RODICA CRI AN

CONSTRUC II DIN LEMN
PUBLICA IE DE UZ DIDACTIC

Editura universitar “Ion Mincu” Bucure ti, 2006

CONSTRUCŢII DIN LEMN

1. LEMNUL DE CONSTRUCŢII
1.1. GENERALITĂŢI
Lemnul poate fi considerat primul material de construcţie. Din preistorie şi până astăzi acest material a fost utilizat constant, în cele mai variate moduri, în alcătuiri constructive cu sau fără rol structural. Acest fapt se datorează atât răspândirii lemnului, sub forma unor specii diverse, în toată lumea, cât şi lucrabilităţii sale, greutăţii reduse şi bunelor sale caracteristici mecanice. Cu toate acestea, puţine sunt mărturiile unor realizări foarte vechi din lemn şi, în orice caz, mult mai puţine decât cele din piatră. Intr-adevăr, lemnul este caracterizat de o perisabilitate crescută, legată de factori multipli, şi nu în ultimul rând de bine cunoscuta sa vulnerabilitate la foc. Totuşi poate fi cu uşurinţă constatată şi astăzi o largă utilizare în timp a planşeelor din lemn, în special în zonele rurale şi în vecinătatea pădurilor. Succesul şi răspândirea planşeelor de lemn, ca şi a şarpantelor din lemn, este justificată de posibilitatea acoperirii unor deschideri destul de mari cu structuri uşoare, costuri reduse şi fără a fi necesari pereţi perimetrali masivi ca în cazul bolţilor din zidărie. Termenul ‘lemn’ nu desemnează un material în sensul strict al cuvântului. Intr-adevăr, fiecare ‘lemn’ este caracterizat de dimensiuni, aspect şi proprietăţi (durabilitate, lucrabilitate, etc) tipice pentru specia căreia îi aparţine. Ca atare, prin acest termen se desemnează de regulă la modul general partea rezistentă (care nu e verde) a plantelor. Lemnul care răspunde cel mai bine cerinţelor de utilizare provine din plante ce pot fi grupate în două mari specii: foioasele, cărora le corespund lemnele dure, şi coniferele, cărora le corespund lemnele moi. Pentru aceste două mari familii, procesul de dezvoltare, atât fizică, cât şi a proprietăţilor mecanice, are loc în acelaşi mod şi anume prin suprapunerea în sens radial a inelelor de creştere. Zona internă, cea mai veche, este cea mai rezistentă. Cu referire la trunchi - partea din care se extrage lemnul de construcţie - pot fi evidenţiate 3 secţiuni: transversală, radială, tangenţială. Fiecăreia din aceste 3 secţiuni îi corspund proprietăţi de rezistenţă mecanică specifice: lemnul răspunde diferit funcţie de planul în care acţionează forţele. De aceea, se spune că lemnul este un material puternic anizotrop. Cu referire la un segment de trunchi, cu cele 3 secţiuni evidenţiate, se pot recunoaşte zonele caracteristice de creştere. Partea cea mai rezistentă este constituită de duramen, în timp ce alburnul, sau lemnul tânăr, reprezintă partea fiziologic activă, şi, prin substanţele depozitate, constituie o zonă putrescibilă. Zonele externe nu prezintă de regulă interes pentru întrebuinţările curente.

1

totodată umiditatea crescută (peste 18%) determină procese biologice de degradare a lemnului. respectiv atingerea unui echilibru higroscopic optim. rigle. grinzi cioplite.Funcţie de modul de prelucrare: . rezultat din tăierea buştenilor la gater V. determină variaţii de volum şi dimensiuni pe cele trei direcţii principale: axială. ca urmare a îmbătrânirii (uscării) şi a variaţiilor de umiditate inerente. bulumaci . stabilitatea formelor şi rezistenţa mecanică (care scade cu creşterea umidităţii). se recomandă ca umiditatea conţinută să fie de cca 8-12% pentru utilizare la interior şi cca 13-18% pentru utilizare la exterior. piesele de lemn se vor deforma diferit.Lemn de cherestea1: scânduri. şi Materiale pentru construcţii şi finisaje .Lemn cioplit: blăni. este indicată adaptarea lemnului la mediul în care va sta.2. se spune că lemnul ‘lucrează’. îl constituie sensibilitatea sa la umezeală. înaintea punerii în operă. Sensul probabil al variaţiilor dimensionale şi de formă ale pieselor din lemn. Contragerea axială este mai redusă decât contragerea transversală (radială şi tangenţială).2 1. caracteristici botanice.Lemn rotund: stâlpi.Funcţie de caracteristicile botanice: conifere (plante cu frunze aciculare) şi foioase (plante cu frunze late) . etc Astfel.1. Contragerea are valori diferite pe cele trei direcţii: contragerea este mai mare pe direcţie tangenţiala decât pe direcţie radială. şipci. CARACTERISTICI TEHNICE 1. 2 . Lemnul păstrează însă proprietatea de a realiza schimburi de umiditate cu mediul ambiant (este higroscopic): de aceea. Funcţie de zona de trunchi din care au fost extrase. procent mai mic sau mai mare de scânduri cu latura mare a secţiunii perpendiculară pe direcţia cercurilor anuale (nedeformabile sau puţin deformabile) A. se produce ‘umflarea’ lemnului. cu efecte diferite pe diferite direcţii şi în diferite secţiuni ale trunchiului. Conţinutul de apă influenţează greutatea specifică. pot fi identificate următoarele categorii: . Sensibilitatea la umezeală.contragere axială (minimă) 1 2 Cherestea: denumire dată materialului lemnos cu cel puţin două feţe plane şi paralele.CONSTRUCŢII DIN LEMN Lemnul de construcţii se poate poate clasifica în diverse categorii. Unul dintre aspectele cele mai semnificative ale lemnului. cu implicaţii directe asupra folosirii sale în construcţii. dulapi.contragere radială (medie) C. manele. respectiv între starea anhidră şi valoarea de saturaţie a fibrelor. contragerea axială este mai redusă decât contragerea transversală (radială şi tangenţială). Contragerea lemnului prin uscare provoacă tensiuni şi deci deformaţii. trebuie prevăzut şi avut în vedere la proiectarea de detaliu a construcţiilor din lemn. dimensiunile. Procesul de uscare a lemnului proaspăt tăiat (al cărui conţinut de apă poate ajunge la 75% din greutate) are ca scop aducerea umidităţii conţinute la o limită acceptabilă pentru utilizarea lemnului în construcţii fără pericolul unor fenomene deformative importante. Modificarea conţinutului de apă al lemnului între anumite limite. dincolo de practica uscării prealabile. Sub valoarea de saturaţie a fibrelor (cca 30%) volumul se reduce: are loc o ‘contragere’.contragere tangenţială (maximă) B. bile. grinzi. mod de prelucrare. radială şi tangenţială. funcţie de diverse criterii: provenienţă.curs UAUIM.Funcţie de provenienţă: esenţe (sortimente de lemn) europene şi exotice . ‘Lucrul’ lemnului. piloţi .2. Peste starea anhidră. an I. Pentru o aceeaşi modificare de umiditate.

In ceea ce priveşte putrescibilitatea. Supus unor temperaturi crescânde în prezenţa aerului. apa menţinută în interiorul unui lemn prea tânăr impermeabilizat superficial va determina în scurt timp putrezirea acestuia.10% (ex.2. înaintea uscării. în general. ciuperci. . Ca atare.esenţe cu contrageri mari: 15 . lemnul se 0 descompune progresiv. Aplicarea unor tratamente protective (vopsire sau lăcuire. Agenţii biologici sunt de regulă specifici fiecărui tip de lemn. Greutatea specifică Intre materialele folosite la realizarea structurilor portante. nuc).2.esenţe cu contrageri reduse: 5 .2.20% (ex.CONSTRUCŢII DIN LEMN tensiuni datorate contragerii radiale . apte pentru lucrări de tâmplărie şi furnire. decât cele de lemn dur. plop.3. 1. calitatea lemnului şi gradul de expunere la foc a pieselor.2. Degradarea biologică Dată fiind originea sa organică. 1. Greutatea specifică variază funcţie de specie şi funcţie de conţinutul de apă. îmbinările. Puterea calorifică este proporţională cu densitatea. în cadrul fiecărei 3 . precum şi unele tratamente superficiale ignifuge. stejarul).3. Sensibilitatea la foc Lemnul este un material combustibil.15% (ex. alte atacuri biologice (bacterii de putrefacţie. tensiuni datorate contragerii tangenţiale 1. speciile de lemn moale. lemnul este considerat un material uşor (spre deosebire de zidărie şi beton). Asigurarea unei rezistenţe omogene la foc a tuturor pieselor unei structuri din lemn implică o serie de constrângeri în ceea ce priveşte dimensionarea pieselor. catran sau carbonatare) trebuie făcută pe lemn bine uscat. Unii agenţi biologici atacă lemnul uscat (insectele parazite). insecte parazite. prezintă fisuri medii şi pot fi con servate ca lemn rotund. . lemnul este afectat în special de situaţiile mixte (părţi ude / părţi uscate) şi de variaţiile ciclice de umiditate. prezintă crăpături mari din uscare şi este necesară debitarea rapidă. Sunt mai vulnerabile părţile tinere ale lemnului şi. lemnul este atacabil de micro şi macro organisme: bacterii de putrefacţie. ciuperci parazite) sunt favorizate de umiditatea crescută asociată căldurii şi lipsei ventilaţiei. răşinoasele). pentru a se aprinde la 270 C.esenţe cu contrageri medii: 10 .

80 t/m3 Porozitatea este o caracteristică generală a lemnului. determină o reducere a nivelului sonor de 27 dB pentru sunete de 1000Hz) 1.75 t/m 3 mãslin carpen stejar abanos 0. Conductibilitatea electrică. la 20 mm grosime.CONSTRUCŢII DIN LEMN specii în parte. rezistenţa este diferită funcţie de direcţie. In zona îmbinărilor este necesar să fie utilizat cel puţin lemn cu rezistenţă medie sau lemn lamelar încleiat de calitate. se consideră mai poros lemnul moale. pentru o umiditate de 15%. decât cel dur.6.26 t/m3 0. Porozitatea influenţează capacitatea de izolare termică (lemnul poros este mai bun izolant termic). pe aceeaşi direcţie. decât cel cu răşină.60 t/m3 0.77 t/m3 0.50 t/m 0. Caracteristicile mecanice Lemnul este un material HETEROGEN (neuniform ca structură. lemnul de balsa. 1.2. cel cu vase mici şi difuze. 1996) 4 . Porozitatea lemnului variază funcţie de specie. In general. cel fără răşină.60 t/m3 0. dar şi sensibilitatea la umezeală (accentuată de o porozitate crescută). ca şi prezenţa. sunt definite mai multe clase de calitate cărora le corespund caracteristici mecanice diferite. este bine să se verifice regularitatea creşterii. Funcţie de felul în care se prezintă lemnul. Care nu are aceleaşi proprietăţi fizice în toate direcţiile. termică. lemnul este poros. In zonele de îmbinare eforturile sunt verificate ţinând cont de slăbirea secţiunii interesate prin chertare. lemnul este un bun izolant termic (ex. 1 1 Anizotrop. Porozitatea 0.92 t/m3 0.2. se pot face referiri la valori stabile ale greutăţii specifice numai în raport cu conţinutul de apă. rezistenţa la întindere şi cea la compresiune au valori sensibil diferite) Rezistenţa mecanică creşte în general cu greutatea specifică. deşi uşor. care prezintă direcţii privilegiate (DEX. localizarea şi starea eventualelor noduri sau alte defecte. etc) şi ANIZOTROP (pentru o aceeaşi solicitare. creşte cu umiditatea. anumite tipuri de îmbinări speciale pot să impună condiţii mai severe. şi ca atare un bun izolant acustic (ex. Suprafeţele de capăt (secţiuni transversale) sunt mai poroase decât cele longitudinale. deci mai vulnerabile din punct de vedere al absorbţiei de apă.5.2. Rezistenţa şi deformabilitatea îmbinărilor depind esenţial de proprietăţile elementelor de lemn asamblate.90 t/m 0.70 t/m 0. In tabelul următor sunt prezentate cîteva exemple de greutăţi specifice (t/m3) pentru diverse specii de lemn. fonică Conductibilitatea electrică variază funcţie de conţinutul de apă. în general.94 t/m3 1. Ea este influenţată (negativ) de conţinutul de apă al lemnului. Conductibilitatea termică a lemnului este slabă. esenţa lemnoasă şi densitate.7. decât cel cu vase mari. salcie plop brad mesteacãn 1. calitate. La evaluarea proprietăţilor mecanice ale unui element din lemn. ce priveşte utilizarea şi consevarea diverselor tipuri de lemn.54 t/m 3 paltin salcîm cireº fag 0. lemnul de brad este de peste 3 ori mai izolant decât cărămida cu goluri) Conductibilitatea fonică a lemnului este redusă.

. apt pentru unelte. Rezistenţa la întindere transversală este în general foarte slabă. lemnul se clasifică astfel: . în schimb fagul. Duritatea este diferită pentru diferite zone ale trunchiului (duramenul este mai dur ca alburnul). un cui. din acest punct de vedere. răşinoasele au o comportare mai slabă. DEX. de unde utilizarea lor la schelete structurale. comportarea la încovoiere variază funcţie de poziţia suprafeţelor de separaţie între inelele de creştere (v. Rezistenţa la compresiune transversală este în general slabă. 1998) 1 5 .60% mai mică decât cea la forfecare transversală (perpendiculară pe direcţia fibrelor) Deformabilitatea este diferită pe cele trei direcţii de solicitare (axială. Ed.rezistenţă la îndoire: săgeată mică înainte de rupere. între diversele esenţe.Univers enciclopedic. apt pentru tâmplărie. Prezenţa fisurilor din contragere scade foarte mult rezistenţa la întindere perpendiculară pe fibre. Duritatea exprimă rezistenţa pe care lemnul o opune la penetrarea unui corp dur (o unealtă de prelucrare. Bucureşti. dar este ceva mai bună la lemnul dur de foioase. . răşinoasele au o rezistenţă semnificativă la îndoire. Deformabilitatea pe direcţie axială este de regulă ceva mai mare la compresiune decât la întindere. această caracteristică este puternic influenţată de sensul fibrelor. . fag. este folosit la fabricarea mobilei.lemn mediu rezilient: stejar. o astfel de utilizare trebuie evitată. (Academia Română. iar cea minimă pe direcţie tangenţială. Duritatea mare implică o lucrabilitate mai redusă a lemnului. radială. apt pentru alcătuiri fixe (ex. un şurub. pentru o aceeaşi încărcare.solicitarea la forfecare cel mai frecvent întâlnită în construcţii este proporţională cu densitatea.rigiditate: raportul între secţiunea piesei şi săgeata sa în momentul ruperii.tenacitate: fermitate. Este proporţională cu densitatea lemnului şi scade cu creşterea umidităţii. brad. rezistenţa la întindere este apropape dublul celei la compresiune. grinzi. Rezistenţa la întindere a lemnului are valoarea maximă. cedru.dispunerea inelelor de creştere în secţiune) Rezistenţa la forfecare în lungul fibrelor (lunecare longitudinală) . schiuri. Rezistenţa la compresiune pe direcţie transversală (radială şi tangenţială) este 15-20% din rezistenţa pe direcţie axială. înainte de a se rupe. care se curbează uşor.CONSTRUCŢII DIN LEMN Rezistenţa la compresiune creşte aproape proporţional cu densitatea şi scade odată cu creşterea conţinutului de apă (ex. Rezistenţa la şoc (rezilienţa) maximă se manifestă pe direcţie radială.lemn fragil: pin.f). Rezistenţa la forfecare în lungul fibrelor este cu 50 . etc). o creştere de 1% a umidităţii determină în medie o scădere a rezistenţei cu 4%). Funcţie de rezistenţa la şoc.lemn rezilient: frasin. lemnul cel mai rigid se rupe repede şi casant. proprietatea de a suporta simultan eforturi ridicate şi deformaţii mari. 1 Rezilienţă (s. tangenţială). Pe direcţie axială. . în raport cu greutatea lor specifică mai mică. tavane suspendate) Flexibilitatea caracterizeză mai mult sau mai puţin lemnul.Totodată. precum şi de defecte (cum sunt nodurile sau fibrele torsionate). în raport cu următoarele proprietăţi: . egală cu raportul dintre lucrul mecanic consumat pentru ruperea unei epruvete şi aria secţiunii transversale în care s-a produs ruperea respectivă. Mărime caracteristică pentru comportarea materialelor la solicitări prin şoc. Rezistenţa la încovoiere Pentru probe de aceleaşi dimensiuni şi aceleaşi forţe care acţionează perpendicular pe axă.

este dens. In atmosferă uscată. pitchpin). esenþe rezistente la ciuperci Tratarea suprafeþelor (vopsea sau lac protector) Protecþie chimicã Folosirea unor . alegerea judicioasă a materialelor şi a tehnicilor de punere în operă şi. Produsele chimice fungicide (antiseptice) nu acţionează eficient contra putrezirii decât dacă pătrund suficient în masa lemnului. Bâtir. oleo-răşini (tek. Lemnul supus unei umidităţi constante este durabil. apă absobită prin capilaritate. intemperii. tanin (stejar. 1996. esenþe rezistente. suprafeþelor în general suficientã Tratarea suprafeþelor (vopsea sau lac protector) Protecþie chimicã Protecþie chimicã Folosirea unor . . bacterii 1 Mijloace de conservare Protecþie chimicã impregnarea . Durabilitatea Se referă la proprietatea lemnului de a rezista la acţiunea factorilor de mediu (umiditate atmosferică. p. această condiţie nu este îndeplinită decât de tehnologiile industriale de impregnare. ulm. Lausanne. castan). Manuel de la construction. alburnul conţine amidon şi glucoze ce constituie o hrană obişnuită a insectelor xilofage. lemnul de arin. la adăpost.105) 6 . 1 Conform Normelor SIA 164. stejar. . prin tratamente superficiale adecvate sau printr-o protecţie chimică în masă. la nevoie.2. esenþe rezistente la ciuperci Protecþie chimicã Folosirea unor . solicitări termice. . Construction en bois (după VITTONE.nu conţine substanţe care fermentează. eucalipt). lemnul cel mai durabil în condiţii normale de utilizare este cel care: . mormintele egiptene) Conservarea lemnului Longevitatea lucrărilor executate din lemn este asigurată printr-o concepţie corectă a construcţiei şi a detaliilor.8. Presses Polytechniques et Universitaires Romandes. Renée. ciuperci şi insecte.CONSTRUCŢII DIN LEMN 1.este amplasat într-un mediu uscat. esenþe rezistente la ciuperci Protecþie chimicã Folosirea unor . In general. acesta poate dura mai multe milenii (v. complet scufundat în apă dulce poate dura cinci secole. MIJLOACE DE CONSERVARE A ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE DIN LEMN Gradul de expunere Elemente protejate de intemperii Elemente parþial protejate de intemperii Agresiuni posibile Insecte Intemperii Zone relativ uscate atacate de insecte Zone umede atacate de ciunperci Elemente expuse la intemperii Intemperii Ciuperci Elemente umede Elemente scufundate în apã Ciuperci Acþiuni chimice ale apelor poluate. chimice şi mecanice).conţine cantităţi suficiente de răşini (pin.

prefabricare în serie mare a clã dirilor Inchiderile şi compartimentările coincid cu structura portantă a clădirii. SISTEME CONSTRUCTIVE A. NIVELE IMBINÃ RI DULGHEREª TI IMBINÃ RI INGINEREª TI OBS . SISTEME CU PEREŢI PORTANŢI (sisteme ‘închise’) PEREÞI DIN BÎRNE SUPRAPUSE (BLOCKHAUS) PEREÞI CU SCHELET IN ZÃ BRELE (FACHWERK) PEREÞI DIN PANOURI DIN DULAPI B1 B1a FĂRĂ FÃ RÃ MONTANÞI NOD CARACTERISTIC B2 B1b CU MONTANÞI B3 B3a TIP 'BALOON" B4 B3b TIP 'PLATFORM" NR. prefabricare în serie mare Posibilãvariantãcu stîlpi din 4 elem. + grinzi simple B. 7 . SISTEME CU STÂLPI ŞI GRINZI (sisteme „deschise”) Închiderile şi compartimentările sunt diferite de structura portantă a clădirii (sunt neportante sau autoportante. 1 2 2 2 2 Acoperiº plat Adecvat pt. NIVELE IMBINÃ RI DULGHEREª TI IMBINÃ RI INGINEREª TI OBS 2 2 >2 >2 >2 1 Sistemul tradiþional cu umpluturãdin zidã º i rie sistemele contemporane derivate Sistemele tradiþionale americane (Baloon Frame. au structură proprie) A1 CU GRINZI PRINCIPALE ª I SECUNDARE SUPRAPUSE A2 CU GRINZI PRINCIPALE ª I SECUNDARE COPLANARE A3 CU GRINZI SECUNDARE 'ÎN CLEª TE' A4 CU STILPI 'ÎN CLEª TE'+ GRINZI SECUNDARE 'ÎN CLEª TE' A5 CU GRINZI PRINCIPALE ª I SECUNDARE 'ÎN CLEª TE' NOD CARACTERISTIC NR.CONSTRUCŢII DIN LEMN 2. Westwrn Frame) º i cele contemporane derivate Adecvat pt. prefabricarea în serie mare a clã dirilor Adecvat pt. Draced Frame.

1. cuie (la extremităti) 8 .1.CONSTRUCŢII DIN LEMN 2.1. încastrat si fixat cu. SISTEME CONSTRUCTIVE CU STÂLPI ŞI GRINZI 2. GRINZI PRINCIPALE ŞI SECUNDARE SUPRAPUSE SCHEMĂ AXONOMETRICĂ A STRUCTURII (pentru simplificare nu au fost reprezentate diagonalele) SCHEMĂ DE PRINCIPIU A NODULUI CARACTERISTIC EXEMPLE DE ÎMBINĂRI a) Îmbinare cu cep si scobitură (tipul principal) b) Îmbinare cu guseu din lemn.

2.1.CONSTRUCŢII DIN LEMN 2. GRINZI PRINCIPALE ŞI SECUNDARE COPLANARE S C HEMĂ AXONOMETRICĂ A STR U C T U R I I (pentru simplificare nu au fost reprezentate diagonalele) SCHEMĂ DE PRINCIPIU A NODULUI CARACTERISTIC EXEMPLE DE ÎMBINĂRI a) Îmbinare grindă / stâlpi cu cornier din oţel b) Grinzi principale îmbinate la 60 pe un stâlp continuu 9 .

GRINZI SECUNDARE „ÎN CLEŞTE” SCHEMĂ AXONOMETRICĂ A STRUCTURII (pentru simplificare nu au fost reprezentate diagonalele) SCHEMĂ DE PRINCIPIU A NODULUI CARACTERISTIC EXEMPLE DE ÎMBINĂRI cu eclise din lemn sau din otel.3. fixarea diagonalelor 10 .CONSTRUCŢII DIN LEMN 2.1.

1. stâlp cu secţiune compusă prin alipirea a doi dulapi b) Îmbinare cu buloane.CONSTRUCŢII DIN LEMN 2.4. STÂLPI „ÎN CLEŞTE” + GRINZI SECUNDARE „ÎN CLEŞTE” SCHEMĂ AXONOMETRICĂ A STRUCTURII (pentru simplificare nu au fost reprezentate diagonalele) SCHEMĂ DE PRINCIPIU A NODULUI CARACTERISTIC EXEMPLE DE ÎMBINĂRI a) Îmbinare cu buloane. stâlp cu secţiune compusă din doi dulapi+furură Variantă: stâlp compus din 4 elemente + grinzi cu secţiune simplă continui pe două direcţii 11 .

12 . b) Îmbinare cu buloane + gujoane.5. dopurile de lemn oferă îmbinării metalice o mai bună rezistentă la foc. GRINZI PRINCIPALE ŞI SECUNDARE „ÎN CLEŞTE” SCHEMĂ AXONOMETRICĂ A STRUCTURII (pentru simpl i f i c a r e n u a u fost reprezentate diagonalele) SCHEMĂ DE PRINCIPIU A NODULUI CARACTERISTIC EXEMPLE DE ÎMBINĂRI a) Îmbinarea grindă / stâlp cu sectiune circulară cu buloane galvanizate si crampoane „bulldog”. la o constructie cu deschideri mici.CONSTRUCŢII DIN LEMN 2.1.

îmbinare cu lambă adăugată.2.1a.2. cu capetele petrecute d) Bârne rectangulare: îmbinare de colţ în coadă de rândunică (la fată) e) Bârne rectangulare: îmbinare cu perete interior în coadă de rândunică (la faţă) b c d e 13 . cu uluc si lambă adăugată. PEREŢI DIN BÂRNE SUPRAPUSE (BLOCKHAUS) 2. FĂRĂ MONTANŢI BÂRNE CU SECŢIUNI CIRCULARE a) Bârne din lemn brut. umplute cu muşchi sau cânepă gudronată (streaşină destul de amplă) b) Bârne cu dublă lambă si uluc (10 cm grosime) c) Bârne cu dublă pantă.CONSTRUCŢII DIN LEMN 2. rost cioplit concav. etanşat cu muşchi sau fuior de cânepă gudronată c) Bârne cu suprafaţă mare de rezemare. perete aerat b) Bârne cu secţiune regulată. SISTEME CONSTRUCTIVE CU PEREŢI PORTANŢI 2. a ÎMBINĂRI a) Bârne circulare: îmbinare de colţ la jumătate lemn b) Bârne circulare cu suprafaţă mare de rezemare: îmbinare de colţ la 2/4 lemn c) Bârne rectangulare: îmbinare de colţ la 2/4 lemn.Pereţi interiori: 8-10 cm a) Bârne cu rosturi cioplite concav. BÂRNE CU SECŢIUNI RECTANGULARE (LEMN ECARISAT) „inima” lemnului spre exterior Grosimi: .2.Pereţi exteriori: 10-12-14 cm . suprapuse alternativ în raport cu diametrele.1.

perete autoportant Etanşeitatea poate fi ameliorată prin comprimarea unui resort. a b PEREŢI CU MONTANŢI METALICI 14 .2. CU MONTANŢI PEREŢI CU MONTANŢI DIN LEMN a) Montantul serveşte la asamblarea si rigidizarea pereţilor portanţi b) Montant cu rol de stâlp (dimensionat pentru preluarea încărcărilor verticale).CONSTRUCŢII DIN LEMN 2.1b.

2.CONSTRUCŢII DIN LEMN 2. PEREŢI CU SCHELET ÎN ZĂBRELE (FACHWERK) SCHEMĂ AXONOMETRICĂ A STRUCTURII (pentru simplificare nu au fost reprezentate diagonalele) SCHEMĂ DE PRINCIPIU A NODULUI CARACTERISTIC EXEMPLE DE ÎMBINĂRI a) Îmbinare cu cep si scobitură b-c) îmbinare în planul faţadei. în dreptul planşeului intermediar (varianta c – etaj în consolă) căprior cosoroabă grindă planseu stâlp (montant) traversă talpă inferioară talpă superioară buiandrug diagonală glaf PRINCIPALELE NODURI ALE SCHELETULUI TRADIŢIONAL talpă inferioară soclu 15 .2.

CONSTRUCŢII DIN LEMN 2.3.2. la aceeaşi scară. PEREŢI CU SCHELET DIN DULAPI SCHEMĂ AXONOMETRICĂ A STRUCTURII (pentru simplificare nu au fost reprezentate diagonalele) Structură tip BALOON Structura tip PLATFORM SCHEMĂ DE PRINCIPIU A NODULUI CARACTERISTIC a) structura tip „BALOON” b) structura tip „PLATFORM” 1) stâlp 2) grindă secundară 3) grindă principală 4) talpă inferioară 5) talpă superioară c) pentru comparaţie. schema nodului cu stâlpi şi grinzi 16 .

îmbinările sunt realizate cu cuie. Western Frame În sistemul Balloon Frame. sunt continui pe două nivele. stâlpii peretelui (montanţii).CONSTRUCŢII DIN LEMN SISTEMELE CONSTRUCTIVE TRADIŢIONALE AMERICANE DIN DULAPI Balloon Frame. Toate piesele utilizate au dimensiuni standard. nemaifiind necesare elemente de contravântuire (diagonale) în compunerea scheletului. cel mai simplu şi cel mai frecvent utilizat. Sistemul Western Frame se diferenţiază în plus prin faptul că se plachează cu scânduri diagonale atât pereţii. astfel scheletul este rigidizat în cel mai simplu mod. În celelalte sisteme (Draced Frame si Western Frame) construcţia peretelui este întreruptă în dreptul fiecărui nivel de către o structură orizontală. dispuşi la circa 40 cm interval. Baloon Frame Western Frame 17 . Draced Frame. cât şi tavanele şi pardoselile.

traversă. 4. 7. stâlp (montant). buiandrug si glaf fereastră. 9. 5. 8. grindă de planseu. 18 .CONSTRUCŢII DIN LEMN SISTEM CONSTRUCTIV CONTEMPORAN DIN DULAPI 1. căprior. 2. talpă inferioară. cosoroabă. 6. 3. soclu. diagonală.

In acest caz. Panourile de mari dimensiuni se obţin din preasamblarea unor panouri de dimensiuni mici asociate prin tălpi superioare şi inferioare continui. înalţime h = înalţimea etajului. în variantele dimensionale definite anterior Panouri orizontale (sau înclinate): panouri de planşeu intermediar. înalţime h = înaltimea etajului. standardizate si produse industrial.80 . urmând să primească o placare exterioară în şantier d. fără placare exterioară suplimentară c.4. CONSTRUCŢII CU PEREŢI DIN PANOURI Sistemele constructive bazate pe panouri prefabricate sunt în general sisteme modulare. rosturile mai multe şi expuse implică rezolvări 'delicate' pentru asigurarea etanşarii b. proiectarea modulară este menită să permită integrarea si intercorelarea panourilor ‘de catalog’ în cadrul unor clădiri diverse.1. prin folosirea de panouri complet finisate. construcţii individuale şi prefabricare. modul de racodare cu pereţii perpendiculari.2 m (funcţie de materialul de placare). Distanţa între montanţi depinde de sistemul de descarcare a forţelor.2.. Construcţie din panouri de mici dimensiuni. dimensiunea materialelor de placare. Sistemul permite prefabricarea cea mai completă a construcţiei de case din lemn. Construcţie din panouri portante de mari dimensiuni.. realizate prin preasamblarea unor panouri de dimensiuni mici. sunt utile pentru partiuri flexibile. panouri de acoperiş (plan sau înclinat) 19 . — Panouri de dimensiuni mari: laţime l = 4. Panourile pot fi clasificate astfel: a) Dupa dimensiuni: — Panouri de dimensiuni mici: laţime l = 1 . Construcţie din panouri portante de mici dimensiuni. Construcţie cu panouri chesonate de planşeu b) După poziţie: Panouri verticale: panouri de pereţi. a. trama compoziţionala. urmărinduse compunerea clădirilor cu un număr cât mai mic de elemente (panouri) repetabile.CONSTRUCŢII DIN LEMN 2. fără placare exterioară suplimentară. 10 m. Panourile de dimensiuni mici permit multiple combinaţiii în plan.

de greutatea acestora şi de posibilităţile de transport.CONSTRUCTII DIN LEMN c) După formă: — Panouri plane (de diferite dimensiuni. Dimensiunile elementelor spaţiale sunt determinate. d) După gradul de prefabricare: — Panouri integral prefabricate — Panouri parţial prefabricate Panouri parţial prefabricate (numai scheletul) Panouri integral prefabricate (inclusiv tâmplăria) de dimensiunea unei încăperi Panouri integral prefabricate (inclusiv tâmplăria) de dimensiuni mici Elemente (celule) spaţiale prefabricate 20 . în diverse poziţii. depozitare şi manipulare existente. a finisajelor şi chiar a instalaţiilor integrate. între altele. dar şi a compartimentărilor nestructurale. cu grad diferit de prefabricare) — Elemente spaţiale Elementele spaţiale permit un grad avansat de prefabricare a structurii. făcând posi bil un montaj foarte rapid.

b a 21 . gujoane metalice. Alegerea poate fi făcută în raport cu: cerinţele structurii portante (eforturi şi deformaţii). Exemple: (a) îmbinare ‘în furcă’ + dorn. pentru a împiedicadeplasările şi/sau desfacerea îmbinării. permiţând demontarea. permiţând geometrii mai puţin complicate şi restrictive ale îmbinărilor.sunt în general produse în serie mare şi au capacitatea de a transmite diferite eforturi.2.CONSTRUCŢII DIN LEMN 3. 3. lemnul rezistă prost la încărcări concentrate şi legături punctuale. frecvent prismatice). În general sunt asociate îmbinărilor cu cep şi scobitură. exigenţele de rezistenţă la foc.pot necesita folosirea unor piese auxiliare de legătură.2. îmbinărilor ‘la jumătate-lemn’ şi celor ‘în furcă’. Pe de altă parte. în raport cu încărcările transmise. chiar de mari dimensiuni . bazându-se în mod esenţial pe geometria îmbinării. şuruburi. Transmiterea eforturilor trebuie făcută ţinând cont de direcţia fibrelor şi asigurată printr-o suprafaţă de contact suficientă. Piesele moderne de asamblare. broşe. sunt însă de natură empirică. ÎMBINAREA PIESELOR DIN LEMN 3.1.buloane. precum şi o manoperă complicată ce lungeşte timpul de execuţie. Sistemele moderne de îmbinare (inginereşti) folosesc materiale auxiliare mai fiabile. scoabe. în sensul împiedicării deplasărilor relative ale pieselor în caz de încărcări neprevăzute. şi sunt verificate în detaliu prin calcule. implică o reducere importantă a secţiunii eficiente a pieselor în zona îmbinării (şi deci o majorare a secţiunii lor curente). ceea ce implică tăierea adecvată a pieselor ce urmează a fi îmbinate (îmbinări cu chertare sau dulghereşti). cuie. în raport cu riscuri atăt structurale cât şi estetice. fiind puţin dens. buloane. ÎMBINĂRI TRADIŢIONALE ŞI MODERNE Puţin dens. uşor tronconice sau nu (în trecut. de formă cilindrică. crescând preţul construcţiei. din lemn sau metalice (pene. Totodată. DORNURILE sunt piese din lemn dur. îndeosebi în cazul sistemelor cu schelet tradiţionale.1. (b) îmbinare cu cep şi scobitură + dorn. Tratamentul anti-coroziv al elementelor metalice de asamblare trebuie în mod deosebit avut în vedere. conectori dinţaţi. condiţiile de montaj. mai simple sau mai sofisticate . bazându-se mai mult pe meşteşug decât pe calcule. Îmbinările tradiţionale. PIESE DE LEGĂTURĂ DIN LEMN DORNURILE (CUIELE) şi PENELE DE LEMN sunt cele mai frecvente piese complementare îmbinărilor tradiţionale. etc . Îmbinările tradiţionale (dulghereşti) corelează aceste caracteristici ale lemnului. Îmbinările tradiţionale . se fasonează uşor. lemnul implică piese cu secţiuni mari. criterii estetice. PIESE DE LEGĂTURĂ 3. etc) cu rol de siguranţă. expunerea la intemperii. dornuri. plăcuţe dinţate.cu ajutorul cărora au fost realizate toate structurile clasice din lemn şi multe din cele recente.

de două categorii: (a) pene cu feţe paralele. fiind fixate cu cuie sau şuruburi (eventual cu încleiere suplimentară).CONSTRUCŢII DIN LEMN PENELE sunt elemente prismatice din lemn dur. solicitate la compresiune pe direcţie înclinată sau schiar transversală b ECLISELE de lemn (în general din contraplacaj). a (b) pene cu o faţă înclinată. adecvate unor lucrări de mică şi medie importanţă. Aceste îmbinări (de tip ingineresc). sunt calculate funcţie de grosimea plăcilor şi distanţele reglementare de fixare a cuielor. introduse în locaşuri de aceeaşi formă şi dimensiuni practicate la joncţiunea dintre două piese de lemn ce trebuie asamblate. 22 . leagă în acelaşi plan două sau mai multe piese de lemn. sunt solicitate în principal la compresiune axială şi forfecare.

Plăci metalice de 4 . cu cât lemnul este mai umed. cu atăt relaţia cui / gaură se alterează în raport cu eforturile perpendiculare pe cui (o dată în plus.CONSTRUCŢII DIN LEMN 3. este de dorit o umiditate adecvată şi constantă !) 1. sunt fixate în atelier cu cuie de interfeţele pieselor de asamblat. Pe şantier. pe măsură ce lemnul se usucă. 2. Bulon de asociere a pieselor pe şantier SCOABELE: sunt în general utilizate în cadrul construcţiilor tradiţionale. ceea ce previne crăparea lemnului şi permite utilizarea mai eficientă a cuielor (indispensabil în cazul lemnului de stejar sau fag). De preferinţă găurile sunt date în prealabil. fără a transmite propriu-zis eforturi. Plăci metalice (4-6 mm) fixate în atelier de interfeţele pieselor de asamblat. Străpungere cu margini ranforsate. Foi de tablă (2 mm grosime) introduse în fante tăiate în lemn multiplică numărul de secţiuni pe care se repartizează eforturile. având un diametru de cca 95% din diametrul cuielor.2. PLĂCILE PERFORATE FIXATE CU CUIE: ilustrează simplitatea şi performanţele cuielor (în acest caz. pentru menţinerea în poziţie a îmbinărilor. tije cu înaltă rezistenţă la smulgere). îmbinări cu scoabe 23 . Distanţele între cuie şi faţă de margini sunt reglementate. un bulon de articulaţie (3) asociază piesele realizând o articulaţie ideală cu părţi metalice ascunse şi deci protejate contra focului.6 mm grosime perforate (1) şi prevăzute cu o străpungere axială cu margini ranforsate (2).2. În cazul solicitării la smulgere (nerecomandabil). CUIELE: deopotrivă empirică şi modernă. ŞURUBURILE PENTRU LEMN: prezintă avantajul mai bunei rezistenţe la smulgere decât cuiele netede. TIJE METALICE Îmbinările cu tije funcţionează pe principiul repartizării eforturilor pe un număr mare de secţiuni mici. Pe de altă parte. trebuie utilizate cuie profilate. asamblarea cu cuie poate fi utilizată pentru îmbinări portante şi este simplu de pus în operă. PIESE DE LEGĂTURĂ DIN METAL I. 3. Această rezistenţă se reduce cu timpul.

este utilă prevederea unei legături suplimentare (în general cu unul sau mai multe buloane).la suprafaţă egală a îmbinării .2 . Exemple: (a) Gujoane din fontă Greim şi un nod de grindă cu zăbrele realizat cu un astfel de dispozitiv. ele transmit . Permit realizarea de îmbinări fără joc. Pentru siguranţă. min 2 buloane 12 .eforturi mai mari decât broşele II. PIESE METALICE DE SUPRAFAŢĂ GUJOANELE: pot fi din fontă sau oţel (sau din lemn dur. Tehnologii recente de mare precizie. ‘pene’). introduse forţat în găuri prealabile. introduse forţat în perforaţii prealabile cu diametru cu 0. ACELE sunt tije de oţel cu diametru foarte mic (< 6 mm). Agrafe 0 1-2 mm. (b) Gujoane din oţel: un gujon inelar şi un semicrampon Bulldog.5 mm mai mic ca diametrul tijei (contrar perforaţiilor pentru bulonare) şi traversând integral ansamblul pieselor. fără rupere locală). cu pistoale performante şi calculate pe baza rezultatelor încercărilor de laborator. BULOANELE: asamblarea numai cu buloane prevăzute cu rondele sau plăcuţe. permit asocierea de broşe cu diametre foarte mici.este adecvată doar în cazul îmbinărilor solicitate la întindere şi pentru construcţii provizorii demontabile. trebuie verificat ca rondelele sau plăcuţele să aibă o suprafaţă suficientă pentru repartizarea eforturilor de compresiune pe lemn. v. Asamblarea are un comportament ductil (broşele cele mai solicitate ating ‘limita de plasticitate’ înaintea ruperii lemnului şi permit astfel o redistribuire a eforturilor către broşele învecinate. In cazul în care buloanele lucrează la întindere. 24 a b . Crampoanele Bulldog sunt frecvent utilizate. asistate de computer. în general cu răşini sintetice aplicate pe vârfuri îmbinări cu buloane BROŞELE: sunt tije de oţel cu diametre peste 6 mm. cu piese metalice în plane multiple.0. Datorită diametrului foarte mic şi a penetrării lor ce perturbează nesemnificativ fibrele lemnului. spre deosebire de buloane.14 mm) . dar rareori cu lemn dur. sunt de regulă utilizate la pereţii clădirilor cu schelet de lemn. şi piuliţe (pentru îmbinări portante. în general prin presiune. favorizat de diametre cât mai mici. Trebuie să fie suficient de groase pentru a nu ‘dispare’ datorită ruginii care le poate afecta.CONSTRUCŢII DIN LEMN AGRAFELE: în general utilizate în atelier.

CONSTRUCŢII DIN LEMN

CONECTORII DINŢAŢI

(a) CONECTORII DINŢAŢI MENIG sunt compuşi din tije de oţel fine şi ascuţite fixate într-o placă constituită din două straturi de material plastic. Plăcile standard pot fi decupate după geometria suprafeţei îmbinării.

(b) CONECTORII DINŢAŢI OBIŞNUIŢI, cu utilizare diferită de cea a plăcilor Menig, sunt din tablă de oţel cu dinţi ridicaţi prin ştanţare pe una din feţe. Puşi în operă prin presare, permit asamblarea unor piese de aceeaşi grosime (min. 30 - 50 mm), pe baza unui principiu înrudit cu prinderea în cuie dar asigurând o mai bună transmitere a eforturilor; zona de tablă neştanţată contracarează tendinţa de crăpare a lemnului. Constituie unul din cele mai economice sisteme de asamblare a pieselor cu secţiune mică. Necesită însă studii şi prevederi speciale în ceea ce priveşte exigenţele de rezistenţă la foc.

protecţie antifoc

III. PIESE METALICE SPAŢIALE Permit o gamă largă de asamblări, putând înlocui majoritatea îmbinărilor tradiţionale, cu condiţia protejării lor anticorozive şi antifoc. Avantaje: montaj simplu; creştere sensibilă a valorii eforturilor posibil de preluat fără deplasări; performanţe mari asociate unor secţiuni de lemn de dimensiuni reduse; permit un calcul mai puţin aleatoriu şi o verificare prin încercări (fiabilitate specifică verificărilor de atelier). Piesele metalice sunt fixate de piesele de lemn fie cu tije scurte galvanizate sau din inox (crestate, inelate sau spiralate), fie cu broşe şi/sau buloane. Unele piese sunt prevăzute cu pinteni de poziţionare care facilitează montajul. Pot fi piese STANDARD (disponibile pe bază de catalog, cu posibile adaptări) sau piese SPECIALE (realizate la comandă), ASCUNSE sau APARENTE. Piesele aparente presupun, dincolo de criteriile de rezistenţă şi montaj, un studiu estetic al conformării; uneori necesită aplicarea unui material de acoperire, cu rol de protecţie antifoc şi/sau estetic; implică un control riguros al tratamentului anticoroziv după punerea în operă. Piesele ascunse implică frecvent un tratament anticoroziv special’; precizia de montaj limitează multiplicarea numărul de piese inimă şi ca atare eforturile posibil de preluat; presupun un utilaj asistat de calculator; necesită un montaj specific pentru tăierea axială a barelor de lemn. 25

CONSTRUCŢII DIN LEMN

A. PIESE STANDARD SABOŢI Saboţi curenţi, relizaţi din tablă galvanizată (sau din inox, la comandă). Trebuie utilizate profilele adecvate (min de joc 2/3 din secţiunea lemnului de rezemat) Exemple: (a) saboţi cu aripi exterioare şi pinteni de prepoziţionare; (b) saboţi cu aripi interioare (posibil una interioară şi alta exterioară) (c) saboţi cu unghi (în general unghi la comandă); 1 - gol de ghidaj pentru unghiul de fixare; (d) saboţi cu bretele, îndeosebi pentru fixare pe profile metalice. (e) Saboţi Cantilever: permit continuitatea momentelor încovoietoare la reazeme şi deci reducerea eforturilor şi deformaţiilor în grindă; de remarcat găurile ovale care pemit jocul normal al pieselor de lemn. Exemple: (a) cornier pentru fixarea tălpii inferioare a unei ferme fără posibilitate lunecare şi (b) cu posibilitate de lunecare; (c) cornier de fixare a grinzilor de planşeu pe grinda de bordaj, împiedicând tendinţa de ridicare. CORNIERE Disponibile într-o gamă largă de dimensiuni, permit realizarea de legături simple, foarte frecvent utilizate. Există diverse tipuri ce răspund unor necesităţi specifice de împiedicare a anumitor tendinţe de deplasare.
protecţie antifoc

a

b

c

d

e

a

c
PLATBANDE DE ANCORARE Sunt pre-perforate şi permit legarea feţelor superioare ale grinzilor, asigurând continuitatea şi conlucrarea între acestea. Exemplu de continuitate a două grinzi secundare, îmbinate cu grinda principală prin intermediul unor corniere.

b

26

CONSTRUCŢII DIN LEMN

B. PIESE STANDARD CU PARAMETRI VARIABILI LA COMANDĂ Plecând de la piesele de catalog, fabricanţii realizează adaptări, îndeosebi la piesele pentru îmbinările de şarpante, rezolvând astfel asamblări uneori foarte delicate. Exemplu de îmbinare la vîrful unei şarpante cu plane înclinate multiple.

C. PIESE SPECIALE (DE COMANDĂ)

PIESE METALICE APARENTE Pot constitui o parte integrantă şi valorizantă a arhitecturii unei clădiri.

PIESE METALICE APARENTE TURNATE Progresele în domeniul turnării oţelului sau chiar aluminiului, au permis reducerea costurilor de realizare a unor astfel de piese şi deci ameliorarea competitivităţii lor. Repetitivitatea rămâne totuşi un criteriu determinant în alegerea unei astfel de asamblări, ce face un larg apel la creativitatea arhitectului. Exemplu cu reazem articulat.

27

(2) diblu de menţinere în poziţie lucrând la compresiune axială. RĂŞINI. Ex: diblu cu injectare: orificiu de injectare (1). asociată unei ajustări foarte precise. broşe (3). un nod cu 10 bare. În exemplu.2. Diblurile cu injectare sunt în general prevăzute cu un pas de filet putând primi orice fel de tijă filetată. Barele centrale sunt broşate lateral (fixare prioritară) iar orizontalele la 450 sunt bulonate vertical pentru a permite montarea lor într-un al doilea timp.CONSTRUCŢII DIN LEMN PIESE METALICE ASCUNSE Realizarea la comandă permite aproape orice geometrie. piesele laterale prind fiecare câte 4 bare. Absenţa unor solicitări de tip tracţiune transversală.3. MORTARE. broşe şi golul prevăzut. 3. Profilatura diblului permite un blocaj perfect. ştift (2). Exemplu de îmbinare: (1) diblu lucrând la tracţiune. conferă acestu tip de îmbinare un nivel înalt de performanţă. 28 . Punerea în operă implică însă anumite constrângeri de care arhitectul trebuie să ţină cont. ADEZIVI DIBLURI CU INJECTARE MORTARE PE BAZĂ DE RĂŞINI Sunt utilizate pentru blocarea jocului de montaj între dibluri.

Progresele realizate în producţia de adezivi. necesită testări de etalonare. Constitue o etapă importantă într-un lung şir de inovaţii în domeniu. realizând continuitatea dintre elementele îmbinate pe toate suprafeţele de contact. Alte avantaje: obţinerea de forme ‘pure’. reparaţii simple. (v. Pentru a răspunde acestei nevoi. implică menţinerea sub control a temperaturii ambiante şi a umidităţii lemnului. Aspecte delicate: ruperea în planul îmbinării nu trebuie să se producă anterior ruperii pieselor asamblate (trebuie asigurate rezistenţe mecanice comparabile). a permis dezvoltarea tehnicilor constructive bazate pe lemn lamelar încleiat. 29 . înaintea realizării fixării lor definitive. protecţie la foc prin ‘scut termic. în ceea ce priveşte calitatea şi fiabilitatea acestora. a apărut o întreagă generaţie de adezivi cu priză rapidă. pe bază de resorcină sau de melamină). Acest fapt constituie un avantaj în ceea ce priveşte transmiterea eforturilor de tracţiune şi de forfecare. cap 6) Încleierea poate fi utilizată. Îmbinare cu cuie ranforsată prin încleiere Exemple de îmbinare cap la cap a lamelelor de lemn prin încleiere.CONSTRUCŢII DIN LEMN ÎMBINĂRILE PRIN ÎNCLEIERE Oferă avantajul unei distribuţii optime a eforturilor. în condiţii economic avantajoase. Răşinile epoxidice sunt adecvate îndeosebi la îmbinări cu rosturi mari sau pentru asamblări lemn / metal. Sunt folosiţi adezivi pe bază de răşini sintetice rezistente la acţiuni climatice (de ex. Modul particular de tăiere a capetelor are în vedere majorarea suprafeţei de contact. pentru menţinerea provizorie în poziţie a pieselor de lemn.

Variantă cu pană de blocaj Dacă încărcările nu sunt mari. constituie o îmbinare ce permite montarea / demontarea foarte simplă şi reduce la minimum jocul între piesele asamblate.1. Cercetări actuale urmăresc ameliorarea acestui tip de îmbinare prin injectări cu răşini care să suprime jocul de montaj. (1 . EXEMPLE DE ÎMBINĂRI 3. Pentru un aspect cât mai îngrijit. Cercetări actuale urmăresc eliminarea acestor inconveniente cu ajutorul unui mortar adeziv expansiv.3. unghiul poate fi oarecare.3. Este foarte des folosită în Japonia ca ‘amortizor seismic’ tradiţional: pana permite disiparea unei părţi din energia transmisă structurii de mişcarea seismică şi poate fi înlocuită ori de câte ori este nevoie. Piese metalice ‘în inimă’ Sunt în general fixate cu broşe ce permit o îmbinare fără joc şi sunt mult mai discrete ca buloanele.pană de blocaj) Chertări compuse: cep şi scobitură + prag Ca şi alte tehnici tradiţionale.CONSTRUCŢII DIN LEMN 3. intersectarea a 2 grinzi pe stâlp trebuie să ţină cont de reducerea de secţiune a stâlpului. ÎMBINĂRI LEMN PE LEMN ÎN ACELAŞI PLAN Cep şi scobitură + dorn Îmbinare tradiţională. chertarea în prag prezintă inconvenientul slăbirii secţiunii şi permite jocuri importante între piese. 30 . este posibilă încastrarea platbandei în capătul grinzii sau în stâlp.

Transmiterea eforturilor se face de la grindă la inserţie prin broşe (legătură lemn . Îmbinare cu prag simplu posterior: prezintă riscul despicării piesei înclinate în lung şi. 80 mm grosime (fermă grea).stânse şi menţinute între piese cu buloane. căprior / talpă. Corect rezolvat. Îmbinare cu prag dublu Îmbinare element înclinat din doi dulapi/talpă din element unic. la o fermă cu arbaletrieri. îmbinarea se pretează în principal la legături de mai multe elemente sub un unghi oarecare. 31 2 .în acest caz crampoane Bulldog . acest dispozitiv constituie o îmbinare rigidă. Dezavantaje: legătura cu buloane trebuie să fie restrânsă după un timp.CONSTRUCŢII DIN LEMN ‘Cepuri’ metalice Piesele metalice rămân ascunse. montajul este facilitat prin asamblarea separată a pieselor prevăzute cu inserţii metalice profilate adecvat pentru îmbinarea între ele. la o fermă cu căpriori. -variante de realizare (ex. unghuri) 1. de la inserţia metalică a grinzii la cea a stâlpului (legătură metal . adecvată pentru elemente portante şi uşor de pus în operă. Îmbinare între un element oblic comprimat şi un element orizontal. Creşterea diametrelor inserţiilor metalice poate permite preluarea unor eforturi mai mari. Transmiterea eforturilor de forfecare este asigurată cu gujoane speciale . trebuie verificată prin calcul cu mare precizie (idem cea cu prag dublu). cu eforturi reduse în bare. Buloane + inserţie metalică Cu sau fără crampoane. Buloanele se înşurubează în piesele metalice înglobate.metal) şi de la inserţia metalică a stâlpului la stâlp prin broşe (legătură metal .metal). Sistemul poate rămâne şi parţial vizibil pentru a pune în valoare fineţea legăturii. reducere locală a secţiunii pieselor. aproape nedeformabilă. ca atare. arbaletrier / talpă-tirant. Îmbinare cu conectori Menig Piesele de lemn trebuie să aibă min. ranforsată cu fururi.lemn). Îmbinare cu prag simplu anterior 1 2. diagonală / talpă inferioară la sisteme în zăbrele) Îmbinare cu prag simplu Îmbinarea cu prag este singura îmbinare oblică dulgherească verificabilă prin calcul şi trebuie să respecte anumite reguli (dimensiuni.

CONSTRUCŢII DIN LEMN

3.3.2. ÎMBINĂRI LEMN PE LEMN ÎN CLEŞTE

Sistemele ‘în cleşte’ constituie o tehnică de îmbinare ce permite ca secţiunile pieselor de lemn să nu fie slăbite. Funcţie de efectul estetic căutat, deschiderile de acoperit şi încărcările de suportat, se preferă dublarea elementelor portante verticale sau orizontale.

Grindă dublă Este cazul cel mai frecvent, întrucât, pentru limitarea deformaţiilor, grinzile de planşeu implică de multe ori secţiuni mai mari decât stâlpii, în general dimensionaţi la flambaj. În cazul unor solicitări importante la reazeme, pot fi inserate crampoane sau inele.

Stâlp dublu Configuraţie interesantă atunci când se urmăreşte preluarea unor împingeri orizontale importante, cum ar fi cele ale arbaletrierilor de şarpantă fără talpă-tirant.

Stâlp cvadruplu Configuraţie cu un potenţial formal extrem de bogat. Cu toate acestea este deficitară în ceea ce priveşte rezistenţa la foc (mai buna repartiţie a încărcărilor determină secţiuni mai mici ale pieselor) şi condiţiile de întreţinere. 1 - Furură de legătură, continuă sau locală, reducând lungimea de flambaj şi servind ca reazem pentru grinzi în ambele direcţii.

1

32

CONSTRUCŢII DIN LEMN

3.3.3. ÎMBINĂRI LEMN PE LEMN ÎN PLANE OARECARE

Sistemele în cleşte şi cele cu chertare permit o mare supleţe în ceea ce priveşte unghiurile pieselor de îmbinat. Cu toate acestea, căutările formale şi tehnologice orientate către alcătuiri uşoare conduc la realizarea unor structuri tridimensionale şi cu curburi libere ce reclamă noduri din ce în ce mai performante.

Cep şi scobitură, praguri, dornuri Exemplul prezentat prezintă particularitatea de a utiliza un unic dorn (1) pentru asocierea a 3 piese îmbinate cu praguri şi cepuri. În cazul unui risc de deplasare pe verticală, pragul poate fi combinat cu cep şi scobitură.

Piese metalice speciale, cep şi scobitură, buloane Exemplu de îmbinare mixtă: piesă metalică aparentă + chertare. Buloanele au ca rol asigurarea îmbinării. Eforturile fiind transmise de cepuri şi scobituri, sunt în mod obligat limitate.

atenţie la întreţinere!

Piese din tablă îndoită sau decupată Îndoirea şi decuparea tablei permit realizarea unor geometrii extrem de variate ale îmbinărilor, folosind pentru fixare buloane sau tije filetate; în particular, fac posibilă obţinerea unor forme geodezice.

33

CONSTRUCŢII DIN LEMN

Tole sudate Concentrarea unui număr mare de bare într-un punct presupune folosirea unor piese metalice spaţiale mai mult sau mai puţin elaborate, mai mult sau mai puţin standardizate. Exemplul prezintă o piesă realizată din tole decupate în jumătăţi şi sferturi de discuri de acelaşi diametru, sudate între ele pe o placă circulară.

Noduri de reţele tridimensionale, din sfere metalice Utilizarea diblurilor cu injectare permite realizarea unor structuri tridimensionale din lemn, cu noduri din sfere (larg răspândite cele din oţel şi aluminiu); sferele sunt asociate barelor prin intermediul unor tije filetate înşurubate în diblurile din bare. 1 - Secţiune longitudinală printr-un capăt de bară, cu tijă filetată înşurubată într-un diblu cu injectare. 2 - Sferă din oţel sau aluminiu turnat.

Reazeme pentru structuri textile Structurile textile au cunoscut o dezvoltare constantă în ultimii ani şi nu se mai limitează la lucrări provizorii sau urgente. În acest context, lemnul, prin excelenţă material pentru catarge de toate felurile, trebuia să-şi valorifice toate atuurile, în asociere cu oţel şi nylon, dar şi cu cordaje tradiţionale.

34

Un mod simplu de a rezolva problemele de stabilitate verticală constă în a recurge la stâlpi metalici. 3 .a. Legendă: 1 . fiind frecvent folosit sub formă de cabluri sau tiranţi. se poate recurge la ancoraje cu platbande (1) şi rezemare pe piese metalice la partea inferioară (2) 35 . cu încastrare la bază.Grindă din lemn lamelar. disociate pentru asigurarea unui joc diferit al lemnului şi al oţelului. toate piesele metalice spaţiale pot servi pentru legături între piesele de lemn şi suporturile din metal sau beton. iar oţelul la întindere.4. permiţând totodată încastrarea. încastrările având drept consecinţă concentrări mari de eforturi sau necesitatând secţiuni prea mari.. de exigenţa simplificării îmbinărilor şi cea de a nu mări numărul materialelor.CONSTRUCŢII DIN LEMN 3.Stâlp din lemn lamelar. Montanţi de lemn şi tiranţi metalici Tiranţii metalici sunt astăzi oferiţi pe bază de catalog de către diverşi fabricanţi. De notat faptul că legăturile lemn / metal permit combinaţii foarte uşoare. Lemnul lucrează în general la compresiune. 4 -Piese metalice de îmbinare. Ţinând însă cont de slaba rezistenţă la foc a acestor stâlpi. dacă este posibil.Profil metalic H. 2 . Relaţia consolă lemn / element de beton armat Pentru a evita încastrarea pieselor de lemn în b. inclusiv toate accesoriile de montaj şi de tensionare. Sisteme mixte pentru stâlpi şi grinzi Îmbinările structurilor din lemn sunt prin excelenţă de tip articulaţie. ÎMBINĂRI LEMN PE METAL SAU BETON Evident. cât şi în plan estetic. sau la partea superioară. este deosebit de interesantă realizarea unor stâlpi micşti lemn / oţel.3. cu efecte negative atât în plan economic.

Stâlp fixat între eclise bulonate. Stâlp pe ţeavă rotundă de oţel. cu strat de separaţie din carton asfaltat.CONSTRUCŢII DIN LEMN Legătura stâlp de lemn / fundaţie beton A Stâlp pe reazem constituit din 2 plăci şi o bară de oţel rotund sau o ţeavă. fixare cu şuruburi. partea inferioară a stâlpului trebuie pe cât posibil protejată de ploaie. F. solicitare numai la compresiune. solicitare la compresiune sau întindere. solicitare la compresiune sau întindere. B. Stâlp pe reazem constituit dintr-o placă şi un profil de oţel. D. C D E. solicitare numai la compresiune. solicitare la compresiune sau întindere. solicitare la compresiune sau întindere. E F 36 . A B C. Stâlp pe ţeavă pătrată cu piesă metalică de îmbinare bulonată. Stâlp aşezat pe soclu de beton.

5.Dublă bulonare. Contravântuire cu cabluri tensionate Cablurile tensionate constituie sisteme de contravântuire economice şi uşoare. Posibilităţile de reglare a tensiunilor sunt simple şi fiabile.CONSTRUCŢII DIN LEMN 3. În cazul unor cerinţe speciale privind rezistenţa la foc. nejustificate în raport cu deschiderile sau încărcările. cu îmbinări tradiţionale cu chertare (cep şi scobitură + prag). 2 .în plus faţă de solicitările din forţe orizontale . ca în exemplul alăturat. 3 . Legendă: 1 . Ca atare. TRIANGULAŢII În cazul pieselor de lemn.şi o parte a încărcărilor verticale transmise de grindă. cu piese metalice aparente sau ascunse. Contravântuire din lemn Blocarea articulaţiilor unui portic se poate face în multe feluri. sau cu îmbinări moderne. aceste contravântuiri pot fi completate cu altele din lemn sau din zidărie. ca o compensare firească a îmbinărilor de tip articulaţie. nu trebuie subestimate compresiunile din diagonale care.3.Piesă metalică ‘în inimă’ cu broşe. putându-se totodată adapta exigenţelor arhitecturale.Îmbinare ‘în furcă’ şi asigurare prin bulonare. Blocaj cu contrafişe Blocarea articulaţiilor cu contrafişe se poate face cu sisteme în cleşte. sau chiar combinând îmbinări cu chertare (în furcă) cu piese metalice ‘în inimă’. funcţie de modul de dispunere. 37 . se impune introducerea triangulaţiilor. vor prelua . realizarea unor noduri de tip încastrare necesită de regulă secţiuni mari. În aceste condiţii.

4. mediu coroziv sau foarte coroziv).CONSTRUCŢII DIN LEMN 3. În cazul îmbinărilor cu tije (buloane.1. ÎMBINĂRI UNDE LEMNUL PROTEJEAZĂ METALUL CONTRA FOCULUI În contact cu focul. cuie. Ca atare. în îmbinările ce folosesc piese metalice. 3. expunere la intemperii. inox. lemnul se consumă lent. Îmbinare în cleşte cu crampoane şi buloane. Acest strat întîrzie ridicarea temperaturii în piesa de lemn şi deci progresia combustiei (viteza de combustie a lemnului dur şi dens este de aproape 2 ori mai mică decât a răşinoaselor curente). pudre termorigide pe bază de răşină poliesterică. etc) este contraindicată utilizarea unor piese din oţel netratat. PROTECŢIA ANTICOROZIVĂ A PIESELOR METALICE DE ÎMBINARE Variaţiile de echilibru higroscopic al lemnului trebuie luate în considerare în ceea ce priveşte tratamentul necesar a fi aplicat pieselor metalice de îmbinare.2.4. Îmbinare cu placă metalică (1) protejată de o furură termică din lemn (2). diversele tratamente preconizate reiau procedeele descrise mai sus cu referire la tije. tratamentele preconizate sunt (în ordine crescătoare a performanţelor): zincare. galvanizare. formând un strat izolant de cărbune. protejate cu dopuri de lemn lipite în lăcaşurile de capăt. În plus pot fi adăugate trei alte procedee curent utilizate: pentru mediu normal. Funcţie de caracteristicile mediului ambiant (normal. buloanele trebuie protejate cu dopuri de lemn lipite în lăcaşurile de la capetele acestora (2) Îmbinare cu piesă metalică ‘în inimă’ (1) şi broşe (2). PROTECŢIA PIESELOR METALICE DE ÎMBINARE 3. Crampoanele (1) sunt protejate de cleşti. şuruburi. vopsitorie antirugină bogată în zinc sau bicromatare. Pentru celelalte piese metalice. 38 .4. iar pentru expunere la intemperii şi mediu salin. inox ameliorat (cu molibden). lemnul face oficiul de scut termic şi limitează creşterea temperaturii în piesele metalice.

căpriori de deschideri uzuale) Sub linia C: sectiuni rectangulare dezvoltate pe înaltime. stâlp. vânt. 5 / 7 (piese de schelet în zăbrele. ELEMENTELE STRUCTURALE Orice element structural trebuie să se afle în stare de echilibru sub acţiunea forţelor exterioare (încărcări utile. în cazul lemnului. LUPU. 1După TSCHUMI. M . numite solicitări. încastrări). presiunea pamântului sau a apei. popi.1. contravântuiri) Între liniile A şi B: secţiuni supuse la eforturi de încovoiere reduse. cu un raport al laturilor cca. Principiile de bază pentru dimensionarea şi conformarea unui element structural sunt: .1. Lausanne . etc. rezistenţa la întindere. multiplicate cu un coeficient de siguranţă. etc) vom avea: rezistenţa la încovoiere.STABILITATEA LOCALĂ . permitînd obtinerea unei bune rezistente la încovoiere în conditiile unui volum mic de lemn. vibraţii din trafic auto. construction 1.) şi a legăturilor care îl menţin în poziţie (reazeme.LIMITAREA DEFORMAŢIILOR La acestea se adaugă. PRINCIPII DE PROIECTARE 4. contrafişe. trepidaţii ale unor utilaje. C B 39 A . Verificarea rezistenţei presupune a demonstra că solicitarile rezultate din încărcări. variaţii de temperatură. rezistenţa la compresiune. cu un raport al laturilor cca. EPFL-DA-ITB Chaire d’Architecture et Construction. greutate proprie. atacuri chimice. vânt. funcţie de solicitarea specifică fiecarui element structural (grindă.1. 4 / 7 (grinzi. nu depăşesc rezistenţa ultimă a elementelor structurale. contracţia betonului cutremur. CONCEPŢIA STRUCTURII PORTANTE 4. exigenţa ce poate impune majorări ale secţiunii în raport cu aria necesară pentru asigurarea rezistenţei la solicitări. tirant.CONSTRUCŢII DIN LEMN 4. SECŢIUNI DE LEMN ECARISAT ŞI TIPUL DE SOLICITARE LA CARE RĂSPUND CU MINIMUM DE MATERIAL1 cm 6 A 6 6/6 6/8 6/10 6/12 6/14 6/16 6/18 6/20 8 10 12 14 16 18 20 22 24 Deasupra liniei A: secţiuni supuse la eforturi de compresiune (stâlpi. respectiv durata de conservare a proprietăţilor de rezistenţă la solicitari prin mecanisme proprii materialului. AG. tălpi. Încărcările pot fi grupate în mai multe categorii: Încărcări statice: Încărcări dinamice: Încărcări ocazionale: Încărcări speciale: greutate proprie. încărcări utile uniform repartizate sau concentrate. arbaletrieri) 8 B 8/8 8/10 8/12 8/14 8/16 8/18 8/20 8/22 8/24 10/10 10/12 10/14 10/16 10/18 10/20 10/22 10/24 10/26 10/28 12/12 12/14 12/16 12/18 12/20 12/22 12/24 12/26 12/28 14/14 14/16 14/18 14/20 14/22 14/24 14/26 14/28 16/16 16/18 16/20 16/22 16/24 16/26 16/28 18/18 18/20 18/22 18/24 18/26 18/28 20/20 20/22 20/24 20/26 20/28 22/22 22/24 22/26 22/28 24/24 24/26 24/28 10 12 C 14 16 18 20 22 24 26 28 jntre liniile B şi C: secţiuni supuse la eforturi normale de încovoiere. REZISTENŢA LA SOLICITĂRI Transmiterea încărcărilor implică 'mobilizarea' forţelor interne. incendiu.Le bois. impact. 1989-’90.REZISTENŢA LA SOLICITĂRI . etc. montanţi. REZISTENŢA LA FOC. Limitele în care acestea pot fi 'suportate' de elementele structurale (rezistenţa ultimă) sunt determinate de caracteristicile materialului şi ale secţiunii utilizate (aria).

Stâlp cu secţiune compusă încastrat în fundaţie (v. prin sisteme de rigidizare. fixate cu cuie sau cu gujoane. H = înaltimea piesei) INFLUENŢA CONDIŢIILOR DE REZEMARE A UNUI STÂLP ASUPRA RISCULUI DE FLAMBAJ: Conditiile de rezemare determina lungimea de flambaj (Lfl). ca şi la 'voalarea' (ieşirea din planul propriu) a unor părţi de secţiune. cu atât încărcarea la care elementul comprimat îşi pierde stabilitatea va fi mai mică. Astfel.CONSTRUCŢII DIN LEMN STABILITATEA LOCALĂ Problema stabiltăţii se referă la prevenirea flambajului şi a răsucirii elementelor comprimate şi respectiv încovoiate. numită flambaj. b. b 40 . Exemple de stâlpi cu secţiuni compuse: a. pentru limitarea riscului de flambaj: d min = 1 / 18 H (unde d = latura sectiunii. şi influenţa condiţiilor de rezemare). zăbrele fixate cu cuie. Barele supuse la compresiune sunt asociate între ele prin: fururi încleiate. ÎMPIEDICAREA VOALĂRII UNEI GRINZI ÎNALTE: Împiedicarea ieşirii grinzii din planul vertical (voalare) datorită eforturilor locale de compresiune. (a) Rigidizarea grinzii cu colţare (b) Rigidizarea grinzii cu bare din oţel a INFLUENŢA GEOMETRIEI SECŢIUNII UNUI STÂLP ASUPRA RISCULUI DE FLAMBAJ: 'Împrăştierea' materialului în secţiune influenţează pozitiv rigiditatea elementelor comprimate (stabilitatea la flambaj). riscul de flambaj creste proportional cu lungimea de flambaj. Această zvelteţe (raportul între secţiunea transversală şi înălţime) depinde de lungimea liberă a elementului (lungimea de flambaj) şi de 'împrăştierea' materialului în secţiune. Exemplul cel mai frecvent întâlnit îl constituie barele comprimate zvelte ce prezintă o forma de instabilitate specifică. cu cât elementul este mai zvelt (lungime de flambaj mare şi/sau material concentrat în centrul secţiunii). Dimensionarea aproximativă a 'zvelteţei' pieselor comprimate din lemn masiv supuse la încărcari obişnuite.

DIMENSIONAREA GRINZILOR DIN LEMN ECARISAT ŞI DIN LEMN LAMELAR. M . AG.Le bois. singurul factor care influenţează deformaţia este forma secţiunii.1 / 20 L REZISTENŢA LA FOC Este vorba despre cerinţele ce privesc durata de conservare a proprietăţilor de rezistenţă la solicitări prin mecanisme proprii materialului şi care pot impune majorări ale secţiunii în raport cu aria necesară pentru asigurarea rezistenţei la solicitări. Pentru a trece de la o rezistenţă la foc F30 la F60. L = deschiderea grinzii) F 30 expunere la foc 3 laturi 4 laturi 3 laturi F 60 4 laturi Eforturi din încovoiere (N/mm2) 14 11 7 3 expunere la foc b min (mm) 150 120 90 80 h min (mm) 260 200 160 140 F 30 b min (mm) 160 130 100 90 h min (mm) 300 240 200 180 b min (mm) 300 240 200 180 h min (mm) 520 400 320 240 F 60 b min (mm) 320 260 220 200 h min (mm) 600 480 400 320 3 laturi 4 laturi 3 laturi 4 laturi Eforturi din încovoiere (N/mm2) 14 11 7 3 b min (mm) 140 110 80 80 h min (mm) 260 200 150 120 b min (mm) 150 120 90 80 h min (mm) 310 250 190 160 b min (mm) 280 220 160 140 h min (mm) 520 400 300 220 b min (mm) 300 240 180 160 h min (mm) 620 500 380 300 1Dupa TSCHUMI. Verificarea presupune a demonstra că deformaţiile corespunzătoare încărcărilor reale din exploatare ('săgeţile') nu vor depăşi valori acceptabile pentru utilizarea clădirii.locuinţe) pentru limitarea 'săgeţii': h = 1 / 17 . Dimensionarea aproximativă a înalţimii secţiunii unei grinzi supuse la încărcări obişnuite (ex. LUPU. respectiv 'împrăştierea' materialului pe direcţia de încovoiere ('săgeata' unei grinzi va fi cu atît mai mica cu cît materialul este mai 'împrăştiat' pe verticală). 1989-'90. 1 (unde h = înălţimea secţiunii grinzii. PENTRU O REZISTENŢA LA INCOVOIERE DATĂ. plăci). 41 . Pentru un anumit material solicitat la încovoiere.B. EPFL-DA-ITB Chaire d'Architecture et Construction. Construction 1. Lausanne . ÎN RAPORT CU NUMARUL DE FEŢE EXPUSE ŞI DURATĂ DE CONSERVARE A PROPRIETĂŢILOR DE REZISTENŢĂ (30 min şi 60 min)1 N.CONSTRUCŢII DIN LEMN LIMITAREA DEFORMAŢIILOR Este cazul general al elementelor încovoiate (grinzi. lăţimea (b) şi înălţimea (h) se dublează.

rezistent la întindere şi compresiune. SCHEMA DISPUNERII PLANELOR DE CONTRAVÂNTUIRE în 2 sisteme posibile: (1) Rigidizare numai în plane verticale: presupune câte un plan de contravântuire verticală pe fiecare axă a tramei structurale. diagonale din lemn. panouri rigide din derivate de lemn. STABILITATEA ANSAMBLULUI STRUCTURAL În cazul sistemelor constructive cu stâlpi şi grinzi. sau pereţi cu schelet de lemn prevăzuţi cu sisteme de rigidizare: diagonale din bare de oţel tensionate dispuse în cruce. cutremur. COMPORTAMENTUL LAACŢIUNI ORIZONTALE A 2 SEMI-TRAVEI STRUCTURALE.2. presupune prezenţa unor aşanumite plane de contravântuire rigide (nedeformabile). scânduri bătute diagonal. ÎN 3 SITUAŢII (1) Fără contravântuiri: deformare laterală ce poate duce la prăbuşirea structurii (colaps). structură nedeformată. (3 . presupune o concepţie particulară a planşeelor (rigide în planul lor) Posibilităţi de realizare a planelor rigide: Contravântuiri verticale: de utilizat pe cât posibil pereţii de compartimentare. (2) Contravântuiri verticale cu o diagonală rezistentă atât la întindere cât şi la compresiune. verticale şi orizontale. (1) Semi-cadre contravântuite cu contrafişe din lemn. (3) Contravântuire în plan vertical şi orizontal: stabilizarea grinzilor împotriva ieşirii din plan vertical. în două straturi cu rosturi decalate. pe cele două direcţii. panouri din derivate de lemn.4) Pereţi contravântuiţi prin închideri realizate cu placare sau umplutură din scânduri aşezate diagonal.CONSTRUCŢII DIN LEMN 4. etc). cu condiţia ca ele să nu fie concurente. Contravântuiri orizontale: în planul planşeelor şi acoperişelor trebuie prevăzute sisteme de rigidizare: scânduri aşezate diagonal în raport cu trama. (2) Rigidizare în plane verticale şi orizontale: prezenţa contravântuirilor orizontale permite reducerea la 3 a planelor verticale de contravântuire. pot fi pereţi din zidărie sau beton.1. nu este necesară contravântuirea la nivelul planşeelor. cu sabot meta l i c . (2) Numai contravântuire verticală: instabilitatea zone comprimate a grinzilor în sens longitudinal. diagonale din platbande de oţel dispuse în cruce Exemple de contravântuiri verticale din lemn. Fixarea unei diagonale din oţel rotund de o grindă principală. grizile perimetrale asociază planele verticale şi le transmit încărcările orizontale. 4 1 3 2 42 . stabilitatea ansamblului structurii în raport cu forţele orizontale ce acţionează asupra unei construcţii (vânt. în 2 straturi pe direcţii opuse.

decroşuri pe verticală: volumetrie tipică pentru costrucţiile din lemn. mortar. În acest sens se disting două categorii de măsuri: a.eliminarea sau acoperirea suprafeţelor orizontale .CONSTRUCŢII DIN LEMN 4. suprafeţele plane asigură rezemarea pe o suprafaţă mai mare. dar nu împiedică pătrunderea apei în rosturi 3. lut. prin forma acestora în secţiune + straturi de material izolant 1. PROTECŢIA CONTRA UMIDITĂŢII O construcţie din lemn care se menţine într-o stare higroscopică stabilă. Asigurarea unei cât mai bune etanşeităţi la pereţi din bârne suprapuse. îmbinare etanşă.2. Ca atare.prevenirea infiltraţiilor directe ale apei de ploaie . cioplirea concavă a părţii inferioare a bârnelor asigură o bună rezemare şi împiedică într-o oarecare măsură pătrun derea apei în rosturi. .protejarea lemnului împotriva umidităţii din depunerea de zăpadă şi din ricoşeul apei de ploaie Streşini ample. b. de echilibru cu mediul ambient. etc. PROTECŢIA ÎMPOTRIVA SURSELOR DE APĂ Se va avea în vedere.1. se va comporta evident mai bine decât dacă este supusă unei permanente instabilităţi. Pereţi din elemente profilate cu lambă şi uluc. protejarea în raport cu surse de apă (ape meteorice şi contacte cu alte materiale sau medii cu umiditate mare). fuior de cânepă gudronat. proiectarea de detaliu trebuie să aibă în vedere protejarea lemnului împotriva riscului retenţiei de apă.protejarea lemnului împotriva transferului de umiditate prin ascensiune capilară . ca autoprotecţie împotriva ploii. 43 . funcţie de esenţele de lemn şi tratamentele hidrofuge alese. prin ventilare. asigurarea posibilităţii de uscare a pieselor ocazional umede.acoperirea suprafeţelor oblice . 2. . profilul triunghiular adăugat şi ulucul tăiat în bârna superioară asigură o bună etanşare În rosturi se introduc straturi de materiale izolante: muşchi.acoperirea capetelor pieselor de lemn a căror expunere favorizează absorbţia apei . 4.protejarea faţadelor expuse ploii (ceea ce poate asigura totodatăprotejarea lemnului împotriva radiaţiei solare excessive).2.favorizarea scurgerii rapide a apei şi evitarea acumulărilor .

Profilele obişnuite de scânduri fălţuite (1) nu asigură o bună etanşare contra ploii + vânt. (3-4) scânduri orizontale în caplama. două variante de rezolvare a colţului. placare cu scânduri verticale cu lambă şi Dluc formând nuturi verticale. (2). În loc de a urmări împiedicarea infiltraţiilor de apă în îmbinările expuse. Scândurile sunt fixate cu un singur rând de cuie.CONSTRUCŢII DIN LEMN Două tipuri de placare cu scânduri verticale care favorizeză scurgerea rapidă a apei. (2) scânduri fălţuite cu o geometrie adecvată unei protecţii contra ploii + vânt. rezolvare preferabilă pentru faţade neadăpostite. Suprapunere: 12% din lăţimea scândurii şi minim 10 mm. Lungimile scândurilor sunt limitate pentru limitarea lucrului lemnului. pentru a le permite deformarea liberă. cu baghetă de acoperire a rostului Placare cu scânduri orizontale. Scândurile provenite dintr-o tăiere radială se vor comporta evident mai bine la variaţiile climatice mari. exemplu cu lăcrimar (1) şi exemplu cu drenare rapidă din “scobitură”(2). placare cu scânduri verticale simple. este uneori mai simplă şi mai fiabilă prevederea posibilităţii de evacuare rapidă a apei. (1). cu lăcrimar. atenţie la întreţinere! (prevenirea înfundării scurgerii) 44 .

fixată pe o furură cu rol de distanţier. protejând capetele montanţilor de lemn. (1) traversă de parapet cu curbură redusă. (2) protecţie cu piesă de lemn cu secţiune curbă + tratament hidrofug. (3) protecţie cu copertină de tablă aşezată pe piese de calare. (2) stâlp tăiat oblic şi acoperit cu un strat protector subţire. Capăt expus protejat cu o piesă de lemn cu lăcrimar. Protejarea secţiunilor de capăt ale pieselor din lemn. Exemplu cu secţiune de capăt hidrofugată prin badijonare (1). în cazul expunerii exterioare. în exemplu: stâlp circular cu piesă metalică de îmbinare atenţie la intreţinere! Evitarea suprafeţelor orizontale expuse sau protejarea lor prin acoperire cu elemente de lemn sau metal posibil de înlocuit. contraplacaj sau material plastic (3). prevăzută cu lăcrimar (2) şi placă de calare din lemn dur. grinzi de planşeu) pot fi de asemenea tăiate oblic în jos. cu capacitate mare de absorbţie. protejată cu o piesă de lemn.(1) protecţie cu scândură + tratament hidrofug. Piesele orizontale de lemn al căror capăt ar rezulta expus (pane. prevăzută cu lăcrimare. 1 2 Rezemarea unei grinzi pe toată grosimea zidului (traversantă) lasă lemnul să respire. dar faţa sa exterioară trebuie protejată în raport cu riscul expunerii la apă. permit scurgerea rapidă a apei de ploaie.CONSTRUCŢII DIN LEMN Nuturile verticale previn formarea de crăpături aleatorii la suprafaţa lemnului şi totodată. tratament hidrofug atenţie la intreţinere 45 .

talpă metalică în formă de T încastrată în capătul lemnului. momente. pe cât posibil. Acest tip de reazem necesită o pregătire exactă a fundaţiei şi. crestătură închisă cu mastic elastic (4). întinderi. Talpa uşor în consolă. dar şi acţiuni orizontale. şuruburi). Componente: soclu din beton cu pante spre exterior. Un strat hidroizolant separă lemnul de soclu (umiditate din ascensiune capilară. 46 . găuri ovale. Perete de lemn pe un soclu masiv din zidărie cu înălţimea de min 30 cm de la nivelul terenului (protecţie contra stropirii). transfer de la un material la altul).CONSTRUCŢII DIN LEMN Rezemarea unui stâlp exterior pe un soclu de beton ( h min = 30 cm) ce fereşte lemnul de acumulările de apă. prevederea reazemului cu sisteme de reglare (pene. ţeavă pătrată. formează împreună cu paramentul exterior un lăcrimar. Forma piesei metalice şi legăturile sale cu stâlpul răspund necesităţii de transmitere a unor diverse solicitări: greutate. buloane (3). zăpadă şi ascensiunea capilară a umidităţii.

Grinzile sunt tratate chimic. placarea cu scânduri la extradosul căpriorilor include fante de ventilare închise cu grile antiinsecte. protejată de soclu şi distanţată de acesta. Placajele exterioare din lemn trebuie ventilate pe toată suprafaţa lor internă: trei tipuri de rezolvare a suportului ce permit o circulaţie de aer verticală (prin convecţie) şi orizontală (datorită diferenţelor de presiune a vântului ce acţionează asupra faţadelor. Stratul de aer ventilat al acoperişului continuă pe cel din alcătuirea pereţilor exteriori.2. zidită ‘uscat’. Placare cu lemn retrasă. Orificii prevăzute în soclu permit ventilarea golului sanitar (min. strat hidroizolant sub grindă. 47 . spaţiu de ventilare (1-2 cm) lateral şi în spatele capătului grinzii (tratat chimic). În cazul pereţilor exteriori. VENTILAREA ALCĂTUIRILOR Streaşină cu prize de aer pentru ventilarea unui acoperiş cu termoizolaţie în planul învelitorii. Mici grile împiedică intrarea insectelor xilofage sau altele. şi Prevenirea strivirilor locale – rezemarea pieselor de lemn pe zidărie) Gol sanitar ventilat sub un planşeu de lemn: degajarea de umiditate din sol este împiedicată de un strat mai mult sau mai puţin etanş. (v. Încastrarea grinzilor de lemn într-un perete de zidărie. permiţând astfel intrarea aerului.CONSTRUCŢII DIN LEMN 4. Secţiunile orificiilor de intrare şi ieşire a aerului însumează o suprafaţă de 1/500 din suprafaţa de ventilat.1/500 din suprafaţa acestuia).2. Transferul de umiditate de la zidărie la lemn este prevenit prin: contact cu zidăria redus la faţa superioară. fundul golului de rezemare este termoizolat pentru prevenirea condensului.

în ciuda simetriei aparente a pieselor) joacă un rol important în ceea ce priveşte criteriile de proiectare şi punere în operă. la orientarea secţiunilor în raport cu solicitările şi. etc). cât şi la proiectarea şi execuţia construcţiilor. Contragerea tangenţială avînd valori de cca 2 ori mai mari decât cea radială.CONSTRUCŢII DIN LEMN 4. 48 . rosturi. exterior Orientare judicioasă a bârnelor din lemn ecarisat şi a scândurilor de placare. respectivele deformări ale materialului pot fi nu numai compatibile cu construcţia şi soliditatea ei. CONTROLUL DEFORMĂRII LEMNULUI Deformabilitatea lemnului din variaţii inerente de umiditate şi anizotropia sa (deformabilitate diferită pe cele trei direcţii. secţiuni compuse. prin contragerea axială simetric repartizată în secţiune şi crescând către periferie. la modul de prindere şi îmbinare a pieselor (sisteme de fixare. (Ex: ‘precomprimarea’ naturală a stâlpilor de lemn rotund sau ecarisat simetric faţă de inima trunchiului. dar fiind dispuse în acest fel. Atunci când aceste caracteristici sunt luate în considerare atât la tăierea pieselor. şi crestarea bârnelor la construcţiile cu pereţi masivi. rămân stabile şi întăresc legătura. Orientare corectă a unei piese încovoiate (grindă. O parte a caracterului particular al îmbinărilor duble (în cleşte) sau multiple din lemn se explică prin valorificarea în acest mod a asimetriei cvasi-inevitabile a pieselor ce le compun (cleşti. ci pot fi chiar folosite în favoarea acesteia. Fixarea scândurilor de placare. Crestăturile practicate în lungul scândurilor permit deformarea acestora fără a crăpa (v. compensarea deformaţiilor din încovoiere şi contragere axială la grinzi – v. pe de altă parte. deschizându-se ele se ‘aşează’ progresiv pe marginile laterale. pană): deformarea datorată contragerii axiale (mai mare către periferia secţiunii) este contrabalansată de ‘săgeata’ din încărcare. toleranţe). nuturile verticale ale stâlpilor. secţiunile cleştilor se deformează. lăsând crăpăturile din uscare la interior. pe de o parte. în aşa fel încât ‘lucrul’ acestora să nu fie împiedicat (cuiele fixează fiecare scândură într-un singur punct al secţiunii sale).3. secţiuni din lemn lamelar). desen) Menţinerea sub control a deformării lemnului prin proiectare şi punere în operă se referă.

1. beton) cu rezistenţe mecanice mai mari. consolă metalică bilă o profunzime suficientă a golului) Toleranţele mult mai mari specifice lucrărilor de zidărie impun un sistem de rezemare cu piese de calare din lemn dur. La ora actuală. În continuare sunt prezentate câteva elemente necesar a fi avute în vedere în cazul în care rezemarea directă nu poate fi evitată. atunci cînd dimensiunea pieselor de lemn permite traversarea cu un ştift metalic filetat. rezemările implică frecvent relaţia dintre lemn şi un alt material (zidărie. putând acompania deformaţiile elastice ale grinzii. Rezemarea în nişe prezintă riscul retenţiei de umiditate. grindă. (b) Rezemare pe consolă metalică înglobată în beton. PREVENIREA STRIVIRILOR LOCALE 4. se va prevedea o prindere ‘uscată’. (c) Rezemare într-un gol practicat în zid (dacă este posi. soluţiile cele mai fiabile sunt cele bazate pe piese metalice de legătură. (2) Zonă hidrofugată. 3.legendă: 2 hârtie bitumată.CONSTRUCŢII DIN LEMN 4. furură de reglare a distanţei faţă de zid. piesă de calare. contraplacaj sau material plastic. REZEMĂRILE Condiţiile de rezemare a pieselor de lemn nu trebuie să conducă la apariţia unor eforturi locale de compresiune transversală mai mari decât cele capabil a fi suportate de lemn. Atunci când finisajul interior permite. 49 . După verificarea umidităţii lemnului (max 18%). (3) Piesă metalică de montaj ‘uscat’. eventual cu interpunerea unor piese de calare. (1) Piesă de calare. Fixarea în dibluri expansive constituie o soluţie eficientă de realizare a unei simple rezemări. 5. Pe de altă parte. Rezemarea lemnului pe zidărie sau beton. 4. (a) Rezemare cu talpă de lemn continuă care repartizează greutatea grinzii pe suportul din zidărie şi totodată previne o posibilă strivire locală a grinzii de lemn. acesta trebuie hidrofugat pe zona în contact cu zidăria.4. 6.4.

care. iniţial lăsat descoperit pe câţiva centimetri. cepurile în coadă de rândunică cu care sunt prevăzute capetele bârnelor. 50 . Montanţii laterali se prevăd cu ulucuri în care vor aluneca. trebuie prevăzut un joc (luft) de tasare la capetele superioare ale pieselor verticale .2. coboară şi acoperă cepul montantului. pe măsura tasării peretelui.4. bârnele se tasează prin uscare şi. ca atare. EFECTELE TASĂRILOR La construcţiile tip ‘blockhaus’. Traversa superioară este prevăzută cu un uluc adânc. pe măsura tasării bârnelor. 4.CONSTRUCŢII DIN LEMN Rezemare lemn pe lemn Rezemare grindă pe stâlp cu talpă de repartiţie din lemn dur (1) pentru limitarea eforturilor de compresiune transversală în grindă.în principal montanţii laterali de uşi şi ferestre (contragerea transversală a lemnului este mai mare decât cea axială).

pereţii exteriori pot fi realizaţi din lemn masiv (bârne suprapuse) sau pot avea alcătuiri cu schelet: scheletul constituie ‘structura’ peretelui. Ele pot fi înglobate în închideri şi compartimentări. În general. ÎNCHIDERILE Această denumire generică se referă la componentele (subansamblurile) constructive care separă spaţiul interior al clădirii de mediul ambiant. închiderile pot fi montate element cu element sau pot fi prefabricate. Din punct de vedere al modului de execuţie.izolare termică .rezistenţă şi stabilitate (locală şi de ansamblu. sau numai locală.controlul migraţiei vaporilor de apă .protecţie mecanică .compartimentări Pentru buna funcţionare a clădirii.aspect În cazul construcţiilor din lemn.izolare acustică .protecţie la foc . insecte. integral sau parţial (v.închideri . care nu fac însă obiectul lucrării de faţă. 5. închiderile delimitează spaţiile încălzite. în cazul pereţilor portanţi. Inchiderile verticale (pereţii exteriori) pot avea o deci alcătuire monostrat (un material care trebuie să îndeplinească toate cerinţele) sau multistrat (mai multe straturi cu funcţiuni specializate. a clădirii. ALCĂTUIREA PRINCIPALELOR SUBANSAMBLURI CONSTRUCTIVE Componentele constructive ale unei clădiri pot fi grupate în 2 mari categorii: . Panouri prefabricate). a respectivei componente. orizontale (acoperişe de tip ‘terasă’. în cazul pereţilor neportanţi) . Închiderile pot fi verticale (pereţi exteriori). formând ceea ce se mai numeşte şi ‘anvelopa’ (sau ‘anvelopanta’) construcţiei. închiderile pot fi portante (parte a sistemului portant al clădirii – cazul pereţilor exteriori la construcţii cu pereţi portanţi) sau neportante (independente de sistemul portant al clădirii – cazul pereţilor de închidere la construcţii cu stâlpi şi grinzi). al acoperişelor şi al planşeelor. Inchiderile orizontale şi cele înclinate sunt prin excelenţă alcătuiri cu schelet (scheletul fiind reprezentat de grinzile planşeului şi respectiv căpriorii şarpantei). In condiţii de climă rece. închiderile trebuie să satisfacă următoarele CERINŢE: . 51 . planşee peste spaţii exterioare sau pe pământ) şi înclinate (acoperişe cu pantă vizibilă). în raport cu cerinţele de mai sus. realizate din diverse materiale).protecţie împotriva intruziunilor (ex. la aceste categorii de componente constructive se adaugă instalaţiile şi echipamentele. la care se adaugă alte straturi ce îndeplinesc diverse funcţiuni.CONSTRUCŢII DIN LEMN 5. rozătoare) . Din punct de vedere static.1.protecţie la intemperii .

protecţie bună contra intemperiilor (ploaie batantă: anularea posibilităţii de propagare a apei prin capilaritate. Dacă un flux de aer cald şi umed pătrunde într-un element de închidere (perete. mucegai.eventual strat de aer ventilat**) . posibilitatea colectării şi evecuării apei înfiltrate) şi radiaţiilor solare . realizată din materiale în foi subţiri cu o conductibilitate la vapori extrem de redusă. pereţii şi acoperişele trebuie să fie cât mai impermeabile la aer. rigle. cu baghete de acoperire a rostului) aşezate orizontal. invers.dispunerea straturilor din alcătuirea construcivă respectivă (permeabilitatea la vapori a straturilor trebuie să crească spre exterior. caracteristicile suprafeţei în raport cu radiaţia incidentă . cantitatea de apă care condensează astfel este mult mai mare decât cea condensată prin difuzia vaporilor. Acest fenomen.materialele care vin în contact cu această apă din condens nu sunt sensibile la umezeală (nu există riscul unor degradări cum ar fi coroziune.cantitatea de apă din condens care se produce iarna nu este foarte mare . ca şi între diverse zone ale alcătuirii închiderilor. Atunci când în interiorul unui element de construcţie presiunea vaporilor tinde să depăşească presiunea de saturaţie a vaporilor. sunt normate. capilaritate) . **) Construcţiile cu INCHIDERI VENTILATE au următoarele avantaje: . până la egalizarea presiunilor.placare exterioară: scânduri din lemn (cu lambă şi uluc.caracteristicile materialelor din alcătuirea respectivă (umiditate.posibilitatea de deformare liberă a stratului exterior (expus variaţiilor de temperatură şi umiditate) în condiţiile rezolvării adecvate a îmbinărilor .placare interioară: scânduri din lemn. Fenomenele de difuzie a vaporilor prin închideri sunt influnţate de: . polietilenă.CONSTRUCŢII DIN LEMN 5. hârtie uleiată (Kraft) sau alte foi/folii rezistente la apă şi permeabile la vapori . Observaţie: Fenomene mult mai grave de acumulare a apei în interiorul închiderilor pot fi cauzate de neetanşeităţi. cu o barieră de aer continuă şi rosturi etanşe. poate fi tolerat în următoarele condiţii: . conductibilitatela vapori. acoperiş) prin zonele permeabile la aer venind în contact cu suprafeţe reci. În general. hibernal). Cantităţile de apă din condens ocazional prin difuzie admisibile pentru diverse materiale din alcătuirea închiderilor (termoizolaţii. Pentru prevenirea unor astfel de situaţii.condiţiile de însorire. începe perioada de condens interstiţial (ca fenomen ocazional. Bariera de vapori este întotdeauna plasată pe faţa caldă a termoizolaţiei. favorizând astfel evacuarea vaporilor de apă) Pentru împiedicarea condensului în interiorul pereţilor. în caplama.schelet: stâlpi. în perioada de uscare. decetemină o deplasare a vaporilor (difuzie) către zona cu concentraţie mai mică.barieră de vapori*): materiale în foi subţiri cu o conductibilitate la vapori extrem de redusă (foi bituminoase. *) Bariera de vapori are ca rol CONTROLUL DIFUZIEI VAPORILOR DE APĂ Diferenţa de presiune a vaporilor de apă între interior şi exterior.apa produsă iarna prin condens se poate evapora în timpul verii. piscine acoperite). eflorescenţe. o proiectare deosebit de atentă la calitatea viitoarei construcţii presupune verificarea prin calcul a riscului de condens.1. se poate prevedea o barieră de vapori.1.temperatura şi umiditatea relativă a aerului interior şi exterior . dacă difuzia vaporilor către exterior nu este împiedicată.barieră contra vântului şi ploii: hârtie gudronată.termoizolaţie: plăci de vată minerală între elementele sheletului . rezistenţă la difuzie. plăci din lemn de dimensiuni mici (tip ‘solzi’). contravântuiri . mai ales atunci când condiţiile de mediu şi de utilizare prognozată sugerează un anumit risc. porozitate. tencuială aplicată pe panouri din aşchii lemnoase sau pe plăci din fibrociment. care produce cantităţi mici de apă. plăci din derivate de lemn hidrofugate.evacuarea vaporilor de apă datorită curentului de aer din stratul ventilat 52 . are loc o uscare completă a apei condensate prin difuzie. Decizia privind prevederea unei bariere de vapori trebuie să ţină cont de ansamblul factorilor care influenţează difuzia vaporilor. Ea este absolut necesară atunci când spaţiile interioare au o umiditate relativă a aerului mare (spălătorii. intensitatea radiaţiei solare. ÎNCHIDERI CU SCHELET Pereţii exteriori ai construcţiilor cu schelet din lemn se compun în general din următoarele straturi (de la interior către exterior): . plăci din derivate de lemn. enunţaţi mai sus. diverse materiale poroase). vertical sau diagonal. descompuneri) . folii de aluminiu) . lemn şi derivate. plăci de gips-carton . montanţi. ciuperci.

etc). ÎNCHIDERE ÎNCLINATĂ (peste mansardă încălzită). Renée. tablă.0 – 2.5 0.1 1.Strat de aer orizontal (acoperişe) în medie max. scheletul este reprezentat de grinzile planşeului 53 .8 până la 0. Lausannne. Manuel de la construction. datorită curentului de aer din stratul ventilat care redistribuie radiaţia solară absorbită către aerul exterior Ventilarea stratului de aer prevăzut între placarea exterioară şi termoizolaţie este determinată de forţa ascensională termică şi de acţiunea vântului. (După VITTONE.CONSTRUCŢII DIN LEMN . lungimi mici) Viteza de deplasare a aerului (m/s) până la 0.) aer ventilat barieră de vânt şi ploaie (nu este etanşă la vapori) eventual aer ventilat (obligatoriu dacă învelitoarea este etanşă-ex: tablă învelitoare A. scheletul este reprezentat de grinzile planşeului termoizolaţie barieră de vapori D. vopsea etanşă. barieră de vapori (carton asfaltat/pânză asfaltată/folie de polietilenă. ÎNCHIDERE ORIZONTALĂ (acoperiş terasă). grosimea stratului de aer ventilat trebuie să fie de min.5 – 0. ÎNCHIDERE ORIZONTALĂ (planşeu spre pod neîncălzit).5 – 2. prin forţă ascensională termică max. materialul de învelitoare la acoperişe).0 Dacă placarea exterioară este etanşă (carton asfaltat. Presses Polytechniques et Universitaires Romanes. scheletul este reprezentat de căpriorii şarpantei C.6 2. prin acţiunea vântului . 1996) Poziţia stratului de aer (tipul de mişcare a aerului) . (furtună. PERETE EXTERIOR CU SCHELET vată minerală protecţia hidroizolaţie etanşe hidroizolaţie barieră de vapori gips carton eventual barieră de vânt vată minerală gips carton strat de aer ventilat obţinut prin rezolvări de detaliu speciale (vara se se evită şi supraîncalzirea) barieră de vapori B. Bâtir. Viteza de deplasare a aerului nu poate fi stabilită cu precizie.protecţie termică ameliorată în perioada estivală.Strat de aer vertical (pereţi) în medie max. cu necesarele adaptări în ceea ce priveşte materialele folosite pentru realizarea stratului exterior (ex.etc. Aceeaşi alcătuire de principiu este valabilă şi în cazul închiderilor înclinate sau orizontale.35 cm. Ordinul de mărime al vitezei aerului în astfel de straturi ventilate este prezentat în continuare.

1/500 din suprafaţa ventilată. placi aglomerate 13 mm 4. scânduri cu lamba si uluc 19 mm 2. bariera de vapori 7. PERETE EXTERIOR COMPACT 1. scânduri cu lamba si uluc 19 mm 2. bariera de vapori 6. unde între stratul de aer ventilat şi termoizolaţie se interpune o astereală (scînduri sau plăci din derivate de lemn – de ex. placi aglomerate 16 mm PERETE EXTERIOR VENTILAT INCHIS 1. placi aglomerate 13 mm 5. hârtie gudronata 3. bariera de vapori 5. La închiderile ventilate ‘deschise’ termoizolaţia este în contact direct cu stratul de aer ventilat şi este protejată contra eventualelor infiltraţii de ape meteorice (ploaie/zăpadă+vînt) cu o folie rezistentă la umezeală dar permeabilă la vapori (ex. Suprafaţa golurilor de intrare şi ieşire a aerului trebuie să fie min. placi aglomerate 19 mm PERETE EXTERIOR COMPACT 1. strat de aer ventilat 22 mm 3. vata minerala 100 mm 5. strat de aer ventilat 22 mm 3. stratul de aer ventilat este întotdeauna în contact cu exteriorul (ventilare cu aer exterior). vata minerala 70 mm + strat de aer etans 6. placi aglomerate 13 mm + gips-carton 12 mm 54 . respectiv alcătuiri caracterizate de prezenţa unui strat de aer ventilat **) poziţionat la exterior faţă de termoizolaţie. placi aglomerate 13 mm 2. bariera de vapori 7.CONSTRUCŢII DIN LEMN Închiderile cu schelet pot fi neventilate (compacte) sau ventilate. dar oferă o mai bună rezistenţă la foc (împiedică circulaţia gazelor de combustie interioare) şi asigură o protecţie mai bună a scheletului şi a termoizolaţiei contra insectelor şi umidităţii aerului exterior. scânduri cu lamba si uluc 19 mm 2. Alcătuirile ventilate pot fi ‘deschise’ sau ‘închise’. hârtie gudronata 3. PAL) au un consum mai mare de material. vata minerala 100 mm 4. placi aglomerate 13 mm + gips-carton 12 mm PERETE EXTERIOR VENTILAT INCHIS 1. vata minerala 70 mm + strat de aer etans 6. hârtie gudronata 4. Alcătuirile ventilate ‘închise’. hârtie gudronata 4. hîrtie uleiată). placi aglomerate 19 mm 5.

Lausanne. Termoizolaţia este de regulă fixată între grinzi (căpriori). plafon suspendat.18 mm. aşezate coplanar sau cu suprapunere. protecţia hidroizolaţiei pietriş 4 cm. după VITTONE. secţiunea minimă a golul de ventilare trebuie să fie 1/50 din suprafaţa acoperişului şi să aiba o înălţime de min.1. 1996) ACOPERIŞ PLAT VENTILAT SECŢIUNE TRANSVERSALĂ SECŢIUNE LONGITUDINALĂ 1. tip terasă) sunt în mod special utilizate la structurile din lemn şi metal. 10. FINISAJUL EXTERIOR AL PEREŢILOR Poate fi realizat în diverse moduri: din lemn masiv şi derivate de lemn. 4. Suma suprafeţelor prizelor de aer.cu scânduri verticale . 5. Renee. Toate cuiele. 9. spaţiul dintre grinzi trebuie foarte bine ventilat. precum şi cu placaje din alte materiale. pe când în cazul acoperişelor compacte este de regulă necesară înlocuirea termoizolaţiei. termoizolaţie vată minerală.2. Bâtir. 3. Finisarea (placarea) exterioară cu lemn masiv se pate realiza în mai multe variante: . 6. în Elveţia şi în Germania grosimea curentă este de 19 mm) 55 . Pentru acoperişele plate. Presses Polytechniques et Universitaires Romandes. 7. şuruburile şi agrafele trebuie să fie rezistente la coroziune.CONSTRUCŢII DIN LEMN ACOPERIŞELE VENTILATE (înclinate sau plate. Se recomandă ca lăţimea scândurilor să nu depăşească de 5 ori grosimea acestora (Cu titlu informativ: în Franţa grosimea scândurilor verticale este de min. Dacă sub grinzi (căpriori) este fixat un plafon.cu elemente de tip ‘solzi’ Dimensiunile şi modul de fixare a acestor elemente de placare trebuie să asigure rezistenţa lor la intemperii şi la solicitările ce pot apărea.10 cm. şipci fixare termoizolaţie. din tencuială. ventilaţia face posibilă uscarea alcătuirii constructive. (Conform Normelor SIA 271 Toits plats. şipci fixare plafon. ca şi cea a eva cuărilor de aer. grindă secundară din lemn lamelar încleiat. plăci din aşchii lemnoase aglomerate (PAL). Acest tip de acoperiş prezintă avantajul că. ca atare este preferabilă alegerea unor secţiuni de lemn suficient de înalte care să permită o ventilare naturală eficientă deasupra termoizolaţiei. în cazul unor infiltraţii (uşoare). 2. grindă principală din lemn lamelar încleiat. Scândurile pot fi simple sau cu canturi profilate în lambă şi uluc.16 mm iar a celor orizontale de min. cea mai mică dimensiune a unui orificiu trebuie să fie de cel puţin 3.5 cm. hidroizolaţie. trebuie să fie cel puţin egală cu jumătate din suprafaţa minimă a golului de ventilare. 5.cu scânduri orizontale . 8. Manuel de la construction. barieră de vapori.

30 cm de nivelul terenului. pot dura 6 – 10 ani. Tencuielile pe bază de ciment şi de var hidraulic sunt aplicate în 3 straturi. PROTECŢIA LEMNULUI LA EXTERIOR Lemnul expus la acţiunea factorilor climatici (soare. de fibro-ciment sau placaje metalice.10 mm.vopsele – pot fi permeabile la vapori sau etanşe.. Anumite esenţe. plăci de ardezie. pot rezista intemperiilor. Intre placarea exterioară şi structura peretelui trebuie asigurată o circulaţie de aer printr-un spaţiu de min. Ca şi tencuielile. 56 . PLACAREA EXTERIOARĂ A PEREŢIOLR DIN LEMN CU ELEMENTE DIN LEMN MASIV Scânduri verticale: a) Scânduri simple. cum ar fi plăci ceramice. Tencuielile hidraulice constituie finisaje exterioare foarte economice.3. se aplică pe lemn uscat. prin folie. ‘Solzii’ sunt fixaţi pe astereală sau pe şipci orizontale şi distanţate cu min. Elementele tip ‘solzi’ trebuie să aibă o grosime mai mare de 10 mm şi o acoperire mai mare de 15% din lăţime.lacuri – mai durabile decât lazurile. aşezate cu suprapunere b) Scânduri profilate. . zăpadă. durează 1 – 3 ani şi pot fi reînnoite cu uşurinţă. pot fi deasemenea folosite ca finisaj exterior. dar îşi modifică culoarea (capătă o tentă gri) în zonele expuse. utilizate frecvent la locuinţele individuale vândute pe bază de catalog. . Tencuiala are ca suport un panou din aşchii lemnoase protejat cu o folie. ajungând la o grosime finală de min. punerea în operă şi mai ales întreţinerea sunt destul de delicate. umiditate atmosferică) trebuie protejat.CONSTRUCŢII DIN LEMN Scândurile sunt fixate pe şipci poziţionate la distanţe ce nu trebuie să depăşească de 25 de ori grosimea lor (40. cum este cedrul roşu. nuanţele deschise au o durabilitate mai bună. prinderea se realizează cu un singur rând de cuie (ace) sau agrafe.. dar nu mai puţin de 20 mm. dar expunerea la soare sau ploaie poate determina discontinuităţi parţiale (fisuri) ale filmului protector făcând posibilă infiltrarea apei şi dezvoltarea mucegaiului.1.25 mm. cu cuie (ace) sau agrafe protejate contra coroziunii. O armătură de legătură este fixată de montanţii scheletului. drenat la fiecare întrerupere orizontală. ploaie. Alte materiale. Protejarea suprafeţelor poate fi asigurată de următoarele categorii de produse: . Acestea se fixează cu ajutorul unor piese de agăţare pe un raster bidirecţional (structură secundară) care formează un spaţiu de aer ventilat. cu lambă şi uluc Scânduri orizontale: c) Scânduri profilate d) Scânduri simple aşezate cu suprapunere (în caplama) Elemente de tip ‘solzi’ e) ‘Solzi’ di lemn masiv 5. aceste materiale străine ca natură. disimulează şi maschează structura din lemn a construcţiei.lazuri – produse de impregnare conţinând în general un compus insecticid şi fungicid.60 cm).

(De notat faptul că. pentru a menţine sub control regimurile termice diferite ale unor încăperi. Ca atare. o casă de scară.2. COMPARTIMENTĂRILE Denumirea generică se referă la componentele (subansamblurile) constructive care separă între ele spaţii interioare.izolare acustică (la zgomote aeriene şi de impact – îndeosebi în cazul planşeelor) .protecţie mecanică . doar partea structurală. termoizolaţie. Totodată îmbinarea trebuie să asigure etanşeitatea la apă şi la aer. 5. în cazul pereţilor neportanţi) . sarcina preluării încărcările orizontale revine straturilor de placare. Compartimentările sunt verticale (pereţi interiori) şi orizontale (planşee curente). Panourile pot avea o structură de tip schelet sau o alcătuire monostrat. eventual. cu agrafe. sau proprie.1. pereţii de compartimentare trebuie să îndeplinească şi cerinţe de izolare termică. realizate din diverse materiale). un acelaşi material – ex. PALEX . Panourile prefabricate pot fi panouri de pereţi exteriori şi interiori.3.sau altele) sau pot fi alcătuiri multistrat cu schelet (planşeele. Panouri sunt compuse dintr-o ramă (formată din montanţi. panouri de planşee. Pot fi realizate din lemn masiv (ex.3. Prefabricarea se poate limita la scara unei construcţii. prin încleiere sau. portanţi sau neportanţi. Din punct de vedere al comportării structurale. vata minerală – poate contribui deopotrivă la rolul termo şi fonoizolant al compartimentării) Compartimentările pot avea o alcătuire monostrat (un unic material care trebuie să îndeplinească toate cerinţele) sau multistrat (straturi cu funcţiuni specializate. Panourile trebuie să fie solid asamblate între ele. compartimentările pot fi montate element cu element sau pot fi prefabricate. panouri de acoperiş. chiar prevăzută cu încălzire. 5. cu şuruburi. pereţii portanţi cu schelet. la care se adaugă celelalte straturi specializate (placare exterioară/interioară. Materialele de placare sunt fixate cu cuie. 57 .aspect Notă. de tip schelet sau panouri monostrat din derivate de lemn. panouri pline sau cu goluri de ferestre şi uşi. montanţii au rolul de a prelua încărcările verticale. etc).protecţie la foc .rezistenţă şi stabilitate (a clădirii. pereţii neportanţi cu schelet) Ca şi închiderile. există situaţii în care. în cazul pereţilor portanţi şi al planşeelor. inclusiv tocul tâmplăriei). PANOURI PREFABRICATE Prefabricarea panourilor poate fi parţială (ex. PANOURI PREFABRICATE CU SCHELET Alcătuirea panourilor de perete are la baza aceleaşi principii general valabile pentru construcţiile cu schelet. talpă superioară şi talpă inferioară) cu traverse intermediare (alcătuind structura panoului). are o temperatură mai scăzută decât o cameră de locuit). o cămară este prin natura funcţiunii un spaţiu rece. Panourile pot fi neventilate sau ventilate. fie el cu pereţi portanţi sau cu stâlpi şi grinzi) Compartimentările trebuie să satisfacă următoarele CERINŢE: . a unui ansamblu. cu termoizolare şi finisare în şantier) sau integrală (panouri complet finisate. chiar dacă este un spaţiu interior.CONSTRUCŢII DIN LEMN 5. Spaţiile interioare pot avea regimuri termice diferite. pot fi alcătuiri monostrat din diverse materiale uşoare (pereţi de compartimentare neportanţi din placi pe bază de lemn . în raport cu funcţiunile pe care le adăpostesc (ex. răspunzând cerinţelor ce rezistenţă şi stabilitate. panourile ventilate pot fi închise sau deschise. Compartimentările pot fi portante (parte a sistemului portant al clădirii – cazul planşeelor şi al pereţilor interiori portanţi) sau neportante (separate de sistemul portant al clădirii. sau poate avea în vedere producţia pe scară industrială a unor panouri standardizate. ca şi în cazul pereţilor cu schelet ‘montaţi’ in situ.ex. Placarea poate fi dispusă între montanţi (montanţi vizibili) sau la faţa acestora (montanţi ascunşi).compartimentări portante din bârne suprapuse).

vată minerală. Panourile cu placarea dispusă între montanţi. 3. 4. cu tencuială. au rosturi mai multe. 2. fie cu lambă şi uluc. strat de aer interior (stagnant. Rostul dintre panouri este rezolvat cu lambă adăugată + acoperire cu baghetă (la interior) + scîndură de placare (la exterior). şipci orizontale. 5. Secţiune verticală 1. 3. 2. termoizolaţie. CU INSTALAŢII INGLOBATE 58 . CU FINISAJ EXTERIOR CONTINUU (grosime = cca 20 cm) a. 7. şipci verticale. structura în formă de cadru şi rosturile expuse. Secţiune verticală 1. barieră de vapori. PANOU PREFABRICAT DE FAŢADĂ NEVENTILAT (grosime = cca 10 cm) a. barieră contra vaporilor. PERETE DE COMPARTIMENTARE PREFABRICAT. Secţiune orizontală Finisajul exterior cu scînduri verticale este continuu. Plăci gips-carton. fie cu montant intermediar. 6. 8. generând o imagine specifică. PANOU PREFABRICAT DE FAŢADĂ VENTILAT DESCHIS. deci izolant). plăci din aşchii lemnoase aglomerate 16 mm. 4.CONSTRUCŢII DIN LEMN Profilatura ramei asigură îmbinarea dintre panouri. Uneori panourile pot avea o placare exterioară continuă. Secţiune orizontală Îmbinarea dintre panouri se realizează prin intermediul unui montant intermediar din 2 piese asociate cu buloane. 6. 5. plăci din aşchii lemnoase. talpă inferioară. beton b. placare cu scînduri verticale. De regulă rosturile dintre panouri sunt marcate de baghete de acoperire sau de nuturi. implică rezolvări de detaliu mai delicate pentru asigurarea etanşeităţii. plăci din aşchii lemnoase aglomerate 13 mm b.

se ameliorează izolarea acustică. Planşeele şi acoperişul sunt realizate cu grinzi şi respectiv căpriori din lemn. cu tencuială Termoizolaţie din plăci de polistiren acoperite cu 2 straturi din vată de sticlă de 5 mm şi tencuială minerală armată cu fibre de sticlă.25 (pentru 100 mm vată minerală).44 (pentru 40 mm vată minerală) la 0. armată cu reţea din fibre de sticlă. sunt aşezate pe o reţea de tălpi din lemn. Indicele de atenuare acustică pentru zgomot aerian este de cca. Panourile pot fi utilizate în următoarele variante constructive: a) Alcătuire compactă. prin aplicarea unei termoizolaţii suplimentare. plăci de fibrociment fixate pe şipci verticale din lemn 30x60 mm. panou din aşchii lemnoasă aglomerate 80mm. construcţia este ancorată cu tiranţi de infrastructură. Coeficientul de conductibilitate termică λ= 0. inclusiv cele neportante. Variaţia coeficientului de transmisie termică k funcţie de grosimea termoizolaţiei: de la 0. Golurile de uşi şi ferestre sunt decupate sau sunt obţinute prin combinaţii de piese mici. termoizolaţie.CONSTRUCŢII DIN LEMN 5.093 W/mK. mai mult sau mai puţin provizorii. Pentru combaterea efectelor vântului.2. cu 1 nivel (eventual 2). Construcţiile realizate în acest sistem trebuie mult distanţate de sol. fiind mai slab decât cel al unei fereste moderne (cca. Placajul exterior cu prindere mecanică (finisaj ‘uscat’) poate fi din fibro-ciment sau alte materiale. tencuială exterioară cu liant mineral 25-30 mm. Peste soclu sau pereţii demisolului. 2. ce pot fi utilizate ca elemente portante la construcţii mici. au înălţimea unui etaj şi 1-2 m lăţime. din zidărie sau beton. prinse cu cuie pe un grătar dublu din şipci 50x50 mm b) Alcătuire ventilată. 59 . 32 dB. Panourile sunt profilate (prevăzute cu ulucuri) pe tot conturul.3. 44 dB. coeficientul de transmisie termică k este aproximativ 1. ceea ce impune realizarea unui dublaj termoizolant in situ. 35 dB). Este fixat pe un schelet din montanţi dispuşi la o distanţă dictată de dimensiunile plăcilor. prin aşezare pe un soclu înalt sau demisol realizat cu procedee tradiţionale. 3. 4.500 kg/m3. Dar. cu placaj ‘uscat’ Termoizolaţie din vată minerală 2x50 mm în plăci de 50x50 cm introduse în ochiurile unui grătar din şipci de lemn dispuse pe două direcţii. lambă de îmbinare. PANOURI MONOSTRAT Un exemplu de panouri din această categorie îl constituie panourile din aşchii lemnoase aglomerate de 8-10 cm grosime. 1. 5. Panourile sun fixate de tălpi prin încleiere şi sunt asociate între ele prin încleiere sau prin bulonare. Greutatea specifică a panourilor este de cca. panourile exterioare şi interioare. Indicele de atenuare fonică pentru zgomote aeriene poate atinge cca.

plintă 11. CONSTRUCŢIE CU PEREŢI DIN BÂRNE ROTUNDE B.1. duşumea oarbă 13. plăci pe bază de lemn. grindă de planşeu 2. EXEMPLE DE ALCĂTUIRI . profil tablă îndoită 16.4. platbandă oţel 7. perete din bârne 10. hidroizolaţie 15. grindă de planşeu 14. finisaj “uscat” la plafon( scânduri. baghetă 5. gips-carton) 6. CONSTRUCŢII CU PEREŢI DIN BÂRNE SUPRAPUSE PEREŢI EXTERIORI (SECŢIUNI VERTICALE) A. finisaj “uscat” la pereţi (scânduri.CONSTRUCŢII DIN LEMN 5.4. riglă de fixare 8. gips carton) 4.DETALII CARACTERISTICE 5. pardoseală din scân duri cu lambă şi uluc 12. riglă inferioară A B 60 . luft + baghetă de acoperire) 1. CONSTRUCŢIE CU PEREŢI DIN BÂRNE RECTANGULARE Rezolvarea de detaliu a placării interioare ţine cont de tasarea peretelui prin contragerea transversală a bârnelor. luft de tasare 3. plăci pe bază de lemn. termoizolaţie 9. (v.

9. A B. STREAŞINĂ DE POALĂ Modul de rezemare a căpriorilor trebuie să ţină cont de tasarea peretelui prin contragerea bârnelor. 5. punctuală. 10. Căpriorii nu vor avea decât o singură legătură fixă. 6. La toate celelalte reazeme (pane intermediare. 11. 12. jgheab cârlig jgheab călcâi lemn hidroizolaţie astereală lespezi de piatră căprior bârnă de completare (între căpriori) bârnă de rezemare a căpriorilor (cosoroabă) pazie antivânt riglă de rezemare căprior liber (exterior) căprior de margine B 61 . REZOLVARE LA TIMPAN (acoperiş în două ape) 1. fără termoizolaţie) A. cosoroabă) vor fi menţinuţi în poziţie cu agrafe care să permită lunecarea liberă. 13. la coamă. 7. 4.CONSTRUCŢII DIN LEMN RELAŢIA PERETELUI EXTERIOR CU ACOPERIŞUL (SECŢIUNI VERTICALE) REZOLVĂRI DE STREAŞINĂ LA ACOPERIŞ CU 2 (4) PANTE Învelitoare: lespezi de piatră Închidere la partea superioară a căpriorilor (alcătuire minimală. 3. 8. 2.

saltea vată minerală 6. duşumea din scânduri l.CONSTRUCŢII DIN LEMN PLANŞEE . plafon (scânduri l. coş de fum din zidărie A B C 62 . pervaz profilat 8. PLANŞEU PREVĂZUT CU IZOLAŢIE FONICĂ (ŞI/SAU TERMICĂ) C. centură b. perete din bârne rotunde 5.RELAŢIA CU PERETELE EXTERIOR A. pervaz 4.) 9. grindă 3.a. PLANŞEU MINIMAL B. 2.u. rost de tasare 7. RACORDARE CU COŞUL DE FUM 1. scândură de capăt (rigidizare) 11. 14. tencuială interioară 13. finisaj interior al peretelui 10. placă termoizolantă din material anorganic 15. parament de zidărie la faţa interioară a coşului 12.u.

stâlp. şipcă verticală de fixare. PERETE EXTERIOR CU PLACAJ VENTILAT A. C. 5. D. PERETE EXTERIOR CU ASTEREALĂ ŞI ETANŞARE CONTRA PLOII+VÂNT D. placare inerioară. B. saltea termoizolantă. 6. 7. 3. 1.4. strat de aer ventilat 63 . 2.CONSTRUCŢII DIN LEMN 5. CONSTRUCŢII CU SCHELET PEREŢI EXTERIORI CU SCHELET (SECŢIUNI ORIZONTALE) A. astereală din scânduri aşezate diagonal. barieră de vânt. 4. PERETE EXTERIOR MINIMAL B.2. placare exterioară. PERETE EXTERIOR CU TERMOIZOLAŢIE C. 8.

2. 7. 8. umplutură zidărie de cărămidă. placare interioară. 64 . stâlp. PERETE EXTERIOR CU SCHELET ŞI UMPLUTURĂ DIN ZIDĂRIE DE CĂRĂMIDĂ 1. strat nivelare mortar În cazul clădirilor cu mai mult de un nivel. 3. saltea trmoizolantă. rezolvarea de tip A se aplică numai la sistemele cu stâlpi continui. panou uşor pe bază de deşeuri lemnoase (tip stabilit) 5. 4. Rezolvările de tip B şi C sunt specifice sistemelor cu stâlpi întrerupţi în dreptul planşeului. PERETE EXTERIOR CU SCHELET ŞI PLACAJ EXTERIOR DIN PANOURI UŞOARE PE BAZĂ DE DEŞEURI LEMNOASE (tip STABILIT) B. 6. tencuială.CONSTRUCŢII DIN LEMN PEREŢI EXTERIORI CU SCHELET (SECŢIUNI ORIZONTALE) A. plasă rabiţ. PERETE EXTERIOR CU SCHELET ŞI UMPLUTURĂ DIN PANOURI UŞOARE PE BAZĂ DE DEŞEURI LEMNOASE (tip STABILIT) C.

6. stâlp. şipci de montaj. 5.8. 7. RACORDARE CU PEREŢI INTERIORI 1.REZOLVĂRI DE COLŢ ŞI RACORDARE CU PEREŢI INTERIORI (SECŢIUNI ORIZONTALE) A-D. astereală cu barieră de vânt. 3. montant perete interior. placare exterioară cu strat de aer ventilat. riglă superioară. COLŢ EXTERIOR E-M. scândură sau montant de montaj 65 . 2.CONSTRUCŢII DIN LEMN PEREŢI EXTERIORI . placare interioară 4.

4. hidroizolaţie. fişe de placă termoizolantă sau calaj. 2. grinzişoare. 6. PERETE EXTERIOR PLACAT CU ŞINDRILĂ (ŞIŢĂ) F. PERETE EXTERIOR CU ASTEREALĂ D. 11. astereală. 8. 9. 3. 10. PERETE EXTERIOR PLACAT CU SCÂNDURI ORIZONTALE ÎN CAPLAMA. saltea termoizolantă. PERETE EXTERIOR MINIMAL B. pardoseală. placaj interior. talpă inferioară 7. PERETE EXTERIOR PLACAT CU SCÂNDURI ORIZONTALE ÎN CAPLAMA ŞI ASTEREALĂ E. 12. PERETE EXTERIOR CU PLACAJ VENTILAT 1. 14. 5. barieră de vânt. plintă. placaj şindrilă (şiţă). ALCĂTUIRE MINIMALĂ C. strat de aer ventilat (şipci) 66 . 13.CONSTRUCŢII DIN LEMN RELAŢIA PERETELUI EXTERIOR CU SOCLUL (SECŢIUNI VERTICALE) A. placă termoizolantă. placaj exterior.

se recomandă folosirea lemnului de stejar. esenţă mai rezistentă la intemperii decât răşinoasele. podină între grinzi cu umplutură în vrac 7. SCHELET “ÎN ZĂBRELE” CU UMPLUTURĂ DIN PANOURI UŞOARE (tip STABILIT) C. placare interioară 5. pietriş şi piatră spartă 9.CONSTRUCŢII DIN LEMN RELAŢIA PERETELUI EXTERIOR CU SOCLUL (SECŢIUNI VERTICALE) A. saltea termoizolantă 4. folie izolantă 8. plintă 6. tencuială exterioară 3. B C 67 . panou uşor pe bază de deşeuri lemnoase 2. PERETE EXTERIOR PLACAT CU PANOURI UŞOARE (tip STABILIT) B. SCHELET “ÎN ZĂBRELE” CU UMPLUTURĂ DIN ZIDĂRIE DE CĂRĂMIDĂ 1. umplutură din zidărie de cărămidă 10. nivelare mortar A Întrucât în variantele B şi C scheletul de lemn este aparent.

PE GRINZI DE LEMN REZEMATE PE TĂLPI DE LEMN E. LA SCHELET CU STÂLPI CONTINUI-STÂLPI ŞI GRINZI PE TĂLPI DE LEMN 1. PE PLACĂ DE BETON PESTE STRAT DE PIETRIŞ ŞI PIATRĂ SPARTĂ B. saltea termoizolantă. LA SCHELET CU STÂLPI CONTINUI-GRINZI REZEMATE PE TĂLPI DE LEMN F. cu termoizolaţie în vrac. 13. centură 68 . talpă inferioară. placare exterioară cu strat de aer ventilat. 8. duşumea oarbă (aşezată diagonal). 6. folie izolantă. astereală cu barieră de vânt. PE GRINZI DE LEMN. 4. PE GRINZI DE LEMN. pietriş şi piatră spartă. panou termoizolant. 2. plintă. PE GRINZI DE LEMN REZEMATE PE FUNDAŢII D. 7. 5. podină între grinzi. 3. 12.CONSTRUCŢII DIN LEMN RELAŢIA PERETELUI EXTERIOR CU SOCLUL (SECŢIUNI VERTICALE) VARIANTE DE REZOLVARE A PLANŞEULUI A. 9. PE DALĂ DE BETON C. duşumea pe grinzişoare. 11. placare interioară. 10.

consolă 20. dulap intermediar (între console) 1. REZOLVARE LA TIMPAN C. talpă superioară (cosoroabă) 16. saltea termoizolantă 17. 3. astereală 14. gol de ventilare 9. STREAŞINĂ CU JGHEAB MASCAT B. 6. folie hidroizolantă 11. călcâi de lemn 10. 69 . 5. 2. grătar de şipci 12. căprior 15. dulap (căprior) de capăt 19. 7. STREAŞINĂ CU JGHEAB MASCAT (variantă) jgheab din tablă învelitoare din ţiglă profilată agrafă pazie cârlig tablă galvanizată piesă de fund a jgheabului închidere din scânduri cu goluri de ventilare 8. 4. grătar de şipci 13. STREAŞINĂ CU JGHEAB APARENT D. tavan din plăci (pe bază de lemn sau gips-carton) 18.CONSTRUCŢII DIN LEMN RELAŢIA PERETELUI EXTERIOR CU ACOPERIŞUL (SECŢIUNI VERTICALE) REZOLVĂRI DE STREAŞINĂ LA ACOPERIŞ ÎN DOUĂ PANTE / TAVAN ÎNCLINAT învelitoare: ţigle profilate închidere interioară la faţa interioară a căpriorilor A.

5. 3. 4. căprior 12. grătar de şipci C 10. STREAŞINĂ CU JGHEAB APARENT B. învelitoare din ţigle flamande 9. REZOLVARE LA TIMPAN LATERAL A B agrafă gol de ventilare călcâi de lemn pazie cu lăcrimar închidere cu scânduri cu goluri de ventilare 6. tavan din plăci (pe bază de lemn sau gips-carton) 15. 70 . talpă superioară (cosoroabă) 13. REZOLVARE LA PARTEA SUPERIOARĂ C. pazie anti vânt 16. grătar de şipci 11. saltea termoizolantă 14. astereală 7.CONSTRUCŢII DIN LEMN RELAŢIA PERETELUI EXTERIOR CU ACOPERIŞUL (SECŢIUNI VERTICALE) REZOLVĂRI DE STREAŞINĂ LA ACOPERIŞ CU O SINGURĂ PANTĂ / TAVAN ÎNCLINAT Învelitoare: ţigle flamande Închidere interioară la faţa interioară a căpriorilor A. consolă 18. dulap (căprior) de capăt 17. folie hidroizolantă (hârtie Kraft) 8. 2. dulap intermediar (între console) 1.

şipci suport ţigle 11. cosoroabă 9. A B C 71 . 3. căprior de margine 15. pazie anti vânt 13. 7. STREAŞINĂ CU CĂPTUŞEALĂ DIN SCÂNDURI pazie cu lăcrimar agrafă călcâi lemn rigle în lungul pantei şipci fixare şindrilă căptuşeală din şindrilă învelitoare din ţigle solzi dublu aşezate 8. folie hidroizolantă 1. saltea termoizolantă 10.CONSTRUCŢII DIN LEMN RELAŢIA PERETELUI EXTERIOR CU ACOPERIŞUL (SECŢIUNI VERTICALE) REZOLVĂRI DESTREAŞINĂ LA ACOPERIŞ CU 2 (4) PANTE / TAVAN ORIZONTAL + POD Învelitoare: ţigle solzi Închidere interioară la partea interioară a grinzilor de planşeu A. 6. căprior 12. 4. 2. piesă de completare/rezemare 14. STREAŞINĂ CU CĂPTUŞEALĂ DIN ŞINDRILĂ B. căptuşeală scânduri (astereală) 16. 5. REZOLVARE LA TIMPAN (acoperiş în 2 ape) C.

PLANŞEU CU IZOLAŢIE FONICĂ (ŞI SAU TERMICĂ) aşezată pe podină intermediară B. talpă inferioară. strat izolant. 4. 7. scândură de capă (rigidizare). şipci susţinere pla fon. talpă superioară. placare interioară. PLANŞEU CU IZOLAŢIE FONICĂ (ŞI SAU TERMICĂ) cu pardoseală flotantă 1. grindă de planşeu. 13. astereală din scânduri dispuse diagonal + barieră de vânt. cu strat de aer ventilat. 11. podină intermediară. 6. 16. plăci PAL (sau contraplacaj) 72 . 5. 12. 9. pardoseală din scânduri cu lambă şi uluc. plintă. grindă de legătură. placare exteri oră.CONSTRUCŢII DIN LEMN PLANŞEE LA CONSTRUCŢII CU SCHELET ÎN ZĂBRELE A. 14. 10. grinzişoară. 2. plafon. 8. 15.

placare interioară 11. plintă. plafon din scânduri l. 6. 7. 8. traversă de legătură.. traversă de rezemare. saltea izolantă.CONSTRUCŢII DIN LEMN PLANŞEE . scândură de rigidizare. 4. grindă de planşeu. 3. CU STÂLPI CONTINUI A. astereală din scânduri dispuse diagonal + barieră de vânt 73 . 9.RELAŢIA CU PERETELE EXTERIOR CONSTRUCŢII CU PEREŢI CU SCHELET DIN DULAPI. PLANŞEU CU IZOLAŢIE FONICĂ (ŞI/SAU TERMICĂ) din saltele de vată minerală dispuse între grinzi 1. 10. pardoseală din scânduri cu lambă şi uluc.u. placare exterioară cu strat de aer ventilat. 2. PLANŞEU MINIMAL B. 5.

7. 2. plafon. 11. grindă de planşeu.RELAŢIA CU PERETELE EXTERIOR C.CONSTRUCŢII DIN LEMN PLANŞEE . strat suport pardoseală din plăci PAL (sau din lemn masiv) 74 . strat izolant. 8. 6. astereală din scânduri dispuse diagonal + barieră de vânt 3. PLANŞEU CU IZOLAŢIE FONICĂ (ŞI/SAU TERMICĂ) cu pardoseală flotantă 1. 10. 4. plintă. 12. 5. 9. PLANŞEU CU IZOLAŢIE FONICĂ (ŞI/SAU TERMICĂ) aşezată pe podină intermediară D. placare interioară. traversă de rezemare. podină intermediară. pardoseală scânduri fălţuite. şipci fixare plafon. placare exterioară cu strat de aer ventilat. grinzişoară 13.

CONSTRUCŢII DIN LEMN

RELAŢIA DINTRE PERETELE EXTERIOR ŞI UN PLANŞEU INTERMEDIAR

SISTEM CONSTRUCTIV CU STÂLPI ŞI GRINZI COPLANARE PE 2 DIRECŢII Secţiune axonometrică

1 2 3 4 1. panou de faţadă prefabricat 2. rama verticală a panoului de faţadă 3. stâlp pe 2 nivele 115/115 mm 4. placare exterioară cu scânduri orizontale fălţuite 5. rama orizontală inferioară a panoului de faţadă 6. şorţ din tablă: protecţie contra apei 7. grindă din lemn lamelar îcleiat 8. rama orizontală superioară a panoului de faţadă 9. fonoizolaţie din vată minerală 10. tavan din gips carton 11. finisaj interioar din plăci de gips carton 12. termoizolaţie: din vată minerală, cu grosime variată pentru compensarea lipsei de inerţie termică

5

6 7

8 9 10 11 12

Sistem constructiv finlandez, conceput pe o tramă de 3,75 x 3,75 m în 2 variante de înălţime (2.16 m şi 2.58 m). Toate grinzile sunt din lemn lamelar încleiat şi au dimensiunile 115/22 cm. Legăturile dintre elementele structurale se realizează cu ajutorul unor conectori metalici. Grinzile planşeului alternează (ca poziţie în plan) în “tablă de şah”. Există o gamă largă de panouri de faţadă variate (ca formă şi dimensiuni, dar identice ca alcătuire). Acoperişul este de tip terasă cu pantă zero. Stâlpii primesc la interior o protecţie termică suplimentară.
Sursa: Construire en bois 1, p.209, Lausanne 1988

75

CONSTRUCŢII DIN LEMN

RELAŢIA DINTRE PERETELE EXTERIOR ŞI UN PLANŞEU INTERMEDIAR

STRUCTURĂ PREFABRICATĂ DIN DULAPI Secţiune verticală prin zona de plin

Secţiune verticală prin zona vitrată

Alcătuirea acoperişului (de sus în jos) învelitoare din tablă de zinc astereală de 24 mm, pâslă cu rol de insonorizare fonică pane 60/120 mm dispuse la 625 mm şipci pentru distanţare, 12/60 mm carton bitumat PAL de 19 mm căpriori h = 220mm, dispuşi la 625 mm termoizolaţie vată minerală de 120+100 mm barieră de vapori din folie polietilenă şipci suport tavan = 24 mm tavan din plăci de gips carton de 15 mm

Alcătuirea pereţilor: (de la interior spre exterior - plăci din gips carton de 12.5 mm+10 mm - barieră de vapori din folie de polietilenă - termoizolaţie vată minerală de 100 mm - schelet din lemn: montanţi de 60/140 mm la 625 mm - PAL 16 mm - barieră contra vântului din folie de polietilenă - strat de aer ventilat; şipci de 24 mm bătute vertical - placare exterioară cu scânduri orizontale în “caplama” Alcătuirea planşeului intermediar: (de sus în jos) - strat de uzură: mochetă - dală flotantă - şapă din ciment armat de 50 m; strat separator; material fonoamortizant (ex: PFL poros) - PAL 16 mm - grinzi perpendiculare pe planul faţadei, dipuse la 625 mm una de alta - material fonoabsorbant, vată minerală 100 mm - schelet (cadru) din şipci, suport tavan - tavan din plăci de gips carton 12,5 mm

Sursa: DETAIL, 1/1997, p. 43-44

76

CONSTRUCŢII DIN LEMN

RELAŢIA DINTRE PERETELE EXTERIOR ŞI UN PLANŞEU INTERMEDIAR

CLĂDIRE CU STRUCTURA DIN STÂLPI (PE 2 NIVELE) ŞI GRINZI (ÎN CLEŞTE) Secţiune axonometrică

1

2 1. acoperiş în terasă cu pntă zero ieşit în console pentru protejarea faţadei 2. grindă principală de faţadă, coplanară cu stâlpul 3. grinzi în”cleşte”, perpendiculare pe faţadă 4. supralumină 5. grindă de faţadă 6. panou de faţadă multistrat 7. stâlp continuu pe 2 nivele 8. uşă de balcon din lemn 9. planşeu fonoizolat (pe dală flotantă) 10. grindă de faţadă în “L”, pentru coborârea nivelului pardoselii interioare la nivelul celei exterioare (a balconului) 11. balcon: scândurile sunt aşezate distanţat pentru buna scurgere a apelor meteorice

3 4

5 6 7 8

9 10

11

Elementele de faţadă sunt alcătuite (de la interior la exterior) din: - Placare interioară (plăci gips carton) - Barieră de vapori (folie polietilenă) - Termoizolaţie (vată minerală) - Barieră de vânt (polietilenă) - Strat de aer ventilat (grilă de şipci) - Placare exterioară (posibil orice material rezistent la intemperii)

Sursa: Les systemes constructifs en bois, Paris 1981, p.38

77

1/1997. La interior se poate înlocui placajul din PAL cu plăci din gips carton Observaţie: spre deosebire de soluţia prezentată în pagina precedentă. placare exterioară 3. platbande metalice de ranfor sare a stâlpului 8. în acest caz grinzile de faţadă (şi nu cele interioare. grindă de faţadă în “cleşte” 6. ale planşeului) sunt realizate în “cleşte”. 43-44 12. p. talpă inferioară cu şanţ pe mijloc (bizotată) pentru fixarea geamului 7. stâlp continuu pe 2 nivele 9. protejarea pieselor orizontale cu şorţuri din tablă 5. p. Pe faţa interioară a ramei se fixează plăci din PAL.CONSTRUCŢII DIN LEMN RELAŢIA DINTRE PERETELE EXTERIOR ŞI UN PLANŞEU INTERMEDIAR CLĂDIRE CU STRUCTURA DIN STÂLPI (PE 2 NIVELE) ŞI GRINZI DE FAŢADĂ (ÎN CLEŞTE) Secţiune axonometrică 1. planşeu intermediar 10. izolaţie termică în spaţiul dintre cleşti DETAIL. tolă metalică introdusă într-o fantă tăiată în stâpl închisă cu chit 4.39 78 . La exteriorul ramei se bat şipci peste care se aplică placajul exterior. grinzi de planşeu perpendiculare pe faţadă 11. Sursa: Les systemes constructifs en bois. strat de aer ventilat 2. pardoseala planşeului Pereţii exteriori se compun dintr-o ramă suport în grosimea căreia se introduce materialul termoizolant. Paris 1981.

Rigidizarea construcţiei este obţinută pe 2 căi: . (câteodată şi a unor scânduri) în planşeului şi al faţadei. Sursa: Amerikai Csaladi Haz Epitese.CONSTRUCŢII DIN LEMN RELAŢIA DINTRE PERETELE EXTERIOR ŞI UN PLANŞEU INTERMEDIAR STRUCTURĂ TIP “PLATFORM” Secţiune axonometrică Sistemul prezintă avantajul utilizării aceloraşI tipuri de secţiuni de lemn. fapt care conduce la o mai mare rapiditate de execuţie.baterea unor plăci aglomerate din lemn de tip PAL. dar implică o proiectare mai atentă şi mai laborioasă. OSB. unde (constituie şi suportul pentru bariera contra vântului). Faszerkettel.dispunerea elementelor structurale (montanţii+grinzile planşeului) la un pas mic (până la 60 cm) . pentru toate componentele. la o simplificare a îmbinărilor şi deci şi la o economicitate crescută. Budapesta 1999 79 . Utilizarea conectorilor metalici (aparenţi sau mascaţi) măreşte şi mai mult viteza de execuţie.

Sursa: Le bois dans la construction. schelet din lemn 18. Acest sistem constructiv a fost utilizat în premieră în Franţa în 1981 la locuinţele sociale din Alpi la frontiera cu Italia. barieră de vapori 13. la cca 1700 m altitudine. grătar din lemn. p. Aceste clădiri au 4 etaje din lemn peste un parter din beton. 4. împâslitură 6. vată minerală 145 mm (100+45) 14. barieră de vapori (Powan) 16. placare exterioară cu scânduri verticale. suport tavan 9. S-a utilizat un sistem modulat şi industrializat ce a dat deplină satisfacţie cu precădere în domeniul izolării termice şi al rapidităţii de execuţie. 2. placă gips carton 10 mm 17. PAL 22 mm 8. vată minerală 100 mm 12. PAL 19 mm 7.305 80 .CONSTRUCŢII DIN LEMN RELAŢIA DINTRE PERETELE EXTERIOR ŞI UN PLANŞEU INTERMEDIAR STRUCTURĂ TIP “PLATFORM” Secţiune axonometrică (vedere dinspre interior) plintă din lemn rost elastic dar etanş strat uzură mochetă material fonoabsorbant (Vermaspha) 5. 3. împâslitură (barieră împotri vavântului şi a ploii) 19. PAL 12 mm 15. 1. Paris 1990. grindă din lemn 10 placă gips carton 13 mm 11.

5.permite construirea unor case extrem de flexibile ca plan. 4.termoizolaţie + folie PVC . 9 1. învelitoare din plăci ondulate de azbociment şipci 4/6 cm termoizolaţie de 8 cm cu barieră de vapori + carton asfaltat scânduri fălţuite de 18 mm prinse sub căpriori panouri de faţadă: . Panourile de faţadă conţin toate straturile uzuale şi sunt integral prefabricate.strat de aer . p. 6. 3. Lausanne 1988 81 .CONSTRUCŢII DIN LEMN RELAŢIA DINTRE PERETELE EXTERIOR ŞI UN PLANŞEU INTERMEDIAR STRUCTURA DIN STÂLPI ŞI GRINZI (PRINCIPALE ŞI SECUNDARE) “ÎN CLEŞTE”.PAL melaminat rama panoului. 9. 2. Scheletul se compune din stâlpi de 14/14 cm pe 2 etaje şi grinzi “în cleşte” suprapuse.plăci de azbociment lipite pe scheletul panoului . 217. CLĂDIRE INTEGRAL PREFABRICATĂ Secţiune axonometrică Secţiune verticală 5 8 7 6 Sistemul utilizat “Herrenath” . profilată special pentru realizarea îmbinărilor talpă inferioară pardoseala balconului: scânduri aşezate distanţat grinzile în consolă ale balconului Sursa: Construire en bois 1. 7. 8.

230.CONSTRUCŢII DIN LEMN RELAŢIA DINTRE PERETELE EXTERIOR ŞI UN PLANŞEU INTERMEDIAR SISTEM STRUCTURAL CU STÂLPI ŞI GRINZI (COPLANARE) + PEREŢI DE RIGIDIZARE CU SCHELET DIN LEMN Secţiune axonometrică de ansamblu Sistem constructiv japonez ce se remarcă prin îmbinări simple şi secţiuni reduse. soclu-fundaţie din beton 8 Solidarizarea grinzilor între ele şi cu stâlpii se realizează cu ajutorul unor platbande din oţel bătute in cuie şi întărite cu buloane. Datorită seismicităţii ridicate. sistemul structural cu stâlpi şi grinzi a fost întărit cu o serie de pereţi portanţi de rigidizare. fiecare modul fiind constituit din 4 grinzi solidarizate prin intermediul unor plăci OSB* bătute pe ambele feţe (superioară şi inferioară) a grinzilor. Lausanne. 10 /10 cm 7. ferme reticulare dispuse la 3. montanţi din dulapi de 3. Planşeele sunt prefabricate.80/10 cm dispuşi la 60 cm unul de celălalt 5. plăci prefabricate de planşeu din 4 grinzi prinse cu plăci OSB 6. au fost prevăzuţi pereţi de contravântuire . stâlpi continui pe 2 nivele. 1988 82 . Stâlpii. servesc şi ca suport pentru aplicarea tencuielilor) 1 2 3 4 5 6 7 1. Clădirea este detaliată în paginile următoare. continui pe 2 etaje.70 m. p. cu schelet din montanţi de 60cm. având şi rolul de a prelua o parte din sarcinile gravitaţionale. distanţat de sol 8.70 / 3.70 m una de alta 2. Pereţii sunt tencuiţi sau placaţi cu gips carton. pane acoperiş 3. Planşeul parterului. OSB* (Oriented Strand Board = plăci din aşchii lemnoase mari. Suplimentar structurii cu stâlpi şi grinzi. sunt dispuşi pe o tramă de 3. grindă de faţădă 4. Sursa: Construire en bois 1.

8/10 cm 6. p. montant rigidizare şi suport pentru placarea peretelui interior 3.CONSTRUCŢII DIN LEMN RELAŢIA DINTRE PERETELE EXTERIOR ŞI UN PLANŞEU INTERMEDIAR SISTEM STRUCTURAL CU STÂLPI ŞI GRINZI (COPLANARE) + PEREŢI DE RIGIDIZARE CU SCHELET DIN LEMN Secţiune axonometrică a detaliilor constructive 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 fermă reticulară bulon de fixare platbandă de oţel grindă principală 10/10 cm montant rigidizare şi suport pentru placarea faţadei. stâlp continuu 10/10 cm 7. talpă inferioară 10/10 cm 12. Lausanne. bulon de fixare 9.230. platbandă din oţel 10. soclu din beton 1. 2. grindă principală 10/10 cm 8. 3. 3. 1988 83 .8/10 cm 11. 4. 5. 11 12 Sursa: Construire en bois 1.

CONSTRUCŢII DIN LEMN RELAŢIA DINTRE PERETELE EXTERIOR ŞI UN PLANŞEU INTERMEDIAR SISTEM STRUCTURAL CU STÂLPI ŞI GRINZI (COPLANARE) + PEREŢI DE RIGIDIZARE CU SCHELET DIN LEMN 1. plăci din gips carton 8. plăci din vată minerală cu rol de termoizo laţie (la exterior) şi de fonoizolaţie (la interior şi exterior) 7. bătute in cuie 6. grinda de faţadă 4.pane din lemn de 6/6 cm 2.PAL .230. p. cornier metalic de racord secţiune verticală secţiune axonometrică Sursa: Construire en bois 1. 1988 84 . panouri OSB. tencuială sintetică pe suport din fibră de sticlă 5.8/18 cm 10. grinzi din dulapi de 3. fermă în zăbrele 3. acoperire realizată din: .învelitoare metalică . Lausanne. pardoseală din plăci de PAL furniruit 9.

saltea izolantă. PERETE MINIMAL B. 8. tencuială 85 . PERETE TEMOIZOLANT C.VARIANTE DE ALCĂTUIRE A. PERETE FONOIZOLANT D. şipcă de montaj. 4. 5. plasă rabiţ 7. panou uşor pe bază de deşeuri lemnoase. 2. stâlp. placă izolantă. PERETE CU FEŢE DIN PANOURI UŞOARE PE BAZĂ DE DEŞEURI LEMNOASE 1. 3. 6. placare.CONSTRUCŢII DIN LEMN PEREŢI INTERIORI .

plafon 11. scândură de montaj 13. PARDOSELI. panou uşor pe bază de deşeuri lemnoase (tip Stabilit) 14. PLAFON 1. plasă rabiţ 15. placare exterioară cu strat de aer ventilat 2. PERETE INTERIOR MONTAT FĂRĂ îNTRERUPEREA FINISAJELOR LA PEREŢI. PERETE INTERIOR FONOIZOLANT D. placare interioară 4. pardoseală din lemn 10. astereală cu barieră de vânt 3. duşumea oarbă 12. tencuială plafon B. plintă 9. PARDOSEALĂ. PARDOSEALĂ. tencuială perete 16. stâlp 5. PERETE INTERIOR CU FEŢE DIN PANOURI UŞOARE PE BAZĂ DE DEŞEURI LEMNOASE (tip STABILIT) SECŢIUNE ORIZONTALĂ SECŢIUNE VERTICALĂ SECŢIUNE VERTICALĂ JOS SUS 86 . montant perete interior 6.CONSTRUCŢII DIN LEMN PEREŢI INTERIORI – RACORDĂRI LA PEREŢI EXTERIORI. PERETE INTERIOR MONTAT CU îNTRERUPEREA FINISAJELOR LA PEREŢI. talpă inferioară 8. PLAFOANE A. PLAFON C. saltea termoizolantă 7.

PERETE DESPĂRŢITOR DIN PANOURI PE BAZĂ DE LEMN. PERETE DESPĂRŢITOR CU SCHELET DIN LEMN + PLĂCI. PERETE DESPĂRŢITOR CU SCHELET DIN LEMN. AŞEZAT PE GRINZI-JUG D. AŞEZAT PE GRINDĂ DE PLANŞEU B. PERETE DESPĂRŢITOR CU SCHELET DIN LEMN. AŞEZAT PE GRINDĂ DE PLANŞEU GRINDA JUG C. AŞEZAT PE GRINDĂ DUBLĂ DIN DULAPI+ FURURĂ 87 .CONSTRUCŢII DIN LEMN PEREŢI INTERIORI . DISPUŞI PARALEL CU GRINZILE PLANŞEULUI A.RELAŢIA CU GRINZILE PLANŞEULUI PEREŢI DESPĂRŢITORI (NEPORTANŢI) DIN LEMN.

Aceste sisteme de asamblare (cuie. ca atare sunt adecvate pentru realizarea de elemente constructive liniare (stâlpi. buloane.grinzi din elemente masive suprapuse . impuse de natură. un rol deosebit de important revine modalităţilor de asamblare a pieselor ce compun elementul structural. etc). ELEMENTE STRUCTURALE COMPUSE Indiferent de specie. Cu elemente structurale compuse pe baza unor astfel de tehnici se pot acoperii deschideri şi pot fi preluate încărcări de acelaşi ordin de mărime ca şi în cazul construcţiilor din oţel sau din beton armat. grinzi. Această utilizare a lemnului este însă limitată. Pentru elementele verticale pot fi adoptate tehnici similare de realizare a unor stâlpi cu secţiuni compuse. dincolo de caracteristicile mecanice proprii speciei de lemn utilizat. pentru acoperirea unor deschideri medii şi mari. GRINZI CU INIMĂ PLINĂ DIN ELEMENTE MASIVE SUPRAPUSE 88 .grinzi din lemn lamelar încleiat (LLI) B. Astfel. nu numai de rezistenţa materialului. este evident faptul că. Ca atare. etc) au menirea de a face posibilă transmiterea eforturilor şi deci de a asigura deplina conlucrare între diverse părţi componente ale elementului structural. 6. gujoane. ci şi de dimensiunile maxime posibile ale elementelor masive. plantele lemnoase sunt în general caracterizate de o conformare în care una dintre dimensiuni este accentuat dominantă. Grinzi cu inimă plină .1. Funcţie de modulul de realizare. au evoluat şi posibilităţile de utilizare a lemnului în structuri cu performanţe superioare. acestea se încadrează într-una din următoarele categorii: A. pot fi utilizate grinzi cu secţiuni compuse. Ca atare. aceste elemente structurale sunt realizate din piese mici. prin realizarea unor elemente structurale compuse. o dată cu perfecţionarea tehnicilor de prelucrare şi asamblare a pieselor de lemn. cleiuri.grinzi cu secţiuni şi chesonate din scânduri sau plăci din derivate lemnoase . Grinzi reticulare (în zăbrele) Deşi de dimensiuni mari.CONSTRUCŢII DIN LEMN 6.

chesonate (inimi min 5cm): 460-600mm. GRINZI CU INIMĂ PLINĂ DIN SCÂNDURI Grinzi cu inimă plină subţire din două straturi de scânduri aşezate la 45 pe direcţii alternate.CONSTRUCŢII DIN LEMN Inele Appel 126mm buloane 20mm Inele Schulz 80mm buloane 13mm 6. h max: 800mm. Grinzi grele cu inimă plină din straturi încrucişate de scânduri. contra voalării. necesită rigidizări în dreptul reazemelor şi în câmp. cuiele asigurând presiunea de încleiere a tălpilor. Lungime teoretic nelimitată. cu fibrele paralele.2. h curente: cu inimă simplă: 240500 mm. Grinzi cu inimă plină ondulată. 65X160 mm 89 . cu inimă dublă 430-440mm. dimensiuni max. sau din plăci de derivate din lemn. Tălpi din trei straturi de lemn încleiate.

curent 15 – 25 m. current 1. Poate fi utilizat eficient în medii cu umiditate mare (ex. b/h max. R = raza de curbură) După încleiere. deschidere L= 7 – 35 m. îmbinări cu conectori dinţaţi din tablă subţire de oţel zincat. s max: 120 cm . la acoperirea unui auditoriu la Basel. 750. rezistenţa este dată de ansamblul scândurilor suprapuse iar secţiunea poate fi considerată integral activă. 2.4. raza de curbură determină grosimea: a / R = 1 / 200 (a = grosime lamele.3. apoi fixate cu cuie dinspre exterior. distanţa între ferme curent până la 5m.50 m. îmbinări cu plăci metalice ascunse intercalate între bare (conectori dinţaţi Menig). cu secţiuni mari. LLI este tot un material anizotrop. distanţa între ferme: 0. 1 Lemnul lamelar încleiat a fost utilizat pentru prima dată în 1893.55 m.25 m. elementele pot căpăta forme particulare (secţiuni variabile. Lungimea elementelor teoretic nelimitată. 6. diagonale: max19X60 mm. fără încărcări importante. din lemn de brad foarte dens. 2 a b. Unghiul dintre diagonale şi tălpi: 30-60 b a. Îmbinări prin încleiere .CONSTRUCŢII DIN LEMN 6. h la mijloc min 1/10L. înălţime: 30-80 cm Secţiunea pieselor: tălpi. grinzi triangulate încleiate. rosturile fiind decalate min.piscine) şi în medii agresive chimic. în Elveţia 90 . Lungimea maximă a elementelor: 15m. îmbinare cu plăci de oţel introduse în fante.p. distanţa între ferme: curent 2. grinzi pentru acoperişe plate. înălţime la coamă h = 1/10 L.65 – 2. curburi) fără dificultate.4/21) Fiind alcătuite din lamele cu dimensiuni transversale mici. lamelele sunt îmbinate cap la cap cu crestături în dinţi sau tăiere oblică. GRINZI ŞI FERME ÎN ZĂBRELE a. ferme grele. deschidere L = 10-20 m.5 (uscare uniformă). max 30X60 mm. şi deci flexibile. fermă uşoară.45 mm). cu orice dimensiuni şi forme (ca secţiune transversală şi profil longitudinal) prin suprapunerea şi lipirea de scânduri subţiri (lamele) de grosimi mici (10 . La elementele curbe. h = 1/12L. deschideri 10 – 45 m. a b c c. deschidere maximă: 20m. 50 cm (v. deschidere max 20m. b. Secţiunile pieselor: grosime maximă: 80mm. Unghiul dintre diagonale şi tălpi: max. LEMNUL LAMELAR ÎNCLEIAT (LLI)1 Sistemul permite obţinerea de elemente structurale. Variantă cu tălpi înclinate (ferme). dar de calitate omogenă şi stabil dimensional.

fiecare strat este compus din 2 lamele. c) Atunci când lamelele utilizate au lăţimi mari (b>220 mm). rosturile fiind decalate pe verticală.înălţimea secţiunii (h): < 2.lăţimea secţiunii (b): 50-200mm .lungimea: < 400 (limitată de posibilităţile de transport) a) Secţiune dreptunghiulară de grindă din lamele orizontale.00m . cu excepţia lamelei inferioare (pentru limitarea întinderilor pe direcţie transversală datorită lucrului lemnului). SEMI-CADRU DIN LEMN LAMELAR Schemă de realizare (forma finală este indicată punctat) SECŢIUNI DE GRINZI DIN LEMN LAMELAR ÎNCLEIAT 91 . b) În cazul secţiunilor cu lăţime mai mare (b>220 mm). b < 220 mm: ‘inima’ lamelelor este orientată în sus.CONSTRUCŢII DIN LEMN Dimensiunile curente ale elementelor: . sunt necesare nuturi de detensionare pe toată lungimea lamelelor şi pe ambele lor feţe.

CONSTRUCŢII DIN LEMN SECŢIUNI DE STÂLPI DIN LEMN LAMELAR ÎNCLEIAT GRINZI ŞI CADRE DIN LEMN LAMELAR ÎNCLEIAT DREPTE a) grindă cu înălţime constantă. h) cadru cu colţ curb. d) grindă frântă (de ex. pentru acoperiş cu 2 pante. g) cadru cu colţ proeminent. e) semi-cadru. . b) grindă cu înălţime variabilă pentru acoperiş cu o pantă. 92 CURBE f) grindă cu partea inferioară curbă pentru acoperiş cu 2 pante. c) grindă cu partea inferioară dreaptă.la tribune).

la partea superioară a fermelor (falşi tiranţi. încărcările transmise de aceasta fiind preluate de pereţii exteriori. se prevăd legături suplimentare între căpriori.CONSTRUCŢII DIN LEMN 7.pe o dală de beton. Spaţiul de sub acoperiş este liber de elemente de sprijin verticale. două sau patru ‘ape’ (pante). este de regulă ŞARPANTA DIN LEMN. având o pantă de min.pe un sistem de grinzi din lemn. SISTEME DE ACOPERIRE 7. Acoperişele înclinate pot fi cu pod (spaţiu sub învelitoare separat printr-un planşeu de restul clădirii) sau fără pod (fără planşeu de separaţie între ultimul nivel şi învelitoare). şi necesită o cantitate relativ mică de lemn. . cât şi în ceea ce priveşte îmbinările. şi care suportă încărcările din învelitoare. la un pas de 70-80 cm. La construcţiile cu lăţimi mari. 5 m lungime. . Căpriorii sunt piese înclinate din lemn dispuse după panta acoperişului.1. Acoperişele pot fi plate (tip terasă) sau înclinate cu una. solicitaţi la compresiune).direct pe pereţii exteriori. căpriorii au cca. la intervale de 70-80 cm. legând în diagonală baza căpriorului cu coama. A. având de suportat numai componenta verticală a forţelor transmise de căpriori. obţinerea unui sistem triangulat indeformabil. Şarpantele cu ferme-căpriori sunt adecvate pentru forme simple de acoperişe. ŞARPANTELE CU CĂPRIORI (FERME-CĂPRIORI) Şarpantele cu căpriori (fără pane) constituie cu siguranţă cel mai vechi sistem. ŞARPANTE PENTRU ACOPERIŞE INCLINATE Pentru construcţiile de locuinţe (şi similare) se folosesc curent 2 sisteme de şarpante din lemn: şarpantele cu căpriori şi şarpantele cu pane. 7. In cazul acestui sistem.1. Rezemarea căpriorilor se poate face într-una din următoarele variante: . atât în ceea ce priveşte scheletul.300. prin intermediul unui rebord (în cazul construcţiilor din zidărie) Asocierea în plan orizontal a căpriorilor cu grinzile de lemn ale planşeului (sau cu dala din beton. odată cu realizarea planşeului. Pereţii exteriori sunt astfel mai puţin solicitaţi.1. SISTEME DE ACOPERIRE PENTRU DESCHIDERI OBIŞNUITE Structura acoperişelor destinate locuinţelor sau altor clădiri similare ca deschideri. care trebuie să fie suficient de solizi pentru a putea prelua forţele înclinate din căpriori. Poziţia pereţilor interiori ai construcţiei este independentă de ordinea constructivă a şarpantei. funcţie de poziţia termoizolaţiei: în planul planşeului spre pod (pod rece) sau în planul învelitorii (pod cald). respectiv un schelet spaţial din piese de lemn (sau înlocuitori) care susţine învelitoarea şi dă forma acoperişului. El are o concepţie foarte simplă. încărcările sunt transmise de căpriori direct către restul construcţiei. respectiv a unei ferme. Se obţine astfel o succesiune de ferme simple. în cazul construcţiilor din zidărie) permite. Acestea pot fi realizate în manieră tradiţională (şarpante dulghereşeti) sau cu mijloace moderne (şarpante ‘inginereşti’). Stabilitatea longitudinală este asigurată prin dispunerea unor contravântuiri sub căpriori. 93 . podul poate fi cald sau rece. cu 2 ape.

Deschidere: 6 . SECŢIUNI TRANSVERSALE PRIN ŞARPANTE TRADIŢIONALE CU FERME-CĂPRIORI a. Pantă 0 minimă: 30 . (v. eclisă de coamă. talpă inferioară. 7. 9. 6. 8. 1. 0 94 . 7. cu planşeu de b. 4. Căpriorii reazemă pe rebordul din beton. cu rol de tirant inferior. 2. Şarpantă cu căpriori. 3. şipcă de ghidaj. bară diagonală. ancorare. ŞARPANTĂ CU FERME-CĂPRIORI ÎN ZĂBRELE PREFABRICATE Pantă minimă: 13 . axonometria) 1. 2. talpă. contravântuire longitudinală. Îmbinări ‘inginereşti’. talpă superioară.9 m. contravântuire diagonală. talpă superioară. 3. 4. 6. Şarpantă cu căpriori. b.a. 5. fiecare pereche de căpriori + grinda de planşeu corespunzătoare formează o fermă. 5. contravântuire.CONSTRUCŢII DIN LEMN ŞARPANTĂ TRADIŢIONALĂ CU FERME-CĂPRIORI (FĂRĂ PANE) Planşeu de b. guseu. cu planşeu din grinzi de lemn. eclise. 8. căprior scurt de straşină.a.. Distanţa uzuală între ferme: cca 100 cm (funcţie de materialul de învelitoare). grindă de planşeu. legătură superioară. căpriori.

Imbinarea dintre pop (montant) şi tirant este denumită ‘macaz’. rezemarea panelor se poate face şi pe ferme în zăbrele. mai complexe. In loc să fie preluată prin încovoierea arbaletrierului. 10. Acest tip de ferme poartă denumirea de ferme cu arbaletrieri sau ferme-macaz. La alte sisteme. ŞARPANTE CU PANE Panele sunt elemente portante orizontale care preiau încărcările din căpriori şi le transmit către restul construcţiei în diverse variante. Atunci când deschiderea tirantului este mare. încărcarea din pană este transmisă montantului prin intermediul contrafişelor. arbaletrier. 4. acestea sunt bare înclinate dispuse pe direcţie longitudinală. 4. cleste. Spaţiul podului este liber de orice reazem. De la caz la caz (funcţie de deschiderea construcţiei ce trebuie acoperită) şarpanta poate include şi pane intermediare.CONSTRUCŢII DIN LEMN B. şi care asociază pana de montant (pop). 7. pană de coamă. 9. ŞARPANTE CU PANE PE FERME Fermele tradiţionale (dulghereşti) sunt compuse din doi arbaletrieri şi un tirant (coardă). Ferma cu 1 macaz (macaz simplu). Panta minimă a acoperişelor este 30 . fie pe stâlpi (popi). sau chiar doi. pană intermediară. ce formează împreună o triangulaţie stabilă. Montantul (popul) este suspendat la partea sa superioară şi deci descarcă pe arbaletrieri care sunt solicitaţi în principal la compresiune şi nu la încovoiere. b. În locul fermelor tradiţionale cu arbaletrieri. în condiţiile menţinerii căpriorilor la lungimi economice de 3-4 m (până la 4. pe pereţi sau pile de zidărie intermediare. Sistemele cu pane permit creşterea deschiderilor acoperite. ŞARPANTĂ TRADIŢIONALĂ CU PANE PE FERME CU ARBALETRIERI 1. Dacă lungimea căpriorilor impune o pană intermediară. el este susţinut de un pop (montant) suspendat (pop întins). La construcţiile de dimensiuni mici. 2. 8. dar care nu oferă decât spaţii limitate sub acoperiş. Este o soluţie foarte simplă. B1. grindă de planşeu. dar de formă simetrică. 5. căprior. 3. 0 SECŢIUNI TRANSVERSALE PRIN FERME CU ARBALETRIERI a.50 m. contrafişă. dacă lungimea clădirii depăşeşte . funcţie de modul lor de rezemare. Pana de la partea superioară a şarpantei se numeşte ‘pană de coamă’.5 m. Ferma cu 2 macaze (macaz dublu) 95 . puţin costisitoare. montant (pop întins). panele reazemă fie pe ferme. talpă.50 m). cosoroabă. se folosesc contrafişe. 6. Interaxul fermelor este de cca. panele reazemă direct pe pereţii de capăt (timpane) sau. pana de la baza şarpantei se numeşte ‘cosoroabă’ şi reazemă direct pe peretele exterior.

4. Ca atare. ei asigură legătura dintre popi.00) m. popii reazemă de regulă pe pereţii portanţi interiori (transversali sau longitudinali). cosoroabă. în cazul rezemării pe grinzile de lemn ale planşeului sunt necesare măsuri speciale (grindă mai solidă sau rezemare pe trei grinzi consecutive ale planşeului. dispuşi în dreptul popilor. Şarpantele cu pane pe popi sunt numite şi ‘şarpante pe scaune’ (cu 1. pană de coamă. 3. care reazemă pe popi .50 4.elemente înclinate: căpriori.. 1 Şarpantele pe scaune nu constituie o rezolvare specifică construcţiilor realizate integral din lemn. în funcţie de poziţia pereţilor portanţi. căpriori şi contrafişele transversale . 2. la construcţiile cu şarpante pe scaune de regulă această separaţie există (construcţii cu pod)..elemente înclinate de contravântuire longitudinală şi transversală: contrafişe ŞARPANTĂ CU PANĂ DE COAMĂ PE POPI CENTRALI (CU 1 SCAUN) Planseu cu grinzi de lemn. prin intermediul unor tălpi. se dispun în lungul clădirii la intervale de 3.. 6. In cazul planşeelor din b. Spre deosebire de construcţiile cu şarpante pe ferme. pop. pane. rezemarea popilor se face pe placă. preferabil în dreptul unor pereţi portanţi transversali sau longitudinali. funcţie de numărul popilor în secţiunea transversală). poziţia pereţilor interiori portanţi trebuie corelată cu structura şarpantei. grindă de planşeu În cazul construcţiilor cu planşee din lemn. cleşte. 96 . pentru care se preferă de regulă sistemele cu ferme.elemente verticale: popi-scaune . căprior. 8. care formează sistemul plan al şarpantei. care reazemă pe pane (pană de coamă. scaune.elemente orizontale de rigidizare transversală: cleşti. pană intermediară. prin intermediul unei tălpi de distribuţie). Rezemarea popilor pe perete portant longitudinal. 5. 3.CONSTRUCŢII DIN LEMN B2. ŞARPANTE CU PANE PE POPI (ŞARPANTE PE SCAUNE) 1 Popii sunt elemente de sprijin verticale izolate (stâlpi) care preiau încărcările din pane şi le transmit către restul construcţiei. Acestea formează un sistem spaţial alcătuit din: . 1. cosoroabă) . contravântuire longitudinală.a.50 (5. .elemente orizontale longitudinale: pane. Scaunele. 7. unde spaţiul de sub acoperiş nu este în mod necesar separat de restul spaţiului interior (posibile construcţii fără pod).

Grindă de bordaj. 8. 8. ŞARPANTE PENTRU ACOPERIŞE PLATE (TIP TERASĂ) EXEMPLU DE ŞARPANTĂ PENTRU ACOPERIŞ PLAT Rezemare pe pereţi cu schelet 1. Grindă planşeu. 1. cosoroabă. pană de coamă. 3. b. contravântuire longitudinală. 7.6. grindă de planşeu 7. Grindăjug. c. 6. Şarpantă cu 2 scaune. pop. 4. 7. cleşte. 3. Talpă superioară a pretelui. Rigidizare. Şarpantă cu un scaun. 5. pană intermediară. pană de coamă. 5. cleşte. 2. 97 . pană intermediară. grindă de planşeu ŞARPANTĂ PE SCAUNE PENTRU ACOPERIŞ ÎN 4 APE 1. contravântuire longitudinală. pop. Şarpantă cu 3 scaune. căprior.1. 5.2.CONSTRUCŢII DIN LEMN SECŢIUNI TRANSVERSALE PRIN ŞARPANTE PE SCAUNE a. căprior. 4. 4. cosoroabă. 3. 2. 2.

Structură simplă formată din grinzi. Pane intermediare rezemate pe popi. St = pop.CONSTRUCŢII DIN LEMN ŞARPANTE PENTRU CLĂDIRI CU DESCHIDERI OBIŞNUITE . Structură simplă formată din grinzi. Pane intermediare şi pană de coamă rezemate pe popi susţinuţi de ferme (popi întinşi). Pop central rezemat pe perete interior (pop comprimat). Pod fără reazeme verticale. Pop central (montant) susţinut de o fermă simplă (pop întins). 6. Pratique de la construction des bâtiments. 5. Paris. Hs = pop. BS = arbaletrier. 7. Ba = grindă. R = contrafişă transversală. Zd = cleşte dublu. W0 = acţiunea vântului asupra acoperişului (forţa rezultantă). cu secţiune triunghiulară. G0 = greutatea acoperişului. 98 . S = căprior.SCHEME CONSTRUCTIVE 2 1. 2 După Mittag. 3. Pane intermediare şi pană de coamă susţinute de contrafişe (fermă înclinată). Rigidizarea căpriorilor de dimensiuni mari cu legături la partea superioară. trebuie prevăzute ferme. 2. SBa = tirant. 1987. Dacă nu este posibilă rezemarea popilor pe un perete interior. 9. căpriori şi contravântuiri. Consum de lemn mai mic decât în cazul şarpantelor pe ferme. K = legătură superioară. Wr = contravântuire. 8. Forma de bază a unui acoperiş în 2 ape. Grindă în zăbrele orizontală la nivelul legăturilor superioare. cu cleşti dubli. popi. Pfa = pană de rigidizare. pane. Pftr = pană portantă. Editions Eyrolles. Str = arbaletrier. Popii cresc stablitatea ansamblului spaţial. cu rol de contravântuire a ansamblului. Rezemarea căpriorilor cu lungimi mari pe pane intermediare şi de coamă. K0 = contrafişă longitudinală. 4. Wn = acţiunea vântului asupra pereţilor (forţa rezultantă). Martin. Wg = acţiunea vântului asupra timpanului (forţa rezultantă). Gu = grautatea planşeului. închis pe toate laturile. căpriori şi contravântuiri.

CONSTRUCŢII DIN LEMN A. ŞARPANTE CU FERME-CĂPRIORI 99 .

ŞARPANTE CU FERME-CĂPRIORI 100 .CONSTRUCŢII DIN LEMN A.

CONSTRUCŢII DIN LEMN A. ŞARPANTE CU FERME-CĂPRIORI 101 .

50 . Dimensiunile scândurilor: 45 x 150 mm. Interax 0. Imbinări cu conectori dinţaţi.CONSTRUCŢII DIN LEMN A.00 m. ŞARPANTE CU FERME-CĂPRIORI IN ZĂBRELE a) FERME PENTRU CONSTRUCŢII FĂRĂ POD SAU CU POD PIERDUT FERME UŞOARE PREFABRICATE DIN SCÂNDURI Deschideri curente: 6 .8 m. 102 .1. FERME UŞOARE PREFABRICATE DIN SCÂNDURI Construcţie fără pod (ferme vizibile în spaţiul interior). Prinderi mecanice.

Spumă poliuretan. 8. Tencuială. 7. Scânduri de închidere a streşinii. Plăci din derivate de lemn. Interax 0. 5. Placă b. Element de coamă. Detaliu coamă.CONSTRUCŢII DIN LEMN FERME UŞOARE PREFABRICATE DIN SCÂNDURI IMBINATE CU CUIE a. b. Dimensiunile scândurilor: 45 x 150 mm. Detaliu streaşină. închise cu grile anti-insecte.8 m. 9. Talpă inferioară. Invelitoare plăci ondulate. 6.1. Şipci. 10. 11.. b) FERME PENTRU PODURI LOCUIBILE FERME UŞOARE PREFABRICATE DIN SCÂNDURI PENTRU PODURI LOCUIBILE Deschideri curente: 6 .50 . 3. 4. 103 . Talpă superioară. 1. 2.00 m. Prinderi mecanice. Fante pentru circulaţia aerului.a.

Contrafişele sunt piese înclinate care pornesc de la arbaletrieri şi se îmbină pe popul central. un pop (suspendat) şi un tirant. ŞARPANTE CU PANE PE FERME CU ARBALETRIERI FERMĂ SIMPLĂ. Ele transmit eforturi care tind să producă coborârea popului. dar facilitează îmbinarea arbaletrierilor şi susţin tirantul spre a nu se încovoia sub greutatea proprie. pop 105 x 105. este necesară rezemarea căpriorilor pe pane intermediare. Deschideri uzuale: 6-8m Secţiunile pieselor: contrafişă 65 x 165. arbaletrier 165 x 65. căpriori 65 x 65 104 . Ferma este compusă din 2 arbaletrieri. căpriori 65 x 65 FERMĂ CU PANE INTERMEDIARE Atunci când deschiderile cresc. Eforturile transmise de contrafişe sunt proporţionale cu înclinarea lor. pop 105 x 105. tirant 65 x 165. arbaletrierul este susţinut de o cantrafişă. FĂRĂ PANE INTERMEDIARE Căpriorii reazemă direct pe pana de coamă şi pe cosoroabă. Până la deschideri de 9 . pană intermediară 165 x 65. pană de coamă 165 x 65.CONSTRUCŢII DIN LEMN B. In dreptul rezemării panei intermediare. arbaletrier 165 x 65. ŞARPANTE CU PANE B1.10 m o singură pană intermediară este în general suficientă. Deschideri uzuale: 4-5m Secţiunile pieselor: tirant 65 x 165. pană de coamă 165 x 65. La acest tip de ferme popii nu intervin în stabilitatea ansamblului.

a) FERMĂ CU TIRANT RIDICAT ŞI ARBALETRIERI CONTINUI În cazul fermelor cu arbaletrieri continui. tirant fals 55 x 155. pană de coamă 165 x 65.10 m. Popul serveşte la susţinerea tirantului fals şi poate fi prelungit până la tirant.2. căpriori 65 x 65 FERMĂ CU TIRANT RIDICAT ÎIn general. Tirantul este alcătuit din doi cleşti care prind arbaletrierii. Deschideri uzuale: .cu 2 pane 6-8m 8 . Deschideri uzuale: 6 . Originalitatea sistemului permite ridicarea (sau ‘retragerea’) tirantului la 2 . pop 155x155. în timp ce tirantul lucrează de regulă la întindere. pană de coamă 165x65.cu 1 pană . Tirantul fals se înrudeşte mai curând cu contrafişa decât cu tirantul. formânduse astfel un sistem triangulat. fermele au dezavantajul de a face dificilă circulaţia prin pod. In unele cazuri. cu condiţia ca acoperişului să nu aibă pantă foarte mare. aceştia se prelungesc până la nivelul cleştelui scurt cu care se îmbină. Fermele cu tirant ridicat pot avea arbaletrieri continui sau întrerupţi.8 m Secţiunile pieselor: tirant 75 x 225.5 m deasupra cotei planşeului. Tirantul fals lucrează la compresiune. arbaletrier 165x 65. contrafişă reazem 165x 65.10 m Secţiunile pieselor: tirant ridicat 65x165. arbaletrier 165 x 65. pană intermediară 165 x 65. popii şi contrafişele constituind obstacole. cleşte scurt 2x75x105 105 . Aşa numitele ferme cu tirant ridicat permit utilizarea podurilor ca spaţii locuibile. porţiunea de pop situată sub tirantul fals se înlocuieşte cu o coardă suspendată (care lucrează la întindere). pop 105 x 105.CONSTRUCŢII DIN LEMN FERMĂ CU PANE INTERMEDIARE ŞI TIRANT FALS Tirantul fals este o piesă orizontală care asociază cei doi arbaletrieri la nivelul rezemării panelor intermediare. La acest tip de ferme este important ca arbaletrierii să fie realizaţi dintr-o piesă unică. Deschiderile acestor ferme pot ajunge la 9 . pană intermediară 165x 65.

arbaletrier 165 x 65. contrafişe de reazem şi contrafişe de rigidizare. Aceste ferme nu pot fi utilizate decât dacă panta acoperişului este de min. tirantul este susţinut de două contrafişe de reazem încastrate la bază în grinzile planşeului. pană de coamă 165 x 65. foarte înclinată. 2 arbaletrieri cu pantă mică. cleşte scurt 2 x 75 x 105 FERMĂ TIP MANSARD Ferma tip Mansard este o fermă cu tirant ridicat şi arbaletrier întrerupt care permite un volum locuibil mare. Ea cuprinde 2 zone cu înclinaţii diferite: una cu pantă mică. pop 75 x 225. care constituie versantul de faţadă al mansardei. creindu-se astfel o triangulaţie care permite preluarea forţelor din arbaletrier.30 . tirant în cleşte 2 x 65 x165. şi alta. Fermele tip Mansard se compun dintr-un pop central. contrafişă 165 x 65. situată la partea superioară.10 m Secţiunile pieselor tirant ridicat 75 x 225. pană de coamă 165 x 65. contrafişă reazem 165 x 65. pană intermediară 165 x 65. Contrafişele de reazem sunt asociate cu cosoroaba prin intermediul unor cleşti scurţi. aproape de verticală. Deschideri uzuale: 8 m Secţiunile pieselor: tirant ridicat 75 x 225. Contrafişa de reazem şi tirantul sunt asociate cu o piesă înclinată. con travântuiri 165 x 65. con trafişă 165 x 65 106 .cu 2 pane 0 6. pot fi înlocuite cu corniere metalice.2. pană intermediară 165 x 65.8m 8 .50 m înălţime faţă de cota planşeului pentru ca mansarda să fie locuibilă. Frângerea pantei trebuie să se situeze la min. con trafişă reazem 225 x 75. Deschideri uzuale: .cu 1 pană . Contrafişele ce asigură indeformabilitatea îmbinării dintre tirant şi contrafişele de reazem. pop 75 x 225.CONSTRUCŢII DIN LEMN b) FERMĂ CU TIRANT RIDICAT ŞI ARBALETRIERI INTRERUPŢI In acest caz. arbaletrier 165 x 65. un tirant în cleşte.

CONSTRUCŢII DIN LEMN B2. ŞARPANTE CU PANE PE POPI (ŞARPANTE PE SCAUNE) a) ŞARPANTE PE SCAUNE CU REZEMARE PE ZIDURI PORTANTE LONGITUDINALE NODURI CARACTERISTICE A A B 107 C .

CONSTRUCŢII DIN LEMN b) ŞARPANTE PE SCAUNE CU REZEMARE PE ZIDURI PORTANTE TRANSVERSALE 108 .

Prag cu piesă de ranforsare din lemn dur E. Pană de coamă pe pop D. Prag dublu D. cu eclise fixate cu cuie H. Imbinare cu piesă de susţinere din scândură. cu eclise fixate cu cramG poane inelare din oţel B C E F H DETALII DE COAMĂ LA FERME-CĂPRIORI A. Prag simplu anterior B. Prag dublu. Rost de coamă cu eclise duble şi crampoane inelare din oţel C D E A E F B F 109 . Prag simplu posterior C. Rost drept cu piesă de susţinere longitudinală pe cleşti A B C D DETALII DE COAMĂ LA ŞARPANTE CU PANE A. Imbinare în furcă cu dorn de lemn B. Prag simplu anterior. Prag dublu. cu eclise fixate D cu cuie F. folosind ca rigidizare longitudinală F. Rost drept cu eclisă din scândură D. cu eclise fixate cu cuie G. Prag simplu posterior. Rost drept pe pană de coamă B. Imbinare la jumătate-lemn fixată cu cuie C. folosind ca rigidizare longitudinală E. Pană de coamă cu cleşti din scânduri C. Pană de coamă pe pop de coamă la o fermă cu arbaletrieri E.CONSTRUCŢII DIN LEMN ŞARPANTE DIN LEMN .DETALII DETALII DE IMBINĂRI LA BAZA FERMELOR-CĂPRIORI ŞI A FERMELOR CU ARBALETRIERI A A. Pană de coamă pe popul central al unei ferme cu arbaletrieri F. Imbinare cu piesă de susţinere din lemn ecarisat.

Tirant fals în cleşte cu pană de susţinere inferioară F. Îmbinare în prag + cep C. Îmbinare în prag cu reazem din scânduri + eclise E. Grinzi longitudinale pe tirant fals în cleşte A B C D E F 110 .CONSTRUCŢII DIN LEMN DETALII DE ÎMBINARE A PANELOR INTERMEDIARE 2 3 1 4 5 6 DETALII DE IMBINARE A TIRANŢILOR SUPERIORI A. Îmbinare în coadă de rândunică. Îmbinare în prag + eclise din scânduri D. rezistentă la întindere şi compresiune B.

grindătirant şi grindă longitudinală A B C D E F G H DETALII DE REZEMARE A POPILOR A. pentru încărcări foarte mari E. Suspendare cu gujoane din oţel. Rezemare ranforsată cu călcâi de lemn contra lunecării bidirecţionale D. Imbinare uzuală pentru încărcări reduse B. Îmbinarea popului cu tirant superior în cleşte şi contrafişe orizontale H. îmbinare cu prag + buloane A B 111 C D . Suspendare simplă. Rezemare simplă a unui pop de margine pe talpă chertată la jumătate-lemn B. Rezemare ranforsată cu călcâi de lemn contra lunecării unidirecţionale C.CONSTRUCŢII DIN LEMN DETALII DE ÎMBINARE A POPILOR CU TIRANŢII FERMELOR A. Suspendare pentru încărcări mari D. Îmbinare popului cu contrafişe. Îmbinare cu eclise duble. economică C. Suspendare cu etrieri în U şi corniere încastrate F. fixate cu cuie G. Pop în cleşte.

scale and technique.L/5. GRINZI / FERME + ELEMENTE DE SUPRAFAŢĂ ELEMENT Grinzi din lemn lamelar SECTIUNE SI VEDERE d (mm) 180-400 L (m) 4-30 L/d 15-20 Observaþ ii distanta între grinzi: L/3 . raportul d/b = 5-8 Grinzi chesonate 200-2000 6-20 10-15 Grindã în zãbrele cu tãlpi de lemn si diagonale din teavã de otel 500-2000 9-30 10-15 Fermã în zãbrele fãrã pane 12002000 20-30 4-6 la interval de 600 mm Fermã în zãbrele + pane 10003000 6-20 5-7 la interval de 2-5 m Grinzi în zãbrele din lemn 15003000 40-80 8-10 la interval de 4-6 m DUPĂ ORTON.1.. Andrew. Ltd. The way we built now: form.2.2. 1988 112 . SISTEME DE ACOPERIRE PENTRU DESCHIDERI MEDII ŞI MARI 7.CONSTRUCŢII DIN LEMN 7. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.

1988 113 . Ltd. Andrew.CONSTRUCŢII DIN LEMN FERMĂ ÎN ZĂBRELE SCHEMA FERMEI ÎMBINĂRI CU GUJOANE+ BULOANE ÎMBINĂRI CU CUIE SCHEME DE ACOPERIRE DUPĂ ORTON.. Van Nostrand Reinhold (UK) Co. The way we built now: form. scale and technique.

4-6 m. plan rectangular sau circular DUPĂ ORTON. raportul L/h = 5-7 forma arcelor apropiatã de curba funicular în cazul unor încãrcãri importante. 1988 114 .. asa încât sunt necesare contravântuiri verticale Cadru portal cu sectiune chesonatã 9-45 20-40 distanta între cadre cca. Grindã si stâlpi din lemn lamelar 4-30 18-22 cadrul nu este rigid în planul sãu. Van Nostrand Reinhold (UK) Co. dar rezultã mai scump. The way we built now: form. raport L/h = 5-7 cadrul poate fi curbat si cu sectiune variabilã. 4-6 m Arce din lemn lamelar 15-100 30-50 lungimea maximã convenabilã pentru transport: 15-25 m. CADRE ELEMENT Cadru rigid din lemn lamelar SECTIUNE SI PLAN L (m) 12-35 L/d 30-50 Observatii distanta între cadre cca. Andrew.2. Ltd.CONSTRUCŢII DIN LEMN 7.2. scale and technique.

ÎMBINARE LA ‘CHEIE’ Variantă de cadru-portal realizat din elemente distincte îmbinarea elementelor componente B.CONSTRUCŢII DIN LEMN CADRE DIN LEMN LAMELAR A. LEGĂTURĂ LA FUNDAŢIE 115 .

CONSTRUCŢII DIN LEMN CADRE DIN LEMN LAMELAR VARIANTE DE REALIZARE A LEGĂTURII LA FUNDAŢIE PENTRU CADRE (ARCE) CU DIFERITE SECŢIUNI VARIANTE DE REALIZARE A LEGĂTURILOR DINTRE CADRELE TRANSVERSALE ŞI ELEMENTELE DE RIGIDIZARE LONGITUDINALĂ 116 .

raportul L/d = 60-80 L/h Observatii 12-30 2-8 4-8 9-30 necesitã grinzi de bordaj. frecvent utilizatã cu tiranti de otel la bazã 12-35 2-6 Cupolã din lemn lamelar încleiat 12-100 5-7 de regulã proiectia în plan evidentiazã retele tridirectionale. legãturi semirigide sau cu cuie de regulã elemente lamelare dispuse pe 2 directii paralele intersectate. forma urmãres te pe cît posibil curba funicular din greutatea proprie 117 . linii radiale sau lamele curbe. raport L/d = 60-80 Suprafata cilindricã din arce lamelare 15-25 5-7 Retea rectangularã cu dublã curburã (paraboloid hiperbolic) Cupolã reticularã 12-80 5-10 12-80 5-7 elementele retelei sunt flexibile pentru a permite curbarea.CONSTRUCŢII DIN LEMN 7. panouri plane în 2 straturi Paraboloid hiperbolic.2. raportul w/h = 2-4 simplu de construit. SUPRAFAŢE CONTINUI SUPRAFEŢE CONTINUI ELEMENT SECTIUNE SI PLAN L(m) Suprafete cutate. grosime panou = 75200 mm necesitã grinzi de bordaj. suprafaþ din 3 ã straturi de placaj Acoperis piramidal 9-20 8-15 raportul w/d = 20-30. creind forme de 'diamant' în proiectia în plan Retea rectangularã cu dublã curburã (paraboloid hiperbolic) retea acoperitã cu panouri de placaj. suprafata din 3 straturi de placaj Boltã cilindricã.3.

CONSTRUCŢII DIN LEMN REŢEA TRIDIRECŢIONALĂ DE GRINZI DIN LEMN LAMELAR Îmbinare cu piesele metalice ascunse (“în inimă”) SUPRAFEŢE CONTINUI DIN SCÂNDURI + NERVURI nervuri ortogonale în 2 straturi suprapuse + un strat de scânduri dispuse diagonal nervuri ortogonale în 2 straturi suprapuse + 2 straturi de scânduri încrucişate dispuse diagonal nervuri ortogonale în 4 straturi suprapuse + un strat de scânduri dispuse diagonal Variantă cu nervuri coplanare 118 .

IMAGINI ÎN CURSUL EXECUŢIEI A.4 m) B. EXEMPLE DE CONSTRUCŢII DIN LEMN CONSTRUCŢII CU SCHELET . SISTEM CU STÂLPI ŞI GRINZI (stâlpi la 3 .CONSTRUCŢII DIN LEMN 8. PEREŢI PORTANŢI CU SCHELET (montanţi la 60 – 90) 119 .

plafon plăci Heraklith. grindă cu secţiune compusă. barieră de vapori. 9. 3. scânduri lemn de pin 22 mm. 8. plăci din derivate lemnoase 22 mm. barieră ploaie SECŢIUNE VERTICALĂ ŞI PLAN PLANŞEU. 2. 60 mm. 4. placă b. 10. octombrie-noiembrie 1992) SECŢIUNE PRIN FAŢADĂ 1.CONSTRUCŢII DIN LEMN DIRECŢIA REGIONALĂ A AGRICULTURII ŞI PĂDURILOR . stâlp din lemn de pin. 7. ÎN DREPTUL UNUI STÂLP EXTERIOR SECŢIUNE PRIN PLANŞEU ÎN DREPTUL UNUI STÂLP INTERIOR 120 . plăci din derivate lemnoase 16 mm. 6. termoizolaţie.a.CHÂLONS-SURMARNE. plăci ipsos 13 mm. şipci suport. FRANŢA Arhitectura: Roland Schweitzer (Technique & Architecture 404. 11. 5.

121 .plintă 1 x 10 cm. 8 .şorţ tablă inox. înălţime de nivel : 3m Îmbinări cu buloane din oţel inox 1 . 18 . 3 . 6 .baghetă protecţie.termoizolaţie 10 cm. 4 . Tramă: 2.izolaţie fonică 3 cm. 2 .85X2. Franţa Arhitectura: Yann Brunel (Technique & Architecture 404. 17 .planşeu lemn 7. 10 .şapă beton 5 cm.placă suport stâlp.soclu beton 30 x 30 x 10 cm. 5 .fîşie placaj bachelitizat.Paris.grindă lemn lamelar 20 x 20 cm. 9 .panou placaj bachelitizat.3x15 cm. 13 . 7 .cabluri electrice.piesă metalică fixare stâlp.stâlp lemn lamelar 20 x 20 cm.montant lemn 8 x 10 cm. 19 . 11 . 16 buloane.panou placaj bachelitizat fixat cu şuruburi. 14 . 12 .85m.riglă de lemn 6 x 10 cm.CONSTRUCŢII DIN LEMN ATELIERE PENTRU ARTIŞTI . octombrie-noiembrie 1992) Structură cu stâlpi şi grinzi din lemn lamellar. 15 .

122 .contraplacaj. 9 . 4 . FRANŢA Arhitectura: Dominique Cordesse (Technique & Architecture 404. 6 .barieră ploaie. octombrie-noiembrie 1992) 1 .contraplacaj.şipci.placare scânduri.plăci din derivate lemnoase 13 mm. 5 .CONSTRUCŢII DIN LEMN ANSAMBLU LOCUINŢE (HLM) / CLAYES-SUR-BOIS.placare interioară. 3 . 10 . 7 . 2 .fonoizolaţie.schelet lemn + vată de sticlă. 8 .grinzi de lemn.

Termoizolaţia. cu înălţime de până la 2 etaje. 1994) Faţade din panouri prefabruicate. Lausanne(J. bariera de vapori şi placarea interioară sunt adăugate pe şantier. perete exterior (186 mm) placare interioară cu scânduri orizontale (22 mm) barieră de vapori termoizolaţie ( 80 mm) astereală scânduri diagonale ( 22 mm ) strat aer ventilat/şipci verticale (40 mm) placare exterioară cu scânduri orizontale lambă şi uluc. acoperitor de rost 123 . M. 5. Construire en Bois 2. geluite şi impregnate în autoclavă (22 mm) 2. 4. 3. 1. stâlp beton grindă principală din lemn lamellar grindă secundară grindă de faţadă (120 X 240 mm) panou de faţadă prefabricat + termoizolaţie şi placare interioare montate pe şantier 7. Natter. 6. astereală. Lausanne. cuprinzând: ramă. Presses Polytechniques et Universitaires Romandes. Voiz.CONSTRUCŢII DIN LEMN CLUB ŞI MANEJ / Ecublens. Herzog. placare exterioară. T. lamele mobile din lemn (parasolare) 8. Elveţia (1984) Arhitectura: Atelier Cube.

12 . octombrie-noiembrie 1992) 1 .geam termoizolant 124 .fantă ventilare cu grilă. 9 .termoizolaţie 150 mm. 10 plăci din derivate lemnoase 16 mm.CONSTRUCŢII DIN LEMN GRĂDINIŢĂ DE COPII . Elveţia Arhitectura: Meinrad Morger.grindă secundară. 8 . 5 . 11 . 3 .grindă principală.învelitoare.barieră ploaie. 4 . Gerhard Prętre (Technique & Architecture 404.spaţiu ventilare 24 mm.CONSTRUCŢIE PROVIZORIE / Bâle. 13 . 2 .termoizolaţie 120 mm. 6 . 7 . Heinrich Delego.placare cu scânduri.contraplacaj 16 mm.contraplacaj 21 mm.

Ltd. panouri de faţadă sunt asociate între ele cu cuie. 1988) VEDERE PARŢIALĂ A FAŢADEI NORD-EST Concepţia clădirii permite execuţia rapidă. Toate panourile folosesc placaj de 9. Rosturile dintre panourile de faţadă sunt acoperite la exterior cu baghete verticale din lemn moale. Van Nostrand Reinhold (UK) Co. Panourile au fost astfel concepute încât să poată fi manevrate de 2 oameni. England (1976) Clădire de birouri cu 3 nivele: parter din zidărie + 2 etaje cu structură din lemn. 125 . Arhitectura şi structura: TRADA (Orton.5 mm grosime. The way we built now: form. prin montarea de subansambluri şi elemente prefabricate. fixat cu cuie + încleiere pe rame din lemn moale 50x75 mm. în timp ce pentru punerea în poziţie a componentelor scheletului din lemn tare (stâlpi şi grinzi) este necesară o macara. scale and techniqe.CONSTRUCŢII DIN LEMN TRADA OFFICES / High Wycombe. la colţuri fiind utilizate buloane. Andrew.

din lemn lamelar sau din oţel. au înălţime dublă faţă de o grindă din oţel. şi. Această rezolvare permite un spaţiu interior liber şi constituie o bună strategie contra focului.CONSTRUCŢII DIN LEMN TRADA OFFICES / High Wycombe. integrate faţadei lungi. rigiditatea cerută (limitarea deformabilităţii) determină frecvent dimensiunile grinzilor secundare. panourile de faţadă. ca atare sunt necesare îmbinări simple între stâlpi şi grinzi (noduri articulate). mai vulnerabile dar mai puţin încărcate. la interior. Rezistenţa la foc cerută a fost 30’ (o rezistenţă de o oră ar fi fost obţinută uşor. şi prin suplimentarea placării rezistente la foc. la pereţi şi planşee). în zona centrală a clădirii. England (1976) VEDERE AXONOMETRICĂ DINSPRE EST PLANUL PRIMULUI NIVEL Grinzile planşeului primului nivel şi ale celui de acoperiş (nervuri dese din lemn tare) reazemă pe grinzi chesonate. 126 . ca şi utilizarea unui lemn tare cu modul de elasticitate mai mare decît al lemnului moale. Grinzile chesonate de faţadă sunt fixate cu cuie de panourile de faţadă înferioare şi sunt acoperite la exterior cu un bandou orizontal din scânduri fălţuite. (un modul de elasticitate cu 60% mai mare permite o majorare a deschiderilor cu 25%). Grinzile secundare din lemn tare utilizate în acest caz pot fi mai ieftine ca grinzile chesonate. precum şi solicitările din acţiuni orizontale (vînt). pe un şir de stâlpi şi grinzi din lemn tare. prin majorarea secţiunilor de stâlpi şi grinzi. stâlpii şi grinzile principale au secţiuni mari şi protecţia lor antifoc se bazează pe carbonizarea superficială. Panourile de faţadă preiau restul încărcărilor gravitaţionale. pentru aceeaşi deschidere. La proiectarea planşeelor de lemn. Stâlpii şi grinzile de pe linia mediană preiau numai încărcări gravitaţionale. au contraplacajul şi ramele protejate de termoizolaţia din vată minerală şi de plăcile fibrolemnoase de la interior. deşi.

F. la 400 mm interax. O barieră de vapori din polietilenă este prevăzută la faţa interioară a peretelui exterior pentru a preveni condensul în interiorul peretelui. g) nervuri de planşeu 75x300 mm din lemn tare. k) fundaţii din beton 600x300 mm. fenomen care ar reduce capacitatea de izolare termică şi ar putea conduce la un conţinut crescut de umiditate în piesele de lemn. SECŢIUNE PRIN PERETE EXTERIOR . h) contraplacaj 16 mm. f) termoizolaţie vată minerală 75 mm + barieră de vapori din polietilenă 65 m + P.CONSTRUCŢII DIN LEMN TRADA OFFICES / High Wycombe. j) grindă din lemn tare 100x280 mm. c) nervuri planşeu de acoperiş 63x300 mm din lemn tare. e) spaţiu pentru trasee electrice peste tavan din scânduri. la 400 mm interax. d) termoizolaţie. fixat pe rame din lemn moale 50x75 mm.L de densitate medie 6 mm. England (1976) Concepţia de detaliu a avut în vedere posibilitatea ‘lucrului’ liber al lemnului funcţie de variaţiile de umiditate.5 mm. 127 . i) grindă chesonată 600 mm.SUD VEDERE PARŢIALĂ A FAŢADEI SUD-VEST REZOLVARE CURENTĂ FAŢADĂ + FEREASTRĂ a) placare cu scânduri orizontale fălţuite 19 mm. b) contraplacaj colorat 9.

CONSTRUCŢII DIN LEMN CLĂDIRE DE BIROURI PENTRU PROFESIUNI LIBERALE / Waterloo. Belgia Arhitectura. Samyn et Associes. octombrie-noiembrie 1992) plan şarpantă secţiune transversală secţiune longitudinală 128 . SPRL (Technique & Architecture 404.

Stabilitatea la acţiuni orizontale este asigurată pe 3 din faţade cu contravîntuiri diagonale din bare de oţel (pe fiecare faţadă. Pe cea de a 4a faţadă (NE) construcţia exterioară din zidărie asigură rigiditatea necesară. Scheletul tridimensional din lemn este permanent vizibil.00m.00x3. asociind toţi stâlpii şi asigurînd conlucrarea de ansamblu. Arrigoni and Ross Structura: J.Ltd. Închideri. grinzi curente: 150x250 mm.CONSTRUCŢII DIN LEMN MARIN TENNIS CLUB / San Raphael. Tramă 3. S. retras faţă de perimetrul structurii.exterior. participînd la imaginea interioară şi constituind ‘principiul ordonator’ al clădirii. California. Van Nostrand Reinhold (UK) Co. traveile de capăt sunt rigidizate). Papp and Associates (Orton. 1988) PLAN PARTER VEDERE AXONOMETRICĂ DINSPRE VEST Structura. are o bună rezistenţă la şoc. Arhitectura: Backen. acest tip de structură are un comportament favorabil în zone seismice: lemnul este uşor. structură cu stâlpi şi grinzi din lemn. pe 2 nivele. Cu condiţia ca toate elementele să fie asociate în mod corespunzător între ele. totodată permite o trecere gradată interior . 129 . Planşeul de acoperiş acţionează ca diafragmă orizontală. iar îmbinările sunt capabile să absoarbă deformaţii substanţiale ramînînd totuşi intacte. The way we built now: form. SUA (1974) Construcţie cu 2 nivele (parter şi supantă). scale and techniqe. stâlpi: 150x150 mm. Andrew. Vitraj pe 2 nivele cu profile din lemn. Timp de execuţie (pentru 2 clădiri): 12 luni.

i) Opritor de pietriş 130 . SUA (1974) VEDERE TERASĂ FAŢADA SUD-VEST VEDERE ÎN LUNGUL FAŢADEI SUD-VEST IMAGINE INTERIOARĂ DETALIU ACOPERIŞ a) Stâlp de lemn. c) Pazie din lemn de cedru. f) Termoizolaţie rigidă. California. b) Grindă de bordaj. h) Plăci contraplacaj.CONSTRUCŢII DIN LEMN MARIN TENNIS CLUB / San Raphael. d) Podină din scânduri cu lambă şi uluc. g) Membrană impermeabilă. e) Strat de bitum + pietriş.

131 . grinzile sunt subântinse cu tiranţi metalici şi contrafişe ce preiau o parte din încărcările grinzii. Germania Arhitectura: Archis (Technique & Architecture 404. octombrie-noiembrie 1992) Structură de acoperire cu perechi de grinzi înclinate din lemn lamellar (18 m ) deschidere associate la coamă cu piese metalice aparente.CONSTRUCŢII DIN LEMN MAGAZIN ŞI EXPOZIŢIE. îmbinate articulat. Rheinstetten-Forchheimer.

CONSTRUCŢII DIN LEMN DEPOZIT. Dietmar Eberle.a. expunere: schelet de lemn plan nivel inferior. depozitare: structură beton armat secţiune longitudinală. închiderile au schelet propriu. 1. octombrie – noiembrie 1996) plan nivel superior. MAGAZIN ŞI BIROURI / Hergatz Germania Arhitectura: Karl Baumschlager. (Technique & Architecture 428.birouri structură din cadre de lemn lamelar prefabricate rezemate pe subasment din b.depozit: 3. 132 .hală expunere: 2.

CONSTRUCŢII DIN LEMN SALĂ DE SPORT / Heppenheim. Hubner (Detail nr. 1/1997) Structură de acoperire din cadre de lemn lamellar. 133 . Germania Arhitectura: P.

CONSTRUCŢII DIN LEMN ST. Van Nostrand Reinhold (UK) Co. Andrew. Crabtree and Jarosz Structura: Taylor Whalley and Spyra / Rainham Timber Engineering (Orton. ANNE’S CHURCH / Fawley Court. Henley-on-Thames. England (1972) Biserică cu structura din cadre de lemn lamelar. The way we built now: form. Arhitectura: W. scale and techniqe.Ltd. 1988) VEDERE DINSPRE VEST PLAN PARTER 134 .

Henley-on-Thames. aparente la interior. care are 150x620 mm. Construcţia a fost executată în 18 luni. cele 2 plane ale acoperişului s-ar putea comporta ca plăci cutate dacă scândurile ar fi asociate în lungul rosturilor lor. fapt mai puţin semnificativ în cazul pantelor foarte mari. Cele 2 ‘pachete’ de cadre A constituie entităţi structurale separate. dar mult mai ieftine. în centrul navei bisericii. Din punct de vedere structural. Comportament structural. Peste cadre sunt dispuse scânduri cu lambă şi uluc de 64 mm grosime. elementele liniare sunt în general mai puţin eficiente decât cele curbe. 135 . ele se întâlnesc pe o linie. Cadrele A se comportă ca arce triplu articulate în preluarea încărcărilor gravitaţionale. unde ambele coame înclinate ating înălţimea lor maximă. dar. s-a considerat mai convenabilă fixarea unor contravîntuiri diagonale la extremităţile fiecărei unităţi structurale. peste astereală este aşezatăi învelitoarea din tablă de cupru. Deschiderea cadrului cu înălţimea mai mică este 18. Elementele înclinate din ‘pachetul’ de est au 120x918 mm. La acţiuni orizontale. Cadrele sunt articulate la baze şi la vîrf.CONSTRUCŢII DIN LEMN ST. iar înălţimea lor la mijlocul deschiderii variază de la 324 mm la 918 mm. iar elementele înclinate din lemn lamelar au secţiunea redusă în aceste zone. în cazul de faţă. England (1972 VEDERE INTERIOARĂ CĂTRE EST Corpul principal este constituit din 2 şiruri de cadre din lemn lamelar în formă de A cu înălţimi ce cresc spre centrul bisericii. Toate cadrele din ‘pachetul’ de vest sunt diferite între ele: elementele înclinate au lăţimea de 120 mm.89 m. cu contravîntuiri diagonale la capetele fiecăruia dintre ‘pachete’. cu excepţia cadrului terminal de pe linia de joncţiune. Pentru pereţii interiori şi exteriori a fost folosită zidărie de cărămidă. ANNE’S CHURCH / Fawley Court.

i) plăci oţel + buloane.CONSTRUCŢII DIN LEMN ST. fixat cu buloane de elementul din lemn şi de soclul din beton. 136 . d) plăci oţel + buloane. g) scânduri. Henley-on-Thames. f) element de coamă. NODURI CARACTERISTICE. a) element înclinat din lemn lamelar. b) conier de ancorare. h) contravîntuire din lemn. e) tijă din oţel. k) placă oţel fixată cu buloane de elementul din lemn lamelar. England (1972) VEDERE AXONOMETRICĂ DINSPRE VEST SECŢIUNE VERTICALĂ PRINTR-UN CADRU DE LEMN LAMELAR. ANNE’S CHURCH / Fawley Court. ÎMBINAREA DINTRE UN ELEMENT DE CADRU ŞI CONTRAVÂNTUIRI. c) şapă mortar. VEDERE ŞI PLAN. j) îmbinare cu sferă de oţel (articulaţie tip ‘nucă’) + buloane.

Închidere cu sticlă pirolizată. Dimensiuni în plan. 43 X 27 m . 137 . Belgia Arhitectură: Samyn et Associes Suprafaţă ovoidală din două reţele associate. capabilă să împiedice supraâncălzirea.CONSTRUCŢII DIN LEMN PEPINIERĂ / Marche-en-Flamenne.5 m. înălţime: 12.

Kibayashi Suprafaţă cu dublă curbură din reţea de nervuri 4 X 7 cm cu ochiuri de 50 X 50 cm. în 4 straturi suprapuse încrucişat. Japonia Arhitectura: M.CONSTRUCŢII DIN LEMN PAVILION EXPOZIŢIONAL / Nara. 138 .

Spah (Orton. The way we built now: form.Ltd. Van Nostrand Reinhold (UK) Co. Mutschler and Partner Consultant structură acoperire: Frei Otto Structura de acoperire: Ove Arup and Partners Infrastructura: H. PARŢIAL RIDICATĂ. Germany (1975) Sistem de scoperire cu suprafaţă continuă reticulară din lemn şi infrastructură din beton.CONSTRUCŢII DIN LEMN BUNDESGARTENSCHAU LATTICE SHELL / Mannheim. c) şaibă 55 mm. Andrew. ACOPERIREA RESTAURANTULUI. b) bară filetată 8 mm. d) şaibe resort (Grower) 3 x35 mm. Arhitectura: C. scale and techniqe. IN FUNDAL. 1988) IMAGINE AERIANĂ VEDERE A STRUCTURII DE ACOPERIRE PESTE SPAŢIUL PRINCIPAL. DETALIU DE NOD STANDARD a) şipcă lemn 50x50 mm. e) şaibă resort (Grower) 1 x 35 mm 139 .

de a fi ridicată la forma finală in situ. Inainte de ridicare. 140 . cu o deschidere est-vest de cca 50 m. în zone concave. Această procedură de ridicare a fost posibilă datorită flexibilităţii şipcilor şi îmbinărilor articulate dintre şipcile pe 2 direcţii permitând rotirea lor relativă în planul propriu. Germany (1975) Complexul include un spaţiu polifuncţional în partea de vest. fiecare ochi de reţea iniţial pătrat se poate deforma diferenţiat. plecând de la o reţea plană din şipci drepte. structura acoperă un spaţiu cu dimensiuni în plan de cca 60 m pe ambele direcţii. necesară pentru a asigura o rigiditate suficientă la încovoiere. dar construcţia capătă un caracter unitar datorită structurii de acoperire. astfel. Sub nivelul principal există o amplă infrastructură din beton care include depozite. în rest majoritatea suprafeţei acoperişului este realizată dintr-o reţea dublă. j) arcuri din lemn lamellar Acoperişul are o formă cu dublă curbură şi este alcătuit dintr-un grătar uşor din şipci de lemn de 50x50 dispuse pe 2 direcţii într-o reţea cu ochiuri de 500x500 mm. i) bordaj cu cabluri. În condiţiile unei greutăţi reduse. individualizate. h) grindă circulară pe stâlpi din oţel. în zonele unde curbura este nulă (şi deci apar eforturi axiale mari). grătarul de lemn a fost ridicat de jos şi pus în poziţie folosindu-se eşafodaje. Sistemul este conceput ca ‘funicular’. O reţea simplă constă din 2 straturi de şipci suprapuse încrucişat. respectiv forma este aleasă astfel încât în cadrul structurii să nu apară momente încovoietoare sub greutatea proprie sau sub alte încărcări uniform distribuite. f) soclu din beton (linie plină). care acoperă o deschidere modestă. utilaje şi spaţii auxiliare. totodată. cricuri hidraulice şi motostivuitoare . În cazul de faţă. acoperişul are forma unei reţele plane cu ochiuri pătrate. şi un restaurant în partea de est. g) grindă de bordaj din lemn lamelar pe stâlpi de oţel. Reţeaua simplă a fost utilizată pentru zona convexă cu curbură mare. cu o deschidere est-vest de cca 60 m. a fost necesară o reţea triplă pentru a asigura suficientă rigiditate la încovoiere.CONSTRUCŢII DIN LEMN BUNDESGARTENSCHAU LATTICE SHELL / Mannheim. VEDERE INTERIOARĂ Cel mai interesant aspect al unei astfel de structuri este capacitatea sa de a lua o formă liberă peste aproape orice compoziţie de plan şi. Planul cuprinde spaţii diverse. Cele 2 spaţii principale sunt legate printr-un hol central cu 3 ramificaţii ce conduc spre exterior.una din cele mai ieftine soluţii de a pune în operă o structură de acoperire cu deschideri mari. luând forma diverselor paralelograme din cadrul suprafeţei finale cu dublă curbură.

stâplii sunt înclinaţi spre interior pe direcţia forţelor din reţea. la parte inferioară fixaţi cu buloane pe un soclu din beton. reţeaua este susţinută de o grindă înaltă din lemn lamelar.25 m interax. m) piese de blocaj asigurate cu 3 buloane 8 mm. In alte zone de margine. de 60 mm grosime. la 4. conform detaliului de nod standard. q) baghetă de fixare a pânzei de acoperire. pe direcţie diagonală faţă de ochiurile reţelei. l) 2 cabluri x 6 mm diametru din câte 19 fire răsucite. rezemată pe stâlpi din oţel. Germany (1975) Pe majoritatea conturului reţeaua este bordată de o scândură din contraplacaj aşezată pe suporţi din oţel la 1. DETALIU IN ZONA BORDAJULUI CU SOCLU DE BETON k) piese de blocaj.CONSTRUCŢII DIN LEMN BUNDESGARTENSCHAU LATTICE SHELL / Mannheim. n) scândură groasă din contraplacaj fixată pe plăci din oţel cu buloane 8 mm.25 m interax. p) şipci de reţea fixate de scândura de bordaj cu buloane 10 mm. o) reazeme din oţel la 1. 141 .5 m interax.

142 . totuşi un bordaj din contraplacaj asigură oarecare rigiditate la încovoiere. Germany (1975) În zona terasei restaurantului. fiecare tensionat la peste 6 t. v) stâlp din ţeavă rotundă de oţel 300 mm diametru. s) cabluri de bordaj 2 x 30 mm diametru. u) arc din contraplacaj. t) cablu întinzător 15 mm diametru. BORDAJ CU CABLURI ÎN ZONA RESTAURANTULUI r) scânduri de bordaj din contraplacaj (2 x 36 mm grosime) care prind între ele marginea reţelei. a fost realizat un bordaj cu cabluri: 2 cabluri.CONSTRUCŢII DIN LEMN BUNDESGARTENSCHAU LATTICE SHELL / Mannheim. dispuse parabolic ceea înseamnă că forţele din şipci sunt oarecum uniforme.

Acolo unde pânza este perforată. calculele bazate pe această machetă au condus la definirea geometrică exactă a formei ‘funicularului’ acoperişului sub încărcarea proprie. La margini. servind ca verificare a valabilităţii modelului matematic. Materialul de învelitoare este o plasă de poliester îmbrăcată cu pvc. sub orice fel de încărcări. Altă machetă a fost realizată la scară. întregul acoperiş a fost proiectat şi executat în 18 luni. este imediat etanşată cu un film de pvc aplicat sub formă lichidă. a fost realizată o modelare matematică menită să simuleze cât mai aproape de realitate comportarea reţelei în toate aspectele sale de detaliu. folosind principiul echilibrului. Execuţia a durat 16 luni. ridicată şi acoperită în cca 7 luni. cu agrafe din oţel galvanizat de 26 mm lungime. în paralel.CONSTRUCŢII DIN LEMN BUNDESGARTENSCHAU LATTICE SHELL / Mannheim. s-a realizat o testare sub încărcare a structurii terminate. În final. materialul este asigurat cu cu benzi din oţel galvanizat şi şuruburi. furnizată în suluri şi fixată de baghetele din lemn. Cu toate că au fost necesare studii preliminare pentru stabilirea valorilor de calcul. inclusiv realizarea infrastructurii. cu mare precizie. VEDERE DE ANSAMBLU DINSPRE EST 143 . pentru a reproduce caracteristicile structurale majore. Germany (1975) Construcţia are la origine studiile efectuate pe o machetă la scară mică. reţeaua a fost întinsă pe eşafodaj.

concevoir. numéro hors série sept. Bucuresti. *** Amerikai Csaladi Haz Epitese-Faszerkezettel. Dorian. Paris. Construction 1 . K. 9/1996. Tehnica. Milano. Le bois dans la construction.Le bois. Manuel de la construction.Trisciuolo). EPFL-DA-ITB Chaire d'Architecture et Construction. WACHSMANN. M..1996.. 6/1996. Constructii 1 . IAIM. 2001. A. 11/1996. Les systemes constructifs en bois. Ed. C. Lausanne. Holzhausbau (1930) / ZORGNO.. Andrew. Bucuresti.. Bâtir. M. LUPU. Construire en bois. 1988. BEOLCHINI G. a cura di. (Traducere din lb. Costruzioni. Periodice: BULLETIN BOIS nr. D. Hoepli. 1996.. D. 1989-90. PRACHT. Cser Kiado. Milano. M. JOURNAL DE LA CONSTRUCTION nr. Michel. Renée.. HOOR D. Presses Polytechniques et Universitaires Romandes. 6/1995. Lignum. Zurich. scale and technique. J. 1994. 1981. Paris. The way we built now: form. 9/1996 SÉQUENCES BOIS nr. VITTONE. Editions du Moniteur. 1/1997 DÉTAILS BOIS nr. Editions du Moniteur. GAUZIN-MULLER D. IAIM. 1988. Proiectarea detaliilor de constructii. Lausanne. DETAIL nr. Paris. 15/1997. HARDT. 1990.7/1998. Presses Polytechniques et Universitaires Romandes. 1999. Guerini Studio.. Van Nostrand Reinhold (UK) Co. Zurich. Konrad. Evelyn Carola. TSCHUMI. Zehn argumente fur den Holzbau. ORTON. 12/1996. 5/1990. NATTERER. HARDT. Budapest. si colectiv.G. 8/1995. MATTEOLI G. Syros-Alternatives. Lausanne. Elementi di tecnica delle costruzioni. Charpentes (Coll.. octombrie-noiembrie 1992 TECHNIQUE & ARCHITECTURE 428.. octombrie-noiembrie 1996 144 . CNDB. choisir. Paris TECHNIQUE & ARCHITECTURE 404. MOHLER K.Ltd. 1992.CONSTRUCŢII DIN LEMN Bibliografie FRISCH. Bucuresti. VOLZ. 13/1996. realiser. 16/1997. NATTERER J. 1988. A. MATANA. 10/1996. Paris 1991. 1973. M.germana M. Presses Polytechniques et Universitaires Romandes. GAVARINI.C. HERZOG. 3/1995. 35/1994. Materiale pentru constructii si finisaje. CNDB. HARDT. Lignum.. T. Construire en Bois 2. 5/1995.. GOTZ K-H. SMIGELSCHI. 7/1995. Lausanne. Costruzioni in legno technica e forma... 1996.Zidarie si lemn.Concevoir et Construire). 1991.

LEMNUL LAMELAR ÎNCLEIAT / 90 7. CARACTERISTICI TEHNICE / 2 2. PRINCIPII DE PROIECTARE A CONSTRUCŢIILOR DIN LEMN / 39 4. PREVENIREA STRIVIRILOR LOCALE / 49 5. SISTEME CONSTRUCTIVE CU STÂLPI ŞI GRINZI / 8 2. CONCEPŢIA STRUCTURII PORTANTE / 39 4. SISTEME CONSTRUCTIVE / 7 2. PROTECŢIA PIESELOR METALICE DE ÎMBINARE / 38 4. PIESE DE LEGĂTURĂ / 21 3.4.2. ÎMBINAREA PIESELOR DIN LEMN / 21 3. ELEMENTE STRUCTURALE COMPUSE / 88 6.1. LEMNUL DE CONSTRUCŢII / 1 1.3. ALCĂTUIREA PRINCIPALELOR SUBANSAMBLURI / 51 5.2. SISTEME DE ACOPERIRE PENTRU DESCHIDERI MEDII ŞI MARI / 112 8.1.4. SISTEME DE ACOPERIRE / 93 7. COMPARTIMENTĂRILE / 57 5.4. SISTEME CONSTRUCTIVE CU PEREŢI PORTANŢI / 13 3.1. PROTECŢIA CONTRA UMIDITĂŢII / 43 4. PANOURI PREFABRICATE / 57 5. CONTROLUL DEFORMĂRII LEMNULUI / 48 4.1.2. GENERALITĂŢI / 1 1. GRINZI ŞI FERME ÎN ZĂBRELE / 90 6.1.2. GRINZI CU INIMA PLINĂ DIN SCÂNDURI / 89 6. SISTEME DE ACOPERIRE PENTRU DESCHIDERI OBIŞNUITE / 93 7. ÎMBINĂRI TRADIŢIONALE ŞI MODERNE / 21 3.2. EXEMPLE DE ALCĂTUIRI . EXEMPLE DE CONSTRUCŢII DIN LEMN / 119 BIBLIOGRAFIE / 144 145 .CONSTRUCŢII DIN LEMN CUPRINS 1.3.1.4. ÎNCHIDERILE / 51 5. GRINZI CU INIMA PLINĂ DIN ELEMENTE MASIVE SUPRAPUSE / 88 6.1.2.3.2. EXEMPLE DE ÎMBINĂRI / 30 3.3.DETALII CARACTERISTICE / 60 6.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful