You are on page 1of 36

„Creştinismul este o mişcare continuă a omului către Dumnezeu” P R EO T P ETR E P O PESCU

La Chandelle de Montréal
Anul XIV, Nr. 4 – August Septembrie 2010 – 36 pagini

Notă biografică a
părintelui Constantin Tofan

Născut la 15 februarie 1924 în orașul Galați.
Urmează seminarul de șase ani Sf. Andrei din oraș.
La vârsta de 19 ani, în plin război, pleacă la Paris
unde obține o bursă de studii de doi ani, pentru studii
teologie.
În 1945 pleacă la Koln unde studiază ingineria.
Lucrează la o companie din Germania.
În 1945 este trimis să lucreze în Brazilia.
În 1959 emigrează în Statele Unite.
Se stabilește la New-York și lucrează la IBM, ca
programator.
În 1959 îl cunoaște pe I.P.S. Valerian, Episcopul
Episcopiei Ortodoxe Române din America.
Din 1959, în paralel,urmează Seminarul St. Vladimir
din New-York.
În 1963 este hirotonit preot de I.P.S. Valerian, în
Biserica Sf. Dumitru din New-York.
Este trimis să servească la Biserica Sf. Nicolae din
Regina, Saskatchewan, Canada.
În 1966 este transferat ca preot paroh la Biserica Sf.
Gheorghe din Canton, Ohio, Statele Unite.
În 1983 este transferat preot paroh al Catedralei Sf.
Gheorghe din Detroit.
În același an este confirmat Protopop de Michigan și
al Canadei de est.
În 1991, la 65 de ani, se pensionează și este ridicat la
rangul de arhipriest.
În acelaș an, este numit, de I.P.S. Nathaniel,
președinte al Departamentului Misiunilor din
Episcopie.
În ianuarie 2005, rămânând singur, acceptă, în
paralel, să slujească ca preot paroh interim la Biserica
Buna Vestire din Montreal.
A decedat la 19 octombrie 2006 în orașul Denver,
Colorado, în urma unei intervenții chirurgicale.
Serviciul de înmormântare s-a desfășurat la
La 19 octombrie 2010 se împlinesc patru
Catedrala Sf. Gheorghe din Detroit.
ani decând părintele Constantin Tofan a
Este înhumat la cimitirul Sf. Maria din Vatra.
plecat dintre noi

Revistă literară
română / française
Revue littéraire

August – Septembrie 2010 CANDELA de Montreal pagina 2

Sumarul numărului

D ebu t Ca n de l a - V i c to r B u rd e ....................... 17
Cuvântul părintelui Liviu Alexandrescu, preot
O ro mâ n c ă c e l eb ră : Ma rt ha B ib e s cu –
paroh al Bisericii „Buna Vestire” P r e di c a la
18 89 -19 73 Doina Hanganu ......................................... 19
Sf â nt ul D im it r i e, Iz vor ât o ru l d e M i r - 2 6
Es eu d es p re p e r c ep ți e Corina Haiduc Luca .... 20
oct o mb r ie ........................................................................ 3
Toa m ne l e dă ru it e George Filip .......................... 22
Episcopul Policarp: un ierarh român -
Ist o ri a c r ed i nț e lo r - R e l ig i e și m it î n
american Alexandru Nemoianu ..................................... 4
ant i c hi tat ea g r ea că ș i ro m an ă – II –
Poe m e p e ntr u p r iet e ni Ana Irama ..................... 5
arheolog Lia Batrina ........................................................... 23
Gâ nd u ri d e sp r e se n e ct ut e Elena Buică .......... 6
L’ A le p h de Za rat ho ust ra o u L ’â me de
Nu nt ă d e po et ............................................................... 7
Za mo l x is Miruna Tarcău ............................................ 25
O festivitate inedită ................................................................... 7
O nuntă literară Victor Roșca ................................................. 7 Ju r na l d e că lăt or i e – C h e ma r ea Af r i ci i
Şi toamna vine... Corina Luca................................................. 8 e cu ato r ia l e – I I I – ing. Sandu Alexandru ......... 27
Crezul IUBIRII Daniela Gîfu.................................................. 9
La nunta noastră George Filip................................................. 9 l i ra d e no r d Ana Maria Gîbu ................................... 30
Zodia nedreptăţii – poezii - George L. Z il e î ns e m nat e Elena Buică ................................ 30
Nimigeanu ............................................................................. 11 Su p ra v i eţu it oa re a? Daniela Gifu ..................... 31
Fan t ast i c u l ro ma nt i c d e f ac t u ră U n f e l d e a cu m pa n i Liviu-Florian Jianu ........ 32
pop u la ră Teodor Curpaș .............................................. 12 Muş c ătu ra v i pe r e i Elena Olariu ........................ 33
Post u l – Fr ag m e nt a r e a re gu l ar it ăţ ii Co n c ur su l „P e a r ip i d e do r do m n es c ”,
Dragoș Samoilă ..................................................................... 12 ed iţ ia a I II - a ............................................................... 34
Poeme Daniela Voiculescu .............................................. 14 An u nțu r i le co mu n it ăți i ...................................... 35
U nd e a d is pă rut d r ago st e a? Elena Olariu .. 14 V er if i ca ți - vă c u noș ti nț el e ( 2) Teodor
Pro ză Mihaela Dordea .................................................. 16 Curpaș ................................................................................... 36
ADAGIO ................................................................................. 16
Dor de Ştefan Iordache ............................................................ 16
Ioan Hotea - Haoleu! ... Haoleu! ...
Gheorghe Andreica ............................................................... 17

Martie - Aprilie 2010 CANDELA de Montreal pagina 3

Cuvântul părintelui Liviu Alexandrescu,
preot paroh al Bisericii „Buna Vestire”
Predica la Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir - 26 octombrie
Maximilian, in funcția tatălui său, de corpul, dându-și sufletul cu pace in
voievod al Tesalonicului. In loc să mâinile lui Hristos pe care L-a
prigonească pe creștini, așa cum era mărturisit. In clipa aceea, un alt ucenic al
porunca, Dimitrie a inceput să-l sau a luat mantia și inelul Sfântului
mărturisească pe Hristos și invățătura Dimitrie și inmuindu-le in sângele
Sa, astfel devenind al doilea Sfântul mucenicului, tămăduia cu ele pe mulți
Pavel pentru tesaloniceni. bolnavi.
Auzind impăratul de Sfântul
Dimitrie că mărturisește pe Hristos, ca In timpul impăratului Constantin
adevăratul Dumnezeu, s-a mâniat tare și cel Mare, s-a făcut o biserică din lemn in
“Mare apărător te-a aflat întru primejdii l-a aruncat in temniță, spre judecata și Tesalonic, peste moaștele Sfântului
lumea, Purtătorule de chinuri, pe tine cel ce osânda la moarte. Intr-o zi, impăratul Dimitrie, unde alergau mulți credincioși
ai biruit pe păgâni. Deci, precum mândria lui făcând mare spectacol in aer liber, dupa bolnavi, printre care și un anume
Lie ai surpat şi la luptă îndrzneţ ai făcut pe obiceiul romanilor, a pus pe un vestit Leontie, care s-a vindecat de boala lui și
Nestor, aşa Sfinte Dimitrie, pe Hristos
luptator, anume Lie, să se lupte cu ca mulțumire, a făcut o biserică din
Dumnezeu roagă-l să ne dăruiească nouă
mare milă” (Troparul Sfântului Mare Mucenic creștinii pe un pod inalt și să-i arunce jos piatră in cinstea Sfântului Marelui
Dimitrie) in niște sulițe cu vârful in sus, spre Mucenic Dimitrie. Pe când săpau
veselia spectatorilor. In acest timp temeliile bisericii, cu rânduiala lui
Sfântul Dimitrie era păzit in temniță din Dumnezeu, au descoperit și racla cu
Iubiți credincioși! ordinul impăratului. Atunci un tanăr moaștele Sfântului Dimitrie, din care
Calea sfințeniei este calea creștin cu numele Nestor, ucenicul izvora mir binemirositor, cu care se
desăvârșirii in dragostea față de mucenicului, s-a aprins de râvna pentru ungeau cei suferinzi și se vindecau.
Dumnezeu și față de semeni, este starea Dumnezeu și nemaiputând să rabde Biserica facută de Leontie a fost mărita
de desăvârșire a trăirii in Hristos și a uciderea creștinilor, s-a dus in temnită la mai târziu, ajungând cea mai mare și mai
ascultării de poruncile Sale. Printre cei Sfântul Dimitrie și i-a spus: "Robule al veche biserică din Tesalonic, care se
care au călătorit pe drumul lui Dumnezeu, mare nedreptate se face păstrează până astăzi.
indumnezeirii, putem aminti și pe impotriva creștinilor, deci roagă-te Iată, iubiți credincioși, felul în care
Sfântul Dimitrie, denumit și Izvorâtorul pentru mine, că vreau să lupt cu Lie și să putem și trebuie să-L mărturisim pe
de Mir, sărbătorit pe 26 Octombrie, in izbândesc sângele nevinovat al Mântuitorul și la care ne îndeamnă
fiecare an. creștinilor". Biserica, ori de câte ori ea ne pune în
Sfântul Dimitrie, a răspândit Sfântul Dimitrie fiind legat in față, ca astăzi, pilda unui sfânt martir.
credința in Hristos, arătând că nu lanțuri, a binecuvintat pe Nestor și Pentru aceasta il cinstim pe Sfântul
funcțiile foarte inalte, nici averea sa insemnându-l cu semnul Sfintei Cruci, i- Dimitrie și-l rugăm să ne fie călăuză,
mare, nici bogăția orașului sau cinstea a zis: "Du-te, frate și te luptă cu Lie, că și ajutător, model de jertfă și rugător
impăratului, sunt mai puternice decât pe Lie il vei birui și pe Hristos il vei inaintea lui Dumnezeu pentru mântuirea
salvarea sufletului. Cuv. Paisie Aghioritul mărturisi!" Tânărul Nestor fiind intărit sufletelor noastre. Amin.
spune:,, Omul credincios are mereu in cu rugăciunea Sfântului Dimitrie și-a
mintea sa, faptul că trupul lui este făcut cruce și ducându-se in acea
biserică a Duhului Sfânt și trăiește priveliște a strigat: "Vreau să lupt cu
simplu, in curăție și sfințenie‟‟. Lie!" Zadarnic incercau toți să-l oprească
Sfântul Dimitrie, s-a născut in pe Nestor de la lupta cu Lie că el striga in
cetatea Tesalonicului din nordul Greciei. auzul tuturor: "Vino, Lie, să te lupți cu
Tatăl său, comandant al cetății mine!" Apoi incepând a se lupta cu el, a
Tesalonic, era creștin, dar ținea in taină zis fericitul Nestor: "Dumnezeul lui
dreapta credință, pentru marea prigoană Dimitrie, ajută-mi!". Și indată, cu
ce era atunci asupra creștinilor. Dimitrie ajutorul rugăciunilor marelui mucenic, l-
a fost crescut de mic in dreapta credință a aruncat pe Lie in sulițe și l-a omorât.
și in dragoste pentru Iisus Hristos. Tatăl Atunci impăratul, mâniindu-se a
lui Dimitrie avea in casa lui, doua icoane poruncit să-i taie capul Sfântului Nestor,
frumoase, cu chipul Domnului Hristos și implinindu-se profeția dascălului său
al Preacuratei Sale Maici, la care se Dimitrie.
inchinau el și soția sa, invățându-l și pe Apoi a trimis ostași in temniță să-l
Dimitrie să se roage, astfel ucidă cu sulițele și pe Marele Mucenic
descoperindu-i taina adevăratei credințe Dimitrie. Văzând ca i-a sosit sfârșitul,
in Iisus Hristos. Sfântul Dimitrie s-a inchinat și a
La vârsta de numai 20 de ani, mulțumit lui Dumnezeu pentru toate,
rămâne orfan de tată, iar pentru calitățile apoi și-a ridicat mâna dreaptă in sus și a
sale, Dimitrie este așezat de Impăratul fost străpuns cu sulițele de ostași in tot

a fost bogat în evenimente şi sfârşit prin a fi un ierarh Ortodox centrul administrativ al Episcopiei. În mai multe chipuri este trupul lui Hristos. Toate! strămoşească. O cale care este mult mai ori de-a dreptul stânjenire totuşi.") "dialogul". şi în Calendarul informaţie despre multiplele aspecte copacilor. În mai multe au prezentat activitatea primului cazuri. înţelegerea românească a "vestite". 3) că sistemul comunist a fost unul dintre transformare sau. Lumii Noi. toate creaţiile sale. local ori cutărei biserici locale ar fi Ecumenic în Constantinopol. mai apoi avea să devină Patriarh lui. 2) loc de Într-un anume fel este dat uitării faptul comunitate care se afla în proces de recreere şi educaţie religioasă. ci a devenit ele despre "adevăr istoric". Acest Episcopul Policarp a ajuns în dovadă de jalnică miopie. a cu intenţia de a fi pastor unui grup de această comunitate şi deoarece era o venit să asiste la inaugurarea acestei români "în America" şi a sfârşit prin a comunitate Româno-Americană. O comunitate care era Policarp spunea că ierarhul grec. un oraş mare şi a problemelor pe care nu a existat fărâmă de bine sau oameni care îşi aveau rădăcinile în asemenea agitaţii le generează. context că în vremea inaugurării pozitivă este a aborda aspectele de întotdeauna el a spus.K. O broşură Aceste organizaţii sunt dincolo de American. Episcopul Policarp . George Gavrilă. aici a fost dată de repeziciunea cu care Ceea ce accepta "aşa cum se află" al gazetei "Solia" (şi preluat şi în alte au putut să împace imaginea adusă în era o comunitate Ortodoxă Româno. ("Vatra" a devenit un loc vestit şi care mai exista încă sunt. nota: trebuia să fie un loc în care fiecare discuţiile despre istoria Episcopului "Sunt sigur că de multe ori el a fost Român-American să fie binevenit şi să Policarp asupra unor puncte pe care martor la incidente care i-au stârnit fie un loc al unităţii şi al păcii. cu asemenea alcătuiri în luarea hotărârilor sale. Prin urmare este o irosire de timp şi Americane din Lumea Nouă. „va accept aşa aşezămintelor de la "Vatra" a avut loc o durată ale pastoratului Episcopului cum sunteţi'. Ceea ce cele mai odioase rele care a existat în devenise "ceva nou". vizitând aproape toate specială a fost tipărită spre a păstra posibilitatea mântuirii şi a decenţei. viziunea lui şi care a fost moştenirea creştinească la condiţiile cutărui cleric care." A limita aceasta vorbă de vizită a Arhiepiscopului Bisericii Policarp şi în special care a fost adâncă înţelepciune şi de dragoste Greceşti din America. În acest sistem care erau aşezaţi în Lumea Nouă. "Vatra" decenţă. Athenagoras. "modelul existenţial" G. fost necesară achiziţionarea şi p. Prietenul Principalul mesaj a fost că "Vatra" lipsă de direcţie să concentrezi şi şoferul său. Episcopul eveniment a primit până acuma prea America fără să aibă vreo cunoştinţă Policarp înţelegea prea bine că Biserica puţină atenţie. Acel eveniment a avut o despre turma lui. Episcopul Policarp nu a fost pripit vestit căci oamenii lui l-au iubit. August – Septembrie 2010 CANDELA de Montreal pagina 4 File de istorie Episcopul Policarp: un ierarh român-american Alexandru Nemoianu (Articol apărut în Solia calendar 2008. gazete din România). metodologia "Vă accept aşa cum sunteţi". El a călătorit Cu entuziasm. la acest sistem al răului au fost. Totuşi în acest moment Român-American poate fi aflată într-o amintea câteva foloase legate de există un anume pericol în ce priveşte formulare pe care el a folosit-o adesea: vieţuirea la "ţară": El spunea că acest modul de abordare. comunităţile Ortodoxe Româno. a instituţii "unice". O comunitate a cărei trebuia să fie un loc în care să poată fi toate organizaţiile întemeiate şi afiliate generaţie tânără îi era mai la îndemână lăsate afară "toată grija cea lumească". "Vatra" a fost patetice sunt un exerciţiu în inutilitate. Discuţiile. El consecinţe. Ca în atâtea alte unei "Vetre Româneşti". viziunea Episcopului Policarp în ce nesfârşit număr de emigranţi. care nu mai era alcătuită numai din indirect era că o asemenea reşedinţă ar Comunismul a însemnat minciuni. Episcopul Policarp ale unui pastorat care. care reşedinţă pentru Episcop. Ele dădeau pădurea a fost ignorată din pricina Ortodoxe din America. peste întregul continent Nord inaugurată în 3-4 iulie 1938. încă mai exact. a Numeroase studii. amintirea acelui eveniment istoric. Într-un articol greşită despre ea şi măsura reuşitei lor fost umplut de dragoste creştină. moştenitoare dar o comunitate care încăpăţânat. Ei toţi "vă accept aşa cum vă aflaţi" poate că priveşte viitorul comunităţii Ortodoxe au ajuns în Lumea Nouă cu o imagine nu a fost fericit dar cu siguranţă că a Româno-Americane. şi atunci când a spus. "A fost un loc care nu a fost că este în totul greşit să argumentezi cu ceea ce era bine şi ce era rău. organul de Episcop al Episcopiei Române ignorat. fi un pastor duhovnicesc român. iubit deoarece era vestit. acest adevăr major a fost articole publicate în "Solia". Episcopul Policarp a întâlnit o oameni bătrâni şi nevoiaşi. totalitatea importanţă specială şi el arată din plin el avea să repete experienţa unui credincioşilor. Se poate spune că parte a naţiunii americane dar care vizitând zona Detroit şi cetind despre Episcopul Policarp a venit în America păstra o identitate distinctă.Chesterton despre locurile Cu o asemenea înţelegere este clar românesc. Ca urmare. Episcopul sacul lor de emigrant cu realitatea Americană. uneori îngrijorare şi alte important de menţionat în acest le dezbată. şi cele vorbind engleză decât "limba de acasă". deşi scurt în împrejurarea că Episcopul Policarp a a prezentat gândurile sale privind durată. Adevărul despre "Solia" pentru 1936. Era o comunitate Episcopul Policarp sublinia în mod lume şi implicit în România. Lumea Nouă. Este asemenea alcătuiri comuniste doresc să surprindere. emigranţi "nou veniţi" ci din oameni fi afară din calea agitaţiilor vieţii într- teroare şi înşelăciune. 221-223) american şi capul unei dieceze ridicarea unui centru duhovnicesc. Ca în atâtea alte cazuri. aceasta se potriveşte unui cuvânt de ale răului şi ar trebui desconsiderate şi păstra şi preţuia moştenirea înţelepciune rostit de către dispreţuite. articole şi cărți ortodoxe americane. presă oficial al Episcopiei Române Ortodoxe din America. centru ar putea fi 1) adăpost pentru studiilor dedicate Episcopului Policarp. Pentru festivităţile Românilor-Americani. temeinic. publicat în numărul din 17 iulie 1938.

prieteni s-ajung la liman. DOAMNE. cu vină şi fără de vină.. Aceasta Policarp. ca Ortodoxă a Americii. S-o ung cu mirul lumii dealtadată De nu mai găsesc cuvintele Şi creştinându-ţi gherghirul dintre Sau poate. în malul de scrum. iluzoriul liman: care citeau cu securile. El Ortodoxă Româno-Americană în anii mai adăuga: "Cu justificată mândrie care au urmat românească am menţionat că aş fi bucuros să găzduiesc pe Ierarhii Îndreptate ca flintele Poeme pentru Fugit-am călare. fugit-am spre cei ce-au să vină. Chilia apelor repezi Dragostea şi urile cu vârtejuri de fum. a fost foarte din America. şi fila ce se umple. În poala mea doar îngerii desculţi poala lui Dumnezeu? Îmi calcă truda urmelor de iarnă Ca pe-o ţoală spălată-n năduf Doamne! Ai strâns cerneala Spalîndu-mi tălpile cu rătaciri cuminţi pe piatra de râu din toate călimările.. şi nu mai fi părtinitor. şi-am să rup o pecete." respect pentru Episcopia Română Pastoratul Episcopului Policarp. Prietene. Iartă-mă Univers. o alăturare de a crea un trup canonic. Ana Irama Scrâşnind prin decenii Doamne! Ai strâns şi vâlcelele uitat-am să cresc din maidan şi munţii-n ulcelele copilul cărunt. Sub fruntea lumii de odinioară să pun cuvintelor nimburi. urmare a împrejurărilor istorice. eresul. . cuminţenia. este limpede Ortodoxiei Americane. a fost împlinită precum cristalul că Episcopul Policarp de către cei care i-au urmat în tronul înţelegea că viitorul Ortodoxiei episcopesc şi de către comunitatea Americane sălăşluieşte în unitate. nesfintele. Viziunea lui a însemnat o este primă menţiune privind iniţiativa angajare duhovnicească. spre a stabili un plan limpede. a fost Episcopul Policarp menţiona că cei doi de scurtă durată. cu mările. Tâmple ce-au copt nefirescul Dar acuma mi-e sete sub ţăstul din vetre. Unde stau ascunse cuvintele când în bălţi ucis-am cu pietre sfinte. Dezgroapă-mi zilele din cuiburi mai încetişor UNUI PRIETEN Macar o lună de vară mai sparge-mi din sâmburi Prin geamul sărutat de Dumnezeu IARTĂ-MĂ UNIVERS Sau lasă-mi un apus. Ca să mă-ntorc la poarta ta în goană. Frecată-n leşia nopţii Ai umplut fântâna până-i ruptă din brâu. care să cuprindă pe toţi Americanii Viziunea primului ierarh al Episcopiei aparţinând Bisericii Drept Române Ortodoxe din America: o Credincioase. Iertau pana ce-ţi scrie. tîmple rănit-am al zilei timpan S-adorm altarul miradelor ce-odată Fugărind cu pintenii arşi Doamne! Ai strâns pădurile. Să le sorb înţelesul. Adevărul că lucrurile cele mai comun de acţiune şi pentru a putea importante sunt întotdeauna evidente vorbi cu o singură voce (în numele a fost dovedit şi în cazul Episcopului Ortodocşilor din America). şi întrebările. strivesc un curcubeu Părtinitor e Universul. August – Septembrie 2010 CANDELA de Montreal pagina 5 zicea că Arhiepiscopul Athenagoras a Ortodocși Americani la 'Vatra făcut această vizită din dragoste şi Românească'. Desigur că limbajul era comunitate Ortodoxă Româno- vag căci conceptele (cele care explicau Americană care să fie parte a ideea) nu existau încă dar. sau poate că eu Cu tălpile-mi aspre rănesc AI STRÂNS. nesfinte şi sfintele. Cărări pieptănate în grabă De nu mai găsesc cuvintele. În articolul său. după 1917.. cu tropot. Dar viziunea lui Ierarhi au dezbătut necesitatea de a despre ce era turma sa şi care trebuia avea o conferinţă pan-Ortodoxă la care să fie locul şi unde trebuia să fie să asiste toate jurisdicţiile Ortodoxe viitorul acestei turme. Şi-l pîngăresc cu lunga-mi oboseală. voluntară către o opţiune de credinţă.

August – Septembrie 2010 CANDELA de Montreal pagina 6 planul împlinirilor existenţei practice. sondaje care pătrund în receptorul rodului bogat şi un adevarat tezaur de Scurgerea anilor poate să rideze senzaţiilor şi ale trăirilor. In România întâlneşti adesea veche şi că în scrieri nu vezi carcasa. că pot fi înţelepţi. că vârstnicii ştiu mai bine să aveam în tinereţe. nu întotdeauna vârsta . echilibru. să privească seninul cerului cu bătrâneţea ca cea mai fericită perioadă a spunea: “Ştii ce simt eu acu' la bătrâneţe? oceanul de stele. decât sub tăram. scânteile de vârstnicilor. iar în domeniul dintr-o mare altitudine sufletească. poate întâmpla să-şi piardă firea trăind la diametral opus cu ceea ce ne obişnuise Preocuparea mea de acum. te întoarce spre nevinovăţia din despre care nu s-au facut destule studii şi timpul prunciei. iar revin la suprafaţă ca dintr-o lume a culmi ale vîrstei. Sunt fenomen complex şi poate fi toamna muncă. Ioana. lipsa de entuziasm înlocuiască cu mireasma fânului cosit. scrisului. Mulţi Elena Buică mult. îmi vieţii. ţara în Mi se pare că bătrâneţea poate fi semnături. mai ales dacă acesta se face prin Şi mai este ceva de care trebuie să se el. de multe ori îmi împinge Primesc pe internet nenumărate adevărată oroare pentru bătrâneţe pe care gândurile spre rosturile scrisului la vârsta reviste on-line şi nu am putut remarca pe nu am remarcat-o şi la alte popoare pe senectuţii. voluntariat. N-ai florilor de suflet. exercitii fizice pentru a se da la o parte din a crescut cu 10-20 de ani faţă de anii „80. E citit sau nu un autor. valorifice timpul şi să evite situaţiile de reîntâlnesc acum la cei mai tineri decât Strunele viorii inimii mai pot spune taine stres. nu suntem toţi egali în faţa publicaţii. tendinţa de excludere a bătrânilor din mai este ceva de luat în seamă: orarul indiferent de vârstă. Sociologii o numesc inteligenţă sensul cel mai profund al vieţii. Dacă dorinţa aurului şi a averii pe care să le anii zbârcesc pielea. cum este cea verbală. o spui cu care trăiesc acum. e vorba de o inteligenţă fluidă. frumuseţea macilor înfloriţi. ochiul şi eu când am citit că specialiştii. e un vârstă. păreri pe care le vii. cristalizată ce are la bază interacţiunea Senectutea te eliberează de gânduri aptitudinilor rezultate prin socializare şi ascunse. uitând de tot şi toate. Este foarte ciudat să te simţi tânăr în şoapte. Şi Dumnezeu. înainte de a o trăi. oameni se păstrează tineri la 70 de ani Senectutea îşi are incontestabil pentru că ştiu să fie optimişti şi să râdă de valorile ei. ei extrag esenţe tineri vor înţelege că bătrâneţea. prietena mea din copilărie. Astăzi. poate fi un bun considerată un suflet tânăr într-o carcasă harul atât cât l-ai primit de la bunul exemplu. să se lase mângâiaţi de seninul tânăr. aşa cum sunt multe țină seama. dar să nu uiţi să fii boală şi o să fiu iar cum am fost. Dacă ai ceva de spus. având fără nicio clasă primară. este în culmea aptitudinilor de care au caracter de permanenţă. a oglindeşte bogata experienţă de viaţă de acest tezaur? Şi dacă senectutea este sufletului şi flacăra vie a tinereţii a filtrată prin sita vremii. de ce să fie lipsită literatura seniorilor a trecut de partea cealaltă. ca nişte tablouri dintr-un întrebarea: dacă tot sunt pe vârful iniţiativa tinerilor. nu-ţi vine în gând experienţa lor poate să valoreaze cât misterelor. În scrierile seniorilor se înţelepciunea. cea a temperaturi înalte ca în anii tinereţii. Trăirile sufleteşti rămân luminoase. să-şi mine. urechea mai poate să asculte demni. toţii că e mai bine să fii pe deal. să iasă din situaţii grele. dar sufletul nu. că dimineţilor însorite şi nu de puţine ori se Acesta este un punct de vedere fără mine parcă stă lumea în loc”. iar fiica mea. Ce gândesc şi ce simt acum? nicăieri diferenţa de vârstă între unde m-au dus paşii. poate fi un câştig în plus. măsură în tot Bătrâneţea este o vârstă intersantă Nu suntem toţi egali în faţa bătrâneţii. Atins mare înălţime creştină şi profund Şi dacă atributul bătrâneţii este de aripa timpului. scrieri izvorâte înţelepciune. se cere o abordare mai realistă a Despre bătrâneţe credeam altceva mai larg deschise încât. aşa cum am pomenit din pielea. să iau primavară. contează doar ce viaţa socială şi de a-i obliga la mai multe îmbătrânirii acum este altul. ce faci. formând un nou izvor vieţii şi să mă bucur de ce văd? Ştim cu înzestraţi cu har. de o moşi-strămoşi. Mulţi tinerii care dau muzeu privite de la distanţă şi în linişte. In studiile care au aparut. cu zbârceşte sufletul. obrajii pot să se bucure vieţii şi m-a străbătut un fior: nu e chiar Că asta o să-mi treacă. Când se vor aşeza lucrurile în Eu m-am pensionat “de bătrâneţe” la 55 trăiri într-o lume depăşită. Chiar dacă rostul lor şi în România. vigoarea trupului romanească. nu rămân pe acest de viaţă şi de înţelegere. cu seninul cerului. Scrierile seniorilor nu sunt invitaţii la calea altora. Ea poate fi o vârstă eliberată de cei care au îmbătrânit la 20 de ani. Există o Gânduri despre Scrisul cere o relaxare pe care tensiunea artă de a îmbărâni frumos. de ce să nu admir panorama târcoale scrisului. Trăind-o. Faptele de viaţă perioada când ai urcat pe cele mai înalte devenit lumina de mai târziu. iar Canada. prezent. de calcule impure. Am fost surprinsă trăieşti. Porţile sufletului sunt cercetări. înaintată înseamnă şi declin. aproape de acestă vorbesc de alte timpuri. cum să cunoşti aceste “trăiri” fără să le de pe flori. şi oceanul bătrâni pot pune în evidenţă performanţe de stele. dealului. cu doine Pentru anumite forme ale ascultate în fapt de seară pe pragul casei inteligenţei. sapa la spinare şi să mă duc la treabă. lăsându-ţi loc educaţie. Moto: pentru armonie. mi se pare lumina şi căldură îşi găsesc calea mai uşor specialiştii au ajuns la concluzii foarte departe de părerile pe care le spre semenii lor. dar nu aroganţi. Ei se orientează mai mult pe bătrâneţii. dar cu mai poate să se înveselească la culorile asemenea argumente. la bătrâneşti. mulţi români au o scrierilor. activ. un cântec lin. aşa cum trece o de adierea unui vânticel cu mirezme de rău dacă îmbătrâneşti. mai poate să soarbă roua dar nu acri. consideră înţelepciunea omului din popor. să rămâi în senectute problemelor zilnice nu le-o îngăduie prea interior tânăr. comunismul. oamenii mai de ani. cu puritatea albului zăpezilor şi maxime care se menţin în bună măsură treptat cu toate minunile simple care dau mulţi ani. gura mai poate gusta nectarul valorifice creativitatea. nu îmbărânesc în ritmul trupului. chiar daca sunt acum cu alte faţete. în timp ce societatea te crede bătrân. dar nu dominanţi. săritori. durata vieţii spune şi cum spune.

„Om de povară” și Semnalăm prezența la festivitate a Ținuta lui. toamna vine) atmosferă de cordialitate și jovialitate.” (Din parohială (Casa Română) a Complexului așteptat la ceva cu totul diferit de oglindă I. și-l imaginează ca pe un ocazia căsătoriei sale religioase cu Maria sens.” (De ce scriu. toamna vine) sau „Mi-a spus oglinda / O festivitate inedită îmi e greață / te strâmbi la mine / de o De la un poet mândru și răzvrătit. mândră ca un plutonier / Trece șarlă-n Căsătoria religioasă a fost oficiată de Opera lui poetică este o oglindă a veșnica-i paradă” părintele Liviu Alexandrescu preotul sufletului său tumultuos. Și Nuntă de poet participat toți invitații. ajutat de valurile Mării Negre și ars de razele de trudă literară a publicat un număr de preotul Adrian Manea. Petre Popescu din obișnuit. în asistența nuntașilor. / Când pe idei român din Montreal dl. Om de Povară ) vocației lui constă tocmai în strigătul neprefăcut.” ( Doină. Au urmat apoi cărțile publicate în exil: răspundea țipând în gura mare: „Nu-s Alexandru Cetățeanu.” răspunde în locul lui: „Aici este casa o reușită celebrului poet George Filip. „Vise colorate”. bătut Asociației Scriitorilor Canadieni de fugă din hazard”. Poetul George Filip. așa cum este. „Singur mă vreau crucificat. Exemplu: „Din nou îmi cuvintele unui prieten al său. „Văd lumina”. Puterea bernă. știe că el este un poet două volume de poezi. Exemplu: „Paranteze / în revistei Candela de Montreal și proteze / au urcat / pe metereze / să cuteze / s-agaseze / inși ce vor / să ne . a lansat ultimile lui îi dă la lumină perle ale metaforei. lansarea de carte reverberând pe hârtie ca apa șopotită organizată în sala festivă de redacția dintr-un izvor.. dar celebru. aparent sălbatică și „Toamna vine”. iubitori de literatură. ca viață! / Și-ți scuturi / capul de mătreață / Duminică 12 septembrie ac. cu fierul roșu. un stigmat. August – Septembrie 2010 CANDELA de Montreal pagina 7 banchetul nunții. hazardul temi. însă. Poezia este în el și sufletul lui cununia religioasă.” a fost ieri. îmi străbate / rostogol din munți în lună Sunându-l la telefon. deprimând partenerul curcubeu. care a urmat. la sala George Filip. este normal să ne fi cu mutra ta / de oaie creață. „O George Filip. „Metafore risipite”. dr. Exemplu: Dar cine este George Filip? Letiția Belivaca. Manea cu familiile și a doamnei Ileana ecoul unei păduri adânci. obișnuitul banchet al nunții. subconștientul îi pune în rime doar gândul îndârjit.. în Cei care nu-l cunosc de aproape pe totul original. Corina ce i-a marcat viața: „Anotimpul Într-un comentariu versificat. / până dar numit talent îi dă dreptul să-și chihlimbarul mării / pe catarg zâmbi în afișeze ostentativ identitatea. redându-i Închei prezentarea mea prin cheful de viață. consul al României la „Până-n măduva tăcerii / glasul doinei Montreal. Biserica Buna Vestire. uneori cald și chiar gingaș „Și toamna vine” după care a urmat / Tu apari cu trupul de zăpadă / Luna ca un adolescent. la care au necheze / ipoteze. azi. câteva dintre revistei Candela de Montreal. ca o Chiar dacă necomformismele sale furtună metamorfozată într-un zgârie timpanul. robotul îți va Întregul ritual al programului a fost / ca-ndoiala dintr-un frate. Om de povară) Ceremonia nunții literare a poetului George Filip este un maestru al George Filip s-a desfășurat în trei etape: versului. Cine îl cunoaște. ăsta-i doar un nume. „Om de povară” și Exemplu: „Bat în geam cu degete de ger extravagant. Citez din scrierile 30 de volume de poezie. Și Banchetul s-a desfășurat într-o împotriva destinului”. care vine să mă nasc / așa pățesc de multe spunea: „George Filip nu se socotește primăveri / strâng șaptezeci și una anul titan. Și.. a avut loc un eveniment cu George Filip e un poet special. ce s-a ținut în este o poezie care curge din creion. Lansarea celor două volume de sale: „Ascund în suflet un tâlhar / pe care poezii a fost organizată de redacția îl admir cu brio / Că prea se nasc poeții Răsfoind. Om de povară) reflectat în ele însăși destinul lui sinuos. s-a imprimat poeziei ca ele.. mereu. scriitori și numai după identitatea fonică. nici genial. ce te îndeamnă să-l îndrăgești și să-i iubești George Filip este un poet conștient O nuntă literară poezia: „Înțelept vorbind de lucruri. Au rar / Și prea le spuneți des: ADIO” tematiciile cărțiior sale. Luca și Doina Bumbăcescu Hanganu. „Poeme de cârdul meu prin lume. / de valoarea zestrei sale. (președintele „Poeme pribege”.. tocmai acest Victor Roșca rumegam raza eternă. Au legendelor”. publicat la București. Septimiu Sever. / să nu mă rup Origine Română) și conoscutul artist „Poèmes sur feuille d'érable”. soarelui dobrogean. Părere greșită. referitor la scrierilor sale. mai acesta / dar nu-mi prea amintesc. de convorbire. 1976. Montreal. chiar și atunci când alege rima demon neîmblânzit. „Era confuziilor”. ” (Să mă nasc. vom găsi prezentat personalitatea poetului și (Portretul numelui. cu poezia lui nici un vers nu rămâne fără George Filip. dospit lângă George Filip de-a lungul a 36 de ani paroh al Biserici Buna Vestire. citând doar câteva dintre preoților Liviu Alexandrescu și Adrian deopotrivă dură. George Filip mai recitat poezi Traian Gărduș. Om de povară) Parohial pr.” (Hipnoză. „România în exil”. Lăsați Dar versul de mai sus alternează cu mesajul vostru!” Redacția un moment de gingășie și căldură. opera sa literară Victor Roșca.. preschimbat în vers. de care trebuie să te sa. parc. îndoliate”.

concluzii ca şi cum ar tăia în carne vie: brumase-n mine George Filip este inegalabil prin .. ci doar vise.. toată lumea îl timpului. trecând ca un "strădincolo de trup/ aveam un frate". nu mai Doamnă. o bucată din sufletu-i prea plin. în temniţă pe veci încătuşat sorb melancolii? Mă simt onorată de a mă afla în deasupra-i cer Primiţi cu fiecare vers un strigăt de prezenţa multor personalităţi marcante viaţă. Conştientizându-şi starea de poet şi Poezia "În cerul. cartonată.. de Maria şi de alte şi nu daţi foc la astru." Finalul nu putea fi altul decât"Cântecul v-am dat doar câteva exemple. prozatori.." versul de foc al Maestrului! în viaţă: nunta cu Maria! . cartea te atrage să o răsfoieşti. vă invit să gustaţi din Ocazia este deosebită.din poezia Poză cu iapă": lebedei": "vecia nu-i a nimănuia. este stindardul femeii.." pe vreme rea. solidă.din poezia "La hotar": Corina Luca din Canada şi editura Sitech din am să mă duc recrut în cer România. tovarăşi: este greu să treci ca să o ai lângă tine şi pe vreme bună şi hotarul marilor suspensii. ca şi în cerul de-o secundă când eram tânăr talentul lui unic.. în pielea mea prea strâmtă de calic are regrete.." am întârziat Autorul şi opera lui. am să mă rezum la volumul de poezie "Şi toamna vine.". e Dumnezeul şi am uitat-o În cei 18 ani de activitate editorială a ce vrea-n eul deschisă pe veci soţului meu. aş vrea să fac o poză frumoasă cu-o De aceea.şi vă jur prieteni: n-am cules nimic. .din poezia "Mă tem": Ce cadou mai frumos putea să "dintre răfuielile minunii primească şi... Dacă ar fi avut în locul "mi-e virgină coala şi-n plaivas zâmbea un băiat "plaivasului" un penel. ". crezi că nu-s durut?". maria-mea şi-ntotdeauna fiecare în parte îşi doreşte "copilul" să-l reprezinte cât mai bine. conştient de clepsidra "cafeaua mi-a încremenit în ibric şi personalitatea lui unică. bat la şaizeci El care şi-a trăit viaţa din plin.. pictori. un aprod mi-anunţă grav sentinţa vântul de toamnă reprezentând o lume fantastică pornind s-a aşezat pe de sperjur.... Pare o carte de căpătâi. . mai ales să dăruiască. momentul unic Lorca. mereu a ieşit vremea De fiecare dată am descoperit cu să se ascundă aclamând veacul surprindere şi încântare omul din spatele numit . ne putem un poem se zbate-ntre lăcate dar la o nuntă imagina cu uşurinţă tablourile sale.ideal: norii în poezia "Norul": "pulsează un bărbat "plouă Doamne. epigramişti. să fiu mai nebun precum Garcia contemporani. trage bărbatul mi se povestit.haiduc prin toamna vieţii. înfăţişată în culori doar de el poemu-mi nescris. avea dreptate câinele din şură: nimeni nu pleacă măiestria creării cuvintelor şi a metaforelor: "veniţi şi voi pe partea devii erou când soarta te înjură. Poetul este veşnic nu prigoniţi femeia îndrăgostit: de viaţă. Apărută anul acesta la editura Destine .din poezia "Eu n-am cules": uitării s-a-nchis. .. lumină căruia îi este frică de rugina uitării în Este uşor să scrii din prietenie pentru stăpânii m-au ascuns într-o stamină poezia "Poarta ruginită": că sentimentele pornesc din inima deschisă." oferă un transcendenţa. ce temniţi triste! cărţii sale. "că suntem martori şi avem de murit" .". Ar fi multe de Observator fin al propriei vieţi.din poezia "Un os": nu intră nimeni închipuite. acolo nu trăim din pensii. Îmbrăcată în culorile . am cunoscut sute de meu a intrat timpul scriitori. poarta-n rugina străcealaltă"..douăzeci . Poetul se identifică cu autoportret închinat Mariei .. de dragoste. "că şi sfinţii se mor uneori".. pe care iapă Bucurându-ne că-i suntem tocmai îl lansează astăzi.din poezia Despre ardere": arţarilor de toamnă ai patriei adoptive. şi-a intitulat inspirat acest şi dintre dinţi îmi pute dur mahorca volum de poezie: "Şi toamna vine.. Ar fi amestecat culorile cu ".sunt arderea de-o clipă cartea dorurilor multe este o declaraţie o aripă de-albastru. şi jos e cer ale comunităţii româneşti din Montreal. iubitei sale soţii Maria şi invitaţilor lor este înfrângerea cea de pe urmă: decât poezia sufletului lui! mă tem de sentinţa dată de turmă!" ." "geme străstresul fiordului". Poeţi." cunoaşte foarte bine.. Poezia este iubire! răstălmăcit "am forţat poarta Povestea autorului este unică.. "la unde "şi iată-mă acum. plouă Mulţumesc domnului Victor Roşca cu inima de plumb dar când plouă . August – Septembrie 2010 CANDELA de Montreal pagina 8 Şi toamna vine. prin secolul acesta douăzeci prinţ . intră-n arenă lăstunii. acest talent înnăscut şi cizelat de timp. aşa În ceea ce priveşte Poetul George Filip cum Poetul.ştii pentru invitaţia făcută de a prezenta una nedumerit câţi poeţi besmetici din cărţile poetului George Filip. profesori de eu am intrat ruginesc toţi zeii şi-am ieşit.. pare-se manuale şcolare..din poezia "Al treilea păcat": şi de sub cearcăn metafore." Diane. de hoţ şi de păcate" de la real. Autori de toate genurile literare.

Maria- binecuvântate! Sa. tot triumfali..ne-a îmbarcat în limuzina lui albă şi luxoasă în faţa blocului în care ne-am Îndrăgostiţilor de frumos. Singurul ziar care a cutezat să fie prezent a fost oficialul Şi cred în el.şi amicul. Maria şi bisericii Buna-Vestire. Bilanţ la nunta mea Gogeamite colosul de filantrop .Să ştii colega A. cununie.. iar pe mine nu LENUŢA lui GICU. că nunta asta nu-mi va fi nefastă. în veşnici-i pantaloni rugându-se-n tăcere la chemarea scurţi . noi am sădit al vieţii noastre trunchi şi nunta noastră o-nchinăm la zei iar eu semnez poemul în genunchi !. Prin mulţime. carele pentru a fost să-mi fie mie. cum aranjasem. sature tot natul cu o micuţă şi simbolică aştept să devin una cu ea vreau să fugim spre-o nouă primăvară. cum ar fi scris o gazetă democrată şi pentru al nostru crez în Iubire de pe-acasă.. N-a este vânatu-al şaptelor decenii. Maria-Sa. ţine palma mea de-un deget: La ieşirea din biserică tot mărinimosul este în viaţă clipa cea mai rară. susţine el. am intrat în hora lui Isaia ce cu tărie cred în taina ei şi slăvind-o cu a fost o tinereţe de cheremuri dănţuieşte. a confecţionat cu propriile-i degeţele primită-n dar înainte de Crăciunul nost‟. ne-am sărutat şi fotografiat pioşie de care-mi amintesc a. în veci de veci. şi-ai mei. să Mărturisesc această Iubire. făcut cuib şi ne-a debarcat în faţa minunaţilor mei prieteni. în toamna asta... Biserica era plină. mireasa însurătoare . La nunta noastră frumoasa şi originala CĂCIULĂ a sărbătoarea cerului şi a pământului. în sala de festivităţi. dat nici doi bani. dar poarta e închisă pentru himeni GICU. sunt sigisbeul altor multor sorţi .. nu chiar până la noi oamenii când eu jeleam la sfintele vecernii. pogorî-se-va-n a noastre inimi nu cer îngăduinţă de la nimeni. Ea . modern au încăput lesne naşii acum în ceasul uniunii lor GABRIELA şi TRAIAN DAMIAN. pe mireasă a condus-o şi sălăşlui-va-n noi în toate zilele la nunta noastră vină şi piraţii.ne-au păcălit când am sorbit din Impărăţia Iubirii nu va avea nicicând vinul cel bun sau am muşcat din sfârşit. deveni-vor ei o sub o egidă guvernamentală.. verighetele. tot fastul cuvenita sfântă slujbă de după noi. Ca după datină.. adică cea care Cred în Iubirea-adevărată. ca mire! cunoscutul sculptor. iată: nu mai preget. aceia se vor regăsi spre alte nunţi ce nu au fost nuntite..NUŢU . în faţa altarului prietenul meu cel vechi pământene.. subsemnatul ginere tomnatic şi Doamna MIA. plămădit. unul. pentru o afirmaţiune eronată şi mai singură fiinţă veche. un înger poleit cu pietate. şi gloria .şi ultima. ca la Cina cea de taină.de data asta fără simpatica-i Iubire din Iubire. ci Doamna RODICA. sub patrafire. cu o Dunăre de români şi alţi conaţionali închinându-i-se-vor ca într-unul altar.pe verticală. bărbatul menit unei singure cu tinereţea veşnic la rever IMPACT. În simplonul George FILIP. pregătitoare vieţii de apoi. de ţi se pare că e cerul greu Mesele cu mesenii gata aşezaţi ne . sticlă de şampanie. la până ce îngerii Luminii la ceruri ne vor famme de mon amis ŞERBAN - înălţa. dar nici noi n am dat în plâns pentru a celei ce zămislită a fost doar pentru la nunta noastră va cădea din cer aiasta. Maria-Sa mie-mi va fi nevastă Preoţii LIVIU şi ADRIAN au făcut cu Şi iarăşi va să vină celor ce se vor naşte iar preoţii şoptesc.A. Daniela G îf u cu anii tăi. celelalte au lipsit ostentativ. şugubăţul PIŞCOT.pasă-mi-te. NUŢU a vrut. se-ntoarce orologiul spre-alte vremuri. la nunta ta nu pot să vin. unde mi-s fraţii. că abia azi număr a cincea mea prin care toate se vor împlini. Şi cred în Duhul izbăvitor. Maria.şi sper că. l-am corijat eu şi regăsindu-se-n Iubire. In faţa bisericii ne-a întâmpinat a tuturor celor ce-i sunt robiţi din Motto: multă lume.peste eternitate. femei. canadieni...crăiasă. refuz.. jurnalist - inimilor lor. mireasa. miresei. vă rog:. Maria-Mea. sunt mirele. ce aripi mari mai am acum. chezăşuire a comuniunii lor. de fotografiat. în ce armură să-l primesc la porţi? Adi A . şi nu-ntrebaţi. consoartă. Era aldămaşul! şi viaţa-mi să i-o alătur în vecie! Copiii ne-au presărat petale şi aşa am azi ne-au venit la nuntă şi părinţii. August – Septembrie 2010 CANDELA de Montreal pagina 9 Crezul IUBIRII La nunta noastră înseamnă că dansează-n ceruti sfinţii George Filip şi musafir ne e chiar Dumnezeu. intrat. femeia din bărbat s-a un metafizic sunt .. ne-au pus în ea. cu multe aparate de filmat şi bunăvoia lor.

şi nu la plecare şi cele două volume care i se adesea mă mai iau eu în gură!. Au citit şi recitat Însă. cumva de congresele de odinioară de cu vin bălan sau roşu curgeau din belşug. Cuminţel.. Ştiţi. Renumitul agent mediator păhărel ne-a lăudat că stăm bine. Din păcate anonimele doamne nu şi-au declinat funcţiile şi misiunea. Glumesc şi eu şi spun.Poietule. De-acum bagheta dirijorală a fost total timidul-arţăhos HENRI-GABRIEL Nora noastră CARLA şi micuţa ANA au preluată de Dna. Nu ştiu ce-o fi vrut să spună dar GORNAC . blânda DOINA HANGANU a afirmat şi el vreo carte. fără scurta nu vizitat acasă. c-altfel soacră-mi GÂTUŢA ?!? suflete SEPTIMIU SEVER.. Dânsa a fost însoţită de două doamne din Ţară.. Aceasta. care citeşte cel puţin o carte pe scenă.. Dar n-a fost să fie aşa... De pe fundalul scenei ne-a minute de meditaţie mi-a făcut semn să aşa: salutat tricolorul românesc îmbrăţişat mă apropii şi mi-a şoptit la ureche: .mi se pare. dar că am să scot banii de la poemului FÂNTÂNARUL.. Printre mese. mese până a găsit un client chiar în nea Masa ginerilor şi a naşilor ne aştepta am cărat printre harnicii nunţii GIGI SURU. Muzica electronică era strunită de săi. Prin vorbirea sa la microfon ne. MIA. amintind ingurgitori. MICA. care a partajat delicioasele sortimente Dar nunta parcă n-ar fi fost pe roate Am mai ajuns şi pe-acasă. Ba chiar un cuplu foarte simpatic ne-a şi. SIC ! la nuntă. din modestie. după vreo 30 de ani de emigraţie. d-aia nu-l cunosc. inestimabilele volume de versuri.. ca brazii. a uluit de atâta profunzime. Foarte protocolară dar la subiect a fost doamna consul interimar LETIŢIA BELIVACĂ.aha!. numai ochi şi urechi. ne a dăruit ne mai dădea naiblor şi pe la ORA LUI În epilog vă declarăm că am scos bine un minunat tablou inspirat după lectura de radio comunitar.... Naşii cât au dat ?!? O doamnă mai SILVIA şi să nu-i uit pe cei de la muncile AURICĂ. ţărancă. doamna DOINA.. Ori cum. doamne fereşte!. dac-o fi să crăpi. cu faţa spre public. să-şi ducă mireasă şi de sora ei NUŢA. luat scurt: Originalitatea evenimentului a NICOLAE MĂRGINEANU ţinea isonul la . Doamna nu mi-a răspuns. ba? subsemnatului de a îmbina NUNTA cu Am avut meseni de înaltă ţinută civică. am întrebat-o pe una dintre distinsele doamne: . umbla să-și vândă La revedere. cea cu care mai scot un nou volum de versuri . Telefonul preingurgitabile. i-am O nouă cunoştinţă. eu sperând c-ar fi trebuit să mă întrebe cum o mai duc. ANICA şi ADRIANA cu mult prea tăcutul ei . Dar după câteva . nea GIGI l-au mai calmat megieşele de răspuns ca trăznit. viaţa-i frumoasă.. Cu acest prilej s-au lansat doamne şi domni care au justificat întreb şi vă spun. într-o doară: ROŞCA. un poet mai naşparliu . umbla năuc prin salon aşa.apropos de buna bucureşteancă.. August – Septembrie 2010 CANDELA de Montreal pagina 10 aşteptau. i-am răspuns jenat.şi că cât ar trebui să mi casa îi rămâne doamnei MARIA sau şi-o gestică şi intonaţii. Cer mult din flancuri de steagurile Quebecului şi . reclamând că a dat o sută şi că nu are ce . o s-o POEZIA..cred că nu-mi plânge de milă sau că nu mă regretă. ŞI TOAMNA VINE.. poetul. dublat de avem de toate.. dar mireasa o fost fată au constrat în ideia năstruşnică a orga lui neobosită. LIZICA.. Cumnatul PETRE cu cei trei flăcăi ai acasă. Pe la mese ofrandele şi cănile pe an. reprezentând relaţiile României cu românii din străinătate. au lăsat o bună impresie. ginerică.. pe undeva. . În rest. Drept pentru care. în acest caz...LOUIS şi POLGAR. crezi c-o s-o las culeasă prin viaţă de colecţionarul de casă LILIANA şi MARGARETA. dulcea DOINA. După ce am sorbit câte-un magistral marele actor SEPTIMIU se face nunta. Doamne feri!. polonicara şefă. ca poet pribeag. doamna CORINA plătească pentru a primi şi el ia guvernul înapoi? LUCA HAIDUC. singur. să doamnă a uitat. ALEX de emigraţie GIGI SURU..Dară cui s-o las măi omule. A rămas stupefiată la un asemenea afront.. interpretare mânca şi ce bea ... Distinsa Animaţia era bine întreţinută de chimir că plec în ŢARĂ. făcându-şi reclamă cam public că grea povară şi-a luat poetul prin această însurătoare.Poete.. eu nu sunt chiar fiindcă scriu mai bine decât poetul- al Canadei.Dacă tot sunteţi din Bucureşti. musafirul m-a-ntrebat CETĂŢEANU şi scriitorul VICTOR PIERO al său. ultimul..Cumpăraţi şi de la mine.. dansat de-au rupt duşumeaua. Şi s-a clătinat printre integrare a românilor în Canada! Mi-am dat seama de scurt-circuit şi m. mahmuri. CIOBOTARU. ironic cum mă ştiţi. volumele de versuri OM DE POVARĂ evenimentul NUNTĂ-POEZIE-NUNTĂ. ajutată de harnicele dacă nu soseau şi mult prea vorbăreaţa suna mereu şi nuntaşii ne tot iscodeau: VICTOROIŢA. îl cunoaşteţi pe unchiul Dumitru ? Stă prin centru.. m-a mai dure . hâc... venită în vizită din Ţară.Nu ştiu.. că SEVER. vorba proverbului. Pe .. ca după nuntă: obosiţi şi cuveneau..

de-a dura-n mine lumea într-un hău George L. prin sârme.. Dar. August – Septembrie 2010 CANDELA de Montreal pagina 11 Zodia nedreptăţii – Şi Dumnezeu.. Zilele urgisite curgeau fără lumină Fereastra.. Nici n-aveam cum să coborâm în gări... Trenul s-a dovedit un iad pe roţi.. Şi-n Limba Noastră... interzis. în fiecare ins.. îmi era pustiu nădăjduind în Bunul Dumnezeu.... Un om. Şi-n ura ei speranţa ni s-a stins. ca nişte lacrimi... când m-am şi am fugit.. Mamei i s-a părut că ard de viu. în durere.. Veni şi-n Satul Meu.. de unde s-o aduci? siberii. durerea.. vad.... curgea....... Şi ne-au furat câte un râu din sânge.. ca şi cum poezii . Doar că...... pruncie.... ducându-ne-n blidul cu borş la masă grijind să fie plin. Tata mânca Şi. scai.. de mila noastră. plânge de năluciri sinistre....... cu trenul foametei către Banat... Şi am pornit în noapte. spre altă lume şi către alt timp..... Şi ne-a prădat... ne-a Târziu cădea şi Mama... Foametea oarbă satele-a cuprins. de-a valma.... Duhnea Şi la Fântâna Albă ne-a ucis. Oamenii. pe lângă tren. în ciuda Adevărurilor scrise.. grea lacrimă De sete ziua ni se-ntuneca.. lumii a păsărilor mele. cu puţinu-n grabă adunat numai duminică seara.. Rupându-ne de Neam. prin geam răcoarea nopţii unduia. arşiţă şi hoţi. O ciumă roşie s-a-ntins ca focul cu sufletul. Pustiu L-a pus pe cruce. un suspin a disperare şi.. şi cu moartea-n până uitam de foame. cu chiu. curgând brăzdând obrajii. de bun sosit! cu mama şi cu-n frate dus în braţă.... pe butuci. ţinând la piept prins.... parcă din ochii noştri.. grăbind pe urma noastră şi...... Suflarea şuiera.. îngân. pe tren. Nu era drum să se aleagă binele de rău! Mama locuia într-o lacrimă. cu suflet pustiit.. în noi purtând osânda Lui Hristos... în cana mea cu lapte pe care-o sărutam..... fără de sfârşit.. durerea n-a secat. pe drumurile Nu găseai loc nici ca să pici un ac.. murind câte puţin. păgân Şi-am coborât şi noi.. Trenul foamei piatră de încercare. pe scări. comoara. şi.. Nimigeanu Mama locuia într-o lacrimă zilnic se prăvălea. Peste Moldova seceta şi-a-ntins Ea plămădea urgia altui iad!.. treaptă. şi.. şi încercam zadarnic să amăgesc Muream!.. Iar Tata mânca numai duminică seara. şi adormeam descumpănindu-ne din greu în greu...... ne-a căsăpit şi viaţa şi norocul... cutreierat ... din noi...... în matern trezit. chiar. care ni s-a dat decât un drept: Golgota să ţi-o sui. Lumea. ne-a Mama. ne-am urnit târziu. interzise. după plac. război mişel Şi pe Iisus...... de-acelaşi chin... pecinginea.. în noi. îmi pritoceam tristeţea umblând printr.... într-un război Speranţa. călcând cu talpa goală alt pământ în punctul zero.. Şi-am învăţat căderea peste marginea greu lăcrimând. flămând. şi se făcea în câteva boccele.. Ascuns în gânduri oarbe.. ziua-n amiaza mare. iar libertatea nu-i al vieţii noastre. şi trenul. a basamac... cu spaima-n suflet.. se bulucea.. lăsându-ne durerii... Apele au secat.. Dar ciuma a trecut şi ea hotarul. Lacrima-n plânsul Mamei agoniza Şi ne-am rugat şi noi Celui-de-Sus.. prin ochii noştri.... sârmă ghimpată şi mă purtau de-a lungul printr-un Duhorile bezmeticeau în nări!. şi-ncet-încet m-am stins.. de duhuri rele. ea ne strângea în braţe. Şi încercam zadarnic tristeţea s-o înşel.. fără lumina pâinii.. cu toată lumea. cum şi peste veac... undeva.... între fiu şi tată. Şi fiii să se nască nu mai vor. Şi-aşa. şi-ntr-un răgaz nesângerat de spini.. Umblam printr-un coşmar.... în visul ce mă trecea prin tixit cu vaiete şi răvăşit şi peste neamuri.... în Adevărul Nostru a întins. foc. lacrimi de foc din ochi mi s-au prelins.. Dar.. se cuibărea cu Vin ruşii teamă. legănare. zilele spre un cuprins al rugăciunii.. vamă.. ne aştepta * Şi le cădeam în mreje viselor din cu o căruţă trasă de doi cai. sfânt.. visele mor. în dulce înviorându-ne. oarbe... ....... cu vai...n ţară unii s-au tot dus. Şi timpul a rămas cu minutarul săptămânii. Şi mamele se frâng de mila lor... de ghimpul ei faţă.. unde. Apă n-aveam.. Cu frica-n sân şi moartea în spinare. mi s-a făcut... Fugeam dintr-o durere şi.. printr-un lan de grâu mănos... Şi-n lanţ ne-a pus.

dovedește un făuritor de limbă. cât şi la interior se face Regularitatea formată a firescului în termenii eficienţei. eficienţa voinţei Divine. Trecut și motivele romantismului fantastic viitor e în sufletul meu ca pădurea într.. prin . patriarhală a lui Duiliu Zamfirescu și Portretele fizice ale eroilor sunt Mihail Sadoveanu. Eminescu se ținută intelectuală aparte. urmăriți în paralel „Zborul natura. scrie Eminescu – lumea-i visul sufletului sonorităților cu efecte magice. Ea posedă un sumedenie de neologisme și elemente aceleași esențe spirituale. Putem spune astfel cunoaştere va provoca mereu confortul că regularitatea este sensul persoanei. Eliade. care i se pare nuvelei fantastice și a stimulat devenirea penibilă și manifestă un total dispreț de mai târziu a unor nuveliști ca Gala pentru prezentul mohorât și imoral. gen prin conținutul ei filozofic. Eminescu divina sa eternitate. Dan-Dionis-Dumnezeu din „Sărmanul fabulos și romantic.J. deschis perspectiva prozei de atmosferă cu un ascuțit spirit critic. prezentul şi o parte din viitorul previzibilul. Toate crează valențele naturii. Hoffman. precum şi la o adaptare la cunoscut şi astfel o trăire în interior. întâlnim dezvoltă nostalgia purității și armoniei. Nu există nici timp nici spațiu – La Eminescu sunt prezente toate auditive de excepție. păstrează și în basmul eminescian. dincolo de ea. Să o privim doar pe literaturii fantastice. populară magic” și prin concepțiile despre vis. Conflictul axat pe de operele lui Goethe. Această raportare nu este fixă ci limitele cunoscutului ce conferă mobilă. cu o ecouri ale întrupării succesive ale personalitatea umană. cu o sete de a romantic de factură apropie de Novalis prin „idealismul sonda necunoscutul în mediul autohton. Poe: „Prăbușirea Casei au cultivat basmul cult (Frații Grimm. Dacă privim puțin nuvela setea spre grandios și unicitate. dar Putem spune că proza eminesciană. cu efecte ale imaginilor originale și efecte nostru. mlădioasă ca un crin de pierdut umbra” romanticii au cules folclorul național și ceară. Regularitatea firească maximă. Această constantă este Postul – Fragmentare pomul cunoaşterii binelui şi răului să nu raţională. El folosește ambianța fantastică ca decor. „idealul mână lucrări din această literatură. expresie a echilibrul găsit de persoană. cadrul basmului eminescian o deține a universului. serafică. unde Eminescu se fantastică „Sărmanul Dionis”. Alături de în esența și în totalitatea ei. prin procesele poetice .A. al culorii și al figurative. Ea intră Putem asocia diferite fragmente funcție de cerințele viziunii romantice în sfera marii literaturi europene. Ea poartă cu sine cosmic” al Luceafărului și al lui Dionis.. Eliade: „Șarpele” sublimarea materialului folcloric în care anunță poemele filozofice. alături filozofice din „Sărmanul Dionis” cu asupra fantasticului. „Epigonii”. a . Galaction: „Moara lui Călifar” Frumos din lacrimă” realizează valoarea literară. Dionis pleacă de la realitatea însă îi conferă o puternică substanță Teodor Curpaș palpabilă pentru a cânta. filozofică. ele sunt numai sufletul nostru. fantastică. „Luceafărul”. Nuvela rămâne o înaltă creație de . care devine personaj. Verne: „Castelul din Carpați” manifestă aceeași timpurie orientare. versuri din poemele „Împărat și înfruntarea dintre bine și rău se Novalis. „În faptă – neobișnuit simț al naturii. August – Septembrie 2010 CANDELA de Montreal pagina 12 asemenea ca reflectarea cerului înstelat originalitate și autenticitate. Gautier. T. A. În acest caz regularitatea este acceptată a Nefirescului. Brentane. ca în proza aspirație cosmică. Hoffman: „Ulciorul de aur” Creația de sorginte populară „Făt. posibilitatea unei rafinări. Vasile Voiculescu. Ea ca și peisajul selenar. albastru şi cuvios e adâncul cerului şi Usher” Ashim. O notă aparte în Se aduce o viziune sublim-romantică Dionis”. o Galaction. „Glossa”. înglobând în acelaşi timp familiaritate şi până la un punct trecutul.” la exteriorul său.E. o Hyperion-Demiurg din „Luceafărul” și motivele erudite de natura fantasticului bucurie estetică cu totul deosebită. firescul relevă raportare la exteriorul său. înţelegerea raţionalităţii sau fiind suma obişnuinţelor (raţionale sau contemplarea la care a putut ajunge. Mircea lume a crimelor și compromisurilor. iar prin nuvele sociologice a Dionis rămâne doar un observator lucid. să blond” căreia Dionis – Dan îi face un răsfoim: portret mișcător: „un înger blond ca o . Pușkin). moralei sau Dragoș Samoilă este întreruptă de o regularitate esteticului. Anticiparea venită din firescului persoanei. cu un contur romantic.M.” . Ea exprimă o permanentă La fel. El se simte dezgustat Pe plan național este întemeietor al de existența concretă. nu) este expresia capacităţii persoanei de Privit mai de aproape. Chamisso: „Omul care și-a Este cunoscută pasiunea cu care lacrimă de aur.E. iar din moment dat. rezervă Putem ușor compara relația pitorescul etnografic se întâlnesc și generațiilor de cititori o încântare. efortului minim cu maximul de eficienţă sensul în care ea evoluează la un şi în plus. european.G. odată ce raportarea persoanei a regularităţii mănânci. „Scrisoarea I”. printr-o Fantasticul într-un strop de rouă”. când ne cad în Maria: Este angelică. dar opera sa se distinge prin un sâmbure de ghindă și infinitul „Din toţi pomii din rai poţi să mănânci. absolutul ideatic. proletar”. cu ochi albaştri şi cuvioşi precum . realizate conform artei poetice a Ca să observăm elementele specifice curentului romantic.

cunoaştere. Cu alte cuvinte. pentru a putea face faţă poate termina în resemnare. Acţiunile ce dublează firescului este normală într-un raport informaţie. Siguranţa repetativităţii acesta. ele vor fi tratate ca şi limitat. firescul. Datorită diminuării ceea ce antrenează o reorganizare a pasivă continuarea sau finalizarea atenţiei prin automatism. nu numai la nivel de temporară ce încetează să mai fie o ignorat datorită automatismului ce cunoaştere sau percepţie. într-un cadru altceva decât să strice echilibrul persoanei că orizontul său cunoscut este personal. conjuncturale a persoanei. În astfel limita de percepţie şi acceptare a Persoana va înţelege. persoana va avea nevoie de eficienţa în spaţiul comun. nu acelaşi lucru se poate Oricare dintre aceste variante va include şi pe celălalt va menţine totuşi spune despre morala valorică. firescul devenind de modelare a exteriorului sunt limitate. cu întreaga atenţie şi putere de analiză. Interdicţia limitează. între persoane ce oricărei manifestări superioare. când asemănarea menţinându-şi mereu invitaţia spre maximă. faţa persoanei are ca prim efect întregime pe ea. mergându-se până la înlocuirea depăşească firescul. cu activităţi ce nu necesită concentrare sunt de aceeaşi natură. morală sau estetic. mobilizare a sa. Necunoscutul ce apare în din dorinţa persoanei ce nu se bazează în relaţiei cu exteriorul. spre omogenizare. necesară desăvârşirii ci noutatea exteriorului prin fragmentarea şi ignorată sau asimilată. înainte era firesc. persoana va menţine adăugate. Pentru că acestea din urmă nu fac breşă de necunoscut va indica mereu După cum vedem. de regulă posibilă doar atunci când persoanele necunoscut oricât ar fi cunoscut. dar eficienţă. rămânându-i decât opţiunea de a aştepta şi la nivel de analiză. lasă loc unui spaţiu sau relativitatea poate să-i aducă. pentru menţinerea firescului în limitele este acelaşi exterior şi din acelaşi motiv constanta acestora face ca firescul să le ia eficienţei. automatismele devin astfel limitative personal inegal. Odată cunoscut. postul persoanei la exteriorul său constă într-o firescul comunitar şi astfel putem vorbi desfiinţează limitele autotrasate. superioritatea reală. iar simplificarea exteriorului totul asupra sa şi chiar atunci când excepţii şi eliminate. acestea pot încerca Cum am spus. conferind un interpersonal. termina în rutină sau automatism. acceptare firesc comunitar ce va fi preluat de Altfel. acţiunile ce uneia. atunci când automatism şi nivelare. de aceeaşi manieră se nu mai poate exista o rutină şi o locul în algoritmul persoanei ce trăieşte întâmplă şi cu excepţiile ce vin să obişnuinţă. dar va respinge în Aceasta este diferenţa dintre post şi din punct de vedere al raportării acelaşi timp tot ce va intra în conflict cu interdicţie. firescului celeilalte. firescul exteriorului asumat toate mecanismele lui de eficienţă. morală ce apărea. poate deveni un necunoscutului. Chiar dacă limita eficienţei a cazurilor de persoana însăşi. imprevizibilă. plasând-o în faţa unei nu frică. Şi cum şi înmulţirea sarcinilor acesteia va complet necunoscut ce scoate persoana orice incertitudine provoacă grijă. de vedere personal. Altceva decât ceea ce mereu menţinandu-se în limitele eficienţa este fixată în marea majoritate ştie. Dacă manifestările de poate funcţiona pentru că acum evidenţa Firescul nu lasă loc incertitudinii ci ia negare a firescului sunt tratate ca i se opune. Dacă poate fi controlat. August – Septembrie 2010 CANDELA de Montreal pagina 13 încercării maximizării continue a automatismului şi spaţiului liber adus de Această ruptură având loc. Oricare din aceste variante poate personal. simplificare ce se trage tocmai din de o nivelare a exteriorului de către Necunoscutul este o interdicţie eficientizare. iar atenţia. Previzibilul ajunge să fie persoană. ceea ce eficienţei. dorinţa ce îl va persoanei. în faţa cazul cel mai bun. dar niciodată n-o poate fi încălcată în acest caz. un imprevizibil ce nu permanent o nuanţare a firescului. odată ce anticipării. automatism va aduce o inerţie datorită persoana este pusă în faţa unei alte Nu frica sau neputinţa (sentimentul eficienţei ce va provoca simplificarea şi persoane de o natură ce o depăşeşte şi pe micimii sau interdicţiei naturii) vor ajuta fragmentarea exteriorului persoanei. efortul trecut prin personal. poate s-o sperie sau să-i atraga eficienţei. din punct esteticul de un fenomen intern va lăsa indiferentă. Inerţia firescului nu mai propriei acţiuni de către altcineva. în dublarea acţiunilor sale datorită faţa căreia va trebui mereu să găsească . automatismele ce le poate produce. să-l îmbunătăţească. atunci ca flux si astfel. că anticiparea şi sau puterea ei extremă poate reduce o persoană la manifestările negative. firescul poate mărgini şi la o firescului. persoanei ne Firescul mai influenţează percepţia pierderea echilibrului faţă de exterior. Noutatea poate însemna suficienţă când eficienţa depăşeşte acceptat firescul comunitar ca firesc invitaţia explorării. dacă nu ca profunde. acestora. a cunoaşterii efortul. Orice interferează cu acesta fiind opţionale. firescul este legat de mai sus decât ea. precum şi revelarea limitei alocată automatismului. realitatea tinde persoanei. odată ce o parte din atenţie este dintre ele poate să transpună firescul cunoaştere. în momentul în care undeva poate interveni un automatism plecându-se de la efortul alocat şi scopul superioritatea persoanei nu mai poate fi care să aducă după el firescul. de Mai larg. Simplul fapt că în firesc apare o persoanei cu acţiunea ei previzibilă. lucru normal nu mai poate fi făcută pentru că nu mai cadrul implică şi alte persoane. firescului. mai precis tensiune rezultată urmare la pierderea profunzimei analizei incertitudini. până şi cea permanentă tendinţa este ca ele să fie mai puţin În schimb. şansa de a modifica firescul. acest firesc este rupt printr-o vitale în cunoaşterea permanentă mereu această tendinţă de multiplicare a evidenţă ce nu mai poate fi prevăzută. O care astfel nu o poate integra firescului persoana în menţinerea funcţiilor sale persoană în cadrul firescului va avea său. Astfel. În acelaşi confort datorită umplerii segmentului interpersonală bazată pe firesc este timp necunoscutul sacru (divin) rămâne acoperit de acesta cu altceva. necunoscutului că există mereu altceva partajează firescul. efortul nu ajunge la eficienţă. care standardul comunitar. Această relaţionare necunoscut devine cunoscut. ci şi la nivelul interdicţie în momentul în care acel înlocuieşte raţiunea. s-o fascineze. firescul. necunoscutul oferă spaţiu de atunci când există un echilibru sau persoană ca firesc personal. daca conduce la o distribuire a atenţiei şi prin din automatism. controlată de firescul comunitar sau Necunoscutul nu lasă loc tocmai Astfel. poate defini firescul. adică previzibil şi în scuteşte persoana de tot ce nesiguranţa Fragmentarea exteriorului persoanei mare parte cunoscut. fragmentarea regularităţii poate fi anticipată.

fulgere paralele.. cu parfum de piersică. indigo evolution cercurile albastre.. din felii de sharon. şi totul era limpede. şi yin mărind speranţa copilăriei. stay! cânte. ieri. şi se deschid de care aveam atâta nevoie! şi seara avea sfârcuri de coacăze roşii.. se face o fereastră violet. să fie cât mai aproape de aprilie a anului 2010. Daniela Voiculescu ploaia vine din Hawaii. în cunoaştere de propriile sale limite. care-i cizelează pe dragostea? alţii şi iau în piept lunga şi aspra cale a Elena Olariu Într-o frumoasă dimineaţă de pelerinajului. că el îmi sărută ochiul din călcâi! şi fluieră de zor secundele. syrinx.... ce trece prin ochiul al treilea.. xanthosis. fracției venusiene? visul. că fericirea e o eşarfă de ocean! degetul lui e ca descrierea calmă a unui timpul se dizolvă. toamna italiana focul din mine asista la naşterea unind albastrul cu verdele. nebuni. trebuind să se adapteze Necunoscutul este parte firească a aceasta menţinând permanent în atenţie mereu la altceva cu totul diferit de ceea manifestării divinului şi forma prin care diferenţa de fire între persoane. vai...... lângă cuvintele tale.. între noi... suna pe ascendent. iubesc mesajul de la miezul nopţii. si pe râul indigo visa pe un braţ de compas.. soarele. era perfect. cu Oamenilor Muncii. ideea de telepatie. la apus de soare... o localitate lemn.. dragoste. ca poate or nesigur pe ziua de mâine. cu picioarele. cu-n tremur nervos în voce şi peregrini ai acestui pământ.. good morning. şi cercurile el îmi servea zâmbetul vin de la cules. de fapt. când altădată se slabi şi-i alungă în braţele alcoolului din sărbătorea Ziua Internaţională a care se trezesc uzaţi pe dinăuntru.. tocit.. unui tunel. ladies & gentlemen! şi umbra bărcii nu s-ar mai îndoi de nimic gri.. îndulcind reîntoacerea. are ceva special acea pace preparat de el.. Poeme ce dor mi-a fost de paritate! unde aerul e liber să râdă. îngerii să one more time... ca poate o rază de soare vreme. .. a „morţii fizice” a celorlalte ... miroase linia serii. cerul curge vulcanic din ochiul lui si-ntrebarea cu frunze de topaz! pe mijlocul brăţării lui de prooroc! Stendhal. deducţia comparativă iubirea Acestuia nu respinge ci face ca şi instinctul de cunoaştere permanentă a nemaifiind utilă. vocale. transe de consoane. o înclinare spre nord. pământul.. magnetic. în noi.. de ceaiul cu rom si lamâie. în braţele lui Leonardo da Vinci! închid ochii.. cămaşă bleu.. . feţele obosite şi îmbătrânite înainte de dimineaţă bucură sufletele oamenilor – vreme. şi caii aleargă pe câmpul dezvelind beţia de şoapte. serenitatea. şi era atât de bine pe fuiorul lui yang! îl văd cum răsfoieşte tratatul despre respiram filozofia invizibila el avea ochi de general. „Pământul dă naştere tuturor celor ce sunt şi bucuriile ei ca şi tristeţile ce-i întăresc pe Unde a dispărut apoi le ia iarăşi înapoi” (Euripide) unii şi-i fac mai buni. ca urmare a plugului din norodului. sărutul reîntâlnire. repezi... August – Septembrie 2010 CANDELA de Montreal pagina 14 noi soluţii.. bolnave înainte de mai au coadă. lângă frunze de bambus şi flori.. predestinarea energizante. mă iubea. Răducăneni-ul. bănuind joacă o jumătate de pas.. primei monede de aur. a liniei dintre yin si yang! de prezent.. fii uşor. da'. whiskey şi greierii deveniseră portocalii. o fi acasa? şi frunzele au ceva uşor. in stream şi ochiul meu tetraedric petalele de trandafiri ale buzelor de dor. aşa spune el. de Parchinson. şi să aştepte firescul mistic. eu sunt acvila! dintre mi şi fa.... şi-l iubeam! spirală.. semne ale uimirilor noastre! de mirare. trec şi ploaia avea umeri de îndrăgostiţi. să-i ilumineze pe cei ce duc frâiele Aceasta. +- turma de oi trecea.. premergătoare Dumnezeu şi. să îmbrăţişeze. parcă ai ajunge... se face spirală în ce a mai ramas pe marginea ca un careu de sărut. mi-am adus aminte.. Julieta. care nu mai poate ara aşezată între şapte coline... îşi are viaţa ei.. curgea din octave de turcoaz. însăşi persoana umană să fie împiedicată omului. exact ceea ce-mi doream sub pielea inimii ai pocni. dis-de. ca sentimentul eternităţii. el avea nevoie de roşu lângă negru. precum ce ştia înainte. care-i frustrează pe cei zilei de 1 Mai. ca să vezi înainte. ca un puzzle cu strazi. zâmbet de evantai! * doar ştii că a pornit trenul viselor. drum.. rădăcini de răsărit! Nil. mai uita câte ceva din necazurile ce nu fără vlagă şi mâinile. al iubirii dintre noi.

ei înşişi se pe amândouă.Nu-l mai calcă picior de om. vapor. Sare ca arsă: ochii ieşiţi din orbite ne repezim spre Uite şi mata‟ cum m-a bătut!.. priveşte la maşini... şi pământul plânge . drumul spre Oficiul Poştal Răducăneni şi faţa noastră: mă din urmă.. în treizeci de ani.. înainte. În rest nimic. la semnele. morţi de beţi. nu te va banii. din rafie. plecaţi în ţara de unde curge . . căutăm. abia a venit „născuţi în puf”. Miriam. această bucurie. vrea bani! Că nu vrea să Oare unde a dispărut dragostea. de dragoste de plai. cât de greu au dus-o cu vină poştaşul cu vreo scrisoare acolo. vreun mandat. petrecându- mai seamănă stăpânul pentru că nu l-a Acum dacă mă duc. doi romi. sătul de iuşca şi căruţă?!. poarte două.. nu-l din puşcărie.. o fetiţă frumos xxx Încercând să schimb subiectul. cu Poleac..De ce nu te duci la poliţie?! calculator”.Ce să mă duc. renunţând la propria bani şi mi-a zis să plec. de vreo câteva luni. din iubirea de aproapele. ucid cu sălbăticie pentru un banal „joc de ostoieşte setea cu roua dimineţii. a singurătăţii aşadar. pe nume micii meşteşugari şi pentru că ei.Vai de mine! Pereche îmi trebuie?! acesta să-l sugrumăm: atât a mai rămas Îşi ridică bluza şi-mi arată vânătăile Şi aşa vreau să ne despărţim!. dar erau lovituri. puşi pe harţă şi ajutaţi speriat. de mână şi. aceste „bunătăţuri” privind în ..Dar. Se uită iarăşi speriată..Mai bine ai rămâne acasă.Să ajung la Grozeşti. Copilul din braţe. ţine-te bine.La Grozeşti. păianjeni şi igrasie... îngânduraţi. de unde eşti fată moare. caii nu hăinuţe roşii ale fetiţei.. alte douăzeci şi cinci de femei.La început nu era aşa. nu lacomi. de spuneam femeii. Nu fugise de bărbat: voia să-i mai au forţă să tragă înainte. de dragoste că-i plecată. August – Septembrie 2010 CANDELA de Montreal pagina 15 pluguri din epoca metalului.. din .. câtă foamete au dus înainte vreme. Asta vreo tatălui sau iubitei. să nu se apropie dragă!?. Răducăneni. nu lucru interminabile de maşină. la Costuleni. de la un arac sau baston neîntoarcerii... cu nesuguraţa zilei de mâine. cu ochii codrului. pentru că urmeze. alungând câinii. Se opresc. avion sau încerca să scormonim în tomberoanele de şagă.. uită de fânul din Dau din umeri. nu ştie. întreb oarecum iritată: trăieşte parcă emoţia mamei: mă Unde a dispărut dragostea? Mă tot . Apoi. venise la uşa mea o tânără cu un europenizarea României a desfiinţat altădată albă. sufletului. Şi plâng bătrânii nepoţii care..Din Costuleni am fugit pe jos. curăţenia din grajd şi ia drumul importanţă.. Cu un pui de om în braţe. priveşte în faţă şi-n s-au înfrăţit.... parcă temându-se să nu o prindă luat-o căruţa care a trecut pe aici?! cineva.... cu buzele. uşor dezorientaţi în o maşină. o sacoşă.şi fata. Nici sacrificiu şi-a crescut copila. Îmi continui un gard. binevenite de . ne căutăm liniştiţi de-ale nostre: de la un furtun.În mâna stângă. sat cu de două lătunoaie putrede.m-a bătut bărbatul şi am fetei un frăţior. să ne văruim cămara care abundă de . copiii. la cules căpşuni. dar retina ochilor altădată căpşuni. cu doar o noapte .. îi duce la crâşmă.Dacă vei pleca la Grozeşti. Atentă la ce-i vinişoarele pe obraz proeminent ieşite.. femeia caută staţia de gurii. se Şi soarele încălzeşte pământul şi-şi bătăile.. .. încetinesc văzând să nu care cumva s-o găsească. Dă din umeri. să-i amintesc cu pentru cei din bătătură lăsaţi acasă ce să bea iar când vine acasă. a stat se confruntă cu „crize de tot felul”. pe autobuz. obosiţi şi speriaţi. Sau o surioară.. Ea o lua spre Bazga. apoi Nu termin bine de vorbit cu fata. Şi sentimentele. eu. patru luni. Şi când ne trimite mama. Tot pentru că mă bătuse. acum vineţii. şase copii fiind.. familie nouă.Nu ştie unde stă mătuşa mea.. cu mâna streaşină la ochi... de te bate? reci şi neprimenitori ai închisorilor. îmbrăcată în roz.. Nu ştiu de la ce proveneau: plâng nepoţii care pleacă spre drumul zamă. câtă greutate a crescut-o pe ea părinţii.. Fără a din cauciuc. aşteaptă. mai ales cu cât Dar dragostea a dispărut! Părinţii. .. urmare a accidentele cu scormonitul în tomberoane.. de neam..Doamnă.. o liniştesc... O privesc atentă: palidă...Rămâne cu mama.. sunt în criză: de dragoste muncească. ei înşişi unde sunt acum. cei tineri. Trei luni. acolo unde şi cal şi om şi câine nu reţinuse prea multe. El mă caută la care. apoi văd eu.De ce eşti aât de speriată? .. plâng bătrânii nepoţii care belşug căzută. pleca în Germania la muncă. la mătuşa mea. cu loviturile stăpânului. stânga şi în dreapta. . la o neînsemnată tăcut.Păi. Trecuse. fraţi fiind. o copilă rătăcind dezorientată pe stradă.. doamnă. oameni buni?!. rup de familia „lăsată acasă” şi încep .. trei copil în braţe: tot o fetiţă.. de apa proaspătă de la uluc.. mă omoară. şi apoi frumuseţea anilor între pereţii arat din toamnă. Sau .. ei bunica.Care-i motivul.. cu fugit. Dă la toţi Încerc să mă adun.nu ştiţi unde este staţia?!. să-i faci cineva şi să ni le ia din mână. reluară aceştia.Acum ce vei face?! urându-i „Drum bun!” şi distanţa să-i viaţă nouă. . să nu ne omoare Să nu spună că dau sfaturi. două namile.. ca urmare a sinuciderilor în masă. Desculţă în nişte împrumut „ceva bani” să aibă de-ale Unde a dispărut dragostea?. înşişi se umilesc.. banii sunt pe sponci iar .. fără personalitate şi demnitate.Unde vrei să ajungi? reuşesc într. căuta şi acolo?! numai să le fie bine lor şi. de ce te-a bătut?! motivaţia fiind „lipsa dragostei” mamei.... traversează grăbit. să alegem tărâţa din făină şi -. pe Miriam. plecaţi după un câştig mai rapid.. nu dădusem cu faţa uscată de vânt.. o urmăresc cu privirea: parcă mânată din . după ce trece ducea înapoi la Costuleni. Dar ea mi-a dat mai mult la uşile spitalului.Ce s-a întâmplat? priveşte şi ea speriată de parcă eu ar întreb de ceva vreme şi nu reuşesc să-mi trebui să dau seamă la cele ce are să limpezesc gândurile.În papuci de casă. adune gândurile. Paşii.. observaţie. ajungându.. îşi ucid părinţii.. iesle. firimituri aruncate de cei cu dare un târziu s-o întreb. altfel... Apoi a început scandalul.. lapte şi miere. urmă. născută la şase luni jumate.. ca un cal hămesit. şi el O direcţionez spre staţia din privirea tulbure. o întreb. Asta ar mai trebui: ca nişte fiare. . ... să Stau mai mult cu fuga. mâncăm. . ca şi cum „de dragoste” primite din partea Mă lasă fără replică: bătrânii îşi ar fi fost o găină acolo şi era bună de-o bărbatului. continuă: tânăra mamă şi-n faţa ochilor noştri apar prin faţa Cabinetului Medical al dr. rupte dintr- indicator de pe margine şi.. toate până furiş în tomberoanele. N-aţi văzut pe aici trecând o . pe unde a spate.

. Mă privesc într-o oglindă pe picuri reci de ploaie măruntă..Erau doi băieţi din Bazga.. Poate aşa am tristeţe mă cuprinde odată cu aerul înţeleg cum pot cuprinde într-un spaţiu face mai des ceea ce trebuie. care se apropie de undeva Poate ultima. Şi tace. public de altfel.. Miriam începu să plângă. Până grădiniţa mea cu flori. în aceste momente lumea pare mai pătimaşă. Tăcut.. gâtul poate Dumnezeu voise s-o „uşureze de întrase în panică. nici nu există. erau cumnaţi. se prăpădiră. Poate chiar inima ştiu încotro să apuc…Către mal…nu! mea. atunci când uscat. câteva minute. e chiar al chemare. poate o de şarpe. Eu singură. care deja cuprinzând cu braţele-i mici. împleticindu-se. Ba nu! Strigă! Mă zbate. bre. în seamă de nimeni.. unde Laissie şi poamele. purta în pântece un prunc. Luna apare mă sperie intensitatea ei ci imensitatea împovărată. Nu mai pot să înaintez. Mă cuprinde până la brâu. Şi întreb şi seamănă…da. să le pună la dres şi să le nu-i omor. ochii. Buzele îmi sunt sărate de sărutul atât de îngust atâta univers! Şi iar mă încă mai are rost. tăcere şi apoi o altă chemare. luînd-o înspre şi prunc.. Îmi las pleoapele în jos . pentru că nu ne mai îndrept înspre locul pe care nu îl văd. mai bine. Nori vineţii se scurg pe cer ca spumă moale de val ca o dantelă albă. acum. poc…Mereu la fel. greutatea sufletului”. Aerul e din ce în ce mai E frig. vântul. Dar e bine şi văd din ADAGIO nou luna în colţul ei de cer răsturnat. Dinspre mal o altă opri. să culeagă Proză altfel. veşnic de strajă. La meu..eu în aceste irizări de timp şi de timp… nu mai avem timp… dintr-un curcubeu. trecând pe aici?! lăsând în urmă pe copiii din parc cu ochii Şi închei. am intrat în posesia unui Aşteaptă. răspunse calm: moară. Din nou cheamă şi iar univers. Mă răscoleşte liniştea asta care se insinuează în mine ca şi cum ar fi vie şi doare…doamne cum doare! Sunt singură şi e noapte. întrebări. cei care ard seară de trebuie să merg acolo. Şi nu ştiu cerul se scufundă.. Linişte. iar celălalt. August – Septembrie 2010 CANDELA de Montreal pagina 16 . Nu mai e mare. lătunoaie din lemn putred” s-au Până la spital. de fapt. Se unduieşte ademenitor. răspunse într-o doară. . pentru că glasul acela. dar Iar eu mă îndepărtez de ţărm. zbatere de aripi de fluture. dar nebăgat aşteaptă.. fără lacrimi. dispărut dragostea!?. zgâiţi la ce spuneau „acei nene” şi de ce întrebarea care mă chinuie: Unde a omul. i-au luat la vândă.. Simt cum apa creşte din nou. eu cu mine însămi! Şi mă gândesc că poate ar fi bine să Simt cum apa scade şi o undă de Mă privesc pe dinăuntru şi nu ştim cât timp mai avem. Spre margini de zare…Da! Din nou Ștefan Iordache Un sunet de paşi…Paşi mici. să ne aducă nouă o . Ameţitoare ca un sâsâit înţeleg… Frumuseţea doare! Cu câteva zile în urmă. dar nu se poate cheamă… Şi oricât aş vrea.. nu mă pot seară pe scenă. o mării. Nu. lună. Şi urcă…şi urcă Dor de Ştefan Iordache până îmi acoperă buzele. Şi a lună! Încet. Pe unde au luat-o? întreabă „înhămat la băutură”. Când şi când. O clipă de tăcere şi mine.. Mă las în Nimic nu poate schimba ritmul care genunchi şi mă rog. Nu se mai document . Dumnezeu ştie. O rază! Încă una! albastru şi ochii mei se pierd în ceva schimbat brusc şi a început să bată Şi dintr-odată…marea! Mă învăluie cu nedefinit. Poc…poc. părul… Iar eu nu îmi dau seama dacă am înaintat sau dacă cerul a venit spre mine. cad Miroase a sare şi iod. Din nou aud timpul cum se pierde în săptămână.. Simt gustul înţepător şi strâng cu întreb. pentru că interesează ce se întâmplă cu cei care ne îl simt cu toată fiinţa mea şi ştiu că nu încă mai aud ecoul glasului ce mă bucură sufletele. apa asta? Iar este avarie şi noi plătim. Pentru că iată. dacă minunea asta există în întâmplare m-a pus în faţa unui fapt dinţii până sângerez.. Şi Se zbate timpul…Aprig se mai zbate! nu mai ştiu dacă acolo sus străluceşte Încătuşat în propria-i putere. rupându-şi gâtul. Cine fac?! sunt eu? Un ADAGIO. undeva la marginea zării. nu mă las! Zice cel cu ochiul Tambur. şi aşa subţire. unul necăsătorit. Avea o copilă de doi ani şi mai şpanchi.. Într-un târziu aflasem: cei doi din Erau doi băieţi din Bazga!. şi am o întâlnire de taină cu mine Mihaela Dordea fel de stranie.A trecut. întreb pe primul veni: mamei sale... ca să înţeleg nişte fantome rele. s-o crească.. nu ştii de unde vine Cât despre „oamenii înarmaţi cu căzu. Pe aici? îşi pierduse soţia în toamnă: se urcase Îndreptându-se spre portiţa de la într-un păr „pergamonte”. Cum. .Rămase copila să-i poate otrepele zilei. Şi mamă La care omul.De la Dorel.. acum îmi dau seama! cu răspunsul nu vine şi iar mă ridic şi nu bătăile unei inimi. Ştie că el. Rămase şi tatăl. E ca o îmbrăţişare care nu am văzut-o până acum. scurtă şi tare.. Să nu plângă Miriam. Mai lină. Spală nişte butoaie. fără nicio abatere..Nene Petrică. văzând la rându-i îndreptat spre stradă.. Ciudat şi tragic. vremea s-a dintr-un ecou de lună. nu de ce. slabă. căci alunecă şi .N-auzi. abureala alcoolului care le fură frumoasă. La fel de duioasă.Cine ştie. ce să însămi. (1941 – 2008) sacadaţi. aud chemarea.. fugăreau căruţa!?. Sau a universului. înjurând şi împleticindu-se în chipul mamei. Bazga. Stau.. fără să-mi răspund la Parcă dezmeticindu-se abia acum. Şi mai grăbită. căci tare mai era . Şi totuşi… Doamne. aureolată de o cunună alcătuită din jur…. luceafărul sau o stea de mare albastră. abia acum inedit. tocmai sălbaticii. n-ai văzut o căruţă înţelepciunea minţii. Alerg.. de ce doare? Şi înţeleg.

profesori universitari. având trupul bronzat şi faţa arsă Nici la poarta iadului nu se poate râs de nedescris. dar pe Iar ţiganul. am început Activez ca membru al Cenaclului să adun ce strânsesem de-alungul vieţii.. o fac eu. îi scrisese Pirandei . revistă în mod regulat în Revista “Speranţa” din lunară de cultură. pe Bucureşti. Trecut. care Şi asta a schimbat cu totul aspectul liberă era îmbrăcată lejer.. de cealaltă deţinuţii. coloratele rochii pline de volănaşe ce-i Şi se producea o hărmălaie de acopereau „scumpetea” şi i-o arătă nedescris.. dânşii. timpul liber fiind pensionar. Vorbitorul era amenajat în câmp bocceluţă în mână. mirare! Nu Două garduri de sârmă ghimpată (nu Dar ţiganul .cum o văzu – îi spuse Ioan Hotea . La început. ţigăncii. căci epuizându-şi zilele tinereţii mai mult în înţeles. am Debut Candela . Haoleu! . de colo.Orice am zice noi. familia să vină să mai vorbească ceva cu Şi se prezentă ţiganca tânără şi . atunci. imagina ceva mai încurcat şi de cu jind spre fermecătoarea jucărie a În una din acele duminici dc vară era nedescris ca la un vorbitor. şi care îşi lasă ştia de existenţa ei! Şi. La unul din aceste vorbitoare. . iar totul: Gheorghe Andreica prin mijloc se plimba un caraliu care . ca să-l vadă pe liber . bocetele erau mai potolite. . Vorbitorul dura în . dar nu uitare.. de care n-avu parte.. lumea civilă şi aşa-zis producea o emulaţie între vorbitori.. zveltă. partenerul n-a înţeles sufletului său: ce i-a zis şi atunci ridicând vocea unul. Lagărul Poarta Albă. am refăcut şi gând european“ din Alba Iulia. ştiinţă şi artă Alba Iulia şi am postat constant poezii pe (colaborează la această revistă cele mai importante site-uri şi blog-uri academicieni. mult şi din ce a mai rămas. în 2001. Pentru că nu trebuie să nume rezonante. pentru că. îşi duse palma la secundă ce trecea. nici viitor. acum. aşeza acolo unde le este locul. Haoleu! . artişti plastici.Haoleu! . Irina Bologa.. tânărul ei soţ. Era în timpul verii. căldură mare în nu mai înţelegea celălalt. deoarece vecinul vorbind ceva lăturalnic.. căci nu toţi doritorii încăpeau lacrimi – îşi ridică uşor multele şi într-o singură serie. maximum doi. iar robii lucrau de care să urle mai tare ca să fie auzit şi acestei serii de „oameni vorbitori”. mişcându-şi capul controlul. artiştii noştri. vorbele spuse şi ţiganului. în luminile rampei. concursuri de poezie la nivel naţional. la unele traducători. Documentul despre care pentru care acest titlu vine ca o Şi merg cu gândul înapoi. A mai venit o toamnă cu dor de doar două: Baritonul Dan Iordăchescu. Cel mai iubit însemnele acestei distincţii pentru a le nemurirea acolo. Toţi deţinuţii priveau de soarcie lucitor şi vântul uscat. vibreze săli celebre din lume. oameni de ştiinţă.. etc. facându-i pe plac. Ştefan Iordache. şi care m-a plimbă grei pe un cer care pare tot mai bolta culturii româneşti. în curând voi recupera această distincţie. nu putem.Nimic.de regulă la marginea lagărului. Tot cu sprijinul doamnei Ştefan Iordache… care. metru şi jumătate. abia după anul 2003. si astfel se stepa dobrogeană. De-o parte familiile. Neagră. tuciurie şi proaspătă. programat vorbitorul deţinuţilor cu Dar unul mai mucalit îi zise celuilalt membrii de familie. harată-mi p. nume care au făcut să mulţumind unei doamne care reprezintă uităm. Am scriitori din ţară şi de peste hotare. doar trecut. bocind şi strigând din adâncul mai tare ca dânsul.Şi mai sublimă! răspunse un altul.a! medie cam o jumătate de oră. Am rupt mult.. slavă Domnului se poate bucura de Bologa. este o hotărâre dată acum nouă …recompensă târzie . Aceasta am scris poezii noi pe care le-am publicat editează “Gând Românesc“. August – Septembrie 2010 CANDELA de Montreal pagina 17 bucăţică de imensitate. am aruncat Asociaţia Culturală “Gând Românesc.. de pe lângă ca poezie.. măcar un grăunte de nisip în clepsidra noiembrie 2001. Am să amintesc ajutat să repar o mare eroare făcută aproape. Şi se făcea Atunci ţiganca – zâmbind printre în serii.a! Vorbitor la Canalul Dunărea-Marea menţinea ordinea. dar mi-o văd boierii. oamenii îşi pierdeau obrazul drept. Literar ”Gând Românesc”. de onoare al Bucureştiului unor artişti cu s-a spus nimic. deţinut.. Fragment de biografie: În luna aprilie al acestui an. printre stelele de foc care absurdă a unui timp care nu este nici către primăria capitalei titlul de cetăţean luminează scena universului. dintre pământeni. un de lângă dânsul: Cei care aveau dreptul la vorbitor ţigan tânăr.) . nume care cultura în Primăria Municipiului Ce trist bate vântul…Nori vineţii se ar trebui să ardă veşnic ca pe un altar.. când tocmai de stea căzătoare. natura cea scriau o carte poştală. anul 1952. prin care se acordă de undeva sus.Harată-mi p. odată cu Editura “Gens Latina” din Alba Iulia. anunţându-şi să vină s-o vadă. cu o suspinând din greu. de poezie în limba română din ţară.. Atunci nu prezent . acum.. prea înalte) la distanţă de cel mult un păsul lui cel mai aprins ce îl dobora cu Haoleu! . participat de asemenea. hotărârea numărul 338 din 29 au trecut doi ani de la plecarea lui. debutat cu volumul de versuri “Se Victor Burde Am scris poezie de când eram elev roagă pădurea” volum apărut la dar. sălbatică e mult mai atrăgătoare. pentru a putea fi ani. ca o trenă vorbesc. totul s-a transformat într-un „hai” şi un chiloţi. Haoleu! . actori.Haoleu.

că-i cheamă-ncet pământul.de soarele nu-ncape Cât drum mi-ai hărăzit ca să străbat? Peste pământul fără de zăpezi. Se strâng creştinii-n curtea mănăstirii. Ne cere Cerul. Vezi . în timp. în timpul . Pe care nu ştiu incă cui s-o las apă Ingenunchind brazii-nalţi. Precum un viscol stins peste colinde Mi-e teamă de clipa Ori ca un mugure rămas fără lumină. Cand moare un poet… De toamnă Că renunţăm uşor la tine şi munţii In memoriam. ar putea rupe hotarul O frunză de cais desprinsă-n vânt. Să nu mă judeci aspru Tată Sfănt. Va fi liniste apoi şi ţipăt de păsări ce Loveşte limba-n clopot. se vor stinge spre Că am ucis iubiri abia-ncepute. Cioplit din soc sub umbra de mălin De holdele şi toate sunt plăpânde? Intre viaţă şi moarte. a chemare. Pui rămaşi fără mame.nu mai stiu. Mi-e teamă ! Şi-n ochii noştri va-ncolţi mirarea. Si foşnetul de frunze-n ram de tei. nu uita. e făra rădăcini. Cadelniţat de-un ultim bun rămas. A rămas peste tot …Dumnezeu! Cu dusul tău se-apropie uitarea. când lacrima. Însingurat. Isi lasă somnul nopţii . de închinare. frunza nedoinită. Că ne despart atâtea ploi şi ninsuri. Copac fără frunze… Sărută-mă ! Rătăcitori târzii prin labirinte. se naşte o stea. Cerând de la ceruri să aibă putere. mutaţi în ţintirim. se-ndepărtează visuri Nu mai aud. a venit rândul meu . Cu ce-am greşit de totu-i blestemat. cu tâmplele cărunte. Să-si poată ascunde lăstarii în crengi. Sunt obosit şi azi îţi cer iertare. spre iertare… Prin vremuri. cu luciu de ape. şi să mor. Cu drumul meu. De când eşti plecată Sărută-mă-nainte de plecare! Cu sufletul de-apururi neîmpăcat. Mi-e teamă iubito Sa nu ne poată-nlănţui uitarea ! Secetă de atâta iubire să nu te pierd Simt vantul toamnei… Nelinistită. Sub spotul stins . Pe care să ne-ntoarcem înapoi. Sădit de tata când eram de-o şchioapă. Adună-n versuri ce şopteste vântul Dar ca o răsplată.cu praporii şi toaca pe hotare. Mâine vor pieri copacii şi cuiburi cu tot. S-acopere sufletul meu. arzând Spre-a nu pleca din lume niciodată. puţin câte puţin. Va fi atâta departare între noi Răstălmăcind şi potrivind cuvinte. în altă rătsignire… Am obosit şi te intreb Stăpâne. Câmpia a obosit şi vitele-s flamânde Pe icoana poienii se roagă pădurea Sinistru şuieră fuior de vânt pe sat.fără timp! Mor si poeţii rând pe rând. E-atâta secetă . pe care le-am cântat. Uitând de socoteala anilor prea grei. O să mai dea preotul o dată glăsuirii. vara arde prin livezi. de ieri. Si ochi se şterg cu colţul de năframă. scăldate de nor. hăcuiţi de Cănd am să zac sub floarea ne-nflorită Si parcă toate mor. Si uite. Fă-mi drum mai lin. Păianjenii ţes roua în pânze Ar fi pământu-n glob de aramă. Strecoară ploaia-n părul tău noptatic Dispar discret pe ultima cortină. Ce nu mai piere peste zări năluce. de Simt vântul toamnei rece şi pustiu. Răsună psalmul trist. să ştiu unde să viu… In rugăciunea ta pioasă.luceşte securea! Mai am şi fluierul cu mine. Si ramul se frânge. Grigore Vieru noştri-s tot mai goi! O frunză cade De n-ai gândi. Se-aude-un nechezat de cal. August – Septembrie 2010 CANDELA de Montreal pagina 18 pentru noi. Tu.sălbatic dintre noi amândoi. să crească o altă pădure… plecare Si-aprinde-o stea . Că nu mi-a fost viaţa numai cânt Din Biblie. urmaşi peste-anotimp.pasăre de nea. ce-am greşit-ca vamă secure. să ceri iertare .neculcat. Ce-şi simte sfârşitul . Si iar iubesc. Cu munca-n bruma cărţii adunată. Iar puţul de sub culme. cu cer fară zbor. Vor fulgera topoare dureros tăind Si lângă fluier. Se roagă pădurea Mai am in traistă un coltuc de pâine Si doinele. să laşi Trudind pe-o margine de gând.ce nu se mai aprinde! dintre mine şi tine. precum o mamă. Şi ruga o şopteşte în ultima ei adiere. seară. Să ne-ntâlnim cu bine peste vremi Să poata somnul în sfârşit să-şi culce. înfioară. Şi cade-o lacrimă pe ultimul cuvânt. tulpini. nu mai e loc de In care-am plâns iubirile uitate negoţ! Si pe cei dragi. Când moare un poet. Nu mai suntem Şi nu ştiu de vom mai găsi cărare. cu zbatere de aripi. Trec turmele la râu să se-adape. De veghe-niciunul. spre marea mea Iar calea-i grea şi lungă. să mă mai chemi. Şi steaua de noroc să-ţi lumineze calea! In liniştea eternă . Impărate. Se uscă-ncet şi dragul meu mălin.

că pseudonimul ales a percep și cititorii de pe alte meleaguri. Prietenii săi peste hotare. frații săi.” Și tot Bibescu se aflau demult în istorie. În afară de premiile Academiei a născut și s-a format sub ascendentul inspirație istorică sau autobiografică. strămoșii Marthei traduceri: Cele opt raiuri. unde a verișoară cu două femei ale căror nume călătorit foarte mult. circulație. de calitățile lor creatoare. om politic de personalități contemporane cu ea sau din Limbă și Literatură. a fost zi de zi viața profundă și secretă a când al Moldovei. Prințesa Bibescu a anticipat locuri de frunte la Ministerul de Război numeroase traduceri în alte limbi de unele descoperiri ale istoriografiei și Ministerul de Externe. menționează în volumul său O trăsăstură caracteristică a cărților europeni ai vremii. spunea în discursul său de au fost miniștri de asemenea ocupând limba franceză.. două la număr. Teodoreanu (Păstorel) și Ionel Teodoreanu. imediat a fost reluată și la Londra talpa țării și domnitorii aflați în fruntea Martha s-a înrudit cu alte două familii bucurându-se de aceeași glorie. este vechea dinastie moldoveană a cunoaștem”. feciorii lui Ienăchiță împreună cu renumitul Iancu Văcărescu. Cele trei românce verișoare s-au impus dincolo de hotarele țării. apărut la Editura Vivaldi . a fost aleasă în unui impunător arbore genealogic. descifrând Mavrocordat. marea familie a Basarabilor care a dat și scenariul filmului de succes Katia autoarea arată că „factorii esențiali care Țării Românești patrusprezece voievozi. Acesta cobora din „Martha Bibescu pe care n-o sale în care se reflectă România. Les huits paradis. pe atunci Autoarea a cunoscut lumea literară a ca urmare a acestei căsătorii. apărut. pizmuit destoinicul cercetător al vieții și operei Politică – București – 1979) pentru biblioteca sa de monarhii scriitoarei. În 1977. ca succesoare a anvergură.) anume Brâncoveanu și Văcărescu. doamna lui Ștefan cel Mare.. Era note de călătorie. La noi. nepotul fostului domnitor Darrieux. celei a strămoșilor noștri. Paul Valery. goana lui acoperă cu vălul uitării Ca scriitoare.” (Martha realizator al unor reforme iluministe – de exemplu pentru primul său roman Bibescu – Jurnal politic ian. ministrul României la Paris.. Alexandru și Iacob. Saint-Exupery. se numeau Marcel au intrat în literatura franceză și în Proust. inimosul și Popișteanu și Nicolae Minei – Editura era Neculai Vodă Mavrocordat. 2009. iar prin Maria – Voichița. Scrise în Bibescu. frații Goncourt iar în Anglia surorile Brönte. Anatole France. om de mare cultură. fiul lui Alecu. Avea 18 sau 20 de ceva pentru cultura țării lor și chiar a ani. țara neprețuită a culturilor populare. pe linie primită de întreaga presă franceză și coeziunea în clipele de restriște dintre maternă era strănepot al lui Napoleon I. cărțile sale au cunoscut recepție: „. Smaranda Mavrocordat. Și tot televiziunea britanică. Maurois sau Stefan Zweig. 1939 – ian. a devenit la primii săi pași. Mama sălciilor. București. l-a folosit cu prilejul mai multor apariții. epocii. unde cartea a urmează. Martha Bibescu a fost o scriitoare de merită a fi uitată este Martha Bibescu. o omagiază pe strănepoata lui Constantin Vodă Întrucât familia se împotrivise Martha Bibescu deoarece „. În românește se cunosc patru contemporane. Și este păcat ca amintirea lor să 1908. Pelicula a fost foarte bine elementelor specific naționale și omonim al Țării Românești care. inclusiv al sa. desființarea șerbiei i se datorează. Izvor. (op. având ca interpretă principală pe celebra l-au format au fost statornicia pe Prin căsătoria sa cu George Valentin actriță pe atunci – în 1938 – Danielle meleagurile natale. trecut. acestea putând sta cu cinste Annei de Noailles.. Surpriza luptei pentru neatârnare (cum a fost) celebre al căror descendent era soțul ei și a fost că filmul s-a prezentat și la Ștefan cel Mare”. Axel . Destinul lordului Thomson și celebrul istoric al religiilor. Charlotte. Paul Clandel. evocarea unor mari 1955 membră a Academiei Belgiene de fiica lui Ion Lahovary. președinte al alături de operele similare ale lui André Eliade. Martha Bibescu a întâmplări și oameni care au însemnat debutat foarte tânără. era din fost Lucile Decaux. Emily și Anne. invenție. O. Mircea ministru de Externe. Franceze. Alecu și Nicolae Văcărescu. Debutul a fost aplaudat de toată nu dăinuie peste generațiile care îi lumea literară a Parisului. când al Țării nevoită să adopte un pseudonim pe care țăranilor români. August – Septembrie 2010 CANDELA de Montreal pagina 19 O româncă celebră: cultura europeană: Anna Brâncoveanu. contesă de Noailles și Elena Văcărescu. S. cit. preluând fotoliul Marthei Senatului. îndeosebi valoarea Pe linie maternă. și a fost deîndată premiată de O astfel de personalitate care nu Academia Franceză. de câteva ori domnitor categoric debutului ei în literatură. Cu acesta și-a semnat Scriind despre „miracolul românesc”. Opera sa cuprinde romane de succes. în Germania frații Grimm și Thomas și Heinrich Mann. vibrația patriotică atât de intensă încât o Mușatinilor. 1941 – studiu introductiv de Cristian Tatăl străbunicului Constantin vodă Dumitru Hîncu. era La bal cu Marcel Proust. în Franța. când a publicat Les huits paradis în Europei. ea nu se mai îndoiește Românești. Martha Bibescu – Această tripletă vine să se alăture 1889-1973 altor familii sau cupluri celebre din Doina Hanganu istoria literaturii naționale și universale. ca trei modalități diferite de exprimare a „Fugit irreparabile tempus” și în simțirii și gândirii românești. păstrarea limbii și a Bibescu. frații Al.

Popișteanu și Nicolae Minei în studiul ales în perioada interbelică. de altfel. testate şi vederea lor dacă ei nu pot observa creeze şi să fie adevărate genii. Chamberlaine. introductiv la opera citată – Martha acestor caracteristici a fost primită cu nepotul domnitorului de la 1848. care se bucură degeaba de o lume fabuloasă în care sunt capabili să fiinţe cu cinci simţuri declarate. A fost unul din diplomații. ce a însemnat ea în viața ministru englez. op. simt. autiştii au lumea lor. majoritatea la purtător. ar sau să nu mă mai pot bucura de o carte spune cei pentru care urechea fină este bună? Mi se pare imposibil. aud. Robert „The Valiant Princess from Roumania”: Vansittart. regele Alfons al XIII-lea al Spaniei. merită să ocupe un loc de seamă în maniaques du suicide”. de la București – notează Cristian rafinată. dovadă că omul propria simfonie. cit. transmit mesajele îngerilor. August – Septembrie 2010 CANDELA de Montreal pagina 20 Munthe sau celebrul inventator italian. flatați de vizita să nu lase pe nimeni să uite de România Internaționale. fost gazda multor personalități din Martha Bibescu a fost o femeie Marconi. cit. a continuat înţelepţi. deci are un potenţial încă nedescoperit sau Surzii din naştere. la fel de celebri. politică europeană a anilor 1919 – 1940. Cine suntem noi? Părem a fi nişte "orbi". „Din frumoasă. ca şi celelalte simţuri. Ei nu se plâng niciodată de dependenţi de meloterapie? Beethoven.) independența națională și unitatea de început să creadă în înfrângerea lui Pentru calitățile ei și pentru întreaga stat a poporului român. când a Calhoun. bucureșteană. fost prim a fost ea. cu totul diferită de Noi şi restul universului. Mihail proprie inițiativă sau cu mandat secret și intelectuale. în materie de relații pun la cale toate relele” cum notează ea internaționale. Ei uită să admire Auzul se poate adapta factorilor de toate în fiecare zi. fără să avem conştiinţa frumuseția unei flori. pilot de faimă retrăseseră în România așa cum au mondială. o scriitoare de mare succes mai mulți alții. cu atâta influență asupra factorilor de Ribbentrop. avantajul profesiei lor. a unui fluture sau stres. creştetul munţilor.” Castelana de la Mogoșoaia și Posada a importanţei lor decât în momentul în imaginile fantastice ale norilor care ne Eseu despre care le pierdem. muritorilor invizibil. George Valentin Bibescu. Datorită Soțul său. miros. cu o cultură bogată și Sadoveanu. când guvernul polonez Martha Bibescu nu trebuie uitată și botezaseră echipajele sale „les joyeux și tot ceea ce mai rămăsese din mareșalii. chipul copilului meu "Auzul este cel mai important!". Se făcea auzită înaltă europeană. eminența cenușie a Forein „Din păcate. Noaptea devine veşnică şi un apus de soare la mare. op. Tătărescu. Mussolini. Vasile Pârvan. hipoacuzicii sau exist! încă nefolosit la întreaga capacitate. prinții Poloniei se patrimoniul personalităților românești. Ion Cantacuzino și mulți. zăpada de pe lumina rămâne doar în amintire. a fost o Bibescu pătrunde în locuri inaccesibile brațele deschise de întreaga societate mare personalitate în lumea diplomaților de carieră. Cei din țară. Era admirată. Specialiștii Hitler. buricul Şi.. În anii 1916 – 1918 a celebrei scriitoare și a distinsei prințese. aeronauticii. o lume în care primesc mesaje.) făcut-o foarte curând și comandantul Datorită poziției sociale a sa și a suprem al armatei și chiar Președintele soțului său. a răspuns: „în ziua de 20 sa activitate literară sau diplomatică. Externe britanic. cercurile politice cele mai înalte. auzind notele muzicale acuitatea văzului cu dezvoltarea altor grație memoriei. gust. i-a Cel puțin în Anglia și Franța nu a mai cunoscut personal și pe Franklin existat cineva în afara ierarhiei oficiale Roosevelt.. În 1932 a fost ales de dregători care rămâneau surzi la consultată. ducesa de Windsor. „niște diavoli care decizie. dar și din în Times Literary Supplement din străinătate: Ramsey MacDonald – fost ianuarie 1974 într-un articol intitulat prim ministru al Angliei. încântaţi să-şi substituie să compună. percepție Spunem mereu: "Văzul este cel mai Una este să te naşti orb. francezi din misiunea Berthelot septembrie 1939. viaţa lor. lumii. mai ales. ca aristocrata în jurnalul său din 17 noiembrie 1940. fără să fi Corina Haiduc Luca important!" Cum poţi trăi "pierzând din cunoscut vreodată frumuseţea acestei vedere" lumea multicoloră în care lumi şi alta este să-ţi pierzi vederea în conviețuim? Cum să nu mai pot să văd timpul vieţii. ar mai putea ei capta muzica universului mi-ar răspunde interlocutorul meu pentru a o reda apoi nouă.” și de problemele acesteia”. aviatorii. nu se va ști niciodată tot ce Office-ului. pionierii aviației moderne. (Clarence participat activ la lupta pentru Întrebată de un oficial englez. Am vizitat pe cineva care locuia în . Clarence Calhoun scria Argentoianu și alții.. din contră. dr. Noi. Goering. unii devin mai deşi surd spre sfârşitul vieţii. ascultată și mai ales „izbutea președinte al Federației Aeronautice demersurile oficiale. există destui așa ziși a noastră. cu deosebite însușiri spirituale erau Nicolae Iorga. (Dumitru Hîncu. Leon Blum. cum "Există atâţia orbi pe lumea asta". Muzicienii. Un cadru superior al Ministerului de Armand Călinescu. adaug eu.. politice din țară: Regele Carol II. ascultându-şi în minte facultăţi extrasenzoriale. Le folosim pe frumosul în viaţă. Văd. Martha Bibescu a cunoscut Republicii” – împreună cu „trenul de îndeaproape numeroase personalități aur”.

fie le formezi datorită mediului cadenţată a zilei sau a ploii care a Nu mai am miros de ani de zile. nu se sfârşea niciodată. ca şi când mirosul ar avea un rol ramei sau a covorului de jos. Norii pufoşi se pământului. amintesc cum miroase. De aceea când o persoană noapte. depinde doar de uiţi la un om pe stradă cum este grădină. ca un care s-ar asorta de minune cu culoarea iar pielea arsă de soare se răsfaţă la ritual. ca la ţară. decisiv în acceptarea şi digerarea ei. la . informaţia este cum pentru alţii contează foarte mult muzica clasică. dependenţă sau romanţe. gusta o mâncare. încât nici gând să ne sucurile gastrice să intre în funcţiune. cuvintelor.Miroase floarea asta. nu dă bine la imaginea percepută prin intermediul văzului şi modul în care este aranjată masa. Iar el îmi răspundea cu un mic surâs muzica de calitate. viaţă cu ciorbe acre şi fripturi cu pe fereastră. gândul ne zboară care s-a obişnuit. la bunici ţi-a găsit tensiunea arterială cam mare şi în cea mai mică măsură contează sensul sau lătratul câinilor vagabonzi în plină picioarele umflate. spirite acţiunii. schimba în alea?" căşti de protecţie pentru urechi când bine sau în rău (termeni relativi la "Este frumos ce-mi place mie!" Te ieşeam să-mi îngrijesc roşiile din propria persoană). parte din peisaj. personalitatea lui. dar de mirosit nu pot. purtam Gustul se poate forma. mai întâi o miros. fără să-i ştiu povestea: slănină udată cu nişte palincă. el se prelingea pe scaun aşa încât fraza începută de nenumărate Gusturile nu se discută. când gustul răsfăţat eu-ului. Fiecare vârstă cu satisfacțiile ei. florile mutatul latrinei la câţiva ani. când mirosul spune: "da. este de parfumată! frumos. Cum poate cineva Ce verde miroase iarba proaspăt Rămâne inscripţionată în creier să se înconjoare numai de kitch-uri? tăiată! informaţia privind memoria mirosurilor. pentru arta rafinată. Mesajul de reacţia musafirilor. atingerea răcoroasă a mătăsii. Eşti în China pentru trei corpului. e efervescente în plină formare şi căutare a Citind o carte. fără să schiţeze nici un gest. care nici o roşie nu puteai să monotonă. mai aţipea puţin. Hip-hop. Fie te naşti cu aceste şoaptele iubitului ne înfioară. mă priveşte surprins: "ce-s .picantă? suferit arsuri pe suprafeţe mari ale frustrat. "Frica păzeşte bostănăria!" Transferăm cuvintele în creier. soţul sfârşeşte prin a nu mai auzi se poate. ca în oraşul de unde vin. început să cadă. auzului. tu. Pentru că le adoră. ieşind la o bălegarului pentru îngrăşarea şi în afara casei tale. "Ce longevivi sunt plimbare. Am întrebat educă! De aceea fiecare are gustul lui iar. Mica cravată i se sucea la spate. Iarăşi din faţa colegilor de clasă. îţi spui aleargă pe cerul albastru cristal. Îi înghiţind în sec la gândul unei bucăţi de ne zâmbesc. simţurile care ne conduc viaţa! Când da. Îmi amintesc de băiatul meu. vieţii. simţim plenar. Intri în discuţie cu el Probabil că se amuză de fiecare dată De exemplu. . forţat să stea atât de asurzitor. cei cu cinci simţuri. îşi spune tablou original renumit sau o sculptură Ce bronzat miroase pielea celui de flămândul trecând prin faţa brutăriei. necesitate? haina se şifona. ne îmbie să ne tolănim pe iarbă. dimineaţa. aranjându-şi "mai e mult până se termină?" Acum. studii legate de prevenirea cancerului de de către interlocutor în cea mai mare Eu aici m-am obişnuit cu liniştea. La început revoltat şi bucătăria chinezească dulce . dar se până ajungea pe jos. ori. Este personalitatea lui. dar suficient de des gazda. aşa Adolescenţa nu se poate asocia cu Privind la televizor. Chiar dacă Ce dulce miros trandafirii! "Ce bine ar fi dacă aş putea să mă mâine un prieten i-ar face cadou un Ce sărat miroase marea! satur numai din miros!". tu. având reprezentarea creată de . este muzica de o viaţă cu Cum poţi. iar în colţul gurii: daruri şi le dezvolţi sau nu pe parcursul zgomotul paşilor ne dau raţiunea . Ne-am plictisit. cum ar fi: împrăştierea lumea cu alţi ochi şi să apreciezi ce este Noi. Acceptăm imaginea automat. rap . Fiind pe terasă. dar îmi care ţi le cere. curăţenia la porci sau chinezii şi ce sănătos mănâncă!". evoluţia lui. pentru Trilul păsărilor ne urează bun venit.De văzut văd. fiind corectă. Făceau Cum poţi renunţa la "sarea-n foloseşte aceeaşi tonalitate a vocii. durată. grăbită fiind să prind pauza de legat de alimentaţie. să vezi cât La fel se educă şi simţul pentru chipurile dragi ne bucură privindu-le. verdele mătăsos al câmpului spuneam. nici cinci minute decola câte un avion. atunci da. Fac parte din viaţa Ce galben miroase fânul! culorilor şi a gusturilor. În locul unei adieri de vânt sau lucra la ţară muncile de care alţii se ani într-un schimb de experienţă şi şocul a unei mângâieri. nici nu condiţiile de mediu la care este supus în îmbrăcat şi deja poţi spune multe despre mai aud zgomotul. la 9 zgomotul de decolare al avioanelor era informaţia ajunsă la creier determină ani. În timp. care nu au piperat pentru că aşa arată ultimele transmis într-o conversaţie este perceput adaptarea respectivă. Nu colon sau reduci sarea din alimentaţie parte prin limbajul non-verbal al sufăr fiindcă nu mă trezeşte cântatul pentru că la ultimul control cardiologul persoanei. reuşită. m-am obişnuit. solicitată. eşti cool! Influenţa mediului este trăind cu emoţie şi nerăbdare derularea imaginea percepută este acceptată ca covârşitoare. romanţele. român obişnuit de o căutându-le înţelesuri. Există şi excepţii. Adierea vântului ne mângâie obrajii. din când în când. Am cunoscut cândva un om care-şi murături asortate să ajungă să-ţi placă Mă gândesc acum la cei care au pierduse mirosul. August – Septembrie 2010 CANDELA de Montreal pagina 21 apropierea aeroportului. întreba: linişte: design interior. nu durează la nesfârşit. lui. înainte de a alături un mic buchet de flori din plastic. două ore în sala de spectacol să asculte mai înţelegem. ei nu simt decât o mare fereau sau o făceau ţinându-se cu mâna cultural pe care-l ai aici te face să vezi suferinţă. îmbrăcat la costum. mai ales la tineri. bucate".Cum puteţi trăi cu o asemenea microclimatul după cum îl percepe 16 ani. el chiar de-a doua zi ar pune lângă mine! Sunt persoane care. dacă-l întreb dacă-i plac poluare fonică de peste 10 ani? senzorial. acţiunea se desfăşoară paralel de papilele gustative regretă că plăcerea în minte. Era tocmai ora la care la Mâncarea ca plăcere. apoi se obişnuise aşa. începi să mănânci mai şi continui să-l descoperi. de artă sau de ca să deranjeze pe cei din jur. La fel ca într-o căsătorie de lungă o mănânci fără s-o presari cu ea? Uite că ne este greu să-i urmărim pledoaria. doar vederea este ca la mama acasă".La început mi-a fost greu. apoi prin intonaţia folosită şi cocoşului. cicăleala soţiei. de nas. Putea Nu ai de ales.

şi ignetele de povară sângele curge din iarba deasă spre nori m-am prosternat şi mi-am cerut bărbat aş vrea să le prefac în cântec cu toate roadele de timp şi de tihnă şi dintre toate visele-ncâlcite. cu mai tineri cum n-au fost vreodată să transpirăm o viaţă-ntreagă alte colege. "A respira evoluţiei. câteodată se întâmplă . să-şi facă Şi nu vă temeţi. viziunea regizorului în filmul creat după este o artă!"...înapoi ? S-adap cu znagă de cuvinte Toamna într-un poem privighetori... zbiceşti prin aer versul tânăr Fântânarul Ce mă atrage spre adâncuri şi eu aş vrea din nou să mi se pară.MARIA . visând ca tot omul. care. rămâne doar memoria trăirilor să-mi râdă-ntre vise o fată De nu săpăm se surpă totul Toamnele dăruite şi vremii i-am sorbi otrava.din ciuturi. bucur că a început o nouă zi! atunci ajungem să spunem că filmul nu spiritul se înalţă "acolo. eu fântânar şi eu stăpânul în ochii mamei strigă întrebarea: pe ciutura umanităţii.. jivine şi hulubi şi fluturi. la o mănăstire. la revoluţia furată din 1989. să vină şi orbii şi lupii să muşte corolele pâinii Veniţi şi beţi. Veniţi la cumpănă o clipă îngerii-prunci vor şti frumoşi să- şi ascultaţi cum cântă apa nflorească. să vină şi mirele .. ce lungă mi-e viaţa prin şatră Toamnele dăruite lăsaţi lighioanele lumii Acest poem e smuls din mine. miros.. să ne adape telegarii dar. adunau morţii şi raniţii de pe străzi. că. cu cofe de apă senină din stră-străfundurile lumii. zvârli spre ceruri versul tânăr e prea târziu să fiu bătrân. lava. drumeţii lumii. m-aşteaptă vârsta să sap fântâna demnităţii lângă fântâna vieţii mele. Şi Odată ce părăseşte corpul fizic. simt. Şi la fântâna mea curată strigând în curcubeul de la Murfatlar chiar printre lacrimi . spun yoghinii. De aceea este atât de inconştient cele cinci simţuri. şi flori cu petale albastre .dacă crezul pământului pulsează prin vrăji a fugit din destine în sfintele de dud .. Văd. Formei de energie îi film şi cel proiectat pe ecran. şi-n falduri cu raze de rouă să se adape omenirea.. August – Septembrie 2010 CANDELA de Montreal pagina 22 creier prin imaginaţie. întinde rufele albe iar eu trăiesc a multa primăvară la soarele Mării.. crinerouri* să vină şi maica şi tata şi tuturor ne e menirea -studentei la “Medicină” Magdalena.dar într-o iarnă. botezat cu tinereţe poete. gust.. pierzându-şi este comparaţia între propriul nostru toate aceste simţuri. poet. apă este botezul în sânge la mine. sub un prichici ascuns sub dure ploi. cu gresii şi furtuni rebele Mi-au trebuit mai multe veacuri că vreau să sap şi să-nchid ochii acolo.Un fântânar cu palme late Flori de viaţă. mă cartea pe care tocmai am citit-o.. trebuie să de film. dacă sorbiţi răcoare poeţii umblă prin cetate – risipitori. dăruirea zeiască şi vine toamna când adorm salcâmii. când adorm salcâmii eu am săpat şi sap. săpa-voi şi eu trăiesc a multa primăvară mânat de o efervescenţă şi tu. să spăl picioarele la orbi.ce negre sunt visele mele să ne lipsească fântânarii.. şi sub privirea dragostei sale iubiţi părinţi: n-aş vrea să mi se pară. vreau nemurirea să o spintec . când ai să vii .- . George Filip să vină întreg cimitirul dar fântânarii omenirii să vină-n cohorte şi câinii mai pot să-i smulga Terrei. unde nu este nici este atât de bun raportat la carte. să îl răsfaţe. pasărea toamnei a cuprins cerul în braţe când cânt sau plâng pe praguri de troiţe şi sufletul desculţ din visele copilăriei presimt c-aşa vrea bunul Dumnezeu.. să-mi vină la nunta de piatră ! sau dintr-a timpului cadenţă şi vine toamna. şi-n zilele de sărbătoare eternă ca o şoaptă de dragoste destinul vieţii e destinul meu. să fiu şi slugă şi stăpân că poeţii din nou vor avea neodihnă. lăstuni şi corbi şi eu mă duc aşa cum bate viaţa..Domnul mi l-a dat. eu am urcat în jocul tainei La nunta de piatră cu târnăcopul şi lopata uimiţi de minunile zilelor calme Şi-acum.. să vină la nunta de piatră înmiresmaţi de dalbul spumii. În primăvara mea eternă cheamă dulful dobrogean. aud. De fapt întristare şi nici suspin". cântând pe la nunţile mari cât o toamnă fecioarele toate din castre să ştiţi măcar că apa vine sfântul vin izvorât din rod şi candori.la zenit. O experienţă în spirala greu să acceptăm imaginile impuse de le privim ca pe nişte daruri. O lume închipuită Chiar dacă zilnic folosim automat şi pământene înregistrate ca pe o peliculă creată de cuvinte. maica de-a pururi.

ramanand astfel la dispozitia tuturor – Ofrandele motivate sunt acele nenorocirilor. Fiecare practica. com. cetatea. Se stie sigur insa ca pietatea si nu – Rugaciunea precede orice actiune Preotul ce avea in grija tezaurul credinta era o notiune foarte importanta rituala. Intrebarea piosenia greaca antica erau numeroase si victorioase. chiar o imagine (un picior. cea mai buna cale de ofrande pot fi incadrate tezaurele pe care cultul ce i se dedica.Nerespectarea anumitor hotarari. crinerouri: subst. a fi pios insemna sa libatiile. dar si sufleteasca. zeul medicinei. inscriptii ce conceputa ca o lipsa de respect pentru o rugaciune silentioasa. Pentru cel ce zei. statuia lor putea fi de retragerea bunavointei din partea invesmantata cu aceste haine de zeului protector. Cu ocazia pentru divinitate si de iresponsabilitate procesiunilor dedicate sarbatoririi unuia fata de asezare. adresate lui tribunal si aspru pedepsita. De asemeni. in cea ortodoxa. oameni buni. era necesar votul adunarii cu fruntea. tot spre rosturi rostuite pentru gestul tău eroic mulţi cădeau lăsând pe lume flori de viață. lipsa considerata ca o facandu-se cu glas tare. li se pot acestei divinitati prin ritualurile stabilite oferi zeilor si daruri mai consistente. cu palmele in sus. de catre concetateni. Dar. memoria eroilor dacă moartea e din ceruri ? mult prea tineri nu ştiam la morminte. Prescrise sunt anumite ofrande si anume Istoria credințelor . Deci Sunt considerate ca o forma de negot cu madularului vindecat in urma nu lipsa de credinta fata de zei face ca o divinitatea. In aceasta categorie de pe atat de putin palpabil si cunoscut este superstitie. Pentru o astfel de crima. orasul sau satul sarbatoare. in picioare. hăituind spre hău ocara şi ştiam noi că ştiam bulevarde.. să ne şteargă din destine. Rugaciunea in genunchi este ca aceasta practica s-a perpetuat pana cetatenilor. vrerea ta ţi-ai vrut-o vrută. – Sacrificiile prin foc constituie . nunţile neîmplinite. Poate fi cetatii de inventarul avut in grija. invocarea multumeau zeului pentru raspunsul riturile unei cetati. In prin pietate. a fost condamnat bine vazute daca se manifesta in public. mistuiau în flăcări roşii oameni răi. actiune sa fie impietate. Nu este o afacere de credinta ci a atentiei zeitatii asupra persoanei ce o romană – II – una de responsabilitate civica. fiind banuit de acordat cetatii. Acest act putea fi vinovat sau altuia dintre zei. bulevarde cutezam şi cutezam să iubim eroic .Ţara. fiecare sat are un zeu un voiaj. Ofrandele intamplatoare. Poate de asemeni sa preceada arheolog Lia Batrina cetate. să ţineţi minte să sădiţi etern eterne *Crinerou. Fara indoiala ca exercitare a cultelor era cea de mijloc. la morminte respect pentru traditiile stramosesti. Nu se stie bine ce intelegeau puritate fizica. rugaciunilor. Acestea sunt crima ce putea fi adusa in fata unui pentru a fi cat mai aproape de Olimp si mai ales de natura medicala. scornit de poet in ne-ntrebam şi ne-ntrebam flori de dor peste morminte. foarte bine incadrate: continut era foarte bine inventariat. incheierea unui tratat. Deseori vedem depuse de a fi adorat o zeitate neaprobata. marele filosof. tezaure oferite in lazi a caror este daca si credeau in veridicitatea lor. nici prea mult zel in daruri oferite templelor inchinate unor Istoricii au relevat un paradox. Pe executarea ritualurilor nu era bine vazut zeitati ca multumire pentru un ajutor cat de cunoscuta este mitologia greaca. – Ofrandele nu sunt intotdeauna la o icoana o inscriptie de multumire sau Socrate. de ce sângele-n zăpadă se preface-n crinerouri tinereţe. Nu este cuprinse si "ex voto"-urile. August – Septembrie 2010 CANDELA de Montreal pagina 23 alergam şi alergam să lipsim de la apeluri. ne-mpuşcau pe fiecare. Deci.o mana) a la moarte de catre "demos"(popor). in masura in dorea sa exercite cultul unei alte este adresata zeitatilor ctoniene care acesta raspundea rugaciunilor divinitati in cetate. Se stie insa foarte exact ce o cerere expresa sau doar o invocatie a aceeasi categorie de ofrande pot fi intelegeau prin impietate . ofranda ce se practica de antichitatea greacă și traditiilor si de a acorda zeilor ce li se trei ori pe zi si permite atragerea rapida cuvine. tinereţe chiuiam şi chiuiam și nu-şi cată azăvadă. Ea se exercita intr-o stare de templului trebuia periodic sa dea seama pentru ei. luarea protector -''polieus". Prin extrapolare. de a considerata ca un exces si deci o astazi mai ales in biserica catolica dar si se fi facut vinovat de o astfel de impietate superstitie. insemna un semn de lipsa de respect cum ar fi vesmintele. in afara celor deja (subpamantene) atunci solul este atins penitentului prin vindecare. priviri meschine bibliile infantile puneau viperele morţii ne miram şi ne miram pe care le-au scris leproşii. favorabil dat la o rugaciune. adica varsarea catorva picaturi Religie și mit în urmezi dreapta masura a respectarii de vin pe sol. De remarcat consacrate. Cand rugaciunea Asclepios. nu ştiam noi moartea ce e arme inimaginare hăituind monştrii ruşinii fără să ne-ntrebe vârsta alergam şi cutezam ne-am urcat în epopee.. Este zeitatii prin strigarea numelui ei. fiecare oras. ci lipsa de fara un scop anume sunt insa apreciate. crinerouri MAICA-ŢARĂ te salută. cetatile le faceau cadou zeului lor grecii acceptau fara nici o retinere Formele cultuale pe care le imbraca protector in urma unor razboaie faptele cuprinse in mituri.

De unde si zicala. si prin el la Eleusis. toti importante oracole ale lumii antice practica in temple foarte bine delimitate locuitorii Imperiului trebuiau sa aduca . numita personale. si Nu trebuiesc uitate practicile acest termen. numeroase libații. trebuiesc distruse. in general o intrebare cu alti zei. iar zeii pasarilor este vorba despre un auspiciu. va institui cultul imperial – Oracolele sunt un important autoriza cultul unui zeu sau al altuia. importanta ceremonie de acest fel. Oracolul ca in lumea greaca. Marius si Sylla cu diverse prilejuri . limitati ca numar. in acest din urma caz consultata Cybela. O data divinitate la alta dar.Procesiunea inchinata Athenei. Esculap. atunci cand scop intarirea legaturilor dintre membrii (prim preot) va fi o data cu instituirea cineva se muta ca"si-a luat cu el larii si unei comunitati. această pietate se fi zeificati. –In primul rand. primul agapa de hram a bisericii. dictatori. El este cel ce era intrebata zeita Afrodita.dar venerati de pornea la drum sau la razboi fara sa fi ctonieni si in care victima se ardea in asemeni: Venus. chiar imparatul. sau celeste ( ce au fiind vorba despre flori. de diferite tipuri. propriu zis. il da la intrebarea pusa de un Capitolina. in cinstea lui Zeus. Temple sunt valențe personale privind viitorul. o vor face. Marte. Se cauta suportul zeilor asupra a doua aspecte: panatheneele era la Athena cea mai pentru cetate. Prin aceasta pregatire a sanctuarului pentru dintre zeii ghicitori. recunoscand superioritatea lor. jocurile sportive-olimpiadele. plante. uitandu-se adevaratul sens al termenului aproape lipsita de mituri. sau un loc sangeroase sau nu. la Paphos unde anume ales). Afrodita . Pentru penații" divinitati fara importanta pentru ceremonie incepea cu o procesiune ce romani. grecesti se aflau la Dodona. legata de prezenta unui augur ). unde zeul prin atributiile lor.O noua clasa de preoti. cultului crestin ortodox cand preotul sunt un subiect practic nelimitat. În ce era sacru. rezumati in principal animal sacrificat. de a fi vazut in frumusetea reguli iar cultul ce le este dedicat are cunoscute putem remarca in legatura cu sa fizica.de purificare si unde era chestionat cel mai important important in lumea romana. consuli.cu sens diferit . In cazul destul de simplu rezolvat prin avand dreptul de a primi in sacrificiu sacrificiilor sangeroase. Orice imperiului . pentruca mitologia specializati. Doar CETATEA poate imparat. imperiului in jurul imparatului. care ca si la greci sunt cadelniteaza tamaia. partile transferarea panteonului grec in lumea animale salbatice ) si nesangeroase ( animalului destinate zeului sunt romana cu atribuirea unor nume romane miere. nu pe termen lung. la Nu trebuiesc uitati zeii penați si lari. Fumul este esential. cele mai importante fiind hecatombele. este vorba despre cand se sacrificau 100 de bovine si Minerva carora li se alatura alti zei. Zeus devine practicate intr-o perfecta respectare a ospat comun care se termina in Jupiter. de altfel ca si la greci. pe scurt ne vom opri . la Pasinonte unde era terestre ( un templu real . familie. un caracter divin . paine. pentru regat. Mercur. Religia pentru romani este un fel de in jurul ROMEI. hraneste zeii. Diana. a copiilor a sotiei finalitati colective si nici decum credintele romane.care era inchinat zeilor mai mica importanta. un symposium. Athena . societatea moderna nu a asa mai departe. cultul imperial. In acest caz. credintele vechii Grecii zeilor. dupa organizarea care din punct de vedere politic are rol cinstea lui Dionisos avem spectacolele de politica a statului roman in diferite etape de conglomerare a locuitorilor teatru. Apollo . aveau ca sacerdotala al carui "Pontifex Maximus" familii. Mentionam doar ca cele mai complexele ritualuri. a IMPERIULUI. Majoritatea zeilor creand in acelasi timp si cadrul este raspunsul pe care un zeu. Augustus. generali ai republicii. Marte -Ares. RELIGIO in latina. grane pentru dezlegarea problemelor amoroase intotdeauna o caracteristica divinatoare etc. etc diplomatie cu zeii. are alte imperiales. consultat inainte un augur. iar la Delph. fructe. dupa din timpul vietii. ce acest din urma caz fiind vorba despre o adunarile ce se desfasurau in Grecia trebuiesc venerati. pacea inceperea liturghiei. diferite de la o cum afirma Cicero. romani se dezvolta o adevarata clasa zei familiali ce dominau credintele unei numeroase. ridicate. depinde de statutul asezarii. sodales credincios. este opinia zeului pentru o actiune practica. oras sau sat.dar esentiali pentru familie. precum Romulus si divinatie. element al credintelor grecesti. (atunci cand Roma comune ale bisericii noastre organizate La romani. puterea zeilor este de temut. Caligula. In republica sau imperiu. – Sarbatorile si alte ceremonii. cere stiintifica) ce se termina printr-o agapa. etc. la Olimpia. tot divinizandu-l pe Cezar si familia Iulia.Minerva.cultul este oficial si era o republica). De Cetate . Zeii romani nu pentru moment. avea un rol social foarte important: acela aceea ei trebuiesc adorati dupa anumite Desi multe elemente mai putin de a se arata. In acest sens se decedati. doar Diana -Artemis chiar pe parcursul ei ). "justitia fata de zei si Nerro. Nici o legiune romana nu holocaustul. restul fiind folosit pentru un zeilor deja cunoscuti. oras. urmasi ai sai precum sunt numeroase. care il practica. In afara de sotiile sau alti membri ai familiei lor vor asupra lor. sensuri decat cele cunoscute de catre noi. totalitate. sunt cand sunt cercetate maruntaiele unui Aceste sacrificii erau de mai multe feluri. un augur. Sfantul Nicolae . din nou spatiul fata de morti ". In parte adevarat. dar deseori sunt autorizati si acest cult.Moștenim aceasta practica in mesele fii in pace . Junona si crescut in acest scop. de obicei un pui. In comparatie cu grecii. imprumutati de la greci. politeista. regasim in cadrul Întrucât. Hera devine Junoma. ce se aducea spre multumire zeilor. in cinstea Demetrei misterele de ale istoriei sale. etc ). pentru oras. romana propriu -zisa. la triada capitolina : Jupiter. Augustus refuza sa fie divinizat Ritualurile ce inconjoarau acest aspect "Religio" inseamna in primul rand. Ele pot fi considerate Reglementate foarte strict ele pot fi ghicitor era Zeus.de un haruspiciu . De la Venus. "regulilor artei". fum si miros sfant rezerva cateva randuri si credintelor sangeroase ( si atunci sunt folosite in biserica inainte de inceperea slujbei si vechi romane. a costumului. etc . In afara de zeii oficiali. Cand este studiat zborul antica cu ocazia unui sacrificiu sangeros Remus. practica se invoca "Pax Deorum". August – Septembrie 2010 CANDELA de Montreal pagina 24 forma cea mai complexa de ritual. Cu acestia.( O perpetuare a acestei se afla cel mai celebru si credibil oracol Sacrificiile sunt ritualul cel mai practici. aproape toti imparatii chiar si editorial nu ne permite sa intarziem aseamana cu pietatea greaca. trebuie sa Credintele populare acordau marilor . subiectul poate fi animale domestice. referindu-se doar la sunt fiinte supranaturale ci stramosi. regi. vom Sacrificiile. Anul Nou. dar divinatorii ce sunt apanagiul preotilor retinut decat sensul de adunare ( deseori nu in totalitate. este creata. si nu autorizati fac parte din Triada organizatoric in care se va desfasura orisicare. Scipio . In mare.

In mod evident spiritualitatea reinnoire. maniheism ( o forma de cautarea Dumnezeirii. on Sous l‟Olympe Océan. fi bine sa fie mai des citata:"La Roma . cele ale vechilor puteri liber. altele se vor perpetua si se se vor orientale.Templele pe care le admiram personale. jaguar. Peste putin timp insa.episcop de Milan ce de zeitatile pe care le adulau. aux hélices notre lasse mémoire. desi din punct de vedere al persana) si fața de crestinism. fă vacanta. dar si a permisiva si toleranta . Un grognement m‟accueille. maudit Othrys. unele vor fi depasite si de origine (cum ar fi zeii si zeitele el o speranta a salvarii Imperiului in fata uitate. "multiculturalismul "roman il precede de Roma se va arata intoleranta. Intai erau venerati zeii spirituale a celor ce au trait in conduce in Orientul departat si Orasului. siriene sau egiptene. Serapis). lent Mais étiré vers le Ciel des Éloges supplice appliqué à lacérer la toile de éloquemment éternelles. la Cap Sunion. et Apocalypse. stau marturie atat a geniului – "Religia "romana este foarte precum fac romanii ". Ceeace mai sau cetatean. fața vedem ca in esenta. In randul armatei. d‟un la Fatalité du feu qu‟il fallait greffer à coma de Morphée. apoi era antichitatea clasica greaca sau credintele lui. un liant al statului care din natura Dumnezeiasca ce au fost relevate de adulat era zeul Mithras. Néfastement atteint la naïade naissante Je gagne galamment la galerie des anges et le saint nietzschéen dans le Noüs déchus en attendant la Grâce. ai Romei. Un nou popas in lumea spirituala a romana era sincretica si extrem de Oprim aici periplul nostru in lumea lumii vi-l propunem pentru numarul deschisa . cei oficiali. acesta se manifesta. croulant sous les Le Kitsch kundérien fixé sous le cratère L’Aleph de couleurs chatoyantes d‟un désir qui se du Cas humain comme un tableau de Zarathoustra déploie Klimt. profitor atat pentru unii cat si amenintare a structurilor deja randuite: ale antichitatii nu dovedesc mari pentru altii. dément. Ouranos horrifié. De unde si axioma -ce nu Agrigento. Εγώ ειμι το Αλφα και το Ωμεγα « Je suis l’alpha et l’oméga ». simtindu-le ca o noastre actuale. in raport cu riturile departe pe cel modern. une race grotesque de furieux Phaétons. mortellement D‟un fainéant si funestement fasciné par marquée par la main de Midas. cat si printre ele. Iudeea si care nu avea de altfel tendinte un stadiu in evolutia spiritualitatii.Si in acelasi mod de religiile monoteiste. punct de vedere spiritual dadea semne spiritului uman si adoptate de cultura persan al carui cult era rezervat doar de imbatranire si avea nevoie de o noastra crestina. arrivée à l‟abîme. popoarelor barbare tot mai agresive si dezvolta pentru a dura. languissante. Citind atat intindere a Imperiului. barbatilor.Toata aceasta acceptie era insa minunata si spectaculoasa a vietii urmator al "Candelei". afirmatie devenita arhitectural al celor din vechime. pietatii pe care ei o aveau fata lucrurilor. m‟agrippe les hanches. ou L’âme de Zamolxis D‟on ne sait où –des viscères dorés d‟un Miruna Tarcău Prométhée endolori sous la danse de Lusignan éplorés nous lorgnent tous l‟aigle aux ailes déchirées– d‟un œil alourdi de lotus et de lys. la Roma si in alte tarziu societatea moderna va numi cultul avea nevoie de justificari si care astazi ar locuri unde ne duc pasii in calatoriile de personalitatii. zeu indo . religii care creat cine ii conduce destinul si ce nationalitatii sunt foarte amestecati. Oh hérauts de blancheur aux hâles toutes ces révoltes fratricides de héros hérissés de plumes! énormes enfouis comme Orphée dans Attirée par l‟aurore d‟une âme Immodérément hissés sur l‟isthme l‟horizon des ombres. credintele non. chuchotant. sirieni. drum necesar in imperiului sunt cetateni cu drepturi si manifestare a crestinismului de factura care OMUL cauta să inteleaga cine l-a obligatii. .Este vorba doar de imperiului sunt traci. l‟Ossa et le Pélion. Dumnezeu. la Siracuza. mais d‟Hypérion. nationale ale fiecarui soldat astazi la Athena. 22 :13. Omenirea va romanilor sunt acceptate. nous chérissons l‟idole de Taisant les promesses platoniques broyée l‟ignorance infinie.C. nu acceptau adularea altor zei in afara lui trebuie sa faca pentru a-l influenta Pentru coeziunea statala. greci. Soldatii iudaism ( care era acceptat doar in diferente de esenta . Prin forta proverb dar atribuita prin traditie devotiunii. venerat imparatul si apoi cultele romana. iliri. randurile de mai sus. etc. August – Septembrie 2010 CANDELA de Montreal pagina 25 venerare si imparatului. a trait in sec IV d. pentru a-i deveni favorabil. extrem evident. in gali. popas ce ne va conditionata. spanioli. la Caché. respectate.avand in vedere imensa Sfantului Ambrozie. brillamment s‟élance des bas-fonds des joutes de géants aux jurements de souterrains. pana la cele de Isis. Cybele. effritées par la faute étourdie Et Mélusine malade.Toti locuitorii misionare ). pétrifiées dans la caverne des poupées Sous l‟abattement du Bras brutal qui Plongeant dans des jeux de jouissance et perdues. crestinismul va castiga favoarea cunoaste si alte trepte in dezvoltarea chiar adoptate de catre cetatenii romani imparatului Constantin care va vedea in spirituala care.

morale et pions-dandys rappelant les ouistitis de l‟obéissance. Un doigt sur l‟awalé de l‟Ouest et l‟œil Honnis soient les troupeaux qui ailleurs abritée. les Wilde. morale et d‟immortalité que jésuitique de Job et de Jonas dans la Ces Quasimodos ne quêtaient que la recherchèrent dans l‟exil souterrain des jubarte ingurgité. au zénith de la zizanie lois équitables. aboyant narcissique au nectar nécrophile. les idées versatiles et L‟infatigable Genèse nous gorge. gargantuesques. D‟une délivrance du diktat dégénéré d‟un Tuez tous ces Thésée indignes du Tartare choisissez! destin maudissant la crédulité de de la culture contemporaine. d‟une machine infernale. sagesse. entre un zeugma de la frénésie Le muscat de la conscience créatrice zen et un oxymore alliant le vieux cristallise avec fracas le krach du Nietzsche au nouveau Pythagore. l‟eurêka d‟un Kyrie eleison . muscles. cinquième élément quasiment blessures beuglantes bercées par la Ces avides voyous éventreront le Verbe chimérique! ballade des Bacchantes. orthodoxe et fléaux obnubilés d‟une Ils s‟exercent à la xénophobie et nient objectivité totipotente! » l‟existence des axiomes exorcisés par l‟expérience de Xanthippe et l‟hystérie de De naïfs opiniâtres énoncent ainsi Xerxès . après Zeus les nouvelles où la pâle antilope ne pourra artistes avec zèle zigzaguent sous les plus implorer à la civilisation lâche ni eaux primordiales. où comme des hyènes broyées par Typhon Némée ne meurt plus sous la massue du et l‟hydre de l‟hymen. Socrate disparu. Lapithes pâmés Parmi les cercles élevés de lettrés. courbés sous les croyances canoniques et Hurlant à l‟univers. mains quantique où l‟ivre quintessence querelle Bouleversez l‟opprobre et la balance de tendues vers Pluton taciturne. et bâtissez Déjanire. vierges. ou servile irréelle ou la roue de Tantale. jusqu‟à Nul Dace n‟envoie plus de messager à ce que Zamolxis. Até assombrissant les galaxies aveugles et des voix bâillonnées. de la rêves d‟Ouroboros. nul eucharistie cannibale aux kouroï écrasés. hypocrite fiction resplendissent triomphants sur la paroi devenu Zarathustra. réfutés par le règne de Ecce mulier! Secouez les craintifs l‟urbanité. Darwin. nausée de l‟absurde? Disciples. jetant le joug paillard. saisissez cette science et Antipathiques à toute tentative de L‟ère des esclaves épanouis a cessé. idoles et hyperbole de bohèmes heurtée par la autres restes de la préhistoire d‟une Auparavant. l‟intention de naviguer sur le néant Sur la lyre des oxymores. dépouillée d‟origine. glaise forgés. et les scellez la caverne de la passion doctrine. strates de faussetés sophistiques. ni louanges légitimes. mais le lion réclame les valeurs Hypnotisés par dizaines. et Astrée. juvéniles Judas saturés d‟amertume Étouffée sous l‟étoffe d‟un coryphée incrédule. ou système théorique : ténèbres éteintes suppléent à l‟espérance philosophique avec le rocher de Sisyphe Sérénité impossible. ne de Borges –Atropos désagrégeant dans le vide dévastateur des vies perdrais-je pas la duplicité comparse qui l‟atome. moderne. un culte transfiguré. Immémoriale illusion de liberté ilote Les rayons des astres d‟Orion Nul Perse n‟écoute plus Zoroastre. oboles de condamne courage. et autres octroient l‟au-delà. puérile progéniture De quakers questionnés par un cosmos coupables. et houleuse des ombres où Lares. ils composent un misérable missionnaire martyr de ses hymne illyrien aux Valkyries de Chypre . dans le jus de septembre et le pourpre n‟ose plus murmurer les termes de Jouet d‟une justice jalouse. thèse. complète mes pensées priapiques? de l‟âme dissuadée de bâtir. une Troie hantée de vestales catins et « Je ne puis me résoudre à respecter des d‟inquiétantes Cassandres! rites stériles. Kremlin. orages obscurs d‟un oasis amabilité. alea jacta est! laquelle tranquillement enquêter. obsolète. Jocaste loge avec joie quiétude d‟une question quelconque sur prophètes détrônés. d‟égarements Paressaient somnolentes sous six cent Aujourd‟hui. hiérophante coiffé d‟offices défendus . en déversant sur la voûte céleste la sève Précipitée dans le parti des prétendus Mais n‟attardez pas votre œil sur l‟Aleph vermeille des valeurs relatives vautrées principes aux prières apocalyptiques. d‟Ulysse suspendue sur la lune. à l‟âge où l‟Aréopage fixé sur les Whig. l‟étranger glorieux . l‟uræus au le qualifiable et le quantifiable d‟un l‟habitude imbibée de boue et de front et le fouet abattu. August – Septembrie 2010 CANDELA de Montreal pagina 26 Perdues! Comme les orphelins prostrés kamikaze et l‟éclosion folklorique d‟une du pays de Peter Pan. des vivants-morts au haine des Hommes! raison séquestrée dans le royaume des couvent voilés. Furies.

Părea să fie o maimuță făcut o inspecție tehnică a noilor locuințe apropiat și le-am spus: magistrat. la Boschete de arbuști și bananieri sălbatici poienii. Le-am dat o cutie de Tic-Tac și-un mi le strânge și izbucnește în hohote de Dumneavoastră. saturat de miasmele și parfumurile milioanelor de flori ce împodobesc arbuștii. M-am oprit palmier de ulei o siluetă estompată care văzând un grup de șapte tinere fete se mișca în vârful copacului. poate – Photos. pornit-o mai departe. M-am uitat interesat la ce recoltase și unei adieri printre frunze. cu dreapta îmi împinge țeava armei într- necesare. Sandu Alexandru E cu neputință să renunți la o pasiune. „Aventura Marelui Raid”) voluptate. spus: grupeze. cu lacrimi mari ce-i curgeau partidă de vânătoare în junglă. Am făcut câteva fotografii extra! se aruncă în genunchi la picioarele mele. către „vânatul” meu. Surprins. O mișcare bruscă se gusturile dumneavoastră. M-am palmier. parțial pigmee ce culegeau boabe de cafea și mascată de un regim mare de nuci de Cu reverendul Williams și Viky am care erau absorbite de munca lor. Acesta îmi zâmbi și-mi arătă spre solemnitate impresionantă: nici un coșul lui. Dintr-un început. când Africa m-a cucerit și m-a subjugat pentru totdeauna. care ar fi fost binevenită pentru indigenii ce trecuseră la – MBOTE MINGI „les belles filles de pentru agapa indigenilor de a doua zi. vorbindu-mi repede pe limba zgomot nu o tulbura. Am Surprinse. August – Septembrie 2010 CANDELA de Montreal pagina 27 Jurnal de călătorie – Chemarea Africii ecuatoriale – III – ing.. acestea trebuiau branșate la forêt”. cu o figură speriată îmi face La prânz am servit masa la Misiunea scos din rucsac aparatul de fotografiat și semne SĂ NU TRAG! Intrigat și enervat. Le-am făcut semn să se neînțelegând ce tot răcnea pe limba lui. Tânărul pigmeu sare către mine și branșamente și fișierele cu materialele râdă și să sporovăiască pe limba lor. vom analiza fiecare caz în parte cu făcându-le semn să privească spre Țipând și dând din mâini și din picioare electricianul de la Regideso care va obiectiv. aerul parfumat al pădurii. Am rezemat pușca de un boschet. unde se zărea o spărtură în apelul aventurii. executa instalația de racordare. care după o jumătate de oră se (Didier Regnier. reverendul mi-a trepiedul. protestantism. cu doamna profesoară aparatului și m-am așezat lângă ele din nou linia de ochire către „maimuță”. s-au întors către mine. poteca se termină În timp ce vorbeam m-am uitat către într-o poiană mare la capătul căreia se capătul poienii și am văzut într-un vedea o plantație de cafea. Regăseam vizual și olfactiv senzațiile extraordinare ce-mi erau tipărite în inimă și-n memorie din anii 1974-1975. le mois prochain chez șiroaie pe obraji. M-am oprit și i-am făcut semn de străbăteam. cartușe și bidonul cu apă. Un pigmeu tânăr avansam fericit către mijlocul junglei. În mai puțin de cinci minute părăseam drumeagul ultimelor case și intram în împărăția pădurii tropicale. lianele și copacii. La brâu am fixat revolverul cu gloanțe explozive. Am dat de o potecă ușă și parcă te cheamă. Pădurea ecuatorială la Tondo . am o parte. cu nesaț și umblată. o umbră neagră se Am pus în rucsac aparatul foto. termină într-o poiană. dacă doriți. Protestantă după care. O potecă foarte largă ducea către est printr-un culoar de palmieri de ulei și arbori tropicali îmbrățișați de iederă și liane punctate cu flori albe și roz. Am luat carabina la umăr și. la drum. perdeaua vegetală. mâine. Tăcerea din jur era de o salut. trepiedul. o boare lejeră de vânt mi-a umplut plămânii cu mirosul specific al junglei. și. am declanșat temporizarea mă deplasez puțin către dreapta și iau – Inginere. nici măcar fâșâitul lui. cuțitul de vânătoare și busola. aduna fructe de pădure într-un coș de fermecat de mirificul peisaj pe care-l nuiele. prin stânga produce acolo sus. hotărât să nu-l întocmit schițe cu tipurile de au lăsat coșurile în iarbă și au început să ratez.. Respiram adânc. șocat și uimit vânați o antilopă pentru masa festivă de reverend Williams! Au revoir! de gesturile disperate ale tânărului. Indigenii vor aduce preparatele *** cobor arma și mă uit cu atenție către lor culinare care nu se potrivesc cu Mi-am strâns echipamentul și am „vânatul meu”. puteți face o pachet de biscuiți și le-am spus: plâns. i-am spus: Iarba devenea din ce în ce mai deasă – TALU BONI? (Cât costă?) și la un moment dat. când aceasta îți bate la completau cadrul exotic înconjurător. Iau carabina de pe umăr și-o îndrept la rețeaua electrică existentă.

După o cotitură a potecii văd la perpeleau tot soiul de vânaturi: porci Obosită. cap și pe corp. se am sculat și am pornit pe potecă înapoi amenaja o masă mare pentru „oaspeții ca să nu mă apuce noaptea în junglă. A urmat o supă din melci artiștii și vor cânta uriași și viermi mari de palmier. acceptat bucuroși. Era urmarea mirosului ne ocupăm locurile la dezagreabil generat de mantia sa de masa „oaspeților de leopard și a grăsimii cu care era uns pe onoare”: șefii de sate. plină cu coniac. acompaniate de banane acordeze fripte și rădăcinoase de pădure fierte. de ceremonii. Ochesc scurt la apă și un tăuraș de pădure. pictorița Elena Prânzul s-a încheiat cu fructe de Boțan) toate felurile și. în special. cu papaya cu . am tras o „liber la execuție” electricianului de la dușcă. maestru duzină de tineri congolezi aduceau continuu cupe de nuci de cocos cu vin de Întoarcerea de palmier sau bere fabricată din banane. șefa grupului de circa 10 pași în față. O duzină de femei tinere. l. aud tropăituri de și să le dea apoi cu sare și la fum ca să le brațe și la picioare. mulțime și răpăitul în surdină al unei electricianul de la baterii de tam-tam-uri înviorează Regedeso și Kapita atmosfera. Frigărui de din urmă începuseră porc spinos. de seamă”.. Când bătrânul pigmeu a venit la mine. au instrumentele. au tăiat o creangă Plin de oroare realizez enormitatea și groasă dintr-un copac. în numeroase frigări se pregătită. Mi s-au înmuiat picioarele cu liane și au săltat-o pe umeri genunchii gândindu-mă la faptul că eram pornind la drum. cu Viky am verificat pe jachetă de lână pe care o aveam în teren schemele racordurilor electrice. De pe o potecă duc a doua zi la Mbandaka. în poiana uriașă. dată. baston scurt din mahon care avea un vârf – MONDELE MAKASI! (Albule ești *** din coadă de maimuță. pangolini. *** am salutat zâmbind și i-am făcut cadou o A doua zi.. de carne de elefant. în același sens cu mine. de leopard pe cap și un colier din laterală apar în fugă doi congolezi care să ni se pregătească frigărui din carne și figurine din fildeș de hipopotam ieșiseră la vânătoare cu arcurile și.. purta o piele de leopard ceafă și apoi la spate și aceasta cade pe L-am chemat pe Kapita și i-am spus care-i acoperea partea din față a potecă. să-mi revin din emoții. o diademă din dinți pași ce veneau din stânga. și. lucrătorii de la O rumoare se face auzită din Misiunea Protestantă. aceștia în cupe din nuci de cocos. electrogen unde. trecut-o pe rând bătrânului și apoi Între timp o forfotă neobișnuită se tânărului pigmeu. fierți și banane Bakenba prăjite. de șerpi să-și verifice și să-și și de maimuțe. Brățări de fildeș și de bronz pe examinez prada mea. văd un pigmeu bătrân ce se cumpere două lăzi de bere și le-am spus ridică în picioare și se îndreaptă către să-mi ducă antilopa la misiune. i-au legat gravitatea gestului meu. iar meu și înaintez în liniște.. și am Regideso. încep să soseau și se masau în servească raci de râu stropiți cu sos de poiană pe două pili-pili și usturoi de pădure acompaniați rânduri. o antilopă ce mergea spinoși. servită muzicanții. odată cu intrarea noastră în sat. completat prânzul pantagruelic. facoceri. Ne-am mai derula în spatele platformei grupului „conversat” câteva minute după care m. M-am așezat pe iarbă și am scos stocul de materiale existente și am dat fiola din inox. șerpi mari de dansatoare se odihnește. August – Septembrie 2010 CANDELA de Montreal pagina 28 lasă rapid în jos de-a lungul trunchiului Le-am oferit 10 zairi ca să-și și deodată. Am mulțumit în gând lui Dumnezeu că noaptea ecuatorială a coborât dintr-o m-a ajutat să nu comit o crimă gratuită. O Kapita. I-am urmat satisfăcut gata-gata să împușc un om nevinovat. Locuitorii purtând platouri din scoarță de copac și din satele învecinate frunze tinere de palmier. Au noi. cu carabina alături. acompaniate de cartofi dulci completau recuzita sa originală. Purta un vânaseră nimic. rucsac. O baterie de cazane și tigăi Zgomote de tot felul se aud în jurul enorme fumegau și sfârâiau continuu. din Tondo. lăsând liberă de un soi de chiftele din crab de pista unde vor dansa palétuvier. la vânătoare Toată lumea mânca cu poftă și sporovăia (crochiu de fără încetare. Pentru ospăț. nu organe. pe care îl rotea un vânător bun!) Era ora prânzului când reverendul tot timpul pentru a se proteja de muștele Williams ne invită să care-l asaltau. În timp ce mă pregăteam să ca pulpele antilopei mele să le fezandeze corpului.

care ajută la cm. creând o lipea somnul de noi. prin spatele mesei noastre s-a către Mbandaka. se îmbrățișează cu o dată și fetele încep să se balanseze lent. Într-un târziu grup de tineri dansatori cu busturile atmosferă de vrajă și vis. tremurătoare a cu lamele din lemn foarte tare. care a pus-o într-o marmită uriașă cu apă clocotită. poiana uriașă fu învăluită în Soția se scoală. ți-am adus un cadou pentru emis de un tam-tam uriaș. ritmul instrumentelor adormit. alimentate cu bușteni uscați și lumina lor ridicase două coșulețe din rafie. Morfeu ne-a cuprins în brațele sale și am vopsite în roșu și alb cu linii și figuri Încet. de vreo 10 kg și în celălalt. a încercat să-i scoată carnea din carapace. tine și familia ta. uimind Era miezul nopții când ne-am dus la fețele transpirate ale tinerelor care se cu arta sa. care i s-a adresat lui Viky: se pot face o supă și o tocăniță „extra” Sincronizat săreau în sus. încet. galbenă și strălucitoare. De după un nor apare luna. toate Lumina zilei se stingea rapid și. umplute cu pietricele care zornăiau. și băteau digestie. care spectatorilor. se uită picioare. izbucnește în poiană un lumina aurie peste toată firea. țineau plămânii. scenele trăite la „serbare” și numeroasele La un moment dat se repliază și. țanțoșe și impertinente. în fine. a dat-o boy-ului. geometrice. mândru în jur și anunță cu glas tare: Trupurile lor – Și acum. instrumentele muzicale izbucnesc dintr. Aveau cercuri galbene scădea în intensitate și dansatorii își *** desenate în jurul ochilor și purtau pe cap încetineau mișcările până când s-au A doua zi către prânz. flăcărilor și acompaniat de un fel de harpă cu coarde reflectau din rădăcini de vanilie și tobe mici. ridicând Ca la o comandă. care citise prin multe cărți că brațe purtau brățări de fildeș și de cupru. Șantiere: stânga – cu Pool Lokula am demarat fundațiile pentru clădirea casei de odihnă a profesorilor itineranți. August – Septembrie 2010 CANDELA de Montreal pagina 29 miez parfumat și dulce. și-și revarsă personaje întâlnite ne-au excitat de nu se dintr-o dată. puternic din Kapita se ridică în picioare. ne-am luat un fel de coif din piele de maimuță în oprit brusc. culcare. enervată. Focurile au fost „șefa” care-i pune pe banca de unde se pocnind din palme deasupra capului. rămas bun de la familia reverendului. Pe apropiat bătrâna șefă a tribului Soția. mantia nopții. sclipitoare Din stânga noastră. Focurile uriașe de pe ritmul și dansul a devenit și mai frenetic. să înceapă dansul! unse cu ulei de *** palmier Un indigen foarte voinic începe să rețineau lumina tamburineze un balafon uriaș (țambal). în fugă apare un roșiatice pe grup de dansatoare tinere. care erau înfipte pene negre de tucan. Dreapta: Organizarea de șantier pentru clădirea Direcției Educației Naționale (Mbandaka) . tam-tam-urile și crocodil și o duzină de ouă de broască un praf fin de laterit care dă scenei un celelalte instrumente și-au accelerat țestoasă. La un semnal venit din fundul poienii. *** Am mers cu Pool Lokula și am trasat fundațiile pentru camera de oaspeți a profesorilor itineranți din Mbandaka. dintr-o dată. din continuu fante piele de antilopă sau urechi de elefant. desfăta cu „trufandalele ecuatoriale”. La În timp ce muzicanții și dansatorii se ne-am încărcat bagajele și am pornit-o picioare aveau coliere din bambus retrăgeau. într- Ritmul se accelerează treptat. Madame din broscă țestoasă. după care frumusețea de carcasă a fost „demolată” cu lovituri de ciocan și ne-am putut. din spatele Spitalului Municipal și pentru clădirea Direcției Generale a Învățământului din Regiunea Ecuator. poartă flori de frangipani în păr și care aplaudau și zurgălăi la picioare. mare. cu busturile fețele goale. Trec prin fața mesei cântau cât îi și se opresc în linie în spațiul din mijloc. Am adormit greu deoarece dedau cu frenezie dansului. *** margini aruncă lumini pâpâitoare pe Vrăjitoarea satului intr-ă în dans. EKONDA. busturile se răsfrângea pe fețele transpirate ale unul mai măricel era o broască țestoasă se contorsionează și se ondulează în timp dansatorilor. Dar nu a fost chip! În final. *** Ingenieure. circa 60-70 – MBOTE MINGI. șase ouă de ce picioarele zvâcnesc înainte. Un regal gastronomic autentic! aspect ireal.

DOAMNA.. se încheagă făptura ghiozdan în care. la loc de cinste tăbliţa marcată cu liniuţe Pentru toată lumea civilizată. stătea unor date care ne privesc personal. înrudite între ele şi dacă le punem cap la Trăiesc şi eu ca oricare adierea cap. printr-o întoarce faţa cu ani în urmă la lungul şir găurică. începerii anului şcolar este o zi care ne iar pe marginea de lemn. ziua roşii pe o faţă şi cu pătrăţele pe cealaltă. pe vremea mea. cu banca şi Elena Buică înscrise mai viu în memorie. cu uniforma nouă. florile scriu apă de spălat.. tainic din bobul de rouă îndreptaţi-vă valul mângâie în toate părţile deodată pustiurile-şi sapă gropi ţărmul cuprins de seară căutaţi-mă acolo unde în suflete de stele păsările desenez în ploi de stele căzătoare pe valuri ucigaşe adorm pe marginea norilor sunetul primei brume fără ţară îngerii pădurile nasc frumuseţi îşi cos aripile culeg vise printre frunzele toamnei pânze la bărci vreau să nu mai mint călărind somoni în limpezimea cerului vorbesc cu bufniţele de argint lira de nord reflectoare vii. când spre ziua de neuitat a clasei întâi. August – Septembrie 2010 CANDELA de Montreal pagina 30 semnez se adună în stihuri lira de nord eu-păpuşarul fără şedinţa de cenaclu Ana Maria Gîbu voi-marionetele pământul geme de greutatea istoriei pânze la bărci acolo unde Dumnezeu în jungla urbană vorbeşte cu mine ridurile apei prin îngeri înghit amurgul azi scriu pe cer ascuns în iarbă cu ochii soarelui ţin la suprafaţă ascultati un pian sicriu cântă cântec neterminat “Lira din cele patru puncte cardinale!” oameni în zbateri sălbatice nu vreau să mai mint protest plutesc spre nicăieri stelele veghează cerul nu staţi printre icoane în cântec de mister în regate fără ferestre păpuşi pajiştile înfloresc privind tablouri dezacordate ochelari. cu precădere buretele de şters tăbiţa şi condeiul de . izvoarele nu vă pasă! pajiştile cluburi de noapte sub soarele Moldovei pe un colţ de ţară pădurea roagă roata se întoarce unde răspântii pământul să nu plece (şi în viaţă) abisuri animalele fug ciocniri de teama cuştii frânturi de memorie învolburări mănâncă din tomberoane împletesc o poveste înfloresc de-a valma eu-marioneta lumina chiar dacă înlocuiţi ei-păpuşarii cade altfel pe flori marea cu val de nepăsare ascult voci oarbe sufletul cerul cu un glob de sticlă care urlă face vocalize şi oamenii cu roboţi contractul lor odată cu ciocârlia nu mă mai minţiţi! cu viaţa mea mugurii este pe sfârşite înverzesc singuri cu roata întoarsă cuvintele Zile însemnate Fără să fim superstiţioşi. a cernem evenimentele care au rămas primului contact cu şcoala. stelele despre oraşul reclădit al Atlantidei soarele bun să coacă dovlecii beau apa focului din munţii norilor (unde se agaţă harta în cui) hrană pentru măgari. în că apar de-a lungul mai multor ani cuvântul căreia credeam aşa cum câteva date în care se succed întâmplări credeam că ziua urmează după noapte. primelor amintiri pentru pregătirea În afara zilelor de naştere şi a sărbătorile anului şcolar. erau legate de două sforicele al începutului de an şcolar. constatăm draga noastră învăţătoare. dau o anume culoare vieţii noastre. cu care se succed anual.

nu-i mai simt neapărat – cu trenul din Franţa! care am stat langă ea la lecţiile de pian. căci pe atunci caligrafia era la Am devenit alt om din care n-a mai septembrie. Işi schimbase reuşită. şi din într-atât încât nici până azi n-am aflat interesul său vădit faţă de poezie. nu-i mai aud cântecele la pian. afară plouă şi e frig. profesoară suplinitoare. copii noi. măcar o scuză acceptabilă de ce mă evita. dar întreb cum va arăta nepoata mea când va până să apuc să trag aer adânc în piept ritmată. seara de poezie nu fusese o Fiindcă. O lume îndepărtat. mi-a promis că ne întâmplări: preşedintele unei fundaţii vom întâlni să discutăm despre un culturale mă rugase să organizez o seară proiect comun amânat: intervievarea de poezie şi să-i invit pe toţi poeţii personalităţilor septuagenare din urbea clujeni. În legănarea nu pot ieşi cu caţeluşa la plimbare decât mine să se individualizeze la 18 ani când ritmului de rondo am simţit că se pe fugă şi zgriburind şi stau şi iaraşi mă am fost nevoită să întrerup şirul anilor leagănă întreaga lume cu mine. Le Coucou (Rondeau) de nu mai ştiu ce să fac cu mâinile care nu- suspinul despărţirilor. atunci când m-a invitat Şi iată-mă acum. Nu-i mai aud vocea. permanentă foame de bani. pe o melodie lineară. Peniţa era mi-a adus schimbări simţite ca un şoc şi un prestigios liceu din Toronto. apoi ca o asemenea întâmplare. Lângă tăbliţă. undeva sub un deal. tuturor şcolarilor. clase noi. treptat apăreau Ne interesau. Era şi mai găsesc rostul ca până acum. supravegheze paşii decât draga de Buni. amfitrionul dorea ca . Apoi iar m-am dus cu gândul adiere calda a sperantei şi a încrederii parcă era uitat de Domnul. cele ale strămutării. mâinile cu nisip. Am stat locului ca o stană de prin mari prefaceri. Fiecare rostesc. ca să nu se verse. începea şcoala şi cine putea mai bine să-i ce-o zice DOAMNA de degetele mele de Acum n-am plâns în stradă când mi. la acest septembrie În anii următori. Dar. li s-au adăugat îndrăgită de toată familia fiindcă era cu plecarea nepoatei mele dragi. pe atunci. într-un colţ de lacrimilor venite din străfundul în viitor să vad ce-mi mai poate aduce. o vatră a la lungul şir de ani marcaţi de zilele mă face să întorc capul spre răsarit şi să vieţii arhaice. da. şi abia reuşisem să ne răspundea. piesa ei dragă. mai precis. Dar răsuflare. iar profesional. Printre schimburile cordiale amintiri. Şi. Daniela Gifu de salutări cu diverşi auditori. drumul ei de viitor şi întorcându-mi când ea îşi va conduce ca directoare în timp ce tocul cu peniţa stăteau în ochii minţii pe cel al meu din trecut care adjunctă colectivul de 87 de profesori la penar aranjate cu multă grijă. un alt început de necunoscutului acelor începuturi de an studiilor fiicei mele. căci săpunul nu ajuta la piatră privind în gol. Mă încheiată în lacrimile pensionării. dar ea. dar şi de goală. În aducătoare de schimbări majore. urechile şi nu mai era tot ea cea în care sculptasem august spre 1 septembrie. În lungul şir al începuturilor de despicat. August – Septembrie 2010 CANDELA de Montreal pagina 31 care trebuia să avem grijă să nu se frângă Oradea. m-a adus gâtul curat. Iniţiativa lui izvora. în fond. au început pentru stinându-se în acordul final. pentru fiica mea ca eleva. trăiesc alături de fiica mea. de genul Ultima oară o văzusem la lansarea numărul de mobil. dar mai ales. E casa reîntâlnirilor sau speranţa sosirii un gest de rămas bun. aparţinând unui In mod normal. felul cum duceam în mână călimara cu privind cu ochii ca prin ceaţă deasă spre bucuria primului început de an şcolar cerneală. Am plâns înainte de dar a acceptat totul din plină inimă. Parcă regretele că s-a terminat vacanţa. mişcarea. mi-aducea stăteau alături puse cu multă grijă. pe care i-am făcut cu ceva întârziere plimbându-se pe pagină: O-I…OI. în revista pe în natură. pentru mine ca invăţătoare. recunoştinţă pentru lungul şir de ani în toate. culoarea maronie a cojilor de nuci care am petrecut nepoata cu privirea plecând Şi odată ajunsă aici. aritmetica şi abecedarul cu multe poze care a plecat la Ottawa pentru studii uneori şcoli noi. Toate aceste amintiri comune cu ale lecţii care şi ele se încheiau acum Şi parcă e un făcut. am apucat să trăiesc şi loc de mare preţ. nepoata mea. mă evita. la e-mail nu poetic aparţinând celor două generaţii. număr de număr.. Mara-Elena. şi evadările publicate. Atunci. Ne-am gândesc la zilele începutului de de studii din tumultosul Bucureşti şi să îmbrăţişat îndelung în ritmul sacadat al septembrie încercând să străpung timpul iau viaţa pe cont propriu. se retrăsese dincolo de un capriciu de moment. Pentru Printre atâtea nouăţi aduse de toamne simulam descifrarea cu o anume fiecare a însemnat prima despărţire mai se numară şi anii de studii universitare intonaţie care însoţea degetul arătător îndelungată de familie. Acum datorită vremurilor potrivnice. căci nepoţica spălată şi călcată. începutul lui septembrie a noi şi nu de puţine ori chiar localităţi noi. ţinută drept. care avea o care o conducea. citite cu acest prilej. la cei 18 ani. când iar mi s-a golit inima odată început de septembrie. a ieşi din casă. căci la terminarea pentru alean. dar parcă septembrie. ajută Doamne! prieten comun. în comuna Ineu de Criş. un motiv de rămas decât sufletul de copil de care nu vremea ieşirii mele din lumea şcolilor semeţie era rostirea tablei înmulţirii fără m-am putut despărţi nici acum. Buni iarăşi a trecut nu voia să se ducă oricât îmi frecam la Ottawa. dar marcat hotarul unor noi destine. batista în buzunar era cu migală şi neţărmurită dragoste definitiv în Canada. controlată atent să nu aibă vârful mi-au marcat profund următorii ani. Mai apoi. volumului de poeme. colegi de muncă noi. nu erau deloc puţine. dar şi bucuria Louis-Claude Daquin (1694-1772). parcă era. ce urmau să fie noastră. acestor zile de să iau loc ca să îmi cânte la pian piesa 2010. în noaptea lui 31 şcolar. iar acum pentru studenta. vizitele deveniseră stinse Supravieţuitoarea? îmbrăţişăm.. iar în clasele următoare grija mare era pentru am condus-o cu gândul şi cu sufletul anul acesta. scriitori în Poezia ne unise urmarea unei marea lor majoritate. care le memorasem din zbor. Era vorba. deşi îi simt prezenţa în tot şi în următoarelor vacanţe. Simt şi acum fiorul termina studiile. metode de învăţământ colorate şi cu primele litere şi cuvinte pe universitare. de pieptului. deşi nu era departe de începutului de septembrie. Toate poeziile. Aveam unghiile tăiate. septembrie îmi aducea un nou an şcolar şi să ne aducă vărsarea de lacrimi pentru in 1952. deopotrivă. nimic. dar eram îngrijorată de anumite trăsături.

îmi acoperi dureros ochii. In umbra pe pamant… nu sus… Un Dumnezeu al celor vii? Sau de pamantul va sa crape. la prima interesecţie. Iti scuturi praful. să o analizez minuţios şi să-i mult o dezgoleau. Acum doar noxele bolidului ce. din nu prea să cred că erau. la rându-mi. la sfârşitul manifestării. stând în picioare neliniştită Doream să o revăd. sentimente: de la revoltă şi mâhnire. au plecat în ce-i cereau diferite servicii şi încă multe încheie târziu. dar oferta lui. ieşit din tiparele . din acel nou look. după cum tot aşa de lesne se putea prizonieră în tot acest timp. dar semnele primăvară timpurie făcea să renască în aveam să primesc lovitura de graţie. sau inghet? Ne calauzeste din tulpină Drapelul nostru este cerul. aproape începutul unei prietenii pe care. acum mă priveau Nu ai avea ce sa mananci? Un fel de a cumpani Si parasit sub bolta seaca. Oare. August – Septembrie 2010 CANDELA de Montreal pagina 32 poezia să-i unească. în acele momente. trag pe dreapta să mă uitasem. sau voisem nobleţea prietenei mele. firele de iarba. manifestată faţă de cei prefaţă.veteranilor. ce a schimbat adevărata ei frumuseţe spirituală.. o preţuisem. Indeletnicire plăcută. am fost învăluită surprind elementele ascunse. colţ. detaşare bizară. n-am încetat să o întrevadă doar o surprinzătoare circulaţie. sufletul. Trebuia sau nu trebuia avea să eşueze lamentabil. apărut în faţa mea. dublă? ei. Fatarnici. orbi. Ne intoarcem pururi la Lumină.. O criză face cu trupul.. străfulgeră un singur gând: prietena mea se află şi aş fi ajutat-o cumva. O miopie corsaj evidenţiindu-i sânii provocatori. dacă îmi ceva bani. Nu. imposibil de tălmăcit. Cum ai ingenunchea-n carare O traim din fiinte calcinate… Sub foc. am încercat o sumedenie de poetic. chiar pe privesc. mă probabil. mă văd nevoită să o viziunea ei. Viaţă Veneam cu maşina chiar pe strada In timp ce priveam acest trist tablou. când mi-am amintit de ziua ei. Am întrevăzut în acel gest o afişate de prietena mea. măiestrie? Dar. Cu cate-o cruce mica-n spate. in primul rand… Cum ai privi spre ceruri daca Si –un fel de-a cumpani. Era total de neputinţă. că viaţa ei * străine. goană. Aveam siluetă rubensiană. s-o caut. De- pe nedrept.. Poate aveam doar totul. dar care se bine să înţeleg ce se petrece. înroşiţi senzaţia că ea şi-a înmuiat tocul în tuş şi fie ea. îmi spusesem. Ce să-i aşteptând-o în dreptul uşii. care. să scriu câteva cuvinte ca ambelor părţi. coborâse un mea un efect straniu. Era pe 23 aprilie. conving că este ea. cu un Noroc sau nenoroc. aşternute pe chipul ei au avut asupra mod aproape miraculos simţirile ferite Dintr-o maşină străină. fiind cu totul străin mie. înseamnă sacrificiu. în colanţii aceia negri. şi era clar că noastre de totală sinceritate. fi spus? Trecuseră cam trei luni şi să stăm puţin de vorbă. Cunoşteam de gura lumii. Din portul cel semet in care Ramuri. spiritul nu are de-a voi trăi vreodată. Un fel de a cumpani Si sabii. ochii mi-au rămas încremeniţi la o mi răpise prietena. sau voisem să uit. simpla scuză a unor spuse. să-i surprind vreo retrăiesc secvenţial promiţându-mi. La vremea aceea mă nu puteau decât să înceţoşeze întreaga * gândeam mult la acea tânără care fusese. Purtam in inima echerul. ţinând-l foarte strâns în mâna schimbată. relatând-o aici. alături. cum te-ai smeri? Dintr-o singura cumplita radacină. nobila artă a disimulării să mă ruşinez de acest tablou?! egocentrică. aş fi înţeles-o în ce încurcătură organizator.vezi Doamne!!! dement străzii. toate acestea lăsau să se Cu toate că păream a fi atentă la In tot acest timp. admonestată pentru stilul ei Vedeam o femeie ce se abandona atunci. Noi suntem. şi. Poate exagerez puţin. îndepărtatul nostru trecut. ori cruzi – se poate – Liviu-Florian Jianu Cum te-ai ruga sa fii. altele. Nu-mi rămânea decât să am ezitat. nu se potriveau nelalocul lui. în ciuda aparenţelor alcătuieşte în cuprinsul vieţii un episod hârtie. Sangele cuvantului pulsand. pentru la visare. şi deloc cu fiinţa pe care o susţinusem. Noi Ca sa traiesti.. De-ar fi Aşa că am socotit de cuviinţă să-i fiu vopsit strident ce chema la desfrâu şi. semn de negociere convenabil poezie. vestimentaţia jalnică. Un suflu de de cum am pus piciorul pe trotuar. Acesta a fost Incurcată. de aceeaşi deschidere şi bunăvoinţă. Fusesem invitată să lecturez un câteva vorbe cu ea. scoţând din portofel că această femeie o arătase adesea prin volum de poezii pentru copii şi. lucind iscoditor. Pagina unde fusese apoi. . neştiind încă ce să-i vorbesc.. nu poate mei.. că adăugată această imagine părea că dreaptă. îmboldea întreaga natură individ bine îmbrăcat. prin generozitatea va plăcea. ce mai reacţie oarecare de vinovăţie. nu neapărat în calitate de într-o fracţiune de secundă. O vreme când am simţit o acalmie a spiritelor. Foamea nu ar trebui să doară. sidefaţi. totodată. de-i cineva de vină. muguri. apoi. flori incrancenate. secretul acestei femei îmi deveniseră presupune.. face trotuarul. pe branci? Dar cautandu-Te... am rugat-o opresc şi să aflu ce se întâmplă cu ea. uluită. Descopeream. Ceasul arăta ora 22.. Si nevinovati. chiar în faţa ochilor simţeam o ciudată goliciune. o Ceea ce îmi spusese în clipele o bâjbâială care nu avea nimic comun cu admirasem. noastră relaţie. ca viaţa sfredelitor aşa cum refuzasem să cred că datorită unei întâmplări stânjenitoare. lipită ademenitor de trupul ei şi părul până la împăcare şi compasiune. tăinuia o tumultoasă experienţă. cu dispret. in barba – . Cum ai striga-n puhoi de ape. nici nu am apucat necondiţionată. în timp ce o priveam. socio-profesională pare-se m-a ţinut Dar expresia reală a feţei. începe să zgârie necontrolat o temerile mele. durere. Iisus.

vor da la epitrop... mai să toţii o simţim. să fie intimidează cu privirea-i insistentă după verde. originală de a intra în locaşul intim al firele. prin studiul antidotul: tot otravă. condescendenţă pe celălalt. linguşitor până la lichelism. dă sfaturi. precum tentaculele scorpionului.. te sugrume. şi ele. canini ascuţiţi şi proeminenţi. Unele mai negre atac: „câinii aceştia. lasă amintiri din piatră. simţăminte.. se aprofundat pe băncile şcoii. alţii se hrănesc cu ce Să te fereşti de muşcătura viperei rămâne. salută pântecele de crengile groase şi răcoroase Cu blândeţea Cuvântului şi căldura rânjind „Sărut mâna.. voim să lăsa amintiri. cu bănci din esenţiale care formează caracterul unei în schimb. Trebuie să taci. să te definitivezi ca om pentru a sacrificiu. poate din dorinţa de a nu fi şuvoaiele de azi-noapte aceasta.. nu omul-viperă. Nu-i aici. aici. tu sa-i oferi Ziua cea de maine . De parcă i s-ar fi inoculat cu sufletul. Principii pe care le deprinzi care trece la atac. „Omul sfinţeşte Muşcătura viperei privirii vei reuşi să treci printre locul” spune un proverb. adulmecă precum tăcere. broaşte. Şi muşcătura devine o înştiinţare: „Vă rugăm să ajutaţi la prin educaţia primită în sânul familiei. în dreapta. ascunsă a iubirii – celeilalte iubiri. sunt în vedere desărvârşirea caracterului lupul hărţuit şi alungat din haită. unele mai vigilente decât altele.. moralitatea. înainte de a trece dincolo. August – Septembrie 2010 CANDELA de Montreal pagina 33 Peste vesnicia Lumii moartă. precum câinele hămesit. si de ieri.. poate creşte nimic!”.. visuri. de ce nu. fără şerpi ca altădată II poate din dorinţa de a-i supune.trofeu. arşiţă. rânjeşte. supravieţuim. grosul e mare..Poate anihilarea sa fizică. Cu emoţiilor abia perceptibile la început. Icoana pagana De-ti va cere viata. Iar stăpânul era Mai bine. negricioasă pe Dealul Gorgului.. privirea. vipera. pentru a te informa şi şlefuită.. nu mai apuci altele. dar şi fără „dunele de nisip” aduse din Bunul simţ. cu slugarnică. fermecat de decât altele. Insa dragostea s-o daruiesti intreaga Cu blândeţea cuvântului şi căldura trăit degeaba pe pământ.” prin salutu-i ale acestuia şi urmăresc prada. multicolor deschise. atacarea celui din faţă. mică. I te inchini Si apune ca sa rasar eu… Celui ce iti da dureri si spini. Dacă apuci a adormi la umbra căci sunt la tot pasul. mamă de copii – Care spera sa O recompună … De te va strivi. Şi uciderea câinii erau ai stăpânului. nu mai găseşti scăpare: cale de întoarcere. gânduri. începând cu primele note ale muzicii necoaptă – foamea neavând a care sunt mai conştienţi ca oricând: care-ţi înfioară trăirile interioare şi lasă alege. pe care vezi prins – nu la avizier. chiar şi omul-viperă. esti Dumnezeu – Oasele si carnea de sub strai – O Biserica ce sufletul nu-si cruță Tu. citind dispreţul şi laşitatea. este bine să eviţi a sta la umbra nucului.. umilă şi neînsemnată. cu dinţi strălucitori şi Biserica este locul prin care se opresc sufletul să-şi deschidă propriile vibraţii. Sau..Adică vipera-om. avându-se injectată. având un scop precis: cuvântului. şi noi.cei bogaţi nu au.. acum reluate. onestitatea. cu blândeţea a te trezi. Unii muncesc religia. maicută. zâmbind. cu fondurile alocate de Primăria comportamental al unei persoane. inferioritate. cel care acuza.. la rându-i. privindu-l cu lui. Şi-şi ostoiesc foamea. politic – este în funcţie de cum îţi sapi groapa”. alţii. culeg pe cât de falnic şi răcoritor pe timp de firimiturile. continuu . ca o fraga – Vii si morti. toate.. pe atât de periculos pentru Greul cade însă pe cel muşcat de sănătate: „la umbra nucului bătrân. devine docilă. şi noi. fără râme. constructive pentru ceilalţi. nu-ţi Poate dintr-un anume complex de Treci pe stradă. sunt principiile dinafară şi pe dinăuntru... Fericirea fara intristare – Chiar daca si el va rastigni Cioburi din oglinda Vietii Spartă Inima ta. voim să nu vipera-om?! Cine nu poate învăţa că „tot fim atacaţi. curăţată de cunoşate gândurile şi nu te poate muşca. cat ai iubi de tare. respectată. privind spre cer.Nimic. gata de şi ridice propriul piedestal. fără Deocamdată. atacat făţiş sau pe la spate de celălalt. treci.” autoeducaţie. trece la Continuu. nimic.. mai. prin care să demonstreze că nu a concluziona că oamenii sunt egali dar . mortală dacă nu găseşti degrabă construirea Bisericii „Cuvioasa prin frecventarea Bisericii. imaginaţii. apoi. şi ele şi noi. ea. Priveşte în găsesc sălaş doar viperele: se lipesc cu I stânga. mai ajută la nimic. Îşi acesta nu se satură niciodată. o formă mai de-i cazi în plasă.Şi ele. treci peste afront. dar în cantitate mai Parascheva” din Răducăneni! Banii...veninul nu-i piere. Dinafară. te priveşte fix în ochi. mai mult ca răul are un sfârşit”. de mai rămâne iar ultimii. Totuşi aleargă. mai ales că „sfârşitul oricând vrem să dominăm: unii.Vipera-om. Învăţat să muşte începând să visezi cu propriile Prada . De ce nu poate Elena Olariu vipere. unele mai otrăvitoare decât muşca un copil când merge la şcoală. mass- primite. media. Vipera-om este mai periculoasă: Fără comentarii! După un an de Adică formarea continuă. literatura care formează şi te modelează. educaţia aşadar. ramanem impreună. lucrările de construcţie. neavând un loc anume de vânat. mică la trup şi la suflet.. muşcătura. cu mai adânc se prind în carne. sa ii dai Numai tu... te lemn proaspăt vopsite din albastru în persoane ce se vrea. privirii vei reuşi să treci printre vipere. nu-ţi Dar. să iubeşti şi să creezi. aşternând pe hârtie – putea scoate de sub obroc luminiţa microcipuri prin care să execute ordinile mormane. cupinde mai multe ramuri: caută bezmetic o ciută sau mioară la nevoiaşii din sat ..De unde nu ai continuând cu teatrul. fatală. Pruncului din tine. Răducăneni dar şi din banii adunaţi de cultura.. trebuie să.” foşnetul blând al frunzelor. te întâmpină cu aleile cultura... foarte vigilentă de flori. Dumnezeu e-atat de sus. dură. Sau. trebuie anihilaţi! Pot liniştitoare a acestuia. Bani trebuie însă tuturor: e criză.. caută.

caracterele s-au schimbat. manifestată prin cuvânt.Virgil Şerbu Cisteianu (Alba. cu dragoste.Doina Moldoveanu Naţională de Vexilologie „Tricolorul”. unde se intră doar degenerăm prin teste psihologice de noi înflorirea păpădiei şi a podbalului. numai a se apăra. consideraţi nebuni. cu ştiinţele exacte care duc la observa foarte multe lucruri după care să matur.Olariu Elena Vâlcea) – preşedinte. vom fi aerisiţi şi Dumnezeu şi. Constantin (Răducăneni) şi Dincă Ionel (Piteşti) Voiculescu. duminica sau deloc. ESEU. Premiul al III-lea . Bota Sorin-Mugurel Premiul I . preşedintele Ligii Premiul al II-lea . Ion C.. ne dăm propriile terminând cu coacerea seminţei de exacte. floarea-soarelui. dragostea faţă de credinţa te poate salva de muşcătura piele. ramură schizofrenică pentru zilele prin ciripit îşi manifestă dragostea faţă Desigur.. etc..Elena Agiu-Neacşu La Secţiunea Fotografie: de Argeş. îl dar calculat întrucâtva. cea care se-nchină trecute în seama inteligenţei umane.Marin Voican DOMNESC” – ediţia a III-a. (Râmnicu. de divinitate şi până la înflorirea generaţii. Şi grila de teste.Iulia) – Argeş) din Curtea de Argeş s-a bucurat de o La Secţiunea Proză: Premiul al II-lea . August – Septembrie 2010 CANDELA de Montreal pagina 34 lipseşte cu desăvârşirea egalitatea dintre modul de existenţă al celorlalţi.„PE ARIPI DE DOR Scriitorilor din România Premiul al III-lea . Premiul OPERA OMNIA – Al.Maria Monica Goşoiu „Pietrele Doamnei”. Marele PREMIU „PE ARIPI DE DOR Premiul I . blândeţea înţelepciunii nu-l va putea ajuta cu nimic! trebuie protejată pentru a fi protejaţi. Marian Ghiţă – director La Secţiunea Eseu: comuna Domneşti.. Asociaţia Naţională Premiul al II-lea . cu mersul încet. implicit cu acea nouă primăvara.Victor Burde (Alba-Iulia). Liga Scriitorilor din România Voiculescu (Piteşti) Premiul al II-lea . din Premiul I . TEATRU SCURT. nu face decât să se mintă de tot ceea ce te înconjoară. siguranţă acestea te vor apăra de putem scăpa de muşcătura viperei este ori schizofrenic. Florin Ion Cruceană (Piteşti) EPIGRAMĂ. Ioan CONCURSUL NAŢIONAL DE POEZIE. prof. recunoaşte superioaritatea! Numai în vorbe – arme care vor schimba radical Trăind în mijlocul naturii.Virgil Şerbu Cisteianu Ixati Hamat (Constanţa) „Cultul Eroilor” – filiala Argeş. cu respect faţă lâncezească la margine de drum. al melcului. singur. vom gândi oameni. vom trata cu condescendenţă cercetare şi inovare.Andreea Militaru (Retevoieşti Curtea de Argeş şi Biblioteca Municipală (Alba.Vâlcea) şi Paula Romanescu La secţiunea Epigramă: ediţia a III-a (Bucureşti).Raveca Vlaşin (Dej) ARTISTICĂ . speranţa că Cel care-l poate ajuta este aşa cum câinele nu te atacă decât pentru mâine lumea va fi mai bună. iubind anumite privinţe însă. Cu Singura armă. organizat de Fundaţia La Secţiunea Poezie: La Secţiunea Pictură „PETRE IONESCU-MUSCEL”.Marin Voican-Ghioroiu Concursul „Pe aripi DOMNESC” . jud. Cenaclul „Nicolae Velea” din (Râmnicu-Vâlcea). scormonim în adâncul floarea galbenă reprezentând forma înseamnă nimic! Am uitat că din sufletului celui aflat la restrişte ca pe simbolică a Macrocosmosului şi Credinţă a evoluat ştiinţa şi matematicile nişte cobai şi. Ileana Gârjoabă. Biserica este considerată o unitate de comun. Biblioteca Municipală din Curtea de Premiul I . sociologia psihologică... odată stârnit îşi apără propria că nu-i totul pierdut. prof. (Piteşti) toate colţurile ţării au dorit să se numere Iulia) Marica Hagianu-Viorica (Călăraşi) La Secţiunea Heraldică şi Vexilologie: printre câştigători. cu bucuria păsărelelor care nu ne vom lăsa luaţi de val. grad sau doctorat. PICTURĂ ŞI FOTOGRAFIE Ţene (Cluj). Premiul I . primul noi care-am uitat. judeţul Argeş.Elena Agiu-Neacşu Semnalare Daniela Voiculescu Argeş. spre deosebire de a lungul secolelor urmărindu-se clonarea penitentului cel care greşeşte. Asociaţia (Alba-Iulia) şi Titina Nica Ţene (Cluj.Horia Deaconescu largă participare.Oricum nu-l ajută la nimic Pentru unii. Casa de Cultură Raveca Vlaşin (Dej) şi Daniela (Constanţa) Domneşti. Jan Duţă Ghilencea (Piteşti) ziua de 22 august la Casa de Cultură din – artist plastic. Napoca) (Galaţi) şi Viorica Manole (Tulcea) Clubul Iubitorilor de Cultură din Curtea Premiul al III-lea . descoperirile oamenilor au fost examene de licenţă. Hiru şi prof. şi Synthia Albulescu (Piteşti) Premiul I – Adina Enăchescu (Râmnicu- Juriul. poţi „nimicuri” la prima vedere. Intervievatul. în decursul câtorva noastre. Ion Premiul al III-lea – Vasile Dorin Festivitatea de premiere a avut loc în Aurel Gârjoabă – artist plastic.Mircea Bârsilă (Aninoasa. Adina Enăchescu (Bucureşti) de dor domnesc”.. orienta să parcurgi lucrurile cu mult tact. prof. (Piteşti) Toderaşcu (Costeşti. *** Ghioroiu (Bucureşti) 22 august 2010. Nimic Credinţa: din ea va înflori căldura coleric.Ana Boţa (Aiud) şi – filiala Argeş. Domneşti. Gheorghe Păun Premiul al II-lea . jud. Hunedoara). pare copilărie. încrederea Dumnezeu! În lupta cu ispita. credinţa nu mai închipuite. dar – nimic fără te orientezi pe viitor: începând cu lumea înconjurătoare. toate te vor omului iar cei care au rămas în „Cartea fiind chiar interlocutorul.Ori nebun.. Creatori de valoare. aşadar. de nu se autoredresează nimeni nu este întâmplător pe pământ.. cu stat cu gard şi poartă. Premiul I .Marin Voican- Ghioroiu (Bucureşti) La Secţiunea Teatru scurt: . cu care semnarea propriei sentinţe. până nu demult natura şi fiind preocupat continuu de înţelege cu ochiul minţii aceste întunecat. George (Râmnicu-Vâlcea) Baciu a stabilit următorii câştigători: Premiul al II-lea . Ne învârtim în jurul unui punct primului arbore – iova. natura privirii. Vaslui) şi Paul PROZĂ. bolnav melancolic sau muşcătura otrăvitoare a viperei.De am putea caracterul sufletului. Nu că s-ar teme de om! Îi aproapele prin faptă demonstrată şi nu viperei. de Aur a Vieţii” au fost lăsaţi să preocupat să nu greşească răspunsul la cu blândeţe. revista Premiul I .Petronela Vali-Slavu Premiul OPERA OMNIA . omul şi conştiinţa sa.. format din acad. de- Nu urmărim decât anihilarea soarelui în fiece seară.

testamente. autorul își Psychologue descrie peripețiile din libertate și din Educatrice Certifiée en Vie Abonament e viața carcerală. 4) Regie de logement Școala începe duminică 3 octombrie. Sf.infinit. ● luni 4 octombrie.13:00. Place d’Arms. Lecţiile se predau în limbile română. d-na Luiza Săvulescu. minica la Biserică sau la bibliotecă. 000 de În fiecare vineri la orele 17:00 se (Quebec) H3V 1G6 volume dintre care circa 5. În 259 de pagini. Apostol imobiliari) Andrei. care încep la Consulatul Familiale englez din Constanța. A. Copiii sunt vă invită 507. F. Sf. recuperarea Visarion. Liviu Alexandrescu și Avocat o Orele 9:30 – Utrenia  duminica între orele 11:30. Vă mulţumim. scris de domnul George Sarry. VIOLETA PÎRVU din revista „Candela de Montreal” este eliberarea după 11 ani de calvar și Courtière immobilier rezervat numai redacției. o Orele 10:30 – Sfânta Liturghie Neiges. * INVI TATIE ● Scopul şcolii duminicale este formarea L A L ANS ARE DE CARTE micului creştin. Bord-du-lac. Dr. alimentare. unde fratele său (M. de pr. Pe Viața mea . Mărt. chemin de la Côte-des- Bibliotecară. dezbatere de și Biserica Buna Vestire organizează parohial pr. contracte de căsătorie. G. Sofronie și Sf. Candela pentru anul 2010. Cavnic. la lansarea volumului de memorii Montreal (Quebec) H2Y 2W8 integri. MONICA OALA Traian Gărduș.000 în limbile Spovedaniei 1) Imigratie franceză şi engleza. Tel. 5022. cernica@notarius. el relatează 384 Ch. Vă poftim pe toți să participați la Adesz Elite 2. : 514-341-5330 româna si circa 15. O. Montreal Biblioteca dispune de 20.ca este răspunzător autorul. Paraschiva de Iași. Cursuri de limba engl eză orele 12:30 (după slujba religioasă) mandate de inaptitudine. construcție ori vicii de sol. Cuv. Québec. ) Vă rugăm să vă abonaţi la revista era consul. H9S 2A6 este de 20$. care va avea loc Acte de ipotecă. ) biblioteca este deschisă. Vă rugam să donaţi bibliotecii cărţi în divorturi. George Sarry este unul dintre începători. De conținutul articolelor din revistă Courriel : violetapd@yahoo. libertatea canadiană.net/romanblt/ sau Fax: (514) 413-0941 Redacția www. colț cu Jarry. comisioanilor datorate agentilor copii a Bisericii Buna Vestire • Marți 30 noiembrie.ca/RO/ (butonul Candela) . copiii învaţă obiceiurile amintiri din închisoare și libertate Fax : 514-282-1109 creştine ale sărbătorilor româneşti. duminică. Costul anual realitatea „(anti)istoriei” cunoscute de Dorval. Cuvioasa omologări testamentare etc.septembri e 2010 limba română. : 514-282-1287 lângă religie. A. 524 335-2659 Cu o naturalețe uimitoare. Bureau 3. pages. P.000 în limba oficiază Slujba Acatistului şi Taina Tel. Revista Candela de Montreal Notar respectul faţă de părinţi. dr. . Petre Popescu” sunt suportate financiar de Biserica Ortodoxă Română „Buna Vestire” din Montreal. din ● 1. Calendar religios 2) Drept matrimonial (separari. când • Joi 14 octombrie. cea mai mare parte a românilor: lumea Tél : 514-636-8860 interbelică. Bureau 1300 pregătiţi să devină oameni de caracter. proprietara imobilului Biblioteca „Mihai Programul Să ne cunoaștem Eminescu” a Slujbelor religioase profesioniștii din Bisericii „Buna Vestire” comunitate În fiecare duminică şi în zilele de Biblioteca este deschisă: sărbătoare marcate cu roşu în ●  marțea și joia între orele 11:00 – calendarul creştin: Me CEZAR CATALIN MIHAI 13:00. Mucenic Oprea. e-mail: carolina. Tel: ( 514) 567-4619 * Candela se poate citi pe internet la: Se va servi o cafea. Se transmite copiilor Me CAROLINA CERNICA iubirea de semeni. . lansarea acestei cărți deosebite. E. etc.bunavestire. litigii testamentare. Q. viața de rob politic în minele de plumb de la Baia Sprie. Petre Popescu succesiuni. L. garda copiilor. 3) Drept imobiliar (defecte ascunse de Şcoal a duminical ă pentru • Joi 21 octombrie. harnici spre bucuria părinţilor. Nivelul mediu. de cumpărare-vânzare. Sf. net franceză şi engleză. cursurile de limba engleză începând de 6060 Christophe Colomb. August – Septembrie 2010 CANDELA de Montreal pagina 35 Anunțurile comunității grupaj realizat de Victor Roșca NOTĂ: Toate activităţile care se desfăşoară la Sala Parohială „Pr. pensii august . Informații: profesor supraviețuitorii gulagului românesc. Tel. 10 octombrie 2010. procuri Muvement Solidarite Quebec-Romanie în Sala de festivități a Complexului generale şi speciale. Donatorii le pot aduce du. Dreptul de a reproduce și de a difuza închisorile comuniste Aiud și Pitești. generozitatea.

Moș Costache d. Tita neanu”? ca la Rabelais. prin care se sugerează adevărul Negruzzi? că liniștea este de suprafață. Aglae „Moromeții” de M. Trădării lui Iuda evidențiază replica „Proști. c. Preda? d. Al. Canada H2R 2S9. Montréal. Otilia e. Întânirea din poiana lui Negruzzi: b. eu 3. Dumnezeu în vis b. ieșirea din d. D-na Ruxandra conflict. dar 5. Care este jertfa în drama Preda) 9. Liviu Alexandrescu Secretar de redacție. Olimpia c. Diplomația fisuri grave care conduc la d. Fantezia Voiculescu. f. George Filip Resp. Niță replica „Dacă voi nu mă vreți. Inteligența C AN D EL A DE MONTREAL Redacţia şi administraţia: 8060 Christophe Colomb. Otiliei” de George Călinescu. Telefon:(514) 736-0950 Redactor Şef : Victor Roşca Resp. Sociabilitatea e. Nu se știe c. Darul de a vedea dincolo 4. Lăpușneanu mai jos sunt astfel? h. Aurica Moromete se relevă în c. e. Bucuria contemplației a. Imaginea căruțelor care Al. este simbol al: g. Guica Spancioc și Stroici eternitate a artistului și b. Satana Iocan a. satul. prezintă c. Deznodământul. Moțoc b. Unele personaje din „Enigma d. Ce trăsături ale personajului trebuie răscumpărate Alexandru Lăpușneanu b. se realizează în drama e. Trecerea prin moarte în a.August – Septembrie 2010 CANDELA de Montreal pagina 36 Verificați-vă cunoștințele (2) Teodor Curpaș pentru că în adâncuri. Dépôt légal . Spancioc și Stroici a. Care din cele de g. Paraschiv vă vreu!” din nuvela lui C. Care din personaje a rostit a operei. Inteligența f. Tăierea salcâmului b. Québec.Bibliothèque nationale du Canada. Impulsivitatea 1. Lăpușneanu „Meșterul Manole” prin: părăsesc satul c. Weissmann b. Ilinca Negruzzi „Alexandru Lăpuș- sunt privite în detalii exagerate. Niculae a. f. Moțoc c. a. a. Păcatelor omenirii ce 8. „Infama băutură” din „În de lucruri grădina Ghetsemani” de V. ca și b. Cruzimea destrămare? („Moromeții” de M. Indicați prin săgeți personajele „Meșterul Manole” de Lucian a. Lăpușneanu c. Stănică Rațiu 7. D-na Ruxandra a. corectură : Doina Hanganu-Bumbăcescu Ilustraţiile : Radu Deca Tehnoredactare: Marius Neaga ISSN 1495 – 8929. Care este scena emblematică mulți”. e. Calculul politic Alegeți varianta potrivită ca răspuns: familia moromeților. financiar: pr. Pascalopol a. Achim 10.Bibliothèque nationale du Québec. Umorul h. Moartea meșterilor Moromete din prima căsătorie? d. 1997 . Cina în familia construite în antiteză în Blaga? Moromeților „Alexandru Lăpușneanu” de C. Moartea lui Manole 6. Catrina b. Scena cu agenții fiscali Moțoc 2. Dépôt légal . Ce trăsături ale personajului Ilie c. Ironia fină g. Al. Care sunt copiii lui Ilie D-na Ruxandra b. din nuvela lui C.