Care este identitatea Europei? Ce este Europa-un spatiu geografic,un dispozitiv economic,sau o viziune politica?

Conform lui Edgar Morin,”Europa(pe care el o numea”comunitatea destinului nostru”),cu siguranta nu reiese dintr-un trecut care il precede.Reiese (apare)cu timiditate din prezentul nostru pentru ca viitorul este cel ce il cere”. Din aceeasi perspectiva Ulrich Beck afirma ca” ceea ce este Europa,sau ce ar trebui sa fie,nu poate fi invocat din trecut;trebuie sa fie dezvoltat ca un raspuns politic la intrebarile din viitor,in orice domeniu,cum ar fi piata de munca,ecologia si statul social,migratiile internationale,libertatatile politice si drepturile principale(de baza)” si sugereaza ca,”primul si cel mai important fapt este ca fara Europa nu poate fi vorba de globalizare.” Logica constructiei europene este integrata intr-un proces mai mare de globalizare ,construit pe doua nivele:la Statele Membre si la un nivel European extins.Asadar provocarea pentru state este sa manuiasca paradoxurile dintre competitia intre state pentru cel mai bun”loc in ierarhia internationala” si cresterea sentimentelor nationaliste in timp ce fac parte dintr-o mare constructie politica care se numeste Uniunea Europeana(UE),cat si legatura dintre national si transnational care umbreste granitele. De fapt,procesul de europenizare,asemenea procesului de globalizare,necesita-in ciuda integrarii in economia globala-o aliniere politica,sociala si culturala ,intre natiuni,si este o sursa de neliniste a identitatii.Europa,ca un proiect politic someaza fara indoiala statul national- o structura politica “inventata” in Europa secolului al XVIII-lea,bazata pe asemanari teritoriale,culturale,lingvistice,in unele cazuri chiar si pe unitatea religioasa.Provoaca relevanta acesteia din cauza cresterii interdependentei dintre state si institutiile supranationale,cat si retelele transnationale din miezul procesului de Europenizare,si, la o scara mai larga ,globalizarea.Institutiile supranationale impun statelor nationale norme,valori,dizertatii.Organizatiile transnationale creeaza un spatiu pentru participarea politica care merge dincolo de teritoriile nationale.Impreuna, acestea reorganizeaza territorial o “comunitate politica”,Europa.S-au iscat multe intrebari cu privire la calitatea de membru,chiar din aceste transformari.Ce reiese din relatia dintre: cetatenie,nationalitate si identitate;teritoriu si statul national;drepturi si identitati;cultura

1

in identitati construite si elaborate in timpul procesului de formare a statelor nationale.pentru a construi o identitate politica .si politica.si suveranitatea statelor si traditiilor politice.cerceteaza maniera in care pot transmite generatiilor tinere o identitate europeana.cu particularitatile culturale si istorice.Cum poate fi combinata o ideologie universalista a statului national.si.in cadrul careia alte identitatietnice.luand in considerare rolul istoriei si cum este instruit in definirea natiunilor si viitorului lor.nenumaratele dezbateri si intrebari in jurul implicatiilor unui nou spatiu politic pentru identitati care sunt nationale.de exemplu.grupuri.sau mai degraba pentru a starni identificarea cu Europa.chiar si nationale.state si natiuni?Toate acestea sunt concepte interconectate in statul national si separate in contextul constructiei UE.Intreband despre 2 .cum poate fi formata o identitate publica europeana insotita de identificarea cu “o cultura politica europeana”.Similar.ar fi considerate identitati particulare? In mod cert.religioase.sau noninstitutionala.asa cum a fost validat de istoria civilizatiilor cat si de procesele de modernizare politica si dezvoltare economica.o Europa unita apare intr-adevar dintr-un pluralism de drept :diversitatea lingvistica si diversitatea culturala(nationala si regionala.cat si diversitatea institutionala in care fiecare aduce o cultura puternica si traditii politice.similar proceselor de globalizare.si practicile lor guvernamentale si starneste discutii referitoare la constituirea unei noi entitati. pe de alta parte?Cum poate fi unificat simtul pluralist si complex de avut de catre indivizi.Proiectul politic European nu poate ignora aceasta pluralitate intrinseca pe care culturile nationale o exprima cu necesitate. Europa.religioase-si unei identitati europene ce ar putea inconjura intregul.ca un nou spatiu politic de actiuni si cereri?Cercetand opinia lui Rawls asupra distinctiei dintre identitatea publica individuala si cea institutionala in opozitie cu identitatea morala.in cazul Europei.inca de la inceput.lingvistice.care caracterizeaza pe fiecare dintre aceste natiuni? Cum se poate alege intre interesele economice si vointa politica comuna pe de o parte.istoricii cauta un trecut comun.Statele membre angajate in acest proiect depun multe eforturi pentru a demonstra “vointa lor de a trai impreuna”. Incertitudinea transforma trecutul intr-un refugiu.Avand in vedere programa educationala din Europa.ca unitate politica provoaca istoria statelor nationale.viitorul unei noi identitati ce urmeaza a fi definite.De aici.si oameni.majoritara si minoritara).regionale.traditiile lor politice.regionale.

in spatiul European cautand noi puncte de referinta.fondat pe principiile redefinite de absorbtia de la diferite nationalitati sau/si culturi minoritare care pretind nationalitate pentru a forma o cultura Europeana comuna.Slabirea –daca nu disparitia-unor identitati nationale.tinand cont de multitudinea de culturi teritoriale ( natiuni si regiuni) si ne-teritorialiale(minoritati si imigranti stabiliti in diferite tari organizate .populatiile care rezulta din imigratii care proclama alte tipuri de bunuri in afara de statul national al resedintei lor.ce poate fi facut in priviinta strainilor “non-europeni” . Cum sa transformi aceasta diversitate culturala si nationala intr-un drept bazat pe egalitate si in acelasi timp sa pastrezi diferitele identitati teritoriale si culturale ca marci politice?De fapt.ori religios.un nou spatiu politic si de constituirea unui nou model de societate-un model de societate pluralista.sau national.Acest lucru ne conduce la intrebari despre modalitatilor de participare si reprezentare a indivizilor si grupurilor si despre modalitatilor de exprimare ale tuturor identitatilor colective.Mai mult decat atat.combinate cu implementarea unor proiecte politice comune. gasesc sprijin in noul spatiu politic construit.cercetarea naturii proiectului European insusi in termenii nasterii comunitatii politice. Proiectul politic European 3 .punand un model politic pentru UE.Care sunt implicatiile unei astfel de evolutii in definirea sau intelegerea cetateniei europene? 3.urmarind nasterea spatiului public European prin angajamentul unor actori sau organizatii politice care sunt transnationale.desigur.oricat de complexe sau eterogene ar putea fi.Care sunt rolurile institutiilor supranationale in formarea unei astfel de comunitati? 2. in spatiul European).atrage dupa sine mobilizarea reprezentarii identitatilor”minoritare”.rezidenti in Europa?Desi politele de imigrare si integrarare apartin domeniilor nationale.desi identitatea acestuia este incerta.care este potentialul cadru al analizei identitatii europene aflate in constructie? Acest capitol va incerca sa raspunda la aceste intrebari prin: 1.promovand identitati colective adesea etichetate ”etnic”.

si un parteneriat comun .traditii.unitatea sa politica fiind garantata de stat si de institutiile sale.De aici. consideratiile teoretice au provocat discursuri normative despre un model de societate pe masura ce constructia europeana avanseaza .” Diferite abordari-atat functionaliste cat si liberale-au incercat sa defineasca o viziune politica miscandu-se in aceasta directie.Acea schimbare de terminologie contine un mesaj despre sensul proiectului European . pentru a folosi expresia lui Rawls.despre unitatea ”Popoarelor Europene”.au pus problema nationala de la inceput.Sentimentul de apartenenta atasat la intruchiparea unei cetatenii care trece dincolo de diversitatea antropologica a unor societati nationale .Intrebarea este cautarea unei culturi politice comuna tuturor natiunilor cuprinse in aceasta noua entitate si a tuturor statelor membre .si pluralitatea culturilor care impreuna pun la incercare integrarea politica a Europei si a identitatii sale.diversitatea traditiilor.avand in vedere ca este imposibil sa vorbesti despre unitate nationala in constructia Europeana.principala sarcina a Europei poate fi definita ca administrarea unei diversitati de culturi politice cuprinse in cadrul democratiei universale.” ar putea subscrie atat scopul universalistic cat si radacinile identitatii noastre.o democratie care .Comunitatea a 6 tari intr-o Uniune care include 15 State Membre. Renan s-a bazat pe idea de voluntarism pentru a defini natiunea ca pe o unitate politica.Europa nu poate ignora multitudinea de limbi.de la inceput.limba si cultura.Aceasta structura politica emanata din modernitate in secolul 18 se bizuie pe o coincidenta necesara intre teritoriu.si obiectivele sale devin concrete.o noua intelegere a unei societati politice in care diversitatea este recunoscuta in mod reciproc.unde conceptul de comunitate este relationat cu valorile comune.UE.In mod evident.despre definirea unei identitati publice.asa cum spera Jaques Lenoble.si valori-pe scurt.Totusi.care conform lui Marc Abeles” aduce conotatii voluntare si politice”. 4 .fiecare cu propria sa istorie.si Uniunea .au imbratisat intelegerea politica si voluntara a Europei. aflata sub controlul unei administratii centrale.noile state membre care au intrat in UE in mai 2004.Poate constructia politica a Europei sa reproduca modelul formarii statului-national?Bineinteles realitatea despre Europa nu corespunde cu cea a statului national.Este clar ca .ca si spatiu politic implica un model nou de societate.

”un spatiu fara frontiere interne in care este garantata libera circulatie a marfurilor .cel mai tarziu s-a aratat.sau.oamenii care se regasesc in ciuda diferitelor nationalitati unite de un interes European acum redefinit ca un interes general.aceste institutii sunt sursa formarii politice a “practicienilor Europei”.toate contribuie la constructia unui spatiu juridic comun.raspunde la vointa de a renunta la violenta pentru a rezolva conflicte.ca si stat national.Mai presus de toate.Mai presus de toate .cel putin cazul Statelor Membre.De la inceputuri. Integrarea europeana pare a se concretiza prin intermediul constructiei sale juridice. jurisprudenta. Institutiile supranationale.De fapt.si de asemenea si conventiile colaterale .este definit ca spatiu European.independenta de orice lege internationala.bunurilor si capitalului.Dar.UE-conform Actului Singular European din anul 1986-reprodus in proiectul Constitutiei Europene.in cuvintele lui Marc Abeles.ghidate de principiile traditiilor statelor si de armonizarea politica si juridica.convergenta legislatiei asupra imigratiei si dreptul de azil politic.UE este prezentata . mai degraba vointa din partea statelor pentru a face impreuna o Europa .sub presiunea curtilor nationale. ca situatie de socializare.institutiile supranationale au actionat asupra statelor ca institutii nationale datorita natiunii.Similar.”Actul introduce proceduri legislative de fapt care influenteaza luarea deciziilor ce rezulta din cooperarea dintre state.Este acest lucru suficient pentru noi pentru a prevedea un sistem European legal care ar putea evolua asa cum au facut-o granitele Curtii Supreme a US.Retelele tratatelor bilaterale si multilaterale .folosind formularea lui Renan.conduc la elaborarea unei intelegeri-cadru prin care toate statele se obliga sa respecte sau sa exemplifice principiile care asigura protectia minoritatilor nationale.arhitectura legislativa a protectiei legale a drepturilor omului si de asemenea a exercitat ceea ce Joseph Weiler numeste”efect direct” a clauzelor fondatoare si tratatelor in asa fel cat sa garanteze respectul drepturilor fundamentale la nivelul Comunitatii .Europa este integrate din infiintarea unei jurisdictii comune garantata de Curtea Europeana de Justitie si de o comunitate larga .ca expresie a”vointei de a trai impreuna”.sunt impuse statelor in numele “interesului general” protejat de catre Curtea Europeana de Justitie.si asupra intrebarilor despre securitate si servicii de politie .astfel apropiindu-se de modelul unei institutii federale care unifica o natiune? 5 .

Dar Europa nu este nici o natiune.si drepturile minoritatilor raman in domeniul exclusiv al statelor.si un spatiu public European?Evident cooperarea guvernamentala este evidentiata de efortul de a se armoniza diferentele culturale.si.dar care se aplica in cele din urma statelor insele.Pana acum.Dar in ce masura pot institutiile supranationale sa activeze vointa populara.sa asigure loialitatea. UN SPATIU PUBLIC EUROPEAN Intrebarea care insoteste legatura dintre Comunitatea Europeana si UE .Este constructia institutionala a Europei suficienta sa creeze un spatiu public unit.ca o constructie politica se refera la cetatenie si spatiu public.In timp ce probleme ale drepturilor omului.imigratiei.de exemplu.nici o supernatiune.ele se vad constranse sa accepte noi reguli legale insituite de institutiile europene.desi Constitutia Europeana poate conduce la intelegerea UE ca stat.in timp ce un strain(care nu are nationalitatea unui stat din UE) trebuie sa apeleze la Curtea Europeana A Drepturilor Omului. si asta de fapt rezulta intr-o convergenta intre state.sa garanteze participarea “poporului”.In obiectivele sale .constituirea Europeana introduce “un supranationalism normativ” care depaseste cadrul natiunii-stat .pe spurt sa produca o cetatenie care ar transforna constructia europeana intr-un proiect democratic? Clifford Geertz ar raspunde la aceasta serie de intrebari prin a-si reaminti ca “procesele politice sunt foarte profunde si vaste incat institutiile formale garanteaza 6 .in el insusi prefera notiunea de formarea unui spatiu p[olitic unit sau oarecum standardizat.Europa nu pretinde sa concureze cu state si natiuni.autorizeaza cetateanul European(in acest caz.Supranationalismul.Conventia Eurpeana a Drepturilor Omului.Europa nu este nici stat.Pe scurt.politice si legale dintre istitutiile europene.sa strarneasca o identificare comuna .cel putin in unele domenii .potrivit lui Jean Marc Ferry chiar si constituirea sa nu trebuie sa fie legata de forma clasica a statului de drept .un spatiu de productie a puterii politice si cetateniei europene.constructia juridical a unei Europe Unite duce la o reinterpretare a conceptului de universalitate atat pentru drepturile omului cat si pentru cetatenie.in timp ce reproduce la nivel European aceleasi principii ca natiunile stat.unul care are o nationalitate a unui stat care a acceptat integrarea individuala)sa apeleze direct la Consiliul Europei.

la imaginarea unei cetatenii care ar putea fi motorul unei identitati europene.Retelele de informatie si de schimb.Logica asupra nationalitatii produce o societate civila europeana in care retelele transnationale intra intr-o competitie si in cele din urma tranforma spatiul European intr-un “spatiu al comunicarii”.Din aceasta cauza unii savanti resping idea unui spatiu European ca un spatiu a unei productii politice .acestea sunt fie nationale.fie ca identitati orientate – constituie totusi materilalul pentru spatial politic European. ele sunt luate intr-un domeniu facut uniform de constiinta colectiva”In cadrul unei UE.ca sa folosim fraza lui Habernas.si datorita suportului dat de populatiile europene ca un intreg.unele bazate pe identitate.datorata lipsei mizei politice si experientei dezbaterilor politice intre statele membre.se numeste transnational.Europa este construita ca o lume a elitelor.regularea lor…cele mai critice decizii cu privire la organizarea legii publice nu sunt luate in parlamente.politice.fie prezentate ca economice.traverseaza barierele nationale si formeaza o panza de paianjen care acopera spatiul European .nu ca o expresie a vointei populare.cat si un spatiu al cetateniei(care ramane nationala in acest moment dat). Pe de alta parte un spatiu public European de alta natura este vizibil.Este insasi aceasta absenta a “cetateniei”.in consecinta.constructia europeana nu a produs o constiinta nationala dincolo de bunurile nationale.Cat pentru un spatiu public care reprezinta interese collective.altele pe interese.ridicarea ancorelor afective dincolo de link-urile instrumentale intr-un spatiu economic.altele bazate pe amandoua-cele ca retelele corporatiilor profesionale.toate retelele tind sa formeze un “spatiu simbolic”.Pe de alta parte. Aceasta serveste la definirea spatiului European unde “interesul general” este definit dincolo de scopurile particulare.la definirea unor noi solidaritati intre natiuni si intre cetateni.retelele institutiilor si retelele de solidaritate si interese.un numar important de retele-unele formale.dar asta riduca totusi intrebarea daca spatial public European poate fi spatial participarii politice si al reprezentarii.unele informale. De fapt.nascuta dintr-o cultura politica comuna.fie etnice.culturale.care da continut si pertinenta acestui concept “deficitdemocratic” in constructia europeana.se limiteaza doar la proiecte institutionale si la lumea administrative.O data cu proiectele constructiei unei europe politice aceast spatiu devine unul unde organizatiile transnationale ca asociatiile de orice fel 7 .Deci .

In ciuda faptului ca politica imigratiei si integrarii vine odata cu puterea in stat.politice. Incurajati de institutiile supranationale. “Imigrantii” cu statutul de rezidenti permanenti sau cetateni legali ai unui stat membru hranesc solidaritatea retelelor de-a lungul granitelor nationale pe baza uneia sau a mai multor identitati facand legatura intre tara-mama si statul de rezidenta si cu un spatiu European extins.Urmarind acelasi tipar activitatea transnationala intareste cererea populatiei rezultata din imigratie acum rezidenta in tarile europene pentru egalitatea drepturilor si egalitatea tratamentului la nivel European cat si pentru lupta impotriva rasismului.devine o modalitate de a circumscrie efectele omogenizarii statului-natiune.intre institutiile nationale si supranationale si intre statele membre ale UE creaind o implicare sociala culturala economica si politica comuna.etnice.acest timp de organizatii transnationale au ca scop sa ceara recunoasterea unei identitati colective de catre institutiile supranationale europene. 8 .Astfel apare un nou mod de participare politica prilejuita de un spatiu deschis la cererile atat intereselor si identitatilor cetatenilor cat si rezidentilor .ei dezvolta un discurs pe egalitate si pe universalitatea drepturilor omului .Asta le permite lor sa-si afirme autonomia in relatia cu sistemele statale definite teritorial.(culturale.mama)si spatiul larg European.actorii implicati in punerea bazelor unei astfel de retele incearca sa actioneze direct prin comisia de la Bruxelles.O retea rezulta pe baza construirii pe interesul comun care este definit la nivel European si formulat in termeni de egalitate a drepturilor facute sa “elibereze” imigrantii de politica tarilor gazda(cat si tarii mama)si sa exprime cererile dincolo de amblele natiuni-stat.in consecinta dincolo de statele-natiune.Cat pentru liderii lor.vazand efortul transnational ca un mediu de a lupta impotriva rasismului si xenofobiei globale.Evolutia subliniaza multiplele interactiuni dintre societatile nationale(incluzand tarile.sau a Parlamentului European de la Strasbourg.religioase) combina activitatea lor de-al lungul granitelor nationale si emit o cerere pentru reprezentarea la un nivel European inainte de Comisia Europeana de la Bruxelles.

cetatenia europeana ca un concept global de apartenenta decat statele-natiuni introduce supunerea imigrantilor fata de tara lor natala in procesul negocierii in acelasi fel in care isi exprima supunerea fata de statul lor de rezidenta si fata de comunitatea transnationala in care ei sunt implicati. Stimuland implicarea lor in « binele public » pe care il reprezinta UE pentru ei. un spatiu politic unde ei exercita cetatenia dincolo de teritoriile politice ale statului. pasul anterior fiind o socializare politica la nivel national. Retelele transnationale confera actorilor care participa in elaborarea lor un « drept » de a participa in formarea Europei si initiaza activisti intr-o « cetatenie europeana ». cetatenia deriva in principal din participarea politica la viata publica. Pentru imigrantii cu cunostinte non-europene. In aceasta perspectiva. « aculturatia politica » a lor la un nivel national a devenit un passage oblige pentru un angajament politic la nivel european. regionale sau etnice. institutiile supranationale extrag imigrantii din « legaturile lor primordiale » tinandu-i la distanta de orice actiune politica direct spre casa lor si tarile gazda si ii aduc intr-o identificare comuna definita de un interes comun care este european. conducatorii asociatiilor de imigrare de exemplu. cetatenia europeana scoate in relief complexitatea realitatii si aduce un paradox in analiza. Cetatenia este conceputa apoi dupa cum sugereaza Habermas : « pe modelul apartenentei la o organizatie care garanteaza o pozitie legala si localizeaza individul in afara statului ».Care sunt implicatiile transnationalitatii in cadrul identitatii europene si cetateniei? Transnationalitatea. cetateni legali ai unui Stat Membru sau nu. 9 . facandu-l un spatiu obisnuit al interactiunii politice si al folosirii puterii. actioneaza impreuna in acest spatiu nou. De fapt. Astfel de participare poate fi considerata drept al doilea stadiu al unei socializari politice pentru actorii europeni si spatiul european. Este exprimata prin angajamentul indivizilor in politici si participarea lor directa sau indirecta la binele public. Asemenea identificare politica duce la confuzie in definirea unui status legal cu privire la dualitatea cetatenie/nationalitate. datorita interactiunilor crescande printre actori din traditii diferite. Dar destul de paradoxal.ar putea chiar sa devina un mijloc de socializare si instruire intr-o noua cultura politica pe care cineva ar putea-o cu adevarat numi europeana.nationale. In aceasta perspectiva.

Transnationalitatea astfel introduce o practica a « co-cetateniei europene ». stabilirea acestor retele este in mare parte produs al institutiilor europene si nu rezultatul unei vointe generale europene. Dar un spatiu public transnational. si in consecinta.despre diversele principii fundamentale ale valorilor universaliste. solicitand multiplicitatea referintelor identitatii in formarea unei Europe politice. Ca efect. Yasemin Soysal defineste ca « postnationala » adoptarea normelor internationale cu referire la persoana sau resedinta si nu la cetatenia legala.in contrast cu un consens. unui simt comun operativ politic. Dar nimeni nu poate ignora angajamentul actorilor in consolidarea solidaritatii de-a lungul frontierelor. nu trebuie exprime o identitate presupusa si o vointa comuna ». Numeroase dezbateri despre cetatenie. Acest angajament da marturie unei vointe ex post facto de a participa la formarea unei identitati europene care transcende identitatile nationale. cetatenia este perceputa pe modelul afilierii la o organizatie care asigura o pozitie legala si care situeaza individualul in afara statului. referitor la populatiile non-europene aparute dupa imigrarea din 1960. Angajamentul de asemenea lanseaza chestiuni de apartenenta. dincolo de un consens bazat pe principiile fundamentale ale democratiei si domnia legii datorita unui standard. Din punct de vedere legal. 8). JeanMarc Ferry propune un model « postnational » pentru a descrie depasirea « principiului nationalist » implicat in constructia unei Europe politice. cetatenie. si identitate europeana au acompaniat transformarea graduala a pietei comune intr-un spatiu politic. Habermas. supunere. Cetateanul UE are dreptul sa circule si sa se stabileasca 10 . Ferry merge mai departe decat o face versiunea clasica a patriotismului institutional atunci cand el propune ideea de politica drept cultura. chiar autentic. conform lui Etienne Tassin. dezvolta conceptul de « patriotism constitutional »pentru a sublinia separarea dintre sentimentul apartenentei implicat de cetatenia nationala si practica sa legala in sfere dincolo de statul-natiune. Tratatul Maastricht mentine legatura dintre cetatenia nationala (adica nationalitate) si « cetatenia in Uniune »(Art. Pentru el. Dar legislatia europeana nu se indreapta intotdeauna in directia acestor discursuri. Cu alte cuvinte. pentru opinia sa. nationalitate. Aceste conceptii postnationale ale apartenentei alimenteaza discursurile normative despre definirea necesara a unui nou model de cetatenie . contrar cu statul-natiune.

institutiile europene sunt o provocare pentru statelenatiuni datorita autonomiei lor in relatie cu institutiile nationale si catre activitatea transnationala pe care o exercita. Pe de o parte. consolidarea solidaritatilor transnationale in general urmareste sa influenteze statele din exterior. reproducand modelul national in definitia legala a cetateniei. in timp ce slabeste statul-natiune.ele raman nationale. intareste rolul statelor in constructia unei Europe politice. Predominanta statului este simtita in dificultatea pe care asociatiile o au in coordonarea activitatilor lor si cerintelor lor cand ultimul provine din propria lor initiativa. este de aceea opusa ideii de postnational. registrii de apartenenta si angajare politica arata ca practicarea cetateniei da nastere la o multiplicitate de interese la fel ca si a numeroase feluri de apartenenta si supunere in cadrul european. desprins dintr-o entitate care este exclusiv nationala. la formarea “comunitatilor transnationale” fie de interes fie de identitate. supranationalul se prezinta ca o proiectie a statului-natiune care este inca apasator asupra statelor. si chiar dreptul sa voteze in alegerile municipale si europene intr-un stat membru. Chiar daca retelele transnationale contribuie. Constructia europeana. reprezinta statele ca singurii « adversari » cu care trebuie sa aiba de-a face in ultima instanta. aceasta practica introduce o notiune de extrateritorialitate cetateniei si provoaca adaptabilitatea cetateniei nationale in cadrul legal european. ele intaresc puterea statului. chiar si cei mai activi la nivel european. Acesta este unul din paradoxurile supranationalitatii si consecvent ale constructiei europene. In timp ce ultimul ar implica recunoasterea diversitatii culturale si acceptarea pluralismului ca fundament al apartenentei europene.oriunde pe teritoriul statelor membre. Este mult mai flagrant mai ales in cazul populatiilor imigrante : structura retelelor asociative are scopul pe termen lung sa-si intareasca reprezentarea la nivel european. De fapt. doar ca rezident legal. in anumite privinte. De asemenea. dar scopul sau practic este de a dobandi o egalitate a drepturilor si de a elimina orice discriminare la nivel national. Nu conteaza deloc ca militantii. din care nu-si trage originile. Mai mult. Dar in acelasi timp. Prin urmare o europenizare a activitatii nu conduce in mod necesar la o europenizare a cerintelor. bazandu-se pe supranational. In efect. ultimul apare ca structuri indispensabile pentru negocierea cu puterile publice pentru recunoasterea in contexte care raman nationale. 11 .

interesul general este exprimat. comunitatile umane ar fi libere sa faca 12 . Identitatea europeana nu poate prin urmare sa fie suma acestor culturi variate dar un spatiu in care ele se afla in relatie. in cadrul UE « natiunile ar trebui sa aiba garantat exercitiul anumitor functii esentiale pentru identitatea lor. Cererile pentru recunoastere si egalitate raman atasate statului ca un cadru practic pentru mobilizare si negociere si un cadru legal la fel ca si unul institutional pentru recunoastere. acea putere politica si influenta reciproca sunt scoase din discutie. si d. si un spatiu european nu poate fi construit doar daca aceste identitati sunt pastrate ca elemente constitutive ale a. In acest sens. Aceasta a condus ca statele sa fie considerate forta structurala a constructiei europene si natiunile ca spatiu politic unde. limbilor si identitatilor teritoriale si non-teritoriale . cat si in producerea normelor legale europene. Retelele sunt un semn al europenizarii unei actiuni politice. Aceasta apare atat in producerea normelor culturale. arata ca statele raman. c. Aceste limite se aplica la « principiul prin care anumite puteri sau autoritati desemnate explicit ar garanta asta. in special cu privire la respectarea drepturilor umane. Conform lui. in ultima instanta.) reprezentarii. desi pentru interesele care sunt a priori particulare.) comunicarii. dupa cum Paul Thibaud considera « Europa ramane un proiect politic indeterminat care n-a reusit sa se legitimizeze pe sine independent de state ». b. in particular solidaritatea sociala si teritoriala si apararea culturilor lor. dar nu europenizarea indatoririlor. si in interiorul natiunilor. iar aceasta aduce forumului principiul identificarii multiple provenind din logica unei Europe politice.)publicului european. in ciuda luptei pentru universalitate. Pentru insuficienta unui spatiu politic comun. in expresia lui Joseph Weiler « limitele fundamentale » in crearea unei jurisprudente europene. si natiunea ca sursa de identitate si emotii pentru mobilizare. « vointa » si cetatenia sunt manifeste. este in special in intrepatrunderea dintre state si cu UE. Producerea unor norme legale europene. cum a fost demonstrat de catre structurarea retelelor si de angajamentul politic al actorilor. in cateva domenii.)exercitarii puterii politice. Cultura europeana nu poate ignora diversitatea culturilor nationale.Ce identitate pentru Europa? Un spatiu public european pare perceptibil in afara statelor-natiuni.

o ambiguitate exista in definitia minoritatii nationale si nesigurantele in stabilirea formelor legale pentru recunoasterea ei. Chiard aca CEDO defineste un sambure tare universal transcendand diversitatea culturala. este una desemnand minoritatile culturale. in particular a individului. tensiune intre o tendinta de a unifica spatiul european si suveranitatea de stat. de exemplu. Similar cu privire la dreptul la protectie a minoritatilor nationale in Europa. lingvistice. ele sunt in consecinta definite in cadrul « limitelor fundamentale » si valorilor lor esentiale ».propriile alegeri sociale fara interventii din afara. Prin politicile azilului sau imigrarii si integrarii forta statului este cel mai puternic simtita. « drepturile omului raman rezultatul unui compromis intre fortele sociale care intra in joc intr-un regim politic dar si o balanta data intre interesele competitive . ducand la tensiune intre supranationalitate si interguvernamental. Orice norma supranationala legala privind drepturile imigrantilor este intemeiata in jurisprudenta nationala. Consiliul Europei in noiembrie 1994 a elaborat i conventie care sa garanteze libertatile individuale ale minoritatilor fara a leza unitatea si coeziunea statului. si teritoriale care sunt oficial recunoscute ca atare (precum catalanii si bascii in Spania) sau mai degraba cu referire la minoritatile imigrante care sunt in mode egal oficial recunoscute (ca si in Olanda) ? Definitia oferita de CEDO este foarte larga : « termenul ‘minoritate’ refera la un grup care este inferior numeric fata de restul populatiei si ai carui membri sunt animati de dorinta de a-si pastra cultura. Dar este conceptul de minoritate dezvoltat in relatie cu realitatile sociale. In Franta. termenul « minoritate » este respins.unde problema democratiei a aparut inca din 1989 in termenii de recunoastere a comunitatilorcare sta la originea aplicarii drepturilor minoritatilor de catre institutiile europene altor tari ale Europei de Vest. fie cu privire la identitatile regionale sau religioase sau cu privire la entitatile colective exprimate prin populatii imigrante. protectia identitatii. diferite declaratii. De exemplu. traditiile. religia sau limbajul ». si faptul ca Statele Membre au refuzat intotdeauna sa isi transfere 13 . In efect. culturale si politice ale tarilor din Europa Centrala si de Est. Astfel. Dar Franta nu a semnat-o deoarece Ministrul Afacerilor Europene a considerat ca textul « nu era compatibil cu Constitutia Frantei ». si conventii au oscilat intre protectia drepturilor individuale si dreptul colectiv. si luand sfarsit luand in calcul contexte nationale si situatii specifice. carte. si de acolo la promovarea drepturilor colective.

Statele Membre. exista o nevoie pentru o aculturatie politica reciproca printre state astfel incat sa creeze o cultura politica comuna . Deja in termeni nationali. O linie de gandire despre Europa unita duce direct la depasirea « modelelor de state ». Fie nationale. spune el. Chantal Mouffe a propus o « democratie pluralista » care ar lua in calcul aceasta viziune multiculturala a realitatilor politice. Cat despre stabilirea unui spatiu pentru siguranta europeana . toate deoarece spatiul european este spatiul in cadrul caruia toate identitatile sunt in ultima instanta negociate. intelese ca particulare.pe scurt. astfel conducand statele la negocieri asupra identitatii care prezinta o provocare pentru traditiile politice de toate partile in speranta dobandirii unui nou compromis istoric. regionale. « sa ramana in cadrul unei carcase multibilaterale care nu implica. in contextul european. religioase.Noi forme de democratie ar trebui imaginate. ofera marturia unei « aculturatii politice » (in expresia lui Habermas) in formele lor de participare si aderenta la cultura civica inconjuratoare . preferand sa se indrepte in directia cooperarii interguvernamentale asa cum a fost ea institutionalizata de la Maastricht. si identitatea lor reprezentata. culturale si politice care o includ.puterea la Brussels. abandonarea definitiva a suveranitatii ». sau minoritare. In semnatura de la intelegerea Schengen despre intrarea si circulatia libera a strainilor in cadrul UE nu semnifica decat stabilirea unei retele administrative in afara Brussels. principiile si suveranitatea lor protejate. incercand sa gaseasca o noua forma a articularii intre universal si particular. Aceasta ar necesita moduri de combinare a pluralitatii culturilor nationale cu unitatea politica necesara pentru a defini o identitate europeana. relatiile augmentate intre populatiile imigrante care cresc structurate in comunitati purtand identitati specifice. si la modurile de legare a diferitelor spatii juridice. statele prefera. majoritare. Aceasta presupune o productie a normelor culturale si juridice in care interesele statelor ar fi exprimate. identitatile sunt redefinite de catre jocul complex al interactiunii si identificarii inauntrul spatiului european. lingvistice. lipsindu-i puterea centrala a unei federatii pentru supraveghere democratica atenta. Este exact intregul set al acestor relatii printre UE. in mintea lor. si 14 . un model de societate pluralista cu o Constitutie intemeiata pe principii restructurate de catre recunoasterea diferitelor culturi cu scopul de a forma o cultura politica europeana comuna. Dinamica formarii o cultura politica impartasita de catre UE poate opera doar prin confruntare intre diversele traditii nationale. Intre timp.

Poate « multiculturalismul » oferi compromisul cautat . subordonand aceasta imagine a spatiului unificat. redefinind atat o granita interna cat si una externa care sunt presupuse « de netrecut din motive culturale ». Aceasta este cu atat mai mult in referinta cu o « ciocnire a civilizatiilor » in cadrul careia Islamul este considerat a fi o amenintare externa si devine o modalitate de a exclude populatiile musulmane stabilite in Europa. Dezbateri anterioare Dezvoltarii si procesul nu schimba continutul dezbaterii despre imigratie care a condus la reputatia de « fortareata ». un multiculturalism care ar « reconcilia universalitatea cadrului sau legal cu singularitatea identitatilor culturale astfel incat sa constituie o cultura politica comuna ? » Ar putea multiculturalismul ca intemeiere a unitatii politice si care ia in calcul diversitatea culturala. In practica. concepte care stau la originea formarii unei identitati europene. Aceasta poate fi tradusa in respingerea populatiilor imigrante care sunt constituite in diaspore simtind mai multa solidaritate cu externul. Un astfel de mecanism in definirea identitatii europene este o provocare pentru ambele notiuni de universalitate si multiculturalism in viziunile politice europene. institutiile europene sunt singurul spatiu politic in cadrul caruia aceasta ecuatie luand nastere dintr-un pluralism de facto apare atat de evident. particularitate.imigranti (« straini » de identitatea europeana)care conduce la o redefinire a conceptelor de universalitate. precum si cea de diversitate : Conceptul de drepturi ale omului ca un « drept fundamental » este un concept universal inca si o sursa de diferentiere printre state. si cetatenie. Lipsa unei identitati civice europene risca sa conduca la o definire a europeanului « noi » intemeiat pe o ordine sociala ca un bun comun. special in domeniul drepturilor omului face vizibila in Europa atat ideea de uniformitate. politica. si legala care caracterizeaza Europa sa depaseasca tensiunile si antagonismele printre Statele Membre si dintre Statele Membre si Brussels ( ca gandind despre o Europa Confederationista s-a sugerat) si sa rezulte intr-o unitate politica ce 15 . in special tarile de origine cum ar fi Africa de Nord sau Turcia. Experienta juridica. nationalitate. Incontestabil. constructia europeana se sprijina pe combinatia individualului si multiplului. dar ca un spatiu al prosperitatii si sigurantei intemeiat mai mult pe excludere ( bazata pe criterii etnice si religioase) decat pe includere.

divizand UE (ca si natiunile ce o cuprind) in unitati politice si prin urmare intr-un fel de tribalism. multiculturalismul ia ruta opusa. sa conduca la o fracturare a societatii europene in multiple identitati care o caracterizeaza.respecta multiplicitatea constitutionala ca si diversitatea de identitati in de-a lungul Europei ? Contrar cu un federalism care se sprijina pe unitate teritoriala si politica si pe vointa oamenilor nativi de a dobandi o Constitutie comuna. Multiculturalismul ca baza pentru negocierea multiplelor identitati ar putea rezolva problemele de supunere permitand oamenilor sa priveasca UE nu ca pe un construct ca si statul-natiune ci drept coexistenta printre identitatile care o compun. chiar etnic si religios. in timp ce cauta sa stabileasca un nou echilibru printre cultura. multiculturalismul se confrunta cu propriile sale limite si chiar cu propriile sale paradoxuri. Europa ca un spatiu al cetateniei. Desigur. Astfel o abordare multiculturalista a Europei ar putea intr-o buna zi transforma UE intr-un spatiu politic in cadrul caruia paradoxurile democratiei sunt negociate. In efect. starnind eventual o identificare de catre actori in cadrul acestei noi entitati politice. va adauga un nou element la alegerea identitatii individului : gandirii unuia ca european. In aceasta ipoteza. Sau intarirea rolului statelor in constructia europeana ar putea duce la un nationalism care lasa putin loc pentru alte identitati in societatile nationaliste. asemeni nationalismului. multiculturalismul risca. 16 . si apartinandu-i ceea ce este atat regional cat si national. ca orice model politic. angajarii si participarii. multiculturalismul ar putea fi sursa unei identitati europene. incepand de la multiplu si ajungand la unitate politica. Proiectele europene nu pot ignora faptul ca statele sunt prinse si trase intre « pasiune nationalista si speranta unitariana ». politica. si teritoriu.