NumaruL 11

-

VIATA $1 VREMURILE 6

Inceputul stapanirii lurnii de catre aprigul !?i Hlnarul rege Printul eel razboinic

lneeputul expeditiei spre locuri Indepartate Bati3lia de pe Granicus

Bi3talia de la IS505

Bi3talia de La Gaugamela

Cucerirea Babilonului

o moarte neasteptata

EVENIMENTE MARCANTE 20

Transformarea regelui dupa cuceririle reusite

VIETI PARALELE 24

Stelele stratucltcare ate istoriei antice care tumineaza legendele

INFLUENTE MAJORE 28

Imperiul trecator !jii grecul din antichitate care a devenit legenda

Pentru orice inforrnatie sau lamurire,

contactati-ne la telefonul: (021140.10.888 sau trirnitati un e-maillainfofadeagostini.ro Servicu pentru dien!i: de luni pima vineri. intre orele 10:00 - 15:00

Pentru 0 mai buna deservire scticltati intotdeauna pubticatia de la acetasl punct de v€Jn~are ~I informap vanzatorul asupra intentlei de a curnpara ~i aparitiile urrnatoare.

Pentru orlce informatie. larnurtre. inlocuire de exemplare sau cornenzl de numere anterioare. sunati-ne la tel. [021140 10888

Pentru inlorrnatii !?i cornenzi de numere anterioare. cititorii din Republica Moldova pot suna la (022121.07.98 - Paramedia. Chi~inau.

Vizitati site-ut nostru ta adresa

www.deagostini.ro

EDITIE SAPTAMANALA

EDITURA, De AGOSTINI HELLAS SRL EDITOR: Petros Kapmstos

MANAGER ECONOMIC: Fotis Follou

MANAGER DE REDACTIE ;;1 PROOUCTIE: Virginia Koutroubas AORESA: Vuhagmenis 44-1.6. 16673 Atena

MARKETING MANAGER: MiehaLis KoutsoukoS

PRODUCT MANAGER: Nasita Kortesa

COOROONATOR DE PRODUCTIE: Carolina PouLidou MANAGER DISTRIBUTIE: EVI Boza

MANAGER LOGISTICA $1 OPERATII, Dimilris Pasakalidis COORDONATOR LOGISTIC.1i;;1 OPERATII: Anlonis Lioumis

ADAPTARE PENTRU lIMBA ROMAN.1i;

Fast Translate. Best Communication Media SRL

DTP: RAY

TIPARIRE ;;1 LEGARE: NIKI EKOOTIKI S.A.

DIRECTOR DE PRODUCm: TlPOGRAFIE: STELIOS KRITSOTAKIS

IMPORTATOR. Media Service Zawada S.R.L Country Manager: Mariana Mih1i\lan Marketing Manager: Adina Bojica

Redactor: Gabnela Muntean

Distribution Manager: Dan lordache AORESA.: str. Louis Pasteur or. 38. eLl. ap.5. sector 5. Bucuresti, Romania

Telefan: l+40121 31B 7398

OISTRIBUITOR: Hiparion S.A.

© 2007 Oe AGOSTINI Hellas

e 2003 K.K. Dc AGOSTINI JAPAN

ISSN: 1791-0765

Fotografii: Uniphoto Press. Corbis Japan

Pr,elul oumereter

Pre(ul primuLui nurnar: 2.99 LEI! 14.50 MOL

Pretul celui de-al daiLea nurnar ~i at tuturor celorlalte numere: 5.99 LEI/29.99 MOL

Nu ratati biblioraftunle speciale in care pUleli cclect.ona seria 100 de personalitati'. Biblicralturile sunl disponibile la chioscurite de ziare la pretut de 6.99 LEI/35 MOL. OeAgoslini vaanunta dateLe de publirare

a bibliorafturilor in seria de reviste,

~ j ',:' r ~; ,

Drepturile tuturor textelor se alia sub copynqht, Este mterzlsa reproducerea. stocarea, transmrterea sau utilizarea comereiata a materialelor. sub orice forma. lara acorcut scris al ediLorului.

EditoruL i~i rezerva dreplul de a sehimba ordmea publicarii personalitatilor sau de a Ie inloeui cu attele.

I

Alexandru eel Mare

Viata si vremurile

C) o _j

o 0:::

Q_

A

IN SECOLUL AL IV-LEA I.HR. Macedonia era 0 regiune

dintr-un colt Indepartat al Greciei, inapoiata din punct de vedere cultural. De$i a capturat multe erase qrccesti, dater ita armatei bine antrenate $i valoroase $i a regelui arnbitios, odata ce regele a fost asasinat, zona a cazut prada neoranduielii

Tanarul de 20 de ani care a rncsteriit coroana I$i eclipsa tatal prin arnbitie si iscusinta. Alexandru, noul rege de 0 rara iridraz neala, a Tngenuncheat opozitia interns.

Alexandru a provocat la razboi eel mai mare imperiu din acele timpuri, Persia, $i a supus intreaga regiune In numai cativa ani. Prin cuceriri, a creat un imperiu care se Tntindea pe trei cantinente, $i a fast fondatarul culturii elene, care a dat nastere unei arte de sine statatoare A fost eel mai mare spirit revolutionar din istoria culturala, $i, de la 0 varsta traqeda, rivaliza deja cu eraii mitici. Spre sfar situl vietii, aproape ca a fast declarat zeu, un rege Intre regi.

Asadar, ce fel de viata a dus Alexandru eel Mare?

I

rI,,':I.1I :{II 1111 •. 1<:1.

1200 I.Hr ~ Razboiul Troian
490l.Hr ~ lzbucrieste Razboiul Persan
480 i.Hr ~ Batalia de la Termopile
4311.Hr ~ fnceputul Razboiului Peloponesian
3861.Hr ~ E semnat tratatul de pace [Pacea Regeluil. care pune capat Razboiului Corintian din Grecia antica
3591.Hr ~ Este incoronat tatal sau, Filip alii-lea
I 3561.Hr ~ Se naste Alexandru
I
I 343" ,'H'I ~ Aristotelii devine tutore
342i.Hr ~ Expeditia lui Filip alii-Lea in Tracia
338i,Hr ~ Filip alii-lea devine conducatorul intreqil Grecii
Batalia de La Chaeronea
336i.Hr ~ Darius aL III-lea este incoronat rege al Persiei
Filip alii-lea este asasinat !
Alexandru este incoronat rege aL Macedoniei
335T.Hr ~ Contrcleaza revoLta din Grecia
3341.Hr ~ Batalia de pe Granicus
T~i incepe expeditia in Est
3331.Hr i BaU31ia de La Issos
332i.Hr ~ Este cucerit EgiptuL
I i
331: 1.Hr Intra triurnfator in BabiLon
Batalia de la Gaugamela
330l.Hr ~ Este asasinat Darius alill-lea
Cucerirea PersepolisuLui
3271.Hr ~ Se casatoreste cu Roxana
326i.Hr ~ Se lupta cu Porus, conducator indian
32.41.Hr ~ Ceremonie de casatorie Tn rnasa oficiata la Susa
323i.Hr ~ lzbucneste razboiul de succesiune
ALexandru moare La Babilon
3121,Hr ~ Dinastia Seleucida pune bazele Siriei
305i,Hr ~ Dinastia Ptolernaica pune bazele Egiptului
304 t.Hr i Dinastia Antiqonida pune bazele Macedoniei
168'1.Hr ~ Dinastia Antiqonida pierde Macedonia
63 i.Hr ~ Dinastia Seleucida pierde Siria
30i.Hr ~ Dinastia Ptolernaica pierde EgiptuL I

Viata si vremurile

• •

A.

Inceputul stapanir'i! lumii de catre

aprigul ~i tanarul rege

Alexandru s-a nascut ca print al Macedoniei si, mostenind arnbitia ~i foqa In lupta

a taralui sau, a d v nit rege la douazeci de ani. Prin atacuri indraznete §i printr-un spirit razboinic dur, a nirnicit capital a celui mai mare irnperiu in doar pauu ani. Apoi si-a extins teritoriul ln Asia Centrals §i in India.

Cand a rnurir, inca in floarea varstei, la treizeci §i doi de ani imperiul sau crescuse

§i intind a pe trei continente. Cum §i-a dobandit acest r ge al cuceritorilor vastul

teritoriu in acea era indepartata?

Printul eel razboinic

Am.bitia. tatalui

,

A LEXANDRU, care avea sa 'fie supranumit nmai tarziu ,.cel Mare", s-a nascut in anul 356 I. Hr., fiu al regelui Macedoniei, in nordul Greciei. Tn acea perioada, Grecia dezvolta o civitizatie plina de maiestrie, avand ca centru orasele-state Atena ~i Teba ~i era universal recunoscuta drept cea mai avansata zona din lumea vestica. Macedonia. 0 tara rnuntoasa. era La doar 0 aruncatura de bat departare. Macedonenii i~i doreau cu ardoare cultura Greciei ~i, de fapt, se considerau ca fadlnd parte din Grecia.

Totusi, orasele qrecesti priveau tara de la granita nordica ca fiind un parnant complet salbatic ~i necultivat. Aceasta se datora diferentei clare dintre stilurile de viata macedonean si grecesc. Macedonenii purtau haine din piele de oaie, iar viata lor depindea de pa~uni. Sistemul politic, de asemenea, nu era atat de democra-

tic ca In

net superioara intr-un singur domeniu. Acesta era armata. ln lanturile muntoase din nordul Macedoniei traiau niste triburi salbatlce. care trebuiau sa invadeze mai intai Macedonia pentru a ajunge Tn Gracia, Tn conseclnta, ca poarta spre norduL Greciei, Macedonia a trebuit sa duca nenurnarats bi3ti:ilii cu diferite grupuri etnice, ceea ce a facut, in mod natural, ca armata ei sa fie mai puternica.

Dupe ce a ajunsla tron, in 336 i. Hr., ALexandru a conti nuat antrenarea dura a trupelor sale, obiectiv asumat in trecut de tatal sau. Ambitiosul rege putea folosi puterea armata a triburilor locale in scopuri tiranice, extinzandu-si astfel zona de influenta. El si-a extins limitele de autoritate pe care le avusese pana atunci !;i a transtormat curtea macedoneana intr-un sistem despotic. Ulterior, armata macedoneana a avansat in mod agresiv in zonele din jurul tarii. Tncepand cu Atena, orasele grece!;ti priveau cu ,n<1'I7I1'CU;-"re crescandii moduL in care macedo-

ciltilt'ihliJaU $I teritoriUl. ,i au

in loc aceasti fitip at n-w.

• Na~terea prin\ului Alexandru a fast surprinsa intr-o pictura din secoLuL al XV-lea

Munfii Macedoniel, La nord de Muntele OUmp. Macedonia era dlvizati in Macedonia de Jos ,I Macedonia de Sus. in zlleLe noastre, pil1l din Macedonia de Jos apal1ln Greclel, in tlmp ce Macedonia de Sus a devenlt Fosta RepublicA lu,oslavA a Macedonlel,

Alexandru eel Mare

Celebrul tutore personal

Filip a avut multe sotii, acestea daruindu-i multi fii inainte de nasterea lui Alexandru. Totusi, de vreme ce Alexandru era fiul sotiei sale oficiale, multe sperante au fast investite in el, tata! sau fiind foarte exigent. I-a fast data cea mai buns educatie spartana posibila. Filip era foarte sever, si se povestea ca I-a aruncat pe Alexandru in mijlocul unui grup de lei. In fiecare zi, Alexandru pleca inainte de rasaritul soarelui, dupa ce mancase doar un mic dejun frugal. Zilele treceau, indeplinirea I'ndatoririlor militare stricte, lmpreuna cu alti tineri, fii de nobiti, ocupsndu-i cea mai mare parte a timpului.ln vreme ce era antranatsa comande ~i sa conduce soldati, el s-a apropiat ma i mult de tatal sau. Datorita acestui tip de viata, a dezvoltat 0 constitutie robusta ~i a deprins traditiile militate.

Filip i-a oferit lui Alexandru educatia unui rege, printr-un tulare excelent. Desi avusese deja mai multi dascsli. nici unul nu se ridicase la asteptarile reqelui. Dupa ce a cautat Tn teats Grecia, el I-a provocat pe Aristatel, un savant foarte respectat si versatil, binecuvantat cu cea mai lumlnata minte din Gracia. Aristote! s-a dus ln Macedonia sl i s-a acordat 0 simbrie considerabila pentru a-i forma printului 0 cuncastere cat mai larga asupra tuturor subiectelor, de la filazafie la potitica, ~i de la biologie la astranamie. Lui Alexandru i-a placut astronomia, $i se spune cil adora rolul pe care l-a jucat Ahile In paemul epic lliada. Astfe!, el a ajuns un mare print, capabil sa rnanuiasca si pana $i sabia. In 340 i.Hr , la doar saisprezece ani, a devenit reprezentantul regelu i $i si-s petrecut urmatorii doi ani luptand ca general ln batalia de la Chaeronea.

Razboi de pedepsire

Arnbitiile lui Filip nu s-au april La cucerirea Greciei. Privirile lui s-au april, apoi, asupra Asiei Mici. Tn Asia Mica tralau greci venerabili $i venerati, in special in regiunea de coasta a Marii Egee, dar, la

I

INCRATES

tuia, i-a scris despre sprijinul sau inflacarat pentru aceasta teone, Ca urrnare, arnbltta lui Filip a fost rnostenita defiul sau, Alexandru, ceea ce a dus la expeditia acestuia in Persia,

Filozoful lncrates se ocupa de 0 academie in Atena ~i nu avea 0 parere prea buna despre Aristotel, al carui tutore fusese rivalul sau, Platon, l-a scris lui Filip 0 scrisoare in aceasta privinta,,,Ma intreb daca omul carula l-a fost lasata in searna educatia printulul este obsedat in mod deschis de cercetarea flzlca" Astfel 11 "sfa· tu ie~te" pe rege sa n u il lase pe AI'exandru sa il idolatrizeze pe Aristotel, al carui punct forte era rnetafizice.

Arnbitia lui Filip de a invada Estul rlU se naseuse din senin, ln acele vrernuri, 0 anurnita viziune prindea contur printre locuitorii Greciei. Aceasta era ca "saracirea solului Greciei insemna di nu exista destul teren arabi I pentru a sustl ne cresterea populatiei, In consecinta, grecii nu mai pot proqresa" Nu se ~tie daca luc:rurile se intamplau lntr-adevarat asa sau nu, dar grecii erau foarte ingrijorali ?i pesimi~ti in ceea ce prlveste viitorul lor. Solutia a parut sa fie teorla expansiunii catre est, .Jnvadarea vastei Persii~i extinderea ariei unde grecii ar putea trai': lncrates (436- 33B t, Hr.) ar trebui, de asemenea, numit ca facand parte dintre eei ce avansau aceasra teorie. Incrates era un cunoscut a lui Filip ~i, tntr-o scrisoare adresats aces-

acea vreme, Persia ajunsese sa guverneze regiunea prin forts. El planula sa elibereze regiunea de sub controluL Persiei, Tn 3361, Hr. Filip a declarat Inceputul .Razboiulu: de pedepsire", trirnitandu-si armata in Asia Mica, Probabil ca a parut ciudat sa porti un razboi de pedepsire, dar asta insernna. de fapt, 0 razbunare pentru lunga istorie a guvernarii persane asupra qrecilor. Cu alte cuvinte. Alexandru era urrnasul civilizatiai qrecesti si era considerat conducatorul tuturor qrecilor.

Dar, in mijlocul preqatirilor pentru razboi, un incident major a avut lac la curtea rnacedoneana. Filip a fost atacat de unul dintre servitori, un nobil macedonean. murind astfel prematur.

~. Incrates a subliniat nevoia expeditiei din Est pentru a Largi aria locuibila pentru greci ~I superiorilatea cullurii qrecesti

T Tutorele personal. ArlsloleL. cu printul Alexandru, Pr intul acorda un interes special !;itiin!eLor NaturaLe

~ Un tabtou din secoLuL al XV-Lea reprezentandu-I

pe ALexandru incalecand calul sau preferat. Ca prin]

aL tarii miLitariste Macedonia, s-a antrenat continuu in arteLe miLitare de La o va rsta Ira ged a

Viata si vremurile

M •

- -

ADMIRATIE PENTRU 0 EROINA DIN TEBA

Inceputul expeditiel locuri indepartate

Urcarea pe tron

M TIVUL I)IN SPATELE ASASINARII LUI FI LIP a fast nectar, dar a existat teoria ca mama Lui ALexandru, Olympia, a fost creierul din spatele complotului.ln acea cerioads, Filip I!?i luase a noua sotie si intentiona sa-i dea tronul ln calitate de sotie oficiala, Indepartand-o astlel pe Olympia. In acest mod, era foarte probabil ca un print nascut de aceasta noua sotie ~a mosteneasca tranul. Se spune ca Olympia a Luat initiative ~i l-a ucis pe Filip. Se spunea chiar ca Alexandru ar Ii lost implicat in complot. 0 alta teorie il implica pe regele Persiei, dar realitatea inca nu se cunoaste.

Oricare ar fi adevsrul. moartea nea~teptata a acestui barbat cu 0 putere coplesitoare, care cucerise teats Grecia, a Lasat tara In haas. Expaditia spre Asia Midi a fost anutata imediat. In tirnp ce Grecia era pierduta in aceste framantari, 0 revolts a izbucnit in Tracia, la nord de Macedonia. Curtea macedoneana s-a grabit sa convoace 0 intalnire pentru a hotar] succesorul la Iron !?i l-a ales pe tanarul de douazeci de ani, Alexandru.

o ambitie mostenira

Au fast voci care au protestat irnpotriva alegerii unui rege tanar. Oponsntii sustineau un alt print ?i au conspirat Impotriva Lui Alexandru. Folosind puterea celor mai apropiati nobili !?i a armatei, ALexandru a eliminat membrii opozitiei, unul rate unul. Dupa apraximativ trei luni, a inabusit revolta

Soldatii macedoneni care au cucerit Teba erau liberl sa jefuiascs ~i sa cornita acte de violenta. Locuitorii Tebei nu puteau tine piept temutei puteri mi1itare a armatei macedonene ~i nu puteau dedit sa suporte aceste lucruri. Una dintre vic time a fest 0 femeie pe nume Timocleia, care a fast atacata de un soldat care intrase peste ea in casa. Totusi. ea nu a acceptat supuss, asa cum facusera eellal~i cetatenl. Ura tirania armatei macedonene ~i de aceea i-a spus "hi voi arata unde mi-am ascuns lucrurile de valoare" ~i l-a dus la marginea unei fantani. C3nd soldatul a privit in jos, ea l-a impins ~i l-a aruncat in fantana. Aceasta era adanca, astfel di soldatul a striqat dupa ajutor, dar femeia a aruncat cu pletre ~i

l-a omorat, Curand, armata rnacedoneana a aflat ~i Timocleia a fost prlnsa ~i dusa in fata lui Alexandru.

Timocleia era pregatita pentru pedeapsa cu moartea. Ea i-a raspuns fara rezerve lui Alexandru ~i nu a aratat nicio urrna de teams. Alexandru a admirat acest fapt ~ij in mod extraordinar, a iertat-o pe curejoasa femeie. Se prea poate ca Alexandru, care s-a aratat nemilos in executa rea rebelilor imediat dupa urcarea sa pe tron, sa f respectat curajul acestei femei ca pe al eroilor pe care el lnsusl dorea sa-l imite.

~ 0 camee gravata cu chipul lui Alexandru ?i al mamei sale, Olimpia

I

£Dntrolarea revo din

in timpul lui Filip al II-lea, T .. acia era regiu cea rnai nordica a Macedoniei. Alexandru sl a parasit palatul si i-a condus pe soldatii de elita a tat13lui sau in nord. Totusi, urrnarind actiunile saLe, tulburarile s-au mutat la sud. Au fast revolte 7n cele mai importante erase. inclusiv in Atena si Teba: Daca revolta se intindea in toata Grecia, Liga din Corint nu avea sa fie nimic mai mult decal 0 alianta slaba ?i soar fi destrsrnat cu siquranta. Toate succesele lui Filip erau amenlntate. Totusi, Alexandru avea mult mai multe resurse decal si-au 'inchipuit dusmanii sai, El a suprimat repede revolta din Tracia si, fara intarzlere. a recucerit-o. Apoi s-a Indreptat spre Teba, obliqand orasul sa se predea cu viteza lulgeruLui.

Nu a arstat nicio rni la In pedepseLe date. Orasul a fost complet distrus ?i oamenii rarnasi au fast va nd uti ca sclavi.

~ Timocleia, femeia

care a impins un soldat macedonean intr-o lantana

Alexandru eel Mare

Va-zand aceasta stare de fapt, orasele. incepand na, au incetat pe loc rascoala, au Incercat ceara scuze direct ~i au impLorat sa fie iertate, Astfel, Liga din Corint nu mai era amenin~ata. Macedonia a ajuns inca a data La statutul de putere conducatoars a Greciei.

Noul rege al Macedoniei depasise curajul tatalui sau, cuceritorul Greciei, fiind un amestec de conducator ~i barbar. In plus, 0 arnbitie cu mult mai mare decal cea a tatalui sau se ascundea adanc in sufletul sau.

Eternul dusman, Persia

Alexandru luase multi prizonieri din orasele grecesti razvratlts ~i i-a incorporat Tn armata macedoneana, sporindu-i torta. Curand, el a declarat reinceperea invadsrii Asiei Mici, intrerupta de moartea tatalui sau. Era nerabdator sa arate ca avea calitatite necesare pentru a fi rnostenitorul coroanei rnaretului ssu tara. Tn acest scop, nu exista 0 dernonstratie mai eficienta decat ccntinuarea expeditiei planificate de tatal lui spre est. Aceasta a devenit 0 prioritate pentru Alexandru.

Persia era cea mai mare si rnai puternica natiune din acele tirnpuri. Natiunea care a prosperat in zona Tn care este acum Podisul Iranian ~i-a inceput expansiunea ln jurul anuLui 550 T.Hr si, in perioada lui Alexandru, guverna intregul Orient

~ Regele Persiei i-a supus pe evrei pontru a domni peste Egipl. ImperiuL persan cuprindea, de asemenea. tot Orientul. mijLociu de azi, cu exceptia Peninsulei Arabe

Mijlociu, inclusiv Egiptul. Se laudau eu 0 populatie uriasa ~i cu 0 bogape de produse. Regele locuia Tntr-un paLat puternic fortificat, In capitala Babilon, cu impresionanta sa armata supraveghind cu vigilenla vasta zona inconjuratoare. In caz de invazie.

In trecut, ~i Grecia suferise 0 invazie de proportii din partea armatei persane. f ncepand din 490 I.Hr. ~i cu 0 durats de 0 jurnatate de secol, aceasts pericada a fast n urnita Razboi ul Persan. In timpul ei, orasele qrscesti se unisera ~i invinsesera Tn batalia de la Salamis. 0 confruntare navala celebre, si in batalia de la Termopile. Totusi, desi au Tnvinsln razboi. carnpurile de batalie si orasele. ca Atena, au lost devastate, au cunoscut stricaciuni de lunga durata, templele fiindu-le arse 'in timpul scurtei lor capturer: de catre armata persans. Din acest motiv, grecii priveau actiunile persanilor ca fiind de neiertat, iar aceste sentimente ostile nu disparusera pe timpuL lui Alexandru, care s-a foLosit de acest fapt. Tn timpuL expeditiei in Asia Mica, se avea In vedere ca grecii sa nu se opuna atat de puternic quvernarii macedonene daca li se dadea sansa sa se revolte irnpotriva dusmanului de rncarre, persanii.

Alexandru a tinut 0 Intalnlre cu statele apartinand Ligii din Corint si a fost ales In pozitia de Comandant al trupeLor de coalitie qrecesti. El era reprezentantul armatelor rnacedoneana ~i greceases !?i Le conducea In batalie. Trupele sale numarau atunei treizeei de mii de soldati. Aeeasta nu era decat 0 mica armata in cornparatie cu imensa putere a Persiei, dar trupele de elita care fusesera special antrenate sub regele Filip mar?aluiau acum in teritoriul inamic in Irunte cu fiullui.

I

~ Un tabLou de la sfar~itul secoLuLui al XIX-lea infati~and biWilia de ta Salamis. Avand toe imediat dupa biitalia de la Termopile. nota de lupta atenianii, mal ncrneroasa,

s-a ciccnit cu cea parsana in goLful Salamis ~i i-a provccat acesteia

din urma mari pierderi

• CeLebra biWitie de la Termopile. A avut Lac Tn anul480 i. Hr .. ~i se spune cii in aceasta batiiLie plina

de vrtejie sute de mii sau chiar milioane de soldati persani caLi!i au infrunlat 0 mie de sol dat] gred

I

Viata si vremurile

I ,

- - -

Granicus

Traversarea srrdmtonii Dardanele

IN PRIMAVA]D\ ANULUI 334 i.I-IR., Alexandru

~I armata lui au parasi! Macedonia !iii au navigat prin strarntoarea Dardanele spre Troia, inainte de a mar!?alui spre sud, de-a lungul coastei vestice a Asiei Mici. Dupa ce s-au intatnit cu avangarda trimisa de Filip, armata nurnara acum cinci mii de viteji.

Persanii au lost luati pe nepreqatite de aceasta invazie brusca: 5e lu ptasera cu 9 recii in Asia Mica de mai multe ori Inainte, dar de cand orasele grecesti sernnasera tratatul de pace din 386 T.Hr, nu era nici un semn ca stapanirea persana ar Ii contestata acolo. in ciuda unor incaierari neTnsemnate cu trupele de avanqarda ale lui Filip, persanii se asteptau ca acestea sa se retraqa repede dupa moartea regelui. Departe de a se retrage, acestea conduceau atacul, In fruntea trupelor lui Alexandru.

De Indata ce regele persan a aHat vestile de la mesaqerul ssu, guvernatorii din Asia Mica au format un consiliu pentru a decide ce contrarnasuri sa adopte. 5-a hotarat sa stabilaasca 0 linie de aparare in spatele rautui Granicus !iii sa se preqateases sa se angajeze In lupta cu inamicul.

La vremea aceea, generalul grec Memnon, allat ca mercenar in slujba Persiei, a sugerat ca parnsntul sa lie parjolit ca forma de aparare. Daca terenul arabil si casele erau arse acolo unde armata macedoneana ar fi ajuns, aceasta ar f infruntat problema lipsei hranei !iii a adapostului. Cu alte cuvinte, planul era sa demoralizeze trupele invadatoare.

Totusi. acest plan a fast respins din cauza puternicei cpozitii a guvernatorilar. Unul dintre guvernatori s-a rnaniat, spunand .. Nu vom arde nici macar 0 casa pe propriul nostru teritoriu". Nobilii fusesera lrnproprietariti cu terenuri si li se dadu-

• Atena din zilele noastre. in limpul Riizboiul Persall, orasele qrecesti ccnduse de Atena au luptat cu vitejie pentru victorie. Totusi, dificultll\ile financiare ce au fast produse de razboiul civil ce a urrnat au facul ea Grecia sa devina vasatut Per siei

sera lucratori de catre regele Persiei si. prin urmare, nu puteau permite ca acestea sa fie distruse lara a-i cere regelui permisiunea.

Astfel, guvernatorii persani !?i-au concentrat trupele pe raul Granicus. In scurt timp avea sa inceapa prima lupta a lui Alexandru cu armata persana.

Persanii bat in retragere

Raul Granicus curge de La est la vest prin terenul muntos din Asia Mica. Albia raului este foarte inqusta, cu 0 la\ime mai mica de patru-cinci melri, dar malurile abrupte fac dilicila trecerea unei forte armate echipate cu armuri grele. Persii formau 0 linie de calare)i de peste zece mii de luptatori gala sa ii atace pe macedoneni, dupa ce urcau maLurile.

ALexandru a vazut pozitlonarea inamicului ~i a ordonat trupelor sa atace in forts. Aceasta idee i-a socat complet pe colegii sai generali. Aceasta insemna sa atace frontal inamicul, cand acesta astepta exact acest lucru. Ei au prezis ca acest tip de atac nasabuit va duce La pierderi In rnasa.

Totusi, Alexandru a strigat ..Inaintel··, indernnandu-si propriul cal ~i a condus avangarda inspre inamic. Nevrand sa-l expuna pe rege pericolului, generalii au traversat raul in urma lui. Armata rnacedoneana i-a urmat. Astfel, Intreaga armata a traversat raul qrupata

Pentru Persia, mai bine nici ca se putea.!namicul ii cazuse in capcana in mod rrununat, Cavaleria

• Stramloarea Oardanele

care separa Europa de Asia.

in perioada in care s-a nascut Alexandru, a.ceasta era grani!a dintre Grecia ~i lrnperiul Persan

~ Privind in jos, la Marea Egee, de pe rama'ii!ele civiliza\iei qrecesti. Grecii antlci traiau cu tala spre Marea Egee, dar dupa aparitia Imperiului Persan, crasete grece'it"i au fast anexale Asiei Mici

GRECIA CA STAT VASAL

In timpu!lui Alexandru, majoritatea grecilor considerau Persia drept cel mai mare inamic al lor, Ca~tigand bata!ii impotriva Persiei, grecii se (onsiderau razboinici superiori ~i ii priveau de sus pe persl, care se bazau pe nurnsr in atae. Grecii erau, de asemenea, mandri de dernocratia lor ~i ii ridicu!izau pe persll care traiau sub 0 stap~nire tiranica, numindu-I "sclavi care nu se pot mlsca fara ordinul reqelui"

Cu toate acestea, Grecia era inca sub dominatia Imperiului Persan. Dupa Razbolul Persan, Grecia pierduse succesiv parti din teritoriu, mai lntal

dupa Rilzboiul Peloponesian ~i apoi dupa Razboiul Corintian. In tirnpul acestor conflicte, per~ii acordasera sprijin financiar ambelor tabere, pe ascuns, Din cauza pre!ungirii razbotulu], grecii erau epuizati, Rernarcand acest rapt, regele persan a reusit sa fadi orasele grece~ti sa semneze tratatul numlt.Pacea Regelui': Pentru a plati datoria, Grecia s-a angajat sa-~i arate respectu! pentru regele Persiei, Nu se ~tie ce ar f simttt grecilin aceasta privinta in acel moment, dar in viziunea politica internationata curenta, insemna ca Greda a devenit in mod clar un stat vasal al Persiei.

. Alexandru eel Mare

persana i-a atacat pe macedoneni pe cand acestia traversau raul. Macedonenii mergeau stanqaci prin apa !?i au fost doborati cu sutele. Cu toate acestea.la finalul acestei campanii cu lupte grele, Alexa ndru ~i cei ca re It urmau au rnicsorat distanta dintre ei $i oponenti, reusind sa urce malul. Pasul urrnator facut de armata persans a fost sa Incerce sa-L ucida pe ALexandru. Aceasta s-a transformat imediat in batatia principals.

Alexandru a atacat orbeste, rnanevrand sulita.

Dupa 0 teorie populara, un generaL persan l-a Tmpuns cu varful sabiei, dar coiful i-a saLvat viata, iar el si-a infipt sulita in atacator.

Aceasta era bat.3lia cruciala, decisiva. Soldatii lui Alexandru au continuat sa se adune pe mal. AstfeL, punand piciorul pe mal, cavaleria macedoneana a parul ca vine prin spateLe armatei persane. Au privit apoi cum persanii au inceput sa se retraqs iar liniile de lupia s-au rupt. Persanii au fugit de pe campul de lupta. dupa victoria psihica, in primul rand, a adversariLor.

Regele neinfricat

Victoria era aproape in mana macedonenilor. Totusi, mai erau inca trupe persane care nu fugisera de pe carnpul de batalie. Era infanteria qreaca.

In acele timpuri, erau multi greci care lucrau pentru armata persana ca mercenari. Erau imediat aruncati in bat.3lie de catre persani, dar nu au fost Lasati sa ia parte in prima linie La razboiul impotriva cuceritorilor parnantului lor natal. In loc de aceasta, au fost trirnisi sa ofere armatei macedonene sansa sa se predea. ALexandru a reluzat si, chiar in acel moment, propria Lui linie intai a inceput atacul. Alexandru a fost teribil de rnaniat de actiunea grecilor. Intreaga armata macedoneana i-a inconjurat pe mercenarii greci, care nu s-au putut opune masacrului.

I

r Trupele lui Alexandru

Mercenari greci

L_------------.wr------------~

Armata macedcneana

Armala persana

&. De partea persana, cava le ria s·a asezat In linie de-a lungul rauluj Granicus. Mercenarii greci erau stationa]i in spate. Urau sa se lupte cu trupe din propria lara ~i au fost [inuti deoparte denarece t1U exista nicio indoiala ca vor schimba taberele in mijlocul bataliei

Balalia de pe raul Granicus s-a incheiat cu victoria Macedoniei. Tn ciuda faptului ca s-au luptat mai mult de optzeci de mii de soldati, nurnarul victimelor a fost mic. Macedonenii au pierdut 0 5uta de luptatcri, iar persii aproape 0 mie de mercenari greci. Alexandru a deplans moartea soldati lor sai si a tri mis soli ln orasele lor de basti na. De asemenea, ~i-a decorat palatul cu portretele catorva dintre cei mai curajosi. Pentru Alexandru, acestia fusesera camarazi valorosi, cu care se antrenase cot la cot de la 0 va rsta fraqeds.

Batalia de pe Granicus a fost prima dispute dintre Alexandru !?i Imperiul Persan si a avut un elect psihologic imens asupra ambilor inamici. Armata macedoneana a descoperit un sentiment nou de respect pentru regele Lor bray, in timp ce persanii si-au dat seama C.3 invadatorii lor au fost secant de bine pregatiti pentru un atac secret.

• Un lab lou din

secolul al XVIII-lea, reprezent€md bati;ilia de pe raul Granicus

I

Viata si vremurile

, ,

Batalia de La 15505

Cucerirea Asiei Mid

o I'A VI TORIA DE PE RA L GRA I us. Alexandru si trupele sale au inaintat de-a lungul coastei Marii Egee. Orasele prin care treceau i~i deschideau por\Ile tanarului rege. Majoritatea cetatenilor erau greci, care au nutrit dintotdeauna a mare dorinta de revolutie cat limp au fost sub guvemare persana. Auzind vestile legate de victoria stralucita de pe raul Granicus, ei I~i intampinau marel.e eliberater cu 0 deosebita caldura. In timpul ocupatiei, Alexandru le-a interzis cu strictete soldatilor sai sa jeluiasca orasele.

Bineinteles, nu toate orasele au fost eliberate lara varsare de sange. Existau garnizoane in anumite parti ale oraselor ce jurasera loialitate regelui Persiei, care au creat necazuri armatei macedonene. Totusi, aceasta nu a indemnat masele la rezistenta ~i, la sfarsitul anului 334 i.Hr .. zona de coasts a rnarii Egee era, practic. sub control macedonean. Pentru greci, aceasta a fost implinirea procesului de redobandire a teritoriului pierdut, dar pentru Alexandru acesta a fast inceputul invaziei sale asupra partii centrale din Asia Mica.

Au intampinat putins rezistenta din partea persanilor pana in acel moment. iar Alexandru a eapturat un teritoriu vast. ln jurul acestei date, obstacolul nea!?teptat in inaintarea lui a devenit. .. apa.

Tn timput verii din 333 i.Hr., dupa ce s-a scaldat in rau pentru a scapa de caldura intensa, ALexandru a cazut prada unor convulsii urmate de febra mare. Mullumita ingrijiriLor date de doctorul armatei. starea lui nu a devenit foarte qrava. A durat doua luni pana cand $i-a revenit compl.et, iar armata nu s-a miscat in tot aeest limp. in timpulin care starea de sana tate a regelui nu a fost eea mai buna, soldatii se bucurau de ~ansa de a se putea odihni.

Pe de alta parte. nu exista niciun motiv pentru ca persanii sa nu faca nirnic, pierzand timpul. Regele persan de atunei, Darius al lll-lea, a dat un manifest in Babilon pentru lormarea unei armate care sa 0 distruqa pe cea a lui Alexandru. Documentul spune ca nurnarut trupelor adunate a fost de sase sute de mii de luptatorl.

In acelasi limp. cand Darius alill-lea I$i conducea trupele pe carnpul de bataie. generalul Memnon a ordonat fLolei navale grece$ti sa atace. Aceasta a fost a strategie inteliqenta. Din cauza acriunilor flo, tei navale a generalului Memnon in marea Egee, Alexandru avea de Infruntat perspectiva alarrnants a unei arnenintari ~i din spatele frontului.

Totusi, din pura lntarnplare, generalul Memnon a murit pe neasteptate, din cauza unei boli. Dupa ce a pierdut un general, armata persana s-a demoralizat ~i si-a abandonat actiunile. Spre deosebire de soldatii bine antrenati din epoca moderns. fara un general, 0 armata din Antichitate. adunata sub arnenintarea sabiei. devenea precum 0 turrna de oi fara pastor.

Slrategia lui Darius de a crea 0 tulburare loqistica a fast dejucata, dar Lucrurile nu s-au oprit aiei pentru Alexandru. Darius al III-lea I~i adunase deja pieseLe pentru batalia decisiva pentru Asia Mica.

Regii campului de bataIie Alexandru si Darius alill-lea. Batalia dscisiva dintre cei doi regi a avut lac in noiembrie. 333 i. Hr. La baza Asiei Mici, In preajrna orasului Issos.

Armata rnacedoneana avea lreizeci de mii de luptatori lmpotriva unei forte persane de doua sute cincizeci de mii. Ambele tabere si-au asezat trupele pe malul raului Pinarus. Desi raul nu era loarte diferit ca rnarime de Granicus. se dovedea greu de traversat pentru trupe avand tarrnurl stancoase pe alocuri. Portiunea de teren drept de langa

rau era carnpul de lupta, dar spre est se intindeau dealuri. ceea ce facea ca acelloc sa fie prea mic pentru a incapea ambele armate.

Prima Ii nie era formats la marginea raului de armata persana. Coloana vertebrala era cornpusa din infanterie bine echipata cu armuri, iar torta de alac formats din cavalerie era aliniata eel mai aproape de mare. Apoi. infanteria usoara cu sabii $i arcuri era ascunsa pe dealurile de pe malul opus. Strategia era aceea a unui asediu in rnasa. Cand infanteria grea avea sa atace inamicul, cavaLeria va

ataca si ea dinspre coasts, In timp ce, In acelasi timp, infanteria usoara aparea de

~ Inlafi~area actuala a Asiei Mid. Temperatura este ridicata datorlta cilmei uscate, dar rauL care curge prin rnuntii Inalti este surprinzator de rece.

~ Darius at lll-lea a fast consternat dupa ataeul armatei macedonene.

y Cele deus armale se luptau In dez.ordine pe carnpul de Lupta in gust in bat1ilia de La 15505. Intr-un finaL. armata rnacedoneana a castiqat, dupa ce a avut un avantaj asupra inamicuLui.

Armata mac

Armata p

r Trupele lui Alexandru

r TrupeLe lui Darius at III-lea

Alexandru eel Mare

pe dealuri. Totusi, Alexandru spiona pozitiile inamice, si, descoperind cu ochi de vultur infanteria usoara ascunzandu-se pe dealuri, a ordonat unei parti a forte lor sale sa 0 atace pentru a angaja inarnicul in lupts.

Alexandru a ajuns la malul raului si, Inca 0 data. a fost primuL care s-a aruncat in apa. Generalii macedonieni l-au urmat. Astlel, conducatorul si luptatorii sai s-au rniscat cu forta irnpreuna. Linia detensiva psrsana avea sa se prabuseasca nu dupa mult timp 'in lata barbatilor curajosi. incercati in lupta.

o victorie istorica

Persanii nu au putut gasi cu usurinta un loc prin care sa traverseze pe cealalta parte si au pierdut momentul propice pentru declansarea atacului. Tn acea clipa, ALexandru a apsrut dinspre dealuri. conducandu-si armata La marginea raului, gata sa lnceapa atacul. Darius era pozitionat in centru si, valand stralucirea armelor, s-a pierdut cu firea si a fugit.

Curajullui Alexandru era vizibil si in lupta. Era primul care trecea raul prin linia de calareti inamici.

Conform unei legende. el a reusit sa ii dea 0 lovitura lui Darius, dar $i el a lost ranit la coapsa.

Cu regele persan batand in retragere, soarta bataliei era hotarata. Armata macedoneana si-s urrnarit La mica distants inamicii care fugeau, iar urrnarirea s-a incheiat cu 0 repetare a masacrului anterior. Darius I$i adusese sotia $i amantele, dar acestea fusesera abandonate de garzile lor $i au fost luate prizoniere de catre armata rnacedoneana.

Astfel. Alexandru a ca$tigat batalia data intre elita ambelor tikI. Exists 0 mare diferenta In estiman privindu-i pe cei pierduti in batalie. dar media este in jur de patru sute de macedoneni si intre zece mii ~i douazeci de mii de persani. [n pofida propriilor rani, Alexandru a mers sa le vorbeasca soldatilor raniti imediat dupa batalie Felul atent de a f at regeLui a dus la 0 loialitate mai mare in inima soldatilor,

~ Alexandru folosindu-se de sabie ca sa desfaca nodul

reprezentand purtarea cavatereasca a lui Atexandru cu familia lui Darius allll-lea pe care 0 capturase

V.r •. lun. dlf.rltl

NODUL GORDIAN

Tn anul 333 i.Hr., in orasul Gordion, care fusese eueerit de armata maced onea na, mu Ite lueruri neobisnulte puteau fi gasite prin temple. Printre ele era ~i un car de lupta a carui sectiune care e de obicei legata de cai avea 0 funie Infa~urata in jurul ei ~i legata intr-un nod. Potrivit legendei, persoana care dezlega nodul avea sa devina regele Asiei. Pflna in acel moment, multi oameni incercasera, dar nimeni nu putuse sa desfaca ace I nod. Auzind povestea, Alexandru a acceptat imediat provocarea. Totusi, funia fusese complicat legata piina devenise rigida, iar Alexandru nu ~tia de unde sa inceapa sa 0 desfaca, deoarece ambele capete erau ascunse Tn interiorul nodului. Fara sa se gandeasea, Alexandru ~i-a tras sabia din teaca ~i a taiat funia. Cum era

de asteptat, nodul nu a fost 0 problema pentru sabie, iar funia a dizut buditele. fneercase eeva la care nimeni pana atunci nu se gfmdise. Astfel, conform profetiei, Alexandru avea sa devlna regele Asiei.

Existii cercetaton care se indoiesc de adevarul aeeste povestiri. Avand in vedere ea Alexandru a fost zeificat dupa moarte, sunt multe povesrl de aces! tip care drcula despre el. Sunt multe mituri, inclusiv cel dupa care succesul sau e~ecul1i erau date de un zeu marin care trilia intr-o indepartata mare nordlca. Cu toate acestea, dad! e sa ne luam dupa personalitatea infladirata ~i temperamental a a lui Alexandru, povestea nodului gordian nu e usor de trecut cu vederea ca ficttune, dupa cum si-ar fi putut cineva inchipul lnitial.

I

Viata si vremurile

, ,

Batalia de La GaugameLa

Desertul de foe egiptean

DurA VICTORIA DE LA ISSOS, nu a mai rarnas nicio urma de armata persana de-a lungul coastei mediteraneene. Aceasta le-a permis macedonenilor sa petreacs mult timp planlficand cu grija strategia de luare in stapanire a teritoriului. Prima jumatate a anului 332i.Hr. a fast petrecuta cu capturarea sl pacificarea Libanului, a Israelului si a vestuLui Siriei. Tn toarnna, Alexandru a revenit la actiune. Urma sa invadeze Egiptul, prin istmul Suez.

Candva in jurul acestei perioade. obiectivul lui Alexandru s-a schimbat de La Asia Mica la intreg Imperiul Persan. Victoria irnensa de La Issos i-a dat incredere ~i arnbitie. Generalul persan din Egipt a fast uimit de vestile invaziei macedoniene. El s-a predat inainte sa Inceapa lupta si i-a predat intreg EgiptuL lui Alexandru. Urcarea lui pe tron a avut loc la Memphis, in centrul Egiptului, Loeul faraoniLor, vechii conducetori ai Egiptului. Acum, nu numai ca acest teritoriu este parte din Alrica, dar de aici se poate ajunge, de asemenea, pe continentele european ~i asiatic.

[n aprilie 331 i.Hr., armata rnacedonesna s-a Inters in Siria si, in limp ce i;;i croiau drum spre inima teritoriuLui, au ajuns la raul Eufrat al csrui curs lrecea prin capitals Persiei, Babilon. Tn timp, macedonenii au infipt un pumnal in inima Persiei.

Ora biitaIiei decisive

[n tot acest timp, Darius era In palatul sau din Babilon. dar nu mai avea niciun mijloc La indem.3na pentru a amana cea mai irnportanta batalie pentru viitoruL natiunii sale. Daca ii permitea dusrnanului sau sa invadeze sudul Mesopotamiei, teritoriu binecuvantat cu un sol bogat ~i 0 populatie vasta, aveau sa fie puse lntrebari privind cornpetenta regelui. Nu putea sa aiba lac a invadare a sudului Mesopotamiei sub nicio forma.

Darius si-a rnobilizat soldatii din toata lara pentru a avansa spre Gaugemela, La nord, de Babilon. Acolo, eL a facut pregatiri

pentru a ambuscade. Se spune ca forta ar f test de un milion cinci sute de mii de soldati. Tn aceasts batalie, Darius juca pe a carte muLt mai puternica dedit avusese pana acum.

Tn armata sa dispunea ;;i de un efectiv de elefanti, Acestia fusesera adusi din regiunea indiana, iar rolul Lor era sa caLee in picioare avangarda inamicului. Apoi erau care de lupta cu seceri atasate la rot; pentru a reteza picioarele dusrnanilor: In acele timpuri, careLe aveau deus roti ~i erau trase de cai, ~i deci erau un obstacoL serios pe teren plat. iar regele dorea sa le foloseasca ca arrna secreta care sa cauzeze ani hilarea coloanei vertebrale a dusrnanului. La final erau cavalerii sciti, Acestia foloseau cai grei, ce apartineau triburiLor nomade din regiunea de steps a coastei Marii Negre, 'in speranta ca. astfel, soarta bataliei se va inclina in favoarea lor.

Alexandru. pe de alta parte, a aflat de strategia inamicului prin interogarea prizonieriLor. Pe deasupra, el a inspectat cu grija carnpul de bataie. Oamenii Lui au urrnarit dusrnanul prin ceata neguroasa ;;i i-au raportat ca .sortf sunt impotriva unui asediu obisnuit" si l-au sfatuit sa lanseze un raid nocturn. Daca actionau in confuzia unei lovituri nocturne, era posibil sa-l loveasca ;;i pe Darius. Totusi, Alexandru a abandonat acest plan, zicand .Nici nu ma gandesc sa fur victoria". Aceasta deoarece, pe vremea aeeea, un alae de noapte era considerat 0 metoda la;;a de lupta. De vreme ce pana atunci i;;i dadusera silinta sa lupte coreet, nici nu se punea problema sa fie insernnatl cu pata lasltatii. Alexandru avea sa-~i loveasca oponentul din fata, in a!?a fel incat sa pro-

voace daunetataLe.

... Armata maeedoneana a ataeat Tyrosul. Tyrosul a refuzat sa se predea, iar Alexandru a capturat aces! eras numai dupa un asediu de sase luni

... 0 5chi!a a unui car de luptii persan dintr-o revislii din secolul al XIX-lea. Era

Alexandru eel Mare

,

i _ _

~ Raul Eufrat curge prin Mesopotamia. locul de nastere al celei mai vechi civilizatii umane.

Anihilarea arrnatei persan.e

Pe data de 1 octombrie, ambele armate au intrat In biW31ia decisive. Alexandru a ales 0 Iorrnatie de lupta ciudata. Flancul drept de infanteristi ie$ea in exterior; iar cavaleria era In flancul sting. Mai era un grup de cavalerie In partea cea mai Indepartata a flancului drept.

La inceputul bataliei, infanteria macedoneana si cel mai indepartat flanc drept de cavalerie s-au Inters spre dreapta. Ternandu-se ca dusmanii lor se vor strecura prin spate, armata persans i-a urmat. ceea ce a lacut ca fronturile de batalie ale ambelor parti sa fie user alungite intr-o parte. Punctul slab al armatei macedonene era acum centrul. Darius a ordonat cavaleriei si carelor de lupta sa atace centrul, sa incerce sa rupa torta rnacedoneana in doua, Tn bataliile de cdinioars, cu mijloace de comunicare primitive. despsrtirea armatei ar rezulta In transformarea efectivelorin soldatei de jucarie. Totusi, aceasta a fost capcana lui Alexandru. In timp ce privea cum cavaleria persana ataca frontal, el si-a mutat propria infanterie din nou catre dreapta. Centrul era acum aproape gol. Aceasta era pozitia de aprovizionare cu rnancare si echipament a macedonenilor. Cand macedonenii au vazut ca armata persana jefuia trofeele lor din lupte, din qrarnezi au vazut rosu in fata ochilor::

In acest timp, cavaleria rnacedoneana putea f vazuta alerqand furioasa de jur imprejur In fLancul lndepartat din dreapta. Aceasta tactica de diversiune i-a pacaLit pe adversari. pentru ca ei sa I$i 7ntareasca apararea. Acest lucru a fost total neasteptat pentru persi, deoarece practica qenerals a timpului era sa te limitezi ferm La inlanterie, folosind infanteria Tmpotriva infanteriei $i cavaLeria impotriva cavaleriei. Cu toate acestea, ALexandru a venit cu un plan elaborat

J Oitadela Alexandriei a fost construitii in secolu I alXcV-lea. Mu!te alte Alexandri' au dizut

in ruin~. dar ora~ul

din Egipt, numit dupa Alexandru, a continuat sa infloreasca. pe masura ce cetalenill s-au schirnbat

-

Armata

rnacedoneana

Armata persana

care n-a facut decat sa induca in eroare dusrnanul.

Nu dupa mull limp. s-a putut intrezari pentru prima data locul Intsrit unde era Darius. prin bresa din linia de lupta. Alexandru nu a scapat acest moment oportun. lute ca fulgerul, infanteria lui I-a atacat vijelios pe Darius. EL era in fruntea batalionuLui. dupa cum era de asteptat. Darius a fest Inspsirnantat de rnacet si a Iuqit inca 0 data: Din punct de vedere logic, persanii pareau a fi forts mai puternica, dar cu un rege care ducea doruL palatului sau si care nu avea experien~a de lupta, era imposibiL de prevazut rezultatul bazandu-ne doar pe nurnaru! efectivelor.

Stiind ca regele lor a fugit de pe carnpul de batalie. forte persana s-a prabusit compLe!. Sute de mii de soldati fugeau Tn diverse directii creand haos. Desi Alexandru nu a putut sa-l urrnareasca pe Darius. el a prins un nurnar mare de captivi ~i provizii de hrana, precum ~i 0 prads considerabila de razboi.

Victoria din bataLia de La GaugameLa nu numai ca a insemnat sfarsitul lui Darius aL III-lea. dar a si decis soarta Imperiului Persan. cu domnia sa qlorioasa de doua sute de ani. Regele si-a pierdut toata autoritatea in momentuL in care ambuscada lui La scars mare s-a sfar$it 'in esec.

I

,.. Trupele lUI Alex.andr\J

r Trupelelui Darius allll-I ea

4 Armata porsana era uflidi. avand 0 putere ccptesitoare. dar macedonenii au pacalit-o penlru a crea 0 bre~a In liniite de lupts, preg"tindu-Ie pentru infrangere

... Un tablou din secotul al XVII-lea reprezernand batatia de la Gaugamela. Contlictul este numil ~i Bi'itlitia de la Arbela

Biblioteca de ami.tid

RAspANDIREA ALEXANDRIEI IN LUME

Lui Alexandru l-a trebuit 0 perioada lunga de tirnp ca sa invinga Imperiul Persan, dar problema consta in administrarea parnantului cucerit. Nu putea sa guverneze peste tara lasata in urrna, pe masura ce a mers mai departe sa dea urrnatoarea bcitalie. Era prea departe de tara sa natala, Macedonia. Astfel s-a gandit la 0 metoda noua de a guverna zona nurnita.Orasul Intemeietor"

Tatal sau adoptase deja aceasta metoda, dar Alexandru a adaptat-o, lasand 0 parte a armatei sa stationeze in eras pentru a proteja ~i administra imprejurimile. Alexandru se antrenase trnprsuna eu soldatii sai de la 0 var-

sta frageda ~i avea noroeul de a putea avea incredere depllns in ei. De asemenea. le-a transferat familia ~i prietenii din orasul natal.

Astfel.in timp ce armata macedoneana se muta, au fost intemeiate un nurnar mare de erase ~i metro pole ~i toate au fost lncununate cu numele de Alexandria. Se crede ca erau saptezed de loeurl dltsrite care au aparutin aceasta perioada. Oamenii erau in mod evident. confuzi atunci cand se vorbea despre un oras denumit astfel. Aceste erase au cazut in declin dupa multi ani ~i doar unul, in Egipt, ~i-a pasrrat ~i astazi gloriosul nume de Alexandria.

I

Viata si vremurile

, ,

Ultimele ore ale lui Darius DUPA BATALIA DE LA GAUGAMELA, Darius nu -==!iiii s-a inters La BabiLon, ci a fugit La palatul sau din Ecbatana, in nord vestuL Iranului. Din acest motiv, capitala persana era, practic, qoala. Alexandru si-a concentrat atentia pe capturarea Babilonului !?i a avansat spre sud. CapitaLa era acum qoata, iar consiliul persan i-a predat repede orasulIui Alexandru fara varsare de sange.

In inima Imperiului Persan, Babilonul avea temple grandioase !?i palate cu boqatii magnifice, Macedonenii !?i grecii erau coplesiti de bucurie, pe cand I!?i aduceau aminte de umilintele indurate in timpul ultimei jefuiri a Alenei.

Dupa capturarea BabilonuLui, ALexandru a intampinat 0 oarecare rezistenta din partea subordonatilor. Asta deoarece Alexandru ordonase consiliuLui persan sa-!?i continue guvernarea peste Babilon. Proprii generaLi macedoneni sperasera ca vor deveni conducatorii Persiei !?i nu erau multurniti de hotararea regeLui lor. Intr-un final, Alexandru a depasit opozitia acestora, dar de acum inainte aveau sa aiba dezacorduri profunde In ceea ce priveste modul de a-i conduce pe persani.

Expeditia a continuat dupa capturarea Babilonului.

La Inceputul anului 330 I.Hr., Alexandru a inaintat catre est si a cucerit Persepolisul, in vestullranului. Persepolisul era un oras vechi, care ar trebui sa fie numit, de fapt, Locul de nastere allmperiului Persan. Totusi, jefuirea aurului sau de catre macedoneni si ornorarea cetatenilor l-au lasat in ruine.

Acesla a fast un semn ca armata rnacedoneana suferea de lipsa de discipline. La Tnceput au fost rnobilizati pentru .cucerirea Asiei Mid" !?i au caLatorit pana in Orientul Mijlociu pentru a .rasturna Imperiul Persan". Totusi, dupa ce au capturat capitala persana, expeditia nu parea sa se fi incheiat. Oamenii sai loiaLi incepusera sa se sature de razboi.

Cucerirea Babilori

In jurul acestui moment, Darius stia de mi$carile macedonenilor la est $i a vrut sa se mute catre est, dar a fost ucis pe neasteptate de catre unul din subordonatii, Bessus. Domnise dear sase ani.

Bessus a furat coroana regelui !?i s-a autoproclamat rege aL Persiei. Totusi, de indata ce Alexandru a aflat vestile, el a ordonat 0 misiu ne de gasire $i ucidere a tradatorului.

El era acum regele Persiei. Nu putea permite cuiva sa uzurpeze regele, asa ca armata macedoneana ~i-a continual expeditia mai adanc in inima Asiei.

,6, Un tablou din sacctut al XVIII-lea infa!i~andu-l pe Alexandru intrand triumfstor in Babilan

... Un .. adorator ingenunchiat" al regelui Persiel

Un tablou din secolul al XIXlea reprezentsnd Babilonul. A prosperat drept capitalli

a dlnastiilor succesive din Mesopotamia

Alexandru eel Mare

-- -

Revolta interna

Razboiul pentru suprimarea Lui Bessus era acum de aceeasi amploare ca expeditia rnasiva spre Persia, pe care o facusera pana acum. Desi Bessus fusese numit rege al Persiei, totul s-a lirnitat la a domni peste un clan local. El nu poseda suficienta putere rnilitara pentru a fi 0 arnenintare, dar casteluL sau era localizat in centrul Afghanistanului de astazi, in mijlocul unui desert dificil sl a unor coame muntoase abrupte. Soldatii macedoneni au protestat fata de acest ordin. Deja luptasera timp de patru ani. Fusesera putini rnorti in succesiunea lor de victorii, dar erau multi soldati ranili sau bolriavi. Sentimentullor era cEi acum mult timp vazusera .. Iadul !?i ptecasers". Nu aveau de gand cu niciun chip sa cEilatoreasca in teritorii necunoscute doar pentru a indeplini dorinta unui mare rege.

Alexandru nu stia ce sa faca. Nu putea sa lupte lara armata. Si-a adunat trupele la un loc pentru a le line un discurs, dar talentul ssu oratoric a reusit doar foarte putin sa Ie creases dorinta de lupta. Cu toate acestea. ramasese inca un sentiment de dusrnanie s; acest sentiment ave a sa se dezvolte in tulburari privind "eticheta"7n timpul expeditiei.

Alexandru copia sistemul Persan, iar subordonatii sai erau obliqati sa faca .. adorarea In qenunchi".

I

CALUL sAu IUBIT, BUCIFAL

Alexandru avea un calfavorit, nurnit Buctfal Prima lor intalnire a fast In copllaria lui Alexandru. Un comerciant l-a prezentat regelui un arrnaser cu coama neaqra nascut dintr-un pur-sanqe grecesc. Filip a Incercat sa se suie pe cal. dar acesta era prea salbatic pentru a fi calarit. Mai multi dintre generaIii sai au avut de asemenea prllejul sa 1ncerce, dar nici macar nu s-au putut sui pe spatele lui.

Printul Alexandru a lesit in fara. l-a cerut tatalul sau voie sa traga de fraiele calului ~i l-a 1ntors cu fata spre soare. Calul a fost luat pe nepreqatite de faptul ca nu ~i-a mai vazut propria umbra ~i, astfel, a fost Imblanzit, Alexandru a sarit 1n spatele lui ~i a defilat elegant, spre marea admiratie a publicului.

Acest arrnasar tanar a devenit calul lui Alexandru. Se mai spune ca Bueifal s-a nascut Tn acelasi an ca stapanul sau

Alexandru si-a 1ndragit foarte mult ealul si l-a 1mpodobit eu un corn de aur pentru a-l face sa arate ca un unicorn. C1ilarea un all cal1n batalie, dar, in momentele decisive, se urea pe Bucifal.

Calul a murit in urma unor rani capatate lntr-o batalie 1mpotriva lui Porus. Alexandru a deplans moartea calului sa\.! ~i a denumit un oras dupa el, ora~ pe care l-a eonstruit In nordullndiei.

un obicei Tn timpul caruia vasalul Tngenunchia In fata regelui pentru a-l saluta. Aceasta era 0 practica zilnica, simbolizand demnitatea regelui, dar In Macedonia. aceasta practice echivala cu umilirea oamenilor de rand. Alexandru pastra cu sfintenie aceasts forma de eticheta si, auzind de criticile prietenului sau. ofiter de cavalerie, a devenit extrem de furios si i-a executat pe el si pe tatal lui. ProtestuL comun al macedonen ilor a fest, intr-un final, trecut cu vederea, dar imaginea lui Aledandru facand uz de putere echivala, in ochii oamenilor si3i, cu "a aruncat traditiile macedonene La gunoi !?i si-a patat inima eu obiceiuri persane".

Stapanirea Asiei Centrale

Cum armata macedoneana se apropia, Bessus a distrus bacu l necesar pentru traversarea raului ~i a dat foc recoltei. Totusi, a fest tradat !?i el de catre subordonatli sai si a fost adus In tata lui Alexandru, care l-a condamnat la moarte pentru uciderea lui Darius alill-lea.

Prin moartea lui Bessus, Asia Centrals a cazut in rnalnile lui Alexandru. In orice caz, 0 succesiune de revolte anti-macedonene aveau sa urmeze pana In anul327i.Hr., cand au fost Tn sfarsit Tnabusite. Cei care s-au predat au fost ornorati, iar Alexandru nu a aratat mila cand a dat ordinul.

Cand s-au TntiHnit cu scitii, nomazi care traiau in regiunea de steps din Nord. Alexandru a pierdut mull limp construind un fort pentru protectie. Macedonenii au suferit !?i prima infrangere de la inceputul expeditiei spre est. A fost 0 mica batalie La care Alexandru nu a fost de fa~a, dar, auzind vestea infrangerii, ternandu-se ca zvonul va slabi moralul trupelor. a arnenintat ca va omori pe oricine ar vorbi despre amploarea bataliei.

... Bucifal ii este prezentat lui Filip alII-lea

.... Ruinele unui ora~ construit de Alexandru in Afghanistan

Viata si vremurile

, ,

o moarte neasteptata

Dorinta Insatlabila de a cuceri

, ,

IN MIJLOCUL EXPEDITIEI iN A IA CENTRALA. Alexandru s-a easatorit eu fiiea unui demnitar local, nurnita Roxana. Aeeasta era 0 femeie de o frurnusete uimitoare. dar casatoria a avut, eel mai probabil. 0 motivatie politica. Dupa ee s-au casatorit. Alexandru ~i-a Tndemnat oamenii sa It urmeze casatorindu-se cu localnice. A continuat sa pocneasca din bici, i'neercand sa aduca arrnonie Intre supusii sai. A facut apella familiile conducatoare locale si La tineri sa continue expeditia irnpreuna cu el. Au fost adoptati In armata maeedoneana pentru a completa pierderile suferite In timpul expeditiei, Aceasta era 0 revenire La planul grecesc de crestere a Iortei armatei.

Adevarul e ea Alexandru avea planificata 0 noua axpaditie. Aeeasta era sa invadeze India prin sud. Tn acele tlrnpuri, europenii nu stiau de existents continentului american !?i de China, ~i astfel eredeau eil lumea se termina In est eu India. Tn anul 326i.Hr., macedonenii s-au despartit In doua grupuri si au invadat podisul lndiei de nord prin regiunea Gandhara. Din aceasta pozitie redutabila, au avansat pe curentii raului Indus. Rezistenla din partea locuitorilor din Gandhara a fost dura. iar armata a suferit pierderi repetate,lnainte ca bataliile sa se Incheie.

Tn acea perioada. regiunea Indusului era divizata Tn rnici natiuni, deoarece acestea nu puteau ajunge la un acord. India s-a irnpartit Intre cei care doreau sa-l urmeze pe Alexandru pentru a evita 0 lupta !?i eei care insistau sa riposteze.

~ Porus predandu-se. El a cerut sa fie tratat ca un rege. Alexandru a fost impresionat de demnitatea aeestuia

~i a reriuntat la acuzatiile Impotriva lui

a 'incercat sa-i convinqa, dar snldatii nu au vrut siH mai dea ascultare. Nernulturnirea armatei lui obosite. care luptase tara intrerupere timp de opt ani. a ajuns curand la limita critics.

Tn 325 T.Hr., Alexandru a terminat constructia craselcr [inceputa deja de ceva tirnpl, lasand responsabili pentru finisarea acestora generali de Incredere !?i s-a in tors la BabiLon pentru un timp.

Cu toate acestea, cu marele sa u apetit pentru cuceriri, ALexandru nu s-a intors pe acelasi drum pe care a venit. ?i-a impartit armata In trei grupuri si a ealalorit spre Babilon printr-o regiune din sudullranului, pe care nu 0 cucerise inca. Dupa ce a anexat-o ~i pe aceasta teritoriului sau, domnia sa se intindea peste Grecia, Turcia, Siria, Liban. Israel. Egipt, Irak, Iran, Afghanistan, Uzbekistan, Tajikistan. Pakistan si India. Nu ar fi nepotrivit sa numim aceasta uimitoare intindere de parnant un .Jrnperiu global".

... Sotia lui Alexandru, Roxana. Tatal el era comandantul general a\ Asiei Centrale

Intemeierea "Imperiului global"

Unul dintre reprezentantii tactiunilor razboinice era coriducatorul Punjabului. Porus, care ~i-a condus eL lnsusi trupele impotriva armatei macedonene. Lupta a fost pe via\a si pe moarte eu Porus care avea 0 inaltime de 2 rnetri, dHarind pe un elefant !?i aruncand sulite inspre armata macedoneana. Totusi el nu s-a putut rnssura cu openentii sai mal experirnentati. A fost prins ~i ad us in Iata Lui Alexandru. Regele loa tratat pe Porus eu respect si i-a garantat pozitia detinuta Inainta, cu scopul de a obtine lnforrnatii de La el despre interiorullndiei. A aflat atunci de un rau imens numit Gange ~i de un imperiu puternic numit Magadha.

Alexandru nu a ezitat sa ia decizia de a invada zona de-a lungul Gangelui. Daca ar fi fost un atac reusit asupra MagadhaLei. pamantu! de neeu din est ar fi devenit istorie. Aeesta era expeditiei planuite de Alexandru spre est.

Totusi, aces! plan nu s-a reaLizat unei no! opozitii din partea soldatltor.

~ Un tabtou de ta Tnceputul

secolului at XX-lea

reprezentsnd seen a rrrertii marelui Imparat. Chiar inainte de moartea sa, el visa la 0 noua exped i~ie

Alexandru eel Mare

AJatnri de zei

In Babilon. Alexandru nu a avut parte de 0 perioada mai linistita Era mereu acompaniat de un public format din ambasadori straini ~i era ocupat cu problemele personale. In acelasi timp. apropiatii sa i i-au ascuns taptul ca erau revolte in Persia si cereri de independents In Grecia. Alexandru era, de asemenea, Ingrijorat In leg1Hura cu numerosi subordonati care erau irnplicati in activitati criminale ~i necinstite. Alexandru a avut 0 abordare dura in ceea ce-i priveste pe cei lrnplicati In proasta administrare. prin executii in tot ImperiuL. ca forma de reprimare. Tntinderea fara margini a teritoriului sau facea ca administrarea acestuia sa nu fie un lucru user. Desi si-a exercitat tcata Iorta pentru a sernana teama in randul supusilor; de-abia a reusit sa rnentina unitatea natiunii sale.

Pe de alta parte. arnbitia lui Alexandru nu curiostea ma rg ini. In capitals. el facea planu ri pentru 0 alta expeditie care ar fi dus si mai mult la extinderea teritoriului sau. Voia sa construiasca mai intai o corabie de razboi si sa calatoreasca spre Egipt prin Marea Arabiei !?i Golful Persan. Acest lucru ar Ii adauqat Peninsula Araba din zilele noastre la vastul sau domeniu. Apoi aveau sa rernorcheze nava pana la Marea Mediterana ~i sa cucereasca Cartagina ~i Roma. Era un plan arnbitios, dar Alexandru ar fi putut sa-L transforme in realitale. In 324 I.Hr .. un santier imens a fost deschis pentru construirea corabiei. El a efectuat ~i 0 inspectie riquroass Inainte de expeditie T nainte ca nava sa fie tansata La apa din Babilon. erau necesare drenarea Tigrului !?i a Eufratului.

Totusi, chiar inainte de Inceputul expeditiei, Alexandru s-a lrnbolnavit brusc. In !impul unui

banchet cu ajutoarele sale cele mai apropiate, a facut febra dintr-o data si a cazut La podea. De~i a avut mai multe episoade febriLe. imediat dupa aces! incident, Alexandru ~i-a relncepu! inspectia privind pregatirile de calatorie, numai ca starea sanatatii sale s-a inrauUitit din ce in ce mai mult. Dupa patru zile, a fost dus pe 0 targa La palatul unde avea sa-!?i dea ultima suflare. Se presupune ca motivul mortii lui la numai treizeci ~i doi de ani ar fi fost malaria. Nu a lasa! niciun testament.

Dups cinci sute de ani, 0 biografie a fost scrisa despre reusitele sale. iar evenimentele acelei ultime zile sunt descrise cu aceste cuvinte: .. Astfel, el ~i-a inceput calatoria spre taramul zeilor'.

• Raul Indus in prezent. Raul era grani!a cea mai eslica a imperiului lui Alexandru

~ 0 schiP, din secclul al XIX-lea a carului mortuar ce a fost folosit de Ptolemeu pentru a transporta corpul lui Alexandru

Evenimente ~i biHlilii intra succesorii sai

.. ~ CitATO.IIIN TIM. ~la~~

~~

321i.Hr BMalia dintre Perdiccas si Ptolemeu Seleceus ~i Perdiccas su nt omora~i

318i_Hr Eumenes cucereste Babilonul

3171.Hr Fratele vitreg a lui Alexandru, Arridaeus. este ucis Casandru cucereste Atena

RAz80fUL TNVER$UNAT AL SUCCESORILOR

Dupa rnoartea lui Alexandru, imperiul sau imens a cazut in haos. Aceasta s-a intamplat deoarece nu numise un rnostenltcr la tron inalnte de moartea sa neasteptata, Nu avea copii ~i singura lui ruda era un var care avea probleme psihice. Aceasta stare de .fapt i-a gaSi! pe generali ln dezacord cu privire la identitatea mostenitorului de drept. Roxana era lnsarcinaUi cu copilullui Alexandru, deci ar fi putut sa astepte ca

I acel copil sa se nasce, dar chiar ~i atunci el ar fi fost prea tanar pentru a guverna. Primul pas ar fi fost sa se aleaga deqraba un prini regent. Prj mul candidat era sefu I militar, Perdiceas. EI era nasul copilului Roxa-

316 i_Hr Mama hn Alexandru. Ohrnpia, este ucisa

Antigonus il ornoara pe Eumenes

nei ~i un sprijin puternie pentru infanterie. I-------"-----.......;.--------------i

Generalul Attalu.s a lncercat sa-l asasineze, 312. i.Hr Seleucus cucersste Babilonul

'ins1ifara succes. Ptolemeu ilinfrange pe geenralul Demetrius in bi3t1ilia Gazei

Apoi, generalul Ptolemeu a condus 0

311i.Hr Roxana ~i fiul ei sunt ucisi

revolta ~i s-a autoproclamat guvernator I----------'-------'-------------i

inainte sa transporte rama~i~ele lui Alexan- 307i.Hr Demetrius cucereste Alena

dru in Egipt. Perdiccas I-a urrnartt imediat Demetnusllinfrange pe Prolemeu in .biitalla navalii a Ciprului"

~i a lzbucnit 0 batiilie intre cei doi. Acesta a

b 3061_Hr Antiqcnus se proclarns rege

fast lnceputul "Raz oiului succesorilor"

De acum inainte, generalii macedoneni 305 i.Hr Ptolemeu. Lisimah. Seleucus ~i Cassandru se proclama regl

au dus in mod repetat batalil sangeroase I--------------___!_----_;------"--{

pentru coroana, Numai dupa doua secole 302 i.Hr Demetrius devine concucatorut Ligli din Corint

de la moartea lui Alexandru eel Mare s-a 301 i.Hr Fortele reunite ale lui Lisimah ~i Seleucus Ilinfrang pe

reinstaurat pacea asupra imperiului sau. Antigonus in biiliilia de la Issos

294 i.Hr Demetrius se proctarna rege al Macedoniel

285 i.Hr Demetrius se preds lui Seleucus

I

Evenimente marcante

Transformarea regelui dupa cuceririle reusite

Leaganul civilizatiei antice cucerit de Alexandru euprindea totul rnai purin China ~i America .. Expeditia lui nu a fost planificata sistematic, dar a crescut iar ~i iar In mod spontan. Tanarul conducator a devenit un rege despotic ~i intr-un final, s-a produs 0 schimbare in pi ritualitatea sa pe cand incerca a devina zeu.

o batalie ca sa-~i depaseasca tatal

PRIMA M TIVATIE A LUI ALEXA lOR pentru expeditia sa spre est a venit din lucrarea pe care tatal sau nu a reusit sa 0 duca la bun sfarsit. Conform unei teorii, dupa ce Alexandru s-a ureat pe tron printr-o lovitura de stat, a Inceput o lupta sangeroasa cu ceilalti pretendenti. Dupa ce a pus mana pe tronul regelui prin fafta bruta, pozitia lui era nesiqura. a$a eEi a incercat sa depasaasca realizarile tatslui sau pentru a obtine respectul supusilor sal. De asemenea, au fast teoreticieni care au sugerat ca el I$i extindea sfera de influenta In Grecia asemenea lui Incrates. Dupa aceasta tearie, eel mai bun mod de a deveni COI1- ducatcrul Greciei era de a invada Persia.

Asttel, locul cel mai La Indemana de invadat era Asia Mica. Tn acel moment. abiectivullui Alexandru nu trecea mai departe de .. eliberarea grecilar si a asezarltor lor din Persia". Cu taate acestea, victoriile repetate au schimbat acest lucru. Tn particular. victoria de la Issas i-a dat 0 perspectiva optimists asupra dusrnanului sau, Persia. Obiectivullui incluzand acum toata Persia, el a invadat capitala, Babilon, numai ca acolo strategia lui s-a schimbat din nou. Aceasta era acum sa devine .. regele Asiei".

~ ZeuL persan. Ahura M·azda.

ALexandru

respecta religiile natiunitor pe care Le cucerea

Tranul persan

Alexandru a fost tratat cu dispret patl-a acurn = pentru ca a recrutat locuitari ai Asiei ca.l'e.sa facaparte dintre oficialii tai $1 ca a abaAda~t tradi=

[iile macedonene In favoarea obicei:!!IIor persane. Acest lucru era incredibil pent1\J_ supusii sai. In ceea ce priveste religia. nu nurnai ca le irn punea zeul macedonean, dar tinecr-.~i_() jertfa rituals. un sacrificiu in tinutul cuceri1:::pentru;a demanstra atitudinea de reverents pe:ntro zeu, Alexand ru a realizat cu ce obstacoL se cenfrunta In guvernarea marelui imperiu Perssn cu.numa: a mica minoritate de greci ;;i rnacedonent. Dadi le sustinea superioritatea pe campul de lu.pta, e1 avea sa trezeasca antipatia persilor, ceea ce af fi dus, In final, la niste conditii dificil ctestapanit. Dupa aceea ar fi facut arice Ii states In putinta sa devina regele legiti m al Persiei.

Auzind ve stile dl inamicul sau dintotdea=-

una, Darius al Ill-lea, a fast prins -de Bessus, Alexandru a pornit cu toata viteza cu s':'fiarte dig cavaleria sa pentru a-l salva, dar ac~ta este inca 0 dovada dl era absedat de tronul regelui Persiei. El dorea sa-i fie cedat-"p~Flic··. Uzurparea regelui prin putere milita@_nu era metoda cea mai inteleapta ;;i cateqonc'nu i-ar ft atras respectul poparului persan.

Astfel, era bine daca Alexandru se-u~ pe.tro -

cat Darius era Inca In viata, pentru c&ace~a din- _ urrns sa faca lac puterii lui. Dar DaFfus a fast ucis de Bessus. iar ascensiunea lui Mex-andru [atron nu era inca incheiata.

-

Astfel stand lucrurile, Alexandru <:bdeclaraf

ea It va razbuna pe Darius. El a 'cons-taar.at ~ aceasta era 0 ocazie pentru a-si demonstra .. loialitataa" fa~a de predeeesorul sau-$i de~ castiqa bunavointa poparului persarr.- otu9h=_

~ Ate)(andru-pfwintl _

cadavruL LUil1arius. aruncat -

de uclqasul-Bessus -

Alexandru eel Mare

- - --

I

~ a gravura a ceremoniei de casatorie In rnasa care a avut loc la Susa. Acest

• Mormantullui Cirus alII-lea, fost rege al Persiei. Mormantul a fost protanat de hoti, dar Alexandru t-a reconstruit

com una este a Iradi!ie persana

pentru generalii macedoneni ai lui Alexandru, el era controlat ca a rnarioneta. Ei l-au sustinut pe Alexandru in calitate de prieteni !?i concetsteni

- !?i au luptat pentru a dobori dusrnanul comun, Persia. De ce I$i arata el acum .Ioialitatea" pentru regele Persiej?

Alexandru era tulburat de atitudinea de .. can$tiinla de casta" a supusilor sai. Pentru el, principiul de superioritate at Gredei linea de trecut. Dupa ee a eueerit Persia, viziunea lui era cea a "unei quvernari peste intreaga lume. El s-a straduit sa elimine rezistenta !?i a venit cu politica de =tJnificare a Persiei.

_ - Cand a aflal ca mausoleul regelui persan - -=::_Ciru.s alii-lea a fost profanat, i-a pedepsit pe cei _-_ care iL pszeau $i a faeut ample reparatii. Aceasta =-demonstra!ie excesiva de dragoste !?i respect i-a - facut pe supusii sai sa-l porecleascs .prietenul lui Cirus:·.

El a adoptat $i traditia persana a poligamiei si ·5-a casatorit cu multe femei, Interneindu-si un ..-..-=harem. Nurnarul persanilor care lucrau ca aju_:toare personale aprapiate a creseu! de aseme=-nea, fiind anqajati pana $i in garda palatului.

- in arara de aeeasta, el a depus eforturi pen-

-tru a-i face pe supusii sai greei sau maeedoneni

guvernau in toata Persia sa vorbeasca per:..:::. ~-ana si sa paarte acelasi port. Cea mai impor-

ile In mass. Tn toata Asia Centrals. el a incumariajullntre supusii sai $i fiicele localni-

r. Mai mult, in 324 i.Hr., pe cand se intorcea expeditia sa din India, el a organizat 0 eaS13- in rnasa Intre zeee mil dintre soldatii sai si i persane.

~~~IIIII~;\~ingele maeedonean $i grecesc se amestecau ~ visut lui de u nire 7ntre est $i vest devenea rea-

. Totusi, aceasta era 0 ig nora re com pleta a macedoneniLor pentru satisfaeerea proei agende. Aceasta i-a castiqat rnulta bunavo-

din partea persanilor, dar multi dintre maceni simteau un resentiment intens.

m

Evenimente marcante

eel Mare a devenit zeu

Alex.andru devenise persan, iar supusii lui 9 !?i macedoneni sirnteau animozitate fa~a de rege. Pentru a pune paie pe Foe, qrecii s-au rasculatsi ei.

Greeii nu erau rnulturniti de guvernarea macedoneana si au decLarat ea I!?i retrag spriji Totul a inceput cu Tracie !?i apoi, !?i mai . s-a intamplat in statul-qarnizoana, Sparta.

au profitat de faptul ea Alex.andru era d Persia.

Revolta a fost inabu!?ita de trupele m;:or-'3r1rlnto,n:.ii-"',,,,, din Grecia, dar vestea rasccatei i-a incurajat rirea atasarnentului fafa de Persia.

Macedonia este mai aproape de Persia dec~t Grecia, iar regele maeedonean era condudito-' rut confederal al Greciei. Ei se luptau cu inarnicul Greciei. Persia. Daca se revoltau, nu exista niciun motiv sa fie tinuti sub 0 aripa protectoare. E, guvernau Persia. dar nu exista un rege al Greciei.

Alexand ru devenea din ce in ce mai izolat de cultura ~i metodele de guvernare qrecesti pe zi ce trecea, !?i se transforma Intr-un conducator persan.

Nobilul Cleitus i se opunea. El era un prieten din copilarie ~i 7i salvase viata in batiHia de pe Granicus. Dupa cum arata lucrurile acum, vei ajunge un dictator perfect. spunea el. Vei f respectat de nobilii macedoneni, dar nu mai mult. Totusi, asta e efectul negativ al cornportarii tale. Inluriat de acest avertisment, Alexandru si-a ucis prietenul cu propria mana.

Avand puterea de rege at Asiei In palma, Atexandru a inceput sa fie asernanat unui zeu. La banchete. se spune ca aparea sub 7nla\i~area zeului Ammon. sau a zeitei qrecesti Artemis. El il imita si pe Hercule. eel jurnatate om, jurnstate zeu. purtand 0 piele de leu.

..

... Imensele tucrari de inginerie menile sa arate pule rea conducatorului, De~i nu au lost finalizate inainte de moartea lui Alexandru. piramidele egJptene ar Ii trebuil sa gazduiasdi mcrrnantut tatiilui sau, Filip

.Parnantut e in palma mea; tu. Zeus, stapanesti Olimpul sunt cuvintele Incrustate in sicriul sau,

Astfel. regele care tinea lumea In palma $i-a pierdut sufletul, prietenia si independenta. dragostea de tara si, intr-un final, s-a ridicat lnspre lumea zeilor.

Aceasta imagine a unui erou unie, solitar a fast zdrobita de rnaretia preocuparilor sale.

~ 0 statuie a lui Alexa nd ru likuta in Egipt. Imedial dupa ce a cucerit Egiptul. Alexandru a atins statutul de laraon

~. Hercule omorand Hidra. Hercule era numit .semtaeu", deoarece se nascvse ca fiu al regelui zeilor. Zeus. ~i al unei murit.oare

Alexandru eel Mare

I

CEA MAl PUTERNICA DIN LUME. ARMATA MACEDONEANA "HETAIROI" ~I "PEZETAIROI"

Cavaleria care I?i apara regele cu orice pret

Armata lui Alexandru a luptat Impotriva a nurnercsi dusrnani ~i era mai puternica din rnai toate punctele de vedere intr-o batalie. La acea vreme, era cea mai puter nica armata din lume. Nu mai e nevoie sa spunem di unul dintre motivele pentru care era asa era abilitatea de a conduce tara pereche a lui ALexandru, dar armata sa avea, de asemenea, destuLe calitati pentru a raspunde eficient pretentiilor sale. Una dintre aceste calitati era

moralitatea inalta.

in limp ce persanii aveau 0 armata mult mai mare, Darius era adesea Lipsit de cei mai buni. Tn plus, macedonenii il urmau intotdeauna pe Alexandru penlru a se asigura ca liderul lor nu ramanea izoLat. Mai rnult. dacs un dusrnan T:;;i indrepta "atacul spre rege, nu aveau nicio ezitare sa formeze un scut uman. In batalia de pe raul Granicus.' rnuti cavaleri ~i-au pierdut vista protejandu-l pe Alexandru atunci cand acesta conducea atacul. asa cum au f8cut ~i garzile lui forrnand un cere in jurul sau.

Aceste garzi aLe palatului erau nurniti "Hetairai" ins ernnand "insotitori in Limba macedoneana. Acestia erau fii de nobili. care colindasera deaLuriLe cu Alexandru in copilarie ~i cu care construisera 0 prietenie stransa. Acest tip de relatie era resortul puterii lor feraee in momentele de criza. Erau intotdeauna alaturi de Alexandru, atacand inainte. In fruntea sarjei.

Curajosul generaL, Seleueus, care putea ornorl 0 vaca cu rnainile gaaLe, generalul Antigonus, care avea un singur ochi, ~i prietenul cu care studiase. Ptolemeu, aveau sa irnparta. mai tarziu, imperiullui Alexandru. Fostii generali .. hetairai" au recreat dinastiile.

I nfa nteristi i cu su lite lun gi

PrincipaLa foqa armata a Macedoniei era, de asemenea, diferila de a celorlalte tari. Aveau 0 relatie specials eu regele Lor ~i erau nurniti .Pezctairei" insernnand .Jnsotitori pe jos'. Ei nu irnparteseau 0 prietenie adevarata cu regeLe, desi acesta ii aduna Inainte de lupta pentru a-i incuraja ~i purta, ca regula, aceea~i arrnurs ca si infanteria cand se antrena eu ei. Din

aceste eauze, infanteria a construit un puternic sentiment de loialitate ~i de inrudire cu regele.

Armata macedoneana era, de asemenea, bine echipata

eu armament. Din perioada de reformare a armatei din limpul Lui Filip, intanteristiLor li s-au dat sulite de sase metri lungime, de daua ori mai Lungi decat ale oricarei alte armate din Lume. Greutatea lor facea sa nu poets fi tinute doar cu 0 singura mana, dar eficacitatea lor era nernasurata.

In acele vremuri. trupeLe de infanterie luptau in Haneu ri. Dacs soldatii erau In formatie de lupta, stranqeau raridurile atat de mult incat

( Un tablcu din secolul al. XVII,lea reprezentand atacul cavaleriei. Calare!ii erau toti prietenii lui Alexandru

... Sold ali persani sculptati in basorelief. ~i persanii aveau 0 Irupa de gani ale palatului, nurniti "Nemurilorii"

umerii lor se atingeau, si atacau eu sulitels Indreptate inainte. Aceasta formatie arata exact ca un arici.

T~ balalii, fLaneurile se incaierau ~i Luptau pana La final. Astlel, lungimea sulitelor pe care le foLoseau era faarte irnportanta, iar armele lungi aLe macedoneniLor Iaceau ca dusrnanii lor sa fie mai deqraba trasi In teapa. decat raniti

Profesionistii razbolutui

Armata macedoneana era formats din soldati profesionisti, dar in aeea perioads aceasta era 0 idee revolutionara. Armata greeeasca era formate din voluntari, iar persanii au initiat sisternul lncorporarii. In ambele cazuri, acestia nu erau soldati specializati . Tn contrast, macedonenii se antrenau in fiecare zi ;.i astfel abititatile Lor de lupta perfectionate ii faceau sa fie deasupra ce Lorla lli.

Totusi, seeretul tortelor lor consta in relatia stransa eu regele. Chiar dace persanii aveau 0 qarda a paLatului, nu era nieia ~ansa sa fie prieteni la fel de apropiati eu regele lor. Din acest rnotiv, vointa de a Lupta a celor doua armate era foarte dlferrta ;'1 rezuLtatul a fost 0 mare victorie macedoneana. Exact aceasta voin~a de a Lupta era cea care stabilea in principaL victoria intr-o batalie clasica,

m

I

Vieti paralele

Stelele stralucitoare ale istoriei antice care lumineaza legendele

Alexandru intordeauna a aspirat sa devina erou, iar regeIe neimblanzit a devenit el 111SU§i subiecr de legenda, Multe personaje au aparut in aceste povesti.,

Mati filosofi care eereetau fad incetare totul in eer §i pe parnant dusmani de moarte cornandand arrnate in retragere §i descendenrii Irumosi ai cornandanrilor renumiti, .. Acesti barbari erau cuceritori brutali imbogarind povestiri colorate.

Astfcl, viata lui Alexandru eel Mare a devenit punetul central pentru isroria amid.

Aristotel s-a nascut in Macedonia si, la varsta de saptesprezece ani, a intrat in academia lui Platon din Atena. El era considerat .Parintele invataturii" deoarece era interesat de 0 multirne de subiecte. cum ar Ii filosofiasrebilindu-si cercetarile pe fundamentele aeestei stiinte. Tn domeniul biologiei, a descoperit faptul di dellinuL este un mamifer. Tn fizica, a fest fondatorul teoriei celor patru elemente - focul, pamantul, aerul si apa. A dat numele .. modelului aristotetianIn astronomie, care spunea di Pamantul este in centrul universului. A descoperit ca Pi! rnantul este rotund dupa ce a observat 0 eclipse, Un mare nurnar din aceste descoperiri au fost demonstrate in timpurile moderne. Totusi, de-abia In Renastere, savantii din Europa au stabilit opera sa ca baza pentru cunoasterea ~tiin\ilidi. El si-s contrazis profesoruL, pe Platon, In ce priveste teoria idellor ~i a creal aqitatie in cercurile politice cu ideea sa ca dernocratia qreceasca era, de fapt. un monopol.

Aristatel, care devenise renumit in intreaga Grecie, a fost invitat inapoi in tara natala de Filip al Il-lea pentru a f tutorele fiului sau, EXlsta a tearie conform careia aceasta decizie a lost sprijinita de faptul ca Aristotel era fiul doctorului de la palal at bunicului lui.

Inteleptul Aristotel i-a transmis printului de treisprezece ani D boga\ie de cunostlnte. L-a inva!at limbi straine, Incepand cu latina, ebraica si babiloniana ... mersul stelelor", arta retoricii, i-a aratat disectia brcastelor ~i cum inoats un calamar. Alexandru a castiqat un mare respect pentru filosof. Cu toate acestea, Aristotel a dat qres In ce priveste predarea filosofiei si a politicii, caci printul abia studia aceste domenii. Aristotel ii gasea scuze, spunand "Un baiat neexperimentat nu are cum sa fie interesat de politics",

Aristotell-a Tnv.3\at pe Alexandru ca un monarh trebuie sa acorde importanta sirntului onoarei. Tot el a spus .. Cei care sun! lmpotriva gredar sunt ca niste animate", Alexandru spunea despre tutorele sau .Un filasof dintr-o bucsta".

La patruzeci ~i noua de ani, el s-a inters la Atena pentru a stabili Academia Luciana, unde a educat multi elevi pana la moartea sa la saizeci $i doi de ani.

Tutorele personat caruta printul nazdrava,n ii fac,ea zite glrele

Aristotel 1[384 i. H r.-3,22 i .. H rl

Alexandru eel Mare

...

RETEAUA DE LEGATURI PERSONALE

Primut ,ege allmperiului Persan, A cucerit lara dupa tara, cum ar fi l.ibia ~i Nea-BabiLania, Alexandru i-a purtat un mare respeel ~i a ordona! sa i se refaea morrnantut,

PloLemeu 13671,Hr-2B3 i.Hr]

Prietenul din capilarie al lui Alexandru ~i mai apoi general macedonean in expedil,a spre Esl. S-a aLaturat consi iulul egiptean ~i a creal Regatul Egiplului, dupa rnoarrea lui Alexandru.

Antigonus (3B2i.Hr-3011.HrI

Un general macedonean din tirnpul regelui Filip, Dupa maartea lui Alexandru. imperlul dlvizat nu a putut fi reu nit ~i el a creal 0 noua dinastie rnacedoneans, impr una cu fiul sau,

I

---.. Siapiin ~i servitor I Com.ndant I Sueeesor

----u eei careil respactau pe Alex.ndru

eei pe care ii respecta Alexandru

--- •• Dusman

luLius C'ezar 11001.Hr-44i.Hrl

Politician ~i general roman

El a _pus bazele imperia\ismului, dobandind 0 mane putere prln tulburari civile.

El a vlzitat mormanluL lui Alex.ndru ~i si-a dent cu ardoare succese similare.

Napoleon 11769-18211

Seleucus

[3581.Hr-2BO I.Hr aprox.]

GeneraluL si imparalullrancez care a condus armata intr:,o expedl~,e In juruL Europei. Ii pUkea s~ citeasca povesti despre rege ~i se spune ~i di avea camera perscnala decorala cu tablouri ale lu i Alexandru eel Mare .

General macedonean. Dupa expedllia din Est, a devenit guvernalorul BabiLonului ~i a

stabillt regalul Sirie! pcmind

de la orasul capitald.

... Personalitatile din casetele pe fundal gri sunl prezentale in detaliu in acest articoL

Darius al III-lea a suferit infrangeri succesive in razboaiele purtate cu Alexandru. Cand a fast in sfarsit deposedat de tara lui. impresia era aeeea a unui rege inactiv ~i enervant, dar el nu a fast un tiran sau un conducator nesabult, Istoricul Arrianos loa laudat cu fraza: .. Nu a facut qreseli in multe privinte, cu exceptia razboiutul". Daca arf trait in limp de pace, probabil ca nu ar f avut a viata atat de dramatics.

Darius a fast a ruda indepartats a regelui Persiei si a deveni! al treisprezecelea rege care a primit coroana, atunci cand un eunuc tiranic t-a suprimat pe succesorul eel mai important La Iron. A devenit rege in 336 i.Hr, in acalasi an In care Alexandru este incoronat. Imedial dupa aceea, Darius a redat puterea institutiei regelui executandu-I pe eunuc ~i aratandu-~i abilitatea de a conduce dupa inabu?irea revoltei din Egipt.

Cu toate acestea, el era un amator in ceea ce priveste razboiul. Exista un document privind a lupta corp la corp purtata de el si privind Indsplinirea Tndatoririlor de general de dinainte de a deveni reqe, dar cercetatoril resping aceste povesti ca fiind inventiile regelui. Ghinioanele lui Darius ar trebui numite norocul acestui zeu al razboiului, Alexandru.

Ghinionul l-a urrnarit si dupa moarte. Ca urmare a povestilor exagerate privind comportamentullui aborninabil dLnd si-a abandonat sotia si copii in timpul bataliei de la Issos, a dobandit imaginea unui las autentic. Exista, de asemenea, a teorie conform csreia era pur !?i simplu un am crud, dar nu exists nicio dovada salida care sa a sustina.

Dupa b~H~Hia de La GaugameLa, a stat intr-un palat din inima Persiei, dar nu dear pentru a se ascunde. Se preqstea sa i~i recupereze pamantul pierdut si, odata cu el, onoarea. Totusi deja multi dintre subordonatii lui i~i pierdusera Tncrederea in el ~i au plecat fikand ca protectia lui personals sa fie insulicienta. Astfelse explidi preluarea puterii de catre generatul Bessus, care s-a incheiat cu asasinarea lui Darius ~i cu abandonarea corpului sau in anul330 i.Hr, Mai apoi, Alexandru a recuperat eadavrul ~i i-a amenajat locul de veei In rnormantul lui Achaemenes din Persepolis.

Regele care a pierdut totul in favoarea agresorului

Darius aiL Ill-lea 13810 i.Hr-330 i.Hd

Vieli paralele

Geniu tactic ~i generalul care a perfectionat teoria an il h i Lal r i i

HanibaL (247 i.Hr-183 i.HrJ

Generalul cartaginez, Hanibal, In timp ce vorbea cu generalul roman Scipio, sustinea ca a fost elevul lui ALexandru. Si a mai spus ca probabill-ar fi depasit pe Alexandru ca ~i celebritate rnilitara, daca nu ar Ii avut parte de 0 infrangere atat catastrofala cauzata de Scipio in batalia de la Zama. Din cuvinteLe Lui, se apreciaza ca studiase ~i dezvoltase tehnicile de lupta ale lui Alexandru.

Armata lui Hanibal adopta din caracteristicile planurilor de balalie ale lui Alexandru, dupa cum o cerea situatia. Aceasta a renuntat la tactica pe forrnatii, in care infanteria se lupta cu inlanteria, cavaleria cu cavaleria, pentru 0 strategie complet libera, cornbinand cele doua grupuri.

Hanibal a impins lucrurile mai departe, folosind avantajul vitezei diLare~ilar pentru a contura o strategie a anihilari: perfecte. In 216 l.Hr., el a demonstrat eficienta acestei tactici in batalia de Cannae.

Hanibal era fiul unui general din Inftontoareatars cornerciala a Cartaginei, in vestul Mediteranei.

Cartagina si-a bazat viitarul pe cresterea hegemoniei ei in Mediterana, ~i a purtat trei Razbaaie Pun ice cu romanii. in eel de-al doilea razboi, Hanibal a rnostenit reputatia tatalui ssu ~i a dus a lupta dura. El a parasit Spania, care apartinea ImperiuLui Cartaginez La vremea respect iva, 9i si-a condus armata peste Alpi pentru a invada peninsula italiana, La inceput, cartaginezii au suterit 0 serie de Infrangeri, dar curand au compensat prin vietariile lor succesive, ajunqand, La un moment dat, sa duca Imperiul Roman aproape de disparitie.

Totusi, politicienii cartaginezi au ezitat sa trimita a ultima serie de int1kiri si, astfet, au pierdut momentul favorabil. Astfel se explica faptul ca romanii si-au refaeut forts rnilitara si au rasturnat repede situatia in Cartagina. Hanibal s-a intors intr-o goana nebuna sa protejeze Cartagina si a fost lnfrant in batal.ia de la Zama de catre Scipio "Africanul", care a foLosit strategia lui Hanibal in avantajul sau.

Mai apoi, Hanibal a tugit spre estul Mediteranei, dar romanii au perseverat in urmarire. ornorandu-I, intr-un final, prin otravire.

Dupa moartea lui Alexandru, imperiul a fost divizat in trei parti de catre generalii sal. Acestea erau Imperiul Seleucid al Persiei, Imperiul Ptolemaic al Egiptului ~i Imperiul Antigonid al Macedoniei. Siria ~i Macedonia au cazut amandoua prada expansiunii dramatice a Romei, facilnd din Egipt singurul teritoriu rarnas. Cleopatra ave a sa fie ultima regina a Imperiului Ptolemaic.

Cleopatra a Vll-a s-a casatorit cu fiul eel mai mic allui Ptolemeu al XII-lea in 51 i. Hr. !?i au domnit irnpreuna In Egipt. Cu toate acestea, ea nu a avut relatii prea cordiale cu fratele ei mai mic, care i-a luat tronul doi ani rnai tarziu,

Tn jurul acestei perioade, un razboi civil a izbucnit in Roma, !?i s-a dat 0 batalie intre Cezar si Pompei. CLeopatra ~i-a urrnarit oponentul politic, Pompei, pentru a incerca sa se apropie de Cezar. Cezar a devenit captivat de frurnusetea ei rara !jii eei doi au devenit arnanti. El a zdrobit factiunea lui Pompei si, ea urmare, Cleopatra a fost repusa 'In pozitia ei de regina. Mai tarzfu, ea i-a naseut unfiu lui Cezar, dar acesta din urma a fost asasinat in anul44 i. Hr. in testamentul sau, Cezar I~i desemna succesoruL ca fiind fiul sau adoptiv, Octavian [care avea sa se numeasca mai tarzlu Augustusl. caci Cleopatra nu mai nascuse un al doilea fiu. In jurul acestui moment, reprezentantullui Cezar, Antoniu, a vrut sa lsl uneasca tortele cu Octavian ~i sa ob!ina 0 parte din psrnant in triumvirat si, in acelasi tirnp, sa se Ioloseascs de Iorta. Cleopatra si-a april privirile asupra lui Antoniu si eei doi s-au dlsiHorit. Ulterior, Antoniu a strans 0 armata pentru a-l rssturna de la putere pe Octavian, dar dorinta lui de a lupta a fost v[aguita de dragostea pentru Cleopatra. El a ales 0 strategie slaba !?i apoi si-a parasit trupele 'In timpulluptei, inainte de a pierde batalia navels de la Actium.

In 30 i.Hr., Alexandria a fost cucerita de Octavian :;;i Antoniu s-a sinucis. Cleopatra s-a sinucis lasandu-se rnuscata de 0 vipera.

Astfe!. dinastia Ptolemaica a fost rasturnata si Egiptul a devenit 0 parte din Imperiul Roman, prin aceasta, imperiullui Alexandru luand sfar~it.

Ultima regina a imperiului lui Alexandru Cleopatra a VII-ea 169i.Hr-30 i.HrJ

Alexandru eel Mare

I

Filosoful care a cerut .,soarele" de La cuceritor

D.iogene (412 i.Hr-323 i.H!r)

in orasul Atena traia un bi3trzm care locuia intr-un pithos [vas mare de cerarnical spart. Nu lucra si-si petrecea toata ziua stand la scare, ca un cersetorlntr-o zi s-a apropiat de el un nobil. Era Alexandru. lmpreuna cu a parte din supusii sai. Cu putin timp in urrna auzise zvonuri despre batran, iar acum It viz ita din curiozitate. I se facu mila de ornul imbracat in zdrente $i-i spuse: .Cere-rni ce vrei. Iti dau orice." lar batranul ii raspunse. .Atunci pleaca, te rag. lrm iei soarele." Alexandru, surprins de dezinteresul acestuia pentru cele lurnesti, ii spuse: .Daca n-as fi Alexandru. atunci rni-as dori sa fiu Diogene."

Diogene a reusit Sa atinga idealul fericirii in singuri3tatea vietii de sarac. Ii privea cu scepticism pe invata!ii care eercetau eu ardoare stiintele sau sistemele de relorrns politics opunandu-le acestora idealul sau de viata sirnpta, autentics. impreuna cu discipolii sai a intemeiat scoala filosofica a cinicilor, termenul de .cinic" avandu-si radaeinile In cuvantul grec Kyon, care insemna caine. Din cauza modului In care cersea atunci cand ii era loame si nu se sfia sa manance resturi aruncate in drum, Diogene a primit poreda "Cainele".

Cunoscut sl sub numele de .Socrate eel nebun", Diogene este eraul mullor legende. Auzind odata cum Platon it descria pe am ca pe un "biped fara pene', Diogene a jumulit un COCO$ $i l-a numit .ornul lui Platen". Alta data, a falsificat monede !conform .. vointel zeilor"] $i a fost exilat din oras.

Acest tip de atitudine, pasivitate lipsita de egoism, se asearnana cu Daoismul chinez. Iotusi, spre deosebire de Daoism, care a devenit una dintre principalele deus scoli de gandire ale Confucianismului in China, Cinismul nu a rarnas decat a sects naobisnuita, astfeL ca nu a devenit niciodata un curent de gandire in vest.

Diogene nu ram€mea lntr-un singur eras, ci se plimba cu vasul sau spart pe oriunde mergea. Se banuieste ca a fost vandut ca selav de catre un nequtator inainte sa-si petreacs ultimii ani pe taram strain.

Un tanar rege visand La eroi Legendari Homer

Tnca de tanar, Alexandru aspira sa devins un fel de Ahile, un emu milie nascut din regele grec Peleu ~i zeita rnarii, Thetis. El credea di daca i$i traieste viata urmand exemplul acestui emu ar putea sa se identifice cu el. Totusi, nu era decat un graunte de adevar in legenda lui Ahile. Povestea lui e depanata de poemuL .Iliada", .Jliada" este opera autorului grec Homer. Se presupune ca acesta s-a nascut in cea de-a doua jurnstate a secolului al optulea i.Hr. si nu se cunoaste cu exactitate cand a murit.

Ahile este personajul principal al legendei despre Razboiul Troian dus intre Grecii care locuiau In cetatea Troiei. situat 7n Asia mica. Eraul fusese crescut de un centaur ljumatate om, jurnatate call si ave a un trup otelit, dar a fost rapus cand a fost lovit in punctul sau vulnerabil. .calcaiul tui Ahile".

Dupa ascensiunea sa la tron, Alexandru a vizitat orasul Troia si se spune ca s-a dus sa puna flori pe rnormantul lui Ahile. .Iliada" era 0 adevarata cornoara pentru el. Auzind zvonul ca Alexandru purta 0 cutiuta cu el7n fiecare zi, Darius l-a i'ntrebat pe acesta: .De porti cu tine?" La care Alexandru a raspuns printr-un singur cuvant: .Hiada''.

Homer s-a nascut in regiunea coastei de vest a Asiei mici si a ealatorit prin toata Grecia recitand poemul sau, .. lliada", 5e spune ca poetul era orb.

.Jliada" reprezints, lrnpreuna cu celalalt poem allui Homer, .Odiseea, care povesteste despre vremurile de dupa Razboiul Troian, cele doua capodopere ale literaturii qrecesti entice. Totusi, exists 0 teorie conform careia .Ddiseea a avut un alt autor. Cercetatorii de mai tarziu au eonstata di .Jliada" prezinta a poveste neverosirnlta $i ca Razboiul Troian a fost inventat. existand chiar nenurnarate sugestii legate de faptul ca sub numele lui Homer se ascund, de lapt, mai multi autori. in Troia au fost descoperite mai tarziu 0 serie de artefacte care reprezentau povestea scrisa de 0 persoana In legatura cu batalia, asttel ca .. lliada" a primit in acel moment 0 explicatie $tiintifica. in eiuda acestui lueru, controversa nu s-a stins si, pana in zilele noastre, nu s-a descoperit inca nicio dovads care sa confirme intru totul existents lui Homer, astfel ca evenimentele raman un mister.

I

lnfluente majore

Imperiul trecator ~i greeul din antiehitate eare a devenit Iegenda

Nasr rea imperiului lui AI xandru a marcat inceputul unui amestec decivilizatii nemaiintal nit pana atunci. Spiritul Greciel §i al Asiei s-au unit pentru a forma un nou curent, numit Eleni m. To tus i , acest val a fost de scurta durata. Conflictul intern dinrre urrnasii lui Alexandru a permis dusmanilor sa dud. Irnperiul la pieire. N-a ramas decsr 0 legenda. Nu dupa rnulr tirnp, din aeeste povesti s-au nascut noi eroi ai generatiilor trecute,

~ Un obiact stravechi descoperit in extremitatea estitii a imperiului lui Alexandru, ta Gandhara. Statuia lui Budha a inftuentat arta greaca

Cultura elenista ~i globalizarea

IMPERJUL LUI ALEXANDR a inlaturet barierele dintre Grecia ~i civitizatia rasariteana. Grecii, care pana atunci fusesera lnqhesuiti pe taramul Inqust al coastei rnarii Egee, traversau acum in nurnar mare hotarele, raspandindu-si rnarfuri le, arta ?i cunostintele ~i in Asia.

Ca urmare, 5-a nascut 0 noua cultura. Elenismul, care insemna .intluenta qreaca ?i reprezenta amestecul dintre cultura greaca si culturile asiatice. Elenismul a cuprins toate cclturile imperiului lui Alexandru. Stilul arhitectonie gree poate fi observat La cladiri ?i statui eonstruite in Asia mica, Persia, Eqipt si chiar Gandhara.

Desi nu-l preocupa foarte mult raspandirea cuLturii 9 recesti in est, Alexandru insusi a contribuit la raspandirea Elenismului prin construirea de erase In stil grec !iii macedonean $i transforrnand limba qreaca 'in limba curenta de comunicare In palatul sau !?i printre trupele saLe. Dups moartea sa, urmasii lui Alexandru au continuat sa irnpuna cultura qrcaca, accelerand evolutia acesteia. Influxul de culturs qreaca a condus la renasterea civilizatiei asiatiee, care dadea semne de slabiciune la acea vreme, astfel ea aceasta a fost readusa in centrul Lumii.

Cea mai puternica influen!a s-a manifestat asupra Egiptului. Proeesul de dezvoltare s-a concentrat In jurul Alexandriei, prin construirea unui far impresionant !iii a unei biblioteci care au transformat orasul in eel mai important din Lume din punct de vedere cultural si economic.

Mai tarziu, Asia a influentat, la randul ei, Grecia.

Invataturile budiste din India au patruns ln eivilizatia qreaca prin texte cum ar fi ..Intrebarile Regelui Milinda",

Astfel se erea 0 legatura intre principalele eivilizatii din India, Orientul mijloeiu si Grecia, care nu se inlalnisera pana atunei.

Stiinta a venit din Grecia, filosofia din India si 0 boqatie de produse din Orientul Mijloeiu. AspeetuL superior al fiecarei civilizatii a intluentat noua arie culturala oferind un stimul semnifieativ.

Cu totii aveti un

• •

Alexandru a fast fondatorul qtobalizsrii. In 324 I.Hr .• s-a adresat tuturar celor care It priveau cu fraza .. Cu totii aveti un parinte cornun", intr-un jurarnant care a fast facut intr-un ores numit Opis. Nasterea unei natiuni unite mondiaLe a fast baza qtoballzaril. Asta.zi. aceasta realit ate este Inca indepartata, dar multi oameni din sfera religiei !?i idealistii cred ca acesta este

idealul. Exists, de asemenea, econornisti care sustin meritele unificarii.

Cat de magnifica ar f lipsa granitelor de pe harta lu mii ... aceasta ar fi fast realitatea visului lui Alexandru: a lurns-natiune.

~ Un portret a lui PtoLemeu pictat La inceputuL seeoLului al XIX-lea

• Un tablou de La ineeputul secoluLui al XX-lea. reprezentand biblioteca din Egipt. CI.:idirea se lauda cu a cclectie de 700.000

lnfluente majore

Colapsul imperiului international

Dupa moartea lui Alexandru, persoanele influente au luptat nebuneste pentru bogatia imperiului lui. Consiliul a trirnis generalii la baze independente una de alta. Ptolemeu stapanca Egiptul, l.isirnachus Tracie, Cassandru Macedonia $i Seleucus Siria.

Generalul Antigonus $i fiul sau, Demetrius, au Luptat, de asemenea, pentru a obtine un imperiu unit. Tatal $i fiul au dus lupte puternice din cetaple din Asia Mica impotriva aliantei lui l.islrnachus, Cassandru, Ptolemeu $i Seleucus. In 301 I.Hr., totul s-a incheiat prin irnpartirea imperiului lui Alexandru in trei tari elenistice numite Siria, Egipt si Macedonia.

Luptele nu s-au Incheiat dupa aceea, ducandu-se razboaie pentru cea mai mica bucata de parnant pentru Inca doua sute de ani. In acest timp, romanii au aparut in vestul Mediteranei, iar dinastia Mauriana s-a ridicat la putere in Est, exercitand presiune asupra acestor trei tari. In plus, 0 noua natiune, Partia, a aparut in Podisul Iranian, solicitsnd apararea persans. Din acest motiv, luptele nu au incetat $i torta nationals a intrat repede in declin.

Macedonia a cazut prada.Intr-un final,lmperiului Roman in rapida expansiune, care I-a infrant pe Hanibal in Cartagina. In 168 T.Hr Siria i-a urrnat, deschizandu-Ie poarta romanilor in

63 I.Hr., din cauza pierderii din forla dups conflictele eu partii.

Singura prsstatie buna a fost cea a dinastiei ptolemaice in Egipt. Capitala, Alexandria. a inHorit ca centru al cornertului pe Mediterana $i s-a construit un far mare Tn port. A devenit, de asemenea, eentru educational, cu 0 biblioteca irnensa detinand zeei de mii de dirti.

Tctusi, atacurile romane s-au intetit $i dinastia le-a cazut prada ln anul 30 f.H r. Acesta a fost sfar·situl erei helenistice.

... Un tab lou din secolul

al XV-lea infa!i~andu-l pe Alexandru pescuind intr-o cusca sub apele marii

Astfel, averea stransa de Alexandru eel. Mare a fost risipita pe parcursul a trei sute de ani.

Dupa ace ea. regiunea ocupata de imperiul lui Alexandru a fost imparlita intre romani $i parti,

Bataliil.e inversunate dintre cele doua lari au continuat. ceea ce a dus la inchiderea stricta a qranitelor asUel indlt mobilitatea oamenilor $i schimburile culturale au devenit dificile. Astfel, inca 0 data a existat diviziune intre Europa $i Asia.

Erou de legenda

Starsitul epocii eleniste si colapsul imperiuLui. Ceea ce a creat Alexandru era acum pierdut, dar viala sa era inca prezenta in amintirea oamenilor. Acest foldor era in mare masura exagerat $i foa rte greu de crezut, dar in timpurile stravechi oamenii, in majoritate superstitiosi, considerau adevar chiar $i cele mai incredibile lucruri, iar povestirile dsinuisu pentru mult timp.

Se spunea til Alexandru ar fi fost fiul regelui Egiptului. Se povestea ca a cucerit Roma $i Cartagina. Ca a intalnit giganti, oameni fara cap ~i altii cu sase brate $i sase picioare. Ca d upa' ce a fost lnqhitit de un peste urias, a fost scuipat afara. Ca a calatorit in tinuturi acoperite 'in intregime de intuneric. unde soarele nu stralucea nlciodata. Ca a zburat pe spatele unei pasari imense. Cil a vorbit cu 0 zeila arnazoana.

Europenii $i locuitorii Orientului Mijlociu erau Incantati de aceste povestiri ~i erau extaziati ca a existat un barbat care putea sa treaca dincolo de

~ 0 pictura murala din secoLul 10 infati~andu-l pe Alexandru zburand cu doi vult uri

Alexandru eel Mare

----

ceea ce era considerat posibil din punct de vedere omenesc.

Alexandru a devenit, de asemenea, standardul cu care voiau sa se rnasoare alti cuceritori care au trait dupa el. Conducatorul Imperiului Roma n, lulius Cezar a citit povestirile despre Alexandru si se spune ca a cazut la parnant planqand cand a citit fragmentul care descria moartea mentorului sau. Despre irnparatut roman Caracalla. care a construit renumiteLe bai, se spune de asemenea ca loa admirat pe Alexandru. GeneraLuL cartaginez, Hanibal, a studiat ~i el ba!aLiiLe Lui ALexandru

si chiar si azi aceste strategii sunt considerate de valoare.

lnlluenta lui a continuat in epoca moderns.

Napoleon si-a decorat camera personals cu portretullui Alexandru, iar Hitler vorbea ~i eL In discursurile saLe despre expansiunea estica a lui ALexandru, asernanand imperiul persan cu ~i pe macedoneni cu germanii.

A~a cum Alexandru a nazuit sa IL transctiiff.Fci~ pe AhiLe, toti au devenit frenetici dorind sa seascs ceea ce realizase Alexandru. De data, acest fapl a dus La razboaia ~i certurl 1M' intreaga lume.

Totusi, luptele nu s-au incheiat InrnrnQ.::I,","""""I' doar cu distrugeri. La feL ca noua culture ce nascut din cuceririle lui Alexandru. evenirne '

trag ice din anii ce au urmat au da! nastere La gres. $i au creal Legende.

Un erou se naste dintr-un erou. Astfel, adevaratul am care a devenit eroului a fast ALexand ru cel Mare .

... 0 imagine din secolul at XVIII-lea, infa~i~andu-I pe Alexandru vi~it§nd mormantut eroului sau, Ahile, la Troia

~ Armata germana invadiind Uniunea Sovietica in 1941.

~i Hitler a incercat sa-t depa~easdi pe Alexandru

• Generalul eel mai orientat spre politica al Romei Antice, Cezar, si-a stabilit propria conducere, punand bazele Imperiului Roman. In acest tablou din secolul al XIX-lea, Cezar viziteaza rnorrnantul lui Alexandru