You are on page 1of 9

Ordinea haosului...

Consideraþii asupra
FRACTALILOR

babel
Ciprian Ileanã, Ioana-Maria Ileanã
Teoria fractalilor ºi cea a haosului se numãrã printre cele mai intersante ºi
mai noi ramuri ale matematicii. Cu o istorie relativ recentã (aproximativ 50-60
de ani) ele s-au impus repede în lumea ºtiinþei, având aplicaþii în aproape
toate domeniile, de la informaticã pânã la geografie, economie, statisticã etc.

În acest articol veþi putea citi o introducere în teoria frac- Mare parte din interesul de care se bucurã fractalii este
talilor ºi a haosului; aceasta este urmatã de o prezentare a datorat faptului cã matematica s-a reîntors la lumea ma-
celor mai celebri fractali, printre care se regãsesc triunghiul croscopicã, la lumea palpabilã pe care o putem vedea cu
lui Sierpinski, garnitura lui Sierpinski, covorul lui Sierpin- toþii, lãsând la o parte universul alambicat al tabelelor pline
ski, curba lui Peano de umplere a spaþiului, seriile Mandel- de cifre ºi litere greceºti ºi al acceleratoarelor de particule.
brot ºi seriile Julia. Va fi explicatã noþiunea de dimensiune Istoria în sine a fractalilor nu este lungã. Ea a început
fractalã ºi vor apãrea definiþiile unor termeni des folosiþi. în anul 1875 odatã cu apariþia revoluþionarei lucrãri a ma-
tematicianului Benoit Mandelbrot, "O teorie a seriilor
Istoria fractalilor ºi a haosului fractale", lucrare care a devenit ulterior cartea sa manifest
Geometria fractalã ºi teoria haosului revoluþioneazã mate- "Geometria fractalã a naturii".
matica ºi ºtiinþa, oferind o nouã cale de percepere a realitã- Cuvântul fractal a fost inventat de cãtre Mandelbrot, el
þii. S-au scris mai multe cãrþi despre ºtiinþa haosului ºi geo- utilizându-l pentru a reuni munca multor altor matemati-
metria fractalã, iar un numãr de programe afiºeazã fractali cieni dinaintea sa. Printre primii matematicieni care au cre-
matematici cum ar fi faimoasa serie Mandelbrot. at fractali (în general privindu-i doar ca pe niºte exerciþii
De la artiºti pânã la matematicieni, de la geografi pânã abstracte, neavând nici o idee despre semnificaþiile pe care
la astronomi, de la meteorologi pânã la experþi financiari, le-ar putea avea aceºtia) se numãrã nume cum ar fi: Waclav
efectiv nici un domeniu de activitate nu a rãmas neatins de Sierpinski, Helge von Koch, Georg Cantor sau David
aceastã modificare radicalã în modul nostru de muncã, de Holbert. Ei au simþit cã descoperiserã ceva care sfida ºi
gândire ºi de creaþie. ameninþa câteva dintre convingerile cele mai puternice ºi Ginfo nr. 7 - noiembrie 2001

Benoit Mandelbrot
Fondator al geometriei fractale, Be- termediul acestui adevãrat pãrinte rat anul de naºtere al ge-
noit Mandelbrot s-a nãscut în Polo- spiritual, Mandelbrot ia contact atât ometriei fractale, o datã
nia, în anul 1924. În 1936 emigreazã cu matematica lui Gaston Julia, cât ºi cu apariþia articolului
în Franþa împreunã cu întreaga fami- cu "ariditatea" matematicii clasice. "How long is the coast
lie ºi intrã astfel sub influenþa un- Contradicþia dintre propria pãrere of Britain?", iar cartea
chiului sãu, profesor de matematicã despre matematicã ºi natura scolasti- "The Fractals Geometry Figura 1
în Paris (Collège de France), mate- cã ºi rigidã impusã de matematicienii of Nature" editatã în
matician "de modã veche", riguros ºi vremii a condus la germinarea ºi dez- 1982 consacra definitiv aceastã noþi-
exigent, succesor al marelui Jacques voltarea unui drum nou: geometria une ce devine practic domeniu al ma-
Solomon Hadamard. Astfel, prin in- fractalã. Anul 1967 poate fi conside- tematicii, fizicii ºi biologiei moderne.
35
mai preþioase ale matematicii acelor timpuri. În perioada domeniu de studiu fascinant. Pentru unii, acesta a fost
1875-1925 (cu aproximaþie), perioadã de mare crizã în chiar motivul pentru a aborda acest domeniu, în speranþa
matematicã, s-au descoperit forme bizare ce contraziceau obþinerii unor informaþii transcendente, dar au fost sur-
conceptele cu privire la spaþiu, suprafaþã, distanþã sau di- prinºi dând peste o matematicã aridã împânzintã de expe-
mensiune ale matematicienilor acelor timpuri. rimente cu ecuaþii diferenþiale. Acest lucru i-a determinat
pe mulþi sã abandoneze înainte de a descoperi extraordina-
Haos ºi sisteme dinamice rele aplicaþii practice care decurg din acest capitol al
Dacã ar fi sã analizãm lumea din jurul nostru am ajunge la ºtiinþei: comunicarea prin haos, stabilizarea sistemelor
o împãrþire a lucrurilor în douã mari clase: o clasã a ordinii neliniare, structura haoticã a unui semnal encefalografic ºi
babel

ºi o alta a dezordinii. Din aceastã cauzã suntem poate ten- restabilirea haoticitãþii normale a activitãþii neuronale în
taþi sã asociem aceste douã clase cu dihotomia: bine - rãu, tratamentele pentru epilepsie º.a.m.d.
lucru destul de evident, dacã ne gândim cã este de preferat Am vãzut pânã acum cã unele concepte precum haos ºi
pentru fiecare dintre noi sã fim înconjuraþi de evenimente teoria haosului pot pãrea ambigue. Pentru a le clarifica,
ºi lucruri care se desfãºoarã în timp ºi spaþiu, urmând un vom arunca o privire asupra a ceea ce înseamnã complexa
tipar ºi o serie de reguli clare, cunoscute, care ºtim cã nu se noþiune de sistem dinamic.
schimbã ºi nu sunt încãlcate. În general, printr-un sistem înþelegem o colecþie de
Din pãcate, acest lucru nu este posibil în realitate; nu elemente ºi efectele lor unul asupra altuia. Aceasta pare
putem pretinde, de exemplu, unui artist ca, la intervale bi- destul de abstract. Dar, de fapt, suntem înconjuraþi de sis-
ne definite, sã genereze doar opere de valoare universalã. teme. Vremea, o pãdure, economia globalã, o mulþime de
Am putea conchide cã acolo unde lucrurile sunt clare, iar oameni pe un stadion de fotbal, peºtii dintr-un lac, o cen-
scopul sistemului este doar de a reproduce un flux tehno- tralã nuclearã reprezintã exemple de sisteme, al cãror com-
logic, de a reproduce o acþiune ce implicã sincronizãri de portament se poate schimba foarte rapid.
persoane, ordinea este imperios necesarã. Într-un astfel de Sistemele reale îºi semnaleazã prezenþa prin trei fac-
sistem, în care însãºi structura ºi modul sãu de funcþionare tori:
asigurã predictibilitatea, orice variaþie este sinonimã acci- · sunt dinamice, adicã supuse schimbãrilor;
dentului. · sunt complexe, adicã depind de mulþi parametri;
La polul opus se aflã starea de dezordine, stare ce pare · sunt iterative, adicã legile care le guverneazã comporta-
a fi cea normalã în cazul oricãrui tip de sistem, cel puþin mentul pot fi descrise prin feedback.
pânã la o intervenþie de factori coercitivi, structuranþi care Nimeni nu poate descrie complet prin formule mate-
sã încerce impunerea unei stãri de ordine. În realitate, matice interacþiunile unui astfel de sistem. Cu toate aces-
interacþiunile ce au loc între numeroasele celule ale unui tea, se încearcã investigarea regularitãþilor care formeazã
sistem complex conduc în mod evident la o variabilitate a baza unui astfel de sistem dinamic, în particular, gãsirea
parametrilor mãsurabili. Ca urmare, predicþia nu este po- unor modele matematice simple, cu ajutorul cãrora sã se
sibilã decât statistic, lucru ce nu ne prea ajutã într-o situa- poatã simula comportamentul sistemului. Putem prezenta
þie datã. Un astfel de sistem în cadrul cãruia subsistemele aceasta schematic ca în figura 2.
(celulele) se manifestã liber, dupã bunul lor plac, se nu-
meºte sistem haotic.
Pentru cei neavizaþi, ideea unei teorii despre haos sau
a unei metodologii cu privire la controlul haosului poate
pãrea o aberaþie, ea fiind asociatã fie conceptului de dezor-
dine, fie unor termeni ce amintesc de procesul genezei din
teologie. Aceastã confuzie a apãrut din pãcate, în mare
Ginfo nr. 7 - noiembrie 2001

Fig ura 2: Schematica unui sistem haotic.


parte, datoritã nefericitei alegeri a unei etichete pentru un

Termeni...
Haos: în limbajul curent, orice sistem care este înfricoºã- Calcul diferenþial: ramurã a matematicii care se ocupã cu
tor prin incontrolabilitatea ºi dezordinea sa. Cuvântul gãsirea pantei sau a raportului de schimbare a curbe-
a primit ºi un sens tehnic specific: dependenþa sensi- lor. Aceastã pantã este denumitã diferenþialã sau linie
bilã de condiþiile iniþiale. Cu alte cuvinte, o micã schim- tangentã.
bare în starea unui sistem haotic poate duce rapid la
mari modificãri în starea sistemului, mãsuratã la un Diferenþiere: Procedeul matematic de determinare a valo-
moment ulterior (chiar dacã starea sistemului este rii pantei unei curbe într-un punct dat (vezi ºi calcul
complet dependentã de aceste condiþii iniþiale). diferenþial).
36
În general numim haotic un comportament impredic- Desigur, pentru a putea realiza forma matematicã
tibil, în contextul de mai sus. Cauza acestuia este bazatã pe imaginatã de Sierpinski ar însemna sã putem trasa linii de
faptul cã schimbãri neglijabile asupra cantitãþii grupate divizare infinit de mici. În figurã sunt ilustraþi doar primii
mai apoi de feedback pot produce efecte haotice neaºtep- paºi efectuaþi.
tate. Acest fenomen uimitor apare în particular într-o ga- O altã modalitate de realizare a acestui fractal este ur-
mã de probleme care ar putea ridica semne de întrebare mãtoarea: se porneºte de la un triunghi plin în care se "de-
asupra unor teorii recunoscute, sau stimula noi formulãri cupeazã" triunghiuri egale cu un sfert din triunghiul ini-
în biologie, fizicã, matematicã, chimie ºi în domeniul eco- þial. Dacã repetãm la infinit acest proces, atunci vom obþi-
nomic. ne un fractal identic cu triunghiul lui Sierpinski (uneori,

babel
Aºadar, aria de cercetare în teoria sistemelor dinamice când este realizat prin aceastã tehnicã el se mai numeºte ºi
este în mod manifest interdisciplinarã. Aceastã teorie este garnitura lui Sierpinski. Primii paºi ai acestui procedeu
încã tânãrã ºi pare suficient de simplã matematic pentru ca sunt prezentaþi în figura 4.
oricine cu abilitãþi elementare de programare ºi calculator
sã poatã sã-i aprecieze rezultatele. Scopul cercetãrii este de
a înþelege cum are loc tranziþia de la ordine la haos.
O posibilitate importantã pentru a investiga sensibili-
tatea sistemelor haotice este de a le reprezenta comporta-
mentul prin graficã pe computer. Aceste forme grafice re-
zultate apar sub forma unor fractali.

Fractali celebri Fig ura 4: Garnitura lui Sierpinski


În cele ce urmeazã vom prezenta o serie de fractali care au
devenit celebri. Pânã acum totul ar pãrea în regulã, nici o lege a mate-
maticii nefiind încãlcatã. Problema a apãrut atunci când
Triunghiul lui Sierpinski Sierpinski a încercat sã determine aria pe care o ocupã acest
Probabil cel mai cunoscut fractal al tuturor timpurilor este fractal. Pe de o parte am putea crede cã aria este zero, de-
aºa-numitul triunghi al lui Sierpinski. oarece un numãr infinit de gãuri acoperã în cele din urmã
Modul de realizare al acestui fractal este foarte simplu: orice suprafaþã plinã din triunghi. Pe de altã parte însã, la
la început se deseneazã un triunghi pe care îl vom diviza în un moment dat, îndepãrtãm doar un sfert din aria rãmasã,
patru pãrþi egale, iar trei dintre ele (cele din exterior) vor fi lãsând mare parte încã acoperitã ºi, deci, oricât de mult am
ºi ele divizate (folosind acelaºi procedeu), procesul conti- repeta aceastã operaþiune, întotdeauna va rãmâne mai mult
nuând la infinit pentru toate triunghiurile formate. decât s-a luat. Deci aria nu ajunge niciodatã zero.
În figura 3 este prezentatã modalitatea de construcþie Acest tip de problemã l-a tulburat pe Leibnitz ºi a ri-
descrisã anterior. dicat dificultãþi matematicienilor încã din antichitate. Dar,
sã vedem, totuºi, cât este aria triunghiului lui Siepinski.
Chiar dacã intuiþia sugereazã cã ea ar fi zero, existã o de-
monstraþie care ne aratã cã ea nu poate fi zero. Cu toate
acestea, comunitatea matematicienilor a hotãrât ca aria sã
fie consideratã zero, acest lucru datorându-se în principal
imposibilitãþii rãspunderii la întrebarea: "Dacã aria nu este
zero, atunci cât este?". Neputând combate acest lucru,
Sierpinski ºi colegii lui au admis cã problema ariei infinit
Ginfo nr. 7 - noiembrie 2001

Fig ura 3: Triunghiul lui Sierpinski de mici, dar diferitã de zero a fost doar "un vis urât".

Termeni...
Sistem dinamic: un sistem a cãrui stare la un moment dat Fractal: orice formã ale cãrei pãrþi componente, atunci
poate fi determinatã din starea lui la un moment ante- când sunt mãrite, prezintã tot atâtea detalii ca ºi în-
rior ºi dintr-un set de ecuaþii care modeleazã felul în tregul. Unii matematicieni folosesc cuvântul fractal cu
care itereazã sistemul. sensul de formã care este strict autosimilarã ºi nu
statistic autosimilarã (potrivit acestei definiþii, seria
Entropie: Proprietatea matematicã a unui sistem, care îl Mandelbrot nu este un fractal). Sensul original se re-
face incapabil pe un observator sã distingã între ele ferã la o formã a cãrei dimensiune Haussdorff-Besico-
pãrþile acestuia; o mãsurã a factorului aleator (DS). vitch depãºeºte dimensiunea sa topologicã.
37
Curbe de umplere a spaþiului aria în care este înscrisã. Aºa s-a ajuns ca o formã alcãtuitã
Chiar dacã lui Sierpinski i s-a impus acceptarea faptului cã din segmente de dreaptã sã umple suprafaþa unui plan bi-
aria unei forme alcãtuite doar din linii este zero, matema- dimensional.
ticienii au încercat sã demonstreze contrariul.
O altã formã imaginatã de acelaºi matematician este Seria Mandelbrot
covorul lui Sierpinski. Forma geometricã de la care se Vom prezenta acum detalii referitoare la o categorie spe-
porneºte este un segment de dreaptã care este apoi înlocuit cialã de fractali, ºi anume seria Mandelbrot.
cu alte opt segmente de dreaptã (aºa cum se poate vedea în Existã numeroase descrieri ale acestei serii. Dupã pãre-
figura 5). Fiecare segment este înlocuit cu forma întreagã rea multora, aminteºte de o þestoasã vãzutã de sus (Ran-
babel

ºi procesul continuã la infinit. Asemãnându-se foarte tare dow - 1986). Alþii vãd în ea un interesant cactus "înmugu-
cu triunghiul lui Sierpinski ºi putând fi obþinut prin rit" (Clausberg - 1986).
metoda prezentatã mai sus, dar ºi prin decuparea de gãuri Pentru unii matematicieni nu e mai mult decât o hipo-
într-un pãtrat plin, s-ar putea ivi ºi aici aceeaºi controversã cicloidã cãreia i s-au adãugat o serie de cercuri, pe care stau
legatã de aria formei. alte cercuri º.a.m.d. (Durandi - 1987).
De altfel, cu toþii au dreptate, ca ºi profesorul din Bre-
men cãruia forma îi aminteºte de un birocrat gras (dupã o
rotaþie de 900).
Atitudinea ºi interpretãrile personale, cu siguranþã, îºi
au rolul lor în descrierea unei imagini atât de neobiºnuite.
Fig ura 5: Covorul lui Sierpinski E vorba, probabil, de douã feluri de percepþie. În primul
rând, o anumitã familiaritate cu structurile asemãnãtoare
Plecând de la covorul lui Sierpinski, matematicianul formelor naturale, în particular cele observate la mãrirea
Giusseppe Peano a descris forma numitã curba de umple- imaginii.
re a spaþiului a lui Peano. Realizarea ei diferã doar prin Pe de altã parte, ciudãþenia acestui tip de repetiþie este
adãugarea unui al nouãlea segment de dreaptã, aºa cum se foarte diferitã de cea a unei frunze sau a unui copac. Struc-
poate vedea în figura 6. tura la diferite scãri, unde apar mai multe proprietãþi ºi
detalii, contrazice viziunea noastrã normalã, ne face sã ne
revizuim percepþiile ºi în final sã ajungem la o înþelegere.
În figura 7 puteþi vedea o "hartã" a seriei Mandelbrot.
Figura în sine nu e mult mai veche decât numele; în
Fig ura 6: Curba de umplere a spaþiului a lui Peano
primãvara anului 1980, Benoit Mandelbrot a reuºit pentru
prima oarã sã schiþeze acest grafic pe un calculator.
Folosind aceastã curbã pe care a prezentat-o în anul Niciodatã n-a mai atins un produs al cercetãrii mate-
1890 (când avea titlul de profesor extraordinar de calcul matice ezoterice un asemenea nivel de popularitate, fãcân-
infinitezimal la Universitatea din Torino), Peano a de- du-ºi apariþia în agende, ocupând timpul liber, ºi devenind
monstrat cã se poate umple o porþiune din spaþiu, folosind atât de rapid un "superstar".
o curbã continuã care nu are lãþime (deci nu are arie). În Pentru a evita confuzia în descrierea ce urmeazã, sã de-
consecinþã, aria curbei de umplere a spaþiului este egalã cu finim mai întâi termenii de bazã:

Termeni...
Ginfo nr. 7 - noiembrie 2001

Infinitezimal: un numãr infinit de mic, folosit de Leibnitz Curbã discontinuã: o curbã care conþine întreruperi sau
pentru a înþelege cum funcþioneazã calculul diferen- schimbãri bruºte de direcþie; deoarece fiecare punct
þial. S-a dovedit, în cele din urmã, cã nu se ajunge la dintr-un fractal conþine (ca întreg) toate direcþiile de
rezultate satisfãcãtoare în acel mod, motiv pentru care miºcare, se spune cã direcþia se schimbã infinit de
aproape nimeni nu mai vorbeºte acum despre infinite- rapid ºi cã fractalii sunt curbe infinit discontinue.
zimali.
Seria Mandelbrot: Seria de puncte care nu scapã cãtre in-
Curbã continuã: o curbã ale cãrei puncte se învecineazã finit când este iteratã funcþia z2 + c, unde c este punc-
(de fiecare parte a lor) cu alte puncte al curbei. Pentru tul însuºi ºi z începe din originea (0, 0). În sens mai ge-
curbele continue se poate gãsi întotdeauna o linie care neral, orice serie de puncte care nu scapã cãtre infinit,
aproximeazã panta sau direcþia sa în orice punct dat. când este iteratã o funcþie care include punctul însuºi
Curbele fractale pot pãrea uneori continue, dar nu se drept constantã. O serie Mandelbrot este întotdeauna
pot determina aproximaþii ale pantei. o hartã a unui numãr infinit de serii Julia înrudite.
38
1. Seahorse Valley · În seria Mandelbrot distingem corpul
-0.75, 0.1
principal ºi mugurii, sau copiii Gin-
2. Elephant Valley gerbread Man.
0.275, 0
· La o anumitã distanþã de vizibil cone-
3. Triple Spiral Valley xa regiune centralã gãsim serii Man-
0.274, 0.654 delbrot de ordin superior sau sateliþi,
4. Quad-Spiral Valley legaþi de corpul principal prin filamen-
0.274, 0.482 te. Singurul filament care poate fi clar
5. Scepter Valley observat este de-a lungul axei reale

babel
-1.36, 0.005 pozitive. Dar existã astfel de conexiuni
6. Scepter Variant 8. Mini Mandelbrot ºi cãtre punctele aparent izolate din
-1.108, 0.230 -1.75, 0 partea de sus ºi de jos a figurii.
7 . D o u b l e S c e p t e r Va l l e y 9. Another Mandelbrot · Vorbim de mãrire când doar o por-
-0.1002, 0.8383 -0.1592, -1.0317 þiune din figurã este desenatã ºi anali-
zatã.
Fig ura 7: Harta seriei Mandelbrot

· Imaginea din figura 8 este numitã seria Mandelbrot sau În figura 10 este prezentatã o serie Mandelbrot de or-
Gingerbread Man. Este bazinul atractorului finit. dinul II.

Fig ura 8: Seria Mandelbrot (60 de repetiþii) Fig ura 10: O serie Mandelbrot de ordinul II

· Aproximaþiile asupra figurii, (prezentate în figura 9) sunt Imaginile care urmeazã prezintã secþiuni din varianta
liniile de contur sau suprafeþele echipotenþiale. Ele apar- originalã a unui Gingerbread Man, în diferite puncte ºi
þin bazinului atractorului ¥. scalate (mãrite) diferit. În figura 8, regiunile respective
sunt marcate cu sãgeþi.
Figurile 11 ºi 12 prezintã o
secþiune impregnatã cu spirale ºi
multe alte forme. Regiunile din
partea stângã sunt excrescenþe
(mlãdiþe) ale corpului principal.
La o rezoluþie mai bunã, ar pu-
Fig ura 11: O secþiune între
tea fi identificate cu niºte copii corpul principal ºi un
Fig ura 9: Seria Mandelbrot (100 de repetiþii) Gingerbread Man. mugure

Termeni...
Ginfo nr. 7 - noiembrie 2001

Atractor: când o funcþie matematicã este iteratã ea poate Iteraþie: procesul de aplicare repetatã a unei funcþii asupra
converge cãtre o anumitã valoare sau un set de valori, rezultatelor furnizate de aceeaºi funcþie.
indiferent de valoarea iniþialã. Aceastã valoare sau set
de valori este denumitã atractor, deoarece toate cele- Sistemul Funcþiei Iterate (IFS): orice funcþie care foloseºte
lalte valori se deplaseazã cãtre ea când funcþia este ite- iteraþia. Mai concret, IFS este un sistem care itereazã
ratã. Dacã o funcþie are douã variabile, se pot trasa nu- un set de transformãri afine contractive, folosind teh-
merele corespunzãtoare pe un ecran bidimensional nicile iniþiate de Michael Barnsley ºi alþi matemati-
pentru a putea vedea forma atractorului. Similar, func- cieni. Aceste sisteme pot fi exprimate ca un mic set de
þiile cu trei variabile pot avea atractori tridimensio- coduri IFS.
nali. Deoarece majoritatea fractalilor sunt desenaþi
prin iterarea unei funcþii ºi trasarea valorilor cãtre care Stare iniþialã: toate proprietãþile mãsurabile ale unui sis-
ea converge, formele fractale pot fi considerate picturi tem, în momentul în care începe observarea sistemu-
ale atractorilor. lui.
39
Figura 12 a fost rotitã cu O miniserie Mandelbrot poate fi întâlinitã acolo unde
900. În poziþia normalã mica se- existã o pereche simetricã de spirale sau alte obiecte. Mini-
rie Mandelbrot are o orientare seriile Mandelbrot ridicã întrebãri interesante: De ce le
aproape opusã cu cea a origina- conþin mai multe formule neînrudite? Ce vrea sã însemne
lului. Este ataºatã unei ramuri aceastã prezenþã universalã, în legãturã cu formulele men-
cu valori puternic negative pen- þionate?
Fig ura 12: Un satelit foarte tru creal. Rata (factorul) de mãri- Miniseriile Mandelbrot au o "capacitate" uimitoare.
îndepãrtat re este de aproximativ 500. Ele pot lua "include" împrejurimile ºi astfel se obþin pe-
În figura 13 este prezentatã rechi de "reproduceri". Astfel, o miniserie poate proveni
babel

o secþiune a fractalului aflatã sub din ochiul central al unui cãluþ de mare. În interiorul unei
cea prezentatã în figura 11. spirale a unui cãluþ de mare se aflã o miniserie Mandelbrot,
Autosimilaritatea observatã în apropierea acesteia se aflã douã spirale unite exact în
aici este întâlnitã ºi în naturã. punctul în care se aflã miniseria Mandelbrot.
Un exemplu în acest sens ar fi În figura 14 sunt prezentate câteva imagini ale unor
ramificarea (iteratã) a douã ra- miniserii Mandelbrot. Puteþi vedea opt perechi de tipul ce-
muri care pornesc din aceeaºi Figura 13: Regiunea de lor descrise anterior. Imaginea din stânga a fiecãrei perechi
sub figura 11
tulpinã principalã. prezintã o structurã de tip Mandelbrot; imaginea din
Diferenþa constã în faptul cã autosimilaritatea fractali- dreapta dezvãluie împrejurimile unei miniserii Mandel-
lor matematici nu are limite. Într-un curs, profesorul Man- brot care se aflã în apropierea punctului prezentat în ima-
delbrot a prezentat o imagine a unei secþiuni din Ginger- ginea din stânga. Se observã cã imaginea din dreapta este,
bread Man mãritã de 6 · 1023 ori (numãrul lui Avogadro), în mod invariabil, o unire a douã copii ale imagii de sus,
care respecta încã forma standard. unite în punctul marcat.
Dacã privim cu atenþie, vom observa cã miniseriile
Mandelbrot (copiii Gingerman) sunt întâlnite, practic, Seriile Julia
peste tot sub forma unor imagini miniaturale ale seriei Existã o întreagã familie de fractali numiþi serii Julia, care
Mandelbort. Este interesant faptul cã, pe lângã apariþia lor sunt îndeaproape înrudiþi cu seria Mandelbrot. De fapt, în
în interiorul unei serii Mandelbrot "mai mare", îi întâlnim interiorul fiecãrui punct din cadrul unei serii Mandelbrot
în cadrul unor formule neînrudite. se aflã o întreagã serie Julia.
Miniseriile Mandelbrot conþin la Seria Julia, asociatã cu un punct dat din cadrul seriei
rândul lor toatã gama de caracteristici Mandelbrot, seamãnã, în general, cu zona ce înconjoarã
ale unei serii Mandelbrot, incluzând acest punct în cadrul seriei Mandelbrot. În cadrul hãrþii
toþi mugurii, cãluþii de mare ºi spirale- din figura 15, sunt prezentate câteva serii Julia foarte inte-
le. Fiecare miniserie Mandelbrot pre- resante, precum ºi punctele corespunzãtoare lor din cadrul
zintã de asemenea dendrite ale cãror forme depind de seriei Mandelbrot. Dupã cum se poate observa, existã o
particularitãþile fiecãrei miniserii. Aces- mulþime de varietãþi ale seriilor Julia. Unele modele sunt
te "dendrite" pot fi spirale, fulgere lu- evidente. Seriile Julia aparþinând punctelor din afara seriei
minoase ºi se ataºeazã în grupe de se gãsesc într-un numãr infinit ºi nu au un "lac" negru în
douã, patru sau opt la miniseria Man- interior. Seriile Julia, care aparþin punctelor de la capetele
delbrot ºi la cãluþii sãi de mare. dendritelor, sunt ele însele dendritice ca formã. Cele care

Termeni...
Ginfo nr. 7 - noiembrie 2001

Scãparea cãtre infinit: În cazul anumitor funcþii matema- Serie Julia: orice serie care conþine doar puncte care rã-
tice, cum ar fi cea folositã pentru desenarea seriei mân stabile pe pacursul iterãrii unei funcþii. Mai con-
Mandelbrot, dacã un punct scapã dintr-o anumitã zo- cret, o serie Julia asociatã cu funcþia z = z2 + c, unde c
nã atunci când funcþia este iteratã, se poate demonstra este o constantã arbitrarã.
cã în cele din urmã ea se va deplasa rapid cãtre infinit.
De aceea, se spune cã punctul scapã cãtre infinit , ime- Punct fix: Punctul în care se sfârºeºte o transformare, când
diat dupã ce pãrãseºte zona este iteratã. Fiecare transformare afinã contractivã are
un punct fix.
Algoritmul timpului de scãpare: o tehnicã pentru afiºarea
hãrþilor de funcþii iterate; punctele sunt colorate în Cosinus: funcþie trigonometricã prin a cãrei iteraþie se
funcþie de cât de repede scapã dintr-o zonã, atunci obþine un atractor care se bifurcã cu cicluri de toate
când funcþia este iteratã. lungimile posibile, incluzând regiuni complet haotice.
40
babel
Fig ura 14: Exemple de miniserii Mandelbrot

aparþin seriei au zone asemãnãtoare cu un lac negru in-


terior.

Figura 17: Serii Julia

Dimensinea fractalã
Este arhicunoscut faptul cã orice formã are o anumitã di-
mensiune. Astfel:
· punctul are dimensiunea 0;
· dreapta are dimensiunea 1;
Fig ura 15: Harta seriilor Julia
· planele ºi suprafeþele au dimensiunea 2;
· spaþiul are dimensiunea 3.

În seriile Julia existã modele care sunt înrudite cu mini- Aceste dimensiuni au fost mai apoi extinse, ajun-
seriile Mandelbrot. Aceasta se poate observa în imaginile gându-se la aºa-numitele spaþii n-dimensionale. În aceste
din figura 16. spaþii, obiectele vor avea n dimensiuni. De exemplu, într-
un hiperspaþiu cvadridimesional (cu patru dimensiuni) vom
avea hipercuburi (obiecte cvadridimensionale ale cãror sec-
þiuni sunt cuburi tridimensionale), hipersfere (obiecte cva-
dridimensionale ale cãror secþiuni sunt cuburi tridimen-
Ginfo nr. 7 - noiembrie 2001

sionale). În acest caz, prin secþiune se înþelege intersecþia


obiectului cvadridimensional cu un spaþiu tridimensional.
În general, prin secþiunea unui obiect n-dimensional se în-
þelege intersecþia acestuia cu un spaþiu (n - 1)-dimensional.
Noile descoperiri din matematicã, realizate la începu-
tul secolului al XX-lea, au dus inevitabil la necesitatea
unui mod cu totul nou de mãsurare a spaþiului ºi a dimen-
Fig ura 16: Modele din seriile Julia siunii. Rãspunsul a fost dat de cãtre matematicienii Felix
Haussdorff ºi Abram S. Besicovitch care au descoperit (în
Miniseriile Julia pot fi întâlnite în cadrul seriilor Julia sensul strict al cuvântului) dimensiuni noi, dar au ºi rede-
ale cãror puncte se aflã în apropierea unei miniserii Man- finit cu adevãrat dimensiunea în sine.
delbrot, ºi în seria Mandelbrot însãºi în cadrul dendritelor În urma studierii ºi dezvoltãrii lucrãrilor lui Haus-
unei miniserii Mandelbrot. În figura 17 sunt ilustrate douã sdorff, Besicovitch a afirmat cã formele pot avea dimen-
serii Julia. siuni fracþionare. Astfel, curbe cum ar fi cele ale lui
41
Sierpinski sau Koch, ar cãdea între dimensiunile normale ºi Aplicaþii ale fractalilor în meteorologie
astfel s-ar putea explica comportarea lor ciudatã. Dimen- Oricine poate prezice vremea cu o precizie de 100% ºi este
siunea Haussdorff-Besicovitch a fost calculatã pe baza mã- sigur cã vom obþine o ratã a corectitudinii (preciziei) de
surãtorilor de la aproximãrile simple ale unei curbe. Mai 60%, dacã se afirmã cã vremea de mâine va fi ca ºi cea de
exact ea este definitã ca fiind raportul dintre logaritmul azi.
numãrului de copii ºi logaritmul mãrimii "seminþei" co- Dacã ne vom folosi de fotografii luate din satelit, mã-
respunzãtoare fiecãrei copii. De exemplu, pentru linia de surãtori ºi date de pe tot cuprinsul globului, precum ºi de
coastã Koch triunghiularã, vom avea log 4 / log 3 ~1.2618 un supercomputer, vom atinge o ratã a corectitudinii (pre-
deoarece sunt patru copii ºi fiecare reprezintã o treime din ciziei) de 80%.
babel

mãrimea seminþei. Ideea dimensiunilor fracþionare s-a do- Dacã sunteþi mirat cã procentul de corectitudine
vedit pânã la urmã mult mai puternicã decât ºi-au imaginat (precizie) nu este mai mare, atunci trebuie sã priviþi modul
creatorii ei, deoarece natura abundã de forme auto-reflec- în care un meteorolog îºi construieºte presupunerile des-
tive (cum ar fi liniile de coastã) putând astfel caracteriza pre vreme.
dupã acest criteriu o mare parte din mediul înconjurãtor. Meteorologii se bazeazã în predicþiile lor pe principiul
Mai târziu, Benoit Mandelbrot a dat dimensiunii Haus- cauzalitãþii (cauze identice produc efecte identice) dar, în
sdorff-Besicovitch numele de dimensiune fractalã. Aceastã practicã, nu se poate afla cu precizie cum va fi vremea,
dimensiune fractalã a avut o deosebitã valoare pentru deoarece este imposibilã situarea unui numãr foarte mare
matematicieni, aceºtia fiind capabili acum sã mãsoare un de staþii meteorologice în puncte arbitrar alese pe glob (ºi
adevãrat univers de forme care înainte nu putea fi mãsurat. asta în fiecare zi). De aceea meteorologii au apelat la prin-
cipiul tare al cauzalitãþii (cauze similare produc efecte si-
Aplicaþii ale fractalilor milare).
Pentru a vã convinge de utilitatea tot mai mare ºi mai evi- În ultimele decenii s-au realizat modele teoretice care,
dentã a fractalilor, enumerãm mai jos avantajele folosirii cu ajutorul unor ecuaþii matematice extrem de complicate,
acestora: calculeazã (evident cu ajutorul calculatorului) posibilele
· Fractalii pot cu uºurinþã reprezenta forþe similare ce ac- evoluþii ale vremii.
þioneazã la mai multe niveluri ale scãrii, lucru ce nu poa- Acestor sisteme li se pun la dispoziþie date despre vre-
te fi realizat cu geometria liniarã. mea de pe tot cuprinsul globului (cum ar fi date despre:
· Cu ajutorul unui calculator se poate realiza uºor o curbã presiunea atmosfericã, temperaturã, direcþia vântului
fractalã asociatã unui set de date. º.a.m.d.), pe baza cãrora calculeazã vremea rezultatã cu
· Fractalii oferã o metodã de stocare a imaginilor ºi datelor ajutorul modelului subiacent
mult mai compactã decât vectorii liniari. Un sistem de predicþie meteorologicã poate fi ilustrat
· Dacã ecuaþiile liniare dau greº în construirea unor siste- grafic aºa cum se aratã în figura 18.
me intrinseci, imprevizibile ºi haotice, atunci realizarea
acestora este posibilã cu ajutorul fractalilor.
· Cu ajutorul fractalilor, iregularitãþile devin pãrþi esenþia-
le ale modelului, în loc sã reprezinte zgomote ce trebuie
eliminate.

Toate aceste avantaje prezentate mai sus (ºi suntem


siguri cã am enumerat doar o micã parte din totalul avan-
tajelor) au dus la adoptarea fractalilor în multe domenii,
cum ar fi: meteorologie, seismologie, cardiologie, econo-
Ginfo nr. 7 - noiembrie 2001

mie º.a.m.d. De altfel, în continuare vom explica mai pe


larg aplicarea teoriei fractale, a haosului ºi a sistemelor di-
Figura 18: Sistem de predicþie meteorologicã
namice în cadrul meteorologiei.

Termeni...
Dimensiune fractalã: O mãsurã a neregularitãþii sau as- Efectul fluturelui: ideea cã o micã schimbare în condiþiile
primii unei forme; gradul în care forma "umple spa- iniþiale, cum ar fi un fluture care dã din aripi de cealal-
þiul". Nu s-a gãsit încã o definiþie exactã a dimensiu- tã parte a Globului, poate crea o variaþie mare în con-
nii fractale, cu atât mai puþin o formulã generalã pen- diþiile finale, cum ar fi vremea de mâine. În termeni
tru calcularea ei. În general, este estimatã calculând tehnici, aceasta se numeºte dependenþa sensibilã de
raportul logaritmic al unor proprietãþi la diferite scãri. condiþiile iniþiale.
42
Dacã privim înregistrãrile pe termen lung ale datelor sub numele de efectul fluturelui. Efectul fluturelui este
climaterice observãm existenþa ciclurilor autoreflective, cum cunoscut mai exact ca dependenþa sensibilã de condiþiile
ar fi perioade mari de secetã (de exemplu înregistrãrile iniþiale ºi este o caracteristicã specificã sistemelor naturale
realizate pe fluviul Nil au relevat perioade de secetã de un ºi sociale complexe.
mileniu, iar studiile efectuate asupra izotopilor din adân-
curile mãilor indicã variaþii de temperaturã la un interval Fractalii în zilele noastre
de mii de ani). Începând cu anii 1990 fractalii sunt folosiþi pe scarã largã,
Aceste cicluri autoreflective nu apar doar pe perioade mai ales în domenii cum ar fi grafica pe calculator. Astfel,
mari de timp, ci ºi pe perioade mai mici, ca de exemplu o producþii cinematografice importante îºi bazeazã efectele

babel
sãptãmânã sau o lunã (uneori chiar pe parcursul aceleiaºi speciale pe fractali, iar sistemele grafice profesionale îi fo-
zile). losesc în realizarea diferitelor structuri naturale.
Pentru caracterizarea acestui tip de date, tehnicile li- Dacã în trecut matematicienii ºi oamenii de ºtiinþã "se
niare nu ne oferã nici o cale uºoarã de caracterizare; feno- temeau" de fractali, acum ei îi folosesc ca pe niºte unelte
menul pierzând orice aparenþã de structurã cu cicluri îm- indispensabile ºi de mare valoare pentru munca lor.
binate unul în altul (aceastã structurã fiind de fapt cel mai Prin urmare ºtiinþa, matematica ºi tehnologia nu vor
interesant de modelat). mai fi privite niciodatã ca fiind domenii inestetice sau plic-
De cealaltã parte avem varianta utilizãrii unei curbe tisitoare.
fractale aproximate, pe care putem modela mult mai uºor Odatã cu dezvoltarea tehnicii de calcul, prin realizarea
caracterul de cicluri îmbinate unul în altul. Deºi are mari unor procesoare de interacþiuni tot mai rapide, instrumen-
dezavantaje la nivel punctiform (faþã de modelul liniar ºi tele de desenare fractalã vor deveni probabil parte integra-
aleator) ne sugereazã mult mai exact caracterul esenþial pe tã a tuturor sistemelor grafice pe calculator.
care îl are curba. Acest model nu este unul anticipativ, deci
dacã este folosit pentru prezicerea vremii din urmãtoarea Bibliografie
datã de 1 decembrie (de exemplu), previziunea va fi statis- 1. Karl-Heinz Becker, Michael Dorfler, Dynamical Sys-
tic mai puþin exactã decât o previziune bazatã pe mediile tems and Fractals, Cambridge University Press, United
anuale. Kingdom, 1983.
Dar sã vedem în continuare câteva afirmaþii care sunt 2. Notices of the American Mathematical Society - Com-
adevãrate doar în cazul datelor reale ºi a modelului fractal, puters and Mathematics, American Mathematical Socie-
nu ºi pentru modelul liniar ºi aleator: ty, March 1991, Volume 38, Number 3.
· variaþia medie a temperaturii rãmâne constantã în timp; 3. Dick Oliver, Fractali, Editura Teora, 1996.
· variaþia medie a temperaturilor rãmâne constantã într-o 4. Jaz R. Hill, The Mandelbrot Set, 1997
gamã foarte largã de scãri; 5. Florin Munteanu, Între ordine ºi dezordine: o muchie a
· variaþia, exprimatã ca ºi dimensiune fractalã, este cuprin- haosului, 1997
sã între 1.4 ºi 1.5;
În fiecare zi se cheltuiesc sume uriaºe de bani pe echi-
pamente computerizate care vor fi folosite pentru prezice-
rea vremii, cu toate acestea previziunile meteorologice sunt
renumite tocmai pentru inexactitatea lor.
Nici folosirea fractalilor în jocul previziunilor meteo-
rologice nu a adus îmbunãtãþiri spectaculoase, dar ei au
fost de un mare ajutor explicând de ce ele nu dau rezulta- Ciprian Ileanã este student în anul II la Universitatea Babeº-Bolyai din
tele scontate. Cluj ºi poate fi contactat prin e-mail la adresa ciprian_il@yahoo.com.
Ginfo nr. 7 - noiembrie 2001

În anul 1961, marele meteorolog Eduard Lorentz de la Ioana-Maria Ileanã este studentã în anul II la Universitatea Politehnica
M.I.T. (Massachusetts Institut of Technology) a descoperit, din Bucureºti ºi poate fi contactatã prin e-mail la adresa willow@email.ro.
oarecum din întâmplare, ceea ce a fost introdus în istorie

Termeni...
Jocul haosului: Denumirea favoritã a lui Michael Barns- Echilibru: O stare stabilã, în care cantitatea de energie care
ley pentru algoritmul iteraþiei aleatoare. Aceasta nu intrã într-un sistem este egalã cu cantitatea de energie
este o expresie tocmai exactã, pentru cã algoritmul nu care iese din sistem. Majoritatea sistemelor studiate în
prezintã o comportare haoticã în sensul strict al cu- ºtiinþa haosului sunt departe de echilibru.
vântului. Barnsley foloseºte cuvântul haos înþelegând
prin aceasta factorul aleator. ªtiinþa haosului: studiul sistemelor haotice.
43