ACTIVITATEA ECONOMICA Nevoile si Resursele 1 . Nevoile si Resursele .

Activitatea Economica

Pe masura dezvoltarii stiintei si tehnicii este ameliorat caracterul limitat al resurselor, dar nu e posibila eliminarea lui. Stiinta economica are ca obiect : fundamenteaza administrarea resurselor limitate in vederea realizari unui scop prevazut . Trasaturile proprii nevoilor : cresterea nevoilor , diversificarea , regenerarea . Raportul dintre oamenii care participa la activitatea economica au anumite motivatii : interesele sau acoperirea ( satisfacerea) nevoiilor . Elementul care are cea mai mare importanta pentru relatiile dintre om si mediul natural : obtinerea mijloacelor pentru acoperirea in conditii mai bune a nevoilor omului si societatii . Resursele : sunt elemente sau combinatii de elemente naturale sau create de oameni , care pot fi folosite in activitatea economica . Existenta omului ca fiinta valorizatoare are ca motivatie majora : consumul continu de produse , de la alimente sau imbracaminte pina la servicii : transport ,invatamant , educatie . Relatia dintre scopul si mijloacele unei activitati economice bazata pe ratiunea : 1. scopul determina mijloacele . 2. mijloacele sunt subordonate scopului . Ce inseamna ca resursele sunt limitate : 1. sunt insuficiente in raport cu nevoile . 2. cresc mai incet decat nevoile . Obiectivul stiintei economice : studiaza comportarea oamenilor in legatura cu alocarea si utilizarea resurselor limitate . Studiaza caile de optimizare a raportului dintre nevoi si resurse in viitor . Resursa primara : minereu de fier .

1

Dati exemplu de resurse restrictive pentru un consumator : Venitul disponibil al consumatorului . bunuri de consum . structura sociala in care traieste omul . In timp vor fi favorizate acele popoare care reusesc sa satisfaca nevoile suplimentare : utilizand mai bine resursele atrase in circuitul economic . format din nevoi cvasisaturabile in anumite conditii spatio-temporare . Rationalitatea activitatii economice : satisfacerea trebuintelor care cresc si se diversifica cu resurse limitate . de la banci si deponenti Pentru ca resursele sunt limitate o nevoie suplimentara se realizeaza prin utilizarea mai buna 2 . Bancile acorda credite din resurse proprii . etc. Ce defineste analiza nevoilor in cazul consumat rational ? raspuns : preferintele de consum . restrictie bugetara . prin reducerea consumului de resurse limitate pentru obtinerea efectelor economice sociale utile societatii. Activitatea economica este cea care faureste : unelte de productie . Ce presupune analiza resurselor in cazul consumat rational ? raspuns : identificarea restrictilor . Orice alegere presupune atat un castig cat si un sacrificiu . timpul . Pentru a-si satisface nevoile omul se manifesta ca consumator . Ce presupune procesul decizional in cazul consumatorului rational ? presupune alegerea combinatiei optime de consum care sa satisfaca simultan preferintele si constringerile acestuia .Atentie la intrebarile de tip : care din urmatoarele resurse au caracter nelimitat ? ( nu exista asa ceva ) Atentie la intrebarea : care dintre activitatile umane mentionate au caracter de finalitate : toate activitatile umane au caracter de finalitate deoarece oamenii atunci cand le executa urmaresc in mod constient realizarea unui scop . Sistemul nevoilor este : dinamic nelimitat .

de a explica modul in care este servit omul ca fiinta individuala si rationala exista doar acolo unde sistemul ec.si rationala a resurselor . J . 3 . Omul depaseste natura prin creativitate Activitatea economica este modul fundamental prin care societatea se manifesta deoarece ea faureste conditiile materiale si structura societatii in care traieste omul . are ca rezultat : administrarea mai eficienta a resurselor limitate . functioneaza in ultima instanta in interesul individului . cu f . Caracterul recuperabil al unor resurse se bazeaza pe faptul ca :substanta utila care formeaza astfel de resurse incorporate in diferite bunuri nu se distruge prin folosire si deci exista posibilitatea refolosirii . Resursele trebuie considerate limitate in comparatie cu nevoile si potentialul planetei . Comportamentul omului in societate e determinat de tendintea permanenta si normala de a-si acoperi cat mai bine nevoile . Folosirea optima a resurselor constituie un imperativ determinat in primul rand de necesitatea maximizarii ef. utile . Galbraith : stiinta econmica studiaza comportamentul uman ca o relatie intre teluri si resurse rare cu intrebuintari alternative . maximizarea efctelor utile . Rolul stiintei ec.p . Cunostiintele oferite de stiinta ec. reprezinta res. A doua numai la resurse productive . derivate. Pe masura dezvoltarii societatii omul se elibereaza treptat de grija exclusiva a satisfacerii nevoilor primare . . Rationalitatea activitatii economice priveste folosirea cat mai adecvata a resurselor rare cu intrebuintari alternative . Urmatoarele definitii date economii :”Stiinta care studiaza comportamenstul uman ca o realizare intre teluri si resurse rare cu intrebuintari alternative „si „modul in care ne decidem sa folosim resursele productive rare cu intrebuintari alternative „ se deosebesc intre ele prin : Prima se refera la toate resursele cu intrebuintari alternative . Mminimizarea consumului de resurse determina : reducerea ch. Ca fiinta valorizatoare omul realizeaza activitati creatoare si transforma natura . Existenta si dezvoltarea stiintei ec . Stiinta econommiei reprezinta o suma de idei care : se perfectioneaza si se dezvolta in timp .

Resursele derivate : cunostintele acumulate . Omul ca fiinta complexa este produsul naturii si soc. primare – pop. Diviziunea muncii e un proces complex care se realizeaza pe trei planuri : 1) pe procese de fabr. = ceea ce fac unitatile ec in ce consta rolul lor in activ . : ag . act. Actele sau faptele rep . Bun ec . sunt produse in cantitati limitate . ECONOMIA O REALITATE DIVERSA .Resursele folosite in activitati ec . o reprezinta trebuintele populatiei .ec . ci in masura in care sunt produse . se deosebesc de cele libere prin : bun ec .p . sau meserii fiecare executand un anumit grup de operatii de acelasi fel . privit individual si colectiv Bunurile ec . ec . Sunt considerate res . sunt intr-o continua crestere . pe care o exercita 4 . Activitatea umana are caracter functional pt .) Omul e mai intai consumator ( nu fiinta rationala care actioneaza pe principiul eficientei .il constituie relatia nevoi resurse . ec . ca : nu exista de-a gata in natura . ec . Activitatea umana e in raport cu cea ec . Finalitatea activitatii ec . intre ag . 2) pe ocup.) La baza calitatilor omului de creatoreator stau : nevoile pe care le are ca individ si ca membru al societatii . 3) pe plan teritorial . Subiectul act . toate relatiile care apar in cadrul activ . sunt rare pt . Op . adica pe genuri de activitate . sau unitati si bun . ec . ec . Resursele rare cu intrebuintari alternative sunt considerate a fi toate res . (nu structurii genetice . apta intr-o continua crestere . sunt rare adica insuficiente in conditii date de loc si timp . Sfera resurselor subsimeaza sfera f . Ob. sunt obtinute in contraprestatie . : in relatia ca de la intreg la parte . ec . ca e indreptata spre realizarea anumitor nevoi si interese . .

nat . Instrainarea oamenilor de procesul ec. menaje in relatiile dintre acestea si firme : bunurile achitionate + impozite si taxe platite . de schimb = vanzarea-cumpararea de bunuri si schimbul direct de produse pe baza evaluariilor in expresie monetara . Formele de existenta a ec .Op . Ec. libera initiativa se caracterizeaza prin dreptul de a ne manifesta ca intrepr. naturala se mentine in proportii diferite de la tara la tara Intre circuitul ec. naturala . consum . schimb . In conditiile actuale ec. e o relatie ca de la intreg la parte . In cadrul ec. Op. si de rez. Sunt fluxuri de intrare pt. de piata in care se manifesta si elemente izolate de ec. Diviziunea muncii este un factor de progres pt. de schimb reprezinta o ec. pot circula sub forma de bunuri marfare orice bun . de tranzactie . fluxuri de iesire de la menaje : sumele platite pt. sunt : de productie . Sectoarele ec institutionale reprezinta : un grup de unitati autonome care realizeaza acelasi gen de activitati ec. 5 . moderne reprezinta o necesitate pentru aceste ec. Bunuri intermediare = mai trec stadii de prelucrare . Delimitarea bunurilor in „ satisfactori ” si „ prodfactori ” are la baza criteriul: destinatia bunurilor . se caracterizeaza prin : autonomie . Unitatile ec. dreptul de a decide independet si specializare . Intre relatiile dintre menaje si firme rep. de piata . marfara . bunurile achizitionate . In ec. ca mareste productivitatea muncii.acestuia are loc prin aparitia monopolurilor si instaurarea unor regimuri dictatoriale .moderne = functioneaza ca ec. de consum = stisfac trebuinte personale de grup si generale cu caracter final Dupa natura operatiile ec. Ec.de schimb de comanda .. : nu sunt incmpatibile cu nici una din ec . Interventia statului in ec . si fluxul ec.

Orice ec. constituie elementul determinant pt. mostenire . este orientata de guvern . de piata s-a dovedit cea mai eficienta . de comanda . raspunsul viabil . de tranzactie . de schimb intemeiate pe alte tipuri de proprietati decat propr. preturile sunt administrate de guvern . vinzare – cumparare . mixta ) in cadrul unei ec. adecvat situatiilor existente in fiecare moment la intrebarile : ce . Preponderenta unor forme de propr. Pluralismul formelor de proprietate inseamna : 6 . ( particulara . „ Ec. Viabilitatea formelor de proprietate se verifica prin : eficienta si rentabilitate . concurentiala .problema rationalitatii pt. : utilizarea banilor (?) . marfare si nonmarfare are drept criteriu – modul in care ele circula in ec. . muncii e o conditie necesara dar nu suficienta . Gruparea bunurilor ec. cat . ECONOMIA DE PIATA Nu sunt procese specifice ec. Conditia fundamentala a existentei libertatii economice o constituie garantarea exercitatii atributelor proprietatii . Instrainaea totalitatii atributelor propr. Printre avantajele pe care le confera diviziunea muncii : folosirea masinilor pentru executarea diferitelor operatii . asigurarea unui buget echilibrat . Pt.Pt. are sau nu caracter planificat – centralizat . este de piata sau nu . privata este in scadere . Importanta ec. ec. ec. pt. Delimitarea bunurilor libere de cele ec. de schimb e o ec. naturala la schimb div. a aprecia daca acea ec. cum . trecerea de la ec. Bun nonmarfare = au o sfera de cuprindere mai mica decat a celor libere .ca numai pe baza acesteia se pot satisface mai bine trebuintele . a defini corect si complet continutul proprietatii trebuie sa analizam: subiectul si obiectul proprietatii + atributele proprietatii . publica . este in functie de spatiu si timp . activitatea ag. cine sa produca ? Dintre toate tipurile de ec. a aprecia daca acea ec. asigura maximum din ceea ce au nevoie oamenii „ inseamna : . poate avea loc prin donatie .

Competitia dintre formele de propr.de piata moderne se deosebesc de cele subdezv. Nu intanlim in ec. de piata rationalitatea activ. optiunile economice ale agentilor ec. tehnic : In tarile cu ec. Locul si rolul formelor de propr. este preponderenta piata cu concurenta de oligopol Pt. de piata propr. In conditii normale competitia dintre diferitele forme de propr. interdependenta formelor de proprietate 3. de piata . se afla intr-o continua transformare 4. se realizeaza prin resorturile eficientei . Pluralismul formelor de propr.1. constituie atat o necesitate cat si o posibilitate .il intanlim atat in ec. consecinta diferitelor forme de proprietate . ec. prin gradul de satisfacere a trebuintelor . e generata de afirmarea si promovarea prog. Libera initiativa se concretizeaza in dreptul de a ne manifesta ca inteprinzatori . exercita toate atributele proprietatii in proprietate particulara mica Instrainarea bunurilor economice = fiecare urmareste atent ce da si ce primeste in cadrul schimbului din perspectiva interesului propriu . Economiile tarilor lumii constituie in prezent : un mozaic de realitati diferite . competitia dintre formele de proprietate 5. de piata pluralismul formelor de propr. de piata : reglarea prin piata a activ. naturala si in cea de schimb Ec.publica apartinand persoanelor fizice . de piata dezv. depinde de viabilitatea lor . ec. Propr. Dintre modalitatile pincipale prin care pluralismul formelor de proprietate genereaza competitia dintre ele se inscriu :reducerea costurilor medii si marirea volumului de productie 7 . In ec. viabilitatea formelor de propr. 2. In ec. Sunt specifice ec. este relativa de profit. ec. sunt directionate de mecanismul preturilor si al concurentei .(exprimata prin eficienta si rentabilitatea in folosirea obiectului propr. faptul ca diferitele forme de propr.

turismul . 8 . Convertibilitatea favorizeaza : comertul . de piata predomina banii scripturali . moderne o constituie : progresul tehnic . Marimea masei monetare aflata in circulatie depinde de deciziile bancii de emisiune si ale oricarei institutii bancare . -cand creste cantitatea de moneda straina ce revine la o unitate de moneda nationala . libertatea de actiune . si volumul ofertei de bunuri Curs de schimb al unei monede e favorabil cand : creste cererea pt. de piata o constituie proprietatea privata . Temelia ec. Motivatia majora a dinamicii ec. Emisiunea de bani pt. Raportul de schimb intre doua monede e determinat de raportul dintre cerere si oferta celor doua monede si PCB Valoarea banilor se exprima prin catitatea de marfuri care se obtine cu o UM. acoperirea nevoilor suplimentare se justifica cand sporeste volumul de bunuri ec. BANII In ec. privata . de piata este dorita ca valoarea banilor sa creasca . moneda respectiva ca urmare a sporirii si diversivicarii ofertei nationale de bunuri ec. Paul Samuelson : „ sangele care iriga sistemul economic sunt banii „ Masa Monetara se determina tinand cont de V R B. Emisiunile bancii centrale se fac pt. Masa monetara scriptuala e modificata de orice banca .In ec. Avem curs favorabil de vanzare a unei monede convertibile nationale cand : -scade cantitatea de moneda nationala ce revine la o unitate de moneda straina . de piata cel mai important instrument de reglare a accesului la bunurile ec.propr. acoperirea deficitului bugetar . il constituie : -pretul.si diversificarea ei . investitiile straine competitivitatea si concurenta . In ec.

diminuarea M. 9 . ec.6 ori .scripturala si alte instrumente recunoscute ca moneda . divizionara . Relatia dintre bani si aur a disparut in 1971 . Banii folositi pt. si de palti fiind deficitara . Cantitatea de moneda este in functie de oferta de bunuri de pe piata . Pt.M. balanta com. Reglarea MM o realizeaza bancile . 1996 . Unitatea baneasca pt. 1991 – 7 feb.mil.Convertibilitatea leului este interna . ec. cursul leului fata de dolar s-a depreciat de 77. presupune : o serie de conditii economice dintre care eficienta ec. In perioada 16 feb. a comesura si compara bunuri sn. Primele bilete de banca au fost emise in Olanda . Dupa Herodot . VII-VI i. Moneda fiduciara este reprezentata de : biletele de banca .e. Cand evaluezi un automobil strain ca valoreaza 20. ridicata si formarea libera a preturilor . Banii se afla in posesia ag. moneda metalica . MM este influentata de nivelul preturilor si rata dobanzii . banii indeplinesc functia de masurare a activ. scriptuale : creste rata dobanzii la creditele acordate de banci . dintr-o tara . Cursul de schimb al leului fata de dolar se inrautateste cand : cresc importurile si se reduc exporturile . a achita ratele la casa indeplinesc functia de mijloc de plata . Etalon general . biletele de banca circulau impreuna cu piesele de Au si Ag. Convertibilitatea monedei nu influenteaza costul marginal . Etalonul general pt. Pana la primul razb. Sintagama „ fiecare popor are moneda pe care o merita ” inseamna : calitatea si eficienta activ. sub forma de : bancnote . ec. calitatea puterii politice si increderea populatiei in autoritati sunt imprejurari care influenteaza PCB si stabilitatea monedei .n.baterea primelor monede a avut loc in sec. Convertibilitatea in aur a monedelor a fost eliminata in 1971 . a comesura si compara bunuri este : unitatea monetara proprie fiecarei tari . Trecerea la convertibilitatea monedei nat. .

inseamna : cresterea nr.FACTORII DE PRODUCTIE Componentelor capitalului fix le este caracteristica rigiditatea . Eficienta agregata a fp. 10 . mijloacele de transp. ec. : modificarea cantitatii unuia . Investitiile brute : au al baza amortizarea si venitul . ec. si eficientei sale . utilizati . Factorul determinant al productiei : omul cu calitatile si defectele sale . Progresul f. cantitatea totala de fp. de tip intensiv elementele extensive legate de cresterea productiei au o pondere mai redusa . sub aspect cantitativ surprinde acele schimbari care survin in legatura cu cantitatea folosita din fiecare f. catorva . sa sporeasca . diferite doar in anumite limite . lor .p. cu conditita cresterii eficientei factorilor. lor Diversificare fp. In conditiile unei dezv.i. le pot folosi in activ. indiferent daca creste sau nu cantitatea lor totala .p. Diversificarea f. schimbari care au ca rezultat cresterea cantitatii unor factori si diminuarea cantitatii altora a. Progresul f. un sir impresionant de schimbari care au in comun : efecte pozitive asupra activ.p. In capitalul circulant nu se includ : licentele de fabricatie . de fp. privita sub aspect cantitativ rep. Ea consta in aceea ca ag. Diversificare fp. Consumul de factori in expresie monetara determina formarea costului de productie . au la baza cresterea productivitatii muncii 2. rep. sau tuturor fp. privita sub aspect calitativ : ameliorarea eficientei fp ca urmare a cresteriinr.p. . in obtinerea unui rezultat este exprimata prin : productivitatea globala . cand genereaza o crestre a timpului liber Raportul dintre factorii de productie si resurse este : subunitar . determinata de cresterea nr. Reducerea duratei muncii este un factor de progres si bunastare cand : 1.

1. intensive este este concretizat in economisirea resurselor . pt. sunt supusi principiului rationalitatii . Fp. si diversificare lor este un progres cntitativ si calitativ . Licentele sunt : bunuri economic si bunri de cap. Consumul factorului munca se regaseste in : costuri salariale fixe si variabile . extensiva poate genera o crestere mai rapida a consumului intermediar in raport cu PCB . consum serveste pt. Falimentul apare atunci cand ag. Cap. reala de continuarea a activ. si nu-si pot acoperi CV . Spre deosebire de dezv intensiva . fp. a achizitiona satisfactori . Continutul muncii s-a imbogatit ca urmare a asimiliarii informatiei . Cand cap. Cresterea nr. Cap. Uzura morala implica pt. fie costuri mai mari . sunt legati organic de resurse .Informatia face parte din neofactorii de productie . Partea din Venit folosita pt. ec. nu mai au nici o posibilitate certa . circulant : animale la ingrasat 3. . proprietar pierderi . fix : sisteme de irigatii . amortizarea care s-a constituit dezavantajeaza firma . fix 2. dezv. ca impune fie inlocuirea utilajelor . 11 . 1. Avantajul dezv. fix se uzeaza mai repede decat cel prevazut .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful