P. 1
BA 2 - Curs 1

BA 2 - Curs 1

|Views: 483|Likes:
Published by Andrei Horeica

More info:

Published by: Andrei Horeica on Oct 20, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/01/2013

pdf

text

original

B.A.

II

STAREA LIMITĂ ULTIMĂ LA FORŢĂ TĂIETOARE
Bibliografie recomandată:
1. 2. 3. 4.
RSITATEA TEHNI IVE CA UN

Comportarea şi calculul elementelor din beton armat Radu Pascu Beton Armat (Note de curs) – Partea a II-a Tudor Postelnicu şi Mihai Munteanu SR EN 1992-1-1: Eurocod 2 – Proiectarea structurilor de beton g ( ) Reinforced Concrete – Mechanics and design (4th edition) James MacGregor şi James Wight

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat

B.A. II

Consideraţii introductive

V M

IVE UN

RSITATEA TEHNI

CA

Pe măsură ce forţa tăietoare creşte, sporeşte şi ţ ş p ş ş unghiul α dintre orizontală şi direcţia eforturilor principale, astfel încât în zonele de reazem direcţiile f t il di ţiil eforturilor principale devin înclinate. i i l d i î li t
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat

2

B.A. II

Consideraţii introductive

IVE UN

RSITATEA TEHNI

CA

În consecinţă, în zonele de reazem fisurile vor ţ fi de asemenea înclinate, urmărind direcţiile eforturilor principale de compresiune, iar ruperea va avea l după secţiuni înclinate. loc d ă ţi i î li t
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat

3

B.A. II

Consideraţii introductive
Grindă cu secţiune rectangulară dintr-un material omogen şi elastic

τ max = 1.5τ med

Formula lui Juravski: Momentul static: Momentul de inerţie:
IVE UN

τ=

V ⋅S b⋅I

b ⋅ h2 S= 8 b ⋅ h3 I= 12

τ max = 1,5 ⋅

V b⋅h

RSITATEA TEHNI

CA

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat

4

II Consideraţii introductive Grindă cu secţiune rectangulară din beton armat τ max = V b⋅ z Formula lui Juravski: Momentul static: Momentul de inerţie: τ= V ⋅S b⋅I ⎫ b ⋅ x2 S= = ne ⋅ As1(d − x ) ⎪ I x ⎪ 2 ⎬⇒ = d − = z 3 S b ⋅ x3 2⎪ I= + ne ⋅ As1(d − x ) ⎪ ⎭ 12 E ne = s .ing.A.B. Eugen Lozincă V τ max = b⋅ z Catedra Construcţii de Beton Armat 5 .coeficientul de echivalenţă Ec IVE UN RSITATEA TEHNI CA Şef lucrări dr.

ing. Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat 6 . z≅d IVE UN ⇒ τ≅ V b⋅d . p pentru a simplifica calculul. În norme. pentru că presupune că betonul fisurat poate transmite eforturi de forfecare. se admite: p . principale Totuşi. ea are un caracter convenţional.B.INDICE al intensităţii solicitării la forţă tăietoare RSITATEA TEHNI CA Şef lucrări dr. efortul tangenţial calculat cu această relaţie este utilizat pentru a exprima nivelul de solicitare la forţă tăietoare. În plus.A. II Consideraţii introductive Grindă cu secţiune rectangulară din beton armat τ max = V b⋅ z Deoarece sub axa neutra betonul este solicitat la forfecare pură. această relaţie poate fie utilizată ca măsură a eforturilor principale.

ing. ţ IVE UN RSITATEA TEHNI CA Şef lucrări dr.B. Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat 7 .A. II Consideraţii introductive Grindă din beton armat cu secţiune variabilă La evaluarea indicelui intensităţii solicitării la forţă tăietoare trebuie luată în considerare şi componenta verticală a compresiunii din beton sau a întinderii din armăturile înclinate faţă de axa elementului.

Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat . II Consideraţii introductive Grindă din beton armat cu secţiune variabilă τ= IVE UN V± RSITATEA TEHNI CA M tg (β ) V M ⋅ tg (β ) z ≅ ± b⋅d b⋅d b⋅d2 8 Şef lucrări dr.ing.B.A.

ÎNTINDERE-COMPRESIUNE IVE UN RSITATEA TEHNI CA Şef lucrări dr. II Evaluarea nivelului de solicitare la forţă tăietoare Solicitarea la forţă tăietoare generează o stare biaxială de eforturi. Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat 9 .B.A.ing.

D it ţ l i b t l i t d ă ită respectiv a doua relaţie nu este satisfăcută. ÎNTINDERE-COMPRESIUNE Pentru ca betonul să poată prelua forţa tăietoare este necesar să se respecte condiţiile: ⎧σ I ≤ f t' ⎪ ⎨ ⎪σ II ≤ f c' ⎩ [σ [σ I II ≤ Rt' ] ≤R ] ' c Daca rezistenţa la întindere a betonului este depăşită. trebuie mărită secţiunea de beton. respectiv dacă prima relaţie nu este satisfăcuta. trebuie prevăzute armături transversale.A. Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat 10 . II Evaluarea nivelului de solicitare la forţă tăietoare Solicitarea la forţă tăietoare generează o stare biaxială de eforturi.B. Daca rezistenţa la compresiune a betonului este depăşită. IVE UN RSITATEA TEHNI CA Şef lucrări dr.ing.

Astfel.B. 11 IVE UN RSITATEA TEHNI CA Catedra Construcţii de Beton Armat .A. (10÷20)ft în cazul unei stări uniaxiale de compresiune. se consideră că fc'=4ft faţă de cca. . Prezenţa simultană a eforturilor de întindere reduce semnificativ rezistenţa betonului la compresiune astfel încât compresiune.5ft. ÎNTINDERE-COMPRESIUNE Din cauza existenţei unor eforturi iniţiale de întindere din contracţia împiedicată şi amorsării unor fisuri produse de momentul încovoietor. . Eugen Lozincă .armăturile de forţă tăietoare nu sunt necesare. II Evaluarea nivelului de solicitare la forţă tăietoare Solicitarea la forţă tăietoare generează o stare biaxială de eforturi.trebuie mărită secţiunea de beton. se consideră că ft'=0. dacă: V < 0.ing.5 f t ≤ ≤ 4 ft b⋅d V > 4 ft b⋅d Şef lucrări dr.trebuie prevăzute armături de forţă tăietoare. conform STAS 10107-0/90.5 f t b⋅d V 0.

Cum. fie prin variaţia braţului de pârghie al eforturilor interne.ing. interne Şef lucrări dr. f D i forţa tăietoare poate fi echilibrată fi prin ăi hilib ă fie i variaţia forţei de întindere din armături. într-o grindă de beton armat. momentul încovoietor este produsul dintre forţa de întindere din armături şi braţul de pârghie al eforturilor interne.B. II Mecanisme de rezistenţă Forţa tăietoare este egală cu variaţia momentului încovoietor în lungul grinzii. rezultă că: interne Mecanism de GRINDĂ Mecanism de ARC IVE UN RSITATEA TEHNI CA Deci. Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat 12 .A.

II Mecanisme de rezistenţă Mecanismul de GRINDĂ IVE UN RSITATEA TEHNI CA Se bazează pe transmiterea eforturilor de forfecare în secţiuni orizontale prin aderenţă. Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat 13 .ing.A.B. de la armătura întinsă la betonul fisurat şi apoi prin beton către zona comprimată a secţiunii i b t ăt i tă ţi ii Şef lucrări dr.

B. Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat 14 . II Mecanisme de rezistenţă Mecanismul de ARC Este bazat pe transmiterea forţei tăietoare prin componenta verticală a forţei de compresiune din biela înclinată de beton IVE UN RSITATEA TEHNI CA Şef lucrări dr.ing.A.

ing. Raportul rigidităţilor depinde în principal de raportul dimensiunilor (l/h) ale grinzii IVE UN RSITATEA TEHNI CA Şef lucrări dr. II Mecanisme de rezistenţă Mecanismul de GRINDĂ Mecanismul de ARC Cele două mecanisme se pot dezvolta simultan.B.A. Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat 15 . dar importanţa fiecăruia depinde de rigiditatea relativă a celor două mecanisme la deplasări verticale.

II Mecanisme de rezistenţă * În acest capitol este studiată doar comportarea grinzilor lungi • Grinzi lungi (l/h>5): predomină mecanismul de grindă. Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat 16 . • Grinzi intermediare (1.ing. ( ) RSITATEA TEHNI IVE CA UN Şef lucrări dr.A.5≤l/h≤5): ambele mecanisme.B. • Grinzi-pereţi (l/h<1.5): predomină mecanismul de arc.

ing.A.B. Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat 17 . II Modele de calcul la forţă tăietoare Modelul la echilibru limită utilizat în normele româneşti (STAS 10107/0-90) La rupere. grinda este modelată ca două corpuri rigide care pot avea o rotire relativă în jurul unei articulaţii situată în zona comprimată a secţiunii p ţ IVE UN RSITATEA TEHNI CA Şef lucrări dr.

ing. Eurocode 2) 1990 Grinda este modelată ca o grindă cu zăbrele plană.A. CEB Model Code 1990. II Modele de calcul la forţă tăietoare Modelul grinzii cu zăbrele plastice A fost propus în 1899 de inginerul elveţian Ritter şi în 1902. Eugen Lozincă IVE UN RSITATEA TEHNI CA Catedra Construcţii de Beton Armat 18 . independent.B. de inginerul german Mörsch Modelul Ritter-Mörsch este utilizat în mai multe coduri de proiectare naţionale si internaţionale (DIN 1045. în care: talpa comprimată reprezintă zona comprimată de beton (din încovoiere) talpa întinsă reprezintă armătura longitudinala întinsă montanţii întinşi reprezintă etrierii diagonalele modelează bielele comprimate din beton formate în inima grinzii Şef lucrări dr.

Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat 19 .B.ing.A. II Modele de calcul la forţă tăietoare Modelul grinzii cu zabrele plastice Grinda lungă cu armăturile principale (de rezistenţă) Bielă comprimată înclinată Zona comprimată de beton Armătura întinsă IVE UN Etrieri întinşi RSITATEA TEHNI CA Modelul de grindă cu zăbrele Şef lucrări dr.

Tik – forţele care se dezvoltă în armătura verticală (etrierul) j. Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat 20 .B. Şef lucrări dr. respectiv înclinate. Tej.A. zik – distanţele armăturilor verticale. p si – proiecţia pe orizontală a fisurii înclinate. zej.ing. respectiv în armătura înclinată k. II Modelul la echilibru limită (STAS 10107-0/90) IVE UN RSITATEA TEHNI CA Qb – forţa tăietoare preluată de beton. faţă de punctul de aplicaţie al rezultantei eforturilor de compresiune din beton.

B. II Modelul la echilibru limită (STAS 10107-0/90) Condiţiile asociate SLU se exprimă prin : Prima ecuaţie este verificată printr-un calcul direct A doua ecuaţie este verificată în mod indirect. prin măsuri constructive IVE UN RSITATEA TEHNI CA Şef lucrări dr.A.ing. Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat 21 .

B. . forţa tăietoare este preluată. II Verificarea condiţiei: Q ≤ Qcap Forţa tăietoare prel ată de beton preluată În cazul unui element de beton armat fără armături transversale. într-o secţiune înclinată fisurată prin: Forfecare în zona comprimată Qb’ IVE UN RSITATEA TEHNI CA Şef lucrări dr. Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat 22 .A.ing.

II Verificarea condiţiei: Q ≤ Qcap Forţa tăietoare prel ată de beton preluată În cazul unui element de beton armat fără armături transversale. . forţa tăietoare este preluată. Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat 23 .ing.A. într-o secţiune înclinată fisurată prin: Efectul de dorn („dowel effect”) al armăturilor longitudinale Qa IVE UN RSITATEA TEHNI CA Şef lucrări dr.B.

într-o secţiune înclinată fisurată prin: Întrepătrunderea („interlock”) neregularităţilor betonului de pe cele două feţe ale fisurii τin IVE UN RSITATEA TEHNI CA Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat 24 .A. forţa tăietoare este preluată. II Verificarea condiţiei: Q ≤ Qcap Forţa tăietoare prel ată de beton preluată În cazul unui element de beton armat fără armături transversale. .B.

Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat 25 .B. exprimat în %. care corectată betonului depinde de tipul de solicitare. II Verificarea condiţiei: Q ≤ Qcap Forţa tăietoare prel ată de beton preluată Conform STAS 10107/0-90: C f 10107/0 90 b – lăţi lăţimea secţiunii de beton. Rt* – rezistenţa “corectată” la întindere a betonului. p ţ p si – proiecţia pe orizontală a fisurii critice.ing.A. RSITATEA TEHNI IVE CA UN Şef lucrări dr. ţi ii d b t h0 – înălţimea utilă a secţiunii de beton. p – procentul armăturilor longitudinale Î ÎNTINSE în secţiunea respectivă.

B. Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat 26 . creşterea cantităţii de armătură întinsă implică o mărire a zonei comprimate de beton. i il (i i ii) ţi ii Qb este proporţională cu rezistenţa la întindere a betonului Rt. Qb creşte cu procentul de armături întinse.A. II Verificarea condiţiei: Q ≤ Qcap Forţa tăietoare prel ată de beton preluată Conform STAS 10107/0-90: C f 10107/0 90 Qb este proporţională cu di t ţi lă dimensiunile (inimii) secţiunii bh0.ing. de fapt. Qb creşte cu unghiul fisurii h0/si = tgθ pentru că Qb = Cb tgθ IVE UN RSITATEA TEHNI CA Şef lucrări dr.

Şef lucrări dr. Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat 27 . II Verificarea condiţiei: Q ≤ Qcap Forţa tăietoare prel ată de beton preluată Conform STAS 10107/0-90: C f 10107/0 90 IVE UN RSITATEA TEHNI CA Cu cât fisura este mai “abruptă” cu atât forţa abruptă tăietoare preluată de beton este mai mare.ing.B.A.

Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat 28 . II Verificarea condiţiei: Q ≤ Qcap Forţa tăietoare prel ată de etrieri preluată IVE UN RSITATEA TEHNI CA Şef lucrări dr.B.A.ing.

II Verificarea condiţiei: Q ≤ Qcap Forţa tăietoare prel ată de etrieri preluată IVE UN RSITATEA TEHNI CA Şef lucrări dr. Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat 29 .ing.B.A.

B.ing. Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat 30 .A. II Verificarea condiţiei: Q ≤ Qcap Forţa tăietoare prel ată de armăturile înclinate preluată armăt rile IVE UN RSITATEA TEHNI CA Şef lucrări dr.

Forţa tăietoare preluată de beton variază şi ea în funcţie de înclinarea fisurii.ing. Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat 31 .B.A. II Verificarea condiţiei: Q ≤ Qcap Calculul practic Forţele preluate de etrieri şi de armăturile înclinate depind de unghiul fisurii înclinate cu axa grinzii. hi i ibil Şef lucrări dr. Încercările şi consideraţiile teoretice arată ca acest unghi este în domeniul: IVE UN RSITATEA TEHNI CA Pentru a găsi rezistenţa minimă (capacitatea la forţă tăietoare) trebuie calculată suma forţelor din armături şi beton b t pentru di t diverse unghiuri posibile. dar invers decât forţa din armăturile transversale.

II Verificarea condiţiei: Q ≤ Qcap Calculul practic pentru grinzile doar cu ETRIERI Cum şi Qb şi Qe sunt funcţii continue de “si”. trebuie găsit minimul sumei forţelor din beton şi etrieri în funcţie de unghiul de înclinare θ al fisurii înclinate IVE UN RSITATEA TEHNI CA Şef lucrări dr. Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat 32 .B.ing.A.

II Verificarea condiţiei: Q ≤ Qcap Calculul practic pentru grinzile doar cu ETRIERI IVE UN RSITATEA TEHNI CA Şef lucrări dr.A. Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat 33 .ing.B.

II Verificarea condiţiei: Q ≤ Qcap Calculul practic pentru grinzile doar cu ETRIERI IVE UN RSITATEA TEHNI CA Şef lucrări dr.B.ing. Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat 34 .A.

II Verificarea condiţiei: Q ≤ Qcap Calculul practic pentru grinzile doar cu ETRIERI Problema de VERIFICARE IVE UN RSITATEA TEHNI CA Şef lucrări dr.A.ing.B. Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat 35 .

ing. II Verificarea condiţiei: Q ≤ Qcap Calculul practic pentru grinzile doar cu ETRIERI Problema de DIMENSIONARE IVE UN RSITATEA TEHNI CA Se aleg ne şi Aae Şef lucrări dr. Eugen Lozincă ⇒ ae ≤ ne Aae Rat qe .A.B.nec Catedra Construcţii de Beton Armat 36 .

Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat 37 .A.B.ing. 0. II Verificarea condiţiei: Q ≤ Qcap Grinzile cu ETRIERI şi BARE ÎNCLINATE IVE UN RSITATEA TEHNI CA În cazul când există şi bare înclinate.5 h0.5h 25 Şef lucrări dr.cr) şi trebuie făcute mai multe încercări considerând diferite înclinări ale fisurii în domeniul 0 5h0 < si < 2. nu mai este posibil sa se găsească direct soluţia (si.

Q = Qe + Qa + Aai Rat sin (α ) Q − Aai Rat sin (α ) = Qe + Qa ⇓ ⇓ Soluţie analitică (si. pentru simplificare se poate admite că fi ă fisura înclinată cea mai periculoasă î tâl t un î li tă i i l ă întâlneşte singur plan de armături înclinate.B.A. Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat 38 . dacă sunt respectate regulile constructive. la construcţiile civile uzuale. II Verificarea condiţiei: Q ≤ Qcap Grinzile cu ETRIERI şi BARE ÎNCLINATE Totuşi.ing.cr) a funcţiei Qeb(si) IVE UN RSITATEA TEHNI CA Şef lucrări dr.

în general. Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat 39 .B. II Verificarea condiţiei: Q ≤ Qcap Elemente fără armătură transversală sunt. Şef lucrări dr.A.ing. plăcile şi unele grinzi secundare slab solicitate la forţă tăietoare forţa tăietoare capabilă este asociată valorii la care se produce fisurarea înclinată a betonului: IVE UN RSITATEA TEHNI CA * Pentru plăci s-a considerat o valoare mai mare a rezistenţei efective la întindere a betonului decât la grinzi pentru că s-a ţi t f ti l î ti d b t l i d ât l i i t ă ţinut cont de posibilitatea redistribuirii eforturilor pe lăţimea reazemului. precum şi de slaba probabilitate de a atinge valoarea minimă a rezistenţei betonului pe toată lăţimea reazemului.

ing. II Verificarea condiţiei: M ≤ Mcap Aaσ a z = Q (x + s ) . efectul p p ţ .B. nu de M1) Şef lucrări dr. este o creştere a efortului de întindere în armătura întinsă faţă de situaţia corespunzând unei ruperi în secţiune normală (depinde de M2.A. ⇓ ⇓ Q (x + s ) = M 2 σa = M2 Aa z IVE UN RSITATEA TEHNI CA Dacă ruperea are loc după o secţiune înclinată. Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat 40 .

M r2−2 = AaRa z * Pentru a evita cedarea elementului în secţiuni înclinate: 1 M r −1 ≥ M r2−2 ⇒ zi ≥ z IVE UN RSITATEA TEHNI CA Dacă barele D ă b l sunt î li t la 45° această condiţie este t înclinate l tă diţi t îndeplinită dacă punctul de ridicare al armăturii înclinate este decalat cu 0 41z sau acoperitor h0/2 0. II Verificarea condiţiei: M ≤ Mcap 1 M r −1 = (Aa − Aai )Ra z + Aai Ra zi .A. /2.B. Şef lucrări dr. Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat 41 . acoperitor.ing.41z sau.

ing. Eugen Lozincă d – secţiunea dincolo de care bara 3 este utilizată în întregime Catedra Construcţii de Beton Armat 42 .B. iar bara 3 nu mai este necesară din calcul. secţiunile de întrerupere ale barelor) în secţiuni normale.secţiunea dincolo de care bara 2 este utilizată în întregime. se construieşte o diagramă de momente „dilatată” cu 0. ă CA IVE UN RSITATEA TEHNI Şef lucrări dr. II Verificarea condiţiei: M ≤ Mcap În practică. b – secţiunea dincolo de care barele marca 1 sunt utilizate în întregime.5h şi se fac verificările (rezistenţa la încovoiere. c . dar faţă de diagrama „dilatată”: Momente capabile corespunzătoare aportului fiecărei bare a – secţiunea în care armăturile 1 nu ţi î ăt il mai sunt necesare din calcul. lungimile de ancorare. în loc să se facă verificările prin calcul. iar bara 2 nu mai este necesară din calcul. astfel încât se poate începe ridicare barei de marcă 2.A.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->