MANUAL

PENTRU

FORMARE

DE

FORMATORI

1

MOTTO
Fabula celor două broaşte

“Cineva în Franţa mi-a spus povestea celor două broaşte – o broască optimistă şi o broască pesimistă – fiecare a căzut într-un borcan cu smântână. Broasca pesimistă s-a gândit: “ Sunt terminată. Nu mai pot respira. Nu mai pot ieşi. Mă voi îneca.” Şi aşa a fost. Broasca optimistă nu ştia nici ea ce să facă, dar fiind optimistă, a avut speranţă, şi având speranţă a fost dinamică. Aşa că a început să se mişte în toate direcţiile. Dădea din picioare cu putere. Şi ce s-a întâmplat? Ei bine, smântâna s-a transformat în unt şi curând broasca optimistă stătea pe o bucată de unt în vârful borcanului, răsuflând liberă şi fiind foarte fericită. Toate aceste dovedesc că e mai bine să încerci să faci ceva decât să nu faci nimic.”
Andre Maurois

2

Autocunoastere

3

în special cu persoane dificile sau care ne creează probleme.Autocunoaşterea Cunoaşterea de sine permite o mai bună conştientizare a calităţilor şi limitelor noastre. “Nu existenţa unei probleme constituie o problemă. 4 . ci cum facem faţă acestei probleme constituie problema”. Vă propunem să începem prin a vedea care ne este atitudinea în relaţia cu alţii.

Aţi aşteptat mai mult de o oră în stradă şi în final prietnul apare. Conduceţi maşina şi v-aţi oprit la semafor. spuneţi Da. în fiecare situaţie. dar nu puteţi rămâne θ 2. Sunt trei răspunsuri pentru fiecare set de întrebări. Vi se cere să lucraţi peste program a treia oară în săptămînă. Luminile se schimbă. ţipaţi 2. spuneţi că înţelegeţi problema. Aţi ajuns cu taxiul şi trebuie să vă întâlniţi cu un prieten. 1. vă simţiţi jenat θ 2. furios îi spuneţi prietenului cum v-aţi simţit uitat acolo θ 3. dar înainte de a putea să vă puneţi maşina în mişcare persoana din spatele dvs. aprobaţi cu o mişcare a capului şi mergeţi mai departe θ 3. Citiţi întrebările şi bifaţi răspunsul care vă vine imediat în minte. În această seară aveţi o întîlnire importantă.Chestionar Acesta nu este un test. Ce faceţi: θ 1. vă uitaţi să-i puteţi identifica θ 2. ci ceea ce aţi face dvs. vă claxonează. vă chemaţi vecinul θ 3. îi spuneţi persoanei: Nu fi ridicol 5 . Vedeţi câţiva puşti care umblă la maşina vecinului dvs. 3. Este un chestionar care vă poate furniza informaţii despre aptitudinile care le aveţi în relaţia cu ceilalţi. Ce faceţi: θ 1. Ce faceţi: θ 1. dar când se termină programul plecaţi făcându-vă că aţi uitat θ 3. calm îl întrebaţi de ce a întârziat θ 2. Aţi mai rămas de multe alte ori peste program. nu cel care vă gîndiţi că ar fi potrivit. Răspundeţi cît puteţi de repede. urcaţi în maşină. Aveţi o întâlnire într-o parte a oraşului care nu e sigură. Ce faceţi: θ 1. trântiţi uşa fără a spune nimic. strigaţi: Opriţi-vă 4. înjuraţi.

când aceştia încep să se certe: θ 1. îi lăsaţi să se descurce θ 2. Aveţi un angajat tânăr în subordine sau o cunoştinţă. vă aşezaţi şi încercaţi să-i liniştiţi 10. Confruntarea e cu ţipete. Ce faceţi: θ 1. neformal 6. Dacă eşti corect cu mine. Aveţi un coleg care fumează la birou. încercaţi să-i împăcaţi θ 2. 7. sunt şi eu corect θ 2. Ce faceţi: θ 1. dar subordonatul se pare că se poate descurca. Ce faceţi: θ 1. Ce faceţi: θ 1. astfel θ 3. le spuneţi să înceteze să se mai poarte ca nişte copii şi să strice seara altora θ 3. Aveţi o întâlnire cu o familie prietenă. te străduieşti să porţi o discuţie amicală cu persoana pe un ton vesel. chiar dacă i-aţi comunicat că nu vă place fumatul. şi plecaţi θ 2. îi întrerupeţi şi-i spuneţi colegului că nu e în măsură să-i vorbească subordonatului dvs. îi ignoraţi frica şi continuaţi cu munca într-o manieră calmă şi distantă θ 3. Unul dintre subordonaţii dvs. îi spuneţi persoanei ce lipsă de consideraţie are dacă fumează când i-aţi comunicat că nu vă place.5. Ce faceţi: θ 1. Persoana nu vă motivează întârzierea şi nu-şi cere scuze foarte evident. vă plângeţi altora θ 3. închideţi ochii şi speraţi ce e bine θ 2. îi ignoraţi sau daţi muzica mai tare să-i acoperiţi 8. este ceartat de unul dintre colegii dvs. îi spuneţi să stingă ţigara că nu vă place fumatul θ 2. care se sperie uşor şi pare înfricoşat de dvs. strigaţi: Opriţi-vă θ 3.Aţi fost chemat la o întâlnire la o oră şi aţi fost lăsat să aşteptaţi timp de aproape o oră fără să vi se spună nimic. îi spuneţi: Nu fi ridicol. spuneţi: Termină. Vedeţi pe cineva că vrea să facă ceva ce l-ar putea răni. spuneţi: Nu e nici o problemă 6 . spune-ţi calm: Fii atent 9. nu muşc.

răspunsul 3. 7 . insistaţi să înceteze şi să devină prieteni θ 2. Ce faceţi: θ 1. îi spuneţi ce prost v-aţi simţit să fiţi lăsat să aşteptaţi făra să vi se spună de ce.. le spui să se oprească θ 2.Conduceţi un grup de oameni care lucrează împreună de ceva timp. Ea nu pare să se descurce şi începi să te îngrijorezi. De exemplu. transferaţi-vă întâi răspunsurile încercuind numerele care le-aţi ales ca răspuns pentru cele 12 întrebări. 11. întrebarea 1 etc.θ 3. Ce faceţi: θ 1. Punctaj Pentru a vă evalua chestionarul. dacă aţi ales pentru întrebarea 1. nu iei nici o atitudine. încercuiţi 3 în coloana B. ai o discuţie între patru ochi cu persoana timidă θ 3. dar doi dintre ei au o neînţelegere.Persoane arogante din companie necăjesc o persoană tăcută şi timidă din departamentul dvs. staţi cu cei doi şi discutaţi. 12. îi lăsaţi s-o rezolve singuri θ 3. În general comunicarea e foarte bună.

încercuiţi şi această coloană. . Asertiv Sentimente Calm Mulţumit Stare de confort Comportament Confident Sigur Rezolvare problemă Orientat către scopuri Scorul (1) asertiv___________ (2) agresiv___________ (3) pasiv_____________ 1 8 . adunaţi numărul de puncte în cele trei coloane:A.Puneţi totalul pentru A în spaţiul 1 din triunghi. multiplicând rezultatul cu 5 şi puneţi scorul total în scara de eficacitate. După ce aţi transferat scorurile.După ce aţi făcut asta dacă numărul care l-aţi ales e identic cu cel din colana X. Întrebarea 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Total A 2 1 2 1 2 1 1 3 3 3 3 2 B 3 2 3 3 1 3 2 2 2 1 1 1 C 1 3 1 2 3 2 3 1 1 2 2 3 X 2 2 3 1 3 1 3 2 1 3 2 1 x5 Scorul total Puneţi-l în Scara Puneţi in Triunghiul 1 Puneţi in Triunghiul 2 Puneţi in Triunghiul 3 de Eficacitate . C în spaţiul 3 din triunghi.Apoi totalizaţi coloana X. B în spaţiul 2 din triunghi. B. C.

renunţă Defensiv 2 Agresiv Sentimente Furie Iritat Exasperat Comportament Sarcastic Dominator Câştig-Pierdere Scara de eficacitate în relaţia cu alţii: 0 10 20 30 40 50 60 Gradul de eficacitate: 50-60 Excelent 40-49 Foarte bine 30-39 Bine 20-29 Moderat 10-19 Destul de slabă 0-10 Slabă 9 .3 Pasiv Sentimente Frică Trist Stare de disconfort Comportament Se retrage Nu spune nimic Nu face nimic Dă .

Rezolvarea Problemelor 10 .

Pentru aceasta trebuie generată o imagine a diferitelor speranţe. funcţii.Analiza Problemei Cum ? Metoda cartonaşelor Generare idei Prioritizare idei Luare decizii Cum ? Brainstorming Brainwriting Cum ? Metoda multivoting Cum ? Metoda consensului Analiza problemei Cheia folosirii eficiente a creativităţii în rezolvarea problemelor este de a evita tentaţia soluţiei directe. resurse. Primul pas în cadrul procesului este de a petrece ceva timp în a explora mediul în care problema este înconjurată. Aceasta poate conduce la o soluţie superficială care poate lăsa neatinse aspectele ascunse şi cauzele problemei. încăperi. perioade. sub-probleme. Îi cheamă Ce şi Cine şi Când Şi Cum şi Unde şi De ce. vise. date. obiecte) Unde: spaţii. termene. poziţii Când: timp. departamente Ce: lucruri implicate (materiale. idei. implicaţii. probleme. oameni. obiective. se face în prezent şi poate fi făcut în viitor - “Am acasă şase servitori cinstiţi (Ei m-au învăţat tot ce ştiu). obiective.” Rudyard Kipling 11 . locaţii. zone. intenţii Cum: ce a fost făcut până acum. programări De ce: motive. Puneţi întrebări de genul: Cine: toate părţile implicate. constrângeri şi în general asupra tuturor factorilor înconjurători. instituţii. într-o linie logică de la problemă la soluţia imediată.

Facilitatorul va nota pe o foaie de flip-chart aspectele problemei ce se află sub control sau pot fi influenţate Control 12 . Facilitatorul va prezenta principiul zonelor de influenţă (control-influenta-preocupare) 5. Facilitatorul va comasa cu sprijinul participanţilor aspectele similare. Facilitatorul va enunţa problema şi va distribui cartonaşe fiecărui participant 2. 3. 4.METODA CARTONAŞELOR 1. Pe măsură ce participanţii vor identifica aspectele problemei le vor nota pe câte un cartonaş şi le vor lipi pe perete.

Ideea că totuşi cantitatea aduce calitate este bazată pe faptul că primele idei care-ţi vin în minte sunt cele mai evidente. Evaluarea critică se amână după ce s-a terminat sesiunea de brainstorming 2. neţinând cont de cât de ireale ar părea 4. Paşii ce trebuie urmaţi în brainstorming sunt: 1. Există multe tehnici diferite care pot ajuta la aceasta însă toate au în comun două lucruri:  perspectivă deschisă. pentru a forţa incubarea ideilor în subconştient METODA BRAINSTORMING Este o procedură utilă în generarea şi definitivarea ideilor. participanţii trebuie să se reţină de la evaluarea ideilor celorlalţi pînă când ideea a fost finalizată şi să asculte cu fair-play. Ideea este de a diminua teama de criticism şi refuz din partea celor care vor să argumenteze de ce o idee nouă “va costa prea mult” sau “ nu va merge niciodată”. Ideile neobişnuite sunt încurajate. participanţii generează cât mai multe idei posibile (puteţi trece de 2-3 ori pe la fiecare participant) 13 . şi cele cu adevărat creative vin numai după ce am scăpat de sugestiile evidente. În sesiunea de brainstorming. Participanţii trebuie să contribuie cu cât mai multe idei posibile 3. 2. grupul numeşte o persoană care va lua notiţe şi scrie pe flipchart 2. Conducătorul brainstorming-ului se bazează pe 4 reguli principale: 1. neîngrădită asupra problemei  mijloace de a distrage atenţia de la generarea directă a ideilor. Construirea ideilor pe cele ce au fost deja spuse sau combinarea ideilor este încurajată deoarece promovează integrarea şi “pieptănarea” ideilor. întârzierea luării deciziei îmbunătăţeşte calitatea aportului participanţilor. şi cantitatea ideilor aduce calitate. Brainstorming e guvernată de 2 principii cheie: 1. Nici o evaluare a celuilalt sau celorlalţi colegi nu este permisă.Generarea ideilor Reprezintă elementul central în rezolvarea creativă a problemelor.

3. Distribuiţi fiecărui participant o foaie de hârtie cu un tabel format din şapte linii şi trei coloane. 5. Rugaţi fiecare participant să completeze trei idei. cele finale asupra cărora s-a căzut de acord vor fi păstrate. ceilalţi membrii vor anula printr-un X pe foile lor ideile similare. şi să depună foaia într-o cutie colectoare. Paşii ce trebuie urmaţi în brainwriting sunt: 1. Printr-un tur de masă.3. 6. Apoi. Repetaţi procesul până sunt completate cât mai multe din căsuţele tabelelor. combinându-le pe cele similare. odată ce aveţi un număr mare de idei începeţi să eliminaţi dintre ele: persoana numită va conduce ierarhizarea lor şi aranjarea ideilor. câte una într-o căsuţă. În acest timp. reformulându-le şi eliminându-le pe cele nepotrivite 4. un număr de zece participanţi pot genera între 75 şi 100 de idei. Facilitatorul va nota pe o foaie de flip-chart lista ideilor identificate. METODA BRAINWRITING Această metodă ajută atunci cînd membrii echipei nu sunt confortabili cu viteza metodei BRAINSTORMING sau cînd problema poate da naştere unor conflicte. 2. Într-un timp de zece minute. 4. rugaţi fiecare membru să citească ce idei sunt notate pe foaia sa. pe măsură ce acestea sunt citite. rugaţi fiecare participant să extragă din cutie o altă foaie la întâmplare şi să completeze sau alte trei noi idei sau extinderi ale ideilor existente în tabel. 14 . totalizând 21 de căsuţe.

FORMULAR BRAINWRITING 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 15 .

Se notează ideile generate pe o foaie de flip-chart. dar nu mai mult de cinci idei. pe cât posibil. Ideile care au primit cele mai multe voturi se încercuiesc şi. 2. pe cât posibil. ideile rămase se comasează şi se reformulează rezultând o nouă listă mai scurtă. 3. câte una pentru o idee. Ideile care au primit cele mai multe voturi se încercuiesc şi. 4. Fiecare participant primeşte 5 buline adezive roşii pe care le plasează conform preferinţei. 7. câte una pentru o idee. Metoda va continua până când va rezulta o listă de minim trei. 5. Fiecare participant primeşte 3 buline adezive albastre pe care le plasează conform preferinţei. Paşii ce trebuie urmaţi în această metodă sunt: 1. Fiecare participant primeşte 1 bulină adezivă verde pe care o plasează conform preferinţei. 16 . 6.Prioritizarea ideilor METODA MULTIVOTING Această metodă se foloseşte pentru a reduce numărul de idei care să fie luate în consideraţie. ideile rămase se comasează şi se reformulează rezultând o nouă listă mai scurtă.

Eu am nevoie”. Atitudinea şi spiritul echipelor care practică consensul se remarcă substanţial faţă de cei care votează. Aceştia ar prefera să practice regula majorităţii cu riscul neimplicării sau chiar sabotării deciziilor de către minoritate. O echipă poate “simţi” când apare consensul. Cele mai multe persoane sunt îngrijorate de timpul şi energia necesară pentru găsirea de răspunsuri acceptabile de către toţi. ce. Oricum. “Eu cred” Suficientă auto-disciplină pentru a rămâne focalizat asupra subiectului şi a procesului Exprimare clară. nu orice decizie luată în cadrul echipei necesită consensul.Luarea deciziilor METODA CONSENSULUI Cultura noastră nu este practicată în spiritul consensului. Consensul se foloseşte:  când subiectul luat în discuţie este unul important iar unitatea câştigată recompensează timpul consumat  când obţinerea sinergiei între membri reprezintă o prioritate  când un anumit număr de alternative şi căi de acţiune trebuie să fie explorate şi luate în considerare  când este important să fie analizate un număr cât mai mare de faţete ale unei probleme  când soluţia unei probleme crează noi probleme  când procesul de a lua o decizie este la fel de important ca şi decizia însăşi  când amănarea cauzată de procesul pentru atingerea consensului previne ca echipa să ajungă prea repede la o concluzie asupra unei probleme  când decizia este finală Pentru a aplica această metodă sunt necesare atitudini şi comportamente cum ar fi:         Abilitatea de a vorbi la persoana I-a: “Eu prefer”. unde Abilitatea de a reformula temeri şi probleme ca sugestii şi propuneri Abilitatea de a determina preferinţe personale şi de a le susţine în faţa echipei Abilitatea de a distinge faptele de opinii Abilitatea de a identifica şi defini sentimente Nivel scăzut de apărare atunci când ceilalţi îţi critică ideea 17 . onestă şi directă în termeni de cine. iar energia generată recompensează efortul de a-l obţine. când.

6.        Bunăvoinţa de a asculta. Facilitatorul şi/sau observatorii procesului trebuie să protejeze dreptul participanţilor de a nu fi de acord. abilitatea de a procesa punctele de vedera ale altora Angajamentul de a căuta cel mai bun răspuns Nivel scăzut de competitivitate Suficient auto-respect pentru a fi capabil să spui “NU” în faţa echipei Abilitatea de a căuta alternative care se susţin reciproc Ascultarea pentru a identifica şi sintetiza zonele de acord Răbdarea de a te abţine de la luarea unei decizii premature Dorinţa sau curiozitatea de a încerca luarea deciziei prin consens. Dacă acel membru îşi exprimă sprijinul pentru o perioadă de probă (de exemplu 90 de zile). Echipa este divizată în mod egal. Echipa va decide dacă se va încerca obţinerea consensului. 18 . Se fac sugestii şi modificări ale tematicii iniţiale. Formaţi mici grupuri care să dezvolte propuneri acceptabile de către toţi membrii. 10. se prezintă date şi posibile soluţii. facilitatorul solicită o variantă a ideii şi verifică din nou consensul. Acestea pot fi:  a nu se solicita membrului echipei să lucreze în cadrul unor anumite activităţi  menţionarea punctului de vedere divergent în minuta întălnirii. cât timp va dura şi ce se va face în caz că nu se va obţine consensul (de exemplu supunerea la vot sau amânarea deciziei). se exprimă temeri şi probleme. Se exercită presiuni asupra unuia sau doi membri pentru a accepta. atunci facilitatorul verifică din nou consensul. astfel întreg grupul va sprijini decizia luată. 9. Întrebaţi-i dacă sunt suficient de hotărâţi pentru a bloca consensul. precum şi similarităţi. sunt explorate şi încurajate. 4. Dacă se constată că încă mai este un membru indecis. 8. Facilitatorul verifică atingerea consensului şi urmăreşte indicii nonverbale care sugerează faptul că unii membri nu sunt de acord.  Stipularea că decizia nu stabileşte un precedent şi în consecinţă nu poate fi utilizată ca bază pentru luarea altor decizii. 3. Câteodată oamenii preferă să stea deoparte şi să nu blocheze consensul dacă sunt făcute anumite concesii. Paşii care trebuie făcuţi pentru obţinerea consensului sunt: 1. 5. Dacă nu este consens. Asiguraţi-vă că au fost ascultate ideile. În timpul folosirii acestei metode pot apare unele probleme specifice: 1. Întrebaţi-i dacă sunt de acord cu anumite concesii. Se discută tematica. 3. O tematică sau o idee este supusă deciziei echipei. Pe baza discuţiilor o nouă idee este creată de echipă 7. 2. facilitatorul va întreba echipa asupra unor propuneri de concesii (de exemplu o perioadă de probă). 2.  Stabilirea unei perioade de probă a deciziei şi implemetării sale. Diferenţe şi dezacorduri. Două persoane sunt în dezacord cu echipa.

Diversitatea muncii. Sentimentul de a fi realizat ceva folositor. Sentimentul de a fi învăţat ceva. Condiţii de muncă plăcute. Penalizări sociale.RELAŢIA ÎNTRE FACTORII CARE AFECTEAZĂ MOTIVAŢIA Convingeţi-vă că persoana este capabilă de performanţa cerută. Lauda. Timpul liber. Oboseala REZULTATE INTRINSECI Abilitate şi aptitudini Resurse Implică un element intermediar şi sunt mai puţin apropiate de performanţă decât cele intrinseci Plata. Statutul în cadrul firmei. Promovarea. Sentimentul de a fi realizat ceva necesar pentru firmă. EFORT Claritatea obiectivelor PERFORMANŢĂ Beneficii suplimentare. Alegeţi proceduri adecvate de selecţie Instruiţi corespunzător Rezultă direct din îndeplinirea activităţii: Unelte adecvate Materiale şi echipamente Informaţii relevante Timp Respectul de sine. Pierderea salariului REZULTATE EXTRINSECI Persoana ştie exact ceea ce i se cere Perspectiva şi cunoştinţele subordonaţilor diferă de cele ale şefilor Stabiliţi obiectivele împreună cu subordonanţii => obiective mai clare RECOMPENSE CONSIDERATE DREPT JUSTIFICATE SATISFACŢIA ÎN MUNCĂ . Statutul în afara firmei. Sentimentul realizării.

Formarea Echipei 20 .

Ce este echipa? Echipa este un grup de persoane care lucrează împreună pentru a realiza un obiectiv comun. Regulile în cadrul echipei Echipele au o singură trăsătură comună: nevoia de a avea reguli de autoguvernare. înţelegerea a ceea ce trebuie făcut şi semnificaţia sa variază şi nu există nici o înţelegere cu privire la modul în care va lucra acest grup pentru îndeplinirea sarcinii. Regulile joacă un rol important în succesul echipei astfel: ♦ Regulile sunt stabilite la începutul perioadei de dezvoltare a unei echipe şi. echipa îşi dezvoltă un spirit de colaborare. Aceste probleme odată rezolvate. Pe lângă îndeplinirea sarcinii trasate. se dezvoltă o sinergie (efectul comun al tuturor membrilor este mai mare decît suma eforturilor tuturor membrilor luaţi separat). membrii echipei vor simţi că echipa este eficientă. creativă. Multe echipe sunt la început un grup de străini care s-au reunit pentru a îndeplini o sarcină trasată de cineva. Când o echipă tipică îşi începe activitatea coeziunea dintre membrii săi este mică. este greu să fie modificate sau revizuite. odată stabilite. 21 . Pe măsură ce membrii încep să se folosească de contribuţia celorlaţi şi să vorbească despre cum lucrează împreună. Înainte de rezolvarea acestor probleme echipa e mai puţin productivă şi creativă decât o singură persoană.

Astfel de echipe nu durează mai mult de şase luni.un amectec sinergic de resurse umane . ♦ Respectarea limitelor de comportare este mai strictă în cazul echipelor mici. ceea ce nu face conducătorul poate fi la fel de important ca ceea ce face el.♦ Orice schimbare a regulilor unei echipe necesită mult timp şi poate cauza adesea supărarea membrilor echipei. ♦ Cu cât membrii echipei lucrează mai mult împreună la stabilirea regulilor. în afară de acela că aceasta poate folosi cuvântul “echipă” atunci când îşi descrie structura internă. cu atât se vor înţelege mai bine. ♦ Regulile ajută la egalizarea puterii tuturor membrilor. ♦ O echipă care doreşte să-şi creeze reguli. Când formarea echipei este făcută prost. ♦ Conducătorul echipei joacă un rol important în stabilirea rolurilor. Multe organizaţii formează echipe. răbdare şi sprijin. ♦ Echipele îşi judecă de obicei membrii după modul de respectare a regulilor. este o echipă care doreşte să se auto-controleze şi să-şi asume responsabilitatea comportamentului ei. Echipele de succes sunt văzute ca o strategie . ceea ce este mai important. nu are control asupra membrilor săi. ♦ Când o echipă nu are reguli clare. membrii care se conformează cel mai strict regulilor câştigă cel mai mare respect. Ele nu aduc beneficii companiei. sunt investiţi puţini bani şi efort în a-i asigura succesul. Membrii echipei sunt mai frustraţi decât au fost înainte de a se crea echipa. Sunt investiţi cu mai mult entuziasm bani.pentru a atinge scopurile unei organizaţii. efort şi. 22 .

vorbeşte să fi ♦ sari de la un subiect la altul înţeles ♦ maschează afirmaţiile cu ♦ respectă agenda întrebări ♦ construieşte pe ideile altora ♦ interpretează selectiv ♦ fii optimist / gândeşte pozitiv ♦ fii de acord cu toate referitor la echipă ♦ evită prin sarcasm luarea deciziilor ♦ critică idei. onest.Comportamentul în cadrul echipei Compartamentul eficienţa sa: în cadrul echipei joacă un rol important în Comportament Care ajută o echipă Care pune în pericol o echipă ♦ fii punctual / fii pregătit ♦ fii critic / negativist ♦ participă. de încredere ♦ retrage-te psihilogic ♦ spune ce simţi / gândeşti ♦ reflectă plictiseala / nu acorda atenţie ♦ asumă-ţi riscuri ♦ fii îngust la minte ♦ foloseşte expresii cu “noi” ♦ foloseşte expresii cu “voi” ♦ spijină-i pe ceilalţi ♦ nu comunica. ♦ ia problemele în serios neajutorarea ♦ fii curtenitor. onestă ♦ manipulează ♦ ascultă să înţelegi. coopera sau ♦ angajează-te în a face lucrurile să participa meargă ♦ judecă-i pe ceilalţi ♦ foloseşte-ţi simţul umorului ♦ nu asculta (angajează-te în ♦ fixează obiective / planificare în conversaţii separate) timp realiste ♦ fă alte activităţi care distrag ♦ stabileşte roluri bine definite atenţia ♦ distribuie munca în mod egal 23 . oferă-te voluntar ♦ atacă la persoană ♦ angajează-te într-o comunicare ♦ domină deschisă. nu membrii ♦ realizează ceea ce ai promis ♦ caută compasiunea celorlalţi ♦ fii atent. lasă-ţi mintea deschisă ♦ exprimă-ţi lipsa de sens.

organizarea pentru lucru. f) lucrul în echipă: pe măsură ce lucraţi cercetaţi cum merge treaba. cât de bine este organizată echipa. Luaţi şi măsurile necesare în caz de totul nu e conform planificarii: subdivizaţi echipa de exemplu. autentificarea diferenţelor de opinie d) clarificarea sarcinilor atât ale echipei ca un întreg cât şi a fiecărui membru al echipei e) identificarea resurselor disponibile: se face un inventar asupra capacităţilor membrilor echipei. stabilirea regulilor pentru luarea deciziei în echipă. Determinanţii eficienţei echipei Factori daţi Factori care intervin Grup Stil de conducere Productivitate Procese şi Scop / Sarcini Mediu procedee Motivaţie Satisfacţia membrilor Rezultate Evaluarea finală  Au fost scopurile clare şi potrivite? 24 . familiarizarea cu sarcinile.Paşi în eficientizarea echipei a) pregătirea pentru lucrul în echipă: care conţine selectarea membrilor echipei. stabilirea programului de lucru al echipei. informaţii necesare. cum se lucrează împreună. echipamente. c) stabilirea unui climat de lucru: familiarizarea membrilor unii cu alţii. stabilirea primei întîlniri între membrii echipei. aranjarea spaţiului unde se va desfăşura prima şedinţă. b) organizarea pentru acţiune ce include: alegerea unui conducător al echipei. calificări. au fost îndeplinite sarcinile. stabilirea resurselor necesare.

     A existat încredere şi sinceritate? S-a realizat conducerea? Au fost membrii sensibli unii faţă de alţii? S-au realizat sarcinile echipei? S-a realizat obiectivul echipei? 25 .

Comportamentul uman si Motivatia 26 .

Singur pe insulă. este interesantă din acest punct de vedere. Robinson nu mai este singur.Nimic mai ciudat decât oamenii Suntem diferiţi şi avem diverse resorturi de motivare pe care le mobilizăm pentru a ne satisface nevoile. Va căuta să fie apreciat de Vineri. Robinson începe să resimtă singurătatea şi va căuta. el se va desăvârşi scriindu-şi memoriile. În jurul casei îşi va organiza viaţa şi va „aduna” toate elementele necesare supravieţuirii şi apoi traiului: apa. de ploaie. Povestea lui Robinson Crusoe. Instinctul de conservare i-a permis să găsească mijloace de a se hrăni. Robinson s-a trezit singur. prin urmare. aparţine unei comunităţi de două persoane. în sfârşit. ceea ce îi va influenţa comportamentul. După naufragiu. motivaţiile lui Robinson nu sunt deloc aceleaşi cu cele pe care le are când se întoarce în ţară. va încerca să se apere de frig. Îl va găsi pe Vineri. singur pe insula părăsită după un naufragiu. Satisfăcând aceste prime nevoi. siguranţa (un acoperiş pentru el şi pentru rezervele de furaje ale animalelor). pierdut. hrana (vânătoare şi pescuit). fără nimic. − Exerciţiu 27 . respectat de cei apropriaţi. Să încercăm să înţelegem de ce Robinson nu s-a dat bătut şi cum a reuşit acest lucru. de prădători şi în acest scop îşi va construi o casă. tovărăşia cuiva. întors acasă. Va dobândi după aceea admiraţia salvatorilor săi cu privire la „munca” îndeplinită pe insulă şi tăria de caracter a acestui om care a putut supravieţui într-un mediu ostil. Odată satisfăcute celelalte nevoi. Şi.

Să fac carieră. Să profit de avantaje în natură. 5. 18.Test pentru descoperirea nevoilor Dispuneţi de 100 de puncte pe care le puteţi repatiza. 4. Să beneficiez de servicii: sport. Să am un post bine definit. Să nu am probleme grele de rezolvat. Să lucrez într-o întreprindere solidă. Să mă înţeleg bine cu ceilalţi. Să am sentimentul că fac un lucru important. Să fac o muncă de calitate. între cele 35 de sugestii de nevoi propuse. Să obţin respectul celorlalţi. Să primesc un salariu mare. 12. 28. Să fiu de acord cu obiectivele firmei. Să pot comunica în mod adecvat cu alţii. 20. 11. 17. Să muncesc într-o întreprindere în care fiecare are o funcţie bine definită. timp liber. Să mă bucur de o poziţie. Propuneri Puncte Să am un loc de muncă stabil. 23. 16. Să respect programele. ! Nr. 19. 14. să-mi rezerv perioade de repaus. 3. 8. călătorii. 7. 1. Să obţin o promovare. Să am un şef care să mă felicite pentru munca mea. 24. 22. Să evoluez într-o firmă dinamică. 15. 9. Să fac o muncă stimulantă. 27. Să beneficiez de pensie. 25. de un statut în cadrul firmei. 21. 28 . 10. Să beneficiez de condiţii bune de lucru. 13. aşa cum doriţi. Să fiu membru într-un colectiv de conducere. Să risc. Să conduc o firmă renumită. 26. de avantaje sociale. Să ştiu ce se petrece în cadrul firmei. 2. Să asist la un număr maxim de întâlniri. 6. Trebuie să alegeţi în mod obligatoiu între 6 şi 15 propuneri.

25. 27. 9. 35. Să am un loc de muncă aproapre de casă. condiţia socială Relaţii 29 . 30 PUNCTE ALOCATE TOTAL EXPLICAREA COMPORTAMENTULUI UMAN PE BAZA NECESITĂŢILOR Abraham Maslow Clayton Alderfer AUTO-REALIZARE: necesitatea dezvoltării continue a personalităţii. IV. Să muncesc sub strictă supraveghere.29. V. reputaţia. 34 2. 18. 34. 11. 10. conform potenţialului propriu Dezvoltare STIMĂ respectul de sine. 29 12. 26. 21. 8. II. 100 puncte NEVOI I. 7. Să dispun de ocazii pentru dezvoltarea proprie. 14. Să fiu sancţionat dacă e cazul. 28. 24. 22. 20. 17. Total Să mă bucur de libertate în ceea ce fac. SUGESTIEI 3. III. 32. 31. NR. Să-mi aleg perioadele de vacanţă. 33. 32 4. Să am un superior competent. 33. 23. 35 1. 16. 5. 13. 6. 30. 19. 31. 15.

ameninţărilor. prietenia NECESITĂŢI DE SIGURANŢĂ: protecţia împotriva pericolelor. adăpost Existenţă David McClelland  Unii sunt motivaţi de confruntarea cu diverse provocări. Ei se simt frustraţi dacă altcineva are ultimul cuvânt în luarea deciziilor Feriţi-vă de false ipoteze: • Prima falsă ipoteză: lumea “reală” este singura care contează • A doua falsă ipoteză: toată lumea lucrează pentru aceleaşi scopuri • A treia falsă ipoteză: faptele vorbesc de la sine 30 . Aceştia simt chemarea de a depăşi obstacole. nevoie denumită afiliere. de realizarea obiectivelor propuse. apă. Pentru ei este mai important să aibă colegi cu care să se înţeleagă bine şi să se bucure de respectul lor.NECESITĂŢI SOCIALE: apartenenţa. privaţiunilor NECESITĂŢI FIZIOLOGICE: hrană. de a urca panta sau chiar de a o crea atunci când nu există.  Alţii sunt motivaţi de nevoia unor relaţii bune cu colegii de muncă.  A treia categorie este motivată de nevoia de putere. acceptarea. de exercitare a controlului.

Comunicare 31 .

Ce este comunicarea? RECEPTOR EMIŢĂTOR CANAL DE COMUNICARE Mesaj Feedback Codifică şi ZGOMOT transmite Primeşte şi decodifică Bariere în comunicare     Vorbitorul are o idee bazată pe experienţa sa.Acest capitol oferă informaţii despre comunicare şi bariere în comunicare.filtre în mintea vorbitorului care îl impiedică să se exprime în mod clar B. Sunetele activează nervul acustic din urechea ascultătorului. Vorbitorul descrie ideea cu ajutorul sunetelor. Creierul ascultătorului răspunde cu o idee bazată pe experienţa proprie Vorbitor Ascultător A.Filtre în mintea ascultătorului care îl împiedică să recepţioneze ideea aşa cum a fost transmisă C.Bariere externe A B 32 . despre ascultarea activă şi feedback.

. aşa că interpretez tot ce spune împotriva mea  frica: sunt aşa de preocupat de ce voi spune după aceea încât nici nu pot să aud ce spune Mihai  ameninţarea statutului: dacă ar tăcea odată aş putea spune ceva mult mai important  presupuneri subiective: arăţi exact ca unchiul meu pe care nu pot să-l sufăr. aşa că ori de câte ori vorbeşti îl aud pe el…  agendă ascunsă: îndată ce se termină şedinţa mă voi putea duce să joc baschet…“hai să discutăm acest subiect în şedinţa următoare”. aşa că ascult ceea ce are de spus  implicare negativă: Mirela m-a bârfit acum 10 ani.  Lumi imaginare: toţi avem “lumi imaginare”…interpretarea noastră personală a lucrurilor şi ideilor.Rezumaţi mesajul. REACŢII LA ASCULTARE ACTIVĂ 33 .Puneţi întrebări clarificatoare . conotaţii emoţionale ale unor cuvinte  Determinate de factori interni:  implicare pozitivă: îmi place Ion. gramatică. acustice. temperatura. amplasament.Oferiţi reflecţii ale sentimentelor de bază . ora din zi.pe care le protejăm cu grijă.. sintaxă.C Barierele sunt:  Fizice – deficienţe verbale. lumina. Ascultarea activă ABILITĂŢI DE ASCULTARE ACTIVĂ Stabiliţi un climat confortabil Subliniaţi atitudinea de ascultare cu ajutorul limbajului corporal Folosiţi corespunzător contactul vizual Parafrazaţi Oferiţi reflecţii ale mesajelor de bază . durata întâlnirii etc.  Semantice – vocabular.

Tipuri ATENT Ideea de bază Folosirea de mesaje nonverbale (priviri. La întrebările scurte se răspunde mult mai uşor decât la cele lungi. ce a simţit vorbitorul exprimat în cuvintele ascultate Pentru a obţine ÎNTREBĂRI Către cine? Ce? informaţii Când? suplimentare. “Ce consecinţe crezi că ar putea avea?” “Cum reacţionează ceilalţi la această propunere?” GHID PENTRU FORMULAREA ÎNTREBĂRILOR  Formulaţi întrebările clare şi concise Cu cât întrebarea e mai lungă cu atât este mai greu de urmărit. 34 .. expresia feţei. înclinări ale capului cu sens afirmativ. fără a înterveni Dovada că REPETATIV ascultătorul e foarte atent. ajută vorbitorul să nu-şi piardă şirul gândirii Strângerea ideilor Punct de control REZUMATIV şi/sau sentimentelor şi pentru discuţii reafirmarea lor drept viitoare. poziţii şi mişcări ale corpului) pentru a arăta atenţia îndreptată asupra vorbitorului Folosirea de cuvinte neutre care nu exprimă nici acordul nici dezacordul cu vorbitorul Repetarea afirmativă a întregii sau ultimei părţi a propoziţiei finale a vorbitorului Scop A manifesta interes faţă de vorbitor sau mesajul său Exemple Priviri. aşezarea cu faţa spre vorbitor Încurajarea vorbitorului să continue să vorbească. Ajută Unde? vorbitorul să Cum? cerceteze toate aspectele problemei respective NEUTRU “Înţeleg” “Aha” “Interesant” Orice citat “direct” din ceea ce a spus vorbitorul “Astea sunt ideile de bază pe care le-ai exprimat. A: Eşti supărat de ceea ce s-a întâmplat în timpul şedinţei. pune în concluzii discuţie problema vorbitorului Arată că aţi înţeles PARAFRAZĂ Răspuns în ceea ce priveşte conţinutul şi atât ce a spus cât şi părerile vorbitorului.?” “Dacă înţeleg bine…nu?” V: Şedinţa asta a fost proastă.

“de ce”. Exemple de întrebări cu conţinut moralizator sau care cer un standard absolut: 35 . în zone ca relaţiile interumane. nu?” sau “Nu spunem acelaşi lucru?” sau “N-ar fi cea mai bună soluţie să face aşa?”. Tonul şi inflexiunile vocii indică faptul că vorbitorul are deja un răspuns la întrebare când de fapt nu este aşa. Ascultătorii nu vor şti la care să răspundă mai întâi. “dirijate” sau “ameninţătoare”. Exemple de întrebări cu motivaţie personală: “Gigi. Interacţiunea umană este mult prea complexă pentru a ţine la “răspunsuri” obişnuite. Întrebările închise permit numai răspunsuri prin da sau nu şi sunt “încărcate”. de ce nu l-ai trecut pe Vasile pe listă?” sau “De ce mă dezaprobi. Formulaţi mai curând întrebări deschise decât întrebări închise Întrebările deschise încurajează răspunsurile şi încep cu “ce”. credinţe şi comportamente. Mariana?” Întrebări ultimatum: “Te potoleşti sau raportez şefului?” Adresarea unei întrebări stânjenitoare: “Punem pariu. Virgil. că nu ştii ce să răspunzi?”. Exemple de întrebări “dirijate” sau “încărcate”: “Suntem de acord cu asta. Sensul de ameninţare al unei întrebări poate fi redat prin tonul sau inflexiunile vocii sau prin alegerea cuvintelor. Lăsaţi o pauză după întrebare Este nevoie de timp pentru formularea răspunsurilor şi pentru a gândi puţin la ce se va răspunde. valori. atitudini. obiceiuri. ! Evitaţi întrebările care implică existenţa unei modalităţi total greşite sau a unei modalităţi perfecte de a crede sau a acţiona. “cum”.   Nu puneţi mai multe întrebări deodată Punând mai multe întrebări în acelaţi timp creaţi confuzii.

de tensiunile şi postura corpului. Concentraţi-vă asupra a ceea ce exprimă verbal şi non-verbal cel care răspunde. 36 . Este importat ca înainte de a trece mai departe să reacţionaţi la ceea ce tocmai s-a spus. priviţi persoana respectivă fără a-i pierde însă din vedere pe ceilalţi membrii ai grupului. de a se exprima. De asemenea întărind răspunsurile fiecăruia încurajaţi participanţii să reacţioneze punând întrebări şi primind răspunsuri. Aceasta vă poate ajuta să evitaţi să vă lăsaţi furaţi de propriile gânduri în loc să fiţi atenţi la răspunsul dat la întrebarea dvs. Dându-şi seama de acest lucru. - ! Ascultaţi răspunsul verbal şi observaţi-l pe cel nonverbal în cazul fiecărei întrebări.sau - “Care este singura cale justă de a ne comporta unii faţă de ceilalţi?” “Cum ar putea cineva inteligent crede aşa ceva?” sau “Cum se formează corect membrii personalului?” sau “Care este răspunsul la problemele noastre legate de angajaţi” sau “Ar trebui să fie mai atenţi. Când se formulează un răspuns verbal asculaţi fără a-l întrerupe. Încercaţi să nu alteraţi răspunsul când îl reformulaţi pentru a-l confirma. ! Felul în care cel care pune întrebarea confirmă primirea răspunsurilor poate avea un efect favorabil sau nefavorabil asupra dorinţei grupului de a participa. inflexiunile vocii . cel care pune întrebări încearcă să confirme primirea răspunsurilor astfel încât să întreţină o atmosferă în care toţi să se simtă liberi să se exprime. înşivă – cuvintele. de mişcarea ochilor şi mimica. Fiţi conştient de sentimentele personale. Ascultaţi-vă pe dvs. Observaţi-vă atent.când puneţi întrebarea. nu?”. tonul. Trebuie simţit climatul de începere sau atmosfera din cadrul relaţiilor intrepersonale ca răspuns la întrebări.

Comentarii cum ar fi “ a fost foarte bine” sau “ a fost groaznic” sunt fără 37 . Dacă partea pozitivă e spusă la început. focalizarea să fie pe greşeli mai degrabă decât pe puncte tari. Feedback-ul este un mod de a ajuta pe cineva să se gândească să-şi schimbe comportamentul. şi-n graba de a critica aspectele pozitive sunt omise. TRANSMITEREA FEEDBACK-ULUI 1. ce aţi găsit că a fost făcut bine. Ca într-un sistem de rachete dirijate. Fiţi specific Comentariile genarale nu sunt foarte utile când se referă la aptitudinile dvs. Cultura noastră ne îndeamnă să subliniem partea negativă. e mult mai uşor de primit partea negativă şi acţiona pe măsură. feedback-ul ajută individul să afle dacă comportamentul său a avut afectul scontat. în dezvoltare deoarece nu furnizează detalii suficiente pentru a fi utile în procesul de învăţare. înseamnă a furniza cuiva aspecte ale comportamentului său şi efectele acestuia asupra dvs. 2. ce aţi apreciat.Feedback CE ESTE FEEDBACK-UL? Feedback înseamnă a descrie altei persoane comportamentul acesteia şi ceea ce aţi simţit ca reacţie la acest comportament. îl informează dacă “nu a pierdut ţinta” pe măsură ce încerca să-şi atingă obiectivele. Incepeţi cu ce e pozitiv Cînd oferiţi feedback ar putea ajuta dacă primitorul ar auzi mai întîi ceea ce v-a plăcut.

7.” 6. Comentând simplu că a fost “bun sau rău” nu este informativ şi valoarea judecăţii va conduce la o atitudine defensivă. Verificaţi Nu asumaţi că feedback-ul este imediat înţeles şi că mesajul recepţionat a fost cel intenţionat.ajutor în ceea ce priveşte învăţarea dacă nu este precizat ce a fost foarte bine sau groaznic. Apartenenţa feedback-ului Oferind o opinie univesală de tipul ca” tu eşti…” este o cursă în care poţi cădea când oferi feedback. Aveţi grijă de timp Feedback-ul e util când e dat cât mai repede după eveniment şi sentimentele sunt proaspete. De exemplu: “Faptul că aţi continuat cu expunerea când Bil a intrat în sală. 3. 5. Întoarceţi feedback-ul negativ în sugestii pozitive. mi s-a părut lipsit de politeţe. Fiţi descriptiv nu evaluativ Descrieţi-vă reacţiile spunând persoanei ce aţi văzut sau auzit şi ce efect a avut asupra dvs. Oferiţi alternative În situaţia în care oferiţi feedback negativ. 4. Cred că dacă v-aţi fi oprit pentru moment să-l salutaţi şi să faceţi prezentările i-ar fi fost mult mai uşor să se integreze în grup. sugerând că aţi fi făcut altfel este mai util decât să criticaţi.Totuşi trebuie să vă asiguraţi că receptorul este pregătit pentru feedback atunci. Este foarte greu să reacţionezi la comentarii şi informaţii generale. Verificaţi cu persoana că a înţeles. Tot ce putem spune persoanei în cauză este propira noastră 38 .

Nu compleşiţi Furnizarea unei “cantităţi” de feedback e importantă. Feedback-ul nu implică explicarea unei persoane cât de mult trebuie să ni se potrivească. 10.”. sau distrugerea relaţiei.” poate ajuta să evitaţi impresia că judecaţi persoana în cauză. Întrebarea la început Ajutând persoana să gândească despre ce ea sau el vrea să fie. Descriind comportamentul înainte de a vă spune opinia vă ajută să evitaţi subiectivitatea şi să puneţi observaţia într-un context. lăsând persoana să pună întrebări. 11. există tentaţia să spuneţi tot ce vă trece prin minte şi să aglomeraţi persoana. 39 . 8. Când vi se cere să comentaţi sau să vă spuneţi opinia. “Din punctul meu de vedere. Începând cu “Eu. punând întrebări reflective va fi mult mai util decât făcând o afirmaţie despre persoană. Fiţi obiectiv Obiectivitatea e greu de atins când daţi sau primiţi feedback.. Lăsaţi-i persoanei posibilitatea de a alege Feedback-ul care presupune schimbare sau este impus poate genera rezistenţă.experienţă la un moment dat şi este important ca să ne asumăm responsabilitatea pentru feedback-ul care-l oferim.. 9. în loc să selectaţi cea mai potrivită şi utilă informaţie.

Dacă săriţi la concluzii. Verificaţi dacă aţi înţeles. putem spune că l-am pierdut. cereţi-l. Dacă nu luăm nici o atitudine. dacă îl folosiţi. Dacă verificaţi şi cu alţii pute şi constata că experienţa altora este diferită şi vă puteţi construi o părere mai echilibrată despre dvs. Ascultaţi Feedback-ul poate fi dificil de ascultat dar poate fi mai puţin dezavantajos decât să nu ştii ce gândesc şi simt alţii despre tine. 5. Fiţi siguri că înţelegeţi Asiguraţi-vă că aţi înţeles ce vi s-a spus înainte de a răspunde. Verificaţi cu alţii Bazându-vă numai pe o sursă de informare vă poate duce la o părere greşită că asta e părerea tuturor.PRIMIREA FEEDBACK-ULUI Putem obţine maximum din feedback dacă urmăm câteva sfaturi: 1. 2. dacă îl ignoraţi sau dacă îi folosiţi şi ce trebuie făcut. 40 . deveniţi defensiv sau atacaţi. irelevantă opinia altora. puteţi face oamenii să evite să vă mai dea feedback. 3. consecinţa. După ce aţi primit feedback-ul e important să-i evaluaţi valoarea. De asemnea nu uitaţi că aveţi dreptul la propria voastră părere şi puteţi ignora ca nesemnificantă. 4. Oamenii au opinii despre tine la fel şi percepţii despre comportamentul tău şi poate fi de ajutor să ştiţi părerea lor. Cereţi feedback Dacă nu primiţi feedback. Utilizaţi feedback-ul Feedback-ul poate avea o contribuţie substanţială la autodezvoltare. iar o tehnică ar fi să parafrazaţi sau să repetaţi ce vi s-a spus.

Este mai util să vă concentraţi asupra a ceea ce a făcut individul decât să-i traduceţi comportamentul într-o afirmaţie despre ceea ce este individul respectiv. Este îndreptat spre un comportament cu care receptorul poate să facă ceva. dobândirea abilităţilor necesare feedback-ului este foarte importantă. Iată câteva criterii folositoare pentru feedback:  este mai curând descriptiv decât evaluativ. dar este mai util decât “Eşti bădăran”. Este mai curînd specific decât general. De exmplu. Frustrarea creşte cînd unei persoane i se recunoaşte un defect pe care nu-l controlează.Nu uitaţi să mulţumiţi persoanei care v-a furnizat feedback-ul. Se axează pe ceea ce simte persoana care a recepţionat comportamentul şi care oferă feedback-ul. Poate aţi beneficiat de pe urma lui. “Mă simt frustrat când mă tot întrerupi” oferă individului informaţii clare despre efectul comportamentului său şi în acelaşi timp îi lasă liberatea de a decide ce să facă relativ la acest efect. Deci. rezultatele vor fi în cel mai bun caz nefolositoare. “Ai întrerupt trei persoane într-o jumătate de oră” poate că nu este tocmai ceea ce şi-ar fi dorit să audă. CRITERII PENTRU FOLOSIREA FEEDBACK-ULUI Emiterea şi recepţionarea feedback-ului sunt abilităţi ce pot fi dobândite. Când feedback-ul nu este încercat la timpul potrivit şi în modul potrivit.    41 . şi persoanei i-a fost foarte greu să-l dea iar utilizarea lui în orice organizaţie este valoroasă. dar nu chiar distructive. este probabil mai util să afli că “mă enervează că vorbeşti aşa de des” decât să-ţi spună că eşti “dominator”.

depinzând de cât este dispus receptorul să-l primească. din ce motive îl respingem? Unul ar fi că este greu să ne recunoaştem propriile dificultăţi. Astfel. O modalitate de a realiza acest lucru constă în a-l determina pe receptor să încerce să reformuleze feedback-ul sub forma unei întrebări pentru a verifica dacă versiunea acestuia corespunde cu ceea ce a vrut să spună emiţătorul. Feedback-ul atinge maximum de eficienţă când se produce imediat după observarea unui comportament dat. receptorul va putea să ştie dacă aceasta este o reacţie personală sau o impresie generală a grupului. Este bine situat în timp.      RESPINGEREA FEEDBACK-ULUI Dacă feedback-ul poate fi un mod de autorecunoaştere. cînd el însuşi a formulat o întrebare la care pot răspunde cei care îl observă. Evitînd de ce-urile veţi evita să cădeţi în păcatul psihologului amator. Este incă şi mai greu să le recunoaştem în faţa altuia. Dacă credeţi că trebuie să spuneţi ceva cuiva întrebaţi-vă mai întîi pe cine încercaţi să ajutaţi Feedabck-ul nu conţine întrebarea “de ce” ci se încadrează în limitele comportamentului cuiva şi a reacţiei altcuiva la acesta. Este mai curînd solicitat decât impus. Nu suntem convinşi că putem avea încredere în acea persoană sau că şi ceillaţi au observat 42 . atît emiţătorul cât şi receptorul au ocazia să-i verifice acurateţea cu ajutorul celorlalţi. Când feedback-ul are loc într-un grup. Feedback-ul nu trebuie să fie folosit pentru a te descărca pe cineva. de sprijinul pe care sunt gata ceilalţi să-l ofere etc. Este o modalitate pentru a asigura o comunicare clară. Feedback-ul este mai util când receptorul simte că are nevoie de el.

Apărarea şi negarea din partea receptorului sunt indicaţii clare că metoda folosită nu este bună. Celor mai mulţi dintre noi ne place să dăm sfaturi. mai ales din partea emiţătorului comportamentul emiţătorului trebuie să fie de natura să-l ajute pe receptor să vorbească. Dacă persoana pe care încercăm să o ajutăm se apără am putea încerca să ne certăm sau să o forţăm să accepte. poate deveni unul din sensurile principale ale învăţării despre sine. Dacă feedback-ul are loc într-o situaţie de învăţare. Ne lăsăm destul de uşor ademeniţi de rolul de “sfătuitor” fără a mai verifica dacă este potrivit problemei sau abilităţii. în condiţiile descrise aici. De obicei ne aşteptăm să auzim numai opinii negative tinzând să ne trecem cu vederea calităţile. rezistenţa receptorului va creşte. Poate că nu suntem bine sincronizaţi. temerii sau calităţii persoanei pe care încercăm să o ajutăm. Un feedback pozitiv în general este bine primit de receptor când este un feedback adevărat. UN FEEDBACK ARE NEVOIE DE URMĂTOARELE     încredere reciprocă receptarea feedback-ului ca o experienţă comună ascultarea atentă. Aceasta sugerează că suntem competenţi şi importanţi. Dacă nu reacţionăm. Pe de altă parte nu este întotdeauna uşor să oferi celorlalţi feedback-uri constructive. dar în orice caz cel mai bine ar fi să ne oprim până putem re-evalua situaţia.Ne-ar putea fi teamă să aflăm ceea ce cred alţii despre noi. 43 . Feedback-ul ţine seamă atât de nevoile receptorului cât şi de cele ale emiţătorului.

acuzatoare (Eşti leneş.” (nespecific. Ţi-aş fi recunoscător dacă ai aştepta să termin ce am spus înainte de a vorbi”. nu persoana”.) a lăsa toată responsabilitatea pe seama celuilalt (Mă enervezi când…) atribuirea de motive celuilalt. Alte exemple: . ar răspunde cineva. 44 . în ce mod mă afectează. cum mă afectează.. când apare. fără sugestii constructive). a-i face pe ceilalţi să înţeleagă că comportamentul mă deranjează. ce doresc să facă ceilalţi. Nu pot lucra cu un tip aşa guraliv.. Cred că ai ceva cu mine.) afirmaţii exagerate ( Tot timpul faci… Niciodată nu.EXEMPLE DE FEEDBACK De ce daţi feedback? Scop: “a oferi celorlalţi un feedback eficient pentru a comunica exact ceea ce mă deranjează.“Mă simt frustrat când mă întrerupi în şedinţe. A face aceasta fără a leza cealaltă persoană.“Este foarte nepoliticos să mă întrerupi mereu.  NU . Strategie: A identifica comportamentul respectiv. ce aş dori în viitor. a minimaliza apărarea. fără sentimente pentru iniţiatorul feedback-ului. Strategii ineficiente: afirmaţii foarte generale. DA . acuzator.

Prezentarea Acest capitol oferă informaţii despre pregătirea pentru prezentare şi livrarea unei prezentări. despre instruirea în echipă şi metode de evaluare a unei prezentări. despre metode de învingere a anxietăţii şi modalităţi de abordare a diferitelor tipuri de participanţi. 45 .

Prezentarea 46 .

în spaţiile de mai jos. ineficace___________________________________foarte eficace ineficace___________________________________foarte eficace ineficace___________________________________foarte eficace ineficace___________________________________foarte eficace ineficace___________________________________foarte eficace - Acum faceţi pereche cu alt participant şi discutaţi autoevaluarea pe baza celor 5 caracteristici. Apoi utilizând scara de mai jos. cinci caracteristici care credeţi că sunt cele mai importante pentru un instructor eficace. autoevaluaţi-vă calităţile care le aveţi ca instructor.Evaluarea deprinderilor  - 1. Consideraţi cum vă puteţi utiliza cât mai bine punctele tari şi cam ce acţiuni trebuie să întreprindeţi pentru a vă putea îmbunătăţi punctele slabe. 47 .1 Un instructor eficace Scrieţi individual.

Pentru a fi un prezentator cât mai eficient este util să vă evaluaţi calităţile prezente. 8. 6.Repet înainte pentru a mă focaliza cât mai puţin pe notiţele şi mai 54321 mult pe audienţă 14. 7.Mă asigur că beneficiile sugerate auditoriului sunt clare şi realizabile 5 4 3 2 1 12.Comunic ideile cu entuziasm 54321 13. pentru a evita să citesc de pe 54321 manuscris 15. 3. Citiţi întrebările şi alegeţi răspunsul care vă reprezintă cel mai bine. Prezentarea mea e convingătoare şi argumentele susţin discursul 54321 meu 10. 2.Repet prezentarea stând în picioare şi utilizând şi materialele vizuale 5 4 3 2 1 16.Menţin în permanenţă un contact vizual cu auditoriul 54321 19.Notiţele conţin numai cuvinte cheie. mesele şi verific echipamentele înaintea prezentării 54321 18. 1.2 . Următoarea evaluare vă ajuta să vă focalizaţi pe zonele unde trebuie să vă măriţi competenţa.Pregătesc răspunsurile la întrebările ce le anticipez şi le repet 54321 17. Îmi stabilesc nişte obiective înainte de a-mi planifica prezentarea 54321 Analizez valorile.Aranjez sala.Gesturile mele sunt normale şi neafectate de teamă-stres 54321 20. uşor de citit şi au impact 54321 Numărul materialelor vizuale vor întări prezentarea.Folosesc stresul ca un fluid pentru entuziasmul prezentării.2. şi nu 54321 pentru a mă timora 11. şi nu vor 54321 distrage atenţia 9. nevoile şi constrângerile audienţei mele 54321 Îmi scriu ideile principale înainte de a construi prezentarea 54321 Fac o trecere în revistă a ideilor principale înainte şi după prezentare 5 4 3 2 1 Încep cu o introducere care să atragă atenţia 54321 Concluzia mea se referă la introducere 54321 Materialele vizuale sunt simple. nu monotonă 54321 Scor total_______________________ 48 .3. 4. 5. Urmează să vă concentraţi asupra punctelor la care aţi răspuns cu 1.Vocea este puternică şi clară.− 1.

Dacă scorul a fost între 60-80. aveţi potenţial să deveniţi un prezentator eficace.Dacă scorul a fost între 80-100. Dacă scorul a fost între 40-60. Nu va fi uşor dar veţi putea progresa remarcabil. dacă începeţi – încercaţi. Dacă scorul a fost sub 30. adunaţi-vă materiale şi învăţaţi şi practicaţi mult. sunteţi un prezentator foarte bun care trebuie să-şi păstreze calităţile prin practică. acest curs vă va ajuta semnificativ. Dacă scorul a fost între 30-40. trebuie să arătaţi o îmbunătăţire dramatică prin multă practică. acest curs vă va ajuta semnificativ 49 . acest curs vă va ajuta semnificativ.

Nu vă îngrijoraţi. Când înveţi să pui stresul să lucreze pentru tine. chiar şi atunci când sarcina e foarte simplă cum ar fi: “spuneţi grupului ceva despre dvs”. Aproape oricine trece prin aşa ceva înainte de prezentare. respiraţie accelerată şi/sau creşterea bătăilor inimii. Când apare astfel de stres. sunteţi unul dintr-un milion. El ştie subiectul. atunci următoarele sfaturi vă pot ajuta: 50 . sunteţi normal. Şmecheria este să faci ca excesul de energie să lucreze pentru tine. Dacă aceste probleme ale lui Leo vi se par familiare. apar schimbări psihologice care pot cauza simptome cum ar fi: nervi stomacali. În 2 săptămâni el trebuie sa facă o prezentare managerilor de la diverse divizii. Dacă aveţi aceste simptome înainte sau în timpul prezentării. dar auditoriul îi va examina propunerea în detaliu şi este sigur că va primi nişte întrebări foarte dure. despre proiectul pe care-l propune. va cauza în mod normal ceva stres.Cum să vă învingeţi anxietatea Anxietatea este o stare naturală care apare de fiecare dată cînd suntem stresaţi. De câte ori se gândeşte la planificarea a ceea ce va avea de spus. Leo este un inginer la o firmă de electonice. acesta poate fi fluidul pentru o prezentare mai dinamică şi mai entuziastă. transpiraţie. O prezentare ce trebuie ţinută. Cum spune cineva: “şmecheria este să pui fluturii din stomac să zboare toţi în aceeaşi direcţie”. devine prea nervos pentru a se apuca de treabă. Dacă nu vi se întâmplă aşa ceva. tremur al mâinilor şi picioarelor.

 Mişcaţi-vă Prezentatorii care stau într-un loc şi nu gesticulează. Primul lucru ce trebuie făcut este să vă ridicaţi. ţinând prezentarea cu entuziasm. Pentru a elibera tensiunea. Urmăriţi înregistrarea. sunt tensionaţi. care vă va ajuta să vă focalizaţi energia în prezetare.  Respiraţi Când muşchii sunt încordaţi şi vă simţiţi nervos. făcând cunoştinţă. să inspiraţi profund de câteva ori. trebuie să practicaţi stând în picioare. Cel puţin două repetiţii sunt recomandate. Faptul că aveţi gândurile organizate vă va da mai multă încredere. trebuie să permiteţi muşchilor dvs. ascultaţi criticile şi faceţi schimbările necesare înainte de ultima repetiţie. Exeersaţi câteva minute. Dacă e posibil să aveţi pe cineva care să vă critice şi/sau să vă înregistreze.  Vizualizaţi Imaginaţi-vă că mergeţi prin sală. Acest exerciţiu trebuie făcut fără ca cineva să ştie că vă relaxaţi. în mod particular. Mişcaţi-vă. răspunzând la întrebări şi părăsind sala ştiind că aţi făcut o treabă excelentă. dvs. “Sunt” şi când expiraţi “relaxat”. În timp ce respiraţi. dar relaxat. În mod mental repetaţi acest scenariu cu toate detaliile situaţiei dvs. focalizaţi-vă pe relaxare.  Focalizaţi-vă pe relaxare În loc de a vă gândi la tensiune. s-ar putea să nu respiraţi destul de profund.  Practicaţi Mulţi instructori repetă prezentarea în minte sau numai cu buzele. 51 . Înainte de a începe prezentarea este bine să eliberaţi energia printr-un exerciţiu foarte simplu (de exemplu ridicaţi-vă şi coborâţi pe vârfuri de câteva ori).TRUCURI PENTRU A VĂ REDUCE TEAMA  Organizaţi-vă Lipsa organizării este una dintre problemele principale ale anxietăţii.  Eliberaţi tensiunea Tensiunea crescută şi neeliberată vă va face să vă tremure mîinile şi picioarele. În loc de aceste metode. să resiraţi. spuneţi-vă când inspiraţi. ca şi cum aţi avea auditoriul în faţa dvs şi să utilizaţi materialele vizuale. să flexeze.

Partea cu Ce va avea răspuns când începeţi să vă organizaţi ideiile. similară cu o discuţie om la om. Trebuie să faceţi şi câţiva paşi.  Menţineţi contactul vizual cu audienţa Încercaţi să faceţi prezentarea dvs. O abordare în doi paşi 1) dezvoltarea obiectivelor şi 2) analiza auditoriului.La început trebuie să vă gândiţi de ce faceţi prezentarea unui anumite auditoriu. Când vă analizaţi auditoriul. nu Ce. Pasul 2 – Analiza auditoriului Puneţi-vă în locul celor ce-ţi vor fi auditoriu. Faceţi prezentarea personală şi personalizată. Acest lucru vă va relaxa deoarece deveniţi mai puţin izolat şi învăţaţi să reacţionaţi la interesul-dezinteresul participanţilor. fie înainte-înapoi sau stânga-dreapta. nevoile şi constrângerile auditoriului? b) care este nivelul de cunoştinţe al auditoriului? c) ce va merge şi ce nu? (exemple. Planificarea prezentării Parte de planificare înseamnă să vă întrebaţi De ce. De exemplu: “Obiectivul meu este să informez auditoriul asupra progresului cercetărilor mele” sau “Obiectivul meu este să conving echipa de conducere să-mi mărească bugetul departamentului cu 20%”. sunt trei lucruri ce trebuie luate în considerare: a) care sunt valorile. Răspunsul la întrebare vă va ajuta să vă planificaţi prezentarea. Intraţi în legătură cu ei. e imporatntă. Uitaţi-vă în ochii oamenilor când vorbiţi. vă va ajuta: Pasul 1 – Dezvoltarea obiectivelor Primul pas este să scrieţi o propoziţie cu obiectivele ce vi le propuneţi.Mişcarea părţii superioare a corpului dvs. Atenţie însă să nu deveniţi ca un pendul care ajunge să-i obosească pe participanţi. argumente cu care veţi obţine reacţia cea mai favorabilă etc) 52 .

Strategia este să generaţi cât mai multe idei posibil. Pasul 2 . Dacă aveţi mai multe. De exemplu în cazul de mai sus (de ce departamentul are nevoie de un buget cu 20% mai mare). făceţi-le subpuncte ale unei idei principale.idei …. date sau exemple pentru a susţine ideile principale. După ce aţi generat un mare număr de idei. De exemplu: Trebuie să actualizăm reţeaua de computere Sistemul vechi e inadecvat Nu poate utiliza ultimele softuri E nevoie de mai multe programe pentru a dezvolta sistemul nostru de PC Va fi mai puţin dependent de exterior Ne va face să fim competitivi Idei principale Sub .Organizarea prezentării Este bine să începeţi să vă organizaţi conţinutul prezentării şi să vă gândiţi la introducere mai târziu. Acestea pot consta din explicaţii. începeţi să eliminaţi dintre ele. Prezentatorii de succes au învăţat să construiască de la centrul prezentării către exterior. de exemplu.Stabiliţi subpunctele Odată ce aţi stabilit ideile principale ale prezentării este timpul să dezvoltaţi idei de susţinere. Acesta este un numar tipic de idei principale pentru orice prezentare.maxim 5 idei principale. Pasul 3 – Stabilirea beneficiilor În prezentare este necesar să spuneţi audienţei ce beneficii va avea dacă vor participa. 53 . Încercaţi să ajungeţi la 2 . Următoarele sugestii vă vor ajuta: Pasul 1 – Brainstorm ideile principale Lăsaţi ideile să curgă la acest pas pe flipchart. presupunem următoarele beneficii pentru auditoriu:  vor deveni mai competitivi  noul sistem ne va permite să îmbunătăţim actualele produse şi să dezvoltăm noi produse etc.

astfel vor avea suficient timp să le studieze înainte. ei nu ascultă. astfel le satisfaceţi curiozitatea. În continuare sunt trei motive principale pentru a utiliza handout-uri într-o prezentare:  să întărească informaţiile importante  să rezume subiectele principale pe care auditoriu să le urmărească  să furnizeze informaţii suplimentare pe care nu dorim să le includem în materialele vizuale. După prezentare În timpul prezentării trebuie să vă informaţi participanţii că vor primi materiale pentru subiectul respectiv. 54 . Cu alte cuvinte. Sunt trei posibilităţi în acest sens:  Înainte de prezentare Principala problemă ar fi că participanţii vor fi curioşi să le studieze în timp ce vorbiţi. Acest lucru le va permite să nu ia notiţe. Altfel va fi o distragere de la prezentare şi nu un ajutor. În timpul prezentării Trebuie să aveţi grijă cu această posibilitate: materialele trebuie împărţite rapid şi să fie relevante la subiectul discutat. Când oamenii citesc. iar la final recapitulaţi care au fost subiectele discutate.Dezvoltarea de handouts (materiale distribuite participanţilor) Acum vă puteţi decide ce materiale veţi adăuga la prezentarea voastră. O soluţie ar fi să le daţi atunci când sosesc. După ce aţi stabilit ce materiale veţi distribui trebuie să vă decideţi când le veţi distribui.   Pasul 5 – Pregătiţi materiale vizuale Trebuie să decideţi ce fel de materiale vizuale veşi folosi în prezentarea dvs.Pasul 4 . la început precizaţi-le subiectele principale. În plus le puteţi explica ce conţin. Acest subiect va fi discutat în capitolul… Pasul 6 – Prevedeţi ideile principale/ Recapitulaţi ideile principale Există un principiu ce trebuie aplicat în orice instruire:  Spuneţi-le ce aveţi de gând să le spuneţi  Spuneţi-le  Spuneţi-le ce le-aţi spus.

trebuie să fie legată de subiectul în discuţie. nu veţi avea o prezentare completă şi acest lucru va deveni evident pentru participanţii dvs. Fără ele.Pasul 7 – Pregătirea Introducerii Acum sunteţi gata să dezvoltaţi introducerea prezentării dvs. anecdota. Pasul 8 – Dezvoltarea concluziei O bună concluzie se referă întotdeauna la materialele din Introducere. 55 . care va capta atenţia participanţilor. cum şi când. calificat să le vorbiţi despre acest subiect. O glumă e o modalitate forte utilă în “spargerea gheţii”. O întrebare retorică este o întrebare cu un răspuns evident. DAR. In acelaşi timp sunt şi alte modalităţi de a începe o prezentare. Această intoducere poate fi utilă pentru mai multe scopuri:  să captaţi atenţia participanţilor şi să-i faceţi atenţi la dvs. de exemplu:  cu o anectodă.  întrebare retorică. care să o legaţi de subiectul ce urmează să-l prezentaţi. sau cu ele insuficient dezvoltate. gluma sau întrebarea care aţi folosit-o în introducere. nu uitaţi. Introducerea şi Concluziile pun cap şi coadă prezentării dvs.  glumă. Trebuie să facă referire la subiectul discutat. În concluzie trebuie să li se spună de asemenea ce acţiuni trebuie întreprinse.  propoziţie care şochează. de la bun început  sa furnizaţi informaţii generale despre ce urmează să discutaţi  să vă prezentaţi şi să le explicaţi de ce sunteţi dvs.

Mergând peste acest număr va face ca materialul dvs.  Folosiţi maxim 30 de numere pe câte un matreial folosit. NU folosiţi materiale vizuale ca să:  Impresionaţi participanţii  Evitaţi interacţiunea cu participanţii  Prezentaţi idei simple care se pot explica uşor verbal  Explicaţi mai mult de un subiect. Dacă o faceţi participanţii îşi vor pierde interesul. INFORMAŢIILE CE TREBUIE PUSE PE MATERIALELE VIZUALE a. să fie prea încărcat. 56 .Dezvoltarea şi utilizarea materialelor vizuale UTILIZAŢI materiale vizuale când aveţi nevoie să:  Focalizaţi atenţia participanţilor  Intărirea mesajului verbal (şi NU repetarea acestuia)  Stimularea interesului  Ilustrarea factorilor ce sunt greu de vizualizat. şi se vor plictisi. şi participanţii îşi pierd interesul. Cum să prezentăm cifrele ca informaţie în grafice şi tabele  Nu vă aglomeraţi tabelele/graficele cu prea multe date.

Vânzările lunare la produse alimentare Cantitate Pret TVA Total 234 345 345 6789 23 456 289 399 1 23 234 2567 23 35 12 123 12 234 567 8900 345 3677 67543 23456 TOTAL 12345 123 234567 AŞA NU Vânzările lunare la produse alimentare Cantitate TOTAL Pret 12345 TVA 123 Total 234567 AŞA E MULT MAI BINE: PREZENTAŢI TOTALURILE 57 .

c. dar mai puţine cuvinte pe fiecare linie.b. 2. ca de exemplu: “Vânzările”  Titlu tematic – utilizat pentru a spune participanţilor ce fel de informaţii vor obţine din materialel prezentate. de exemplu: “Vânzările în 1999 au fost cu peste 22% mai mari decât în 1998”  Titlu asertiv – când doriţi să vă prezentaţi opinia şi preciza ce concluzii trebuie participanţii să tragă din prezentarea dvs. Stabiliţi obiectivele Analizaţi auditoriul Brainstorm ideile principale… AŞA DA! ! Prezentarea informaţiilor clar şi concis pe materiale va face ca participanţii/auditoriul să reţină mai uşor informaţiile. cu maxim 6 cuvinte pe fiecare linie. 3. Dezvoltarea Titlurilor pentru materialele vizuale Pot fi trei tipuri de titluri pe materialele dvs. “Trebuie să ne focalizăm efortul nostru în vânzări în USA” .Dacă aveţi nevoie de mai mult spaţiu utilizaţi mai multe linii. Alegeţi pe cel care vă reprezintă cel mai bine interesul:  Tilu subiect – utilizat atunci când nu trebuie să transmiteţi un anumit mesaj ci numai să furnizaţi anumite informaţii.Pentru materialele vizuale în care folosiţi cuvinte folosiţi maxim 36 cuvinte pe material vizual. Trebuie să completaţi aceşti paşi înainte de a trece la brainstorming… EVITAŢI ACEST MOD! Organizarea prezentării 1. .Încercaţi să scrieţi maxim 6 linii. Cum să vă organizaţi prezentarea Este bine să începeţi prin stabilirea obiectivelor. . De îndată ce aţi terminat acest lucru este nevoie să vă analizaţi auditoriul. Cum să prezentăm cuvintele în materialele vizuale .

Dacă aveţi ceva de scris pe flipchart sau retroproiector. Când utilizaţi materiale vizuale atenţia participanţilor este împărţită.  Plasarea echipamentului în sală Când folosiţi retroproiector sau flipchart. nu în centru. ! Nu uitaţi: Nu începeţi să vorbiţi până nu aveţi contact vizual cu participanţii dvs. Pentru a-i câştiga înapoi trebuie să le redirecţionaţi atenţia. Acest lucru poate fi foarte uşor corectat dacă prezentatorul işi aduce aminte să ţină umerii îndreptaţi către auditoriu şi nu către echipament.d Atragerea atenţiei participanţilor Învăţaţi să direcţionaţi atenţia participanţilor acolo unde doriţi.  Unde şi cum să staţi O problemă majoră atunci când utilizaţi materiale vizuale este că foarte des vă ţineţi prelegerea uitându-vă la echipamente şi nu la auditoriu. . Acest lucru poate fi făcut prin plasarea retroproiectorului sau flipchart-ului la 450 şi puţin într-o parte a sălii. acestea trebuie să adauge nu să distragă atenţia de la prezentarea dvs. încetaţi să vorbiţi în timp ce scrieţi. Acest lucru se face de obicei prin închiderea materialelor vizuale:  închideţi retroproiectorul  întoarceţi foaia de flipchart  ştergeţi tabla de scris şi faceţi 2-3 paşi înspre auditoriu. Este singurul mod prin care prezentatorul va putea ocupa poziţia centrală a sălii şi focaliza mai uşor atenţia auditoriului pe explicarea celor afişate.

în ordine astfel încît să poată fi înmânate cu uşurinţă? Aţi aranjat cu cineva să vă ajute în distribuirea lor?  Pointere – aveţi nevoie de unul? Este el la îndemână pentru a-l utiliza când aveţi nevoie?  Microfon – Dacă trebuie să vorbiţi la mai mult de 50 persoane. verificarea echipamentelor şi aranjarea sălii.  Repetaţi răspunsuri la întrebări ce le anticipaţi să le aveţi. Focalizaţi-vă maxim pe auditoriu şi minim pe notiţe.  Faceţi întreaga prezentare din nou.  Revizuiţi video înregistrarea şi modificaţi unde se impune. dar markerele sunt în bune condiţii?  Handouts – sunt ele accesibile.aveţi foi suficiente. luaţi-vă timp pentru planificare. becul să nu fie ars.  Faceţi 1 sau 2 prezentări în hainele cu care veţi fi îmbrăcat. probabil că aveţi nevoie de un microfon. idee cu idee. Controlaţi mediul în care veţi face prezentarea Înainte de începerea prezentării. Încercaţi să repetaţi într-o cameră similară cu cea în care veţi avea prezentarea. Aveţi nevoie de foi noi pentru retroproiector?  Flipchartul. Verificaţi:  Retroproiectorul. scrise cu litere mari pe foi speciale. conţin numai cuvinte cheie.  Repetaţi procedura de mai sus până deveniţi familiar cu ordinea ideilor şi cu locul unde veţi utiliza materiale vizuale pentru a vă susţine prezentarea. Vedeţi să aibă un cordon suficient de lung pentru a vă putea deplasa prin cameră.  Faceţi o simulare de prezentare utilizând şi matreialele vizuale.  Mental treceţi prin prezentare pentru a vă revizui secvenţial fiecare idee. ştergeţi ecranul acestuia.  Repetaţi în picioare prezentarea. Înregistraţi-vă dacă aveţi posibilitatea sau folosiţi un prieten pentru feedback.Pregătirea prezentării Cum să vă exersaţi prezentarea? Următorii paşi vă vor ajuta în pregătirea prezentării:  Asiguraţi-vă că notiţele dvs. De asemenea vedeţi şi de suport pentru acesta pentru a vă putea folosi mâinile liber. . nu cuvânt cu cuvânt.

astfel încât plecarea sau sosirea unor persoane să nu distragă atenţia. non verbale arată ce simţiţi. Beneficii (într-o prezentare agresivă) 5. E bine ca uşa să fie în spatele sălii. Dacă aceste metode de comunicare nu există datorită anxietăţii.  Aranjarea sălii – Verificaţi numărul de scaune. Lumina – Trebuie să aprindeţi lumina în cameră? Vedeţi dacă funcţionează toate becurile. Acţiunile dvs. etc. mese să fie conform cu numărul de participanţi. interacţiunea şi raportul dvs. Noi comunicăm prin mai mult decât nişte cuvinte. mese separate. Aranjaţi mesele conform scopului prezentării: în U. antrenor în timp ce sunteţi în faţa audienţei. Prevedeţi (spune-ţi ce aveţi de gînd să le spuneţi) 3. Livrarea prezentării Trebuie să comunicaţi entuziasmul dvs.. fără contact bun vizual cu aprticipanţii este clar că va duce la o prezentare plictisitoare. participanţilor. cu auditoriul vor suferi. ! Trebuie să aveţi grijă nu numai de ceea ce spuneţi ci şi de cum spuneţi.  Găsiţi locul potrivit şi pentru dvs. dacă doriţi ca şi ei să fie entuziaşti de prezentarea dvs. intersată şi implicată: Poziţia . Învăţaţi să vă fiţi propiul dvs. niciodată lângă uşă. Ideile principale şi ideile secundare (spuneţi-le) 4. Faceţi prezentarea în următoarea secvenţă: 1. Recapituare (spuneţi-le ce le-aţi spus) 6. Stând nemişcat fără mişcări ale corpului şi vorbind cu o voce monotonă. Introducere 2. Concluzii Următoarele sfaturi vă vor ajuta să aveţi o prezentare animată. în V.

Asiguraţi-vă că vocea lucrează pentru dvs. Implică auditoriul în prezentare şi face prezentarea mai personală. nepotrivită ca viteză. către. totuşi dacă faceţi unul din următoarele gesturi. fără bariere. îi va distrage:  dacă ţineţi mîinile în buzunare  dacă le ţineţi la spate  dacă ţineţi braţele strânse în faţă  dacă vă frecaţi mîinile cu nervozitate. de la prezentare. Căutaţi persoanele şi fiţi sigur că vă uitaţi la ele. altfel veţi distrage atenţia. Mişcarea Mişcaţi-vă spre auditoriu. conectând prezentatorul cu auditoriul şi reducând senzaţia prezentatorului de izolare. Când faceţi o prezentare. Contactul vizual Contacul vizual deschide un canal de comunicare între oameni. Utilizarea vocii Există trei probleme principale asociate cu vocea: monotonia. vizual. Timpul pentru acest contact este de 1-3 secunde pe persoană. Greutatea trebuie să fie distribuită pe ambele picioare. Gesturile Utilizarea gesturilor naturale nu va distrage auditoriul dvs. Încercaţi să nu vă lăsaţi ochii pierduţi prin sală. ca să fiţi mai aproape şi participanţii se vor simţi mai aproape de dvs. sau volumul este prea mare sau prea mic. dar nu prea mult pentru a face persoana respectivă să se simtă stânjenită. Încercaţi să-i focalizaţi pe o persoană.. dar destul de mult pentru a o implica în prezentare. Persoanele care sunt lângă cele la care vă uitaţi vor crede că vă uitaţi la ei. Staţi drept. uitaţi-vă la persoane din diferite părţi ale sălii. Ajută la stabilirea şi contruirea raportului vostru cu particpanţii. Dacă grupul e prea mare pentru a vă uita la fiecare individ separat. nu vă uitaţi la auditoriu ci vedeţi-l. Câteva sugestii vă vor ajuta! . Contactul cu auditoriul ajută şi prezentatorul să se relaxeze. vărfurile picioarelor îndreptate către auditoriu. aproape şi implicat cu audienţa dvs.Staţi drept dar relaxat. dearece mai multe persoane vor intra în cercul dvs.

Când sunteţi stresat această rată creşte. auditoriul are nevoie de timp pentru a digera ce se spune. După ce terminaţi o propoziţie faceţi o scurtă pauză şi apoi continuaţi cu următoarele propoziţii. Totuşi ar fi bine să întrebaţi în timpul prezentării dacă vă aud şi cei din spatele sălii.      Există trei feluri de a răspunde la întrebări:  furnizaţi răspunsul dvs. Exersaţi până cel din spate vă aude şi cel din faţă nu spune că vocea e prea tare. Vorbitul prea rapid Rata medie de cuvinte/minut este de 125. Atunci puteţi sări peste cuvinte. Trebuie să vă stăpâniţi volumul. Relaxaţi-vă.  redirecţionaţi întrebarea către persoană  amânaţi întrebarea. O voce prea slabă se poate îmbunătăţi printr-un exerciţiu simplu: exersaţi într-o sală cu doi prieteni unul stă în faţă.  Monotonia Aceasta este datorată stării de anxietate. Auditoriu va fi onest şi vă va răspunde. Învăţaţi să vă ascultaţi: aveţi grijă nu numai de ce spuneţi dar şi de cum spuneţi. Tehnici de a întreba şi răspunde la întrebări Sunt câteva tehnici ce ar fi bine să le urmaţi: Întrebaţi făcând un pas înainte şi ridicând mâna Anticipaţi întrebările şi exersaţi răspunsurile Priviţi-l pe cel care întreabă şi ascultaţi întrebarea cu atenţie Ţineţi mîinile într-o poziţie neutră când ascultaţi întrebarea Repetaţi întrebarea pentru a fi sigur că toţi au auzit-o sau pentru clarificări  Păstraţi acelaşi stil pe care l-aţi avut în timpul prezentării  Folosiţi contactul vizual care implică pe toţi în răspunsul dvs. altul în spate şi vorbiţi. .  Probleme cu volumul vocii Acest lucru îl puteţi rezolva prin practică. Nu vă temeţi să faceţi pauze scurte în prezentare.

Când  Sunteţi singura persoană care poate furniza răspunsul Redirecţionaţi întrebarea înapoi către  Există probabilitatea mare ca acea persoana respectivă sau altă persoană persoană să vină cu răspunsul corect Amânaţi întrebarea  Întrebarea este deasupra scopului grupului  Răspunsul nu poate fi dat în timpul alocat  Răspunsul va fi dat la alt subiect din cadrul seminarului Lista de verificare pentru pregătirea unui seminar Generale Activitatea      Stabiliţi data.4. Stabiliţi hotelul unde vor locui invitaţii şi faceti rezervările necesare Întocmiţi bugetul seminarului şi asiguraţi-vă că aveţi fondurile necesare Elaboraţi şi expediaţi invitaţiile pentru seminar (acestea trebuie să includă toate informaţiile privitoare la data. Atenţie la cantitatea de informaţii pe care o trimiteţi în avans! Observaţii Pregătirea sălii de seminar Activitatea Observaţii . locul de cazare. ora şi agenda seminarului Stabiliţi locul seminarului şi folosiţi lista de la punctul 2. locul seminarului. agenda seminarului. alte materiale informative care consideraţi util a le distribui înainte de seminar).Faceţi următoarele Furnizaţi răspunsul dvs. ora.

Asiguraţi-vă că există spaţii adecvate pentru lucru pe echipe. Verificaţi dacă puteţi afişa pe pereţi posterele seminarului (dacă puteţi folosi blu tack. să ajungeţi acolo sambăta dimineaţa şi să găsiţi cladirea închisă. Identificaţi şi verificaţi întrerupatoarele şi prizele. . a mesei ajutătoare pentru conducătorul seminarului. Încercaţi ca partea din faţă a sălii (acolo unde va fi FC şi/sau ecranul pentru retroproiector) să fie mai departe de uşa de acces în sală pentru ca cei care intră sau ies din sală să nu deranjeze. Asiguraţi-vă că veţi avea prelungitoare destul de lungi pentru a ajunge la prize. Markere de scris pe coli de flip-chart. Verificaţi-le dacă scriu.     Materiale Materialul Observaţii    Flip-chart Hârtie de flip-chart. Contactaţi firma care se va ocupa de servirea cafelei şi a aperitivelor. Pe cele goale aruncaţi-le. Verificaţi unde se pot servi cafeaua şi aperitivele din pauze. Asiguraţi-vă că becurile din sală funcţionează şi dau destulă lumină. Pentru pauza de masă serviţi bufet şi nu masă pentru a nu consuma prea mult timp. a flip-chartului (FC). Aflaţi chiar numărul de telefon al persoanei responsabile. ca deşi aţi convenit toate detaliile. Întrebaţi unde se poate fuma în clădire. Planificaţi aranjarea mobilei (forma U sau V oferă multe avantaje pentru participanţi şi conducătorul seminarului). etc. a retroproiectorului. Pregătiţi postere indicatoare pentru accesul în sală. bandă adezivă. Conveniţi asupra meniului şi a orelor de servire.). Se poate întampla. Faceţi cunoştinţă cu persoana care se ocupă de amenajarea sălii respective. Atenţie că unele zugrăveli pot fi grav afectate de materialele folosite pentru prinderea afişelor.     Rezervaţi sala şi inspectaţi-o înainte. Asiguraţi-vă că aveţi destulă.

Pe cele goale aruncaţi-le. Puneţi-le în ordine. agenda conducătorului de seminar. gustări personale (ciocolată. Transparente: pregătite înainte şi goale. bandă adezivă.          Retroproiector. Aşezaţi-le pe o masă laterală Notiţele dumneavoastră. capse adecvate. Modul de abordare a participantilor . pixuri. Markere de scris pe transparente. Lista pe care se vor înscrie participanţii Ecusoane Materialele pe care le vor găsi participanţii pe mese: mape cu etichete şi materiale informative. notesuri sau coli de scris Materialele care vor fi distribuite participanţilor în timpul seminarului. cutter. pixuri. prelungitor. capsator. tablete pentru dureri de cap. biscuiţi. elastice. gumă de mestecat sau orice altceva vă poate face să vă simţiti bine atunci când munciţi din greu). ecran. post-it Diverse alte materiale: pansamente (pentru eventuale mici tăieturi). Trusa conducatorului de seminar: perforator. blu tack. Verificaţi-le dacă scriu. agrafe. creioane. capsaţi-le. pantofi comfortabili. bec de rezervă.

Abordarea comportamentului diversionist Câteodată grupul de participanţi include unul sau doi membrii care devin diversionişti. Există câteva modalităţi de a o face:  Asiguraţi-vă că participarea este voluntară Cu alte cuvinte. Dacă nu. trebuie să cereţi participanţilor să fie răspunzători de propria lor participare şi acumulare de cunoştinţe. Acest lucru se poate manifesta prin diverse modalităţi:     o atitudine dezinteresată şi retragerea completă de la a participa o provocare permanentă a facilitatorului sau a altor participanţi remarci maliţioase.  Abordaţi-i cât mai devreme . sarcasm sau folosirea exagerată a glumelor limbaj al corpului care sugerează plictiseală sau sfidare Toate acestea sunt chiar subminatoare! O modalitate de a aborda acest comportament este acela de a preveni apariţia lui. asiguraţi-vă atunci când organizaţi o instruire că fiecare participant vine din propria dorinţă. Cu alte cuvinte subliniaţi faptul că dumneavoastră nu sunteţi acolo să forţaţi sau să siliţi pe cineva să participe. asupra dumneavoastră instructorul.  Împărţiţi responsabilităţile Când conveniţi asupra regulilor grupului. Clarificând această relaţie la început vă ajută să preveniţi posibilitatea de a deveni persoana care este ţinta nemulţumirii. resentimentul care ar trebui probabil direcţionat către şeful lor se îndreaptă. pe nedrept.

Poate ajuta să vă referiţi la regulile grupului spunând că toţi aţi convenit asupra acestora. Trecând pe la fiecare participant. dându-le participanţilor cu puncte de vedere negative posibilitatea să-şi le exprime reprezintă un truc bun care îi face să simtă că şi-au jucat rolul şi apoi încep să participe mai mult. iar sentimentele negative vor fi văzute în contextul unui grup în care majoritatea participanţilor este mulţumită de instruire. veţi da posibilitatea tuturor să şi exprime sentimentele şi punctele de vedere. şi pentru ca dumneavoastră să continuaţi instruirea trebuie ca ei să-şi schimbe atitudinea. Încercaţi să fiţi pozitiv faţa de orice contribuţie folositoare pe . din punctul dumneavoastră de vedere. trebuie să abordaţi persoana respectivă şi comportamentul său în moduri mai directe:  Confruntaţi-i direct cu grupul Specificaţi-le că atitudinea lor este diversionistă. în loc să lăsaţi să se instaleze tensiunea. dacă tensiunea se amplifică. Uneori. Este probabil ca majoritatea participanţilor va exprima sentimente pozitive ceea ce vă va asigura că lucrurile merg bine.Vorbiţi cu ei individual în primul moment posibil. Totuşi. Încurajaţi-i să-şi exprime sentimentele şi să vadă instruirea ca pe o oportunitate de a trece prin noi experienţe. Încercaţi mai degrabă să specificaţi cuvintele pe care le-au folosit şi nu să emiteţi generalităţi. Pauzele de cafea sunt un moment potrivit pentru astfel de contactare.  Verificaţi cum se simte grupul Acest lucru se poate face rugând participanţii să spună ceva despre felul în care se simt ca membrii ai grupului.

 Rugaţi persoana să părăsească instruirea Ideal. chiar dacă întreg grupul l-a dezabrobat.primul este acela de vă păsa întradevăr de grup. specificaţi şi schimbările de comportament pe care le doriţi. “Există două aspecte importante ale instruirii . Datorită riscului.” . în unele cazuri puteţi obţine un acord răsunător cu percepţia dumneavoastră despre comportamentul persoanei respective. Încercaţi să respingeţi comportamentul şi persoana. Dacă este necesar. deorece nu numai că va fi mai puţin dramatic dar va răni mai puţin persoana în cauză.veţi şti că nu aţi dat greş ca instructor din cauză că nu aţi putut păstra în grupul de participanţi pe toţi cei care intră pe uşă. Fiţi foarte clar cu privire la motivele dumneavoastră. al doilea este acela de a opri participanţii care îi deranjează pe ceilalţi” O posibilă abordare este aceea de a implica grupul.care au avut-o şi insistent asupra a ceea ce doriţi dumneavoastră. acest lucru trebuie făcut faţă în faţă şi nu în faţa întregului grup. Acum luaţi o pauză de cafea! Cu siguranţă aveţi nevoie de aceasta atât dumneavoastră cât şi întregul grup! “A cere unei persoane să plece poate fi un moment întradevăr important al experienţei dumneavoastră de instructor . totuşi riscaţi ca în această situaţie deja tensionată să se dividă grupul în două tabere cu puncte de vedere diferite. Deşi. această abordare nu este recomandată în acest moment destul de târziu decât dacă sunteţi sigur că majoritatea covârşitoare vă va sprijini.

Când două persoane încep să discute mai aprins (să se certe)
Dacă se întâmplă acest lucru, puteţi:  să le amintiţi celor două persoane că toţi aţi convenit asupra regulilor de a critica punctele de vedere şi nu să atacaţi persoana  să le cereţi ca dezbaterea să fie deschisă pentru a-i include şi pe ceilalţi participanţi  să întrebaţi dacă membrii grupului sunt perturbaţi de această controversă şi ar prefera ca ea să înceteze  să spuneţi că dumneavoastră sunteţi perturbat de controversă şi doriţi ca ea să înceteze  faceţi o pauză de două minute. În mod evident, trebuie să vedeţi dacă discuţia respectivă este întradevăr dăunătoare! Dacă nu este un atac la persoană şi dacă are legătură cu subiectul discutat, s-ar putea să vreţi să o lăsaţi să continue. Totuşi, trebuie să verificaţi efectul ei atât asupra dumneavoastră cât şi asupra întregului grup şi apoi să acţionaţi în concordanţă. În oricare dintre aceste cazuri v-aţi afla:

 nu vă angajaţi în dispute personale cu participanţii, încercaţi mai degrabă   
să faceţi o pauză, chiar dacă nu era planificată, şi judecaţi “la rece” nu faceţi pe expertul atotştiutor care îi priveşte de sus pe toţi şi dă directive nu vă lăsaţi depăşit de situaţie dacă faceţi echipă cu un alt instructor care se află în asemenea situaţii, nu interveniţi în discuţie (lăsaţi-l să-şi exercite autoritatea). Dacă vedeţi

că nu se descurcă, încercaţi să-i sugeraţi discret o pauză şi discutaţi împreună modalitatea cea mai bună de rezolvare.

Cum abordăm diferite tipuri de participanţi la seminarii
1. Certăreţul - nu vă implicaţi în dispute, dar limitaţi-i intervenţiile şi nu-l lăsaţi să monopolizeze discuţia. 6. Necooperantul-negativistul - folosiţi ambiţiile sale, recunoaşteţi şi utilizaţi cunoştiinţele şi experienţa lui în sens pozitiv. 2. Pozitivul - este de mare ajutor, lăsaţi-l să intervină şi folosiţi-l cât mai des. 7. Dezinteresatul-apaticul - solicitaţi intervenţia lui apelând la munca şi interesele personale. 3. “Ştie tot” - lăsaţi grupul să discute şi să aprecieze teoriile şi opiniile lui. 4. Vorbăreţul - limitaţi timpul de discuţie şi, când este cazul, întrerupeţi-l cu tact. 5. Ruşinosul - puneţi-i întrebări simple, stimulaţi-i încrederea în sine şi, atunci cînd este cazul, acordaţii credit. 8. Arogantul - nu-l criticaţi şi folosiţi tehnica replicilor de tipul “da, dar...” 9. Persistentul în întrebări - deoarece încearcă să-l surprindă pe picior greşit pe cel care conduce discuţia, reorientaţi întrebările lui spre întregul grup.

Instruirea in echipa .

Instructorii care călătoresc mult susţinând sesiuni de instruire consideră aceasta drept o muncă foarte solicitantă şi solitară.  Posibilitatea de “a-şi veni în ajutor” unul altuia în momente dificile constituie un factor major în “liniştea mentală” a instructorului şi în desfăşurarea fără incidente a instruirii.Beneficiile instruirii în echipă Există două motive principale şi evidente pentru a lucra în echipă cu un alt instructor: face viaţa mai uşoară şi mai plăcută atât pentru instructor cât şi pentru participant. Alte beneficii pentru instructori şi participanţi sunt listate mai jos.  Presiunea de a fi singurul responsabil pentru curs este înlăturată.  Pentru Participanţi: . adăugând apoi mai multă energie cursului. fiecare instructor are momentul său de “respiro”.  Instructori: Pentru  Le permite să-şi testeze ideile reciproc şi să se redirecţioneze atât înaintea cât şi în timpul instruirii. ceea ce face cursul mai dinamic şi mai interesant. Instruirea în echipă divide sarcina pregătirii şi a responsabilităţii pentru evenimentul respectiv şi îndulceşte singurătatea. Participanţii beneficiază de stilurile diferite ale celor doi instructori.

continuând cu elaborarea materialelor. împreună cu punctele de vedere proprii cresc diversitatea. Toate aceste beneficii sunt considerabile şi este bine ca instructorii să lucreze în echipă ori de câte ori este posibil pentru a-şi reduce propriul nivel de stres şi pentru a furniza servicii mai bune participanţilor. precum şi la interacţiunea acestora.  Instructorul care nu prezintă stă jos în laterala sau în spatele sălii pentru a nu atrage atenţia participanţilor.  Instruirea în echipă creşte atenţia participanţilor deoarece aceştia trebuie să fie atenţi la doi instructori. acestea fac cursul foarte dinamic şi stimulativ.  Experienţa culturală şi de instructor a “partenerilor”. dar pentru a păstra contact vizual cu colegul său care prezintă. Tehnici de prezentare Iată câteva tehnici de prezentare/sfaturi folositoare pentru instruirea în echipă:  Planificarea. organizarea instruirii. . varietatea şi bogăţia cursului. pregătirea şi instruirea trebuie coordonate foarte bine. instruirea propriu-zisă şi încheind cu evaluarea instruirii şi a modului de colaborare. Instructorii colaborează în toate fazele începând cu planificarea instruirii. care nu numai că include dar favorizează critica constructivă. precum şi stilul “compus” al echipei de instructori.  Fiecare participant beneficiază de o mai mare atenţie. Beneficiază de o varietate de stiluri individuale de instruire şi prezentare.  Instructorii trebuie să aibă o relaţie deschisă şi participativă.  Instructorii prezintă pe rând conform planificării stabilite. În acest fel vor învăţa unul de la celălalt şi vor avea un “tovarăş” la nevoie.

.  Instructorii se sprijină reciproc şi promovează o imagine bună echipei pe care o formează. ci este vorba despre echipa lor care trebuie să apară cea mai potrivită pentru instruirea respectivă. Nu este vorba despre cine este mai bun şi mai deştept. În nici un caz nu se întrerup unul pe celălalt. Instructorii stabilesc un cod de semnale non-verbale prin care îşi semnalizează dacă vor să intervină.

(1) În punctarea analitică. există două moduri de a puncta datele culese prin estimarea cursanţilor: (1) analitic şi (2) holistic. Punctajul este dat în funcţie de modul în care activitatea cursantului include aceste lucruri. instructorul doreşte ca cursantul să rezolve anumite puncte sau aspecte. .Evaluarea TIPURI DE EVALUARE În general. Sunt cîteva aspecte care trebuie luate în considerare de instructor când evaluează activitatea unui cursant. Trebuie să stabiliţi ce reprezintă o activitate excelentă şi câteva standarde locale care să vină în întâmpinarea necesităţilor. Este mai rapidă şi mai subiectivă. (2) Punctarea holistică ia în considerare întreaga activitate a cursantului. intereselor şi stilului cursantului. precum şi tipurile de activitate pe care acesta trebuie să demonstreze că le stăpâneşte. Rubricile şi modalităţile de punctare trebuie puse la punct în funcţie de calitatea dorită a fi obţinută în sarcina dată.

în cadrul instruirii. nu numai cele evidente şi uşor de punctat sau observat.Exemplu Descriere Demonstrează înţelegerea conceptelor. Îndeplineşte toate cerinţele. Permite mai mult de o abordare sau soluţie. 4 Bine este consecvent şi Nivel 5 Foarte bine Îndeplineşte sarcinile cu acurateţe. EVALUAREA HOLISTICA . În final. Vede doar o singură De cele mai multe ori realizează sarcina cu soluţie sau abordare. bine Merge dincolo de cerinţele sarcinii.Atunci când stabiliţi standarde de aşteptare. Demonstrează o înţelegere de bază a Are greşeli majore de raţionament. 3 Satisfăcător Are greşeli minore de raţionament. exemple şi modele de produse şi performanţe de calitate. Raţionamentul structurat. Înainte de evaluare cursanţilor trebuie să li se ofere. acordaţi punctaj aspectelor produsului sau performanţei care sînt considerate notabile. Dă explicaţii clare. acurateţe. determinaţi care este punctul în care produsul sau performanţa nu mai sunt suficient de bune. Ei trebuie să ştie care este nivelul cel mai înalt care se poate atinge şi care este activitatea care se poate ridica la cele mai înalte aşteptări. Demonstrează înţelegerea conceptelor. conceptelor. Foloseşte explicaţii potrivite. Vede o soluţie/abordare .

Nu are acurateţe în realizarea sarcinii. Îndeplineşte aproape Îndeplineşte sarcina cu o acurateţe medie. interesele şi abilităţile cursanţilor . Nu vede soluţia sau Nu poate realiza sarcina cu acurateţe. soluţiei / abordării dar nu o termină. Satisface numai cerinţele minime ale sarcinii. Nu poate da nici o explicaţie clară. MODEL DE EVALUARE A INSTRUIRII Nivel de performanţă 1 Instruirea:        a permis flexibilitate a fost practică (poate fi aplicată în situaţii reale) a fost direcţionată către nivelul cursanţilor a oferit posibilitatea individualizării a alocat timp pentru fiecare activitate a inclus folosirea materialelor auxiliare audio sau vizuale. Nu înţelege conceptele. acolo unde acestea au fost necesare a permis implicarea cursanţilor 2 3 4 5 În legătură cu metodele. conceptelor. 2 Slab 1 Foarte slab dar deviază de la ea. abordarea. Începe prezentarea Oferă numai explicaţiile de bază. tehnicile şi experienţa de învăţare    cursanţilor li s-a dat posibilitatea să aplice ce au învăţat au fost legate de resursele şi facilităţile disponibile în clasă şi la locul de muncă au fost relevante pentru necesităţile. Nu încearcă să raţioneze.Dă explicaţii minime. Demonstrează o înţelegere limitată a Raţionamentul este incorect. Nu îndeplineşte nici cerinţele minime ale sarcinii. toate cerinţele sarcinii.

În legătură cu conţinutul  conţinutul a fost suficient de detaliat şi de clar  a cuprins informaţii necesare pentru realizarea obiectivelor instruirii  a fost relevant pentru situaţii concrete la locul de muncă În legătură cu resursele şi materialele  instrumentele. media etc. echipamentul. au fost relevante pentru situaţiile concrete la locul de muncă În legătură cu evaluarea  s-a bazat pe atribuţiile şi performanţa necesară în situaţiile de la locul de muncă  aşteptările evaluării au fost anunţate clar cursanţilor  aşteptările s-au referit direct la scopul instruirii . materialele adiţionale.

. Forţa şi entuziasmul Impresia generală 1. Contactul cu audienţa 2. etc) 1. Claritatea 2. Varietatea 3. Structura propozitiei 3. postura etc. Alegerea cuvintelor 2.FOAIE DE APRECIERE A PREZENTĂRII Acordaţi note de la 1 la 5 (1 cea mai mică) pentru urmatoarele: 1 I Prezentarea pe materialele ajutatoare (Flip chart. Adăugaţi în spaţiul de mai jos comentariile dumneavoastră. Concizia prezentării Livrarea prezentării 1. Mecanismul (gesturi.) Puncte tari pe care să se poată construi: 2 3 4 5 II III IV V Unul sau mai multe domenii ce trebuie îmbunătăţite: EVALUAREA INSTRUIRII Vă rugăm să punctaţi aspectele de mai jos.

Calitatea sălii de curs 2. vă rugăm explicaţi. Calitatea pauzelor de cafea INSTRUCTORUL 5. A avut instruirea durata potrivită? Dacă nu. Calitatea camerei de hotel 3. Cunoaşterea subiectelor prezentate 8. Atitudinea apropiată a instructorilor 6. S-a ridicat la nivelul aşteptărilor mele 11. Calitatea prezentării 7. Slab 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 Da Nu 14. Calitatea generală a instructorilor INSTRUIREA 9. Ce fel de cursuri de instruire aţi vrea să urmaţi în viitor? Comentarii suplimentare: . Obiectivele au fost atinse 10. Calitatea meselor 4. Calitatea generală a instruirii 13.FACILITAŢI Excelent 1. Calitatea materialelor 12.

Sfaturi pentru o buna Prezentare .

controlaţi şi administraţi energia ca s-o puteţi folosi în mod constructiv Cum? “Îţi înveţi fluturii să zboare în aceeaşi direcţie.Normală! . confidenţă şi curaj astfel încât să vă puteţi aminti mereu vorbele lui Henry Ford: “Orice ai crede că ştii sau nu ştii…. Aşa că: . Totuşi trebuie să vă controlaţi nervii. Este foarte bine! Dacă nu aţi fi.reasiguraţi-vă că starea de nervozitate este…. ai dreptate!” Fiţi pregătiţi • Cunoaşteţi materialul • Cunoaşteţi facilităţile unde urmează să prezentaţi • Testaţi. şi un prezentator strălucitor.Cum îmi controlez emoţia? Sunteţi nervos înainte de sesiune. Testaţi şi testaţi din nou echipamentele audio-video sau computerul • Cunoaşteţi-vă auditoriul: şi pregătiţi-vă şi prezentaţi-vă special pentru el . sesiunii i-ar lipsi probabil profesionalismul.” Daţi măcar impresia de Calm.

vă întăreşte vocea şi vă ajută să gândiţi mai bine • Respiraţi adânc şi încet – auzind cuvintele: Gândesc clar! • Expiraţi – Încet şi adânc – auzind cuvintele Mă simt calm! • Repetaţi aceşti ultimii doi paşi de cel puţin 5 ori înainte de sesiune Mişcaţi-vă – conform planului dvs.că aţi atins obiectivele?) A = Posibil de Atins . Emoţiile vă pot copleşi.(ambiguitatea îi zăpăceşte şi îi frustrează pe participanţi) M = Măsurabile .şi voi -. iar mişcându-vă va face ca acest lucru să nu se observe. Se va roti. Verificaţi ca obiectivele voastre să fie SMART S = Specifice .(este POSIBIL să atingeţi obiectivele în timpul de care dispuneţi?) .Respiraţi – adânc şi liber • Respiratul adânc vă controlează nervii. materialele interesante -.(cum vor şti ei -. îndoi sau rămâne nemişcat dacă nu planificaţi şi vă urmaţi mişcările în mod natural • Schimbă direcţia corpului când schimbi subiectul în discuţie. se va mişca oricum. Mergeţi în faţa sălii sau în direcţia opusă pentru a sublinia această schimbare de subiect. • Chiar dacă vă planificaţi sau nu.dar nu asta am venit să aud (sau să învăţ). corpul dvs." Asiguraţi-vă că participanţii nu pleacă de la sesiunea voastră spunând acestea! Comunicaţi obiectivele instruirii încă de la început şi apoi reamintiţi-le la sfârşitul prezentării. Sfaturi pentru o bună prezentare Care sunt obiectivele dumneavoastră? " Prezentatorul (instructorul) bun.

Apoi vine lovitura: Aveţi la dispoziţie numai 30 minute! Ce faceţi? (A) Vă decideţi să vorbiţi cu 300 cuvinte pe minut. prezentatoare profesionistă a cestei teme? Răspunsul? (D) NICI UNUL DIN CELE DE MAI SUS Deveniţi NEMILOS cu conţinutul prezentării! E mai bine să spuneţi 5 lucruri bine decât 10 care ar lăsa auditoriul confuz şi nelămurit. precum şi nivelul de cunoştinţe al audienţei?) T = Ancorate în Timp . (B) îi covârşiţi cu materiale care să acopere tot ceea ce nu puteţi spune în timpul dat (şi pe care participanţii nu le vor citi NICIODATĂ).R = Realiste . • Focalizaţi-vă pe problemele ce TREBUIE ştiute (informaţiile necesare pentru dvs. Prioritizaţi-vă materialele Vi s-a întâmplat vreodată acest lucru? Sunteţi rugat să faceţi o prezentare pe tema "XYZ" (un subiect pe care îl ştiţi foarte bine şi despre care aţi putea vorbi ore întregi) la o anumită dată. Dacă nu ştiţi unde mergeţi. (C) refuzaţi imediat oportunitatea de a informa şi inspira această audienţă şi de a vă promova drept o persoană calificată. că pot fi utile pentru audiitoriu.(ce poate fi realizat în TIMPUL sesiunii şi CE şi PÂNĂ CÂND aşteptaţi ca urmare a acesteia). inclusiv referinţe pentru informaţii în plus . unui anumit grup (care nu ştie nimic despre "XYZ"). dacă aţi avea timp să le prezentaţi) pot fi furnizate sub formă de hand-outs (materiale scrise). având în vedere constrângerile datorate timpului pe care l-aţi avut pentru pregătire şi resursele. şi pentru auditoriu care să vă ducă la atingerea obiectivelor stabilite) • Problemele care AR TREBUI ştiute (informaţii care ştiţi dvs. la o anumită oră. probabil că veţi ajunge în altă parte.(este PROBABIL să atingeţi obiectivele.

. curiozitatea sau nu le câştigaţi încrederea de la început. este mult mai greu s-o faceţi mai târziu. Conţinutul prezentaţi-vă stabiliţi obiectivele prezentaţi agenda explicaţi modul de abordare stimulaţi atenţia auditoriului în subiectele ce urmează să le expuneţi stabiliţi raportul 2.ARUNCAŢI-LE! Este mai bine să nu aglomeraţi auditoriu cu informaţii dacă nu vă solicită ei expres acest lucru. referitor la subiectul în discuţie o metaforă pentru mesajul general care vreţi să-l transmiteţi o problemă care ar putea fi rezolvată urmare a acestui seminar o anecdotă treziţi interesul. aceasta ar putea conţine: Dacă nu le o întrebare provocatoare.• În ceea ce priveşte cele ce AR PUTEA FI CUNOSCUTE …. Metoda Gândiţi creativ asupra metodei care o veţi utiliza pentru a intra în subiect. Începeţi în forţă Începeţi prezentarea astfel: 1. Prima şi ultima impresie sunt cruciale – iar sfârşitul . Corabia noastră ar veni mai repede dacă noi am înainta în întâmpinarea ei. Terminaţi prezentarea cu mult entuziasm Sfârşitul prezentării trebuie să fie cel puţin la fel de atractiv ca începutul.

Totdeauna există o bună recoltă care să vă hrănească gândirea. Încheind cu o întrebare fără răspuns vă lipseşte de posibilitatea de a-i lăsa cu un mesaj cheie.mulţumiţi auditoriului pentru timpul acordat .legaţi-vă de următoarea prezentare.finalizaţi cu o întrebare retorică. Nu diferenţa dintre oameni e problema. Şi numai focalizându-vă asupra auditoriului (şi nu asupra notiţelor) îi va face să reacţioneze la mesajul transmis de dvs. In mod non-verbal.lăsaţi-i cu o “chemare la acţiune” – plan de acţiune .prezentării va rămîne cu siguranţă lucrul care şi-l vor reaminti cel mai repede. Ce face auditoriul? Importanţa contactului vizual cu auditoriu este bine ştiut de toată lumea. Sesiunile care se termină cu intrebări pot lăsa auditoriul confuz şi frustrat. va ajuta persoana în cauză să se simtă implicată.amintiţi obiectivele şi confirmaţi realizarea lor . metaforă sau anecdotă referitor la cele discutate . O privire scurtă de 2 secunde. Astfel e bine ca la sfârşitul prezentării să: . auditoriu vă va transmite feed-back asupra modului cum merge sesiunea. ci indiferenţa acestora! . Aveţi nevoie doar de destul entuziasm pentru a o recolta. interesată şi în relaţie cu dvs şi cu ceea ce spuneţi.rezumaţi punctele principale .

atunci cînd aceasta e discutat . funcţie de subiectul în discuţie.ar fi bine să le daţi materialele în tranşe.daţi referinţe pentru materiale suplimentare.utilizaţi culori in hand-out-uri. probleme.gîndiţi-vă şi cum va fi utilizat materialul după sesiune: un scurt conţinut la început ar fi de ajutor .Utilizarea hand-out-urilor . întrebările deschise sunt mult mai eficiente în obţinerea acestui rezultat. dacă le veţi da materialele (hand-out) în avans. şi le vor avea în faţă . Dar dacă doriţi un dialog. . atunci daţi-le la început. O greşeală este dovada că cineva a încearcat măcar să realizeze ceva. Dar faceţi hand-out cît mai simple şi cu multe spaţii libere pentru adăugiri . Obţinerea participării. Poate auditoriul înţelege ce spuneţi? Consideraţi următoarele: .dar probabil că nici nu vă vor fi puse toate întrebările. declaraţii şi răspunsuri care vor confirma că mesajul a fost înţeles sau nu! S-ar putea să nu ştiţi toate răspunsurile -. implicării în discuţie Întrebările închise vor duce la…linişte! Bineînţeles că nu totdeauna se întâmplă aşa.dacă credeţi totuşi că auditoriu trebuie să-şi ia notiţe în plus faţă de ce le daţi. Întrebări care încep cu: Cum? Ce? De ce? Când? Unde? Cine? invită la opinii.auditoriul va tinde să-şi distragă atenţia de la dvs. idei.

ridicaţi sprâncenele încet. facilitatori.30% din ce am văzut mai reţinem .staţi jos. un gest de curiozitate privind la ce spun ei . ..înregistraţi timpul pe fiecare subiect . ca să fiţi la nivelul lor.utilizaţi gesturi cu palmele deschise ( e un gest de invitare) . Auzul a contribuit numai cu 13% După 3 zile.70% din ce am văzut şi am auzit reţinem. Cum vă administraţi timpul Auditoriul nu vă va mulţumi pentru faptul că aţi depăşit timpul sau nu aţi trecut prin toată agenda.repetaţi înainte cu voce tare: lucrurile care sunt vorbite iau mai mult decât dacă le spuneţi în gând .75% din ce ştiu adulţii a fost obţinut din ceea ce au văzut. comunicându-la astfel că sunteţi egali în discuţie . probleme logistice etc) . Ca instructori.numai 10% din ce am auzit mai reţinem . Următoarele sfaturi vă vor ajuta să rezolvaţi probleme timpului: . adăugaţi încă 10-30% timp suplimentar (pentru întrebări.zâmbiţi şi creaţi o atitudine mai puţin formală . trebuie să utilizaţi materiale vizuale! .păstraţi contactul vizual cu ei ca şi cum i-aţi întreba Este mai bine să vă uitaţi încotro mergeţi. decât să vă focalizaţi către unde aţi fost.dupa ce aţi repetat şi v-aţi cronometrat.

pentru a putea adăuga idei cât mai uşor . non comunicare şi presiune. În schimb. Pentru a fi un bun vorbitor în public.numerotaţi cardurile funcţie de secvenţa lor . A ţine cont de timp nu este nici pe departe la fel de important ca a face timpul să conteze. b) modul cum vorbeşti. Când îl veţi privi. la spatele auditoriului. Dar şi acestea trebuie să fie astfel: .folosiţi un tabel: punctele cheie.lăsaţi spaţii libere în jurul cuvintelor. Diversitatea vocii e valoroasă Când oamenii au spus că au avut un prezentator plictisitor. . . simboluri şi abrevieri cât mai mult . invariabil nu a fost vorba despre conţinut.folosiţi desene. c) ce văd oamenii. atenţia auditoriului va fi concentrată de acum încolo numai la timp..scrieţi cît mai mare . Comunicarea puternică şi eficientă este formată din: a) cuvintele care le foloseşti.folosiţi culori diferite . subpunctele şi timpul in coloane diferite. Spuneţi-le cît va dura fiecare secţiune.nu purtaţi un ceas.cât mai scurte: 3-4 cuvinte pentru fiecare punct sunt foarte utile . cauzând delăsare.la începutul prezentării faceţi cunoscut auditoriului agenda şi cînd vor fi întrebările şi comentariile. trebuie să fiţi un bun gânditor în particular. sau un coleg care ţine timpul sau ceasul lîngă notiţele dvs. aveţi ceasul fie pe perete. anxietate. Notiţele care vă ajută Folosiţi notiţe sub formă de carduri care vă vor conduce uşor prin toată prezentarea dvs.

prezentatorul vorbeşte monoton.Cercetările au arătat că ultimele două elemente contribuie cu aproximativ 90% la modul în care e transmis mesajul. Pentru a fi înţelept trebuie să citiţi printre rânduri. Ei pot să nu fie atenţi dintr-o varietate de motive: poate că informaţia e prea simplă sau compelxă. Vor fi de acord că incă o vizionare sau citire le-a permis să observe informaţii adiţionale care nu le-au observat prima dată. Un alt motiv poate fi faptul că un participant consideră că nu-i spuneţi ceva nou. Nu uitaţi:minţile oamenilor trebuie să fie deschise pentru a putea să le transmiteţi mesajul! Putem cere informaţii -. Consideraţi variaţii la: ton. există o lipsă de stimulente vizuale. Pentru a avea cunoştinţe trebuie să învăţaţi. Atenţia participanţilor Deseori cea mai mare încercare într-o prezentare este să faci auditoriu să asculte (nu numai sa audă) ceea ce spui. de obicei e bine să-i întrebaţi dacă au citit vreodată o carte sau văzut un film de două ori.dar cel mai adesea ne interesează doar ceea ce confirmă . Şi nu uitaţi valoarea pauzei – auditoriu vă va mulţumi pentru scurtele momente în care ei digeră şi se gândesc la ce aţi spus. Flexibilitatea şi variaţia sunt puncte cheie în utilizarea vocii. viteză. Atunci cînd participanţii cred că ei deja ştiu tot. volum. consideră informaţia irelevantă.

. Gesturile dvs. Gesturile Câteva gesturi pot deruta asupra mesajului transmis. va fi în contradicţie cu ceea ce vorbiţi. Persoana care crede că le ştie pe toate.. Veţi observa că puteţi transmite în final mult mai mult cu mult mai puţine cuvinte. se potrivesc cuvintelor dvs. a încetat pur şi simplu să gândească. Să spunem că vorbiţi despre ceva care este de o importanţă deosebită pentru participanţi. Aşa că asiguraţi-vă că gesturile dvs.opiniile noastre. stând blazat pe un scaun. cum ar fi: mîinile in buzunare. Auditoriu se va întreba în final ce e mai adevărat: ceea ce aud sau ceea ce văd.

Facilitarea .

. facilitatorul trebuie să promoveze noi dezbateri Formarea echipei – să formeze o echipă coezivă.să se asigure că toţi participanţii la discuţii sunt trataţi în mod egal şi că nici unul nu este împiedicat să-şi spună ideile Tratarea problemelor – să controleze persoanele problemă din grup permiţând fiecăruia să se exprime liber Păstrarea programului – să urmărească programul întâlnirii.Rolul facilitatorului Rolul facilitatorului este de a face grupul să lucreze ca un tot unitar constructiv şi în coeziune. astfel asigurând respectarea agendei. Rolul facilitatorului în cadrul grupului vine din trei direcţii principale: Conducere Focalizare – să furnizeze o focalizare a grupului când acesta îşi pierde ideea Stimulare – să încurajeze o dezbatere constructivă între membrii grupului Suport – să facă cunoscute ideile furnizate de membrii introvertiţi ai grupului şi să pemită exprimarea noilor idei Participare – când grupul interacţionează puţin sau într-o direcţie greşită. descurajând participanţii să vorbească toţi odată sau să domine discuţia Protejarea membrilor . interactivă şi productivă. • Referinţe Reguli – să menţină ordinea în discuţiile grupului.

• Neutru Pragmatism – să aibă o atitudine obiectivă văzând în fiecare discuţie meritul ei Încurajarea feedback-ului – să promoveze discuţia către toţi membrii grupului Facilitatorul – trebuie să fie o persoană neutră, având o viziune pragmatică asupra tuturor punctelor de vedere

Abilităţile şi Calităţile manageriale
Pentru a fi eficace în calitatea dvs. de facilitator, ar trebui să fiţi şi un manager eficace, ceea ce implică să aveţi nişte calităţi şi abilităţi care să vă permită să conduceţi întâlnirea cu uşurinţă. • Comunicarea Abilitatea de a vă exprima utilizând toate tehnicile verbale şi non verbale, dintre care ascultarea activă are un rol important

• Planificarea Aranjarea locului întâlnirii astfel încât toate barierele dintre facilitator şi participanţi să fie înlăturate • Conducerea Să modelaţi o echipă dintr-un grup de indivizi, prin motivarea şi împuternicirea fiecăruia. Delegarea sarcinilor este esenţială pentru un bun conducător, să ştiţi când să staţi în umbră şi să lăsaţi echipa să aibă iniţiativă şi când să iei tu iniţiativa.

• Consultarea Facilitatorul nu trebuie să stea în faţă şi să lectureze în mod formal. El trebuie să implice auditoriul şi să îl facă cunoscut ce urmează pe agendă. Pentru a implica audioriul, el trebuie să fie un catalizator pentru discuţie şi când e nevoie să reformuleze puntele discutate şi să ceară feed back de la auditoriu.

Abilităţile şi Calităţile Personale
• Flexibilitatea Abilitatea de a îndeplini diferite roluri în grup: conducător, susţinător, inchizitor, pentru a păstra procesul fluid şi a-i maximiza potenţialul • Confidenţa A induce încrederea în grup printr-o atitudine direcţionată pe scop şi a faptului că sunteţi în control, astfel încât să diminuaţi insecuritatea grupului • Autenticitatea Să fiţi consistent în abordarea sarcinii, să nu schimbaţi obiectivele, astfel încât să arătaţi nesiguranţă grupului • Răbdare, Perseverenţă Să apreciaţi munca grupului şi determinarea pe care acesta o are în a termina ce şi-a propus • Conducere (Prezenţa) Să aveţi respectul pentru grup care poate devini un înlocuitor de conducător dacă este nevoie • Integritate Să fiţi un exemplu pentru grup privind modul cum să lucreze împreună • Iniţiere Să fiţi în măsură a pune grupul la lucru sau atunci când este dezvoltată o problemă să găsiţi o alternativă pentru a-l menţine în lucru • Respect Să aveţi admiraţia grupului ca fiind o persoană pe a cărui judecată se pot baza • Percepţia Să aveţi capabilitatea de a recunoaşte problemele din grup, utilizându-le pe cele pozitive în avantajul grupului şi reţinându-le pe cele negative pentru a le putea diminua.

Sfaturi pentru Formatori
Alegerea locului pentru desfăşurarea seminarului Alegeţi un loc bun! Undeva departe de alte tentaţii sau posibilităţi de întreruperi bruşte! Asiguraţi-vă că aveţi echipamentul gata cu ceva timp înainte de a începe prezentarea. Flipchart-ul, markere, scotch toate la îndemână. Aerul condiţionat sau retroproiectorul: să ştiţi să le folosiţi. Ţineţi minte că facilitatorul trebuie să stapânească locul, şi să-l aranjeze aşa cum doreşte! Aranjarea locului

Această poziţie neagă egalitatea necesară pentru ca o conversaţie adevărată să aibă loc. Cea mai eficientă conversaţie are loc într-un aranjament în cerc. făcând alte semne). Sau notaţi-vă subiectul şi propuneţi o altă întâlnire pe acest subiect. Să agreăm că nimeni nu va fi criticat pentru ideile sale. Să aveţi numai scaune suficiente pentru cei prezenţi. Să folosim un ton de respect: cinismul nu are ce căuta în grup. dacă vom mai avea timp. Revizuiţi ce aţi discutat până acum . Nici un scaun în plus! Introducerea regulilor grupului Încrederea de a fi deschis şi onest poate fi întărită dacă sunt stabilite nişte reguli de la bun început. Timpul preconizat nu va fi suficient. Pentru a vedea. Dan. iniţială: “Acesta este un subiect interesant. Menţineţi agenda De multe ori sunt deviaţii de la agendă. totuşi cumulează multă putere în partea din faţă. Acestea sunt regulile pe care voi le-aţi stabilit. Timpul Stabiliţi timpul de la bun început şi asiguraţi-vă că toţi l-au agreat. O modalitate de a-i aduce pe participanţi la subiectele de pe agendă este să amintiţi participanţilor de întrebarea dvs. Auditoriul are mai mari şanse de a rămâne focalizat dacă nu se întreabă cât are de gând să dureze totul. Ascultă pe cel ce vorbeşte cu atenţie şi fără a-l întrerupe fie direct sau implicit (dând din cap. Aceste reguli trebuie stabilite împreună cu grupul. In acelaşi timp să amintim ce am dorit noi de fapt…” Mai există posibilitatea să întrebăm grupul dacă doreşte să discute subiectul acesta acum. După ce sunt văzute asiguraţi-vă că TOŢI sunt de acord cu ele. Afişaţi regulile undeva unde pot fi văzute. unde stă facilitatorul. “ Am observat că suntem în mijlocul unui subiect intersant şi suntem pe cale să ajungem la o concluzie. În acest fel vă veţi respecta participanţii şi vă veţi clădi credibilitate ca cineva pe care se poate conta. astfel încât ar fi OK dacă am mai continua încă 10 minute peste program? Are cineva o obiecţie? Mulţumesc. Pentru a fi un bun facilitator trebuie să fiţi o persoană de încredere şi credibilă. Cei mai mulţi traineri utilizează aranjamentul ‘potcoavă de cal’ pentru mese. Câteva dintre regulile pe care invariabil grupul le alege includ: Numai o persoană vorbeşte odată. Nici un atac personal. Să fim punctuali. Dacă observaţi că veţi depăşi timpul preconizat.Aici aveţi grijă de aranjarea scaunelor: scaunele aranjate ca la teatru duc la pasivitate şi arată că toată comunicarea va trece prin partea din faţă. Să nu deviem de la subiect. şi îl vom aborda mai târziu.” Apoi orice s-ar întâmpla nu depăşiţi ce deja aţi extins. la facilitator. E bun pentru training. fără mese sau altceva în faţă. deoarece lasă loc pentru flipchart. Întotdeauna cereţi permisiunea înainte de a schimba discuţia. cereţi permisiune grupului de a continua peste program. Ca facilitator aveţi responsabilitatea pentru crearea unui mediu sigur pentru ca participanţii să se poată exprima. facilitatorul trebuie să se ridice. Astfel facilitatorul e mai mult un conducător de şedinţă decât un ghid pentru participanti.

Dacă dimpotrivă ei şi-au stabilit clar obiectivele atunci poate ar trebui să-i lăsaţi pe ei săşi stabilească singuri activităţile. George Bernard Show a spus că: “ Un om n-o să vă spună niciodată nimic până nu-l contraziceţi”. delegând! Facilitatorul trebuie să aleagă la momentul potrivit între a prelua conducerea sau a sta în planul doi şi a lăsa grupul să facă singur ce are de făcut.Reveniţi şi amintiţi ce s-a discutat până acum. . ca facilitator. aveţi responsabilitatea de a furniza mediul. Daţi auditoriului timp de gândire. Care credeţi că este cel mai important factor referitor la comunitatea dvs…?” Notaţi că e o idee bună să sfârşiţi cu o întrebare şi apoi să nu mai comentaţi nimic. Urmărirea rezultatelor Ca facilitator. Dacă această atitudine persistă e bine să refuzaţi să vă angajaţi în conversaţie cu persoana respectivă. Ca facilitator nu trebuie să vă temeţi de un potenţial conflict sau de un schimb de argumente cu unul dintre participanţi. Conversaţia cu el s-ar termina într-un conflict aparent nerezolvat care v-ar deranja procesul de facilitare. Astfel ei îşi vor face curaj să-şi exprime părerile sau dezacordul şi poate vor muta procesul într-o direcţie complet nouă. numai ghidându-l. Apoi un posibil rezultat pentru participanţi ar fi contribuţia la satisfacţia lor reală şi continuă. este să păstraţi scopul iniţial al conversaţiei şi periodic să-l amintiţi. Aceasta poate apărea la oricare din auditoriul dvs. Aceasta va implica un rol directiv din partea dvs. “deci am discutat despre factorii care influenţează condiţiile de afaceri din comunitate. Provocarea şi conflictul pot duce la dezvoltare. Dumneavoastră. Un grup care nu are nici o direcţie sau care nu ştie încotro va fi condus va avea nevoie de ajutor în stabilirea obiectivelor şi planificare activităţilor. Respectul şi arta pot fi o serie de calităţi ce trebuie să intre în rolul oricărui facilitator. o parte din munca dvs. Alegerea stilului Cât de flexibil sunteţi în schimbarea stilului de facilitare la un moment dat? Stilul pe care-l alegeţi se poate schimba de la un moment la altul într-o anumită conversaţie. De asemenea încercaţi să faceţi un rezumat unde aţi ajuns atât dvs. Plăcerea conversaţiei Nerăbdarea de a exprima idei noi pe care nu am ştiut că le avem. Dacă diferenţele privesc un anumit subiect ce se discută şi nu constau în personalităţile contestatarilor atunci rezultatul poate fi ceva benefic ce duce la noi informaţii şi cunoştinţe. contextul şi ghidarea necesară pentru ca aceasta să i se întâmple oricăriu participant. cât şi grupul. Conflictul În timpul facilitării pot exista participanţi care vor avea vederi diferite asupra tuturor opiniilor dvs.

Nu e bine.Vorbiţi pentru dvs. Deciziile luate luând în considerare posibila reacţie a altor persoane nu pot fi considerate decizii! Răspunsul ar putea fi: “ Intrebaţi-i. Regulă: Staţi departe de subiect dacă nu vă priveşte.” Nu puteţi vorbi sau gândi pentru ceilalţi. Este ca atunci cînd luaţi modele de opinii pentru a obţine consensul. . Astfel: Vorbiţi pentru dvs. Trebuie să-i angajaţi pe toţi în discuţie. Dacă vreţi să luaţi decizii şi vă întrebaţi cum ar reacţiona ceilalţi…întrebaţi-i.

Cum abordam persoanele dificile .

Dacă nu ştiţi ce anume de la o persoană dificilă vă face să luaţi decizii proaste. Există patru motive pentru care oamenii iau decizii proaste.Motive pentru care alegeţi să fiţi victima persoanelor dificile De câte ori aţi ales să nu acţionaţi în relaţia cu o persoană dificilă. Dacă nu conştientizaţi propriile reacţii şi motivul lor. evită să acţioneze. când ar fi trebuit s-o faceţi? De câte ori aţi reacţionat faţă de o altă persoană cu enervare şi neconstructiv? Fiecare din noi s-a aflat într-una din aceste situaţii la un moment dat. sau acţionează greşit. Ciudat. dacă repetaţi aceeaşi greşeală în mod constant şi sfârşiţi prin a deveni o victimă. atunci nu este bine. Nu este nici o ruşine. este probabil să nu puteţi aborda bine persoanele dificile. Unul din motivele pentru care nu acţionăm în faţa unei persoane dificile este acela că nu ne aşteptăm ca el/ea să fie . Dacă nu vă schimbaţi. primul pas în a învăţa cum să abordaţi o persoană dificilă este acela de a vă auto-examina. este probabil să nu vă puteţi schimba. veţi fi o victimă constantă. Nu pot să cred (Nu-mi vine să cred că se întâmplă acest lucru) Aţi fost vreodată în situaţia de a vă spune ”Nu-mi vine să cred că ea/el chiar a zis acesta”? Probabil că da. Totuşi.

Recunoaşteţi că a aborda o persoană dificilă într-un mod constructiv nu înseamnă să vă certaţi. s-ar putea să ezitaţi să acţionaţi deoarece credeţi că dacă spuneţi ceva aţi înrăutăţi situaţia. dar uneori şi după aceea nu credem că s-a întâmplat cu adevărat. Sunt cazuri în care dacă faceţi mult caz de ceva care. Credeţi! Chiar şi cei mai buni oameni fac lucruri neplăcute.dificil(ă). Câteodată este adevărat. Totuşi. Dacă faceţi aceasta s-ar putea să înrăutăţiţi situaţia. Nu numai că ne blocăm în acel moment. privit în ansamblu. Nu pretindeţi că nu se întâmplă. fie o considerăm drept o întâmplare singulară. . avem tendinţa să îngheţăm. mai bine v-aţi pune un semn pe spate cu “Loveşte-mă”. ca un animal prins în lumina farurilor. Rămânem fără cuvinte. Fie negăm. Dorinţa de a evita confruntarea Chiar dacă recunoaşteţi că cineva este nesuferit. aproape necrezând ce ni se întâmplă. dificil. Majoritatea oamenilor normali nu trec prin viaţă aşteptându-se la necazuri de la alţii. s-ar putea să sfârşiţi prin a vă crea singur(ă) probleme. dacă ignoraţi şi ignoraţi. dăunătoare. Şi apoi cearta poate începe. este neînsemnat. sau comportarea cuiva este pur şi simplu scandaloasă. Sau poate ştiţi că acea persoană se ceartă pentru orice şi aţi obosit de asta… Nu sugerăm că trebuie să săriţi la orice lucru mărunt. neplăcut. Când necazul apare pe neaşteptate. Încercaţi să nu lăsaţi spaima de confruntare să influenţeze negativ stăpânirea situaţiilor dificile.

Luptă sau fugi Fenomenul “luptă sau fugi” este biologic. Treceţi peste aceasta. chiar tremuratul în timpul sau după perceperea pericolului. Sunteţi cei care trebuie să asiguraţi condiţii bune celor de care vă pasă. Sunt şi acele modificări chimice care cauzează transpiraţia. chiar dacă sunteţi implicat indirect. . pulsul ridicat. Dacă lăsaţi pe cineva să facă viaţa amară celorlaţi. Când crezi că eşti ameninţat. fie să se lupte.Nimeni nu vrea să fie omul cel rău Un alt motiv ar fi acela că oamenii se feresc să facă pe “durii”. aceste modificări chimice. Putem însă să învăţăm să ne controlăm şi chiar să reacţionăm mai puţin agresiv când ne aflăm în situaţii dificile. cauzează şi răspunsuri verbale distugătoare. Nu oamenii sunt dificili ci comportamentul lor este dificil Este o tendinţă umană de a eticheta oamenii ca fiind dificili sau uşor de înţeles cu ei. iar acest lucru afectează modul în care interacţionăm cu ei. există o mare şansă ca “vicitima/victimele” să vă acuze pe dumneavoastră. corpul reacţionează hormonal şi funcţional pentru a se pregăti fie să fugă. Din păcate.

El clasifică. aşteptările sau etichetarea preconcepute pot face “să nu scapi de ceea ce îţi este frică” -. De fapt. Aşteptările noastre afectează modul în care ne comportăm şi interacţionăm cu ceilalţi. etichetează şi organizează informaţia pentru a ne face viaţa mai uşoară. Este foarte probabil să: • • • • interpretăm mai repede acţiunile lor drept negative reacţionăm emoţional mai puternic îi tratăm mai brusc aşteptăm mai puţin de la ei Cu alte cuvinte. pentru că vă puteţi pregăti. deoarece atunci când ne aşteptăm la ceva rău din partea cuiva.Tindem să caracterizăm oamenii şi să-i clasificăm sau să-i punem pe diferite categorii.se va întâmpla exact ce ai prevăzut. Deşi creierul nostru tinde să eticheteze oamenii drept dificili. vă aşteptaţi ca acea persoană să se comporte rău. iar aceştia reacţionează la comportarea noastră în moduri care deobicei confirmă aşteptările noastre -. acesta nu este cel mai bun lucru de a gândi despre situaţiile dificile.“efectul pygmalion”. Trebuie două persoane pentru o ceartă . Pe de o parte este bine. reacţionăm diferit decât dacă am avea aşteptări pozitive. Creierul este o superbă maşină de simplificat şi etichetat. Dacă etichetaţi o persoană drept dificilă. este foarte probabil să înrăutăţiţi situaţia deorece vă aşteptaţi să se întâmple lucruri rele. Pe de altă parte este rău.

De ce? Simplu. Un pas important în a ne îmbunătăţi modul de abordare al oamenilor sau situaţiilor dificile este acela de a nu încerca să dăm vina pe cineva. acest mod de abordare nu este bun în rezolvarea problemelor sau în abordarea oamenilor dificili. În acest caz nu mai suntem constructivi. Ei dau vina pe cealaltă persoană pentru întreaga problemă. Motivul este foarte simplu. Ne pierdem controlul. . Spunem lucruri pe care le regretăm. Oamenii implicaţi într-un conflict tind să facă o simplă greşeală. Pentru că trăim într-o cultură a acuzaţiilor / în care se dă vină pe alţii.Se spune că trebuie două persoane pentru un tango. îşi păstrează calmul şi rămâne constructiv. primul lucru pe care îl fac oamenii este acela de a găsi pe cineva pe care să se dea vina. Din păcate. Dacă cel care este destinatarul comportamentului dificil nu cedează primului impuls de a da vina numai pe celelălalt. un “acarul Păun”. Nu presupuneţi niciodată că cealaltă persoană este singura cauză a problemei sau situaţiei dificile. Când se întâmplă ceva neplăcut. Când dăm vina pe cineva avem tendinţa de a ne înfuria şi de a acţiona furios. nu îşi dau seama că trebuie două persoane pentru a transforma o situaţie dificilă într-o problemă majoră. va avea controlul situaţiei şi va putea să abordeze mai bine situaţiile dificile. Trebuie două persoane pentru a) o ceartă şi b) pentru a înrăutăţi o situaţie dificilă. Trebuie două persoane pentru a face un copil.

ambele persoane influenţează comportarea celuilalt. În aceste situaţii este esenţial să te focalizezi pe modul în care TU poţi îmbunătăţii lucrurile. Dacă te focalizezi pe a da vina pe celălalt nu faci decât să te “înfurii”. Ce urmăresc oamenii dificili Luaţi în considerare şi faptul că oamenii care sunt etichetaţi drept dificili ar putea să nu ştie cum să se comporte altfel sau cum să abordeze o anumită situaţie care le cauzează discomfort.În orice relaţie. În aproape toate situaţiile conflictuale. Nu contează a cui este vina dacă te preocupă să îndrepţi lucrurile. ambele persoane au contribuit într-un fel sau altul la a se ajunge în acea situaţie. .

Acordaţi atenţie recompensei sau sprijinului pe care o persoană le poate primi pentru comportare dificilă. Puteţi încerca să daţi unei persoane dificile mai multe responsabilităţi sau să le solicitaţi contribuţia mai des pentru a vedea dacă obţineţi un efect pozitiv. de exemplu orice atenţie primită (chiar şi negativă) sau primirea unor sarcini mai uşoare datorită performanţelor mai slabe. Având în vedere că roata care scârţâie este unsă mai des. Acordaţi atenţie faptului că anumiţi oameni nu ştiu pur şi simplu cum să acţioneze mai adecvat.Este uşor să considerăm greşit o lipsă a abilităţilor sociale sau de comunicare ca pe ceva care vrea intenţionat să ne facă rău. Dacă oamenii sunt dificili deoarece doresc să fie recompensaţi pentru aceasta. . care pot fi recompensele lor? Unii oameni vor răspunde pozitiv la lucrurile care le dau sentimentul că sunt influenţi. Asiguraţi-vă că prin reacţia voastră nu recompensaţi tocmai comportamentul pe care doriţi să-l opriţi sau să-l schimbaţi. Un alt mod de a privi lucrurile este acela că de multe ori oamenii consideraţi dificili acţionează ca atare pentru că doresc să fie băgaţi în seamă sau să obţină o recompensă. Oamenii consideră drept recompensă lucruri ciudate. să vedem ce “recompense psihologice” pot fi obţinute în schimbul unor compartamente dificile.

Oamenii reacţionează la persoanele dificile. Mulţi oameni dificili obţin ca rezultat al comportamentului lor controlul asupra situaţiei sau a reacţiei celorlalţi. dacă nu toţi oamenii doresc să simtă că-şi controlează viaţa şi ceea se întâmplă în jurul lor. Foarte puţini oameni se simt în siguranţă la ideea că vieţile şi bunăstarea lor -. Trebuie să decideţi dacă tratând pe cineva ca pe”un star” îl/o va face să fie mai puţin dificil(ă) sau mult mai dificil(ă). Aceşti oameni se cred legende. Odată ce copiii ştiu ce vor părinţii ca ei să nu facă. se cred speciali şi mai buni decât alţii. ei au informaţia exactă asupra modului în care pot atrage atenţia părinţilor. să fie cei care fac lucrurile să se întâmple sunt greu de abordat. Ei îi influenţează pe cei din jurul lor.Sentimentul de a fi influent / a controla Probabil mulţi.sunt total în afara controlului lor.prezente şi viitoare -. omul minune. să controleze şi să influenţeze. Pentru mulţi sentimentul de neajutorare asociat cu lucrurile în afara controlului propriu sunt înspăimântătoare. Este greu de ştiut dinainte. chiar dacă reacţiile sunt negative. “Starurile” care doresc să hotărească totul. Această atitudine este chiar enervantă. Ei devin staruri de câte ori se comportă ca nişte staruri. Acest lucru permite unei persoane dificile să manipuleze. Este ca în cazul părinţilor şi copiilor. Sentimentul de a fi în centrul atenţiei Mulţi oameni doresc să se simtă în centrul atenţiei. cel/cea care le ştie pe toate şi are întotdeauna dreptate. . actorul principal.

ci faptului că sunt mai degrabă disperate. sau o reacţie negativă. Cauze biologice Unele persoane dificile acţionează ca atare datorită unor cauze biologice proprii. Deci comportarea lor nu se datorează faptului că sunt persoane rele sau neplăcute. Aceste persoane simt o puternică. Pe măsură ce oamenii de ştiinţă vor ajunge să cunoască mai bine creierul uman. precum lauda. Ce este ciudat la acest persoane este faptul că ele nu par a le păsa dacă generează o reacţie pozitivă. precum cea de a se ţipa la ele. Este aproape ca şi cum aceste persoane nu cred că trăiesc sau respiră decât dacă pot cauza o reacţie a celor din jur. nevoie de a-şi demontra lor înşişi şi altora că sunt persoane valoroase. vom afla probabil că din ce în ce mai multe dintre comportamentele dificile pot fi explicate de anumiţi factori biologici. Îmi doresc să am o reacţie din partea ta Vă vine să credeţi sau nu. Este important ca acestor persoane să nu le daţi ceea ce doresc. .Nu însemn mult dar am multe de dovedit În acest caz comportamentul dificil provine din nevoia de a demonstra ceva celorlalţi dar propriei persoane. adică reacţii emoţionale. Ele par să obţină satisfacţii psihologice din oricare situaţie. unele persoane par să fie mânate doar de dorinţa de a provoca reacţia celorlalţi. aproape obligatorie.

pasivi sau agresivi . Cu cât persoana este mai supărată. Rezolvarea problemei împreună cu persoane supărate duce adesea la pierdere de timp dacă aceste persoane nu sunt gata să participe calm. puteţi preîntâmpina atacul. cu atât este mai important să le dăm de înţeles că le recunoştem supărarea prin folosirea unor afirmaţii empatice şi prin a-i asculta înainte de a trece la problema în sine. nu manipulativi.Menţionăm acest lucru pentru a vă face să înţelegeţi că un comportament dificil s-ar putea să nu fie sub controlul conştient al persoanei respective. Începeţi să-i dezamorsaţi mai devreme Persoanele supărate şi frustrate îşi arată dispoziţia înainte de a deschide gura sau de a-şi începe atacul ostil. Adevărul este că unii oameni (şi nu ştim câţi) nu se pot abţine. Dacă sunteţi atenţi la aceste semne. Cum dezamorsăm persoanele ostile Iată câteva principii pe care ar trebui să le urmaţi când aveţi de a face cu persoane ostile / furioase: Abordează-i mai întâi sentimentele În cazul unei persoane supărate trebuie să abordăm problema şi sentimentele pentru a începe să interacţionăm constructiv. Fiţi asertivi.

Aveţi dreptul să luaţi atitudine în situaţiile în care cineva depăşeşte limita prin comentariile sau acţiunile sale. De fapt, dacă nu vă spuneţi cuvântul în aceste situaţii, cei care vă "terorizează" vă vor percepe ca pe o victimă potrivită pentru comportamentul lor greşit. Când faceţi o afirmaţie asertivă, nu insistaţi pe modul cum comunică persoana respectivă mai mult decât este necesar. Faceţi afirmaţia şi apoi refocalizaţi conversaţia pe subiectul discutat. Transmiteţi mesajul: "Asta nu-ţi va merge cu mine" Persoanele agresive, abuzive şi manipulative caută victime pe care le pot controla / conduce, folosind o varietate de comportamente care provoacă confruntarea. Când vă aflaţi în faţa unei asemenea persoane, trebuie să le transmiteţi un mesaj important: "Ceea ce faci nu va merge la mine… Nu voi fi terorizat, atras într-o argumentare stupidă nu voi fi insultat sau nu îţi voi da satisfacţia de a reacţiona la abuzul tău". Pe scurt, nu va "ţine" la mine. Imediat ce persoanele agresive îşi vor da seama că nu vor putea să vă controleze / conducă (să vă enerveze), există posibilitatea să se îndrepte către altcineva care este o victimă mai bună. Nu muşcaţi momeala verbală Termenul de momeală verbală se referă la comportamentele provocatoare de confruntare care au un singur scop; acela de a vă conduce şi manipula către a răspunde emoţional. Când muşcaţi momeala, cedaţi controlul asupra conversaţiei. Mai rău chiar, îl cedaţi unei persoane care numai la binele dumneavoastră nu se gândeşte.

Daţi drumul la momeală. În cele mai multe cazuri momeala este foarte puţin sau deloc legată de ceea ce se discută, fiind de fapt un supterfugiu de controlare a conversaţiei. Astfel, este bine să fie ignorată. O tactică este aceea de a admite realitatea sentimentelor celeilalte persoane, apoi să vă refocalizaţi sau să mutaţi discuţia către subiectul dezbătut.

Atitudini care vă ajută într-un conflict
Conflictul poate fi pozitiv sau negativ, constructiv sau distructiv, în funcţie de ce faci tu din el. El este o parte inevitabilă a vieţii şi relaţiilor interumane. Când îl tratezi cum se cuvine, el are rezultate creative şi ajută ca o relaţie să devină mai puternică. Cea mai bună atitudine într-un conflict este de a vedea în cealaltă persoană ca pe un "partener" şi nu ca pe un "adversar". Numai astfel se poate obţine un rezultat pozitiv şi constructiv dintr-un conflict, chiar dacă procesul poate fi tensionat. Aveţi în vedere următoarea listă de sugestii atunci când vă confruntaţi cu o potenţială situaţie conflictuală:  Stabiliţi problema: aflaţi de ce "vă certaţi"  Nu vă abateţi de la subiect: nu introduceţi subiecte adiacente şi nu atrageţi lucruri din trecut  Puneţi-vă în locul celuilalt: încercaţi să înţelegeţi punctul lui de vedere, chiar dacă nu sunteţi de acord cu el.  Nu răniţi deliberat cealaltă persoană.  Având în vedere poziţia fiecăruia, încercaţi să obţineţi un rezultat care vă satisface pe amândoi.

Cum ne influenteaza viata opinia despre noi insine .

acesta este modul în care tindeţi să vă vedeţi pe voi înşivă. Opinia despre sine: aceasta este o evaluare individuală a persoanei proprii -o auto-evaluare. Fie că feedback-ul este pozitiv. felul de persoană care credeţi că sunteţi. părinţi. Panica poate scădea considerabil. Iată câteva dintre acestea. A învăţa să ne acceptăm pe noi înşine este cheia abordării Panicii. Cum v-aţi descrie altcuiva? Imaginea despre sine este creată de partenerii de viaţă. Ce este imaginea despre sine? Există multe teme cheie care se referă la imaginea despre noi înşine.Se pare că majoritatea celor care au probleme cu Anxietatea şi Panica au de fapt probleme legate de imaginea despre sine şi respectul faţă de propria fiinţă / auto-respectul. fie că este negativ. cei ce vă înconjoară. Imaginea despre sine: Aceasta este imaginea pe care o aveţi despre voi înşivă. Auto-respectul: Acesta este ceea ce simţiţi despre propria persoană. Puteţi avea o imagine despre sine puternic pozitivă sau un auto-respect scăzut. Cum vă puteţi îmbunătăţii opinia despre sine?    Deveniţi conştienţi de propria fiinţă Stabiliţi o atitudine pozitivă faţă de sine şi ceilalţi Recunoaşteţi-vă toate sentimentele . proporţional cu îmbunătăţirea imaginii despre noi înşine.

aceste persoane ar putea să aibă nevoie de ceva timp pentru a se obişnui cu "noua" persoană care ai devenit. Pe măsură ce opinia despre voi înşivă se îmbunătăţeşte. .    Focalizaţi-vă pe voi inşivă Străduiţi-vă să credeţi că voi şi ceilalţi sunteţi demni de a fi acceptaţi şi de a fi iubiţi Dezvoltaţi credinţa că voi şi ceilalţi meritaţi respectul / sunteţi demni de respect Ţineţi-vă la distanţă de acele persoane care sunt foarte critice faţă de persoana voastră Înconjuraţi-vă de persoane care vă sprijină   Amintiţi-vă că persoanele care se află în jurul vostru se aşteaptă ca voi să vă comportaţi într-un anume fel.

Ceea ce aud. încep să înţeleg. stăpânesc. îmi amintesc puţin. Adaptare după Confucius .Crezul Instruirii Active Ceea ce aud. văd şi pun întrebări sau discut cu cineva. văd. Ceea ce aud şi văd. discut şi fac. îmi permite să dobândesc cunoştinţe şi aptitudini. uit. Ceea ce predau altora (îi instruiesc pe alţii). Ceea ce aud.

si sa creati un mediu sigur pentru ei. Explicati clar cum va asteptati sa se deruleze aceasta activitate si ca va asteptati ca toata lumea sa participe. Cu incredere.Anexa 1 Permiteti-le cursantilor exerseze aptitudinile dobandite Exersarea este foarte importanta pentru succesul invatarii: daca persoanele nu incearca sa puna in practica noile notiuni si aptitudini dobandite in timpul cursului unde este un mediu sigur si structurat. Exersarea aptitudinilor este secretul crearii de aptitudini. deci s-ar putea sa fie necesar sa va incurajati cursantii. abordati un domeniu pe care putini cursanti indraznesc sa-l abordeze. Totusi.Evita . indicatorii si asteptarile referitoare la rezultate. Uiilizati verbe care creaza o anticipare intr-un mod pozitiv a ceea ce se va intampla si demonstreaza rezultate. Faceti-i sa inteleaga ca aceasta este intradevar o oportunitate. Creste.” Explicati necesitatea unei exersari si a unei pregatirii pentru asemenea situatii si beneficiile unei planificarii anterioare. • • • • • • . Crea. Daca o sa pareti dornic in a experimenta atunci si cursantii o sa aiba acelasi comportament. Faceti ca vocea si limbajul corpului sa comunice sentimentul de incredere ca toata lumea este interesata in a practica aptitudinile dobandite si gata de actiune. Spori. Stabili. Exemple: “Cand a trebuit sa faceti anumite observatii unui angajat si ati incercat sa gasiti cuvintele potrivite … . Integra. multe persoane se tem ca vor fi caraghiosi daca utilizeaza noile aptitudini dobandite in fata altora. atunci exsita o mare posibilitate sa nu incerce sa le aplice nici cand se intorc la locul de munca. Explicati timpul alocat.” “De cate ori a trebuit sa-i spuneti sefului dvs niste vesti proaste … . Oferiti propriul exemplu in mod pozitiv. Obtine. Mari. Descrieti si scrieti toate instructiunile pentru ca participantii sa poata apela la ele atunci cand este necesar. domeniul jocului de rol. -un mediu care sa fie permisibil greselilor! Stabilirea cadrului de exersare a noilor aptitudini: • Incepeti cu intrebari generale care subliniaza necesitatea de exersare continua si de a crea noi aptitudini in aprope orice situatie dificila care implica anumite eforturi. cum ar fi: Dezvolta. Gestiona.

memento-uri. Invocati teorii pedagogice si orice alte formule si exemple necesare pentru a va expune acest punct de vedere. daca stiu acest lucru dinainte vor fi mult mai deschisi in momemtul cand va veti plimba printre ei. Previzionati si “faceti o publicitate pozitiva” rezultatelor practicarii aptitudinilor dobandite. • • • • . Mai repetati odata instructiunile sau cereti-le sa va explice intregul proces pentru a vedea daca au inteles. spuneti-i grupului la ce sa se astepte. Spuneti-le sa nu se intrerupa din exercitile practice atunci cand treceti pe langa ei (cursantii au tendinta sa inceteze orice activitate in momentul in care lectorul se apropie).” Incurajati participantii sa foloseasca de toate instrumentele de care au nevoienotite. Explicati propriile dvs rezultate pozitive practicand aptitudinile dobandite.pentru a-i ajuta sa se simta mult mai degajati si increzatori. Monitorizarea timpului este de un mare ajutor pentru a-i putea directiona in cadrul diferitelor etape. spuneti-le cursantilor ca veti circula prin sala de curs si ii veti observa. Fiti foarte clari asupra a ceea ce se pot astepta si cand.• Dati exemple de dovezi si rezultate. Dar veti descoperi faptul ca prin simularea situatiilor din viata obisnuita veti fi mult mai degajati utilizand noi cuvinte si abordari asa incat veti incerca sa le utilizati si cand va intoarceti la locul de munca. spuneti ceva de genul “veti considera la inceput ca acest lucru pare putin artificial si este. oferindu-le niste previzionari . sau „ciorne”. alte materiale conexe. Oferiti-le timpul necesar sa exerseze individual si sa discute rezultatele. Facilitarea exersarii aptitudinilor: • Fiti disponibil.

Invatati cateva miscari yoga de relaxare care se pot face fie stand in picioare fie din pozitia asezat (daca exista cineva le puteti folosi dupa primul exercitiu daca cineva este foarte obosit sau in incapacitate de mai continua. Fiti foarte clari mentionand ca doriti ca toata lumea sa se ridice si ramana in aceasta pozitie in timpul discutiei respective si intariti ceea ati spus prin limbajul nonverbal (aratati prin gesturi ca doriti si va asteptati sa se ridice in picioare). in grupul dvs). Chiar si un minut de relaxare a activitatii poate reface nivelul de energie a intregului grup. Acordati-le periodic pauze de relaxare. Daca grupul este mare. Adesea este cel mai bine daca continuati sa-i observati si ramaneti in cadrul grupurilor. • • • • .Anexa 2 Strategii de implicare a cursantilor la curs pentru eliminarea starii de Oboseala Fizica Chiar si cei mai entuziasti cursanti obosesc. Dupa aceastea puteti include afirmatii subtile despre cum un cursant ar putea beneficia de o anumita idee. daca va intrebati de ce …” deoarece solicita implicare emotionala. • Utilizati intrebari pentru a mentine interesul si atentia. puteti sa ii sfatuiti pe cursanti sa se ridice in picioare si sa se implice intr-o discutie cu 1-2 persoane de langa ei. dar aveti la dispozitie multe modalitati de prevenire sau/si eliminare a starii de oboseala fizica. Oferiti-le instructiuni clare despre ceea ce doriti sa discute in grupurile lor. Gruparile rapide de persoane sunt un energetic foarte bun: daca va aflati intr-un moment in care pot exista discutii pe baza materialului prezentat. Spuneti-le cursantilor sa se ridice si sa-si creeze un spatiu in care pot sa-si miste liber mainile si invitati-i sa participe la acest exercitiu. timpul este limitat sau exista alte constrangeri de natura logistica care fac ca o pauza de relaxare fizica sa fie un incovenient. impartiti cursantii in grupuri de discutie. Pentru a va asigura ca toata lumea se misca. Aceasta ar mentine concentrata atentia participantilor asupra relevantei afirmatiilor dvs si asupra legaturii pe care o au acestea fata ei. atribuiti-le fiecaruia cate un numar sau desemnati-i pe fiecare in cate un grup. Intrebari ipotetice ar fi utile: “ati putea sa va ganditi la …” sau “acum. Persoanele tind sa aiba o atitudine negativa cand sunt obositi si probabil ca astfel vor aprecia modul dvs de abordare.

(Acest exercitiu este perfect pentru mometul in care predati managementul schimbarii. O alta strategie de combatere a oboselii este de a le acorda cursantilor o pauza de cinci minute la fiecare ora. Daca trebuie sa mai predati inainte de a initia o discutie de grup. daca timpul este limitat sau daca realizarea unui exercitiu fizic ar fi un inconvenient. Veti vedea ca aceasta pauza de 5 minute este intradevar eficienta mai ales intr-o zi lunga de curs. fata de pauza obisnuita de 10-15 minute. sau deja ati folosit o pauza de relaxare fizica. Daca observati posibile semne de oboseala. le puteti solicita cursantilor sa formeze o pereche cu persoana care se gaseste cel mai aproape de ei si sa discute opinia lor despre ceea ce tocmai ati mentionat.) Daca folositi aceasta tehnica.) ( Bineinteles ca nu veti folosi aceasta metoda daca spatiul limitat si este vizibil un inconvenient pentru participanti.• • • • Daca nu este momentul potrivit pentru discutii. Aceasta este in plus. Mentine un nivel inalt de energie si nu se deviaza de la fluxul programului de curs. Aceasta poate creste nivelul de energie al grupului si poate detemina si cateva intrebari si raspunsuri. schimbarea scaunelor. nu o folositi mai mult de 2 ori in aceasi zi. Le puteti solicita cursantilor sa discute cu cineva de langa ei in grupuri de cate doi. bineinteles. puteti sa-i intrebati direct pe cursanti cum se simt. . “Aveti un nivel de energie scazut?” “Doriti sa faceti cateva exercitii fizice pentru a va inviora?” “Puteti sa mai fiti atenti la acest lucru pentru inca 15 minute?” Aceasta va va ajuta sa faceti o verificare pentru grupul dvs si sa vedeti daca ceea ce dvs considerati ca este oboseala este intr-adevar asa sau daca se intampla altceva. insa cursantii au stat in acelasi loc pentru mai mult decat o ora si le simtiti oboseala puteti initia o actiune de „schimbare a scaunelor” si pur si simplu solicitati fiecarei persoane sa-si schimbe scaunul.