PIATRA DE CONSTRUC II I.No iuni generale. Tipuri de roci I.

1 Mineralele Mineralele sunt substan e naturale, în general solide, omogene din punct de vedere fizicochimic, care se formeaz în interiorul sau la suprafa a scoar ei terestre. În natur mineralele apar cu structur : cristalin (particulele constituiente sunt aranjate conform unor reguli de simetrie); amorf (particulele constituienta sunt dispuse dezordonat). Mineralele principale care intr în componen a rocilor sunt: cuar ul (SiO2 ), feldspa ii, micele, silica ii feromagnezieni, calcitul, magnezitul, dolomitul, 525e47f ghipsul I.2.Rocile Rocile sunt asocia ii de minerale i constituie scoar a terestr . II.Clasificare Se pot clasifica dup : a) genez : - roci magmatice sau eruptive; roci sedimentare; roci metamorfice; b) structur : - holocristalin (complet cristalizate); hemicristalin (par ial cristalizate i amorfe); amorf (minerale amorfe); c) textur (modul de aranjare în spa iu): - neorientat (masiv ); stratificat (straturile fiind alc tuite din acelea i minerale); istoas (straturi din minerale diferite). a1) Roci magmatice. S-au format în urma solidific rii magmei. Func ie de adâncimea la care s-a produs solidificarea magmei, aceste roci se clasific astfel: roci intrusive (de adâncime). Datorit solidific rii lente a magmei se caracterizeaz printr-o structur holocristalin format din cristale mari i textur masiv neorientat . Din ace ast grup fac parte: granitele, granodioritele, sienitele, dieritele, gabrourile. roci filoniene (de mic adâncime). Au luat na tere prin r cirea mai pu in uniform a magmei în apropierea suprafe ei litosferei. Din aceast cauz sunt alc tuite din amestecuri de cristale de diferite m rimi. Reprezentativ pentru aceste roci este porfirul. roci efuzive (de suprafa ). Din cauza vitezei de r cire mari a magmei se caracterizeaz printr-o structur hemicristalin (par ial cristalizate i amorfe) sau numai prin structur amorf . Principalele roci efuzive sunt: riolitele, dacitele, andezitele, bazaltele. În timpul erup iei vulcanilor datorit r cirii bru te a lavei i a degaj rii de gaze i vapori se formeaz roci cu structur vitroas i foarte poroas , cum sunt: lavele vulcanice, piatra ponce, cenu ele i tufele vulcanice. Aceste roci se utilizeaz ca materiale de izolare termic , ca agregate u oare sau ca adaosuri hidraulice. a2) Roci sedimentare. Dup genez se împart în: roci detritice. Sunt formate prin depunerea materialului rezultat în urma dezagreg rii i alter rii altor roci preexistente. Sub ac iunea unor agen i fizici (varia ii de temperatur , vânt, înghe ), chimici i biologici rocile preexistente se fisureaz i se sf râm . Buc ile de roc astfel rezultate pot fi transportate i sedimentate în timpul transportului. În acest mod se formeaz depozite de granule necimentate între ele rezultând roci sedimentare necimentate: grohoti uri (granule cu muchii vii); prundi uri (granule cu muchii rotunjite); nisipuri (granule cu diametrul sub 8mm); prafuri (granule cu diametrul sub 0.05mm); argile (roci ob inute din degradarea feldspa iilor). Prin golurile depozitelor de granule pot s p trund ape cu diverse substan e dizolvate sau în suspensie, care s precipite în goluri i s lege granulele, s le cimenteze, rezultând roci sedimentate cimentate: breciile (din cimentarea grohoti urilor), pot fi utilizate ca piatr de ornament; conglomeratele (din cimentarea prundi urilor); gresiile (cimentarea nisipurilor), folosite ca piatr spart , pl ci pentru pavarea construc iilor, pavaje;

-

-

-

· · · · ·

· · ·

. având densitatea în gr mad în stare afânat i uscat la minim 1200kg/m3. nisip mijlociu: 1/2mm. calcare. dolomit. anhidrit (cristaliz ri din bazine marine în urma evapor rii apei). la pavaje. extragerea se face cu excavatoare sau hidromecanizat.. se folose te la executarea zid riilor. se folosesc ca agregate u oare pentru lucr ri de . Pentru umpluturi (prismuri desc rc toare). sunt utilizate la plac ri de ziduri. b) produse de carier Din categoria produselor de carier fac parte: piatra brut ± se folose te sub form de buc i a a cum rezult din exploatarea carierelor. balast ± în sorturile 1/31. Dup modul de exploatare materialele din piatr natural se împart în dou mari grupe: a) produse de balastier .Extragerea pietrei naturale Procedeele de extragere depind de: natura rocii. magnezit. Rocile organogene sunt: calcare cochilifere. 31. ca strat filtrant etc. folosite la plac ri interioare i exterioare. ca piatr de construc ii. folosit ca pl ci pentru plac ri exterioare i interioare. a3) Roci metamorfice rezult prin transformarea rocilor sedimentare i magmatice (eruptive) care la un moment dat se afl în condi ii cu totul deosebite celor în care s-au format. pentru paturi de fundare. Se extrag din depozite naturale de roci sedimentare necimentate. piatra prelucrat : moloane ± blocuri prelucrate pe fe ele v zute. funda iilor. Principalele roci metamorfice sunt: gnaisurile (formate prin metamorfozarea rocilor eruptive)..5/63mm. mozaic etc. pentru roci stratificate. modul de utilizare. (nisip fin: 0/1mm. c i ferate. forma z c mântului. sc ri. . roci organogene. folosit la betoane de clase inferioare.Materiale de construc ii din piatr natural Piatra natural are o larg utilizare în construc ii folosindu-se ca agregate pentru ob inerea mortarelor i betoanelor. predominant dintr-un mineral.. Tipuri: ghips. la lucr ri de drumuri. metamorfice i sedimentare). folosite la fabricarea produselor refractare.. folosite pentru fabricarea varului. În func ie de m rimea granulelor se clasific în: nisip ± compus din granule 0/8mm. folosite pentru zid rie. extragerea se face manual.. III. nisip gr un os: 2/4mm. Piatra extras din carier poate fi folosit în construc ii sub form brut sau dup prelucrare. travertin. pietri ± compus din granule 8/63mm.5.. Se prezint sub form de granule de diferite marimi care se folosesc ca atare sau dup o prealabil sortare pe frac iuni i sp lare. folosit ca agregat pentru fabricarea produselor refractare. ca matrial de zid rie la lucr ri de finisaje interioare i exterioare. 0/63mm.. folosit pentru fabricarea ipsosului sau ca adaos la cimentul Portland. bolovani ± compus din granule 63/160mm. se utilizeaz la prepararea betoanelor i mortarelor. se utilizeaz la prepararea betoanelor i mortarelor. marmuri (prin metamorfozarea calcarelor). mecanic sau cu explozibil. pentru filtre. folosite pentru acoperi uri.· · · · · · · · · · - - · loessul (din cimentarea malurilor. depozite granulare(balastiere).. ardeziile (formate prin metamorfozarea argilei). poate fi sortat în sorturi: 8/16. etc. folosit la fabricarea produselor refractare. cimentului. pardoseli.. În mod curent produsele de balastier sunt denumite agregate naturale grele. la lucr ri de drumuri. S-au format prin cristaliz ri i depuneri de solu ii saturate. împietruiri. Sunt rezultate în urma depunerilor organice (vegetale. 4/8mm). folosit pentru fabricarea cimentului. ca agregate. Dup form se împart în: masive (roci eruptive. animale).. diatomitul. prafurilor).. 16/31. Au compozi ie mineralogic simpl . tripoli. IV. roci de precipita ie. ca agregate. plac ri. folosit ca adaos hidraulic la prepararea lian ilor. Textura rocilor este istoas . ca adaosuri hidraulice la prepararea lian ilor i la fabricarea materialelor izolatoare. cuar ite (formate prin metamorfozarea gresiilor). zidurilor de sprijin..

se livreaz în patru sorturi: 4/8 mm. se ob ine prin concasarea rocilor. compactitatea.m rime maxim 8 mm. nisip de concasare . sc ri. pentru paturi de funda ie i prismuri desc rc toare. V. s aib absorb ie de ap redus . lucr ri de drumuri. piatra de mozaic (0/31. lucr ri de drumuri. split (8/40 mm) ± pentru lucr ri de drumuri. folosit pentru betoane asfaltice. se folose te pentru betoane asfaltice. Condi ii de calitate impuse pietrei de construc ii Rocile din care provin i se extrag materialele de construc ie trebuie s satisfac urm toarele caracteristici: s prezinte structur uniform i compact (examinare petrografic conform normativului SR EN 12407-2002). savur (0/8 mm) ± pentru lucr ri de drumuri. calupuri. 8/16 mm. rezisten a la compresiune i rezisten a la strivire (conform SR EN 1926/2000). 40/63 mm. s nu prezinte tendin e de alterare chimic sau degradare (examinare petrografic conform normativului SR EN 124072002).09 mm. folosit pentru masticuri. în func ie de m rimea granulelor deosebim: filer ± m rime maxim 0. piatra spart ± 25/40 mm. betoane asfaltice. densitatea aparent .· · · · · · · · · · · - piatr de talil ± blocuri de form regulat cu toate fe ele prelucrate. porozitatea (conform SR EN 1936/2000). 25/40 mm. criblur (4/40 mm) ± rezultat din dubla concasare a rocilor. pietre destinate îmbr c min ilor i încadr rilor rutiere: pavele. . s aib rezisten la uzur mare i uniform în toat structura. detalii de arhitectur ± blocuri pentru socluri. trepte. 16/25 mm.5 mm). s fie omogene din punct de vedere al compozi iei mineralogice. lucr ri de drumuri. piatra spart : este agregat natural sf râmat artificial. pl ci de piatr ± utilizate la pardoseli i placaje. se utilizeaz pentru zid rii monumentale. absorb ia de ap (conform SR EN 1925/2000). 63/90 mm. La piatra natural se determin urm toarele caracteristici: densitatea. se folose te pentru betoane asfaltice. benduri. rezisten a la gelivitate (conform SR EN 12371/2002). s aib capacitate de prelucrare u oar .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful