Grigore Vieru (n. 14 februarie 1935, satul Pererîta, fostul jude Hotin, România, azi Republica Moldova d.

18 ianuarie 2009, Chi in u) a fost un poet român basarabean. S-a n scut într-o familia de plugari români a lui Pavel i Eudochia Vieru. A absolvit coala de apte clase din satul natal în anul 1950, dup care a urmat coala medie din or elul Lipcani, pe care o termin in 1953. A debutat editorial în 1957, student fiind, cu o plachet de versuri pentru copii, "Alarma", apreciat de criticii literari. În 1958, Vieru a absolvit Institutul Pedagogic "Ion Creang " din Chi in u, Facultatea de Filologie i Istorie. În acela i an, i-a ap rut a doua culegere de versuri pentru copii, "Muzicu e", i s-a angajat ca redactor la revista pentru copii ´Scînteia Leninist ´. În 1960 se c s toreète cu Raisa, profesoar de român èi latin , împreun avînd doi copii: Vieru-Teodor èi fiul mai mic - C lin. A fost redactor la revista Nistru, publica ie a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Între 1960 i 1963, Vieru a fost redactor la editura Cartea Moldoveneasc , unde i-au ap rut i dou plachete de versuri pentru copii: "F t-Frumos i Curcubeul" i "Bun ziua, fulgilor!". În 1964, public în revista Nistru poemul "Leg mînt", dedicat poetului Mihai Eminescu. În 1965, îi apare volumul "Versuri pentru cititorii de toate vîrstele", pentru care i se acord Premiul Republican al Comsomolului în domeniul literaturii pentru copii i tineret. Mai tîrziu, revista Nistru public poemul "B rba ii Moldovei", cu o dedica ie pentru "na ionalistul" Nicolae Testimi eanu. Întregul tiraj este oprit, iar dedica ia este scoas . În 1968 are loc o cotitur logic în destinul poetului, consemnat de volumul de versuri lirice "Numele t u", cu o prefa de Ion Dru . Cartea este apreciat de critica literar drept cea mai original apari ie poetic . Chiar în anul apari iei, cartea devine obiect de studiu la cursurile universitare de literatur na ional contemporan . Trei poeme din volum sunt intitulate "Tudor Arghezi", "Lucian Blaga", "Brîncu i", iar alte dou sunt închinate lui Nicolae Labi i Marin Sorescu. Asemenea dedica ii apar pentru prima oar în lirica basarabean postbelic . În 1969, el public "Duminica cuvintelor" la editura Lumina, cu ilustra ii de Igor Vieru, o carte mult îndr git de pre colari, care a devenit "obligatorie" în orice gr dini de copii. Un an mai tîrziu, editura Lumina public "Abecedarul", semnat de Spiridon Vangheli, Grigore Vieru i pictorul Igor Vieru. S-a dat o lupt aprig de cî iva ani pentru apari ia lui, lupt în care s-au angajat i înv torii basarabeni, lucrarea fiind considerat na ionalist de c tre autorit i. Tot în 1970, apare volumul selectiv de versuri pentru copii "Trei iezi". La numai cîteva zile dup apari ie, în urma unui denun , volumul este retras din libr rii pentru poemul "Curcubeul", în care s-a g sit "ascuns" tricolorul românesc. În 1973, Grigore Vieru trece Prutul în cadrul unei delega ii de scriitori sovietici. Particip la întîlnirea cu redactorii revistei "Secolul XX". În 1974, Zaharia Stancu, pre edintele Uniunii Scriitorilor din România, îi face o invita ie oficial din partea Uniunii Scriitorilor, c reia poetul îi d curs. Viziteaz Transilvania, înso it de poetul Radu Cîrneci. În acela i an, apare volumul de versuri lirice "Aproape", cu ilustra ii color de Isai Cîrmu. La sfîr itul anilor '80, Grigore Vieru se g se te în prima linie a Mi c rii de Eliberare Na ional din Basarabia, textele sale (inclusiv cîntecele pe versurile sale) avînd un mare rol în de teptarea con tiin ei na ionale a basarabenilor. Vieru este unul dintre fondatorii Frontului Popular i se afl printre organizatorii i conduc torii Marii Adun ri Na ionale din 27 august 1989. Particip activ la dezbaterile sesiunii a XIII-a a Sovietului Suprem din Republica Sovietic Socialist Moldoveneasc (R.S.S.M.) în care se voteaz limba român ca limb oficial i trecerea la grafia latin . În 1982 este lansat filmul muzical pentru copii "Maria Mirabela", al regizorului Ion Popescu, textele pentru cîntece fiind semnate de Grigore Vieru, iar în 1988 i se acord cea mai prestigioas distinc ie interna ional în domeniul literaturii pentru copii: Diploma de Onoare Anderesen. În 1989, Vieru este ales deputat al poporului. Adunînd în jurul s u pe cei mai populari interpre i i compozitori de muzic u oar din Basarabia, poetul întreprinde un turneu în Moldova de peste Prut.

În 1996 estedecorat cu OrdinulRepublicii. Grigore Vieru este ales Membru de Onoare al Academiei Române. iar în 1992. mereusensibil la fream tulinimii i la zbuciumultimpului. Înacela i an. la ora 10:00 întreagarepublic inînd un moment de reculegere. GrigoreVieru a fostdecorat post-mortem cu OrdinulNa ional ´SteauaRomâniei´în grad de Mare Cruce. a fostinstalatbustulpoetuluiînAleeaClasicilor din Chi in u. în care poeziaestechiarvia a isufletulomului. un bulevard din Chi in u i o strad din Ia ièiBuz upoart numeleluiGrigoreVieru. Ia i i la UniuneaScriitorilor din Chi in u. inimaluiGrigoreVieru a încetats bat . împreun cu al icreatoriilu tri. Contemporan cu noi. care o via de omserve te cu d ruirepoezia. reprezint o coal poetic . iar 3 animaitîrziuestedecorat cu Medaliaguvernamental a României "Eminescu" . . pefondulunorpolitraumatisme multiple i al uneipoliinsuficien e a sistemelor iorganelor. Pe 11 februarie 2010. cu treizileînainte de ziuasa de na tere. E un poet fructuos. în 1995. înapropiere de Chi in u. poetuleste ales membru al Consiliului de administra iepentruSocietateaRomân de Radiodifuziune. Cîteva coli din Republica Moldova. e poetulepociinoastre. în 1991 devine membru al Comisiei de Stat pentru Problemele Limbii. La împlinireavîrstei de 60 de ani. Chi in ul nu maicunoscusefuneralii de asemeneapropor ii de la înmormântareaso ilorDoina i Ion AldeaTeodorovici. Ziua de 20 ianuarie 2009 a fostdeclarat zi de doliuînRepublica Moldova. EdituraLitera din Chi in ulanseaz volumulantologic"Acum iînveac". În 1993. el este i un exponent al ideilordominanteîncon tiin anoastr na ional pe care le exprim artistic i le îmbog e te cu sufletuls u. Academia Român îl propune pentru premiul Nobel pentru Pace. Vieruestes rb toritoficial la Bucure ti. încimitirul central din stradaArmean .150 de ani de la na tere. poetul. La 48 de ore dup accident. poetul a suferit un grav accident de circula ie. La 16 ianuarie 2009. La înmormîntare au asistatcîtevazeci de mii de oameni. GrigoreVieru a fostînmormântatpe 20 ianuarie 2009 la Chi in u. tr irefireasc impus dincolo de toatece se producînvia .Un an mai tîrziu. poetul este ales membru corespondent al Academiei Române. În 1997. AcestaesteGrigoreVieru. Un cuvîntdesprepoetulGrigoreVieru produce emo ie.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful