CONTINENTA SEXUALA 12.

SHALABASANA

(Postura lacustei)

Tehnica de executie Pozitia de plecare este culcat, cu rata in jos, eu picioarele Intinse, talpile orientate in sus, ca la postma cobrei (BI-IU]ANGASANA); brs lele intinse se a§eaza sub coapse, cu pumnii stransi asezati pc sol cu fata in jos. in rimpul exercitiului esre esential sa se pastreze bratele lipite de sol, de la umeri pana la degete. Aliezam barbia pe sol, irnpingaud-o cat mill mult posibil inainte, ceca ce, pe de 0 parte, intinde gaml §i pc de alta parte cornprima ceafa, 0 parte din efectele benefice ale acestei ASANA deriva din aceasrs actiune asupm cefei. Trebuie apoi sa ridicam simultan amhele picioare printr-o contractie puternica a muscularurii lombare. Vom evita sa indoim genunchii, sa contractam pulpele, gambele sau talpile picioarelor, Esre indispensabil sa mentinern umerii ~j barbia in contact cu solul in timpul executiei ASANA-ei.

Concentrarea

in timpul realizarii acestei posturi ne 'lorn concentra asupra energiilor hinefacatoare ~ arrnonizatoare infini te din Macrocosmos. Constientizam de asemenea vitalitate marita, disponibilitate energetica, desrindere globala . . Sesizam purificarea ~i energizarea picioarelor, capacitate maritii de control §i

sublimate a energiilor instinctuale, sexuale, Efecte ~i beneficii

SHALABASANA actioneaza purernic asupr'J rinichilor, prin masajul intern intens, deci favorizeaza diureza,

intregul sistem digestiv ~i glandele sale anexe sunt rnasate, stimulate ~i tonificate. Acest exercitiu amelioreaza functionarea ficatului ~i a pancreasului, amplificand tonusul intestinal ~i in primul rand peristaltismul,

ln1atura consripatia, .

Vindeca diferire boli de stomac §i intestin, oboseala ficatului, inlatudi dispepsia §i mare~te aperitul alimentar.

SHALABASANA este l1~or de realizat ~i torodata este foarte utils, In special femeilor, Ap cum !acusta are 0 distincci ~i foarte dezvoltats capacitate

172

Posturi batha yoga ~i mana- ~ - 1llOtUtlitii,ti rficiente ...

173

de a sari in sus, practica acestei ASANA-e sublimeaza multe din potentialitatile creatoare, sexuale, instinctuale ale fiintei umane, arnplificand astfel simtul artistic, senzualiratea elevara, imaginatia creatoare, Prin directionarea ascendenta a potentialului creator aceasta postura poate avea, in cazul femeilor, a contributie majora la reducerea sctlrgeri!or rnenstruale §i, in timp, chiar la suprimarea totala a menstruatiei,

13. YONI ASANA

Tehnica de execurie

Pornind d in pozi tj a in genunchi.casezam bazinul pe sol, in timp ce labele picioarelor .stau pe liinga coapse ar5 s~ le a tinga, arlen tate u~or spre exterior. Pen tru a executa corect acea sta ASAN A, cal di el e tr e bu ie sa fi e cle p ar tat e la aproximativ 10 em de coapse. in cazul in care Flexi bili ta tea ligamentelor este redusa ~j Iaba piciorului nu poate fi perfect i nt i nsa, atu n ci aceast a V3 fi orientata spre exterior.

Din acest punet de vedere, practica lui VAJRASANA poate pregati executia, oarecurn dificilii, a acestei ASANA., deoar ece ea mareste considerabil flexibilitatea ligamentelor. Muschii coapselor vor fi cat mai relaxati III timpul practicarii acestei posturi, pentru a nu solicita in mod inutil articnlatia genunchiului. In cazul in care bazinul nu poate fi inca pus direct pe sol, se va aseza sub acesta 0 perna, iar eu timpul, pe masura cc clasticitatea articulatiilor gleznelor, genunchilor §i bazinului (coxo-fernurala) se va lldri, dupa 0 anumita perioada de tirnp vorn putea renunta la acest supan. Coatele sunt perfect intinse iar mainile (nu ~i palma) se a~eazii pe sol, de 0 parte ~i de alta a bazinului, pc acceasi linie en umerii, sustinand astfel trunchiul, Degeullll1are va fi asezar d.t mal depute de celelalte degete, care vor fi departate intre ele. VOIll avea de asernenea grija sa mentinem coloma vertebrala cat mal dreapta, capul fiind pozitionat pe aceeasi lillie, in continuarea coloanei venebrale.

174

CONTINENTA SEXUALA.

Concentrarea

Voru sesiza rrezirea capacitarii de control astlpr;) energiilor sexuale, prccum ~i posibilitate~' transmuta ~i sublirna rapid aceste energii in forme superioare, ceea ce va avea ca rezultat rafinarea ~i elevarea trairilor launtrice in cazul ORGASMULUI (fha desciircare). T'oate aceste srari vor fi constientizare independent de starea de descarcare ~i vor avea ecouri ample in intreaga fiinti'i, radind ell putinta sa se realizeze primul pas spre trairea orgasmului fli.ra descarcare §i apoi spre cosmizarea lui.

Erori care trehuie evirate

In tirnpul realizarii posturii 'lam avea griJa sa mentinern coloans verrebrala cat mai dreapta, capul fiind aranjat pe aceeasi lillie, in continuarea coloanei verrebrale.

Pentru a realiza 0 executie corecta a acestei A.sANA, calcaiele 'lor trebui departate la aproximativ 10 em decoapse.

Efecte ~i heneficii

Practica asidua a lui YONI ASANA creeaza posibilitatea constientizarii separate a actiunii diverselor gnlpe ale rnusculaturii profundc din zona pelviana, cum ar fi sfincterele anale, rnuschii perineului sau muschii intervertehrali din zona lombard. In feluI acesra 'lorn putea ajunge sa controlam rnuscularura anala in cazul executiei corecte a lui ASVVINI MUDRA ~i sa diferentiern con tractia ei de cea a musculaturii vaginale profunde a femeii;

La femeie, pozitia particulara a bazinului, a regiunii lomb are ~i

sacrale, ea §i activarea eirculatiei in partea de jos a abdomenului, cont~ibuie la eliminarea unor tulburari ale cidului menstrual sau provoeate de menopauza;

YONI ASANA are ca efeet eliminarea problemelor de natura sexuala, Cum ar fi frigidiratea, impotenta, amplifidnd energia sexu ala, fara a provoca Insii su res ci ta re. P rill con rrolul ~i constientizarea energiei orgastice specifice se pot de aseme nea ameli ora cazurile de ejaculate precoce Ia barbati ~j se poate realiza mai usor BRAHMACHARYA

Parrllri hatba yog,. ti asana-e - 'Illadalililfi efideme ...

175

(continenta sexuala). In aceasta directie arnintim di, prin contractia muschilor acesrei TOne se pot amplifies procesele de transmutare a potcntialului creator ~i de sublirnare gradara a energid sexuale,

Practica perseverentaa acestei ASANA elimins printre altele tensrunile ~i srresurile, conferind 0 stare de seninsrace ~i de spontaneitate, Contraindicatii

Aceasta posrura nu are contraindicatii.

14. HALASANA (postura plugului)

Tehniea de executie

Inainte de a mcene e~ecutia acestei posturi este foarte important ca, a jutflndu-ne de rnaini, sa tragem usor de cap pentru .3. ne lntinde gfiml, asezaridu-ne apoi ceafa cat mai aproape de sol; in faza finala a posturii este n ecesar , de asernenea, sa aducem dit mai aproape barbia de piept, deoarece aceasta lmhunatli1;e~te circulatia enerqlilor subtile In fiin1;li §i permite 0 mai buna comprimare a glalldei riroide in faza finala,

Vom cauta, de asemenea, sa aducern coloana vertebrala dit mai aproape de sol, mai ales In regiunea cervicaia, pentru a stabili un contact cat rnai in tim

eu suprafata de sprijin. '

In cazul in care coloana este rigidi'i, executia propriu-zisa a acesrei posruri poate fI precedata de 0 faza dinamica, cuprinzilnd derulari lente, succesive ale eoloanei vertebrale, pe intreaga sa lungime, prin ridicarea si coborarea succesiva a picioarelor, Aceasta faza va preceda perioada de imobiliz.are, care esre ASANA propriu-zisa, Incepiltorii se pot ajuta de mfiini pentru a-si ridica bazinul, rara m..a a ceda tentatiei ca, printr-un elan brusc, sa-~i adudi picioarele

r In spatele capului.

Faza statica propriu-zisa, la care trcbuie sa se ajunga Rira niei un feI de violentare, consta In a ne imobiliza in pozitia maxima atinsa h sffit~itul Fazei di n arni ce (cu picioareie intinse deasupra capului, sprijinite de sol doar in viirfnrile degetelor ), pe care 0 vorn mentin e pe

176

CONTINEN[A SEXUAL)\.

in tr eaga dura ta de timp. Vom urmarr sa rea li zam 0 riguroasa imuhilitate, diudinJ sa TIU facern nici cea mai mid miscare ~i apoi ne vorn relaxa Llsand greuratea picioarelor sa intin.da coloana vertcbrala. VOlIl avea grija ca genunchii sa ramana intins! pe intreaga durara a realizarti posturii.

tn prirnele faze, imobilizarea poate sa dureze intre 5 ¥i 10 respirarii normale flid nici un fcl de rctentie a suflului. In starea de nemiscare absolura, dificultatea nu tine de mentinerea postnrii, deoarece aceasta poate sa devina conforrabila, efecrele.de respingere provenind din planul mental. Pe intreaga durata a posturii suflul va ramane normal.

AT£NTIE ! HALASANA nu va trebui ~a fie executata cu smucituri pentrll cit 1n acest caz exista pericolul ca unele NADI-uri (canale subtile de energie) sa fie dislocate.

Concentrarea

In timpul imobilizarii ne Yom foealiza arentia asupra starE absolute de nerniscare §i vom sesiza rezonanta CII energiile hineflidtoare infinite din univers,

La revenire vom constientiza putere marita de concentrate, dilatarea §i rafinarea constiintei, calm, hiperluciditate §i detssare.

Erori. care trebuie evirate

in timpul executiei vom urmari sa nu indoim genundtii, mai ales in faza finaja.

Nu vom forta absolut deloe ~i vom cauta sa lucrarn gradat, evitand orice oboseala. Orice violentare poate avea efeete neplacute asupra muscula rurii.

yom evita de asemenea sa contractarn umerii, maxilarul ~i gatul.

In cazul in care respiratia este superficials, aceasta poate sa provoace 0 stare de sufocare.

Suple~ea coloanei vertebrale se obtine lasand sa actioneze asupra ei greutatea picioarelor, Yom astepta astfel ea degetele marl, datorita acestei rractiuni, sa se apropie de la sine, progresiv, de sol pina dind il vor atinge. Adoptam, in executarea posturii, 0 atitudine pasiva §i relaxata. La inceput esre posibil sa ne simtim incomod in HALASANA, dar aceasta situatie se va

ameliora rapid. .

Este imporranta executia zilnica corecta a scestei posturi, tara grabs

In astepta rea rezultarelor.

Efecte ¥i beneficii

Aceasts ASANA are efecre profund revitalizante ~i reintineritoare,

eel care practica HALAS ANA devine foarte agil, sprinten, plio de energie,

Post1tri hatha yoga ri asans-« - modolitiip eficientt ...

..177

eliminand cu u~LHint.illenea ~i inertia.

Prin practica lui HALASANA, muschii abdorninali, musculatura anal~ §i rnuschii eoapselor sun t de asernenea tonifiati §i hrani ti.

Sistemul nerves benefieiaza de asemcnea prin practica acestei posturi. Cenrura abdominala este in tii rita , dci in timpul Iazei dinarnice ea este cea care cornanda intreaga rniscare, aceasta atragand efecte binefacdtoare importantc, mai ales prin mentinerea ?i readucerea Ia locul normal a viscerelor.

Regleaza activitatea ghmdei tiroide, a Iicacului, a pancreasului, a splinei.

HALASA N A este revigoranta ~i energi zanta. Dad seara suntern obositi este suficient sa 0 pracricam 2-3 minute pentru a ne regenera.

In afara actiunii asupra tiroidei, HALASANA are efecte benefice ?i asupra glandclor scxuale,

Aceasra postura este deosebit de eficace impotriva constipatiei, prin imbunatstirea metabolisrnului, care se adsuga la masajul rnecanic al tesumrilor adipoase, ea comb ate to to data eficient celulita §i Ingrli~area.

F emelle VOl" beneficia Ioarte mult de pe urma acestei ASANA-e. Ea ajutiila eliminarea dureri lor din zona pelviana datorate mobili talii anonnale a uterului, care poate fi tratata en succes executand HALASANA irnpreuna cu retractia abdominaEiUDDIYANABA!\'DBA.

Practicarea acesrei AS ANA -e elimina lllirosul neplacut al corpul ui, face talia supla ~i reduce obezitatea. Ea poate fi executata en rezultate foarte bune de oricine - copii, tineri, Gil Lrlliti, barbati sau fernei.

Contraindicatii

In perioada menstruala, ferneile C~fC prezinta menstruatie mai ahundenta "'01' evica sa realizeze perfect aceasra poseurs, mai ales fa za de compr imur e a abdomenului,

Persoanele care sufera de forme grave de hemic sau hernie strangulata 11U vor executa accasta posture.

Nu este indicata nici persoanelor ell hipertensiune arteriala grava. In acesre siruutii se va piasa un scaun in spatele capului, pe care se vor aseza In faza finall'i picioarele,

'~.' CONTiNENTASEXVALA 15. JANUSHIRSHASANA

(Postura capului Ia genunchi) Tehnica de executic

A. Exectqia pe purtea stiingii Ne asezam la sol

cu picioarele intinse catre inaime. Indoim genunchiul drept astfel incat calcaiul drept sa. preseze zona perineului, iar talpa acestui picior sa fie lipita de coa psa stanga. U nghiul din tre picioare trebuie sa fie obruz, avand totodata grija COl genunchiul indoit sa ramana lipit la sol. Ne aplecam catre laba pieiorului stang' cautand sa apucarn talpa eu degeteJe de la rnaini prinse in bditara; incepern eu cateva mi§Ciiri de elasdcizare, Apoi clmanem imobili, rasucind cat mai mult trunchiul ~i urnerii catre in terior; fata liimiine orientata ill jos ~i apropiatli cat mai rnul t de genunehiul stang. in faza optimii de elasticizare, prindem talpa stanga cu degetele mainilor prinse in br!itaril: §i lipirn trunchiul, fata ~i fruntea de piciorul

178

": I

intins.

B. Exeaqia pe parten fl:renptlJ

Pornind din aceeasi pozitie ca mai sus, reluam aceleasi etape, dar de data aceasta vom aseza piciornl drept i ntiris pe sol, i ar pe eel ,~t!ing iudo it, apudnddegetele sauralpa plclorului drept cu mainile in bratarIi; vorn urmari ca trunchiul ~i fruntea sa fie dt mai apropiate de piciorul drept i'ntins. R1isllcirea rrunchiului ~i umerilor va fi efectuata de data aceasta In sens contrar, adica tot spre interior.

Conccntrarca

In timpul executiei se va constien ti za rezonanta ell eaergiile binefu:itoare,

vitalizante din maCIOcosmos ~i angrenarea proceselor de transmutare a porentialului creator ~i de sublimare a energiilor rezultate,

La revenire se va constieuriza desrindere "i masaj in zona lornbara

Posturi batba )'oga [i,asana-e - motUditiiti ejiciente;,.

;,. .~-

179.

precurn §i stare specifics de vitalitare, difuzata ill Ino"eaga fiiI1.,a.

Fiecare executie va f urmata de constientizarea efectelor specifice. Se vor urmari diferentele de stare dintre cele douii executii polare,

,_ Efectc Iii beneficii

, Multe din bcneficiile mentionate pentru PASC;::ITh\10TTA.."iASANApot f obtinute ~i prin practica lui J ANdSHIRSHASANA. De alrfel, cei C~ re VOl' practica aceasta posrura consecvent, vor constata ulterior di pot realiza cu rnai rnulta millrint1 PASCHThlOTTANASANA. Aceasta postura tonifica ficarul ~i splina ~i, prin inarirea focului digesriv §i usoara stimulare a plexului solar, irnbun<1.tiite;;tecli gestia, fiind foarte folosi toare ill colicile intestinale,

Rinichii sunt tonificati §i activati.

Toate afeqitlnile urinare pot f vinriecare printr-o practica consecvenra a acestei ASANA.

Aceasta posrura imbunatateste mult circulatia sanguina §i elimina mirosurile nepl5cute din secretiile corporale. Ea este recornandata celorcu

corpuri rigide. .

JANUSHlRSHASANA ajuta la obtinerea lui BRAHi\lACHARYA (con tin e'nta.sexualii) facilitand transmutarea energiei sexuale,

Fiind 0 posrurii Ioarte energ'izallt~ ea elimina stiiri le de lene ~i de

slabiciune, .

16. DANDASANA (postura bastonului)

Tehnica de executie

Pozi ti a de pornire cstc in genunchi, cu spatele drept §J capul in prelungirea coloanei, Ea este foarte importanta deoarece priza corecta a acestei atitudini e determinants pentru cxccutarca corccta a posturii, Trcbuie mai Intai sa ne irnobilizam in aceasta pozitie ~i sa ne deplasarn centrul de gnwitave astfel incit sa devina posibila relaxarea muschi lor cuapselor Iji feselor. Aceasta se obtine plasandu-ne greutatea corpului pe ronde ~i impingand gradat ~i usor abdornenul inainte, Trebuie sa diut~!ll punctul

180

CONT}NENTA SE;XUArA

"zero", unde ne gusim perfect echilibrad :li destinsi, Pe intreaga durata a posturii, de: la pornire pana la atitudinea finaH'i, greutatea va trebuisa ramiin1i in acelasi Joe, ceilalti rnusehi fiind destinsi, Genunchii pOt f. departati moderato In rnornenrul executiei VOIU relaxa muschii cefeisi ai gatului ~i vom lasa capul sa cnda pe spate, urmand propria sa greutate. Ne putem irnagina eventual di avem capul greu §i ea el este arras catre sol. Vom lasa flexia pe spate sa cuprinda, din aproape in aproape, toate vcrtebrele dorsale,

Pe masura ce Ilexia se prupnga de-a lungul re.giunii dorsale, greutatea umerilor ~i partea supericara a trunchiului accentueaza gradat flexia coloanei, care trehnie sa ramana ciit mai pasivii ,~i cat maidestinsa. Vom avea grija penn anent Sa paso-am pulpele relaxate §i sa mentinem centrul de gravitatie la nivelul rotulelor. Pcntru aceasta, va fi necesar sa propulsarn pubisul inainte, In tot acest tirnp vom respira di.t mai normal posibil. Vom 3§f:!Z3 apoi mfiinile pe calciie. Nu trebuie sa se considere bratele ca niste stalpi de sustinere, ci ele constituie simple clemente de sprijin care impiedica trunchiul sa basculeze in fa~a. Relaxsnd musculatura spatelui (este esential acest lucru) greutatea trunchiului este aceea care asigura flexia coloanei ~i deci intinderea muschilor §i I igamentelor coloanei, Postura se va went! ne dit rna i muir ti mp, dar pentrn d la inceput respiratia esre mai dificila nu va fi posibil sa ramsnern mai mult de cateva sccunde,

Revenirea se face redresand incet coloana, de la zona sacrala pana la vertebrele cervicale, In timp ce revenirn, greuta tea ramane mereu pe ronde, cu muschii pulpelor relaxati. Bratele atarna pe Janga corp, destinse.

in functie de timpul disponibil, ne putem mulrumi cu 0 singura exeeutie, sau putern repeta ASANA de Z~3 ori. in acest ultim caz, vorn proceda pe etape, adidi vorn urmsri sa schitarn ASANA Bid a accentua prea mult curbura la prima executie, Nu vom rnentine posmra prea mult timp, Numai la a rreia executie vom merge pana la maxim (mra a fOl1;a) §i vom menpne cat timp putem, £ira a ajunge insa la starl de jena interioara,

Concentrarea

in timpul realizarii acestei posturi ne Yom concentra asupra energiilor binefacatosre §i armonizatoare infinite din Macrocosmos.

Erori care trebuie evirate .

Eroarea principala consta In a repartiza greutatea corpului mai mult pe picioare dedit pe rotule, Din aceastii cauza, pulpele §i muschii gambei se contracta imediat. In acest caz, centum abdominala, care in mod normal trebuie sa ramana destinsa pemru a suporta pasiv intinderea provocata de executia corecta, va fi contractata §i va opune rezistenta 10. flexia gradata a coloanei,

Cealalta eroare foarte cureata consta in a ne sprijini excesiv pc bratc, Din aceasta cauza, postura pierde rnult din intensitate, fi prin urmare eficaciratea scade, Aceasta ultima eroare este partial admisibila la incepatorii al carer spate nu este inca suficient de flexibiL Acest mod de a proceda va fi tolerat in mod tranzitoriu, dar este inrerzis de indata ce supletea coloanei permite executia corecta.

Efecte si beneficii

DANDASANA actioneaza foartc puternic asupra sistemului nerves parasimpatic pelvian, care conrroleaza organele de excretie (colon, vezica) §i organele genitale. Ea combate deci constipatia, stimuland peristaltisrnul pe call" reflex~, medulara ~i regularizeaza ciclul menstrual.

Postura are efecte ~i asupra suprarenalelor. Ea actioneaza mecanic §i reflex asuprn nervilor nefritici, prin aceasta rezultand 0 cre§tere a diurezei, pe de 0 parte ~i stirnularea capsulelor suprarenale pe de alta.

Postura este dinamizanta, deoarcce stimuleaza productia de adrenalina, in caz de lirsa de entuziasrn sau in starije de melancolie sau delassre, practica

acestei ASANA ne va resti tui bona dispozi Ii e. A

Uneori, cand este practicara seam, postura ne impiedica sa adormim, In

aceasta situatie 0 vom executa dimineata, Contraindi.(·atu

DANDASANAesteint:erzlsa persoanelor earesufera de hipertiroidiemarcata, Persoanele a caror coloana prezinra lordoza lombara nu 0 vor realiza deloc, Persoanele foarte stresate san acelea al caror sistem nervos simpatic se

afla In stare de surescirare permanents i~i vor supraveghea reactiile dupa practice acestei ASANA. Daca posrurale m5Ie§te nervozimtea, se va renunta la ea.

CONTINENTA SEXUAL~ 17. SARVANGASANA

(Postura Iumanarii)

Tchnica de cxccutie

Ne a~ez~m la sol, inti~i pe spate, pe 0 pl'itur.i suficient de groasa. Ridicarn incet picioarele, bazinul ~i rrunchiul de la sol, ajungand gradat, in final, sa rnentinem corpul in pozitie verticsla inversata, Sprijinirn ferm trunchiul eu ajurorul mainilor, coatele fiind asezate [a sol, ea puncte de sprijin. Barbia rrebuie sa fie c:1t mai bine presata in furea sternului,

Tntreaga greutare a corpului in aceasta postura se sprijina pe umeri, coate §i gat. Talpile ~i in general toate grupele muscularecare nu sunt strict necesare pentru mentinerea posturii trebuie sa fie dit mai relaxate. Zona corpului dintre ri'llpi ~i urneri trebuie sa fie absolut dr eapta, ramanand perpendiculars pe suprafata de sprijin a podelei, Revenirea se va realiza lent, £ira: a ridica eapul de peso!.

Conccntrarca

182

In timpul executarii acestei posturi.ne voinconcentra aSllpra energiilor binefacatoare infinite di.n macrocosm os, Vom constientiza de asemenea transmutarea ~i sublimarea potentialului sexual al fiintei,

Erori care trebuie evirate .

Vom avea grija ca b1irbi a sa fie cat mai bine presata in furca sternului, T5.Jpile §i in general toate grupele musculare care nu sunt strict necesare

pentru mentinerea posrurii trebuie sa fie cat rnai relaxate,

Corpul (zona dintre talpi ~i umeri) trebuie sa.fie cat.rnai drepr, ramanand perpendicular pe suprafata de sprijin a podelei.

Efecresi beneficii

in aceasta posrura, sangele aflueaza a bundent catre gat ~i cap, astfel inclr tiroida ~i centrii nervosiai creierului sunt mul t mai bine hrlinip, fiind astfel prompt regenerati, ceea ce are efecte norabile asupra imbunaratiri! meta bolismului si a starii generale de sanatate.

SARVANGASANA este 0 adevarata binefacere pentru femeile eu problerne ovari ene sau Ia care ex!scli unele probleme de functionare a glandelor sexuale specifics.

Posluri batba yoga [i as'tma-e - modilliti1Ji eficicntc ...

183

SARVANGASANA elimina ptozcle uterine, tulburarile mensrruale, inlarurand prompt afectiunile pasagere ~i dureroase ale uterului, fund totodata utila III tratamentul general ~i al altar boli; executia ei ajnta la eliminarea sterilitatii.

SARV ANGASA N A este foarte folositoare pen tru aringerea ell lI§urinta :,;i mentinerea continentei sexuale (BRAJljVIACA{AR Y A),

Postura lumanarii este un pu ternic purifica tor ~i tonic sa nguin, aqionand simultan ~i aSllpra nervilor, E~ ronifica ~i linisreste sistemul nerves, vindeca durerile de cap ~i starile de iritare, are efecte de regenerare nervoasa, elimina insomnia ~i depresia psihica,

Elillllna constipatia ~i miireste peristaliismul.

SARVA1"l"GASANA reduce corpolenta ~i elimina mirosurile neplacute ale transpiratiei ~i ale altor secretii corporale. Ea este recomandata pcntru subtierea taliei, fadind soldurile gratioase §i frumos proportionate,

Elimina ridurile, incaruntirea prematura a p5.rului ~i barbia du bla (gusa).

Corpul este eliberat de toxine §i umplut de 0 energie noua, drept pentru care f<l~a capata 0 nllan~3 ruz, stdHucituare ~i magnetic::! iar corpul se men tine vital, suplu, cinar ~i perfect sana tos.

Contraindicatii

Aceasta posture este contraindieata In cazurile de afecduni cardiace grave, de hiperrensiune arterials pronuntata §i III afectiunile acute ale zonei giltlllui ~i capului, cum. ar 6: otita, abcesul dentar, angina, afectiunile grave ale tiroidei, sinuzita, scleroza vaselor cerebrale etc.

18. SETU-BANDHASANA (Postura podului in tensiune)

Tehnica de execurie Pornind din pozitia eulcat cu spacel e pe sol, indoim picioarele, plasand calcaiele d.t rnai aproape de fese. Talpile VOl' fi departatc ~i paralele intre ele, Apuciirn apoi eu rnainile partea exterioara a gleznelor, pastrand umerii la sol. Rididm bazinul cat mai sus posibil, contractand puternic museulatura spatclui ~i a coapsclor,

CONTINENTA SEXUAL'\'

ceca ce lTeeazii 0 tensiune binefacaroare, specifica acestei ASANA. Barbia este plasata In furca sternului. Respiratia va fi normala, de voie sau poate fi realizata lent ~i cat mal arnplu CD pucinta,

Concentrarea

Vom percepe in cazul acestei posturi rezonanta eu energiile benefice armonizatoare din macrocosm os.

La revenire vorn ccnsticntiza cnergizarea globala a inrrcgii fiintc, circulatia libera a energiilor fluidice, in special in zonele contractate in timpul executiei acestei ASANA.

Erori care trebuie evirate

Desi SE1'U- BANDI rASA NA este aparent foarte si rnpl 11, existii totusi citeva erori frecvente pe care este necesar sa Ie sernnalarn pentru a fi evirate:

Este gresii sa nu departam suficienr picioarele, Distarua Jintre ele trebuie sa fie aproximativ egala cu distan ta dintre umeri;

Este important ca furca sternului sa preseze barbia in timpul executiei posturii,

T rebuie ca bazinul sa Be irnpins d\ t mai sus in timpul executiei posrurii, a lrfel efecrele ei snnt d i mi nu are,

Contraindicatii

Executia posrurii este inrerzisa ill siruatiain care ea provoaca dureri, rnai

ales in regiunea lomhara,

De asemenea, estecontraindicaea in caz de lordoza lornbara pronuntata. Efecte si beneficii

T onifica regiunea lombard §i provoaca 0 stimulare profund benefica a parasimpaticului pelvian care coordoneaza activitatea org:melor din zona inferioars a bazinului, inclnsiv organele genitale, arne la bsrbat car ~i la ferneie, ~i apararul urinar.ln cazul femeilor, perturbarile ginecologice usoare pot fi ameliorate grad at ~i chiar eliminate prin intermediul acestei postnri. Este de altfel ~tiut faptul cli asupra unor astfel de probleme este greu sa se actioneze eficienr pe cale medicamentoasa deoarece ele nu consriruie propriu-zis nisre boli, ci sunt doar simple perturbari functionale, care Insa pot cree stari foarte nepiacuce. SETU-BANDHA.SANA asigura o stirnulare eficienta a organelur genitale, Ea favorizeaza astfel redobandirea sanatiitii ~ buna functionare a acestor organe foarte irnportante, acit din punct de vedere sexual, car §i din PUIlCt de vedereh01II1OI12l. Prinstimulareasecretiei de hormonisexoali, SETU-BANDHASANA actioneaza in mod indirect asupra inrregului corp ~i constituie un exercitiu deosebit de eficientin vederea regenerarii ~i a intineririi organisrnului. Aceasta stimulare, fiind.perfcet naturals ~i fiziologica, IlU riscii niciodata sa produca 0 supraexcitare sexuala ~ nici 0 sup ra productie de hormoni,

Porturi batha yog~/t asana-t - !1Wdalitiitiificii;nte ...

185

SETU-BANDHASANA reaji7.eaz.::i 0 considerabila purificare §i iIl1prospatare a sangelui in zona abdominala, precum ~i 0 accentuare a irig~rii sanguine in zona capului. Ea stimuleazs, de asemenea, circularia globnla a

sangelui §i a lirnfei. .

Glanda tiroida ~i paratiroidele beneficiaza de pe urrna executieiacestei ,\SANA-e, care completeaza astfel actiunea lui SARV ANGASANA. In plus, ea actiorieaza benefic ~i asupra ghndelo[ suprarenale,

19.VAJRASANA

.,.. (Poston diamantului)

Tehnica de executie

Pozitia initiala pentru executarea acestei posruri este stand In genunchi. Inainte de a ne aseza vom indeparta dit mai mul t til putintii dlc:5iele, l~siind irrtr-e degetele marl de hi picioare 0 disc;mlii de 5-6 ern, astfel tncat.degetele de 1a picioare sa nu se atinga intre ele. Prinaceasta se formeazs un fel de ,.,albie" gam pregarita sa primeasca in interiorul ei fesele ..

Vom cobori bazinul.Iucet catre sol, astfel incat sa ajungem s:1 ne asezam fesele intre calcaie, in albia formats.

A~ezam in continuare miiinile, cu degetui mare d epartnt Ia maxim de celelalte degete, 'in jonctiunea dintre bazin ~i coapse. Degerul mare va fi orienta t spre exteriorul coapsei, iar celelalte degete spre interior. Degetele aratator ~i mare cuprind astfe\ 0 parte a coapsei. Pe lntreaga dnratfi. de executie a acestei posruri este foarre important sa mentinem coloana ~j capul in Iinie dreal?w,

In continuare trebuie ca J11 mod progresi v sa relaxam tori rnuschii, incepdnd rnai intH ell centura ahdorrrinal a. In cazul unei execurii ireprossbile, aproape nici uri muschi nu mai este contractat ~i aceasta posrura ne permite sa pastramo durata chiar foarte mare de rirnp 0 imobilitarede ststuie, dar aceasta dupa 0 perioada suficienr de mare de practi ca. V AJRASANA a~eaza, In mod automat, bazinul intr-o pozitie itleala pentru coloana vertehrala. Prin urmare, irnediat dupa angrenarea

186

CONTINENTA SEXUAL!

posturii, vom jnchi~e ochii, vom elimina tensiunile din zona g5xului ~i apoi vow relaxa dt mai bine museularura spatelui. Procedand asrfe], coloana vertebrata se aranjeaza corcct de la craniu panii"in zona sacrurnului, Este important, In aceasta faza, sa nu omitem relaxarea pulpelor, care au . tcndinra sa se contracte, mai ales la incepur, din cauza durerii. Pe masura ce ligamentele devin flexibilesi l§i regasesc Iungirnea lor narurala, vom ajunge sa relaxam mult mai bine coapsele, fesele §i pulpele picioarelor. In faza ultima, ne vom relaxa, cu grija, ehiar si muschii fetei.

Concentrarea

In timpul realizarii posmrii ne vom coneentra asupra rezonantei cu energiile benefice infinite din macrocosmos.

. Erori care trcbuic evirate

Este neeesar sa menpnemcoloana vertebrala cat mai dreapta.

Este, de asernenea, important sa fi m atenti sa nu ne a~ezam pe dildiie. Efecte §i bcneflcii

La femeie, pozitia specifica a bazinului, a regiunii lombare ~i sacrale, in timpul executiei posrurii, ca ~i activarea circulatiei 1'n zona inferioara a abdomermiui, contribuie la elirninarea anumitor rulburari caracteristice rnenstruatiei sau menopauzei,

Posrura este extrem de folositoare pentru cei inclinati sa doarrns prea milk Ea sc dovedeste utila elevilor ~i studentilor, precum ~i acclora care lucreaza noaptea -tarziu .. Trebuie practicata timp de 10 minute dupa masa, atunci cand curgercaenergiei prin NADI-uri este antrenata In jos; VAJRASANA inverseaza aceasta circulatie, Indreprand-o in sus, contribuind astfella accelerarea digesriei,

Contraindieatii

in cam! acestei posruri nu exista contraindicatii,

Posturi batba yo[a Ii asana-e -nwdalitiip rficirnte ...

187

20. YOGA 1\1UDR~ (Postura atitudinii yoga)

Tehnica de executie Pornind din VA]RAS}-,NA, ne aplecarn dt mai mule in fa~ astfel incat fruntea sa atinga solul, Pe ciit posibil fesele val" ram:me lipite rle cilldiie. Mainile snnt plasate Inainte, cu palmele in jos, ca intr-un gest de inchinare, tara a fi incordate sau intinse la extrem, L<l reve nirc se d mane 'Ill V.t\jRASAI'l"A.

Conce ntra rea

Vorn percepe cum in intreaga noastra fiinta se amplifies 0 stare de iubirc universala fa~a de tot ceea ce se aOa in jurul nosrru. Aspecrele inalre, sublime de fiintei inlocuiese eul inferior egotic si limitsr, fals si efemer, nnihiland spontan aspectele discordante ale pcrsonalitatii, Fiinta T~i Inliirura cu 0 uimitoare repeziciune mice tensiuni, inhihitii, stresun, facind loc unei stari de calm pro fund , fericire ~i annonie plenara, realizata la ioate nivelurile fiinrei.

Efecte ~i beneficii

In plan fizic, YOGA },-1UDRA actioneaza benefic :in special in zona bazinulu i, maiales la nivelul colonului ascenden t ~i a celui descenden t.

COTllllresillllea atHkmwnullli n~~li7,aP~ in YOGA MUDRA stimuleaza peristaltismul, cornbate constipatia §i imbunarsteste digestia. Marirea presiunii intraabdorninale nu se limiteaza Ins11 numai la colon, desi ea at.inge n.ivelul maxim in accasta zona a tractului digestiv. In tirnpul inspiratiei, diafragma coboartt ~i impinge toa te viscerele catre In jos. Prin aceasta reznlta a stimn lare general a a tnruror organeior vitale localizate in abdomen.

Pcsrura arc un cfcct puternic asupra. vczicii urinarc, rinichilor, pancreasului, ficatnlui ~i splinei.

Ea actioneazii asupra zonei pelviene a parasimpaticului ~i contribuie la stimularea activitatii arar a organelor excretorii, di.t si a glandelor sexuale, Executata un timp suficient de lung, cu 0 aritudine inrerioars ccrespunzatoare, YOGA MUDR..A. poate conduce fiinta catre niveluri de spirirualitare foarte inalre.

Conrraindicatil

Persoanele care sufera de a rtroza avansa til ~i cdc foarte grase vor trebui sa practice modera t aceasta MUD RA, deoarece pot aparea dureri.

CONTINENTA SEXUALA 21. ARDHA-SHIRSHASANA

(Postura delfinului)

Tehnica de executie

Venim 13 sol in genunchi, n~za de sprijin a capului va fi de forma unui triunghi echilateral; pentru aceasra ne aplecarn, a~ezam coatele la sol ~i punem apoi fiecare palma pe bratul opUS. In acest fel vorn fi siguri di inrre coate avem 0 distants de lungimca unui antcorar, in COil ti rruare, flira a modifies distanta dintre coate, prindem degetele in bra'lara §i a~ezam zona frunpi la sol. Este important sa sprijinim capul la sol exact la nivelul la care se afla, in mod normal, rona de tranzitie dintre frunte ~i par .. Practic, palmele unite ill feIul descris anterior vor fixa capul astfe1 lndt acesta si'i nualunece pe sol; alrfel, ar fi compromise efectele acestei posruri, de Indreprare a coloanei vertebrale,

Vom ridica bazinul gradat, rara sa ne grabim, tinand picioarele apropiate, p:m1i cind coloana vertebralli devine aproape verricala. Nu trebuie s1l facem exces de zel, adueind trunchiul prea multpe spate, deoarece aceasta poate crea probleme la nivelul giituJui. Vom urmari, apoi, in mod gradarsi fllr~ a forta, s~ deplasam talpile picioarelor pentru a avea coloana vertebrala vertieala ~i picioarele dit mai intinsc iar calcaie1e ridieate, in final, picioarele sunt departate intre e1e la aproximativ 10-20 em. Pe masur1i ce picioarele se apropie de fatJ.pozitia capului ramanand neschimbacl- coloana se redreseaza gradat, aspect ce constimie elemenrul original specific acestei posturi.

In fna fina[lI se manifests 0 puternica tensiune la nivelul centurii abdorninale, ceca ce este excelent pentru fortificarea zonei respective.

ATENTIE ! La revenire este important sa nu ridicam capul de la sol rimp de eel putin 90 de secunde.

Concentrarea

188

!J~ tirnpul realizarii acesrei posturi ne Yom concentra asupra energiilor bine£lcli toare ~i arrnonizatoare infinite din Macrocosmos.

La revenire constientizam elevarea constiintei, starca de rafinare a perceptiilor Hiun trice, transcenderea ~i detasarea fap. de nivelurile inferioare ale manifestarii.

, Postio11Jatba yoga ti tifana.oe, -_ tnlido.litiifi eficii:nte... ' Erori care trebuie evirate

Principalele erori intalnite In executia acestei posturi sunt: - sprijinirea pc cresrenrl cap ului;

- pozitia de plecare ell coatele prea departate: unel e persoane ajung, in

mod gre§i t, si'i 111 ee:Jpa posU1r~ en coatel e a.~ezate aproape in lini C;

- indoirea genunchilor, in orice moment al realizarii posrurii, picioarele trehuie s5 fie drepte;

- la apropierea progresiva a pieioareJor ditre cap, greseala eea mai frecventa consta in a l~sa pozipa capului sa se modifice; cu alte cuvinre, punctul de sprijin va rinde arunci sa se deplaseze spre cresterul capului sau chiar spre ceafa, aceasta diminueaza considerabil actiunea esentiala a posturii delfinului - redresarea ?i rno bilizarea vertebrelor dorsa Ie;

- grabs de a in tra imedia tin fuza finala a posturii face praetie irnposibila

actiunea de redresare a eoloan ei vertehrale.

Efecre ~i beneficii

Transruutarea ~i sublirnareagradatf a potentialului fiinlei in energii din ce in ce rna i eleva te;

Decongestionarea zonci peiviene §i imbunatatirea tonusului organelor

sexuale; -

Postura indreaptii gradat colo ana vertebrala, indeosebi partes superioara a spatelui §i desti nde sirnul tan muschi i dorsa I I.

Contraindicatii

Cei care au atectiuni grave ale coloanei vertebrale trebuie sa execute OJ prudenta aceasrs posturf,

'\"e 1.89

CONTINENTA SEXUAL\ 22. SIDDHASANA

(Postura perfecta)

Tehnica de executie

Ne asezam la sol (pe 0 patura suficient de rnoale), depansnd dit '

de, mult putem coapscle, Indoim apoi piciorul sting, plasand cabiul astfel i ncat acesra sa preseze suficienr de ferm zona anusului.in timp ce talpa piciorului respectiv £?ste plasara sub coapsa dreapta. Indoim dupa aceea piciorul drept, plasand calcaiul In dreptul zonei clitoridiene, la ferneie ~i in zona de insertie a lingam-ului la barbat,

Degetele de Iii. ambele picioare trebuie sa fie 9IlUte in pliul dintre eoapsa ~i gamba piciorului opus, Msinile sum intinse, rclaxatc, en dosul palrnelor pe genuachi, iar degernl arat1tor ~i degetul I nan: de la fiecare mana se acing ~ sunt unite. Celelalre trei degete sunt unite mae ele, fiirii a fi incordate, ele pucind chiar sa fie pupn pliate. Bratele suntsi ele intinse, dar fiil~ a fi tensionare.

. Colonna vertebrala trebuie sii fie perfect dreapta §i perpendiculara pe sol in timpul realizarii acestei posruri, Este Ioarte important, de asemenea, sa gllsim pozitia corecta a capului, care va trebui 511 fie, pornind din ami coloanei vertebrale, inrr-un echilibru perfect. Arunci cand posmra este corect executata, greumtea capului aproape di nu mai este perceputa deloe ~i, datorira acesrei stari minunate, putern relaxa ell usurintamuschii gfitului §i ai cefei, Trebnie, de asemenea, sa relaxiim dit mai bine §i rnuschii fe1ei, avand totodata g;ija s~

nu incordam deloe rnaxilarele, '

Variants u~oara pentru mcepatori

Pentru cei dirora la inceput le este di6cil sa execute SIDDHASANA; exista un rnic artificiu simplu §i eficient care perrnite realizarea corccra §i confortabila a posrurii. Yom lua 0 pamra pe cue 0 vom plia sau eventual un mic COVOIR~ pe care 11 rulam, pentru a forma 0 perna cilindric; ~i arunci cand ne pregarim s~ realizam S[DDHASANA vom ridica sezurul, asezandu-ne pe acest suport. Yom urrnari 1115a arunci ea intreaga greutate a corpului sase repartizeze nu nurnai pe muschii fesieri care se sprijina pe acel suport,. ci in mod armonios ~i in fata, pc genunchi.

190

Poftll1'i batha yoga fi asana-e= modalitiiJi ejidente ...

191

Concentrarea

In timpul executiei aceste i posturi constientizsm transrnutarea potentialului sexual creator .~j sublimarea intensa, asccndenta a energiilor rezultate, pe coJoana vertebrala, In etajele superioare ale fiintri.

La reveni re se va constierrtiza rezonanta Cll energrile benefice,

armonizatoare din univers, ".

Efecte si benefieii

Practica consccvcn ta~ corccra a accstci ASAN l\ ne arum sa rransmutsrn masiv pnterrtialul creator §i, totodata, usureaza sublimarea in sferele superioare ale fiintei a energiei rezultate, permitfindu-ue astfel sa realizam perfect BRAHMACHARYA (care, pentru cei initiati, arc in general sensul de abstinenta sexuala sau de continents sexuala §i desernneaza, de fapr, la origine, starea superioarji, sublima de con§tiin1;a ce se obtine III urma transmutarii §i suhlimarii armonioase a lNTREGULUI POTENTIAL SEXUAL - fie prin ABSTINENT A ACTIVA, fie prin CONTINENTA SEXU ALA PERFECTA. Cu alre cuvinte, BRAHi\1ACHARY 1\ este de fapt acea stare in care min tea este in totalitate concentratii asupr<l Divinului, datorita SUBLL\1._'\RII COMPLETE a INTREGULUI POTENTIAL SEXUAL).

Orientarea palmelor catre in fa~a §i catre In sus are till efect profund linistiror, aproape inexplicabil pentru medici, dar care este rotusi real, din moment ce aceasra atirudine este uLiliz.ata eli succes ln anurnirecentre psihiarrice de tratament pentru a calma pacientii agitati. Orienta rea bi cepsilor due in sus intinde umerii ~l partea superioara a toracelui, facilitand totodata redresarea coloanei vertehrale, Toracele se destinde atunci intr-un mod natural ~i pennite, aproape lara nici un efort, 0 respiratie calma, ampla ~i linistitoare,

Coloana vcrrebrala se plaseaza natural 'intr-o atirudine idcala, datorita pozitiei corecre a bazinului §i a piciosrelor. Aceasta perrnite U imobilizare nerensionara a coloanei vertebrale pe 0 perioada lunga de timp, mra oboseaHi.

SID DI-L>\SANA elimina tensi unile si bJocajele de natura sexuala, da tori ta sensului ascendent de directionare a energiilor vitale,

RELAXAREA YOGHINA COMPLETA.

Se va realiza, in mod obligatorin, in finalul sedintei de ASANA-e. Tehnica de executie

Se executa !a sol, inrins pe o patura, ell fa~a in sus, ell capul spre nord sau est, t1J miiinife ~i picioarele departate, iar pnlmele orienta te in sus. Reali Will 0 priza de constiinta asupra intregii fiinte, 0 deconectare ~i 0 relaxare globala.

192

CONTINENT A SEXUALA

Vom simp astfel cum corpul devine moale, grea. Apoi ne concenrram atentia asupra diferitelor zone corporale ~i a grupelor musculare de la acel nivel, urrnarind sa le relaxam grada t. Vom incepe cu piciorul stilng, relaxand gradat to? muschii, de la degete panala coapsa. Perccpern vibratii usoare, senzatie rle caldlll.~ ~ de "pierdere" a ccntumlui piciorului sting. Comparam piciorul sting relaxat CD piciorul drept nerelaxat in.dl. Relaxam similar piciorul drept, apoi mana Stanga ~i mana dreapta. Relaxiim apoi pc rand museu] atura feselor, a perineului, a sbdomenului, muschii spatelui, ai pieptului, ai urnerilor, gaml, barbia, buze1e, limb a , obrajii, globii oculari, fruntea, pielea capului.

Concentrarea

Dupa realizarea relaxarii glo bale remarcam dispariria senza ;iei de contur al corpului; percepem 0 senzatie de dilarare a constiintei, Constientizarn stares de integrare ~i de unificare a fiintei noastre ell Universul, darorita relaxarii yoghine profunde ..

Revenirea din aceasta posrura se realizeazs grsdar, prin reluarea prizei de constiinta asupra corpulni fizic, Mi§dim incet rnainile §i picioarele, ridicindu-ne apoi,

Efecte si beneficii

Relaxarea este un rernediu eGei~nt impotriva nervozitatii,

In. practica YOGA relaxarea trebuie sa fie un element principal in procesul de regenerare ~i de recuperare energetics a practicantului, Trehuie deci sa inva~am sa ne relsxam consrien r, rnacar cateva minute pe zi.

Prin relaxarea yoghina fiinta realizeaza 0 intima fuziune eu energiile subtile vitale ale Universului.

Rclaxarea cia fiintei un aspect de liniste, frumusete; fara se destinde ~i inlTeaga fiinta degajti un camp de calui ~i de nrmonie,

Praccieand relaxarea yoghina completa, vorn ajunge sa iradiem spontan calrnul, pacea ~i armenia 11.1 jurul nostru.

i9~

ASANA-ELE iN CUPLU

ASANA-e1e, posrurile yoga, pracricare in cnplu snnt 0 modalitate de a arnplifica starea de empatie dintre iubiti, dar ~i comunicarea profunda, la toate ruvelurile fiintei lor, aceasta implidind relatia fizicii, sexuala, dar ~i aspectele psihice profunde, rnentale ~i spiriruale. Prill practice intensiva a asana-elor individuale ~i apoi a asana-elor in cuplu, tela tia de in hire creste, se rafineaza ~i devine plina de forta §i de frumusete, ,

Practica intensa a asana-elor individuale §i a celor de cuplu confera imbunatatirea controlului energiei erotice, dar ~i a celei emotionale, astfel lncit vor putea fi eliminate, en U§minp., tnate ~ahloanele existentiale neconstientizate ce se manifesta in acea relatie. Mai muir decat dinarnizarea unor eriergii, prin asana-eJe"in cuplu se poate aprofunda iubirea, deoarece atunci cand traim la unison en ninta iuhita aceleasi stiiri i'nitlt:J.tnare, intram in lumea fascinanta deschisa de rezonantele sublime ale asana-elor,

Prin practica continentei sexuale, sfera benefica de influenta a cuplului va deveni puterriica putantl genera 0 spirrtualizare a inrregului mediu inconjurator. Un astfel de cuplu in care infloreste iubirea adevarata §i profunda este ca 0 torta a fericirii ce lumineaza intregul mediul in care se manifesta , C/illd iubirea este infinitii impQsibiluldevine cu. 11fUTintii posibil.

1. BICICLETA

Tehniea de cxecutic

Intindeti-va pe spate ~i aduceti genunebii la piept, coapsele fiind perpendiculare pe sol, iar tibia para lela cu solul. Apasati ralpile de cele ale iubitei (inbitului), Sprijiniti-vs pe partea de jos a spatelui, antrenand in aceasta pnstura §i muschii ahdominali. Prindeti degetele de lamaini in bra~ara §i

194

CONTINENTA SEXUAiA

plasari-le la ceafa, tinand coatele lateral. Incepe~i pedalarea, unul dintre iubiti perlaleaza inainte, in timp ce al doilea trage genunchiul la piepr,

De indatf ce ap gasirun ritm potrivit pentru realizarea rniscarii, aduceti cotul drept spre genunch inl stang, riiSUCi~ld usor p~ rtea superioara a rmnchiului §i capul inspre genunchiul tndoir, Mentineti muschii abdominali incordati pe toata durata realizarii exercitiului, '[nspira~i pe nas, Expiralj pe gud! de fiecare data cand rasucititruachiul. Urmariti sa va sincronizati respiratia cu cea a iubirului (iubitei),

Efecte '§i" beneficii

Reprezinta 0 modalitate simple de a trezi energiile in cei doi iubiti, Ea amplifies bucuria de a trai, daruieste spontaneitate ~i 0 stare benefica de efervesccnta interioara, asemanatcare celei traite de un copil fericit, Elimina

tensiunile 111 cuplu. .

2.USTRASANA

Tehnica de executie Ingenunchiati fata In fata, destul de aproape unul de . celalalt, Prindeti-va de incheieturile bratelor, avand coatele indoi teo Apasal;i genunchii pe sol, realizand 0 usoara extensie pe spate; Jasa!;:i capul liber catre directia tlilpilor. Mentineti picioarele tndoite la un unghi de 90°.

Concentrarea

Sesizap circulatia libera. a energiilor prin bratele voastre, energizarea plexului solar. Percepeti dinamism interior, foqa, incredere. T rliip 0 stare de euforie §i totodatasesizati amplificarea fortei de actinne a cuplului vostru. Constientizati activarea armonioasa a cenrrului sub til de forta Manipura Cham.

Efecte §i beneficii

Ustrasana va ajuta sa traipalaturi de Iiinta iuhita 0 stare profunda de euforie ~i, totodata, arrnonizeaza vointa individuala cu cea a iubitului (iubitei) .

Porturi Ifllt~"a y~gaJj asa'tflH 0:: mpdAlit/!ti'ijitie7!te... . ., 3.TR1KONASANA

(Postura triunghiului)

'Tehriica de executie Execupia pe partea stanga Va a~ezati in picioare, spHe

in spate, la 0 mica distants unul de celalalt, Departati cat mai muir picioarele asrfc1 incat sa aveti un unghi de 90" inrre de; men tin eti tal pi] e paralele. Illtindeti bratele in lateral, la nivclul umerilor, tioand palmele lipite de cel e ale iubitei (iubitului). Femeia ridica bratul stang, iar barbatul pe eel drept. Fara sa va dezlipiti palrnele, aplecati-va simultan spre partea opusa hratului ridicat.IUmaneti in aceasts pozitie §i respirati calm, profund., la unison. Mentineji-va spatele cat mai apfoape de spatele celuilal t. Reveniti usor.

Concentrarea UI executia pe porten rtf}lIgi1

Concentrati-ve sa percepeti fluxurile de energie care vii. unesc prin brate §i totodata efervescenta energiilor la nivelul coloanei vertebrale. Sesizap expansiunea energetica la nivelul plcxului solar, amplificarea vointei, a increderii in sine ~i in fiinta iubita. Percepeti activarea cenrrului subtil energetic Manipura Chakra,

Exectqia pe partea dreapt4

Femeia ridica brarul drept, jar bsrbarul pe eel stang cu palmele lipitc, Aplecati-va simultan spre partea opusa hratului ridicat, Ramftneti in aceasta pozijie ~i respirati calm, profund, la unison, Mentineti-va spatele.cat mai aproape de spa tele celuilalt, Reveni ti usor,

Concentrarea la executia pe partea dreapta

Concentrati-viJ sil percepeti fluxuri1e de energie care vii unesc prin brate §i totodata efervescenta energetics la nivelul coloanei verrebrale. Sesizati expansiunea energetics la nivelul plexului solar, amplificarea volntei, a

196

CUNTINENTA SEXUALA

increderii in sine ~i in fiinta iubita, Percepeti activarea cen trului su btil energetic Manipura Chakra.

Efecte ~i beneficii

TRIKONASANA realizata in cuplu arnplifica increderea in fiirua iubita si daruieste rclatiei forta dinamismului spiritual,

4. BADRASANA

(postura tronului)

Tehniea de executie

BAD RAS ANA, cunoscuta In Hatha Yoga sub numele de Postura Tronului, are 0 varianta deosebit de eficienta ce se poate realiza In cuplu. Aceasta asane mareste co ns i d era bil increderea in stabilitatea cuplului, in forta lui de a depli§i obstaculele in plan material.

. Cei doi iubiti se a~eazil unul in sparele celuilalr, asrfel incat colo ana vertebra Hi a unuia sa fie p e cat posibil lipita de a celuilalt, Acest aspect este Ioarte important, deoarece favorizeaza stimularea reciproca a energiilor pc coloana vcrtcbrala, precum .;:i ridicarea energiei oculte ce se afl:l la baza coloanei vertebrale, Kundalini Shakri.

Picioarele se indoaie, talpile se Iipesc strans intre clc, ealcaicle se apropic cit mai mule de zona perineului, iar genunchii seapropie dit mai rrrult de sol. Bratele se intind in spate, astfel incir palmele sa ajunga pe genunchii iubirului (iubitei),

Respirsji lent ~i profund, constientizand ascensiunes energiilor pe coloana, incepand ell Mulahdara Chakra ~i palla la nivelul lui Sahasrara. Pentru a rnari §i mai mult eficienl;a tehnicii este [oartc bine dad veri respira la unison.

Sesizari cresrerea vitalitatii, precum si 0 stare foarte placnta la nivelul zonei pelviene.

Prmuri balha yoga p tis#na~ - mQtkJlitl~# i!ftciente, ..

S. VARIANTA LABADRASANA

J97

Tehnica de executie

Penrru arnplificarea controlului asupra energiilor sexuale in vederea transmutarii si sublimarii in forme superioarc de encrgie, puteti realiza urmaroarea variants a acestei asana-e:

Va asezati in postura in modul descris anterior. Respirati lent ~i pro fund .astfel: expiratie pe gura, reten tie pe vi d, inspira tie pe nas, retentie pc plin.ln timpul retentiei pc plin contractati cat mal bine muschii vaginali (femeile), §i zona de insertie a penisului (barbatii). Menuneti ferm contractia pe lntreaga durata a retentiei pe plin. Constientizati ridicarea inrensa a energiilor vitale pe coloana vertebrala, catre centrii energerici superiori ai fiintei, in timpul expiratiei relaxati zona contractata :,;i realizati 0 HOUa contractie la urmatoarea retentie pc plin. In final, relaxati global intregul corp.

6. BHUJANGASANA (Postura cohrei )

T ehnica de executie

Barbatul se inrinde la sol, cu fap in jos, palmele sub umeri, Ferneia se 3§eazli cu multa grija deasupra lui. Este necesar ca zonele corespun zatoare cenrrului de for~a Swadhistnana Chakra ale eelor doi iubiti sa fie pe cat posibil, suprapuse.

Femeia plaseazs palmele sub umerisi se ridica lent, prin extensia gradara a coloanei vertebrale, Apoi, barbatul deplaseaza putin palmele pc sol catre in fata ~i ridica user trunchiul realizand gradat extensia coloanei vertebrale. Zona de 19 ombilic in jos trebuie sa ramana lipita de sol in cazul barbarulni. Atat femeia, cat ~i barbarul lasa capul pe spate' cih mai muir.

Concenrrarea

Concentrarea se realizeaza 13 nivelul plexului cardiac ~ se percepe gradat activarea centrului subtil energetic Anahata Chakra, trezirea ~i amplificarea unci srari Irumoase de iuhire, de tandrete ~i de liniste.

Efecte ~i beneficii

BHUJ, NGASANA este WlU dintre asnna~ele care, dad este realizata in cuplu, armonizeaza energetic aspectul a fectiv al rclatici.

Grape acestei asana energii!e sexuale ale celor doi iubiti sunt transrnutate ~i sublimate in energie afectiva.

Praceicata dit mal des in cuplu Bhujangasana creeaza 0 profunda armonie suflereasca, elirninand tensiunile ~i frustr-arlie din plan afectiv.

7. HALASANA, (Postura plugului)

Tehnica de executie

Mai lnl;3i V1I realiza aceasta posturs iemeia, care se ~eaz.a la sol, ell fata in sus. Ridic5. apoi gradat bazinul §i picioarele, astfel indt talpile s5 ajunga deasupra capuiui,pe sol, Palmele "U:Ur orientate cu fara in sus.

Barbatul va realiza aceeasi asana, avand insii grij:l ca in pozitia finala ralpile sale sa fie lipite de cele ale iubi tei.

Concentrarea

CQn~entizati activarea centrului subtil energetic Ajna Chakra, dinarnism ~i pnritate mentala, Sesizati dinarnizarea energieiesendale a fiintei Kundalini, stare de elevare a constiintei.

Efecte ~i beneficii

Aceasu asena va erea 0 armonie deosebita In cadrul cuplului, la nivel mental, pe fundalul trezirii energiei oculte a fiintei, Kundalini,

Realizand aceasta postura in cuplu vep reusi, printr-o pracrica perseverenta ~i cu multa iubire sa dati for~a ideilor voastre benefice, care l§i vor g~5i astfel mai repede concretizarea,

8. PASCHIMO'ITANASANA (Postura -clestehri]

Tehnica de executie

Va ~~ez~ti amandoj, fap. in faVI, pe sol. 'Talpile voastre se acing, pressnd u-se usor intre ele. Aplecari-va lent catre in fata, cu bratele in rinse spre varfurile picioarelor §i realizati cateva miscari pentru elastieizare, astfel indt sa ajungeri gradar cu pieprul ap.roape de picioare. Vli opriti apoi, prinzand talpile iubirului (iubitei) en palmele, Mentinetl genunchii in tinsi, gatul relaxat, ochii inchisi,

Coneentrarea

Vli yep concentra asupra transferului energiilor care se realizeaza intre voi doi, prin intermediul picioarelor, Sesizati activarea centrului subtil de foqa Muladhara Chakra, precum §.i dinarnizarea energiei esenriale Kunda!in.i.

Efccte !li benefidi

Constientizati armonizarea energiilor vitale in cadrul cuplnlui vosrru, amplificarea foqe'i de a acpona §i a capacitatilor de finalizare a scopurilor propuse.

9. TEHNICA Nr. 1

Acesr exercitin ac~iom:aza penUl] armonizarea energiilor sfective in cuplu, Tehnica de executie

ExecuJia pe partea stanga

Cei doi iubip se aseaza in genunchi, spate in spate, astfel incat sa Ii se atinga nurnai lahele picioarelor. Dupa 0 interiorizare prealabila, ell focali zarea atentiei la nivelul centrului energetic Anahata Chakra, fiecare va duce catre in fa~a piciorul drept, astfel incatgamba acestuia sii fie pcrpendiculara pc sol. Ambii iubiti vor rarnane ell genunchlul st·ing pe sol.

Pozitla finn/it

Se realizeaza apoi 0 extensie cat rnai ampla a coloanei vertebrate, cu bratele ridicate, panadnd iubitul poate cuprinde in palmele sale palrnele

20:0 :~

iubitei. Aceasta tine parmele strans lipite intre ele. Amandoi l~sa capul dit mal mult pe spate, Gleznele in rinse pe sol ale celor doi iubiti se aring intre el e in partea lor intcrioara.

Posrura se mentine dt rnai mult timp, aIi sa se ajunga :l115a la tensiuni dureroase ale coloanei vertebrale, Respiratia este calmasi profunda, de voie, Constientizarea fa exeaqia pe parten stanga

Se revine gradat, conseientizarea efectelor se realizeaza in genunehi.

Sesizati activarea armonioasa a cenrrului snhtil energetic Anahata Chakra, in aspecrul de receptie ~i sensibili tate. Simti1;i trezirea unei stari de iubire pura,

transfiguratoare. .

Execupa pe parten. dreapta Cei doi iubi ti se a~eaza in genunchi; spate tn spate, disranta Ii tncre ei, astfel inca 1 sa Ii se atinga numai labelc pieioarclor. Dupa o inreriorizare prealabila, co focalizarea atentiei la nivelui '

centrului energetic Anahata Chakra, fiecare va duce catre In fatll piciorul stang, astfel incat gamba acestuia sa fie perpendiculadi pe sol. Ambii iubiti vor ri'lman€ cu gemmchiul drept pe sol.

Se realizeaza apoi 0 extensie cat rnai ampla a coloanei vertebrale, cu brarele ridicate, pauli cand iubitul poate cuprinde in palmele sale palmele iubitei, Aceasta tine pahnele strans lipite intre ele, Amsndoi lasa capul dit mal mult pe spate. Gleznele intinse pe sol ale celor doi iubiti se acing intre de in partea lor interi oars.

Postura se mentine dit rnai mnlt timp, tad. sa se ajllnga insa la tensiuni dureroase la nivelul coloanei vertebrale, Respiratiaeste calma ~i de voie, CQnpientizarea In executta pe partettsttingil

Se revine gradat; constientizarea efectelor se realizeazji in g-enullchi.

Sesizati activarea armonioass a centrului subtil de for~a. Anahata Chakra, in aspecrul san de emisie ~i de control, Simtiti trezirea unei 5clri fmmoase de iubire purd, transfiguratoare. In final, sesizati efectele globale profunde ale asana-ei in plan afeetiv.

10. TEHN1CA Nr.2

Tehnica de executie

Barbaml va realiza mai intai postur a Iumanar i i (Sarvangasana). Pozitia sa de plecarecste culeat la sol, ell fa{al.ll sus. Ridici apoi gradat bazinul, trunchiul ili pieioarele astfel incat, in final, trunchiul ~i pieioarele sa fie perpendiculare pe sol, iar ralpile relaxare.

F emeia va veni §i se va aseza 11lnga el, eu sparele lipit de eel al barbatului, eu picioarele irrtinse la sol, tal pile relaxate, Barbatnl cuprinde ("'U palmele zona abdorninala a iubitei, iar

aceasta va ridica hratele ~i ii va cuprinde picioarele.

Cei doi raman in aceasts postura 10-15 minute. Barbatul va consrientiza caprarea energiilor cosmice prin picioare, trecerea lor prin trunchi ~i activarea armonioasaa centruluienergetie Vishuddha Chakra,

. Concentrarea

F erneia se va concentra Ia nivelul centrului energetic Muladhara Chakra, care se va dinamiza prin intermediul energiilor telurice. Cei doi iubiti vor urmari sa perceapa.jn finalul executiei, dinarnizarea energiilor pe coloana, efervescents energetics la nivelurile MuladharaChakra §i Vishuddha Chakra sirnultan, traind totodatli ernpatic fieeare starile celuilalt, Aportul energetic plio de fortli~i vitalitate al femeii va completa in.mod inefabil trezirea energiilor superioare realizata la nivelul centrului energetic Vishuddha Chakra al iubitului ei,

Constientizarea efectelor se va face de catreamandoi fund culcati la sol, ell fata In sus, unul langa celalalt,

· , . CONTINENTASEXUAL'\

11. TEHNICANr. 3

In general, in cadrul unui cuplu, femeia aduce efervescenta energiilor corespunzatoare centrilor de forta Muladhara Chakra, Swadhisrhana Chakra, Maniplll<J Chakra, iar barbarul - rafinamenml energiilor superioare de 1>1 nivelurile centrilor de forta Sahasrara, Ajna Chakra ~i Vishuddha Chakra. Prin fnzionarea celor doi, prin regasirea [or la nivelul centrului energetic Anahata Chakra, energiile cuplului se cornpleteaza armonios, creand astfel gradat cuplul divin,

Tehniea de executie

Ca ~i in tehnica nr. 2, ~i in acest caz barbarul este eel care va intra mai intfii in posrura (Halnsana - posrura plugului). Pozitia sa de plecare este culcat 1a sol, eu fata In sus.

El ridica gradat picioarele §i trunchiul, astfel incat, in final, picioarele sa se spri jine pe sol, rrunchiul raman and pe cat posi bit perpendicular pe sol,

Talpile nu se ating intre ele. Gradat, prin coneen trare, barbatul va sesiza activarea armonioasa a centrului energetic Ajna Chakra. F emeia se va a§eza astfel incat sa aiba spatele drept ~i lipit de eel a1 barbatului. Picioarele raman pe sol, intinse in fa~, ralpile relaxate, Ea V'J sesiza gradat activarea armonioasa acentrului de forp M uladhara Chakra.

Cei doi iubiti se vor r;ine de maini, Mrbatul avand palmele orienta re in sus, iar fernei a In jos.

Constientizarea

La revenirea din posrura, constientizarca efectelor se va face fiind amandoi inti~i lu sol, en fa~a in sus, unul Hlnga celalalt, Se va percepe

'20~"

dinamizarea energiilor pe coloana, iar in cazul in care cei doriubiji sunt practicnnti persevereriti ai uSi1na-elor individuale din Hatha Yoga, ci vor pute" resirnti tr ez.irea energid oculte, Kundalini Shakti, aflata la baza coloanei vertebrale,

Asrma-eie executate In cuplu reprezinta un prilej de cunoastere la nivelurile. lila! proiunde ale celor doi iubiti, Vorn preZ,ellta 0 reb tare a II nu i cuplu care a realizat consecven t aceste asana-e:

Ea: "De fieeere data cand am reafizat asana-e in" C1lplu, uniuersul senzapilor resimtit» cu Ilceasta ocazie s-a l1nbogiiJit c:u clemente noi. Am constatat cii este [carte i:mport(mtii alege'f'l!tl unui moment potrh/it pentru practica asana-elor fn mplu, pentr« atinf!;l?rr:tl unor (raiTi,ample.

Este bine ca aceste ssana-e sli fie realizate cand corpul este odibnit, iar spiritul lmsstit; atunci dind ne simtrm complet relaxati ji nu suntem presali de timp.

Am inebis ocbii Ii am inceput sa realiza1n asana-e in cuplu. Dupli cottstientizar« am desdns o(bii,~ am tIJ.;epw:sti ne privim. ell [iecare clipti ce trecea, parca plitnmdemn din n: in r~ mai pTofimd in uniuersul jiintei teluilalt. Se1'lzupa de profunzirne era completatti de senzati« de ddatare spirituala insoliti1 de starea de limjte profimdli. Cond senzatia de explorare fi ingloban in prwria jiinta il tuturor pliTti/or interioare ale jiinlei celuilal: s-a dilatot la nivclul intregului corp am resimpit 0 stare de beatitudine profundii.

Prm realizarea transjigurif.rii am auu: starea inhTIOarafollrte daraerl iubitul meu wrCJpundepe deplin O.l idealul "!leu de !ntmu.wqe ma.\"culinli, ell [lui arbetip masculin inifrlbil (/i slifletu.!lli meu. In (led moment nu mai uedeam. aspectul jizic concret al iubituluj meu, ci cbiar Arbetipu! Masrulin Universal cu care el SB identifiea perfect. "

El. "in momentul in. care tnn inceput transfigurarea tim aou: perceppa clara eli iubita mea corespunde intrutotul idea/ullli meu firminin. COYpul itdntei mete deoemse aidoma ecelorrrupur) ce Sf Il/U£(l jrulptlite pe temple, ea em ell 0 :aifa rohorfil.if de pe un. templu. Formele rotunde ale sani/or, linia joldurilor fi cea a. coapselor se comopeou cu cele aleArbetipului Feminin al sufletuhti meu.

ClijUndaJi in ilceastli stare de beatitudine ji de plenitu.dine am ramas nenli~cati, exploriind toate secrete le, misterele corputui ,~i ale spirituluijiintei iubite.

Nimic din ceea cc trdisen: pl;nit atunci nu putea ji comparat cu starea de plenitudine ji de fericire pe care 0 aueam wn;tientizand cii, in sfliYfit, gasisem modelul idealsufletesc al fiillfd illbite.rl in plan jizic, iar acum il piitrulldeam cu prioirea pana in profunZimile mfletulili.

Am incepm sii practicinn asana-e in tupltt. Cu jiecare asana pe cm:e 0 realizam

ne sim{eam din ce in ce 'mai aproape din puna de uedere fizic edt Ji spiritual, Fiecere asana executatli fa unison, In cuplu, pardi ne peea sit jim din ce in ce mill aproape de ideahd nostru sufletesc.

'Mmlinerea 'Tlem~'catd a corpurilor noastre tn timpul executiei assna-elor ne conducea din ce in. ce msi mult cafre starea de contopire, fuziune mentaU a fiinJelor noastre, dar [{clitre apropierea fizidl a corpurilor noastre. Aveam senzapa darll ell aurele noastre fuziQndU in mod inefabil # mmunat, Era ca p cum intrnsem in contact cu 0 fume a misterelor fiinJelor noastre p cil fireare parte a corpuriwrnoastre era ca 0 POl11tii prin care rclalalt putea intra ell multi1 deliwte[e, pentrtl /J ne putea conwpi. Simteam cum prioirea fiediruia mPngfiie corpui ccluilalt, simtetJ7ll presillnea, tensiunea erotica exerdtata de stmturile dilatate ale celuilalt. SimJeam cJJ cram mconjurafi. de 0 sfrrii de iubire divinii fi pardi fiecare parte a corpu!ui ~ri manifesto bucuria de a fi In apropierea jiin/ei iubite. Era ea # cum ne-am fi c'llfunddt intr-o iubire neifii.rliti'i. !nfiecare asana pc tare 0 executam smqeam cum fuziorllfm intim

la niue/uri flarte profunde. .

Exeaql« asana-elor m cuplu ne-a dat ocazia de a fuziona plenarpe diferite niveluri ale flinfe/or noastre p de a fore sii creascii intimitatea dmtre noi. Prin aceste asans-e in cupJu carpurile noastre partiI s-au trlmsformat in sfere de iubire, dar intr-o stare de voluptate spiritualif indescri.ptibilif. "- (C1tpiu anonim)

9~

AllM£NTAT1A 51 CONT1N£NTA

. , .

5£XVALA P£Rf£CTA

Marea majoritate a fiinjelcr .umane din sccietatea conremporans nu acorda 0 prea mare impcr eanjc alimen tati ei si niei necesitatilor organismului lor. Conduse de principiul placcrii ~i satisfaccrii ncvoilor !:,'llstative, sed use de reclarnele facute III mass-media, fiiritele utnan e consuma diferite prod use alimentare cu un coritinut preponderent chirnic, lipsit de orice valoare nutritiva reala, care este departe de a oferi substanrclc necesare hrsnirii ~i dezvoltarii armonioase a organismului.

Organismul urnan, cea mai minunard creatie a Narurii, este dotat cu o in religenta naturals, diferira de ceea ce numim 111 mod obisnuit inteligenta umaria. Este vorba despre imenss abilitate anatomico-fiziologica investita in toate organele sale ,~i in functionarea coordonata a acestora. Marele secret al sa 11 a ta ~j i ~i a rill oniei este intrarea In legarura cu acele puteri tainice ale Naturii care sala~luiesc nebanuite in propria noastra fiint-a. Noi doar trebuie sa ne aeordam Cll ele ~i sa Ie 1 asa m sa se III all i feste nestingherite. In acest mod corpul se purifies 1i se rnentine ill cea rnai bun a forma posihila. Natura ne pune in permanentd la dispozitie energiile sale benefice;

ea nu cauta sa j~i blocheze propriile procese. Ne confruntam C1:.1 starea de boala §j de dizarmonie numai atunci dnd lndldim legile naturale ale vi eIii. Natura ne-a inzestnlt cu ' instrumentele potrivite pentru a ne pastra fiinta intr-un minunat cchilibru ~i 'intr-o deplina armonie: bunul sirnt, inteligenta ~i inruitis. N efericirea este d, dintr-un motiv sau alnil, de znulte ori ajungem sa ne pierdemincrederea in noi insine ~i in Natura Mama ~i, folosind din ce til ce mai putin acesre instruments, ele se atrofiaza, Iasandu-ne prada suferinrei ~i bolilor.

Dad avem probleme eu sllnatatea, cu reglarea greutatii san a activitatii scxuale unul din facrorii direct raspunzatori de accst lucru este mancarea pe care 0 consumam, deoarece alimentele au asupra noastrii un efect mulr mai profund decat medicamentele. Unii oameni ignors sau prefers sa, IlU vada legarura dintre alimenrele pc care Ie consuma ~i srarea siinatapi §i a armoniei lor corporale, Astfe!, va trebui sa intelegem ca nu vom srraluci de sana tate ?i arrnonie daea inghitim haotic orice se nimeresre la mass. Chiar gfindurile §i caracterul ne sunt influentate intr-o miisura nebanuita de ceea ce mancarn, Oamenii sunt in general bolnavi fie din cauza celor mancare, fie din cauza ceior nemancate, dar dintre factorii care influenteaza sfulatatea omului, alimentatia detine W1 rol esential,

Un urn hranit corect, cu alimente pure, de calirate, arata de obicei bine, este plin de vigoare, are 0 stare launtrica minunata, este bine dispus §i poate InTaphli orice Iucru. tn schirnb, eel care se alimenteazs insuficient sau incorect arata rau, imbatranit, este predispus la boli, este mai rnereu obosit..are 0 capacitate de munca reduss ~i a stare Iauntrica larnenrabila, (Sa ne aducem aminte de diminetile care urmeaza unor petreeeri la care se man.andi putin, dar se fumeaza ~i se bea foarte mult.)

"Nu trdim ca sd miincltm, ci mJil1ciim ca'sii trtiim." (Socrate)

La moda Lll tarde dezvoltate, mai ales printre rnarilc vcdete de cinema ~i televiziune, regimul Iacto-vegerarian esre considerat inca Ia noi in tari ca fund ceva bizar, iar fiintele care nu beau §i nu fumeaza sunt privite ea

207

niste fiinte ciudate. Oare de ce? Pentru di acele fiinte s-an documenrat mai rnulr ~i doresc silaibii rnai mula grijiide sanatatealor? Sc poate spune ca acest fapr, aceasta stare de lucruri se datoreaza unei cunoasteri minime san a unci lipse totale de informare in acest domeniu,

Vern fi uimiti sa afIam ca rnari ganditori ai lumii au fost vegetarieni, Printre acestia ii putem aminti pe Pitagora, Socrate, Empedocle, Ovidiu, Seneca, Plutarh, Leonardo da Vinci, Isaac Newton, Shakespeare, Voltaire, Richard W;)gner, Rabidl:anath Tagore, Gh:mrli, Albert Einstein, George Bernard Shaw, Acum 2500 de ani, Pitagora spunea:"Doar brana vie fi proasplitii u permite Qmuiui sa riinzimii siiniitos, sa fic forint F sa simtii Adevlirul",

Multi au auzit ca produsele din carne con tin proteins ~i dl tara aceste proteine nu se poate trai. Accasta inforrnatic este incomplete, perrnitand mul tor fiinte umane sa se ascunda de 0 eventuala schirnbare ln modullor de viatll §i s5 se amfgeasca, apreciind ell 1111 este a bsolur necesar sa renunte definitiv la consurnul de carne,

Pentru cei care lupta cu indarjire, sustinand ideea ca proteinele Jin carne sunt indispensabile, le putem spune ca soia ~i produsele din soia nu numai di au aceste proteine, dar continutul l or este m ult mal bogat In aceste substante decat oricare alt prod us din carne, De asernenea, carnea poate fi Inlocuha cu succes de ciuperci, 0\111, lapte si cereale, care, la fel ca ~i soia, contin ~i alte suhstante nutritive ce nu se g~sesc III carne,

inrr-un studiu realizat de cercetatori din Universitatile Americans, s-a ararat cll cschimosii, care sc hranesc preponderentcu carne, au 0 medic de vi3tll de rmmai 28 de ani In plus, s-a dovedit pe baza unor statistici ell aceia care au in alirn enta tia zilnica preparate din carne sufera de bali cardiovasculare, boli ale tracrului digestiv, In numar cu mult mai marc dccat cei care au Ull regim lacto-vegetarian, jar boli cum ar fi guts, diaberul §i cancerul snnt putin cunoscute 1n randul lacto-vegetarrenilor.

De asernenea, tot in urrna unor studii s-a putut constata di sistemul digestiv al fiintei umane este perfect adaptat pentru 0 via1il vegerariana. Dr. William Collins scria intr-un articol publicat in revista americana Medic!lt Comiter Point: "DlUut este inzestrat in mod euident cuo dantura ce se aseamilni1 mai degrabil cu cea a ierbioorelor deciit cu cea a carniuorelor; , ierbiuorele au incisivii ascutiti pent:ru a tiiin iarba, molarii en suprafata platii pentru a zdrobi legumele Ii fructele, in timp ce caninii sunt scurti ii roturyip, inapji ril ifaJie # ytl striueasci; carnea", La acestea se mai adauga §i faptul eil intestinul omului are 0 lungime de 3-5 ori rnai mare dcciit lungimea corpulni situ, Jntoemai ca Ia animalele ierhivore.

C0NTINENf;A s~:xuJ\LA

Astfel, marii consumarori de carne i§i expun organismul unei otraviri indelungate, datorita descompunerii acestor produse, ceea ce conduce la Imbarranirea prematurs a tractului intestinal, Acestea sunt doar 0 parte din efectele de ordin fiziologic pe care Ie produce consumul de carne.

In tratatel e vechi, sanscrite, se spune eli mintea ~i stadiile ei de clarirate sunt influentate de ceea ce rnsncarn. Unii oarneni au observer eli arnnci cand consumaalimenre grele san in cantitati rnari, mintea devine lenta, incetosata, iar starile de somnolenta ~i lene SUIlt mult mai pregnante. Vegetarienii ~i lacto-vegetanenii, nu se confrunta cu astfel de stari.

Nutri1j.oni~t:ii din zilele noastre au ajuns la concluzia di 0 alimentape bazats pe un regim vegetarian, la care se adaugs ouasi lactate, acopera necesarul de substante indispenssbile dezvoltiiriiarmonioase a corpului ~i rnenjinerii unei sciri de sani'itate perfecta, atat din punct de vedere fizic cat ~i mental.

Excesul de calorii din alimentatia ornnlui modern nu face decat sa blocheze metabolismul celular; in acelasi timp, alimentatia moderna nu reu~e~te sa asigure vitarninele necesare organismuJui, iar lipsa vitaminelor perturb a regenerarea celulara, Astfel, paradoxal, desi se consuma 0 hrana bogata caloric, apare, de fapt, 0 star-e de subnutritie alimenrara, un exces de deseuri §i 0 carenta de elemente vitalel

Consumam adeseori alimente bogatt~in calorii, dar dezechilibrate din punct de vedere calitativ. Este yorba despre painea alba, zaharul rafinat, -cereale glurate, grnsimile animale, Aceasta alimentatie saraea in vitarnine este cauza perrurbarilor metabolice §i originea multor tulburari de sana ta teo

Celulele normale au capacitatea de a elimina toxinele rezultate din metabolism, iar organ isnm i axe mecanisme specializate de detoxifiere, Carentele vitaminice afecteazacapacitatea de detoxifiere a organismului, dererminand acumularea de deseuri, Numeroase anchete alimentare au dernonstrat faprul eli alimentatia obisnui ta din ~rile industrializate este foarte sar.aca in vitamine, Aceste carente sunt legate de 0 insuficienta igiena alim en rara , de un execs dc rafinare a alimeneelor de baza §i de utilizarca anumitor rnijloace deconservare sau de fierbere care nu respecta inregritatea vitarninelor. Este cazul sa ne facem 0 imagine complete ~ clad asupra alimentelor pentru a le putea alege pe cele naturale, de care avem nevoie pentru a ne siruu bine.

Vitamine1e sunt adevarate substante magice, care permi t orgsnismului nostru s1l reziste in fata tuturor maladiilor ~i sa raman a mereu intr-o forma foarte huna. Trebuie Iacuta 0 diferenta neta intre vitaminele de sinteza §i vitaminele naturale. Nu trebuie sa asteptarn niciodata un sprijin foarte

209

eficient de la vitaminele de sinteza, pentru a ne mentine viata la pararnetri maximali, nirnic nu egaleazil vitarninele naturale ~i energia vitala caprata si inmagazinata de vegetale in natura,

Dad deja am dobandit obicciul de a lua pastile sau de a face tratamente injectabile eu vitaruine de sinteza, este foarte bine sa renuntarn cat mai repede la aceasta obisnuinta, In loc de aceasta, este mult mai sanatos sa bern, de exemplu,suc proaspat de lamiii san de portocale, Intrand in contact cu organele noastre interne, aceste fructe ne transmit din energia subtiIa ~i forta pc care ele au acumulat-o de la soare, de la aer, de la ploaie, din parnantul in. care cresc, preCUlll §i alte energii benefice care provin din subtilcle §i misrcrioasele sfere energetice cosmicc, §i pc care fructe1e ~i legurnele le capteaza specific, prin Rezonanta,

Prin urmare, decat sa recurgem la vitarninele produse artificial, rnai bine sa ne obisnuirn sa bem sucul proaspat al unui fruct dimineata dupaamiaza sau seara. Putem alege, de exernplu, lamaile, porrocalele, dar ~i perele, ciresele san capsunile, care se pot manes oriunde. Este important sa bem sucul sau sii rnfincam aceste fructe, pe dt posibil, direct in natura (in aer liber) sau in fara unci ferestre larg rleschise, atunci dod ne aflam in casa. Nu trebuie sa ne Bisall1 niciodata padiliti de redamele naucitoare ~i sa credem ca substantele sintetice, adeseori foarte scumpe, care provin dill Iaboratoarele faimoase sunt cele mai bune, Fructele §i legumele abunda,

210

CONTINENTA SEXUAL'\'

iar in spatele inHl.p~arii lor, uneori modeste, ele ascund sanatatea perfecta, vitalitatea, puterea si tineretea.

Zilnic, cele mai rnulre diutre fernei snnr pllse in iposraza de a pregati IH~Il~, arat penml de cit ~i penU'U fiintele iubire sau apropiate, Pentru uncle dintre ele, accasra munca a devcnit 0 ohisnuinta, creandu-se un aclevarat automatism In prepar:m:a rliferitelor alirnente C~ §i in alegerea ingredientelor alimentare S<H1 a gamei de preparate culinare realizate in mod curent, Simpla actiunc de a gati Zl de zi, sau de mai multe ori pe zi, deterrnina adesea, dllpii unanumit tiinp apariV;l unei stari de samratie, care in multe cazuri duee la un sentiment de respingere fa 1;ii de acrul de a gati in sine,

Pentru anumite eategorii de fernei, in special cele aflate l11e11 aproape de perioarla adolescentei, a face de mancan, a gati are () rC7.(ln~nl~ foarte casnica (aceasta Bind considerata, printre altele, ~i un fel de sTar§it al tineretii ~i al libertatii), generiind sentirneritul ca un timp minim alocat acestei actiuni este cea mai optima solutie. Exista ~i femei care transforrna acrul de a gati intr-un prilej de satisfactic sau de bucurie, chiar bucuria de a clarui ~j de a hxihl i, fie ca acest act este realizat penLtu ele sa u penlru copiii, sotii, iubitii sau parilltii lor.

Un alt aspect este lipsa de timp dinsocietatea contemporana, care determina femeia sa prefere sa manance la un restaurant sau sa prepare foarte repede citeva din conservele alirnen tare care neccsi ta doar 0 minima mcalzire pentru a fi cousumate.

Tocmai cia tor ita

fap tul ui d exista atarea moduri de raportare l a alimentatie §i la actul de prepuare a hr an ei nu putem ignora aceasra secven tii de viata, care pentru rnulte dintre femci poate reprezenta mai multe ore de lucru in fiecare zi,

Este de maid vrerne

211

binecunoscut faprul ca, in special in Orient, alegerii alirnentelor ~i pregatirii lu-anei li se acorda 0 atenrie en torul deosebita. In tradiria spirituala indianase mentioneaza ca 0 femeie inzestrati ~ pregatim pellOU abordarea modallratilor tantrice, trebuie.sa fie initiatii In cele 64 de arte, Una dintre aceste arte este aceea a cunoastcriisi folosirii adecvate a alimenrelor, De ascmcnea, in traditia medici nii rradi pon ale orientale se pune un accent ell totul deosehit pe calitatea, natura ~i cantitatea de alimente utilizate In dleta, atat pentm vindecarea anumitor perturbari sau afectiuni, cat ~i penou mentinerea unei stari optirne de vigoarc~i inflorire pc toate planurile,

In China ~i J aponia, acti vitatea legadl de pregarirea hranei a dobandi t ill timp un rafinament specific, de multe ori depasind ell mult nivelul obisnuitului ~i intriind in domeniul spiritual, un exernplu in acest sens fiind eeremonia ceaiului,

Cuuoscand cfiteva principii fundamentale de alimenrarie, ceea ce cunoastern sub numele de DIETOTERAPIE va deveni III primul rand 0 terapie foarte eficienta care se va transforrna in timp intr-o adevarata arm. Astfel, prin constientizare, timpul consacrat prepararii hranei se va rransforma Intr-ull timp consacrat autotransfigurarii prnpriei fiinpe.

o fiin~ urnana care are un minim bun simt ~j 0 anumita stare de intelepciune, tntelege Ca aceasta lume are un sens evolutiv §i este guvernata de principii superioare, divine, iar hranirea reprezinta darul pe care divinul ni-L face in fie care zi pentru a ne putea rnentine in integritatea puterilor fizice, psihomentale §i spirituale; ea reprezinta intr-un sens restrans "p"ainea noastra eea de toate zilele", care nu are alt rol dedit eel de a ne men tine intr-un cat mai bun echilibru global, sustinand evolutia noastra individuala,

Acrul hrani ri i !TU este 0 mod alitate de satisfacere exagerata a simturilor (ca III cazui fiintelor gllImande §i ca al acelor fiinte a csror via!;3, se reduce in eea mal mare masura la "a rnanca"), dar nici un IUCIU Iipsit de importantji (tIl miinane orice, numai sa pot digera san 1nanant tot ceea ce giisescpentru eli nu. am rimp, etc)

Pentru a descoperi profimzirnea sernnificatiilor actului hrdnirii va fi necesar sa vedem ce este, de fapt, hrana pe care 0 consumam §i care este sursa ei esentiala? Raportiindu-ne la exernple simple vom putea observa usor eli un simplu frucr este rodul muncii asidue a unei "fiin~e" vegetale, rezultarul a nenumarate procese de sinteza, de rransformare chimica, de crestere §i dezvolrare ordonata ~i armonioasa, Cum este posibil ca din substantele hranitoare pe care arborele Ie absoarbe prin radkinile sale, din apa ~i lumina, sa apara intreaga fnunnsere si prospetime, gnsrul delicios al unui mar? in spatele acesrui minunar efon al narurii, tnte1eppi din vechime au ClUlOSCut, prin intuitie superiosra ¥i

,2V ... ,

1" . ~ ..

-,", .

CQNTlNENTA'SEXUALA

• '. I

perceptie directa, jocul energiilor subtile, invizibile, care, la d11clullor, i~i au sursa in Cel care este sursa tuturor energiilor ~i manifestarilor, realitatea ultima divina, Se poate concluziona cti. exists 0 interdependenta foarte stransi'ilntre mate formele de viatil care se hranesc ~i se SUS9il reciproc, toate fund sustinute, 1l1sii, de aceeasi sursa ultima suprema.

Actul de a ne hrani reprezinta transforrnarea a ceea ue era lllitial exterior (plante, alirnente sau alte substante) 11) ceva care ajunge sa fuca parte integranta din fiirll;a umaria. Prin hrana, darsi prin procesele respiratorii ~i cele energetiee subtile, COqlU! nostril fizic se formeaza, creste ~i este sustinut, Astfel, de fiecare clalli cand un aliment patrunde in organismul nostru, se dedan~eaza un intreg lant de proeese biologice, chimice, energetice sau de alta natura, care au drept rol principal, intr-o prima faza, transformarea alimentului ingemt intr-o subsranta cunoscuta organismului nostru. Ceea ce era exterior trebuie sa devina acum cunoscut si capabil de a fi integrat in corpul nostru, Aceste procese se desfasoars ill mod specific penrru fiecare fIin~a in parte, In funcrie de caracteristicile determinante in srrucrura sa constirutionala. 0 digestie pucernica va avea 0 mare putere de rransformare, digerarea unor mancaruri grele fiind un aspect faciJ, dar penau un foe digesriv mai redus mancarurile grele vor genen mari dificulrati ~i perrurbari III organism.

Cine nu 3 remarcar, de exemplu, ca dups 0 masa grea ~i copioasa procesele mentale se desfli~oara ell mare dificnl tate? (:i ne nu a observat ca ingerarea in cantitate mare a unor alimente en gust picanr derermina aproape imediat dupa aceea 0 stare de puternica incalzire a corpului §i chiar de iri tabilitare?

Alimenrele influeriteaza viara noastra interioara intr-un mod mult rnai complex, care de multe ori nu este banuit de marea niajoritate a oamenilor. Pentru a putea sesiza aceste efecte este necesar sa luiim in considersre faptul ca, alimentele prezinta, pe I~nga caracteristicile sesizahile direct prin intermediul simturilor obisnuite, 0 parte mai sub til ii, energetic-vibratorie,

Cunosciind toate aceste aspecte,. putem intelege ca, til paralel cu efectele prod use direct asupra corpurui flzic prin intermediul substantelcr chimice continute in alirnente, exista ~i un nivel mai subtil de interactiune a subsrantelor din organismul nostru, adica cel energetic. Astfel, alirnentele ~i mice alte substante pe care le ingerarn influenteaza intr-un timp relativ scurt atilt organismul nostru cat!ii vibrariile specifice proceselor psihice §i mentale, Acest fenomen poate fi user obiectivat daca observarn cu atentie diferitele stsri ce 3p~r in rimpnl utilizarii preponderente 3 nnui anumit tip, de alimentatie sau modul in care se transforrna starea psihica cand fiinta opteaza pentru 0 schimbare mai mule sau mai putin radicals a dietei,

Alimentapitp crmrinffl{a rexua14 peifmil

Asdel, atfit Iemeile cal §i barbatii ar putea fi mult ajutati in dernersurile lor de armonizare fizica §i psihica, dar ~i a eel or care vizeaza atingerea unei stari de continents perfects dad s-ar raporta la ali mente §i alirnentatie, in general, dintr-oalta perspecriva .

. Modul in care ne 'alegern aiimentele §i eondimentele, cantitatile de rnancare pe care le consurnam, momentele de repaus alimental' reprezinta faetori de care depinde vi goa rea §i viralirarea unui bilrbat.

Se spune eli un barbae Iipsit de vi talita te este ca un luprator cu picioare de lut. Fiintele masculine au tendinta de a-si consuma mult mai rapid rezervele euergerice §i tocmai de aceea ele ·all 0 mare nevoie de a-si reimprospata ritmie resursele. Grija pentru alimentatie nu este totuna en preocuparca de a manes prcparatclc cclc mai suculente, nici dozarea matematica a unor feluri de mancare indigeste, in pofida faprului ell au un numar de calorii §i microelemenre precis calculat, Preocuparea pentru hrana are 0 mare imporranra ~i in nici un caz nu poate fi considerata drept un aspect nedernn de un barb~t. Alimentele sum principala snrsa de energie penrrn organismuJ uman ~i este de la sine lnteles ca rara combustibil chiar si eel mai bun angrenaj devine nefuncdonal.

Amnci cand se vorbeste de arlevarata hrana pentru un barbat, mulre fiinte se bJ{jndesc, din pacare, 1a 0 sllmentatie de tip carnivor, asezonatd cu alte

substance exciran te , printre care alcoolul este la marc cinstc, Accastii impresie exista la majoritatea europenilor, dar cu toate aces tea, alimentatia pe baza de carne nu este cea mai indicate pentru ca un barbat sa se mentina sau sii devina viriL.

Descoperirile de ul rima. ora din dorneniul a limentatiei, mai ales cele referitoare la vitarnine.oligoelemente, enzime ¥ fitohormoni au condus la 0 transformare a con cepri ei despre alimentatie in Occident. '

In urma acesror descoperiri ale stiinrei, a iuceput sa se j:mna din ce in ce mai rnult accentul pe naturism ~j alimentatie ecologies. In urma unor cercetari si a unor observatii atente, care au fost efecruate in mii de cazuri, s-a observat c:1i fiintele care sunt vegetariene, san chiar ovo-lacto-vegetariene, fiintele care consurna multe cruditati, au 0 medie mai mare de viata, pastrandu-si vigoarea palHlia varste foarte i"naintate, fiind en mnlt mai purin predispuse J 3 afectiuni grave precum cancerul, scleroza in placi, guta, boli hepatice, bali intestinale, etc.

S-a pntutconstata ca alimentatia ovo-Iacto-vegetariana este foarte prielnica unci activitati intelectnale intense, ganditorj §i oameni de §riin¢, 610s06 ~i artisti ilustri ai umanitatii fiind convinsi de eficienta acesrui tip de alimenta ~e, iar nurnarul de vegetarieni a inceput sa creases verti ginos.

Apare, in mod logic, intrebarea: Cum de a fast posibil en ponii arum oamenii nl se hrilneasdi ou carne p sii ajunga 14:viirste venerabile, avimd ti 0 vigoare foerte mare ti acurn. a apii.ru:t ca din senin, aceastii modii, aceastd orientare spre vegetarianism?

Problematica dezavantajelor consumului de carne se poate privi prin

prisrna si tuatiei rnondiale globale. Datorita unei cereri din ce in ce mai mare de came, industria camii a recurs Ja folosirea hormonilor feminini pentru a determina 0 cre§tere in greutate accelerata a animalelor. Acesti hormoni introdusi in nutritia animalelor au fost asimilati ~i in cele din urma inglobap in tesuturile acestora, Prin consurnarea carnii acestor anirnale s-au putut constata rransformari fiziologice corespunzatnare asimilarii de hormoni feminini in rn,ndul bsrbanlor. Numerosi nutritionisti pun pe seama acestui tratarnent cu hormoni feminini, luat lara prescriptii ~i lara §tiinV-, obezitatea sau cfeminarea care afecteaza 0 mare parte din populatia masculine a tilrilor puterni c.industri alizate,

Ar fi necesar sit ne arnintim ca mul te dintre traditiile religioase, printre care ~i cea crestin-ortodoxa, recomanda alimentatia Iacto-vegetariana. Pe de alta parte, chiar in religia crestin- ortodoxa exista, chiar in timpul posturilor, anurnite zile in care este precizata dezlegarea la carne, ceea ce ponte duce, .mai ales pentru 0 fiin\Jl care are inclinatii spre specula tii mentale, la gasirea unor noi motive pentru lnceperea unor discuui fad! sfar~t.

Nutritionistii SUIlt §i ei, binelnteles, de pareri contrare: unii afirma eli proreinele din came sunt eele mal toxice ~i uzeaza rapid organismuJ, dar ca renuntarea la carne vaduveste organisrnul de proteine. Unii citeaza statisticile care indica 0 mare incidents a bolilor digestive, canceroase §i vasculare la carnivori, altii dau exernple de fiinte nesabuite care ~i-au ruinat sanatatea mancand doar citeva boabe de cereale pc zi, Aceasts disputa s-ar putea extinde la nivelul zecilor de ani, dar ar fi doar 0 pierdere de timp. Pentru a verifica, estenecesar ca 0 fiin~-a umana sa alba iUdr:izneala.~!ipsa de prejudedip pentru a urma dicta ovo-Iacro-vegerariana sau chiar complervegerariana pentru o perioada de timp, apoi sa realizeze comparatia Intre modul in care.sc manifesta ~i se simre organismnl sau sub influenra scesrni regim ~i a celni obi§H\lit. Fste necesar sa fie luata in considerare diversitatea naturii 11 mane , deoarece s-a remarcat en usurinta ea 0 aceeasi cantitate de hrana, consurnata de fiinte umane diferite va avea efecte diferite. U nele fiinre se ingra~a exact en aceleasi portii de hrana care pe altii Ii lasa flamanzi sau Ii he sa sBl.beasca. Efectele diferite ale aceluiasi aliment apar datorita consti tutiilor umane diferite, a diversitatii natnrii umane,

S-aeoIlstatat c1"i poten!? sexuala masculina, Jar ~i feminina, este intr-o relatie directs eu vitalitatea fiintei.

Se §tie cil atat barbupi foarte firavi, cat §i eei foarte grasi au In general 0 potenta sexuala rcdusa, ci confrunrandu-se adesea en 0 slaba funcnonare a glandelor sexuale, membrul viril Bind de dimensiunl nesatis-facatoare sau chiar Base. Pentru aceste fiinte, en consti tutii extreme, regimul de revigorare

.este necesar sa fie diferit, Persoanele care se confrunta ell obezitarea, ell o marire a maser eorporale in detrimentul vitalitatii vor consuma mai ales cruditati, a lime nte usoa re si in anumite momence va f n ecesar sa poste asca (ajuneze, band doar apa). Persoanele eu deficit de rnasa corporala, astenice, li psite de srabilitatea data de vitalitate vor consuma alimente dit mill consistente ~i usor digerabile, urmarind sa aiba rnese reguLate.

Se poate afirma cii, 111 principin, au fost stahilite trei categorii de mlburari care pot fi co rija te cu ajutorul alimencatiei, respectand cateva recomandari cu caracter general,. specifice fiec1irui tip de perturbare,

1. Pentru tulburarile din sfera sexualitatii manifestate prin apetit sexual scazur, rigiditate in relatiile ell Iiintele de sex opus, mas:'! corporals excedentara, preferinpi pentru satisfacerea apetirului pe cale alimentara sau prin mcdalitati care rru cer un efort prea mare se recornanii alimentele PROASPETE, U.sOARE, CRUDE, EVENTUAL RECI.

2. Pentru tulburarile din sfera sexualirarii manifestate pr'in posesivitate, gelozie, atitudine certareata, scaderea apetitului sexual san exacerbarea lui datoriea nernulmrnir-ilor, furiei, irit.abilitatji se recomanda alimenrele DULCI~I PURE.

3. Pentru tulburarilc din sfera sexualitatii manifcstate prin ercctie slaba eorelata cu lipsa generals de vitalitate, Cll 0 mass corporals mic~, ejaculare rapidli, apetit sexual foarte oscilant se recomanda alimentele BOGATE, NUTRITIVE, CALDE.

o alimenratie sanacoasa bazata pe produsc naturale, C1.1 0 valoare energecid1. mare, care prin continutul de enzirne ~i vitamine stimuleaza

217

regenerarea organisrnului, este de natura sa restabilcsca functionarea normals a glandelor, sa mareasca potenta sexuala ~i saechilibreze toate proeesele din sfera sexualitatii, 0 schimbare In bine a alimentatiei va determine 0 transformare a intregii vieti a fiintei, influenpind nu nurnai corpul, dar ~

procesele psihice §i mentale ale fiintei. .

"Secret:ele nutri pei" consti tuie esenrialul a ceea ce trebuie sa cunoastern despre un subiect a carui importanta esre mai mare decflt ne imaginiim. Aceste taine nu privesc numai pe aceia care vor sa slabeasca sau sa lili stabilizeze greutatea - fir1 constrangeri sau privatiuni-cci ~i pe aceia care vor sa l§i regaseasca vitalitatea fizica ~i intelecruala optima ~i sa poata atinge o stare de continenta perfecta.

Teoria sliibirii, care sc bazcaza pc 0 abordarc hipocaloridi. a problernei, va rllmane, eli siguraIl~a, cea mai mare "gafa stiintifica" a secolului al XX-lea. Aceasta este 0 cursa, 0 piic1ileaHi, 0 "ipotezii" simplista §i periculoasa, fad fundament sriintific real. Si torusi ea ne dirijeaza comporramenrul alimentar de peste 0 jumatate de secol, Cu Cat oamenii sum mai rorofei, mai grasi sau chiar obezi, cu atat socoresc mai inversunat caloriile pe care Ie ingurgircaza, Cu foarte rare exceptii, tot ceea ce s-a numi t "regim", de lainceputul secol ului incoace, s-a bazat in mod esential pe teoria ealoriilor. Aceasta a fost 0 mare gre~eala, deoareee nu s-au putut obtine rezultate serioase ~i durabile, dar s-au obtinut ~i efecte secundare eel putin dezastruoase, Teoria caloriilor a plecat de la postulatul cnnforrn caruia, niei intr-un seus, nici In celalalt, nil existil pierderi deenergie .. Aceasta formularezulta dintr-o ecuatie inspirata din teoria lui Lavoisier, referitoare la legile terrnodinamicii. Dad. reoria caloriilor ar fi avut un fundament, prizonierii din lagare ar fi rrebuit sa rnoara imediat ce rezervele de grasime din corp li s-au epuizat, De asemcnea, se poate pune intrebarea de co oamenii care manandi mult, adica 4000-5000 de calorii pe zi, nu sunt mai grasi (unii raman chiar slabi). Dad. teo ria caloriilor ar fi avut un fundament real, acesri mari "mandi" ar fi trebuit sa cantareasdi dupa c:5.\iva ani, 400-500 de 1cilograme.

Cum se explica, pe de-c parte, eil mancand mai putin - deci reducand cantitatea zilnica de caloril absorbire - unele persoane continua sa se ingr%e? S-a putut constata cii mii de indivizi se lngra~a, desi rabdade foame, 0 prima intrebare ar fi de ce nu se produce pierderea in greutate, desi se reduce aportul de calorii?

Explicapa este simpla - pierderea in greutate are lac, dar fenornenul este eferner. Cei doi doctori care au inventat aceasta teorie au facur studii doar pe 0 perioads prea scurta de timp. Fenomenul esre urmaroru]. sa ne imagillam ca nevoile zilnice ale individului sunt de 2500 de calorii ~i ca, timp indelungat,

aportul caloric 3 fast realizat in functie de aceasta nevoie, Darn ratia de calorii scade subit la 2000, se va utiliza 0 canritate echivalents de grasimi de rezerva, pentru a 0 cornpensa, ~i se va constata 0 pierdere in g:reutate. in schimb, dad aportul caloric se srabileste de acum la nivelul a 2000 de calorii, fa~ de cele 2500 dinainte, organismul - derer rninat de instinctul Sall de suprsviemire - i~i va ajusta foarte rapid nevoile energetics la nivelul aportului caloric. Din moment ce nn i se dau dedit 2000 de calorii, nu va consurna dedt 1000. Prin urrnare, pierderes in grentate va fi intreruptli rapid. Dar organismul nu se va opri aici, Instinctul de supravieruire il va impinge la 0 prudenta mai mare. lar aceasta pr uderrta va fi adlt de importanta, meat el i~i va face din nail rezerve. Daca nil i se dan de aici inainte decst 2000' de calorii, ell~i va diminua mai rnult ncvoilc energetice, piua la, de exemplu, 1800 §i va stoca 0 diferenta de 200 de calorii de rezerva, Se ajunge, astfel, La un rezultat .opus celui scontat, deoarece - in mod paradoxal - in tirnp ce suhiectul mii.nind mai putin, el incepe din nou sa se ingrase,

Cap dinrre dumneavoastra nu au fostvicrimele inselate ale acestei teorii flira fundament a caloriilor? Desigur ca ap incllnir in anturajul dvs, obezi care mureau de foame, Se pune inrrebarea cum de ·a reusit aceasta abordare hipocalorics a problemei nutritiei sa ne i1uzioneze de arum timp? Existli doua raspunsuri. Primul este c1i un regim hipocaloric daintotdeauns rezulcate, Privarea de hrana conduce in mod obHgatoriu la 0 oarecare slabire. Dar acest rezultat, dupa cum am observar, este intotdeauna efemer. Revenirea la situatia

-~~ . ;;;"::,4b'!:'~l~~§.~i ~',!,;'HNJ:':l~~

ini\ial1i este nu numai sistematica, dar ill majoritatea cazurilor, kilogramele puse depasesc pr:agul anterior, AJ doilea rnotiv este acela ell in zilele noastre "scaderea caloriilor" a devenit 0 formidabila miza economica, Exploatarea acesteia se realizeaza la un nivel inelt ~i are ca beneficiari industria alirnentara §i anumiti "specialiliti" in dieretica,

o abordare corecta a alimentatiei va conduce, 'in mod treptat, 13 normalizarea greutarii ~i la 0 forma excelents fizica ~i mentala, dar §i la un bun control al energiilor §i prin urmare 1a atingerea starii de continenta perfecta .. Prinrr-o combinare cornpatibila a alirnentelor ~i prin consumul unor alimente en substante necesare organismului se poate ajunge Ia 0 forma fizid armonioasa, flira a ne Infometa. inv!t~aturile traditionale afirrna cii;"Suntem ceea ce maneiim." Altfel spus, stare a actuala a fiintei noastre este rezultatul alimentatiei n"oastre din trecut. Sanlhatea §i durata vietii noastre sunt consecinta alimentatiei noastre din trecut, Forma, tonusul, vitalitatea, eficienta, dinamismul ~i controlul energiei erotice depind ill stransa masura de modul de alimentatie. Omul modem, din plicate, fi-a pierdut mtelepciunea, fiind capabil sa meargs pe Luna, dar uitand sa se hraneasca corect.

Cea mai importanta activitate a zoologilor este legata de preocuparea • pentru hrana animalelor, deoarece ei ~tiu cl tocmai la acest nivel se gi1se~te cheia supravietuirii speciilor. Imediat ce 0 maimuta nu mai este fecunda, de indatii ce blana unui Ul"S napiirJe§te, de indatace leul devine blalld iar elefanrul ~i pierde memoria,zoologW incepe prin a le verifies ¢ a Ie modifies mancarea. Cand ernul de rind din sec al XX -lea se trezeste intr-o dimineatacu 0 eruprie pe fa{1, cu 0 migrena teribila sau eu 0 respiratie urit mirositoare, va merge la medic, dar acestanu-l va intreba cu ce se hraneste,

Organismul uman.este 0 "ma~inll" extraordinara, capabila 53 suporte atatea excese, meat omul nu ~e niciodata In ce moment a depasit Iinia rosie. Toate greselile alimentare pe care le-ati £l.cllt incepand dincopilarie, au fast inregistrate de organism, care, de fiecare data, a pus in miseare 0 procedurs exceptionala, pentru a se trata, care s-au manifestat de fiecare data sub forma unor simptome diverse - dureri de cap, rulburari gasrrice, rulburari intestinale, etc. Acesta este un semn de saruratie din partea organismului, dar ~i de slabiciune, care se traduce prinrr-o sensibilitate crescuta.

Pen01I cei care doresc sa-~i purifice organismul astfel incat sa-l aduca La o stare de functionare optima, pentru a putea avea un control mai bun :asupra energiilor §i pentrua putea atinge starea de continenta perfecta, vom oferi

.;~oNTI~i'rp~MEtOA~~

cateva recomandari referitoare la 0 anurnita disciplins alimentara care ii va ajuta mult:

~ Urmariti sa mancati foarte putin zahar, mai bine spns evitatisa consumati zahar, pe c.are J1 puteti inlocui eu rnierea de albine, care are si multiple calitati curative .. (Se poate consurna zahar, dar sub forma de zahar invertit, adica. 1 kg zahar, 0,5 I apll, l lingura sare de lamaie sau sue de Hinlaie. Se va fierbe bine zaharul la care se va adauga lamaie, apoi va putea fi folosit. Aceasra este 0 reted traditionala prin care se restiruie zaharului anurnire calitati),

~ Eliminati din alimentatie pastele £iinoase mcute cu £iina cernuta (alba).

Mancap doar prune neagra, cu M\eSaU integrals, fabricata cu f.futl necernuta, ~ Reduceti consumul excesiv de cartofi, mar ales de cartofi pcijip. .

.. Reduceticonsumul excesiv de orez alb. M:incati doar orez neprelucrat sau salbaoe (eu moderatie),

* Renuntati provizoriu la alcool, sub toate formcle .

. ~ Evitati cafeaua rare, obisnuin-va sa beti CafC;1 decofeinizata, din nsnr san cicoare.

"' Nu siirip peste rnese. Repartizati alimentele in trei rnese, pe care sa le luati, pc cat posihil, la aceeasi Ol-a.

"' Renuntati 53 mai consuma Ii alune, avocado, ficat.

, r

* M5.ne:lp in linisre, Brio'! sa va gTahi~. Mestecati bine mancares ~i evitati orice incordare psihica in timpul mesei, urrnarind sa fi!i foarte armoniosi,

* Preparati-vii singuri sucurile de fructe, Evitati bcuturile acidulate si sueurile de fructe fabricate industrial, care contin zahar ~i coloranti artifici ali.

* Consl11Hati fmcrele Inairlte de masa principals sau ca 0 masa. de sine st-at:l toare,

* Conrinuati sa renuntati la pfiinea de la pranz ~ de la cina. Puteti manca la micul dejun paine neagril. san integralil..

* F eri p-va de sosuri, Asigurati -va eli nu contin ffiinii .

., Fiji atenti In dcserruri. Alegeti spumele de fructc cu oua sau crcrnclc cu

zahar putin,

* Evi tap pe dt posi bil prsjirurile pe bad de flina, grasimi §i zahar, * Maneap cu modemtie ciocola tii, inghetata ~i fri~cii.

* Mancati multe alimente cu un continue bogat in fibre alimentare (celuloza): salate, legume verzi, frucre,

* Cerealele, amestecate ell nuci §i en fmcte uscate constituie surse bogate In magueziu, dement mineral Lare, la ranJul ~au, este u sursii unportanta de energie. Fiind totodata bogat in fibre vegetale, acestea v1l vor fumiza asanumitul tip de energie ell "ardere lenta", care va ajuta la rransrnutares ~l sublimarea energiei erorice, prin urmare la atingerea starii de continenta perfects,

* Consumap cit mai putine liehide la masa, " Bey apa in perioada dintre mese .

.. Nu consumati niciodata bauturi acidulate, cola ]i limonade artificiale. • Nu plecati de la masa en stornacul plin. Ridicati-va de la rnasa Inainte

dc a va fi saturat. .

Repartizati-va in mod echilibrat abaterile de la acest regim, dar nu ajungeti s~ faceti exoese pe pareursul mal multor mese, (De exemplu: dad veri consuma cartofi priljiti, va trebui sa-i consumati cu multa salata.) Pentru utingerea unei armonii interioare a energiilor este necesar ca acest regim sa fie rnentinut pe o perioada de minim 6luni.

Vli oferim LIl continuare ~i Ull regim mai deosebir, care, ti nut 0 perioadii de 14 zi!e, conduce la indepdrtarea surplusului de kilograme, se poate sl1ibi eu 6-8 kg in perioada respectiva, ~i la mentinerea formei dupa ee regirnul a fost tinut:

Luni

Dimineata (D): Ceai sau cafea decofeinizata

Pranz (P): 2 QUa fierte tari, 0 rosie cruda ell spanac fiert in apa cu sare Cina (C): Salata verde cu ulei §i sue de lamdie, bmnzii de vaci

Marti

D: Ceai san cafea decofeinizata, paine (graham, neagra) prajicl la enptor P: Omletii ell ciuperci, salatii, 1-2 fructe I~ alegere

C: Supli de zarzavat, branzii de vaci

Mercuri

D: Ceai sau eafea decofeinizata, prune priijicl

Pi.Salata din telina §i morcov, ell ulei ~i sue de lamaie, brand! topita

C: 2 oua fierre, 0 bue~l1~l de cascaval, salata verde cu ulei ~i sue de liimiiie

Joi ,

D; Cafes decofeinizata sau ceai, 1-2 piscoturi

P: Omleta ~i salata de rosii sau salata verde cu ulei §i sue de lamaie C: hurt, fructe sau salata de fructc rara zahar

Vineri

D: Ceai cu ,I amaie

P; S panac fiert in apa cu sare, 1-2 oua C: Briinza de vaci, salata de varza

Sambiitil

D; Un castron de morcovi rasi, ell sue de I am ~ i e

P: Cascaval, supa de legume, salata verde cu ulei ~i sue de lamdie

'C: 2 oua fierce tari, salata de Ieliilli <.:U morcovi, cu ulei ~i sue de lamiiie

Duminica

D; Cafca decofeinizata san ceai, doua felii de paine ncagra (graham) prlijita

P: Omleta cu eiuperci, salata verde en ulei ~i sue de lamme, un fruct C: Ce doriti, f"ara alcool

Reguti generate:

Beti 2-41 de apa pe zi, Evitati painea alba (numai cea indicata In retetl1 a se manca prajitii). Folositi miere dc albinc in loc dczahar,

223;-'

Un alt regim deosebit de eficient este eel al renumitului doctor ja ponez G. OS.H_l\'\VA. Prin acest regim se poole produce 0 purificare a organisrnului dar §i vindecares multor bali care se datoreazs unor obisnuinre alimentare gresite. Acest regim se va tine 0 perioads de 10 zile, In aceasra perioada se vor consuma nurnai cereale fierte san prajice, adidi orez, grdu, hri~d, mei, S e pot consuma §i turtite din griu ~ terci. Bauturiie adrnise in acest regim sum apa, apa rninerala ~i ceaiul de busuioc neindulcit. Acest regim He dezvaluie de ce strarnosii nostri erau arat de san ato§i §i ionge"~vi.

· 'CONTINENT-A, SIXVAr.k

- .

TINERETEA ~I LONGEVITATEA 'UN'OR MARl VEDETE Regjmul ovo-lacto-vegerarian are multiple avanraje, care au fast constatate de nurneroase celebritati din sport, arta, viata social a ~i altii.

Una dintre adeptele regimului ovo-lactc-vegerarian este celebra pacinatoare SURYA BONALY, care dovedesre 0 energie formidabila §i a carui palrnares strMucitora uimit intreaga lume. lata csteva extrase dinrr-un inrerviu aparut 111 revisra franceza Medicine Douce:

Medicine Douce: Obiceiurile dVl·. alimentare stcn: compatibi]« en lin niuel sportiu ca at dus.?

Surya Bonaly: ,,1i r evine publicului sarcina de a judeca! Cand eram foarte midi, am avut 0 eczema. Parintii m-au oprit sa mai manfinc carne ~i .gata: intr-o saprarnanii am fost vindecata, De arunci sunt vegetarians. Mananc bio, mit aprovizionez cu cereale de la magazinele dietetice §i ador fructele exotice. Din d.nd in dind

mai iau ca teva complemente alimentare, mai cu seama oligoelemente (cupru, aur, argint, magneziu), dar prefer in general vitaminele care se gasesc in fructele ~i legumele proaspete. In cazul vreunei "cideri" mai dure rna intorc la macrobiotics. Este adevarat di acasa pot manca foarte usor, asa cum trebuie pentru a-rnipastra 0 saulhate buna, dar oriunde as fi in lwoe, caut intotdeauna produse naturale, dieterice,"

M.D.: Dar atunci (find suntetl cu Ildevdrat hoinava?

S.B.: "Bolnavl? A, da ... $tip, cea mai grava hoaHi de,eare am suferit este ... raceala, Racesccam 0 da~ la 2-3 ani. Mai este ceva! In anul1985 mi-am rupt maleola piciorului. Dupa gips nu mal mergeam bine, nu rna! putearn alerga. Medicina rn-a condamnat, medicii mi-au spus ceva de genul. "Crezi cii in vial;ii exista doar sportul?" Atune! m-am dus sii vad un barbat inrors din Tibet, un altfel de medic. II mi-a eliberar energiile blocatc din zona gleznei, folosind punctele de acupuncrura; sedinta a durat rnult tirnp, biirbatul transpira abundent, dar in final ill-am intors de la el vindecata:

·. . - '" .. .. 1ii>;tH;. .

'AliIJIin.~p ro~.'WXlI1/. l""Jeail

. .S .' •

225

alergarnl in cazul loviturilor sau al prohlernelor legate de sport, urilizez argil a sau merg In osteopat (inca ~i rnai rar decit racelile I). De asernenea, cateodata fae apella homeopatie, am 0 carte acasa, Nu am un medic personal, consider di te pop descurca ~i singur. Nu vreau sa. merg sa vad un tip care, 111 fond, nu rna cunoaste, aproape sigur el va exageral Cine ma ponte cunoaste mai bine decat mine?"

M.D.: Mama dus. spunea cif ap ji PUtilt strdiuci in orice sport. De ce patinajul?

S.B.: "eu gimnastica nu ai totusi 0 deschidere prea mare, ~i apoi, de midi, parinpi rna duceau sa vad Holiday on ice. Este ceea ce mi-am dorit sa fae mai tarziu. Se spune eli 1n patinaj, dupa 0 cariera sportiva, exista posibilitatca de a face alrceva- s~ iurri inrr-o tru pa artistica, de exemplu."

M.D.: Nu Sf poate spunI' eli wmali ... Cum vii tnenpneJi forma mentali; ,ri jizici1? FaceJi sport?

S.B.: "N u, nu practic vreunal t sport, nici milcar rnersul cu bicicleta. A rna relaxa, a 111a concentra, a face yoga a devenir de rnulr cimp ceva natural pcntru mine. Al tfel, fac lungi plimbsri la mun te, prin padure, fae forografii, culegciuperei. Fizic, este mult de muncs ~i trebuie perseverat. Trebuie sa SpWl cii"in ziua pe care 0 petree la patina], nu fac decat patinaj, Ascult muzica, caut coregrafii §i nu am timp de pierdut; profit la maximum de rnornentnl prezent: fac torul cu pasiune."

lata ce declara 0 alta vedeta inrernationala, TINA TURNER, adepta a vegetarianismului, referiror In modul ei de viatll, in general §i la eel de a se alirnenra, In special:

,,*Diminea~a nu beau cafea, nu miinane lucruri grase sau carne. In fiecare zi, la 6:30, dupa ce rna dichisesc, manfinc 0 banana §i doua portocale, acest lucru 1111i da energie pana la gustarea de 1a 11: 30.-

.. Nu rnananc sandvisuri, bamburgeri, nu beau bauturi ga:wase .

.. La 0 ori! dupa fieeare masa, beau cfite un pahar de ceai neindulcit pentru di imi cucl.ta rubul digestiv.

"bnte de fiecare concert, mananc 100g de alune americane wilsan seminte de dovleac, neprajite.

"* Tin post negru 0 zi pe saptumana.

Astfel irni cur at organisrnul. Esential

226

CONTINENTA SEXUAL/\'

pentru aceasta purificare estc ~i sa beau dit mai multe lichide. Dad. pi post ~i nil hei indeajuns de mul te I i chicle (1 -2. litri pe zi) risti s~ Ii se bdi r~u. Toxinele nu pot iesi din corp, IlU pot fi elimina te din organism §i se "ingramll:desc" in

tesuturi (celule). .

~ lnaintc de fiecare masa spun 0 rugaciunc, Imi pregiitesc astfel trupul ~i sulletul pentru a primi mana DOIImu1ui .

.. In fiecare sapmm:ina, in ziua in care \;in post, imi fac 0 clisma cu ceai de musetel. Asrfcl inehei purificarea corpului."

Celebra RAQUEL J.VELCH, intr-un inrerviu acordatrevistei americane CfJ.ffllOpautnn, declare-

"Pentru a-ti pastra 0 siluetii snplll ~i armonioasa, dar ~i pentt-n a dohandi un bun control asupra energiilor erotice, pentru aringerea unei stari de con tinenta perfects nu ajunge doar diem. 0 combinatie in tre diem, exercitii ~i un mediu inconjurator placut va vor asigura 0 sfulatate care va face ea lruruusetea dvs., armenia voastra interioara §i sexualitatea voastra sa tread testul timpului,

Va trebui sa va mentineti un program de exercitii §i un regim de eel putin 30 de zile pentru a beneficia de rezul ta te sigure.

Urmarid sa consurnati d:t mai

rnulte legume ~ fructe, din care sa asimilati vitaminclc nccesare,

Am Invatat d 0 alirneutatie corecta nu 1l1seamna un regim de _ slabire de scurr-a durata, ci.reprezinra un mod de via~. Scurrele regililUri de slabit nu va vor fi de ajutor pe termen lung. Cand sunt implicata in activitsti obosiroare, epuizante, urmare~c sa adaug m a i multe proteine In al imerita tia mea. Vegetalele, legumele §i fructele contin importante vitarnine §l minerale, de care corpul are nevoie. Nu se pot asimila acestea doar din salate, dar un regim ovolacto-vegetarian vi Ie poate asigura,

Urruariti sa consurnati alimenre compa ti bile. Consuma Ii fructele separat.

Oamenii rna inrreaba deseori dad arnavut caderi sau dad mi-a schut vointa de fier? Ei bine, oricine mai triseaza din cand in dind, dar nu-mi fac din asta un obicei, sunt foarte disciplinata .. Am urmarit sa mananc compatibi] timp de trei ani. A fost un adevarat sacrificiu, dar astfel mi-am reeducat gusturile ~i am invatat sa mananc core ct. Odata ce mi-am reeducat gusturile, am redescopcri t dupa mult timp gustul natura] al rnancarii.

De obicei, dupa primele cateva saptamani de alirnentatie corecta (regim compatibil), uevoia de a trisadispare. Un inceput corect este tutul, 1a fd ca u racheta care se indreapta spre Luna, 0 dat.'i ce s-a lansat, este pe drum.

Nu \--:1 incurajez sa fi~ delasatori in legatura en regimul dumneavoasrra alimentar, Dar dad se va intampla sa gre~i1j cu cartofi prajiti sau cu a buciitidi. de ciocolata la desert, va trebui sa urrnariti sa nu se mai repete. Solutia mea pentru a nu rna descuraja ~i pentru a nu mai mane-a Iucruri ispititoare, dar inrerzise, este supa de legume. Aceasta supa este celmai bun retnediu.

Miinearea are efeete amt la nivel fizie, dit ~i la nivel mental Dad 1i oferiti corpului un regim alimentar gresit, acest fapt va avea influente negative, care se vor transforrna in diferite boli, Manca,fa este adevaratul dumneavoastra medicament.

Cancerul mamar ar putea fi prevenit ~i controlar printr-o alimentatie core era. Expeqii estimeaza ca 60% din cancerele inralnite La femei se produc datorita unui regim alimentar gresit,

Speranta mea esre di devenind constiemi de dumneavoasrra prin practice yoga §i a can tinentei sexuale veti acorda 0 atentie mai mare alimentatiei."

Atractia dintrc barbati ~i Femei se datoreaza, la niv~l fiziologic, hormonilor specifici pe care acestia ii secreta. eel mal adesea, datorita ignorantei, oamenii Ill] cunosc modalitatea de a-si controla ~i dezvolra un apetit sexual normal, folosindu-se in mod inteligent de alirnenratie, dar ~i de ajutorul pe care-I POt oferi alimentele afrodisiaee, De multe ori, fiinta umaria ignora companiile masculine san feminine adecvate care, potrivindu-se eel mai bine natnrii lor specifice, i -ar putea ajuta ~ dinamiza din. punct de vedere erotic.

Omul nu rrebuie sa uite d. are la dispozitie mii §i mii de alimente care i-ar putea transfonna gradai, III mod salutar, intreaga constitutie, dorinrele sexuale, startle, tendinjele sale intelectuale, ganduriie, comportamentul si, prin urrnare, chisr ~i destinul ~ integrarea sociala,

10.

SVDCON$T1£NTVl $1 SVG£ST1A

M£NTAlA 0 MODAl1TAT£

D£A AT1NG£ STAR£A DE CONT1N£NTA PERfECTA

,

"inaintc de a tc apuca sii reaiizezi Q aqiune oerecare, trebuie sit ai deplinit incredere in sine ~ in perspectiva incfmtittoare a succesului. Numai efind suntem in aceastli stare putem reali:;,a ell Ufurintii acea actiuitate." (Rams krish na)

"Pentru a realiza en succes tot ceea ce-Ji doresti sit realieesi, primul pas este sa erezi cU fermitllte acele lucruri posibile. "(Ludcivic al XIV-lea)

Gindul are un rol deosebit de importan t, el fiind 0 fiinta. vie, dinamica, avand forma, greutate, desi este rnai fin dedit eterul, Gilndul intrece cu mult in vitezalumina, in timp cc lumina sc deplaseaza en 0 viteza de 300.000 km/s, gandurile se transmit practic instantaneu, deoarece lor nu le trebuic nici un interval de rirnp pentru 3. dHltmi. In momeutul in care intelegem rnecanisrnul ~i puterea de actiune a gandurilor vorn reusi sa ne rransformam in mod radical intreaga noasrrs exisrenta, dar §i pe cea a fiintelor din juml nostru, alegind in mod constient doar ceea ce esre benefic.

Acest aspect este posibil, deoarece mentalul nostru constient dispune in orice moment de libcrtatca totals de a alege gindurile pozitive, benefice, creatoare, ina11;iitoare sau pe cele malefice, distrugatoare. Binele sau raul, reusita ~i uereusira depind de al egeTea noastrs. Fi i n ta nmana care dorۤte >;a realizeze ceva cu adevaratvaloros, trebuie sa se pregateasca ell anticiparie penttuceea ce doreste sa realizeze, in sensul cultivfuii perseverente a preponderentei br:ludurilor pozitive, In plus, ea trebuiesa studieze anumite metode, reputate cafaimoase, ce favorizeaza aringerea rezultatelor scontate, Ea trcbuie sa lupte, de asernenea, impotriva frieii, a descurajarii, a indoielii, cultivand un optimism contagios si sa foloseasca un arsenal de fonnule pozitive, selections te ell grijii, care vor putea servi la neutralizarea br:lIlduTilor negative ce vor apareain dhuplll consiiinjei

Sttbcbi' ""till' ·'Sft'·~'int:lztillli .• -s: ,-

" ,~lqHim",(Jft"",:m 'r,,,,, "

sale. Mecanismul punerii Ia unison numai cu cnergiile profund benefice, pozitive, face ca In fiinta noastrs sa apara eriergiile armonioase, binefliditnare din Univers ~ in plus ne ajuta sa ne ccordouam cat mai bine actiun ile , flicand din subconstientnl nostru Ull aliat sigur ce ne va canaliza mai bine vointa spre scopul ales. Dar pelltm aceasta esre Ioarre necesar sa lnvi1~i1:m si1ne plmem in valoare inzestrarile native, calitatile flinrel noastre. Aceasta este 0 metoda prirr care ne. putem transform a complet ca fiinte umane ~i sane schimbam in bine destinul, -

in cazul rururor fiintelor umane este necesara o transformare radicals in ceea ce priveste rnodul de a gandi despre sexualitate §i despre a face dragoste. Cu cat rnai mult fiinra umana va gandi §i va credc ci a face dragostc.eu contincnta estc modalitatea cea mai naturala §i mai benefica pentru ea, cu atat inai rapid va reusi sa atinga aceasta stare de continenta pel'fect~ ~i sa resimt-:i efectele ei.

Pentru atingerea ~tarii de ccntinenta sexual a perfecta va fi necesar ~li lncepem. prin a de1)eni conftienp de faptul cit pierderea poten[inluiui sexual, pnn ejaculare la bi!rbap fi prin descareare la femei, este un. fe11,ometr.anormal, iar sanaratea deplina a fiintei umane se po ate. instaura, ell adevarat, abia in mornenrul in care ea detine un control perfect asupra

energiei erotice.

Un al dollea aspect Ioarre important este exisrenta unci dorinJe [oarte intense de a atinge aceasta stare Fi de a aqiomrin aceasta direqie prin metodele prezentate in aceasta carte.

Un at treilea aspect important it reprezi:ntii menpinerea credin[ei ferme eli starea de coT#inentii pe-ifixtli poau: fi atima, jar odatii CQ rcalizarea acesteia fiinta umaria se va bucnra de toate avantajele ei.

Gandlll l§i exercira influenra ~SlJpra inn.egului organism, exist:ind 0 stransa inrerrlependenra intre rninre ¥i trup. Puiem deduce ell u~ur.in\~ "i

230

inteligenta cil. situatiagrava a ornenirii ~i majoritatea bolilor ell care se con frUI1 til. in perioarla actuaill. se datoreaza modului de gandire rleficitar.

Darorita faprului ca sexualitatea a fost privita in mod gre~it timp de generatii, este important ea fiintele umane sa cultive gfindurl pozitie, opuse prejudecatilor existente, Un mod armonios de interactiune erotica lime barbati §i felllei~i WI pUlle amprema asupra rnturor celorlalte acrivitati nmane. Barbatii care doresc, Cll adev1irat, sa devina puternici, pe toate planurile ~i din toate punetele de vedere, prin aplicarea can tinentei perfecte, vor reusicu mal mare u~urinta acesr lucru daca vor fuziona amoros cu femei perfect continente.

Controlul gandurilor ~i gandirea pozitiva sunt aspecte esentiale in viara omului, dar putini dintre noi conferim irnportanta care se cuvine acestora, Astfel, datorita acestei Iipse de control al gindurilor, fiintele umane mal mult sum gandite dedit gandesc, adica sunt influentate de gandllrile exterioare, care provin din mediul in care traiesc, La rnajoritatea oamenilor nu exista 0 discipline a gfuldirii. Giindirea dezordonata ~i rara niei un control conduce la o viata dczordonata, Primul pas care se poate face 1I1 directia ordonarii gandirii este pastr:nea unci S'tiri de atentie ~ de focalizare, atat in ceca ce priveste actiunile zilnice, dar ~i asupra gfmdurilor noastre. Dad fiinrele umane ar fi atente la ceea ce g:indesc ~ at urmari sa elimine gandurlle negative, distructive, destinul Ior ~i in mod implicit destinul omenirii, ar fj alrul, Gandurile pot influenra mase largi de oameni, iar cei cu ganduri puternice Ii vor influenta intotodeauna pe cei cu ganduri slabe, Mintea unui om puternic care are 0

231

gandire pozitiva, care nutreste in mod constant ganduri de iubire, pace, armonie, incredere, bucurie ~i echilibru, va emite undele sale meruale Inlntreaga lume, dsrsi mintea unui om puternic care are 0 gandire negativa va influenta III aceeasirnasura miile de minti urnane care vibreaza Ia unison ell astfel de ganduri, provocand ganduri asemiinatoare.

Omul isi Iaure~te soarra prin propriile actiuui §i gand1..ui predominante.

Cand mintea este sa,nato_asa corpul va fi la randu\ sau sanatos. Dad rnintea este pura, pUna de ganduri pozitive, benefice, organismul fiintei care nutreste astfel de ganduti va fj mai mereu sanatos, De aceea 0 fiinta umana trebuie sa-~i analizeze mai Jntai rnintea .;;i giindurile care 0 preocupa, apoi sa inlocuiasca toate aceste g1nduri negative cu J:,..amluri pozitive, benefice, ceea ce ;-a conduce la eliminarea ernotiilor negative ~i la a stare de libertate interioara. Realizand constant acest praces, aliment-area cu ganduri negative va t1 atenuata, iar emotiile negative flu se vor mai pure-a manifesta. Cei care cunosc metoda g~ndirii contrare, adid a lnlucuirii oricaror g-anduri negati ve cu ganduri pozi tive, rnentinandaceasta gandire pozitlva 0 anumi ta perioada de tirnp determine ta, vor avea 0 via~a arrnonioasa.

'Nu trcbuie sa uitam cl fiecare gfind perrurbator sau depresiv pe care-I pastr:irn In mime, are un efect similar asupra Iiecarei celule a corpului, creand premiza aparitiei unci bali. Dad dorirn sa lim sanato§j §i sa avem 0 via~a fericita este necesar sa cultivam numai ganduri pozitive. Fiecare gfind bun contribuie la buna fnnctionare a organismului nostru §i la 0 viata arrnonioasa. Gandul poate schimba sau transforms orice fjinta. Grice forma de energie interioara poate fi suhlimata in vuint5 de due eel sau cea care controleaza acea energie, Cand energia sexusls, energ-ia musculars, senti mente le negative ~i ccle pozitive sunt perfect controlatesi sublimate, ele se transforma In forja vointei, Se poatededuce astfel (1'1 prin cnltivarea vointei, adica a conrrolului sexual ~i vi tal, se poan: obtine controlul rururor energiilor fiintei.

Semnele care indica cresterea vointei §i a controlului asupra energiilor fiintei sunt unnatoarele. starea de calm netulburat al rnintii, echilibrul, voiosia, foqa interioara, capacitarea de a duce la bun sffir~it sarcini dificile, puterea de a inlluenta pozitiv oarnenii, privire ferma, curaj, personalitate magnetica, dinamica,

Pentru fiintele care au 0 mare vointa, giindul reprezinta 0 putere imensa, De aceea, este extrem de important ca f1uxul gdndurilor sa. fie mien tat catre un seop sublim, de preferat spiritual.

Gandirea em: izvorul acriunii, al vietii si al manifestarii. Gandul i~i are origines la nivelul profund al .subconstienrului, dar subconstientul este eel care capteaza sicreeazs viata, Tot ceea ce subconstientul absoarbe devine

232

" . .,,'

Vi;lt~. SllhCOTl§l:icnml reprezi n 1,:1 iotalirarea fenomenelor §i a insusirilor psihofiziologice ~i psihice ce nupersista perllL.1.nent In sfera constiintei, dar pot actiona seleetiv ~i eu u§urin~ in sfera acesteia in funcrie de imprejurari. Subconstientul este foarre puternic ~i mai dezvoltat la femei, fiind in mare miisura energizat ~i dinamizat de fortele subtile ale Lunii.

Subconstienrul se manifests ~i are putere de influenta chiar la nivelul maselor mari de fiinte umane, In acest caz poarta nurnele de subconstient

coleetiv. '

Subconstientul colectiv contine toate gandurile nutrite de intreaga masa de oameni care constiruie o colectivirate §i reprezinta Uil fel de rezervor la care se branseaza ~i din care se hraneste subconsrienrul fiecarei fiinte umane din acea societate,

j\1ajoritatea oamenilor, care nu-si controleaza gal1durile a proape deloc, preiau din subconstienrul colectiv ideile nnanirn acceptate ca pe un dar, care nu poate fi modificat deloc. Putini sunt oarnenii-care-si folosesc discernamantul pentnJ. a analiza ~i pentru a rezona dosr cu acele idei benefice, juste, indepartdndu-le pe cele gresire chiar dad acestea sunt accepts te §lluate ca atare decei multi. Acesti putini oameni sunt considerati de restul societatii rebeli, nonconformi§ti ~i de multe ori ei sunt condamnati atunci cand ian arirudine pentru a elirnina prejudecatile sociale adanc inradacinate in subconstientul maselor de oameni.

lntr-o socierate in care nn s-aauzit pIea mult despre continenta sexuala, in care ideea care s-a propagat este aceea cti este normal ca fiintele sa piarda potentialul sexual, ba chinr este indicat §i din punct de vedere medical acesr lucru, fiintele care practica continenta sexuala sunt privite deseoriciudat si chiar en multa suspicinne. Cu roate ca avantajele practicii continentci sexuale sunt irnense, aceasta pare a fi ceva incredibil §i chiar greu de atins pentlu marea rnasa de Binte umane,

Daca vom inviita cum sa folosim subconsrientul §i In ee mod sli-l programarn, eI ne poate ridica pe culmi nebanuite, asigurandu-ne mereu succesul in ceca ce intreprindern. in aceasta directie, 0 modalitare simpla dar extrem de eficicnta de a dinarniza subconstientul §i de a amplifies puterea

de manifestare a acesrnia, este sugestia. .

Omu! capteaza rand prin sugestionare §i prin autosugestie .. Mai inrai galldiill §i apoi, aproape imediat actionam. Mai intai Seem planuri ~i apoi Ie realizam, Sugestia poate fi considerata unul dintre procesele fundamentale ale rnanifestarii. lnsll§irea cunostintelor san anumitor notiuni se face prin pmttea sngestiei. Stiinta angrcnarii crearoare a subconstientnlui folosind puterea sugestiei pozirive ne va ajuta sa patrundem gradat ~i din ce in ce rnai

.: Suh~~~pientuJ fi,~~ f'lenilJfii···

lucid lU profunzimile subconstientului.

Cunostintele §i experientele personale, sau altfel SpUS, tot ceea ce am acurnulat pana in prezenl in fiinta noastra. se datoreaza puterii cornplexe a sugestiei, Marele secret carncteristic genillor §i tururor oamenilor rnari din toate epocile iI reprezinta capacitate a lor uluitoarc de a intra IJl contact, in mod constient san spontan, ell puterjle nelirnitate ale suhconstientului, eliberandu-le, Subconstientul nosrru detine deja, in profunzimile sale latente, solutiile tuturor problemdor care 11e framanta §! ne poate indeplini, direct: proportional cu intensirarea inerederii, orice dorinja, El este servitorul, constructorul §i sustinatorul corpului, iar cea mar simpla modalitate de a amplifies puterea de manifestare a acestuia este sugestia,

Gandirea pozitiva, sugesria poziriva vor race ca fiinta noasrra sa cunoasca stares de fericire, cad subconstienrul va angrena propriile sale resurse interioare pentru a ne conduce catre acea stare prin procesele de rezonanta subtila ell energiile corespunzatoare din univers,

"Omui senmiinii lin giind fi cuuge 0 aqiune. El seamiinit un obicei ji oulcge un caracter. Eiseamiinii un caracter Ii adege un destin. "(Shivananda)

Corpul omenesc poate fi reinnoit §i transfnrrnat printr-o viziune clara asupra sdirji lui de sanatate perfects, datorita proceselor fulgeratoare de rezonan ta care se declanseaza arunci in rnicrocosmosul fiintei noastre. Astfel, in functie deintensitatea gandirii noastre, ca prin rninune, orice boala poate fi conipler ~tearsa din constiinta, acesr lucru reflectandu-se imedia t la nivel fizie.

234

':':; I,

C'ONTINEN'f:A:' S~XUAI;A

Stiinta angrendrii creatoare a subconstientului folosind puterea sugestiei pozitive ne va ajuta sa patrundem gradat §i din ce in cc mai lucid In profunzimile enigrnatice ale suhconstientului, Vom reusi sa cnnoa~tem adevarara noastra natura ~i arunci se va putea dezvalui realitatea infinita §i eterna din exteriorul fiintei noastre ,;;i din noi.

Intuind mecanismu] care declanseazh transmutarea §i suhlirnarea energiilor erotice, continents perfecra.core confera fiintei accesul la aspectele sale superioare, va fi rnult mai usor ca fiinta umana sa atinga stares de continenta perfects. Constienrizsnd plenar §i profnnd f3ptlll di pierderea potentialului erotic creator conduce doar 1a degrsdarea fiinrei, stand la baza mulror boli, va f ell mult mai usor ca fiinta umana sa suprime complet aceasta pierdere care 0 conduce doar catre decrepitudine ~i carre moarte.

Daca vli v'e9 dinamlza prin gfinduri pozitive, prin sugestii benefice subconstienrul, acesta va incepe sa lncreze precum un servitor care prin munca sa Ii :lsigud stapanuJui prosperitatea, Dad! va veti programa subconstientul pentru a trili rnai mereu starea de fericire §i de s::lnatatr: perfecta, atunci subconstienrul isi va 3ngrcna propriile resurse interioare, va declansa mecanisme psihornenrale ~i va genera, prin procese de rezouauta, acorduri cu energiile uni versale, corespondente starij de fericire si de sanarate perfecta,

23~"

De asemenea, daca va veri programs subconstienrul pentnJ a deveni 0 fiinta perfect continenta, care va transrnutasi va sublirna usor energiile sale, atunci subconstientul i~i va angren<l propriile resurse ~i vi] va ajuta sa dobanditi aceasra stare ~i sa avcti un control perfect asupra energiilor erotice.

Mecanismul de dinamizare a subconstientului ell ajutorul sugcstiilor implica mai mulre crape, dintre care cele rnai irnporrante sunt:

1. Analiza lucida ~i a tenta a probl emei din punctele de vedere principale,

2. Acceptarea plina de incredere 3 galldului ca, in mod cert, subconsrientul va actiona In vederea rezolvarii ell succes a problemei;

3. Destinderca cuforica, prin trairea plenara anticipata a' bucuriei succesului, ce se bazeaza pc convingerea de nezdruncinat a unei reusitc depline.

Cele mai favorabil·e momente pentru a impregna §i dinarniza subconstientul prin interrnediul unei idei sau til unei imaginiclare sunt atdt ccle de tranzitie de la starea de somnla cea de veghe cat si invers, la trecerea de la starea de veghe la starea de somn, Explicatia consta In faptul ca, In acele dipe, accesul la sfera subconstienrului se poate realiza spontan, permit-and irnpregnarea lui constienta ell ajutorul minjii,

Atunei cand dorim eu adevarar sa reusim in ceca ce ne-~JTTI proplls, este indicat sa ne imaginam, cat mai clar cu putinta, Ind de la lncepur, deznodamantul fericit aJ situatiei, sfar~itul incununat de succes a1 problemei noastrc. Astfcl, ne VOm irnagina in viitor, trairidcu anricipatie bucuria succesului. Este esential sa rnentalizarn Cll a credinta ferma rezolvarca problemei, deoarece ceea ce gandirn intens en anticipatie, subconstientul va r e ali z a , cor elfin d In ITIO J mi racu los e La pele ~i d es f~ ~ll ra r ea evenimen tel or.

o modalitare foarte simpla de a opera in aceasta directie: inainte de a adormi, propuneti subconstientului spre rezolvare, in imagini cat mai clare ~i mai term sustinute, dobandirca starii de continenta perfects. Ulterior, cu primeie succesein aceasta directie, yeti avea dovada forrnidabilei puteri a subconsrienrului, iar increderea voastrs in aceasrii metoda va LTe§te ~i va va face sa 0 folosiri din ce in ce mai des pentru a solutions ~i alte probleme eu care va confruntati indo

Pentru a mari eficienta acestei operiiri este bine ell pe parcursul zilei sa realizati 0 vizualizare cat mai clara a reusitei in aceasta directie, adica in dobsndirea' starii de continenta perfecta, amp de minim 5 minute, de 2-3 ori pe zi. va v~~ vizualiza ca fiind fiinte perfect sana.toase, vitale ~i armonioase, calme, feritii:e §i implinire, debordand de foqa ce reznlrs in urrna controlului

_" ;"~

.": ,CONTINEJ'irA SEXUAL!

236

"" _ ~~","_'

potentialului sexual. De asernenea, este foarte bine sa va reamiuriti pe parcursul zilei cat ruai des de aceastii realizare ~i sa vii bucuraji foarte mult la gandul reusitei depline,

Traditia orientaia spune despre importanta vizualizariiz ,,0 imagine p'recisa valorcaza ciit 0 suM de cuuinte, iar 0 imagine mentinuta neschimhatii tinzp de 0 ora, dupii propria ,loin/ii, valoreaza cfit un di.m:ant flefuit, de mdrimea unci portocale. "

Atunci cand solicitam ceva, orice, subconstienrului nosrru, este bine s~ evitarn teusiunile p~llibile, forprile de or-ice tip, crisparile sau eonstr:lngerile mentale. In aceasta directie este eel rnai bine ca inainte de culcare, sa vi zu ali ZU III reusi ta do bandirii starii de con tinen Iii perfecta ~j sii urmiirim sii treeem la starea de somn en sentimentul certitudinii di succesul este asigurat.

In cazul nereusirei sau \11 e§eclliui, molivele put E: energia l·!.t~bii, lipsLJ iru:rederii, absent« C(mtinuitiipi in di1)am;zarea S"llbconftienmhfi, imaginea mentali1 slabll (gand lmprecis), eforml incrfincenat (steril).

Daca sugestia pe care doriti sii v-o induceti nu este hranita de 0 dorinta fer v entiisi de en rnziasrn, atunci se ponte spune c5 aceasta sugestie beneficiaza de 0 energie slaba, iar efecrul asupra subconstientului va fi rcdus,

Indoiala, lipsa increderii, sunt bariere majore in operarea cu sugestii benefice, rlatoritii faptnilli d de reprezinra tot sugestii, dar negative, care le contracareaza pe cele pozitive, diminuandu-le foarre mult efecrul, Fiinta umana care a cerut ceva suhconstientului, trebuie sa se pregateascii sa primeasca ceea ee a cerur, chiar dad nu exista ceea ce a cerut, chiar daca IlU exista Inca nici eel mai slab sernn cii va pr irui ace] aspect, uncori manifestandu-se aspecte contrarii, care-i pun la incercare credinta.

Asifel, fa fnceputul practicii pentru atingerea starii de [ontinr:n!ii perfoctii este pmibil .,-ilapttdi cbiur un control mui siab ui mergiei erotica. iar fiirlJll umnnij rll piordii acest potentia! mai repede dedit Q flieen inainte, darfn aceste momenta este [oarte important ca atat femeia cflt #. biJrbatut sii nU-Ji piardii mcrederea in reu;itii, deoarece aceasta este doar a etapa care dupa ee ua fi depiijitii ua face toe apariJiei semnelor de sucres. Este ca ~i cand am dori sa cud'i{i'im un vas in care toemai am garit, dar in care dorim sa gacim alt tip de mjincare; adica, pentru ca vasul sa fie curat, bun de utilizat pentru a gati alr tip de maucare, este necesar sa enra~m ~i sa Iusrruim supralata interioara a acestuia ~i abia apoi sa gatim altceva, 0 alta mancare buna,

Perseverenta este unul dintre cei mai importanti factori pentruf0bandirea succesului in aceastii directie, deoarece procesul este curnulativ §i cu cat va veti aminti mai des ceca ce doriti sa obtincti ~i ell 0 incredere 'maxima in

Sftbrf!tif!#nftilp s:Jigesl~ mentaU .• : reusita, eu a tat mai repede se vor

manifesto rezultatele favorabile,

in mod invariabil, inaintea unei man realizari apar semne ale reusitei, chiar dad! acestea sunt parjiale. in cazul continentei perfecte, veti descoperi di puteti sa [uzionaJ;i amoros perioade inai mad de amp tara a va pierde potcntialul sexual, ca relatia de cuplu III care sunreti angrenari devine din ce in ce mai armoriioasa ~i rnai plina de iu lrire. Apoi, ve ti mai pntea descoperi ca se manifesto toate avanmjele starii de continents atfir la nivel de cuplu, cit §i la nivcl individual, pana cind veti ajunge in momentul in care ap dobandit stares de continents perfecra, iar intreaga energie pe care inainte 0 pierdeati, acurn 0 folositi armonios, beneficiind la rnodul sublim de aceasta,

Esre, totusi, necesar sa nu va multumiti doar cu rezulrate partiale, adiea doar dobandirea stat ii de continents arnoroasa "ill relatis CI1 fiinta iubitli de sex upus,. ci sa urrnariti sa coritr olati aceasts energie erotica, sa 0 transmutati §i sa 0 sublimati pe nivelurile superioare ale fiintei, astfcl incat sa putcti beneficia de toate avantajclc starii de Continentii Perfecta.

Trebuie sa fiti cons tied1;i ell acest proces necesita rabdare, perseverenta ~i un anumit timp, deoarece, daca organisrnul s-a obisnuit sa "arnnce" energia erotica, sa 0 piarda, acurn este necesar s~ se stahilizeze in aceasta noua conditie, cu aceasra noua obisnuinta, care Ia inceputul pructicii va putea fi instabila, dar pe masura practicii §i a mentinerii intr-o stare rnentala ferma instahilitatca va disparea, pana dnd organismul vostrn se va fixa deplin in starea de con ti n enta perfecta.

Esre foarte important sa nu renuntati dupa prima saptamanil. sal! luna de practice deoarece nu trebuie sa uirati cii obisnuinta este a doua natura, iar daca organismul vostru s-a ohisrruit atatia ani sa reactioneze intr-un anurnir mod, nu-i puteti cere sa transforme imediat aceasta

238'

.. CONTINEN'fA SEXU41,A

. .

obisnuinta ~i sa aveti un control perfect asupra lui. Este oarecum la fel ca ~i cu renunratul la anumite vicii, necesita disciplins ~i multa voin1;i'i.

De asernenea, este bine sa va stabiliti un anumit interval temporal zilnic in care sa va concentrati intens asupra gandului d a~i dobandit starea de continenta perfects ~i ca sunteti fiinte umane cu 0 sanatate perfects, fericite, puternice ce debordeaza de 0 energie foane mare. Dad veti urmari sa realizati in fiecare zi acest mie excrcitiu rczultatcle nu vor intarzia sa apara ~i veri conststa, uneori chiar dupa 0 perioada scurtii de timp, di ospecte pe care altadata le credeati imposibile, acum devin realitati ale vietii cotidiene.

Nu trebuie sa uitati cii dad veti reusi sa deveniji pe deplin stapil.nul propriului vostru mental subconstient, veti fi stapauul propriului destin. Fiinta umana care-si corrtroleazii subconstientul poate deveni spontan un model pentru celelalte fiinrepe care Ie poate ajuta foarre multo Esce necesar sa ne amintirn ca in orice moment exista posihilitatea alegerii. Alegilnd stares de conrinenta, alegem sanatatea in locul bolii, aiegem iubirea 111 locul pasiunii trecatoare, alegem fericirea in locul suferintei, alegem 0 existenta spirituals in locul unei existente banale §i eomode.

Estenecessr

ca fiinta umana sa nu uite ca 0 credinta foarte pu cernica este o forta fund a rueur a l a car e a sigu ra succesul , iar credinta ca S tares de continenta perfccta poate deveni 0 realirate b e n e f i c a ~i sublima in viata fiecar ei fiinte este de natura sa c o n d u c a la ma IIi fe star e a acesteia In fiinta carecrede.

SUGESTl1 $1 AUTOSUGEST11 PROFUND . BENEFICE PENTRU ARMONlZAREA Fl1NTEI $1 DOBANDlREA STAR1l DE CONTINENTA PERFECTA

Vom oferi in continuare cateva exemple siformulari de idei-forta care va vor ajuta, prin folosirea lor cons ecventa , sa dob!inditi stares de continenta perfecta ~i sa obtineri 0 stare dearmonie interioara, de sanatate perfecta, de calm deplin, de bine, de fericire.

Este bine sa alegem 0 singura idee forta pe care sa 0 utilizam in mod constant, cu 0 credinta deplina, cu care sa lucrarn in mod consecvent palla la obtinerea succesului §i stabilizarea lui. La incheierea respectivei afirmatii va yeti vizualiza din exterior pe voi in§iva, plin i de iubire ~i detasare, primind ceea ce ati cerut, intr-o stare de fericire ~i de bine,

Procedfind astfel in mod perseverent ~i constant yeti constata, in mod imbucurator, eli succesele in directiile scontare nu vor Intarzia sa apara, Sugesriile prezentate In continuare se refm direct la tlobandirea stiirii de continenta perfecta.

1. Cred cu tiirie in puterea giganticli a subconttientului meu care, impulslonatde concentrarea ideilor mele fortii, imi va implini dorinfa binefiiciitoare de a deveni ~ fiin/it peifect con tinen ta. Dumnezeu Tatdl este

mereu en mine p. mil ajutii; astfel vointa mea este foarte puternidi, asigurandu-mi succesul tkplin in aceastd direqie.

2. Am atins deja succesul deplin in transmutarea integralit inso/itit de sublimarea armonioasii a potentialului creator. Sunt 0 flinf.ii perfect continentit, iar starea de continenti; peifectit este stabilizatii tkplin in fiin/d mea.

3. Cred cu toatd puterea fiintei mele in atingerea stiirii de amtinenpa peifectii, deoarece aceasta este pentru mine un fenomen benefic, foarte necesar ji perfect aceesibil flintei mele. Am deplinii incredere in capacitatea mea de a reusi. Mii angrenez in aceastd directie eu toata forta pentru a dobiindi pentru totdeauna starea de continentli peifectii.

4. Sunt 0 fiin/a umanii relaxata, puternica ji profund concentratii asupra posibilitiipilor mete nelimitate care imi permit sa"Dting 0 stare de sanatate perfecta, 0 vitalitate exceptionala, 0 fOrJ:ii liinntridi benefidi extraordinarii, ca eject al transmutiirii Ii sublimiirii peifecte a poten/ialului meucreator ji a dobiindirii stiirii de continenfli peifectii.

). Sunt 0 fiinfli umand exceppionalii, care are 0 relatie de cuplu petfectii, plina de iubire, armonie Ii forJii, datorita atingerii starii de continenti; amoroasii peifectii in relatia de cuplu.

6. Sunt ferm convins(a) cit prin efortul meu personal p perseuerent, prin credinpa mea puternieii ji de nezdruncinat Ii gratie aspiratiei mele ardente, Dumnezeu iji va reviirsa puterea p asupra mea, diiruindu-mi neincetat starea de sanatate perfectli Ii de armonie spiritua/ii deplinii, datoritii dobiindirii stiirii de continenfii sexuald peifectii.

241

7. Subconstientul meu depine deja, in profunzimile sale tainice, solupiile perfecte la toate problemele fi astfel el imi ua indeplini, direct proportional cu intensitatea credintei mete, dorinta profund benefica de a deveni 0 fiin¢ umand perfect continentli.

8 .. Am 0 incredere deplin a in [orta infinita binefaciitoare pe care Dumnezen 0 manifesta totdeauna, ajutkndu-mii sa devin, pentru totdeauna, o fiinta peifect continentii, ce define un control total asupra energiei sale erotice.

9. Am din ce in ce mai multd siguranta # incredere inforJele mele lliuntrice divine, vindeciitoare. Depin controlul deplin asupra jiinlei mele pe' toate planurile # manifest in [iecare zi 0 energie urialii. Aceasta ma ajuta sa sublimes total potentialui meu sexual, prin dobiindirea starii de continenti; amoroasa perfecta.

10. Corpul meu fizic rejlectii in mod fidel starea interioara de vitalitate debordantd care se datoreazii realiziirii contlnentei perfecte. in acest [el, am 0 armonie launtrica profundii fi 0 stare de fericire deplinii; am un corp perfect siiniitos, plin de vitalitate, armonios Ii pur.

11. Iubirea sublima, tandretea, inlelegere!,l, caldura sufleteascii, extazul implinirii, realizarea continentei

sexuale peifecte se ajlii La baza relatiei armonioase de cuplu cu fiinJa de sex opus pe care 0 iubesc.

12. Prin atingerea stiirii de continenti; sexualii peifectii armenia divinii se manifesta acum plenar in mine §i in afara mea; fericirea mea crepe §i se afirma in fiecarc zi din ce in ce mai multo in felul acesta ma simt plenar angajat(a) pe calea divinii a succesului fi prosperitatii. Puterea divinii infinitii mit protejea.zi'i ji ma inspirii -astfel neincetat.

11.

D£N£flClll£ R£AllzARll AMORVLVl CV CONT1N£NTA

In lumina invataturiior traditiilor orientale rnilenare, ornul depoe facultati care ii permit sa depaseasca realitatea ernpirica, banala care il lirniteaza. EI este capabil sa utilizeze posihilitlil;ile corpului sau prin allgrenarea proceselor de transmuratie-cu mule dineolo de functiile lui biologice. Canta, picteaza, danseaza, rade. $i face atatea alte lucruri pe care Bios-ul lui nu le prevazuse pentru el, Toate acestea cu conditia sa nu rulbure legile devenirii ~i armoniei care reprezinta ordinea fireasca a vietii,

Functia sexuala poate de asemenea sa fie ocazia anumitor practici

. imbogatitoare perfect naturale, angrenate la unison ill ambianta macrocosmica £ira a perrurba ordinea fireasdi a vietii, Atunci totul se transforma ~i gratie transfiguriirii unificatoare, un potential urias va fi sublimar, Via?! insli~i, trlitli cu dragoste, ne va ajuta spontan sa sublimam totul, Dad ulterior mai avern ceva de facut, aceasta esre sa constientizarn bogatia energiei care se Ianseaza imperuos pentru a ne face sa traim imbogatil;i prin extaz 0 nona viata. Si sa jubilam. $i sa ne bucuram din wara fiinta de ferieirea de a fi om,@fiin~a topita intr-o _alta fiintll, units inefabil, ernpatic ¥i total prin DRAGOSTE co NEMARGINIREA.

Aceste rnomente sunt adesea prea scurte. A.m vrea sa le prelungim dar orgasmulle tncorporeaza adeses prea repede cu victoria sa rriumfaroare care ne rJp~te prompt potentialul fundamental de actiune,

Existli practici care, printr-o manipulare constienta a energiilor launtrice ale fiintei intirzie Qrgasmul. El poate fi, de asernenea, inhibat cornplet sau controlat astfel meat sa-l putem triH de un numar urias de ori flirl'i. ejaculare, ceea ce permite sa se reinceapa ~i sa se cunoasca infinit rnai multe orgasme, ram emisia seminala. Actnl sexual poate fi prchmgit indcfinit §i rcinceput la voinra, Energia vitulli este stimulata ~i sarbatoarea corpului esre tTaita ca 0 ferici re extraordinara ce dureaza a tat cat se doreste, In afara acestor practici superioare, fundamentale, actul sexual presupune epuizare, diminuare ~i 0 placere palidtL El reprczinta atunci §.i 0 activitate fizica intensa, care poatc de asemenea duce la oboseala ~i vlaguire accenruata care va face sa apara

hl a z a r e a . sarbatoarea inceteaza rapid a rna! fi enforica. Ea devine un abuz, cu toate c o n s e c i n t e l e

. speciflce tuturor abuzurilor,

Controlul perfect ill ejacularii apare in m a j o r i r a r e a traditiilor orientale referiroare la arra ,amorului. Transmutarea ~i sublirnarea potentialului sexual este obiectivul la care se refera preceptul as ceti c ini tia ti c al castitatii ~i al abstinentei,

Problema care se pune este de a nu exclude energia sexuala din practica spirituala ~i din viata cotidiana, ci doar de a renunta 13 utilizarea ~i la risipirea ei in relatiile sexuale procreative. Porentislul ei trebuie conservat; el este doar desprins de planul dual ~i aplicat unui plan diferit. Cand in doctrinele ezoterice se vorbeste de sex, se face aluzie La 0 fOl11iru potentiale valente transcendente.

eel mai puternic impuls in am este impulsul sexual, Acest aspect se poate observa usor urmarind efecrele extrem de puternice ale sexualitatii asupra maselor, Exists la ora acruala in lume multe produse afrodisiace scumpe care se vand cu garantia iluzorie ca mai devreme sau mar tiirziu vor aduce muir dorita implinire sexuala. Impulsul de unire en sexul opus este arat de puternic, incat, datorita subjngnril, el inruneca orice forma de rayune.

Sexuleste "cea moo mare forta magicii a naturii", in el actioneaza un impuls care prefigureazs rnisterul Unului, chiar uacia aproape torul, in relatiile dintre barbat si ferneie se degradeaza, se descompune ~i se risipeste in sentimentalisme fade ~i idealizante sau in regimul domesticir al legaturilor conjugale autorizate, ~i totusi, dad in existenra obisnuira se manifesrii un reflex a1 unci rrsnscendenre trliite, acest lucru se petrece numai prin sex.

De ce am insistat atdt de multasupra continentei? Deoarece actul erotic realizat ell continenta are multiple avantaje:

1. ARMONIZEAZA iN MOD RAPID ~I NATURAL STRUCTURA CORPULUI

Un act erotic realizat cu corrtirrentii, pe Liinga faptul eli este extraordinar de pHicut, echivaleaza cu 0 ora de jucat tenis san en 4S de minute de jogging. In plus, moleculele "allti-stl"es" (endorfinele), care sunt secretate prin placerea sexuala prelungita, pot calma ca prin farmeccrizele de bu1imie. Asdel, se poate chiar rcnunta la jogging san la monotonele cure de slabire, . inlocuindu-le en frenetice jocuri amoroase en conrinenta.

2.REGENEREAZA SANGELE

De la 15 mi§d1ri respiratorii pe minur, in stare de repans, ill timpu1 jocurilor amoroase realizate en continents, datorita excitatiei, se ajunge la 30 de rniscari respiratorii. In consecinta, corpul este mai bine irigat, rnai bine oxigenat. Se ard astfel repede aproape toate reziduurile de gaz carbonic §i. se regenereaza pe a cale natural a sangele, Numai 1 S minute de arnorcu continenti! echivaleaza cu aproape 75 de minute de jogging.

3. ACTIVEAZA iN MOD NATURAL !?II: RAPID DIGESTIA Dupa unii cercetatori americani, saliva care este schimbata in mod spontan intre cei dUI iubiti in timpul jocului erotic realizat cu continenta, faciliteaza digestia ~i are efecte benefice profunde in ceea ce priveste fortificarea sistemului imunitar. Printre altele, un sarut excitant ~i prelung impul~ioneaz.a circulatia a 9 mg de grasimi ~i 0,45 mg de saruri,

4. REGLEAZA. iN MOD NATURAL MENSTRUATIA!it1 a DIMINUEAZA FOARTE MULT.REDucANo-O LAOZl SAll couA

o viap sexuala redusa, dezorganizara §i rara continenta se traduce deseori in cazul femeii printr-o rnenstruatie neregulatJi, de durata foarte mare (6-7 zile), sau in cantitati mari ~i chiar foarte dureroasa, Dar acrul sexual realizat mereu nurnai ell continenta, favorizeaza printre altele echilihruL hormonal ~i regleaza in mod natural menstruajia, Pe de alta parte, studiile de specialirate au demonstrat di femeile care au orf,rasme multiple, lara descarcare (a~a cum sunt cele care sunt traite in tirnpul actului erotic real jut en continents) secreta 0 cantitate mare de endorfine ~i au rnenstruatia foar~e seurta, regulars §i nedureroass. In cazul pracricantelor avansate, menstruatia se suspend a (dar se poate declansa la vointa atunci cand se urmareste procrearea) 3-41uni in sir, iar femeia in cauza se simte minunar ~i debordeaza de energie.

,,246' 'I, ., '? n "CONtINENT~~.SEXUAtA;

5. iN CAZUL FEME' LOR, CONTINENTA SEXUALA. CONDUCE LA CRE!?TEREA PE CALE PERFECT NAruRALA A SANILOR

Sub efecrul excitarii intense ~i al cresterii debitului sanguin, sanii pot cresre In volum panli la 25 % III timpul umn act amoros rcalizat ell continents. De asernenea, s-a constatat di sensibilitatea sanilor la atingeri senzuale §i ma.ngaieri creste foarte mult, provocandu-i ell usurintii femeii senzatii

delicioase. '

6. ACCELEREAZA TRANZITUL INTESTINAL

Contractia profunda a muschilor abdominali in timpul aetului erotic realizat ell continenra, provoacs un masaj abdominal complex ~i natural, de I~ suprafata spre interior, care, printre altele, favorizeaza tranzitul intestinal.

7. TONIFICA PE CALE NATURALA. MU~CHII ABDOMINAU Facand dragoste numai cu con tinenta, intens, adeseori timp indelungat, muschii abdominali sunt placut ~i in mod natural pusi 111 actiune. Responsabila de acest aspel:t este mai ales diafragma. Fiind pia sat Intre centura abdorainala ~i plamani, aeest muschi important se contracta ritmic ~i armonios sub efectul accelerarii respiratici ~i punc astfcl in rniscare mnschii ahdominali. _

8..S1lNIULEAZAPECALE NAlUW..AClRCULA'JIASANGUINA in timpul excitatiei sexuale, debitul Sa116rWil creste considerabil atat la nivelul zonelor erogene, cat §i in tot eorpul. De asemenea, place rea intensa care apare face ca arterele sa se dilate gradat, antrenand 0 stare de bine general §i de fericire intensa,

9. iMBUNATATE~TE SOMNUL ~I FACE sA SCADA iN MOD NATURAL ORELE DE ODIHNA

Se ~tie cii, in general, placerea prelungitil este un excelent sedativ In cazul barbatuhii. Aceste extraordinare efeete tranchilizanre, linistitoarc §i reviralizante sunt provocate de endorfine.

10. DIMINUEAZA ~I CHIAR FACE sA DISPARA iN SCURT TIMP .ANXIETATEA

A face dragoste numai ell continenta face sa se trezeasca destul de repede In noi anumire calitati deosebire printre care arnintim: lipsa stresului, relaxarea profunda, buna dispozitie, euforia, simtul umorului. La originea acestor realizari se aRa tot secretin rnasiva a endorfmelor,

247

care apare in rnomentul orgasmelor rara ejaculare (descarcare), La nivel reflex, mangfiierile fac sli se manifeste 0 reala putere de relaxare, Impliciind totodata ~i 0 activitate Iizica, faptul de a face plenar ~i frenetic dragoste ell contineuta perrnite, .printre altele, ellminarea rapids a tensiunilor musculare, nervoase ~i psihice.

11. TREZE!?TE !?I DEZVOLTA .-,STRESUL" POZITIV

Micile glande care sunt situate deasupra rinichilor, suprarenalele, sunt stimulate ill mod armonios de hipofiza in timpul actului erotic realizat ell coritinenta, ~i astfel se produc hormon li "stresului" pozi tiv. Primul, adrenaline, este eel care ne excita prompt §i eu putere simturile in caz de dragoste fnlgeratoare. M~i putin eunoscu t, corti 1.01 ul ne perrnire sa ne aparam simplu ~i rapid impotriva dcpresici, Tot suprar enal el e secreta, de as ernen ea , hormonii dorintei, care sun t numiti hormoni androgeni. bur-un cuvanr, prin amorul en eontinen¢ sunt din ahundenta secretate aproape toate ingredientele care ne sun t necesare pentru un raport sexual de calitate, care va putea dura ore in sir, fad ea barbatnl sa ejaculeze absolut deloc ~i BId ca ferneia sa se descarce,

12. HIDRATEAZA FOARTE BINE PIELEA

PUkerea intensa ~ prelungitil. face sa creasdi secretia de hormoni estrogeni (hormoni sexuali ferninini), ceea ce va avea ca efect faptul cil pielea in ansarnblul ei va fi mule mai bine irigata, mai stralucitoare, mal elastica, mei supla §i va prczenta 0 cantitatc rnai mare de eolagen.

13. fNTRETINE ~I iMBUNATATE~TE PE 0 CALE ABSOLUT NATURALA. MEMORIA

Fiind cartierul general de cornanda al sistemului hormonal, hipotalamnsul este ~i sediul centrilor mernoriei, Un studiu realizat printre yoghinii din India a dernonstrat ca acrul arnoros realizar en continenrs

trczcstc, favorizcaza ~i amplifica anurnite procese mentale printre care Sf aflil: §llllemona.

Energia uriasa care este asimilata in aura ln timpul unui asrfel de act sexual, favorizeaza foarte mult puterea de concentrate mentala §i faciliteaza atat procesele de mernorare rapida, cat ~i pc cele de lnnga durata,

14.; ESTE CEA MAl BUNA. METODA. DE CONTRACEPTIE.

PERFE.CT NATURALA

Actnl amoros intens ~i prelung.it, care este rea Iiz.at n u rn a i ell continenta, presupune suspendarea nedefinits §i cornpleta a ejacularii, §i tocmai de aceea el este 0 metoda contraceptivii perfect naturals §i foarte sigma. Ferneile care practica amoru! ell continents rru rnai sunt srresate de posibilitatea unei sarcini nedorite.

Acestea sunt doar 0 parte din multiplele avantaje ale continentei amoroase. Door gfuldjndu-ne la ele, dite din marile probleme ale oarnenilor nu s-ar rezolva dad s-ar a plica aceasta tehnica secreta?

ANALIZA COMPARATIVA iNTRE ORGAS1VIUL OBI§NUIT §I ORCzASMUL MULTIPLU TRAIT DATORITA CONTINENTEI AMOROASE

ORGASMUL OBI~NUIT (cu ejaculare)

1, Se mlt711festil ca 0 Explozie (inevirabil, euergia erotica se risipeste in SCUTt timp, definitiv ~i inutil), iar mtensitatea trdirii se diminueazil gradat in comparatie cu amploerea celor sim!ite la inceputu: experientei amoroase. Are loc in timp scurt si din aceastil cauzil apare o stare de nostalgic,

2. Sf: manifesti1 fulgeri1to,- de rapid, flril ca fiinta sit poata aoea un control

a.mpm acestuia.

3. Se manifests doar In corpul fizic, la nivel grosi er dnar.

4. Apare ca un Joe cu celalalt.

5. Stares preponderentii cere Sf creeaziJ este caracterizatii prin: Eu depind

de el/ea,

6. De obicei fe:meia este pasiva, iar b'lirbatul actiu.

7. Respiratia este accelerata, haotica.

8, Acesta este doar tin act rejle:l: care dii mi.,~tere unci pierderi It controiului (inconftienft'i - impresie de trltire anima/iell, nntilvilitil),

9. Este caracterizat .de Miscare.

10. Disponibilitatea amoroasa este limitata in timp datorita epuizarii ce rezulta in urma pierderii internpestive a energiei sexuale prin ejacularea spcrmci la barbae §i a descarcarii explozive la femeie, condncand la instalarea unci stari de vlaguire si somnolenta care, 'in cazul excesului, se traduce prin instinctiva repulsie Elta de celslalt sau great3 fata de sine.

11. CllrtlCreriza_r, de 1lS1!'!IJe1Ie/l, de teama unedri inconstienui fllJli de pericolul fec'Undiirii sau grnviditatii nedorite ClI1'C atrnge dupa sine folosirea contraceptive/or ce provoacii stdri de [rustrare F tulburari horrnonalr: fii timp.

12. Conduce la manifestaren ntllJantentttlui Ji a dorinte! egoiste.

13 .Pierderea cunostirqei este un fapt constatat adeseori, in timpu! juziunilor am()ro~se ell descdrcare.

14. Datoritii pierderii intempestive ~i inutile a unei mari cantitati de energie sexuala pe cale reflexa, la scurt amp dupa aceea 'potentialul mental ~i psihic este diminuat, trairea afecriva fiind mult estom pata, iar intensirarea senzatiilor sexuale ~i a trjiirilor erotice se rnicsoreaza considerabil; in plus, ill nivel intelectual'se resimte 0 stare de "viiscozitllte".

:1'~fl&,R~~NTA\:SE_~UAL4., ORGASMUL TOTAL SUCCESIV (rnra ejaculare)

1. Are ca trasatura dominants implozia denarece energia erotica se sub limeaza , Iiind transrnutata inenergii din ce in ce mai elevate §i see acumuleaza in plan uri Is profunde ale fiintei provocand atilt srari unice de placere dlt .5i fenornene extraordinare, de 0 bogatie fascinanra prin finetea lor. Imensiratea trairii se rnareste constant si nu se micsoreazii III finalul cxpericntci,

2. Experienta conduce la trairi atemporale, In afar-a rimpului, deoarece dureaza indefinit ca dur ata §i prin urmare, uneori, tirnpul apare ca fiind tangent cu infinitul, prin senzatia oceanica de plenitudine, de fericire §i bueurie de a trai pc, care lc induce In In treagafii n ta la arnbii in bi ti.

3. Se resirrue ~i in afaru cprp1.;1'tli fiz.ic, ati.t Ia nivel subril san psihic cfit ~i la nivel mental, dar antrenand totodadi armonios ~i corpul fizie prin f0113 senzatiilor erotice resirntite global.

4. Apare ca un joe en (ill) sine, simulran en perceperea ernpatiea a celuilalr ca ~i cum ar fi sau ar face parte din propria fiint-a. ,

5. Fiinta iubita pare cii rli spare darorita rransfigurarii realizate sponran ~i asrfel se resimte 0 gigantidl dilatare a constiintei proprii, fulion_am ell a

fiintei inbite, In Cosmos, 1a nesrar~it. • .

6. De obicei femeia este activs, iar bti.rbarol pasiv, •

'l . Respiratie blanda, calma, ritrnata de la sine.

S. Este un act hiperconsrient, ~i in intregime stiipanit" ce conduce progresiv la un abandon cxtaric care face sa sc manifesto 0 bcatirudinc ' amoroasa inefabila, ce odata ,insialarn i~i face resirntite ecourile in zonele cele rna) intirne ale fiinrei, 2-3 zile la dnd dupa experieina.amoroasa.

9. Se caracterizeazs pvinnerniscare alternand eu unduiriincetinite, la care corpul eeluilalt raspunde cu tandrete in sintonanrs cu armoniile divine,

· !lrnificiilt: reillizitrii amorutui cu conti'l)entii '

251

10. Confers 0 disponibilita te amoroasa nelimitata, tacand posi bila 0 triiirc erotica de 0 intensitate covarsitoare 8-10 ore in §ir (CU CONDITfA CA AMBII IUBITI SA-SI CONTROLEZE TOTAL ENERGIA SEXUALA), in care vitalitates erotica a celor doi, in lac sa se diminusze se arnplifica, mcl.nd sa apara 0 plenara stare. de fort;a Iauntrica precum ~i 0 satisfactic sexuala deplina,

11. Conduce In eliberurea completa a fiintei de orice restrictii sau tensiuni penibile, facand perfect posihila a manifestare erotica s5natoasa §.i exuherturtii dererrninata de anularea oricarei limitari fiziologice prin . suspendarea totala a ejacularii la barbae, indiferent de durata conractului sexual.

12. Confera detasare, dorinta transcendenta ce se transforms deseori in non-dorinta, apare lin sentiment de impacare ell sine ~i fericire durabila pe care 0 revarsarn asupra celuilalt prin duiosie ~i recunostinta,

13. Conduce la trezirea potentialului menral Iatcn t, ascutirea lncidi ffip.i constiintei, amplificarea inreligenrei, inruirea spiriruln i san a consri intei.

14. Grape transrnutarii ~i sublimarii integrale, In alte forme de energie, a fortei sexuale la arnbii iubiti, atat in cursul experientei amoroase dit §i rnult timp dupa aceea (2-3 zile In §ir), puterea psiho-mentala este mult amplificata, acessta dererrninfind totodata trezirea capacitatilor parapsihice laterite (telepatie, pr emon i ti e , c I arvi zi un e , inruirie, etc.); apare 0 stare copl esi t oa r e d'e eufo ri e afectiva ~i 0 sintonie manta fa~a de even i me n tele cu con tin ut a fecti v pozi civ; vitalitatea este mult ma'rita ~i aceasta a trage d upa sine scaderea nevoii de somn; energia intelectuala creste fa~a de normal; gandirea cstc plina de fanrez ie crea toa r e ~i deosebit de lucida; survine 0 foarte mare disponihilirate amoroasa tara caprin aceasta sa rezulte cea mai mica stare de epuizare,

2si,- ". c-,'l';, '. ,i; ~ , ," ~'I'~ :)lL',I'J,,,~, C"O,_ •. 'N1I, IN"J-E,.,NT' A SEXUAl A",

, ,:,!-:',.<jiJ '. utI) ,}i i"f':.l.lltt .... ).t11' ~ IJJ;.~ .;~~ii.i'.;I: Ji\ '. .'~ c ,Jr1

Psihoneurologii au srudiat In ultima vreme cu rnulta atenrie efectele benefice multiple care apar in cazul fuziunii amorose numai cu continenta, confirrnand valoarea ell totul exceptionalf a acesteia, mai ales In cadrul cuplurilor care 0 practica in mod consecvent, De asemenea, este demn de rernarcat ca, potrivit unor opinii recent publicate in presa engleza ~j gerrnana medicina, psihologia §i sociologic timpurilor noastre au inceput doar de cnrand sa inte1eagatrairile sublime profimde ~i foarre ample care insotesc de regula, zile in §irJ dragostea ell continenta dintre un barhat ~i 0 ferneie, Toate acestea ~i rnulte altele i -au flicut rotodara sa-~i dea seama ca, de fapt, conrinenra sexuala este till factor foarte important care restabileste, mentine ~i determina pe 0 eale naturala sanatatea ornului, Cercetatorii americani au demonstrat c1i dragostea realizata numai cu continenta favorizeaza suceesul ill munca. Potrivit spusclor lui Howard Glesser, specialist in neurofiziologie, "la scurt-timp dupa o fuziune amorcasa intensa, care a fast realizarii In rotalirare cu concinenta, cei doi iubiti se slim extraordinsr de puiernici ~ regenerap. Dupa 0 scurta perioads de timp, Ia nivelul illtregului corp ~i, rnai ales la nivelul creierului, in cepe .'>~ se manifeste 0 puternics reactie de raspllns care li face mai activi ~i mai inrreprinzatori, h;gur:indu-le asrfel 5-7 zile in sir, un mare succes in comparatie cu eei care nu practica continenta sexuala. ~

Psihoneuroimunologia este 0 nona ~tiinta care eerceteaza atent ~i sistematic ec inraurire au sentimentcle asupra sistemului imunitar, care, fara indoiala, este eel mai important garant al siinatatii nossrre. Psihoneuroimunologii au explicates astfel starea imbunadpta in care ajunge ~i se mentine rile in ~ir organismul nostru datorits actului amoros realizat numai cu continerita, influenteaza intr-o miisurf pc deplin controlabila sanatatea, bunastarea ~i aspcctnl exterior al oamenilor. Ca urmare a starii profunde de fericire foarte mare, creste considerabil numarul celulelor protectoare. Darorita acestui aspecrsi din CaU7.a secretiilor masive de cortizon care se produc dupa aceea, la lndragostitii care practid sisternatic eontinenta sexuala, de exemplu, zgaricmrile §i diferitele inflamatii se vindeca mult rnai repede decat la oamenii care nu practica deloc continenta, Cuturaiul ~i gripa survin, de asernenea, mai rar la iubitii care pmctidi mereu continenta amoroasa, Desigur, cei sccptici vor SplUlC di pcntru protectia unor infectii se poate utiliza un vaecin, dar sa nu uitam totusi di in fond amorul cu continenta este perfect natural, Cll mult mai placut ~i nu prezintf nici un fel de risco

o femeie cu 0 functie de conducere intr-o 'firma de renume ce participa la un curs de spirirualitate tantrica, a marturisit dI exercitiile de relaxare invatate la acest curs au condus-o la 0 inrelegere eu totu1 deosebita fala de cea pe care 0 avea. Realizand cu perseverenta tehnicile

253

primite la acest curs, a reusit sa atinga niveluri profunde ale orgasmului. GhidaIlJu~~i ill hii ul penlru a-i of ell ceea ce ea aves nevoi e r1in pUllet de vedere erotic, a simtit 0 amplificare evidenta a energici ~i a fortei sale vitale. A dobandit 0 mare incredere in ea. In acelasi timp, 13 serviciul pe care-I ave a a rernarcat dl.a devenit mult mai eficienra, acceptand responsabilirati mulr rnai mario A asociat aceasra eficienra ell abiliratea ei de a canalize acea energie, prin transrnutare ~i su blirnare, spre nivel uri le superioa re ale fiintei,

Praaica tantricif nu se refuii doar fa a iwefZ orgasme mai multe Ii mai profunde, ci fa a fi "orgaslIUl.tic" in fiecare moment.Ldealul c!iii tantrice este UJ fiinJil care este angrenatilpcaua.rtf'l cale :,.;/ t1·Jtio,yit [ieeare dipa a vietii ell inrensitatea ji [eriore« unui orgasm.

254

CONTINENTA SEXUAL..!..

FEMEl CE AU A TlNS STADII DE MAIESTRlE iN TANTRA

Jnterviu cu Raquel Welch

IntT-un interviu puhlicat de revisuPlayhay, faimoasa artista Raqud \Vclch descrie diferitele Iarete ale unor stari resimtite C~ nrmare a experieutelor amcroase tan trice 'in care transmutarea energiilor sexuale sta la baza acestor .fenomene extraordinare,

TANTRA· 0 misterioasii ~i fascinantii arta a iubirii din Orient in mal multe rimduri aIi afirmat ea sexualitatea umtrica u-a descbis fa/if de o realitete J'Ilbli'l"llii, extrem de bogat1i in aspecte inefabile, pe care memte nici 1111 0 btinui{l/i. inccrcaJi sll lie faceJi sa i1!Jelegem ce fmeamnli aceasta, privind cbiar din intimitatea propricijii:nfe.2

"Sunt constieuta eii a defini Inseamnii a limita §i de aceea am 0 anurnita retinere sa vorbesc despre gama abisala de SM exceptionale, care se reveleaza de la sine oricarei fernei inteligente ~i senzuale care va experirnenta direct amorul in forma sa cea rnai rafinata §i inflnit cosmica pe care 0 face posibila merodologia tantrica. Adevdrul spuselor rnele poate fi inteles nurnai de acele rare femei care in annrnite clipe de mare plenitudine sexualii au putut avea fulgedtor intuitia fragmentara a acestor st.lri, pc care acurn eu le traiesc firesc ~i pleriar, de fiecare data savur andu-Ie intreaga co mplexirate, revelandu-se sub noi ~i noi forme.

Cred ca nu gre§csc dad afirrn ca nimic nu restabileste ell amra iuteala unitatea fiintei mele, ca amorul tantric, Toate avanmrile mele se leaga arunci intre eie, toate ideile imi apar vii ~i pline de 0 for~!i uriasa, impregnaca de puterea lorpsihica. Sublimarea amoroasa imi genereaza senzatii abstracter in fata ochiului interior al rnintii apar imaginile sublime a tot ceca ce iubesc, diiacata Ia nesfirsit; conternplu procesul global al schimbarii, al miscarii, al amestecului, al fiuxului, al rransformarii ce se produce inauntrul men.

In aeest sens a~ putea reveia aspectul fascinant pe care-l urmeaza rrairea arnoroasa, prin trecerea de la influenta asupra sensibilitajii, prin suscitarea de emorii §i sentirnente enforice, la actionarea asupra dinarnicii interioare, pan1i la revelatii sufletesti ~ sublimari spiriruale. Se merge de la 0 emotie extrem de placuta la gandire §i 1a miscare, urrnata de 0 reintoarcere la aceeasi emotie care se nuanteaza; in urma acestei stari dispoziiionale apare in ernotie

o sporire a intensitatii, in rniscare un anume enruziasm sustinut, in g5ndire 0 atitudine imaginariva mai vie si, in fine, in registrul constiintei atitudini infinit de variate, succedandu-se C1l 0 extrema rapiditate: iata in desfasurarea §i in traiectul Slill sirnplificar rnodelul secret al arnorului tanrric ,in care l1i111,3- folosesre consrienr energia sexuala pe care altfe! 0 risipeste intempesriv, epuizandu-se penibil in cazul excesului" ,

Puteti sJ1 ne descrieti ce simtiti de fi:tpt cbiar in timp.ul jocului amoros umtric? "Amoml tantric irni aratii d actionand suhtil intr-un anume sens, prin senzatii ce se produc inrr-o precisa succesiune, imi determina rniscari.rimi desf1(~oar:t. instsntaneu noi viziuni asnpra realitatii, imicomunica irnpresii cvasiabstracte de echiiibrari, de deplasari, de perspective, 1mi da intuitia continutului, extremelor, emoriilor chiar ~ a materiel. ;Vla face sii ma unduiesc senzual intr-un mod care chiar .~i pe mine rna uimeste ~i resimt cum din mine emana valuri de energie . .Nlil face sa nrn bucur frenetic de orice ipostaza arnoroasa, sa gandesc profund §i accelerat, rna face sarna simtextrem de lucida ~i in acelasi timp imba tata de beatirudine, sa ma simt fulger ~i fulgeratii; ma face sa. m5 sirnt lumina ~i tenebre; ferninins ~i masculine; mu subtiaza pana la fir §i t:kere; rna face sa rna. simt imbatarii de 0 placere nesBryitii, scufundata in mister ~ aproape

'256

CONTINENTA SEXUAL\

cii nu 111ai stiu dad sunt cea care observa sau cea observata, dad ma jocsau asist la un joe feeric, dad domin sail sunr dorninara. Suntin acelasi timp pe culmea valulni de energie ~i b poala lui ~ privesc Je~atii inalmi. Aceastli nedeterminare esre cheia Iarmecului enigmatic pe care Il degaja amorul tantric pentru eei ee 11 realizeaza pracricvalenrele.

Prin energia uria§a pe care 0 trezeste, erotismul tantric are 0 actiune foarte mare asupra tururor nivelurilor fiintei oferind astfcl mijloace nebanuite de a rcaliza, dcstul de usor ~i in scurr tirnp, toate dorinjele unei vieti 'complete, toata fantasrnngoria pasiuuilor, a ldlirilor senzuale, mergand uneori chiar panll la insinuarea dad IlU a inreligentei, eel putin al actelor sale,"

Ce influt:ntii are aSllpra mintii ji inteligenpei amoral tantric?

,,in functie de scrnnul zodiacal sub care s-a nascut barharul, arnorul tantric ell un anumit partener are 0 gama larga de efecte mentale aSllpra mea, mobilizandu-mi nuantat inteligenta ~i conducandu-rna la descoperirea unor adevaruri profunde, la realizares unei [impeziri in sfera reflectarii intelecruale a realitatii, la fructi{icarea diferira a g:1ndiri.i creatoare. Perrtru mine este acum evident di in toate.starile de plenitudine amoroasa pe care Ie-am avut cu unii iubiti, acestia nil-au stimulat trairi de 0 foarte mare profunzirnc, transformand modul in care vedearn lumca."

in tradiJiil orientalif tantricd Sf fae deseori ,-efe1-iri la [enomenele parapsibice care se produc de la sine, in mod C1l totul natural, deindats ce partenet-ii aj'llng Hi transmute uriasele energii ce se manifestit sub forflla unor stliri de 0 intensitate uluitoare, in jrenetic.

C e ali amstata t personal fn aUftstif direqi e?

"De§i imi este foarte dificil de relarat.i as pmcu spLUle ca experienja amoroasa rantrica rn-a £leur sa remarc destul de repede cl e'l1-1 men eonstient este suspendat intre doua lumi. Exisra lumea tuti·diana alcaruita din culori, sunete, din materie, In spatele mentalului men constient mi se revela insa, simultan lumea misterioasa a universurilor paralele in care se integreaza luna, soarele, stelele, nebuloasele indepartate. Aici, in aceasta lume, nebannita de ceilalti oarneni, spiritul rneu a fost de multc oei fulgerator urnplut de lumina mirifica a unei alte realitati, 3.§ putea spune a ideilor, care-mi ~lpareall deosebir de stirnulante ~i uluitnr de bogate, In asemenea stari, induse de transa arnoroasa am putut comempla en 1ncfintare irnagini amoroase ~i mentale ale u~r fenomene psihice pe care niciodata ochii mai fizici nu le-ar f putut vedea, In nenurnarate situatii am avut irnpresia dt 0 inteligenta infinita, cosmica, de

257

proportii colosale rna ghideaza. Uneori am reusit sa percep detasara gfinduri care ieseau din interiorul enigmatic al fiiritei mele, padnd a voi sa rna instruiasca, Arum pentrumine este evident d in spatele lumii mete constiente se intinde 0 mare lume intermediara: lumea subconstientului. Ea este 0 modalitare de echilibru intre iU111ea existentei cotidiene ~ infiniea inteligent-1: a universului, AceestsIume intermediara este cea care rransforma fOI1ele cosmice subtile care ne umplu fiinta, in directive ~~ll informatii pen0l.1 eu-l nostru, mcind s~ apara ruinunare irnpresii auditive. Inv1l¢nd 511 ezplorez aceasta stranie lume iatermediara am ajuns sa in~eleg pentru ce actionez intr-un anumit fel ~i acum reusesc sa ajung la izvorul acelor inzestrari larente sau posibilitan fabuloase pe care Ie cia st-aparurea energiilor secrete ale vietii. in asernenea clipe, eei doi parteneri resimt extazul nemarginir, pe care-l produce unificarea exisrentei lor, ei realizeaza mO·-O inefabila euforic di ~-au impileat lurnea fizidi ~ pe aceea a nt-lui lor intr -un ansamblu armonios de vlalasublima. in asemenea clipe de neuitat, irnbatata de dragoste, am realizat di iln-i~ sa-mi domin spaimele ~i sa inlocuiesc asa-zisele mistere ale vietii prin cUl1oa~tere. Aici,. Insa, numai acele fernei care se desehid h91 de aceasta experientji pot sa impartaseasca acessta bucurie uniea.

in unele momente, eram preocupata de vagi amintiri, anumite scene, locuri sau figuri stranii, amintiri ce proveneau din visele noptilor precedence, ce incercau sa fie recunoscute de spirit. Gradat am reusit sa in tele g di acestea nu erau banale fantasme generate de vise, ci erau elementele unor experiente la fel de reale ca it. existenta fiziea. Astfel, mi-am dat seama ca de [apt oonstiinta, san cum s-ar spune ceea ce-rni constituie realitatea, penduleaza intotdeauna intre dona lumi: cand suntem treji, universul nostru pare constrans, limitat la ceea ce vedern cu ochii. Cand suntem adorrniti, uneori chiar la 2-3 zile dura o experienta arnoroasa tantrica, constiinra noastra se poate elibera, fuzioniind nestsnjenita cu INTELIGENTA INFINITA COSMIcA. in

asemenea cazuri cOl}~tin1!ei i se poate oferi sansa parrunderii in lumi paralele deosebit de elevate. In situatia unei depline reusite, ea poate reveni 1mbogatita ell 0 imensa inspiratie, san eu 0 putere stupefianra de realizare a celor mai inalte teluri care permite s5 fie regenerata eu 0 uimitoare usurinta, atat viata proprie, cat~i a celor pe care dorim saii ajutam sau sa ii faeem fericiti, Ciutand, am reusit pana la urrna sa cunosc principiile psihulogiee ~i spiritnale care se gasesc In spatele acesror fenomene. Aceste procese s-au declansat in urrna unor experiente arnoroase tantrice ce m-au determinat sa nu confund unele vise banale cu capacitate emisa prin erotism transfigurat ce dilata constiinta in imcnsitatc, dineolo de limitele spatiului §i timpului. Acurn realizez amuzata di existents noasrra este limitata foarte mult de propriile noastre temeri, prejudecati, inhibirii, supersutii, care sunt intretinute numai de ignoranta deterrninata de Iipsa de experienta. Prin T ~RA am reusit sa ma ridic la un anumit grad de stapanire a energiilor potentiale ale fiintei, si, astfel, 0 noua modalitate de a experiments amorul mi-a deschis aproape de la sine aceste facultati naturale, pe care necunoscatorii lc numesc paranormale prin prisma rncdiocritatii ~i limitarii penibile in care se mentin, Prinamorul tantric, simultan ell extazr! amoros, femeia l,:;i depa§e§te ClJ usurintainchisrarea ~i neputinta, rlobilndi nd 0 cnnoasrere unics ce-i perniire sa se inregreze direct in realitate printr-o experienta bulversanta care 0 treze§te fati de sine lnsa~i.

Filozoful francez Descartes sus tinea eli sediul sufletului este glanda pineola. Pe ce se baza el oare in aceasta afirmatie? Sufletul este oare un lucru, 0 calitate, un organ anume? Un asemenea organ sau esenta suflerului ar putea fi transferata de la 0 fiiny"i umana la alta? Acestea erau intrebari care mli tj-1imilntau in van Inainre de a lIla deschide fa~1i de arnorul tantric, Acum am ajuns sa iny;leg deja care este relatia constiinrei umane cu sufletul, Smi chiar ca fluxul constiintei poate fi pus la unison astfel ca perceptia referitoare la eu-l nostru, Ia realitatea noastra interioara poate fi alterata sau rafinata la extrem prin intermediul ei. Trezirea fata de realitatea superioara a EU-Iui ESENTA. ~i 0 conceptic bazata in "intregime pe experienta practicli referitoare la puterile imense de realizare care exisra in energia sexuala a fiintei IlU implica sa se a~tepte in inertie u rniraculoasa rransformare viitoare. Un asemenea proces este po sibil cu atat mai repede cu cat fiinta in cauza se afla in deplina inflorire a energiilor sale amoroase pe care va trebui dour sa le sublimeze prin intennediul unei aplicari tenace a propriilor puteri men tale, lnrr-o maniera carc este in acelasi timp extrem de placuta, Imbinand de minune uti luI Cll placuml, arnorul in viziunea tantrica devine 0 super-euforics modalitate de auto-dezvoltare superioars.

Prill arnorul tantric am constarat cu uimire eli fiinta umaria poate la voin~a

s1i-~i branseze con~ciinra pe unu1 din cele 7 niveluri de constiin ~ii care pot fi experimentate atilt in noi In§ine cat ,§i In pa rtener sau in realits tea care ne inconjoara. Chakra-Ie de care se vorbeste in YOGA ~i tan trism sum de fapt focare care primesc ~i e mana energii ale planurilor universale de consti- ' inti, in MULADHARA, intre anus ~i sex, se afla condenssta in centrul eel rnai de jos, forta vitalii nediferentiata. Ea se ridica, pentru a deveni in SWADHI STANA, la nivelul organelor genitale, energia instinctelor, a sexuali tiitll, a erotismului, a dorintei. Ea trccc prin MANIPURA, la nivelul omhilicului, care este centrul pasiunii, vointei, ambitiei, energiei ill expansiunc, Forts vi ml a ureaapoi pana la ANAHATA, regiunea pieptului care este focarul ernotiilor rafinate, afective ~j euforice. Ea aringe \lISHUDDHA la nivelul gatuhli, care este nivelul eunoasterii intuitive sublime §i elevarii estetice, apoi urea In AJNA, inzona fruntii, care este centrul clarviziunii, inteligentei ~i cunoasterii intelectuale inaltc. in cdc din urrna se opreste in ,SAHAS RAR!\, 'Ia nivelul crestetului, care este focarul ultirn al intelepciunii, al iluminarii [l:i:ditoare de beati tudi ne §i ill nemargini rii in finite"

, Prin arnorul tantric am reusit sa-mi dinarnizez acesre [';lcultih;i inainte

nebanuite §i am invatat sa traiescin prezent_ Simmrile au devenit pentru mine detonatori ai spiritului, Am realizat cii fiecare dintre celulele mele este incarcata de psihism, Pentru ce sa consideram ca gandirea se limiteaza doar la creier? Prin amorul tantric, mcntalul poate actiona formidabil de usorasupra fizicului, Personal, am putut veri fica aceasta modelandu-rni corpul ~i frumusetea, ~a cum un artistlsi modeieaza dura cum doreste argila."

Ce p!l:rere aVe[i despre feridrei

"Fericir!,a deplina este greu de atins atata vreme cat Illl facern un eforr considerabil, In inchipuire, fericirease afla laindemana tuturor.Insa in realitare ea se supune numai celor mzestraQ, eu 0 mare putere, care Ie permite sa inlature toate obstacolele, T ANTRA m -a £leur sa rcalizcz ca este minunat, atat pentru

'i/'':' C6N5~~ENTA SEXV;},~.~" mine d.t ~i pentru cei din jurul mcu sa traiesc fericita in imprejurari imbucuraroare cat mai rnult timp eu putinta, Dupa parerea mea, ferneia temperata in vorbire, ststornica In fapte, iute la indeplinire, purernica 111 siLinta, nea ba.tura de la telul urmarit ~i capabila de srllp:i:ni re, este inzestrata pemru 0 mare fericire, dad pe deasupra cunoaste si principiile tantrice pe care Ie aplica in mod conseevent in viara sa intima, eliberata de complexe de inferioritate ~ prejudecati paralizante . Multe femei, datorita inchistarii, rateaza momente uniee, facandu-§i ilu:zii eu privire la 0 fericire viitoare din cauza carcia neglijeaza realitatea unor lucruri extrem de placute din prezent. Experienta actuala de via¢ ma face ~a (Ted ferrnca atara rimpcar corpul este sanatos, prin amorul tantric batranetea poate fi PIlUrll deoparte §i, in plus, simturile VOT fi mentinute in deplina putere si, in ciuda varstei, lmi voi pastra tineretea §i prosperimea dfindu-mi in continuare ell intelepciune toatf silinta sa-mi asigur fericirea de a fi iubita, iubind cat mai mult §i cat mai intens pentru a-mi satisface mares hucurie pe care 0 resimt dnd fac plaeere acelora care-rni atrag dragostea §i admiratia, Fericirea irnposibil de g-asit1n alt1'i parte esre uu IUITlll1§Of de g'Jsil ill noi prin ainorul tan tric, Este ciudat d majoritatea oamenilor, in loc ~"'. caute fericirea in ei tll§i~i printr-o implinirea amoroasa cat rnai profunda, 0 urmaresc in afara lor legfmdu-se de parerea alter oameni care pot fi lingusitori, nesinceri, nedrepji, plini de invidie, de toane ~i de alte idei Rreco11cepute.

lntr-o relatie amoroasa am constat ca ferneia care este nepasatoare fata de propria ei fericire rareori este ateuta fa~ de fericirea pe care i-o provoacii celuilalt. intr-o waiTe amoroass frenerica am avur brusc revelatia ca ceea ce suntem ~i cum suntem con tribuie infini t mai mult la fericirea noastra decat ceea ce avem. eel energic dobandeste fericirea chiar cand este singur, ciid fericirea, ca ~i nefericirea sunt in suflet. Inte1epciunea ~i bunatatea sunt 1nsa, dupa parerea mea, conditiile esentiale ale fericirii."

Credeti eif orice [emeie este fapabi/lisii abordeze cu succes amorul tantric? "Orice femeie frumoasa, total deschisa senzual ~i inteligenta, care intuieste intr-o oarecare masura puterea colosala a iubirii §i 0 va folosi cu tenacitate §i perseverenta pentru a se trezi, descoperindu-si aspectele superioare ale constiintei este in stare sa atinga orice perforrnanta tantrica, ell conditia sa aibil un partener antrenat ~i canalizat in aceeasi directie ell ea. Prin natura structurii sale intirne, ferneia este exttem de inzesrrata natural penu'u amorul tanttie. Suhlimarea energiei amoroasese realizeaza mulr mai usor la ea dedit La bsrbat, care va trebui sil se plieze La un antrenament muir mai sistematic pentru a ajunge sa riimana chiar ~i 6 ore In erectie £am a ajunge sa ejaculeze

vreodata ln [or acest inten-at. Desigur cii 0 femeie poate cu usurinta, uaca vrea, sa ajute un i

barbat sa inteleaga acest proces intim, usurandu-i !

en rnult reusita ill masura in care aces~ este descfus fata de aceasta forma sublima de a aborda amorul, Progresul pentru o femeie este mai greu ~i mai lent dad bhhatul nu-si co.ntrol eaza pe deplin energia sexuala ajungand sa evi te pierdereacontrolului §i ejacularea indiferent de durata contactului, In masura in care ar avea curiozirarea sa experimenteze trairea arnoroasa net superioara ~i mult mai arnpla in maniera tantrica, orice femeie deschisa senzual ~i natural inzesrrata catre trairi sexuale, ar fi uimita de rransformarile pe care le-ar eonstata intr-un timp foarte scurr, arat din punet de vedere spiritual, cat ~i din punctul de vedere al satisfactiilor senzuale resimtite, incercand sa impartascsc unor femei extrern de senzuale §i In fel de frumoase propria mea experienta amoroasa prin T M1TRA, am putut sa remarc ecoul redus pe care-l are in asemenea structuri totusi adecvare acestei realitati rulburatoare pentru mine, datorita inertiei ~i prejudecatilor prostesti in care se rnentin in ciuda afirrnatiilor cu privire la asa-zisa eliberare a femeii ~i urcarea ei la acelasi nivel de intelegere en acela al barbatului, din punctul de vedere al posibili ta lilor interioare.

Ceca ce Ie lipseste unor asernenea femei chiar foarte dotate pentru amorul tantri c este, in cazul in care au cunostintele inrlispensabile, nurnai curiozitatea de a verifica efeeriv prin experienja directs aceasta realirate formidabila, Verificand prin propria lor experienta, S-at convinge arunci pe deplin de cele afirmate aiei, caci le-ar da posibili tatea sa compare doua moduri disrincre de a alii arnorul. "

262

Cdnd ali iru:eput sit vii interesati de YOGA ~'i tentrism? Ce nmj1mcturii u-a trezit curiozitatea In oust domeniu?

In adolescents arn citi t multe lucrari de YOGA ~i doar una singura de T ANTRA, dar din pura curiozi tate ~i lara sa rna gandesc sa abordez praccic acest domeniu. Unele afirmatii din acele lucrari imi apareau ca fiind 0 fantezie delirants, demna, dupa parerea mea de atunci de canile ~intificofantascice, iar altele erau pentru mine ca niste basme frumoase pelltru a-ri petreee timpul in mod placur. Ignoranja mea era irnensa ~i-mi inchipuiam ca este imposibil ea niste oameni sa afle acum 2000 de ani ceea ce de fapt nimeni in jurul men nu era capabil sa-mi dovedeasca acum pentru a mll convrnge,

Mai"tarziu,lmi amintesc ca vilzand forografla actritei!vIAE \'VEST ~i incepand sa 0 admir, am fost uimita de farmecul §i vivacitatea pe care 0 emana, din colo de aerul de mister care 0 irrvaluia, intrigandu-rna din ce in ce mai rnult, M-a surprins d aceasta al:trita, a1 carei farmec rna coplesea, l~i pastra nealterata frumusetea §i prospetimea, de pardi timpul ar fi fost oprit in loc intocmai ca in cazul unei statui de fildes. Am inceput sa -i urrnaresc cu arentie viata §i rn-a uimit nonsalanta si dezinhibarea pe care 0 afisa In pozele in care aparea b'Oaia ~i uluitor de detasata in frumuseres ei coplesitoare. Care era oare secretul acestei stari de imbataroare vrajasi fascinanta feminitatecare emana prin top porii la aceasta fIintiL La un moment dat, intr-un articol am cicit ci .i\iAE \-VEST practica 0 forma orientala de arnor care-i permitea sa-~i mentina nealrerate farmeeul ~i vitalitatea in ciuda trecerii tirnpului, Pentru ea, iubirea este un elixir al tineretii diitatoare de foqa }i prospetime - sustinea artioolul. Fulgerator, in mintea mea s-a facut lumina. Prin urrnare, ceea ce eu crezusem d este fantastic ~i imposibil era totusi real ~i verificabil in cazul acesrei actrite, Am hodlrit 511 rna interesez, de data aeeasta praetic, de ceea ce mat :inainte parcursesem amuzata, zambind ironic in ignoranta mea adolescentina.

Am inceput sa ma documentez cu atentie ~i sa practic ceea ce am inteles si, in SCutt timp dupa aceea, am fostuimita sa constat ell rezultatele erau exact cele indicate ca trebuind sa apara, Intr-o diseutie cuMA,E VVEST, la doi ani dupa acees, am putut aves ell aceasta actrira, pe care eontinuam sa 0 admir, un schimb fructuos de opinii, Ceea ce eu abia reu~eam sa dibui pe linia amoruIui tantric,ea ~tia de multa vreme ~ rn-a edificatiil mod magistral cum sa procedez mai departe, intarindu-mi convingerea ca ceea ce realizase ea puteam sa realizez la fel de bine ~i cu.

A fost destul de greu Ia inceput sa gasesc un iubit care sa admita sa se antreneze ajutat de mine, pentru a ajunge sa-~i controleze ca li mine energia

erotica, dar cand au aplirut primele succese nimirea lui nu a cunoscur margini fata de arnpl oarea §i profnnzimea starilor arnoroase pe care nici nu le-ar fi banuir a fi ell putinta, Placerea resimtita la fiecare joe amoros flicea ca dragostea noastra sa creases pana la culmi de dl1ruire §i tandr ere gren imaginabile chiar ~i pentru eel mai arrnonios cuplu dar care nn eunoaste TANTRA. Ore in sir rarnaneam scufundati intr-o placere nesfarsita care ne rranstigura ~i ne eleva facindu-ne sa ne dizolvarn unul in celalalt de bucurie. Cand urma sa ne despartim dupa asemenea stari delicioase, afectiunea ~i tandretea no astra erau ~i mai intense. Fiecare era pentru celalalt un ocean de incantare §i eliberati de egoism, coplesiti de cea mai pura dragoste, ne inrreceam sa oferim unul celuilalt cat mai multa placere generatoare de bearinidine amoroass. Fericirea resimptain asemenea stariera imbatitoare, iar uluirea noastra se rnentinca constanta remarcand unul la celalalr sChimbiirile care se produceau gradat in noi. Comuniunea ~i sinceritatea en care fie exprimarn spontan facea ca fericirea rcslffititi sa fie!ii mai exrraorcJiruu:3_, Comunicarile telepatice apareau de la sine intre noi ~i ne simream intimi ca ~i cum fiecare ar fi fost el insUfi celalait.

Ax fi desigur foarte multe de spus, dar cred dl cei care vor verifies realitatea acestor fenomene esentiale vor putea sa constate cu mult mai mult did U.D. gram de practica valoreaza cat tone de teorie. '!

Dansatoarele din templu

in tradi#a tantriciJ dnnsllUJarea frumoasil Ii dezinvoltli este IISOciotii cu energia erotica ji cu. puterea tllinicii a femei; de II iniJia. Dansul infrllchipeazii in mod aparte intreaga gama de emopi ce nu pot fi exprimate in ali mod, asifel e~dansu~ putlind reuela mtrellgul miner al spiritualitiitii tan trice. Dansatoarele din templu sau a'D-zisele

-----------

'CONTI~A.c'~.E~UAL!

"DE VADASI " (literal "servitoarea lui Dumnezeu'~ erau experte in lliferire ramuri ale tradipiei Yoga care dupii ani indelungap de practicit, iji dezvoltau # 1# perfeqionau foarte mult controltd asupra diferitelor foncpii corporale. Ca iniJiatoare principale in T ANTRA yoga, ele aueat« un rot important, fiind considerate iubitele zeiior.

Unnaroarea relatare conternporanii a lui Allen V. Ross ilustreaza rolul dansaroarei indiene din temple, dar ~i starea de msiestrie la care a ajuns aceasta.

"F rumoasa fara a intrat incet, in picioarele goale. A ingenunchiat in fata mea §i mi-a 'sarutat picioarele, Era foarte frumoasa, arata aproape de 30 de an i §i avea 0 f~ta care, spre uimirea mea ern matura ~i copi Hlro~s1i 111 acelasi timp, Corpul Ii era in intregime acoperit de un sari de marase aurie, transparent. Avea capul, miinile ~i picioarele goale, eu exceptia unor bijuterii de am care atunci cand se rniscau scoteau sunete cristaline.

- A inceput sa danseze Rica nici nn fel de acompaniamenr. Aceasta devadasi emma 0 extraordinara sexualitate cu fieeare contractie a buzelor sale pline, cu miscarile mainilor ~i capului, en bataile picioarelor, eu miscarile ochilor. Deschiderea si inchiderea narifor , rasucirile sinuoase ale corpului ei ferm dar flexibil erau un spectaeol profund rransfigurator ~i uimitor. Simtearn din ce in ce mai puternic incarcarurrle pro fund elecrrice ale senzuali rlipi pasionale ale fetei ~i mi se parea ca ea foloseste doar 0 mica. parte a capacitatii sale uriase.

Dansul ei, lent ~i extaric, era pro fund simbolic, ernanand diferite stari arnoroase, de fa atr a ct ie ~i provocare la seductie §i extaz f 11 a1.

Beneficiile realiziirii ~mqruJui ru_ cimu'IIImp

, 26$'

Trebuie sa fi durat ore intregi, dar marturisesc ca. in final erarn complet Vl-aji t de ea. Apoi am Cacm dragoste, Csnd s-a dezbraca tam constarat c3. nu era un stri p-rease vu 19ar. H ai nel e i-au a lunecat delicat, l~sii.nd sa. se vada nn corp vital, plin §i suplu, de culoarea scortisoarei.

Mi-a spus apoi sa ma intind pe rogojina. Dups aceea nu au mai existat dedit Lingam-ul meu care parca refuza sa se descarce in Yoni-ul ei mtr-o uniune cosrnica. Intimitiitile e.i frenetice ~i pline lie senzualirate m-au coplesit, Eram devorat, Era ceea ce hindusii nurnesc "saraotastryan" sau "femeia spargatoare de nuci" din cauza puterii nernaipomenite pentru mine -a sfincterelor ei de la muscularura vaginala, Aproape ca, imbatat de fericire, imi pierdusem minrile. Tot timpul rnurmura ;Ii scotea sunete mantra-ice care pared rna Caceau sa intru in transit. Deodata mi-am simtit creierul explodand de 0 fericire divina extarordinar de inalta §i am simtit c11 am intrat intr-o alta dimensiune, Erau aeolo lumini alb-stralucitoare siculori intense, extarordinare, Mi se parea ca peretii se topese si, dilatat in nemarginirea beatifica a universului sirntearn extazul iubirii patrunzandu-rni cu putere in fiecare celula din corp."

Ani JetsunDolma

In revista Snow Lion Fall a aparut povestea unei femei care a fost 0 intrupare vie a pricipiilor tantrismului tibetan.

Este yorba despre 0 alta femeie deosebita ce a atins realizarea suprema pc calea tantrica, dar pe calea tantrica de mana dreapta, adicii prin fuziunea cu aspecrele arnetipale macrocosrnice Blra intermediul unci fuziuni amoroasc ell un barbat din planul fizic, se numesre Ani Jetsun Dolme, 0 femeie excepdonala ale carei realizliri spiriruale au devenit mai mult dedt 0 legenda.

Refugiatii tiberani din tabara de la Lobersing, India, povesresc despre aceasta femeie:

"Cand am venit prima data din Tibet in aceasta tabara nu ~tia1l1 nimic despre maretia ei. Locnia singura intr-o coliba in jungla rugandu-se ~i Cacand meditatii, Ea nu intra in tabara, iar nona ne era frica de jungHt"

,,Ani jetsun a rams izolata in refugiul el timp de aproape 2 ani. Era 0 femeie inalta §i inteleapta."

intr-o zi un taietor de lemne a trecnt prin apropierea colibei sale. Deoarece era macinat de multe probleme i-a cerut sa-i fad un Mo (un anumit tip de divinatie). Informatia pe care i-a dat -0 ern exacts, iar problema sa a fost rezolvad repede. Cur and toata Iumea din tabitI? a auzit aceasta poveste,

Oamenii din tabara au lllceput sa vina §i sa-i ceara ajutorul deL nu

2,66

be nefic i au de nici un fel de a s i s r e n t a rnedicala, iar caldura foarte mare, insectele ce adueeau malaria ~i lipsa unei nutritii adecvare produl:eau probleme foarte mario "En pastra o stieHL pUna eu apa, alaruri, pe parcursul m e d i ta ti i lor. Cand cineva venea la ea pentru a-i cere ajutor ii dadea din aeea apa, Dear 0 picarurs din acea apa era suficients pentru a vi ndeca ori ce hoal a a nnastrs, dar ~i pe cele ale animalelor noastre." - afuma Sengela, 0 femeie ce \1 beneficiat de acest tratamen t.

Pentrn fernei ea era nepreruita .. A f insan:inatU in acele condipi era 0 situatie foarte periculoasa, In timpul ultimei perioade 1n care a fost lnsarcinata, 0 femeie a fost la Ani] etsun cu unt, asupra caruia ea a suflar ~i a spus niste mantra-e. Cdnd a intrat in travaliu ferneia a mancat acel unto Irnedia t ~i fara niei un pericol, copilul s-a nascut, U nrul mancat de marne se regasea pe capul noului nascut, in acea perioada nu s-a pierdut nici 0 mama ~i nici un copil.

o alta siiteandi povestea:

"Puteam vorbi liber ell ea. Era femeie, iar noi femeile ii splllleam desehis toate problemele noastre deoarece ea ne intelegea."

"Procedeul sail de divinatie Mo era intotdeauna foarte precis. Ani J etsun te putea ajuta sa gasesd ceea ce ai pierdut. Sau sa-Ii spuna despre modul in care se vor desfasura anumite evenimente, Si il1totdeauna ne sfatuia sa evitsm sa-i ranim pe ceilalti, Ne vorbea despre pace ~i despre faptnl cii datorita acelei paci puteam sa experimentdm profunzimile spirituali tatii."

"Ea a salvat recolta intr-un an. Cand am ajuns aid localnicii erau

foarte salbatici, ErJu irnbracati in frunze si se hraneau din vanat. Vanarullor consta din elefanti, ursi ~i alte animale salbatice. Cand campurile noastre au fost plantate ~j recolta era ap.roape coapta, animalele puteau sa vina ~i sa calce totul In picioare. Ani] etsun ne-a cerut sa -i aducern niste pil:mant de pe camp asupra carilla ea a suflat, iar noi nu am rnai avut niciodata problerne."

Ani.] etsun i§i pardsea rar corral. Iar cand a rncea in mi jlocul noptii era pentru a merge ~i a se ruga in marca srupa de langi ogoare unde ramanea rerrasa acordsnd satenilor m ici "andiente".

"De obicei, cand 0 vizitam, avea tot felul de ~erpi care colcaiau ill jurul ei", spunea 0 ferneie care i-a fast discipol. ,,~erpi veninosi, cobre, dar ei nu-i era mca . Hind eu ea intr-o zi priveam cum 0 broasca mare trecea prin camera. o cobra a vrut sa prinda hroasca, dar Ani]etsun a alungar-o astfel incat broasca a putut sa scape. Ursii obisnuiau sa manance din placintele pe care le of ere a ca of rand a in ritualuriie ei. Tantarii nu 0 suparau, Chiar ~i hienele 0 lasau in pace."

"CorpnI sau iradia 0 lumina aurie. Ea manoa pujin, doar un rnic bol cu lapte ~i rnina de gran. Cu toate acestea era vitala §i purernica."

Changhup Cherron, care a trait cu Ani]etsun in jungla timp de 7luni penffil a studia medirad, a , ne poveste§te: ,,5-a nascut inrr-o familie foarre bogata de nornazi, inrr-un district din parte de est a Tiberului, unde nu-i lipsea nimic. La varsta de 16 ani, parintii sai au vrut sa 0 man te, dar aceasta i-a aparut ca fiind 0 lume a mizeriei §i a plecat m cautarea cunoasterii spirituale,

Tirnp de rnai multe we Ani] etsun a cailitorit singura fi'irlt a fi constienta de pericole sau de dificultati. A ajuns la 0 manastire Iangi Lhasa, Nyingma Shungse, unde a devcnit calugaritli. Dupa capva ani. de studiu si de practica ea a mers la manastirea Shingdn Rinpoche §i a facut trei ani de retrageri consecutive.

Tirnp de trei luni a practicat retragerea Dzong Chen, 0 rerragere intr-un intuneric total, mra nici un fel de lumina §i find total izolara de orice contact uman, Dupa aceasta a urmat 0 practics numita Devcholin in care ea s-a a~ezat pe 0 anumita piatra consacrata, timp de 90 de zile, fi1ra mancare, Apoi a rners la muntele Khailasa ~i l-a inconjurat de 13 ori, udind rnereu prosrernari la poalele lui.

Cand razboiul cu China s-a declansat ea a cailitorit carre India ~i a construit un ada post in jungJa. "

. ,,'intr-o zi, Ani] etsun mi -a spus di a imbatranit ~i- i este din ee in ce mai gren s:i. -si dud la bun sfsrsit munca, Timpul meu. a venit, spuse Ani; iar dora moreste .fvane him. La doua zile dupa aceasta s-a imbolnevit. In zilele urrnatoare am auzit c~ltecuI unor pasari pe care nu le-arn mai auzit niciodata,

t .. ~ . CQ,NTINENTA: S£XUAL!

Cateva ore mai tfuziu Ingrijitoarea ei ne-a inform at despre faprul dl ea rrecur In lumea celor drepti, Am mcrs la cortul ei. Ani jetsun rnurise in aceeasi posturii ca ~i Buddha Shakyaliluni. Pe fa~a sa se pmea ciu imaginea pacii, Timp de rrei zile ~i rrei nopti corpul san a fostvegheat, dar acesta a ramas cald ~i fara nici un semn de degenerescenta. in a treia zi, inainte de a fi incinerata, i-a curs un lichid rosu diner-o nad. §i unul alb din cealalta, Aceasta indica 0 inalta realizare yoghina."

Calld foeul i-a cuprins corpul, acesta s-a rransformar ill ploaie bliinda descfintei albastre. Cinei pasari enorme au zburar desupra corpului p5.na acesta a fost ars complet, iar apoi ele au disparut, fun cinci dakini, entitati divine care 0 insoteau pana pe tu:lillul sfant. In cenusa ei s-au gasit relieve pretioase, In tirnpul perioadelor dificile, ele au fost imparpre satenilor, care erau increzatori in puterea vindecatoare a acestor relieve.

in rnoarte ca ~i in viatli Ani jetsun Dolam radia linistea binecuvantarii, ca rezulrat al practicii sale neobosite, Ea rtu a fost riasclltii pentru mare1;ie, lmi spuneau oarnenii din sat, dar ea a dob:1ndit acessta maretie prin propriile sale eforturi, De aceea au numit-o Rinpochesau Piatra Pretioasa, ii cinstesc arnintirea §i se roaga pentru reuasterea ei cat mai rspida in mijlocul lor.

Viata sa continua sa fie 0 sursa de inspiratie pentru ceilati, ca 0 piatra pretioass in lumina rasaritului."

12.

TRAN5f1GVRAR£ 51

,

5ACRAl1TAT£

Pentru a intelegere dt mai exacts a ceea ce se intelege ~i se doresre prin transfigurare, atit in viziunea contemporans cat §i in cea traditionala, ne vom referi mai Intai la deosebirea dintre sacru ~i profan, deoarece rransfigurarea implicaapriori 0 sacralizare a fiintei ~i 0 percepere a sa

dintr-o pcrspectivs cosmica, . .

De fapt, trrtnsjiguT(Jre inseamna a trece dincolo de figura, dincolo de tot ceea ce este aparenta fizidi, dincolo de materie, adicl\ indreptarea privirii catre partea spirituals, esenriala, a tot ceea ce ne ineonjoara, catre sacrul manifestat, Toate acestea este necesar sa fie Insotite de 0 aritudine perfect pozitiva, de acceptare, atat fa~a de viatn dit ~i fata de lume, deoarece totul este sfant, totul este divin, totul este lumina. Putern regasi divinul in Iumea exrerioara, dar ne putem regasi §i pe noi in§ine plenar in tot ceea ce ne inconjoara, iar tot ceea ce ne Inconjoara se regase~te in noi. Aceasrs unitate fundamentala a manifestarii sta la baza acestei atitudini spirituale care nu neaga nimic, nu respinge nirnic, ci integreaza totul cu dragoste.

Sacrul se manifesta intotdeauna ca 0 realitate de un ordin completdiferit de realitatile "naturale", de realitatile fizice, incarcand aceste realitari cu 0 Frurnusere ce trece dincolo de orice bariera fizica, De-a lungul timpului, mintea umaria a caracterizat sacrul prin notiunile de tremendum, majestas, mysterium [ascinans, recurgand la termeni preluati din domeniul natural sau din viata spirituals a fiintei nmane. Aceasta terminoiogie provine tocmai din incapacitate a omului de a exprima ace! inefabil al sacralitatii, acel mister

. teribil in care este invaluittot ceea ce poate semnifica sacralitatea, limbajul neputanri decat sa sugereze ceea ce depaseste experienta naturals a omului, folosind termeni preluati din aceasrji experienta, pe care a urmarit rnai rnereu sa 0 exprime din ce in ce mai bine.

Fiinta umana deseopera sentimentul de spairna ln fata sacrului, a acelui mysterium tremendUffl, a acelei majestas care emana 0 putere ~j 0 foIta coplesitoare, dar in totalitate necunoscuts, descopera, de asemenea, teama existentiala de un mysterium fasd-nans, in care fiinta sa infloreste "in plenitudinea ei desavaqitiL

o definitie care s-sr plltea ria sacrului este aceea de opm al profanului.

,." ".

Omul devine constienr de existenta sacrului pentru d acesta se manifests, se i'nf:iti~eaza ca un lucru en torul diferit de profan. Pentru a red a actul acestei rnanifestari a sacrului, s-a propus termenul de hierofanie, care ne este la indemdna, ell atdt mai mult cu cat nu are nevoie de lanmriri suplimentare: el nu exprima decat ceea ce este cuprins in continutul etimologie, adica ne prczinrs aspcctclc sacrali ta pi. S-ar pntea spune eli. istoria religiilor, de Iacele mai primitive pan a la cele mai elaborate, este aldtuit1i dintr-o acuruulare de hierofanii, din ruanifestarile real i rilplur sacre.

De la hierofania cea mai elementara, ca de pilda, manifestarea sacrului intr-un lucru oarecare, 0 piatra ori un capac, psna Ia hierofania suprema care este, pentru un crestin, intruparea lui Dumnezeu in Iisus Cristos, iar pentru un buddhist este manifestarea Principiului Suprem divin in Budhha, nu exista ruptura. Este rnereu aceeasi taina, acelasi mister: manifestarea a ceva care este "altfel", a unei realitiiti care nu apartine lurnii noastre, III lucruri care fae parte in tegrantli din lumea noastra "naturalll", "profrulli".

Oceidentalul modem se sirnte oarecum st:injenit In fata anumitor forme de manifestare a sacrului, neputand crede L-a acesta s-ar plltea manifesta, pentru unele fiinte umanc, in pierre ori in arbori, asa cum se poate constata In multe rraditii care au supravietuit palla in epaGa conternporana. Dar, precum vorn vedea in cele ce urrneaza, n11 este nicidecnm yorba despre 0 veuerare a pietrei sa u a copacului in sine. Piatra sacra, arborele sacru nu sunt adorate ca atare, ci pentru eli SU.11t niste hierofanii, pentru ca simbolizeaza ceva care nu mai este piatra ~i nici arbore, ci este sacru, adica prezinrs 0 incarcaturii spiritnala profunda.

Orice hierofanie, chiar ~i cea mai elementara, reprezinta pentru rnintea umaria un paradox. ;\lanifestand sacrul, un obiect oarecare devine altceva, o persoana devine altcineva, mra a inceta insa sa fie el insll§i, rleoarece continua sa fad parte din mediul sau cosmic, de fapt sa fie integrat In universal, 0 piatra sacra este tot 0 pian-a; in aparenta (sau rnai bine zis din punet de vedere profan), nimic nu 0 deosebeste de celelulte pietre. Pentru cei cirom 0 piarra li s-;] arum t sacra, reali tatea sa imediata se preschimbaInsa in realirate supranarurala, In realitatea sa universala, Cu alte cuvinte, pcntru cci care au 0 experienta religioasa, mai bine spus spirituals, intreaga Natura se poate i'ota9.sa ca sacralitate cosrnica, Co.rmos1.l1, Uniuersul in totalitatea sa, poate deueni 0 bierofanie.

In Univers,ln lumea manifestata, totul poate fi reclus la energie, aflara in vibratie pe diferite niveluri, de la cele mai grosiere la celernai subtile. Din acest punet de vedere, panil cand atinge starea cca mai inalra de eliberare spirituala §i de total a neconditionare, constiinta unei fiinte se gase~te, ca urmare a iluziei cosrnice (i'vlAYA), 1IlO'-O stare conditionata de atasare, de

_,~~~7'

ignoranta §i de complacere jntr~un mod existential inferior, in ceca ce se poate numi prolan. Aceasra identificare aconstiinrei ell 0 ipostsza a sa inferioara, profana, de exemplu corpul fizic, se explica, de fapt, prin fenomenul de rezonanta eu energia specifics acelui nivel de vibratie,

De ce arnintim aici de fenomenul de rezonanta? Pentru a infelegemai hine cele rkuii aspecte, denfirmare i1 de negare care au loe in procesul transfiguriirii. Pentru eli, din punctut de uedere at conceptului de rezonnnfji, transftgurarea implicii intr-adeviir MUd secuent« net distincte. Aspectul de negaTe repreufltii tiiierea rczonantei initiale C11 un plan inferior, adicii en 0 sferii de rezonantii mai jonsa, iar aspeCiUJ de ajirfnare este crearea unei no; rezonantc Nt 0 sferii superioarii fi asimilarea ei in fiintii.

Ornul societatilor tradi VOlla1e a ales sa tri'iiasdi in sacru, adica inrr-o ambianta rransflgurara sacralizata prin raportarea sa la sferele superioare, sublime ale manifestarii sau 111 preajma obiectelor coasacrate, adica a obiectelor devenite sacre, cat mai mult timp, Tendinta este simplu de jn~eles: pentru "prirnitivi", ca ~i pentru ernul tururor societatilor premoderne, sacrul Inseamna putere ~j in cele din urma, Realitatea Ultima cea plina de mister dar §i dc 0 forta infinit1i,Puterea sacra insearnna deopotriva realitate, perenitate ~i eficienta. Opozijia sacra profan este adesea inleieasli ca opozijie intre real fi ireal sau pseudoreal, opozi#a dintre Realitate fi Ihesie. Dorinta omului - care are 0 anurnita cunoastere §i integrare spirituals - de a face parte din Realitatea ultima sau de a fi intr-o comuniune plenara cu aceasta, este cat se poate de fireasca,

Cum urmafe§te omul integrat pe 0 cale spirituals sa raman;} cat mai mult intr-un univcrs sacru? Cum se infli ~is ea i1i experienta sa rotala de viata in raport ell experienta omului lipsit de cunoasterea §i integrates spirimala, ~a ornului care .traieste san care dorcste sa traiasca intr-o lurne desacralizata?

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful