Alegerile (Perechile) Veghea (Atenţia) Mintea Florile Nesăbuitul (Prostia) Înţeleptul Maestrul (Arhaţii) Miile Răul Violenţa Bătrâneţea

Sinele Lumea

Învăţătorul (Cel Treaz) Bucuria (Fericirea) Plăcerea (Afectiunea) Mânia Impuritatea (Impuritaţile) Omul Drept (Justeţea) Calea Marginea Pădurii (Diverse) Întunericul (Infernul) Elefantul (Elefenţii) Dorinţa (Poftele) Căutătorul (Călugărul) Adevăratul Maestru (Brahman)

Perechile Atenţia Mintea Florile Prostia Înţeleptul Arhaţii Miile Răul Violenţa Bătrâneţea Sinele Lumea Cel Treaz Fericirea Afecţiunea Mânia Impurităţile Justeţea Calea Diverse Infernul Elefanţii Poftele Călugărul Brahman http://www.geocities.com/dvignat/ CUVINTELE LUI BUDDHA http://www.labirintul-sufletului.home.ro/index.html ALEGERILE Noi suntem ceea ce gândim. Tot ceea ce suntem răsare odată cu gândurile noastre. Prin gândurile noastre noi creăm lumea. Cuvântează sau acţionează cu o minte impură Şi necazurile te vor urma, Asemenea roţii ce urmează carul tras de vită. Noi suntem ceea ce gândim. Tot ceea ce suntem răsare odată cu gândurile noastre. Prin gândurile noastre noi creăm lumea. Cuvântează sau acţionează cu o minte pură Iar fericirea te va urma, Asemenea umbrei tale, de neclintit. "Priviţi cum m-a insultat şi m-a lovit, Cum m-a trântit şi jefuit!" Trăieşte cu astfel de gânduri ş vei trăi în ură. "Priviţi cum m-a insultat şi m-a lovit, Cum m-a trântit şi jefuit!" Abandonează asemenea gânduri şi vei trăi în dragoste. În această lume,

Niciodată ura nu a risipit ura. Doar dragostea risipeşte ura. Aceasta este Legea, De când lumea şi inepuizabilă. Şi tu vei merge pe lumea cealaltă, Ştiind asta, cum ai mai putea fi răutăcios? Cât de uşor răstoarnă vântul un copăcel firav. Caută fericirea în simţuri, Răsfaţă-te cu mâncare şi somn, Şi astfel, vei fi şi tu dezrădăcinat. Vântul nu poate răsturna un munte. Tentaţia nu-l poate atinge pe cel treaz, puternic şi umil, Pe cel stăpân pe sine şi păzitor al Legii. Dacă gândurile unui om sunt tulburi, Dacă este nepăsător şi plin de minciună, Cum ar putea el îmbrăca roba galbenă? Oricine este stăpân pe propria-i natură, Luminoasă, curată şi adevărată, Acela într-adevăr poate purta roba galbenă. Confundând falsitatea cu adevărul Şi adevărul cu falsitatea, Pierzi din vedere inima Şi te umpli de dorinţă. Vezi ceea ce este fals ca fiind fals Şi ceea ce este adevărat ca fiind adevărat. Întoarce-ţi privirea către inima, Urmează-ţi propria natură. O minte necugetată este un acoperiş sărac. Pasiunea, asemenea ploii, inundă casa. Dar dacă acoperişul este solid, există un adăpost. Oricine urmează gândurile impure, Suferă în viaţa asta şi în cea ce va veni. În ambele lumi el suferă Şi cu atât mai mult Când vede greşeala făcută. Dar oricine urmează Legea, Se bucură aici şi dincolo. În ambele lumi el se bucură Şi cu atât mai mult Când vede binele făcut. Căci mare este răsplata în această lume,

Şi cu atât mai mare în cea va să vină. Oricât de multe cuvinte sfinte citeşti, Oricât de multe rosteşti, Unde este binele, Dacă nu acţionezi conform lor? Eşti tu un păstor Ce doar numără oile altuia, Niciodată intrând pe Cale? Citeşte câte cuvinte doreşti Şi nu vorbi prea mult. Dar acţionează conform Legii. Renunţă la vechile obiceiuri— Pasiune, duşmănie, prostie. Cunoaşte adevărul şi găseşte pacea! Intră pe Cale!

VEGHEA Atenţia mereu trează este calea către viaţă. Prostul doarme Ca şi cum ar fi deja mort, Dar Maestrul este treaz Şi trăieşte etern. El veghează. El este curat, senin. Cât de fericit este El! Pentru că El ştie că a veghea înseamnă viaţă. Cât de fericit este, Urmând calea celor treji! Cu multă perseverenţă El meditează, căutând Libertatea şi fericirea. Stai treaz, gândeşte, veghează. Lucrează cu grijă şi atenţie. Rămâi pe cale Şi lumina va creşte în tine. Prin veghe şi muncă Maestrul îşi creează pentru sine o insulă, Pe care potopul n-o poate distruge. Prostul este fără grijă.

Dar Maestrul îşi menţine vigilenţa trează. Aceasta este cea mai preţioasă comoară. El niciodată nu cedează dorinţei. El meditează. Şi în puterea propriei hotărâri Descoperă adevărata fericire. El înfrânge dorinţa— Şi din turnul înţelepciunii Priveşte în jos fără patimă Asupra mulţimii îndurerate. Din vârful muntelui Priveşte jos către acei Ce trăiesc la nivelul pământului. Vigilent printre cei fără minte, Treaz în timp ce alţii visează, Iute asemenea unui cal de curse Maestrul goneşte ca vântul prin viaţă. Datorită atenţiei mereu treze Indra a devenit regele zeilor. Cât de minunat este să veghezi, Ce nesăbuire să dormi. Cerşetorul ce-şi păzeşte mintea Şi se teme de capriciile gândurilor proprii, Arde complet orice înlănţuire Cu focul vigilenţei. Cerşetorul ce-şi păzeşte mintea Şi se teme de propria-i confuzie, Nu poate cade. El a găsit drumul spre pace.

MINTEA Asemenea făurarului ce-şi îndreaptă Săgeţile, cioplindu-le cu grijă, Maestrul îşi dirijează Gândurile hoinare. Asemenea unui peşte afară din apă, Eşuat pe ţărm, Gândurile se zvârcolesc şi freamătă. Cum s-ar putea ele scutura de dorinţă? Ele tremură, sunt instabile, Rătăcesc după cum vor.

Cu uşurinţă Maestrul îşi potoleşte gândurile. Dar odată stăpânite. Iar a le stăpâni aduce fericirea. O minte calmă. Să apere ceea ce ai câştigat. Cât de evazive! Este necesar a le calma. ne păzite. El pune capăt rătăcirii lor. Cum poate o minte agitată Să înţeleagă Calea? Dacă un om este tulburat. Ce va mai simţi el? Un buştean nefolositor. Cunoaşterea nu-l va umple niciodată. Şi dominându-le a găsi fericirea.Este bine a le controla. Nimeni nu te poate ajuta la fel de mult. Stând în grota inimii. Nu mai caută să cântărească Ce este drept şi ce nu. Veghează şi înţelege. întins pe pământ. Curând corpul este lepădat. O minte dincolo de orice opinie. Găseşte fericirea. Nici măcar tatăl sau mama ta. Şi fortifică-ţi mintea! În orice încercare Lasă înţelepciunea să lupte pentru tine. Ce va mai şti el? Cel mai rău duşman al tău nu-ţi poate dăuna La fel de mult ca propriile-ţi gânduri. Dar cât de subtile sunt. FLORILE Cine va cuceri această lume Şi lumea morţii cu toţi zeii ei? Cine va descoperi Strălucitoarea cale a Legii? . Cunoaşte că trupul este un vas de sticlă fragil.

Moartea îl duce cu ea. sau să umble.Tu o vei face. Asemenea unei flori gingaşe. Frânge săgeţile înflorate ale dorinţei Şi apoi. Moartea îl biruie. Când cu o minte tulburată şi simţuri însetate Culege flori. La ce-ai făcut sau ai lăsat nefăcut. De bujor sau iasomie. Nu poate călători împotriva vântului. Sunt cuvintele delicate dar goale. asemenea omului Ce caută flori. Strălucitoare dar fără miros. Asemenea ghirlandelor împletite dintr-o mulţime de flori. Treci cu vederea greşelile celorlalţi. Căutând în zadar fericirea În plăcerile lumii. Dar mireasma virtuţii . Umbra unei umbre. Găseşte-o pe cea mai frumoasă. Asemenea unei flori gingaşe. Strălucitoare şi înmiresmată. Priveşte la propriile-ţi greşeli. nevăzut. Şi mergi mai departe. Sunt cuvintele delicate şi pline de adevăr Ale celui care făptuieşte după cum vorbeşte. Împodobeşte-ţi viaţa cu multe fapte bune! Parfumul lemnului de santal. El niciodată nu va fi satisfăcut De plăcerile acestei lumi. Asemenea şuvoiului ce răpeşte satul adormit. Scapă de regele morţii. Cea mai rară! Înţelege ca trupul Este doar spuma unui val. Albina adună nectarul din floare Fără a-i denatura frumuseţea sau parfumul. Ale celui care nu făptuieşte după cum vorbeşte. Moartea ajunge din urmă omul Ce culege flori Cu o minte tulburată şi simţuri însetate. Aşa că lasă-L pe Maestru să stea.

complet. bujor. Propria lor strălucire îi menţine liberi. sau iasomiei! Mireasma lemnului de santal şi bujor Nu se propagă prea departe. Cât de gingaş creşte lotusul În gunoiul de la marginea drumului. NESĂBUITUL Cât de lungă este noaptea pentru cel ce veghează. Poate lingura gusta supa? Un prost poate trăi întreaga viaţă . Prostul ce crede că este deştept Este cu adevărat prost. Cât de lungă este rătăcirea prin nenumăratele vieţi A nesăbuitului ce ratează intrarea pe Cale. Nătângul ce ştie că este nătâng Este mult mai înţelept. Urmează-L pe cel Treaz Şi între cei orbi Lumina înţelepciunii tale Va străluci eclipsându-i. Mai bine să călătorească singur Decât să aibă compania unui nesăbuit. Decât cel a lemnului de santal. Până la capătul lumii. Mireasma lui pură încântă inima. Dacă drumeţul nu poate găsi Un Maestru sau un prieten care să-l însoţească.Călătoreşte chiar şi împotriva vântului. Dorinţa niciodată nu-şi va încrucişa calea Cu cea a oamenilor virtuoşi şi vigilenţi. Pe când cea a virtuţii Se înalţă până la ceruri. Cu mult mai presus Este parfumul virtuţii. "Copii mei. Cât de lung este drumul pentru călătorul ostenit. averea mea!" Astfel se tânguie nesăbuitul. Al lotusului albastru. Dar cum ar avea el copii sau avere? El nu este nici măcar propriul său stăpân.

Limba gustă supa. Un loc înaintea altor oameni.În compania unui Maestru Şi tot ratează Calea. Laptele proaspăt se acreşte în timp. Prostul este propriul său duşman. Nu căuta reputaţia. Ci urmează-L pe Cel Treaz. Dar în final se transformă-n amar. Şi cu cât amar suferă apoi! Luni de zile nătângul poate posti. Aşa arată înfumurarea şi mândria lui. Un loc deasupra celorlalţi. Şi umple-te de bucurie. dulce ca mierea. Orice învaţă un prost. Cu câtă amărăciune suferă! De ce să faci ceea ce vei regreta? De ce să aduci lacrimile asupra ta? Fă doar ceea ce nu vei regreta. Devine şi mai prost. Asemenea tăciunilor din foc Răul mocneşte în cel nesăbuit. "Lăsaţii pe toţi să ştie ce-am făcut. Lăsaţi pe oricine să mă caute pentru a-l îndruma!" Asemenea dorinţe are nesăbuitul. Pentru o vreme nebunia nătângului Are gustul dulce. Cunoaşterea îi zdrobeşte capul. Cealaltă către Sfârşitul Drumului. Eliberează-te! . Dar chiar şi aşa el nu valorează nici cât un bănuţ Faţă de Maestrul a cărui hrană este Calea. Dacă eşti vigilent în prezenţa unui Maestru Acesta într-o clipă îţi va arăta Calea. Una din căi duce către bogăţie şi faimă. Răul pe care-l face este propria sa nenorocire. Pentru că atunci el vrea apreciere. Hrănindu-se doar cu un fir de iarbă. Astfel şi răul nesăbuitului Necesită timp pentru a-l ajunge din urmă.

Nu trăi cu oameni cărora nu le pasă. Vântul nu poate clătina un munte. Urmează Calea. Pentru tine sau pentru altcineva. Păstrează tăcerea! Fericirea sau necazul— Oricare te-ar întâmpina. Este asemenea unui lac. Fermierul îşi canalizează apa către pământul său. Găseşte-ţi prieteni ce iubesc adevărul. Pur şi liniştit şi profund. Majoritatea rămân împotmoliţi pe ţărm. Înţeleptul se bucură în adevăr Şi urmează calea celor treji. Dulgherul îşi lucrează lemnul. Nu dori nimic! Unde există dorinţă. . El trăieşte în limpezime. sau putere. sau avere. Nici laudele sau acuzele nu pot impresiona un Înţelept. Soarbe cu profunzime. Treci mai departe Neatins. Trăieşte în linişte şi bucurie. Lasă-L să te purifice şi să te înveţe Şi abţine-te să faci rău. Ascultând adevărul. Înţeleptul îşi controlează mintea.ÎNŢELEPTUL Înţeleptul îţi spune Unde ai greşit şi unde încă ai mai putea greşi— Nepreţuite taine! Urmează-L. Îşi Poate dori un Înţelept să se înalţe pe nedrept? Câţiva trec râul. ne ataşat. Nu cere o familie. Lumea-L poate urî pe Maestru. Făurarul îşi ciopleşte săgeţile. Dar oamenii buni Îl iubesc. Nu căuta o companie proastă.

Ei trăiesc în afara spaţiului. Fără a strânge. Asemenea lebedelor. Fără nici un loc întunecat în inimă. . Asemenea unei pasări. Au aflat cum să fie liberi. MAESTRUL La sfârşitul drumului Maestrul găseşte eliberarea De dorinţă şi durere— Libertate fără înlănţuire. liberă. Hrana Lui este cunoaşterea. fără a acumula ceva. Liber de orice posesie. Jubilând în propria-i libertate. strălucitoare. se înalţă Şi părăsesc lacul. În aceasta lume Înţeleptul Devine el însuşi o lumină. El renunţă la calea întunecată Pentru Calea Luminii. dincolo de întinderea morţii. căutând Fericirea pe drumul dificil. Trăieşte dincolo de spaţiu. Înţeleptul. Liber de orice dorinţă. Datorită purităţii Lui. Se ridică în infinit Şi zboară nevăzut. urmează Calea. Trece. Liber de orice ataşament şi poftă. El îşi părăseşte casa. Cine-i poate urma? Doar Maestrul. Pură. Urmând cele şapte lumini ale înţelepciunii.Ei se mişcă necontrolat într-o parte şi alta pe mal. Hrana lor este cunoaşterea. Se Înalţă în aer Şi zboară pe o direcţie nevăzută. Nu doreşte nimic. Cei ce nu se ataşează Niciodată nu se adăpostesc într-un singur loc.

Lipsit de resentimente precum pământul. El vede dincolo de orice început şi sfârşit. Gândurile Lui sunt calme. La oraş sau la ţară. Pentru că nu doreşte nimic. La munte sau câmpie. . Renunţă la toate dorinţele. Mai bine unul singur care aduce pacea. Chiar şi zeii Îl admiră. Şi se înalţă. El este un conducător de car. Rezistă tuturor tentaţiilor. Faptele Îi sunt liniştite. Maestru renunţă la orice idei şi credinţe preconcepute. Decât o mie de versuri goale.Este liber. Mai bine Calea Legii. Chiar şi într-o pădure pustie Se simte bine. Cuvintele Lui sunt liniştite. Ferm asemenea unei coloane ce susţine o poartă. Mai bine un singur vers ce aduce pacea. Decât să câştigi mii de bătălii. Mai bine să te cucereşti pe tine însuţi. Pur asemenea unui lac limpede. aducătoare de pace. El ştie că este liber. Îşi struneşte caii Mândriei şi ai simţurilor. El simte mereu aceeaşi mare bucurie. Şi oriunde trăieşte. Decât sute de căi inutile. MIILE Decât o mie de cuvinte goale. El taie toate legăturile. Este deasupra vieţii şi morţii.

Iarăşi şi Iarăşi. Nici îngerii. RĂUL Grăbeşte-te să faci bine. Decât a renunţa la mii de căi lumeşti Pentru a câştiga merit. Înseamnă a fi cuceritor peste viaţă. Decât o mie de ofrande. Decât o sută de ani de trândăvie. Alungă cele rele. Decât o sută de ani de ignoranţă. Şi frumuseţe. Mintea. Mai bine să trăieşti o oră Aflând Unica viaţă adevărată. Decât o sută de ani de răutate. nici demonii. Nici raiul sau iadul. Mai bine o zi petrecută în contemplaţie. Unui bătrân Maestru virtuos şi sfânt. Decât chiar a menţine o flacăra sacră. Te va prinde. alungă-le. putere şi fericire. Şi nimeni nu ţi-o poate lua. Mai bine să trăieşti o clipă Trăind viaţa adevărată. A te pleca în faţa unui astfel de om. într-o pădure— Mai bine o clipă de închinăciune Celui ce s-a cucerit pe sine. Mai bine o zi de reflectare. Dacă eşti încet.Atunci victoria este a ta. . Pentru o sută de ani. Mai bine o zi de hotărâre. Decât o sută de ani de veneraţie. Mai bine să trăieşti o zi Întrebându-te Cum răsar şi apun toate pe lumea asta. complăcându-se în stricăciune.

Răutatea se întoarce lovindu-l în faţa Pe necugetatul ce confundă puritatea cu murdăria. Aşa şi nerodul devine plin ochi de prostie. evită otrava. Zeii în paradis. Nicăieri! Nici în cer. Nu-ţi minimiza virtuţile. Tot astfel şi omul ce iubeşte viaţa. Nici în vârful munţilor. Nu lăsa frâu liber slăbiciunilor tale." Picătură cu Picătură se umple ulciorul.Înainte ca necazul să te ajungă. După cum negustorul bogat împreună cu servitorii Evită străzile periculoase. Un om bun poate suferi Doar până ce bunătatea-i înfloreşte. "Ce-mi pot face ele mie?" Picătură cu Picătură se umple ulciorul. Spunând. Dar cel pur nu mai renaşte. "Ele nu înseamnă nimic. Niciunde. Fereşte-te de pericolul prostiei şi răutăţii! O mână sănătoasă poate mânui otrava. Unii renasc în infern. Nici în cer. Astfel Înţeleptul devine plin de merit. Nici în mijlocul mării. Spunând. Alţii în această lume. Un prost este fericit Până ce propria-i răutate se întoarce împotriva lui. Dar precum praful aruncat împotriva vântului. Învaţă-ţi inima către facerea de bine. Nu te poţi ascunde de propria moarte. Inocentul nu vine să facă rău. Nici în vârful munţilor. VIOLENŢA . Învaţă-o neîncetat Şi te vei umple de bucurie. Nu te poţi ascunde de propria ta răutate. Nici în mijlocul mării.

împroşcat cu noroi. Asemenea păstorului ce-şi însoţeşte vitele în câmpie. Fii liniştit. Cunoaşte liniştea libertăţii Unde nu mai există luptă. N-o va găsi nicicând. Toţi iubesc viaţa. Jignire. Fulgere din cer îi vor lovi casa Şi când corpul îi va fi doborât la pământ. Dacă te vezi pe tine în ceilalţi. boală. Iar răul se întoarce. în nebunia lui Îşi aprinde focul Care-l va arde într-o zi. Ce mănâncă şi doarme pe pământul gol Şi îşi unge corpul cu cenuşă Şi stă în permanentă meditaţie— . sau nebunie. Persecuţie. Asemenea unui gong spart. Pe cine ai mai putea răni? Ce rău ai mai putea face? Cel ce caută fericirea. Bătrâneţea şi moartea te va însoţi. Nesăbuitul. De zece ori va cade— In durere sau necaz. Vrea să fie fericit. Pierderea familiei. fii tăcut. Cuvintele spuse la mânie rănesc. Acel ce merge gol. Cu părul încleiat. Toţi se tem de moarte. Nu-l răni vreodată Şi când veţi părăsi această viaţă Amândoi veţi găsi fericirea. Rănindu-i pe alţii ce caută şi ei fericirea. Niciodată nu rosti cuvinte aspre Căci se vor îndrepta împotriva ta.Toate fiinţele tremură în faţa violenţei. Căci fratele tău este asemenea ţie. nenoroc. Cel ce-i face rău celui nevinovat. Se va ridica în infern. sau acuze. Sau îl răneşte pe inocent.

Un cal de rasă nobilă şi rară Simte atingerea biciului. Dulgherul îşi lucrează lemnul. Ce sunt aceste oase albicioase? Carapacea găunoasă şi pleava unei primăveri de mult apuse. Menţine Legea vie. Făurarul îşi ciopleşte săgeţile.Atâta timp cât nu este liber de orice îndoială. ură. Oare nu vei cere lumină? Căci ce este trupul— O păpuşă colorată. Iar tu râzi? . Nu va găsi Eliberarea. Dacă este un adevărat căutător. Ce este fără necaz. Se îmbolnăveşte. moare şi se descompune. Ca orice lucru viu. sau durere. În cele din urmă dispare. Arzi şi fii chiar biciul! Crede. priveşte. eliberează-te! Fermierul îşi canalizează apa către pământul său. O umbră schimbătoare ce dispare. Cât de fragil este el! Bolnăvicios şi muritor. BĂTRÎNEŢEA Lumea este în flăcări! Iar tu râzi? Eşti în întunericul cel mai adânc. Dezmembrat. o jucărie. Cu atât mai mare îi este credinţa. Şi de întregul necaz. În linişte şi virtute. Cine în această lume este fără pată? Aşa că asemenea unui cal nobil Fii abil sub ameninţarea biciului. Chiar dacă îmbracă haine fine. Iar Înţeleptul este stăpân pe sine. bolnav şi plin de iluzii. Fii fără ură şi răutate. meditează. Pe când cel ce trăieşte curat şi sigur pe sine.

Astfel nimiceşti necazul.Tu eşti o casă de oase.. Spiritul Pur este neschimbător.. În primul rând fii tu ferm pe Cale. mereu. "În zadar am căutat constructorul casei mele Prin nenumăratele vieţi. După ce toate acestea se nasc şi trec în nefiinţă. Acest lucru. Glorioasele care ale regelui sunt sfărâmate. Aşa şi trupul se întoarce în ţărână. Apoi învaţă pe alţii. Iar acum mintea mea este liberă" Nu este nici un peşte în lac. Precum şi ipocrizia. mâine. nu şi în înţelepciune. El creşte în dimensiune. SINELE Iubeşte-ţi Sinele şi veghează — Azi. A trăit desfrânat şi şi-a risipit norocul— Pală e strălucirea omului Trist ca un arcuş rupt. Nu L-am putut găsi. Tu eşti propriul tău Stăpân." Cât de dificil este să treci prin viaţă după viaţă! "Dar acum pot să Te văd. Mândria sălăşluieşte în tine. cel pur îl face cunoscut celui de asemenea pur. Cocostârcul îşi întinde gâtul. stând nemişcat în apă. Carne şi sânge pentru tencuială. Am alungat dorinţele. Pentru a îndrepta ceea ce este strâmb Trebuie mai întâi să faci un lucru greu de făcut. O Făuritorule! Şi niciodată nu-mi vei mai construi o casă. Supărat este omul care în tinereţea lui. Cine altcineva ar putea fi? . Să te îndrepţi pe tine însuţi. decăderea şi moartea. Omul ignorant este ca o vită. Am sfărâmat stâlpii de susţinere. Am dărâmat acoperişul.

Oricât de dificilă ar fi. Dar şi virtutea este a ta. Aşa şi nesăbuitul. În afara legii. Tot astfel şi plantele agăţătoare înăbuşe copacii. Precum şi puritatea. Vei fi adus atât de jos. să te dăruieşti ei Din toată inima. Tu eşti izvorul Întregii purităţi şi impurităţi. Nu-ţi neglija niciodată datoria Faţă de altul. LUMEA Nu trăi în lume. Necazul este al tău. Cât de uşor să te pierzi. Refuzându-i pe cei ce urmează Legea.Fii propriul tău supus Şi descoperă-ţi stăpânul. Urmează Calea cu bucurie . Ţi-ai hrănit cu încăpăţânare Propria-ţi răutate. Cum nici duşmanului tău nu i-ai dori. Prin propria-ţi nesăbuinţă. acest lucru te va zdrobi. Cât de greu este să-ţi fii supus. Piere când prostia lui înfloreşte. În răutate şi prostie. Precum diamantul zdrobeşte piatra. Răutatea este a ta. Dispreţuind învăţăturile celor treji. Curând. Ridică-te şi veghează. Datoria ta este să afli care ţi-e datoria Şi apoi. Trestia Kashta moare când rodeşte. Nimeni nu-l purifică pe celălalt. Pentru distracţii şi vise iluzorii.

devine liber. începe să priveşti lumea Ca pe un car frumos colorat pentru regi. Ca pe o capcană pentru nesăbuiţi. Precum luna se strecoară din spatele unui nor Şi străluceşte. ÎNVĂŢĂTORUL . Această lume este în beznă. Priveşte lumea aşa cum este cu adevărat Şi moartea te va ocoli. Dacă iei în zeflemea lumea cealaltă Şi nu respecţi Legea.Prin această lume şi dincolo de ea. Cel ce priveşte astfel. Zgârciţii nu pot intra în rai. Unde se va sfârşi necazul tău? Nerozii nu fac elogiu dărniciei. un miraj. Ba mai mult— Mai mare decât orice bucurie Din cer sau de pe pământ. Mai mare chiar decât stăpânirea Oricărei dintre lumi. Tot astfel Maestrul trece dincolo de propria-i ignoranţă Şi străluceşte. Cum ar putea nişte simpli ochii să vadă? Cum ar putea păsările Ce scapă din laţ. Pe când Maestrul găseşte bucurie în generozitate Şi fericire în propria-I răsplată. Urmează drumul virtuţii. Dacă toate cuvintele tale sunt minciuni. Urmează Calea cu bucurie Prin această lume şi dincolo de ea! Consideră această lume— O himeră. Hai. Este bucuria Intrării pe Cale. Ce magie! Obţine adevărata victorie asupra armatelor iluziei Şi ridică-te şi zboară. să zboare către ceruri? Lebedele se ridică şi zboară spre soare.

Să-şi distrugă dorinţele Bucurându-se. Dorinţa este de nepotolit. Hrăneşte-te cu moderaţie. Poate ploua cu aur Dar setea ta tot nu va fi potolită. A cucerit lumea. Cum ar putea El să piardă Calea. Până atunci fii răbdător. Greu să trăieşti. Dacă-l vei răni sau necăji pe un altul. Cine-L poate urma? Lumea nu-i poate fi stăpână. un om poate găsi un adăpost . Totuşi Învăţătura este simplă. Pasul lui este liber. Greu este să intri pe Cale. El este victorios.El este treaz. Nici măcar capcana otrăvită a dorinţei nu-L poate prinde. Încă şi mai greu este să ajungi să afli care este Calea. Şi nu-L poate conduce după cum vrea ea. Fii stăpân pe tine. El este treaz Şi găseşte bucurie in liniştea meditaţiei Şi dulceaţa renunţării. Când e cuprins de frică. Caută cele mai înălţătoare gânduri. în conformitate cu Legea. nici prin fapte. Înseamnă că nu ai învăţat ce-i detaşamentul. Fă ceea ce este bine. Fii pur. chiar şi în ceruri. să o urmezi şi să te trezeşti. Aceasta este Învăţătura simplă a Celor treji. El este treaz! Zeii Îl invidiază. La sfârşitul drumului te aşteaptă libertatea. Şi ea sfârşeşte în lacrimi. Trăieşte în Inimă. Acel ce doreşte să se trezească. El care este dincolo de orice Cale? Ochii Lui sunt deschişi. Greu este să te naşti. Nu ofensa nici prin cuvinte.

Trăieşte în bucurie Şi pace. Chiar şi printre cei necăjiţi. S-a scuturat de suferinţă. Chiar şi printre cei tulburaţi Trăieşte în bucurie. Trăieşte cu bucurie. Şi Binecuvântată este hotărârea lor. Ei sunt liberi de orice teamă. Ei au trecut dincolo de râul suferinţei.În munţi sau în păduri. Este liber. Cauza suferinţei. În cele din urmă el este salvat. Şi sănătate. În crângul copacilor sacri. Ajunge să vadă Cele Patru Nobile Adevăruri. Dar cum se poate ascunde el acolo de propria-i durere? Acel ce-şi găseşte adăpost pe Cale Şi este însoţit de acei ce urmează Calea. Binecuvântată este naşterea Lui. Binecuvântată este Înţelegerea printre cei ce urmează Calea. Ei sunt cu adevărat liberi. Binecuvântată este învăţătura Lui despre Cale. Şi binecuvântaţi sunt cei ce-L venerează Pe omul ce se trezeşte şi urmează Calea. Învăţătorii adevăraţi sunt puţini şi greu de găsit. Fericită este casa unde intră un Învăţător. Chiar şi printre cei plini de ură. BUCURIA Trăieşte în bucurie Şi iubire. Fără ataşament. sau în mănăstiri. . Nobila Cale Octuplă Şi sfârşitul suferinţei. Suferinţa.

Pe Cel Înţelept. precum despărţirea. Sănătatea. Liber de orice frică sau ataşament. de la Cale. Biruitorul seamănă ură Căci cel ce pierde suferă. Lasă la o parte câştigul şi pierderea Şi găseşte bucuria. precum pofta. Ca nu cumva să-ţi aducă necazuri şi teamă. Şi nici o bucurie. pe Cel Treaz. Aşa că urmează-L pe Cel Strălucitor. Nici o faptă rea nu-i ca ura. Nu îndrăgi nimic. Cât de plăcut este să priveşti la Cei Nobili Şi să fii în compania celor Înţelepţi. Eliberează-te de plăcere şi durere. Priveşte în interior. precum bucuria Eliberării. Iar libertatea este cea mai mare bucurie a ta. Nici o boală. Nici un necaz. Căci în dorul de plăceri sau în durere Există numai suferinţă. Căci Ei ştiu cum să acţionezi şi cum să nu acţionezi. Urmează-I Aşa cum luna urmează drumul stelelor. Cât de lung este drumul celui Ce călătoreşte cu un necugetat. pe Cel Iubitor. Cunoaşte dulcea bucurie a Căi. Fii liniştit. Dar oricine îi urmează pe cei ce urmează Calea Îşi descoperă propria familie şi se umple de bucurie. mulţumirea şi încrederea Sunt posesiunile tale cele mai valoroase.Precum Cel Sublim. ca nu cumva să-l pierzi. . Treci dincolo de plăcut şi neplăcut. Nu-i foc mai mare ca pasiunea. PLĂCEREA Nu lăsa plăcerea să-ţi distragă atenţia De la meditaţie.

" Când un călător ajunge în cele din urmă acasă Dintr-o călătorie îndepărtată. Cu câtă bucurie Îl primeşte familia şi prietenii! Faptele tale bune Te vor întâmpina ca pe un prieten. Aceşti trei paşi te vor duce În Prezenţa Divinităţii. Eliberează-te de orice ataşament! Maestrul este pur şi are ochii deschişi. Tânjeşte după libertate. Cu o minte hotărâtă şi o inimă lipsită de dorinţă. . I se spune uddhamsoto— "Cel ce merge contra curentului. Cu generozitatea învingi zgârcenia. El este stăpânul propriului corp Şi merge către tărâmul ne înlănţuirii. Răsare necazul şi frica. Alungă mândria. De aceea este admirat şi iubit. Senzualitate şi voluptate. Cel ce-şi înfrânează mânia este adevăratul conducător de car. Când nu eşti înlănţuit de nimic Treci dincolo de suferinţă. MÂNIA Alungă mânia. Cu adevărul învingi minciuna. Înţeleptul nu amărăşte pe nimeni. El face mereu ce are de făcut. Să nu ai ură vreodată. El spune numai adevărul şi trăieşte în adevăr. Şi cu câtă bucurie Când vei trece din lumea asta în cea viitoare. Ceilalţi ţin doar hăţurile. Mânia este asemenea unui car ce goneşte sălbatic. Cu blândeţea învingi mânia. Cuvântează numai în adevăr. Dăruieşte ce poţi.Din pasiune şi dorinţă.

Chiar şi Brahma. Stăpâneşte-ţi cuvintele Lasă-le să servească adevărului. Să-şi păstreze atenţia mereu trează Zi şi noapte. Stăpâneşte-ţi corpul. A cărui viaţă este virtuoasă şi înţeleaptă. Îndeamnă-le să servească adevărului. Dar cine îndrăzneşte să acuze pe Omul A cărui înţelepciune este mereu lăudată. Fă-l să servească adevărului. El este Adevăratul Maestru. Înţeleptul este stăpân pe Corp. Atula. Este o veche zicală— "Ei te condamnă când nu vorbeşti deloc. Fereşte-te de mânia gurii. Lumea mereu găseşte O cale prin care să te laude şi una prin care să te blameze. Acel ce caută perfecţiunea. IMPURITATEA Tu eşti ca o frunză galbenă. Stăpâneşte-ţi gândurile. Păzeşte-te de mânia corpului. Păzeşte-te de mânia minţii. Nu este ceva nou. Eşti gata să călătoreşti foarte departe. Te condamnă şi când vorbeşti prea mult Şi când vorbeşti prea puţin. Până ce dorinţa va dispare." Orice ai face. Mesagerii morţii te aşteaptă.El trece dincolo de suferinţă. Ascultă. Şi acum şi pe viitor. cuvânt şi minte. A cărui Strălucire este asemenea aurului pur? Chiar şi zeii Îl admiră. Ce vei lua cu tine? . te vor acuza.

Vei veni în tărâmul libertăţii. Căci frumuseţea trece dacă nu este întreţinută. Neglijate. Când lumina ta străluceşte Fără impuritate sau dorinţă. Asemenea argintarului ce separă ţărâna de argint. O casă neîngrijită sfârşeşte în ruină. destrăbălat. . Încrezut. Viaţa ta este gata să treacă. Un bârfitor răutăcios. Aşa că grăbeşte-te. Dar cea mai mare impuritate este ignoranţa. Când un bărbat îşi pierde generozitatea. Moartea te aşteaptă. băgăreţ. Unde te vei odihni în drum? Ce ai luat cu tine? Tu eşti lampa Ce luminează drumul. dacă nu este vigilentă. Îndepărtează-ţi propriile impurităţi Puţin câte puţin. Fii pur. dă greş. Iar o privire. Dacă nu. sacrele versuri se pierd. Când lumina ta străluceşte în puritate Nu te vei mai naşte Şi nu vei mai muri. În această lume şi în cea viitoare Există tot felul de impurităţi: Când o femeie îşi pierde demnitatea. Obraznic precum o cioară. Aşa că grăbeşte-te.Tu eşti lampa Ce luminează drumul. asemenea fierului mâncat de rugină Propriile tale răutăţi te vor devora. Viaţa este grea Pentru omul ce neştiut încearcă Calea perfecţiunii. Viaţa este uşoară Pentru cel fără ruşine. Eliberează-te de ea.

minţi sau furi. "Cei ce au trecut dincolo. Nu există înlănţuire mai mare ca ura. Dorinţa un râu învolburat. Înmulţindu-le pe ale tale. Poţi dărui în spiritul luminii Sau după cum doreşti. Strigi în gura mare greşelile altuia. Îţi sapi propriile rădăcini. rămâne treaz pe vecie. Doar Cel Treaz. Dar dacă ţii socoteala altuia. Sun liberi. Nu există foc mai mare ca cel al pasiunii. În cele din urmă îţi vei tulbura liniştea. Toate lucrurile se nasc şi mor. Comiţi adulter. Insistând asupra greşelilor fratelui tău. sau ai patima băuturii. Dacă ucizi. Ca un pungaş ce-şi acoperă o lovitură nereuşită. Dar le ascunzi pe ale tale. Iluzia este o capcană. Cât de uşor este să observi greşelile fratelui tău. Calea este în inima ta. Sau dacă dăruieşte. cum dăruieşte. Calea este în inima ta. OMUL DREPT . Acestea sunt rădăcinile invidiei! Distruge-le Şi bucură-te intr-o permanentă pace. Cât de greu să dai piept cu tine însu-ţi. Şi dacă nu te poţi stăpâni. Drumul nu este prin în cer. se întoarce împotriva ta Într-un mod cumplit. detaşament şi energie. Dar tathagathas. Răul pe care-l faci.Cu puritate. Eşti foarte departe de finalul călătoriei. Drumul nu este prin în cer." Au cucerit lumea.

Dacă-ţi stabileşti ce ai de făcut Forţând lucrurile sau grăbindu-le. Cine este înţelept. Dincolo de corp şi minte. Cel ce vede natura celor două lumi. În bunătate şi stăpânire. Doar când invidia şi egoismul Sunt dezrădăcinate din el. Primeşte toate părerile cu egalitate de spirit. Cum poate urma el Calea? Adevăratul căutător Îşi înfrânge toată răutatea. Căci părul alb nu-l face pe un om maestru. Nu are şi nu aderă către nici o proprietate. Este dincolo de bine şi rău. moderaţie şi puritate. Fără a te pripi. Nu datorită faptului că se roagă. El şi-a supus propria natură unui caracter paşnic. . Un om îşi poate rade părul Dar continuând să mintă. Cuvintele delicate sau trăsăturile fine Nu pot face pe cineva maestru. nu poate feri un om de ignoranţă. Dacă nu renunţă la dorinţă şi ataşament. Nonviolenţă. Ci pentru că urmează Calea Legii Adevărate. Respectă Legea. Poate creşte frumuseţea . Dar cel ce pune la loc de frunte puritatea. Adevăratul Maestru trăieşte în adevăr. Simpla tăcere. Cântăreşte în linişte Ce este corect şi ce nu. Trăncăne cu mintea. Şi prin corp cunoaşte. Ratezi Calea Legii. Omul elocvent sau cel liniştit? Fii liniştit. cu înţelepciune. să-şi neglijeze munca. El este un adevărat căutător. Dar îl pot face gelos şi lacom. Iubitor şi neînfricat. Un om poate îmbătrâni în zadar.

Nici întoarcerea atenţiei către sine. "Toate se nasc şi mor. Toate virtuţile constau în detaşare. Aceasta este Calea Luminii. O. Aceasta este Calea Clarităţii. "Existenţa înseamnă suferinţă. Există Patru Nobile Adevăruri." Înţelege asta şi treci dincolo de suferinţă. Maestrul doar te îndrumă pe Cale. Când îndepărtez spinii suferinţei Îţi arăt de fapt Calea. Urmeaz-o! Păcăleşte dorinţa. Te vei elibera de dorinţă. Numai dacă meditezi Şi urmezi Legea. Aceasta este Calea Strălucitoare." Când înţelegi asta. Aceasta este singura Cale.Acela este un Maestru. căutătorule! Nu te bizui pe nimic Până ce nu vei ajunge să nu mai doreşti nimic. Nici meditaţia adâncă. . Maestrul are ochii deschişi. Şi totuşi încă nu există ceva Care să te ajute pe Cale. Nici ritualul. "Existenţa înseamnă iluzie." Înţelege asta şi treci dincolo. eşti deasupra suferinţei. Tu eşti cel ce trebuie să depui efortul. nici cărţi de învăţătură. Urmează Calea până la sfârşitul suferinţei. Nimic din toate astea nu-ţi poate conferi stăpânire sau bucurie. Singura Cale ce-ţi deschide ochii. CALEA Adevărata Cale este Nobila Cale Octuplă. El nu răneşte nici o fiinţă.

" Aşa îşi face planuri nesăbuitul.Eşti puternic şi tânăr. nici fii lui. Trăieşte în meditaţie. Familia nu-l poate salva. Trăieşte în lumină. Doboară dorinţa. La fel cum a unui viţel este legată de mama lui. Se îngrijeşte doar de turma şi copii săi. Trăieşte în lume. Cunoaşte acest lucru. Niciodată nu-i permite corpului să facă rău. Fii liber. . "Aici îmi voi face adăpost. Este timpul să te ridici. Dăruieşte-te Călătoriei. Smulge săgeţile dorinţei. Aşa că ridică-te! Ca nu cumva prin şovăială şi trândăvie Să ratezi Calea. Şi pentru anotimpul ploios. Moartea-l prinde pe cel Ce. Ne acordând nici măcar un gând morţii. Cel Treaz Îţi arată Calea Păcii. Moartea-l duce departe Precum potopul ce răpeşte satul adormit. Alege unde să trăieşti. Urmează aceste trei drumuri cu puritate Şi te vei regăsi pe tine însuţi deasupra Unicei Căi. Stăpâneşte-ţi gândurile. Lasă Înţelepciunea să crească. Pădurea naşte frică. Nu şi copacii. Trăieşte în întuneric. Calea Înţelepciunii. Nici tatăl. Stăpâneşte-ţi vorbele. Mintea lui este legată. Taie pădurea. Doboară pădurea. Când un bărbat doreşte o femeie. Pentru vară şi iarnă. zăpăcit şi distras de lume. Precum ai smulge florile de liliac tomnatice.

În tot ce face discerne. Maestrul rămâne tot fără vină. Dar este greu să trăieşti şi în afara ei. Şi devine pur. un regat şi tot ce era în el. Pe veci treji Ei păzesc Legea. Iar locuitorii regatului erau virtuoşi. Este fără vină Deşi vreodată poate că şi-a distrus Mama şi Tatăl. Nu faci ce-ar trebui. Maestrul este Treaz. Cei ce-L urmează pe Cel Treaz Sunt treji Şi zi şi noapte ei veghează Şi meditează la Maestrul lor. Este dificil sa fii singur printre cei mulţi. Ei se desfată în meditaţie. Cât mai repede limpezeşte-ţi Calea. Ei găsesc bucurie în toate fiinţele. Eşti nechibzuit şi dorinţa creşte. Uit-o pe prima în favoarea celei de-a doua. . Deşi regii erau sfinţi. Îşi supraveghează corpul. Ei ştiu care le sunt fraţii pe Cale. LA MARGINEA PĂDURII Există plăcere Şi există extaz. Faci ce n-ar trebui. Eşti pe veci înlănţuit.Caută înţelepciunea şi puritatea. Doi regi. Este greu să trăieşti în lume. Dacă eşti fericit În dauna fericirii unui alt om. Ei înţeleg misterul trupului.

Rişti să intri în necaz. Dar. Un om credincios. Singur cu tine însuţi. Îmbracă roba galbenă. Iar pe lumea cealaltă suferă. Asemenea muntelui Himalaya Oamenii buni strălucesc de la distanţă. Odihneşte-te. Oriunde ar merge este bine primit. ÎNTUNERICUL Unii oameni refuză adevărul. Dacă eşti nechibzuit. Mai bine înghiţi oţel topit. onorabil şi prosper. Vei cădea în întuneric. Căci ei greşesc faţă de adevăr. Dacă pofteşti la femeia altui bărbat.Cât de lung este drumul pentru călătorul Ce rătăceşte prin nenumăratele vieţi! Lasă-l să se odihnească. Lasă-l fără să cadă în suferinţă. Lasă-l fără să sufere. Îţi vei pierde onoarea. Munceşte. Alţii îşi neagă propriile fapte. La marginea pădurii Trăieşte-n bucurie. dacă eşti nepăsător. Pe când oamenii răi se mişcă nevăzuţi Asemenea săgeţilor în noapte. . Liniştea ta se va duce. Fără dorinţă. Decât să mănânci bunătăţile de zi cu zi. Dacă este un om bun. Neobosit. Aceştia merg spre întuneric. Vei cădea în cel mai adânc întuneric. Stai.

Stârneşte doar praful drumului. dacă în renunţarea ta. Elefantul îmblânzit merge la luptă. Ca nu cumva să greşeşti Adevărata Cale Şi să cazi în întuneric. Asemenea unui oraş de graniţă bine păzit. Nu vei găsi lumina. Tot astfel şi renunţarea te poate duce către întuneric. Căci. Călătorul ce ezită. Iar pedeapsa Regelui este aspră După cum un fir de iarbă ţinut cu stângăcie. Căci mulţi oameni vorbesc cu răutate. Ca nu cumva să cazi în întuneric. Eşti necugetat şi nu-ţi ţii legământul. Omul supus este Stăpânul. Ridică-te! ELEFANTUL Voi îndura cuvinte grele. Decât să faci ceea ce este greşit. El poate îndura cuvinte grele fără să se tulbure. Regele îl călăreşte. din toată inima ta. Plăcerile tale sfârşesc în teamă. Vezi răutatea doar în ceea ce este demonic. Mergi către întuneric. Simte ruşinea acolo unde ea există. Nu lăsa nici măcar o clipă să treacă. Urmează Adevărata Cale. Dacă hotărârea ta se clatină. Mai bine nu faci nimic. Frica doar în ceea ce este înfricoşător. . Aşa cum elefantul îndură săgeţile bătăliei. Îţi poate tăia mâna. Vezi ceea ce este. Păzeşte-te şi tu din interior şi exterior. Fă ceea ce ai de făcut. Vezi ceea ce nu este. Cu fermitate. faci pentru tine.Mergând împotriva Legii. Pentru că orice ai face.

"Mintea mea obişnuia să hălăduiască. . Este bine să călătorească împreună cu bucurie Şi să treacă peste pericolele întâlnite. Nesăbuitul este trândav. Nu-ţi căra şi grijile. Asemenea unui porc în cocină. Decât straşnicii elefanţi de luptă. Dar dacă tu nu poţi găsi. Călătoreşte singur. Este sălbatic în perioada împerecherii. Este bine să ai prieteni la nevoie Şi să împărtăşeşti fericirea cu ei. Asemenea unui elefant prin pădure. El mestecă şi se răsuceşte în somn. Dacă cel ce călătoreşte poate găsi O companie virtuoasă şi înţeleaptă. dorinţa sau pofta o călăuzeau. Straşnicul elefant Dhanapalaka. Sau minunaţii cai Sindh. Va ajunge cineva în ţinutul neumblat. Iar dacă este înlănţuit nu va mânca. Asemenea elefantului din pădure.Decât un catâr. Aşa cum cornacul îşi struneşte elefantul. Ci doar prin sine însuşi. Nu lua cu tine şi propriile-ţi nelegiuiri. Fii martorul propriilor gânduri. Un prieten sau un Maestru care să te însoţească. Dar acum am îmblânzit-o. Oriunde plăcerea. Nu călare pe aceste animale. Aşa va trăi viaţă după viaţă. În acelaşi mod salvează-te singur din propria-ţi trândăvie. Elefantul singur se trage din noroi." Fii vigilent. Evită compania unui nesăbuit. Călătoreşte singur. Pleacă la drum singur— Asemenea unui rege ce a renunţat la regatul său. Amintindu-şi de pădurea liberă. Mai bine omul ce se poate stăpâni pe sine. O ghidez.

Asemenea ciupercilor după ploaie. Ca nu cumva nenumăratele morţi.. Cum picăturile de apă alunecă de pe floarea de lotus. Este bine să rezişti dificultăţilor Şi să fii stăpân pe tine. Ne găsind vreodată fructul— Dintr-o viaţă în alta. Suferinţa va creşte din nou în tine. Sau tată. Ne găsind vreodată pacea. Dacă dorinţa nu este dezrădăcinată. Un trainic copac va creşte iarăşi. Dacă îţi înfrângi dorinţa. cât de bine este să te bucuri de viaţă. Treizeci şi şase de tendinţe se reped înaintea ta! Dorinţa. Asemenea râului ce zdrobeşte stufărişul neajutorat. Joacă-te cu toate acestea în imaginaţia ta. Dacă rădăcina rămâne. Dacă eşti plin de dorinţă Necazul tău creşte. Necazurile vor aluneca de pe tine. . să te zdrobească. pofta. plăcerea. Este bine să fii mamă. Sari din copac în copac. Asemenea unei maimuţe în pădure. Acesta este un sfat bun Şi este pentru oricine: După cum iarba este smulsă din rădăcină . Seceră dorinţa. Asemenea lianelor în pădure.. Oh.Este bine să fi făcut ceva bun Înainte de a părăsi această lume Şi să laşi necazul la o parte. DORINŢA Dacă dormitezi Dorinţa creşte în tine. Trăind cu onestitate şi putere! Iar înţelepciunea înseamnă fericire Şi libertate.

Vânatul urmărit de dorinţă. căutătorule! Renunţă la dorinţă. prins în propria-ţi plasă. Dar te trag în jos. Nici funie sau lemn. Slabe legături. Neveste sau fii. sclav al dorinţei. Părăseşte dorinţa. "Priviţi! Era liber. Pluteşti dus de curent. Dar acum a renunţat la libertatea lui. Hăituit din viaţă în viaţă. Mai bine alungă-ţi suferinţa prin a urma Calea. Mic păianjen. Alergi ca un iepure de câmp hăituit. Scutură-te de lanţurile ei. Tu pluteşti pe ele Şi te însoţesc din viaţă în viaţă. Dar o poate face plăcerea De a avea aur sau bijuterii. Ai grijă! Smulge-le din rădăcină. urmează Calea! O. De ce să alergi înapoi în neclaritate? Dorinţa este ca o nebuloasă. Ai să ieşi din neclaritate Către limpezime. Puternice tendinţe! Ele curg pretutindeni. Puternice liane! Dacă le vezi răsărind. Limpezimea este bună.Şi te vor mătura. Oare le poţi desface? Există unii care pot. Iar oamenii spun. Cei ce au învins lumea." Nu există fier care să te poată întemniţa. O. Plăcerile curg pretutindeni. Alungă ziua de ieri. de mâine .

"Eu sunt Biruinţa. Ai smuls spinii existenţei. Eşti înţelept. . Sfârşitul dorinţei este sfârşitul suferinţei. Căutând avere. Dincolo de viaţă şi moarte. Nimic nu te leagă. Reflectează. mai presus de orice bucurie. Acesta este ultima ta reîncarnare. Treci pe celălalt mal. Buruienile înăbuşe câmpul. Nechibzuitul este propriul său duşman. Ca nu cumva voile tale să devină dorinţe Şi dorinţa să te lege. Toată Puritatea Şi Renunţarea". Eşti liber. Liber de orice dorinţă. Eşti puternic. Gustul Adevărului este mai presus de orice dulceaţă. Veghează. Bucuria Adevărului. Mi-am găsit Calea. Pe cine voi numi Învăţător?" Darul Adevărului este dincolo de dărnicie. Înţelegi cuvintele Şi sensul pe care-l capătă când sunt puse laolaltă. Îţi fac necazuri propriile-ţi gânduri? Patima îţi face probleme? Păzeşte-te de pofte. Eu sunt Cunoaşterea. Linişteşte-ţi mintea.Şi de azi. Caută mai degrabă celălalt mal. Iar tu nu doreşti nimic. Şi pasiunea otrăveşte natura umană. Sunt liber. Liber de pasiune şi dorinţă. "Nu doresc nimic. Ai ajuns la ţintă. se distruge singur.

ce zici. niciodată şovăielnic. Ceea ce guşti şi miroşi. Nu ai nici nume nici formă. Te desfeţi lăuntric. ceea ce auzi. paşii. căci îţi stăpâneşti Mâinile. Ba chiar mai mult. Onorează-l pe cel ce este fără patimă. CĂUTĂTORUL Stăpâneşte-ţi simţurile. Eşti un căutător. Tu eşti un căutător. iluzia şi dorinţa. Fără ură. iluzie şi dorinţă. Nu dispreţui ce ai primit. Ţine-ţi gura. Îţi dăruieşti ţie. Mulţumeşte Pentru ce ţi-a fost dăruit. Urmează Adevărul Căii. Oricât de puţin. Ceea ce-i dăruieşti unui astfel de om. Căci ceea ce spui este dulce. ce gândeşti. Ca nu cumva să-ţi tulburi liniştea.Şi ura. Fii liber. . În toate lucrurile fii un Maestru. Dar luminează Calea. Nu te slăvi singur. Ceea ce vezi. În ceea ce faci. El mereu îţi va fi sprijin. Fă-l sa fie una cu tine. Cuvintele şi gândurile. Nu invidia ce au primit alţii. Trăieşte-l. fii fericit. Fii pur. Te desfeţi în meditaţie Şi solitudine. Împacă-te cu tine însuţi. Reflectă asupra lui.

Calea liniştită. A stăpânirii şi răbdării. Iubeşte şi bucură-te Urmează Calea. către tărâmul fericirii. Fă-ţi datoria. Şi simte bucuria Căii De dincolo de lume. Ce vei putea învăţa vreodată? Cum vei deveni liber? Cu o minte liniştită Intră în lăcaşul singuratic. Uşurează încărcătura." Căutătorule! Nu fi nechibzuit. vei înghiţi foc Ţipând: "Nu mai vreau!" Dacă nu eşti chibzuit. Există cinci la uşă. Căutătorul este numit oghatinnoti— "Cel ce a trecut dincolo. Şi navighează repede. ura. Priveşte în interior— Originea înălţării şi decăderii Ce fericire! Cât de minunat să fii liber! Este începutul vieţii. Pasiunea. Şi a unei vieţi active şi pure.De ce îţi lipseşte ceea ce nu ai? Căutătorul nu are regrete. Dacă nu. Căutătorule! Goleşte vasul. Meditează permanent. Trăieşte în Iubire. . Cum îţi poţi linişti mintea? Dacă nu ai mintea liniştită. Iar când alte cinci* au plecat Eşuând pe ţărm. Mai sunt alte cinci pe care le pofteşti să intre. inima ta. Este începutul prieteniei pe Cale. Le dai la o parte şi mai găseşti cinci. dorinţa.

Tu eşti Maestrul. Iese din nori. Eşti liniştit. ADEVĂRATUL MAESTRU Fără dorinţă.Pune capăt suferinţei. . Asemenea lunii. Cuvintele tale sunt cu măsură. Aşa cum un negustor struneşte un cal de rasă. Stăpâneşte-te pe tine însuţi. Treci dincolo Pe un drum sau altul. Când lumea se dizolvă Totul devine clar. Nu dori nimic. Potoleşte-ţi mintea. Cu câtă linişte şi siguranţă Te apropii de ţinutul fericirii. Veghează. Şi bucură-te de viaţă. Cu câtă bucurie urmezi Sfaturile unui Învăţător. Prin propriul efort Trezeşte-te. Lasă să cadă dorinţa şi ura. Luminează deasupra întregii lumi. Din toată inima ta Opreşte şuvoiul. Priveşte cum iasomia Îşi scutură florile ofilite. Căutătorul ce a străbătut Calea. Inima Păcii. Eşti liniştit? Potoleşte-ţi corpul. Străluceşte. Tu eşti refugiul. Pururea tânăr.

Unde nu există început. Niciodată nu aduce ofensă Prin ceea ce gândeşti. Vai de cel Ce ridică mâna asupra altuia. Onorează focul sacrificiului Său. Fă-ţi datoria. Şi nici sfârşit. Dincolo de orice. Fii tăcut. Lasă totul în urmă. Dincolo de acest ţărm. Slăveşte-L pe Cel Treaz. Dar Cel ce este Treaz. Un Maestru renunţă la răutate. fără frică! Meditează. sau casta Nu fac din El un Maestru. El este senin. El nu este ofensat Şi nici nu jigneşte pe cineva. Zilnic soarele străluceşte. sau familia. Zi şi noapte. Părul împletit. . Iar Maestrul străluceşte în meditaţie.Către ţărmul îndepărtat. (Buddha) Străluceşte în lumina spiritului. Niciodată nu răspunde cu răutate răutăţii. Acolo unde lumea se dizolva Şi totul devine clar. Mergi. Trăieşte în puritate. Şi cu atât mai rău Pentru cel ce se răzbună. Rezistă plăcerilor lumeşti Şi impulsului de a răni— Până ce suferinţa dispare. cu răspundere. Ce-ţi arată Calea. spui sau faci. Şi războinicul în armura lui străluceşte. Dincolo de celălalt ţărm. Noaptea luna străluceşte.

El nu-i bârfeşte pe alţii. Căci spiritul Lui este o armă. Nu tremură. taie Cureaua(ura). Îşi respectă promisiunile. Nu este vreodată mânios. Ştie să discernă Şi astfel ajunge la capătul drumului. Slăbeşte legăturile. spune El! Apa nu stă pe frunza florii de lotus. Căci El a ajuns la sfârşitul suferinţei Şi şi-a aruncat povara. Nimic nu-L leagă.Ci adevărul şi bunătatea. Nu zăboveşte . Deschide uşa somnului Şi trezeşte-te. chinga(lăcomia) şi frânghia(falsa învăţătură). Este liber în mod desăvârşit. Un om nu se naşte stăpân pe sine. Ce prostie! Când în interior tu eşti înăsprit de poftă. Cu care este binecuvântat. Dar El este neclintit. Singur în pădure El stă şi meditează. Ne mărturisind nimic. Nici sămânţa de muştar în vârful unui ac. Maestrul îndură Insultele şi tratamentul necorespunzător. El este fără teamă. Părul tău este încurcat Şi stai pe o piele fină de căprioară. Hainele Maestrului sunt zdrenţuite. Un Maestru nu este niciodată mândru. Astfel. Venele-i sunt ieşite pe tot corpul. El priveşte adânc în ordinea lucrurilor Şi le cunoaşte natura. Fără a reacţiona. Nu este confuz. Emaciat. este hotărât. ne lipsindu-i nimic. "Acesta este ultima mea naştere!".

Nu tremură. fără îndoială. Chiar dacă spune adevărul. Cuvintele lui sunt curate. Nici cu cei fără adăpost. Este strălucirea. Nu are inima strânsă. Nu doreşte nimic de la lumea asta Şi nici de la cea viitoare. .Cu cei ce au o casă. Cât de curat este EL. ipocrizia. Orice nu-I aparţine Refuză. Drumul murdar şi înşelător al iluziei. A găsit Pacea. Nu aduce prejudicii nimănui. Mai presus de judecată şi necaz. mare sau mic. Este liber! Fără dorinţă. Căci a depăşit Viaţă după viaţă. Niciodată aspre. Cu calm Părăseşte viaţa. Bun sau rău. Casa. El trece cu dragoste printre cei fără dragoste. mândria. Este luna clară. La fel şi pofta. Este serenitatea. A trecut dincolo de timp. Nu aşteaptă ceva. Călătoreşte singur. Nu răneşte pe nimeni. plăcerea şi dorinţa. Răutatea cade de pe El. Asemenea seminţei de muştar din vârful unui ac. Cu pace şi detaşament Printre calici şi mofturoşi. Mai presus de plăcerea simţurilor. Este pur şi liber. Nu ucide vreodată. nu este ezitant.

S-a trezit din somn. Prin virtutea propriei purităţi. A trecut de râul nenumăratelor vieţi. a făcut. Nici mâine. Priveşte prin virtutea propriei purităţi. Cu ochii nepărtinitori Priveşte pretutindeni Suişurile şi coborâşurile. Este ascunsă chiar şi spiritelor şi zeilor. Suferinţa l-a părăsit. A cucerit toate lumile interioare. Dincolo de suferinţa iadului. Dorinţa l-a părăsit. Sămânţa renaşterii din EL A murit. Nici un zeu. Neînfricat. Prin virtutea purităţii Lui. Nimic din toată această creaţie. slăvit. Tot ce-a avut de făcut. Iar Calea pe care a apucat Este ascunsă oamenilor. A ajuns la sfârşitul drumului. Şi cu mare bucurie Realizează că a terminat. Niciodată nu se va mai întoarce. nu-L poate reţine. Niciodată nu se va mai întoarce. Dincolo de marea bucurie a paradisului. . Nenumăratelor morţi. înţelept. Nici azi. A ajuns la finalul drumului. A supus toate lucrurile. În El nu mai există ziua de ieri. Este plin de putere.Nici un om nu-L poate reţine. Nu posedă nimic. Este calm. Nu doreşte nimic.

SUS . vigilenţa. meditaţia şi înţelepciunea. agitaţia mentalului ş ignoranţa. Al treilea şir de cinci reprezintă: credinţa.Primele cinci sunt: egoismul. vanitatea. Ultimul şir semnifică: lăcomia. cu formă şi fără formă. * . ura.Şi acum este UNU-L. falsa spiritualitate. Următoarele cinci sunt: ataşamentul pentru cele doua tipuri de naştere. îndoiala. energia. deziluzia. pasiunea şi ostilitatea. mândria şi falsa învăţătură.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful