ORIGINEA VIETII - O PROBLEMÃ DE CHIRALITATE

Unul dintre cele mai mari semne de întrebare actuale este legat de observatia cã
proteinele, elementele structurale care alcãtuiesc muschii nostri, glicogenul din ficatul si
sângele nostru, enzimele si hormonii din organismele animale sunt toate optic active.
Pentru a putea functiona, toti polimerii biologici trebuie sã fie optic puri (homochirali):
aminoacizii din proteine sunt levogiri în timp ce zaharidele si toti acizii nucleici ce
compun ADN-ul si ARN-ul celular (si treptele metabolice ale acestora) sunt dextrogiri.
Prezenta unui enantiomer necorespunzãtor în elicea ADN-ului distruge stabilitatea
acestuia, ADN-ul nu mai poate stoca informatie si deci nu mai poate sustine viata.
Se pune întrebarea cum s-au format biomoleculele homochirale dacã în
laboratoarele chimice din reactivi achirali se produc numai amestecuri racemice (regula
universalã conform cãreia sinteza compusilor chirali din reactivi achirali conduce
totdeauna la amestecuri racemice este o consecintã a legilor termodinamicii: deoarece
formele levo(L) si dextro(D) au aceeasi energie liberã G (DG=0), constantã de echilibru,
K=exp(-DG/RT), pentru reactii de tipul L-D sau D-L este egala cu 1 si deci concentratia
celor doi enantiomeri este egalã - amestec racemic) si pentru a rezolva un amestec
racemic (a separa cei doi enantiomeri) chimistul organician foloseste tot o substantã
homochiralã.
Primele cunostinte despre activitatea opticã si chiralitate isi au originea în
observatiile lui Jean Baptiste Biot (1774-1862) si ale studentului acestuia, Louis Pasteur
(1822-1895), legate de proprietatea unor cristale disimetrice (cuart, tartrat dublu de sodiu
si amoniu) de a roti diferit planul luminii polarizate. Mai târziu termenul de disimetrie
folosit de Pasteur pentru enantiomorfism (în greceste enantios morphe-forme opuse) a
fost înlocuit cu chiralitate. Stiinta actualã recunoaste existenta a trei domenii de
chiralitate: macroscopic, molecular si subatomic (Fig.1)

Care ar putea fi explicatia formãrii unui izomer homochiral si în general a

homochiralitãtii lumii vii? Cercetãtori din multe domenii interdisciplinare ale stiintei -
fizica nuclearã, biofizicã, biochimie, astrofizicã, astrobiologie încearcã sã explice
homochiralitatea lumii vii luând în considerare toate posibilitãtile.