You are on page 1of 4

1

Cursul 2

Elemente de trigonometrie. Numere complexe

•proprietati esentiale ale functiilor trigonometrice:

sin2 x + cos2 x = 1

sinus si cosinus sunt functii periodice de perioada principala 2π iar tangenta si cotangenta
sunt functii periodice de perioada principala π :
sin(x + 2k · π) = sin(x), k ∈ Z, tg(x + k · π) = tg(x)
cos(x + 2k · π) = cos(x), ctg(x + k · π) = ctg(x)
cosinusul este functie para iar celelalte sunt functii impare :
cos(−x) = cos(x), sin(−x) = − sin(x), tg(−x) = −tg(x), ctg(−x) = −ctg(x)
derivatele functiilor trigonometrice :
sin 0 (x) = cos(x) cos 0 (x) = − sin(x)
tg 0 (x) = 1
cos2 (x)
= 1 + tg 2 (x) ctg 0 (x) = − sin21(x) = −(1 + ctg 2 (x))

• valori remarcabile ale functiilor trigonometrice:


π π π π
x 0√ 6 √ √4 √3 2√
π 3π
2
sin(x) 0 = 20 1
= 1
2 √ 2 √2
2
2
3
1= 2
4
0 −1
3 2 1
cos(x) 1 2 2 √2 0 -1 0
1
tg(x) 0 √ 1 3 / 0 /
√3 1
ctg(x) / 3 1 √
3
0 / 0

• pentru argumente situate in cadranul 2 se folosesc formulele : x ∈ [ π2 , π]



3
sin(π − x) = sin(x) sin( 2π
3
) = sin(π − π3 ) = sin( π3 ) = 2

cos(π − x) = − cos(x)
tg(π − x) = −tg(x)
ctg(π − x) = −ctg(x)
• pentru argumente situate in cadranul 3 se folosesc formulele : x ∈ [π, 3π
2
]

3
sin(x + π) = − sin(x) sin( 4π
3
) = sin(π + π3 ) = − sin( π3 ) = − 2

cos(x + π) = − cos(x)
tg(x + π) = tg(x)
ctg(x + π) = ctg(x)
2

• pentru argumente situate in cadranul 4 se folosesc formulele : x ∈ [ 3π


2
, 2π]

3
sin(2π − x) = − sin(x) sin( 5π
3
) = sin(2π − π3 ) = − sin( π3 ) = − 2

cos(2π − x) = cos(x)
tg(2π − x) = −tg(x)
ctg(2π − x) = −ctg(x)
• formule trigonometrice utile :
sin(x ± y) = sin(x) cos(y) ± sin(y) cos(x) sin(2x) = 2 sin(x) cos(x)
cos(x ± y) = cos(x) cos(y) ∓ sin(x) sin(y) cos(2x) = 2 cos2 (x) − 1 = 1 − 2 sin2 (x)
tg(x)±tg(y) 2tg(x)
tg(x ± y) = 1∓tg(x)·tg(y)
tg(2x) = 1−tg 2 (x)

ctg(x)·ctg(y)∓1 ctg 2 (x)−1


ctg(x ± y) = ctg(x)±ctg(y)
ctg(2x) = 2ctg(x)

• formulele argumentului injumatatit


q q
x 1−cos x
sin( 2 ) = ± 2
x
cos( 2 ) = ± 1+cos
2
x

q
tg( x2 ) = 1+cos
sin x
x
= 1−cos x
sin x
= ± 1−cos x
1+cos x

x
semnul din fata radicalului se alege in functie de cadranul in care se afla argumentul 2
.
• transformarea sumei si a diferentei in produs :
sin(x) + sin(y) = 2 sin( x+y
2
) cos( x−y
2
) cos(x) + cos(y) = 2 cos( x+y
2
) cos( x−y
2
)
sin(x) − sin(y) = 2 sin( x−y
2
) cos( x+y
2
) cos(x) − cos(y) = −2 sin( x+y
2
) sin( x−y
2
)
• ecuatii trigonometrice fundamentale :

sin x = a, a ∈ [−1, 1]

are solutiile :
xk = (−1)k arcsin a + k · π, k∈Z
unde arcsin a ia o valoare din intervalul [− π2 , π2 ].

cos x = a, a ∈ [−1, 1]
are solutiile :
xk = ± arccos a + 2k · π, k∈Z
unde arccos a ia o valoare din intervalul [0, π].

tgx = a, a∈R
are solutiile :
xk = arctg a + k · π, k∈Z
unde arctg a ia o valoare din intervalul (− π2 , π2 ).
3

• forma trigonometrica a numerelor complexe :


un numar complex z = x + iy poate fi scris sub forma

z = r(cos θ + i · sin θ)
p
unde r = x2 + y 2 (modulul) si θ = arctg xy + k · π (argumentul) iar k ∈ {0, 1} se
alege astfel ca argumentul θ sa corespunda cadranului in care se afla z
• de obicei notam |z| = r si arg z = θ.
• Ecuatia z n = a are in C solutiile :

 
p
n arg a + 2kπ arg a + 2kπ
zk = |a| cos + i · sin , k ∈ {0, 1, 2, ...n − 1}
n n

•formula lui Moivre :

[r(cos θ + i · sin θ)]n = rn (cos(nθ) + i · sin(nθ)), n ∈ N∗

este utila pentru a calcula puterile unor numere complexe


Formule de geometrie plana
• teorema cosinusului :

a2 = b2 + c2 − 2bc cos(A)
b
unde a = BC , b = AC si c = AB sunt laturile unui triunghi oarecare ∆ ABC.
• teorema sinusului

a b c
= = = 2R
sin A sin B sin C
unde a = BC , b = AC si c = AB sunt laturile unui triunghi oarecare ∆ ABC iar R este
masura razei cercului circumscris triunghiului.
• formule pentru arii:
bc sin A
S∆ ABC =
2

abc
S∆ ABC =
4R

S∆ ABC = p · r
a+b+c
unde p = 2
si r este raza cercului inscris in triunghi.

p
S∆ ABC = p(p − a)(p − b)(p − c) (Heron)
4

bc sin A
S∆ ABC =
2