1.

2.

4.

5.
6. 7.

Despre fantastic: a) definitie b) clasificare c) generalitati d) notiuni inrudite e) aprecieri critice Reprezentanti ai literaturii fantastice a) din literatura romana b) din literatura universala Paralela intre La tiganci, Sarmanul Dionis si Moara lui Califar Asemanari intre La hanul lui Manjoala si Moara cu noroc Parere personala Biografie

.

Ea este un fantastic incadrat intr-un realism.F. este . asa cum ne permite sa-l intrezarim stiinta. Criza dezvoltarii literaturii de anticipatie) ´LITERATURA S.µ (Michel Butor.o literatura care exploateaza campul posibilului.

mori de grâu. i aceasta are anumite limite. El reprezint un fel de basm revizitat Toate tipurile de Fantasy .Fantasticul poate uneori fi decupat în sub genuri. O posibil clasificare ar putea fi urm toarea: Fantasticul contemporan: întro lume contemporan i familiar personajele sunt confruntate cu evenimente ira ionale Horror: în contextul fantasticului contemporan personajele se confrunt cu mor i violente. dar. ele vor sa produc groaz mai mult decât sa vorbeasca limba fanstasticului Fantasticul medieval: (pe care ar trebui sa-l numim "miraculos medieval". a se vedea i explica ia anterioar ): lumea respectiv are o tehnologie i un sistem social care amintesc de Evul Mediu (un sistem social feudal bazat pe servitute. dar elementele de magie i creaturile ce ap reau în legende sau mituri sunt reale. ca orice clasificare. oricât de mult ar fi scoas în eviden latura aceasta sanguinar . etc). provocate de for e oculte. trac iune animal .

mito-folcloric . mentalit i arhaice) existent în crea ia lui I. metafizic .anumite mituri se constituie ca subiecte narative proiectate într-un cadru fabulos sub semnul unei mentalit i arhaice ce se opune civiliza iei contemporane iar scriitorul încearc s refac societatea arhaic în func ie de modula iile gândirii populare conservatoare. folcloric (ritualuri. 2.recunoscut în proza lui Mihai Eminescu. O alta clasificare« . obiceiuri. practici rituale.1. 3.cu accepte naturaliste în crea ia lui Ion Luca Caragiale justificând analiza psihologic . existen a universurilor paralele. 4. Creang . amanice i tantrice) devenite substan a epic a nuvelelor lui Mircea Eliade. 5. ontologic . savant .reluând termenele metafizicului eminescian (relativitatea timpului i a spa iului.

Fantasticul nu ar fi atunci decat stabilirea unei tranzitii sau a unui echilibru savant intre miraculos si straniu. Todorov.Generalitati« Generalitati« Potrivit teoreticienilor Roger Caillois si Tzvetan fantasticul nu ar constitui decat o ezitare in acceptarea supranaturalului si in tentatia gasirii unei explicari rationale a acestuia. .

Literatura fantastica este o specie literara moderna recunoscuta abia in sec. XIX. caracterizata prin aparitia brusca a unui element miraculos. inexplicabil care perturba ordinea fireasca a realitatii si starneste de regula nelinistea personajelor .

Tzvetan Todorov observa ca fantasticul cere satisfacerea a 3 conditii : textul trebuie sa-l determine pe cititor sa ia in considerare lumea personajelor ca o lume fiintelor vii si de a ezita  intre o explicatie naturala sau supranaturala a evenimentelor descrise .

Conditia a doua aceasta ezitare poate fi traita de personaj. cititorul se identifica cu personajul  . iar in cazul unei lecturi naive. asftel incat rolul cititorului este de a vorbi increzator in protagonist si in acelasi timp ezitarea devine una din temele povestii fantastice.

 cititorul va adopta o anumita atitudine cu privire la text: va respinge interprearea alegorica. cat si interpretarea literala .

un produs al imaginatiei si legile acestei lumi raman aceleasi. Persoana care incearca evenimentul trebuie sa opteze pentru una din cele doua solutii posibile: fie el este victima unei iluzii a simturilor. dar apoi aceasta realitate este controlata de legi necunoscute noi. care intr-adevar a luat loc. nu are loc nici un eveniment pe care nu-l putem explica prin legile acestei lumi.Intr-o lume care este cu siguranta lumea nostra. face parte in totalitate realitatii. cea pe care o stim. ori evenimentul. (Fantasticul: O abordare structural pentru un gen literar) .

cu care confunda un lucru aparent supranatural.´Fantasticul este prezent in toata aceasta incertitudine« Fantasticul este acea ezitare traita de persoana care cunoaste doar legile naturii. (Fantasticul: O abordare structural pentru un gen literar) .

singulare. dar care sunt. cutremuratoare sau neasteptate. In timp ce aceste moduri au unele ambiguitati ale fantasticului. extraordinare. socante. ne vom regasi pe noi insine intr-un fantastic minunat. intrun fel sau altul.´Todorov distinge fantasticul in doua moduri : misterios si minunat. categoria povestirilor care sunt prezentate ca fantastice si in final cu acceptarea supranaturalului.µ (Fantasticul: O abordare structural pentru un gen literar) .µ ´Daca vom trece pe partea celalta a medianei pe care o numim fantastic. prin urmare. in cele din urma le ofera o rezolutie guvernata de legile naturii(straniul) sau supranaturala(minunat). incredibile. si care . determina personajului si cititorului o reactie asemanatoare cu a celuia pentru care lucrarile fantastice au devenit familiare(p.µ ´[In straniu] sunt relatate evenimente care pot fi justificate usor prin legile acestei lumi.46).

straniul este ´o experienta a limitelorµ. ori abia s-a trezit dintr-un vis.Definitia lui Todorov despre straniu poate fi aplicata si in povestiri. in care personajul realizeaza ca este. ori nebun. Astfel. .

.

dar si de speranta reintegrarii in NaturaMama. In vreme de razboi .(G.In literatura romana s-au remarcat cativa scriitori de povestiti fantastice cum ar fi: eruditul Mircea Eliade ´Mircea Eliade este cea mai integral noastr µ. Caragiale Intalnim in Kir Ianulea. La Tiganci Mihai Eminescu "Eminescu este incercat de gandul Mortii." (Mircea Eliade) Intalnim in Sarmanul Dionis Ion Budai Deleanu Intalnim in Tiganiada I.L. O faclie de Paste.Asteapta aceasta intoarcere in Cosmos ca pe o beatitudine finala. La hanul lui Manjoala.Calinescu) i servil întrupare a gidismului în literatura Intalnim in Nopti la Serapore(fantastic ontologic).

Crohmalniceanu numai grauntele de mister care da naratiunii inedit si autenticitate. fantasticul S. . S. Ultimul Berevoi. iar meditatiei moraliste minimala ambiguitate necesara.µ(Anton Cosma) Intalnim in Istorii insolite.F. Lacul R u etc. este pentru Ov. Roadele unei diplomatii chibzuite Vasile Voiculescu Intalnim in Lostrita. Crohmalniceanu ´Elementele ce tin de specificul propriu-zis al genului sunt de fiecare data estompate. Amintiri despre pescuit. Pescarul Amin.Gala Galaction Intalnim fantasticul in Moara lui Califar (fantastic poplar) Ovidiu S.

 Roger Callois Consider fantasticul o ruptur . . Sufletele din Purgatoriu. Prabusirea casei Usher. o amenin are insolit . ´aproape insuportabil în lumea real µ. Masca mortii rosii  Anatole France Intalnim fantasticul in Cele sapte neveste ale lui Barba-Albastra  Prosper Mérimée Intalnim fantasticul in Venus din Ille. Lokis  René de Solier Sursa lui este ´somnul ratiuniiµ.Din literatura universala amintim urmatorii scriitori de povestiri fantastice:  Michael Ende Intalnim fantasticul in Povestea fara sfarsit  Edgar Poe Intalnim fantasticul in Bob Bon.

.

.

iar in Moara lui Califar este structurat . pe cand in La Tiganci este locul numi ´La Tiganci ´. care se amsteca. . nu face fata si se intoarce inapoi. in 2 episoade care se inlantuie si care constiutuie drumul pana la moara si visul lui Stoicea .Toposul in Sarmanul Dionis este reprezentat de paradisul selenar si casa lui Dan. iar in Moara lui Califar este moara lui Califar. dovedind intentia autorului de a creea ambiguitatea. in care Gravilescu intra in jocul tigancilor. apoi intors in realul schimbat. intoarcerea in realul schimbat si implinirea dragostei). dupa modelul basmului. pe cand in La Tiganci sunt 3 episoade (labirintul. Sarmanul Dionis este alcatuit din doua episoade.

dialogul si monologul.. doar ca in Sarmanul Dionis mai apare si naratiunea.Perspectiva autorului in Sarmanul Dionis este subiectiva. dialogul si monologul. pe cand in La Tiganci autorul este atent la prezentarea locurilor magice ( el nu-i ofera personajului o cale de scapare din lumea ireala). Descrierea este prezenta in cele 3 opere. in La Tiganci mai apare si povestirea. iar in Moara lui Califar nara iunea. autorul narator se preface ca nu stie ce va urma. iar in Moara lui Califar perspectica auctoriala este sprijinita pe vocile narative din culise. implicit construita pe un limbaj poetic si pe formule retorice. .

iar in povestirea lui Galaction timpul este contemporan scriitorului. . iar spatiul este istoric: satul Alautesti. orasul si in cel ireal. pe cand in nuvela lui Eliade are loc in spatiul real. in lumea selenara. iar timpul este timpul memorie. situat in apropierea unei paduri stravechi.In nuvela lui Eminescu. actiunea se desfasoara in spatiul fantastic . locul numit ´La Tiganciµ.

. iar in Moara lui Califar incheierea este cl dit pe un deznod mânt justi iar i surprinz tor. pe cand in La Tiganci. a moralului. într-un moment în care personajul se credea atacat de t tari constituie o nea teptat rezolvare epic . mereu refuzate. urmeaz un citat din Gaulier despre sentimentul vag al leg turii cu spa ii i timpuri str ine. finalul reprezinta revelarea unei alte fe e a existen ei. cu privire la veridicitatea celor întâmplate. apari ia deux ex machina.In final in Sarmanul Dionis. moartea simbolic i împlinirea destinului al turi de Hildegard. dupa mai multe întreb ri auctoriale retorice.

raul este seducator si inrudit cu visul. pe cand in La Tiganci intelegem ca trecutul este condamnat la disparitie prin uitare. .Mesajul transmis in Sarmanul Dionis este acela ca timpul si spatiul sunt doar conventii care definesc modul omului de a percepe lumea si semnificatia pacatului originar. iar in Moara lui Califar mesajul este acela ca ispita presupune fascinatie si consecinte imprevizibile.

. Cu alte cuvinte. pot exista si lucruri care sunt dincolo de sfera noastra de intelegere.Noi consideram ca nuvelele fanastice au fost scrise pentru placerea oamenilor de a se plimba prin necunoscut si pentru a-i determina sa se gandeasca ca peste de toate legile. cu toate evenimetel care se intampla in el. dar cu toate acestea sunt prezente si ar trebui sa le accepta. scrise si nesrise. cunosute de noi. noi consideram ca nuvelele fantastice au fost scrise pentru a ne determina sa avem o vedere mai larga a universului.

com 3.php/essay/13904410/index 5.ro 2.wikipedia.ro 1.ro 6.com .smashingmagazine. www.com/graphics/fantasticlandscape-wallpapers 4.ro/index. www.didactic. www.poezie. rapidsharefilez. www. www.ro 7.google.BIOGRAFIE *www. www. www.educativ.youtube.

Proiect realizat de : Pascu Loredana Tudose Mihaela Patriche Andreea .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful