P. 1
Manual Psihologie Clasa a X-A

Manual Psihologie Clasa a X-A

5.0

|Views: 18,777|Likes:
Published by Fusa Adrian-Manuel

More info:

Published by: Fusa Adrian-Manuel on Oct 18, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/16/2015

pdf

text

original

l.Concentrati-vii atentia asupra aspectelor negative. In ce miisurii faptul cii ele apar astfel credeti cii depine de
voi? Existii printre ele ~iunele ciirora, cu un efort in acest sens, le-ati putea da 0orientare pozitivii?
2.Care dintre cele patru categorii de elemente precizate este preponderentii? Care credeti cii este cauza acestei
preponderente? Vii multume~te sau ati dori siischimbati anumite lucruri?
3.Vii marcheazii-, in vreun fel, elementele care nu mai sunt prezente? In masura in care va afecteaza negativ ce
credeti ciiati putea face pentru amodifica aceastii stare de lucruri?
4. Din momentul in care ati inceput sa riispundeti la aceste intrebiiri, v-a mai devenit prezent in minte vreun
element? Dacii riispunsul este afirmativ, care este importanta-sa pentru voi?

/Lucruri

~Locuri

Cum putetn ajunge la 0 cunoa~tere de sine adecvata ~i
profunda? Tinand seama de faptul ca fiecare din noi
suntem unici, ca personalitatea fiecaruia dintre noi
reprezinta 0 constructie ce se realizeaza, intr-o masura
mai mare sau mai· mica, de-a lungul intregii vieti,
consideram ca un demers propriu in acest sens ar trebui sa
inc1uda:

- autoobservapa, care poate privi propriile obi~nuinte,
capacitatl, emotii, comportamente etc.
- estimarea resurselor individuale, iar dupa aceea a
celor oferite de mediul social;

identificarea intereselor, a aspiraliilor ~1
scopurilor, iar dupa aceea:analiza acestora;
identificarea ~ianaliza valorilor personale;
- analiza retrospectivii apropriei vieli;
- analiza rezultatelor relevante obtinute etc.

Functionarea ~i adaptarea
optima la mediul social,
mentinerea sanatatii mentale
~iemotionale, identificarea ~i
concretizarea potentialului
propriu, in cele din urma 0
dezvoltare armonioasa a
propriei personalitati au ca
premisa

necesara
cunoa~terea de sine.

Cunoa~terea de sine se

dezvolta pe masura ce traim
noi ~inoi experiente,
dobandind progresiv 0 capacitate mai mare ~i mai
profunda de autoreflexie. De altfel, studierea psihologiei
in cadrul liceului are ca scop general, parasind cadrele
strict legate de sistemul educational, oferirea de
informatii instrumentale care sa permita chiar dezvoltarea A realiza toate aceste identificari ~ianalize reprezinta,
acestei capacitati. Ceea ce va propunem in finalul acestui desigur, un demers destul de laborios. Nu ne-am propus
manual este, daca vreti, 0 intalnire mai sistematica cu totu~i sa facem acest lucru, ci mai curand sa va sugeram
propria persoana, astfel incat imaginea de sine sa se diverse posibilitati care sa permita 0 apropiere de propria
contureze in linii mai precise.

'

personalitate.

viipropm1eli11iijjrimul rand 0 metodadeava pIasa (identifica) pe voi in~iva in raport cu elementele

mediului in care.xadesfa§urati existenta.

-

Rela!ii~

Desenati pe 0 foaie de
hartie aceste cercuri, iar in
centrul acestor cercuri

plasati-vii pe voi in~ivii.
Incercati, in raport cu acest
centru, sii precizati mai
aproape sau mai departe
lucrurile, persoanele,
locurile ~i activitiitile care
prezintii, sub 0 fOlIDii sau
alta, importantii pentru voi,
utilizand, eventual,
simboluri precum :
• ( ) = ceea ce nu este
prezent
• + =pozitiv
• - =negativ
• +/-=pozitiv/negativ
• -+ = ceva ce vrei sii

aduci mai aproape

,"u ,aind'piirt,zi /

Activitati

26

--'

1. Care dintre cele trei regiuni
contine mai multe "voci"? Care
credeti ca sunt cauzele pentru 0
astfel de situatie?
2. Sunt "voci" pe care nu ati dori
totu~i sa Ieauziti? De ce?
3. Care dintre "vocile" prezente va
place eel mai mult? Va mai fi
prezenta in viitor aceasta "voce"?
4. Care dintre "vocile" viitoare
doriti eel mai intens sa se
realizeze? Ce trebuie sa faceti
pentru ca ea sa devina efectiva?
5. Exista in viitor vreo voce care s-ar
lega de 0 anumita profesiune, cea
pe care v-ar placea sa 0practicati?
Dacii raspunsul este negativ,
putetijustifica absenta sa?

Viitor

Prezent

Trecut

~

personalitatea noastra poate ti"aoordata ~ica 0"colectie"(le rolilri pe
care ni Ie asumam sau ne sunt impuse. "Colectia de voci" ne pretinde identificarea
acestorroluri.

Sut:ltdouachestionare proiective care incearcasa surpiindii, Iaun anumit nive!, imaginea de sine

prezentii ~iproiectia acestei imagini undeva inviitor.

Fiecare dintre noi, in contexte diferite $inu nurnai, este altfel, vede totul altfel sau eel putin diferit
fata de perspectiva noastra asupra lucrurilor. Noi in~ine suntem "altii" in contexte diferite sau chiar in
acela~i context, dar in momente diferite. Ne putem gandi astfel ca de fiecare data vorbim intr-o alta
calitate, sau ca 0alta "voce" rasuna in noi ~idinspre noi. De asemenea, am dori sa auzim ~ialte "voci"
in noi, dupa cum in trecut am auzit "voci" pe care nu Ie mai auzim in prezent. Incercati sa precizati
aceste "voci", pe 0alta foaie de hartie, tinand cont de cele trei perspective temporale.

Inteleg

(cevacqtii caesteadeviirat)

Spun

'

(eevacecreziintr-adeviir)

fueere

(cevapentrucaredepuiefort)

Nadajduiesc

~

(cevalacaresperi)

Eusunt

(lafelcuprimul vers)

Eu sunt .

Eusunt

(doua lucruri care sunt
adevaratedesprevoi)

Ma intreb

(des pre ceva car e t e
intereseazii)

Aud

(imagineazii-ticiiauziceva)

Vreau

(cevacevreicuadevarat)

Eu sunt

(Iafelcaprimulvers)

Voi fl .

Voifi

(profesiapecare ti-ai dorisa0
practici)

Ma intreb

(ceva In legatura cu aceasta
profesie)

Incerc

(ceva care Iti este folositorln
raportcuprofesiadorita)

Niidajduiesc

(ceva la care speri In acest
context)

Voifi

(Iafelcuprimulvers)

Inteleg

(cevace ~tiica este necesar sa
realizezi)

Sunt ingrijorat..

(de ceva In legatura cu
proiectiata)

Vreau

(cevacearputeasarezolvepro-
blemace-~provoacanelini~te)

Spun

(cevacecreziciieste adevarat
Inacestcontext)

Voifi.

(lafelcuprimul vers)

Ma vad

(statutulpecare crezica 11vei
obtine)

Simt.

(cevainlegaturacuaceststatut)

Evit..

(ceva ce te-ar impiedica sii-ti
realizeziscopulpropus)

Suport.

(un neajuns pe care ti-I
provoaca optiuneata)

Voifi

(lafelcuprihml vers)

Scrieti pe 0 alta foaie de hartie cele doua "poezii" incercand sa completati versurile rara sa reflectati prea 26

mult asupra lucrurilor.

1. Care dintre completari credeti ca ar reprezenta probleme pentru voi? Ati incercat ceva pentru a rezolva •.

aceste probleme?

'.
2. Exista versuri pe care nu le-ati completat? De ce?
3. Va multurne$te "imaginea" pe care ati obtinut-o prin cele doua "poezii"? Justificati-va raspunsul.

Ma prefae

(ceva ce pretind sau ma
comport ca ~i cum ar fi
adeviirat)

Simt..

(cevacesimtchiaracum)

Ating

(imagineazii-ticevaceatingi)

Sunt ingrijorat

(decevaceesteinminteata)

Plang

(fiindciiexista cevacare doare
saucaretedezamiige~te)

Eu sunt

, (Iafelcuprimulvers)

f:.-,-

_ tln!'In~~~acestcliestionar

permite
o identificare a dezvoltiirii tipurilor de inteligentii pentru propria persoanii (chestionarul

l~rezintii 0Qrelucrare ateoriei prezentate lapag. 72).

Acest chestionar nu este un test de inteligenta, ci el permite identificarea relativa a tipurilor
dominante de inteligenta ~i strategiilor preferate de invatare, nepunandu-se problema ierarhizarii
lor. Raspundeti eu Da sau Nu la eele 77 de enunturi de mai jos, numarati pe fieeare categorie
raspunsurile Da ~iprecizati rezultatul obtinut in tabelul urmator.

Tipul de inteligenta
Punctaj
Tipul de inteligenta Punctaj

Vizual-spatiala

Muzical-ritmica

Corporal-chinestezica

Verbal-lingvistica

Umanista

Logic-matematica

Introvertit -filosofica
Nr.

Enunturi

Raspuns

Nr Enunturi

lRaspuns

1

Gande~ti in imagini.

1

39

Ai un hobby (de exemplu colectionarea timbrelor).

4

2

Inveti Iacand.

2

40

Compui cantece pentru ocazii festive.

5

3

E~ti 0persoana sigura pe tine.

3

41
Se spune ca e~ti"istet", "rapid" sau'vorbaret". 6

4

E~ti atent la emotii, vise, idei.

4

42
Reflectezi adesea la structuri, idei, concepte. 7

5

Canti laun instrument sau poate intr-un cor. 5

43
Respecti cu minutiozitate locullucrurilor in casa.1

6

Scrii corect.

6

44

Preferi povestiri cu multa actiune.

2

7

Hiplace calculatorul.

7

45

Ii intelegi bine pe ceilalti.

3

8

Inveti vazand ~iobservand.

1

46
Ai 0solida incredere in tine despre care nu prea4

9

Te pricepi la tricotat.

2

vorbe~ti.

10

Iti place sa lucrezi in echipa.

3

47
Se spune ea e~ti"muzical" sau "talentat". 5

11

Ai incredere in propria intuitie.

4

48

Gande~ti in cuvinte.

6

12

Colectionezi CD-uri, casete ~idiscuri.

5

49
Inveti mai bine senzorial ~iexaminand contextul.7

13

Iti plac jocurile de cuvinte.

6

50

Iti plac tehnica ~ima~inariile.

1

14

Iti plac lucrurile logiee.

7

~51
Cand vorbe~ti, emotionezi cu u~urinta oamenii.2

15

Iti aminte~ti u~or figurile.

1

52
Stii cu ce se ocupa colegii tai in afara serviciului.3

16

Iti eontrolezi deplin motricitatea.

2

53
Se spune ca e~ti0 "personalitate", "bine informat".4

17

Simti ce gandesc, simt ~icred ceilalti oameni. 3

54
Obi~nuie~ti sa fluieri sau sa murmuri pentru tine.5

18

Traie~ti inpropria ta lume.

4

55

Inveti cel mai bine cu voce tare.

6

19

Lucrezi ritmat, asociat cu muzica.

5

56

E~ti permanent intrebator ~isceptic.

7

20

Iti place sa dezlegi cuvinte incruci~ate.

6

57

Cite~ti u~or hi'irti~igrafice.

-

1

21

Memorezi bine teorii ~iprincipii.

7

58

Imiti bine.

2

22

E~tipriceput larezolvarea de puzzle.

1

59
Se spune ca e~tiun "bun ascultator", "suportiv".3

23

Comunici bine non-verbal.

2

60

Hicunosti sentimentele.

4

24

E~tiun bun mediator de conflicte.

3

61
Hiplace sa dansezi sau sa ie~isa asculti muzicii.5

25

Ai opinii putemice.

4

62

Iti place sa scrii.

6

26

Iti aminte~ti mai bine faptele pe fond muzical. 5

63

lti plac ghicitorile, exercitiile ~ipuzzle-urile logice.

7

27

Ai talent la spus pove~ti ~ibaneuri.

6

64

Adesea visezi cu ochi deschi~i.

1

28

Iti plac romanele SF.

7

65
Se spune ciie~ti "bun dansator" sau atletic. 2

29

In timpulliber confectionezi obiecte artizanale 1

66

In timp ce vorbe~ti, gande~ti.

3

sau de artiiplastica.

67

Inveti cel mai bine independent de altii. 4

30

Te amesteci in tot felul de lucruri, poate incon~tient

2

68

Ai intotdeauna opinii despre muzica.

5

31

Iti place sa tejoci, saparticipi laactivitati de grup.

3

69

Iti aminte~ti u~ormime ~idetalii.

6

32

Ai·un stil propriu, original de ate imbriica ~i 4

70

Gande~ti bine abstract ~iteoretic.

7

ate comporta.

71

Se spune despre tine ca e~ti"creativ", "talentat".1

33

Dai drumulla muzica pentru ca te ajuta

5

72

Te simti bine cand faci mi~care.

2

sa-ti exprimi sentimentele.

73

Inveti eel mai bine in grupuri de studiu.

3

34

E~tiun bun scriitor. Iti place sa scrii.

6

74
Ai 0 personalitate foarte putemica, te simti 4

35

Se spune ci'i~ti ,,stri'ilucitor","d~tepf', ,,inteligenf'.

7

independent.

36

Iti plac filmele, casetele video ~isa fotografiezi.1

75

Te deranjeaza zgomotul din camera.

5

37

Iti plac activitatile fizice.

2

76

Iti place sa cite~ti carti bune.

6

38

Vorbe~ti mult cu vecinii.

3

77

E~tibun lamatematiea.

7

26

1. Comparati rezultatele obtinute in urma realizarii acestui chestionar cu autoevaluarea realizata la
~apitolul despre aptitudini. Ce concIuzii puteti desprinde?

'
2. Incercati sa identificati motivele pentru care unele dintre tipurile de inteligenta sunt mai bine
dezvoltate decat altele.
3. Ati dori ca unul dintre tipurile de inteligenta la,care ati obtinut un scor mai mic sa fie mai bine
dezvoltat? Dacaraspunsul este afirmativ, eredeti ca puteti intreprinde ceva in acest sens?
4. Identificati ~i alte activitati care credeti ca ilustreaza unul sau altul dintre tipurile de inteligenta

precizate.

5. In raport cu teoria inteligentelor multiple prezentata la pagina 72, chestionarul presupune mai multe
~iferente. Identificati aceste diferente ~iargumentati-va acordul sau dezacordul.
6. Incercati sa precizati pentru fiecare tip de inteligenta profesii care credeti ca ar fi recomandabile.

103

Raspundeti cu Da (in masura in care aveti raspunsuri afirmative pentru intrebiirile preCizate) sau Nu
(in cazul raspunsurilor negative) in cazul fiecarui set de intrebiiri, dar numai un singur raspuns pentru
fiecare din cei zece indici din fiecare categorie.

Indici ai emotivitiifii (E) -

non-emotivitii{ii (non-E)
Va maniati u~or?In situatii
dificile va alarmati u~or?
lntratiln panica?

Sunteti sensibilia mustrari,
lacritiei,laineurajari?

Sunteti timid in relatiile eu
a1tii?

Vi se intiimplasa ro~itiu~or
sau se instaleaza u~or
paloareainsituatiispeciale?

Se poate spune ca sunteti
eertare!?Ridieatiu~orvoeea
in diseutie? Folositi relativ
u~oreuvintetari?

Aveti in genere 0 dispozitie
emotionala sehimbatoare?
(Treeeti relativ u~or de la
veselie la melancolie sau
invers?)

---

In fata unui eveniment
neeunoscuttresaritiu~or?

Suntep puternic
impresionabil? (Situatiile
mai deosebite

va

impresioneazaputernic?)

Manifestati nelini~te (va
tulburati) cand lucrurile nu
merga~acumatidorit?

Sunteti in general agitat,
nervos, instabil in trairile
emotionale?

Numar de raspunsuri

DA

NU

]

Simbolul coresDondent

Indici ai activismului (A) -
non-activismului (non-A)

Aveti tendinta de a va g~si tot
timpulocupatiimaialesintimpul
liber?

Va decidetiu~or?Treceti imediat
laactiune?

Sunteti perseverent? Persistati in
realizareauneiactiuni?

Sunteti constantin eforturile dv.,
inmuncapecare0desfii~urati?

In general sunteti vioi, energie,
vorbiiret?

Preferatiactivitatiledinamice?

Preferati mai curand sa aetionati
decatsaprivitiactiunea?

Acceptati u~or sa desfii~urati 0
activitate chiar daca nu
corespundegusturilordv.?

Suntetiintreprinzator?

Sunteti in general realist? Aveti
simtpractic?Suntetideseurciiret?

Numar de raspunsuri

DA

NU

I

Simbolul coresDondent

Indici ai primaritii{ii (P) -

secundaritii(ii (S)
Va consolati repede? Va
impacati u~or?(Va trece u~or
supararea?)

Sunteti in general indiferent
fata de recuno~tinta altora
manifestatafatadedv.?

Sunteti sehimbator in
prieteniile dv.? Va schimbati
u~orparerile?

Sunteti in general schimbator
in ocupatiile ~i preocuparile
dv.?

Sunteti u~or de convins?
Suntetiu~orinfluentabil?

In genere, actionatimai alesin
vederea unor rezultate
imediate (sub ecoul
consecintelorimediate)?

De obicei, sunteti risipitor,
cheltuitor?

Vi se intampla sa abandonati
u~or promisiunile pe care Ie
faceti, hotararile, deciziile
luate?

In genere, iubiti noutatea,
imprevizibilul?

Va place intotdeauna sa fiti
pregatit la ultimul strigat al
modei? (Inpascumoda?)

Numar de raspunsuri

DA

NU

]

Simbolul coresDondent

In functie de numarul
raspunsurilor Da sau Nu
trebuie decis dupa aceea
asupra simbolului
corespondent, astfel:
emotivitate/non-
emotivitate: mai mult de

5 deDa,E, altfel non-E;
acti vism/non-acti vism:

mai mult de 5 de Da, A,
altfel non-A;
- primaritate/secundaritate:
mai mult de 5 de Da, P,
altfel S.

Cu simbolurile obtinute
creati 0 formula, aceasta
formula fiind corespondenta
unui tip de temperament (in
cazul in care obtineti 0
egalitate de raspunsuri, luati
in calcul ambele simboluri

~i creati doua formule,
respectiv patru in cazuL a
douii egalitiiti, temperamentul
vostru neincadrandu-se

strict in unul dintre tipurile
precizate) .

.EAS (pasionatii) - activitatea sa este subordonatii unui scop
ambitios, dominator, unic; impart oamenii in amici sau
adversari; severi, dar amabili ~i sociabili; i~i stiipiinesc
violenta sentimentelor; putere de mundi, rezistii la obstacole,
rapizi in executie; valoare dominantii: opera de realizat.
EAP(Colericii) - activitate intensa, variata; tendinta spre
exteriorizare; plini de viata, optimi~ti, deseori rara masura
~i gust; revolutionari; genero~i; antreneaza ~i pe altii in
activitate; valoarea dominanta: actiunea.
EnAS (Sentimentalii) - meditativi, interiorizati, nemultumiti,
timizi, scrupulo~i, nesociabili, stiingaci, individuali~ti;
emotivitate puternica; chiar ~i impresiile slabe ii zguduie
puternic; analizeaza indelung propriul trecut, pe care ar vrea
sa-l schimbe; valoarea dominantii: intirnitatea.
EnAP (Nervo~ii) - dispozitie variabila; muncesc
neregulat numai in domeniul in care Ie place;
au nevoie de emotii putemice; vor sa
uimeasca; nu sunt constanti arectiv; recurg
u~or la minciuna sau fictiune; inclinatie pentru
bizar, macabru; valoarea dominanta:
distractia.

nEAS (Flegmatlcii) - imapasibiii,. tenaci, civism accentuat,
respecta legile ~i principiile; punctuali, obiectivi,
ponderati; Ie plac sistemele abstracte; au simtul umorului;
egoi~ti, dar cu respect pentru ceilalti; calmi, gravi; valoare
dominanta: legea.
nEAP (Sangvinicii) - iubesc societatea, politico~i, spirituali,
ironici, sceptici; au initiative ~i mare suplere in spirit;
oportuni~ti, cu spirit practic; sunt greu de tulburat ~i simt
nevoia sa domine; valoarea dominanta: succesul.
nEnAS (Apaticii) - inchi~i, plini ·desecrete, rara 0 viata intema
bogata; sumbri, tacitumi,' rad rar, persistenti in du~manii;
indiferenti la viata social ii, dar cinstiti; iubesc lini~tea,
singuratatea, foarte putini· emotivi; valoarea dominanta:
lini~tea ..
nEnAP (Amorfii) - sunt lipsiti de energie, rara initiative;
.concilianti, toleranti prin indiferenta; incapatanati,
neglijenti, inclinati spre lenevie; nepunctuali, indiferenti irt
raport cu trecutul~i viitorul; valoarea dominanta: placerea.

Tiniind cont de cele descoperite prin acest test ~ide cele puse
in evidentii anterior scrieti un eseu cu titlul "Eu despre eu".

26

~

104

.•..

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->