RODICA CRI AN

CONSTRUC II DIN LEMN
PUBLICA IE DE UZ DIDACTIC

Editura universitar “Ion Mincu” Bucure ti, 2006

CONSTRUCŢII DIN LEMN

1. LEMNUL DE CONSTRUCŢII
1.1. GENERALITĂŢI
Lemnul poate fi considerat primul material de construcţie. Din preistorie şi până astăzi acest material a fost utilizat constant, în cele mai variate moduri, în alcătuiri constructive cu sau fără rol structural. Acest fapt se datorează atât răspândirii lemnului, sub forma unor specii diverse, în toată lumea, cât şi lucrabilităţii sale, greutăţii reduse şi bunelor sale caracteristici mecanice. Cu toate acestea, puţine sunt mărturiile unor realizări foarte vechi din lemn şi, în orice caz, mult mai puţine decât cele din piatră. Intr-adevăr, lemnul este caracterizat de o perisabilitate crescută, legată de factori multipli, şi nu în ultimul rând de bine cunoscuta sa vulnerabilitate la foc. Totuşi poate fi cu uşurinţă constatată şi astăzi o largă utilizare în timp a planşeelor din lemn, în special în zonele rurale şi în vecinătatea pădurilor. Succesul şi răspândirea planşeelor de lemn, ca şi a şarpantelor din lemn, este justificată de posibilitatea acoperirii unor deschideri destul de mari cu structuri uşoare, costuri reduse şi fără a fi necesari pereţi perimetrali masivi ca în cazul bolţilor din zidărie. Termenul ‘lemn’ nu desemnează un material în sensul strict al cuvântului. Intr-adevăr, fiecare ‘lemn’ este caracterizat de dimensiuni, aspect şi proprietăţi (durabilitate, lucrabilitate, etc) tipice pentru specia căreia îi aparţine. Ca atare, prin acest termen se desemnează de regulă la modul general partea rezistentă (care nu e verde) a plantelor. Lemnul care răspunde cel mai bine cerinţelor de utilizare provine din plante ce pot fi grupate în două mari specii: foioasele, cărora le corespund lemnele dure, şi coniferele, cărora le corespund lemnele moi. Pentru aceste două mari familii, procesul de dezvoltare, atât fizică, cât şi a proprietăţilor mecanice, are loc în acelaşi mod şi anume prin suprapunerea în sens radial a inelelor de creştere. Zona internă, cea mai veche, este cea mai rezistentă. Cu referire la trunchi - partea din care se extrage lemnul de construcţie - pot fi evidenţiate 3 secţiuni: transversală, radială, tangenţială. Fiecăreia din aceste 3 secţiuni îi corspund proprietăţi de rezistenţă mecanică specifice: lemnul răspunde diferit funcţie de planul în care acţionează forţele. De aceea, se spune că lemnul este un material puternic anizotrop. Cu referire la un segment de trunchi, cu cele 3 secţiuni evidenţiate, se pot recunoaşte zonele caracteristice de creştere. Partea cea mai rezistentă este constituită de duramen, în timp ce alburnul, sau lemnul tânăr, reprezintă partea fiziologic activă, şi, prin substanţele depozitate, constituie o zonă putrescibilă. Zonele externe nu prezintă de regulă interes pentru întrebuinţările curente.

1

Modificarea conţinutului de apă al lemnului între anumite limite. caracteristici botanice. grinzi cioplite.Lemn de cherestea1: scânduri.Funcţie de provenienţă: esenţe (sortimente de lemn) europene şi exotice . Sensibilitatea la umezeală. stabilitatea formelor şi rezistenţa mecanică (care scade cu creşterea umidităţii). dimensiunile. Sub valoarea de saturaţie a fibrelor (cca 30%) volumul se reduce: are loc o ‘contragere’. bile. înaintea punerii în operă. funcţie de diverse criterii: provenienţă. piloţi . contragerea axială este mai redusă decât contragerea transversală (radială şi tangenţială). se recomandă ca umiditatea conţinută să fie de cca 8-12% pentru utilizare la interior şi cca 13-18% pentru utilizare la exterior. este indicată adaptarea lemnului la mediul în care va sta. etc Astfel. piesele de lemn se vor deforma diferit. îl constituie sensibilitatea sa la umezeală. totodată umiditatea crescută (peste 18%) determină procese biologice de degradare a lemnului. Peste starea anhidră. Pentru o aceeaşi modificare de umiditate. rezultat din tăierea buştenilor la gater V. cu efecte diferite pe diferite direcţii şi în diferite secţiuni ale trunchiului. Conţinutul de apă influenţează greutatea specifică. Unul dintre aspectele cele mai semnificative ale lemnului. 2 . cu implicaţii directe asupra folosirii sale în construcţii.Lemn rotund: stâlpi.2 1.contragere radială (medie) C. ca urmare a îmbătrânirii (uscării) şi a variaţiilor de umiditate inerente. ‘Lucrul’ lemnului. şi Materiale pentru construcţii şi finisaje . respectiv între starea anhidră şi valoarea de saturaţie a fibrelor.2. şipci.Funcţie de caracteristicile botanice: conifere (plante cu frunze aciculare) şi foioase (plante cu frunze late) . bulumaci . rigle. dulapi.Lemn cioplit: blăni.contragere tangenţială (maximă) B. procent mai mic sau mai mare de scânduri cu latura mare a secţiunii perpendiculară pe direcţia cercurilor anuale (nedeformabile sau puţin deformabile) A. pot fi identificate următoarele categorii: . mod de prelucrare. Lemnul păstrează însă proprietatea de a realiza schimburi de umiditate cu mediul ambiant (este higroscopic): de aceea.1.Funcţie de modul de prelucrare: . Sensul probabil al variaţiilor dimensionale şi de formă ale pieselor din lemn. dincolo de practica uscării prealabile. manele. respectiv atingerea unui echilibru higroscopic optim.CONSTRUCŢII DIN LEMN Lemnul de construcţii se poate poate clasifica în diverse categorii. radială şi tangenţială.2. an I. Procesul de uscare a lemnului proaspăt tăiat (al cărui conţinut de apă poate ajunge la 75% din greutate) are ca scop aducerea umidităţii conţinute la o limită acceptabilă pentru utilizarea lemnului în construcţii fără pericolul unor fenomene deformative importante.curs UAUIM.contragere axială (minimă) 1 2 Cherestea: denumire dată materialului lemnos cu cel puţin două feţe plane şi paralele. Funcţie de zona de trunchi din care au fost extrase. determină variaţii de volum şi dimensiuni pe cele trei direcţii principale: axială. se spune că lemnul ‘lucrează’. se produce ‘umflarea’ lemnului. trebuie prevăzut şi avut în vedere la proiectarea de detaliu a construcţiilor din lemn. Contragerea lemnului prin uscare provoacă tensiuni şi deci deformaţii. Contragerea are valori diferite pe cele trei direcţii: contragerea este mai mare pe direcţie tangenţiala decât pe direcţie radială. Contragerea axială este mai redusă decât contragerea transversală (radială şi tangenţială). grinzi. CARACTERISTICI TEHNICE 1.

Agenţii biologici sunt de regulă specifici fiecărui tip de lemn. pentru a se aprinde la 270 C. Ca atare.esenţe cu contrageri medii: 10 . plop. înaintea uscării. decât cele de lemn dur. prezintă fisuri medii şi pot fi con servate ca lemn rotund.3. tensiuni datorate contragerii tangenţiale 1. Unii agenţi biologici atacă lemnul uscat (insectele parazite). apte pentru lucrări de tâmplărie şi furnire.10% (ex. catran sau carbonatare) trebuie făcută pe lemn bine uscat. Degradarea biologică Dată fiind originea sa organică.3.15% (ex. Sensibilitatea la foc Lemnul este un material combustibil. Asigurarea unei rezistenţe omogene la foc a tuturor pieselor unei structuri din lemn implică o serie de constrângeri în ceea ce priveşte dimensionarea pieselor.esenţe cu contrageri mari: 15 . lemnul este considerat un material uşor (spre deosebire de zidărie şi beton). Aplicarea unor tratamente protective (vopsire sau lăcuire.2. apa menţinută în interiorul unui lemn prea tânăr impermeabilizat superficial va determina în scurt timp putrezirea acestuia. ciuperci parazite) sunt favorizate de umiditatea crescută asociată căldurii şi lipsei ventilaţiei.CONSTRUCŢII DIN LEMN tensiuni datorate contragerii radiale .2. nuc). Greutatea specifică Intre materialele folosite la realizarea structurilor portante. Sunt mai vulnerabile părţile tinere ale lemnului şi. alte atacuri biologice (bacterii de putrefacţie. îmbinările. lemnul este afectat în special de situaţiile mixte (părţi ude / părţi uscate) şi de variaţiile ciclice de umiditate. Puterea calorifică este proporţională cu densitatea. în general.20% (ex. 1. lemnul se 0 descompune progresiv. stejarul). lemnul este atacabil de micro şi macro organisme: bacterii de putrefacţie. Greutatea specifică variază funcţie de specie şi funcţie de conţinutul de apă. ciuperci. precum şi unele tratamente superficiale ignifuge.2. în cadrul fiecărei 3 . Supus unor temperaturi crescânde în prezenţa aerului.2. speciile de lemn moale.esenţe cu contrageri reduse: 5 . . calitatea lemnului şi gradul de expunere la foc a pieselor. . prezintă crăpături mari din uscare şi este necesară debitarea rapidă. insecte parazite. 1. In ceea ce priveşte putrescibilitatea. răşinoasele).

dar şi sensibilitatea la umezeală (accentuată de o porozitate crescută). lemnul este poros.90 t/m 0. lemnul de brad este de peste 3 ori mai izolant decât cărămida cu goluri) Conductibilitatea fonică a lemnului este redusă. cel fără răşină. rezistenţa este diferită funcţie de direcţie. ce priveşte utilizarea şi consevarea diverselor tipuri de lemn. localizarea şi starea eventualelor noduri sau alte defecte. pentru o umiditate de 15%. în general. 1. In zona îmbinărilor este necesar să fie utilizat cel puţin lemn cu rezistenţă medie sau lemn lamelar încleiat de calitate. decât cel cu vase mari. In zonele de îmbinare eforturile sunt verificate ţinând cont de slăbirea secţiunii interesate prin chertare. creşte cu umiditatea. se consideră mai poros lemnul moale. Care nu are aceleaşi proprietăţi fizice în toate direcţiile.CONSTRUCŢII DIN LEMN specii în parte. şi ca atare un bun izolant acustic (ex. deşi uşor. anumite tipuri de îmbinări speciale pot să impună condiţii mai severe. Porozitatea lemnului variază funcţie de specie. Caracteristicile mecanice Lemnul este un material HETEROGEN (neuniform ca structură. care prezintă direcţii privilegiate (DEX. sunt definite mai multe clase de calitate cărora le corespund caracteristici mecanice diferite.60 t/m3 0. rezistenţa la întindere şi cea la compresiune au valori sensibil diferite) Rezistenţa mecanică creşte în general cu greutatea specifică.2.80 t/m3 Porozitatea este o caracteristică generală a lemnului. La evaluarea proprietăţilor mecanice ale unui element din lemn. ca şi prezenţa.2.50 t/m 0. cel cu vase mici şi difuze.70 t/m 0. salcie plop brad mesteacãn 1.94 t/m3 1. determină o reducere a nivelului sonor de 27 dB pentru sunete de 1000Hz) 1. calitate. decât cel dur. pe aceeaşi direcţie. In tabelul următor sunt prezentate cîteva exemple de greutăţi specifice (t/m3) pentru diverse specii de lemn.92 t/m3 0. 1 1 Anizotrop. Rezistenţa şi deformabilitatea îmbinărilor depind esenţial de proprietăţile elementelor de lemn asamblate. etc) şi ANIZOTROP (pentru o aceeaşi solicitare. termică. Suprafeţele de capăt (secţiuni transversale) sunt mai poroase decât cele longitudinale.7. lemnul este un bun izolant termic (ex. la 20 mm grosime.77 t/m3 0.5. Conductibilitatea termică a lemnului este slabă. Funcţie de felul în care se prezintă lemnul. decât cel cu răşină. 1996) 4 . se pot face referiri la valori stabile ale greutăţii specifice numai în raport cu conţinutul de apă.54 t/m 3 paltin salcîm cireº fag 0. Porozitatea influenţează capacitatea de izolare termică (lemnul poros este mai bun izolant termic).60 t/m3 0. lemnul de balsa.75 t/m 3 mãslin carpen stejar abanos 0.2. fonică Conductibilitatea electrică variază funcţie de conţinutul de apă. In general.6.26 t/m3 0. Porozitatea 0. esenţa lemnoasă şi densitate. Ea este influenţată (negativ) de conţinutul de apă al lemnului. este bine să se verifice regularitatea creşterii. deci mai vulnerabile din punct de vedere al absorbţiei de apă. Conductibilitatea electrică.

CONSTRUCŢII DIN LEMN Rezistenţa la compresiune creşte aproape proporţional cu densitatea şi scade odată cu creşterea conţinutului de apă (ex. Prezenţa fisurilor din contragere scade foarte mult rezistenţa la întindere perpendiculară pe fibre.Totodată. apt pentru alcătuiri fixe (ex. brad. . fag.solicitarea la forfecare cel mai frecvent întâlnită în construcţii este proporţională cu densitatea. grinzi. 1 Rezilienţă (s. în raport cu următoarele proprietăţi: .rezistenţă la îndoire: săgeată mică înainte de rupere.rigiditate: raportul între secţiunea piesei şi săgeata sa în momentul ruperii.lemn mediu rezilient: stejar. Rezistenţa la compresiune pe direcţie transversală (radială şi tangenţială) este 15-20% din rezistenţa pe direcţie axială. . rezistenţa la întindere este apropape dublul celei la compresiune. Ed. de unde utilizarea lor la schelete structurale. Rezistenţa la întindere a lemnului are valoarea maximă. în schimb fagul.f).Univers enciclopedic. lemnul cel mai rigid se rupe repede şi casant. . precum şi de defecte (cum sunt nodurile sau fibrele torsionate). un şurub. dar este ceva mai bună la lemnul dur de foioase. Deformabilitatea pe direcţie axială este de regulă ceva mai mare la compresiune decât la întindere. comportarea la încovoiere variază funcţie de poziţia suprafeţelor de separaţie între inelele de creştere (v. iar cea minimă pe direcţie tangenţială. Funcţie de rezistenţa la şoc. un cui. egală cu raportul dintre lucrul mecanic consumat pentru ruperea unei epruvete şi aria secţiunii transversale în care s-a produs ruperea respectivă. lemnul se clasifică astfel: . între diversele esenţe. Rezistenţa la compresiune transversală este în general slabă. cedru. Duritatea exprimă rezistenţa pe care lemnul o opune la penetrarea unui corp dur (o unealtă de prelucrare. tangenţială). din acest punct de vedere. radială. Rezistenţa la şoc (rezilienţa) maximă se manifestă pe direcţie radială. Bucureşti. este folosit la fabricarea mobilei. o astfel de utilizare trebuie evitată. Rezistenţa la încovoiere Pentru probe de aceleaşi dimensiuni şi aceleaşi forţe care acţionează perpendicular pe axă. 1998) 1 5 . în raport cu greutatea lor specifică mai mică. DEX. Duritatea mare implică o lucrabilitate mai redusă a lemnului.lemn rezilient: frasin. care se curbează uşor. o creştere de 1% a umidităţii determină în medie o scădere a rezistenţei cu 4%). Rezistenţa la forfecare în lungul fibrelor este cu 50 . această caracteristică este puternic influenţată de sensul fibrelor. .lemn fragil: pin. apt pentru unelte. răşinoasele au o comportare mai slabă.tenacitate: fermitate. înainte de a se rupe. (Academia Română. Rezistenţa la întindere transversală este în general foarte slabă. schiuri. apt pentru tâmplărie. etc). Duritatea este diferită pentru diferite zone ale trunchiului (duramenul este mai dur ca alburnul). Pe direcţie axială. tavane suspendate) Flexibilitatea caracterizeză mai mult sau mai puţin lemnul. Mărime caracteristică pentru comportarea materialelor la solicitări prin şoc. pentru o aceeaşi încărcare. proprietatea de a suporta simultan eforturi ridicate şi deformaţii mari. răşinoasele au o rezistenţă semnificativă la îndoire. Este proporţională cu densitatea lemnului şi scade cu creşterea umidităţii.60% mai mică decât cea la forfecare transversală (perpendiculară pe direcţia fibrelor) Deformabilitatea este diferită pe cele trei direcţii de solicitare (axială.dispunerea inelelor de creştere în secţiune) Rezistenţa la forfecare în lungul fibrelor (lunecare longitudinală) .

lemnul cel mai durabil în condiţii normale de utilizare este cel care: . stejar. acesta poate dura mai multe milenii (v. .2. ciuperci şi insecte. esenþe rezistente.este dens. la adăpost. In general. Bâtir.105) 6 . tanin (stejar. lemnul de arin. 1996. eucalipt). Presses Polytechniques et Universitaires Romandes. MIJLOACE DE CONSERVARE A ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE DIN LEMN Gradul de expunere Elemente protejate de intemperii Elemente parþial protejate de intemperii Agresiuni posibile Insecte Intemperii Zone relativ uscate atacate de insecte Zone umede atacate de ciunperci Elemente expuse la intemperii Intemperii Ciuperci Elemente umede Elemente scufundate în apã Ciuperci Acþiuni chimice ale apelor poluate. mormintele egiptene) Conservarea lemnului Longevitatea lucrărilor executate din lemn este asigurată printr-o concepţie corectă a construcţiei şi a detaliilor. ulm. pitchpin). suprafeþelor în general suficientã Tratarea suprafeþelor (vopsea sau lac protector) Protecþie chimicã Protecþie chimicã Folosirea unor . Produsele chimice fungicide (antiseptice) nu acţionează eficient contra putrezirii decât dacă pătrund suficient în masa lemnului. alburnul conţine amidon şi glucoze ce constituie o hrană obişnuită a insectelor xilofage. p. Renée. solicitări termice. . . esenþe rezistente la ciuperci Protecþie chimicã Folosirea unor . apă absobită prin capilaritate.conţine cantităţi suficiente de răşini (pin.8.nu conţine substanţe care fermentează. bacterii 1 Mijloace de conservare Protecþie chimicã impregnarea . chimice şi mecanice). intemperii. la nevoie. Lausanne. Durabilitatea Se referă la proprietatea lemnului de a rezista la acţiunea factorilor de mediu (umiditate atmosferică. oleo-răşini (tek. această condiţie nu este îndeplinită decât de tehnologiile industriale de impregnare. complet scufundat în apă dulce poate dura cinci secole. Manuel de la construction. castan).este amplasat într-un mediu uscat. Lemnul supus unei umidităţi constante este durabil. Construction en bois (după VITTONE. esenþe rezistente la ciuperci Protecþie chimicã Folosirea unor . esenþe rezistente la ciuperci Tratarea suprafeþelor (vopsea sau lac protector) Protecþie chimicã Folosirea unor . alegerea judicioasă a materialelor şi a tehnicilor de punere în operă şi.CONSTRUCŢII DIN LEMN 1. 1 Conform Normelor SIA 164. In atmosferă uscată. prin tratamente superficiale adecvate sau printr-o protecţie chimică în masă.

SISTEME CU STÂLPI ŞI GRINZI (sisteme „deschise”) Închiderile şi compartimentările sunt diferite de structura portantă a clădirii (sunt neportante sau autoportante. 7 . NIVELE IMBINÃ RI DULGHEREª TI IMBINÃ RI INGINEREª TI OBS 2 2 >2 >2 >2 1 Sistemul tradiþional cu umpluturãdin zidã º i rie sistemele contemporane derivate Sistemele tradiþionale americane (Baloon Frame. Westwrn Frame) º i cele contemporane derivate Adecvat pt. prefabricare în serie mare a clã dirilor Inchiderile şi compartimentările coincid cu structura portantă a clădirii. au structură proprie) A1 CU GRINZI PRINCIPALE ª I SECUNDARE SUPRAPUSE A2 CU GRINZI PRINCIPALE ª I SECUNDARE COPLANARE A3 CU GRINZI SECUNDARE 'ÎN CLEª TE' A4 CU STILPI 'ÎN CLEª TE'+ GRINZI SECUNDARE 'ÎN CLEª TE' A5 CU GRINZI PRINCIPALE ª I SECUNDARE 'ÎN CLEª TE' NOD CARACTERISTIC NR.CONSTRUCŢII DIN LEMN 2. 1 2 2 2 2 Acoperiº plat Adecvat pt. NIVELE IMBINÃ RI DULGHEREª TI IMBINÃ RI INGINEREª TI OBS . + grinzi simple B. prefabricarea în serie mare a clã dirilor Adecvat pt. SISTEME CONSTRUCTIVE A. SISTEME CU PEREŢI PORTANŢI (sisteme ‘închise’) PEREÞI DIN BÎRNE SUPRAPUSE (BLOCKHAUS) PEREÞI CU SCHELET IN ZÃ BRELE (FACHWERK) PEREÞI DIN PANOURI DIN DULAPI B1 B1a FĂRĂ FÃ RÃ MONTANÞI NOD CARACTERISTIC B2 B1b CU MONTANÞI B3 B3a TIP 'BALOON" B4 B3b TIP 'PLATFORM" NR. Draced Frame. prefabricare în serie mare Posibilãvariantãcu stîlpi din 4 elem.

încastrat si fixat cu.1.1.CONSTRUCŢII DIN LEMN 2.1. SISTEME CONSTRUCTIVE CU STÂLPI ŞI GRINZI 2. cuie (la extremităti) 8 . GRINZI PRINCIPALE ŞI SECUNDARE SUPRAPUSE SCHEMĂ AXONOMETRICĂ A STRUCTURII (pentru simplificare nu au fost reprezentate diagonalele) SCHEMĂ DE PRINCIPIU A NODULUI CARACTERISTIC EXEMPLE DE ÎMBINĂRI a) Îmbinare cu cep si scobitură (tipul principal) b) Îmbinare cu guseu din lemn.

2.CONSTRUCŢII DIN LEMN 2.1. GRINZI PRINCIPALE ŞI SECUNDARE COPLANARE S C HEMĂ AXONOMETRICĂ A STR U C T U R I I (pentru simplificare nu au fost reprezentate diagonalele) SCHEMĂ DE PRINCIPIU A NODULUI CARACTERISTIC EXEMPLE DE ÎMBINĂRI a) Îmbinare grindă / stâlpi cu cornier din oţel b) Grinzi principale îmbinate la 60 pe un stâlp continuu 9 .

1. GRINZI SECUNDARE „ÎN CLEŞTE” SCHEMĂ AXONOMETRICĂ A STRUCTURII (pentru simplificare nu au fost reprezentate diagonalele) SCHEMĂ DE PRINCIPIU A NODULUI CARACTERISTIC EXEMPLE DE ÎMBINĂRI cu eclise din lemn sau din otel.CONSTRUCŢII DIN LEMN 2. fixarea diagonalelor 10 .3.

CONSTRUCŢII DIN LEMN 2.1. STÂLPI „ÎN CLEŞTE” + GRINZI SECUNDARE „ÎN CLEŞTE” SCHEMĂ AXONOMETRICĂ A STRUCTURII (pentru simplificare nu au fost reprezentate diagonalele) SCHEMĂ DE PRINCIPIU A NODULUI CARACTERISTIC EXEMPLE DE ÎMBINĂRI a) Îmbinare cu buloane. stâlp cu secţiune compusă din doi dulapi+furură Variantă: stâlp compus din 4 elemente + grinzi cu secţiune simplă continui pe două direcţii 11 . stâlp cu secţiune compusă prin alipirea a doi dulapi b) Îmbinare cu buloane.4.

CONSTRUCŢII DIN LEMN 2. b) Îmbinare cu buloane + gujoane. la o constructie cu deschideri mici. dopurile de lemn oferă îmbinării metalice o mai bună rezistentă la foc.1.5. 12 . GRINZI PRINCIPALE ŞI SECUNDARE „ÎN CLEŞTE” SCHEMĂ AXONOMETRICĂ A STRUCTURII (pentru simpl i f i c a r e n u a u fost reprezentate diagonalele) SCHEMĂ DE PRINCIPIU A NODULUI CARACTERISTIC EXEMPLE DE ÎMBINĂRI a) Îmbinarea grindă / stâlp cu sectiune circulară cu buloane galvanizate si crampoane „bulldog”.

Pereţi exteriori: 10-12-14 cm . PEREŢI DIN BÂRNE SUPRAPUSE (BLOCKHAUS) 2. SISTEME CONSTRUCTIVE CU PEREŢI PORTANŢI 2. cu uluc si lambă adăugată. etanşat cu muşchi sau fuior de cânepă gudronată c) Bârne cu suprafaţă mare de rezemare. umplute cu muşchi sau cânepă gudronată (streaşină destul de amplă) b) Bârne cu dublă lambă si uluc (10 cm grosime) c) Bârne cu dublă pantă.CONSTRUCŢII DIN LEMN 2. îmbinare cu lambă adăugată.1a. BÂRNE CU SECŢIUNI RECTANGULARE (LEMN ECARISAT) „inima” lemnului spre exterior Grosimi: .2. rost cioplit concav. a ÎMBINĂRI a) Bârne circulare: îmbinare de colţ la jumătate lemn b) Bârne circulare cu suprafaţă mare de rezemare: îmbinare de colţ la 2/4 lemn c) Bârne rectangulare: îmbinare de colţ la 2/4 lemn. cu capetele petrecute d) Bârne rectangulare: îmbinare de colţ în coadă de rândunică (la fată) e) Bârne rectangulare: îmbinare cu perete interior în coadă de rândunică (la faţă) b c d e 13 .2. FĂRĂ MONTANŢI BÂRNE CU SECŢIUNI CIRCULARE a) Bârne din lemn brut. suprapuse alternativ în raport cu diametrele. perete aerat b) Bârne cu secţiune regulată.2.1.Pereţi interiori: 8-10 cm a) Bârne cu rosturi cioplite concav.

CU MONTANŢI PEREŢI CU MONTANŢI DIN LEMN a) Montantul serveşte la asamblarea si rigidizarea pereţilor portanţi b) Montant cu rol de stâlp (dimensionat pentru preluarea încărcărilor verticale). a b PEREŢI CU MONTANŢI METALICI 14 .1b.CONSTRUCŢII DIN LEMN 2. perete autoportant Etanşeitatea poate fi ameliorată prin comprimarea unui resort.2.

PEREŢI CU SCHELET ÎN ZĂBRELE (FACHWERK) SCHEMĂ AXONOMETRICĂ A STRUCTURII (pentru simplificare nu au fost reprezentate diagonalele) SCHEMĂ DE PRINCIPIU A NODULUI CARACTERISTIC EXEMPLE DE ÎMBINĂRI a) Îmbinare cu cep si scobitură b-c) îmbinare în planul faţadei.2. în dreptul planşeului intermediar (varianta c – etaj în consolă) căprior cosoroabă grindă planseu stâlp (montant) traversă talpă inferioară talpă superioară buiandrug diagonală glaf PRINCIPALELE NODURI ALE SCHELETULUI TRADIŢIONAL talpă inferioară soclu 15 .CONSTRUCŢII DIN LEMN 2.2.

la aceeaşi scară. schema nodului cu stâlpi şi grinzi 16 . PEREŢI CU SCHELET DIN DULAPI SCHEMĂ AXONOMETRICĂ A STRUCTURII (pentru simplificare nu au fost reprezentate diagonalele) Structură tip BALOON Structura tip PLATFORM SCHEMĂ DE PRINCIPIU A NODULUI CARACTERISTIC a) structura tip „BALOON” b) structura tip „PLATFORM” 1) stâlp 2) grindă secundară 3) grindă principală 4) talpă inferioară 5) talpă superioară c) pentru comparaţie.CONSTRUCŢII DIN LEMN 2.3.2.

Western Frame În sistemul Balloon Frame. astfel scheletul este rigidizat în cel mai simplu mod. Toate piesele utilizate au dimensiuni standard. stâlpii peretelui (montanţii). cât şi tavanele şi pardoselile. cel mai simplu şi cel mai frecvent utilizat.CONSTRUCŢII DIN LEMN SISTEMELE CONSTRUCTIVE TRADIŢIONALE AMERICANE DIN DULAPI Balloon Frame. Draced Frame. dispuşi la circa 40 cm interval. Baloon Frame Western Frame 17 . În celelalte sisteme (Draced Frame si Western Frame) construcţia peretelui este întreruptă în dreptul fiecărui nivel de către o structură orizontală. sunt continui pe două nivele. nemaifiind necesare elemente de contravântuire (diagonale) în compunerea scheletului. Sistemul Western Frame se diferenţiază în plus prin faptul că se plachează cu scânduri diagonale atât pereţii. îmbinările sunt realizate cu cuie.

5.CONSTRUCŢII DIN LEMN SISTEM CONSTRUCTIV CONTEMPORAN DIN DULAPI 1. 7. 9. soclu. 3. 4. stâlp (montant). buiandrug si glaf fereastră. talpă inferioară. 18 . traversă. grindă de planseu. 2. 8. cosoroabă. 6. căprior. diagonală.

Panourile pot fi clasificate astfel: a) Dupa dimensiuni: — Panouri de dimensiuni mici: laţime l = 1 .. înalţime h = înaltimea etajului. Construcţie din panouri de mici dimensiuni.80 . CONSTRUCŢII CU PEREŢI DIN PANOURI Sistemele constructive bazate pe panouri prefabricate sunt în general sisteme modulare.4. urmărinduse compunerea clădirilor cu un număr cât mai mic de elemente (panouri) repetabile. In acest caz. Construcţie din panouri portante de mari dimensiuni. Construcţie cu panouri chesonate de planşeu b) După poziţie: Panouri verticale: panouri de pereţi. dimensiunea materialelor de placare. a. înalţime h = înalţimea etajului. fără placare exterioară suplimentară. trama compoziţionala. construcţii individuale şi prefabricare. Construcţie din panouri portante de mici dimensiuni. panouri de acoperiş (plan sau înclinat) 19 . urmând să primească o placare exterioară în şantier d. Sistemul permite prefabricarea cea mai completă a construcţiei de case din lemn.1. Panourile de dimensiuni mici permit multiple combinaţiii în plan. proiectarea modulară este menită să permită integrarea si intercorelarea panourilor ‘de catalog’ în cadrul unor clădiri diverse. modul de racodare cu pereţii perpendiculari. — Panouri de dimensiuni mari: laţime l = 4.2 m (funcţie de materialul de placare). Panourile de mari dimensiuni se obţin din preasamblarea unor panouri de dimensiuni mici asociate prin tălpi superioare şi inferioare continui. 10 m. realizate prin preasamblarea unor panouri de dimensiuni mici.CONSTRUCŢII DIN LEMN 2.2. sunt utile pentru partiuri flexibile. standardizate si produse industrial. fără placare exterioară suplimentară c. prin folosirea de panouri complet finisate.. Distanţa între montanţi depinde de sistemul de descarcare a forţelor. în variantele dimensionale definite anterior Panouri orizontale (sau înclinate): panouri de planşeu intermediar. rosturile mai multe şi expuse implică rezolvări 'delicate' pentru asigurarea etanşarii b.

între altele. depozitare şi manipulare existente. a finisajelor şi chiar a instalaţiilor integrate. Dimensiunile elementelor spaţiale sunt determinate. dar şi a compartimentărilor nestructurale. făcând posi bil un montaj foarte rapid. d) După gradul de prefabricare: — Panouri integral prefabricate — Panouri parţial prefabricate Panouri parţial prefabricate (numai scheletul) Panouri integral prefabricate (inclusiv tâmplăria) de dimensiunea unei încăperi Panouri integral prefabricate (inclusiv tâmplăria) de dimensiuni mici Elemente (celule) spaţiale prefabricate 20 . de greutatea acestora şi de posibilităţile de transport. în diverse poziţii. cu grad diferit de prefabricare) — Elemente spaţiale Elementele spaţiale permit un grad avansat de prefabricare a structurii.CONSTRUCTII DIN LEMN c) După formă: — Panouri plane (de diferite dimensiuni.

îndeosebi în cazul sistemelor cu schelet tradiţionale. 3.2. în raport cu riscuri atăt structurale cât şi estetice. condiţiile de montaj. lemnul rezistă prost la încărcări concentrate şi legături punctuale. PIESE DE LEGĂTURĂ DIN LEMN DORNURILE (CUIELE) şi PENELE DE LEMN sunt cele mai frecvente piese complementare îmbinărilor tradiţionale. Îmbinările tradiţionale (dulghereşti) corelează aceste caracteristici ale lemnului. lemnul implică piese cu secţiuni mari. criterii estetice. de formă cilindrică.1. permiţând demontarea. Îmbinările tradiţionale . scoabe. etc . bazându-se în mod esenţial pe geometria îmbinării. permiţând geometrii mai puţin complicate şi restrictive ale îmbinărilor. Pe de altă parte. din lemn sau metalice (pene. Piesele moderne de asamblare. conectori dinţaţi.1.pot necesita folosirea unor piese auxiliare de legătură. gujoane metalice. expunerea la intemperii. exigenţele de rezistenţă la foc. Sistemele moderne de îmbinare (inginereşti) folosesc materiale auxiliare mai fiabile. ceea ce implică tăierea adecvată a pieselor ce urmează a fi îmbinate (îmbinări cu chertare sau dulghereşti).buloane. chiar de mari dimensiuni . ÎMBINĂRI TRADIŢIONALE ŞI MODERNE Puţin dens. cuie. în raport cu încărcările transmise. bazându-se mai mult pe meşteşug decât pe calcule. Transmiterea eforturilor trebuie făcută ţinând cont de direcţia fibrelor şi asigurată printr-o suprafaţă de contact suficientă. buloane. Totodată.cu ajutorul cărora au fost realizate toate structurile clasice din lemn şi multe din cele recente. dornuri. pentru a împiedicadeplasările şi/sau desfacerea îmbinării.2. Îmbinările tradiţionale. (b) îmbinare cu cep şi scobitură + dorn. se fasonează uşor. plăcuţe dinţate. DORNURILE sunt piese din lemn dur. etc) cu rol de siguranţă.CONSTRUCŢII DIN LEMN 3. implică o reducere importantă a secţiunii eficiente a pieselor în zona îmbinării (şi deci o majorare a secţiunii lor curente). b a 21 . PIESE DE LEGĂTURĂ 3. sunt însă de natură empirică. şi sunt verificate în detaliu prin calcule.sunt în general produse în serie mare şi au capacitatea de a transmite diferite eforturi. în sensul împiedicării deplasărilor relative ale pieselor în caz de încărcări neprevăzute. crescând preţul construcţiei. frecvent prismatice). În general sunt asociate îmbinărilor cu cep şi scobitură. Tratamentul anti-coroziv al elementelor metalice de asamblare trebuie în mod deosebit avut în vedere. mai simple sau mai sofisticate . broşe. precum şi o manoperă complicată ce lungeşte timpul de execuţie. fiind puţin dens. ÎMBINAREA PIESELOR DIN LEMN 3. uşor tronconice sau nu (în trecut. Exemple: (a) îmbinare ‘în furcă’ + dorn. îmbinărilor ‘la jumătate-lemn’ şi celor ‘în furcă’. şuruburi. Alegerea poate fi făcută în raport cu: cerinţele structurii portante (eforturi şi deformaţii).

sunt solicitate în principal la compresiune axială şi forfecare. introduse în locaşuri de aceeaşi formă şi dimensiuni practicate la joncţiunea dintre două piese de lemn ce trebuie asamblate. a (b) pene cu o faţă înclinată.CONSTRUCŢII DIN LEMN PENELE sunt elemente prismatice din lemn dur. Aceste îmbinări (de tip ingineresc). adecvate unor lucrări de mică şi medie importanţă. solicitate la compresiune pe direcţie înclinată sau schiar transversală b ECLISELE de lemn (în general din contraplacaj). sunt calculate funcţie de grosimea plăcilor şi distanţele reglementare de fixare a cuielor. 22 . fiind fixate cu cuie sau şuruburi (eventual cu încleiere suplimentară). de două categorii: (a) pene cu feţe paralele. leagă în acelaşi plan două sau mai multe piese de lemn.

trebuie utilizate cuie profilate. ŞURUBURILE PENTRU LEMN: prezintă avantajul mai bunei rezistenţe la smulgere decât cuiele netede. Străpungere cu margini ranforsate. Distanţele între cuie şi faţă de margini sunt reglementate. CUIELE: deopotrivă empirică şi modernă. sunt fixate în atelier cu cuie de interfeţele pieselor de asamblat. pentru menţinerea în poziţie a îmbinărilor. În cazul solicitării la smulgere (nerecomandabil). Foi de tablă (2 mm grosime) introduse în fante tăiate în lemn multiplică numărul de secţiuni pe care se repartizează eforturile.2. PLĂCILE PERFORATE FIXATE CU CUIE: ilustrează simplitatea şi performanţele cuielor (în acest caz. 3. Plăci metalice (4-6 mm) fixate în atelier de interfeţele pieselor de asamblat.CONSTRUCŢII DIN LEMN 3. Pe de altă parte. De preferinţă găurile sunt date în prealabil. tije cu înaltă rezistenţă la smulgere). îmbinări cu scoabe 23 . cu atăt relaţia cui / gaură se alterează în raport cu eforturile perpendiculare pe cui (o dată în plus. având un diametru de cca 95% din diametrul cuielor. 2. Plăci metalice de 4 . asamblarea cu cuie poate fi utilizată pentru îmbinări portante şi este simplu de pus în operă. pe măsură ce lemnul se usucă. cu cât lemnul este mai umed. TIJE METALICE Îmbinările cu tije funcţionează pe principiul repartizării eforturilor pe un număr mare de secţiuni mici. Bulon de asociere a pieselor pe şantier SCOABELE: sunt în general utilizate în cadrul construcţiilor tradiţionale. Pe şantier.6 mm grosime perforate (1) şi prevăzute cu o străpungere axială cu margini ranforsate (2). fără a transmite propriu-zis eforturi. Această rezistenţă se reduce cu timpul. un bulon de articulaţie (3) asociază piesele realizând o articulaţie ideală cu părţi metalice ascunse şi deci protejate contra focului. PIESE DE LEGĂTURĂ DIN METAL I. ceea ce previne crăparea lemnului şi permite utilizarea mai eficientă a cuielor (indispensabil în cazul lemnului de stejar sau fag). este de dorit o umiditate adecvată şi constantă !) 1.2.

Agrafe 0 1-2 mm. dar rareori cu lemn dur.5 mm mai mic ca diametrul tijei (contrar perforaţiilor pentru bulonare) şi traversând integral ansamblul pieselor. v. min 2 buloane 12 .2 . în general prin presiune. ‘pene’). este utilă prevederea unei legături suplimentare (în general cu unul sau mai multe buloane). introduse forţat în perforaţii prealabile cu diametru cu 0.este adecvată doar în cazul îmbinărilor solicitate la întindere şi pentru construcţii provizorii demontabile. în general cu răşini sintetice aplicate pe vârfuri îmbinări cu buloane BROŞELE: sunt tije de oţel cu diametre peste 6 mm. introduse forţat în găuri prealabile. favorizat de diametre cât mai mici. Tehnologii recente de mare precizie. cu piese metalice în plane multiple. Permit realizarea de îmbinări fără joc. Datorită diametrului foarte mic şi a penetrării lor ce perturbează nesemnificativ fibrele lemnului. BULOANELE: asamblarea numai cu buloane prevăzute cu rondele sau plăcuţe. PIESE METALICE DE SUPRAFAŢĂ GUJOANELE: pot fi din fontă sau oţel (sau din lemn dur. In cazul în care buloanele lucrează la întindere. (b) Gujoane din oţel: un gujon inelar şi un semicrampon Bulldog. permit asocierea de broşe cu diametre foarte mici. ele transmit . asistate de computer. Crampoanele Bulldog sunt frecvent utilizate.eforturi mai mari decât broşele II. Pentru siguranţă.0. spre deosebire de buloane.14 mm) . fără rupere locală). Trebuie să fie suficient de groase pentru a nu ‘dispare’ datorită ruginii care le poate afecta. Exemple: (a) Gujoane din fontă Greim şi un nod de grindă cu zăbrele realizat cu un astfel de dispozitiv.CONSTRUCŢII DIN LEMN AGRAFELE: în general utilizate în atelier.la suprafaţă egală a îmbinării . 24 a b . Asamblarea are un comportament ductil (broşele cele mai solicitate ating ‘limita de plasticitate’ înaintea ruperii lemnului şi permit astfel o redistribuire a eforturilor către broşele învecinate. trebuie verificat ca rondelele sau plăcuţele să aibă o suprafaţă suficientă pentru repartizarea eforturilor de compresiune pe lemn. ACELE sunt tije de oţel cu diametru foarte mic (< 6 mm). şi piuliţe (pentru îmbinări portante. sunt de regulă utilizate la pereţii clădirilor cu schelet de lemn. cu pistoale performante şi calculate pe baza rezultatelor încercărilor de laborator.

CONSTRUCŢII DIN LEMN

CONECTORII DINŢAŢI

(a) CONECTORII DINŢAŢI MENIG sunt compuşi din tije de oţel fine şi ascuţite fixate într-o placă constituită din două straturi de material plastic. Plăcile standard pot fi decupate după geometria suprafeţei îmbinării.

(b) CONECTORII DINŢAŢI OBIŞNUIŢI, cu utilizare diferită de cea a plăcilor Menig, sunt din tablă de oţel cu dinţi ridicaţi prin ştanţare pe una din feţe. Puşi în operă prin presare, permit asamblarea unor piese de aceeaşi grosime (min. 30 - 50 mm), pe baza unui principiu înrudit cu prinderea în cuie dar asigurând o mai bună transmitere a eforturilor; zona de tablă neştanţată contracarează tendinţa de crăpare a lemnului. Constituie unul din cele mai economice sisteme de asamblare a pieselor cu secţiune mică. Necesită însă studii şi prevederi speciale în ceea ce priveşte exigenţele de rezistenţă la foc.

protecţie antifoc

III. PIESE METALICE SPAŢIALE Permit o gamă largă de asamblări, putând înlocui majoritatea îmbinărilor tradiţionale, cu condiţia protejării lor anticorozive şi antifoc. Avantaje: montaj simplu; creştere sensibilă a valorii eforturilor posibil de preluat fără deplasări; performanţe mari asociate unor secţiuni de lemn de dimensiuni reduse; permit un calcul mai puţin aleatoriu şi o verificare prin încercări (fiabilitate specifică verificărilor de atelier). Piesele metalice sunt fixate de piesele de lemn fie cu tije scurte galvanizate sau din inox (crestate, inelate sau spiralate), fie cu broşe şi/sau buloane. Unele piese sunt prevăzute cu pinteni de poziţionare care facilitează montajul. Pot fi piese STANDARD (disponibile pe bază de catalog, cu posibile adaptări) sau piese SPECIALE (realizate la comandă), ASCUNSE sau APARENTE. Piesele aparente presupun, dincolo de criteriile de rezistenţă şi montaj, un studiu estetic al conformării; uneori necesită aplicarea unui material de acoperire, cu rol de protecţie antifoc şi/sau estetic; implică un control riguros al tratamentului anticoroziv după punerea în operă. Piesele ascunse implică frecvent un tratament anticoroziv special’; precizia de montaj limitează multiplicarea numărul de piese inimă şi ca atare eforturile posibil de preluat; presupun un utilaj asistat de calculator; necesită un montaj specific pentru tăierea axială a barelor de lemn. 25

CONSTRUCŢII DIN LEMN

A. PIESE STANDARD SABOŢI Saboţi curenţi, relizaţi din tablă galvanizată (sau din inox, la comandă). Trebuie utilizate profilele adecvate (min de joc 2/3 din secţiunea lemnului de rezemat) Exemple: (a) saboţi cu aripi exterioare şi pinteni de prepoziţionare; (b) saboţi cu aripi interioare (posibil una interioară şi alta exterioară) (c) saboţi cu unghi (în general unghi la comandă); 1 - gol de ghidaj pentru unghiul de fixare; (d) saboţi cu bretele, îndeosebi pentru fixare pe profile metalice. (e) Saboţi Cantilever: permit continuitatea momentelor încovoietoare la reazeme şi deci reducerea eforturilor şi deformaţiilor în grindă; de remarcat găurile ovale care pemit jocul normal al pieselor de lemn. Exemple: (a) cornier pentru fixarea tălpii inferioare a unei ferme fără posibilitate lunecare şi (b) cu posibilitate de lunecare; (c) cornier de fixare a grinzilor de planşeu pe grinda de bordaj, împiedicând tendinţa de ridicare. CORNIERE Disponibile într-o gamă largă de dimensiuni, permit realizarea de legături simple, foarte frecvent utilizate. Există diverse tipuri ce răspund unor necesităţi specifice de împiedicare a anumitor tendinţe de deplasare.
protecţie antifoc

a

b

c

d

e

a

c
PLATBANDE DE ANCORARE Sunt pre-perforate şi permit legarea feţelor superioare ale grinzilor, asigurând continuitatea şi conlucrarea între acestea. Exemplu de continuitate a două grinzi secundare, îmbinate cu grinda principală prin intermediul unor corniere.

b

26

CONSTRUCŢII DIN LEMN

B. PIESE STANDARD CU PARAMETRI VARIABILI LA COMANDĂ Plecând de la piesele de catalog, fabricanţii realizează adaptări, îndeosebi la piesele pentru îmbinările de şarpante, rezolvând astfel asamblări uneori foarte delicate. Exemplu de îmbinare la vîrful unei şarpante cu plane înclinate multiple.

C. PIESE SPECIALE (DE COMANDĂ)

PIESE METALICE APARENTE Pot constitui o parte integrantă şi valorizantă a arhitecturii unei clădiri.

PIESE METALICE APARENTE TURNATE Progresele în domeniul turnării oţelului sau chiar aluminiului, au permis reducerea costurilor de realizare a unor astfel de piese şi deci ameliorarea competitivităţii lor. Repetitivitatea rămâne totuşi un criteriu determinant în alegerea unei astfel de asamblări, ce face un larg apel la creativitatea arhitectului. Exemplu cu reazem articulat.

27

2. RĂŞINI. Diblurile cu injectare sunt în general prevăzute cu un pas de filet putând primi orice fel de tijă filetată. conferă acestu tip de îmbinare un nivel înalt de performanţă. ADEZIVI DIBLURI CU INJECTARE MORTARE PE BAZĂ DE RĂŞINI Sunt utilizate pentru blocarea jocului de montaj între dibluri. Exemplu de îmbinare: (1) diblu lucrând la tracţiune.CONSTRUCŢII DIN LEMN PIESE METALICE ASCUNSE Realizarea la comandă permite aproape orice geometrie. 28 . ştift (2). Barele centrale sunt broşate lateral (fixare prioritară) iar orizontalele la 450 sunt bulonate vertical pentru a permite montarea lor într-un al doilea timp. (2) diblu de menţinere în poziţie lucrând la compresiune axială. 3. broşe (3). piesele laterale prind fiecare câte 4 bare.3. Absenţa unor solicitări de tip tracţiune transversală. În exemplu. Ex: diblu cu injectare: orificiu de injectare (1). asociată unei ajustări foarte precise. MORTARE. Punerea în operă implică însă anumite constrângeri de care arhitectul trebuie să ţină cont. broşe şi golul prevăzut. un nod cu 10 bare. Profilatura diblului permite un blocaj perfect.

(v. pe bază de resorcină sau de melamină). în condiţii economic avantajoase.CONSTRUCŢII DIN LEMN ÎMBINĂRILE PRIN ÎNCLEIERE Oferă avantajul unei distribuţii optime a eforturilor. implică menţinerea sub control a temperaturii ambiante şi a umidităţii lemnului. Aspecte delicate: ruperea în planul îmbinării nu trebuie să se producă anterior ruperii pieselor asamblate (trebuie asigurate rezistenţe mecanice comparabile). Îmbinare cu cuie ranforsată prin încleiere Exemple de îmbinare cap la cap a lamelelor de lemn prin încleiere. cap 6) Încleierea poate fi utilizată. Acest fapt constituie un avantaj în ceea ce priveşte transmiterea eforturilor de tracţiune şi de forfecare. necesită testări de etalonare. realizând continuitatea dintre elementele îmbinate pe toate suprafeţele de contact. Pentru a răspunde acestei nevoi. 29 . Răşinile epoxidice sunt adecvate îndeosebi la îmbinări cu rosturi mari sau pentru asamblări lemn / metal. pentru menţinerea provizorie în poziţie a pieselor de lemn. a permis dezvoltarea tehnicilor constructive bazate pe lemn lamelar încleiat. reparaţii simple. Constitue o etapă importantă într-un lung şir de inovaţii în domeniu. Progresele realizate în producţia de adezivi. Sunt folosiţi adezivi pe bază de răşini sintetice rezistente la acţiuni climatice (de ex. înaintea realizării fixării lor definitive. a apărut o întreagă generaţie de adezivi cu priză rapidă. Alte avantaje: obţinerea de forme ‘pure’. protecţie la foc prin ‘scut termic. în ceea ce priveşte calitatea şi fiabilitatea acestora. Modul particular de tăiere a capetelor are în vedere majorarea suprafeţei de contact.

Piese metalice ‘în inimă’ Sunt în general fixate cu broşe ce permit o îmbinare fără joc şi sunt mult mai discrete ca buloanele. constituie o îmbinare ce permite montarea / demontarea foarte simplă şi reduce la minimum jocul între piesele asamblate.1. 30 . intersectarea a 2 grinzi pe stâlp trebuie să ţină cont de reducerea de secţiune a stâlpului. Cercetări actuale urmăresc eliminarea acestor inconveniente cu ajutorul unui mortar adeziv expansiv. Variantă cu pană de blocaj Dacă încărcările nu sunt mari.3. chertarea în prag prezintă inconvenientul slăbirii secţiunii şi permite jocuri importante între piese. unghiul poate fi oarecare.pană de blocaj) Chertări compuse: cep şi scobitură + prag Ca şi alte tehnici tradiţionale. (1 . EXEMPLE DE ÎMBINĂRI 3. Este foarte des folosită în Japonia ca ‘amortizor seismic’ tradiţional: pana permite disiparea unei părţi din energia transmisă structurii de mişcarea seismică şi poate fi înlocuită ori de câte ori este nevoie.CONSTRUCŢII DIN LEMN 3. este posibilă încastrarea platbandei în capătul grinzii sau în stâlp. ÎMBINĂRI LEMN PE LEMN ÎN ACELAŞI PLAN Cep şi scobitură + dorn Îmbinare tradiţională. Cercetări actuale urmăresc ameliorarea acestui tip de îmbinare prin injectări cu răşini care să suprime jocul de montaj.3. Pentru un aspect cât mai îngrijit.

la o fermă cu căpriori. Transmiterea eforturilor se face de la grindă la inserţie prin broşe (legătură lemn . adecvată pentru elemente portante şi uşor de pus în operă. Îmbinare cu prag dublu Îmbinare element înclinat din doi dulapi/talpă din element unic. unghuri) 1. Dezavantaje: legătura cu buloane trebuie să fie restrânsă după un timp. căprior / talpă. Transmiterea eforturilor de forfecare este asigurată cu gujoane speciale . Îmbinare cu conectori Menig Piesele de lemn trebuie să aibă min. de la inserţia metalică a grinzii la cea a stâlpului (legătură metal .în acest caz crampoane Bulldog . diagonală / talpă inferioară la sisteme în zăbrele) Îmbinare cu prag simplu Îmbinarea cu prag este singura îmbinare oblică dulgherească verificabilă prin calcul şi trebuie să respecte anumite reguli (dimensiuni. trebuie verificată prin calcul cu mare precizie (idem cea cu prag dublu). -variante de realizare (ex. 31 2 .metal) şi de la inserţia metalică a stâlpului la stâlp prin broşe (legătură metal . Creşterea diametrelor inserţiilor metalice poate permite preluarea unor eforturi mai mari. Îmbinare cu prag simplu posterior: prezintă riscul despicării piesei înclinate în lung şi. reducere locală a secţiunii pieselor.CONSTRUCŢII DIN LEMN ‘Cepuri’ metalice Piesele metalice rămân ascunse. Îmbinare cu prag simplu anterior 1 2. Corect rezolvat. Buloanele se înşurubează în piesele metalice înglobate. ca atare. aproape nedeformabilă. acest dispozitiv constituie o îmbinare rigidă. la o fermă cu arbaletrieri. Îmbinare între un element oblic comprimat şi un element orizontal.lemn).metal). arbaletrier / talpă-tirant. Buloane + inserţie metalică Cu sau fără crampoane.stânse şi menţinute între piese cu buloane. 80 mm grosime (fermă grea). îmbinarea se pretează în principal la legături de mai multe elemente sub un unghi oarecare. ranforsată cu fururi. Sistemul poate rămâne şi parţial vizibil pentru a pune în valoare fineţea legăturii. montajul este facilitat prin asamblarea separată a pieselor prevăzute cu inserţii metalice profilate adecvat pentru îmbinarea între ele. cu eforturi reduse în bare.

CONSTRUCŢII DIN LEMN

3.3.2. ÎMBINĂRI LEMN PE LEMN ÎN CLEŞTE

Sistemele ‘în cleşte’ constituie o tehnică de îmbinare ce permite ca secţiunile pieselor de lemn să nu fie slăbite. Funcţie de efectul estetic căutat, deschiderile de acoperit şi încărcările de suportat, se preferă dublarea elementelor portante verticale sau orizontale.

Grindă dublă Este cazul cel mai frecvent, întrucât, pentru limitarea deformaţiilor, grinzile de planşeu implică de multe ori secţiuni mai mari decât stâlpii, în general dimensionaţi la flambaj. În cazul unor solicitări importante la reazeme, pot fi inserate crampoane sau inele.

Stâlp dublu Configuraţie interesantă atunci când se urmăreşte preluarea unor împingeri orizontale importante, cum ar fi cele ale arbaletrierilor de şarpantă fără talpă-tirant.

Stâlp cvadruplu Configuraţie cu un potenţial formal extrem de bogat. Cu toate acestea este deficitară în ceea ce priveşte rezistenţa la foc (mai buna repartiţie a încărcărilor determină secţiuni mai mici ale pieselor) şi condiţiile de întreţinere. 1 - Furură de legătură, continuă sau locală, reducând lungimea de flambaj şi servind ca reazem pentru grinzi în ambele direcţii.

1

32

CONSTRUCŢII DIN LEMN

3.3.3. ÎMBINĂRI LEMN PE LEMN ÎN PLANE OARECARE

Sistemele în cleşte şi cele cu chertare permit o mare supleţe în ceea ce priveşte unghiurile pieselor de îmbinat. Cu toate acestea, căutările formale şi tehnologice orientate către alcătuiri uşoare conduc la realizarea unor structuri tridimensionale şi cu curburi libere ce reclamă noduri din ce în ce mai performante.

Cep şi scobitură, praguri, dornuri Exemplul prezentat prezintă particularitatea de a utiliza un unic dorn (1) pentru asocierea a 3 piese îmbinate cu praguri şi cepuri. În cazul unui risc de deplasare pe verticală, pragul poate fi combinat cu cep şi scobitură.

Piese metalice speciale, cep şi scobitură, buloane Exemplu de îmbinare mixtă: piesă metalică aparentă + chertare. Buloanele au ca rol asigurarea îmbinării. Eforturile fiind transmise de cepuri şi scobituri, sunt în mod obligat limitate.

atenţie la întreţinere!

Piese din tablă îndoită sau decupată Îndoirea şi decuparea tablei permit realizarea unor geometrii extrem de variate ale îmbinărilor, folosind pentru fixare buloane sau tije filetate; în particular, fac posibilă obţinerea unor forme geodezice.

33

CONSTRUCŢII DIN LEMN

Tole sudate Concentrarea unui număr mare de bare într-un punct presupune folosirea unor piese metalice spaţiale mai mult sau mai puţin elaborate, mai mult sau mai puţin standardizate. Exemplul prezintă o piesă realizată din tole decupate în jumătăţi şi sferturi de discuri de acelaşi diametru, sudate între ele pe o placă circulară.

Noduri de reţele tridimensionale, din sfere metalice Utilizarea diblurilor cu injectare permite realizarea unor structuri tridimensionale din lemn, cu noduri din sfere (larg răspândite cele din oţel şi aluminiu); sferele sunt asociate barelor prin intermediul unor tije filetate înşurubate în diblurile din bare. 1 - Secţiune longitudinală printr-un capăt de bară, cu tijă filetată înşurubată într-un diblu cu injectare. 2 - Sferă din oţel sau aluminiu turnat.

Reazeme pentru structuri textile Structurile textile au cunoscut o dezvoltare constantă în ultimii ani şi nu se mai limitează la lucrări provizorii sau urgente. În acest context, lemnul, prin excelenţă material pentru catarge de toate felurile, trebuia să-şi valorifice toate atuurile, în asociere cu oţel şi nylon, dar şi cu cordaje tradiţionale.

34

cât şi în plan estetic. Legendă: 1 .a.Profil metalic H. inclusiv toate accesoriile de montaj şi de tensionare. 3 . permiţând totodată încastrarea. 4 -Piese metalice de îmbinare. cu încastrare la bază. iar oţelul la întindere. toate piesele metalice spaţiale pot servi pentru legături între piesele de lemn şi suporturile din metal sau beton. De notat faptul că legăturile lemn / metal permit combinaţii foarte uşoare. încastrările având drept consecinţă concentrări mari de eforturi sau necesitatând secţiuni prea mari.. Sisteme mixte pentru stâlpi şi grinzi Îmbinările structurilor din lemn sunt prin excelenţă de tip articulaţie.CONSTRUCŢII DIN LEMN 3. Relaţia consolă lemn / element de beton armat Pentru a evita încastrarea pieselor de lemn în b.Stâlp din lemn lamelar. disociate pentru asigurarea unui joc diferit al lemnului şi al oţelului. Ţinând însă cont de slaba rezistenţă la foc a acestor stâlpi. 2 . Un mod simplu de a rezolva problemele de stabilitate verticală constă în a recurge la stâlpi metalici. Lemnul lucrează în general la compresiune. ÎMBINĂRI LEMN PE METAL SAU BETON Evident. fiind frecvent folosit sub formă de cabluri sau tiranţi. cu efecte negative atât în plan economic.Grindă din lemn lamelar. de exigenţa simplificării îmbinărilor şi cea de a nu mări numărul materialelor.3. sau la partea superioară.4. Montanţi de lemn şi tiranţi metalici Tiranţii metalici sunt astăzi oferiţi pe bază de catalog de către diverşi fabricanţi. este deosebit de interesantă realizarea unor stâlpi micşti lemn / oţel. dacă este posibil. se poate recurge la ancoraje cu platbande (1) şi rezemare pe piese metalice la partea inferioară (2) 35 .

solicitare la compresiune sau întindere. Stâlp pe ţeavă rotundă de oţel. solicitare la compresiune sau întindere. A B C. solicitare numai la compresiune. solicitare numai la compresiune. Stâlp pe ţeavă pătrată cu piesă metalică de îmbinare bulonată.CONSTRUCŢII DIN LEMN Legătura stâlp de lemn / fundaţie beton A Stâlp pe reazem constituit din 2 plăci şi o bară de oţel rotund sau o ţeavă. C D E. Stâlp aşezat pe soclu de beton. F. Stâlp pe reazem constituit dintr-o placă şi un profil de oţel. E F 36 . Stâlp fixat între eclise bulonate. D. fixare cu şuruburi. solicitare la compresiune sau întindere. solicitare la compresiune sau întindere. B. partea inferioară a stâlpului trebuie pe cât posibil protejată de ploaie. cu strat de separaţie din carton asfaltat.

În aceste condiţii. putându-se totodată adapta exigenţelor arhitecturale. Posibilităţile de reglare a tensiunilor sunt simple şi fiabile. Blocaj cu contrafişe Blocarea articulaţiilor cu contrafişe se poate face cu sisteme în cleşte. sau chiar combinând îmbinări cu chertare (în furcă) cu piese metalice ‘în inimă’.Dublă bulonare. Contravântuire cu cabluri tensionate Cablurile tensionate constituie sisteme de contravântuire economice şi uşoare. 37 . sau cu îmbinări moderne. Ca atare. 2 . ca în exemplul alăturat. TRIANGULAŢII În cazul pieselor de lemn. funcţie de modul de dispunere.şi o parte a încărcărilor verticale transmise de grindă.CONSTRUCŢII DIN LEMN 3. cu îmbinări tradiţionale cu chertare (cep şi scobitură + prag). 3 . Contravântuire din lemn Blocarea articulaţiilor unui portic se poate face în multe feluri. cu piese metalice aparente sau ascunse. vor prelua . aceste contravântuiri pot fi completate cu altele din lemn sau din zidărie. nejustificate în raport cu deschiderile sau încărcările. nu trebuie subestimate compresiunile din diagonale care.5. În cazul unor cerinţe speciale privind rezistenţa la foc. ca o compensare firească a îmbinărilor de tip articulaţie. se impune introducerea triangulaţiilor.în plus faţă de solicitările din forţe orizontale . realizarea unor noduri de tip încastrare necesită de regulă secţiuni mari.Piesă metalică ‘în inimă’ cu broşe.3.Îmbinare ‘în furcă’ şi asigurare prin bulonare. Legendă: 1 .

buloanele trebuie protejate cu dopuri de lemn lipite în lăcaşurile de la capetele acestora (2) Îmbinare cu piesă metalică ‘în inimă’ (1) şi broşe (2). iar pentru expunere la intemperii şi mediu salin. Crampoanele (1) sunt protejate de cleşti. formând un strat izolant de cărbune. inox. Funcţie de caracteristicile mediului ambiant (normal. În plus pot fi adăugate trei alte procedee curent utilizate: pentru mediu normal. expunere la intemperii. Îmbinare în cleşte cu crampoane şi buloane.4.2.1.4. şuruburi. inox ameliorat (cu molibden). 3. galvanizare. etc) este contraindicată utilizarea unor piese din oţel netratat. PROTECŢIA ANTICOROZIVĂ A PIESELOR METALICE DE ÎMBINARE Variaţiile de echilibru higroscopic al lemnului trebuie luate în considerare în ceea ce priveşte tratamentul necesar a fi aplicat pieselor metalice de îmbinare. cuie. diversele tratamente preconizate reiau procedeele descrise mai sus cu referire la tije.CONSTRUCŢII DIN LEMN 3. în îmbinările ce folosesc piese metalice. lemnul face oficiul de scut termic şi limitează creşterea temperaturii în piesele metalice. PROTECŢIA PIESELOR METALICE DE ÎMBINARE 3. Ca atare. mediu coroziv sau foarte coroziv).4. lemnul se consumă lent. Îmbinare cu placă metalică (1) protejată de o furură termică din lemn (2). Acest strat întîrzie ridicarea temperaturii în piesa de lemn şi deci progresia combustiei (viteza de combustie a lemnului dur şi dens este de aproape 2 ori mai mică decât a răşinoaselor curente). ÎMBINĂRI UNDE LEMNUL PROTEJEAZĂ METALUL CONTRA FOCULUI În contact cu focul. vopsitorie antirugină bogată în zinc sau bicromatare. pudre termorigide pe bază de răşină poliesterică. protejate cu dopuri de lemn lipite în lăcaşurile de capăt. 38 . tratamentele preconizate sunt (în ordine crescătoare a performanţelor): zincare. Pentru celelalte piese metalice. În cazul îmbinărilor cu tije (buloane.

exigenţa ce poate impune majorări ale secţiunii în raport cu aria necesară pentru asigurarea rezistenţei la solicitări. căpriori de deschideri uzuale) Sub linia C: sectiuni rectangulare dezvoltate pe înaltime. EPFL-DA-ITB Chaire d’Architecture et Construction. rezistenţa la întindere. Limitele în care acestea pot fi 'suportate' de elementele structurale (rezistenţa ultimă) sunt determinate de caracteristicile materialului şi ale secţiunii utilizate (aria). permitînd obtinerea unei bune rezistente la încovoiere în conditiile unui volum mic de lemn. 1După TSCHUMI. CONCEPŢIA STRUCTURII PORTANTE 4. montanţi. tălpi. Principiile de bază pentru dimensionarea şi conformarea unui element structural sunt: . încărcări utile uniform repartizate sau concentrate.LIMITAREA DEFORMAŢIILOR La acestea se adaugă. LUPU. nu depăşesc rezistenţa ultimă a elementelor structurale. contracţia betonului cutremur. construction 1. Încărcările pot fi grupate în mai multe categorii: Încărcări statice: Încărcări dinamice: Încărcări ocazionale: Încărcări speciale: greutate proprie. funcţie de solicitarea specifică fiecarui element structural (grindă.REZISTENŢA LA SOLICITĂRI . PRINCIPII DE PROIECTARE 4. 4 / 7 (grinzi. în cazul lemnului. numite solicitări. vibraţii din trafic auto. C B 39 A . cu un raport al laturilor cca.Le bois.) şi a legăturilor care îl menţin în poziţie (reazeme. greutate proprie. REZISTENŢA LA FOC. arbaletrieri) 8 B 8/8 8/10 8/12 8/14 8/16 8/18 8/20 8/22 8/24 10/10 10/12 10/14 10/16 10/18 10/20 10/22 10/24 10/26 10/28 12/12 12/14 12/16 12/18 12/20 12/22 12/24 12/26 12/28 14/14 14/16 14/18 14/20 14/22 14/24 14/26 14/28 16/16 16/18 16/20 16/22 16/24 16/26 16/28 18/18 18/20 18/22 18/24 18/26 18/28 20/20 20/22 20/24 20/26 20/28 22/22 22/24 22/26 22/28 24/24 24/26 24/28 10 12 C 14 16 18 20 22 24 26 28 jntre liniile B şi C: secţiuni supuse la eforturi normale de încovoiere.1. incendiu. 5 / 7 (piese de schelet în zăbrele. rezistenţa la compresiune. cu un raport al laturilor cca. etc. M . multiplicate cu un coeficient de siguranţă. popi. respectiv durata de conservare a proprietăţilor de rezistenţă la solicitari prin mecanisme proprii materialului. variaţii de temperatură. stâlp. contrafişe. vânt. încastrări). impact.1. Verificarea rezistenţei presupune a demonstra că solicitarile rezultate din încărcări. contravântuiri) Între liniile A şi B: secţiuni supuse la eforturi de încovoiere reduse. etc) vom avea: rezistenţa la încovoiere. ELEMENTELE STRUCTURALE Orice element structural trebuie să se afle în stare de echilibru sub acţiunea forţelor exterioare (încărcări utile.1. etc. AG. vânt. SECŢIUNI DE LEMN ECARISAT ŞI TIPUL DE SOLICITARE LA CARE RĂSPUND CU MINIMUM DE MATERIAL1 cm 6 A 6 6/6 6/8 6/10 6/12 6/14 6/16 6/18 6/20 8 10 12 14 16 18 20 22 24 Deasupra liniei A: secţiuni supuse la eforturi de compresiune (stâlpi. Lausanne . presiunea pamântului sau a apei. trepidaţii ale unor utilaje. atacuri chimice. REZISTENŢA LA SOLICITĂRI Transmiterea încărcărilor implică 'mobilizarea' forţelor interne. 1989-’90.CONSTRUCŢII DIN LEMN 4.STABILITATEA LOCALĂ . tirant.

cu cât elementul este mai zvelt (lungime de flambaj mare şi/sau material concentrat în centrul secţiunii). fixate cu cuie sau cu gujoane. ca şi la 'voalarea' (ieşirea din planul propriu) a unor părţi de secţiune. prin sisteme de rigidizare. ÎMPIEDICAREA VOALĂRII UNEI GRINZI ÎNALTE: Împiedicarea ieşirii grinzii din planul vertical (voalare) datorită eforturilor locale de compresiune. cu atât încărcarea la care elementul comprimat îşi pierde stabilitatea va fi mai mică.CONSTRUCŢII DIN LEMN STABILITATEA LOCALĂ Problema stabiltăţii se referă la prevenirea flambajului şi a răsucirii elementelor comprimate şi respectiv încovoiate. riscul de flambaj creste proportional cu lungimea de flambaj. şi influenţa condiţiilor de rezemare). Exemplul cel mai frecvent întâlnit îl constituie barele comprimate zvelte ce prezintă o forma de instabilitate specifică. (a) Rigidizarea grinzii cu colţare (b) Rigidizarea grinzii cu bare din oţel a INFLUENŢA GEOMETRIEI SECŢIUNII UNUI STÂLP ASUPRA RISCULUI DE FLAMBAJ: 'Împrăştierea' materialului în secţiune influenţează pozitiv rigiditatea elementelor comprimate (stabilitatea la flambaj). b 40 . Exemple de stâlpi cu secţiuni compuse: a. Astfel. Stâlp cu secţiune compusă încastrat în fundaţie (v. zăbrele fixate cu cuie. Această zvelteţe (raportul între secţiunea transversală şi înălţime) depinde de lungimea liberă a elementului (lungimea de flambaj) şi de 'împrăştierea' materialului în secţiune. pentru limitarea riscului de flambaj: d min = 1 / 18 H (unde d = latura sectiunii. numită flambaj. Barele supuse la compresiune sunt asociate între ele prin: fururi încleiate. b. Dimensionarea aproximativă a 'zvelteţei' pieselor comprimate din lemn masiv supuse la încărcari obişnuite. H = înaltimea piesei) INFLUENŢA CONDIŢIILOR DE REZEMARE A UNUI STÂLP ASUPRA RISCULUI DE FLAMBAJ: Conditiile de rezemare determina lungimea de flambaj (Lfl).

1989-'90. AG.CONSTRUCŢII DIN LEMN LIMITAREA DEFORMAŢIILOR Este cazul general al elementelor încovoiate (grinzi.1 / 20 L REZISTENŢA LA FOC Este vorba despre cerinţele ce privesc durata de conservare a proprietăţilor de rezistenţă la solicitări prin mecanisme proprii materialului şi care pot impune majorări ale secţiunii în raport cu aria necesară pentru asigurarea rezistenţei la solicitări. L = deschiderea grinzii) F 30 expunere la foc 3 laturi 4 laturi 3 laturi F 60 4 laturi Eforturi din încovoiere (N/mm2) 14 11 7 3 expunere la foc b min (mm) 150 120 90 80 h min (mm) 260 200 160 140 F 30 b min (mm) 160 130 100 90 h min (mm) 300 240 200 180 b min (mm) 300 240 200 180 h min (mm) 520 400 320 240 F 60 b min (mm) 320 260 220 200 h min (mm) 600 480 400 320 3 laturi 4 laturi 3 laturi 4 laturi Eforturi din încovoiere (N/mm2) 14 11 7 3 b min (mm) 140 110 80 80 h min (mm) 260 200 150 120 b min (mm) 150 120 90 80 h min (mm) 310 250 190 160 b min (mm) 280 220 160 140 h min (mm) 520 400 300 220 b min (mm) 300 240 180 160 h min (mm) 620 500 380 300 1Dupa TSCHUMI.locuinţe) pentru limitarea 'săgeţii': h = 1 / 17 . EPFL-DA-ITB Chaire d'Architecture et Construction. PENTRU O REZISTENŢA LA INCOVOIERE DATĂ. Pentru un anumit material solicitat la încovoiere. Dimensionarea aproximativă a înalţimii secţiunii unei grinzi supuse la încărcări obişnuite (ex. Lausanne . DIMENSIONAREA GRINZILOR DIN LEMN ECARISAT ŞI DIN LEMN LAMELAR. ÎN RAPORT CU NUMARUL DE FEŢE EXPUSE ŞI DURATĂ DE CONSERVARE A PROPRIETĂŢILOR DE REZISTENŢĂ (30 min şi 60 min)1 N. M . Verificarea presupune a demonstra că deformaţiile corespunzătoare încărcărilor reale din exploatare ('săgeţile') nu vor depăşi valori acceptabile pentru utilizarea clădirii. respectiv 'împrăştierea' materialului pe direcţia de încovoiere ('săgeata' unei grinzi va fi cu atît mai mica cu cît materialul este mai 'împrăştiat' pe verticală). plăci). Pentru a trece de la o rezistenţă la foc F30 la F60. singurul factor care influenţează deformaţia este forma secţiunii.B. lăţimea (b) şi înălţimea (h) se dublează. 41 .Le bois. LUPU. 1 (unde h = înălţimea secţiunii grinzii. Construction 1.

(2) Rigidizare în plane verticale şi orizontale: prezenţa contravântuirilor orizontale permite reducerea la 3 a planelor verticale de contravântuire. cutremur. SCHEMA DISPUNERII PLANELOR DE CONTRAVÂNTUIRE în 2 sisteme posibile: (1) Rigidizare numai în plane verticale: presupune câte un plan de contravântuire verticală pe fiecare axă a tramei structurale.2.1. cu sabot meta l i c . diagonale din platbande de oţel dispuse în cruce Exemple de contravântuiri verticale din lemn. pot fi pereţi din zidărie sau beton. (2) Contravântuiri verticale cu o diagonală rezistentă atât la întindere cât şi la compresiune. Fixarea unei diagonale din oţel rotund de o grindă principală. (2) Numai contravântuire verticală: instabilitatea zone comprimate a grinzilor în sens longitudinal. presupune prezenţa unor aşanumite plane de contravântuire rigide (nedeformabile). cu condiţia ca ele să nu fie concurente. panouri rigide din derivate de lemn. în 2 straturi pe direcţii opuse. în două straturi cu rosturi decalate. grizile perimetrale asociază planele verticale şi le transmit încărcările orizontale. pe cele două direcţii. sau pereţi cu schelet de lemn prevăzuţi cu sisteme de rigidizare: diagonale din bare de oţel tensionate dispuse în cruce. scânduri bătute diagonal. rezistent la întindere şi compresiune. 4 1 3 2 42 . ÎN 3 SITUAŢII (1) Fără contravântuiri: deformare laterală ce poate duce la prăbuşirea structurii (colaps). structură nedeformată. STABILITATEA ANSAMBLULUI STRUCTURAL În cazul sistemelor constructive cu stâlpi şi grinzi. presupune o concepţie particulară a planşeelor (rigide în planul lor) Posibilităţi de realizare a planelor rigide: Contravântuiri verticale: de utilizat pe cât posibil pereţii de compartimentare. etc). Contravântuiri orizontale: în planul planşeelor şi acoperişelor trebuie prevăzute sisteme de rigidizare: scânduri aşezate diagonal în raport cu trama. (3) Contravântuire în plan vertical şi orizontal: stabilizarea grinzilor împotriva ieşirii din plan vertical. verticale şi orizontale. diagonale din lemn. (1) Semi-cadre contravântuite cu contrafişe din lemn.CONSTRUCŢII DIN LEMN 4. stabilitatea ansamblului structurii în raport cu forţele orizontale ce acţionează asupra unei construcţii (vânt. (3 . nu este necesară contravântuirea la nivelul planşeelor.4) Pereţi contravântuiţi prin închideri realizate cu placare sau umplutură din scânduri aşezate diagonal. panouri din derivate de lemn. COMPORTAMENTUL LAACŢIUNI ORIZONTALE A 2 SEMI-TRAVEI STRUCTURALE.

funcţie de esenţele de lemn şi tratamentele hidrofuge alese.protejarea faţadelor expuse ploii (ceea ce poate asigura totodatăprotejarea lemnului împotriva radiaţiei solare excessive). profilul triunghiular adăugat şi ulucul tăiat în bârna superioară asigură o bună etanşare În rosturi se introduc straturi de materiale izolante: muşchi.protejarea lemnului împotriva umidităţii din depunerea de zăpadă şi din ricoşeul apei de ploaie Streşini ample. fuior de cânepă gudronat. etc. 2. PROTECŢIA CONTRA UMIDITĂŢII O construcţie din lemn care se menţine într-o stare higroscopică stabilă.2. cioplirea concavă a părţii inferioare a bârnelor asigură o bună rezemare şi împiedică într-o oarecare măsură pătrun derea apei în rosturi. Ca atare. b. lut. PROTECŢIA ÎMPOTRIVA SURSELOR DE APĂ Se va avea în vedere.CONSTRUCŢII DIN LEMN 4. . protejarea în raport cu surse de apă (ape meteorice şi contacte cu alte materiale sau medii cu umiditate mare). se va comporta evident mai bine decât dacă este supusă unei permanente instabilităţi. decroşuri pe verticală: volumetrie tipică pentru costrucţiile din lemn. 4.protejarea lemnului împotriva transferului de umiditate prin ascensiune capilară . mortar. Pereţi din elemente profilate cu lambă şi uluc. Asigurarea unei cât mai bune etanşeităţi la pereţi din bârne suprapuse.acoperirea capetelor pieselor de lemn a căror expunere favorizează absorbţia apei . asigurarea posibilităţii de uscare a pieselor ocazional umede.2. suprafeţele plane asigură rezemarea pe o suprafaţă mai mare. de echilibru cu mediul ambient. 43 . În acest sens se disting două categorii de măsuri: a.prevenirea infiltraţiilor directe ale apei de ploaie . prin ventilare.favorizarea scurgerii rapide a apei şi evitarea acumulărilor . îmbinare etanşă. dar nu împiedică pătrunderea apei în rosturi 3. proiectarea de detaliu trebuie să aibă în vedere protejarea lemnului împotriva riscului retenţiei de apă.eliminarea sau acoperirea suprafeţelor orizontale . ca autoprotecţie împotriva ploii. prin forma acestora în secţiune + straturi de material izolant 1.acoperirea suprafeţelor oblice .1. .

este uneori mai simplă şi mai fiabilă prevederea posibilităţii de evacuare rapidă a apei. cu lăcrimar. (2) scânduri fălţuite cu o geometrie adecvată unei protecţii contra ploii + vânt. pentru a le permite deformarea liberă. rezolvare preferabilă pentru faţade neadăpostite. placare cu scânduri verticale cu lambă şi Dluc formând nuturi verticale. două variante de rezolvare a colţului. atenţie la întreţinere! (prevenirea înfundării scurgerii) 44 . exemplu cu lăcrimar (1) şi exemplu cu drenare rapidă din “scobitură”(2). (1). Scândurile sunt fixate cu un singur rând de cuie. Profilele obişnuite de scânduri fălţuite (1) nu asigură o bună etanşare contra ploii + vânt. cu baghetă de acoperire a rostului Placare cu scânduri orizontale. (3-4) scânduri orizontale în caplama.CONSTRUCŢII DIN LEMN Două tipuri de placare cu scânduri verticale care favorizeză scurgerea rapidă a apei. Suprapunere: 12% din lăţimea scândurii şi minim 10 mm. În loc de a urmări împiedicarea infiltraţiilor de apă în îmbinările expuse. Scândurile provenite dintr-o tăiere radială se vor comporta evident mai bine la variaţiile climatice mari. placare cu scânduri verticale simple. (2). Lungimile scândurilor sunt limitate pentru limitarea lucrului lemnului.

permit scurgerea rapidă a apei de ploaie. Piesele orizontale de lemn al căror capăt ar rezulta expus (pane.CONSTRUCŢII DIN LEMN Nuturile verticale previn formarea de crăpături aleatorii la suprafaţa lemnului şi totodată. grinzi de planşeu) pot fi de asemenea tăiate oblic în jos. tratament hidrofug atenţie la intreţinere 45 . protejând capetele montanţilor de lemn. cu capacitate mare de absorbţie. în cazul expunerii exterioare. Capăt expus protejat cu o piesă de lemn cu lăcrimar. fixată pe o furură cu rol de distanţier. Exemplu cu secţiune de capăt hidrofugată prin badijonare (1). prevăzută cu lăcrimar (2) şi placă de calare din lemn dur. (2) protecţie cu piesă de lemn cu secţiune curbă + tratament hidrofug. protejată cu o piesă de lemn. 1 2 Rezemarea unei grinzi pe toată grosimea zidului (traversantă) lasă lemnul să respire. în exemplu: stâlp circular cu piesă metalică de îmbinare atenţie la intreţinere! Evitarea suprafeţelor orizontale expuse sau protejarea lor prin acoperire cu elemente de lemn sau metal posibil de înlocuit. prevăzută cu lăcrimare. Protejarea secţiunilor de capăt ale pieselor din lemn. dar faţa sa exterioară trebuie protejată în raport cu riscul expunerii la apă. contraplacaj sau material plastic (3). (3) protecţie cu copertină de tablă aşezată pe piese de calare. (1) traversă de parapet cu curbură redusă. (2) stâlp tăiat oblic şi acoperit cu un strat protector subţire.(1) protecţie cu scândură + tratament hidrofug.

prevederea reazemului cu sisteme de reglare (pene. Componente: soclu din beton cu pante spre exterior. zăpadă şi ascensiunea capilară a umidităţii. întinderi. ţeavă pătrată. pe cât posibil. crestătură închisă cu mastic elastic (4). dar şi acţiuni orizontale. Perete de lemn pe un soclu masiv din zidărie cu înălţimea de min 30 cm de la nivelul terenului (protecţie contra stropirii). 46 . şuruburi). Talpa uşor în consolă. formează împreună cu paramentul exterior un lăcrimar. talpă metalică în formă de T încastrată în capătul lemnului. găuri ovale. transfer de la un material la altul). Forma piesei metalice şi legăturile sale cu stâlpul răspund necesităţii de transmitere a unor diverse solicitări: greutate. momente.CONSTRUCŢII DIN LEMN Rezemarea unui stâlp exterior pe un soclu de beton ( h min = 30 cm) ce fereşte lemnul de acumulările de apă. Acest tip de reazem necesită o pregătire exactă a fundaţiei şi. buloane (3). Un strat hidroizolant separă lemnul de soclu (umiditate din ascensiune capilară.

47 . placarea cu scânduri la extradosul căpriorilor include fante de ventilare închise cu grile antiinsecte.CONSTRUCŢII DIN LEMN 4.2. VENTILAREA ALCĂTUIRILOR Streaşină cu prize de aer pentru ventilarea unui acoperiş cu termoizolaţie în planul învelitorii. strat hidroizolant sub grindă. şi Prevenirea strivirilor locale – rezemarea pieselor de lemn pe zidărie) Gol sanitar ventilat sub un planşeu de lemn: degajarea de umiditate din sol este împiedicată de un strat mai mult sau mai puţin etanş. fundul golului de rezemare este termoizolat pentru prevenirea condensului. Încastrarea grinzilor de lemn într-un perete de zidărie. Grinzile sunt tratate chimic. Transferul de umiditate de la zidărie la lemn este prevenit prin: contact cu zidăria redus la faţa superioară. Secţiunile orificiilor de intrare şi ieşire a aerului însumează o suprafaţă de 1/500 din suprafaţa de ventilat. Mici grile împiedică intrarea insectelor xilofage sau altele. Placare cu lemn retrasă. permiţând astfel intrarea aerului. Stratul de aer ventilat al acoperişului continuă pe cel din alcătuirea pereţilor exteriori. zidită ‘uscat’.1/500 din suprafaţa acestuia). protejată de soclu şi distanţată de acesta. Placajele exterioare din lemn trebuie ventilate pe toată suprafaţa lor internă: trei tipuri de rezolvare a suportului ce permit o circulaţie de aer verticală (prin convecţie) şi orizontală (datorită diferenţelor de presiune a vântului ce acţionează asupra faţadelor. (v. În cazul pereţilor exteriori. Orificii prevăzute în soclu permit ventilarea golului sanitar (min. spaţiu de ventilare (1-2 cm) lateral şi în spatele capătului grinzii (tratat chimic).2.

în aşa fel încât ‘lucrul’ acestora să nu fie împiedicat (cuiele fixează fiecare scândură într-un singur punct al secţiunii sale). în ciuda simetriei aparente a pieselor) joacă un rol important în ceea ce priveşte criteriile de proiectare şi punere în operă. etc). rosturi. şi crestarea bârnelor la construcţiile cu pereţi masivi. toleranţe). la modul de prindere şi îmbinare a pieselor (sisteme de fixare. CONTROLUL DEFORMĂRII LEMNULUI Deformabilitatea lemnului din variaţii inerente de umiditate şi anizotropia sa (deformabilitate diferită pe cele trei direcţii.3. nuturile verticale ale stâlpilor.CONSTRUCŢII DIN LEMN 4. deschizându-se ele se ‘aşează’ progresiv pe marginile laterale. la orientarea secţiunilor în raport cu solicitările şi. Orientare corectă a unei piese încovoiate (grindă. secţiunile cleştilor se deformează. pe de o parte. secţiuni din lemn lamelar). prin contragerea axială simetric repartizată în secţiune şi crescând către periferie. (Ex: ‘precomprimarea’ naturală a stâlpilor de lemn rotund sau ecarisat simetric faţă de inima trunchiului. exterior Orientare judicioasă a bârnelor din lemn ecarisat şi a scândurilor de placare. rămân stabile şi întăresc legătura. cât şi la proiectarea şi execuţia construcţiilor. pe de altă parte. Atunci când aceste caracteristici sunt luate în considerare atât la tăierea pieselor. respectivele deformări ale materialului pot fi nu numai compatibile cu construcţia şi soliditatea ei. ci pot fi chiar folosite în favoarea acesteia. pană): deformarea datorată contragerii axiale (mai mare către periferia secţiunii) este contrabalansată de ‘săgeata’ din încărcare. O parte a caracterului particular al îmbinărilor duble (în cleşte) sau multiple din lemn se explică prin valorificarea în acest mod a asimetriei cvasi-inevitabile a pieselor ce le compun (cleşti. Crestăturile practicate în lungul scândurilor permit deformarea acestora fără a crăpa (v. 48 . lăsând crăpăturile din uscare la interior. Fixarea scândurilor de placare. desen) Menţinerea sub control a deformării lemnului prin proiectare şi punere în operă se referă. dar fiind dispuse în acest fel. compensarea deformaţiilor din încovoiere şi contragere axială la grinzi – v. secţiuni compuse. Contragerea tangenţială avînd valori de cca 2 ori mai mari decât cea radială.

(1) Piesă de calare. Rezemarea în nişe prezintă riscul retenţiei de umiditate. Rezemarea lemnului pe zidărie sau beton. 49 . (a) Rezemare cu talpă de lemn continuă care repartizează greutatea grinzii pe suportul din zidărie şi totodată previne o posibilă strivire locală a grinzii de lemn. beton) cu rezistenţe mecanice mai mari. grindă. contraplacaj sau material plastic. 6. PREVENIREA STRIVIRILOR LOCALE 4. piesă de calare. REZEMĂRILE Condiţiile de rezemare a pieselor de lemn nu trebuie să conducă la apariţia unor eforturi locale de compresiune transversală mai mari decât cele capabil a fi suportate de lemn. 3.4. putând acompania deformaţiile elastice ale grinzii.1. Fixarea în dibluri expansive constituie o soluţie eficientă de realizare a unei simple rezemări. După verificarea umidităţii lemnului (max 18%). (3) Piesă metalică de montaj ‘uscat’.legendă: 2 hârtie bitumată.4. atunci cînd dimensiunea pieselor de lemn permite traversarea cu un ştift metalic filetat. eventual cu interpunerea unor piese de calare. Pe de altă parte. 5. rezemările implică frecvent relaţia dintre lemn şi un alt material (zidărie. consolă metalică bilă o profunzime suficientă a golului) Toleranţele mult mai mari specifice lucrărilor de zidărie impun un sistem de rezemare cu piese de calare din lemn dur. soluţiile cele mai fiabile sunt cele bazate pe piese metalice de legătură. La ora actuală. acesta trebuie hidrofugat pe zona în contact cu zidăria. În continuare sunt prezentate câteva elemente necesar a fi avute în vedere în cazul în care rezemarea directă nu poate fi evitată. se va prevedea o prindere ‘uscată’. (2) Zonă hidrofugată. furură de reglare a distanţei faţă de zid. 4. (c) Rezemare într-un gol practicat în zid (dacă este posi. (b) Rezemare pe consolă metalică înglobată în beton. Atunci când finisajul interior permite.CONSTRUCŢII DIN LEMN 4.

pe măsura tasării bârnelor.CONSTRUCŢII DIN LEMN Rezemare lemn pe lemn Rezemare grindă pe stâlp cu talpă de repartiţie din lemn dur (1) pentru limitarea eforturilor de compresiune transversală în grindă.2. care. Montanţii laterali se prevăd cu ulucuri în care vor aluneca. trebuie prevăzut un joc (luft) de tasare la capetele superioare ale pieselor verticale .4. pe măsura tasării peretelui. EFECTELE TASĂRILOR La construcţiile tip ‘blockhaus’. 50 . Traversa superioară este prevăzută cu un uluc adânc.în principal montanţii laterali de uşi şi ferestre (contragerea transversală a lemnului este mai mare decât cea axială). 4. ca atare. bârnele se tasează prin uscare şi. cepurile în coadă de rândunică cu care sunt prevăzute capetele bârnelor. iniţial lăsat descoperit pe câţiva centimetri. coboară şi acoperă cepul montantului.

planşee peste spaţii exterioare sau pe pământ) şi înclinate (acoperişe cu pantă vizibilă). sau numai locală. insecte. Inchiderile orizontale şi cele înclinate sunt prin excelenţă alcătuiri cu schelet (scheletul fiind reprezentat de grinzile planşeului şi respectiv căpriorii şarpantei).aspect În cazul construcţiilor din lemn. Panouri prefabricate). închiderile delimitează spaţiile încălzite.rezistenţă şi stabilitate (locală şi de ansamblu. Din punct de vedere al modului de execuţie. a clădirii. 51 .izolare acustică . în raport cu cerinţele de mai sus.închideri . In condiţii de climă rece. 5.compartimentări Pentru buna funcţionare a clădirii. închiderile pot fi portante (parte a sistemului portant al clădirii – cazul pereţilor exteriori la construcţii cu pereţi portanţi) sau neportante (independente de sistemul portant al clădirii – cazul pereţilor de închidere la construcţii cu stâlpi şi grinzi). rozătoare) . formând ceea ce se mai numeşte şi ‘anvelopa’ (sau ‘anvelopanta’) construcţiei. pereţii exteriori pot fi realizaţi din lemn masiv (bârne suprapuse) sau pot avea alcătuiri cu schelet: scheletul constituie ‘structura’ peretelui. la care se adaugă alte straturi ce îndeplinesc diverse funcţiuni. Ele pot fi înglobate în închideri şi compartimentări.1.protecţie mecanică .controlul migraţiei vaporilor de apă . a respectivei componente.protecţie la intemperii .protecţie la foc . închiderile trebuie să satisfacă următoarele CERINŢE: . Închiderile pot fi verticale (pereţi exteriori). la aceste categorii de componente constructive se adaugă instalaţiile şi echipamentele. realizate din diverse materiale). în cazul pereţilor neportanţi) . ALCĂTUIREA PRINCIPALELOR SUBANSAMBLURI CONSTRUCTIVE Componentele constructive ale unei clădiri pot fi grupate în 2 mari categorii: . Din punct de vedere static. al acoperişelor şi al planşeelor. închiderile pot fi montate element cu element sau pot fi prefabricate.CONSTRUCŢII DIN LEMN 5. care nu fac însă obiectul lucrării de faţă. în cazul pereţilor portanţi. În general.izolare termică . orizontale (acoperişe de tip ‘terasă’.protecţie împotriva intruziunilor (ex. Inchiderile verticale (pereţii exteriori) pot avea o deci alcătuire monostrat (un material care trebuie să îndeplinească toate cerinţele) sau multistrat (mai multe straturi cu funcţiuni specializate. integral sau parţial (v. ÎNCHIDERILE Această denumire generică se referă la componentele (subansamblurile) constructive care separă spaţiul interior al clădirii de mediul ambiant.

realizată din materiale în foi subţiri cu o conductibilitate la vapori extrem de redusă. acoperiş) prin zonele permeabile la aer venind în contact cu suprafeţe reci. conductibilitatela vapori. În general.dispunerea straturilor din alcătuirea construcivă respectivă (permeabilitatea la vapori a straturilor trebuie să crească spre exterior. folii de aluminiu) . vertical sau diagonal.materialele care vin în contact cu această apă din condens nu sunt sensibile la umezeală (nu există riscul unor degradări cum ar fi coroziune. decetemină o deplasare a vaporilor (difuzie) către zona cu concentraţie mai mică. piscine acoperite).barieră contra vântului şi ploii: hârtie gudronată.cantitatea de apă din condens care se produce iarna nu este foarte mare . Fenomenele de difuzie a vaporilor prin închideri sunt influnţate de: . hârtie uleiată (Kraft) sau alte foi/folii rezistente la apă şi permeabile la vapori .evacuarea vaporilor de apă datorită curentului de aer din stratul ventilat 52 . poate fi tolerat în următoarele condiţii: . rezistenţă la difuzie. care produce cantităţi mici de apă. **) Construcţiile cu INCHIDERI VENTILATE au următoarele avantaje: . sunt normate. se poate prevedea o barieră de vapori.placare exterioară: scânduri din lemn (cu lambă şi uluc. mucegai. descompuneri) . Observaţie: Fenomene mult mai grave de acumulare a apei în interiorul închiderilor pot fi cauzate de neetanşeităţi.barieră de vapori*): materiale în foi subţiri cu o conductibilitate la vapori extrem de redusă (foi bituminoase. polietilenă. montanţi. în perioada de uscare. plăci de gips-carton . cu baghete de acoperire a rostului) aşezate orizontal. eflorescenţe. Ea este absolut necesară atunci când spaţiile interioare au o umiditate relativă a aerului mare (spălătorii.apa produsă iarna prin condens se poate evapora în timpul verii.termoizolaţie: plăci de vată minerală între elementele sheletului . caracteristicile suprafeţei în raport cu radiaţia incidentă .eventual strat de aer ventilat**) . intensitatea radiaţiei solare. cantitatea de apă care condensează astfel este mult mai mare decât cea condensată prin difuzia vaporilor. ciuperci.temperatura şi umiditatea relativă a aerului interior şi exterior . Atunci când în interiorul unui element de construcţie presiunea vaporilor tinde să depăşească presiunea de saturaţie a vaporilor. ca şi între diverse zone ale alcătuirii închiderilor. diverse materiale poroase). capilaritate) . lemn şi derivate. are loc o uscare completă a apei condensate prin difuzie. mai ales atunci când condiţiile de mediu şi de utilizare prognozată sugerează un anumit risc. plăci din lemn de dimensiuni mici (tip ‘solzi’).placare interioară: scânduri din lemn. hibernal). porozitate. Dacă un flux de aer cald şi umed pătrunde într-un element de închidere (perete. Decizia privind prevederea unei bariere de vapori trebuie să ţină cont de ansamblul factorilor care influenţează difuzia vaporilor. Cantităţile de apă din condens ocazional prin difuzie admisibile pentru diverse materiale din alcătuirea închiderilor (termoizolaţii.protecţie bună contra intemperiilor (ploaie batantă: anularea posibilităţii de propagare a apei prin capilaritate. Bariera de vapori este întotdeauna plasată pe faţa caldă a termoizolaţiei. invers. începe perioada de condens interstiţial (ca fenomen ocazional. tencuială aplicată pe panouri din aşchii lemnoase sau pe plăci din fibrociment.1. în caplama. ÎNCHIDERI CU SCHELET Pereţii exteriori ai construcţiilor cu schelet din lemn se compun în general din următoarele straturi (de la interior către exterior): . plăci din derivate de lemn hidrofugate. dacă difuzia vaporilor către exterior nu este împiedicată. *) Bariera de vapori are ca rol CONTROLUL DIFUZIEI VAPORILOR DE APĂ Diferenţa de presiune a vaporilor de apă între interior şi exterior. plăci din derivate de lemn. cu o barieră de aer continuă şi rosturi etanşe. rigle.schelet: stâlpi.caracteristicile materialelor din alcătuirea respectivă (umiditate. până la egalizarea presiunilor. Pentru prevenirea unor astfel de situaţii. enunţaţi mai sus.posibilitatea de deformare liberă a stratului exterior (expus variaţiilor de temperatură şi umiditate) în condiţiile rezolvării adecvate a îmbinărilor . Acest fenomen.condiţiile de însorire. contravântuiri . pereţii şi acoperişele trebuie să fie cât mai impermeabile la aer.1. posibilitatea colectării şi evecuării apei înfiltrate) şi radiaţiilor solare . o proiectare deosebit de atentă la calitatea viitoarei construcţii presupune verificarea prin calcul a riscului de condens. favorizând astfel evacuarea vaporilor de apă) Pentru împiedicarea condensului în interiorul pereţilor.CONSTRUCŢII DIN LEMN 5.

CONSTRUCŢII DIN LEMN . PERETE EXTERIOR CU SCHELET vată minerală protecţia hidroizolaţie etanşe hidroizolaţie barieră de vapori gips carton eventual barieră de vânt vată minerală gips carton strat de aer ventilat obţinut prin rezolvări de detaliu speciale (vara se se evită şi supraîncalzirea) barieră de vapori B.5 – 2. scheletul este reprezentat de căpriorii şarpantei C. vopsea etanşă. ÎNCHIDERE ÎNCLINATĂ (peste mansardă încălzită).protecţie termică ameliorată în perioada estivală. (furtună.Strat de aer vertical (pereţi) în medie max. cu necesarele adaptări în ceea ce priveşte materialele folosite pentru realizarea stratului exterior (ex.Strat de aer orizontal (acoperişe) în medie max.0 – 2.) aer ventilat barieră de vânt şi ploaie (nu este etanşă la vapori) eventual aer ventilat (obligatoriu dacă învelitoarea este etanşă-ex: tablă învelitoare A. lungimi mici) Viteza de deplasare a aerului (m/s) până la 0. Lausannne. Aceeaşi alcătuire de principiu este valabilă şi în cazul închiderilor înclinate sau orizontale.etc. scheletul este reprezentat de grinzile planşeului 53 . (După VITTONE.8 până la 0. Viteza de deplasare a aerului nu poate fi stabilită cu precizie. Bâtir.35 cm. prin acţiunea vântului . Renée.5 – 0. ÎNCHIDERE ORIZONTALĂ (planşeu spre pod neîncălzit). prin forţă ascensională termică max.1 1. Ordinul de mărime al vitezei aerului în astfel de straturi ventilate este prezentat în continuare.5 0. 1996) Poziţia stratului de aer (tipul de mişcare a aerului) . etc).0 Dacă placarea exterioară este etanşă (carton asfaltat. barieră de vapori (carton asfaltat/pânză asfaltată/folie de polietilenă.6 2. grosimea stratului de aer ventilat trebuie să fie de min. scheletul este reprezentat de grinzile planşeului termoizolaţie barieră de vapori D. Presses Polytechniques et Universitaires Romanes. materialul de învelitoare la acoperişe). datorită curentului de aer din stratul ventilat care redistribuie radiaţia solară absorbită către aerul exterior Ventilarea stratului de aer prevăzut între placarea exterioară şi termoizolaţie este determinată de forţa ascensională termică şi de acţiunea vântului. Manuel de la construction. ÎNCHIDERE ORIZONTALĂ (acoperiş terasă). tablă.

bariera de vapori 7. strat de aer ventilat 22 mm 3. Alcătuirile ventilate pot fi ‘deschise’ sau ‘închise’. vata minerala 100 mm 4.CONSTRUCŢII DIN LEMN Închiderile cu schelet pot fi neventilate (compacte) sau ventilate. placi aglomerate 19 mm PERETE EXTERIOR COMPACT 1. bariera de vapori 6. placi aglomerate 13 mm 2. vata minerala 70 mm + strat de aer etans 6. dar oferă o mai bună rezistenţă la foc (împiedică circulaţia gazelor de combustie interioare) şi asigură o protecţie mai bună a scheletului şi a termoizolaţiei contra insectelor şi umidităţii aerului exterior. hîrtie uleiată). hârtie gudronata 4. placi aglomerate 13 mm + gips-carton 12 mm 54 . unde între stratul de aer ventilat şi termoizolaţie se interpune o astereală (scînduri sau plăci din derivate de lemn – de ex. placi aglomerate 19 mm 5. La închiderile ventilate ‘deschise’ termoizolaţia este în contact direct cu stratul de aer ventilat şi este protejată contra eventualelor infiltraţii de ape meteorice (ploaie/zăpadă+vînt) cu o folie rezistentă la umezeală dar permeabilă la vapori (ex. hârtie gudronata 3.1/500 din suprafaţa ventilată. bariera de vapori 5. hârtie gudronata 3. Alcătuirile ventilate ‘închise’. scânduri cu lamba si uluc 19 mm 2. vata minerala 100 mm 5. bariera de vapori 7. placi aglomerate 13 mm + gips-carton 12 mm PERETE EXTERIOR VENTILAT INCHIS 1. scânduri cu lamba si uluc 19 mm 2. placi aglomerate 16 mm PERETE EXTERIOR VENTILAT INCHIS 1. PERETE EXTERIOR COMPACT 1. Suprafaţa golurilor de intrare şi ieşire a aerului trebuie să fie min. hârtie gudronata 4. respectiv alcătuiri caracterizate de prezenţa unui strat de aer ventilat **) poziţionat la exterior faţă de termoizolaţie. PAL) au un consum mai mare de material. vata minerala 70 mm + strat de aer etans 6. scânduri cu lamba si uluc 19 mm 2. placi aglomerate 13 mm 5. strat de aer ventilat 22 mm 3. stratul de aer ventilat este întotdeauna în contact cu exteriorul (ventilare cu aer exterior). placi aglomerate 13 mm 4.

Se recomandă ca lăţimea scândurilor să nu depăşească de 5 ori grosimea acestora (Cu titlu informativ: în Franţa grosimea scândurilor verticale este de min. hidroizolaţie. ca şi cea a eva cuărilor de aer. şipci fixare termoizolaţie. grindă secundară din lemn lamelar încleiat. şipci fixare plafon. Lausanne. secţiunea minimă a golul de ventilare trebuie să fie 1/50 din suprafaţa acoperişului şi să aiba o înălţime de min. pe când în cazul acoperişelor compacte este de regulă necesară înlocuirea termoizolaţiei. în cazul unor infiltraţii (uşoare). 5. Dacă sub grinzi (căpriori) este fixat un plafon. (Conform Normelor SIA 271 Toits plats.cu scânduri verticale . termoizolaţie vată minerală.cu elemente de tip ‘solzi’ Dimensiunile şi modul de fixare a acestor elemente de placare trebuie să asigure rezistenţa lor la intemperii şi la solicitările ce pot apărea. 9. ventilaţia face posibilă uscarea alcătuirii constructive.5 cm.1. 2. Pentru acoperişele plate. aşezate coplanar sau cu suprapunere. cea mai mică dimensiune a unui orificiu trebuie să fie de cel puţin 3. după VITTONE. 10. Manuel de la construction. Suma suprafeţelor prizelor de aer.18 mm. Renee. Scândurile pot fi simple sau cu canturi profilate în lambă şi uluc. Bâtir. 1996) ACOPERIŞ PLAT VENTILAT SECŢIUNE TRANSVERSALĂ SECŢIUNE LONGITUDINALĂ 1.10 cm. grindă principală din lemn lamelar încleiat. precum şi cu placaje din alte materiale. şuruburile şi agrafele trebuie să fie rezistente la coroziune. 5. în Elveţia şi în Germania grosimea curentă este de 19 mm) 55 . FINISAJUL EXTERIOR AL PEREŢILOR Poate fi realizat în diverse moduri: din lemn masiv şi derivate de lemn. trebuie să fie cel puţin egală cu jumătate din suprafaţa minimă a golului de ventilare. din tencuială. 8. 4. plafon suspendat.16 mm iar a celor orizontale de min. Presses Polytechniques et Universitaires Romandes. 6. spaţiul dintre grinzi trebuie foarte bine ventilat.CONSTRUCŢII DIN LEMN ACOPERIŞELE VENTILATE (înclinate sau plate. barieră de vapori. Acest tip de acoperiş prezintă avantajul că.cu scânduri orizontale . Termoizolaţia este de regulă fixată între grinzi (căpriori). Toate cuiele. 3. tip terasă) sunt în mod special utilizate la structurile din lemn şi metal. Finisarea (placarea) exterioară cu lemn masiv se pate realiza în mai multe variante: . 7.2. protecţia hidroizolaţiei pietriş 4 cm. ca atare este preferabilă alegerea unor secţiuni de lemn suficient de înalte care să permită o ventilare naturală eficientă deasupra termoizolaţiei. plăci din aşchii lemnoase aglomerate (PAL).

se aplică pe lemn uscat. umiditate atmosferică) trebuie protejat. cum ar fi plăci ceramice. dar expunerea la soare sau ploaie poate determina discontinuităţi parţiale (fisuri) ale filmului protector făcând posibilă infiltrarea apei şi dezvoltarea mucegaiului. Ca şi tencuielile. Elementele tip ‘solzi’ trebuie să aibă o grosime mai mare de 10 mm şi o acoperire mai mare de 15% din lăţime. PROTECŢIA LEMNULUI LA EXTERIOR Lemnul expus la acţiunea factorilor climatici (soare.30 cm de nivelul terenului. 56 . aceste materiale străine ca natură. Tencuielile hidraulice constituie finisaje exterioare foarte economice.lazuri – produse de impregnare conţinând în general un compus insecticid şi fungicid. pot rezista intemperiilor. .lacuri – mai durabile decât lazurile. de fibro-ciment sau placaje metalice. Intre placarea exterioară şi structura peretelui trebuie asigurată o circulaţie de aer printr-un spaţiu de min. Alte materiale.. plăci de ardezie.CONSTRUCŢII DIN LEMN Scândurile sunt fixate pe şipci poziţionate la distanţe ce nu trebuie să depăşească de 25 de ori grosimea lor (40. ajungând la o grosime finală de min.10 mm. . cu cuie (ace) sau agrafe protejate contra coroziunii. punerea în operă şi mai ales întreţinerea sunt destul de delicate. prinderea se realizează cu un singur rând de cuie (ace) sau agrafe.1. pot dura 6 – 10 ani. ‘Solzii’ sunt fixaţi pe astereală sau pe şipci orizontale şi distanţate cu min. dar nu mai puţin de 20 mm. O armătură de legătură este fixată de montanţii scheletului.vopsele – pot fi permeabile la vapori sau etanşe. nuanţele deschise au o durabilitate mai bună. zăpadă. ploaie.. cu lambă şi uluc Scânduri orizontale: c) Scânduri profilate d) Scânduri simple aşezate cu suprapunere (în caplama) Elemente de tip ‘solzi’ e) ‘Solzi’ di lemn masiv 5. dar îşi modifică culoarea (capătă o tentă gri) în zonele expuse.60 cm).25 mm.3. pot fi deasemenea folosite ca finisaj exterior. PLACAREA EXTERIOARĂ A PEREŢIOLR DIN LEMN CU ELEMENTE DIN LEMN MASIV Scânduri verticale: a) Scânduri simple. prin folie. Anumite esenţe. disimulează şi maschează structura din lemn a construcţiei. utilizate frecvent la locuinţele individuale vândute pe bază de catalog. Protejarea suprafeţelor poate fi asigurată de următoarele categorii de produse: . durează 1 – 3 ani şi pot fi reînnoite cu uşurinţă. Tencuielile pe bază de ciment şi de var hidraulic sunt aplicate în 3 straturi. cum este cedrul roşu. Tencuiala are ca suport un panou din aşchii lemnoase protejat cu o folie. Acestea se fixează cu ajutorul unor piese de agăţare pe un raster bidirecţional (structură secundară) care formează un spaţiu de aer ventilat. drenat la fiecare întrerupere orizontală. aşezate cu suprapunere b) Scânduri profilate.

un acelaşi material – ex. o casă de scară. sarcina preluării încărcările orizontale revine straturilor de placare. chiar dacă este un spaţiu interior. Prefabricarea se poate limita la scara unei construcţii. 57 . ca şi în cazul pereţilor cu schelet ‘montaţi’ in situ. pereţii neportanţi cu schelet) Ca şi închiderile. Compartimentările sunt verticale (pereţi interiori) şi orizontale (planşee curente). doar partea structurală. în raport cu funcţiunile pe care le adăpostesc (ex.CONSTRUCŢII DIN LEMN 5. panouri pline sau cu goluri de ferestre şi uşi. cu agrafe. în cazul pereţilor portanţi şi al planşeelor.izolare acustică (la zgomote aeriene şi de impact – îndeosebi în cazul planşeelor) .rezistenţă şi stabilitate (a clădirii. există situaţii în care.ex. sau proprie.1. pereţii de compartimentare trebuie să îndeplinească şi cerinţe de izolare termică.protecţie mecanică . Pot fi realizate din lemn masiv (ex. o cămară este prin natura funcţiunii un spaţiu rece. Din punct de vedere al comportării structurale. Compartimentările pot fi portante (parte a sistemului portant al clădirii – cazul planşeelor şi al pereţilor interiori portanţi) sau neportante (separate de sistemul portant al clădirii. COMPARTIMENTĂRILE Denumirea generică se referă la componentele (subansamblurile) constructive care separă între ele spaţii interioare. termoizolaţie. prin încleiere sau. fie el cu pereţi portanţi sau cu stâlpi şi grinzi) Compartimentările trebuie să satisfacă următoarele CERINŢE: .compartimentări portante din bârne suprapuse). panouri de acoperiş. cu termoizolare şi finisare în şantier) sau integrală (panouri complet finisate. panourile ventilate pot fi închise sau deschise. talpă superioară şi talpă inferioară) cu traverse intermediare (alcătuind structura panoului). portanţi sau neportanţi.2. de tip schelet sau panouri monostrat din derivate de lemn. în cazul pereţilor neportanţi) . realizate din diverse materiale). Ca atare. vata minerală – poate contribui deopotrivă la rolul termo şi fonoizolant al compartimentării) Compartimentările pot avea o alcătuire monostrat (un unic material care trebuie să îndeplinească toate cerinţele) sau multistrat (straturi cu funcţiuni specializate. Materialele de placare sunt fixate cu cuie.3. Spaţiile interioare pot avea regimuri termice diferite. pereţii portanţi cu schelet. (De notat faptul că. sau poate avea în vedere producţia pe scară industrială a unor panouri standardizate. PALEX . panouri de planşee. pot fi alcătuiri monostrat din diverse materiale uşoare (pereţi de compartimentare neportanţi din placi pe bază de lemn . cu şuruburi. Panourile prefabricate pot fi panouri de pereţi exteriori şi interiori.aspect Notă. PANOURI PREFABRICATE Prefabricarea panourilor poate fi parţială (ex.sau altele) sau pot fi alcătuiri multistrat cu schelet (planşeele. Panourile pot fi neventilate sau ventilate. Totodată îmbinarea trebuie să asigure etanşeitatea la apă şi la aer.protecţie la foc . inclusiv tocul tâmplăriei). montanţii au rolul de a prelua încărcările verticale. 5. 5. pentru a menţine sub control regimurile termice diferite ale unor încăperi. chiar prevăzută cu încălzire. la care se adaugă celelalte straturi specializate (placare exterioară/interioară. compartimentările pot fi montate element cu element sau pot fi prefabricate. PANOURI PREFABRICATE CU SCHELET Alcătuirea panourilor de perete are la baza aceleaşi principii general valabile pentru construcţiile cu schelet. Panourile trebuie să fie solid asamblate între ele. Placarea poate fi dispusă între montanţi (montanţi vizibili) sau la faţa acestora (montanţi ascunşi). a unui ansamblu. Panourile pot avea o structură de tip schelet sau o alcătuire monostrat. are o temperatură mai scăzută decât o cameră de locuit).3. etc). Panouri sunt compuse dintr-o ramă (formată din montanţi. eventual. răspunzând cerinţelor ce rezistenţă şi stabilitate.

vată minerală. 2. 3. Secţiune orizontală Îmbinarea dintre panouri se realizează prin intermediul unui montant intermediar din 2 piese asociate cu buloane. Secţiune orizontală Finisajul exterior cu scînduri verticale este continuu. De regulă rosturile dintre panouri sunt marcate de baghete de acoperire sau de nuturi. plăci din aşchii lemnoase aglomerate 13 mm b. Secţiune verticală 1. placare cu scînduri verticale. generând o imagine specifică. plăci din aşchii lemnoase aglomerate 16 mm. 5. 5. PANOU PREFABRICAT DE FAŢADĂ NEVENTILAT (grosime = cca 10 cm) a. 4. şipci verticale. 3. cu tencuială. beton b. 8. au rosturi mai multe. 2. implică rezolvări de detaliu mai delicate pentru asigurarea etanşeităţii. structura în formă de cadru şi rosturile expuse. PERETE DE COMPARTIMENTARE PREFABRICAT. plăci din aşchii lemnoase. 7. termoizolaţie. şipci orizontale. Rostul dintre panouri este rezolvat cu lambă adăugată + acoperire cu baghetă (la interior) + scîndură de placare (la exterior). Panourile cu placarea dispusă între montanţi. deci izolant). CU FINISAJ EXTERIOR CONTINUU (grosime = cca 20 cm) a. Uneori panourile pot avea o placare exterioară continuă. fie cu montant intermediar. talpă inferioară. fie cu lambă şi uluc. PANOU PREFABRICAT DE FAŢADĂ VENTILAT DESCHIS. 6. Plăci gips-carton. 4. CU INSTALAŢII INGLOBATE 58 . barieră de vapori. strat de aer interior (stagnant. 6. barieră contra vaporilor. Secţiune verticală 1.CONSTRUCŢII DIN LEMN Profilatura ramei asigură îmbinarea dintre panouri.

au înălţimea unui etaj şi 1-2 m lăţime. construcţia este ancorată cu tiranţi de infrastructură. sunt aşezate pe o reţea de tălpi din lemn. 44 dB. cu placaj ‘uscat’ Termoizolaţie din vată minerală 2x50 mm în plăci de 50x50 cm introduse în ochiurile unui grătar din şipci de lemn dispuse pe două direcţii. prin aplicarea unei termoizolaţii suplimentare.44 (pentru 40 mm vată minerală) la 0. Construcţiile realizate în acest sistem trebuie mult distanţate de sol. ceea ce impune realizarea unui dublaj termoizolant in situ. Dar. ce pot fi utilizate ca elemente portante la construcţii mici.3. prinse cu cuie pe un grătar dublu din şipci 50x50 mm b) Alcătuire ventilată. 35 dB).25 (pentru 100 mm vată minerală).2. cu 1 nivel (eventual 2). fiind mai slab decât cel al unei fereste moderne (cca. 32 dB. Variaţia coeficientului de transmisie termică k funcţie de grosimea termoizolaţiei: de la 0. Panourile sun fixate de tălpi prin încleiere şi sunt asociate între ele prin încleiere sau prin bulonare. 3. panourile exterioare şi interioare. 59 . panou din aşchii lemnoasă aglomerate 80mm. inclusiv cele neportante. coeficientul de transmisie termică k este aproximativ 1. Placajul exterior cu prindere mecanică (finisaj ‘uscat’) poate fi din fibro-ciment sau alte materiale. din zidărie sau beton. prin aşezare pe un soclu înalt sau demisol realizat cu procedee tradiţionale. 2. termoizolaţie. Planşeele şi acoperişul sunt realizate cu grinzi şi respectiv căpriori din lemn. Indicele de atenuare fonică pentru zgomote aeriene poate atinge cca. Greutatea specifică a panourilor este de cca. 4.CONSTRUCŢII DIN LEMN 5. tencuială exterioară cu liant mineral 25-30 mm. 1. Coeficientul de conductibilitate termică λ= 0. 5. se ameliorează izolarea acustică. Este fixat pe un schelet din montanţi dispuşi la o distanţă dictată de dimensiunile plăcilor. mai mult sau mai puţin provizorii. plăci de fibrociment fixate pe şipci verticale din lemn 30x60 mm. Golurile de uşi şi ferestre sunt decupate sau sunt obţinute prin combinaţii de piese mici. Pentru combaterea efectelor vântului. cu tencuială Termoizolaţie din plăci de polistiren acoperite cu 2 straturi din vată de sticlă de 5 mm şi tencuială minerală armată cu fibre de sticlă. PANOURI MONOSTRAT Un exemplu de panouri din această categorie îl constituie panourile din aşchii lemnoase aglomerate de 8-10 cm grosime.093 W/mK.500 kg/m3. Indicele de atenuare acustică pentru zgomot aerian este de cca. Panourile sunt profilate (prevăzute cu ulucuri) pe tot conturul. lambă de îmbinare. Peste soclu sau pereţii demisolului. Panourile pot fi utilizate în următoarele variante constructive: a) Alcătuire compactă. armată cu reţea din fibre de sticlă.

profil tablă îndoită 16. finisaj “uscat” la plafon( scânduri. perete din bârne 10. termoizolaţie 9. CONSTRUCŢIE CU PEREŢI DIN BÂRNE RECTANGULARE Rezolvarea de detaliu a placării interioare ţine cont de tasarea peretelui prin contragerea transversală a bârnelor. hidroizolaţie 15.DETALII CARACTERISTICE 5. plăci pe bază de lemn. CONSTRUCŢIE CU PEREŢI DIN BÂRNE ROTUNDE B. gips-carton) 6. grindă de planşeu 14.CONSTRUCŢII DIN LEMN 5. duşumea oarbă 13. luft de tasare 3. (v. EXEMPLE DE ALCĂTUIRI . riglă inferioară A B 60 . gips carton) 4. finisaj “uscat” la pereţi (scânduri. riglă de fixare 8. grindă de planşeu 2.1.4. plintă 11. plăci pe bază de lemn. pardoseală din scân duri cu lambă şi uluc 12. platbandă oţel 7.4. luft + baghetă de acoperire) 1. CONSTRUCŢII CU PEREŢI DIN BÂRNE SUPRAPUSE PEREŢI EXTERIORI (SECŢIUNI VERTICALE) A. baghetă 5.

6. cosoroabă) vor fi menţinuţi în poziţie cu agrafe care să permită lunecarea liberă. 4. 13. La toate celelalte reazeme (pane intermediare. STREAŞINĂ DE POALĂ Modul de rezemare a căpriorilor trebuie să ţină cont de tasarea peretelui prin contragerea bârnelor. A B. la coamă. fără termoizolaţie) A. jgheab cârlig jgheab călcâi lemn hidroizolaţie astereală lespezi de piatră căprior bârnă de completare (între căpriori) bârnă de rezemare a căpriorilor (cosoroabă) pazie antivânt riglă de rezemare căprior liber (exterior) căprior de margine B 61 . 10. Căpriorii nu vor avea decât o singură legătură fixă. 9. punctuală. 7. REZOLVARE LA TIMPAN (acoperiş în două ape) 1. 3. 11. 2.CONSTRUCŢII DIN LEMN RELAŢIA PERETELUI EXTERIOR CU ACOPERIŞUL (SECŢIUNI VERTICALE) REZOLVĂRI DE STREAŞINĂ LA ACOPERIŞ CU 2 (4) PANTE Învelitoare: lespezi de piatră Închidere la partea superioară a căpriorilor (alcătuire minimală. 12. 5. 8.

u. centură b. finisaj interior al peretelui 10.RELAŢIA CU PERETELE EXTERIOR A. 14. parament de zidărie la faţa interioară a coşului 12. grindă 3. coş de fum din zidărie A B C 62 . rost de tasare 7.CONSTRUCŢII DIN LEMN PLANŞEE . PLANŞEU MINIMAL B. scândură de capăt (rigidizare) 11. PLANŞEU PREVĂZUT CU IZOLAŢIE FONICĂ (ŞI/SAU TERMICĂ) C. 2. pervaz 4.a. pervaz profilat 8. perete din bârne rotunde 5. plafon (scânduri l.) 9.u. duşumea din scânduri l. tencuială interioară 13. RACORDARE CU COŞUL DE FUM 1. saltea vată minerală 6. placă termoizolantă din material anorganic 15.

C. saltea termoizolantă. 8. PERETE EXTERIOR MINIMAL B. B. 2. stâlp. strat de aer ventilat 63 . 1. 4.2. PERETE EXTERIOR CU ASTEREALĂ ŞI ETANŞARE CONTRA PLOII+VÂNT D. astereală din scânduri aşezate diagonal. placare inerioară.4.CONSTRUCŢII DIN LEMN 5. placare exterioară. barieră de vânt. PERETE EXTERIOR CU PLACAJ VENTILAT A. 3. 5. D. CONSTRUCŢII CU SCHELET PEREŢI EXTERIORI CU SCHELET (SECŢIUNI ORIZONTALE) A. 6. şipcă verticală de fixare. 7. PERETE EXTERIOR CU TERMOIZOLAŢIE C.

PERETE EXTERIOR CU SCHELET ŞI UMPLUTURĂ DIN ZIDĂRIE DE CĂRĂMIDĂ 1. saltea trmoizolantă. 2.CONSTRUCŢII DIN LEMN PEREŢI EXTERIORI CU SCHELET (SECŢIUNI ORIZONTALE) A. plasă rabiţ. strat nivelare mortar În cazul clădirilor cu mai mult de un nivel. 8. 6. Rezolvările de tip B şi C sunt specifice sistemelor cu stâlpi întrerupţi în dreptul planşeului. tencuială. PERETE EXTERIOR CU SCHELET ŞI PLACAJ EXTERIOR DIN PANOURI UŞOARE PE BAZĂ DE DEŞEURI LEMNOASE (tip STABILIT) B. panou uşor pe bază de deşeuri lemnoase (tip stabilit) 5. 64 . 3. placare interioară. 7. 4. umplutură zidărie de cărămidă. PERETE EXTERIOR CU SCHELET ŞI UMPLUTURĂ DIN PANOURI UŞOARE PE BAZĂ DE DEŞEURI LEMNOASE (tip STABILIT) C. stâlp. rezolvarea de tip A se aplică numai la sistemele cu stâlpi continui.

stâlp. placare interioară 4.CONSTRUCŢII DIN LEMN PEREŢI EXTERIORI .8. 2. astereală cu barieră de vânt. 6. scândură sau montant de montaj 65 . riglă superioară. 7. 5. RACORDARE CU PEREŢI INTERIORI 1. placare exterioară cu strat de aer ventilat. 3. montant perete interior. şipci de montaj. COLŢ EXTERIOR E-M.REZOLVĂRI DE COLŢ ŞI RACORDARE CU PEREŢI INTERIORI (SECŢIUNI ORIZONTALE) A-D.

plintă. placaj şindrilă (şiţă). astereală. talpă inferioară 7. 10. 2. 12. ALCĂTUIRE MINIMALĂ C. PERETE EXTERIOR PLACAT CU ŞINDRILĂ (ŞIŢĂ) F. pardoseală. placaj interior. 3. PERETE EXTERIOR PLACAT CU SCÂNDURI ORIZONTALE ÎN CAPLAMA ŞI ASTEREALĂ E. 13. fişe de placă termoizolantă sau calaj.CONSTRUCŢII DIN LEMN RELAŢIA PERETELUI EXTERIOR CU SOCLUL (SECŢIUNI VERTICALE) A. PERETE EXTERIOR MINIMAL B. placă termoizolantă. saltea termoizolantă. grinzişoare. 11. hidroizolaţie. barieră de vânt. placaj exterior. PERETE EXTERIOR CU PLACAJ VENTILAT 1. PERETE EXTERIOR CU ASTEREALĂ D. PERETE EXTERIOR PLACAT CU SCÂNDURI ORIZONTALE ÎN CAPLAMA. 9. 4. 8. strat de aer ventilat (şipci) 66 . 6. 5. 14.

nivelare mortar A Întrucât în variantele B şi C scheletul de lemn este aparent. folie izolantă 8. B C 67 . placare interioară 5. SCHELET “ÎN ZĂBRELE” CU UMPLUTURĂ DIN PANOURI UŞOARE (tip STABILIT) C. umplutură din zidărie de cărămidă 10. se recomandă folosirea lemnului de stejar. esenţă mai rezistentă la intemperii decât răşinoasele. SCHELET “ÎN ZĂBRELE” CU UMPLUTURĂ DIN ZIDĂRIE DE CĂRĂMIDĂ 1. tencuială exterioară 3. pietriş şi piatră spartă 9.CONSTRUCŢII DIN LEMN RELAŢIA PERETELUI EXTERIOR CU SOCLUL (SECŢIUNI VERTICALE) A. panou uşor pe bază de deşeuri lemnoase 2. PERETE EXTERIOR PLACAT CU PANOURI UŞOARE (tip STABILIT) B. podină între grinzi cu umplutură în vrac 7. saltea termoizolantă 4. plintă 6.

LA SCHELET CU STÂLPI CONTINUI-GRINZI REZEMATE PE TĂLPI DE LEMN F. PE GRINZI DE LEMN. PE GRINZI DE LEMN REZEMATE PE TĂLPI DE LEMN E.CONSTRUCŢII DIN LEMN RELAŢIA PERETELUI EXTERIOR CU SOCLUL (SECŢIUNI VERTICALE) VARIANTE DE REZOLVARE A PLANŞEULUI A. plintă. cu termoizolaţie în vrac. centură 68 . panou termoizolant. podină între grinzi. 11. 13. PE GRINZI DE LEMN. 12. LA SCHELET CU STÂLPI CONTINUI-STÂLPI ŞI GRINZI PE TĂLPI DE LEMN 1. PE GRINZI DE LEMN REZEMATE PE FUNDAŢII D. PE DALĂ DE BETON C. talpă inferioară. 5. duşumea oarbă (aşezată diagonal). 2. folie izolantă. duşumea pe grinzişoare. 3. astereală cu barieră de vânt. PE PLACĂ DE BETON PESTE STRAT DE PIETRIŞ ŞI PIATRĂ SPARTĂ B. 6. 7. pietriş şi piatră spartă. placare interioară. saltea termoizolantă. 4. 9. placare exterioară cu strat de aer ventilat. 10. 8.

69 . 6. astereală 14. 5. dulap (căprior) de capăt 19. 7. grătar de şipci 13. REZOLVARE LA TIMPAN C.CONSTRUCŢII DIN LEMN RELAŢIA PERETELUI EXTERIOR CU ACOPERIŞUL (SECŢIUNI VERTICALE) REZOLVĂRI DE STREAŞINĂ LA ACOPERIŞ ÎN DOUĂ PANTE / TAVAN ÎNCLINAT învelitoare: ţigle profilate închidere interioară la faţa interioară a căpriorilor A. tavan din plăci (pe bază de lemn sau gips-carton) 18. 4. călcâi de lemn 10. STREAŞINĂ CU JGHEAB APARENT D. dulap intermediar (între console) 1. talpă superioară (cosoroabă) 16. STREAŞINĂ CU JGHEAB MASCAT B. grătar de şipci 12. STREAŞINĂ CU JGHEAB MASCAT (variantă) jgheab din tablă învelitoare din ţiglă profilată agrafă pazie cârlig tablă galvanizată piesă de fund a jgheabului închidere din scânduri cu goluri de ventilare 8. 3. saltea termoizolantă 17. gol de ventilare 9. folie hidroizolantă 11. consolă 20. căprior 15. 2.

căprior 12. dulap (căprior) de capăt 17. folie hidroizolantă (hârtie Kraft) 8. învelitoare din ţigle flamande 9. pazie anti vânt 16. REZOLVARE LA PARTEA SUPERIOARĂ C. talpă superioară (cosoroabă) 13. 70 . 3. 4. tavan din plăci (pe bază de lemn sau gips-carton) 15.CONSTRUCŢII DIN LEMN RELAŢIA PERETELUI EXTERIOR CU ACOPERIŞUL (SECŢIUNI VERTICALE) REZOLVĂRI DE STREAŞINĂ LA ACOPERIŞ CU O SINGURĂ PANTĂ / TAVAN ÎNCLINAT Învelitoare: ţigle flamande Închidere interioară la faţa interioară a căpriorilor A. dulap intermediar (între console) 1. grătar de şipci C 10. STREAŞINĂ CU JGHEAB APARENT B. saltea termoizolantă 14. 5. grătar de şipci 11. astereală 7. REZOLVARE LA TIMPAN LATERAL A B agrafă gol de ventilare călcâi de lemn pazie cu lăcrimar închidere cu scânduri cu goluri de ventilare 6. consolă 18. 2.

căprior 12. 2. STREAŞINĂ CU CĂPTUŞEALĂ DIN ŞINDRILĂ B. pazie anti vânt 13. 3. căprior de margine 15. folie hidroizolantă 1. cosoroabă 9. şipci suport ţigle 11. 4. A B C 71 . 5. 6. 7. REZOLVARE LA TIMPAN (acoperiş în 2 ape) C.CONSTRUCŢII DIN LEMN RELAŢIA PERETELUI EXTERIOR CU ACOPERIŞUL (SECŢIUNI VERTICALE) REZOLVĂRI DESTREAŞINĂ LA ACOPERIŞ CU 2 (4) PANTE / TAVAN ORIZONTAL + POD Învelitoare: ţigle solzi Închidere interioară la partea interioară a grinzilor de planşeu A. căptuşeală scânduri (astereală) 16. STREAŞINĂ CU CĂPTUŞEALĂ DIN SCÂNDURI pazie cu lăcrimar agrafă călcâi lemn rigle în lungul pantei şipci fixare şindrilă căptuşeală din şindrilă învelitoare din ţigle solzi dublu aşezate 8. saltea termoizolantă 10. piesă de completare/rezemare 14.

placare interioară. strat izolant. plafon. 2. 13. 6. 7. 15. scândură de capă (rigidizare). PLANŞEU CU IZOLAŢIE FONICĂ (ŞI SAU TERMICĂ) cu pardoseală flotantă 1. podină intermediară. grindă de planşeu. plăci PAL (sau contraplacaj) 72 . 8. 12. 10. şipci susţinere pla fon. talpă inferioară. 11. 9. placare exteri oră. grinzişoară. grindă de legătură. 16. cu strat de aer ventilat. 14. astereală din scânduri dispuse diagonal + barieră de vânt. pardoseală din scânduri cu lambă şi uluc. talpă superioară. 5.CONSTRUCŢII DIN LEMN PLANŞEE LA CONSTRUCŢII CU SCHELET ÎN ZĂBRELE A. 4. plintă. PLANŞEU CU IZOLAŢIE FONICĂ (ŞI SAU TERMICĂ) aşezată pe podină intermediară B.

2. saltea izolantă. astereală din scânduri dispuse diagonal + barieră de vânt 73 . plintă. traversă de rezemare.u. 6. placare interioară 11. CU STÂLPI CONTINUI A.. PLANŞEU MINIMAL B. 8. 10. traversă de legătură.RELAŢIA CU PERETELE EXTERIOR CONSTRUCŢII CU PEREŢI CU SCHELET DIN DULAPI. scândură de rigidizare. pardoseală din scânduri cu lambă şi uluc. grindă de planşeu. 4. placare exterioară cu strat de aer ventilat. plafon din scânduri l. 7. 9. 3. 5. PLANŞEU CU IZOLAŢIE FONICĂ (ŞI/SAU TERMICĂ) din saltele de vată minerală dispuse între grinzi 1.CONSTRUCŢII DIN LEMN PLANŞEE .

12. 5. 11. strat izolant.RELAŢIA CU PERETELE EXTERIOR C. grinzişoară 13. plafon. PLANŞEU CU IZOLAŢIE FONICĂ (ŞI/SAU TERMICĂ) cu pardoseală flotantă 1. 8. pardoseală scânduri fălţuite. podină intermediară. plintă.CONSTRUCŢII DIN LEMN PLANŞEE . PLANŞEU CU IZOLAŢIE FONICĂ (ŞI/SAU TERMICĂ) aşezată pe podină intermediară D. 4. grindă de planşeu. 9. traversă de rezemare. astereală din scânduri dispuse diagonal + barieră de vânt 3. placare exterioară cu strat de aer ventilat. 6. 10. 2. strat suport pardoseală din plăci PAL (sau din lemn masiv) 74 . şipci fixare plafon. 7. placare interioară.

CONSTRUCŢII DIN LEMN

RELAŢIA DINTRE PERETELE EXTERIOR ŞI UN PLANŞEU INTERMEDIAR

SISTEM CONSTRUCTIV CU STÂLPI ŞI GRINZI COPLANARE PE 2 DIRECŢII Secţiune axonometrică

1 2 3 4 1. panou de faţadă prefabricat 2. rama verticală a panoului de faţadă 3. stâlp pe 2 nivele 115/115 mm 4. placare exterioară cu scânduri orizontale fălţuite 5. rama orizontală inferioară a panoului de faţadă 6. şorţ din tablă: protecţie contra apei 7. grindă din lemn lamelar îcleiat 8. rama orizontală superioară a panoului de faţadă 9. fonoizolaţie din vată minerală 10. tavan din gips carton 11. finisaj interioar din plăci de gips carton 12. termoizolaţie: din vată minerală, cu grosime variată pentru compensarea lipsei de inerţie termică

5

6 7

8 9 10 11 12

Sistem constructiv finlandez, conceput pe o tramă de 3,75 x 3,75 m în 2 variante de înălţime (2.16 m şi 2.58 m). Toate grinzile sunt din lemn lamelar încleiat şi au dimensiunile 115/22 cm. Legăturile dintre elementele structurale se realizează cu ajutorul unor conectori metalici. Grinzile planşeului alternează (ca poziţie în plan) în “tablă de şah”. Există o gamă largă de panouri de faţadă variate (ca formă şi dimensiuni, dar identice ca alcătuire). Acoperişul este de tip terasă cu pantă zero. Stâlpii primesc la interior o protecţie termică suplimentară.
Sursa: Construire en bois 1, p.209, Lausanne 1988

75

CONSTRUCŢII DIN LEMN

RELAŢIA DINTRE PERETELE EXTERIOR ŞI UN PLANŞEU INTERMEDIAR

STRUCTURĂ PREFABRICATĂ DIN DULAPI Secţiune verticală prin zona de plin

Secţiune verticală prin zona vitrată

Alcătuirea acoperişului (de sus în jos) învelitoare din tablă de zinc astereală de 24 mm, pâslă cu rol de insonorizare fonică pane 60/120 mm dispuse la 625 mm şipci pentru distanţare, 12/60 mm carton bitumat PAL de 19 mm căpriori h = 220mm, dispuşi la 625 mm termoizolaţie vată minerală de 120+100 mm barieră de vapori din folie polietilenă şipci suport tavan = 24 mm tavan din plăci de gips carton de 15 mm

Alcătuirea pereţilor: (de la interior spre exterior - plăci din gips carton de 12.5 mm+10 mm - barieră de vapori din folie de polietilenă - termoizolaţie vată minerală de 100 mm - schelet din lemn: montanţi de 60/140 mm la 625 mm - PAL 16 mm - barieră contra vântului din folie de polietilenă - strat de aer ventilat; şipci de 24 mm bătute vertical - placare exterioară cu scânduri orizontale în “caplama” Alcătuirea planşeului intermediar: (de sus în jos) - strat de uzură: mochetă - dală flotantă - şapă din ciment armat de 50 m; strat separator; material fonoamortizant (ex: PFL poros) - PAL 16 mm - grinzi perpendiculare pe planul faţadei, dipuse la 625 mm una de alta - material fonoabsorbant, vată minerală 100 mm - schelet (cadru) din şipci, suport tavan - tavan din plăci de gips carton 12,5 mm

Sursa: DETAIL, 1/1997, p. 43-44

76

CONSTRUCŢII DIN LEMN

RELAŢIA DINTRE PERETELE EXTERIOR ŞI UN PLANŞEU INTERMEDIAR

CLĂDIRE CU STRUCTURA DIN STÂLPI (PE 2 NIVELE) ŞI GRINZI (ÎN CLEŞTE) Secţiune axonometrică

1

2 1. acoperiş în terasă cu pntă zero ieşit în console pentru protejarea faţadei 2. grindă principală de faţadă, coplanară cu stâlpul 3. grinzi în”cleşte”, perpendiculare pe faţadă 4. supralumină 5. grindă de faţadă 6. panou de faţadă multistrat 7. stâlp continuu pe 2 nivele 8. uşă de balcon din lemn 9. planşeu fonoizolat (pe dală flotantă) 10. grindă de faţadă în “L”, pentru coborârea nivelului pardoselii interioare la nivelul celei exterioare (a balconului) 11. balcon: scândurile sunt aşezate distanţat pentru buna scurgere a apelor meteorice

3 4

5 6 7 8

9 10

11

Elementele de faţadă sunt alcătuite (de la interior la exterior) din: - Placare interioară (plăci gips carton) - Barieră de vapori (folie polietilenă) - Termoizolaţie (vată minerală) - Barieră de vânt (polietilenă) - Strat de aer ventilat (grilă de şipci) - Placare exterioară (posibil orice material rezistent la intemperii)

Sursa: Les systemes constructifs en bois, Paris 1981, p.38

77

planşeu intermediar 10. p. protejarea pieselor orizontale cu şorţuri din tablă 5. p. grindă de faţadă în “cleşte” 6. pardoseala planşeului Pereţii exteriori se compun dintr-o ramă suport în grosimea căreia se introduce materialul termoizolant. în acest caz grinzile de faţadă (şi nu cele interioare. platbande metalice de ranfor sare a stâlpului 8. izolaţie termică în spaţiul dintre cleşti DETAIL. Sursa: Les systemes constructifs en bois. placare exterioară 3. Pe faţa interioară a ramei se fixează plăci din PAL.CONSTRUCŢII DIN LEMN RELAŢIA DINTRE PERETELE EXTERIOR ŞI UN PLANŞEU INTERMEDIAR CLĂDIRE CU STRUCTURA DIN STÂLPI (PE 2 NIVELE) ŞI GRINZI DE FAŢADĂ (ÎN CLEŞTE) Secţiune axonometrică 1. stâlp continuu pe 2 nivele 9.39 78 . La interior se poate înlocui placajul din PAL cu plăci din gips carton Observaţie: spre deosebire de soluţia prezentată în pagina precedentă. grinzi de planşeu perpendiculare pe faţadă 11. La exteriorul ramei se bat şipci peste care se aplică placajul exterior. tolă metalică introdusă într-o fantă tăiată în stâpl închisă cu chit 4. 1/1997. 43-44 12. strat de aer ventilat 2. Paris 1981. ale planşeului) sunt realizate în “cleşte”. talpă inferioară cu şanţ pe mijloc (bizotată) pentru fixarea geamului 7.

Budapesta 1999 79 . Rigidizarea construcţiei este obţinută pe 2 căi: . dar implică o proiectare mai atentă şi mai laborioasă.dispunerea elementelor structurale (montanţii+grinzile planşeului) la un pas mic (până la 60 cm) .baterea unor plăci aglomerate din lemn de tip PAL. Sursa: Amerikai Csaladi Haz Epitese. pentru toate componentele. unde (constituie şi suportul pentru bariera contra vântului). (câteodată şi a unor scânduri) în planşeului şi al faţadei. fapt care conduce la o mai mare rapiditate de execuţie. la o simplificare a îmbinărilor şi deci şi la o economicitate crescută.CONSTRUCŢII DIN LEMN RELAŢIA DINTRE PERETELE EXTERIOR ŞI UN PLANŞEU INTERMEDIAR STRUCTURĂ TIP “PLATFORM” Secţiune axonometrică Sistemul prezintă avantajul utilizării aceloraşI tipuri de secţiuni de lemn. OSB. Utilizarea conectorilor metalici (aparenţi sau mascaţi) măreşte şi mai mult viteza de execuţie. Faszerkettel.

PAL 19 mm 7. PAL 12 mm 15. S-a utilizat un sistem modulat şi industrializat ce a dat deplină satisfacţie cu precădere în domeniul izolării termice şi al rapidităţii de execuţie. barieră de vapori (Powan) 16. PAL 22 mm 8. Acest sistem constructiv a fost utilizat în premieră în Franţa în 1981 la locuinţele sociale din Alpi la frontiera cu Italia. 3. la cca 1700 m altitudine. împâslitură (barieră împotri vavântului şi a ploii) 19. Paris 1990. 2. placare exterioară cu scânduri verticale. grindă din lemn 10 placă gips carton 13 mm 11. grătar din lemn. 4. barieră de vapori 13. vată minerală 145 mm (100+45) 14. împâslitură 6.305 80 . schelet din lemn 18. Sursa: Le bois dans la construction.CONSTRUCŢII DIN LEMN RELAŢIA DINTRE PERETELE EXTERIOR ŞI UN PLANŞEU INTERMEDIAR STRUCTURĂ TIP “PLATFORM” Secţiune axonometrică (vedere dinspre interior) plintă din lemn rost elastic dar etanş strat uzură mochetă material fonoabsorbant (Vermaspha) 5. 1. Aceste clădiri au 4 etaje din lemn peste un parter din beton. suport tavan 9. p. placă gips carton 10 mm 17. vată minerală 100 mm 12.

p. 4. 5. Scheletul se compune din stâlpi de 14/14 cm pe 2 etaje şi grinzi “în cleşte” suprapuse. 9. 6.termoizolaţie + folie PVC . 7. 3.PAL melaminat rama panoului. 217. profilată special pentru realizarea îmbinărilor talpă inferioară pardoseala balconului: scânduri aşezate distanţat grinzile în consolă ale balconului Sursa: Construire en bois 1. 8. Lausanne 1988 81 . învelitoare din plăci ondulate de azbociment şipci 4/6 cm termoizolaţie de 8 cm cu barieră de vapori + carton asfaltat scânduri fălţuite de 18 mm prinse sub căpriori panouri de faţadă: . CLĂDIRE INTEGRAL PREFABRICATĂ Secţiune axonometrică Secţiune verticală 5 8 7 6 Sistemul utilizat “Herrenath” .CONSTRUCŢII DIN LEMN RELAŢIA DINTRE PERETELE EXTERIOR ŞI UN PLANŞEU INTERMEDIAR STRUCTURA DIN STÂLPI ŞI GRINZI (PRINCIPALE ŞI SECUNDARE) “ÎN CLEŞTE”. Panourile de faţadă conţin toate straturile uzuale şi sunt integral prefabricate. 9 1.strat de aer .plăci de azbociment lipite pe scheletul panoului .permite construirea unor case extrem de flexibile ca plan. 2.

1988 82 .80/10 cm dispuşi la 60 cm unul de celălalt 5. fiecare modul fiind constituit din 4 grinzi solidarizate prin intermediul unor plăci OSB* bătute pe ambele feţe (superioară şi inferioară) a grinzilor.CONSTRUCŢII DIN LEMN RELAŢIA DINTRE PERETELE EXTERIOR ŞI UN PLANŞEU INTERMEDIAR SISTEM STRUCTURAL CU STÂLPI ŞI GRINZI (COPLANARE) + PEREŢI DE RIGIDIZARE CU SCHELET DIN LEMN Secţiune axonometrică de ansamblu Sistem constructiv japonez ce se remarcă prin îmbinări simple şi secţiuni reduse. sunt dispuşi pe o tramă de 3. Stâlpii. sistemul structural cu stâlpi şi grinzi a fost întărit cu o serie de pereţi portanţi de rigidizare.70 / 3. distanţat de sol 8.70 m. având şi rolul de a prelua o parte din sarcinile gravitaţionale. au fost prevăzuţi pereţi de contravântuire . Datorită seismicităţii ridicate. Lausanne. Pereţii sunt tencuiţi sau placaţi cu gips carton.70 m una de alta 2. plăci prefabricate de planşeu din 4 grinzi prinse cu plăci OSB 6. grindă de faţădă 4. Clădirea este detaliată în paginile următoare. pane acoperiş 3. Suplimentar structurii cu stâlpi şi grinzi. continui pe 2 etaje. servesc şi ca suport pentru aplicarea tencuielilor) 1 2 3 4 5 6 7 1. montanţi din dulapi de 3. OSB* (Oriented Strand Board = plăci din aşchii lemnoase mari. ferme reticulare dispuse la 3. p. Planşeul parterului. Planşeele sunt prefabricate. cu schelet din montanţi de 60cm. Sursa: Construire en bois 1. soclu-fundaţie din beton 8 Solidarizarea grinzilor între ele şi cu stâlpii se realizează cu ajutorul unor platbande din oţel bătute in cuie şi întărite cu buloane. 10 /10 cm 7. stâlpi continui pe 2 nivele.230.

platbandă din oţel 10. grindă principală 10/10 cm 8. 4.8/10 cm 6. 3. Lausanne. bulon de fixare 9. 11 12 Sursa: Construire en bois 1. 1988 83 . montant rigidizare şi suport pentru placarea peretelui interior 3. 5. p. stâlp continuu 10/10 cm 7. talpă inferioară 10/10 cm 12.CONSTRUCŢII DIN LEMN RELAŢIA DINTRE PERETELE EXTERIOR ŞI UN PLANŞEU INTERMEDIAR SISTEM STRUCTURAL CU STÂLPI ŞI GRINZI (COPLANARE) + PEREŢI DE RIGIDIZARE CU SCHELET DIN LEMN Secţiune axonometrică a detaliilor constructive 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 fermă reticulară bulon de fixare platbandă de oţel grindă principală 10/10 cm montant rigidizare şi suport pentru placarea faţadei.8/10 cm 11. 2. 3.230. soclu din beton 1.

tencuială sintetică pe suport din fibră de sticlă 5. 1988 84 . plăci din gips carton 8. Lausanne. cornier metalic de racord secţiune verticală secţiune axonometrică Sursa: Construire en bois 1. fermă în zăbrele 3. panouri OSB. grinzi din dulapi de 3. acoperire realizată din: . grinda de faţadă 4. p.8/18 cm 10. plăci din vată minerală cu rol de termoizo laţie (la exterior) şi de fonoizolaţie (la interior şi exterior) 7.CONSTRUCŢII DIN LEMN RELAŢIA DINTRE PERETELE EXTERIOR ŞI UN PLANŞEU INTERMEDIAR SISTEM STRUCTURAL CU STÂLPI ŞI GRINZI (COPLANARE) + PEREŢI DE RIGIDIZARE CU SCHELET DIN LEMN 1.pane din lemn de 6/6 cm 2.învelitoare metalică .230. bătute in cuie 6. pardoseală din plăci de PAL furniruit 9.PAL .

PERETE TEMOIZOLANT C. 4. plasă rabiţ 7. saltea izolantă. PERETE FONOIZOLANT D. stâlp. 6.CONSTRUCŢII DIN LEMN PEREŢI INTERIORI . placare.VARIANTE DE ALCĂTUIRE A. tencuială 85 . 5. placă izolantă. panou uşor pe bază de deşeuri lemnoase. 3. PERETE MINIMAL B. 2. PERETE CU FEŢE DIN PANOURI UŞOARE PE BAZĂ DE DEŞEURI LEMNOASE 1. 8. şipcă de montaj.

PERETE INTERIOR MONTAT CU îNTRERUPEREA FINISAJELOR LA PEREŢI. plafon 11. duşumea oarbă 12. PARDOSEALĂ. PERETE INTERIOR FONOIZOLANT D. tencuială perete 16. PERETE INTERIOR CU FEŢE DIN PANOURI UŞOARE PE BAZĂ DE DEŞEURI LEMNOASE (tip STABILIT) SECŢIUNE ORIZONTALĂ SECŢIUNE VERTICALĂ SECŢIUNE VERTICALĂ JOS SUS 86 . PARDOSEALĂ. astereală cu barieră de vânt 3. PARDOSELI. montant perete interior 6. talpă inferioară 8. placare exterioară cu strat de aer ventilat 2. PLAFON 1.CONSTRUCŢII DIN LEMN PEREŢI INTERIORI – RACORDĂRI LA PEREŢI EXTERIORI. tencuială plafon B. pardoseală din lemn 10. placare interioară 4. PERETE INTERIOR MONTAT FĂRĂ îNTRERUPEREA FINISAJELOR LA PEREŢI. plasă rabiţ 15. stâlp 5. PLAFON C. panou uşor pe bază de deşeuri lemnoase (tip Stabilit) 14. PLAFOANE A. scândură de montaj 13. plintă 9. saltea termoizolantă 7.

PERETE DESPĂRŢITOR CU SCHELET DIN LEMN. PERETE DESPĂRŢITOR CU SCHELET DIN LEMN + PLĂCI. PERETE DESPĂRŢITOR CU SCHELET DIN LEMN.RELAŢIA CU GRINZILE PLANŞEULUI PEREŢI DESPĂRŢITORI (NEPORTANŢI) DIN LEMN. DISPUŞI PARALEL CU GRINZILE PLANŞEULUI A.CONSTRUCŢII DIN LEMN PEREŢI INTERIORI . AŞEZAT PE GRINDĂ DUBLĂ DIN DULAPI+ FURURĂ 87 . AŞEZAT PE GRINDĂ DE PLANŞEU B. AŞEZAT PE GRINDĂ DE PLANŞEU GRINDA JUG C. AŞEZAT PE GRINZI-JUG D. PERETE DESPĂRŢITOR DIN PANOURI PE BAZĂ DE LEMN.

grinzi. Aceste sisteme de asamblare (cuie. etc) au menirea de a face posibilă transmiterea eforturilor şi deci de a asigura deplina conlucrare între diverse părţi componente ale elementului structural. ci şi de dimensiunile maxime posibile ale elementelor masive. GRINZI CU INIMĂ PLINĂ DIN ELEMENTE MASIVE SUPRAPUSE 88 . Pentru elementele verticale pot fi adoptate tehnici similare de realizare a unor stâlpi cu secţiuni compuse. prin realizarea unor elemente structurale compuse. etc). pentru acoperirea unor deschideri medii şi mari.1.grinzi din elemente masive suprapuse . aceste elemente structurale sunt realizate din piese mici. Această utilizare a lemnului este însă limitată. buloane.grinzi din lemn lamelar încleiat (LLI) B. este evident faptul că. Ca atare. un rol deosebit de important revine modalităţilor de asamblare a pieselor ce compun elementul structural. Astfel. au evoluat şi posibilităţile de utilizare a lemnului în structuri cu performanţe superioare. plantele lemnoase sunt în general caracterizate de o conformare în care una dintre dimensiuni este accentuat dominantă. 6. Grinzi reticulare (în zăbrele) Deşi de dimensiuni mari. Grinzi cu inimă plină . dincolo de caracteristicile mecanice proprii speciei de lemn utilizat. Ca atare. o dată cu perfecţionarea tehnicilor de prelucrare şi asamblare a pieselor de lemn. impuse de natură. Funcţie de modulul de realizare. Cu elemente structurale compuse pe baza unor astfel de tehnici se pot acoperii deschideri şi pot fi preluate încărcări de acelaşi ordin de mărime ca şi în cazul construcţiilor din oţel sau din beton armat. nu numai de rezistenţa materialului.CONSTRUCŢII DIN LEMN 6. pot fi utilizate grinzi cu secţiuni compuse. cleiuri. ca atare sunt adecvate pentru realizarea de elemente constructive liniare (stâlpi. ELEMENTE STRUCTURALE COMPUSE Indiferent de specie.grinzi cu secţiuni şi chesonate din scânduri sau plăci din derivate lemnoase . acestea se încadrează într-una din următoarele categorii: A. gujoane.

cuiele asigurând presiunea de încleiere a tălpilor. h max: 800mm. Lungime teoretic nelimitată. dimensiuni max. Grinzi cu inimă plină ondulată. necesită rigidizări în dreptul reazemelor şi în câmp.CONSTRUCŢII DIN LEMN Inele Appel 126mm buloane 20mm Inele Schulz 80mm buloane 13mm 6. cu fibrele paralele. GRINZI CU INIMĂ PLINĂ DIN SCÂNDURI Grinzi cu inimă plină subţire din două straturi de scânduri aşezate la 45 pe direcţii alternate. Grinzi grele cu inimă plină din straturi încrucişate de scânduri. chesonate (inimi min 5cm): 460-600mm. 65X160 mm 89 . cu inimă dublă 430-440mm. sau din plăci de derivate din lemn. Tălpi din trei straturi de lemn încleiate. h curente: cu inimă simplă: 240500 mm.2. contra voalării.

îmbinări cu conectori dinţaţi din tablă subţire de oţel zincat.65 – 2.3. LEMNUL LAMELAR ÎNCLEIAT (LLI)1 Sistemul permite obţinerea de elemente structurale. h la mijloc min 1/10L. Lungimea elementelor teoretic nelimitată.5 (uscare uniformă). ferme grele. şi deci flexibile. dar de calitate omogenă şi stabil dimensional. rosturile fiind decalate min. 750. R = raza de curbură) După încleiere. 1 Lemnul lamelar încleiat a fost utilizat pentru prima dată în 1893.piscine) şi în medii agresive chimic. Unghiul dintre diagonale şi tălpi: 30-60 b a. 50 cm (v. a b c c. cu secţiuni mari. Variantă cu tălpi înclinate (ferme). cu orice dimensiuni şi forme (ca secţiune transversală şi profil longitudinal) prin suprapunerea şi lipirea de scânduri subţiri (lamele) de grosimi mici (10 .p. grinzi pentru acoperişe plate. deschidere L = 10-20 m.25 m. fermă uşoară. apoi fixate cu cuie dinspre exterior. deschidere L= 7 – 35 m. LLI este tot un material anizotrop. lamelele sunt îmbinate cap la cap cu crestături în dinţi sau tăiere oblică. diagonale: max19X60 mm. b/h max. îmbinare cu plăci de oţel introduse în fante. fără încărcări importante. Unghiul dintre diagonale şi tălpi: max. Lungimea maximă a elementelor: 15m.55 m. current 1. s max: 120 cm . h = 1/12L. la acoperirea unui auditoriu la Basel. distanţa între ferme: 0. Secţiunile pieselor: grosime maximă: 80mm. curent 15 – 25 m. curburi) fără dificultate.4/21) Fiind alcătuite din lamele cu dimensiuni transversale mici. La elementele curbe. Îmbinări prin încleiere . distanţa între ferme: curent 2. GRINZI ŞI FERME ÎN ZĂBRELE a. Poate fi utilizat eficient în medii cu umiditate mare (ex.45 mm). îmbinări cu plăci metalice ascunse intercalate între bare (conectori dinţaţi Menig). max 30X60 mm.50 m.CONSTRUCŢII DIN LEMN 6. elementele pot căpăta forme particulare (secţiuni variabile. grinzi triangulate încleiate. raza de curbură determină grosimea: a / R = 1 / 200 (a = grosime lamele. deschidere maximă: 20m. 6. înălţime la coamă h = 1/10 L. deschidere max 20m. b.4. înălţime: 30-80 cm Secţiunea pieselor: tălpi. din lemn de brad foarte dens. distanţa între ferme curent până la 5m. rezistenţa este dată de ansamblul scândurilor suprapuse iar secţiunea poate fi considerată integral activă. 2. deschideri 10 – 45 m. în Elveţia 90 . 2 a b.

00m . rosturile fiind decalate pe verticală. fiecare strat este compus din 2 lamele. SEMI-CADRU DIN LEMN LAMELAR Schemă de realizare (forma finală este indicată punctat) SECŢIUNI DE GRINZI DIN LEMN LAMELAR ÎNCLEIAT 91 . cu excepţia lamelei inferioare (pentru limitarea întinderilor pe direcţie transversală datorită lucrului lemnului).CONSTRUCŢII DIN LEMN Dimensiunile curente ale elementelor: . c) Atunci când lamelele utilizate au lăţimi mari (b>220 mm). sunt necesare nuturi de detensionare pe toată lungimea lamelelor şi pe ambele lor feţe.lăţimea secţiunii (b): 50-200mm . b) În cazul secţiunilor cu lăţime mai mare (b>220 mm).înălţimea secţiunii (h): < 2. b < 220 mm: ‘inima’ lamelelor este orientată în sus.lungimea: < 400 (limitată de posibilităţile de transport) a) Secţiune dreptunghiulară de grindă din lamele orizontale.

la tribune).CONSTRUCŢII DIN LEMN SECŢIUNI DE STÂLPI DIN LEMN LAMELAR ÎNCLEIAT GRINZI ŞI CADRE DIN LEMN LAMELAR ÎNCLEIAT DREPTE a) grindă cu înălţime constantă. 92 CURBE f) grindă cu partea inferioară curbă pentru acoperiş cu 2 pante. c) grindă cu partea inferioară dreaptă. h) cadru cu colţ curb. b) grindă cu înălţime variabilă pentru acoperiş cu o pantă. . e) semi-cadru. pentru acoperiş cu 2 pante. d) grindă frântă (de ex. g) cadru cu colţ proeminent.

obţinerea unui sistem triangulat indeformabil. Pereţii exteriori sunt astfel mai puţin solicitaţi. legând în diagonală baza căpriorului cu coama. în cazul construcţiilor din zidărie) permite. 5 m lungime.1.pe un sistem de grinzi din lemn. prin intermediul unui rebord (în cazul construcţiilor din zidărie) Asocierea în plan orizontal a căpriorilor cu grinzile de lemn ale planşeului (sau cu dala din beton. şi necesită o cantitate relativ mică de lemn. încărcările transmise de aceasta fiind preluate de pereţii exteriori. respectiv a unei ferme. având de suportat numai componenta verticală a forţelor transmise de căpriori. Stabilitatea longitudinală este asigurată prin dispunerea unor contravântuiri sub căpriori. .1. In cazul acestui sistem. atât în ceea ce priveşte scheletul. cu 2 ape. două sau patru ‘ape’ (pante). şi care suportă încărcările din învelitoare. 7. ŞARPANTE PENTRU ACOPERIŞE INCLINATE Pentru construcţiile de locuinţe (şi similare) se folosesc curent 2 sisteme de şarpante din lemn: şarpantele cu căpriori şi şarpantele cu pane. Se obţine astfel o succesiune de ferme simple. respectiv un schelet spaţial din piese de lemn (sau înlocuitori) care susţine învelitoarea şi dă forma acoperişului. odată cu realizarea planşeului. care trebuie să fie suficient de solizi pentru a putea prelua forţele înclinate din căpriori. Căpriorii sunt piese înclinate din lemn dispuse după panta acoperişului. Acestea pot fi realizate în manieră tradiţională (şarpante dulghereşeti) sau cu mijloace moderne (şarpante ‘inginereşti’). Poziţia pereţilor interiori ai construcţiei este independentă de ordinea constructivă a şarpantei. Acoperişele pot fi plate (tip terasă) sau înclinate cu una. Acoperişele înclinate pot fi cu pod (spaţiu sub învelitoare separat printr-un planşeu de restul clădirii) sau fără pod (fără planşeu de separaţie între ultimul nivel şi învelitoare).direct pe pereţii exteriori. . la un pas de 70-80 cm. este de regulă ŞARPANTA DIN LEMN. SISTEME DE ACOPERIRE PENTRU DESCHIDERI OBIŞNUITE Structura acoperişelor destinate locuinţelor sau altor clădiri similare ca deschideri. La construcţiile cu lăţimi mari. Spaţiul de sub acoperiş este liber de elemente de sprijin verticale. SISTEME DE ACOPERIRE 7. solicitaţi la compresiune). 93 . Rezemarea căpriorilor se poate face într-una din următoarele variante: . la partea superioară a fermelor (falşi tiranţi. căpriorii au cca. Şarpantele cu ferme-căpriori sunt adecvate pentru forme simple de acoperişe.1.pe o dală de beton. cât şi în ceea ce priveşte îmbinările. A. El are o concepţie foarte simplă. se prevăd legături suplimentare între căpriori.CONSTRUCŢII DIN LEMN 7. încărcările sunt transmise de căpriori direct către restul construcţiei. funcţie de poziţia termoizolaţiei: în planul planşeului spre pod (pod rece) sau în planul învelitorii (pod cald). la intervale de 70-80 cm. podul poate fi cald sau rece. având o pantă de min. ŞARPANTELE CU CĂPRIORI (FERME-CĂPRIORI) Şarpantele cu căpriori (fără pane) constituie cu siguranţă cel mai vechi sistem.300.

6. 8. Şarpantă cu căpriori. bară diagonală. 6. cu planşeu de b. cu planşeu din grinzi de lemn. căpriori. ŞARPANTĂ CU FERME-CĂPRIORI ÎN ZĂBRELE PREFABRICATE Pantă minimă: 13 . contravântuire diagonală. 7. 4. 3. talpă inferioară.9 m. contravântuire. 5. b. eclisă de coamă. contravântuire longitudinală. SECŢIUNI TRANSVERSALE PRIN ŞARPANTE TRADIŢIONALE CU FERME-CĂPRIORI a. fiecare pereche de căpriori + grinda de planşeu corespunzătoare formează o fermă. 8. Şarpantă cu căpriori. 7.CONSTRUCŢII DIN LEMN ŞARPANTĂ TRADIŢIONALĂ CU FERME-CĂPRIORI (FĂRĂ PANE) Planşeu de b. 1. şipcă de ghidaj. guseu. Distanţa uzuală între ferme: cca 100 cm (funcţie de materialul de învelitoare). 9. 5. grindă de planşeu. 4. talpă. 0 94 . 2. axonometria) 1. Căpriorii reazemă pe rebordul din beton. 2.a. eclise. Pantă 0 minimă: 30 . Îmbinări ‘inginereşti’. 3. talpă superioară. ancorare. cu rol de tirant inferior. Deschidere: 6 .a. (v. legătură superioară. căprior scurt de straşină.. talpă superioară.

sau chiar doi. ŞARPANTE CU PANE PE FERME Fermele tradiţionale (dulghereşti) sunt compuse din doi arbaletrieri şi un tirant (coardă). în condiţiile menţinerii căpriorilor la lungimi economice de 3-4 m (până la 4. acestea sunt bare înclinate dispuse pe direcţie longitudinală. 8. La alte sisteme. 7. 0 SECŢIUNI TRANSVERSALE PRIN FERME CU ARBALETRIERI a. funcţie de modul lor de rezemare. panele reazemă fie pe ferme. b. căprior. mai complexe. Sistemele cu pane permit creşterea deschiderilor acoperite. dar care nu oferă decât spaţii limitate sub acoperiş. talpă. Este o soluţie foarte simplă. Panta minimă a acoperişelor este 30 . 2. montant (pop întins). Acest tip de ferme poartă denumirea de ferme cu arbaletrieri sau ferme-macaz. ŞARPANTE CU PANE Panele sunt elemente portante orizontale care preiau încărcările din căpriori şi le transmit către restul construcţiei în diverse variante. Dacă lungimea căpriorilor impune o pană intermediară. fie pe stâlpi (popi). 4. De la caz la caz (funcţie de deschiderea construcţiei ce trebuie acoperită) şarpanta poate include şi pane intermediare. Spaţiul podului este liber de orice reazem. 4. dar de formă simetrică. În locul fermelor tradiţionale cu arbaletrieri. pana de la baza şarpantei se numeşte ‘cosoroabă’ şi reazemă direct pe peretele exterior. arbaletrier. pană de coamă. grindă de planşeu. pe pereţi sau pile de zidărie intermediare. ce formează împreună o triangulaţie stabilă. Ferma cu 1 macaz (macaz simplu).5 m.50 m. pană intermediară. Pana de la partea superioară a şarpantei se numeşte ‘pană de coamă’. 10. dacă lungimea clădirii depăşeşte . B1. Montantul (popul) este suspendat la partea sa superioară şi deci descarcă pe arbaletrieri care sunt solicitaţi în principal la compresiune şi nu la încovoiere. rezemarea panelor se poate face şi pe ferme în zăbrele. puţin costisitoare. 6. 5. contrafişă. el este susţinut de un pop (montant) suspendat (pop întins). cosoroabă. încărcarea din pană este transmisă montantului prin intermediul contrafişelor. cleste. In loc să fie preluată prin încovoierea arbaletrierului. panele reazemă direct pe pereţii de capăt (timpane) sau. 9. Imbinarea dintre pop (montant) şi tirant este denumită ‘macaz’. 3. ŞARPANTĂ TRADIŢIONALĂ CU PANE PE FERME CU ARBALETRIERI 1. Ferma cu 2 macaze (macaz dublu) 95 . La construcţiile de dimensiuni mici. Atunci când deschiderea tirantului este mare. şi care asociază pana de montant (pop).50 m). Interaxul fermelor este de cca. se folosesc contrafişe.CONSTRUCŢII DIN LEMN B.

96 . funcţie de numărul popilor în secţiunea transversală). prin intermediul unor tălpi. prin intermediul unei tălpi de distribuţie).a. care reazemă pe pane (pană de coamă. 1.CONSTRUCŢII DIN LEMN B2. poziţia pereţilor interiori portanţi trebuie corelată cu structura şarpantei.50 (5.00) m.. 3. cosoroabă. pană intermediară. In cazul planşeelor din b. căpriori şi contrafişele transversale .elemente orizontale de rigidizare transversală: cleşti. în funcţie de poziţia pereţilor portanţi. 1 Şarpantele pe scaune nu constituie o rezolvare specifică construcţiilor realizate integral din lemn. scaune. 4. ŞARPANTE CU PANE PE POPI (ŞARPANTE PE SCAUNE) 1 Popii sunt elemente de sprijin verticale izolate (stâlpi) care preiau încărcările din pane şi le transmit către restul construcţiei.50 4. pană de coamă. cosoroabă) . căprior.. pane. 3.elemente verticale: popi-scaune . în cazul rezemării pe grinzile de lemn ale planşeului sunt necesare măsuri speciale (grindă mai solidă sau rezemare pe trei grinzi consecutive ale planşeului. Şarpantele cu pane pe popi sunt numite şi ‘şarpante pe scaune’ (cu 1. . popii reazemă de regulă pe pereţii portanţi interiori (transversali sau longitudinali).elemente orizontale longitudinale: pane. 2. unde spaţiul de sub acoperiş nu este în mod necesar separat de restul spaţiului interior (posibile construcţii fără pod). Acestea formează un sistem spaţial alcătuit din: . Scaunele. Ca atare. care formează sistemul plan al şarpantei. pentru care se preferă de regulă sistemele cu ferme. grindă de planşeu În cazul construcţiilor cu planşee din lemn. 8. 5. preferabil în dreptul unor pereţi portanţi transversali sau longitudinali. dispuşi în dreptul popilor. contravântuire longitudinală. se dispun în lungul clădirii la intervale de 3. rezemarea popilor se face pe placă. 7.elemente înclinate de contravântuire longitudinală şi transversală: contrafişe ŞARPANTĂ CU PANĂ DE COAMĂ PE POPI CENTRALI (CU 1 SCAUN) Planseu cu grinzi de lemn.. Spre deosebire de construcţiile cu şarpante pe ferme. cleşte. pop.elemente înclinate: căpriori. care reazemă pe popi . Rezemarea popilor pe perete portant longitudinal. ei asigură legătura dintre popi. 6. la construcţiile cu şarpante pe scaune de regulă această separaţie există (construcţii cu pod).

Grindăjug. contravântuire longitudinală.2. cosoroabă. 97 . 3. b. Şarpantă cu un scaun. 1. 4. 3. 2. Grindă de bordaj. 8. ŞARPANTE PENTRU ACOPERIŞE PLATE (TIP TERASĂ) EXEMPLU DE ŞARPANTĂ PENTRU ACOPERIŞ PLAT Rezemare pe pereţi cu schelet 1. Talpă superioară a pretelui. 6. 2. 7. Grindă planşeu. 4. cleşte.6. căprior. Şarpantă cu 2 scaune. pop. Rigidizare. 4. 5. 7. pană intermediară. pană de coamă. căprior. pană de coamă. grindă de planşeu ŞARPANTĂ PE SCAUNE PENTRU ACOPERIŞ ÎN 4 APE 1. grindă de planşeu 7. contravântuire longitudinală.CONSTRUCŢII DIN LEMN SECŢIUNI TRANSVERSALE PRIN ŞARPANTE PE SCAUNE a.1. cleşte. 8. pană intermediară. c. pop. Şarpantă cu 3 scaune. 3. 5. cosoroabă. 5. 2.

pane. SBa = tirant. Gu = grautatea planşeului. Wg = acţiunea vântului asupra timpanului (forţa rezultantă). Pop central rezemat pe perete interior (pop comprimat). 98 . Pane intermediare rezemate pe popi. 8. Martin. Pop central (montant) susţinut de o fermă simplă (pop întins). 1987. Consum de lemn mai mic decât în cazul şarpantelor pe ferme. Rigidizarea căpriorilor de dimensiuni mari cu legături la partea superioară. Rezemarea căpriorilor cu lungimi mari pe pane intermediare şi de coamă. cu cleşti dubli. Structură simplă formată din grinzi. G0 = greutatea acoperişului. Ba = grindă. K = legătură superioară. trebuie prevăzute ferme.CONSTRUCŢII DIN LEMN ŞARPANTE PENTRU CLĂDIRI CU DESCHIDERI OBIŞNUITE . Grindă în zăbrele orizontală la nivelul legăturilor superioare. Editions Eyrolles. Pane intermediare şi pană de coamă susţinute de contrafişe (fermă înclinată). St = pop. închis pe toate laturile. 9. W0 = acţiunea vântului asupra acoperişului (forţa rezultantă). 6. 2 După Mittag. Pod fără reazeme verticale. K0 = contrafişă longitudinală. BS = arbaletrier. cu secţiune triunghiulară. Paris. 2. Structură simplă formată din grinzi. 7. 3. Pfa = pană de rigidizare. popi. Pane intermediare şi pană de coamă rezemate pe popi susţinuţi de ferme (popi întinşi). Wn = acţiunea vântului asupra pereţilor (forţa rezultantă). Forma de bază a unui acoperiş în 2 ape. Wr = contravântuire. cu rol de contravântuire a ansamblului. Pratique de la construction des bâtiments. Popii cresc stablitatea ansamblului spaţial. 4. căpriori şi contravântuiri. 5. Str = arbaletrier. căpriori şi contravântuiri. Zd = cleşte dublu. Hs = pop. R = contrafişă transversală.SCHEME CONSTRUCTIVE 2 1. Dacă nu este posibilă rezemarea popilor pe un perete interior. S = căprior. Pftr = pană portantă.

CONSTRUCŢII DIN LEMN A. ŞARPANTE CU FERME-CĂPRIORI 99 .

ŞARPANTE CU FERME-CĂPRIORI 100 .CONSTRUCŢII DIN LEMN A.

ŞARPANTE CU FERME-CĂPRIORI 101 .CONSTRUCŢII DIN LEMN A.

Imbinări cu conectori dinţaţi. Interax 0. Dimensiunile scândurilor: 45 x 150 mm.1. ŞARPANTE CU FERME-CĂPRIORI IN ZĂBRELE a) FERME PENTRU CONSTRUCŢII FĂRĂ POD SAU CU POD PIERDUT FERME UŞOARE PREFABRICATE DIN SCÂNDURI Deschideri curente: 6 . 102 .00 m.50 .CONSTRUCŢII DIN LEMN A. Prinderi mecanice.8 m. FERME UŞOARE PREFABRICATE DIN SCÂNDURI Construcţie fără pod (ferme vizibile în spaţiul interior).

Talpă superioară. Detaliu coamă. Invelitoare plăci ondulate. 8. Talpă inferioară. 11. 2.1. Şipci.50 . b. Spumă poliuretan. Prinderi mecanice. 7. 3. 6. Tencuială. b) FERME PENTRU PODURI LOCUIBILE FERME UŞOARE PREFABRICATE DIN SCÂNDURI PENTRU PODURI LOCUIBILE Deschideri curente: 6 . Placă b. 4.00 m. 1. Fante pentru circulaţia aerului. Plăci din derivate de lemn. Detaliu streaşină. Element de coamă. Scânduri de închidere a streşinii. 9. Dimensiunile scândurilor: 45 x 150 mm. închise cu grile anti-insecte.. 103 . 5.8 m. Interax 0. 10.CONSTRUCŢII DIN LEMN FERME UŞOARE PREFABRICATE DIN SCÂNDURI IMBINATE CU CUIE a.a.

10 m o singură pană intermediară este în general suficientă. In dreptul rezemării panei intermediare. Deschideri uzuale: 6-8m Secţiunile pieselor: contrafişă 65 x 165. La acest tip de ferme popii nu intervin în stabilitatea ansamblului. Până la deschideri de 9 . căpriori 65 x 65 FERMĂ CU PANE INTERMEDIARE Atunci când deschiderile cresc. Eforturile transmise de contrafişe sunt proporţionale cu înclinarea lor. tirant 65 x 165. arbaletrier 165 x 65. pană de coamă 165 x 65. arbaletrierul este susţinut de o cantrafişă. pană intermediară 165 x 65. ŞARPANTE CU PANE PE FERME CU ARBALETRIERI FERMĂ SIMPLĂ. un pop (suspendat) şi un tirant. este necesară rezemarea căpriorilor pe pane intermediare. pop 105 x 105. dar facilitează îmbinarea arbaletrierilor şi susţin tirantul spre a nu se încovoia sub greutatea proprie. pană de coamă 165 x 65. căpriori 65 x 65 104 . ŞARPANTE CU PANE B1. Ferma este compusă din 2 arbaletrieri. Deschideri uzuale: 4-5m Secţiunile pieselor: tirant 65 x 165. arbaletrier 165 x 65.CONSTRUCŢII DIN LEMN B. pop 105 x 105. Contrafişele sunt piese înclinate care pornesc de la arbaletrieri şi se îmbină pe popul central. FĂRĂ PANE INTERMEDIARE Căpriorii reazemă direct pe pana de coamă şi pe cosoroabă. Ele transmit eforturi care tind să producă coborârea popului.

Tirantul fals se înrudeşte mai curând cu contrafişa decât cu tirantul. Originalitatea sistemului permite ridicarea (sau ‘retragerea’) tirantului la 2 . Deschideri uzuale: 6 . Tirantul este alcătuit din doi cleşti care prind arbaletrierii. contrafişă reazem 165x 65. în timp ce tirantul lucrează de regulă la întindere. tirant fals 55 x 155. In unele cazuri.CONSTRUCŢII DIN LEMN FERMĂ CU PANE INTERMEDIARE ŞI TIRANT FALS Tirantul fals este o piesă orizontală care asociază cei doi arbaletrieri la nivelul rezemării panelor intermediare. cleşte scurt 2x75x105 105 . popii şi contrafişele constituind obstacole.10 m. cu condiţia ca acoperişului să nu aibă pantă foarte mare. Deschideri uzuale: .5 m deasupra cotei planşeului. aceştia se prelungesc până la nivelul cleştelui scurt cu care se îmbină. pană de coamă 165x65.cu 1 pană . pop 155x155. căpriori 65 x 65 FERMĂ CU TIRANT RIDICAT ÎIn general.10 m Secţiunile pieselor: tirant ridicat 65x165. pană de coamă 165 x 65. Aşa numitele ferme cu tirant ridicat permit utilizarea podurilor ca spaţii locuibile. arbaletrier 165x 65. Fermele cu tirant ridicat pot avea arbaletrieri continui sau întrerupţi. pană intermediară 165 x 65. La acest tip de ferme este important ca arbaletrierii să fie realizaţi dintr-o piesă unică. Deschiderile acestor ferme pot ajunge la 9 . porţiunea de pop situată sub tirantul fals se înlocuieşte cu o coardă suspendată (care lucrează la întindere). formânduse astfel un sistem triangulat. pop 105 x 105. arbaletrier 165 x 65.cu 2 pane 6-8m 8 . pană intermediară 165x 65. Popul serveşte la susţinerea tirantului fals şi poate fi prelungit până la tirant. a) FERMĂ CU TIRANT RIDICAT ŞI ARBALETRIERI CONTINUI În cazul fermelor cu arbaletrieri continui. Tirantul fals lucrează la compresiune. fermele au dezavantajul de a face dificilă circulaţia prin pod.2.8 m Secţiunile pieselor: tirant 75 x 225.

10 m Secţiunile pieselor tirant ridicat 75 x 225.cu 2 pane 0 6. contrafişă reazem 165 x 65. Deschideri uzuale: 8 m Secţiunile pieselor: tirant ridicat 75 x 225. aproape de verticală. pană intermediară 165 x 65. arbaletrier 165 x 65. contrafişe de reazem şi contrafişe de rigidizare. pop 75 x 225. un tirant în cleşte. creindu-se astfel o triangulaţie care permite preluarea forţelor din arbaletrier.CONSTRUCŢII DIN LEMN b) FERMĂ CU TIRANT RIDICAT ŞI ARBALETRIERI INTRERUPŢI In acest caz. pană de coamă 165 x 65.30 . con trafişă 165 x 65 106 . pană de coamă 165 x 65.cu 1 pană . Fermele tip Mansard se compun dintr-un pop central.8m 8 . situată la partea superioară. Deschideri uzuale: . tirant în cleşte 2 x 65 x165. con trafişă reazem 225 x 75. Contrafişele ce asigură indeformabilitatea îmbinării dintre tirant şi contrafişele de reazem. cleşte scurt 2 x 75 x 105 FERMĂ TIP MANSARD Ferma tip Mansard este o fermă cu tirant ridicat şi arbaletrier întrerupt care permite un volum locuibil mare. arbaletrier 165 x 65. 2 arbaletrieri cu pantă mică. şi alta. pană intermediară 165 x 65. con travântuiri 165 x 65. tirantul este susţinut de două contrafişe de reazem încastrate la bază în grinzile planşeului.50 m înălţime faţă de cota planşeului pentru ca mansarda să fie locuibilă. pop 75 x 225. care constituie versantul de faţadă al mansardei. Contrafişele de reazem sunt asociate cu cosoroaba prin intermediul unor cleşti scurţi. Contrafişa de reazem şi tirantul sunt asociate cu o piesă înclinată. Frângerea pantei trebuie să se situeze la min. foarte înclinată. Aceste ferme nu pot fi utilizate decât dacă panta acoperişului este de min. pot fi înlocuite cu corniere metalice. Ea cuprinde 2 zone cu înclinaţii diferite: una cu pantă mică.2. contrafişă 165 x 65.

ŞARPANTE CU PANE PE POPI (ŞARPANTE PE SCAUNE) a) ŞARPANTE PE SCAUNE CU REZEMARE PE ZIDURI PORTANTE LONGITUDINALE NODURI CARACTERISTICE A A B 107 C .CONSTRUCŢII DIN LEMN B2.

CONSTRUCŢII DIN LEMN b) ŞARPANTE PE SCAUNE CU REZEMARE PE ZIDURI PORTANTE TRANSVERSALE 108 .

Pană de coamă pe pop D.CONSTRUCŢII DIN LEMN ŞARPANTE DIN LEMN . Pană de coamă pe popul central al unei ferme cu arbaletrieri F.DETALII DETALII DE IMBINĂRI LA BAZA FERMELOR-CĂPRIORI ŞI A FERMELOR CU ARBALETRIERI A A. folosind ca rigidizare longitudinală F. cu eclise fixate cu cuie G. Pană de coamă pe pop de coamă la o fermă cu arbaletrieri E. Prag dublu D. Imbinare cu piesă de susţinere din scândură. Prag simplu posterior. Rost drept pe pană de coamă B. folosind ca rigidizare longitudinală E. Prag simplu anterior. Imbinare la jumătate-lemn fixată cu cuie C. Prag simplu posterior C. Imbinare cu piesă de susţinere din lemn ecarisat. Prag dublu. Prag simplu anterior B. cu eclise fixate D cu cuie F. Rost drept cu eclisă din scândură D. cu eclise fixate cu cuie H. cu eclise fixate cu cramG poane inelare din oţel B C E F H DETALII DE COAMĂ LA FERME-CĂPRIORI A. Rost de coamă cu eclise duble şi crampoane inelare din oţel C D E A E F B F 109 . Pană de coamă cu cleşti din scânduri C. Prag cu piesă de ranforsare din lemn dur E. Prag dublu. Rost drept cu piesă de susţinere longitudinală pe cleşti A B C D DETALII DE COAMĂ LA ŞARPANTE CU PANE A. Imbinare în furcă cu dorn de lemn B.

Îmbinare în prag cu reazem din scânduri + eclise E. Îmbinare în prag + cep C. Îmbinare în coadă de rândunică. rezistentă la întindere şi compresiune B. Îmbinare în prag + eclise din scânduri D.CONSTRUCŢII DIN LEMN DETALII DE ÎMBINARE A PANELOR INTERMEDIARE 2 3 1 4 5 6 DETALII DE IMBINARE A TIRANŢILOR SUPERIORI A. Tirant fals în cleşte cu pană de susţinere inferioară F. Grinzi longitudinale pe tirant fals în cleşte A B C D E F 110 .

Îmbinarea popului cu tirant superior în cleşte şi contrafişe orizontale H. Pop în cleşte. Rezemare ranforsată cu călcâi de lemn contra lunecării bidirecţionale D. îmbinare cu prag + buloane A B 111 C D . grindătirant şi grindă longitudinală A B C D E F G H DETALII DE REZEMARE A POPILOR A. pentru încărcări foarte mari E. Suspendare pentru încărcări mari D. Suspendare cu gujoane din oţel.CONSTRUCŢII DIN LEMN DETALII DE ÎMBINARE A POPILOR CU TIRANŢII FERMELOR A. Rezemare simplă a unui pop de margine pe talpă chertată la jumătate-lemn B. fixate cu cuie G. Imbinare uzuală pentru încărcări reduse B. Suspendare simplă. economică C. Rezemare ranforsată cu călcâi de lemn contra lunecării unidirecţionale C. Suspendare cu etrieri în U şi corniere încastrate F. Îmbinare popului cu contrafişe. Îmbinare cu eclise duble.

1.. SISTEME DE ACOPERIRE PENTRU DESCHIDERI MEDII ŞI MARI 7. raportul d/b = 5-8 Grinzi chesonate 200-2000 6-20 10-15 Grindã în zãbrele cu tãlpi de lemn si diagonale din teavã de otel 500-2000 9-30 10-15 Fermã în zãbrele fãrã pane 12002000 20-30 4-6 la interval de 600 mm Fermã în zãbrele + pane 10003000 6-20 5-7 la interval de 2-5 m Grinzi în zãbrele din lemn 15003000 40-80 8-10 la interval de 4-6 m DUPĂ ORTON.L/5. Ltd. GRINZI / FERME + ELEMENTE DE SUPRAFAŢĂ ELEMENT Grinzi din lemn lamelar SECTIUNE SI VEDERE d (mm) 180-400 L (m) 4-30 L/d 15-20 Observaþ ii distanta între grinzi: L/3 . scale and technique. Andrew. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.2.CONSTRUCŢII DIN LEMN 7. The way we built now: form. 1988 112 .2.

Andrew. Van Nostrand Reinhold (UK) Co. The way we built now: form. Ltd. 1988 113 ..CONSTRUCŢII DIN LEMN FERMĂ ÎN ZĂBRELE SCHEMA FERMEI ÎMBINĂRI CU GUJOANE+ BULOANE ÎMBINĂRI CU CUIE SCHEME DE ACOPERIRE DUPĂ ORTON. scale and technique.

1988 114 . The way we built now: form.2. raport L/h = 5-7 cadrul poate fi curbat si cu sectiune variabilã. scale and technique.2.. Van Nostrand Reinhold (UK) Co. plan rectangular sau circular DUPĂ ORTON.CONSTRUCŢII DIN LEMN 7. Andrew. Ltd. Grindã si stâlpi din lemn lamelar 4-30 18-22 cadrul nu este rigid în planul sãu. dar rezultã mai scump. asa încât sunt necesare contravântuiri verticale Cadru portal cu sectiune chesonatã 9-45 20-40 distanta între cadre cca. 4-6 m. raportul L/h = 5-7 forma arcelor apropiatã de curba funicular în cazul unor încãrcãri importante. 4-6 m Arce din lemn lamelar 15-100 30-50 lungimea maximã convenabilã pentru transport: 15-25 m. CADRE ELEMENT Cadru rigid din lemn lamelar SECTIUNE SI PLAN L (m) 12-35 L/d 30-50 Observatii distanta între cadre cca.

LEGĂTURĂ LA FUNDAŢIE 115 . ÎMBINARE LA ‘CHEIE’ Variantă de cadru-portal realizat din elemente distincte îmbinarea elementelor componente B.CONSTRUCŢII DIN LEMN CADRE DIN LEMN LAMELAR A.

CONSTRUCŢII DIN LEMN CADRE DIN LEMN LAMELAR VARIANTE DE REALIZARE A LEGĂTURII LA FUNDAŢIE PENTRU CADRE (ARCE) CU DIFERITE SECŢIUNI VARIANTE DE REALIZARE A LEGĂTURILOR DINTRE CADRELE TRANSVERSALE ŞI ELEMENTELE DE RIGIDIZARE LONGITUDINALĂ 116 .

SUPRAFAŢE CONTINUI SUPRAFEŢE CONTINUI ELEMENT SECTIUNE SI PLAN L(m) Suprafete cutate. creind forme de 'diamant' în proiectia în plan Retea rectangularã cu dublã curburã (paraboloid hiperbolic) retea acoperitã cu panouri de placaj. raport L/d = 60-80 Suprafata cilindricã din arce lamelare 15-25 5-7 Retea rectangularã cu dublã curburã (paraboloid hiperbolic) Cupolã reticularã 12-80 5-10 12-80 5-7 elementele retelei sunt flexibile pentru a permite curbarea. panouri plane în 2 straturi Paraboloid hiperbolic. forma urmãres te pe cît posibil curba funicular din greutatea proprie 117 . raportul L/d = 60-80 L/h Observatii 12-30 2-8 4-8 9-30 necesitã grinzi de bordaj. linii radiale sau lamele curbe. suprafata din 3 straturi de placaj Boltã cilindricã.CONSTRUCŢII DIN LEMN 7. grosime panou = 75200 mm necesitã grinzi de bordaj. raportul w/h = 2-4 simplu de construit. frecvent utilizatã cu tiranti de otel la bazã 12-35 2-6 Cupolã din lemn lamelar încleiat 12-100 5-7 de regulã proiectia în plan evidentiazã retele tridirectionale. suprafaþ din 3 ã straturi de placaj Acoperis piramidal 9-20 8-15 raportul w/d = 20-30.3.2. legãturi semirigide sau cu cuie de regulã elemente lamelare dispuse pe 2 directii paralele intersectate.

CONSTRUCŢII DIN LEMN REŢEA TRIDIRECŢIONALĂ DE GRINZI DIN LEMN LAMELAR Îmbinare cu piesele metalice ascunse (“în inimă”) SUPRAFEŢE CONTINUI DIN SCÂNDURI + NERVURI nervuri ortogonale în 2 straturi suprapuse + un strat de scânduri dispuse diagonal nervuri ortogonale în 2 straturi suprapuse + 2 straturi de scânduri încrucişate dispuse diagonal nervuri ortogonale în 4 straturi suprapuse + un strat de scânduri dispuse diagonal Variantă cu nervuri coplanare 118 .

PEREŢI PORTANŢI CU SCHELET (montanţi la 60 – 90) 119 .IMAGINI ÎN CURSUL EXECUŢIEI A. EXEMPLE DE CONSTRUCŢII DIN LEMN CONSTRUCŢII CU SCHELET .CONSTRUCŢII DIN LEMN 8.4 m) B. SISTEM CU STÂLPI ŞI GRINZI (stâlpi la 3 .

4. stâlp din lemn de pin. FRANŢA Arhitectura: Roland Schweitzer (Technique & Architecture 404. plafon plăci Heraklith. termoizolaţie. scânduri lemn de pin 22 mm. barieră ploaie SECŢIUNE VERTICALĂ ŞI PLAN PLANŞEU. plăci din derivate lemnoase 16 mm. grindă cu secţiune compusă. 5.a. plăci ipsos 13 mm. octombrie-noiembrie 1992) SECŢIUNE PRIN FAŢADĂ 1. 9.CHÂLONS-SURMARNE. 10. placă b. plăci din derivate lemnoase 22 mm. 2. 60 mm. 3. 8. ÎN DREPTUL UNUI STÂLP EXTERIOR SECŢIUNE PRIN PLANŞEU ÎN DREPTUL UNUI STÂLP INTERIOR 120 .CONSTRUCŢII DIN LEMN DIRECŢIA REGIONALĂ A AGRICULTURII ŞI PĂDURILOR . 7. 11. barieră de vapori. şipci suport. 6.

piesă metalică fixare stâlp. 9 . 5 . 15 . 13 .fîşie placaj bachelitizat.plintă 1 x 10 cm.CONSTRUCŢII DIN LEMN ATELIERE PENTRU ARTIŞTI . 6 .3x15 cm.panou placaj bachelitizat. Franţa Arhitectura: Yann Brunel (Technique & Architecture 404. 3 . 18 . octombrie-noiembrie 1992) Structură cu stâlpi şi grinzi din lemn lamellar. 2 . 12 .Paris. 7 .soclu beton 30 x 30 x 10 cm. 17 .baghetă protecţie. 8 . 4 . Tramă: 2. 121 . 16 buloane. 19 .panou placaj bachelitizat fixat cu şuruburi.planşeu lemn 7.85m. înălţime de nivel : 3m Îmbinări cu buloane din oţel inox 1 .cabluri electrice. 10 .şorţ tablă inox. 14 .termoizolaţie 10 cm.grindă lemn lamelar 20 x 20 cm.şapă beton 5 cm.riglă de lemn 6 x 10 cm.stâlp lemn lamelar 20 x 20 cm.85X2.izolaţie fonică 3 cm. 11 .montant lemn 8 x 10 cm.placă suport stâlp.

octombrie-noiembrie 1992) 1 . 6 . 4 . 9 . 2 .CONSTRUCŢII DIN LEMN ANSAMBLU LOCUINŢE (HLM) / CLAYES-SUR-BOIS. 8 . FRANŢA Arhitectura: Dominique Cordesse (Technique & Architecture 404.barieră ploaie.fonoizolaţie.plăci din derivate lemnoase 13 mm. 122 .placare scânduri.şipci.placare interioară.grinzi de lemn. 3 .schelet lemn + vată de sticlă. 5 . 10 .contraplacaj. 7 .contraplacaj.

3. 4. cuprinzând: ramă. Termoizolaţia. stâlp beton grindă principală din lemn lamellar grindă secundară grindă de faţadă (120 X 240 mm) panou de faţadă prefabricat + termoizolaţie şi placare interioare montate pe şantier 7. placare exterioară. 6. cu înălţime de până la 2 etaje. T. 5. Construire en Bois 2. astereală. 1994) Faţade din panouri prefabruicate.CONSTRUCŢII DIN LEMN CLUB ŞI MANEJ / Ecublens. bariera de vapori şi placarea interioară sunt adăugate pe şantier. Presses Polytechniques et Universitaires Romandes. perete exterior (186 mm) placare interioară cu scânduri orizontale (22 mm) barieră de vapori termoizolaţie ( 80 mm) astereală scânduri diagonale ( 22 mm ) strat aer ventilat/şipci verticale (40 mm) placare exterioară cu scânduri orizontale lambă şi uluc. Lausanne. 1. Herzog. Voiz. Natter. M. lamele mobile din lemn (parasolare) 8. geluite şi impregnate în autoclavă (22 mm) 2. Elveţia (1984) Arhitectura: Atelier Cube. acoperitor de rost 123 . Lausanne(J.

Gerhard Prętre (Technique & Architecture 404.geam termoizolant 124 . Heinrich Delego. 9 .placare cu scânduri. Elveţia Arhitectura: Meinrad Morger.termoizolaţie 150 mm.CONSTRUCŢII DIN LEMN GRĂDINIŢĂ DE COPII . 8 .grindă principală. octombrie-noiembrie 1992) 1 . 6 .contraplacaj 21 mm. 11 .învelitoare.termoizolaţie 120 mm.contraplacaj 16 mm.grindă secundară.barieră ploaie.spaţiu ventilare 24 mm. 3 . 7 .fantă ventilare cu grilă.CONSTRUCŢIE PROVIZORIE / Bâle. 5 . 12 . 13 . 4 . 2 . 10 plăci din derivate lemnoase 16 mm.

Panourile au fost astfel concepute încât să poată fi manevrate de 2 oameni. scale and techniqe. 125 . prin montarea de subansambluri şi elemente prefabricate.5 mm grosime. Arhitectura şi structura: TRADA (Orton. panouri de faţadă sunt asociate între ele cu cuie. The way we built now: form. Van Nostrand Reinhold (UK) Co. la colţuri fiind utilizate buloane.CONSTRUCŢII DIN LEMN TRADA OFFICES / High Wycombe. fixat cu cuie + încleiere pe rame din lemn moale 50x75 mm. Toate panourile folosesc placaj de 9.Ltd. 1988) VEDERE PARŢIALĂ A FAŢADEI NORD-EST Concepţia clădirii permite execuţia rapidă. în timp ce pentru punerea în poziţie a componentelor scheletului din lemn tare (stâlpi şi grinzi) este necesară o macara. Rosturile dintre panourile de faţadă sunt acoperite la exterior cu baghete verticale din lemn moale. England (1976) Clădire de birouri cu 3 nivele: parter din zidărie + 2 etaje cu structură din lemn. Andrew.

pentru aceeaşi deschidere. Panourile de faţadă preiau restul încărcărilor gravitaţionale. şi prin suplimentarea placării rezistente la foc. 126 . prin majorarea secţiunilor de stâlpi şi grinzi. la interior. ca şi utilizarea unui lemn tare cu modul de elasticitate mai mare decît al lemnului moale. au înălţime dublă faţă de o grindă din oţel. integrate faţadei lungi. mai vulnerabile dar mai puţin încărcate. panourile de faţadă. deşi. din lemn lamelar sau din oţel. La proiectarea planşeelor de lemn. Grinzile secundare din lemn tare utilizate în acest caz pot fi mai ieftine ca grinzile chesonate. în zona centrală a clădirii. stâlpii şi grinzile principale au secţiuni mari şi protecţia lor antifoc se bazează pe carbonizarea superficială. Rezistenţa la foc cerută a fost 30’ (o rezistenţă de o oră ar fi fost obţinută uşor. ca atare sunt necesare îmbinări simple între stâlpi şi grinzi (noduri articulate). Stâlpii şi grinzile de pe linia mediană preiau numai încărcări gravitaţionale. la pereţi şi planşee). Această rezolvare permite un spaţiu interior liber şi constituie o bună strategie contra focului. au contraplacajul şi ramele protejate de termoizolaţia din vată minerală şi de plăcile fibrolemnoase de la interior. pe un şir de stâlpi şi grinzi din lemn tare.CONSTRUCŢII DIN LEMN TRADA OFFICES / High Wycombe. (un modul de elasticitate cu 60% mai mare permite o majorare a deschiderilor cu 25%). precum şi solicitările din acţiuni orizontale (vînt). Grinzile chesonate de faţadă sunt fixate cu cuie de panourile de faţadă înferioare şi sunt acoperite la exterior cu un bandou orizontal din scânduri fălţuite. England (1976) VEDERE AXONOMETRICĂ DINSPRE EST PLANUL PRIMULUI NIVEL Grinzile planşeului primului nivel şi ale celui de acoperiş (nervuri dese din lemn tare) reazemă pe grinzi chesonate. rigiditatea cerută (limitarea deformabilităţii) determină frecvent dimensiunile grinzilor secundare. şi.

k) fundaţii din beton 600x300 mm. d) termoizolaţie. g) nervuri de planşeu 75x300 mm din lemn tare. h) contraplacaj 16 mm.F.CONSTRUCŢII DIN LEMN TRADA OFFICES / High Wycombe. la 400 mm interax.SUD VEDERE PARŢIALĂ A FAŢADEI SUD-VEST REZOLVARE CURENTĂ FAŢADĂ + FEREASTRĂ a) placare cu scânduri orizontale fălţuite 19 mm. la 400 mm interax. i) grindă chesonată 600 mm. 127 . O barieră de vapori din polietilenă este prevăzută la faţa interioară a peretelui exterior pentru a preveni condensul în interiorul peretelui. fenomen care ar reduce capacitatea de izolare termică şi ar putea conduce la un conţinut crescut de umiditate în piesele de lemn. SECŢIUNE PRIN PERETE EXTERIOR . j) grindă din lemn tare 100x280 mm. c) nervuri planşeu de acoperiş 63x300 mm din lemn tare. f) termoizolaţie vată minerală 75 mm + barieră de vapori din polietilenă 65 m + P. fixat pe rame din lemn moale 50x75 mm.L de densitate medie 6 mm.5 mm. England (1976) Concepţia de detaliu a avut în vedere posibilitatea ‘lucrului’ liber al lemnului funcţie de variaţiile de umiditate. e) spaţiu pentru trasee electrice peste tavan din scânduri. b) contraplacaj colorat 9.

CONSTRUCŢII DIN LEMN CLĂDIRE DE BIROURI PENTRU PROFESIUNI LIBERALE / Waterloo. Belgia Arhitectura. SPRL (Technique & Architecture 404. octombrie-noiembrie 1992) plan şarpantă secţiune transversală secţiune longitudinală 128 . Samyn et Associes.

Tramă 3. Stabilitatea la acţiuni orizontale este asigurată pe 3 din faţade cu contravîntuiri diagonale din bare de oţel (pe fiecare faţadă. Andrew. pe 2 nivele. acest tip de structură are un comportament favorabil în zone seismice: lemnul este uşor. S. stâlpi: 150x150 mm. Papp and Associates (Orton. Pe cea de a 4a faţadă (NE) construcţia exterioară din zidărie asigură rigiditatea necesară. 129 . Planşeul de acoperiş acţionează ca diafragmă orizontală. Timp de execuţie (pentru 2 clădiri): 12 luni. The way we built now: form. Scheletul tridimensional din lemn este permanent vizibil. grinzi curente: 150x250 mm. Cu condiţia ca toate elementele să fie asociate în mod corespunzător între ele.CONSTRUCŢII DIN LEMN MARIN TENNIS CLUB / San Raphael.00m.exterior. scale and techniqe. retras faţă de perimetrul structurii.Ltd. are o bună rezistenţă la şoc. Vitraj pe 2 nivele cu profile din lemn. structură cu stâlpi şi grinzi din lemn. 1988) PLAN PARTER VEDERE AXONOMETRICĂ DINSPRE VEST Structura. asociind toţi stâlpii şi asigurînd conlucrarea de ansamblu. California. SUA (1974) Construcţie cu 2 nivele (parter şi supantă). iar îmbinările sunt capabile să absoarbă deformaţii substanţiale ramînînd totuşi intacte. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.00x3. traveile de capăt sunt rigidizate). totodată permite o trecere gradată interior . Arhitectura: Backen. Închideri. Arrigoni and Ross Structura: J. participînd la imaginea interioară şi constituind ‘principiul ordonator’ al clădirii.

e) Strat de bitum + pietriş.CONSTRUCŢII DIN LEMN MARIN TENNIS CLUB / San Raphael. g) Membrană impermeabilă. California. b) Grindă de bordaj. i) Opritor de pietriş 130 . SUA (1974) VEDERE TERASĂ FAŢADA SUD-VEST VEDERE ÎN LUNGUL FAŢADEI SUD-VEST IMAGINE INTERIOARĂ DETALIU ACOPERIŞ a) Stâlp de lemn. d) Podină din scânduri cu lambă şi uluc. f) Termoizolaţie rigidă. h) Plăci contraplacaj. c) Pazie din lemn de cedru.

Germania Arhitectura: Archis (Technique & Architecture 404. îmbinate articulat. octombrie-noiembrie 1992) Structură de acoperire cu perechi de grinzi înclinate din lemn lamellar (18 m ) deschidere associate la coamă cu piese metalice aparente. Rheinstetten-Forchheimer. grinzile sunt subântinse cu tiranţi metalici şi contrafişe ce preiau o parte din încărcările grinzii.CONSTRUCŢII DIN LEMN MAGAZIN ŞI EXPOZIŢIE. 131 .

1. MAGAZIN ŞI BIROURI / Hergatz Germania Arhitectura: Karl Baumschlager.hală expunere: 2.a.CONSTRUCŢII DIN LEMN DEPOZIT. Dietmar Eberle.birouri structură din cadre de lemn lamelar prefabricate rezemate pe subasment din b. depozitare: structură beton armat secţiune longitudinală. octombrie – noiembrie 1996) plan nivel superior.depozit: 3. 132 . expunere: schelet de lemn plan nivel inferior. (Technique & Architecture 428. închiderile au schelet propriu.

Hubner (Detail nr.CONSTRUCŢII DIN LEMN SALĂ DE SPORT / Heppenheim. 1/1997) Structură de acoperire din cadre de lemn lamellar. 133 . Germania Arhitectura: P.

The way we built now: form. 1988) VEDERE DINSPRE VEST PLAN PARTER 134 . scale and techniqe.Ltd.CONSTRUCŢII DIN LEMN ST. Henley-on-Thames. ANNE’S CHURCH / Fawley Court. Arhitectura: W. England (1972) Biserică cu structura din cadre de lemn lamelar. Andrew. Van Nostrand Reinhold (UK) Co. Crabtree and Jarosz Structura: Taylor Whalley and Spyra / Rainham Timber Engineering (Orton.

Comportament structural. Peste cadre sunt dispuse scânduri cu lambă şi uluc de 64 mm grosime. cu excepţia cadrului terminal de pe linia de joncţiune. Elementele înclinate din ‘pachetul’ de est au 120x918 mm. Construcţia a fost executată în 18 luni. fapt mai puţin semnificativ în cazul pantelor foarte mari. iar înălţimea lor la mijlocul deschiderii variază de la 324 mm la 918 mm. peste astereală este aşezatăi învelitoarea din tablă de cupru. ANNE’S CHURCH / Fawley Court. Henley-on-Thames. s-a considerat mai convenabilă fixarea unor contravîntuiri diagonale la extremităţile fiecărei unităţi structurale. unde ambele coame înclinate ating înălţimea lor maximă. Pentru pereţii interiori şi exteriori a fost folosită zidărie de cărămidă. iar elementele înclinate din lemn lamelar au secţiunea redusă în aceste zone. Cadrele sunt articulate la baze şi la vîrf. Toate cadrele din ‘pachetul’ de vest sunt diferite între ele: elementele înclinate au lăţimea de 120 mm. care are 150x620 mm. cu contravîntuiri diagonale la capetele fiecăruia dintre ‘pachete’. în centrul navei bisericii. cele 2 plane ale acoperişului s-ar putea comporta ca plăci cutate dacă scândurile ar fi asociate în lungul rosturilor lor.89 m. dar. elementele liniare sunt în general mai puţin eficiente decât cele curbe. în cazul de faţă. 135 . Din punct de vedere structural. England (1972 VEDERE INTERIOARĂ CĂTRE EST Corpul principal este constituit din 2 şiruri de cadre din lemn lamelar în formă de A cu înălţimi ce cresc spre centrul bisericii. dar mult mai ieftine. Deschiderea cadrului cu înălţimea mai mică este 18. aparente la interior. Cadrele A se comportă ca arce triplu articulate în preluarea încărcărilor gravitaţionale. La acţiuni orizontale.CONSTRUCŢII DIN LEMN ST. Cele 2 ‘pachete’ de cadre A constituie entităţi structurale separate. ele se întâlnesc pe o linie.

Henley-on-Thames. i) plăci oţel + buloane. h) contravîntuire din lemn. VEDERE ŞI PLAN. 136 . fixat cu buloane de elementul din lemn şi de soclul din beton. a) element înclinat din lemn lamelar. g) scânduri. England (1972) VEDERE AXONOMETRICĂ DINSPRE VEST SECŢIUNE VERTICALĂ PRINTR-UN CADRU DE LEMN LAMELAR. j) îmbinare cu sferă de oţel (articulaţie tip ‘nucă’) + buloane. f) element de coamă. k) placă oţel fixată cu buloane de elementul din lemn lamelar. NODURI CARACTERISTICE. e) tijă din oţel. b) conier de ancorare.CONSTRUCŢII DIN LEMN ST. c) şapă mortar. d) plăci oţel + buloane. ANNE’S CHURCH / Fawley Court. ÎMBINAREA DINTRE UN ELEMENT DE CADRU ŞI CONTRAVÂNTUIRI.

5 m. Belgia Arhitectură: Samyn et Associes Suprafaţă ovoidală din două reţele associate. Închidere cu sticlă pirolizată. capabilă să împiedice supraâncălzirea.CONSTRUCŢII DIN LEMN PEPINIERĂ / Marche-en-Flamenne. 137 . Dimensiuni în plan. înălţime: 12. 43 X 27 m .

în 4 straturi suprapuse încrucişat.CONSTRUCŢII DIN LEMN PAVILION EXPOZIŢIONAL / Nara. 138 . Kibayashi Suprafaţă cu dublă curbură din reţea de nervuri 4 X 7 cm cu ochiuri de 50 X 50 cm. Japonia Arhitectura: M.

scale and techniqe. IN FUNDAL.CONSTRUCŢII DIN LEMN BUNDESGARTENSCHAU LATTICE SHELL / Mannheim. d) şaibe resort (Grower) 3 x35 mm. e) şaibă resort (Grower) 1 x 35 mm 139 . The way we built now: form. ACOPERIREA RESTAURANTULUI.Ltd. Spah (Orton. Mutschler and Partner Consultant structură acoperire: Frei Otto Structura de acoperire: Ove Arup and Partners Infrastructura: H. Andrew. PARŢIAL RIDICATĂ. 1988) IMAGINE AERIANĂ VEDERE A STRUCTURII DE ACOPERIRE PESTE SPAŢIUL PRINCIPAL. Van Nostrand Reinhold (UK) Co. DETALIU DE NOD STANDARD a) şipcă lemn 50x50 mm. Germany (1975) Sistem de scoperire cu suprafaţă continuă reticulară din lemn şi infrastructură din beton. Arhitectura: C. b) bară filetată 8 mm. c) şaibă 55 mm.

astfel. cricuri hidraulice şi motostivuitoare . cu o deschidere est-vest de cca 50 m. care acoperă o deschidere modestă. respectiv forma este aleasă astfel încât în cadrul structurii să nu apară momente încovoietoare sub greutatea proprie sau sub alte încărcări uniform distribuite. a fost necesară o reţea triplă pentru a asigura suficientă rigiditate la încovoiere. totodată. Această procedură de ridicare a fost posibilă datorită flexibilităţii şipcilor şi îmbinărilor articulate dintre şipcile pe 2 direcţii permitând rotirea lor relativă în planul propriu. VEDERE INTERIOARĂ Cel mai interesant aspect al unei astfel de structuri este capacitatea sa de a lua o formă liberă peste aproape orice compoziţie de plan şi. Cele 2 spaţii principale sunt legate printr-un hol central cu 3 ramificaţii ce conduc spre exterior. acoperişul are forma unei reţele plane cu ochiuri pătrate. necesară pentru a asigura o rigiditate suficientă la încovoiere. Planul cuprinde spaţii diverse. g) grindă de bordaj din lemn lamelar pe stâlpi de oţel. Sub nivelul principal există o amplă infrastructură din beton care include depozite. cu o deschidere est-vest de cca 60 m. şi un restaurant în partea de est. plecând de la o reţea plană din şipci drepte. în zonele unde curbura este nulă (şi deci apar eforturi axiale mari).CONSTRUCŢII DIN LEMN BUNDESGARTENSCHAU LATTICE SHELL / Mannheim. fiecare ochi de reţea iniţial pătrat se poate deforma diferenţiat. 140 . structura acoperă un spaţiu cu dimensiuni în plan de cca 60 m pe ambele direcţii. Sistemul este conceput ca ‘funicular’. luând forma diverselor paralelograme din cadrul suprafeţei finale cu dublă curbură. O reţea simplă constă din 2 straturi de şipci suprapuse încrucişat. f) soclu din beton (linie plină). h) grindă circulară pe stâlpi din oţel. i) bordaj cu cabluri. în rest majoritatea suprafeţei acoperişului este realizată dintr-o reţea dublă.una din cele mai ieftine soluţii de a pune în operă o structură de acoperire cu deschideri mari. În cazul de faţă. de a fi ridicată la forma finală in situ. grătarul de lemn a fost ridicat de jos şi pus în poziţie folosindu-se eşafodaje. individualizate. Inainte de ridicare. în zone concave. Reţeaua simplă a fost utilizată pentru zona convexă cu curbură mare. dar construcţia capătă un caracter unitar datorită structurii de acoperire. În condiţiile unei greutăţi reduse. Germany (1975) Complexul include un spaţiu polifuncţional în partea de vest. utilaje şi spaţii auxiliare. j) arcuri din lemn lamellar Acoperişul are o formă cu dublă curbură şi este alcătuit dintr-un grătar uşor din şipci de lemn de 50x50 dispuse pe 2 direcţii într-o reţea cu ochiuri de 500x500 mm.

conform detaliului de nod standard. de 60 mm grosime. DETALIU IN ZONA BORDAJULUI CU SOCLU DE BETON k) piese de blocaj.25 m interax.25 m interax. Germany (1975) Pe majoritatea conturului reţeaua este bordată de o scândură din contraplacaj aşezată pe suporţi din oţel la 1. n) scândură groasă din contraplacaj fixată pe plăci din oţel cu buloane 8 mm. q) baghetă de fixare a pânzei de acoperire. la parte inferioară fixaţi cu buloane pe un soclu din beton. rezemată pe stâlpi din oţel. 141 . p) şipci de reţea fixate de scândura de bordaj cu buloane 10 mm. la 4. In alte zone de margine. l) 2 cabluri x 6 mm diametru din câte 19 fire răsucite.CONSTRUCŢII DIN LEMN BUNDESGARTENSCHAU LATTICE SHELL / Mannheim.5 m interax. m) piese de blocaj asigurate cu 3 buloane 8 mm. stâplii sunt înclinaţi spre interior pe direcţia forţelor din reţea. reţeaua este susţinută de o grindă înaltă din lemn lamelar. o) reazeme din oţel la 1. pe direcţie diagonală faţă de ochiurile reţelei.

CONSTRUCŢII DIN LEMN BUNDESGARTENSCHAU LATTICE SHELL / Mannheim. 142 . Germany (1975) În zona terasei restaurantului. s) cabluri de bordaj 2 x 30 mm diametru. v) stâlp din ţeavă rotundă de oţel 300 mm diametru. fiecare tensionat la peste 6 t. dispuse parabolic ceea înseamnă că forţele din şipci sunt oarecum uniforme. t) cablu întinzător 15 mm diametru. a fost realizat un bordaj cu cabluri: 2 cabluri. totuşi un bordaj din contraplacaj asigură oarecare rigiditate la încovoiere. BORDAJ CU CABLURI ÎN ZONA RESTAURANTULUI r) scânduri de bordaj din contraplacaj (2 x 36 mm grosime) care prind între ele marginea reţelei. u) arc din contraplacaj.

calculele bazate pe această machetă au condus la definirea geometrică exactă a formei ‘funicularului’ acoperişului sub încărcarea proprie. furnizată în suluri şi fixată de baghetele din lemn. reţeaua a fost întinsă pe eşafodaj. este imediat etanşată cu un film de pvc aplicat sub formă lichidă. servind ca verificare a valabilităţii modelului matematic. sub orice fel de încărcări. Germany (1975) Construcţia are la origine studiile efectuate pe o machetă la scară mică. Materialul de învelitoare este o plasă de poliester îmbrăcată cu pvc. Cu toate că au fost necesare studii preliminare pentru stabilirea valorilor de calcul. inclusiv realizarea infrastructurii. a fost realizată o modelare matematică menită să simuleze cât mai aproape de realitate comportarea reţelei în toate aspectele sale de detaliu. În final. Altă machetă a fost realizată la scară. în paralel. materialul este asigurat cu cu benzi din oţel galvanizat şi şuruburi. întregul acoperiş a fost proiectat şi executat în 18 luni. La margini. folosind principiul echilibrului. Execuţia a durat 16 luni. cu mare precizie. pentru a reproduce caracteristicile structurale majore.CONSTRUCŢII DIN LEMN BUNDESGARTENSCHAU LATTICE SHELL / Mannheim. VEDERE DE ANSAMBLU DINSPRE EST 143 . s-a realizat o testare sub încărcare a structurii terminate. cu agrafe din oţel galvanizat de 26 mm lungime. ridicată şi acoperită în cca 7 luni. Acolo unde pânza este perforată.

Paris. Evelyn Carola. scale and technique. Presses Polytechniques et Universitaires Romandes. Hoepli. A. a cura di. Budapest. 1990. realiser. Tehnica. M..G. Lausanne. JOURNAL DE LA CONSTRUCTION nr.. GOTZ K-H. GAUZIN-MULLER D. Lignum. 5/1995. Elementi di tecnica delle costruzioni. M.. Holzhausbau (1930) / ZORGNO. 1981.Concevoir et Construire). Cser Kiado. LUPU.Zidarie si lemn..Trisciuolo). *** Amerikai Csaladi Haz Epitese-Faszerkezettel. 6/1995.. Paris. 35/1994. 11/1996. 1994. Andrew. 1999. 5/1990. Renée. HOOR D. Materiale pentru constructii si finisaje.. 1988. Michel.7/1998.. Proiectarea detaliilor de constructii. Lignum. GAVARINI. Ed. Dorian. MOHLER K. Construction 1 . HARDT. IAIM. Zurich. EPFL-DA-ITB Chaire d'Architecture et Construction. 3/1995. 9/1996. HERZOG. HARDT. 6/1996. Editions du Moniteur. Bucuresti. The way we built now: form. Presses Polytechniques et Universitaires Romandes. Paris 1991. SMIGELSCHI. Paris TECHNIQUE & ARCHITECTURE 404. Paris. DETAIL nr. J. numéro hors série sept. 1996. octombrie-noiembrie 1992 TECHNIQUE & ARCHITECTURE 428. CNDB. NATTERER. D... Presses Polytechniques et Universitaires Romandes. K. T. 1988. 12/1996. Les systemes constructifs en bois. Bucuresti. Konrad. ORTON. PRACHT. Constructii 1 . NATTERER J. si colectiv. concevoir.. Costruzioni. CNDB. 1992. Bucuresti. A. 9/1996 SÉQUENCES BOIS nr. 2001. 15/1997. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.1996. Zehn argumente fur den Holzbau. Bâtir. BEOLCHINI G. VITTONE. C. Construire en Bois 2. 1991.CONSTRUCŢII DIN LEMN Bibliografie FRISCH. VOLZ. Milano. Costruzioni in legno technica e forma. Lausanne. octombrie-noiembrie 1996 144 . Charpentes (Coll. M. D. 10/1996. 1/1997 DÉTAILS BOIS nr. Lausanne. WACHSMANN.Ltd. Periodice: BULLETIN BOIS nr. 1988. Zurich.. 7/1995. Manuel de la construction. 16/1997. choisir.. MATANA. Milano.Le bois. 8/1995. IAIM. 1996. Editions du Moniteur. TSCHUMI. Guerini Studio. M. Syros-Alternatives.germana M. 1973. HARDT. MATTEOLI G.C. Construire en bois.. Le bois dans la construction. Lausanne. 13/1996. 1989-90. (Traducere din lb.

CARACTERISTICI TEHNICE / 2 2. PROTECŢIA CONTRA UMIDITĂŢII / 43 4. SISTEME DE ACOPERIRE PENTRU DESCHIDERI OBIŞNUITE / 93 7.3. CONTROLUL DEFORMĂRII LEMNULUI / 48 4.3.3.4. GENERALITĂŢI / 1 1. SISTEME CONSTRUCTIVE / 7 2.2.3. ELEMENTE STRUCTURALE COMPUSE / 88 6. EXEMPLE DE CONSTRUCŢII DIN LEMN / 119 BIBLIOGRAFIE / 144 145 . SISTEME DE ACOPERIRE / 93 7. EXEMPLE DE ÎMBINĂRI / 30 3.1. ÎMBINĂRI TRADIŢIONALE ŞI MODERNE / 21 3.2.1. PRINCIPII DE PROIECTARE A CONSTRUCŢIILOR DIN LEMN / 39 4. ÎNCHIDERILE / 51 5.1. PROTECŢIA PIESELOR METALICE DE ÎMBINARE / 38 4.2. PREVENIREA STRIVIRILOR LOCALE / 49 5. PIESE DE LEGĂTURĂ / 21 3.1.2. PANOURI PREFABRICATE / 57 5.1. SISTEME DE ACOPERIRE PENTRU DESCHIDERI MEDII ŞI MARI / 112 8. EXEMPLE DE ALCĂTUIRI .4.4.2. SISTEME CONSTRUCTIVE CU PEREŢI PORTANŢI / 13 3.DETALII CARACTERISTICE / 60 6.1. LEMNUL LAMELAR ÎNCLEIAT / 90 7. SISTEME CONSTRUCTIVE CU STÂLPI ŞI GRINZI / 8 2.1. GRINZI CU INIMA PLINĂ DIN SCÂNDURI / 89 6. LEMNUL DE CONSTRUCŢII / 1 1.CONSTRUCŢII DIN LEMN CUPRINS 1. GRINZI ŞI FERME ÎN ZĂBRELE / 90 6.2. ALCĂTUIREA PRINCIPALELOR SUBANSAMBLURI / 51 5.2. CONCEPŢIA STRUCTURII PORTANTE / 39 4. COMPARTIMENTĂRILE / 57 5. GRINZI CU INIMA PLINĂ DIN ELEMENTE MASIVE SUPRAPUSE / 88 6. ÎMBINAREA PIESELOR DIN LEMN / 21 3.4.