RADU PARASCHIVESCU

Ghidul nesim itului

cu un cuvânt de întâmpinare de Andrei Pleşu cu un prolog în versuri de Şerban Foar ă

Cuvânt de întâmpinare
O monografie despre nesim ire? „Vast program!" — ar fi spus De Gaulle... Materia e abundentă, ramifica iile ei — inepuizabile. Radu Paraschivescu dovedeşte un mare curaj când se ia la trântă cu acest balaur şleampăt, ubicuu, intratabil, mondial şi autohton. Dar o face cu un soi de calm vesel, cu o răbdare stoică: nu lucrează ca un moralist acru, ci ca un degustător de moravuri. Altfel nici nu se poate. E foarte uşor să- i pierzi cumpătul când ai de-a face cu nesim irea. Te înfurii, disperi, te sminteşti. Igienic e, prin urmare, să- i ii firea, adică să practici, dinaintea dihaniei, anestezia contemplativă. Acut fără isterie, exact fără abuz entomologie, Radu Paraschivescu a scris o carte „tristă, plină de umor". Râzi, regăseşti la tot pasul situa ii de via ă şi tipuri umane cunoscute, dar, de la o vreme, peisajul devine sumbru. E vorba de infernul cotidian, dar şi de o urâ enie „de viitor". Studiul aplicat al nesimirii echivalează cu o analiză spectrală a „omului nou". Suntem confrunta i cu vecinul (de-alături şi din noi înşine), produs al imbecilizării comuniste, dar şi al postcomunismului decerebrat, consumator de deşeuri, idolatru al „ratingului", ignorant euforic, abrutizat de ideologii, mode şi pofte. Cititorul nu va putea clasa riguros ceea ce citeşte. Nu e nici cercetare psihosociologică, dar nici pură literatură, nici eseu de etică, dar nici simplu capitol de istorie contemporană, nici şarjă comică, dar nici presentiment al apocalipsei. E însă ceva din toate acestea şi, mai ales, e performan a unui om de talent, de bun-sim şi de bun-gust. Carevasăzică — o specie rară. N-ar fi exclus ca textul lui Radu Paraschivescu să ajungă şi pe mâna vreunui nesim it. În acest caz, nesim itului i s-ar oferi şansa să-şi revină, la capătul lecturii, în sim iri. Dar nu-mi fac iluzii. Nesim i ii nu prea citesc. Iar când li se pune dinainte o oglindă, ceea ce văd li se pare cool: „via a însăşi", în toată devastatoarea ei inconsisten ă, în toată dulcea ei promiscuitate. ANDREI PLEŞU

balada lui nesim ilă

Cote ul1 său e-o atenansă doar în zodiacul fără şansă al nostru... La Kitai, jigodia aceasta-şi are nu doar zodia, dar şi onoarea — el, godacul — de-a încheia întreg zodiacul. În apocrifa noastră „zodie a Porcului", câte-o cimotie (sau simplă cunoştin ă) poa' să ne-arate cât de norocoasă e zodia Dumnealui (şi-a Scroafei, — c-un iz, în plus, ca al garoafei). Numai că, pentru a fi demn de-un astfel de benefic semn (al unui ins din rasa York), se cade-a fi tu însu i porc, cu-o piele cât mai nesub ire care- i aduce nesim ire. * La ce e nesim irea bună? La voiajatul împreună-n maşina-n care se dă buzna, de parcă orişiunde ai urca,-n troleu sau în tramvai, tu circuli tot cu-autobuzna! Este un mijloc de transport ce-aduce tot mai mult a sport extrem, — pe fondul olfactiv, a toate izurile strânse-n spa iile cele mai restrânse, în care nu po i fi activ, ci doar cobai, — fie că pute a cururi, subsuori, căpute, fie că o telefonie mobilă se-ntretaie,-n haită, cu cinci manele ce se vaită de moarte,-ntr-o babilonie. * La ce mai este bună pelea
1

În accep iunea (astrologică) de „casă".

cum spun persoanele acelea-n a căror minte sonul i nu ştiu ce are-a ispăşi, de-a dispărut cu totul, betul, de el, din ditai alfabetul, fie că cumperi pept din pea ă, fie că ai perdut în vea ă, fie că- i merge a ă Featul, fie că ăştia cu-nfeatul de câini ar trebui, şi ei, făcu i, cât mai degrabă, pei, fie că ăia de vor pele de câine pentru-a-şi face-obele din ea, căciulă sau mănuşi, i-ar jupui ca, de pănuşi, porumbul. — „Da i-mi-i pă mână şi-i termen într-o săptămână!" * Porumbul evocat mai sus dezlăn uie o poftă-n plus de-aer curat şi iarbă verde, ca şi de micii bine frip i cu-aromitoare erbi şi-nfip i în epe,-ncât nu mai po i perde nici un minut, dând fuga-n spa iul strâmt dintre blocuri, ca nesa iul să i-l astâmperi cu grătare, luând seama să le faci sub geamul vecinului, care, ca neamul de traistă, strigă tot mai tare la tine, că-l îneacă fumul, al tău şi-al altora, în cumul... Când bulangiului nu-i place cum cântă Nicolae Gu ă, — tu-i strigi: „La operă, bă, pu ă, cu tine, — tras la patru ace!" * — Nene Vasile, ia mai zi-mi-o p-aia dă i-o zisăşi chiar astă seară, lu-aia cu sâni d-o kilă? — Fă, taci, că i-l trimit pe fi-mio la tine şi te face pastă dă mici; sau mută-te la vilă!

pe care o scuipi din mers şi-i strigi: „Răgaceo. ce dacă. îs pungi dă plastic. cvasianalog. foameo. precisă ca o apoftegmă2: „E corent. din mer ană. doar că oleacă mai excentric).-n jur. maică. în plin soare. Poate clone prin gări şi vămi autohtone.. Ce semeni?. * La ce mai este bună pielea precum a unei pahiderme de groasă? E că n-ai să semeni cu toate neamurile elea strivibile precum un vierme şi care. Eu te-njur căci vreau manele.. — conform cutărui Decalog (ălui vechi. geamu-n tramvai şi-o babă. plesnindu-i p-unii peste bot. 2 3 Termenul apoftegmă. şi ne doare urechile!". — Ce semeni. Când tu eşti un macho şi. vea a-i un ielastic dă care tragi în chip şi fel.Ce-mi pasă mie c-ai esamen la nu-ş' ce mă-ta.. — nu-s afon ca ăia dă făceau un damen tango. te-a căcat mă-ta în caleaşcă. şi-al i câini cu limba de un cot. Nae?. la iarbă verde e la fel. cică. cu termopane-n rol de sticlă. ca unei moi urechi de cârpă3. îmi apar ine. cică. o faci fleaşcă pe blonda din Trabant.. . dă nu po i circula mai tare?" Sau p-ăla care-i tragi o flegmă când vrea-s dăşchiză. Acest organ auricular este trouvaille-ul lui Nichita Danilov. de după care câte-o riglă de calcul. i-ar fi semeni. Gică? * Ce semeni. î i răspunde-n scârbă. Bă... dup-un magnetofon dă-i adormea pă ăi din jur. aici.

mujdeiu-n care-ntingi şi cele vreo doişpe proaspete piftele. Şi să nu ui i să te-ntorci vineri că e logodna ălor tineri. o lungă masă şi vom pofti întregul bloc: Bre"-ul colocvial (incompatibil. Fii. bre4. la punctul 2: „Nu te gândi la ceilal i. egocentric. iar crapii în saramură. Aurele. iar pentru că la noi nu-i loc.i sco i pantofii dă teren şi să rămâi doar în ciorapii tăi flauşa i şi albi. altminteri.-ntreg. — soa a.şi care pune-un punct pe i. că prinde bine când î i sco i cămaşa albă din chilo i şi din nădragii ăia strim i. 4 . plecând la băi mai totdeauna cu ai tăi rar singur. dragă. vom aşeza. leit tăticu'). iar dacă-l iei şi p-ăla micu (care e. în vea ă. maieul ăl cu găurele prin care-o adiere sim i. nici pă ei să nu-i serveşti fără mujdei. se prefac că nu sunt din aceeaşi oală. fi'ndcă nu vor să aibă semeni. şi el. * Ce semeni? — când. cu un „decalog") e o ini iativă a mea. de ordin comic. de o zi.-n tren să." * „A. gemeni. îndeobşte. că-n epeneşte şi. nesim i ii fac un soi de Interna ională ai cărei membri-s. doar cin' să-mpinge iasă-n fa ă. dar. lasă-l să umble copăcel ba chiar de-a buşilea." Altminteri.-n mai larga casă a scărilor. şi să nu ui i. parcă.i. e plină de-o tandră gelozie: „Să nu ui i cum urci.

io zic să-i zicem Nesim ilă!" Iar soacră-sa. privind în ceaşca cu nechezol.să tacă ăi dă pă palier c-atunci când pleci. zisese tac-su." * „Dă toate numele mi-e silă. pă nenea Ştef. spunea. Ale doişpe zodii.. — martor Foar ă N. caraliu. îl punem şef pă ăl bătrân. pe urmă. cu gura-n sus. se-nfurie.-n care nesim irea este abisală şi imuabilă ca Iadu' — ca şi aceea care ne aşteaptă încă-n Ghidul nesim itului. ce-a fost. ce să vedea în ceaşcă?.-n acest an. că se-mbunătă eşte soarta când ii de ansă chiar o cană. Şerban. în marşaler. cui credea-n ghicitul în cafea şi-n dodii dintr-astea: „După ce-o re'ntorc. când cu pleaşca cu decre elu.. Ghidul nesim itului .. — iar ultima era un porc!" ENVOI S-au scris acestea ca-ntr-o sală de aşteptare.. fi'ndcă ştia de la cocoana unde fusese fată-n casă. cam dinspre ansă spre stânga (ea nu-i zicea toartă. în care Radu Paraschivescu. te-auzi mai rău ca la raliu. darmite-o fran ozească tasă). — iar cu-ordinea. pă vremuri. S-aibe şiansă.

România nu are contract de exclusivitate cu nesim irea. Potrivit acesteia — şi umblând la familia de cuvinte —. Şi putem spune chiar că. Aceasta este globală. neamul prost. nesim itul ştie să valorifice toate fisurile prin care se poate furişa în esutul social. de delicate e". unde îşi dă imperturbabil adevărata măsură. azer sau panamez şi nu poate fi confundat cu nici unul dintre ei. bunăoară. până când î i devine vecin sau î i suflă în ceafă. Trăsătura lui definitorie pare.Cum să sim i un nesim it Rândurile pe care tocmai a i început să le citi i ar fi putut să aibă mai multe nume. El are un je ne sais quoi care-l face inimitabil şi greu. Confruntată cu adevărul mişcător a ceea ce ne înconjoară. mojicul. fără să cunoască stinghereala. Nesim itul român este agentul unei molime căreia societatea nu i-a aflat leacul. Mediul lui optim e spa iul public. după cum merg lucrurile. lăsându-ne pe noi să facem restul. El e întotdeauna în apele lui. fiindcă e nepregătit genetic pentru o asemenea abatere pigmentară. e foarte pu in probabil ca laboratoarele vie ii publice să descopere un vaccin eficace. ci te învăluie alunecos. Introducere în cunoaşterea nesim itului sau Nesim itul în trecut şi în prezent pe teritoriul patriei noastre. dacă nu aproape imposibil. Cine are tristul privilegiu al vie ii în oraşele mari nu se mai poate întoarce în loc fără să dea cu nasul de un exponent al categoriei. 3) răceală. suplu ca o liană şi sâcâitor ca sciatica. formula degajă un abur patetic şi vetust. Iar de la o vreme nici măcar refugiul campestru sau izolarea prin funduri de provincie nu mai garantează izbăvirea. nesim itul e totuna cu bădăranul. nesim itul este un om „lipsit de bună creştere. Dic ionarele ne pun la dispozi ie rama îngustă a unor defini ii. Şi mai are ceva nesim itul român: un decalog de la care nu se abate şi un set de convingeri pe care i-e cu neputin ă să i le zdruncini. Ea e percepută peste tot şi regretată nicăieri. El are ştiin a fructificării insinuante. Nu te cotropeşte frontal şi decisiv. Ele s-ar fi putut intitula. oapa). În plus. Pe linia unei sinonimii dictate mai degrabă de palpitul vie ii de zi cu zi decât de acribia semantică. lipsă de sensibilitate. dinamică şi atentă la schimbările din jur. niciodată în pană când vine vorba de adecvarea la context. de cuviin ă. Nesim itul nu roşeşte. astăzi mai mult ca oricând. Însă rostul căr ii de fa ă nu e să maimu ărească tipăriturile indigeste din anii 1980. Nesim itul de la noi şi de pretutindeni nu mai e de mult aşa cum îl descriu dic ionarele. Sunt termeni cu o sonoritate sugestivă. nesim itul român nu seamănă cu cel belgian. Dintre cele trei accep ii. mârlanul sau ghiolbanul. opârlanul (înso it de ruda dumisale apropiată. nici să răspundă unor aşteptări peste măsură de preten ioase. cea care ne interesează este a doua. de clasificat. purtare a celui nesim it. Fireşte. substantive al căror numitor comun este voluptatea gestului sau a cuvântului nepotrivit. vocabule din care gâlgâie sensuri nete. 2) lipsă de bun-sim . Rostul acestor termeni? Să ne atragă aten ia că nesim itul e o alcătuire stridentă. Terfeloaga explicativă a limbii române aşază trei explica ii în dreptul termenului „nesim ire": 1) pierdere a cunoştin ei sau leşin. Acomodant. ubicuitatea. Nesim itul se . cu o uluitoare capacitate de a fi vociferant mereu şi de a nu se replia niciodată.

Există aici un preaplin coregrafic. adeptul gesticula iei luxuriante. De cele mai multe ori iritarea în fa a lui face loc disconfortului. Şi-atunci din două. obsesii şi manii. limbajul non-verbal şi discursul. nesim itul poate recurge oricând la gesturi definitorii. în exuberan a sufocantă a întregului corp. fumează în locuri unde acest lucru i se interzice în mod explicit. nesim itul te face să devii retractil.i vâre un deget în ochi. Trăsăturile principale care compun profilul nesim itului reies din decalogul care urmează. în schimb. de sine stătătoare. incomodă şi agresivă. îşi pipăie prietena pe întuneric la film. motiv pentru care îşi îngăduie să trăiască relaxat. ori dispari cât po i de repede. în aceste condi ii. fie cu mâneca hainei. corpul nesim itului se sustrage acestei generalizări nemeritate. Dacă le-ar fi avut. Nesim itul nu ocupă loc în spa iu. Chiar şi atunci când inten iile nesim itului par în bună regulă. Gesticula ia nesim itului e bogată. Nesim itul de ine arta surprizelor consternante. Încărcătura lor e cu atât mai nocivă cu cât totul are loc în public.) Gesturile lui sunt. totuşi. Limbajul trupului Nesim itul este. ci îl colonizează. gratuită. Ele se verifică în realitatea imediată şi pot fi identificate lesne de orice observator. victoria e a nesim itului. Energia debordantă a nesim itului se regăseşte în felul cum se mişcă acesta. dar ai pu ine şanse să rămâi acelaşi. ci în primul rând . nesim itul e gata să. Toate aceste gesturi denotă nu doar lipsă de educa ie. una: ori capitulezi resemnat. Compania lui e solicitantă şi obligă la precau ii neîntrerupte. sunt rarisime cazurile în care nu reuşeşte. fiindcă — e lucru ştiut — nesim irea n-a făcut niciodată casă bună cu discre ia. (Iar în aceste cazuri probabil că dă peste un nesim it de aceeaşi anvergură. Altfel spus. î i povesteşte un film sau te invită la o bere. Merită. o abunden ă motrice de rău augur. eructează plenar după dejun şi se şterge la gură fie cu fa a de masă. Manualele de fizică din clasa a VI-a de acum treizeci de ani defineau corpul drept „tot ceea ce ocupă loc în spa iu".comportă ca un virus cu tabieturi.i reducă spa iul vital. Cum gesticulează nesim itul. îl impregnează cu esen a lui rezistentă la orice tratament de combatere. un instrument redutabil. Lângă un nesim it încerci un alt tip de nesiguran ă decât lângă un posibil ho de buzunare. să zăbovim în preajma celor două elemente care constituie amprenta identitară a nesim itului: gesticula ia şi retorica. Când un nesim it îşi propune să te alunge de pe propriul tău teren. Nici n-ar putea fi altfel. să te înghesuie şi să. Pe lângă gesticula ia ca acompaniament al vorbirii. cartea de fa ă n-ar fi fost scrisă. îşi suge măselele la Ateneu. sim ul măsurii şi urbanitatea elementară. în agita ia spastică a membrelor. să te calce pe bombeu. vorbeşte între replici la teatru. Indiferent dacă se şterge la nas. se scobeşte între din i. El ştie că îşi poate disloca aproapele în doi timpi şi trei mişcări. din capul locului. îl supune unei năvale neîndurătoare. În ambele cazuri. Expansiv şi nestăpânit. Îi lipsesc. El se descal ă în tren. ceva din morişca mâinilor sau în bulbucarea ochilor săi te inhibă şi te face să te întrebi pe unde o să sco i cămaşa. Ei bine. iar uneori chiar şi fricii.

arealul şi victimele. grosier. Poate că se va sim i ispitit să se raporteze la modelul furnizat de ghidul nostru şi va constata că există totuşi. Alegând armele lui şi mutându-ne într-un registru pe care-l . ciorovăire sau insultă. Un mutant pe care realitatea se va grăbi să-l respingă. În mod normal. pisălog şi afişează de fiecare dată o deplină indiferen ă fa ă de ceea ce-l înconjoară. Nesim itul veritabil se exprimă răspicat. În fond. fiind de la un punct încolo o încercare de a-i vinde castrave i grădinarului. am ales să ne adresăm nesim itului tutuindu-l. Tocmai fiindcă avem aşteptări enorme de la el. Nesim itul se hrăneşte din stinghereala celorlal i şi găseşte în ea îndemnul de a fi nesim it şi cu alte prilejuri. * Paginile care urmează ascund. ca formă supremă de captatio. Nu se prezintă niciodată.sfidare la adresa celor care i se află întâmplător în preajmă. Cum vorbeşte nesim itul. Este locvace. strategii şi instrumente. la cimitir sau într-un muzeu. confiscă aten ia auditoriului. Aşa cum pofta vine mâncând. Un compus oximoronic. iar pentru asta aşteaptă complimente şi admira ie. Un nesim it care vorbeşte încet este o contradic ie în termeni. Cei mai mul i nesim i i ştiu că nu au voie să facă anumite lucruri. Nici un nesim it autentic nu va folosi surdina. Poate că de unele a uitat. deplânge ifosul patetic al revoltatului de lângă el şi militează până în pânzele albe pentru răsteală. Dar le fac doar pentru violentarea asisten ei. Nesim itul român — căci el e totuşi blestemul nostru zilnic — este surprins aici în diverse ipostaze şi încurajat să nu coboare ştacheta. ofensator. Verbul lui trebuie să fie sonor până la timorare şi excesiv până la vertij. ea nu face decât să-i dubleze gesticula ia. o formă de inutilitate. presupunând că-l cunoşti. Şi nici să accepte că e nepoliticos să ridice tonul în biserică. În fine. Nimic nu-l poate convinge să tacă. pentru oripilarea ei amuzată. Contează el şi numai el. taie macaroana şi nu e interesat de punctul de vedere al celorlal i. Nesim itul abhoră clipele dubitative. Nesim itul nu coboară spre şoaptă în nici o împrejurare. Orice tentativă de sustragere a aproapelui e sanc ionată drastic şi imediat. răstit. ce-i drept. întrerupe. Limbaj pur şi simplu În ceea ce priveşte retorica nesim itului. îi suntem aproape cu vorba şi cu exemplul. Vorbeşte fără să filtreze. Un aranjament contra naturii. Nesim itul are un fel de-a vorbi sintetizabil în câteva epitete: zgomotos. personajul principal al acestei căr i şi nenumăra ii lui fra i întru atitudini îşi cunosc bine menirea. El râde la propriile bancuri (majoritatea stupide) şi te somează să i te alături. Poate că altele i se par subevaluate. Nu ştim dacă va avea sau nu chef să parcurgă acest ghid. Însă datoria noastră e să-l înarmăm cu cât mai multe trucuri. amănunte retuşabile. jubila ia nesim irii sporeşte cu fiecare gest care iese din normă şi-i perplexează pe martori. în comportamentul său. un nesim it avizat are un impact mult mai puternic asupra semenilor decât unul constrâns la ac iuni empirice. pentru simplul motiv că e pu in probabil să afle noută i.

Arată-te opac la argumentele celorlal i. Nimeni nu mai pleacă în direc ii incerte. la care se tem să nu întârzie". 9. Călătorul de azi e o vietate decisă.i pui întrebări. Nu te gândi la ceilal i. călătoria şi-a pierdut frisonul ini iatic. Drumul tău e unul al certitudinilor. trenurile. 2. În felul ăsta. Fii egocentric. 5. Ei bine. Fii strident. fie el de plăcere sau de afaceri. Nesim itul călător În mileniul internautic. Luptă cu toate mijloacele împotriva discre iei. Pătrunde pretutindeni. de ce să îngădui. Autobuzele. . „la întâlniri cu ei înşişi. Convinge lumea să se plieze pe setul tău de non-valori. globalizant şi repezit în care te afli. Caută mereu prim-planul. Nu accepta compromisuri. avioanele şi metrourile transportă cohorte de pasageri pleca i. O să vezi că nu e foarte greu. El are un aer posac. Fă prozeli i. pe măsură ce s-a îmbogă it recuzita tehnică. nesim itule.stăpâneşte până la ultima nuan ă. Nu uita că marele tău duşman e bunul-sim . 8. 7. în func ie de agenda zilei. tu. 6. Batjocoreşte lucrurile grave. 10. Evită să. preocupat sau febril. 4. dacă ştii să. Nu te lăsa marginalizat. posomoreala ulcerantă a acestor veşnici hoinari? Chiar nu po i face nimic? Ba vezi bine că po i. avem cât de cât şansa unei reac ii binevoitoare din parte-i. vorba lui George Bernard Shaw.i alegi instrumentele şi momentul optim al interven iei. Aşternerea la drum nu mai are aplomb picaresc sau sâmbure de mister. cu economie de timp şi abunden ă de mijloace. Totul s-a redus la o deplasare eficientă. 3. care trebuie să ajungă repede din punctul A în punctul B. Eventual refuză-le de plano. Stilistica voiajului. Încearcă să fii contaminant. Decalogul nesim itului 1. nimeni nu mai caută sensuri pitite în mecanica paşilor. a sărăcit metodic. Combate-l cu fiecare gest şi cuvânt. Practică persiflarea mai ales când nu e cazul.

ci se năvăleşte. măturând din cale concuren a fragilă. Accesul în mijlocul de transport respectă o lege naturală. călcând apăsat pe bombeuri şi principii. nu pot fi lichida i şi nici măcar închişi în rezerva ii. îi supune pe pasageri unei pedagogii simple. când vânzătoarea le anun a celor o sută de şoimi ai cozilor că mai erau doar treizeci de pachete cu gâturi şi gheare de pui. dar de o somptuoasă utilitate. Ei îşi asigură întâietatea distribuind galant ghionturi care dislocă fulgerător. pe care nu to i îl gestionează cum se cuvine. Iar acest pas e. haidamacii cu palma cât cazmaua şi ceafa încre ită ca blana de sharpey. lucrurile merg de la sine. Un nesim it bucureştean expediat în Oradea ar putea descoperi aici surprize greu digerabile. Stilistica momentului trebuie să aibă ceva de meleu rugbistic. liceenii cu viteză de reac ie. În cazurile speciale. pentru ca o ini iativă de acest gen să fie încununată de succes. sex. aceşti indivizi jalnici.i da de în eles că accesul în lumea lor e interzis. gata să preschimbe plasa cu morcovi în armă albă şi umbrela în suli ă. Există încă locuri în ară unde autobuzul sau tramvaiul se aşteaptă pe trotuar. dragă nesim itule. Într-un autobuz nu se suie. e loc oricând pentru un îndemn categoric — „Dă-te. hrăni i cu perfuziile unei nostalgii culpabile. Ea se comprimă într-o formulă fără echivoc: darea de buznă. E un moment delicat. fă. al ii sunt rup i de oboseală şi. Fireşte. pe pantofii sau între ochii cârtitorului. Pofta de victorii se între ine cu victorii. Unii citesc sfidător. iar uneori — ca o culme a desuetudinii vătămătoare — pe băncu ele din refugii. semn că mestecă tăcut o dilemă domestică sau o frustrare preluată de la slujbă. Doar printr-un nefericit accident strategic se poate întâmpla ca pe cele douăzeci şi ceva de scaune ale unui autobuz să se lăfăie obraznic şi nepedepsit vreo 5 Supravie uieşte cine se adaptează . de pildă. ocuparea scaunelor. În fa a lor. care practică o discriminare abuzivă şi îngăduie accesul în vehicul pe criterii ieşite din uz: vârstă. de îmbulzeală ceauşistă la tejghea. Asaltul treptelor se face icnit. Fiind vorba tot de creaturi de la bunul Dumnezeu lăsate. iar când argumentele fizice nu ajung. de la urcarea în autobuz. încearcă să fure un sfert de oră de somn recuperator. prin puterea exemplului. fireşte. Nesim itul autentic ştie însă că n-are voie să cedeze în fa a conven iilor. al unei vegetări lâncede.Studiază. ceea ce nu se poate regla din limbaj sau bicepşi îşi găseşte rezolvarea printr-o flegmă bine intită. O să observi imediat că în acvariul pe ro i care străbate oraşul stăruie aerul unei neîmpliniri generale. un autobuz care duce sau aduce lumea de la serviciu. cu ecouri darwiniene: the survival of the fittest5. Există sclifosi i prevenitori. Primii urca i sunt plăvanii musculoşi. Polite urile de modă veche. ea trebuie să înceapă corespunzător. parcă pentru a. Sunt oameni care nu gustă via a şi nu-i pricep sensurile subtile. În fine. trebuie făcut ceva — şi încă repede. eventual beteşuguri trupeşti. În cazul de fa ă. Odată urcat în autobuz. nesim itul are o singură variantă: ac iunea directă. Li se alătură sporadic câte o gospodină teribilă. E limpede. hamletizările delicate şi abstragerile concesive sunt mofturi stupide. sprijini i cu fruntea de geam. la o parte că-mi iei aerul!" — sau o constatare duşmănoasă: „Te caută moartea pe-acasă şi tu te plimbi pe benzina statului". de caft pe maidan. Nesim itul e cel care. aşa că e bine să treci la pasul următor fără tatonări sterile. o copertă de carte sau o privire fixată pe geam. flecuşte e pentru care tagma te va taxa când î i va fi lumea mai dragă. Al ii s-au cufundat în gânduri. Fiecare pasager e o insulă ascunsă sub o pagină de ziar.

„Mămică. Cu toate acestea. Principala condi ie a unei terapii cu urmări imediate e şocul. Se pot face lucruri constructive şi în picioare. dacă insişti. „Scuteală. Ca de obicei. E un spa iu pentru care s-a bătut de la urcare şi pe care nu are de gând să-l cedeze unui străin pentru motivul idiot că are optzeci de ani. figurează în instrumentarul acestei abordări. că rămân dracu' pă scară şi te sparg la nas". băi. Ocupantul e imun la stimuli. eşti liber să treci la formule mai abrupte: „Urcă. şi-l nimereşti într-o zi când e bine dispus.femeie. Am stabilit deja că duelurile verbale cu nesim itul au şanse de câştig mai mici decât un schior camerunez sau un baschetbalist britanic. Aşa şi nu altfel se explică prezen a adolescen ilor pe locurile rezervate bătrânilor şi ignorarea statornică a acestora din urmă. mamaie. cu capul între urechi şi ochii pironi i în ziare. e posibil să fii nesim it şi să nu prinzi loc pe scaun. Nimeni nu intervine în gimnastica de seduc ie rutieră a unui nesim it fără să-şi rişte pielea. O femeie singură într-un mijloc de transport la ore de vârf e o pradă uşoară pentru orice nesim it de voca ie. Spre lauda lui. În Bucureşti. Gambiturile sunt şi aici de o reconfortantă diversitate. Sigur. Totuşi. Nu ezita s-o pipăi iscoditor. imploră sub ire un ghem clorotic cu basma şi baston. Primul ar fi împingerea hotărâtă. asudate şi lipicioase în păr ile neacoperite. pumnul înfipt în rinichi. Balansul pelvian. mai ales dacă tocmai atunci şoferul frânează sau schimbă banda. gata să fie scoase de pe orbită de o frână bruscă sau de un viraj neaşteptat. Şoapta aluzivă sau rugămintea duioasă sunt sortite eşecului. Şi mai e ceva: femeia ştie că în asemenea cazuri opinia publică rămâne mută ca un film cu Harold Loyd. Fii sigur că disponibilitatea ta pentru angajamentul fizic o să-şi facă efectul. Imaginea autobuzului ideal trebuie să con ină două duzini de masculi instala i comod pe scaune. Lipeşte-te de ea şi freacă-te sugestiv. pupa-te-aş pe portofel. La orele de vârf. ai şanse să auzi un răspuns care blochează orice demersuri ulterioare. sună răspicata punere la punct. Ce rişti? O ripostă dură? Nici vorbă. fiindcă rişti uneori să dai peste oameni impermeabili la aluziile corporale. E cazul să disperi? Dacă eşti un nesim it care se respectă. mai sus. a celor care î i stau în fa ă. cultura sfidării a atins de mult perfec iunea. Dacă revendicarea nu găseşte ecou. nesim itul din această categorie îşi cultivă voca ia de la vârste fragede. duce în bra e un copil sau şi-a pus piciorul în ghips. autobuzele sunt ticsite de lume. foameo. la rigoare gâdilătura scurtă. inutil de spus. căreia (dacă e vară) hainele nu izbutesc să-i ascundă decât par ial înzestrarea. După ce te-ai instalat temeinic. într-un echilibru precar. cu două canale predilecte de transmitere: sonor şi odorific. încât descleştarea unei mâini de pe bara de sus inere în scopuri punitive poate avea urmări dramatice. lasă-mă pe mine să stau. cu meticulozitatea unui controlor de calitate care supraveghează un lot de produse ceramice exportabile în spa iul Schengen. transformându-i pe oameni în nişte sardine bipede. de! Autobuzul e atât de aglomerat. o să stau destul în picioare când o să fiu ca tine". nu. pentru ca totul să . Altceva? O palmă indignată? Haida. precum şi câteva zeci de femei spânzurând căznit de barele de sus inere. că-s femeie bătrână". Tânărul din Capitală nu poate fi deşurubat de pe scaun sub nici o formă. Po i începe cu un „Frate. Noroc că astea sunt excep ii. bagă material. să-ncap şi eu". ai grijă să te apropii de o femeie neînso ită. fapta se cere înso ită cu vorba. până la comprimarea totală.

CU USCATU' ŞI SAVARINĂ. AI FOST LA BAIRAM? ŞI? A FOST ŞI BLONDA AIA Â OASĂ? DA. dotat cu sonerie polifonică. greu e până te aşezi lângă el. Mai simplu spus. însă nu mai e nici unul liber. tonurile de apel sunt . NU VII ŞI TU? BĂ.i adecvezi mijloacele în func ie de inta aleasă. „CE FACI. e cazul să. se chinuie să priceapă o frază pe care între timp o va fi citit deja de cincisprezece ori. SĂ DEA DRACII. dar bănuieşte deja riposta: „Ce faci. Ce înseamnă asta? Simplu. Să vedem în ce fel. nesim it vociferant. fiindcă rostul func ional al telefonului e înso it de o înviorătoare ofertă muzicală. SĂ MOARĂ MAMA. Nesim itul zgomotos Se întâmplă uneori ca autobuzul să nu fie plin. ci unul fi os. nu se cade să ai secrete. iar tonul tău trebuie să fie vârtos. HAI. vă rog". cu rezultate infailibile. TE-ARUNCI ÎNCOACE? EŞTI BULANGIU. iar admiterea pe scaune să nu fie mai complicată decât cea de pe vremuri la politehnică. nici de ochelaristul care. să văd ce citeşti? Stai. EŞTI NEBUN?" Prea pu in importă. e vorba de telefonul mobil. Omul ştie că orice dojană ar atrage după sine sictirirea brutală. dacă interlocutorul tău e sau nu nebun. FRĂ IE? EU? ÎN AUTOBUZ. EŞTI SURD? MĂ DUC SĂ-MPING O BILĂ-N FLOREASCA. tragi cu urechea? Păi eu mă bag în sufletu' tău. băi. MĂ? A. Dacă unealta cu pricina sună. şi nu ine cont nici de cei care întorc capul contraria i. CE. EŞTI NEBUN? POATE AFLĂ CALU'. i-ar spune cu dragă inimă „Vorbi i mai încet. SĂ MORI TU. Într-o lume atât de deschisă. pe coada ta. Prin urmare. vorbeşte tare. MĂ? TE DUCI ŞI DISEARĂ? BĂ. Tonul face muzica. e bine să. E irelevant că subiectul tău de discu ie nu interesează pe nimeni. Aşa că preferă să se cenzureze obidit şi să spere că vei coborî înaintea lui. Aici meniul e de o varietate care te umple de plăcere. MĂ. TE-AI DAT LA EA? BĂ. Micul ochelarist ar înghi i umilin a şi s-ar muta pe alt scaun. ZII. Dacă nu te sună nimeni. AIA CARE-AM VĂZUT-O-N BAICULUI. BĂ. Î I FACE BUTONERĂ. bre. adâncit în Eseurile lui Montaigne sau în Spania nevertebrată a lui Ortega y Gasset. doar-doar vei prinde aluzia. EŞTI NEBUN? CE FACI ACASĂ? VREI SĂ DORMI? DE CE. Ceea ce o să ai grijă să nu se întâmple. Ai ghicit. de când i-a sunat telefonul. dacă nu vrei s-avem scârbă-n casă". vecinul tot mai gârbovit asupra paginii de carte dă semne limpezi că e pe punctul să-şi piardă min ile şi că nu ştie ce să facă. ÎN AUTOBUZ.decurgă fără opinteli. cu un tot mai pronun at sentiment al inutilită ii. Pe urmă ai la îndemână un instrument simplu. În schimb. cu atât mai pu in pe vecinul de scaun. lucrurile sunt mai simple ca perfectul simplu. E de la sine în eles că nu ai un aparat obişnuit.i mobilizezi spiritul creator. Tenta ia reproşului nu-l vizitează. în care spiritul gregar cunoaşte o detentă atât de frumoasă. apeşi de câteva ori pe tastatura mobilului. până ajungi la tonurile de apel. În cazul în care eşti un nesim it „profi" şi te-ai fixat asupra ochelaristului cu mutră de şoarece de bibliotecă. ofi eresc şi răspicat. fără sfială. Nu trebuie decât să fii tu însu i şi să urli de parcă te-ai strădui să acoperi un parc auto.

au nelipsitele şepci pe scăfârlii. al i doi iau în stăpânire mijlocul. cu turul la o jumătate de metru mai jos decât ar fi normal. Să spunem două vorbe şi despre nesim i ii care ac ionează în mici falange organizate fără cusur. întinzându. rodul unei premature dezabuzări. Florin Salam sau Dan Bursuc. le po i răsfă a cu deja celebra produc ie centrată în jurul unei observa ii demne de conferin ele interna ionale despre sănătatea reproducerii: „Pe la spate. dacă remarci că în jurul tău femeile sunt mai numeroase decât bărba ii. Acesta e momentul de gra ie al unui cvartet. parcă e păcat să stai pe scaun ca pasagerii obişnui i. Pipăie. Mai urmează doar mica doză de feedback. pe la spate. Nu am făcut întâmplător această ultimă observa ie. Cei patru. Relativa linişte din autobuz se destramă de îndată ce se aud primele măsuri din Aş da zile de la mine sau Of. Previzibil. Şi chiar dacă nu to i pasagerii din autobuz au aflat de Nicolae Gu ă. tot în autobuz. Vali Vijelie. necesară pentru orice demers novator. ca nu cumva să. molfăie zdravăn guma din gură până faci un balonaş care explodează sec şi — pour la bonne bouche — scoate un râgâit concluziv. darămite răsfira i pretutindeni în vehicul.i picioarele cât po i de mult. casetofonul e plasat în zona mediană. Oricum. / C-aşa vreau fetele toate". nu te aşeza pur şi simplu. Iar dacă vezi cumva vreun nemernic neconvertit la religia lălăielii unsuroase şi a tremurului buricoid. To i arborează un soi de lehamite densă. Respectivele apeluri au enorma calitate că se aud dintr-un capăt în celălalt al autobuzului. O să consta i că mesajul astfel subliniat rămâne pe vecie în mintea receptorului. Mai mult. Aşadar. li se oferă gratuit prilejul unei salutare puneri în temă. Ne aflăm. Pe urmă tolăneşte-te lenevos. de om care ştie perfect ce anume le place (sau ar trebui să le placă) vecinilor. în ce te priveşte. într-o asemenea demonstra ie de for ă nesim itorie.i şapca trasă pe cap şi asigură-te că are cozorocul la spate. mai ales dacă acesta ac ionează în grup / celulă / ceată. aşa cum cere alfabetul nesim irii vestimentare.i faci de ruşine îndrituirile. Trânteşte-te năprasnic în scaun. via a mea. de erou civilizator. astfel încât replierea din calea şuvoiului de sunete văicăre e devine imposibilă. când lumea a cam ajuns acasă. Acum. Locul trebuie ocupat cu mişcări viforoase. iar restul până la şase ocupă zona din spate. uită-te înjur cu un aer mândru. nu e în elept să omi i nici una dintre cele peste douăzeci de variante de apel. Doi ipochimeni se prăvălesc pe scaunele din fa ă. Lăbăr area incontinentă este un alt reflex al nesim itului. aşa cum se cuvine să aibă orice nesim it care se respectă. de canibal care tocmai s-a ospătat cu o coapsă de misionar. priveşte-l în ochi. iar unul dintre ei duce în scobitura bra ului un casetofon argintiu pe care-l priveşte tandru şi posesiv. Sigur. Afişează o satisfac ie an oşă. Sunt îmbrăca i cu nişte pantaloni lălâi. iar scaunele ocupate sunt mai pu ine decât cele libere. i-ai făcut datoria. cvintet sau sextet de inşi despre care ştii din clipa când se suie în autobuz că sunt — vorba unui promo TV — „antrena i pentru spectacol". ca pe un bebeluş ridicat din cărucior pentru a fi instalat în pătu . Ca să vezi cum interiorizează colegii de transport această experien ă de o indicibilă prospe ime. dar la o oră târzie. pentru ca răspândirea lăturilor cântate să se facă fără discriminări în rândul călătorilor (de data asta pu ini) prinşi în ambuscadă. Numai că bebeluşul are baterii şi func ionează la capacitatea maximă a difuzoarelor.începuturi de manea. chiar dacă în felul ăsta îl tamponezi sau îl cotonogeşti pe imprudentul aşezat pe . fireşte. cinci sau şase nesim i i nu s-ar auzi nici dacă ar sta strânşi unul în altul.

corodând nervul acustico-vestibular al celor câ iva martori la dialog. ai dreptul — dacă nu cumva chiar datoria — să iei atitudine într-un mod ceva mai plastic. În condi iile astea.i şi mâinile cu aceeaşi for ă generoasă. de ştampila olfactivă pe care o pune asupra traiului nostru în comun. Este vorba de pregnan a lui odorifică. Şi nu pierde din vedere că picioarele nu sunt singurele care contează în acest memento sacadat şi agasant pentru cei din jur. Pasagerul e singur." Credea i că-i de glumă? Fără îndoială. presărate cu măscări şi purtate cu vehemen a vocală a majurilor ieşi i la instruc ie. repertoriul nesim itului din autobuz nu poate fi epuizat în câteva pagini. nu te emo iona inutil. Pe scurt. de faptul că nesim itul român pute ca nimeni altul. În cazul în care totuşi omul nu se astâmpără. Se ştie. Magma mojiciei lui te acoperă fără să te po i opune. Luptă cu toate mijloacele împotriva discre iei.i evoce recentul plonjon în universul lui Sorin Copilul de Aur. ajungem să comitem o nedreptate fa ă de o altă dimensiune constitutivă. E de neiertat să ocupi fa a. Nesim i ii născu i. Nesim itul e o creatură sigură pe sine.scaunul din fa ă. nesim itule. Răspunsul urmează obligatoriu acelaşi traseu. Mai ine i minte primul punct din decalog? „Fii strident. El e vast. care să. Nespu itul călător . Păstrează ritmul bătând cu ea în geam. Nesim itul ca ordonator principal de zgomote este de ani buni una dintre constantele transportului public. nu făcu i. versatilă. De pildă. Inutil de spus. centrul şi spatele unui mijloc de transport în comun fără să angajezi discu ii hăulite. Imediat după ce-ai ob inut acest amplasament inconfundabil. n-o lăsa să zacă neexploatată pe fundul buzunarului. tratează-l cum ştii mai bine: râzându-i în nas şi invitându-l să-şi vadă de-ale lui. căruia te abandonaseşi înainte să te sui în autobuz. Dar nu uita că ai urcat în autobuz alături de al i campioni ai cherestelei groase şi că se cuvine să profi i de prezen a lor. Foloseşte. printr-o flatulen ă percutantă şi ofensivă.i atrage aten ia că-l deranjezi. de natură să-i procure nemul umitului răsfă ul suplimentar al izului de iahnie prelucrată digestiv şi de hidrogen sulfurat. artificiul se cere înso it de râsete guturale. Întrebarea răcnită din spate trebuie să şuiere fioros pe la urechile pasagerilor nevinova i şi să vibreze în aerul stătut din autobuz. pe când tu stai sub ocrotirea unei găşti care abia aşteaptă să. Scoate oricând un as din mânecă şi te răpune în doi timpi şi trei mişcări. şi ştiu că e greu să treci peste euforia momentului. Iar dacă ai întâmplător o monedă la îndemână. înainte să ajungă la destina ie. imprevizibil şi derutant. până când pasagerul cel mai pu in rezistent se întoarce şi. bătăi cu palmele peste coapse şi eventual ridicarea degetului mijlociu. tupeistă şi sfidătoare. stau la câ iva metri unii de al ii şi înving distan a prin surplus decibelic. pune-te pe un tropăit agresiv. Dacă se întâmplă aşa ceva. Î i în eleg jubila ia. nesim itul nu vorbeşte niciodată încet. Dar dacă insistăm prea mult pe anvergura lui sonoră. Izbeşte ritmat cu palma în scaunul din fa ă sau în bara de sus inere cea mai apropiată.i sară în ajutor.

fiindcă nutreşte supersti ii romantice. fe ele pasagerilor se lungesc ireal. specimenul care face obiectul acestor rânduri trebuie să adune în haine. Accentul se pune pe refuz. nene. ai înnebunit. Asta înseamnă să trăieşti pe altă lume. fie el matinal sau crepuscular. vrei să răcesc?" Mai faci o tentativă de aerisire. sfatul practic („Ia taxiul. De la caz la caz. oferta te împinge în vertij. îl recunoaşte imediat după nepovestibila combina ie olfactivă pe care o emană. fie unul de ciorap cazon combinat cu salopetă lucioasă. speculând la maximum resursele sudoriparului autohton. Cine nimereşte lângă un nesim it. Aici. cu o ultimă sfor are. Căci nicăieri în lume mirosurile neplăcute nu se bucură de un dozaj mai bun ca în România. rămâne fidel aceleiaşi perechi de şosete o săptămână. Cel care miroase se furişează insinuant în apropierea ta. fie unul de carie netratată plus vin de buturugă. Purtătorul acestui bagaj în fa a căruia nasurile intră în comă adună mai multe izuri îndoielnice şi le rafinează într-un abur integrator. dar nu po i. i-ai dori să te aşezi. Neatent la concavită i. nesim itule. pe rezisten a îndărătnică. Modificarea de registru este categorică. totul stă sub semnul unei prăbuşiri iminente. dar n-ai unde. fiindcă a aflat că săpunul îi şubrezeşte sistemul imunologic. însă chiar atunci mai faci o descoperire perplexantă: nesim itul e anaerob. trecem de la freamătul mârlanului activ şi locvace la încremenirea mută a unei noxe ambulante. Acestea oscilează între mustrarea părintească („E corent. Pentru tine. că vin la tine. dacă eşti aşa sensibil. te întinzi spre geamul cel mai apropiat şi-l deschizi cu o mână tremurătoare. nesim itul te smulge din loc şi te duce în universul lui sulfuros. Crescut în dispre ul pentru oxigen. trebuie să ai acces la întreaga plajă a miasmelor care-i pot aduce pe pasageri în pragul leşinului. Cine are ghinionul să stea cu nasul la mică distan ă de sursa emanaiilor simte că-i fuge pământul de sub picioare. Cele mai percutante senza ii sunt cele care vin dinspre subsuoara nesim itului. Ajunge dacă spunem că agresiunea de zi cu zi a nesim itului urât mirositor asupra celor pe care se întâmplă să-i aibă în jur e masivă. Nu se spală. nesim itule puturos. te trezeşti că te sfredeleşte cu priviri crâncene şi pe urmă închide geamul cu un gest net ca o sentin ă. el împrăştie fie un miros de năduşeală amestecat cu ceapă stricată. Şi nu doar pe ale lui. Autobuzul se comprimă. Iar pentru asta e suficient să ridice bra ul. fiindcă e mai comod. Nesim itul zgomotos te ia în primire fără menajamente şi te înrobeşte fă iş. piele şi păr o serie de efluvii capabile să se completeze între ele. sedimentată şi imposibil de ocolit. De la zdren uirea urechilor la curbarea nasului. dacă nu mai mult. de data asta ne referim la cineva care provoacă silă."). Dacă vrei să fii un nespu it (nesim it împu it) cum scrie la carte. aidoma unui transfer de diateză."). Eşti pe punctul să evi i leşinul. Ca să se bucure de respectul nemijlocit al asisten ei. Cu tine. De la zbieret la putoare. toate aceste cuvinte sunt stropi de ambrozie .E inutil să creionăm tipologii ale fenomenului. Ai vrea s-o iei la fugă. Efectul e fulgerător. mizând pe solidaritatea celorlal i călători. Dacă până acum am vorbit despre un nesim it care face una şi alta ca să-şi sâcâie sau să-şi isterizeze vecinii. maică. acoperită de slina ultimilor ani. pantofi. aşteptând gura de aer curat ca pe o providen ială izbăvire. Care dintre aceste forme de atac e mai puternică? Greu de spus. pentru ca apoi să se lă ească nemăsurat. nu îşi dezlipeşte cămaşa de pe corp. de bună seamă. pe dispre ul refractar. „Băi. grea ă şi diverse forme de isterie tocmai fiindcă nu face anumite lucruri. căci în locul sprijinului aşteptat devii inta apostrofărilor din jur. şi ne doare urechile. În secunda dinaintea colapsului.") şi soma ia apăsată („Lasă dracu' geamul ăla.

pentru a-l continua în altă companie. eventual de usturoi. fără nuan e sau contur. Alternativa e o călătorie tutelată de Naste din Berceni. lăsând să se răspândească dinspre ambele tale subsuori miasme ofilitoare şi persistente.i însetate. mimoza clorotică şi rozătorul cu fa ă de tocilar care au îndrăznit să. răsfa ă-i cu un zâmbet condescendent. e obligatoriu să cochetezi cu perfec iunea. Nu le rămâne decât să-şi ascundă nasul într-un şerve el parfumat. De pildă. Şi dacă-i vezi că strâmbă din nas. cârtitorii sunt umili i definitiv. mirosul de transpira ie merge foarte bine cu cel al danturii netratate. Năzurosul sclivisit. Ai câştigat partida. aşa cum recolta olfactivă a şosetei lipite de picior ca marca de scrisoare se mariază simbiotic cu mireasma vinului ieftin băut pe şantier. are întotdeauna la el câteva casete pe care se simte dator să le supună aten iei publice. În felul ăsta. fie slalomează dement printre maşini. Jean de la Craiova. În primul rând. lucrurile sunt simple. făcându-i pe cei transporta i să se ciocnească unii de al ii şi să se ia la înjurături.i conteste dreptul de-a pu i în spa iu închis şi-au primit săpuneala meritată. Cu totul altele sunt îndrituirile nesim itului la volanul autoturismului . şi îşi citeşte imperturbabil ziarul. dar cu aceleaşi consecin e. po i să consideri că ai făcut paşi importan i pe drumul spre consacrarea în ale nesim irii. Fii insidios. dar le fructifică judicios. să alunece discret spre celălalt capăt al autobuzului (unde nu e exclus să nimerească peste una dintre nenumăratele tale copii) sau să coboare şi să aştepte un alt vehicul. Nesim itul la volanul unui mijloc de transport în comun are resurse limitate de iritare a pasagerilor. Cui nu-i place oferta n-are decât să coboare sau să-şi ia maşină mică. fie se plasează răbdător în spatele vreunei căru e cu coviltir şi refuză să treacă pe altă bandă. Lasă-i să fiarbă în suc propriu şi nu te abate de la re eta succesului. În ce te priveşte. Continuă să pu i şi lumea te va şti de jupân. micul succes de traseu se cere salutat printr-un gest simbolic. ci putin a de-a te infiltra în nările celor care te înconjoară şi de-a le perturba temeinic analizatorul olfactiv. la autobază sau în garaj. Nesim itul la volan.prelinşi din olimpiene cupe pe buzele. Aşa le trebuie. ploaie sau caniculă. Dacă vrei să atingi excelen a în nesim ire. lătrătura isterică sau ghiorăiala gregară. Iar dacă adaugi la toate astea un stropşor de ceapă. Cel mai simplu şi cel mai sugestiv dintre ele e să ridici şi bra ul celălalt. să le fie învă ătură de minte. Fără să-şi dea seama că nu fac decât să suspende temporar calvarul. îi lasă să aştepte cu jumătă ile de oră prin sta ii. Codul rutier al proastelor maniere Ajunşi aici. iar apoi să te atârni de bara autobuzului ca un cimpanzeu în cuşcă. În fine. nu vehement. asta presupune îmbinarea a două sau mai multe izuri la fel de neplăcute. e simplu. În cazul nesim itului parfumat cu Cristian Dihor. Atuul tău nu este hărmălaia. se opreşte la trei metri de locul unde gloata freamătă la pândă. Dacă se află la cap de linie. În trafic. ca tot mârlanul stăpân pe situa ie. de la manşetă până la caseta redac ională. Adi de la Vâlcea sau altcineva de altundeva. Dacă vorbim de şoferul de autobuz. sub viscol. poate că merită să vedem cum se comportă nesim itul când trece din ipostaza pasagerului în cea a conducătorului auto.

regula de bază e absen a oricăror reguli. Nesim itul identifică aici o formă de rezisten ă mută şi pregăteşte furios represaliile. Totul în jur ob ine o nouă amprentă. Ei bine. nu uita să te compor i ca la tine pe moşie. din calea mea. spectacolul e garantat. Al străzii. în condi iile astea. el se simte ca eroul din poveste: lumea e a lui şi trebuie să-i intre rapid în gra ii. partenerul de trafic. o săgetează cu . coboară geamul. nesim itule autentic. un gigolo felin sau un aprozarist rotofei. Nu există nimic mai banal decât un participant docil şi empatic.personal. Fibra intimă a macho-ului tremură necontrolat. Carosabilul devine un spa iu al incertitudinilor răvăşitoare şi nici măcar strada nu te poate pune întotdeauna la adăpost. Când nesim itul se suie în maşină şi o ia din loc. Dacă se întâmplă cumva ca vietatea să fie femeie. Asta înseamnă că strada î i apar ine şi că în numele acestei reguli sacrosancte i se îngăduie orice. el ştie că a trece pur şi simplu mai departe este o probă de indulgen ă nemeritată. şosele sau autostrăzi se ob ine ieşind din corsetul normei acceptate şi dovedindu-le tuturor că se află în prezen a unui apaş nedomesticibil. Participarea ta la trafic trebuie să fie o sărbătoare a nesim irii. Numai că al doilea avertisment aduce o mică modificare de registru: aprinderea farurilor e înso ită de un claxonat prelung. aten ionarea cu farurile. amenin ător. Verbalizat. Codul rutier îşi dezvăluie inutilitatea cu fiecare vocabulă componentă. al intersec iilor. Disciplina în trafic devine. un ritual greu de fixat în tipare şi niciodată predictibil. el se traduce astfel: „Mişcă. ajunge în dreptul nefericitei făpturi. Claxonul este apăsat viril. fă. farurile trec neîndurător prin caroseria din fa ă. ritmurile cotidiene se modifică. E desuet şi prostesc să te integrezi neobservat în şuvoiul care umple strada. al şoselei. Nesim itul la volanul maşinii personale poate fi un tânăr imberb sau un cap de familie cu impozitele la zi. Nesim itul care priveşte lumea prin parbriz se manifestă ca un suveran. În primul rând. Indiferent cum arată. el are obliga ia fermă de-a nu părăsi codul proastelor maniere rutiere. Din repertoriul nesim itului rutier nu se cade să lipsească. Hipnotizat de propria for ă. o beizadea jude eană sau un şef de grupă sindicală. Aici scoate capul un comportament dominator şi trufaş. cu piciorul înfipt în accelera ie. Acesta repetă opera iunea. Virtuozitatea pe străzi. Dacă vrei să fii un nesim it rutier ancorat în realitatea imediată. s-o ferească bunul Dumnezeu pe blonda care şi aşa a comis o impruden ă aşternându-se drumului să nu se conformeze. conformiştii păguboşi sau cei obişnui i să danseze după cum li se cântă. Nimeni şi nimic nu te poate supune. Voca ia de stăpân al asfaltului trebuie dovedită şi căpoşilor care nutresc rezerve. atunci invita ia la mârlănie e subîn eleasă. la curent cu ultimele evolu ii în domeniu. Prin urmare. vestind pedepse exemplare. Iar dacă femeia mai e şi blondă. că te fac pastă de mici". un capriciu infantil. Pietonul. Nesim itului pe patru ro i îi merge ca pe roate mai ales când observă în raza de ac iune profilul firav al unei vietă i ofensabile. Când femeia se repliază pe banda întâi spre a-i face loc. de care nu se pot crampona decât fricoşii. de exemplu. A unui ins sedus de propria dimensiune şi gata să facă prăpăd. Pentru tine. de unde vine şi cât câştigă. Ea este expresia non-verbală a unei soma ii fără echivoc: dă-te la o parte şi lasă-mă să trec. e nevoie de respectarea strictă a câtorva principii esen iale. fără ca asta să-l inhibe pe nesim it. ro ile scrâşnesc. agentul de circula ie şi to i ceilal i îşi dau seama că a venit vremea unei reevaluări urgente a priorită ilor. Uneori destinatarul mesajului nu pricepe sau se face că nu pricepe. cu mâna înfiorând erotic schimbătorul de viteze şi cu buzele transformate în rampă de pe care decolează înjurături apocaliptice. Inclusiv (sau mai ales) ceea ce altora li se interzice.

sunt ultimul om". şi apoi o alta. Nimic nu-l scoate din ale lui.i ceafa. deci exist". Pentru ei. pentru ca inta luată în cătarea gurii să nu scape nepenalizată. Dar ia încearcă să-l aten ionezi că ocupă o bandă rezervată depăşirilor. 4) pur şi simplu n-are chef să meargă mai repede. Suntem tot în trafic. i-a luat tac-tu stradă?" Sigur. pune mâna pe bâta de baseball pe care-o are alături şi iese să te-ntrebe de sănătate. Îi este permis totul şi în primul rând ceea ce el însuşi le-ar interzice ferm celorlal i. Pe de altă parte. Nesim itul la volan se inspiră fără să ştie din declara ia de toleran ă gravată pe aba ia thelemi ilor lui Rabelais: Fais ce que voudras6. Fă-i semn cu farurile (discret. un test ce nu poate fi trecut decât cu maxilarele încleştate şi cu ochii azvârlind fulgere pârjolitoare. cutumele şi deprinderile fireşti cu o suverană indiferen ă. există şi nesim i i care pun un pre mai mic pe riposta verbală şi preferă gestul neechivoc. Un detaliu pe care la început nu-l distingi. Până aici.priviri mustind de o scârbă indignată şi o descoase retoric: „Ce-i. aşa ar suna crezul lui transpus în termeni cartezieni. sanc iunea cea mai nimerită este un scuipat pieziş spre maşina de alături. să nu omitem amănuntul. 3) ia o gustare frugală la botul cailor-putere. un veşnic săritor peste obstacole mai mari sau mai mici. care să-l aten ioneze pe nesim it exact cum o făcuse el însuşi cu pu ine clipe mai devreme. „Dacă nu i-o iau înainte. Evident. Fiecare maşină ivită în fa a sa este o provocare urzită de un destin pus pe şotii. Când îi sim i farurile arzându. Singura şansă a victimei este ca din spate să apară o altă măgăoaie grăbită. până când stropii de salivă ajung în fine unde trebuie. nimic nu-l opreşte pe nesim it să mai facă o încercare. La polul opus se plasează nesim itul care vrea ca toată lumea să se plieze pe lentoarea lui soporifică. Dacă demersul nu îşi atinge obiectivul. iată mottoul scris pe prima pagină din cartea vie ii lui. să cotească pe prima strădu ă sau pur şi simplu să tragă pe dreapta. Un caz aparte îl reprezintă nesim itul care vrea să te măture din cale pentru ca. Ar fi şi greu. iar nesim itul îşi adaptează viteza la cea a blondei temerare. paraşută. Şi să nu pierdem din vedere că specia în ansamblu se crede îndreptă ită să nesocotească regulile. Insistă şi-o să te trezeşti că frânează. 2) caută un loc pe lângă care a mai trecut şi care-i trezeşte amintiri duioase. fiindcă dincolo de dorin a de a transforma maşinile din urma lui într-un cortegiu care să-l petreacă până când catadicseşte să se oprească se mai află ceva. nimic de condamnat. Impulsurile care-l pun în mişcare pe nesim itul din categoria cu pricina fac din el un concurent etern. în care nu are voie să se claseze al doilea. „Depăşesc. Căci. Logica internă şi freatica acestui comportament sunt de nedesluşit. imediat după ce te-a depăşit. un caz de for ă majoră sau altceva asemănător. dar de data asta în prim-plan se iveşte insul cu mişcări de crocodil la siestă. î i spui că omul se grăbeşte cu un motiv anume: o întâlnire pe care riscă s-o rateze dacă nu ajunge la timp. băi. Abia când te apropii şi te ui i mai bine consta i că nesim itul: 1) vorbeşte la telefonul mobil şi nu se poate concentra asupra manevrelor rutiere. n-ai de unde să ştii că ai nimerit peste un nesim it care vede via a ca pe o cursă perpetuă. Graba de dinainte se destramă. nesim itul care pleacă la drum trebuie să ină permanent la îndemână un instrument de otânjire a contestatarilor. bunăvoin a în trafic este pentru nesim it o no iune 6 Fă ce pofteşti . nu ca în cazul anterior) şi-o să vezi ieşind pe geam o mână cu degetul mijlociu ridicat ca un miniobelisc al sfidării.

el o ia înaintea celorlal i pentru că nu suportă să fie al cincisprezecelea care aşteaptă să se ridice bariera. Atât le-ar fi trebuit. Studii de ultimă oră arată că nimeni din lume nu se compară cu nesimitul român în ceea ce priveşte arta mersului pe contrasens. mai cu seamă când sunt repurtate în public. Ce altceva îl poate face pe un bărbat altminteri în bună regulă să facă loc pe o stradă principală cuiva care aşteaptă cuminte un semn de milostivire ca să se poată încadra? Doar o boală nedeclarată sau o regretabilă neputin ă de adaptare la nevoile clipei. alteori înso it de emisia sonoră a unui girofar procurat pe căi suspecte. infla ia de matahale 4x4 Mitsubishi. El avansează cu un metru. o fandoseală nesărată. Nimic. Le-ar fi arătat el. Toyota etc. iar şoferul răbduliu sesizează că acum e momentul să încerce breşa. pentru simpla plăcere de-a te vedea blocat.i blestemi mai departe neputin a. iarăşi nervi. El e mânat în via ă de comandamente care nu-i permit statul în coloană. Nu po i să for ezi conven iile rutiere la bordul unui Trabant. Iarăşi coloane. Nu ai cum să bombezi pieptul comprimat într-un Lăstun. Aici. Uneori fără zgomot. Vrea să fie primul. se lasă calm în scaun şi se uită mândru în oglinda retrovizoare. copiind până la ultima silabă re eta de la barieră. mirosind a trecut îndepărtat. numai o formă subtilă de paralizie a centrilor nervoşi poate explica atitudinea curtenitoare a demoda ilor irecuperabili. Un capriciu arhaic. a permis rebotezarea mândrei noastre ărişoare cu un nume oriental şi aluziv. Însă cel pu in are satisfac ia că i-a tras clapa şi te-a lăsat să. Cu mine nu. Din fericire pentru el. Fiindcă nesim itul ştie să aprecieze şi succesele mărunte. Aparent. astfel încât imediat după trecerea trenului să-şi continue zborul la joasă înăl ime. iar de circulat se circulă infernal de lent. Un spa iu unde insinuarea pe contrasens e semnul de castă al unei pături mai egale decât egalii. Ar fi putut să te lase fără să piardă nimic. De altfel. i se aşază în cap. Căci dacă Japonia de demult se numea Cipango. nici un semn de revoltă din partea celorlal i. Nepăsător şi rece. nu are nimic de câştigat. cu motorul torcând autoritar şi boxele bubuind frenetic. Semaforul e tot pe roşu. nesim itul e imun în fa a acestui virus răvăşitor. România de azi a devenit Jeepango. Când te vede aşteptând undeva în lateral. nesim itul dizolvă totul în febra lui de a fi altfel. nesim itul alege contrasensul cu siguran a celui care ştie că riscul nu e al lui. în văzul atâtor şi-atâtor oameni. Lucrurile se petrec identic pe drumurile în lucru.i merge". pentru asta e nevoie şi de un echipament pe măsură. de trei ori nu. Într-un timp când fiecare secundă contează — căci time is money este mantra începutului de mileniu —. Şi chiar are timp să compătimească prostimea disciplinată pentru felul cum se lasă călcată în picioare de nişte reguli pe cât . Nici măcar în ările unde codul rutier străluceşte prin absen ă nu ai parte de spectacole comparabile cu demonstra iile de for ă şi curaj ale şoferului carpatin. trage un pic de volan spre dreapta. treaba lui. nesim itul reac ionează imediat. Trebuie să fii foarte prost alcătuit ca să cedezi atât de jalnic şi să te laşi devansat. unde semafoarele asigură deplasarea alternativă pe cele două sensuri. ci al celui care circulă normal şi se vede amenin at de iminen a impactului. trece pe lângă tine cu o linişte interioară deplină. nu. Nissan. Nesim itul năvăleşte pe contrasens de la înăl imea confortabilă şi dispre uitoare a jeepului. Nesim itul taie nodul gordian al aşteptării. În cazul în care maşinile aşteaptă la semafor.vetustă şi ridicolă. o goangă revolută. Bineîn eles. Nu te respectă nimeni dacă le râzi în nas celorlal i ascuns într-un Tico. Îşi spune cel mult ceva de genul: „Dacă ăla din spatele meu e tont şi te lasă. Nu. Aşa că dublează senin coloana.

Î i aranjezi bagajul undeva deasupra. e uşor să-l observi pe nesim it în multiplele lui ipostaze rutiere. tocmai i i-a înlocuit cu al ii cura i! Ce mare e diferen a între prelingerea noastră umilă prin lume şi defilarea lui trufaşă. prin care institui un climat familiar. Mai mult. lepădarea de încăl ări e o formă cordială de spargere a ghe ii. te întinzi comod. călătoria cu trenul se poate întinde de la două până la zece ore. Dacă un drum cu autobuzul durează uneori un sfert de oră. o doză de Pepsi sau pamperşii proaspăt murdări i ai copilului. Totul trebuie să se petreacă agale.i garantează nimeni că n-o să ai parte de un alt nesim it).i dai seama că e implauzibil să ajungi la destina ie nevătămat. preluând o bucată din spa iul vital al celui din fa ă. şoferul care te vede alergând spre autobuz cu două plase grele şi î i închide uşa tocmai când te pregăteai să te urci! Ce mândru trebuie să se simtă proprietarul unei decapotabile de ultimă generaie când te vede pe trotuar. Şansele de succes ale acestui tip de nesim it sunt considerabil mai mari aici. Şi nu trebuie să fii redutabil în materie de calcul al probabilită ilor ca să. să te adresezi cuiva pe care nu l-ai văzut niciodată în via ă? În schimb. Nesim itul feroviar interpretează o partitură diferită de cea a omologului rutier. Ea nu precedă salutarea eventualilor pasageri din compartiment. te ui i pe câteva titluri. ci o înlocuieşte. Vârful pantofului stâng împinge cu o subtilă insisten ă călcâiul pantofului drept. Urmează o scurtă pauză în care ai grijă să.i asigură confortul intelectual până la coborâre. Din troleibuz. învăluitor şi inexorabil. o veste proastă: nici deplasarea cu trenul nu e scutită de primejdii. Doamne iartă-mă. prietenesc. Exper ii acestui gen de comportament recomandă ca între aşezarea pe scaun şi descăl are să nu treacă mai mult de zece minute. bunăoară. pe care preabuna lui mamă. ca . pe atât de caraghioase. e deplasat şi ridicol să i se pretindă să le dai bună ziua celor pe care-i găseşti deja instala i la locurile lor. Nu e nevoie de aplecări bruşte sau de mişcări solicitante. eşti la discre ia celui care i se aşază alături. un artificiu simplu. aşezată pe bancheta din spate. accelerează prin băl ile de pe stradă şi te stropeşte din cap până-n picioare! Cum îi fierbe sângele în vine celui care. fiindcă timpul lucrează pentru el. strunindu-şi seme bolidul pe autostradă. Câtă autoritate degajă. decisă şi nepoticnită! Şi cât de plină de învă ăminte ni se arată vecinătatea unui asemenea specimen! Nesim itul feroviar Pentru cei tenta i să creadă că nesim irea ambulantă se manifestă doar pe străzi. azvârle din încheietură un ambalaj de FishMac. până când piciorul se eliberează din nemeritata strânsoare. î i ieşi din papuci la propriu. Fireşte.de restrictive. variantele de evadare ale victimei sunt practic inexistente. Cum. sco i teancul de ziare sau integrame care. firesc.i mişti ni el degetele în ciorap. şi treci la fapte. Cea mai frecventă şi totodată cea mai plastică uvertură a nesim itului feroviar este descăl atul. însă efectul este în general aceleaşi: indispunerea celor din jur. din tramvai sau din metrou po i să cobori şi să-l aştep i pe următorul (chit că nu. Odată urcat în tren însă. Cu ochii contemplând indiferent peisajul ce îşi schimbă contururile în viteza trenului. şosele şi autostrăzi. Sigur. vizavi sau pe diagonală.

Se recomandă stăruitor folosirea şosetelor flauşate. N-are nici un haz să te descal i dacă ai şosetele curate sau întregi. deşi mul i s-ar grăbi să contrazică această afirma ie. îşi ascunde picioarele sub scaunul pe care-l ocupă. Martorii sidera i ai spectacolului trebuie să vadă şi în egală măsură să simtă că i-ai dat jos pantofii. Spre deosebire de el. nu te angaja pe calea de mijloc. Nu avem ce face şi trebuie să-i acordăm circumstan e atenuante. O categorie aparte este cea a nesim itului colindat de ispita sfidării. Acesta simte nevoia să improvizeze năvalnic. Pentru un frison suplimentar. nu se astupă şi în general nu dau de ştire că au luat la cunoştin ă.i joace feste. Ritualul descăl ării în tren îşi pierde din pregnan ă dacă nu e pregătit cum se cuvine. el va atinge nivelul dorit şi îşi va modifica fără îndoială şi atitudinea. asigură consecin e inubliabile. nesim itul timid. Bunăoară. Rişti să te trezeşti că te descal i şi că nările celorlal i pasageri nu freamătă. Nesim itul feroviar nu-şi permite să rateze un act care. Odată încheiată şi a doua manevră. În mod normal. aşadar. E la mintea cocoşului.să le dezmor eşti în vederea secven ei următoare. În situa ia lui. normală sau întoarsă. eventual îndrumat de un mentor în ale nesim irii. Încăl ările în sine se cer alese cu grijă pentru un asemenea demers. produce urmări imediate. vrând totodată să sondeze şi psihicul celui asupra căruia îşi concentrează aten ia. E nevoie de timp şi de ni ică rutină. în mod normal. totul trebuie să se petreacă în intervalul a treizeci de secunde. se pot observa şi în cazul lui mici ierarhizări tipologice. Asta arată preocupare pentru standarde şi consecven ă în aplicarea re etelor. se poate merge şi la amănunte răsplătitoare pentru tine şi vexatorii pentru cei din jur. combinată cu şosetele pe care nu le-ai mai schimbat de o săptămână. O să vezi că nici măcar controlorul. iar prostia se plăteşte. El respectă la centimă ritualul lepădării pantofilor şi pe urmă îşi cocoa ă picioarele direct pe ban- . Apoi repe i opera iunea. mai ales pe timp de vară. Vrei să mergi la sigur? Atunci alege o pereche de adidaşi din imita ie de piele. poate să. Nu legăna nădejdea naivă că po i să te încal i oricum. Lăsat să se perfec ioneze. descăl area e urmată în mod natural de întinderea picioarelor până sub scaunul pasagerului din fa ă. Dacă vrei ca impactul asupra celorlal i să fie dărâmător. prin gaura din dreptul degetului mare e bine să iasă măcar o parte dintr-o unghie netăiată de săptămâni întregi şi tivită cu o dungă negru-verzui. Şi aici e nevoie de o grijă pedantă pentru detalii. că ciorapii arăta i partenerilor de drum trebuie să fie rup i. Nu-i păcat? Te-ai ostenit de pomană şi — mai grav — te-ai compromis iremediabil în ochii celor care aveau cu totul alte aşteptări de la tine. efectuează din nou exerci iul de relaxare tarsiană. semn că ne aflăm în prezen a unui ins care cu greu mai poate fi meditat la acest capitol. De pildă. om expus atâtor şi-atâtor întâmplări neprevăzute. fiindcă urmările vor fi aceleaşi. nu se încumetă să deschidă uşa unui compartiment din care pândeşte o asemenea capcană biologică. Un nesim it care nu se îngrijeşte de aceste lucruri doar aparent neimportante mai are de învă at. Probabil că omul e la început de drum şi încă n-a ob inut dozajul optim de tupeu şi mojicie. nesim itul versat posedă nonşalan a sublimă a extrovertitului. încă nesigur pe armele şi mijloacele lui. cu şoseta de o culoare incertă presând rugător tocul pantofului care încă nu a fost evacuat. ca să nu compromi i simetria. găuri i şi să miroasă a dormitor cazon după trei zile fără apă la robinet. Cum nesim itul e până la urmă tot om. Un pantof din piele veritabilă. care se împut mai repede decât celelalte. Mişcarea trebuie să aibă fluiditate şi naturale e. Asta e o prostie. Folosirea lor.

Nările se strâng asuprite. El trage de mânerul geamului. argumentul se ofileşte. î i răspunde tot printr-un gest. ideea gata de rostire se opreşte crispată pe buze. căci nimănui nu-i vine să deschidă gura primul. Mâna lui se îndreaptă spre propria ureche. care blochează timpanul. în care abia în clipa aceea observi că se zăreşte ceva alb. observăm abia acum. când nu i-ai dori-o. fie opera iunea e jugulată brutal de nesim itul însuşi. ochii ies neîncrezător din orbite.cheta din fa ă. frate. tot compartimentu' şi n-ai decât să stai cu geamu' deschis pân' la loc comanda. ocupanta locului fatidic are impresia că filmează fără avertisment un remake după Tentacule. Fie geamul e în epenit şi nu se deschide. Dacă.i duci mâna la nas şi te strâmbi. Astfel. gurile se pungesc veşted. ştiind în sinea lui că a . iese o bucată de călcâi crăpat) i se instalează de-a stânga. ca să-i dai de în eles că pute. Duhoarea din compartiment urcă spre doza letală. iar ceea ce este valabil pentru nesim itul din autobuz are exact aceeaşi relevan ă pentru exponentul feroviar al categoriei. dată fiind absen a lui din peisaj. „Ce-i. pe când celălalt (prin al cărui ciorap. Iar nesimitul trece satisfăcut la prima por ie de integrame. Nesim itul are microbul contrarierii în sânge. Bărba i sau femei. Mica incintă e blocată într-o mefien ă mută. eşti boier? Ai nasu' fin? Păi atunci cumpără. animat de speran a unei guri de aer întremătoare. Dacă pasagerul cu pricina e o femeie. nasurile se strâmbă haotic. nene. De aici încolo. vrei să fac otită?". Î i face exact ce nu i-ai dori. care acuză — şi de data asta — curentul. iar vocea ra iunii nu are nici o şansă de-a se face auzită. Prin to i cei de fa ă trece sfredelul unei curiozită i şocate. sprâncenele se arcuiesc în circumflexuri interogative. la pu ini centimetri de pasagerul aşezat în dreptul lui. În preajma lui. E micul tampon de vată care asigură protec ia auriculară. Căci nesim itul e pe deasupra şi ipohondru. el surclasează dezinvolt majoritatea. Resemna i şi cu batista la nas. pasagerii dau impresia că au căzut victimă unei contagiuni imposibile: devia ia de sept cauzată de mirosul emanat de textilele lipicioase şi nocive. inventivitatea nesim itului mai urcă o treaptă. se zborşeşte el dacă încerci să-i explici binefacerile aerului curat. n-ar mai fi nevoie de o ventilare atât de viguroasă. Când poluantul odorific începe să le inducă pasagerilor senza ia de pre-leşin. De obicei. „A. Posedă un al şaselea sim care-i spune când anume e cel mai bine să se producă şi ştie că instinctul ăsta nu l-a trădat niciodată. e vremea urmărilor. Lupta a fost câştigată clar de nesim it. însă nesim itul tot nu se înduplecă. cel aflat mai aproape de geam recurge la solu ia disperată. O altă caracteristică de căpătâi a nesim itului este sustragerea de sub povara normei cuviincioase. Asta e un alt punct forte al nesim itului: inferior numeric. pasagerii de pe celelalte locuri îl fixează cu o solidaritate îndurerată pe frondeurul care a încercat mutarea de răspuns şi se străduiesc să facă abstrac ie de miros. Căci în cazul ăsta un picior (eventual cel cu şoseta găurită la vârf) poposeşte în dreapta ei. varianta flauşată. fără ca aceasta din urmă să găsească resurse pentru ripostă." E inutil să-i semnalezi nesim itului fractura logică şi să-i spui că în cazul ăsta. iar nedumerirea stearpă îşi face loc cu râvna unei cârti e ce-şi sapă galeria după planuri doar de ea ştiute. Ce poate explica un asemenea tupeu? Cum îşi permite sconcsul cu chip de om să atenteze la sănătatea celorlal i? Şi de ce Dumnezeu n-a catadicsit să împlinească ritualul unei atât de necesare ablu iuni înainte de-a se sui în tren? Câtă inocen ă! Doar un neavizat se mai poate pierde în întrebări care nu duc nicăieri. în clipa asta se produc două lucruri. vecinii de compartiment ai nesim itului dau primele semne de via ă. După momentele de consternare ini ială.

Pariul unei asemenea sondări constă tocmai în natura lui fă işă. Nu accepta compromisuri. banal şi fără putere de sugestie. Faptul că la cincisprezece centimetri de el subzistă asfixiată de indignare o femeie nu-l inhibă. Prin urmare. Nu le răpi o plăcere atât de scurtă. la un drum atât de lung. în spirale precise ca incizia de bisturiu. şi contrar propriei voin e. Nesim itul se simte întotdeauna stimulat de stupoarea celorlal i. inser ia metacarpiană se va produce plenar. Unul dintre gesturile la care nesim itul feroviar apelează aproape din iner ie este scobitul în ureche. cu o impunătoare unghie lăsată să crească patru-cinci centimetri. fireşte. Pe urmă au loc extragerea degetului şi studierea lui cu un ochi de specialist. până când . Foarte important. ba un fir de păr rebel. şi alte lejerită i vestimentare. Aşa stând lucrurile. o delicatesă de garderobă care îmbracă rotunjinile ventrale într-o teacă perforată prin care iese ba un coş nestors. fireşte. Dar. Şi cum lenjeria de corp e de multe ori expresia personalită ii celui care o îmbracă. Cine poartă aşa ceva e bărbat în adevăratul sens al cuvântului. de entomolog care descoperă o specie rară de fluture în peisajul luxuriant al junglei ecuatoriale. dacă ii la etichetă. Dimpotrivă. ba un neg discret ca o stafidă şi închis la culoare ca o căcărează. Scopurile precise reclamă mijloace pe măsură. Cei care stau lângă tine trebuie să simtă că pentru ei faci lucrul ăsta. debarasarea de cămaşă face posibil accesul direct al privitorului la un articol de îmbrăcăminte cu profunde reverbera ii în mentalul masculin al românului. Mai ine i minte? „Convinge lumea să se plieze pe setul tău de non-valori. Este vorba de maioul cu găurele. (Pentru nesimi ii care încă orbecăie. iar gesticula ia nesim itului prea limpede ca să încapă loc de sustrageri furişe. Dacă tot i-au sorbit din ochi baletul vestibular. găsibil la orice farmacie. În cazul acesta. cu o curiozitate bine controlată. la vedere. Lumina zilei e prea puternică. Şi chiar dacă vrei să te opui. pot exista. Rămâi aşa câteva secunde. degetul mic e plasat periferic. po i conchide fără să greşeşti că purtătorul maioului cu găurele e un individ cu gusturi bine definite. nu-i dezamăgi. Nimic nu-l opreşte pe nesim it să-şi dea jos cămaşa. dotat. cu efectele scontate. păreri răspicate şi comportamente ce in de armonia imediată. de exemplu. Căci nesim itul e generos cu propriile descoperiri şi ine să facă lumea întreagă părtaşă la savoarea şi farmecul lor. Doar un cârpaci nevolnic va scoate din buzunar be igaşul cu capetele învelite în vată. ochii î i sunt atraşi magnetic spre zona unde se împlineşte ritualul scobitului. nu un fătălău nătâng sau dilematic.respectat cu sfin enie punctul 9 al decalogului.) Abia după ce va fi trecut acest criteriu. iar prelungirea lui cornoasă forează temeinic. Maioul cu găurele este infinit mai mult decât un accesoriu drag inşilor care se respectă. ine degetul proaspăt extras din afundurile moi ale urechii drept. Degetul se introduce hotărât în ureche. aten ie. pe durata a treizeci-patruzeci de secunde. n-ai voie să le întorci spatele celorlal i şi să păstrezi doar pentru tine magia indicibilă a ceea ce ai găsit. te lămureşti în câteva clipe că n-ai sor i de izbândă. ca pe un pahar de colec ie căruia încerci să-i depistezi o cât de mică imperfec iune. Textura lui inconfundabilă îl transformă în instrument de legitimare. Recolta de cerumen din vârful unghiei se cere privită detaşat." În func ie de căldura din tren. nu împlineşti acest ritual explorator când trenul intră în tunel şi nu te vede nimeni. Vecinii au tot dreptul să vadă şi ei. alături de cel pe care se află ghiulul cât o sarma de post. Unealta optimă pentru o atare opera iune este degetul mic al mâinii nesim itului. ştii din capul locului că demersul tău de cercetare a propriei anatomii nu se face oricum. Dacă eşti un nesim it cumsecade şi vechi în ale meşteşugului.

" Între timp. Astfel. care oricum î i doreşte moartea încă de când ai deschis uşa vagonului. „Bine că eşti mata crescută. E imposibil să nu mai fi rămas ceva în firidele ce străjuiesc accesul spre ciocan. „E copil. ea rămâne fără urmări. o să obosească. preferabil pe pantoful doamnei aşezate pe diagonală. Puiul de nesim it e chemat să probeze că peste ani va putea face pe cont propriu şi neînso it ravagiile pe care le seamănă astăzi sub supraveghere părintească. care vine din valorificarea superioară a calită ilor native. ci trăgând după el un copil.i face via a amară de unul singur. să ceară totul plângând până. Odată încheiată secven a.i de ciorba ta. Asta se ob ine prin somarea crânce- . fă o pauză scurtă. deja a transpirat?" — ricoşează imprevizibil din cheresteaua genitorelui. cucoană. Pentru o desfăşurare corectă a ritualului nesim irii. pe rochia elegantă a doamnei care se uită visătoare pe fereastră. recuperatoare. după care modifică tactica de joc. Să fie răzgâiat. O întrebare formulată cu toate precau iile necesare — „Vă rog. Să nu ave i emo ii. Compartimentul e suficient de îngust pentru ca nimeni să nu se poată feri din calea furiei lui plimbăre e. Plodul mai merge cât mai merge. un croissant cu ciocolată sau alte alimente care să lase urme de îndată ce mânu a murdară se sprijină pe pantalonii albi ai bărbatului care citeşte o revistă. te-ai născut gata mare?" În cazul în care „cucoana" are nefasta inspira ie să spună că vârsta fragedă şi buna creştere nu se exclud reciproc. iar apoi pune-te din nou pe treabă. În zece cazuri din zece.i încre eşte carnea şi — peste toate — să se înfrupte dintr-o hrană consistentă. l-am împuşcat pe Ceauşescu. Gata.to i cei din compartiment vor fi avut prilejul unei holbări fructuoase. n-a i putea să-l potoli i. Organismul îşi cere drepturile. Puiul de nesim it călător Un caz aparte îl scoate în prim-plan pe nesim itul care nu. să urle ca un bezmetic cu jumătă ile de oră. care o sileşte să redevină retractilă. Un sandviş cu maioneză. randamentul âncului e superlativ. ce să zic. făcându-l să-şi iasă din pepeni. cocoloşeşte-l meticulos şi aruncă produsul astfel ob inut. copilul nesim itului îşi continuă patinajul pe pantofii pasagerilor.i cerumenul de sub unghie. asupra ei se abate o vijelie cotropitoare. mata n-ai fost copil? Ce. mamaie. Orice reproş — sfios sau ferm — din partea victimelor se repercutează violent asupra lor însele. e nevoie ca micu ul să îndeplinească un set de condi ii minime. pe deux-pièces-ul sobru al tinerei directoare de vânzări care din tren se duce direct la un seminar cu participare interna ională. mai lasă-ne cu predicile şi vezi. aşa că acum nimic nu i-ar prinde mai bine nesuferitului decât ceva dulce. nicovală şi scări ă. Cât despre ostilitatea ce se poate ghici din privirile celor agasa i după doar trei minute petrecute în compania răzgâiatului. primul sfert de oră de călătorie trebuie consumat într-o deplasare neîntreruptă de la un capăt la altul al compartimentului. combinată cu permisivitatea deplină a tatălui sau a mamei. Pe urmă scoate. când tălpile micului ucenic fac cunoştin ă cu bombeurile celorlal i pasageri. Tropăitul isteric din ultimele minute a însemnat consum de calorii. Ia uite la ea. Astea-s comunisme de pe vremuri. Piticul are un modus operandi greu de îmbunătă it.

urmările sunt neplăcute. la closet. Piticania se pune pe molfăit. „Asta-i nesim ire. ai ocazia să consta i că. Să nu-i pierdem din vedere pe cei care au bilet pentru un loc şi bagaje pentru tot compartimentul. La sfârşitul primei poezii.. îl bate încurajator pe umăr şi-l invită să efectueze bisul pe care simte că-l meri i din tot sufletul. dar privirea metalică a tătânelui blochează ini iativa la fel de eficient ca un boicot parlamentar al opozi iei. dar părintele nu se împiedică de asemenea mofturi. a părintelui. cu ochii iscodindu-te scormonitor. fireşte. iar pe urmă şi le şterge fie de perdeaua care se mişcă uşor lângă geam. nesim itul simte nevoia să-i acorde puştiului şansa reabilitării şi-l îndeamnă să repete supliciul. se decide pentru un mic pas înapoi. Însă deja se aud murmure. În cele din urmă. după care. N-AUUU-UZI???!!! CIOCOOOOOOOOOO!!!!!!!!!!!!!" înso it de suspinele excedate ale pasagerilor. acesta vrea să încerce o punere la punct. ipocrit. Dacă. că până ajungem ne vopseşte pe to i. Evident că nimeni din compartiment n-are chef să asculte Că eluş cu părul cre sau Somnoroase păsărele. El ine să. fie direct pe îmbrăcămintea pasagerului care-i inspiră cea mai mare încredere. „VLEAU CIOCOOOO!!!! CIOCO. Există şi altele. în care pleacă la drum cu şansa a doua. pe bază de răcnete descreierate. Să nu ne facem că nu ştim de cei care se aşază pe paporni e pe coridor şi refuză să se ridice şi să te lase să ieşi din compartiment. fie şi în treacăt. mă. întârziindu-i pe ceilal i pasageri cu o oră. Acestea sunt câteva dintre fa etele nesim itului care merge cu trenul. chibzuind asupra unei replici muşcătoare. nesim itul patern îşi descleştează maxilarele şi-i şuieră de la obraz: „Î i pui mintea cu el? Nu vezi că-i mic? Mata n-ai copii acasă? Şi? Aşa i-i creşti. Să ne . tatăl se conformează apatic şi scoate din bagaj o ciocolată pe care i-o întinde complice odorului. Acesta e doar unul dintre scenarii — nici pe departe cel mai rău posibil.nă. copilul se linge lasciv pe degete. Ofuscat. Dacă nu te declari extaziat. dom'le. cu nădejdea neghioabă că în felul ăsta scapi mai repede. Să nu uităm de expresia apatic-sfidătoare a celui care se aşază pe locul tău. „Hai. cu mâinile împreunate în fa ă. fie pe postavul scaunului. îşi îndeamnă el progenitura. încântarea. Da' ai naibii grijă de el.i mărturiseşti. care împroaşcă stropi maronii pe hainele vecinului de scaun. cu joarda?" Stimulat de ocrotirea părintelui. spre a vedea dacă entuziasmul lui e împărtăşit în restul compartimentului. să te spăl pe mâini". pufneşte într-un râs salivar. din senin. Nesim itul care îşi ia copilul în călătorie îl poate întrebuin a şi pe post de arteziană de poezii.'r-a i ai dracu' de securişti". Iar dacă reformatorul tot nu pricepe. indiferent de reac ia pe care o ai. deşi n-are bilet acolo (uneori n-are bilet pur şi simplu). Să evocăm. Bărbatul care se căznea să ducă la bun sfârşit citirea articolului despre ultima iubită a lui Chivu iese din letargie şi are un moment de răzvrătire. având grijă să încheie într-un aparteu semiexplicit: . personalitatea granitică a nesim itului care ia rapidul şi trage semnalul de alarmă ca să coboare în halta unde în mod normal nu era prevăzută sta ionarea.i arate că şi-a crescut odrasla în respect pentru cultură şi te bombardează cu strofe lălăite pi igăiat. Ghinioniştii care se suie după ei şi au la rândul lor bagaje trebuie să ştie că-i aşteaptă o confruntare îndârjită." Nesim itul apostrofat atât de ferm stă pe gânduri câteva secunde. Aceştia se urcă în tren imediat după tragerea lui lângă peron şi ocupă integral spa iul destinat geamantanelor şi sacoşelor. Tatăl îl priveşte mândru şi face ochii roată.

nesim itul de la bloc este un năvălitor care î i confiscă spa iul vital. invazive şi impertinente. Dacă victima descoperă o solu ie de salvare şi scapă din năvod? Dacă se sustrage? Dacă evită ambuscada? Nu-i mai mare păcatul? Nu ajungi de râsul celorlal i? . Iar via a la bloc. Fii egocentric. Brusche ea manifestărilor şi atitudinea neprevenitoare apar in recuzitei obligatorii. de obicei fără posibilitate de cau iune. i-o face şi gata. de scară sau chiar de bloc. e un nonsens să-i spui cuiva că urmează să-l deranjezi. Aici destinul poate să. Dezinvoltura interven iei neaşteptate în ritmurile tale fireşti. la final de capitol. a devenit. în spatele lui stă solidaritatea de palier. adică fagurele locativ în care trăiesc adeseori mai mul i trântori decât albine. Locatarul de la bloc.i alegi părin ii sau neamurile. Şi în orice caz să-i pomenim măcar acum. o corvoadă dominată de teroarea peretelui comun. iar la celălalt blazarea melancolică. vecinul a încetat să fie aproapele empatic. Căci dacă în tren sau în autobuz compania unui nesim it se întinde pe durata câtorva zeci de minute sau a cinci-şase ore. Nesim itul la bloc Blocul. Nu trebuie să fii savant ca să deduci explica ia. de coloană. oferă experien e marcante în materie de nesim ire. la bloc ai de ispăşit o pedeapsă care se numără cu deceniile.i facă via a amară. Şi de foarte multe ori sentin a e una pe via ă. Capacitatea de-a ac iona pe nepusă masă.i joace renghiuri sinistre." Călăuzit în permanen ă de acest îndemn. te supune neînduplecat şi te sileşte să capitulezi. el ac ionează foarte rar pe cont propriu. Î i e permis doar să te mişti pe o scară a sentimentelor unde la un capăt se află furia clocotitoare. Agresiunea anun ată este o invita ie la un act ratat. cei mai mul i dintre locatarii unui bloc devin actan i în ritualul nesim irii. Printre determinările imuabile ale nesim itului de la bloc se numără capacitatea de a se face văzut şi auzit când i-o doreşti mai pu in. cum ar putea un vecin cu capul pe umeri să înfiereze ceea ce el însuşi va îndeplini la un moment dat? Poate că trăsătura fundamentală a acestui tip de personaj este surpriza. tot aşa eşti neputincios când vine vorba de vecini. apreciată cândva drept culme a modernită ii. sub ac iunea nesim itului. În aceste condi ii. Fapt interesant. denumit şi „blocatar" de floretiştii rafina i ai vorbelor. seamănul pe a cărui solicitudine te po i baza când eşti în impas. este o alcătuire greu de încadrat şi cel pu in la fel de greu de priceput. Or. Căci aşa cum nu. Personajul în cauză crede neabătut în punctul doi din decalogul prezentat înainte de primul capitol al căr ii: „Nu te gândi la ceilal i. De cele mai multe ori.înclinăm umil în fa a celor care îşi fac nevoile când trenul e oprit în gară. Nici un nesim it care ine la rang nu te previne că are de gând să. pe cei capabili să repurteze cea mai picantă victorie a unei călătorii cu trenul: şterpelirea sulului de hârtie igienică de la toaletă. Lucrurile arată cu atât mai descurajant cu cât traiul în micile compartimente de beton e o condamnare pe termen lung. Mai devreme sau mai târziu. şi a luat chipul unei vietă i zgomotoase. în plus. Să-i inem minte pe cei care umplu spa iile de trecere cu bagaje şi pe urmă pleacă la vagonul restaurant. în fa a cărora rămâi cu mâinile legate.

pentru ca vecinii să ştie că te-ai pus pe treabă. Odată depăşită etapa ini ială. vehementă şi implacabilă. Dacă totul se desfăşoară conform planului. pentru ca victoria ta finală să fie fără dubii. bunăoară. Căci aşa cum pompierul somat să stingă un incendiu începe prin a inunda incinta pe care e chemat s-o salveze. Vecinul expus astfel. de ce n-ar putea şi nesim itul să. Un lucrător avizat va şti că patentul sau ciocanul nu se pune pe podea. uneltele şi dispozitivele capabile să declanşeze apocalipsa decibelică. nu umbla cu jumătă i de măsură. totul trebuie lăsat să cadă greu şi de sus.i alegi corect instrumentele şi să te opreşti la ce e mai bun.Nesim itul la el acasă Una dintre cele mai vii forme de manifestare a nesim irii se leagă de repara iile în apartament. Nesim itul care pre uieşte nuan ele ştie cu siguran ă să se bucure de micul impas pe care-l produce ini iativa lui printre vecini. care încerca să cure e o chiuvetă doldora de vase murdărite de musafirii din ziua precedentă. În mintea lui prinde contur imaginea fandositului de la parter. dragă nesim itule. de pildă. utilajele. Măsura e valabilă pentru toate instrumentele de care ai mai mare sau mai mică nevoie. „Păi nu-mi pun eu termopane? Să vezi atunci distrac ie. Muzica dodecacofonică a meşterului se cuvine să fie neîntreruptă.i franjureze nervii bocănind sistematic de la începutul la sfârşitul minivacan ei pe care ai aşteptat-o atâta vreme? Repara iile compun revanşa sonoră pe care nesim itul şi-o ia în fa a mimozelor care mai cred în orele de linişte sau în fa a minoritarilor care încă n-au aprofundat codul proastelor maniere. care tocmai aveau de gând să-i facă baie copilului. Asta include toate sculele. Aici intervine priceperea echipei de meşteri la care apelezi. Nici 1 ianuarie nu e o zi ferită de riscuri. I se dă drumul ca din pod. nu te culca pe o ureche. Locatarii din jur trebuie aduşi la disperare şi ispiti i de gânduri ucigaşe. imediat după Duminica Paştelui. O să vă pară rău c-a i venit pe lume. până şi cel mai paşnic dintre ei va găsi resurse să promită o răzbunare teribilă cu prima ocazie. Sigur. şi de găurirea metodică a celor mai rezistente . săpun în ochi şi sudalma pe buze. Sau parchetarea în a doua zi de Crăciun. prima condi ie este oprirea apei fără să prindă nimeni de veste. manevra merită efectuată. Aici poate intra. vreme de două-trei ceasuri. sau a arogan ilor de la ultimul etaj. tot aşa muncitorul angajat pentru repara ii exaltă virtu ile fonice ale meseriei. a pupezei cu nasul pe sus de la doi. înlocuirea gresiei şi a faian ei la momentul cel mai nepotrivit — de pildă. asigură un spectacol înăl ător. se pot înlocui cada şi caloriferele. ci se trânteşte. fi-v-ar naşterea de râs. dar chiar şi aşa. O repara ie în care nu se face tărăboi e un nonsens. În fond. De la ciocan la şurubelni ă şi de la burghiu la cleşte. care a rămas pe uscat tocmai când se spăla pe cap. cu clăbuci în păr. În clipa când nesim itul se decide să-şi refacă bârlogul din BCA în care-şi duce zilele." Nici o repara ie nu are haz dacă nu e precedată de bubuieli îndesate. Dacă vrei ca lumea să te ină minte. Atunci. totul merge şnur. Chiar dacă simpla găurire a unui perete îi face să tresară pe to i vecinii. Realizările de anvergură nu sunt posibile fără o pregătire atentă şi fără colaborarea unor specialişti verifica i. Poate că satisfac iile acestui gest nu sunt spectaculoase. e nevoie să. dacă englezii au etapă de fotbal în prima zi a anului.

Candidul care apelează la bunele sentimente ale nesim itului îşi pune singur capul pe butuc şi se expune comentariilor persiflante ale comunită ii. Ei. De fapt. cei care preferă această formă de abuz sunt aceiaşi care îşi scutură carpetele sau fe ele de masă în capul vecinilor de dedesubt. Şi oricum. există solu ii: te rogi să surzeşti fulgerător. cu condi ia ca nivelul de zgomot să-i facă pe vecinii nevinova i să-şi blesteme zilele. dacă riscă să şi-o bea pe balcon. Iar dacă dărâmarea pere ilor nu figurează în program. când lumea ar vrea mai mult ca oricând să întârzie în aşternut. Ei nu mai sunt în siguran ă nicăieri. Statistic." În curtea blocului Chiar dacă nu are bani. ochii zboară spre ceasuri şi clipesc dojenitor.materiale de construc ie. şi? Calendarul nesim irii nu func ionează după criterii normale. iar uşile să zbârnâie neliniştitor. nesim itule. geamurile trebuie să zornăie. lustra să tremure. nesim itul se hrăneşte cu inconturnabila convingere că are toate drepturile şi nici o obliga ie. te mu i la casă. Mă rog. (Evident. nesim itul destramă liniştea şi instaurează domnia flexului.) Sâmbătă diminea a. sau pavoazându-le pervazul cu o cortină diafană de firimituri. Proaspăt trezi i. timp sau răbdare pentru reamenajări complete. „Ia uite-l şi pe-ăsta. parchetul să geamă. de pildă. mul i dintre ei au impresia că sunt la câ iva paşi de şenilele unei divizii nimicitoare. varianta ideală ar fi în weekend şi în orele de linişte. dar nu trăim într-o lume perfectă. Vremea nesim irii e mereu. umplându-le cafeaua de praf. un exerci iu decupat din manualele de proastă creştere este bătutul covoarelor imediat după ce se crapă de ziuă. nesim itul de extrac ie blocativă găseşte cu uşurin ă alte variante de isterizare a vecinilor. Oameni aten i la nuan e. emigrezi sau te sinucizi. Au sentimentul că au nimerit în toiul unui război pe care nu-l merită şi ale cărui victime colaterale vor deveni. ceea ce înseamnă că nu trebuie investite mari speran e într-un asemenea demers. unde încearcă să vadă dincotro vine primejdia. Nu-l credeam atât de bou. Când declanşezi ostilită ile. e bine ca lovitura de începere să fie dată în weekend sau în orele de linişte. şapte zile pe săptămână şi trei sute şaizeci şi cinci de zile pe an. to i ceilal i se simt periclita i. Totul se zguduie ca într-un film-catastrofă. Vecinii sunt smulşi din paturi şi împinşi spre geamuri. El scapă din vedere un lucru esen ial: douăzeci şi patru de ore pe zi. pere ii să vibreze. un asemenea calendar nici nu există. ar mai exista o variantă. E şapte şi jumătate diminea a. dar ea e mai degrabă utopică: să discu i cu nesim itul şi să-l faci să renun e. Cine contestă dreptul nesim itului de a fi jupân în casa lui patinează pe ghea a sub ire a inconştien ei. Pentru ca această experien ă să rodească după aşteptări. britanicii spun despre utopie că este „paradisul proştilor". Sensibilizarea lui sub lumina binefăcătoare a dialogului e o himeră. Bunăoară. Nu. Pentru ca mul umirea ta să fie deplină. de luni la şapte până duminică după miezul nop ii. fără posibilită i de împotrivire. ea poate fi suplinită de alte activită i. Nesim itul din categoria amintită îşi dovedeşte . Abia după o relativă domolire a panicii. la o privire mai atentă. a ciocanului pneumatic sau a bormaşinii.i place? Nu contează.

tuşeşte. şcoală. Cum adică. So ia nesim itului îşi petrece duios consortul spre fabrică. Ce se întâmplă? Se aud focuri de armă? Iar se răfuiesc bandele rivale din cartier? Sau e vreun poli ist care-a surprins un borfaş for ând uşa unei case de schimb? Bine. În schimb. dar mai ales de imprudenta care cutează să deschidă geamul . la gargară şi la critici nu ne bate nimeni. mă rog. cu igara atârnând neglijent în col ul gurii. nesim itul coboară discret pe scări. dar totodată stă cu urechile ciulite. cu mizeria în casă? Şi.eficien a îndeosebi în perioada aprilie-octombrie. nesim itul trece la munca propriu-zisă. Aşa-i când creşti în puf şi n-ai habar de greută ile vie ii. dar de ce trage atât de mult şi la intervale egale? Abia după câteva momente adevărul se dezvăluie în cruda lui lumină: e nea Grigore. După instalarea covorului pe cadrul metalic. cu un covor pe umăr. Abia aşteaptă să-l mustre cineva. legănându-şi jovial arma albă şi având aerul că efectuează mici mişcări de încălzire. Cu to ii dorm. pe insomniacul de care Morfeu s-a îndurat în ceasul al doisprezecelea. sughi ă. ci şi cu vorba. el pleacă la serviciu. nesimitul începe ritualul traversat de iluzia unei dulci răzbunări. iar aşa ceva e de neiertat pentru nesim it. În func ie de vechimea maşinii. a cărei trezire la via ă se face printr-o serie interminabilă de flatulen e mecanice. se îneacă şi pare cu fiecare sunet mai aproape de dezagregare. Parcarea din fa a blocului devine o arenă unde un David dotat doar cu o cheie de contact stârneşte pentru a supune treptat şi triumfător un Goliat pe patru ro i. vibrează. Se simte părtaşă la eveniment. nu mai doarme nimeni". Pentru o opera iune atât de energică şi totodată atât de delicată. dezorienta i şi confuzi. da — bătături. iar ei nu simt nici măcar nevoia unei solidarită i conjuncturale? Aşa ceva nu e admisibil. De ce la ora asta? Păi. oprindu-se abia când constată că bătătorul provoacă — ei bine. care bate un covor. înveşmântată într-o cămaşă de noapte înflorată sau într-un halat rugos. cabinet sau magazin. iar la urmă înecate în şuvoiul sonor al ambreiajului înstăpânit pe liniştea primelor ore din zi. Abia aşteaptă apostrofarea menită să-l scoată din papuci şi să-l facă să reac ioneze nu doar cu ambreiajul. apoi prelungi. pe poetul famelic care a cochetat cu muza până spre orele dimine ii. Îmbrăcat corect. iar ei se întorc pe partea cealaltă? El asudă ca să crească PIB-ul. Bătutul covoarelor la ore matinale poate fi înlocuit cu succes de pornirea unei maşini hârbuite. la început sincopate. pândind prima reac ie potrivnică din bloc. O înşiruire de mârâieli primejdioase. Ce să facă bietul om? Să rămână aşa. în apartamente oamenii se trezesc ciufuli i. pe muncitorul care tocmai s-a întors din schimb şi a trecut la odihnă. îşi flexează muşchii şi începe recitalul. Acolo. În timp ce maşina hârâie. nesim itul aruncă o ocheadă mândră spre (deocamdată) singurul geam luminat. când locatarii impruden i dorm cu geamul deschis. Vai de imprudentul. expiră. iar ceilal i se lăfăie în paturi? El se duce să trudească întru propăşire na ională. mai încolo pleacă la serviciu. cu sufertaşul plasat pe bancheta din spate. fără să bănuiască o clipă că li se pregăteşte deşteptarea pe acordurile surde ale bătătorului. cine să facă toată treaba în locul lui? Papa de la Roma? Frumos ne şade să ne luăm de via a omului. El îşi scuipă în palme. Ea îi vizează de-a valma pe studentul care a stat până noaptea târziu ca să înve e pentru sesiune. Între timp. „Când plec eu la lucru. veghează umbra jumătă ii de atelaj conjugal. manevrele de resuscitare pot dura între cinci şi douăzeci şi cinci de minute. iată deviza mobilizatoare a nesim itului instalat la volan şi cercetând cu priviri atente mişcările din spatele perdelelor.

i spun! Vezi. Cheia se învârte insistent în contact. constată mul umit că peste jumătate din geamuri sunt luminate şi o ia din loc. Avem de-a face. weekendul se scurge marcat de rapsodia instrumentelor puse la treabă pentru concertul din parcare. Iar cine râvneşte la un strop de linişte după zarva celor cinci zile de condică trebuie compătimit pentru candoare. tehnic vorbind. Chiar dacă nu există nici o neregulă tehnică identificabilă ca atare. Între timp. dar zgomotoase manevre de între inere. Monstrul nechează bezmetic. nesim itul continuă eforturile de trezire la via ă a dinozaurului pe patru ro i. Nici el n-ar fi putut să riposteze mai eficient. se apropie de geam şi asistă bosumfla i la spectacol. mai aruncă o privire spre bloc. Alerta i de diatriba vecinei. pe ploaie. Ghior ăielile ini iale au fost înlocuite de rafale de pocnete care trimit cu gândul la o armă cu repeti ie încăpută pe mâna unui scelerat. şi? Aici e vorba de un obicei. Mai cu o îndreptare a tăblăriei. hoaşcă împu ită! Merge omu' la servici. şi se dezlăn uie tumultuos: „Da' pune. el şurubăreşte metodic şi are grijă să. În fa a unei asemenea critici pronun ate cu noaptea în cap. Ia uită-te le ea. dar cortegiul de sunete e tot mai dens. Tiii. Vibra ia isterică se propagă asemenea unui zvon despre o răzmeri ă. Ciucit sau întins pe burtă. cu capota ridicată şi organele interne la vedere. în loc să faci scandal. Straşnică femeie. Oricât ar fi de vitregă. nu poa' să doarmă. Dihania încă nu dă semne că vrea s-o ia din loc. doar un om profund nedrept îşi îngăduie să omită una dintre cele mai vii probe de nesim ire nocturnă. La bloc se trăieşte cu nervii în piuneze. cu to i bidiviii-putere înhăma i pentru voiaj. plicticoasă şi irelevantă. Iar triumful atinge apoteoza în clipa când din măruntaiele maşinii âşneşte combina ia de pârâit şi vuiet care certifică deşteptarea mult dorită. mai cu o verificare a carburatorului. nene!" Atât îi trebuie. Corolarul acestei opera iuni care se desfăşoară în săptămâna de lucru are loc sâmbăta şi duminica şi constă în repararea maşinii. smulgându-i rablei un muget de sălbăticiune a â ată.i asigure fondul sonor fără de care via a la bloc e searbădă. lângă sau sub maşină. în acest caz.i. Pacientul stă cuminte. so ia vigilentă iese la rândul ei pe fereastră. vehiculul e bine mersi şi n-are nevoie de recondi ionări. ce-ai cu el? Ce. eu î i zic ceva fincă ii butoiu' cu varză murată în casa scărilor? Dobitoaco!" Câ iva metri mai jos.şi să constate cu voce tare: „Asta-i nesim ire. caniculă sau ger. chiar dacă ea nu are loc. fă. iar proprietarul îşi savurează victoria. cu un capitol la care excelează . mai cu un test de rutină pentru motor. nu de o necesitate. nesim itul e dator să înfăptuiască mici. cu sânii sprijini i de pervaz. nesim itul frisonează mândru şi îşi îngăduie un zâmbet complice. ac ionată din încheietură. planetare şi bujii. jicloare. Ei. aşterne o pătură soioasă în imediata apropiere a maşinii şi începe vizita medicală cu aerul că oficiază un ritual de o profundă solemnitate. dopuri în urechi. Nesim itul îmbracă salopeta. De cele mai multe ori.i de treaba ta. Nesim itul se îndreaptă în scaun. cu ochii dilata i maladiv şi cu blestemul în col ul gurii. Ce să. al i vecini se furişează din pat cu mişcări somnambulice. Nesim itul are tot mai limpede sentimentul triumfului. natura nu poate face nimic în fa a nesim itului şi a agendei lui. Şi fiindcă tot am vorbit de maşini. Opera iunea se reia în weekendul următor. în timp ce mecanicul amator practică interven ia chirurgicală printre bucşe. ce bine s-au potrivit. gata să frământe asfaltul sub ro i şi să-l poarte pe stăpân spre destina ie. cu timpanele sub asediu. în curtea blocului: cursele printre blocuri sau în jurul lor. Hărăbaia face din ce în ce mai urât.

pe pista unde tocmai urmează să aterizeze un Jumbo Jet. Trecute sunt vremurile când cavalerul îşi îmboldea murgul spre castelul unde tânăra serafică aştepta scara de mătase şi. printr-un renghi al sor ii.i duci zilele după cum î i dictează el. cu condi ia să aibă o marcă respectată. Perechea nesim itului coboară scările. e punctul trei din decalogul nesim itului. În ce fel? Cu ajutorul claxonului. Există însă cazuri când. Un Audi vechi. umorile şi trăirile lui. De data asta el nu . bagă viteză şi mişcă-ncoace. lucrurile nu mai arată aşa. Decorul e altul şi tocmai de aceea altele se cuvin să fie şi mijloacele de apropiere a Lui de Ea. formulând o primă convocare.fauna cu vârste cuprinse între optsprezece şi douăzeci şi cinci de ani. Totul se petrece într-un delir noptatic în care cercevelele protestează scâr âit. Nesim itul care vrea să-şi scoată iubita la o plimbare nocturnă cu maşina pe străzile pustii ale oraşului ac ionează cu minimum de efort şi mizează pe rezultate rapide. A i uitat? „Pătrunde pretutindeni. în suflet şi în via ă. el claxonează de trei ori scurt. Iar dacă pe vremuri cavalerul îndrăgostit îşi cânta iubirea sub geamul alesei — singur sau asistat de un trubadur tocmit pe o pungă cu galbeni —. de-a te plia după ritmurile. spre a-i da de ştire că flacăra iubirii nu a fost stinsă de vremelnice oprelişti". slavă Domnului." De multe ori manevra are succes şi totul se petrece în mai pu in de un minut. Un obiect mic. semnalul nu ajunge la urechile fetei. Turele cu bolidul prin cvartal la ore târzii sunt o etapă a ritualului de seduc ie practicat de nesim it pe lângă dulcea lui aleasă. da. Rabla are brand. dar tăcut. Nu te lăsa marginalizat. odată cu ea. de-a te sili să-i preiei programul. Sforăitului solidar al patrupedului îndemnat din pinteni i s-a substituit eşapamentul generos în emisiile de noxe. Ajuns la scara blocului. el angajează sprinturi auto care î i dau impresia că ai ajuns. Potopit de dorin a de-a epata cvartalul. la ora actuală lucrurile se rezolvă infinit mai simplu şi mai eficace. Singura perioadă de abstinen ă e iarna. „Hai. Seara târziu. cu manelele duduind în boxe. Nesim itul îşi dă seama că n-a fost destul de explicit şi repetă mesajul. sfidând jumătă ile de măsură. „Lumina ochilor mei. dar zgomotos e preferabil unui Fiat nou-nou . şi asta contează — în ochii cartierului şi deopotrivă în sufletul duducii care îşi aşteaptă înfrigurată perechea. În rest însă. spunea pe vremuri cavalerul. cel care redă poate cel mai bine prioritatea lui elementară: dorin a de-a deveni parte integrantă a traiului tău zilnic. iar geamurile zăngănesc mar ial. El ştie că nu e neapărată nevoie ca maşina să fie ultimul răcnet. nu de pu ine ori în creierii nop ii. netrebnicul tău slujitor nădăjduieşte că-l vei învrednici măcar o clipă cu prezen a ta diafană şi că vei binevoi să te ară i la fereastră. La capătul aleii îşi face apari ia nesim itul căruia tatăl galanton i-a dat maşina pe mână. dar vital în orice întreprindere de acest tip. Aici nesim itul calcă accelera ia sub presiunea anticipativă a unei fericiri pentru ob inerea căreia şi-a pus la bătaie priceperea şi resursele. Tropotul bidiviului pe sub ferestruica luminată de opai s-a preschimbat în scrâşnet de pneuri la opririle bruşte la câ iva metri de scara blocului. Nechezatul nerăbdător al calului a fost înlocuit de vuietul paralizant al Audi-ului." Da. când zăpada troienită şi poleiul împiedică buna exprimare în domeniu. din cauza unei condamnabile neaten ii. neproductivă şi ridicolă! Acum. nesim itul tânăr intră în ac iune decis. fiecare limbă de asfalt dintre blocuri trebuie exploatată judicios şi nărăvaş. iese din bloc. de-a i se insinua în apartament. să-i accep i toanele şi să. Urmarea decurge natural şi fără posibilită i de apel. se suie în Audi şi episodul ia sfârşit în relativă linişte. evadarea de sub clopotul tiranic al părintelui. Ce risipă de cuvinte! Câtă stângăcie ocolitoare! Cât timp irosit! Ce retorică desuetă.

o cale — una cel pu in la fel de îndoielnică. ori zboară din peisaj. Pe unul se ghicesc contururile de sarma ale bigudiurilor. Un soare afabil binecuvântează cu mierea lui înaltă weekendul mult aşteptat. Nimic din compozi ia lui internă nu-l face permeabil la civilitate. nesim itul e nereformabil. l-ar putea folosi pentru a-şi semnala prezen a. afinită i şi sentimente. La ce bun să arunci cu banii pe fereastră. proptindu-şi podul palmei în claxon şi sfâşiind relativa acalmie a blocului printr-un zgomot care durează o jumătate de minut şi scoate lumea din amor eală şi din papuci. El are o trăinicie imanentistă care-l izolează de restul lumii. Nici una dintre tărtăcu e nu este însă cea a tinerei. În tomberoane se răsfa ă mun i de resturi menajere pe care nu le-a mai strâns nimeni de o săptămână şi ceva. desigur. însă ia altă formă decât cea dorită. mai stau mult după tine? Bagă material. ce. La două ferestre apar tot atâtea capete curioase. Lângă bordură stau aliniate sticlele de bere golite cu o seară în urmă de guralivii care au tricotat comentarii ferme despre ultimul succes al Rapidului şi despre cea mai nouă ieşire în decor a lui Becali. numai că ele l-ar coborî nemeritat pe nesim it de pe podiumul pe care îi place să stea. iar nesim itul nostru e cumpătat şi pragmatic. spre a fi evaluat şi admirat de locatari. La câ iva metri. Bunăoară. Efectul apare. Nesim itul din această categorie nu operează cu valori. să urce două etaje. pentru simplul motiv că aceasta încă n-a terminat opera iunile de tencuire a obrazului şi de asfaltare a buzelor colagenate cu un strat gros de ruj." Fireşte. pe celălalt stă o scufie ale cărei margini se sprijină simetric pe nişte urechi clăpăuge. Mucurile de igări s-au împrăştiat ca o mătrea ă nevindecabilă peste iarba . Şi-a ales un obiect al plăcerii pe care vrea să-l folosească după norme şi obiceiuri proprii. Ici şi colo se aude câte o alarmă de maşină declanşată involuntar de apropierea unei cotarle care ine să-şi facă nevoile pe roata din fa ă. ce aiureală! Cum să facă tocmai el aşa ceva? Ar fi o decădere din statut pe care nu şi-ar ierta-o niciodată. Hm. există şi alte variante de abordare. Însă asta ar însemna consumarea inutilă a unui impuls. Pe spa iile verzi din fa a blocurilor se văd urme ale civilizatoarei prezen e umane. că plec şi te las pe coada ta. să sune la uşă şi să-şi anun e astfel apari ia şi disponibilitatea. Nesim itul ar putea să coboare din maşină.mai claxonează de trei ori scurt. o doză de coca-cola sparge conturul rotund al unei tufe înverzite. Un tip cu Audi şi cu parale găseşte oricând pe altcineva. Nesim itul recunoaşte imediat concesiile inacceptabile şi se ine departe de ele. Nesim itul îşi iese din calmul nobil de până atunci şi ia măsuri. dacă tot are telefon mobil. Un ambalaj de biscui i a aterizat pe stratul de panselu e îngrijit de un pensionar cumsecade. Să urce două etaje? El? EL????? Şi dacă-l vede cineva? Vă da i seama cum o să-l judece şi o să-l eticheteze? Ce bărbat e ăla care consimte unei asemenea cedări? Şi cu blazonul lui cum rămâne? Chiar şi prins în mreje. fără să se abată cu o iotă de la scenariu. suntem nababi? Ar mai fi. ci de cinci ori lung. El dictează regula jocului fiindcă ale lui sunt maşina şi portofelul. Iarba verde de la bloc E o zi frumoasă de primăvară. Mesajul e mai clar ca niciodată: „Fă. Iar în condi iile astea partenera are două variante: ori se supune docilă.

ambalaje de la tuburi de pastă de din i. fluturaşi care anun ă un concert de manele în parcul de peste drum. soarele mângâie mai departe cartierul. îşi ceartă copiii. role de scotch consumat. spre a fi sparte în din i de liota hămesită care a terminat inspectarea tomberoanelor. Unii s-au mişcat repede. tampoane înroşite. Lucrurile se desfăşoară după un tipic consolidat cu fiecare ieşire. Pregătirea grătarului este o activitate rezervată bărba ilor.strălucitoare a miezului de mai. umflându-se când bate vântul şi revenind la pozi ia ini ială după ce acesta se potoleşte. Pe el ochii observatorului desluşesc fără efort dopuri de plută. pliante de la Cora. Neatent la stimulii pământeni. scutură perne în capul vecinilor de la etajul inferior sau dau cu aspiratorul. câte-un ciorap desperecheat. iar echipa se sudează pe baza unor afinită i îndelung verificate în timp. iar furtunile din ultimele luni n-au izbutit să-i disloce. Românul a ieşit la grătar. tuburi de spray. Dacă e sâmbătă. ea nu se ob ine uitându-te la Inimă sălbatică sau . coji de ouă. capace de la sticlele de bere. pungi în care s-au aflat cărbuni pentru grătar. ciorchini de struguri mânca i pe jumătate. De o creangă spânzură o pereche de chilo i incer i. Pungile verzui de semin e se plimbă pe traiectorii impuse de intensificarea neanun ată a vântului. dar înainte de asta aruncă priviri intrigate peste ceea ce văd în vecinătate. A nu se crede cumva că acestea din urmă se răsfa ă nepedepsit în aşteptarea mesei. Bricostore şi Carrefour. o pungă zdren uită de nailon şade priponită la înăl ime. resturi dintr-o pasăre surprinsă la sol de o mâ ă cu instinctele ascu ite. Or. care duc cu ei uneltele necesare distrac iei blocative. cutii goale de chibrituri. Ei se află de câteva ore la pădure. Mierlele din copaci dau să-şi înceapă concertul. cozi de ciocan. Azvârlitul pe fereastră a devenit un sport na ional care amenin ă să devanseze celelalte discipline în care românul excelează de ani buni: aflatul în treabă. în vreme ce al patrulea asigură antrenul decibelic. trebuie s-o meri i. nimic nu-i împiedică să aştepte vesela sărbătoare în fa a blocului. iar ora prânzului îi prinde departe de vecini. Pentru ca distrac ia să fie întreagă. coper i de caiete dictando. Fiindcă opera iunea presupune un efort de echipă. Din scară îşi face apari ia un grup de bărba i hotărâ i. capete de sifon ieşite din uz. pachete de igări mototolite în pumn. care în acest fel îşi dovedesc utilitatea casnică şi întorc favorul tovarăşelor de via ă. al treilea furnizează alimentele. Nu. Câte-o conservă de peşte luceşte stins dintre crăi e. cu muzica dată la maximum şi cu mul umirea că deplasarea lor în natură va lăsa urme de neşters. Oase mai mari sau mai mici sunt deşăn ate de la diverse etaje în iarbă. pagini îngălbenite de ziar. atrăgându-i pe oameni din micile lor cuiburi de beton la aer curat. Ele spală rufe. la iarbă (aproape) verde. jumătă i de făraşe. raha i lă i i de sandalele copiilor neaten i. al doilea se ocupă de aprovizionarea cu lichide. cotoare de măr. unde clădesc defileuri de gunoaie din locul unde şi-au parcat maşinile până pe pătura unde se hrănesc temeinic. prezervative folosite. Al ii îşi dau seama abia acum de şansa care li s-a ivit. tuburi de la rachetele folosite la ultimul revelion şi o mul ime de obiecte care pot fi aruncate pe geam în loc să umple coşul de gunoi al fiecărui apartament. grija pentru capra vecinului şi bârfa neostoită. e frumos afară şi până la meci mai sunt câteva ore. pe care ploile primăverii i-au muiat fără să-i spele. Câteva ramuri mai încolo. datul cu părerea. Unul clădeşte meticulos un eşafodaj tradi ional. în strânsă concuren ă cu o armată de pisici gracile şi năbădăioase. Ce se întâmplă? Nimic neobişnuit. Evenimentul ne ajută să facem pasul din categoria nesim itului individual în cea a nesim itului colectiv. Spa iul verde nu mai e verde.

i-a şoptit o vecină de la trei că ascultă operă. grătarul nu se face la întâmplare. Vezi că nu-i prima oară că te iei de via a noastră. identifică sursa. legănându-şi bur ile şi pocnindu-şi încheieturile. înjuri în barbă. O gloabă pe două picioare. Ce. „Care-i problema. ia. î i mesteci încruntat frustrarea. În fond. o ia la goană în sus pe scări. Iar dacă. Între timp. Sau să plece de-acasă. care abia aşteaptă o provocare cât de mică spre a riposta dur şi muşcător. Nu l-a avut la stomac pe sclifositul ăla cu ochelari de când l-a văzut prima dată. În primul rând. . Sau cheamă poli ia. Cine stă opt ore pe zi între terfeloage. Mă duc jos şi dacă mă mai picură o dată-n cap. pe eava de lângă aparat încep să cadă stropi de apă. căci după aceea toată casa o să miroasă a fum. închizi geamul şi — fiindcă e din ce în ce mai cald — dai drumul ventilatorului sau.i pute la bloc. „Te fac arşice. nesim itul fixează grătarul în partea cealaltă a blocului. Şi ce dacă vecinii din partea cealaltă detestă această formă de coagulare blocativă sau pur şi simplu nu suportă mirosul? N-au decât să închidă geamul. băi bulangiule. Până una-alta. mătur etajul cu tine. Te-ai compromite definitiv. ca să profite toată lumea de el. să te văd. Ai grijă. E suficient ca unul dintre ei să se oprească pe scăfârlia unui oficiant în templul fleicilor şi te-ai ars. dar po i să-i explici de ce n-o faci? Nu po i. Grătarul de weekend în fa a blocului este una dintre expresiile osificate ale traiului „la comun". ceea ce nesim itul cunoaşte foarte bine. Abia aşteaptă să se repete figura." Nesim itul a pus punctul pe „i" şi degetul pe rană. Prin urmare. Cu atât mai mult cu cât în spatele lui se află viitorii meseni. Nu po i lăsa fumul să suie spre ferestrele propriului apartament. nici consecin ele nu vor fi greu de suportat. Dar. Asta a pus capac. eforturile în aer liber ale bărba ilor trebuie înso ite de strădanii asemănătoare din partea consoartelor rămase deocamdată în apartamente.spărgând semin e cu vecina. Socoteala e simplă: obiectul de încins trebuie aşezat într-un loc convenabil pentru utilizator şi dăunător celor care nu participă — cel pu in direct — la ospă . iar după ce vine acasă pune mâna pe alte terfeloage nu-i sănătos la cap. Mai mult. oi fi „din ăia". şi care îşi pierde vremea cu nişte behăituri din care nimeni nu în elege nimic. Poftim? Şi dincolo era tot spa iu comun? Păi. ne iei la mişto? Închide aeru' dacă nu vrei belea. nici măcar în afara orelor de linişte. De aceea. Asta spune multe. A ştiut de-atunci că nu-i nimic de capul lui. cum adică? Mă obligi să fac ce vrei tu? De unde şi până unde? Cu ce drept? Cine eşti şi cum î i permi i? A. Ei. Gică de la sec ie abia aşteaptă să vină să-l omenesc şi pe el cu un mic şi-o bere. Sigur că.i dracu' vilă. că nu sperii pe nimeni. atunci bombăne liniştit. în func ie de starea materială. izolarea de grataragii nu e lipsită de riscuri. Uite cine s-a găsit să-i facă morală. repede câteva şuturi în uşa nefericitului care încearcă să se pună la adăpost de fum şi de ceea ce va urma şi începe să urle. Hai. el are nevoie de un amplasament optim.i pute la bloc. Nesim itul se uită belicos în sus. E timp şi pentru astea mai târziu. Nici soarele nu bate atât de tare. î i dă mâna? Nici un argument al taberei antigrătar nu străpunge platoşa nesim itului. E neplăcut. Şezi blând şi lasă fi ele. da' nu ştii când ne sare siguran a. După un sfert de oră. aten ie." Nesim itul coboară valvârtej şi se întoarce printre ai lui. Şi totodată dovada că mahalaua a migrat iremediabil spre mahalagism. i-ai tras tupeu? Ai grijă. Pân-acu' am fost băie i salon. de aia e spa iu comun. ca să poată trece la represalii. acolo unde nu riscă nimic. aerului condi ionat. că i-o cape i. care n-a bătut în via a lui un cui. nene? Ce e. a aflat că e bibliotecar şi că în timpul liber citeşte. Dacă ai aer condi ionat. Bineîn eles că i-ai lua dracu' vilă.

râgâie sonor şi începe să aplaude ritmat. cu părul înecat în briantină şi cu kilograme de lan uri la gât. însă tartorul nesim i ilor stă pu in pe gânduri şi se întoarce spre tinerelul care a umblat la aparatul cu baterii. De câtăva vreme. Nea Fane şi gaşca cad pe spate de bucurie. iar acum contribuie după puteri la reuşita mesei. Probabil că o să treacă strada. Meserie pe felie. facă-i-se voia. nu. sco ând din când în când câte un „hopa" participativ. iar de la câ iva metri de masa improvizată se aude muzica indispensabilă unui asemenea ceremonial. Un cântec al lui Elgi pulverizează liniştea care nu durase mai mult de un minut. După Elgi se prezintă la raport Romeo Fantastick. dar o să găsească el ceva. sticlele se ciocnesc cu voie bună. Nu bănuieşte că. tropăie nestăpânit şi îşi alătură vocile gâjâite celei a lui Romeo. Păcatul lor să fie. Nea Fane umblă la volum până când cântecul lui Elgi începe să semene cu zbieretele unei pisici date prin maşina de tocat de la coadă la cap. cutele de pe frunte se fac nevăzute ca prin farmec. clamează el. semn că muzica e în sfârşit cea care trebuie. Cu alte cuvinte. O altă formă de nesim ire sistematizată este privitul meciurilor de fotbal pe spa iul verde din fa a blocului. care-i mersese la inimă tocmai pentru textele de o poezie sobră. Dar dacă nea Fane vrea manele. acompaniindu-şi declara ia cu nişte zgomote de canibal extaziat. altă via ă. se îmbracă de stradă. nesim itul care regizează ieşirea la grătar. parcurile sunt pline şi că molima grătarelor a cuprins deja şi zona verde în care spera să-şi afle liniştea. o să caute o bancă retrasă în parc şi-o să stea în parc. Apoi se ridică.i pui când oi vrea să bulă-neşti gagici. tu ai pus beleaua asta?" „Eu. suntem la grătar. îşi ia cu el o carte şi pleacă din apartament. Fumul de igară se împleteşte cu cel al grătarului. /După fete naturale /Şi cu cerebelu' mare. Personal. fiind sâmbătă. Până la urmă. „Băi âcă. muzica bubuie isteric. Între timp. Carnea sfârâie pe grătar. Încă nu ştie unde. regele manelei porno. / Cu aport de silicon / Şi nu in să aibă stil. da? Voltaj să. E limpede că oferta nu-l atrage. gura i se lă eşte într-un surâs satisfăcut. da? Trebe muzică dă grătar. sticlele de bere se golesc una după alta. şi acela remediabil: e dată cam încet. nu mai sunt singuri.Timorat. Ei da. Dac-aş şti c-o să te pierd. E Voltaj. implorând o ploaie divină care să întrerupă distrac ia vecinilor petrecăre i. Fizionomia lui nea Fane. ar fi preferat ceva în acelaşi registru." Ruşinat. fără jubila ii ieftine şi patetisme inutile: Am mai spus şi v-o mai spun. făcând mierlele să zboare îngrozite din copaci şi porumbeii să uguie dojenitor pe firele de înaltă tensiune. de data asta publicul feminin . / To i vikingii când apar / Duşmanii dispar. el e şeful blocului. închide aerul condi ionat. Consoartele au descins la rându-le de prin bucătării. Ea are un singur minus. /După fete sunt nebun. să meargă berea şi micu'. / Vreau să aibă sex-appeal. Nu demult făcuse rost de un CD cu Bonsai. /Îmi smulg inima din piept. nu se aude în cvartalele învecinate. ştie toată lumea. Fumul se înal ă vesel. nea Fane. mie bagă-mi ceva cu suflet. trage o duşcă. E adevărat. To i duşmanii mei / Au frică de ei. aromele învăluie întregul bloc. nesim itul care i-a remis ultimatumul a ajuns la al şaptelea mic. Numai pirpiriul ăla de la doi nu s-a prins. beneficiarul fumului care începe deja să-i bată în geam se resemnează cu un suspin adânc. a doua fleică şi a treia bere. Nea Fane pune mâna pe sticlă. Totul duduie în jur. suferă modificări importante. Ochii i se retrag în orbite. iar muzica îi supune la cazne grele pe to i retractilii care nu ştiu să se bucure de via ă în general şi de via a „la comun" în special. Vreau numai fete beton.i place?" „Tată. „ âcă" umblă într-o pungă soioasă şi împrăştie pe iarbă câteva casete de pe care zâmbesc nişte inşi tatua i. / Că te iubesc permanent.

Cucoana e nebună. Unul e în pantaloni de pijama şi maiou. E nevoie de o pregătire scrupuloasă a spectacolului din marginea spectacolului. scaunele şi lada frigorifică trebuie amplasate de pe la cinci." De data asta e nevoie de interven ia . nici aici nesim itul nu lasă nimic la voia întâmplării. Ar fi o insultă adusă în primul rând fotbalului ca atare şi abia după aceea o formă de neglijen ă gravă fa ă de agenda bunăstării na ionale. făcând să se cutremure scara. de data asta la do de sus. Pe lângă asta. Are fata lucrare. Nesim itul-şef are grijă să se ocupe de toate detaliile — fie rezolvându-le personal. o imprudentă de la parter deschide geamul şi spune ceva galeriei de circumstan ă. N-are haz şi nici sens să întâmpini un eveniment atât de măre pe tăcute sau între patru pere i.nu are ce căuta în peisaj. cu licen ă cu tot". Febra anticipativă a microbiştilor cantona i sub geamurile vecinilor se transformă iute în furor isteric. În cele din urmă. Da i-l ni el mai încet. altul păşeşte pe iarbă scuipând coji de semin e mai ceva ca un utilaj agricol. fie delegând competen e. altul iese din scară agitând un steag tricolor. a unei tensiuni capabile să urce nepoticnit spre paroxism. spre a arăta lumii că meciul nu e un prilej de divertisment. Nu te po i prezenta la un România-Norvegia cu muieri care nu-l deosebesc pe Rădoi de Mutu. televizorul. Concertul uralelor. huiduielilor. altul urlă scandări scabroase la adresa adversarilor. vizionarea în cerc deschis a jocului livrează prilejul optim de sudare a raporturilor între vecini. Rând pe rând. Nimeni nu aude nimic. burtosul aşezat pe un scăunel undeva la margine intră în dialog cu femeia şi-i propune o primă variantă de solu ionare a neplăcerii: „Trimite-o aici. de primire în gaşcă a candida ilor care au dovedit în timp că merită investi ia de încredere. Nesim itul le aduce la cunoştin ă celorlal i microbişti revendicarea venită de la parter. tanti. c-o lucrăm noi. de asigurarea unei gradări bine dozate. îndemnurilor şi înjurăturilor care înso esc meciul nu poate începe în minutul unu şi nu se poate curma în minutul nouăzeci. Deranjată de tonul vehement al comentatorului TV. ci o probă de patriotism. Femeia îşi ia inima în din i şi repetă rugămintea. judecat şi comentat în ceată. Totul trebuie externalizat şi propagat fulgerător în cartier. Meciul respiră virilitate. O hăhăială grohăită îl acoperă timp de câteva clipe pe comentator. fiindcă fiică-sa lucrează la licen ă. microbiştii se scurg pe scara blocului şi ocupă spa iul din fa a televizorului cu aerul unor colonişti pe care nici o armată din lume nu va putea să-i disloce. fi i de în eles. face mâna pâlnie şi-o duce la ureche: Aud? După câteva clipe. Ca în orice demers efectuat pe nervii şi pe timpul liber al celorlal i. altul arborează un tricou decolorat cu însemnele na ionalei şi tot aşa. Meciul trebuie privit. altul îşi lasă burduhanul să se reverse peste un şort mulat pe corp la limita plesnirii. Cică să dea ei televizorul ceva mai încet. Nesim itul-şef o observă. Televizorul a fost dat la maximum. de închegare a unor amici ii neclătinabile. altul aduce vin şi sifon fiindcă nu suportă berea. bombănelilor. cu sau fără gaură. cu sudalma. încleştare şi patimă. care n-au desluşit sensul ofsaidului şi care nu se inflamează corespunzător în fa a unei greşeli de arbitraj. Tocmai de aceea. cu ghiontul sau cu un şpi la partea moale. Dacă lovitura de începere are loc la ora opt seara. Condi iile decisive ale unei asemenea participări sunt verva pulmonară şi alcoolemia ieşită din parametrii normali. că tot îl auzi i. misterul se dezleagă. Femeia nu în elege şi — lucru necugetat — insistă. oameni buni. primele sticle au fost destupate. „Haide i. altul râgâie autoîncurajator înainte să se aşeze pe scaun. Totul e sau cel pu in pare pregătit pentru fiestă. el cere din partea celor care-l urmăresc o investi ie afectivă şi vocală pe măsură.

ceilal i locatari îşi pipăie buzunarele şi caută flacoanele cu calmante. eu mă bag la mata în bucătărie? Nu mă bag. tropăie nerăbdător. imploră divinitatea cu priviri proptite în înalturi. îl scaldă în ocări pe fiecare jucător norvegian. chit că acesta mai are două ore până să apară de la vestiar. Aceştia râd superior. îşi muşcă pumnii. Cine şi-a propus să se odihnească stă în capul oaselor în pat şi mai are timp să murmure o singură dorin ă: să nu fie prelungiri. amenin ă. scandează." Fraza se încheie brusc." Dezinvoltura din discursul şefului e salutată cu un nou râgâit şi câteva chicoteli mul umite. Episodul are darul să-i galvanizeze pe microbişti. iar câteva fire de lichid au început deja să coboare pe dinăuntru. Poate ai treabă şi te re inem. Am văzut cum întâmpină rugămin ile de clemen ă decibelică şi cât de riscantă este . în fa a blocului. aşijderea. îşi smulge părul din cap. goleşte sticlă după sticlă. Ne-am zdruncinat sub loviturile lui de ciocan. rupe fire de iarbă şi le mestecă nervos. cu sonorul dat la maximum. las-o aşa cum a căzut. ciocnesc sticlele şi declanşează o nouă salvă de măscări versificate la adresa adversarului. Sică. Trupa instalată pe scaune zbiară. I-am sim it claxonul curentându-ne în miez de noapte şi silindu-ne să ne apropiem pe furiş de ferestre. răcneşte. Şi-atunci. Pe durata meciului se suspendă orice alte activită i. L-am văzut bătând covoare la şapte diminea a. pe peretele bucătăriei de unde fusese făcut apelul la milostenie. se zborşeşte la arbitru. Am participat involuntar la opera iunea de dărâmare a pere ilor şi de lărgire a bucătăriei la câteva ceasuri după Revelion. fumează cu nesa . Am asistat la manifestările lui delirante cu ocazia unui meci urmărit pe iarbă. Lumea din bloc pe care n-o interesează fotbalul n-are ieşire. Cine a avut de învă at. Riturile de (pe)trecere la bloc Nesim itul se pricepe să dinamiteze prin diverse mijloace tihna blocului în care trăieşte. ce Dumnezeu. întrucât Sică şi-a pierdut bruma de răbdare şi-a luat-o la intă pe femeie cu sticla pe care-o inea în mână. fluieră bezmetic şi scoate un urlet prelung şi descreierat când în sfârşit românii marchează. Ne-am trezit din cauza ambreiajului maşinii sale la ora la care singurele fiin e treze din cartier erau mierlele suite în vârful pomilor. se contrează cu comentatorul. când îşi înlocuia faian a a doua zi de Paşte. Atmosfera devine din ce în ce mai încărcată. mugeşte indica ii pentru antrenor. L-am auzit perforând pere i cu burghiul în orele de linişte. Din fericire pentru amărâtă. se agită. Numai că masochismul nu-i dă pace femeii şi-o face să mai deschidă gura o dată. În apartamente. aterizează decep ionată la loc pe scaune. mata ce cau i în via a mea? Ha? Ştii ce. înjură ca la uşa cortului.şefului de nucleu. freamătă. unde s-a făcut ăndări. Berea âşnită din sticlă s-a vărsat pe pervaz. „Coană Nu i. „Te-am rugat frumos. iar la ora opt e electrică de-a binelea.. se ridică de pe scaune. proiectilul s-a oprit în grilaj. gesticulează abrupt. Acesta îşi aduce aminte că a mai avut de pătimit din cauza babetelor fără aderen ă la cauzele na ionale şi atacă problema din alt unghi.. Am fost pe i i de mirosul perfid şi insinuant al mititeilor puşi pe grătar de nesim it sub geamul nostru. Cine a vrut să urmărească un talk-show sau un concert şi-a luat gândul. A nesim itului principal.

Zidurile se curbează îngrijorător. fie au plecat de bunăvoie. Ele sună evocator şi redeşteaptă în minte amintiri dureroase. vecinii de deasupra şi de dedesubt se văd racorda i instantaneu la dezlăn uire. O petrecere la bloc este o experien ă limită pentru oricine a practicat convie uirea în fagurele de beton. Lustra din tavan pendulează năucă deasupra mesei. retrăieşti cutremurul din 1977. Eşti în toiul asediului condus de Rammstein. În felul ăsta. Mintea nevinova ilor din apartamentele învecinate e terciuită nemilos. La capătul primei ore. Screaming Trees. Virajele psihedelice ale musafirilor se fac auzite prin pere ii niciodată suficient de groşi. Ar fi complet inutil. Vecinii se sufocă de indignare. Din pere i âşneşte o babilonie metalică fără răspuns. După trei minute. Lucrurile se schimbă întru câtva când ziua de naştere se serbează în prezen a părin ilor. colinda i de amintirea bairamului precedent. Nici un om aşezat nu aude sintagma „petrecere la bloc" fără să simtă vârful unui stilet gâdilându-l amenin ător între omopla i. incapabil să reziste şocului. Papagalul for ează evadarea din colivie. Concrete Blonde. sim i o solidaritate retroactivă cu victimele seismului de la Kobe. Pe ritmurile unei muzici percutante până la anihilare. iar copilul încă n-a ieşit din adolescen ă. Rănile săpate în carnea gândului de petrecerile la bloc sunt greu cicatrizabile. în plină ofensivă Napalm Death. luni sau chiar ani în şir. Altfel spus. Povestea lor te bântuie săptămâni. inuta pentru acest tip de eveniment nu impune un stil şi nu obligă la acomodări for ate. pentru ca măcar de data asta să evite depresia. e de datoria lor să se prezinte încăl a i cu ghete sau bocanci. ne putem ocupa acum de nesim itul festiv. Am aflat deja multe despre nesim it. Bichonul abia venit de la plimbare latră ca posedat şi se scapă în mijlocul covorului. Fie sunt în concediu. Bocancii izbesc furibund în podea. Participan ii la bairam n-ar auzi nici dacă li s-ar sparge uşa de la intrare cu un berbec. Petrecerile tinereşti au loc de obicei când părin ii gazdei lipsesc de acasă. de spaimă sau de ambele. Cuvintele care o definesc cel mai bine sunt „bairam" şi „paranghelie". Sepultura. Memoria se zvârcoleşte spasmodic şi se comportă aproape nedemn în fa a presiunii. contrar voin ei acestora — la prilejuri memorabile din via a personală: ziua de naştere. Urge Overkill.angajarea unui dialog cu o vietate care se lasă condusă în tot ce face de impulsuri. Ai impresia inconfortabilă că plouă cu sânge şi ninge cu bucă i de creier uman. Placidele broaşte estoase cu sediul în dormitor se înghesuie cu totul sub carapace. Nash Kato. în miezul sfidării orchestrate de Anthrax. Dacă organizatorul şi participan ii la chef sunt tineri. De cel care îşi face părtaşi vecinii — de cele mai multe ori. băie i şi fete strânşi sub steagul dezinhibi iei totale amenin ă structura de rezisten ă a blocului. Î i dai seama că te afli în fa a unui fenomen în care pulsează frenezia nocivă din secunda când te gândeşti la veşmintele lexicale în care se lasă drapat evenimentul. O petrecere la bloc nu e pur şi simplu o petrecere la bloc. Cu o excep ie. izbindu-se cu capul de gratii şi emi ând ipete stridente. Pisicile de apartament zgârie uşa şifonierului şi caută disperate refugiul. în clipa când începe dansul. Răcnetele crapă tencuiala. Aşa că e momentul să-i sondăm o nouă dimensiune fundamentală. După alte cinci. dar nimeni nu schi ează vreo urmă de protest. Un aer de calamitate iminentă pune stăpânire pe vecini. nunta sau botezul. ai sentimentul că o divizie de Panzere i se îndreaptă iminent spre pere ii sufrageriei. Parchetul are un scâr âit de rău augur. de instincte şi de filozofia bunului plac. Meat Puppets sau alte uzine ale infernului. Explica ia e la .

fiindcă asta nu e o faptă creştinească. Suntem la chef. Fiindcă decep ionatul nu e fitecine. nesim itul parental deschide asudat. La un moment dat. / Nici o vorbă nu credeam. iar zgomotul se estompează. cu un pahar în mână. domnu' Nae. vecinul care se uită nebănuitor la un film de cinematecă tresare îngrozit. tată. pradă surescitării şi proptindu-şi ochii injecta i asupra nepoftitului. În clipa când uşa se dă de perete. dinăuntru se aude o lălăială văicărea ă. Sunt başii care vestesc începerea distrac iei. acestea se revarsă prin pere i.mintea cocoşului. nu la cenaclu şi nici la priveghi. rigorile calendarului sau ale săptămânii de lucru sunt un moft expediabil în doi timpi şi trei mişcări. cu câte o sticlă în mână. Însă această abordare e falsă ca o bancnotă de trei dolari. Arătările cantonate în prizonieratul nostalgic al pop-rock-ului sunt demne de milă. Tatăl n-a mai ales să plece de fiindcă ştie că muzica pe care-o ascultă suavul lui fiu e aceeaşi cu muzica lui. Îl auzi doar dacă ciuleşti urechea. lua i-vă nişte dopuri din alea de treişcinci de mii şi băga i-vi-le în urechi. A. departe de lume. Jefferson Airplane? Piei. te atacă. Colegii sărbătoritului vin câte doi sau câte trei. uşa se închide. Şi care-ar putea fi muzica asta? Bob Dylan? Puah. nu. — Bună seara. Pentru aceşti oameni. în fond. nu pot fi călcate cu maşina. . satană. Musafirii intră în apartament. poate dă muzica mai încet. Sedus de perspectiva unei nop i fără distonocalm. Mai ştii. când rişti ca jumătate dintre invita i să plece la pescuit pe baltă. Sigur. surdină? Merge i frumuşel la farmacie.i dă prin cap că deocamdată gazdele nu exploatează la maximum calită ile radiocasetofonului cu CD fiindcă încă nu s-a strâns toată lumea. Dacă ziua de naştere a odraslei cade într-o joi. sună la uşă şi aşteaptă cumin i. Numitorul comun care leagă genera iile pe portativ stă ascuns în pletora de manelişti nelipsi i de la nici o petrecere care se respectă. Dar o lec ie de modernitate tot merită de la inginerii de sistem ai nevrozei blocative. înso ită de larma patetică a unui acordeon pe care se plimbă nişte degete experte şi de indispensabilii başi care dau de obicei ritmul şi măsura tânguielii. Ai crede că puseul melancolic se consumă în tăcere. tot atunci are loc şi paranghelia. mul umeşti proniei şi î i spui că. La a cincea bătaie în uşă. nu. /Eu ca prostul te iubeam. dacă-l prinde bine dispus. te supun şi te obligă să participi la apăsătorul necaz în dragoste.i ornezi petrecerea de ziua de naştere cu melodii atât de triste? Îndatoritor. Moody Blues? Pfui. n-o lăsăm noi? Să meargă sănătoasă. cetă eanul se grăbeşte să discute cele două aspecte cu vecinul al cărui copil a instituit vacarmul pe scară. Ceva duduie înspăimântător la câ iva paşi de el. ci Florin Peşte. Cum? A doua zi lumea merge la serviciu? Şi? Ce. Răsufli uşurat. Ei bine. E clipa când vecinul smuls din miezul filmului îşi pune două întrebări deopotrivă de justificate. E o prostie să aştep i până-n weekend. După câteva secunde de vibra ii care î i zbârlesc părul de pe bra e. Acesta simte deodată că dialogul pe care urmează să-l ini ieze n-o să aibă curtoazia şi fluiditatea pe care mizase ini ial. Unu: ce vină are el pentru suferin a altuia? Doi: ce rost are să. alteori so ia. Câteodată le deschide capul de familie. În general. cineva. la ară sau la munte. fiecare om are dreptul să se distreze. Cât despre vorbele lui. e muzica prea tare? Păi e petrecere. Ce-a i vrea. te cotropesc. un bărbat cu un glas străbătut de un tremolo venit din fundul gâtlejului. Trupa e completă la apel şi nebunia poate începe. cu stângul pe tobă şi fa a la produc ie. îşi plânge deziluzia. Lumea îmi spunea de tine / Că vrei să profi i de mine. scenariul nu suferă modificări majore de la un bairam la altul.

Cetă eanul umilit de veselia vecinilor se uită la ceas. CĂ MĂ PUN CU BĂTUTA PĂ TINE!!! Zdrang! Uşa metalică se-nchide brusc. că n-a murit nimeni dintr-un chefule . dar e unu noaptea. bietul om se întoarce în apartament. du-te la hotel. Şi oricum. ce-i drept. Probabil că e acolo de ani buni. ziceam că ne-n elegem ca-ntre oameni. Se chiuie cu aplomb. chefule ul virează decis spre orgie. De ce mă săru i aşa ? / Oricum astăzi vei pleca. — Ce vrei. domnu'. fără să i se poată ghici punctul terminus.— 'ai noroc.i place. /Ştiu că ai pe-altcineva. domnu' Nae. Între timp.. VREI SĂ. Cetă eanul e lăsat să-şi explice motivul apelului. tre' să. ci şi nişte zgomote care sugerează că nu toată lumea e la fel de nefericită în dragoste. Căci vocea rosteşte solomonic şi răspicat: — E ziua la copil.. cu cât manelistul suferă mai intens. însă vecinul nu-şi poate reprima impresia că a fost provocată de . Plină ochi. Valea. Dragoste cu năbădăi /Aşa cum este la noi /Eu pe unde-am mai trecut / Î i jur că n-am mai văzut. Unde mai pui că în felul ăsta n-ar auzi. Lăsa i. îşi dă seama că a consumat impulsuri de pomană. scrumiera de pe măsu a de cafea a vecinului zornăie stins. /Nu vreau. bă? — Poate da i muzica ni eluş mai încet — — E ziua la fi-meu. să-i trimit acasă pe to i. — Da. pune mâna pe telefon şi cheamă poli ia de proximitate. într-un târziu. nici muzica. nu vreau mila ta. Fetele mobilizate la paranghelie îşi fac auzite vocile într-o corală care acompaniază acum plonjonul introspectiv al lui Cătălin Arabu. preluate cu behăituri descreierate de plenul invitatilor. Nefericitul vecin e pus la curent cu tribula iile amoroase ale lui Sorin Copilul de Aur. — Mdea. însă de unde să le scoată? La fiecare petrecere de pe scară îşi promite să se doteze corespunzător şi de fiecare dată uită. Ce vrei. Nu. Peste cinci ore ar trebui să se trezească.. ca să tragi tu pe dreapta? — Îmi pare rău. Spirala zgomotelor urcă necontenit. dar nici deşteptătorul. salvându-l pe cetă ean de la scatoalca promisă. la celălalt capăt al firului răspunde o voce blazată iremediabil. — Şti i. cu atât fericirea petrecăre ilor e mai colorată.i desenez? Stânga-mprejur.I VOPSESC MOTORU'? MARŞ DRACU' LA TINE-N CASĂ. Alături. Da i muzica mai — — BĂĂÂĂĂI. fără ca interlocutorul să intervină cu vreo întrebare. mărturisindu-şi solidaritatea involuntară cu suferin a iubăre ului sedus şi abandonat. iar el n-are idee dacă o să apuce să închidă ochii. sărbătoarea nesim irii este în toi. Înfrânt în bunele sale inten ii. am o lucrare — — Băi cârmâz. eu mâine mă — — Zgâmboi. Omu' e-n casa lui. duc la serviciu. se tropăie vehement. care coboară până deasupra televizorului. Abia când se interesează în cât timp o să descindă echipajul care o să-i pună la punct vecinii. Din pere i nu se mai aud doar lamentări sfâşietoare. eşti nervos cu nervii? E ziua la fi-meu şi-i fac bairam. Paradoxal.. În col ul din stânga sus al sufrageriei a apărut o crăpătură diagonală. se scot ipete care anun ă împliniri erotice fulminante. i-ar fi destul de greu să doarmă cu urechile acoperite de căşti. — . A trecut de două noaptea. O pereche de căşti ar face minuni.

iar interven ia directă nu doar inutilă. mata n-ai fată? Şi? Unde i-ai făcut nunta. La ea participă — vrea. Exact. La o adică. E o gravă nesăbuin ă să-i atragi aten ia nesim itului organizator. cu siguran ă.. tunşi perie. Într-un moment atât de important pentru cimentarea rela iilor de cuplu. ei se ocupă pe rând de fiecare maşină. accese de furie vulcanică. asuda i. de maşini. N-au decât să-i taie ziua la serviciu. peste trei zile vecinii de deasupra or să prezideze peste o rupere de turtă care o să se soldeze cu o furtună sonoră de acelaşi nivel. Petreceri de genul ăsta vor mai fi. unde blochează maşinile parcate regulamentar. Aceştia seamănă cu un comando specializat în incursiunile punitive. cu for a. „Hai. împingând-o sau luând-o pe sus. Chiar în spatele Loganului său a răsărit de nicăieri un Matiz. Vacarmul atinge dimensiuni uzinale. de câte ori se mărită fata? O dată. Î i ba i gura de pomană. Pe la ora trei. sugestia absurdă. Sustragerea e imposibilă. socru mare sau cum i-o mai fi spunând că rostul parcării este tocmai acela de-a adăposti maşini. Nimeni nu poate face abstrac ie de această formă de efuziune matrimonială. să în epe unul dintre cauciucurile corpului străin care-i împiedică ieşirea sau să traseze o linie frântă cu vârful . dacă insişti. Dacă nu prin bună în elegere. Simpla paranghelie e un eveniment cu impact totuşi redus — câteva apartamente. nu? Păi şi ce atâta tevatură? Ce. Şi-atunci. În prelungirea acestuia din urmă se găseşte un Opel care nu era acolo de diminea ă. Aici nesim itul se înhamă la un generos efort de autodepăşire. la Operă?" N-are rost să-i spui nesim itului că fiica ta are opt ani sau că pur şi simplu n-ai copii. În trei ceasuri locul arată ca în palmă. Nesim itul apelează la serviciile eficiente ale câtorva dintre cei care se vor strânge îmbrăca i festiv la orele după-amiezii. Din capul locului. parcarea tot se goleşte. el ştie să umble la argumente în care se împletesc logica de cartier şi camaraderia părintească. à quoi bon avoir quitte. vecinul năpăstuit cochetează pe rând cu ideea emigrării. cel mult o scară. a sinuciderii sau a plecării într-o direc ie necunoscută cu un tren de noapte. Din câte ştie omul nostru. Cine nu se conformează îşi asumă riscuri. Singurul lucru care-l opreşte să se urnească spre gară e conştiin a inutilită ii gestului. Mare brânză. Robuşti. dom'le. Poate să cheme un taxi. Autovehiculele sunt depuse fără menajamente în parcarea de alături. să renun e cu o înjurătură. Balta Albă? Nimeni nu se poate lăuda că a perceput toate sensurile vie ii la bloc dacă n-a trecut prin experien a nun ii din parcare. opozi ia ta stârneşte râsete compătimitoare sau.muzica petrecăre ilor. ci şi primejdioasă. cu nişte tricouri negre mulându-li-se pe bicepşi. de la caz la caz. măsura elementară e golirea parcării de elementele nedorite.. Nesim itul încearcă să fie prevenitor şi începe prin a le pune în vedere proprietarilor de autovehicule că trebuie să elibereze locul. Omul e vechi printre semeni şi nu acceptă lec ii de bună purtare de la un bumbălău care habar n-are cum îl cheamă cu buletinul în mână. pentru ca festivitatea să curgă fără incidente. spre a petrece sub geamurile şi balcoanele locatarilor perplecşi. Nici la sectoarele calde din combinatele siderurgice nu găseşti o asemenea hărmălaie. Până la urmă. Golirea parcării stă sub semnul unui memorabil efort fizic. Nunta în parcare se desfăşoară pe coordonate radical diferite. Cine are proasta inspira ie să coboare din bloc după câteva ore şi să se urce la volan constată că nu are cum să iasă. nu vrea — tot cvartalul. Plimbăre ul studiază variantele de ac iune şi constată că oferta e slabă. amfitrion.

so ia îndeplineşte prompt dispozi ia conjugală şi nu peste multă vreme urechile locatarilor care îşi văd de ale lor în apartamente îndură năvala fonică a lui Nicolae Gu ă. însă percu ia lor se simte în cercevele pe o rază de minimum o sută de metri. dau şi-o mie / Numai eapă să nu fie. „Cum? Sta ia? Păi cu ea cu tot. La geamuri apar deja primele capete curioase. Bine. Costi Ioni ă (Pe pământ tu cât trăieşti. Dau şi-o sută. iar la un moment dat observă că lucrurile merg bine. dar aude mai clar decât i-ar plăcea întreaga coloană sonoră a evenimentului. şerve ele şi alte elemente de recuzită. Se aştern fe e de masă înflorate. şaptezeci la sută dintre cei afla i în această situa ie optează pentru a treia sau a patra variantă. Nu e muzică. cu o dexteritate care semnalează că nu sunt la prima opera iune de acest tip. în mijlocul parcării se înal ă un cort de toată frumuse ea. măcar ştim cum stăm. Cum po i să ceri voie bună şi randament. organizatorii devin precau i. Construc ia seamănă frapant cu un adăpost pentru sinistra i. Nu se aude nimic. tacâmuri. Bun. /De-aş putea s-ajung la tine. însă nu impecabil. sârba pe asfalt. dar nesim itul a aflat — nu de azi. bărbatul identifică problema. în parcarea golită. trăim într-o lume imperfectă. acceptă culant Gu ă.i place să mă ai. măcar să vedem şi noi cum dansează mireasa. O parte din nuntaşi îşi fac apari ia din subsolul blocului şi încep să aranjeze mese şi banchete din lemn. Nu după multă vreme. Adi Minune (Jumătatea vie ii mele. / Dar eşti departe de mine). În fiecare locuin ă din cvartal pătrund în for ă. Lipseşte ceva. Cum însă buletinul meteo nu exclude „înnorările accentuate şi precipita iile sub formă de averse". Dai o mie de parai / Dacă. e rost de nuntă. hora la bordură şi celelalte elemente ale coregrafiei de cartier se desfăşoară acoperit. Strigarea darului. socrii. Femei costumate de casă aduc farfurii. dar nu contează. plus o mă ăraie de prelungitoare. mul umit că agenda poate fi acoperită într-un timp atât de scurt. se plasează perni e moi pentru şezuturile mesenilor mai sensibili. O parte dintre martori mustăcesc în spatele geamurilor. facem proba pentru diseară. Sorin Copilul de Aur (Vagabondu' vie ii mele / Îmi faci decât zile grele / Şi orice mi-ai face tu / Eu n-am să iubesc . înzestrată cu abilită i sindicale în arta negocierii. Însă una în care legea compensa iei func ionează fără încetare. /Stai ascunsă printre stele. Liviu Puştiu (Ce suflet ai în tine / De crezi că tu faci bine / Că pleci de lângă mine. Publicul de la ferestre nu vede tortul de nuntă.cheii pe aripa metalizată." Cu ajutorul a doi zgâmboi care transportă fiecare câte o boxă. Fericita pereche. e trei după-masa. amenajările continuă. /De ce îmi juri iubire / Fără să ii la mine?). Statistic. naşii şi nuntaşii sunt feri i de privirile locatarilor. pretinde Claudia. După un efort cerebral de câteva clipe. Culoarea mai degrabă mohorâtă a pânzei de cort contrastează cu manifestările euforice pe care urmează să le ascundă privirilor. dar au grijă să recupereze în plan auditiv acest neajuns vizual. /Duşmani am cu kilogramu' / Şi prietenii cu gramu' ). se numără locurile la masă. pentru evitarea situa iilor jenante. de ieri — că scopul scuză mijloacele. într-un alai manelist inconfundabil. Nesim itul supraveghează totul cu aerul unui inspector exigent. „Dacă tot nu dormim la noapte. dacă nu pui la dispozi ie fondul sonor care trebuie să rotunjească înaltul prilej? Nesim itul îşi cheamă mugit nevasta la geam şi-i ordonă să coboare fulgerător cu un casetofon şi câteva casete. da. /Linişte n-ai să găseşti. Câteva zeci de metri mai încolo. Aha. pahare. secondat de o anume Claudia. cu care între ine un scurt dialog muzical despre cererea şi oferta în ale sexului." Ei bine.

O găselni ă interesantă în context este aşa-numita politică a uşilor deschise. fără un ritm anume. Salam. ziua de naştere se serbează anual. botezul e unic. însă apăsat — una dintre trăsăturile definitorii ale nesim itului: indiferen a dezinvoltă cu care î i impune programul lui. Au făcut ciorba.i modifica ritmurile fireşti. Iar dacă patroana spirituală a acestei forme de cenaclu este so ia administratorului. să admitem totuşi că teritoriul unde se manifestă el nu e doar apartamentul din care le toacă nervii vecinilor prin muzica dată la maximum sau parcarea pe care o transformă în restaurant. Sunt întâmplări izolate. Bursuc. Nota bene. Casa scărilor are o rezonan ă excelentă. Femeile strânse acolo. Nunta are loc o dată în via a fiecăruia (cu excep ia excep iilor). împlinirea acestei coagulări blocative are loc de obicei între aprilie şi octombrie. Aşa stând lucrurile. semn că preşedintele e popular la toate nivelurile. Transparente şi mândre nevoie mare că in casa pahar. în meniul muzical al nun ii îşi face loc şi o manea al cărei compozitor. for a de a. ceea ce aduce în apartamentele tuturor mesajele pronun ate de areopagul menajer. Dar motivul nu se leagă de concursul de cură enie. un loc în care se schimbă idei. aşa că nimic nu poate fi mai stimulativ decât o bârfă între „cumetre". impermeabilă la sugestii. Care este esen a acestui comer locvace şi anarhic nu e greu de ghicit. Te aşteaptă-ntreg poporul / Ca să ne conduci vaporul. / Bine c-a trecut hernia. re ete sau replici casnice. ghiuluri mai mari şi un BMW mai încăpător. Jean de la Craiova. Că dă tonul şi face muzica. au decongelat cotletele şi au măturat prin apartamente. nesim itul ştie la fel de bine să-şi stabilească teatrul de opera iuni în spa ii despre care omul obişnuit crede că ar trebui să aibă alte întrebuin ări. Am stabilit deja că nesim itul este o vietate invazivă. preocuparea şi optimismul fa ă de condi ia medicală a preşedintelui ării. Acesta e locul în care nesim irea se îmbracă de obicei în straie femeieşti. Nuntaşii aplaudă cu însufle ire. Ca să fie masa bogată. Cercel şi to i arhitec ii insurgen ei lăcrămoase a iubitului care îşi vede aşteptările înşelate şi iubita răpită de rivalul cu bani mai mul i. / Te aşteaptă România. Arabu. îşi manifestă interesul. cu atât mai bine. „coane" sau „mămăici". în casa scărilor. Peşte. Atlet al vie ii „la comun". de la Marriott în Ferentari şi din Giuleşti în Doroban i. fără secrete. De pildă. manevra e lesne de explicat. În . răspicat. Stima noastră şi mândria. pe intervale de timp care pot ine de la o oră la opt sau chiar la zece. Unul dintre reflexele verificate ale gospodinelor de la bloc este instalarea ritualică în casa scărilor. au darul de-a vorbi tare. Nu le interesează că nu te interesează ceea ce spun. cu fundul pe trepte sau pe banchete înguste. Stilistica lor zgomotoasă confirmă — rar. Vijelie. cumetrele renun ă la bariere şi dau de perete uşile de la intrare. Casa scărilor Ar fi o nedreptate impardonabilă să insistăm pe componenta festivă a nesim irii la bloc şi să trecem astfel nepăsători pe lângă una dintre cele mai vii manifestări ale spiritului gregar. Dacă te ui i bine. Spa iul dintre cele patru uşi devine atunci replica peste timp a agorei.altu'). capacitatea perversă de-a te smulge din liniştea propriilor tabieturi şi de-a te face părtaş la lucruri cu care nu î i propui să ai vreo legătură.

doar aguridele surpate de o pudoare clinică sau pur şi simplu neatente la exemplul vecinelor cu idei îşi mai permit constrângeri locative pentru ciopâr irea unei carcase de porc. Logic. tranşatul cărnii pe măsu a de pe palier. în limbajul blocului) să-şi înlăture urmele propriei mizerii. ele au impresia că nu sunt auzite şi atunci înlocuiesc rostirea ponderată cu strigăte de clăcaş la horă. care răcoreşte frun ile perlate de sudoare ale vestalelor care oficiază în numeroasele temple gastronomice din cartier. Uneori măsu a din casa scărilor se preschimbă în proteză logistică pentru baterea şi frăgezirea şni elelor. „Fă-mi ceva. ba chiar o uiculi ă din sticla ocrotită cu sfin enie de raziile so ului întors de la muncă. Pentru ca extazul să fie deplin. Emisiile lor trec prin pere i şi prin uşile rămase închise ale celorlal i vecini şi umplu întregul bloc. Să te văd. dar ceva te atrage ca un magnet şi te face să te apropii pe vârfuri de uşă. locatarilor de sus nu le place? Ghinion." Un alt lucru peste care nu se poate trece este că nici o discu ie în acest spa iu.primul rând. După două ore de dezbateri şi de decojire frenetică a bomboanelor agricole. cuptorul încins degajă o căldură de care gospodina modernă se fereşte cel mai bine asigurând ventilaia prin deschiderea uşii. fie muzica populară care înso eşte vesel prepararea iahniei sau a chiftelelor. De ce nu şi-au cumpărat apartament la parter? În al doilea rând. fiecare gospodină vrea să evacueze cât mai repede mirosul de mâncare gătită care tocmai i-a inundat bucătăria. iar apoi por ionarea decurge măsurat şi grijuliu. Păi altfel de ce-o plătim? Să pună mâna pe mătură. În plus. dacă nu i-a plăcut cartea. fiindcă ordinea pe scară e treaba femeii de serviciu. dar se achită fără restan e. cel pu in două dintre cele patru nesim ite cantonate în casa scărilor sunt tari de ureche. Pardon. Covorul rămâne acolo şi după ce locomotivele trenului conjugal se retrag în depouri. dacă po i. dar până la . Totul e să ai spirit de ini iativă şi curajul de-a face prima mutare. Convorbirile capătă un iz mar ial. o belicozitate amenin ătoare şi hipnotică. Fie ştirile de prânz răcnite de un radio cu baterii şi parazi i. care scâr âie crocant sub pas. În acelaşi timp. Şi ce metodă mai simplă decât asigurarea culoarului de zbor al aromelor spre ultimele etaje ale scării? A. oricât de spumoasă. bufnituri fioroase şi în general zgomote mai apropiate de dărâmarea unui perete decât de tăierea unor bucă i de carne pentru friptură. Dacă într-o primă fază casa scărilor e folosită pe post de salon de conversa ie. pune pieptul de pui sau pulpa de porc pe lemnul umed al mesei şi declanşează ofensiva. îndeosebi vara. Nesim ita scoate din dulap ciocanul-toporişcă. Abia când ai ajuns la grani a propriului apartament consta i că mersul tău furiş n-a avut nici un rost: cvartetul de guralive n-ar auzi nici dacă s-ar declanşa alarma antiaeriană. Cine deschide uşa la alt etaj şi-i aruncă priviri ofuscate gospodinei este întâmpinat cu ocheade sfidător-ostile. fie duduitul maşinii de spălat care se aude de undeva din fundul apartamentului. nu e întreagă fără aditivii tradi ionali: o igară. bunăoară. doar n-o să-i cerem lu' madam administrator („adimistrator". o pungă de semin e. O fi democra ie. În casa scărilor răsună lovituri surde. de servici. Cotiza ia fonică a fiecărui apartament de pe palier e variabilă. La ora actuală. Carnea cu os se aşază cu mişcări îndemânatice pe masa cu pricina. odată cu aerul cald. Nu vrei să auzi nimic din ce se spune acolo. Se creează astfel un curent binefăcător. Să luăm. cu timpul rosturile ei se diversifică. sub picioarele nesim itelor se aşterne un covor gri cu intarsii de mucuri. Iată o activitate care se desfăşoară tot mai des în văzul lumii. din bucătării se revarsă şi altceva. Celelalte operează la vedere şi — mai ales — la auzire.

dintre care ultimii sosi i rămân pe hol. e străin de bloc şi vrea să străbată acest defileu cu versan i din pilaf. Fapt interesant. Cine urcă atunci la etajul cu pricina are tristul privilegiu al slalomului printre mese. cuplurile de pe palier savurează împreună plăcerea statului pe scară. Nelipsita muzică. după care urcă petrecut de privirile înce oşate ale celorlal i. nişte oameni îmbrăca i în culori închise îndeasă în ei mâncăruri aduse de la bucătărie de o gospodină cu basma neagră pe cap. să dai pe gât şpri după şpri şi să îngâni refrene ale perdi iei etilice. cabină telefonică. totul invită la o gură de aer curat. Pentru o şuetă intimă şi cordială. birou pentru făcut temele. care se simt nedreptă i i. Se bea.i ofere varianta lor. Dar nu de orice tip. oaspe ii le lipesc una de alta. Nu e nevoie de mai mult de un ceas pentru o contaminare deplină. atrac ia pentru casa scărilor se transmite din genera ie în genera ie. Antrenul creşte spectaculos din clipa când în casa scărilor se instalează partenerii de via ă ai nesim itelor. cu atât mai mult cu cât ştiu că n-au avut nici un aport la sporul demografic al scării. Afară sunt douăzeci de grade. Bărba ii joacă un rol bine definit. între zece şi treisprezece ani. al doilea contribuie cu sifoanele. Asta se întâmplă de obicei în două situa ii: când gazda n-are chef ca musafirii să-i scape mâncare pe covor şi se hotărăşte să-i ină afară. Intrusul se decide pentru un mormăit ambiguu. de câte ori a divor at Nela de la parter. După ce fetele gureşe sunt somate de părin i să vină înăuntru. cât de rău îi stă tunsă lui Mimi de la opt. reprezentat de un stol de pupeze gălăgioase. seduse de perspectiva unui colocviu amical pe teme de interes imediat: ce gresie şi-a pus Tan a de la trei. iar al patrulea livrează muzica. cât mai costă kilu' de merluciu la Cora. de la care n-au voie să abdice. eticheta nu obligă la manele. se râde şi se plânge la comun. în urma lor rămân . grătar. în partea cealaltă lumea benchetuieşte volubil. în semn de solidaritate. Ce poate fi mai frumos decât să spargi semin e. fără oprelişti. E bună şi muzica de pahar. colivă şi sarmale ca să ajungă la etajul de deasupra nu ştie dacă trebuie să spună „poftă bună" sau „Dumnezeu să-l ierte". înso it de o înclinare uşoară a capului. Clădite pe afinită i inebranlabile. dar viitoarele a e rămân încăpă ânate pe loc. ce hram poartă cheliosul care vine din ce în ce mai des în vizită la Puşica de la şase şi aşa mai departe. Când reprezentantele vârstei a treia stau prin case şi aspiră nesă ios crimele şi violurile din ştirile de la ora 5. Cine vine de afară. Taraf TV sau alte citadele lăutăreşti. locul lor e luat de femei între treizeci şi cinci şi cincizeci de ani. parcul e peste drum. Într-o parte. Veselia detaşamentului de meseni ocazionali se împrăştie şi asupra celor veni i la parastas. scaune şi sticle. sau când într-unul dintre apartamente are loc un parastas cu prea mul i invita i. care transformă casa scărilor în loc de joacă. gata să-şi apere teritoriul preluat de la înaintaşi. să le povesteşti un episod din „Lacrimi de iubire" vecinelor care oricum de-abia aşteaptă să. se suspină. Chiar şi bucatele încep un balet al rocadelor. al treilea prepară şpri ul. Unul dintre ei aduce vinul. ci din aceea difuzată fără întrerupere de Etno TV. Un aer de chermeză se ridică deasupra meselor pe care.un punct. Ştafeta trece apoi în mâna noului val. loc al prezentărilor de modă şi spa iu pentru interminabile probe de limbu ie stridentă. ca într-o mare familie regăsită. alături de pieptul păros şi fruntea năduşită ale celui de care te-ai legat la bine şi la rău? Un caz care merită cu siguran ă câteva rânduri este metamorfozarea casei scărilor în sufragerie sau în sală de mese. Nu contează că zumzăiala şi chicotelile lor îi deranjează pe ceilal i — în primul rând pe cei fără copii.

Nesim itul scormoneşte înăuntru şi dacă descoperă o scrisoare sau un aviz le vâră în buzunar. nu. Dar parcă nici o acoladă nu îmbracă mai bine ritualurile nesim irii la bloc decât unul dintre sporturile extreme ale ultimilor ani: furtul de plante. să le închidă gura nemul umi ilor şi să transforme spa iul în care se află într-o arenă unde învingătorul e cunoscut înaintea luptei. la ore mici din noapte. Cu propriile arme nu poate fi înfrânt.bucă ele de sticksuri zdrobite. la volan sau la iarbă verde. ambalaje de ciocolată. palmieri pitici şi în general orice poate fi mutat prin for a bra elor dintr-o scară în alta. care încing discu ii în contradictoriu până când luminile încep să se aprindă. când lumea doarme. simpla deschidere a cutiei poştale are ca urmare un gest desprins tot din codul proastelor maniere. pe celelalte le desconsideră trufaş. le scoate din cutie cu un aer agasat şi le azvârle pe jos. Paşii lui fermi prin via a celorlal i denotă încredere. acasă sau la serviciu. ghivece cu ficuşi. stimă de sine şi conştiin a infailibilită ii. Forme ale nesim irii curente Alonja pretutindenară a nesim itului nu mai e un secret pentru nimeni. Ar putea să le arunce ori la coş (dacă urcă în apartament). Vorbim. Pe trotuar sau pe stradă. Nesim itul paralizează eforturile de reformă şi impune domnia propriilor criterii. Căci un lucru e sigur: cu tradi iile de la bloc nu te joci. Zgomotul. Dacă dă numai peste pliante şi fluturaşi. fa etele nesim irii „la comun" sunt multe şi diverse. muşcate. Ei bine. în magazin sau la restaurant. Simplul fapt că unele ghivece sunt ancorate prin sisteme complicate de balustrade şi că ingeniozitatea ho ilor surclasează toate măsurile de precau ie ale proprietarilor arată că distan a dintre nesim ire şi sminteală este uneori îngrijorător de mică. Pe de altă parte. De exemplu. Sigur. la televizor sau la petreceri. Virusul nesim irii are o tulpină în fa a căreia nimeni nu poate întreprinde nimic. nesim itul nu ratează prilejul să polueze aerul şi să scandalizeze asisten a. de fapt. în tren sau în autobuz. sub geamurile întunecate poposeşte fără un calendar anume o trupă de vorbăre i tineri. ori în tomberon (în cazul în care pleacă de-acasă). noaptea târziu. încât nu se poate mobiliza pentru câteva secunde de bună-cuviin ă. sticle goale de suc şi nelipsitele coji de semin e. Nesim itul ştie ca nimeni altul să facă abstrac ie de critici. Nesim itul le lasă să-i cadă din mână. Un îndelungat exerci iu al nepăsării îi ştampilează fiecare contact cu semenii. la meci sau la înmormântare. Via a mondenă a nesim itului . crăciuni e. excesele şi o sfântă nepăsare pentru cei din jur îi marchează invariabil comportamentul. de o competi ie interscări în care mici echipe de cercetaşi specializa i în furtişaguri şi găinării de cvartal şterpelesc. iar capetele să se i ească enervate pe fereastră. dând impresia că are atâtea pe cap.

un pahar de vin sau o cupă de şampanie. iei un minipateu. Vrei să fii un nesim it adevărat? Atunci. el apare înso it. îl molfăi cu voluptate şi începi să vorbeşti cu gura plină. Ceea ce-l aduce acolo nu e curiozitatea sau interesul. el nu poate fi tentat oricum. Mai încolo. să moară Stalin. pe care doar o imensă milă te opreşte să-i iei la palme. Doar neghiobii care se plictisesc acasă fac asemenea concesii pe timpul lor. nu să te ui i". Eventual o dată sau de două ori la început. După ce i-ai pus cât de cât burta la cale. drăcia dracului. o să înceapă şi ea să emită judecă i critice. ceilal i trebuie să ofere ceva. nici de â âielile dezaprobatoare ale invita ilor din fa a ta. de ce să nu extrapolezi? Odată ajuns la locul faptei. „Pune. acoperindu-l cu tot mai mult succes pe vorbitor. nu te sfii. Te apropii jovial. aia din stânga. nesim itul nu îşi ia niciodată o marjă politicoasă — să zicem. că după aia nu mai pupi. A ras două cupe de şampanie. măcar cinci minute înainte de începerea evenimentului." Nu uita că mobilizările de acest tip trebuie făcute în gura mare. Profită de liniştea în care publicul îl ascultă pe primul vorbitor şi trânteşte uşa librăriei sau a sălii de expozi ie.i surâdă afectuos. Cine organizează un vernisaj sau o lansare de carte fără să se preocupe de catering nu e vrednic de aten ie. Serveşte-te liniştit. Şi-atunci. „Ia uite la naşparliu' ăla. Şi fiindcă timpul nu creşte în copaci. În mod sigur. la revolu ie? Ei. un pişcot. E imposibil să nu . caută din priviri zona în care se află trata ia. De obicei. Sigur. fă. Noel Coward a spus cândva că „la televizor trebuie să apari. dacă lansarea sau vernisajul au fost anun ate pentru ora cinci. Taie-i macaroana ferm şi ghideaz-o cum numai tu ştii prin meandrele situa iilor de acest tip. e momentul să treci la discu ii sincere cu persoana care te înso eşte. se buluceşte toată lumea şi. Dacă amica pe care ai târât-o după tine are un puseu de jenă. Dacă i se pare că vorbăria durează cam mult (şi de obicei i se pare)." O să vezi că prietena o să. pa achino. şi ia lec ii. Măcar acum ai de unde alege. nici acum n-ai voie să vorbeşti? De-aia ai murit în decembrie. „Fii atent la gagica aia. Doamne fereşte. după care un al nu ştiu câtelea sim îi arată unde are rost să se ivească şi unde nu. Cu pu in curaj. e şi-acolo o chestie de-asta mai târziu. mâna şi basculează. Mai uită-te şi tu la teveu.În lumea tot mai cosmopolită în care trăim. nesim itul participă la toate evenimentele mondene pe care şi le poate îngrămădi în agendă. la acest gen de întâmplare nesim itul nu vine singur. Doar am stabilit deja că miza reală a prezen ei tale este efectul public. Păi cum adică. Un fursec." Dialogul curge firesc. aşa că nimic nu i se mai pare deplasat. remarcat şi băgat în seamă. Ca să-l merite. Evenimentul sec e un nonsens şi trebuie expediat rapid. fără păreri de rău. Fii volubil şi critic deopotrivă. Ai grijă şi fă în aşa fel încât amănuntul să nu le scape celorlal i. o grisină. ci dorin a de a fi văzut. după ce se termină discursurile. trei-patru persoane or să se uite în urmă şi-or să te vadă. ce costum şi-a tras. după ce-ai râgâit mul umit de paharul cu Pepsi pe care l-ai dat peste cap şi după ce ai văzut că primul vorbitor tot n-a obosit. crezi că stăm aici pân-apune soarele? Avem treabă şi la Cărtureşti. Indiferent dacă are invita ie — şi indiferent dacă invita ia e valabilă pentru una sau două persoane —. Ocupă o pozi ie convenabilă şi instalează-te în imediata apropiere a platourilor. rămâi pe dinafară. Ce. Nesim itul se păcăleşte foarte rar cu asemenea lucruri. vino la cinci şi douăzeci. netulburat nici de zumzetul vorbitorilor. s-a fardat cu bidineaua. Şoaptele nu-şi au rostul în democra ie. nu te lăsa impresionat. Zici că-i cioclu. să fiu a dreac. Ce te faci însă când ajungi la eveniment şi consta i că locurile din zona platourilor au fost deja ocupate? Simplu. Habar n-are de make-up.

Dacă în toiul lansării se întâmplă să. cinci fondante de dincolo. navighează cu ea spre o fereastră deschisă. Nici un organizator de evenimente n-o să aibă curajul să. n-am cum. Ce? Da. moşule. Stratagema dă roade în majoritatea cazurilor. cheia de la maşină şi medicamentele de control al tensiunii. mai am o cioacă peste-o oră. bă. Ia farfuria cu totul. Doamne îmbrăcate de firmă şi domni la patru ace slalomează gracil printre mesele cu gustări. Nu ine cont de mutrele dezgustate ale celorlal i şi de semnele pe care şi le fac între ei. Hai vorbim. câteva sandvişuri de pe farfuria asta. aşa că întinde o mână peste umărul celui din fa ă. mută-te undeva la margine şi pune-te pe înfulecat. scoate din buzunar o pungă bo ită de nailon şi treci la treabă. Fireşte. elegant şi eficient. Răspunde netulburat şi vezi ce pofteşte interlocutorul. Cel pu in la fel de interesantă este reac ia nesim itului cazat la hotel cu . saltă dezinvolt o farfurie. câtorva napolitane sau unui şni el învelit în şerve el. mai bine rămâi pe loc şi angajezi un dialog lămuritor cu celălalt. alături de farduri.i impute manevra. încât destrămarea transei hipnotice ar fi o blasfemie. Însă în cazul ăsta trebuie să vii dotat cum se cuvine. vorbeşte-un papagal. Hai sănătate. Ba chiar po i să mai faci o mişcare care să. poşetele se deschid şi fac loc printre flecuşte ele dinăuntru. n-ai de ce să. nu intra în panică. Pentru o prăpădită de lansare e de-ajuns. Dacă eşti prevăzător. mai ales că i-ar sta foarte bine în oliviera descompletată de acasă. Şi dacă telefonul mai sună o dată. zece-cincisprezece măsline (nu stăm să numărăm) pescuite din bolul plasat în mijlocul mesei şi gata. unei ciocolatele. tocmai ca să le taie cheful amatorilor. În timp ce omul de la microfon vorbeşte. Simplu. ce faci? Io? Pe-aici. Şi chiar dacă nu e. Scopul scuză mijloacele.i faci griji.i sune mobilul. Am intrat la ăştia. nu fi copil. aşa că nimeni n-o să se atingă de farfuria asupra căreia i-ai exersat zelul oratoric. chiar dacă mijloacele nu au nici o scuză. Câte-un participant inventiv se plictiseşte uneori de viermuiala browniană din jurul platourilor. la căr i." Dar librăria sau sala de expozi ii nu e singurul loc unde întâlnim această categorie de nesim it. Vorbitorul spune lucruri atât de frumoase. ce faci? O iei de la capăt? Păi frumos î i sade? Nu. există oricând şi varianta luatului pentru acasă. îşi aprinde o igară şi suflă fumul peste con inutul farfuriei. Hai pa pa pa. „Da. Nu-i păcat să deranjezi atâta lume până la uşă? Unde mai pui că după aceea trebuie să te întorci. Important e că ai pus gheara pe pradă. Cât despre tine. Trei buşeuri de aici. nimeni n-are preten ia să ieşi din librărie şi să vorbeşti afară.i certifice succesul. alt deranj. (Ar fi şi culmea. prin centru. Decât mâine pot să vin. În sala de protocol a unei bănci sau în holul unui hotel de cinci stele po i să asişti la acelaşi spectacol. fascinat de melodicitatea propriei voci şi de natura sublimă a ideilor puse în circula ie.împroşti în limite rezonabile. doi pumni de alune de pe farfurioara cealaltă. că are microfon. S-ar putea să fie ceva important. Uneori nici solni a nu-i de lepădat.) Pe de altă parte. Hai te-am pupat. Nu. iar primele rânduri ale asisten ei sunt atât de vrăjite. Mai ales că nu este singurul eveniment la care iei parte în ziua în curs. Alte eforturi. Păi nu ştiu. Hai că mai te sun eu. o aşază pe pervaz. În forfota deplină. gata să disloce concuren a prin mişcări îndelung exersate din cot sau din şold. care-i problema? Evident că nu i-ai închis telefonul şi nici nu l-ai dat pe mut. nişte pişcoturi de pe tava lunguia ă. bă. Nici conferin ele sau simpozioanele simandicoase nu sunt scutite de prezen a lui. Nu pot.

Restaurantul îi asigură decorul necesar manifestării unor aspecte specifice ale personalită ii. Tânăra de la recep ie se sfieşte să-i pună întrebări jenante şi pe bună dreptate. ceapa prăjită sau rondelele de morcov dispuse simetric. La fel ca la lansarea de carte sau la vernisaj. nu cel situat la parterul hotelului. E un tip ocupat. Nu e deloc de mirare că. În traducere. precum şi consuma ia din minibarul pustiit fără remuşcări. căci nesim itul nu se mul umeşte să ia dintr-o margine de platou. el se îngrijeşte de impactul asupra celorlal i. spre a culege şi ridichea decorativă.prilejul aceleiaşi conferin e şi informat că micul dejun este inclus în pre ul care oricum nu cade în grija lui. Acum. spumiera sau furculi a. Dacă se respectă. e vremea să treacă la ac iune. Nesim itul e director general şi poartă costume de peste o mie de euro. iar eticheta i se pare o tâmpenie fără margini. Cum să-l bănuieşti de asemenea găinării? La restaurant Un alt loc în care nesim irea e la ea acasă este restaurantul. la şapte fără cinci nesim itul e deja la uşa restaurantului. Adevărata miză a prezen ei în local este epatarea. la firme sau la nevastă. mai ales că nesim itul a aflat că e vorba de un mic dejun suedez. Cum adică. ci înfige tacâmul în mijloc. Invita ia nu trebuie ratată cu nici un chip. Estetica bucatelor a fost pulverizată. Nesim itul îşi pune vârtos în farfurie mult peste cât ar putea să mănânce. acesta se aşază la masă înaintea partenerei. N-are importan ă că la bucătărie ospătarii şuşotesc ironic. nesim itul respectă cu stricte e tot ceea ce a văzut la televizor sau la al i nesim i i mai rutina i. El baleiază atent oferta şi se decide fără ezitare. se întoarce la locul crimei şi. înghi i cât po i să duci şi mai iei şi în cameră. Nici o farfurie nu mai păstrează aspectul ini ial. ci a organizatorilor. Rămâne în cameră şi se uită la televizor. Doar e gratis. La fel de pu in contează că după acest tur de for ă matinal nesim itul riscă să i se facă rău şi să rateze prima parte a lucrărilor. omul nostru dispare fără să achite cele douăzeci de telefoane date la prieteni. cu un aer de plictis suveran. Cine intră după el în restaurant şi îşi aruncă ochii asupra platourilor are impresia că bufetul tocmai a scăpat dintr-o tornadă sau că a fost inta unei invazii recente a termitelor. cu gândurile risipite concomitent în multe direc ii. A fost invitat aici prin amabilitatea USAID. Încă din secunda când intră în local. profitând că e încă singur în local. singură nu poate? E . Treaba lor. însă. să-şi ajute prietena să se aşeze? Da' ce. Doar limita ii şi nesătuii se duc la cârciumă ca să mănânce şi să bea. măslina cu gogoşar. Cel de sine stătător. Cu atât mai bine. Pentru ca ritualul seduc iei să nu aibă nici cea mai mică fisură. îşi asigură şi aprovizionarea la pachet. Potolirea foamei e unul dintre ultimele lucruri pentru care un nesim it ar intra pe uşa unui local. A celor din jur. Dacă orele de servire a mesei sunt între şapte şi nouă diminea a. Peste tot se văd urme de săpături înfrigurate. nesim itul răsare în acest spa iu cu un alt scop decât cel tradi ional. a UNESCO sau a Fondului Na iunilor Unite pentru Dezvoltare. la eliberarea camerei de hotel. Lumea de la mese trebuie să conştientizeze vecinătatea înaltă a nesim itului. Nesim itul a făcut prăpăd cu lingura. dar în primul rând a partenerei. După ce îşi duce recolta la masă.

ci „Gata. Şi la restaurant. Din capul locului. Ei trebuie să-i stea în continuare pe nas. E plin pământul de ciuda i. chiar dacă înăuntru e umbră şi răcoare. nici măcar „Auzi. În primul rând. Nimic n-o îndreptă eşte să aştepte de la cel cu care împarte masa altceva decât o neglijare totală. curu-n maşină şi la crăpelni ă. făptura care-l înso eşte face figură de anexă. După cum este aberant să-i pretinzi nesim itului să renun e la ochelarii de soare pe durata mesei. un trofeu cu sâni. „sfidător la cer". Sarasate sau Brahms. Ele semnalează tuturor. Unii caraghioşi îşi in cheile ascunse în fundul buzunarului sau chiar — o enormitate fără margini — îşi închid mobilul cât timp mănâncă.i e foame. mai nervos. Poate că o filează pe bruneta din col . birtul nu-i biserică. Doar am spus că avem de-a face cu un om ocupat. ci cu o soma ie fără variante de răspuns. ci un fragment din Boccherini. ca de altfel peste tot pe unde se afişează în compania nesim itului. alături de alte elemente de recuzită. Cine ştie la ce afaceri complicate s-o fi gândind chiar în clipa aceea? Dacă acceptăm ideea că nesim itul excelează în arta de-a fi bădăran. un breloc cu breton. Rostul ei rămâne pur decorativ. ci îi dau ocazia să studieze clientela de la celelalte mese fără să-şi dea nimeni seama încotro se uită. Şi asta fiindcă nesim itul are grijă să se scoată pe sine în prim-plan. ba chiar să comande un grătar şi-o salată —. să respire. mobilul trebuie lăsat să sune de trei-patru ori înainte ca nesim itul să răspundă. Nu există carte de vizită mai expresivă pentru nesim it decât aceste obiecte mici. care ascultă confiden ele unui ins puriu şi plin de bani. Ce facem acum. aşa trebuie să rămână şi la masă. „Caută mereu . începând cu partenera căzută deja într-o admira ie fără grani e şi sfârşind cu chelnerul care ia comanda. să te descoperi când îi calci pragul. Este un obiect vorbitor de plan secund. Nesim itul tânăr îşi e dator sieşi cu o probă de consecven ă vestimentară. Nu-i po i cere unui impetuos în ale nesim irii să se convertească brusc la discre ie. că n-am timp". Ar fi nedrept să nu ne oprim şi la atitudinea nesim itului fa ă de persoana pe care a scos-o (deşi mai corect ar fi „a remorcat-o") în oraş. i-o ştirbim de dragul unui moft? Nu-i normal. Asta e. căreia îi cercetează decolteul cu priviri lacome. Şi-a păstrat câteva drepturi fundamentale — să clipească. E ca şi cum ai aştepta derapaje frivole din partea unui ayatollah sau alegeri libere într-o ară condusă de o juntă militară. nu avem de-a face cu o propunere căreia partenera îi consimte. atunci nu avem voie să trecem peste două dintre accesoriile obligatorii pentru to i reprezentan ii categoriei: cheile de la maşină şi telefonul mobil. o arătare docilă şi dependentă. penalizând cu vorba. Locul ei este undeva în decor. iar uneori cu fapta eventualele gesturi de frondă ale persoanei de alături. Ambele trebuie scoase repede din buzunare şi aşezate pe masă. vorba unui politician în plină ascensiune. Ochelarii de soare purta i în local nu sunt doar un capriciu al mârlanului de tip nou. Ceea ce aude tânăra astfel răsfă ată nu este „Vrei să mergem undeva să mâncăm?". Sau poate că pur şi simplu se uită în gol.schiloadă? Stă în cărucior? E coca mică? Nu poate să-şi lipească fundul de scaun fără asisten ă tehnică? Poftim situa ie. În al doilea. Mai mult. Nu de alta. Hai. şapca face parte din identitatea omului. ie nu. dar ca să ştim cum stăm la capitolul cultură generală. că eu aş cam hali". dar în rest trăieşte şi func ionează prin procură. în clipa când dă semne de via ă. E cazul să vadă şi tolomacii din jur că soneria de apel nu e un simplu zbârnâit. Dacă înainte de intrarea în restaurant avea şapca pe cap. că respiră acelaşi aer cu o persoană cu statut. O ignorare masivă. Poate că s-a oprit asupra roşcatei de sub instala ia de aer condi ionat. Între tacâmuri şi pahare. dar atât de importante.

Lucrurile se schimbă dacă nesim itul are de-a face cu o ospătări ă. „Mul umesc" în sus. nici glugă de coceni. bă. vineri ai mălaiu'. mai treacă-meargă. Aici sclifoseala frizează deja patologicul. De pildă. e ruşine? Nu e. Pe de altă parte. acesta este punctul şapte din decalogul nesim itului. ea n-are voie să includă două cuvinte primejdioase. this will have to stop7. când vrea să arate că între el şi ospătari se întinde o distan ă insondabilă. „băiatu"' (alintat cu acest apelativ chiar şi atunci când are peste cincizeci de ani) primeşte un salariu pentru că. fir-ar să fie. Asta înseamnă aluzia deocheată. Căci o altă constantă a nesim itului ieşit la restaurant cu perechea este tutuirea necondi ionată a personalului. Eşti client. Ce. toată ziua bună ziua „mul umesc". la limita răstelii. Doar o formă gravă de paralizie a min ii poate duce la asemenea abateri. Fapt foarte important. ridică-mi-o şi mie". Cum să-l rogi pe ospătar? De ce e pus acolo. nu ca să te servească? Păi atunci ce rost are rugămintea? Mai mult. străduindu-se să nu dezvăluie chiar tot. Nesim itul tutuieşte fără să i se permită în general. Şi tot referitor la rugăminte. al ii se ab in cu greu să râdă. nesim itul e perfect conştient că ea se practică doar de jos în sus. Sunt nişte acrituri triste. atrăgătoare şi îmbrăcată cu o fustă scurtă. iar tu plăteşti consuma ia. răspicat..i aduce mâncarea. să moară ce-am mai scump. ci de situare pe un palier superior." În caz că a i uitat. Nesim itul îşi dă seama că lumea din jur are criterii fanteziste şi fără urmă de sim practic. nesim itul va adăuga comenzii un „mânca. dar cu atât mai mult în localuri. De când îi roagă clien ii pe ospătari? A.") La restaurant însă.i-aş" ataşant. N-au decât.i aducă o cafea. găunoşenia fiecărui gest şi atitudinea de ins urzicat încă din clipa venirii pe lume nu se potrivesc deloc cu formulele de genul „mul umesc" şi „vă rog". Unii îl privesc intriga i. el. el trebuie purtat cu voce tare. Terorizată de eventualitatea reclama iei în caz de nesupunere. „Vezi că mi-a căzut batista.prim-planul. încearcă să fii contaminant. Iar asta nu e o dovadă de familiaritate. Să audă toată lumea cum comandă el cocteil de batog şi langustine cu sos remoulade. Iar dacă nefericita e tânără. Dacă-l prinzi în toane bune. Din capul locului. Cât mai tare. mai normal ar fi să te roage ospătarul să te laşi servit decât să-l rogi tu pe el să. Sile. fata se apleacă stângaci. Nesim itul se bucură când vede capetele altor meseni întorcându-se spre el cu expresii dintre cele mai diverse. poate să-l sune pe Moalfă din Baicului şi să-l roage să-l mai păsuiască două-trei zile cu datoria. Vai şi-amar de ei. Comanda trebuie făcută decis. Dar aşa. dacă mâncarea era pe gratis. care habar n-au cum se trăieşte în ziua de azi. „Adu' şi mie un coniac" sună incomparabil mai bine decât „Vă rog să-mi aduce i un coniac". ceea ce-l ambi ionează în direc ia unei reforme din mers. te rog io. ciupitul de fund şi ochii înfip i în decolteu. semn că încă nu are reproşuri majore fa ă de felul cum a fost servit. („Hai. al ii îşi dau ochii peste cap exceda i. stilistica lui coteşte decis spre repertoriul cazon. Nu cârlig de rufe. „te rog".. din fondul interzis al limbii: „vă rog". Nesim itul o 7 Asta nu mai poate să dureze . Vorba americanilor la Pearl Harbor. Rectific. Reforma cu pricina presupune totodată renun area imediată la un alt cuvânt infamant: „mul umesc". comenzile o ărâte ale nesim itului în mijlocul localului. „mul umesc" în jos. Au impresia că dacă vorbesc cu prune-n gură şi-şi murmură comenzile la urechea ospătarilor sunt mai interesan i. ordonă nesim itul când constată că ospătări a nu poartă sutien şi are o înzestrare pectorală generoasă. Dialogul eroului nostru cu ospătarul are particularită i bine conturate.

Lasă un bacşiş mai mare decât s-ar cuveni şi nu uită să-i dea instruc iuni de folosire ospătarului. căci la el sunt pâinea. Nu te lăsa marginalizat. hopa sus. ridicându-se exemplificator. să întârzii ca mireasa la oglindă. Fenomenul se repetă între aceiaşi parametri la felul doi. tată. care încă n-a ajuns la nivelul de performan ă aşteptat. Ce trebuie să faci ca să fii un nesim it autentic în sala de spectacol? Întâi de toate. să ai de-un meniu la MacDonald's. punctul trei din decalogul nesim itului. Câ iva curioşi îşi asumă riscul şi se întorc. Fata îl urmează supusă. Şi poate că nici nu-i prudent să-l ignore. strângând cu bucă ele de pâine ultimele urme de sos. cu coatele sprijinite temeinic de masă şi aflat în plin efort de golire în trei minute a unei farfurii de care oamenii normali se ocupă în cincisprezece-douăzeci. Îşi priveşte compătimitor jumătatea. însă manifestă un respect de-a dreptul mistic pentru cele zece porunci care-i definesc personalitatea şi caracterul. Masculul hotărât să doboare recordul mondial în materie devine centrul de emisie al unor sunete greu clasificabile. „Pătrunde pretutindeni. Conectat la farmecul vie ii citadine. spârcâieli. icnete. nesim itul decide să ridice ancora. mai ales că-i e cam foame. mai devreme sau mai târziu. cu o vorbă a lui Ludovic al XIV-lea. Aceasta este polite ea regilor. Pe lângă ." Aşa sună. Nicăieri în Constitu ie nu există vreun paragraf care să te oblige pe tine. fără prejudecă i. a ospătări ei. să fiu al dracu'". că nici aici nu eşti în siguran ă.. Cum însă ieşitul la restaurant presupune în cele din urmă consumarea mâncării comandate. pleoscăituri. Numai că nesim itul nostru are alibiul traiului în plină republică şi priveşte cu dezgust şi neîncredere vorbele fine ale trecutului. Pu ine lucruri sunt mai greu de suportat pentru nesim it decât punctualitatea. prezen a lui a devenit o certitudine de nezguduit. „Gata. cetăean al României de azi. la un moment dat nesim itul renun ă la măgării şi se concentrează asupra bucatelor. la Operă sau la Ateneu. După ce spală vesela. El e ancorat în prezent şi trăieşte după norme proprii. fiindcă de multe ori nesim itul aşteaptă acolade pentru abordarea îndrăznea ă. I-ar plăcea să termine de mâncat. cu itul. nesim itul nu poate lipsi dintr-o sală de spectacol. partenera nesim itului mai înghite câ iva dumica i şi dă gata o treime din salată. Spectacolul seamănă binişor cu furajarea unui animal domestic. la operă. de crescătorie. dar n-are noroc." În timp ce ospătarul se retrage de la masă.. La urechile vecinilor de la celelalte mese ajunge un potpuriu de sorbituri. Totul se petrece sub ochii partenerei / prietenei / so iei care se chinuie de pomană să ignore episodul. Să trăieşti. La teatru. că ne-apucă Revelionu'". E imposibil să intri într-un asemenea spa iu fără să descoperi. Mai ales că ai făcut-o o dată şi-ai pierdut un sfert de oră până să se ridice afurisita aia de cortină. cheia de la maşină şi carnetul de cecuri. „ ine. când prietena încă n-a terminat ciorba. Retina lor se lipeşte de un ins lăbăr at deasupra farfuriei. dacă ine i minte. Iar omul nostru are destule minusuri. La teatru sau la film. şi cere nota cu un muget grăbit. la film. să intri din timp în sală. molfăieli şi leorpăieli care culminează cu o râgâială scurtă şi definitivă ca un foc de armă.inspectează cu un rânjet lubric şi conchide în gura mare: „Ce pepeni ai. o îndeamnă nesim itul.

în mijlocul publicului care soarbe scena din ochi. Vecinul din dreapta emite un suspin aluziv. i s-a părut că titlul — Aşteptându-l pe Godot — anun a lucruri interesante. Nesim itul nu reac ionează. de unde scoate una dintre cele cincisprezece bombonele cu fructe fără de care nu pleacă niciodată de-acasă. încropit probabil din resturi uitate prin magazie. bomboana este eliberată din lipicioasa ei captivitate şi introdusă delicat în gură. nene. Alteori indivizii pleacă de pe scenă şi te lasă în fa a unui decor second-hand. Eroul ridică zece oameni ca să ajungă la locul lui. dar nici ăla nu-i mai breaz. ci fiindcă sfidarea celorlal i face parte din planul de contaminare. În primul rând. nesim itul e deja edificat: ceea ce vede nu-i pe placul lui. Intrarea nesim itului în sală după începerea spectacolului — teoretic interzisă. foşnit şi păpat. săgetându-l cu priviri dojenitoare. are grijă ca de data asta să calce pe altcineva. dă ocol câtorva rânduri de scaune şi repetă opera iunea. Tăceri lungi. nesim itul scoate mobilul din buzunar şi se pune pe trimis sms-uri. După trei sms-uri. . Respect. eventual împins cu vârful pantofului sub scaunul vecinei. iar pe trei dintre ei îi calcă apăsat pe picior. iată-l condamnat la o plictiseală feroce. Când colo. Nesim itul îşi aduce aminte că a citit undeva o caracterizare tranşantă a piesei: „O aiureală în care nu se întâmplă nimic de două ori". tot aşa nu-i po i cere mârlanului să fie curtenitor. scenariul suferă modificări importante. Nesim itul îşi suge măselele gânditor. Ar fi timpul să mai păpăm o bomboană. dar degeaba. hotărât să umple cumva timpul pierdut contra cost printre snobii ăştia moşmondi i. Nesim itul nu îşi cere iertare din principiu. Ini ial a crezut că-i o glumă. vre i şi voi? N-are tata. Nu fiindcă n-ar avea conştiin a propriilor greşeli. că v-ar da. Din când în când mai apare un ciudat. Viziune. însă asta nu-l demobilizează pe nesimit." La câteva minute după începerea spectacolului. el constată că biletul se află în partea cealaltă a sălii. „Ce-i. Dat fiind efortul depus. Culmea e că pentru aşa ceva mai trebuie să dai şi bani. Cert este că aştepta o cu totul altă desfăşurare de for e. dar uite că exact aşa stau lucrurile.asta. cică. Se întoarce. Fiecare literă tastată pe display scoate un clinchet mic. Zis. nesim irea şi polite ea sunt incompatibile. practic la ordinea zilei — se soldează cu un mic exerci iu de înviorare pentru ghinioniştii care au bilete pe acelaşi rând. Desfacerea ambalajului e întru câtva anevoioasă. După câteva secunde de orbecăială. priviri albe. Îşi vede mai departe de mesaje. o doamnă de pe diagonală se întoarce şi-i susură conspirativ: „Se uită Dinică la dumneavoastră". La cinematograf. Buuun. Nesim itul zâmbeşte şmecher şi le face cu ochiul. minute întregi de nemişcare." Rumoarea din sală îi dă de în eles că şi-a atins scopul. constată că femeia spune adevărul şi se decide pentru un salut apt să dinamizeze ni el atmosfera. Ce se întâmplă cu ambalajul? Este aruncat pe jos. Cine aşteaptă scuze nu ştie cu cine are de-a face. Când şi-a cumpărat bilet. „Hai noroc. o batjocură în toată regula. care atrage aten ia celor din jur. Aiurea. Doi inşi se plimbă de la un capăt la altul al scenei şi vorbesc de-ale lor. Artişti. cercetează cu aten ie scena. Aşa cum nu pot încăpea două săbii în aceeaşi teacă. Nu îşi dă seama ce anume îl contrariază şi de fapt n-are importană. nesim itul ştie că merită o mică recompensă. Se caută relaxat prin buzunare. După o foşneală care durează cam o jumătate de minut. nea Paraipane. Şi fiindcă tot n-are nimic mai bun de făcut. Câ iva dintre scrobi ii din fa a lui s-au întors între timp spre el.

Imediat după ce observă că nu mai are nimic în pungă. da' n-ai vrut." Dacă eşti un nesim it animat de valorile spiritului de echipă." Lumea din jur ar prefera. pisi. printr-o pălitură scurtă cu podul palmei. în care nu se mai împart bilete cu locuri. Unde mai pui că şi regizorul e la fel de dobitoc. a acceptat să meargă la Troia. da' la coadă boşorogu' se prinde că ălălalt vrea să-l luxeze şi-i dă el eapă. ia fii atentă. aici folosirea telefonului mobil nu mai este privită cu aceeaşi adversitate ca la teatru. iar fragila ei fată. La film po i să vorbeşti cu jumătă ile de oră. chit că nu prea-i place că fata lui. Fiecare stă pe unde-apucă. Hopaaa. că i-a spart unu' călcâiu'? Păi pe Ronaldinho îl lovesc ăia de cinşpe ori pe meci şi n-are nici pe naiba. sala de cinematograf pune la dispozi ie destule variante de divertisment în afara filmului propriu-zis. Asta până când Ahile e săgetat în călcâi şi moare. Trupa se răsfiră în toată sala. Dacă rulează un thriller sau un film istoric. fă. Efectul e garantat. „Să vezi ce carabe le trage ăsta mic la gabori. Un caz aparte îl reprezintă nesim itul care îşi aduce amica la film pentru ca aceasta să-i admire cunoştin ele şi memoria." Dacă fata are nefasta inspira ie să pretindă că vrea să vadă ce se întâmplă în continuare. suferă primele semne de aritmie. Timp de o oră şi jumătate. cucerită cu atâtea sacrificii. Doamnei din fa ă i se năruie cocul din cauza sperieturii. cuibărită pe scaunul de alături. „Păi î i spun eu.nesim itul nu vine singur. „Bă. o umflă şi o face să pocnească zgomotos. La mare pre se găseşte. Individul a văzut deja filmul. uite fază mişto aicea. Băie ii sunt pe felie. Singurele perioade când nesim itul tace sunt cele în care încearcă să-i bage mâna pe sub fustă fetei sau să-i pipăie sânii. de exemplu. Eventualele ei împotriviri declanşează o mânie prost strunită. Acum. În al doilea. i-am zis. se uită transportată la Brad Pitt. desigur. Filmu' lu' peşte. nesim itul o duce la gură. nesim itul vine imediat cu solu ia. aşa că e la curent cu tot ce se întâmplă pe ecran. Prima etapă a activită ii lui de spectator constă în hăpăirea nervoasă a floricelelor. astfel încât la urechile celor din jur să ajungă măcar o parte din expresia sonoră a efortului. hărmălaia instala iei quadrofonice e atât de mare. să vadă filmul fără comentarii. fie cu gaşca. mai ales când se află în prezen a partenerei. Asta îi dă prilejul s-o avertizeze cu voce tare pe fătucă şi s-o pregătească pentru întorsăturile bruşte de situa ie. Şi e-ntuneric." Fata aprobă încântată din cap. cum le ştie el pe toate. La intrarea în sală nesim itul se aprovizionează cu suficientă muni ie pentru o proiec ie de minimum două ore. pocnirea pungilor cu floricele imediat după consumarea con inutului. de preferin ă cu gura deschisă şi cu o uşoară mişcare de rota ie a maxilarului. Vine bărbatu' la blonda aia şi-o găseşte cu altu-n pat. Al naibii Gigi. frate. po i să vii la film cu şapte-opt colegi. E momentul în care nesim itul îşi clamează revolta atât fa ă de şubrezenia scenariului. ci fie cu perechea. nu vede nimeni. „A. dar asta înseamnă să ai preten ii absurde. Spa ierea corectă a invadatorilor asigură succesul unui joc care creşte în popularitate de la o zi la alta: sticla traseistă. omul rezistă pe baricade şi iese din mu enie doar la scenele de luptă. unde mândrul posesor avea parte imediat de figuri constipate şi de reproşuri şoptite. să nu intrăm la porcăria asta. E o distrac ie fără . cât şi fa ă de slabele cunoştin e de anatomie ale celui care l-a scris. că nu te-omor. Cască ochii. să vezi cum le împrăştie creierii pe pere i. moşu' şi ăla tânăr. ăştia-s nebuni? Cum s-o mierleşti. În plus. „Stai. fiindcă e un cinematograf de cartier." Nesim itul la cinematograf ştie de asemenea să-şi exercite spiritul critic. De dragul ei. când încurajează ca la fotbal pe oricine se bate cu playboy-ul ăla blond care fură inimi. încât nu te auzi nici dacă răcneşti din to i bojocii.

" Şi de data asta reac ia sălii oscilează între furie mută şi consternare. Îl auzi la conferin a de presă a lui Placido Domingo. metoda optimă e împingerea sticlei pe podea de la jucătorul A la jucătorul B şi aşa mai departe. Cercetătorului american Martin Cooper nu i-a trecut niciodată prin minte că inven ia sa nu va fi doar un mijloc de comunicare nestingherită. zis şi portabil. Îl auzi la şcoală. Am pomenit deja. zis şi celular. nici alta. le comunică aleşilor na iei că Anglia sprijină eforturile de reformă ale României. înainte ca oaspetele să răspundă unei întrebări puse de ziarişti. este parte integrantă a identită ii nesim itului. a glăsuit Arhimede. când Tony Blair. Rămăşi ele zilei se transformă brutal în Rămăşi ele sticlei. Îl auzi la meciul de Cupa Davis. care circulă vijelios de la un nesim it la altul. ci doar cu un principiu elementar: iritarea spectatorilor — mul i. din buzunarul defunctului). cu vodcă. la urechea sau pe masa de la restaurant a nesim itului. Ea constă de fapt într-o sticlă plină (cu vin. Telefonul mobil. în hazul celorlal i şase. pe care nesim i ii şi-o pasează din spate în fa ă şi dintr-o parte în alta. de câteva ori. ci şi o modalitate de poten are a mojiciei. tramvaiul care trece prin fa a cinematografului sau metroul care circulă pe dedesubt? Nici una. în timp ce profesorul îl bate la cap cu nişte aiureli de logaritmi. de rolul consistent pe care-l joacă telefonul mobil în mâna. Îl auzi în Parlament. „Da i-mi un mobil şi nimic n-o să mai fie cum a fost". La ora actuală. nici o redută nu mai pare inexpugnabilă. se aude brusc un duruit care dă fiori sălii. zis şi celular. este mottoul nesim itului. Coletul e la mine. În miezul unui dialog murmurat între Anthony Hopkins şi James Fox. fie profesorul are de comunicat ceva ce nu suportă amânare. Îl auzi la invitatul într-o emisiune TV care . exact când preotul vorbeşte despre locul cu verdea ă unde s-a mutat robul lui Dumnezeu (există. Îl auzi în buzunarul chirurgului care tocmai a intrat în opera ie. Şi fiindcă distan a dintre jucători nu poate fi acoperită prin simplă alonjă. deloc îndepărtată. E doar sticla cu băutură.reguli precise. telefonul mobil. bazat pe interpretarea actorilor şi pe nuan ele vocilor lor. care să-i scoată pentru o sută de minute din vacarmul vie ii cotidiene. când soneria de apel se va auzi din sicriu. la drept vorbind. Sub ochii spectatorilor distraşi. chiar când Horia Andreescu ridică bagheta şi anun ă începerea simfoniei. Cu el la centură. n-are importan ă) . Efectul e garantat îndeosebi când filmul care rulează e unul de atmosferă. Îl auzi la Ateneu. taman când Andrei Pavel ridică mingea deasupra capului şi se pregăteşte să servească în ghemul decisiv al unui joc încrâncenat. recuzita jocului nu are nimic spectaculos. În compania unui prieten atât de mic. pe banca elevului care nu şi-a revenit din mahmureală. dar atât de statornic. Hai noroc. pu ini — care şi-au propus o vizionare tihnită. Mobilul este folosit când vrei şi mai ales când nu vrei. „Recep ie. nesim itul ştie că nu e singur în asaltul întreprins asupra normelor fireşti de convie uire. recep ie. când fie studentul. Îl auzi în biserică. „Da i-mi un punct de sprijin şi voi urni Pământul din loc". La rândul ei. Îl auzi în sesiunea de examen. zis şi portabil Formele nesim irii curente sunt din ce în ce mai bine slujite de cuceririle tehnicii. invitat de onoare. invitându-i pe hâtri să parieze pe ziua. Ce să fie. şi cazuri când el sună de sub sutana preotului.

A i calculat greşit. Şerve elul de hârtie. ci invers. Îşi suflă nasul cu zgomot şi stropeşte trotuarul fără să se sinchisească. în saloanele de spital. unde oamenii s-au adunat să aprindă lumânări. Nu. Cum adică. Efectul e nul. Se ascunde în spatele unui copac şi-şi face nevoile la lumina zilei. E limpede că le scapă destule sensuri ale vie ii la început de mileniu. Şi totodată o trădare. Deplasarea în acest spa iu este un slalom haotic printre flegme. Îl auzi la gala premiilor Uniter sau la semnarea unui protocol de colaborare cu o ară scandinavă. E ca şi cum ai implora o cascadă să se oprească. Cei care încă n-au asimilat această lec ie simplă şi utilă trebuie să se autoevalueze grabnic. Nu nesim itul se pliază pe cutumele celorlal i. Încet-încet. Pe stradă pur şi simplu Strada şi trotuarul oferă. nu. la rândul lor. iar acum lucrurile nu mai pot fi date înapoi. nu e agresiv. însă dacă vrei să-l supui unei cât de mici reforme. tot aşa nesim itul nu poate fi convertit la bună-cuviin ă printr-un apel jalnic şi nesărat. fiindcă aşteaptă un mesaj vital (corolarul acestei situa ii e că-l auzi câteodată chiar şi la moderator). însă ştie că folosirea lui ar fi o concesie inacceptabilă. amfitrionii exaspera i au început să lipească foi A4 pe care stă scrisă negru pe alb rugămintea expresă de închidere a telefoanelor mobile. E ca şi cum ai vrea să fotografiezi vântul. Nesim itul iubitor de animale aduce o notă aparte în acest peisaj. sticlu a de suc — toate aceste resturi inutile ajung pe caldarâm şi jalonează traseul nesim itului printre semeni. cadrul optim de manifestare a nesim irii. Îl auzi lângă troica de la Universitate. Nesim itul e un virtuoz al gesturilor intime săvârşite în public. Ce. În sălile de conferin e. fără ezitări sau stângăcii. îşi iese din sărite doar când încerci să-l corectezi. în biserici. Hansel şi Gretel nu aruncau firimituri în urmă? Despre ei de ce nu zice lumea nimic? De unde şi până unde această folosire injustă a dublului cântar? Trotuarul a devenit de mult o zonă irespirabilă. cotorul de pară. a văzut că receptaculele verzui de pe marginea trotuarului erau evitate sistematic. care a văzut lumea. se revoltă neîntârziat. Îşi ron ăie voiniceşte hamburgerul şi aruncă hârtia pe jos. Scuipă guma de mestecat când nu mai are gust. avem de-a face cu un ins sentimental. ca să plăteşti un abonament degeaba? Poftim tupeu. şi-a format reflexul. Aici nesim itul excelează pe spa ii mici. uneori chiar contondent. Malacul care îşi aprinde ultima igară din pachet şi pe urmă aruncă pachetul pe jos vede coşul de gunoi aflat la zece metri de el. ambalaje şi raha i de câine. Străbate lumea cu un aer suficient şi nepreocupat. coaja de banană. Aşa cum întreg Aliotmanul nu se putea împiedica de un ciot. În cazul lui.nu poate fi convins să-l închidă. să. sperând să nu treacă mult până ca ea să se lipească de talpa unui pieton neatent. punga de semin e. Încă de când era copil şi mergea cu taică-său de mână. Cine se încumetă la aventuri pedestre îşi asumă riscuri majore.i închizi mobilul? Atunci ce rost are să-l ii la tine? Doar aşa. pe arenele de tenis şi în sălile de spectacol. Cât timp îl laşi în treaba lui. Se debarasează de tot ce-i prisoseşte. Îl auzi inclusiv la consfătuirile cu ştaif pe tema rolului dăunător pe care-l are vorbitul excesiv la mobil. a luat via a în piept şi a ajuns să reverse asupra câinelui iubirea pe care n-o merită .

Câinele este un animal sublim. Te ui i nedumerit în jur şi consta i că eşti pe trotuar. Acesta î i face minimul hatâr al unui claxonat nerăbdător. În plus. fiindcă atunci nesim itul ştie că stropii de apă n-ar face decât să-i compromită frizura gelată).i strecoară vreo două de dulce. şi. Cine îl ascultă simte că a nimerit în preajma unui om dezamăgit de propria specie. în Germania proprietarul de câine are mereu în buzunar o pungă de plastic în care adună cotiza ia excrementală a patrupedului. în fond — nesim itul nu poate pricepe. vorba cântecului. Atunci el recade în postura cotarlei. Trotuarul este depozitarul multor manifestări de nesim ire. Aici schimbarea de decor îi impune nesim itului o utilă diversificare de registru. modalitatea de circula ie printre pietoni îi îngăduie să nu-i avertizeze pe impruden ii care nu se lipesc de ziduri. gata să intre în tine dacă nu te fereşti. inclusiv în ceea ce priveşte scoaterea câinelui la plimbare în spa ii publice. o statuie vie a fidelită ii. nesim itul încheie discu ia pe un ton şuierat şi repezit. totuşi. tot dreptul să păşeşti calm şi să te gândeşti la ce. . în timp ce. Vrei să mă calce maşina?" Între aceleaşi coordonate s-ar desfăşura şi discursul nesim itului pe role. La plajă Însă cine e curios are ce să înve e şi de pe plajă.i pune în vedere să-i dispari din raza de ac iune. După ce. ci să-i măture din drum cu ghionturi în plex înso ite de chiuituri victorioase. e materie biodegradabilă. dar nu se poate pune în situa iile umilitoare pe care le acceptă acesta. Marea care. Pe el calcă neveste cocârjate sub greutatea bagajelor. Merită să-i spui că n-are ce să caute pe-acolo? Doar dacă n-ai mai fost înjurat de mult. Două-trei ploi zdravene şi gata. o asemenea manifestare e o formă de pierdere a min ilor.fiin ele bipede. una dintre ariile predilecte de răspândire estivală a nesim itului. dacă s-ar opri ca să te bage în seamă. Ai. E nesim itul pe bicicletă. un exemplu de prietenie dezinteresată. foile de varză rămase de la sarmale sau chiar pungi de gunoi cu totul (îndeosebi când plouă. O rudă îndepărtată a acestui specimen se apropie vijelios. Abia când îl vezi în ac iune descoperi că admira ia lui pentru Occidentul riguros e pur declarativă.i place.i faci plimbarea de seară. Şi oare cât de prost trebuie să fii ca să-i strângi rahatul? Oricum. Şi tot aici nimeresc pieli ele azvârlite pentru maidanezi. Pentru nesim it. „Mergi tu pe stradă. vegheate de capi de familie care îşi transportă grijuliu sticla de bere pentru mici şi meci. Ce nevoie o fi de sclifoselile astea caraghioase — şi degradante pentru rasa umană. Însă punctul tău de vedere nu coincide cu al nesim itului. Tot pe el aterizează cojile scuipate pe bandă rulantă de amorezi care îşi rotunjesc iubirea sub binecuvântarea florii-soarelui sau a bostanului. băi tăgâr ă. adică. În cazul lui. un simbol al încrederii şi devotamentului. s-a făcut curat. Nesim itul din această categorie elogiază sim ul civic al apuseanului. „ne cheamă la ea" extinde inevitabil invita ia şi asupra personajului nostru. De pildă. Pe acelaşi covor asfaltic primitor aterizează mucurile aruncate direct pe geam de fumătorii care in prea mult la scrumiere ca să le murdărească. tampaxurile însângerate. după care nu mai răspunde de consecin e. însă asta până îşi face nevoile în mijlocul trotuarului. omul nostru a deschis ochii pe unde a fost şi a observat nivelul de civiliza ie din alte locuri.

" Încerci să faci abstrac ie de casetofonul din care năvăleşte neîndurător o melodie a celor de la O-Zone şi-i spui femeii că s-ar fi putut aşeza măcar la cinci metri distan ă. urâtă şi cu capsa pusă). „Nu vă deranjez. E bine. unul dintre că eii care au obiceiul să se întindă lângă turiştii singuratici şi î i vine să zâmbeşti. Fotografii nu s-au trezit nici ei. te întorci pe burtă şi descoperi o familie cu cinci membri. care s-a instalat la câ iva centimetri de tine. Ginu a. plaja e goală. Dar Bela pune lucrurile la punct cu siguran a omului care gospodăreşte banii familiei. Dacă are nevoie fiecare de două ori la closet până după-masă. Ginu ica? Aşa te-au învă at mami şi tati? Dacă vrei pişu'. îi întrebi. abia dacă mai vezi trei perechi răzle ite pe o suprafa ă cât două terenuri de fotbal puse cap la cap.i abordezi vecinii în cheie ironică. întinde bă cearşafu' ca lumea. Din puzderia de exemple mărturisitoare. În contrast cu nepăsarea afabilă a lui Mişu. vorba altui cântec. din iunie până în septembrie. care şi-a scos chilo eii. Practican ii de arte mar iale şi-au terminat antrenamentul şi se retrag în camere. închizi ochii şi mul umeşti cerului pentru ziua frumoasă de care ai parte. Perspectiva asupra zilei de plajă i se schimbă considerabil. O sută de metri la stânga şi la dreapta.„Şi-n apa mării / De pe-ntregul litoral". iar o voce aspră trasează sarcini precise: „Mişule. pe care soarele a început deja să-i moleşească. N-o fi asta cea mai bună dintre lumile posibile. pe nisip sau în valuri. Ginu a. piatră de călcâie. Î i spui că e. merge i la Club Med. probabil." Î i for ezi norocul şi-i semnalezi părintelui că toaleta publică se află la treizeci de metri în spate. „Păi se poate. hodoronc-tronc. nu?". Sau cel pu in aşa crezi. dându-şi seama de sensul real al întrebării tale. „Ca să nu ne călcăm pe umbră. când plaja e aproape pustie. Nu vă place. nu. Te ui i dincolo de ei şi cazi pe gânduri. se ciuceşte cu mişcări exersate şi face o baltă absorbită lent de nisipul care începe să ardă tălpile. du-te-n apă şi fă acolo. scoate. Sub umbrele stau câ iva câini ai nimănui. domnu'. să şti i. „E zece mii intrarea. iar vântul te mângâie din când în când cu adieri binefăcătoare. În aceeaşi clipă pe fa ă î i aterizează nişte nisip împrăştiat din apropiere. Numai că la un moment dat sim i o atingere involuntară pe mâna întinsă sub cap. nu vă convine? Plaja e pentru toată lumea. pe care afli că o cheamă Bela (şi care e grasă." În semn de protest fa ă de acest dialog inutil. E chiar foarte bine. porumb fiert. Viviana. cornuri. la şapte şi jumătate dimineaa. Marea foşneşte îmbietor la câ iva metri de tine. Eşti singur cu gândurile tale. sticle de nămol şi CD-uri pirat încă n-au ieşit pe traseu. care caută în geanta de plajă o casetă pe placul cvintetului. „A. Te întinzi satisfăcut la soare. Vânzătorii de ziare. „Da' ce vă facem." Te ridici. câteva ies în eviden ă şi merită pomenite. Forma asta de marcaj om la om te indispune la culme. conform indica iilor. cu o îngrijorare prefăcută. domnu'? Vă facem ceva? Vă lua i de via a noastră aşa. Marinuş. dar tot se califică pentru un loc pe podium. Să zicem că i-ai întins cearşaful devreme. „Ce-i. nici o problemă". capul familiei. Ceva se revoltă în tine şi te face să. înseamnă o sută de . În afara ta şi a noilor veni i. du-i casetofonu' lu' tati. a Vivianei şi a lui Marinuş. te abordează direct. se văd destule urme care atestă prezen a nesim itului. vrednica mamă a Ginu ei. dă şi mie sandvişurile şi roşiile. Ochii tăi se mută asupra acestei mostre de întoarcere rousseauistă la natură chiar în secunda când tatăl intervine pedagogic şi mustrător.i chilo eii şi treci la soare. domnu'." Însă Bela a crescut trei copii şi nu acceptă lec ii de la un nătăfle care a venit pe plajă ca să stea singur. răspunde Mişu. semin e.

iar unul dintre ei. Uf. Ai vrea să pleci. Ca şopârla. nu. când soarele dogoreşte nemilos şi. Ni-i da i dumneavoastră? Aud?" Între timp. aşteptând să te încălzeşti suficient înainte să intri în apă. ignorând suveran coşul de gunoi plasat la trei metri în stânga. o iei din loc bombănind şi. bineîn eles. Sub umbrelă. Îi fixezi cu privirea." Te ui i repede în jur. pusă lupa pe unul dintre obiceiurile nesimitului cu parale şi tupeu: pătrunderea cu maşina pe plajă. unde liota de copii în exerci iul mic iunii n-are cum să ridice temperatura apei. până la câ iva metri de apă. înfipte adânc în nisip.. Se cuvine. te întinzi frumuşel pe cearşaf sau în şezlong. aşază-te dacă po i. cu firava nădejde că vor împături măcar un prosop. musafirii nechema i şi-au întins trei prosoape şi în zonele aflate doar pe jumătate la umbră. O jumătate de oră la umbră. dacă vreau să mă trag la umbră?" Îi descoşi pe nesim i i. î i serveşte o replică în franceză: C'est le cadet de mes soucis8. sub umbrela ta. e prea cald. Din boxele fixate pe stâlpi răsună muzica obişnuită a vacanelor.i dea bună ziua. La cum arată acum. Din când în când. În plus. după treizeci de secunde de contemplare reciprocă." Te scarpini în cap. mugesc băie ii de la O-Zone. Deja î i răsună în urechi râsetele dispre uitoare ale familiei după ce. Un alt tip de nesim it al plajelor este cel care i se insinuează sub umbrelă. Regula e simplă: cine vine primul îşi asigură dreptul la umbră spre prânz. Nu po i să dai buzna pe plajă la volanul 8 Numai grija asta n-o aveam . Dar. fără să.i îneci frustrările undeva dincolo de geamandură. La fel de singur ca în cazul precedent.i găureşte pielea. de la bloc. Bărba ii dau din umeri. Şi. ar fi bine-venită.i ceară voie.i garantează nimeni că n-o să nimereşti din lac în pu . în schimb. „Bun. Promisiunea unei zile tihnite s-a transformat într-o himeră. Fără să te întrebe de sănătate. şi eu ce fac. Drept urmare. „Stăm şi noi aici. CHIPUL TĂU ŞI DRAGOSTEA DIN TEI / MI-AMINTESC DE OCHII TĂĂĂI. explica ia vine.. Asupra petrecerilor din camerele de hotel cu pere i sub iri nu merită insistat. până când femeia îmbrăcată intervine solomonic: „Păi până acum ai stat numa' la soare. ce-i drept. în ideea că la un moment dat o să te alegi cu o cât de mică explica ie. soarele se piteşte după un norişor. fiindcă ele copiază până la suprapunere re eta bairamurilor de-acasă. Pentru o ispravă de soiul ăsta. dar a avut grijă să se apropie de casetofon şi să-l dea la maximum.mii. ca să vezi dacă nu cumva eşti victima glume ilor de la „Camera ascunsă". mamă. Aşa că rămâi pe loc. dar plaja a început să se aglomereze. Viviana încă n-a trecut la micul dejun. fără să. Însă partea cea mai neplăcută este că. ai nevoie. anticipând corect că peste o oră-două vor trebui să se deplaseze spre noua zonă protejată. stau întinşi doi domni corpolen i şi o femeie care şi-a păstrat rochia pe ea. î i vine greu să accep i înfrângerea. N-ai zice. ieşi pe plajă diminea a şi prinzi una dintre umbrelele mari. înjuri în gând şi conchizi că nesim itul şi-a atins scopul: i-a năvălit în spa iul vital şi te-a adus în situa ie de mat imparabil. a făcut ghem şerve elul în care fusese învelită şi l-a vârât în nisip. cu şcoli înalte.i vei fi făcut bagajul şi-o vei fi luat la picior. un domn fin. cu un ziar sau o carte. pentru a străluci apoi cu şi mai multă for ă. provocând fuga speriată a că elului fără stăpân şi extazul participativ al Vivianei. Marinuş a terminat de mâncat o felie de pâine cu parizer şi roşie. Aşa ai crezut şi tu. Îl priveşti siderat. prevăzători din fire. de un automobil care să atragă aten ia.

Nesim itul adoră ca la întoarcerea din larg să dea iama printre turiştii afla i în apă. care tremură din toate cele şi amenin ă să se dezmembreze la orice manevră bruscă. Incursiunea în universul nesim irii estivale ar fi incompletă fără o scurtă referire la nesim itul pe motoscuter. un bolid care tremură nărăvaş sub picior. există zone rezervate acestui tip de distrac ie. nesim itul dă buzna în fa a ta la casă. Nesim itul coboară din maşină cu aerul plantatorului ieşit să-i inspecteze pe negrii care strâng recolta. cu bord de aeronavă. se bălăcesc. să despice apa şi să se avânte într-o plimbare departe de forfota turiştilor care joacă volei. i se declanşează alarma la fiecare apropiere a copilului care bate mingea. Se uită la cei pe lângă care îşi plimbă chintalul ca la nişte viermi. la amuşinările precaute ale pudelului de pe cearşaful doamnei cu parasol. Individul se crede la un raliu de a cărui câştigare îi depinde via a. Abia după unsprezece începi să. Imediat după ce achită taxa. să-i sperie sau să-i provoace. nimic nu. El afişează o expresie de siguran ă de sine combinată cu sfidare. Se simte mai stăpân pe situa ie decât Leonardo Di Caprio la prova Titanicului şi are grijă să ia martor toată suflarea. ca să te po i scălda în admira ia prietenei (care compensează privirile chiorâşe ale oamenilor afla i deja la plajă) ai nevoie de ceva de soi. Toată lumea e a lui. Când le vezi la prima oră a dimine ii. Maşina rămâne ca un eşuat de lux pe plaja tot mai plină. la un loc cu armele biologice. Sigur. torturarea prizonierilor de război şi momentele vesele ale lui Romică ociu şi Cornel Palade. Nu. gata să facă bucă i pe oricine cutează să-i stea în cale. Pe nesim it îl recunoşti însă în func ie de felul cum se comportă după urcarea la bord. Rar trec două minute fără ca maşina să piuie enervant şi isteric. Un gândac argintiu de două locuri.i dai seama că ai de-a face cu nişte aparate pe care Comisia de la Geneva ar putea să le interzică. Dar nu peste tot.i sugerează la ce performan e pot să ajungă. oricine are bani destui poate să închirieze un motoscuter. Cu nesim itul la cumpărături Formele de zi cu zi ale nesim irii sunt multe şi se manifestă în cele mai diverse locuri. o decapotabilă joasă. smuceşte decis motoscuterul şi demarează în trombă. în unele locuri. micile ambarca iuni stau cumin i pe mal şi îşi aşteaptă muşteriii. iar din loc în loc pete uleioase marchează popasurile anterioare ale plimbăre ului. Dat fiind că e accesorizată după ultimele cataloage. la orice pală de vânt şi în general la toate modificările — mari sau mici — din peisaj. Merge agale. cu pasul lent şi cu un kilogram de aur spânzurându-i de gât. rânjind arogant şi făcând să-i tremure bicepşii tatua i. Iar dacă ochiul lui vigilent observă o tânără care nu pare să aibă înso itor. Ştie că face parte dintr-o categorie la care amărâ ii ăia nici nu visează. În fiecare început de zi. ca un halterofil medaliat. cu bra ele în paranteză pe lângă corp. de pildă.unei rable delabrate. În apă miroase a kerosen. . Motoscuterul se îndreaptă direct spre ea. iar nesim itul frânează la câ iva centimetri distan ă. În magazin. mai ales dacă sunt folosite de cine trebuie. să te ii. E drept. îşi fac nevoile sau se sărută.

Femeia îşi vede de-ale ei. fie îşi măsoară for ele cu nişte integrame. întinde mâna pe raftul din apropiere şi mai culege zece articole pe care i le întinde senin casieri ei.a. te măsoară neprietenos şi te întreabă din vârful buzelor: „Dori i ceva?" Sigur. Dai din umeri neputincios.P. be iv sau abstinent. Degeaba. e de ambe sexe şi nutreşte convingeri diverse.d. avizat sau neştiutor. Nesim itul i se vâră viguros în fa ă şi rosteşte întretăiat: „Am bani potrivi i. moment în care nesim itul profită. Sunt minunate. Nesim itul V. Poate fi bărbat sau femeie. fie răsfoieşte tacticos Libertatea. Eşti condamnat să te loveşti de nesim it în orice împrejurare." Tot în magazin. „Şi astea. entuziast sau blazat. Fie citeşte ultimul capitol al unei căr i de Sandra Brown." Casieri a nu ştie ce să facă. Nesim i- . ortodox sau catolic. Ş. Inser ia nesim itului în fibra vie ii de zi cu zi are loc implacabil şi nu admite replică. El nu are o grupă de vârstă predilectă sau o profesie anume.m. „fiindcă aici stau clien ii". Şi iar aştep i. vânzătoarea îşi ridică privirea încărcată de un plictis cosmic. Femeia nu se sinchiseşte. po i să adop i varianta răspunsului ironic: „Nu. Tot aici trebuie încadrat şoferul de ambulan ă care declanşează sirena şi intră pe contrasem fiindcă l-a sunat consoarta şi l-a anun at că peste un sfert de oră e gata ciorba. slujbaş sau şomer. Într-un târziu. invitându-te neceremonios să. morocănos sau vesel. Hai. Degeaba. Sau ospătarul care te ridică de la masa la care te-ai aşezat şi de pe care plăcu a cu „rezervat" lipseşte. Ai un puseu de iritare şi tuşeşti aluziv. se întâmplă să dai peste exponentul categoriei dincolo de tejghea. nu?" Dar o faci pe riscul tău. Via a de zi cu zi şi experien a curentă dovedesc că nesim itul nu ocupă un areal bine delimitat. adolescent sau bătrâior. democrat sau liberal. căci vânzătoarea se aşază la loc şi murmură atât cât s-o auzi: „Vă bate i joc de mine şi mă ine i din treabă". Eşti singur la tejghea şi în mod normal termini totul în treizeci de secunde. De obicei. Amatorul de aer curat şi de natură care lasă un morman de resturi şi ambalaje în pădure după spectacolul de sunet şi lumină al grătarului manelizat intră în aceeaşi categorie.i cau i alt loc. pompos sau simplu. Şi tot aştep i. Malacul care îşi scoate dobermanul la plimbare şi-i veghează defeca ia în centrul geometric al trotuarului tot nesim it se cheamă. doar-doar o să se întâmple ceva. şi când ai da orice pentru un dram de intimitate. am intrat să admir borcanele astea de compot. însă aerul înfipt al intrusului te blochează. Î i dregi glasul. după ce tusea simulată e pe punctul să se transforme într-una reală. că-i zor mare. E la fel de greu să-l comba i pe cât e de anevoios să-i faci portretul robot. arhitect sau tinichigiu.I. Şi când i-e lumea mai dragă. Iau şi eu o sticlă de vin. Intri în magazinul gol şi aştep i. fără ca asta să fie o regulă. Aşteaptă o reac ie din partea ta. e o femeie.afişând o grabă disperată.

Izolarea carieristă şi ambi ia de-a răzbi spre privilegii l-au făcut să-şi uite rosturile şi mandatul. exponentul 9 Geometria simplă a hazardului . nu priveşte înapoi şi nu se sinchiseşte de contrastul dintre propria imagine de acum câ iva ani şi cea actuală. nesim itul e mai degrabă opusul cameleonului. alteori şcoala vie ii absolvită cu brio. cel al traseismului politic. concesii şi statut. Drumul lui în via ă e drept. vizibilitate. De aceea dezbracă iute salopeta sau halatul şi se costumează conform rigorilor publice. Amplasamentul lui face abstrac ie de adaptarea naturală. şamponat şi elegant.I. Uneori el este alesul na iei. Dacă până acum ne-am ocupat de nesim itul de rând. Nesim itul V. este cea a sindicaliştilor ajunşi lideri.I. Despre cel care se bucură de recunoaştere publică. de care vom pomeni mai târziu. alteori vedetă media.P. Este genul de om care a plecat de jos şi care ştie multe.P. de favoruri ilegale şi de minciuni împachetate grijuliu. vorba lui Sting. Iar aici apare buba. Din clipa când simte că aburul notorietă ii îi gâdilă nările. fără ocolişuri şi întrebări. a găsit liftul care-l duce unde trebuie: oportunismul. Cei care urmează acest traseu nu se bizuie pe the simple geommetry of chance9. Uneori e politician.I. Pe scenă avansează acum nesim itul cu notorietate.I.tul este un animal suplu şi decis. despre care citeşti în ziar. iar alteori patron de club. e să uite de unde-a plecat. V. alteori doar proiec ia unui segment de popula ie care crede că şi-a găsit modelul.P.P.I. ci dimpotrivă. Nesim itul nu ia forma şi culoarea mediului unde încearcă (şi de obicei reuşeşte) să pătrundă.I. Dar oare chiar le are? Într-un singur caz. care îşi fructifică şansele şi îşi împlineşte agenda sintetizată în decalogul de la începutul căr ii. Duse sunt călătoriile cu autobuzul sau cu trenul alături de nespăla i şi zurbagii. ci aspiră la o nouă dimensiune. Acum el a devenit cel mult un impostor parfumat sau un distribuitor de promisiuni neîmplinite. Trecut-a timpul grătarului în inima pădurii sau al vorbitului la telefonul mobil în mijlocul unui concert la Ateneu.P. Uneori are în spate încrederea masei de simpatizan i. S-a spus cândva despre el că are însuşiri cameleonice. Marea problemă este că suirea pe soclu şi autocontemplarea mândră au căscat o falie între el şi cei pe care i-a lăsat în urmă.-ul sindicalist O categorie care ilustrează fidel nesim irea V. Dusă e vremea gospodinelor care aerisesc butoaie cu varză murată în casa scărilor sau a petrecăre ilor care verifică indicele antiseismic al blocului prin rezisten a la manele. obligă mediul să se plieze pe toanele şi pe comportamentul lui.P. Ei nu mai sunt lideri în atelier sau la linia de asamblare. Despre nesim itul cu ştaif. eventual garnisit cu o doză bună de şmecherie. de care auzi la radio şi care i se adresează pe canale publice. acum a venit momentul să vorbim despre nesim itul V. Memoria selectivă şi amnezia oportună sunt instrumente pe care acest tip de nesim it ştie să le folosească fără reproş. Una dintre condi iile obligatorii de afirmare a nesim itului V. pe care-l vezi la televizor. Nesim itul V. În rest. Şeful de grupă sindicală înfipt în piramida confedera iei sau ingineraşul sfios ajuns voce publică a muncitorimii îşi leapădă pielea şi îşi aleg o nouă identitate.

În plină iarnă. dar nu putem. fie revenirea dintr-un concediu petrecut peste mări şi ări. dar nu ostentativ. atât putem oferi pe moment. E îmbrăcat corect. După aceea se pune pe vorbit. poate că sindicatele au decis să exemplifice la nivelul de sus că meseria e bră ară de aur.P. meşterind glumi e la adresa guvernului şi afişându-şi ceasul care sclipeşte trufaş şi intermitent. aşa că a rezistat impulsului de a se înfă işa în toalete epatante. Mai ştii.P. Din păcate. aceste lucruri nu înseamnă mare lucru.I. pe care nimeni n-o va ine minte după încheierea emisiunii. O face dregându-şi ni el glasul. Nu-şi dă seama că le face un teribil deserviciu de imagine oamenilor care-i plătesc salariul şi care şi-au pus nădejdile în el.P. Cum? Prin distan a pe care o pune între el şi cei pe care sus ine că-i reprezintă. patronat şi sindicate.I. cu un playboy avut. Şi chiar dacă îşi dă seama. având grijă să-şi pigmenteze discursul cu gesturi ample. Mesajul lui sună simplu şi familiar: am vrea să vă dăm mai mult. Avem de-a face doar cu un bibil trendy. Forma clasicizată a acestei nesim iri V. e o afacere. Apoi ia cuvântul omul patronatului. nu o institu ie caritabilă. Am vorbit . mâna care i se agită febril este tocmai aceea împodobită cu accesoriile V. l-a i semnat. este opulen a afişată de omul nostru la fiecare emisiune TV la care e invitat. ca să-şi anun e privitorii că urmează o interven ie decisivă.I. nu cu o metaforă desluşită. Rezultatele atrag recompense. cu un gigolo productiv şi rezistent. nu de oameni. Abia acum î i dai seama că de sub manşeta călcată impecabil se i eşte o bră ară scumpă cât un concediu social la Călimăneşti. Continuă să vorbească. Tenul lui ciocolatiu contrastează cu albea a maladivă a moderatorului. Contractul colectiv de muncă nu e bun? Păi. ai sentimentul că ai nimerit la un rendez-vous cu un filfizon amorezat de sine. Ştia că urma să dea peste reprezentantul „oamenilor muncii din fabrici şi uzine". Moderatorul declară deschisă discu ia despre parteneriatul dintre guvern. din el acoperim cheltuielile cu munca vie. Dar să dăm sonorul mai tare şi să vedem care e tema dezbaterii. iar acul de cravată valorează cât sporul de toxicitate al schimbului unu dintr-o exploatare minieră. nu sesizează privirile intrigate ale celorlal i invita i din platou. Da. ara fierbe şi dumneavoastră sta i cu mâinile-n sân sau da i din umeri. Întâmplător sau nu. Inelul cu lavalieră nu face decât să completeze ornamentica de profil. Nesim itul V. Reprezentantul guvernului se exprimă anost şi clişeizat. Profit? Evident că vrem profit.-ului.acestei categorii începe să dea semne de inadecvare. edificatoare. e dreptul sindicatelor să declanşeze lupta industrială şi dreptul nostru să le tăiem ziua greviştilor. am impresia că vorbi i de nasturi sau de conserve. îi în elegem pe salaria i. „Domnilor. eroare. Şti i. Dar nu. a ajuns pe un palier unde specula iile de soiul ăsta nu-l mai interesează. A auzit câte ceva despre criteriul reprezentativită ii. Dumneavoastră ave i idee cum ar trebui să arate coşul zilnic? Mai şti i cât costă o pâine sau un ou? Lumea iese-n stradă mâine-poimâine. Discursul lui nu diferă substan ial de cel al guvernan ilor. El trebuie să arate bine. la încheietura mâinii i se odihneşte un Rolex echivalent cu prima de Crăciun a tuturor angaja ilor unei fabrici. potrivit obiceiului. E momentul când liderul de confedera ie simte că trebuie să apuce taurul guvernamental-patronal de coarnele bugetului. dar e limpede că a în eles greşit şi a re inut ce nu trebuia. nu invers. Este o figură anonimă. Pentru nesim it. aşteptând interven ia fiecăruia dintre invita i. liderul e bronzat. Costumul pe care-l poartă costă cinci salarii medii pe economie. Mă rog. fiindcă apare la televizor. Când îl vezi pe liderul de confedera ie în platou. Nu avem de unde. ceea ce sugerează fie folosirea solarului.

. Trezi i-vă până nu e prea târziu. Cât despre sensibilizarea autorită ilor. Iar asta nu i-ar cădea deloc bine. şi de la ceilal i. Mă rog. La fel stau lucrurile când se anun ă un marş urmat de un protest în fa a guvernului. omul are alte planuri. bră ara bră ară. a vizitat două continente. la centrală. Rolexul Rolex şi pun pariu că n-a luat autobuzul până la televiziune. Atunci a descins într-adevăr din tribuna oficială. însă doar ca să se ducă la vestiare şi să-l porcăiască pe arbitru fiindcă nu i-a ajutat echipa să câştige. Iar dacă te duci la el. de fapt. Altfel. I s-a promis deja un loc de senator în viitoarea legislatură. Au venit fiindcă li s-a cerut şi fiindcă încă nutresc o umbră de speran ă pentru ce va fi de-acum încolo. Salaria ii nu se-ajung cu banii şi n-au ce să le pună pe masă copiilor. prezen a lui în fruntea salaria ilor e un sacrificiu necesar. Păi aşa se-mbracă un sindicalist? Zici că-i la parada modei. şi-a terminat vila de la marginea oraşului şi şi-a schimbat maşina de trei ori. V. Când a i fost ultima dată într-o fabrică. fireşte. În patru ani de activitate. Situa ia e dramatică. iar acum nu mai catadicseşte nici să răspundă la salut." Sindicaliştii simpli care se uită la televizor se freacă la ochi şi nu le vine să creadă. a i ştiut vreodată? Întreba i-mă pe mine şi vă spun. Ultima dată când l-au văzut pe viu pe liderul de confedera ie a fost acum un an. căci mul i sosesc din provincie. Liderul parchează la câ iva metri de lumea căpiată de căldură. Nici o întâlnire cu salaria ii. ceea ce înseamnă că a preluat trăsături şi de la unii. nici o ieşire în teritoriu. La fel ca ei. se desparte de confortul aerului condi ionat şi al muzicii chill-out şi se dă jos uşor indispus de faptul că trebuie să piardă patru ore din via ă cu o simulare fără consecin e. e o glumă. Ehe.P. Cei afla i în preajmă iau notă cu mutre acre de sosirea acestui campion al bunăstării. Exponentul acestei categorii îşi dispută suprema ia în popularitate cu vedetele muzicale şi cu fotbaliştii. Membrii simpli au nevoie să vadă că liderul e acolo. Se adună treptat şi-şi aşteaptă liderul. Şi oricum. La un moment dat. Şi fii atent cum a venit la emisiune. şeful confederal riscă să-şi piardă creditul şi să fie înlocuit la proximul congres. cu oameni care nu mai pot lucra fiindcă s-au accidentat la locul de muncă. Are la uşă doi cerberi de care nu treci nici cu tancul. cu muncitori pe care-i paşte disponibilizarea. Salaria ii strânşi la ac iunea de luptă sindicală vin la locul de întâlnire cu tramvaiul. nici nu se uită la tine. cu autobuzul sau chiar cu trenul.I. Una peste alta. mai bine lipsă. s-a îngrăşat cincisprezece kilograme. dacă asta-i dreptate. căci mai devreme sau mai târziu valoarea ajunge să fie răsplătită. obosi i şi fără chef. Conturul lui trebuie să se imprime pe toate discu iile serioase despre identitatea na ională şi brandul de ară. Sunt transpira i.cu femei singure cu doi copii. acesta îşi face apariia la bordul unei limuzine al cărei pre de catalog urcă spre douăzeci de mii de euro. domnilor? Mai şti i cum arată o hală de montaj pe dinăuntru? Dar. care pe vremuri îi cumpăra igări maistrului. Din ziua aceea.-ul politician Politicianul nu are cum să lipsească din fresca nesim irii carpatine. Ghiulul ghiul. la un meci al echipei de fotbal al cărei preşedinte de onoare este. până la urmă trebuie făcută şi povestea asta. gata de luptă.

Ce să fie. de umbrela castei căreia îi apar ine şi de complicitatea solidară a confra ilor. iar deviza lui — „Fură tu. ambele rezultate dintr-o îndelungată cultură a sfidării. secretar de primărie sau consilier local. ce să fie? Apicultură? N . iar pilda lui bună va asigura emula ia necesară în clipele grele prin care trece comunitatea. Întâmplător. însă informa ia n-a avut efect. Corolarul întâmplării (una decupată din realitatea imediată) este că. Ceva trebuie întreprins de urgen ă. fiindcă altminteri fură al ii". Forma asta de schizoidie adaugă doza de pitoresc fără de care tabloul n-ar fi complet. are grijă să dea semnalul luptei cu stihiile. Conserve de fasole. de stânga sau de dreapta. Unde mai pui că puterea exemplului galvanizează nebănuit. dar asta nu-l stânjeneşte. ştie că agenda îl presează şi că oamenii aşteaptă de la el măsuri şi ac iuni coordonate. Plasa de protec ie nu are ochiuri lipsă. Excep iile de la regulă. pate de ficat. omul nostru e secretar la primăria unei comune izbite de şuvoaie. însă via a în comună nu va mai fi aceeaşi. Inunda iile vor trece. secretarul întreprinzător se dedică unei îndeletniciri care-l pune într-o cu totul altă lumină. sunt haiduci iresponsabili care nu pun pre pe munca în echipă şi cred că pot să înşele aşteptările clanului şi vigilen a căpeteniei. Aşa stând lucrurile. Iar situa ia în comună e disperată şi reclamă o minte ageră şi nişte mâini abile. dance sau tehno şi aceeaşi lipsă de sim al măsurii ca dătătorii cu piciorul în minge. Trişul. abuzul şi furtişagul sunt reperele nesim itului politic. să-l alegem pe . Ihtiologia nu i-a plăcut niciodată. nesim itul din politică aşază dispre ul pentru lege şi indiferen a fa ă de oameni. baxuri de apă minerală. Creşterea viermilor de mătase? Da' de unde.politicianul nesim it pendulează constant între două tenta ii: cea de a face spectacol şi cea de a se da în spectacol. sticle de ulei. Sub flamura lui se vor strânge neîndoios şi al ii. Totul trebuie discutat în termeni de saramură. atâta timp cât nesim itul a impus o atitudine şi a fondat un stil. Găinăria face loc pioşeniei. iar sensul figurat al cuvintelor n-a ajuns să-l mişte. Dacă peştele dezvoltă într-adevăr asemenea comportamente. Grădinărit? Aş. nesim itul politic este tenor în corul bisericesc din comună. nesim itul o să aibă grijă ca la masă să-i îndepărteze capul cu furculi a şi cu itul şi cu asta basta. Nimeni nu-l poate opri să profite de pozi ia dobândită în societate. Ce? N-are importan ă. iar după-amiaza psalmodiază cu evlavie şi aplomb. după ce pleacă de la serviciu. El. politicianul. N-are importan ă calitatea şi valoarea prăzii. Senator sau deputat. Nesim itul face proba supremă a solidarită ii empatice şi fură din ajutoarele pentru sinistra i. Bunăoară. El are aceeaşi teamă de anonimat ca starletele house. extremist sau moderat. Nesim itul politic a auzit că peştele de la cap se împute. cei care ajung să se îmbrace în zeghe şi să vadă lumea printre zăbrele. Priorită ile lui sunt uneori penale. Pe Codul Penal se aşază duios cartea de rugăciuni. orice. În cămară i se îngrămădesc cârnăciorii la conservă. iar cine cotizează unde trebuie ştie că nu are de ce să se teamă. oamenii se vor întoarce de unde au fugit. Corsarul conservelor a dovedit prin for e proprii că legea selec iei negative — dintre trei pungaşi. în timp ce de pe buze i se ridică imnuri de slavă închinate Celui Fără de Păcat. potlogăria. şef de partid sau eminen ă cenuşie. plachie sau borş. nesim itul politic lucrează fără să se gândească la ziua decontului. Moneda sa de schimb e hatârul. Doar un inconştient se ancorează de în elepciunea proverbelor când ara e lovită de năpastă. Diminea a omul nostru îşi cufundă bra ele în bunul altuia. În timpul liber. de inunda ii. Lângă ele. Nimic mai simplu.

ce să zici? Fireşte însă. dar nu şi în maturitate. Şi mă rog cine e milostivul? A. Odată declanşată campania electorală. Ei. tot un amănunt pasabil. dar nici ăsta nu-i un capăt de ară. Mă rog. în raport invers cu încrederea. Omul de rând câştigă în mefien ă. Iar nesim itul politic ştie foarte bine lucrul ăsta. Aici nesimirea îşi demonstrează caracterul transpartinic şi for a de contaminare. distinşii domni se mai încaieră.. Când chemarea e atât de înaltă. pe holurile parlamentului mai vezi câte-un premier care se plimbă cu bicicleta. trei pâini." Ia te uită. sau peste un politician expediat în misiunea de numărare a ouălor. Pe străzi desfundate. boierul tot boier. Oho. Se promite totul. Şi ce scrie pe verso? „Am toată-ncrederea în tine. Şi e chiar pentru mine. spirala promisiunilor se înal ă ame itor. Pune i ştampila pe numele nostru şi n-o să vă pară rău. Retorica individuală se pune în acest caz în slujba exerci iilor de seduc ie. un pachet de cafea. bombăne. Alegătorul — ăran. Cusurgii prin voca ie. Şi e fără bani. politicienii scot din joben solu iile magice pe care nu le-au găsit în precedentele patruzeci şi şase. Armate de specialişti sunt convocate de nicăieri spre a confirma apropiatul triumf. Cârcotaşi. Adevărat. Forma explozivă a acestei strategii răsuflate este mita preelectorală. Şi promisiunile mincinoase sunt tot o formă de nesim ire politică. la poarta şcolii sau a azilului de bătrâni opresc pe nepusă masă camioanele bunăstării de moment. aşteptăm perfec iune douăzeci şi patru de ore din douăzeci şi patru din partea unor oameni care îşi dau toată silin a să păstreze România eternă şi fascinantă. o maşinărie performantă. Sastiseala creşte de la o zi la alta. înjură şi afuriseşte. lumea trăieşte constant prost. o Cola la doi litri şi. Bogdaproste. după ce scapi de sub impresia clipei î i dai seama că ai în fa ă un mecanism cu toate ro ile unse.cel mai mare — a func ionat fără cusur. Infla ia de fapte creştineşti urcă la cote ame itoare înainte de alegeri. Ce om cumsecade. Votează-mă şi va fi bine. „Să cerşim de la cei care cerşesc". Vreme de trei ani şi zece luni. Şi chiar dacă la Senat sau în Cameră au loc uneori răfuieli nedemne sau schimburi de injurii. Asta e pentru mine? Toată punga? Daaa? Să-i trăiască familia. o cutie de bomboane. În două luni. Domnul X mă cunoaşte. Şi mai spun unii că domnii cei mari de la centru sunt cu nasu' pe sus şi nu vor s-audă de oamenii amărâ i. Alege i-ne şi-o să ne pupa i mâinile. Da i-ne voturi şi livrăm la schimb ce vă pofteşte pipota. ăsta ce mai e? A. domnul X? Ehe. Politicianul e pus la zid — nu fără motiv. Două rude de salam. începând cu creşterea pensiilor şi terminând cu un concert Metallica gratuit.. şi? Adevărat. marea arenă a nesim irii politice rămâne parlamentul. aşa sună mottoul nesim itului plecat la vânătoare de voturi. un fluturaş cu autograful domnului X. ia să vedem. alteori dai peste un ziarist căruia un ministru tocmai i-a spus să aibă grijă că via a e scurtă. un sistem greu ameliorabil. Sub cupola lui. Adevărat. pe uli e fără canalizare. La orizont se iveşte primejdia unui alt gen de inunda ii: cele în lapte şi miere. e-n versuri. Din ele coboară zdrahoni cu jachete pe care stă scris numele binefăcătorului. are vreun rost să căutăm pete în soare şi noduri în papură? Nu suntem caraghioşi? . Ia să vedem. divor ul de buna-cuviin ă se petrece institu ionalizat. Lumea se strânge din reflex. Se dă ceva. lăcătuş sau pensionar — e ridicat la rangul de partener în elept pe al cărui discernământ mizează to i.

senatorul se ridică în scaun şi încearcă să-şi dea seama cât de mult au avansat lucrările. Una dintre ele este jocul de-a cartela. Bineîn eles. zâmbetul i se preschimbă în rictus. copii. Nimeni nu se poate plânge că parlamentul nu lucrează. Alesul e surprins prăvălit în scaun. Aten ia lor distributivă l-ar face de râs pe Napoleon. cu gura larg deschisă. sunt tot mai dese cazurile când truditorii simt nevoia recuperării la locul de muncă. Dacă parlamentarul e re inut de treburi presante (o cafea la bufet sau tragerea la sor i din preliminarii. Strădania nu ine mult. E mai bine să votezi pe fals decât să nu votezi deloc. În fond. subliniat de horcăieli decise. Politicianul nesim it are păreri aparte despre spiritul civic şi ine să le vadă concretizate. difuzată în direct la televizorul din restaurant). vorba lui Scarlett. Iar acum o lună s-a inaugurat restaurantul de la mezanin. Iar dacă respectivul coleg nu are dexteritatea necesară folosirii clandestine a cartelei. aleşii scot paşapoarte diplomatice pentru neveste. solu ia poate veni din exterior. După două minute. Crede i că-i uşor să lup i pe atâtea fronturi şi să faci fa ă atâtor provocări? Ca dovadă că activitatea parlamentară vlăguieşte. Mâinile îi zac inerte pe lângă corp. Unii votează în timp ce efectuează revista presei. dar pe buze îi înfloreşte la un moment un surâs mul umit. Aghioasele senatoriale in pagina unu a ziarelor. Dar nu to i parlamentarii dorm sau beau cafele. căci dormitul în pantaloni şi sacou provoacă un mic disconfort termic. legile care trebuie votate sunt atât de importante. nu mai departe de săptămâna trecută s-a dat în folosin ă piscina de la ultimul etaj. Bie ii oameni trudesc pe rupte. la un moment dat o s-o găsească. Pe obrazul puhav i se prelinge un firicel de transpira ie.Nesim i ii din parlament îşi trag for a din felul în care întâmpină perioadele spinoase din via a ării. într-un ruliu şi tangaj oniric. pentru care fiecare secundă contează. socri şi cumna i. înaltul for decide schimbarea parcului auto. cvorumul întrunit votează fără emo ii dublarea salariilor pentru parlamentari. Uite. inând . Înfrânt. La trei zile după creşterea accizelor. capul dat pe spate şi coama leonină răsfirată pe spătar. Sigur. Pieptul i se mişcă amplu. senatorul inaugurează a doua rundă de picoteală cu conştiin a datoriei împlinite. fiindcă drumul spre progres impune acomodări în viteză. Fiecare val de scumpiri beneficiază de o ripostă tranşantă. Mă rog. încât orice absen ă poate fi percepută ca lipsă de interes. Azi nu prea are chef de interven ii în plen. nepoată sau cunoştin ă aflată întâmplător în zonă. Nimeni nu ştie ce. există riscul ca la încheierea lucrărilor să fie interpelat de un prăpădit de ziarist căruia i se pare că a făcut descoperirea vie ii. nesim irea îmbracă şi forme vivace în parlament. Când se trezeşte. Fiecare castană a sor ii peste scăfârlia na iei este parată inteligent şi eficace. Sub cupolă trăiesc şi spirite energice. Senatorul visează. Dacă neisprăvitul chiar o caută cu lumânarea. e treaba şi riscul lui. şi mâine e o zi. sub formă de amică. E vorba de parlamentarii care fac mai multe lucruri deodată. se va găsi oricând un coleg care să-l suplinească. De îndată ce statele sceptice emit obiec ii fa ă de ridicarea vizelor. dar. La şaptezeci şi două de ore după ce se anun ă creşterea riscului de ară.

Şi apropo. E o mândrie să-i priveşti. nu de unul. Şi-atunci de ce parlamentarul nu are voie să se desprindă periodic din tensiunile cotropitoare ale sesiunilor? Doar fiindcă l-am ales ca să fie prezent în sală. Al ii se scobesc în nas şi vorbesc la telefon. De data asta însă. Unde mai pui că traducerea se plăteşte prost. Iar dacă totuşi un accident nefericit îi va curma drumul spre prestigiu. Nu e vorba nici măcar de înal ii demnitari care fac afaceri cu statul. dar nici aşa. ocupa i şi cu o grijă neostoită fa ă de problemele celor care i-au trimis acolo. i-am văzut la lucru şi ne-am dat seama cât de mare e poten ialul mistificator pe care şi l-au exersat în timp. La ei m-am gândit. Nu trebuie omise cazurile de politicieni care îmbină nesim irea cu furtul. iar la nevoie să invoce o cauză nobilă. Există şi politicieni sub iri. conferind potlogăriei aura binelui comun şi a interesului general. Poftim? Cum adică. N-am făcut decât să traduc nişte cursuri pentru studen ii mei. Ia să ne gândim. mă trata i ca pe-un tâlhar? Ei bine. plagiatorii. nu maşină!". faci cercetare. Politicianul plagiator îşi întemeiază lucrarea pe o vorbă de duh aflată de la W. şi chiulul în masă. Aşa că lăsa i-mă-n pace. Numai cine a huzurit toată via a poate nesocoti acest tip de presiune. Aici era vorba de trei autori. e convins că predecesorii în ale furtului au fost nişte cârpaci şi că doar el de ine re eta pungăşiei nedovedibile. Există zile când sala plenului se goleşte de parcă tocmai s-a anun at găsirea unei serviete-diplomat dubioase. va şti să împrăştie perdele de fum. „Şi mă rog de ce sunt acuzat? Că am semnat cu numele meu tratatul de chirurgie al câtorva francezi obscuri? Şi? Asta-i plagiat? Vede i-vă de treabă. Şi nu se face. Teancul de legi n-are decât să aştepte zile mai prielnice. Îi ştim. N-am pretins recunoştin ă. Al ii joacă solitaire şi se între in cu vecinii de scaun. de parcă ar face semn că le curge sânge din nas. omul nostru copiază vârtos şi nepăsător. Cunoaşte i vreun elev care n-a chiulit niciodată de la ore? Nu. Inge („Originalitatea este un plagiat nedescoperit") şi transformată iute în alibi. R. Uite ce-a spus: dacă furi de la un autor.mâna ridicată mult după încheierea votului. plagiezi. evident. La fel ca orice spărgător de case sau de birouri de schimb. dacă furi de la mai mul i. Cu to ii sunt oameni dinamici. n-ave i cum. atle ii preluării fără ghilimele. nu la mititei şi amandine? Doar fiindcă încasează un salariu de zece ori mai mare decât cel mediu pe economie? Doar fiindcă de randamentul lui atârnă coeren a şi rigoarea legilor? Doar fiindcă beneficiază de privilegii interzise celorlal i? Ne copilărim. cariatidele raptului intelectual. nu accept. nu mai e vorba de şterpelirea unor conserve sau de înfruptarea frauduloasă din fondurile europene." Traseistul . În via a fiecăruia vine un moment când simte nevoia să spună „Stop! Ajunge! Nu mai pot! Sunt om. Al ii îşi fac vânt cu textul unei mo iuni de cenzură şi studiază pe internet ofertele de petrecere a concediului în Bali. a i auzit de Wilson Mizner? Nu? Eram sigur. A i ghicit. Printre manifestările nesim irii parlamentare se numără. care fură corespunzător. zău aşa. Orice copil sănătos a avut zile când a dat cu flit şcolii. Am şi eu demnitatea mea. La umbra acestor cuvinte. Într-un cuvânt. Al ii studiază proiecte de lege şi trimit e-mailuri prietenilor. sunt virtuozii împrumutului ilicit.

Însă dacă aşa răsplăteşte partidul fidelitatea. N-ar fi corect. nici curvăsărie. Prima constă în capacitatea de-a te declara dezamăgit de partidul pe care-l părăseşti cu acelaşi avânt cu care î i anun aseşi înrolarea. În principiu. Capacitatea traseistului de a avea revela ii oportune impune reevaluări energice şi piruete de patinator rutinat pe ghea a politicii na ionale. Drume iile de la un partid la altul colorează viu spectacolul na ional şi se întemeiază pe o formulă care a făcut deja ocolul României în optzeci de vile: numai boul e consecvent. Întreabă rar. mai uscat. i s-a luat vălul de pe ochi. Politicianul este un soldat fidel. omul nostru se întristează. dar răspunde des. Şi dacă tot am stabilit că românul e adaptabil. Or. Traseistul e gata să. Turismul politic e un sport accesibil doar oamenilor cu o flexibilitate peste medie. de-acum încolo o să fie liberal. Se conformează politicii fixate la centru. el tatonează abil alte partide. Personal. Bronzul fără pată de acum o lună s-a transformat într-o jigodie ordinară. deşi legea i-o interzice. când traseistului i se refuză un privilegiu sau — şi mai grav — când privilegiul respectiv îi este oferit altcuiva.i explice patetic că a fost victima unei erori de percep ie şi că.i recunoaşte eroarea şi de-a o lua de la capăt. Euforia angajamentului atinge acelaşi nivel cu dezgustul decuplării. Inconsecven ă? Nici vorbă. ai nevoie de câteva calită i esen iale. nu are ce să-şi reproşeze. protec ie şi pe margini. O deziluzie masivă îi întunecă orizontul. un mărşăluitor cuminte sub flamurile fluturânde ale partidului care l-a primit în rândurile sale. numirea într-o func ie bine remunerată sau amorsarea unor înlesniri pentru firmele la care este ac ionar. cum e normal asupra celor care cresc în sondaje.Însă poate cea mai savuroasă formă de nesim ire politică este traseismul. Mai curat. îi interiorizează reperele şi le răspândeşte sârguincios în teritoriu. i-a atacat pe to i cei care au îndrăznit să critice partidul. atunci când îşi propune. Aşa stând lucrurile. de mâine o să se înfăşoare în toga austeră a ărănismului. a contribuit generos la ultima campanie. Nu oricine dă rezultate pe tăpşanul politicii de partid. doar n-o să facem o excep ie tocmai cu politicienii. Dacă până ieri el vitupera de pe pozi iile na ionalismului sălbatic. Ca să răzbeşti. şi la chefurile interminabile din teritoriu a luat chipul unei fiare fără . Dintr-odată. fără să anun e delimitări sau divergen e. Mai mult i-ar fi fost imposibil să facă. traseistul are memoria mai scurtă decât fitilul unei grenade. fie el preşedin ia unei comisii. Spiritul lui se îmbină în cazul ăsta cu o altă calitate de căpătâi: puterea de a-i scălda în înjurături pe cei pe care i-ai copleşit cu laude până săptămâna trecută. se retrage din partidul A şi aterizează senin în partidul B. Sistemul de aşteptări i-a fost înşelat prin manevre nedemne. Timp de câteva zile. ci dovada unei nesfârşite versatilită i. A fost servil cu cine trebuia. fixându-se. Şi-a urmărit tenace scopul. După o matură chibzuin ă. Sunt şi ei de la Dumnezeu lăsa i. în fine. ci pur şi simplu curajul de a. Pentru el. făcând dovada unei adaptabilită i care începe de la reglarea discursului şi se încheie cu năpârlirea ideologică. colegul de ieri devine duşmanul de azi. acest lucru urmează unei acomodări bine dozate. Amicul care-l înso ea şi la şedin ele de partid. Luna de miere cu partidul se consumă entuziast. ci convins până-n pânzele albe de în elepciunea şi buna-credin ă a deciden ilor. nimic nu-l opreşte pe traseist să se orienteze din mers. Fisura apare când partidul scade în sondaje. Dacă până acum traseistul era social-democrat. O simetrie pitorească guvernează drumul traseistului de la o forma iune politică la opusul ei. nici fariseism. Nu e dubitativ. şpagatul comportamental nu e o acroba ie primejdioasă. Numai că. asta nu e ipocrizie.

arhitec i ai compromisului şi fachiri ai răzgândirii conjuncturale. toate îi folosesc doar ca instrumente de legitimare vremelnică într-o ierarhie. nesim irea e consecin a firească a statutului. Nici una dintre ele nu-l confiscă definitiv. Cine-i vede la lucru râde cu un ochi. sub a cărei aparen ă mieroasă se ascunde un pericol fără seamăn pentru ară. El ştie că tergiversările sunt inutile. Excep iile de la regulă sunt de obicei desconsiderate şi suscită comentarii acide din partea breslei. Cu nesim itul la televizor Dar sigiliul de V. Po i foarte bine să fii antisemit în 2003 şi filosemit în 2004. Una zgomotoasă şi ofensatoare le deschide ochii noilor colegi. În fond. Prin urmare. îmbră işează o retorică agresivă. Traseistul reintegrat are grijă să-şi merite carnetul cu noua siglă. Pe cine crede că prosteşte cu fi ele astea?" Un bun prilej de sondare a nesim irii televizive îl oferă calitatea de invitat . Pentru a-şi ilustra ataşamentul la noua structură. O categorie vrednică de aten ie îi include pe teleaşti. iar mustrările de conştiin ă ridicole. da' ştii că le zice bine? De ce nu l-om fi transferat mai devreme?" Uneori. nu vorbeşte toată lumea despre dorin a. Po i să invoci protec ia socială diminea a şi concuren a liberă seara. calită ile de atlet ale traseistului îl aduc în situa ia de-a trece în interval de patru ani pe la tot atâtea partide. Oho. moderatori sau simboluri ale diverselor posturi de televiziune. Confratele întru idei înalte a eşuat la malul nisipos al ratării. E uşor să stai pe margine şi să ară i cu degetul. Calitatea de nou-venit îl obligă să recupereze decalajul care-l separă de colegi. Po i să te solidarizezi cu ungurii astăzi şi să-i afuriseşti mâine. Finul afin s-a preschimbat în sfârâiac caraghios. „Uite-l şi pe ăsta. În cazul lor. „Ia te uită ce achizi ie importantă am făcut. Nici asta nu-i ridică întrebări. Liberalul socialist. nu-l marchează doar pe nesim itul politic. Traseistul e capabil de o navetă interminabilă între partide şi de un slalom abil printre idei şi doctrine.P. Po i să mături pe jos cu ideea de proprietate primăvara şi s-o elogiezi stentorial toamna. Dar ia să-i vedem pe to i cârcotaşii ăştia cum s-ar comporta dacă ar intra şi ei în vârtej. O înregimentare tăcută nu impresionează pe nimeni. plânge cu celălalt şi clatină resemnat din cap. de ce să fie acuzat? Doar cine n-a trecut prin politică şi n-a văzut cum se iscălesc târgurile politice mai are naivitatea să arunce reproşuri şi să formuleze critici.scrupule. traseistul se cufundă în voluptatea excesului de zel. ba chiar despre nevoia de schimbare? Iar dacă el simte această nevoie o dată pe an. în care sarcasmul gratuit. îşi înfierează într-un fel propriile convingeri din trecut. fie ei realizatori de emisiuni. Face televiziune de cinci ani şi tot n-a învă at să-şi tutuiască invita ii. democratul conservator şi celelalte stru ocămile din menajeria politică sunt maeştri în arta tocmelii. înjurându-şi tovarăşii de altădată. Prea pu in contează că.I. Fiecare dintre componen ii castei afişează o superioritate găunoasă şi se comportă după un cod al proastelor maniere însuşit cu aplica ie. glumita de doi bani şi insulta la adresa „foştilor" se completează armonios. Iar traseistul a descoperit între timp scurtăturile care-i asigură îndeplinirea obiectivului. Traseistul trăieşte clipa şi face din acest lucru prioritatea absolută.

ea îi cheamă pe to i şase la aceeaşi oră. duduia deleagă sarcina invitării uneia dintre asistente. o tânără apetisantă. mai curajos şi mai irascibil. musafirul aşteaptă până la ofilire să fie băgat în seamă de cei care l-au chemat în studio. aşa că la două fix deschide poarta televiziunii. Asistenta primeşte o listă de persoane pe care le convoacă în numele V. întrebându-se în gând dacă această formă de dispre mat face parte tot din politica firmei. În principiu.-ei). dar ia-o de unde nu-i. Nu se poate aşa ceva. cu ochi frumoşi şi un decolteu mai adânc ca un panseu pascalian — stabileşte o listă de musafiri cu care vrea să stea de vorbă. având grijă să-i susure la ureche: „Să nu întârzie vreunul. pun să se-aducă. care află consterna i că au de aşteptat mai mult decât ar fi crezut. Într-un col ." Zdrahonul surâde împăciuitor.P. Avertismentul primit o sperie atât de tare. Silit de împrejurări. buletinul dumneavoastră e la noi. el constată că nu e singur în cameră. î i dai seama că e ceva în neregulă. filmările pentru primul modul încep la patru. musafirul se lămureşte şi vrea să comute pe un alt canal. la televizorul lăsat să meargă de diminea ă invitatul poate vedea una dintre edi iile trecute ale emisiunii la care a fost chemat să participe. dialogul care se înfiripă duce la concluzii triste pentru patru dintre cei şase oaspe i.P. Ciuleşti urechea şi te edifici imediat: realizatoarea.-ului (sau. „Ehe. „Domnule. Nici unul nu pare genul de om cu care realizatoarea să-şi fi petrecut concedii.-ul care o concepe — să zicem. Din păcate pentru el. omul e condus într-o cămăru ă unde i se sugerează să aştepte. o persoană sub treizeci de ani şi aflată în raporturi de caldă familiaritate cu oricine îi calcă în platou.P. V. Zdrahonul care l-a condus în cameră observă tentativa de răzvrătire şi o curmă cu un gest scurt al degetului. Una şi cu una fac două. nu-i frumos s-o supăra i pe donşoara Lili. Ocupată până peste cap. Unul dintre ei încearcă să-i ceară explica ii asistentei. invitatul e punctual." Pe ecran. ca să se evite pocinoagele. Şi oricum. dacă prefera i.I.i mănânc fica ii". Un altul. îi cere socoteală zdrahonului care veghează lângă uşă. în dreapta autoarea unei căr i despre polite ea publică. dar. Dacă-ntr-un sfert de oră nu intru la filmare. că. se discută despre bunele maniere şi despre inaderena noii genera ii la rigorile etichetei şi ale polite ii elementare. Politica firmei. A sosit şi restul distribu iei.I. Încă de la primele schimburi de fraze. revelioane sau .I. e prea de tot. Întâmplător. După ce e legitimat ca un călător surprins fără bilet. „donşoara Lili" îşi pune la bătaie tot farmecul pentru reuşita emisiunii. vă bate i joc de timpul meu. tutuieşte jovial pe toată lumea. Din punctul de vedere al asistentei. În stânga ei se găseşte un profesor universitar cu părul alb. Încet-încet. Îl lua i după filmare. Dacă nu mai e. Ar prefera să vadă ştirile. o cafelu ă." Namila îl priveşte cu o nedumerire sinceră: „E vreo grabă? Servi i un pateu. După câteva vreme. Am fost chema i pentru ora două şi-am aflat că filmăm la patru jumate. În încăpere se găseşte o măsu ă pe care se află un termos gol şi o farfurie pe care cinci alune stinghere aşteaptă să fie ciugulite. malacul îi face într-un târziu hatârul comunicării verbale şi-l informează fără precau ii: „Nu-i voie să schimba i. misiunea a fost îndeplinită.la o emisiune care se înregistrează azi spre a fi difuzată peste două săptămâni. invita ia e făcută pentru ora două. Chiar dacă emisiunea are trei module şi la fiecare modul există doi invita i." „Da i-o naibii de cafelu ă. După câteva minute. plec şi n-ave i decât să face i emisiunea cum o i şti. încât fata alege solu ia siguran ei depline." Resemnat. Dar ce să vezi? Invitatul e căpos. V. Nu mai vrea pe postul ăla şi pace. Probabil ca să se familiarizeze cu stilul gazdei şi cu decorul emisiunii.

zile de naştere. Şi totuşi, tânăra nu renun ă la tutuire. I s-a spus că acesta e cârligul cel mai sigur la public. I s-a mai spus că, dacă e protocolară şi hipermanierată, rămâne fără public. Iar dacă nu i s-au spus lucrurile astea, le-a dedus singură. Rezultatul este instituirea bătutului obligatoriu pe burtă, a trasului de şireturi până se rup. Însă la o privire mai atentă, nu-i o onoare să fii tutuit de un V.I.P. al televiziunii? Dacă nu te chema el în emisiune, mai ştia cineva de tine? Vezi? N-are rost să fii mărginit şi să priveşti lumea cu ochelari de cal. V.I.P.-ui te tutuieşte, dar tot el te saltă în ochiul public. Fii sincer cu tine însu i: nu merită? Tutuirea în platou a unor oameni pe care amfitrionul îi vede pentru prima oară e unul dintre reperele de neclătinat ale emisiunilor TV. Şi într-o dezbatere, şi la o emisiune-concurs, scenariul e acelaşi. Sigur, po i să-l întrebi pe împricinat de ce adoptă această abordare, iar el î i va răspunde după cum urmează: a) şi-n America e la fel (evident, omul uită că în engleză you înseamnă şi „tu", şi „dumneavoastră", dar nu contează); b) dacă spun „Nae" în loc de „domnule Dragomirescu" sau „domnule profesor" câştig timp şi, cum timpul costă bani, înseamnă că mă mai aleg şi cu niscai parale; c) da' tu cine eşti, bă, să judeci, ai făcut televiziune şi nu ştiu eu? d) nu- i place, uită-te la altceva. Nesim irea V.I.P.-ului e incompletă fără acest amestec de condescenden ă, miştocăreală şi ar ag.

Nesim itul moderator
Unul dintre spectacolele de urmărit neapărat este cel al nesim itului moderator TV. Cât de oximoronică este această formulă afli din primele minute ale emisiunii, când consta i că moderatorul nu e doar lipsit de modera ie, ci şi nemoderabil. În locul unui om care ştie să asculte, dai peste un limbut intratabil. Acesta se hrăneşte din convingerea că rostul invitatului nu e de-a vorbi, ci de a-l asculta cumin el pe cel care l-a chemat la emisiune. Musafirului i se rezervă în aceste condi ii rolul de martor care asistă neputincios la verbiajul moderatorului, la logoreea lui izvorâtă dintr-o irepresibilă dorin ă de-a se pune în lumină şi de-a epata. Invitatul se aşază pe scaun şi aşteaptă calm să fie întrebat şi să răspundă. Ar fi preferat să nu participe la emisiune, însă buna creştere şi tema atractivă a discu iei l-au convins să răspundă prezent. Totuşi, moderatorul le ştie pe-ale lui. El se lansează într-un discurs introductiv care durează vreo zece minute, după care catadicseşte în fine să adreseze prima întrebare. Invitatul trage aer în piept, îşi drege glasul, deschide gura şi, când să vorbească, e amânat printr-o interven ie hotărâtă: „Aflăm răspunsul după publicitate". Cum reclama e sufletul comer ului — şi fiindcă oricum i se taie sunetul —, omul acceptă docil. Îşi adună gândurile, străduindu-se să nu uite ce avea de spus după ce se va fi terminat calupul publicitar. Numai că la reintrarea în emisie cel care vorbeşte e tot moderatorul. A considerat că se poate şi fără răspunsul invitatului, aşa că trece la următoarea chestiune, pe care o prefa ează printr-un nou puseu de gureşenie. Musafirul se scufundă treptat în scaun, cu un aer abstras şi posac. Începe să-şi dea seama că a greşit răspunzând invita iei. Impresia i se confirmă când îşi dă seama că a trecut mai bine de o ju-

mătate de oră, iar el abia a apucat să spună doar „Nu neapărat, însă...", „Da i-mi voie să încep cu o precizare..." şi „Din punctul meu de vedere...". La un moment dat a fost cât pe-aci să termine o frază, dar interven ia de ultim moment a moderatorului i-a răpit şi această plăcere. În consecin ă, aşteaptă încordat următoarea pauză publicitară, ca să aibă o mică explica ie cu volubilul amfitrion. Şi pauza vine. E vremea detergen ilor, a iaurturilor, a telefoanelor mobile şi a mărcilor de bere sau de coniac. Profitând de răgaz, invitatul se interesează sfios care e menirea lui în emisiune. „Dar ce s-a întâmplat?" întreabă intrigat moderatorul. „Dacă tot m-a i chemat aici, poate vă interesează şi ce am de spus", îngăimă oaspetele. Gazda îşi ia un aer opărit în fa a acestei fronde incipiente. „Dom'le, stai pu in. Eu sunt moderator, eu fac emisiunea. Ai vorbit şi matale şi-o să mai vorbeşti, dar cu măsură. Ar fi şi culmea, la mine-n emisiune să vorbească altu' mai mult. Matale cum te-ai sim i să- i intru-n casă şi să- i spun unde să- i pui hainele şi ce să găteşti? E normal? Păi vezi? Emisiunea mea e casa mea. Te-am chemat, te supui regulilor. Nu- i convine, altădată nu mai pupi." Un mugur pe această ramură a nesim irii V.I.P. este moderatorul care dă impresia că-şi apreciază invita ii, dar îi întrerupe ori de câte ori îi vine bine. El are un modus operandi altoit pe o vorbă a lui Mark Twain: „Nu pot să-i sufăr pe oamenii care continuă să vorbească în timp ce-i întrerup". Interveniile lui n-au nici o noimă, dar vor să creeze în rândul privitorilor impresia că omul e „în chestiune", că ştie despre ce e vorba în frază. În realitate, obiceiul de a fractura discursul interlocutorului are o explica ie mult mai simplă. Moderatorul trebuie să-şi justifice într-un fel prezen a în platou. Dacă stă şi tace, şefii vor crede că nu e bun de nimic şi-l vor scoate din grilă. Aşa că rămâne într-o pândă perpetuă şi, de îndată ce vede că musafirul a ajuns în punctul-cheie al argumenta iei, se repede asupra lui şi-l obligă să se oprească. Invita ii reac ionează de la caz la caz. Unii se simt de parcă ar fi puşi să facă box cu umbra. Al ii îşi pierd firul şi încep să divagheze. În fine, curajoşii ripostează scurt: „M-a i întrebat ceva. Atunci face i bine şi asculta i-mă." Efectul acestei puneri la punct durează cât o cursă olimpică de o sută de metri plat. La primul prilej, moderatorul se bagă din nou în vorbă şi bucla nesim irii se închide. Deloc neglijabile sunt emisiunile în care realizatorii sau moderatorii se răfuiesc cu persoane care nu sunt de fa ă şi cu care au avut divergen e în trecutul apropiat. Procedeul nu e elegant, ba e abject de-a binelea. Însă dacă vrei câştig de cauză, n-are rost să- i alegi mijloacele. Importantă e victoria, nicidecum felul cum o ob ii. Realizatorul a fost informat că X sau Y i-a reproşat public un exces, un derapaj sau o gafă. Condi ia lui de V.I.P. îl sileşte să nu lase nepenalizate aten ionările de acest tip. Căci aici nu e vorba de răzbunare, ci de restabilirea raportului corect între nesim itul V.I.P. şi contestatar. Solu iile sunt două la număr: ori îl urechezi pe îndrăzne când ştii că nu e în ară şi nu- i poate răspunde, ori profi i de primul prilej şi-l iei la scărmănat în public, având însă grijă să transmi i instruc iuni precise echipei cu care lucrezi. „Băi, fi i aten i, dacă vrea boul ăla să intre în direct, îi tăia i macaroana. Să nu vă prind că-mi da i legătura. N-am ce să discut cu el."

Nesim itul răsfă at în mass-media

Dar insigna de V.I.P. nu stă doar la reverul ariviştilor sindicali, al politicienilor sau al realizatorilor de televiziune. Şi nu doar ei pot să ilustreze nesim irea cu panaş. Lumea greşeşte când crede că apogeul nesim irii V.I.P. a fost atins de înaltul demnitar care a răspuns ironiilor legate de orientările lui homosexuale printr-un îndemn plastic şi viforos: „Cei care cred aşa ceva să-şi trimită nevestele la mine, ca să se convingă". Lucrurile nu stau nici pe departe aşa. Tranzi ia carpatină a impus treptat o nouă formă de persoană publică, de răsfă at al media, de client obsesiv al ştirilor în prime-time şi al primei pagini de gazetă. Este vorba de patronii bolnavi de putere sau de afaceriştii dornici de expunere. Vehiculele preferate ale acestor Evereşti ai nesim irii sunt fotbalul şi politica. În jurul lor zumzăie un alai de u eri devota i, cavaleri de oroare cu bicepsul cât craniul, heralzi ai delirului şi cântăre i în strună gata să-şi închirieze conştiin a pentru un post căldu sau un cont bine alimentat. Preocuparea lor de bază este să-l asigure ritmic pe marele om de rostul lui providen ial, de vorba lui care dizolvă răul şi de fapta lui care e temeiul lumii perfecte. Nesim itul V.I.P. din categoria amintită ştie că mul imea vrea circ diminea a, la prânz şi seara şi e gata să-l ofere, cu sau fără pâine. Privi i-i cu detaşare. Este animalul perfect al tranzi iei: isteric, apucat, insultător, gata să dea bani cu o mână şi să învârtă cu itul cu cealaltă, convins că are fir scurt cu divinitatea şi că e singurul sănătos într-o lume virusată, sălbatic în duelurile pseudopolitice şi chefliu fără perdea la nun ile interlope, orbit de propria dimensiune şi fascinat de pildele biblice, inând statuia Sfântului Gheorghe pe casa de bani sau pe televizorul cu plasmă, ridicând biserici şi înjurând de dumnezei, mâncând telemea acasă şi somon fume la restaurant, disponibil la orice oră din zi şi din noapte pentru scandal şi balamuc, afectuos cu nevasta şi gre os cu femeile care nu i se închină în altarul politicii, lăcrimând când e săgetat de amintiri personale, dar imbatabil la pusul poalelor în cap, sentimental pe ritmuri de manele şi inflexibil când debitează enormită i, de neoprit în marşul lui împotriva normalită ii, sfidător în fa a legii şi permeabil la indica iile de sus, obişnuit să comande fripturi şi năzuind să comande oştiri de războinici aleşi după chip şi asemănare, scăpat din corsetul oricăror norme de comportament, bun de gură şi belaliu, ilogic şi generos, incapabil să trăiască fără perfuzii TV, îmbrăcat de la firme străine şi propovăduind deşăn at românismul, momit de ispite voievodale şi crâncen în jurămintele de răzbunare, şmecher în afaceri şi infantil în gândire, şef de cuib, echipă şi partid, abonat la revela ii şi deopotrivă la erezii, instalat în foişorul trufiei, autoipostaziat în urs, luptător şi preşedinte de ară, curajos în spatele bodyguarzilor, nerăbdător să scoată sabia, dar neputând să ină pixul. V.I.P.-ul astfel descris dezvoltă comportamente patologice pe care anturajul începe prin a le admira şi sfârşeşte prin a le reproduce. Dacă el rezolvă disputele cu pumnul sau sudalma, ceilal i se simt obliga i să-i calce pe urme. Frisonul emulativ e la el acasă. După ce nesim itul-şef bate un ziarist, adjunctul lui îşi repede pumnul în falca unui suporter. Dacă stăpânul prealuminat descoperă o uneltire mârşavă a rivalilor, mâna lui dreaptă dezgroapă trei. Dacă El, Supremul atacă fără discriminare, haita se repede ca la un semn. Avem aici nesim irea care aruncă în aer totul, începând cu Vechiul Testament şi terminând cu ANAF-ul. Dinamita plasată de nesim itul V.I.P. sub şezutul individual şi în esutul social şterge în cazul de fa ă contururile lumii fireşti şi condamnă la sminteală. Este interesant să-i studiezi pe reprezentan ii acestei categorii în clipa

fie pe ambele. Mare nesim ire. şi apoi mi-am ridicat privirile. fie camera video. neştiind ce să cred. Pojghi a de civilitate se crapă şi lasă să se vadă nesim irea violentă. Pe la jumătatea duşului. M-am dat jos din pat cu mişcări de păpuşă dezaxată şi mi-am aruncat ochii pe geam. dar impresia că eram supus unei torturi umilitoare a rămas. un ziarist — le pune o întrebare incomodă. e spa ioasă şi primitoare. Nesim itul V. Cine vrea să adere trebuie să întrunească un set de însuşiri la îndemână: să fie convins că i se permite totul şi nu i se refuză nimic. să fie generos când se ştie filmat şi zgârie-brânză în rest. pe când filozofam pe tema actelor ratate. fără să se gândească la ce va spune lumea. Am rămas cu săpunul pe mine.P. Visam că nimerisem pe masa de opera ie a unui chirurg avangardist. Visul s-a risipit. mi-am spus cu năduf şi am intrat în baie. M-am uitat la ceas şi am văzut că era şase şi jumătate diminea a. Probabil că acesta este de fapt punctul lui vulnerabil: neputin a de-a sesiza momentul când un avantaj aparent se transformă în handicap decisiv.50. Unul dintre cei descusu i se congestionează. Altul amenin ă că sună la conducerea ziarului şi cere măsuri punitive urgente. neprelucrată. dar nu se pricepe s-o valorifice întotdeauna. Altul îl priveşte cu ochi şerpeşti şi-l scuipă în fa ă. Categoria nesim i ilor V. Două minute mai târziu. dat fiind că demaraseră procedura la 6. încercând să văd despre ce era vorba. rezervându-i acelaşi tratament şi operatorului care filmează. propagandă sau prozeli i. gresia şi faian a au început să zornăie amenin ător. am înjurat neputincios şi am deschis ochii. Am sim it un sfredel în urechi. are alonja notorietă ii. să aşeze între el şi omul de pe stradă o distan ă de neacoperit. Criteriile de admitere se ştiu. Mi-am dat seama totodată că dormisem mult mai pu in decât îmi propusesem. Am ieşit pe uşa blocului şi după doi paşi m-am sim it atacat de nişte musculi e ciudate. iar valabilitatea lor a fost testată în timp.I. În fine. apa s-a oprit brusc. Oricum nu l-a interesat niciodată — poate doar atunci când a apărut la televizor ca să facă politică. semn că vecinii de jos tocmai votau schimbarea.când cineva — de obicei. în zgomotul unui pickhammer insistent. Şi probabil că era mult de votat. Epilog M-am trezit buimac. La etajul doi. Altul îl drăcuie scurt. Ceva dezagreabil şi drastic se petrecea dedesubt. Trei bărba i găureau asfaltul cu aerul că împlinesc un ritual păgân. care profita de mine ca să experimenteze ultima inven ie în materie de timpanoplastie. Se comportă după cum îi vine.I. începe să se bâlbâie şi până la urmă varsă o tonă de mizerii în capul curiosului imprudent.P. altul urcă la volan şi simulează că vrea să-l calce cu maşina pe temerar. să aibă conştiin a propriului statut şi să abuzeze de ea ori de câte ori are prilejul. Mi-am trecut mâinile prin păr. să pretindă respect şi să ofere în schimb mojicie. Nesim itul nu se mai fereşte şi nu mai acceptă să joace roluri de ochii lumii. E greu? Nu din cale-afară. coana Mi a tocmai . Altul încearcă să confişte fie microfonul. să se supună doar regulilor tagmei. Un burghiu a prins să foreze un perete.

aşa încât am în permanen ă impresia că ucigaşul se află la mine în debara şi-mi vorbeşte de acolo. Iar din câte ştiu. Din spate. care plecase la serviciu lăsând robinetul deschis şi îmi muiase tavanul. Am coborât întristat şi am luat un taxi.împăturea mul umită fa a de masă pe care mi-o scuturase în cap. Când m-am întors acasă.. n-ar fi avut cum să mă audă. Evident că nu mi-a răspuns. am scos o carte din geantă şi am dat să citesc. peste două zile „e nuntă în cartier". pe jumătate ca să-mi scutur măcar o parte din recolta de firimituri. dragostea mea. Da. 1960. Am ajuns în sta ia de autobuz la timp ca şoferul autobuzului să-mi închidă uşa în nas şi să mă oblige la zece minute de aşteptare exasperată. ci şi de la vecinul de deasupra. Culmea e că o cheamă Gioconda. M-am grăbit degeaba. Mi-am amintit că autobuzul e o incintă pe placul anaerobilor şi mi-am plecat ochii în carte. Fata acordeonistului de la unu se mărită. Mi s-a părut că văd în ochii lor o undă de silă din cauză că îndrăznisem să le tulbur cina în casa scărilor. M-am aşezat pe un scaun. sec ia . Absolvă cursurile Facultă ii de Filologie din Bucureşti. Lumea s-a culcat. pentru o tacla tihnită. Iar soneria nu mergea oricum. cu excep ia vecinei de dedesubt. domnu'. Din peretele alăturat mi-a năvălit în sufragerie o hoardă de decibeli călare pe nişte başi fără grad de compara ie. următorul autobuz s-a urnit de la capătul liniei şi a tras la bordură. Spre seară. RADU PARASCHIVESCU (n. Sonorul e dat la maximum. am fost pus pe stand-by de o doamnă care m-a condus într-o cămăru ă de unde a venit să mă salte după două ore ca să mă introducă în platou. Am ieşit şi am ciocănit la uşa vecinului de lângă mine. care urmăreşte cu sufletul la gură spovedania unui criminal în serie la OTV. Într-un târziu. Din jur sim eam cum mă înconjoară izuri care mai de care mai îndrăzne e. după ce administratorul mi-a comunicat că incidentele astea se rezolvă prin bună în elegere între păr i — „suntem oameni. Bucureşti) este scriitor. nu animale" —. dar nu doar la robinet. La editură am ajuns pe la unu şi jumătate în loc de unsprezece. fiindcă. am încercat să văd un film.. odată sosit la locul faptei. Un etaj mai sus. Am apucat să citesc o frază. / Mi-ai pus sare peste rană. Ceva îmi spune că mâine n-o să fiu bun de nimic. / Mi-a otrăvit inimioara. Noua formă de mătrea ă pe care o contractasem prin amabilitatea ei m-a făcut să clatin din cap — pe jumătate de nervi. am urcat pe o mochetă din coji de semin e care mi-au pocnit sub pantofi până la etajul doi. mul umit că nu întârziasem mai mult de o săptămână peste termenul fixat. Deja întârziasem la o întâlnire importantă. însă fără succes. La ce hărmălaie se auzea din apartament. /Iubirea ta e-o vorbă goală. o mână păroasă mi-a închis geamul cu o mişcare care nu admitea replică. traducător şi gazetar. Am descuiat uşa apartamentului şi am verificat dacă se dăduse drumul la apă. aveam apă. Am scos discheta din geantă şi am predat-o secretariatului de redac ie. unde trei scuipătoare umane se opriseră pe băncu ă. mi-am cerut scuze vecinilor care întinseseră masa pe palier. după care din difuzorul de deasupra mea Nicolae Gu ă a prins să se văicărească sfâşietor: Iubirea ta. ". ca să ajung la timp la emisiunea TV la care fusesem invitat încă de acum două săptămâni. Acum e două noaptea. am deschis geamul din dreptul meu.

iar după un altul la RAO. bibliotecar şi documentarist. William Burroughs. A colaborat la ProSport şi Observator cultural. Evenimentul zilei şi Gazeta sporturilor. unde lucrează şi în momentul de fa ă ca editor. Des MacHale. Lucrează pe rând ca profesor de engleză. Publică ocazional în România literară. Banatul etc. un volum de povestiri despre Bucureşti (Bazar bizar) şi unul de eseuri despre necinstea în sport (Fanionul roşu). Orizont. Cuvântul. Lettre Internationale. americani. Este traducător şi coautor a două lucrări de referin ă din literatura sportivă (Enciclopedia Larousse a fotbalului şi Jocurile Olimpice de la Atena la Atena: 1896-2004). În 2003 se transferă la Humanitas. Virginia Woolf. În prezent de ine câte o rubrică la Idei în dialog. Tomis. . În 1993 se angajează ca redactor de carte la Editura Olimp. canadieni şi francezi (Salman Rushdie. Francois Mauriac. Julian Barnes. William Golding. Jonathan Coe. Scott Turow.engleză-franceză. După un an ajunge la Elit. Nick Hornby etc). Wallen. John Grisham. A publicat două romane (Efemeriada şi Balul fantomelor) . În 2005 primeşte premiul na ional Ioan Chirilă pentru cea mai bună carte de sport a anului (Fanionul roşu). James R. John Steinbeck. Kazuo Ishiguro. A tradus aproape şaizeci de căr i din autori englezi. David Lodge. Dilema veche.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful