UNIVRSITTATEA LUCIAN BLAGA FACULTATEA DE MEDICINA “VICTOR PAPILIAN” SIBIU

PROIECT INFORMATICA MEDICALA SI BIOSTATISTICA

STUDENT: POP CORINA M.G., ANUL I, GRUPA 6 SURSA: http://www.psychopharma.eu

2009-2010

medicaţie care interferă cu tratamentul antipsihotic. risc suicidal crescut. necesită tratament cu antipsihotice. Figura 1. Studiul de faţă îşi propune să studieze comparativ eficacitatea Olanzapinei şi a Haloperidolului asupra simptomelor pozitive. o boală medicală gravă sau cronică. Testul Student. Tandon. Metodele de evaluare folosite sunt: CGI(Clinical Global Impresion). Sartorius. Pacienţii trataţi cu Olanzapină(fig. Kupfer. negative. Criterii de excludere: administrare anterior perioadei de evaluare şi luare în studiu cu tratament antipsihotic mai mult de 16 săptămâni cumulate.STUDIU COMPARATIV AL EFICACITĂŢII ŞI TOLERABILITĂŢII OLANZAPINEI VERSUS HALOPERIDOL ÎN SCHIZOFRENIA ACUTĂ Introducere Foarte multe studii existente la ora actuală încearcă compararea antipsihoticelor de generaţia a doua cu cele convenţionale. Pacienţii au fost observaţi pe o perioadă de 4 săptămâni. Pentru prelucrarea statistică s-a utilizat programul EPIINFO 6. concentrându-se mai ales asupra tratamentului schizofreniei acute(Jibson. Material şi metodă Studiul s-a desfăşurat la Clinica Psihiatrie II Cluj. 1998. Gomez. simptome psihotice apărute înaintea vârstei de 40 de ani. IQ < 70.1) au primit doze cuprinse între 10–20 mg/zi. Crawford 2001. în total acumulându-se 5 evaluări. Testul Hi-pătrat şi Testul Kruskal-Wallis. tratament cu clozapină. cu excepţia nicotinei şi cofeinei. la pacienţi aflaţi în fază acută de schizofrenie. diagnostic de schizofrenie conform cu DSM-IV-R şi ICD-10. dependenţă faţă de anumite substanţe. 2002).2) au avut doze cuprinse între 10–20 mg/zi cu o medie de 15 mg/zi. cel puţin două episoade de fază acută documentate sau doi ani de simptome psihotice ce nu remit. Figura 2. al aspectului clinic global al pacientului şi al efectelor secundare de tip extrapiramidal. PANSS (Positive and Negative Scale) şi scala pentru evaluarea simptomelor extrapiramidale SAS (Simpson – Angus Scale). în perioada martie 2002-martie 2003 pe un lot caz de 30 de pacienţi cu schizofrenie acută trataţi cu antipsihotic atipic–Olanzapină şi pe un lot martor de 30 de pacienţi cu schizofrenie acută trataţi cu antipsihotic tipic–Haloperidol. CGI > 4 sau CGI = 4. PANSS > 40 sau PANSS= 40. cu o medie de 10 mg/zi. simptome psihotice cel puţin o lună dar nu mai mult de 60 de luni. internare cel puţin 4 săptămâni. una fiind făcută la internare. datele s-au prelucrat cu testele ANOVA. un neuroleptic de depozit mai mult de 3 doze. Criterii de includere: vârsta între 18–60 ani. pacienţii trataţi cu Haloperidol(fig. 2 .

Repartizarea pe sexe a pacienţilor din loturile studiate Barbati 12(40% ) 14(46.00% Feminin 3 . se poate observa că cele doua loturi (atipic şi tipic) sunt omogene. în lotul tratat cu antipsihotic tipic sunt 12 femei (40%) şi 18 bărbaţi (60%). spre deosebire de 19 (63%) pacienţi trataţi cu Olanzapină . În lotul martor majoritatea pacienţilor au o şcolarizare medie (8 clase sau mai mult) şi doar 4 au liceul sau facultatea.iar în lotul tratat cu Olanzapină sunt 14 femei (46.3 26.00% 60. comparativ cu cei 20 de pacienţi (66. iar lotul tratat cu Olanzapină are o medie de vârstă de 26.7 27.71 26. în rest pacienţii sunt impărţiţi egal în cei care au studii elementare şi medii.3 %) Total 30 30 Tip tratament Tipic Atipic Tipic Atipic 26.3%) (Tabel I).7%) şi 16 bărbaţi (53. Din punct de vedere al statutului marital. Tabel II – repartitia pe sex.41 În lotul tratat cu Haloperidol 18 pacienţi (60%) provin din mediul urban. 14 (46%) pacienţi din lotul tratat cu Haloperidol sunt căsătoriţi.10 26.16 a Femei 18(60% ) 16(53.Repartitia pe sexe Repartitia pe sexe Masculin 40. din punct de vedere al vârstei.7 Numar %) Varst 28. Din punct de vedere al statutului economic se remarcă faptul că în lotul pacienţilor trataţi cu Olanzapină. cei mai mulţi (17) au un venit mediu comparativ cu lotul pacienţilor trataţi cu Haloperidol.3 ani. mediu si nivel economic Nivel Economi c Scazut Mediu Inalt Total Masculin Urban 3 2 4 9 Feminin Total 7 5 6 18 Rural 4 3 2 9 Urban 1 2 2 5 Rural 3 3 1 7 Total 4 5 3 12 Urba n 4 4 6 14 Total Rura l 7 6 3 16 Total 11 10 9 30 Figura 3. unde numai 10 pacienţi au un venit mediu. în lotul caz doar 2 pacienţi au studii superioare. Tabel I.Rezultate Structura demografică a lotului: din punct de vedere al repartizării pe sexe al pacienţilor.6%) din mediul urban ai lotului tratat cu Olanzapină. lotul tratat cu Haloperidol are o medie de vârsta de 26.7 ani (Tabel I).

La ultima evaluare. iar lotul martor de 4. lotul martor având un scor mediu de 2. După o săptămână de tratament lotul caz are un scor de 3. După 3 săptămâni de internare.002).133) decât al lotului tratat cu Olanzapină (4.400 (p=0.437.039 iar a lotului caz este de 1. scorul mediu al pacienţilor care fac parte din lotul tratat cu Olanzapină.193). În momentul internării. diferenţa dintre loturi rămâne semnificativă statistic. ceea ce sugerează că loturile sunt omogene şi între ele nu există diferenţe. Cea de-a treia evaluare a fost făcută după două săptămâni de internare.457). p=0. din punct de vedere statistic diferenţa dintre ele este semnificativă.033 (p=0. între cele două loturi nu există diferenţe statistice (p=0.556).Figura 4 – Repartitia pe sexe si nivel economic Rezultate obţinute prin compararea loturilor cu scala CGI La momentul de început al studiului diferenţele între scorurile la scala CGI între cele două loturi nu sunt semnificative statistic. iar a lotului caz de 2.259.167. După o săptămâna. dar se reduce (p=0.0048. iar diferenţele dintre cele două loturi rămân în continuare semnificative statistic (p=0. Scorul mediu al lotului tratat cu Haloperidol este mai mic (4. Astfel se observă că după o săptămână de internare diferenţele dintre cele două loturi devin semnificative statistic.0051). deşi se observă o scădere a scorurilor la ambele loturi.593. în favoarea lotului caz (scor mediu=1.852 spre deosebire de lotul martor care are un scor mediu de 5. este de 4.5%. Rezultate obţinute prin compararea loturilor cu scala PANSS (SP) La internare. care s-a făcut la externarea pacientului şi la aproximativ o săptămâna după ultima evaluare. Comparând media scorurilor celor două loturi atât la început cât şi la sfârşitul evaluărilor s-a constat că scorul mediu al lotului tratat cu Olanzapină scade cu 70% în vreme ce scorul mediu al lotului tratat cu Haloperidol scade cu 59. deşi scorul mediu la ambele loturi este mai scăzut decât la internare. diferenţele rămân în continuare nesemnificative din punct de vedere statistic între cele două loturi.367. Scorul mediu al lotului martor este de 2.407). Media scorului lotului martor este de 3. 4 .00139). în favoarea netă a lotului tratat cu Olanzapină.

înregistrând o scădere de 18. diferenţele dintre cele două loturi rămân semnificative statistic (p=0. Rezultate obţinute prin compararea loturilor cu scala PANSS (SN) La începutul studiului. Evaluarea finală. La a treia evaluare. Se constată o creştere uşoară a scorului mediu al pacienţilor trataţi cu Haloperidol (2.200 pentru lotul martor (13. 5 . astfel: 0. După trei săptămâni de tratament scorurile medii sunt după cum urmează: 0. a cărui scor mediu este de 1.515).1% scădere).044). diferenţa devine semnificativă statistic (p=0. 2.Astfel scorul lotului caz este de 3. scorurile medii înregistrate fiind de 0. înregistrând o scădere de 18%. 2.400.333 (53.113). iar al lotului martor este de 2.9% iar scorul lotului martor este de 3.7% mai scăzut).6%) (p=0. între cele două loturi nu exista o diferenţă semnificativă (p=0.001).852 pentru lotul caz (11.96. spre deosebire de 1.8% a scorului pe parcursul internării.815 (scăzând cu 27%). lotul caz având un scor mediu de 0. iar lotul martor având un scor mediu de 1.37. diferenţa dintre cele două loturi este semnificativă statistic în favoarea lotului tratat cu Olanzapină.222.222.704 pentru lotul caz şi 1. efectuată după trei săptămâni de tratament. După o săptămână de tratament se constată o scădere a scorului mediu al pacienţilor din lotul caz de până la 1. efectuată după trei săptămâni de tratament. Aprecierea tolerabilităţii tratamentului antipsihotic prin evaluarea simptomelor extrapiramidale cu ajutorul scalei Simpson-Angus (SAS) La începutul studiului. La ultima evaluare diferenţa dintre cele două loturi nu mai este semnificativă (p=0.001).2% mai scăzut).010 pentru lotul martor (8. pacienţii celor două loturi prezentau scorurile medii de 2. Lotul tratat cu Haloperidol a înregistrat o scădere de 71.4% a scorului pe parcursul internării.800.0453) după o săptămână de la începerea tratamentului atunci când scorurile medii vor înregistra următoarele creşteri: 0. care a avut loc la o săptămână după ultima evaluare a indicat că între cele două loturi rămâne semnificativă statistic diferenţa. La a patra evaluare. spre deosebire de scorul lotului tratat cu Haloperidol care a scăzut numai cu 14%. Scorul mediu al lotului martor era de 2. înregistrând o scădere de 26. Comparând scorurile celor două loturi atât la internare cât şi la externare se constată că lotul tratat cu Olanzapină a avut o scădere cu 77. în care scorul mediu al lotului caz este de 1. deşi scorurile medii ale loturilor scad per ansamblu.1%. cu o diferenţă semnificativă statistic între cele două loturi (p=0. Se observă o diferenţă semnificativă statistic între cele două loturi (p=0.091).553 iar a lotului caz de 1.963 pentru lotul caz (21.167 (scăzând cu 27%).467. Această diferenţă se va accentua şi va deveni semnificativă statistic (p=0.900 pentru lotul martor.60 care este scorul lotului martor (p=0. neexistând o diferenţă semnificativă statistic între cele două loturi (p=0.05). La a treia evaluare. Scorul mediu al lotului martor fiind de 2.6% mai scăzut).001).800 pentru lotul martor.74% faţă de prima evaluare.837 pentru cei trataţi cu Olanzapină şi de 3 pentru cei trataţi cu Haloperidol. Această diferenţă este în favoarea lotului pacienţilor trataţi cu Olanzapină.67%) şi o scădere a scorului mediu al pacienţilor trataţi cu Olanzapină (8%).519 pentru lotul caz şi 0.0007). a căror scor a scăzut de la ultima evaluare cu 44.

A patra evaluare relevă faptul ca diferenţa rămâne în continuare mare între scorul mediu înregistrat la lotul caz (0.519 şi al lotului martor de 1. la această subscală.767)(p=0. care se regăsesc în proporţii relativ egale în ambele loturi. 4. dar este de remarcat faptul că întotdeauna pacienţii din lotul caz au avut un scor mediu mai mic decât cei din lotul martor. 2. Din punct de vedere al scorului mediu CGI Iniţial între cele două loturi nu există nici o diferenţă de scor. Structura demografică a lotului La începutul studiului putem afirma că cele două loturi luate în discuţie erau omogene în ceea ce priveşte vârsta. deci putem spune că loturile sunt omogene. 3. scorul mediu înregistrat de pacienţii din lotul caz este net mai mic decât al celor din lotul martor. Interpretarea rezultatelor 1. Din punct de vedere al statutului marital. în favoarea celor trataţi cu Olanzapină. la toate celãlalte evaluări exista o diferenţã semnificativă statistic în favoarea pacienţilor trataţi cu olanzapină. există o diferenţă semnificativă statistic în favoarea lotului de pacienţi trataţi cu antipsihotic atipic.0276). Ultima evaluare a înregistrat un scor mediu al lotului caz de 0.00018. Olanzapina este practic lipsită de astfel de inconveniente chiar la doze mai mari. Concluzii Datele studiului confirmă eficacitatea comparabilă a antipsihoticelor atipice şi convenţionale asupra simptomelor pozitive.623) şi lotul martor (1. 6 . al nivelului de educaţie şi al nivelului economic nu erau omogene. cu superioritatea eficacităţii antipsihoticelor atipice asupra simptomelor negative. Din punct de vedere al scalei PANSS pentru simptome negative La evaluarea iniţială între cele două loturi de pacienţi nu au existat diferenţe de scor. Simptomele extrapiramidale sunt sesizate precoce la neuroleptice. Desigur că există anumite excepţii. în ceea ce îi priveşte pe cei cu şcolarizare medie.La următoarele patru evaluări. în schimb.567 cu un p=0. Din punct de vedere al scalei PANSS pentru simptome pozitive Pe parcursul studiului nu s-a înregistrat o diferenţă semnificativă statistic între pacienţii trataţi cu olanzapină şi cei trataţi cu haloperidol. De remarcat. Astfel. compromiţând încrederea în tratament.990.500 iar deviaţiile standard ale lotului martor au fost în jurul valorii de 0.La cea de-a treia evaluare diferenţa rămâne semnificativă statistic (p=0.005) înregistrându-se un scor de 0.Ulterior. că la toate evaluările deviaţiile standard înregistrate la nivelul lotului caz au fost în jurul valorii de 0.593 pentru lotul caz şi 1. cât şi în ceea ce îi priveşte pe cei cu mijloace economice peste medie. Din punct de vedere al scorului mediu obţinut la evaluarea cu scala Simpson-Angus Pe parcursul întregului studiu există o diferenţă semnificativă statistic între pacienţii trataţi cu Haloperidol şi cei trataţi cu Olanzapină. 5.900 pentru lotul martor. sexul şi mediul de provenienţă.

2002 – The usefulness and Use of Second Generation Antipsychotic Medications.215228. Fineberg. AMK. J.. 5. 6-12. J. suppl.Jibson..Bibliografie 1.. Clin. 1-51. Current Opinion in Psychiatry.WPA Task Force.J. Int. 1998 – New atypical antipsychotic medications. Psychiatry. 2003 – Use of Simpson Angus Scale for the assessment of movements disorders. J. A. J.. 2000 – Acute phase of schizophrenia. 62. N. Roberts. D. Sartorius.. 3. N. suppl. 249-259. 3.. J.Kupfer. J. 7. Tandon. 2000 – The new generation of antipsychotic drugs: how atypical are they? Int.Hawley.. M. J-C. 4. of Psychiatric Research. Int. of Neuropsychopharmacology. 4. 2001 – Superior Efficacy of Olanzapine over Haloperidol: Analysis of Patients with Schizophrenia from a Multicenter International Trial.G. Clin. 339-349.Azorin.M...D.Gomez. suppl. C.1.2.Goldstein. 6. 15. Psychopharmacology. 5-9. R. M. J.4. Crawford.. 15. 32. 2. -------------------------------------------------------------------------------- 7 . of Psychiatry in Clinical Practice.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful