P. 1
007 - Leonardo Da Vinci

007 - Leonardo Da Vinci

|Views: 143|Likes:
Published by jet_propelled

More info:

Published by: jet_propelled on Oct 18, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/26/2013

pdf

text

original

Leonardo da Vinci

Numarul7

VIATA $1 VREMURILE 6

Renastereain ca.utarea iubirii~i adevarului Leonardo din orasul Vinci

Horente, capitala Horilor

lndependenta si esec

Un nou inceput si un nou tara.m Legatura dintre arta $i razboi Vremea Mona Lisei

Sf§q;itut in Fran~a

Cum au fest create lucrarite siinventiite sale remarcabile?

VIETI PARALELE 24

Realizarile care au dat nastereqeniului universal

INFLUENTE MAJORE 28

Un barbat ales sa paraseasca adevaratut sensal artei ~i ~tHn!ei Un pionier care a interiorizat peisajul

Vi;zitati site-ul nostru La a.dresa

www.deagostini.ro

EDl1rOR, Petros Kapnislas MANl'?!=H~.NJl'Mlc,;;; FOllS "";pIIOU

MAI\lAGI,ROE REO)\.CllE ;;'1 P80DUCTI~'· Vi '-ginia Koul",,~bas MRESii.: Vu!i~gmenis 44-4jJ, 166 73 A~e~a

MP<R"I'&HING MANAGER: _f.fjrhaLis Kou:tsiitikos

-PROI'iUCT-MAiSlMGER: Nasi fa R6rte~

COOR DONATO R DE PRODUeTlE; Carolina ,Pou:lidoUc Mts;Ng13£R-mSTRi BUTIE: E~i 8.0UI

MANAGE'R.lDGJStlCA Sl ePER,Il;TU, Dimflris P:a~akaUdi5 CO IiJR DO tfATIJ f1·LOGISTI.cA $1 OrERATII, Antoflis Lioumis

tni?; .R",y

-TI fi'ARIRE $1 19GARE; NI KLEfli01HIKI 5-.1'1,_ Gf,REGJoR_DEPkonUcJfE:rJi?bGRAFIE: §tl':tJOS KRllS.i'lTAl<IS

1M PO RTATOR , MJdia Service ,zawada S. R.l

ISSN: 1791-0765

e reJu I .. flume re lot

P®wl'lfiD)ul0i 'AVrfl..ll'r: 2.91jj]0/-]{S1} MoL

<"~ , ,

P~l~l<:"lufd~':GiLdQi!ea nurn~r ~i at tuturor celorla:lt" nurnere,

5.99lEl./Z9r99MDL

eonardo da Vinci

Ce fel de viata a dus da Vinci?

,

(9 o _j

o 0::: o,

A-

I· N A DOUA JUMkrATE A SECOLU I AL XV-LEA, rrne-

.. diat dupa sfar~itul Evutui Mediu, denumit ~i Epoca Intuneeata, la inceputuL Rena$terii. Europa a inceput sa inftoreasca prin descoperirea de noi drumuri si rnasini de tiparit Intr-un coltisor al ltaliei, se nastea 0 stea stra lucitoare. Pictor, arh itect, rnuzicia n, g.eometricia n. anatomist." ing.iner,inventator ... aceste titluri j se atribuie, darel s-a indreptat si catre geologie, meteorologie, astronomie ~i urbanism .. Nas(ut La ju rnatatea periaadei Rena~terii, a fast un personaj versatil, ale carui planuri au devenit cunoscute in intreaga lume si al caru: sir de inventii vizionare a dus la apogeu perioada in care a trait. Dar ce tel de viaF3 a dus Leonardo da Vinci?

~'!1:_""~['ll{'lI1.

in,..!dilrnlli ~ Giotto a construit . .Tradarea lui luda"
1306:
1353: ~ Boccaccio a terminal .. Oecameronur·
1354: n Turcia incepe invazia asu pra Europei
ilj424~ 0 Masaccio stabileste .. Regulite perspectivei"
~I"""'~" n Gutenberg invenresza rnasina de tipsrit
450:
1452: ~ Se naste Leonardo
1469: D Intra la ateLierullui Verrocchio
1475: 0 Se naste Michelangelo
1476: D Are Loc incidentul de sodorme
1478: n Leonardo devine artist independent in Horenta
1479: n Se torrneaza Regatul Spaniei
. 148.1: U Leonardo incepe Lucrulla .Adoratra Magilor" !?i "Sfantul Jerome"
1482: ~ Leonardo lucreaza in serviciul Oucelui de Milano
1483: 0 Se nasts Raphael. Leonardo incepe lucrulla .. Fecioara intre stanci
1489: 0 Leonardo i:;;i incepe stud iile de anatomie !?i a rhitectura
1492: D Moare Lorenzo de Medici. Columb descopera continentul american
1495: n Moare Caterina. mama lUI Leonardo. Leonardo incepe lucrul La ~Cina cea de taina
1501 : n SpanioLii in cep n eqotu L cu sclavi
1503: 0 Leonardo incepe lueruL La "Mona Lisa" ?i .. B~itaLia de La Anghiari"
1507: 0 l.ucreaza ;n serviciul lui Ludovic al Xll-lea al Frantei
1509: 0 Creeaza .Sfante Ana cu Fecioara ~i Pruncul"
1516: D l.ucreazji pentru Francis I at Frantei
1517: 0 Luther j~i incepe Reforma Protestanta
1519: 0 Leonardo moare La Amboise. Franta
1521 : D Caderea Imperiului Aztec
1558: ~ Urea rea pe tron a ElisabeteJ I
1632: 0 Oescoperirile lui GaliLeo sustin teo ria heliocentrica
1769: 0 James Watt inventeaza motorul cu aburi
1,184'8~ 0 Nasterea romantismuLui in AngUa
1874: 0 Nasterea impresionismului in Franta
1903: 0 Primu! zbor al fratitor Wright
1907: 0 Nastersa cubisrnului Viata si vremurile

I I

I

R A \J

.. enasterea In cautarea

· bi .. · d \J 1·

IU UU ~I a . evaru .ur

Un fenomen, avand cunostinte de neegalat despre geniu ~i frumos, Leonardo cia Vinci s-a nascur lntr-un same de la periferia orasului Florenta, Hind foarte repede solicitat de lin palat sau ahul, ell reate acestea, desi era considerar un geniu §i realiza lucrari care au dus picrura la un nou nivel, din diferite motive, rnajoritarea au rarnas neterminare. Un nor negru s-a abacut asupra educatiei sale de copil nelegulm, influenrandu-i atat atitudinca asupra vietil cat §i sirntirea profunda a frumoslllui.,.

.. .Madonna Lin,,', lugriiv;tli <Ie Leonardo in lurul v~rst"i de 30 de an;" El a plctat multe port rete ale Fedoaral Maria cu pruncut, ~i se spune eli "'presta trlsta

de pe eh i put cop; lu lu i lisu ~ este " re prazen tare iI sen! im ent etc.r lui Leonardo pentru propriQ SIl mama.

Leonardo din orasul Vinci

Un copil nelegitirn

A.

IN ITALiA, La treizecl sicinci de kilometri

.. nord-vest de Florenta, ca pitala artei in regiunea Toscana, se aHa orasul Vinci. in ciuda pierderii Cateri.n.ei, 0 tarancula care i-a conceput copitut, Ser Pierc, un cuceritor, a inceput siH iacil, curte, in vederea disator.iei, Atbierei Amadori .. Prove nind dinlr-o lami Lie di n breasts notariLor, Piero, liuL eel mare,. ,?i-a dorit nespus sa reuseasca in a-s: alege a sotie dintr-una di.n tamiliiLe cuinfluenta din eras

Pe 15aprill9 1452 s-a nascut un biliiat. Desl era un copit neLegitim. La botezuL sau au lost

prezen]i un ii din!re oamenii cei mai intluen]i di n oras.

AsHeL. a venit pe lume, Leonardo da Vinci [Leonardo din orasul Vinci], considerat. in zitete noasIre, liderul Rena$terii itall ene $i un ge niu.

La inceput, Leonardo a crescu I inviHuit de atectiunea materna a Caterine.i, marna sa. Totusi, cum tatal sau nu avea copii cu sotia sa, Albiera, La varsta de doi ani a fost Luat de langa marna $i crescut, pana La varsta de cinci ani. de catre unchiul. matusa ~i mama vitrega. Mama sa, Caterina, despiktiti:i acum de fiul ei, s-a casatorlt cu un artizan. i~ vremurite aceLea, copiii netegitimi, de!?i rari, nu erau considerati infericri,

Pelsaj viz;bU di n casa lui Leona rdn, a~lala II"" varfu I

u nu' m lc deal, eu panorama, asupra sa I~ Iy 1 Vinci. DeaL~,ite dimprejur sun! plio" de dUmbriivi de masllnl ~i podgoril de vl\li-de-vie care se plerd 1\1 departare, lar primiivara 'nlleres<: mlmczete ~i plersicli

Leonardo da Vinci

Insa Leonardo, sirntlndu-se prea putin iubit, a ramas singur lntreaqa viata !?i, prin arta sa, a cautat rnereu imaginea marnei sale.

Leo na rdo avand d na r treisprezece an i, I!$i pierde ~i mama vitrega, pe Albiera, care moare La nastere Tatal sau se reeasatore~te eu 0 fata dintr-o famiLie renurnita. eu doar trei ani rnai In varsta decal Leonardo si, dupa ce $1 aceasta mcare, tatal sau se va mai disatori de doua ori !?i va avea doisprezece copii Inainte de a muri La varsta de 78 de ani. Astlel, eel mai mic fiu at sau se naste dupa moartea sa. Nu este greu de In~eles de ce Leonardo a dezvoltat cornplexe, avand un tata mereu activ ~i ambitics.

Cel mai mie fiu, Francesco, era un visatcr, nepreocupat de treburiLe Iurnesti. Tatal sau era m ereu pre a ocupat pentru a -si face si mtita prezenta acasa, dar Leonardo iubea personalitatea complet opusa a fratelui sau. Acesta se mira cum va putes fiul sau sa-i duca rnai departe mostanirea. Rezultatele scnlare ale lui Leonardo nu erau rnici, dar tatal sau se gandea ca .. perioada scurta de atentie' ;;i ,.nehotararea" la scoala i se traqeau de la prea multa joaca acasa eu Francesco. Cu toate acestsa, .. perioada scurta de atantie" a lui Leonardo a continuat de-a Lungul carierei sale, lasand neterminate grupuri de lucrari.

Scutu] dragonului

Nu au rarnas multe intorrnatli despra copilaria lui Leonardo, dar exista 0 anecdote despre

Ao Mic-ul hambar··din viirful dealului unde g-a nascut Leonardo s-a pastra! p~nli in zlua de azl, La dol kilo rnetrl de satut Vinci, harnbarul este astazllolosit de familia taUiLu i sau

MUZEULLUllEONARDO

Biblioteca de amintiri

leonardo a fosr botezat in biserica Santa Croce din Vinci. Fortareata de t!lnga bisericil. apartinand famiUei Guidi. era in construeiie la vremea respectiva, ultenor devenind muzeul Leonardo da VincI.

Muzeul cu doua eta]e a fast constru it dupa proiectele desenate de lnsusl Leonardo, un model la scara al acestuia putand f gasit in interiorul sau. Cuprlnzand concepte originale ale ma~inariilor cunoscute ali ca bidciete ~i motcciclete, muzaul esre 'plin eu descrieri detaiiate de lnventil de mecanisme ingenloase, moderne, incluzand pe cele ale u nul avion, ellcopter; rnitrallera, tun, nava eu zbaturi, ma~ina de filat, ceas de perete ~i terrnornetru. Ex ista ~ i model e I a 5cara rea la ale acestora, pentru a putea aprecla creatlvltatea uimitoare a lui leonardo,

La fandul sau biblioteca muzeulul contlne iu(rari ale artlsrllor purer-

nk infillen!a\i de Leonardo, inclus.iv lrnpresioni~ii ~j cubi}til la apcqeul lor in secolul at XIX-lea. precum ~i 0 arhiva a operelor geniulul.

La doi kilometri distan\a de Vinci, pe dealui Anchiano, se a fla prima casa a III l Leonardo. Sirrrpta easa de piatra, inconjU!:at~ de cr!lnguri de masl!n i, s-a pastrat ca acum cinci sure de ani. Aiel se pot vedea mal rnulte dinne conceptele sale desenate pe hattie. Tn camera de zi e.;<istii inca un sernlneu din acea vrerne, feiinarul suspendat din bronz de dinainte de nasterea sa ~i 0 judirie din piat~a, pe care a MeLlto pe vremea cand era cop i I'. Exi sta ~ I 0 fereast ra secreta de sp re ca re se spune eli ar fi fost facuta de leona rdo ca sa traga cu ochlui la vtzrtatori. Simtind talentula din copllarie, s e poate ved ea $i Ee cale a urrnat via1a sa.

... In lriterloru! muzeutui. Expunerea mocetelor restaurate ale inv e nliilor lui Leonardo. I ncluslv a celor mobile

cum a inceput sa picteze. Intr-o zi, un satean a do rit ca tata L sau, Piero, sa -i decoreze un scut de Lemn pentru a-I vinde La Floren!a. Acesta i-a dat scutul fiului pentru a-I decora, iar Leonardo a pictat un dragon puternic, care parea ca sare alara din dessn. Tatal sau a arnutit in fala picturii baiatului ;;i i-a dat sateanului un alt scut, iar lucrarea liului sau i-a aratat-o lui Andrea del Verrocehio, proprietarul unui altelier renumit. Cand Verrocchio a vazut scutul, a dorit sa-l cunoasca imediat pe Leonardo. Astfel, La varsta de 14 an i, Leonardo a plecat La Florenta, pentru a intra In atelier ca ucenic al celar rna i bu ni pictori din acea vreme.

~ Un desen al salului Vinci, reali~a\ de Leonardo.lnteresul

sa u viz.av·i de nat u ra se nascuse deja La acea

... Un desen anatomic care detalial(O embrionul ,i uterul, Leonardo a prezentat un inleres neoblsnuit in studierea embrionitor ~i a uterului.

Viata si vremurile

I I

Florenta, capitala fLoriLor

Atelierul Verrocchio

IN T'FRIOADA RENA$TERlI. orasele itaLiene Horenta, Milano $i Napoli erau natiunl separate. Aflala ill mijlocuL itatiei, fiind republica La acea vreme, Florenta era condusa de familia Medici. Fam ilia si-a inceput cariera Tn d omeniul farmaceutic si a continuat in ce I ba n ca r, co nstru in du -5 i as lf~l 0 ave re fa bu[oasa. in lac sa aleaga ~a-!?i indeparteze dusmanii pe calea violentei, ei erau personaje eu 0 ed ucatie TnaLta .. care si-au casti gat popula ritatea ca patroni ai artelor liberale. Sub patronajul lor .. renastsrea artei si a lileraturii a prosperat. d3Spandindu-se ln loata regiunea.

Atelierul Verrocchio pe care l-a tre cventat Leonardo a fast protejat de .. 11 Maqnifico" (MagniliculJ, ca put familiei Medici, Lorenzo, care era preocupat de orice, de La pictura La sculpture ~i design de interio r. Prima. luerare a lui Leonardo a fast de arhitectu ra si a nume proiectul sferei si cruel i di n br~ n·z pentr~ cupola catadralai Santa M.aria, simbolul Florenjei.

Tn Evul Mediu., ca ~i in Renastere, sculptura ,?i picture nu erau considerate doua me 5e rii sepa rat e, la m p la ri i $i pictorii avand acseasi protasie. Cu toate acestea, Verrocchio intentione sa creases creativitatea intelectuala ,?i se atla in avanga rda rniscarii, asttel indit in IDe sa cerceteze clasicii Romei antice, acesta ----~~-----------~--- dl.uta metode inovative. Se faceau cercetariin g.eometrie ,?i se efectuau disectii pentru a 512 surprinde

..... Davi.d·· din atetierut lui Verro«hio. Se spune ca rnodelul este Leonardo. Avea reputa~ia unul lana·, chlpas.

ierma ~i rniscarlle tru pulu i. Aces! sistem care totosea 0 abordare stiintifica, experi rnantals, a avut 0 mare influenta asupra artei IU'i Leonardo.

Dep:"i§indu-§i maestrul

U nuL dintre maestrii Lui Leonardo de la atelier, Bolticelti, avea sa creeze mai larzi u capodopera .. Nasteree lui Venus": Era entuziast In eeea ce priveste relnvierea artelor; ajutand artistii in devenire sa se dezvoLte. De asernenea, frecve~ta un cere de i'nva ~a ti cunosc u ~i lui Lorenzo, expri rna n d p rin pictura ideile oamenilor de litere ~i pe eeLe ale filozofilor. Cand elevii mai mari nu erau prezenti, Luera din 9 reu la .. Studiul straielor", Aeesta era unul dintre sxercitiile ta care Verrocchio Ti punea pe ucenici sa exerseze, astfel incat acsstia sa poata Tnvata cum sa se concentreze pe cutesi sa deseneze urrnsrind faLd u rile ha ine lor.

Leona rdo prefera sa obse rve dedit sa ia parte La dezbaleri.

Odata.Ia 0 co manda pe ntru .. Botezul Lui H ristos".

Leonardo a fast insarcinat sa S8 ocupe de 0 pereche de ingeri de pe partea stanga !?i de 0 pa rte a fund alului. Pe vremea aceea, maestri i si ucenic i i lucrau imp reu na pen rrua reaLiza, pe budl;, ere-

co.- Tn secotul ~l'xv-:1ea, erasele irnporta!ll.e pracum Flor~$ ~i l<1ilano (irati ~a!i~ni indeMndente, fiilld fn,onjur~!e de un zld pentru iI preveni ;nva~iile.

Leonardo da Vinci

... Buna Veslire". lucrare

I nde pe nde nl~a I u I Leo na rde,

B u c. fa are la ba~'a, "Pe rsp ec tiva aerian."~ Sl atelierul Iui VerrQcchio ;[], reaUlal 0 versiune a, .Bunei

Vesl i ri", do r Ve.5 i u nea lui Leo no rdo apar)ine unel etase proprii

... Studi,,1 stralelor" M Leonardo, Aces; \~ re p rodu ce re de Ilea t~ scoate La lvea La, un realis m spe c la L in P~LtUr3.

~a a infLorit eC(lrJomic ~i I sub familia Madid ~i a

;1 cenlry;l Ren"~terii i!aHen/l

i3!ia in atelier. Ucenicii cei rnai abill prirneau parji le eeLe rnai irnportante, Leonardo a desenat 0 pereche de Ingeri frurnosi. folosind vo pse le pe baza de ulei, .!?i un fun dal cu ceata $i umbre. Aceasta se diferentia de me tnda tradi tionala cu tempera a maestrului, care producea Ingeri dar definiti. Cand Verrocchio a VaZllt maiestria acestuia, nu a mai pus n iciodata mfma pe penel.

Metoda "folosita pentru fundal a lost botezata drept .Perspectiva Aeriana'" a lui Leonardo, Diferila de metoda clasidi a perspectivei venind din geometrie evocata prin puterea cu lo rilor, Leonardo realize detalii desavar9ite prin gradarea c ulorilor si a contururilo r,

La pre gEti rea pictu ri i, Leo n a rdo in ce rca se sa deseneze privstistea din varful dsatului, privind pe deasupra vaii rautui Arno, $i aceasta era ° tehn iea inSlJ9ita pri n observarea naturil.

.. Plctura cu probteme a VerrocchiQ. "Bolezul lui Hrlstcs", car" l-a r.icul pe'

ac est a sa -~ i ru pa ,pe nelut ingerii din parte. stanga

(prim -ptanl au fost piela!i de catro Leonardo. Se pnete vedea dar dlferenta ta 1ngerul din dreapta, ,piclat de dtre maestru

adus 0 reputatie asernanatoare.

1 ntrucat maestru! ii ucenicul se influentau rectproc, se spune ca rnodelul ILii Verrocchio, David, er~ Leonardo ?i di zarnbetul sau ests prezent ~I la HMona Li~a". Se spun€' d Leonardo ar fi particlpat $i la reehzarea calulu: puternlc ~i maret din _Sta-

tuia-ecvestra a lui Colleant inalta de 4 metri, din VenetIa.

~maJ-cheie

ANDREA DEL VERROCCHIO

Din Evul Mediu pana I~ Rena~ere, cornenzlle arti~ti lor erau intermediate de cafre ateller, in particular, in Horerua, in secolui al XV-lea. se gilseau numeroase ateliere de acest gen. care prirneau tot felul de cornenzl. Acestea inc I ud eau pictu ra ~j sc u Ip tur a, a I';'itu ri de a r hitectura }i armurarie, decoratlunl lnterloare ~i chrar echlpamente rnedicale, Picton! aspirenti intrau in atelier ca. ucenici ai unui maestru (;stap~n) ~i deveneau arti~ti independend dupao pericada de pana la sase ani.

Conducatorul atelierului in care intrase Leonardo, Verrocchlo, era un sculptor important In Floren;:a care, la vrernea respecnva, cocheta ~i ell pktura, Din atellerul5~u au ie~it ~I alti pictori de frunte, precum Perugino, tare aveasa devina maestru Ilu i Rafael, dar ~i 80tticeilL Verrocchlose ocupa ~i de reallzarea evenlrnetelor de 1<1 curte, folosind echiparnente ~i ma~inarii descena de iluzionisrn pentru a starni uimirea auditoriului in modun in care picture ~i sculptura nu reuseau, MOl, t§rziu, Leonardo a devenit ~i el un artist ail curtii, iar talentele sale i-au

• Verrocchic" reprezentant at Renafterii Florentine, a avut ,0 infll1en'pi puternicli asupra loi l.ecnardo.

Viata si vremurile

, I

lndependenta slesec

lncidentu1 de sodomie

I~ 1472. dindavea douazeci de ani. numele lui Leonardo a fast adaugal pe lista Orqanizatiei Piclorilor din Florenta, Acest tucru insernna di devenise un maestru matur, dar inca nu era un artist indeeendent, aL continuand sa, Lucreze pentru Verrocchio pana La v,arsta de couszec: i?i sapte de ani. Apoi,. In 1ll.76. leonardo a fast lrnplicat Intr-un incident jenanl, un secret ce s-a pastrat in registrul istoriei.

A existat un caz de vioLare a moraLei publica [Politia Crimelor de NoapteJ care nu a ajuns la tribunal. Jaeopo Saltarelli, un fierar de saptesorezece ani, a acnzat patru barhatl di t-ar fi violet, unu 1 dintre acsstia Iii nd Leonardo. Cei patru au fast adusiin fa!a justitiei, dar au fast achitaf ea urrnare a probelor insuficiente, Totusi, doua luni rnai larzlu. aceiasi patru barbati au fast arestati sub su:spieiunea de a I'i ccrnisaceeasl in fractiune, fi ind ach itaii din now. Acesta a tost faimosuL .. Incident Salta relll'. Cu ajutorul tatilor lor influenti, acesta nu a reusit sa devina un incident de propertu. dar a dus La invinuirea lui leonardo de a fi .. manjit cu noroi nurnela tarnihei",

in Flore n ~a €Ie e lor vre rnu ri, h 0 rnosex ualita te a era 0 mod:§ raspa.ndita In socielale, iar maeslrul lui Leonardo. Bottieelli, tusese acuzat ;;i el, la randul sau, de dcua ori Adevarul privind lncrdentut Saltarelli nu este clar, dar adevarul este ca Leonardo avea inclinatii de aces! 9'en.

... in acea PQrioad~, mod" de t,nerel punea accent po stllut unisex. Lao~ardo ar Ii IYat doi "levi dragi, Satei and Melli, ;n eras sa le cumpera haine

Cu loate d!i aeum era un artist indepe ndent. Leonardo era mereu insolit de eatre frumo~ii sai uceniei, in locuri aflate in pl,ina dezvoltare, preeum MiLano, Roma sauAmboise. Un obsedat at noti~eLor, scria observatii des pre natura, idei cu privire la inventil, rstete -?i cheltuieti. pana ~i detaliile eele mai amanunlite despre eeea ce rnancase in ziua respective, desene relevante fiind, de altfel, gasile in memoriile sale. La moartea tatillUi sau, a notat, f.!lra afectiune, ora, varsta;;i profesia acastuia, Totusi, cand a luerat cu SaLai, un ucenic pe care-t pLaces, a scris adevarul detatiat. Nu se cunosste daca au avuto relatie, dar Leonardo nu s-a d3satorit niciodata, negasindu-se nieio rnenrionare a vreune: prezen~e feminine in viata sa,

Leonardo chiar a seris in rnernoriile sale despre lipsa rrrarnei sale ;;i sentimentele dintre et si tat1i1 sau. De assmenea, el a rnent!cnat de rnulte cri ea .. Cei care nu-si reprirna sentimentele se pot transfcrrna in rncnstrl". ceea ce insemna ca discriminarea sexuala ii producea repulsie, fiind un sustinator at celibatului.

.. .,Cei TrOll Arhangheli cu Toblas" iSe.:!iunel a lui Bothclnl. Sa spune c:a baiatullTobiasl care apare in tabtou este Leonerdo

• un biit<ran $i un lan~'cesenati de Leona rd o, 1- a lual 0 om Sa reallzeze aceast a schi!3 a ~ nul I ana r ca re prlve~te insistent un biilriin.

ARTl$TTI ~I HOMOSEXUALITATEA

Adevarul despre incldentul Saltarelli a ramas neelucidat, dar Leonardo a lam~s neC8satorit intreag.<l via~a, adevarul fllnd ea avea anumite sentimente pentru tinerii chlpe~j din atelier. Jakorno, in varsta de 10 ani, servitor ~i ueenlc fAr.li nieio aptltudlne de artist, a fost nurnit "Salai" (dracu~or), ~i, inafara faptulul dl era hot, mlnctnos -11 un mare m€jnc;,jicios, se afl;;l intotdeauna in preajmalui Leonardo. Salai fura bani in mod repetat dela Leonardo, dar acesta il lerta intotdeauna. and artistul avea clncl· zed 1i sase de ani, a avut un elev de cinclsprezece ani, Melzl, care, in cele din urma, I-a mO$tenit averea,

Italia seeolulut al XV-Ieasustine(l misoglnismul, aversiunea fala de pl~cerea sexuala ~i tendintacatre lubtrea plalOnica lntre ti neri. Aces t lucru era pu tern i c reflecta t in moda tinerl1or. Pa'ful, era purtat lung, preferandu-se hainele cu linii frumoase ~i stramte care sccteau in eviden!a rrupul. in mod special, arti~til Florentei aveau o incilnalle puternlca spre homosexual itate, asa incat incidentele de hornosexualitare din Franla erau numite.Viclul Floren'lei". Se spunea chia,r ca existau gl'Upulete de barbaII singuri ~i hornosexuef in ateIlerele lui Verrocchio, conduse de Perjino ~i Botticeill.

Leonardo da Vinci

Prima sa lucrare nererminata

1478 a fost un an rnernorabit pentru Leonardo. A prirnit 0 sclicitare pentru 0 lucrare indivlduala.

Acsasta a los! pictura altarului Capelei 51. Bernardo din interiorul primariei. 0 ~ansa unidi de a se lansa. In acea perioada, a studiat anumite teme din jurul picturilor din altar, asa di. s-a dedical in totalitale acesnn lucru. Tn oriee caz. cu toale Coli a fost pUlli! in avans pentru mater.iaLe, pictura sa nu a lost foLosila pentru cecorarea Capelel St. Bernardo. Leonardo, care a devenit un artist independent in 1478, primise cererea pentru .. Adora rea Magilor" prin interrnediul talalu i sau notar. El a promis sa finalizeze pic" turain treizeci de luni pentru Manastirea San Donato a Scopeto, dar nu a terminal niclaceasts tucrare .. lucrarile Lui Leonardo srau uimitor de putine, acesta fiind cunoscut prin Iaptul Ctl majoritaleaerau Lasate netermina teo Din primii ani, aves tendinja sa se plictiseasdl de un proiect. abandonand Lucr1kile La mijlocul drumutui ~i trecand La alta provocare,

Tn acele tirnpuri. arll$lil incheiau contracte direct cu cumparatorii. Plata periodica era ceva obisnuit, astfel incat piclorul avea 0 suma suficients pentru traiul zilnlc, in limp ce. in cazul in care lucrarea nu era terminala. acest lucru ar f i'nsemnat indikarea contractutui, iar bonusul nuar mai Ii fast platit. Asttel, raplul di Leonardo nu ca9tiga alai de mult dlt ar Ii merital poate fi observat din cronica din ;Milano .• Dad Exceten!a sa S9 gande$te La mine ca La 0 perscsna care face probteme in csea ce privests bani i, im i cer scu ze pentruaces t lu cru" . Pic! ura Capelei Saint Bernardo a lost terminate de Filippino Lippi, existand cazuri cand un anume contract a

Attaru I din In tc riorul re~edj,~! ei Med lei. lineriipictorl precurn leonardo~i MichelangellJ au stat La re~edln!" lui Lorenzo. Se crede cii Lorenzo", fo s t eel

ca,e le·-a dill primele lucrari.

fast transferat altui pictor; deoarece acestla nu mai erau siguri ca Leonardo l-ar mai Ii terminal.

in aeest fel, Leonardo a la5d! multe lucriki neterminate inainte de 8, pleca din FLoren\a.

.... 51. Jerome", una din mullete picturi natermlnate pe care

le-a l;;slIt In perioada sa ca. arll51 independent. D\Jp~ moartaa sa, nu s··~ ~tiut lecul unda sa ~na a~east a pi~turi. dar sa erede ea a lcsr desroperit;i, drrepl ~11i" la 0 lad;; de bani.

Viata si vremurile

• I

Un nou Inceput ~i un nou tara.m

Statuia ecvesera vizionara

SCULI'Tl!RA CEAMA11lAI ,'vIOAM t\ LUf LEONARDO [Statuia ecvestra a lui Sforza! ar Ii fost prababil ces mai mare din lurne dad arf terminat-e.

j n 1482, Leona rdo a plecst din FLore nta pe ntru un nOIJ Inceput La Roma. Este un mister de ce pri rna lui lucrare, .. Adora rea Magilor", a fost abandonata Inainte de a fi finalizata, dar aparent, Leonardo era disperat dupa un nou inceput, debutul lui in Florenta naavsnd sue cas. De tapt, el a prirnit primele apLauze Tn MiLano in calitate de muzician. Retrai:nd exporienta din atelierul lui Verror;chio, 8! i mprovizat cantand La un instrument pe care I-a inventat a[ insus], ca.;;tigand, asttel, popularitate. Tn 0 rice caz, nu aces! lucru lntentiona sa fad3 in Milano.

Milano era centrul ind ustrrei de anne In acea psricada. Orasele stat duceau 0 batiHie apriqs. jar eu nostintete inginereiili ~i armata au. d evenit eele mai mari necesirati. Realizand acest lucru, l.eonardo a adus La Milano un pLan original referilor la arrne r;;i strategii,

l.udovicc, nurnit "II Mom" IMaurull din cauza r u Lori i pi elii sale, d3 u tau n scu lpto r sa rea lizeze statui ecvestre 1<11 dimensiunireaLe, pentru tataL ssu, Auzi nd acest lucru, Leonardo iii-a prezen-

C5nd Leonardo a venit La Nilano., in

tat In scris oferta sa. Dupa ce a descris abilitilti1e inginerilor din armata, a producatori- 101', artistul spunea: ,Va fi, d.€ asernenea, pcsibit sa realizez calul din bronz, care va reprezenta 0 9 loris nemuritoare si 0 onoare etema in memoria onoratului durnneavoastra tats".

Leonardo pretindea ca .Pictura esle a aria care poate Ii cuncscuta, dar sculptu:ra nu aste nimic altceva decat modelarea corpului", desi n U scuLptase nimic in primii treizeci de ani de via~a. In orice caz, in 1491, modelul sau finalizal La d imensiuni reale a fost expus in piata, iar lumea a fast socate. Cea mai mare statuie scvestra pana in acel moment era cea a Tmparalului Roman, Ma rcus Au reli us, Inaltade 4,21. melri. Cea a lui Leonardo era aproape de doua ori rnai mare. Oricurn, oamenii ccnsiderau ;;i ea el se ga ndise prea rnult 101 metoda de constructie care Ii lasase sctivitatea in urma, Apoi, in 1499. Franta a invadat M.ilano, bronzul fiind, asttel. utillzet in artilerie. turnatuL In bronz 9jUin~ gand intr-un punct mort.

p~j,na Tn acel moment, Leonardo avusese SUCC8S in catitate de muzician La curte, precum si Tn calitate de consilier aL arrnatei. A avut tanqente OJ dortori, carnsnl de ~tiin~a, rnaternaticieni inaceast~ peri-

, oada devenind interesat corpulomenesc.

... aueete de Milano. Ludevlee II Morn loa ~ngajat pe Leonardo ca inginer In. armata, Oiclalorul care seaila In truntea (lra~ullli Milo no a In!eles adievaratul caracter ~L lui Lean1l,da,

'" Catedralaa los! li'lalizata 1<0 aproxlrnatlv trel suta de ani d~pa moartsa l.ui Leonardb, In tirnput lui Napol!o@. Dictatorul ira ncez a InvadalltaLia, ~i a gri!illil astfe'l Ii naliz a rea 0 ated'ra lel.

Leonardo da Vinci

Lucrullent cu pensula

eu toate ca a fost angajat in calltate de consilier pentru a rrnats, Leonardo a realizat La Milano o lucrare de 0 valoare eterna in aceasta perioada. Aceasta a fast .. Cina cea de Taina", 0 pictura murala, In sala de mese a Manastirii Santa Maria delle Grazie. Tn aeea perioada, picturile In biserici ;;i rnanastiri reprezentau eea mai onorabiLa activitate pentru un pictor. Leonardo a pus Til aceasta lucrare tot ceea ce acumulase el pana Tn acel moment. 1nsa pensula sa era, ca de obicei. destuL de lenta. Leonardo uita din cand Tn (and sa ma nance sau s~ bea, pe masura ce continua s~ picteze, sa u obisnu ia sa priveasca insistent peretele tim p de una sau doua are iMi nts de a se Intoarce acasa.

Apoi, lntr-o zl, setul calugarilor t-a intrebat "Cat de mult va mal dura?" Leonardo a raspuns:

.Nu ma pot decide in Legatura cu fe~ete a doua personaje. Una este tata lui Hristos. care nu poate fi gasita oricat ai cauta. Cealalta este Iata lui luda, dar, daca vrei sa ne grabim, nicio problema. Vom totosi chi pu l ta u ln acest seep."

Catugarul nu si-a exprimat vreo nernultu mire cu privire La faptul ca fate sa sa fie foLosita pentru

..- Portretlznrca standard a .. CiM; cea de taina" inainte ca Leonardo sa-l plaseze pe luda jntr-o alta pozitie fa,a de Hristos ~i ceilalti discipoli lin fa!al. Leonardo l-a pl. sat pe luda pe aceeasl linie, in totaUi opozitie fa!a de ccnceptia de pana atune!

tradatorul biblic, dar, Tn cele din urrna. lata lui Hristos nu a fast finalizata,

Au existat picturi repetate ale .. Ci nei cea de Taina" care infati;;eaza imaginea conform careia, lis us, realizand di este ultima lui ora. l-a acuzat pe unul dintre discipolii sa; de tradare. [n orice caz, interpretarea unica a lui Leonardo a utilizat 0 perspective calculata eu atentie, ce arata spatiul i3$i3 cum urrna sa fie coneetat, luerarea sa dand nastere unu i subiect care a facul numele lui Leonardo da Vinci cu noscut in loala Europa.

... Mana stirea Santa Marla delle Grazie u nde l.ecnarde a piCla!

pe par~le "Cina c e a de tainii" in trapeze. in Mila no, aceasta a deveoil un punct de atratle turlstlca

o FEMEIE MISTERIOASA, CATERINA

femeia care se ocupa de treburile casn i ce a fest ulte rlor dat batranei lui marne,

Cu 5iguran~a, copilaria lui Leona rdo n u a fost prea feric ita. De~i a verea sa mate ri a Iii era lim itata, a avut trel marne vi!rege precum ~i zece frali ~i surori vitrege, In arta lui Leonardo se gasescdeseori indica~ii despre sentimentele sale fata de propria mama. In portretele sale feminine, de~i se gase~te suficienta raceala, care sugereaza un sentiment de anirnozrtate, totusl in lucrarea despre Feci oaracu Pru ncu I i ma.glnea femlnlna debordeaza de iubire.

.16 iulie 1493, soseste Caterina" A~a.a inregistrat Leonardo apartga brusca a unicei fernel lrnpor!ante din via ra Silo Ea a ven it sa-I viziteze pe Leonardo la Milano, insa curiind d upa aceea s-a irnbolnsvlr, murind dupa dol ani. Leonardo a notat in mod detaIlar cheltulellle facuts cu acsasta, indusiv cele legate de lnmorrnantare, De aceea se spune despre Caterina cil a fost marna lui adevarata, de care a fost desparlit la 0 varstli foarte fraged1\.

In acel moment, atelierul avea lntotdeauna elevi in vilrsta de dnd ~i sase ani, astfel lndt se crede cii numele folosit pentru

- Est. pos;bil ca desenul lui Leonardo pentru chipul Fedoa rei ,;;-l reflecte pc al marne! sale, Caterina, d. care el a fest d as piirjil <and era copll

I

Viata si vremurile

, ,

- -

l.eqatura dintre arta si razboi

Consilierul militar al generalului

IN l499, la Inceputul celui de at Doilea Razboi Italian, tv! ilano a test capturat de Franta, iar l.udovico Sforza a tugit din tara. Dupa ce si-a pierdut protsctorut, Leonardo s-a inters la Florsnta, in anul 1500, .trecand prin Mantova $i Venetia. In anul 1502 a primi! 0 slujba ca inginer de tucrari civile de la ducele de Romagna, Cesare Borgia. Cesare era fiul Papei Alexandru at Vl-lsa, care dintr-un sirnplu scldat a dobind it puterea pri n practici nemiloase ~i sangeroase. Uneltind sa realizeze a lara-stat, el i-a cerut lui Leonardo sa fadi mai mult dedit sa-l promoveze puterea .. Leonardo a observe! crasul-citadsla imola, a rea lizat d esene rna i d eta lia Ie d eca t foto 9 refiile aeriene de astilzi $i'., pentru a extinde zona de domnie, a cercetat recuperarea pamantului din mare, Cu toate acestea. moar!ea lui Alexandru al VI-lea a ous La caderea fiulu: ssu, 9i, In ceriseeinla. la pierderea slujbei lui Leonardo.

Cenfmnrareadlntre "Inaestrul pictor" ~i

"Dumnezeu" .

in an uL 1503, Leonardo a primit 0 solicita re din partea a utoritatilor republicii sa realizeze 0 pictu ra murals pentru sata mare cle reuniuni din PaLazzo Vecchio lcladirea prirnariei] Tema acesleia era batalia de 18 Anghiari [14401 sl victo ria Florentei asupra orasului-stat MiLano. Pictura urma sa aiba 6,6 m Inallime 9i 17,4 m la!ime. Dimensiunile picturii rnurete erau uriase, iar de partea eealaLta a zidului Miehelan geLo glorifiea un alt even iment in onoarea Florenlei. baUilia de la Cassina.

Discordia dintre rnaastrul pictor Leonardo -;;i ., Oumnezeu·· Michelangelo era deja bine c:unoscuta.

Declara!ia lui Leonardo .. Pictura este 0 discipline a.intelectului, pe dind scuLptura este pur 9i simpLu rnunca filidi~ a fast putemic

... Leon a rdo a csrceta I. ex pres i i laclale grave, de manie ~i de fridi pentru .. BatlHia de La Ang hlari"

... ccntruntarea fatidic1i dlntre Leonardo $i Michelangelo a ~.vut lnc ,"atelierul din Florenla al Iui Verro<:chio. Scutptura ~xcep!ionaUI a lui ,Michel~ ~geLo, .Duid··, decoreaza lntrarea,

Leonardo da Vinci

... Cesare Borgia era cunoscut drept un I>iirbal destrfinat, iar pe dnd Papa Alexandru al VI-lea era doar cardinal. iubita lui

a dat nastere unui cepit. A lost ambi~los ~i a eonspirat pentru a extlnde impiira!ia papei

scoasa ln eviden~a La inceputuL .Tratatului de pictura" scris de catre acesta. Pe de alta parte. MichelangeLo considers ca sculptura era arts suprema. asarnuind-o Soarelui, In timp ce pictura era asernuita l.unii: el spunea: .. Pe m~5U ra ce pictura se apropie de sculpture, ea devine u irnitoare. Pe de aLta parte. cand scutptu I-a devine pictu ra. se inrautateste". Leonardo spunea in mod insinuant despre MicheLangeLo: .. Sculptorii sunt plini peste tot de praf de rnarrnura. ass incat arats exact ca bruta rii. Casele lor sun! murdare de praf $i moloz". Pl.in de suparare, Michelangelo l-a critical intrebandu-l: .. Nu ti-a test rusine sa pleci din Milano inainte sa termini statuia ecvestra?" Se spune ca Leonardo s-a In rosit la aceste ruvinte.

in ciuda faptulu i di apartineau unor qeneratu dilerite, rivalitatea dinlre cei doi s-a reaprins atunci csnd sculpturile lui Michelangelo pline

(A- .. ----

UN REGIM BOGAT ~I BUNElE MANIERE

usturolul, numit .Leonardo" ?; care se mai foloseste ~i astazi prln bucat~rlile Ita Ilene. Clienti; lui se lnrorceau adeseorl si'H guste bucatele, prezentate eu legume aranjate peste felii subtiri de carne ~i peste,

5e spune, de asernenea, ca Lao nard 0 a lnventat ?I:!rvetelele de masa. Du(ele de Milano aves prostul obicei de a-~i ?terge cutitul de peale hainei persoanei care statea langa el, (I~a di Leonardo a inventat servetetele de rnasa, Pana la urma, ducele si-a sters cutitul de scaun, estfel di ldeea lui n-a avut succes.

Pasiunea profunda a lui Leonardo pentru reate lucrurlle lncludea ~i rnancarea. Intre lucrfirile de 13 atelierul lui Verrocchio, leonardo ~i Botticeelli conduceau un local. care organiza banchete pentru pa latu I din Milano, de mai bine de trelsprezece ani.

Traditia culinara a ltaliei era putemica, epoea rcrnans irnpunand, deja, cu doua mil de ani 'inainte cate trei mese pe zt, fiecare de cate doua - trei ore, ce cuprindeau branzeturi, miere $i ulei de rnasline, in timpu' Renasterii au extstat autorl care au publicat c~ rti des pre mancarea de la ba nchete, lar buditaria franceza actuels se spune ca a fest adusa de fapt din ltalla atunci cand Caterina de Medici {Caterina do Medici) s-a casarcrn cu pri nrul rnostenltor al Frantei,

Leonardo era veqetana n ~i s-a strao ult sa alcatuiasdi mancarurl aspectuoase, precum ~i ustenslle de bucata rie care sa economiseasca limp ~i efort la gatit. EI (I irwentat un gratar cu f1adira, cafe se rotea automat, o cutle metalidl. ~i un cleste care zdrobea

• 0 buditiiri~ din Evul Mediu_

Leonardo a

inventat buditiiria modems pentru ducete de Milano

de emotivilate masculine. precum .. David", au devenit populare in randul oamenilor. Mai mult, studiind caii ~i anatomia in aceL moment, Leonardo visase de multi ani sa schiteze 0 scena de blllaLie cu barba~i dilare, agit8Ildu-,?i armele. EI a inceput sa deseneze expresii de luptatorl in toi ul luptei si cai care sareau,

Cu toate acestea. confruntarea secoluLui 5-03 terminat III cele din urrna. Desi MichelangeLo produsese schite netinisate de rnai bine de cincizeci de ani, fiind puternic critical, irnediat ce i-a fost incradintat pnoiectul de a sculpta mormantut Papei lulius alii-lea a schimbat proiectele, oferind scuza sa binecu noscuta .Eu nu-s pictor". Leonardo a ajuns la elapa aplidirii culorilor; insa piqrnentii vopselelor in u lei au inceput sa curga. asttel lncat a renuntat.

Totusi Leonardo schitass 0 scena brutala de batillie, 0 lucrars pre!uiti3 care celebra desenel€ ?i reprezentarile oamenilor de pe strada_

- .

• Ha r!il~ orasulul Imola facute de Leonardo pentru Cesare Borgia Imola .rala exact ca 0 lologr"fie aerlanil

l,Inul dlntre castelele tul Borg ia, San iga Llia

Viata si vremurile

I I

Vremea Mona Lise-

Zambetul plin de mistere LEONARDO a inceput sa luereze La .. Mona Lisa" pe cand inca pieta ,.BataLia de La Anghiari'·. Probabil, aces a este unul dintre cele mai faimoase portrete din lume ;;i unul dintre multele mistere ale rnaestrului, In memoriile sale nu exists niei 0 inforrnatie despre titlu, data sau orice alta noti~a legata de aceasta picture. La soLieita rea cui a fast raalizata? Cine a fast rnodelul? Nu se eu noaste raspunsul La niei una din aceste intre ba rio

Teoria cea mai Larg acceptata este sustin uta de istoricu l artei Vasa ri in .Bioqrafii de artist!". "Leonardo a pietat portretul sotiei lui Francesco deL Giocondo". Acest lucru a $i generat celalalt nume al pieturii, "La Gioconda" [d-na Gioconda],

Numele doamnei Gioconda a fast ELisabeta, insa i se spunea Lisa. in aceL moment ea tocrnai pierduse 0 sarcina. Expresia "Mona l.isei" era profund melancolidi, iar straiele negre pe care le poa rta susti n teoria precum ca ar fi test In doliu. Se spune di sotul ei a adus ln lncapere un clovn ~i 0 orchestra, reusind astfel sa ob!ina de la ea acea jurnatate de za m bet.

Au existat multe learii despre iubite. inclusiv una care sustinea ca modeLul era iubita lui Giuliano de Medici, iar a atta presupunea di era iubita marchizului de Madava. Cu toate aces-

tea, psrerea originala sustinea ca nu a existat niciu n model, ., Mana Lisa" fiind chiar mama lui Leonardo. Apoi a existat si inle rprelarea conform careia Leonardo a compilat imaginea perfecta $i eterns a femeii . in afara de toate acestea a existat ;;i teoria autoportretului. Dad introduci pe calcuLator imaginea Mona lisei ~i suprapui apoi autoportretullui Leonardo, realizat In creta rosie, rezulta a suprapune re perfects.

Dar mai exista si Indoieti dad! "Mona Lisa" este cu adevarat •. Mona Lisa". La starsitul perioadei Rena$terii a existat 0 descriere in lucrarea unui istorie de arts, Rornazio, despre .Dioconda si Mona Lisa" care considera di .. Mona Lisa" si .. Gioconda" sun! doua lucrari diferite. In jurul anului 1505, Rafaell-a vizital pe Leonardo pentru a face a copie du pa "Mona Li sa", Insa a constatat d in fundalul proiectului era trasata dar o coloa na qrecsasca. In ta b lauL fina l .,Mona lisa" aceasta nu se regasea. Ulterior. tablou l a ajuns La Francisc I ?i se presupune ca ambele laturi ar Ii fast taiate ca sa se potriveasca in rama, Tnsa este putin probabil COl Leonardo sa fi desenat acelasi lucru de dous ori, insa, indiferent de acest aspect, pictura rarnane 0 lucrare extraordinarii chiar ~i pentru Leonardo, Ea a lost dusa La Milano, Roma ~i in cele din urma in Franta, unde a ramas pana astazi,

•. De rapt exislii peste ~a;zeci de tucrar; intiMate .. Mana lisa". In

lie care an se mal desccpers una. Aproape toate sun! ccpii lacute

de ucenlci, insa daca intr-adevar Leonardo. reetizat douii lucrari. .,ar pule. ca tacm.i cea adov~ rata sa Ii fost riit"cll~,

Cliitorii In timp

Mutala la Palal\lt Luvru (FranCISC II ~

'019

I<'Il.Itata.13 Patillul Versailles ILudovLcal XIIHea - at XVI-leal

1610-1790

Mutate. la Patillul T uileries lNapoleon il

1800

Mutal~ la Muzeul Luvru [Napoleon I)

1801\

21 august 1911 Furata

2t decsmbrie 1913 EXpUSi8 113 Florenta rnutalilla MlI~€ul Luvn:J

NMona Lisa" l-a fost incredlntata secolul al XX-lea, Hitler a incercat elevului sau iubtt, Melzi, a~a cum sa 0 fure lnsa nu a reusit. Totusl, a fost prev~zut in testamentul lui "Mona Lisa" chlar a fast furats, pe Leona rd 0, Ea a fost vandura pro- 21 aug ust 1911. Hotu I era Lin itateetorului lui leonardo, Francise I, iar llan eu numele Vincenzo Peruggia. de atunci a devenit 0 mare valoare EI a aseuns tabloul in apartamennatlonala a Fran~el, Regii Frantei tul lui timp de doi ani, De la acest au adrntrar-o in Palatul Versailles, furt "Mona Lisa" a vlzitat America insa ludovic al XV-lea a urat-e ~i pentru 0 expunere in 1963, 1a solia ordonat sa fie mutate in una din citarea lui John F. Kennedy, apoi a camerele sambelanulul. in timpul facut un turneu in Japonia ~i UniuRevolu\iei Franceze a fost depozi- nea Sovlerlca in 1974.

tata lntr-o magazie, impreuna eu

celelalte lucruri ale regilor, langa

Place du Concorde, lntr-o indipere ~ Mona lisa a lost intrndusa

din Pa latul Tuileri es, lar dupa aceea lntr-o c.aseta din sticLi antig len].

a fost m utata In m uzeu I lui N a po- Din '1960 nu n lost 5coasa din

leon di n fata Luvru lui la Pa ris. r n recipientut s.au

19U - 1918 PastrJta la loc sigu r 10 Castelul Arnboise

1963 Ei'PWS~ in AmenCE

E~pus§ Tn Ja.lloni~ ~i tn Urnunea Savietld

197L

ActualrTleRle'expU5~ la MUZEtJi l.evru

~ - -

Astazi

Leonardo da Vinci

& Barbatul care conform unei teorii' a comantlal .Mono Lisa", Giuliano de Medici, EI ~llatill du Lorenzo 01'3U iubitori de arta

Esec la Vatican

in anu l 1506. Leonardo si-a dus .. Mona Lisa" la Mi lano, atunci sub DCU patie fra nceza.

Ciind Milano a cazut, Leonardo a in!eLes ca, afUl ndu-se intre cei ca re il slujeau pe Ludovico Sforza, era ill perieol 'iii s-a intors la Florenta, unde Ludovie al XII-lea l-a solieitat sa devina pictorul seu de curte. Regele Frantei afla se d espre renu mele sau dupa ee pietase .. Cina cea de taina". Tn afara de

.. Fecioara cu Pruncul ~i Sf. Ana" $i de auto-

portretuL sau in creta rosie, el a Tnceput sa studieze canalele navigabile dintre Alps $i Milano, precum $i zborul pasarilor, Oe asemenea I-a inta lnit pe discipolul sau p referat, Francesco Melzi,in Milano.

Din 1513, Leonardo se alia sub patronaju I Papei Leo at X-lea, Giuliano de Medici, $i de aceasta data merge La Roma. Papa i-a cerut sa picteze un portret de femeie si a cerut sa se intaLneasdi imediat pentru a rezoLva partea Iinanciara ... Omul acesta nu va duce niciodata nimic La bun sfar,?it. 5e gande'?te La sfar~it.lnainte ch iar sa inceapa", spu nea acesta , In realitate, Leonardo nu 81"a interesat de portrete. GanduriLe sale erau concentrate asupra pictu-

rii attarului din interiorul Capelei Sixtine . .. Judecata de apci".

S-a intamplat ca si Rafael, cole- 9 ul sau mai tanar de La ate lierul lui Verrocchio, sa 58 aIle in Roma, lucrand La 0 serie de picturi murale, 0 Lucrare celebre nurnita .. Scoala de la Atena". Michelangelo a prirnit apoi coma nda sa picteze tavanul din aLtaruL capelei, insa a refuzat lucrarea pentru a 58 con centra as up ra sc ulpt u ri i, Leo na rdo nu vera 0 repetare a .. Balaliei de La Anghiari"

'" un protect pentru ,.5fanla Ana, Mana .i copilul Isus. E.pre~ia plina de m aiancclle a Ierneii ~I natura f. nlastici din fund~\ eraU principalele elemenle legale de .. Mona Lisa"

,?i tot facea experimente, folosind 0 substanta pentru a Lega vopseaua In u lei de perete. De asemensa. el rea liza !?i schite S-a pregatit in secret pentru .. Judecata de apoi" deoarece nu dorea rivali. Totusi solicitarea papei nu a venit.

Cand protectorul sau, Giuliano de Medici. a murit: Leonard 0 nu avea ni ci un motiv sa se intoa rca la Rama. in note le sale, e l a marcat .Medici m-a ridicat $i apoi m-a ru i nat".

Rafaell-a plasat pe Platon In centrul .. ~colii de La Ateria' sch ila nd imaginea veneratulu i sau Leonard o. Cu toate acestea, pictorul de seizsci ~i patru de ani devenea un om al trecutului.

~ 0 statute In pialra iI lui Leonardo ca re se aWi in Florenta, Muzeul. Ufllzl. Odlnioadi un lrurncs tanar, ileum un artist venerat care mergea spre senectute, 0 epQca ajungea La final.

... Rap haelo Sanzio I Rafael) era ~i el un pictor renurnlt a I Renil~terii. El nu ~i nee cent de dls,pu til dlnlre mai vsrslnicii sai rnaestrl Leoosrdo ~i Michelangelo.

Viata si vremurile

I I

SfarsitulinFranta

I I

Adio Italia

IN ANUl 1516, Leonardo a fast angajat de ultimul ssu protector, Regele Frantei ;;i a dilatorit peste Alp;i eu numcrosii sai elevi, indusiv eu Salai ?i Merzi.

Francisc I a urrnat la tron dupa l.udovic a] XIIlea, acesta dorind sa vada· revigorarea eu lturii renascentiste di n Horenta ?i Milano, care existase mai inainte ;;i in Franta. Cand a vizitat Manastirea Santa Maria delle Grazie din Milano a SpliS di ar fi vrut sa ia cual fieeare perete cu .Cina cea de taina", hucata cu bucata, pentru a a transporta In Franta. Aces! lucru IlU s-a realizat, in schirnb, I-a invitat pe pictorul care 0 realizase, in anul urrnatcr; du pa m utarea lui Leonardo In Fran!a, .Cina tea de tains" incepuse deja sa se deterioreze _

Castelul lui Francisc I se gasea la sud-est de Paris, in Amboise; eu Leonardo si elevii lui s-a purtat curtenitor si le-a oferit Castelul Cloux din aproprere.

Adevaruleste ca Francisc I ii rugase ;;i pe Michelangelo;;i pe Rafael sa il viziteze. insa amandoi refuzasera. Leonardo nu fusese aleg'erea sa tavorita, insa Reg:ele Fran fei de douazeci \?i doi de ani il numea cu atectiune ~tata" pe bi'j·tra nul rnaestru de ;;Q izeci \ii patru de ani ?i-l invita zilnic la Castelul Amboise unde aveau nurneroa se di scutii placute.

.Nimen: pe lume nu stie atatea despre sculptllra .. picture sau arhitectura ca Leonardo \?i ered

", .riri-tl·~ ,),

1,,; J1Ti

... Un studlu intilu 1.1 ... Un bat ran ganditQr privind 10 un var!"j d .. ape", Er·a ideal slj, schi\'e<:e autoportrete la b;;lranele

di' este si un mare filezof".

La un an de dind Francisc I a facut a ceas ta de cla ratie, Leonardo dobandise deja 0 mare reputatie la Amboise. Acolo urma sa inceapa Rena;;terea.

C:1derea unei mati stele

Leon ard 0 era responsabil CIJ planifiearea \?i producerea evenirnentslor COl re aveau lac La curtea din Amboise, precum sl cu pLanificarea co nstructiei canale lor, insa din csnd 7n eand mai retusa eu peneLul "Mona Lisa", Schitele sale geometrice precum diagramele ins crise in cere au test partial responsebile penlru tipsa de capo-

.~ La varsta de 21 de ani, Francisc I a

ajuns pe tronul Fran!ei ~I il-a invitat pe repre2Mtan\11 eel mai de seama ai Rena~terii ttatlene sa .adudi Ren3$terea in Franta

GLOR:lE iNGHITlTA. DE iNTUNE.RIC

mia tntr-o manlera moderns, practica ~i ina" vatoare. Manuscrisele sale contin nurneroase referlri la descopertrl }iiflVl'lI1in ale timpurilor modems, Mintea lui leonardo a fest eu rnulte seeole tnaintea vremurilor in care a trait. D~ca nu soar fi pierd ut aceste manus" crise, ele ar f putut schimba lumea.

De mentionat cil manuscrisul lui Leonardo

cuprindea peste ._,J;J"~_.T~ ~lr- J~ .... __" . .,.-.j-''''''' ...._ ....... .,.~

; " . - u . :) 6-1?~j~1t~~.::.;?~f;

clncimildepagini, t:..=~"" _ .~"::>,~"

iar dintre aces tea doar a treirne au fast descoperite panaacum.

Leonardo a reallzat nenumarate pro iecte, lasJnd in urrna ca,teva mil de manuscrise, Constructllle secrete ale lui Leonardo care depa$€lau tlparele cercetari i ~tiinlifiee au fast mostenlte de elevul sau iubit Melzi. Pana I a moa rtea sa, a cesta I'lU ~i-a fi na Ii za t P I anul dea publica proiectele lui Leonardo, lar iofortnatiile s-au pierdut. Cel care au intra! in posesia ha rtillor au extras sleditat ITagmente ~i au oferit dear bucatl, pe dind altele s-au pierdut In intregime.

De la inceputul sscohslu! al XVII-lea, proiectelelui Leonardo au devenit incredibil de populare, iar cu aj utoru I lui Caroll a I Angl iei ~i Napoleon I al Fr<ln~ei, piesele separate au fest, in cele din urmii, reunite. Di n aceste rnanuscrtseale sale, lurnea a cunoscut imaglnea reali'i a lui Leonardo ca arhitecI, inginer, savant ~ic ganditor; tar oamenii i-au apreciat geniuL Arta sa era ceva evident lns.a el a abordat 0 serie larga de domenii precum chimia, optlca, dlnamlca, ingineria ~i anato-

~ Imagine cu n9tete manuscrise ala lui Leonardo .

Leonardo da Vinci

- -

dapere in u rma lui. In timpul acastei periaade, mana sa dreapta a devenit inerta din cauza paralizte]. pierzandu-!;il astfel coordonarea corpului. in cel de-al treileaan. petre cut la Amboise au lost rnulte zile dnd nici n-a putut sa se dsa jos din pat. Pe 23 aprili e 1519 si-a scris lestamentul. Csa maio mare parte a bunufilar lui Leonardo urma sa fie mo?!ef1ita de elevul sau iubit, MeLzi. Cu toate aeestea, observetiile ?I cercetarile pe care Le-a Inreqrstrat in anii anteriorl s-au pierdut du pa moartea lui Melzi !?i au trecut multe secole pana sa he redescoperite, in secolul al XIX-lea

1 C aSI",lulll m boise co nsirult de carol al XIII-leas:pre sflil'lliul sec at XV-lea Sf! afl~ pe malul lluvlulu]

Loara, Et "I)<) rll" pa lui Franc i S~ I ciindLooflB rdo a <"en it a\e!

~ Ultima pic.lurlla lui

Leo na ra 0, Joan S Otf!Z8 10 rul (Sa ecnes]" . Expresia androgina a in5piral

decade n fa dill se colul ill XIX-lea.

.. Capeta Saint Hubert din Ca,5telul Ambois". Leo~ a rdo a fos! illm 0 rmfonta~ a tolo. Tn s~, 1n lim pul re Fo rmel

pro test<lnle, torpu I sAu a IMt 5C05, ",L tips!n II pana in "j ua de astazi.

Ingres s, pklilt scena mor!lliul leonardo. in pic! u ra poate f Viiiz:ul Francis I rmbr5!I~andu·t de~i. in '''al\tal", r.egele era la SainI Germain

La diteva zile dupa ce :}I -a scrls testarnsntul, pe 2 rnai, Leonardo a parasit aceasta tume inconjurat de elevii s~i. Avea saizecl ~i opt de ani, l.ucrarile .. Mona l.isa" ... loan Botezatorul" :;;i "Sfanta Ana, Maria :;;i ccpilul lisus" au 1051 puse langa el. r n alta rul Castelului Amboise exista 0 pialdi de rncrmant cu numete lui Leona rdo 9 ravat pe ea.

.Insotu de eel mai mad prctori. ingineri. arhirecti a1 Regelul Frantei $i de nobilimea din Milano, pe v.remuri p.ictorul favori! al ducelui de Milano, Leonardo da Vinci a fostlnmormantat in a ltaru I principal a! ma naslirii·',

CUnI au fost create Iucrarile

· · ··1 Ie remarcabil ~

·~l mventute sa ·e remarcat l .. e.

"S ,

In rimpul Rcnasrerii, picrura a trecut la stilul realist, cemrul Sall fiind

in Iralia, Leonardo a faCut pane din aceasta revolurie, producand capodopere care stralucesc in isrorie. Ulterior el a lnceput 0 cercerarc amanun~ira ~i 0 contemplare care cauta realismul supremo A inceput prin a observa natura prin fiecare domeniu posibil, punctul culminant hind disectia corpului uman. Cum a luat nastere aceasra filozofie a rniiretiei?

Cum de a Iasar Leonardo ni§te invenrii rninunate, care acopera aeat de rnulte domenii diferire?

~tiil1:~a §i arra la unison

S· E ~PUNE cA LEO)JAROO era pictorul eeL . mai avansat in analiza peisajului. El avsa

o perspectiva detati ala a aspeclelor id entice vietii precum mu nti GU sta nci colturoase vegetape, siruri de rnunti in departare, lacuri ~I COla ~a, fiind ins.3. 0 lume oarecurn neobisnuila. Acesl fel de peisaje au aparut mal intai Intr-o schita. Acesta era rezultatul unei acurnulsr] de stratu ri de cunostinte ?i cercetari in

... Cap de barnal desenal pe ba,za tra s alurilot aMt'"mic"~. Leona rd" SIU nsese s~ c un oasci 1 e n do. n ele $1 rn u~hi i

dornsnii precum fizidi, astronornle. meteorologie, geologie. bolanici'i 91 in !?tii n~a fetegrafiei ..

Pentru a intelege meteoroloqia, el a urcat pe Monle .Rosa, din Alpi, unde a lnraqistrat caracterislici precum tipuri te de averse ~i schirnbarite de culoare din atmosfera. Oe asemenea, s-a plimbat pe pa~uni.le apline in compania unui savant, penIru a in!elege procesete de form are a apei. Astfel a aparut peisajul fantastic din .. Mona Lisa:' 91 schitele peisagiste pline de realism. Cand a venit vorba sa realizeze harti aLe oras alor pentru proiecte cita dine ,?i constru ctll

de canale, et a topogralial temeinic lerenul si a cercatat Gartografiere.a. POl de alta parte, detinea multe curiosIi nte 9i folosea 0 me tod 0 Lo 9 i e ca re mergea de la geografie la anatomie, utllizan du-le pe toale pentru a reaUza capodoperele sale magnifice.

Acest dorneniu de activitate,cercetarea, lmpreuna cu cunoasterea stii n!ifi C.3 9i im binate cu se nsibilita tea artistului au dus la perfsctiu nea artei sate.

... Fra.gmen.1 din .. FeciQ<lra ,nire sl" nel", El a P'C ta I u n pe Isaj de

!eg e:~da .. CIJ ~o.lrele a pun and pest e mun!i nereguta\i ~i 51anco~i?1 peste lacurl,

Anatomia "Mona Lisei"

A~a cum a studiat natura ;;i peisajele, Leonardo a observat eu pasiune $i eorpurile animalelor si trupuL uman, desenano schite dupa schite. Desi gn u l sau pel rca era ei nematic. d esenat nu dear din careva mii de directii, ci dintr-o infinitate. Din fcl\a, din spate, de la stanga, de La dreapta, de sus, de jos ... CorpuL intreg ;;i membrele erau schitare din nenurnjirate unghiuri.

Leonardo a schitat subieetul din rnulte puncte de vedere ... Seamani'! cu realizarea unui vas cu raata olarului". Rezultatul era 0 imagine verididi tridirnenslonala.

$i totusi Leona rd a nu era mu ltu mit doar eu atat, El trebuia sa stie mai mult despre rniscarea fiintelor, Se gandea ea,lara a afla .. meeanisrnele", n u va cunoaste subiectu L real. Acest lucru a dat nastere pasiunii sale Tnflac8rate pentru anatomie, ca re a ineeput eu disectia pasariLor $i a animaLelor si a cuLminat cu disectia pe oameni.

in anul 1437, la spitaluL Santa MariB Nuovo, din Milano, Leonardo a asistat La prima sa disectie, realizand ulterior treizeci de diseetii

umane pana La sfirsitul vietii. .

in aeele vremuri, cuncstintele despre interiorul corpului erau aproape nuLe. Anatomia era de fa pt lirnitata la n iste cunostinte 5U pe r"ticiaLe precum alcatuirea $i rniscarea muschiLor $i oaselor, tara nici 0 inteLegere a organelor interne.

Leonardo era tentat sa creada analogia din-

tre vechile manuale de s.tiin!a si dlsectiile animale, atunei csno analiza desenele anatomiee limpurii.

Cu toate acestea, pe masura ce, in urma studiilor sustinute, i;;i aprofunda cuncstintele. a inceput sa se preocupe de diversele .. mecanisme" ale eorpuLui. Analiza nd cu proprii ochi, tacand schlte, el a descope-

rit forma si Localizarea pieselor $i chiar Iunctiile a cestora. C u oeazia d isect i ei ochiulu i a descoperit cristaLizarea $i a intetes cum sunt percepute obiectele. A observat muschii $i scheletul sia realizat clasiticari detaliate, care au fast in cele din urrna eonfirmate peste sute de ani si au stat la baza anatomiei mod erne.

lntroducand diagramele anatomice pertinente ale lui Leonardo anatomia a avansat progresiv.

El a afectuat cercetarile anatomice pe ca nd pi eta .. Batalia de la Ang hiari" ;;i .. Mona l.isa". Mis carea naturata a oameniLor s.i animalelor, zarnbotut elegant al .. Mona t.isei". precum ~i frumoasele schite ale capuLui au luat toate riastere din cunostintele dobandite la disectii. Acestea au dat nasters $i la alte lucrari preeum proiecte arhitectonice si urbane.

.... Desen al bratului realizal prin dlsectie, Schlta dellcats a muschitor ~i a vase Lor de silnge a tost ~i ~a utila artel.

... Leonardo nu a Intales doar Itl n~liile corpului prin dlsectle, cllnsa~1 esenta vie!!l. uesenete sale nu ersu doer cete mai bu ne diag rarna anatornlce. cl ~i materiate stiintifice .

• Fondalul dih .BlInavestire··. Se 9ase~te aiei un ~ir d& cop.d lumlna]] din spa Ie. un port 'Ii muntl superbi in pl.nullndepartat. Probabil ,. aceasta a losl prima pictora din istorie ell un spa!iu .tat de larg in lu ndaL

Manuscrisul pe larg

Manuscrisul lui Leonardo, continand aproximativ cinci mii de pagini de insemna ri ;;i schi]e se alla ileum pri 11 diverse jari, pri ntre care Franla ltalia ;;i Anglia. La inceput 5-a sflat in posesia elevului sau Francesco Merzi, insa cea rnai mare parte a aeestuia s-a pierdut, dupa m oartea acestuia. Ma nuscrisul a lost descoperit intre 5far;;itul secotutui at XVIII-lea :;;i inceputu I secotutui al XIX-lea. La inceput tumea nu t-a recunoscut, dar, ulterior, S-;:l facut asocierea dintre numele pro prielari lor pag initor si locurile und e acest ia se a ttau Con] i n utu I fuses e scris sub Forma de ju rnal :?I atingea diverse subiecte printre care anatornia, zborul pasa rilor, calitstile liziee ale apei, geologia, planilicarea urbana, teh no log ia rn i li ta ra, viata, pers pee tiva, p eisaju I, lumina, umbra. culorile, desenul si geometria.

Restut contin utuLu i ma nuscrisulul era scris in og Li nd a. Ca nd era Intors, se pu lea c i Ii si de La dreapta la stanga. Au fost erntse muUe teorii pe ma rg,i n e a m a tivulu i pe n tr u ca re a Ielosl t ace st slil, de La ideea ca nu-i placea deloc sa scrie lucruri user de citit pana, La Iaptul di ar Ii avut complexe des pre pu] i nele sa Ie stud i i Li nqvisti ce, sau di ar Ii lost shingaci, asa incat acesta fiind eel mai user mod de a scrie pentru el. De lap!, adeva'rul nu se cunoaste Tnca.

in a doua jumatat~ a secolu lui al XIX-lea Leonardo a dobandi! 0 reputstie din ce in ce mai mare, pe rnasura ce devenea cunoscut continutut man usc ri selor s a te. Ce ree tato ri i a u fa st uimili de laptul di un pictor avea atatea abilitati de inginer, inveritator si sava nt. Cu exemple precum cornpasul care trasa cercuri perfecte sau eLipse ;;i un dispozitiv pentru crearea perspec-

.. Se crede co .dlag,ama deelicnpter a tu i Leonardo a lost conceputa du-pli rnedetut unei libelule. El a cxpllcat .. ;;uru burlle ~I piulilele au facut-o sa zboare sus"

tivel, aces tea au produs 00 gama straLucita de aparate ,?i eehi pamente.

~i rrrai surprinzatoare esle noti unea lui de .. rnecanisrn". ., Mecanismu'l" €ste structu ra interns a unei rnasini, cu alte cuvints a COI1- figura~ie de suru bu ri, angrenaje, cilind ri, pistoane, ventile, arcuri ;;i arbori cotiti, Leonardo a luat fie tare rnecariism ~i I-a studiat saparat. Tn decursul istoriei, prima da!~ csnd oamenii au separat masinile $i mecanismeLe a fost in sec. at XVI1I-Lea. Mai mult. aplicatla m ecanisrnului nu s-a oprit aici. Leonardo se gandise deja ,. cu trei sute de ani inainte, [a niste aplicatii: in acest sens. Aeestea cupri.ndeau surubul diterenjial, roata rnelcata lun manu nchi de rcti zirntatel. patine eu rotile $i rulmenji, ulterior, acestea devenind indispensabile pentru a uloturism e. Toate acestea existau deja in minte a Lui Leon a rdo.

In plus, au aparut noi ech i parnente ,?i rnasinl pri n re u n irea cun ostinlelar din domenii d ife rite. Printre ceLe rnai utile invenIii se numiira rnoara de apa, reate automata, de tors si rnasina automata de tiparit. Leonardo, putsrnic orientat spre inovati e, cauta neincetat 0 metoda practica prin care Lucrurile sa poata fi fa·cute mai usor;

4 Forma de bicicleUi illvenlatii in jurul anutol 1900. te{)nardo'a desenal acea5!a schila in [urul anului 1A93. Putem cbserva chiar ~i rnecanlsrnul lsntutul din aceasta scllila.

... Desenul unei batiste urlase in manuscrls, t.eeneree se slraduia· sa reallzeze prog reese ~i 1n dQm<;niul armetcr st tahnologi~; rnilltare

• 0 m itrallerli CU tl I" mutuptu. Parte" medi~na 3vea un unghi larg penlru Iragere. pe "and La oricare dlntre <"pete se putea 'ata~a un Inca",alor turnant

VISUL NEiMPLINIT AL GIGANTULUI: CONSTRUCTIA AEROPLANULUI

De la zborul pasikilor la aeroplan

/\.

I nea din tim pun stravech, oamenii au

~jsat sazboare precum pasarll~, lmparatu! chinez ~r·a exprirnai donnts de a zbura cu ajulorul ompl· lor lntr 0 carte sensa inainte de era crestmisrnului. Mai Ulr ZIU, in europa, rnul]: oarneru sr-au Legat aripi 51 au san! de pe turnun ~I podurr. Esl~ dar ca toat ac ste incercsri au esuat deoarece rue: unul dmtre proiecte n~ semens cu pasante Tn zbor. $1 Leo nardo a fast In tens preocupat de zbor. Cu loa Ie acestea el nu a incercal sa zboare la inlampLare

A inceput prin a observe paser'lle in zbor A fikul schite de pi'lsarr in zbor; a crescut proprnle sale pasan !?I a realizal ~r modele pentru a Tnretegc principille zborului. In anuL 1490, a scris o lucrare despre leorra sa privmd modul cum se realizaaza zborul folosind puterea aerului

.Pasarea este 0 rnasmarre care Iunctroneaza dupa pnncl'pii maternatice. Oamenii au capacuatea de a reauza 0 ma~ina care sa copieze trecare rniscare a unei pasikr"

Cu acest gand, Leonardo a incercat ulterior sa construrasca mul e tipun de .rnasirn zburatoars". Aceasta era o ma~ina care re-crea in mod artificial balerea din anpi a pasarilor. El a disecal rniscarea Lorin aer, a cercetat arnsnunjit acest rnecanisrn $i a elabora dIverse trpun de anpi.

, A r~aliz~t 0 reproducers dup5 aripile liliecitor ;;t a confirrnat. prin intermediuL unui experiment, faptul ca presiunea vanlulUi are elect esupra suprafelel, Leonardo a realiz to poreche de anpi fiexibile, foLosind roti de transrni-

A Sc hit3 ~i note de spre z b eru I pas" riln r lui Le~mardo.ln rnanuscrlsul s3u a r!im~s un numar uimflor din acestea

;oJ~';'-~~~,

~_==:d===~ - ~'),.

" -s- .s-: /.;~ "\"~

., ': ,\ .":'/~\ ... "" "' ,_ .. ..__

? . '1"\ ,_~)t" '. / I a.'h' "'-~,I ,- '

' .. ··'+r ,,~"' ~-1 , ',f" ,,ff If-- -:

, ~" ' , ",' \ ' 'ff: ~, -, "

_ "."~~...p"'6~O,. .. ~~ .... p",,,,, -.~''''r~~tfi ~ ... ~( A.

""'''I''t~J,f',,: .. ~,~~o~i1!r:(''f~«'f' .. \"''''i "f"a.~,Wt,'~Yl ~' "

r""t"':~r·":w.:-;:'l'N.~·';;.:'1}~·:~ I ~ It~ '"f;"-. -.'

• Prolect de aripa dupa rnodelul arlpll de liLiac. in manuscrisul lui Leonardo exist;; aproximatlv 150 de desene ev ma.;n] z.burlitoare. Cu ioate acesrea, etc u lost I~sate, limp de 300 de ani, intr-o bihHolecii

d n Mitano

sie ~i sfoar¥, care zbura orrzontat !j.1 putea chiar sa-~I schimbc diracI,a A realizat ~I aripi care putea u sa bata prrn fana ornutui. A rners pana aeolo, ind!it a Imaginal picicarcle ratractabite, prima parasuta a omenirii !j.i un elicopter ell a elice cu rotatie in plan orizontal.

CalcuLul gre9it al geniului

Cu reate ca prima ma!?ina de zbor a lui Leonardo lusese planilicata Tn detaliu, intaia lui incercare s-a soldat cu un esec. Acsasta deoarcce energia generata de rnuschn $1 oasele corpului urnan nu era suliclenla pentru a bate din artpi asement unci pasiki

La inceput, mditerent de cal de bine le putea schlla 'in tim p ce le observe: a r fi lost irnposrbil sa ill~eleaga ceea ce not am descoperrt doar prin uutrza rea aparatelor d luat vederi de mare vitezli - $1 anume ca pasarite bat drn anpi de 20 - 80 orr pe secunda.

La sfarsilul secolului al XIX-Lea 51 Inceputul secoLuLui al XX-lea prrrtl~l pas in direcue zborutui a lost prln priceperea nojiu nii de .. dat di n aripr". Observaune si studiile detaliate ale lUI Leonardo, 101 care se adauga, uUenor, diverseLe sale Incercari esuate, l-au condus spre eiaborarea unei lucrsri perfecte despre eVlai,e, Totust Iolosmd In continuare for a ornului pentru ill da din aripi et nu a reusit sa prevada aparatul de zbor

Din intamplare. Leonardo nu a testat el insu!?i aeroplanele pro.ectate Asis entuL sau Astra Peletra a reahzat aripile maestrului lungi de saptezeci !?i doua de picioare !?i Le a testa Tn secret. ciocnindu -se de un capac De~1 nu a fast ra nit grav, esecu I sau ingrozitor a lost totU~1 trecut in arhive.

• 4 OispozlUv zbu r1itor cu 0 persoanli in plcioara. Leonardo s-a gandi! ~i la un dlspozillv actlonat erlzontal

~ 5Chl!a a prime! parasute, Aves 0 marlme polrhrita pentru intrebutruare

-

Vieli paralele

Realizarile care au dat nastere geniului universal

Se spune ca Leonardo da Vinci era 0 persoanji solitara. El s-a abtinut de la relatiile de

famille §i sociale, in schimb int resa ndu-se de misterel naturii si al Un iversului,

In ciuda faptului ca era inconjurat de discipoli, d a rarnas un solitar. Cu toate acestea, in perioada de inflorirc a Renasterii, Hind pictor de eurte care caHhorea destul de mult

§i in calitare de inginer in slujba regilor §i protectorilor sai din diverse tinururi, Leonardo a influentat nenumarati intelectuali din dornenii variate, plecand de la arta, la st iinte umane si la aviatie ...

, ,

Leonardo a SPU$ .. Un sculptor este un muneitor eu palma. aeoperit de sudoare", iar Michelangelo a rasouns .. $1 discipolii mei ar fi in stare sa picteze astfel". Lupta relativa dintre pictura ~i sculpture a inceput. Prima Inregistrare a intalnirii dintre cei doi dateaza din 1503. Michelangelo tocmai realizass .. David" la solicitarea autoritatilor din Horsnta, iar Leonardo se afla in comitetuL care urma sa hotarasd\ unde va fi expusa lucrarea. Tn acea periceda, Leonardo fusese ales s~ picteze .. Batalia de La Anqhiari", iar dupa cateva luni Michelangelo urma sa picteze "Bata[ia de la Cassina". Cu toate acestea, nici unul nu a dus proiectulla bun star;;i!. Se spune dl atunci cand M.icheLangeLo a fost invitat la Roma, Leonardo s-a retras din duel.

Michelangelo s-a nascut intr-un sat numit Caprese, la marginea locatitatii Alezzo, 'In anul 1475. La varsta de treisprezece ani, a intrat in alelierul lui Ghilrandaio. insa mergea deseori sa studieze colectia de sculpturi clasice a lui Lorenzo La academia din casa Medici.

La v§rsta de douazeci de ani I!?i face un nume prin lucrarils .. Bacchus" $1 .. Pieta", iar in 1535 devine arhitectul. sculptoruL si pictorul sef de la Vatican. In anul anterior fusese responsabil pentru construirea dornului de La Catedrala San Pietro $i scrisese mutts poerne. Nu se eonsidera pictor nici chiar atunei cand picta tavane, in acest sens scriindu-i 0 scrisoare tatalui S.3U, in care ii explica acessta adversitate. Avea un caracter totalmente opus celui at lui Leonardo. Spre deosebire de temperatul Leonardo. el era un I'nfierbantat. Este binecunoscuta relata rea cum i-a lost spart nasul atunci cand a primit un pumn in lata in timp ce discuta aprins cu un prieten. In timp ce pieta .. Facerea" in CapeLa Sixtina l-a indispus pe Papa, care venise sa grabeasdi lucrarile, 'iii care a fast lovit de 0 grinda de deasupra schelei. Siluetele nude din .Judecata de apoi'' au fast considerate nepalrivite pentru 0 pictura de altar. astfel incat un alt pictor le-a adaugat pinze in [urul soldurilor ... Pictatul pe deasupra e un lucru meschin. A$ dori ca Papa sa restabileasca discipline".

Leonardo a murit cu aproximativ cincizeci de ani inaintea rivalului sau de 0 viata. Michelangelo a continuat sa-si intrebuinteze delta pana La zece zile inaintea rnortii in 1564, La varsta de optzeci si noua de ani. A fast respectat ca .artistul oricarui rege·· si doua biografii au fost scrise de Vasari 'iii CondivL

Eternul sau rival din perioada Renasterii Michelangelo Buonarroti (1475-1564)

Leonardo da Vinci

A tOM un dk'atar crud. cClr.du.c:itor allC(:J'iU~lJi Milon A , .. I pro'o1'J/:ul ~..-'tO<1 .1 .Printul", lui

s.,;;~~rl~~it::"~~~: ~a

o'''''og

Ral •• , [1,48:1-15201

A tM'nu:l~ tetml(.l-d't' plclur~ (lIf'"1!o ,iu-monizhza '(Gle I'N"I bl.lnr- p3fli din InlroYOrtitu! Leon;)rdo ~ eJC:presion;slul extrcwertd ,.,ich..I<!ngo!o. P n. te see al X'X-Io_ ii d ... lis,~ p. c<>! doi mati mae~ill$'l dip:jta'!ie s1.alul zel9Sc..,

Un"! .,nll'l! matii ll'11~1 .1 florenl_1. M.oSI,u! lui Letl.t'li.ilfao

___ Arlist/lovarh de Id.ologi. ___ Clponent

• Pri.ten I <uno~finl(i

______ Pretecter

eel d •• !I",,1w r,u .11.; lClr@n;zo Magnific.1Jll .. ·a

P'''""'" t p. L.ona,", Popei A muM' I. Urbino

m timpul eo cadetil ,.-._._.----,

ramlli4!4' d-Q MedicI.

Glatto

[ap ..... , 1267-1U7)

Artts.~\Il nurnlt .. bunlcul pic:hJI"It modefM", Picturil. Gal@" (!Ii.! IU inloldeaur.a r~aH'lln ~i i.ylobau ge<t\Jrj " •• prull uma~ De:s(,o~erlrea p.ers-peetMi r~i)h~ta <Ie el a evut 0 ,...,lIre InlhJfntJ ~SlIp"'i;I tult.eannede,

P;JI:Ilo dal Pono 'reseaneltl [13n-'4S21

Ff'DOcl.5.t I [1494-1547[

Fraoci$c' i mG~'en" tronu\ "' I. Lu<lOV1C I XIHea_ A 1M! ul!""UIl'roloCiOr allu!

L .... rdo. Sporil"" sII prol~e:il(t M(I' i e{ a: su ... ,lnut "'-'VI9·rar .. R~n.""rllln Frallt.ll·

Lurloyk .1 XI H •• (1462·151~)

A.stronOO', matema:itCian $of fiziciarl din Ftore"t8. A c§I~I.rlt Sjl/'O ve ,I i~ ,"rul lum;, pii""l in Indl. I -a a !'il<ol lUf Leoorlnia astrotlornia ~I I·" can du; p e Col" mb .pre

d o5coper Ili!:i2I c·on~1 M;iI!'n ltrl LJI americln,

R09.lo Franl"! ~I'O. oC!Opal Mtl;:mo, A h)$1 un mlUll Bdmiralor 01 ~Cln.el cea d~ i-ailla- .-I·a ,n("",piM' pe L_.rdo ca plctor ~l regetui ~i i"gin r me-ClIMIC

... Personajele din casetete gri sunt prezentate pe larg in aces! capitol.

Marinarul consHiat de un prieten cornun Cristofor Colu m b (1451-1506 J

Renasterea italiana a coiners cu epoca desccperirilor geogralice in Europa, Figura proeminenta a acestei psrioaoe a Iost un barbat nascut La Genova, numit Cristofor Columbo exploratorul rnaritirn care a pornit ~i a descoperit un nou continent.

De!?i au trait in aceeasi perloada, se presupune ca Leonardo nu a avut nici 0 l.egatur-a cu Celurob, Totusiei aveau 0 euno$tit:l!a comuns - Tescaneili. Acesta a fost un astronorn $i geegraf falmos oln FLorenta care a avut o mare influenta asupra amandurora.

in limpuL anilor de ucenicie a Lui Leonardo In ateLieruL Lui Verrocchio, eL it vizita deseori pe Toscanelli ~i-i ascuLta explicatiite despre natura corpurilor ceresti *i Legile spatiului, ceea ce a gene rat mteresul sau puternic pentru astronomie. Dupa aceea, imprumuta diverse instrumente de observatie de La prietenul sau $i scruta cerul.

In acest limp, Columb se afla La Lisabona cu 0 harta a Oceanului Atlantic $1 0 scrisoare primila de la Toscanelli. Acesla credea ca $i Columb di, dadi navigai spre vest, ajungeai in lndia, pe baza ha~ilor eLaborate de aventurierii din Lumea Larga. Scnsoarea t-a incurajat pe CoLumb sa porneasca in caLatoria care avea sa-L pcarte peste OceanuLAtlantic !?i, cu sprijinul tinanciar al Reginei Isabella din Spaniael a realizat descoperirea secoLuLui in anuL \492, Totusi el nu a descoperit India, d America.

in manuscrisul ramas de La Leonardo existi:i 0 reLatare despre 0 .. Convorbire despre mare cu un genovez". Daca acest .. genovez" este Columb, Insearnna ca cei do; s-au intalnit La un moment dat. Leonardo devenise interesat de cunoasterea lumi! in urma corwersatiilor cu Toscanelu, asHeL Incit ~e presupune ca, daca soar fi intaLnit vreccata cu marele explorator; cei dei ar f avut 0 conversatie animala despre naviqatie ~; pamanturi indep~rtale,

l

Vieti paraleLe

Prlrnul protector al ui Leonardo, Magnificul Lorenzo de Medici (1449-1492)

in perioada Rena~terii, artistii italieni au domina! Europa. AstfeL, pentru a sustrne ecnvltatea pictorilcr; exislau protectori Lp.atroni"l care ghidau dezvottarea Rena~terii. iar dintre acestia familia conduditoare Medici din Hcrenra era cea mai importanta.

Lorenzo, eeL de at treiLea cap aL famiLiei nu s-a Limitat doar 103 susjinarsa pictorilor ~i a savantitor. EL avea cunostinte profunde despre arta, iubea poezia, colectlona picturi. sculpturi, dirti !]i proiecte arhitectonice, ~i de asemenea cerceta platonismuL. A infiin1at o academie In propria curte ~I oferea educatie celei mai prornitatoare elite. Motoul sau preferat era .. Damenii nu pot sa td3iasca dear cu paine. Aduce]i circut". extras dintr-o expresie clasica a autorila}ilor romane. Organizand diverse evenimente pline de culoare precum dueluri calare ~i parade de costume. at a reusit sa ii adudi in salonuL sau pe cei mai buni sayan!' ai limpului. Pe seena acestui puternic conducator i!?i facea aparitia Rena~lerea.

Leonardo a fast unul dintre a rtistli sustinuti de Lorenzo. Lorenzo aves 0 mare stima pentru atelieruL lui Verroeehio si dadea mereu camenzi de sculpturi sau picturi. Ca nd Leonardo a intrat ln eel mai faimos atelier din Florenta, a "inceput sa prirnsasca come nZI de La familia Medici. Lorenzo a inceput sa fie interesat de Leonardo ~i geniul a Locuit in casa acestuia impreuna cu aLti tineri artistr, de!;ii doar pentru putin limp. Totusi nu l-a stimat pe Leonardo ca pe Michelangelo. ProbaloiL nu a in!eles stilul extrem de creauv, ce depasea tehnicile evldente. Stiind di dueele de MiLano Ludovieo Sforza csuta un artist care sa ereeze 0 slatuie scvestra. din eonsiderente poLitice. Lorenzo L-a recomandat pe Leonardo. El n-a putut sa vada. n iciodata d i ncolo de stilul de fundal al Lu i Leonardo. Epoca de aur s-a ineheiat odata eu moartea lu i Lorenzo. Ulterior, Savonarola a i nstituit 0 teocralie rigida in rnsnastlrea Sf. Domenico, FLorenla intdind lntr-o epoca foa rte lrrstabita.

Autorul.,Printului" si constructia canalului

.. .

N i ecoLo Mac hiavelli (1469-1527)

in a nuL 1502 Leonardo loeuia in casteLuL lui Cesare Borgia din lrnola !iii Luera ca arhitect ~i ingillier miLitar. Cei doi s-au IntaLnit pe vremea csnd Machiavelli tucra "in calitate de aL . doilea secretar 131 adrninistratiei florentine. Mai tarzilJ. eL a devenit ganditoruL politic care a creat .. Printul",

La un an dupa "intatnire. arnandoi s-aulntors La Florenta ~i au colaborat La un proiect de schimbare a debitului rauLui Areli in decurs de trei am. Leonardo a elaborat un plan, i l-a transmis lui Machiavelli. dar in final acesta a esuat din cauza unor erori tehnice.

Mai tarziu si-au unit tortele pentru un aU proiect. Tn acel timp Leonardo nu ave a aproape nlci un venit si, gra!le legaturilor Lui Machiavelli cu autorrtanle republicii. a prirnit insarcinarea de a reaLiza pictura rnurala "BatiHia de La Anqhiari", Ulterior. Machiavelli L-a rugal ps secretaruL sau sa scrie a relatare detaLiala despre batalie, pe care i-a trimis-o lui Leonardo.

Leonardo a cercetat fortul "La Verruca", pe care armata florentina it capturase 1a Pisa, ~i a statui! armata sa consolldeze sl sa restaureze fortul, insa Machiavelli era in aceL moment insarcinat cu responsabilitatea guvernarii.

Dupa ce Leonardo a pleeat din Horenta, in 1506. Machiavelli a continuat sa Lucreze pentru autoritati, implicsndu-se rnai aLes in politica externa. Totusi, atunci dind armata florentina a pierdut Tn fala spaniolilor. in 1512, familia Medici si-a consolidat puterea. iar Machiavelli si-s pierdut slujba.

Tn urrnstorul an a test arastat, fiind suspectat de asasinarea lui Giuliano de Medici. Dupa aceea a incercat 0 revenire politica, 1"nsa nu a mai reusit acest lucru ~i a murit in 1527.

Leonardo da Vinci

Poet talentat al sec. al XIX-lea influentat de decadents

• •

Arthur Rimbaud (1854-1891)

Talentatul poet Arthur Rimbaud s-a nascut Tn nord-sstul Frantei inlr-un eras numit Charleville. ianarul d,izvratit a fugit de cateva ori de acasa. La varsta de cincisprezece ani, poemut sau .. Juqartha" a cal?tigat premiul 'Intai la un concurs de poezie latina at Academiei din Douai, iar in urrnatorul an, poemul sau franeez .. Darul de AnuL Nou al ortanilor" a fast publicat in revista .. La Revue pour Tous", Af[alinca in anii adolescen~ei, el devenise un poet talental, care scria deja poezf! bine Inchegate.

Rimbaud a tost invital de pnetenul sau. poetul Paul Verlaine. care avea optsprezece ani si tocura cu sona La Pans. Cei tret au dlalorit in 8elgia, La Paris ~i La Londra. Cu toate acestea, dupa 0 cearta puternidi intre ei, lucrurlte au degenerat l?i Verlaine L-a impuscat pe Rimbaud in incheietura ma i nii stangi.

VerLaine a stat doi ani la inchisoare dupa incidentul de La. BruxeLles. in tinerete, Verlaine a avut multe vicii, dar era. in acelasi timp, si un poet decadent proerrnnent. Decadentil erau un grup care exprima sentimentele lui Leonardo din .. loan Botezatorul [Bacchus)"; ei erau mai sensibili La sentimenteLe rnorbide si iubeau esteticismul ~i tendlntele imorale.

Cea mai androgina dintre lucrarile lui Leonardo SOl aHa in fruntea miscarl] decadente. in secoLuL at XIX-lea Leonardo devenea popular. deoarece manuscrisul sau fusese redescoperit dupa ce fusese ratikit tim p de secole. ceea ce a olerit arg umente

~i mai puternice Idei i ca .. loa n Botezatorul" a deschis calea pentru decadent!

Rimbaud a fost un poet decadent foarte influent c re a scris, In apolescenla. capodoperele .. Corabia beata'. .. llurninarile" si .. 0 vreme petrecuta in lad", Insa. in jurul varstei de douazecl de am a abandonat brusc paezia. Ulterior S-,3 dus in Africa pentru a deveni comerciant. dar a racut cancer 050S la piciorul drept ca ra s-a raspandit rapid in tot corpul A murit La spitalul din Marsilia La varsta de numai 37 de ani.

Pictorul olandez din secoLul al XVII-lea, Rembrandt, a inva!at mutte din lucrarile lui Leonardo. in jurul anului 1635 el a copiat .. Cina cea de talna" insa a modificat stiLul.

Orientandu-se dupa copiile facute de un gravor din Milano Engleweng la inceputul secolului al XVI-lea, i$i coreeta. schitele de nenurnarate ori, preluand punctele principaie din lucrarea lui Leonardo. El spunea ca pune accent pe reproducerea celor rnai caracteristice lucruri, acordand multa atentie modului. in care luda i!?i linea spatele drept.

in cele din urma Rembrandt a finalizat un desen at "Cinei cea de tains": insa acesta n u a fost pictat sau g ravat. Mai tarziu. puteau Ii gasite pretutinden i cernpozitf asociate lucrarii ..cina cea de taina".

Mlreasa desenata in .Orbirea lui Samson". din 1638, a lost amplasata in aceeasi pozitie ca lisus in .. Cine COla de talna", in centru, insa parand izolata de ce: din jurul ei. in lucrarea sa din anuL 1640 .Hristos vindecandu-i pe bolnavi", una dlntre persoanele din multlmea de [anga Hristos se crede cli a lost realizaf.\i dupa modelullui luda al lui Leonardo.

Rembrandt a invatat ~i principiile expresiei de lumina ~i umbra descoperite 'In Iucrarile lui Leonardo pentru a-si aduce [a perfectiune tairnoasa sa lucrare .. Rondul de noapte", Dupa aceea a creat ~i el autoporlrete. stabilind astfelun adevsrat gen al auto autoportretelor,

Pictorul baroc care a modificat stiLul prin realizarea de copii

Rembrandt Harmenszoon Van Rijn (1606-1669)

Un barbat ales sa paraseasca adevaratul sens al artei §i §tiintei

Leonardo care a fost nurnit "punctul culminant al Renasterii" nu a fost doar un artist de geniu, el a fost de asemenea si un pionier al unei expresii §i tehnici noi.

A schirnbat eonardo ceva In i .toria picturii? Ce au insernnat ant icipariile sale?

Un pionier care a interiorizat peisajul

A

INATNTE DE LEONARDO nici un pictor euro-

pean nu mai pietase peisaje. Probabil e13 era 0 minune sa vezi peisaje ln picture.

Adualmente exista un gen peisagistic independent, Tnsa aeesta a fost instituit in Europa mai tarziu decal in alte par~i. Spre deosebire de picturile chinezesti, inspirate din natura. care au atins apogeul in seeolul at XI-lea, pictura de peisaje din Europa a i ntrat pe scena in timpul Rena$terij, insa genul nu s-a afirmat pe depLin inainte de secolul al XVII-lea,

Desigur ea pictorii umpleau $i ei fundaLul lucraritor Tnsa in nnajoritatea cazuritor era verba de interioare $i n u aveau acelasi sens de la Inceput.

Acest lucru se i'ntampla deoarece natura nu era pre1uita in Evul Mediu. Pictura din punct de vedere crestin cerea reprezentarea lui Dumnezeu sau a sfintilor, Natura schirnbstoare nu era subiect de

pictura, ci mai degrabi3 ceva ce trebuia evitat.

1n jurul anului 1475, Leonardo $i colegii sal ueenici din atelierul lui Verroechio au terminal .Bunavestire". Aeeasta infati$a marea sl un port in lata muntilor si copacilor din fundal. Pentru muntii din pLanul apropiat au fost folosite eulori incnise. in sehimb S-3U utilizat nuante mai deschise pentru muntii din pia nul indepartat. ill pictura europeans, acest lucru era revolutionar,

Mai tarziu, ln fundalul .. Monei Lisa" se prezenta

o carnpls aLaturi de un rau sinuos ~j munti abrupt! Era reprezentat momentul din rniezul asfinlitului. eu nuante care deveneau din ee Tn ce mai deschise pe masLira ce se apropia de centru

Leonardo nu a plctst peisaje pentru ele insele, insil a incorporat in mod inteligent fundalul pentru ca lucrarile sate sa fie apreciate. Eforturile sale au fost liludate ~i au facut ca si al]i pietori sa puna accent pe peisaj, incerca nd sa reaLizeze reproduceri superbe dupa natura.

4 Rembrandt a fost plcterul internapona l al Olandel. Portretut sau de grup "Rondul de noapte" din '1642 este 0 lucrer e extraordlnarii

irnpreslonistfrancez a reetizat mulle peisaje

I Pe;saj pictat de engtezu! William Turner

Arta inseamna creatle bazata pe cunostinte stiintifice

Magie ell tll§e tehnlce

Porlretul eel mai faimos din lurne LMona lisa") inglobeazalmele tehnici incredibile care ar putea Ii descrise drept magie.

Schitarea eu linii diafane, aproape insesizabile, cornparabila cu 0 fotografie a fost numita tehnics "griuri", cu tuse prelungi delicate. La inceput .. griuri·· a fast folosi! In sculpture la emailarea sticlei, De asemenea, Leonardo folosea mult mai mutt decal simple vopseLe sclubile. El amesteea putina vopsea eu solventul ;;1 folosea 0 psnsula moale din par de jder, ssteptand de liecare data COl vopseaua sa se usuce ~i aplicand zeei sau sute de straturi de cutcare. Rezultatul nu mai 1i3sa sa S9 vada deloe tusele pensulei, ci doar 0 culoare profund transparenta, cu nuante gradate. Dupa multe lncercari si esecuri, Leonardo a descoperit

o teh nidi nurnits .,sfumato", denurnits astfel dupa

o lichefiere ca de fum.

Tehnica total opusa ,.gri.urilor" a fost aceea a impactului. Aceasta consta in adaugare de vopsea In tim p ce pensula era ext rem de apasata pe panza, 0 tehnidi uti lizata mai tarziu ;;i In pic" tura moderria de catre .Rembrand. Totusi, pentru "Mona Lisa' a folosit alat lehniea ."griurilor" clt si pe cea .. sfurnatc". MUn\ii abrupti :;;i stsncosi din fundal prezinta atingerea libera si di.afana a .. gri· uri lor". Leonardo pieta cete mal rafinale lucrari ale sale, Iii nd. in acelasi timp, prernerqstcrul see" ns lor di n pictu ra ge n era ~ i ilor u rmatoa re .

... "Guernica'" lui Picasso 119371. Tehnlca cinematica a Lu; Leonardo i"a ln fluen!at ce cublstl

lntluente majore

Picrura srudiului

Vastul rnanuscris at Lui Leonardo cuprindea idei despre pictura ~i tehnica, Oupa maartea sa, acestsa au fast campi late in lucrarea . .Tratat despra picturli" ~i pubticate in fiecare fara din Europa.

In acel moment, Leonardo era loarte indlgnal de oamenii care credeau CB Indernanerea sa este pur mecan id'i. Literatura :;;i rnuzica nu avea niei o legatura cu rnunca tiziea, insa, in final, pictura era considerata 0 profesie practkata de lucretori ca li!i ca ti,

Oat Hind acsstea, Leonardo a incercat sa promoveze picturs ca .. studio", n LJ ca .. Indernanare" in al sau . .Tratat dsspre pictura", Expresia care afirma di picturaeste fiLosalia artistului este cunoscuta de Loli astazi, in sa. lara . .Tratatul despre pictura allui Leonardo ar Ii fost descopertta mull mai !arziu.

Ideea deaeromarizare

Leonardo a inventat muLte dispozitive de lnqinerie rnecanica, incLusiv de tehnoLogie militara - aeroplane, elicoptere. submarine, biciclete slechipamente medicale. Totusi, aproape nio unul dmtre acestea nu au fest lolosite eleetlv ca baza a lnventiilar reate,

, Manuscrisul sau a fost citit pentru prima data in secoLul OIL XIX-lea. Pima atunei, rnasrnile ~i echipamenteLe pe care Ie concepuse el CIJ cateva secole mai Inainte fuseser~ deja inlocuite cu diversei nve n!i i ca re obti n LJ sera b revete ~ i ad usesera profit.

In timput Rena~terii, accesulla materii prime pentru asernsnea dl,spozilive noi nu era user, Mai ales meta lul era greu de prccurat.

Sc rao;;nind din d i nti, Leo na rdo s pu n ea ade sea

.. Leonardo a apretundat studlul gru porilcr de roli dinlate mullipl.e iji ne-a I~sa'l multe delalli despre aceste rnecanlsrne.

.. Daca am aves materiile prime .. .'

Cercetand indeaproape ideile sale. intelegem di de fap! acestea aveau La baza mi!?ciiri multiple. Daci'll 0 roati'll dintata 0 mio;;d§ pe alta, prima roata S8 mi$c.\l ~i ea, producandu-se astfeL rniscarea intregului ansambLu. Leonardo parea sa inddigeasdi, acest 50i de mecanism ,?i ne-a lasat un nurnar urias de astfel de desene.

Automatizarea este piatra de hotar a prcductiei industriele contemporane. FoLosind rnasini ~i utitaje. lucrurite pot fi realizate cu eforturi minime. Cu mutt limp inainte de revolutienarea prcductiei, Leonardo in!elesese deja e\ementele fundamentaLe ale productiei de masa.

o mosrenire prea mica

Unele dintre ideila lui leonardo au devenit realitate. in anuL 1485, cand jurnatate din populatia Milano-uluiera dacirnata de a epidemie de ciurna, Leonardo i-aprezentat lui l.udovico Sforza un plan edililar, care mergea de la construi-

>

. . .

,

~ Leonardo it cercetal ell entuziasrn un aparel de m~$urar~ a limputui, real':ilnd 0 !>chi!li relevant;' .a eeesrula

.. Tehnica aulcmatll~rll este indi.pen""bll~ in

CQ d rul p rudu c !lei I nd u stria le centempo ra ne, Leonardo nu ". "f,1 e [ll at co nf rmsrea pub Lieu lui ~i s-a gandit deja ta fsplul

di urmliloarelc lucr3rl vor Fi rcbnti;oale .

Leonardo da Vinci

Fralii Wright au reu~it sa zboare ta 400 de ani r:lu po cerceHirHe lui Leonardo

I "

rea unui sistem de colee tare a deseurilor pana la leqislatia cu privire la faeiLitatile stradate. Ludovieo n-a lost deloc intsresat de propunerea lui, insi3, dlteva secoLe rnai tarziu. prirnaria Londrei a propus un plan de arnenajare stradala folosind ideea Lui Leonardo si elabcrsnd un proiect de lege fundamental pentru planificaraa urbana.

Fara vastele cerceUiri ale llii Leonardo in aviatie, exists pcsibilitatea ca evioanele sa nici n u existe ast1izi, dad'i nu ar Ii lost elaborate mai dsvrerne.

Leona rdo a notat In rnanuscrisul sau: "Razboiul este cea mai salbaticii manie". Cu toate acestea, el ne-a lasal multe schite de fortificatii $i subrnarifle, de tunuri ~i rnitraliere. El era de parere ca:

"Armele reprezinta 0 cale de aparare a llbertaW·

La prima vedere pare ca soar fi contrazis pe el Insus), insa este de in!eles di Leona rdo s-a ocupat cu fa bricarea de .. echipamenle/arme" in sacclul al XV-lea. Cea mai mare preocupare a calor de La putere era tehnologia rnititara.

Ge n i u multi La te ra L, Leona rd a a i nventat tot felu L de tucru ri ~i si-a petrecut intreaga via~a inventand un Lucru dupa aLtul.

5e spune di nurnarul de picturi ale Lu i Leonardo care s-au pastrat este mai mic de douazeci. Toate S Lint ca po dop ere de neega Lat. Totusi, adeva ru l este ca majoritatea acestora au rarnas neterminate.

Artist, savant, inginer ...

Lucrurile ramase astazi de La geniul fara pereche ce a initiat rnulr prea rnulte proiecte penlru 0 viala de om, reprezinta, in ciuda rniturilcr tascinarrte. un voLum uimitor de idei vizionare.

... Leonardo a imaginal un etlcopter cu elice rotiloare folosind un rnecanlsm ca de ceascrnlc, to zilele ncastre allcopterele sunt un mljtoc indispensa bit de transporr pentru aql'un I de s-up,,,"ie\uirE' ~i satvare, folosite pantru reperta]e. razboale

I>eonardo· alucrat la urr mare n~mar de inveolii milFtar<r. CeT6eUirill> sale in dilmaniul aviaU.;

i U fo;;~ uli",·,lor tran~puse in reaUl .. te • fiind cenlinQa Ie *i pe timr,i ·de razbai.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->