Pia a muncii poate fi în echilibru dacă. c) oferta de muncă( resursele disponibile) depăşeşte cererea de muncă( nevoia de muncă) în acest caz nivelul ocupării de echilibru fiind inferior celui al ocupării depline. din punctul de vedere al ocupării factorului muncă pot rezulta trei situa ii: a) oferta şi cererea de muncă sunt egale. b) oferta de muncă( resursele de muncă) este mai mică decât cererea de muncă( nevoia de muncă). iar dacă oferta de muncă este mai mare decât cererea de muncă. care defineşte zona de compatibilitate a ocupării factorului muncă şi creşterii productivită ii muncii în condi ii strict determinate de produc ie. No iuni teoretice privind ocuparea şi şomajul 1.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” OCUPAREA ŞI ŞOMAJUL ÎN JUDE UL ARGEŞ Autor: Moroiu Ana Maria Anul I. Echilibrul pie ei muncii poate şi trebuie să fie abordat din mai multe puncte de vedere: a) echilibrul func ional. la nivelul unei întreprinderi. tehnicii şi productivită ii muncii c) echilibrul intern între nevoia socială de muncă şi resursele de muncă. Tiberiu AVRĂMESCU 1. for a de muncă este subutilizată în raport cu posibilită ile sale productive. condi ionată şi acesta de nivelul produc iei şi al productivită ii muncii. situa ie în care dezechilibrul îmbracă forma deficitului factorului muncă.situa ia în care oferta de muncă este mai mare decât cererea de muncă a întreprinderilor. cantită ile de muncă oferite i cantită ile de muncă cerute se echilibrează. pe teritorii. Ocuparea for ei de muncă Raportul dintre cererea şi oferta de muncă prezintă o importan ă esen ială pentru echilibrul pie ei muncii. Din modul în care se pot combina factorii respectiv. calificări. şi echilibrul pie ei muncii. în condi iile date ale nivelului produc iei. Dacă cererea de muncă depăşeşte oferta de muncă. Echilibrul macroeconomic implică. Termenul de subocupare are două în elesuri: . iar o parte a factorului muncă rămâne fără utilizare. pentru un nivel dat al salariilor. etc. În condi ii determinate ale volumului şi ritmului de creştere a produc iei şi respectiv a productivita ii muncii. Pia a muncii se află în dezechilibru dacă ofertele şi cererile de muncă nu se echilibrează. pia a este în situa ia de subocupare. dr. . activită i.

caută un loc de muncă. Se determină atât absolut – ca număr. al economiei fără şomaj. ocuparea deplină nu semnifică faptul că fiecare are un loc de muncă.şomajul total. În România. 92 .ca rată a şomajului (numărul şomerilor/ popula ia activă).J. Fran ei. Ocuparea deplină este definită şi ca volum de ocupare care permite să se ob ina cu ajutorul factorului de produc ie volumul cel mai important al produc iei în raport cu nevoile indivizilor şi ale colectivită ilor. Şomajul poate fi caracterizat prin mai multe aspecte: a) Nivelul şomajului este una dintre acestea.care presupune pierderea locului de muncă şi încetarea totală a activită ii.sociale sunt diferite: în cazul subocupării se iroseşte munca socială. există în ările respective şi un număr de şomeri format din : persoane aflate în căutarea primului loc de muncă sau în căutarea unui loc de muncă după ce îl abandonase pe cel avut. când numărul angaja ilor depăşea oferta interna de for ă de muncă şi se recurgea într-o măsură mai mare sau mai mică. creşte presiunea asupra salariului. în asemenea periode de ocupare deplină. salariile crescând mai repede decât productivitatea muncii. la emigran i. Implica iile economico. se consideră că ocuparea deplină nu trebuie in eleasă in sensul utilizării integrale a resurselor de muncă. factori.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Un concept mult utilizat în literatura economică este cel de ocupare deplină ( “ full emploiment”. . astfel incât orice individ apt de muncă şi care doreşte să se angajeze să poată găsi un loc de muncă. “plein employ”). În prezent şomajul este cel mai ridicat în arile slab dezvoltate. şomajul reprezintă excedentul ofertei de muncă fa ă de cererea de muncă. cât şi relativ . Canadei şi Statelor Unite ale Americii pentru anumite perioade de după cel deal doilea război mondial. Ca urmare . Astfel. În func ie de aceasta. Ei formează suprapopula ia relativă pentru că reprezintă un surplus de for ă de muncă în raport cu numărul celor angaja i. Pentru ilustrarea acestei situa ii se invoca cel mai des exemplul Germaniei. de obicei.M. ci faptul că locurile de muncă existente dau randamente maxime. despre starea de subocupare a factorului muncă ( când rata efectivă a şomajului este mai mare decât cea naturală ) sau de supraocupare ( când rata efectivă a şomajului este mai mică decât cea naturală).98% sau ca o rată a şomajului de 2-5 % ( rată naturală a şomajului). Şomajul. .este disponibil pentru o muncă salariată sau nesalariată. Este şomer oricine are mai mult de 15 ani şi îndeplineşte concomitent următoarele condi ii: . dar este compatibilă cu un şomaj voluntar şi fric ional. nu este posibilă in economia de pia ă contemporană. printr-o popula ie aptă de muncă. În functie de acesată rată se vorbeşte.este apt de muncă.2. persoane care nu acceptau locurile de muncă libere pentru că salariul real la care ar fi ajuns angajându-se nu le-ar fi permis să trăiască mult mai bine decât atunci când erau şomeri. iar în cel al supraocupării factorului muncă devine rară şi scumpă. Keynes precizează că folosirea deplină a mâinii de lucru înseamnă absen a şomajului. Ocuparea deplină. ocuparea deplină a for ei de muncă a devenit echivalentă cu un şomaj de nivel scăzut reflectat printr-o rată de câteva procente. cauze. Legea nr. Dar. 1. b) Intensitatea şomajului este o altă caracteristică ce se impune aten iei. astăzi. 1/1991 precizează că sunt considera i şomeri persoanele apte de muncă ce nu pot fi încadrate din lipsa de locuri disponibile corespunzătoare pregătirii lor. forme În termenii pie ei muncii. ocupată in propor ie de 95. . apărând probleme sociale. Privită astfel. se poate distnge: . Şomajul a devenit o permanen ă dar aceasta nu exclude total şi definitiv existen a stării de ocupare deplină a for ei de muncă . ocuparea deplină a ofertei de muncă se defineşte. Şomeri sunt to i cei ap i de muncă dar care nu găsesc de lucru.nu munceşte. ocuparea se exprimă prin numărul total al celor utiliza i in activitatea socială. În mod absolut.

şomajul deghizat este specific mai ales tărilor slab dezvoltate . şomajul de lungă durată este considerat un şomaj continuu de mai mult de 12 luni. tinerii până la 25 de ani şi vârstnicii de peste 50 de ani . să fie concediată o alta parte din salaria i. 93 . . Nu există o durată a şomajului legiferată. Acest proces se realizează în mod inegal de la o ramură la alta . dar este întâlnit şi în ările esteuropene. ramurile de activitate din care provin. de asemenea . Acest factor determină ca volumul de for ă de muncă utilizat în economia fiecărei tări să varieze de la faza ascendentă. b) concuren a din cadrul fiecărei ramuri.şomajul tehnologic datorat introducerii progresului tehnic. în ramurile în care productivitatea muncii a crescut mai mult. Forme de şomaj: . .24 luni. în raport cu restul popula iei active. Ca urmare.şomajul par ial – care constăi în diminuarea activită ii depuse de o persoană în special prin reducerea duratei săptămânii de lucru sub cea legală cu scăderea remunerării. . la niveluri apreciabile.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” . b) creşterea ofertei de muncă prin realizarea de către noile genera ii a vârstei legale pentru a se putea angaja şi afirmarea nevoii de a lucra a unor persoane apte de muncă dar inactive. inclusiv România. Este un şomaj de scurtă durată.şomajul structural. Amploarea şomajului structural depinde de trei factori: rapiditatea cu care apar modificările în cererea şi oferta de bunuri şi servicii în economie.şomajul fric ional este determinat de insuficienta mobilitate a factorului muncă sau de decalajele existente între profesiile disponibile şi cele cerute. Şomerii nu pot răspunde cererii de muncă deoarece fie nu posedă calificarea necesară. oferta sporită de bunuri din unele ramuri nu poate fi absorbită de cererea neschimbată corespunzător în alte ramuri. c) Durata şomajului sau perioada de şomaj de la momentul pierderii locului de muncă până la reluarea activită ii. Acest factor determină extinderea pozi iei întreprinderilor care realizează costuri mici şi o structura sortimentală şi calitativă corespunzătoare a mărfurilor. Se relevă astfel că femeile sunt mai afectate de şomaj decât bărba ii. în conditiile unei cereri de muncă inferioare acestei cresteri Factorii care contribuie la apari ia şomajului: a) progresul tehnic şi creşterea productivită ii muncii. gradul de concentrare regională a activită ilor economice sau lipsa de diversificare a produc iei şi a serviciilor. În cadrul acestora delimităm: . În ultimul deceniu se acordă foarte mare aten ie studierii structurii şomajului pe sexe şi categorii de vârstă. dezvoltarea activită ii economice şi în special a produc iei pentru a putea oferi locuri de muncă. domeniul în care au lucrat. sex. multe întreprinderi sunt constrânse să dea faliment.şomajul conjunctural legat de faza descendentă a ciclului economic . atingând în unele cazuri 18 . unde numeroase persoane au o activitate aparentă. c) dezvoltarea ciclică a economiei de pia ă. categorii de vârstă. dar în numeroase ări există reglementări care precizează durata pentru care se plăteşte indemniza ie de şomaj şi acesta a avut tendin a de creştere. iar salaria ii lor devin şomeri. rasa etc.şomajul sezonier. Resorb ia sa este dificilă pentru că presupune recalificarea factorului muncă în concordantă cu noile nevoi ale unită ilor economice. ceea ce impune ca . specific activită ilor economice care sunt influen ate de factorii naturali ( agricultură. consecin ă a schimbărilor în structura activită ilor economice. categoria socio-profesională căreia îi apar in. Şomajul se formează pe baza a două mari procese economico-sociale: a) pierderea locurilor de muncă de către o parte a popula iei ocupate. construc ii). .şomajul ciclic determinat de conjunctura economică şi de caracterul sezonier al diferitelor activită i. cu eficien ă( productivitate) mică. Ca urmare. În cea mai mare parte a ărilor. d) Structura şomajului sau componentelor acestuia formate prin clasificarea şomerilor după diferite criterii: nivelul calificării. fie nu au domiciliul în localitatea în care există locuri de muncă.

Şomerii din această categorie nu refuză să se angajeze la un anumit salariu existent pe pia a muncii. pentru plata ajutoarelor de şomaj şi a altor cheltuieli privind reconversia fortei de munca. . În afara acestor aspecte. Costul şomajului la nivelul persoanelor şi grupelor de persoane afectate de nesiguran a muncii include atât aspecte de natură economică. Okun şi-a pus întrebarea care este rela ia dintre şomaj şi PNB ( în termini reali). abandon şcolar. precum şi aspecte morale. Efectele şomajului sunt resim ite atât de şomer cât şi de familia sa. Samuelson asociază pierderii locului de muncă o serie de alte efecte negative. se definesc şi conceptele de şomaj voluntar şi şomaj involuntar. grupurile de persoane. toate producând cheltuieli nu doar pentru persoanele afectate. determinate de situa ii precum: îmbolnăviri..3.aspectul psihologic. Indemniza ia de şomaj reprezintă modalitatea cea mai des folosită de asigurare a unui venit minim pentru şomeri. a posibilită ilor de consum pentru întreaga familie în care există şomeri. economia şi societatea afectate de acest fenomen. aceştia muncind cu intensitate sporită şi asigurand o creştere a produc iei na ionale mai mare decât dacă ar fi ocupa i toti cei disponibili. . 94 . social.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Pornind de la şomajul natural.irosirea unei cantită i importante de resurse de muncă.scăderea veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat din cauza efectelor propagate ale şomajului. iar şomerii nu produc bunuri economice. .diminuarea veniturilor familiilor din care fac parte şomeri. Efecte social-economice ale şomajului. conform căreia existen a şomajului este un factor de presiune asupra celor ce lucrează.sporirea costurilor pe care economia ării trebuie să le suporte sub forma cheltuielilor pentru întretinerea şi func ionarea institu iilor din domeniul înregistrării şi urmăririi şomajului. etc. . evident. deoarece şomajul ridică şi problema persoanei care este adusă la statutul de şomer. ci şi pentru societate.culturale şi chiar politico.şomajul involuntar sau keynesian exprimă situa ia în care cererea de muncă este insuficientă în raport cu oferta de muncă. . . îngrijirea sănătă ii şomerilor.şomajul voluntar sau clasic exprimă nonocuparea datorată refuzului sau imposibilită ii unor persoane de a accepta salariul oferit şi/ sau condi iile de muncă existente. decese. . Există şi opinia opusă. dar şi la posibilitatea atragerii acestora în actiuni antisociale. În anii 1960 economistul american Arthur M. Această rela ie negativă între nivelul şomajului si volumul PNB este numită Legea lui Okun. Aspectele de natură economică privesc in special reducerea veniturilor şi. Deoarece persoanele ocupate participă la producerea bunurilor materiale şi serviciilor. Costul social al şomajului reprezintş efortul total pe care îl suportş persoanele. Prezentarea succintă a acestor efecte este importantă pentru în elegerea costurilor sociale ale şomajului.militare. neîntelegeri în familie. se poate presupune că ridicarea nivelului şomajului trebuie să fie înso ită de reducerea volumului real al PNB. care se pot traduce prin costuri suplimentare. 1. Aspectele noneconomice se referă la starea psihică a şomerilor. cât si de societate în ansablul său: .şomajul este un factor de scădere a intensită ii dezvolării economice.

În ceea ce priveşte sectoarele de activitate.4 38.0 119.6 100.0 2004 Total % 252.5 1.5 10.3 47.6 3.0 259.6 1.0 41.2 8.0 16.0 69.8 100.6 2.0 57.1 1.6 0.1 2.4 28.7 14.3 47.2 100.5 83.3 41.3 1.5 100.0 77.4 100.9 1.7 7.5 10.5 1.1 100.3 11.8 3.4 9.0 18.6 53.9 84.2 7.1 42.6 7.4 100.0 48.5 3.7 26.0 15.8 53.0 15.9 44.5 134.6 53.0 16.7 28.5 72.0 66.mii persoane 2006 2007 Total % Total % 249.9 26.0 68.1 81.6 100. silvicultura si exploatare forestiera femei barbati Industrie femei barbati Constructii femei barbati Comert cu ridicata si cu amanuntul femei barbati Hoteluri si restaurante femei barbati Transport.5 69.5 70.7 9.0 9.2 58.5 9.4 31.8 39.5 62.2 100.5 3.0 61.5 81.8 11.9 100.3 13.7 38.3 100.6 15.7 3.0 71.7 81.5 11.1 100.7 51.8 51.1 100.0 14.9 82.9 100.6 100.0 9.2 100.0 73.3 0.9 100.0 100.0 TOTAL femei barbati Agricultua vanatoare.0 100.2 23.1.5 2.0 60.9 100.1 100.6 100.1 Ocuparea factorului muncă in jude ul Argeş.2 1.4 40.2 27.9 100.0 8.0 61.6 100.5 36.4 33.5 1.7 11.3 100.0 48.0 84.4 11.8 47.0 100.8 37.5 1.0 1.7 51.0 120.0 100.7 1.7 136.5 39.5 8.6 7.3 4.0 118.4 35.9 47.8 100.6 11.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” 2.6 14.0 47.0 66.8 85.8 82.6 57.0 53. Analiza ocupării şi şomajului în jude ul Argeş 2.0 70.0 41.3 2.0 9.6 3.5 11 26.0 40.3 11.5 100.9 51.0 30.6 0.9 7.7 100.3 82.8 100.8 2.8 38.4 39.7 2.9 8.4 83.7 3.5 1.2 100.0 45.5 100.0 18.4 46.1 2.5 37.0 52.5 7.0 73.7 27.8 63.6 82.0 47.1 100.3 100.6 47.4 38.7 136.2 100.0 52.2 11.0 60. posta si telecomunicatii femei barbati Activitati financiare.5 100.2 2.2 74.5 2.5 3.2 29.8 9.7 134.5 10.3 0.0 37.9 3.2 100.0 76.2 100.6 100.4 100.7 18.0 48.9 6.1 100.7 100.0 36.7 100.7 46.7 100.0 37.5 128.4 54. între ponderea serviciilor în popula ia ocupată şi crearea produsului intern brut.4 2.9 15.0 100.6 100.9 8.4 77.4 1.9 77.7 11.0 29.8 4.5 75.9 1.0 52.0 48.2 14.4 3.3 100. depozitare.7 100.0 14.6 30.5 100.9 8.7 52.0 52.0 17.9 4.8 1.8 2.5 59.0 40.0 58.4 100.8 100.0 45.2 1.0 9.5 100.4 48.3 1. Repartizarea popula iei ocupate pe activită i ale economiei na ionale într-o anumită perioadă constituie o reflectare a nivelului de dezvoltare economico-sociala a ării.0 37.5 4.8 55.3 15.5 3.2 15.1 52.6 8.6 34.4 2.8 40.1 4.0 44.5 100.0 16.7 12. asistenta sociala obligatorie femei barbati Invatamant femei barbati Sanatate si asistenta 95 .7 7.2 42.2 62.9 43.0 2.1 7.2 35.6 2. analiza datelor statistice indică existen a unei legături strânse între nivelul dezvoltării economice şi structura economiei na ionale.8 15.1 33.4 12.6 3.0 117.1 58.5 100.1 1.1 46.1 35.0 41.4 0.0 10.5 100.2 11.2 58.0 100. bancare si de asigurari femei barbati Tranzactii imobiliare.4 33.8 1.7 1.0 42. inchirieri si activitati de servicii prestate in principal intreprinderi femei barbati Administratie publica si aparare.0 33.8 7.4 4.9 1.2 2.0 52.2 36.8 100.6 100.3 123.1 2.5 11.7 1.5 2.4 26.6 33.0 17. Tabelul nr.0 72.0 66.0 17.0 . Popula ia ocupată şi activită i ale economiei na ionale pe sexe în jude ul Argeş în perioada 2003-2007 2003 Total % 256.2 100.3 4.3 77.5 1.0 2005 Total % 252.5 84.9 5.4 54.7 46.

Aici majoritatea persoanelor angajate sunt bărba i.4% în anul 2003 din totalul popula iei ocupate iar în anul 2007 a reprezentat 29.7 100.2 2.4 78.3 7.2 100.0 33.0 2. Tabelul nr.9 80.8%.1 56.8 2. asistenta sociala obligatorie Invatamant Sanatate Celelalte activitati 2003 146499 1749 1568 76788 8717 16434 1894 5843 1865 1774 5675 3536 11209 7160 2287 2004 139550 1909 1451 71791 9848 15420 1769 4880 1428 1473 5633 3549 10988 6937 2474 2005 137331 1912 1662 66371 9472 16067 1566 5636 1271 1769 6266 4197 10908 7615 2619 2006 136538 1807 1492 63561 10031 17007 1872 5705 1347 1806 6930 4462 10189 7674 2655 2007 145895 1724 1543 65143 12409 17787 2552 5740 1479 2085 8255 5331 11391 7355 3101 Sursa : Breviarul Statistic al Jude ului Argeş.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” sociala femei barbati Celelalte activitati ale economiei ntionale femei barbati 6.0 40. privind numîrul mediu al salaria ilor pe activită i ale economiei na ionale în jude ul Argeş.3 3. 2.6 1.0 33.7 77.8 5.1 1. Domeniul construc iilor a avut o creştere de aproximativ 7 procente în perioada 2003. închirieri şi servicii prestate în principal întreprinderilor a înregistrat o creştere a for ei de muncă in anul 2007 comparativ cu anii preceden i. în domeniul industriei se observă o scădere a numarului de salaria i in 2007 fa ă de anul 2003. depozitare Posta si teelcomunicatii Activitati financiar-bancare si asigurari Tranzactii imobiliare.0 20. 3.7 Sursa : Breviarul Statistic al Jude ului Argeş. Piteşti 2008 Conform tabelului nr.0 7.0 100.9 3. prestate in principal intreprinderilor Administratie publica si aparare.2007 ceea ce înseamnă că în jude ul Argeş a crescut infrastructura.7 1.4% femei şi de 33.3 66.0 4.4% bărba i in 2007.1 2. Şi sectorul tranzac iilor imobiliare.7 7.3 21.8 80. 1.7 60.3 56.0 60.8 20.2 4.8 5.4 19.5 1. Numărul mediu al salaria ilor pe activită i ale economiei na ionale în jude ul Argeş în perioada 2003-2007 Total Agricultura si vanatoare Silvicultura si exploatare forestiera Industrie Constructii Comert cu ridicata si cu amanuntul Hoteluri si restaurante Transport. se observa o creştere însemnată a for ei de muncă în domeniul construc iilor in anul 2007 compatariv cu anul 2003.0 43.0 39.0 43. Numărul mediu al muncitorilor pe activită i ale economiei na ionale în jude ul Argeş în perioada 2003-2007 persoane Total Agricultura si vanatoare Silvicultura si exploatare forestiera 2003 97318 1247 793 2004 90714 1292 716 2005 86542 1280 832 2006 84399 1275 690 2007 90180 1261 798 96 .4 1.6 100.0 100. inchirieri si activitati de servicii. Şi în agricultură popula ia ocupată reprezintă un grad ridicat de ocupare suferind o scădere în această perioadă. în schimb.9 7.7 2. Acest sector este ocupat de mai multe femei dintr-un procent de 37. privind popula ia civilă pe activită i ale economiei na ionale pe sexe in jude ul Argeş.9 5.5 79.0 6. Tabelul nr 2.8 2. se observă că cel mai mare grad de ocupare al popula iei se află în sectorul industriei reprezentând 32. Piteşti 2008 Conform datelor prezentate în tabelul nr.6 3.

nr. În sectorul construc iilor a crescut numărul muncitorilor in această perioadă. inchirieri si activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor Administratie publica si aparare. Numărul salaria ilor din cadrul intreprinderilor cu formă de proprietate coperatistă s-a redus la aproape jumătate in aceasta perioada deoarece s-a redus numărul acestor firme. Numarul mediu al muncitorilor pe forme de proprietate in jude ul Argeş in perioada 2003 . 5.persoane Total Proprietate publica. proprietate publica de interes national si local Proprietate mixta Proprietate privata Proprietate cooperatista Proprietate osbteasca Proprietate integral straina 2003 146499 39062 15088 83618 2859 262 5610 2004 139550 41153 9340 80465 2066 268 6258 2005 137331 36120 8189 81668 1726 272 9356 2006 136538 35007 6859 81778 2138 276 10480 2007 145895 36773 6490 84776 1517 240 16099 Sursa : Breviarul Statistic al Jude ului Argeş. În sănătate numărul muncitorilor a rămas constant în toată această perioadă.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Industrie Constructii Comert cu ridicata si cu amanuntul Hoteluri si restaurante Transport. Numărul mediu al salaria ilor pe forme de proprietate în jude ul Argeş în perioada 2003-2007 . Tabelul nr. 4. Tabelul.persoane Total Proprietate publica. asistenta sociala obligatorie Invatamant Sanatate Celelalte activitati 63076 7178 12375 1047 5026 1463 315 2062 189 309 752 1489 59136 7947 9684 1370 4015 1237 86 2399 328 342 651 1511 53456 7723 10515 1293 4396 1043 89 2783 418 401 1037 1301 50890 8116 10467 1566 4279 1058 72 2547 585 379 963 1512 51920 10260 10896 2013 4597 998 131 3115 738 861 736 1856 Sursa : Breviarul Statistic al Jude ului Argeş. Piteşti 2008 Cea mai mare parte a muncitorilor se află in sectorul industriei scăzând in 2007 fa ă de anii preceden i asta inseamnă că în industrie s-a pus accentul pe un personal calificat în domeniu. proprietate publica de interes national si local Proprietate mixta Proprietate privata Proprietate cooperatista 2003 97318 13272 11360 65375 2431 2004 90714 15447 6855 61058 1783 2005 86542 10887 5601 60537 1475 2006 84399 10443 4727 58747 1706 2007 90180 10903 3462 61636 1156 97 .2007 . depozitare Posta si teelcomunicatii Activitati financiar bancare si de asigurari Tranzactii imobiliare. Piteşti 2008 Cea mai mare parte a salaria ilor se află în cadrul întreprinderilor cu formă de proprietate privată deoarece aici sunt oferite mai multe locuri de muncă decât în întreprinderile cu formă de proprietate publică şi de interes na ional. sector care nu are nevoie de un personal calificat din câte se observă. Salaria ii din acest sector sunt mai bine plăti i decât în celelate întreprinderi şi de aceea ei aleg să se angajeze într-o astfel de întreprindere având o pregătire profesională conform cerin elor angaja orilor.

8 58.7 98 . Piteşti 2008 Cel mai mare număr de muncitori pe forme de proprietate în jude ul Argeş.3 2.9 5.2007.6 118.6 146.7 120.0 2006 265.3 6.9 2007 100.5 142. 7.0 41.0 6.5 63.6 5.2 249.0 57. 12990 persoane comparativ cu 4851 în anul 2003.7 134. În întreprinderile cu formă de proprietate obstească se află foarte pu ini mucitori datorită faptului că există foarte pu ine astfel de firme în jude ul Argeş. Participarea popula iei la for a de muncă pe sexe în jude ul Argeş în perioada 2003. Numărul muncitorilor în întreprinderile cu formă de proprietate privată a răms constant în această perioadă.7 57.9 8.1 58.2 5.3 40.0 41.8 119.0 59.5 51.5 59.5 5.0 6.8 54. Tabelul nr.3 9.5 2007 272.4 52.5 58.4 procente % 59.7 2006 100. Acest lucru s-a datorat faptului că in jude ul Argeş au apărut investitori stăini dispuşi să investească in acest jude .4 55.3 60.5 136. Tabelul nr.7 56.1 13.1 124.0 127. Acesta a reprezentat un lucru bun. În anul 2007 s-a înregistrat o creştere accentuată a munictorilor in firmele cu capital integral străin.6 13.8 52.5 6.8 2004 mii persoane 270.0 134.1 9.2 2.6 2005 266. Structura popula iei după participarea la activitatea economică pe sexe în jude ul Argeş în perioada 2003-2007 procente Total poulatie -Populatia activa populatia ocupata someri -Populatia inactiva 2003 100. Piteşti 2008 În perioada 2003 – 2007 a avut loc oarecare creştre a ratei de activitate şi a ratei de ocupare a for ei de muncă in jude ul Argeş.6 117.3 58.1 5.1 128. deoarece un şomaj scăzut insemnă un grad mai mare de ocupare al for ei de muncă.7 7.7 55.4 18. de interes na ional şi local.0 42.7 54.9 6.0 4.4 16.8 39.3 6.8 58.1 4.7 5.2 39.1 129.8 252.3 144.9 56.6 2.5 6.În schimb în anul 2007 rata şomajului a ajuns la nivelul cel mai scăzut din ultimii ani.5 62.6 56.2 2005 100.0 2.8 6.5 59.8 7.7 Sursa : Breviarul Statistic al Jude ului Argeş.5 2.4 51.9 55.2007 2003 Populatia activa Total masculin feminin Populatia ocupata Total masculin feminin Someri Total masculin feminin Rata de activitate Total masculin feminin Rata de ocupare Total masculin feminin Rata somajului Total masculin feminin 273. urmată de forma de proprietate publică.9 59.7 143.6 56.7 17.7 6.0 41. s-a înregistrat pe forma de prorietate privată.9 55.5 125. în perioada 2003.6 279.1 123.4 60.4 252.7 136.8 2004 100.2 6.5 127.2 138.1 9.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Proprietate obsteasca Proprietate integral straina 29 4851 30 5541 30 8012 19 8757 33 12990 Sursa : Breviarul Statistic al Jude ului Argeş.0 42.7 54.7 62.1 38.3 39.1 55.1 64.0 7.3 60.1 256. 6.

3 3.0 100. Numărul şomerilor a avut o oarecare scădere in această perioadă.8 60.6 62.4 43.9 2. scăzand în 2007.0 46.5 2.3 61.1 100.1 54. 3.6 100. gimnazial si profesional femei barbati .2 54. comparativ cu anul 2003.0 37.2 37. Popula ia activă masculină este mai mare decât cea feminină.1 100.liceal si postliceal femei barbati . deoarece în ciuda preocupărilor majore asupra acestora.2007 la fel ca şi popula ia inactiva.0 45.beneficiar de plati compensatorii femei barbati .4 1.2 35.8 100. 8. Numărul şomerilor înregistra i îin jude ul Argeş în perioada 2003-2007 persoane Numarul somerilor inregistrati femei barbati .0 37. În jude ul Argeş există mai mute femei şomere decât bărba i. Piteşti 2008 Popula ia activă a jude ului Argeş a rămas constantă în perioada 2003.persoane aflate in evidenta agentiei de ocupare a fortei de munca neindemnizati femei barbati Beneficiari de plati dupa nivelul de instruire .9 56.0 45.9 42. Concluzii Ocuparea şi şomajul reprezintă două componente importante ale pie ei muncii care a polarizat şi care polarizeazş mari dispute.0 39.primar.5 100.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Masculin -Populatia activa populatia ocupata someri -Populatia inactiva Feminin -Populatia activa populatia ocupata someri -Populatia inactiva 100. a scăzut foarte mult numărul somerilor asta datorită usoareai creşteri economice care a loc în ara noastră.universitar femei barbati 2003 17064 7419 9645 10809 4728 6081 34 1376 660 716 4845 2031 2814 12219 8637 3370 5267 2886 1604 1282 696 414 282 2004 18304 8365 9939 10858 5153 5705 871 367 504 6575 2845 3730 11729 8113 3467 4646 2998 1682 1316 618 371 247 2005 13845 6282 7563 7378 3341 4037 6467 2941 3526 7378 5067 1999 3069 1716 981 735 595 361 234 2006 16055 6792 9263 7348 3436 3912 8707 3356 5451 7348 4755 1902 2853 2070 1216 854 523 318 205 2007 12985 5963 7022 5160 2563 2597 7825 3400 4425 5160 3400 1466 2066 1423 872 551 337 225 112 Sursa : Breviarul Statistic al Jude ului Argeş. Tabelul nr.4 100.3 2.8 3. privind numărul şomerilor înregistra i în jude ul Argeş se observă că în anul 2007.4 54. Piteşti 2008 Conform tabelului numărul 8.7 100. sunt departe de a înregistra evolu ii mai 99 .beneficiari de ajutor de somaj femei barbati .0 38.1 53.0 41.8 Sursa : Breviarul Statistic al Jude ului Argeş.5 35.0 44.9 2.9 62.beneficiari de alocatii de sprijin femei barbati .0 38.0 45.1 61.6 100.6 1. atât pe plan na ional cât şi la scară interna ională.4 2.4 36.3 42.6 43.1 2.9 35.

mai putin in sporul natalitatii. dar mai ales la nivelul fiecărui individ. Ungureanu Emilia. www. reprezintă o povară pentru societate. 2005.ajofm. Craiova.Breviarul Statistic al Judetului Arges. a criminalită ii. În acest sens se impune că toate procesele şi tendin ele din sfera ocupării şi şomajului să atraga aten ia asupra nevoii de regândire şi eficientizare a mijloacelor şi căilor utilizate până în present. CJS Pitesti. Avramescu Tiberiu . 5. Pe plan individual neocuparea produce pierderi multiple: morale. cheltuieli care se măresc pe zi ce trece şi care frânează dezvoltarea generală a ării.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” bune. personale.Macroeconomie. Aceste cheltuieli bugetare sunt suportate până la urmă de cei care lucrează în regim salarial şi care mai au în intretinere şi alte persoane: bătrâni. Atât în domeniul ocupării.Economie. Editura Expert. fapt care atrage o tensionare a rela iilor sociale şi a condin iilor de existen ă. Avramescu Tiberiu . 6. in vederea elaborării unor măsuri şi politici de ocupare eficiente.. durabile. cât şi în cel al şomajului se observă evolu ii. handicapa i.Pia a muncii în context european. Editura SITECH. În present se constată tendin a de amplificare a sarcinii de intre inere ce revine populatiei active. familiale. 4. Economie si politici sociale”.ro *** . Bucureşti 2003. 2008. 100 . 3. a delincven ei minorilor . intemeiată pe drepturile fundamentale ale omului la un trai decent şi prosper. Neocuparea are efecte negative atât la nivel de societate. dar foarte mult prin crestere numerica a adul ilor ce trebuie subven iona i. 2. devieri comportamentale care după unii specialişti. copii. Bibliografie 1. sunt strâns corelate cu cresterea violen elor. 7. pentru aspira iile legitime de constituire a unei societă i sănătoase. Bucureşti 1995. www. în general.ro Biblioteca digitala – Varjan Daniela -. 2009. Editura Economică. Bucuresti. Nefolosirea resurselor umane. Ungureanu Emilia . toate acestea fiind accentuate de standardul scăzut de via ă la care sunt supuşi mai ales şomerii de lungă durată. amenin ătoare pentru pacea sociala. calitative. şi şomajul ca efect direct. procese şi tendin e care pot fi considerate erozive. care trebuie să suporte cheltuielile destinate acestora din banii publici. Ungureanu Emilia. Editura Didactică şi Pedagogică.ase. Dobrotă Ni ă – Economie politică.

Pe masură ce domeniul activită ilor umane se extinde dincolo de reglementările statului-na iune. Zonele cele mai „expuse” globalizării au cunoscut cele mai înalte creşteri. Ultimele decenii au adus prosperitatea unor na iuni şi un complex de probleme tuturor na iunilor. Acest fenomen a fost denumit globalizare. Durata medie a vie ii în Coreea de Sud. 1. din care nici o na iune. de la 60 la 1 în 1990 şi 30 la 1 în 1960.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” DECALAJE ŞI INEGALITĂ I ÎN ECONOMIA MONDIALĂ Autor: Constantin-Bogdan RĂ OI Anul I.N. mondial. fa ă de 57 în anii ‘70. Administrarea Afacerilor Coordonator: Lect. rata de alfabetizare a crescut de la 83% la 91% în aceste ări. Dezvoltarea economică contemporană confirmă juste ea aprecierilor referitoare la accentuarea interdependen elor dintre economiile na ionale ale statelor lumii. Tiberiu AVRĂMESCU Ca urmare a adâncirii si amplificării interdependen elor economice interna ionale. fa ă de 1.B. Eficien a finan ării private în procesul de globalizare este. nu se poate autoexclude în mod realist. În aceeaşi perioadă. fa ă de 1% ●82% din pie ele mondiale de export. în special.2%.5%. pentru Asia (fără Japonia).B. a tendin elor puternice spre globalizare. din Statele Unite. În anii ’90. Cu toate progresele înregistrate. programul economic şi cel social al fiecărui popor sunt puternic condi ionate de amploarea şi eficien a participării la raporturile economice interna ionale.4% la 1. ci o realitate. Între 1987 şi 2001. în limitele cărora statele suverane îşi exercită dreptul la guvernare. ●74% din liniile mondiale telefonice.I. pornind de la dezvoltarea tehnologică şi economică. ale cărei origini provin. principalul mijloc de comunica ie de azi. un termen care ascunde mai multe decât lasă să se în eleagă.5%. Ultimele decenii au demonstrat această tendin ă de concentrare a avu iei la nivelul unor ări. legalitatea şi regulile au devenit prea strâmte. cea mai bogată cincime a lumii de inea. au cunoscut cele mai înalte creşteri. procesul cercetării şi dezvoltării economice în orice ară a lumii.1% la 5. În ceea ce priveşte Asia. Ele au ridicat un semn de intrebare in legatura cu multe din valorile. în timp ce pentru Africa (zona cel mai pu in atinsă de „virusul”globalizării) această pondere a scăzut de la 2.7%. de la 8. Thailanda şi Malaiezia este acum de 68 de ani. de amploarea schimbului de activită i cu toate statele lumii. încât au depaşit grani ele na ionale. inegalită ile dintre ări sporesc. Ele au plasat omenirea in cadrul unor noi alegeri şi au expus-o unor pericole fara precedent. ●68% din investi iile străine directe. dr. Decalajul dintre veniturile realizate de cincimea cea mai bogată a globului şi cincimea cea mai săracă era de 74 la 1 în 1997. ideile si ra iunile pe baza carora au fost facute rela iile dintre na iuni şi în cadrul na iunilor. Ele au legat na iunile într-o re ea complexa de interdependen e. de asemenea. univ. fa ă de 1%. mondial a Americii Latine a crescut de la 4. demonstrată de fapte: investi iile în ările emergente au crescut de la 13 miliarde dolari pe an între 1981 şi 1989 la o medie de 84 miliarde pe an între 1990 şi 2001. dezvoltarea nu este un mit. corpora ii şi persoane: 101 . fa ă de 1%. ponderea în P. comparativ cu cea mai săracă cincime a lumii: ●86% din P.8% la 12. Globalizarea Haosul cu care ne confruntăm astăzi derivă din faptul că. un număr important al activită ilor umanită ii se situează pe o scală şi un orizont atât de mari. oricat de puternica ar fi.

86% din pia ă. deregularizare şi privatizare) sunt prezente peste tot: creşterea economică cu pierderea viitoare a 40000 de locuri de muncă pe an în ultimii 10 ani în primele 100 de companii multina ionale. globalizarea este un proces inevitabil şi singura solu ie este adaptarea. Creşterea numărului de crize financiare (criza din Asia a pus pe drumuri mai mul i oameni decât marea criză din anii ’30) reprezintă dovada unei lumi dominată de dolar. globalizatorii sunt institu iile interna ionale şi corpora iile multina ionale care par vechii conchistadori. O lume în care 30 mil. Dar solu ia pe care o oferă pie ele financiare sunt noi produse financiare. Iată câteva opinii împotriva globalizării: ●Este cunoscut faptul că globalizarea este prezentată ca ceva pozitiv. Globalizarea este consecin a la scară mondială a unui mileniu de colonialism proslăvit. globalizarea este considerată un process neutru. şi-au văzut crescând averea mai mult decât de două ori în ultimii patru ani. care fac bani din bani. Globalizarea implică dominarea elitei occidentale (mai ales americane) asupra resurselor materiale şi umane ale lumii. La o privire mai atentă. la mai mult de 1 000 de miliarde USD. dolari (dacă ar fi în monezi de un dolar ar parcurge drumul până la lună şi înapoi de 63 de ori) circulă zilnic cu unicul scop de a influen a ratele de schimb. Dar originile sale merg dincolo de mercantilism. cu unele elemente negative nefericite. Există din ce în ce mai multe opinii care privesc globalizarea ca pe un fenomen ale cărui efecte negative depăşesc cu mult beneficiile pe care le poate aduce. Este o ruletă rusească la nivel mondial. de in 71% din comer ul mondial cu bunuri şi servicii. sustrăgându-se salaria ilor şi mediului. În acest sens. ●Globalizarea reprezintă ultimul act al unei opere de 2000 de ani de concentrare a puterii şi bogă iei în mâinile unei elite supreme a bărba ilor. nu ai ce să faci. strămoşul capitalismului. Primele 10 corpora ii în domeniul pesticidelor controlează 85% din pia ă. aşa-i lumea. Pie ele financiare au devenit o loterie distructivă unde vraja banilor sunt bufoneria restului umanită ii. 58% din volumul total de investi ii străine directe şi 91% din totalul utilizatorilor de internet. cu 19% din popula ia globului. Oricum ar fi. asociat cu progresul uman. cu riscul erodării concuren ei. Această sumă reprezintă de două ori PNB – ul tuturor ărilor industrializate. ●valurile recente de achizi ii şi fuziuni concentrează puterea industrială la nivelul unor megacorpora ii. este o realitate crudă. creşterea violen ei. ●În inima globalizării stă creşterea incredibilă a capitalurilor speculative din 1971. prea curat dacă avem în vedere realitatea pe care o ascunde. În fond. ●Globalizarea se hrăneşte dintr-un capitalism putred. ●Impactul globalizării. construind proiecte comerciale. întotdeauna vor fi învinşi. războaie şi intoleran ă. degradareaireversibilă a mediului. transformând astfel piromanii în agen i de vânzări. cu 31 miliarde USD. 10 ări de ineau 84% din cheltuielile mondiale în domeniul cercetării-dezvoltării. care pentru o sumă minimă te asigură împotriva riscurilor. Activele primilor trei miliardari sunt mai mari decât PIB-urile celor mai sărace ări ale lumii şi ale celor 600 de milioane de locuitori ai lor. iar primele din domeniul comunica iilor. Mai mult decât atât. de copii pe an sau 340 de copii pe oră mor pentru că le-a fost luată pâinea de la gură! 102 . împreună cu partea sa na ională – neoliberalismul (cu acel trio infernal liberalizare. ●Un bilan al globalizării: creşterea numărului de războaie. ●în 1993. Investitorii institu ional au 210 000 miliarde USD la dispozi ia lor. ●Termenul globalizare este mult prea tehnic. Cuceritorii lumii de azi sunt încă în căutarea aceloraşi obiective de a subjuga întreaga popula ie şi resursele pentru scopurile lor grobiene şi puterea lor construită pe crima.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” ● ările membre OCDE. Astfel de specula ii crează riscuri enorme şi conduc către un viitor imprevizibil. dar datorate mai ales administrării defectuoase a unei noi realită i. acorduri de liber schimb şi împrumuturi condi ionate. globalizarea reprezintă culmea tendin ei de dominare mondială a unei vechi mentalită i. încălzirea planetei. cu 62 miliarde USD. Între 1800 şi 2000 de mld. dar cu serviete. ●cei mai boga i 200 de oameni ai globului.

Toate ările dezvoltate sunt acoperite cu hăr i detaliate şi cu servicii precum hoteluri. protejarea mediului. a asisten ei sanitare precare. O limbă cu caracter global este necesară pentru o comunicare eficientă. transparen ă. Subdezvoltarea economiei interna ionale Subdezvoltare. care este sărăcia. chiar şi pentru roamingul aceluiaşi operator gsm. La început de mileniu. putem călători fără vize oriunde UE şi în alte câteva ări precum El Salvador. Tehnologia permite acum lucrul în echipa la distan ă. şi altele. educa ie. a şomajului. o mai bună guvernare globală. se poate afirma că ultimul deceniu nu a adus cu sine ceea ce comunitatea interna ională 103 . însă. după aproape 21 ani de când avem democra ie. Zamibia sau Brazilia. aceste ări sunt în continuare deosebit de sărace. costurile au scăzut încât să-şi poată permite aproape oricine. Globalizarea insă prezinta şi o serie de avantaje: ● Să po i călători liber oriunde. realizările în domeniul combaterii acestui flagel mondial. echitate. şi multe oportunită i. Aşa cum aprecia şi Kofi Annan .Cu toate că nu suntem ceta eni americani să putem călători aproape oriunde fără viză. Însa zone precum Orientul Mijlociu. Nu mai stai să alergi după casele de schimb valutar şi nu mai pierzi bani la diferen ele de curs valutar. Mai ales că sunt sute de limbi şi dialecte diferite. ea nu va lucra pentru nimeni!” Globalizarea ar trebui să conducă la creştere economică. în final. indicelel globalizarii plasa pe primul loc. în prezent. Ne modelează atitudinile. reprezintă no iuni ce încearcă să cuprindă în cât mai pu ine cuvinte o stare de fapt: un decalaj imens între lumi diferite sau în cadrul aceleiaşi lumi. aşa cum noi îi putem influen a evolu ia. Internetul mobil wifi gratuit este destul de răspândit în arile dezvoltate dar nu este îndeajuns încat să fie majoritar.Un proces de răspândire a Mc-culturii. respectiv de recunoaştere a mărcilor americane de băuturi răcoritoare. sunt. Cea mai importantă şi mai complexă dimensiune a fenomenului de subdezvoltare.Toate aceste ări se confruntă cu problema sărăciei. Cu toate eforturile făcute. Dincolo aspectele negativiste.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” ●O nouă formă a colonialismului corporatist.“Dacă nu putem să facem ca globalizarea să lucreze pentru to i. In acest top figureaza si Romania pe locul 38. iar acestea sunt considerate a fi cele mai sărace ări ale lumii. ●Să ai dreptul legal să po i munci oriunde.rămâne caracteristica de bază. drept cea mai globalizată na iune. Lumea a Treia. securitate. Într-un clasament realizat pentru 62 de na iuni. fără aprobări speciale. avem nevoie să ne putem in elege cu persoanele din diferite culturi într-o limbă comună. Odată cu renun area la grani e între na iuni. fără vize. nu sunt pe măsura aşteptărilor. care le uneşte şi determină abordarea lor unitară: sărăcia. În ultimii ani tehnologia GPS a explodat. fenomenul globalizării este unul contemporan nouă. Globalizarea înseamnă. Este mult mai dificil să invă ăm limba locală unde calatorim. dar costurile sunt destul de mari pentru un om obişnuit. ● Să ai hăr i GPS pentru orice zonă de pe planetă. Rămâne la latitudinea noastră şi la îndemâna propriei inteligen e să nu-l scăpăm de sub control. Irlanda. În schimb pentru alte meserii sunt necesare aprobări speciale. dramatice. regândirea cadrului institu ional interna ional. Din acest punct de vedere. un mediu propice creşterii economice echilibrate si includerea celor marginaliza i. „Sud"„periferie". fenomenul subdezvoltării este privit prin excelen ă prin prisma caracteristicilor acestor din urmă ărimens între lumi diferite sau în cadrul aceleiaşi lumi. 2. În prezent pentu o meserie IT este tehnic posibil să lucrezi de oriunde – dacă ai un laptop şi o conexiune la internet. Făcând un rezumat. În prezent accesul roaming gsm sau telefonia prin satelit este disponibilă. benzinării sau altele de interes general. care afectează ările sărace şi pe săracii din ările bogate. dar pentru cele mai multe dintre ele aceste probleme. ● Să po i comunica mobil cu oricine de pe planetă instant şi gratuit (sau cu costuri foarte mici). O monedă unică folosită pe tot globul ar salva timp şi costuri inutile. Africa sau alte ări îndepartate încă nu au acoperire. însă. ●Să existe monedă unică. ări subdezvoltate sau în dezvoltare. ●Să po i comunica cu oricine folosind o limbă cu caracter interna ional. care să asigure o mai largă distribuire a oportunită ilor.

. aflate cu predilec ie în Africa sub-sahariană şi Asia.N. 800 USD/loc. Operând cu indicatorul P. În jur de 1. Potrivit celor mai recente estimări. sub doi dolari/zi pentru fiecare cetă ean! Tabelul nr. la nivelul anului 2002. 45 de milioane în America Latină) suferă 104 . real/loc. mai bine zis.real/loc Tara Sierra Leone Tanzania Malawi Burundi Etipoia Guineea Bissau Yemen Mali Zambia Niger R. Între 25% şi 50% din numărul total de femei suferă de abuzuri fizice din partea partenerului. mai mult de 80 de milioane în Africa. ●Circa 160 de milioane de copii suferă de malnutri ie şi mai mult de 250 milioane de copii lucrează ca salaria i.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” spera să fie o bătălie câştigată./loc. ceea ce înseamnă.. Mai mult de 260 de milioane de copii nu urmează cursuri primare sau secundare. ●În fiecare an. ceea ce face ca situa ia lor să fie cu atât mai dramatică. 505 533 570 610 585 615 712 735 720 787 758 788 Sursa: ***– „World Development Indicators 2003”. O problemă majoră a ărilor subdezvoltate este foametea şi malnutri ia. În ările industriale peste 100 milioane erau analfabe i func ionali (deşi au urmat o şcoală. nu au capacitatea să se descurce la scris şi la citit). ●Aproximativ 1.. cauzate de apa contaminată. ●În jur de 340 milioane de femei nu au o speran ă de via ă mai mare de 40 de ani. Printre nerealizările în domeniul dezvoltării umane şi combaterii sărăciei putem aminti: ● Între 1990 – 1997 numărul celor infecta i cu HIV a crescut de mai mult de două ori.D Congo Nigeria P.N. în medie. Pentru ocupantele ultimelor locuri. în special pentru cele mai sărace dintre aceasta. Pentru ările în dezvoltare.3 miliarde de oameni trăiesc cu mai pu in de un dolar pe zi şi aproape un miliard nu îşi poate asigura necesarul pentru satisfacerea nevoilor de bază. de in o popula ie numeroasă.Washington. ajustat cu paritatea puterii de cumpărare.B. ●840 de milioane de oameni suferă de malnutri ie. venitul pe locuitor nu depăşea. 1 Cele mai sărace ări -din punct de vedere al P..B. cele mai sărace ări ale lumii înregistrează „performan e” greu de imaginat. problema alimentară. se înregistrau aproximativ 12 milioane de refugia i. 3 milioane de oameni mor din cauza poluării aerului şi peste 5 milioane mor din cauză de boli diareice. ●La sfârşitul anului 1997. la peste 33 de milioane. Cele mai sărace ări ale lumii. ările subdezvoltate se confruntă şi cu o mare discrepan ă în distribuirea veniturilor. Distribu ia veniturilor reprezintă un indicator de apreciere al dezvoltării economice a unei ări.5 miliarde de oameni nu au o speran ă de via ă mai mare de 60 de ani.C. WorldBank.6 miliarde la servicii de igienă.N. de la mai pu in de 15 milioane de oameni.D. Consumul celei mai bogate cincimi a lumii este de 16 ori mai mare decât al celei mai sărace cincimi.2003 Alături de nivelurile scăzute ale venitului pe locuitor.B. peste 550 de milioane de oameni (375 de milioane în Asia. ●În 1997 mai mult de 850 milioane adul i erau analfabe i. inegalitatea în distribuirea veniturilor se corelează cu sărăcia absolută în care trăieşte o mare parte din popula ia acestor ări. peste 880 milioane au un acces limitat la serviciile de sănătate şi 2. Ponderea venitului global al celei mai bogate cincimi a popula iei este de 74 de ori mai mare decât a celei mai sărace cincimi. sau.

După 1990. 278 mil. Printre căile posibile de sporire a produc iei alimentare în ările în dezvoltare. 2200 . Africa Tropicală şi America de Nord (în Asia de Sud. în primul rând. care este dată de asigurarea unui nivel caloric zilnic de 2250 calorii pe persoană. din iulie 2000. s-a reafirmat sprijinul pentru o cooperare la nivel interna ional. cât şi implica ii de ordin politic (accentuare migra iei. În Pakistan.). cea mai mare parte a săracilor lumii locuiesc în Asia de Sud. 25% în Africa. În America Latină şi Caraibe. 45 g. ările cele mai dezvoltate. 10 g. pe efortul propriu. 90 g. ●exploatarea unor noi resurse naturale şi producerea de alimente pe cale sintetică. plus Rusia.2400 de calorii şi circa 80 – 90 grame de proteine. carne. 35 g. De exemplu.7 persoane. Ceilal i (cam două cincimi) se impart între America Latină (mai ales în Brazilia şi Mexic). o creştere de 4% a produc iei agricole necesită resurse financiare de 15 – 16 miliarde dolari anual. în 1990). ceea ce arată diferen ele şi inegalită ile extrem de mari din această regiune. legume cu boabe. în medie. pentru că majoritatea ărilor ar trebui să aloce mai mult decât au pentru a putea spori randamentul. 40% din cei săraci sunt copii sub 10 ani. cei mai mul i săraci ai lumii trăiesc în Africa sub-sahariană şi Asia de Sud. Asia de Sud-Est (cu predilec ie în Filipine şi Indonezia).6 sunt copii sub 10 ani. Dar. La sfârşitul anului 2000. 13% în America Latină consumă sub acest barem. ajungându-se ca 4. care trăiesc în familii numeroase.2% din popula ie era înregistrată în 2000 ca trăind sub un dolarPPC/zi. un om trebuie să consume zilnic. cel mai mare număr al celor săraci s-a înregistrat în Africa sub-sahariană.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” efectiv de foame. cu aproape aceeaşi pondere (15%) şi China. până în 1990 foarte pu ini oameni trăiau în absolută sărăcie. persoane ce trăiesc sub un dolarPPC/zi (la nivelul anului 2000). Din cele aproximativ 1.2. Problema alimentară are atât implica ii de ordin social. cele care re in aten ia exper ilor sunt următoarele: ●extinderea suprafe elor cultivate. Urmează Asia de Est şi Pacific şi America Latină. Cele mai mari rezerve de terenuri cultivabile se află în America Latină.7% din popula ie să fie sub limita a 1dolarPPC/zi. în principal în Nigeria şi Etiopia. lapte. de legume cu frunze. În Orientul Mijlociu şi Africa de Nord situa ia este similară Europei: sub 2% din popula ie se află sub limita a 1 dolarPPC/zi şi 22% sub limita a 2 dolariPPC/zi. în special în India şi Bangladesh. datorată în special progreselor din China. singura zonă unde reducerea a fost semnificativă. sumă greu de realizat în condi iile datoriei externe actuale. 28% din popula ie în Asia. zahăr. care a devenit regiunea cea mai săracă a lumii. O cincime se află în Africa sub-sahariană. Din punct de vedere al grupurilor intă al săracilor. În Europa şi Asia Centrală. Banca Mondială utilizează no iunea de sărăcie extremă sau limita sărăciei. această solu ie nu există). din care 3. 110 g. sunt în Asia de Est şi Pacific (de la 452 mil. unde aproape jumătate din popula ie este la limita sărăciei absolute. în Asia de Sud (de la 495 mil. Orientul Mijlociu şi Asia de Est (China). Ori. au ajuns la aceeaşi concluzie lansată de Conferin a din 1998. 35 g. rădăcinoase etc. ările cu cei mai pu ini săraci sunt ările Orientului Mijlociu şi Africii de Nord şi Europa şi Asia. în 1990). 20% la nivelul anului 2000. deşi îşi pot spori produc ia. Pentru a avea un nivel de referin ă uniform. iar a copiilor sub 10 ani de 2. lucrurile rămân deocamdată teoretice. cereale. alte legume (cartofi. Identificând sărăcia drept una dintre cele mai grave probleme ale omenirii. în Africa subsahariană (de la 242 mil. 36% din popula ie se afla sub această limită.1. ●sporirea randamentului la hectar şi pe animal productiv. Cele 395 de grame de cereale pot fi echivalentul a 2 ceşti de orez. luând însă ca limită 2 USDPPC/zi. La întâlnirea G8. 522 mil. numărul acestora a crescut. ci. ce se confruntă cu grave probleme. cu următoarea componen ă nutri ională: 5 g. ările subdezvoltate nu se pot baza pe "transferul de hrană". în 1990). 15. menită să 105 . Media na ională este de 6. 10% dintre gospodăriile cele mai sărace au o medie de 7. ceea ce reprezintă 54% din totalul hranei! Un sfert din popula ia lumii trăieşte sub limita unui dolar pe zi! Iar din punct de vedere al reparti iei geografice. 291 mil. convulsii sociale). Această situa ie contrastează puternic cu consumul din ările dezvoltate. Pentru a putea fi considerat hrănit normal.2 mld. ulei. iar sub 2dolariPPC/zi. 395 g.

care dezavantajează net produsele agricole. Şi politicile promovate de către statele în dezvoltare au contribuit la creşterea sau men inerea ridicată a inegalită ii veniturilor: supraevaluarea cursului de schimb. Creşterea popula iei în ările cele mai sărace îşi are motiva ia în mai multe aspecte. pe lângă extrem de sărace. Nicaragua 60%. 700 milioane. În func ie de ipotezele luate în calcul. numărul popula iei în sărăcie va fi aproape acelaşi ca în 1990. 220 milioane în Asia de Est şi Pacific. 9 milioane în Europa şi Asia Centrală. Datele furnizate de Banca Mondială în acest sens sunt relevante. Din miliardul ce se va adăuga omenirii până în 2014. Raportul privind sărăcia globală stabileşte parametrii de bază necesari evolu iei economice pe regiuni. sunt angajate în slujbele cele mai prost plătite şi au o rată a şomajului mult mai ridicată decât a bărba ilor. numărul săracilor poate fi cu mult mai mic. însuşit în cea mai mare parte de marii proprietari. astfel încât să se atingă obiectivele de reducere la jumătate a numărului celor ce trăiesc sub limita a un dolar pe zi. Pentru cele mai multe din aceste ări. respectiv cca.5% din popula ie. iar inegalitatea veniturilor creşte. China 85%. 240 milioane în Africa subsahariană. Yemen 20%. iar măsurile contraceptive sau de planing familial sunt inexistente. mai ales în ările slab dezvoltate: Laos 25%. dacă regiunile cele mai sărace ale lumii (Asia de Sud şi Africa sub-sahariană) nu vor înregistra progrese evidente în plan economic şi social. Rusia 35%. în condi iile în care agricultura este principala ocupa ie în multe din aceste ări. rata de creştere este mai mică. inegalitatea distribuirii veniturilor îşi are sursa în decalajul între mediul urban şi rural. For a de muncă feminină este mai scăzută. Altfel spus. Diferen ele sunt semnificative la finele anului 2008. ce merge pe extrapolarea unei rate de creşteri medii de 3. În cel pesimist. practic. Conform prognozelor Băncii Mondiale1. 310 milioane se vor naşte în Asia de Sud. în special în cazul pătrimii din gospodăriile care sunt conduse de femei. Pentru femeile cu vârsta cuprinsă între 15 şi 49 de ani. Unul este dat de rolul pe care femeia îl are în societate. precum şi mortalitatea infantilă foarte ridicată. Pakistan 25%. care să aibă drept consecin ă directă reducerea sărăciei. politica de pre . Popula ia feminină este mai săracă decât cea masculină. peste 600 de milioane se vor naşte în ările cu cele mai scăzute venituri. femeile sunt lipsite de educa ie. ceea ce face ca majoritatea for ei de muncă să fie slab calificată. s-a previzionat propor ia persoanelor ce va trăi în sărăcie în anul 2008 şi în 2015. Indonezia 55%. cea mai săracă. În scenariile elaborate. şi puternic concentrate în mâna unor latifundiari (cum este cazul celor mai multe din ările latino-americane) ceea ce face ca venitul ob inut în agricultură să fie. cu salarii extrem de reduse. Haiti 15%. pe regiuni şi la nivel mondial. anumite cheltuieli publice. 106 . India 40%.5%. Acest lucru este cât se poate de probabil. neavând mai mult de un an sau doi de şcoală. se au în vedere 3 variabile (rata de creştere a consumului. rata de creştere a popula iei şi schimbările în inegalită ile veniturilor) şi. popula ia ce trăieşte în sărăcie să fie de 14. În varianta mai pu in optimistă. precum şi ponderea acestora în totalul popula iei. cunoştin ele lor.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” sprijine ările cele mai sărace în promovarea acelor politici. Se apreciază că reducerea analfabetismului are efecte pozitive asupra veniturilor ce revin celor 40% din popula ie. Camerun 20%. Ca urmare. în 2015. Iordania 50%. În cele două scenarii elaborate pentru regiunile globului. 30 milioane în ările dezvoltate. Iran 70%. Pentru multe din ările slab dezvoltate. admise doar pentru zonele rurale etc. un număr mare de copii creşte şansele de supravie uire ale familiei. Bangladesh 50%. consumul de contraceptive este scăzut. Un prim scenariu este unul optimist. O altă cauză a acestei inegalită i derivă şi din accesul redus la educa ie pentru cea mai mare parte a popula iei acestor ări. Guinea 0%. ceea ce reprezintă în cifre absolute 897 milioane persoane. precum şi capacitatea de a în elege ceea ce se întâmplă în jurul lor sunt foarte reduse. în 2008. pornind de la proiec iile acestora în perioada 1998-2008. se poate observa că la sfârşitul acestui deceniu (mai precis în 2008). Un alt motiv îl constituie speran a de via ă foarte redusă în multe ări sărace (sub 50 de ani). intele propuse au fost ca. diferit pe regiuni şi o stagnare a inegalită ii veniturilor. Cea mai mare parte a popula iei sărace este analfabetă. Zonele rurale sunt.

Cea mai mare parte a analfabetismului este în rândul femeilor. World Bank. În multe păr i ale globului. comparativ cu ările bogate ara Cambodgia / Irlanda Sierra Leone / Hong Kong Rwanda / Australia Malawi / Fran a Swaziland / Elve ia Etiopia / Olanda Zambia / Japonia Mozambic / Norvegia Burundi / Danemarca Bangladesh / Suedia 1980 201/11 190/11 185/11 169/10 159/9 155/9 154/8 145/8 145/8 132/7 2002 102/6 162/3 112/5 115/5 98/4 107/5 105/4 122/4 107/5 73/4 Sursa: *** – „Table 2003”.. World Bank.. media pe regiuni -mor i sub vârsta de un an la 1000 naşteri viiRegiunea Asia de Est şi Pacific Europa şi Asia Centrală America Latină şi Caraibe Orientul Mijlociu şi Africa de Nord Asia de Sud Africa sub-sahariană 1990 40 28 41 60 87 101 1998 35 22 31 45 75 92 2001 33 20 28 43 61 90 Sursa: *** – „Table 2000”. 2000 Cele mai sărace ări înregistrează performan e mult mai triste.C. rata de şcolarizare în învă ământul primar şi secundar. Din punct de vedere al şcolarită ii. Pe regiuni. Tabelul nr. se prezenta în felul următor: Tabelul nr. mortalitatea infantilă se prezenta astfel: Tabelul nr.C. cele mai sărace ări au o rată a mortalită ii şi de peste 50 ori mai mare (cazul Sierra Leone). 3. Rata fete/băie i cuprinşi în învă ământul primar şi secundar -%Regiunea Asia de Est şi Pacific Europa şi Asia Centrală America Latină şi Caraibe Orientul Mijlociu şi Africa de Nord Asia de Sud Africa sub-sahariană 1990 88 85 95 82 75 82 1998 91 93 98 86 9 87 2001 93 96 99 90 96 90 Sursa: ***– „Table 2003”. încă unul până la vârsta de 5 ani şi doar unul din cinci atinge 45 de ani. 2003 107 . în unele ări femeile neavând dreptul la vot şi nici alte drepturi în societate. diferen ele în ceea ce priveşte distribu ia veniturilor în cadrul familiei arătă că există o discriminare clară a femeilor în raport cu bărba ii. World Bank. Comparativ cu ările bogate. De asemenea.. 2003 Mortalitatea infantilă înregistrează cele mai mari niveluri în aceste ări: unul din 10 copii moare în primul an de via ă.4 Mortalitatea infantilă. femeile au o educa ie inferioară bărba ilor. Washington D. Washington D. 5 Rata mortalită ii infantile în ările sărace. este unul net inferior bărba ilor. precum şi rata mortalită ii pentru diferite tipuri de boli arată o hrană mai defectuoasă şi o îngrijire a sănătă ii mai slabă pentru femei decât pentru bărba i.C. Washington D. rolul femeii în ările în dezvoltare. în special în cele mai sărace.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” De altfel. Rata de mortalitate. pe regiuni.

U. Pe regiuni..2000 În cadrul Conferin ei care a avut loc la Paris în anul 1998.D.lipsa unor condi ii sanitare şi de igienă minime contribuie la peste 900 milioane de îmbolnăviri de diaree anual.3 77.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Două treimi populatia tarilor subdezvoltate nu are acces la apă potabilă şi o pondere şi mai mare nu are asigurat un acces corespunzător.7 Sursa: Sursa: „Human Development Report 2000”. Aceasta cauzează moartea a 3 milioane de copii anual. Scopurile au fost următoarele: 108 . 2003 Sunt ări unde peste jumătate din popula ia ări este analfabetă.C.. cu participarea ărilor membre OCDE. în %ara Niger Burkina Faso Gambia Senegal Etiopia Rata analfabetismului 85.5 63.. Cuprinderea în şcoala primară -media % pe regiuni geograficeRegiunea Asia de Est şi Pacific Europa şi Asia Centrală America Latină şi Caraibe Orientul Mijlociu şi Africa de Nord Asia de Sud Africa sub-sahariană 1990 97 96 88 79 73 58 2002 99 99 95 85 80 68 Sursa: *** – „Table 2003”. Tabelul nr. Sunt zone (în special în Africa sub-sahariană) unde asigurarea apei implică o deplasare zilnică din partea fiecărei familii la o distan ă de peste trei ore de mers pe jos! Alături de apă. ările cu cea mai mică speran ă de via ă ara Zambia Zimbabwe Mozambic BurundI Rwanda Leshoto Swaziland 1980 35 42 41 42 4 40 40 2002 32 33 36 40 39 32 33 Sursa: *** – „Table 2003”. Speran a de via ă este mai mică. comparative cu 77 de ani. Tabelul nr. s-au identificat 6 scopuri sociale şi 16 indicatori complementari ce urmau a fi monitoriza i de către comunitatea interna ională. cuprinderea în şcoala primară este următoarea: Tabelul nr.N. Media pentru persoanele ce trăiesc în sărăcie este de 45 de ani. 7. 2003 Între o treime şi două cincimi din adul i sunt analfabe i şi doar patru din 10 copii reuşesc să urmeze mai mult de 4 ani de şcoală primară. 8 Rata analfabetismului în ările sărace -nivelurile cele mai ridicate.C.8 65. reprezentan i ai Na iunilor Unite şi ai Băncii Mondiale. media pentru ările dezvoltate. lucru ce ar putea fi prevenit în condi ii sanitare mai bune şi a existen ei apei potabile.4 64. ca parte a unei noi strategii de dezvoltare. World Bank. World Bank. 6.P. Datele publicate în Raportul asupra Dezvoltării Umane pe anul 2000 reflectă această situa ie dramatică. Washington D. Washington D.

● Dona ii (granturi). sub diverse forme.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” ● reducerea sărăciei la jumătate (s-a estimat ca numărul celor ce trăiesc cu mai pu in de un dolar pe zi să scadă la 700 milioane la sfârşitul deceniului următor). ce reprezintă opera iuni al căror scop principal nu este altul decât finan area dezvoltării şi care includ un element de libertate mai mic de 25%. asisten a financiară externă pentru dezvoltare reprezintă o institu ie relativ recentă. 3. la niveluri mai mici decât jumătate din nivelurile actuale. creşterea necontrolată a popula iei. Ea a apărut ca o expresie a extinderii şi adâncirii permanente a cooperării economice dintre toate ările lumii. care sunt dona ii şi împrumuturi acordate ărilor beneficiare prin organisme oficiale şi care comportă elemente de favoare şi de libertate de minim 25% din suma totală.B.-ul ărilor dezvoltate în 1960. ● Împrumuturi pentru ajutor. Din punct de vedere al scopurilor. Asistenta financiară pentru dezvoltare Adâncirea decalajului dintre ările bogate şi ările cele mai sărace a atins deja niveluri îngrijorătoare. a surmontării decalajului existent între ările bogate şi cele sărace. investi ii de portofoliu şi credite la export. asisten a financiară externă s-a concentrat tot mai mult pe problema lichidării subdezvoltării. în bani sau natură. sunt incluse în această categorie.N. Asisten a financiară externă reprezintă un concept larg. ● Alte contribu ii ale sectorului public. până la sfârşitul anului 2015. împrumuturi. în opinia unor specialişti. ●asigurarea educa iei primare. peste 125 milioane de copii de vârstă şcolară primară nu erau înscrişi la şcoală în 1995.6 miliarde dolari în 1966 la 69 miliarde dolari în 2003. ● Aportul sectorului privat. din care 2/3 erau fete. care sunt transferuri. la 0. se apreciază că doar 7% din asisten a financiară pentru dezvoltare acordată pe cale bilaterală este direc ionată către priorită ile privind dezvoltarea umană: sănătate. astfel încât să crească la 100% procentul de cuprindere în şcoala primară a copiilor. Comunitatea interna ională reclamă din ce în ce mai des necesitatea acordării de ajutoare. asisten a financiară oficială pentru dezvoltare alocată de ările dezvoltate ărilor în dezvoltare a scăzut de la 0. Ulterior. care include dona ii bilaterale. accesul la apă potabilă etc. care în situa ia men inerii reculului din anii imediat după ’90 risca să arunce aceste economii în totală dependen ă de lumea dezvoltat. asisten ă tehnică şi fluxuri multilaterale a crescut de la 4. ● creşterea egalită ii pe sexe în ceea ce priveşte cuprinderea în şcoala primară. 109 . În sistemul rela iilor economice interna ionale contemporane. ● reducerea mor ii infantile şi a celei până la 5 ani. publice sau private. Nevoia de capital străin rezidă deci tocmai din incapacitatea propriilor economii na ionale de a satisface nevoia de capital pentru refacerea economică şi pentru relansarea investi iilor. pe fondul reconstruc iei economice a ărilor afectate de cel de-al doilea război mondial. care corespund criteriului amintit la ajutoare. cu grave consecin e pe termen mediu şi lung. ● reducerea mor ii maternale cu 2/3 până în 2015. în termeni relativi. Aici se includ opera iunile de reamenajare a datoriei externe efectuate de sectorul public în condi ii de pia ă. ● creşterea accesului la serviciile ce privesc reproduc ia. Asisten a financiară oficială pentru dezvoltare. educa ie. care sunt acordate pe perioade mai mari de un an de organisme publice sau de guverne.51% din P. Opera iunile de reeşalonare şi împrumuturile acordate pentru refinan area unei datorii contractate. care include. Cu toate acestea. mai ales în zonele foarte sărace. care nu implică rambursare.25% în 2003. ce cuprinde investi ii directe. pentru a putea prevenii apari ia unor dezastre în aceste ări. prin creşterea asisten ei medicale la naştere. astfel încât să se prevină infestarea cu boli în perioada de sarcină (în special cu HIV). mai multe elemente : ● Ajutoare.

P. WorldBank. a ajutorului extern ca instrument de politică comercială şi politică externă. este dictată de interesele şi motiva iile donatorilor. ● motive politice (extinderea sferei de influen ă a ărilor donatoare). Economie. p. ca urmare a faptului că opinia publică din ările donatoare este sceptică în ceea ce priveşte eficien a ajutorului extern. Harper Collins College Publishers. Există o serie de motiva ii “ascunse”. 5. World Bank. Bucureşti.17 13. FMI.. totuşi. Integrare economică.C. ceea ce implică cel pu in două consecin e. 1994. Aceste criterii sunt. Aceste motiva ii pot îmbrăca o paletă destul de largă: ● motive umanitare şi morale.“Economia mondială”. 2000. Editura All Back. „Table 2000”. 6. Bucureşti. Pornind de la faptul că asisten a financiară este menită să contribuie la atenuarea decalajului existent între ările bogate şi cele sărace. Ungureanu Emilia. 2. 3. „Global Develpoment Finance”. 4.N.). în mare măsură. ● motive militare (sus inerea unui aliat tradi ional sau poten ial). pe de altă parte. şi anume: ca urmare a dependen ei.. www.wikipedia.C.2003 11. BM.A. 1994. Oxford. de exemplu. de cele mai multe ori. De cealaltă parte. în continuare. 2007. Bucureşti. p. ● motive economice (noi pie e de desfacere. 2003 9. 2000. World Bank. noi surse de aprovizionare cu materii prime ieftine etc. se constată un declin al asisten ei oficiale pentru dezvoltare. Sunt ări în dezvoltare care depind într-o măsură ridicată de ajutorul extern. "Human Development Report 1991. ele sunt extrem de vulnerabile în fa a creditorilor. dispare.1992..Editura Didactică si Pedagogică.“Does aid work?”. Se conturează tot mai mult ideea de evaluare a criteriilor de alocare a ajutorului extern. „Table 2003”. ● favorizarea ărilor cu cea mai mare eficien ă în utilizarea ajutorului extern.. alocarea de asisten ă financiară trebuie să se facă pornindu-se de la necesită ile ărilor receptoare. Editura Economică.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Pe termen scurt şi mediu. ● favorizarea ărilor care au un set viabil de măsuri de administrare a asisten ei financiare. care le determină să accepte uneori condi ii deloc avantajoase. African Development Bank.. ările receptoare au nevoie de aceste fonduri nu doar din motive pur economice. Ioan Bari . Inc. World Bank. „Global Poverty Report”. Studiile confirmă utilizarea. Asian Development Bank. Astfel. existen a corup iei etc. scopul principal fiind eliminarea ei. second edition.65 12. „World Development Indicators 2003”. G8 Summit July 2000. 2000 10. în Jan S.D. Washington D. dorin a puterii politice de a suprima opozi ia.D.. cum ar fi. BERD. În ultima perioadă. Editura Sitech. Craiova.ro 110 ..C. Avrămescu Tiberiu Cristian.C. Cu alte cuvinte. 2001. 1996. Washington D. Academia de Studii Economice. scopul asisten ei financiare trebuie subordonat procesului de dezvoltare din ările beneficiare. 8. Inter-American Development Bank. Robert Cassen and associates . Economie Europeană. Economie politică.Washington. Dobrescu Emilian. Editura Didactică şi Pedagogică R. interesul de a promova acele politici menite să crească contribu ia efortului propriu în procesul dezvoltării. în literatura de specialitate s-a conturat un set de criterii economice privind modul de alocare a asisten ei financiare: ● nivelul sărăciei. Bibliografie 1. Clarendon Press.U. 2004 7. ceea ce diminuează capacitatea lor de negociere a condi iilor impuse de aceştia.1993". Washington D. rareori urmărite în programele de ajutorare ale celor mai mul i dintre donatori. Bucureşti. Hogendorn – „Economic Development”.

com 111 .about. www.globalizarea.globalization.com 15.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” 14. www.

dinspre sau în interiorul UE-27. dr. univ. London Heathrow şi Frankfurt / Main au continuat să fie cele mai mari aeroporturi din UE-27 în termeni de pasageri transporta i şi de mărfuri şi poştă încărcate / descărcate respectiv.4%. La nivel de aeroport.6% fa ă de 2007.3%. Emilia CLIPICI În 2008.9 milioane de tone au fost încărcate sau descărcate în UE-27. Acest lucru aduce la capăt o perioadă neîntreruptă de şase ani de creştere sus inută în industria transportului aerian.6%. însă în ultimul trimestru. 798 milioane de pasageri au fost transporta i pe calea aerului spre. 12. datele au arătat o scădere de 5. Graficul 1: 2007/2008 Creşterea totală a transportului aerian de pasageri de către statul membru (%) 112 . Deşi acest lucru reprezintă o creştere anuală mică de 0.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” IMPACTUL CRIZEI ECONOMICE ASUPRA TRANSPORTURILOR AERIENE Autori: Elena BUJNI Ă Valentin DUMITRAŞCU Anul II. Într-adevăr. imaginea este similara. În 2008. Economie şi Afaceri Interna ionale Coordonator ştiin ific: Lect. Cu toate acestea. în timp ce în primele două trimestre ale anului 2008. cu o creştere anuală de 3. În ceea ce priveşte transportul aerian de mărfuri şi poştă. ca efect al crizei economice asupra industriei transportului aerian UE-27 a devenit eviden a în cursul anului. a existat o tendin ă de scădere pe parcursul anului care s-a încheiat cu o scădere de 14% în luna decembrie. o compara ie a pasagerilor cu anul 2007 indică o creştere de 4.

confort. Primele servicii de pasageri au început din 1910. Tabelul 1: Situa ia transportului aerian de pasageri de către statele membre în 2008 (mii) Grafic 2: UE-27 Creşterea trimestrială a transportului aerian de pasageri între trimestre similare în 2007 şi 2008 113 . Transportul aerian de pasageri la nivelul statelor membre şi la nivelul UE Transporturile aeriene reprezintă o arie de comer în care aeronavele sunt angajate pentru a transporta pasageri. Activitatea de transport aerian a cunoscut o importantă dezvoltare datorita0 caracteristicilor sale specifice. oportunitate.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” 1. când dirijabilele au început să opereze între câteva oraşe din Germania. şi anume: rapiditate. siguran ă. na ionale şi interna ionale. convertibilitate. regionale. Companiile de transport aerian operează servicii pe rute aeriene locale. accesibilitate şi economicitate. marfă şi poştă.

114 . însă în al patrulea trimestru. Spania a fost statul membru cu cea mai mare înregistrare în scădere a traficului aerian de pasageri în cursul trimestrului al patrulea. Extra-UE de pia ă a fost afectată de criza economică mai rapid decât pia a intra-UE. pia a extra-UE a scăzut doar cu 1% în aceeaşi perioadă. Cu toate acestea. doar patru din ele a înregistrat o creştere pozitivă.5% şi interna ionale programate zboruri interne. fiecare stat membru a raportat o creştere a pasagerilor transporta i. Impactul crizei economice a fost cea mai mare în noiembrie şi decembrie. În această ară. creşterea anuală pentru UE-27 era încă pozitiva (0. Harta 1:Transportul aerian în cadrul UE la nivel de stat în 2008:43% din totalul transporturilor Patru dintre topurile zece din domeniul fluxurilor interna ionale precizează Spania ca fiind o destina ie cu o pondere importanta în totalul transportului aerian. Biroul de Statistică Transport al Departamentul Transporturilor din SUA a raportat în 2008 o creştere negativă de 3.6%). În timp ce în primul trimestru din 2008. când o scădere de 7% a fost înregistrata în compara ie cu luna similară a anului 2007. cu aproape 11% mai pu ini pasageri decât în acelaşi trimestru din anul precedent.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Graficul 2 arată tendin a în scădere trimestrială în transportul aerian de pasageri în UE-27. La nivelul statelor membre tendin a a fost similară în cele mai multe cazuri. Cu toate acestea. Aceasta reprezintă o performan ă mai bună decât sectorul transporturilor aeriene din SUA. În timp ce pia a intra-UE a scăzut cu 7% în al patrulea trimestru din 2008.

datorită faptului că numărul pasagerilor care fac escale sau îşi schimba ruta va fi alocat ării în care şi-au pus conexiunile şi nu în tara de origine sau destina ia finala. 115 .Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Harta 2:Transportul aerian din UE în exterior în 2008 Harta 2 prezintă o viziune de ansamblu asupra pie ei externe UE. O mai mare grijă trebuie acordată cu privire la împăr irea lumii pe regiuni.

Doar trei aeroporturi (Larnaca. În ceea ce priveşte impactul crizei economice. aproape toate aeroporturile prezentate în tabel au raportat o creştere negativă în ultimul trimestru din 2008. transferând o parte a opera iunilor lor de la Roma / Fiumicino martie 2008. Cele mai semnificative varia ii au fost înregistrate la Roma / Fiumicino (9-6) şi Milano / Malpensa (12 .Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” 2.17). Cauza acestei modificări a fost decizia luată de Alitalia să renun e la Milano / Malpensa ca un hub. Transportul aerian de pasageri pe aeroport Tabel 2: Topul aeroporturilor în UE-27 din punct de vedere al transportului de pasageri în 2008 Top 5 nu arată vreo schimbare comparativ cu 2007. dar este semnificativ faptul că numai la Paris / Charles de Gaulle s-a înregistrat o creştere pozitivă pe tot parcursul anului. 116 . Bucureşti / Otopeni şi Riga International) a raportat o creştere de pasageri în acest trimestru.

Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Graficul 3: Top 10 aeroporturi * în termeni de creştere între 2007 şi 2008 Graficul 3 eviden iază acele aeroporturi care au raportat mai mult de 1 milion de pasageri în 2008 cu cea mai mare creştere. În toate cazurile. acestea sunt dimensiunile medii aeroporturilor în cazul în care transportul de călători a fost stimulat de creşterea opera iunilor efectuate de către transportatorii low-cost pe parcursul anului. Harta 3:Topul 10 al aeroporturilor pereche în UE-27 în 2008 117 .

5%. dar rolul său devine din ce în ce mai important. Aceasta reprezintă o creştere de 3. cu 40% mai mult decât oricare alta. fapt demonstrat de existen a companiilor specializate în transport cargo. Cea mai mare cale na ională a fost între Barcelona şi Madrid. printr-o mai bună organizare a transporturilor. Traficul interna ional aerian a înregistrat un ritm anual de creştere de 8. atunci când tonajul a scăzut progresiv până la 1% în octombrie. traficul na ional în UE-27 a scăzut cu 3% în cursul anului 2008.9 milioane de tone de mărfuri şi poştă au fost transportate în 2008. prin intrarea în exploatare a unor noi tipuri de aeronave. acest traseu a cunoscut o scădere semnificativă în 2008 (-24%). prin folosirea unor utilaje şi sisteme de manipulare şi transport adecvate. Uitându-mă la datele trimestriale care stau la bază. În special.3% comparativ cu 2007.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Harta 3 arată cele 10 perechi de aeroport de top în cadrul UE-27. Statisticile trimestriale sugerează că această pia ă a fost afectată în mod semnificativ cu o scădere de 4% în trimestrul al treilea şi 9% în al patrulea.Transport aerian de marfă şi poştă Mult timp transportul aerian cargo a fost considerat o activitate secundară în transportul aerian. 8 dintrecele în cauză sunt la nivel na ional. Graficul 4:Evolu ia trimestrială a transportului de mărfuri şi poştă între aceleaşi trimestre din 2007 şi 2008 La nivelul UE-27. Deschiderea liniei de mare viteza între aceste două oraşe a fost motivul principal pentru această reducere în transportul aerian. În ultimii ani. o creştere pozitivă a fost înregistrată în primele trei trimestre ale lui 2008.5% mai mult decât cel înregistrat de transportul aerian de pasageri. În general. s-a ob inut micşorarea timpului de sta ionare la sol şi de încărcaredescărcare. 12. 7% în noiembrie şi 14% în decembrie. respectiv cu 1. 3. Cu toate acestea. 118 . Efect de încetinire economică a început să fie observate pe parcursul ultimelor trei luni din an.

reprezentând 80% din total. DHL Express.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Tabelul 3: Privire de ansamblu asupra UE-27 transport aerian şi transportul-mail de către statele membre în 2008: mărfuri şi poştă transportate (în tone) Transportul aerian UE-extra şi pia a poştei sunt de departe cel mai important segment în totalul transportului. cu o creştere spectaculoasă de 400% 119 . există adesea alternative de concuren ă între modurile de transport. unul dintre actorii de pe pia a principală. Graficul 5: Privire de ansamblu asupra transportului de mărfuri lor în 2008 În martie 2008. şi-a mutat activitatea de la Bruxelles la Leipzig . Acest lucru se reflectă în tabelul 4 în cazul în Leipzig / Halle apare pentru prima dată în cele 20 de aeroporturi (8). Acesta indică faptul că în interiorul UE şi al pie elor na ionale.

eu/portal/page/portal/transport/introduction 120 .Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” comparativ cu 2007. potrivit Organiza iei interna ionale a transportului aerian (IATA). vom discuta despre o problemă majoră cu care companiile de transport aeriene s-au confruntat luna trecută.ec. pentru ca are anumite avantaje în fa a competitorilor săi. Organiza ia avia iei civile interna ionale sus ine că impactul economic al acestui eveniment este mai mare decât cel al atentatelor din 11 septembrie 2001.europa.eurostat. de asemenea. începe acum să facă decontul crizei inedite provocate de închiderea cvasitotala a spa iului aerian european. Întreaga filiera turistică.ec. transportul aerian a trecut în ultimii 3 ani printr-o perioadă de încetinire a procesului de dezvoltare.eu/portal/page/portal/transport/data/database (Select “Air transport”) Mai multe informatii"Transport statistics": http://epp. care traversează din 2008 una dintre cele mai grave crize din întreaga sa istorie. de la companiile aeriene şi pana la calatori. Köln / Bonn.care a creat un imens nor de cenuşa ce a acoperit întreaga Europa. În plus. întreg sistemul de transport a fost perturbat de izbucnirea unui vulcan din Islanda. DHL Express a lansat un nou serviciu regulat de marfă între Leipzig / Halle şi Bratislava / Ivanka. Tabel 4:Topul primelor 20 de aeroporturi în UE-27 În privin a perioadei actuale. dar spre deosebire de celelalte tipuri de transport s-a men inut pe linia de plutire. Anul trecut. iar pierderile au fost de peste 11 miliarde. Efect secundar a fost un declin în cifrele de la Bruxelles / na ionale şi.eu/eurostat Data on "Transport statistics": http://epp.europa. În concluzie. La data de 16 aprilie. cifra globală de afaceri a scăzut cu 79 de miliarde de dolari.eurostat.europa. Companiile de transport aerian sus in ca impactul economic al închiderii traficului după erup ia vulcanului din Islanda este mai mare decât cel generat de atentatele din 11 septembrie. Acest lucru reprezintă o catastrofa pentru sectorul aerian. Bibliografie Eurostat Website: http://ec.

5 şi 5%). univ. Naviga ia neregulată.agen i intermediari de asigurare (insurance brokers) . data disponibilită ii mărfii. Tehnica navlosirii Teoretic. Naviga ia regulată. 121 .agentul protector sau supervizor (apără interesele păr ii care l-a angajat . condi ia de descărcare. care se aplică asupra navlului. cantitatea. o are orar fix. minereuri. Activitatea de brokeraj . încărcări par iale. Tipuri de exploatare comercială a navelor 1. Contractul de transport: Charter party + Conosament – precizează condi iile transportului în cauză. data expirării acreditivului.agen i intermediari navlosiri (chartering brokers) 4. dr. sau de linie o furnizează servicii unei clientele numeroase o se caracterizată prin lipsa dependen ei fa ă de un singur expeditor. Emilia CLIPICI I. încărcări pe punte etc. norma de încărcare. care dispune de o partidă de marfă suficient de mare pentru a ocupa spa iul oferit de nava în cauză. o aceste nave transportă în general mărfuri grele şi voluminoase – mărfuri de masă ( i ei şi derivate petroliere. . cine face asigurarea. momentul începerii opera iunii de navlosire îl constitue primirea de către broker a cererii de tonaj (1): .agen i intermediari de vânzări navale (brokers for the sale of ships) .activitate de intermediere între un armator (propritar de navă) şi un navlositor (proprietar de marfă) în vederea închirierii spa iului necesar încărcării şi transportării mărfii între două şi mai multe porturi.reprezintă dispozi ia dată de o societate de a angaja nave în numele şi pe contul lor = mandatul de navlosire. rata de contrastalii şi cum se reglementează plata acestora. sau tramp o nu este legată de o anumită rută de transport. Conteractul de transport – îmbracă forma de Booking Note (nota de rezervare a spa iului de transport pe nava de linie) şi/sau Conosament (Bill of Lading).con ine toate elementele de care trebuie să se ină seama: marfa. de anumite porturi fixe de expediere şi destina ie o navele utilizate colindă mările şi oceanele şi acostează în porturile unde li se oferă condi iile de transport cele mai avantajoase. referiri la transbordări. portul de încărcare. navlului mort şi a contrastaliilor. 3. cărbuni etc. Pentru intermediere brokerul primeşte un comision din partea armatorului stipulate în Charter Party sub forma unui procent (care variază între 2.). o situa ia armatorilor este clară numai la timpul preseni o fiecare cursă satisface în general interesele unui singur navlositor. . 2. brokerii se împart în 5 categorii: . După natura activită ii pe care o îndeplinesc.document tipizat.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” TRANSPORTURILE MARITIME Autori: Laura Ioana CALIN Andreea Alexandra DUMITRASCU Anul II Economie si Afaceri Internationale Coordonator ştiin ific: Lect.agen i intermediari de încărcare (loading brokers) .

Contractul de transport maritim Definitie: Conven ia Na iunilor Unite (regulile de la Hamburg) privind transporturile pe mare.armator „bareboat” ob ine loca ia navei fără echipaj sau dotarea cu materiale specifice şi îşi asumă obliga ia de a plăti între inera. De regulă contractul de navlosire este tipizat şi specific fiecărui flux de mărfuri. . taxele portuale şi de trecere prin canale. Pe unul sau mai multe exemplare ale acestei scrisori. contra plă ii unui navlu. defineşte contractul de transport pe mare ca „orice contract prin care cărăuşul se obligă. este un contract de închiriere a unei nave prin care un proprietar armator pune la dispozi ia unui navlositor armator. Tipuri de contracte de navlosire: A.condi ia de încărcare/descărcare . Navlositorul.nivelul navlului. Sarcina brokerului se consideră încheiată în momentul primirii mandatului de navlosire împreună cu cererea de tonaj. Proprietarul. navlositorul urmează să semneze de luare la cunoştin ă. . Booking note precizează condi iile principale în care se execută transportul: . repara iile curente sau accidentale. C. aprovizionarea. Locatarul poate avea dreptul (dacă se specifică în contract) de a arbora pavilionul companiei sale. respectiv de rezervare a spa iului de transport necesar pentru expedierea unei cantită i determinate de marfă. Acest document trebuie acoperit ulterior de un conosament. adică în general toată partea financiară a exploatării comerciale şi tehnice. andocarea. să transporte mărfuri pe mare de la un port la altul”. Voyage Charter Party – închirierea navei pentru un număr de voiaje (în cazul în care este vorba de mai multe voiaje se precizează numărul de voiaje consecutive şi perioada de timp pe 122 . navlosirea. Booking Note Booking note.portul de încărcare şi de descărcare. . folosin a temporală a unui vas nearmat. se foloşeşte în general în naviga ia de linie. Prevederile sale nu se aplică contractelor de tip Charter Party.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Prospectarea pie ei (2) – cererea de ofertă de tonaj (întocmită de broker) – studierea ofertelor primite – încheierea contractului de transport.numele şi adresa destinatarului.marfa care face obiectul transportului . Ultimul act pe care îl mai întocmeşte brokerul în vederea îndeplinirii sarcinii sale este avizul de navlosire (3) pe care îl trimite agentului economic. Berth note = avizul de angajament – acest doc se utilizează cu precădere în naviga ia de tip tramp şi de linie care nu lucrează după orare precise. din 1978. Charter party Încorporează condi iile contractului de transport cu nave de curse neregulate (tramp). prin care se confirmă angajarea spa iului necesar şi celelalte condi ii principale în care urmează să aibă loc transportul. II. asigurarea. sau avizul de angajament.cantitatea şi modul de prezentare al acesteia la transport. B. Charter by demise (Bareboat charter) Se utilizează destul de rar. alături de pavilionul na ional al navei şi pavilionul companiei proprietarului. El apare sub forma une scrisori adresată de agentul armatorului către navlositor.numele şi adresa expeditorului. certificatul de na ionalitate cât şi cel de clasă. . în cursul negocierii purtându-se discu ii numai în jurul principalelor elemente constitutive sau acelor clauze tipărite pe care o parte doreşte să le modifice sau să le elimine. în schimbul unei chirii numite „hire”– se calculează în func ie de durata folosin ei.armator este obligat să pună la dispozi ia navlositorului-armator nava în stare tehnică aptă de navigabilitate şi să prezinte documentele de înregistrare. Apare în două forme: 1.

Să efectueze transportul direct şi fără întârzieri. modul de calcul. Condi ia de navlosire. portul de încărcare şi cel de descărcare. 12. 15. 5. contrastaliilor. Time Charter Party (navlositorul închiriază nava pe o perioadă determinată de timp) Principalele clauze ale contractului charter-party: 1. 123 . 20. Descrierea mărfi. data la care se estimează că nava urmează să sosească în portul de încărcare. caracteristicile principale. Răspunderea în caz de încărcare a mărfii pe punte. Date referitoare la perioada în care trebuie să înceapă executarea voiajului. Staliile ireversibile se stabilesc şi se determină separat pentru portul de încărcare şi pentru portul de descărcare. staliile pot fi reversibile sau ireversibile. Detalierea răspunderilor cărăuşului şi încărcătorului referitoare la avarierea mărfii şi a navei (avarie comună). În portul de destina ie cheltuielile cu destivuirea şi cotarea mărfurilor în hambare sunt suportate de armator. contrastaliilor şi despatch money-ului. moneda. Demurrage – reprezintă valoarea în bani a contrastaliilor pe care o plăteşte navlositorul armatorului (pentru zilele de supercontrastalii demurrage-ul este dublu). 17. Despatch money – suma de bani pe care armatorul o plăteşte navlositorului pentru timpul de stalii economisit.Să dispună de suficient combustibil şi de celelalte materiale necesare în cantită i suficiente pentru a permite ajungerea la următorul port. Norme de încărcare/descărcare. rate de despatch/demurrage. Staliile reversibile se calculează cumulat pentru încărcare şi descărcare. Situa ia navei în momentul închirierii. 16. 14. 7. 8. capacitatea utilă. Clauza de arbitraj. După modul de stabilire. Starea de navigabilitate. Clauza devierii de la ruta normală de transport.Clauza de for ă majoră. Modul de avizare privind sosirea navei în portul de încărcare. Clasa de registru a navei. 2. Clauzele speciale pe care trebuie să le con ină conosamentele. 22. Se plăteşte numai dacă în contract (Ch/P) se specifică expres acest lucru. Navlul. 9. 11. modul în care sunt suportate costurile de încărcare-descărcare. 2. 10. modul de calculare al staliilor. 3. 21. armatorul mai suportă şi descărcarea mărfurilor pe chei. Ruta de transport. 13. apar probleme cu privire la calculul staliilor.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” care este valabil contractul). care este şi contract de transport prevede patru obliga ii principale ale cărăuşului: 19. 6. în legătura acestora cu charter-party-ul. Denumirea navei. Timp de stalii (laytyme sau laxday) – perioada maximă în care navlositorul trebuie să efectueze opera ia de încărcare/descărcare. precum şi durata de marş din portul de încărcare până în portul de descărcare. Porturile în care trebuie să opereze nava. care nu apar în cazul navlosirii pe timp. prima zi de când încep să curgă staliile şi ultima zi admisă pentru încărcare. Nava trebuie să fie în stare de navigabilitate. Să execute contractul de transport cu o diligen ă rezonabilă. În plus la condi ia „liner” pe lângă cheltuielile cu destivuirea şi cotarea mărfurilor în hambare. 4. Contrastalii – imobilizarea navei pentru pentru opera iuni de încărcare/descărcare în afara timpului de stalii convenit. Orice contract de navlosire pe voiaj. 18. fără nici un fel de penalitate din partea armatorului.

Gradul de dotare al porturilor. d). de andocare etc. pier dues).Posibilitatea încărcării cu mărfuri a navei la cursa de retur.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” III. . .Nivelul taxelor de tranzitare prin canale şi strâmtori . capacitatea de operare simultană şi regimul de lucru . Pre urile de transport cu navele de linie sunt sub formă de tarife pe tonă/mc publicate pe rela ii.De spa iul de transport. . Formele de stabilire a navlului a). c).Pre ul combustibilului. al transportului etc. Sub formă de sumă globală pe navă = lump sum. Procent din valoarea mărfii (ad valorem). . pia a transportului de petrol şi produse petroliere. taxe de cheiaj (berthiage.016 kg sau 2240 livre + voiajul dintre porturi (se constitue o tabelă de tarife) 3. .Distan a parcursă în marş . Elementele pre ului de cost al transporturilor maritime a). Tolls – taxe percepute de administra ia portuară. 2.Felul mărfii – gradul de ocupare al capacită ii navei. pia a transportului de cherestea. Cheltuielile navei necontrolate de armator şi legate direct de exploatarea navei: taxe de canale. . taxe de canal (canal dues) etc. . 1. f). Pe unitate de timp – Time Charter Party d). Cheltuieli legate direct de exploatarea navei: combustibil. Nivelul primelor de asigurare – în func ie de risc. Navlu Definitie: navlul este pre ul pe care navlositorul îl plăteşte armatorului pentru deplasarea mărfurilor dintr-un port în altul pe ruta cea mai directă. Sub forma unei sume pe tonă/mc/sau pe tonă/mc b).Modul de calculare a timpului de stalii şi rata de despatch – demurrage. Factorii care influen ează navlul .Nivelul navlului depinde de jocul liber al cererii şi al ofertei. taxe de ancoraj (anchorage dues). . gradul de dotare suplimentară.Clasificarea navei – vechimea maximă admisă este de 15 ani.Situa ia geografică a portului privind posibilitatea riscului de înghe .Distan a la care se găseşte nava de portul de încărcare. wharfage. c). Cheltuielile generale ale firmei de transporturi. de felul mărfii– există mai nulte pie e de navluri cum ar fi: pia a transportului de cărbune. pericolul manipulării. f). De obicei structura şi nivelul taxelor portuare trebuie puse de acord cu statul. costurile materialelor necesare etc.Taxele portuare – Dues – taxe plătite de armatori pentru utilizerea temporară a instala iilor. . La produse petroliere – baza calculului – tonă lungă 1. cu diligen ă rezonabilă. După destina ia lor taxele portuare pot fi grupate astfel: taxe de lumină (light dues).Situa ia social – politică din zonă.Modalitatea de navlosire. pia a transportului de cereale etc. taxe de port (port dues). e). e).Data efectuării plă ii navlului şi valuta de plată. . Modalitatea şi moneda de plată a navlului – de regulă navlul se plăteşte anticipat şi întro monedă convertibilă. . . salariile personalului navigant. quay. . .Capacitatea navei – la dublarea capacită ii navei costul de construc ie creşte cu 40% şi cel de combustibil cu 35%. Cheltuieli legate de achizi ionarea şi între inerea în stare de navigabilitate a navei b). 124 .Normele de încărcare/descărcare – cu cât normele de încărcare/descărcare sunt mai mari cu atât navlul este mai mic => timp de stalii mic.

numărul exemplarelor negociabile semnate de cărăuş sau de comandantul navei (de obicei un set de 3 originale).limita sau limitele răspunderii cărăuşului în sensul creşterii fa ă de prevederile conven iei care guvernează conosamentul. . . Tipuri de conosamente diferite din punct de vedere al rutei şi destina iei de transport acoperite: 1. . dacă este men ionat de încărcător. C.data sau perioada de livrare a mărfurilor în portul de descărcare. Andosarea se poate face „în plin” (indorsment in full) atunci când se nominalizează persoana „în alb” (indorsment in blank).natura mărfurilor.numele încărcătorului. Conosamentul (Bill Of Lading) Definitie: se defineşte ca fiind un document care eviden iază încărcarea mărfii pe o navă. . .Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” IV.declara ia încărcătorului (dacă este cazul) că mărfurile vor fi sau vor putea fi încărcate pe punte. Tipuri de conosamente diferite din punct de vedere al momentului încărcării: 1. greutatea. Bruxelles şi Conven ie Na iunilor Unite pentru transporturile mărfurilor pe mare – Hamburg.numele şi sediul principal al cărăuşului. 3. Conosamentul nominativ – se transmite numai prin cesiune pe care trebuie să îl notifice comendantul navei.data încărcării efective a mărfurilor pe navă – în cazul în care încărcătorul a primit un conosament pe care scrie „preluate pentru transport” – received for shipment. Conosamnt primit spre încărcare („receive for shipment bill of lading”) – se eliberează în cazul în care mărfurile au fost predate cărăuşului spre încărcare.denumirea conven iilor care guvernează conosamentul. . Conosamentele au un con inut care nu diferă prea mult de la un tip la altul ca urmare a regulilor uniforme stabilite prin conven iile interna ionale de la Haga. Con inutul conosamentului: . . .numele navei. Conosament la purtător B. Haga-Visby.locul şi data emiterii conosamentului. 2.principalele clauze şi condi iile de transport. Posesorul se numeşte girant – indorser iar persoana nominată se numeşte girator – endorsee. Conosament oceanic sau maritim (ocean B/L) 125 . Se emite pe baza ordinului de îmbarco (mate’s recipit) emis de ofi erul secund. mărcile. Conosament încărcat la bord ( „shipped on board”) – indică faptul că marfa a fost încărcată la bordul navei.portul de încărcare/descărcare. Men iuni ce se pot face în conosament: . Conosamentul la ordin – se transmite prin andosare. . .starea aparentă a mărfurilor. . În documentul: „ordinul de îmbarco” se indică numărul coletelor încărcate.în ceea ce priveşte cantitatea mărfurilor 3. el poate cere ulterior un conosament cu men iunea „încărcat la bord” – shipped on board.destinatarul. . Tipuri de conosamente în func ie de modul de transmitere a proprietă ii: 1.men ionarea navlului în conosament este obligatorie.în ceea ce priveşte calitatea mărfurilor . Pentru a se simplifica procedura majoritatea statelor au adoptat procedura transmiterii cambiale = gir. Tipuri de conosamente: A. 2. locul acestora pe navă. în schimbul restituirii celui primit înainte de încărcarea efectivă. . porturile de transbordare. . cere este responsabil cu încărcarea şi descărcarea. 2. Dacă nu se indică persoana căreia i se transmite şi apare doar semnătura girantului atunci acesta circulă ca un titlu la purtător. 1. .

Nu poate fi negociat decât dacă se prevede expres în acreditiv. Ordinul de îmbarco – Mate’s receipt 126 . 5. 2. Conosament fără transbordare. 3. V. Tipuri de conosamente în func ie de angajarea navei în România: 1. casa de expedi ii trebuie să fie membru FIATA (Asocia ia Interna ională a Tranzitărilor şi Asimila iilor acestora). Cargo-planul 5. Libera practică 3. Se utilizează mai ales în transportul containerizat D. Executarea contractului de transport maritim Executarea contractului de transport maritim: 1. Conosamente de linie(liner B/L) G. maritim) şi mijlocul de transport folosit.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” 2. Atestă cantitatea efectiv livrată. Orice conosament prezentat după expirarea acreditivului (după expirarea celor 21 de zile în cazul în care nu se specifică altfel în acreditiv). CONLINEBILL – nave de linie 2. 3. Notice of readiness – navă aptă pentru încărcare 4. 2. CONBILL – se foloseşte în naviga ia tramp care nu face referire la un Charter Party. Tipuri de conosamente diferite din punct de vedere al continuită ii transportului: 1. CONGENBILL – înso esc un Charter Party (tramp). eliberat la ordinul cărăuşului principal. Tipuri de conosamente ce nu sunt acceptate la plată în cazul unui acreditiv documentar: 1. Conosament cu transbordare. 5. Conosament de serviciu – eliberat în cazul în care la transport participă mai mul i cărăuşi. Tipuri de conosamente în func ie de modul de realizare al transportului maritim: 1. Anun ul de sosire al navei în port 2. Titlu reprezentativ al mărfurilor. Atestă calitatea aparentă a mărfurilor (conosament curat şi murdar. Conosamentul murdar. în general este un tip de conosament care le îmbină pe cele două. F. fluvial. 2. Este instrument de credit. Conosamentele eliberate de casele de expedi ii care nu sunt membre FIATA – „conosamente de casă” (house bill of lading) – nu pot fi negociate dacă acest lucru nu se prevede expres în acreditiv. 3. Atestă existen a unui contract de transport. rutier. Conosamente conven ionale – pt mărfuri de masă/naviga ia tramp 2. 4. 3. Conosamente eliberate de cărăuşi. Conosament direct (through B/L) – acoperă întreaga distan ă de transport de la locul de încărcare până la locul de descărcare indiferent de modalitatea de transport (feroviar. 2. Conosamente eliberate de agen ii cărăuşului. Tipuri de conosamente diferite din punct de vedere al persoanei care îl eliberează: 1. Conosamente eliberate de operatorii multimodali şi de case de expedi ie interna ională = FIATA bill of lading (numai aceste tipuri sunt negociate de către bănci) – în cazul în care este eliberat în nume propriu. Conosamentele care intră sub inciden a clauzelor unui Charter Party. Cel murdar con ine men iuni cu privire la defecte aparente de calitate). Conosamentul eliberat de către o casă de expedi ie care nu este membră FIATA (Conosamentul de casă). Func iile conosamentului: 1. 4. Conosamentele care atestă încărcarea mărfurilor pe punte. 3. E.

10 aprilie 1926. ajutand la solutionarea unor diferende maritime: . Cargo-reportul VI. Manifestul 13. 29 aprilie 1961 . d) Imunitatea navigatiei 127 . 10 aprilie 1928.stabilirea clauzelor si raspunderilor modalitati de plata ale diferitelor operatiuni si criteriile de stabilire a tarifelor.conventii referitoare la traficul maritim si documentele de transport. . In aceeasi categorie se includ conventiile consacrate transportului pasagerilor si bagajelor pe mare: . Bruxelles 25 august 1924.penalizarilor de orice natura. c)Responsabilitatea civila si competent jurisdictionala Se evidentiaza un ansamblu de conventii cu mare incidenta practica. Bruxelles. 9 aprilie 1965. .Conventia internationala pentru unificarea anumitor reguli asupra sechestrului asigurator al navelor maritime. conventia adoptata de IMO.Conventia Internationala pentru unificarea anumitor reguli referitoare la imunitatile navelor de stat. b) Transportul maritim propriu-zis In aceasta categorie se include: .Conventia internationala pentru unificarea anumitor reguli in materie de transport de pasageri pe mare.Conventia IMO din 1965 (PAL 1965) si cele trei documente internationale referitoare la conosamente si regimul transportului maritim . Bruxelles. Bruxelles.Conventia internationala pentru modificarea anumitor reguli in materi de conosamente. Decontare 11. Bruxelles.taxelor. Hamburg 31 martie 1978. prin cadrul economic si juridic se inteleg sistemele si normele nationale si internationale. Descărcarea la destina ie 12.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” 6. Demurrage 9.Conventia de la Atena din 1974 referitor la transportul pe mare al pasagerilor si bagajelor. a) Statutul navelor In aceasta categorie se mentioneaza: . Londra. Bruxelles. . .Conventia de la Londra asupra calcularii capacitatii navelor 23 iunie 1969 (TONNAGE 1969). -Conventia referitoare la responsabilitatea exploatantilor de nave nucleare.inclusiv regulile si uzantele locale si portuare care reglementeaza incheierea contractelor de transport maritim. Conventii internationale in transportul maritim Concret.istoricul opera iunilor (rapoarte zilnice ale stivadorilor) – Statement of facts foaia timpului – Time-sheet 7.Conventia de la Montego Bay 1982. .Protocolul din 23 febroarie 1968 modificand anumite prevederi ale Conventiei de la Bruxelles. . Stalii . Despatch money 10. Bruxelles. 25 august 1924 si Conventia avand acelasi obiect. Conventia Natiunilor Unite asupra transportului marfurilor pe mare. 25 mai 1962.Conventia internationala pentru unificarea anumitor reguli referitoare la privilegiile si ipotecile maritime. Contrastalii 8.Conventia internationala pentru unificarea anumitor norme referitoare la limitarea responsabilitatii armatorului. Bruxelles 10 octombrie1957. .Conventia vizand a facilita traficul maritim international. 10 mai 1952.

Canalele de navigatie maritima Canalele interoceanice.Conventia internationala pentru ocrotirea vietii umane pe mare(1960 si 1974 SOLAS 1960. creeaza cadrul juridic si econo-mic intern al activitatii de transport maritim. privitoare la marea teritoriala si zona contigua. rod al indraznetei inclestari dintre om si natura. marea libera. referitoare la determinarea volumului navei. 1958. proectarea si echiparea navei. intre marile intinderi de apa ale Oceanului planetar. cele mai importante culoare de circulatie ale navigatiei maritime. Canalul Suez este cel mai lung canal fara ecluze din lume. Canalul Kiel face legatura intre porturile de la Marea Nordului si Marea Baltica. Conventia si proto-colul international pentru crearea unui Fond international de indemnizatie pentru daune datorate poluarii prin hidrocarburi(FUND 1971 si FUND PROT 1976). de exemplu.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” . OIM.1973). deci. legislatii bogate in materie in care transportul maritim in totalitatea aspectelor sale. . elaborate de state. scurtand distantele cu 17-66% si consumul de combustibil cu 25-50%. IMO. In fine. au devenit alaturi de stramtori. Numeroase state in curs de dezvoltare nu au o legislatie maritima dezvoltata. dintre care se citeaza conventiile de la Geneva. UNCTAD. desi unele din normele lor impun participantilor la contractul de transport anumite obligatii de la care nu se pot sustrage: .Conventii referitoare la statul spatiilor maritime. in cadrul sesiunilor celei de-a III-a Conferinte ONU asupra dreptului marii din 1973. de la Port Said in Marea Mediterana. fie prin intermediul unor legi si instructiuni. 1936. platoul continental. adevarate magistrale vitale ale comertului mondial. stabilitatea si liniile de incarcareprevenirea incendiilor. Statele dezvoltate au.etc. din 1954 si 1973(OILPOL. este reglementat in amanuntime fie prin intermediul unor coduri maritime. fie pe plan regional. doua categorii de conventii cu o incidenta mai putin directa in transportul marfurilor pe mare. conseci-nta a decalajului ce le desparte in activitatea de transport maritim de statele dezvoltate. in Marea Rosie asigura drumul cel mai scurt intre statele europene si cele situate in bazinele oceanelor Indian si Pacific. precum si conventiile si tratatele consacrate regimului juridic al unor stramtori si canaluri de interes international. 1954. la Suez. Conventiile IMO. in general. scutind navele sa parcurga traseul dificil prin stramtorile daneze. 9 decembrie 1924. O contributie hotaratoare la precizarea cadrului juridic si economic al transportului maritim il au lucrarile si documentele elaborate in cadrul Comisiei pentru transporturile maritime ale UNCTAD. . elaborate fie de IMO. Bruxelles. solas 1974). Canalul Suez este situat intre Africa si Asia fiindorientat aproximativ de la nord la sud. Reglementarile cu caracter intern.Geneva. de regim juridic.Conventiile referitoare la protectia mediului marin impotriva poluarii. care asigura navigatiei moderne legaturile cele mai lesnicioase. MARPOL. 23 septembrie 1910. Eforturile pe care aceste state le fac pentru a-si crea cadrul juridic si economic intern corespunzator pentru propriul lor transport maritim sunt sprijinite de activitatea unor organisme internationale ca. la nivelul latitudinilor mici.Conventia pentru unificarea anumitor reguli in materia asistentei salvarii maritime. adoptate de IMO. cum sunt Conventia de la Montreux. Un capat al canalului se afla aproape de 128 . Cadrul juridic international referitor la transportul maritim a fost completat cu preve-derile Conventiei ONU asupra dreptului marii. Conventiile IMO pentru prevenirea poluarii apelor marii prin hidrocarburi. compartimentarea. referitoare la Bosfor si Dardanele si Tratatul asupra canalului Panama din anul 1977. In aceasta privinta exista o mare diversitate de reglementari si. La ansamblul conventiilor de mai sus pot fi adaugate un numar important de reco-mandari si culegeri de reguli. importanta lui economica deosebita constand in faptul ca permite navelor comerciale sa evite ruta ocolitoare pe la Capul Bunei Sperante. Conventia asupra regimului international al porturilor maritime.

ponderea acestora in totalul navelor ajungand la 17. Un sector care necesită o politică amplă • Transportul maritim este una din cele mai mari industrii ale Europei. care pot fi descongestionate doar printr-un acces extins si o capacitate crescută. sprijinind mobilitatea locurilor de muncă prin legături mai strânse între formare. navigatiei si a monitorizării navelor. VII.in 1996. Comertul maritim containerizat s-a dezvoltat considerabil din anul 2000 si se prevede că se va tripla în jurul anului 2020. Transportul maritim pe distantă scurtă are potentialul de a crea itinerarii alternative curate de-a lungul „autostrăzilor mării” între porturile UE.De fapt. de mai multi ani traficul pe canal este in continua crestere. cu 12. aproape un sfert din tonajul mondial.4 mil. mai ales în domeniul transportului maritim si al pescuitului. Comertul maritim a crescut de patru ori în ultimii 40 de ani. 129 . si prin cresterea profilului si a atractivitătii sectorului maritim. iar celalalt aproape de portul ger-man Kiel. Lipsa acută de fortă de muncă calificată în sectorul maritim poate fi combătută printr-o revizuire a politicii sociale cu privire la conditiile de muncă.3% se mai spune in studiu. precum si de noile dezvoltări în domeniul logisticii. însumând aproximativ 240 milioane tdw. se arata ca. Sprijinul vizat pentru cercetarea din UE poate genera inovatii tehnologice ce împiedică cresterea costului pentru reînnoirea flotei prin standarde mai severe de mediu si sigurantă.A crescut si numarul navelor straine tranzitate prin canal. Canalul Dunare-Marea Neagra. planificare si investitii. Politica maritima a UE Uniunea Europeană este lider mondial Există peste 9 000 de nave comerciale (de 500 tone brut sau mai mult) sub steagul UE. • Volumul mare de trafic si navele mai mari determină gâtuiri de trafic în porturile europene. Intr-un studiu al Directia judetene de Statistica privind rezultatele anului precedent in economia constanteana. de unde provine si numele sau. Industria europeană a transportului maritim are sub control alte 4000 de nave ce arborează steaguri străine. Canalul Corint se afla pe teritoriul Greciei si taie istmul cu acelasi nume care desparte golfurile Corint si Salonic. Asigura comunicatia intre Marea Egee si Marea Ionica. Solutiile depind de asemenea de politicile si regulamentele cu privire la mediu. cercetare si politici industriale. O formă ecologică de transport Transportul maritim consumă doar o zecime din combustibilul pe tonă-milă necesar pentru transportul rutier. Dar conditiile corecte pentru succesul durabil nu vor fi create concentrându-se doar pe un singur sector.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” gura de varsare a fluviului Elba. traficul pe Canalul Dunare-Marea Neagra a insumat 10.5% mai mult decat in 1995. scurtand substantial distantele pana la porturile de la Marea Adriatica. tone. si stimulează dezvoltarea UE ca deschizătoare de drumuri în ce priveste navele de petrecere a timpului liber de înaltă tehnologie si navele specializate. Esential pentru comertul extern al Europei Transportul maritim pune în miscare 90 % din comertul european si 40 % din totalul comertului intern al UE exprimat în tone-kilometri.

pdf www. Prin urmare.000 de tone nu va genera o cifra de afaceri mai mare de 16. s-a prabusit.000 de dolari.ro lideruldeopinie. Societatea britanica de studii Drewry Shipping Consultants a estimat ca transportatorii de containere vor pierde 32 de miliarde de dolari la cifra de afaceri. navele incarcate cu 200.000 de dolari la 27.europa. Sezonul rece a luat sfarsit.eu/maritimeaffairs/pdf/thematic.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” VIII.000 de dolari pe zi. fata de 80. presedintele Louis Dreyfus Armateur. „Dupa o scadere de 5. la randul lui. Cand cererea scade. cereale etc. Bibliografie • • • • http://ec.000 de dolari pe zi.euractiv.000 de dolari pe zi”. care a rezistat bine pana in prezent.).wikipedia. iar statele si-au reconsiderat stocurile si cererile in scadere cu 10% pentru 2009. in 2009. pretul s-a stabilit intre 15. la inceputul anului 2008. pretul scade”. O „cutie” transportata din China in Europa pentru aproximativ 1./shipping_ro. „Intre sfarsitul anului 2006 si inceputul lui 2008.org/wiki/Shipping 130 . a precizat el. Adica o scadere de 80% a cifrei de afaceri. o nava de 150..Concluzii Actuala criza financiara si economica a lovit din plin in transportul maritim: „Transportul maritim este o piata fara taine.. Transportul petrolier.000 si 20. care a dorit sa-si pastreze anonimatul. incasarile realizate de companiile de specialitate pe transportul „aurului negru” au cazut de la 100. asigura Philippe Louis-Dreyfus. explica unul dintre actorii sectorului.000 pana la 100.ro/26826/politica-de-transport-maritim-in-ue en. nu aduce mai mult de 300 de dolari in 2009. In transportul materiilor de baza (siderurgie.500 de dolari bucata.000 de tone de carbune ar putea aduce 200.000 de dolari”.000 la inceputul lui 2008. carbune.

După durata de acordare: *Creditele pe termen foarte scurt *Credite pe termen scurt *Credite pe termen mediu *Credite pe termen lung C. Tipuri de credite bancare A. o sumă de bani.1Necesitatea diversificării opera iunilor.In func ie de destina ie: *Credite bancare productive *Credite bancare consumative D.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” RISCURILE CREDITĂRII Autor: Lucia Loredana BACIU Anul I. la o dată numită scaden ă. unor persoane fizice sau juridice. -Pentru folosirea împrumutului. serviciilor şi produselor lor din următoarele motive: •Concuren a altor bănci •Nevoia de apropiere de agen ii economicii servi i •Diversificarea atribu iilor şi rolul băncilor în economia de pia ă •Găsirea unor noi forme de atragere a resurselor băneşti necesare băncilor comerciale •Constituirea. Rela ia bănească de credit presupune următoarele elemente: -Un raport juridic contractual. numită creditor. iar rambursarea urmează să se efectueze la o data ulterioară. produselor şi serviciilor bancare Creditul –opera iunea prin care se îa în stăpanire imediată resurse.dr. -Suma de bani sau valoarea (pre ul) bunurilor se rambursează creditorului.univ. Creditul exprimă o rela ie bănească ce ia naştere în legătura cu acordarea de împrumuturi băneşti sau sub formă de bunuri materiale şi servicii. un bun material sau serviciu evaluate în bani. numită scaden ă. tehnicilor.In func ie de calitatea lor: *Credite performante *Credite neperformante Este necesară în această perioadă diversificarea cât mai mare a băncilor. în cazul în care este suficient angajamentul personal al debitorului. Turismului şi Serviciilor Coordonator ştiin ific: Lect. numită debitor. debitorul plăteşte creditorului un anumit pre . în mod normal inso ite de plata unei dobânzi ce renumerează pe imprumutator. -Creditul are o garan ie reală (materială) atunci când un bun emitent poate fi vândut în cazul nerambursării creditului. Tiberiu AVRĂMESCU CREDITAREA 1. în schimbul unei promisiuni de rambursare viitoare. sau o garan ie personală. pune la dispozi ia altei persoane. prin care o persoană. de către debitor. dezvoltarea şi consolidarea bursei de valori I . sub forma dobânzii.După debitorul băncii: *Creditele acordate popula iei *Credite acordate firmelor *Credite bancare acordate altor bănci *Credite acordate statului B. Economia Comer ului.

Băncile şi sistemul bancar Totalitatea băncilor care func ionează într-o economie formează sistemul bancar. să ina seama şi de alte venituri care să-i asigure o rentabilitate minimă chiar dacă imprumutul ar putea deveni creditele pierderi.rata rentabilită ii medii pentru bancă trebuie sa fie cel pu in la nivelul rentabilită ii medii pe ramură . ulterior. pe urmatoarele categorii: feluri de valuta. lung. fondurile de pensii. b)elementele de analiză care vor sta în toate cazurile la baza asumării de catre bancă a unor angajamente sunt următoarele: •încadrarea in strategia generală a băncii. se bazează pe resursele proprii şi atrase ale băncii. cât mai ales pe capitalul pe pia a financiar-monetară. termen scurt. mijlociu.garan iile . precum şi pozi ia pe piată a fiecărui agent economic. precum şi activitatea de asumarea a unor riscuri. solvabilitatea. evitarea riscurilor. Considerând că banca este numai o institu ie care împrumută. Tehnicile de creditare mai au în vedere respectarea unor criterii adi ionale: . gestionarea cât mai eficientă a resurselor băncii.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” •Participarea băncilor comerciale la constituirea capitalului social al unor societă i comerciale •Plă ile interne şi interna ionale au fost diversificate •Diferen ierea dobânzii Băncile comerciale se sprijină în activitatea de creditare.3. 1. In structura sistemului bancar distingem: banca comercială (de emisiune). este necesar ca eviden a contabila sa fie strucurat pe un sistem de conturi. 1. Băncile reprezintă principalii intermediari financiari care concentrează mijloace de plată şi acordă credite. feluri de capital ale agen ilor economici: de stat. va fi treptat. băncile comerciale (de depozit).prin tehnici de creditare performante banca poate realiza o dispersie convenabilă a ratei dobânzii. se vor urmări lichidarea. pe măsura posibilită ilor. societă ile de asigurări. In acest scop. in lei şi valută. ea trebuie mai întai să-şi asigure resursele de alimentare cu fonduri care. facilitând formarea capitalului disponibil în economie. Cererile de credite sunt aşa de mari încat capitalul propriu şi fondul de rezervă nu pot face fa ă. privat mixt. nu atât pe capitalul propriu. bonitatea. de credite şi dispnobili ă i deschise diferentiat. •activitatea de asumarea de angajamente şi de derulare a opera iunilor de creditare. băncile specializate. Tehnicile de credite sunt activită ile bancare complexe care necesită urmatoarele etape: Primirea cererii de credit -Culegerea de informa ii -Evaluarea informa iilor primite -Evaluarea ini ială a colateralelor (garan ii de un anumit gen) sau a garan iilor propuse -Negocierea cu firma -Decizia de acordare/respingere a cererii de creditare -Examinarea garan iei din punct de vedere al legalită ii -Semnarea contractului de credite şi acordarea imprumutului 132 . •situa ia concretă a fiecarui client. să fie utilizate drept credite. corespunzător. responsabilitatea activi ătii desfaşurate. societă ile de investi ii. străin sau al persoanelor fizice.2. cooperativele de credit. această strategie generală a băncii vizează atât men inerea pe linia politicii monetare a Bănci Na ionale Române cât şi ob inerea unui profit cât mai mare. descentralizată în sensul aprecierii serviciilor de clientelă din punct de vedere al localizării teritoriale. Sub acest raport se poate afirma că banca este o institu ie ce lucrează cu banii altora. Principiile activită ii de creditare Activitatea de acordare a creditelor se bazează pe urmatoarele principii generale: a)activitatea de angajare şi acordare a creditelor sub toate formele.

Gestionarea riscurilor bancare 2. Intr-adevar.1. Importan a gestiunii riscurilor bancare nu se rezumă totuşi doar la minimizarea cheltuielilor. gestiunea lor adecvată pentru stabilizarea veniturilor în timp are rolul unui amortizor de şoc. în mod cert. orice bancă işi asumă. de fapt. Aceasta. atunci cănd unii dintre debitori nu-şi onorează obliga iile. dar pe care trebuie sa le gestioneze. băncile se confrunta şi cu riscuri ce nu le sunt specifice (de exemplu riscul valutar). Felul în care banca aloca fondurile pe care le gestionează poate influen a într-un mod hotarâtor dezvoltarea economică la nivel local sau na ional. cât şi un împact îndus cauzat de efectele asupra clientelei. Deoarece riscurile bancare sunt o sursă de cheltuieli neprevăzute. cea mai importantă func ie a conducerii băncii este de a controla calitatea portofolilului de credite. riscurile atunci când acordă credite şi. 2. In func ie de punctul de vedere din care facem analiza riscului. Riscurile bancare sunt acele riscuri cu care se confruntă băncile în opera iunile lor curente şi nu doar riscurile specifice activită ii bancare clasice. toate băncile inregistrează în mod curent pierderi la portofoliul de credite. Riscul in activitatea de creditare 3. III. Din acest punct de vedere. Preocuparea permanentă a conducerii pentru minimizarea expunerii la risc are efecte pozitive şi asupra comportamentului salaria ilor care devin mai riguroşi şi mai conştiincioşi în indeplinirea sarcinilor de servici. atat un împact în sine (de regula sub forma pierderilor directe suportate).1. Impor anta gestionării riscurilor bancare Este. intre plasamentele băncilor. Pe de altă parte. Definirea riscurilor bancare Cel mai adesea. prin expunerea la risc vom întelege valoarea actuală a tuturor pierderilor sau cheltuielilor suplimentare pe care le suportă sau pe care le-ar putea suporta institu ia financiara în cauză. într-o oarecare masură. între acestea se inscriu: ○ neaten ia în formularea normelor de creditare ○ prezen a unor condi ii de creditare prea generoase cuplată cu lipsa unor normative clare ○ nerespectarea normelor înterne de creditare de către personalul băncii ○ concentrarea riscantă a creditelor pe anumite pie e 133 . Riscul poate avea un împact considerabil asupra valorii băncii sau înstitu iei financiare în gestiune. Vom adopta ca defini ie standard pe cea lingvistică şi vom considera drept risc probabilitatea de producere a unui eveniment cu consecin e adverse pentru subiect. acesta poate fi definit în mod diferit.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” -Urmărirea permanentă a utilizării creditului şi a capacită ii de rambursare a firmei -Rambursarea creditului şi a dobănzii II. pe primul loc se situeaza creditele. riscurile bancare sunt considerate din două puncte de vedere sensibil diferite: punctul de vedere teoretic şi cel practic. Dupa cum se arată într-un raport al Oficiului Controlului Monedei din SUA referitor la cauzele principale ale falimentelor bancare din această ara în anii ‘80. Rolul calita ii portofoliului de creditare bancară Pentru mul i observatori principala opera iune bancară este creditarea. partenerilor şi chiar asupra autorită ii bancare. consolidarea valorii ac iunilor bancare se poate realiza doar printr-o comunicare reală cu pie ele financiare şi implementarea unor programe adecvate de gestiune a riscurilor bancare. nu este de neglijat nici efectul psihologic de descurajare a unor activită ii frauduloase. personalului. minimizarea probabilită ii producerii acestor riscuri şi a expunerii poten iale a băncii.2. In acest context. In acelaşi timp. deoarece slaba calitate este principala cauză a falimentelor bancare. desigur evident că o strategie bancară performana a trebuie să cuprindă atât programe cât şi proceduri de gestionare a riscurilor bancare care vizeaza. Ca agen i care operează pe diverse pie e financiare.

precum şi o creştere a unei cereri pentru alte servici bancare.caştiguri directe – sunt imediate şi. care presupun negocierea unui plan de măsuri cu debitorul şi revederea termenilor contractului de creditare.3 Riscul individual de creditare Orice credit reprezintă o anticiparea a unor incasări viitoare. Odata ce se inregistrează o întârziere la plată. Ele trebuie să fie actualizate şi să devina adaptabile la modificările mediului concuren ial şi economic.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” ○ slabul control exercitat asupra personalului ○ creşterea excesivă a valorii portofoliului de credite.caştiguri indirecte – sunt mult mai greu de cuantificat şi mai incerte. Procesul de creditare este poten ial purtător de caştiguri. o creştere a depozitelor. 134 . Procesul de analiză a creditului are două dimensiuni: o dimensiune calitativă şi una cantitativă. peste posibilită ile rezonabile ale bănci de a acoperi riscurile 3. identificarea riscurilor cu care se poate confrunta debitorul şi estimarea seriozită ii şi implicării debitoriului în respectarea angajamentelor asumate fa ă de bancă. fluxul de incasări. sold care reprezintă garan ia creditului 2. ele este esen ial în activitatea bancară deoarece principala func ie a unei bănci o preprezintă acordarea de credite. Aprecierea justă a riscului de credit este. apreciere înternă a calită ii clien ilor pe baze unitare. o data cu asigurarea rentabilită ii bancare. O politică de creditare poate fi apreciată ca fiind corectă daca în elaborarea ei s-a acordat prioritate atingerii urmatoarelor obiective: ●selec ia unor credite sigure şi cu o probabilitate maximă de rambursare ●asigurarea unor plasamente fructuoase pentru fondurile de care dispune banca ●încurajarea extinderii creditelor care corespund nevoilor pie ei. orice credit comportă riscul ca aceste incasări să nu se realizeze deloc sau par ial. Ea trebuie să indeplinească condi ii de formulare corectă şi con inut complet. direc iile şi limitele minime de diversificare a portofoliului. Din această perspectivă. Riscul de selec ie improprie a dosarelor poate fi minimizat prin : riguoare în con inutul dosarelor. 3. Strategia în domeniul structurii creditelor bancare stabileşte ponderea diferitelor categorii de credite în total. Politica de creditare Pentru ca o politica bancară de creditare să se dovedească şi utilă. Se apreciază că principalele slăbiciuni în aprecierea riscului de creditare sunt unele de ordin intern: selec ia defectuoasă a dosarelor şi supravegherea internă improprie a evolu iei (practica involu iei) calită ii debitorilor. depunerea cu intârziere a rapoartelor financiare. creşterea frecven ei apelului la liniile de credit. Cele mai importante sunt dobânda şi comisionul încasat de bancă. Politicile de creditare variaza în timp şi în func ie de ciclul economic. Detec ia problemelor se poate face din timp dacă evolu ia calită ii debitorului şi a mediului său economic sunt urmărite in deaproape de bancă. deci. nerambursarea la termen. cuantificabile.2. Analiza calitativă presupune adunarea şi actualizarea tuturor informa iilor referitoare la responsabilitatea financiara a debitoriului. se pot lua o serie de măsuri imediate. creditele au o importan ă deosibită pentru asigurarea lichidită ii bancare. Pentru un ofi er de credite experimentat pot constitui semnale reducerea disponibilului în cont. determinarea scopului real al contractării imprumutului. Fiind cel mai important activ bancar. etc. Riscul de creditare trebuie apreciat în func ie de ceea ce banca se aşteptă să realizeze de pe urma creditării. precum şi gradul de participare eventuală la credite sindicalizate. prin punctaj. cel mai adesea. Acordarea unui credit poate însă să atragă după sine ini ierea sau men inerea unei rela ii. de o importan ă majoră pentru bancă. Acest risc mai este numit şi risc de insolvabilitate al creditorului. acestea se pot grupa în douî categorii: 1. La acestea se adaugă soldul creditor minim al contului clientului.

în special. 2. Creditarea persoanelor particulare reprezintă un domeniu distinct de activitate bancară deşi. Este foarte împortant ca echipa de conducere să se implice efectiv in implementarea programului şi să adere la principiile acestuia. la fel ca şi traiul peste mijloacele la care cineva poate dispune.are caracter normativ şi autonormativ. mult timp. mai ales pe termen scurt.. Credit scoring-ul constă în evaluarea creditului pe bază de punctaj. iar apelul la credite era un fenomen de excep ie ocazionat de evenimente unice. Creditele pentru particulari sunt relativ mai pu in rentabile pentru bănci şi doar diminuarea pie elor tradi ionale a determinat băncile să se extindă şi în domeniul creditului şi pentru particulari. precum cumpararea unei locuin e sau a unui automobil. să existe surse stabile de venit şi să nu existe incidente anterioare de plată.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” dubla avizare a deciziei de creditare şi stabilirea unei marje corespunzatoare dobânzii precedente. Nu este un risc de credit propriu. de existen a altor angajamente de onorat şi de caracterul clientului. Nevoile de finan are pot fi pentru investi ii sau pentru exploatare. de un expert sau chiar de bancă. Familiile degajă in mod tradi ional un excendent de resurse financiare. Aprecierea calită ii debitorului se face în func ie de venituri: regula este că valoarea creditului acordat să nu depăşească veniturile încasate pe o perioadă de două luni.4. 1)Abordarea clasică – sunt evaluate şi comparate două elemente: nevoia de finan are şi cererea de creditare. Prin analiza cererii de creditare a solicitantului: creditul să fie de valoare rezonabilă. Gestiunea riscului de credit global Gestiunea riscului de credit global are la bază două principii : 1.Gestiunea modernă a riscului Din practică s-au observat că implementarea cu succes a gestiunii preventive a riscului client depinde în mod esen ial de conducerea proiectului. Identificarea şi evaluarea cauzelor însolvabilită ii se face pentru două grupe distincte: cauzele obiective.zis când insolvabilitatea debitorului nu este proprie. a aparut suspectă. Cea de-a doua etapă a analizei creditului în abordarea clasică este studiul cererii de creditare. In func ie de natura veniturilor (salariale sau nu). legate de mediul de activitate şi cele subiective. Nevoile de finan are a investi iilor se caracterizează prin valori ridicate şi caracterul punctual al cererii. îndatorarea unei persoane. evaluarea şi prevenirea riscului de creditare. de mărimea şi periodicitatea acestora. banca poate stabili dacă probabilitatea de rambursare este suficient de ridicată pentru a acorda creditul. Analiza riscului asociat implică parcurgerea următoarelor etape: identificarea. In prezent sunt două modalită i de tratare a cererii de creditare . care tin mai ales de caracterul clientului. Sunt 3 reguli practice pentru minimizarea riscului la credite pe termen scur. 3. In baza politicii de creditare este esen iala identificarea obiectivelor strategice clare care să asigure programului coeren a şi eficien ă. Concentrarea clien ilor într-un singur domeniu de activitate este relativ periculoasă pentru o bancă universală: în perioada de recesiune pot interveni greută i de exploatare. 135 .diviziunea riscului de creditare urmăreşte evitarea concentrării riscurilor prin diversificarea plasamentelor şi a creditelor. Dosarul proiectului de investi ie poate fi intocmit de intreprindere (client poten ial).limitarea riscurilor . Riscul de ara se defineşte ca fiind riscul de nerambursare generat de o insolvabilitate determinată de localizarea geografică a debitorului şi nu de deteriorarea situa iei sale financiare. 2)Abordarea modernă a analizei creditului se bazează pe credit scoring.

solicită un credit bancar. înregistrate la administra ia financiară. ■credite pentru activitatea curentă (12 luni) .C. în total active sau relativ la capitalul bancar -fixând plafoane de credite pe debitor.urmează structuri flexibile. ■credite pe termen lung (5-15 ani). cererea de credit şi documentele necesare acordării creditului S. ■credite tip revolving (durata maximă de 12 luni). ■credite pentru nevoi temporare pe documente/necertificate (1-180 de zile) . ■credite pe termen mediu (1-5 ani inclusiv). În func ie de interesele sale şi de tendin ele pie ei. modernizări. Clasificate după durata de creditare : ■credite pe termen scurt (până la 1 an inclusiv) .). Documentele necesare analizei creditului Documentele depuse de S.Credite nestandard.2 Solicitarea creditului.C. ■credite pentru finan are sezonieră (durata maximă de 12 luni) . ■credite pentru import/export (maxim 12 luni) . SIGMA S. dezvoltări) .1. grup de debitori. inclusiv balan a de verificare aferentă . sector de activitate sau zona geografică pentru a preveni ca modificări semnificative ale situa iei economice a acestor grupe să afecteze negativ expunerea la risc. conform modelelor din politici de creditare .Studiu de caz: Acordarea unui credit societa ii Sigma 5. SIGMA S. zone. în urma analizelor departamentelor specifice poate stabili limite de expunere pe sucursale. 1. ramuri de activitate sau pe tipuri de credite. înternă angajamentul său global în opera ii riscante. B.I.A. *fluxul de numerar.Credite standard (pentru toate categoriile de persoane juridice) : Clasificate după destina ie : a) Credite pentru finan area activită ii curente : ■linii de credite (durata maximă de 12 luni) . conform politicilor. ■credite pentru cumpărări de ac iuni şi active (pe termen scurt sau mediu). V.Tipuri de credite practicate de bancă A. adaptate nevoilor clien ilor conform politicilor specifice de creditare. *bilan ul contabil pentru ultimii 2 ani de activitate cu anexele.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” -fixând o limită proprie.Principii generale de creditare Politica generală de creditare a băncii este corelată cu obiectivele sale strategice şi urmăreşte principiul eficien ei (al profitabilită ii) capitalului investit în credite. *documentele care să justifice volumul şi destina ia creditului – dacă există la momentul analizei .A. statutul şi contractul de societate cu modificările ulterioare . după caz. 136 . banca. Procedura de dedulare a acordării creditului presupune parcurgerea unui lung şir de opera iuni. d) Alte destina ii neinterzise de lege. *balan a de verificare aferentă ultimelor 2 luni de activitate . b) Credite pentru finan area investi iilor : ■credite de investi ii (achizi ii noi. construc ii. sunt următoarele : *certificatul de înregistrare (C. c) Credite pentru preluarea împrumuturilor angajate de client la alte bănci. Se stabileşte o limită maximă ( 75% ) pentru ponderea activita ilor riscante.U. 5.

*alte documente. modernizarea. -ac ionariat : 3 ac ionari – societate pe ac iuni . valoarea contabilă/sau înscrisă în actele de proprietate) precum şi actele de proprietate şi cele privind situa ia juridică a activelor propuse drept garan ie pentru creditul solicitat . ~dezvoltarea. ~realizarea de investi ii publice de interes local . -obiect de activitate : lucrari de instalatii electrice ◊certificat de înregistrare la Oficiul Registrului Comer ului . Trandafirilor Obiect de activitate: -activitatea principală: Lucrări de instala ii electrice (caen 4531) -activitatea secundară: Produc ia de echipamente de măsura. -a luat fiin ă în conformitate cu legisla ia privind societă ile comerciale respectiv Legea societatilor comerciale şi prevederile statutului. licen e necesare desfăşurării activită ii . instala ii . *acordul de consultare a bazei de date a Centralei Riscurilor Bancare . comercial şi de produc ie. acorduri. în completarea resurselor proprii sau altor surse atrase necesare acoperirii cheltuielilor prevăzute în proiecte de investi ii aprobate pentru: ~realizarea de noi obiective şi/sau capacită i de produc ie . SIGMA S. 137 .G. Sunt analizate foarte atent toate datele puse la dispozi ia băncii de către viitorul imprumutat. a capacită ilor de produc ie. -societate pe ac iuni .A.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” *acte privind garan iile propuse (tipul garan iei.9D. retehnologizarea. Pentru diminuarea/înlăturarea riscurilor. str. sau A. destina iei. Sediul: -sediul central este în Ploieşti. Valoarea creditului solicitat este de 4 000 EUR. perioadei. -sedii : sediul central în Ploieşti. Analiza efectivă a creditului oferit de bancă Societatea solicită un credit pentru investi ii în vederea achizi ionării unui autovehicul DACIA DOUBLE CAB 1. reglare şi control pentru procese industriale (caen 3330) Capital: social subscris reprezentat sub formă de ac iuni.C. DOSAR CREDIT PENTRU INVESTI II (Pentru achizi ionarea unui mijloc de transport) 1. Obiectivul unui credit de investi ii are în vedere realizarea investi iilor. Dosarul juridic al clientului cuprinde : ◊acte constitutive şi adi ionale. a garan iilor. Societatea luată ca exemplu achizi ionează autovehiculul pentru nevoile personale ale firmei.Date de identificare a clientului Denumire : S. situa ii solicitate de bancă Analiza efectivă a creditului acordat de către banca societă ii SIGMA A. *avize. acte. utilaje. precum şi a persoanelor împuternicite să contracteze creditul .A. banca întocmeşte un dosar de creditare clientului solicitator al creditului. utilaje . Personalul salariat : 250 salariati B. Conducerea : este de inută de directorul general şi al i trei directori – economic. maşini. sub formă de ac iuni . *contracte comerciale (dacă există şi sunt relevante) . pentru contractarea creditului cu specificarea cuantumului. denumirea bunului propus. ~procurarea de maşini. ◊sentin a judecătorească de înfiin are a societă ii. *aprobarea C. ac ionariatul fiind compus din trei membrii cu drepturi egale.A. extinderea obiectivelor de investi ii. -capitaluri : capital social subscris.

77 202.19 200.86 1986.52 4425.57 229.61 24 22.84 210.36 2198.9 3837.96 205.94 3030.56 35.57 229.57 138 .85 1557.5 212.5 13.53 196. ◊bugetul de venituri şi cheltuieli .57 229. -situa ia furnizorilor : furnizorii de combustibili .04 33.57 229.57 229.4 2618.32 [EURO] [luni] [%] [EURO] [%] Dobândă 39.58 38.01 4618.84 215.57 207.16 213.53 Anuitate 229. Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 Valoarea efectivă a 7 000 7 000 garan iei 5000 24 9.36 203.21 25. -situa ia datoriilor : datoriile aferente contractării creditulu Tabelul 1 EuroTipul garan iei Valoarea de Propor ia în pia ă a garan iei care se iau în calcul garan iile Gaj pe sume de 7 000 100% bani depozit TOTAL GARAN II Tipuri de pre uri aferente creditului pentru investi ii : -dobânda .50 137.04 min: 1500 EURO max: 40000 EURO min: 1 / max: 96 Rata creditul 189. -comision de analiză .49 193.8 27.57 229.37 20.57 229.73 14.57 229.57 229.07 17.01 194.94 30.5 31.02 Sold credit 4810. ◊situa iile financiare conform ultimului bilan : -situa ia clien ilor : clien ii sunt reprezenta i de călători.57 229. Credit auto în EURO Valoare credit: Termen rambursare: Dobânda: Comision: DAE: Tabelul 3.63 199.38 28. Dosar economic – de credit ◊plan de afaceri . ◊contract de cumpărare al microbuzului .97 4034.2 208.5 4230.57 229.57 229.73 19.41 15.99 191.69 1772.3 3234.57 229.07 3437.57 229.57 229.2 2409.57 229.98 2825. -comision de gestiune – lunar Tabelul 2.08 36.27 3638. -comision de revizie – semestrial .07 197. ◊fluxul de venituri şi cheltuieli .Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” 2.

08 12.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” 18 217. Bucureşti. Editura Atheneum.Andrew Murray-Analiza creditului. Editura Sitech.. 1998 2.24 1340.33 229. Bucureşti 2006 4. Bucureşti.57 BIBLIOGRAFIE 1. Editura Oscar Print. Craiova 2009 3.Elemente de tehnică su strategie bancară.***.Tudorache D. 2001 139 .Contabilitatea evenimentelor şi tranzac iilor. Editura Expert.Avrămescu Tiberiu-Economie: microeconomie şi macroeconomie.

Contabilitate.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Sec iunea 2 . statistică şi analiză economico-financiară 140 .

D. ci şi lichidarea patrimoniului acesteia. 614/1996.. şi modul de lichidare a societă ii. respectiv deschiderea procedurii lichidării şi interdic ia unor opera iuni comerciale noi.16 Este unanim admis în doctrina dreptului comercial faptul că. În etapa dizolvării societă ii. 127-232. indiferent de modul în care se realizează. de regulă.J. dar ea este subordonată cerin elor lichidării. 141 . 235 prevede că în societă ile comerciale în nume colectiv. Sec ia comercială. În principiu. Încetarea existen ei societă ii comerciale presupune efectuarea unor opera ii care să aibă drept rezultat nu numai încetarea personalită ii juridice. 16 17 St.273 S. dar opera iunile aflate în curs la data dizolvării trebuie finalizate. stabilirea pasivului. Lichidarea societă ilor comerciale reprezintă a doua fază a procesului de dispari ie a societă ilor comerciale şi cuprinde acele opera ii de lichidare a patrimoniului societă ii.S. Faza dizolvării şi cea a lichidării sunt distincte şi se succed. în Dreptul nr. 2007.1. În această etapă. plata creditorilor şi împăr irea soldului între asocia i. identificarea. astfel încât să existe posibilitatea ca societatea să îşi execute obliga iile şi să-şi valorifice drepturile care au ca sorginte raporturi juridice încheiate anterior dizolvării. două efecte specifice. Claudia BURTESCU Introducere Societatea comercială se constituie pentru a desfaşura o activitate comercială pe durata de timp stabilită în actul constitutiv sau pe durată nedeterminată. art. All Beck. plata creditorilor sociali şi împăr irea activului net între asocia i. opera iuni care au ca scop stabilirea. Legea prevede însă că o asemenea hotărâre poate fi luată numai în condi iile de cvorum şi majoritate prevăzute de lege pentru modificarea actului constitutiv şi numai dacă asocia ii sunt de acord cu privire la repartizarea şi lichidarea patrimoniului societă ii şi când asigură stingerea pasivului sau regularizarea lui în acord cu creditorii. încetarea existen ei societă ii comerciale necesită parcurgerea celor două faze: dizolvarea şi lichidarea societă ii. univ. ed. astfel încât. opera iunile care se efectuează pe parcursul lichidării sunt necesare încheierii afacerilor societă ii. societatea nu mai poate angaja noi opera iuni comerciale. cuantificarea activelor şi transformarea lor în numerar. Ed. 31/1990. odată cu dizolvarea. personalitatea juridică a acesteia nu este afectată. p. 3/1997. asocia ii pot hotărî. dr. Drept comercial român.17 1. aflate în curs în momentul în care survine dizolvarea societă ii. Master Contabilitate Managerială şi Audit Contabil Coordonator ştiin ific: Conf. Ca o urmare a dizolvării.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” ASPECTE JURIDICE ŞI CONTABILE ALE LICHIDĂRII SOCIETĂ ILOR COMERCIALE Autor: Irina PANĂ Anul II. prin exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obliga iilor sociale. No iunea de lichidare a societă ii comerciale În forma actuală a Legii nr. deşi activitatea normală a societă ii încetează. decizia nr. Dizolvarea societă ii comerciale produce însă. p. în comandită simplă şi cu răspundere lilmitată. Cărpenaru. A 6–a. de regulă. numai după realizarea dizolvării se poate trece la etapa lichidării. se realizează acele opera ii care declanşează şi pregătesc încetarea existen ei societă ii şi în care. societatea comercială continuă să îşi păstreze personalitatea juridică.

Faptul că lichidarea societă ii se face în interesul asocia ilor este ilustrat şi de dispozi iile legale care permit asocia ilor să statueze prin actele constitutive condi iile lichidării societă ii. Din această perspectivă. 1994. reglementarea Legii nr. asocia ii sunt îndreptă i i să se opună în modul în care lichidatorii întocmesc bilan ul de lichidare şi proiectul de repartizare a activelor. astfel cum este detaliată prin Legea nr.. 731-732. 85/2006 şi în care lichidarea societă ii se realizează în principal în interesul creditorilor societă ii. lichidarea societă ii comerciale constă într-un ansamblu de opera iuni care au ca scop terminarea opera iunilor comerciale aflate în curs la data dizolvării societă ii. deşi societatea comercială a fost dizolvată. 3. ed. 1. ca fază subsecventă a dizolvării societă ii comerciale. Georgescu. A 6–a. 31/1990. Cărpenaru. 2. scopul şi obiectul său de activitate modificându-se în acest sens. obiectul societă ii comerciale se limitează la realizarea opera iunilor comerciale ale societă ii. All Beck. Ter ii nu pot cere nici dizolvarea. dar ocrotirea acestora are un caracter secundar. aşa cum s-a arătat. societatea comercială îşi consrvă atributele de identificare. 31/1990 este diferită de procedura insolven ei. pe durata lichidării. realizarea unor opera iuni. Or.20 În consecin ă. În consecin ă. lichidarea societă ii. vol. păstrându-şi firma. se precizează însă că dispozi iile legale incidente în cazul lichidării. Modificările produse de trecerea la faza de lichidare a societă ilor comerciale Trecerea societă ii comerciale în faza lichidării produce o serie de consecin e deosebite asupra existen ei acesteia. transformarea bunurilor societă ii în bani.18 Reglementarea opera iunilor de lichidare a societă ilor comerciale este cuprinsă în dispozi iile Legii nr. aflate în curs la momentul dizolvării. Bucureşti. încasarea crean elor societă ii. Georgescu. 18 I. cât şi a creditorilor sociali. plata datoriilor societă ii şi împăr irea activului net între asocia i. 233 alin (4) din Legea nr. Ed. 31/1990. Lumina Lex. bunurile societă ii sunt transformate în bani. p. L. II. 724 St. Acest principiu decurge din necesitatea ocrotirii drepturilor asocia ilor. lichidarea patrimoniului acesteia presupune. a) Activitatea societă ii va fi subordonată exigen elor lichidării. cu excluderea creditorilor societă ii. 1. Drept comercial român. iar regulile statuate pot fi completate cu dispozi iile con inute în actul constitutiv. op. p. II. nici lichidarea societă ii.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” În acest scop. b) Un alt principiu care guvernează lichidarea societă ilor comerciale este acela potrivit cu care lichidarea societă ii se face în interesul asocia ilor. În acest sens. 19 142 . Drept comercial român. D. cit. ci în realizarea finalită ii lichidării. 31/1990. nu ignoră interesele creditorilor. după plata pasivului. aceste opera iuni nu pot fi efectuate în absen a personalită ii juridice. sediul. vol. patrimoniul şi na ionalitatea. conform art. a) Unul dintre aceste principii este acela potrivit cu care personalitatea juridică a societă ii comerciale subzistă pentru nevoile lichidării. p. În doctrină. lichidarea nu poate fi cerută decât de către asocia i. Scopul principal urmărit prin efectuarea opera iunilor de lichidare este împăr irea activului între asocia i. potrivit Legii nr. deoarece. L. pentru a putea satisface crean ele creditorilor societă ii.19 O expresie a acestui principiu o constituie faptul că în temeiul Legii nr. 2007. Scopul societă ii nu mai constă în ob inerea de beneficii. Din momentul în care societatea dizolvată a intrat în lichidare. în măsura în care nu sunt incompatibile cu lichidarea. activitatea acesteia nu se mai poate desfăşura în condi iile stabilite prin actul său constitutiv. În consecin ă. pe calea licita iei publice şi numai eventualul activ net va fi împăr it între asocia i potrivit drepturilor lor. Aceştia pot provoca însă prin faliment. Principiile generale ale lichidării societă ii comerciale Statutul juridic al societă ii aflate în lichidare este definit în temeiul principiilor care guvernează lichidarea. 31/1990. Ed.283 20 I.

Ed. b) O altă modificare produsă de trecerea la faza de lichidare a societă ii comerciale este înlocuirea administratorilor cu lichidatorii societă ii. În asemenea situa ie. atât lichidarea activului. Edicop. art. Lichidarea patrimoniului societă ii presupune astfel. respectiv cu membrii directoratului societă ii să facă un inventar şi să încheie un bilan . Lichidatorii pot exercita această func ie numai după numirea lor. interven ia acesteia are caracter excep ional. Toate opera iunile de lichidare a activului şi pasivului societă ii comerciale sunt realizate de către lichidatori. “deoarece în faza lichidării.21 Când gestiunea trece peste durata unui exerci iu financiar. îndeplinirea formalită ilor de publicitate şi după ce depun semnătura lor în Registrul Comer ului. p. în condi iile legii. 1991. Astfel. 31/1990 prevede că lichidatorii au obliga ia să ia măsuri pentru efectuarea bilan ului de mediu şi să comunice rezultatele agen iei teritoriale pentru protec ia mediului. Lichidatorii organizează şi conduc opera iunile de lichidare şi repartizare a activului net între asocia i. 218.4. Nistorescu. M. O obliga ie suplimentară este statuată de lege pentru lichidatorii numi i în cazul societă ilor comerciale a căror activitate s-a desfăşurat în baza autoriza iei de mediu prevăzute de Legea protec iei mediului nr. 254 din Legea nr. cât şi a pasivului societă ii.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Legea interzice administratorilor să întreprindă opera iuni noi. lichidatorii sunt obliga i să primească şi să păstreze patrimoniul societă ii. 31/1990. administratorii şi lichidatorii trebuie să întocmească în acest scop anumite documente de predare – primire. Pascu. 253 din Legea nr. de asemenea. Regimul juridic al societă ii comerciale. Lichidatorii sunt obliga i. 137/1995 republicată. Căpă ână. opera iunile de lichidare a societă ii se realizează de lichidatori. Ciovarnache. 31/1990. în termen de 15 zile de la publicare. Ed. astfel încât eventualul activ net să se repartizeze.1. 1992. rolul sau redus limitându-se la cazurile strict prevăzute de lege”. După intrarea lor în func ie. Bucureşti. potrivit legii. şi nu de către instan a judecătorească. Bucureşti. p. darea de seamă trebuie anexată la prima situa ie financiară pe care lichidatorii o prezintă adunării generale. care să constate situa ia exactă a activului şi pasivului societă ii. conform legii. 21 22 O. N. partea I. au drept scop asigurarea obiectivită ii stabilirii situa iei patrimoniale a societă ii. asocia ilor. lichidatorul sau administratorul interesat poate face contesta ii la instan ă. 143 . lichidatorii sunt obliga i ca. 1. Potrivit art. 252 din Legea nr. 165. Societă ile comerciale. iar în caz de dezacord între aceştia. potrivit dispozi iilor art. Procedura lichidării societă ilor comerciale 1. astfel încât orice ac ionar să poată formula opozi ie. deoarece. Lichidarea activului şi pasivului Scopul opera iunilor de lichidare a activului şi pasivului societă ii este transformarea bunurilor societă ii în bani şi achitarea datoriilor societă ii.22 Îndeplinirea acestor opera iuni prevăzute de lege. o modificare produsă de trecerea la faza de lichidare a societă ii comerciale. c) Înlocuirea administratorilor de către lichidatori impune predarea gestiunii societă ii de la administratori către lichidatori. astfel încât obiectul de activitate al societă ii se restrânge în sensul arătat mai sus. în final . împreună cu directorii şi administratorii.4. registrele ce le-au fost încredin ate de administratori şi actele societă ii. Gh. ceea ce constituie. în situa ia în care unul sau mai mul i administratori sunt numi i lichidatori. să ină un registru cu toate opera iunile lichidării în ordine cronologică. Lumina.

ea nu figurează în activul societă ii şi deci nu poate fi cuprinsă în bilan ul lichidării”. trebuie evaluat în mod individual. Într-un astfel de caz. în contul păr ilor ce li de cuvin din lichidare. a unor ac iuni împotriva asocia ilor care datorează societă ii vărsăminte sau împotriva asocia ilor cu răspundere nelimitată pentru obliga iile societă ii. potrivit legii române. legea dă dreptul asocia ilor de a hotărâ prin actul constitutiv regulile de lichidare a societă ii. Se arată că asocia ii pot decide în actul constitutiv că bunul adus ca aport la capitalul social să nu devină proprietatea acesteia. precum şi din încasarea crean elor. se consideră că devin aplicabile dispozi iile Codului civil referitoare la societatea civilă. într-o decizie de spe ă. lichidatorii au obliga ia sa încaseze crean ele de la debitorii societă ii la scaden ă. Din această perspectivă. civ. trebuie să ceară sumele necesare asocia ilor care răspund nelimitat sau celor care nu au efectuat integral varsămintele. În anumite situa ii însă. Tot astfel. astfel încât fiecare bun care se vinde prin licita ie. cât şi prin promovarea. s-ar pune problema partajului acestor bunuri între asocia i. la care erau obliga i în calitate de asocia i”. Dat fiind însă că Legea nr. bunul se întoarce în patrimoniul asocia ilor sau asociatului care l-au subscris ca aport. asocia ii putând deroga de la aceste reguli prin prevederile statutare. În practica judiciară. deci societatea nu a devenit proprietară. cu păstrarea dreptului de proprietate pentru asociat. a unui fond de comer etc. Articolul 1531 C. care trebuie împăt it între to i asocia ii. în cazul în care prin actul constitutiv asocia ii au decis ca anumite bunuri să nu facă obiectul vânzării prin licita ie publică. se subliniază că în ceea ce priveşte restituirea aportului către asocia i. Pe de altă parte. chiar în cazul în care societatea a devenit proprietara bunului. 31/1990 nu con ine dispozi ii cu privire la partajul acestor bunuri între asocia i. pentru vărsămintele neefectuate. dacă aceştia sunt obliga i. Uneori este necesară efectuarea unor expertize pentru determinarea sporului de valoare conferit bunului prin exploatarea sa. ci să i se recunoască societă ii numai un drept de folosin ă asupra bunului respectiv pe durata existen ei societă ii.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Lichidarea activului societă ii se realizează prin opera iunile de transformare a bunurilor societă ii în bani. Restituirea trebuie să se facă tot în natură. asocia ilor care le-au adus ca aport în societate. în anumite cazuri. Cu toate acestea. să le procure sau dacă sunt debitori fa ă de societate. acest principiu al atribuirii în natură nu are caracter de ordine publică în dreptul francez. s-a statuat că. legea prevede ca o măsură de protec ie interdic ia vânzării în bloc a bunurilor societă ii pe un pre global. dacă bunul se află încă în patrimoniul social la terminarea lichidării. În ceea ce priveşte încasarea crean elor . 144 . Lichidarea societă ilor comerciale nu produce consecin e asupra raporturilor juridice încheiate între asocia i şi debitorii săi. fondurile societă ii ob inute din vânzarea la licita ie a bunurilor societă ii. acesta se restituie în natură în situa iile în care s-a constituit ca aport numai dreptul de folosin ă al bunului şi în care. prevede că dispozi iile referitoare la contractul de societate se aplică şi societă ilor comerciale. dacă prin actul constitutiv s-a stabilit că bunurile în cauză vor reveni. În doctrină. Transformarea bunurilor societă ii în bani se realizează prin vânzarea de către lichidatori pe calea licita iei publice a bunurilor mobile şi imobile ale societă ii. “dacă o construc ie a fost constituită ca aport. în măsura în care nu sunt contrare legilor şi uzurilor comerciale. cum este cazul unor brevete de inven ii. potrivit reformei societă ii. împărtăşim opinia potrivit cu care anumite bunuri ale societă ii pot fi sustrase vânzării la licita ie. Articolul 257 din Legea nr 31/1990 dispune că „lichidatorii care probează prin prezentarea situa iei financiare anuale că fondurile de care dispune societatea nu sunt suficiente să acopere pasivul exigibil. Aşa cum s-a arătat. Acest spor de valoare va fi asimilat unui beneficiu. În virtutea acestui drept. deoarece obliga iile asumate de ter i fa ă de societatea aflată în lichidare îşi men in valabilitatea. prin încasarea crean elor pe care societatea le are fa ă de ter i. nu sunt suficiente pentru plata datoriilor societă ii. s-a analizat problema obligativită ii vânzării la licita ie a tuturor bunurilor societă ii.

În calitate de reprezentan i ai societă ii. Asocia ii care au subscris aporturi la capitalui social. În virtutea dispozi iilor art. 260 alin. În societă ile cu răspundere limitată. vor trece şi la urmărirea asocia iilor care răspund nelimitat şi solidar. spre a-şi executa obliga iile anuale şi neonorate. 31/1990. Asocia ii care nu au efectuat integral vărsămintele datorate cu titlu de aport răspund astfel în temeiul art. Mai mult decât atât. acestea constă în plata datoriilor societă ii pentru creditorii săi. Urmărirea asocia ilor care nu şi-au completat valoarea aportului este condi ionată în societatea în nume colectiv. 256 din Legea nr. 31/1990. lichidatorii vor urmări mai întâi pe asocia ii care nu şi-au achitat aportul subscris şi numai dacă activul se dovedeşte neândestulător pentru plata obliga iilor soceiale. În ceea ce priveşte asocia ii în societatea în nume colectiv şi asocia ii comandita i care au o răspundere nelimitată şi solidară fa ă de creditorii sociali. răspunderea sa fa ă de creditor va fi angajată în calitate de fidejusor. astfel încât creditorii pot promova şi o astfel de ac iune împotriva societă ii. înainte ca fondul comun să fie mărginit prin exercitarea constrângerii împotriva restan ierilor. numai fiindcă răspund nemărginit pentru datoriile sociale. ac ionarii pot plăti la constituire 30% din aportul lor.275 alin. urmând ca diferen a să fie plătită în termen de 12 luni. conform art. de o invita ie adresată prin soma ie colectivă. extinsă asupra acestora. dar răspunderea lor este o răspundere proprie care decurge atât din prevederire art. asocia ii urmări i nu au dreptul să invoce compensa ia sumelor datorate societă ii cu sumele sare li s-ar cuveni din lichidare. În societatea pe ac iuni. În societă ile de persoane. Faptul că societatea se află în lichidare nu afectează un asemeea drept.3 şi art.1/1990. 85 din Legea nr. prin lichidatori. atâta vreme cât creditorii societă ii nu şi-au satisfăcut crean ele împotriva acesteia. îndiferent dacă activul este sau nu suficient să acopere integral pasivul. iar în societatea pe ac iuni sau în comandită pe ac iuni. şi nu pentru obliga iile societă ii.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” În doctrină s-a statutat că ordinea de urmărire a asocia ilor să fie stabilită în sensul în care trebuie urmări i mai întâi asocia ii restan ieri. au obliga ia fa ă de societate să efectueze plata acestor aporturi. opera iuni care se realizează în condi iile legii. astfel încât patrimoniul său este separat de cel al asocia ilor. lichidatorii au obliga ia să ceară această plată. (4) din Legea nr. lichidarea nu împiedică deschiderea procedurii de faliment a societă ii. publicată de două ori la un interval de 15 zile în Monitorul Oficial şi într-un ziar de mare răspândire.31/1990 pentru obliga ii proprii. deoarece administratorii societă ii cu răspundere limitată răspund penal dacă încep opera iuni în numele societă ii înainte de a se fi efectuat vărsământul integral al capitalului social. care prevăd că „lichidatorii nu pot plăti asocia iilor nicio sumă în contul păr ilor ce li s-ar cuveni din lichidare.(1) pct. 257 din Legea nr. 3 din Legea nr. în principiu. de punerea lor în întârziere. Se sus ine în acest sens că nu ar fi logic să se pretindă contribu ia asocia ilor care au efectuat integral vărsământul aportului subscris. plata aportului subscris la un moment ulterior constituirii societă ii este interzisă. de către lichidatori. Creditorii sociali pot ac iona în justi ie pentru plata crean elor lor societatea aflată în lichidare. deoarece societatea îşi păstrează persoanlitatea juridică pentru nevoile lichidării. În cazul în care societatea a garantat prin act separat vreuna din obliga iile societă ii. iar răspunderea lor juridică nu poate fi. dar care nu le-au vărsat în totalitate în termenul prevăzut de lege sau de actul constitutiv. conform art. înaintea achitării creditorilor societă ii”. 31/1990. în comandită simplă sau cu răspundere limitată. sunt garan i ai obliga iilor societă ii. În ceea ce priveşte lichidarea pasivului societă ii. 145 . Societatea comercială beneficiază de personalitate juridică.

31/1990. ed a 6-a. stingerea datoriilor societă ii. creditorii societă ii au posibilitatea de a formula anumite ac iuni pe calea cărora îşi pot valorifica drepturile. În cazurile în care lichidatorii achită datoriile societă ii din bani proprii. 23 24 St D Cărpenaru. creditorii să nu-şi satisfacă integral preten iile împotriva societă ii aflate în lichidare. creditorii îşi pot valorifica drepturile numai ”până la concuren a bunurilor existente în patrimoniul societă ii”. dar fără a vătăma pe creditori”. creditorii pot exercita împotriva lichidatorilor ac iuni pentru a urmări bunurile existente în patrimoniul social. creditorii societă i au dreptul de a exercita contra lichidatorilor ac iunile care decurg din crean ele ajunse la termen. deoarece ele reprezintă aporturi la capitalul social şi constituie gajul general al creditorilor chirografari. până la concuren a bunurilor existenele în patrimoniul societă ii şi numai după aceea de a se îndrepta împotriva asocia ilor pentru plata sumelor datorate din valoarea ac iunilor subscrise sau din aceea a aporturilor la capitalul social. în principal. art. Sumele ob inute pe această cale de la asocia i vor intra în patrimoniul societă ii. potrivit legii. creditorii dispun de ac iunile în justi ie detaliate mai sus. sumele astfel ob inute nu pot servi numai plă ii crean ei creditorului urmăritor. există posibilitatea ca uzând de această cale. În acest sens statuează şi dispozi iile Legii nr 31/1990. Potrivit art. 31/1990 prevede că aceştia nu vor putea exercita împotriva societă ii drepturi mai mari decât acelea ce apat ineau creditorilor plăti i. p 221 146 . În doctrină s-a subliniat că recunoaşterea unei ac iuni directe a creditorilor sociali împotriva asocia ilor în sensul arătat mai sus constituie o măsură excep ională de favorare pentru creditorii sociali. op.258 din Legea nr. Voca ia recunoscută creditorilor sociali de a proceda în asemenea cazuri la urmărirea în justi ie a asocia ilor pentru îndeplinirea obliga iilor de aport asumate răspunde imperativului strigent de întregire a capitalului social în faza finală de existen ă a societă ii. p 291 O Căpă ână. cit.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Sumele de bani provenite din lichidarea activului societă i au ca destina ie. deoarece procedura lichidării nu afectează raporturile juridice ale societă ii cu creditorii săi. Astfel. urmând a fi repartizate între creditori în propor ie cu valoarea crean elor lor.23 Ac iunea directă a creditorilor sociali contra asocia ilor care şi-au achitat aporturile la capitalul social pe care le-au subscris reprezintă o derogare de la regulile ac iunii oblice. La rândul lor. în virtutea regulilor aplicabile la subroga ia în drepturile creditorului prin plata crean ei. deşi au fost recuperate pe calea unei ac iuni directe intentate de către acesta împotriva asocia ilor care nu şi-au anorat integral obliga ia de a plăti sumele de bani datorate cu titlu de aport. constând în declararea societă ii în stare de faliment. astfel cum este reglementată de Codul civil. Drepturile recunoscute creditorilor societă ii de a promova asemenea ac iuni constituie o reflectare a principiului potrivit cu care ” lichidarea se face în sensul asocia ilor. reglementate Codul Civil. Pentru aceste motive.259 din Legea nr. lichidatorii pot contracta împrumuturi sau obliga ii cambiale.24 De aceea. Este de remarcat faptul că prin exercitarea ac iunilor decurgând din crean ele ajunse la termen. plata creditorilor societă ii trebuie făcută la scaden ă şi integral. pentru plata sumlor de bani datorate ca aport de către asocia i. În acest scop. care prevăd că lichidarea nu eliberează pe asocia i şi nu împiedică declararea în stare de faliment a societă ii. dar pot plăti datorii ale societă ii şi din propriii lor bani. În aceste condi ii. în ipoteza în care nu recurg la procedura concursuală. au deschisă şi calea promovării unor ac iuni împotriva asocia ilor. iar în subsidiar. în primul rând. În mod analog cu situa ia debitorilor societă ii aflate în lichidare. Drept comercial român.

Din activul net sunt satisfăcute drepturile asocia ilor rezultând din lichidare. Gh Piperea. pentru ca întreg activul net să fie repartizat asocia ilor. lichidatorii trebuie să întocmească situa ia financiară şi să propună repartizarea activului între asocia i. Repartizarea activului net între asocia i Lichidarea se desfăşoară în interesul asocia ilor. atunci când apare evident că din vânzarea bunurilor societă ii şi din încasarea crean elor acesteia. op cit p780 147 . răspunderea sa fa ă de creditorul beneficiat poate fi angajată în calitate de fidejusor. aceste două opera iuni se contopesc. Prin bilan se constată şi eventualul activ net reprezentând diferen a între activul şi pasivul societă ii. C Predoiu. mai ales. Lichidatorii care fac plă i aocia ilor cu încălcarea dispozi iilor art 256 din Legea nr 31/1990 se fac vinova i de infrac iunea reglementată de art 278 alin (2) din aceeaşi lege. Dacă însă un asociat garantează prin act separat vreuna dintre obliga iile societă ii. Con inutul situa iei financiare finale cuprinde atât sumele de bani rezultate din vânzarea la licita ie publică a bunurilor societă ii. dar nedistribuite şi. asociatul respectiv intră în categoria creditorilor sociali. lichidatorii au obliga ia de a încheia în acest scop bilan ul final şi dacă este cazul. cât şi practica judiciară a statuat că repartizarea activului net între asocia i se realizează de către lichidatori. atât doctrina. dacă beneficiază de o garan ie reală contra societă ii). astfel încât eventualul beneficiu net se repartizează între asocia i propor ional cu participarea la capitalul social sau conform prevederilor stabilite în actul constitutiv. din activul net se rambursează atât valoarea aporturilor asocia ilor.25 Rezultatele lichidării sunt consemnate în situa ia financiară finală. În mod frecvent însă.4. ceea ce poate conduce şi la situa ia în care asocia ii să nu mai încaseze nimic după achitarea acestor datorii. pentru dividende hotărâte anterior lichidării de către adunarea generală.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” 1. crean a sa neavând caracter de crean ă subordonată. asocia ii vor putea cere să se facă repartizarea asupra ac iunilor sau păr ilor sociale. chiar înainte de a încheia opera iunile de lichidare. în condi iile art 62 din Legea nr 31/1990. fiind exclusă competen a instan ei judecătoreşti. 25 St D Cărpenaru. se precizează că. să facă propuneri pentru împăr irea între asocia i a activului net. lichidatorii trebuie să respecte ordinea de preferin ă obligatorie între creditorii sociali şi asocia i. S David. Potrivit legii. întocmită de lichidatori. În practică. lichidatorii au posibilitatea să constate dacă există un activ net care ar urma să fie împăr it între asocia i numai la terminarea opera iunilor de lichidare. precum şi în proiectul de repartizare a activului net între asocia i. astfel încât drepturile cuvenite asocia ilor nu se pot plăti mai înainte de achitarea tuturor datoriilor sociale. În doctrină. dreptul asocia ilor este un drept de crean ă. va mai rămâne un excedent disponibil de cel pu in 10% din cuantumul tuturor obliga iilor sociale. subordonat plă ii tuturor creditorilor sociali. Aşa cum s-a arătat. după plata acestora. Creditorii sociali pot formula opozi ie la instan a judecatorească contra deciziilor lichidatorilor de repartizare anticipată asupra ac iunilor sau păr ilor sociale. Uneori activul societă ii este suficient de mare fa ă de pasivul acesteia.2. Potrivit art 263 din Legea nr 31/1990. în cazul în care un asociat împrumută societatea sau devine creditor al societă ii în alt mod (de exemplu. În consecin ă. cât şi sumele de bani achitate pentru plata datoriilor societă ii. astfel încât păr ile sociale sau ac iunile dau dreptul asocia ilor la o parte propor ională din activul societă ii rămas după lichidare. situa ie care permite lichidatorilor să plătească asocia ilor anumite sume de bani în contul drepturilor care li se cuvin. Dispozi iile art 256 alin (2) din Legea nr 31/1990 trebuie interpretate în sensul că. în societă ile în nume colectiv. În acelaşi timp însă. în comandită simplă sau cu răspundere limitată. după terminarea lichidării. chiar în timpul lichidării. În acest sens.

în condi iile art 62 al aceleiaşi legi. reguli de procedură şi efecte diferite. chiar în cursul lichidării. Situa ia financiară finală de lichidare şi proiectul de repartizare a activului net. Din această perpectivă. la cererea lichidatorului sau din oficiu.3. chitan a de primire a celei din urmă reparti ii ine loc de aprobare a contului şi a reparti iei făcute fiecărui ac ionar. iar pentru motive temeinice. având semnifica ia unei opera iuni care poate avea loc oricând în cursul func ionării societă ii comerciale ori la încetarea acesteia. sunt aduse la cunoştiin a asocia ilor. Independent de expirarea termenului. respectiv radierea societă ii comerciale în urma dizolvării acesteia şi radierea înmatriculării societă ii comerciale sau a unor înregistrări privitoare la aceasta26. Aprobarea situa iei financiare finale a lichidării şi a repartizării activului net între asocia i marchează momentul din care lichidatorii sunt elibera i. Urmare a aprobării situa iei financiare de lichidare şi repartizare. dreptul asocia ilor de a contesta situa ia financiară finală şi proiectul de repartizare a activului net între asocia i şi-a găsit ilustrarea în jurispruden a comercială. Cazurile de radiere se pot grupa în două mari categorii. acestea se înaintează spre a fi înregistrate şi publicate pe pagina de internet a Oficiului Registrului Comer ului. în comandită simplă sau cu răspundere limitată. acestea vor fi depuse la o bancă sau la una din unită ile acesteia. Dacă în contra societă ii aflate în lichidare s-a declanşat însă procedura falimentului. asocia ii încasează sumele de bani cuvenite în baza unor chitan e de primire. după caz. Lichidarea societă ii nu poate dura mai mult de trei ani. să formuleze opozi ie. re inându-se titlul. dacă sunt la purtător. a lichidării acesteia. moment în care societatea încetează de a mai fi subiect de drept. pentru a permite oricărui ac ionar. personalitatea sa juridică dispărând. ea nu constă în eliminarea însăşi a înregistrării anterioare. p 109 148 . Radierea din registrul comer ului este o opera iune de eliminare. conform art 269 din Legea nr 31/1990. Radierea poate privi însă i înregistrarea societă ii comerciale sau numai anumite men iuni privitoare la aceasta care au fost înregistrate în registrul comer ului. La încetarea societă ii comerciale în urma dizolvării şi. Închiderea lichidării La terminarea lichidării. Potrivit art 270 din Legea nr 31/1990. în urma dizolvării şi lichidării. ultima etapă o reprezintă radierea. astfel cum au fost întocmite şi semnate de lichidatori. Procedura de radiere a societă ilor comerciale din Registrul Comer ului. în ceea ce priveşte sumele de bani cuvenite ac ionarilor. Fiecare categorie are o reglementare distinctă. 26 C Leaua. de ştergere din registrul comer ului a unei anumite înregistrări efectuate anterior. Plata se face persoanei arătate sau posesorului ac iunilor. Astfel potrivit art 263 alin (1) din Legea nr 31/1990. conform art 268 din Legea nr 31/1990. Practic. de raportul cenzorilor. neîncasate în termen de două luni de la publicarea situa iei financiare. La societă ile pe ac iuni şi la cele în comandite pe ac iuni. situa ie în care termenul maxim al lichidării se va prelungi cu durata procedurii falimentului. că după terminarea lichidării. dacă ac iunile sunt nominative sau a numerelor ac iunilor. lichidatorii trebuie să întocmească situa ia financiară şi să propună repartizarea activului societă ii. 1. societatea. partea a IV-a. în Dreptul nr 4/2005. în caz de nemul umire. ci în înregistrarea men iunii privitoare la această radiere.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” În societă ile pe ac iuni şi în comandită pe ac iuni. poate fi declarată în faliment. situa ia financiară finală trebuie înso ită. legea prevede în art 268. având ipoteze. societatea va fi radiată din registrul comer ului. lichidarea poate fi prelungită de tribunal cu cel mult doi ani. Ambele documente se depun pentru a fi men ionate la Oficiul Registrului Comer ului şi se publică în Monitorul Oficial.4. de raportul auditorilor financiari. în societă ile în nume colectiv. cu arătarea numelui şi prenumelui ac ionarului. sau după caz.

800. 212-2812 + 2131-2813) (21. fie că nu.000) Nr . B 01 02 03 04 05 06 Sold 1 20.000.000 0 9. CREAN E (ct 4111+4118-491) ( 3.în situa ia în care se ob ine profit din lichidare Ac ionarii societă ii comerciale S.600. deoarece în etapa cuprinsă între dizolvare şi radiere.5. sub sanc iunea unei amenzi judiciare de 200 lei pentru fiecare zi de întârziere. care va fi aplicată de judecătorul delegat în urma sesizării oricărei păr i interesate. putând încheia actele necesare în vederea lichidării. a normelor şi reglementărilor contabile. lichidatorii vor cere radierea societă ii din registrul comer ului. ACTIVE IMOBILIZATE I.000-6. republicată.C. potrivit Legii contabilită ii nr.000-40. radierea va fi facută la cererea lichidatorilor. ACTIVE CIRCULANTE I.000 149 . Confarg SA au hotărât cu ocazia întrunirii AGA lichidarea societă ii.000 3. Cu această ocazie se efectuează: • Inventarierea şi evaluarea elementelor de active şi de pasiv ale societă ii comerciale care urmează să se lichideze.600. radierea se dispune din oficiu. art 260 alin (2) dispune: "în termen de 15 zile de la terminarea lichidării. În acest sens. în mod similar capacită ii de folosin ă restrânse existente între momentul întocmirii actului constitutiv şi cel al înmatriculării societă ii( în acest interval de timp societatea poate încheia actele necesare dobândirii personalită ii sale juridice).Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Aceasta marchează încetarea deplină a capacită ii de folosin ă a societă ii comerciale. În cazul în care societatea comercială a parcurs etapele lichidării.000-300. Confarg SA DENUMIREA INDICATORULUI A A. În astfel de cazuri.C.000) II.200. Radierea se poate face şi din oficiu".000)+(8. IMOBILIZĂRI CORPORALE (ct. IMOBILIZĂRI FINANCIARE ACTIVE IMOBILIZATE TOTAL (rd. Încheierea judecătorului delegat este executorie şi este supusă recursului. legiuitorul a considerat ca fiind de interes public acordarea posibilită ii efectuării unei radieri a societă ii comerciale. Art 233 alin (4) din Legea nr 31/1990 prevede în acest sens că societatea îşi pastrează personalitatea juridică pentru opera iunile lichidării.500. rd. înregistrarea rezultatelor inventarierii şi ale evaluării. 1. fie că se parcurge faza lichidării. 82/1990.000) III.01 la 03) B.000.000-14.000 2. chiar dacă societatea nu a parcurs etapa lichidării. În situa ia unor dizolvări de drept.000 9. IMOBILIZĂRI NECORPORALE ( ct. Lichidarea hotărâtă de Adunarea generală a ac ionarilor sau asocia ilor. societatea pastrează o capacitate de folosin ă retrânsă. până la terminarea acesteia. STOCURI (ct 371) II. 208-2808 ) ( 60. prin încheiere. BILAN UL S. deci în condi iile în care nu a fost realizată lichidarea patrimoniului societă ii.000. de către lichidator situa ia patrimonială a societă ii Confarg SA înainte de începerea opera iunilor de lichidare se prezintă conform bilan ului . • În urma inventarierii patrimoniului societă ii.000+400.220.

ACTIVE CIRCULANTE NETE / DATORII CURENTE NETE (rd.000 lei.05 la 08) C. CAPITAL ŞI REZERVE I.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” III.000 ac iuni x 25 lei/ac iune ) Capital subscris nevărsat Patrimoniul regiei II.000 0 1.900.200.250.000+5.700.000 lei.000 lei: Vânzarea clădirilor cu 8.580.REZULTAT REPORTAT (ct 117) -sold C . Clien ii incer i (ct 4118) în sumă de 400. Vânzarea echipamentelor tehnologice cu 2. Vânzarea mărfurilor cu 1.REZERVE DIN REEVALUARE (ct 105) sold C sold D IV.000 lei. INVESTI II FINANCIARE PE TERMEN SCURT IV.000) E.sold D VI.050.000 6.000 0 7.000 Func ia de lichidator este îndeplinită de către firma SC Evalexpert SRL. PROVIZIOANE ( CT 151) I. Se încasează clien ii .000 . PRIME DE CAPITAL III. CAPITAL (rd.000 8. REZERVE (ct 1061) Ac iuni proprii V.900. Pentru plata furnizorilor de imobilizări s-a primit un scont de 160. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE G.20 la 22) Capital subscris vărsat (210.000 lei.471) D. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN H.300.700.17 şi 18) Subven ii pentru investi ii Venituri în avans J.000 0 6.000 0 0 0 0 0 0 0 0 6.250.800. VENITURI ÎN AVANS (rd.1. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI (ct 5121) ACTIVE CIRCULANTE TOTAL (rd.000 5.700. Pentru încasarea clien ilor incer i s-au acordat sconturi în sumă de 40.800. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN AN (ct 401+404) (1.000 lei.09+10-11-18) F.000 lei.000 0 0 0 5.REZULTATUL EXERCI IULUI (ct 121) -sold C -sold D Repartizarea profitului TOTAL CAPITALURI PROPRII Patrimoniul public TOTAL CAPITALURI 07 08 09 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 0 980. 150 .220.000 0 0 0 0 0 0 1. Opera iunile efectuate de lichidator în numele societă ii sunt: Vânzarea programelor informatice cu 20. CHELTUIELI ÎN AVANS (ct.000 lei se încasează par ial la nivelul sumei de 190.300.

000.353.000 lei Se achită cheltuielile de lichidare ( factura primită de la lichidator ) în sumă de 80.000 lei.000 b) Încasarea contravalorii clădirilor vândute: 10.000 lei 2.000 lei c) Scoaterea din gestiune a programelor informatice vândute: % 2808 Amortizarea altor imobilizări necororale 6583 Cheltuieli cu activele cedate = 208 Alte imobilizări necorporale 60.800 lei 461 Debitori diversi = % 7583 Venituri din cedarea activelor 4427 Tva colectată 20.000 lei 20. a) Vânzarea clădirilor: 10.800 lei b) Încasarea contravalorii programelor informatice vândute: 23.000 461 Debitori diversi = % 7583 Venituri din cedarea activelor 4427 Tva colectată 8. Înregistrarea în contabilitate a opera iunilor efectuate: 1.700.000 151 .000 5121 Conturi curente la bănci = 461 Debitori diversi 10.000 1.653.000 c) Scoaterea din gestiune a clădirilor vândute: % 2812 Amortizarea construc iilor 6583 Cheltuieli cu activele cedate = 212 Constuc ii 21.000 lei 40.353. a) Vânzarea programelor informatice: 23.000 14.000 lei 3.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Pentru plata furnizorilor s-a primit un scont de 90.000 7.000.353.000.800 lei 5121 Conturi curente la bănci = 461 Debitori diversi 23.

a) Vânzarea mărfurilor: 2.000 323.000 152 .000 607 Cheltuieli privind mărfurile = 371 Mărfuri 2.618.618.000 5.000.000 6.618. a) Vânzarea echipamentelor tehnologice: 2.000 5121 Conturi curente la bănci = 411 Clien i 2.000 b) Descărcarea gestiunii de mărfurile vândute: 2.023.200.500.000 411 Clien i = % 707 Venituri vânzarea mărfurilor 4427 Tva colectată 1. Încasare clien ii : 3.000.200.500.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” 3.000 5121 Conturi curente la bănci = 461 Debitori diversi 2.600.000 c) Încasarea contravalorii mărfurilor vândute: 2.000 2.700.023.000 5121 Conturi curente la bănci = 411 Clien i 3.000 418.023.000 c) Scoaterea din gestiune a echipamentelor tehnologice vândute: % 2812 Amortizarea echipamentelor tehnologice 6583 Cheltuieli cu activele cedate = 2131 Echipamente tehnologice 8.000 461 Debitori diversi = % 7583 Venituri din cedarea activelor 4427 Tva colectată 2.800.000 4.000 b) Încasarea contravalorii echipamentelor tehnologice vândute: 2.

a) Înregistrarea facturii primite de la lichidator: % 628 Cheltuieli cu alte servicii executate de ter i 4426 Tva deductibilă = 401 Furnizori 95.000 40.000) 5.000 x 6% = 210.900.740.000 lei: % 5121 Conturi curente la bănci 667 Cheltuieli cu sconturile acordate 654 = 4118 Clien i incer i 400.900.000 10.000 9.000 Ajustari pentru deprecierea creantelor clienti Venituri din ajustari pentru deprecierea activelor circulante 8.200 80.000 190.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” 6.000 491 = 7814 300.000 Pierderi din creante si debitori diversi 7.000 15. Încasare clien ii incer i şi acordarea unui scot de 90. Anulare ajustărilor înregistrate pentru crean e.000 170.000 160.810.000 90.clien i: 300. Plata furnizorilor de imobilizări şi primirea scontului de 6% ( 3.500.000 401 Furnizori = % 5121 Conturi curente la bănci 767 Venituri din sconturi primite 1.000 404 Furnizori de imobilizări = % 5121 Conturi curente la bănci 767 Venituri din sconturi primite 5.200 b) Achitarea facturii primite de la lichidator: 153 . Plata furnizorilor în condiiile în care se primeşte de la aceştea scont de decontare: 1.

Anularea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli: 95.000 121 Profit şi pierdere = % 6583 Cheltuieli cu activele cedate 607 Cheltuieli privind mărfurile 667 Cheltuieli cu sconturile acordate 654 9.397.510.000 13.000+3.200 Venituri din provizioane 12.382.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” 95.220.000 170.397.000+417.382. riscuri şi cheltuieli = 7812 95.800 lei TVA deductibilă (ct 4426) = 15.000 4423 Tva de plată = 5121 Conturi curente la bănci 2.000 40.000 2.000.200 11.200 151 Provizioane pt.000 = 2.200 lei a) Înregistrarea obliga iei de plată fa ă de bugetul statului privind tva-ul: 2.200 401 Furnizori = 5121 Conturi curente la bănci 95.800 4427 Tva colectată = % 4426 Tva deductibilă 4423 Tva de plată 15. Stabilirea rezultatului lichidării: a) Închiderea conturilor de cheltuieli 11.000 Pierderi din creante si debitori diversi 628 Cheltuieli cu alte servicii executate dec ter i b) Închiderea conturilor de venituri 154 . Regularizarea TVA : TVA colectată ( ct.800+323.653.382.200 2.000 80. 4427 ) = 1.600 b) Plata TVA: 2.

000 1.600 .000 .700.382.000 121 Profit şi pierdere = 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit 537.000 D 537.360. 121 SFC = 3.000 1.360.000 Venituri din ajustari pentru deprecierea activelor circulante 767 Venituri din sconturi primite 7812 250.000 .870.000 . D 11.510.000 c) Închiderea conturilor de cheltuieli: 537. Calculul impozitului pe profitul lichidării: Impozit pe profit = 3.870.000 Venituri din provizioane C 14.382.700.000 % 7583 Venituri din cedarea activelor 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 7814 = 121 Profit şi pierdere 14.000 14.822. 121 C 3. SFC = 2.360.000 x 16% = 537.600 lei a) Înregistrarea impozitului pe profit de plată fa ă de bugetul statului: 537.000 441 Impozit pe profit = 5121 Conturi curente la bănci 2.600 b) Plata impozitului pe profit: 2.600 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit = 441 Impozit pe profit 537.400 ( profit net din lichidare ) 155 .920.000 300.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” 10.

400 9.600 .000 2.500.122.000 lei: 168.050.023.740.382.810.822.000 23.353.000 456 Decontări cu ac ionarii/asocia ii privind capitalul = 5.Impozitul aferent rezervei legale = 1.000 1012 Capital social = 456 Decontări cu ac ionarii/asocia ii privind capitalul 5121 Conturi curente la bănci 5.000 10. Întocmirea bilan ului lichidării: VALOARE PASIV . C .400 15.250.400 5.000 2.250.122.122.600 537.000 95.565.250.lei 5.800 .000 456 Decontări cu = 441 Impozit pe profit 168.000 3.800 2.000 . TRD 19.687.000 5.618.400 . SFD = 9. Efectuarea partajului: Repartizarea(decontarea) elementelor de capitaluri a) Capitalul social ( ct 1012 ) 5.000 190.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” ● Situa ia contului 5121 Conturi curente la bănci D SI 5121 980.000 156 .050.000 ACTIV VALOARE . TRC 10.000 1061 Rezerve legale = 456 Decontări cu ac ionarii/asocia ii privind capitalul 1.050.200 2.400 Capital social (ct 1012) Rezerve legale (ct 1061) Rezultatul lichidării ( ct 121) TOTAL ACTIV 9.050.000 x 16% = 168.250.000 1.lei Disponibilită i băneşti ( ct 5121 ) 9.000 1.400 TOTAL PASIV 17.122.250.000 b) Rezervele legale( ct 1061 ) 1.

.....000 168..400 5121 9..370..000 – 168..400 C 5.822.050..250..000 456 Decontări cu ac ionarii/asocia ii privind capitalul = 5121 Conturi curente la bănci 882.400 x 16% = 451.......000 ..Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” ac ionarii/asocia ii privind capitalul .822...584 ● Remunerarea ac ionarilor 2..Plata impozitului: 5..584 ● Plata impozitului 451...370.370..000 441 Impozit pe profit = 5121 Conturi curente la bănci 5.000 451...584 456 Decontări cu ac ionarii/asocia ii privind capitalul = 446 ..816 .584 lei) 451.584 446 ..400 ● Calculul şi re inerea impozitului aferent profitului repartizat (2...250.000 = 882.250...822.....816 D 9..000 lei ) : 882..... = 5121 Conturi curente la bănci 451.000 882.....122.... 451..122..816 456 Decontări cu ac ionarii/asocia ii privind capitalul = 5121 Conturi curente la bănci 2.584 2.400 121 Profit şi pierdere = 456 Decontări cu ac ionarii/asocia ii privind capitalul 2.400 . 9.122. 157 .000 c) Rezultatul lichidării ( ct 121 ) ● Înregistrarea obliga iei de plată fa ă de ac ionari 2.....distribuirea rezervei legale ac ionarilor ( 1...

60 1. Bucureşti. Ed. M.700. II.281. precum şi retragerea sau excluderea unor asocia i din cadrul societă ilor comerciale şi tratamentul fiscal al acestora. All Beck.140. St. Lumina. Ed.563.502. 3. 2007 O.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” ● Repartizarea câştigului celor 5 ac ionari în func ie de cota de participare a fiecăruia la capitalul social: NR. CECCAR. 1991 I. Drept comercial român. Dizolvarea şi lichidarea societă ilor comerciale. Căpă ână.80 425.816 Bibliografie 1. Bucureşti. 1994 C Leaua.20 850. dizolvare şi lichidare a societă ilor comerciale. divizare. ed.60 425. Cărpenaru. Ed.80 8.101. 5. NUME ŞI PRENUME AC IONAR COTA DE PARTICIPARE LA CAPITALUL SOCIAL SUME PRIMITE . Societă ile comerciale. Ed.LEI - 1 2 3 4 5 Ac Ac Ac Ac Ac ionarul A ionarul B ionarul C ionarul D ionarul E TOTAL 60% 20% 10% 5% 5% 5. Hamangiu. Procedura de radiere a societă ilor comerciale din Registrul Comer ului. D. 2008 *** Norme metodologice privind reflectarea în contabilitate a principalelor opera iuni de fuziune. Drept comercial român. vol. L. Letea.689. 2. Ed. A 6–a. 2004 158 . Lumina Lex. 4. 6. Bucureşti. CRT. Georgescu. Bucureşti.140. în Dreptul nr 4/2005 C.

de fapt rezultatul. b) cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori creşteri ale datoriilor. Aceste tranzac ii ocazionează de fiecare dată cheltuieli şi generează venituri care modifică situa ia netă a patrimoniului. este diferen a între venitul total al întreprinderii şi costul total. univ. vinde. Orice modificare. Defini ia se nuan ează şi structurează în raport de naturile de venituri şi cheltuieli. Profitul.Rela ii şi diferen ieri între rezultatul contabil şi performan a întreprinderii Profitul este frecvent utilizat ca o măsură a performan ei sau ca bază de referin ă pentru al i indicatori. 1. şi deci a profitului. Recunoaşterea şi măsurarea veniturilor şi a cheltuielilor. Pentru a realiza aceste obiective ea cumpără. întreprinderea a realizat profit pe timpul perioadei. care se concretizează în creşteri ale capitalului propriu. dr. Din acest punct de vedere evaluarea şi calculul rezultatului trebuie să asigure men inerea capacită ii de finan are a capitalului ca sumă investită de către proprietar. cum ar fi rentabilitatea investi iei sau rezultatul pe ac iune.1 În timpul perioadei contabile. respectiv func iile întreprinderii delimitate ca segmente comparabile la nivelul cărora se asociază venitul cu costul corespondent. caz în care se efectuează o corec ie prin diminuarea echivalentă a creşterii situa iei nete. Claudia BURTESCU Introducere Pozi ionarea conceptului de rezultat la nivelul unei entită i şi măsurarea lui în contabilitate face apel la stabilirea unor conven ii şi la găsirea unei ecua ii de determinare. Fondurile investite de proprietar sub formă de capital trebuie astfel reconstituite încât acesta să-şi men ină în plan monetar şi financiar capacitatea ini ială de finan are la începerea unui nou exerci iu.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” INFORMA IA CONTABILĂ PRIVIND REZULTATUL – PREZENTARE ŞI VALORIFICARE Autor: Florina DUMITRESCU anul II . altele decât cele rezultate din contribu ii ale ac ionarilor. depind de conceptele de capital şi de men inerea capitalului. concepte utilizate de întreprinderi în elaborarea situa iilor financiare. plăteşte salarii şi impozite. Dacă valoarea noii situa ii nete s-a diminuat în raport cu cea de la începutul exerci iului. creştere sau micşorare a acestei capacită i se explică prin rezultatul pozitiv-negativ sau prin aportul proprietarului. investeşte în maşini şi echipamente. Veniturile şi cheltuielile constituie elemente direct legate de măsurarea profitului. care . orice întreprindere îşi fixează ca obiective profit imediat sau pe termen mediu şi continuitate. Elementele de venituri şi cheltuieli sunt definite după cum urmează: a) veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori descreşteri ale datoriilor. în aceste condi ii rezultatul contabil se identifică cu varia ia situa iei nete a patrimoniului. în afară de cazul în care întreprinderea a primit noi aporturi de capital în timpul exerci iului. fabrică. Master Management Contabil şi Informatică de Gestiune Coordonator ştiin ific: Conf. acela adoptat pentru men inerea capitalului financiar. Dacă valoarea acestei situa ii nete a crescut în raport cu cea a situa iei nete ini iale. îşi plasează excedentele financiare în capitalul altor societă i sau efectuează şi alte opera ii consumatoare de resurse şi producătoare de rezultate. Această creştere este profitul net. întreprinderea a suferit o pierdere egală cu această diferen ă. În definirea rezultatului nu poate fi ocolit punctul de vedere patrimonial.

de exemplu. Elementele care pentru unele întreprinderi sunt rezultatul unor activită i curente pot reprezenta în cazul altor întreprinderi activită i extraordinare. De obicei. cum ar fi înstrăinarea unui activ imobilizat nu pot apărea în mod curent. precum şi cele rezultate din ieşirea activelor pe termen lung. stocurile. Câştigurile includ. Veniturile din activită ile curente se pot regăsi sub diferite denumiri. În categoria pierderilor sunt incluse. exclusiv veniturile aferente. Pierderile reprezintă alte elemente care corespund defini iei cheltuielilor şi care pot apărea sau nu pot apărea pe parcursul desfăşurării activită ilor curente ale întreprinderii. Prezentarea câştigurilor în contul de profit şi pierdere se realizează de obicei distinct. Câştigurile sunt prezentate de regulă la valoarea netă. De asemenea. Defini ia cheltuielilor include pierderile precum şi acele cheltuieli care apar în procesul desfăşurării activită ilor curente ale întreprinderii. De exemplu. cum ar fi inunda iile sau incendiile. exclusiv cheltuielile aferente. dobânzi. de exemplu cele rezultate din reevaluarea titlurilor de plasament şi cele rezultate din creşterea valorii contabile a activelor pe termen lung. Pierderile sunt raportate de regulă la valoarea netă. în contul de profit şi pierdere prezentarea pierderilor se efectuează distinct. cele rezultate din dezastre. sumele rezultate în urma ieşirii activelor imobilizate pe termen mediu şi lung. De exemplu. bunuri şi servicii primite în schimbul bunurilor şi al serviciilor furnizate. de exemplu. dividende. deoarece cunoaşterea existen ei acestora. activită i întâmplătoare. de exemplu cele rezultate din creşterea cursului de schimb valutar în cazul unor împrumuturi pe care întreprinderea le-a contractat în valută. este importantă pentru procesul decizional. De exemplu. defini ia cheltuielilor include şi pierderile nerealizate. contul de profit şi pierdere poate include marja brută. de asemenea. datorită importan ei cunoaşterii existen ei şi valorii acestora în procesul decizional. Deciziile economice care sunt luate de utilizatorii situa iilor financiare necesită evaluarea capacită ii unei întreprinderi de a genera numerar sau echivalente ale numerarului şi a perioadei şi 160 . redeven e şi chirii. Distinc ia dintre elementele de venituri şi cheltuieli şi combinarea acestora în diferite moduri permite întreprinderii să îşi prezinte în mod variat performan ele. crean e. Câştigurile reprezintă creşteri ale beneficiilor economice şi din acest punct de vedere nu diferă ca natură de venituri. Defini ia veniturilor include atât venituri din activită ile curente. altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către ac ionari. cum ar fi vânzări. comisioane. Pierderile reprezintă diminuări ale beneficiilor economice şi din acest punct de vedere nu diferă ca natură de alte tipuri de cheltuieli. Veniturile pot fi utilizate pentru achizi ionarea de active sau pentru creşterea valorii diferitelor tipuri de active. cum ar fi: numerarul sau echivalentele numerarului. Ele se regăsesc de obicei sub forma ieşirilor sau scăderii valorii activelor. cheltuielile ce apar în cursul activită ilor curente ale întreprinderii includ costul vânzărilor. Câştigurile reprezintă alte elemente care corespund defini iei veniturilor şi pot apărea sau nu pot apărea ca rezultat al activită ii curente a întreprinderii. Aceste clasificări prezintă diferite grade de cuprindere. salariile şi amortizarea. De exemplu. în procesul de separare a veniturilor şi cheltuielilor în func ie de caracterul lor curent sau extraordinar este necesară analiza naturii şi activită ii întreprinderii. cât şi câştiguri din orice alte surse. se foloseşte adesea distinc ia dintre acele elemente de venituri şi cheltuieli care sunt rezultatul activită ilor curente ale întreprinderii şi cele care nu sunt rezultatul acestor activită i. Această distinc ie se realizează plecându-se de la prezum ia că sursa unui element de venituri sau cheltuieli este relevantă în procesul de evaluare a capacită ii întreprinderii de a genera în viitor numerar şi echivalente ale numerarului. Veniturile pot rezulta. Veniturile şi cheltuielile se pot regăsi în contul de profit şi pierdere în diferite moduri.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” se concretizează în reduceri ale capitalului propriu. profitul din activită ile curente înainte de impozitare. de exemplu: numerar. din lichidarea datoriilor. terenurile şi mijloacele fixe. astfel încât să furnizeze informa ia relevantă pentru procesul decizional. profitul din activită ile curente după impozitare şi profitul net. Defini ia veniturilor include totodată şi câştigurile nerealizate.

• analiza impactului activită ilor extraordinare. 46 161 . acestea sunt utile şi pentru anticiparea şanselor întreprinderii de a primi finan are în viitor. Deşi fiecare situa ie oferă informa ii diferite. Utilizatorii sunt mai în măsură să evalueze această capacitate de a genera numerar sau echivalente ale numerarului dacă le sunt oferite informa ii concentrate asupra pozi iei financiare. Păr ile componente ale situa iilor financiare se inter-rela ionează. oferind utilizatorului o bază pentru evaluarea capacită ii întreprinderii de a genera numerar sau echivalente ale numerarului şi a nevoilor întreprinderii de a utiliza aceste fluxuri de trezorerie. • calculul rezultatului din exploatare şi al celui financiar. clasificarea şi evaluarea cheltuielilor. de structura sa financiară. 2002. • Informa iile privind pozi ia financiară sunt oferite în primul rând de bilan . Ele sunt utile şi pentru formularea ra ionamentelor despre eficien a cu care întreprinderea poate utiliza noi resurse. De exemplu. capacitatea unei întreprinderi de a-şi plăti angaja ii şi furnizorii. • Informa iile despre structura financiară sunt utile pentru anticiparea nevoilor viitoare de creditare şi a modului în care profiturile şi fluxurile viitoare de trezorerie vor fî repartizate întrei cei care au un interes fa ă de întreprindere. • recunoaşterea. este probabil ca nici una să nu servească unui singur scop sau să ofere toate informa iile impuse de necesită ile specifice ale utilizatorilor. Informa iile despre performan e sunt utile pentru anticiparea capacită ii întreprinderii de a genera fluxuri de trezorerie cu resursele existente. Pe lângă cele arătate anterior putem concluziona faptul că. Independen a Economică. finan are şi investi ii în perioada de raportare. • Informa iile despre lichiditate şi solvabilitate sunt utile pentru a anticipa capacitatea întreprinderii de a-şi onora angajamentele financiare scadente. de lichiditatea şi solvabilitatea sa. în acest sens informa iile despre variabilitatea performan elor sunt importante. Informa iile privind modificările pozi iei financiare sunt furnizate în situa iile financiare prin intermediul unei situa ii distincte.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” siguran ei generării lor. In ultimă instan ă de aceasta depinde. pag. de a rambursa credite şi de a-i remunera pe proprietarii acesteia. Aceste informa ii sunt utile. performan a întreprinderii (profitul sau pierderea) implică luarea în considerare a diferitelor aspecte legate de: • recunoaşterea. Bucureşti. după luarea în calcul a obliga iilor financiare aferente acestei perioade. Lichiditatea se referă la disponibilită ile de numerar în viitorul apropiat.27 Pozi ia financiară a unei întreprinderi este influen ată de resursele economice pe care le controlează. în special despre profitabilitatea acesteia. contul de profit şi pierdere oferă o imagine incompletă a performan ei dacă nu este folosit împreună cu bilan ul şi situa ia modificărilor pozi iei financiare. de exemplu. Solvabilitatea se referă la disponibilitatea de numerar pe o perioadă mai mare în care urmează să se onoreze angajamentele financiare scadente. deoarece ele reflectă diferite aspecte ale aceloraşi tranzac ii sau ale altor evenimente. 27 Claudia Burtescu „ Rezultatul exerci iului”. • Informa iile despre performan a unei întreprinderi. Ed. sunt necesare pentru evaluarea modificărilor poten iale ale resurselor economice pe care întreprinderea le va putea controla în viitor. Informa iile privind performan a sunt oferite în primul rând de contul de profit şi pierdere. performan ei şi modificărilor pozi iei financiare a unei întreprinderi. • Informa iile privind modificările pozi iei financiare a unei întreprinderi sunt utile pentru a evalua activită ile sale de exploatare. de a plăti dobânzi. precum şi de capacitatea sa de a se adapta schimbărilor mediului în care îşi desfăşoară activitatea. clasificarea şi evaluarea veniturilor. • Informa iile despre resursele economice controlate de întreprindere şi capacitatea sa din trecut de a modifica aceste resurse sunt utile pentru a anticipa capacitatea întreprinderii de a genera numerar sau echivalente ale numerarului în viitor.

analiza impactului corec iei erorilor fundamentale şi a modificării politicilor contabile. ci în contextul infrastructural al ei. de gestiunea financiară a întreprinderilor. • rate ale valorii întreprinderii. • modul de gestiune al activelor. Rata. • rate ale rentabilită ii. înseamnă un raport între două mărimi coerente cu mare valoare informa ională. De pildă. Bucureşti. caexpresie concentrată a modului în care se înfăptuieşte echilibrul financiar. Aceasta cu toate că se recunoaşte că nu este singura modalitate de a analiza situa ia financiară a întreprinderii. • rate ale creşterii. să nu se facă izolat. în managementul financiar american. prin mijloace exclusiv financiare. 2002. • rate ale capacită ii de finan are. Rezultatul contabil între informa ia de rentabilitate şi informa ia de lichiditate a întreprinderii În contextul economiei de pia ă asistăm la deplasări structurale de anvergură din punct de vedere financiar. fiind în acelaşi timp şi expresia modului de înfăptuire a echilibrului financiar. analiza men inerii capitalului financiar sau fizic. Interpretarea în procesul conducerii nu trebuie să fie rigidă. • modul de finan are al activelor. precum şi a modului de 28 Claudia Burtescu „ Rezultatul exerci iului”. părerile convergând unanim spre utilizarea ratelor. lucru acceptat atât de teoria cât şi de practica financiară. Ra iile permit aprecierea performan elor procedând la o confruntare între: • un indicator de rezultate. în analiza şi controlul activită ii lor. se acordă prioritate lichidită ii întreprinderii. se supraveghează parametrii de func ionare a sistemului. Acestora li se adaugă o a patra dimensiune menită a pune în eviden ă capacitatea întreprinderii de a-şi onora obliga iile pe termen lung şi cele pe termen scurt fa ă de creditorii săi. Independen a Economică. Puncte de vedere în ceea ce priveşte modul de construire a indicatorilor în cauză sunt diferite. respectiv capacită ii sale de a onora obliga iile pe termen scurt. provenind de la latinescul „ratio. • rate ale gestionării activelor.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” • • • • calculul şi analiza unor indicatori de performan ă. Ed. în literatura de specialitate americană se întâlneşte opinia utilită ii structurării acestor rate în: • rate ale lichidită ii. cu o mare putere de sintetizare şi generalizare a fenomenului financiar. Prin rate se examinează stări şi echilibre ale unei dezvoltări. Analiza financiară prin intermediul ratelor presupune luarea în considerare a unor indicatori selectivi. pag. Din această structurare reiese faptul că. aten ia fiind polarizată în mod deosebit de finan ele microeconomice. 2. • un indicator privitor la fluxul global al activită ii sau la valoarea mijloacelor puse în aplicare pentru ob inerea rezultatului considerat. Apar însă diferite păreri în privin a modului de structurare a indicatorilor. prezentarea detaliată şi complexă a performan elor întreprinderii în cadrai situa iilor financiare. 172 162 . se apreciază că esen ial este de a lua în considerare trei mari dimensiuni28: • profitabilitatea (rentabilitatea).

respectiv ale capacită ii de finan are precum şi ale profitabilită ii. întreprinderea trebuie să ac ioneze asupra politicii de pre şi a celei de distribu ie. un semnal (informa ie) şi un rezultat al ac iunilor concertate pe care aceasta le realizează în virtutea manifestării func iilor sale29. imputabile exerci iului financiar. el reprezintă pentru întreprindere. în egală măsură. un mijloc. Bucureşti. ca factor cauzal al gradului de lichiditate. reflectă randamentul financiar al întreprinderilor. relevând câte unită i monetare reprezentând profit revin pe o unitate monetară încasată. Este utilă compararea cu media ratelor profitului pe ramură sau economie. c) Coeficientul (marja) cheltuielilor financiare. menit să reflecte ponderea pe care cheltuielile financiare ale exerci iului o de ine în cifra de afaceri. El relevă practic „costul resurselor împrumutate şi. Acest aspect nu exclude însă şi nu diminuează importan a celorlalte rate. Economică. pag. ca urmare a contractării de împrumutului pe termen lung şi scurt. Analizată în dinamică nivelul este considerat optim dacă prezintă o evolu ie crescătoare. Ed.287 163 . Indicatori ai randamentului financiar Pb a) Rata profitului brut R= * 100 CA Pnet * 100 CA Cei doi indicatori relevă analistului propor ia (marja) pe care profitul o de ine în totalul încasărilor întreprinderii. Pentru a-i aprecia nivelul se compară cu dobânda medie pe economie iar evaluarea ei se face astfel: • când marja cheltuielilor financiare este mai mare decât dobânda medie înseamnă că întreprinderea are o politică financiară deficitară iar creditele contractate sunt scumpe (nu • are capacitate de negociere a creditelor sau are o situa ie financiară nefavorabilă şi acest lucru atrage la dobândă o marjă suplimentară de risc percepută de creditori). capacitatea întreprinderii de a-şi acoperi astfel de cheltuieli din încasările proprii. Drept consecin ă.1. Cheltuielifinanciare R= CA În cheltuielile financiare sunt luate în considerare toate cheltuielile la care este supusă întreprinderea. Rata profitului exprimă eficien a politicii comerciale şi de pre uri promovată de întreprindere. o sarcină (obliga ie). • în dinamică. în egală măsură. 2. Când nivelul este inferior mediei peeconomie sau ramură. valorile înalte ale acestui indicator demonstrează regresul rezultatelor şi indicatorilor de rentabilitate ca urmare a politicii financiare costisitoare promovate de întreprindere. Prin urmare. Niculescu. 1998. b) Rata profitului net R= d) Coeficientul (marja) resurselor destinate autofinan ării resurseefectatepentruautofinantare R= CA 29 M. Când rata profitului este superioară sau la nivelul mediei înseamnă că întreprinderea ocupă o pozi ie bună în ceea ce priveşte performan a. în acelaşi timp. „Diagnostic global strategic”. indicatorii randamentului financiar şi rentabilită ii au rolul de a releva tocmai aceste aspecte şi de a servi actul conducerii tocmai prin „furnizarea celor mai relevante informa ii cu privire la profit şi profitabilitate. Profitul rezultă dintr-un ansamblu de activită i şi opera iuni ce concură la îndeplinirea obiectivelor asumate de întreprindere.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” gestionare a activelor.

este stabilită după rela ia de calcul: Pnet R= Capitalpropriu Acest indicator are o tentă financiară pură şi că el este cel care dă de fapt expresie rentabilită ii capitalului. Nivelul ei trebuie comparat cu rata dobânzii din economie. în contabilitatea americană. Apare astfel. efectul de pârghie prin faptul că diferen a dintre rata rentabilită ii economice şi rata dobânzii la capitalul împrumutat suplimentează remunerarea capitalurilor proprii. determinată în contabilitatea americană pe două nivele. rezervele afectate autofinan ării.2. dezvoltarea activită ii prin noi investi ii. astfel: • în ramurile cu rota ie mare a activului acesta este factorul hotărâtor în formarea rentabilită ii economice. 164 . b) Rata rentabilită ii capitalului propriu. se apreciază că indicatorul reflectă capacitatea capitalului total de a produce profit. 2. precum şi beneficiul net nedistribuit rămas pentru autofinan area întreprinderii. iar francezii de „rentabilitate economică brută sau netă. Este extrem de folosit în practica firmelor din ările cu economie de pia ă consacrată şi recunoscut ca un indicator al eficacită ii cu care administratorii întreprinderii utilizează mijloacele puse la dispozi ia lor. rolul hotărâtor în formarea ratei rentabilită ii revine ratei rentabilită ii comerciale. astfel: • când nivelul ratei rentabilită ii economice este inferioară ratei dobânzilor înseamnă că întreprinderea înregistrează pierderi întrucât ar câştiga mai mult păstrându-şi disponibilul la bancă.. motiv pentru care americanii fac uz de no iunea de „randament. capitalangajat a) Rata rentabilită ii capitalului total. • în ramurile în care activul înregistrează valori mari şi numărul de rota ii este mic. To i aceşti indicatori sunt în măsură să releve analistului capacitatea întreprinderii de a genera fluxuri băneşti interne pe seama cărora să se asigure reînnoirea activelor întreprinderii. prima numită „operating profit return stabilită după rela ia de calcul: Pb R= Activetotale Ambele rate ale rentabilită ii au o tentă mai mult economică decât financiară.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Scoate în eviden ă capacitatea întreprinderii de a procura resurse pentru autofinan are din încasările proprii. Această rată se mai formează şi din rata rentabilită ii comerciale şi din numărul de rota ii pe care-1 face activul în cursul exerci iului. • când nivelul este superior ratei dobânzilor înseamnă că întreprinderea îşi utilizează eficient resursele de care dispune. numită. Rata rentabilită ii economice arată eficien a utilizării activelor şi prezintă valori diferite în func ie de sectoarele economiei na ionale. aceste două componente contribuind diferit la formarea ei. motiv pentru care ne apare mai de grabă ca un indicator al randamentului financiar al capitalului total.Indicatorii rentabilită ii În această grupă de indicatori sunt încadra i indicatorii construi i după rela ia cu caracter Pr ofit general: . dar şi posibilitatea distribuirii de noi dividende ac ionarilor săi. „return on investment sau „return on equity. În acest context. Trebuie precizat că la cifra de afaceri se vor lua în considerare amortismentul exerci iului.

În concluzie creşterea ratei semnifică creşterea eficien ei economice. Aceasta înseamnă că ponderea rezultatului de la numărător în rezultatul de la numitor creşte. „Diagnostic global strategic”. Marja comercială este un indicator sinonim adaosului comercial utilizat de firmele româneşti (dar recalculat prin procedeul sutei mărite). 2002. acesta pentru că adaosul în terminologia românească se adaugă la costul de cumpărare al mărfurilor fa ă de care estecalculat. în literatura de specialitate franceză30 întâlnim aprecieri asupra performan elor întreprinderilor punând în discu ie: • ratele de marjă ce iau în considerare fluxul global al activită ii şi. 1998. ceea ce este echivalent cu scăderea ponderii categoriei de cheltuială în rezultatul de nivel inferior (care scade din acesta pentru a ob ine rezultatul de nivel superior). Ratele marjelor se construiesc prin raportarea unui rezultat (sold intermediar de gestiune) la un altul situat pe un nivel inferior. Este uşor de restabilit o legătură între aceste două tipuri de indicatori gra ie combina iilor dintre rate. Metoda ratelor este tipică analizei financiare. • ratele de rentabilitate şi randament. Niculescu. Din punct de vedere al ac ionarilor această rată poate fi comparată cu alte rate de remunerare din economie cum ar fi: rentabilitatea de pe pia a de capital (care este riscantă) sau rata dobânzii (risc mai mic).9 Faptul că productivitatea capitalului devine unul din factorii esen iali ai rentabilită ii întreprinderii este relevat de corela ia: Pnet Pnet CA Pasivetotale = * * Capitalpropriu CA Activetotale Capitalpropriu Rata rentabilită ii = Marja profitului * Productivitatea * Efectul pârghiei Rentabilitatea capitalului propriu este considerat indicatorul cel mai sintetic întrucât permite măsurarea capacită ii şi implicit a capitalului propriu. Cele mai cunoscute marje sunt soldurile intermediare de gestiune calculate cu ajutorul TSIG. 174 M. Este un indicator specific întreprinderilor care vând marfa în aceeaşi stare care au cumpărat-o (întreprinderile comerciale). de a aduce profit net (beneficii). Ed. De asemenea.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Indicatorul este un important mijloc de analiză şi control al gestiunii întrucât se considera că rentabilitatea întreprinderii este într-o bună măsură efectul productivită ii capitalului. Rata rentabilită ii financiare indică şi remunerarea poten ială a ac ionarilor. Principalele rate ale marjelor şi semnifica iile economice ale lor sunt: Marjacomercială M1 = CA Măsoară dimensiunea (ponderea) marjei comerciale în cifra de afaceri. Ed. Ratele de marjă permit aprecierea. în acelaşi timp este indicatorul cel mai demn de luat în seamă de către investitori atunci când se apreciază poten ialul financiar al unei întreprinderi şi implicit valoarea ei de pia ă. după o expresie des utilizată. pag. într-un mod mai mult sau mai pu in extensiv a „eficacită ii de care întreprinderea dă dovadă în conduita activită ii sale comerciale. Economică. Marja este o diferen ă dintre un flux de rezultate şi o categorie de cheltuială sau cheltuieli. Bucureşti. Marja 30 31 Claudia Burtescu „ Rezultatul exerci iului”. Bucureşti. rezultat ( sold )denivel sup erior Rm = * 100 rezultat ( sold )denivel inf erior Plecând de la modul de calcul se precizează ca favorabile întreprinderii acele rate care sunt în dinamică crescătoare. ele semnifică „profitabilitatea sa31.291 165 . Acesta din urmă încorporează o cheltuială (sau cheltuieli) suplimentară în raport cu rezultatul utilizat la numărătorul raportului. pag. Independen a Economică.

Unii autori consideră că indicatorul ar mai exprima performan ele economice ale firmei pe plan industrial şi comercial. capitalul) şi a statului. aceasta semnificând o creştere a eficien ei economice. ob inerea de discounturi. prestările de servicii. Rata excedentului brut al exploatării va exprima valoarea relativă a contribu iei capitalului la sporirea valorii întreprinderii (relativă la cifra de afaceri). capitalului şi statului. materialele energia. EBE M4 = VA Exprimă nivelul remunerării capitalului investit în firmă fa ă de sursa (valoarea) ce stă la baza acestei remunerări. această rată va creşte când întreprinderea asigură o dinamică mai accelerată pentru cifra de afaceri şi valoarea adăugată în raport cu dinamica cheltuielilor de personal (impozitele şi taxele sunt un factor exogen întreprinderii. Astfel rata va avea valori mai mari în întreprinderile din industrie. Această situa ie pe fondul creşterii productivită ii muncii şi a creşterii gradului de utilizare a materiilor prime. a randamentului cu care firma foloseşte materiile prime. Rata excedentului brut al exploatării mai exprimă contribu ia activită ii de exploatare (fără a deduce influen a politicii de amortizare) la ob inerea rezultatului. materialelor. capitalului şi statului şi cum excedentul brut din exploatare se ob ine scăzând din valoarea adăugată cheltuielile de personal impozitele şi taxele. VA M2 = CA Este un indicator utilizat de întreprinderi indiferent de sectorul în care ac ionează. adică: EBE VA EBE = * CA CA VA 166 M3 = . Rata excedentului brut din exploatare este optimă atunci când va creşte de la un exerci iu la altul. adică ponderea valorii nou create de întreprindere (care se adăugă la consumurile de la ter i). Având în vedere că valoarea adăugată exprimă remunerarea de către întreprindere a unor factori de produc ie (munca. Între ratele M2. şi valori reduse în sectoarele în care intrările de la ter i au valori mari (comer ). combustibilul etc. Concret. aprovizionări directe de la furnizori. energiei. şi nu în ultimul rând capacitatea întreprinderii de a asigura dezvoltarea capitalului tehnic al firmei. În consecin ă creşterea acestei rate o înregistrăm numai atunci când costul de cumpărare se va reduce. în consecin ă se apreciază pozitiv valori ale ratei crescătoare în timp sau superioare mediei ramurii în care firma ac ionează. aspect ce se poate ob ine prin alegerea mai bună a furnizorilor. EBE CA Dacă valoarea adăugată reprezintă remunerarea salaria ilor. acesta semnificând creşterea remunerării capitalurilor investite în întreprindere.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” comercială se calculează scăzând din valoarea cifrei de afaceri costul de cumpărare al mărfurilor. Semnifica ia sa este: cât din valoarea adăugată creată de întreprindere rămâne la dispozi ia ei după plata salariilor şi impozitelor (cu excep ia impozitului pe profit). evitându-se verigile intermediare etc. Indicatorul măsoară contribu ia întreprinderii la sporirea valorii produsului ce va fi vândut. aceasta neputându-le controla). Este evident că trebuie apreciată situa ia în care rata de la un an la altul creşte. aceasta implicând automat o creştere a capacită ii de dezvoltare a firmei în viitor. combustibilului etc. M3 şi M4 există o rela ie directă. etc. Excedentul brut al exploatării este parte componentă a valorii adăugate alături de cheltuielile de personal şi impozite şi taxe. Valoarea adăugată se calculează scăzând din produc ia exerci iului (sau cifra de afaceri) consumurile de la ter i (adică valoarea creată de alte întreprinderi). M3 = M2 x M4. dar cu valori diferite func ie de acesta. rezultă că dinamicile crescătoare ale ratei mai pot semnifica şi creşterea capacită ii întreprinderii de a spori remunerarea muncii. rezultă că semnifica ia excedentului brut al exploatării este de contribu ie a capitalului la sporirea valorii întreprinderii. De fapt după unii economişti ar fi prima rată de rentabilitate cu semnifica ii în acest sens.

Re zultatul exp loatarii M8 = Activtotal Re zultatulexercitiului Activtotal Rate M8 şi M9 sunt două forme ale rentabilită ii economice.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Aceasta înseamnă că partea din cifra de afaceri care rămâne la dispozi ia întreprinderii (EBE) este în func ie (şi variază în propor ie directă) cu creşterea capacită ii firmei de a crea valoare nouă şi respectiv de modul cum aceasta din urmă este repartizată către stat (sub forma impozitelor şi taxelor) şi respectiv către personalul angajat sub forma salariilor. Indicatorul poate fi utilizat nu numai de întreprindere dar şi de ac ionari pentru a vedea capacitatea firmei de a degaja venituri. Capitalul de exploatare înseamnă nu numai imobilizările alocate exploatării dar şi fondul de rulment (fondul de rulment măsoară dimensiunea capitalului permanent alocat pentru finan area exploatării). a celei de finan are. Este evident că atunci când rata va fi mai mare cu atât mai repede va fi amortizat capitalul de exploatare. din excedentul brut al exploatării. Creşterea ratei semnifică. De fapt aceasta indică cât din capitalul de exploatare se amortizează în cursul exerci iului. Teoretic ne dă valoarea maximă a investi iilor pe care firma le poate sus ine (finan a) din surse proprii. Totodată rata ne indică cât din cifra de afaceri poate aloca firma (poten ial) pentru a-şi asigura dezvoltarea sau pentru men inerea ei (profitul ar asigura dezvoltarea iar amortizarea ar men ine-o). raportând-o la capitalul de exploatare. Maximizarea valorii ratei (creşterea ratei în dinamică) indică sporirea poten ialului ei de dezvoltare. strategice sau de echilibru. Capaciatateadeautofinantare M5 = CA Indică ponderea profitului şi amortizării în cifra de afaceri sau altfel spus capacitatea întreprinderii de a degaja noi surse de finan are. dar nu şi ale politicii fiscale (impozitul pe profit) sau ale celei de dividende promovate de firmă. Ele măsoară profitabilitatea activului adică rezultatele degajate din diversele utilizări spre care întreprinderea îşi îndreaptă capitalurile. Pentru că primul raport lucrează cu rezultatul exploatării el va exprima gradul de remunerare al activului de către activitatea de exploatare . astfel: EBE M7 = Capitalde exp loatare EBE exprimă capacitatea întreprinderii de a remunera capitalul investit în firmă şi alocat activită ii de exploatare.dominantă ca dimensiune în întreprindere. adică rezultatul. în mod evident. şi creşterea capacită ii firmei de a finan a din profit noi investi ii de exploatare. In consecin ă este logic ca întreprinderea să analizeze şi relativ această remunerare. Pentru aceasta se recurge la Re zultatulexercitiului M6 = CA Această rată indică capacitatea firmei de a degaja noi surse pentru a finan a dezvoltarea viitoare. Ratele de randament raportează un indicator de rezultat la o evaluare a „capitalului economic pus în aplicare de întreprindere şi presupus a reprezenta în mod mai mult sau mai pu in extensiv „instrumentul său de lucru. De remarcat că indicatorul ia în considerare rezultatele politicii de exploatare. De fapt analiza trebuie să cerceteze şi modul în care firma îşi men ine standingul dezvoltării prin amortizare şi cu cât poate contribui la viitoarea dezvoltare prin profitul exerci iului. a opera iilor cu caracter excep ional. M9 = 167 . care să asigure dezvoltarea firmei în viitor. adică se recuperează. Diferen a dintre ele apare în ceea ce priveşte numărătorul utilizat. care pot aduce modificări importante în ceea ce priveşte dimensiunea profitului alocat pentru dezvoltarea viitoare a firmei.

informa ia cea mai sintetică este furnizată de: Re zultatulexerciitiului M10 = Capitaluriproprii care apare ca expresie a rentabilită ii financiare. Evolu ia acestui indicator este atent urmărită de investitorii prezen i şi poten iali. „ Contabilitatea rezultatului întreprinderii”. afectate activită ii financiare a firmei) şi ca atare este eronat să comparăm rezultatul exploatării cu activele afectate opera iilor financiare (ca parte a activului total) care determină propriile lor venituri şi cheltuieli şi în final un rezultat.de bază se calculează conform prevederilor IAS 33 „Rezultatul pe ac iune raportând profitul sau pierderea netă aferentă exerci iului.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Rata M8 este impropriu calculată (sau altfel spus are rezultate pu in semnificative).provenind din activită i de exploatare. corespunzătoare ac ionarilor comuni. 1997. şi astfel să ac ioneze asupra acelei categorii de opera iuni pentru a diminua cheltuielile presupuse. Bucureşti.indiferent de categoria de activitate către care au fost alocate. fără să-1 luăm şi pe acesta în considerare. Pentru calculul rezultatului pe ac iune . ca expresie a ratei profitului. în această optică. financiare în raport cu această rată M9. 298 168 . la media ponderată a ac iunilor comune în circula ie în exerci iul respectiv32. Ed. Pentru o bună comparare a indicatorilor de performan ă a diferitelor societă i în cadrul aceleiaşi perioade. Indicatorul M9 este interesant pentru că dă posibilitatea firmei să analizeze în ce sens se abate rentabilitatea opera iunilor de exploatare. extraordinare cu toate activele firmei . Aceasta pentru că nu toate activele sunt folosite în exploatare (de exemplu o parte a activului se află sub formă de titluri de valoare şi disponibilită i adică investi ii de echilibru. M9 poate fi utilizat în compara ii între întreprinderi sau pentru compara ii cu media pe ramură sau subramură. Tribuna Economică. deşi rezultatele pot fi alterate de faptul că firmele în vederea consolidării profitului şi maximizării profitului îşi dezvoltă activită i în două sau chiar mai multe ramuri ale economiei. Rezultatul pe ac iune . pag. 32 M. M8 şi M9 semnifică întotdeauna eficien a utilizării activului obiectivul întreprinderii în privin a lor fiind creşterea lor de la an la an. Calculând rezultatul pe ac iune s-a găsit o modalitate de uniformizare a profiturilor în scopul ob inerii unei baze comune de compara ie. astfel încât rentabilitatea să se aproprie de medie sau să o egaleze. financiare. Ristea. considerată medie. ramuri care presupun în mod inerent rate de rentabilitate economică (gen M8 şi M9) foarte diferite ca dimensiune.diluat. Rata M10 corespunde în mod egal no iunii „return on investment sau celei de „return on equity utilizate în literatura de specialitate engleză. Ratele de rentabilitate se înscriu într-o perspectivă mai pronun at financiară pentru că raportează indicatori de rezultate la indicatori cu privire la valoarea resurselor puse în lucru. Drept pentru care considerăm mai exactă rata Re zultatul exp loatarii M8* = Activdin exp loatare Prin prisma corectitudinii calculului rata M9 pare mai judicios calculată ea comparând rezultatul exerci iului . precum şi a indicatorilor unei societă i de la o perioadă la alta se utilizează rezultatul pe ac iune. profitul net corespunzător ac ionarilor comuni şi media ponderată a ac iunilor în circula ie se ajustează Cu influen ele tuturor ac iunilor comune poten iale diluante.

investi ii. Acestea permit. de dezvoltare. bugete de execu ie a politicii generale a întreprinderii. cheltuielile şi veniturile. Pentru estimarea situa iei patrimoniale şi monetare. prin descrierea produselor oferite. informa ia previzională privind activul şi pasivul. Ed. reglementările referitoare la prevenirea dificultă ilor întreprinderilor obligă întreprinderilerilor de o anumită mărime (în func ie de cifra de afaceri şi de numărul de salaria i) să întocmească documente previzionale. în vederea atingerii unor obiective strategice. 1997. situa ia activului realizabil şi a celui disponibil şi a pasivului exigibil în următoarele trei luni după sfârşitul semestrului. apoi transpunerea anuală a acesteia în bugete specifice pe activită i şi. legate de activitatea întreprinderii pe perioada bugetară. Ele trebuie să furnizeze: • în fiecare semestru. iar viitorul în prezent. trei luni după începerea exerci iului. pe o perioadă mai mare de timp (de 5 ani). bilan ul şi contul de rezultate previzional. • bugetele anuale. administra ie. Ea se bazează pe diverse op iuni ale abordării şi calcule care completează informa iile financiare viabile. furnizate de contabilitatea financiară. De asemenea. 33 M. desfacere. Bugetele specifice prezintă estimările intrărilor şi ieşirilor de fonduri. pag. de publicitate. de fabrica ie de noi produse sau de cucerire de noi pie e. Tribuna Economică. „ Contabilitatea rezultatului întreprinderii”. Re eaua de bugete poate cuprinde trei tipuri de bugete: • planul financiar de orientare generală pe termen lung (3-5 ani). Ristea. metodologia de constituire a conturilor previzionale este variată. produc ie. • bugetul de trezorerie. o asemenea informa ie se delimitează ca un instrument de prevenire a dificultă ilor cu care se poate confrunta o întreprindere şi de dirijare a eforturilor. în parte. În doctrina contabilă. publicitate. Previzional în contul de rezultate. Ele pun totodată problema examinării viabilită ii datelor de bază utilizate. a fost concepută alternativa conturilor previzionale. care rezultă din aplicarea bugetelor specifice. Acestea sunt. „Orice management contabil care îşi propune gestiunea performantă trebuie să accepte documentele financiare previzionale.”33 Din punct de vedere metodologic conturile previzionale se bazează pe analiza trecutului contabilită ii financiare şi se articulează la sistemul de bugetare al întreprinderii. Bucureşti.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” 3. Dacă luăm spre exemplu Fran a. Nu de pu ine ori se spune că prezentul îşi are izvorul în trecut. • în fiecare an. un plan de finan are previzional şi un cont de rezultat previzional (revizuit în primele trei luni ale celui de al doilea semestru). a coeren ei ansamblului de ipoteze re inute şi a capacită ii de comparare cu realizările efective. contul de rezultate previzional şi bugetul trezoreriei. cheltuielilor şi veniturilor este foarte larg. In plan func ional. Aşezarea contului de rezultate în sfera controlului de gestiune Într-o economie dinamică. în final. 294 169 . a patrimoniului şi a rezultatelor întreprinderii. a pertinen ei alegerii mărimilor caracteristice. trimestrial. Diversitatea metodelor şi tehnicilor folosite pentru previzionarea activelor şi pasivelor. Legătura sistemică dintre aceste tipuri de bugete rezidă în elaborarea lor succesivă. acoperirea insuficien elor contabilită ii generale în materie de cunoaştere a perspectivelor întreprinderii. Ele au menirea de a furniza. Bugetele de orientare generală definesc voca ia şi imaginea viitoare a întreprinderii. Aceste conturi preiau informa ia privind trecutul din contabilitatea financiară pe care o corelează şi fundamentează în raport cu informa ia previzională regăsită în re eaua de bugete. de control etc. se elaborează bilan ul previzional. de achizi ie. pornind de la politica financiară adoptată de întreprindere. precum şi în practica de contabilitate a mai multor ări. a proiectelor de fuziune. specifice diferitelor activită i economice ale întreprinderii: aprovizionare. contabilită ii financiare nu i se mai cer doar informa ii care să caracterizeze şi să descrie trecutul unei întreprinderi. de fapt.

de personal. • Previzionarea trezoreriei (bugetul trezoreriei) vizează estimarea încasărilor şi plă ilor. precum şi cheltuieli de protocol. Bilan ul contabil în gestiunea firmei. Acesta trebuie să ofere producătorului şi comerciantului informa ii asupra evolu iei probabile a cererii şi a factorilor posibili de a ac iona în viitor. investi ii şi financiare. 34 Anca Tutu. • Previziunile vânzărilor şi a costurilor aferente (bugetul vânzărilor). cuprind cheltuielile aferente activită ilor care determină veniturile. politica guvernamentală în domeniul fiscalită ii. nivelul dobânzilor. Practica arată. precum şi din lucrări şi servicii prestate. scăderea cererii solvabile a popula iei. după caz). loca ii de gestiune şi chirii. precum şi veniturile excep ionale din opera iuni de gestiune (bunuri rezultate din dezmembrarea imobilizărilor corporale) şi din opera iuni de capital (cota-parte a subven iilor pentru investi ii virate asupra rezultatelor financiare. Printre principalele cauze care determină o asemenea situa ie ar fi de men ionat: . pe termen scurt şi lung. redeven e. diferen e de curs valutar. Bugetul unei întreprinderi poate fi realizat sub două forme: fie sub forma bugetului general al activită ii. Ed.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Principalele etape considerate necesare pentru elaborarea conturilor anuale previzionale sunt următoarele34: Precizarea obiectivului fundamental strategic al întreprinderii. că este riscantă stabilirea drept obiectiv realizarea unui echilibru care asigură o subzisten ă. Practic. precum şi sumele prevăzute a se primi drept subven ii pentru produse şi activită i. Datele cu privire la venituri cuprind veniturile din exploatare (vânzarea produselor finite. Măsura în care acesta se poate realiza depinde însă în mare parte de politica guvernamentală şi de sistemul legislativ economic. cota proprie de pia ă. reclamă şi publicitate). aşa cum este prevăzut de normele metodologice de elaborare a bugetului de venituri şi cheltuieli. 131-134 170 . produselor reziduale. Cheltuielile. • Elaborarea programului de investi ii.lipsa surselor de finan are. Teoretic. transferuri şi prime acordate producătorilor agricoli. Indiferent de metoda folosită trebuie să se ină seama de unele elemente cum sunt: cererea solvabilă din sectorul în care ac ionează întreprinderea. posibilită i de asigurare cu resurse. crean e imobilizate. Bucureşti. apari ia produselor de substitu ie. venituri din vânzarea activelor imobilizate). amortizări şi provizioane. p. pornind de la planificarea cheltuielilor şi veniturilor. necesarul de finan are şi sursele de acoperire. Afacerile mai mici sunt foarte uşor afectate de schimbarea unor anumite condi ii ale pie ei care. • Elaborarea studiului de pia ă. 1999. acest lucru presupune asigurarea viabilită ii întreprinderii în condi ii de competi ie internă şi interna ională. cu respectarea restric iilor impuse de dezvoltarea durabilă. aferente activită ii de exploatare. la rândul lor. la elaborarea contului de profit şi pierdere previzional şi a bilan ului previzional. capacitatea de produc ie proprie. nu mai pot fi considerate ca fixe. mai ales în condi iile economice din România. alte imobilizări financiare. • Previziunea produc iei (bugetul produc iei) vizează stabilirea cantită ilor ce urmează a fi fabricate în func ie de cerere. titluri de plasament. politica concuren ei. . fie sub forma unui bilan şi a unui cont de rezultate previzional. diferen e de pre . activită i diverse. veniturile financiare (din participa ii. Tribuna Economică. în final. în prezent. Literatura de specialitate şi practica oferă mai multe metode şi tehnici de previziune a vânzărilor şi costurilor.reducerea investi iilor în domeniul public şi altele. dobânzi şi alte venituri financiare). studii şi cercetări. produc ia de imobilizări corporale şi necorpbrale. întreprinderile pot să-şi stabilească un anumit obiectiv. semifabricatelor. cu precizarea că cheltuielile de exploatare sunt prevăzute într-o structură specifică (cheltuieli materiale. stocuri şi capacitatea de produc ie. În urma parcurgerii acestor etape se poate proceda la previzionarea fondului de rulment şi.

În func ia sa de asigurare a echilibrului financiar contul de rezultate este folosit în dirijarea şi stăpânirea rela iilor balan iere dintre venituri şi cheltuieli. fonduri şi cheltuieli pentru toate activită ile economico-sociale ce se desfăşoară în întreprindere. Indiferent de modalitatea de elaborare. bugetul activită ii generale constituie un ghid al activită ii viitoare şi în acelaşi timp o garan ie socială -în fa a celor interesa i cu privire la via a şi prosperitatea firmei (ac ionari sau asocia i. iar pe această bază antrenarea lui în creşterea rentabilită ii întreprinderii şi economisirea resurselor. În varianta elaborării unui bilan previzional se porneşte de la bilan ul întocmit la finele anului. produc ie. Func ia de control al contului de rezultate se exercită şi prin urmărirea şi analiza modului de execu ie a acestuia prin care se asigură: cunoaşterea modului de realizare a obiectivelor prevăzute. în calitatea sa de instrument al conducerii activită ii economico-financiare. avându-se în vedere destina iile beneficiului. 171 . • descentralizarea procesului de conducere prin sectorizarea activită ii întreprinderii pe centre de responsabilitate. furnizori. aşa cum precizează normele metodologice de elaborare. investi ii. cheltuielile şi rezultatele financiare privind activitatea de exploatare a întreprinderii. trezorerie şi cheltuieli generale se realizează o contabilitate previzională prin intermediul căreia se stabileşte un nou cont de rezultate prin detalierea veniturilor şi cheltuielilor previzionate pentru anul următor. el dimensionează veniturile. resursele şi cheltuielile pentru activele circulante. Contul de rezultate previzional dă expresie organizatorică func iei de control al finan elor şi se armonizează cu controlul financiar preventiv şi ulterior privind angajarea şi cheltuirea fondurilor întreprinderii. Pe baza acestor date şi a celor preluate din bugetul de vânzări. Bugetul activită ii generale este înso it de situa ia Principalii indicatori economico-financiari care cuprinde un număr de 15 indicatori şi care constituie. • abordarea activită ii fiecărui centru prin prisma rela iei dintre venituri şi cheltuieli. impozitul pe profitul previzionat se determină în func ie de cheltuielile deductibile fiscal. determinarea abaterilor. • investirea fiecărui centru de autoritate şi responsabilitate în gestiunea resurselor pentru realizarea obiectivelor previzionate. resursele şi cheltuielile pentru investi ii. fără a coborî la nivelul sec iilor. precum şi crean ele şi datoriile unită ii în scopul reglementării lor financiare. stabilirea cauzelor care au determinat aceste abateri. Previzionarea contului de rezultate. are următoarele elemente specifice: • integrarea activită ilor de previziune. de control şi de asigurare a echilibrului financiar. stat). creditori. aprovizionări. un mijloc de control şi analiză a activită ii desfăşurate. se ob in veniturile ca rezultate ale propriei activită i şi se constituie fondurile necesare.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” La o analiză mai atentă a bugetului activită ii generale se observă că acesta urmează într-o formă sintetică modelul contului de rezultate. alături de formularele anexe bugetului. Func ia de control se manifestă în momentul când se angajează şi se efectuează cheltuielile. bancă finan atoare. In cele mai multe cazuri contul de rezultate previzional se elaborează şi se urmăreşte numai la nivelul întreprinderii luate în ansamblu. sectoarelor sau compartimentelor. Func ia de previziune are la bază faptul că prin estimarea financiară a nivelurilor de resurse. eviden ă şi control al cheltuielilor. iar în raport cu destina ia beneficiului se determină un nou bilan . Func iile contului de rezultate în sistemul de conducere a întreprinderii capătă un caracter operant şi se transformă efectiv în ac iuni numai în măsura în care el este folosit ca instrument permanent de lucru pentru realizarea gestiunii economice. veniturilor şi rezultatelor financiare. cu atât mai mult cu cât. În calitatea sa de instrument al conducerii activită ii economico-financiare contul de rezultate îndeplineşte func ia de previziune. TVA. celelalte resurse şi cheltuieli ale întreprinderii. Se consideră că în etapa actuală contul de rezultate previzional nu foloseşte încă toate valen ele sale de pârghie a gestiunii economico-financiare.

„ Rezultatul exerci iului”. 2... 1998 Brezeanu P.. N.. Mărgulescu D. Bucureşti. Tribuna Economică. Ristea M. Tutu A. Controlul activ şi previzional efectuat pe baza contului de rezultate necesită nu numai prevederi generale prin care se urmăreşte asigurarea eficien ei globale. „Bilan ul contabil în gestiunea firmei”. ci mai ales o coborâre a analizei la nivelul fiecărui centru de responsabilitate pentru a cunoaşte cine este responsabil de eventualele rezultate negative. V. „Diagnostic financiar: Instrumente de analiza financiară”. Ed. Ed. Editura Economică. 2002 4.. Ana Gh. 2004 9. Bucureşti. 2003. 1994 5. Editura Economică.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Din acest punct de vedere se poate aprecia că încă nu s-au conturat căile şi solu iile prin care bugetul întreprinderii privit ca un cont de rezultat sau ca un bilan previzional să dea posibilitatea organelor de decizie de a cunoaşte care sunt locurile de activitate care func ionează în mod eficient şi care sunt cele deficitare care diminuează realizările întreprinderii. 1997 10.. Burtescu Claudia. Ed. Ed. Tribuna Economică. Bucureşti. 2004 172 . Georgescu. Bucureşti. Bucureşti. „Analiza economico-financiară a întreprinderii”. Editura Economică. Independen a Economică. „Diagnostic global strategic”. Bibliografie: 1. Ed. Mărgăritar.. Bucureşti. 1999 12. Robu. Tribuna Economică. „ Contabilitate şi gestiune fiscală”. Spătaru L.. Bucureşti. Economică. Bucureşti.. „Gestiunea financiară a agen ilor economicei”. Ristea M. Editura Economică. 1997 7.. Vâlceanu Gh. Economică. „Analiză economico-financiară”. Ed. 2000 8. „Analiză economico-financiară”. Tribuna Economică. „ Metode şi politici contabile de întreprinderii”. 2001 11. Ed.. 1998 6. 3. Bucureşti. Stancu I. Bucureşti. „Profitul”. „ Contabilitatea rezultatului întreprinderii”. Bucureşti. Stoian A. Ed. Niculescu M. Bucureşti.

faza de cunoastere. ce avantaje şi caracteristici implică acest fenomen şi de asemenea care sunt tipurile de fuziuni care pot sa apară în derularea procesului. dr. Fuziunea. datorii si capitaluri proprii la una dintre societ i. cauză pentru care experien a companiilor este destul de mică. fiind şi un mijloc de reorganizare a unui grup. Fuziunea prin absorb ie se realizează atunci când o societate. Fuziunea este opera iunea prin care două sau mai multe societă i care au hotărât fiecare în parte.Societatea nou formată poate lua naştere prin două modalită i : absorb ie şi contopire. faza reglementată în care păr ile întocmesc şi semnează proiectul de fuziune.transmiterea elementelor de active.În cazul fuziunii prin contopire drepturile şi obliga iile societă ilor comerciale care îşi încetează existen a trec asupra societă ii nou înfiin ate.A.A Autor: Andra Monica MINCU. opera iunile de fuziune nu au fost des întâlnite. Claudia BURTESCU Introducere. şi transmiterea tuturor elementelor de activ şi pasiv către societatea beneficiară. 2. tot mai des întâlnită astăzi într-o economie de pia ă globală. Fuziunea prin contopire se realizează atunci când două sau mai multe societă i hotărăsc înfiin area unei societă i noi prin transmiterea elementelor de activ şi pasiv societă ii nou înfiin ate. suprave uirea unei întreprinderi aflate în dificultate. 173 . univ. fără lichidarea societă ilor care îşi încetează existen a. studiere şi negociere.În cazul fuziunii prin absorb ie. numită societate absorbantă. Aceasta permite consolidarea şi creşterea capacit ii concuren iale a întreprinderilor. numite societă i absorbite.După experien a altor ări. Fuziunea reprezint ansamblul de opera iuni prin care dou sau mai multe societ i comerciale hot r sc separat : . o fuziune se desfăşoară după un scenariu destul de lung. În condi iile în care economia de pia ă a României este destul de „tânără”. Analizând procesul de fuziune se poate observa care sunt motiva iile pentru care se face fuziunea. Înaintea fuziunii propriu-zise se distinge o etapă pregătitoare care comportă două faze : 1. se reunesc pentru a forma o singură societate. .Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” PROIECT DE FUZIUNE PRIN ABSORB IE ŞI CONTABILIZAREA OPERA IILOR DE FUZIUNE A SOCIET ILOR COMERCIALE AXA CONSTRUCT MIL S. rentabilizarea unui grup de societă i. Fuziunea este opera iunea prin care dou societ i se unesc pentru a forma una singur . anul II. integrarea pe vericală a întreprinderii(absorbirea unui principal furnizor). societatea comercială care absoarbe dobândeşte toate drepturile şi obliga iile societă ii comerciale pe care o absoarbe. Opera ia de fuziune a societă ilor comerciale are ca efect dizolvarea. Master Management Contabil şi Informatică de Gestiune Coordonator ştiin ific: Conf. este rezultatul unor obiective propuse de managementul întreprinderii: eliminarea concuren ei şi consolidarea pozi iei pe pia ă. absoarbe una sau mai multe societă i.contituirea unei noi societ i comerciale în scopul comas rii activit ilor. ŞI AXA EURO STEEL S.

birouri.A în calitate de societate absorbită. din data de 20. Numar de inmatriculare in Registrul Comertului: J03/446/1994. str. pentru a nu produce perturba ii pe bursă. din data de 27. jud. AXA CONSTRUCT MIL S. cu modificările şi completările ulterioare. Abatorului.Această fază comportă pregătiri în cadrul fiecărei societă i şi negocieri intense cu societă ile interesate.04. 2010.. case.000 ac iuni nominative cu o valoare nominala de 4 lei b) Societatea absorbită: Denumire: S.A. AXA EURO STEEL S.2009. Număr de înmatriculare în Registrul Comer ului: J03/795/2006 .000 lei lei împăr it în 24. Atribut fiscal : RO Forma de organizare: societate pe ac iuni Obiect de activitate: execut construc ii. nr. cea de cunoaştere. construc ii metalice Durata de func ionare: nelimitat Capital social: 92.Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a Ac ionarilor S. hale industriale. AXA CONSTRUCT MIL S.C. de principiu. AXA EURO STEEL S. După avizarea de către judecătorul delegat de la Oficiul Registrului Comer ului şi publicarea în Monitorul Oficial Partea a – IV . Cod de înregistrare fiscală: 18663812 .A. magazine.000 lei împăr it în 23. DN 23. .C. AXA EURO STEEL S. 31/1990 privind societă ile comerciale.C. Jud.A. Cod de inregistrare fiscală: 5486166.. în calitate de societate absorbantă şi au mandatat administratorii lor cu întocmirea prezentului proiect de fuziune în conformitate cu art.a.Argeş. de către S. AXA CONSTRUCT MIL S. Datele de identificare ale celor dou societ i comerciale Premisele fuziunii Având în vedere: . A. 211A.C.Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a Ac ionarilor S. Atribut fiscal : RO Forma de organizare: societate cu r spundere limitat Obiect de activitate: construc ii metalice Durata de func ionare: nelimitat Capital social: 96. Procedura de fuziune va duce la dizolvarea. Date de identificare a) Societatea absorbantă: Denumire: S.C. apartamente.04. proiectul de fuziune va fi prezentat Adunărilor Generale Extraordinare ale Ac ionarilor societă ilor implicate în fuziune spre aprobare.A. fuziunea prin absorb ie a S. Sediul Social: Piteşti. Sediul Social: Ştef neşti. 241 din Legea nr. Ac ionarii fiecăreia dintre societă ile implicate în fuziune au hotărât şi aprobat.000 ac iuni nominative cu o valoare nominala de 4 lei 174 . mai ales la societă ile cotate. Argeş.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Prima fază. 1.C. studiere şi negociere are un caracter secret. fără ini ierea procedurilor de lichidare a societă ii absorbite prin transferul universal al patrimoniului societă ii absorbite către societatea absorbantă. .

2 din data de 20 aprilie 2010. respectiv înlocuirea denumirii societă ii absorbite cu denumirea societă ii absorbante. Fuziunea se face cu transmiterea integrală a patrimoniului societă ii absorbite către societatea absorbantă. ac ionar care de ine controlul asupra celor două societă i. la baza acesteia au stat următoarele ra iuni economice şi de strategie comercială: • se va eficientiza actul de decizie managerial.Fundamentarea economică şi condi iile fuziunii Având în vedere că ambele societă i implicate în fuziune au ca obiect de activitate construc iile metalice. la data înregistrării în Registrul Comer ului a men iunii privind majorarea capitalului social al societă ii absorbante.1. 241 şi următoarele din Legea nr. prin formarea unei structuri unice în care să fie angrenate toate for ele societă ilor implicate.Modalitatea de realizare a fuziunii. Efectele fuziunii se vor produce. b din Legea 31/1990 (r2). Fundamentarea şi condi iile fuziunii 2.2. Efectele Fuziunii Fuziunea se va realiza prin absorb ia societă ii Axa Construct Mil de către societatea Axa Euro Steel. Axa Euro Steel S. nr. 2. datorită experien ei profesionale şi manageriale care există în societă ile implicate în fuziune şi care va fi utilizată la un randament mai ridicat de către AXA CONSTRUCT MIL. Societatea absorbantă va dobândi drepturile şi va fi inută de obliga iile societă ii absorbite în cadrul procesului de fuziune. 3 din data de 27 aprilie 2010 şi a Hotărârii Adunării Generale a Extraordinare a Ac ionarilor S. societatea absorbită îşi va înceta existen a pierzându-şi personalitatea juridică şi se va dizolva fără lichidare. După realizarea fuziunii. în temeiul art. astfel încât motiva ia fuziunii proiectate este aceea de a simplifica procesul decizional. ac ionarii acesteia vor dobândi ac iuni la societatea absorbantă. urmând a fi radiată din Registrul Comer ului. În urma fuziunii. de a fluidiza procesul de execu ie şi de a reduce costurile administrative. • va determina o mai bună politică de marketing pentru cele două societă i implicate în fuziune 175 . devenind astfel o prezen ă mai importantă pe pia a confec iilor metalice. societatea absorbantă are obliga ia de a solicita operarea în căr ile funciare a modificărilor intervenite în ceea ce priveşte titularul drepturilor de proprietate şi a tuturor celorlalte drepturi care fac obiectul înscrierii în Cartea Funciară asupra imobilelor societă ii absorbite. activitatea acestora este pe deplin compatibilă. 2. În schimbul ac iunilor de inute la societatea absorbită. în baza Hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Ac ionarilor S. putând concura cu succes la nivel na ional cu cele mai importante companii în domeniu.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” 2.3. nr. Alături de motiva ia fuziunii de mai sus. În cadrul procesului de fuziune.Temei legal Prezentul Proiect de Fuziune a fost întocmit în conformitate cu prevederile art.A.C. 240 şi 249 lit. Ambele societă i implicate în fuziune au acelaşi ac ionar majoritar. După realizarea fuziunii societatea Axa Construct Mil va fi guvernată în continuare de legile din România. cu toate drepturile şi obliga iile pe care le are în starea în care se află la data fuziunii. 31/1990. Axa Construct Mil S. societatea AXA CONSTRUCT MIL îşi va consolida pozi ia pe pia a confec iilor metalice din România.A.C.

C. AXA EURO STEEL S. va creşte puterea de negociere a societă ii AXA CONSTRUCT MIL cu furnizorii.A. Situa iile elementelor de active.C.C. precum şi cel al S.C.A este societate absorbantă.12.. şi indirect efectuarea de economii utile derulării în bune condi ii a activită ilor. 3.2009.000 lei fa ă de valoarea contabilă netă de 1.2009 pentru ambele societă i implicate în fuziune. Metode S. Rezultatele evaluării S. S. Bilan ul contabil de fuziune al S. CONSTRUCT MIL S. 1376/2004. este societate absorbită. AXA CONSTRUCT MIL S..C. cu clien ii şi cu institu iile financiare şi de credit.A. Elementele de activ şi de pasiv ale fiecăreia dintre societă ile implicate în fuziune au fost evaluate la valorile înscrise în bilan urile de fuziune. AXA EURO STEEL S. conform bilan urilor întocmite de cele două societă î comerciale care fuzionează.538 lei fa ă de valoarea contabilă netă de 32.A. 75/1999. respectiv la data de 31..A înregistrează un plus de 3.198 lei (valoarea justă este de 1.2.12.430. Evaluarea activului şi pasivului societ ilor implicate în fuziune • • • • • Patrimoniile fiecărei societă ile implicate în fuziune sunt eviden iate în situa iile financiare de fuziune încheiate la data de 31.1. AXA EURO STEEL S. se vor elimina paralelismele din cadrul structurilor administrative ale societă ilor care fuzionează.A societate absorbită ). au fost auditate în conformitate cu dispozi iile OUG nr.426. datorii şi capitaluri proprii.641 lei) din reevaluarea imobilizărilor corporale.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” • în schimbul ac iunilor de inute la societatea absorbită ac ionarii acesteia vor primi ac iuni la societatea absorbantăo mai bună utilizare a facilitatilor şi for ei de muncă existente sau o reducere a costurilor unitare de achizi ie a materilor prime prin creşterea volumului. cât şi bilan ul de fuziune al S.C.A. 3.A înregistrează un plus de 37. sunt reflectate la venituri. ceea ce va determina implicit creşterea beneficiilor.C.A societate absorbantă. AXA EURO STEEL S. va creşte capacitatea de desfacere şi nivelul vânzărilor. Inventarierea şi evaluarea elementelor de active şi de datorii ale socită ii comerciale care fuzionează (S. AXA CONSTRUCT MIL S.A. fuziunea va contribui la o mai bună alocare a resurselor la nivelul societă ii absorbante. au fost întocmite potrivit Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunită ilor Economice Europene şi cu Standardele Interna ionale de Contabilitate. care au fost puse 176 .12.Situatii financiare de fuziune Data bilan ului situa iilor financiare de fuziune este 31. Pe baza evaluării efectuate de către evaluatori autoriza i. Atât bilan ul de fuziune al S.2009. CONSTRUCT MIL S.A. unirea celor doua patrimonii va duce la mărirea puterii financiare necesară contractării de credite bancare cu dobânzi mai mici.C. 3.802 lei) din reevaluarea imobilizărilor corporale. şi S. AXA CONSTRUCT MIL S. S. AXA EURO STEEL S. S.C. în baza datelor din contabilitate. aprobate prin Ordinul Ministrului Finan elor Publice nr. Pe baza evaluării efectuate de către evaluatori autoriza i.C.897 lei (valoarea justă este de 70.C. AXA EURO STEEL S.

599 lei 125.120 lei 4.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” de acord cu această ocazie.612 lei 1. ELEMENT PATRIMONIAL TOTAL ACTIVE TOTAL DATORII CAPITALURI PROPRII VALOARE 223.1. Se va determina valoarea contabilă a ac iunilor societă ilor S.897 = 201.A / Valoarea unei ac iuni la S. este de: 125.A = 8.12.000 ac iuni = 4.38 lei : 4. este prezentată în Anexa 8.C. Activ net contabil rezultat în urma evaluării = 1. iar situa ia financiară de fuziune a S. AXA EURO STEEL S.A.243+ 178.38 lei 4. prin raportarea valorii contabile a unei ac iuni a societătii absorbite la valoarea contabilă a unei ac iuni a societătii absorbante : Valoarea unei ac iuni la S.020 = 163. la numărul de ac iuni emise de acestea. Raportul de schimb al ac iunilor Se va stabili raportul de schimb al ac iunilor.C. AXA CONSTRUCT MIL S A. este de: 201.223 lei Aport net =163. AXA CONSTRUCT MIL S.243 lei 60.CRT S.C.A.211 + 1.C.C. Stabilirea raportului de schimb al ac iunilor.2.A şi S. Patrimoniile societă ilor implicate în procesul de fuziune • NR. 3.223 lei Activ net contabil = 33. înregistrează o creştere de 193.020 lei 163. AXA EURO STEEL S. AXA EURO STEEL S.286. (societate absorbită) Valoarea globală a S. CONSTRUCT MIL S.120 lei : 24.C.835.A.436.A este prezentată în Anexa 7. AXA EURO STEEL S. NR. 3.526 + 11. AXA EURO STEEL S. conversia şi schimbul ac iunilor 4.223 + 37.19 lei Valoarea unei ac iuni la S. eviden iat în bilan urile contabile de fuziune încheiate la data de 31.A ( societate absorbantă) ELEMENT PATRIMONIAL TOTAL ACTIVE TOTAL DATORII CAPITALURI PROPRII VALOARE 3.000 lei ca urmare a evaluării fa ă de activul net contabil.599 = 125. Valoarea contabilă a ac iunilor societă ilor implicate în fuziune Valoarea contabilă a ac iunilor societă ilor implicate în fuziune a fost calculată prin raportarea activului net al fiecărei societă i.C.C.211 lei 3160.2009.474 – 60. CONSTRUCT MIL S.543 +14.C.CRT 1.000 ac iuni = 8.C. 3. AXA CONSTRUCT MIL S.A. 2.612 lei : 23.A.457 – 3160.3. 2. AXA EURO STEEL S.19 lei = 2 177 . Valoarea unei ac iuni la S.612 Aport net = Activ net contabil • S.C. se prezintă astfel :situa ia financiară de fuziune a S.

Conversia şi schimbul de ac iuni Se va determina numărul de ac iuni care trebuie emis de S. De efectele fuziunii. AXA CONSTRUCT MIL S.120 lei : 4.A. şi S. Prima de fuziune se va determina ca diferen ă între valoarea contabilă a ac iunilor şi valoarea nominală a acestora: 201. fie prin înmul irea numărului de ac iuni ale societă ii absorbite cu raportul de schimb: • valoareaaportului net al S. Fuziunea dintre S. Drepturile şi obliga iile izvirâte din contractile individuale de muncă ale salaria ilor societă ii absorbite vor fi transferate integral. La data realizării fuziunii. fie prin raportarea aportului net al societă ii comerciale absorbite la valoarea contabilă a unei ac iuni a societă ii comerciale absorbante. 178 .A este de 201. AXA EURO STEEL S.000 ac iuni x 4 lei = 192.A 4. precum şi de ac iunile nou emise vor beneficia persoanele care au calitatea de ac ionar la data de înregistrare. prin înmul irea numărului de ac iuni care trebuie emise de S. AXA CONSTRUCT MIL S.120 lei – 192.C. toate ac iunile societă ii absorbite existente anterior realizării fuziunii se vor anula şi în schimbul lor ac ionarii societă ii absorbite vor dobândi un număr total de 48. ca urmare a fuziunii 48. cu valoarea nominală a unei ac iuni de la această societate comercială: 48.000 ac iuni a 4 lei (valoarea nominală a unei ac iuni).. 5.000 ac iuni. Noile ac iuni emise de societatea absorbantă ca efect al fuziunii şi distribuite ac ionarilor societă ii absorbite dau dreptul la dividende. ac ionarii societă ii absorbite pierd dreptul la dividende în această societate şi dobândesc dreptul la dividende în societatea absorbantă.A.C. Toate contractile în derulare vor fi preluate de societatea absorbantă. propor ional cu cota de participare a fiecăruia la capitalul social al societă ii absorbante.3. Majorarea capitalului social şi stabilirea primei de fuziune Se va determina creşterea capitalului social la S.A. AXA CONSTRUCT MIL S. Actul adi ional modificator al actului constitutive al societă ii absorbante va fi întocmit în baza proiectului de fuziune şi a hotărârilor adunărilor generale extraordinare ale ac ionarilor societă ilor implicate în fuziune privind aprobarea executării fuziunii şi va fi înregistrat la Oficiul Registrului Comer ului Argeş după aprobarea acestuia de către Adunarea Generală Extraordinară a Ac ionarilor. are loc la data înscrierii în Registrul Comer ului a men iunii privind majorarea capitalului social al societă ii absorbante.120 lei Ac ionarii de la S.A vor primii.C.000 lei = 9.19 lei numarul de ac iuni = 201. astfel cum va fi stabilită în cadrul adunărilor generale extraordinare ale ac ionarilor care aprobă proiectul de fuziune.A. AXA EURO STEEL S.120 lei • valoarea contabilă a unei ac iuni la S.C.A.C.C.C.După realizarea fuziunii contractele individuale de muncă vor fi renumerotate.C.C.000 ac iuni La data realizării fuziunii.000 ac iuni sau numarul de ac iuni = 24.A se vor emite dou ac iuni S.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Pentru o ac iune a S. AXA EURO STEEL S.000 x 2/1 = 48.A este de 4.000 lei capital social. AXA CONSTRUCT MIL S.19 lei = 48. AXA CONSTRUCT MIL S.C. AXA CONSTRUCT MIL S. AXA EURO STEEL S.

000 lei 75.800 lei 5. precum şi structura administrativă.576 lei 18. în func ie de pregătirea şi experien a profesională.140 lei • Transferul datoriilor : %= 401 404 419 461 60.243 lei 602 lei 8.925 lei 8.(societatea absorbit ) • Reflectarea valorii activelor transferate reprezentând total active identificate în bilan plus creşterea de valoare înregistrat ca urmare a evalu rii globale: 461 = 7583 261.241 lei 38.274 lei 6. Contabilizarea opera iilor de fuziune a societ ilor S. 6.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Personalul societă ii absorbite va fi redistribuit în societatea absorbantă.A.200 lei 11.1 . Proiectul de fuziune a fost întocmit în baza mandatului dat administratorilor de către ac ionarii societă ilor implicate în fuziune.C.243 lei 261. AXA EURO STEEL S. 6. Axa Construct MIL S.C.A. Cheltuielile necesare fuziunii vor fi suportate de societatea absorbantă.C. Societatea absorbantă îşi va păstra sediul şi obiectul de activitate.A.675 lei 9.785 lei • Reflectarea activului net contabil ca urmare a fuziunii: 179 .961 lei 16.140 lei • Sc derea din eviden a activelor transferate: 6583 = % 208 211 212 213 214 301 302 303 371 411 5112 471 223.474 lei • Transferul veniturilor şi cheltuielilor în contul de profit şi pierdere: 121 7583 = = 6583 121 223.Contabilizarea opera iilor de fuziune la S.955 lei 15. cu sarcini concrete. Axa Euro Steel S.845 lei 23.020 lei 36.950 lei 6. şi S.

925 lei 8.A. AXA EURO STEEL S.675 lei 9.845 lei 23.198 lei • Reflectarea aportului net corespunz tor major rii globale a societ ii absorbite: 117 = 456 211.C. AXA EURO STEEL S.897 lei 602 lei 8.A.000 lei 4.423 lei 4.120 lei 96.140 lei 37.120 lei 6.785 lei 180 .2 .274 lei 6.C.A.000 lei 75.120 lei • Preluarea activelor transferate de la S.800 lei 5.: 456 =% 401 404 419 60.A: 456 = 461 211.576 lei 18.700 lei 87.950 lei 6. AXA EURO STEEL S.020 lei 36.Contabilizarea opera iilor de fuziune la S.: %= 207 208 211 212 213 214 301 302 303 371 411 5112 471 456 261.955 lei 15.200 lei 11. (societatea absorbant ) • Înregistrarea reevalu rii instala iilor tehnice şi a maşinilor: 213 = 105 3.474 lei • Preluarea activelor transferate de la S.C.997 lei Primirea ac iunilor noi emise de c tre vechii ac ionari ai S.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” %= 1012 105 1061 1068 121 • 456 201.241 lei 38.000 lei 8.961 lei 16. AXA CONSTRUCT MIL S.C.

principii de bază în gestiunea financiară. Exploatarea mai eficientă şi economiile de scală sunt principalele surse de poten ial economic (sinergii). trebuie sa fim pruden i în evaluarea poten ialului economic dat de o mai bună exploatare sau de economiile de scală. în produc ie. Pentru a face fa ă concuren ei şi. personal de vânzări bine pregătit. însă implementarea acestor decizii presupune de cele mai multe ori un proces complex de management al schimbării la nivel opera ional. decât din fuziuni conglomerate (la care participă mai multe companii).Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” CONCLUZII Fuziunea societă ilor comerciale este o necesitate în Uniunea Europeană. Indiferent de cauza care stă la baza fuziunilor. distribu ie sau alte faze ale activită ii lor. decât în combina ie. Când afacerea trece într-o nouă etapă de dezvoltare. fuziunea se face la achizi ia unei companii din acelaşi domeniu de activitate. Motiva iile generale ale fuziunii Răspunsul la acestă întrebare este dat de comportamentul interesului propriu şi de creşterea valorii companiei. Pe o pia ă volatilă procesul de fuziune este destul de activ. Realizarea unei mai bune exploatări rezultă mai degrabă din fuziuni orizontale si verticale. Două companii din acelaşi gen de afacere ar putea fuziona pentru a realiza “economii de scală” adică de costuri fixe. Firmele aflate în crestere sunt reorganizate iar cele care se află în declin îşi închid liniile de business neprofitabile sau sunt vândute. decizia este una strategică. 181 . “Economiile de scală” apar atunci când costul unitar mediu al produselor scade pe măsura creşterii produc iei şi a vânzărilor. mai ales. pentru a nu plăti mai multe impozite. O fuziune verticală implică integrarea în “aval” către consumatorul final. Exista situa ia de a nu se realiza niciodată. sau “în amonte” către furnizorul ini ial. Companiile combinate prin fuziune pot elimina dublarea utilită ilor. Cel mai des. personal tehnic valoros). a opera iunilor sau a departamentelor de lucru (personalul financiar al companiei achizi ionate este în mod frecvent primul eliminat). O fuziune orizontală combină două companii din aceeaşi ramură economică sau din acelaşi gen de afacere. În orice caz. Două companii pot decide să fuzioneze în ideea de a realiza o exploatare eficientă sau de a prelua avantajul economiilor asupra costurilor fixe. când pia a evoluează sau mediul economic se schimbă. un volum mai mare al produc iei poate permite unei companii să construiască o uzină mai mare decât cea pe care o poate construi în prezent. De exemplu. firmele pot fi nevoite să se divizeze sau să fuzioneze cu alte companii.Când o companie cumpără un furnizor avem de-a face cu o fuziune pe verticală Un sens al realizării unei exploatări mai bune este acela ce implică două companii ce au resurse complementare (experienta managerială. firmele din România fuzionează. Organizarea activită ii astfel încât să existe indicatori de performan ă relevan i pe fiecare activitate în parte este unul dintre avantajele fuziunii. Dar o fuziune va fi avantajoasă pentru ambele păr i numai dacă ele nu sunt capabile să ob ină ceea ce au nevoie mai ieftin pe cont propriu. O fuziune poate fi avantajoasă din punct de vedere economic numai dacă suma părtilor depăşeşte întregul. pe o linie de afaceri anume. Fiecare companie judecă această ac iune prin prisma obiectivului de maximizare a averii ac ionarilor – obiectiv ce ghidează permanent deciziile managementului. Realizarea de economii de scală este motivul pregnant al fuziunilor orizontale. Există cel pu in o situa ie în care acest lucru se produce: realizarea unei exploatări eficiente şi economii asupra costurilor fixe sau conven ional constante. O fuziune conglomerată are cel pu in posibilitatea de a genera sinergie.

Liviu. operat iunile de fuziune de întreprinderi se manifestă în România numai ca solu ie de restructurare a capitalurilor ca urmare a unor semnale de scădere a performan elor la societatea comercială absorbită. Pentru că vor fi reduse anumite costuri. 5. de altfel în reglementările contabile armonizate.Bucureşti.Tribuna Economică. principiu prezent. Ionescu. dar inaplicabil în condi iile neadaptării reglementărilor privind aceste opera iuni.Un alt avantaj al fuziunii este diversificarea portofoliului de produse prin lansarea propriei game sau cumpărarea unui jucător care ofera deja acel produs. 6. 4. 2001 Toma. ceea ce caracterizează normele na ionale în domeniu. De cele mai multe ori. 2005 Ionescu. Integrarea pe verticală a afacerii este un alt beneficiu al fuziunii. În concluzie. subsidiară sau întreprindere legată prin participare semnificativă sau minoritară. noua companie se naşte sub presiunea obligativită ii succesului imediat. Lumini a – „Documente specifice fuziunii societă ilor comerciale şi evaluarea patrimoniului”. jurişti. v. Marin – „ Reorganizarea întreprinderilor prin fuziune şi divizare”. Bucureşti. 2005 Malciu Liliana – „Contabilitate aprofundata”. exprimă prevalen a juridicului asupra economicului. asigurări: publica ie pentru agen ii economici. Dezavantajele fuziunii Unul dintre dezavantajele fuziunii este păstrarea echipei manageriale şi a fiecărui departament în parte (vânzări. De exemplu. Bucureşti.„ Analiza fuziunii societă ilor comerciale şi evaluarea patrimoniului”. România de Mâine. marketing etc). ob inerea unei cote mai mari de pia a locală sau chiar extinderea în alte regiuni geografice. contractele de fuziune/achizi ie se construiesc în timp îndelungat şi presupun conlucrarea unor solide echipe de consultan i. 16. Bucureşti. 2005 Ionescu. Diferen a între rezultatul fuziunii concretizat în pierderea personalită ii juridice şi radierea comercială a absorbitei şi rezultatul fuziunii concretizat în continuarea activită iilor comerciale ale societă ii absorbite prin devenirea acesteia membră a grupului ca filială. v. 2000 Sebe. BIBLIOGRAFIE: 1. Editura Economica. 8. Ed. productie. 2003 182 . şi nu ca solu ii de dezvoltare externă a întreprinderii prin preluarea de capitaluri cu continuarea afacerilor cu performan e stabile la societatea comercială absorbită. Lumini a .Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Avantajele fuziunii Fuziunea aduce beneficii legate de consolidarea pe pia ă a companiei. CECCAR. nr. Revista Tribuna Economică. Alt avantaj al fuziunii este legat de salvarea afacerii şi a personalului în condi iile competi iei din pia ă şi a efectelor acesteia asupra firmei. Revista Finan e. Ed. va creşte şi profitul firmei. pentru ca scurtează lan ul dintre produc e şi distribu ie. Bădescu. Armonizarea acestora cu principiile economiei de pia ă dezvoltate presupune modificări şi adaptări care să conducă la prevalen a economicului asupra juridicului. Fuziunea oferă şi un avantaj şi în ceea ce priveşte fiscalitatea. 3. Un alt dezavantaj al fuziunii este riscul de a nu ob ine rezultatele dorite. Ed. iar această presiune se transferă direct către angaja i. 3. Lumini a – „Contabilitatea aprofundată a societă ilor comerciale”. strategi etc. bănci. De multe ori. Gheorghe – „Contabilitatea şi fiscalitatea opera iunilor privind fuziunea şi lichidarea societă ilor comerciale”. nr. 3. un producător de mobilă poate achizi iona un furnizor de lemn pentru a elimina problema achizi iei materiei prime. 2.

1. inferen a motorului. de asemenea. astfel încât toate sursele de litigiu date sa poata fi analizate simultan si sa poata oferii deciziie adecvate. master Contabilitate Managerială şi Audit Contabil Gabriela POPA anul I. consisten a legii în mai multe cazuri de exemplu. Astfel de sisteme sunt cunoscute sub numele de sisteme expert.cativa cercetători. interfa a cu utilizatorul.cum ar fi rationamentul la sistemele de calculator. univ. prin studii de cercetare. litigiile privind specifica iile în ceea ce priveşte litigiile de certificare şi litigiile privind punerea în aplicare a daunelor lichidate. dr. Victoria FIRESCU Cele mai multe dintre proiectele de construc ie sunt executate prin contractele care nu sunt. litigiile ordinelor de schimbare pe cale orală. • Putere definitivă şi obligatorie • Timp. dobândite de la expert. Sistemul expert cuprinde baze de cunoştin e. litigiile privind interpretările greşite. au dezvoltat sisteme suport de decizie pentru a solu iona litigiile care decurg din deciziile adoptate în cadrul " puterii definitiva şi obligatorie " investit cu autoritate în contract şi " timpul de întârziere şi clauza de extindere ". a existat si o creştere în mărimea şi complexitatea naturii proiectelor. uşor de în eles nici de către profesionişti. Aceste sisteme de sprijin al deciziei pot fi sintetizate în continuare pentru a forma un sistem expert. master Management Contabil şi Informatică de Gestiune Coordonator ştiin ific: Conf. Pentru a depăşi agravarea scenariului. Inima sistemului expert este baza de cunoştin e unde sunt depozitate cunoştin ele specifice în domeniu. sunt prezentate mai jos. litigiile privind interpretarea clauzelor. litigiile privind cerin ele de notificare. În literatura de specialitate s-au identificat următoarele clauze critice care conduc la litigiile în contractele de construc ii in cazul studiului de cercetare.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” ANALIZA CONTRACTELOR DE CONSTRUC IE DIN PUNCT DE VEDERE AL DISPUTELOR GENERATE DE ÎNTÂRZIERILE DE TIMP Autori: Ramona – Marinela URS anul I. memorie de lucru. litigii privind clauza condi iilor de pe diferite pozitii. întârziere şi prelungire • Rezilierea contractului • Pre uri de deviere şi elemente suplimentare de către reprezentan ii proprietarului • Abaterea limită / domeniul de activitate • Escaladarea pre ului Diversi cercetatori au demonstrat. Utilizatorul sistemului expert interac ionează cu ea prin intermediul interfe ei de utilizator şi cunoştin ele de specialitate sunt colectate şi compilate prin 183 . Odata cu avansarea în tehnologie şi cerintele uriase ale infrastructurii în ările în curs de dezvoltare. explica ia instala iei şi o facilitate a achizitiei de cunoaştere. este esential să se dezvolte un sistem care poate ajuta administratorii contractului să în eleagă şi să evalueze valoarea creantelor lor inainte de a le vorbi despre litigii. Sistemul expert Evolutiile recente in tehnologia informatica în special în domeniul de Inteligen ă Artificială face posibila stimularea rationamentului uman . in ordinea descrescatoare fata de cum sunt criticate cu privire la inclinatiile litigiilor. în general. Aceste clauze. În fiecare dintre aceste studii autorii au arătat o metodă sistematică de rezolvare a disputelor care decurg din mai multe motive declarate mai sus.

acesta este creat folosind cazuri din trecut. deoarece disputele cu privire la “timpul de intarziere si extindere” are implicatii mai mari in ceea ce priveste costul si timpul de proiect. Cand luam in cosiderare realtia cauza-efect. 184 . pot fi fie evitate. care il ajuta pe utilizator sa ajunga la decizie. Dezvoltarea sistemului bazat pe reguli urmeaza o abordare in trei pasi. interpretarea regulei decide care norme să se aplice şi determină rezultatul faptelor date sistemului de către utilizator. În cazul sistemului bazat pe o bază de date. "cauza" şi efect". Astfel sisitemul expert actioneaza ca un magazin de stocare a cunostintelor expertilor pentru a oferii solutii pentru interogarea utilizatorului intr-o anumita maniera. Ipotezele şi faptele sunt generate în timpul procesului de ra ionament şi sunt stocate în memoria de lucru.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” facilitatea achizitiei cunostintelor. Fiecare intarziere. Astfel acesta devine un lant dupa cum se arata schematic in figura urmatoare. Primul pas este de a în elege cauza şi rela ia efect a litigiului. Aceste dispute pot fi studiate în două etape pentru o mai bună în elegere si analiză a acestora. Apoi identifică şi afişează informa iile cazului cel mai potrivit din baza de date. Când un nou caz este alimentat. Sunt identificate diferitele întârzieri. Dezvoltarea sistemului bazat pe reguli pentru timpul de întârziere şi clauza de prelungire Acesta a fost vazut in cele mai multe studii de caz. fie in cele din urma accelerate. Odata ce acesta procedura de arbitraj este cunoscuta. Aceste cercetari au ajuns la concluzia ca un astfel de sistem suport de decizie poate fi sintetizat pentru a-l convertii intr-un sistem expert care va ajuta la reducerea timpului necesar de a da decizii. 2. fie oprirea temporara a muncii duce la pierderea de timp care solicita in cele din urma invocarea cluzei “timpul de intarziere si de extindere”. ea va servii ca lista de verificare pentru administratorii contractului pentru a anticipa puterea cazurilor lor inainte de a ajunge la litigii. Sistemul hibrid este unul care combina cele doua metode de mai sus de motivare pentru a incerca sa raspunda problemei. Facilitatea explicatiei spune utilizatorului „de ce” sunt necesare informatiile particulare si „cum” a ajuns sistemul la o concluzie speciala. al doilea pas implică formularea largă de domenii în care toate cauzele se potrivesc. Atunci când o nouă problemă este ridicată sistemului. Avand in vedere ca sistemul expert ar contine o baza de date uriasa. Există trei categorii majore de sisteme expert şi anume sistemele bazate pe reguli. sistemul compară (instantaneu) acest caz cu cazurile din baza de date. cum ar fi decizia de a sprijini sistemele dezvoltate pentru a solutiona litigiile care decurg din diferite clauze de catre unii cercetatori sunt diferite. sisteme bazate pe caz şi sisteme hibrid. Sistemul bazat pe reguli cuprinde un set de reguli formulate utilizând cunoştin ele mai multor exper i şi interpretarea regulei. utilizand motorul de inferenta care efectueaza cautarea prin intermediul bazei de cunostinte. pentru care utilizatorul doreşte solu ie. Sistemul expert nu foloseste sistemul de calcul bazat pe deductie. Prin urmare. trebuie sa se aiba in vedere in acest sens faptul ca un efect se poate dovedi a fi cauza pentru efectele ulterioare. 2. Unele orientari primare. devine necesar să în elegem toate aspectele litigiilor care decurg din timpul de întârziere şi din clauza de extindere. care este explicata mai jos într-o regulă pe baza formularul sistemului expert. si crean ele rezultate din aceste întârzieri.1 Rela ia cauză-efect a litigiilor Litigiile care decurg din întârziere şi extindere sunt de natură diversă. fie in ceea ce priveste plata sau predarea locului. Cunoştin ele dobândite de expert sunt stocate în baza de cunoştin e folosind diferite tehnici formale de reprezentare a cunoştin elor. iar ultimul pas este de a dezvolta baza de reguli pentru a anticipa efectele plauzibile pentru aceste domenii identificate . pentru a dovedi ipoteze sau pentru a ajunge la o concluzie.

Un domeniu este un subiect bine concentrat pe suprafata pentru care este dezvoltat setul de reguli. Se verifica daca predarea locului a fost o activitate pe cale critica. în cazul în care proprietarul dovedeşte că a predat locul la timp şi contractantul avand mijloace sărace nu a reuşit să înceapă lucrările. cel mai important este sa se verifice daca predarea unei parti este ingreunata de stadiul lucrarilor. care poate fi verificata de catre reprezentantul proprietarului. Consideratia de a scuza sau a nu scuza ar putea sa depinda de mai multi factori. inclusiv calendarul şi. Contractul defineşte obliga iile păr ilor pentru a satisface executarea proiectului.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Cauza1 => Efect1 III Cauza2 => Efect2 III Cauza3 => Efect3 2. In anumite cazuri partea afectata poate scuza (de exemplu. Acest lucru clasifica intarzierile ca fiind scuzabile sau nescuzabile. Aceste intarzieri sunt in continuare cercetate pentru originile lor pentru a le clasifica pe domeniile corespunzatoare prezentate in continuare: 1. în cazul în care nu îşi îndeplineşte obliga iile respective. cum ar fi: dacă o parte poate sau nu poate să prevadă situa ia care cauzează întârziere de la data intrării în contract şi impactul întârzierii asupra proiectului de performan ă.3. Apoi prevede valabilitatea creantelor probabile si sugereaza rezultatul probabil.1. trebuie sa aiba cel putin dovezi ca a amortizat resursele sale.3 Dezvoltarea regulilor de baza pentru domeniile intarzierii Regula de baza contine o diagrama de decizie logica. Intarziere din cauza “Primirii intarziate/ verificarea proiectelor” 3. Intarziere din cauza “Revizuirii” 6. In cazul in care contractantul nu reuseste sa anunte in timp. Intarziere din cauza “Muncii suplimentare” 2. In caz contrar el nu are dreptul la nici o revendicare. in functie de etapele la care apare. locul poate fi predat intreg sau pe parti/ etapele progresului de lucru. este obligatoriu pentru contractant sa dea o notificare scrisa in timp. Întârzierile sunt în consecin ă clasificate drept "întârzieri critice " şi "întârzieri non-critice ".1 Intarzierea din cauza predarii locului. Aceasta defineste critica de intarziere in proiectul global. Daca se dovedeste ca a fost pe un drum critic. Intarziere din cauza “Opririi temporare” 5. Conform conditiilor contractului. Intarziere din cauza “Accidentelor” 4.1 Tipuri de întârziere Intarzierea intr-un proiect poate fi clasificata intr-un anumit numar de tipuri . recursul. o multime de intarzieri s-au dovedit a fi invocate frecvent. In mod similar la predarea locului. Atunci cand apare o diferenta la etapa foarte initiala a proiectului din cauza lipsei de predare a intregului loc la o anumita data. 2. In special in cazul proictelor de drumuri predarea este o trasatura comuna a locului. adica creantele.2 Formularea de domenii pentru sistemul expert Urmatorul pas in dezvoltarea uni sistem expert este formularea larga a domeniilor. 2. in special partea responsabila pentru intarziere. precum si de natura rezultatului. în timp ce în alte cazuri poate sa nu scuze întârzierea. Dimpotrivă. Intrun proiect de constructie orice intarziere poate conduce la un lant de creante Bazate pe studiul cazurilor de arbitraj si a literaturii disponibile. Intarziere din cauza “Predarii locului” 2. care stabileste relatia dintre cerere si originea sa. proprietarul are dreptul la daune lichide. de asemenea. nu poate percepe despăgubiri pentru întârziere). Dezvoltarea regulilor de baza pentru diferite diomenii de intarziere este discutata mai jos. finalizarea si impactul ulterior. atunci aceeasi logioca care este folosita este 185 .

fără aprobarea oficială a contractantului şi se produce un accident. înainte de a fi predată în mod oficial . majoră. contractantul pierde drepturile sale de a ob ine despăgubiri. apar diferen e în interpretarea discrepan elor în proiecte. sau pe plan emo ional există for ă de muncă neliniştita ce duce la oprirea muncii. Dacă accidentul este din cauza subcontractantului. contractan ii pot să aştepte pentru decizia cu privire la discrepan a care duce la pierderi de timp în execu ia lucrărilor actuale. Şi în cazul unor lucrari substandard care conduc la producerea accidentului. de asemenea. contractantul este considerat responsabil pentru accident. Contractantului i se poate cere pregatirea proiectelor care sunt apoi verificate de către proprietar. 2. în cazul în care proprietarul nu răspunde la o astfel de notificare. in general. întârziere din ambele păr i. ac iuni ce nu respectă norme de siguran ă.3 Întârziere din cauza "Accidentelor la locul de munca" Accidentul este o altă sursă de întârziere atunci când întregul loc al proiectului a fost închis pentru o perioada determinată. întârziere din partea proprietarului în verificare. Tipurile de creanta rezultate din aceste intarzieri sunt .2 Intarzieri din cauza „Primirii tarzie/ verificarea proiectelor” Proiectele formeaza un important element constitutiv al contractelor.Eroare în proiectare / desen. Pe de altă parte. este responsabilitatea contractantului de a absorbi pierderile numai dacă lucrarea nu a fost aprobata de către proprietar.3. responsabilitatea poate a fi fixata . iar principala problemă este pentru a stabili responsabilitatea cui apar ine. atunci se interpretează 186 . Există diverse motive care pot duce la accidente.3. În general acestea conduc la trei situa ii: întârziere din partea contractantului in pregătire. Chiar dacă responsabilitatea întârzierii rezolvă problema permisiunii de extindere a timp. 2. compensatiile sunt acordate pe baza unor fapte. sau o serie de corecturi trebuie să fie încorporate în proiecte. în cazul în care considerentelor de siguran ă li se acorda o mică aten ie ceea ce conduce la accidente. atunci orice pretentie a contractantului inceteaza sa mai existe. în cazul în care furnizarea de proiecte este responsabilitatea proprietarului şi există unele discrepan e observate între seturi de proiecte şi caietul de sarcini. cererea trebuie să fie rezolvata prin repartizare. Pe de alta parte. Pentru primele două situa ii. responsabilitatea de întârziere este uşor de verificat în timp ce în a treia situa ie care este si cazul curentei intarzieri. lucrul substandard. Pe de altă parte. daca nu este o activitate critica. apoi pierderea trebuie să fie suportata de către proprietar. Accidentele se pot produce. ac iuni de subcontractant. utilizarea instalatiilor inainte de predare. datorită utilizării prematură a instala iei sau înainte de testare. Chiar dacă nu există corecturi / completări.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” aplicabila la predarea locului complet. Întrebarea se pune in felul urmator: daca intarzierea este substantiala si afecteaza proiectul in ansamblu sau nu. Dar dacă proprietarul a aprobat lucrarea. Este destul de probabil ca proiectul (desenul) defectuos să provoace accidente. Aceste pierderi uriaşe în împrejurări similare de for ă majoră trebuie să fie împărtăşite de către ambele păr i. motivele au fost împăr ite în şase largi capete :for a. În consecin ă. Principalele efecte ulterioare ale accidentelor sunt pierderea de timp sau daune ale locului de muncă sau ale for ei de muncă. acestea ar putea duce la întârziere. si intarzierea va fi atribuita proprietarului. Deşi există numeroase evenimente imprevizibile care ar putea duce la accidente. Este o caracteristică comună a contractelor de constructii subînchirierea lucrărilor de construc ie unui subcontractant. sau munca este suspendată. Exista in practica diferite tipuri de contracte unde proiectele nu sunt doar responsabilitatea proprietarului. În cazul în care o astfel de instala ie este folosita. În alt tip de contract. In cazul unui esec in instiintarea proprietarului despre întârzieri în primirea proiectelor şi consecin ele sale . atunci este esen ial să se verifice dacă numirea sa a fost efectuată de către proprietar sau de contractant. se presupune că isi asuma consecin ele. Având în vedere natura intrinsecă a industriei construc iilor unde standardizarea nu a fost încă adoptata în întregime. pe motive de amanare a for ei de muncă şi a echipamentelor taxelor prea mari. unele detalii care lipsesc din proiecte.

Revizuiri pot fi comandate. contractantul este considerat responsabil pentru accident. Accidentul poate genera. contractantului ii este. În caz de indisponibilitate a echipamentelor.4. fără cunoştin a contractantului şi. proprietarul specifică echipamentele ce vor fi utilizate în timpul de execu ie. Revizuirile datorate schimbarii cerintelor de catre proprietar. 2. proprietarul nu este în măsură să perceapă despăgubiri în ciuda unei dispozi ii exprese în contract. în general. In consecin ă plă ile contractantului sunt re inute în aşteptarea de măsuri corective de la acesta. de asemenea. şi implcit are dificultati în a face plata. • Plata facturilor neefectuate la timp • Non-disponibilitatea de echipament de specialitate. Responsabilită ile pentru achizi ionarea de resurse sunt bine definite în contract şi întârzierea din cauza lipsei de disponibilitate a resurselor. ca urmare a accidentelor la locul de munca. notificare de la contractant devine o cheie în stabilirea valabilitatii cererilor de despăgubire. de schimbarea cerintelor proprietarului sau accidente la locul de munca. in caz contrar lucrarea va fi suspendata până ce contractantul va arata stăruin ă pentru a îmbunătă i la calitatea muncii. Întârziere din cauza "opririi temporare a lucrărilor" În cazul în care lucrările în curs de desfăşurare sunt întrerupte din cauza unor diverse motive. fie în copie certificată de lege sau o scrisoare separată. caz în care compensa ia se va decide cu privire la meritul cazului după cum sa discutat mai sus.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” ca instalatia este utilizată. fără un anun prealabil • Accidente la locul de munca Atunci când o activitate substandard este observată. 2. solicita muncă suplimentară de către contractant şi întregul domeniu de "muncă suplimentară" este discutat în paragraful urmator. materiale sau alte resurse • Abandonarea lucrului de către subcontractant. contractantul poate informa proprietarul şi ob ine aprobarea prealabilă pentru utilizarea unor echipamente alternative. ce conduce la oprirea temporară este atribuită păr ii responsabile pentru astfel de achizi ii. prin urmare.emisa o somare de a îmbunătă i calitatea muncii.3. În cazul în care manopera este necorespunzătoare. În cazul în care echipamentul urmează să fie furnizate de către proprietar şi daca apare întârziere o.5. de lucrari care nu corespund caietului de sarcini. Alt motiv pentru retinerea plă ii la sursă este faptul că proprietarul de ine resurse sărace. intervine oprirea temporară de muncă ce conduce al litigii. În mod similar atunci când sub-contractantul părăseşte locul de muncă implicit responsabilitatea este atribuită păr ii care a ales sub-contractorul. în cazul în care permisiunea contractantului a fost ob inuta înainte de a utiliza instala ia şi a avut loc accidentul.3. oprire temporară.3. în general. Următoarele motive: au fost găsite pentru opriri temporare în acest studiu. Aceste cauze sunt enumerate in func ie de frecven a lor de apari ie. contractantul nu poate fi tras la raspundere pentru accident şi proprietarul va fi obligat să plătească despăgubiri. Cu toate acestea. în cazul în care contractantului nu ii este emisa o notificare corespunzătoare la timp. pentru moment. 2. Dimpotrivă. se presupune că vina apartine în totalitate contractantului. În caietul de sarcini al anumitor locuri de muncă specializate.6 Întârziere din cauza "Muncii suplimentare" Industria construc iilor este de aşa natură încât intreg domeniul de activitate nu poate fi decis la momentul cererii de ofertă şi schimbari ale ordinelor sunt inevitabile pentru îndeplinirea cu 187 . de asemenea.Întârziere din cauza "Revizuiri" Preponderent revizuirea este determinată de o manoperă proasta.

În timp ce proprietarul şi inginerul său sunt păr i ale contractelor şi sunt singurii autorizati pentru a comunica cu contractantul. 2. orientările principale sunt formulate pentru a evalua aplicabilitatea şi acceptabilitatea deciziilor în conformitate cu timpul de întârziere şi a clauzelor extinderii. Utilizatorul răspunde la intrebarile din fiecare nod şi in func ie de acestea se ajunge la o ieşire în final asa cum se arată în figura 2. figura are o forma de copac unde fiecare nod descrie o intrebare bazata pe situa ii ce conduc la întarziere iar legaturile între nodurile predecesoare şi succesoare. 188 . dau direct sugestii contractorului care conduc la litigii. De-a lungul timpului s-a observat că întarzierile şi prelungirea. viitorii utilizatori. apăreau din cauza interpretării variate a contractului. 2. prezită raspunsul ce permite utilizatorului să se deplaseze la nodul succesor corespunzator. a domeniului neclar al clauzelor şi a conditiilor contractelor unilaterale. Conditiile ascunse şi schimbarea cerintelor proprietarului sunt adesea imprevizibile si conduc la muncă suplimentară. experien a joacă un rol important în prognozarea zonelor probabile de muncă suplimentare şi încorporarea unor clauze relevante în condi iile contractului. dispute relationate.4 Dezvoltarea softului. Bazat pe recompensele arbitrale disponibile. Munca suplimenrtara este identificată ca o sursă majoră a litigiilor în cazul proiectelor de construc ii reziden iale. Pentru a evita disputele .Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” succes a proiectului. dezvoltat pe baza unui studiu de caz pentru a se ajunge la decizii pe domeniul problemelor legate de întârziere din cauza predarii locului este prezentat în fig. care sunt în favoarea proprietarului. în special atunci când utilizatori şi proprietarul sunt două entită i diferite. Dupa cum se poate vedea. Un model de programare logică. uneori.

Contractantul a emis o notificare proprietarului. Contractantul a mobiliyat resursele si de asemenea a emis o notificare proprietarului. prin urmare cointractantul nu a fost in pierdere. intarzierea a fost din cauza unei terte personae asupra careia proprietarul nu avea control. A existat de asemenea o garantie implicita a proprietarului impotriva interferentei unei terte persoane. In acest caz. in contul unei intarzieri din vina proprietarului. in contul unei in intarzieri din vina proprietarului. In acest caz proprietarul nu poate fi considerat pe deplin responsabil pentru intarziere. Are nevoie de asemenea de o prelungire de timp. impotriva interferentelor abuzive a unor terte persoane in predarea locului ? NU NU Daca proprietarul a raspuns notificarii si a cerut contractantului sa arate “ pregatirea “ sa pentru inceperea lucrului DA NU A existat o intarziere in predarea completa/partiala a locului care a afectat programul proiectului . Creantele A existat o intarziere in predarea completa/partiala a locului care a afectat programul proiectului . intarzierea a fost din cauza unei terte personae asupra careia proprietarul nu avea control. indicand imlicatiile unui asemenea fapt in costul si timpul proiectului. A existat o intarziere in predarea completa/partiala a locului care a afectat programul proiectului . A existat o intarziere in predarea completa/partiala a locului care a afectat programul proiectului . Creantele contractantului pentru compensatie nu sunt intretinute. escaladarea costurilor. cu alte creante pe motige de incetinire a A existat o intarziere in predarea completa/partiala a locului care a afectat programul proiectului . Drept urmare contractantul este eligibil pentru o prelungire a timpului . Asadar se concluyioneaza ca contractantul este eligibil pentru o prelungire de timp. contractantul nu a fost in pierdere. El este de asemenea eligibil pentru o prelungire a timpului. Nu a existat garantie implicita a proprietarului impotriva interferentei unei terte persoane. Neraspunzand notificarii se considera aprobare din partea proprietarului Prin urmare se concluzioneaza ca vina ii apartine in totalitate proprietarului. Este dovedit ca proprietarul este pe deplin responsabil pentru intarziere. Diagrama copac a dezvoltarii logice pentru „ Intarziere in predarea locului” A existat o intarziere in predarea completa/partiala a locului din vina proprietarului. Asadar se concluzioneaza ca vine este imputabila in totalitate proprietarului. Drept urmare contractantul este Poate contractantul sa-si dovedeasca pregatirea? DA Daca exista in contract o prevedere pentru compensarea in caz de intarziere imputabile proprietarului care poate renunta la obligatia de notificare? NU DA NU A existat o intarziere in predarea completa/partiala a locului din vina proprietarului.Contractantul nu a emis o notificare proprietarului indicand implicatiile unui asemenea fapt asupra costului si timpului proiectului. Contractantul nu a mobilizat resursele la timp . Are nevoie de DA asemenea de o prelungire de timp. cntractul include o prevedere specifica cu privire la o compensatie monetara. Proprietarul a cerut ‘’pregatirea’’ din partea contractantului si acesta a dovedit-o Prin urmare se concluzioneaza ca vina ii apartine in totalitate proprietarului. care a afectat programul de lucru. Chiar daca contractantul nu a emis o notificare catre proprietar. Aceasta constituie o intarziere comuna. Creantele cntractantului cu privire la compensarea pe motive de risipa de resurse. Prin urmare creantele facute de contractant nu pot fi intretinute Proprietarul avea control asupra celei dea treia parti? DA NU NU NU Contractantul a mobilizat resursele la timp si a emis o notificare proprietarului despre intarziere si implicatiile sale? DA DA Daca contractantul a dat notificarea cu privire la predare indicand impactul asupra costului si timpului proiectului la momentul intarzierii in ‘’termen rezonabil’’ A existat o garantie implicita a proprietarului . Creantele cntractantului cu privire la compensarea pe motive de risipa de resurse. in care sa indice implicatiile unui asemenea fapt in costul si timpul proiectului. Contractantul a emis o notificare proprietarului. escaladarea costurilor. intarzierea a fost din cauza unei terte personae asupra careia proprietarul nu avea control. pierderea profitului sunt justificate. care a afectat programul de lucru. Contractantul a emis o notificare proprietarului. 189 . care a afectat programul de lucru. Aceasta constituie o intarziere concomitenta. Creantele contractantului pentru compensare pe motive de risipa de resurse. indicand imlicatiile unui asemenea fapt in costul si timpul proiectului. Proprietarul nu a raspuns unei asemenea notificari. Prin urmare se concluzioneaza ca vina nu este atribuita in totalitate nici proprietarului nici contractantului. Daca intarzierea a fost in preadrea intreaga sau partiala a locului? COMPLET DA PARTIAL A fost o obstructie de la o a treia parte in predarea locului? Predarea partiala a locului a afectat programul proiectului? NU DA A existat o intarziere in predarea partiala a locului care este din vinea proprietarului. A existat o intarziere in predarea completa/partiala a locului din vina proprietarului.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Fig 2. Chiard aca contractul nu include o prevedere expresa privind o compensatie monetara contractantului. Dar predarea locului nu a afectat programul proiectului. indicand imlicatiile unui asemenea fapt in costul si timpul proiectului. pierderea profitului sunt justificate. Proprietarul a cerut ‘’pregatirea’’ din partea contractantului si acesta n-a dovedit-o Prin urmare se concluzioneaza ca vina nu ii apartine in totalitate nici proprietarului nici contractantului. Contractantul a mobilizat resursele si de asemenea a emis o notificare proprietarului. pierderea profitului sunt justificate.in contract. escaladare a costurilor.

acestea incorporeaza o formulare simpla “daca…atunci…”. durata totală a proiectului.(figura 4). oricum. cum se arata în figura 3. Pentru aceasta. contractantul. ce necesită date de intrare ce privesc informa ii generale asupra proiectului cum ar fi numele proiectului. natura contractului. discutate mai sus. sistemul a fost proiectat cu o interfa ă cât se poate de prietenoasă.0. detinatarul. utilizatorului îi este prezentată o selectie a clauzelor litigiilor în care cazul poate oscila. Sistemul a fost dezvoltat utilizand Visual Basic 6. Mai departe este de asemenea importantă ob inerea intrărilor de la utilizator fără oricare altă complicatie. Fig 4. Pentru a functiona corespunzator are nevoie de sistemul de operare Windows. Aceasta va initializa respectivele domenii din memorie. Prima dată se prezintă utilizatorului formularul de introducere. In present doar “Timp de intarziere şi prelungirea timpului” au fost puse la 190 . de asemenea. Fig 3 Foaia de intrari pentru detaliile cazului Aceste informa ii sunt în general utile pentru păstrarea înregistrărilor asupra cazului analizat. Deoarece sistemele bazate pe reguli sunt sisteme de productie. În fereastra urmatoare.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Chiar daca Figura 2 prezintă arborele de decizie pentru domeniul problemei legate de “intarziere din cauza predarii locului”. importantă finalizarea metodei în care sistemul utilizează intrări pentru a ajunge la decizii. Selectia creantelor in litigiu Utilizatorul poate selecta mai mult de o clauza aplicabilă. utilizatorul este intrebat daca continua. etc. Este. sistemul se ocupă. de alte domeni cerute. Dupa completarea datelor de intrare.

se initalizeaza al doilea subsistem. se ini iază şi apare în fereastra următoare.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” dispozitie. Fig. Oricare. i se prezintă subdomenii în “Timp de intarziere si clauze de extindere“ (figura 5). Selectarea răspunsului la interogare va conduce automat la următoarea interogare corespunzaroare. utilizatorul trece la urmatoarea fereastra. 191 . Apasand butonul next. conducând de la una la cealaltă este prezentat ca un exemplu în figurile 6 -9. Un set de serii de interogari. Cand utilizatorul merge mai departe. Predarea locului – interogarea 03 Fig 9. 6 Predarea locului – interogarea 01 Fig. Fig 5 Selectia domeniului pentru intarzieri Cand selectia domeniilor este încheiată. ierarhia se termină într-o decizie pentru acel subdomeniu. subdomeniu ce a fost selectat în fereastra anterioară. Predarea locului – interogarea 05 Raspunzând la aceste întrebări. Acum se prezintă utilizatorului o serie de interogări care întreabă despre faptele ce se află în rela ie cu subdomeniul. 7 Predarea locului – interogarea 02 Fig 8.

devine o provocare pentru sistemul judiciar. Având în vedere că de cercetare este în curs de desfăşurare şi. În timp ce un contract foarte simplu de manevrat ar putea reduce drastic problemele. Cu toate acestea. acest sistem a fost proiectat pentru a servi ca un instrument pentru profesionişti în domeniul managementului contractului şi. normele corespunzătoare sunt formulate şi pot ajuta utilizatorul să identifice cele mai bune cazuri ce se potrivesc pentru cazul sau pentru a ajunge la o concluzie mai repede. Interac iunea cu utilizatorul este foarte simplă şi pentru func ionare este necesar doar un click. formarea profesionistilor nu se poate dovedii uneori a fi foarte eficientă. o mai bună formare în domeniul gestionării contractelor de către profesionişti. Decizia finala Dupa analizarea tuturor subdomeniurilor se trece la următorul domeniu selectat în figura 4. Aspectele care au determinat dezvoltarea sistemului actual sunt în principal lacune în contract ce conduc la dispute. este practic aproape imposibil de a avea un astfel de contract. fapt ce ar reduce aparitia disputelor. totuşi. atitudinea umană a părtilor de a ob ine maxim din lacunele din contract nu poate fi trecuta cu vederea şi în astfel de situaşii. este în curs de dezvoltare. 3. de asemenea. Nu în ultimul rând. care combina ambele sisteme bazate pe reguli şi bazate pe caz. prin urmare era nevoie de unele cunoştiinte profesionale prealabile pentru a răspunde la întrebări. un sistem expert hibrid. Ca pas următor. 192 . detaliile de validare a dezvoltării sale nu sunt date în lucrare. o foaie de sinteză ce de ine detalii asupra proiectului la fel ca toate deciziile este afisata. poate fi de mare ajutor în întelegerea mai bună a contractului. Atunci când hotararile nu sunt date imediat pentru litigii şi cu timpul alte litigii se adaugă la cele existente. Concluzii. Aici vechile cazuri solu ionate sunt stocate într-o formă logică într-o bază de date şi. Prin urmare. sistemul discutat mai sus identifică în prezent partea posibil vinovată ca primul pas spre un obiectiv mai larg. Chiar dacă o problemă majoră în domeniul de rezolvare a disputelor este de a decide valoarea crean ei. în analiza cazului în ansamblu. Există motive pentru neconcordan e şi dicrepan e în contractele mari care sunt peste controlul redactorului de contract. mai degraba devine contraproductivă prin modalitatea de afirmare a drepturilor prin litigii.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Fig 10. Acest lucru poate ajuta la buna redactare a contractului cu grija cuvenita.

Norman G.5(4):339–49. 6. Kumaraswamy MM. 9. 7. Chapman CB. 3. Bowen PA. 2003. Risk management trends in the construction industry: moving towards joint risk management. Risk management and construction. London: International Thomson Business Press. Construction project administration. 1998. 2. 8. 4. 2000. Constructing the team: joint review of procurement and contractual arrangements in the construction industry. Lyons T. Managing risk. Uff J. London: HMSO. Project risks and risk allocation. Haley HD. Project risk management in the construction industry: The Australian Institute of Quantity Surveyor. Rahman MM. Oxford: Blackwell Scientific Publications.9(2):131–51.38(9):27–30. 1995. management and procurement in construction. Risk.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Bibliografie Latham M. Glendon AI. On the allocation of risk in construction projects. Fisk ER. Eng Construct Archit Manage 2002. Ward SC. 1994. Curtis B. Waring AI.Hall. Rutgers JA. London: Centre of Construction Law and Management. 5. Flanagan R. 193 . Int J Project Manage 1991. 1. 1993. Risk and risk management in construction: a review and future directions for research. Edwards PJ. New Jersey: Prentice.9(3) 10. Eng Construct Archit Manage 1998. Cost Eng AACE Trans 1996.

bazele. subliniem următoarele: • existen a unui standard sau a unei interpretări aplicate în mod specific unei tranzac ii.cerin ele şi îndrumările din Standardele şi Implementările care privesc aspect similare şi conexe. Victoria FIRESCU Rezumat : The selection of the accounting policies is the paramount factor for the image of one company. va impune utilizarea ra ionamentului profesional pentru elaborarea şi aplicarea politicilor contabile care să vizeze însă informa ii relevante şi credibile. sintetizând considera iile privind selectarea şi aplicarea politicilor contabile. ca o consecin ă. Acestea din urmă sunt utile utilizatorilor de situa ii financiare pentru a anticipa: • nevoile viitoare de creditare şi sansele companiei de a primi finan are în viitor. veniturilor şi cheltuielilor prezentate în Cadrul general pentru intocmirea şi prezentarea situa iilor financiare. Ca materializări ale aplicării politicilor contabile.univ. • inexisten a unui standard sau a unei interpretări aplicate în mod specific unei tranzac ii. în determinarea indicatorilor ce se stabilesc pe baza situa iilor financiare. • eficien a cu care compania poate utiliza noi resurse. Showing the influence of some of the often used accounting policies. 194 . efectul aplicării acestora se regăseşte în cadrul bilan ului contabil. unui eveniment sau condi ii. the paper wants to find answers to questions like: which are the factors a company should consider when selecting its accounting policies? Is this favourable image obtained by applying certain accounting treatments a temporary or a permanent one? Taking into account the flexibility that exist. atunci când există mai multe posibilită i sau când nu există nici una? se pot schimba politicile contabile de la un an la altul? îşi găsesc răspunsul în cadrul prevederilor normei IAS 8 „Politici contabile.dr. Deşi spa iul rezervat politicilor contabile în cadrul notelor explicative este unul din ce în ce mai cuprinzător. unui eveniment sau condi ii. modificări în estimările contabile şi erori”. master Management Contabil si Informatica de Gestiune Coordonator ştiin ific: conf. • capacitatea companiei de a-şi onora angajamentele financiare scadente. va conduce la aplicarea acelei reglementări. Choosing between one or another accounting policy will lead to distinct results in financial statements and furthermore to different economic-financial ratios. conven iile.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” POLITICILE CONTABILE ŞI INFLUEN A LOR ASUPRA POZI IEI ŞI PERFORMAN EI FINANCIARE A COMPANIEI Autor: Florentina PERNIU Anul I. Întrebări fireşti precum: ce politici contabile trebuie aplicate într-un caz specificat. regulile şi practicile specific adoptate de o entitate la întocmirea şi prezentarea situa iilor financiare. Astfel. al contului de profit şi pierdere şi. . se vor lua în considerare în ordine descrescătoare următoarele surse: .defini iile. criteriile de recunoaştere şi conceptele de evaluare a activelor. is there any possibility that analysts to reconsider the interpretation of financial statements? Politicile contabile reprezintă principiile. datoriilor. bilan ul contabil şi contul de profit şi pierdere reflectă pozi ia şi performan a financiară a unei companii.

Influen ele celor mai utilizate tratamente contabile asupra pozi iei şi performan ei financiare ale companiei şi. Prin aceasta. Amintim aici politicile contabile privind evaluarea activelor (la cost sau la valoarea reevaluată). a acelora ce vor fi aplicate de companie. Pentru capitalizarea cheltuielilor cu dobânda trebuie respectate anumite criterii de recunoaştere. politicile referitoare la tratamentul cheltuielilor cu dobânzile. Tratamentul contabil al subven iilor pentru investi ii primite de companie presupune: a) recunoaşterea acestora ca venit amânat. cheltuielile de dezvoltare. devine în contextul flexibilită ii admise de normalizatorii contabili. evenimentelor sau condi iilor prezentate în situa iile financiare. este permisă modicifarea unei politici contabile doar în cazul în care este cerută de un Standard sau de o Interpretare sau în cazul în care oferă informa ii credibile şi mai relevante ale tranzac iilor. acea politică nu trebuie aplicată. atunci când efectul aplicării unei politici contabile nu este semnificativ.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” • • selectarea şi aplicarea politicilor contabile se va face în mod consecvent pentru tranzac ii. evenimente şi condi ii similare. * . urmând a fi reluate la venituri curente (amortizarea subven iei) în fiecare an de utilizare a activului respectiv. fiind afectate elemente precum activele.influenta asupra performantei financiare este aceeasi comparative cu recunoasterea subventiei prin diminuarea valorii activului. creşte valoarea activelor şi rezultatul prezentat este mai mare decât în cazul înscrierii cheltuielilor cu dobânda în contul de profit şi pierdere. evaluarea stocurilor la ieşire. Şi totuşi.numai in anii urmatori anului efectuarii reevaluarii **. politicile privind subven iile pentru investi ii. Alegerea din gama de tratamente permise. indicator care face parte din fişa de apreciere a activită ii companiilor care sunt analizate în vederea finan ării pe termen mediu sau lung. sunt afectate elementele bilan iere (total active şi total capitaluri proprii) cu influen ă majoră în deciziile luate de utilizatorii situa iilor financiare. Capitalizarea acestor cheltuieli îmbunătă eşte nivelul gradului de acoperire a cheltuielilor cu dobânzile din profit. Astfel. 195 . există numeroare cazuri în care se manifestă o flexibilitate ce vizează aplicarea unuia sau altui tratament contabil. Reevaluarea activelor presupune recunoaşterea activelor la valoarea justă şi înregistrarea diferen ei din reevaluare în cadrul capitalurilor proprii. factorul de o importan ă deosebită în prezentarea pozi iei şi performan ei financiare a companiei. a cărui influen ă asupra situa iilor financiare variază în func ie de circumstan e. Capitalizarea cheltuielilor cu dobânda constă în recunoaşterea acestora în costul de achizi ie sau de produc ie a activului. deci asupra indicatorilor economico-financiari ai companiei sunt prezentate în tabelele 1 şi 2.

se va regăsi sub forma cheltuielilor cu amortizarea. În anii următori însă. cât şi asupra contului de profit şi pierdere care oferă informa ii despre valoarea cheltuielilor cu stocurile consumate sau vândute. la sfârşitul duratei de via ă utilă a activului. cel care presupune diminuarea valorii activului oferă o imagine mult mai favorabilă a companiei. influen a asupra bilan ului contabil şi a contului de profit şi pierdere fiind nulă. capitalizare sau înscriere în contul de profit şi pierdere a acestor cheltuieli. după terminarea duratei de via ă utilă a activului. la sfârşitul 196 . acea creştere de valoare recunoscută în bilan . urmând sau nu o traiectorie descrescătoare în anii următori. Dintre cele două tratamente contabile privind recunoaşterea subven iilor pentru investi ii. în structura capitalurilor proprii se regăseşte în continuare creşterea de valoare a activului. Şi în acest caz. influen a asupra rezultatului este aceeaşi. Indiferent dacă subven ia este recunoscută la venituri în avans sau diminuează valoarea contabilă a activului. Impactul tratamentelor contabile analizate este mult mai vizibil în primul an. astfel încât întreaga creştere va fi transferată în contul de profit şi pierdere ca o cheltuială. În cazul reevaluării activelor. caz în care este afectată valoarea activelor. deşi rezultatul cumulat pe cei cinci ani (dutilă de via ă) este acelaşi. rezultatul fiecărui exerci iu diferă semnificativ de la un tratament la altul. veniturile curente.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” veniturile în avans. propor ional cu numărul de ani rămaşi din durata utilă de via ă a activului respectiv. valoarea cheltuielilor capitalizate va conduce la mărirea cheltuielilor cu amortizarea acelui activ. Şi totuşi. Metodele de evaluare a stocurilor au o influen ă semnificativă atât asupra bilan ului contabil unde este prezentată valoarea stocului final şi rezultatul exerci iului. fără a diminua rezultatul. sau b) recunoaşterea acestora prin diminuarea valorii contabile a activului. în anii următori. Indiferent de varianta re inută. Capitalizarea acelor cheltuieli de dezvoltare care îndeplinesc criteriile de recunoaştere ca active. ceea ce neface să afirmăm că un astfel de tratament contabil oferă o imagine favorabilă permanentă. rezultatul fiind acelaşi. în primul an se ob ine o valoare semnificativ îmbunătă ită a indicatorilor economico-financiari. În ceea ce priveşte capitalizarea cheltuielilor (cheltuieli cu dobânda sau cheltuieli de dezvoltare). va avea ca şi consecin ă creşterea valorii totale a activelor.

. În selectarea tratamentelor contabile. nu şi a reducerilor valorilor juste ale activelor evaluate la valoarea reevaluată. • capitalizarea cheltuielilor de dezvoltare chiar şi atunci când nu există dovada fezabilită ii.capitalizarea dobânzilor continuă şi în perioadele de întrerupere a lucrărilor. în cazul capitalizării acestora. valoarea reevaluată fiind valoarea justă de pe pia ă. • capitalizarea cheltuielilor cu dobânzile chiar dacă nu sunt îndeplinite criteriile de capitalizare: . compania trebuie să utilizeze flexibilitatea permisă pentru a ob ine o imagine fidelă a activită ii desfăşurate şi nu trebuie să urmărescă selectarea politicilor care conduc la imaginea cea mai favorabilă. 197 . Procedând în această manieră. necesareimpunerii pe pia ă sau ob inerii de finan are. emisiunea unui împrumut obligatar). companiile nu trebuie să ia în considerare strategia şi obiectivele de finan are pe termen scurt sau lung (ob inerea unui credit bancar. Desigur. ele vor genera beneficii economice viitoare pentru companie. • recunoaşterea în bilan a proiectelor de cercetare-dezvoltare neterminate. pot fi: • înregistrarea în contabilitate numai a creşterilor. De asemenea. anumite tratamente contabile oferă o imagine mult mai favorabilă a companiei decât altele. companiile selectează politicile contabile şi le aplică într-o manieră agresivă. Dacă în situa iile de capitalizare a cheltuielilor şi de recunoaştere a subven iei. ci să reflecte cât mai fidel imaginea companiei. ce au fost preluate la achizi ia altor companii. adică suma la care poate fi tranzac ionat un activ sau decontată o datorie. Invariabil. • recunoaşterea subven iilor pentru investi ii fără a fi îndeplinite criteriile de primire a acestora. în cazul reevaluărilor. deoarece indicatorii determina i pe baza situa iilor financiare întocmite reflectă o imagine amăgitoare privind compania. Având în vedere influen a acestor tratamente contabile asupra pozi iei şi performan ei financiare. de bunăvoie. în cazul reevaluării activelor este imaginea ob inută este una permanentă (dacă nu au loc modificări semnificative în valoarea de pia ă a activului). în cadrul unei tranzac ii în care pre ul este determinat în mod obiectiv. Exemple decazuri în care companiile au ca obiectiv prezentarea unei imagini cât mai favorabile.în determinarea valorii cheltuielilor cu dobânzile capitalizabile nu s-a inut seama de veniturile ob inute din plasarea temporară a sumelor neutilizate. . • reevaluarea anumitor active şi nu a întregii clase. în loc să utilizeze flexibilitatea pentru ob inerea unei imagini fidele. . În astfel de cazuri se impun măsuri suplimentare de analiză a pozi iei şi performan e financiare ale companiei.cheltuielile cu dobânzile nu se referă la un activ calificabil.s-a depăşit valoarea recuperabilă a activului. influen a asupra bilan ului contabil şi a contului de profit şi pierdere este nulă. nu trebuie pusă sub semnul îndoielii atâta vreme cât au fost îndeplinite toate criteriile de recunoaştere a acestor cheltuieli în costul activului şi deci. un nivel mai mic al gradului de îndatorare va reflecta situa ia economică şi financiară reală a companiei. există cazuri când. deoarece reevaluările au o bază reală. între păr i aflate în cunoştin ă de cauză. interpretarea situa iilor financiare şi modul de determinare a indicatorilor economico-financiari nu vor fi regândite. se ob ine o imagine favorabilă temporară până la sfârşitul duratei de via ă utilă a activului.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” duratei de via ă utilă a activului. O valoare mai mare a gradului de acoperire a dobânzilor din profit.

The Financial Numbers Game: Detecting Creative Accounting Practicies. Bibliografie: 1. Bază şi alternativ în contabilitatea întreprinderii. Koen Marius. Bucureşti. Standarde Interna ionale de Contabilitate. John Wiley & Sons. Standarde Interna ionale de Contabilitate. Ed. 2005 4. Bucureşti. Institutul Irecson. A Practical Guide. 2005 198 . Ristea Mihai. Eugene Comiskey. Ed Tribuna Economică. CECCAR. Hennie van Greuning. Ghid practic – International 3. 2003 5. Accounting Standards.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Indiferent de impactul mai mare sau mai mic asupra pozi iei şi performan ei financiare politicile contabile trebuie selectate şi aplicate într-o manieră care să conducă la reflectarea în situa iile financiare a imaginii fidele a companiei. 2002 2.

dr. informa ia vehiculată în procesul de conducere şi decizia economică . Decizia privind modul de organizare a calcula iei costurilor şi adoptarea unei metode de calcula ie a costurilor sau a alteia presupune o analiză a principalilor factori care determină organizarea calcula iei costurilor. informa ia cu privire la costuri. Mariana BĂNU Ă Introducere Într-o societate în care au loc schimbări permanente (accelerarea progresului tehnic. prin presiunile pe care le generează. ca rezultat al condi iilor obiective din societatea actuală: calcula ia costurilor.întâia atribu ie a oricărui manager. folosite cu succes de conducătorii eficien i în acest mediu fluctuant. Din punct de vedere organizatoric. activitatea acestor unită i agricole se desfăşoară în cadrul fermelor de produc ie şi sectoarelor de deservire. Metodele de calcula ie a costurilor au cunoscut o permanentă evolu ie generată de problemele noi la care a trebuit să răspundă calculul costurilor. iar studiul acestuia prezintă o importan ă deosebită. lucrare sau serviciu. reprezentând un indicator de bază ce caracterizează întreaga activitate economică a unui agent economic. costul de produc ie reprezintă unul dintre indicatorii sintetici. ordinea dintr-o unitate economică. Unul din principalele sisteme de orientare. Literatura de specialitate şi practica economică recunoaşte două mari grupe de metode clasice pentru stabilirea. 199 . Apar astfel trei elemente. Calcula ia costurilor poate fi definită ca ansamblul de opera iuni matematice folosite în conformitate cu prevederile metodologice în vigoare. îl constituie contabilitatea analitica sau de gestiune. managerii sunt cei care trebuie să depăşească obstacolele întâlnite. univ. modificarea rapidă a preferin elor consumatorilor) entită ile trebuie să se adapteze mediului tot mai complex instabil şi riscant. precum şi folosirea judicioasă a mijloacelor economice. Acest mediu obligă întreprinderile. care oglindeşte efortul de muncă vie şi materializată dintr-un produs. astfel încât cu resurse costisitoare si limitate să ob ină un maxim de rezultate. pentru determinarea costului unitar al unui produs sau serviciu. asigurându-şi astfel un maxim de securitate. În acest sens. metode de calcula ie bazate pe conceptul de cost par ial: reflectă numai o parte a consumului de resurse. Contabilitate şi Informatică de Gestiune Coordonator ştiin ific: Lect. să-şi îmbunătă ească capacitatatea de a reac iona la factorii externi. În condi iile economiei de pia a. a cărei principală componentă este desigur. Calcula ia costurilor de produc ie în agricultură Societă ile comerciale agricole şi societă ile agricole de tip asociativ (asocia ii cu personalitate juridică) calculează costurile produc iei agricole ob inută în cursul unui exerci iu financiar. No iuni generale privind calcula ia costului serviciilor şi produselor Costul de produc ie. controlul şi analiza costurilor: metode de calcula ie bazate pe conceptul de cost complet: reflectă toate consumurile de resurse aferente elementului respectiv. corelate într-o unitate inseparabilă.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” ASPECTE PRIVIND CALCULA IA COSTURILOR ÎN AGRICULTURĂ Autor: Renatta Cristina GHINEA anul III. constituie elementul principal al eficien ei economice la nivel de unitate economică.

la animalele destinate pentru îngrăşare. iar la categoria de animale vaci pentru lapte. La nivelul fermei este organizată eviden a operativă urmărind execu ia bugetului de venituri şi cheltuieli: fiecare element de cheltuială este defalcat pe categorii de culturi. se referă la termenul când poate avea loc calcula ia. B. ca după o anumită perioadă să devină relativ sta ionară. înregistrate si grupate in eviden a operativă a fiecărei ferme de produc ie. Ob inerea de la anumite culturi si categorii animale a două sau mai multe produse principale determină stabilirea unui sistem de criterii pentru precizarea produsului principal şi a produselor care sunt asimilate. eviden a contabilă se poate organiza astfel: La nivelul unită ii este organizată contabilitatea pe ferme. cât şi a celor secundare. Calculul costului unitar al produc iei. D. Această situa ie este destul de vizibilă în ramura produc iei vegetale. Această delimitare în produse principale (cu şi fără calcula ie) şi în produse secundare impune. produc ia de lapte creşte. în cadrul cărora activitatea este delimitată pe ferme. animale şi feluri de activită i auxiliare şi de prelucrare. lucrările de postcalcul. O altă problemă cu implica ii asupra calculului costului unitar al produc iei agricole. în timp ce consumul zilnic de furaje are un nivel oarecum constant. Aspecte specifice calcula iei costurilor pe subramuri ale produc iei agricole Caracterul complex al produc iei agricole determină unele particularită i în stabilirea costurilor pentru anumite subramuri ale produc iei agricole. O primă problemă în legătură cu determinarea costului produc iei. aceasta are totuşi un caracter relativ. cât şi al activită ilor din cadrul acestor ramuri ale agriculturii. Într-o formă generalizată. C. sunt următoarele: A. o constituie ob inerea. in ordinea succesiunii lor. alegerea procedeului de calcula ie. neconcordan a este diferen iată în func ie de speciile şi categoriile de animale. bineîn eles în condi iile unei furajări ra ionale. Repartizarea cheltuielilor indirecte pe obiectele de calcula ie. consumul de unită i nutritive pe kilogram spor de creştere în greutate este diferen iat în prima perioadă (când este mai mare) fa ă de ultima perioadă (când este mai mic). după fătare. de la anumite culturi şi categorii de animale. prezentăm următoarele particularită i: 200 . De exemplu. iar pe de altă parte. La speciile şi categoriile de animale unde apare sincronizare între cheltuieli şi produc ie.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” La nivelul unită ilor agricole. În zootehnie. pe de o parte. Stabilirea costului produc iei agricole la intrevale scurte de timp este dificilă datorită neconcordan ei dintre perioada în care are loc consumul de resurse şi timpul când se ob ine produc ia. Stabilirea consumurilor interne şi a altor elemente de cheltuieli pe obiecte de calcula ie. din punct de vedere al calcula iei. atât a produselor principale. situa ie determinată de particularită ile biologice ale animalelor. evaluarea produselor principale asimilate produc iei secundare. progresiv. Neconcordan a între perioada când se efectuează cheltuielile cu produc ia şi perioada de ob inere a produc iei este diferen iată în func ie atât de profilul ramurilor. modul de organizare a sistemului de eviden ă privind consumurile de resurse îşi pun amprenta asupra calcula iei costului produc iei agricole. În acest sens. ca produc ie secundară. Particularită ile pe care le prezintă procesul de produc ie din agricultură. ramură care influen ează şi produc ia animalieră prin aceea că asigură necesarul de furaje pentru creşterea şi între inerea animalelor. Centralizarea cheltuielilor de produc ie şi a produc iei ob inute. Calcula ia costului unitar al produc iei are la bază datele privind cheltuielile de produc ie si produc ia ob inută.

Produsele se planifică şi se urmăresc în eviden ă pe categorii (oi adulte. la pre ul intern de decontare sau la valoarea realizabilă netă. în cazul în care se doreşte determinarea costului pe unitatea nutritivă (u. În aceste condi ii. Prin urmare. există multe produse principale fără un proces de calcula ie a costului. cheltuieli comune ambelor cicluri. a celorlalte produse ob inute simultan: lapte. din punct de vedere al delimitării cheltuielilor pe perioade de gestiune şi al procedeului de calcul al costului unitar. respectiv gunoi. tineret ovin din anul trecut după încărcare etc. Cu privire la repartizarea chletuielilor comune culturilor de seră se ridică problema criteriului sau bazei de repartizare.n. lapte. La calculul costului pentru lână trebuie să se scadă din totalul cheltuielilor valoarea. cheltuielile de produc ie se înregistreză pe întreaga specie. În această situa ie. cele comune culturilor de seră ocupă o pondere mare şi ele trebuie repartizate numai la aceste culturi pentru a nu se denatura costul unitar. şi anume cheltuielile comune ale fiecărui ciclu de produc ie. pielicele şi gunoi de grajd (se aplică procedeul valorii rămase). Calculul costului se efectuează pe cicluri de produc ie pentru fiecare cultură şi pentru întreaga produc ie de seră. • În situa ia în care ferma are şi culturi agricole în afară de cele de seră. Cu privire la procedeul de calcul utilizat. 201 . cheltuieli cu încălzitul şi udatul etc. ceea ce influen ează negativ costul produsului principal pentru care se recurge la un proces de calcula ie a costurilor. Se disting două situa ii: • În situa ia în care produc ia de bază a fermei constă numai în culturi de seră. Primele teri produse sunt produse principale. Considerăm că aceste cheltuieli trebuie repartizate propor ional cu suprafa a ocupată de fiecare cultură în metri pătra i. în afara cheltuielilor individualizabile direct trebuie să se distingă două categorii de cheltuieli comune: cheltuieli comune fiecărui ciclu de produc ie şi cheltuieli comune fermei care sunt şi comune serei. În legătura cu acestea se impune delimitarea cheltuielilor de produc ie şi a produc iei ob inute pe cicluri de produc ie. Cu privire la produc ia avicolă există particularitatea că pentru produc ia de ouă se calculează cost atât pentru ouăle destinate reproduc iei (incubatoarelor). • Fără influen a păsărilor respective. cât şi pentru ouăle destinate livrării. cum sunt amortizarea şi între inerea instala iilor de seră. care se repartizează pe întreaga perioadă a culturii (2-3 ani) sub formă de cheltuieli în avans. Culturile furajere perene şi anuale prezintă unele particularită i în procesul calcula iei. în ansamblul cheltuielilor comune ale fermei.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Culturile de seră se cultivă în două cicluri de produc ie: ciclul I în prima jumătate a anului calandaristic şi ciclul II în a doua jumătate a acestuia. În legatură cu răsadni ele cu încălzire termică se ridică probleme asemănătoare cu privire la cheltuielile comune. Separarea acestor două grupe de cheltuieli comune serei se datorează faptului că. batali.). Problema delimitării cheltuielilor de produc ie se ridică pentru cheltuielile de înfiin are a culturilor perene. adică întregii produc ii de seră şi cheltuieli comune fermei. se impune folosirea indicilor de echivalen ă. este recomandat procedeul indicilor de echivalen ă. miei în ărca i. particularită ile calcula iei sunt determinate de caracterul eterogen al produselor ob inute: lână. în două variante: • Cu influen a diferen elor dintre costul de înregistrare şi cel de recuperare al păsărilor adulte reformate. tineret ovin din anul precedent. ponderată cu numărul zilelor de vegeta ie. Pentru creşterea ovinelor.). Calcula ia pe cicluri de produc ie este impusă de particularită ile procesului de produc ie în cele două cicluri sub aspectul naturii şi cuantumului cheltuielilor de produc ie şi al produc iei ob inute. Sera are cheltuieli comune de mare pondere. iar ultimul produs secundar. de la fiecare categorie de ovine ob inându-se două sau mai multe feluri de produse. adică lâna ob inută de la toate categoriile de ovine.miei. Costul se calculează însă numai pentru lână total. este necesar să se separe trei categorii de cheltuieli comune.

cheltuielile de produc ie se colectează in mod obişnuit pe grupul respectiv de culturi care constituie obiectul de calcula ie. unde toate cheltuielile sunt efectuate pentru ob inerea unui singur tip de produc ie. porumb cu dovleci. Acest procedeu este întâlnit în cazul produselor ob inute în cadrul unei stâne. Spre exemplu. cu produsul principal lapte. neexistând culturi intercalate sau produse secundare. Se pot distinge unele cheltuieli directe individualizabile. calculul costului se efectuează prin aplicarea procedeului valorii rămase. cum ar fi cele cu sămân a şi recoltarea. Procedeul echivalării cantitative a produsului secundar cu produsul principal Se foloseşte în situa ia în care se ob in produse cuplate unul dintre acestea fiind considerat produs principal. În practică se folosesc drept criterii de repartizare valoarea realizabilă netă a produselor. În ipoteza calcula iei costului pentru produsul de bază. În acest caz. iar altul produs secundar. diminuată cu valoarea produc iei secundare (la valoarea realizabilă netă). Procedee de calcula ie a costului pe produs Procedeul diviziunii simple Acest procedeu îşi găseşte o aplicabilitate limitată în ramura vegetală. Produc ia albinelor (apicolă) prezintă particularitatea că este variată ca şi în cazul ovinelor. În acestă situa ie. dar practic nu se realizează această separare. În concluzie. vi eii şi gunoiul de grajd fiind produse fără calcul ie. procedeele de calcula ie a costului pe produs sunt prezentate în schema de mai jos: 202 . din care cea mai importantă categorie de produc ie este constituită din vaci pentru lapte şi reproducători. Specia de bovine se subîmparte pe mai multe categorii. De la o colonie de albine se recoltează de regulă: miere. La categoria vaci pentru lapte produsul principal este laptele. mierea. celelalte produse sunt produse fără calcula ie. roiuri. În ipoteza în care este considerat produs principal numai laptele. la culturile cerealiere. iar un produs secundar:gunoiul de grajd. Procedeul indicilor de echivalen ă Acest procedeu poate fi utilizat în cazul culturilor intercalate (spre exemplu: porumb cu fasole. Procedeul valorii rămase Acest procedeu este utilizat în toate cazurile în care de la o cultură sau de categorie de animale se ob in două sau mai multe produse. pepeni cu fasole etc. se repartizează asupra produselor principale în baza unui criteriu ales. Calculul costurilor se poate realiza pentru lapte şi vi ei prin utilizarea procedeului echivalării cantitative a produsului vi ei. ceară. indiferent de destina ia lor economică. Suma totală a cheltuielilor colectate. s-ar putea adopta procedeul indicilor de echivalen ă. ca de exemplu în anumite sectoare din horticultură. unită ilor nutritive. În costul ouălor destinate reproduc iei se includ şi cheltuielile privind cocoşii. la categoria ovine de produc ie produsul principal este lâna. Procedeul cantitativ Acest procedeu de determinare a costului de produc ie are în vedere luarea în calcul a pierderilor poten iale ce pot surveni pentru anumite categorii de elemente pentru care se doreşte determinarea costului de produc ie. se ridică de asemenea problema evaluării şi scăderii produselor fără calcula ie din totalul cheltuielilor de produc ie.). polen. grâul etc.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Aceasta înseamnă că se calculează două costuri pentru fiecare categorie de ouă. Pentru a se evita influen a negativă a scăderii unor valori conven ionale din cheltuieli. lăptişor. obiectul principal de calcula ie îl reprezintă porumbul boabe. De la această categorie se ob in două produse principale: lapte şi vi ei.

Metoda pe faze Metoda pe faze este folosită în cazul produc iei de masă. Obiectul calcula iei îl constituie produsele şi fazele parcurse în procesul de produc ie. Procedee de calculatie a costului pe produs Procedeul indicilor de echivalen ă-culturilor intercalate (porumb cu fasole. sector de deservire) sau chiar întreaga societate are drept obiectiv ob inerea unui singur tip de produs. ceea ce implică faptul că o structură a societa ii (ferma. Studiu de caz privind aplicarea metodei pe comenzi O societate comercială are ca obiect de activitate creşterea fazanilor în vederea comercializării. Această metodă este întâlnită în cazul produc iei avicole. unde procesul de produc ie presupune parcurgerea mai multor faze. În agricultură. sere dacă la nivelul serei se cultivă un singur produs. Metoda pe comenzi Obiectul de calcula ie îl reprezintă comanda individuală sau cea formată dintr-un număr de obiecte similare solicitate de diverşi clien i.culturile cerealiere. corec ie aciditate. pritioc.anumite sectoare din horticultură. lucrare sau serviciu. În cazul societă ilor în care se aplică metoda de calcula ie pe pe comenzi. pepeni cu fasole). în cazul vinifica iei fazele se pot delimita astfel: presare. 1 Procedeele de calcula ie a costului pe produs Dintre metodele de calcula ie ale costului complet utilizate în agricultură. la sfârşitul perioadei de gestiune există şi produc ie în curs de execu ie. ultima perioadă cuprinzând perioada ouatului. amintim: Metoda globală Metoda globală este aplicată de societa ile cu profil agricol care au o produc ie omogenă. castrave i) şi culturi în câmp deschis din care rezultă un singur produs (grâu. fermentare. ovăz. De asemenea. Procedeul valorii rămase--categoria ovine. porumb cu dovleci. Această metodă este întâlnită în cazul produc iei avicole. filtrare. porumb). pomicultură în situa ia în care nu se mai plantează nimic între pomi şi costul se calculează pentru întreaga produc ie şi nu pe calită i. pepeni verzi. orz.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Procedeul diviziunii simple-. de exemplu la categoria păsări tinere şi la ingraşat pot fi determinate următoarele faze: puicu e până la 125 zile. Produc ia de fazani se stabileşte în fiecare an in func ie de posibilită ile de creştere 203 . metoda globală se aplică pentru: culturi legumicole (roşii. între 125-165 zile şi între 165-540 zile. Procedeul echivalării cantitative a produsului secundar cu produsul principal produsele ob inute în cadrul unei stâne Figura nr.

000 5. ponderat cu următorii coeficien i: .600 pui.medicamente pui 46-120 zile 15. 4. aplicând metoda pe comenzi pentru eviden a activită ii in contabilitatea de gestiune În anul 200N societatea creşte 1.000 8.pui 1-45 zile: 0.000 20. Acesta se consideră a fi egal cu 1. 2. iar al unui pui de 120 zile de 250 lei.000 50.000 ouă.000 25. După terminarea procesului de incuba ie şi acoperirea necesarului privind realizarea programului de produc ie stabilit. ouăle rezultate în plus vor fi valorificate pe pia a liberă pentru consumul uman. Cheltuielile indirecte se repartizeaza in func ie de numărul de păsări din fiecare categorie. iar restul au fost păstra i ca reproducători.5 x ra ia de hrană a unui reproducător pe zi.000 Cheltuieli urmărire per comandă 30. 5. Pre ul de vânzare al unui ou este de 1 leu.medicamente pui 1-45 zile 25.000 7.pui 46-120 zile: 1.reproducători: 3.500 200 100 Costul unui pui de o zi este de 15 ori ra ia de hrană a unui reproducător pe zi.000 . Cheltuielile înregistrate in cursul exerci iului au fost: Cheltuieli cu hrana: 100.5. . 3.000 5.000 Cheltuieli livrare per comandă 15. In cursul perioadei s-au ob inut în plus 1. Se va urmări: 1.000 11. Calcularea costului de produc ie al unui pui de 120 zile.000 Cheltuieli cu medicamente: 50. Societatea creşte fazani pe baza acordurilor încheiate anterior. Evaluarea contabilă a ouălor se face la costul de produc ie.000 lei/pui.200 au fost vandu i la 120 zile (pentru care s-au primit 9 comenzi cu aceeaşi cantitate).500 de pui. Cheltuielile de administra ie se repartizează în func ie de costul de produc ie.000 produc ie • Hrană pui 1-45 zile 25. Determinarea costului produselor secundare şi a rezultatului ob inut din vânzarea lor.000 • imobilizărilor utilizate de • Hrană pui 46-120 zile personalul administrative • imobilizarilor utilizate de personalul de distribu ie Cheltuieli cu salariile: • muncitorilor care lucrează în hală • personalului administrative • personalului de distribu ie Cheltuieli cu cură enia: • pentru hală • pentru birouri Cheltuieli cu utilită ile Cheltuieli cu combustibili 12. 1. Reproducătorii se procură la data de 1 martie a anului de produc ie şi sunt în număr de 150.000 • Hrană reproducatori • utilajelor din hala de 55.000 . In anul 200N s-au ob inut 1. .000 5.000 Cheltuieli cu alte servicii de la ter i 20. Pre ul de achizi ie al puilor cumpăra i este de 1. iar cheltuielile de desfacere in func ie de numărul de comenzi. Calcularea profitului ob inut dintr-o comandă pentru pui de 120 zile.000 Cheltuieli cu amortizarea: 20. spa ii de creştere în stare de func ionare si posibilită i reale pentru valorificarea produc iei ob inute – intern si extern). din care 300 au fost vandu i la 45 zile (pentru care s-au primit 5 comenzi cu aceeasi cantitate).Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” si de dotarea cu mijloacele tehnice necesare (aparatură de incubat.medicamente reproducători . Calcularea profitului ob inut dintr-o comandă pentru 60 pui de 45 zile. Calcularea costului de produc ie al unui pui de 45 zile. Ouăle sunt considerate produse secundare. 204 . Costul de vânzare al unui pui de 45 zile este de 150 lei.

571. • pui 46-120 zile = 26. la care se adaugă lunar costul de între inere a lor.000 x (1 – 0.5 x ra ia de hrană a unui reproducător pe zi Ra ia de hrană a unui reproducător pe zi = 20.53 lei. • pui 1.200 Cheltuiala indirectă pe unitate echivalentă = 158.500 Reproducatori Pui 1-45 zile Pui 46-120 zile Total 25035 300 1.4762 90. 3.53 = 438. Costul produselor secundare Cost ou = 1. 7.4286*250 205 . Cost ou = 1.000 lei In fiecare perioadă de gestiune (luna) la acest pre se adaugă cheltuielile aferente între inerii acestora care ar reprezenta sporul de creştere conform înregistrării: 361=711 72.45 zile = 0.45 zile = 1.048 = 0.78 = 2.5 x 0.69 = 19.43 x 5 = 9.343.15 = 16.989.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” 6.548) = 452 lei.842.85 lei. Elemente Cantitate Cost total Indici de Cantitate Cost echivalenta echivalenta unitar 3 75036 226.200 – 9.500/2.7381 11.0867 x 230.607.42 2.000/150 reproducători x 365zile = 0.4762*3 38 226.31 = 15.871. Repartizarea cheltuielilor indirecte conform procedeului indicilor de echivalenta directi NC 1. iar la costul de produc ie sunt eviden iate produc ia de ouă şi produc ia de pui.048 lei K = 38.667.31 lei. Rezultatul ob inut din vânzarea ouălor = 1.43 1 1.95 lei 35 36 150 initial + 100 din anul curent 250*3 37 75.0867 Cheltuieli de administra ie aferente: • reproducători = 0.559.000/438.460.027.0867 x 27. • pui 46-120 zile = 38. 2.5 150 37.200 75. Eviden a contabilă a reproducatorilor se ine cu ajutorul contului 361 prin înregistrarea contabilă : 361=401 150.100 = 75.4762 lei Repartizarea cheltuielilor de administra ie în func ie de costul de produc ie: • Cost de produc ie total = 230.000 – 19. Reflectarea opera iunilor în contabilitatea de gestiune.53 – 2.871.548 lei.357.428637 56. Eviden a valorică a efectivului de fazani se ine la pre ul de achizi ie pentru reproducatorii procura i de la al i furnizori. Reflectarea în contabilitate financiară a principalelor înregistrări contabile efectuate in perioada analizată.100 158.321.3653 lei. Repartizarea cheltuielilor de distribu ie în func ie de numărul de comenzi • Număr comenzi = 14 K = 26.16 lei.43 Cheltuieli de distribu ie: • pui 1.1538 0.3653 = 0.15 lei.69 + 27.387.78 + 180.357.343.200/14 = 1.559.989.027.

cheltuieli livrare comenzi.060.00 lei 7.000 lei 925 26. 6. 3.86 lei 921/45 18.120=711 120.000 40.28 lei 921/rep 452. curetenie.288.8541 lei Pui de 45-120 de zile colecteaza in cursul perioadei cheltuieli de productie astfel: 3317. 8.58 lei 921/120 113.000 50.000 548 1.6340 lei 3317.200 lei 2.000 lei 923 8.000 lei 921/45 75.45=711 86.767.239 lei In fiecare perioada de gestiune la acest pret se adauga cheltuielile aferente intretinerii: 3317.Includerea cheltuielilor indirecte 39 40 6.500 lei 924 38.028.321. 2.Colectarea cheltuielilor preluate in contabilitatea de gestiune % = 901 352.Recunoasterea produselor finite la cost efectiv 902 = % 131. cheltuieli urmarire comenzi Combustibili Inregistrarea prductiei de oua Vanzare oua 641=421 6811=2812 605=401 628=401 6022=401 345=711 4111=701 711=345 • • • • • • Productia de pui se receptioneaza si se inregistreaza dupa cum urmeaza: Puii de fazan de o zi se inregistreaza la costul de productie astfel: 3317.543.700 15. 4. 5.000 lei 921/120 30.27 lei Cei 100 de pui transferati la reproducatori se inregistreaza astfel: 361=711 7.767. Opera ia economică Contabilitatea financiara 6026=3026 6021=3021 Suma (lei) 100.000 27.632.120=711 68.088.000 548 Consumul de furaje conform BC Consumul de materiale (medicamente) Centralizatorul statelor de salarii Amortizarea volierelor de stocaj si a eclozoarelor Utilitati Inregistrare alte servicii terti.120 188.571.700 lei 921/rep 25.43 lei Pui de 40-50 de zile se inregistreaza la costul de productie: 711=3317.14 lei Înregistrări în contabilitea de gestiune: 1.2*1300/1600 206 .Recunoastere produselor finite la cost 150*0.45=711 8.03653*1600 pui Suma cheltuielilor directe si indirecte aferente fazanilor din aceasta categorie 41 83. 7.42 lei Cand puii ajung la maturitate(900g) se intregistraza la costul efectiv astfel: 711=3317.000 90.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Înregistrările în contabilitatea financiară NC 1.260. 9.45 95.000 30.

Această diferen iere nu ine seama de dependen a costurilor fa ă de activitate (costuri variabile şi costuri fixe). Calculând costul complet efectiv după încheierea procesului de produc ie.42 lei 3.56 lei 113.767.321.00 lei 931/4 27. în consecin ă decontarea costurilor pe purtători de costuri nu se efectuează în mod ra ional.767.288. menit să ducă la îmbunătă irea activită ii.13 lei 452. În cazul în care societatea nu ar creşte fazani pe baza acordurilor încheiate anterior. conducerea entită ii este lipsită de un instrument eficient.Obtinere pui de productie 902 = 921/rep 8.09 lei 924 38.85 lei 8.060. Un alt dezavantaj îl constituie ignorarea efectelor varia iei activită ii asupra cheltuielilor.2 lei efectiv % = 902 931/45 931/120 931/oua 131.78 lei 931/120 18. penajul se degradează.09 lei 921/rep 79.Recunoastere fazani 45 de zile transferati la fazani 120 de zile 902 = 921/45 68.28 lei 452.200.931.Închiderea conturilor 901 = % 352. dar şi dezavantaje. Însă utilizarea acestei metode prezintă şi dezavantaje.534.00 lei 931/ouă 902 144.00 lei 9.028.027.571.14 lei Concluzii în urma realizării studiului de caz în ceea ce priveşte aplicarea metodei pe comenzi Societatea utilizează ca metodă de calcula ie a costului.43 lei 921/120 90. Astfel.14 lei 921/rep = 902 7.09 lei 5. slăbesc.Recunoastere fazani 120 de zile transferati la reproducatori 902 = 921/120 7. Aceasta prezintă avantaje. iar procentul de pierderi creşte. Calcula ia costurilor complete se bazează pe împăr irea costurilor în costuri directe şi costuri indirecte pe purtători de costuri. metoda nu asigură controlul operativ şi sistematic al cheltuielilor de exploatare încorporabile în costuri.15 lei 921/45 11. 207 . deoarece fazanii stând în aşteptare în voliere de stocaj consumă furaje.2 lei 931/45 = 902 8.607.131. adică în raport de ocazionarea lor.089.000.00 lei 925 26. personalul ocupat cu eviden a nu mai are timp suficient pentru a analiza mai amănun it cheltuielile de produc ie şi a veni cu propuneri pentru reducerea lor. metoda pe comenzi. În acest fel.060.00 lei 4.Închiderea conturilor de cheltuieli neincluse in costul de productie 902 = % 144.534.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” repartizare rational in costul produsului: % = 923 158. ar atrage falimentul sigur al crescătoriei.700.85 lei 931/120 = 902 68.260.86 lei 18.500 lei 921/rep 56.131.

Bucureşti. Mădălina Dumitru. 5. Corina Ioanăş Mihail Epuran. Gheorghe Cârstea Corina Graziella Dumitru. Bucureşti. Bucureşti. 2006 208 . 6. Editura Tribuna Economică. 2003 Contabilitatea şi auditul stocurilor în industria mobilei. 8. 2008 Contabilitatea de gestiune şi calcula ia costurilor.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Bibliografie: 1. Editura Economică. 4. 2005 Contabilitate şi control de gestiune. teză de doctorat. 1999 Contabilitatea de gestiune. 2002 Contabilitatea de gestiune şi evaluarea performan elor. Editura Universitară. Ileana Cosmina Pitulice. Nadia Albu Cătălin Albu Mariana Bănu ă Constantin Bărbulescu. Adriana Florina Popa Oprea Călin. Editura Economică. Bucureşti. Bucureşti 2002 Contabilitate în agricultură-Abordări teoretice si practice. Daniela Artemisa Calu. II. Editura Economică. 7. Volumul I – Contabilitate de gestiune şi Volumul II – Control de gestiune. 2. Constantin Bâgu Ilie Băvi a (coord. 2002 Managementul produc iei Vol. ASE Bucureşti.). 3. Corina Grosu Victoria Firescu Instrumente de management al performan ei. Editura Contaplus. Bucureşti. Editura Genicod.

the overall assessment of the company. ele trebuind să respecte condi iile stabilite pentru modificarea actului constitutiv al societă ii.42 1. aceasta se constituie în condi iile prevazute de Legea societă ilor comerciale pentru forma de societate convenită. se infiin ează o nouă societate. în conformitate cu prevederile art. revaluation. The effect of Merger or division is dissolution without liquidation of companies which ceases to exist. fără lichidare a societă ilor comerciale care îşi încetează existenta. în starea în care se află la data fuziunii sau a divizării. cu modificările şi completările ulterioare. Bucuresti. Data fuziunii sau a divizării reprezintă data înmatriculării la Registrul Comer ului a noii societă i sau ultimei dintre ele în cazul constituirii uneia sau mai multor societă i. 2003 Dacă.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” METODE ŞI TEHNICI PRIVIND FUZIUNEA ŞI DIVIZAREA SOCIETĂ ILOR COMERCIALE Autor: Emilia CÎNIPI Ă anul III. these including: inventory. Divizarea se face prin împăr irea integrală a elementelor de activ şi de pasiv ale unei societă i comerciale care îşi încetează existen a. Contabilitate şi Informatică de Gestiune Coordonator ştiin ific: Lector univ. 31/1990.1 Consecin ele şi data fuziunii sau divizării Fuziunea sau divizarea are ca efect dizolvarea. Mihaela-Iuliana DUMITRU Abstract This project presents the stages and processes by which companies participating in the or division must meet. Editura Economica. share capital increase by issuing shares. 209 . fiecare societate va efectua invetarierea patrimoniului şi evaluarea elementelor patromoniale. in the state is on the merger or division. merger Aspecte privind fuziunea şi divizarea societă ilor comerciale Fuziunea reprezintă ansamblul de opera iuni prin care două sau mai multe societă i comerciale hotărăsc separat transmiterea elementelor de activ. şi transmiterea universală a elementelor de activ şi de pasiv către societatea sau societă ile comerciale beneficiare43. Fuziunea trebuie hotărâtă de fiecare societate în parte. prin fuziune sau divizare. iar în celelalte cazuri la data înscrierii în Registrul Comer ului a men iunii privind majorarea capitalului social al societă ii absorbante. Operations performed on the merger are very complex. and sending their universal elements of assets and liabilities to the beneficiary company or companies. Cu ocazia acestei opera ii. receiving and disposal of assets. drd. 42 43 Hurduzeu G – Achizitii si fuziuni de firme. şi de pasiv la una dintre societă i sau înfiin area unei noi societă i comerciale în scopul comasării activită ilor. 243 din Legea nr. între două sau mai multe societă i comerciale existente ori care iau fiin ă. întocmind un bilan de fuziune care va fi depus odată cu cererea de înscriere a hotărârii de fuziune a registrului comer ului. republicată.

Câteodată. Bucureşti. o După apartenen a societă ilor comerciale la diferite ramuri de activitate: • În aceeaşi ramură. nu se poate proceda la schimbul păr ilor sociale sau al activelor societă ilor care dispar.) = Societatea A • Fuziunea prin contopirea a două sau mai multe societă i comerciale pentru a alcătui o societate comercială nouă. Aportul unei păr i din elementele de activ ale unei societă i comerciale la una sau mai multe societă i comerciale existente ori care iau fiin ă. Fuziunea prin absorb ie are loc în condi iile în care o societate este de acord cu transferarea patrimoniului la o altă societate. întocmind un bilan de fuziune care va fi depus odată cu cererea de înscriere a hotărârii de fuziune a registrului comer ului. 44 45 Hurduzeu G – Achizi ii şi fuziuni de firme. dar pe contul societă ii. etc.44 Fuziunea se face prin absorbirea unei societă i de către o altă societate sau prin contopirea a două sau mai multe societă i pentru a alcătui o societate nouă. • Restructurarile interne au ca obiect o remodelare juridică a puterii în interiorul unui grup. în schimbul ac iunilor sau păr ilor sociale ce se atribuie ac ionarilor sau asocia ilor acelei societă i la societă ile comerciale beneficiare. se disting două tipuri de fuziuni: • Fuziunea prin absorbirea45 uneia sau mai multor societă i comerciale de către o alta societate comercială. Editura Economică. Cu ocazia acestei opera ii. 1. este supus în mod corespunzător dispozi iilor legale privind divizarea. Societatea care absoarbe dobândeşte drepturi şi este inută de obliga iile societă ii comerciale pe care o absoarbe. în scopul intensificării specializării. fiecare societate va efectua invetarierea patrimoniului şi evaluarea elementelor patromoniale. Societatea A + Societatea B (eventual şi societă ile C. Societatea A + Societatea B = Societatea C Modalită ile de fuziune sunt men ionate într-un proiect de fuziune întocmit de către managerii societă ilor implicate în opera ie.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” O societate comercială nu îşi încetează existenta în cazul în care o parte din elementele de natura activelor şi pasivelor ei se desprind şi se transmit către una sau mai multe societă i comerciale existente ori care iau fiin ă. în condi iile stabilite pentru modificarea actului constitutiv al societă ii. • Fie de societatea care dispare sau de o persoană care ac ionează în numele său propriu. proiect care trebuie aprobat de adunarea generală a asocia ilor fiecărei societă i. Transferarea patrimoniului se poate face în mod total sau par ial. Fuziunile duc la fenomenul de concentrare a produc iei şi a capitalurilor. 210 . dar pe socoteala societă ii. D. 2003. în cazul păr ilor sociale sunt de inute: • Fie de societatea beneficiară sau de o persoană care ac ionează în nume propriu.2 Modalită i de realizare a fuziunii şi divizării Fuziunea sau divizarea se hotărăşte de fiecare societate în parte. Clasificarea fuziunii societă ilor comerciale În literatura de specialitate au fost identificate mai multe tipuri de fuziuni însă cele mai reprezentative sunt: o După modalitatea juridică de realizare. dacă are loc prin desprindere potrivit alineatului precedent. cu scopul de a modifica organizarea internă a întreprinderii pentru a face fa ă imperativelor de dezvoltare a acesteia.

comercial sau financiar (fuziune). etc). Societă ile care fuzionează şi care au înregistrat pierdere contabilă vor stipula în documentele de fuziune modalită ile de acoperire a pierderii. • Fuziunea congenerică se crează între societă i din aceeaşi ramură. La data întocmirii bilan ului de fuziune. Acest tip de fuziune se realizează între societă i din ramuri diferite. sunt complementare. o societate fuzionează cu o altă societate din acelaşi sector de activitate.3 Fuziunea intre doua sau mai multe societati poate avea ca obiective: Consolidarea pozitiei pe pia ă. diferen ele de curs valutar dintre cursul de schimb de la această dată şi cursul de schimb de la data înregistrării în contabilitate. Activită ile respective vor fi eviden iate în contabilitatea societă ii comerciale absorbite şi vor fi avute în vedere la întocmirea documentelor privind protocolul de predare primire şi balan a de verificare. • Fuziunea conglomerat are ca scop diversificarea activită ii cu risc comercial minim. prin obiectul activită ii lor. Opera iile care au loc după data întocmirii bilan ului de fuziune se efectuează numai cu aprobarea acestora de către societatea absorbantă sau de către societă ile care primesc elementele de activ şi de pasiv. • Fuziuni-realizate din motive juridice cu caracter social. • Fuziune-salvare opera iune bazată pe motive juridice sau financiare în scopul redresării întreprinderilor aflate în dificultate economică. creşterea puterii de pia ă a întreprinderii şi sinergiile de natură financiară. În situa ia în care societatea comercială care a preluat afacerea continuă activitatea comercială a întreprinderii care şi-a cedat bunurile. • Fuziunea verticală se ob ine între partenerii comerciali. una dintre probleme fiind realizarea unui nivel de concentrare dar şi de specializare în domeniul produc iei sau al centralizării capitalului. Această clasificare permite eviden ierea motivelor economice şi financiare ale opera iilor de fuziune (creştere externă) economiile de scară (diminuarea costului de produc ie ca urmare a creşterii volumului produc iei. foarte multe întreprinderi continuă lupta supravie uirii. reducerea cheltuielilor administrative.4 Modalită i de realizare a divizării 211 . fuziunea Restructurarea. fuziunea (opera iune de creştere externă) poate îmbrăca următoarele forme: • Fuziunea orizontală se realizează în vederea întăririi gamei sale de produse. înscrise într-un proces de redresare economico-financiară. prin absorbirea unui furnizor important sau a unui client important.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” o Din punct de vedere organiza ional sau strategic. • Evitarea lichidării prin faliment. Societă ile. Integrarea pe verticală. o După motiva iile care stau la baza furnizorilor. ele nu fac aceleaşi produse şi nu prezintă rela ii comerciale între ele. • Fuziune-dezvoltare realizată din considerente economice pentru creşterea specializării şi/sau diversificării. 1. Aceasta se poate realiza: • Fie printr-o nouă concentrare sau specializare a produc iei cu fundament economic. la opera iunile de fuziune se poate folosi metoda valorii nete contabile care presupune preluarea tuturor elementelor bilan iere. În condi iile ării noastre. • Fie prin divizarea fostelor întreprinderi industriale mari. acestea pot fi grupate în trei categorii: • Fuziune-dezvoltare realizată din considerente economice pentru creşterea specializării şi/sau diversificării. • • • 1.

îşi încetează existen a. Pe baza bilan ului întocmit înainte de fuziune se determină activul net contabil. Determinarea raportului de schimb al ac iunilor sau al păr ilor sociale. pentru a acoperi capitalul societă ilor comerciale absorbite. valoarea de randament.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Divizarea întreprinderilor sau scindarea reprezintă opera ia prin care se realizează transmiterea patrimoniului unei societă i. Valoarea globală a societă ii stabilită printr-una dintre metodele men ionate reprezintă valoarea aportului net de fuziune al fiecărei societă i intrate în fuziune. urmată de o transmitere către una sau mai multe societă i existente sau care iau naştere în acest fel. • Divizare par ială are în vedere desprinderea numai a unei păr i din patrimoniu. Evaluarea globală a societă ilor. diferen a este recunoscută ca pierdere. Este tratată ca un aport par ial de activ şi nu ca o divizare propriu-zisă. Întocmirea situa iilor financiare înainte de fuziune de către societă ile comerciale care urmează să fuzioneze. valoarea de supraprofit). 2. prin raportarea aportului net la numărul de ac iuni sau de păr i sociale emise. Prin împăr irea întregului patrimoniu al societă ii între două sau mai multe societă i existente sau care iau astfel fiin ă. • • În cadrul acestei etape au loc următorii paşi: a) se stabileşte valoarea contabilă a ac iunilor sau a păr ilor sociale ale societă ilor comerciale care fuzionează. Pe raportul baza acestei valori se stabileşte raportul de schimb. Opera iunile care au loc cu ocazia fuziunii prin absorb ie sunt: 1. Determinarea aportului net. diferen ele sunt recunoscute ca elemente de câştiguri sau pierderi din fuziune46. Pentru evaluarea societă ilor intrate în fuziune se poate folosi una dintre urmatoarele metode: metoda patrimonială sau metoda activului net. În situa ia în care valoarea aportului net este mai mică decât activul net contabil. potrivit formulei: Activ net contabil = Total Active – Total Datorii 3. diferen a este recunoscută ca profit. nu şi de ordin calitativ. la două sau mai multe societă i existente sau societă i noi. Astfel divizarea poate îmbrăca urmatoarele forme: • Divizare totala a societă ilor comerciale constă în împăr irea întregului patrimoniu al unei persoane juridice care îşi încetează existen a către două sau mai multe societă i comerciale existente ori care se înfiin ează. Inventarierea şi evaluarea elementelor de activ şi de pasiv ale societă ilor comerciale care fuzionează. metoda bursieră. În cazul în care valoarea activului net contabil nu este aceeaşi cu cea a aportului net. înregistrarea rezultatelor inventarierii şi ale evaluării. 212 . Valoarea contabilă a unei ac iuni/păr i sociale se poate ob ine şi prin raportarea activului net contabil la numărul de ac iuni/păr i sociale. Evaluarea se face pornind de la de schimb situa iile financiare încheiate la aceeaşi dată de către toate societă ile. Între divizarea totală şi cea par ială nu sunt decât deosebiri de ordin cantitativ şi se referă la întinderea masei patrimoniale care formează obiectul împăr irii. efectuate cu această ocazie. metoda bazată pe rezultate (valoarea de rentabilitate. În acest caz. Divizarea societatii poate avea loc: Prin deprinderea unei păr i din patrimoniu şi transmiterea către una sau mai multe societă i existente sau care iau astfel fiin ă. întreprinderea care se divide. metode mixte şi metoda bazată pe fluxul financiar sau cashflow-ul. 46 Dacă valoarea aportului net este mai mare decât activul net contabil.

Astfel: Activul net contabil (ANC) = Activ bilan ier (mai pu in activele fictive) . evaluarea societă ilor pe baza activului net corijat este mult mai obiectivă. Activul net corijat = Activul net contabil +/. se regăsesc două metode: metoda rezultatului şi. Metoda rezultatului48.Active fictive Deoarece. respectiv. această metodă de contabilizare este utilizată mai pu in în practică. la societatea aportoare. să se înregistreze cu ajutorul contului 105 „Rezerve din reevaluare“. Această evaluare se face în scopul determinării unui raport de schimb între titlurile societă ilor care participă la opera ia de fuziune. presupune ca plusurile sau minusurile de valoare. Raportul de schimb este numărul de ac iuni ale societă ii ce beneficiază de aporturi la care dă/dau dreptul o ac iune sau mai multe ac iuni ale societă ii care aportează47. Contabilizarea opera iilor de fuziune Pentru contabilizarea opera iilor de fuziune. se determină rezultatul generat de opera ia de lichidare. care se reflectă cu ajutorul contului 121 „Profit şi pierdere“. Pentru evaluarea societă ilor care participă la fuziune. pag 619. 47 48 Niculae Feleagă. Aspecte financiare ale opera iilor de fuziune Societă ile care participă la fuziune trebuie să fie evaluate. în cazul fuziunii.Valoarea rezultată din evaluarea activelor şi datoriilor la fuziune. Tratat de contabilitate financiară. dar primele trei par să tragă aten ia specialiştilor. Editura Economică. constatate cu ocazia inventarierii efectuate în vederea fuziunii. • Metoda bazată pe valoarea capitalului economic. 1. 1998. 2. 213 . • Motoda bazată pe rentabilitate. pentru înregistrarea veniturilor şi cheltuielilor generate de transferul activelor şi datoriilor se utilizează conturile 7583 „Venituri din vânzarea activelor şi alte opera ii de capital“ şi 6583 „Cheltuieli privind activele cedate şi alte opera ii de capital“.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” 4. Deoarece planul de conturi din ara noastră nu este dotat cu conturi speciale pentru reflectarea în contabilitate a opera iilor de fuziune. metoda capitalizării. Deoarece nu a fost prevăzută de reglementările din ara noastră. cum ar fi: • Metoda bazată pe evaluarea patrimoniului.Datorii. care este de inspira ie franceză. care este un produs original al normalizatorilor contabili din ara noastră. în literatura de specialitate din ara noastră. trebuie să se ină cont de eventualele plusuri sau minusuri de valoare latente. pentru a acoperi capitalul societă ilor comerciale absorbite. II. Determinarea raportului de schimb al ac iunilor sau al păr ilor sociale. Vol. Activul net contabil se determină pe baza valorilor existente în bilan urile întocmite înainte de opera ia de fuziune. presupune utilizarea conturilor de venituri şi cheltuieli pentru reflectarea în contabilitate a transferului activelor şi datoriilor de la societatea care se dizolvă (societatea aportoare) la societatea beneficiară de aport. Deşi este recomandat să se folosească mai multe metode de evaluare. Ion Ionaşcu. Evaluarea societă ilor pe baza acestor metode presupune determinarea activului net contabil şi a activului net corectat (corijat). SAU Activul net contabil (ANC) = Capitaluri proprii . În urma închiderii conturilor de venituri şi cheltuieli. metodele cel mai des folosite pentru evaluarea societă ilor care fuzionează sunt cele bazate pe evaluarea patrimonială. se pot utiliza mai multe metode. Metoda capitalizării.

la societatea beneficiară de aport. fără însă ca numarul lor să fie prea mare. Raportul trebuie să fie simplu şi posibil. diferen a între valoarea bunurilor primite ca aport şi valoarea majorării capitalului societă ii absorbante trebuie să fie în pasivul bilan ului. Determinarea parită ilor Valoarea totala a societă ii este împăr ită la numărul de ac iuni. cursul la bursa. Proiectul de fuziune sau divizare Este întocmit de către consiliul de administra ie al societă ilor interesate şi semnat de reprezentantul fiecăreia dintre societă ile participante la opera iune. pentru reflectarea în contabilitate a transmiterii . împăr irea valorii nete a bunurilor aportate la valoarea reală a ac iunilor societă ii beneficiare a aporturilor). În practică sunt utilizate şi alte criterii pentru o determinare mai exactă a valorii economice a întreprinderii (volumul produc iei. perspective de viitor). Evaluarea societă ilor Există foarte multe metode de evaluare a societă ilor. d) Valoarea de bursă – calculată fa ă de cursul mediu al ac iunii Este necesară utilizarea mai multor criterii de evaluare. Pregatirea fuziunilor şi divizărilor A. dacă raportul de schimb definitiv poate fi hotărât. se determină valoarea unitară a fiecărui titlu. de beneficiar net sau de media dividendelor distribuite pe societate. b) Când absorbantul de ine ac iuni la absorbit. Cu ajutorul capitalului fiecăreia dintre ele. printre care: a) Valoarea intrinsecă (matematică) – valoarea patrimoniului. c) Când absorbitul de ine ac iuni la absorbant. Din paritatea ob inută rezultă numărul de ac iuni noi emise de societatea absorbantă sau nouă în vederea atribuirii lor ac ionărilor societă ii absorbite sau divizate. B. şi 891 „Bilan de deschidere“. Prima de fuziune poate fi utilizată şi pentru acoperirea cheltuielilor relative la fuziune sau divizare. Paritatea schimbului de titluri este dată tocmai de compararea aceastor valori. c) Valoarea productivită ii – capitalizarea dobânzilor determinate de marja brută de autofinan are. Exemplificarea opera iilor de fuziune • Fuziunea prin absorbire: a) Când societă ile sunt independente. rentabilitatea. Condi iile financiare ale opera iunii Pentru a determina aceste condi ii se pot folosi metodele traditionale practicate în cazul aporturilor în natură (evaluarea bunurilor aportate la valoarea lor intrinsecă. Crearea unui cont “Prima de fuziune” Dacă valoarea reală a ac iunilor societă ii absorbante excede valoarea lor nominală.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” De asemenea. la societatea aportoare.primirii activelor şi datoriilor se utilizează conturile 892 „Bilan de închidere“. Este necesar: 214 . d) Când societatea absorbantă şi societatea absorbită de in participa ii reciproce. b) Valoarea lichidativă – valoarea intrinsecă diminuată cu cheltuielile şi impozitele antrenate de lichidarea societă ii. completarea fondului de rezervă ori constituirea de provizioane sau de rezerve particulare. într-un cont de “primă de fuziune”. Acestea trebuie să fie semnificativă pentru ceea ce doresc să reprezinte. evaluarea titlurilor atribuite ca plata pentru aporturi.

Societă ile în lichidare se pot fuziona sau se pot divide dacă nu a început reparti ia păr ilor ce li se cuvin din lichidare. drepturi de fondator) • Data la care trebuie să fie încheiate bilan urile contabile de fuziune sau bilan ul de divizare (data care trebuie să fie aceeaşi pentru toate societă ile participante la opera iune) • Data la care opera iile societă ii absorbite sau divizate vor fi considerate din punct de vedere contabil. b) pentru divizare . SA.acordul societă ii divizată şi a celor beneficiare Con inutul planului de fuziune sau divizare Proiectul planului de fuziune sau divizare trebuie să aibă incluse cel pu in următoarele indica ii: • Forma.dacă se crează o societate nouă. sau al fiecărei dintre societă ile ce fuzionează . Proiectul de fuziune sau de divizare Este întocmit de către consiliul de administra ie al societă ilor interesate şi semnat de reprezentantul fiecăreia dintre societă ile participante la opera iune.scopurile (cauzele. Proiectul de fuziune sau divizare trebuie să con ină orice alte date particulare care prezintă interes pentru opera iune. Publicitatea proiectului de fuziune sau divizare Oricând se petrece un eveniment în via a societă ii comerciale – de natură să ducă la modificarea actelor constitutive sau să ducă la dispari ia persoanei morale în cauză – trebuie îndeplinite formalită ile de publicitate prevăzute de lege. sau al fiecărei dintre societă ile ce fuzionează . se depune la Camera de Comer şi Industrie a României unde este înmatriculată fiecare societate implicată.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” a) pentru fuziune . Se depune împreună cu proiectul de fuziune sau divizare şi o declara ie a societă ii care încetează a exista în care se men ionează modul în care aceasta a hotărât să stingă pasivul său.acordul societă ii absorbante şi a celor absorbite. denumirea şi sediul social al tuturor societă ilor participante la opera iune • Fundamentarea . SCA). Proiectul de fuziune sau divizare se publică şi la Monitorul Oficial.dacă se crează o societate nouă. semnat de reprezentan ii societă ilor participante la opera iune. Este necesar: a) pentru fuziune . Este şi cazul restructurării societă ilor comerciale prin fuziune sau divizare. Fuziunea şi divizarea se face între societă i care au forme diferite (SNC. obiectivele) şi condi iile fuziunii sau divizării • Stabilirea şi evaluarea activului şi pasivului care trebuie transmis la societă ile absorbante sau noi • Modalită ile de predare a ac iunilor sau păr ilor sociale şi data la care acestea au dreptul la dividende • Paritatea (raportul de schimb) a ac iunilor sau păr ilor sociale • Cuantumul primei de fuziune sau al primei de divizare • Drepturile ce se acordă obligatarilor – de inătorilor de obliga iuni şi orice avantaje speciale (ac iuni preferen iale.acordul societă ii absorbante şi a celor absorbite. Procedura de fuziune sau divizare Fuziunea şi divizarea societă ilor comerciale urmează în general aceleaşi reguli procedurale.acordul societă ii divizată şi a celor beneficiare 215 . Proiectul de fuziune sau divizare. b) pentru divizare . ca fiind efectuate la societatea beneficiară de aporturi.

216 . Transmiterea universală a patrimoniului Transmiterea tuturor elementelor de activ şi de pasiv este o caracteristică ce apar ine atât opera iunilor de fuziune. Proiectul de fuziune sau divizare trebuie să con ină orice alte date particulare care prezintă interes pentru opera iune. fară însă ca numărul lor să fie prea mare. printre care: a) valoarea intrinsecă (matematică) . aşa cum se întâmplă în alte cazuri de dizolvare. ca fiind efectuate la societatea beneficiară de aporturi. Dizolvarea societă ii absorbite sau divizate Prin această caracteristică. creditorii leza i prin absorbirea sau divizarea societă ii. drepturi de fondator) • Data la care trebuie să fie încheiate bilan urile contabile de fuziune sau bilan ul de divizare (data care trebuie să fie aceeaşi pentru toate societă ile participante la opera iune) • Data la care opera iile societă ii absorbite sau divizate vor fi considerate din punct de vedere contabil. b) valoarea lichidativă . trebuie ca ac ionarii sau asocia ii societă ii absorbite sau divizate să devină asocia ii societă ii moştenitoare prin atribuirea de ac iuni sau păr i sociale la această societate. după deschiderea lichidării. Dacă fuziunea sau divizarea a fost facută pentru fraudă. 2.scopurile (cauzele. prevăzute de lege pentru anumite acte juridice.valoarea intrinsecă diminuată cu cheltuielile şi impozitele antrenate de lichidarea societă ii.valoarea patrimoniului. Foarte important este faptul că în special pasivul societă ii absorbite sau divizate este luat în sarcina societă ilor absorbante sau noi. Există foarte multe metode de evaluare a societă ilor. 3. Este necesară utilizarea mai multor criterii de evaluare. Atunci când societatea beneficiară a transmiterii patrimoniului de ine titluri ale societă ii absorbite sau divizate. O societate dizolvată sau în curs de lichidare poate să participe la o fuziune sau să se divizeze cu condi ia ca. obiectivele) şi condi iile fuziunii sau divizării • Stabilirea şi evaluarea activului şi pasivului care trebuie transmis la societă ile absorbante sau noi • Modalită ile de predare a ac iunilor sau păr ilor sociale şi data la care acestea au dreptul la dividende • Paritatea (raportul de schimb) a ac iunilor sau păr ilor sociale • Cuantumul primei de fuziune sau al primei de divizare • Drepturile ce se acordă obligatarilor – de inătorilor de obliga iuni şi orice avantaje speciale (ac iuni preferen iale. Nu are loc o procedură de lichidare a societă ii absorbite sau divizate. ea nu poate primi propriile sale titluri în schimb – ac iuni sau păr i sociale.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Con inutul planului de fuziune sau divizare Proiectul planului de fuziune sau divizare trebuie să aibă incluse cel pu in următoarele indica ii: • Forma. fuziunea şi divizarea se disting de aportul partial de active. cât şi celor de divizare. Schimbul (compensarea) drepturilor sociale Pentru a restructura o societate prin fuziune sau divizare. să nu fi procedat la nici o repartizare de activ între ac ionari. 49 Este sanc iunea ce intervine în cazul nesocotirii unor cerin e de publicitate fa ă de ter i. Elemente caracteristice fuziunii şi divizării 1. pot cere ca forma de reorganizare să fie inopozabilă49. prin care o societate face aport la o altă societate deja creată. denumirea şi sediul social al tuturor societă ilor participante la opera iune • Fundamentarea . şi nu poate fi invocat fa ă de alte persoane şi în alte cazuri decât cele determinate de lege.

• Combinarea resurselor ce se completează reciproc (accesul mai ieftin şi mai rapid la ele. trebuie să se adapteze la procesele economice care caracterizează climatul economic mondial actual. Financiarizarea şi mondializarea economiilor na ionale au avut ca urmare numeroase combinări de întreprinderi. În afară de aceasta. Editura Economică. pot fi efectuate chiar dacă societă ile dizolvate sunt în lichidare. Mai întâi trebuie determinate detaliat avantajele şi pierderile. • Un pre mai scăzut al activelor. De aceea. mai sunt mul i factori de care trebuie inut cont atunci când se doreşte analizarea unei decizii în ceea ce priveşte o eventuală fuziune. cheltuieli mai mici la deservirea datoriilor sau o mai mare capacitate a companiei de a atrage împrumuturi. . deoarece.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Cauzele fuziunii. • Diversificarea şi creşterea solvabilită ii creditare. care adesea se aplică în cazul absorb iilor duşmănoase. Divizare reprezintă o modalitate (un procedeu tehnic-juridic) de reorgtanizare a persoanei juridice prin care aceasta transmite patrimoniul sau în întrgime sau par ial către două sau mai multe persoane juridice existente sau care iau în acest mod fiin ă.Dinamica doctrinelor contabilită ii contemporane. De aceea rentabilitatea procurării activelor poate creşte pe baza fuziunii. 2003 217 . 50 Ionaşcu I. procurarea unei companii se complică mult din cauza că la fuziune apar probleme fiscale. Concluzii Contabilitatea. cu condi ia ca acestea să nu fi început încă distribuirea între asocia i a activelor ce li s-ar cuveni în urma lichidarii. Divizarea se face prin împăr irea întregului patrimoniu al unei societă i care îşi încetează existen a. Apoi. juridice şi contabile deosebite. de regulă. mai puternică. • Economiile financiare. ce pot include un coraport înalt între pre şi venit. • Diferen a în ce priveşte eficien a gestiunii. între două sau mai multe societă i existente sau care iau astfel fiin ă. Bucureşti. aprovizionarea. Prin no iunea de fuziune sunt generic identificate tranzac iile în domeniul privat în cadrul cărora are loc un transfer de proprietate prin vânzarea par ială sau totală a unei afaceri sau schimbarea cotelor de propritate prin combinarea unor afaceri. După aceasta. dat fiind faptul că din punctul de vedere al companiei absorbante absorb ia poate fi considerată drept un tip de investi ii capitale. • Influen a crescândă pe pia ă ca rezultat al diminuării concuren ei în urma fuziunii. să se stabiliească cine dintre participan i cel mai probabil va avea de câştigat de pe urma fuziunii şi cine va pierde. ce presupune ca dirijarea unei singure firme este relativ ineficientă. trebuie luate în considerare procedeele tactice de atacare şi apărare. principala deosebire a absorb iei de celelalte investi ii capitate este ca cheltuielile ini iate nu pot fi stabilite din timp. Pe langă cauzele enumerate mai sus. trebuie elucidate cauzele fuziunii. • Pot fi reduse cheltuielile pentru desfacerea produc iei. • Se unifică asemenea tipuri de activitate ca marketingul. • Anumite considerente fiscale. ca limbaj universal al afacerilor. atunci când se fuzionează cu campania ce produce aceste resurse). 50 Printre principalele cauze care duc la fuziunea a două sau mai multe societă i se numără următoarele: • Consolidarea pozi iilor pe pia ă a societă ilor care fuzionează fie prin crearea unei societă i noi. Fuziunea sau divizarea. ele sunt negociate în procesul de încheiere a tranzac iei. fie prin absorb ie. • Se lichidează dublarea func iilor diverşilor lucrători. eviden a.

“Contabilitatea şi fiscalitatea entită ii”. 2000. 7. 2010.. “Tratat de contabilitate financiară”. Hurduzeu G . Ionaşcu I. aceasta se constituie în condi iile prevazute de Legea societă ilor comerciale pentru forma de societate convenită Operatiunile de fuziune şi divizare ale societă ilor comerciale sunt reglementate de Legea nr.. Editura Economică. Bucureşti. hotărârea asupra fuziunii/divizării este subordonată rezultatului votului pe categorii. Ionaşcu I. 1998. 2003. Craiova. Când ac iunile sunt de mai multe categorii. Bucureşti. 5. “Tratat de contabilitate financiară”. Bucureşti. “Dinamica doctrinelor contabilită ii contemporane”. 1998. 2.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Fuziunea sau divizarea se hotărăşte de fiecare societate în parte.. Bucuresti. republicată. cu modificările şi completările ulterioare.. Dacă. Mihaela Dumitru. “Contabilitate aprofundată”. Bibliografie 1. în condi iile stabilite pentru modificarea actului constitutiv al societă ii... 4. “ Contabilitate aprofundată: Note de curs. întrebări şi teste grilă”. studii de caz. Editura Economică. I. 6. se înfiin ează o nouă societate. Bucureşti. “Achizitii si fuziuni de firme”. Editura Tribuna Economică.31/1990 privind societă ile comerciale. 2003. Malciu Liliana. vol. Editura Lucman. Ionaşcu I. prin fuziune sau divizare. 218 . vol. şi colectiv. Bucureşti. 2003. Bucureşti. Editura Sitech. “Contabilitate aprofundată”. Editura Economica. Ristea M. Ristea M. 8. Editura Economică.. probleme. Editura Economică. II. Feleagă N. 3. Feleagă N. Dumitru Corina Graziella. 1995.

trebuie să garanteze convergen a între strategia. 219 . şi acordarea de diverse compensa ii pentru personalul întreprinderii. ce permite gestiunea previzională a întreprinderii. dr. de a permite mobilizarea şi motivarea personalului. mai eficient atunci când se referă la realitatea unui ciclu economic. remunerarea. • este o reprezentare valorică a planurilor. Procedura bugetară nu este eficace doar în situa ia în care există compatibilitate între obiective şi mijloace. Bugetele posedă un dublu rol. Bugetul . asigurând o coordonare internă între diferitele func iuni ale întreprinderii. Mihaela GÂDOIU Abstract: Sales forecasting on products or services is the basis on financial forecasts. Bugetele sunt întocmite la nivelul fiecărei structuri organizatorice. acest lucru determină acordarea unei aten ii mai sporite asupra administrării eficiente a resurselor. prezentat ulterior: • un rol tehnic. or based on qualitative analysis techniques variables that determines the size of sales and their value in making a plan. For current products. Bugetul este o verigă importantă în mediul afacerilor deoarece reprezintă o metodă formală de detaliere a planificării financiare. având ca orizont de timp anul calendaristic. între centrele de responsabilitate ale acesteia dar şi între diferitele activită i care se desfăşoară în întreprindere. Sales forecasting is key to the whole financial plan so it is interesting to use realistic estimates. Sistemul bugetar. şi nu în ultimul rând. la nivelul opera ional se va utiliza un buget detaliat. Unii specialişti consideră actuala perioadă de criză ca fiind o fază de declin economic din cadrul ciclului economic. În această situa ie este normal ca to i indicatorii de performan ă să înregistreze pierderi. bugetele comportă două comentarii: • reprezintă doar un instrument al controlului de gestiune.instrument al controlului de gestiune Bugetul reprezintă o previziune în cifre a obiectivelor sau mijloacelor pentru realizarea lor luând în considerare toate func iile şi entită ile întreprinderii. Odată stabilite obiectivele vor deveni puncte de referin ă în promovarea. Ca instrument de planificare. Sistemul bugetar presupune un element al ansamblului instrumentelor de control al activită ii societă ii economice şi face parte din controlul de gestiune al acesteia. ceea ce reprezintă o normalitate într-o economie de pia ă. ca instrument de control de gestiune. • un rol comportamental. În situa ia în care se utilizează tabloul de bord în care se regăsesc indicatorii bugetari esen iali la nivel decizional. ac iunile şi deciziile pe termen scurt ale întreprinderii. asigurând o coeren ă a planurilor fiecărui centru de responsabilitate. fiind în mod cert. cu aşteptările conducerii firmei. sau intervale mai scurte de timp. sales forecast can be made based on quantitative techniques of extrapolating the trends observed in the earlier development of sales. decât a unui an fiscal. 1.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” UTILITATEA CUNOAŞTERII TEHNICILOR DE PREVIZIUNE A VÂNZĂRILOR Autor: Emilia CÎNIPI Ă anul III. Contabilitate şi Informatică de Gestiune Coordonator ştiin ific: Lector univ. folosind în acest scop planificarea şi bugetele.

produc ia. Bugetul vânzărilor prezintă cantitativ şi valoric vânzările ce urmează a fi realizate pe perioade. un program de ac iuni şi norme de gestiune cu valoare de referin ă pentru activitatea economică. 2.. 2. se poate trece la pregătirea bugetului produc iei. Editura Universitară. În elaborarea lui se disting doua etape: 1. produse şi destina ii. Bucureşti. Defalcarea prevederilor anuale bugetare. Aceste documente financiare previzionate sunt riguros fundamentate. Previziunile cantitative sunt prezentate în coresponden ă cu forma de pilotaj bugetar utilizată de entitatea economică. iar pe de altă parte la o prognozare a pre ului de vânzare. Previziunea vânzărilor Previziunea vânzărilor se referă pe de o parte la o prognozare cantitativă. un control nu este niciodată total sau complet. După întocmirea şi aprobarea bugetului vânzărilor. numărul şi structura personalului. respectiv: să atingă vânzările aşteptate pentru perioada aferentă bugetării şi să realizeze un nivel dorit al stocurilor de la sfârşitul perioadei de planificare. Din acest motiv în stabilirea previziunilor apar anumite dificultă i ce nu pot fi evitate. pe trimestre. Previzionarea vânzărilor constituie una dintre etapele cele mai importante ale procesului bugetar. C. urmărindu-se realizarea celor două obiective principale ale planificării. luni. M. 2008 220 . Această categorie de costuri reprezintă o reducere a 51 Caraiani. fie să includă obiective a căror înfăptuire este incertă. previziunile cantitative vor fi determinate cu ajutorul tarifelor previzionale. produse sau grupe de produse şi grupe de beneficiari. profitul. pe baza cărora se realizează. Dumitrana. pe destina ii şi perioade. Bugetul vânzărilor Bugetul vânzărilor reprezintă previziunea cifrată a vânzărilor întreprinderii pe tipuri de produse şi servicii şi/sau grupe. este reprezentat de cifra de afaceri deoarece în func ie de vânzări se reglează aprovizionarea. Indicatorul dominant al activită ii economice al unei întreprinderi. în economia de pia ă. pe o anumită perioadă de timp. ele fiind permanent susceptibile de a fi supuse reprevizionării sau previzionării repetitive. conducerea caută doar elementele cu ajutorul cărora să ină sub control activitatea acesteia. pentru a fi sigur că îşi va atinge obiectivele. Bugetul de vânzări primeşte avizul direc iei generale doar în momentul în care este stabilit bugetul la nivelul direc iei comerciale. în cantită i şi pre uri. Modul de realizare a previziunii vânzărilor este determinat de cantitatea ce urmează a fi vândută şi/sau a cifrei de afaceri ce urmează a fi realizată. În ceea ce priveşte activitatea de vânzare. interne sau externe. Toate aceste bugete se bazează pe previziunea vânzărilor.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” În orice entitate economică. Prin previziuni se urmăreşte în principal elaborarea documentelor bugetare previzionate.51 Una dintre fazele cele mai importante ale procesului bugetar este determinată de elaborarea bugetului de vânzări deoarece ansamblul celorlalte bugete au la bază previziunea făcută în această fază. “Contabilitate de gestiune şi control de gestiune -Edi ia a 2-a-”. cât şi investi iile necesare. etapa care defineşte politica comercială a întreprinderii. Pentru că nu pot fi controla i to i parametrii care determină cifra de afaceri. un segment de pia ă sau succesul pe pia ă al unui nou produs. Costurile ascunse necuprinse în costurile vizibile sunt reprezentate de absen a de produc ie rezultată de pe urma disfunc ionalită ii. Previziunea vânzărilor cantitativ şi valoric şi a cheltuielilor de desfacere.. Bugetul constituie un angajament al vânzătorului ce poate fi tentat să subestimeze. Punctul de plecare pentru determinarea previziunii este cel de colectare a informa iilor. Pentru determinarea cifrei de afaceri. aceasta reprezintă în estimări un punct de vânzare.

reac ie a concuren ei. datorate evolu iei mediului (evolu ie tehnologică. după care avem: • previziuni pe termen scurt. apoi. care trebuie analizat. Metodele cauzale în această categorie ocupă un loc distinct. Previziunea vânzărilor constituie cea mai importantă etapă. variabile climaterice etc. 2.intă . indiferent de evolu ia celorlalte variabile economice). se stabilesc cantită ile de produs şi. Cu cât orizontul de timp se prelungeşte. se disting: • metodele cantitative: se bazează pe studiul unor date statistice cifrate. permi ând eviden ierea unor regularită i susceptibile a se reproduce. • previziuni pe termen lung. Intern: con ine vânzări poten iale furnizate de agen i de vânzări. dar şi informa ii cu privire la cerin ele clien ilor. Evolu ia unui fenomen este dedusă din evolu ia altor fenomene. Nu se poate vorbi de o previziune credibilă. ce cuprinde ansamblul studiilor şi evaluări ale pie ei poten iale de desfacere şi segmentului de pia ă pe care întreprinderea inten ionează să-l cucerească şi să-l men ină. deoarece în numeroase cazuri utilizarea unor instrumente statistice este pre ioasă. se pleacă de la previziunea vânzărilor. Gestiunea oricărei întreprinderi trebuie centrată pe func ia de vânzare. se remarcă: • metodele endogene: nu re in decât timpul ca variabilă explicativă a evolu iei fenomenelor (orice fenomen economic con ine o anumită for ă de iner ie. ce se regăseşte la baza modelului ciclului de via ă al produselor. cu atât devine mai necesar să integrăm şi alte variabile şi să asociem ra ionamentului cantitativ şi o caracteristică calitativă. care îl determină să evolueze pe acelaşi traseu. Extern: societatea îşi desfăşoară activitatea într-un mediu economic şi concuren ial specific. În func ie de criteriul temporal. fără a cunoaşte mediul economic. este adesea utilizat în previziunea vânzărilor.).Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” performan elor financiare aşteptate de întreprindere prin previziunea vânzărilor. sub formă de analiză matematică şi statistică a datelor istorice care se vor grupa în serii cronologice. Acest tip de ra ionament. Pentru a alege o metodă de previziune. care generează performan a măsurată în termeni de profitabilitate şi lichidită i. Metode de previziune a vânzărilor În func ie de natura factorilor re inu i ca fiind la originea fenomenului. Media seriilor cronologice se face remarcată prin simplitate şi se aplică în previziunea pe termen scurt în condi iile existen ei unei anumite stabilită i. Se aplică tehnicile cantitative bazate pe seriile cronologice. deoarece. Însă. Cercetarea este realizată de către un bun planificator care are în vedere informa iile culese din următoarele sectoare: 1. Este vorba despre anumite costuri virtuale (denumite şi costuri poten iale) corespunzătoare unei subactivită i. Previziunea necesită un demers complex. Criteriul cel mai adesea utilizat şi cel mai simplu pentru clasificarea metodelor de previziune este cel temporal. 221 . totdeauna trebuie avut în vedere şi costul unei asemenea previziuni. Bugetul de vânzări poate fi considerat un buget. de la care se pot face previziuni. indiferent de amploarea informa iilor. rolul func iei de cercetare-dezvoltare etc. Elaborarea unei previziuni a vânzărilor este supusă atât unor constrângeri externe întreprinderii. pia a.) cât şi unor constrângeri interne (gamă de produse foarte largă. • metodele exogene: integrează şi alte variabile decât timpul. necesarul de aprovizionat. aceasta depinde de orizontul de timp în sensul că pe termen foarte scurt se preferă modelele cantitative-endogene. dar se bazează într-o mare măsură pe intui ie. fără a utiliza judecata şi experien a din domeniu. în cazul previziunii vânzărilor. • metodele calitative: recurg de asemenea la date cifrate. fiind un proces complex. evolu ia puterii de cumpărare.

6. ş. Ac iuni ale concuren ilor: vânzările depind de for a şi ac iunile concuren ilor. Rezultatele acestei cercetări sunt prezentate cu ajutorul estimărilor cu privire la: • • Volumul vânzărilor posibile şi dezirabile. etc. fabricate de întreprindere. etc. Identificarea celor mai profitabile produse şi găsirea pârghiilor de creştere a vânzărilor acestora este unul din secretele managementului de succes. care este stabilită prin intermediul pre ului de vânzare unitar.a. impune în perioada următoare elaborarea mai multor scenarii de func ionare a întreprinderii. O întreprindere pentru a previziona vânzările. 222 . Elaborarea previziunii vânzărilor este un proces complex care trebuie să ină seama de o serie de factori. menite să răspundă nevoilor virtuale sau existente. nivelul pre urilor.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” 3. Cercetarea mai cuprinde şi studii cu privire la mediul extern (riscuri de faliment. Studii de marketing: anumite întreprinderi angajează exper i în marketing pentru a ob ine informa ii cu privire la condi iile existente pe pia ă şi la preferin ele clien ilor. 7. acestea au consecin e grave asupra activită ii firmei. deoarece: În cadrul studiilor de marketing sunt luate în considerare atât produsele deja existente pe pia ă. Factorii care prezintă o importan ă sporită sunt următorii: 1. Imperfec iunea previziunii financiare sau a bugetelor ca mijloace de realizare a acesteia. 4. luându-se în considerare: campaniile de publicitate şi promo iile. Aceste informa ii sunt apoi utilizate în previziunea vânzărilor. capacitatea de produc ie normală. În situa ia în care se realizează o previziune greşită a vânzărilor. Valoarea încasărilor. Între volumul vânzărilor şi pre ul de vânzare există o strânsă legătură şi anume: în situa ia în care volumul vânzărilor este mare. 8. Estimări realizate de centrele de vânzări: centrele de vânzări sunt cea mai bună sursă de informa ii cu privire la dorin ele şi planurile clien ilor.). Condi ii economice generale: previziunile unor indicatori macroeconomici importan i ce pot să influen eze evolu ia vânzărilor sunt publicate în mod regulat. acesta oferă posibilitatea de a reduce pre ul de vânzare sau de a acorda anumite facilită i clien ilor întreprinderii. De aceea trebuie avut în vedere faptul că pentru determinarea unui volum optim al vânzărilor în contextul intern şi extern al entită ii economice. În estimarea vânzărilor. punctul de plecare este determinat de către ac iunea de vânzare.) dar şi la mediul intern (politica comercială şi de pre uri. 2. Tendin e: sunt determinate cu ajutorul unui trend posibil pe baza căruia este determinată evolu ia datelor înregistrate. Analiza mediului în care întreprinderea îşi desfăşoară activitatea constituie un complex de factori ce fac din previziunea financiară o ac iune care nu poate mereu să anticipeze cele mai bune variante în care se desfăşoară activitatea. cât şi noile produse. analiza comenzilor nesatisfăcute. Schimbări în gama de produse: prin modificarea structurii produselor vândute se modifică şi marja globală. Date despre vânzările trecute: pot fi utile la previziunea viitoarelor vânzări. trebuie să aibă în vedere şi strategiile probabile ale concuren ilor. O bună previziune a vânzărilor reprezintă piesa de bază pentru ob inerea succesului oricărei organiza ii. O întreprindere trebuie să aibă în vedere efectul schimbărilor de pre uri asupra cererii. Schimbări în pre urile practicate: vânzările pot să crească prin scăderea pre ului şi invers. Planuri de publicitate şi de promovare a vânzărilor: o previziune a vânzărilor trebuie să ia în considerare şi efectele anticipate ale activită ilor promo ionale. 5. 3.

5) y = 500x +500.xm Yi = yi .R.ym 1 1000 -2.25 4 2500 0.5= 500.5 250 125 0. În cazul S.5 1250 3125 6.5. previziunea vânzărilor se face pe baza tehnicilor cantitative şi calitative de extrapolare cu ajutorul cărora se determină tendin a generală a evolu iei fenomenelor.L.25 5 3000 1. adică de x. ym= 2250.5 -1250 3125 6. 3.L.L.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Pentru a realiza o paralelă între previziuni şi realizări. În concluzie bugetul trebuie calculat în func ie de organizarea contabilă. Func ia lineară care reflectă tendin a are următoarea formă: y-ym = a(x-xm).. func ia lineară este: y . SIGMA S. apelând la o func ie matematică.25 2 1500 -1. Ajustarea. în următoarele 6 luni se vor estima următoarele vânzări de încăl ăminte sportivă: Mai: y=500x7 +500= 4000 Iunie: y= 500x8+500= 4500 Iulie: y=500x9+500=5000 August: y=500x10+500=5500 Septembrie: y=500x11+500=6000 Octombrie: y=500x12+500=6500 b) S.C..5 750 1125 2. Studiu de caz Estimarea vânzărilor constituie elementul cel mai important al gestiunii bugetare.R. care produce încăl ăminte de vară. a) S.25 3 2000 -0.R.25 2 ΣXi xYi =8750 Σxi = 21 Σyi = 13500 ΣXi = 0 ΣYi = 0 ΣXi = 17. astfel încât structura lor contabilă să fie identică cu cea bugetară. înregistrează următoarea situa ie a vânzărilor din ultimele 6 luni: Luna (x) Cantitatea vândută (y) Noiembrie Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie 1000 1500 2000 2500 3000 3500 Pentru estimarea vânzărilor în următoarele 6 luni vom apela la principiul celor mai mici pătrate pentru ajustarea lineară: Xi xYi Xi2 xi yi Xi = xi .5 xm= 3. Considerând că tendin a se păstrează la această societate. este util ca cele două categorii bugetare şi contabile să fie compatibile. poate conduce la tendin e diferite ale vânzărilor. 223 .C. înregistrează următoarea situa ie a vânzărilor: Y ia valori în func ie de timp.5 -750 1125 2.25 6 3500 2. SIGMA S. Panta dreptei de ajustare: a= ΣXi xYi/ ΣXi2= 8750/17.C. SIGMA S. care produce încăl ăminte sportivă. Pentru produsele existente.2250= 500 (x-3.5 -250 125 0.

61= 45.48 2006 -1 2 3 4 2007-5 6 7 8 15 27. xi yi Vânzări estimate (VE) 32. 1: y=1.43. Astfel: 655= ax136+bx16 5970=ax1496+bx136.5 30 20 35 75 32.99 81.5 375 100 11 75 825 121 12 35 420 144 2009.71 40.97 36.5 1237.5 40 82.5 Previzionarea vânzărilor conform tendin elor şi varia iilor sezoniere presupune parcurgerea următoarelor etape: 1.183x +31.61.183x1+31. Estimarea vânzărilor trimestriale şi calculul raportului procentual vânzări reale/ vânzări estimate: Exemplu: trim. VE/VR= 15/32.16 37.5 75 35 2009 22.56 90.5 72.5 600 256 Σxi =136 Σyi =655 Σxi *Yi =5970 Σxi 2 =1496 Prin rezolvarea sistemului de ecua ii vom determina valorile lui a şi b.5 224 .99%. 2.32 82.5 55 4 3 72. Pentru estimarea vânzărilor în următorul an.89 % VE/VR 45.5 9 4 30 120 16 2007-5 20 100 25 6 35 210 36 7 75 525 49 8 32.13 22.38 207. y= 1.9 17.5 2008 17. pentru fiecare trimestru.5 217. xi (trimestre) yi (cantitatea vândută) Xi xYi Xi2 2006 -1 15 15 1 2 27.5 37.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Ani Trim 1 Trim 2 Trim3 Trim4 2006 15 27.43= 32.5 30 2007 20 35 75 32.5 260 64 2008.43 Dreapta tendin ei va fi: y= ax+b.183 b=31.52 39.61 33.79 34.34 38.96 53.5 37.86 79. de unde rezultă: a=1.5 81 10 37.5 169 14 40 560 196 15 82.5 72.5 22 16 37.5 157. vom calcula tendin a pe baza celor mai mici pătrate.86 188.5 292.

30% din valoarea tendin ei.37 Trim.30 43.5 30 20 35 75 32.68 83.99x 85.47 313.54 Ajustarea sezonieră: 51.40 Cu ajutorul informa iilor de mai sus se poate face o extrapolare pentru anul 2010.79x 85.5 43.30 47.68 168.5 50.78 732.59 86.40% TOTAL /4 Din informa iile desprinse din tabelul de mai sus reiese că primul trimestru al fiecărui an va reprezenta 47.56 34.40 37.80 14 40 47.18% 41.21 47.43= 51. 4.76 76. 2 – 2010: tendin a de bază: 1.34x 47.35x 78.47 Trim 4 82.40 46.97x 183.62x 78.17 16 37.99 53.72 183. În continuare vom calcula mediile varia iilor procentuale sezoniere: Trim 1 45.54 x 47.90 x 183.62 2009.86 86.56 39.99 15 82.56% Trim 3 207.30 33.30% = 24.44 12 35 45.56 44.35 3.30 38.27 85.5 Calculul PSA 32.9 10 11 12 2009.72 48.56 49.63 78.89x 78.18 45.44x 183.183 x18 +31.80x 47.43= 52.5 42.32 188.07 189.38 90.18 36.5 49. Caculul necesar previzionării vânzărilor conform tendin elor şi varia iilor sezoniere: xi 2006 -1 2 3 4 2007-5 6 7 8 2008.5 37.78 74. 1 -2010: tendin a de bază: 1.16x 78.5 40 82.5 17.86 168.5 75 35 22.40 42.26 11 75 44.18 40.48 76.30% Trim 2 81.56 41.52x 85.17x 183.72 Ajustarea sezonieră: 52.56% = 45.71x 183.72 74.72 x 85.183 x17 +31.13 14 15 16 yi 15 27.07 83.61x 47.90 Ajustarea sezonieră: 53.18 50.43= 53.5 72.59 48.183 x19 +31.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” 2008.76 167.9 17.96 79.35 342.13 22.07x 47.73 225 . 3 -2010: tendin a de bază: 1.26x 85.18% = 98.35 167.11 Trim. Previziunea va fi: Trim.07 10 37.5 37.5 46.

Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european”

Trim. 4 – 2010: tendin a de bază: 1,183 x 20 +31,43= 55,09 Ajustarea sezonieră: 55,09 x 78,40% = 43,19.
4. Concluzii Controlul de gestiune, este un sistem ce produce informa ii, dar în acelaşi timp un beneficiar de informa ii atât interne cât şi externe, care, împreună, constituie capitalul de informa ii al organiza iei. Bugetele sunt stabilite anual dar cu defalcare trimestrială sau lunară. Previziunea vânzărilor cuprinde ansamblul de studii şi evaluări ale pie ei poten iale de desfacere; face obiectul unor studii specializate de marketing privind conjunctura economică, poten ialul de absorb ie, starea concuren ială, pozi ia pe pia ă a ofertei proprii. Practic, previziunea vânzărilor reprezintă estimarea cifrei de afaceri viitoare în func ie de volumul vânzărilor probabile si pre ul de vânzare unitar. Anual, bugetele sunt transmise către structurile organizatorice, atât măsurile impuse cât şi indicatorii sau restric iile ce reies din planificarea pe termen lung. Fiecare centru de responsabilită i trebuie să cunoască în detaliu toate aspectele politicii bugetare stabilite la nivelul entită ii. Bugetul vânzărilor este considerat a fi un buget pivot deoarece permite coordonarea celorlalte bugete. Întreaga activitate a întreprinderii este condi ionată de către vânzări, pentru că varia ia acestora este considerată a fi principalul factor de risc asupra pozi iei financiare şi performan ei întreprinderii. Pentru buget poate fi stabilită o anumită flexibilitate pe parcursul execu iei bugetare, fiind aprobat de A.G.A. Estimarea vânzărilor constituie elementul hotărâtor al gestiunii bugetare. Pentru produsele deja existente, previziunea vânzărilor se face pe baza tehnicilor cantitative şi calitative de extrapolare cu ajutorul cărora se determină tendin a generală a evolu iei fenomenelor. Activitatea întregii companii este influen ată de către vânzări, care au consecin e complexe cu privire la rezultatele financiare şi solduri ale afacerii. Este important să se utilizeze estimări realiste pentru că previzionarea vânzărilor reprezintă cheia întregului plan financiar. Previziunile lunare se pot clasifica în func ie de anumite categorii destinate pentru fiecare tip de activitate, printre care: grupuri de clien i, linii de produse, departamente, amplasarea sucursalelor/filialelor, teritorii geografice.
Bibliografie:
1. 2. Aslău, T., “Controlul de gestiune dincolo de aparen e”, Editura Economică, Bucureşti, 2001 Caraiani, C., Dumitrana, M “Contabilitate de gestiune şi control de gestiune - Edi ia a 2-a-”, Editura Universitară, Bucureşti, 2008 Caraiani, C., Dumitrana, M., „Contabilitate si control de gestiune”, Editura Infomega, Bucureşti, 2005 Cucui I., Horga V., Mariana Radu, „Control de gestiune” Editura Niculescu, Bucureşti, 2003 Dima, I.C., Mariana Man, “Control de gestiune”, Editura Agir, Bucureşti, 2003 Dumitru, C.G., Ioanăş, C., „Contabilitatea de gestiune şi evaluarea performan elor”, Editura Universitară, Bucureşti, 2005 Dumitru, C., Ristea, M., „Contabilitatea în managementul întreprinderii”, Editura Economică, Bucureşti 2005

3. 4. 5. 6. 7.

226

Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european”

BUNA PLANIFICARE – PREMISA DESFĂŞURĂRII EFICIENTE A ACTIVITĂ II DE AUDIT Autor: Ionu Adrian FLORESCU Anul III, Contabilitate şi Informatică de Gestiune Coordonator ştiin ific: Asist. univ. drd. Adrian ROMAN Astract În aceasta lucrare am încercat să identificăm factorii care influen ează activitatea de planificare a auditului pentru desfăşurarea unei activită i de audit eficiente. O activitate eficientă presupune faptul ca tarifele de audit să depăşască costurile realizării auditului, prin urmare auditorul poate ac iona în două direc ii: fie să majoreze tarifele de audit, fie să diminueze costurile auditului. Asupra tarifului de audit se poate ac iona mai pu in datorita faptului că tariful este dat de pia ă. În consecin ă auditorul va trebui să ac ioneze asupra costului pentru realizarea unei activită i eficiente. Lucrarea va prezenta o serie de factori care afectează de o manieră directă sau indirectă costul auditului. Costul auditului are două componente: pe de o parte costurile legate de planificare şi colectarea probelor de audit iar pe de altă parte şi costurile generate de răspunderea juridică a auditorului. Prima categorie de costuri depinde de natura, întinderea şi durata procedurilor de audit desfăşurate de auditor, care la rândul lor depind de acurate ea evaluărilor factorilor pe care îi vom descrie în continuare pe parsursul lucrării. A doua categorie de costuri este ocazională, însă nivelul acestor costuri sunt substan ial mai ridicate decît tarifele de audit, chiar şi în situa ia în care auditorul şi-a desfăşurat activitatea cu rigoarea profesională cuvenită. În situa ia în care se produce riscul de audit, costurile suportate de auditor sunt exorbitante dacă se dovedeşte că auditorul nu şi-a desfăşurat activitatea cu rigoare profesională. Auditorul va trebui să identifice şi să evalueze factorii care cresc riscul de litigii pentru a evita aceste costuri prin renun area la clien ii riscan i. Introducere Utilizatorii situa iilor financiare se aşteaptă ca auditorul să ofere o asigurare privind situa iile financiare ale companiilor. Auditorul poate fi tras la răspundere în cazul în care emite un raport de audit incorect. Specialiştii din diverse domenii au avut întotdeauna datoria de a exercita un nivel rezonabil de rigoare profesională în cursul prestării de servicii către persoanele care îi angajează. Profesioniştii auditului poartă, în cadrul dreptului civil, răspunderea de a respecta acordurile scrise pe care le au cu clien ii lor. Ei răspund în fa a clien ilor lor pentru neglijen ă şi/ sau încălcare a prevederilor contractuale în cazul în care nu prestează serviciile promise sau nu acordă acestor presta ii rigoarea (aten ia) profesională cuvenită, ca urmare a exprimării unei opinii eronate. De asemenea, în anumite circumstan e, auditorii pot fi traşi la răspundere în cadrul dreptului civil de către ter e persoane, altele decît clien ii lor. În cele mai multe cazuri auditorul suportă costuri suplimentare dacă compania auditată suportă un eşec economic. Eşecul economic apare atunci cînd o întreprindere este incapabilă să-şi ramburseze datoriile fa ă de creditorii săi sau să facă fa ă aşteptărilor investitorilor săi din cauza unor condi ii economice generale sau specifice întreprinderii, cum ar fi o recesiune, luarea de decizii greşite de către management sau apari ia unei concuren e neaşteptate în ramură. Punctul culminant al eşecului economic este declararea falimentului întreprinderii. Eşecul de audit apare atunci cînd auditorul exprimă o opinie de audit eronată ca rezultat al unui eşec primar de a se conforma standardelor de audit general acceptate. Un exemplu este numirea de asisten i insuficient califica i pentru executarea unor lucrări de audit, aceştia nereuşind

227

Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european”

apoi să descopere anumite prezentări semnificativ eronate, pe care un auditor mai experimentat le-ar fi putut identifica. Riscul de audit reprezintă riscul ca un auditor să concludă că situa iile financiare prezintă o imagine fidelă şi să decidă exprimarea unei opinii fără rezerve cînd, în realitate, aceste situa ii con in prezentări semnificativ eronate. Dat fiind faptul că auditorii nu pot colecta informa ii probante decît pe bază de testare sau eşantionare şi că detectarea unor fraude bine camuflate poate fi foarte dificilă, va exista întotdeauna un anumit risc ca auditorul să nu descopere o fraudă semnificativă, în ciuda faptului că se respectă Standardele de audit Majoritatea profesioniştilor din sfera contabilită ii sînt de acord că, în cele mai multe cazuri în care un auditor nu a reuşit să descopere erorile semnificative şi în care s-a emis un tip greşit de opinie de audit, se poate pune întrebarea legitimă dacă auditorul a executat lucrările cu rigoarea profesională cuvenită. Dacă un auditor nu dă dovadă de rigoarea profesională cuvenită în cursul unui audit, se produce un eşec de audit. În asemenea cazuri, legea permite deseori păr ilor care au suportat pierderi ca urmare a nerespectării de către auditor a obliga iei de rigoare profesională cuvenită să recupereze o parte sau totalitatea pierderilor cauzate direct de eşecul de audit. Totuşi incapacitatea unui auditor de a exersa cu rigoare profesională cuvenită poate conduce deseori la un anumit grad de răspundere şi, în anumite cazuri, la solicitarea de despăgubiri firmei de expertiză contabilă. Dificultă ile apar mai curînd atunci cînd este vorba de un eşec economic, fără a exista şi un eşec de audit. De exemplu, cînd o companie declară faliment sau nu-şi poate achita datoriile, utilizatorii situa iilor financiare pretind, de obicei, că există un eşec de audit, mai ales atunci cînd ultimul raport de audit spune că situa iile financiare prezintă o imagine fidelă. Mai grav, dacă există un eşec economic şi mai tîrziu se determină că situa iile financiare erau eronate, utilizatorii pot pretinde că auditorul a dat dovadă de neglijen ă, chiar dacă auditul a fost efectuat în conformitate cu standardele de audit general acceptate. Asemenea conflicte între utilizatorii situa iilor financiare şi auditori apar frecvent din cauza a ceea ce se numeşte „decalajul dintre aşteptările" utilizatorilor şi auditorilor. Cei mai mul i auditori consideră că executarea auditului în conformitate cu standardele de audit general acceptate reprezintă cam tot ce se poate aştepta de la ei. Numeroşi utilizatori ai situa iilor financiare consideră că auditorii sînt garan ii acurate ei acestor situa ii, iar unii dintre ei sînt convinşi chiar şi de faptul că auditorul garantează fiabilitatea financiară a întreprinderii. Din nefericire, decalajul dintre aşteptări dă deseori naştere unor procese neîntemeiate
Necesitatea unei bune planificări

Prin “planificare” se în elege construirea unei strategii generale şi a unei abordări detaliate în ceea ce priveşte natura, durata şi întinderea preconizate ale unui angajament de auditului. Auditorul planifică efectuarea auditului într-un mod eficient şi oportun. Există trei motive fundamentale care explică de ce auditorul trebuie să-şi planifice angajamentele de manieră adecvată şi anume: • Să permita auditorului să ob ină suficiente probe temeinice pentru setul de circumstan e date. Ob inerea unei cantită i suficiente de probe temeinice este esen ială dacă firma de expertiză contabilă vrea să-şi minimizeze răspunderea juridică şi să-şi păstreze bunul renume în comunitatea de afaceri • Să contribui la men inerea costurilor auditului la un nivel rezonabil. Men inerea costurilor la un nivel rezonabil ajută firma să rămînă competitivă şi, astfel, să-şi păstreze sau să-şi extindă baza de clien i, presupunînd că firma are o reputa ie de prestare a unor servicii de înaltă calitate • Evitarea neîn elegerile cu clientul. Evitarea neîn elegerilor cu clientul este importantă pentru men inerea unor rela ii bune cu clien ii şi pentru facilitarea prestării unor servicii de calitate înaltă la costuri rezonabile 228

Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european”

Obiectivul unui angajament de audit al situa iilor financiare este de a da posibilitatea auditorului să exprime o opinie cu privire la situa iile financiare, dacă acestea sunt întocmite, sub toate aspectele semnificative, în conformitate cu un cadru aplicabil de raportare financiară. În concluzie costurile auditului se compun din costurile ob inerii probelor de audit pe de o parte şi din costurile generate de răspunderea juridică pe de altă parte. Costurile generate de răspunderea juridică se compun din cheltuielile de judecată şi eventual cheltuielile cu despăgubirile hotărâte de instan ă. De obicei aceste costuri depăşec cu mult costurile ob inerii probelor de audit. Pentru a desfăşura o activitate eficientă auditorul trebuie să reducă pe cît posibil costul auditului inând cont de ambele componente sau să mărească tarifele de audit. Exista următoarele 52 componente de bază ale planificării unui audit: Preplanificare Ob inerea informa iilor de context Ob inerea informa iilor despre obliga iile juridice ale clientului Determinarea pragului de semnifica ie şi evaluarea riscului de audit acceptabil şi a riscului inerent În elegerea controlului intern şi evaluarea riscului legat de control Întocmirea planului general şi a programului de audit

• • • • • •

Desigur, fiecare din aceste componente au drept scop să-l ajute pe auditor să întocmească un plan general de audit eficient şi eficace şi redactarea unui program de audit
Preplanificarea auditului

Acestă etapă este esen ală într-o activitate de audit, întrucât auditorul trebuie să decidă mai multe aspecte importante, şi anume: a)Acceptarea clien ilor noi şi păstrarea clien ilor actuali Orice firmă de expertiză contabilă trebuie să fie foarte riguroasă în luarea deciziei de acceptare a unui client. Astfel53 cele mai multe firme de audit realizează o analiză a companiei client pentru a determina dacă ea poate fi acceptată în calitate de client de audit sau nu. Astfel se pune problema acceptării sau nu a noilor clien i care operează în ramuri economice cu riscuri foarte mari, cum ar fi institu iile de economii şi împrumuturi, de ocrotire a sănătă ii sau de asigurări. Numeroase astfel de întreprinderi suportă un eşec financiar şi expun firma de audit unui risc de răspundere juridică semnificativ . În cazul clien ilor poten iali care au mai fost supuşi unui audit de către o altă firmă de expertiză contabilă, noul auditor (succesor) este obligat să comunice cu auditorul precedent. Scopul acestei obliga ii este de a-l ajuta pe auditorul succesor să decidă asupra acceptării noului angajament. În ceea ce priveşte păstrarea clien ilor actuali, numeroase firme de audit îşi evaluează în fiecare an clien ii curen i, pentru a se determina dacă există motive de a întrerupe rela ia de audit cu aceştia sau nu. Existenta unor conflicte anterioare din cauze legate de perimetrul adecvat al lucrărilor auditului, de tipul de opinie de exprimat sau de onorariile pentru audit ar putea determina auditorul să întrerupă colaborarea cu un client. Mai pot exista cazuri in care auditorul, constată că un client dă dovadă de lipsă de integritate şi că, drept rezultat, întreprinderea respectivă nu ar mai trebui să fie un client al firmei. În conditiile în care un client dă în judecată firma de expertiză contabilă (sau viceversa), firma nu poate continua auditul. În mod similar, dacă există facturi neplătite pentru servicii prestate cu peste un an în urmă, firma de expertiză contabilă nu poate face auditul exerci iului în curs.
52

53

Alvin Arens, James Loebbecke - Audit o abordare integrata, ed. Arc , Chişinău 2003 Conf. Standardului interna ional de audit 310 – Cunoaşterea clientului

229

Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european”

A efectua auditul în oricare dintre aceste circumstan e ar însemna o încălcare a regulii independen ei din Codul de conduită profesională Chiar dacă nu este valabilă nici una din situatiile de mai sus, firma de expertiză contabilă ar putea hotărî să nu continue rela ia de audit cu un client din cauza unui nivel de risc prea ridicat b) Identificarea motivelor pentru care clientul doreşte un audit Vor fi luate in considerare doua elemente: utilizatorii probabili ai situa iilor financiare şi modul în care aceştia inten ionează să utilizeze respectivele situa ii. Cele mai probabile direc ii de utilizare a situa iilor financiare pot fi determinate porrnindu-se de la experien ele anterioare cu întreprinderea-client şi de la discu ii cu managementul acesteia. Pe întreg parcursul angajamentului, auditorul ar putea ob ine informa ii suplimentare despre motivele pentru care clientul se supune unui audit şi despre utilizatorii probabili ai situa iilor financiare Putem vorbii aici de cazul companiilor cotate pe pie ele de capital, al întreprinderilor puternic îndatorate şi al companiilor care urmează a fi vîndute în viitorul apropiat. Aceste informa ii ar putea avea un impact asupra modului în care auditorul va estima nivelul riscului de audit acceptabil. Cu cât sunt mai numeroşi utilizatorii situa iilor financiare cu atât creştere expunerea auditorului la riscul juridic c) Ob inerea unui acord cu clientul Între client şi firma de expertiză contabilă ar trebui să existe un acord clar în ceea ce priveşte termenii şi condi iile angajamentului Înaintea acceptării unui angajament, auditorul va ob ine cunoştin e preliminare cu privire la sectorul de activitate, structura proprietă ii, conducerea şi opera iunile entită ii ce va fi supusă auditului, şi va lua în considerare dacă poate fi ob inut un nivel adecvat de cunoaştere a clientului în vederea efectuării auditului. După acceptarea angajamentului, se vor ob ine informa ii suplimentare şi mai detaliate. În măsura în care este posibil, auditorul va ob ine cunoştin ele solicitate la începutul angajamentului. Pe măsură ce auditul progresează, informa iile respective vor fi evaluate şi actualizate, şi se vor ob ine şi mai multe informa i iastfel incat auditorul sa-si poata formula o opinie proprie cu privire la situatiile financiare auditate d) Selectarea membrilor echipei de audit Numirea angaja ilor potrivi i în echipa care va executa un angajament de audit este importantă pentru respectarea standardelor de audit general acceptate, dar şi pentru promovarea eficien ei auditului Auditul va executat de una sau mai multe persoane, auditori si asistenti, care trebuie să dispună de o pregătirea profesională adecvată şi de competen ele necesare pentru un audit eficient si oprtun. Auditorul trebuie să se asigure că asisten ii numi i într-un angajament ob in cunoştin e suficiente privind activitatea clientului, care să le permită desfăşurarea activită ii de audit ce le-a fost delegată. De asemenea, auditorul trebuie să se asigure că aceştia în eleg necesitatea de a ine cont de informa iile suplimentare şi de necesitatea de a transmite aceste informa ii auditorului sau altor asisten i. Planificarea contribuie la o corectă delegare a sarcinilor către asisten i şi la coordonarea activită ii desfăşurată de al i auditori sau exper i. În etapa preplanificării auditorul încearcă să estimeze pe cât posibil riscul de expunere juridică, având posibilitatea renun ării la anumite angajamente riscante ce pot genera ulterior costuri suplimentare.

230

Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european”

Ob inerea informa iilor de context O bună în elegere a activită ii şi ramurii clientului şi cunoştin ele privind opera iunile clientului sînt esen iale pentru realizarea unui audit adecvat. În cea mai mare parte, aceste informa ii sînt ob inute la sediul clientului, mai ales atunci cînd este vorba de un client nou.

a) Cunoaşterea activită ii şi ramurii clientului Auditorul54 trebuie să aibă sau să ob ină cunoştin e suficiente referitoare la afacerea clientului, care să-i permită să identifice sau să în eleagă evenimentele, tranzac iile şi practicile care, potrivit ra ionamentului auditorului, pot avea un efect semnificativ asupra situa iilor financiare sau a raportului de audit. Există numeroase ramuri si activita i care prezintă o serie de particularită i. Numai pe baza cunoasterii adecvate a acestor particularită i, auditorul va putea stabilii dacă situa iile financiare a clientului sunt conforme cu practicile contabile reglementate Auditorul poate de asemeni identifica riscuri specifice ramurii, care ar putea afecta modul în care el va estima riscul de audit acceptabil sau chiar modul în care va determina dacă este potrivit să accepte să facă auditul unei companii din respectiva ramură. Întinderea planificării va fi în func ie de mărimea entită ii, complexitatea auditului, experien a pe care auditorul o are cu entitatea şi cunoştin ele auditorului despre afacerea clientului. b) Vizitarea spatiilor de productie si a sediilor administrative O vizită a spa iilor de produc ie ale clientului este utilă pentru ob inerea unei în elegeri mai bune a întreprinderii şi activită ii clientului, deoarece ea creează oportunitatea de a observa procesele de produc ie la fa a locului şi de a discuta cu angaja ii care au un rol-cheie. Observarea directă a spa iilor fizice de produc ie contribuie la în elegerea modului în care este protejată integritatea fizică a activelor şi la interpretarea datelor din contabilitate, deoarece ea creează un cadru de referin ă în care pot fi plasate şi vizualizate active precum stocurile de produc ie în curs şi utilajele de produc ie. c) Evaluarea nevoii de specialişti externi. Auditorul ar trebui să în eleagă activitatea clientului suficient de bine pentru a-şi da seama cînd este nevoie să se facă apel la un specialist. Cunoaşterea de către auditor a entită ii şi al mediului său constă în în elegerea următoarelor aspecte: • Sectorul, factorii de reglementare şi al i factori exogeni, inclusiv cadrul de raportare financiară aplicabil. • Natura entită ii, inclusiv selec ia şi aplicarea de către entitate a politicilor contabile. • Obiectivele şi strategiile precum şi riscurile de afaceri aferente care pot genera o denaturare semnificativă a situa iilor financiare. • Evaluarea şi revizuirea performan elor financiare ale entită ii. • Controlul intern. În momentul în care auditorul se confruntă cu situa ii în care este nevoie de cunoştin e specializate, se impune consultarea unui specialist în domeniul respectiv astfel încât auditorul să-şi poată formula opinia în baza unor cunostin e cât mai adecvate. d) Identificarea părtilor afiliate Opera iunile cu păr ile afiliate55 (înrudite) sînt importante pentru auditor, deoarece principiile contabile general acceptate cer ca aceste opera iuni să fie dezvăluite în situa iile financiare dacă sînt semnificative.

54

55

Conf. Standardului interna ional de audit 315 – Cunoaşterea entita ii şi mediului său şi evaluarea riscurilor de denaturare semnificativă

Defini iile cu privire la păr i afiliate şi tranzac iile cu păr ile afiliate din IAS 24, „Prezentarea informa iilor referitoare la tranzac iilcu păr ile afiliate” sunt:

231

Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european”

Pentru a folosi într-o manieră eficientă cunoştin ele referitoare la afacerea clientului, auditorul trebuie să aibă în vedere modul în care acestea afectează situa iile financiare considerate în ansamblu, precum şi dacă aser iunile din situa iile financiare se găsesc în conformitate cu cunoştin ele de inute de auditor despre afacerea clientului.
Ob inerea informa iilor despre obliga iile juridice ale clientului Există trei tipuri de documente (strîns înrudite) şi eviden e cu caracter juridic, care ar trebui examinate din primele etapele ale angajamentului: statutul de înfiin are şi regulamentele interne, procesele-verbale ale şedin elor consiliului de administra ie şi ale adunărilor ac ionarilor şi contractele întreprinderii. • Statutul (actul) de înfiin are este aprobat de administra ia statului în care compania este înregistrată şi reprezintă documentul juridic necesar pentru recunoaşterea unei societă i pe ac iuni ca entitate distinctă. El cuprinde numele exact al societă ii, data înfiin ării, tipurile şi cantită ile de ac iuni pe care societatea este autorizată să le emită şi tipurile de activită i economice pe care societatea este autorizată să le desfăşoare. în specificarea tipurilor de ac iuni se includ şi informa ii precum drepturile de vot asociate fiecărei categorii de ac iuni, valoarea nominală sau valoarea stabilită prin sta u a ac iunilor, privilegiile şi condi iile asociate dividendelor, precum şi drepturile de prioritate în caz de desfiin are a societă ii. • Regulamentele interne cuprind regulile şi procedurile adoptate de ac ionarii societă ii. Auditorul trebuie să în eleagă clauzele şi condi iile din statutul de înfiin are şi din regulamentele interne pentru a putea determina dacă situa iile financiare sînt corect prezentate. Dezvăluirea adecvată a informa iilor privind capitalul social, inclusiv a informa iilor privind plata corespunzătoare a dividendelor, depinde foarte mult de aceste clauze şi condi ii. • Procesele-verbale reprezintă eviden ele oficiale ale întrunirilor consiliului de administra ie şi ale adunărilor ac ionarilor. Ele cuprind un rezumat al celor mai importante subiecte discutate în cadrul acestor şedin e şi al deciziilor luate de membrii consiliului şi de ac ionari. Auditorul ar trebui să citească procesele-verbale pentru a ob ine anumite informa ii care sînt relevante pentru audit. în procesele-verbale există două categorii de informa ii relevante: aprobările şi discu iile consiliului de administra ie care influen ează riscul inerent. • Contractele Existen a contractelor afectează deseori modul în care auditorul evaluează riscurile inerente Cele mai multe contracte au o importan ă fundamentală în anumite por iuni ale auditului şi, în practică, beneficiază de un tratament special în cursul diferitelor faze ale testării detaliate. Mai tîrziu, aceste documente pot fi examinate cu mai multă aten ie ca parte a testării fiecărei sfere de audit în parte. Anumite informa ii, cum ar fi cele privind contractele, trebuie dezvăluite în situa iile financiare. Alte informa ii, precum aprobările din procesele-verbale ale consiliului de administra ie, sînt utile în alte por iuni ale auditului. Cunoaşterea din timp a acestor documente şi eviden e cu caracter juridic îi permite auditorului să interpreteze probele asociate lor pe tot parcursul angajamentului şi să se asigure că în situa iile financiare există toate dezvăluirile de informa ii necesare. Determinarea pragului de semnifica ie şi evaluarea riscului de audit acceptabil şi a riscului inerent

Păr i afiliate – păr ile sunt considerate a fi afiliate dacă una din ele are capacitatea de a o controla sau de a o influen a semnificativ pe cealaltă în luarea deciziilor financiare şi de exploatare; şi Tranzac ii cu păr ile afiliate – un transfer de resurse sau obliga ii între păr i afiliate, indiferent dacă se percepe sau nu un pre .

232

Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european”

Auditorul56 trebuie să planifice şi să desfăşoare angajamentul de audit astfel încât să reducă riscul de audit până la un nivel acceptabil de scăzut care să fie consecvent cu obiectivul unui audit. Când planifică auditul, auditorul ia în considerare aspectele care ar putea determina ca situa iile financiare să fie denaturate în mod semnificativ. Evaluarea de către auditor a pragului de semnifica ie, în rela ie cu soldurile specifice ale conturilor şi clasele de tranzac ii, ajută auditorul să se decidă asupra unor aspecte cum sunt cele referitoare la ce elemente trebuie examinate şi dacă să folosească proceduri analitice şi de eşantionare. Acestea permit auditorului să selecteze procedurile de audit care, combinate, se estimează că reduc riscul de audit la un nivel acceptabil de scăzut. Auditorul reduce riscul de audit prin crearea şi efectuarea unor proceduri de audit prin care să ob ină probe de audit suficiente şi adecvate, pentru a fi capabil să contureze concluzii rezonabile pe care să fundamenteze o opinie de audit. Certificarea rezonabilă este ob inută atunci când auditorul a redus riscul de audit la un nivel acceptabil de scăzut. Există o rela ie inversă între pragul de semnifica ie şi nivelul riscului de audit şi anume, cu cât este mai înalt nivelul pragului de semnifica ie, cu atât este mai scăzut riscul de audit şi invers. Auditorul ia în considerare rela ia inversă dintre pragul de semnifica ie şi riscul de audit atunci când determină natura, durata şi întinderea procedurilor de audit. De exemplu, dacă după planificarea procedurilor specifice de audit, auditorul determină că nivelul acceptabil al pragului de semnifica ie este scăzut, atunci riscul de audit este crescut. Auditorul va compensa acest lucru fie: • reducând nivelul evaluat al riscului de control, acolo unde acest lucru este posibil, şi men inând nivelul redus prin efectuarea unor teste extinse sau suplimentare ale controalelor; • fie reducând riscul de nedetectare prin modificarea naturii, duratei şi întinderii testelor detaliate de audit planificate. Auditorul va lua in considerare pragul de semnifica ie atât la nivelul global al situa iilor financiare, cât şi în rela ie cu soldurile conturilor individuale, cu clasele de tranzac ii şi prezentările de informa ii. Pragul de semnifica ie poate fi influen at de considerente cum ar fi cerin ele legale şi de reglementare, cât şi de considerente legate de soldurile conturilor individuale ale situa iilor financiare şi de rela iile existente între acestea. Acest proces poate avea ca rezultat diferite niveluri ale pragului de semnifica ie, în func ie de aspectul situa iilor financiare luate în considerare
În elegerea controlului intern şi evaluarea riscului legat de control Auditorul trebuie să ia în considerare dacă, pe parcursul perioadei, au fost utilizate controalele interne. Dacă au fost utilizate controale care au diferit în mod semnificativ, auditorul le va lua în considerare pe fiecare în parte, în mod separat57. Deteriorarea controalelor interne pentru o anumită parte a perioadei cere luarea separată în considerare a naturii, duratei şi întinderii procedurilor de audit ce trebuie aplicate tranzac iilor şi altor evenimente ale acelei perioadei. De asemenea vor fi luate în calcul nivelurile evaluate ale riscului de control şi ale celui inerent pentru a determina natura, durata şi întinderea procedurilor de fond cerute pentru reducerea riscului de audit până la un nivel acceptabil de scăzut. În această privin ă auditorul va aprecia: • natura procedurilor de fond, de exemplu, utilizarea de teste îndreptate mai degrabă spre păr i independente din afara entită ii, decât teste direc ionate către păr i sau documenta ii din cadrul entită ii, sau utilizarea de teste ale detaliilor, în scopul unui obiectiv particular al auditului, în completarea procedurilor analitice; • momentul de timp la care se efectuează procedurile de fond, de exemplu, efectuarea lor mai degrabă la sfârşitul perioadei (exerci iului), decât la o dată anterioară acesteia; şi
56 57

Conf. Standardului interna ional de audit 320 – Pragul de semnifica ie in audit Conf. Standardului interna ional de audit 400 – Evaluarea riscurilor si controlului intern

233

Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european”

întinderea procedurilor de fond, de exemplu, utilizarea unui eşantion mai mare. Înainte de concluzionarea auditului, pe baza procedurilor de fond şi a altor probe de audit ob inute de auditor, auditorul trebuie să aprecieze dacă evaluarea riscului de control este confirmată. •
Concluzii:

In acestă lucrare am încercat să identificăm factorii care trebuie lua i în considerare în activitatea de planificare a auditului, asfel încât această activitate să respecte principiul eficien ei. Am identificat aceşti factori în func ie de succesiunea lucrărilor de planificare şi am încercat să stabilim ce categorie de costuri de audit pe care le influen ează. Limitarea riscului de răspundere juridică din partea firmei de audit prin analiza companiei, client este realizată în principal în etapa de preplanificare a auditului, atunci cînd contractual de audit nu este încă semnat şi se poate renun a uşor la un client care prezintă un risc ridicat de litigii. Ulterior auditorul va încheia un acord clar cu clientul în ceea ce priveşte termenii şi condi iile angajamentului. Esen ial din partea auditorului este să accepte termeni ai angajamentului care pot fi respecta i pentru a evita riscul unor procese comerciale generate de nerespectare a angajamentului. Informa iile privind obliga iile juridice ale clientului sunt necesare în orientarea auditului către sec iunile ce prezintă riscuri ridicate de denaturari semnificative, evitarea acestor zone este echivalentă lipsei de rigoare profesională şi poate atrage sanc iuni pecuniare drastice. Pragul de semnifica ie este unul din intrumentele prin care auditorul ac ionează asupra costului de colectare a probelor de audit. Un prag de semnifica ie ridicat presupune colectarea unui numărr mai mic de probe, deci un cost mai redus, pe cînd o valoare redusă a pragului de semnifica ie presupune costuri mai ridicate pentru ob inerea probelor de audit.
Bibliografie:
Alvin Arens, James Loebbecke - Audit o abordare integrata, ed. Arc , Chişinău 2003 Boulescu Mircea – Audit financiar, Ed. Economică, Bucureşti 2003 Dumitru Gheorghe – Audit financiar contabil, Ed Herea, Piteşti 2005 Stoian A., urlea E. - Audit financiar contabil, Ed. Economică, Bucureşti 2001 Camera Auditorilor Financiari din România Norme minimale de audit, Ed. Economică, Bucureşti 2003 Federatia Internationala a Contabililor, Standardele Interna ionale de Audit, Ed. Irecson, Bucureşti 2009 Standardului interna ional de audit 310 – Cunoaşterea clientului Standardului interna ional de audit 315 – Cunoaşterea entita ii şi mediului său şi evaluarea riscurilor de denaturare semnificativă IAS 24, „Prezentarea informa iilor referitoare la tranzac iilcu păr ile afiliate” Standardului interna ional de audit 320 – Pragul de semnifica ie in audit Standardului interna ional de audit 400 – Evaluarea riscurilor si controlului intern

234

Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european”

DILEME PRACTICE ÎN ESTIMAREA VALORII PRELIMINARE A PRAGULUI DE SEMNIFICA IE Autor: Felicia NICOLA Anul III, Contabilitate şi Informatică de Gestiune Coordonator ştiin ific: Asist. univ. drd. Adrian ROMAN Abstract
Standardele Interna ionale de Audit nu oferă modele de cuantificare a pragului de semnifica ie, ci doar factorii care influen ează pragul de materialitate. Această reticien ă este datorată particularită ilor specifice fiecări ări care au aderat la aceste standarde, organismul de reglementare lăsând la latitudinea auditorilor şi organismelor profesionale din fiecare ară să stabilească proceduri şi modele de determinare a pragului de materialitate. Organismul profesional din România, în spe ă Camera Auditorilor Financiari din România a adopoptat un model simplu de cuantificare a materialită ii pe care îl recomandă auditorilor membrii. Acest model însă prezintă unele deficien e în sensul că nu ine seama de nici un factor calitativ care influen ează semifica ia şi uneori nici de to i factorii cantitativi. În aceasta lucrare am încercat să enumerăm o mare parte din factorii care influen ează semnifica ia şi am prezentat un model de determinare a pragului de materialitate conceput de specialişti olandezi. Am realizat o paralelă între cele două modele de estimarea a pragului de materialitate preliminar încercând să sintetizăm principalele avantaje şi dezavantaje ale celor două modele.

Aspecte teoretice legate de pragul de semnifica ie

Scopul efectuării unui audit obişnuit al situa iilor financiare de către un auditor independent constă în exprimarea unei opinii privind măsura în care aceste situa ii prezintă o imagine fidelă, sub toate aspectele semnificative, a pozi iei financiare, a rezultatelor exploatării si a fluxurilor de trezorerie, în conformitate cu principiile contabile general acceptate. Auditorul poartă răspunderea de a planifica şi efectua auditul astfel încît să ob ină o asigurare rezonabilă privind prezen a sau absen a unor prezentări eronate semnificative în situa iile financiare, indiferent dacă aceste prezentări eronate sînt cauzate de greşeli sau de fraude. Date fiind natura probelor de audit şi caracteristicile fraudelor, auditorul poate ajunge la o asigurare rezonabilă, dar nu şi absolută, privind faptul că prezentările eronate semnificative au fost detectate. Auditorul nu poartă nici o răspundere privind planificarea şi efectuarea auditului astfel încît să ob ină o asigurare rezonabilă în ceea ce priveşte detectarea prezentărilor eronate care sînt nesemnificative în raport cu ansamblul situa iilor financiare, indiferent dacă aceste prezentări eronate sînt cauzate de greşeli sau de fraude. Ne punem astfel următoarea întrebare: Care este valoarea monetară a erorilor pentru ca acestea să fie semnificative? Vom încerca în continuare să raspundem la această întrebare pornind de la recomandările Standardelor Interne ionale de Audit şi de la Ghidul Practic de desfăşurare a unei misiuni de audit elaborat de Camera Auditorilor Financiari din România. Pragului de semnifica ie este definit ca fiind „ gravitatea unei omisiuni sau a unei prezentări eronate a informa iilor contabile care, prin prisma circumstan elor generale, dă naştere unei probabilită i ca ra ionamentul unei persoane rezonabile care se bazează pe informa iile respective să fi fost schimbat sau influen at de omisiunea sau eroarea de prezentare respectivă” Prezentările eronate sînt, în general, considerate semnificative dacă efectul combinat al erorilor şi al fraudelor necorectate din situa iile financiare ar fi putut schimba sau influen a deciziile unei persoane rezonabile care utilizează respectivele situa ii financiare. Deşi este deosebit de greu 235

Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european”

să cuantifici importan a relativă a erorilor, auditorul poartă răspunderea de a ob ine o asigurare rezonabilă privind faptul că acest prag de semnifica ie a fost respectat. Ar fi extrem de costisitor (şi, probabil, imposibil) să se impună auditorilor obliga ia de a descoperi toate erorile şi fraudele nesemnificative. O citire atentă a defini iei ne oferã o idee despre dificultă ile cu care se confruntă auditorii în aplicarea conceptului de prag de semnifica ie în practică. Defini ia subliniază utilizatorii rezonabili, care se bazează pe situa iile financiare pentru a lua decizii. Prin urmare, auditorii trebuie să ştie cine sunt utilizatorii probabili ai situa iilor clientului şi ce decizii se vor lua pe baza acestor situa ii. Informa iile sunt considerate a fi semnificative dacã omisiunea sau declararea lor eronatã ar putea influen a deciziile economice ale utilizatorilor luate pe baza situa iilor financiare. Pragul de semnifica ie depinde de mărimea elementului sau a erorii judecate în împrejurările specifice ale omisiunii dau declarării eronate. Astfel, pragul de semnifica ie oferă mai degrabă o limită decât sã reprezinte o caracteristică calitativă primară, pe care informa ia trebuie să o aibă pentru a fi utilă. Auditorul ia în considerare pragul de semnifica ie atât la nivelul global al situa iilor financiare, cât şi în rela ie cu soldurile conturilor, cu clasele de tranzac ii şi prezentãrile de informa ii.
Utilitatea pragului de semnifica ie

Aprecierea pragului de semnifica ie prezintã importan ã, deoarece prin intermediul acestui factor se estimează nivelul global al erorii sau inexactită ilor cuprinse în situa iile financiare. Acest aspect trebuie avut în vedere încă din etapa de planificare a misiunii de audit, prin care auditorul, după cunoaşterea generală a întreprinderii şi activită ilor sale, fixează un anumit prag care constituie o grani ă, şi anume: - în segmentul dinaintea acestui prag, informa iile nu sunt semnificative în influen area deciziilor utilizatorilor de informa ii financiare; - în segmentul după acest prag, informa iile sunt semnificative în influen area deciziilor utilizatorilor de informa ii. Pragul de semnifica ie din stadiul planificãrii se bazeazã ini ial pe conturile anului precedent sau pe conturile provizorii care au fãcut obiectul unor ajustãri. De aceea este esen ialã revizuirea pragului de semnifica ie prin raportarea la ultimele situa ii financiare, pentru a se asigura cã nu a avut loc o fluctua ie importantã a pragului de semnifica ie ini ial. Dacã pragul a suferit o reducere semnificativã, s-ar putea sã fie necesarã extinderea testelor de audit. Creşterea semnificativã se înregistreazã în cazul în care sunt efectuate mai multe teste decât ar fi fost necesar. În cursul misiunii de audit, pragurile de semnifica ie determinate pentru controlul fiecărei sec iuni din situa iile financiare permite orientarea programelor de muncã spre riscurile existente, prin stabilirea mai corectã a eşantioanelor de control, evitându-se astfel angajarea în lucrări care nu vor servi la fundamentarea opiniei asupra situa iilor financiare. Aceste praguri sunt, în general, inferioare pragului global pentru a ine cont de cumulul posibil al erorilor constatate. Pragul de semnifica ie e important nu numai pentru deciziile luate de utilizatorii situa iilor financiare, ci şi pentru auditor în procesul de exprimare a opiniei sale. La sfârşitul misiunii, auditorul elaboreazã lista recapitulativã a constatãrilor fãcute în cursul sondajelor şi verificãrilor sale, inclusiv a examinãrii diverselor obiective privind întreprinderea auditatã. Erorile sau inexactită ile descoperite de către auditor sunt clasificate în douã categorii: cele care au o influen ă şi o pondere ridicată fa ă de principalii indicatori cheie ai întreprinderii şi cele care au o inciden ă scăzută, fiind considerate comune în activitatea curentă a tuturor întreprinderilor. De cele mai multe ori, întreprinderea procedeazã la rectificãrile sugerate de auditor, acesta acordând o certificare fãrã rezerve. În situa ia în care întreprinderea refuzã sã accepte sugestiile 236

Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european”

fãcute de auditor, caracterul semnificativ sau nu al constatãrilor fãcute va determina atitudinea auditorului şi con inutul certificãrii sale. În cazul în care constatãrile sale nu au un caracter semnificativ, auditorul va acorda o certificare a regularitã ii şi a sinceritã ii conturilor anuale fãrã rezerve. În situa ia în care constatarile au un caracter semnificativ, auditorul, dupã caz, va fi determinat sã adopte una din solu iile urmãtoare: - Certificare cu rezerve – situa ie în care auditorul este în mãsurã sã determine rubricile şi posturile din situa iile financiare la care face referire rezerva sa. În concluzie, raportul va indica elementele care fac obiectul rezervei sale şi cum aceste elemente pot fi corijate şi, dacã este posibil, influen a pe care aceastã corec ie o va avea asupra conturilor anuale. - Refuzul de certificare – apare atunci când rezervele sunt prea numeroase. De asemenea, apare în toate cazurile în care regularitatea şi sinceritatea contabilitã ii şi a conturilor anuale nu prezintã o imagine fidelã, clarã şi completã a patrimoniului, a situa iei financiare şi a rezultatelor. - Imposibilitatea certificarii – apare în cazul în care auditorul considerã cã întreprinderea nu i-a pus la dispozi ie sau nu i-a putut furniza elemente suficiente pentru a-i permite sã stabileascã concluziile sale, consemnând în raport cã nu este în mãsurã sã emitã o opinie. Ca urmare, stabilirea unor praguri de semnifica ie permite o orientare mai bunã şi o planificare a misiunii, evitarea lucrãrilor inutile, justificarea deciziilor referitoare la opinia emisã.
Factorii care afectează evaluarea preliminară a pragului de semnifica ie

Standardele de caudit recomandă auditorului să fixeze într-o fază timpurie a auditului valoarea combinată a prezentărilor eronate din situa iile financiare care va fi considerată semnificativă. Această sumă este difinită ca fiind valoarea preliminară a pragului de semnifica ie Valoarea preliminară a pragului de semnifica ie este, prin urmare, suma maximă, în opinia auditorului, a prezentărilor eronate pe care le-ar putea con ine situa iile financiare, fără a afecta totuşi deciziile utilizatorilor rezonabili. Pragul de semnifica ie preliminar este definit astfel pentru ai simplifica aplicarea în practică. Acest ra ionament este una dintre cele mai importante decizii pe care le ia auditorul. El necesită o logică profesională solidă. Ra iunea definirii unei valori preliminare a pragului de semnifica ie este de a-1 ajuta pe auditor să planifice probele adecvate ce urmează a fi colectate. Dacă auditorul fixează o valoare monetară mică, atunci va fi nevoie de o cantitate mai mare de probe decît în cazul în care această valoare ar fi mare. Deseori, auditorul îşi va modifica decizia privind valoarea preliminară a pragului de semnifica ie pe parcursul desfăşurării auditului. Cînd se produce acest lucru, noua estimare este numită valoare revizuită a pragului de semnifica ie. Printre motivele utilizării unei valori revizuite se pot men iona: o modificare a unuia dintre factorii utiliza i pentru determinarea valorii preliminare sau o decizie a auditorului privind nivelul prea ridicat sau prea redus al valorii preliminare. Mai mul i factori afectează determinarea unei valori preliminare a pragului de semnifica ie pentru un set dat de situa ii financiare. Cei mai importan i dintre aceşti factori sînt discuta i în continuare. Factori cantitativi care afecteaza esmnifica ia: - O eroare de o anumită magnitudine ar putea fi semnificativă pentru o companie mică, în timp ce o eroare cu aceeaşi valoare monetară ar fi nesemnificativă pentru o companie mare. Prin urmare, este imposibil să se definească niveluri orientative, exprimate în unită i monetare, pentru o valoare preliminară a pragului de semnifica ie aplicabilă tuturor clien ilor de audit. Deci primul şi cel mai important factor care afectează pragul de semnifica ie este dimensiunea întreprinderii. - Deoarece pragul de semnifica ie este relativ, se impune găsirea unor termeni de compara ie pentru a se putea stabili dacă prezentările eronate sînt semnificative. De regula, profitul net înainte de impozitare reprezintă principala bază de compara ie utilizata pentru a se decide care sume sînt semnificative, deoarece el este considerat un element eu importan ă 237

Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european”

vitală pentru utilizatorii informa iilor. Anumite firme utilizeaz ă alte baze de compara ie, deoarece, deseori, profitul net fluctuează considerabil de ia un an la altul şi nu oferă, prin urmare, o bază de compara ie stabilă. Exemple de alte baze de compara ie utilizate de firmele de expertiză contabilă sînt: vînzările nete, profitul brut şi totalul activului. Pe lîngă selectarea unei baze de compara ie principale, este important să se decidă şi dacă prezentările eronate ar putea afecta de manieră semnificativă caracterul rezonabil al altor baze de compara ie posibile, cum ar fi activele circulante, totalul activului, datoriile pe termen scurt şi capitalurile proprii. Al doilea factor care afectează semnifica ia este rezultatul net cu toate că nu întotdeauna poate fi folosit ca bază de compara ie.
Factori calitativi care afectează semnifica ia. Anumite tipuri de prezentări eronate ar putea fi mai semnificative pentru utilizatori decît altele, chiar dacă valoarea lor bănească este identică. De exemplu: - Abaterile implicînd fraude sînt, de obicei, considerate mai importante decît erorile neinten ionate de valori monetare identice, deoarece frauda este un indicator al onestită ii şi fiabilită ii managerilor sau altor angaja i implica i. Ca să ilustrăm, cei mai mul i utilizatori vor considera că o prezentare greşită inten ionată a stocurilor este mai importantă decît erorile mecanice în evaluarea stocurilor, avînd aceeaşi valoare bănească. - Erorile de prezentare care, în alte condi ii, ar fi considerate minore ar putea deveni semnificative dacă ar avea posibile consecin e rezultînd din anumite obliga ii contractuale. Un exemplu este atunci cînd fondul de rulment net men ionat în situa iile financiare depăşeşte cu doar cîteva sute de dolari nivelul minim impus prin contractul de împrumut bancar. Dacă fondul de rulment net corect ar fi mai mic decît minimul obligatoriu, implicînd astfel o încălcare a prevederilor contractului de împrumut, atunci datoriile pe termen scurt şi pe termen lung ar fi semnificativ afectate. - Erorile de prezentare care, în alte condi ii, ar fi considerate nesemnificative ar putea deveni semnificative dacă ele ar afecta tendin a de evolu ie a profiturilor. De exemplu, dacă profitul raportat a crescut cu 3% pe an în ultimii 5 ani, dar profitul anului curent a scăzut cu 1%, această schimbare a tendin ei de evolu ie ar putea fi semnificativă. în mod similar, o eroare de prezentare care ar determina raportarea unei pierderi ca fiind profit ar fi foarte îngrijorătoare. - În situa ia în care creşte riscul ca situa iile financiare să fie eronate auditorul diminuează pragul de semnifica ie pentru a fi sigur că poate detecta erorile de prezentare. Putem erumera in continuare o serie de factori care cresc riscul denaturarior semnificative în situa iile financiare (existen a unui control intern ineficient, management icompetent, schimbările frecvente ale managerilor societă ii, existen a unor condi ii de men inere a nivelului rentabilită ii, implicarea managementului societă ii în sarcinile zilnice, complexitatea activită ii, tranzac iile comerciale complexe, inexisten a unui soft de contabilitate, personalul contabil slab pregatit, presiunea exercitată asupra personalului din departamentul contabil, concuren a puternica din ramura de activitate, rela iile conflictuale între auditori şi conducerea societă ii) Modele de determinare a pragului de semnifica ie

Datoritã complexitã ii elementelor care trebuie avute în vedere, nu existã recomandãri precise fãcute practicienilor privind determinarea pragului de semnifica ie, astfel cã auditorii, firmele de audit trebuie sã-şi stabileascã propria procedurã sub forma unor instruc iuni care utilizeazã una sau mai multe baze de compara ie şi un interval de valori procentuale. În normele minimale de audit, pragul de semnifica ie se situeazã în intervalul indicat de urmãtorii factori: ~ Active totale (înainte de scãderea datoriilor): 1 %, 2 % 238

Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european”

~ Cifrã de afaceri: 0,5 %, 1% ~ Profit înainte de impozitare: 5%, 10 %.
În situa ia în care existã pierderi sau profitul nu este corect prezentat, nu se ia în considerare ultimul factor indiferent de motivul distorsionãrii sale. Se vor utiliza al i factori considera i mult mai adecva i. Indiferent de cum se face

repartizarea, când îşi încheie misiunea, auditorul trebuie sã fie sigur de faptul cã valoarea combinatã a prezentãrilor eronate din toate conturile este mai micã sau egalã cu valoarea preliminarã ( sau revizuitã) a pragului de semnifica ie. Datoritã faptului cã auditorul examineazã doar eşantioane şi nu întreaga popula ie, prin extrapolare sau estimare, se calculeazã valoarea totalã a erorilor de prezentare. Sumele erorilor extrapolate pentru fiecare cont sunt combinate, iar valoarea combinatã a erorilor este comparatã cu pragul de semnifica ie.
În cazul în care aceşti factori variazã mult de la o perioadã la alta, pragul de semnifica ie se determinã în func ie de elementul cel mai stabil. În normele minimale de audit se recomandã profitul net. În determinarea pragului de semnifica ie se pleacã de la informa iile oferite de trei indicatori: cifră de afaceri, activ net (total capitaluri) şi profitul înainte de impozitare. Aceştia se prezintã astfel:

Tabel 1 : Baza de referita pentru determinarea pragului de semnifica ie
Denumire element Fluctua ii Situatii financiare Situatii financiare exercitiu curent exercitiu anterior 2008 2007 lei lei 60,6% 149.053.921,00 92.766.755,00 1.490.539,21 927.667,55 2.981.078,42 1.855.335,10

Activ net (total capitaluri) 1% 2% Profit inainte de impozitare 5% 10% Cifra de afaceri 0,50% 1%

-5.722.395,00 -286.119,75 -572.239,50 101.908.606,00 509.543,03 1.019.086,06

1.104.240,00 55.212,00 110.424,00 73.542.954,00 367.714,77 735.429,54

Nu se poate calcula

38,5%

Pragul de semnifica ie se calculeazã în func ie de cifra de afaceri, întrucât acest indicator, a avut fluctua ia cea mai micã în ultimii doi ani şi a fost considerat element relevant şi suficient cantitativ comparativ cu ceilal i indicatori. Profitul înainte de impozitare nu poate fi folosit ca bazã de referin ã pentru determinarea pragului de semnifica ie deoarece în anul curent are o valoare negativã. Potrivit indica iilor furnizate de Normele minimale de Audit, fixarea valorii preliminare a pragului de semnifica ie se efectueazã între nivelul cel mai mic şi cel mai mare al factorului de referin ã adică între 509.543 lei şi 2.981.078 lei Ne-am limitat în intern la o valoare a pragului de semnifica ie, apropiatã de valoarea minimã a factorului de referin ã, respectiv 510.000 lei. Însă recomandările de mai sus au un dezavantaj major pentru că nu in cont de factorii calitativi care afectează semnifica ia.

239

Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european”

Caracterul vag al îndrumărilor oferite de ISA şi inând cont de importan a pragului de semnifica ie în proiectarea planului şi a programului de audit, am identificat o metoda de determinare a pragului de semnifica ie, conceputa de un grup de cercetători58. Studiul s-a desfăşurat în Olanda, fiind implicate 13 firme de audit. Eşantionul a fost compus din 108 firme industriale de dimensiuni variabile, având medii de control diferite şi având complexitate diferită. In elaborarea acestui model autorii au inut cont de următorii factori: - Pm – prag de materialitate (prag de semnifica ie) - NIBIT – profitul net - Total Assets – total active - Sales – total vânzări - Size - vinzari × total .active - ROA – rentabilitatea economică ( profit net / total active) - Controls.- Sistemul de control al entită ii auditate. S-a acordat punctaje de la 1 la 7; 1însemnând un sistem de control slab, 7- un sistem de control eficient) - Curent ratio-lichiditatea generală ( Active curente/ Datorii curente) - Ilegal acts – riscuri de fraudă S-a acordat punctaje de la 1 la 7; 1- însemnând risc de frauda redus, 7- risc ridicat de fraudă) - Leverage – ( Activ net / total activ ) - Loss – ( 1 – pierdere, 0 – profit) - Complexity – Nivelul de complexitate al firmei (S-a acordat punctaje de la 1 la 7; 1însemnând firmă pu in complexă, 7- o firmă foarte complexă) - Listed – (1 companie listată, 0 companie nelistată) - Temure – cine a realizat auditul ( 1- O firmă din Big 5; 0 – alta firma de audit) Ln PM = -3,0263+0,856 ln Size- 0,268 Big5+ 0,1280 Controls + 2,7430 ROA- 0,1034 Complexity Conform modelului rezultă că : - Pragul de semnifica ie este influen at de mărimea entită ii, adică cu cit dimensiunea evita ii este mare, cu atât pragul de semnifica ie va fi mai mare - Firmele mari de audit stabilesc praguri de semnifica ie mai reduse comparativ cu celelalte - Cu cit riscul de control este mai mic cu atât pragul de semnifica ie este mai mare - Pragul de semnifica ie este direct propor ional cu rentabilitatea economică - Complexitatea firmei este invers propor ională cu pragul de semnifica ie - Conform modelului ceilal i factori nu influen ează mărimea pragului de semnifica ie. Aplicând modelul de mai sus am ajuns la următoarele rezultate Ln PM = -3.0263 + 0.856 ln 101908606 * 94227690 + 2.7430 * (-0.0673) – 0.1034 * 3 = 12.7296 PM = 337594.2 - 0.268 * 1 + 0.128 * 6

58

Hans Blokdik, Fred Driecnhuizen, Dan Simunik, Michael T Stein - Factors affecting auditors assessments of planning materiality – Auditin a Jurnal of practice and theory, vol 22, sep 2005

240

Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Concluzii Analzând cele două modele de determinare a pragului de semnifica ie am constatat următoarele: Pragul de semnifica ie preliminar potrivit primului model a fost de 510. vol 22. Michael T Stein . Dan Simunik. Economică. adică am ales cea mai mică valoare posibilă a pragului de semnifica ie conform recomandărilor emise de Camera Auditorilor Financiari din România. datorită lipsei unor procedurii proprii de determinare a acestui indicator. Irecson. Economică. Bucureşti 2009 Hans Blokdik. iar această activitate nu ar fi justificată din punct de vedere economic. Standardele Interna ionale de Audit. Ed. situa ie în care costul auditului creşte semnificativ. deci am avut un factor de risc supimentar. Ed. James Loebbecke . ed. Conform celui de-al II. După cum se observă a baza de referin ă folosită pentru determinarea pragului de semnifica ie a avut o fluctua ie semnificativă. Piteşti 2005 Camera Auditorilor Financiari din România Norme minimale de audit. Însă şi acest model are limite în sensul că atunci când compania auditată ob ine pierderi foarte mari nivelul pragului de semnifica ie scade foarte mult.Audit o abordare integrata. iar cel de-al doilea model sa bazat pe o valoare optimistă. Ed Herea.000 lei. diminuându-ne astfel riscul de audit. Un prag de semnifica ie mare cu toate ca presupune costuri de realizare a auditului mai reduse expune auditorul unui risc mai ridicat.Factors affecting auditors assessments of planning materiality – Auditin a Jurnal of practice and theory. Pe lângă acest neajuns nu am putut ine seama nici de rezultatul contabil şi nici de factorii calitativi care afecteaza semnifica ia. În opinia noastra nivelul pragului de semnifica ie astfel determinat este mult prea ridicat.lea model pragul de materialitate a fost fixat la o valoare optimista de 337. Chişinău 2003 Boulescu Mircea – Audit financiar. Fred Driecnhuizen. Bibliografie: Alvin Arens. considerând un control intern eficient (acordând nota 6 din maxim 7) şi o complexitate medie a activită ii (acordînd nota 3 din maxim 7) Discrepan a dintre pragul de materialitate stabilit conform celor două modele este mare tinând cont de faptul ca primul model s-a bazat pe o evaluare pesimistă.594 lei. Acest model ne ajută să ajustm pragul de semnifica ie la o valoare rezonabilă inând cont de cei mai importan i factorii calitativi care pot afectează semnifica ia. Ed. Al II-lea model de determinare a pragului de semnifica ie tine seama de ambii factori cantitativi care afectează nivelul pragului de materialitate. Bucureşti 2003 Dumitru Gheorghe – Audit financiar contabil. Arc . Bucureşti 2003 Federatia Internationala a Contabililor. sep 2005 241 .

univ. în func ie de interesele lor. sportive. edi ia a III-a. p. drd. principalele modalită i de realizare. se vorbeşte despre performan e economice. Acest instrument poate fi comparat cu o hartă cu ajutorul căreia se realizează implementarea şi controlul strategiei la toate nivelurile organiza iei. Etimologic. stat. ca obiective definite la nivel global. Tabloul de bord este un instrument de pilotaj al întreprinderii care permite managerilor să aibă o viziune sintetică cu privire la indicatorii ce vizează întreprinderea şi mediul de afaceri pentru luarea deciziilor aflate în competen a lor. Contabilitate şi Informatică de Gestiune Coordonator ştiin ific: Asist. 1999. realizând legături între obiective. centre comerciale. În schimb. inte şi 59 Nicolescu O. Ovidiu Nicolescu şi Ion Verboncu definesc59 strategia drept „ansamblul obiectivelor majore ale organiza iei pe termen lung. angaja i. creditori.. măsurarea performan ei se face în mod diferit.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” BALANCED SCORECARD – INSTRUMENT DE MĂSURARE ŞI MANAGEMENT AL PERFORMAN ELOR FIRMEI Autori: Simona Maria PÎRVU Elena Laura GHEORGHE Anul III. Serveşte pentru justificarea gradului de îndeplinire a obiectivelor de către manageri şi este utilizat pentru agregarea informa iei de la unită ile elementare (sec ii. Verboncu I. filiale etc. în func ie de nivelul de responsabilitate. Performan a unui responsabil al unei subunită i de produc ie (atelier. 2. Performan a nui responsabil al departamentului de vânzări poate fi măsurată prin îndeplinirea obiectivului reprezentat de creşterea cifrei de afaceri într-o perioadă determinată. parteneri comerciali. Editura Economică. Performan a poate fi studiată din perspectiva fiecărei categorii de utilizatori ai informa iilor contabile: ac ionari. Sensul cuvântului vine însă din englezescul „to perform” care înseamnă a realiza ceva care presupune o anumită abilitate sau aptitudine. cuvântul performan ă provine din latinescul „performare” care semnifică a finaliza o anumită activitate propusă. uzine. 131 . în vederea ob inerii avantajului competitiv potrivit misiunii orrganiza iei”. Termenul „performan ă” este utilizat adesea pentru a aprecia activitatea desfăşurată de o întreprindere şi pentru evaluarea competitivită ii acesteia.) către vârful ierarhiei. manageri. Introducere Termenul „performan ă” este utilizat în domenii diverse. Marian AICU 1. Balanced scorecard este un instrument care oferă o reprezentare opera ională a performan ei globale a firmei şi permite ghidarea şi evaluarea strategiei acesteia. tehnice. sec ie etc.) poate fi măsurată prin gradul în care a reuşit reducerea cheltuielilor indirecte de produc ie. sociale. dacă această ac iune a fost unul din obiectivele centrului de responsabilitate. Bucureşti. Management. Instrumente de monitorizare a performan ei Controlul de gestiune din cadrul unei organiza ii economice oferă mai multe instrumente de monitorizare a performan ei: tabloul de bord. Performan a întreprinderii este apreciată în mod diferit de participan ii la via a întreprinderii. reporting şi balanced scorecard (tabloul de bord echilibrat). În cadrul unei întreprinderi. No iunea de „tablou de bord” a apărut în Fran a încă din perioada interbelică.. aprecierea performan ei managerului general se va face în termeni de profitabilitate şi lichidită i. Reporting-ul este un instrument de urmărire şi evaluare a performan elor frecvent utilizat în marile întreprinderi. împreună cu resursele alocate.

Albu N. . Aşa cum un avion nu poate fi pilotat cu ajutorul unui singur instrument de bord. totuşi. Translating strategy into action: The Balanced scorecard. Însă aceşti indicatori financiari tradi ionali reflectă evenimente trecute. 3. Part I. subliniază60 că „dacă în limba franceză deumnirea acestui instrument. Deşi este un instrument des utilizat de către companiile mari. în anul 1992. fiind instrumente adecvate pentru companiile din era industrială pentru care investi iile în capabilită ile pe termen lung şi în rela iile cu clien ii nu erau critice pentru succes.. II. Kaplan. Norton. 121 David P. Albu C. tabloul de bord a apărut încă din perioada interbelică ca o practică în gestiunea firmelor franceze iar reporting-ul. p. Putem întâlni numeroase defini ii ale acestui instrument în literatura de specialitate dar. cea mai cuprinzatoare este cea dată de către Robert Kaplan şi David Norton61: ”Tabloul de bord echilibrat traduce misiunea organiza iei într-un set complet de măsuri ale performan ei care creeazã cadrul pentru un sistem strategic de măsură şi de gestiune”. au publicat rezultatul cercetării lor în cadrul articolului ”The Balanced Scorecard – Measures That Drive Performance” din revista Harvard Business Review.Balanced Scorecard – un set de indicatori financiari şi non-financiari care arată constituirea performan elor întreprinderii prin echilibrarea şi conditionarea a patru for e pe baza unei decupări a organiza iei ce include procese şi activită i”. indiferent de caracteristicile sale.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” măsuri. specific marilor companii americane.. orientarea spre trecut sau spre viitor. sau în ceea ce priveşte rolul indicatorilor de informare sau de ac iune.performance reports care reprezintă o compara ie între valorile realizate şi previzionate ale principalilor indicatori financiari în cadrul unei divizări a întreprinderii pe centre de responsabilitate. Robert S. Boston. Bucureşti. 2003. s-a extins în practica tuturor societă ilor multina ionale. o companie nu poate fi condusă doar din perspectiva indicatorilor 60 61 Albu N. În momentul de fa ă aproximativ 50% dintre marile companii din America de Nord şi 40% din Europa utilizează o anumită variantă a balanced scorecard. pe de o parte şi strategia organiza iei pe de altă parte. ca instrument de control al performan elor. tabloul de bord echilibrat este rar aplicat în cazul afacerilor mici. Pentru a în elege mai bine importan a acestui tablou de bord prospectiv autorii căr ii mai sus amintite fac o paralelă între pilotajul unui avion şi conducerea unei companii. Raportarea performan elor firmei a reprezentat de-a vremii o constantă a controlului de gestiune. orientat mai mult către strategia firmei şi măsurarea performan ei globale: „balanced scorecard”. tabloul de bord. Prin caracteristicile sale. Prezentarea Balanced scorecard Conceptul de balanced scorecard sau tablou de bord echilibrat a fost introdus de către economiştii David Norton şi Robert Kaplan la începutul anilor 90. Aceştia au demarat un studiu în cadrul a 12 companii (confec ii şi servicii. Limitele reporting-ului. Astfel. industria grea şi cea a tehnologiilor avansate) timp de un an de zile. descoperirea acestui tablou de bord echilibrat este considerată una dintre cele mai importante inovata ii ale secolului 20 în domeniul managementului. 2 243 . Instrumente de management al performan ei. Balanced scorecard constă într-un set de indicatori financiari şi non-financiari ce ajuta la măsurarea şi evaluarea performan ei organiza iei atât pe termen lung cât şi pe termen scurt. au impus un alt instrument de pilotaj. prin care au dovedit că doar măsurarea rezultatelor financiare nu era suficientă pentru a analiza performan a companiei. În timp au existat diferen e cu privire la natura informa iilor oferite. Aşadar. reporting-ul şi balanced scorecard sunt „construc ii” care au o dimensiune istorică şi s-au dezvoltat în contexte socio-economice diferite. Astfel. vol. este cea de tablou de bord. Editura Economică. şi Albu C. „balanced scorecard” realizează o convergen ă între tabloul de bord francez şi reporting-ul american. putând fi considerat un instrument de gestiune integrator. în literatura anglo-saxonă se realizează separarea dintre: . La scurt timp după apari ia articolului o serie de manageri din companii de top au dorit implementarea acestui instrument pentru a reuşi să alinieze organiza iile cu noile strategii şi pentru a eficientiza acele procese interne strategice care într-adevăr puteau conduce la performan ă. Balanced Scorecard men ine şi indicatorii financiari tradi ionali. Ulterior. p.

Mihai Stere. marirea numarului de clien i. mai trebuie să-şi traducă 62 Ion Ionaşcu. Articularea elementelor unui Balanced Scorecard Sursa: după Albu N. se cere o creştere a cifrei de afaceri iar atunci când o companie este matură. Măsurarea performan ei se face prin intermediul celor patru axe fundamentale62 (financiară. creşterea păr ilor de pia ă. Organiza ia trebuie să se orienteze spre men inerea şi întărirea pozi iei pe pie ele unde activează prin marirea gradului de satisfac ie a clien ilor. Aşa cum Norton aminteşte ”Companiile care încearcă să fie totul pentru toată lumea. 122 Axa financiară: se referă la îmbunătă irea performan elor financiare ale întreprinderii. clien i. procese interne. Balanced scorecard furnizează managerilor întreaga paletă de instrumente de care au nevoie pentru a putea alinia obiectivele cu strategia organiza iei. Performan ă financiară Cum trebuie să ne prezentăm în fa a ac ionarilor Performan ă în rela ia cu clien ii Cum trebuie să ne prezentăm în fa a clien ilor Performan ă Strategie Performan a proceselor interne În ce procese ar trebui să excelăm Performan a învă ării şi cercetării Cum trebuie să ne îmbunătă im capacită ile de schimbare şi progres Figura 1. În final toate obiectivele şi intele din celalte trei axe fundamentale ar trebui să fie legate de atingerea a unuia sau mai multor obiective financiare. Axa clien i: se referă la modul în care companiile identifică clien ii şi pie ele pe care au decis să concureze. p. Obiectivele sunt stabilite în func ie de nivelul de dezvoltare al afacerii astfel: atunci când organiza ia este la început de drum. Astfel obiectivele financiare ale diviziilor se subordonează strategiei întregii coprora ii. Este inutil şi de asemenea riscant pentru o companie să încerce să îşi diversifice activitatea pe anumite pie e unde existe deja al i competitori puternici. Editura Economică 2003. învă are dezvoltare). se optează pentru men inerea rezultatelor. Control de Gestiune.63 244 . Andrei Tiberiu Filip. fără a acorda o importan ă deosebită vreuneia dintre ele. propor ional. Managerii diviziilor în afară de a încerca să multumească clien ii.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” financiari. Managerii trebuie să se concentreze doar pe acele pie e unde produsele şi serviciile lor se pot vinde cel mai bine şi să încerce ca pe acea pia ă să devină cei mai buni. curs universitar. sfârşesc prin a fi nimic pentru nimeni” . de obicei. obiectiv care este de altfel fixat la nivelul întregii corpora ii. asemenea unui pilot. De exemplu tutoror unită ilor li se cere să mărească cifra de afaceri cu 10%. Bucureşti. trebuie să utilizeze şi să analizeze nenumăratele informa ii din jurul lui pentru a putea lua cele mai bune decizii în scopul unor rezultate pe măsură. Un manager eficient şi bun. vol II.. Intrumente de management al performan ei. obiectivele financiare sunt agresive. Albu C. p.

Tabloul de bord echilibrat sau Balanced scorecard trebuie să fie problema tuturor şi trebuie să alinieze întreaga companie la strategie. Kaplan. prin decizii strategice. p. Datorită implementării sistemului Balanced Scorecard în diferite companii de servicii şi produc ie. Robert S. Apple Computers. Tabloul de bord echilibrat atrage aten ia asupra importan ei viziunii pe termen lung. Apple şi AMD au utilizat BSC pentru a planifica performan a pe termen lung şi pentru a introduce indicatori care să translateze abordarea către clien i. În cele din urmă tabloul de bord echilibrat este gândit şi trasat de către conducătorii organiza iei (mai cu seama cineva din departamentul economic. ei pot contribui activ la atingerea intelor şi implicit a strategiei alese. func ionalitatea. Acest parcurs al informa iilor de la sectoarele executive respectiv manageri la angaja ii din sectoarele productive/opera ionale mai poartă şi denumirea de ”top-down”. de aici reieşind şi importan a deosebită ca aceştia să cunoască strategia. Pentru a putea stabili aceste obiective sunt necesare studii de pia ă şi chestionare privind calitatea. managerii firmei prevăd şi realizează schimbările viitoare din organiza ie. reputa ia sau pre ul. Urmatoarea listă de verificare arată punctele care trebuie respectate de companie. Axa învă are-dezvoltare: vizează în principiu puterea de adaptare şi inovare a companiei pentru a atinge obiectivele strategice. educa ie şi creştere. AMD. inovare. Atunci când angaja ii sunt informa i corect despre inten iile conducerii şi deciziile pe care aceasta le iau. Furnizând un ansamblu echilibrat de indicatori interni şi externi. Dacă Rockwater a folosit BSC pentru a diviza strategia în obiective şi ac iuni tangibile şi pentru a măsura calitatea rela iilor cu clien ii.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” misiunea şi strategia în obiective specifice client-pia ă. Fiecare obiectiv. misiunea si obiectivele. Strategia firmei nu trebuie confundată cu conceptul de management strategic care este un proces dinamic. Norton. intă din cadrul celor patru perspective este selectat inând seama atât de viziunea cât şi de strategia organiza iei. Succesul acestor companii sunt cel mai bun exemplu pentru a evalua versatilitatea BSC-ului63. sub impactul modificărilor din mediul ambiant. mai apoi trebuie să se acorde o importan ă mărită nevoilor actuale ale clien ilor dar şi nevoilor care se manifestă postvânzare. Boston. Nr 4/2009 David P. de accentuare a laturii creative a managementului organiza iei. Inova ia este un proces major aici deoarece prin dezvoltarea de noi tehnologii se pot satisface noile dorin e ale clien ilor asigurând un profit sigur companiei. în cadrul căruia. tabloul de bord prospectiv prezintă în acelaşi timp indicatori de rezultate. Planificarea strategică reprezintă un element determinant în conceperea.2 245 . Înainte ca afacerea să debuteze. Part I. În acest fel fiecare angajat al întreprinderii cunoaşte rolul lui în atingerea succesului companiei şi contribu ia sa la performan a globală. Strategia firmei64 este o pârghie importantă de impulsionare şi sus inere a schimbării. Primele companii care au început sa foloseasca acest concept inovativ au fost Rockwater's. Translating strategy into action: The balanced scorecard. marca. respectiv de echipa de proiect la elaborarea Balanced Scorecard : 63 64 Revista economică Fortune Magazine. Obiectivele strategice sunt stabilite la nivelul managementului de top al organiza iei iar mai apoi prin intermediul unui proces ”cascadă” ele sunt făcute cunoscute şi la nivelele opera ionale. financiar) dar este pus în mişcare de către angaja ii firmei. Obiectivele din această perspectivă se stabilesc după ce în prealabil au fost conturate obiectivele financiare şi cele ale clien ilor. întreprinzătorul acesteia trebuie să-şi formuleze câteva întrebări privind orientarea sa în lumea afacerilor şi să evalueze alternativele privind cursul ac iunilor sale. lansarea şi supravie uirea unei afaceri. eficacitatea sistemelor infomorma ionale. dar şi indicatori care anticipează performan a viitoare. deoarece nu este suficient pentru o companie să achizi ioneze echipamente noi şi performante ci de asemenea să investească în capitalul uman. s-au stabilit trei categorii principale în cadrul perspectivei de învă are şi dezvoltare: capabilitatea angaja ilor. ca efect a unor eforturi anterioare. motivarea angaja ilor. o companie de forari subacvatice în domeniul petrolier. obiectivi sau subiectivi. cu privire la procese. Axa proceselor interne: se referă la acele procese critice din organiza ie care pot fi îmbunătă ite continuu pentru a atinge obiectivele clien ilor şi cele ale ac ionarilor.

Acest instrument ajută managerii să alinia i măsuri importante de performan ă la strategia organiza iei. furnizeaza un cadru pentru evaluarea constanta a performan ei în raport cu target-urile propuse. Translating strategy into action: The balanced scorecard. 5. Verboncu I. Bibliografie: 1. pentru îndeplinirea acestor obiective într-o perioadă stabilită. . Management. Norton D.ro). *** www. Part I. Editura Economică. 7.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Utilizarea Balanced Scorecard începe cu consensul managementului de top cu privire la o viziune şi o strategie comune. vol II.. chiar daca la început sunt posibile numai afirma ii referitoare la tendin e. Bucureşti. Exprimarea clară a rela iilor între obiectivele de pe Strategy Map. 1999. Filip AT. la toate nivelele acesteia. Albu N.Balanced sraduce strategia organiza iei în scopuri şi obiective uşor de înteles. care apoi sunt comunicate fiecărui individ din organiza ie. Nicolescu O.Ocuparea cu BSC poate fi folosită foarte bine ca impuls pentru a simplifica întreg sistemul de planificare. Editura Economică. 8. . Editura Universitară. 2.Balanced scorecard asistă organiza iile la implementarea proceselor de management care sprijină strategia şi aliniază procesele de business la această strategie.. . Bucureşti. Bucureşti. Editura Economică. Stere M. 3. 4. Niculescu M.. Bucureşti. 6. Caraiani C. Lavalette G. într-un mod în care acesta să poata întelege. de asemenea. Edi ia a 3-a. Abia după atingerea acestui consens se poate începe cu proiectul pentru arhitectura Balanced Scorecard. Obiectivul este de a reduce complexitatea şi de a orienta aten ia managementului de top spre elemente importante din punct de vedere strategic.ase. . Boston. BSC oferă posibilitatea de a reveni de la rundele de planificare nesfarşite la discu ii strategice eficiente legate de con inutul afacerii decisiv pentru concuren ă. (coordonatori). Kaplan R. Albu C. Acest lucru necesită reducerea la doar cateva valori de referin ă.biblioteca-digitala. Prin aceasta se clarifică ce perspective trebuie ilustrate specific pentru companie pentru a transpune strategia managerului.. *** Revista Fortune Magazine. Control de gestiune (curs universitar pe www. Utilizat corect. Strategii de creştere. .org 246 . 4.Balanced scorecard permite organiza iilor să recunoască zone importante în business-ul propriu şi să numească persoane responsabile pentru men inerea celor mai bune performan e şi procese pentru respectivele zone.Balanced scorecard leagă priorita ile de activitate. Beneficiile aplicarii Balanced Scorecard-urilor . 1999.. 2003.Balanced scorecard permite unei organiza ii să definească strategia în termeni de obiective importante de business cu target-uri agreate.balancedscorecard. Balanced scorecard furnizează managementului o imagine comprehensiva asupra opera iilor de business şi asupra performan ei actuale a acestora. Ionascu I. 2008. Intrumente de management al performan ei.. Contabilitate de gestiune&Control de gestiune. In BSC pot fi folosi i doar indici cu relevan ă strategică..Balanced Scorecard furnizează un cadru prin care managementul să se poată concentra asupra acelor perspective care vor conduce organiza ia spre succes şi. Dumitrana M. Trebuie eliminată aşteptarea că Balanced Scorecard ar putea duce la o imagine determinanta a afacerii.

condi iile de muncă. în care am încercat să prezint cele mai principale func ii şi no iuni ale pie ii muncii. alături de natură. demografic. dacă se ac ionează cu pricepere prin promovarea unor măsuri adecvate. Totodată. interesantă. cât şi interac iunea dintre ei întrunesc anumite caracteristici calitative şi dimensionale. Ea se prezintă şi ca un sistem al rela iilor şi al tranzac iilor care permite echilibrarea cererii şi ofertei forșei de muncă Particularita ile pie ei for ei de muncă în raport cu celelalte pie e: 247 . unde se confruntă cererea cu oferta de muncă. subdezvoltarea economică. un factor de produc ie “originar” sau “primar”. evolu ia şomajului nu este de necontrolat şi nici nu are sens unic .de creştere. în ceea ce priveşte situa ia reală a României.. ca forme ale dezechilibrelor corela iei popula ie-economie. Pia a for ei de muncă reprezintă un spa iu economic.Şomajul este astăzi unul dintre aceste aspecte care afectează. Capitolul 1. particularită ile şi func iile pie ii muncii. În fiecare din ele am încercat să fac o caracteristică. Al doilea capitol “Cererea şi oferta for ei de muncă. şi sper că con inutul acestei lucrări să fie la un nivel cât mai înalt. Primul capitol se intitulează “Defini ie. psihologic. şomajul. Pia a for ei de muncă se formează şi func ionează după principiile de bază ale pie ii: confruntarea cererii şi ofertei şi formarea unui pre . se negociază angajarea lucrătorilor.) De aceea pia a muncii ocupă un loc aparte în sistemul general de pie e şi se află în conexiune directă cu celelalte componente ale ei.etc. iar al treilea capitol . Aşadar în lucrarea de fa ă am avut drept scop să demonstrez marea importan ă a pie ei muncii. Gheorghe SECARĂ I. particularită ile şi func iile pie ii muncii”. în propor ii diferite. generate de specificul for ei de muncă ca marfă. nu fără temei. cât se poate de bună. dr. Aşa cum demonstrează însă rezultatele ob inute de Statele Unite ale Americii după anii 1990-1991. devine clar că tranzac iile de pe această pia ă nu pot să se desfăşoare numai în func ie de regulile pie ii (Pia a muncii este influen ată de factorii de ordin fiziologic. dar prezintşi unele trăsături specifice. Contabilitate şi Informatică de Gestiune Coordonator ştiin ific: Prof. Lucrarea con ine 3 capitole. social-politic. Lipsa acestora sau distorsionarea lor au efecte negative. scăderea nivelului de trai etc. univ. Defini ie. Legăturile reciproce dintre popula ie şi economie au loc în cadrul unor procese de natură mai mult sau mai pu in variată şi în condi ii istorice diferite în timp şi spa iu. acestea se manifestă în func ie de specificul determinat de obiectul tranzac iilor de pe această pia ă.. Existen a şi progresul societă ii se asigură dacă atât evolu ia celor doi termeni – popula ia şi economia. precum şi de unele ări vesteuropene.Evolu ia ocupării şi şomajul din România” este divizată în patru paragrafe.Introducere Dezvoltarea economică este fundamentală pentru existen a omului.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” ANALIZA STATISTICĂ A FOR EI DE MUNCĂ Autor: Alina ĂRAN Anul I. considerate. adesea. printre care şi România. cum sunt. mărimea salariului. omul ocupă cel mai important loc în dezvoltarea economică. toate ările. el fiind. Pia a for ei de muncă păstreză unele caracteristici ale tipologii pie ei.Fiindcă posesorul factorului de produc ie muncă este omul. Tema acestei lucrări este destul de actuală.

Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” a) un grad înalt de rigiditate şi de sensibilate care condi ionează atît echilibrul economic. Func iile pie ei for ei de muncă: a) oferă posibilitatea satisfacerii nevoii de muncă prin confruntarea de inătorilor de capital şi posesorilor for ei de muncă. c) un grad mai ridicat de imperfec iune din punctul de vedere al concuren ei în raport cu alte forme de pia ă. Orice activitate. salarizarea ei. salarizate. ci numai acelea care urmează să fie remunerate. al studen ilor şi al celor care nu doresc să se angajeze în nici o activitate. au resurse pentru existen ă sau au alte preocupări. care se concretizează prin contract de angajere şi salariul. 248 . Cererea de muncă reprezintă nevoia de muncă salariată care se formează la un moment dat într-o economie de pia ă. studen ii. b) asigurarea alocării eficiente a rezultatelor de muncă ale fiecărei ări pe sectoare. în cererea de munca nu se includ activită ile care se pot realiza de către femeile casnice. teritorii. Aceasta reprezintă volumul total de munca necesar activită ilor dintr-o ara pe o perioadă dată. Oferta de muncă este formată din munca pe care o pot depune membrii societă ii în condi ii salariale. d) influentează formarea şi repartizarea veniturilor. miliari în termen. studen i. ca şi ceilal i factori de produc ie. Capitolul 2. de for ă c) concură la procesul de unire şi combinare a for ei de muncă cu bunurile de productie. ci ca niste categorii specifice cu un con inut care le este propriu. cît şi cel socialpolitic. trebuie să avem în vedere că nu toate disponibilită ile de munca se constituie în ofertă. în perioada dată. e) furnizează informa ii pentru orientarea profesională. Cererea şi oferta de muncă nu trebuie considerate prelungiri simple şi directe ale cererii şi ofertei de bunuri economice pe o alta pia ă. Satisfacerea nevoii de munca se realizează pe seama utilizării disponibilită ilor de muncă existente în societate. Şi în acest caz. f) echilibrează dinamica dintre cererea şi oferta de muncă. adică a volumului de muncă ce poate fi depus de popula ia aptă de muncă a ării respective. Condi ia generala pentru ca nevoia de muncă să ia forma cererii de muncă este remunerarea sa. ramuri. prin intermediul pie ei. Prin urmare. Cererea se exprimă prin intermediul numărului de locuri de munca. militarii în termen şi al i oameni care depun activită i nesalariale. în concordan ă cu volumul. recalificarea şi reintegrarea for ei de muncă. profesii. ce are impact asupra pie ei capitalului. influen ează realizarea investi iilor şi pia a bunurilor materiale şi serviciilor. subramuri. întreprinderi. De aceea. se conturează principiile ce stau la baza stabilirii salariului (tendin ele generale de formare a salariilor la nivelul economiilor nașionale). în oferta de muncă nu se include femeile casnice. structura şi dinamica cererii de muncă.Cererea și oferta forșei de munca Factorul muncă este o condi ie generală a oricarei activită i – se asigura. al i nesalaria i. care se ini iază sau există în societate. b) este o pia ă mai complexă organizată şi reglementată în raport cu celelalte piete. 2) are loc întâlnirea directă a cererii cu oferta de muncă. Oferta de muncă se exprimă prin numărul celor ap i de muncă sau popula ia aptă disponibilă din care se scade numărul femeilor casnice. Dar ea nu constituie în întregime o cerere care se exprima pe pia a muncii. întrucat. generează nevoia de muncă. Pia a for ei de muncă se divizează în două trepte sau faze: 1) Se formează condi ii generale de angajare a salarea ilor.

De aceea. Cererea şi oferta de muncă nu sunt omogene. pentru care nu primeşte remunera ie sub forma de salariu sau plata în natură.). Resursele for ei de muncă popula ia activă popula ia ocupată Popula ia activă din punct de vedere economic include toate persoanele de 14 ani şi peste. Oferta de muncă în ansamblul său se formează în decursul unui timp îndelungat în care creşte şi se instruieşte fiecare genera ie de oameni până la varsta la care se poate angaja. ♦ lucrător familial neremunerat. ci ca oameni. Genera iile de tineri nu sunt crescute de părin ii lor ca nişte mărfuri sau numai pentru a deveni salaria i. oamenii nu se deplasează dintr-o localitate în alta şi nu-şi schimbă cu uşurin ă munca. magazin. presupun o anumită perioadă de timp. Posesorii for ei de muncă au o mobilitate relativ redusă. fie ca membru al unei cooperative meşteşugăreşti. condi ii de muncă etc. ci se compun din segmente şi grupuri neconcuren iale sau pu in concuren iale. psihologie. ci sunt ataşa i mediului economico-social. persoana care a lucrat fie ca proprietar de teren agricol într-o societate agricolă constituită conform legii 36/1991. într-o perioadă de referin ă specificată. birou. nu poate aştepta oricât angajarea pe un loc de muncă. starea sănătă ii. ferma etc. popula ia activă cuprinde populatia ocupată şi somerii . chiar daca nu au avantaje economice. ♦ militarii în termen Popula ia activă neocupată (sau şomerii) • . inclusiv elevii şi studen ii încadra i şi pensionarii reâncadra i în muncă pe baza unui contract de lucru.1. deoarece dezvoltarea unor activită i existente şi ini ierea altora noi. furnizează for a de muncă disponibilă (utilizata sau neutilizata) pentru producerea de bunuri si servicii in economia nationala. aspecte care nu sunt neapărat de natura economică. ♦ militarii de carieră.persoana care-şi exercită activitatea într-o unitate economică familială condusă de un membru al familiei sau o rudă. agen ie. apte de muncă. ♦ patron – persoana care. 2. având unul sau mai mul i angaja i . Într-o formă generală.Persoane în căutarea primului loc de muncă 249 . generatoare de locuri de muncă. gospodaria ărănească este considerată o astfel de unitate. de consum sau de credit. neputându-se subsitui reciproc decât în anumite limite sau deloc. Cel ce face oferta trebuie să trăiască. Oferta de for ă de muncă este eminamente perisabilă şi are caracter relativ rigid. cererea de muncă este practic invariabilă. oferta de muncă nu se formează în exclusivitate pe principiile economiei de pia ă. ♦ membru al unei societă i agricole sau al unei cooperative. dupa următoarea structură: Popula ia ocupată ♦ salaria i civili – persoana care îşi desfaşoară activitatea pe baza unui contract de muncă într-o unitate economica sau socială. care. oferta de muncă depinde de vârsta. conduce activitatea în propria sa unitate (întreprindere.Persoane în căutarea unui alt loc de muncă . sex. De asemenea.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” În acest sens se impun aten iei următoarele aspecte: Pe termen scurt. atelier.

în perioada de calcul. Astfel spus “ Numărul salaria ilor” este un indicator de stoc. Se poate calcula la nivelul unei luni. vârste şi profesii Informașiile care caracterizează populașia activă pot fi structurate după mai multe criterii: • Clasificarea personalului după vârstă • 250 . _ • Numarul mediu pentru muncitori (M) este calculat diferit pentru muncitori şi restul categoriilor de salaria i .Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Capitolul 3: Evolu ia ocupării şi şomajul în România 3. • Numărul mediu de personal se calculează ca o medie aritmetică simplă a efectivului zilnic de personal ( salariași plus colaboratori). Deci. Pentru perioade mai mari de o lună numărul mediu trimestrial se calculează ca medie a numărului lunar. Poten ialul uman de care dispune un agent economic este exprimat cu ajutorul următorilor indicatori: • Indicatorul numărului salaria ilor la un moment dat (număr scriptic). 3. • Numărul maxim admisibil de personal reprezintă limita superioară a numărului de persoane.numărul muncitorilor din ziua i nz . administrativ func ionăresc .  M= ∑ Mi nz Unde: Mi . Numărul de personal la un moment dat include.nuărul de zile ale perioadei analizate. Acest indicator caracterizează nivelul poten ialul uman la un moment dat şi este format din totalitatea celor care au contract de muncă cu unitatea pentru care se face calcul indiferent dacă au fost prezen i la lucru sau nu. Structura ocupării for ei de muncă pe sexe. cunoaşterea aspectelor principale care caracterizează for a de muncă a agen ilor economici constituie un important aspect în fundamentarea deciziilor economice. prin bugetul de venituri și cheltuieli. Aceasta este stabilă în funcșie în funcșie de volumul de activitate şi productivitatea medie a muncii luată ca bază de comparașie.1. administrativ-funcșionar.numărul mediu al personalului de conducere.2 . administrativ -func ionar la începutul respectiv CAFS la sfîrşitul perioadei CAF . trimestru. colaborare. numarul mediu se calculează pe baza numărului existent la începutul și sfârșitul perioadei de calcul: CAF = CAF Î +CAFS 2 Unde: CAFÎ. datorită fluctuașiei mai mici. semestru.numarul personalului de conducere. numărul mediu trimestrial al muncitorului va fi :  M TRIM=    M I  M II M III 3 Pentru personalul de conducere. pe lângă salaria i şi persoanele cu contract de prestări de servicii. Indicatorii forșei de muncă Datorită locului important pe care factorul muncă îl ocupă în activitatea economică.

subingineri. Personal tehnic-economic: ingineri.personal tehnic administrativ(medii. ∑T-numărul total de persoane.Personal cu vârsta 26-35. . 2-5 ani.)... Personal de conducere și administrativ.Personal cu vârsta peste55. necalificași). • Clasificarea personalului după vechimea în întreprindere (sub 1 an.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Analiza unor astfel de serii cu distribușii de frecveșe permite calculul și interpretarea unor indicatori cu o semnficașie deosebită: vârsta medieponderată a populașiei active.Personal cu vârsta sub 25 . superioare).personal de specialitate ( studii medii. Personal de deservire general de serviciu. • Clasificarea personalului după sex. . sivicultură ). Ca procedeu de analiză se utiliziază metoda structurii fiecarei categorii în totalul personalului . . . sectorul terșiar ( serviciile). • Clasificarea personalului pe ocupașii cuprinde: Muncitori: direct productivi. atât pentru întreaga economie nașională cât și pe ramuri de activitate . . . intervalul mediu și mediana. intervalul modal și modul. pompieri. ∑T 251 . de pază. 5-10. Această clasificare permite evidenșierea ponderii bărbașilor (pm) și a femeilor (pf) în totalul populașiei active. • Sructura pe sectoare de activitate a populașiei active respectiv gruparea populașiei active pe cele 3 sectoare: sectorul primar( agricultură.Muncitori ( calificași.personal de conducere. gT = Ti 100 • Ti – este numărul de personal din categoria i. sectorul secundar ( industrie si construcșii). .Personal cu vârsta 46-55. . . superioare).Personal cu vârsta 36-45. 2004 2005 2006 2007 2008 Mii persoane Populașia activă Total 9957 9851 10041 9973 10059 Bărbași 5471 5431 5526 5418 5590 Femeii 4486 4420 4515 4355 4469 Populașie ocupată Total 9158 9147 9313 9174 9493 Bărbași 4980 5011 5074 5031 5228 Femeii 4178 4136 4239 4143 4265 Clasificarea personalului după pregătirea profesională cuprinde : . indirect productivi. Personal de conducere tehnică.

mult mai mică decât inta stabilită prin Agenda de la Lisabona pentru ările europene de 70%. PIB-ul a atins nivelul din anul 1989. Între 1988 şi 1992.4% din popula ia de 15-64 ani a fost considerabil mai mică decât media ărilor UE-15 (71%). În anul 2005. Rata de ocupare pentru popula ia în vârstă de muncă era de asemenea sub 60% (şi doar 55% în mediul urban). Figura 4. a urmat o a doua perioadă de recesiune economică între 1997 şi 1999. conform datelor anchetei statistice „Costul for ei de muncă” (care estimează numărul salaria ilor din întreprinderi formal înregistrate). România a implementat o serie de reforme politice şi economice în vederea transformării economiei de la „plan la pia ă”. Şocul căderii economice a fost acompaniat de alte şocuri care au dus la schimbări profunde la nivelul pie ei muncii: distrugerea unui număr masiv de locuri de muncă. rata de activitate de 62. cum sunt şansa de a urma cursuri universitare pentru tineri sau posibilitatea de a migra temporar pentru muncă în străinătate. Numărul de salaria i a scăzut de la peste 8 milioane în 1989 la aproximativ 5. conform datelor AMIGO. Dinamica ocupării şi nivelul salarizării După 1990. după 1990 au apărut şi noi oportunită i cu efecte semnificative asupra pie ei muncii. În anul 2005. Toate aceste şocuri şi oportunită i au dus la scăderea for ei de muncă cu aproximativ 20% între 1990 şi 2004. în România ca şi în celelalte ări din Centrul şi Estul Europei. PIB în termeni reali (1989=100%) Şocul căderii economice a fost acompaniat de alte şocuri care au dus la schimbări profunde la nivelul pie ei muncii: distrugerea unui număr masiv de locuri de muncă. ponderea salaria ilor în popula ia ocupată totală a fost în România doar 65% în anul 2005. Pe de altă parte.9 milioane. dezechilibre între sectoarele economiei na ionale etc. Slovenia sau Ungaria. După o scurtă revenire. Transformările postcomuniste. 252 . după 1990 au apărut şi noi oportunită i cu efecte semnificative asupra pie ei muncii. au dus ini ial la un declin sever al PIB. Scăderea popula iei ocupate a fost concentrată la nivelul salaria ilor. Toate aceste şocuri şi oportunită i au dus la scăderea for ei de muncă cu aproximativ 20% între 1990 şi 2004. dar în 2005 acest indice al bunăstării generale încă reprezenta mai pu in de o treime din media ărilor UE-25.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” 3. respectiv 4. Creşterea economică robustă a început doar în anul 2000. rata de activitate de 62.3. Deşi cu o tendin ă crescătoare după 2001.6 milioane.4% din popula ia de 15-64 ani a fost considerabil mai mică decât media ărilor UE-15 (71%). în 2005. dezechilibre între sectoarele economiei na ionale etc. 85% în Bulgaria. În anul 2004. prin compara ie cu. mult mai mică decât inta stabilită prin Agenda de la Lisabona pentru ările europene de 70%. cum sunt şansa de a urma cursuri universitare pentru tineri sau posibilitatea de a migra temporar pentru muncă în străinătate. spre exemplu. PIB-ul României a scăzut cu 30%. Pe de altă parte. Rata de ocupare pentru popula ia în vârstă de muncă era de asemenea sub 60% (şi doar 55% în mediul urban).

Rata şomajului se calculează după rela ia: RS = [ S / (PO + S) ] x 100. 253 . psihologice şi morale. Anuarul Statistic 2001 pentru 1989-1995 şi INS 2005. politice. unde S = numărul de şomeri. 3. care include în sfera sa aspecte economice. ponderea lucrătorilor pe cont propriu şi a lucrătorilor familiali neremunera i a crescut semnificativ. uneori iremediabil. Afectează de cele mai multe ori tinerii şi femeile. pierderea încrederii de sine. în jur de 90% din lucrătorii pe cont propriu şi peste 95% din lucrătorii familiali neremunera i sunt în fapt gospodării de mici agricultori care fac agricultură de subzisten ă. Pentru a analiza corespunzător şomajul. Deşi cu o tendin ă descrescătoare după 2001. Fi gura5. calificare profesională. Propor ii şi nivelul şomajului în România Date generale despre șomaj Vorbind de piașa muncii este inacceptabil să nu vorbim despre șomaj. sociale. perioade. Aceasta reprezintă o problemă structurală majoră. iar PO = popula ia ocupată.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Pe de altă parte. vârstă. trebuie cercetate ratele şomajului.4. iar ponderea lucrătorilor familiali neremunera i a fost de 14%. Şomajul se manifestă inegal pe ări. Uitarea gesturilor profesionale. România 1989-2005 Sursă: INS. pentru că de-a lungul întregii perioade după 1990. ceea ce provoacă tensiuni şi amenin area stabilită ii sociale. în 2005. Şomajul este caracterizat de pierderea de venit. complex. Şomerul de lungă durată se descalifică. zone. Ancheta asupra For ei de Muncă AMIGO pentru 1996-2005. pierderea ritmurilor de muncă îl fac pe şomer mai pu in competitiv şi antrenează o neîncredere sporită în rândul poten ialilor patroni. Numărul persoanelor ocupate în func ie de statut. erodarea raporturilor cu comunitatea şi apari ia sentimentelor de alienare şi excludere din via a normală. iar prelungirea în timp măreşte riscul degradării competen ei profesionale şi dificultatea de reintegrare. ele având cea mai largă utilizare. sexe. ponderea în popula ia ocupată totală a lucrătorilor pe cont propriu a fost de 20%. de aceea FM = PO + S (suma dintre popula ia ocupată şi şomeri). Şomajul este un fenomen contemporan. cuprinzător. Rata şomajului arată ponderea şomerilor în numărul total al for ei de muncă (FM).

Corabia Angelescu „Economia Edișia V” . piașa muncii neputând fi tratată separat de mediul economic general. mecanismul sănătos al concurenșei încetează să mai funcșioneze.Bibliografie 1. I.Economică.9 2006 5. concentrată și ea pe câteva segmente.4 2003 7.3 2005 5. adică pe o piașă neagra paralelă.1 II Concluzii: În lume există un puternic dezechilibru între cerere și ofertă. presiunea care apasă asupra celor implicași în sistem este foarte mare. Didactică și pedagogică. altele fiind tranzacșionate în afara pieșei.ro 254 . 6. pe „piașa” apar doar anumite posturi. Este o piașă cu oferta scazută și nu foarte diversificată și respectiv cu o cerere mare. 2.4 2004 6.insse. fiind un fapt la randul său. Al. Deoarece se tranzactionează liber în principal posturi mai pușin dezirabile. un instrument funcșional pentru economia de piașa.R. Economică 1997 Emilia Ungureanu „ Piașa muncii în contextul European”.Capanu „Statistica Macroeconomică” . 4.Ed.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” 2002 . ci accesul preferenșial la informașii și oportunităși de muncă. Din cauza decalajului evident între cerere si oferta. Isaic-Maniu „Statistica pentru managementul afacerilor-Edișia a II” Ed.1999. 5.A 2005 Gheorghe Secară „ Statistica Microeconomică și Macroeconomică”. Ed.Ed. III. Economică 2000. Acest fapt creaza pe termen mediu și lung puternice frustrări și dezechilibre. oamenii de valoare învata ca nu este loc pentru ei. De fapt. 3. pentru că se transmite implicit mesajul ca nu valoarea contează.2 2007 4. Rata şomajului Pondere în % 8. Universitășii din Pitești 2009 www. Ed.

Creşterea economică este procesul de evolu ie ascendentă pe termen mediu şi lung a dimensiunilor economiei na ionale. În sens larg. La baza efortului de creştere economică se află investi ia economică (macroagregatul esen ial PIB fiind influen at în dinamică de către FBC). Creşterea economică reprezintă un proces global ce exprimă evolu ia pozitivă a unor mărimi economice agregate. care are ca rezultat mărirea poten ialului productiv. a valorii unui indicator economic agregat cum ar fi produsul intern brut. pe baza utilizării şi combinării factorilor de produc ie (eviden iat printr-un proces al majorării produsului intern brut sau venitului na ional pe locuitor). dar prezintă un caracter general ca intă a dezvoltării umane durabile. evolu ie cronologică unde rezultatele reale ale economiei de la un an la altul sunt tot mai mari (există şi teorii ale stagnării sau descreşterii. structurale şi calitative ce se produc în cadrul vie ii economice într-o perioadă îndelungată imprimând indicatorilor agrega i o tendin ă ascendentă.În sens strict. crizei ori chiar recesiunii curative ciclice dar numai pe termen scurt).Două aspecte majore ale creşterii economice se dovedesc utile în construc ia sistemelor de indicatori: I. 255 . Astfel. stagnări şi chiar scăderi. ascendentă). dr. Creşterea economică reprezintă o evolu ie a economiei na ionale pe termen mediu şi lung (pozitivă. creşterea economică exprimă o majorare reală într-o anumită perioadă de timp. într-un anumit spa iu economic. pe total sau pe locuitor. structurale şi calitative ale fiecărui factor sau ale tuturor acestora (ca trenduri şi influen e fie pe orizontala. Creşterea economică se măsoară pe baza agregatelor SCN. creşteri. Contabilitate şi Informatică de Gestiune Coordonator ştiin ific: conf. univ. dar care nu exclude oscila ii conjuncturale. Creşterea economică apare ca rezultat al ac iunii conjugate a modificării dimensiunilor cantitative. la nivel na ional sau interna ional. cu efecte favorabile în planul vie ii economice şi sociale [11].Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” CREŞTEREA ECONOMICĂ ŞI RECESIUNEA ÎN ROMÂNIA DUPĂ 1990 Autori: Adriana MIHAI Georgiana PETRE Anul I.Creşterea economică se derulează într-un anumit cadru spa ial şi temporal. Creşterea economică se află sub influen a conjugată a unui ansamblu de factori. dar de natură redusă ca durată în timp. chiar şi perioade de regresie valorică sau fizică. în timp. Creşterea economică şi evolu ia sa după 1990 Dezvoltarea în cadrul unui anumit teritoriu sau a unei anumite economii presupune prezen a evolu iilor ciclice. acumularea de capital uman tot mai bine pregătit tehnologic. cu ac iune directă şi indirectă. în cadrul unui orizont de timp bine delimitat. Gheorghe SĂVOIU Introducere Creşterea economică este rezultatul statistic major al unei economii şi probabil cel mai comentat dintre indicatorii macroeconomici contemporani. creşterea economică este forma sub care se manifestă ansamblul transformărilor cantitative.fie pe verticala fiecărui factor în sine ori a tuturor simultan). sub aspect cantitativ. rezultatele microeconomice ca şi cele macroeconomice pot înregistra.

8 . (3) IPIB real( %) = (I PIB pre uri curente : Deflatorul implicit al PIB) × 100 II. iar trendul real rămâne unul pozitiv de 1. resurse materiale.9 7. PNB. când descreşterile din debutul tranzi iei la economia de pia ă sunt urmate de creşteri economice în mod ciclic. considerat an de bază).1 5.7 5.1990–2010 INS.) şi indirect de factori demografici.8.9 . Evaluarea este rezultatul produsului între volumul neagregabil în unită i fizice datorită varietă ii lor (fapt ce obligă la recurgerea la monedă) şi pre ul exprimat prin varia ia medie a tuturor pre urilor vizate.5 2009 -12. biologici şi sociali.1 5.5 3. tehnologici.9 2. evolu ia economiei româneşti este una de tip oscilant.07% pe întreaga perioadă analizată. fiind determinată direct de factori specifici (umani.6 . 1 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 Anul Ritmul IPIB real (%) Anul precedent = 100 2003 2004 2005 2006 2007 2008 7. informa ionali. 256 . În mod concret se determină ini ial rezultatul exprimat în pre uri comparabile al raportului PIB-ului realizat timp de doi ani consecutivi.2 8. din indicele PIB-ului în pre uri curente: (2) IPIB pre uri curente (%)=(PIB în pre urile anului “0”: PIB în pre urile anului“1”) ×100 care de îndată ce a fost ob inut se împarte la un indice de pre specific.7.1 -1. iar ceea ce rezultă se denumeşte indicele PIB-ului real.1 3.100 (%) Imaginea SCN a principalelor macroagregate în pre uri comparabile asigură analiza în timp.9 6.8 Surse:Anuarul statistic al României. PIN. ob inut din indicele PIB-ului real exprimat procentual se scade valoarea ce identifică sta ionaritatea sau altfel spus 100 %: (1) R PIB real (%) = IPIB real ( %) . denumit deflatorul implicit al PIB.2 1.1 -6.5. respectiv ritmul PIB-ului real. Abordarea prin indicatori relativi eviden iază no iunea de creştere economică sau ritmul macroagregatului real analizat.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Estimarea macroagregatelor SCN de tipul PIB.Bucureşti Tendin a medie a evolu iei economiei na ionale este una general ascendentă.2 7. după 1990 Tabelul nr.4. oferind dimensiunea reală a transformărilor structurale (în pre urile unui acelaşi an.5 4. abilită i antreprenoriale etc. Creşterea economică sau modificarea anuală a IPIB real. Creşterea economică depinde şi de dinamica altor indicatori ai macroeconomiei financiar contabile.2 . PNN conduce în final la aprecierea evolu iei unei economii na ionale şi regionale. După anul 1990.

bnr.5% Valoarea minimă = -12. după 1990 Figura nr.9 % Valoarea maximă =8.ro/. buletine statistice). de mărirea volumului de activitate din domeniul industriei.1 7 6 5 4 3 2 1 0 -15 -10 -5 0 5 10 Indicatori sttatistici semnificativi Media creşterii economce = 1.4 % Abaterea medie pătratică = 6.07% Mediana creşterii economice = 3. respectiv se ob in fie accesând surse clasice de date prompte şi credibile (anuare.insse . serviciilor şi construc iilor. a fost determinată.431591 Coeficient de asimetrei = -0.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Statistica descriptivă a creşterii economice în România.ro/) sau operativ date din conferin e specializate . la final. Evolu ia ciclică a economiei na ionale după anul 1990 Graficul nr.7315581 Serie eterogenă cu valori poyitive si negative puternic polarizate în perioade de avânt şi de recesiune Sursele macroagregatelor trebuie să fie alese cu grijă dintre cele mai de încredere ştiind că aceste date devin definitive după 2-3 ani.ro Creşterea economică ce s-a constat permanent după anul 2000. fie date disponibile on-line: http://www. caracterul sezonier al acesteia. precum şi influen a condi iilor meteorologice au avut o influen ă ambivalentă asupra dinamicii produsului intern brut şi implicit asupra 257 . În ceea ce priveşte agricultura.insse. până în anul 2008. în mod semnificativ.9% Amplitudinea = 21. http://www. 1 15 10 5 0 -5 -10 -15 -20 -25 -30 1990 1991 1994 1997 1998 2000 2002 2003 2005 2006 2008 2009 1993 1996 1999 2001 2004 1992 1995 2007 Sursa: www.

Cifrele ob inute în diverse ări variază de la circa 10% din PIB în ările anglo-saxone şi scandinave şi la circa 20% în ările din sudul Europei. atunci când o parte din veniturile încasate de un individ este trecută sub tăcere sau declarată la un nivel inferior celui real. respectiv 1991-1992 şi 1997-1998. Compara ii de acest tip s-au făcut în mai multe ări. sugerează evolu ia în timp a economiei neobservate (ini ial).Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” creşterii. sub formă de cheltuieli. statistic şi contabil).V.. percep ia sau teoria urmelor rămase (indiciilor). b) metode axate pe indiciile ce se desprind din activită ile de control (cu accent pe controlul fiscal. Ed. mezo sau micro). această sumă de bani va apare totuşi la suprafa a. dintre venituri (mai mici) şi cheltuieli (mai mari) oferă principalul suport de estimare a economiei neobservate. Metoda comparării diferitelor maniere de estimare a venitului constă în confruntarea estimării veniturilor bazată pe înregistrările în conturile na ionale cu estimările de venituri ce decurg din declara iile fiscale de venituri. Diferen a se consideră a fi veniturile nedeclarate. d) metode ce au ca suport indiciile oferite de agregatele monetare. deci „veniturile subterane”. În România. Statistica afacerilor. cu tendin e de diminuare la 21% până în 2001. dar urmată apoi de o tendin ă fermă de majorare. Un proces de evaluare continuă a diferen ei descrise anterior. Criteriile de structurare ale metodelor de estimare a PIB-ului neobservat sunt nivelul de evaluare ini ial (macro. mezo sau micro). Piteşti.(2002). suportul financiar contabil al metodelor sau economic pur etc.Voineagu. Studiul cel mai complet se consideră a fi realizat în SUA. care se va topi la „căldura” ofertei din pia ă. Dinamica pe o primă perioadă de 10 ani a PIB-ului neobservat ca procent din PIB-ul oficial al României apare detaliată în graficul următor: Graficul nr.Al. Începând însă cu trimestrul al IV-lea al anului 2008 şi. de la an la an. cu un decalaj de timp. ridicând nivelul general al apei (cheltuielilor). Partea nedeclarată este asemeni păr ii nevăzute a unui iceberg sau ghe ar plutitor. După indiciile (urmele) rămase se disting:a) metode ale diferen elor dintre veniturile declarate şi cheltuielile făcute (macro. permanentă. INS a efectuat evaluări ale economiei neobservate. c) metode bazate pe urmele lăsate în pia a muncii. prin diminuarea rezultatului final macroeconomic al economiei na ionale (PIB). generând o recesiune de fond comparabilă ca intensitate cu perioadele dificile ale tranzi iei. Dacă PIB-ul este mai mare când economia neobservată creşte atunci şi creşterea economică ar trebui să fie mai mare sau criza mai mică.Săvoiu Independen a Economic . Diferen a de nivel. Percep ia sau teoria urmelor multiplică practic cel mai mult aceste metode. în anul 2009. deja din anul 1998. Mitru . pag. 92 G. criza globală a afectat grav economia României. mai evident. antrenând când descreşteri în perioadă de secetă când creşteri în anii cu recolte mai bune. Câteva concluzii referitoare la adevărata creştere economică Într-o exprimare sintetică.C. 2 Valoarea Adăugată Brută a economiei neobservate în % din PIB-ul oficial 25 20 15 10 5 0 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 Sursa:Isaic-Maniu. 258 .. care au depăşit 23% din PIB.

Piteşti.insse.. o amprentă relativ asemănătoare dar şi structuri diferite ale PIB .ului neobservat (mai ales în industrie şi alte activită i). 4 Alte activită i Industrie Alte activită i Industrie Construc i i Servicii Servicii Construc ii Structura PIB. se pot identifica din graficele de mai jos.(2002).Săvoiu G. Independen a Economic .V. Astfel.C. 3 Graficul nr.lui oficial şi ale PIB.ro Pentru perioadele 1990-1997 şi 1998-2008 se pot formula două ipoteze de ciclicitate economică şi industrială na ională de tip Juglar.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” PIB-ul neobservat este încă şi probabil va mai rămâne o lungă perioadă (inclusiv în România) o simplă estima ie. expansiunea (1995-1996 şi 2002-2007). Sursele aproximării lui sunt aproape întotdeauna observa ii statistice indirecte sau documentare. pag. Modificarea procentuală anuală a PIB-ului şi a produc iei industriale (PI) (în primul ciclu Juglar al economiei na ionale: 1990 -1997) Graficul nr. 93 În principiu şi astăzi serviciile domină similar şi PIB-ul oficial şi PIB-ul neobservat. Statistica afacerilor.Voineagu. 259 . Semnalul slab al creşterii economice româneşti este ritmul produc iei industriale na ionale care încă mai descrie trendul macroagregatului esen ial ce caracterizează dezechilibrul creşterii.ului oficial Structura PIB-ului neobservat Sursa:Isaic-Maniu. Ed.Al. Orice indicator are şi un semnal specific (să-l numim semnalul slab sau weak signal). Mai pertinente şi evident mai relevante sunt elementele structurale ale PIB-ului neobservat. 5 15 10 5 % 0 -5 -10 -15 -20 -25 -30 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 Rata creşterii economic e Ritmul produc iei industr iale Sursa: www. iar metodologiile sunt similare celor folosite în economia vizibilă. cu cele patru faze evolutive vizibile: recesiunea (1990-1991 şi 1998-1999). definindu-le în propor ie de ½. iar industria reprezintă peste 35% din PIB-ul oficial şi aproximativ  din PIB-ul neobservat.. Graficul nr. Mitru . după care apar primele semne ale inflexiunii grafice descendente a declinului (1996-1997 şi 2007-2008). urmată de inflexiunea grafică ascendentă a relansării (1992-1994 şi 1999-2001).

insse.8 5. după declanşarea tranzi iei din 1990. pierderile în rezultatele macroeconomice: 1. chiar cu economia României. după trimestrul al IV-lea al anului 2008) Graficul nr. recesiunii interne şi ciclului electoral.1 3. activitatea economică nu se desfăşoară liniar. reintrarea în criză conform celui de al III-lea ciclu Juglar. contagiunea crizei globale şi impactul sporit al crizei în ărilor membre aleUE.ro Se poate observa că începând cu anul 2008 (mai precis din trimestrul al IV-lea al acestuia). uniform 260 . economia na ională prin semnalul slab al produc iei industriale intră într-un trend descendent şi deschide un al treilea ciclu evolutiv de tip Juglar.7 7.9 1.5 -6. mai ales.1 5.2 Ciclul şi anul I II III IV electoral 1993-1996 1997-2000 2001-2004 2005-2008 1.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Modificarea procentuală anuală a PIB-ului şi a produc iei industriale (PI) (în cel de-al doilea ciclu Juglar al economiei na ionale: 1998 -2008 şi intrarea în cel de-al treilea ciclu Juglar. 2.6 15 10 5 0 % -5 -10 -15 -20 -25 -30 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Rata creşterii e conomice Ritmul produc iei industriale Sursa: www.1 7.3 4.(ciclul Juglar al economiei de pia ă româneşti debutează cu recesiune pentru 2 ani în medie). iar pe ansamblu coboara la 40%: Tabelul nr. ceea ce probabil va mări substan ial şi impactul şi durata şi.1 -1.4 5 3. în economia de pia ă. creşterea PIB în ultimele două cicluri electorale reprezintă în primul an electoral circa 66 – 88% din media per ciclu.8 8.2 6 3. Se poate exemplifica. Indiferent de nivelul de agregare al datelor statistice financiar contabile (micro. care pot amplifica sau diminua etape ca impact temporal şi rezultate. ciclul electoral şi amplificarea crizei în primul an sau în primii doi ani postelectoral).2 5.9 -4. Specificitatea fiecărei economii trebuie îmbinată şi cu suprapunerea unor cicluri distincte. care se află în actuala recesiune sub influen a a trei crize reunite. mezo sau macroeconomic). sub influen ele negative ale crizei financiare globale.

Bibliografie 1. 2. Rolul statisticii oficiale de a oferi informa ii pertinente conjuncturale şi pe termen scurt devine din acest punct de vedere fundamental în în elegerea ciclului afacerilor în economiile de pia ă. Ed. importan a crizei şi a recesiunii devenind esen ială în evaluările economice. Bucureşti. dominantă fiind alternarea stărilor de echilibru cu cele de dezechilibru. ascensiunile cu declinul. 261 . (2010). Gândirea statistică aplicată. Bucureşti. Săvoiu G. Săvoiu G.Universitară. Ed. (2009) Statistica.Mod de gândire şi metode.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” ascendent şi omogen în timp.Universitară.

Scurtă istorie a cicilicită ii crizelor economice în S. dr. reputa ia sau existen a unei organiza ii sau unui individ. de creşterea puterii militare a unui stat.1 BUSINESS CYCLE INFLEXIUNE Decembrie 1854 (IV) – Iunie 1857(II) Decembrie 1858 (IV) Octombrie1860(III) Iunie 1861 (III) Aprilie 1865(I) Decembrie 1867 (I) Iunie 1869(II) Decembrie 1870 (IV) Octombrie1873(III) Martie 1879 (I) Martie 1882(I) Mai 1885 (II) Martie 1887(II) Aprilie 1888 (I) Iulie 1890(III) Mai 1891 (II) Januarie 1893(I) Iunie 1894 (II) Decembrie1895(IV) Iunie 1897 (II) Iunie 1899(III) Decembrie 1900 (IV) CLIMAX BUSINESS CYCLE CLIMAX INFLEXIUNE Septembrie1902(IV) August 1904 (III) Mai 1907(II) Iunie 1908 (II) Ianuarie 1910(I) Ianuarie 1912 (IV) Ianuarie 1913(I) Decembrie 1914 (IV) August 1918(III) Martie 1919 (I) RECESIUNE – 18 8 32 18 65 38 13 10 17 18 18 DURATA IN LUNI EXPANSIUNE – 30 22 46 18 34 36 22 27 20 18 24 DURATA IN LUNI EXPANSIUNE 21 33 19 12 44 – 48 30 78 36 99 74 35 37 37 36 42 CICLUL – – 40 54 50 52 101 60 40 30 35 42 Secolul XX – 20 crize prelungite sau recesiuni RECESIUNE 23 13 24 23 7 CICLUL 44 39 56 32 36 67 46 43 35 51 . prin acumularea dificultă ilor. incapacitate a partidelor politice de a rezolva conflictele sociale. O istorie succintă a crizelor americane oferă un răspuns rezonabil în ceea ce priveşte dinamica etapelor crizelor şi recesiunilor în timp. Gheorghe SĂVOIU Introducere Criza este un concept care de ine o mul ime de semnifica ii şi defini ii. acuza ie sau set de probleme interne şi externe care amenin ă integritatea. care pune în discu ie responsabilitatea organiza iei în fa a publicului şi care îi amenin ă capacitatea de a continua în mod normal activitatea. revoltă împotriva autorită ilor. de accentuarea tehnologizării. APĂRUTE ÎN SUA Autor: Florin BADEA Anul I. în sens organiza ional identifică o situa ie neaşteptată. din punct de vedere istoric coincide cu un dezechilibru ce apare între elementele componente ale unei societă i.U. neguvernabilitate. Cel mai mare grad de acoperire îl de ine conceptualizarea sistemică a crizei. în teoria comunicării se suprapune cu ideea de eveniment. Economic. sociologic descrie o inechitate socială. dezvăluire. izbucnirea conflictuală a tensiunilor şi puternice presiuni spre schimbare.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” CINCI INDICATORI DE SEMNALIZARE AI CRIZEI GLOBALE. criza înseamnă stagnarea şi perturbarea vie ii economice. scădere a motiva iei şi ini iativei.11 crize prelungite sau recesiuni Tabelul nr. politic este sinonimă cu un eşec al conducerii politice. univ. ca perioadă dificilă în func ionarea normală a unui sistem. cauzat de dinamică socială. Contabilitate şi Informatică de Gestiune Coordonator ştiin ific: conf. declinul moştenirii familiale. inconsisten ă şi incoeren ă a sistemului politic. civice şi religioase. comunitare.A Secolul XIX .

care atinge o valoare medie de 39 de luni. Criza americană are un caracter tot mai par ial ca izbucnire şi tot mai amplu ca expansiune. economia americană reintrând curând într-o nouă expansiune. 263 . prin prelungirea duratei de creştere economică şi bunăstare per ansamblu. rezultatul fiind pozitiv pentru SUA. Pin iner ia dezvotării şi ca urmare a liberalismului specific se aşteaptă ca pornind de la economia S. Simultan ciclul explodează lent către modelul Juglar. în defavoarea celei de criză. men inut în expansiune for ată până în decembrie 2007. pentru SUA. criza americană fiind mai violentă ca inflexiune şi mai gravă în plan social şi psihosocial. Într-un ciclu general al celor 32 de crize (incluzând aici şi prima. comparativ cu criza care scade la 15 luni. durata medie a unui ciclu economic era atunci de circa 50 de luni. dar distribu ia se modifică substan ial în favoarea expansiunii economice. ca urmare a pozi iei de pol „nordic”. în care criza medie prezintă un trend de diminuare. durata totală a ciclului fiind păstrată relativ şi un secol mai tărziu.A: -criza este un moment critic. situa ia descrie o medie a ciclului american de 55 de luni (circa patru ani şi jumătate). dar cu o dilatare pu in artificializată dar substan ială a perioadei de expansiune.U. periculos şi brusc de inflexiune în direc ie involutivă.A. în secolul XX. ca urmare a caracterului profund liberal al economiei S. relevă şi două caracteristici constante. Recesiunea economică oriunde ar avea loc este caracterizată de o încetinire a activită ii economice a unei ări pentru o perioadă de minimum şase luni. O astfel de perioadă în ciclul economic durează din momentul în care activitatea economică a unei ări începe să scadă. ceea ce limitează din impactul intern.A să apară primele semne de redresare a economiei mondiale.U. cu o uşoară creştere de numai patru luni. mai nou revărsându-se ca un veritabil flux de export de criză în economiile mondiale care absorb o mare parte din ea.A.A în ultimele două secole.nber. criza ciclică americană şi recesiunea profundă se repetă cu o anumită regularitate în secolul XIX. criza acoperind cu expansiunea aproximativ paritar întreaga perioadă (23 de luni criza şi 27 de luni expansiunea). până în momentul în care activitatea economică începe din nou să crească.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Ianuarie 1920(I) Mai 1923(II) Octombrie1926(III) August 1929(III) Mai 1937(II) Februarie 1945(I) Noiembrie 1948(IV) Iulie 1953(II) August 1957(III) Aprilie 1960(II) Decembrie1969(IV) Noiembrie1973(IV) Ianuarie 1980(I) Iulie 1981(III) Iulie 1990(III) Martie 2001(I) Decembrie2007(IV) Iulie 1921 (III) Iulie 1924 (III) Noiembrie 1927 (IV) Martie 1933 (I) Iunie 1938 (II) Octombrie 1945 (IV) Octombrie 1949 (IV) Mai 1954 (II) Aprilie 1958 (II) Februarie 1961 (I) Noiembrie 1970 (IV) Martie 1975 (I) Iulie 1980 (III) Noiembrie 1982 (IV) Martie 1991(I) Noiembrie 2001 (IV) – 18 14 13 43 13 8 11 10 8 10 11 16 6 16 8 8 – 10 22 27 21 50 80 37 45 39 24 106 36 58 12 92 120 73 28 36 40 64 63 88 48 55 47 34 117 52 64 28 100 128 – 17 40 41 34 93 93 45 56 49 32 116 47 74 18 108 128 81 Sursa: NBER (http://www. Numărul mare de crize analizate din istoria S.U.U.A. plasată în cel mai lung ciclu economic al S. Hanau). de natură temporal-umană. dar are loc şi o tendin ă de implozie structurală amplă a crizei economice în ciclul de ansamblu. pe fondul unei creşteri lente a întregului ciclu. ale cazului general. Criza ciclică americană descrisă în mod sintetic este reprezentativă ca reluare în dublă fază. dar agravează impactul extern. respectiv media va ajunge la 54 de luni. ajungând la o durată de circa un an şi jumătate (17 luni) şi o expansiune economică de peste trei ani (38 de luni).U. din martie 2001. în cadrul unui ciclu economic de tip Juglar estompat. dar scurta criză din secolul XXI. conform PIB-ului realizat de către această economie.U.org/) Conform istoriei crizelor derulate în S. a cărui tendin ă este de a se apropia structural de ciclul scurt sau minor (Kitchin. media de 17 luni descriind valoare medie a recesiunii economiei S.

tensiune. Semnalul slab al indicatorului (nivel ridicat sau în creştere) este un semn al neîncrederii reciproce a băncilor. Regrupând cei cinci indicatori ai crizei financiare declanşate în SUA la finele anului 2008. TED spread. Semnalul slab (nivel scăzut sau în scădere) relevă diminuarea încrederii în pie ele globale de credit. tot în % din PIB.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” -criza se defineşte şi ca o schimbarea rapidă. indiferent de motiv. Complexitatea pie elor bursiere în economia americană. în acelaşi timp”. justifică deplin importan a indicatorilor financiari contabili în identificarea ciclicită ii. pierderile din creditele de consum etc.LIBOR – (US three-month dollar LIBOR) rata de schimb interbancar pentru creditele pe termen scurt.BONDS–semnalul de identificare sau evaluare a crizei privind pia a obliga iunilor. stres. bancare sau valutare. atunci când. încearcă să majoreze rezervele de numerar. a modificat radical indicatorii de semnalizare a crizelor şi recesiunilor. Acest lucru se întâmplă deoarece TREASURY sunt considerate fără risc.COMERCIAL PAPER (CP) sau documentele de creditare reprezintă semnalul de identificare (evaluare) a crizei privind pia a creditelor pe termen scurt în cazul firmelor comerciale.1 264 . prin dificultă i. gravă şi brutală a unei stări aparent stabile. ca exemplu.Tradi ional. TED Spread se diminuează. iar semnalul puternic (nivel scăzut /în scădere) o abordare optimistă. semnalul de identificare sau evaluare a crizei în sistemul bancar. Comercial paper şi Bond-urile. Împrumuturile comerciale reprezintă datorii pe termen scurt. active nete străine. Paul Krugman. cu o scaden ă cuprinsă între 1 şi 270 de zile. în timp ce LIBOR reflectă riscul de creditare a băncilor comerciale. O afirma ie a laureatului premiului Nobel. se poate observa coinciden a de semnal sau identitatea de mesaj extrem vizual. Semnalul slab (un nivel ridicat sau o creştere a TED Spread) este un semnal după care creditorii consideră că riscul de neplată al creditelor interbancare este în creştere. cu sensuri diferite. determinat în % din PIB. iar semnalul puternic cu amplificarea CP. Libor. în graficele lor specifice. reunind informa ii referitoare la deficitul contului curent. retragerile de capital ipotecar. D. C. Semnalul slab coincide cu nivelul scăzut sau declinul CP. companiile utilizează Comercial Paper pentru finan area zilnică a opera iuni de împrumut în numerar de care au nevoie pentru a asigura compensarea salaria ilor sau cumpărarea de materiale.TREASURY–(US three month Treasury Bill yield) semnalul de identificare sau evaluare a crizei trezoreriei (randamentele bonurilor de trezorerie) Semnalul slab al indicatorului (nivel scăzut sau în scădere) relevă o mare îngrijorare (turbulen e şi incertitudini) referitoare la sistemul financiar iar semnalul puternic (nivel ridicat sau în creştere) descrie o evolu ie optimistă. Există totuşi solu ia de sintetizare a semnalelor la numai cinci indicatori cu putere de generalizare mare în economia SUA: Treasury.TED Spread – (în fapt diferen a dintre TREASURY şi LIBOR) este semnalul pentru identificarea sau evaluarea crizei în pia a creditului şi sintetizează stresul existent pe pia a creditului. B. Indicatori de semnalizare a crizei în acenomia americană Statistica descriptivă din bazele de date ale crizelor financiare şi bancare oferă o mul ime de indicatori de semnalizare. Semnalul puternic apare în momentul în care riscul bancar este considerat a fi în scădere. ascendente sau descendente: Figura nr. High Yield Bonds sau obliga iunile de valoare mare reprezintă diferen ele de randament ale obliga iunilor şi sunt folosite de către investitorii şi analiştii de pia ă pentru a evalua pie ele globale de credit. o mare parte a sectorului privat. pierderile reziden iale ipotecare. care pot fi reuni i într-un sistem de indicatori ai debutului crizelor financiare. E. de regulă. A. inflexiunilor şi implicit recesiunilor: „O recesiune se întâmplă. ca şi percep ia asupra riscurilor de creditare. emise de către marile bănci şi corpora ii.

din trei indicatori. TED SPREAD şi COMERCIAL PAPER. Federal Reserve Board.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” TREASURY (XII 2007-XII 2008) COMERCIAL PAPER TED SPREAD (XII 2007-XII 2008) LIBOR (XII 2007-XII 2008) HIGH YIELD BONDS (OBLIGA IUNILE DE VALOARE MARE) Surse: Federal Reserve Senior Loan Officers Survey. 265 . cu şanse mari în identificarea semnalelor crizei (recesiunii): LIBOR. Există şi o variantă minimală. Bloomberg.

pag. Progrese în teoria deciziilor economice în condi ii de risc şi incertitudine” în cadrul Zilele Academice Ieşene..82 1. 2 Indicatorul şi perioada determinării LIBOR TED SPREAD COMERCIAL PAPER 14 noiembrie 2007 4. ceea ce sugerează ironic că este un instrument prea sensibil în depistarea poten ială a dezechilibrelor cauzatoare de crize sau recesiuni. (2009). Cruceru G.Ed. Citându-l pe Paul Samuelson. 18–19 sept.(2007). 3.12/2009. Revista Română de Statistică nr.95 5.. este suficient de relevantă.69 Surse: Federal Reserve Senior Loan Officers Survey. vol VIII pag. 2009 Ed. Săvoiu G. Celebrul „Index of leading indicators”(ILI).Bucureşti.89 0. Bibliografie 1.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Valoarea maximă a lunii octombrie 2008. Tabel nr.82 4. 25 – 29. considerat cel mai eficient instrument de detectare a crizelor cuprinde un set de 10 indicatori majori ai economiei americane: de la numărul de şomeri sau cereri pentru asigurări de şomaj. Supliment.11 3. 139-160.. 266 . Pre ul petrolului – un factor de risc dominant şi o variabilă explicativă majoră a incertitudinii în ciclul contemporan tehnologic de tip Kondratiev. Federal Reserve Board. Săvoiu G. un număr de 12 crize din cele 7 care au avut loc în realitate”. la indicele sentimentului consumatorilor şi numărul de ore săptămânale lucrate de angaja i. Bloomberg.Universitară. 2.05 1 septembrie 2008 2.14 Valoarea maximă (octombrie 2008) 4. O teorie statistică a “semnalelor slabe” în identificarea crizelor economico – financiare. Iaşi.Statistica. Săvoiu G.57 6. în SUA. ILI a reuşit să „identifice între 1959 şi 2001.Tehnopres. (2009).Un mod ştiin ific de gândire.

2. deflatorul PIB-ului. VALORIFICÂND PENTAGONUL MAGIC CONJUNCTURAL Autor: Monica MUNTEANU Anul I. Indicatori ai echilibrului pie ei for ei de muncă: gradul şi structura ocupării şi migrării interna ionale a for ei de muncă. Indicatori ai echilibrului investi ie . Indicatori ai echilibrului extern al economiei na ionale: indicatori ai contului curent al balan ei de plă i externe. unde tabloul pentagonului magic se poate extinde semnificativ completând imaginea economiei cu aspecte caracteristice privind formarea brută de capital fix. • dodecagonul conjunctural al unei economii na ionale. rata de înlocuire etc. taxa de scont etc. rezultat din minisistemul de indicatori anteriori la care se adaugă raportul între veniturile maxime şi cele minime la nivelul economiei analizate.consum şi ai creşterii economice: ritmul creşterii economice reale. rata şomajului şi soldul balan ei comerciale. • decalogul strategic şi tactic al competitivită ii economice. respectiv ratingul riscului de ară şi un indicator esen ial de ierarhizare a economiei. 5. cuprinzând rata creşterii economice. Uniunea Europeană prin EUROSTAT. În cadrul celor cinci clase de domenii se găsesc şi al i indicatori alternativi ce delimitează pentagonul magic şi anume: 1. cunoscut sub denumirea de indice de coeziune se ob ine pentagonul magic. rata formării brute de capital fix. cursul de schimb al monedei na ionale. gradul de concentrare a veniturilor etc. participarea la circuitul intern şi interna ional al capitalului (prin îndatorarea internă şi externă) şi evolu ia deficitului bugetului general consolidat ca procent din PIB. rata şomajului şi soldul balan ei comerciale. în ceea ce priveşte dinamica celor cinci indicatori. dinamica investi iilor străine. Banca Mondială şi FMI extind seturile de indicatori regrupându-i tactic şi sub alte apelative la fel de expresive:a)indicatori instrumentali (exemplu: . indicele de cost al vie ii şi dezvoltării umane. Dacă acestui sistem minimal de indicatori i se adaugă raportul între veniturile maxime şi cele minime.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” MODELAREA CREŞTERII ECONOMICE. Practic nu există o economie care să fi putut realiza concomitent optimul ideal. rata anuală a infla iei. care adaugă la decalogul strategic şi tactic al competitivită ii al i doi indicatori esen iali. 4.Cele mai simple solu ii de prezentare statistică conjuncturală a economiei sunt considerate a fi următoarele: • patrulaterul strategiei economice. 3. proveni i din tot atâtea domenii caracteristice. rata infla iei. greve şi conflicte. • pentagonul magic al strategiei economice. ai îndatorării externe etc. dr. master Sisteme Bancare Europene Coordonator ştiin ific: conf. Cea mai simplă prezentare statistică a economiei de o manieră conjuncturală este aceea a careului magic al strategiei economice şi cuprinde rata creşterii economice. Gheorghe SĂVOIU Ciclul afacerilor într-o economie de pia ă se lasă dezvăluit prin intermediul statisticii de tip conjunctural care se axează pe un sistem de indicatori statistici conjuncturali şi se detaliază pe termen scurt. rata şomajului. Indicatori ai echilibrului cerere-ofertă prin nivelul pre urilor: indicii pre urilor bunurilor de produc ie şi de consum. de impact ai fluxurilor financiare interna ionale în investi ii. univ. Indicatori ai echilibrului social şi comunitar (armonie şi coeziune): ecartul dintre salariul minim şi maxim. rata infla iei. ponderea consumului final etc. aici ca expresie a imposibilită ii atingerii simultane de către vreo economie a optimului pentru toate clasele de indicatori men iona i.

42 > F 0. în condi ile în care sunt cunoscute valorile parametrilor Analiza indicatorilor s-a realizat pe cazul României.33 = 0.Dintre indicatorii prezenta i mai sus am ales spre modelare următorii: a)rata creşterii economice (ca variabilă explicată). c) indicatori de obiective (exemplu: rata şomajului şi rata infla iei).b) indicele pre urilor bunurilor de consum.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” deficitul bugetului general consolidat ca procent din PIB). valorile fiind exprimate în procente.05.04*IPC + Ɛ Atunci când IPC creşte cu 1%.17 = 4. b)indicatori de pilotaj (exemplu: soldul balan ei comerciale). e) soldul balan ei comerciale raportat la produsul intern brut. Conform raportului de corela ie legătura dintre rata creşterii economice şi IPC este una de intensitatea medie. Corela ia dintre Rata creşterii economice şi IPC Rata creşterii economice = 4. Xk) + ε unde: f = func ia care exprimă dependen a variabilei rezultative (Y) de variabilele factoriale (Xi). f) raportul dintre câştigul salarial minim şi câştigul salarial mediu. Corela ia dintre Rata creşterii economice şi IPPI 268 . Modelul I.În continuare vom testa fiecare variabilă explicativă pentru a determina care dintre cei cinci indicatori au o influen ă semnificativă asupra ratei creşterii economice şi pentru a construi în final un model multifactorial de regresie de forma: Y = f (X1. rata de creştere economică scade cu 0.45.04%.57.c) indicele pre urilor produselor industriale.57 – 0.d) rata şomajului. R = 0. Modelul II. X2. pe o perioadă cuprinsă între anii 19912009.1. …. cu un prag de semnifica ie de 5%. F c = 8.Testul Fisher-Snedecor indică faptul că rezultatele ob inute sunt semnificative.

17 = 4.06*IPPI + Ɛ Atunci când IPPI creşte cu 1% rata creşterii economice scade cu 0.23%.09.1. Corela ia dintre Rata creşterii economice şi soldul balan ei comerciale/PIB 269 .23*Rata şomaj + Ɛ Atunci când rata şomajului creşte cu 1% rata creşterii economice scade cu 0.33 – 0. cu un prag de semnifica ie de 5%. F c = 0.05. Testul Fisher-Snedecor indică faptul că rezultatele ob inute nu sunt semnificative.45. Conform raportului de corela ie legătura dintre rata şomajului şi rata creşterii economice este foarte slabă.19 – 0. Corela ia dintre Rata creşterii economice şi Rata şomajului Rata creşterii economice = 3.05.008 = 0. cu un prag de semnifica ie de 5%. R = 0.1.45.06%.03 > F 0. Modelul III. R = 0.41 = 0.17 = 4.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Rata creşterii economice = 5. Modelul IV.Testul Fisher-Snedecor indică faptul că rezultatele ob inute sunt semnificative. Conform raportului de corela ie legătura dintre rata creşterii economice şi IPPI este una de intensitatea medie. F c = 12.64.13 < F 0.

Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Rata creşterii economice = -2.45. cu un prag de semnifica ie de 5%. Rata creşterii economice = α + β IPPI + γ Soldul balan ei comerciale/PIB* + Ɛ 2. Testul Fisher-Snedecor indică faptul că rezultatele ob inute nu sunt semnificative.56%.06.25 (prag sub care s-a considerat că legăturile nu există sau sunt foarte slabe).1.07 > F 0.51 – 0. În urma analizei fiecărui model unifactorial variabilele ce prezintau un raport de corela ie de sub 0.06*Smin/Smed + Ɛ Atunci când raportul dintre salariul minim şi salariul mediu net creşte cu 1% rata creşterii economice creşte cu 0.46 Conform raportului de corela ie legătura dintre soldul balan ei comerciale/PIB şi rata creşterii economice este slabă. Conform raportului de corela ie legătura dintre Salariu minim/Salariu mediu net şi rata creşterii economice este foarte slabă.004 = 0.56*Soldul balan ei comerciale/PIB + Ɛ Atunci când raportul dintre soldul balan ei comerciale şi PIB creşte cu 1% rata creşterii economice scade cu 0. au fost excluse din analizele ulterioare.05. R = 0. F c = 0.1. Corela ia dintre Rata creşterii economice şi Smin/Smed Rata creşterii economice = -1. Testul Fisher-Snedecor indică faptul că rezultatele ob inute sunt semnificative. deoarece au fost considerate irelevante.61 > F 0.21 = 0.06%. cu un prag de semnifica ie de 5%.17 = 4. F c = 4.R = 0.45.17 = 4. În final am optat pentru 2 modele multifactoriale care vor cuprinde: 1. Modelul V.05.33 + 0. Rata creşterii economice = α + β IPC + γ Soldul balan ei comerciale/PIB* + Ɛ Modelele multifactoriale parametrizate se prezintă astfel: 270 .

53* Soldul balan ei comerciale/PIB + Ɛ Rata creşterii economice = 0. Pentagonul magic al economiei româneşti pentru anul 2010 RA CRESTERII ECO TA NOMICE 100 0. Evolu iile indicatorilor economici în anul curent şi anul viitor sunt aşezate în pentagonul magic astfel: Figura 1.5% 271 .52* Soldul balan ei comerciale/PIB* + Ɛ În concluzie.06* IPPI – 0. IPC. deoarece estimatorii lor sunt semnificativ diferi i de zero şi corect identifica i.1 % 50 IN DICE CO EZIUNE SO CIALĂ m din mediu inin 0 -50 RA DE ŞO TA MAJ 40.4% 3.04* IPC – 0. deoarece modelul explică cea mai mare parte din varia ia ratei de creştere ecomică. soldul balan ei comerciale/PIB) sunt factori semnificativi ai ratei creşterii economice.2% 7.6% SO BALAN A CO LD MERCIA CA PROCEN LA T D PIB IN RA INFLA IEI TA -7. adică variabilele explicative (IPPI. putem afirma că modelele sunt corect specificate.79 – 0.5 – 0.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Rata creşterii economice = 1.

În ceea ce priveşte soldul balantei comerciale ca procent din PIB acesta va coborâ de la valori de peste – 15% la -7.5%. conform comisiei na ionale de specialitate.5% la 3. economia României ar trebui să încheie o etapă de recesiune profundă în ciclul mediu de tip Juglar şi să intre în perioada de avânt economic. respectiv 0. În concluzie. în anul curent. ieşind astfel din zona de alarmă. Rata anuală a infla iei IPC va coborâ de la 5. 272 . în luna martie înregistrând un nivel de 4.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Din figura 1 se observă valorile prognozate pentru cei trei indicatori economici care au o influen ă importantă asupra ratei creşterii economice.5%).Se observă că rata creşterii economice se va situa la nivelul stagnării.2%.1%. la un nivel apropiat de stabilitatea impusă de Uniunea Europeană (3.4%.

Soldul balan ei comerciale ca procent din PIB va continua să se reducă şi în 2011 până la 6. L.. Rata infla iei va coborâ de la 3. Ed. Paris Săvoiu G. dar şi prin măsuri luate de guvernul român precum reducerea cheltuielilor bugetare şi relansarea investi iilor.(2004).Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Figura 2. Bucureşti.4 % SOL BAL ACO ERCIA CA D AN M LA PRO CENT D PIB IN RATAIN A IEI FL -6. ASE. Ed Dunod.7 % 7.Statistică pentru afaceri interna ionale. Îmbunătă irea mediului economic ar putea conduce la o relansare a exporturilor şi o temperare a importurilor pentru consum. având un nivel apropiat de stabilitatea impusă de Uniunea Europeană (3.5%). Ed. (coord) (2009).4%. L'équilibre et la croissance économiques. Bucureşti.2%. Săvoiu G (2010). Universitară.Ed. Korka M. 273 .Tuşa E. Gândirea statistică aplicată. Bibliografie selectivă 1. Bucureşti Stoléru. 3. Universitară.2 % În anul 2011 economia României va înregistra o creştere de 2. (1968).8% 3.4 % IND COE NE SOCIAL minin d med ICE ZIU Ă in iu 0 -5 0 RA DE ŞOM J TA A 41. 2.8%. în contextul revenirii economiei europene. 4. Pentagonul magic al economiei româneşti pentru anul 2011 RA CRESTERII ECON ICE TA OM 10 0 5 0 2. Se doreşte reducerea ratei infla iei în condi iile în care România se pregăteşte că conveargă la moneda euro în 2015..5% în 2010 la 3. Econometrie.

la fel şi via a produsului. Pentagonul magic şi expresia sa statistică grafică. ciclurile medii investi ionale de 15 până la 25 ani (Kuznets). Practic nu există o economie care să fi putut realiza concomitent optimul ideal. ciclurile economice scurte industriale sau agricole (aproximativ 40 luni în ciclul industrial de tip Kitchin şi circa 30 de luni cel agricol de tip Hanau). Ca o constatare generală. univ. eviden iate ca informa ii despre principalele echilibre economice necesare ce delimitează pentagonul magic: 274 . • ciclurile electorale (în jurul a 46-50 de luni sau în medie 4 ani) etc. Dacă acestui sistem minimal de indicatori i se adaugă raportul între veniturile maxime şi cele minime. situa ii influen ând pozitiv sau negativ o economie.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” PENTAGONUL MAGIC AL ECONOMIEI ROMÂNEŞTI ÎN ANII 2010 ŞI 2011. dr. ce pot fi grupa i în cadrul celor cinci clase de domenii. ciclurile economice medii de 8 până la 10 ani (Juglar). prin transformarea realită ii faptelor în împrejurări cu con inut economic. nu poate avea scăpare nici macroeconomia. o activitate) este aceea a careului magic al strategiei economice şi cuprinde rata creşterii economice. 2. aici ca expresie a imposibilită ii atingerii simultane de către vreo economie a optimului pentru toate clasele de indicatori men iona i. ciclurile economice coexistă şi influen ează pe cele de tip politic sau electoral. cunoscut sub denumirea de indice de coeziune se ob ine pentagonul magic. o regiune. Punctarea precisă a sistemului de indicatori statistici printr-o figură geometrică de forma unui clasic pentagon magic. rata şomajului şi soldul balan ei comerciale. rata infla iei. SINTETIZAT ÎN DOUĂ DIAGRAME RADIALE Autori: Elena ANDREIANA Mirela BELU Anul I. de ascensiune şi declin. până la 60 de ani (Kondratiev). denumită diagramă radială Cea mai simplă prezentare statistică a economiei de o manieră conjuncturală (cu sens de ansamblu de factori obiectivi şi subiectivi sau de împrejurări. Gheorghe SĂVOIU 1. Se pot enumera şi al i indicatori alternativi. proveni i din tot atâtea domenii caracteristice. Analiza statistică a datelor economice acumulate în timp a identificat mai multe tipuri de cicluri care se suprapun şi se întrepătrund. relevă o corelare a activită ilor şi produselor în spa iul şi timpul economic al afacerii sau firmei. Contabilitate şi Informatică de Gestiune Coordonator ştiin ific: Conf. cu atât mai mult. constituind astfel o alternan ă de profit şi pierdere. în ceea ce priveşte dinamica celor cinci indicatori. iar din evolu ia oscilantă a timpului. Introducere Creativitatea umană este ciclică. câteva dintre ele detaşându-se prin impactul şi importan a lor: • • • • ciclurile economice lungi de 50.

) I.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Figura nr. cursul de schimb al monedei na ionale.Indicatori ai echilibrului pie ei for ei de muncă (gradul şi structura ocupării şi migrării interna ionale a for ei de muncă. ai îndatorării externe etc. taxa de scont etc) 3. ponderea consumului final etc. 275 . 1. greu de sesizat altfel din ciclicitatea specifică grafică. greve şi conflicte. rata formării brute de capital fix. determinată ca medie a rezultatelor anuale după 1990.Indicatori ai echilibrului investi ie . deflatorul PIB-ului. indicele de cost al vie ii şi dezvoltării umane. rata şomajului. rata de înlocuire etc. rata anuală a infla iei. gradul de concentrare a veniturilor etc. 1.Indicatori ai echilibrului social şi comunitar (armonie şi coeziune) (ecartul dintre salariul minim şi maxim.Indicatori ai echilibrului extern al economiei na ionale (indicatori ai contului curent al balan ei de plă i externe.) 5. în pre uri comparabile: (1) I real = PIB PIBreal1 PIBreal0 sau Iq = PIB ∑p q ∑p q 0 0 1 0 şi se exprimă frecvent procentual. Creşterea economică reală (aleasă pentru a caracteriza echilibrul cerere-consum) este estimată prin intermediul indicelui produsului intern brut.) 4. PIB PIB Media creşterii economice pentru cei 20 de ani de schimbări ale economiei na ionale este de 1.consum şi ai creşterii economice (ritmul creşterii economice reale.) 2. unde I q este indicatorul real.Indicatori ai echilibrului cerere-ofertă prin nivelul pre urilor (indicii pre urilor bunurilor de produc ie şi de consum. de impact ai fluxurilor financiare interna ionale în investi ii.07%. ca ritm al creşterii reale: (2) R = I q x 100 – 100.

de regulă.4 256.1 15 10 5 0 -5 -10 -15 -20 -25 -30 1990 1991 1992 1997 1998 1999 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 1993 1994 1995 1996 2000 2001 Surse:www. îl transformă în indicatorul principal de măsurare a stabilită ii pre urilor.5 24.7 15.1 136. 2 300 250 200 150 100 50 0 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Ritm IPC Ritm IPPI % III. Promptitudinea IPC-ului în raport cu aceea a deflatorului PIB -ului şi sfera sa de cuprindere mai bună comparativ cu aceea a IPPI-ului.5 22.1 33. în care: . instrument de măsurare a evolu iei de ansamblu a pre urilor produselor industriale fabricate şi livrate de producători interni.9 19. indicele implicit al pre urilor produsului intern brut (deflatorul PIB-ului) care exprimă modificarea medie a pre urilor bunurilor şi tarifelor serviciilor întregii produc ii a economiei na ionale şi indicele pre urilor produselor industriale (IPPI).ro II.1 184.85 170.2 210.9 11.3 35.1 38.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Ritmul sau rata creşterii economice reale a economie româneşti după 1990 Grafic nr. sunt coeficien i de ponderare.insse. Indicele pre urilor ( po qo ) ∑ ∑ ( po qo ) bunurilor de consum reprezintă baza de calcul a infla iei.0 140. expresia sintetizatoare în rata şomajului.8 42.9 59.28” 220.1. Rata şomajului înregistrat se calculează 276 2009 .0 10.9 154.3 20.81 Sursa: ww.6 34. în calitate de instrument de evaluare de ansamblu a creşterii pre urilor mărfurilor cumpărate şi a tarifelor serviciilor utilizate de către popula ie.7 32.84 5. 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 Anul precedent = 100 2004 2005 2006 2007 2008 7.2 45. rata infla iei se exprimându-se ca ritm al IPC (în procente): (4) R = IPC × 100 – 100. Echilibrul pie ei for ei de muncă este relevat şi de nivelul ocupării dar şi de cel al şomajului şi îşi găseşte. după 1990 Grafic nr.2 45. IPC este calculat prin formula indicelui de pre de tip Laspeyres.insse.ro Dinamica ritmului IPC şi al ritmului IPPI la nivel na ional.7 51. Evolu ia anuală a infla iei în economia României Tabel nr.8 165.2 15.1 9.5 6. ca o medie aritmetică ponderată: I P ( po qo ) ( po qo ) (3) IPC= ∑ .8 156. Stabilitatea pre urilor (ca imagine reprezentativă a echilibrului cerere-ofertă) este măsurată prin intermediul a trei indicatori statistici distinc i: indicele pre urilor bunurilor de consum (IPC).59 2.0 22.56 11.8 49.9 4.5 41.

9 5.3 5.7 -18.2 4. după 1990 Tabel nr.7 .9 -2. Indicele de coeziune socială (ICS) determinat astfel reprezintă un raport între valoarea maximă şi cea minimă a câştigului salarial (brut sau net): CS MAXIM (7) ICS = ×100 .4.9 -34. Soldul balan ei comerciale a României (∆=X FOB –M CIF ).6 -0. fie la cumulul popula iei ocupate şi al şomerilor (PO + S).4 3.1 -2.8 -29. unde X = volumul exportului şi M = volumul importului. Indicatorul conjunctural sau pe termen scurt de evaluare a coeziunii sociale în compensarea diferen iată prin venituri este constituit de „raportul dintre veniturile personale cele mai mari sau înalte şi veniturile personale cele mai mici sau scăzute” întregit şi de evolu iile câştigului salarial mediu net real şi minim net real.6 8.4 11.6 8. Fiecare sold este o dovadă a creşterii sau descreşterii performan elor unei economii. vizează modalitatea de repartizare a veniturilor între subiectele economice şi membrii societă ii.4 10.0 8. poate şi cel mai simplu de determinat.4 10.0 -6.5 8. de inând ponderea majoritară în soldul contului curent: (6) ∆ = X – M. Primul. Soldul balan ei comerciale caracterizează sintetic şi prompt evolu ia comercializării externe. 3 1993 .9 9.4 -2.ro -3. soldul balan ei comerciale (∆).4 -9.5 -2.4 Sursa: ww.9 -1.1 7. la finele anului 1996 1997 1998 2000 2001 2002 2003 2004 2005 1999 PO + S -%2006 2007 2008 4.miliarde dolari SUA 2004 2005 2006 1991 1992 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2007 2008 -1.5 -1. 2 1991 1992 1993 1994 1995 Evolu ia ratei şomajului înregistrat.insse.8 -3. Grafic nr. (5) RS = S x 100 sau RS = S x 100. Coeziunea socială este un concept complex şi.8 Sursa: ww. mai ales.6 Semnalul slab al deficitului cronic al balan ei comercializării externe româneşti se află în volumul şi dinamica importului de bunuri pentru consum.ro IV.4.0 7. În cazul economiei na ionale.8 10.2 .5 6.3 6.insse. Două modalită i indirecte sunt utilizate pentru identificarea acestui instrument statistic de măsură.9 10. PA Tabel nr.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” prin raportarea şomerilor înregistra i fie la popula ia activă (PA).2 -12. CS MINIM iar al doilea instrument raportează câştigul minim garantat la salariul mediu: (8) ICs = Csminim : Csmediu 277 2009 .3 0 -5 -10 -15 -20 -25 -30 -35 -40 199 1 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1 999 20 00 200 1 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 V. hibrid. Echilibrul extern al economiei na ionale este rezultatul analizei contului curent al balan ei de plă i externe.

6 RATA INFLA IEI 3.1 RAPORT MINIM MEDIU 40.4.2% 41.2% III.ro.ro/user/repository/prognoza_2009-2013.M= -7. Soldul balan ei comerciale determinat ca % din PIB =[(X-M)/PIB] × 100 2010 2011 ∆=X. RATA CRESTERII ECONOMICE 100 80 60 40 20 0 -20 0.cjalba.4 RATA DE ŞOMAJ 7. Ritmul creşterii economice reale RPIB REAL = I PIB REAL -100 2010 2011 IPIB REAL =100.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Valorificând ultimele prognoze şi programul guvernului se poate construi un pentagon magic al economiei româneşti pri intermediul unei diagrame radiale.4% II. pentru anul 2010 şi 2011.8% V. I.4% IV.4% ∆ = X-M= -6.pdf ) şi www.4% RPIB REAL = 0.guv.cnp.5 278 .5% Ritm IPC = 3.6% Rata somajului = 7.7% Pentagonul magic al economiei româneşti în anul 2010 Grafic nr. apelând la sursele din paranteze(http://www.ro/texte1/An2009/Programguvernare şi http://www.1% R PIB REAL = 2. Rata şomaj BIM 2010 2011 Rata Şomajului =7.2 SOLD BALAN A COMERCIALA CA PROCENT DIN PIB -7. Indice de coeziune socială ca raport între salariul minim şi salariul mediu în% 2010 2011 40. Rata anuala a infla iei = IPC -100 2010 2011 Ritm IPC =3.1% I PIB REAL = 102.

Un mod ştiin ific de gândire. conform Comisiei Na ionale de Prognoză.4%.5% la 3.8% • Rata de şomaj de ine un trend uşor descendent de la 7. dar semnalul creşterii economice este suficient de important (2. Gândirea statistică aplicată. Piteşti.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Pentagonul magic al economiei româneşti în anul 2011 RATA CRESTERII ECONOMICE 100 50 2.4% SOLD BALAN A COMERCIALA CA PROCENT DIN PIB -6. • Coeziunea creşte conform raportului dintre salariul minim şi salariul mediu net ajungând la 41.. Ed. 5.4% şi apoi la -6. Ed. Săvoiu G. Independen a Economică.8% RATA INFLA IEI 3. Ed.4% • Rata infla iei coboară de 3. Grigorescu R. pag. (2010). economia României ar trebui intre din 2011. într-o nouă perioada de avânt economic. după doi ani. redresarea fiind minimă. Statistica Financiară.7% In concluzie.7% 0 -50 RATA DE ŞOMAJ 7.4 % INDICE COEZIUNE SOCIALĂ 41.5%) • Soldul balan ei comerciale ca procent din PIB a ieşit din zona de alarmă coborând de la valori de peste – 15% la -7. (2007). 367-368 4.2% având un nivel apropiat de stabilitatea impusă de UE (3.Universitară. Săvoiu G. Statistica. situa ia economiei nu se schimbă semnificativ. Bucureşti..6% la 7. Bibliografie 3.Universitară.2% În anul 2011. Săvoiu G. 279 . Bucureşti.4%) • Rata creşterii economice se situează la nivelul 2. (2003).

calitatea rela iilor sociale.Reducerea disparită ilor teritoriale şi structurale. oportunită ile egale/inegalită i între femei şi bărba i. inegalită ilor structurale şi excluziunii sociale. dezvoltat într-un proiect. precum şi trăinicia capitalului social (trăinicia rela iilor sociale. excluziunea socială.Trăinicia capitalului social al societă ii. prin Sistemului European al Indicatorilor Sociali (EUSI). În ările dezvoltate. capabilă să reziste şocurilor externe şi efectelor dure ale economiei mondiale.Către Sistemul European al Raportării Sociale şi Măsurării Bunăstării” (EuReporting). încrederii şi cooperării. Varianta extinsă a domeniilor şi dimensiunilor coeziunii sociale apar ine lui Paul Bernard: Tipologia dimensiunilor coeziunii sociale Tabelul nr. Contabilitate şi Informatică de Gestiune Coordonator: conf. deoarece pie ele libere solicită mai mult abilită ile unora decât pe ale altora. coeziunea socială vizează trei direc ii: men inerea unui grad al egalită ii şi incluziunii. minimizând disparită ile şi evitând polarizarea. responsabile şi flexibile. După Strategia Consiliului Europei. distingându-se următoarele aspecte: disparită ile regionale. respectiv prin capacitatea societă ii de a asigura bunăstare tuturor membrilor săi. persoane cu handicap. intitulat . grupuri minoritare. capabile să administreze noile cerin e şi riscuri. şi a excluziunii sociale în interiorul societă ii.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” EVOLU IA STATISTICĂ A RAPORTULUI DINTRE SALARIUL MINIM GARANTAT ŞI SALARIUL MEDIU ÎN ROMÂNIA Autori: Alexandra BADEA Laura URSU Anul I. coeziunea socială este definită mai mult în termeni ai reconstruc iei şi dezvoltării. eurostat Formalizat Incluziune/ Excluziune Legitimitate / Nelegitimitate Recunoaştere/ Respingere Substan ializat Egalitate/ Inegalitate Participare/ Pasivitate Apartenen ă/ Izolare În Europa. coeziunea socială şi dezvoltarea durabilă. politice şi implicarea. în acest fel. Cadrul metodologic al Sistemul European al Indicatorilor Sociali (EUSI) utilizează două dimensiuni principale pentru caracterizarea coeziunii sociale: reducerea disparită ilor teritoriale. 1. interac iunilor şi legăturilor). genera ii. Gheorghe SĂVOIU Introducere Abordarea politicilor sociale de către Consiliul Europei se bazează pe conceptul de coeziune socială. definită ca obiectiv. dr. se detaliază două dimensiuni ale coeziunii sociale: I. activită ile sociale. fiind identificate ca relevante: disponibilitatea rela iilor sociale. reprezintă capacitatea societă ii de a asigura bunăstare pentru to i. În ările aflate în tranzi ie. coeziunea socială se identifică prin preocuparea de men inere a incluziunii în cadrul unei societă i care devine. univ. clase sociale. acolo unde înainte erau suspiciune şi construirea unor institu ii publice transparente. II.. în sensul responsabilită ii. Domeniul Economic Politic Socio-cultural Sursa: www. schimbarea. calitatea institu iilor 280 . în timp ce în ările slab dezvoltate. inclusiv pentru genera iile viitoare şi depind de responsabilitatea împărtăşită a tuturor actorilor societă ii.

Comisia Anti-Sărăcie şi Promovare a Incluziunii Sociale (CASPIS) cu rolul de a coordona măsurile antisărăcie. propor ia tinerilor de 18-24 ani care au părăsit timpuriu sistemul educa ional. coeficientul Gini. speran a de via ă la naştere. rata şomajului de foarte lungă durată. pe tipuri de gospodării. pe grupe de vârstă. propor ia popula iei din gospodăriile fără persoane ocupate. Abordarea românească a coeziunii sociale s-a realizat prin încercarea de diminuare a sărăciei şi implicit a excluziunii sociale.raportul dintre quintila superioară şi inferioară a distribu iei popula iei după venituri. în ultimii 10 ani). În aprilie 2001. rata sărăciei la un prag ancorat în timp (3 ani). a fost înfiin ată prin decizia Primului Ministru.rata sărăciei persistente. pe medii de reziden ă. În final. referitoare la aspectele coeziunii sociale între ările europene. Din cea de-a doua categorie a indicatorilor secundari se pot enumera: rata sărăciei la pragurile de 40%. pe categorii de gospodării. Indicele de coeziune socială (ICS) determinat astfel reprezintă un raport între valoarea maximă şi cea minimă a câştigului salarial (brut sau net): CS MAXIM (1) ICS = ×100 CS MINIM Dar poate fi exprimat şi printr-un al doilea instrument care raportează câştigul minim garantat la salariul mediu: (2) ICs = Csminim : Csmediu Solu ia a doua este cuantificată pornind de la raportul dintre salariul mediu şi cel minim garantat. persisten a sărăciei (în raport cu pragul de 50%). EUSI s-a dezvoltat în continuare luând în considerare şi obiectivele coeziunii sociale între ările europene. o preocupare specific europeană. Din păcate ancheta privind costul for ei de muncă în România descrie anual o popula ie salarială tot mai heterogenă (coeficien ii de omogenitate fiind cuprinşi între 70 şi 80%.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” societă ii şi suplimentar. cu condi ia constituirii unei baze de date privind evolu ia acestor două informa ii statistice financiar contabile foarte pre ioase în timp. Din categoria indicatorilor primari fac parte: rata sărăciei (la pragul de 60% din mediana veniturilor). ale identită ii comune. 50% şi 70% din venitul median. coeficientul de varia ie al ratei ocupării pe regiuni. 281 . Indicatorul structural ce poate fi preluat de aici în perspectiva unei legi a salarizării cu caracter mai omogen (ca procent al câştigului salarial minim garantat din salariul mediu calculat de statistica oficială) devine un element important. ponderea şomerilor de lungă durată în total şomeri. rata sărăciei înainte de transferurile sociale. propor ia persoanelor de 16 ani şi peste cu nivel primar de instruire.rata şomajului de lungă durată. Comitetul pentru Protec ie Socială a stabilit o listă de 18 indicatori de incluziune socială (10 primari şi 8 secundari). 2. În tabelul următor se prezintă un exemplu de realizare a bazei de date şi a algoritmului de calcul al indicatorului.raportul dintre numărul persoanelor din quintila inferioară şi superioară care îşi apreciază starea de sănătate ca rea sau foarte rea. împărtăşirea valorilor şi atitudinilor. rela iile sociale şi atitudinile între cetă eni şi participarea la activită i socio-politice europene. cu condi ia ca popula ia salaria ilor să fie relativ omogenă (coeficientul de omogenitate în raport cu salariul mediu să poată depăşi 35 % dar nu mai mult de 50 %).distan a mediană relativă. din totalul persoanelor de 16 ani şi peste. pe sexe. Raportul dintre salariul minim garantat şi salariul mediu în România Indicatorul de evaluare a coeziunii sociale exprimat diferen iat prin venituri este constituit de „raportul dintre veniturile personale cele mai mari sau înalte şi veniturile personale cele mai mici sau scăzute” întregit şi de evolu iile câştigului salarial mediu net real şi minim net real.

912 2.671 2.48 30.41 53.2008 500*lei RON 1.01.535 7 27/1997 1.1997 150.11 37.014 2.03.189 2.2 Nr.05.000 2. Document HG/AN În vigoare de la data de: Salariul minim (lei ROL sau * = lei RON) Salariul mediu net (lei ROL sau *=lei RON) Smediu net / Sminim 1.01.000 5.000 112.25 51.28 45.176 2.641 9 468/1997 1.000 2.96 42.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Evolu ia salariului minim şi a raportului dintre salariul mediu net şi minim Tabelul nr.01.01.000 1.042*lei RON 21 1507/2008 1.000 142.800.07.82 40.624 2.03 44.987 3.02. Raportul dintre veniturile personale maxime şi minime s-a deteriorat în ultimii ani atingând niveluri ale unor coeficien i de ordinul sutelor şi chiar al miilor şi a condus la pierderea caracterului stimulativ al unor categorii de venituri.049 18 2356/2004 1.52 42.100.398 19 1766/2005 1.2000 1.1999 450.157 1.195 2.000 1.87 34.95 Sminim /Smediu net (%) 50. insse.000 1.194 10 183/1998 1.331 3 85/1994 15.570 14 231/2001 1.1997 250.603 4 353/1994 1.000 3.36 52.305 8 468/1997 1.2009 600*lei RON 1420*lei RON 24 2010* est 1 .36 33.892 3.2010 705 *lei RON 1.375*lei RON Surse: www.01.2007 390*lei RON 1.000 218.03. crt.175*lei RON 22 1507/2008 1.253 3.44 42.2001 1.55 45.04. 5 4 3 2 1 0 3000 valori se află în două 3500 4000 4500 5000 5500 O valoare excesivă la numărătorul sau numitorul indicelui denaturează coeziunea socială.748.730.045.245 2.000 4.2005 3.01.10 2008 540*lei RON 23 1507/2009 1.03.03.1995 75.983 2.10.042 2.453 12 101/2000 1.05 34.819.1993 40.052 13 1166/2000 1. 282 .000 797.666.1998 350.10.061 2.85 48.02.35 2.500.56 41.657 5 184/1995 1.07.2006 330*lei RON 866*lei RON 20 1507/2007 1.200 79.12.460.497 2.000 7.498 11 296/1999 1.1997 225.000.28 1 586/1993 1.1993 45.ro şi Monitorul Oficial al ROMÂNIEI Aşa cum se poate constata din histogramă cele mai frecvente dominante sau modale: una la 33-35% şi cealaltă la 43-45%.892 2.000 182.233.911.367 1.65 46.240 15 1037/2001 1.58 31.000 650.000 101.761 17 1515/2003 1.86 38.771.2002 1. precum şi la degradarea coeziunii sociale.2004 2.437 2.39 32.400.1994 65.1995 97.803 6 594/1995 1.42 44.430 16 1105/2002 1.252 1.01.12.01.2003 2.700.732 2 683/1193 1.08.1994 60.333 2.2000 700.34 49.877 2.000 456.

Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Evolu ia trimestrială pe activită i a raportului dintre câştigul salarial mediu net sau brut maxim (intermedieri financiare) şi câştigul salarial mediu net sau brut minim (prelucrarea lemnului şi a produselor din lemn). tineri/vârstnici. grupuri majoritare/minoritare.0 469.dimensiunea culturală.ro Tabelul nr. determinată de inegalitatea accesului la propriile drepturi pentru diferite grupuri(femei/bărba i.8 551. 5. Evolu ia pe activită i a indicelui de coeziune socială -%Anul 2003 Anul 2004 Anul 2005 la sfârşitul trimestrului: la sfârşitul trimestrului: la sfârşitul trimestrului: I II III IV I II III IV I II III IV ICS 597. determinată de nivelele de instruc ie scăzute care pot fi factori semnificativi ai accesului pe pia a muncii şi în via a socială.2 Indicele de coeziune socială calculat ca raport între maxima economică de ansamblu şi maxima industrială Sursa: www. gaze şi apă. valoarea maximă a câştigului salarial mediu net sau brut fiind aceea a produc iei.dimensiunea socială.8 217.3 523. 2.dimensiunea politică. dar mai ales ca o cauză a acesteia. indicele de coeziune socială este mai redus ca nivel (270-330 %). 4.1 571. în România.5 195.5 490. 11. insse.6 321. determinată de şomaj.1 722. legată preponderent de sărăcie şi care poate fi privită atât ca un efect al excluziunii. determinată de modelele de dezvoltare non-durabilă care compromit supravie uirea genera iilor viitoare.2 556. dar care reprezintă aproximativ 1/2 sau maxim 2/3 din câştigul salarial mediu net sau brut maxim la nivelul economiei (intermedieri financiare).3 327. între 2003 şi 2005.2 715. perioadă selectată pentru exemplificare.9 300. reflectă o evolu ie sezonal accentuată cu tendin ă de majorare certă la finele anului.dimensiunea dezvoltării non-viabile. termică. Derivată din coeziunea socială apare cu doar cinci dimensiuni şi excluziunea socială: 1. 3. Determinat în interiorul activită ilor industriale.dimensiunea economică. deposedându-le de posibilitatea de a-şi satisface propriile nevoi.0 592. transportului şi distribu iei de energie electrică.1 Indicele de coeziune socială sectorial industrial 272.7 156. dar şi de nivele precare de educa ie în familie şi în societate.9 640.2 172.).2 534. persoane cu/ fără handicap etc. 283 . care aduce pe lângă priva iuni materiale şi reducerea statusului respectivei persoane în societate.

decât în cazul dimensiunilor apartenen ă şi respect pentru diversitate. Analiză coeziunii sociale prin sisteme multiple de indicatori este însă mai pu in folosită în investigarea ciclului afacerilor. sub media na ională se situează şi Moldova şi Muntenia. la nivel na ional. cauza fiind complexitatea ei deosebită şi lipsa promptitudinii. De asemenea. Pentru simplitatea sa este preferat indicele conjunctural al coeziunii sociale. pentru ca la polul opus să se situeze Banatul. Încredere in oameni 100 80 60 40 20 0 Suport social Încredere in institutii Participare Respect Apartenenta Valoarea critică de 50% nu a fost depăşită. întregit şi de evolu iile câştigului salarial minim net real (garantat) şi mediu net real. În perioade de criză acest raport final se majorează. semnalând apropierea şi omogenizarea veniturilor salariale.2.1. dimensiuni care deşi au înregistrat cele mai mari ponderi în estimarea indicatorului coeziunii sociale. 284 . Coeziunea socială pe regiuni Graficul nr. nu au reuşit să contracareze efectul negativ produs de celelalte dimensiuni.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Dimensiunile coeziunii sociale la nivel na ional Graficul nr. Bucureşti Moldova 100 80 60 40 20 Muntenia Banat 0 Oltenia Crişana-Maramureş Transilvania Dobrogea Rezultatele prezentate arată că cele mai coezive regiuni sunt Bucureşti şi Dobrogea. rezultat din raportul dintre veniturile personale cele mai mari (înalte) şi veniturile personale cele mai mici (scăzute).

Un mod ştiin ific de gândire. Bucureşti. 285 . Ed.. (2007).. Universitară.. Săvoiu G.Statistica Financiară. Piteşti. Ed.Universitară.(2005). Bucureşti.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Bibliografie Săvoiu G. Independen a Economică. (2003).Coeziunea socială-concept şi măsurare. Statistica.SăvoiuG. CristeaA.. Ed. Grigorescu R.

Management şi Marketing 286 .Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Sec iunea 3 .

Dorinta de dezvoltare. difera numai conditiile de realizare. un nou concept a pătruns în România.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” MANAGEMENTUL CARIEREI Nume : Claudia Elena MARCU Anul II. tarile europene. dr. Profesia. cât si pentru societate. acordându-se o pondere mai mare procedeelor care să asigure dezvoltarea carierei (consilierea în orientarea carierei. logica de altfel. Astăzi. Premisa. este general umana. Dezvoltarea carierei (într-o accep iune) presupune că în succesiunea posturilor ocupate într-un anumit domeniu a existat nu numai un proces de creşteri cantitative. Orientarea profesionala si dezvoltarea carierei au fost privite mai mult la nivel individual. abandonarea unei meserii pentru care s-au investit bani si energie în vederea pregatirii înseamna pierdere atât pentru individ. La noi în tara. în special Franta. folosind o metafora. În ultima decadă. este greu de schimbat deoarece schimbarea acesteia implica pierdere de timp si energie. în planul experien ei acumulate. atât la noi în tara. dorintele. mai ales fata de tineri. ocupa ii. ori ca se numeste dezvoltarea si consilierea carierei. odata aleasa. faptul că individul schimbă mai multe locuri de muncă (în medie 5-7) de-a lungul vie ii sale active. cel organizational fiind doar implicit. Cariera este considerată pentru educa ie un scop sau o aspira ie. pornindu-se de la ideea ca alegerea profesiei este o decizie importanta.). Indiferent de nivelul de studii sau de statutul profesional. iar cerintele societatii sau organizatiei nu pot disparea. func ii exercitate de-a lungul vie ii active. promovarea şi educa ia pentru carieră etc. mai frumos si mai usor se dezvolta un copac daca îl îngrijesti de mic decât daca îl formezi si modelezi dupa ce crengile i-au crescut dezordonat si nearmonios. pe baza pregătirii profesionale şi aptitudinilor demonstrate la locul de muncă. Marian POPESCU Preocuparile fata de problematica alegerii si dezvoltarii carierei au aparut cu mult timp în urma. posturi. cât mai ales în strainatate. Ori ca se numeste orientare si consiliere profesionala. realitatea este aceeasi. cu un caracter în mare parte irevocabil. Indiferent care este tendinta momentului de a denumi un concept. s-a extins rapid în majoritatea domeniilor şi a devenit rapid o ”industrie” prosperă: managementul. Aspiratiile omului sunt spre evolutie si nu spre involutie. chiar daca ele sunt diferite. formarea profesională ini ială şi continuă. Exista si în momentul actual suficiente burse de studii. preocuparea pentru activitatea profesionala desfasurata o are orice persoana. Programul de formare profesionala Leonardo da Vinci). univ. când conota ia negativă a termenului s-a schimbat. ci şi de natură calitativă. O atentie deosebita s-a acordat orientarii profesionale la vârste scolare mici. preocuparile actuale în aceasta privinta sunt de a îngriji "copacii" dupa ce au fost deja invadati de insecte sau când unele ramuri deja au crescut strâmb în încercarea de a gasi o alta cale spre a ajunge la soare. presupunând fluctua ii ocupa ionale (uneori spectaculoase) de la o etapă de vârstă la alta. Daca în momentul actual tarile occidentale utilizeaza din plin. . aspiratiile si motivatiile individuale nu pot fi ignorate. Preocuparile s-au intensificat din ce în ce mai mult în ceea ce priveste aceasta activitate. cariera reprezintă succesiunea de profesii. sub forma orientarii si reorientarii profesionale. Finante şi Bănci Coordonator ştiin ific : prof. este aceea ca. orizontala sau verticala. care au ca obiectiv formarea si orientarea profesionala (ex. de la care s-a pornit în aceste preocupari. Ceea ce caracterizează orice carieră actuală este dinamismul de proces. redescoperind termenul de cariera. cu scop de formare continua. Din punct de vedere social. au ramas la terminologia de orientare si formare profesionala.

planificarea carierei. procesul de consiliere va fi direc ionat adecvat în func ie de etapa. tipul şi pozi ia persoanei în cadrul organiza iei. unul din elementele managementului carierei. managementul carierei este în eles ca un proces de proiectare şi implementare a scopurilor. Raportul sferelor no ionale ale celor doi termeni este de incluziune. Astfel. slăbiciunile. • PROGRES ÎN CARIERĂ Dezvoltarea managerială Consilierea pentru carieră Mentoring Instruire managerială Autoevaluarea Planificarea carierei Instruirea de induc ie şi experien a ini ială Fig. rolul consilierii în orientarea carierei etc. oportunită ile de dezvoltare în cadrul unei organiza ii şi stabilesc obiective şi planuri prin care să orienteze propriile cariere în direc ia dorită. • să ofere angaja ilor cu poten ial îndrumarea şi încurajarea de care au nevoie pentru a şi-l fructifica şi pentru a face o carieră de succes în cadrul organiza iei sau nu. managementul carierei reprezintă un model care implică multiple interdependen e func ionale dintre planificarea carierei individuale. aşa cum sugerează specialiştii în managementul resurselor umane. Un model relevant al procesului de management al carierei este prezentat de Michael Armstrong . conform talentului şi aspira iilor proprii. Într-o asemenea abordare. par ial. responsabilită ile angajatului şi ale managerului în dezvoltarea carierei. 1 Procesul de management al carierei (după M. Planificarea carierei este procesul prin care viitorii angaja i îşi evaluează punctele forte. Practic. iar planul de ac iune întocmit în urma unor sesiuni de consiliere va face parte integrantă din fişa de planificare a carierei (ca instrument de operare în managementul carierei). dar şi în raport de performan ele poten ialului şi preferin ele individuale ale angaja ilor. iar indivizilor atingerea scopurilor propuse pentru carieră .Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Managementul carierei îşi propune să realizeze obiective care in de: etapele dezvoltării carierei. consilierea carierei constituind. strategiilor şi planurilor care să asigure organiza iei satisfacerea nevoilor de resurse umane. Managementul carierei vizează planificarea şi modelarea progresului angaja ilor în cadrul organiza iei în raport de evaluările nevoilor organiza iei. Managementul carierei trebuie să răspundă celor trei scopuri generale : să asigure satisfacerea necesită ilor organiza iei în ceea ce priveşte succesiunea managerială. Armstrong) 288 . planificarea carierei organiza ionale şi dezvoltarea carierei. • să ofere angaja ilor cu poten ial instruire şi experien ă practică pentru a-i pregăti pentru nivelul de responsabilitate pe care ar putea să-l atingă.

Politicile organiza iei de management al carierei se referă la deciziile privind propor iile în care îşi creează şi îşi dezvoltă singură managerii (promovarea din interior). valorile. pensionărilor sau deceselor. Există diferen e individuale privind orientarea în carieră. recrutează sistematic din exterior. maturizarea. un număr suficient de manageri care să ocupe locurile rămase vacante ca urmare a promovărilor.Cresterea gradului de motivare al angajatilor cu efecte directe asupra productivitatii muncii si a gradului de fidelizare al acestora. oamenii au totuşi multe lucruri comune. rezultatele evaluarilor de potential ale angajatilor care ne dau o imagine asupra gradului in care o persoana poate asimila o dezvoltare de ordin personal. unde vrem sa ajungem (obiectivul. are în vedere că organiza ia va trebui să recruteze persoane noi care trebuie să facă dovada calită ilor proprii pe parcursul procesului instruirii de induc ie. Sincer. În această dinamică.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Dinamica evolu iei în carieră se referă la modul în care progresează cariera unui angajat – felul în care angaja ii îşi construiesc cariera profesională. transformari. ei diferă în ce priveşte abilită ile. transferurilor. Previziunile privind cererea şi oferta se realizează pe baza tehnicilor de planificare a resurselor umane. Am aflat. Cum ajung sa stiu ce transformari trebuie operate asupra diverselor persoane pentru a obtine o imagine clara a instrumentelor de folosit in acest demers? Un punct de plecare il constituie intrebarea: "Ce performante / abilitati sunt necesare pentru a performa pe o pozitie superioara?". punctul B). Avantajele pentru o companie ce implementeaza un sistem eficient de management al carierei sunt pe cat de evidente. cuprinzand: input-uri. firmele recurgand la evaluarea performantelor ca si in-put in sistemul de management al carierei. In-put-urile . obiectivele şi activită ile preferate. odata intocmit. stabilizarea traseului carierei. Planificarea succesiunii manageriale are rolul de a asigura. in mod implicit. Evaluarea performan elor şi a poten ialului se face în scopul identificării necesită ilor de instruire şi a posibilită ilor de dezvoltare. un adevarat "salvator de timp". lărgirea sau îmbogă irea rolurilor. un bun manager. este nevoită să aducă angaja i din exterior atunci se previzionează un deficit viitor. Pornind de la această abordare specialiştii în domeniu au relevat modalită i de a clasifica oamenii care să surprindă tiparele majore ale asemănărilor şi diferen elor în privin a orientării carierei . denumirilor. dezvoltare ce poate fi utilizata ca baza a ascensiunii sale in piramida organizationala. pe atat de cunoscute: .previziunile privind nevoia de personal pe diferite niveluri ierarhice. de cele mai multe ori. astfel. Stim (cu ajutorul evaluarii 289 . nu sunt adeptul formularizarii acolo unde nu este cazul insa acest instrument este. lacunar inteleasa si implementata. Dar cum se implementeaza totusi managementul carierei? Raspunsul nu poate fi regasit decat in tratarea acestui concept ca si proces. Deşi diferi i unii fa ă de al ii. în limita posibilită ilor. Daca in privinta previziunilor privind nevoia de personal lucrurile sunt ceva mai clare. Recrutarea. asumându-şi responsabilită i mai mari şi utilizând aptitudinile şi capacită ile de care dispun. Cresterea capitalului de imagine al companiei etc. ca parte integrantă a procesului de management al carierei. out-put-uri. partea de evaluare este. Unele companii dispun deja de un instrument deosebit de util in aflarea raspunsului la aceasta intrebare: socio-profesiograma. cariera trece prin trei stadii: expansiunea de la începutul carierei. avansând prin promovare. Scaderea fluctuatiei de personal. Oamenii nu sunt to i la fel. Daca luam in considerare faptul ca o buna parte a persoanelor din middle management (in vanzari / distributie) erau promovate din randul agentilor foarte buni de vanzari ca urmare a evaluarii performantelor (in loc de cea a potentialului) ne dam seama de ce zeci de companii s-au confruntat cu o criza manageriala la nivel de midlle: un foarte bun agent nu este.

artistic. sunt identificate cinci tipare distincte de talente. chiar se potrivesc stadiilor lui Super (Veiga. nevoi şi valori în percep ia proprie. probabil. Isabella. Stim si punctul de plecare a diferitilor angajati in acest drum de dezvoltare. care-i punctul A?". dar nu foarte clare. Mai trebuie remarcat ca. se pot folosi. la un anumit moment. combinat. Aici sunt mai multe forme de aflare a raspunsului: de la analiza individuala de tip SWOT si pana la organizarea unui "assessment center".1983. Acest fapt a inclus si procesul migrarii si emigrarii sau expatrierii specific internationalizarii sau globalizarii. cu cereri stricte asupra persoanei(Black si colaboratorii sai. Rezultatele sugereaza unele distinctii intre stadii. mai ales.. resursa umana dornica sa-si asume aceste responsabilitati. Transformari . precum si de intensitatea transformarilor pe care e necesar sa le parcurga acesta. .. Cu adevarat important este ca. . ii vor reveni in mod curent.ne gasim in situatia de a cunoaste ce nevoi avem (ca si companie) de "populare" a diferitelor niveluri ierarhice. Ce instrumente folosim pentru parcurgerea acestui drum? In functie de profilul psihologic al angajatului. Mentoring. in acest fel. cel mai eficient instrument de transmitere a cunostintelor si. realist.Training . 1998). social. siguran a. demersul de dezvoltare profesionala pe care il implica un sistem eficient de management al carierei poate dura intre 1 si 3 ani pentru fiecare treapta ierarhica.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” de potential) daca angajatul are potentialul nativ de a suporta schimbarile spre atingerea obiectivului. desi pare simplu si rapid. 1991). . in cele din urma. Faptul ca acest lucru este reprezentat sub forma unor afise individuale ce contin planul de cariera are mai putin relevanta. aceasta isi incepe cariera relativ tarziu in viata..Modificari in structura sarcinilor / atributiilor / responsabilitatilor la nivel de post. precum si obiectivele carierale (punctul B). De aici pana la afirmatiile providerilor de servicii de training cum ca acest instrument instaureaza comportamente. O a doua teorie folosită este teoria ancorelor carierei a lui Schein. care apar în urma primelor experien e profesionale: competen a tehnică/func ională.Delegare .reprezinta. Unele cercetari au examinat daca preocuparile oamenilor in legatura cu cariera. Coaching.resursa umana pregatita din punct de vedere personal si profesional pentru acoperirea unor responsabilitati superioare ca importanta in companie si. întreprinzător şi investigativ. Ce nu stim insa este: "Unde ne aflam. . Hall (1986) a aratat ca este dificil sa identifici in ce stadiu al carierei se afla o persoana . autonomia şi creativitatea. mai ales daca. -teoria lui Holland -teoria ancorelor lui Schein Prima este teoria lui Holland care identifică şase tipare distincte de orientare în carieră: conven ional. scopuri. Out-put-urile . 3-5 zile de training inhouse? Nici macar in gluma nu se poate spune asa ceva. Referitor la tipurile de carieră există două teorii importante. competen a managerială. de dezvoltare a anumitor abilitati.Imbogatirea posturilor: modificarea structurii raspunderilor si/sau adaugarea unor noi niveluri de raspundere. Rotatia posturilor. Termenul “ancoră” este folosit pentru a desemna nuclee consistente specifice individului ce fac parte din identitatea ocupa ională a individului şi cu timpul se manifestă 290 .este. de exemplu. creste valoarea companiei. o simulare reala a modului in care angajatul poate gestiona atributii care.Extinderea posturilor: cresterea numarului de atributii aferente postului si/sau cresterea nivelului de raspundere. Inca de la inceputurile anilor 1980 s -a acordat o atentie crescanda proceselor implicate in schimbarea locurilor de munca.. urmatoarele instrumente: . sa fim seriosi. intr-o mica masura.

a locului în companie. criza mijlocului de carieră. Ceea ce pentru un individ înseamnă o şansă (sarcina de a concepe şi a implementa un sistem. Îngrijeşte. de specialitate dar trebuie păstrată o anume flexibilitate şi nu trebuie să te plafonezi. companiile competitoare. Stăpânirea unui domeniu foarte restrâns te face inflexibil şi vulnerabil. Perioada de încercare presupune. Etapele dezvoltării carierei sunt: explorarea. încercarea. care permite acumulare de experien ă necesară în etapele următoare. i se cer performan e mai înalte şi sarcini suplimentare (de pildă. Preocuparea principală devine acum promovarea rapidă şi ridicarea statutului profesional. diminuarea eforturilor prestate şi pregătirea pentru pensionare. când angajatul este presat să-şi schimbe locul de muncă. evenimentele ce sunt legate de familie şi aspira iile financiare sporite generează. Tendin a angajatului în această căutare este aceea de a se stabiliza în cadrul unei companii (firme. Declinul se caracterizează prin reducerea interesului fa ă de muncă. Câteva din aceste strategii sunt: A. Cunoaşte. În jurul vârstei de 40 ani. STRATEGIILE DE CARIERĂ Strategiile de carieră îşi propun anticiparea problemelor şi planificarea pe termen lung. chiar din copilărie şi constă în identificarea şi clarificarea intereselor / posibilită ilor proprii pentru a putea fi ulterior dezvoltate de-a lungul carierei. se pot anticipa atât evenimentele neplăcute cât şi ocaziile. schimbarea postului. succesiunea şi parcurgerea acestor etape nu este imuabilă. de obicei. stabilizarea. declinul. „Răscrucea carierei” sau schimbarea majoră a profesiei se manifestă fie printr-o întoarcere la etapa exploratorie în vederea lansării într-o nouă carieră. Stabilizarea este perioada în care angajatul îşi poate proiecta cariera pe termen lung pentru că locul de muncă pe care se află deja îi oferă siguran ă şi stabilitate. tot ceea ce te individualizează. vor fi frustra i şi incapabili să îndeplinească rolul aşteptat de ceilal i de la el. C. criza mijlocului de carieră. Urmărind semnalele din domeniul de activitate şi culegând un permanent feed-back nu po i fi luat prin surprindere. traversarea mai multor posturi. B. a punctelor slabe/tari.i mediul profesional – cunoscând mediul.i reputa ia profesională – înseamnă să î i eviden iezi abilită ile şi realizările. a celor uşor transferabile. posibilitatea de a investi şi capacitatea de a finaliza proiecte. de exemplu) poate însemna o ocazie de frustrare şi de senza ie de neputin ă (un individ creativ versus unul cu competen e tehnice). mereu în evolu ie – înseamnă să urmăreşti coresponden a între competen ele personale şi cele căutate pe pia a for ei de muncă. Rămâi mobil. ce demonstrează calită i speciale. La fel. Un comportament egal poate să împiedice valorificarea resurselor atât de diferite la fiecare. E. Explorarea începe foarte devreme. 291 . nu to i oamenii au capacitatea şi dorin a de a conduce pe al i. Platoul carierei este definit ca punctul unei cariere individuale în care perspectiva unei noi avansări este foarte mică. D. Fii atât specialist cât şi generalist – trebuie dezvoltat un domeniu de expertiză. problemele economice. Cunoaşte-te pe tine însu i – şi care propune o analiză atentă a orientării carierei. uneori. eventual trecând prin faza de platou. men inerea.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” ca nişte ancore Diferen ele ce rezultă din aceste teorii care identifică tipare sunt de natură să eviden ieze faptul că oamenii nu sunt la fel şi atunci sloganul “to i trebuie trata i la fel” trebuie regândit. vandabil. mentorat în rela iile cu colegii mai tineri). Men inerea este faza în care angajatului (care are deja un rol în organiza ie). institu ii) conform aspira iilor şi competen elor sale. fie schimbarea de statut profesional. puşi într-o astfel de situa ie cei ce nu au astfel de abilită i.

Aceste strategii privesc pe individ. consilierea individului. • oamenii cu care va intra în legătură . siguran a. experimentarea unor noi lucruri. • ob inerea identită ii şi a unui statut – sursa respectului de sine şi un mod de a ob ine recunoaşterea altora . Pe de o parte succesul carierei cere oamenilor să fie elastici. vacan ă). • ce responsabilită i va avea . trebuie să nu uităm că oamenii şi carierele lor sunt dinamice. rezultatele şi realizările identificabile sunt mai valoroase în pia a for ei de muncă. • nevoia de asociere. • pentru ce organiza ie / companie va lucra. • ce abilită i îi trebuie . • sursa unui scop în via ă – un mod de a da un scop şi un în eles vie ii prin servicii făcute altora. un confort şi un echilibru în plan psihic şi material. autonomia şi creativitatea. Munca are cinci roluri importante în via a omului: • venitul pentru ob inerea unui nivel şi standard de via ă ridicat . Men ine-te în formă financiară şi psihică – înseamnă să ai mereu asigurată o bază. Orientarea carierei cu toate implica iile a reprezentat punctul de interes al cercetătorilor Teoria care au elaborat teorii legate de identitatea ocupa ională a individului. Este de dorit ca ini ierea proaspe ilor angaja i să fie făcută de un mentor din cadrul organiza iei. • petrecerea timpului şi cheltuirea energiei . Documentează reuşitele proprii – înseamnă să po i oferi dovada a ceea ce ai realizat. nevoilor şi valorilor proprii. • ce interese personale îşi vor găsi expresia în muncă. acte de crea ie. Cariera influen ează mai multe aspecte ale vie ii unei persoane : • câ i bani va câştiga . competen a managerială. • cât timp va lucra . G.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” F. • ce haine va purta . Aceste roluri voca ionale pot fi executate în diferite arii ale societă ii (muncă. a face parte dintr-un grup . organiza iile pot facilita succesul carierelor şi pot contribui la dezvoltarea angaja ilor păstrându-i astfel acolo unde este nevoie de ei. Adaptarea voca ională este expresie a procesului de motivare şi adaptare a persoanei care caută roluri să fie compatibile cu ele şi să se reorienteze după unele schimbări sau pierderea unei pozi ii anume. Cariera este o succesiune evolutivă de activită i şi pozi ii profesionale pe care le atinge o persoană ca şi atitudinile. Pregăteşte întotdeauna un plan de rezervă şi fii gata să ac ionezi – care se leagă foarte bine cu celelalte indica ii de a fi mereu activ. familie. • unde va lucra . H. ancorelor carierei stipulează că pe măsură ce persoana se cunoaşte mai bine şi capătă o identitate ocupa ională mai clară se formează percep ia unui tipar distinct al talentelor. care se dezvoltă de-a lungul timpului. Individul este centrat pe munci de tipuri de activitate cum ar fi : competen a tehnică / func ională. scopurilor. Individul îşi propune ca obiectiv o carieră. organiza ia îşi propune să păstreze oamenii valoroşi. o persoană care este responsabilă şi care cunoaşte mersul lucrurilor în corpora ie îi va ajuta să se integreze şi să facă fa ă 292 . Pentru ca lucrurile să se întâmple aşa trebuie avute în vedere diferen ele individuale în aprecierea angaja ilor şi distribuirea rolurilor. cunoştin ele şi competen ele asociale. O carieră de succes este condi ionată şi de implicarea conducerii organiza iei prin departamentul de resurse umane în planificarea carierei. • ce lucruri va învă a . exprimarea eului. de cealaltă parte se af1ă organiza ia care trebuie să se preocupe atât de nevoile sale interne cât şi de cariera angaja ilor. comunitate. • ce muncă va presta. • ce beneficii va avea în urma slujbei . un mod de a-şi face prieteni. Teoria motiva ională are în vedere nevoile şi scopurile individului din punct de vedere cognitiv.

Aici a gasit o alta provocare: Tara fiind in plina dezvoltare. sase ani in Danone Franta). reprezentand aceeasi companie: Danone. in 1999 a fost numit Director de Marketing pentru reprezentanta Danone din Maroc. Jacques Ponty a inceput in 1987 din Mexic. Dezvolti echipa. www. cunosti mai bine oamenii cu care lucrezi si iti aduci aportul la consolidarea companiei. Planificarea fiecărei cariere este o altă responsabilitate a managementului şi înseamnă a dezvolta şi implementa programe care trebuie să fie compatibile cu specificul afacerii. Economica. Managementul organizatiilor: studii de caz. Cu cateva luni in urma a venit ca General Manager pentru Danone Balcani in Romania. Julie Jansen.Marketing. in 2003 devenind General Manager Danone Bulgaria. Ed. Croatia. Gavrila Tatiana. totul are un ritm foarte alert. Atunci eram in Mexic. aplicatii. dar timpul iti demonstreaza ca tocmai rabdarea este esentiala. Tatiana Gavrila si Viorel Lefter. unde este cartierul general pentru tarile din zona (Bulgaria. Este foarte important sa faci totul cu pasiune si sa gasesti mereu noi provocari. Inca o provocare si noi impresii: Imi place foarte mult ce am gasit aici: dorinta de munca. Bibliografie : 1. Economica.Ghid practic. Am reusit sa atingem cote de piata semnificative prin proiecte orientate catre cresterea consumului si dezvoltarea categoriei.ed Polirom. • managementul muncitorilor mai în vârstă . povesteste Ponty. Dupa opt ani de cariera in Vanzari (doi ani in Mexic. Avea 20 de ani si isi dorea o cariera in marketing sau vanzari intr-o companie unde sa aplice ceea ce invatase la scoala si sa obtina rapid competente manageriale. Bosnia). • managementul problemelor muncă / familie.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” eventualelor probleme. Serbia si Muntenegru. spune Jacques Ponty. Astfel ar putea fi rezumata povestea presedintelui Danone Romania. iar in 2006 a ajuns in Romania.2007 3.Bucuresti. Cauta un producator de bunuri de larg consum (Fast Moving Consumer Goods) pentru ca œaceste companii sunt cele mai bune scoli in domeniu. 2007 2. Managementul organizatiilor. Dupa 5 ani de Marketing in Danone Franta.ro 293 .2007 4. In toti acesti ani am invatat ca este foarte important sa ai rabdare si sa faci totul pas cu pas. Lui i-a reusit. A ales Danone datorita valorilor promovate de companie si pentru ca aici noii angajati sunt responsabilizati inca de la inceput si pot avea o evolutie rapida. Prin 1987 am inceput sa lucrez ca reprezentant vanzari. coord. La varsta aceea nu stii si nu vrei sa astepti. ed. inventivitate si pasiune pentru evolutie permanenta. teste de verificare.zf. cu structura organiza iei şi cu aspira iile angaja ilor. Managementul carierei. s-a transferat in celalalt domeniu in care isi dorea sa lucreze . În orice organiza ie managerii se confruntă cu o serie de probleme privind dezvoltarea carierelor angaja ilor : • managementul angaja ilor la mijlocul carierei . Un exemplu de cariera l-ar putea da presedintele Danone Romania.

ce trebuie comunicat segmentului de pia ă. . Politica de marketing se refera la atitudinea si conduita intreprinderii in vederea atingerii obiectivelor. Acest sistem trebuie sa permita intreprinderii incadrarea actiunilor sale intr-o anumita perspective prin formularea unor strategii de dezvoltare care sa asigure mobilizarea resurselor umane. Prin transpunerea lor în practică trebuie să se creeze un asemenea sistem de raporturi între întreprindere şi mediul ambiant încât să se asigure plasarea ei într-o pozi ie cât mai bună în confruntarea cu ceilal i competitori. O asemenea strategie ne indică ce se urmăreşte în esen ă în perioada respectivă. Strategia reprezinta calea. până la ce nivel pot fi ridicate pre urile. în care s-au adoptat cele mai bune decizii cu privire la consumatorul beneficiar şi la căile prin care sunt satisfăcute necesită ile lui. Tacticile se refera la ansamblul de actiuni practice prin intermediul carora este pusa in aplicare strategia. situa iile favorabile. Strategia firmei exprima ansamblul obiectivelor majore proiectate pe orizonturi mari de timp. cum este mai bine să fie distribuit produsul sau serviciul respectiv. directia de actiune prin care intreprinderea isi atinge obiectivele. linia de dezvoltare pe care si-a propus sa o urmeze. modalitatile si termenele de realizare. astfel incat misiunea firmei sa se finalizeze in conditiile unui avantaj economic competitiv. cum se inten ionează să se înfăptuiască scopurile respective şi care sunt răspunsurile la întrebările fundamentale: ● ● ● ● ● ce trebuie să se producă şi ce produse noi vor fi introduse în fabrica ie. coroborate cu resursele ce urmeaza a fi utilizate. Marian POPESCU Introducere Adoptarea conceptului de marketing de catre o intreprindere presupune si utilizarea unui sistem adecvat de conducere prin intermediul caruia se urmareste o sincronizare pemanenta cu mediul in care isi desfasoara activitatea. Orice politica urmareste atingerea obiectivelor si este formata din strategii si tactici. univ. O strategie de succes marchează o perioadă definitorie în via a întreprinderii. care este segmentul de pia ă ce trebuie intuit de fiecare produs în parte. punctele tari şi slabe ale organiza iei. dr. materiale si financiare in vederea atingerii obiectivelor. Finante si Banci Coordonator ştiin ific : Prof.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” STRATEGIA DE MARKETING A FIRMEI Autor : Claudia Elena MARCU Anul II. având la bază rezultatele controlului de marketing ce pun în eviden ă: riscurile. Strategii Strategiile de succes sunt cele prin care se determină oportunită ile de pia ă şi avantajul competitiv.

cât şi încadrării într-un comportament de lungă durată.strategia -strategie cresterii pietei nediferentiata B. strategia este produsul elurilor stabilite. structura si ponderea competitorilor.mentinerea cotei de piata B2. cultural. strategia -strategie mentinerii diferentiata pietei -strategie adaptiva C. elementele de ordin politic. este rezultatul confruntărilor. Strategia de piata reprezinta nucleul politicii de marketing. mediu şi scurt cu obiective clare. de prestigiul si imaginea de care se bucura etc. Ea sta la baza strategiilor de produs. politica lor de piata ( de marketing) si efectele asupra activitatii intreprinderii. În acest mod întreprinderile răspund atât solicitărilor imediate ale schimbărilor survenite în mediul ambiant. Adoptarea strategiei de piata trebuie sa se tina cont de factorii din interiorul intreprinderii (factori endogeni) cat si cei din exteriorul intreprinderii ( factori exogeni). De obicei. in stabilirea strategiei de piata pot fi considerate urmatoarele criterii de clasificare a acesteia: Dinamica pietei Structura pietei Schimbarile pietei -strategie activa Exigentele consumatorilor -strategia exigentelor ridicate -strategia exigentelor medii Nivelul competitiei -strategie ofensiva cu cresterea cotei de piata(CP) -strategie defensiva cu: B1.specifica firmelor mici -strategie pasiva -strategia exigentelor scazute 295 .Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Ca element central al activită ii de marketing. distributie si promovare. demografic. concrete. ceea ce permite o viziune unitară. strategia -strategie restrangerii concentrata pietei A. compromisului. modul de manifestare al cererii. intui iei şi speran ei managerilor de marketing. pret. a atitudinilor şi ideilor predominante dintr-o organiza ie într-o anumită perioadă. În final. coerentă şi de perspectivă. Se constată că orice întreprindere are la dispozi ie un număr mic de posibilită i strategice şi de aceea ele trebuie nu numai identificate ci şi selectate. care se detaliază prin tacticile corespunzătoare. realiste.specifica firmelor puternice B. întreprinderile elaborează strategii pe termen lung. strategia de marketing adoptată de o întreprindere pentru o anumită perioadă este rezultatul combinării experien ei. juridic. Pornind de la factorii prezentati. Este o componenta a strategiei generale a intreprinderii si se refera la relatia intreprinderii. Factorii endogeni sunt reprezentati de potentialul acesteia. a valorilor. Ea formulează clar obiectivele etapei respective în scopul orientării eforturilor ce le poate mobiliza. a ştiin ei şi artei pe care ei o posedă. de resursele umane materiale si financiare de care dispune. negocierilor şi al consensului. la fizionomia si dinamica mediului in care actioneaza. precise. Din randul factorilor exogeni pot fi mentionati: natura si caracteristicile segmentelor de consumatori.specifica firmelor medii C.restrangerea cotei de piata A.

tehnice. prin intermediul carora se evidentiaza causal puncte forte si slabe ale activitatilor firmei si/sau ale mediului in care aceasta actioneaza si se elaboreaza recomandari strategico-tactice.regasite in studii de marketing. posibilitatilor. financiare. pe o perioada cat mai mare. -particularitatile constructive si functionale ale produselor solicitate. firma poate sa-si remodeleze unele activitati. precum si evolutiile pietei. Optiuni strategice Pentru a face fata concurentei. manageriale etc. complex si turbulent. atat in ceea ce priveste obiectivele. superioara celei a concurentei. -nivelul preturilor acceptate pe piata. comerciale. Cercetarile de marketing ofera un raspuns numeroaselor intrebari referitoare la: -pietele sau segmentele de piata cu cele mai bune perspective pentru firma. national si international. tehnologice etc. -realizarea unor studii complexe de diagnosticare. pe termen lung. commercial si managerial al economiei nationale. evolutiei viitoare a firmei. 296 . -de diferentiere-marketing performant. -organizarea adecvata a firmei. tipologia si volumul resurselor angajate in operationalizarea lor. cu consecinte dintre cele mai importante asupra viitorului intreprinderilor mici. firma isi poate afirma anumite optiuni strategice care impun competente necesare. este o conditie a succesului economic. -modalitatile de distributie a produselor pe piata. -practica a creativitatii. -resurse sporite. privind mediul in care opereaza firma. -defensiva –competente ridicate in rezolvarea problemelor sociale. Prognozele sunt predictii pe termen foarte lung ale tendintelor din diverse domenii. In conditiile tranzitiei la economia de piata. -competente comerciale importante. ale tendintelor din tipologia si mecanismul de presiune ale variabilelor exogene intreprinderii si “alimenteaza” permanent proiectiile strategice. Prognozele-ca instrumente de cunoastere si investigare. -actiunile promotionale ce urmeaza a fi initiate si desfasurate. cum sunt: Strategie -ofensiva –profesionalism in exercitarea functiunii financiar-contabile. valorificabile in fundamentarea strategiei si politicii sale. indifferent de tip si de domeniu. mijlocii si mari. a tendintelor viitoare ale proceselor economice. -aptitudini manageriale ale echipelor importante implicate. cat si modalitatile de realizare. care sa evidentieze procesul complex si dificil de reforma economica si sociala intr-un mediu ambient.. sa-si adanceasca procesul de restructurare economica ori sa-si remodeleze sistemul managerial.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Modalitati de fundamentare a strategiei Fundamentarea strategiei firmei presupune in principal: -identificarea si luarea in considerare a prognozelor stiintifice. -efectuarea de studii de marketing aprofundate Firma trebuie sa cunoasca aprofundat volumul si structura cererii in domeniul sau de activitate. -abilitate financiara. -profesionalism in exercitarea activitatii de marketing. Pe baza informatiilor furnizate de astfel de analize complexe. -fluiditatea circuitului decisional. in timp.constituie suportul logic al depistarii necesitatilor.urmeaza a fundamenta proiectiile strategice ale firmei. -calitatea organizarii firmei. Informatiile desprinse din astfel de cercetari. elaborarea de prognoze. premise importante ale consolidarii pe termen lung a pozitiei sale pe piata.

Str. avand la baza ideea maximizarii sanselor de supravietuire a firmei. natura procesului de inovare. deoarece contribuie la creşterea rentabilită ii. dimensiunea efortului de cercetare-dezvoltare etc. stabilirea obiectivelor. Ac iunea efectivă prin care se realizează este precedată de patru etape interdependente: audit. dimensiunea (talia) firmei.Donald – op. stabilirea strategiilor şi întocmirea planurilor de implementare (Malcom Mc. Punctul de pornire îl constituie determinarea pozi iei competitive prin audit. Optiunea firmei pentru inovare este conditionata de o serie de factori: strategii nationale. realizarea. poate fi prezentata schematic astfel: Strategii de inovare Strategii de fortificare: -strategii de specializare -strategii de gestiune Este asigurata supravietuirea firmei? Nu. 69). tipul de activitate. apărarea şi men inerea avantajului competitiv. Mediul concuren ial tot mai complicat în care activează astăzi organiza iile de orice tip.. cit. ce asigură baza pentru stabilirea obiectivelor strategice ce se vor înfăptui prin căile şi mijloacele alese prin formularea strategiei şi se vor regăsi în planurile de implementare ce constituie “vehiculul necesar pentru a ajunge la destina ie. raportul dintre influenta fortelor pietei si stocul de cunostinte disponibile.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” O grupare secventiala a otiunilor strategice. Relansarea inseamna incercarea de a scapa de factorii de vulnerabilitate legati de activitatea actuala. le obligă pe acestea să se preocupe în mod cu totul special de stabilirea. intreprinderile mici si mijlocii trebuie sa aleaga intre cele doua tipuri de strategii: de diversificare si/sau de internationalizare. Stabilirea scopului este o necesitate. au ca obiect reducerea sau suprimarea unuia sau mai multor factori de vulnerabilitate a intreprinderii.de relansare: de diversificare si de internationalizare Da. urmând itinerariul stabilit”. pe langa inovare si relansare. Scopul este o anticipa ie mentală a rezultatelor ce urmează a fi înfăptuite prin ac iunile concrete ale managerilor. o reprezentare a stării în care se găseşte întreprinderea la un anumit termen. implică 297 . Prin strategie de fortificare desemnam acele strategii care. pag. Spre deosebire de marile grupuri. Obiectivele strategice reprezintă enun area formală a scopului urmărit prin care se defineşte statutul viitor al organiza iei într-un orizont de timp mai lung.

Este elementul de referin ă pentru celelalte forme de strategii care sunt de fapt continuarea şi concretizarea ei. pag. stă la baza definirii rela iilor strategice dintre firmă şi pia ă. 477): ● certitudine şi probabilitate de cuantificare. Seghete. Elementele componente ale strategiei de pia ă definesc rolul şi locul întreprinderii pe pia ă şi vizează (Gh. De aceea fundamentarea ei riguroasă este condi ionată de cunoaşterea şi utilizarea în combina ii adecvate atât a factorilor interni cât şi a celor externi ce influen ează direct sau indirect activitatea firmei. ● posibilitatea adaptării rapide şi eficiente la schimbările ce apar etc. ● orizont previzional. ce reflectă comportamentul întreprinderii fa ă de principalele probleme ale pie ii. posibilită ile ei de influen are a acesteia şi de adaptare la cerin ele pie ii. care este decizia esen ială ce stă la baza celorlalte decizii adoptate în întreprindere. Buc.). Atitudinea întreprinderii fa ă de caracteristicile pie ii este marcată de domeniul în care îşi desfăşoară activitatea. De aceea.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” schimbarea naturii activită ii şi evită apari ia unor greşeli. a fundamentării şi apoi a aplicării celei mai bune strategii. strategia de pia ă de ine locul central întrucât constituie momentul ini ial în elaborarea celorlalte strategii şi are ca obiectiv finalitatea activită ii întreprinderii. 1987). competitivitatea produselor create şi sinergia firmei prin care se exprimă ac iunea simultană a tuturor factorilor interni ce generează efectul total. Florescu – “Strategii în conducerea activită ii întreprinderii” – Editura Ştiin ifică şi Enciclopedică. condi iile pie ii. În raport cu celelalte forme ale strategiei de marketing. Locul şi rolul strategiei de pia ă Strategia de pia ă sintetizează atitudinea întreprinderii fa ă de pia ă. pag. Petrescu ”Strategia de pia ă şi marketingul mixt” – în vol.opera ionale: lunare sau trimestriale. ● certitudinea realizării în condi ii de eficien ă sporite. “Bazele marketingului” – V. ritmul schimbărilor. direc ia în care se va orienta firma. inând seamă de interdependen a dintre ei. El defineşte legătura prezentului cu viitorul întreprinderii şi constituie simbolul. pozi ia ce o de ine la un moment dat pe pia ă. dar şi experien a practică acumulată de întreprindere în domeniu. 189): cantitatea de produse ce – şi propune să o creeze şi comercializeze. Pentru a face fa ă amenin ărilor şi oportunită ilor cu care se confruntă permanent.de perspectivă medie: un an . poate fi stabilita si in functie de situatia actuala a produselor si pietelor. orice obiectiv trebuie să asigure (I. exigen e şi nivel de competi ie. de trăsăturile caracteristice ale acesteia şi care sunt recunoscute deja ca tipuri de strategii de pia ă (C. Ea realizează conexiunea întreprindere – mediu dintre produsele realizate şi pie ele prezente şi viitoare şi înfăptuieşte elurile din perioada respectivă. Maniera folosirii acestor factori. întreprinderea trebuie să adopte permanent decizii strategice rapide care să ină seama de trăsăturile caracteristice ale pie ii: dinamică. structură. Gh. Petrescu. Activitatea practică de marketing din perioada postbelică. În orice întreprindere se stabilesc numeroase scopuri: . atitudine ce se regăseşte într-o diversitate de op iuni strategice. 298 . Strategia de piata. decizia mobilizatoare. În alegerea variantei optime are mare importan ă capacitatea de cunoaştere şi anticipare a schimbărilor ce au loc pe pia ă.de perspectivă îndelungată: 3 – 5 ani . intr-o alta abordare. a impus deja o serie de alternative de strategie de pia ă. Locul cel mai important în ansamblul scopurilor de perspectivă îl de ine scopul general al activită ii de marketing. Munteanu (coord.

299 . efervescenta datorita noilor reglementari europene ce vor duce la disparitia unui important numar de jucatori care nu pot face fata jocului. Conceptul ce ocupa astazi o pozitie centrala in teoria si practica marketingului a fost folosit prima data de Neil Borden in 1964 si apoi perfectionat de Mc Carthy.piata creste atat prin introducerea de produse noi cat si prin extinderea pietei. mucegai nobil" etc. distributie si promovare. pret. Mixul de marketing are in vedere modul in care sunt antrenate resursele intreprinderii. sub forma unor programe. cat si cei europeni/internationali care vor penetra piata romaneasca. iar pentru locul lasat liber de acestia se vor bate atat marii jucatori deja prezenti pe piata. Ceea ce se observa cu usurinta este faptul ca majoritatea jucatorilor prezenti pe aceasta piata au ales sa urmeze strategii de diferentiere care se bazeaza pe atribute (produse naturale. Mixul de marketing fiind denumit si mixul celor 4 p. porc) si beneficii (gust bun. a elementelor politicii de produs. promovare. ingrediente de calitate si/sau de o anumita provenienta animala .pui. distributie.). tinandu-se cont atat de resursele intreprinderii cat si de conditiile pietei pe care aceasta actioneaza.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Piete/ Produse Piete actuale Piete noi Produse actuale Penetrarea pietei Dezvoltarea pietei Produse noi Dezvoltarea produselor Diversificarea activitatii Penetrarea pietei presupune cresterea acesteia prin atragerea consumatorilor firmelor concurente si stabilizarea popriei clientele utilizandu-se produse actuale pe pietele actuale. Au ales sa se diferentieze de ceilalti jucatori pe piata prin traditie („experienta de 30 de ani iin fabricarea mezelurilor") si prin modul de realizare a acestor preparate din carne („afumare. Alcatuirea mixului de marketing se realizeaza prin combinarea intr-un tot unitary. coerent. lemn fara rasini. Mixul de marketing Operationalizarea misiunii si strategiei intreprinderii se realizeaza prin alcatuirea unui mix de marketing specific. Dezvoltarea pietei se realizeaza prin atragerea de noi segmente dar si prin extindere geografica. rafinat. O miscare foarte buna din punctul de vedere al strategiilor de diferentiere si pozitionare a facut-o Salonta.). Diversificarea activitatii. proportiile in care ele vor intra in efortul global al acesteia si se refera la gruparea tuturor instrumentelor firmei in jurul celor 4 piloni ai activitatii de marketing: produs. vaca. pret. Insa este prea mare „aglomeratia" pe aceasta zona de atribute si beneficii. Studiu de caz Industria produselor si preparatelor din carne Este o industrie interesanta prin prisma faptului ca este departe de a-si fi atins maturitatea. Dezvoltarea produselor se refera la cresterea pietei prin introducerea de noi produse in oferta in incercarea de a atrage noi segmente de consumatori. mananci sanatos etc. iar consumatorul risca sa fie confuzat.

Gavrila Tatiana. prin avantajul costului redus al aprovizionarii cu cantitati mari. atat din perspective pietei romanesti. Bucuresti . dupa caz.2002 Managementul organizatiilor. 4. Ed. criteriu aplicabil si utilizat in cadrul fiecarui “fast-food” amplasat in Romania. 5. (coord. Economica. Sheriff’s si Kentucky Fried Chicken. constituie o sursa reala a acestor economii de scara. Economica. Gavrila Tatiana. ambalaje.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” McDonald’s McDonald’s este una dintre corporatiile multinationale aflate intr-o pozitie privilegiata in ansamblul retelelor comerciale specializate in “fast-food” existente pe plan mondial si in Romania.2007 Managementul organizatiilor: studii de caz. teste de verificare. In aceasta orientare. 6. Marketing. indifferent de economia sau regiunea de amplasare. Fara indoiala insa. BigMac etc. rata de multiplicare a amplasamentelor McDonald’s este de 17 ore pentru fiecare nou restaurant afiliat retelei sale de comercializare a produselor specializate. Ed. Uranus. cu care aceasta deruleaza annual tranzactii de circa zece miliarde de dolari(materie prima. criteriul de referinta in reducerea ponderii companiilor competitoare in totalul capacitatii de aborbtie a pietei receptoare.sfin. Coord. Principiul elementar ce fundamenteaza totalitatea strategiilor operationale utilizate de corporatia McDonald’s pe plan mondial sub aspectul comercializarii produselor la momentul implantarii pe o anumita piata este “profit minim-preturi minime”. indirect. nivelul calitatii si serviciilor promovate. un exemplu semnificativ este ilustrat pe piata Romaniei sub aspectul preturilor produselor traditionale (hamburger. coord.) in care McDonald’s continua sa fie lider de prêt in raport cu ansamblul structurii concurentiale in domeniu. reteaua strategica de furnizori ai companiei. Balaure Virgil. cheeseburger .) Strategia de pia ă şi marketingul mixt –Petrescu Gh. totodata. constituie un alt factor primordial in structurarea propriei clientele si. Ed. Potrivit estimarilor efectuate de specialistii Departamentului pentru Comert Mondial si Marketing. coord. O alta sursa a economiilor de scara este reprezentata de publicitatea globala. www. angajata si sustinuta de un buget publicitar estimate la circa 4% din cuantumul valoric al produselor ce pot fi absorbite pe piata receptoare. respective aproximativ 508 spatii de desfacere anual. In acest sens. 3.Bucuresti. Un alt criteriu de referinta in ceea ce priveste fundamentarea strategiei corporatiei McDonald’s. il constituie ansamblul avantajelor competitive fructificate in sensul realizarii unei economii de scara rezultate ca efect direct sau. echipamente).2007 Bazele marketingului –Munteanu V. 2.Bucuresti. Bibliografie: 1. al implementarii unor mecanisme operationale in acord cu exigentele si preferintele consumatorilor locali.ro 300 . aplicatii. Ea este considerate compania cu cea mai mare rata de multiplicare* a unui nou amplasament in fiecare regiune de pe mapamond. cat si din punct de vedere global. respectiv: Burger Ranch.

b) ecosistem heterotrof – ecosistem în care predomină activitatea organismelor consumatoare. În ecosisteme se realizează interac iunile dintre biotop şi substan a vie. ecosistemele sunt în general clasificate în: 1. separarea lor în spa iu este absolut imposibilă. Management Coordonator ştiin ific: Lect.). these technologies have been implemented for some time.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” TEHNOLOGII DE RECICLARE A (D)EEE-URILOR PENTRU PROTEJAREA ECOSISTEMELOR ŞI A MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR Autori: Georgică DRĂGAN Constantin DUMITRU Anul II. specifically since 2005. ecosistemul este o unitate productivă de substan ă organică ce se materializează în organismele ce populează biotopul respectiv.ec. Scopul ecosistemului este de a antrena energia solară şi substan ele nutritive în circuitul biologic. şi care se poate autosus ine. stepe. CLASIFICAREA ECOSISTEMELOR Exista mai multe clasificări ale ecosistemelor şi anume: A) După locul în care se găsesc. 2. Ecosistemul fiind o structura func ională. when he questioned by the authorities the issue of protecting the environment and natural ecosystems. peisaje etc. 301 . ECOSISTEMELE –NO IUNI GENERALE Ecosistemele sunt unită i func ionale şi structurale rezultate din integrabilitatea biotopurilor (habitatelor) şi a biocenozelor. cât şi din interac iunile acestora cu factorii abiotici. B) O altă clasificare împarte ecosistemele în: a) ecosistem autotrof – ecosistem în care predomină activitatea plantelor verzi. Orice ecosistem dispune de un fond de substan e abiotice pe care se „ suprapun” procesele biologice prin care atomii trec din combina ii minerale în combina ii organice şi invers.ing.dr. oceane. Dar biotopul şi bocenoza sunt atât de întrepătrunse. func ionalitatea lui rezultă din rela iile dintre speciile care îl compun. Crengu a-Ileana TOMESCU Abstract Protecting the environment through various ecosystems of recycling technologies (D)EEE sites implemented in various multinational companies such as Panasonic or MEWA Recycling and Environmental Technologies are just a few of which mankind can use to protect natural ecosystems and environment. lacuri. Ecosisteme terestre (paduri. Ecosisteme acvatice (mari.). Astfel. In Romania. etc.univ. c) ecosistem tânăr – ecosistem în care produc ia plantelor verzi întrece consumul organismelor heterotrofe. pentru a fi transformate în substan ele organice ce alcătuiesc indivizii popula iilor din biocenoză.

un strat relativ mai dulce ( cu salinitate de 16. înainte de toate. dar în elementele de biotop urban se pot include factorii induşi de către societatea umană (factori ce se exprimă prin elemente antropogenice).Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” d) ecosistem matur – ecosistem în care produc ia plantelor verzi este aproximativ egală cu cea organismelor consumatoare. ECOSISTEMUL ANTROPIZAT Aşezarea umană reprezintă prin manifestarea sa spa ial-func ională o entitate complet diferită din punct de vedere al biotopului. spre folosul său. o fiin ă colectivă. înviorată de via a proprie. şi în diverse măsuri cele reziden iale. cu vegeta ie caracteristică băl ilor. ECOSISTEMUL ACVATIC La nivelul României se diferen iază două categorii de mlaştini. f) ecosistem antropogen – ecosistem în care interven ia omului este par ială sau totală. în care omul nu a avut nici un rol în modificarea densită ii. roua cerului). g) ecosistem uman – ansamblul planetar în interac iune al popula iilor umane. prezintă modificări spa iale specifice ale biotopului ini ial. întru-cât aceasta este aparentă şi contribuie la edificarea peisajelor specifice. şi în acest caz se poate vorbi de factorii sta ionari ai biotopului urban. ac iune desfăşurată într-un lung proces istoric. Ca şi în cazul ecosistemelor naturale. mai sarat (salinitate – 21-22%) şi mai greu. în aceeaşi măsură. din milioane de vie i individuale. b) un strat de adâncime (peste 180-200 m). implicit. zone func ionale urbane. Aici este prezent muşchiul de turbă (Sphagnum) şi alte specii vegetale (bumbacari a. în special cele industriale. cât se poate de diverse. mediu fluid format de aer. în zonele cu şisturi cristaline. rogoz. Subtipurile identificate în aceasta categorie s-au delimitat plecând de la asocia ia de specii vegetale. ECOSISTEMUL TERESTRU Ecosisteme terestre prezintă substrat solid şi disponibilitatea pentru organismele autotrofe. oxigenat. fiindcă pădurea este. comerciale. În interiorul padurii pot fi identificate diverse laturi ale complicatei arhitecturi pe care o înfă işează un ecosistem natural.17%) şi mai uşor. în care se situează cea mai mare parte a biocenozei. gresii. toate elementele alcătuitoare într-o stare de maximă stabilitate. e) ecosistem natural – ecosistem care a apărut spontan. prin lupta pentru existen ă a speciilor vegetale şi animale. fa ă de ecosistemele naturale . fiindcă nici o altă unitate de lucru din ecosferă (biosferă) nu întruneşte. abunden ei şi diversită ii organismelor. alcatuită la rându-i. Pădurea este prototipul structural şi func ional al ecosistemelor naturale. încărcat cu hidrogen sulfurat. sunt elemente care diferen iază categoria ecosistemelor terestre. precum şi schimbări semnificative ale microclimatului. 302 . şi de afaceri. Biotopul urban reprezintă rezultatul ac iunii modelatoare a omului asupra mediului “fizic”. granite. sedimentare sau în zonele montane unde substan ele provin par ial din mineralizarea materiei organice animale şi vegetale. împreună cu factorii de mediu. care impresionează copleşitor şi într-un fel unic spiritul omenesc. în pofida extremei complexită i şi diversită i. caracterizat de un regim specific al temperaturii şi umidită ii. sol). aer. de formele aerobe de via ă. orientat spre îndeplinirea scopurilor pentru care au fost realizate. învă ământ sau de agrement. Marea Neagră se caracterizează prin existen a a două straturi de apă: a) la suprafa ă. cea mai grandioasă din câte există. puternic antropizate. rezultând astfel modificări le tuturor factorilor de mediu (apă. şi anume: mlaştini eutrofe. mlaştini oligotrofe care se întâlnesc în regiunile cu climat rece şi umed. lipsit de oxigen şi.

materialele plastice care con in materiale bromurate nepropagatoare de flacără.retroiluminare baterii. . şi astfel din toate DEEE-urile. echipamente sportive şi de agrement dispozitive medicale (cu excep ia tuturor produselor implantate şi infectate) instrumente de monitorizare şi control distribuitoare automate Acestea acoperă aproximativ 90% din toate EEE-urile. . CLASIFICAREA DEEE-URILOR Echipamentele electrice şi electronice sunt „echipamentele care func ionează pe bază de curen i electrici sau câmpuri electromagnetice şi echipamentele de generare. dacă . Doar anumite bucă i sau piese din alte materiale pot fi periculoase. în mare. Cele mai multe pot fi dezmembrate şi reciclate fără a crea probleme de mediu deosebite. materiale plastice. preparate şi componente să fie îndepărtate din orice DEEE colectat: . precum întrerupătoarele sau lămpile cu . Directiva UE şi legisla ia românească prevăd ca cel pu in următoarele substan e.deşeurile de azbest şi componentele care con in azbest (ex. . sticlă sau alte materiale şi substan e.500 vol i curent continuu”. .încălzire). transport şi de măsurare a acestor curen i şi câmpuri destinate utilizării la o tensiune mai mică sau egală cu 1. Pot apărea serioase probleme de mediu şi de protec ia muncii nu atât pe perioada folosirii produsului de către consumatori cât în procesul de dezmembrare.suprafa a plăcii de circuit imprimat este mai mare de 10 cm2. şi anume: aparate de uz casnic de mari dimensiuni aparate de uz casnic de mici dimensiuni echipamente informatice şi de telecomunica ii echipamente de larg consum echipamente de iluminat unelte electrice şi electronice (cu excep ia uneltelor industriale fixe de mari dimensiuni) jucării.000 vol i curent alternativ şi 1. De aceea. Boilere şi sisteme de . . şi alte dispozitive. DEFINIREA COMPONENTELOR ŞI SUBSTAN ELOR PERICULOASE (D)EEE-urile sunt în principal un amestec de metale. în general.tuburile catodice. - Legisla ia română şi cea europeană includ o clasificare în 10 categorii. . acestea acoperă aproape toate echipamentele electronice de larg consum. precum şi tonerele de culoare. lichid sau sub formă de pastă.componentele care con in mercur.cartuşele de toner.condensatoarele care con in policlorobifenil PCB. cele mai multe companii multina ionale au apelat la diverse tehnologii de protejarea a mediului inconjurător printre care se numără şi reciclarea DEEE-urilor.plăcile de circuit imprimat ale telefoanelor mobile. 303 .Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” RECICLAREA DEŞEURILOR DE ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI ELECTRONICE (DEEE) Pentru a proteja mediul înconjurător şi ecosistemele naturale.

care. acestea con in materiale convenabil de a fi folosite în produse noi. HIPS) şi polipropilena (PP) să fie considera i ca prioritate pentru îmbunătă irea reciclării materialelor plastice avand in vedere faptul ca ei constituie cam 70% din totalul materialelor plastice utilizate. adesea. Fiecare echipament ce face parte din categoria DEEE-urilor este format dintr-o combina ie de componente ce con in diferite substan e. Activitatea de reciclarea DEEE reprezintă unul dintre aceste obiective strategice. imprimantele şi scannerele. pot fi materii prime secundare ce pot fi reutilizate. Aceasta implică o îmbinare armonioasă dintre gandirea analitică (inginerească) cu gandirea sintetică (biologică). cadmiu. un material inofensiv în stare naturală. pe de o parte. Aceste substan e foarte toxice sunt dăunătoare în special oamenilor şi mediului în cazul în care sunt eliminate. monitoarele. condensatorii electrolitici care con in substan e periculoase (înăl ime > 25 mm. În realizarea procesului de reciclare a DEEE-urilor ar trebui ca stirenii (ABS. Este nevoie deci de elaborarea unui ansamblu de norme prin care mediul să fie corect administrat şi gestionat. pentru păstrarea acestuia în parametrii optimi care să nu afecteze condi ia umană şi existen a vie ii pe pamânt. Omul modern de azi. iar pe de alta parte. În procesul de reciclare DEEE sunt întălnite mai multe tipuri de deşeuri electrice. mercur. atunci când sunt folosite pentru confec ionarea echipamentelor electrice. protec ia sănătă ii umane şi utilizarea prudentă şi ra ională a resurselor naturale. dacă este cazul) cu o suprafa ă mai mare de 100 cm2 şi toate ecranele retroiluminate cu lămpi de gaz cu descărcare. electronice şi electrocasnice rezultă compuşi periculoşi. cum ar fi cromul. nu păstrează multă simpatie fa ă de modelul în care natura îşi asigură echilibrul. ecranele cu cristale lichide (împreună cu carcasa lor. Unul dintre cele mai importante principii ale ecologiei este că fiecare organism viu are o rela ie continuă cu fiecare alt element din mediul In care trăieşte. electronice şi electrocasnice. platina. componente con inând fibre ceramice refractare componente con inând substan e radioactive (ex. argintul. În era domina iei societă ii de consum şi a globalizării. cum ar fi computerele. România s-a angajat la buna îndeplinire a obiectivului reciclare DEEE colectând pe întregul an 4 kg de DEEE pe cap de locuitor. 304 . pot fi o sursă importantă de poluare a mediului. SAN. Directiva Comisiei Europene identifică între obiectivele prioritare ale politicii sale conservarea. detectoare de fum). electronice şi electrocasnice sunt utilizate mai multe tipuri de plastice. unele periculoase.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” - lămpile cu descărcare în gaze. aceste materiale având valori foarte mari cum ar fi: aurul. cele mai periculoase substan e con inute sunt: plumb. cablurile electrice externe. diametru > 25 mm sau volum similar în mod propor ional). cuprul etc. La fabricarea echipamentelor electrice. crom. substan e clorurate sau bromurate. Activitatea de reciclare a DEEE-urilor a scos la iveală un aspect deosebit de periculos cu impact semnficativ asupra mediului înconjurător şi anume: în timp ce unele substan e produse de natură. ASA. Aparatura electronică este compusa din sute de materiale diferite. În vederea aderării la Uniunea Europeană. PS.

din Japonia. Dacă în 2005 PETEC a reciclat aproape 200. iar anul trecut a 305 .1 Componen a de material a unui DEEE Politica de management a deşeurilor devine din ce în ce mai acut o preocupare a cetă enilor şi a autorită ilor locale din toate zonele ării cu cât. Activitatea de management a deşeurilor periculoase şi nepericuloase reprezintă o succesiune de ac iuni de: • colectare • transportare • procesare • reciclare • distrugere a deşeurilor. precum şi la micşorarea cantită ii de materie prima intrată în fabrica ie. În continuare vom prezenta două tehnologii noi de reciclare a DEEE-urilor. 2. Un bun sistem de gestionare şi de mamagement cu privire la deşeurile fie periculoase sau nepericuloase începe cu prevenirea creşterii cantită ii de deşeuri. Tehnologia este implementată deja la fabrica Panasonic din prefectura Hyogo. proces ce se va finaliza în Japonia în anul 2011. aruncarea la întamplare a deşeurilor în spa ii neamenajate special. Prima tehnolgie este cea prezentată de Panasonic Corporation şi Panasonic Eco Technology Center (PETEC) au pus la punct o tehnologie cu raze laser ce permite separarea mai rapidă şi mai eficientă a păr ilor componente din tuburile catodice ale televizoarelor de tip CRT. • Principiul responsabilită ii producerii şi al plă ii poluării – acela care produce deşeurile sau contaminează mediul înconjurator trebuie să platească costul ac iunilor sale. Panasonic răspunde cererii crescânde de reciclare a televizoarelor cu tub catodic. a condus la un impact periculos asupra mediului înconjurator. Uniunea Europeana are principii ferme pe care se bazeaza diferitele niveluri ale sistemelor de management a deşeurilor. ca urmare a trecerii la televiziunea digitală. • Principiul proximitătii – deşeurile trebuiesc depozitate cât se poate de aproape de locul în care au fost produse. şi anume: 1.000 de milioane de tone. • Principiul precau iei – trebuiesc anticipate problemele poten iale. pe parcursul mai multor ani. Prin intermediul noii tehnologii.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Fig.000 de unită i. La nivelul comunită ii europene rezultă anual un volum de deşeuri de cca. peste 40 de milioane de tone din cantitatea totală sunt clasificate ca deşeuri toxice. Reciclarea completă sau par ială conduce la diminuarea cantită ii de deşeuri care se depozitează. 1. şi anume: • Principiul prevenirii – producerea deşeurilor trebuie minimizată şi evitată pe cât posibil. în vederea reciclării.

a declarat Helmut Stromaier.8 milioane de tone de DEEE-uri. Noua tehnologie laser dezvoltată de Panasonic pentru reciclarea televizoarelor CRT reduce drastic timpul de procesare dar şi volumul interven iilor manuale. Astfel un singur om poate manevra 72 de tuburi pe oră! Sistemul dispune de un cap laser cu func ie de profilare a suprafe ei ce men ine cons tantă distan a dintre punctul de focalizare şi suprafa a sticlei. Cea de-a doua tehnologie este prezentată de MEWA Recycling care vine cu o nouă provocare: automatizare completă şi procesare într-o singură etapă – cea mai nouă tehnologie pentru reciclarea DEEE-urilor. Germania. o linie ultra-modernă cu sortare complet automatizată. a făcut acum un pas către viitor. de 3 ori mai rapid decât prin metodele anterioare. îi conferă reciclatorului britanic. în acelaşi timp. un grad remarcabil de competitivitate. Din acel moment. Directiva nu a fost implementată în legisla ia na ională pâna în Iulie 2007. iar ulterior este nevoie de interven ii manuale pentru corectarea suprafe elor tăiate. prezentând instala ia. oficialii au declarat că în 2011 se aşteaptă la o valoare în jurul cifrei de 650. iar în func ie de aceşti indicatori generează condi iile de separare a păr ilor componente.000 de unită i pe an. Deoarece în fabricarea tuburilor catodice sunt folosite mai multe tipuri de sticlă. poate produce fisuri. autorită iile britanice au devenit foarte riguroase. DEEE-urile reprezintă deşeurile cu cea mai mare rată de creştere. Wincanton. Îmbinând automatizarea completă cu patentatul Măruntitor cu Lant (QZ). Conform metodelor conven ionale. Reciclatorul a pus în func iune la Daventry. Instala ia a fost în întregime concepută şi construită de către compania de inginerie. Noua linie de tratare a DEEE-urilor. În Anglia. materii prime secundare. care dezmembrează deşeurile într-un singur proces. Astfel. MeWa Recycling stabileşte astfel un nou record cost-eficien a la nivel european. unul dintre liderii europeni de servicii de transport şi logistică. Multe state membre ale UE au dezvoltat un sistem func ional pentru gestionarea deşeurilor electrice şi electronice din 2003. Personalul este folosit doar pentru gestionarea deşeurilor care urmează a fii reciclate şi a produselor finale ob inute în urma acestui process sau pentru încarcare şi pentru sortarea frac iilor care nu pot fii separate mecanic. Această metodă necesită mai mult timp pentru procesul de încălzire dar. În Marea Britanie. MeWa Recycling Maschinen. un fir încălzit electric pozi ionat între ecran şi partea conică a tubului catodic este utilizat pentru separare. este esen ială separarea acestora în vederea reciclării. MeWa Recycling Maschinen. sistemul de tăiere cu laser dezvoltat de Panasonic este capabil să măsoare dimensiunea ecranului TV (de la 14 la 36 inch) şi stabileşte tipul acestuia (normal sau lat). când a intrat în vigoare Directiva Comisiei Europene pentru DEEE-uri. Producătorul german de echipamente pentru reciclare. Avantajele acestei linii sunt reprezentate de costurile scăzute de procesare şi de calitatea excelentă a produselor finale. Managing Director al MeWa Recycling. Mai mult. un tub catodic este procesat în doar 50 de secunde.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” atins pragul de 300. a implementat automatizarea completă a sortării. pe care a pus-o recent în func iune în Daventry Marea Britanie. anual fiind generate 1. “Întregul proces de dezmembrare precum şi sortarea frac iilor individuale este complet automatizat”. Sistemul reuşeşte să separe într-un mod foarte precis ecranul de partea conică a tubului catodic astfel încât diferitele tipuri de sticlă nu se amestecă. Companiile de reciclare britanice au reac ionat înainte ca Directiva Europeana pentru DEEE-uri să fie aplicată şi au investit în noi linii de reciclare.000. cu sediul în Gechingen. în cadrul ultimei linii de procesare a DEEE-urilor. 306 . unică în Europa.

Linia poate procesa atât deşeuri electrocasnice (clasa albă). se face prin aceleaşi procese ca şi produc ia componentelor ini iale. din Billingham. punându-se accent pe bunele practici opera ionale privind îndepărtarea substan elor periculoase. este prezentă şi în România din 2008. fără a fii dezmembrate în prealabil. Totodată. una dintre primele linii la cheie. frac iile sunt separate printr-o tehnologie complet automatizată. Cu această opera iune modernă de separare se ob ine o serie de produse finale de o calitate superioară celor ob inute prin metodele manuale cu care am fost obişnui i până acum. electronice de consum (clasa maro) cât şi echipamente IT. de reciclare a frigiderelor. care sunt sortate la sosire. 307 . Acestea recomandă un număr redus de opera iuni manuale ce trebuie efectuate asupra DEEE-urilor şi care scurtează timpul de procesare a acestora. gradul de puritate a acestora este foarte important. direc ionează tipurile de materiale către destina ia dorită. prin procesarea acestora cu Mărun itorul cu lan (QZ).Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” O serie de sisteme de detectare a metalelor. Faptul că deşeurile sunt dezmembrate într-un singur proces. la nivel european. care nu produce efecte nocive asupra mediului. în cadrul unui proiect de capacitate mai mică. fiind nevoie de doar 4-5 persoane pe schimb pentru a asigura func ionarea completă a acesteia. inând cont de faptul că reciclarea celor mai multe materiale din DEEEuri. aceste tehnologii de reciclare prezintă principalele aspecte privitoare la dezmembrarea şi reciclarea DEEE-urilor. de separare a nemetalelor. precum şi sisteme cu infraroşii (NIR) sau separatoare penumatice. În cazul liniei din Daventry. reprezintă un excelent exemplu de implementare a Directivei CE. cu ajutorul Mărun itorului cu lan (QZ). nemetalelor şi a plasticului. implicit scurtearea timpului în care DEEE-urile poluează mediul înconjurător şi ecosistemele naturale. unde MeWa a pus în func iune. realizat la Constan a. Monitoarele şi echipamentele frigorifice. În ceea ce priveşte eficien a. Principalele considera ii de mediu si de siguran ă a sănătă ii sunt prezentate împreună cu cerin ele Directivei UE privind DEEE-urile şi ale legisla iei româneşti. doar frac iile precum: bateriile. Linia de reciclare de la Daventry este cea de-a 3-a pe care MeWa o pune în func iune pentru compania interna ională Wincanton. sunt trimise la amplasamentul Wincanton. CONCLUZII Tehnologiile de reciclare a DEEE-urilor propuse de catre Panasonic şi MEWA Recycling sunt concepute pentru autorită ile de mediu si autorită ile administra iei publice locale ce trebuie să fie permanent informate în legătură cu aspectele importante ale tratării şi reciclării DEEE-urilor. proiectată şi construită de MeWa. condensatorii şi cablurile sunt separate manual. în anul 2002. instala ia de reciclare a DEEE-urilor. Aşadar. reduce substan ial cantitatea de energie utilizată şi costurile de operare în compara ie cu liniile conven ionale care folosesc tehnologii bazate pe mai multe etape de procesare cu shreddere. deşeurile sunt procesate cu ajutorul Mărun itorului cu lan (QZ) în forma lor ini iala. Acest utilaj dezmembrează echipamentele în frac ii individuale printr-un singur proces opera ional. Tehnologia MeWa pentru reciclarea DEEE-urilor. Wincanton beneficiază şi de avantajul costurilor opera ionale scăzute prin implementarea acestei tehnologii ultra-moderne. În această perioadă în care pre urile materiilor prime secundare a scăzut. a plasticului şi a plăcilor cu circuite integrate. Instala ia este foarte uşor de operat. având o capacitate de cel pu in 10 tone pe oră. În cadrul celor 3 linii de sortare a metalelor. practic. După această etapă.

Tomescu C.asp 308 . Constantin N. Bruxelles. Editura Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile. Angelescu A.. Bucureşti.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” BIBLIOGRAFIE 1. Bucureşti . 2008 6. Directiva UE 2002/96/EC privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE).. Editura Sitech.. Alpopi C. Comisia Europeană. Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile „ Manual de tratare şi reciclare a DEEE-urilor”. “Mediul înconjurător – poluare şi protec ie”.com/environmental/recycling-electronic. “Protec ia mediului înconjurător şi a micromediului”. http://www. Vişan S.. 2002 2 Butnariu I.panasonic. 2002 4. 2007 5.de 7. Editura Institutului Politehnic Bucureşti. “Ecotehnologii”. http://www. 1994 3..mewa-recycling. Editura Economică. Craiova. Bucureşti.

confort şi control . cu multe legături slabe. la poşta gratuită cu care au de-a face zi de zi.com (1995) care se concentra pe legăturile dintre foştii colegi de şcoală şi SixDegrees. Pentru a avea succes individual este mult mai indicat să ai cât mai multe conexiuni cu o varietate de re ele decât să ai multe conexiuni într-o singură re ea. iar News Corporation a cumpărat Myspace şi Friends Reunited. Articolele publicate investighează probleme cum ar fi identitatea. conflict etc. dr. schimb. capital social. campaniile publicitare îi vânează peste tot: de la reclamele TV la pliante. Cu alte cuvinte un grup de prieteni care au activită i doar în interiorul grupului prezintă aceleaşi cunoştin e si oportunită i.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” MARKETINGUL VIRAL – O TEHNICĂ NOUĂ DE COMUNICARE ÎN MARKETING Autor: Cătălin-Marian LAZĂR Anul III. univ. În schimb un grup de indivizi conecta i la alte sisteme sociale au acces la mai multe informa ii. 309 . avea mai multe accesări decât Google. e-learning. Marketingul viral se referă la tehnicile de marketing care caută să exploateze re elele sociale existente pentru a produce creşteri exponen iale în recunoaşterea mărcii. Un număr din ce în ce mai mare de cercetători sunt interesa i în studierea re elelor sociale dezvoltate via internet pentru a determina care este impactul lor în societate. unul fiind bazat pe încredere (dezvoltat de Epinions. O re ea socială este o structură socială compusă din noduri (ce reprezintă indivizi sau organiza ii) care sunt legate prin una sau mai multe tipuri de interdependen ă cum ar fi: valoare. Spre disperarea agen iilor publicitare. rela ii sexuale. trebuie ini ial în elegerea conceptului de re ea socială. Mărimea unei re elei sociale are un rol important în determinarea utilită ii re elei pentru indivizi. intimitatea.com) iar celălalt bazat pe prietenie (dezvoltat de Johnathan Bishop). Structurile rezultate sunt deseori foarte complexe. Totul face parte din tendin a de izolare cocon prognozată de Faith Popcorn: “coconii înseamnă izolare şi evitare. Tot în 2005 re elele sociale via internet au devenit o componentă importantă a businessului pe internet când Yahoo a lansat yahoo!360. Re elele sociale mici şi strânse pot fi mai pu in folositoare pentru membrii săi decât re elele sociale cu legaturi slabe pentru indivizii din afara re elei principale. Amalia Viorica PANDELICĂ Oamenii sunt bombarda i astăzi cu publicitate agresivă. Se foloseşte de re eaua internet şi poate ajunge la un număr mare de oameni într-un timp relativ mic. linişte şi protec ie. Inova iile cuprindeau posibilitatea de a vedea “cine este prieten cu cine?” precum şi controlul sporit asupra conectivită ii. Re ele deschise. tot mai mul i indivizi adoptă o mentalitate “fortărea ă”. sunt cele care oferă mai multe posibilită i de a introduce noi ideii şi oportunită i membrilor decât re elele închise cu legături strânse. viziune. nu se pot ascunde. Primele website-uri dedicate re elelor sociale au fost Classmates. Marketing Coordonator ştiin ific: Lect. utilizarea de către adolescen i. care se concentra pe legăturile indirecte. prietenie. Deja în 2005 unul din dintre principalii competitori. printr-un proces similar extinderii unei epidemii. Pentru a în elege conceptul de marketing viral.un soi de super-cuibuşor” Apari ia marketingului viral a fost condi ionată de necesitatea găsirii unui mijloc rapid şi eficient pentru a transmite mesajul către public.com (1997). Myspace. Două modele noi de re ele au apărut în 1999.

În partea de jos a fiecarui e-mail trimis apărea următorul mesaj:”Vă pute i deschide un cont gratuit de e-mail la adresa www. fiecare genera ie fiind mai mică. un concurent. de numărul mare de persoane expuse unui mesaj ce imită perfect procesul transmiterii de la o persoana la alta. Considerăm că o campanie începe trimi ând mail-uri la 100 de utillizatori.777. Adjectivul “viral” este dat de modul în care se propagă viruşii.768. 10. Cu ajutorul marketingului viral. managerul general al Draper Fisher Jurtvetson(DFJ). având scopul de a permite şi încuraja transmiterea voluntară a unui mesaj de marketing prin intermediul clien ilor cu o viteză de creştere exponen ială. De exemplu.737. domnul Nolan a reuşit să dezvolte o metodă de a crea acel aşa-numit „buzz” în jurul unui URL (Uniform Resource Locator). Dar unii dintre ei o vor face. un consumator găsea pe internet un site interesant. eventual cu o imagine de lux.com. versuri ale unor melodii şi imagini. O parte dintre specialiştii de marketing argumentează faptul că termenul de marketing viral a fost inventat de către Tim Draper şi promovat de către Steven Jurvetson. multiplicându-se pe nenumărate niveluri. recomandarea sau referin a unui prieten este una din cele mai uşoare strategii de marketing. 13. campania căreia i s-au alocat fonduri pentru trimiterea mail-urilor către 100 de utilizatori. Eventual. Hotmail a reuşit sa ajungă la impresionanta cifră de 12 milioane de abona i în 18 luni. fiecare client informând unul sau mai mul i poten iali clien i.971. 51.hotmail. fără ca agen ii de marketing să-şi dea seama de for a lui.000$ pentru publicitatea făcută serviciilor sale şi câştigat 12 milioane de abona i. va avea un target de încă 357. Hotmail a cheluit 500. Una dintre cele mai simple defini ii ar fi: Fenomenul de marketing care facilitează şi încurajează oamenii să transmită un mesaj de marketing. Nu to i dintre ei vor trimite mail-ul mai departe. Primul care a scris despre subiectul marketingului viral. Fiecare persoană care deschidea emailul vedea acest mesaj. 64. Hotmail a avut un succes uriaş pentru că a mizat pe marketingul viral. proces asemănător propagării unui virus. de utilizatori contacta i prin metoda virală şi. în cartea sa “Media Virus”. Steven Jurvetson a folosit expresia marketing viral pentru a descrie strategia de marketing a serviciului gratuit de poştă electronică Hotmail. Este esen ial ca produsele să fie noi. 32. în acest caz. pentru ca to i cei care sunt interesa i să aibă acces la el. 26. inclusiv CD-ROM-uri cu programe gratuite de expediere în masă. Un lucru nou va fi întodeauna discutat şi “dat mai departe”. 40.214. la modă.2. Fiind o ramură relativ nouă a marketingului este imposibilă o definire corectă.421. de Tim Nolan de la Spent2000. gratuit. 16. cum ar fi 80. Este de asemenea necesar ca ambalajul produsului să fie atractiv: 310 . bineîn eles. Să zicem că aceştia sunt în procent de 80%.com”. 20. Dar la sfârşit. 80 de oameni au primit prima genera ie de mesaje. a cheluit peste 20 milioane $ promovându-şi serviciile de e-mail cu anun uri gratuite incluse. Un amănunt important al func ionării marketingului viral este faptul că nu merge pentru orice produs. Informa ia “din gură în gură”. a fost criticul media Douglas Rushkoff. fraze. exactă şi completă.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Etimologia marketingului viral este una foarte simplă. aproape exclusiv cele on-line.96. marketingul viral se întâmpla pur şi simplu. şi succesul nu a întârziat să apară. De aici procentul va scade exponen ial. La început. Folosind o serie de citate. un produs sau un serviciu. a cărei activitate se defăşoară prin intermediul re elelor sociale. Cea mai comună formă de marketing viral este op iunea “spune-i unui prieten” de pe un site. Între timp. Juno Online Services. O defini ie mai amplă: Marketingul viral reprezintă o formă a marketingului comercial. sau o informa ie care era prea interesantă pentru a nu o împărtăşi cu ceilal i. şi au câstigat doar 2 milioane de utilizatori. în 1994. campania se va sfârşi de la sine. Unele dintre primele campanii de marketing viral au fost desfăşurate în 1996. de actualitate. În acest caz.

Conform viziunii lui. 3. a numărului de persoane virusate. Foloseşte re ele de comunicare deja existente. fiecare dintre aceste principii. Mai mult ca oricând avem nevoie de oameni care să ne îndrume. Suportă trecerea de la un număr mic de utilizatori la o comunitate foarte mare Printre obiectivele campaniei trebuie să se numere şi o creştere rapidă. Numărul uriaş de produse şi servicii cărora li se face publicitate prin intermediul mediilor interactive nu va duce decât la derutarea şi ame irea cumpărătorilor. 311 . Exploatează motiva ii şi comportamente comune. marketingul viral func ionează cel mai bine prin intermediul internetului. după principiul bulgărelui de zăpadă. Mediul purtător al mesajului viral trebuie să fie accesibil şi să permită un transfer cât mai simplu pentru utilizatori. ca un cont de poştă electronică gratuit. comprimat şi vizibil. Consultantul în e-comer /comer virtual. dar mai ales pentru cumpărător. Oferă gratuit produse sau servicii “Gratuit” este cel mai puternic cuvânt din vocabularul celui care se ocupă de marketing. 5.i pui virusul într-un ambalaj pe care publicul să-l considere demn de a fi transmis mai departe”. cu atât cel mai probabil că facem o alegere greşită. Sau ar putea fi ceva distractiv. la poşta gratuită cu care au de-a face zi de zi. care permite exercitarea anumitor func ii. ai toate şansele să vinzi altceva. Totul face parte din tendin a de izolare cocon prognozată de Faith Popcorn: “coconii înseamnă izolare şi evitare. deoarece acesta a devenit ieftin şi uşor de folosit. la o comunitate foarte mare. linişte şi protec ie. dr Ralph Wilson propune şase principii de bază în marketingul viral. Cu cât ne confruntăm cu mai multe op iuni. dar “gratuit” atrage aten ia instantaneu. confort şi control – un soi de super-cuibuşor”. Spre disperarea agen iilor publicitare. Suportă trecerea de la un număr mic de utilizatori. Să abordăm. Chiar şi individul cel mai reticent va pleca urechea la spusele unui prieten. Metoda de transmitere trebuie să se poată adapta de la un număr foarte mic. Dacă oferi ceva gratuit. 2. iar numărul utilizatorilor creşte brusc şi semnificativ. Modul prin care va fi posibilă pătrunderea în acest cocon este marketingul viral. Formatul digital asigură o copiere simplă. care să ne arate cum să accesăm informa ia şi să găsim oportunită ile cele mai bune. Servicii gratuite de e-mail. 6. un plan de investi ii sau un furnizor de servicii de internet. pentru a da câteva exemple. campaniile publicitare îi vânează peste tot: de la reclamele TV la pliante. nu se pot ascunde. Permite transferul comod către al i posibili clien i Viruşii se răspândesc numai dacă sunt uşor de transmis. însă nu este la fel de complet ca versiunile profesioniste. Ambalajul poate fi ceva util. Cu cât mai scurt. Principala slăbiciune a modelului Hotmail este că un serviciu de e-mail gratuit necesită propriile servere de mail pentru a transmite mesajele. Permite transferul comod către al i posibili clien i. este absolut necesară adaugarea unor noi servere de mail. 3. altminteri serviciul nu va putea sus ine un număr atât de mare de utilizatori şi va ceda. 1. Mesajul trebuie să fie cuprinzător. pe scurt. la un număr foarte mare de persoane. 4. 2. software gratuit. cu atat mai bine. o strategie reuşită de marketing viral: 1. Oamenii sunt bombarda i astăzi cu publicitate agresivă. “Ieftin” poate genera într-o oarecare măsura interesul. Consumatorii vor suferi de o supraîncărcare informa ională. Oferă gratuit produse sau servicii.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” “trebuie să. tot mai mul i indivizi adoptă o mentalitate “fortărea ă”. fără posibilitatea de degradare. Tocmai din această cauză. rudă sau ascociat care recomandă un anumit supliment de dietă. Majoritatea programelor de marketing oferă produse şi servicii pentru a atrage aten ia. Dacă strategia ajunge să aiba un succes răsunator. care să creeze popularitatea “virusului” pe care îl transmi i. Profită de resursele altora.

Al treilea tip de mesaj viral este aşa-numitul “undercover” (sub acoperire). fără incitări evidente către link-uri sau “pass along”. să informeze. trebuie să aibă acel “ceva” care să facă destinatarul nu numai să le citească. vor analiza. în func ie de pozi ia socială a fiecăruia. Cele trei elemente sunt ale procesului de comunicare sunt: mesajul. ci să le şi trimită mai departe familiei. Acesta reprezintă un mesaj viral prezentat ca o pagină deosebită. De asemenea. Oamenii sunt atraşi în general de recompensă. Utilizeză re ele de comunicare deja existente Majoritatea oamenilor sunt sociabili. iar autorul ar putea ob ine astfel un contract. incentivised viral. să fie utile. În cadrul acestui sistem este nevoie ca fiecare utilizator să-şi creeze o listă de prieteni şi cunoştin e pe care sunt interesa i să le întâlnească. Ultimul tip de mesaj este cel “anonymous matching” (potrivire anonima). Aceastea sunt persoanele foarte apropiate. deci celor apropia i. O potrivire (match) are loc dacă obiectul afec iunii lor se loghează de asemenea şi îi adaugă în lista lor secretă. 5. poate ajunge la sute şi chiar mii de persoane. a cunoştintelor. dorin a de a fi cunoscut. Majoritatea acestor servicii permit utilizatorilor să trimită mail-uri anonime altor persoane ca să-i 312 . vor men ine viu mesajul primit. Procesul de comunicare în marketing viral trebuie să îmbine trei elemente. Mesajul trebuie să surprindă. 3. printre care prieteni. canalele de transmitere si lista de recipienti. Acesta este un mod mai pu in sigur decât primul. să contribuie la distribuirea mesajului. Mesajele incentivised viral (viral stimulat) sunt acelea care oferă recompense pentru furnizarea de adrese. Datorită cantită ii mari de con inut neobişnuit pe internet. Mesajele transmise prin intermediul marketingului viral trebuie să fie unice. fie că ne place sau nu. iar încurajarea sau cererea postată în partea de jos a documentului este imboldul final de a-l trimite mai departe. pentru mai multe articole. 4. Mesajele de tipul pass-along mizează pe faptul că imaginile şi clipurile vor avea priză la public. colegilor de serviciu.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” 4. să îşi spună părerea. 2. Printre acestea. deoarece articolul ar putea cu uşurin ă să fie preluat de periodice. O foarte bună abordare a strategiei trebuie să încurajeze oamenii să comunice în ambele sensuri. Discu iile rezultate din controversă pot fi considerate publicitate buzz şi word of mouth. într-un cuvânt. Oamenii vor împărtăşi celorlal i ceea ce au aflat şi apoi vor comenta. Profită de resursele altora Cele mai creative planuri de marketing reuşesc să se folosească de resursele altora pentru a se face cunoscute. edgy gossip / buzz marketing şi anonymous matching. să ceară sfaturi. se numără lăcomia. acesta poate fi tipul cel mai greu de depistat dar este unul din tipurile de mesaje care sunt cel mai apreciate pentru con inutul şi formatul lor. Mesajele virale din această categorie fac ca marketingul viral să func ioneze “la tura ie maximă”. prietenilor. de a face un lucru pentru a primi ceva în schimb. să “viruseze”. familie şi asocia i. Exploatează motiva ii şi comportamente comune Planurile inteligente de marketing se bazează pe motiva iile specific umane. undercover. 1. deoarece indivizii pot să nu transmită mesajele mai departe sau să nu furnizeze adrese pentru că ceea ce primesc în schimb li se pare mult prea pu in. Anumite programe afiliate pot plasa texte sau linkuri pe anumite pagini de web. autorii care oferă gratuit articolele lor caută o astfel de promovare. Reclamele sau mesajele “edgy gossip / buzz marketing” sunt acelea care creează controversă prin încălcarea regulilor de bun gust sau bun sim . să ceară feedback. astfel încât poten ialul acestora să fie utilizat la maximum în favoarea realizării obiectivelor propuse în cadrul campaniei. vor modifica. 6. Cel care vizionează mesajul are un impuls natural de a-l transmite şi altora. să aibă impact. vor încânta sau vor marca puternic. 5. Diferen iem cinci tipuri de mesaje care stau la baza dezvoltării marketingului viral: pass-along. iubit şi în eles. Sociologii sus in că fiecare persoană are o re ea de 8 până la 12 persoane. O re ea mai largă.

5. Folosirea campaniilor de email marketing. acesta este şi esen ialul marketingului viral: mesajul se dezvoltă singur. Folosirea bannerelor. Caracteristicile şi limitele unui canal trebuie analizate foarte bine înainte să fie făcută o alegere. acum trebuie luate în considerare mult mai multe variabile. Dacă înainte se puteau face predic ii în func ie de sex. GOOGLE TALK). crescând şansele de succes ale campaniilor de marketing. Nu e nevoie de spa ii publicitare costisitoare. Folosirea email-ului. Tapeturile de ecran şi screen-saverele. Distribuirea de software gratuit. rata transferului de date este foarte scăzută. Acest tip de mesaje este destul de controversat şi nu to i utilizatorii îl consideră un serviciu care merită accesat. venit. Antivirus si Firewall . 2.O campanie de marketing viral va eşua daca mesajul este într-un format mai pu in folosit. Pentru că vorbim de mediul online trebuie men ionate principalele bariere împotriva transmiterii mesajului viral. am putea spune că mesajele “edgy gossip” si cele “pass-along” dau cel mai mare randament. 8. Dimensiunea . 4. 16.79% din persoane îşi verifică zilnic mail-ul personal la locul de muncă.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” anun e că altcineva are o pasiune pentru ei. 3. Folosirea blogurilor. 11. tocmai pentru că oamenii îi alimentează voluntar sau involuntar dezvoltarea. Modificarea comportamentului de cumpărare al consumatorului modern este o consecin ă a modificarii mediului economic şi social în care trăim. Folosirea newsletter-ului. 6. Realizarea de web hosting. Utilizarea jocurilor online gratuite. poten iali clien i): 1. Transmiterea de linkuri prin mesagerie instant (MSN. are standarde ridicate în ceea ce priveste calitatea produselor şi este destul de des tentat de schimbarea unui brand cu altul atunci când trendul. Crearea de e-cards (căr i poştale electronice). 15. 3. Consumatorul actual este extrem de bine informat. Cu cât sunt mai multe date despre individ. etc. aceasta nu reprezintă un obstacol.). 7. 13. Distribuirea de cărti electronice gratuite. Dacă un con inut viral este un videoclip. Format media . Folosirea template-urilor gratuite. cu atât cresc şansele să se identifice unele tabieturi legate de achizi ia produselor. vârstă. Pentru aceştia care au o viteză de conectare rapidă. însă majoritatea oamenilor care se conectează la internet departe de casă printr-un modem mai slab. Lista de recipien i se află astfel mai aproape de realitate. poate fi prea mare pentru a fi primit de casu a de mail. YAHOO!. 313 . dar inscrip ionate cu mesajul de marketing . 12. 2. Pentru a sintetiza. Acesta trebuie să fie uşor de folosit. dar mai ales să faciliteze transmiterea mai departe. Am enumerat mai jos o serie de metode prin care se poate realiza transferul mesajului de la emi ător (compania) către receptori (clien i. Customer reviews (revizuirea clientului). de exemplu dacă este necesar un anumit software care nu este folosit de majoritatea userilor. 10. 14. noutatea sau gradul ridicat al tehnologiei o impun. să se stabilească criteriile în func ie de care se ia decizia de achizitionare (pre . Tipurile de mesaje virale sunt diverse şi fiecare din ele ac ionează într-un anume fel şi pentru o anumită categorie de public. Cu adevărat important în cazul marketingului viral este canalul utilizat.Mul i oameni primesc mesaje de marketing viral când sunt la serviciu şi antiviruşii sau programele de firewall ale companiei previn primirea acestor ataşamente. 9. Folosirea forumurilor de discu ii. De fapt. preten ios. brand. ci doar ca mesajul său să aibă una din trăsăturile enumerate mai sus şi cu siguran ă obiectivul va fi atins. Folosirea de videoclipuri virale. 1. Creatorii acestor mesaje se bazează pe curiozitatea şi atrac ia indivizilor către nou şi senza ional.

Consider că „Let It Ring” este o campanie model de marketing viral şi trebuie men ionată ori de câte ori se discută despre această ramură a marketingului. foarte utilizate şi accesibile aproape oricui. Ipoteza este simplă. telefonul persoanei va suna întrun moment crucial. 314 . 5.Pentru ca o campanie de marketing viral să aibă succes. De exemplu dacă promovează un concurs sau un joc. Mesajul se poate încadra şi în categoria „undercover”. arată-mi şi poate voi re ine. campania a atras aten ia a mii de oameni. dar un accident este întotdeauna imprevizibil aşa că s-a developat un mod imprevizibil de aten ionare. HAPPINESS a reuşit să transforme o banală navigare pe internet într-o experien ă interactivă. Prin intermediul site-ului www. moment optim în care este prezentată succint campania. în acest caz şocul impregnează lec ia învă ată pentru o durată mai mare de timp.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” 4.be oricine poate să trimită acest videoclip unui prieten. În parteneriat cu Garagetv. utilizarea telefonului mobil în timpul şofatului nu pare un pericol. În timp ce persoana îşi distribuie aten ia către telefon. În acest moment este captată toată aten ia ascultătorului. Campania denumită “Let It Ring” (Lasa-l Să Sune) a fost realizată de agen ia HAPPINESS în colaborare cu Garagetv. Foarte multe ziare. neştiind că involuntar chiar el va fi protagonistul acestui accident. După această experien ă unică se prezintă mesajul campaniei: “Evită un accident! Lasă-l să sune!“.letitring. blogg-uri şi chiar emisiuni televizate s-au “virusat“ şi au promovat mesajul.be o re ea socială asemănatoare unui Youtube na ional. Una dintre cele mai bune campanii virale apar ine agen iei belgiene HAPPINESS. Acesta va primi un mail personalizat cu un link către ceea ce pare un accident rutier spectaculos. acesta fiind cel mai eficient tip de mesaj cu o rată de propagare foarte mare. La doar două săptămâni după lansare. Mesajul este de tip „pass-along”. În colaborare cu muzicieni celebri ca Sioen. completând adresa de email şi numărul de telefon al prietenului. Un procent alarmant de 75% din accidentele rutiere din Belgia se datorează neaten iei la volan datorită telefonului mobil. Piesele încep normal dar pe la jumătatea acestora muzica este întreruptă şi se aude zgomotul produs de ro ile unei maşini care frânează brusc urmat de cel al unui accident rutier. Cumbersome Referral Mechanism (cumbersome = împovărător) . Joshua şi Sound of Stereo au creat o serie de piese care se pot downloada gratuit. Produsul “vândut“ este siguran a. reviste. atunci aceste mecanisme ar trebui sa fie o op iune imediat după joc şi nu o condi ie pentru a juca. Let It Ring respectă toate cele 6 principii teoretice de bază ale unei campanii virale. OVK a dorit să aten ioneze popula ia asupra acestei statistici. maşina din videoclip pierde controlul şi loveşte un pieton. urmat de câteva detalii despre site-ul şi campania Let It Ring şi mai ales îndemnul viral “Trimite unui prieten!“. implică-mă şi voi în elege!„ agen ia HAPPINESS a câştigat doua medalii de aur la Cannes Lions Direct Winner 2009 şi una de argint la Cannes Lions Promo Winner 2009. Videoclipul prezintă o călătorie cu maşina din unghiul de vedere al şoferului. La câteva momente de la pronirea videoclipului folosind link-ul personalizat. Sub deviza „Spune-mi şi voi uita. formal sau nu. Canalele de transmisie sunt moderne. Această campanie a fost sus inută de o altă campanie independentă care inteşte tinerii care ascultă muzică la MP3 Player în trafic.În special în cazul mesajelor undercover. Formularea este simplă şi convingătoare. pe scurt OVK iar in traducere liberă înseamnă “părin i ai copiilor victime rutire”. Prin intermediul acestei campanii oamenii au văzut consecin ele ac iunilor lor directe şi cu siguran ă au în eles un lucru: lasă-l să sune!. descoperirea naturii marketingului unei campanii poate cauza ca aceleaşi re ele sociale să informeze oamenii de scopul comercial şi să promoveze un boycott. Pentru cei care nu au fost implica i într-un accident rutier. trebuie să fie uşor de folosit. Clientul este o organiza ie non-guvernamentală Ouders van Verongelukt Kinderen. al companiei sau produsului in discu ie.be cel mai mare site de găzduire de fişiere video din Belgia. Sabotajul .

cu imagini despre Dumnezeu. www. Brand Building in the Digital Economy.ro 315 . Al patrulea val Network marketing-ul în secolul XXI.wilsonweb. Editura Teora.imposibil.com. Sunt efective şi câştigă popularitate deoarece oricine tinde să aibe mai multă încredere în persoanele apropiate cărora le cunoaşte stilul de via ă. www. Richard Poe. deoarece sunt mult mai subtile decât tehnicile tradi ionale de marketing care ajung la un moment dat să agaseze cu agresivitatea lor. Toate persoanele care folosesc internetul au fost cel pu in o dată virusate. au primit numeroase prezentări Power Point cu imagini din Dubai. Managementul marketingului. decât în reclamele pe care le vede la televizor. credin a. Din punctul meu de vedere aceste tehnici câştigă teren foarte repede. 2001 2. Deirdre Breakenridge.com 6. Majoritatea oamenilor au o adresă de Yahoo. www. Mesajele sunt de obicei adresate între persoanle tinere care fac schimb de informa ii în grupul de prieteni. Cyberbranding. curiozitatea. Aceste tehnici exploatează slăbiciunile umane: umorul. Philip Kotler.wikipedia.Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Campania s-a derulat în perioada iunie 2009 – aprilie 2010 şi s-a încadrat in categoria „Sănătate şi siguran ă publică”. preferin ele.marketingterms. www. Bibliografie selectivă 1. 2002 4. Bucureşti. 2002 3. Editura Amaltea.org 5. Bucureşti. au vizionat filme pe youtube.com 7.

Turism .Administrarea Afacerilor. Comer .Sesiunea de comunicări ştiin ifice studen eşti: „Noi perspective în spa iul economic european” Sec iunea 4 . Servicii 316 .

organiza iile economice trebuie să ia în considerare câteva din elementele importante ale mediului de afaceri. şi nu numai ei. dar politicile sunt separate. Sustenabilitatea a devenit un criteriu cheie în strategia de dezvoltare a oricărei unită i economice. Tehnică. mediului social şi ecologic. pia a turistică a societă ii şi rezultatele ob inute în perioada 2005-2010. În strategiile de dezvoltare. Economia Comer ului. pentru a putea asigura sustenabilitatea activită ilor proiectate. Dobândirea sustenabilită ii presupune echilibrarea rela iilor complexe dintre nevoile economice. să ia in considerare „capacitatea de sus inere” a resurselor pentru realizarea oricărei activită i economice şi sociale. „Probleme globale ale omenirii”. Politica Europeană pentru dezvoltare s-a bazat pe câteva strategii formulate de Consiliul European în momentele istorice care le-au dat numele: „Procesul Cardiff”.1) DURABILITATE Economic Social Mediu Fig. Definirea sustenabilită ii în termenii a trei elemente separate (economice. 1. Edificiul sustenabilită ii post-Gothnburg 65 L.p. Viorica PANĂ Abstract În lucrare se analizează sustenabilitatea societă ii comerciale SC Posada SA.1998. interesul pie elor financiare pentru transparen a legată de sustenabilitate.1.Ed. financiare şi umane.58 317 . într-un mod care nu compromite nevoile viitoare. creşterea vizibilită ii şi a aşteptărilor legate de acestea. de mediu şi sociale curente.1988. rolul global al noilor economii în dezvoltare. (fig.Brawn. dr. Definirea sustenabilită ii întreprinderii În anul 1988 Lester Brawn scria despre sustenabilitate „conceptul de capacitate de sus inere este folosit de multă vreme de biologi. univ. interesul guvernelor pentru raportarea legată de sustenabilitate.65 A venit timpul ca şi economiştii. reforma conducerii corporative.Bucureşti. măsurarea progresului în dezvoltarea durabilă. pornind de la definirea acestui concept în literatura de specialitate. însă până acum a fost doar rareori luat în considera ie de economişti”. Sunt studiate resursele naturale. Tendin ele actuale de care trebuie să ină seama orice organiza ie economică