EPILEPSIA

Criza epileptica - definitie ► descarcare neuronala corticala excesiva paroxistica involuntara; ► clinic - fenomene paroxistice tranzitorii legate de zonele corticale afectate (motorie, senzitiva, senzoriala sau psihica), convulsiva sau neconvulsiva, acompaniata sau nu de pierderea constientei; ► Se poate produce si la un creier normal ca raspuns la anumite agresiuni externe (droguri, alcool, febra, hipoglicemie, infectii cerebrale, traumatisme craniocerebrale) – crize ocazionale Epilepsia - definitie ► Afectiune cronica, cu crize recurente; ► > 2 crize epileptice spontane / 1criza + EEG; ► Mecanism particular de producere; ► +/- manifestari psihice; ► Virsta de debut; ► Evolutie; ► Sensibilitate la tratament; EPILEPSIE - caracteristici ► Tendinta la recurenta depinde de: ► Anomalii structurale; ► Predispozitii constitutionale (partial genetice); ► Asocierea celor doua; ► Incidenta: 1 caz nou/2000 locuitori; ► Prevalenta: 0,5-0,8% din populatia generala (1 bolnav cu epilepsie la 200 locuitori); Criza epileptica partiala (focala) - definitie ► Descarcare paroxistica cerebrala intereseaza initial un sector cortical limitat (focarul epileptic); ► Clinic - aspect focal variabil (in functie de localizare); ► EEG - aspect focal +/- generalizare secundara; ATENTIE LA SIMPTOMUL SEMNAL! Criza epileptica generalizata ► Origine incerta; ► Descarcare paroxistica – ambele emisfere simultan; ► Clinic - aspect generalizat; ► EEG - aspect generalizat; Clasificarea internationala a crizelor epileptice DIAGNOSTICUL POZITIV AL EPILEPSIEI 1. ANAMNEZA ► Martori vizuali/pacient;

2. Obiectivare: deficite neurologice/paraclinic. ► Epilepsii criptogenice (40%): Presupuse a fi simptomatice. EPILEPSII GENERALIZATE CRIPTOGENICE/SIMPTOMATICE SINDROM WEST . Raspund bine la tratament/vindecare spontana. ► Factori declansatori. Survin la copiii normali. stereotip. ► Circumstantele de producere (veghe/somn). Leziunea cerebrala nu poate fi dovedita prin mijloacele de investigare existente. ► Localizare anatomica. SINDROAME EPILEPTICE 1. DESCRIEREA CRIZEI ► Brutala. 3. ► Prognostic. ► Episod scurt. ETAPE DIAGNOSTICE ► Este o criza epileptica sau o manifestare paroxistica neepileptica? ► Este o criza ocazionala simptomatica? ► Care sunt factorii precipitanti? ► Precizarea tipului de criza! ► Precizarea sindromului epileptic! CLASIFICAREA SINDROMOLOGICA Sindrom epileptic: ► Grup de simptome care se produc impreuna la o anumita varsta. AXA SIMPTOMATICA: ► Generalizate. ► Aspect EEG. 4. astenie. ASPECTUL EEG: ► Diagnostic pozitiv. ► Clasificarea semiologica – sindromologica. ► Epilepsii simptomatice (40%): Rezultatul unei leziuni focale sau difuze. ► Prezenta stertorului. ► Obnubilare postcritica. AXA ETIOPATOGENICA: ► Epilepsii idiopatice (20%): Independent de orice leziune cerebrala Antecedente heredo-colaterale pozitive pentru epilepsie. ALTE INVESTIGATII: CT/RMN/SPECT/PET cerebral. ► Ritm circadian. neasteptata.2. curbatura musculara. ► Etiologie. evolutive sau fixe a SNC. ► In raport cu o localizare (partiale/focale). ► Supraveghere.

► CONTRAINDICATE: CBZ. ► DPM + ex neurologic: normal. tulburari psihice. TPM. ► Debut 3-13 ani.Debut: sugar (max 4-7 luni). absente atipice. autism. VGB. anartrie. TRASEU EEG EPILEPSII GENERALIZATE IDIOPATICE EPILEPSIA ABSENTA A COPILULUI ► Mare predispozitie genetica. sialoree) mai ales in timpul somnului. ► Prognostic: rezervat (intirziere mintala. SLT. sindrom Lennox-Gastaut). ► Clinic: crize polimorfe (tonice axiale hipnice. ► Debut: 3-12 ani (max 6-7 ani). ► EEG: focar unilateral de virfuri lente CT. la trezire. ESM. sensibilitate la HV. PHT. baietii>fetele. ► EEG: intercritic aspect de hipsaritmie. convulsii tonico-clonice unilaterale ale fetei +/. TRASEU EEG . BZD. mioclonice. VPA. cu exceptia celor mioclonice la nivelul membrelor. ► Prognostic: favorabil. Dezvoltare psihomotorie: anterior crizelor normala/incetinita – dupa debutul crizelor regres/retard al dezvoltarii. ► Dezvoltare psihomotorie: anterior debutului crizelor normala/incetinita – dupa debutul crizelor regres/retard psihomotor. ► DPM + ex neurologic: normal. predominant la sexul masculin. eventual dieta cetogenica. ► Tratament: polidrog. mai frecventa la sexul feminin. Clinic: crize in salve de tip tonic in flexie/extensie. (somn) ritmuri rapide in somn 10 c/sec. ► EEG (traseu de veghe): activitate de fond anormala. frecventa 100-200/zi. atone. ► Prognostic: excelent. VGB. LTG. BZ. VPA. ► Prognostic: rezervat (intirziere mintala. crize partiale etc). sindrom hiperkinetic.membrului superior. chirurgical. ► EEG: CVU 3 c/sec. ► ► ► TRASEU EEG EPILEPSII GENERALIZATE CRIPTOGENICE/SIMPTOMATICE SINDROM LENNOX-GASTAUT ► Debut: 1-8 ani. activate de somn. ► Clinic: crize partiale motorii/senzitive simple (debut cu parestezii facio-brahiale. cu CVU < 3 c/sec. ► Trat: corticoterapie. ► Trat: VPA. epilepsie) TRASEU EEG EPILEPSII FOCALE IDIOPATICE EPILEPSIA PARTIALA BENIGNA ► Predispozitie genetica. ► Trat: eventual CBZ. farmacorezistent. anomalii multifocale. ► Clinic: absente de toate tipurile.

la trezirea din somn. ► Crizele apar la trezire si in veghe. fotostimulare. ► Examinari neuroimagistice: normale. ► Clinic: crize mioclonice bilaterale. EPILEPSII GENERALIZATE IDIOPATICE EPILEPSIA MIOCLONICA JUVENILA (SDR JANZ) ► Debut: 12-16 ani (gena pe bratul scurt al cz 6). VPA + ESM. ► Aspect de crize generalizate primar. ► Localizare: membrele superioare (umeri). LTG. intelect: normal. ► GRAND-MAL DE TREZIRE. izolate sau repetitive. TRATAMENT ► MEDICAMENTE ANTIEPILEPTICE. . ► Examen neurologic. rar membrele inferioare. simetrice/asimetrice.EPILEPSIA GENERALIZATA IDIOPATICA DE ADOLESCENTA ► ABSENTE JUVENILE. ► Debut la adolescenta (cel mai frecvent 13-16 ani). farmacodependente. LTG. farmacodependente TRASEU EEG EPILEPSII GENERALIZATE IDIOPATICE EPILEPSIA GRAND MAL DE TREZIRE ► Debut: 6-20 ani. menstra sau fara. ► Raspuns bun la tratament. LTG. precipitate de privare de somn. simetric. mai frecventa la fete. SLI. asocierea cu celelalte forme de EGI. menstra. SLI. fotosensibilitate. foarte rar fata (pleoape). EPILEPSII GENERALIZATE IDIOPATICE EPILEPSIA ABSENTA JUVENILA ► Debut: 10-17 ani. fotosensibilitate. ► EEG: CVU generalizate > 3 c/sec. fara pierderea constientei. ► EEG: CVU sau PVU > 3c/sec. ► Clinic: tonico-clonice generalizate la trezire sau in perioadele de relaxare. dar farmacodependente: VPA. POT EXISTA COMBINATII INTRE ACESTEA! EPILEPSIA GENERALIZATA IDIOPATICA DE ADOLESCENTA (CARACTERISTICI COMUNE) ► Transmitere genetica (poligenica). menstra. ► Trat: VPA. ► Trat: VPA. ► EPILEPSIA MIOCLONICA JUVENILA. farmacodependente. ► EEG: CVU > 3 c/sec. ► Precipitate de privare de somn. ► Frecventa crescuta la fete. TPM (rol neuroprotector). ► Trat: VPA. ► Clinic: absente cu durata mai mare si frecventa mai mica fata de absentele copilului. ► Declansare: deprivare de somn.

DIETA CETOGENICA. ► TV. ► Conducerea auto.atone FENOMENE PAROXISTICE NEEPILEPTICE CONDITII DE VIATA ► Program de somn: regulat. Principii de tratament ► Diagnostic cert de epilepsie ► Explicatii pacient ► Individualizare tratament ► Monoterapie versus politerapie ► Mod administrare ► Mentinere ► ► ► ► MAE Crize generalizate -tonico-clonice . ► Sportul: sunt interzise sporturile care in timpul crizelor pot pune viata pacientilor in pericol. ► Alimentatia: interzis consumul de alcool. de scurtă durată şi cu tendinţă la repetiţie care nu sunt de natură epileptică. Este obligatoriu diagnosticul diferenţial cu epilepsia!! CBZ . evitarea excesului de bauturi cofeinizante. ► Vaccinarile: contraindicate antivariolic si antipertusis. STIMULARE VAGALA. discotecile: interzise la cei cu fotosensibilitate (se recomanda o distanta de minimum 2 metri si ochelari de soare). tranzitorie. Diagnostic diferential ► tulburari de somn ► atacuri de panica ► migrena ► sincopa ► tulburari de miscare ► AIT ► crize conversive VPA VPA VPA VPA Crize partiale ► DEFINITIE Fenomenele paroxistice neepileptice sunt manifestări neurologice.mioclonice . ► Sarcina si sfatul genetic. computer.Tipul crizei Alegerea MAE in functie de tipul de crize TRATAMENT CHIRURGICAL. SFATURI ASUPRA CONDITIILOR DE VIATA. ► Scolarizare: in functie de capacitatea intelectuala.absente . vegetative sau psihice cu apariţie bruscă.

palpitatii. ► SINCOPA Definitie: pierderea tranzitorie a constientei si tonusului muscular.pO2 venoasă < 20 mmHg. legat de o insuficienta pasagera a irigatiei cerebrale.daca hipoxia se prelungeste poate sa urmeze un adevarat atac epileptic. vertij nerotator. CRIZELE ANOXICE Mecanism producere: tulburarea oxigenării creierului ► Cauze: .durata este scurta (1-2 minute sau mai putin) . vederea de sânge.sincopa cardiaca . jena epigastrica sau toracica . .O greseala poate avea implicaţii neplăcute terapeutice.in atac pacientul este palid. dar daca crizele sunt frecvente se recomanda preparate de beladona. vedere încetosata. stress.pierderea conştienţei şi tonusului postural. Sincopele nu se tratează. atmosfera închisa dureri minore.prodrom: senzatie de rau. . mediat prin nervul vag sau prin mecanism vasodepresor . ochii pot fi deviati vertical.lipsesc fenomenele postcritice întâlnite în epilepsie (somnul postcritic). .atacurile se produc în general în ortostatism .se produce prin mecanism cardio-inhibitor. Prognosticul este în general bun. ortostatismul prelungit.hipoxia severă produce eliberarea centrilor tonigeni din trunchiul cerebral de sub controlul inhibitor cortico-reticular. . frica. .tahicardie > 150 bătăi pe minut.sincopa vaso-vagala . pulsul devine slab .bradicardie < 40 bătăi pe minut. sociale şi de prognostic. cu rigiditate de decorticare şi opistotonus.presiune sistolică < 50 mmHg.exista cazuri asemanatoare în familie (frecvent) .datorata unor evenimente primar cardiace Cauzele declanşatoare: emotii. Efect: . psihologice. de cap gol.asistolie > 4 secunde. . febra mare.caderea este lenta (are timp sa se aseze) . . Clasificare: . Clinic: .

readoarme .copilul este congestionat / palid.fixarea toracelui în apnee . (activarea sistemului vegetativ) . prezinta dispnee. agitatie .uneori hipertonie cu opistotonus sau chiar mişcări clonice secundar hipoxiei .debut cu plans sau “da sa planga” . . vorbeste neinteligibil sau pronunta fraze legate de evenimente traite în cursul zilei . plâns. . verminoza intestinala. . traumatisme uşoare care produc plâns şi sunt întreţinute de anxietatea exagerată a mediului familial. privarea de somn. frică.ochii sunt deschisi.evenimentele traumatizante din timpul zilei.durata secunde Tratament: nu necesita / Piracetam 40mg/kg/zi ► PAVORUL NOCTURN(PN) Definitie: episoade recurente de trezire brusca. emotii puternice.cianoză / paloare . . incompleta. oboseala. Clinic: . hipnotice sau imipramina seara la culcare (reduc somnul non-REM).pierderea conştienţei . emotivitate.reprezintă o formă particulară de sincopă reactivă la mânie. . non REM. frustrare.► SPASMUL HOHOTULUI DE PLANS .copilul se zbate.amnezia episodului la trezire ► PAVOR NOCTURN Factori favorizanti: .varsta de debut: sub 3-5 ani (5% dintre cazuri apar între 6-18 luni) şi dispare după 5-6 ani. tahicardic. tonus muscular crescut.copiii instabili. se pot administra benzodiazepine. anxiosi Tratamentul nu este în general necesar. la trecerea de la stadiul 3 la stadiul 4 al somnului lent.varsta de debut: 18 luni si 5 ani si dispare spontan spre 12 ani. irascibilitate. ficsi sau îngroziti . produse în prima treime a somnului.durata episodului: 1-10 min.ridicarea brusca a copilului în sezut cu tipat. durere.are frecvent caracter familial.nu poate fi trezit/ linistit de catre parinti . Aspectul clinic: . pupilele sunt dilatate.apare în general cu constituţie nevropată: instabilitate. transpirat. În caz de episoade frecvente. apoicopilul se linisteste brusc. vegetatiile adenoide .

antidepresive Tratamentul: necesar când AAN este frecvent si deranjeaza activitatea zilnica / risc de defenestrare se face cu amineptin (Survector 50-100 mg la culcare 1-2 luni).80% din cazuri au istoric familial pozitiv(transmitere genetica?) Clinic: .greutate în a readormi . în somnul lent profund .mai frecvent la fete decât la baieti . oboseala. În caz de repetare frecventa se poate administra un anxiolitic de tip diazepam sau nitrazepam si linistirea pacientului.în prima treime a noptii. un hipnotic care regleaza somnul (Nitrazepam.10-50% din copii au avut cel putin o data un cosmar .episoade repetate de trezire incompleta (constienta de tip crepuscular) . COSMARUL ► Clinic: .frecventa maxima este între 5-6 ani . facut baie îmbracat.responsivitatea la încercarile anturajului de a-l trezi este redusa . Cataplexie – pierderea brusca a tonusului muscular. 4. Narcolepsie – perioade de somn irezistibile in locuri si ore nepotrivite. Halucinatii hipnagogice – hipnapompice.readoarme + amnezia episodului Factori agravanti: febra. iesit din casa în pijama pe usa sau pe fereastra) .trezire completa.exista memoria episodului Factorii declanşatori: experiente neplacute sau terifiante din timpul zilei Tratamentul nu este în general necesar.8 ani.12 ani (Aicardi 1994) .mai frecvent la baieti .trezire însotita de frica si anxietate . evenimentele traumatizante din timpul zilei. Clobazam) sau carbamazepin.AUTOMATISMUL AMBULATOR NOCTURN ► . dispare spre 15 ani /persista în viata adulta . repetata dintr-un vis urât cu continut terifiant . în somnul REM.fenomene vegetative cu intensitate moderata. 3.15% dintre copiii între 5 .se ridica/ pleaca din pat / activitati motorii complexe (de exemplu urinatul într-un loc neadecvat. 2. ► TETRADA GELLINEAU 1.frecventa maxima: 4 . unele medicamente ca antipsihoticele.se produce spre dimineata. fata de PN .activitatea vegetativa poate fi intensa ca si în PN/ se poate asocia . Paralizii de somn TICURILE . în care apar visele .

balansare a capului si trunchiului . Vocale simple/complexe. nu au perioade fara ticuri > 3 luni consecutiv). motorii sau vocale intempestive. Pot persista la encefalopati VERTIJUL PAROXISTIC BENIGN ► Clinic: . cu perioada maxima între 5-7 ani .apar la copiii normali. în fiecare zi. ► Clinic: . cu constienta pastrata . recurente.se clatina sau cade în timpul atacului .debutul: înainte de 18 ani.se lungeste pe podea refuzând sa se miste sau fuge spre mama cu privirea înspaimântata strigând: ”se învârte!” .apar brusc fara un factor precipitant . efortul exacerbeaza ticurile . dar mai ales la cei cu întârziere mentala . Clomipramina (Anafranil). conduite impulsive. Tratamentul nu este necesar. stereotipii complexe) Criteriul temporal:  ticuri tranzitorii (zilnic. Tiapridal.ticurile variza în aspectul clinic .emotia. Gilles de la Tourette (ticuri motorii cronice + tic vocal + tulburari de comportament cu tendinte obsesionale.ritualul poate fi întrerupt strigând pe nume copilul.Definitie: miscari anormale. zgomotul. palid.  ticuri cronice (>de 1 an.  Tratamentul: se face cu Haloperidol. stereotipe.atacuri de vertij cu durata de 1 pâna la câteva minute .vârsta de aparitie este între 2-4 ani sau 7-8 ani . coprolalie. bruste si rapide.frecvent la adormire .copilul apare speriat. MISCARILE RITUALE ► Clinic: .aspectul unui adevarat ceremonial . dar apare o dorinta imperioasa de a relua ticul . neritmice.varsta de aparitie: 2-4 ani . altele devin cronice. Clasificare: Criteriul clinic: Motorii simple/complexe.ticurile pot fi controlate voluntar pentru scurt timp. Pimozide (Orap). miscarile cedând spontan la copilul normal. Clonidina. Flunarizin (Sibelium). acte automutilatorii. Clonazepam.sunt frecvent familiale  Evolutia este în pusee cu remisiuni variabile: unele ticuri trec spontan. Tioridazin. < 12 luni).

apar de la 4-6 luni.dispar odata cu cresterea.inducerea sau inventarea de către părinţi a unei patologii grave a copilului care antrenează spitalizări multiple. se pare ca sunt legate de o lipsa de maturare cerebrala .oscilatii ale capului în sens antero-posterior sau lateral (miscari asemanatoare metronomului) . tulburari în maturizarea aparatului vestibular.se poate asocia cu nistagmus sau varsaturi . audiograma sunt normale. . s-au incriminat înfectiile virale.. .AHC: migrena . Emetiral. hipovitaminoze.debut: 4-12 luni . Torecan. la copilul mic nu este de loc neobisnuita . SINDROMUL MUNCHAUSEN ► .uneori urmeaza somn .se asociaza congestie.privirea devine fixa .apare la orice varsta.aspect de frison ca la un copil dezbracat în frig .se pot repeta de peste 100 de ori pe zi . dar mai frecvent la copilul mai mare .nu exista tratament specific.nu exista simptome cohleare (acufene sau surditate) .episoadele se repeta timp de 1-2 ani dupa care se opresc spontan ► .frecventa crescuta la fetite Clinic: .examenul neurologic. ATACURILE DE INFIORARE ► Clinic: .sunt benigne .nu necesita tratament CRIZELE DE MASTURBATIE ► . transpiratie . probele vestibulare.se asociaza sau nu cu nistagmus conjugat sau disconjugat biocular sau uniocular Evolutie: -dispar spontan spre 3 ani Cauza: necunoscuta.abductie puternica cu încrucisarea membrelor decubitul dorsal .nu necesita tratament inferioare favorizata de SPASMUS NUTANS ► Clinic: .copilul protesteaza daca este întrerupt .au durata scurta .

explorările clinice şi paraclinice sunt negative . cu cunoştinţe paramedicale) sau în scop utilitar. .mamele au profil psihopatologic particular (hiperprotectoare..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful