P. 1
Manual Psihologie Clasa a X-A

Manual Psihologie Clasa a X-A

5.0

|Views: 18,777|Likes:
Published by Fusa Adrian-Manuel

More info:

Published by: Fusa Adrian-Manuel on Oct 18, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/16/2015

pdf

text

original

22.llmaginea desine

Pentru a deveni ceea ce dorim sau pentru a ne realiza
posibilitatile pe care Ie avem, trebuie sa ne cunoa~tem, sa ne
exploriim propriul eu ~isa dobandim 0 imagine de sine cat mai
exacta.

Imaginea lfe sine joaca un rol important in viata noastra:
influenteaza tonusul trairilor noastre afective, ne indruma sa ne
(auto )cunoa~tem prin raportare la altii, ne ajuta sa ne organizam
aceastii cunoa~tere intr-o schemii de sine ~i ne conduce spre
obtinerea stimei de sine.
Potrivit psihologului american William James, imaginea
de sine poate fi abordata din douii perspective:
din perspectiva continutului: atunci dnd ne orientam
atentia spre analiza interiorului nostru, putem intra in
contact cu personalitatea, cu corpul, cu "eul" nostru.
Continutul eului se prezinta ca 0 istorie a devenirii, ca 0
sintezii a evenimentelor care ne-au marcat, ca 0
autobiografie. Fiecare noua informatie este asimilatii ~i
ne imbogate~te.
ca proces: informatiile sunt primite selectiv, in sensul cii
unele sunt retinute, in timp ce altele respinse, Ie
inregistriim, Ieorganizam etc.
Imaginea de sine este 0 construqie sociala: ne formam prin
apartenenta la un grup social, prin compararea cu altii. Ea
contine cuno~tinte despre trasaturile noastre de personalitate,
despre abilitati ~ipriceperi, despre valori, credinte, motivatii,
evenimente de viatii, relatii cu altii care exercitii 0 influentii
semnificativii.

Descrierea imaginii de sine se face adesea prin intermediul
termenului de eu, respectiv capacitatea fiintei umane de a
actiona ~i de a reflecta asupra propriilor actiuni, de a fi
cunoscator ~icunoscut totodata, de a construi imaginea de sine.
William James aIacut distinqia intre trei aspecte ale eului:
- eul material: este constituit din corpul persoanei, dar ~i
din imbriiciimintea, casa ~icelelalte posesiuni ale ei;
- eul social: este constituit din totalitatea impresiilor pe care
individulle face asupra celorlalti. Este aspectul central al
eului, 0 sinteza a imaginii pe care 0 proiectiim asupra
altora ~iarolOOlorpe care Iejucam in fata celorlalti;
- eul spiritual: se referii la capacitatea noastrii de auto-

William JAMES

(1842-1910)

A~a-numitul "stadiu al
oglinzii" este 0 etapa
importanta in devenirea
noastra, fiind yorba de
intervalul temporal (6-18
luni) in care copilul
dobande~te sentimentul
unitatii sale corporale
percepandu-~i propria
imagine in oglinda. Dad
pana in lunaatreiasauapatra, copilul ignoraoglindacare i sepune
infata,dupalunaa~aseaoglindaincepesa11intereseze,intrevazand
raportul dintre aceasta ~i reflectarea unei persoane. Catre un an
dobande~tein!elegereafaptuluicaesteyorbadepropria saimagine,
notiunea de totalitate corporala fiind dobandita spre varsta de doi
ani,iarcuaceastabazelecon~tiinteidesine.

reflectie, la experientele noastre interioare, la valorile ~i
idealurile care reprezinta aspecte relativ stabile ale
existentei noastre. Eul spiritual este contemplativ ~i
include idei despre sensul vietii, despre divinitate,
despre originea universului etc.
Structura eului poate fi abordata de diferite maniere, una
dintre acestea luand in considerare principalele coordonate ale
conduitei:

componenta cognitivii - conceptul de sine: reprezinta
totalitatea perceptiilor ~ia cuno~tintelor pe care oamenii
Ie au despre calitatile ~i caracteristicile' lor (este un
rezultat al modului in care ne percepem);
componenta evaluativ-motivationalii - stima de sine:
componenta evaluativii a eului care se refera la auto-
evaluarile pozitive sau negative ale persoanei;
componenta comportamentalii - auto-prezentarea: se
refera la strategiile pe care Ie folose~te individul pentru a
modela impres.iile celorlalti despre el.
Formarea eului se realizeazii prin mai multe procese ~i

anume:

Socializarea este procesul prin care persoana invatii modul de
viata al societatii in care traie~te ~ii~idezvolta capacitatile
de afunctiona ca un individ ~ica membru al unor grupuri.
Socializarea incepe la na~tere ~i continuii de-a lungul
intregii vieti, avand urmiitoarele scopuri:
invatarea de ciitreindivid a abilitiitilor necesare pentru a
triii in societate;
insu~irea capacitiitii de a comunica eficient cu ceilalti;
interiorizarea valorilor de baza ~i a credintelor
fundamentale ale societiitii;
dezvoltarea de catre individ apropriului eu etc.
Compararea sociala: eul nu este 0 realitate fizicii, ci 0 realitate
ce se construie~te in mintea fieciiruia dintre noi, iar aceasta
mai ales prin compararea cu ceilalti.
Percepfia de sine: pentru a ajunge la 0 bunii cuno~tere de sine
trebuie sa actionam, sii ne implicam in evenimente ~isa ne
observiim comportamentul propriu. Privirea "din exterior" ne
da indicii despre atitudinile, credintele, despre efectul actelor
noastre.

Filosof american, fondator impreunii cu C. S. Peirce al
pragmatismului, publicii in 1907 Pragmatismul, in care
afirma ciiadevarul este "ceea ce este practic, util sau eficace".
In domeniul psihologiei considera cii faptele psihice nu sunt
decat con~tientiziiri ale tulburiirilor fiziologice (Principii de
psihologie, 1890). Una dintre cele maiimportante contributii
la mi~carea psihologicii se referii insii la impunerea utilizarii
unor metode cu caracter ~tiintific pentru studierea faptelor de
ordin psihic, devenind astfel posibilii constituirea psihologiei
ca ~tiintii.

Identitatea psihosocialii este rezultatul intersectiei socialului
(reprezentat de grupOO, institutii, colectivitiiti) cu individualul,
reunind reprezentarea de sine ~ide altii. Ei?te0 sintezii intre esenta
individuala ~i caracteristicile unei culturi comune, intre
aptitudinile personale ~irolOOlesociale ale individului.
In sens restrans, identitatea evocii continuitatea existentei,
faptul cii individul ramane acela~i in timp, ciipersevereaza intr-
o formula de sine. In sens larg, identitatea poate fi asimilatii cu
o reprezentare unificatoare a existentei, cu imaginea de sine ~i
conceptul de sine. Dar, in miisura in care este legata de practicile
sociale, de ancorarea socialii ~i de imbogatirea culturalii,
identitatea nu se poate lirnita la imaginea de sine ~ila transmisia
culturala a unor reprezentari. Ea se structureaza ~i se
construie~te prin asumarea unor roluri pe scena socialii ~i se
reface continuu in cursul existentei.

Afirmarea identitiipi presupune urmatoarele dimensiuni:
continuitatea: care da sentimentul stabilitatii, integrarii
in context ~icapacitatii de aelabora proiecte de viata;
- unitatea sau coerenla interna: care permite subiectului
social sa gaseasca elemente de legatura intre diversele
activitati- ~i evenimente pe care Ie traverseaza, sa dea
sens istoriei sale personale;
- diversitatea: care se referii la articularea unor identitati
multiple (fizice, etnice, nationale, juridice, culturale),
confruntarea acestora pe un "teritoriu" comun;
- autonomia ~iiifirmarea: pentru a se forma, individul se
opune adesea presiunii exterioare, se diferentiaza, se
distinge de altii; diferentierea cognitiva poate lua forma

opozitiei afective, opusul acestei atitudini fiind
conformarea la a~teptarile grupului, asimilarea pasiva;
- originalitatea: care afirma singularitatea, tendinta
individului de a-~iafirma unitatea;
- acliunea: urmare a asumarii responsabilitatii;
identitatea se afirma ~i se consolideaza prin creatia
individual a;
- valorizarea: prin actiune ~i depa~irea unor situatii
dificile, individul se valorizeaza in ochii altora ~i in
propriii sai ochi; orice om nutre~te dorinta sa se afirme in
context social, raportandu-se la persoanele pe care Ie
admira; dorinta de schimbare, efortul pentru progres i~i
au originea in aceea~i nevoie de valorizare.

,

Teoria identitiitii sociale. Potrivit acestei teorii, apartenenta ~
la un grup social ii determina pe indivizi sa se autodefineascii _
in termenii specifici grupului respectiv, astfel incat se poate ~
aprecia ca grupul confera membrilor 0 anumita identitate i
sociala. Caracterul pozitiv sau negativ al acestei identitiiti
sociale se stabile~te prin compararea grupului de apartenenta
cu alte grupuri, acest efort comparativ fiind subintins de
dorinta indivizilor de a dobandi ~i mentine 0 stima de sine
ridicata. In cazul in care identitatea socialii devine~-

nesatisIacatoare, indivizii incearca fie sa paraseasca grupul,
pentru a se integra in unul care asigura 0 identitate sociala
pozitiva (procesul de mobilitate sociala); fie sa lupte pentru
ca~tigarea de catre grup aunor caracteristici pozitive (procesul
de schimbare sociala) .

inffilnite situatii intr-un astfel de context este aceea prin care I
ace~ti elevi fie vor cauta dimensiuni noi de comparatie, care sa-i;
avantajeze inraport cu elevii buni, fie vor incerca sa schimbe l

radical criteriile unei identitiiti pozitive, astfel incat stima de sine j
sa derive din e~ecul ~colar. Spre exemplu, vor incerca sa;
sublinieze dezavantajele situatiei de succes ~colar,in comparatie ~
cu "libertiitile" de care ei se bucura (posibilitatea de a fuma, de a
incalca legile, de aconsuma alcool etc.)

Mediul ~colar ~ivalorizarea negativii.1n cadrul invatiimfu1tului
unul dintre grupurile valorizate negativ este acela al elevilor aflati
in situatie de e~ec~colar.Aparitia unui astfel de grup, in masura in
care existii anurnite criterii ale succesului, este inevitabila. Elevii
cu performante slabe, sub presiunea colegilor ~iaprofesorilor vor
simti ca formeaza un grup valorizat negativ, ceea ce va determina
din partea acestor elevi incercari de a c~tiga 0 identitate socialii
pozitiva, incercari de a-~iintari stima de sine. Una dintre cele mai

•••.•.•."".•.•.,..••.•:••••••••••.""•.••••••••••••••••••_ •••.••.••..•"""•.•.•..•,.•.•.•.•; •••••.•__._..~.•••.••"••.•....,. ..•••••••.••••••••.•.•••••••.••.•••••..••••.~.,.-'_ •••• m.•••:>;"-=- m"" ..••...••;r.;;:-...:•••.••. *...........•••

22.2 Statusul ,i rolul - indicatori ai

In cadrul grupurilor ~i colectivitatilor din care face
parte, persoana ocupa intotdeauna 0 anumita pozitie, din care
decurg sarcini, functii, obligatii, ce reprezinta un fel de
comportamente prescrise, comportamente model pe care

omportamentului social

societatea Ie a~teapta de la ea. La randul sau, persoana, ocupand
o anumita pozitie, este ~iea'indreptatita sa pretinda ~isa a~tepte
de la ceilalti anumite comportamente in raport cu ea. Pentru a
intelege fenomenul identificarii, trebuie apelat lanoi concepte.

Statusul este ansamblul comportamentelor la care 0 persoanase poate a~tepta in mod legitim din partea
celorlalti.

Rolul este ansamblul decomportamente pe care ceidin jur Iepretind ~iIea~teapta dela 0persoana data.

Se delimiteaza un status actual, care este pus in
evidenta la un moment dat, ~i un status latent, ceea ce
inseamna ca 0 persoana are in acela~i timp mai multe statusuri
(de exemplu: barbat, adult, inginer, sot, parinte, prieten,
membru al unui partid politic etc.), fiecare actualizandu-se intr-

o situatie specificii. Se poate vorbi astfel de setul de statusuri,
dintre care unele sunt atribuite (de exemplu sexul), iar alte
dobandite (de exemplu profesiunea, apartenenta politica).
Intre statusuri pot exista fie raporturi de concordantii, fie
raporturi de discordantii.

-

22

Comportamentul de rol exprima modul concret in care
persoana considerata se manifesta ~i aqioneaza.
Comportamentele a~teptate au un caracter prescriptiv,
teoretic, in timp ce comportamentele de rol au un caracter real,
functional, compararea lor permitand stabilirea modului de
indeplinire sau nu a rolului. Individul dispune, de asemenea, de
un set de roluri, dintre care unele sunt imp use (de exemplu
rolul de biirbat, femeie, adolescent, bunic etc.), iar altele
dobandite (rolul profesional, membru al unei organizatii).
Cand apare 0 discrepanta intre trasaturile de personalitate ale
purtatorului de rol ~i prescriptiile rolului se na~te conflictul
intrarol (de exemplu mlul de tata in raport cu neglijenta,
indiferenta, aleoolismul etc.)

\WANALIZA SWOT

Una dintre metodele eficiente de cunoa~tere de sine este
analiza SWOT (initialele cuvintelor din limba engleza prin
care sunt desernnate cele patru categorii de elemente luate in

Strenghts (atuuri; puncte tari)

Exemplu:atnUlultiprieteni, imiplacenatura,nufumezetc.

calcul). Metoda presupune identificarea a cat mai multe
elemente pe cele patru categorii precizate in personalitatea,
atitudinile ~icomportamentele sale.

Weaknesses (sHibiciuni)

Exemplu: nu suntpunctual, sunt dezordonat, ezitant etc.

, ••••••••••••••••••••••••••..•••••••••••••••••••••••••••••••••

~ •••••.•••••.••.••.••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••

<

...

:Opportunities (ocazii; oportunitati)

: Exemplu:amprietenidispu~isamaajute,amvointaetc.

Threats (amenintari):

Exemplu:parintii suntdiv0rtati, conflicteinfamilieetc.

..............................................••.•....••••....•.•.....•••....••••.•..•••....•••.....••....•••.....•.....•••

Fieeare dintre noi poate sa realizeze 0 astfel de analiza, propriei persoane, respeetiv sa identifiee eorelatii intre
reu~ind sa dobandeasca 0 perspeetiva mai buna asupra diferitele aspeete ale personalitatii sale.

Aplicatie: Realizati-va propria analiza SWOT, iar dupa aeeea rugati un eoleg sau eolega sa va fad 0 astfel de evaluare.
Comparati eele doua analize. Ce diferente puteti observa? Discutati eu colegul vostru acele aspecte. Ce decizii crede!i ca
trebuie sa lua!i in urma celor eonstatate?

~PLlCATU

.

22

1. Afirmarea ~i,implicit,realizareaproprieiidentitatidepindeintr-o
masura suficient de mare de societatea in care traim. Realizati 0
dezbatere in care tema sa se refere la caracterul permisiv sau
conservatoralsocietatiiromane~ticontemporane.

2. Analizati propriul grup de prieteni ~i incercati sa puneti in
evidenta statusurile ~irolurile asumate de fiecare dintre membri.
Care credeti ca este relevanta asumarii unor roluri ~istatusuri
diferite?

3. Incercap sa descoperiti, in propria voastra existenta, contexte in
care a fost eyident ca un proces de comparare sociala v-a
determinatsaincercati0schimbareaproprieivoastrepersoane.

l..S""

Conservatoare = persoana care este ata~atade traditie, de cutume,
inviatacotidiana,dar~iinpolitica, economie, cultura.
Contemplafie =atitudinea, starea celui care mediteaza sauprive~te
lucrurile~ifenomenelelara 0finalitatepractica.
E$ec $colar =situatie in care se regasesc unii elevi, indicatorii sai
referindu-se laabandonarea precoce a~colii,decalaj intre
posibilitatile proprii ~irezultate, incapacitatea deaatinge
obiectivele pedagogice, e~eculla examenele finale (sau
de concurs), inadaptarea ~colaraetc. Dintre cauzele strict
~colare care pot determina e~ecul ~colarsunt de amintit
rigiditatea ritmurilor de invatare, abordarile educative de
tip exclusiv frontal, marimea cIasei de elevi,
eterogenitatea clasei de elevi, stiluri didactice deficitare

"

(suprasolicitare a elevilor, rigiditate intelectuala,
I subiectivitate in evaluare etc.), deficiente privind

4. Organizati0 dezbaterepomind delaurmatoareaintrebare"Ceam
filara ceilalti?"

5. Analizati relatiile de determinare existente intre stima de sine,
autoprezentare~iperceptiadesine.

6. Luand ca exemplu diferite roluri, incercap sa puneti in evidenta
comportamente din cele trei categorii diferentiate: prescrise
esentiale,permise~iinterzise.Dad primacategorieeste esentiala
pentru asumarearolului,celelaltedouasuntprobabile.Identificati
condipicarepotfavorizaaparitialor.

7. Identificati 0 alta metoda de cunoa~tere de sine ~iconstruiti 0
argumentareprin caresasubliniatiavantajele ei.

resursele ~colare,management deficitar, climat tensionat
in~coalaetc.
Grup = ansamblu uman structurat ale carui elemente se
influenteaza reciproc. Grupul este determinat de indivizi,
ace~tiafiindlarandullor conditionati degrup.Influenta se
manifesta mai putin ca 0 presiune exercitata din exterior,
cat ca 0 adaptare mai mult sau mai putin spontana a
membrilor grupului lamediul social.
Identificare =mecanism psihologic incon~tientpr~care un individ
W modeleaza conduita pentru a semana unei alte
persoane. Constituie unul dintre cele mai importante
mecanisme ale formarii personalitatii ~i ale educatiei.
Perturbiirile intervenite in acest mecanism conduc la
tulburari caracteriale ~idepersonalitate.
Oportunitate =caracterul aceeace esteoportun, respectiv aceeace
.seintampla lamomentulpotrivit, adecvatsituatiei.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->