MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

Curriculum pentru învăţământul preşcolar (3-6/7 ani)

2008
1

„Ideile au calitatea lor proprie, sunt perfecte, în timp ce lucrurile, fiind copii ale ideilor, sunt imperfecte!” (PLATON)

2

Contextul care a favorizat introducerea conceptului de educaţie timpurie în România şi, implicit, revizuirea curriculară

Într-o accepţiune generală, educaţia este procesul (acţiunea) prin care se realizează formarea şi dezvoltarea personalităţii umane. Ea constituie o necesitate pentru individ şi pentru societate. Ca urmare, este o activitate specific umană, realizată în contextul existenţei sociale a omului şi, în acelaşi timp, este un fenomen social specific, un atribut al societăţii, o condiţie a perpetuării şi progresului acesteia. Aşadar, ea se raportează, în acelaşi timp, la societate şi la individ. Între formele educaţiei figurează şi educaţia formală, care are un caracter organizat, sistematizat, instituţionalizat. În ansamblul procesului permanent al educaţiei, ea constituie o perioadă de formare intensivă care face din acţiunea educativă un obiectiv central. Ea se adresează vârstei de formare şi asigură asimilarea sistematică a cunoştinţelor, exersarea intensivă a comportamentelor sociale şi dezvoltarea capacităţilor individuale. Numeroase cercetări arată că, pentru orice problemă care apare în dezvoltarea unui copil, cu cât intervenţia este mai timpurie, cu atât şansa de remediere este mai mare. De asemenea, cu cât intervenţia se produce mai târziu, cu atât mai mari sunt costurile asociate şi prognosticul poate fi nefavorabil. În acest context, analizând procentul de repetenţie în învăţământul primar, dar şi rata de părăsire timpurie a şcolii (tineri 18-24 ani) în ultimii ani, în România, constatăm că acestea au valori relativ ridicate în comparaţie cu statele Uniunii Europene (vezi tabelele).
2002 TOTAL Băieţi Fete 22,9 23,7 22,1 Rata de părăsire timpurie a şcolii 2003 2004 22,7 23,9 21,5 23,4 24,9 21,8 RO 20,8 21,6 19,9 2005 UE-25 15,2 17,3 13,1

Rata abandonului şcolar în înv.primar
TOTAL Urban Rural Băieţi Fete 2002-2003 0,9 1,0 0,9 1,1 0,8 2003-2004 1,2 1,0 1,4 1,4 1,1 2004-2005 1,3 1,3 1,4 1,5 1,2

3

implică atât familia cât şi comunitatea în procesul de învăţare. unul dintre laureaţii Premiului Nobel în economie.84/1995. Investiţia în educaţia timpurie este cea mai rentabilă investiţie în educaţie.Cuhna . după cum arată un studiu elaborat de R.1 2001-2002 912440 616014 67. el este partenerul-cheie în educaţia copilului. oportunităţi de învăţare ratate sau slab valorificate. iar deficienţele de cunoştinţe şi deprinderi produc în timp deficienţe mai mari.8 2004-2005 883812 644911 73. Deprinderile şi cunoştinţele dobândite devreme favorizează dezvoltarea altora ulterior. • părintele nu poate lipsi din acest cerc educaţional. Ca note distinctive ale educaţiei timpurii am putea aminti: • copilul este unic şi abordarea lui trebuie să fie holistică (comprehensivă din toate punctele de vedere ale dezvoltarii sale). ca serviciu de educaţie formală asigură mediul care garantează siguranţa şi sănătatea copiilor şi care. apare ca un partener de joc. asigură intrarea copilului în sistemul de învăţământ obligatoriu (în jurul vârstei de 6 ani). Învăţarea timpurie favorizează oportunităţile de învăţare de mai târziu. reforma în educaţie a fost demarată. matur.Ţinând cont de cercetările existente. • adultul/educatorul. rata de înscriere a copiilor la grădiniţă a crescut anual. • activităţile desfăşurate în cadrul procesului educaţional sunt adevărate ocazii de învăţare situaţională. Educaţia timpurie. iar relaţia familie – grădiniţă comunitate este hotărâtoare.2 2000-2001 925001 611036 67. conştientizăm din ce în ce mai mult faptul că o modalitate clară de reducere a repetenţiei (în special la nivelul învăţământului primar) şi a părăsirii timpurii a şcolii este intervenţia la vârstele mici şi foarte mici. • la vârstele mici este fundamental să avem o abordare pluridisciplinară (îingrijire. în România. cuprinde educaţia copilului în intervalul de vârstă de la naştere până la intrarea acestuia la şcoală.1 2003-2004 886205 636709 71. la nivelul relaţiei “didactice”. suntem conştienţi de faptul că educaţia timpurie poate fi o pârghie esenţială de reducere a inegalităţilor sociale. Odată cu prevederile Legii învăţământului Nr. Rata de înscriere a copiilor preşcolari în grădiniţe între 1999-2006 Anul şcolar Copii cu vârste între Nr. ca rezultat al democratizării treptate şi a infuziei fondurilor europene şi ale Băncii Mondiale. care cunoaşte toate detaliile jocului şi regulile care trebuie respectate. De asemenea. ţinând cont de caracteristicile psihologice ale dezvoltării copilului.7 Sursa: Institutul Naţional de Statistică 4 . Copiilor înscrişi în Rata de înscriere 3 şi 6 ani grădiniţe 1999-2000 945333 616313 65. Grădiniţa. ca primă treaptă de pregătire pentru educaţia formală. Educaţia timpurie.5 2002-2003 885898 629703 71. Educaţia copilului începe de la naştere. Sistemul de învăţământ românesc a înregistrat progrese remarcabile. prin formarea capacităţii de a învăţa.9 2005-2006 867923 648338 74. privind generalizarea treptată a grupei pregătitoare pentru şcoală. dar după 1998. nutriţie şi educaţie în acelaşi timp). în ciuda condiţiilor economice grele şi a deselor schimbări sociale înregistrate după 1989. La sfârşitul anului 1990 ţara înregistra o stagnare economică. ca în întreaga lume.

pe care 189 de state membre ale Naţiunilor Unite sau angajat. programul Guvernului României (2005-2008). Dintre aceste principii. Declaraţia adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite. când copiii sunt iubiţi. respectaţi şi alintaţi. cuprinde principiile care ghidează mişcarea globală de construcţie a unei lumi demne pentru copii şi care se constituie în jaloane pentru construcţia unui sistem de educaţie timpurie a copiilor din România. la Sesiunea Specială dedicată Copiilor din mai 2002. este elaborată Strategia Ministerului Educaţiei şi Cercetării în domeniul educaţiei timpurii. Realizarea unui sistem coerent de educaţie timpurie a copilului în România este o necesitate care decurge din priorităţile educaţiei la nivel mondial şi naţional. obligatoriu şi de bună calitate. avându-se în vedere urgenţa şi gravitatea nevoilor speciale ale copiilor. văzută. • Copiii trebuie să aibă parte de un start cât mai bun în viaţă. Programul Naţional de Reformă.Anul 2000 aduce o nouă viziune despre educaţia preşcolară. în conformitate cu modificările şi completările la Legea învăţământului (stabilirea duratei învăţământului obligatoriu de 10 ani şi coborârea vârstei de şcolarizare de la 7 al 6 ani). pace şi demnitate. fără nici un fel de discriminare. mobilizarea şi alocarea unor resurse suplimentare la nivel naţional şi internaţional. Astfel. Ulterior. În anul 2002 este iniţiat programul „Generalizarea grupei mari pregătitoare în învăţământul preşcolar românesc” şi. De asemenea. când drepturile le sunt promovate şi protejate. când siguranţa şi bunăstarea lor sunt considerate primordiale şi când se pot dezvolta în sănătate. în cadrul programului educaţional “Organizarea învăţământului preprimar”. următoarele constituie cheia de boltă pentru soliditatea şi viabilitatea acestui sistem: • Interesele superioare ale copiilor trebuie să fie principalul obiectiv pentru toate acţiunile legate de copii. trasează coordonatele de bază ale sistemului de educaţie timpurie pe ne dorim să-l promovăm. • Copiii şi adolescenţii sunt cetăţeni care dispun de capacitatea de a contribui la construirea unui viitor mai bun pentru toţi. • Investiţia în copii şi respectarea drepturilor lor este una dintre modalităţile cele mai eficiente de eradicare a sărăciei. Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului. precum şi Strategia Ministerului Educaţiei. • Toţi copiii trebuie să aibă acces şi să absolve învăţământul primar. să le îndeplinească până în 2015. • O lume mai bună pentru copii este o lume în care toţi copiii se vor putea bucura de anii copilăriei – un timp al jocului şi al învăţării. cu sprijinul UNICEF. Dezvoltarea timpurie. care pot constitui structura de rezistenţă în construcţia unui sistem de educaţie timpurie în România: 5 . respectiv în anul 2005-2006. integrată a copiilor este o prioritate a UNICEF. gratuit. ca un prim pas pentru formarea tânărului şi specialistului de mâine. este revizuită Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii şi sunt realizate corelările cu programa claselor I-IV. primii ani de viaţă şi educaţia la această vârstă au devenit probleme cruciale pentru evoluţia ulterioară a oricărei persoane. Planul de acţiune adoptat Adunarea Generală a Naţiunilor Unite plasează un accent deosebit pe următoarele elemente. în cadrul acestuia. cu rol determinant în îndeplinirea obiectivului de dezvoltare al mileniului trei şi anume: asigurarea absolvirii ciclului complet de învăţământ primar de către toţi copiii. • Realizarea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului necesită reînnoirea voinţei politice. la cea de a XXVI-a Sesiune Specială din data de 10 mai 2002. cu proiecţie până în 2013. fete şi băieţi. Convenţia cu privire la Drepturile Copilului. • Orice copil este născut liber şi egal în demnitate şi drepturi.

satisfacerea nevoilor de învăţare ale tuturor copiilor. familia este îndreptăţită să beneficieze de toată protecţia şi sprijinul de care are nevoie. Este necesară îmbunătăţirea statutului. Consolidarea parteneriatelor cu factorii care pot contribui în mod deosebit la promovarea şi protecţia drepturilor copiilor include implicarea directă a autorităţilor locale. afectivă. socială şi fizică a fiecărui copil în parte şi are în vedere atingerea următoarelor finalităţi ale educaţiei timpurii (de la naştere la 6/7 ani): • Dezvoltarea liberă. şi mai ales pentru copiii cei mai vulnerabili şi mai dezavantajaţi este un obiectiv primordial al educaţiei Îmbunătăţirea calităţii educaţiei. din care România a făcut parte. Extinderea şi îmbunătăţirea ocrotirii şi educaţiei în perioada copilăriei mici. a conducătorilor religioşi. toleranţei şi dezvoltării. spirituală. tutori. ca atare. în funcţie de ritmul propriu şi de trebuinţele sale. a organizaţiilor neguvernamentale. afectivă. În contextul prezentat. Una dintre pârghii este şi programa de studiu care face obiectul prezentei revizuiri. sprijinind formarea autonomă şi creativă a acestuia. ai liderilor şi ai membrilor comunităţilor. al persoanelor care au în îngrijire copii şi al copiilor înşişi la o gamă completă de informaţii şi servicii este o prioritate. aplicaţiile şi adaptările realizate pe plan naţional. a unor politici şi planuri de acţiune. păcii. socială. dar şi pentru promovarea democraţiei. Principala răspundere pentru protecţia creşterea şi dezvoltarea copiilor îi revine familiei şi. integrală şi armonioasă a personalităţii copilului. oferă argumente solide pentru legiferarea conceptului de educaţie timpurie şi formarea de pârghii de acţiune la nivel de sistem educaţional. spirituali. personalul de ocrotire şi educaţie şi comunitate sunt obiective şi acţiuni care trebuie cuprinse în strategia de formare a sistemului de educaţie timpurie în România. dar şi local. cu sprijin din partea specialiştilor din ţară şi din străinătate.• • • • • • • • • • • Dezvoltarea fizică. Punerea în practică a unei legislaţii naţionale. familiilor. a parlamentarilor. putem afirma că experienţa românească în domeniul educaţiei timpurii din ultimii 17 ani. Programa cuprinde toate activităţile existente în interiorul structurii organizaţionale a grădiniţei de copii. 6 . Accesul părinţilor. alocarea resurselor pentru protecţia drepturilor copilului şi înfiinţarea sau consolidarea unor organisme naţionale sau a unor instituţii pentru asigurarea bunăstării copiilor este o obligaţie a guvernelor care s-au angajat să implementeze planul de acţiune adoptat la Sesiunea Specială a Adunării Generale a Naţiunilor Unite. culturali. a sectorului privat şi a agenţilor economici. destinate sa promoveze şi să stimuleze dezvoltarea intelectuală. moralului şi profesionalismului persoanelor care lucrează direct cu copiii şi al educatoarelor din creşe şi grădiniţe. în mod egal pentru băieţi şi fete. asigurarea unei remunerări adecvate a muncii acestora şi crearea de oportunităţi şi stimulente pentru evoluţia lor. consolidarea ocrotirii şi educaţiei în perioada copilăriei mici prin asigurarea de servicii şi susţinerea de programe orientate spre familii. cognitivă şi culturală a copiilor constituie o prioritate naţionala şi globală. tutorilor. psihică. Dezvoltarea sistemelor naţionale de monitorizare şi evaluare a impactului acţiunilor asupra copiilor este o măsură de primă necesitate. Dezvoltarea şi implementarea unor politici şi programe naţionale privind frageda copilărie este o măsură de primă necesitate în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate de şefii de stat şi de guvern care au participat la Sesiunea Specială dedicată copiilor a Adunării Generale ONU. Educaţia este un drept al omului şi un element esenţial pentru reducerea sărăciei şi muncii în rândul copiilor. prin studiile.

a metodelor interactive de grup etc. printr-o integrare educaţională reuşită cu mai puţini ani de repetenţie. a activităţilor integrate. permiţând copiilor să acţioneze individual sau în grupuri mici sau mai mari. Studiile longitudinale au stabilit faptul că pentru copiii proveniţi din medii socio-economice defavorizate s-a observat o reducere a comportamentului delincvent. cu sugestii pentru activităţi structurate în 7 .). s-a reconsiderat rolul învăţământului preşcolar în raport cu celelalte trepte ale sistemului de învăţământ. dezvoltă atitudini pozitive faţă de învăţare precum şi motivaţia de a depune în viitor un efort real în şcoală. De aceea. de evoluţia sistemului de învăţământ preşcolar înregistrată în ultimii ani (deschidere către abordarea Metodei proiectelor.  Influenţa formării şi supervizării personalului asupra dezvoltării copiilor. rate mai scăzute de abandon şi o dorinţă mai mare de a fi integrat în societate. Există trei domenii interdependente ale comportamentului adultului care au un impact asupra dezvoltării copiilor: 1. Această formă de organizare are efecte pozitive asupra dezvoltării sociale (independenţă. deprinderi şi atitudini necesare acestuia la intrarea în şcoală şi pe tot parcursul vieţii. În elaborarea prezentului document s-a ţinut cont de tendinţele actuale în pedagogie. a propriei identităţi. în sensul că aceştia progresează în plan intelectual. Current Thinking and provision. Unii autori consideră că 25 de copii este maximum. În acelaşi timp. 1995) au scos în evidenţă o serie de elemente importante:  Educaţia timpurie (incluzând educaţia preşcolară) are un efect pozitiv asupra abilităţilor copilului si asupra viitoarei sale cariere şcolare. s-a constatat că educaţia timpurie are un efect pozitiv asupra abilităţilor intelectuale şi sociale ale copiilor. în special pentru copiii proveniţi din medii socio-economice foarte defavorizate. de către fiecare copil. Introducerea unor tipuri diferite de material. Încurajarea explorărilor. • Descoperirea. a autonomiei şi dezvoltarea unei imagini de sine pozitive. • Sprijinirea copilului în achiziţionarea de cunoştinţe. atât în ceea ce priveşte mediul fizic cât şi interacţiunile adult/copil. de asemenea. deprinderi. iar în clasele cu peste 25 de copii ar trebui să fie prezenţi doi adulţi. independent de mediul lor de provenienţă. precum şi de nivelul de maturizare actual al copiilor din grădiniţe şi de tendinţele şi evoluţiile în domeniul informaţiilor şi al tehnologiilor moderne. accesibil şi adecvat copiilor. importantă.Dezvoltarea capacităţii de a interacţiona cu alţi copii. Organizarea clasei pe grupe în diferite arii. desigur. Acest efect asupra integrării sociale poate fi explicat. precum şi o rată mai mare a duratei de şcolarizare. exerciţiilor. de o serie de aspecte pozitive/dificultăţi întâlnite în activitatea la grupă a cadrelor didactice educatoare. încercărilor si experimentărilor. atunci când instituţiile preşcolare promovează cu adevărat calitatea. atitudini si conduite noi. Pe de altă parte. cooperare.  Mărimea grupei este. • Dezvoltarea şi educaţia copilului în intervalul 3-6/7 ani Studiile ştiinţifice referitoare la efectele educaţiei timpurii preşcolare (vezi Pre-School Education in the European Union. cu adulţii şi cu mediul pentru a dobândi cunoştinţe. ratele înalte de personal. capacităţi.  Educaţia timpurie (incluzând educaţia preşcolară) are efecte pozitive asupra viitoarei integrări sociale a adolescentului şi adultului. 2. ca experienţe autonome de învăţare. rezolvarea conflictelor sociale) şi a limbajului. însoţite de cooperarea dintre adulţii responsabili cu educaţia copiilor şi o acţiune educaţională de calitate au efect asupra dezvoltării copiilor.

în acelaşi timp. în special atunci când aceştia din urmă beneficiază de un învăţământ preşcolar bun. Acest fapt dă posibilitate copiilor să devină implicaţi în jocul elaborat şi. Totodată. în cât mai multe domenii experienţiale (Domeniul lingvistic şi literar. în vederea asigurării: continuităţii în interiorul aceluiaşi ciclu curricular.. Pe de altă parte.angrenează preşcolarii. Se pare doar că un tip instrumental de intervenţie vizând echiparea părinţilor cu un set de activităţi specifice care să fie realizate acasă este mai relevant pentru copiii cu nevoi speciale decât pentru copiii din medii defavorizate. prezentul curriculum se remarcă prin: • extensie . deschiderii spre module de instruire opţionale. Au fost identificate multe relaţii pozitive şi semnificative între frecventarea grădiniţei şi comportamentele centrate pe sarcină. Domeniul estetic şi creativ). încurajarea independenţei etc. În concluzie. Calitatea interacţiunilor adult/copil. prin experienţe de învăţare. Domeniul psiho-motric. cele de consiliere familială şi cele de nutriţie). trebuie menţionat că efectele educaţiei timpurii asupra educaţiei ulterioare a copilului sunt în relaţie cu influenţele educaţionale infuzate pe parcurs.preşcolar. În prezent.este oarte important să se definească şi să se promoveze calitatea în educaţie la aceste niveluri. ajutor în utilizarea serviciilor disponibile la nivel local (de exemplu serviciile sociale. motivaţia şi atitudinile pozitive faţă de învăţare. rezultatele depind de experienţele oferite în procesul de învăţare. cât şi din punctul de vedere al limbajului (managementul timpului de vorbire şi încurajarea copiilor care nu vorbesc prea mult). interdependenţei dintre disciplinele şcolare (clasele I-II) şi tipurile de activităţi de învăţare din învăţământul preşcolar. dezvoltarea socio-emoţională.  Implicarea activă a familiilor în educaţie şi în promovarea participării lor . La o vârstă timpurie. din perspectiva tuturor tipurilor semnificative de rezultate de învăţare. Domeniul ştiinţelor.). Structură şi conţinut • • • Curriculumul pentru învăţământul preşcolar prezintă o abordare sistemică. dezvoltarea unei relaţii părinte/copil satisfăcătoare. Mai târziu (înv. Domeniul socio-uman. primar. incluzând sprijinul emoţional. atât în relaţie cu managementul comportamentului social (stimularea discuţiei şi a exprimării de sine. (până la 3 ani). 8 . De aceea. tipurile de îngrijire oferite copiilor influenţează dezvoltarea lor. 3. în cercetare lipsesc argumente solide în sprijinul implicării parentale şi pentru definirea unor metode de acţiune eficientă. cercetările în domeniu arată că cel mai mare beneficiu al educaţiei timpurii apare în planul non-cognitiv.jurul acestui material. Proiectele care vizează implicarea părinţilor din medii defavorizate în educaţia propriilor copii sunt numeroase şi variate. să-şi dezvolte abilităţile sociale. gimnazial şi liceal). Alte forme de implicare parentală par să fie benefice pentru copiii defavorizaţi.

vom enumera şi detalia domeniile experienţiale cu care vom opera în cadrul curriculumului pentru învăţământul preşcolar. noi înţelesuri. • încurajarea învăţării independente prin oferirea de ocazii pentru a-şi construi cunoaşterea (atât în instituţia de învăţământ cât şi în afara acesteia). cât şi cu curriculum-ul ca întreg. precum şi sugestiile de conţinuturi sunt orientativ aşezate şi constituie mai degrabă un suport pentru cadrele didactice aflate la început de drum. Este bine să subliniem faptul că.permite trecerea optimă de la un nivel de studiu la altul şi de la un ciclu de învăţământ la altul sau de la o instituţie de învăţământ la alta (consistenţa concepţiei generale. dar şi ale competenţelor vizate) sunt fromulate pentru fiecare temă şi fiecare domeniu experienţial în parte. domeniul socio-emoţional. obiectivele de referinţă. prezentul curriculum aduce în atenţia cadrelor didactice următoarele componente: finalităţile.. strategii de aplicare etc. Un cadru didactic veritabil ştie că adevărata muncă a educatoarei este în spatele acestui document curricular. astfel. precum şi a lucrului în grupuri mici pe centre de activitate (arii de stimulare) şi. chiar la copii preşcolari de aceeaşi vârstă (vezi ponderea jocurilor şi a activităţilor alese şi a activităţilor de dezvoltare personală).asigură abordarea fiecărui domeniu experienţial atât în relaţie cu celelalte. Obiectivele de referinţă. în contextul dat de prezentul curriculum. În cele ce urmează.este adecvat atât nevoilor prezente. nu materia…. abordări. domeniul limbajului. moduri de a acţiona sau de a şti în general ale elevului”. domeniul cognitiv. la echiparea lor progresivă cu concepte. interesele şi nevoile copilului preşcolar. • stimularea autoreflecţiei. diferenţiere . ci de scopuri exprimate în termeni de competenţe. comportamentele selectate pentru cele şase teme curriculare integratoare. timpul de instruire şi sugestii privind strategiile de instruire şi de evaluare pe cele două niveluri de vârstă (3-5 ani şi 5-6/7 ani). Obiectivele cadru sunt formulate în termeni de generalitate şi exprimă competenţele care trebuie dezvoltate pe durata învăţământului preşcolar pe cele cinci domenii experienţiale. precum şi respectarea ritmului propriu al acestuia. În formularea acestora s-a ţinut cont de: • posibilităţile. că au mai rămas o mulţime de lucruri de fineţe pe care urmează să le conceapă şi să le evalueze singură şi că nimic nu poate fi mai provocator din punct de vedere profesional decât să „te întreci” cu programa de studiu utilizată la grupă şi să-i găseşti. cunoştinţelor. respectiv: domeniul psihomotric. 9 .Vlăsceanu) care transced graniţele dintre discipline şi care. • încurajarea iniţiativei şi participarea copilului preşcolar la stabilirea obiectivelor. Domeniile experienţiale sunt adevărate „câmpuri cognitive integrate” (L. D’Hainaut atrăgea atenţia asupra faptului că “punctul central al curricumurilor trebuie sa fie elevul. cât şi celor de perspectivă ale copiilor preşcolari. în grupuri cu o componenţă eterogenă . pe cât posibil. asigurarea suportului individual pentru copii etc. progresie şi continuitate . se întâlnesc cu domeniile tradiţionale de dezvoltare a copilului. • corelarea fiecărei noi experienţe de învăţare cu precedentele. relevanţă . abilităţilor şi atitudinilor. conţinuturile. autoevaluării. contribuind la optimizarea înţelegerii de către aceştia a lumii în care trăiesc şi a propriei persoane. şi că atunci când se vorbeşte de conţinutul curricumului trebuie să înţelegem ca nu este vorba de enunţări de materii de învăţat.• • • • echilibru .). ca exprimări explicite rezultatelor învăţării (conceptelor.permite dezvoltarea şi manifestarea unor caracteristici individuale. autoreglării comportamentului de învăţare. precum şi exemplele de comportament. Structural. cunoştinţe atitudini şi abilităţi necesare în viaţă. la ridicarea competenţei în controlul evenimentelor şi în confruntarea cu o largă varietate de cerinţe şi aşteptări. selecţia conţinuturilor şi a modalităţilor de evaluare.

Din acest punct de vedere. copiii vor înţelege mult mai uşor concepte precum dreptatea. cum ar fi textura. ca şi modalităţile în care acţiunile umane influenţează evenimentele. aprecierea frumosului şi a adecvării la scop sau utilizare. De asemenea. clar şi fluent. din punct de vedere uman şi social.  Domeniul om şi societate . În abordarea acestui domeniu se pleacă şi de la premisa că instituţia preşcolară reprezintă un context utilizabil pentru coordonarea principiilor şi acţiunilor morale. în cadrul domeniului socio-uman se doreşte ca preşcolarii să înţeleagă fiinţele umane angrenate în construirea propriului viitor şi propriei lumi. să îşi imagineze viaţa în alte perioade istorice. astfel încât membrii comunităţii să-şi poată procura produse mai multe. Experienţele şi trăirile caracteristice presupun explorarea trăirilor afective. euritmia etc. să observe similarităţi sau diferenţe între oameni sau evenimente. culoarea sau forma etc. Se apreciază că prin ascultare şi exprimare în situaţii de grup. ca şi a proceselor de a construi.  Domeniul limbă şi comunicare . extinde capacitatea lor de a înţelege situaţii interpersonale complexe şi aduce o contribuţie importantă la dezvoltarea capacităţilor de evaluare. mediul fizic. activităţile artistico-plastice. atunci când le vor putea observa concretizate în acţiunile adulţilor cu care vin în contact. Se recomandă ca toate instituţiile de învăţământ preşcolar să furnizeze contexte în care preşcolarii să se poată exprima şi să utilizeze activ mijloacele de comunicare.acoperă abilităţile de a răspunde emoţional şi intelectual la experienţe perceptive. mai ieftine şi de mai bună calitate. adevărul etc. prin constatarea proprietăţilor materialelor. este important ca preşcolarii să înţeleagă faptul că situaţiile prezente îşi au originile în situaţii din trecut. Se urmăreşte ca aceştia să vorbească cu încredere. drama. ei vor fi încurajaţi să se angajeze în explorarea activă. sensibilitatea faţă de diferitele niveluri de manifestare a calităţii. ca şi o sporită receptivitate perceptivă. prin selecţia unor materiale în funcţie de caracteristicile lor. de exersarea lor în jocuri libere sau dirijate şi de studierea şi dezbaterea unor opere literare specifice vârstei. imaginile şi alte materialele audio-vizuale pot fi utilizate ca surse de informare. Tehnologia este cea care face ca productivitatea muncii să crească. uman şi social pot fi utilizate ca resurse de învăţare.acoperă stăpânirea exprimării orale şi scrise. Aceste experienţe pot fi prezente în orice componentă curriculară. Totodată. se apreciază că preşcolarii pot fi puşi în contact cu acest domeniu prin manipularea unor materiale şi executarea unor lucrări care ţin de domeniul abilităţilor practice. Familiile acestora. De asemenea. se apreciază că studiul operelor literare specifice vârstei rafinează gândirea şi limbajul acestora. care le va permite să reacţioneze de o manieră personală la ceea ce văd. imaginative. preşcolarii devin capabili să exploreze experienţele altor persoane şi să-şi extindă astfel propriul repertoriu de experienţe semnificative. ca şi abilitatea de a înţelege comunicarea verbală şi scrisă. compune sau inventa. Prin intermediul unor asemenea experienţe copiii acumulează cunoştinţe şi abilităţi. Domeniul estetic şi creativ .include omul. în sensul abordării capacităţilor umane de a controla evenimentele şi de a ordona mediul. modul lui de viaţă. relaţiile cu alţi oameni. aud. Din această perspectivă. textul literar. dar cu deosebire în contextul acelor discipline care solicită răspunsuri personale. dezvoltarea unor conduite consistente cu principii morale va fi favorizată de observarea şi discutarea de către copii a unor probleme morale. Astfel. 10 . De aceea. Pe de altă parte. prin constatarea că materialele pot avea şi calităţi estetice. echitatea. a zonei sau cartierului în care locuiesc. trăind viaţa de zi cu zi. Domeniul are o extindere şi către contexte curriculare care privesc tehnologia.). ating sau simt. relaţiile cu mediul social. Se consideră necesar ca introducerea unor concepte sau dezvoltarea unor abilităţi de ordin general să utilizeze ca puncte de plecare experienţele personale ale copiilor. emoţionale şi uneori acţionale la stimuli (vezi muzica. utilizând modalităţi de exprimare adecvate pentru diferite categorii de auditoriu. bunătatea.

selectarea elementelor semnificative din masa elementelor irelevante. 11 . generarea de alternative. mâncăruri. În această manieră vor putea fi dezvoltate reprezentările acestora cu privire la unele concepte. planificarea unor activităţi. ritmul. copilul va fi obişnuit sistematic să asculte sonoritatea specifică limbii studiate.). să utilizeze în condiţii de securitate diferite instrumente sau echipamente. oriunde apar elemente cum ar fi: generarea unor desene geometrice. fonemele şi intonaţia (atenţie.  Domeniul psiho-motric acoperă coordonarea şi controlul mişcărilor corporale. să reproducă ritmul. scheme. Dezvoltarea capacităţilor de raţionament. să sintetizeze concluzii valide. Este considerată deosebit de semnificativă concretizarea ideilor matematice în experimente. utilizarea lor împreună cu alte concepte şi elemente de cunoaştere pentru rezolvarea de probleme. cum ar fi observarea. va fi încurajată în conexiune cu obiecte şi activităţi familiare în sala de grupă sau la domiciliul copiilor.  Domeniul ştiinţe . Astfel. ci să-i ofere posibilitatea de a explora şi contexte ale unor alte componente curriculare. de asemenea. masă. număr şi. cum ar fi: volum. De asemenea. să caute soluţii. legate mai ales de anatomia şi fiziologia omului. pentru creşterea clarităţii sau relevanţei unor mesaje. el este sensibil la particularităţile limbii necunoscute. generarea de ipoteze. cântece şi jocuri muzicale. să utilizeze diferite surse de informare. mobilitatea generală şi rezistenţa fizică. Totodată. se consideră necesar ca preşcolarul să fie pus în contact cu domeniul matematic prin jocuri dirijate cu materiale.include atât abordarea domeniului matematic prin intermediul experienţelor practice cât şi înţelegerea naturii. producerea iaurtului) sau prin compararea proprietăţilor diferitelor materiale. analiza proporţiilor unei clădiri etc. care să îi faciliteze relaţii/contacte sociale simple cu vorbitorii nativi ai limbii respective şi care să îl ajute să participe oral la viaţa/activitatea din clasă/comunitate. estimarea unor costuri. copilul va fi ajutat să înveţe cuvinte care să îi permită să vorbească despre el însuşi şi despre mediul înconjurător. modelarea plastilinei (putând face constatări privind efectul temperaturii asupra materialului). organizarea datelor rezultate din observaţii pot fi dobândite de copiii preşcolari atunci când sunt puşi în contact cu domeniul cunoaşterii naturii. aplicarea unor principii ştiinţifice în economia domestică (ex.. este de dorit ca domeniul să nu îngrădească copilul doar la contextul disciplinelor matematice. creaţii artistice specifice. copilul va fi încurajat/stimulat să înveţe şi câteva elemente ale culturii ţării/regiunii respective (istoria locurilor. acompaniind frazele auzite şi repetate cu o tamburină. o jocuri de limbă.). inclusiv de raţionament abstract.. o imitarea ritmurilor diferite. Abilităţi şi competenţe asociate demersurilor de investigaţie ştiinţifică. ca fiind modificabilă de fiinţele umane cu care se află în interacţiune. activităţi tradiţionale etc. ei vor putea fi implicaţi în activităţi de discriminare. De asemenea. Astfel. cum ar fi: succesiunea silabelor accentuate sau neaccentuate. cuantificarea unor rezultate. preşcolarii pot fi încurajaţi să efectueze experimente. cum ar fi nisipul sau apa. Activităţile cele mai potrivite pentru această învăţare sunt: o memorarea de cuvinte/ propoziţii. prin activităţi simple cum ar fi: observarea unor fiinţe/plante/animale/obiecte din mediul imediat apropiat. să o recunoască. clasificare sau descriere cantitativă..etc. confecţionarea sau jocul cu instrumente muzicale simple. să rezolve problem. să înregistreze şi să comunice rezultatele observaţiilor ştiinţifice. conceperea şi realizarea de experimente. pentru exprimarea unor puncte de vedere.Tot în cadrul acestui domeniu includem şi primul contact al copilului cu o limbă străină sau regională. În acest sens. abilităţile motorii şi de manipulare de fineţe. sau prin simularea de cumpărături în magazine. ca şi elemente de cunoaştere.

Activităţile prin care preşcolarii pot fi puşi în contact cu acest domeniu sunt activităţile care implică mişcare corporală. care lucrează individual sau în grupuri mici cu preşcolarii respectând ritmul lor propriu etc. • deschiderea grădiniţei către exterior. Într-un demers coerent al centrării demersurilor educaţionale pe copil. în contextul unei învăţări centrate pe copil. mobilierului şi a materialelor şi echipamentelor specifice. în acest context consideră că învăţarea realizată de la persoane din afara instituţiei este la fel de valoroasă precum cea de la cadrul didactic.. având ca obiect abilităţi psihomotorii. care informează preşcolarul şi îi facilitează acestuia accesul la informaţii. competiţii între indivizi sau grupuri. forţă. ca şi activităţile care pot avea drept rezultat o mai bună supleţe. Planul de învăţământ. rezistenţă sau ţinută. acesta prezintă o construcţie diferită. în funcţie de tipul de program al grădiniţei (program normal şi program prelungit sau săptămânal) şi o delimitare pe tipuri de activităţi de învăţare: Activităţi pe domenii experienţiale. De asemenea. La final. permite parcurgerea interdisciplinară.Wallon – în care copiii şi educatoarea se află într-o interacţiune şi acomodare reciprocă. integrată a conţinuturilor propuse şi asigură libertate cadrului didactic în planificarea activităţii zilnice cu preşcolarii. ea insistă pe: • ideea de cadru didactic care joacă rolul de persoană resursă. • utilizarea în mod cât mai flexibil a spaţiului. simţim nevoia să accentuăm şi faptul că acest curriculum continuă demersurile anterioare ale Ministerului Educaţiei de a îmbina ideile pedagogiei tradiţionale cu ideile pedagogiilor alternative din lume şi încearcă să se situeze în acord cu tendinţele novatoare în domeniul curriculumului. Noul plan de învăţământ are o structură pe două niveluri de vârstă şi. 12 . pe realizarea unei dialectici pedagogice – după H.către comunitate şi. (vezi explicitările din Metodologia de aplicare a planului de învăţământ). De asemenea.care diagnostichează dificultăţile copilului şi care îl sprijină şi orientează fără a-l contrazice sau eticheta. ca şi domeniile experienţiale prezentate anterior. noul curriculum scoate în evidenţă relaţia biunivocă conţinut-metodă şi pune un accent deosebit pe rolul educatoarei în procesul de activizare a funcţiilor mintale constructive şi creative ale copiilor. încurajează eterogenitatea (abandonarea sistemului de constituire a grupelor pe criteriul cronologic). jocuri şi activităţi didactice alese şi activităţi de dezvoltare personală. subtilă şi continuă.

în acelaşi timp. limbaj şi comunicare. Situaţiile de învăţare. de exprimare a conţinutului psihic al fiecăruia. fişe etc. Progresul copilului trebuie monitorizat cu atenţie. conceptul de „domeniu de dezvoltare” apare în secolul XX. pentru a adapta corespunzător sarcinile de învăţare. Aceste diferenţe trebuie luate în considerare în proiectarea activităţilor. cu ceilalţi copii şi cu adultul (adulţii). care încurajează plasarea copilului în situaţia de a explora şi de a deveni independent. După concepţia lui Gesell dezvoltarea este divizată în: domeniul motor. predarea trebuie să ia în considerare experienţa de viaţă şi experienţa de învăţare a copilului. Diversificarea strategiilor de predare-învăţare-evaluare. Implicarea familiei nu se rezumă la participarea financiară. Perspectiva dezvoltării globale a copilului accentuează importanţa domeniilor de dezvoltare a copilului1. O evaluare eficientă este bazată pe observare sistematică în timpul diferitelor momente ale programului zilnic. 2. ritmuri diferite de dezvoltare şi învăţare precum şi stiluri diferite de învăţare. 4. Rolul familiei în aplicarea prezentului curriculum este acela de partener. la viaţa grădiniţei şi la toate activităţile şi manifestările în care aceasta se implică. 3. predicţie (este nivelul de dezvoltare al copilului suficient pentru stadiul următor. autonomie şi deprinderi de 13 . la prezenţa lor în sala de grupă în timpul activităţilor şi la participarea efectivă la aceste activităţi şi. care trebuie să dezvolte la copil stima de sine şi un sentiment pozitiv faţă de învăţare. comunicat şi discutat cu părinţii (cu o anumită periodicitate). cognitiv-senzorial. Printre primii care urmăresc dezvoltarea copilului de la naştere este Arnold Gesell şi el elaborează una dintre primele inventare de dezvoltare structurat pe domeniile de dezvoltare. portofoliul copilului. În acelaşi timp. activităţile şi interacţiunile adultului cu copilul trebuie să corespundă diferenţelor individuale în ceea ce priveşte interesele. în general. b) Joc ca: formă fundamentală de activitate în copilăria timpurie şi formă de învăţare cu importanţă decisivă pentru dezvoltarea şi educaţia copilului. în 1 Din punct de vedere istoric. Totodată. Mediul trebuie astfel pregătit încât să permită copiilor o explorare activă şi interacţiuni variate cu materialele. dialogul cu părinţii. Copiii au diferite niveluri de dezvoltare. Jocul este forma cea mai naturală de învăţare şi. Mediul educaţional trebuie să permită dezvoltarea liberă a copilului şi să pună în evidenţă dimensiunea interculturală şi pe cea a incluziunii sociale. curriculumul pentru învăţământul preşcolar promovează conceptul de dezvoltare globală a copilului. şi în special pentru intrarea în şcoală?) şi diagnoză (ce anume frânează dezvoltarea copilului?). considerat a fi central în perioada copilăriei timpurii. Un bun observator al jocului copilului poate obţine informaţii preţioase pe care le poate utiliza ulterior în activităţile de învăţare structurate.Accente noi prezente în curriculumul revizuit Elaborarea prezentului curriculum prefigurează patru mari tendinţe de schimbare: 1. înregistrat. în contextul în care. Părinţii ar trebui să cunoască şi participe în mod activ la educaţia copiilor lor desfăşurată în grădiniţă. abilităţile şi capacităţile copilului. ci şi la participarea în luarea deciziilor legate de educaţia copiilor. cu accent deosebit pe: a) Metodele activ-participative. Evaluarea ar trebui să îndeplinească trei funcţii: măsurare (ce a învăţat copilul?). între cele două războaie mondiale. c) Evaluare care ar trebui să urmărească progresul copilului în raport cu el însuşi şi mai puţin raportarea la norme de grup (relative).

practici de menţinerea sănătăţii si securităţii personale. N. Reperele fundamentale privind învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului reflectă contextul internaţional al cercetărilor şi preocupărilor la nivel mondial în domeniul educaţiei timpurii . ci în aceeaşi măsură. până la mişcări fine de tipul realizării desenelor sau modelarea). alimentaţie sănătoasă etc. În strânsă corelaţie cu conceptul de sine se dezvoltă imaginea despre sine a copilului. I. O. a accepta diversitatea. precum şi cerinţele şi priorităţile la nivel naţional. prin care să fie promovate drepturile copilului şi să-i asigure acestuia condiţiile optime pentru un cel mai un start in viaţă. crucial pentru acest domeniu. pregătirea copilului pentru şcoală şi pentru viaţă trebuie să aibă în vedere nu doar competenţele academice. cum sunt săritul. atitudini ce ţin de dezvoltarea socio-emoţională (a trăi şi a lucra împreună sau alături de alţii. stabilirea de relaţii cauzale. capacităţi. etc. sănătate şi igienă personală – cuprinde o gamă largă de deprinderi şi abilităţi (de la mişcări largi. dezvoltarea fizică (motricitate. Întrucât finalităţile educaţiei în perioada timpurie (de la naştere la 6/7 ani) vizează dezvoltarea globală a copilului. Dimensiuni ale domeniului: Dezvoltare fizică: Dezvoltarea motricităţii grosiere Dezvoltarea motricităţii fine Dezvoltarea senzorio-motorie Promovarea sănătăţii şi nutriţiei Promovarea îngrijirii şi igienei personale Promovarea practicilor privind securitatea personală Sănătate şi igienă personală: B. 14 . În cele ce urmează vom face o prezentare a domenilor de dezvoltare aşa cum sunt ele conturate în Reperele fundamentale privind învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului între naştere şi 7 ani 2.). obiectivele cadru şi de referinţă ale prezentului curriculum sunt formulate pe domenii experienţiale.). care să asigure o perspectivă şi abordare unitară a perioadei copilăriei timpurii.). dezvoltarea senzorială. capacităţi. gîndirea divergentă.. Gesell urmăreşte evoluţia copilului în funcţie de creştere şi de maturizarea sistemului nervos corelat cu procesul de achiziţii în plan psihologic. autoservire. DOMENIUL Dezvoltarea fizică. conţinuturi specifice domeniilor de dezvoltare. ţinându-se cont de reperele stabilite de domeniile de dezvoltare. capacitatea lui de a stabili şi menţine interacţiuni cu adulţi si copii. totodată. toleranţa etc. Dezvoltarea emoţională vizează îndeosebi capacitatea copiilor de a-şi percepe şi exprima emoţiile. Bayley şi alţii 2 Acest document de politică educaţională a fost elaborat în 2007 cu sprijinul Reprezentanţei UNICEF din România. dezvoltarea cognitivă (abordarea unor situaţii problematice. ilustrând. asocieri. Spitz. Brunet. deprinderi. corelaţii etc. care influenţează decisiv procesul de învăţare. abilităţi. îngrijirea şi protecţia copilului mic de la naştere le 7 ani. de a înţelege şi a răspunde emoţiilor celorlalţi. instrumente de măsură pentru dezvoltarea copilului. în acord cu particularităţile sale de vârstă şi individuale. nutriţie. a gestiona emoţii. alături de cunoştinţe şi practici referitoare la îngrijire şi igienă personală. Interacţiunile sociale mediază modul în care copiii se privesc pe ei înşişi si lumea din jur. şi legăturile acestora cu conţinutul domeniilor experienţiale din structura curriculumului: A. alergarea. printr-un proces consultativ la care au participat specialişti în educaţia şi dezvoltarea copilului mic de la naştere la 7 ani.societatea de azi. sănătate. Scopul elaborării acestui document a fost acela de pune bazele unui sistem de documente de politică privind educaţia. precum şi dezvoltarea conceptului de sine. dar şi coordonarea. Această abordare a dezvoltării copilului şi a achiziţiilor sale este utilizată de mai toţi specialiştii preocupaţi de evoluţia neuropsihică a copiilor de vârstă mică. în contextul în care ele indică deprinderi. Abordarea curriculumului din perspectiva dezvoltării globale vizează cuprinderea tuturor aspectelor importante ale dezvoltării complete a copilului. DOMENIUL Dezvoltarea socio-emoţională – vizează debutul vieţii sociale a copilului. În acest sens. Lezine. domeniile experienţiale devin instrumente de atingere a acestor obiective şi. amintim R. în acelaşi timp.

asocierea sunet-literă Conştientizarea mesajului vorbit/scris Însuşirea deprinderilor de scris. dincolo de caracteristicile lor fizice. nonverbală si verbală) şi preachiziţiile pentru scris-citit şi însoţeşte dezvoltarea în fiecare dintre celelalte domenii. sintaxei.Dimensiuni ale domeniului: Dezvoltare socială: Dezvoltarea abilităţilor de interacţiune cu adulţii Dezvoltarea abilităţilor de interacţiune cu copiii de vârstă apropiată Acceptarea şi respectarea diversităţii Dezvoltarea comportamentelor prosociale Dezvoltarea conceptului de sine Dezvoltarea controlului emoţional Dezvoltarea expresivităţii emoţionale Dezvoltare emoţională: C. Dimensiuni ale domeniului: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării: Dezvoltarea capacităţii de ascultare si înţelegere (comunicare receptivă) Dezvoltarea capacităţii de vorbire şi comunicare (comunicare expresivă) Dezvoltarea premiselor citirii şi scrierii: Participarea la experienţe cu cartea. DOMENIUL Dezvoltarea limbajului şi a comunicării – vizează dezvoltarea limbajului (sub aspectele vocabularului. dar şi a înţelegerii semnificaţiei mesajelor). cunoştinţe elementare matematice ale copilului şi cele referitoare la lume şi mediul înconjurător. Dimensiuni ale domeniului: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme Cunoştinţe şi deprinderi elementare 15 . cunoaşterea şi aprecierea cărţii Dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică. fenomene. gramaticii. DOMENIUL Dezvoltarea cognitivă – a fost definită în termenii abilităţii copilului de a înţelege relaţiile dintre obiecte. evenimente şi persoane. Domeniul include abilităţile de gândire logică şi rezolvare de probleme. comunicare orală si scrisă. folosirea scrisului pentru transmiterea unui mesaj D. a comunicării (cuprinzând abilităţi de ascultare.

reprezentări numerice. prin găsirea strategiilor adecvate de atingere a dezvoltării globale a copilului şi. fără a căuta o suprapunere exclusivă a lor ci. precum şi la atitudinea sa în interacţiunea cu mediul şi persoanele din jur. Pământul. implicit. Spaţiul. forme geometrice.matematice. modul în care abordează sarcinile şi contextele de învăţare. Dimensiuni ale domeniului: Curiozitate şi interes Iniţiativă Persistenţă în activitate Creativitate Din contextul anterior prezentat. a finalităţilor educaţion PLAN de ÎNVĂŢĂMÂNT 16 . efectiv. cunoaşterea şi înţelegerea lumii: Reprezentări matematice elementare (numere. educatoarele vor înţelege că datoria lor este aceea de a urmări realizarea unei legaături reale între domeniile experienţiale şi domeniile de dezvoltare. înţelegerea modelelor. metode ştiinţifice) E. DOMENIUL Capacităţi şi atitudini în învăţare – se referă la modul în care copilul se implică într-o activitate de învăţare. operaţii. măsurare) Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie. concepte de spaţiu. în afara deprinderilor si abilităţilor menţionate în cadrul celorlalte domenii de dezvoltare.

1 . 17 .5 ani) Activităţi pe domenii experienţiale Jocuri si activităţi didactice alese Activităţi de dezvoltare personală TOTAL 7 10 5 22 10 10 6 26 61 – 84 luni (5.1 . prelungit (OP) şi săptămânal (OS). din norma cadrului didactic.5h 25 h 3h x 5 zile = 15h 1h x 5 zile = 5h 1h x 5 zile = 5h 25 h 37 – 60 luni (3. La programul prelungit şi săptămânal numărul de activităţi menţionat reprezintă activităţile care se adaugă în programul de dupăamiază al copiilor (tura a II-a a educatoarei).5h x 5 zile = 7.Intervalul de vârstă Categorii de activităţi de învăţare Nr.ore/tură.7 ani) Activităţi pe domenii experienţiale Jocuri si activităţi didactice alese Activităţi de dezvoltare personală TOTAL Notă: * Abrevieri pentru cele trei tipuri de program din grădiniţe: normal (ON). dedicate categoriilor de activităţi din planul de învăţământ 2h x 5 zile = 10h 1.5h x 5 zile = 7.de activităţi/săptămână ON* OP/OS* +7 +5 + 10 + 22 + 10 +5 + 11 + 26 Nr.5h 1.

a) Activităţile pe domenii experienţiale sunt activităţile integrate sau pe discipline desfăşurate cu copiii în cadrul unor proiecte planificate în funcţie de temele mari propuse de curriculum. în scopul atingerii finalităţilor prevăzute în curriculum. exerciţiile cu material individual. care apar în planul de învăţământ. Dintre mijloacele de realizare utilizate putem aminti: jocul liber. metodic. Dezvoltarea copilului este dependentă de ocaziile pe care i le oferă rutina zilnică. jocul didactic. precum şi de nivelul de vârstă şi de nevoile şi interesele copiilor din grupă. construcţiile. În desfăşurarea acestora accentul va cădea pe încurajarea iniţiativei copilului şi a luării deciziei. Intervalele de vârstă (37 – 60 luni şi 61 – 84 luni). precum şi categoriile şi numărul de activităţi sunt rezultatul corelării realităţilor din sistem cu Reperele fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului de la naştere la 7 ani şi cu tendinţele la nivel mondial în domeniu. 2. indiferent de nivelul de vârstă al copiilor Aşadar. precum şi alte mijloace. discuţiile libere. specifice didacticii. Ele pot lua forma activităţilor pe discipline sau integrate. a activităţilor liber-alese sau a celor de dezvoltare personală. observarea. educatoarea poate planifica activităţi de sine stătătoare. lectura după imagini. organizate şi conduse de cadrul didactic. Numărul acestora indică îndeosebi numărul maxim de discipline care pot fi parcurse într-o săptămână (şi ne referim la disciplinele/domeniile de învăţare care pot intra în componenţa domeniilor experienţiale respective). respectiv: cadre didactice. povestirile create de copii. 4. experimentele. activităţi matematice. pe învăţarea prin experimente şi exersări individuale. în funcţie de nevoile educaţionale ale copiilor. 3. educaţie muzicală sau activităţi artistico-plastice) sau activităţi integrate (cunoştinţelele din cadrul mai multor discipline pot fi îmbinate armonios pe durata unei zile 18 . Activităţile de învăţare reprezintă un ansamblu de acţiuni cu caracter planificat. interacţiunile cu ceilalţi. convorbirea. Categoriile de activităţi de învăţare prezente în acest plan de învăţământ sunt: Activităţi pe domenii de învăţare (care pot fi activităţi integrate sau pe discipline). în vederea asigurării continuităţii în cadrul celei mai importante perioade de dezvoltare din viaţa copilului. părinţi. memorizările.METODOLOGIA de aplicare a planului de învăţământ pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 şi 6/7 ani 1. respectiv pe discipline (activităţi de educarea limbajului. Jocuri şi activităţi alese şi Activităţi de dezvoltare personală. dar şi a colaboratorilor şi partenerilor educaţionali din comunitate a căror implicare este la fel de importantă. organizarea mediului şi activităţile/situaţiile de învăţare. fie pe grupuri mici sau individual. copii. Planul de învăţământ pentru nivelul preşcolar prezintă o abordare sistemică. de cunoaşterea mediului. Astfel. Activităţile de învăţare se desfăşoară fie cu întreaga grupă de copii. activităţi practice. special create. sistematic. intensiv. considerăm că se pot desfăşura maximum 5 activităţi integrate pe săptămână. 5. de educaţie pentru societate. de educaţie fizică. povestirea. Desfăşurarea acestora necesită coordonarea eforturilor comune ale celor trei parteneri ai procesului de predare-învăţare-evaluare.

Cum cer iertare?. etapa a III-a – în intervalul de după activităţile pe domenii de învăţare şi înainte de masa de prânz/plecarea copiilor acasă şi. inclusiv activităţile opţionale. să-l ajute să se orienteze. Este important să reţinem faptul că ordinea desfăşurării etapelor de activităţi (etapa I. cadrul didactic având libertatea de a opta pentru varianta potrivită. în unele cazuri. Fluturasul. să-l invite la acţiune. a mediului social şi cultural căruia îi aparţin. tranziţiile şi activităţile din perioada după-amiezii (pentru grupele de program prelungit sau săptămânal). Construcţii. Practic.Totodată. prelungit sau săptămânal). In funcţie de spaţiul disponibil. astfel încât aceştia să aibă posibilitatea să aleagă locul de învăţare şi joc. Reuşita desfăşurării jocurilor şi a activităţilor didactice alese depinde în mare măsură de modul în care este organizat şi conceput mediul educaţional. Materialele care se vor regăsi zilnic în zonele/centrele/colţurile deschise nu trebuie să fie aleatorii.comunicare asertivă – Învăţ să spun NU fără să îi deranjez pe cei din jur. în strânsă corelare cu tema săptămânii sau cu tema proiectului aflat în derulare. igiena – spălatul şi toaleta. cât şi siguranţei pe care o oferă copiilor spaţiul respectiv şi dotările existente. de fapt. comunicării. două sau trei etape de jocuri şi activităţi alese (etapa I – dimineaţa. sectorizarea sălii de grupă poate cuprinde toate centrele sau cel puţin două dintre ele în care cadrul didactic pregăteşte zilnic „oferta” pentru copii. a limbajului citit şi scris. Etichete bune. Dezvoltarea abilităţilor de comunicare . printre altele (calendarul naturii. Arte. întâlnirea de dimineaţă. • Rutinele sunt activităţile-reper după care se derulează întreaga activitate a zilei. Ele acoperă nevoile de bază ale copilului şi contribuie la dezvoltarea globală a acestuia. cu acest prilej. în funcţie de tipul de program (normal. pe:   19 Autocunoaştere (Stimă de sine. de spaţiu şi de nivelul de vârstă al copiilor. prezenţa etc. Ele se desfăşoară pe grupuri mici. la intervale aproximativ stabile. masa de prânz. Inimioara de prescolar/scolar). ele se pot pot regăsi ca elemente componente în cadrul activităţii integrate. în activitatea integrată intră şi jocurile şi activităţile alese SAU cunoştinţele interdisciplinare sunt focalizate pe anumite domenii experienţiale iar jocurile şi activităţile alese se desfăşoară în afara acesteia). Sunt creativ!. Pentru etapa jocurilor şi a activităţilor alese desfăşurate în curte. etapa a III-a etc. în perechi şi chiar individual. Rutinele înglobează. Colţul căsuţei/Joc de rol. gustările.) nu este întotdeauna obligatorie. c) Activităţile de dezvoltare personală includ rutinele. plecarea şi se disting prin faptul că se repetă zilnic. etichete rele. în funcţie de disponibilitate şi nevoi. Cum mă împac cu prietenul . cu aproape aceleaşi conţinuturi. comunicare cu colegii/părinţii/educatoarea – jocuri în diade de tipul: Cum salut?. dacă este vorba de activităţi desfăşurate în sala de grupă. Astfel. după caz. o atenţie specială va fi acordată atât organizării şi amenajării curţii de joc. etapa a IV-a – în intervalul cuprins între etapa de relaxare de după amiază şi plecarea copiilor de la programul prelungit acasă). micul dejun.). somnul/perioada de relaxare de după-amiază. înainte de începerea activităţilor integrate.întregi şi. în decursul unei zile regăsim. activităţi de tipul: sosirea copilului. La întâlnirea de dimineaţă accentul va cădea. Cum spun mulţumesc?. Ştiinţă. ci atent alese. b) Jocurile şi activităţile didactice alese sunt cele pe care copiii şi le aleg şi îi ajută pe aceştia să socializeze în mod progresiv şi să se iniţieze în cunoaşterea lumii fizice. imagine de sine – Cine sunt eu/cine eşti tu?. Organizarea acestor centre se va face ţinând cont de resursele materiale. Acesta trebuie să stimuleze copilul. a matematicii. Nisip şi apă şi altele. educatoarea va acorda o atenţie deosebită organizării spaţiului în centre ca: Biblioteca. atapa a II-a.

Mima ( comunicarea verbală şi non-verbală a propriilor trăiri şi sentimente) Sunt vesel/trist pentru că…. Activităţile opţionale intră tot în categoria activităţilor de învăţare. Cum îmi aleg prietenii?. Ba al meu. Medierea conflictelor . Tristeţea/veselia în culori şi forme. din oferta prezentată de unitatea de învăţământ la 15 septembrie şi aprobată de către Consiliul director al unităţii.. Azi mi-a plăcut/nu mi-a plăcut la tine…pentru că…. M-am certat cu prietenul meu – ce pot să fac?.10.. Cum să îmi fac prieteni?. în acest caz. Ce ţie nu-ţi place. Meseria de elev. care fac trecerea de la momentele de rutină la alte tipuri/categorii de activităţi de învăţare. Cinci minute eu. Îmi ajut prietenul?. • 20 .Dacă tu eşti bine şi eu sunt bine!. Fotograful. a unei activităţi care se desfăşoară pe muzică sau în ritmul dat de recitarea unei numărători sau a unei frământări de limbă. cinci minute tu. În acest context. Activităţile opţionale se desfăşoară în continuare conform Notificării nr. Luarea deciziilor în funcţie de anumite criterii şi încurajarea alegerilor şi a găsirii a cât mai multe variante de soluţii la situaţiile apărute Hei.   Managementul învăţării prin joc . La răscruce de drumuri. de contextul momentului şi de calităţile adultului cu rol de cadru didactic. Fără violenţă!. Dezvoltarea empatiei . în funcţie de vârsta copilului.. Singur sau în grup?.Vreau să fiu şcolar.. ba al tău.Învăţ să lucrez în echipă. a unei activităţi în care se execută concomitent cu momentul de tranziţie respectiv un joc cu text şi cânt cu anumite mişcări cunoscute deja de copii etc. altuia nu face!. Programa unei activităţi opţionale poate fi elaborată de educatoarea/profesorul care urmează să o desfăşoare şi. se va desfăşura cel mult un opţional pe săptămână. ele pot lua forma unei activităţi desfăşurate în mers ritmat. care va lucra în echipă cu acestea.Motivarea copilului pentru a deveni şcolar . Cum aş vrea să fie învăţătoarea mea. Opţionalele pot fi desfăşurate de către educatoarele grupei sau de un profesor specialist.. va fi avizată de inspectorul de specialitate sau poate fi aleasă de cel care predă opţionalul respectiv din oferta de programe avizate deja de MECT sau de ISJ. Unele secrete nu trebuie păstrate niciodată…. Azi mi s-a întâmplat….5 ani) şi cel mult două.. Mijloacele de realizare ale acestui tip de activitate variază foarte mult.2000 (vezi Anexa 4). în diverse momente ale zilei. pentru copiii cu vârste între 37 – 60 luni (3. Suntem toleranţi.41945/18. Activităţile opţionale se desfăşoară cu maximum 10-15 copii şi au menirea de a descoperi şi dezvolta înclinaţiile copiilor şi de a dezvolta abilităţi. în cine pot avea încredere?. Vreau…. Ele sunt alese de către părinţi.. pentru copiii cu vârste între 61 – 84 luni (5 – 7 ani). îmi permiţi?. când voi fi şcolar. Grupele de copii participanţi la un opţional vor cuprinde 1015 preşcolari.. ca o premiză pentru performanţele de mai târziu. Continuă povestea..   • Tranziţiile sunt activităţi de scurtă durată. de la o activitate de învăţare la alta. Eu. Timpul afectat unei activităţi opţionale este acelaşi cu cel destinat celorlalte activităţi din programul copiilor.meu?. respectiv a celor de dezvoltare personală şi se includ în programul zilnic al copilului în grădiniţă. am şi eu o opinie!. Comunic în oglindă. În acest sens. Cum să fac surprize celor dragi etc. Cum v-aţi simţi dacă cineva v-ar spune…?.

pentru nivelul 3-5 ani. accentul se va deplasa spre pregătirea pentru şcoală şi pentru viaţa socială a acestuia. 15 minute la grupa mică. Pentru grupele de vârstă cuprinse în intervalul 3-5 ani. 3 4 Educatoarele vor respecta Programul zilnic (cu reperele orare)4 stabilit de Ministerul Educaţiei. 9. Numărul de activităţi zilnice desfăşurate cu copiii variază în funcţie de tipul de program ales de părinţi (program normal – 5 ore sau program prelungit – 10 ore). se pot derula maximum 7 proiecte cu o durată de maximum 5 săptămâni/proiect sau un număr mai mare de proiecte de mai mică amploare. cum şi de ce se întâmplă?. 10. 7. de conţinuturile şi obiectivele propuse la activitate. pot exista şi săptămâni în care copiii nu sunt implicaţi în nici un proiect. anual. iar pentru grupele de vârstă cuprinse în intervalul 5-7 ani. Programul anual de studiu se va organiza în jurul a şase mari teme: Cine sunt/ suntem?. variind între 1-3 săptămâni. 8. (ca joc liber. mijloacele principale de realizare a procesului instructiv-educativ la nivel antepreşcolar şi preşcolar sunt: jocul. Totodată. negociere. a fost şi va fi aici pe pământ?. dar în care sunt stabilite teme săptămânale de interes pentru copii. pe grupe de vârstă. în funcţie de complexitatea temei abordate şi de interesul copiilor pentru tema respectivă. se stabilesc proiectele care urmează a se derula cu copiii 3. evident. după etapa de observare a copiilor (evaluarea iniţială) şi după întocmirea caracterizării grupei. 30-45 minute maximum la grupa pregătitoare). Când. Acestea respectă ritmul propriu de învăţare al copilului şi aptitudinile individuale ale lui şi sunt corelate cu tema săptămânală/tema proiectului şi cu celelalte activităţi din programul zilei. În intervalul 1-30 septembrie.• Activităţile desfăşurate în perioada după-amiezii (activităţi recuperatorii pe domenii de învăţare. Cum este. iar numărul de activităţi dintr-o săptămână variază în funcţie de nivelul de vârstă al copiilor (respectiv: 3-5 ani şi 5-6/7 ani). de cultivare şi dezvoltare a înclinaţiilor) sunt tot activităţi de învăţare. 12. activităţile didactice de învăţare. Intr-un an şcolar. În funcţie de nivelul grupei. de particularităţile individuale ale copiilor din grupă. recreative. El influenţează întreaga conduită şi prefigurează personalitatea în plină formare a acestuia. Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim? şi Ce şi cum vreau să fiu? (ordinea prezentării nu are nici o legătură cu momentul din anul şcolar când pentru o temă sau alta se pot derula cu copiii diferite proiecte). Cum planificăm/ organizăm o activitate?. dirijat sau didactic). pentru toate cele patru intervale de vârstă. Jocul este activitatea fundamentală a copilului pe care se sprijină atât rutinele cât şi tranziţiile şi. Aşadar. activităţile de învăţare. 21 . Pornind de la aceste teme. o activitate cu copiii durează între 15 şi 45 de minute (de regulă. 6. pe baza evaluării resurselor umane şi Detalii privind proiecte orientative şi exemple activităţi în cadrul proiectelor se găsesc în Anexa 1. unde sunt numai 7 activităţi integrate sau pe discipline şi 8 arii curriculare. cooperare. 11. categoriile de activităţi desfăşurate cu copiii vor viza îndeosebi socializarea copilului (colaborare. educatoarea va decide care este timpul efectiv necesar pentru desfăşurarea fiecărei activităţi. recomandăm alternarea activităţilor artistico-plastice şi de educaţie muzicală (aflate în aceeaşi arie curriculară) sau a acestora cu activităţile practice (din aria curriculară Tehnologii). De asemenea. Totodată. Cercetării şi Tineretului. În medie.) şi obţinerea treptată a unei autonomii personale. pot exista şi proiecte de o zi şi/sau proiecte transsemestriale. luarea deciziilor în comun etc. Formatul orientativ pentru planificarea calendaristică se găseşte în Anexa 2. iar baza legală a acestui document juridic se află în Anexa 5.

educatoarea va avea în vedere expunerea copiilor la factorii de mediu. pe care îl întocmeşte în urma desfăşurării activităţii metodice zilnice şi în portofoliile copiilor. se va definitiva şi aproba de către Consiliul director al unităţii de învăţământ lista activităţilor opţionale. Totodată. 13. care dau măsura valorii sale profesionale. indiferent de anotimp. participarea la cursuri de formare. cercuri pedgogice. comisii metodice. plimbare în aer liber etc. 15. studiul individual. cel puţin o dată pe zi. Jurnalul grupei şi portofoliile copiilor. întreceri sau trasee sportive. întâlniri metodice. 5 Vezi Anexa 3 22 . Activitatea didactică a educatoarei se compune din 5 ore pe zi de activitate desfăşurată cu grupa de minimum 10 şi maximum 20 de copii şi 3 ore de activitate metodică (proiectarea şi pregătirea activităţilor pentru a doua zi. În programul zilnic este obligatoriu să existe cel puţin o activitate sau un moment/secvenţă de mişcare (joc de mişcare cu text şi cânt. Întreaga activitate a educatoarei va fi înregistrată în documentul juridic Caietul de evidenţă a activităţii cu copiii şi a prezenţei la grupă5 şi va fi ilustrată în potofoliul profesional. La nivelul Comisiei metodice. activitate de educaţie fizică. moment de înviorare.).materiale existente şi după consultarea educatoarelor şi a părinţilor. Catalogul grupei. confecţionarea materialului didactic. Calendarul naturii. schimburi de experienţă etc. 14.). ca şi condiţie pentru menţinerea stării de sănătate şi de călire a organismului şi va scoate copiii în aer liber. conceperea şi realizarea unor fişe de lucru. cel puţin o zi pe săptămână va fi dedicată efectuării celor 3 ore de activitate metodică în unitate. Instrumentele recomandate pentru a fi utilizate de educatoare pentru a înregistra diferite aspecte privind activitatea zilnică cu copiii sunt: Caietul de evidenţă a activităţilor cu copiii şi a prezenţei la grupă.

Cine sunt/suntem? CONCEPTE Cum este/ a fost şi va fi aici pe pământ? Când/cum şi de ce se întâmplă? C U N O Ş T I N Ţ E Cine si cum planifică/ organizeaza o activitate? 23 Domeniul limbă şi comunicare A B I L I T Ă Ţ I Domeniul ştiinţe Domeniul psihomotric Domeniul estetic şi creativ Domeniul om şi societate Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim? ATITUDINI Ce şi cum vreau să fiu? .

a fenomenelor naturale şi a celor produse de om. a drepturilor şi a responsabilităţilor noastre. Când/cum şi de ce se întâmplă? 24 . a ceea ce înseamnă să fii om.PRECIZĂRI privind organizarea programului anual de studiu pe teme Descrierea temei Cine sunt/ suntem? O explorare a naturii umane. a universului apropiat sau îndepărtat. culturală şi spirituală). Descrierea temei O explorare a lumii fizice şi materiale. fizică. a relaţiei cauză-efect. comunităţilor şi culturilor cu care venim în contact (materială. a prietenilor. a stării de sănătate proprii şi a familiilor noastre. a corpului uman. a domeniului ştiinţei şi tehnologiei. a anotimpurilor. sufletească. a convingerilor şi valorilor noastre.

încălzirea globală. a istoriilor noastre personale. O explorare a orientării noastre în spaţiu şi timp.Descrierea temei Cum este/ a fost şi va fi aici pe pământ? O explorare a Sistemului solar. a evoluţiei vieţii pe Pământ. implicit. a căminelor şi a călătoriilor noastre. Descrierea temei O explorare a modalităţilor în care comunitatea/individul îşi planifică şi organizează activităţile. precum şi a universului produselor muncii şi. cu identificarea factorilor care întreţin viaţa. a descoperirilor. a fenomenelor de utilizare/ neutilizare a forţei de muncă şi a impactului acestora asupra evoluţiei comunităţilor umane. a problemelor lumii contemporane: poluarea. suprapopularea etc. 25 Cine şi cum planifică/ organizează o activitate? . a istoriei şi geografiei din perspectivă locală şi globală. explorărilor. O incursiune în lumea sistemelor şi a comunităţilor umane. a drumului pe care acestea îl parcurg . a contribuţiei indivizilor şi a civilizaţiilor la evoluţia noastră în timp şi spaţiu. în contextul formării unor capacităţi antreprenoriale.

Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim? Ce şi cum vreau să fiu? Descrierea temei O explorare a drepturilor şi a responsabilităţilor noastre. a propriei valori şi a încurajării stimei de sine. convingerile şi valorile. 26 . a naturii şi a valorii sociale a acesteia (Munca .activitatea umană cea mai importantă. O incursiune în lumea meseriilor. care transformă năzuinţele în realizări). în vederea descoperirii aptitudinilor şi abilităţilor proprii. O incursiune în universul muncii. O incursiune în lumea patrimoniului cultural naţional şi universal. sentimentele. a activităţii umane în genere.Descrierea temei O explorare a felurilor în care ne descoperim şi ne exprimăm ideile. îndeosebi prin limbaj şi prin arte. a gândurilor şi năzuinţelor noastre de dezvoltare personală.

lexical. gânduri. 27 . semnificaţii mijlocite de limbajul scris. de înţelegere şi utilizare corectă a semnificaţiilor structurilor verbale orale.OBIECTIVE CADRU ŞI DE REFERINŢĂ DOMENIUL LIMBĂ ŞI COMUNICARE Obiective cadru: Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală.  Educarea unei exprimări verbale corecte din punct de vedere fonetic. Dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi transmite intenţii. sintactic.    Dezvoltarea creativităţii şi expresivităţii limbajului oral.

mici dramatizări. Să fie capabil să creeze el însuşi (cu ajutor) structuri verbale. Să audieze cu atenţie un text. Să perceapă şi să discrimineze între diferitele forme. Să manifeste interes pentru citit. Să recunoască literele alfabetului şi alte convenţii ale limbajului scris Să utilizeze materiale scrise în vederea executării unei sarcini date. ghicitori. urmărind indiciile oferite de imagini. distingă sunetele ce compun Să-şi îmbogăţească vocabularul activ şi pasiv pe baza experienţei. SăObiective de referinţă cuvintele şi să le pronunţe corect. Să înţeleagă şi să transmită mesaje simple. activităţii personale şi/sau a relaţiilor cu ceilalţi şi simultan să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical. stăpânind deprinderile motrice elementare necesare folosirii acestora Să utilizeze desene. să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-a înţeles. forme geometrice. povestiri. Să găsească ideea unui text. Să înţeleagă că tipăritura (scrisul) are înţeles (semnificaţie). cerinţe sociale şi să se folosească de această descoperire (ex. utilizând intuitiv elementele expresive Să recunoască existenţa scrisului oriunde îl întâlneşte. rime. tipuri de contururi etc. mărimi. înţelegând în mod intuitiv caracteristicile expresive şi estetice ale acestuia.: recunoaşte şi respectă simboluri care avertizează asupra prezenţei/existenţei unui pericol sau care arată direcţia.) Să înţeleagă semnificaţia cuvintelor. simboluri pentru a transmite semnificaţie Să descopere că scrierea îndeplineşte anumite scopuri. atât în calitate de vorbitor. Să recepteze un text care i se citeşte ori i se povesteşte. inclusiv la activităţile de joc. literelor şi cifrelor. Să utilizeze efectiv instrumentele de scris. învăţând să le traseze. 28 . cât şi în calitate de auditor. Să recunoască cuvinte simple şi litere în contexte familiare. imagini. destinaţia unei clădiri/unui loc etc. culori – obiecte.Să participe la activităţile de grup. să reacţioneze la acestea.

Dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi utiliza numere. Dezvoltarea capacităţii de observare şi stabilire de relaţii cauzale. unităţi de măsură. denumire. Stimularea curiozităţii privind explicarea şi înţelegerea lumii înconjurătoare Dezvoltarea capacităţii de rezolvare de situaţii problematice. în vederea educării unei atitudini pozitive faţă de acesta. precum şi stimularea curiozităţii pentru investigarea acestuia. cifre. construire şi utilizare a formelor geometrice. spaţiale. Dezvoltarea capacităţii de recunoaştere. Formarea şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a mediului înconjurător.     29 . Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurător. prin achiziţia de strategii adecvate. întrebuinţând un vocabular adecvat.DOMENIUL ŞTIINŢE Obiective cadru:      Dezvoltarea operaţiilor intelectuale prematematice. temporale Utilizarea unui limbaj adecvat în prezentarea unor fenomene din natură şi din mediul înconjurător.

a vehiculelor cosmice. să denumească. grupare/regrupare. Să identifice poziţia unui obiect într-un şir utilizând numeralul ordinal. mărime. Să recunoască şi să descrie verbal şi/sau grafic anumite schimbări şi transformări din mediul apropiat. ordonare. triunghi. povestiri. constituirea de grupuri/ mulţimi. poziţionând elementul uman ca parte integrantă a mediului. în cadrul jocurilor cu piesele geometrice Să numere de la 1 la 10 recunoscând grupele cu 1-10 obiecte şi cifrele corespunzătoare. idei pe baza observărilor efectuate. implicând adunarea/ scăderea în limitele 1-10 Să găsească soluţii diverse pentru situaţii problematice reale sau imaginare întîlnite în viaţa de zi cu zi sau în poveşti. Să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare (obiecte. Să efectueze operaţii de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi. cantitatea lor. comparare. Obiective de referinţă 30 .Să-şi îmbogăţească experienţa senzorială. solul. denumirea obiectelor. Să comunice impresii. pe baza unor însuşiri comune (formă. Să aplice norme de comportare specifice asigurării sănătăţii şi protecţiei omului şi naturii. pătrat. să construiască şi să utilizeze forma geometrică cerc. fauna. clasificarea. Să efectueze operaţii cu grupele de obiecte constituite în funcţie de diferite criterii date ori găsite de el însuşi: triere. Să cunoască elemente ale mediului social şi cultural. culoare) luate în considerare separat sau mai multe simultan. clasificare. Să realizeze serieri de obiecte pe baza unor criterii date ori găsite de el însuşi.. în limitele 1-10. apa. apreciere a cantităţii prin punere în corespondenţă. fenomene (dacă. precum şi interdependenţa dintre ele. Să înţeleagă şi să numească relaţiile spaţiale relative. dreptunghi în jocuri. aplicând cunoştinţele dobândite. Să cunoască existenţa corpurilor cereşti.. vegetaţia. Să efectueze operaţii şi deducţii logice. să plaseze obiecte într-un spaţiu dat ori să se plaseze corect el însuşi în raport cu un reper dat. Să înţeleagă raporturi cauzale între acţiuni. Să compună şi să rezolve probleme simple. ca bază a cunoştinţelor matematice referitoare la recunoaşterea. fenomene ale naturii). aerul. fiinţa umană ca parte integrantă a mediului. Să manifeste disponibilitate în a participa la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului.atunci) prin observare şi realizare de experimente Să recunoască.

Dezvoltarea comportamentelor de cooperare. proactive (iniţiativă) Dezvoltarea abilităţii de recunoaştere.      31 . Îmbogăţirea cunoştinţelor despre materiale şi caracteristicile lor. Educarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter şi formarea unei atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi. Formarea şi consolidarea unor abilităţi practice specifice nivelului de dezvoltare motrică. prosociale. geografie. acceptare şi respect al diversităţii Cunoaşterea unor elemente de istorie. educarea abilităţii de a intra în relaţie cu ceilalţi.DOMENIUL OM ŞI SOCIETATE Obiective cadru:    Cunoaşterea şi respectarea normelor de comportare în societate. religie care definesc portretul spiritual al poporului român. Formarea deprinderilor practic-gospodăreşti şi utilizarea vocabularului specific. precum şi despre tehnici de lucru necesare prelucrării acestora în scopul realizării unor produse simple.

Să cunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaţa socială, precum şi reguli de securitate personală (ex.: importanţa alimentelor sănătoase pentru organismul uman; reguli ale activităţii şi ale jocului, în vederea evitării unor situaţii periculoase; reguli de minimă protecţie a naturii şi pericolul încălcării lor; reguli privind protecţia vieţii proprii şi a celor din Obiective de referinţă jur etc.) Să-şi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului în care trăieşte (familie, grădiniţă, grupul de joacă) Să negocieze şi să participe la decizii comune Să aprecieze în situaţii concrete unele comportamente şi atitudini în raport cu norme prestabilite şi cunoscute. Să trăiască în relaţiile cu cei din jur stări afective pozitive, să manifeste prietenie, toleranţă, armonie, concomitent cu învăţarea autocontrolului. Să descrie şi să identifice elemente locale specifice ţării noastre şi zonei în care locuieşte (elemente de relief, aşezare geografică, obiective socio-culturale, istorice, religioase, etnice). Să cunoască şi să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activităţi practice. Să cunoască diferite materiale de lucru, din natură ori sintetice Să efectueze operaţii simple de lucru cu materiale din natură şi sintetice Să identifice, să proiecteze şi să găsească cât mai multe soluţii pentru realizarea temei propuse în cadrul activităţilor practice. Să se raporteze la mediul apropiat, contribuind la îmbogăţirea acestuia prin lucrările personale. Să dobândească comportamente şi atitudini igienice corecte faţă de propria persoană şi faţă de alte fiinţe şi obiecte. Să capete abilitatea de a intra în relaţie cu cei din jur, respectând norme de comportament corect şi util celorlalţi. Să-şi formeze deprinderi practice şi gospodăreşti. Să se comporte adecvat în diferite contexte sociale.

32

DOMENIUL ESTETIC ŞI CREATIV Obiective cadru:

Formarea unor deprinderi de lucru pentru realizarea unor desene, picturi, modelaje; Realizarea unor corespondenţe între diferitele elemente de limbaj plastic şi forme, obiecte din mediul înconjurător (natură, artă şi viaţa socială); Stimularea expresivităţii şi a creativităţii prin desen, pictură, modelaj;

 Formarea capacităţii de receptare a lumii sonore şi a muzicii;  Formarea capacităţilor de exprimare prin muzică;  Cunoaşterea marilor valori ale creaţiei muzicale naţionale şi universale.

33

Să redea teme plastice specifice desenului. Să obţină efecte plastice, forme spontane şi elaborate prin tehnici specifice picturii. Să exerseze deprinderile tehnice specifice modelajului în redarea unor teme plastice. Să recunoască elemente ale limbajului plastic şi să diferenţieze forme şi culori în mediul înconjurător. Să cunoască şi să diferenţieze materiale şi instrumente de lucru, să cunoască şi să aplice reguli de utilizare a acestora Să utilizeze un limbaj adecvat cu privire la diferitele activităţi plastice concrete Să compună în mod original şi personal spaţiul plastic, utilizând materiale şi tehnici diverse alese de el . Să interpreteze liber, creativ lucrări plastice exprimând sentimente estetice. Să privească şi să recunoască creaţii artistice corespunzătoare specificului de vârstă al copilului preşcolar şi preocupărilor acestuia (portrete de copii, jocuri ale copiilor, scene de familie, peisaje, activităţi cotidiene ale oamenilor) Să descopere lumea înconjurătoare cu ajutorul auzului. Să diferenţieze auditiv timbrul sunetelor din mediul apropiat şi al sunetelor muzicale. Să diferenţieze auditiv intensitatea sunetelor din mediul apropiat şi a sunetelor muzicale. Să diferenţieze auditiv durata determinată a sunetelor din mediul apropiat şi a sunetelor muzicale Să diferenţieze auditiv înălţimea sunetelor muzicale. Să intoneze cântece pentru copii. Să cânte acompaniaţi de educatoare Să acompanieze ritmic cântecele. Să cânte cântecele în aranjamente armonico-polifonice elementare. Să asocieze mişcările sugerate de textul cântecului cu ritmul acestuia Să exprime prin mişcare starea sufletească creată de muzica audiată. Să exprime într-un joc impresia muzicală. Să improvizeze spontan, liber scurte motive sincretice: text onomatopeic + melodie, text onomatopeic + mişcare, text onomatopeic + melodie + mişcare;. Să asculte şi să recunoască fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale, corespunzătoare specificului de vârstă al copilului preşcolar şi preocupărilor acestuia.

Obiective de referinţă

34

Stimularea calităţilor intelectuale. de voinţă şi afective în vederea aplicării independente a deprinderilor însuşite.    35 .DOMENIUL PSIHOMOTRIC Obiective cadru: Formarea şi dezvoltarea deprinderilor motrice de bază şi utilitaraplicative. Cunoaşterea deprinderilor igienico-sanitare pentru menţinerea stării de sănătate.

fair-play. alergare. la diferite ritmuri. sărituri. localizare). Să perceapă componentele spaţio-temporale (ritm. Obiective de referinţă 36 . Să cunoască şi să aplice regulile de igienă referitoare la igiena echipamentului. căţărări. distanţă. Să fie apt să utilizeze deprinderile motrice însuşite în diferite contexte. Să manifeste în timpul activităţii atitudini de cooperare. rostogoliri.Să fie capabil să execute mişcări motrice de bază: mers. durată. de competiţie. spirit de echipă. Să-şi formeze o ţinută corporală corectă (în poziţia stând. Să cunoască şi să aplice regulile de igienă a efortului fizic. şezând şi în deplasare). Să se folosească de acţiunile motrice învăţate pentru a exprima sentimente şi/sau comportamente. pentru a răspunde la diferiţi stimuli (situaţii).

o activitate. - să audieze cu atenţie un text. ritmului. concomitent cu imaginile din carte. sugerează ce este de făcut mai departe într-un joc. 37 . continuând secvenţe de acţiuni. să reacţioneze la acestea. Sugestii de conţinuturi numele şi prenumele membrii familiei comunitate (prieteni. recită poezii cu respectarea intonaţiei. inclusiv la activităţile de joc.colegi de grădiniţă. a unei povestiri scurte. personalul grădiniţei) casa familiei. Comportamente ia parte la discuţii în mici grupuri informale. atât în calitate de vorbitor. îndeplineşte instrucţiuni simple. solicită ajutorul adultului atunci când nu înţelege un mesaj. răspunde adecvat (verbal sau comportamental) la ceea ce i se spune. înţelegând în mod intuitiv caracteristicile expresive şi estetice ale acestuia. propoziţii din două. întâmplări din viaţa personală (persoana proprie. să recepteze un text care i se citeşte ori i se povesteşte. ştie să se prezinte. prieteni etc. să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-a înţeles. vecini. răspunde la întrebări privind conţinutul unui text. trei sau mai multe cuvinte. grădiniţa. cât şi în calitate de auditor. învaţă cuvinte noi şi le utilizează în cadrul jocurilor sau activităţilor de învăţare. camera personală. transmite un mesaj simplu în cadrul jocului sau activităţilor de învăţare (ex.Cine sunt/suntem? Nivel de studiu: 3-5 ani Domenii experienţiale LIMBĂ ŞI COMUNICARE Obiective de referinţă să participe la activităţile de grup. de învăţare în grup. - să înţeleagă şi să transmită mesaje simple.reţine expresii ritmate şi rimate.). familie.: prin telefon de jucărie sau real). pauzei. ia parte la activităţile de joc. - . urmăreşte linia unei poveşti. treptat. ori ascultând povestea spusă de profesor. în concordanţă cu mesajul transmis. utilizează calităţile expresive ale limbajului oral şi ale celui corporal în transmiterea unor idei şi sentimente. sală de clasă. compune. povesteşte .discută cu colegii şi cu profesorul despre subiecte cunoscute.întreabă şi răspunde la întrebări. alte spaţii familiare responsabilităţi proprii în familie/la grădiniţă . primeşte mesaje.

şcoală etc. începute.. din lista cu sarcini a copilului de serviciu etc. poezii) care i s-au citit ori la ale căror ilustraţii au privit..intrare”. să manifeste interes pentru citit. cărţi. cunoaşte modul corect de utilizare a hârtiei. copilul va hotărî dacă se potrivesc cu sarcina primită).citeşte”) în viaţa zilnică şi în cadrul jocurilor de rol indicatoarele pentru . . - .: alcătuirea unui album despre familie sau despre el). . creionului. simboluri din calendarul naturii. - . pune la un loc informaţia necesară (ex. din catalog (prezent – P.. . colorare). cu sprijinul educatoarei şi folosind indicaţiile sugerate de text. povesteşte ceea ce a . intonaţia. urmăreşte perceptiv şi motric anumite trasee (ex. stăpânind deprinderile motrice elementare necesare folosirii acestora.. - să recunoască cuvinte simple şi litere în contexte familiare.ieşire”. creioanelor cu mină ceramica.. numele diferitelor instituţii: grădiniţă. nuanţarera vocii..: labirintul). recunoaşte (. îl scrie cu majuscule.. eventual. creioanelor colorate.citeşte” succesiuni de imagini alcătuind o naraţiune pe baza lor. completează desene simple. 38 .citit”. discută despre cărţi (poveşti. caută în dicţionare.recunoaşte global şi contextual (ajutându-se de imagini) cuvinte sau să utilizeze materiale scrise în vederea executării unei sarcini date - să utilizeze efectiv instrumentele de scris. spital. să recunoască literele alfabetului şi alte convenţii ale limbajului scris. cretei etc. respectă reguli/ condiţii minime ale actului scrierii: poziţia corectă a corpului. absent – A). reviste pentru copii informaţii despre tema dată (ex. utilizând vorbirea dialogată. a mâinii şi a instrumentului de scris în mână. îşi recunoaşte numele propriu oriunde îl întâlneşte şi. cu părţile care lipsesc. - realizează mini-dramatizări sau jocuri de rol pornind de la textul unei povestiri sau poezii.execută elemente grafice elementare (trasare liberă. .staţie de autobuz”. învaţă să „citească” imaginile dintr-o pagină de la stânga la dreapta şi de sus în jos.: imagini şi eventuale cuvinte sau texte pe care adultul i le citeşte. discută despre personaje din poveşti.staţie de metrou”.- să înţeleagă că tipăritura (scrisul) are înţeles (semnificaţie).

mai mult decât. dreptunghi în jocuri să numere de la 1 la 5 recunoscând grupele cu 1-5 obiecte şi cifrele corespunzătoare. ajutorul materialelor puse la dispoziţie (cerc.. pătrat. formă. camera proprie etc.). triunghi. mărime (mare.. mijlociu). deasupra. culoare (2-3 culori). eventual triunghi – după 4 ani). pătrat. pe baza unor însuşiri comune (formă. clasifică obiecte/fiinţe după diverse criterii (culoare. ani).trasează figuri geometrice cunoscute trecând cu creionul peste o linie deja trasată.. compară grupele formate. deasupra etc. scurt) apreciere globala a cantităţii si apreciere prin punere in perechi in limitele 1-5 (multe. mic. jurnale.. dedesubt. învaţă schema corporală. observă obiectele din sala de grupă. lungime (lung. cantitatea lor. . pătrat. recunoaşte/ numeşte obiectele indicate.să descopere că scrierea îndeplineşte anumite scopuri. ca bază a cunoştinţelor matematice referitoare la recunoaşterea. puţine... - - utilizează propriul nume pentru a personaliza lucrurile care-i aparţin. clasificarea. luându-se pe sine - să recunoască. . mărime) sau prin numirea unei proprietăţi comune. înăuntrul sau în afara unui spaţiu/ obiect. - . culoare) luate în considerare separat sau mai multe simultan să înţeleagă şi să numească relaţiile spaţiale relative. lângă colegul său etc. sub masă. recunoaşte asemănările şi deosebirile dintre grupuri. mai puţin decât. scrisori etc. jos. numără corect aceste obiecte. triunghi) poziţii spaţiale: sus. apreciind global unde sunt mai multe/ mai puţine ca punct de reper.diferenţieri ale obiectelor după formă. . spune unde se găseşte el în raport cu un anumit obiect din spaţiu (în cameră. contribuie la scrieri colective (dicţionare. să denumească. fie întreg numele pe diferite desene.). de scrierea personală şi de orice altă modalitate.alcătuieşte grupe de obiecte în limitele 1-3 (până la 4 ani) şi 1-5 (după 4 - 39 . pe scaun. albume) folosindu-se de decupaje. tot atâtea) forme geometrice (cerc. să plaseze obiecte într-un spaţiu dat ori să se plaseze corect el însuşi în raport cu un reper dat. plasează obiectele peste. numărat in intervalul 15.recunoaşte şi denumeşte figuri geometrice în mediul ambiant sau cu - .spune care obiect este mai aproape sau mai departe. cu accent pe relaţia dreapta-stânga (după 4 ani). pe. să construiască şi să utilizeze forma geometrică cerc. motivează apartenenţa unui obiect la o grupă dată. în afara camerei.. recunoaşte şi denumeşte cifre în intervalul 1-3 (până la 4 ani) şi 1-5 (după 4 ani). lucrări. cerinţe sociale şi să se folosească de această descoperire. ŞTIINŢE să-şi îmbogăţească experienţa senzorială. creaţiile proprii (ex. mărime. descoperă care cifră lipseşte într-un şir dat.: copilul va fi încurajat să scrie fie o literă. denumirea obiectelor. constituirea de grupuri/ mulţimi.

alte surse de informare. comunică în cadrul grupului rezultatele investigaţiilor.caută informaţii suplimentare despre tema studiată. educaţie. religioase.familia în diferite - . istorice. economice.adresează întrebări în legătură cu cele observate.să realizeze serieri de obiecte pe baza unor criterii date ori găsite de el însuşi. - . să aplice norme de comportare specifice asigurării sănătăţii şi protecţiei omului şi naturii. in parc. transporturi.). deduce ce element urmează într-o serie. popoare. relatează activităţi umane din mediile antropizate studiate (oraşul. interpretează date şi simboluri din care să extragă informaţii (calendarul naturii. tutun. descoperă elemente componente ale mediului înconjurător prin antrenarea organelor de simţ. sănătatea (consumul de alcool. in excursie. boabe. idei pe baza observărilor efectuate. să cunoască elemente ale mediului social şi cultural. antrenând părinţii. . tabelul responsabilităţilor. poziţionând elementul uman ca parte integrantă a mediului să comunice impresii. religioase.). bucăţi de hârtie) realizând structuri simple şi folosindu-se de criteriile cunoscute sau date de educatoare.execută serii de obiecte (mărgele. solul. agricultură. cafea etc. enumeră şi descrie părţi componente ale corpului omenesc. aerul. adresează întrebări în legătură cu aspectele studiate/observate. . limbă dintre naţionalităţi. precum şi interdependenţa dintre ele. specific. fenomene ale naturii). educatoarea. comunică în cadrul grupului rezultatele investigaţiilor. adulţi). tradiţii. analizând elementele anterioare ale acesteia. satul. denumeşte/identifică elemente locale (obiective socio-culturale. limbă . cartierul). fiinţa umană ca parte integrantă a mediului. fauna. jurnalul grupei). respectă regulile de igienă individuală şi colectivă. respectă regulile de convieţuire socială manifestând un comportament civilizat în relaţiile cu cei din jur (copii. istorice). in livada sau pe ogor etc. vorbeşte despre semnificaţia unor evenimente naţionale (tradiţionale. apa. rasă. - - corpul omenesc ipostaze (la masa.) diferenţe de gen. cultură. vegetaţia. cunoaşte tipurile de activităţi zilnice desfăşurate în comunitatea în care trăieşte (sănătate. pune întrebări legate de aspectele ce prezintă interes pentru el din tema abordată. rase. culturale.cunoaşte existenţa unor comportamente excesive care pot afecta - 40 . de interculturalitate etc. să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare (obiecte. meşteşuguri etc). analizează/compară diferenţele de cultură.

istorice. cunoaşte numele ţării de origine. drepturile copilului valori individuale valori naţionale valori internaţionale responsabilităţi proprii în familie/la grădiniţă . dobândeşte. religie etc. limba vorbită.). . - . - 41 . îşi apreciază propriul comportament în raport cu persoane. grădiniţă. - să-şi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului în care trăieşte (familie. la plimbare. imn) şi manifestă respect faţă de acestea. precum şi reguli de securitate personală. manifestă atitudini tolerante faţă de alţi copii care aparţin diferitelor confesiuni/categorii minoritare. in excursie etc. personaje şi situaţii cunoscute. indiferent de gen. prietenii. - . in vizita. obiective socioculturale. limba vorbită. armonie. participă afectiv la sărbătorile laice şi religioase ale familiei şi ale comunităţii.copilul în diferite ipostaze (la masa. se descrie. exprimă atitudini pozitive faţă de ţară şi popor. etnie sau performanţe (copii cu CES) răspunde şi formulează întrebări referitoare la identitatea personală (familie. vecinii. cunoaşte materialele de lucru specifice activităţilor practice şi verbalizează acţiunile specifice întreprinse. acceptă şi oferă sprijin. etnice). domiciliul.îşi prezintă membrii familiei. învaţă să aştepte într-o situaţie dată. cultura. acceptă diversitatea de opinii şi atitudini. face distincţie între o zi obişnuită şi o zi de sărbătoare. norme igienice etc. norme de circulaţie. grupul de joacă) - să aprecieze în situaţii concrete unele comportamente şi atitudini în raport cu norme prestabilite şi cunoscute să trăiască în relaţiile cu cei din jur stări afective pozitive. . mediu. stemă. aşezare geografică.descrie şi recunoaşte evenimente importante (Ziua Naţională. religioase. religioase. folosind un limbaj adecvat. Ziua Unirii. curaj în raport cu sine şi cu ceilalţi. treptat. cunoaşte însemnele ţării (steag. alte evenimente tradiţionale. să descrie şi să identifice elemente locale specifice ţării noastre şi zonei în care locuieşte (elemente de relief.interacţionează în mod egal cu toţi copiii din comunitate. culturale.) domiciliul numele ţării de origine prieteni. să cunoască şi să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activităţi practice. sinceritate. la joaca. etnie. autonomie în activitatea zilnică. se prezintă pe sine. istorice etc. să manifeste prietenie. îşi cunoaşte responsabilităţile în microgrupul din care face parte. respectă normele de convieţuire socială. manifestă încredere. concomitent cu învăţarea autocontrolului. cunoaşte şi respectă tradiţiile culturale naţionale şi minoritare. caracteristicile fizice ale celorlalţi).diferenţe individuale / - reacţionează pozitiv la o promisiune făcută.) diferenţe determinate de etnie.OM ŞI SOCIETATE să cunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaţa socială. vecini responsabilităţi proprii în familie/la grădiniţă norme de convieţuire socială (norme de conduita. colegii. toleranţă.

suitaş.participă la aranjarea şi servirea mesei. diorame). . - execută individual sau în grup tema dată. valorificând deprinderile de lucru însuşite. machete. combinându-le între ele (mobilier din deşeuri de lemn. utilizează corect instrumentele de lucru (creion. tamburină etc. - - cunoaşte materialele de lucru specifice activităţilor artistico-plastice. pensulă. obiecte sonore sau jucării muzicale (tobă. clopoţel. spală fructele şi legumele şi participă la prepararea unor salate şi produse de patiserie cu acestea. tacâmuri. corespunzătoare vârstei şi preocupărilor sale. 42 . a unor piese populare din zonă şi a unor fragmente din muzica cultă. aţă. sugestive pentru specificul de vârstă al copiilor. hârtie creponată.să fie capabil să realizeze lucrări practice inspirate din natură şi viaţa cotidiană. să se comporte adecvat în diferite contexte sociale. ordonează jucăriile şi obiectele din ambient. carioca. se autoserveşte în situaţii simple care impun acest lucru (masă. activităţi). foarfece vesela. sârmă. pregăteşte o masă festivă alături de adulţi. să dobândească comportamente şi atitudini igienice corecte faţă de propria persoană şi faţă de alte fiinţe şi obiecte.denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practicgospodăreşti: hârtie glasată. exprimă prin mişcare liberă sau impusă de caracterul unor cântece pentru copii. execută linii drepte sau curbe închise/deschise. . să redea teme plastice specifice desenului. să răspundă la o invitaţie şi cum să se comporte într-o vizită. ac. dormitor. mişcarea sugerată de timpii egali ai măsurii sau de text (după 3 ani). starea sufletească creată. şerveţel etc. cretă.). spălător. jucării. dezvoltându-şi spiritul de ordine şi curăţenie. execută lucrări practice din materiale diferite. ştie să facă o invitaţie. asociază mişcarea liberă cântecului(3 ani). ascultă cu plăcere fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale. să asocieze mişcările sugerate de textul cântecului cu ritmul acestuia să exprime prin mişcare starea sufletească creată de muzica audiată - - să asculte şi să recunoască fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale. corespunzătoare specificului de vârstă al copilului preşcolar şi preocupărilor acestuia. acompaniază cântecele cunoscute cu mişcări corporale. manifestă simpatie faţă de cei din jur (oameni şi animale). lipici. colaje. ESTETIC ŞI CREATIV să acompanieze ritmic cântecele.

. aplică. ghemotocul de hârtie.elaborează creaţii individuale şi colective cu şi f=ără temă dată. omuleţul etc. adâncire. redă prin desen obiecte/personaje reale sau imaginare.obţine efecte plastice prin combinarea culorilor sau alte tehnici (fuzionare. sticlă. culorilor etc. creativ lucrări plastice exprimând sentimente estetice. plastilină.participă la crearea cadrului estetic specific ambiental. să interpreteze liber. cu teme date sau la liberă alegere. pentru a reda imaginea unor obiecte (în desene individuale sau colective). rupere. ghemul de aţă. aniversari. suprapunere. modelează forme de bază (minge. forme spontane şi elaborate prin tehnici specifice picturii. . cocă) prin frământare.descoperă semnificaţia lucrărilor proprii/ale altor copii prin analiza - 43 . lemn etc.să obţină efecte plastice. execută trasee utilizând diferite instrumente de lucru şi diferite suporturi (hârtie. respectând conturul acestora. mişcare circulară. degetul. liniilor.dispune alternativ două sau mai multe elemente decorative. apăsare. modelează prin: mişcare translatorie a palmelor faţă de planşetă împreunarea capetelor prin lipire. adăugarea unor linii/puncte). culoarea (cu pensula. corespunzătoare vârstei şi preocupărilor sale. formelor. buretele. pregăteşte materialul de modelat (lut. - ceracolor etc. carton. trasează linii în duct continuu. pe suprafeţe date sau libere. ţesături rare. decolorare. plierea hârtiei). - să compună în mod original şi personal spaţiul plastic. concursuri.) priveşte cu interes şi uneori chiar recunoaşte opere de arta naţionale şi universale. propune posibilităţi de valorificare a lucrărilor (expoziţii.). stropire.) . să privească şi să recunoască creaţii artistice corespunzătoare specificului de vârstă al copilului preşcolar şi preocupărilor acestuia . completează lacune din desene.) în exprimarea liberă a gestului grafic (chiar şi prin mâzgălituri). tubul). colorează diferite imagini. în diferite poziţii. peria. ştampila. decorări. aplatizare. să exerseze deprinderile tehnice specifice modelajului în redarea unor teme plastice. presare. palma. respectă poziţia de lucru faţă de suportul de lucru. prin prelucrarea formelor spontane (punct. tombole etc. realizează compoziţii plastice. .

Cine sunt/suntem? Nivel de studiu: 5 – 6/7 ani Domenii experienţiale Obiective de referinţă Comportamente Sugestii de conţinuturi 44 . „Sănătoşi şi fericiţi”. „Am nevoie de o familie”. „O minune de copil…”. „Eu pot. „Eu şi lumea mea”. scene de familie. distanţă. săritura deprinderi utilitar aplicative: târâre pe palme şi genunchi. cunoaşte schema corporală. se raportează la un reper dat.) deprinderi motrice de bază: mers. să-şi formeze o ţinută corporală corectă (în poziţia stând. picioare.PSIHOMOTRIC (portrete de copii. palme. execută corect mişcările diferitelor segmente ale corpului. mers în echilibru între două linii trasate pe sol Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „Ştiu cine sunt?”. cap. şezând şi în deplasare) să perceapă componentele spaţiotemporale (ritm. denumirea unor părţi ale corpului implicate în mişcare (braţe. localizare) să fie apt să utilizeze deprinderile însuşite în diferite contexte . gât. activităţi cotidiene ale oamenilor) să cunoască şi să aplice regulile de igienă referitoare la igiena echipamentului. răspunde motric la o comandă dată. eu trebuie”. îşi coordonează mişcările cu ritmul solicitat de educatoare. respectă regulile de igienă individuală şi colectivă.cunoaşte şi foloseşte echipamentul specific la activităţile de educaţie fizică. peisaje. eu vreau. jocuri ale copiilor.jocuri de mişcare pentru copii adecvate temei studiate. se joacă (utilizând corect mişcările şi regulile) - - - . „Tu şi eu”. alergare. coate etc. durată. genunchi. spate.

alte spaţii familiare responsabilităţi proprii în familie/la grădiniţă . trei sau mai multe cuvinte şi chiar - . familie. să reacţioneze la acestea. vecini. ştie să se prezinte. .solicită ajutorul adultului atunci când nu înţelege un mesaj (ex. - ia parte la discuţii în mici grupuri informale. fraze. cât şi în calitate de auditor. informaţii) transmise fie prin citire sau povestire de către un adult.compune. casetă audio sau video. o activitate. treptat. de învăţare în grup. înţelegând în mod intuitiv - 45 . sugerează ce este de făcut mai departe într-un joc. inclusiv la activităţile de joc.colegi de grădiniţă. explicarea unui cuvânt necunoscut care să îl ajute să înţeleagă mai bine situaţia şi să o soluţioneze). în special în situaţii neplăcute/ dificile pentru el. poezii. răspunde adecvat (verbal sau comportamental) la ceea ce i se spune. - - - numele şi prenumele membrii familiei comunitate (prieteni. urmăreşte linia unei poveşti. dobândeşte informaţii prin ascultarea cu atenţie a mesajului. prieteni etc. recită poezii cu respectarea intonaţiei.întreabă şi răspunde la întrebări. - .: solicită să audieze cu atenţie un text. ori ascultând povestea spusă de profesor. atât în calitate de vorbitor.). să înţeleagă şi să transmită mesaje simple. camera personală.foloseşte un ton moderat şi empatic în convorbirile cu cei din jur. transmite un mesaj simplu în cadrul jocului sau activităţilor de învăţare (ex. foloseşte un limbaj adecvat. diafilm etc). să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-a înţeles. glume. primeşte mesaje.: prin telefon de jucărie sau real). ia parte la activităţile de joc. propoziţii din două. ştie să facă o invitaţie şi să răspundă la o invitaţie. discută cu colegii şi cu profesorul despre subiecte cunoscute (persoana proprie. - să recepteze un text care i se citeşte ori i se povesteşte. întrebuinţează regulile unui dialog.LIMBĂ ŞI COMUNICARE să participe la activităţile de grup. ascultă şi reacţionează adecvat la poveşti. concomitent cu imaginile din carte. se exprimă coerent pentru a se face înţeles. grădiniţa. sală de clasă. îndeplineşte instrucţiuni simple. primeşte mesaje şi îndeplineşte instrucţiuni simple. personalul grădiniţei) casa familiei. fie prin mijloace audio-vizuale (disc. reţine expresii ritmate şi rimate. învaţă cuvinte noi şi le utilizează în cadrul jocurilor sau activităţilor de învăţare. continuând secvenţe de acţiuni. alte tipuri de text (ghicitori.

înţelege diferenţa dintre desen (imagine) şi scris indică (arată unde este) scrisul în cărţi.„citeşte” succesiuni de imagini alcătuind o naraţiune pe baza lor. utilizând vorbirea dialogată. poezii) care i s-au citit ori la ale căror ilustraţii au privit. înţelege şi poate să spună că scrisul. cuvintele scrise dintr-o carte ne spun o poveste. îşi recunoaşte numele propriu oriunde îl întâlneşte şi.citit”. eventual. fenomenelor sau persoanelor. să găsească ideea unui text. cu sprijinul educatoarei şi folosind indicaţiile sugerate de text. utilizează calităţile expresive ale limbajului oral şi ale celui corporal în transmiterea unor idei şi sentimente. cele din ziare ne povestesc despre lucruri care se petrec în lume. filme etc. nuanţarea vocii. înţelegând că acestea sunt nume ale obiectelor. - să recunoască existenţa scrisului oriunde îl întâlneşte. cuvintele din revistele sportive ne vorbesc despre sportivi etc. povesteşte ceea ce a . să aleagă cartea care doreşte să îi fie citită ori o carte anume.caracteristicile expresive şi estetice ale acestuia. ziare.) face legătura între cuvintele pronunţate oral şi imaginile la care acestea se referă. descrie emoţiile şi sentimentele trăite în anumite situaţii drepte/ nedrepte. la ale cărei imagini doreşte să se uite sau una din cărţile elaborate de copii. - să înţeleagă că tipăritura (scrisul) are înţeles (semnificaţie). reale sau din poveşti. în concordanţă cu mesajul transmis. intonaţia. . - 46 . - să manifeste interes pentru citit. să fie capabil să îi aducă educatoarei o carte anume. leagă cuvântul oral de imagine şi de cuvântul scris alăturat (format din cel mult 3 litere). - ritmului. în grupă. discută despre cărţi (poveşti.. învaţă să „citească” imaginile dintr-o pagină de la stânga la dreapta şi de sus în jos. indică scrisul în mediul înconjurător (nume de străzi. plăcuţe cu numere de maşini etc. discută despre personaje din poveşti. realizează mini-dramatizări sau jocuri de rol pornind de la textul unei povestiri sau poezii. urmărind indiciile oferite de imagini. reviste. îl scrie cu majuscule. împrumută cărţi din biblioteca clasei şi le pune la loc. pauzei. indicatoare. ştie să se descurce în biblioteca clasei.

absent – A).staţie de autobuz”. cu respectarea spaţiului.. cunoaşte modul corect de utilizare a hârtiei. creaţiile proprii (ex. - să recunoască literele alfabetului şi alte convenţii ale limbajului scris. urmăreşte perceptiv şi motric anumite trasee (ex. din lista cu sarcini a copilului de serviciu etc. litere ori cuvinte disparate. dintr-o librărie etc. a mâinii şi a instrumentului de scris în mână. colorare). şcoală etc. săgeţi. contribuie la scrieri colective (dicţionare. numele diferitelor instituţii: grădiniţă. a mărimii etc. stăpânind deprinderile motrice elementare necesare folosirii acestora.: labirintul). încurajaţi de educatoare. pentru a semnifica direcţii.staţie de metrou”..: jocuri de mişcare). copilul va hotărî dacă se potrivesc cu sarcina primită). lucrări. albume) folosindu-se de decupaje. de sus . simboluri pentru a transmite semnificaţie - - 47 . jurnale.ieşire”..: imagini şi eventuale cuvinte sau texte pe care adultul i le citeşte.: alcătuirea unui album despre familie sau despre el). utilizează propriul nume pentru a personaliza lucrurile care-i aparţin.). grafice. . cruciuliţe. . lăsând spaţiu pentru „alineat”. note.execută elemente grafice elementare (trasare liberă. caută în dicţionare. învăţând treptat să le ordoneze de la stânga la dreapta. litere etc. reviste pentru copii informaţii despre tema dată (ex. cerculeţe. direcţia de la stânga .în josul paginii. în jocurile de rol ori în alte tipuri de jocuri (ex. . trasează semne grafice corect în ceea ce priveşte mărimea. spital. locuri ale participanţilor sau obiectelor într-un joc/context dat etc.. diferite simboluri să utilizeze desene. - găseşte locul unde sunt cărţile pentru copii în biblioteca clasei. completează desene simple. cretei etc. creioanelor cu mină ceramica. recunoaşte global şi contextual (ajutându-se de imagini) cuvinte sau simboluri din calendarul naturii. cu părţile care lipsesc. respectă reguli/ condiţii minime ale actului scrierii: poziţia corectă a corpului. utilizează. creionului.citeşte”) în viaţa zilnică şi în cadrul jocurilor de rol indicatoarele pentru . cărţi. scrisori etc... spaţierea. recunoaşte (.: copilul va fi încurajat să scrie fie o literă. începute..„scriu” scrisori. utilizând desene..intrare”. invitaţii. din catalog (prezent – P.la dreapta. . felicitări. pune la un loc informaţia necesară (ex. creioanelor colorate.să recunoască cuvinte simple şi litere în contexte familiare. - - să utilizeze materiale scrise în vederea executării unei sarcini date - să utilizeze efectiv instrumentele de scris. fie întreg numele pe diferite desene. - .

deasupra. denumirea obiectelor.). dedesubt. lăţime apreciere globala a cantităţii si apreciere prin punere in perechi in limitele 1-10 (multe. ale membrilor familiei. plasează obiectele peste. lângă etc.: numele unor produse alimentare. recunoaşte şi identifică după formă literele şi cifrele şi le denumeşte. departe. la fel de. culoare (2-3 culori).. apoi de mai multe simultan).. tot atâtea) forme geometrice (cerc. să plaseze obiecte într-un spaţiu dat ori să se plaseze corect el însuşi în raport cu un reper dat. jocuri de rol sau activităţi de învăţare (spontană sau dirijată). recunoaşte asemănările şi deosebirile dintre grupuri. note. la stânga. acolo. scurt). trasează independent litere şi cifre în cadrul unor jocuri didactice. - ŞTIINŢE să-şi îmbogăţească experienţa senzorială. învăţând să le traseze. sub. selectează/grupează obiectele de aceeaşi formă/ mărime/ culoare (la început ţinând seama de un singur criteriu. observă obiectele din sala de grupă. peste. aproape. trasează peste modelul punctat al literei de tipar sau cifrei. luându-se pe sine - - - - 48 . camera proprie etc. aici. puţine.. dedesubt.. cruciuliţe – tot ce crede copilul. apreciind global unde sunt mai multe/ mai puţine.. triunghi... mai departe.bani” pentru jocurile de rol etc. utilizează corect gradele de comparaţie*: mai. semnele ca: puncte. anunţuri simple. pentru a scrie numele colegilor. mai mult decât. formă. pe.. deasupra. lângă colegul său etc. mai aproape. în afara camerei. ca punct de reper.să descopere că scrierea îndeplineşte anumite scopuri. sub.. spune unde se găseşte el în raport cu un anumit obiect din spaţiu (în cameră.).diferenţieri ale obiectelor după formă. pe baza unor însuşiri comune (formă. pătrat. cu ajutor acordat sau din proprie iniţiativă. leagă sunetul de litera de corespondentă.. cel mai departe. utilizează limbajul adecvat relaţiilor spaţiale relative: pe. - utilizează scrierea (mâzgăleala.ca şi. confecţionarea de . jos. deasupra. pe scaun. compară grupele formate. scrisori. cerinţe sociale şi să se folosească de această descoperire. lungime (lung.. înăuntrul sau în afara unui spaţiu/ obiect. tot atât de. foarte.. literele izolate sau cuvintele pe care le ştie) pentru a executa etichete cu nume de lucruri (ex. lângă mine. mai târziu. înăuntru. cel mai aproape. pentru a scrie felicitări. la dreapta. - să înţeleagă şi să numească relaţiile spaţiale relative.. - să înţeleagă semnificaţia cuvintelor. mărime) sau prin numirea unei proprietăţi comune . mărime. ca bază a cunoştinţelor matematice referitoare la recunoaşterea. cerculeţe. mijlociu). culoare) luate în considerare separat sau mai multe simultan - . numărat in intervalul 110 si cifrele de la 1 la 10. sub masă. literelor şi cifrelor. clasifică obiecte/fiinţe după diverse criterii (culoare. clasificarea..spune care obiect este mai aproape sau mai departe. mărime (mare. dreptunghi) poziţii spaţiale: sus.. cantitatea lor. mic. cel mai.. afară. constituirea de grupuri/ mulţimi. motivează apartenenţa unui obiect la o grupă dată. mai puţin decât. în. pentru a opera în catalogul grupei sau în calendarul naturii. . recunoaşte/ numeşte obiectele indicate.

. să realizeze serieri de obiecte pe baza unor criterii date ori găsite de el însuşi.: pentru 3. numeşte vecinul din dreapta sau din stânga unui număr (cifre) dat (ex.alcătuieşte şirul crescător 1-10. adresează întrebări în legătură cu cele observate. execută serii de obiecte (mărgele.deduce ce element urmează într-o serie. enumeră şi descrie părţi componente ale corpului omenesc. să construiască şi să utilizeze forma geometrică cerc. trasează figuri geometrice cunoscute trecând cu creionul peste o linie deja trasată. ale acesteia. cu accent pe relaţia dreapta-stânga .să recunoască. caracteristici ale mediului natural şi social.: 2 maşinuţe + 3 maşinuţe). recunoaşte şi denumeşte cifre în intervalul 1-10. analizând elementele anterioare să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare (obiecte. aerul. vegetaţia. prin manipulare de obiecte (ex. construieşte grupe de obiecte prin corespondenţă biunivocă (de unu la unu). descoperă elemente componente ale mediului înconjurător prin antrenarea organelor de simţ. apa. descrie sumar şi cu cuvinte proprii.alcătuieşte grupe de obiecte în limitele 1-10 . ajutorul materialelor puse la dispoziţie (cerc. să identifice pe 2 şi pe 4). descoperă care cifră lipseşte într-un şir dat. înţelege semnificaţia adunării (atunci când o grupă sporeşte numeric prin adăugarea de noi elemente de acelaşi fel. în limitele 1-10. . dar respectând adevărul ştiinţific. boabe. triunghi.recunoaşte şi denumeşte figuri geometrice în mediul ambiant sau cu - . triunghi. înţelegând „creşterea” cu câte un element să efectueze operaţii de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi. pătrat. dreptunghi în jocuri să numere de la 1 la 10 recunoscând grupele cu 1-10 obiecte şi cifrele corespunzătoare. solul. învaţă schema corporală. bucăţi de hârtie) realizând structuri simple şi folosindu-se de criteriile cunoscute sau date de educatoare. - 49 . pătrat. realizează corespondenţa de unu la unu pentru a arăta că o grupă are mai multe sau mai puţine obiecte decât o alta de la o „treaptă” la alta. precum şi interdependenţa dintre ele. în limitele 110. fauna. efectuează operaţii de adunare cu 1-2 elemente. să denumească. fenomene ale naturii). fiinţa umană ca parte integrantă a mediului. numără corect aceste obiecte. numără crescător şi în limitele 1-10. - .dreptunghi).

cunoaşte existenţa unor comportamente excesive care pot afecta sănătatea (consumul de alcool. rasă. precum şi interacţiunea cu persoane necunoscute).să cunoască elemente ale mediului social şi cultural. limbă. cunoaşte şi aplică reguli privind protecţia vieţii proprii şi a celor din jur (utilizarea gazelor în bucătărie. religioase. meşteşuguri etc). la plimbare. in excursie etc. antrenând părinţii. culturale. caută informaţii suplimentare despre tema studiată. se prezintă pe sine. instalaţiilor sanitare. - - copilul în diferite ipostaze (la masa. respectă regulile de convieţuire socială manifestând un comportament civilizat în relaţiile cu cei din jur (copii. tradiţii. idei pe baza observărilor efectuate. . vecinii. denumeşte/identifică elemente locale (obiective socio-culturale. etnie sau performanţe (copii cu CES). trăieşte (sănătate. agricultură. a aparatelor electro-casnice etc. istorice. tutun. aduce la grădiniţă cărţi. educatoarea.) familia în diferite ipostaze domiciliul numele ţării de origine 50 . economice.). adulţi). colegii. - .cunoaşte tipurile de activităţi zilnice desfăşurate în comunitatea în care să comunice impresii. se descrie. in parc. - - corpul omenesc familia în diferite ipostaze (la masa. tabelul responsabilităţilor. religie . - OM ŞI SOCIETATE să cunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaţa socială.. transporturi. rase. de interculturalitate etc. relatează activităţi umane din mediile antropizate studiate (oraşul. popoare. alte surse de informare. naţionalităţi. jurnalul grupei). in vizita. adresează întrebări în legătură cu aspectele studiate/observate. educaţie. vorbeşte despre semnificaţia unor evenimente naţionale (tradiţionale. naturii. precum şi reguli de securitate personală. specific. enciclopedii. respectă regulile de igienă individuală şi colectivă.interpretează date şi simboluri din care să extragă informaţii (calendarul - să aplice norme de comportare specifice asigurării sănătăţii şi protecţiei omului şi naturii. limbă dintre - .). satul. indiferent de gen. interacţionează în mod egal cu toţi copiii din comunitate. la joaca. poziţionând elementul uman ca parte integrantă a mediului - comunică în cadrul grupului rezultatele investigaţiilor.analizează/compară diferenţele de cultură. cafea etc. prietenii. cartierul).) diferenţe de gen. in livada sau pe ogor etc.îşi prezintă membrii familiei. CD-uri cu filme documentare. istorice). comunică în cadrul grupului rezultatele investigaţiilor. in excursie. limba vorbită. religioase. antrenând colegii/educatoarea la discuţii. pune întrebări legate de aspectele ce prezintă interes pentru el din tema abordată. cultură. a prizelor.

.răspunde şi formulează întrebări referitoare la identitatea personală să-şi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului în care trăieşte (familie. toleranţă.) diferenţe individuale / diferenţe determinate de etnie. în raport cu normele de convieţuire socială. Ziua Unirii. acceptă şi oferă sprijin. - . conştientizează consecinţele pozitive şi negative ale actelor sale de comportament asupra sa şi asupra celorlalţi. etnice). mediu. să manifeste prietenie. obiective socio-culturale. vecini responsabilităţi proprii în familie/la grădiniţă norme de convieţuire socială diferenţe de gen diferenţe etnice diferenţe culturale diferenţe religioase drepturile copilului valori individuale valori naţionale valori internaţionale norme de convieţuire socială (norme de conduita. etnie. situaţii cunoscute. treptat. concomitent cu învăţarea autocontrolului. alte evenimente tradiţionale. domiciliul. exprimă atitudini pozitive faţă de ţară şi popor. cunoaşte şi respectă tradiţiile culturale naţionale şi minoritare. norme igienice etc. culturale. sinceritate. manifestă încredere. memorează evenimente şi le recunoaşte după anumite caracteristici. - să trăiască în relaţiile cu cei din jur stări afective pozitive. .). învaţă să aştepte într-o situaţie dată. istorice. religioase. să descrie şi să identifice elemente locale specifice ţării noastre şi zonei în care locuieşte (elemente de relief. cunoaşte numele ţării de origine. . descrie şi recunoaşte evenimente importante (Ziua Naţională. religioase. cultura. imn) şi manifestă respect faţă de acestea.prieteni. curaj în raport cu sine şi cu ceilalţi. face distincţie între o zi obişnuită şi o zi de sărbătoare. verbalizează acţiunile specifice întreprinse. stemă. limba vorbită. religie etc. aşezare geografică. reacţionează pozitiv la o promisiune făcută. să cunoască şi să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activităţi practice. personaje şi . istorice etc. grupul de joacă) să aprecieze în situaţii concrete unele comportamente şi atitudini în raport cu norme prestabilite şi cunoscute . armonie.- cunoaşte şi foloseşte numărul de urgenţă 112. autonomie în activitatea zilnică. (familie. caracteristicile fizice ale celorlalţi). dobândeşte. manifestă atitudini tolerante faţă de alţi copii care aparţin diferitelor confesiuni/categorii minoritare.îşi apreciază propriul comportament în raport cu persoane. grădiniţă. folosind un limbaj adecvat. participă afectiv la sărbătorile laice şi religioase ale familiei şi ale comunităţii.îşi evaluează comportamentul. cunoaşte însemnele ţării (steag.cunoaşte materialele de lucru specifice activităţilor practice şi 51 . norme de circulaţie. respectă normele de convieţuire socială. îşi cunoaşte responsabilităţile în microgrupul din care face parte.acceptă diversitatea de opinii şi atitudini.

ştie să facă o invitaţie. pian etc. ordonează jucăriile şi obiectele din ambient. spălător. hârtie creponată. . ESTETIC ŞI CREATIV să descopere lumea înconjurătoare cu ajutorul auzului. să acompanieze ritmic cântecele. activităţi). audiţii adecvate temei studiate - .ascultă şi reproduce onomatopeic sunete din natură şi din mediul înconjurător. (mobilier din deşeuri de lemn. - denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practicgospodăreşti: hârtie glasată. tamburină etc. să cânte cântecele în aranjamente armonico-polifonice elementare să asocieze mişcările sugerate de textul cântecului cu ritmul acestuia să exprime prin mişcare starea sufletească creată de muzica audiată . asociază mişcarea liberă cântecului.exprimă prin mişcare liberă sau impusă de caracterul unor cântece pentru copii.acompaniază cântecele cunoscute cu mişcări corporale. tacâmuri. aţă.cântă în colectiv. dezvoltându-şi spiritul de ordine şi curăţenie.).) sunetul vorbit si sunetul cântat diferenţieri de sunete după intensitate (tare. sârmă.manifestă simpatie faţă de cei din jur (oameni şi animale). valorificând deprinderile de lucru însuşite. colaje. suitaş. .să fie capabil să realizeze lucrări practice inspirate din natură şi viaţa cotidiană. şerveţel etc. să răspundă la o invitaţie şi cum să se comporte într-o vizită. să dobândească comportamente şi atitudini igienice corecte faţă de propria persoană şi faşi de alte fiinţe şi obiecte. sunete ale obiectelor din mediul apropiat sunete produse de diferite obiecte sonore sunete produse de diferite instrumente muzicale (toba. în grup sau în lanţ. - execută individual sau în grup tema dată.sunete din natura. participă la aranjarea şi servirea mesei. starea - 52 . foarfece vesela. spală fructele şi legumele şi participă la prepararea unor salate şi produse de patiserie cu acestea. jocuri muzicale. machete. să diferenţieze auditiv timbrul şi intensitatea sunetelor din mediul apropiat şi al sunetelor muzicale să intoneze cântece pentru copii. diferenţiază sunetul vorbit de cel cântat şi sunete produse de diferite obiecte sonore. dormitor.. a unor piese populare din zonă şi a unor fragmente din muzica cultă. combinându-le între ele se autoserveşte în situaţii simple care impun acest lucru (masă. . clopoţel.execută lucrări practice din materiale diferite. pregăteşte o masă festivă alături de adulţi. jocuri populare tradiţionale. cântă pe grupe alternative. . ac. lipici. obiecte sonore sau jucării muzicale (tobă. jucării. diorame). - să se comporte adecvat în diferite contexte sociale. diferenţiază şi reproduce sunete de intensităţi contrastante: tare-încet. în grupuri mici şi individual împreună cu sau acompaniaţi de profesor. încet) cântece. jocuri cu text si cant. mişcarea sugerată de timpii egali ai măsurii sau de text . vioara. sugestive pentru specificul de vârstă al copiilor.

în diferite poziţii. plastilină. pe suprafeţe date sau libere. buretele. ale non-culorilor: negru. utilizează corect instrumentele de lucru (creion. cretă. peria. pensulă. să redea teme plastice specifice desenului. dispune alternativ două sau mai multe elemente decorative. ceracolor etc.) - 53 . omuleţul etc. pregăteşte materialul de modelat (lut. colorează diferite imagini. planşa. plastilina. aplică. respectând conturul acestora. ghemul de aţă. opere de arta adecvate vârstei şi temei studiate. ghemotocul de hârtie. ascultă cu plăcere fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale. cu teme date sau la liberă alegere. mişcare circulară. . modelează prin: mişcare translatorie a palmelor faţă de planşetă împreunarea capetelor prin lipire. - cunoaşte materialele de lucru specifice activităţilor artistico-plastice. corespunzătoare specificului de vârstă al copilului preşcolar şi preocupărilor acestuia. stropire. tubul). modelează forme de bază (minge. prin să exerseze deprinderile tehnice specifice modelajului în redarea unor teme plastice. prelucrarea formelor spontane (punct. plierea hârtiei). adăugarea unor linii/puncte) prin intermediul cărora îşi exprimă sentimente şi emoţii trăite. pentru a reda imaginea unor obiecte (în desene individuale sau colective). palma. carton. - sufletească creată.să asculte şi să recunoască fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale. trasează linii în duct continuu. corespunzătoare vârstei şi preocupărilor sale. culoarea (cu pensula. presare. completează lacune din desene.). acuarele. forme spontane şi elaborate prin tehnici specifice picturii. .realizează compoziţii plastice. execută linii drepte sau curbe închise/deschise. suprapunere. alb şi ale unor nuanţe ce rezultă din combinarea culorilor de bază cu nonculorile. sticlă. ţesături rare. - să obţină efecte plastice. - - . galben. carioca. rupere. adâncire.obţine efecte plastice prin combinarea culorilor sau alte tehnici (fuzionare. lemn etc. aplatizare. lut. ştampila. denumiri ale culorilor de bază: roşu.redă prin desen obiecte/personaje reale sau imaginare. degetul. planşeta etc. - denumiri ale obiectelor specifice: creion. execută trasee utilizând diferite instrumente de lucru şi diferite suporturi (hârtie. decolorare. apăsare.) în exprimarea liberă a gestului grafic (chiar şi prin mâzgălituri). cocă) prin frământare. şevalet. albastru. pensula. verde.

corespunzătoare vârstei şi preocupărilor sale. şezând şi în deplasare).respectă poziţia de lucru faţă de suportul de lucru. scene de familie.) deprinderi motrice de bază: mers şi variante de mers. tombole etc. „Sănătoşi şi fericiţi”.priveşte cu interes şi uneori chiar recunoaşte opere de arta naţionale şi PSIHOMOTRIC . să privească şi să recunoască creaţii artistice corespunzătoare specificului de vârstă al copilului preşcolar şi preocupărilor acestuia (portrete de copii. alergare şi variante de alergare. jocuri ale copiilor. liniilor. respectă regulile de igienă individuală şi colectivă. „Eu şi lumea mea”. aniversari.cunoaşte şi foloseşte echipamentul specific la activităţile de educaţie fizică. 54 . „Eu sunt unic…”. genunchi. se joacă (utilizând corect mişcările şi regulile) jocuri de mişcare pentru copii adecvate temei studiate.execută corect mişcările diferitelor segmente ale corpului.participă la crearea cadrului estetic specific ambiental. să perceapă componentele spaţiotemporale (ritm. „Am nevoie de o familie”. îşi coordonează mişcările cu ritmul solicitat de educatoare. eu trebuie”. - - . mers in echilibru pe o suprafaţă înclinată şi pe o linie trasată pe sol. picioare. coate etc. decorări. concursuri. localizare). peisaje.) universale. se raportează la un reper dat. Cele cinci simţuri”. - elaborează creaţii individuale şi colective cu şi fără temă dată. răspunde motric la o comandă dată. cap. . cunoaşte schema corporală. Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „Ştiu cine sunt?”. palme. distanţă. spate. gât. . „O minune de copil…”. . să-şi formeze o ţinută corporală corectă (în poziţia stând. „Eu pot. culorilor etc. „Tu şi eu”. să fie apt să utilizeze deprinderile însuşite în diferite contexte. descoperă semnificaţia lucrărilor proprii/ale altor copii prin analiza formelor. eu vreau. - denumirea unor părţi ale corpului implicate in mişcare (braţe. săritură în lungime. activităţi cotidiene ale oamenilor) să cunoască şi să aplice regulile de igienă referitoare la igiena echipamentului. creativ lucrări plastice exprimând sentimente estetice. săritură în adâncime deprinderi utilitar aplicative: târâre pe coate şi abdomen. să interpreteze liber.să compună în mod original şi personal spaţiul plastic. durată. „Noi credem că…”. propune posibilităţi de valorificare a lucrărilor (expoziţii.

să-şi îmbogăţească vocabularul activ şi pasiv pe baza experienţei. glume. oamenii şi locul lor de naştere. Sugestii de conţinuturi . accesorii. transmite un mesaj simplu în cadrul jocului sau activităţilor de învăţare. activităţii personale şi/sau a relaţiilor cu ceilalţi şi simultan să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical.Cum este/a fost şi va fi aici pe pământ? Nivel de studiu: 3-5 ani Domenii experienţiale LIMBĂ ŞI COMUNICARE Obiective de referinţă să participe la activităţile de grup. o activitate. discută cu colegii şi cu profesorul despre subiecte cunoscute (casa în care locuieşte. pronunţă corect sunetele limbii române. inclusiv la activităţile de joc. să audieze cu atenţie un text.) mijloace de transport. ia parte la activităţile de joc. urmăreşte linia unei poveşti. intuieşte sensul unui cuvânt în cadrul jocurilor. să sugereze ce este de făcut mai departe într-un joc. diafilm etc). cât şi în calitate de auditor. grădiniţa la care este înscris. îmbrăcăminte. poezii. - 55 . informaţii) transmise fie prin citire sau povestire de către un adult. evenimente etc. să înţeleagă şi să transmită mesaje simple. tradiţii. se exprimă coerent pentru a se face înţeles. situaţiilor de învăţare. carton. ori ascultând povestea spusă de educatoare. alte tipuri de text să distingă sunetele ce compun cuvintele şi să le pronunţe corect. manifestă iniţiativă în comunicarea orală şi interes pentru semnificaţia cuvintelor. recunoaşte. să reacţioneze la acestea. lemn. continuând secvenţe de acţiuni. atât în calitate de vorbitor. numeşte sau marchează grafic sunetul iniţial din cuvântul pronunţat oral. arborele genealogic al unei familii. concomitent cu imaginile din carte. - - - . fie prin mijloace audio-vizuale (disc.ascultă şi reacţionează adecvat la poveşti. strămoşii oamenilor. de învăţare în grup. casetă audio sau video.).).mediul apropiat (casa/grupa. grupa din care face parte. - Comportamente ia parte la discuţii în mici grupuri informale. fier etc. materiale (pamânt. să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-a înţeles. ştie să vorbească despre schimbările pe care le sesizează în natură ca urmare a trecerii anotimpurilor. încălţăminte. învaţă cuvinte noi în cadrul jocurilor sau activităţilor de învăţare propriuzisă. evenimente (istorice. (ghicitori. grădiniţa/şcoala noastră) obiceiuri şi tradiţii locale/naţionale. personale etc. plastic.

construirea unui afiş publicitar cu o expoziţie despre Pământul azi etc. a cărei denumire începe cu litera respectivă.să recepteze un text care i se citeşte ori i se povesteşte. viaţa oamenilor în trecut. asociază litera cu imaginea unui obiect. cuvintele scrise dintr-o carte ne spun o poveste. Ce înseamnă? reţine expresii ritmate şi rimate.„citeşte” succesiuni de imagini alcătuind o naraţiune pe baza lor. simboluri din calendarul naturii. cele din ziare ne povestesc despre lucruri care se petrec în lume. într-un dicţionar pentru copii (vocabular în imagini). stăpânind deprinderile motrice elementare necesare folosirii acestora.. litere sau text) despre tema dată. colorare. discută despre personaje din poveşti. asociazeă cu sprijin acordat sau din proprie iniţiativă. execută elemente grafice elementare: trasare liberă. cărţi. unor semne.pune la un loc informaţia necesară (ex. povesteşte ceea ce a . de unde începe. înţelegând în mod intuitiv caracteristicile expresive şi estetice ale acestuia.citit”. să înţeleagă că tipăritura (scrisul) are înţeles (semnificaţie). litere.: alcătuirea unui album despre să utilizeze efectiv instrumentele de scris. să recunoască cuvinte simple şi litere în contexte familiare.recunoaşte global şi contextual (ajutându-se de imagini) cuvinte sau . sunetul cu litera (literele) corespondentă(e). discută despre cărţi (poveşti.joacă Loto. cifre. Domino sau orice joc care implică recunoaşterea şi citirea să utilizeze materiale scrise în vederea executării unei sarcini date - . absent – A). din lista cu sarcini a copilului de serviciu etc. cunoaşte modul corect de utilizare a hârtiei. Unde?. creioanelor cu mină ceramica.). poezii) care i s-au citit ori la ale căror ilustraţii au privit. - pune şi răspunde la întrebări de tipul: De ce?. din catalog (prezent – P. - 56 . cretei etc. ritmului. recită poezii cu respectarea intonaţiei.. pauzei. . să manifeste interes pentru citit.. să recunoască literele alfabetului şi alte convenţii ale limbajului scris ştie cum să se poarte cu o carte: cum să o deschidă. în concordanţă cu mesajul transmis. cuvintele din revistele sportive ne vorbesc despre sportivi etc. reviste pentru copii informaţii (imagini. să nu o murdărească. caută în dicţionare. creionului. Când?.înţelege şi ştie să spună că scrisul. cum se întorc paginile. să nu îndoaie foile. creioanelor colorate. . .

. mijlociu).selectează/grupează obiectele de aceeaşi formă/mărime/culoare (la început ţinând seama de un singur criteriu. să efectueze operaţii cu grupele de obiecte constituite în funcţie de diferite criterii date ori găsite de el însuşi: triere. execută construcţii folosind formele geometrice. 2. execută desene decorative şi artistice folosind formele geometrice. 3. ordonează obiecte după miros. clasifică obiecte după criteriul culorii. mai puţin decât. compară grupele de obiecte prin punere în corespondenţă (formare de perechi). triunghi.recunoaşte asemănările şi deosebirile dintre grupuri. constituirea de grupuri/ mulţimi. să înţeleagă semnificaţia cuvintelor. mai mult decât. ordonare. utilizează repere cronologice comune clasei în funcţie de activităţile din orar. 2. comparare. execută serii de obiecte folosindu-se de criteriile cunoscute. literelor şi cifrelor. culoare (2-3 culori). desenează cercul (pătrat. . de la cel mai pătrunzător la cel mai slab şi invers. cantitatea lor. sub. grupare/regrupare. clasifică obiecte după criteriul mărimii. tot atâtea) forme geometrice (cerc. culoare) luate în considerare separat sau mai multe simultan să înţeleagă şi să numească relaţiile spaţiale relative. mic. ordonează obiectele după culoare. dreptunghi) după model sau după o comandă verbală. alcătuieşte grupe de 1. ca bază a cunoştinţelor matematice referitoare la recunoaşterea. apreciere a cantităţii prin punere în corespondenţă.. la dreapta. triunghi) poziţii spaţiale: sus.diferenţieri ale obiectelor după forma. leagă sunetul de litera de corespondentă. denumirea obiectelor. jos.. ordonează obiectele după sunetul pe care îl emit. apoi de mai multe simultan). să construiască şi să utilizeze forma geometrică cerc. mărime (mare. pătrat... de la culoarea/ nuanţa cea mai deschisă la cea mai închisă şi invers. - să recunoască. recunoaşte şi utilizează poziţii spaţiale plasând diferite obiecte într-un spaţiu dat sau plasându-se pe sine în raport cu un reper dat. pătrat. clasificare. deasupra.execută diferite tipuri de trasări peste modele date. clasificarea. să denumească.. dreptunghi în jocuri să numere de la 1 la 5 recunoscând grupele cu 1-5 obiecte şi cifrele corespunzătoare - 57 . mărime. 5 obiecte (după 3 ani). cu ajutor acordat sau din proprie iniţiativă. la stânga etc. observă raporturile cantitative între obiectele din grupele comparate. 4. ŞTIINŢE să-şi îmbogăţească experienţa senzorială. puţine. triunghi. numără corect aceste obiecte. trasează peste modelul punctat al literei de tipar sau cifrei.. pe baza unor însuşiri comune (formă. clasifică obiecte pe baza criteriului formei. motivează apartenenţa unui obiect la o grupă dată. să plaseze obiecte într-un spaţiu dat ori să se plaseze corect el însuşi în raport cu un reper dat. lungime (3 lungimi) apreciere globală a cantităţii si apreciere prin punere in perechi in limitele 1-5 (multe. învăţând să le traseze. 3 obiecte (la 3 ani) şi cu 1. . numărat în intervalul 15 şi cifrele de la 1 la 5 - . de la cel mai tare la cel mai slab şi invers.

- să cunoască elemente ale mediului social şi cultural. precum şi interdependenţa dintre ele. munte-vale. limbă dintre naţionalităţi. analizând elementele anterioare - . leagă cauza de efect în natură şi viaţa cotidiană etc. descoperă elemente componente ale lumii înconjurătoare prin antrenarea tuturor organelor de simţ. elementele mediului (strânsa interdependenţă dintre acestea. aer. specific. aerul. ale acesteia.sesizează. popoare. . oameni şi a elementelor create de aceştia.să efectueze operaţii de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi. religioase. plantelor.mediul apropiat (casa/grupa. grădiniţa/şcoala noastră) anotimpurile şi transformările din natură. echipamente de-a lungul timpului. poziţionând elementul uman ca parte integrantă a mediului . oraş-sat. plante. cere explicaţii legate de modul de producere a fenomenelor şi efectele acestora asupra mediului. în limitele 15. fauna. alte surse de informare. trecut-prezent-viitor oamenii şi activităţile lor de-a lungul istoriei . înţelege semnificaţia adunării (atunci când o grupă sporeşte numeric prin adăugarea de noi elemente de acelaşi fel). legăturile directe şi indirecte dintre . educatoarea. cu sprijin acordat.denumeşte/identifică elemente locale (obiective socio-culturale. observă şi enumeră modificări apărute în viaţa omului. istorice). fiinţa umană ca parte integrantă a mediului. sol. animale. încearcă să lege cauza de efect în natură şi viaţa cotidiană.: 2 maşinuţe + 3 maşinuţe). tradiţii. culturale.). vorbeşte despre semnificaţia unor evenimente naţionale (tradiţionale. economice. realizează corespondenţa de unu la unu pentru a arăta că o grupă are mai multe sau mai puţine obiecte decât o alta. caută informaţii suplimentare. - 58 . - construieşte grupe de obiecte prin corespondenţă biunivocă (de unu la unu). să le descrie şi să le compare. religioase.deduce ce element urmează într-o serie. analizează/compară diferenţele de cultură. antrenând părinţii. tinereţe-bătrâneţe. - să recunoască şi să descrie verbal şi/sau grafic anumite schimbări şi transformări din mediul apropiat. să realizeze serieri de obiecte pe baza unor criterii date ori găsite de el însuşi. vegetaţia. rase. să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare (obiecte. pune întrebări legate de aspectele ce prezintă interes pentru el.cere explicaţii legate de modul de producere a fenomenelor şi efectele acestora asupra mediului. prin manipulare de obiecte (ex. invenţii şi inventatori. solul. animalelor în funcţie de anotimp. apa. deduce „regula” de alcătuire a unei serii. fenomene ale naturii). istorice. de interculturalitate etc. efectuează operaţii de adunare cu 1-2 elemente.). ape-mări unelte. numeşte elementele structurale ale mediului apropiat: apă. în limitele 1-5.

cunoaşte şi aplică reguli privind protecţia vieţii proprii şi a celor din jur. precum şi interacţiunea cu persoane necunoscute) să manifeste disponibilitate în a participa la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului.) . participă la întreţinerea şi îngrijirea mediului apropiat (plante. acceptă şi respectă regulile de convieţuire în grup. reviste după criterii date de educatoare. -respectă regulile de convieţuire socială manifestând un comportament civilizat în relaţiile cu cei din jur (copii. - - obiceiuri şi tradiţii locale/naţionale. a mediului înconjurător (utilizarea gazelor în bucătărie. tinereţe-bătrâneţe. în acţiuni simple. . alături de adulţi. 59 . - OM ŞI SOCIETATE să cunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaţa socială. trecut-prezent-viitor personale etc. adresează întrebări legate de existenţa corpurilor cereşti. vizite.. aplicând cunoştinţele dobândite. - să aplice norme de comportare specifice asigurării sănătăţii şi protecţiei omului şi naturii. plimbări).să cunoască existenţa corpurilor cereşti. cărţi. instalaţiilor sanitare. precum şi reguli de securitate personală. la acţiuni practice de îngrijire. a prizelor. selectează imagini. a vehiculelor cosmice. adresează întrebări în legătură cu cele aspectele studiate/observate. vieţuitoare etc. ocrotire şi protejare a mediului. a aparatelor electro-casnice etc. a vehiculelor cosmice. manifestă spirit de echipă şi să colaboreze la realizarea unei activităţi în comun. utilizează. unelte de curăţare a mediului ambiant. oraşe ale viitorului prin desen/pictură/modelaj/construcţii.). idei pe baza observărilor efectuate. adulţi). în legătură cu aspectele de mediu cunoscute.îşi exprimă descoperirile şi ideile utilizând un limbaj adecvat în redarea cunoştinţelor despre mediile studiate. - să comunice impresii. participă. identifică unele probleme de mediu pe care le întâlneşte în activităţile desfăşurate în aer liber (excursii. îşi imaginează/crează vehicule spaţiale. hrănirea acestora). - denumeşte/descrie vehicule cosmice pe baza datelor oferite de diverse materiale din sfera audio-vizualului şi a cărţilor. manifestă atitudini de responsabilitate faţă de mediul în care trăieşte (ex: construirea de adăposturi pentru păsări pe timp de iarnă. redă prin jocuri de rol modul în care îşi imaginează viaţa într-o navetă spaţială.evenimente (istorice. cunoaşte existenţa mai multor medii de viaţă şi factorii care le pot influenţa.

optează. etnice). lipici. jucărie. ac. şnuruieşte. stemă. - - . sinceritate. grădiniţă. în funcţie de activitatea concretă. să descrie şi să identifice elemente locale specifice ţării noastre şi zonei în care locuieşte (elemente de relief. să cunoască şi să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activităţi practice. - cunoaşte şi foloseşte numărul de urgenţă 112. cunoaşte însemnele ţării (steag. aparate de zbor etc. de dezordine. 60 . -denumeşte ustensile de lucru accesibile vârstei. conştientizează consecinţele pozitive şi negative ale actelor sale de comportament asupra sa şi asupra celorlalţi. reguli de convieţuire socială şi de păstrare/menţinere a vieţii proprii şi a vieţii planetei. obiective socio-culturale. istorice. acceptă diversitatea de opinii şi atitudini. combinându-le între ele. manifestă un comportament de cooperare în grup pentru îndeplinirea unei activităţi comune. îndoaie (pliază) hârtia. curaj în raport cu sine şi cu ceilalţi. imn) şi manifestă respect faţă de acestea. şerveţel etc. în funcţie de materialele puse la dispoziţie. să fie capabil să realizeze lucrări practice inspirate din natură şi viaţa cotidiană. îşi manifestă dezacordul faţă de atitudinile negative de distrugere. acceptă şi oferă sprijin. exprimă atitudini pozitive faţă de ţară şi popor. religioase.aţă. găseşte utilitate tuturor obiectelor realizate (decor. -selectează în mod adecvat uneltele. să manifeste prietenie. hârtie creponată. de neglijenţă. aşezare geografică. toleranţă. foarfece vesela. locul natal însemne specifice (steag) război/pace corpuri cereşti. îşi cunoaşte responsabilităţile în microgrupul din care face parte. manifestând creativitate în alegerea subiectelor. armonie.execută lucrări practice din materiale diferite. pentru o temă adecvată. realizează lucrări originale. manifestă grijă şi toleranţă faţă de persoane cu nevoi speciale.să-şi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului în care trăieşte (familie. contribuind la îmbogăţirea acestuia prin lucrările personale. - denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practicgospodăreşti: hârtie glasată. cunoaşte numele capitalei. aşează masa etc. concomitent cu învăţarea autocontrolului. - popor. valorificând deprinderile de lucru însuşite. grupul de joacă) să aprecieze în situaţii concrete unele comportamente şi atitudini în raport cu norme prestabilite şi cunoscute să trăiască în relaţiile cu cei din jur stări afective pozitive. să se raporteze la mediul apropiat. sârmă. manifestă încredere. suitaş. tacâmuri. cunoaşte numele ţării de origine şi al localităţii natale şi îşi cunoaşte domiciliul. expoziţie. execută operaţii practice simple: taie cu foarfeca (cu/fără contur).

execută linii drepte sau curbe închise/deschise. desen grafic si pictura. acompaniază cântecele cunoscute cu mişcări corporale.execută efecte plastice cu pensula sau folosind diferite alte tehnici de lucru (suprapunerea. creativ lucrări plastice exprimând sentimente estetice. concursuri. alb opere de arta adecvate temei şi nivelului de vârstă . jocuri cu text si cânt. corespunzătoare specificului de vârstă al copilului preşcolar şi preocupărilor acestuia. scurte) cântece. tombole etc. ascultă cu plăcere fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale. liniilor. să acompanieze ritmic cântecele. audiţii adecvate vârstei şi temei de studiu.execută lucrări colective/individuale prin combinarea diferitelor tehnici de lucru: colaje. modelaj si pictura/colaj etc. . acuarele. valorifică experienţa dobândită în diferite situaţii. - respectă poziţia de lucru faţă de suportul de lucru.cântă singuri. să asculte şi să recunoască fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale. împreună sau acompaniaţi de educatoare cântece cu o tematică adecvata posibilităţilor lor şi temei. corespunzătoare vârstei şi preocupărilor sale. jocuri muzicale. aniversari. - mască etc. să interpreteze liber. pămătuful de vată. sunete din natura. propune posibilităţi de valorificare a lucrărilor (expoziţii. să obţină efecte plastice.ESTETIC ŞI CREATIV să diferenţieze auditiv timbrul şi intensitatea sunetelor din mediul apropiat şi al sunetelor muzicale să intoneze cântece pentru copii.) - - să privească şi să recunoască creaţii artistice corespunzătoare specificului de vârstă al copilului - priveşte cu interes şi uneori chiar recunoaşte opere de arta naţionale şi universale 61 . albastru. să exerseze deprinderile tehnice specifice modelajului în redarea unor teme plastice. verde şi ale non-culorilor: negru. denumiri ale obiectelor specifice: creion. pensula. vioara. sunete ale obiectelor din mediul apropiat sunete produse de diferite obiecte sonore sunete produse de diferite instrumente muzicale (toba. planşa. forme spontane şi elaborate prin tehnici specifice picturii.). diferenţiază sunetul vorbit de cel cântat şi sunete produse de diferite obiecte sonore. plastilina. planşeta etc.) - . lut.) sunetul vorbit si sunetul cântat diferenţieri de sunete după durată (lungi. şevalet. decolorarea. diferenţiază şi reproduce sunete cu durată contrastantă: lungi-scurte. denumiri ale culorilor de baza: roşu. culorilor etc. descoperă semnificaţia lucrărilor proprii/ale altor copii prin analiza formelor. degetul etc. decorări. galben. obiecte sonore sau jucării muzicale. să redea teme plastice specifice desenului. pian etc.

evenimente etc. grădiniţa/şcoala. inclusiv la activităţile de joc. ascultă ce i se spune şi apoi îşi spune părerea. „Lumea…mereu în mişcare”. univers. săritură deprinderi utilitar aplicative: târâre pe palme şi genunchi. . - - . „A fost odată…!”. „Tot ce e în jurul nostru…”. scene de familie. execută exerciţii de dezvoltare fizică generală cu măsurarea timpilor/cu repere spaţiale.mediul apropiat (casa/grupa. să fie apt să utilizeze deprinderile însuşite în diferite contexte. mers in echilibru între două linii trasate pe sol să perceapă componentele spaţiotemporale (ritm. „Acasă”. „Hainele/casele de-a lungul vremurilor”. grădiniţa la care este înscris. activităţi cotidiene ale oamenilor) să cunoască şi să aplice regulile de igienă referitoare la igiena echipamentului. grupa din care face parte. execută corect mişcările diferitelor segmente ale corpului.PSIHOMOTRIC preşcolar şi preocupărilor acestuia (portrete de copii.îşi coordonează mişcările cu ritmul solicitat de profesor. alergare. planeta/universul - 62 . „Ce idee!”. se joacă (utilizând corect mişcările şi regulile) jocuri de mişcare pentru copii. atât în calitate de vorbitor. peisaje. Cum este/a fost şi va fi aici pe pământ Nivel de studiu: 5-6/7 ani Domenii experienţiale LIMBĂ ŞI COMUNICARE Obiective de referinţă să participe la activităţile de grup. se raportează la un reper dat. să-şi formeze o ţinută corporală corectă (în poziţia stând. distanţă. şezând şi în deplasare). respectă regulile de igienă individuală şi colectivă. localizare). „O istorie personală”. jocuri ale copiilor. - Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „Anotimpuri şi tradiţii”.). execută corect acţiunile motrice învăţate. Sugestii de conţinuturi . tradiţii. cât şi în calitate de auditor. durată. planeta noastră.cunoaşte şi foloseşte echipamentul specific la activităţile de educaţie fizică. Comportamente discută cu colegii şi cu educatoarea despre subiecte cunoscute (casa în care locuieşte. - deprinderi motrice de bază: mers.

solicită ajutorul adultului atunci când nu înţelege un mesaj. numeşte sau marchează grafic sunetul final din cuvântul pronunţat oral. Când?.) recunoaşte. numeşte sau marchează grafic sunetul iniţial din cuvântul pronunţat oral. . să găsească ideea unui text.). precum şi situaţiile create de utilizarea.. recunoaşte. urmăreşte linia unei poveşti. - - . să audieze cu atenţie un text. însemne naţionale (stema. utilizează treptat sinonime. sau rememorare a acestuia (repovestire.demonstrează înţelegerea textului apelând la diferite modalităţi de redare să distingă sunetele ce compun cuvintele şi să le pronunţe corect. (trecut. - nostru).război/pace. activităţii personale şi/sau a relaţiilor cu ceilalţi şi simultan să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical. concomitent cu imaginile din carte. să înţeleagă că tipăritura (scrisul) are înţeles (semnificaţie). obiceiuri şi tradiţii locale/naţionale. antonime. steagul). omonime utilizează cuvintele noi în contexte adecvate. . dezastru/înflorire a unei localităţi/naţiuni.citeşte” succesiuni de imagini alcătuind o naraţiune pe baza lor. personale etc. alcătuieşte propoziţii simple şi dezvoltate (despre obiecte şi fiinţe familiare. - - . Unde?. să reacţioneze la acestea. - . a acestora. sau înregistrate pe diferite suporturi magnetice. urmărind indiciile oferite de imagini.materie şi materiale. aspecte ale vieţii sociale etc. transformări ale materialelor în procesul muncii. să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-a înţeles.).să înţeleagă şi să transmită mesaje simple. se exprimă coerent pentru a se face înţeles. evoluţia universului/evoluţia omului evenimente (istorice. Ce înseamnă? înţelege felul în care propoziţiile sunt alcătuite din cuvinte. . prezent şi viitor). ori ascultând povestea spusă/citită de educatoare. iar silabele din sunete. să-şi îmbogăţească vocabularul activ şi pasiv pe baza experienţei. - întrebuinţează regulile unui dialog. personaje din poveşti. dramatizare. pune şi răspunde la întrebări de tipul: De ce?. învaţă să „citească” imaginile dintr-o pagină de la stânga la dreapta şi de sus în jos. dobândeşte informaţii prin ascultarea cu atenţie a mesajului. face legătura între cuvintele pronunţate oral şi imaginile la care acestea se referă. cu bună ştiinţă. sesizează greşelile gramaticale. cuvintele din silabe. învaţă cuvinte noi şi le utilizează în cadrul jocurilor sau activităţilor de învăţare. desen etc.mijloace de transport 63 . ştie să vorbească despre schimbările pe care le sesizează în natură ca urmare a trecerii anotimpurilor. vorbeşte pe un ton moderat.

text scris. jurnale. din lista cu sarcini a copilului de serviciu etc. scrisori. discută despre diferite tipuri de scris (de mână.trasează peste modelul punctat al literei de tipar sau cifrei. - să utilizeze efectiv instrumentele de scris. preţul cărţii etc. - să recunoască literele alfabetului şi alte convenţii ale limbajului scris - leagă cuvântul oral de imagine şi de cuvântul scris alăturat (format din cel mult 3 litere). distinctive. titlu. trasează independent litere şi cifre în cadrul unor jocuri didactice.. completează desene începute sau urmăreşte perceptiv anumite trasee (ex. folosindu-se de decupaje ale literelor sau cuvintelor. catalog. povesteşte ceea ce a . pagini. împrumută cărţi din biblioteca clasei şi le pune la loc. numerotarea paginilor.citit”. cărţi de colorat. învăţând să le traseze. cărţi cu poveşti. trasează peste cuvinte punctate. imagine. cărţi cu poezii etc).- să manifeste interes pentru citit. jocuri de rol sau activităţi de învăţare (spontană sau dirijată). cunoaşte elemente importante. autor. literelor şi cifrelor. să înţeleagă semnificaţia cuvintelor. stăpânind deprinderile motrice elementare necesare folosirii acestora. discută despre cărţi (poveşti. contribuie la scrieri colective (dicţionare. dictando). felicitări).: labirintul).utilizează corect caietul de „scriere” (tip matematică/geometrie sau 64 . execută diferite tipuri de trasări peste modele date. - . sesizând diferenţa dintre ele. spune dacă şi de ce i-au plăcut sau nu cărţi/poveşti/poezii cu care a venit în contact. fenomenelor sau persoanelor. recunoaşte cuvinte sau simboluri din calendarul naturii. - . de tipar) si diferite lucrari tiparite (reviste. ale unei cărţi: copertă. albume. foi. înţelegând că acestea sunt nume ale obiectelor. poezii) care i s-au citit ori la ale căror ilustraţii au privit. ziare. discută despre personaje din poveşti.

.. realizarea completă a şirului crescător şi apoi descrescător (pentru consolidarea reprezentărilor privitoare la raportul relativ de diferenţă dintre obiecte). observă raporturile cantitative între obiectele din grupele comparate. primăvară. de la cel mai mic..câte sunt în grupa. denumirea obiectelor. lăţime (3-5 dimensiuni) apreciere globala a cantităţii si apreciere prin punere in perechi in limitele 1-10 (multe. .execută serii de obiecte folosindu-se de criteriile cunoscute.. clasificarea. comparare. prânz... noapte etc. culoare (3-5 culori). cantitatea lor. - . subţire.. motivează apartenenţa unui obiect la o grupă dată. verbalizează constatările efectuate. să denumească.. mărime (3-5 dimensiuni). ordonare.. numărat in intervalul 110. mai târziu. dreptunghi) repere cronologice: acum. spaţiu dat sau plasându-se pe sine în raport cu un reper dat. ca bază a cunoştinţelor matematice referitoare la recunoaşterea.recunoaşte şi utilizează poziţii spaţiale plasând diferite obiecte într-un să recunoască.din grupa. folosind o terminologie corectă: „în cele 2 (sau mai multe) grupe sunt tot atâtea. - - - . recunoaştere şi trasare cifre de la 1 la 10. dar dimensiuni diferite (mărime. numeşte ordinea activităţilor proprii şi estimează durata lor.X” – un semn oarecare)... vară. să înţeleagă şi să numească relaţiile spaţiale relative.motivează afirmaţiile „pentru că toate..a rămas un/ o.care nu are pereche în grupa. mai devreme.decât în grupa. zi.. toate florile pe care se află scrise cifre sau toate florile pe care există semnul . clasificare. lung.: toate cuburile pe care scrie .diferenţieri ale obiectelor după formă.. au pereche în grupa. scurt. la cel mai mare.”(nonechivalenţa). lat.recunoaşte obiectele care nu pot face parte din grupa formată. lungime.. să plaseze obiecte într-un spaţiu dat ori să se plaseze corect el însuşi în raport cu un reper dat. gros... mărime... mai mult decât.. sau „pentru că în grupa.. apreciere a cantităţii prin punere în corespondenţă. triunghi. clasifică obiecte pe care există simboluri (ex. lungime. iarnă etc.. grupare/regrupare. lăţime).. constituirea de grupuri/ mulţimi. folosindu-se de repere temporale din orarul lor zilnic. triunghi. reprezintă grafic grupe de obiecte/ fiinţe (puneri în corespondenţă). tot atâtea) forme geometrice (cerc.. dimineaţă. toamnă. utilizează repere cronologice în funcţie de ritmurile naturale: zi/noapte. localizează şi descrie un moment din activitatea lui. apreciază simultaneitatea evenimentelor (trei copii cântă în timp ce alţi doi copii construiesc un pod). seară. puţine. compară grupele de obiecte prin punere în corespondenţă (formare de perechi)...3”.. ori cifra . 1 unitate în intervalul 1-10. dreptunghi) după model sau după o - să efectueze operaţii cu grupele de obiecte constituite în funcţie de diferite criterii date ori găsite de el însuşi: triere.. - . mai puţin decât. atunci.ŞTIINŢE să-şi îmbogăţească experienţa senzorială.operaţii de adunare cu .. desenează cercul (pătrat. recunoaşte asemănările şi deosebirile dintre grupuri.. pătrat..a”. îngust. apoi de mai multe simultan). culoare) luate în considerare separat sau mai multe simultan - - - selectează/grupează obiectele de aceeaşi formă/mărime/culoare/lungime (la început ţinând seama de un singur criteriu.. să - 65 . pe baza unor însuşiri comune (formă. grosime.. ordonează obiectele unei grupe care au aceeaşi formă..(echivalenţa) sau „sunt mai multe/ mai puţine.

înţelege semnificaţia adunării şi a scăderii. numără corect aceste obiecte în ordine crescătoare şi descrescătoare. apa. execută desene decorative şi artistice folosind formele geometrice.efectuează operaţii de adunare şi scădere cu 1-2 elemente.. dreptunghi în jocuri să efectueze operaţii şi deducţii logice. etc. alcătuieşte grupe de 1. solul. ape-mări etc. utilizează corect limbajul matematic adecvat operaţiei matematice de adunare sau scădere. . vegetaţia. rezultă (=) o altă grupă cu un număr mai mare sau mai mic de elemente. realizează deducţii simple logice: dacă nu este pătrat.de acelaşi fel. in funcţie de sarcina didactică a jocului.). oraş-sat. atunci este dreptunghi. în limitele 110. construieşte grupe de obiecte prin corespondenţă biunivocă (de unu la unu). recunoaşte şi indică cifrele fiinţe. fauna. să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare (obiecte. sub forma jocului logic. lună. prin aplicarea acestor cunoştinţe în viaţa cotidiană. 2…10 obiecte. disjuncţia. realizează corespondenţa de unu la unu pentru a arăta că o grupă are mai multe sau mai puţine obiecte decât o alta. - 66 . precum şi interdependenţa dintre ele. operaţii logice: conjuncţia. negaţia. stele. alcătuieşte şirul numeric crescător (1-10). descoperă elemente componente ale mediului înconjurător prin antrenarea organelor de simţ. în cadrul jocurilor cu piesele geometrice - comandă verbală. cum ar fi: soare. înţelegând „creşterea” cu câte un element de la o „treaptă” la alta. în limitele 110. nici triunghi. fenomene ale naturii).. recunoaşte elemente componente ale spaţiului despre care li se vorbeşte. convenit). conform unui criteriu prestabilit. fiinţa umană ca parte integrantă a mediului. nici cerc. prin manipulare de obiecte. să numere de la 1 la 10 recunoscând grupele cu 1-5 obiecte şi cifrele corespunzătoare - . dovedeşte înţelegerea semnificaţiei adunării şi scăderii.înţelege relaţia număr-cifră (cifra simbolizează un număr de obiecte/ să efectueze operaţii de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi. execută construcţii folosind formele geometrice. efectuează. munte-vale.construiască şi să utilizeze forma geometrică cerc. aerul. a semnului „=”: în urma unei modificări numerice aduse unei grupe (adunare sau scădere). planete. sesizează diferenţe în mediul apropiat (tinereţe-bătrâneţe. triunghi. pătrat. nave spaţiale etc.

găurile negre. îşi exprimă descoperirile şi ideile utilizând un limbaj adecvat în redarea cunoştinţelor despre mediile studiate. religioase. în mici grupuri informale despre unele fenomene reale/de domeniul ficţiunii legate de timp şi spaţiu: îmbătrânirea. să cunoască elemente ale mediului social şi cultural. ape-mări exploratori şi mari descoperiri tinereţe-bătrâneţe. oraş-sat. aselenizarea etc. adresează întrebări în legătură cu cele observate. încearcă să lege cauza de efect în natură şi viaţa cotidiană. . istorice. denumeşte/identifică elemente locale (obiective socio-culturale. - 67 .adresează întrebări legate de existenţa corpurilor cereşti. alte surse de informare. observă şi enumeră modificări apărute în viaţa omului. munte-vale. plantelor. să le descrie şi să le compare. istorice). adresează întrebări în legătură cu cele aspectele studiate/observate. trecut-prezent-viitor oamenii şi activităţile lor de-a lungul istoriei elemente din spaţiu: lună. poziţionând elementul uman ca parte integrantă a mediului să cunoască existenţa corpurilor cereşti. religioase. redă prin jocuri de rol modul în care îşi imaginează viaţa într-o navetă spaţială. tradiţii. grădiniţa/şcoala noastră) anotimpurile şi transformările din natură. - - . popoare.- să recunoască şi să descrie verbal şi/sau grafic anumite schimbări şi transformări din mediul apropiat. a vehiculelor cosmice. glaciaţiunea. stele. cu sprijin acordat. rase. nave spaţiale etc. de interculturalitate etc. economice. analizează/compară diferenţele de cultură. aurora boreală. teleportarea. specific. îşi imaginează/crează vehicule spaţiale. sesizează. animalelor în funcţie de anotimp. comunică în cadrul grupului rezultatele investigaţiilor.). denumeşte/descrie vehicule cosmice pe baza datelor oferite de diverse materiale din sfera audio-vizualului şi a cărţilor. cunoaşte existenţa mai multor medii de viaţă şi factorii care le pot influenţa. caută informaţii suplimentare. antrenând părinţii. culturale. vorbeşte despre semnificaţia unor evenimente naţionale (tradiţionale. cosmice. cere explicaţii legate de modul de producere a fenomenelor şi efectele acestora asupra mediului. a vehiculelor să comunice impresii. tunelul timpului. mutanţi.mediul apropiat (casa/grupa. - discută. educatoarea. legăturile directe şi indirecte dintre elementele mediului (strânsa interdependenţă dintre acestea). oraşe ale viitorului prin desen/pictură/modelaj/construcţii. idei pe baza observărilor efectuate. limbă dintre naţionalităţi.

unelte de curăţare a mediului ambiant. continentul. bannere. reviste după criterii date de educatoare.să manifeste disponibilitate în a participa la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului. corelate cu repere temporale sau spaţiale. personale etc. la acţiuni practice de îngrijire. modele atractive de coşuri de gunoi etc). memorează evenimente şi le recunoaşte după anumite caracteristici. în acţiuni simple. respectă normele de convieţuire socială. . îşi manifestă creativitatea în lucrări destinate atenţionării celor din jur asupra necesităţii unui comportament adecvat (ex: realizarea unor afişe. vizite. participă. aşezare geografică. ocrotire şi protejare a mediului. - - OM ŞI SOCIETATE să cunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaţa socială. planeta. motivează necesitatea protecţiei mediului de către om. armonie. machete.) cum reacţionăm la schimbare. prieteni. concomitent cu învăţarea autocontrolului. legătură cu aspectele de mediu cunoscute. obiective - - obiceiuri şi tradiţii locale/naţionale. colaje. îşi imaginează soluţii. precum şi reguli de securitate personală. diorame. să descrie şi să identifice elemente locale specifice ţării noastre şi zonei în care locuieşte (elemente de relief. manifestă atitudini tolerante faţă de alte entităţi/forme de viaţă cu care ar putea intra în contact sau care au existat şi le sunt prezentate. respectă regulile de convieţuire socială manifestând un comportament civilizat în relaţiile cu cei din jur (copii. în să aplice norme de comportare specifice asigurării sănătăţii şi protecţiei omului şi naturii. colegi. domiciliul cu detalii. îşi exprimă impresiile şi trăirile proprii despre natură şi protejarea acesteia prin activităţi artistico-plastice. prezintă mici istorioare/întâmplări legate de familia proprie. cunoaşte numele ţării de origine. evenimente (istorice. alături de adulţi. la întâlnirea cu o altă formă de viaţă 68 . să manifeste prietenie.selectează imagini. participă la întreţinerea şi îngrijirea mediului apropiat (plante. albume). muzicale. dobândeşte autonomie în activitatea zilnică. toleranţă. adulţi). practice. vecini. hrănirea acestora).). - identifică unele probleme de mediu pe care le întâlneşte în activităţile desfăşurate în aer liber (excursii. utilizează. cărţi. postere. construieşte modele care simulează diferite medii (machete. vieţuitoare etc. manifestă atitudini de responsabilitate faţă de mediul în care trăieşte (ex: construirea de adăposturi pentru păsări pe timp de iarnă. să trăiască în relaţiile cu cei din jur stări afective pozitive. acţiuni de remediere a unor probleme de mediu. plimbări). aplicând cunoştinţele dobândite.

ascultă cu plăcere şi uneori chiar recunoaşte fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale. contribuind la îmbogăţirea acestuia prin lucrările personale. joase). valorifică experienţa dobândită în diferite situaţii. execută individual sau în grup tema dată.socio-culturale. chitară.diferenţiază şi reproduce sunete înalte şi joase (intervalul Sol-Do). lipici. sunete din natură. manifestând creativitate în alegerea subiectelor. - să se raporteze la mediul apropiat. sârmă. - cunoaşte materialele de lucru specifice activităţilor practice şi verbalizează acţiunile specifice întreprinse. intensitate (tare. tamburină etc.) sunetul vorbit si sunetul cântat diferenţieri de sunete după: înălţime (înalte. audiţii adecvate vârstei şi 69 . execută operaţii practice simple: taie cu foarfeca (cu/fără contur). că a dobândit încredere în forţele proprii. şnuruieşte. text onomatopeic şi mişcare etc. trompetă. încet) cântece. acompaniază cântecele cunoscute cu mişcări corporale. corespunzătoare specificului de vârstă al copilului preşcolar şi preocupărilor acestuia. etnice). sunete ale obiectelor din mediul apropiat sunete produse de diferite obiecte sonore sunete produse de diferite instrumente muzicale (tobă. manifestă stabilitate şi perseverenţă în activitate. să acompanieze ritmic cântecele. fluier etc. clopoţel. hârtie glasată. motivându-şi părerile. împleteşte. pian. religioase. obiecte sonore sau jucării muzicale (tobă. vioară. corespunzătoare vârstei şi preocupărilor sale.). manifestă spirit cooperant în activităţile de grup. împreună cu sau acompaniaţi de educatoare. jocuri muzicale. jocuri cu text si cant. puncte. durata (lungi. hârtie creponată. îşi exprimă opinia faţă de lucrarea proprie şi/sau faţă de lucrarea celorlalţi. foarfece. îndoaie (pliază) hârtia. aşează masa etc. să diferenţieze auditiv timbrul şi intensitatea sunetelor din mediul apropiat şi al sunetelor muzicale să intoneze cântece pentru copii. diferenţiază şi reproduce sunete de intensităţi contrastante: tare-încet. folosind un limbaj adecvat. suitaş. valorificând deprinderile de lucru însuşite. etc. istorice. scurte). bobinează. descoperă lumea înconjurătoare cu ajutorul auzului. să redea teme plastice specifice - - - - - execută linii drepte sau curbe închise şi deschise. treptat. să fie capabil să realizeze lucrări practice inspirate din natură şi viaţa cotidiană. vesela. denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practicgospodăreşti: ac. realizează lucrări originale.). diferenţiază şi reproduce sunete cu durată contrastantă: lungi-scurte. să cunoască şi să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activităţi practice. . să asocieze mişcările sugerate de textul cântecului cu ritmul acestuia să asculte şi să recunoască fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale. aţă. tacâmuri. singuri. şerveţel. - ESTETIC ŞI CREATIV să descopere lumea înconjurătoare cu ajutorul auzului. dovedind. cântă cântece pentru copii. improvizează spontan scurte motive sincretice (text onomatopeic şi melodie.

modelaj si pictura/colaj etc. decorări. liniilor. denumirea unor părţi ale corpului implicate in mişcare (braţe. execută corect mişcările diferitelor segmente ale corpului. stropirea etc. planşetă etc. să-şi formeze o ţinută corporală corectă (în poziţia stând.cunoaşte şi foloseşte echipamentul specific la activităţile de educaţie fizică. plastilina. desen grafic si pictura. coate etc. ale non-culorilor: negru. alergare şi variante de alergare. propune posibilităţi de valorificare a lucrărilor (expoziţii. . răspunde motric la o comandă dată. pensula.) priveşte cu interes şi uneori chiar recunoaşte opere de arta naţionale şi universale. denumiri ale culorilor de bază: roşu. genunchi. activităţi cotidiene ale oamenilor) temei de studiu. firul de aţă. să privească şi să recunoască creaţii artistice corespunzătoare specificului de vârstă al copilului preşcolar şi preocupărilor acestuia (portrete de copii. să compună în mod original şi personal spaţiul plastic. lut. - 70 . albastru. concursuri. să obţină efecte plastice. planşă. palme. galben. scene de familie. corespunzătoare vârstei şi preocupărilor sale. săritură în lungime. denumiri ale obiectelor specifice: creion. verde. picioare. tombole etc. să perceapă componentele spaţiotemporale . execută efecte plastice cu pensula sau folosind diferite alte tehnici de lucru (suprapunerea. şevalet. gat. acuarele. creativ lucrări plastice exprimând sentimente estetice. respectă regulile de igienă individuală şi colectivă. aniversari. peisaje.). şezând şi în deplasare).) deprinderi motrice de bază: mers şi variante de mers. săritură în adâncime deprinderi utilitar - - PSIHOMOTRIC să cunoască şi să aplice regulile de igienă referitoare la igiena echipamentului. degetul.executa lucrări colective/individuale prin combinarea diferitelor tehnici de lucru: colaje. culorilor etc. să interpreteze liber. îşi coordonează mişcările cu ritmul solicitat de educatoare. forme spontane şi elaborate prin tehnici specifice picturii. cap. pămătuful de vată. spate. - - - se raportează la un reper dat.desenului. descoperă semnificaţia lucrărilor proprii/ale altor copii prin analiza formelor. alb şi ale unor nuanţe ce rezultă din combinarea culorilor de bază cu non-culorile opere de artă adecvate vârstei şi temei de studiu. jocuri ale copiilor. decolorarea.

oaie. să reacţioneze la acestea Comportamente ia parte la discuţii în mici grupuri informale. căţărare. atât în calitate de vorbitor. materiale şi produse . minibasket. Când/cum şi de ce se întâmplă? Nivel de studiu: 3-5 ani Domenii experienţiale LIMBĂ ŞI COMUNICARE Obiective de referinţă să participe la activităţile de grup.). mers in echilibru pe o suprafaţă înclinată şi pe o linie trasată pe sol. lup etc. întreabă şi răspunde la întrebări. urs.urmăreşte linia unei poveşti. cireşe şi ceapă. Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „Anotimpuri şi tradiţii”. „Hainele/casele de-a lungul vremurilor”. plante (ghiocel.un miracol”. cu educatoarea şi cu alţi adulţi despre vieţuitoare. plante. „Ce idee!”. „Acasă”. . ori ascultând povestea spusă de educatoare şi povesteşte. Sugestii de conţinuturi vieţuitoare (domestice: câine.- aplicative: târâre pe coate şi abdomen. se exprimă coerent pentru a se face înţeles. găină. „Exploratorii”. ardei gras). o poveste ascultată. raţă şi sălbatice: vulpe. „O istorie personală”. lalea.discută cu colegii. dobandeşte informaţii prin ascultarea cu atenţie a mesajului. „A fost odată…!”. „Lumea…mereu în mişcare”. la rândul său. primeşte mesaje şi îndeplineşte instrucţiuni simple. concomitent cu imaginile din carte. . „Tot ce e în jurul nostru…”. căpşuni. crizantemă) legume şi fructe (măr. portocală. inclusiv la activităţile de joc. pisică. euritmice.mini-fotbal. cât şi în calitate de auditor să înţeleagă şi să transmită mesaje simple. vacă. fenomene etc. - să audieze cu atenţie un text. să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-a înţeles - 71 . „Mândru sunt că sunt român!”. morcov.”Munţii . dansuri tematice.

animalelor. învăţând să le traseze. comunică în cadrul grupului rezultatele investigaţiilor. 72 . plantelor. oameni şi a elementelor create de aceştia. .vorbeşte despre plantele şi animalele din mediile terestre. din lista cu sarcini a copilului de serviciu etc.recunoaşte fenomene ale naturii (vânt. fauna. animalelor. treptat. învaţă cuvinte noi şi le utilizează în cadrul jocurilor sau activităţilor de învăţare. motivează necesitatea protecţiei mediului de către om. echipamente procesul de producţie despre economie şi comerţ fenomene ale naturii experimente - . - . fulger. recunoaşte global şi contextual (ajutându-se de imagini) cuvinte sau simboluri din calendarul naturii. acvatice etc. propoziţii din două. solul. ninsoare. completează desene simple începute sau urmăreşte perceptiv anumite trasee simple. catalog. aer. adresează întrebări în legătură cu aspectele studiate/observate . literelor şi cifrelor. aerul. furtună. vieţuitoare etc. să enumere părţile componente ale corpului uman.să distingă sunetele ce compun cuvintele şi să le pronunţe corect să recunoască cuvinte simple şi litere în contexte familiare să utilizeze materiale scrise în vederea executării unei sarcini date să înţeleagă semnificaţia cuvintelor. sol.trasează peste modelul punctat al literei de tipar sau cifrei. participă la întreţinerea şi îngrijirea mediului apropiat (plante.îşi asumă responsabilităţi de îngrijire/ocrotire a mediului apropiat lui. cere explicaţii legate de modul de producere a fenomenelor şi efectele acestora asupra mediului.numeşte elementele structurale ale mediului apropiat: apă. maşini. vegetaţia. îngheţ. fiinţa umană ca parte integrantă a mediului. aplicând cunoştinţele dobândite - compune. - enumeră părţi componente ale plantelor. tunet) în momentul producerii lor. animale. pune întrebări legate de aspectele ce prezintă interes pentru el. precum şi interdependenţa dintre ele. viscol. fenomene ale naturii). briză. trasează independent litere şi cifre în cadrul unor jocuri didactice. idei pe baza observărilor făcute să manifeste disponibilitate în a participa la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului. trei sau mai multe cuvinte. jocuri de rol sau activităţi de învăţare (spontană sau dirijată). arătând utilitatea acestora să recunoască şi să descrie verbal şi/sau grafic anumite schimbări şi transformări din mediul apropiat să comunice impresii. grindină. ploaie. trăsnet. ŞTIINŢE să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare (obiecte. - utilaje. apa. - .). plante. adresează întrebări în legătură cu cele observate.

clasificarea. apreciere globală a cantităţii si apreciere prin punere in perechi in limitele 1-5 (multe. -pune în corespondenţă cifra cu cantitatea de obiecte. mai lung etc. mărime. dreptunghi în jocuri să numere de la 1 la 5 recunoscând grupele cu 1-5 obiecte şi cifrele corespunzătoare - . sfoară). dreptunghi numărat în intervalul 15 si cifrele de la 1 la 5 adunare şi scădere cu 1 unitate în limitele 1-5 . 5 obiecte -construieşte grupe de obiecte prin corespondenţă biunivocă (de unu la unu). pătrat. denumirea obiectelor. triunghi. ca bază a cunoştinţelor matematice referitoare la recunoaşterea.selectează şi grupează obiectele de aceeaşi formă/ mărime/ culoare (la început ţinând seama de un singur criteriu. - execută serii de obiecte (3 dimensiuni) folosindu-se de criteriile cunoscute. pătrat. utilizează în acţiuni simple unelte de curăţare a mediului ambiant. mai puţin decât..alcatuieşte şirul numeric crescător şi descrescător în limitele 1-5. apreciere a cantităţii prin punere în corespondenţă să recunoască. ia atitudine faţă de cei care greşesc. - .: forme neregulate ori regulate. mai mult decât.recunoaşte şi denumeşte obiectele indicate. manifestă atitudini de responsabilitate faţă de mediul în care trăieşte (ex: construirea de adăposturi pentru păsări pe timp de iarnă. - 73 . . pătrat.alcatuieste grupe de 1. triunghi. comparare. puţine.. culoare) luate în considerare separat sau mai multe simultan să efectueze operaţii cu grupele de obiecte constituite în funcţie de diferite criterii date ori găsite de el însuşi: triere. cantitatea lor. adulţi).să aplice norme de comportare specifice asigurării sănătăţii şi protecţiei omului şi naturii - respectă regulile de igienă individuală şi colectivă. 2. hrănirea acestora.construieşte spaţii închise (ex. realizează corespondenţa de unu la unu pentru a arăta că o grupă are mai multe sau mai puţine obiecte decât o alta. observă obiectele din sala de grupă. ordonare. 3. grupare/regrupare. - - recunoaşte şi denumeşte figuri geometrice (cerc. compară două beţişoare şi să identifice care este mai gros..respectă regulile de convieţuire socială manifestând un comportament - să-şi îmbogăţească experienţa senzorială. pe baza unor însuşiri comune (formă. dreptunghi). tot atâtea) forme geometrice (cerc. . sârmă. constituirea de grupuri/ mulţimi. şireturi.recunoaşte şi denumeşte cifre în intervalul 1-5. 4.. să denumească. clasificare. . . apoi de mai multe simultan. civilizat în relaţiile cu cei din jur (copii. să construiască şi să utilizeze forma geometrică cerc. utilizând cuburi.. triunghi..

grupul de joacă) să trăiască în relaţiile cu cei din jur stări afective pozitive. utilizează corect limbajul matematic adecvat operaţiei matematice de adunare sau scădere (ex. istorice. toleranţă. sărbătorile religioase ale familiei şi ale comunităţii..ascultă şi respectă alte păreri. efectuează operaţii de adunare şi scădere cu 1 unitate în limitele 1-5 să compună şi să rezolve probleme simple.trasează cifre în intervalul 1-5. prin adăugarea/ extragerea unui element.cunoaşte numele ţării de origine şi al localităţii natale şi îşi cunoaşte . al oraşului natal.. grupul de joacă) să descrie şi să identifice elemente locale specifice ţării noastre şi zonei în care locuieşte (elemente de relief.acceptă şi oferă sprijin. numele străzii etc. . - îşi apreciază propriul comportament în raport cu persoane. precum şi reguli de securitate personală să-şi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului în care trăieşte (familie. religioase. compune probleme simple în limitele 1-5. implicând adunarea/ scăderea în limitele 1-5 OM ŞI SOCIETATE să cunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaţa socială. - manifestă atitudini tolerante faţă de alţi copii care aparţin diferitelor confesiuni/categorii minoritare. denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practicgospodăreşti: hârtie glasată. suitaş.cunoaşte numele capitalei. . personaje şi situaţii cunoscute. hărtie creponată.: 1 maşinuţă +2 maşinuţe = 3 maşinuţe). lipici. obiective socio-culturale.cunoaşte responsabilităţile în microgrupul din care face parte. . grădiniţă.numeşte vecinul din dreapta sau din stânga unui număr (cifre) dat (ex. să manifeste prietenie. . . respectă normele de convieţuire socială. domiciliul. grădiniţă. aşezare geografică. compune probleme simple în limitele 1-3. prin adăugarea/extragerea unui element. concomitent cu învăţarea autocontrolului să-şi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului în care trăieşte (familie. sârmă.cunoaşte şi respectă tradiţiile populare. etnice) să cunoască şi să utilizeze unelte numără şi efectuează operaţii de adunare şi scădere cu o unitate în intervalul 1-5.: pentru 3. să identifice pe 2 şi pe 4). armonie.aţă. cunoaşte materialele de lucru specifice activităţilor practice şi 74 . . identifică forme de relief. ac.

carioca. folosind un limbaj adecvat. improvizează spontan scurte motive sincretice (text onomatopeic şi melodie. pliere.). să diferenţieze auditiv timbrul si intensitatea sunetelor din mediul apropiat şi al sunetelor muzicale să intoneze cântece pentru copii să acompanieze ritmic cântecele să asocieze mişcările sugerate de textul cântecului cu ritmul acestuia să exprime prin mişcare starea sufletească creată de muzica audiată să asculte şi să recunoască fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale. respectând conturul acestora.se mişcă liber în concordanţă cu caracterul unor cântece pentru copii. valorificând deprinderile de lucru însuşite verbalizează acţiunile specifice întreprinse. acuarele. şerveţel etc. forme utilizează corect instrumentele de lucru (creion. selectează adecvat uneltele si materialele necesare. împreună cu sau acompaniaţi de educatoare. ceracolor etc. acompaniază cântecele cunoscute cu mişcări corporale. sunete ale obiectelor din mediul apropiat sunete produse de diferite obiecte sonore sunete produse de diferite instrumente muzicale (toba. ESTETIC ŞI CREATIV să descopere lumea înconjurătoare cu ajutorul auzului. execută individual sau în grup tema dată. obiecte sonore sau jucării muzicale. denumiri ale obiectelor specifice: creion. conform temei alese/date. foarfece vesela. text onomatopeic şi mişcare etc. 75 . pensulă.simple de lucru pentru realizarea unei activităţi practice să fie capabil să realizeze lucrări practic. corespunzătoare specificului de vârstă al copilului preşcolar şi preocupărilor acestuia. planşa. descoperă lumea înconjurătoare cu ajutorul auzului. cretă. all - să obţină efecte plastice. - - - .). planşeta etc. şevalet. ascultă cu plăcere şi uneori chiar recunoaşte fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale. creionul.) sunetul vorbit si sunetul cântat cântece. treptat. audiţii adecvate vârstei şi temei de studiu. să redea teme plastice specifice desenului - . dovedind. utilizează diferite imagini. lut. vioara. plastilina.) în exprimarea liberă a gestului grafic (chiar şi prin mâzgălituri). corespunzătoare vârstei şi preocupărilor sale. jocuri muzicale. - . că a dobândit încredere în forţele proprii. tacâmuri. îndoire etc.sunete din natură. jocuri cu text si cant. manifestă stabilitate şi perseverenţă în activitate. singuri.aplică pe suprafete date sau libere culoare (cu pensula. diferenţiază sunetul vorbit de cel cântat şi sunete produse de diferite obiecte sonore. pensula. pian etc. sesizează modificările produse in urma acţiunii cu/asupra unor materiale de lucru (mototolire. unei piese populare din zonă şi a unor fragmente din muzică cultă sugestive pentru specificul de vârst ăal copiilor. cântă cu dezinvoltură cântece pentru copii.

„Lumini si umbre”... îşi coordonează mişcările cu ritmul solicitat de educatoare. respectă regulile de igienă individuală şi colectivă.. scene de familie.?”. imagini din filme. PSIHOMOTRIC . tragere şi împingere dansuri tematice.dovedeşte că şi-a însuşit corect schema corporală. şarpe..?”. peisaje. poveşti. .).?”. să perceapă componentele spaţiotemporale (ritm. . galben. alergare. alb opere de arta adecvate vârstei şi temei de studiu . „Cine a facut. lut. execută exerciţii de mers.spontane şi elaborate prin tehnici specifice picturii. execută corect acţiunile motrice învăţate.. alergare şi săritură păstrând poziţia corectă. cornuleţe etc. „La ce foloseste.creează forme noi prin îmbinarea unor elemente cunoscute.etc. cât mai aproape de situaţiile reale. distanţă. durată. săritură deprinderi utilitar aplicative: târâre pe palme şi genunchi. şezând şi în deplasare) - burete.recunosc lucrările lor şi pe ale colegilor. „Cum traieste. mers in echilibru între două linii trasate pe sol. . .aplică tehnici de lucru învăţate pentru redarea unei teme date sau din imaginaţie. - .) realizează compoziţii plastice prin prelucrarea formelor spontane.. eroi din poveşti etc.). jocuri ale copiilor. . în condiţii variate. euritmice Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „Materiale”. „Forme si culori” etc.modelează forme de bază (minge.. 76 . se joacă (utilizând corect mişcările şi regulile) jocuri de mişcare pentru copii sau jocuri sportive.execută corect mişcările diferitelor segmente ale corpului. albastru. ale altor culori şi nuanţe şi ale non-culorilor: negru.cunoaşte şi foloseşte echipamentul specific la activităţile de educaţie fizică. activităţi cotidiene ale oamenilor) să cunoască şi să aplice regulile de igienă referitoare la igiena echipamentului să-şi formeze o ţinută corporală corectă (în poziţia stând. - deprinderi motrice de bază: mers. - denumiri ale culorilor de baza: roşu. coca etc. verde. respectă poziţia corectă a corpului şi a segmentelor acestuia pentru comenzile de mers şi alergare (obişnuit şi în diferite variante). localizare) să fie apt să utilizeze deprinderile însuşite în diferite contexte răspunde motric la o comandă dată. să exerseze deprinderile tehnice specifice modelajului în redarea unor teme plastice să compună în mod original şi personal spaţiul plastic să privească şi să recunoască creaţii artistice corespunzătoare specificului de vârstă al copilului preşcolar şi preocupărilor acestuia (portrete de copii. - .recunosc peisaje.”Cum se misca.?”.pregăteşte materialul de modelat (plastilina..

iar silabele din sunete. oaia şi capra etc. . utilizează calităţile expresive ale limbajului oral şi ale celui corporal în transmiterea unor idei şi sentimente. ori ascultând povestea spusă de profesor şi povesteşte. cartoful şi morcovul. .pune întrebări şi raspunde la cele adresate lui. cât şi în calitate de auditor să audieze cu atenţie un text. . - . . cuvintele din silabe.recunoaşte. interior sau iniţial din cuvântul pronunţat oral.). . cu sprijinul educatoarei şi folosind indicaţiile sugerate de text. utilizând vorbirea dialogată. crizantema şi tufănica) legume şi fructe (prin comparaţie: mărul şi para. numeşte şi marchează grafic sunetul final.prezintă colegilor cuvinte noi în cadrul jocurilor sau activităţilor.Când/cum şi de ce se întâmplă? Nivel de studiu: 5 – 6/7 ani Domenii experienţiale LIMBĂ ŞI COMUNICARE Obiective de referinţă să participe la activităţile de grup. la rândul său. câinele şi pisica. să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-a înţeles.discută cu colegii şi cu educataorea despre vieţuitoare. concomitent cu imaginile din carte. nuca şi alunele.înţelege felul în care propoziţiile sunt alcătuite din cuvinte. atât în calitate de vorbitor. cocoşul şi găina. laleaua şi narcisa. urmăreşte linia unei poveşti. universul . fenomene ale naturii. poveşti/istorioare cunoscute. ia parte la activităţile de învăţare in grup (sugerează ce este de făcut mai departe intr-o activitate/intr-un joc etc. utilaje şi echipamente cu care intră în contact sau care le sunt prezentate. activităţii personale şi/sau a relaţiilor cu ceilalţi şi simultan să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical .pronunţă corect sunetele limbii române. plante. utilizează cuvinte noi în contexte adecvate. cireşele şi vişinele. fiinţe familiare.) plante (prin comparaţie: ghiocelul şi zambila. materiale şi produse.) materiale şi produse moartă. roşia şi ardeiul. nuanţarera vocii.materie vie. realizează mini-dramatizări sau jocuri de rol pornind de la textul unei povestiri sau poezii. inclusiv la activităţile de joc. materie .învaţă cuvinte noi în cadrul jocurilor sau a activităţilor de învăţare propriuzisă. 77 .combustibili mijloace de locomoţie fenomene ale naturii experimente . intonaţia. - - - să distingă sunetele ce compun cuvintele şi să le pronunţe corect să-şi îmbogăţească vocabularul activ şi pasiv pe baza experienţei.alcătuieşte propoziţii simple şi dezvoltate (despre obiecte. Comportamente Sugestii de conţinuturi vieţuitoare (prin comparaţie: lupul şi vulpea. ceapa şi usturoiul etc.

nume de produse etc. . filme etc. sunetul cu litera (literele) corespondentă(e). . familiare (iniţial după model şi apoi independent). trei sau mai multe cuvinte (iniţial cu sprijin). urs. indică scrisul în mediul înconjurător (nume de străzi. soare etc. cărţi. discută cu colegii. într-un dicţionar pentru copii (vocabular în imagini). discută despre personaje din poveşti. urmărind indiciile oferite de imagini.). poate spune dacă şi de ce i-au plăcut sau nu (poveşti/poezii cu care a venit în contact). compune cuvinte scurte. să utilizeze materiale scrise în vederea executării unei sarcini date - 78 . reviste pentru a capata informaţii (imagini. asociază litera cu imaginea unui obiect. înţelegând ca acestea sunt nume. imagini şi eventuale cuvinte sau texte pe care adultul i le citeşte. leagă cuvântul oral de imagine si de cuvântul scris alăturat. să compună treptat propoziţii din două. prietenii despre cărţi (poveşti. să manifeste interes pentru citit - . personaje din poveşti . a cărei denumire începe cu litera respectivă. ne arată ce este înăuntru. dulap. litere sau text) despre tema dată (ex. caută în dicţionare. asociază cu sprijin acordat sau din proprie iniţiativă.. o cutie etc. firme. . solicită explicarea cuvintelor noi. copilul va hotărî dacă se potrivesc cu sarcina primită). reviste. plăcuţe cu numere de maşini.gaseşte cât mai multe cuvinte care încep ori se termină cu aceeaşi literă.aspecte ale vieţii sociale. ziare. asociază.cunoaşte cum se împrumută cărţi din biblioteca clasei şi obligatia de a le să recunoască literele alfabetului şi alte convenţii ale limbajului scris pune la loc .: tot ce găseşte despre pisică.poate citi succesiuni de imagini alcătuind o naraţiune pe baza lor.poate să înţeleagă şi poate sa spună că o etichetă scrisă pe un sertar. indicatoare.povesteşte ceea ce a . întelege diferenţa dintre desen (imagine) şi scris indică (arată unde este) scrisul în cărţi. poezii) care i sau citit ori la ale căror ilustraţii au privit.citit”. parintii.să recunoască existenţa scrisului oriunde îl întâlneşte să înţeleagă că tipăritura (scrisul) are înţeles (semnificaţie) să găsească ideea unui text. sunetul cu litera corespondentă şi trasează litere sau cuvinte după un model dat sau peste modelul punctat. treptat.. .

în josul paginii. fenomene ale naturii). spaţierea.).la dreapta. imaginează/creează vehicule spaţiale. culorii şi a altor date accesibile vârstei. descrie caracteristici ale mediului natural şi social.: alcătuirea unui album despre viaţa animalelor şi păsărilor dintr-o zonă.).. locuri ale participanţilor sau obiectelor într-un joc/context. a mâinii şi a instrumentului de scris în mână. animalelor. fauna. precum şi interdependenţa dintre ele. cruciuliţe. litere. trasează semne grafice corect în ceea ce priveşte mărimea. încurajaţi de educatoare. un anumit proces (creşterea unei plante. îşi asumă responsabilităţi de îngrijire/ocrotire a mediului apropiat lui denumeşte/descrie sumar corpuri cereşti pe baza criteriilor perceptive. solul. dezvoltarea unui animal etc. săgeţi. utilizează. a vehiculelor cosmice - 79 .seriază grupuri de semne grafice. aerul. pentru a semnifica direcţii. construirea unui afiş publicitar sau a unui anunţ de vânzare/cumpărare a unui obiect etc. cifre etc. lăsând spaţiu pentru „alineat”. fiinţa umană ca parte integrantă a mediului.) şi înregistrează date în legătură cu această activitate. compară corpurile cereşti între ele sub aspectul mărimii. litere etc. apa. oraşe ale viitorului prin desen/pictură/modelaj/construcţii. de sus . denume-te/descrie vehicule cosmice pe baza datelor oferite de diverse materiale din sfera audio-vizualului şi a cărţilor. - să cunoască existenţa corpurilor cereşti. . pe o anumită perioadă dată. stăpânind deprinderile motrice elementare necesare folosirii acestora - - pune la un loc informaţia necesară (ex. observă. vegetaţia. respectă reguli/ condiţii minime ale actului scrierii: poziţia corectă a corpului. direcţia de la stânga . cerculeţe.: jocuri de mişcare). redă prin jocuri de rol modul în care îşi imaginează viaţa într-o navetă spaţială. comunică în cadrul grupului rezultatele investigaţiilor. simboluri pentru a transmite semnificaţie ŞTIINŢE - să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare (obiecte.- să utilizeze efectiv instrumentele de scris. formei. enumeră părţi componente ale plantelor. animalelor şi omului în diferite situaţii. să utilizeze desene. analizează/compară reacţii ale plantelor. în jocurile de rol ori în alte tipuri de jocuri (ex.:unirea de puncte pentru a construi diferite imagini – de la cele mai simple la cele mai complicate. execută diferite tipuri de trasări peste modele date (ex. sub influenţa factorilor de mediu.

reviste după criterii date de educatoare. cărţi. aplicând cunoştinţele dobândite să aplice norme de comportare specifice asigurării sănătăţii şi protecţiei omului şi naturii . plimbări). cunoaşte regulile de minimă protecţie a naturii şi să anticipeze pericolele încălcării lor. respectă regulile de convieţuire socială manifestând un comportament civilizat în relaţiile cu cei din jur (copii. ocrotire şi protejare a mediului. îşi exprimă impresiile şi trăirile proprii despre natură şi protejarea acesteia prin activităţi artistico-plastice. vorbeşte despre plantele şi animalele din mediile terestre.interpretează date şi simboluri din care extrage informaţii (calendarul să manifeste disponibilitate în a participa la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului. comunică în cadrul grupului rezultatele investigaţiilor.cunoaşte existenţa unor comportamente excesive care pot afecta - 80 . practice. în legătură cu aspectele de mediu cunoscute. satul. cafea etc. identifică unele probleme de mediu pe care le întâlneşte în activităţile desfăşurate în aer liber (excursii. - . relatează activităţi umane din mediile antropizate studiate (oraşul. acvatice şi antropice studiate. sesizează comportamente neconforme cu regulile de protecţie a mediului . albume).).). idei pe baza observărilor efectuate adresează întrebări legate de existenţa corpurilor cereşti. sănătatea (consumul de alcool. cartierul). diorame. motivează necesitatea protecţiei mediului de către om. exprimă descoperirile şi ideile sale utilizând un limbaj adecvat în redarea cunoştinţelor despre mediile studiate. adulţi). alături de adulţi. construieşte modele care simulează diferite medii (machete. tutun.adresează întrebări în legătură cu cele aspectele studiate/observate. tabelul responsabilităţilor.să comunice impresii. naturii. muzicale. cunoa-te existenţa mai multor medii de viaţă şi factorii care le pot influenţa. jurnalul grupei). a vehiculelor cosmice. participă la întreţinerea şi îngrijirea mediului apropiat (plante. selectează imagini. vieţuitoare etc. colaje. la acţiuni practice de îngrijire. vizite. participă.

sau „pentru că în grupa. sfertul de oră)... lăţime (3-5 dimensiuni utilizarea ceasului (orele fixe.. culoare (3-5 culori). verbalizează constatările efectuate. lăţime). apreciere a cantităţii prin punere în corespondenţă.care nu are pereche în grupa.- învăţate. grosime.din grupa.. machete. compară grupele de obiecte prin punere în corespondenţă (formare de perechi). au pereche în grupa.. apreciind global unde sunt mai multe/ mai puţine. ori cifra . de la cel mai mic. acţiuni de remediere a unor probleme de mediu.formei. motivează afirmaţiile „pentru că toate. descoperă şi alte însuşiri (decât mărimea) după care pot fi grupate.”(nonechivalenţa). motivează apartenenţa unui obiect la o grupă dată. lat. recunoaşte/explică asemănările şi deosebirile dintre grupuri. subţire. clasificare.diferenţieri ale obiectelor după formă....latimii. ordonează obiectele unei grupe care au aceeaşi formă.. lung. numărat in intervalul 120. - - - 81 . ordonare. stabileşte relaţii între obiecte şi grupuri de obiecte după diferite criterii.: toate cuburile pe care scrie . grupare/regrupare. clasifică obiecte după criteriul utilizării lor. culoare) luate în considerare separat sau mai multe simultan - .3”. hrănirea acestora). toate florile pe care se află scrise cifre sau toate florile pe care există semnul .. cantitatea lor. operaţii de adunare cu 1-2 unităţi în intervalul 1-10. mărime (3-5 dimensiuni). dreptunghi. îngust. clasifică obiecte pe care există simboluri (ex. compară grupele formate. denumirea obiectelor.grosimii. ca bază a cunoştinţelor matematice referitoare la recunoaşterea. pe baza unor însuşiri comune (formă. forme geometrice: pătrat. jumătatea... ia atitudine faţă de cei care greşesc. manifestă atitudini de responsabilitate faţă de mediul în care trăieşte (ex: construirea de adăposturi pentru păsări pe timp de iarnă... modele atractive de coşuri de gunoi etc).(echivalenţa) sau „sunt mai multe/ mai puţine.recunoaşte obiectele care nu pot face parte din grupa formată. triunghi.. imagineaza soluţii. realizarea completă a şirului crescător şi apoi descrescător (pentru consolidarea reprezentărilor privitoare la raportul relativ de diferenţă dintre obiecte). gros. la cel mai mare. comparare.X” – un semn oarecare). dar dimensiuni diferite (mărime.decât în grupa. . lungime..câte sunt în grupa.. să efectueze operaţii cu grupele de obiecte constituite în funcţie de diferite criterii date ori găsite de el însuşi: triere.. constituirea de grupuri/ mulţimi. mărime. clasificarea. romb recunoaştere şi trasare cifre de la 1 la 10. folosind o terminologie corectă: „în cele 2 (sau mai multe) grupe sunt tot atâtea... postere. observă raporturile cantitative între obiectele din grupele comparate. -clasifică obiecte după criteriul culorii.. - - să-şi îmbogăţească experienţa senzorială. scurt.. lungime.a”. manifestă creativitate în lucrări destinate atenţionării celor din jur asupra necesităţii unui comportament adecvat (ex: realizarea unor afişe.. bannere.a rămas un/ o...

în cadrul jocurilor cu piesele geometrice - să măsoare timpul prin intermediul ordonării evenimentelor. să efectueze operaţii şi deducţii logice. sub.. efectuează operaţii de ordonare/ clasificare a pieselor geometrice. mai aproape.. deasupra sau dedesubtul lui. spune care activitate (eveniment) are loc: prima. cunoaste utilizarea ceasului.să înţeleagă şi să numească relaţiile spaţiale relative. mai departe. după criterii date.. peste. acolo. atunci este dreptunghi. realizează deducţii simple logice: dacă nu este pătrat. aranjează piesele geometrice în „tablouri”. recunoaste orele fixe pe ceas. operaţii logice: conjuncţia. alcătuieşte şirul numeric crescător (1-5 la grupa mijlocie şi 1-10 la grupele mari şi pregătitoare). cel mai departe.. înăuntru. . efectuează. tot atât de. departe. lângă colegul său etc. efectuează corespondenţe între elementele a 2 grupe (corespondenţa biunivocă) spune ce se întâmplă înainte şi după un eveniment (activitate). alcatuieste grupe cu tot atâtea elemente (echipotente). ultima.ca şi. nici triunghi. aproape. in funcţie de sarcina didactică a jocului. motivându-i poziţia atunci când şi atât cât este posibil. pe scaun. etc. cel mai.. numeşte un obiect care se găseşte la dreapta sau la stânga altui obiect. cel mai aproape.. înţelegând „creşterea” cu câte un element de la o „treaptă” la alta. spune unde se găseşte el în raport cu un anumit obiect din spaţiu (în cameră.. lângă mine.utilizează limbajul adecvat relaţiilor spaţiale relative: pe. a doua. găseşte cele 2 modalităţi de stabilire a echipotenţei (extragerea sau adăugarea unui element la una din cele 2 grupe comparate). la fel de. în afara camerei. afară. spune care activitate (eveniment) a durat: mai mult/mai puţin.). utilizează corect gradele de comparaţie: mai. dedesubt. sub forma jocului logic. în. disjuncţia. utilizând piesele geometrice în jocuri logice sau didactice.. precum şi cu ajutorul instrumentelor adecvate să numere de la 1 la 10 recunoscând grupele cu 1-10 obiecte şi cifrele corespunzătoare - 82 . aici. sub masă. foarte. să plaseze obiecte într-un spaţiu dat ori să se plaseze corect el însuşi în raport cu un reper dat - reprezintă grafic grupe de obiecte/ fiinţe (puneri în corespondenţă). după însuşiri diferite. negaţia. deasupra. nici cerc. cunoaste utilizarea calendarului.

acestor cunoştinţe în viaţa cotidiană. recunoaşte şi denumeşte cifre în intervalul 1-10 şi chiar 20. al doilea etc. numeşte vecinul din dreapta sau din stânga unui număr (cifre) dat (ex. identifică şi numeste primul şi ultimul element dintr-un şir de 3.. doar între cifre - . rezolva problema alegând operaţia corectă (adunare. în limitele 1-10. utilizând numeralul ordinal. dintr-un şir poate avea înscris pe el cifra 4. sesizând descreşterea cu câte un element de la o treaptă la alta. 7. convenit).face diferenţa între numeralul ordinal şi cel cardinal (ex.: 1 maşinuţă +2 maşinuţe = 3 maşinuţe). rezolvă probleme prin desen (să deseneze conţinutul problemei şi astfel să o rezolve). 5. utilizează adecvat numele numeralelor ordinale numărând: primul. al treilea. 5.. prin manipulare de obiecte. 10 elemente. efectueaza operaţii de adunare şi de scădere cu 1-2 elemente.de acelaşi fel. compune/ descompune un număr. pune în corespondenţă cifra cu cantitatea de obiecte. identifică un obiect.dovedeşte înţelegerea semnificaţiei adunării şi scăderii.: pentru 3.utilizează corect semnul + (plus). pornind de la un număr dat*. aceasta neînsemnând că este al patrulea). al doilea obiect să compună şi să rezolve probleme simple. al patrulea. repetă această relaţie în situaţii noi şi variate.. înţelege relaţia număr-cifră (cifra simbolizează un număr de obiecte/ fiinţe. 9 elemente (ex.: al doilea. - . – (minus) şi semnul = (egal). aplică în viaţa cotidiană cunoştinţele învăţate. al cincilea).să efectueze operaţii de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi. (niciodată între obiecte concrete sau imagini ale acestora). să identifice pe 2 şi pe 4). în limitele 1-10 - alcătuieşte şirul descrescător 1-10. găsind cât mai multe soluţii. utilizează corect limbajul matematic adecvat operaţiei matematice de adunare sau scădere (ex. scădere. numără crescător şi descrescător. . descoperă care cifră lipseşte într-un şir dat. conform unui criteriu prestabilit. într-un şir de 3. împărţirea unui măr în jumătate). prin aplicarea să identifice poziţia unui obiect întrun şir utilizând numeralul ordinal. implicând adunarea/ scăderea în limitele 1-10 - 83 .

a prizelor.) colectează materiale din natură.- rezolvă problema comparând preţuri în jocuri de rol (ex. dimensiune. precum şi interacţiunea cu persoane necunoscute) dobândeşte.: trasează pe caietul de OM ŞI SOCIETATE să cunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaţa socială. - - denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practicgospodăreşti: hârtie glasată. acceptă şi oferă sprijin atunci când acest lucru i se cere . culoare. a mediului înconjurător (utilizarea gazelor în bucătărie. pentru a reprezenta un şir de 4 bărci roşii şi un şir de 5 bărci albastre. manifestă un comportament de cooperare în grup pentru îndeplinirea unei activităţi comune observă caracteristici ale materialelor din natură şi a celor sintetice (formă. hărtie creponată. deşeuri (materiale refolosibile) şi le găseaste utilitatea.rezolvă problema utilizând semne grafice (ex. îşi apreciază propriul comportament în raport cu persoane. matmatica o linie pe patru pătrăţele şi o altă linie pe cinci pătrăţele. Care şir are mai multe bărci? (rezolvarea problemei este deci grafică. personaje şi situaţii cunoscute. precum şi reguli de securitate personală - să-şi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului în care trăieşte (familie. îşi apreciază propriul comportament în raport cu persoane. manifestă atitudini tolerante faţă de alţi copii care aparţin diferitelor confesiuni/categorii minoritare cunoaşte şi formează numărul de urgenţă 112.: o minge de 5 lei este mai scumpă decât o minge de 3 lei). grupul de joacă) - să aprecieze în situaţii concrete unele comportamente şi atitudini în raport cu norme prestabilite şi cunoscute să cunoască şi să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activităţi practice. grădiniţă. în raport cu normele de convieţuire socială. a aparatelor electro-casnice etc. îşi cunoaşte responsabilitatile în microgrupul din care face parte. 84 . instalaţiilor sanitare. cunoaşte şi aplică reguli privind protecţia vieţii proprii şi a celor din jur. discută despre relaţia cauză-efect într-o interacţiune umană. alege materialele adecvate pentru a realiza o temă. conştientizează consecinţele pozitive şi negative ale actelor sale de comportament asupra sa şi asupra celorlalţi. lipici. îşi evaluează comportamentul. respectă normele de convieţuire socială.. isi adapteaza comportamentul la diferite situaţii. perceptivă). autonomie în activitatea zilnică. . treptat. netezime etc. personaje şi situaţii cunoscute.

fluier etc. jocuri cu text si cant. corespunzătoare specificului de vârstă al copilului preşcolar şi preocupărilor acestuia să redea teme plastice specifice desenului. tacâmuri. 85 . selectează materialul necesar temei propuse. să proiecteze şi să găsească cât mai multe soluţii pentru realizarea temei propuse în cadrul activităţilor practice - ESTETIC ŞI CREATIV să descopere lumea înconjurătoare cu ajutorul auzului să diferenţieze auditiv timbrul si intensitatea sunetelor din mediul apropiat şi al sunetelor muzicale să diferenţieze auditiv durata determinată a sunetelor din mediul apropiat şi a sunetelor muzicale să diferenţieze auditiv înălţimea sunetelor muzicale să intoneze cântece pentru copii. pian. foarfece vesela. individual sau în grup. galben. folosind un limbaj adecvat execută. - execută efecte plastice cu pensula sau folosind diferite alte tehnici de lucru (suprapunerea.) sunetul vorbit si sunetul cântat cântece. şerveţel etc. audiţii adecvate vârstei şi temei de studiu. jocuri muzicale. ascultă şi reproduce onomatopeic sunete din natură şi din mediul înconjurător. sesizează modificările în urma udării hârtiei sau a unui material textil. - sârmă. în grupuri mici şi individual cântă cu acompaniamentul unui instrument care îi permite educatoarei să cânte concomitent cu vocea. chitară. verbalizează acţiunile întreprinse. utilizează unelte uşor de manevrat. decolorarea. - - - cântă în colectiv. să identifice. ac. vioară. sesizează modificările produse în urma întinderii hârtiei mototolite. sunete produse de diferite instrumente muzicale (tobă. firul de aţă. pămătuful de vată.să sesizeze modificările materialelor în urma prelucrării lor - sesizează modificările produse în urma mototolirii hârtiei sau a unui material textil. - denumiri ale culorilor de bază: roşu.aţă. tema dată. trompetă. găseşte o motivaţie pentru fiecare acţiune practică de acest gen. suitaş. să cânte cântecele în aranjamente armonico-polifonice elementare să asocieze mişcările sugerate de textul cântecului cu ritmul acestuia să asculte şi să recunoască fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale. manifestă spirit cooperant în activităţile de grup.

rupere. acuarele.. în condiţii variate. planşă. alergare şi variante de alergare. apăsare. gat. haşurare. decolorare. ale non-culorilor: negru.Pe loc repaus!”. descrie acţiuni specifice tehnicilor folosite în cadrul activităţilor plastice. nu aleargă cu gura deschisă. coate etc. prin prelucrarea formelor spontane (punct. şezând şi în deplasare). cu teme date sau la liberă alegere.La dreapta!”. planşetă etc. foloseşte cuvinte şi expresii specifice activităţilor artistico-plastice (şablon. cooperează în realizarea unor lucrări plastice complexe. colorare. colaj. stropire. tragere şi împingere mini-fotbal. parcurge o distanţă scurtă din ce în ce mai repede. căţărare.Drepţi!”. nu bea apă imediat după efort.) obţine efecte plastice prin combinarea culorilor sau alte tehnici (fuzionare.denumiri ale obiectelor specifice: creion. mini-basket dansuri tematice. apăsare. amestecul culorilor). degetul etc. palme. verde. alb şi ale unor nuanţe ce rezultă din combinarea culorilor de bază cu non-culorile să exerseze deprinderile tehnice specifice modelajului în redarea unor teme plastice. inspiră pe nas şi expira pe gură. spate.. modelează prin: mişcare translatorie a palmelor faţă de planşetă împreunarea capetelor prin lipire. mişcare circulară. frământare. respecta poziţia corectă a corpului şi a segmentelor acestuia pentru comenzile de mers şi alergare (obişnuit şi în diferite variante). amprentă. îşi coordonează mişcările cu ritmul solicitat de educatoare. adâncire. să fie apt să utilizeze deprinderile însuşite în diferite contexte - - - - denumirea unor părţi ale corpului implicate in mişcare (braţe. alternanţe) opere de artă adecvate vârstei şi temei de studiu. . să utilizeze un limbaj adecvat cu privire la diferitele activităţi plastice - PSIHOMOTRIC să cunoască şi să aplice regulile de igienă a efortului fizic să-şi formeze o ţinută corporală corectă (în poziţia stând. respecta poziţia corectă pentru comenzile: . picioare.să obţină efecte plastice. manifestă progresiv capacitatea de a executa corect un exerciţiu fizic în - albastru. se joacă (utilizând corect mişcările şi regulile) jocuri de mişcare pentru copii sau jocuri sportive. adâncire. plierea hârtiei). forme spontane şi elaborate prin tehnici specifice picturii - stropirea. decorare. 86 . concrete sau abstracte. euritmice. recurge la exerciţii de respiraţie după o perioadă de efort prelungit. suprapunere.. decolorare. genunchi. pensula. . . săritură în adâncime deprinderi utilitar aplicative: transport de greutăţi. realizează compoziţii plastice. şevalet. execută corect acţiunile motrice învăţate. . cap. ştergere.La stânga!”. presare. adăugarea unor linii/puncte). redă forme. plastilina. îşi verifică ţinuta vestimentară şi starea fizică generală înainte de începerea activităţii. îmbinare.elemente decorative (combinaţii. aplatizare. ştampilare. suprapunere. presare. - . lut. stropire. săritură în lungime. de dimensiuni şi culori diferite prin aplicarea unor tehnici complementare modelajului.) deprinderi motrice de bază: mers şi variante de mers. cât mai aproape de situaţiile reale..

. gânduri. alte tipuri de text Sugestii de conţinuturi . discută cu colegii şi cu educatoarea despre sentimente. fair-play şi fără obiecte (minge.modalităţi artistice de exprimare a sentimentelor. cu să manifeste în timpul activităţii atitudini de cooperare..număr crescut de repetări.valori umane-valori artistice.?”. gândurilor. ascultă şi să reacţionează adecvat la poveşti. să reacţioneze la acestea. depune efort pe durată de timp din ce în ce mai mare. „Forme si culori” etc.”Cum se misca.. respectă regulile stabilite de comun acord în cadrul grupului. .?”.sentimente. ori ascultând povestea spusă de profesor. întreabă şi răspunde la întrebări. transmite un mesaj simplu în cadrul jocului sau activităţilor de învăţare.?”. răspunde adecvat (verbal sau comportamental) la ceea ce i se spune. poezii.. idei şi modalităţile de exprimare ale acestora. urmăreşte linia unei poveşti. săculeţ cu nisip. participă activ (în spiritul jocului) şi să-şi aducă contribuţia la reuşita echipei. gândurilor. atât în calitate de vorbitor. „Cum traieste.modul de exprimare al sentimentelor. de competiţie. „Forme de viata”. . să audieze cu atenţie un text... să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-a înţeles. „Esentele vietii”. „Cine a facut. Comportamente ia parte la discuţii în mici grupuri informale. idei (definire de concepte). . Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „Materiale”. Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim? Nivel de studiu: 3-5 ani Domenii experienţiale LIMBĂ ŞI COMUNICARE Obictive de referinţă să participe la activităţile de grup. ştie să se prezinte şi să facă prezentări. . „Lumini si umbre”. concomitent cu imaginile din carte. inclusiv la activităţile de joc. cât şi în calitate de auditor. să înţeleagă şi să transmită mesaje simple. spirit de echipă. coardă etc. primeşte mesaje şi îndeplineşte instrucţiuni simple. despre rezolvarea unor conflicte în urma unei comunicări defectuoase etc. - 87 . ideilor.execută acţiuni motrice cu grad de complexitate din ce în ce mai mare.). „La ce si cum se foloseste?”. ideilor (convorbire/discuţii libere).

povesteşte ceea ce a . ritmului. pune şi răspunde la întrebări de tipul: De ce?. de unde începe. discută despre cărţi (poveşti. pronunţă corect sunetele limbii române. rime. poezii) care i s-au citit ori la ale căror ilustraţii au privit. numeşte sau marchează grafic sunetul iniţial din cuvântul - - înţelege diferenţa dintre desen (imagine) şi scris indică (arată unde este) scrisul în cărţi. să înţeleagă că tipăritura (scrisul) are înţeles (semnificaţie). utilizând intuitiv elementele expresive să recunoască existenţa scrisului oriunde îl întâlneşte. mici dramatizări. rime. discută despre personaje din poveşti. filme etc.recunoaşte. înţelege şi spune că scrisul. spune dacă şi de ce i-au plăcut sau nu cărţi/poveşti/poezii cu care a venit în contact. situaţiilor de învăţare. înţelegând în mod intuitiv caracteristicile expresive şi estetice ale acestuia să fie capabil să creeze el însuşi (cu ajutor) structuri verbale. Unde?. pronunţat oral. cuvintele din revistele sportive ne vorbesc despre sportivi etc. să-şi îmbogăţească vocabularul activ şi pasiv pe baza experienţei. structuri verbale. să nu o murdărească.. - transmise fie prin citire sau povestire de către un adult. Ce înseamnă? reţine expresii ritmate şi rimate.citit”. singur sau cu sprijin. creează. ştie cum să se poarte cu o carte: cum să o deschidă. utilizând intuitiv elementele expresive ale limbajului . povestiri. cuvintele scrise dintr-o carte ne spun o poveste. ghicitori. învaţă cuvinte noi în cadrul jocurilor sau activităţilor de învăţare propriuzisă.. fie prin mijloace audio-vizuale. ziare. pauzei. Când?. să nu îndoaie foile. cele din ziare ne povestesc despre lucruri care se petrec în lume. în concordanţă cu mesajul transmis. mici povestiri. activităţii personale şi/sau a relaţiilor cu ceilalţi şi simultan să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical. intuieşte sensul unui cuvânt în cadrul jocurilor. recită poezii cu respectarea intonaţiei. să manifeste interes pentru citit - 88 . . reviste. cum se întorc paginile. ghicitori. să recepteze un text care i se citeşte ori i se povesteşte.să distingă sunetele ce compun cuvintele şi să le pronunţe corect. utilizează calităţile expresive ale limbajului oral şi ale celui corporal în transmiterea unor idei şi sentimente.„citeşte” succesiuni de imagini alcătuind o naraţiune pe baza lor.

cantitatea lor. învăţând să le traseze.C. mai mult decât. denumirea obiectelor. O. cărţi.).. din lista cu sarcini a copilului de serviciu etc.: jocuri de mişcare)... alături fiind scris . clasificarea. litere etc..: să potrivească două jetoane pe care este desenat un ou.: litera C poate fi „scrisă” prin aşezarea pe sol a corpului. B. utilizează. în jocurile de rol ori în alte tipuri de jocuri (ex. recunoaşte global două cuvinte identice însoţite de imaginea corespunzătoare (ex. recunoaşte şi identifică după formă literele şi cifrele şi să le denumească (litere familiare.diferenţieri ale obiectelor după forma. pentru a semnifica direcţii.. imagini şi eventuale cuvinte sau texte pe care adultul i le citeşte.. litere sau - - să înţeleagă semnificaţia cuvintelor. din catalog (prezent – P. copilul va hotărî dacă se potrivesc cu sarcina primită). de la cel mai tare la cel 89 . pe baza unor însuşiri comune (formă. puţine. săgeţi. culoare) luate în considerare separat sau mai multe simultan să efectueze operaţii cu grupele de obiecte constituite în funcţie de diferite criterii date ori găsite de el - . mijlociu).ou” sau două jetoane pe care scrie .. cu ajutor acordat sau din proprie iniţiativă. compară grupele formate. formă. culoare (3-5 culori). „scrie” litere cunoscute cu ajutorul propriului corp sau a unor părţi componente (ex. de la culoarea/ nuanţa cea mai deschisă la cea mai închisă şi invers. mic. trasează peste modelul punctat al literei de tipar sau cifrei. ordonează obiectele după sunetul pe care îl emit. leagă sunetul de litera de corespondentă. reviste pentru copii informaţii (imagini. - ŞTIINŢE să-şi îmbogăţească experienţa senzorială. absent – A). lungime (3 lungimi) apreciere globală a cantităţii si apreciere prin punere in perechi in limitele 1-5 (multe. răsucit pe o parte şi curbat spre interior de la ambele extremităţi). locuri ale participanţilor sau obiectelor într-un joc/context dat etc. ca bază a cunoştinţelor matematice referitoare la recunoaşterea. încurajaţi de educatoare. simboluri pentru a transmite semnificaţie . cerculeţe. să utilizeze desene.. lungime) sau prin numirea unei proprietăţi comune . - să utilizeze materiale scrise în vederea executării unei sarcini date. constituirea de grupuri/ mulţimi.şi cifrele 15). mărime (mare. urs. soare etc. cruciuliţe. mărime.caută în dicţionare. din numele propriu/uşor de recunoscut: A.. clasifică obiecte/fiinţe după diverse criterii (culoare. text) despre tema dată (ex. mărime. recunoaşte asemănările şi deosebirile dintre grupuri. literelor şi cifrelor. tot atâtea) - ordonează obiectele după culoare. I.să recunoască cuvinte simple şi litere în contexte familiare - - recunoaşte global şi contextual (ajutându-se de imagini) cuvinte sau simboluri din calendarul naturii.. U etc. mai puţin decât.mama” etc. apreciind global unde sunt mai multe/ mai puţine.: tot ce găseşte despre pisică.

…5 obiecte (la grupa mică). să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare (ex. decoruri şi costumaţie. ideilor (observare). ideilor.. - învaţă să aştepte într-o situaţie dată.însuşi: triere. clasificare. respectă normele de convieţuire socială. alcătuieşte grupe de 1. utilizează formulele de politeţe în diferite situaţii. comparare. modul de exprimare a sentimentelor. grupare/regrupare. precum şi interdependenţa dintre ele. pătrat. 3. triunghi. valori umane-valori artistice. numără corect aceste obiecte realizează corespondenţa de unu la unu pentru a arăta că o grupă are mai multe sau mai puţine obiecte decât o alta.. gândurilor. apreciere a cantităţii prin punere în corespondenţă să numere de la 1 la 5 recunoscând grupele cu 1-5 obiecte şi cifrele corespunzătoare.5 peste linii punctate deja trasate. emoţiilor. prezintă în faţa colegilor diferite modalităţi de exprimare a sentimentelor.. 2. dreptunghi) numărat în intervalul 15 şi cifrele de la 1 la 5 adunare cu 1 unitate în intervalul 1-5. adresează întrebări în legătură cu cele observate. - 90 . - - modul de exprimare a sentimentelor. comportamente adecvate/inadecvate în OM ŞI SOCIETATE să cunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaţa socială. motivează de ce sunt mai multe/ mai puţine obiecte şi ce se poate face ca să fie „tot atâtea”. recunoaşte şi indică cifrele (intervalul 1-5). de la cel mai pătrunzător la cel mai slab şi invers. ordonează obiecte după miros. ideilor. gândurilor. regie (la teatru şi la film). - forme geometrice (cerc. 2. despre euritmie. precum şi reguli de securitate personală. trasează cifrele 1.:fiinţa umană ca parte integrantă a mediului). - mai slab şi invers. să comunice impresii. descoperă modalităţi noi de exprimare a emoţiilor şi sentimentelor prin antrenarea organelor de simţ şi a elementelor componente ale propriului corp. despre măşti şi despre balul mascat. idei pe baza observărilor efectuate. ordonare. tristeţe. comunică în cadrul grupului rezultatele investigaţiilor. - - discută despre diferitele tipuri de exprimare a sentimentelor şi emoţiilor: bucurie. furie etc. despre mimi şi mimă.

vioara. corespunzătoare specificului de vârstă al copilului preşcolar şi preocupărilor acestuia.).) sunetul vorbit si sunetul cântat diferenţieri de sunete după intensitate (tareîncet). valorificând deprinderile de lucru însuşite - îşi apreciază propriul comportament în raport cu persoane. dovedind. improvizează spontan scurte motive sincretice (text onomatopeic şi melodie.aţă. sârmă. raport cu exprimarea unui sentiment. corespunzătoare vârstei şi preocupărilor sale. manifestă spirit cooperant în activităţile de grup.).să aprecieze în situaţii concrete unele comportamente şi atitudini în raport cu norme prestabilite şi cunoscute să trăiască în relaţiile cu cei din jur stări afective pozitive. treptat. folosind un limbaj adecvat. şerveţel etc. tacâmuri. foarfece vesela. sunete produse de diferite instrumente muzicale (toba. text onomatopeic şi mişcare etc. clopoţel. hârtie creponată. după înălţime (înalte-joase) cântece. armonie. treptat. jocuri cu text si cant. chiar dacă acestea sunt în opoziţie cu trăirile proprii. audiţii adecvate varstei si temei de studiu. că a dobândit încredere în forţele proprii. jocuri muzicale. personaje şi situaţii cunoscute. lipici. - - ESTETIC ŞI CREATIV să diferenţieze auditiv timbrul şi intensitatea sunetelor din mediul apropiat şi al sunetelor muzicale să intoneze cântece pentru copii să exprime prin mişcare starea sufletească creată de muzica audiată să asculte şi să recunoască fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale. toleranţă. - - . diferenţiază şi reproduce sunete înalte şi joase (intervalul Sol-Do). - - - execută linii drepte sau curbe închise/deschise. cunoaşte materialele de lucru specifice activităţilor practice şi verbalizează acţiunile specifice întreprinse. obiecte sonore sau jucării muzicale (tobă. denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practicgospodăreşti: hârtie glasată. ascultă cu plăcere şi uneori chiar recunoaşte fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale. ac. pian etc. autonomie în activitatea zilnică. - manifestă atitudini tolerante faţă de reacţii emoţionale care sunt exprimate în jurul lor. concomitent cu învăţarea autocontrolului să cunoască şi să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activităţi practice să fie capabil să realizeze lucrări practice inspirate din natură şi viaţa cotidiană. să redea teme plastice specifice - diferenţiază şi reproduce sunete de intensităţi contrastante: tare-încet. împreună cu sau acompaniaţi de educatoare. tamburină etc. execută individual sau în grup tema dată. dobândeşte. 91 . acompaniază cântecele cunoscute cu mişcări corporale. singuri.cântă cu dezinvoltură cântece pentru copii. să manifeste prietenie. manifestă stabilitate şi perseverenţă în activitate. suitaş.

pensula. galben. planşeta etc. în condiţii variate. jocuri ale copiilor. tragere şi împingere dansuri populare. „Sentimente in lumea vie” etc. decorări.desenului/picturii. exprimă stări afective sau comportamente. să compună în mod original şi personal spaţiul plastic. să interpreteze liber. degetul etc.. distanţă. „In pasi de dans.) executa lucrări colective/individuale prin combinarea diferitelor tehnici de lucru: colaje. execută corect acţiunile motrice învăţate. dansuri tematice. acuarele. peisaje.. deprinderi motrice de bază: mers. ale altor culori şi nuanţe şi ale non-culorilor: negru. săritură deprinderi utilitar aplicative: târâre pe palme şi genunchi. prin lumea larga”. mers in echilibru între două linii trasate pe sol.) priveşte cu interes şi uneori chiar recunoaşte opere de artă naţionale şi universale. localizare) să fie apt să utilizeze deprinderile însuşite în diferite contexte - răspunde motric la o comandă dată. şezând şi în deplasare) să perceapă componentele spaţiotemporale (ritm.”. „In lumea povestilor/a teatrului”. plastilina. cât mai aproape de situaţiile reale.îşi coordonează mişcările cu ritmul solicitat de educatoare. mini-basket Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „Spune ce simti”. modelaj si pictura/colaj etc. pămătuful de vată. concursuri. desen grafic si pictura. durată. execută corect mişcările diferitelor segmente ale corpului. alb opere de arta adecvate varstei si temei de studiu. decolorarea. se raportează la un reper dat. propune posibilităţi de valorificare a lucrărilor (expoziţii. verde. euritmice mini-fotbal. . albastru. - - - - - PSIHOMOTRIC să-şi formeze o ţinută corporală corectă (în poziţia stând. şevalet. aniversari. folosindu-se de mişcare. activităţi cotidiene ale oamenilor) - executa efecte plastice cu pensula sau folosind diferite alte tehnici de lucru (suprapunerea. - denumiri ale obiectelor specifice: creion. „Hai la joaca!”. creativ lucrări plastice exprimând sentimente estetice să privească şi să recunoască creaţii artistice corespunzătoare specificului de vârstă al copilului preşcolar şi preocupărilor acestuia (portrete de copii. planşa. denumiri ale culorilor de baza: roşu. tombole etc. alergare. „Cum transmiti. se joacă (utilizând corect mişcările şi regulile) jocuri de mişcare pentru copii sau jocuri sportive. scene de familie. 92 . lut. corespunzătoare vârstei şi preocupărilor sale.

inclusiv la activităţile de joc. discută cu colegii şi cu educatoarea despre sentimente. de învăţare în grup. ia parte la activităţile de joc. demonstreaza înţelegerea textului apelând la diferite modalităţi de redare sau rememorare a acestuia (repovestire. răspunde adecvat (verbal sau comportamental) la ceea ce i se spune. gândurilor.Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim? Nivel de studiu: 5. continuând secvenţe de acţiuni. să audieze cu atenţie un text. - Sugestii de conţinuturi sentimente comportamente modul de exprimare al sentimentelor. concomitent cu imaginile din carte. cât şi în calitate de auditor. ascultă şi să reacţionează adecvat la poveşti. alte tipuri de text transmise fie prin citire sau povestire de către un adult. transmite un mesaj simplu în cadrul jocului sau activităţilor de învăţare.). ideilor modalităţi artistice de exprimare a sentimentelor. - Comportamente ia parte la discuţii în mici grupuri informale. ori ascultând povestea spusă de profesor. urmăreşte linia unei poveşti. o activitate. primeşte mesaje şi îndeplineşte instrucţiuni simple. fie prin mijloace audio-vizuale. despre rezolvarea unor conflicte în urma unei comunicări defectuoase etc. să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-a înţeles. atât în calitate de vorbitor. pronunţă corect sunetele limbii române. dobândeste informaţii prin ascultarea cu atenţie a mesajului. poezii. dramatizare. se exprima coerent pentru a se face înţeles. ideilor valori umane-valori artistice să înţeleagă şi să transmită mesaje simple. solicita ajutorul adultului atunci când nu înţelege un mesaj. ştie să se prezinte şi să facă prezentări. - - să distingă sunetele ce compun - 93 . întrebuinţeaza regulile unui dialog. gândurilor. desen etc. idei şi modalităţile de exprimare ale acestora. să reacţioneze la acestea. sugereazeace este de făcut mai departe într-un joc. întreabă şi răspunde la întrebări.6/7ani Domenii experienţiale LIMBĂ ŞI COMUNICARE Obiective de referinţă să participe la activităţile de grup.

Ce înseamnă? utilizeaza treptat sinonime. utilizând intuitiv elementele expresive să înţeleagă că tipăritura (scrisul) are înţeles (semnificaţie). să manifeste interes pentru citit - 94 . cu sprijinul educatoarei şi folosind indicaţiile sugerate de text. învaţă cuvinte noi în cadrul jocurilor sau activităţilor de învăţare propriuzisă. discută despre cărţi (poveşti. rime. să-şi îmbogăţească vocabularul activ şi pasiv pe baza experienţei. ghicitori.cuvintele şi să le pronunţe corect.înţelege felul în care propoziţiile sunt alcătuite din cuvinte. de unde începe. - - înţelege şi spune că scrisul. reţine expresii ritmate şi rimate. antonime. recită poezii cu respectarea intonaţiei. spune dacă şi de ce i-au plăcut sau nu cărţi/poveşti/poezii cu care a venit în contact. utilizând vorbirea dialogată. ritmului. utilizează calităţile expresive ale limbajului oral şi ale celui corporal în transmiterea unor idei şi sentimente. cum se întorc paginile. silabe. să nu o murdărească. povestiri. cuvintele scrise dintr-o carte ne spun o poveste. pune şi răspunde la întrebări de tipul: De ce?. Când?. numeşte sau marchează grafic sunetul iniţial. creează.. iar silabele din sunete. Unde?. în concordanţă cu mesajul transmis. utilizând intuitiv elementele expresive ale limbajului . cuvintele din să recepteze un text care i se citeşte ori i se povesteşte.). aspecte ale vieţii sociale etc. final sau median din cuvântul pronunţat oral. înţelegând în mod intuitiv caracteristicile expresive şi estetice ale acestuia - să fie capabil să creeze el însuşi (cu ajutor) structuri verbale. structuri verbale. ştie cum să se poarte cu o carte: cum să o deschidă. mici dramatizări. realizeaza mini-dramatizări sau jocuri de rol pornind de la textul unei povestiri sau poezii. cele din ziare ne povestesc despre lucruri care se petrec în lume. alcătuieste propoziţii simple şi dezvoltate (despre obiecte şi fiinţe familiare. activităţii personale şi/sau a relaţiilor cu ceilalţi şi simultan să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical. intuieşte sensul unui cuvânt în cadrul jocurilor. mici povestiri. poezii) care i s-au citit ori la ale căror ilustraţii au privit. solicita explicarea unui cuvânt necunoscut. personaje din poveşti. cuvintele din revistele sportive ne vorbesc despre sportivi etc. situaţiilor de învăţare. omonime.„citeşte” succesiuni de imagini alcătuind o naraţiune pe baza lor. pauzei. - recunoaşte. să nu îndoaie foile. . nuanţarera vocii. rime. intonaţia. singur sau cu sprijin. ghicitori.

imagini şi eventuale cuvinte sau texte pe care adultul i le citeşte. în jocurile de rol ori în alte tipuri de jocuri (ex. cerculeţe.citit”.).ou” sau două jetoane pe care scrie . albume) folosindu-se de decupaje ale literelor sau cuvintelor. din catalog (prezent – P. încurajaţi de educatoare. „scrie” litere cunoscute cu ajutorul propriului corp sau a unor părţi componente (ex. cu ajutor acordat sau din proprie iniţiativă. recunoaşte şi identifică după formă literele şi cifrele şi să le denumească (litere familiare.şi cifrele 15). utilizează. săgeţi. în grupă. din lista cu sarcini a copilului de serviciu etc. reviste pentru copii informaţii (imagini. cărţi.: tot ce găseşte despre pisică.. urs. copilul va hotărî dacă se potrivesc cu sarcina primită).. utilizeaza corect caietul de „scriere” (tip matematică/geometrie sau dictando). simboluri pentru a transmite semnificaţie . recunoaşte global şi contextual (ajutându-se de imagini) cuvinte sau simboluri din calendarul naturii.: jocuri de mişcare). leagă sunetul de litera de corespondentă. din numele propriu/uşor de recunoscut: A. să utilizeze desene. soare etc. recunoaşte global două cuvinte identice însoţite de imaginea corespunzătoare (ex... O. jurnale. dintr-o librărie etc. ştie să se descurce în biblioteca clasei. învăţând să le traseze. literelor şi cifrelor. - - 95 .caută în dicţionare. locuri ale participanţilor sau obiectelor într-un joc/context dat etc.mama” etc. de scrierea personală şi de orice altă modalitate. I.: să potrivească două jetoane pe care este desenat un ou.C. B. povesteşte ceea ce a .- discută despre personaje din poveşti. pentru a semnifica direcţii. sau text) despre tema dată (ex. răsucit pe o parte şi curbat spre interior de la ambele extremităţi). la ale cărei imagini doreşte să se uite sau una din cărţile elaborate de copii. găseste locul unde sunt cărţile pentru copii în biblioteca clasei. să aleagă cartea care doreşte să îi fie citită ori o carte anume.: litera C poate fi „scrisă” prin aşezarea pe sol a corpului. litere etc. să recunoască cuvinte simple şi litere în contexte familiare - - să utilizeze materiale scrise în vederea executării unei sarcini date. litere - - să înţeleagă semnificaţia cuvintelor. U etc. contribuie la scrieri colective (dicţionare. alături fiind scris .. absent – A).. cruciuliţe. să fie capabil să îi aducă educatoarei o carte anume.

. - ale obiectelor după formă. ordonează obiectele după sunetul pe care îl emit. grupare/regrupare. 2. idei pe baza observărilor efectuate - - discută despre diferitele tipuri de exprimare a sentimentelor şi emoţiilor: bucurie. denumirea obiectelor. de la culoarea/ nuanţa cea mai deschisă la cea mai închisă şi invers. numărat in intervalul 110. dreptunghi) recunoaştere şi trasare cifre de la 1 la 10. decoruri şi costumaţie. precum şi interdependenţa dintre ele să comunice impresii. despre mimi şi mimă. ca bază a cunoştinţelor matematice referitoare la recunoaşterea. adresează întrebări în legătură cu cele observate. realizează corespondenţa de unu la unu pentru a arăta că o grupă are mai multe sau mai puţine obiecte decât o alta. apreciind global unde sunt mai multe/ mai puţine. gândurilor. a filmului etc. idei proprii. formă. culoare (3-5 culori). ideilor (observare). furie etc. 2. mărime. lăţime (3-5 dimensiuni) forme geometrice (cerc. lungime) sau prin numirea unei proprietăţi comune . trasează cifrele 1. - modul de exprimare a sentimentelor. recunoaşte şi indică cifrele (intervalul 1-5). mărime (3-5 dimensiuni). 96 . alcătuieşte grupe de 1. numără corect aceste obiecte. motivează de ce sunt mai multe/ mai puţine obiecte şi ce se poate face ca să fie „tot atâtea”. operaţii de adunare cu 1-2 unităţi în intervalul 1-10. de la cel mai tare la cel mai slab şi invers. de la cel mai pătrunzător la cel mai slab şi invers. lungime.).5 peste linii punctate deja trasate. compară grupele formate. tristeţe. ordonare. constituirea de grupuri/ mulţimi.diferenţieri - ordonează obiectele după culoare. mărime. recunoaşte asemănările şi deosebirile dintre grupuri. comparare.ŞTIINŢE să-şi îmbogăţească experienţa senzorială. gânduri. lumea teatrului. clasifică obiecte/fiinţe după diverse criterii (culoare. cu sentimente.…5 obiecte (la grupa mică).. clasificare. apreciere a cantităţii prin punere în corespondenţă să numere de la 1 la 5 recunoscând grupele cu 1-5 obiecte şi cifrele corespunzătoare - trasează peste modelul punctat al literei de tipar sau cifrei. pe baza unor însuşiri comune (formă.. - .: fiinţa umană ca parte integrantă a mediului. pătrat. să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare (ex. despre euritmie. ordonează obiecte după miros. cantitatea lor. regie (la teatru şi la film). triunghi. clasificarea. 3. culoare) luate în considerare separat sau mai multe simultan să efectueze operaţii cu grupele de obiecte constituite în funcţie de diferite criterii date ori găsite de el însuşi: triere. descoperă modalităţi noi de exprimare a emoţiilor şi sentimentelor prin antrenarea organelor de simţ şi a elementelor componente ale propriului corp.

ideilor. acompaniază cântecele cunoscute cu mişcări corporale. vioară. să cunoască şi să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activităţi practice să fie capabil să realizeze lucrări practice inspirate din natură şi viaţa cotidiană. dobândit încredere în forţele proprii. sârmă. învaţă să aştepte într-o situaţie dată. personaje şi situaţii cunoscute.aţă. tamburină etc. denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practicgospodăreşti: hârtie glasată. comportamente adecvate/inadecvate în raport cu exprimarea unui sentiment. treptat. lipici.OM ŞI SOCIETATE să cunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaţa socială. trompetă. împreună cu sau acompaniaţi de educatoare. ac. folosind un limbaj adecvat. îşi apreciază propriul comportament în raport cu persoane. valorificând deprinderile de lucru însuşite - - . .cunoaşte materialele de lucru specifice activităţilor practice şi verbalizează acţiunile specifice întreprinse. diferenţiază şi reproduce sunete de intensităţi contrastante: tare-încet. . precum şi reguli de securitate personală să aprecieze în situaţii concrete unele comportamente şi atitudini în raport cu norme prestabilite şi cunoscute să trăiască în relaţiile cu cei din jur stări afective pozitive. armonie. manifesta un comportament de cooperare în grup pentru îndeplinirea unei activităţi comune.). concomitent cu învăţarea autocontrolului - comunică în cadrul grupului rezultatele investigaţiilor. clopoţel. prezintă în faţa colegilor diferite modalităţi de exprimare a sentimentelor. emoţiilor. modul de exprimare a sentimentelor. că a ESTETIC ŞI CREATIV să diferenţieze auditiv timbrul şi intensitatea sunetelor din mediul apropiat şi al sunetelor muzicale să intoneze cântece pentru copii să exprime prin mişcare starea sufletească creată de muzica - - . manifestă spirit cooperant în activităţile de grup.dobândeşte. execută individual sau în grup tema dată. foarfece vesela. -conştientizeaza consecinţele pozitive şi negative ale actelor sale de comportament asupra sa şi asupra celorlalţi. utilizează formulele de politeţe în diferite situaţii. chiar dacă acestea sunt în opoziţie cu trăirile proprii. gândurilor. ideilor. toleranţă. să manifeste prietenie. diferenţiază şi reproduce sunete înalte şi joase (intervalul Sol-Do). sunete din natură. valori umane-valori artistice. chitară. şerveţel etc. autonomie în activitatea zilnică. sunete ale obiectelor din mediul apropiat sunete produse de diferite obiecte sonore sunete produse de diferite instrumente muzicale (tobă. tacâmuri.manifestă stabilitate şi perseverenţă în activitate.cântă cu dezinvoltură cântece pentru copii. - manifestă atitudini tolerante faţă de reacţii emoţionale care sunt exprimate în jurul lor. treptat. pian. dovedind. - 97 . suitaş. hărtie creponată. obiecte sonore sau jucării muzicale (tobă. respectă normele de convieţuire socială. singuri.

- fluier etc. planşetă etc. jocuri muzicale. corespunzătoare vârstei şi preocupărilor sale. concursuri. - 98 . spate. denumiri ale culorilor de bază: roşu. jocuri ale copiilor. denumirea unor părţi ale corpului implicate in mişcare (braţe. durată (lungi-scurte) cântece. alb şi ale unor nuanţe ce rezultă din combinarea culorilor de bază cu non-culorile opere de arta adecvate varstei si temei de studiu. în condiţii variate. şezând şi în deplasare) să perceapă componentele spaţiotemporale (ritm.). şevalet. - improvizează spontan scurte motive sincretice (text onomatopeic şi melodie. cap. executa efecte plastice cu pensula sau folosind diferite alte tehnici de lucru (suprapunerea. execută corect acţiunile motrice învăţate. descrie lucrările proprii sau ale celorlalţi copii. degetul etc. audiţii adecvate varstei si temei de studiu. peisaje. intensitate (tare.-descopera semnificaţia lucrărilor din analiza culorilor.) priveşte cu interes şi uneori chiar recunoaşte opere de artă naţionale şi universale. să redea teme plastice specifice desenului/picturii. propune posibilităţi de valorificare a lucrărilor (expoziţii. text onomatopeic şi mişcare etc. pensula. tombole etc. durată. verde.) deprinderi motrice de bază: mers şi variante - să interpreteze liber. galben. - - execută linii drepte sau curbe închise/deschise. activităţi cotidiene ale oamenilor) PSIHOMOTRIC să-şi formeze o ţinută corporală corectă (în poziţia stând. aniversari. execută corect mişcările diferitelor segmente ale corpului. localizare) să fie apt să utilizeze deprinderile însuşite în diferite contexte - - - răspunde motric la o comandă dată. corespunzătoare vârstei şi preocupărilor sale. albastru. particpa la crearea cadrului estetic specific ambiental. să compună în mod original şi personal spaţiul plastic. lut.) sunetul vorbit şi sunetul cântat diferenţieri de sunete după: înălţime (înalte. modifica modelul dat prin adăugare sau restructurare. acuarele. încet).audiată să asculte şi să recunoască fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale. cât mai aproape de situaţiile reale. scene de familie. decorări. ale non-culorilor: negru. palme. ţinând cont de aspectul lor şi de sentimentele pe care acestea le trezesc în sufletul copilului. se raportează la un reper dat. corespunzătoare specificului de vârstă al copilului preşcolar şi preocupărilor acestuia. genunchi. desen grafic si pictura. - să privească şi să recunoască creaţii artistice corespunzătoare specificului de vârstă al copilului preşcolar şi preocupărilor acestuia (portrete de copii. îşi coordonează mişcările cu ritmul solicitat de educatoare. pămătuful de vată. modelaj si pictura/colaj etc.) executa lucrări colective/individuale prin combinarea diferitelor tehnici de lucru: colaje. creativ lucrări plastice exprimând sentimente estetice . formelor. gat. joase). jocuri cu text si cânt. plastilina. ascultă cu plăcere şi uneori chiar recunoaşte fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale. decolorarea. denumiri ale obiectelor specifice: creion. picioare. liniilor. planşă. coate etc. distanţă.

). comunitate/individ. „Sentimente in lumea vie” etc. Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „Spune ce simti”. „Scrisuri si scrieri”.să se folosească de acţiunile motrice învăţate pentru a exprima sentimente şi/sau comportamente. săritură în adâncime deprinderi utilitar aplicative: târâre pe coate şi abdomen. se joacă (utilizând corect mişcările şi regulile) jocuri de mişcare pentru copii sau jocuri sportive.. . - - de mers. rezultate etc. euritmice.. Sugestii de conţinuturi munca fizică/ munca intelectuală. săritură în lungime. o activitate. întreabă şi răspunde la întrebări. Cine şi cum planifică/organizează o activitate? Nivel de studiu: 3-5 ani Domenii experienţiale LIMBĂ ŞI COMUNICARE Obiective de referinţă să participe la activităţile de grup. cât şi în calitate de auditor.dansuri populare. continuând secvenţe de acţiuni. inclusiv la activităţile de joc. atât în calitate de vorbitor. mers in echilibru pe o suprafaţă înclinată şi pe o linie trasată pe sol. „In pasi de dans. de învăţare în grup. rezultate ale activităţii. dansuri tematice. reguli de comportare şi paşi necesari în desfăşurarea acestor activităâţi/meserii. „Idei si păreri”.”. alergare şi variante de alergare. pentru a răspunde la diferiţi stimuli (situaţii). se exprima într-un limbaj adecvat. ia parte la activităţile de joc. la diferite ritmuri. Comportamente ia parte la discuţii în mici grupuri informale. folosindu-se de mişcare. „Hai la joaca!”. desfăşurate de ei. „Cum transmiti. - exprimă stări afective sau comportamente. mini-basket . sugerează ce este de făcut mai departe într-un joc. exprima stări afective sau comportamente. meserii sau profesii cunoscute. prin lumea larga”. tragere şi împingere mini-fotbal. proces şi planificare (pasi într-un proces de planificare). folosindu-se de mişcare.discută cu colegii şi cu educatoarea despre subiecte cunoscute (activităţi - 99 . atunci când se cere să relateze ce s-a întâmplat cu propriul corp în timpul activităţii. „In lumea povestilor/a teatrului”.

să înţeleagă şi să transmită mesaje simple; să reacţioneze la acestea. să audieze cu atenţie un text, să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-a înţeles. să recepteze un text care i se citeşte ori i se povesteşte, înţelegând în mod intuitiv caracteristicile expresive şi estetice ale acestuia. să înţeleagă că tipăritura (scrisul) are înţeles (semnificaţie). -

ştie să se prezinte; învaţă cuvinte noi şi le utilizează în cadrul jocurilor sau activităţilor de învăţare. transmite un mesaj simplu în cadrul jocului sau activităţilor de învăţare (ex.: prin telefon de jucărie sau real); primeşte mesaje, îndeplineşte instrucţiuni simple; compune, treptat, propoziţii din două, trei sau mai multe cuvinte; răspunde adecvat (verbal sau comportamental) la ceea ce i se spune; solicită ajutorul adultului atunci când nu înţelege un mesaj. urmăreşte linia unei poveşti, concomitent cu imaginile din carte, ori ascultând povestea spusă de profesor; răspunde la întrebări privind conţinutul unui text, a unei povestiri scurte. reţine expresii ritmate şi rimate; recită poezii cu respectarea intonaţiei, ritmului, pauzei, în concordanţă cu mesajul transmis; realizează mini-dramatizări sau jocuri de rol pornind de la textul unei povestiri sau poezii, utilizând vorbirea dialogată, nuanţarera vocii, intonaţia, cu sprijinul educatoarei şi folosind indicaţiile sugerate de text. ,,citeşte” succesiuni de imagini alcătuind o naraţiune pe baza lor; învaţă să „citească” imaginile dintr-o pagină de la stânga la dreapta şi de sus în jos. discută despre cărţi (poveşti, poezii) care i s-au citit ori la ale căror ilustraţii au privit; discută despre personaje din poveşti; povesteşte ceea ce a ,,citit”. recunoaşte (,,citeşte”) în viaţa zilnică şi în cadrul jocurilor de rol indicatoarele pentru ,,staţie de metrou”, ,,staţie de autobuz”, ,,ieşire”, ,,intrare”, numele diferitelor instituţii: grădiniţă, spital, şcoală etc; recunoaşte global şi contextual (ajutându-se de imagini) cuvinte sau simboluri din calendarul naturii, din catalog (prezent – P, absent – A), din lista cu sarcini a copilului de serviciu etc. caută în dicţionare, cărţi, reviste pentru copii informaţii despre tema dată

-

reguli şi comportamente; răsplata muncii.

-

să manifeste interes pentru citit.

-

să recunoască cuvinte simple şi litere în contexte familiare.

-

-

să utilizeze materiale scrise în

-

100

vederea executării unei sarcini date să utilizeze efectiv instrumentele de scris, stăpânind deprinderile motrice elementare necesare folosirii acestora. să recunoască literele alfabetului şi alte convenţii ale limbajului scris. -

(ex.: imagini şi eventuale cuvinte sau texte pe care adultul i le citeşte; copilul va hotărî dacă se potrivesc cu sarcina primită); pune la un loc informaţia necesară (ex.: alcătuirea unui album despre familie sau despre el). cunoaşte modul corect de utilizare a hârtiei, creionului, creioanelor colorate, creioanelor cu mină ceramica, cretei etc.

- execută elemente grafice elementare (trasare liberă, colorare);
urmăreşte perceptiv şi motric anumite trasee (ex.: labirintul); -completează desene simple, începute, cu părţile care lipsesc; respectă reguli/ condiţii minime ale actului scrierii: poziţia corectă a corpului, a mâinii şi a instrumentului de scris în mână. decupaje, de scrierea personală şi de orice altă modalitate.

să descopere că scrierea îndeplineşte anumite scopuri, cerinţe sociale şi să se folosească de această descoperire. ŞTIINŢE să-şi îmbogăţească experienţa senzorială, ca bază a cunoştinţelor matematice referitoare la recunoaşterea, denumirea obiectelor, cantitatea lor, clasificarea, constituirea de grupuri/ mulţimi, pe baza unor însuşiri comune (formă, mărime, culoare) luate în considerare separat sau mai multe simultan să înţeleagă şi să numească relaţiile spaţiale relative, să plaseze obiecte într-un spaţiu dat ori să se plaseze corect el însuşi în raport cu un reper dat.

- - contribuie la scrieri colective (dicţionare, jurnale, albume) folosindu-se de

- -observă obiectele din sala de grupă, camera proprie etc.;
recunoaşte/ numeşte obiectele indicate; clasifică obiecte/fiinţe după diverse criterii (culoare, formă, mărime) sau prin numirea unei proprietăţi comune; recunoaşte asemănările şi deosebirile dintre grupuri; motivează apartenenţa unui obiect la o grupă dată; puţine spune care obiect este mai aproape sau mai departe, luându-se pe sine ca punct de reper; spune unde se găseşte el în raport cu un anumit obiect din spaţiu (în cameră, în afara camerei, pe scaun, sub masă, lângă colegul său etc.); plasează obiectele peste, pe, deasupra, dedesubt, înăuntrul sau în afara unui spaţiu/ obiect; învaţă schema corporală, cu accent pe relaţia dreapta-stânga (după 4 ani).

- diferenţieri ale
obiectelor după forma, mărime (mare, mic, mijlociu), culoare (2-3 culori), lungime (3 lungimi) apreciere globală a cantităţii si apreciere prin punere in perechi in limitele 1-5 (multe, puţine, mai mult decât..., mai puţin decât..., tot atâtea) forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi) poziţii spaţiale: sus, jos, deasupra, sub, la

-

- - compară grupele formate, apreciind global unde sunt mai multe/ mai

-

-

101

să recunoască, să denumească, să construiască şi să utilizeze forma geometrică cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi în jocuri să numere de la 1 la 5 recunoscând grupele cu 1-5 obiecte şi cifrele corespunzătoare.

- recunoaşte şi denumeşte figuri geometrice în mediul ambiant sau cu
ajutorul materialelor puse la dispoziţie (cerc, pătrat, eventual triunghi – după 4 ani); trasează figuri geometrice cunoscute trecând cu creionul peste o linie deja trasată. ani); numără corect aceste obiecte; descoperă care cifră lipseşte într-un şir dat; recunoaşte şi denumeşte cifre în intervalul 1-3 (până la 4 ani) şi 1-5 (după 4 ani). execută serii de obiecte (mărgele, boabe, bucăţi de hârtie) realizând structuri simple şi folosindu-se de criteriile cunoscute sau date de educatoare; deduce ce element urmează într-o serie, analizând elementele anterioare ale acesteia. descoperă elemente componente ale mediului înconjurător prin antrenarea organelor de simţ; enumeră şi descrie părţi componente ale corpului omenesc; adresează întrebări în legătură cu cele observate; comunică în cadrul grupului rezultatele investigaţiilor; pune întrebări legate de aspectele ce prezintă interes pentru el din tema abordată; caută informaţii suplimentare despre tema studiată, antrenând părinţii, educatoarea, alte surse de informare. cunoaşte tipurile de activităţi zilnice desfăşurate în comunitatea în care trăieşte (sănătate, educaţie, transporturi, agricultură, meşteşuguri etc). -

- alcătuieşte grupe de obiecte în limitele 1-3 (până la 4 ani) şi 1-5 (după 4
-

dreapta, la stânga etc. numărat in intervalul 15 si cifrele de la 1 la 5 adunare şi scădere cu 1 unitate în intervalul 1-5

să realizeze serieri de obiecte pe baza unor criterii date ori găsite de el însuşi

-

să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare (obiecte, aerul, apa, solul, vegetaţia, fauna, fiinţa umană ca parte integrantă a mediului, fenomene ale naturii), precum şi interdependenţa dintre ele. să cunoască elemente ale mediului social şi cultural, poziţionând elementul uman ca parte integrantă a mediului să comunice impresii, idei pe baza observărilor efectuate. -

-

adresează întrebări în legătură cu aspectele studiate/observate; interpretează date şi simboluri din care să extragă informaţii (calendarul naturii, tabelul responsabilităţilor, jurnalul grupei); relatează activităţi umane din mediile antropizate studiate (oraşul, satul, cartierul);

102

să aplice norme de comportare specifice asigurării sănătăţii şi protecţiei omului şi naturii. OM ŞI SOCIETATE să cunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaţa socială, precum şi reguli de securitate personală.

comunică în cadrul grupului rezultatele investigaţiilor. respectă regulile de igienă individuală şi colectivă; cunoaşte existenţa unor comportamente excesive care pot afecta sănătatea (consumul de alcool, tutun, cafea etc.); respectă regulile de convieţuire socială manifestând un comportament civilizat în relaţiile cu cei din jur (copii, adulţi). zilnice;

- îşi prezintă membrii familiei, colegii, prietenii, vecinii cu activităţile lor - se prezintă pe sine şi activităţile zilnice; - răspunde şi formulează întrebări referitoare la identitatea muncă şi
activităţi diverse, mod de planificare, rezultate. învaţă să aştepte într-o situaţie dată; îşi cunoaşte responsabilităţile în microgrupul din care face parte; acceptă şi oferă sprijin; manifestă atitudini tolerante faţă de alţi copii care aparţin diferitelor confesiuni/categorii minoritare; dobândeşte, treptat, autonomie în activitatea zilnică; respectă normele de convieţuire socială. îşi apreciază propriul comportament în raport cu persoane, personaje şi situaţii cunoscute.

să-şi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului în care trăieşte (familie, grădiniţă, grupul de joacă)

să aprecieze în situaţii concrete unele comportamente şi atitudini în raport cu norme prestabilite şi cunoscute să trăiască în relaţiile cu cei din jur stări afective pozitive, să manifeste prietenie, toleranţă, armonie, concomitent cu învăţarea autocontrolului. să cunoască şi să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activităţi practice. să fie capabil să realizeze lucrări practice inspirate din natură şi viaţa cotidiană, valorificând deprinderile de lucru însuşite.

-

-

reacţionează pozitiv la o promisiune făcută; manifestă încredere, sinceritate, curaj în raport cu sine şi cu ceilalţi; acceptă diversitatea de opinii şi atitudini. cunoaşte materialele de lucru specifice activităţilor practice şi verbalizează acţiunile specifice întreprinse, folosind un limbaj adecvat. execută individual sau în grup tema dată; execută lucrări practice din materiale diferite, combinându-le între ele (mobilier din deşeuri de lemn, colaje, jucării, machete, diorame).

- denumiri ale obiectelor
specifice activităţilor practice şi practicgospodăreşti: hârtie glasată, hârtie creponată, lipici, sârmă, suitaş, ac,aţă, foarfece vesela,

-

103

să dobândească comportamente şi atitudini igienice corecte faţă de propria persoană şi faţă de alte fiinţe şi obiecte.

-

se autoserveşte în situaţii simple care impun acest lucru (masă, spălător, dormitor, activităţi); ordonează jucăriile şi obiectele din ambient, dezvoltându-şi spiritul de ordine şi curăţenie; spală fructele şi legumele şi participă la prepararea unor salate şi produse de patiserie cu acestea; participă la aranjarea şi servirea mesei. pregăteşte o masă festivă alături de adulţi; ştie să facă o invitaţie, să răspundă la o invitaţie şi cum să se comporte într-o vizită; manifestă simpatie faţă de cei din jur (oameni şi animale). - acompaniază cântecele cunoscute cu mişcări corporale, obiecte sonore sau jucării muzicale (tobă, clopoţel, tamburină etc.). asociază mişcarea liberă cântecului(3 ani), mişcarea sugerată de timpii egali ai măsurii sau de text (după 3 ani). -exprimă prin mişcare liberă sau impusă de caracterul unor cântece pentru copii, a unor piese populare din zonă şi a unor fragmente din muzica cultă, sugestive pentru specificul de vârstă al copiilor, starea sufletească creată. ascultă cu plăcere fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale, corespunzătoare vârstei şi preocupărilor sale.

tacâmuri, şerveţel etc.

să se comporte adecvat în diferite contexte sociale.

-

ESTETIC ŞI CREATIV

să acompanieze ritmic cântecele să asocieze mişcările sugerate de textul cântecului cu ritmul acestuia să exprime prin mişcare starea sufletească creată de muzica audiată să asculte şi să recunoască fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale, corespunzătoare specificului de vârstă al copilului preşcolar şi preocupărilor acestuia. să redea teme plastice specifice desenului.

-

-

-

cunoaşte materialele de lucru specifice activităţilor artistico-plastice; execută linii drepte sau curbe închise/deschise; utilizează corect instrumentele de lucru (creion, pensulă, carioca, cretă, ceracolor etc.) în exprimarea liberă a gestului grafic (chiar şi prin mâzgălituri); execută trasee utilizând diferite instrumente de lucru şi diferite suporturi (hârtie, carton, sticlă, lemn etc.); colorează diferite imagini, respectând conturul acestora; completează lacune din desene;

-

104

unor obiecte (în desene individuale sau colective). ghemotocul de hârtie.trasează linii în duct continuu. să interpreteze liber. presare. palma. - să compună în mod original şi personal spaţiul plastic.- dispune alternativ două sau mai multe elemente decorative. aplatizare.cunoaşte şi foloseşte echipamentul specific la activităţile de educaţie fizică. ştampila. culoarea (cu pensula. cu teme date sau la liberă alegere. descoperă semnificaţia lucrărilor proprii/ale altor copii prin analiza formelor. plastilină. respectă regulile de igienă individuală şi colectivă. propune posibilităţi de valorificare a lucrărilor (expoziţii. modelează forme de bază (minge. peisaje. decolorare. mişcare circulară. adăugarea unor linii/puncte). rupere. pe suprafeţe date sau libere. aplică. cocă) prin frământare. degetul. să privească şi să recunoască creaţii artistice corespunzătoare specificului de vârstă al copilului preşcolar şi preocupărilor acestuia (portrete de copii. tombole etc. adâncire. - deprinderi motrice de bază: mers cu variante de mers. forme spontane şi elaborate prin tehnici specifice picturii. pregăteşte materialul de modelat (lut. corespunzătoare vârstei şi preocupărilor sale. respectă poziţia de lucru faţă de suportul de lucru. jocuri ale copiilor. stropire. scene de familie. suprapunere. alergare cu 105 . modelează prin: mişcare translatorie a palmelor faţă de planşetă împreunarea capetelor prin lipire.) elaborează creaţii individuale şi colective cu şi fără temă dată. buretele. aniversari. ţesături rare. prin prelucrarea formelor spontane (punct. concursuri. . creativ lucrări plastice exprimând sentimente estetice. - să exerseze deprinderile tehnice specifice modelajului în redarea unor teme plastice. apăsare. - PSIHOMOTRIC . tubul). liniilor. decorări. peria. obţine efecte plastice prin combinarea culorilor sau alte tehnici (fuzionare.) priveşte cu interes şi uneori chiar recunoaşte opere de arta naţionale şi universale. omuleţul etc. pentru a reda imaginea să obţină efecte plastice. realizează compoziţii plastice. redă prin desen obiecte/personaje reale sau imaginare. ghemul de aţă. participă la crearea cadrului estetic specific ambiental. activităţi cotidiene ale oamenilor) să cunoască şi să aplice regulile de igienă referitoare la igiena echipamentului. plierea hârtiei). în diferite poziţii. culorilor etc.

la rândul său. fenomene ale naturii. tragere şi împingere. comunitate/individ. „De pe câmp. euritmice mini-fotbal. proces şi planificare (pasi într-un proces de planificare). rezultate ale activităţii. execută corect mişcările diferitelor segmente ale corpului. săritură deprinderi utilitar aplicative: târâre pe palme şi genunchi. concomitent cu imaginile din carte. îşi coordonează mişcările cu ritmul solicitat de educatoare.să-şi formeze o ţinută corporală corectă (în poziţia stând. „Artişti populari şi meşteri făurari” etc. plante. - Sugestii de conţinuturi munca fizică/ munca intelectuală. ia parte la activităţile de învăţare in grup (sugerează ce este de făcut mai departe intr-o activitate/intr-un joc etc. - - 106 . „Cum se construiesc casele?”. pe masa noastră”. - Comportamente discută cu colegii şi cu educataorea despre vieţuitoare. utilaje şi echipamente cu care intră în contact sau care le sunt prezentate. utilizează calităţile expresive ale limbajului oral şi ale celui corporal în transmiterea unor idei şi sentimente. localizare) să fie apt să utilizeze deprinderile însuşite în diferite contexte - cunoaşte schema corporală. ori ascultând povestea spusă de profesor şi povesteşte. organizare/haos. - variante de alergare.. să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-a înţeles. durată. răspunde motric la o comandă dată. mers in echilibru între două linii trasate pe sol. reguli şi comportamente. poveşti/istorioare cunoscute. urmăreşte linia unei poveşti. se raportează la un reper dat. Cine şi cum planifică/organizează o activitate? Nivel de studiu: 5 – 6/7 ani Domenii experienţiale LIMBĂ ŞI COMUNICARE Obiective de referinţă să participe la activităţile de grup. cât şi în calitate de auditor să audieze cu atenţie un text. materiale şi produse. se joacă (utilizând corect mişcările şi regulile) jocuri de mişcare pentru copii adecvate temei studiate. mini-basket Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „La piaţă”. „Haideţi în excursie!”. „Cine face asta?”. „În grădiniţa noastră…”. inclusiv la activităţile de joc.). şezând şi în deplasare) să perceapă componentele spaţiotemporale (ritm. căţărare dansuri tematice. atât în calitate de vorbitor. distanţă.

treptat. recunoaşte. întelege diferenţa dintre desen (imagine) şi scris indică (arată unde este) scrisul în cărţi. poate spune dacă şi de ce i-au plăcut sau nu (poveşti/poezii cu care a venit în contact). urmărind indiciile oferite de imagini. fiinţe familiare. indică scrisul în mediul înconjurător (nume de străzi. dulap. indicatoare. prezintă colegilor cuvinte noi în cadrul jocurilor sau activităţilor. învaţă cuvinte noi în cadrul jocurilor sau a activităţilor de învăţare propriuzisă. prietenii despre cărţi (poveşti. alcătuieşte propoziţii simple şi dezvoltate (despre obiecte. ziare. plăcuţe cu numere de maşini. pune întrebări şi raspunde la cele adresate lui. să recunoască existenţa scrisului oriunde îl întâlneşte - să înţeleagă că tipăritura (scrisul) are înţeles (semnificaţie) să găsească ideea unui text. nuanţarera vocii. cu sprijinul educatoarei şi folosind indicaţiile sugerate de text. firme. nume de produse etc. discută despre personaje din poveşti. cuvintele din silabe. sentimentul de împlinire de după finalizarea unei activităţi cu succes. utilizează cuvinte noi în contexte adecvate.. personaje din poveşti . reviste. sunetul cu litera corespondentă şi trasează litere sau cuvinte după un model dat sau peste modelul punctat. discută cu colegii.). ne arată ce este înăuntru. - răsplata muncii. iar silabele din sunete. o cutie etc. pronunţă corect sunetele limbii române. povesteşte ceea ce a . numeşte şi marchează grafic sunetul final. intonaţia. activităţii personale şi/sau a relaţiilor cu ceilalţi şi simultan să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical - realizează mini-dramatizări sau jocuri de rol pornind de la textul unei povestiri sau poezii. poezii) care i sau citit ori la ale căror ilustraţii au privit. interior sau iniţial din cuvântul pronunţat oral. poate să înţeleagă şi poate sa spună că o etichetă scrisă pe un sertar. parintii. solicită explicarea cuvintelor noi. leagă cuvântul oral de imagine si de cuvântul scris alăturat. - să manifeste interes pentru citit - 107 . înţelegând ca acestea sunt nume. asociază. poate citi succesiuni de imagini alcătuind o naraţiune pe baza lor.aspecte ale vieţii sociale. utilizând vorbirea dialogată. înţelege felul în care propoziţiile sunt alcătuite din cuvinte.- să distingă sunetele ce compun cuvintele şi să le pronunţe corect să-şi îmbogăţească vocabularul activ şi pasiv pe baza experienţei.citit”. filme etc.

trei sau mai multe cuvinte (iniţial cu sprijin). urs. - să utilizeze efectiv instrumentele de scris. în jocurile de rol ori în alte tipuri de jocuri (ex. .: tot ce găseşte despre pisică. cărţi. litere sau text) despre tema dată (ex. familiare (iniţial după model şi apoi independent). spaţierea. utilizează. pentru a semnifica direcţii.să recunoască literele alfabetului şi alte convenţii ale limbajului scris să utilizeze materiale scrise în vederea executării unei sarcini date - cunoaşte cum se împrumută cărţi din biblioteca clasei şi obligatia de a le pune la loc . despre planificarea acestora şi rezultatele lor etc.trasează semne grafice corect în ceea ce priveşte mărimea. caută în dicţionare. sunetul cu litera (literele) corespondentă(e). într-un dicţionar pentru copii (vocabular în imagini). asociază cu sprijin acordat sau din proprie iniţiativă. săgeţi. soare etc. de sus .adresează întrebări în legătură cu cele aspectele studiate/observate. încurajaţi de educatoare.).:unirea de puncte pentru a construi diferite imagini – de la cele mai simple la cele mai complicate. direcţia de la stânga . imagini şi eventuale cuvinte sau texte pe care adultul i le citeşte. reviste pentru a capata informaţii (imagini. execută diferite tipuri de trasări peste modele date (ex.exprimă descoperirile şi ideile sale utilizând un limbaj adecvat în redarea cunoştinţelor despre aspectele studiate. locuri ale participanţilor sau obiectelor într-un joc/context.: alcătuirea unui album despre viaţa animalelor şi păsărilor dintr-o zonă. lăsând spaţiu pentru „alineat”. despre activităţi zilnice pe care le desfăşoară ei sau persoanele din jurul lor.vorbeşte despre munca fizică şi cea intelectuală. compune cuvinte scurte..).: jocuri de mişcare). . gaseşte cât mai multe cuvinte care încep ori se termină cu aceeaşi literă. simboluri pentru a transmite semnificaţie - ŞTIINŢE să comunice impresii. cerculeţe.. asociază litera cu imaginea unui obiect. 108 . stăpânind deprinderile motrice elementare necesare folosirii acestora - - . litere.în josul paginii. pune la un loc informaţia necesară (ex. respectă reguli/ condiţii minime ale actului scrierii: poziţia corectă a corpului.. să compună treptat propoziţii din două. să utilizeze desene. construirea unui afiş publicitar sau a unui anunţ de vânzare/cumpărare a unui obiect etc. cifre etc. a cărei denumire începe cu litera respectivă. cruciuliţe. idei pe baza observărilor efectuate . a mâinii şi a instrumentului de scris în mână.la dreapta. litere etc. copilul va hotărî dacă se potrivesc cu sarcina primită).

clasifică obiecte pe care există simboluri (ex. grosime. îşi exprimă impresiile şi trăirile proprii despre natură şi protejarea acesteia prin activităţi artistico-plastice. machete. formei. manifestă atitudini de responsabilitate faţă de mediul în care trăieşte (ex: construirea de adăposturi pentru păsări pe timp de iarnă. bannere. vieţuitoare etc.X” – un semn oarecare). comunică în cadrul grupului rezultatele investigaţiilor. plimbări).a”. dar dimensiuni - - . culoare) luate în considerare separat sau mai multe simultan - .recunoaşte obiectele care nu pot face parte din grupa formată. muzicale. aplicând cunoştinţele dobândite să aplice norme de comportare specifice asigurării sănătăţii şi protecţiei omului şi naturii responsabilităţilor... hrănirea acestora). postere. mărime. oval) poziţii spaţiale recunoaştere şi trasare cifre de la 1 la 10.). selectează imagini.interpretează date şi simboluri din care extrage informaţii (tabelul să manifeste disponibilitate în a participa la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului. să-şi îmbogăţească experienţa senzorială. .: toate cuburile pe care scrie . manifestă creativitate în lucrări destinate atenţionării celor din jur asupra necesităţii unui comportament adecvat (ex: realizarea unor afişe. numărat in intervalul 120. romb. participă la întreţinerea şi îngrijirea mediului apropiat (plante. . identifică unele probleme de mediu pe care le întâlneşte în activităţile desfăşurate în aer liber (excursii. motivează necesitatea protecţiei mediului de către om. latimii. cărţi. înălţime (mai multe dimensiuni). apreciind global unde sunt mai multe/ mai puţine. ordonează obiectele unei grupe care au aceeaşi formă. recunoaşte/explică asemănările şi deosebirile dintre grupuri. respectă regulile de convieţuire socială manifestând un comportament civilizat în relaţiile cu cei din jur (copii. ca bază a cunoştinţelor matematice referitoare la recunoaşterea. clasificarea.compară grupele formate.înserieri ale obiectelor după formă. cantitatea lor. imagineaza soluţii. jurnalul grupei). lăţime. ocrotire şi protejare a mediului. triunghi. pătrat. mărime. modele atractive de coşuri de gunoi etc). acţiuni de remediere a unor probleme de mediu.. clasifică obiecte după criteriul utilizării lor. practice. să efectueze operaţii cu grupele de - 109 . în legătură cu aspectele de mediu cunoscute. lungime. alături de adulţi. pe baza unor însuşiri comune (formă. motivează apartenenţa unui obiect la o grupă dată.clasifică obiecte după criteriul culorii. grosimii. vizite. dreptunghi. adulţi). participă. toate florile pe care se află scrise cifre sau toate florile pe care există semnul . la acţiuni practice de îngrijire. ori cifra . denumirea obiectelor. culoare (mai multe culori) forme geometrice (cerc.3”.. reviste după criterii date de educatoare. constituirea de grupuri/ mulţimi.

. la fel de.. înăuntru.. atunci este dreptunghi. să înţeleagă şi să numească relaţiile spaţiale relative. lungime. pe scaun. au pereche în grupa. nici cerc. să efectueze operaţii şi deducţii logice. grupare/regrupare. efectuează operaţii de ordonare/ clasificare a pieselor geometrice. . alcatuieste grupe cu tot atâtea elemente (echipotente). în. numeşte un obiect care se găseşte la dreapta sau la stânga altui obiect..a rămas un/ o.. după însuşiri diferite. sub. îngust. acolo. verbalizează constatările efectuate. tot atât de. clasificare.ca şi. mai aproape. lăţime). operaţii logice: conjuncţia. aproape. spune unde se găseşte el în raport cu un anumit obiect din spaţiu (în cameră.. deasupra sau dedesubtul lui. cel mai departe.decât în grupa. sub masă. nici triunghi. peste. aranjează piesele geometrice în „tablouri”. la cel mai mare. motivându-i poziţia atunci când şi atât cât este posibil. sau „pentru că în grupa. realizarea completă a şirului crescător şi apoi descrescător (pentru consolidarea reprezentărilor privitoare la raportul relativ de diferenţă dintre obiecte). de la cel mai mic. lângă mine.. etc. deasupra. cel mai aproape... să plaseze obiecte într-un spaţiu dat ori să se plaseze corect el însuşi în raport cu un reper dat - . motivează afirmaţiile „pentru că toate.care nu are pereche în grupa. comparare. utilizând piesele geometrice în jocuri logice sau didactice.. grosime..(echivalenţa) sau „sunt mai multe/ mai puţine. folosind o terminologie corectă: „în cele 2 (sau mai multe) grupe sunt tot atâtea. negaţia. departe.... disjuncţia. lung. foarte. efectuează. după criterii date. lat. în afara camerei.. lângă colegul său etc. sub forma jocului logic. mai departe.”(nonechivalenţa). realizează deducţii simple logice: dacă nu este pătrat... subţire..). ordonare.... utilizează corect gradele de comparaţie: mai. afară.din grupa. aici. in funcţie de sarcina didactică a jocului. - operaţii de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi în intervalul 1-10. cel mai....utilizează limbajul adecvat relaţiilor spaţiale relative: pe.obiecte constituite în funcţie de diferite criterii date ori găsite de el însuşi: triere. - diferite (mărime. apreciere a cantităţii prin punere în corespondenţă. reprezintă grafic grupe de obiecte/ fiinţe (puneri în corespondenţă)..găseşte cele 2 modalităţi de stabilire a echipotenţei (extragerea sau adăugarea unui element la una din cele 2 grupe comparate). dedesubt. observă raporturile cantitative între obiectele din grupele comparate... -compară grupele de obiecte prin punere în corespondenţă (formare de perechi).. gros. scurt.câte sunt în grupa.. în cadrul jocurilor cu piesele geometrice - - 110 ..

alcătuieşte şirul descrescător 1-10. recunoaşte şi denumeşte cifre în intervalul 1-10 şi chiar 20. 5. dovedeşte înţelegerea semnificaţiei adunării şi scăderii. în limitele 1-10 - . compune/ descompune un număr.. găsind cât mai multe soluţii. 10 să efectueze operaţii de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi.de acelaşi fel. conform unui criteriu prestabilit. efectueaza operaţii de adunare şi de scădere cu 1-2 elemente. – (minus) şi semnul = (egal).să măsoare timpul prin intermediul ordonării evenimentelor. (niciodată între obiecte concrete sau imagini ale acestora). înţelege relaţia număr-cifră (cifra simbolizează un număr de obiecte/ fiinţe. doar între cifre - să identifice poziţia unui obiect într- - 111 . în limitele 1-10. spune ce se întâmplă înainte şi după un eveniment (activitate). spune care activitate (eveniment) are loc: prima. cunoaste utilizarea calendarului. înţelegând „creşterea” cu câte un element de la o „treaptă” la alta. repetă această relaţie în situaţii noi şi variate. cunoaste utilizarea ceasului.: pentru 3. descoperă care cifră lipseşte într-un şir dat. ultima. numeşte vecinul din dreapta sau din stânga unui număr (cifre) dat (ex. alcătuieşte şirul numeric crescător (1-5 la grupa mijlocie şi 1-10 la grupele mari şi pregătitoare). aplică în viaţa cotidiană cunoştinţele învăţate. pornind de la un număr dat*. prin aplicarea acestor cunoştinţe în viaţa cotidiană. numără crescător şi descrescător.. pune în corespondenţă cifra cu cantitatea de obiecte.utilizează corect semnul + (plus). să identifice pe 2 şi pe 4). recunoaste orele fixe pe ceas. sesizând descreşterea cu câte un element de la o treaptă la alta. spune care activitate (eveniment) a durat: mai mult/mai puţin. precum şi cu ajutorul instrumentelor adecvate să numere de la 1 la 10 recunoscând grupele cu 1-10 obiecte şi cifrele corespunzătoare - efectuează corespondenţe între elementele a 2 grupe (corespondenţa biunivocă). utilizează corect limbajul matematic adecvat operaţiei matematice de adunare sau scădere (ex. convenit). a doua. identifică şi numeste primul şi ultimul element dintr-un şir de 3. prin manipulare de obiecte.: 1 maşinuţă +2 maşinuţe = 3 maşinuţe).

Care şir are mai multe bărci? (rezolvarea problemei este deci grafică. discută despre relaţia cauză-efect într-o interacţiune umană. . împărţirea unui măr în jumătate). 9 elemente (ex. treptat.. utilizând numeralul ordinal. al doilea obiect să compună şi să rezolve probleme simple. grupul de joacă) să aprecieze în situaţii concrete unele comportamente şi atitudini în raport cu norme prestabilite şi cunoscute - 112 . 5. rezolva problema alegând operaţia corectă (adunare.rezolvă problema utilizând semne grafice (ex. al treilea. pentru a reprezenta un şir de 4 bărci roşii şi un şir de 5 bărci albastre. implicând adunarea/ scăderea în limitele 1-10 - . îşi evaluează comportamentul. - elemente.un şir utilizând numeralul ordinal. al patrulea. 7. identifică un obiect. acceptă şi oferă sprijin atunci când acest lucru i se cere . personaje şi situaţii cunoscute. isi adapteaza comportamentul la diferite situaţii. al doilea etc. într-un şir de 3. utilizează adecvat numele numeralelor ordinale numărând: primul. rezolvă problema comparând preţuri în jocuri de rol (ex. respectă normele de convieţuire socială. perceptivă). precum şi reguli de securitate personală - să-şi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului în care trăieşte (familie. personaje şi situaţii cunoscute. îşi cunoaşte responsabilitatile în microgrupul din care face parte. dintr-un şir poate avea înscris pe el cifra 4.: o minge de 5 lei este mai scumpă decât o minge de 3 lei). rezolvă probleme prin desen (să deseneze conţinutul problemei şi astfel să o rezolve). în raport cu normele de convieţuire socială. manifestă atitudini tolerante faţă de alţi copii care aparţin diferitelor confesiuni/categorii minoritare cunoaşte şi formează numărul de urgenţă 112. îşi apreciază propriul comportament în raport cu persoane. scădere. matmatica o linie pe patru pătrăţele şi o altă linie pe cinci pătrăţele. grădiniţă. aceasta neînsemnând că este al patrulea).: al doilea.face diferenţa între numeralul ordinal şi cel cardinal (ex. îşi apreciază propriul comportament în raport cu persoane.: trasează pe caietul de OM ŞI SOCIETATE să cunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaţa socială. al cincilea). autonomie în activitatea zilnică. dobândeşte.

jocuri cu text si cant. sesizează modificările produse în urma întinderii hârtiei mototolite. să cânte cântecele în aranjamente armonico-polifonice elementare - conştientizează consecinţele pozitive şi negative ale actelor sale de comportament asupra sa şi asupra celorlalţi. folosind un limbaj adecvat execută. foarfece vesela. să sesizeze modificările materialelor în urma prelucrării lor să identifice. netezime etc.să cunoască şi să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activităţi practice. selectează materialul necesar temei propuse. găseşte o motivaţie pentru fiecare acţiune practică de acest gen. ac. manifestă un comportament de cooperare în grup pentru îndeplinirea unei activităţi comune observă caracteristici ale materialelor din natură şi a celor sintetice (formă. în grupuri mici şi individual cântă cu acompaniamentul unui instrument care îi permite educatoarei să cânte concomitent cu vocea. hărtie creponată. chitară. trompetă. şerveţel etc. alege materialele adecvate pentru a realiza o temă. sârmă. tema dată. vioară. jocuri muzicale. tacâmuri. fluier etc. utilizează unelte uşor de manevrat.aţă. pian. culoare. individual sau în grup. 113 . sunete produse de diferite instrumente muzicale (tobă. să proiecteze şi să găsească cât mai multe soluţii pentru realizarea temei propuse în cadrul activităţilor practice ESTETIC ŞI CREATIV să descopere lumea înconjurătoare cu ajutorul auzului să diferenţieze auditiv timbrul si intensitatea sunetelor din mediul apropiat şi al sunetelor muzicale să diferenţieze auditiv durata determinată a sunetelor din mediul apropiat şi a sunetelor muzicale să diferenţieze auditiv înălţimea sunetelor muzicale să intoneze cântece pentru copii.) colectează materiale din natură. dimensiune. suitaş.) sunetul vorbit si sunetul cântat cântece. verbalizează acţiunile întreprinse. sesizează modificările produse în urma mototolirii hârtiei sau a unui material textil. deşeuri (materiale refolosibile) şi le găseaste utilitatea. audiţii adecvate vârstei şi temei de studiu. manifestă spirit cooperant în activităţile de grup. - - - cântă în colectiv. ascultă şi reproduce onomatopeic sunete din natură şi din mediul înconjurător. lipici. - denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practicgospodăreşti: hârtie glasată. sesizează modificările în urma udării hârtiei sau a unui material textil.

pămătuful de vată. - 114 . . alergare şi variante de alergare. firul de aţă. apăsare. haşurare. rupere.La stânga!”. prin prelucrarea formelor spontane (punct. cu teme date sau la liberă alegere. presare. alb şi ale unor nuanţe ce rezultă din combinarea culorilor de bază cu non-culorile elemente decorative (combinaţii. acuarele. albastru.. frământare. şezând şi în deplasare). gat. -respecta poziţia corectă pentru comenzile: . colorare. ştampilare. descrie acţiuni specifice tehnicilor folosite în cadrul activităţilor plastice. săritură în lungime. apăsare.. verde. şevalet.să asocieze mişcările sugerate de textul cântecului cu ritmul acestuia să asculte şi să recunoască fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale. îşi verifică ţinuta vestimentară şi starea fizică generală înainte de începerea activităţii. ale non-culorilor: negru. cooperează în realizarea unor lucrări plastice complexe. genunchi. palme. lut. - execută efecte plastice cu pensula sau folosind diferite alte tehnici de lucru (suprapunerea. aplatizare. suprapunere. decolorare. decolorarea. - denumiri ale obiectelor specifice: creion.Drepţi!”. realizează compoziţii plastice.. alternanţe) opere de artă adecvate vârstei şi temei de stud denumirea unor părţi ale corpului implicate in mişcare (braţe. denumiri ale culorilor de bază: roşu. decolorare. galben. mişcare circulară. plastilina. spate. de dimensiuni şi culori diferite prin aplicarea unor tehnici complementare modelajului. amprentă. plierea hârtiei). stropire. -respecta poziţia corectă a corpului şi a segmentelor acestuia pentru - - - să utilizeze un limbaj adecvat cu privire la diferitele activităţi plastice - - PSIHOMOTRIC să cunoască şi să aplice regulile de igienă a efortului fizic să-şi formeze o ţinută corporală corectă (în poziţia stând. planşetă etc. adâncire. adâncire. corespunzătoare specificului de vârstă al copilului preşcolar şi preocupărilor acestuia să redea teme plastice specifice desenului. presare. decorare.) deprinderi motrice de bază: mers şi variante de mers. picioare. nu aleargă cu gura deschisă. foloseşte cuvinte şi expresii specifice activităţilor artistico-plastice (şablon. pensula. redă forme. cap. recurge la exerciţii de respiraţie după o perioadă de efort prelungit. stropire. stropirea. coate etc..La dreapta!”. concrete sau abstracte. .) obţine efecte plastice prin combinarea culorilor sau alte tehnici (fuzionare. ştergere. . planşă. să obţină efecte plastice. amestecul culorilor). degetul etc. suprapunere.Pe loc repaus!”. colaj. adăugarea unor linii/puncte) modelează prin: mişcare translatorie a palmelor faţă de planşetă împreunarea capetelor prin lipire. îmbinare. nu bea apă imediat după efort. inspiră pe nas şi expira pe gură. forme spontane şi elaborate prin tehnici specifice picturii să exerseze deprinderile tehnice specifice modelajului în redarea unor teme plastice.

„Cum se construiesc casele?”. manifestă progresiv capacitatea de a executa corect un exerciţiu fizic în număr crescut de repetări. se joacă (utilizând corect mişcările şi regulile) jocuri de mişcare pentru copii sau jocuri sportive. căţărare. cât mai aproape de situaţiile reale.să fie apt să utilizeze deprinderile însuşite în diferite contexte - comenzile de mers şi alergare (obişnuit şi în diferite variante). depune efort pe durată de timp din ce în ce mai mare. euritmice. „În grădiniţa noastră…”. să manifeste în timpul activităţii atitudini de cooperare. spirit de echipă. îşi coordonează mişcările cu ritmul solicitat de educatoare. „Artişti populari şi meşteri făurari” etc. „Haideţi în excursie!”.). respectă regulile stabilite de comun acord în cadrul grupului. execută corect acţiunile motrice învăţate. în condiţii variate. tragere şi împingere mini-fotbal. - - săritură în adâncime deprinderi utilitar aplicative: transport de greutăţi. fair-play - Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „La piaţă”. „De pe câmp. coardă etc. „Arhitectura oraşului/parcului nostru”. execută acţiuni motrice cu grad de complexitate din ce în ce mai mare. 115 . cu şi fără obiecte (minge. participă activ (în spiritul jocului) şi să-şi aducă contribuţia la reuşita echipei. „Cine face asta?”. de competiţie. mini-basket dansuri tematice. săculeţ cu nisip. pe masa noastră”. parcurge o distanţă scurtă din ce în ce mai repede.

ori ascultând povestea spusă de educatoare şi povesteşte. reguli de folosire). catalog. o poveste ascultată. învaţă cuvinte noi şi le utilizează în cadrul jocurilor sau activităţilor de învăţare. urmăreşte linia unei poveşti. inclusiv la activităţile de joc.Ce şi cum vreau să fiu? Nivel de studiu: 3-5 ani Domenii experienţiale LIMBĂ ŞI COMUNICARE Obiective de referinţă să participe la activităţile de grup. ŞTIINŢE să cunoască unele elemente - - - 116 . aer. completează desene simple începute sau urmăreşte perceptiv anumite trasee simple. cu educatoarea şi cu alţi adulţi despre vieţuitoare. atât în calitate de vorbitor. discută cu colegii. compune. să reacţioneze la acestea - Comportamente ia parte la discuţii în mici grupuri informale. literelor şi cifrelor. fenomene etc. întreabă şi răspunde la întrebări. trasează peste modelul punctat al literei de tipar sau cifrei. să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-a înţeles să distingă sunetele ce compun cuvintele şi să le pronunţe corect să recunoască cuvinte simple şi litere în contexte familiare să utilizeze materiale scrise în vederea executării unei sarcini date să înţeleagă semnificaţia cuvintelor. din lista cu sarcini a copilului de serviciu etc. unelte/instrumente/apa ratură specifice (însuşiri. jocuri de rol sau activităţi de învăţare (spontană sau dirijată). trei sau mai multe cuvinte.). munca în calitate de angajat/munca în familie sau în propria gospodărie. învăţând să le traseze. - să audieze cu atenţie un text. - Sugestii de conţinuturi grupa/casa/comunitate a noastră şi regulile ei. dobandeşte informaţii prin ascultarea cu atenţie a mesajului. se exprimă coerent pentru a se face înţeles. la rândul său. primeşte mesaje şi îndeplineşte instrucţiuni simple. cât şi în calitate de auditor să înţeleagă şi să transmită mesaje simple. responsabilităţi şi comportamente în legătură cu procesul muncii. trasează independent litere şi cifre în cadrul unor jocuri didactice. concomitent cu imaginile din carte. sol. muncă şi învăţătură (delimitări. interferenţe etc. numeşte elementele structurale ale mediului apropiat: apă. plante. recunoaşte global şi contextual (ajutându-se de imagini) cuvinte sau simboluri din calendarul naturii. treptat. propoziţii din două. meserii/profesii.

viscol. arătând utilitatea acestora să recunoască şi să descrie verbal şi/sau grafic anumite schimbări şi transformări din mediul apropiat să comunice impresii. acvatice etc. adresează întrebări în legătură cu cele observate. grindină. pune întrebări legate de aspectele ce prezintă interes pentru el. aplicând cunoştinţele dobândite să aplice norme de comportare specifice asigurării sănătăţii şi protecţiei omului şi naturii plante. manifestă atitudini de responsabilitate faţă de mediul în care trăieşte (ex: construirea de adăposturi pentru păsări pe timp de iarnă. comunică în cadrul grupului rezultatele investigaţiilor. lungime. cantitatea lor. hrănirea acestora. 117 . . aerul. observă obiectele din sala de grupă. ploaie.diferenţieri ale obiectelor după forma. civilizat în relaţiile cu cei din jur (copii. îngheţ.recunoaşte şi denumeşte obiectele indicate. animale. motivează necesitatea protecţiei mediului de către om.). fenomene ale naturii). fauna. să enumere părţile componente ale corpului uman. fiinţa umană ca parte integrantă a mediului. mărime. îşi asumă responsabilităţi de îngrijire/ocrotire a mediului apropiat lui. cere explicaţii legate de modul de producere a fenomenelor şi efectele acestora asupra mediului. furtună. animalelor.componente ale lumii înconjurătoare (obiecte. ia atitudine faţă de cei care greşesc. precum şi interdependenţa dintre ele. - enumeră părţi componente ale plantelor. utilizează în acţiuni simple unelte de curăţare a mediului ambiant.respectă regulile de convieţuire socială manifestând un comportament - . vieţuitoare etc. respectă regulile de igienă individuală şi colectivă. participă la întreţinerea şi îngrijirea mediului apropiat (plante. tunet) în momentul producerii lor. adresează întrebări în legătură cu aspectele studiate/observate vorbeşte despre plantele şi animalele din mediile terestre. apa. idei pe baza observărilor făcute să manifeste disponibilitate în a participa la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului. selectează şi grupează obiectele de aceeaşi formă/ mărime/ culoare (la început ţinând seama de un singur criteriu. culoare (3-5 culori) să-şi îmbogăţească experienţa senzorială. adulţi). apoi de mai multe simultan. vegetaţia. ca bază a cunoştinţelor matematice referitoare la recunoaşterea. fulger. trăsnet. denumirea obiectelor. ninsoare. - . solul. lăţime (mare/mic -3 – 4 anil şi mijlociu – 4-5 ani. animalelor. briză. oameni şi a elementelor create de aceştia. plantelor. recunoaşte fenomene ale naturii (vânt.

respectă normele de convieţuire socială. grupare/regrupare. numărat in intervalul 15 si cifrele de la 1 la 5 ( 1-3 la 3-4 ani şi 1-5 la 4-5 ani) adunare şi scădere cu 1 unitate în intervalul 1-5 ( 4-5 ani) efectuează operaţii de adunare şi scădere cu 1 unitate în limitele 1-5 - să compună şi să rezolve probleme simple. triunghi) poziţii spaţiale: sus. sfoară). prin adăugarea/ extragerea unui element. mai puţin decât. pe baza unor însuşiri comune (formă. la dreapta. compune probleme simple în limitele 1-5. 4. alcatuieşte şirul numeric crescător şi descrescător în limitele 1-5. pătrat. prin adăugarea/extragerea unui element. apreciere a cantităţii prin punere în corespondenţă să recunoască.. utilizând cuburi..: forme neregulate ori regulate. 5 obiecte -construieşte grupe de obiecte prin corespondenţă biunivocă (de unu la unu). jos. pătrat. - - recunoaşte şi denumeşte cifre în intervalul 1-5. sub. să construiască şi să utilizeze forma geometrică cerc. - - execută serii de obiecte (3 dimensiuni) folosindu-se de criteriile cunoscute. dreptunghi). realizează corespondenţa de unu la unu pentru a arăta că o grupă are mai multe sau mai puţine obiecte decât o alta. tot atâtea) forme geometrice (cerc. numără şi efectuează operaţii de adunare şi scădere cu o unitate în intervalul 1-5. utilizează corect limbajul matematic adecvat operaţiei matematice de adunare sau scădere (ex. deasupra.. compară două beţişoare şi să identifice care este mai gros. culoare) luate în considerare separat sau mai multe simultan să efectueze operaţii cu grupele de obiecte constituite în funcţie de diferite criterii date ori găsite de el însuşi: triere. - - recunoaşte şi denumeşte figuri geometrice (cerc. implicând adunarea/ scăderea în limitele 1-5 OM ŞI să cunoască şi să respecte normele - 118 .: 1 maşinuţă +2 maşinuţe = 3 maşinuţe).. pătrat. la stânga etc. - apreciere globală a cantităţii si apreciere prin punere in perechi in limitele 1-5 ( 1-3 la 3-4 ani şi 1-5 la 4-5 ani) (multe. triunghi. puţine. şireturi. să identifice pe 2 şi pe 4). pune în corespondenţă cifra cu cantitatea de obiecte. clasificare. compune probleme simple în limitele 1-3.. trasează cifre în intervalul 1-5. mai lung etc. dreptunghi în jocuri să numere de la 1 la 5 recunoscând grupele cu 1-5 obiecte şi cifrele corespunzătoare - construieşte spaţii închise (ex.. 2. 3. numeşte vecinul din dreapta sau din stânga unui număr (cifre) dat (ex. alcatuieste grupe de 1.: pentru 3. ordonare. mai mult decât. triunghi.clasificarea. să denumească. comparare. mărime. constituirea de grupuri/ mulţimi. sârmă.

valorificând deprinderile de lucru însuşite - îşi apreciază propriul comportament în raport cu persoane. suitaş. precum şi reguli de securitate personală să-şi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului în care trăieşte (familie. tacâmuri. lipici. obiective socio-culturale. pliere. să manifeste prietenie. conform temei alese/date. descoperă lumea înconjurătoare cu ajutorul auzului. armonie.). acceptă şi oferă sprijin. personaje şi situaţii cunoscute. . - manifestă atitudini tolerante faţă de alţi copii care aparţin diferitelor confesiuni/categorii minoritare. grupul de joacă) să trăiască în relaţiile cu cei din jur stări afective pozitive. selectează adecvat uneltele si materialele necesare. identifică forme de relief. al oraşului natal. cunoaşte materialele de lucru specifice activităţilor practice şi verbalizează acţiunile specifice întreprinse. cunoaşte numele capitalei. sesizează modificările produse in urma acţiunii cu/asupra unor materiale de lucru (mototolire. sârmă.cunoaşte şi respectă tradiţiile populare. numele străzii etc. treptat. - ascultă şi respectă alte păreri. execută individual sau în grup tema dată. concomitent cu învăţarea autocontrolului să-şi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului în care trăieşte (familie.aţă. sunete din natura. cunoaşte numele ţării de origine şi al localităţii natale şi îşi cunoaşte domiciliul. diferenţiază sunetul vorbit de cel cântat şi sunete produse de diferite denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practicgospodăreşti: hârtie glasată. religioase. hârtie creponată. grădiniţă. şerveţel etc. aşezare geografică. foarfece vesela. istorice. să diferenţieze auditiv timbrul si - 119 . ac. folosind un limbaj adecvat. sunete ale obiectelor din mediul apropiat - ESTETIC ŞI CREATIV să descopere lumea înconjurătoare cu ajutorul auzului. etnice) să cunoască şi să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activităţi practice să fie capabil să realizeze lucrări practic. dovedind. grupul de joacă) să descrie şi să identifice elemente locale specifice ţării noastre şi zonei în care locuieşte (elemente de relief. toleranţă. că a dobândit încredere în forţele proprii. manifestă stabilitate şi perseverenţă în activitate.SOCIETATE necesare integrării în viaţa socială. cunoaşte responsabilităţile în microgrupul din care face parte. îndoire etc. grădiniţă. sărbătorile religioase ale familiei şi ale comunităţii.

se mişcă liber în concordanţă cu caracterul unor cântece pentru copii. singuri. creează forme noi prin îmbinarea unor elemente cunoscute. coca etc. împreună cu sau acompaniaţi de educatoare. ale altor culori şi nuanţe şi ale non-culorilor: negru.etc. planşa. cornuleţe etc.). pregăteşte materialul de modelat (plastilina. şevalet. ceracolor etc. denumiri ale culorilor de baza: roşu. - - denumiri ale obiectelor specifice: creion. pensulă. recunosc peisaje. forme spontane şi elaborate prin tehnici specifice picturii. vioara. - - - să obţină efecte plastice. planşeta etc. corespunzătoare vârstei şi preocupărilor sale. galben. pian etc. audiţii adecvate vârstei şi temei studiate. să exerseze deprinderile tehnice specifice modelajului în redarea unor teme plastice să compună în mod original şi personal spaţiul plastic să privească şi să recunoască creaţii artistice corespunzătoare - utilizează corect instrumentele de lucru (creion. modelează forme de bază (minge. utilizează diferite imagini. cretă. text onomatopeic şi mişcare etc. corespunzătoare specificului de vârstă al copilului preşcolar şi preocupărilor acestuia. - - - sunete produse de diferite obiecte sonore sunete produse de diferite instrumente muzicale (toba. jocuri cu text si cant. alb opere de artă adecvate vârstei şi temei studiate. şarpe. albastru. recunosc lucrările lor şi pe ale colegilor. imagini din filme. obiecte sonore sau jucării muzicale. pensula. acuarele. carioca.). all unei piese populare din zonă şi a unor fragmente din muzică cultă sugestive pentru specificul de vârst ăal copiilor. să redea teme plastice specifice desenului - obiecte sonore.) realizează compoziţii plastice prin prelucrarea formelor spontane. burete. improvizează spontan scurte motive sincretice (text onomatopeic şi melodie. verde. ascultă cu plăcere şi uneori chiar recunoaşte fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale. 120 . plastilina. respectând conturul acestora.) în exprimarea liberă a gestului grafic (chiar şi prin mâzgălituri). lut. creionul. lut. -aplică pe suprafete date sau libere culoare (cu pensula. aplică tehnici de lucru învăţate pentru redarea unei teme date sau din imaginaţie.) cântece. poveşti.intensitatea sunetelor din mediul apropiat şi al sunetelor muzicale să intoneze cântece pentru copii să acompanieze ritmic cântecele să asocieze mişcările sugerate de textul cântecului cu ritmul acestuia să exprime prin mişcare starea sufletească creată de muzica audiată să asculte şi să recunoască fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale. acompaniază cântecele cunoscute cu mişcări corporale. eroi din poveşti etc. jocuri muzicale.). cântă cu dezinvoltură cântece pentru copii.

peisaje. scene de familie. şezând şi în deplasare) . execută corect mişcările diferitelor segmente ale corpului. durată. euritmice Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „Pe şantier”. respectă regulile de igienă individuală şi colectivă. îşi coordonează mişcările cu ritmul solicitat de educatoare. dansuri tematice. 121 . jocuri ale copiilor. - - să perceapă componentele spaţiotemporale (ritm. alergare şi variante de alergare. respectă poziţia corectă a corpului şi a segmentelor acestuia pentru comenzile de mers şi alergare (obişnuit şi în diferite variante). „Harnic. dovedeşte că şi-a însuşit corect schema corporală. alergare şi săritură păstrând poziţia corectă. săritură deprinderi utilitar aplicative: târâre pe palme şi genunchi. mers in echilibru între două linii trasate pe sol. tragere şi împingere. în condiţii variate. răspunde motric la o comandă dată. cinstit şi bun”. distanţă.specificului de vârstă al copilului preşcolar şi preocupărilor acestuia (portrete de copii. „La fabrica de pâine”.cunoaşte şi foloseşte echipamentul specific la activităţile de educaţie fizică. „Şi eu muncesc…” etc. execută corect acţiunile motrice învăţate. „Vreau să fiu de folos…”. cât mai aproape de situaţiile reale. localizare) să fie apt să utilizeze deprinderile însuşite în diferite contexte - - deprinderi motrice de bază: mers şi variante de mers. activităţi cotidiene ale oamenilor) PSIHOMOTRIC să cunoască şi să aplice regulile de igienă referitoare la igiena echipamentului să-şi formeze o ţinută corporală corectă (în poziţia stând. execută exerciţii de mers. se joacă (utilizând corect mişcările şi regulile) jocuri de mişcare pentru copii sau jocuri sportive. căţărare dansuri populare.

ascultă şi să reacţionează adecvat la poveşti. poezii. întreabă şi răspunde la întrebări. intuieşte sensul unui cuvânt în cadrul jocurilor. primeşte mesaje şi îndeplineşte instrucţiuni simple. muncă şi învăţătură (delimitări. se exprima coerent pentru a se face înţeles. pronunţă corect sunetele limbii române. pune şi răspunde la întrebări de tipul: De ce?. demonstreaza înţelegerea textului apelând la diferite modalităţi de redare sau rememorare a acestuia (repovestire. răspunde adecvat (verbal sau comportamental) la ceea ce i se spune. să audieze cu atenţie un text. final sau median din cuvântul pronunţat oral. Ce Sugestii de conţinuturi grupa/casa/comunitate a noastră şi regulile ei. alte tipuri de text transmise fie prin citire sau povestire de către un adult.). fie prin mijloace audio-vizuale. activităţii personale şi/sau a relaţiilor cu ceilalţi şi simultan să utilizeze un limbaj oral corect din - - - 122 . ia parte la activităţile de joc. ori ascultând povestea spusă de profesor. numeşte sau marchează grafic sunetul iniţial.). munca în calitate de angajat/munca în familie sau în propria gospodărie. desen etc. resurse naturale/resurse umane. responsabilităţi şi comportamente în legătură cu procesul muncii. să reacţioneze la acestea. să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-a înţeles. inclusiv la activităţile de joc. să înţeleagă şi să transmită mesaje simple. educaţia pentru dezvoltare durabilă - să distingă sunetele ce compun cuvintele şi să le pronunţe corect. meserii/profesii. responsabilităţi şi comportamente în legătură cu educaţia/dezvoltarea personală. dobândeste informaţii prin ascultarea cu atenţie a mesajului. continuând secvenţe de acţiuni. interferenţe etc. Când?. sugereazeace este de făcut mai departe într-un joc. recunoaşte. de învăţare în grup. Unde?. solicita ajutorul adultului atunci când nu înţelege un mesaj. învaţă cuvinte noi în cadrul jocurilor sau activităţilor de învăţare propriuzisă. ştie să se prezinte şi să facă prezentări. Comportamente ia parte la discuţii în mici grupuri informale. unelte/instrumente/apa ratură specifice (însuşiri. dramatizare. transmite un mesaj simplu în cadrul jocului sau activităţilor de învăţare.Ce şi cum vreau să fiu? Nivel de studiu: 5 – 6/7 ani omenii experienţiale LIMBĂ ŞI COMUNICARE Obiective de referinţă să participe la activităţile de grup. cât şi în calitate de auditor. patron/angajat. să-şi îmbogăţească vocabularul activ şi pasiv pe baza experienţei. întrebuinţeaza regulile unui dialog. o activitate. atât în calitate de vorbitor. concomitent cu imaginile din carte. situaţiilor de învăţare. urmăreşte linia unei poveşti. reguli de folosire).

ştie să se descurce în biblioteca clasei.punct de vedere gramatical. povestiri. nuanţarera vocii. pauzei. solicita explicarea unui cuvânt necunoscut. povesteşte ceea ce a . discută despre personaje din poveşti. cu sprijinul educatoarei şi folosind indicaţiile sugerate de text. de unde începe. recită poezii cu respectarea intonaţiei. omonime. . ghicitori. utilizând intuitiv elementele expresive ale limbajului .„citeşte” succesiuni de imagini alcătuind o naraţiune pe baza lor. cum se întorc paginile. poezii) care i s-au citit ori la ale căror ilustraţii au privit. utilizând intuitiv elementele expresive să înţeleagă că tipăritura (scrisul) are înţeles (semnificaţie). să fie capabil să îi aducă educatoarei o carte anume. utilizează calităţile expresive ale limbajului oral şi ale celui corporal în transmiterea unor idei şi sentimente..citit”. realizeaza mini-dramatizări sau jocuri de rol pornind de la textul unei povestiri sau poezii. aspecte ale vieţii sociale etc. - - înţelege şi spune că scrisul. să nu o murdărească. cuvintele din să recepteze un text care i se citeşte ori i se povesteşte. reţine expresii ritmate şi rimate. mici dramatizări. să aleagă cartea care doreşte să îi fie citită ori o carte anume. să nu îndoaie foile.. iar silabele din sunete. înţelegând în mod intuitiv caracteristicile expresive şi estetice ale acestuia - să fie capabil să creeze el însuşi (cu ajutor) structuri verbale.înţelege felul în care propoziţiile sunt alcătuite din cuvinte. ştie cum să se poarte cu o carte: cum să o deschidă. în concordanţă cu mesajul transmis. intonaţia.). cuvintele scrise dintr-o carte ne spun o poveste.creează. spune dacă şi de ce i-au plăcut sau nu cărţi/poveşti/poezii cu care a venit în contact. cuvintele din revistele sportive ne vorbesc despre sportivi etc. antonime. în grupă. cele din ziare ne povestesc despre lucruri care se petrec în lume. . ritmului. alcătuieste propoziţii simple şi dezvoltate (despre obiecte şi fiinţe familiare. rime. utilizând vorbirea dialogată. mici povestiri. la ale cărei imagini doreşte să se uite sau una din cărţile elaborate de copii. ghicitori. silabe. personaje din poveşti. să manifeste interes pentru citit - 123 . structuri verbale. rime. singur sau cu sprijin. - înseamnă? utilizeaza treptat sinonime. discută despre cărţi (poveşti.

cruciuliţe. jurnale. recunoaşte asemănările şi deosebirile dintre grupuri.: litera C poate fi „scrisă” prin aşezarea pe sol a corpului. de scrierea personală şi de orice altă modalitate. litere sau - - să înţeleagă semnificaţia cuvintelor. contribuie la scrieri colective (dicţionare.şi cifrele 15). 124 . din lista cu sarcini a copilului de serviciu etc.: jocuri de mişcare).. pentru a semnifica direcţii. în jocurile de rol ori în alte tipuri de jocuri (ex. cărţi. dintr-o librărie etc. ca bază a cunoştinţelor matematice referitoare la recunoaşterea. utilizeaza corect caietul de „scriere” (tip matematică/geometrie sau dictando). utilizează. - . - - ŞTIINŢE să-şi îmbogăţească experienţa senzorială. învăţând să le traseze. urs. răsucit pe o parte şi curbat spre interior de la ambele extremităţi).. alături fiind scris . locuri ale participanţilor sau obiectelor într-un joc/context dat etc. absent – A). I.caută în dicţionare. apreciind global unde sunt mai multe/ mai puţine. simboluri pentru a transmite semnificaţie . literelor şi cifrelor.: să potrivească două jetoane pe care este desenat un ou. mărime. text) despre tema dată (ex. recunoaşte global şi contextual (ajutându-se de imagini) cuvinte sau simboluri din calendarul naturii. să utilizeze desene. litere etc. U etc. copilul va hotărî dacă se potrivesc cu sarcina primită). din numele propriu/uşor de recunoscut: A.să recunoască cuvinte simple şi litere în contexte familiare - - găseste locul unde sunt cărţile pentru copii în biblioteca clasei. cerculeţe. denumirea obiectelor.). trasează peste modelul punctat al literei de tipar sau cifrei. soare etc. O.: tot ce găseşte despre pisică. formă. recunoaşte şi identifică după formă literele şi cifrele şi să le denumească (litere familiare. lungime) sau prin numirea unei proprietăţi comune .ou” sau două jetoane pe care scrie . cantitatea lor. din catalog (prezent – P. compară grupele formate. reviste pentru copii informaţii (imagini. recunoaşte global două cuvinte identice însoţite de imaginea corespunzătoare (ex. B.. leagă sunetul de litera de corespondentă. cu ajutor acordat sau din proprie iniţiativă. imagini şi eventuale cuvinte sau texte pe care adultul i le citeşte. lungime.diferenţieri ale obiectelor după formă.C. încurajaţi de educatoare. clasifică obiecte/fiinţe după diverse criterii (culoare. albume) folosindu-se de decupaje ale literelor sau cuvintelor. mărime. să utilizeze materiale scrise în vederea executării unei sarcini date. înălţime (mai multe dimensiuni). lăţime. săgeţi.mama” etc.. „scrie” litere cunoscute cu ajutorul propriului corp sau a unor părţi componente (ex.

ordonează obiectele după sunetul pe care îl emit.). învaţă să aştepte într-o situaţie dată. ordonează obiecte după miros. adresează întrebări în legătură cu cele observate. de la cel mai pătrunzător la cel mai slab şi invers. lumea teatrului. de la culoarea/ nuanţa cea mai deschisă la cea mai închisă şi invers. să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare (ex. motivează de ce sunt mai multe/ mai puţine obiecte şi ce se poate face ca să fie „tot atâtea”.. instrumente şi unelte utilizate.: fiinţa umană ca parte integrantă a mediului.…5 obiecte (la grupa mică). culoare) luate în considerare separat sau mai multe simultan să efectueze operaţii cu grupele de obiecte constituite în funcţie de diferite criterii date ori găsite de el însuşi: triere. 125 . apreciere a cantităţii prin punere în corespondenţă să numere de la 1 la 5 recunoscând grupele cu 1-5 obiecte şi cifrele corespunzătoare - - ordonează obiectele după culoare. descoperă modalităţi noi de exprimare a emoţiilor şi sentimentelor prin antrenarea organelor de simţ şi a elementelor componente ale propriului corp. grupare/regrupare. 2. idei pe baza observărilor efectuate - - OM ŞI SOCIETATE să cunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaţa socială. clasificare. constituirea de grupuri/ mulţimi. 3. a filmului etc. gânduri. precum şi interdependenţa dintre ele să comunice impresii. precum şi reguli de securitate - discută despre profesii. pătrat. cu sentimente. de la cel mai tare la cel mai slab şi invers. culoare (mai multe culori) forme geometrice (cerc. dreptunghi. comparare. despre comunităţi şi activitatea lor etc.. 2. operaţii de adunare cu 1-2 unităţi în intervalul 1-10.clasificarea. comunică în cadrul grupului rezultatele investigaţiilor. pe baza unor însuşiri comune (formă..5 peste linii punctate deja trasate. realizează corespondenţa de unu la unu pentru a arăta că o grupă are mai multe sau mai puţine obiecte decât o alta. idei proprii. respectă normele de convieţuire socială. numără corect aceste obiecte. mărime. oval) recunoaştere şi trasare cifre de la 1 la 10. despre reguli şi principii de bază în raporturile de servicu. romb. alcătuieşte grupe de 1. recunoaşte şi indică cifrele (intervalul 1-5). triunghi. trasează cifrele 1. utilizează formulele de politeţe în diferite situaţii. ordonare. numărat in intervalul 120.

vioară. cunoaşte materialele de lucru specifice activităţilor practice şi verbalizează acţiunile specifice întreprinse. denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practicgospodăreşti: hârtie glasată. fluier etc. sârmă.conştientizează consecinţele pozitive şi negative ale actelor sale de . tamburină etc. pian. . că a dobândit încredere în forţele proprii. dobândeşte. autonomie în activitatea zilnică. manifestă stabilitate şi perseverenţă în activitate. încet) să cunoască şi să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activităţi practice să fie capabil să realizeze lucrări practice inspirate din natură şi viaţa cotidiană. intensitate (tare. execută individual sau în grup tema dată. - - cântă cu dezinvoltură cântece pentru copii.) sunetul vorbit si sunetul cântat diferenţieri de sunete după: înălţime (înalte. trompetă. diferenţiază şi reproduce sunete înalte şi joase (intervalul Sol-Do). chitară. armonie. manifestă spirit cooperant în activităţile de grup. ac. folosind un limbaj adecvat. obiecte sonore sau jucării muzicale (tobă. chiar dacă acestea sunt în opoziţie cu trăirile proprii. treptat.). tacâmuri.). foarfece vesela. toleranţă. valorificând deprinderile de lucru însuşite - ESTETIC ŞI CREATIV să diferenţieze auditiv timbrul şi intensitatea sunetelor din mediul apropiat şi al sunetelor muzicale să intoneze cântece pentru copii să exprime prin mişcare starea sufletească creată de muzica audiată să asculte şi să recunoască fragmente din creaţii muzicale - diferenţiază şi reproduce sunete de intensităţi contrastante: tare-încet. comportament asupra sa şi asupra celorlalţi. suitaş. lipici. sunete produse de diferite obiecte sonore sunete produse de diferite instrumente muzicale (tobă. text onomatopeic şi mişcare etc. treptat. joase). acompaniază cântecele cunoscute cu mişcări corporale.aţă. singuri. dovedind.personală să aprecieze în situaţii concrete unele comportamente şi atitudini în raport cu norme prestabilite şi cunoscute să trăiască în relaţiile cu cei din jur stări afective pozitive. împreună cu sau acompaniaţi de educatoare. şerveţel etc.manifestă un comportament de cooperare în grup pentru îndeplinirea unei activităţi comune. improvizează spontan scurte motive sincretice (text onomatopeic şi melodie. concomitent cu învăţarea autocontrolului - îşi apreciază propriul comportament în raport cu persoane. să manifeste prietenie. hârtie creponată. personaje şi situaţii cunoscute. clopoţel. corespunzătoare vârstei şi preocupărilor - 126 . ascultă cu plăcere şi uneori chiar recunoaşte fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale. - manifestă atitudini tolerante faţă de reacţii emoţionale care sunt exprimate în jurul lor.

executa efecte plastice cu pensula sau folosind diferite alte tehnici de lucru (suprapunerea. săritură în adâncime deprinderi utilitar aplicative: trasee cu combinaţii de deprinderi mini-fotbal. exprimă stări afective sau comportamente. ţinând cont de aspectul lor şi de sentimentele pe care acestea le trezesc în sufletul copilului. alergare şi variante de alergare. liniilor.) priveşte cu interes şi uneori chiar recunoaşte opere de artă naţionale şi universale. activităţi cotidiene ale oamenilor) să-şi formeze o ţinută corporală corectă (în poziţia stând. modifica modelul dat prin adăugare sau restructurare.) executa lucrări colective/individuale prin combinarea diferitelor tehnici de lucru: colaje. descrie lucrările proprii sau ale celorlalţi copii. peisaje. să redea teme plastice specifice desenului/picturii. verde. planşă. corespunzătoare specificului de vârstă al copilului preşcolar şi preocupărilor acestuia. jocuri muzicale. folosindu-se de mişcare. descopera semnificaţia lucrărilor din analiza culorilor. concursuri. mini-basket dansuri populare. se raportează la un reper dat. modelaj si pictura/colaj etc. 127 . distanţă. execută corect mişcările diferitelor segmente ale corpului.opere de artă adecvate - răspunde motric la o comandă dată. săritură în lungime. se joacă (utilizând corect mişcările şi regulile) jocuri de mişcare pentru copii sau jocuri sportive. şezând şi în deplasare) să perceapă componentele spaţiotemporale (ritm. corespunzătoare vârstei şi preocupărilor sale. audiţii adecvate vârstei şi temei studiate. pensula. - - - să se folosească de acţiunile - deprinderi motrice de bază: mers şi variante de mers. pămătuful de vată. decolorarea. folosindu-se de mişcare. alb şi ale unor nuanţe ce rezultă din combinarea culorilor de bază cu non-culorile vârstei şi temei studiate. formelor. jocuri cu text si cant. dansuri tematice. degetul etc. localizare) să fie apt să utilizeze deprinderile însuşite în diferite contexte - cântece. în condiţii variate. scene de familie. aniversari. lut. decorări. plastilina. tombole etc. să compună în mod original şi personal spaţiul plastic. particpa la crearea cadrului estetic specific ambiental. acuarele. euritmice. jocuri ale copiilor. - - execută linii drepte sau curbe închise/deschise. denumiri ale culorilor de bază: roşu. denumiri ale obiectelor specifice: creion. cât mai aproape de situaţiile reale. desen grafic si pictura. planşetă etc. exprima stări afective sau comportamente. propune posibilităţi de valorificare a lucrărilor (expoziţii. durată. execută corect acţiunile motrice învăţate. galben. ale non-culorilor: negru. sale. albastru. şevalet. - - să interpreteze liber. .naţionale şi universale. creativ lucrări plastice exprimând sentimente estetice - PSIHOMOTRIC să privească şi să recunoască creaţii artistice corespunzătoare specificului de vârstă al copilului preşcolar şi preocupărilor acestuia (portrete de copii. îşi coordonează mişcările cu ritmul solicitat de educatoare.

„Harnic. între copii etc. culoarea preferată – fiecare pe foaia dedicată special lui. iar părinţii vor retrimite „lucrarea” înapoi la grădiniţă într-un plic sigilat. cinstit şi bun”. „Munca e brăţară de aur”. deosebiri între familii.  Copilul nu va fi implicat în activitatea de acasă.  Albumul este trimis familiei cu rugămintea de a declara şi ilustra. 128 .motrice învăţate pentru a exprima sentimente şi/sau comportamente. la diferite ritmuri. ANEXA 1 Proiect: CÂNTECUL CURCUBEULUI (în cadrul temei Când/cum se întâmplă? – focalizare pe culori) . pentru a răspunde la diferiţi stimuli (situaţii). culoarea şi designul lui. Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „Pe şantier”. „Vreau să fiu de folos…”.grupa mică Să facem un album cu culorile preferate ale membrilor familiei noastre. - se exprima într-un limbaj adecvat. copilul va purta o discuţie cu educatoarea şi colegii despre culorile preferate ale mamei şi ale tatălui.). „Patron şi angajat” etc.  La grădiniţă. pe cât posibil.  Educatoarea pregăteşte scheletul albumului împreună cu copiii (dimensiunea albumului.  Copiii îşi prezintă unii altora albumele şi se găsesc corelaţii. Educatoarea va verifica dacă ceea ce a declarat mama şi tata corespunde cu ceea ce a intuit sau declară că ştie copilul despre culorile preferate ale părinţilor. „Şi eu muncesc…”. materialul folosit pentru copertă şi în interior etc. asemănări. „La fabrica de pâine”. atunci când se cere să relateze ce s-a întâmplat cu propriul corp în timpul activităţii.  Copilul lucrează la album adăugând culoarea preferată pe pagina dedicată părerii lui.

Se alege reclama preferată şi este prezentată copiilor. Se alcătuiesc 2-3 grupe de lucru. melodia asociată lor e veselă. dacă nu. cu culori triste).. e la modă?  Se aduc la grădiniţă reviste cu tot felul de reclame. zile ale săptămânii. sexe. Fiecare grupă primeşte o coală mare de carton duplex şi o anume categorie de materiale.. Tablourilor li se vor asocia mirosuri sau comportamente umane cunoscute (culorile din tabloul vesel au mirosuri dulci. despre meseria de designer etc. dimineaţa. consistenţe etc.). degradeuri . zglobie şi comportamentu potrivit cu acestea poate fi cel de bunătate. sărbători cunoscute etc. prin solicitarea părerii copiilor sau prin nominalizare directă). cu însemne specifice (decizia asupra semnului se ia împreună cu copiii). dacă sunt tot atâtea etc.. unde le întâlnim/le-am întâlnit etc. pentru a realiza: Tabloul culorilor vesele. Se pun în cutii diferite. Tabloul culorilor înrudite (acest lucru se poate stabili prin tragere la sorţi.  Se numără bucăţile de materiale adunate sau. Se grupează revistele după culoarea dominantă a reclamei prezentate.  Educatoarea aduce în clasă un tablou al unui pictor consacrat care să răspundă cerinţei (cu culori vesele. Li se dă un test de minime cunoştinţe pentru a putea accede la cursuri pentru designeri (recunoaşterea culorilor din revistele aduse de ei. Fiecare spune ce a adus şi îl prezintă în faţa colegilor. apreciem global (unde sunt mai multe. rase umane. în diferite culori.Tabloul culorilor vesele/Tabloul culorilor înrudite/Tabloul culorilor triste etc. la întîlnirea de grup.).) Ce e frumos. forme.  Se strâng bucăţi de materiale textile sau din hârtie de diferite dimensiuni. dacă sunt foaret multe şi noi nu ştim să numărăm până la cifra respectivă. 129 . Tabloul culorilor triste.  Este invitat un părinte (dacă avem aşa ceva. prietenie etc.  Tablourilor li se vor asocia melodii cunoscute sau melodii în primă audiţie din care se ascultă un fragment. găsim o persoană resursă) să le vorbescă despre tendinţele în domeniul publicitar. într-un anume număr.  Alegem 2-5 culori cunoscute şi le asociem cu: momente ale zilei. le cunoaştem sau nu. cu culori înrudite – nuanţe de. gruparea copiilor câte doi – prin asocierea a două culori care „se potrivesc” ). vârste diferite ale oamenilor. exprimarea prin mimică a sentimentului transmis de acestea.  Se discută cu copiii despre tema tabloului şi despre culorile folosite de pictor (ce exprimă ele. unde sunt mai puţine.

ştampile. ce miros au. evenimentul etc.  Aduc flori de acasă (cât mai multe specii). cum se numesc piesele. Li se prezintă 2-3 imagini cu aranjamente IKEBANA. Totodată. 130 . Apoi. Lucrează. Se împart în 2-3 echipe şi fac aranjamente pentru mame (eventual. ce culoare.grupa mijlocie Să ne facem jocuri cu animale cunoscute şi cu hrana lor  Educatoarea pregăteşte bucăţi de carton (de mărimea unui jeton sau de mărimea unei coli de carton pentru jocul tip Piticot).). vin îmbrăcaţi frumos şi defilează pe podium în faţa colegilor.  După ce se strâng materialele se pun la dispoziţia copiilor diferite tipuri de jocuri (jocuri cu jetoane de diferite tipuri : corespondenţă faţă-verso cu imagini potrivite. hârtie glasată sau creponată etc. Urmăresc un film cu decoraţiuni culinare. despre florile pe care ei le-au adus (cum arată. dar în variante colorat-necolorat sau colorat-umbră. corespondenţă faţă-verso aceeaşi imagine. Discută despre culorile florilor din imagini. corespondenţă jetoane colorate-carton cu umbre. şabloane cu animale cunoscute. informaţii scrise despre animale cunoscute şi hrana acestora. despre forma aranjamentului. în funcţie de materialele avute la dispoziţie şi de tema mare: Animalele şi hrana lor. ora din zi. când este potrivită această ţinută – vârstă. tip Puzzle etc. în săptămâna când le serbăm – 8 martie).  Aduc legume şi fructe de acasă (sau le primesc de la bucătărie). De asemenea. creioane colorate sau tempera. Pregătesc mici sandwichuri „decorate” frumos de ei şi apoi le mănâncă. cărţi. Modelează din plastilină „delicatesuri culinare”. în aşa fel încât să aibă posibilitatea ca zilnic sau la două zile să le aşeze în locuri diferite în clasă şi decorul pentru primirea mamelor să fie mereu altul. despre florile pe care le recunosc. discută cu colegii despre regulile jocului şi îşi împart sarcinile pentru faza de elaborare a jocului.) şi se discută despre regulile acestora şi despre materialele din care sunt făcute. despre modul cum sunt ele combinate. se decide împreună cu copiii asupra jocului/jocurilor pe care vor să le gândească şi să le elaboreze. imagini. cu cine s-ar putea combina). Inventeză câte un mic cântec sau o mică poezie/ghicitoare despre produsul modelat sau pregătit. Pregătesc o expoziţie de modă – desenează/colorează costume. Proiect: MÂNCARE PENTRU TOŢI PĂMÂNTENII (în cadrul temei Ce şi cum vreau să fiu? – focalizare pe hrană) . prezentându-şi ţinuta (culoare. tip Piticot. Identifică ingredientele şi culorile lor – le asociază cu gustul cunoscut.  Se aleg echipele şi ele îşi aleg singure materialele pe care urmează să le folosească. solicită copiii să aducă de acasă reviste.

) Copiii pot fi încurajaţi să producă singuri sau cu sprijin mici texte de apreciere sau de prezentare ale respectivelor alimente/produse. Copiii. JOI – mere. să-l redea prin desen/pictură sau prin modelaj/colaj. într-una din zile. timp pentru a se juca pe grupuri diferitele jocuri. După execuţia lor. educatoarea îi va ruga pe copii să discute cu părinţii şi cu fraţii mai mari despre alimentul/produsul respectiv şi să aducă în ziua următoare la grădiniţă cât mai multe informaţii în plus despre acesta pentru a le prezenta la discuţia în cerc de dimineaţa. povestioare sau mici texte cu conţinut ştiinţific care să le susţină ideile prezentate şi vor alcătui cu acestea câte o planşă de prezentare pentru fiecare produs în parte. fie cu alimente preferate – selecţie de alimente care pot fi depozitate în mici punguţe care se pot prinde cu capsă de foi.  Educatoarea va alege alimente sau produse de bază pentru hrana omului şi le va pune în coşul-surpriză zilnic.  La sfârşitul fiecărei zile. Căsuţa Dărniciei  Educatoarea pregăteşte Căsuţa Dărniciei (căsuţa de lemn cu animale pe care o aveţi deja la grupă). Jocurile vor fi lăsate la dispoziţia lor în clasă pe tot parcursul unităţii. timp de o săptămână (ex. zilnic vor controla coşul la venirea la grădiniţă şi. MARŢI – lapte. În ziua în care apare căsuţa la colţul 131 . Coşul surpriză  Educatoarea aduce în clasă un coş la colţul tematic din clasă şi le spune copiilor că acela este coşul-surpriză în care în fiecare dimineaţă vor descoperi un produs sau un aliment. să descopere sunetul cu care începe cuvântul care îl denumeşte. să-l încadreze într-o categorie (lactate. în funcţie de ce vor găsi. făinoase. vor fi dirijaţi să execute sarcini de tipul: să descrie alimentul/produsul. Fiecare copil va putea să şi-o realizeze după cum doreşte (fie cu alimente preferate desenate. ulterior. fie cu poze ale acestora făcute cu aparatul de fotografiat etc.). MIERCURI – şuncă. fructe etc. vor aduce imagini. fie cu alimente preferate lipite în urma decupării imaginilor lor din reviste. se va da timp echipelor să-şi prezinte jocul şi.: LUNI – pâine. cărţi etc. să numere silabele care îl compun. În ea se pun animale cunoscute de ei (în fiecare zi 2-3 animale) şi se pregătesc jetoane cu mâncarea pentru ele. De asemenea. VINERI – morcovi). să despartă în silabe cuvântul care îl denumeşte. să se alcătuiască o cărticică a alimentelor preferate. să descopere şi alte alimente/produse care fac parte din aceeaşi categorie.  Nu este exclus ca în următoarea săptămână sau în aceeaşi. să împartă produsul în două părţi egale sau în patru părţi şi să îl dea la doi sau la patru copii. să-i descopere provenienţa. iar adulţii să le scrie. dacă este posibil..

faimă. Sau. glasată. să numere câte silabe are numele unui animal din căsuţă şi sară într-un picior de tot atâtea ori etc. din sârmuliţe.  În zilele cât vraja Căsuţei Dărniciei acţionează în grupa lor. sugerând astfel culori. În vremea aceasta. din fire textile.. din paste. în porţii mici. la marginea unei păduri. cu o strângere de inimă parcă. mulţumite de munca copiilor din grupă. cum le-au împărţit mâncarea şi. om gospodar. 132 . El avea multe animale şi niciodată nu uita să le îngrijească. în aşa fel încât să le ajungă până se va face bine stăpânul. zilnic.  Se pot numi şi copii de serviciu care să răspundă de îngrijirea animalelor din căsuţă şi care să noteze într-un jurnal comun al grupei ce animale au avut în grijă. pentru activităţile de mişcare şi matematice (pe grupuri sau frontale). toţi ai casei erau plecaţi la oraş după cumpărături. să imite mersul unora dintre acestea şi să aşeze animalele în căsuţă la distanţă de un pai una de alta. o părere despre motivul care le-a determinat pe animalele din poveste să fie mai bune prietene la final. animalele. De asemenea. ce au primit ele de mâncare. sunt hrănite cu o mâncare potrivită. nu mare i-a fost mirarea când le-a găsit tefere (întregi. copiii pot fi încurajaţi să compună cântece pentru animalele din căsuţă sau ghicitori/mici poezii. pot fi încurajaţi să măsoare cu pasul distanţa de la uşă până la căsuţă (căsuţa aşezând-o în diferite locuri din clasă) sau de la căsuţă până la masa educatoarei etc. După prima zi. Şi aşa au făcut. apelând la abilităţi practice (din hârtie creponată. şi despre motivul care le-a determinat să devină prietene. Ele stăteau într-o căsuţă ca aceasta. Era odată.tematic al clasei. Într-o bună zi omul se îmbolnăvi şi timp de 3 zile nu a putut să iasă din casă. sănătoase) şi parcă mai prietene decât înainte. au hotărât că. când au văzut că omul nu mai vine. dacă nu vor să moară. găsesc soluţii la problemele lor). Jurnalul va fi „citit” de educatoare. a şedinţă în care vorbesc şi se sfătuiesc. Iar în ziua când omul nostru se simţi mai bine şi merse la ele. trebuie să împartă mâncarea rămasă prin căsuţă. studiu de caz): Aceasta este Căsuţa Dărniciei. proprietăţi ale hranei la care ei s-au gândit). dar de atunci casa lor se numeşte Căsuţa Dărniciei şi a devenit faimoasă (vestită. au ţinut un sfat (o adunare. Ştiţi de ce se numeşte ea aşa? Să vă spun cum s-au întâmplat lucrurile şi cum a ajuns această căsuţă să se numească astfel. ajutată de copii.  Timp de 3-4 zile se schimbă animalele în căsuţă. educatoarea îi va strânge pe copii în jurul ei şi le va spune o scurtă povestioară (care este. la final. sfat. Prin urmare. din plastilină etc. Să fi fost oare mâncarea vrăjită? Nici noi nu ştim. dar întotdeauna împărţită în mod egal între ele. un om tare gospodar (harnic. se discută despre ce înseamnă dărnicie. pot fi solicitaţi să le pregătească hrană potrivită şi în porţii corespunzătoare cu numărul lor. în ultima zi la momentul cercului de dimineaţă şi toate animalele vor sta în căsuţă. care munceşte toată ziulica pentru el şi familia lui). se discută cu copiii despre acestea. de fapt. alături de casa lui. a fi teafăr etc. cunoscută de toţi) în întreaga lume.

).: la bibliotecă vom folosi numai ochii – văzul aşadar. la colţurile/zonele/ariile pe care ea le are în grupă va pune materiale care pot fi studiate/folosite ca urmare a intervenţei numai unuia dintre simţuri (unul pentru fiecare arie: ex. doar în imagini sau combinat.. experimentat etc. descoperă colţurile cu materialele pregătite şi cu câte un plic sigilat în care se află regulile pentru colţul respectiv. timp de 10 minute vor discuta şi vor împărtăşi în grupuri oral şi într-o variantă scrisă (poate o reprezentare combinată desen şi scris realizată chiar de ei sau doar scris de către educatoare ca urmare a îndrumărilor primite de la ei) ceea ce au simţit. Ulterior. ce piedici le-a ridicat folosirea exclusivă a acestuia etc. Prezentarea regulilor se poate face în cuvinte şi imagini.  Zilnic. la ştiinţă vom folosi numai nasul .  Copiii şi educatoarea discută despre colţuri şi despre regulile care trebuie respectate la ele (la colţul bibliotecii nu vom vorbi.Proiect: CELE CINCI SIMŢURI (în cadrul temei Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim? – focalizare pe simţuri) . la construcţii vom folosi numai mâinile – pipăitul aşadar. Educatoarea îi invită pe trei dintre ei să devină detectivi pentru 5 minute şi. ce au învăţat nou ca urmare a implicării acestuia cu predilecţie. Când intră. Astfel.grupa mare Camera surprizelor  Educatoarea pregăteşte grupa în aşa fel încât numele de Cameră a surprizelor să i se potrivească (cel puţin pentru 2-3 zile). să afle ce materiale sunt la colţuri pregătite şi ce reguli sunt formulate în plicul sigilat de la fiecare colţ în parte. vor accesa colţurile timp de 15 minute şi vor respecta regulile impuse. la arte vom folosi numai urechea – auzul aşadar). 133 .  În prima zi a săptămânii copiii vin la grădiniţă şi găsesc pe uşă afişul cu Camera surprizelor (ceva caraghios care să îi trimită cu gândul la ceea ce vor găsi înăuntru). nu vom duce cartea la nas sau la gură şi ne vom concentra atât de tare încât nici gălăgia nu o vom auzi – pentru că ne vom folosi doar de ochii noştri care vor privi cu mare atenţie imaginile cărţilor).mirosul aşadar. în timp ce ceilalţi se strâng pentru cercul de dimineaţă. fiecare colţ va avea o tăbliţă sau un jurnal lipit pe perete unde să poată fi afişate/împărtăşite impresiile lor în legătură cu analizatorul implicat (ce lucruri frumoase au descoperit cu el. pe durata micului proiect. În plus.. la colţul respectiv în ziua de.

Aici le vom da timp suficient să îşi împărtăşească şi să îşi motiveze părerile. când fiecare copil va merge la colţul de care s-a legat mai tare sau colţul pe care l-a frecventat mai des şi va spune numele unei culori sau va interpreta un fragment muzical pe care el le consideră potrivite cu acesta. educatoarea va trezi interesul copiilor pentru un simţ anume (ex. se aleg din biblioteca grupei şi de la biblioteca şcolii cărţile care îi interesează pentru a cunoaşte tot ce vor despre corpul lor. copiii vor fi încurajaţi să asocieze fiecărui simţ care face obiectul unui colţ din clasă o melodie sau o culoare şi acest lucru va fi dezvăluit la finalul proiectului. scrise de educatoare urmărită de copii în timpul scrierii acestora). desenează pe un carton mare (A2) conturul corpului unui copil (poate face lucrul acesta şi folosindu-se de un copil din grupă care să joace rol de şablon). măsurate cu diferite obiecte etalon şi datele vor fi trecute pe fişe separate. cum se transmite informaţia de la nas la creier etc. menţionată în scris ca în machete etc. relativ aproape de sursa de informaţii de la centrul de interes creat. când pleacă acasă. Totodată.  De asemenea. ale acţiunilor care se întreprind acolo. o glumă. de pe internet. pe care ei le pot face şi în alte activităţi (scrise de ei singuri după model sau fără model. Cu acest prilej îi va anunţa că în următoarele zile vor afla tot ce doresc ei să ştie despre propriul lor corp. un cântecel inventat etc. lăsându-i să se întrebe ce este acel miros sau de ce au fost parfumaţi… de aici declanşându-se discuţiile despre miros: cu ce simţim mirosul.  Totodată. un bileţel.) prin care să transmită părinţilor ce au aflat astăzi despre simţul respectiv şi despre partea corpului vizată în activităţi. Camera surprizelor poate să fie îmbogăţită cu etichete pentru colţuri. Etichetele vor conţine denumiri ale simţurilor. ale materialelor de la colţuri.). mulaje etc. Conturul va fi afişat la nivelul copiilor pe unul dintre pereţi. impresiile şi educatoarele pot face o reprezentare a acestora pe o planşă mare (după imaginaţia lor !). La sfârşitul discuţiei de dimineaţă va fi localizată pe cartonul cu conturul corpului partea care răspunde de simţul respectiv şi marcată (colorată. ce mirosuri cunoaştem. trebuie să găsească o modalitate (un joculeţ. se solicită ajutorul părinţilor pentru a suplimenta colţul tematic cu diferite materiale pe care le consideră folositoare pentru tema aceasta (imagini. Se face o listă cu tot ce vor să ştie despre corpul lor. opiniile. 134 . o rimă.: în prima zi va da cu spray parfumat în sala de grupă sau le va da cu un parfum pentru copii etc. articole din reviste. Totul despre noi  Educatoarea. ataşate jurnalelor/tăbliţelor de la colţurile respective.  În fiecare zi a săptămânii. Sunt anunţaţi că până la sfârşitul zilei.). cum ne influenţează ele dispoziţia. în prezenţa copiilor. tot împreună cu copiii. la cercul de dimineaţă va dezbate câteva lucruri importante despre acesta. cântărite.) şi. cărţi. ulterior. materialele de la colţuri vor fi numărate.  Apoi.

pe grupuri mici.deficienţe etc. să găsească numărul de sunete al acestui cuvânt. pot să îşi facă nasuri de clown sau de Pinochio din hârtie glasată. despre sânge şi circulaţie. pot să îşi picteze nasurile pentru petrecere (diferite modele) etc. cu ce sunet începe şi cu ce sunet se termină. 135 . gura – gustul. copiii pot fi invitaţi în timpul activităţilor de peste zi să scrie cuvântul nas. să găsească şi alte cuvinte care încep cu acelaşi sunet. să marcheze cu beţişoare numărul de inspiraţii/expiraţii. De asemenea. La activităţile artistico-plastice şi practice pot să îşi deseneze nasul lucrând în pereche (unul se întoarce în profil şi celălalt încearcă să îi contureze nasul pe o foaie de hârtie – apoi îşi înmânează lucrarea unul altuia şi îl colorează). În timpul activităţilor de peste zi. urechile – auzul. copiii pot fi puşi să numere cât de mult pot inspira aerul acela cu miros frumos (până la cât pot inspira şi să expire tot atâta timp). picioarele. în funcţie de interesul lor şi informaţiile se trec tot pe cartonul cu conturul corpului (copiii care s-au informat vor împărtăşi şi celorlalţi cunoştinţele acumulate în contexte informale). pielea – pipăitul).) pot fi discutate cu ei în activităţile de după amiaza. Aspectele pe care ei le-au listat în prima zi şi care nu se încadrează strict în categoria simţuri (pot fi lucruri despre inimă sau alte organe interne. despre copiii cu nevoi speciale . să îl despartă în silabe. La fel se poate proceda şi cu cuvintele miros sau simţ.  La fel se va proceda şi cu celelalte părţi ale corpului şi simţuri (ochii – văzul. despre naştere sau moarte. să găsească vecinii timpului 5 al expiraţiei lor etc. mâinile.

. pe măsură ce aceasta este aşezată în colonie. la colţul Artă. copii care sunt îmbrăcaţi cu aceeaşi culoare ca şi corpul. numele puilor etc. 136 .  Prezentarea informaţiilor aduse de acasă se va face zilnic la cercul de dimineaţă..).grupa pregătitoare Colonia cu rarităţi  Educatoarea aduce la colţul tematic câteva imagini cu diverse colonii de vieţuitoare. cu o panglică colorată sau oricum altfel (sugestiile vin de la copii şi se votează). Colonia cu rarităţi va avea alături un panou din carton mare A2 pe care vor înregistra informaţiile despre fiecare specie rară în parte.înainte de masa de prânz etc.). în timpul activităţilor liber-alese.X. se foloseşte aceeşi culoare pentru toate numele) şi se afişează la colţul tematic (pe măsură ce sunt cunoscute şi altele.etc.  Se alege locul pentru aşezarea coloniei şi se delimitează: cu cuburi.. într-un moment fix pe care îl dedicaţi acestei activităţi (ora 11 . numele lor este trecut pe inventar.. culoarea. cine i-ar îngriji?)  Corpul exemplarului se modelează de către un grup de 2-3 copii (în fiecare zi se numesc alţii – se pot stabili criterii şi pentru alegerea grupului: copii al căror nume începe cu sunetul cu care începe numele vieţuitoarei respective. locul unde trăieşte. Sunt anunţaţi copiii că urmează să facă în grupa lor ceva deosebit: o colonie cu vieţuitoare rare.Proiect: SPECII ÎN PERICOL (în cadrul temei Cum a fost/este aici pe pământ? – focalizare pe animale rare) .).înainte de activ. urmând ca la grădiniţă să le prezinte colegilor şi să stabilească dacă este vorba despre o specie rară (în pericol) şi. se incită atenţia copiilor cu privire la subiectul propus şi se defineşte termenul de colonie – cu următorul înţeles: grup de animale din aceeaşi specie.  Completarea informaţiilor pe panou se face în timpul zilei. în acest caz.. ora 12. să modeleze din plastilină corpul unui exemplar al acestei specii şi să îl pună la colonia cu rarităţi. Tot la cercul de dimineaţă sunt numărate zilnic vieţuitoarele din colonie şi se inventează situaţii-problemă de genul: dacă X din această colonie s-ar îmbolnăvi cum ar fi ajutat de ceilalţi?. copii care au arătat că ştiu cât mai multe lucruri despre.  Copiii sunt solicitaţi să aducă de acasă imagini şi alte informaţii scrise despre colonii de vieţuitoare. dar cu o altă culoare. Se face inventarul vieţuitoarelor rare pe care le cunosc (numele lor sunt scrise în prezenţa copiilor. care duce viaţa în comun. Astfel. Educatoarea stabileşte împreună cu copiii formatul tabelului: ce informaţii vrem să trecem aici (numele. hrana.30 . dacă X ar fi înfometat pentru că nu a găsit nimic de mâncare peste zi. cine l-ar ajuta şi ce i-ar oferi? dacă puii lui X ar rămâne fără mamă.

se pot face puzzluri cu scene în care acestea sunt reprezentate. vor să o facă. se pot face exerciţii de mişcare.  După o săptămână se face bilanţul: Se face inventarul vieţuitoarelor rare (corelăm numele de pe inventar cu corpul modelat şi aşezat în colonie şi citim informaţiile de pe panou). mototolire etc. Fiecare vieţuitoare din colonie va avea dedicată o ghicitoare sau un mic cântecel (inventate de copii pe loc – adică în timpul acestei activităţi tip evaluare). în momentele libere de după-amiaza sau atunci când copiii. solicitându-le să găsească şi alte sensuri ale cuvântului colonie şi să le dezbată (colonie = tabără de copii.  Se prezintă sceneta în faţa invitaţilor. copiii şi nurorile. împreună cu copiii. la activităţile liber-alese de dimineaţa.  Se pregăteşte sceneta euritmică.  Sunt consultaţi copiii cu privire la momentul (data – se poate sugera o dată aproape de Paşte) când urmează a fi prezentată sceneta şi care va fi publicul ţintă. 137 . Tot cu copiii se va stabili scenariul şi mişcarile.). soţia lui.  Îşi fac costume potrivite cu personajele (Noe. colonie = comunitate de oameni. vieţuitoarele salvate) şi îşi împart rolurile  Construiesc Arca lui Noe din carton şi alte accesorii (Noe. în timp ce ceilalţi copii vor pregăti hrană pentru animalele care vor porni în călătorie (activitate practică sau artistico-plastică: modelaj.  Se fac invitaţii pentru copiii de la alte grupe sau de la o altă grădiniţă pentru reprezentaţia ce va urma.  Tot în ultima zi. îndoire sârmă. Arca lui Noe  Li se prezintă copiilor povestirea biblică Arca lui Noe. se va face transferul şi extinderea cunoştinţelor acumulate. totuşi. colonie = aşezare etc. nivelului de vârstă al copiilor preşcolari) şi. copiii şi nurorile). colaj.  Se audiază mai multe fragmente muzicale din sfera muzicii clasice (adecvate. se alege fragmentul folosit pentru scena euritmică „Arca lui Noe”.). jocuri în care copiii pot imita mersul sau unele gesturi specifice ale speciilor în pericol identificate. În timpul unităţii se pot citi povestioare despre vieţuitoarele în discuţie. şoţia.

ANEXA 2 PERIOADA: TEMA: OBIECTIVE DE REFERINŢĂ VIZATE: CENTRE DE INTERES DESCHISE şi MATERIALELE puse la dispoziţia copiilor: 138 .

INVENTAR DE PROBLEME: Ce ştim? Ce nu ştim şi vrem să aflăm ? ACTIVITATE METODICĂ: Tura I Săptămâna 1 Săptămâna 2 Tura a II-a Săptămâna 3 Săptămâna 4 Săptămâna 5 139 .

SĂPTĂMÂNA: DATA/ ZIUA ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE SUBTEMA: SEMNĂTURA 140 .

deprinderi de autoservire) Rutină : Gustarea (deprinderi specifice) 11.) Rutină şi tranziţie: Ne pregătim pentru activităţi (deprinderi de igienă individuală şi colectivă. la nivel II) Rutină şi tranziţie: În aer liber ! (deprinderi igienă individuală şi colectivă. deprinderi de autoservire).00 - - Rutină: Plecarea acasă (deprinderi specifice).00 Jocuri şi activităţi didactice alese Jocuri şi activităţi alese Activităţi pe domenii experienţiale Activităţi de dezvoltare personală Rutină: Primirea copiilor (deprinderi specifice) 9. 13.grupe cu orar normal – Repere orare 8.00 – 9.30 Activitate pe domenii experienţiale Rutină: Întâlnirea de dimineaţă (15 min.00 – 11.. 141 . deprinderi de ordine şi disciplină.ANEXA 3 PROGRAMUL ZILNIC .00 Jocuri şi activităţi recreative - Activitate opţională (singura de acest tip la nivel I şi ambele – în zile diferite . deprinderi de ordine şi disciplină.30 – 13.

00 – 8.) Rutină şi tranziţie: Ne pregătim pentru activităţi! (deprinderi de igienă individuală şi colectivă. deprinderi de ordine şi disciplină. deprinderi de ordine şi disciplină.30 Jocuri şi activităţi didactice alese Jocuri şi activităţi alese Activităţi pe domenii experienţiale Activităţi de dezvoltare personală Rutină: Primirea copiilor (deprinderi specifice) 8.00 - - Rutină: Micul dejun (deprinderi specifice) 9.30 Activităţi de relaxare Jocuri şi activităţi alese - Rutină şi tranziţie: Ne pregătim să ne relaxăm! (deprinderi de igienă individuală şi colectivă.30 Jocuri şi activităţi recreative - Rutină şi tranziţie: În aer liber ! (deprinderi igienă individuală şi colectivă.30 – 15.30 – 9. deprinderi de autoservire) 142 .grupe cu orar prelungit Repere orare 8.PROGRAMUL ZILNIC . deprinderi de autoservire) Rutină : Masa de prânz (deprinderi specifice) 13.00 Jocuri şi activităţi alese Activitate pe domenii de experienţiale Rutină: Întâlnirea de dimineaţă (15 min.00 – 11.00 – 13. deprinderi de autoservire) Activitate opţională (prima activitate de acest tip la nivel II) 11. deprinderi de ordine şi disciplină.

la nivel II) 17.15. deprinderi de ordine şi disciplină.00 - - Rutină: Gustarea (deprinderi specifice) 16.30 - - Rutină: Plecarea copiilor acasă (deprinderi specifice) 143 .30 .16. deprinderi de autoservire) Activitate opţională (singura activitate de acest tip la nivel I sau a doua.30 Jocuri de dezvoltare a aptitudinilor individuale Activităţi recuperatorii pe domenii de experienţiale Rutină şi tranziţie: Din nou la joacă! (deprinderi de igienă individuală şi colectivă.00 – 17.

precum şi Metodologia de aplicare a planului pentru învăţământul preşcolar. 4. în acelaşi timp.41945/18. În cazul în care activitatea opţională este desfăşurată de către educatoare. (3) şi (4). asociaţii.a) şi art. Pentru activităţile opţionale de limba modernă sau de iniţiere în utilizarea calculatorului educatoarea va face dovada calificării în domeniul respectiv. Pentru organizarea corespunzătoare şi buna desfăşurare a activităţilor opţionale în învăţământul preşcolar.42(1). 2. art. 144 . în timpul programului. Direcţia Generală Învăţământ Preuniversitar. persoane fizice autorizate (fie că sunt sau nu cadre didactice) plata pentru activitatea opţională se va face tot din veniturile proprii ale unităţii (donaţii sau sponsorizări).44 (1). 3. conducerile unităţilor de învăţământ preşcolar vor îndeplini prevederile prezentei Notificări. Inspectoratele şcolare judeţene (şi Inspectoratul şcolar al municipiului Bucureşti). Şi în acest caz.2000 cu privire la aplicarea noului plan de învăţământ şi a programei pentru nivelul preşcolar (36/7 ani). Se vor lua toate măsurile în vederea respectării prevederilor legale în procesul de organizare şi desfăşurare a activităţilor opţionale: 1.ANEXA 4 NOTIFICARE nr. ea face parte din norma cadrului didactic.4481/08.10. art. cu respectarea prevederilor legale. Dacă se recurge la colaborarea cu fundaţii.09. are calificarea necesară. începând cu anul şcolar 2000-2001. se va solicita persoanei care desfăşoară activitatea opţională să facă dovada calificării.2000 cu privire la organizarea activităţilor opţionale în unităţile de învăţământ preşcolar Având în vedere OM nr. parte componentă a prezentului ordin (anexa 2). Pentru cazurile în care educatoarea (sau un alt cadru didactic) dispune de timpul necesar pentru desfăşurarea unei activităţi opţionale la grădiniţă şi. Plata pentru această activitate se va face în regim de plata cu ora sau cumul din veniturile proprii ale unităţii de învăţământ (donaţii sau sponsorizări).43 lit. Considerând prevederile Legii 128/1997. relativă la norma didactică şi condiţiile de salarizare a personalului didactic. opţionalul va fi considerat ca activitate didactică desfăşurată în afara programului. agenţi economici.

date fiind argumentele de mai sus. precum şi pregătirii pentru activităţi. şi o condică de prezenţă. în planificare se va introduce o rubrică pentru semnătura de confirmare a realizării activităţilor propuse. unde educatoarele se semnează la începutul programului şi la sfârşitul acestuia.03. care este mult mai meticuloasă decât în restul sistemului şi că la acest nivel educatoarea nu îşi efectuează programul mutându-se de la o grupă la alta. operându-se în două documente distincte practic acelaşi lucru. pe care educatoarea o completează să constituie document juridic justificativ atât al prezenţei efective la grupă. prezintă câteva aspecte diferite de restul sistemului în ceea ce priveşte documentele de evidenţă a activităţii educatoarei. 145 . componentă a sistemului naţional de învăţământ.28.2000 privind documentele de evidenţă a activităţii educatoarelor din învăţământul preuniversitar Învăţământul preşcolar.259/09. Din această perspectivă. cât şi al parcurgerii programului zilnic cu copiii. • Aceeaşi activitate didactică trebuie consemnată zilnic în condica de activităţi. • Condica de activităţi. singura diferenţă fiind aceea că în condică trebuie să se şi semneze. se confruntă cu următoarele probleme: • Activitatea didactică este planificată săptămânal. în paralel. să fie înlocuită cu condica de prezenţă în care educatoarea să se semneze la începutul şi la sfârşitul programului. în acord cu planul de învăţământ şi cu schema orară. completată până în prezent. Pentru aceasta. ci la aceeaşi grupă pe toată perioada zilei. • În unele unităţi există. remarcăm faptul că educatoarea. se recomandă: • Planificarea activităţii instructiv-educative. care lucrează efectiv c la grupă cu copiii 5 ore pe zi (fiecare tură în parte). Având în vedere faptul că în învăţământul preşcolar este foarte preţios timpul pe care educatoarea îl acordă lucrului efectiv cu copiii.ANEXA 5 NOTA nr.

acest document va fi completat în limba română. cadrele didactice de la aceste grupe au libertatea de a folosi limba maternă. Pentru toate celelalte documente ale educatoarei (inclusiv proiectele de activitate). pentru grupele de preşcolari cu predare în limba minorităţilor naţionale. timpul pe care educatoarea îl acordă lucrului efectiv cu copiii şi pregătirii pentru activităţi este foarte preţios.40.28. Inspectoratele şcolare vor urmări aplicarea corectă a prevederilor cuprinse în nora menţionată şi în prezenta adresă. Menţionăm faptul că.2000 privind documentele de evidenţă a activităţii educatoarelor din învăţământul preuniversitar care lucrează la grupele cu predare în limba minorităţilor naţionale În învăţământul preşcolar.377/2. ci la aceeaşi grupă pe toată perioada zilei.259/09.03. Pentru eliminarea paralelismului inutil în documente şi ţinând cont de faptul că la acest nivel educatoarea nu îşi efectuează programul mutându-se de la o grupă la alta.2000 cu privire la documentul juridic „Condica de prezenţă şi evidenţă a activităţii educatoarei” prin care s-a realizat comasarea Condicii de activitate cu Planificarea activităţii instructiv-educative.09. ministerul a transmis Nota nr.ADRESA nr. 146 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful