P. 1
2_Intoleranta IPP

2_Intoleranta IPP

|Views: 92|Likes:
Published by Alexandra Cismigiu

More info:

Published by: Alexandra Cismigiu on Oct 20, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/16/2013

pdf

text

original

Sections

  • Introducere
  • I. 1. Extremismul ca fenomen de respingere a diferenþei
  • I.1.1. Clarificãri conceptuale
  • I.1.2. Minoritãþi naþionale ºi minoritãþi etnice în România
  • I.1.3. Relaþiile cu vecinii între mitologie ºi realitate
  • I.1.4. Genul minoritar ºi minoritãþile sexuale
  • I.1.5. Minoritãþi religioase
  • formaþiuni extremiste
  • I.3.1. Autoritarism ºi anomie socialã
  • I.3.2. Autoritarism ºi deprivare
  • I.3.3. „Definiþia” extremismului
  • II.1.1. Contextul analizei
  • II.1.2 Obiectivele analizei
  • II.1.3. Metodologia
  • ºi în intenþiile de politici ale partidelor
  • II.1.7. Concluzii
  • Concluzii
  • Note
  • Bibliografie consultatã
  • Anexe
  • Note anexe

INTOLERANÞÃ DISCRIMINARE AUTORITARISM ROMÂNIA 2 0 0 3

INSTITUTUL PENTRU POLITICI PUBLICE

INTOLERANÞÃ DISCRIMINARE E X T R E M I S M ROMÂNIA 2003

Autorii studiului: Adrian Moraru Raluca Popa Monica Tobã Ovidiu Voicu

decembrie 2003

Bdul. Hristo Botev, nr. 3, et. 2, ap. 3 Sector 3, Bucureºti Tel/Fax: (+4 021) 314 1542 e-mail: office@ipp.ro www.ipp.ro © Dreptul de autor Toate drepturile sunt rezervate Institutului pentru Politici Publice. Atât publicaþia cât ºi fragmente din ea nu pot fi reproduse fãrã permisiunea IPP. Bucureºti, decembrie 2003 ISBN 973-0-03390-0

Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturalã (Cluj). Ministerul Justiþiei. Cristian Preda (în mod deosebit pentru materialul redactat pentru partea a II-a a studiului) ºi Dumitru Sandu precum ºi Renatei Weber. d-na consilier personal a Ministrului Sãnãtãþii pe problemele comunitãþilor de romi. Ministerul Administraþiei ºi Internelor. de amabilitatea câtorva instituþii care au completat chestionarele trimise de IPP în luna noiembrie 2003: Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii. AvenAmentza (Bucureºti). post-rãzboi. Discriminare. Consiliul Naþional Român pentru Refugiaþi (Bucureºti).beneficiar. . Extremism. Mulþumim tuturor liderilor politici care au rãspuns solicitãrilor noastre de întâlniri ºi cu care ne-am consultat pe tematicile extremismului în societatea româneascã. Acest studiu a beneficiat de contribuþia esenþialã a unor instituþii ºi oameni cãrora dorim sã le mulþumim în continuare. Mulþumim experþilor cu care am colaborat pentru realizarea acestui studiu: Gabriel Andreescu. de asemenea. Direcþia Generalã pentru Învãþãmânt în Limbile Minoritãþilor Naþionale ºi Accesul la Educaþie. Centrul „Parteneriat pentru Egalitate” (Bucureºti). Studiul a beneficiat. Centrul de Mediere ºi Securitate Comunitarã (Iaºi). Oficiul pentru Problemele Romilor. ale intoleranþei ºi discriminãrii. Subcomisia pentru Oportunitãþi Egale din Camera Deputaþilor. România 2003 este un studiu realizat de cãtre Institutul pentru Politici Publice (IPP) în cadrul proiectului „Extremismul în România”. The German Marshall Fund of the United States este o instituþie americanã a cãrei misiune este aceea de a stimula schimbul de idei ºi de a promova colaborarea dintre Europa ºi Statele Unite în spiritul planului Marshall.Intoleranþã. Ministerul Sãnãtãþii. Federaþia Comunitãþilor Evreieºti din România (Bucureºti). Ruxandrei Paul ºi lui Alexandru Toth. Fundaþia „ªanse Egale pentru Femei” (Iaºi). Mulþumim organizaþiilor neguvernamentale care au completat chestionarele administrate de IPP în faza iniþialã a studiului ºi care au avut un rol esenþial în conturarea direcþiilor ulterioare de cercetare: ACCEPT (Bucureºti). Direcþia Relaþii Internaþionale ºi Drepturile Omului. Mulþumim The German Marshall Fund of the United States care a asigurat finanþarea proiectului ºi cu care am colaborat în real parteneriat. Dan Pavel. Cristinei Guseth. Direcþia Management Resurse Umane. dincolo de relaþiile finanþator .

.

............ 17 I... Autoritarism....... inegalitate.................. „Definiþia” extremismului ....................... corupþie .....2...........................1.......1...1...1....... EXTREMISM........................ Minoritãþi naþionale ºi minoritãþi etnice în România ..... discriminãrii ºi a fenomenului extremist în România II.. 81 II...2 Obiectivele analizei ......... Minoritãþi religioase ............................. 58 I.INTOLERANÞÃ............................scurtã analizã a instituþiilor ...... Elaborarea ºi realizarea politicilor de combatere a discriminãrii ºi promovare a egalitãþii de ºanse între membrii grupurilor minoritare ºi cei ai majoritãþii ºi între femei ºi bãrbaþi .......................3.. 73 I.................................3......... 7 Partea I Intoleranþã în societatea româneascã între moºteniri ºi istorie recentã I........3............. Genul minoritar ºi minoritãþile sexuale ............ 74 Partea II Atribuþiile instituþiilor curente ºi sugestii pentru agenda unui program de intervenþie pentru combaterea intoleranþei....3.................. Clarificãri conceptuale .................1.................... 64 I..................................5.......... DISCRIMINARE....... Autoritarism ºi deprivare .........1.........1... ROMÂNIA 2003 Cuprins Introducere ............................. cu atribuþii în combaterea discriminãrii ºi/ sau promovarea egalitãþii de ºanse ............... 71 I....1..............................................................1........................... 17 I.......................... Metodologia ...............1..... Autoritarism ºi anomie socialã ..................2...3.......... Extremismul ca fenomen de respingere a diferenþei minoritare ........ 79 II.............................. 44 I.............. 3..... 1..................................1.......................... 82 II.....................1. 51 I. Contextul analizei ............... deprivare ºi opþiunile românilor pentru formaþiuni extremiste .... 19 I.... Instituþii ºi organisme specializate existente în România..................1............................... 2....... 83 5 ...... 72 I.....4..................... Amplificarea manifestãrilor extremiste din cauze socio-economice: sãrãcie..................................... Relaþiile cu vecinii între mitologie ºi realitate ............4....3............................................... 79 II..................................

......................................................................................... 91 II............................... Concluzii ............................ 141 6 Institutul pentru Politici Publice .................................................................................................... 93 Concluzii .......6............................ 113 Bibliografie consultatã..........................................II.............................................. Problema intoleranþei ºi a discriminãrii pe agenda ºi în intenþiile de politici ale partidelor ..........................................2........................ Practici instituþionale în domeniul elaborãrii de politici de combatere a discriminãrii ºi/ sau promovare a egalitãþii de ºanse .........5......................................1...................................... 125 Note anexe ........................................................................... Propuneri/ sugestii/ recomandãri ºi programe publice vizând diminuarea potenþialului autoritarist ºi intolerant din România ºi crearea unui spirit public ºi a unei solidaritãþi democratice ............................ 107 Note ........1...... 93 II....7................. 119 Anexe ..........1... 86 II..................................

ne iau prin surprindere. cât ºi a politicienilor. În primele luni ale acestui an. prin aglomerarea celor mai importante activitãþi în perioade imediat premergãtoare campaniilor electorale. Institutul pentru Politici Publice (IPP) din Bucureºti începea proiectul Extremismul în România. echipa de cercetare a IPP a selecþionat anumite categorii de 7 . în România nu sunt la dispoziþia opiniei publice pentru ca procesul electoral sã nu mai aducã surprize de proporþii. cu precãdere politice. stereotipic. despre percepþiile acestora cu privire la poziþia pe care o au ºi provocãrile cu care se confruntã în societatea româneascã. Studiul IPP pleacã de la premisa cã votul extremist este în principal un vot împotriva diversitãþii democratice. realizate în pregãtirea înþelegerii motivaþiilor comportamentului electoratului. pe care cercetarea de pânã acum le-a tratat insuficient. EXTREMISM. dar realã ºi considerãm prioritarã pentru toþi cei care doresc menþinerea unui regim politic democratic în România. la adresa democraþiei din România. Analize complexe. Plecând de la aceastã premisã. un vot împotriva „celorlalþi” percepuþi. preocupare împãrtãºitã mai mult sau mai puþin de alþi actori ai societãþii civile. Proiectul IPP a pornit de la preocuparea referitoare la ameninþãrile extremiste. Preocupat mai ales de evidenþierea posibililor factori culturali care alimenteazã fenomenul extremist. care în alte þãri se realizeazã atât prin participarea colectivelor de cercetãtori. DISCRIMINARE. ca fiind ameninþãri. aproape nediscutatã în mediul politic românesc. ROMÂNIA 2003 Introducere Prin abordarea secvenþialã a tematicii electorale (instituþiile cu atribuþii în organizarea procesului electoral sunt încã temporare). simulãri pentru deprinderea cu potenþialele evoluþii generate de scrutinul electoral. cum ar fi votul pentru formaþiunile extremiste. proiectul Extremism în România adreseazã ºi documenteazã câteva dimensiuni esenþiale pentru evoluþia democraþiei româneºti. nu este de mirare de ce în România anumite teme încã insuficient documentate. Prima dimensiune importantã a studiului IPP este cea care oferã o bazã documentarã cu informaþii actualizate despre raportul dintre majoritate ºi minoritãþi. ale cãrui rezultate de cercetare ºi principale recomandãri sunt prezentate în cuprinsul acestui studiu.INTOLERANÞÃ. precum ºi pe cele de intoleranþã ºi discriminare în societatea româneascã.

ale IPP sau ale altor institute sau organizaþii. în afara celor douã existente în prezent (revoluþia ºi istoria). sã fie extinse ºi asupra acestor grupuri. a celor juridice în special par sã fie. În cadrul aceleiaºi dimensiuni de cercetare. pentru a putea elabora recomandãri adecvate atât unor ulterioare politici publice naþionale cât ºi locale. din discuþii cu peste 45 de reprezentanþi ai mediului academic. religioase. concluziile discuþiilor din plan local. IPP a organizat trei dezbateri locale la care. grupurile care trãiesc în sãrãcie extremã. printre care grupurile dezavantajate astãzi în societatea româneascã: persoanele cu dizabilitãþi. sexuale. În fine. cât de nivelul redus al educaþiei ºi de percepþia difuzã a unor stãri anomice în societate. în cadrul discuþiilor. excluderea unor grupuri minoritare. Continuarea consolidãrii proceselor democratice scade incidenþa intoleranþei ºi reduce extremismul în mediul politic. proastei funcþionãri a instituþiilor. Religiozitatea acþioneazã ca un factor favorizant al intoleranþei. Trebuie depuse eforturi în continuare pentru eliminarea tendinþelor autoritariste care provin din cel puþin douã surse: cultura comunistã ºi cultura tradiþionalã þãrãneascã. Înclinaþia unor forþe politice de a gãsi alte surse de legitimare la fel de convingãtoare astãzi. Sperãm ca eforturile de cercetare. inevitabil.minoritãþi a cãror relaþie cu majoritatea are o componentã cultural-istoricã. Astfel în studiul IPP au fost incluse minoritãþile etnice. Opþiunea de cercetare a generat. persoanele infectate HIV. Potenþialul electoral al temelor corupþiei. 8 Institutul pentru Politici Publice . minoritãþile sexuale. ONG ºi presã. minoritãþile religioase. fiind atrase astfel de legitimarea religioasã. La Cluj (în 21 noiembrie) dar ºi la Iaºi (28 octombrie) s-a insistat. La Constanþa (31 octombrie) participanþii au fost de pãrere cã formele agresive ale naþionalismului precum ºi intoleranþa etnicã extremã sunt alimentate nu atât de sãrãcia materialã. este un fenomen îngrijorãtor în România. Sunt de subliniat în acest context contribuþiile primite prin dialogul cu ONG-uri specializate în apãrarea drepturilor ºi libertãþilor etnice. cauze alarmante. din care a reþinut concluzii importante pentru recomandãrile introduse în a doua parte a studiului. se regãsesc în diferite secþiuni ale studiului. femeile ºi refugiaþii. din perspectiva datelor analizate. asupra urmãtoarelor aspecte. Tot de la Iaºi ºi de la Cluj am reþinut urmãtoarea observaþie: vectorul de schimbare a relaþiilor interetnice din România este presiunea externã. pe care IPP l-a iniþiat pentru informaþiile cuprinse în acest studiu. Opþiunile electorale ale populaþiei par sã fie mai puþin sub semnul dezbaterilor în termeni de ideologii naþionaliste ºi mai mult legate de percepþiile de stãri anomice anterior menþionate.

câteva considerente ce pot fi utile în dezvoltarea de politici publice necesare. a opiniilor intolerante referitoare la relaþiile sociale. împreunã cu The Gallup Organization Romania a realizat un sondaj de opinie care reprezintã cea mai recentã radiografiere a atitudinilor românilor faþã de minoritãþile etnice. precum ºi a celor pentru combaterea fenomenului extremist. În acest sens. dar ºi potenþiale direcþii de cercetare a politicilor antidiscriminare. cercetãrile ulterioare. despre sãrãcie ºi inegalitãþile sociale. Institutul pentru Politici Publice. ne dorim ca studiul. organizaþii non-guvernamentale ºi partide politice. a combaterii intoleranþei ºi a fenomenului extremist. De asemenea. În sfârºit. aceste 9 . precum ºi alte iniþiative din cadrul proiectului Extremismul în România sã stimuleze dezvoltarea unui portofoliu de politici coerente care sã dezvolte dimensiunea democraticã a acceptãrii diferenþelor dintre minoritari ºi majoritari ºi sã micºoreze riscul manifestãrilor violente de negare a acestor diferenþe. În materia nediscriminãrii. A treia dimensiune a proiectului ºi implicit a studiului este cea în care se puncteazã opiniile instituþiilor cu atribuþii astãzi în domeniul combaterii discriminãrii pentru cã. despre regimul democratic ºi clasa politicã. ca ºi de cadrul legal. care au atribuþii relevante în combaterea discriminãrii faþã de grupurile studiate. persoane de culoare). Încurajãm instituþiile cu atribuþii în domeniu. Cercetarea pe care IPP a realizat-o asupra cadrului instituþional existent pentru combaterea discriminãrii s-a concentrat asupra unor instituþii relevante din punct de vedere al obiectivelor studiului. Astfel. studiul oferã. în opinia IPP. dar ºi al obiectivelor strategice ale Institutului.INTOLERANÞÃ. care s-au conturat pe parcursul dialogului cu diferite instituþii guvernamentale. precum ºi a percepþiilor despre naþiune. organizaþiile nonguvernamentale cu interes pentru problematica minoritãþilor ºi a nondiscriminãrii. EXTREMISM. religioase ºi sexuale ºi faþã de alte grupuri minoritare (imigranþi. Am inclus în aceastã secþiune sugestii. pe aceastã temã trebuie sã þinã cont de cadrul instituþional în dezvoltare ºi consolidare. recomandãri. aceste instituþii coordoneazã domenii de interes ºi pentru activitatea ulterioarã a Institutului pentru Politici Publice. cercetarea se limiteazã la un numãr de ºapte instituþii. din motive pe care le detaliem capitolul 5. de nivel central. Acest sondaj reprezintã totodatã ºi o bazã de date pentru prelucrãri secundare pe aceastã temã ºi pe care putem sã o punem la dispoziþia cercetãtorilor interesaþi. aprofundate. astfel încât sã se ajungã la elaborarea unor politice adecvate contextului social românesc. în secþiunea finalã. ROMÂNIA 2003 În cea de-a doua dimensiune. DISCRIMINARE. precum ºi partidele politice sã preia aceste sugestii sau sã continue direcþiile de cercetare evidenþiate.

unele recomandãri ºi concluzii argumentate de cercetare referitoare la pericolul.mai ales a celor recente cum este cea româneascã insuficient conºtientizatã în mediul politic românesc. pentru a constata cã stabilitatea unui regim democratic are nevoie de mai mult decât alegeri libere. Prima direcþie de cercetare îºi propune sã explice formarea opþiunilor de vot în favoarea formaþiunilor extremiste insistând. Faptul cã alegerile libere ar putea sã instaureze o dictaturã este susþinut istoric de exemplul republicii de la Weimar. din punctul de vedere al IPP. procesul electoral din România anului 2004. Relativ la aceastã dimensiune. Alegerile libere sunt o condiþie necesarã. o piedicã în procesul de consolidare a democraþiei în România. Din pãcate. naþional ºi internaþional. a experþilor din mediul academic ºi de cercetare. din motive pe care le vom detalia în cuprinsul studiului. timp de patru ani. nu trebuie sã privim atât de 'departe' în timp (e vorba de numai 70 de ani). obiectivul major a fost acela de a crea o bazã de date care sã permitã cercetarea ulterioarã. anti- 10 Institutul pentru Politici Publice . dar ºi din fiecare al patrulea an care urmeazã. ceea ce constituie. asupra posibililor factori culturali ºi socioeconomici care potenþeazã sau determinã orientãrile extremiste. de cãtre un regim politic democratic. care constituie totodatã cele douã obiective majore ale proiectului care stau la baza acestui studiu. contribuind la stabilitatea regimului democratic românesc. Relativ la aceastã dimensiune. Necesitatea acestui studiu este motivatã ºi de o realitate de funcþionare a democraþiilor . dar ºi modalitãþile de a preveni comportamentul electoral anti-democratic.politici sunt astãzi aproape inexistente (cu excepþia unor iniþiative sectoriale subliniate în cadrul studiului). Preocuparea de a examina factorii care genereazã opþiuni în favoarea formaþiunilor extremiste a generat pentru echipa IPP douã direcþii de investigaþie. Cea de-a doua direcþie de analizã este un demers de formulare a unor politici care sã combatã fenomenele ce potenþeazã votul extremist ºi care sã adreseze în aceastã dimensiune. dar nu suficientã pentru a asigura continuitatea ºi legitimitatea unui regim democratic. Aceastã realitate se referã la faptul cã simpla existenþã a alegerilor libere nu este o garanþie cã un stat va fi guvernat. mai aprofundatã a factorilor care influenþeazã votul anti-democratic. a reprezentanþilor mass-media ºi ai organizaþiilor neguvernamentale. obiectivul major al proiectului a fost acela de a pune la dispoziþia politicienilor ºi a decidenþilor. Ascensiunea politicã a liderilor ºi grupãrilor extremiste.

Termenul “extremism” este unul ambiguu. Obiectivul de a explora posibilii factori culturali ºi socio-economici care potenþeazã sau determinã formarea opþiunilor de vot în favoarea formaþiunilor extremiste a determinat o opþiune. DISCRIMINARE. EXTREMISM. de definire a termenului de extremism. din Uniunea Europeanã. la nivelul simþului comun. dar ºi al celor mai vechi. din Europa Centralã ºi de Est. Astfel. opinii ºi comportamente intolerante ºi discriminatorii. Rezultatele sondajului de opinie Intoleranþã. au obþinut procentaje în alegeri de 28. prin vot liber este un motiv de realã îngrijorare faþã de o potenþialã derivã autoritarã atât în cazul democraþiilor mai noi. respectiv la perspectiva (realã) ca formaþiuni extremiste sã obþinã procente mari în alegeri ºi sã ajungã astfel sã influenþeze deciziile majore. în acelaºi moment.01% (Senat) pentru Partidul România Mare. iar cea de-a doua prin recomandãrile formulate în cea de-a doua parte a studiului. în douã sensuri. Desigur. o formaþiune politicã pe care 49% din respondenþii sondajului IPP . nu uºor formulatã.INTOLERANÞÃ. maximul de consens asupra înþelesului 11 . în anul 2000. Comportamentul electoral poate fi afectat de pericolul acestor devieri.48% (Camera Deputaþilor) ºi de 21.34% în primul tur prezidenþial ºi de 33. prima prin analiza descrisã în prima parte a studiului. subliniem. Studiul de faþã adreseazã ambele dimensiuni ale comportamentului electoral. Primul se referã la comportamentul de vot. pe care IPP l-a realizat în cadrul acestui proiect. discriminare ºi autoritarism în opinia publicã o considerã extremistã. cu o ascensiune similarã a formaþiunilor ºi liderilor de extremã dreaptã (cea mai mediatizatã fiind ascensiunea lui Jean Marie Le Pen ºi a Frontului Naþional în Franþa). în orice context ºi la orice nivel de conceptualizare am încerca sã îl definim. 56% dintre respondenþi nu pot formula o definiþie succintã pentru acest termen. Multe alte þãri europene au fost confruntate.Gallup Intoleranþã. iar printre cei care formuleazã o astfel de definiþie. Corneliu Vadim Tudor ºi Partidul România Mare. grupãri care îºi câºtigã poziþia. care prin mesajul lor pot stimula atitudini extremiste. 17 % în cel de-al doilea pentru Corneliu Vadim Tudor ºi respectiv de 19. discriminare ºi autoritarism în opinia publicã. în încercarea de a obþine capital politic prin stimularea unor tendinþe populiste. în România ºi în alte þãri europene. în colaborare cu The Gallup Organization Romania indicã o mare ambiguitate a termenului. ROMÂNIA 2003 democratice. În anul 2000. Cel de-al doilea sens se referã la comportamentul partidelor în campanie. riscul devierilor extremiste este mult mai mare pentru democraþiile noi.

Partea a II-a cuprinde douã secþiuni: 1. Urmãrind direcþiile de cercetare pe care le-am descris mai sus. precum ºi crearea unui spirit public ºi a unei solidaritãþi democratice.Scurtã analizã a instituþiilor ºi 2. inegalitate.5%. Secþiunea 3 evidenþiazã o serie de corelaþii. discriminãrii ºi autoritarismului. astfel. Secþiunea 1 se referã la detalierea factorilor culturali care se constituie ca ºi factori generatori ai comportamentelor ºi atitudinilor de intoleranþã ºi discriminare. 2. Elaborarea ºi realizarea politicilor de combatere a discriminãrii ºi promovare a egalitãþii de ºanse între membrii grupurilor minoritare ºi cei ai majoritãþii ºi între femei ºi bãrbaþi . Aceleaºi variabile sunt corelate ºi cu orientarea cãtre formaþiuni extremiste. Recomandãri de politici privind diminuarea potenþialului autoritarist ºi intolerant din România. deprivare ºi opþiunile românilor pentru formaþiuni extremiste. Autoritarism. precum ºi la modul în care aceºti factori contribuie sau pot contribui la formarea opþiunilor de vot pentru formaþiuni politice extremiste sau pot determina coagularea unei preferinþe pentru autoritarismul politic. corupþie ºi 3. între înclinaþia spre autoritarism ºi diferite caracteristici socio-demografice. sã direcþioneze culegerea ºi prelucrarea datelor empirice pe dimensiunile operaþionale ale intoleranþei. al celor care considerã cã organizaþiile extremiste sunt cele care “fac rãu þãrii”. În accepþiunea echipei IPP. Amplificarea manifestãrilor extremiste din cauze socio-economice: sãrãcie. Echipa IPP a decis. studiul de faþã are douã pãrþi principale. Opþiunea a fost motivatã în principal de adecvarea la obiectivele studiului.termenului este întrunit într-un procent de 4. descrise mai sus. defini ºi operaþionaliza acest concept vag. precum ºi între aceasta ºi unele variabile ale deprivãrii. bazate pe consultãri repetate cu experþi din mediul organizaþiilor neguvernamentale ºi din cel academic. realizate pe baza datelor sondajului. extremismul este violenþã împotriva diversitãþii democratice. Odatã cu întãrirea expertizei instituþiei de profil (Consiliul Naþional pentru Combaterea Discriminãrii). cu specializarea în domenii complementare a 12 Institutul pentru Politici Publice . Extremismul ca fenomen cultural. Partea I cuprinde trei secþiuni: 1. În numeroasele discuþii ale echipei de proiect. Consensul asupra înþelesului termenului nu este mult mai mare nici în comunitãþile academice sau de cercetare. s-a cristalizat totuºi o opþiune asupra modalitãþii de a folosi. iar polul sãu opus este toleranþa ºi acceptarea. Secþiunea 2 detaliazã aceeaºi problematicã în cazul factorilor socio-economici.

INTOLERANÞÃ. discriminãrii. Formularea unui set de termeni în acest domeniu asimilaþi de actorii implicaþi în consolidarea democraþiei din România. atât de aproape de integrarea în familia europeanã. EXTREMISM. echipa care a realizat acest studiu având substanþial de câºtigat din faptul cã alþi colegi din sectorul ONG românesc au realizat deja cercetãri pe teme punctuale în acest domeniu. Sperãm. nediscriminarea. poate fi un pas necesar în acest moment pentru þara noastrã. ca acest studiu sã încurajeze o aprofundare a analizelor de profil. sexuale sau religioase. Cu siguranþã. odatã cu accelerarea implementãrii legislaþiei anti-discriminare existente. care sã vinã în întâmpinarea unei mai reale disponibilitãþi de care avem nevoie din partea instituþiilor publice cu atribuþii în formularea. dar mai ales evaluarea implementãrii politicilor privind combaterea intoleranþei. respectul pentru diferenþe etnice. cercetarea IPP nu epuizeazã tema. DISCRIMINARE. ROMÂNIA 2003 altor instituþii publice din plan local ºi central. 13 . de fapt. organizaþiile neguvernamentale vor acumula ºi mai multã expertizã pentru a semnala prompt derapajele existente în raport cu valori precum toleranþa. extremismului. culturale.

.

EXTREMISM.INTOLERANÞÃ. DISCRIMINARE. ROMÂNIA 2003 Partea I INTOLERANÞÃ ÎN SOCIETATEA ROMÂNEASCÃ ÎNTRE MOªTENIRI ªI ISTORIE RECENTÃ 15 .

.

prezent în unele din atitudinile. Pentru obiectivele acestui capitol nu credem cã este utilã reluarea dezbaterilor asupra termenului. ºi de altfel în întregul raport.1. manifestãri pe care unii autori le considerã extremiste în timp ce alþii resping înscrierea lor în aceastã categorie. Ceea ce urmãrim este sã oferim o definiþie a extremismului care sã îndeplineascã anumite condiþii minimale: 1. pot fi catalogate drept extremiste. Vom urmãri alãturi de extremismul manifest. exprimat prin acþiune politicã. ROMÂNIA 2003 I. sã fie operaþionalizabilã. sã nu contrazicã flagrant contribuþiile în acest domeniu recunoscute ca fiind juste de comunitatea academicã. ca ºi concept sau ca ºi fenomen. În acest sens am ales definiþia extremismului 1 datã de Roger Scruton : 17 . ºi pe cel potenþial. Este la fel de adevãrat faptul cã între autorii care ºi-au concentrat atenþia asupra fenomenului nu existã un consens asupra sferei de cuprindere a conceptului. ceea ce este necesar pentru analiza cantitativã care stã în centrul cercetãrii 4. ci sã extindem câmpul de cercetare ºi la idei ºi atitudini. O poziþie centralã în definiþia adoptatã. Extremismul ca fenomen de respingere a diferenþei minoritare I. comportamentele. sã acopere posibilitatea catalogãrii ca fiind extremiste a oricãror tipuri de idei. sã fie relevantã pentru societatea româneascã de astãzi 3. DISCRIMINARE. acþiuni ºi atitudini cuprinse în aceastã categorie 2. EXTREMISM. îl are conceptul de intoleranþã. ideile ºi valorile prezente în spaþiul public românesc ºi acceptate de o parte dintre cetãþeni.1. Existã. Clarificãri conceptuale În literatura vastã care trateazã extremismul. acþiuni. Acest lucru se datoreazã în bunã parte complexitãþii fenomenului ºi faptului cã o gamã largã de atitudini. Aceastã decizie derivã din scopul cercetãrii de a înregistra în primul rând sursele potenþiale de extremism prezente în societatea româneascã. 1. miºcãri politice etc. idei. Am considerat necesar sã nu limitãm extremismul la acþiuni politice. Prima dintre cele patru condiþii enumerate mai sus sugereazã prin formulare o abordare care acordã conceptului de extremism o gamã destul de largã de cuprindere.INTOLERANÞÃ. cu alte cuvinte. întâlnim un numãr mare de definiþii ºi clasificãri.

cum ar fi sãrãcia ºi corupþia structuralã. Aceasta reprezintã opþiunea teoreticã pe care fundamentãm capitolul de faþã. pentru a atinge scopuri politice. chinezi. în funcþie de circumstanþe. Plecând de la aceastã observaþie ajungem la cea mai importantã ipotezã care stã la baza acestei cercetãri. evrei. fãrã a þine cont de repercusiuni ‚nefericite'. a unor mijloace care nu respectã viaþa.Un termen vag. Totodatã. argumente sau sentimente care dovedesc contrariul. Diferenþele culturale fac parte din jocul social. Considerãm cã extremismul în România reprezintã în primul rând un comportament fondat cultural de excludere a minoritãþilor. de la cea între cald ºi rece pânã la cea între bine ºi rãu. indiferent de perioada istoricã analizatã. Discriminarea ºi intoleranþa pot fi identificate în raporturile dintre o bunã parte a grupului majoritar ºi minoritãþile etnice care locuiesc sau au locuit în România: maghiari. diferenþele culturale sunt la fel ca orice alte diferenþe. precum ºi al unor factori socio-economici. Este vorba de discriminare ºi intoleranþã faþã de persoanele aparþinând minoritãþilor. precum ºi atitudinea elitelor politice ºi culturale româneºti de-a lungul timpului ºi pânã în prezent contribuie la crearea acelor circumstanþe în care diferenþele culturale sã reprezinte principala sursã de comportament potenþial extremist. în contextul în care majoritatea 18 Institutul pentru Politici Publice . Potenþialul extremist al unor atitudini fondate cultural. în sensul cã pot fi sau nu semnificative. libertatea ºi drepturile fundamentale ale celorlalþi. folosirea. a fost foarte puþin sau deloc cercetat în contextul societãþii româneºti contemporane. care poate însemna: 1. O astfel de abordare ne permite sã aprofundãm studiul factorilor culturali care potenþeazã fenomenul extremist. Definiþia pe care am adoptat-o apropie foarte mult conceptul de extremism de cele de discriminare ºi intoleranþã. romi. Istoria românilor. arabi etc. ºi cu intenþia nu numai de confrunta. Strâns legatã de discriminarea etnicã este cea religioasã. lucruri imposibil de pus în practicã. ci chiar de a elimina opoziþia 2. miturile care populeazã imaginarul politic al societãþii româneºti. intoleranþã faþã de opiniile altora care diferã de cele proprii 3. Acesta este motivul pentru care am optat pentru o direcþie de studiu care se axeazã în principal pe cauzele culturale ºi socioeconomice ale fenomenului extremist (în accepþiunea definiþiei de mai sus) ºi exploateazã mai puþin posibilele sale surse politice sau ideologice. a urma o idee politicã pânã la limitã.

în care am cãutat sã identificãm principalele forme sub care se manifestã intoleranþa în spaþiul public din România. religioase) între români ºi alþii. este construit pe diferenþele culturale (etnice.1. Opþiunea de cercetare a generat. persoane care studiazã sau care lucreazã direct cu chestiuni care þin de problematica abordatã. Încã mai pregnantã este intoleranþa manifestatã faþã de minoritãþile sexuale. care influenþeazã încã percepþiile sociale dominante 2 în societatea româneascã . ale IPP sau ale altor institute sau organizaþii. În acest scop am încercat sã folosim informaþiile oferite de studiile publicate deja ºi am avut mai multe interviuri ºi discuþii cu reprezentanþi ai minoritãþilor de orice naturã. Minoritãþi naþionale ºi minoritãþi etnice în România Fenomenul aproape universal al identificãrii prin accentuarea distincþiei între „noi” ºi „ceilalþi” joacã un rol important ºi în auto-definirea românilor ca români. I. ai autoritãþilor publice ºi din mediul academic. sã fie extinse ºi asupra acestor grupuri. printre care grupurile dezavantajate astãzi în societatea româneascã: persoanele cu dizabilitãþi. DISCRIMINARE.INTOLERANÞÃ. femeile ºi refugiaþii. Naþionalismul românesc. Aceastã cercetare se concentreazã pe anumite grupuri de minoritãþi. Partidele extremiste din România au preluat fãrã rezerve forma de definire a românilor specificã regimului comunist ºi pe care Vladimir Tismãneanu o 19 . Prima etapã a cercetãrii a fost una de tip explorator. a cãror relaþie cu majoritatea are o componentã cultural-istoricã. persoanele infectate HIV. Toate acestea reprezintã principalele ipoteze pe care încercãm sã le verificãm prin intermediul acestei cercetãri. din punct de vedere numeric. în ceea ce priveºte orientarea culturalã a potenþialului extremist prezent în societatea româneascã. rezultatul fiind un hibrid ideologic naþional-comunist. grupurile care trãiesc în sãrãcie extremã. Ideologia naþionalã ºi toate miturile acesteia au influenþat ideologia regimului comunist condus de Nicolae Ceauºescu. excluderea unor grupuri minoritare. Deºi nu reprezintã o minoritate. ai organizaþiilor nonguvernamentale. ROMÂNIA 2003 cetãþenilor României (87%) sunt adepþii Bisericii Ortodoxe. inevitabil. minoritãþile sexuale.2. ca ideologie a miºcãrii de formare ºi consolidare a statului naþional. Aºa cum subliniam ºi în introducere sperãm ca eforturile de cercetare. femeile din România sunt de asemenea victimele discriminãrii de sorginte culturalã. minoritãþile religioase. EXTREMISM. Ideologia naþional-comunistã a regimului Ceauºescu a creat noi mituri ale relaþiei dintre „noi” ºi „ceilalþi”. Astfel în studiul IPP au fost incluse minoritãþile etnice.

romi ºi evrei . fãrã a limita în nici un fel obiectul sãu. Banca Mondialã º. adicã venetici. dar a supravieþuit. exaltarea domnitorilor medievali. ea este o formã de exprimare a ideii cã poporul român a rãmas întotdeauna singur în mijlocul duºmanilor. Aceiaºi strãini au un al doilea rol important: sunt justificarea pentru eºecurile României. care amesteca un angajament stalinist faþã de economia centralizatã planificatã ºi agricultura colectivizatã cu teme tradiþionale ale extremei drepte (inclusiv mitul naþiunii omogene. Existã în imaginarul politic românesc puternice resentimente împotriva „celorlalþi” ºi miºcãrile extremiste le preiau ºi le amplificã. în special þigani sau 6 evrei. NATO. dar ºi grupuri oculte (masonii sau iudeo-masonii spre exemplu). spre exemplu.). iar pe de altã parte sunt cei care. iar alteori ca un duºman extern (Ungaria). „conspirã” împotriva poporului român. Rusia etc. Maghiarii. sunt incluse aici. FMI.). sunt uneori priviþi ca o minoritate naþionalã. Dincolo de inexactitatea din punct de vedere istoric a afirmaþiei. În acest context. Trebuie remarcat cã nu se poate face o distincþie absolutã între cele douã categorii. ºi mai nou ºi arabi sau asiatici. Capitolul de faþã este dedicat unei analize a situaþiei curente în ceea ce priveºte relaþia celor trei minoritãþi menþionate cu populaþia majoritarã. Israel. În folcloristica politicã de dupã 1990 a rãmas celebrã o declaraþie a lui Ion Iliescu: „singurii buni vecini pe care i-a avut România sunt sârbii ºi Marea 5 Neagrã”. Ceauºescu a fãurit o ideologie originalã a socialismului românesc. cu alte cuvinte minoritãþile naþionale care locuiesc pe 4 teritoriul României. aflaþi la conducerea þãrii acþioneazã deliberat împotriva Interesului Naþional: „peste 80% dintre cei care au deþinut funcþii de rãspundere dupã 22 decembrie 1989 ori au fost agitatori mass-media sunt de altã etnie. ºi tocmai presupusele acþiuni antiromâneºti ale acestor personaje sunt pretextul pentru care existã aceste tipuri de miºcãri. organizaþii internaþionale (UE. în primul rând maghiari.a. Ungaria. fãrã prea mare discernãmânt. se disting douã tipuri de „strãini” în funcþie de poziþionarea lor faþã de graniþele statului naþional românesc. situaþia evreilor este ºi mai complexã. din afara graniþelor þãrii. þãri (SUA. în sensul cã. insistenþa asupra rãdãcinilor traco-dacice ale naþiunii române. Pe de o parte sunt cei care se aflã „între noi”. pentru cã aceºtia sunt în mod tradiþional consideraþi conspiratori atât interni.” 20 Institutul pentru Politici Publice . „Folosindu-se de pretextul opoziþiei sale faþã de hegemonia sovieticã. fixaþia xenofobicã asupra unei conspiraþii pusã la cale de 3 strãini ºi antiintelectualism)”.numeºte excepþionalism românesc. Distincþia pe care am fãcut-o este totuºi utilã scopului acestui studiu. cât ºi externi.

iar istoricii unguri considerã consecinþele acestuia ca 21 .INTOLERANÞÃ. interpretarea datã împãrþirii teritoriale ºi evenimentelor 7 politice de dupã primul rãzboi mondial . Închegarea primelor formaþiuni statale româneºti corespunde cu migrarea strãmoºilor maghiarilor de astãzi în Câmpia Panonicã. ruºii. fie de principi români. Criºana ºi Maramureº în baza Tratatelor de la Saint Germain (1919) ºi Trianon (1920). bulgarii ºi. Modernitatea politicã coincide pentru ambele etnii cu formarea statelornaþionale. politicienii maghiari nu au acceptat niciodatã Tratatul de la Trianon. teritoriu mai mare decât Ungaria de astãzi ºi reprezentând mai bine de o treime din suprafaþa României este revendicatã de naþionaliºtii ambelor þãri. Atât naþiunea românã cât ºi cea maghiarã încearcã sã se legitimeze prin raportarea la istorie. fireascã ºi integrabilã într-un ansamblu similar european. Se adaugã strãinii preponderent interni.1. Dintre acestea. Istoricii români considerã aceastã evoluþie obiectivã. Dintre toþi aceºtia de departe cei mai „periculoºi” sunt consideraþi maghiarii. Minoritatea maghiarã Privind retrospectiv. I. În întregul Ev Mediu au existat relaþii diplomatice. putem observa cã „problema maghiarã” este parte integrantã a istoriei României. Conflictul politic între români ºi maghiari este alimentat în primul rând de divergenþele majore între istoriografii români ºi maghiari în ceea ce priveºte evenimentele majore din istoriile naþionale. Banat. încorporând fostele provincii austro-ungare Transilvania. DISCRIMINARE. Pentru români. pentru simplul motiv cã. Transilvania. Dupã victoria militarã a Antantei. ultimul se manifestã cel mai acut în mitologia politicã a ambelor naþiuni. locul ocupat de Transilvania în cadrul regatului ungar medieval.2.a. ROMÂNIA 2003 Dacã sârbii sunt vecinii cei buni. EXTREMISM. România ºi-a dublat suprafaþa ºi populaþia. Seaton-Watson a arãtat cã istoriografia a jucat un rol major în procesul de formare a statelor ºi naþiunilor în Europa de Est ºi cã ea a servit ca principal instrument de legitimare politicã. corolarul este cã duºmanii tradiþionali sunt maghiarii. adicã evreii ºi þiganii. la diverse momente de timp a fost administratã fie de regi maghiari. realizarea României Mari este consideratã rezultatul firesc al unui proces istoric de definitivare a statului-naþional. Raportul „Maghiarii din România” identificã trei puncte de disputã principale: preeminenþa cronologicã în Transilvania. confruntãri sau alianþe între regii maghiari ºi principii români. în imediata vecinãtate a teritoriilor locuite de români. ucrainenii (asociaþi de obicei ruºilor). Interpretarea acestor evenimente este diferitã în cele douã þãri. într-o mai micã mãsurã. La polul opus.

cã 22 Institutul pentru Politici Publice . ºtiinþifice. simplu. Toate au fost preluate de regimul comunist în faza sa naþionalistã ºi s-au constituit într-o construcþie ideologicã. Slovaciei ºi Yugoslaviei: Acolo se explicã foarte clar. o secþiune de cel puþin douã pagini (uneori poate atinge ºi zece pagini) dedicatã „problemei maghiare”. Revizionismul maghiar devine una din þintele principale ale atacurilor regimului ºi deseori oferã un alibi lui Ceauºescu pentru mãsurile dure de reprimare a nemulþumirilor sociale. Politica externã maghiarã dupã primul rãzboi mondial a avut ca obiectiv principal reintegrarea teritoriilor pierdute în 1920. astfel încât cele douã decenii dintre cele douã rãzboaie mondiale au fost marcate de un continuu conflict diplomatic. Alianþa cu Germania a oferit Ungariei oportunitatea satisfacerii parþiale a acestui obiectiv: prin Dictatul de la Viena (1940). Amestecul de marxism-leninism ºi naþionalism promovat de regimul Ceauºescu a generat un discurs etnonaþional ale cãrui urme sunt adânc imprimate în cultura românilor. Un bun exemplu este. revista România Mare care are. Resentimentele privind discriminarea românilor înainte de 1918 ºi contribuþia Ungariei la dictatul din 1940 care desprindea Transilvania de Nord de România au fost sistematic întreþinute ºi amplificate. La sfârºitul rãzboiului. Transilvania de Nord a fost acordatã Ungariei. din nou. dictatul a fost anulat ºi regiunea respectivã a revenit României. Pe pagina de Internet a revistei. Cele mai multe dintre formele de exprimare ale naþionalismului actual îºi au originea în ideologia ºi miturile regimului comunist. participând la alegerile din mai 1990. numãr de numãr. Este perioada în care pericolul unguresc capãtã proporþii imense. „Unguri”. Toate aceste evenimente istorice (din al cãror lung ºir am amintit doar câteva) au creat de ambele pãrþi resentimente ºi au alimentat imaginarul colectiv cu mituri foarte puternice. care. transmisã obsesiv prin toate canalele de informare. a avut un impact covârºitor. organizaþia politicã a minoritãþii maghiare s-a organizat foarte repede dupã Revoluþie ºi. a dovedit un electorat foarte disciplinat (numãrul de voturi primit a fost constant apropiat de numãrul de cetãþeni maghiari).venind în contra exact aceluiaºi tip de proces liniar care duce la formarea statului-naþional. ci ºi a Cehiei. Uniunea Democratã Maghiarã din România (UDMR). În numãrul 567. revista „demascã” planurile Ungariei de dezmembrare nu numai a României. Apãrarea integritãþii teritoriale a României în faþa tendinþelor revizioniste (reale sau inventate) ale UDMR a devenit o cauzã de maximã importanþã pentru grupãrile extremiste. pe baze statistice. din 25 mai 2001. aceastã secþiune se intituleazã.

O soluþie ar fi repatrierea etnicilor maghiari din statele vecine. Consultând arhiva 10 cotidianului francez . ci de teritorii. Se pomeneºte chiar de un „paradox maghiar”. 9 prezentat de autorul articolului drept „studiu amãnunþit”. ROMÂNIA 2003 Ungaria trece printr-o crizã demograficã de proporþii catastrofale. populaþia Ungariei scade îngrijorãtor ºi. al repartizãrii veniturilor pe cap de locuitor. bineînþeles. inventatã de Budapesta nici mãcar nu se referã la etnicii maghiari din toatã lumea. România. la acest început de mileniu. pentru ca Budapesta sã-i poatã revendica oricând ca aparþinând de drept statului ungar. numai cã Budapesta nu are nevoie de oameni. recenta lege privind „legitimaþiile de maghiar”. Cadrul în care PRM abordeazã relaþiile cu Ungaria ºi etnicii maghiari din România este descris de acest articol. O primã consecinþã este cã orice acþiune a UDMR intrã într-un proces de amplificare a efectelor posibile ºi 23 . Ungaria se confruntã cu un numãr din ce în ce mai mare de sãraci. cotidianul francez demonstreazã negru pe alb cã Ungaria se confruntã cu o scãdere demograficã de-a dreptul dramaticã. dar sã aibã drepturi ºi statut de cetãþean al Ungariei. În aceste condiþii este evident cã politica UDMR are. care constã în aceea cã. Dupã care. în realitate depune toate eforturile pentru a realiza o Ungarie 8 transfrontalierã. mai mult.INTOLERANÞÃ. deºi are o creºtere economicã de 5% pe an. EXTREMISM. De altfel. Motiv pentru care se acþioneazã încât cele câteva milioane de etnici maghiari din Þãrile vecine sã rãmânã acolo unde sunt. Iugoslavia. o cu totul altã faþã. va urma revendicarea teritoriilor pe care locuiesc aceºti noi cetãþeni. în acest moment speranþa de viaþã a cetãþeanului ungur este cea mai micã din Europa. De la un an la altul. ci în mod clar ºi exclusiv la cei din Þãrile învecinate: Cehia. pe lângã explozia fãrã precedent de crime ºi sinucideri. din cauza sistemului deficitar. Slovacia. ceea ce este ºi mai grav. „întreaga Europã cunoaºte acest lucru”. constatãm cã este vorba despre o simplã speculaþie jurnalisticã care nu indicã nici un fel de surse credibile. în timp ce unii se îmbogãþesc fãrã mãsurã. Deºi aparent Budapesta pare a fi renunþat la tendinþele iredentiste de alipire a teritoriilor din Þãrile vecine locuite de etnici maghiari. de tip mafiot. ªi. Articolul ajunge la concluzia cã „Ungaria poartã cu toþi vecinii ei un rãzboi pervers de colonizare politicã” ºi. Acel „acolo” la care face referire textul este un articol din Le Monde. DISCRIMINARE.

în judeþele Covasna ºi Harghita populaþia maghiarã este majoritarã. Conform acestuia.4 65.8 Principalele motive care au condus la tendinþa de scãdere a numãrului de etnici maghiari sunt: natalitatea mai scãzutã ºi mortalitatea mai ridicatã decât a populaþiei majoritare. care þin pur ºi simplu de dorinþa etnicilor maghiari de a-ºi pãstra propria culturã naþionalã.5 53.8 74.rezultatul final este inevitabil iminenta desprindere a Transilvaniei de România. Trebuie subliniat cã PRM nu este nici singurul.1 55. reprezentând 11 73.4 55. Cei mai mulþi dintre aceºtia locuiesc în Transilvania.9 24. Cele mai recente date disponibile sunt cele de la recensãmântul realizat în anul 2002.7 28.4 26.6% dintre cetãþenii români s-au declarat de naþionalitate maghiarã. Dupã prãbuºirea regimului comunist. putem constata cã cifrele de mai sus reprezintã un minim 12 istoric : Naþionalitate 1850 1857 1869 1880 1890 1900 1910 1920 1930 1941 1948 1956 1966 1977 1992 Români Maghiari 59. aºa cum am menþionat.5 73. vom prezenta succint evoluþia demograficã a maghiarilor în Transilvania. respectiv 84.1 60. Urmãrind evoluþia în timp a acestor indici demografici.5 57. creºterea numãrului de români în zonã datoritã migraþiei interne ºi creºterea ratelor de migraþie a maghiarilor în Ungaria. 6.9 57 25.8%. Pentru a înþelege esenþa acestor revendicãri. mergând de la pãstrarea identitãþii culturale pânã la autonomia teritorialã în regiunile locuite majoritar de maghiari.1 59 24. O parte dintre reprezentanþii maghiarilor din România considerã cã pierderea în numãr din ultimii zece ani reprezintã o problemã fundamentalã 24 Institutul pentru Politici Publice 2002 .5 58.3 25.3 19. Cereri legitime ale minoritãþii maghiare.6% din populaþie . sunt privite ca paºi în sensul menþionat. Am ales ca exemplu PRM pentru cã dintre toate grupãrile care se revendicã de la ideologia naþionalistã are cel mai mare succes (al doilea partid ca reprezentare în Parlament dupã ultimele alegeri).7 65 25 67.1 69.1 25.3 24.9 56 27.1 29. precum ºi cadrul legislativ care rãspunde revendicãrilor acesteia. nici cel mai radical dintre aceste grupuri.9 29.8 31. Din punct de vedere al concentrãrii locale (la nivel de judeþ).6 20.4 22. etnicii maghiari din România s-au adaptat repede la jocul democratic ºi au încercat sã îºi promoveze interesele de grup.

ROMÂNIA 2003 a minoritãþii maghiare ºi cã in condiþiile actuale nu existã garanþia supravieþuirii comunitãþii. normele de aplicare a Legii Administraþiei Publice sunt ambigue ºi lasã loc pentru abuzuri. Majoritatea acestor probleme au fost 25 . EXTREMISM. Legea Învãþãmântului. tehnic ºi superior în care predarea se face exclusiv în limba românã ºi impunerea unor teste în limba românã absolvenþilor de liceu 13 indiferent de limba în care au studiat . Punerea în practicã a acestor principii ridicã totuºi unele probleme încã nerezolvate. profesional. statutul juridic ºi drepturile maghiarilor din România sunt. Legea nu prevede nici un fel de sancþiuni pentru autoritãþile locale care încalcã prevederile privind utilizarea limbii minoritãþilor naþionale în administraþia publicã. pentru a limita accesul maghiarilor din oraº (cel mai mare din Transilvania) la drepturile prevãzute în lege. Educaþia în limba maternã este de asemenea un motiv de nemulþumire pentru reprezentanþii minoritãþii maghiare. precum ºi dreptul tuturor cetãþenilor români de a practica liber propria religie. Principalele puncte de divergenþã erau predarea geografiei ºi a istoriei în limba românã la nivel gimnazial ºi liceal. adoptatã în anul 2001. Aceastã situaþie se datoreazã adoptãrii dupã 1990 de cãtre România a unui cadru legislativ inspirat de modelul democraþiei liberale ºi a fost puternic susþinutã de adoptarea în ultima perioadã a principalelor dispoziþii ale Uniunii Europene referitoare la protecþia minoritãþilor. limitau dreptul la educaþie în limba maternã. Revendicãrile privind reînfiinþarea liceului maghiar în oraºul Târgu-Mureº în martie 1990 au dus la singurele confruntãri interetnice din istoria României post-comuniste. Legea Administraþiei Publice. DISCRIMINARE. în opinia maghiarilor. domnul Gheorghe Funar (reprezentând PRM). garanteazã dreptul la utilizarea limbii minoritãþilor naþionale în administraþia publicã acolo unde populaþia minoritarã reprezintã peste 20% din total.INTOLERANÞÃ. În ceea ce priveºte limba. existenþa unor domenii în învãþãmântul liceal. Constituþia mai prevede dreptul la utilizarea limbii pe „care o înþelege” în cazul persoanelor reþinute ºi în faþa instanþei judecãtoreºti. Existã o dozã mare de capital emoþional în ceea ce priveºte înfiinþarea de ºcoli publice în limba maghiarã. Un bun exemplu este manipularea rezultatelor parþiale ale recensãmântului din 2002 de cãtre primarul oraºului Cluj-Napoca. Din punct de vedere legal. la standarde ridicate. Constituþia României garanteazã dreptul persoanelor aparþinând minoritãþilor naþionale de a fi educate în limba maternã. avea o serie de prevederi care. cel puþin la nivel teoretic. adoptatã la jumãtatea anului 1995. indiferent de nivel.

Este doar un organism colocvial care are ca principalã cale de acþiune dezbaterea publicã. Cea mai delicatã problemã este cea a autonomiei regionale pe criterii etnice. Indiferent de orientarea religioasã. în absenþa unei descentralizãri reale a sistemului de învãþãmânt. Obþinerea dreptului la autoguvernare în zonele în care etnicii maghiari sunt majoritari reprezintã unul dintre obiectivele UDMR. Biserica Romano-Catolicã ºi Biserica Unitarianã. cu un numãr mai mic de aderenþi. Conform unor declaraþii ale pastorului Laszlo Tokes (unul dintre liderii 14 grupãrii „autonomiste” din UDMR). Liderii maghiari considerã aceste cifre ca fiind mult prea scãzute. Retorica naþionalistã este însã prezentã în discursul tuturor celorlalte partide politice. tot Ministerul Educaþiei fiind cel care stabileºte 15 cifrele de ºcolarizare . Recent. Astfel. Reacþia autoritãþilor române a fost foarte 26 Institutul pentru Politici Publice . dintre care cele mai importante sunt Biserica Reformatã (Calvinistã). un grup de intelectuali maghiari au constituit Consiliul Naþional Maghiar. determinatã atât de credinþele personale ale liderilor cât ºi de prezenþa acestui tip de idei în imaginarul colectiv. Consiliul nu are o componentã politicã ºi nici nu a fost încã înregistrat ca personalitate juridicã. În continuare nu a fost satisfãcutã dorinþa reprezentanþilor maghiarilor de a se înfiinþa o universitate publicã cu predare exclusiv în limba maghiarã. Situaþia ºcolilor confesionale. se adaugã o serie de culte de inspiraþie evanghelicã. care prevede caracteristicile naþional ºi unitar ale statului român. rezultatul participãrii UDMR la coaliþia care a guvernat între 1996 ºi 2000. cadrul actual conduce la situaþia în care 30% dintre tinerii maghiari nu pot învãþa în limba maternã. comunitãþile maghiare trebuie sã respecte cifrele de ºcolarizare stabilite de la Bucureºti. Revendicãrile de acest tip intrã ºi în contradicþie cu primul articol al Constituþiei României. specifice perioadei interbelice. ei sunt aderenþi ai mai multor credinþe. Din punct de vedere religios maghiarii din România nu reprezintã un grup omogen. al cãrui scop declarat este militarea pentru obþinerea autonomiei administrative a Þinutului Secuiesc (regiune care cuprinde regiunile din centrul României locuite majoritar de etnici maghiari). instrument tradiþional de educaþie în cadrul comunitãþii maghiare. Principala problemã este în continuare cea a finanþãrii. principalul obstacol întâmpinat de maghiari este reprezentat de atitudinea ostilã a Bisericii Ortodoxe Române. 151 din 30 iulie 1999.rectificate prin legea nr. de revizuire a tratatului de la Trianon. este similarã. Conform recensãmântului din 2000. Autonomia regionalã cerutã de maghiari este asociatã cu tendinþele politicii externe a Ungariei.

Discursul naþionaliºtilor români este astãzi mai degrabã unul de facturã populistã. Dacã în a doua jumãtate a secolului al XIX-lea ºi pânã la al doilea rãzboi mondial evreii reprezentau un procent însemnat din populaþia þãrii. Aderarea Ungariei ºi României la NATO eliminã practic orice conflict potenþial între cele douã state. încercarea de asimilare culturalã a maghiarilor 3. Toate partidele politice au criticat apariþia Consiliului. a devenit al doilea partid ca reprezentare în Parlament dupã alegerile din 2000. Evreii din România Un al doilea „duºman” tradiþional identificat de naþionaliºtii români este „evreul”. în orice moment poate genera acþiuni de tip extremist. Toate acestea aratã cã subiectul este încã foarte sensibil ºi nu se întrevede o cale de compromis. Prim-ministrul Adrian Nãstase a cerut sesizarea Parchetului pentru a cerceta posibilele acþiuni împotriva suveranitãþii naþionale ale noului organism.2. I.INTOLERANÞÃ. DISCRIMINARE.b. anularea arbitrarã a unor drepturi ale cetãþenilor români de naþionalitate maghiarã. având o puternicã 27 . pentru cã antisemitismul actual are cu totul alte surse decât cel de la începutul secolului. România a fãcut progrese însemnate în ceea ce priveºte cadrul juridic de garantare a drepturilor minoritãþilor naþionale. Este însã la fel de adevãrat cã existã un electorat care voteazã constant cu partidele naþionaliste tocmai pentru cã sunt naþionaliste. ROMÂNIA 2003 violentã. violenþe împotriva etnicilor maghiari 2. pentru cã discursul acestor formaþiuni politice înglobeazã stereotipurile ºi prejudecãþile prezente în imaginarul colectiv. Sunt trei categorii de acþiuni ce pot fi clasificate de tip extremist ºi sunt în directã legãturã cu sentimentele anti-maghiare: 1. cu un discurs virulent naþionalist. Fãrã îndoialã.1. totuºi. Evenimentele de la Târgu-Mureº din martie 1990 reprezintã un exemplu elocvent. Cu toate acestea PRM. Adoptarea legislaþiei europene în domeniu este o parte importantã a acestui proces. Perspectiva integrãrii celor douã þãri în Uniunea Europeanã poate însemna o soluþie posibilã la toate problemele între cele douã etnii. Cu siguranþã cã ascensiunea PRM a fost determinatã de mai multe cauze ºi cã discursul sãu naþionalist este numai una dintre ele. Situaþia este oarecum paradoxalã. Mass-media au avut de asemenea un mesaj naþionalist virulent. EXTREMISM.

contra evreilor sunt ridicate trei mari capete de acuzare: au adus comunismul în România.. menþionate mai sus. evreii conduceau România. atunci când reprezentanþii acestuia din urmã au încercat sã afirme interesul naþional: În anii aceia. par sã se contrazicã reciproc. gruparea Gheorghiu-Dej a reuºit sã se impunã ºi sã îºi impunã linia naþionalã. cât ºi la înlãturarea comunismului „bun”. În schimb. prin intermediul agenþilor ei. articolele din reviste ºi documentele emise de partid abundã în aluzii la stereotipurile cele mai rãspândite legate de evrei. evreii nu au o „rubricã” specialã în cadrul publicaþiilor PRM. controlul pe care iudeo-masoneria îl exercitã asupra României. în cele din urmã l-au 16 omorât ºi pe Ceauºescu. ordinul de a-l destitui cu orice preþ pe Radu Vasile. dar nu este aºa. pe care Ceauºescu a urmat-o ºi chiar a perfecþionat-o. Pentru a exemplifica problema antisemitismului în România ne vom referi din nou la principalul partid naþionalist. Actorii politici de la Bucureºti sunt vãzuþi ca simpli executanþi ai ordinelor primite de la aceastã misterioasã organizaþie mondialã: Emil Constantinescu a primit la Helsinki. precum ºi nominalizarea lui Mugur Isãrescu ca prim-ministru ºi a lui 28 Institutul pentru Politici Publice . Acesta este cel de-al treilea cap de acuzare. Dupã o perioadã. ªi totuºi. Evreii sunt deci acuzaþi de fi participat decisiv atât la instaurarea comunismului „rãu”. i-au omorât pe toþi oamenii care le-au stat în cale ºi s-au bãtut pentru România. regimul se transformã treptat într-un comunism „bun”. au contribuit decisiv la înlãturarea comunismului ºi controleazã economia româneascã cu scopul de a menþine poporul român în mizeria actualã. Primele douã capete de acuzare la adresa evreilor. un produs de import impus de Armata Roºie. la început comunismul a fost „rãu”. PRM. Astfel. ªi. Scopul acestor acþiuni este în mod evident menþinerea controlului asupra României ºi menþinerea românilor într-o stare de înapoiere ºi de mizerie 17 nemeritatã.. comunismul venea sã înlocuiascã regimul de orientare naþionalã al Mareºalului Antonescu. tot ce era ºi le suna româneºte [. dacã privim trecutul comunist prin prisma reevaluãrii pe care o face PRM.]. recensãmântul din 1992 aratã cã în România mai trãiesc aproximativ 9000 de evrei.influenþã financiarã. mai mult. Încet-încet. Spre deosebire de maghiari. din acest moment. fãrã milã. adicã „transformarea României într-o neocolonie”. în plic închis. îºi schimbaserã numele ºi ucideau.

alãturi de alþi cinci vechi activiºti comuniºti trecuþi pe linie moartã. Statutul evreilor a atârnat mult timp de toleranþa Domnilor ºi. apoi s-a retras cãtre publicistã ºi a devenit unul dintre comentatorii populari ai evenimentelor politice din România. Brucan a fost una din figurile centrale ale Consiliului Frontului Salvãrii Naþionale. pentru a instaura un regim de tip stalinist. Dupã venirea la putere a lui Nicolae Ceauºescu. Brucan nu a mai fost în prima linie a regimului. între apropiaþii dictatorului. a fãcut publicã o scrisoare de protest faþã de linia Ceauºescu. precum cele de ambasador la ONU ºi la Washington. iar cel de-al doilea pentru a deþine preºedinþia OSCE. la ordinele directe ale Moscovei. EXTREMISM. Spre exemplu. Mai mult. Saul Bruckner). care nu erau încredinþate decât activiºtilor foarte loiali. Amândoi sunt membri ai francmasoneriei: Mugur Isãrescu face parte din Loja Albastrã Americanã ºi Petre Roman din Marea Lojã de 18 Toulouse. Dupã 1989. DISCRIMINARE. Toate cele trei ipostaze ale carierei lui Silviu Brucan sunt aºezate pe baze pe care PRM le considerã antinaþionale. nu toleranþa este pusã sub semnul întrebãrii. Problema evreiascã a devenit cu adevãrat o problemã odatã cu primele semne de modernizare a Principatelor. evreii au contribuit la urbanizarea Moldovei. În 1989. dar nici nu a fost îndepãrtat. misiuni grele. iar legãtura între ele este consideratã a fi originea evreiascã a lui Brucan. ROMÂNIA 2003 Petre Roman ca ministru de externe. definitã de o intoleranþã naþionalã. Din aceastã posturã. ci a rãmas un demnitar important. îndeplinind rolul de clasã de mijloc într-o societate agricolã. Chestiunea evreiascã este poate cel mai bun exemplu pentru modul în care politicienii români înþelegeau naþiunea. începând cu a doua jumãtate a secolului al XVIII-lea ºi pânã la mijlocul 19 secolului al XIX-lea . Unul din personajele care încarneazã toate cele trei ipostaze ale „evreului duºman” este fãrã îndoialã Silviu Brucan (întotdeauna îi este amintit ºi numele iniþial. în ciuda unor excluderi.000 de milioane de dolari pe care se zice cã îi va da Uniunea Europeanã României în cursul anului 2000. A avut funcþii importante. un fel de patriotism mãrginit ºi bãnuitor. diferitele valuri de imigraþie evreiascã au fost bine primite în Þãrile Române. Acesta este exemplul de activist comunist din convingere. În plan intern. Soarta evreilor în Principatele Române pânã în a doua jumãtate a secolului XIX este departe de a fi doar un ºir de persecuþii. în conformitate cu troica din care la anul va face parte ºi România. Cel dintâi pentru a gestiona suma de aproximativ 700. principala caracteristicã a naþionalismului românesc a fost orientarea sa etnicã.INTOLERANÞÃ. Locul 29 . a criticat deseori excesele naþionaliste ale PRM. care într-adevãr a venit în România odatã cu Armata Roºie.

economice) prin naturalizare. Evreii au fost consideraþi strãini ºi duºmani pentru cã erau ne-creºtini ºi li s-a refuzat recâºtigarea drepturilor pierdute (politice. naþionalitatea noastrã. este mai degrabã imaginea voinþei majoritãþii tuturor liderilor politici decât rezultatul presiunilor extremiºtilor. precum ruºii sau turcii ºi. consideratã ostilã. Pe de o parte. Acestea erau redactate dupã metodele þariste. Totuºi. Evreii nu au fost singura þintã a naþionalismului etnic. evreii erau singurii cu o prezenþã masivã în interiorul þãrii ºi prezenþa lor. o plagã socialã de care trebuie sã ne scãpãm. care a devenit o plagã pentru þara 20 noastrã”. Problema evreiascã apare sub aspectul sãu juridic cel mai acut în epoca Regulamentelor Organice. cãci avem o clasã încã mai înapoiatã decât dânºii. pricina nu este religia lor. dacã a fost ridicatã astãzi problema evreiascã. Contra evreilor nu voi ridica nici o consideraþie cã sunt mai puþin civilizaþi. Putem spune cã prima fazã a naþionalismului românesc cunoaºte douã aspecte esenþiale.crescând al evreilor în comerþ ºi meserii a nemulþumit burghezia autohtonã care vedea în negustorii ºi meseriaºii evrei o concurenþã strãinã în propria þarã. o pãturã socialã mai joasã decât evreii. maghiarii. din ce în ce mai mult spre sfârºitul secolului al XIX-lea. dupã cum spune toatã lumea. aceºtia sunt þiganii ºi noi le-am dat drepturi fãrã ca nimeni sã se împotriveascã. Este edificator în acest sens discursul lui Ion Brãtianu. care lega direct calitatea de român de cea de creºtin: „… numai strãinii de rit creºtin pot dobândi calitatea de român”. este vorba despre o miºcare care 30 Institutul pentru Politici Publice . iar Rusia era o þarã deja recunoscutã pentru politicile ei antisemite. a generat reacþii extreme. Articolul. sociale. nu intolerantã. Acest tratament diferenþiat a fost oficializat în 1866 prin articolul 7 al Constituþiei. ea se apãrã ºi devine. Numai mãsuri administrative ne pot scãpa de aceastã pacoste ºi îi pot împiedica pe proletarii strãini sã invadeze þara… Domnilor. iar atunci când naþiunea este ameninþatã. ci pur ºi simplu acea a marelui lor numãr care ameninþã. În aceste condiþii sentimentele naþionaliste au luat o formã xenofobã. pricina este nãvala evreilor proletari. deºi a fost adoptat în contextul presiunilor exercitate de o serie de manifestãri de stradã. liderul Partidului Liberal. exponentul curentului reformist în Adunarea Constituantã de la Bucureºti: „Evreii au devenit o plagã socialã pentru România. ci prevãzãtoare. ºi asta nu pentru cã ei sunt mai înapoiaþi decât noi. se adãugau ºi alþi „strãini” consideraþi duºmani ai propãºirii naþionale.

mult prea arhaicã ºi prea ineficientã. Este de remarcat cã cele mai multe atitudini antisemite contemporane se referã nu atât la acþiuni curente cât mai ales la atitudini faþã de trecutul istoric (justificarea sau existenþa holocaustului). aceastã miºcare se remarcã prin acceptarea necesitãþii modernizãrii societãþii româneºti. Pe de altã parte. miºcãrile de extremã dreapta au jucat un rol important ºi în România. În perioada interbelicã. DISCRIMINARE.INTOLERANÞÃ. ajungându-se la pogromuri. Evreii au fost sistematic discriminaþi ºi persecutaþi politic. conform unor surse actuale. Pe de o parte tendinþa de prezentare permanentã a holocaustului ca exemplu tipic pentru relaþiile pe care comunitatea evreiascã le-a avut cu majoritarii ºi prin lipsa unor comentarii privind perioada contemporanã duce la o supraestimare a antisemitismului. tot în plan intern. aºa cum s-a întâmplat în întreaga Europã. 31 . În plan intern. ROMÂNIA 2003 înglobeazã toate forþele politice autohtone ºi care are drept obiectiv obþinerea independenþei naþionale ºi instaurarea statului naþional. În acelaºi timp este interesant de menþionat fenomenul antisemitismului fãrã evrei din moment ce cifrele recente aratã o scãdere cantitativã dramaticã a comunitãþii evreieºti în România. prin unificarea tuturor teritoriilor locuite de români. Antisemitismul în România contemporanã este. Datoritã scalei la care s-a manifestat antisemitismul în perioada celui de al doilea rãzboi mondial. o realitate. În România. Pe fondul ascensiunii Germaniei naziste ºi a Italiei fasciste. ponderea pe care grupãrile fasciste le-au avut în alte state au determinat deseori situarea acestora într-una din taberele ce s-au confruntat în cel de-al doilea rãzboi mondial. existã o serie de interferenþe în analiza obiectivã a situaþiei prezente. ideologice sau politice .culturale. iar þintã ºi victimã a acestei atitudini au fost evreii. simultan cu un accentuat proces de îmbãtrânire. EXTREMISM. naþionalismul românesc este profund etnic ºi xenofob. O dificultate în mãsurarea atitudinii actuale asupra evreilor o constituie precedentele relaþiei majoritãþii cu minoritatea evreiascã. miºcãrile de tip fascist .au adoptat ºi antisemitismul de tip nazist. Pe de altã parte o tendinþã des întâlnitã printre majoritari în aprecierea mesajului antisemit induce o anumitã subestimare prin poziþionarea greºitã a situaþie actuale prin comparaþie cu perioada holocaustului care duce automat la o concluzie mult prea optimistã. în context local dar ºi mondial. Antisemitismul a fost de asemenea perpetuat în faza naþionalistã a comunismului românesc. pe fondul menþionat anterior.

În acelaºi timp s-a subliniat faptul cã în multe ocazii. dar în anumite cazuri ºi reprezentanþi ai Bisericii Ortodoxe sunt mijloacele prin care se propaga prejudecãþile ºi stereotipurile legate de evrei. în rândul acþiunilor manifeste împotriva evreilor sunt menþionate în anul 2002 douã spargeri de sinagogi ºi douã incidente de scriere de graffitti pe pereþii sinagogilor.) ce anume poate fi considerat specific României. deºi nu dintr-o iniþiativã instituþionalã ci mai degrabã personalã în promovarea credinþei ortodoxe. isteþime speculativã º. popor care practicã omorul ritual. în principal datoritã faptului cã este recunoscutã capacitatea de reacþie la asemenea discursuri sau acþiuni. De multe ori în spaþiul rural. Singurii care compun o structurã organizatã sunt susþinãtorii fostei Gãrzi de Fier din perioada rãzboiului. Nu au fost semnalate aºa cum se întâmplã în cazul altor etnii cazuri de asumare a unor acþiuni antievreieºti. Prejudecãþile ºi stereotipurile referitoare la evrei se extind pe douã paliere.Reprezentanþii comunitãþii evreieºti. Nici una din spargeri nu a fost asociatã cu un act cu caracter 32 Institutul pentru Politici Publice . Se constatã o depersonalizare accentuatã a antisemitismului. apreciazã cã în România existã antisemitism în diverse forme. se folosesc în antitezã evreii. deºi nu percep acest lucru ca un fenomen foarte structurat.a. Mai mult decât atât. propaganda efectuatã de diverse publicaþii extremiste de micã circulaþie. Am încercat sã identificãm dincolo de cliºeele comune (controlul finanþelor mondiale. Acesta se manifestã din cauze care variazã de la lipsa de informare. asumarea unor stereotipuri ce îºi pãstreazã locul în memoria colectivã. comentariile din presa cotidianã ºi chiar discursul unor lideri politici sau de opinie. reacþia la descoperirea apartenenþei etnice este schimbatã în sensul schimbãrii atitudinii de pânã atunci. ca un mijloc de demonizare „la îndemânã”. popor care l-a ucis pe Isus. De asemenea se apreciazã cã reacþiile ostile asupra acestui grup etnic sunt în general mult mai subtile ºi mai atent construite. Puþinele incidente care au avut ca scop diverse atitudini antisemite nu au fost în general asociate unor structuri bine organizate. În general în zonele rurale cultura oralã. datoritã faptului cã identificarea antropometricã a acestora este dificilã. atitudinile sesizate fiind mai degrabã reacþii generice decât acþiuni sau declaraþii îndreptate împotriva indivizilor sau grupurilor de evrei din România.

„Mafia þigãneascã” este acuzatã cã este organizaþia care controleazã economia subteranã ºi genereazã corupþia la toate niveluri în societatea româneascã. mitologia creatã în jurul acestui grup etnic creeazã un paradox. în publicaþiile ºi documentele extremei dreapta þiganii apar ca un grup bine organizat ºi extrem de influent. ROMÂNIA 2003 antisemit. I. În ceea ce priveºte exprimãrile politice ale extremismului. ca strãini de poporul român sunt cei ce influenþeazã în rãu bunul mers al þãrii pânã la PNL care cu ocazia dezbaterilor din Parlament cu privire la holocaust au prezentat o viziune complet distorsionatã a ceea ce a însemnat acesta. Din punct de vedere juridic.c. Încã o datã.2. cum de asemenea nu existã probleme cu legi care sã îi facã sã se simtã discriminaþi. într-un cuvânt aflaþi 21 la marginea societãþii . existând deja demersuri lãudabile din partea unor colective de cercetãtori din Bucureºti ºi din Cluj.1. cu mari probleme de integrare.INTOLERANÞÃ. acest capitol poate aduce o contribuþie în dezbaterea cu privire la miza electoralã a politicilor cu caracter extremist care vizeazã comunitatea Roma. cu clare reguli interne ºi acþionând împotriva ordinii de drept. Folosirea cuvântului mafie sugereazã de la bun început o organizaþie bine structuratã. În general cerinþele legislativ-administrative pe care aceºtia le au sunt referitoare la recunoaºterea holocaustului atât din punct de vedere legal cât ºi istoric. formaþiunile politice care au fost menþionate de cei intervievaþi variazã de la PRM care îºi construieºte un adevãrat model în care evreii. EXTREMISM. þiganii sunt grupul social cu cel mai scãzut nivel de trai. mare parte din cerinþele legislative invocate de comunitatea evreiascã nu privesc legi care sã-i protejeze suplimentar. Romii din România între revendicãri sociale ºi acces restricþionat la drepturi Fãrã a îºi propune o reconstituire a relaþiilor dintre minoritatea reprezentatã de comunitatea Roma din România ºi majoritate sau chiar între douã minoritãþi etnice. DISCRIMINARE. „Þiganii au 22 ajuns sã fie stãpâni în Þara Româneascã” este titlul primei pagini al revistei 33 . Pe de o parte. Totuºi. cu niveluri scãzute de educaþie. Un al treilea dosar al „duºmanilor” este cel privitor la þigani. definit de obicei prin sintagma „Mafia þigãneascã”. S-a mai menþionat însã cã în rândul politicienilor existã chiar reprezentanþi ai etniei dar care din diverse motive nu doresc sã-ºi precizeze originea etnicã.

dar acei care nu sunt. urmat de un articol-declaraþie al liderului PRM pe aceastã temã. principalul argument fiind cã cei mai importanþi conducãtori ai þãrii sunt de fapt þigani (erau acuzaþi. punctual însã. Valeriu Stoica. Ei sunt acuzaþi de crime. În ansamblu legislaþia României este avansatã comparativ cu cea a altor þãri din zonã. trebuie sã se ridice ºi sã spunã gata. ei sunt cei care ne stricã imaginea în ochii lumii. analizând temeinic normele juridice din România care vizeazã minoritatea Roma ºi coroborat cu aceasta ºi cadrul instituþional creat pentru a îl aplica. cei bogaþi ºi puternici. se remarcã unele carenþe. reprezintã doar o parte a lumii þigãneºti. România elabora cadrul legal cu privire la interzicerea discriminãrii. Nu spunem cã toþi þiganii sunt rãi.. tâlhãrii. sunt ºi þigani civilizaþi. fiind „primul stat din regiune care a adoptat legislaþie privitoare la toate formele de discriminare în viaþa publicã ºi care prevede existenþa unui organism administrativ care sã supervizeze 24 implementarea” . ei sunt cei care ne furã bunurile. normelor europene în domeniu. ei sunt cei care ne rãpesc copiii ºi îi duc la cerºit. dar ºi Adrian Nãstase ºi Ion Iliescu. în ciuda unor atenuãri ipocrite de genul „noi nu spunem cã toþi þiganii. alãturi de personaje ale lumii interlope. respectând întocmai Interesul Naþional. Radu Sârbu.”. ei sunt cei care ne tulburã liniºtea socialã. în linii mari. Incitarea la urã rasialã este evidentã. ei sunt cei care ne violeazã femeile. ajunge 23 jaful. Un conducãtor bun. Radu Berceanu. trebuie stârpiþi fãrã milã. ºi sunt mulþi. Petre Roman.. sã le spunem „þiganii de rând” sunt nu mai puþin vinovaþi de relele ce se abat asupra românilor. Deºi existã 34 Institutul pentru Politici Publice .România Mare. în care se „demonstreazã” afirmaþia. iatã adevãrata nãpastã a liniºtii noastre. Gestul dictatorului de a deporta þiganii dincolo de Nistru este privit ca una din marile realizãri ale sale. deºi mai sunt o multitudine de aspecte de îmbunãtãþit gradual pentru armonizarea cu acquisul comunitar în domeniul politicilor de nediscriminare. principalii lideri ai opoziþiei). Ceilalþi þigani. Încã din 2000. Modelul Antonescu este repetat ca o obsesie în legãturã cu aceastã problemã. Remus Opriº. în general de orice este în afara legii: Þiganii. ca reprezentanþi ai puterii. Toþi aceºtia. violuri. Viorel Lis. printre alþii. trafic de stupefiante. aºa cum a fost Mareºalul Erou Ion Antonescu.. Gyorghy Frunda.. Actualul cadru legal din România rãspunde.

De asemenea. fiind cel mai adesea portavoce pentru unele atitudini discriminatorii locale . Astfel. Primarii fac aici o notã distinctã.judecãtorii . discriminarea minoritãþii Roma pleacã de la cauze sociale: populaþia Roma reprezintã o minoritate care se adapteazã dificil rigorilor vieþii în comun ºi ca atare se gãsesc frecvent în situaþii complicate social. în aplicarea lor. din punct de vedere al instituþiilor. în special ale celei locale.spre exemplu . Acest tip de abordare conduce în timp la intoleranþã faþã de comunitatea Roma. funcþie de anumite tendinþe. Unii dintre reprezentanþii comunitãþii Roma avertizeazã asupra faptului cã unele legi discrimineazã indirect.patronii . responsabil pentru monitorizarea ºi punerea în aplicare a legislaþiei privind prevenirea ºi sancþionarea tuturor formelor de discriminare. trebuie þinut cont de faptul cã o serie de legi complementare aduc atingere. Din punct de vedere instituþional. Pe de altã parte.mass-media sunt adeseori incriminate de activiºtii romi pentru modul în care reproduc ºi multiplicã stereotipurile privind romii. s-a creat Consiliul Naþional pentru Combaterea Discriminãrii. Posibilele explicaþii cu privire la atitudinile discriminatorii la adresa comunitãþii Roma þin foarte mult de unghiul de interpretare. EXTREMISM. aºa cum este cazul .INTOLERANÞÃ.autoritãþile administraþiei publice. aplicare selectivã sau prin lipsa normelor de aplicare.legislaþiei privind publicitatea. subiectului de faþã. Reprezentanþii comunitãþii remarcã absenþa unor campanii de informare corectã a cetãþenilor de naþionalitate Roma în ceea ce priveºte drepturile lor ºi modalitãþile prin care le pot accesa sau apãra cu ajutorul statului. din punct de vedere al beneficiarilor (ale cãror opinii au fost exprimate de organizaþiile comunitãþii Roma) pe lângã problemele 35 . ªi mai imperios necesarã este elaborarea unui sistem coerent de evaluare a aplicãrii legii pentru a se putea adopta mãsuri de îmbunãtãþire corespunzãtoare. reprezentanþii organizaþiilor care militeazã pentru drepturile minoritãþii Roma raporteazã atitudini discriminatorii în comportamentul urmãtoarelor grupuri sociale: . cea care ar trebui sa aplice sancþiuni ori de câte ori în presã apar anunþuri discriminatorii în paginile de publicitate a ofertelor de muncã. DISCRIMINARE. ROMÂNIA 2003 norme-cadru. prin neaplicare. O problemã importantã este legatã de accesul romilor la instrumentele legale ºi instituþionale care îi pot ajuta pentru a combate discriminarea.

autoritãþile locale au tendinþa de a aplica un tratament discriminatoriu faþã de romi. . Cele mai frecvente cazuri sunt legate de interzicerea accesului în locuri publice.) Principalele probleme sociale în abordarea cãrora sunt raportate atitudini discriminatorii au în prim plan reprezentanþii autoritãþii publice ºi þin mai ales de aplicarea mãsurilor de protecþie socialã. . Organizaþiile de romi atrag atenþia cã romii obþin cu dificultate acces la locuinþe sociale. medici. coroboratã cu absenþa unor programe naþionale de învãþare socialã ºi educaþie permanentã. O posibilã explicaþie globalã a atitudinilor de respingere ºi discriminare în ceea ce priveºte comunitatea Roma este gãsitã de unii reprezentanþi ai comunitãþii în promovarea activã sau pasivã a unui naþionalism etnic monoculturalist. Se remarcã un tratament discreþionar din partea autoritãþilor locale în repartizarea fondurilor sociale pentru grupurile dezavantajate.mai ales locale -. o serie de autoritãþi publice. la care ne vom referi mai departe. Aceeaºi atitudine discreþionarã a fost sesizatã ºi în atribuirea alocaþiilor pentru copiii Roma. romilor li se cere sã îndeplineascã activitãþi gospodãreºti cu mult mai neplãcute.asistenþa socialã. 36 Institutul pentru Politici Publice .ajutorul social. învãþãtori. o serie de atitudini de discriminare sesizate la populaþia majoritarã pleacã de la interzicerea unor drepturi ºi libertãþi civile la nivelul minoritãþii Roma. decât în cazul celor 25 repartizate populaþiei majoritare . medicii ºi asistenþii limiteazã accesul comunitãþii Roma la acestea. dar ºi la mese gratuite. În atribuirea fondurilor repartizate conform legii privind venitul minim garantat. O altã problemã care afecteazã cu precãdere comunitatea Roma þine de condiþia obligatorie ca cel care primeºte ajutorul social sã îl primeascã la domiciliul permanent. asistenþi sociali etc. În schimbul unor mese gratuite. ºi mai ales la nivelul acelor membri ai populaþiei majoritare ce dispun de pârghii de decizie care le permit sa îºi punã în aplicare concepþiile (reprezentanþi ai autoritãþilor publice . Legea fiind interpretabilã cu privire la familiile care ar fi în dificultate.servicii de asistenþã medicalã. Mai ales în cazul serviciilor de asistenþã medicalã gratuitã. atât individual cât mai ales în instituþiile publice ºi mass-media. .sociale existente.sprijin de urgenþã. Discriminarea populaþiei Roma se manifestã mai ales în ceea ce priveºte satisfacerea unor nevoi ºi probleme sociale. mai severe. o aplicã în direcþia defavorabilã comunitãþii Roma. între care: . mai ales locale.

între care se remarcã unele discriminatorii la adresa comunitãþii. Iatã un exemplu ilustrativ: în timp ce pentru alocaþiile pentru copiii. Iniþiative de genul: amenajarea unei foste hale de animale. Acolo unde procesul de repartizare a fondurilor este descentralizat (cum este cazul ajutoarelor de urgenþã sau ajutoarelor de naºtere). Un al doilea domeniu important în care apar manifestãri ale discriminãrii este cel al locuinþelor.INTOLERANÞÃ. Nu mai este o noutate faptul ca romii sunt suspectaþi de a fi comis infracþiuni mai mult decât populaþia majoritarã ºi uneori sunt trataþi în consecinþã fãrã a li se acorda circumstanþa de nevinovãþie. DISCRIMINARE. 37 . Sentinþele date infractorilor romi sunt mult mai dure decât cele pentru populaþia majoritarã. Asemenea atitudini segregaþioniste au fost semnalate prompt de presã. dar se pot perpetua pe fondul descentralizãrii fondurilor pentru locuinþe. în multe situaþii. ar trebui sã se acorde mai mare atenþie stabilirii unor criterii clare de repartizare. Prejudecãþile rasiale care afecteazã societatea în ansamblu sunt prezente ºi printre funcþionarii care se ocupã de administrarea legilor. în conflict cu respectarea drepturilor sociale (anumite autoritãþi locale acordã mamelor Roma ajutorul de naºtere numai dacã fac dovada achitãrii în prealabil a datoriilor cãtre stat). în baza unor indicatori naþional 26 valabili . ªi aici se remarcã puternice atitudini discriminatorii. atitudini segregaþioniste în stabilirea criteriilor în baza cãrora se repartizeazã locuinþe sociale. de asemenea. Autoritãþile administraþiei publice au. ajutorul de urgenþã ºi respectiv ajutorul de naºtere se stabilesc de cãtre autoritãþile locale. lideri ai administraþiei publice locale au gãsit diverse soluþii. ROMÂNIA 2003 Fãrã îndoialã cã în jurul repartizãrii fondurilor de asistenþã socialã se fac remarcate cele mai multe atitudini discriminatorii din partea autoritãþilor publice. legea este ea însãºi interpretabilã (cum este cazul în situaþia interpretãrii a ce înseamnã familie în dificultate sau ce înseamnã urgenþã). publicat de OSI/EU Monitoring Program în 2001. O discuþie aparte trebuie sã aibã loc în privinþa accesului romilor în justiþie. EXTREMISM. situaþii precum cele prezentate în care autoritãþile locale dau dovada de discriminare (deci de subiectivism) în repartizarea fondurilor pentru comunitatea Roma. Altfel. sumele se repartizeazã direct de la bugetul de stat. considerã un raport asupra Protecþiei minoritãþilor în România. Înþelegerea autonomiei financiare ºi a autogospodãririi localitãþii a intrat. Ca rãspuns la cererea mare de locuinþe sociale în rândul membrilor comunitãþii Roma. la marginea oraºului în România sunt expresia indubitabilã a atitudinii extremiste a majoritãþii faþã de minoritatea Roma. se pot multiplica.

unele firme publicând fãrã rezervã anunþuri de tipul „angajãm . prin izolare de restul populaþiei) dovedesc cã.de a construi pentru romi spaþii de locuit la marginea comunitãþilor. ºi gradul de toleranþã faþã de „celãlalt .avansând în timp mai mult sau mai puþin . O serie de primari din þarã. Foarte interesante ar fi câteva observaþii despre diferenþele de atitudine sesizate la nivelul diferitelor regiuni din þarã. Timiºoara ºi Deva (care au luat iniþiativa . 38 Institutul pentru Politici Publice . precum ºi a accesului la diferite bunuri ºi servicii de care este privatã minoritatea Roma.ex. cluburi. în domeniul la care ne referim. gradul de toleranþã afecteazã major politicile publice locale pe care autoritãþile locale le elaboreazã adesea desconsiderând norme europene la care România deja a aderat. Practicile discriminatorii la angajare constituie o problemã foarte serioasã în România. a informaþiilor necesare pentru accesul pe piaþa muncii. Existã însã ºi exemple care indicã un grad ridicat de discriminare în oferirea. restaurante). dar ºi în localuri publice. scandalagii. Cele mai multe exemple se referã la interzicerea la nivelul comunitãþii Roma a accesului în localuri private (baruri. sunt gãlãgioºi...cel care nu este la fel” este diferit ºi ca atare ºi politicile care urmãresc inclusiv promovarea toleranþei trebuie elaborate cu mai mare grijã. Piatra Neamþ. Baia Mare.Putem vorbi despre atitudini extremiste în ce priveºte respectarea de cãtre populaþia majoritarã a unor drepturi ºi libertãþi. Valea Jiului). Acolo unde existã un istoric al convieþuirii între minoritãþile etnice (exemplul cel mai des invocat în studiile recente care au atins secvenþial tema noastrã se referã la Transilvania) ºi relaþiile între minoritãþi sunt mai „flexibile”. În aceste situaþii. motivate de patronii sau administratorii acestor localuri prin prejudecãþi precum romii „miros urât”. la nivel local. pentru comunitatea Roma. exclus romi”. reprezentanþii autoritãþii publice dar ºi persoane private.. în general primari cu un scor electoral bun. cu precãdere având o poziþie economicã bunã. ºi-au început mandatul în 2000/ 2001 prin iniþiative care urmãreau sã modifice organizarea vieþii minoritãþii Roma în cadrul comunitãþii locale. Acolo unde populaþia majoritarã este tradiþional predominantã (prin majoritate putem înþelege inclusiv majoritate în sensul preocupãrilor profesionale . sunt implicaþi. dupã caz. orice modificare în spaþiul social fiind mai uºor asimilatã. Cele mai evidente manifestãri discriminatorii se observã în contextul organizãrii ºi susþinerii concursului pentru obþinerea unui loc de muncã. Primarul din Adjud (prin intenþia de a interzice romilor din comunitatea localã sã circule pe strãzile oraºului dupã orele 22:00) sau cei din Bârlad.

2. Beneficiarii acestei recunoaºteri oficiale se bucurã. dar acestea nu depãºesc zona ludicului ºi nu genereazã tensiuni. facultãþi ºi universitãþi.1. de unele drepturi suplimentare. Din septembrie 2000. le este mai uºor sã obþinã accesul la drepturile menite sã le permitã pãstrarea identitãþii culturale. Pentru o privire obiectivã asupra problemei atitudinii faþã de minoritatea Roma. În unele universitãþi din România. În legislaþia româneascã existã conceptul de „minoritate recunoscutã” care se aplicã unui numãr de ºaptesprezece grupuri etnice prezente pe teritoriul României. candidaþilor romi le sunt rezervate locuri separate. I. Minoritãþi etnice „recunoscute” ºi alte grupuri etnice Atât ca numãr cât ºi ca percepþie în imaginarul colectiv celelalte grupuri etnice întâlnite în mod tradiþional pe teritoriul României sunt în general mult mai puþin prezente în spaþiul public ºi prin urmare sunt în mai micã mãsurã afectate de discriminare ºi intoleranþã. Douã dintre acestea sunt amintite constant: Partidul România Mare ºi organizaþia Noua Dreaptã. existã câteva organizaþii care sunt considerate de reprezentanþii comunitãþii Roma drept promotoare ale unui discurs intolerant. Este adevãrat cã existã prejudecãþi ºi stereotipuri în definirea diverselor grupuri (bulgarii cultivatori de legume. ROMÂNIA 2003 În plan politic. din þãrile arabe 39 . DISCRIMINARE. licee.INTOLERANÞÃ. EXTREMISM. ruºii bãutori înrãiþi etc.). Convieþuirea în comunitãþile mixte este paºnicã ºi nu s-au înregistrat violenþe. ceea ce le asigurã reprezentarea în Parlament. Cel mai important dintre ele este câte o poziþie de deputat pentru fiecare dintre ele. Toate aceste grupuri etnice sunt în general acceptate de populaþia majoritarã. instituþia publicã desemnatã sã asculte ºi sã sprijine reprezentanþii minoritãþilor naþionale. O problemã mai delicatã este cea a grupurilor etnice care nu sunt întâlnite tradiþional în România. iar reprezentanþii acestora au apãrut în spaþiul public românesc dupã 1989. Trebuie remarcat cã primul dintre acestea este al doilea partid ca reprezentare în Parlamentul României. Afganistan ºi Pakistan). Este la fel de importantã oficializarea relaþiei cu Secretariatul de Stat pentru Minoritãþi. neexistând conflicte sau resentimente majore. Ministerul Educaþiei a elaborat un regulament pentru îmbunãtãþirea accesului elevilor romi în ºcolile de meserii. Este vorba de persoane provenind din þãrile Asiei Centrale ºi de Est (în special China.d. alãturi de toate drepturile conferite de statutul de cetãþean român. Astfel. trebuie menþionatã ºi discriminarea pozitivã cu care sunt trataþi romii în ceea ce priveºte accesul în unitãþile de învãþãmânt.

socio-economice (sãrãcie extremã. c) persoanele care cautã oportunitãþi de afaceri sau de carierã (inclusiv studii) în România.) sau militare (conflict armat în þara de origine). putem identifica în cadrul grupului care face subiectul acestei secþiuni trei categorii de persoane: a) persoanele refugiate din þara de origine din motive politice (persecuþii politice. foamete prelungitã etc. se plaseazã prin intenþii (vizeazã participarea la acþiuni ilegale în þara de destinaþie) sau modalitate de acþiune (tranziteazã ilegal majoritatea frontierelor) ºi nu îndeplinesc condiþiile minime pentru a deveni refugiaþi sau azilanþi. regimuri autoritare). cei mai mulþi refugiaþi proveneau din Somalia. cunoscut pentru abuzurile sale. Pentru a uºura analiza ºi înþelegerea fenomenului. b) persoanele care încearcã sã tranziteze România pentru a ajunge întruna din þãrile Europei Occidentale. Acest lucru este demonstrat ºi de relaþia între diferite evenimente internaþionale ºi numãrul de persoane care îºi cautã refugiul în România. þarã care era condusã de un regim autoritar. rãzboaie. În aceste condiþii este firesc faptul cã persoanele ajunse în România nu au posibilitatea de a se întreþine. pânã anul trecut cei mai mulþi refugiaþi proveneau din Afganistan. Nu trebuie neglijat nici faptul cã fenomene precum corupþia în rândul autoritãþilor ºi crima organizatã (în ceea ce priveºte traficul de persoane) favorizeazã într-o anume mãsurã migraþia internaþionalã. care solicitã statutul de refugiat sau cer azil politic în România. legalã sau nu. necesar pentru a stabili modul în care autoritãþile se raporteazã la aceste situaþii speciale. Atât azilanþii cât ºi refugiaþii reprezintã cazuri speciale în primul rând datoritã situaþiei economice precare. De obicei acestea au o motivaþie economicã (cautã un loc de muncã sau pur ºi simplu un nivel de trai mai ridicat). precum ºi de o foamete cumplitã (numãrul refugiaþilor somalezi în România este în continuare destul de ridicat). Tot astfel. Prezenþa pe teritoriul României a persoanelor care se încadreazã în primele douã categorii de mai sus a antrenat adoptarea unui cadru legislativ coerent ºi în concordanþã cu standardele internaþionale.ºi din Africa. sãrãcie etc. regiune afectatã de un lung rãzboi civil. nu au 40 Institutul pentru Politici Publice .). în urmã cu câþiva ani. Spre exemplu. Relaxarea regimului de frontierã dupã schimbarea de regim din decembrie 1989 permite o circulaþie mai uºoarã a persoanelor în spaþiul românesc. Este vorba despre persoane care au fugit din þara de origine datoritã unor cauze obiective (persecuþii de orice fel.

România ºi Polonia. În ceea ce priveºte pe cei care doar tranziteazã România. Uneori. dar numai în limba românã. Sunt cazaþi în centre speciale în care primesc hranã. dar de cele mai multe 41 . Nu se poate însã vorbi de discriminare sau intoleranþã îndreptatã în mod special împotriva lor. Pe teritoriul român ei sunt þinuþi în arest sau în centre speciale. în ciuda performanþelor economice destul de proaste. fiind predaþi cât mai repede poliþiei de frontierã din þara din care au venit. sau. Cel mai bun exemplu este faptul cã doar douã þãri din Europa Centralã ºi de Est. Atunci când persoanele în cauzã provin dintr-o zonã „cu probleme”. condescendentã. Este totuºi interesant de remarcat cã România reprezintã. ei pot solicita statutul de refugiat ºi de cele mai multe ori îl ºi primesc. cel puþin în primele câteva luni de la sosire. EXTREMISM. atunci când acestea existã. apar pentru scurtã vreme în centrul atenþiei prin relatãrile mass-media. Din momentul în care sunt capturaþi de autoritãþi petrec foarte puþin timp pe teritoriul României. Refugiaþii nu au drept la muncã. Atitudinea populaþiei faþã de aceste persoane poate fi definitã de cele mai multe ori ca indiferentã. Au acces la educaþie. Pot primi educaþie în limba proprie prin intermediul comunitãþilor formate de conaþionalii ajunºi de mai multã vreme în România. în sensul menþionat mai sus. din punct de vedere legislativ. precum ºi unele indemnizaþii lunare. o þintã finalã a multor refugiaþi. Din acest moment ei beneficiazã de o serie de drepturi. cel mult. Au o libertate de miºcare limitatã doar de contactul periodic cu autoritãþile din localitatea în care se aflã. în esenþã limitate la satisfacerea unor nevoi elementare. ROMÂNIA 2003 proprietãþi ºi în general sunt dependente de ajutorul oferit de statul român. De cele mai multe ori cei ajunºi în România o fac numai pentru a încerca sã treacã graniþa spre vest. conform cu acordurile bilaterale încheiate de România cu statele vecine. sub pazã ºi nu interacþioneazã în nici un fel cu alþi membri ai comunitãþii. Tot prin intermediul acestor comunitãþi au acces ºi la servicii religioase specifice. recunosc ºi acordã statutul de azilant. este consecinþa adoptãrii unor legi mai indulgente în comparaþie cu alte þãri din zonã. Au foarte puþine drepturi. servicii medicale de bazã. atunci când acþiuni ale poliþiei de frontierã tulburã liniºtea unor comunitãþi. DISCRIMINARE.INTOLERANÞÃ. Eu sunt consideraþi infractori ºi trataþi ca atare. în cazuri mai spectaculoase prin numãrul mare de persoane într-un grup sau prin dimensiunile reþelelor de traficanþi de persoane. În opinia unora dintre asistenþii sociali care lucreazã în acest domeniu. În foarte puþine cazuri se manifestã o uºoarã iritare în zonele de graniþã. lucrurile sunt relativ simple ºi destul de clare. precum ºi a înãspririi regimului refugiaþilor în þãrile Uniunii Europene.

Crãciunul). mai ales în oraºe medii ºi mici. numeric. alocaþii pentru copii. Azilanþii primesc dreptul limitat la muncã. ar fi binevenitã lãrgirea dreptului la muncã pentru toate categoriile de refugiaþi ºi azilanþi. adicã acolo unde sunt amplasate centrele de cazare. Acest lucru este vizibil în zonele cu potenþial ridicat de risc. Cea de-a treia categorie de persoane identificatã este cea a celor care au venit în România fie pentru a cãuta oportunitãþi de afaceri. dar ar putea fi îmbunãtãþit. cadrul legislativ românesc este destul de avansat în comparaþie cu situaþia la nivel internaþional. sunt cazuri în care unele instituþii ale comunitãþii . în special cu ocazia sãrbãtorilor religioase importante (Paºtele. Sunt numeroase cazurile în care unele dintre serviciile la care au dreptul refugiaþii nu le sunt accesibile pentru cã funcþionarii însãrcinaþi cu distribuirea lor nu cunosc îndeajuns de bine prevederile legislative sau întârzie foarte mult procedurile necesare. Toate aceste ajutoare ºi servicii oferite de statul român sunt completate de organizaþii neguvernamentale care activeazã în domeniu. În general centrele sunt acceptate fãrã probleme de populaþie ºi nu existã tensiuni între refugiaþii cazaþi în aceste centre ºi cetãþenii români care locuiesc în zonã. Relaþia refugiaþilor cu populaþia este în general bunã. ajutã nediscriminatoriu centrele aflate în imediata vecinãtate a lor. dar nu numai. În opinia asistenþilor sociali ºi a reprezentanþilor ONG-urilor care activeazã în domeniu.ori încearcã (ºi uneori reuºesc) sã îºi gãseascã de lucru în economia subteranã. De asemenea. primãria . Bisericile ortodoxe. venitul minim garantat. Nu în ultimul rând. Spre exemplu.biserica.încearcã sã ajute locatarii centrelor pentru a le îmbunãtãþi condiþiile de viaþã. Din nou. Principala problemã cu care se confruntã refugiaþii rãmâne lipsa de informare a funcþionarilor publici. Statisticile oferite de Ministerul Industriilor aratã cã. Afirmaþia nu este adevãratã ºi pentru nivelul capitalului investit: cei mai mulþi dintre ei sunt mici investitori. nu se poate identifica o respingere a acestor oameni de 42 Institutul pentru Politici Publice . investitorii proveniþi din Orientul Mijlociu reprezintã unul dintre principalele grupuri de strãini care au afaceri în România. ei pot spera ca la un moment dat sã devinã cetãþeni români cu drepturi depline. Mai mult. proprietari de restaurante (cele mai multe fast-food) ºi magazine cu profil divers. accesul la unele servicii de protecþie socialã specifice este deficient: asigurãri de sãnãtate. la nivel de parohie. fie pentru a studia. Uneori primãriile se alãturã acestor iniþiative. Toate aceste lucruri sunt totuºi foarte noi în practica chiar ºi a celor mai avansate state din punct de vedere al dezvoltãrii economice ºi al funcþionãrii instituþiilor democratice.

mai ales în domenii precum medicina ºi tehnologia informaþiei. Este mai degrabã vorba de frustrãri apãrute din diferenþele de standard economic ºi nici mãcar acestea nu pot fi generalizate. Principalul motiv pentru care cetãþeni ai altor state aleg sã studieze în România este raportul bun între costuri ºi calitatea sistemului de învãþãmânt. EXTREMISM. existã ºi persoane cu sentimente xenofobe ºi rasiste. ºi acesta are în spate unele fapte reale: existã mai multe hotãrâri judecãtoreºti definitive prin care persoane din grupul cultural analizat au fost condamnate pentru astfel de fapte. ca în orice altã þarã. Pentru aceºtia. Totuºi nu se poate vorbi de un fenomen generalizat. Deºi se pot identifica unele tensiuni legate de prezenþa studenþilor strãini în universitãþi. reflectatã de calitatea profesorilor ºi de succesele absolvenþilor. Aceastã afirmaþie întãreºte observaþiile anterioare privind faptul cã majoritatea acestor sentimente în legãturã cu alte grupuri sunt determinate de existenþa unei istorii comune cu a populaþiei majoritare pe teritoriul României ºi sunt alimentate de miturile prezente în conºtiinþa colectivã. cei proveniþi din þãri africane sau asiatice reprezintã o nouã þintã a propriilor fobii. în special de mass-media. Este vorba de o serie de oameni de afaceri. Cea mai importantã concluzie a analizei preliminare asupra acestor grupuri culturale este aceea cã nu putem identifica atitudini de discriminare sau intoleranþã îndreptate împotriva lor ºi generalizate într-o mãsurã mai mare sau mai micã în societatea româneascã. redus ca numãr de indivizi. precum ºi destule dosare nefinalizate. alcool. acestea nu pot fi legate de un anume grup cultural ºi nici nu existã o substanþã culturalã a lor. carburanþi). care sunt asociaþi. Cele mai multe din universitãþile cu tradiþie din România sunt recunoscute la nivel internaþional pentru valoarea relativ ridicatã a serviciilor educaþionale furnizate. cu activitãþi specifice crimei organizate. Ca orice stereotip.INTOLERANÞÃ. proveniþi tot din þãrile Orientului Mijlociu. Existã totuºi un grup cãtre care se îndreaptã unele acuzaþii. dar plasat în centrul atenþiei. costul ºcolarizãrii în România este accesibil ºi foarte scãzut în comparaþie cu universitãþile din Uniunea Europeanã sau America de Nord. DISCRIMINARE. spãlare de bani ºi evaziune fiscalã de mari proporþii. În acelaºi timp nu trebuie sã uitãm cã în România. precum contrabanda cu produse purtãtoare de accize mari (þigãri. ROMÂNIA 2003 cãtre populaþia majoritarã ºi cu atât mai puþin de discriminare sau intoleranþã a altor grupuri etnice faþã de ei. în general arabi sau persani. În acelaºi timp. trafic de droguri ºi de persoane. Ultimul subgrup identificat este cel al persoanelor care au venit în România pentru a studia. alãturi 43 .

Pe plan intern. Relaþiile cu vecinii între mitologie ºi realitate În 1993. incontestabil. Israel-lumea arabã Uniunea Sovieticã-China. Una din cele mai puternice manifestãri ale ideologiei naþionale sub 30 Ceauºescu.3. Foarte probabil autorul respectiv crede cu sinceritate ceea ce spune ºi cu greu poate fi acuzat de rea-credinþã. dupã modelul declarat al lui Burebista sau al marilor voievozi 29 români . pentru a da doar câteva exemple). În întreaga sa carierã. care a reuºit sã „demonstreze” ceea 28 ce istoricul Lucian Boia numea „destinul mare al unei þãri mici” . romi. consideratã de unii cercetãtori chiar cea mai puternicã . evrei etc. deci la trei ani dupã înfrângerea regimului comunist. iar industria cunoºtea rate de creºtere fãrã precedent. I. SUA ºi URSS.1. rolul real pe care ministrul de externe al României l-a jucat pe scena internaþionalã a fost exemplul perfect de modalitate în care o þarã micã poate face o politicã mare.de maghiari. Prezenþa oricãror strãini pe teritoriul românesc este puternic repudiatã ºi în acest sens putem vorbi despre intoleranþã. inclusiv partea sa femininã sau adolescenþii. profitând de existenþa unui numãr relativ mare de conflicte importante în care argumentele raþionale îºi pierduserã eficacitatea (est-vest. mãreþia româneascã se manifesta prin mobilizarea ºi rezultatele economice cu totul excepþionale ale întregului popor. România nu putea concura cu super-puteri precum Statele Unite sau Uniunea Sovieticã. Este fãrã îndoialã expresia mitologiei politice specifice regimului Ceauºescu. de la „Declaraþia din aprilie 1964” ºi pânã la revoluþia din Decembrie 1989. a patra putere politicã a lumii. lipsa tehnologiilor ºi armamentului era compensatã prin mobilizarea întregului popor. În anii '70 ºi '80 tot mai mulþi critici literari au 44 Institutul pentru Politici Publice . Evident. devenind astfel egala celor mari. Afirmarea rolului important pe care România îl ocupa pe scena internaþionalã a fost o preocupare constantã a regimului. dupã Israel (statul ºi etnia universal 27 rãspânditã). Ceauºescu a încercat sã joace rolul de arbitru în marile jocuri politice ale lumii. Figura lui Nicolae Titulescu a revenit în forþã în aceastã perioadã. nord-sud. un autor român nota: România a fost. Din punct de vedere militar. aºa încât a fost inventatã o altã modalitate de a transforma o þarã aflatã la marginea marilor ansambluri politico-economice într-un nucleu al lumii. este fãrã îndoialã protocronismul. Producþia agricolã bãtea orice recorduri ºi creºtea anual.

istoria. de altfel principalul argument pentru desemnarea ei ca revoluþie. cele mai multe dintre ele depãºind cu mult imaginaþia chiar ºi a celor mai înfocaþi naþionaliºti din secolele trecute. DISCRIMINARE.INTOLERANÞÃ. ba chiar îl depãºeau. fondator de ºcoalã sociologicã . Un paradox se naºte în discursul ideologic: România. În ceea ce priveºte istoria. am amintit deja de analize care desemnau întâietatea româneascã a unor idei precum statul. mai întâi în discursuri oficiale ºi apoi ºi într-o serie de articole ºi studii cu pretenþii ºtiinþifice. conºtienþi de el. Un bun exemplu este afirmaþia unui cunoscut sociolog potrivit cãreia Mihai Eminescu a fost primul sociolog 31 radical al capitalismului periferic. bineînþeles. Protocronismul descoperã astfel un ºir interminabil de domenii generale ºi aspecte punctuale în care existã o prioritate româneascã. a apãrut ideea conform cãreia miºcarea condusã de Horea a fost de fapt o Revoluþie inspiratã de idei similare cu cele care au stat la baza declanºãrii Revoluþiei Franceze. La fel de important este ºi caracterul naþional al miºcãrii. ROMÂNIA 2003 fost atraºi în dezbaterea protocronistã ºi li s-a cerut sã gãseascã în cultura româneascã evoluþii care anticipau evenimentele din culturile Europei Occidentale. se afla totuºi într-o poziþie fragilã care îi cerea nenumãrate sacrificii pentru a rezista. Un element interesant ºi cu profunde implicaþii al dezbaterii protocroniste a fost disputa în jurul Rãscoalei þãrãneºti condusã de Horea. La sfârºitul anilor '70. Graniþele între care s-a extins rebeliunea conform noii abordãri cuprindeau întregul teritoriu al Transilvaniei de astãzi. EXTREMISM. receptivã la toate curentele ºi capabilã sã sintetizeze creator diversele influenþe ºi în acelaºi timp. marii conducãtori români au luptat pentru a-l recâºtiga. inventica ºi. Miºcarea a devenit astfel un argument împotriva pretenþiilor teritoriale reale sau inventate ale Ungariei. ºtiinþele umane. dar. ci ca o rãscruce a marilor civilizaþii mondiale. cel românesc devenind unul dintre cele mai vechi datoritã lui Burebista sau ideea naþionalã. Clasa þãrãneascã (pe care Marx o considera ca fiind o masã ne-revoluþionarã!) era astfel transformatã într-o avangardã a miºcãrii internaþionale de modernizare ºi emancipare. dar ºi o nouã sursã de neînþelegeri între cele douã naþiuni. Acest loc privilegiat al României a fost refuzat conºtient de-a lungul istoriei. creatoare de noi idei ºi tendinþe care influenþeazã dezvoltarea ulterioarã a civilizaþiei universale. deºi are un destin mare pe care ºi-l asumã ºi în întâmpinarea cãruia vine. Cum este 45 . a cãrei apariþie în Europa a fost anticipatã cu aproape douã secole de Mihai Viteazul. Dezbaterea a cuprins apoi ºi alte zone ale societãþii. Altfel spus. Concluzia era cã oamenii nu trebuie sã priveascã România ca o periferie. românii anticipaserã modernitatea ºi evenimentele ºi ideile care au provocat o transformare majorã a lumii occidentale.

de regulã redus numeric. Accentul. bolºevismul. hungarismul. Sfântul Scaun. cu ºi mai mare pregnanþã. În acest fel. conspiraþia universalã este motivul pentru care „excepþionalul” popor român nu ºi-a împlinit încã destinul de „Popor Ales”. Adrian Halpert. Ziarul „Libertatea” este condus tot de un evreu. se pare cã este premeditat de un grup de interese comandat din exterior. din anul 1949. de cãtre un ziarist ºi un funcþionar al 34 CNSAS. Mitul conspiraþiei. nu trebuia pus pe „homosexualitate” ci pe „incendierea unei sinagogi evreieºti în timpul rebeliunii legionare”. care se îndeletniceºte cu proiectarea. totul petrecându-se în casa socrilor celui dintâi. Iatã perspectiva PRM asupra unor dezvãluiri despre trecutul Patriarhului Teoctist. ar fi trebuit sã reiasã.acest lucru posibil? Rãspunsul este simplu: strãinii. Pentru naþionaliºtii români. organizarea ºi realizarea mentalã a unor acþiuni duºmãnoase împotriva 33 unui alt grup. Rãul trebuie deci cãutat în afarã ºi nu înãuntrul naþiunii. marile puteri. Elena Loghinovskaia ºi Albert Kovacs […] Avem date conform cãrora comanda s-a fãcut de la Budapesta. din moment ce o înaltã faþã bisericeascã (viitor Patriarh!) a dat foc la sinagogi. sionismul. Mitul conspiraþiei este probabil cel mai frecvent reper în discursul public al grupãrilor radicale în România post-comunistã. ceilalþi. oligarhia mondialã. franc-masoneria. de obicei majoritar” . Cãile ascunse ale conspiraþiei sunt dezvãluite de iluminaþii patrioþi ºi legãturile apar acolo unde te aºtepþi mai puþin. americanismul. Se afirmã chiar cã premierul Adrian Nãstase ar fi fost sesizat din timp […] Surse bine informate afirmã cã acþiunea a fost „înfiripatã” de Mircea Dinescu ºi Andrei Pleºu. sãvârºit de CNSAS. publicate în ziarul Libertatea. cã românii au participat masiv la holocaust. evreii. catolicii încercând sã câºtige teren în România prin denigrarea cultului ortodox dominant. în materialul Securitãþii. Duºmanul poartã diverse nume: serviciile secrete. pasul urmãtor era cererea de noi ºi noi proprietãþi de la statul român. […] 1) Fraþii Catalan sunt evrei sefarzi (spanioli. 2) 46 Institutul pentru Politici Publice . Malta. prin acuzaþiile aduse Patriarhului Teoctist. fraþii Alexandru ºi George Catalan : Atacul direct asupra Bisericii Ortodoxe Române. interconectate. Conspiraþionismul apare în forma sa de „set de credinþe. catolici). al complotului este unul universal 32 recunoscut ca prezent în imaginarul societãþilor ºi cea româneascã nu face excepþie. Yalta ºi exemplele pot continua. vizând faptul cã existã un grup de persoane. conspirã împotriva noastrã.

adicã în primul rând catolicii. de la GDS. O analizã asupra acestui text dezvãluie cu uºurinþã aspectele mitologiei conspiraþioniste în versiunea PRM. EXTREMISM. Conspirã deci strãinii. din fericire. prin implicarea unor reprezentanþi de marcã. O a doua întrebare. respectiv cumpãraþi de conspiratorii mai sus amintiþi în mijlocul poporului român. precum francmasoneria. adicã într-un cuvânt Occidentul. PD. În primul rând avem rãspunsul la întrebarea “Cine conspirã?” ºi mai mult decât atât este o mostrã de abordare a problemei conspiraþiei care reuneºte în jurul aceluiaºi subiect întreaga pleiadã de conspiraþioniºti care trezesc spaimele naþionaliºtilor români. conspirã organismele internaþionale chiar dacã aici apare doar Uniunea Europeanã. ROMÂNIA 2003 Începutul provocãrii a fost fãcut de Gabriel Andreescu. a eºuat. tot evreiesc. conspirã ºi toþi spionii ºi trãdãtorii implantaþi. precum Ungaria sau Israelul. DISCRIMINARE. dar în general toþi cei „fãrã Dumnezeu”. dar ºi religios. pusã la cale în casa socrilor lui Mircea Dinescu!”. dar nu în ultimul rând. Titlul acestui articol este ºi el elocvent: „Atacul împotriva Patriarhului Teoctist este o diversiune strãinã. este evident cã nimeni n-ar fi riscat sã rãmânã fãrã pâine dacã n-ar fi avut spatele asigurat (aºa se explicã acceptarea. cu seninãtate. trebuie aplicatã „metoda utilitarã”. þintele predilecte sunt 37 Fondul Monetar Internaþional ºi Banca Mondialã . 47 36 . afirmase cã Patriarhul Teoctist ar fi fost informator al Securitãþii. Rãspunsul vine imediat: pentru cã au ceva de câºtigat.veritabilã tentativã de asasinat moral care. deºi fuseserã membri PCR) ºi solicitãm Serviciilor Secrete sã 35 facã public tot ceea ce ºtiu pe aceastã temã. Aºa cum remarca George Voicu. politica antiromâneascã a GDS-ului este finanþatã de evreul maghiar George Soros. pentru a stabili legãtura între efectele ºi motivele conspiraþiei ºi conspiratori. adicã evreii ºi ungurii. noi cerem excluderea imediatã din CNSAS a impostorilor Dinescu ºi Pleºu (propuºi în acest organism de partidul etnic. în acelaºi timp evreu ºi ungur. în fine. conspirã ºi ocultele organizaþii internaþionale atotputernice. aºa cum este milionarul George Soros. alãturi de alte state naþionale. a concedierii sale de la CNSAS). nu demult. de cãtre Gabriel Catalan.INTOLERANÞÃ. care vine natural este de ce atâþia oameni implicând atâtea resurse îºi propun sã îºi uneascã forþele pentru a acþiona premeditat împotriva României. 3) Numai niºte oameni fãrã Dumnezeu puteau lansa o asemenea provocare mârºavã în Postul Mare al Paºtelui . cel care îi acuzase pe unioniºtii din Basarabia de fascism (în ianuarie 1995) ºi care. din punct de vedre etnic.

chiar CNSAS. adicã la crearea unei situaþii care sã faciliteze ºi sã justifice intervenþia armatã a conspiraþioniºtilor în România. atee. pe care Corneliu Vadim Tudor o numeºte „un Guvern Mondial care n-are alt scop decât dominaþia absolutã 42 asupra popoarelor. finanþelor ºi patrimoniului Umanitãþii” . În ordin mai general. anume progresul catolicismului în dauna ortodoxiei. anume „yugoslavizarea României”. rãspunsul ni-l oferã chiar autorul textului. este o acþiune a franc-masoneriei. Religiilor ºi Armatelor Naþionale. care este Liga Naþiunilor. Este ceea ce putem numi rãspunsul teleologic . dupã cum ne avertizase acelaºi PRM: Francmasoneria. Nu mai puþin important este rolul ideologiei. care nu-i decât o formã ipocritã a Republicii Universale. care au fost create tocmai în acest scop. de obicei instrumentele predilecte pentru acest gen de acþiune sunt FMI ºi Banca Mondialã. O primã pârghie este cea financiarã. în vederea realizãrii aºaziselor State unite ale Europei sau Pan-Europa. lucreazã la Republica Universalã. reprezentatã aici de intervenþia privatã a lui George Soros. pentru cã atentatorii acþioneazã sub acoperirea unor concepte precum libertatea de exprimare sau drepturile minoritãþilor.pentru cã „tot ceea ce se întâmplã important se întâmplã pentru cã foloseºte 38 cuiva anume” . fãrã 39 Patrie ºi fãrã Rege. Sunt de remarcat douã referiri importante în text: prima la prim-ministrul Adrian Nãstase ºi a doua la Serviciile Secrete. care urmãreºte sã demoleze instituþiile naþionale. Mesajul este cã autoritãþile statului au fost deja prinse în jocul conspiraþionist. în opinia PRM strãine spiritului naþional românesc. contra oricãrui regim de autoritate. În cazul analizat. iar evreii vor sã smulgã cât mai multe de la greu încercatul Stat român. anume conspiraþia în 41 numele instaurãrii unei Noi Ordini Mondiale . pentru a-ºi consolida dominaþia mondialã. O bunã parte din mijloacele tipice de acþiune ale conspiraþiei sunt dezvãluite ºi în cazul de faþã. a economiilor. Miza este. câºtigul material: ungurii vor Transilvania. pe de o parte. a fost creatã în numele unor astfel de principii. ca instituþie. „Cea de-a treia ºi ultima întrebare revelatoare în privinþa 43 conspiraþionismului” este „cum conspirã?”. Referirea la acordarea unor paºapoarte speciale etnicilor maghiari din afara Ungariei face referire la o altã temã recurentã a naþionaliºtilor români. cã forþa duºmanilor este 40 48 Institutul pentru Politici Publice . prin distrugerea Monarhiilor. prin instrumentul ei. Se adaugã o nu mai puþin importantã mizã spiritualã.

în domenii variate. având revelaþia adevãrului. cea mai importantã dintre aceste teze spune cã nivelul scãzut de dezvoltare al þãrii noastre se datoreazã în mare parte acþiunilor ostile ale strãinãtãþii. Deºi atingerea acestor obiective reprezintã în cvasitotalitatea cazurilor un progres faþã de situaþia actualã. este considerat a fi principalul investitor strãin pe piaþa româneascã. Aºa cum am arãtat. se plaseazã la rândul lor într-o poziþie de forþã. cu trei aspecte principale.NATO ºi Uniunea Europeanã . PRM ºi Corneliu Vadim Tudor se prezintã în acest joc al titanilor ca fiind capabili. în condiþiile în care creditele acordate Guvernului de cãtre aceastã instituþie au condiþii foarte avantajoase în ceea ce priveºte durata de creditare ºi dobânda.INTOLERANÞÃ. EXTREMISM. În primul rând este vorba de folosirea „jumãtãþilor de adevãr”. ROMÂNIA 2003 atât de mare încât ei îºi au aliaþi la cel mai înalt nivel chiar în rândurile românilor. Negocierile de aderare la Uniunea Europeanã ºi invitaþia de a face parte din NATO pun România într-o situaþie cu totul nouã din acest punct de vedere. aceea de þarã beneficiarã a unui ajutor economic substanþial din partea aceleiaºi strãinãtãþi. este la fel de adevãrat cã pe termen scurt acþiunile întreprinse au numeroase efecte impopulare în plan social (creºterea ºomajului fiind cel mai important dintre ele) sau cultural (schimbãri majore împotriva tradiþiei existente). Pe de altã parte. sã înfrunte teribilul duºman. În noile condiþii era de aºteptat sã asistãm pe de o parte la o diminuare a prezenþei teoriilor conspiraþioniste în discursul public ºi pe de altã parte la reducerea audienþei acestor teorii. partidul ºi liderul salvator. Mai mult. numai ajutoarele nerambursabile primite de la Uniunea Europeanã reprezintã o contribuþie substanþialã la dezvoltarea României ºi se estimeazã cã vor ajunge la peste douã miliarde de euro anual în anii urmãtori. Banca Mondialã. în timp ce rezultatele pozitive sunt aºteptate pe termen mediu ºi lung. DISCRIMINARE.schimbã în bunã mãsurã peisajul internaþional ºi submineazã multe dintre tezele conspiraþioniste care populeazã imaginarul colectiv în România. Efectele negative sunt resimþite direct ºi imediat de cãtre populaþie. Spre exemplu. Ajutorul extern primit de România este condiþionat de îndeplinirea unor obiective de dezvoltare. în fruntea excepþionalului lor popor. cele din urmã 49 . de vreme ce oricum au fost deja demascaþi. Ceea ce se întâmplã însã este mai degrabã o schimbare a discursului. Un alt mare actor internaþional. somând pe aceºti „trãdãtori” sã limpezeascã mãcar în ultimul moment conºtiinþa. de la cadrul legislativ pânã la performanþele economice. Procesele de lãrgire cãtre est a celor douã mari organizaþii ale Occidentului . în timp ce primele pot fi uºor cuprinse în cuvinte puþine ºi dictoane electorale.

dar nu poate pentru cã Fondul Monetar Internaþional (sau Banca Mondialã. dar interesul ei s-a schimbat. acest exerciþiu de retoricã are avantajele de a fi mai uºor de înþeles ºi de a corespunde mitologiei existente. O altã practicã des folositã de guvernanþi este jocul cu promisiunile populiste: Guvernul ar vrea sã subvenþioneze în continuare unele produse. Cu alte cuvinte. tot în plan politic.rãmân marea mizã a 50 Institutul pentru Politici Publice . Din toate acestea a rezultat un nou tip de discurs. spun conspiraþioniºtii români. acelaºi Guvern uitã sã precizeze cã miza negocierii sunt de fapt banii strãinilor. care are în centru ideea cã organizaþiile internaþionale fac mai mult rãu decât bine. Cea de-a treia direcþie în care se dezvoltã discursul naþionalist referitor la intervenþia strãinilor este cea mult mai difuzã a perspectivelor culturale. Jocul dual al guvernanþilor are o justificare politicã: prea multe efecte negative impopulare pe termen scurt vor scãdea capitalul de încredere al partidelor aflate la putere. Faþã de discursul guvernamental. strãinii cumpãrã deciziile politice care distrug industria româneascã (cea care ne adusese pe locul patru în lume!) ºi transformã România într-o colonie de desfacere a produselor occidentale. Cu toate acestea. sau Uniunea Europeanã) nu este de acord.necesitã o informare comprehensivã ºi au un grad de abstractizare ridicat. indiferent de culoarea politicã. Acest tip de discurs nu este folosit ºi întreþinut numai de formaþiuni aflate la extremele spectrului politic. Corneliu Vadim Tudor interpreteazã în felul sãu acþiunile guvernamentale ºi nu numai cã nu vede eforturile guvernamentale. Guvernul „cel bun” se luptã ºi negociazã cu strãinii „cei rãi” pentru a pãstra o parte din aceste lucruri intacte. sã intervinã pe piaþã pentru a controla preþurile. Cele mai puþin populare acþiuni guvernamentale sunt invariabil justificate cu o explicaþie facilã de genul „este un sacrificiu necesar pentru aderarea la Uniunea Europeanã”. Simulând faptul cã ne ajutã. Aspectele materiale ale problemei sunt lãsate deoparte. Dincolo de dezvoltarea economicã ºi de nivelul de trai gãsim ceea ce conteazã cu adevãrat. se naºte a doua direcþie a discursului conspiraþionist. religia. Elementele care compun identitatea culturalã unicã a românilor . adicã „fiinþa naþionalã”. ci este de multe ori propriu guvernelor.limba. fãrã de care toate aceste elemente absolut ineficiente ºi aducãtoare de sub-dezvoltare nu s-ar putea menþine. ci spune cã pur ºi simplu „Guvernul este aservit organizaþiilor internaþionale care îi dicteazã ce mãsuri trebuie sã ia”. tradiþiile . care vor pierde alegerile chiar înainte de a se bucura de efectele pozitive ale politicilor adoptate. sã pãstreze locurile de muncã inutile în întreprinderile de stat nerentabile ºi alte asemenea lucruri. strãinãtatea conspirã în continuare. Evident. În aceastã interpretare pãstrarea câtorva dintre elementele de politicã socialã amintitã este fãcutã doar pentru a masca adevãrate intenþii.

INTOLERANÞÃ. Genul minoritar ºi minoritãþile sexuale I. minoratul femeilor se exprimã în orice altã dimensiune de la participarea civicã la accesul la resurse ºi la vizibilitatea în spaþiul public. Opiniile actorilor implicaþi în promovarea drepturilor femeilor în România definesc intoleranþa ºi discriminarea de gen nu prin prisma extremismului ci din punctul de vederea al existenþei/inexistenþei oportunitãþilor egale pentru cele douã sexe în toate domeniile vieþii sociale. Deºi nu este vizibil numeric.a. studierea anumitor aspecte/domenii 51 . manifestãrile de intoleranþã în cazul femeilor nu au de cele mai multe ori drept cadru de desfãºurare scena publicã. Prin urmare. EXTREMISM. Femeile experimenteazã adesea condiþia de minoritare în raport cu bãrbaþii. românii ar trebui sã renunþe la toate lucrurile mult mai importante care îi definesc ca naþiune.1. numeric. care cautã sã impunã „religia banului”. ca în cazul celorlalte grupuri minoritare discutate în acest studiu (minoritãþi etnice. chiar dacã.4. Cu toate acestea. iar instituþiile publice au fãcut progrese în ultimii ani în sensul modificãrii atitudinii ºi al oferirii de oportunitãþi egale femeilor. Aspecte privind intoleranþa ºi discriminarea de gen A te naºte femeie în România este un fapt care configureazã o situaþie de minoritate. În schimbul efemerelor avantaje materiale. Ea este specificã familiilor în care femeia este lovitã sau umilitã. Este marea loviturã a celor ce doresc sã controleze lumea. Se poate aprecia cã legislaþia României în domeniu este suficient de adaptatã normelor ºi standardelor internaþionale. Odatã acest cadru conturat.1. religioase. ROMÂNIA 2003 jocului conspiraþionist. I. aflate în numãr încã suficient de mare în România pentru a necesita adoptarea unor politici publice distincte. lucrurile stau exact invers (populaþia de femei a României este cu 3% mai mare decât cea de bãrbaþi). Spre deosebire de celelalte grupuri sociale împotriva cãrora se manifestã extremismul astãzi. Integrarea în Uniunea Europeanã este privitã ca punctul culminant al unui mare proces de deznaþionalizare. o lume a consumului lipsitã de Dumnezeu ºi golitã de spiritualitate. probleme a cãror soluþionare nu poate fi nici simplã ºi nici imediatã. DISCRIMINARE. forma cea mai rãspânditã de extremism în cazul femeilor este discriminarea. sexuale).4. rãmân în discuþie probleme importante precum implementarea legislaþiei ºi schimbarea mentalitãþii cu privire la statutul femeii în societate.

eforturi minime în promovarea femeilor în funcþii de decizie atât la nivel politic cât ºi administrativ ºi care se manifestã în principal prin lipsa de reprezentativitate conform procentului deþinut din numãrul total al populaþiei. Locul de muncã: .discriminarea la salarizare .preferinþa pentru angajarea anumitor persoane pe criterii de diferenþã de gen . O problemã acutã din acest punct de vedere o reprezintã prioritatea pe care o au femeile cu prilejul disponibilizãrilor. de sãnãtate (prin lipsa de abordare a bolilor specifice). Viaþa socialã Un exemplu din viaþa socialã este luarea în considerare a „bunei reputaþii” a victimei în demonstrarea constrângerii în cazul violului. profesiile fiind considerate tradiþional masculine (un exemplu în acest sens îl reprezintã ofiþerii din garda financiarã) sau în care accesul lor este restricþionat din considerente legate de vârstã sau aspect fizic. Acelaºi argument se 52 Institutul pentru Politici Publice . Politicã ºi luarea deciziilor . etc.blocarea promovãrii. accesului la posturi înalte .atribuirea locurilor pe liste la alegeri . traficul de femei. Alte domenii în care discriminarea ºi intoleranþa sunt prezente se aflã în directã legãturã cu sistemul de educaþie (discriminare prin curricula ºcolarã ºi intervenþia bisericii ortodoxe). Modalitãþi concrete ale manifestãrii discriminãrii (directe ºi indirecte) la: 1. violul. Spaþiul societãþii româneºti în care discriminarea de gen este majorã ºi vizibilã în acelaºi timp este piaþa muncii.atribuirea funcþiilor de conducere în structurile centrale ºi locale de partid .creºterea controlului asupra muncii lor 2. posibilitãþile de reconversie sau de a gãsi un loc de muncã dupã vârsta de 45 de ani fiind cu mult diminuate spre deosebire de cele pe care le au bãrbaþii.discriminarea la disponibilizare sau pensionare .atribuirea spaþiului TV în campanie 3. Aceasta poate fi consideratã o formã de discriminare faþã de femei. Existã încã locuri de muncã la care femeile nu au acces. întrucât se bazeazã pe cultura tradiþionalã conform cãreia femeile ar trebui sã aibã o bunã reputaþie în timp ce bãrbaþii pot fi judecaþi indiferent de aceasta.poate oferi o imagine adecvatã a intoleranþei faþã de femei cum ar fi: violenþa domesticã.

unde ºi datoritã modului tradiþional de organizare a acestora. ºi acestea se pot regãsi ºi la locul de muncã. ROMÂNIA 2003 foloseºte ºi în cazul victimelor traficului cu femei.tipul de imagine al femeilor proiectat de mass-media: casnicã. de a oferi condiþiile necesare sprijinirii bãrbatului în a-ºi îndeplini propriul rol mult mai orientat cãtre afirmarea în societate ºi asigurarea condiþiilor materiale necesare familiei sale. EXTREMISM. cãrþilor. O imagine asupra stereotipurilor din societatea actualã oferã urmãtoarea clasificare: a. dar ºi în cea socialã. grijulii. cele mai multe sunt legate de percepþia întâlnitã la nivelul societãþii cu privire la definirea strictã a rolurilor celor douã sexe. izolarea. prietenã. muzicii. cele mai întâlnite expresii care definesc rolul strict pe care femeia este menitã sã îl îndeplineascã în societate sunt: locul femeii este la cratiþã. filmelor. expresii legate de inferioritatea naturalã (din punctul de vedere al inteligenþei în principal) a femeii. Conform acestei percepþii rostul femeilor este de a asigura un mediu familial adecvat. un alt aspect care determinã formarea unor prejudecãþi ºi stereotipuri se referã la natura prin definiþie mai slabã. Uneori discriminarea de gen îmbracã forme mai discrete ca marginalizarea.mamã ºi soþie. artei. O formã de discriminare mai evidentã se întâlneºte în cazul comunitãþilor de romi. presei): . cu câteva excepþii. femeile de etnie Roma au un statut inferior bãrbaþilor romi. a femeii. obiect sexual . ºi în cea publicã (aici incluzând ºi activitãþile din cadrul societãþii civile).calitãþile asociate femeii în reviste ºi imagini de divertisment: pasive. dependente. Cumulat cu aceastã percepþie legatã de rolul femeii în societate. stereotipuri culturale (ce provin din imaginile pe care ni le formãm sub influenþa propriei noastre culturi prin intermediul ºcolii.INTOLERANÞÃ. femeia . emoþionale. bisericii. Prin urmare. ºi în viaþa politicã de partid. de a avea în grijã creºterea ºi educaþia copiilor. mamã. DISCRIMINARE. incompetente tehnic . minimalizarea realizãrilor profesionale. Printre prejudecãþile ºi stereotipurile care conduc la discriminarea femeilor. devalorizarea. Aceasta este sensibilã pe de o parte ºi nu suficient de „durã” pentru a face faþã unor responsabilitãþi sporite ºi complexe.tipuri de femei rezultate din procesele de (auto) atribuire categorialã: (1) 53 . non-asertive.

Rolul acestei instituþii este poate mai important decât al celorlalte în promovarea drepturilor ºi poziþiei femeii deoarece are cea mai mare putere de a influenþa mentalul colectiv. asexuat gen Fecioara Maria al femeii). la casa ei. împlinitã.). faþã de sexualitatea femeii (Biserica promoveazã modelul pur. ºi (2) cu conotaþie negativã = femeie: ne. reprezentarea femeii este inferioarã faþã de statele occidentale. Printre grupurile sociale formale sau informale care promoveazã discriminarea de gen. instituþia cel mai des menþionatã în România în legãturã cu discriminarea ºi intoleranþa faþã de femei este Biserica Ortodoxã tocmai datoritã moralei creºtine promovate. Existã de asemenea meserii tradiþional considerate feminine. Armata ºi SRI reprezintã alte grupuri formale care practicã discriminarea de gen limitând prin regulamente interne accesul femeilor la aceste profesii. pierdutã. acest lucru fiind subliniat încã din titlul lor (ex: femei de serviciu. raportat la populaþie.trei mituri actuale care încã dominã viaþa publicã: (1) „cel matern care acþioneazã iraþional în virtutea maternitãþii (Zoe Petre). Discriminarea de gen este practicatã ºi în alte instituþii publice unde. (2) cel delicatsensibil. Un alt grup care. personale (care sunt propriile noastre convingeri în privinþa atributelor unui grup) În general. unde. spre pildã prin a restricþiona accesul lor la învãþãmântul de specialitate. ºi (3) cel viril. care acþioneazã dictatorial ºi castrator în 44 virtutea „bãrbãþiei” (Alina Mungiu)” toate cu imagine „negativ maleficã”. 54 Institutul pentru Politici Publice . femeile nu deþin funcþii de decizie. Poliþia. nu face suficiente eforturi pentru afirmarea femeii este clasa politicã.la locul ei. deºi nu promoveazã. ea având un rol principal doar în ceremonia de înmormântare. numãrul de locuri fiind mai mic pentru femei sau lipsind în totalitate. asistente medicale etc. Printre aspectele care conduc cãtre aceastã concluzie se numãrã: poziþia Bisericii faþã de divorþuri.cu conotaþie pozitivã = femeie: la locul ei. de moravuri uºoare . deºi accesul nu este interzis sau limitat. b. evaluarea proprie a poziþiei sale în raportul dintre sexe. o duce pe femeie la ceea ce înseamnã feminitate normalã: condiþia de soþie ºi mamã. nevastã ºi sau mamã idealã. care acþioneazã subtil pervers în virtutea sensibilitãþii (Ana Blandiana). La toate acestea se adaugã ºi faptul cã rolul femeii în ritualurile bisericeºti este net diminuat faþã de cel al bãrbatului. faþã de avorturi.

douã formaþiuni politice apar în rãspunsurile actorilor chestionaþi în legãturã cu acest subiect: a.INTOLERANÞÃ. am demonstrat mai sus cã. Raportând cercetarea efectuatã în cazul discriminãrii de gen la definiþia inclusã în capitolul de introducere se poate concluziona cã existã diverse elemente ce indicã intoleranþã din partea unor categorii faþã de opiniile altora. în România. prin folosirea unor mijloace care nu respectã drepturile fundamentale ale celorlalþi. Partidul Social Democrat care. diverºi actori urmãresc atingerea unor scopuri politice. chiar dacã nu la fel de evident ca în cazul celorlalte categorii de persoane discriminate. În acelaºi timp.nu existã o lege privind protecþia familiilor monoparentale . ireversibilitatea probei în cazul violenþei.interzicerea accesului femeilor la funcþii de ofiþeri în garda financiarã este reglementatã printr-un ordin al Ministrului Finanþelor etc. 55 . intoleranþa manifestându-se doar în câteva situaþii extreme. DISCRIMINARE. în cazul femeilor se poate afirma cã în prezent discriminarea este cea care predominã. ROMÂNIA 2003 În ceea ce priveºte legislaþia. deºi are o politicã de promovare a femeilor în funcþiile de decizie ºi chiar în cele politice. De asemenea. În ceea ce priveºte formaþiunile politice care încurajeazã discriminarea de gen. În acelaºi timp existã o serie de acte normative sau norme legate de acestea care încurajeazã în mod indirect discriminarea de gen. Dintre acestea: .caracterul profund extremist al acestei formaþiuni politice se rãsfrânge ºi asupra problemelor de gen b. etc.legea egalitãþii de ºanse este lipsitã de mecanismul de implementare ºi monitorizare . aceasta a fost aliniatã standardelor internaþionale. domeniul vieþii sociale dar ºi al celei politice fiind vizate cu precãdere. Partidul România Mare . a promovat/adoptat în mai multe ocazii acte normative sau declaraþii care încurajeazã în mod indirect discriminarea de gen: diverse intervenþii privind înfiinþarea Autoritãþii Naþionale pentru implementarea legii privind egalitatea de ºanse.implementarea legii prevenirii ºi combaterii discriminãrii nu este susþinutã de suportul financiar . dupã cum este menþionat anterior. EXTREMISM.

ridiculizãrii. iar 29% au fost discriminate la locul de muncã. reflectarea în mass-media.I. în forme care nu au nici un fel de conotaþie sexualã. fac ca societatea româneascã sã cunoascã un grad ridicat de intoleranþã la adresa LGBT. 28% dintre persoanele LGBT chestionate au fost victimele violenþei. sistemul penitenciar. Discriminarea LGBT este o realitate prezentã în domenii precum serviciile publice. normale. comportamentul þi practicile angajaþilor Poliþiei Române. ceea ce are efecte negative asupra dezvoltãrii personalitãþii proprii. cele mai multe dintre persoanele LGBT îºi ascund orientarea sexualã ºi duc o viaþã dublã de teama repercusiunilor declinãrii orientãrii sexuale. Aspecte privind minoritatea LGBT45 Lipsa de informaþii nepartizane despre homosexualitate. Mai multe abuzuri ºi intimidãri de acest tip sãvârºite de poliþiºti în anul 2002 indicã faptul cã „viaþa privatã” a LGBT este pusã în pericol .b. realizat în 2001 de cãtre ACCEPT în cooperare cu ILGA . 41% au fost hãrþuiþi. mii de persoane LGBT s-au confruntat cu experienþa închisorii. cu discriminarea. Lipsa oricãror politici publice care sã iniþieze incluziunea socialã a LGBT face ca.Europe. hãrþuire ºi discriminare împotriva comunitãþii LGBT din România. 35% au cunoscut. Ca urmare. ori chiar relaþiile de familie. religios ºi politic sã încurajeze. Aceste atitudini ºi mentalitãþi stau la originea celor mai multe dintre manifestãrile de intoleranþã vizând LGBT.1. relaþiile de muncã. prin ratificare tacitã. manifestãri ale discriminãrii pe criteriul orientãrii sexuale. Conform Raportului cu privire la actele de violenþã. în continuare. ca ºi asupra participãrii libere ºi creative la viaþa societãþii.sub forma ameninþãrilor. climatul social. 56 Institutul pentru Politici Publice . Poliþia continuã sã se comporte intimidant ºi sã trateze persoanele LGBT ca persoane „deviante” ce reprezintã un pericol social care trebuie combãtut ºi amendat. s-au sinucis ori au cerut statut de refugiaþi pe baza orientãrii lor sexuale dupã cãderea regimului comunist. Barometrul de opinie publicã din noiembrie 2000 indica un procent de 86% dintre cei intervievaþi care nu ar dori sa aibã homosexuali drept vecini. în timp ce un barometru similar din luna iunie 2002 arãta cã aproximativ 59% nu considerã persoanele LGBT ca fiind obiºnuite.4. în familie. asociatã tradiþiei discriminãrii prin lege a persoanelor LGBT (care a încetat abia la începutul anului 2002). intimidãrii prin reþineri abuzive ºi amenzi . discriminarea ºi intoleranþa pe criteriul orientãrii sexuale în România. În continuare.atunci când ea se exprimã "în public". Îngrijorãtor ºi alarmant este cã în 20% dintre cazurile de violenþã ºi intoleranþã îndreptate împotriva LGBT sunt implicaþi poliþiºti.

Se adaugã la acestea practici abuzive ale Poliþiei Române îndreptate împotriva persoanelor LGBT. contribuie la transformarea lor într-un „celãlalt” al societãþii româneºti. fie cu angajaþi care nu dispun de (1) cunoaºtere. Reducerea persoanelor LGBT la sexualitatea lor. diverse facþiuni auto-intitulate legionare incitã la discriminare prin lege împotriva LGBT. fie prin acte ºi practici de discriminare socialã. ca ºi standardele duble de recrutare practicate de cãtre Armatã ºi Poliþie. ele însã nu pot prevala asupra obligaþiei statului de a asigura respectarea egalitãþii în faþa legii ºi a dreptului la viaþa privatã asupra tuturor cetãþenilor sãi. înainte ºi dupã abolirea articolului 200 Cod Penal. sporind ºi dând legitimitate prejudecãþilor negative cu privire la homosexualitate în rândul populaþiei în general. DISCRIMINARE. Trei dintre aceste cazuri sunt ilustrative: în cazurile 57 . Asociaþia Studenþilor Creºtini Ortodocºi (acestea din urma considerându-se a fi „braþul militant” al Bisericii Ortodoxe Romane). Fundaþia Anastasia. Dezumanizarea „celuilalt” îl transformã într-o ameninþare la adresa normelor tradiþionale ºi de care trebuie sã te aperi. În accesarea unor servicii publice (precum cele medicale ori de asistenþã psihologicã. fie prin degradarea lui moralã. în lipsa oricãror coduri etice sau de bunã practicã prin care sã se garanteze non-discriminarea. Atitudinile publice ale unor instituþii s-au adãugat la tradiþia excluziunii sociale ºi a intoleranþei ce afecteazã persoanele LGBT din România. cu eventuala suportare a consecinþelor derivate din încãlcarea dreptului la demnitate pentru persoanele/ comunitatea LGBT. Tratamentul la care sunt supuse persoanele LGBT de cãtre poliþie indicã cu claritate cã renunþarea la discriminarea prin lege nu asigurã în mod automat îmbunãtãþirea statutului social al acestei minoritãþi. ce mãsoarã tocmai distanþa dintre textul legii ºi punerea sa în practicã. Grupãri precum Noua Dreaptã. Cazurile documentate de ACCEPT în anul 2002 pun în luminã mentalitãþi ºi practici discriminatorii ale Poliþiei Române. (2) expertizã ºi (3) experienþã în a rãspunde adecvat nevoilor specifice ale LGBT.INTOLERANÞÃ. ca ºi a individualitãþii acestora la cea de grup. ROMÂNIA 2003 Intoleranþa vizând comunitatea LGBT are în principal ca origine asocierea homosexualitãþii cu sfera patologicului. de exemplu). pedofiliei ºi a crimelor pasionale. într-un „strãin” de care ne este teamã ºi pe care îl percepem a avea o umanitate inferioarã. LGBT se confruntã fie cu manifestãri ale homofobiei personalului acestora. Aceste convingeri ºi credinþe sociale pot fi exprimate liber. Miºcarea pentru România. Principala temere a LGBT în accesarea acestor servicii vizeazã confidenþialitatea exerciþiului profesional. orice grup social are dreptul sã nu fie de acord cu homosexualitatea. EXTREMISM. În virtutea libertãþii de conºtiinþã ºi de opinie.

200. Studiul oricãrui fenomen sau concept în ºtiinþele sociale este în esenþa sa un proces raþional: porneºte de la definiþii ºi ipoteze ºi. În martie 2003. ºi F.B. Tribunalul a reþinut netemeinicia învinuirilor Poliþiei Române ºi a amenzilor pe care aceastã instituþie le-a aplicat.loc de întâlnire al homosexualilor în capitalã. lipsa egalitãþii de tratament juridic cu privire la parteneriatul de viaþã între persoane de acelaºi sex. în principal în perioada 1990-2002. odatã cu abrogarea art. cât ºi în poziþiile publice ori paginile oficiosului acestui partid parlamentar. când au existat dezbateri parlamentare ºi extra-parlamentare pentru eliminarea din Codul Penal a art. Totul porneºte de la întâlnirea aproape ireconciliabilã între raþiune ºi credinþã pe care o astfel de abordare o presupune. 58 Institutul pentru Politici Publice .S. aºa cum nu face excepþie nici studiul religiei. Minoritãþi religioase O discuþie despre minoritãþi religioase în cadrul unei cercetãri despre extremism este fãrã îndoialã sursã de controversã. situaþia actualã poate fi consideratã satisfãcãtoare. patrule ale Poliþiei i-au reþinut ºi amendat sub pretextul propunerilor de întreþinere de relaþii sexuale în scopul obþinerii de foloase materiale. printr-o serie de inferenþe logice succesive. Z. D.5. Partidul România Mare a avut o poziþie constantã de opoziþie la adresa persoanelor/ comunitãþii LGBT. Aceºtia. au solicitat în justiþie anularea procesului verbal de constatare a presupusei contravenþii ºi exonerarea de la plata amenzii. în mai mare mãsurã decât orice alte grupuri culturale abordate în acest raport. Sesizat. un întreg grup de persoane presupuse a fi LGBT au fost reþinute de cãtre poliþia din Arad ºi interogate cu privire la aspecte vizând viaþa privatã a acestora. precum ºi sã afirme una sau mai multe concluzii. a cãror “vinã” este cã tranzitau Parcul Operei din Bucureºti . încearcã sã confirme sau sã infirme ipotezele iniþiale. 200 Cod Penal ºi introducerea legislaþiei anti-discriminare. Studiul extremismului nu face excepþie.1. Deºi din punct de vedere juridic. I. credinþa nestrãmutatã în lucruri dincolo de orizontul de înþelegere al omului. existã lacune legislative care permit un tratament discriminatoriu ºi o ingerinþã a statului asupra drepturilor persoanelor LGBT: nerespectarea dreptului la viaþa privatã atunci când aceasta se exprimã „în public” . D. dândule dreptate celor trei persoane. Pe de altã parte esenþa religiei este iraþionalul. cu concursul ACCEPT.

Primul pas al analizei este trasarea. a limitei de care am vorbit mai sus. puteri supranaturale” . Prin norme religioase înþelegem setul de reguli pe care credincioºii trebuie sã le respecte pentru a nu pãcãtui în faþa propriului zeu (sau propriilor zei). mãcar prin faptul cã i se neagã accesul la o viaþã liniºtitã dupã moarte. am preluat definiþia extremismului religios propusã de Charles S. O dozã mai mare sau mai micã de intoleranþã îi este astfel intrinsecã oricãrei credinþe religioase. EXTREMISM. atât în spaþiul public cât ºi în cel privat. Unde este limita de la care acest tip de intoleranþã intrinsecã poate fi consideratã extremism? ªi cum poate fi definitã aceastã limitã fãrã a risca comparaþii valorice între o religie ºi alta? Acestea sunt întrebãrile la care vom cãuta rãspunsul. mai mult. Dicþionarul de Sociologie defineºte religia ca un „tip de comportament uman 47 (credinþe ºi ritualuri) referitor la fiinþe. Prin dorinþa de a extinde cuprinderea acestor norme înþelegem intenþia de a 59 . 49 Lieberman defineºte extremismul religios prin trei componente : . exprimatã în respingerea ºi chiar marginalizarea celui care nu crede.dorinþa de a extinde cuprinderea. Ea analizeazã religia ca fenomen social în interacþiunea sa 48 multiplã cu celelalte fenomene sociale. semnificaþia socialã a religiei” . intoleranþã faþã de opiniile altora care diferã de cele proprii. referitor la societatea româneascã. Normele religioase reglementeazã o serie de comportamente ale individului. Orice religie respinge implicit credinþele celorlalþi. În acest sens trebuie înþeles demersul analitic al acestei secþiuni. iar cei ce nu cred sunt damnaþi . Dicþionarul adaugã: „nu intrã în competenþa sociologiei sã se pronunþe asupra valorii intrinseci a unei credinþe religioase sau a alteia ºi nici a religiei ca atare. ROMÂNIA 2003 În introducerea acestei lucrãri am definit extremismul ca fiind. Lieberman. cât ºi reprezentãrilor fenomenului religios în plan social. în orice religie 46 cei care cred sunt de obicei mântuiþi. cel ce nu crede este un pãcãtos ce mai devreme sau mai târziu va fi pedepsit.respingerea formelor culturale ºi a valorilor care sunt percepute ca fiind strãine religiei practicate Prima dintre aceste dimensiuni este probabil cea mai complexã dintre cele trei dimensiuni.INTOLERANÞÃ. pe care am considerat-o adecvatã atât ipotezelor iniþiale ºi scopurilor lucrãrii de faþã. DISCRIMINARE. forþe. Din bogata literaturã dedicatã studiului religiei. Orice religie însã pretinde a fi deþinãtoarea adevãrului unic despre cele mai importante lucruri ale lumii. Cu alte cuvinte. detaliile ºi stricteþea normelor religioase . despre tot ceea ce este dincolo de limitele de orice fel ale omului. pe parcursul acestui capitol.izolarea socialã a celor de altã religie . dacã nu prin altceva. printre altele. cel puþin la nivel teoretic.

aflaþi într-o continuã confruntare cu expansiunea otomanã. Pentru obiectivele lucrãrii de faþã am ales sã prezentãm cadrul legislativ actual în ceea ce priveºte practicarea religiei 60 Institutul pentru Politici Publice . fie cã grupurile culturale identificate drept extremiste câºtigã influenþã ºi aderenþi în comunitate. Românii sunt într-o proporþie covârºitoare creºtini-ortodocºi: 87% dintre cetãþenii României de astãzi se declarã 50 ortodocºi. în cadrul primei componente am fãcut referire la stricteþea legii. În fine. tradiþia. Una extremã va interpreta norma adãugând detalii care pot merge de la rochie lungã pânã la acoperirea tuturor pãrþilor corpului. Nu este scopul acestui raport sã analizeze acest conflict în ceea ce priveºte rãdãcinile sale istorice sau 51 mitologia cãreia i-a dat naºtere . atunci când analizãm o creºtere a extremismului religios într-o comunitate avem în vedere fie faptul cã tot mai mulþi membri ai comunitãþii devin mai extremiºti (ºi ne referim deci la proces). Mai mult. dupã cum îi dicteazã propria conºtiinþã. O interpretare posibilã a acestei norme este cã fiecare individ sau comunitate poate decide modul de aplicare. În România. În primul caz putem spune despre un individ sau un grup cã devin mai mult sau mai puþin extremiºti în convingerile lor religioase. Religia joacã un rol important în definirea naþiunii române. În consecinþã. în relaþia cu regii maghiari catolici. o normã religioasã poate cere femeilor sã se îmbrace „decent ºi modest”. Extremismul religios poate fi pus în legãturã fie cu un proces. iar în cel de-al doilea sens vorbim de grupuri sau indivizi care sunt plasate la extremã din punct de vedere al credinþelor ºi practicilor religioase. ‚Litera legii' sugereazã de cele mai multe ori o flexibilitatea a interpretãrii. fie cu un grup cultural (la limitã un individ). Acest lucru este valabil atât pentru locuitorii Moldovei ºi Valahiei. Interpretarea detaliilor legilor poate fi de asemenea o sursã de extremism. Discuþia despre religie ºi extremism religios în România se leagã inevitabil de cea despre naþionalism. iar procentul depãºeºte 90% pentru cei de etnie românã . fie ele publice sau private. Strict se referã la impunerea unor restricþii ºi mai mari”. Spre exemplu. cât ºi pentru cei din Transilvania. Dupã cum spune Lieberman. în cea mai mare parte a istoriei lor românii au fost în mod direct afectaþi de faptul cã aveau o altã religie decât vecinii lor. „termenul strict nu înseamnã în mod obligatoriu mai aproape de ‚litera legii'. inclusiv faþa. imaginarul colectiv aduc în prim plan un model conflictual de percepþie a fenomenului religios: De o parte a conflictului se aflã comunitatea românã de credinþã ortodoxã ºi de cealaltã „strãinii”.extinde limitele în care ele sunt valabile la toate aspectele vieþii. toate proiectele naþionaliste ale perioadei moderne au inclus ortodoxismul ca element esenþial. Încã o datã istoria.

contrare convingerilor sale. (4) În relaþiile dintre culte sunt interzise orice forme. Articolul 29. 137/2000.INTOLERANÞÃ. categorie socialã. fãrã deosebire de rasã. ROMÂNIA 2003 în România. (5) Cultele religioase sunt autonome faþã de stat ºi se bucurã de sprijinul acestuia. în abordarea descrisã mai sus. mijloace. de apartenenþã politicã. (2) Libertatea conºtiinþei este garantatã. naþionalitate. etnie. Constituþia este completatã de Ordonanþa Guvernului nr. sex sau orientare sexualã. precum ºi libertatea credinþelor religioase nu pot fi îngrãdite sub nici o formã. Textul legii defineºte discriminarea ca fiind „orice deosebire. acte sau acþiuni de învrãjbire religioasã. precum ºi sã semnalãm o serie de manifestãri pe care le putem plasa în sfera extremismului religios. educaþia copiilor minori a cãror rãspundere le revine. excludere. de opinie. referitor la libertatea conºtiinþei. DISCRIMINARE. în condiþii de egalitate. în penitenciare. restricþie sau preferinþã. religie. (6) Pãrinþii sau tutorii au dreptul de a asigura. de naþionalitate. apartenenþã la o categorie defavorizatã sau orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea sau înlãturarea recunoaºterii. EXTREMISM. de limbã. de origine etnicã. indiferent de criteriul considerat. paragraful (2) al articolului 4 spune cã „România este patria comunã ºi indivizibilã a tuturor cetãþenilor sãi. (3) Cultele religioase sunt libere ºi se organizeazã potrivit statutelor proprii. convingeri. ea trebuie sã se manifeste în spirit de toleranþã ºi de respect reciproc. privind prevenirea ºi sancþionarea tuturor formelor de discriminare. de avere sau de origine socialã”. Nimeni nu poate fi constrâns sã adopte o opinie ori sã adere la o credinþã religioasã. limbã. pe bazã de rasã. folosinþei sau exercitãrii. inclusiv prin înlesnirea asistenþei religioase în armata. în condiþiile legii. de sex. de religie. Astfel. Constituþia României prevede fãrã echivoc principiul nediscriminãrii culturale. potrivit propriilor convingeri. a drepturilor omului ºi a libertãþilor fundamentale sau a drepturilor 61 . garanteazã dreptul la liberã practicã religioasã: (1) Libertatea gândirii ºi a opiniilor. în spitale. în azil ºi în orfelinate.

economic. ASCOR este un exemplu tipic de organizaþie religioasã care încearcã sã construiascã un proiect social pornind de la normele religioase. în domeniul politic. Decretul-Lege nr. între cultele „recunoscute” ºi cele „nerecunoscute” de cãtre stat. 177/1948 nu mai este valabil 52 datoritã caracterului sãu neconstituþional. Acesta face o distincþie care poate fi consideratã discriminatorie. Scrisoarea cerea. România este prima þarã din Europa Centralã ºi de Est care adoptã un astfel de act normativ ce pedepseºte toate formele de discriminare. În baza Ordonanþei de Guvern nr. este încã legea care reglementeazã funcþionarea cultelor religioase pe teritoriul României. drept urmare. decizii care pot fi considerate în unele cazuri arbitrare. principalele manifestãri de intoleranþã religioasã le regãsim în spaþiul public. orice religie se poate auto-organiza mult mai bine în virtutea propriilor legi interne ºi respectând legile existente . prevederile sale neconstituþionale trebuie considerate abrogate implicit. Conform legii. în sensul cã acestea din urmã nu beneficiazã de sprijinul material al autoritãþilor. poate cã nu lipsa unei legi a cultelor este problema . pãstrarea prevederilor existente. investitorii strãini nu au posibilitatea de a cumpãra pãmânt pe teritoriul românesc ºi dezbaterea viza abrogarea acestei prevederi. Obþinerea statutului de cult depinde de deciziile Guvernului ºi Parlamentului. 1194/2001 a fost înfiinþat în anul 2002 Consiliul Naþional pentru Combaterea Discriminãrii care are rolul de a superviza aplicarea legislaþiei antidiscriminare. Asociaþia Studenþilor Creºtini-Ortodocºi din România (ASCOR) a trimis Preºedintelui României o scrisoare deschisã cu ocazia votului din 53 Parlament a unui amendament la Legea investiþiilor . 177/1948 ºi. Dincolo de reuºitele sau lipsurile cadrului legislativ. pentru regimul general al cultelor religioase. Pentru cã o parte din prevederile Decretului nr. Principala lacunã a cadrului legislativ în acest domeniu este lipsa unei reglementãri specifice. Spre exemplu. 177/1948. Existã în acelaºi timp decizii ale Curþii Supreme de Justiþie care susþin cã Decretul nr. 137/2000 ºi a Hotãrârii de Guvern nr. Mai exact.recunoscute de lege. existã opinia cã el trebuie considerat implicit abrogat. social ºi cultural sau în orice alte domenii ale vieþii publice”.ci faptul cã existã o astfel de reglementare datând din 1948 ºi încã neabrogatã. pe o linie virulent naþionalistã. în anul 1997. 177/1948 contravin Constituþiei.în fond. Analistul Gabriel Andreescu afirmã: Nu a fost adoptatã nici o lege de abrogare a Decretului nr. Scopul declarat al Asociaþiei este „sã contribuie la restaurarea personalitãþii umane 62 Institutul pentru Politici Publice .

nu lipsesc nici situaþiile în care detaliile sau stricteþea legii sunt interpretate într-o manierã extremã. Hodac (Mureº). Biserica Ortodoxã Românã a preferat sã facã apel încã o datã la un argument de dogmã religioasã. O mare parte a tendinþelor extremiste manifestate de cultele din România 63 . cele privind politicile de sãnãtate publicã. Hopîrta (Blaj). Astfel. Pârâul Frunþii (Neamþ). o încercare de a extinde cuprinderea normei religioase. Turda. de la principiile fundamentale la aspectele economice. conform Recensãmântului populaþiei 2002. 1993. 1994. a dragostei faþã de aproape ºi a responsabilitãþii faþã de societate”. încercând sã introducã ºi în alte domenii reglementãri pornind de la valorile religioase (aºa cum sunt înþelese de Asociaþie). 1991. în unele dintre ele investigaþiile demonstrând existenþa unei colaborãri între autoritãþile publice ºi ierarhii Bisericii Ortodoxe pentru a-i împiedica pe membrii cultului 55 Martorii lui Iehova sã îºi practice liber credinþa religioasã . precum ºi la diverse resurse. Visuia (Bistriþa-Nãsãud). Problema în sine este extrem de complicatã ºi trebuie avute în vedere nenumãrate aspecte. În practicã. acþiunile ASCOR merg dincolo de acest scop. Breb (Maramureº). de asemenea. Ceaba (Cluj). agresiuni îndreptate împotriva membrilor bisericilor baptistã ºi Martorii lui Iehova. Iclod (Cluj). ºi morala îºi are un loc însemnat. 86. 1997. analistul Gabriel Andeescu consemneazã o serie de agresiuni împotriva credincioºilor de rit greco-catolic în Filea de Jos. 1994. Multe dintre ele urmeazã prima dimensiune a extremismului religios. Totuºi. cerând respingerea proiectului în virtutea faptului cã practicarea prostituþiei contravine normei religioase. În unele cazuri evenimentele capãtã un caracter violent.INTOLERANÞÃ. 1991. securitatea cetãþeanului ºi multe altele. DISCRIMINARE. EXTREMISM. La începutul lunii noiembrie a anului 2002. Romuli (Bistriþa-Nãsãud). 1992. Parlamentul a luat din nou în discuþie o iniþiativã care are ca obiect legalizarea prostituþiei pe teritoriul României.7% dintre locuitori sunt creºtini ortodocºi. 54 1998 . de asemenea. aºa cum este ºi exemplul de mai sus. pot fi considerat extremiste. Sunt destul de multe cazurile în care apar astfel de manifestãri care. 1991. conform definiþiei adoptate. 1992. în special cele fãrã tradiþie în spaþiul românesc. Andreescu menþioneazã. 1994. Între acestea. Cele mai multe dintre ele au ca bazã interzicerea accesului în spaþiul public. ROMÂNIA 2003 prin cultivarea valorilor creºtine. Salva (BistriþaNãsãud). În aceste condiþii putem identifica o serie de manifestãri care au ca obiectiv diverse forme de izolare socialã a aderenþilor unor culte minoritare. Mãrgãu (Cluj). 1991. Botiza (Maramureº). În România. 1993.

2. corupþie Contextul socio-economic reprezintã de asemenea o sursã de tensiune în România. Totodatã.. inegalitate. determinate fie de incompetenþã. Toate acestea sunt surse potenþiale de conflict în societatea româneascã. au urmat încã treisprezece ani de recesiune la care au contribuit în bunã mãsurã greºelile elitelor politice. în timp ce diferenþele între cei mai bogaþi ºi cei mai sãraci dintre cetãþeni au crescut continuu. fie de interese personale. de cetãþeni ºi de rapoarte independente ale organizaþiilor internaþionale. De foarte multe ori aceste I. În aceste condiþii nivelul de trai al majoritãþii populaþiei a scãzut considerabil. iar clasa de mijloc este aproape inexistentã. contribuind la contextul politic propice dezvoltãrii acþiunilor extremiste. care credeþi cã sunt cele mai importante probleme cu care se confruntã România în prezent? 64 Institutul pentru Politici Publice .îºi au ca sursã principalã de alimentare confruntãrile cu interes patrimonial . Amplificarea manifestãrilor extremiste din cauze socio-economice: sãrãcie. Dupã ce regimul comunist a gestionat foarte prost economia româneascã. corupþia reprezintã o gravã problemã în România de astãzi.nu de puþine ori s-a discutat despre accesul la resurse financiare bugetare sporite al Bisericii Ortodoxe sau protestele ºi demersurile „în forþã” pentru limitarea accesului la resurse al celorlalte culte. în condiþiile în care atitudinea ostilã împotriva celor „vinovaþi” de problemele economice („corupþii”. recunoscutã ca atare de autoritãþi. Sãrãcia Lipsa locurilor de muncã Corupþia Preþurile mari Veniturile mici 20 11 10 8 49 23 19 17 22 12 % Prima menþiune A doua menþiune Lipsa locuinþelor 1 4 Dupã pãrerea dvs. „noii îmbogãþiþi”) este abil întreþinutã ºi promovatã de grupãri populiste.

Putem spune fãrã a exagera cã cetãþenii României sunt foarte preocupaþi de nivelul scãzut de trai cu care se confruntã. cã a scãzut semnificativ faþã de perioada comunistã ºi cã un numãr mare de cetãþeni trãiesc sub sau foarte aproape de pragul de la care sunt consideraþi sãraci. Nu vom insista pentru a demonstra cã în România calitatea vieþii populaþiei este la cote scãzute. sunt din aceeaºi sferã a nivelului de trai ºi performanþelor socio-economice. Concluziile comune acestor rapoarte aratã cã nivelul de trai al românilor este unul dintre cele mai mici din Europa. aparþinând autoritãþilor publice. lipsa locurilor de muncã ºi corupþia. problema veniturilor scãzute afecteazã pe o perioadã lungã de timp majoritatea populaþiei României. EXTREMISM. românii au indicat pe primele locuri sãrãcia. iar 38% spun cã se aflã chiar sub acest prag. Absenþa resurselor. cu excepþia corupþiei. iun sep dec iun nov mai 1997 1997 1997 1998 1998 1999 CURS LUAS CURS CURS MMT MMT nov mai nov mai nov iun 1999 2000 2000 2001 2001 2002 CURS MMT CURS MMT CURS IMAS oct 2002 mai 2003 Veniturile familiei… MMT GALLUP 1 1 1 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Reuºim sã avem tot ce ne trebuie. Toate rãspunsurile care au obþinut scoruri semnificative. de multe ori inclusiv a celor care ar permite satisfacerea nevoilor minime de viaþã este surprinsã ºi în sondajul amintit: 39% dintre respondenþi afirmã cã veniturile gospodãriei proprii le permit numai strictul necesar. Conºtientizarea propriei sãrãcii 65 . Este un subiect asupra cãruia existã numeroase rapoarte ºi cercetãri.INTOLERANÞÃ. Cu alte cuvinte. fãrã sã ne restrângem de la ceva Reuºim sã cumpãrãm ºi unele bunuri mai scumpe. se poate lesne observa cã cifrele se menþin la aproximativ aceleaºi valori. Urmãrind dinamica rãspunsurilor la aceeaºi întrebare („Cum apreciaþi veniturile actuale ale gospodãriei dumneavoastrã”) în ultimii ºase ani. DISCRIMINARE. dar nu ne permitem cumpãrarea unor bunuri mai scumpe Ne ajung numai pentru strictul necesar Nu ne ajung nici pentru strictul necesar 6 22 6 21 7 23 7 18 8 22 6 18 3 15 3 17 4 16 6 21 3 14 3 16 6 19 5 17 40 31 40 32 41 28 43 31 37 31 39 36 42 39 37 41 39 40 37 36 38 44 34 45 38 34 39 36 Nemulþumirile legate de starea de sãrãcie sunt în strânsã legãturã cu percepþia gradului de inegalitate socialã. organizaþiilor internaþionale sau altor surse 57 independente . în aceastã ordine. 58 conform standardelor internaþionale . dar cu restrângeri în alte domenii Ne ajung pentru un trai decent. în luna mai 2003. dupã cum ne aratã 56 figura de mai sus . ROMÂNIA 2003 Întrebaþi care sunt principalele probleme cu care se confruntã þara lor.

în care tranziþia economicã a dus la o creºtere însemnatã a inegalitãþii veniturilor ºi.. la o scãdere a veniturilor pentru cea mai mare parte a cetãþenilor.. cu o elitã micã la vârf . România dinainte de 1990 România de az i România de pes te 10 ani 11 B C D E 18 20 36 4 % 60 24 4 41 28 18 12 19 10 România aº a cum ar 2 4 6 trebui sã fie 0% 25% 35 44 50% 75% 100% Diferenþele pânã la 100% reprezintã Nª/NR Analizând datele din seria Barometrul de Opinie Publicã.” 66 Institutul pentru Politici Publice . O micã elitã la vârf . Rezultatul este prezentat în figura de mai jos.este determinatã ºi de comparaþia cu alþi membri ai societãþii. Datele aratã cum cei mai mulþi dintre oameni au o percepþie clarã a creºterii inegalitãþii ºi îºi doresc ca societatea sã fie din nou caracterizatã de venituri apropiate. mai mulþi oameni la mijloc º i cei mai mulþi la bazã O piramidã cu excepþia f aptului cã puþini oameni sunt chiar jos O societate cu c ei mai mulþi oameni la mijloc O societate cu c ei mai m apropiaþi ulþi de vârf ºi doar puþini jos A Situaþia din. în special prin ridicarea salariilor 59 mici. în acelaºi timp. Respondenþii BOP au fost solicitaþi sã aleagã dintre mai multe grafice care indicau diverse moduri de distribuire a veniturilor în societate. foarte puþini oameni la mijloc º i cea mai mare parte a oamenilor la bazã O societate ca o piramidã. politologul Gabriel Bãdescu concluziona cã „România este una dintre þãrile cu un trecut comunist.

iar 27% dintre rãspunsuri au menþionat „nedreptatea din societatea noastrã”. În cele mai multe dintre cazuri. iar 30% acuzã nedreptatea din societatea noastrã. DISCRIMINARE.INTOLERANÞÃ. cauzele sãrãciei în funcþionarea sistemului. Considerând rãspunsurile acestora. fie cã Foarte nemul þumit+ Nemulþumit Ordine publicã Educaþie Privatizare Locuinþe Nivel de trai Sãnãtate Agriculturã Industrie Locuri de muncã Reducerea corupþiei 63% 67% 78% 77% 74% 71% 81% 79% 49% 47% Mulþumit+Foarte mulþumit 44% 42% 20% 19% 19% 18% 15% 12% 11% 10% Diferenþele pânã la 100% reprez intã Nª/ N R Cât de mulþumit sau nemulþumit sunteþi de activitatea Guvernului în urmãtoarele domenii? (mai 2003) 67 . Diferenþele sunt ºi mai clare dacã luãm în considerare numai pe cei care se considerã sãraci (cei care spun cã veniturile realizate nu le ajung nici pentru satisfacerea nevoilor de bazã). Românii în general. ºi cu precãdere cei mai sãraci dintre ei. deci. EXTREMISM. 31% au identificat ca principal vinovat statul. plaseazã. ei considerã fie cã statul sau societatea nu îi ajutã suficient sau sunt prea nedrepte. 37% considerã cã principala motivaþie a sãrãciei este lipsa de ajutor din partea statului. ROMÂNIA 2003 Întrebaþi de ce cred cã existã în þara noastrã persoane care trãiesc în sãrãcie. în timp ce doar 29% la sutã dintre alegerile subiecþilor indicã drept 60 cauzã a sãrãciei „lenea” . Un procent însemnat de rãspunsuri (27%) menþioneazã provenienþa dintr-o familie sãracã. respondenþii BOP au fost mai degrabã de pãrere cã vina aparþine altora decât sãracilor în cauzã.

Astfel. Nivelul ridicat al corupþiei percepute este strâns corelat cu neîncrederea în principalele instituþii ale statului. Analizând sursele corupþiei percepute. în ultimii trei ani. sociologul Manuela Stãnculescu noteazã: La nivelul mentalului colectiv. Pornind de la datele disponibile în ultimii ani. 80% dintre români considerau în mai anul acesta cã în þara noastrã „corupþia este generalizatã ºi prezentã la toate nivelurile”. în cei 13 ani de tranziþie tema socialã a corupþiei a parcurs drumul de la disputã la consens. Manuela Stãnculescu concluzioneazã: La nivelul mentalului colectiv. Urmãrind dinamica rãspunsurilor la aceeaºi întrebare în ultimii ºapte ani descoperim cã activitatea tuturor guvernelor. în sensul cã nu se referã doar la activitatea actualului cabinet. Într-adevãr. respectiv de Guvern. foarte puþinã sau nu au deloc încredere în Parlament. În acelaºi timp. lipsa de eficienþã a guvernãrii este principala sursã de frustrare a populaþiei. 69% ºi 67% manifestând aprecieri similare faþã de Justiþie. O sursã importantã de nemulþumire este reprezentatã de corupþie. mai degrabã „în creºtere”. De asemenea. Cifrele din graficul anterior nu sunt un accident. 76% dintre respondenþi au puþinã. dincolo de 68 Institutul pentru Politici Publice . aºa cum aratã figura de mai sus. indiferent de culoarea politicã. o jumãtate din populaþie opteazã pentru “birocraþie” ºi pentru “ºefi incompetenþi numiþi în funcþie pe criterii politice“. Politicile proaste sau prost aplicate sunt principala sursã a nemulþumirii. „generalizatã”. În toate aspectele românii sunt mai degrabã nemulþumiþi de activitatea guvernanþilor. ºansele celor proveniþi din familii sãrace fiind reduse. Este de remarcat cã dacã se cumuleazã rãspunsurile “legi proaste” ºi “legile nu sunt aplicate” se observã cã douã treimi din populaþia cu drept de vot indicã designul defectuos ºi lipsa de eficienþã a legislaþiei drept principale cauze ale corupþiei din România. cauza principalã a corupþiei este de naturã individualã pentru 44% dintre respondenþii care au o opinie ºi de naturã sistemicã pentru restul. BOP FSD înregistreazã în mod constant opinii conform cãrora corupþia din România este „mare”. a primit aprecieri negative.inegalitatea iniþialã se perpetueazã. În aceste condiþii. opinii 61 exprimate de marea majoritate a populaþiei cu drept de vot.

Rezultatul unui astfel de proces poate fi concretizat inclusiv în violenþe ºi în acþiuni extreme în plan politic. liderul PRM se întreba retoric „acum care este starea Naþiunii?” ºi rãspundea „Am înlocuit o Mafie cu altã Mafie”. 69 . una din marile obsesii ale acestui partid. ROMÂNIA 2003 cauzele individuale de tipul “dorinþa unora de a se îmbogãþi peste noapte” principalele surse percepute ale corupþiei sunt 62 legislaþia ºi modul de organizare al administraþiei publice. Mesajul este simplu de înþeles: motivul pentru care noi. trãim în mizerie este corupþia generalizatã. DISCRIMINARE.INTOLERANÞÃ. la fel cum nici unui mare infractor al Regimului Constantinescu nu i s-a clintit nici un fir de pãr pe timpul noului Regim Iliescu. Sloganul cu care PRM ºi Corneliu Vadim Tudor s-au prezentat la ultimele alegeri generale este „Jos Mafia! Sus Patria”. în faþa fostului ministru de interne. Interesul Naþional este prezentat ca sinonim cu „eliminarea acestei 63 pecingini care ne macinã fiinþa noastrã naþionalã” . sunt de fapt unite de interese comune subversive ºi ilegale. este bãgat în Parlament sau în Guvern. deºi în aparenþã urmãresc interese divergente.este bãgat în închisoare. în vreme ce un mafiot care sparge o bancã. De aici rezultã nemulþumiri ºi tensiuni populare. De multe ori. eliminarea corupþiei înseamnã redresarea Patriei. Lupta împotriva corupþiei este. PRM se prezintã ca singura grupare politicã alcãtuitã din oameni cinstiþi. Într-un discurs þinut în 64 februarie 2001 la Alba-Iulia. din interior. în Senat. fiindcã n-avea ce sã dea de mâncare la copii caz real. intitulat „Discurs despre starea Naþiunii” . În amintitul discurs. care pot fi cu uºurinþã folosite de formaþiuni radicale ºi/sau populiste pentru a fi transformate în capital politic. Toate celelalte formaþiuni. care acþioneazã doar în virtutea Interesului Naþional. aºa cum am vãzut din toate programele pe care PRM le-a prezentat. românii ºi þara noastrã. EXTREMISM. România. În aceste condiþii nu trebuie sã surprindã faptul cã 53% dintre români considerã cã ne îndreptãm într-o direcþie greºitã ºi 72% sunt nemulþumiþi de felul în care trãiesc. Nu trebuie un efort deosebit pentru a înþelege cã nici un mare infractor al Regimului Iliescu n-a pãþit nimic pe timpul Regimului Constantinescu. sau unul care a furat un tomberon de gunoi ºi l-a vândut cu 1 milion de lei. liderul PRM acuza: Un nenorocit care sparge o vitrinã ºi ºterpeleºte o pâine. prezentat de mine. O grupare precum România Mare poate transforma nemulþumirile cetãþenilor în capital politic. Dudu Ionescu .

Tribunul îºi încheie apoteotic atacul spunând: Fibra biologicã a Poporului Român e atacatã sistematic. partidul îºi însuºeºte misiunea istoricã de a lupta împotriva corupþiei. Argumentul este cu siguranþã greu de infirmat. Totuºi. alcãtuit din cei mai înalþi demnitari 66 români. Rolul de executanþi ai campaniilor anti-corupþie ar reveni atât poliþiei. Totul este prezentat ca un imens complot al corupþilor împotriva întregului popor. intitulat Departamentul Anti-Corupþie al PRM. Prin demascarea corupþiei sistemului. conform cãreia va guverna þara cu mitraliera. niciodatã probate. În noiembrie 2000. adevãrate formaþiuni paramilitare a cãror înfiinþare o propune PRM. Vadim se proclamã pe sine ºi partidul sãu ca fiind singura alternativã viabilã pentru a asigura un viitor poporului. În consecinþã. s-a transformat în „Consiliul Suprem de Apãrare a Mafiei” . deºi este în opoziþie.Toþi merg mânã-n mânã. în numele întregului popor. altceva decât revelaþii incendiare a cãror veridicitate este de multã ori pusã sub semnul întrebãrii de absenþa oricãror probe concrete. Partidul promite cã va fi cel care va elimina corupþii. Pentru a simboliza acest lucru. în plinã campanie electoralã a izbucnit un scandal în jurul unei declaraþii a candidatului PRM la preºedinþie. dar nu a fost publicat nici un document despre ce face sau ce va face acest departament. în fond corupþia este o problemã realã ºi deosebit de acutã a societãþii româneºti. vizeazã pe oricine este împotriva sau are alte opinii decât PRM. iar Mafia pare atât de puternicã încât „bugetul pe anul 2001 poate fi compromis total de Mafie!”. Mai pot fi amintite ºi prevederile cu caracter programatic de înfiinþare a Judecãtoriilor de Urgenþã. 70 Institutul pentru Politici Publice . în conformitate cu un plan diabolic. are 67 puterea sã dea cu Mafia de pãmânt!” . împotriva corupþiei: „PRM. dar PRM încearcã sã facã mai mult. dar mai ales Gãrzilor Naþionale 68 Antimafie . Toþi sunt înþeleºi ºi nimeni nu îndrãzneºte sã depãºeascã linia roºie. Românii nu mai sunt priviþi ca o Naþiune. iar metodele pe care le propune sunt extreme. iar acuzaþiile. anume sã creeze impresia unei plan diabolic de îndobitocire a românilor. PRM se aratã suficient de puternic pentru a lupta. ci ca o turmã. iar Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii. care rabdã orice ºi oricât. nimeni altul decât Corneliu Vadim Tudor. a fost creat un departament special. Pagini întregi ale revistelor sale sunt tipãrite sub genericul „rãzboi corupþiei”.

alte aspecte care þin de aceastã tematicã largã. urmãtoarele: relaþia dintre autoritarism ºi anomie socialã ºi cea dintre autoritarism ºi deprivare. formulate într-o accepþiune largã. ea se bazeazã în principal pe ipotezele iniþiale ale cercetãrii realizate de Institutul pentru Politici Publice ºi îºi propune sã întregeascã imaginea pe care rezultatele sondajului o pot oferi pe aceastã temã. pe care ne propunem sã le prezentãm în aceastã secþiune. 71 . dar ºi o continuare ºi o completare atât a caietului de sondaj realizat. cât ºi a capitolelor incluse în studiul de faþã. deprivare ºi opþiunile românilor pentru formaþiuni extremiste Sondajul IPP/Gallup pe tema intoleranþei. care sunt minoritãþile afectate în cea mai mare mãsurã de discriminare. Autoritarism. 3. ºi transformate în capital politic. pe lângã datele ºi comentariile prezentate în caietul de sondaj. în contextul actual nu pot fi neglijate eventualele manifestãri extreme pornite sau legitimate de nemulþumirea popularã cu cauze socioeconomice. EXTREMISM.INTOLERANÞÃ. Astfel. în primul rând o radiografiere a situaþiei existente în privinþa subiectelor mai sus-menþionate. Chiar dacã pe termen lung extremismul de sorginte culturalã rãmâne principalul pericol în societatea româneascã. El se doreºte a fi deci. precum PRM. Selecþia relaþiilor incluse în acest capitol nu 69 epuizeazã subiectele aferente acestui subiect. atât teoretice cât ºi empirice. subiectele pe care se va centra acest capitol sunt. Corupþia asociatã cu administraþia publicã ºi frustrãrile cauzate de legile proaste sau prost aplicate sunt în strânsã legãturã cu insatisfacþia generatã de lipsa resurselor materiale. Existã un risc major ca aceste tensiuni sã fie captate de un partid extremist. DISCRIMINARE. discriminãrii ºi autoritarismului dezvãluie. ROMÂNIA 2003 Sãrãcia ºi inegalitatea socialã sunt în România de astãzi principalele surse ale nemulþumirii populaþiei. Asemenea formulãri largi ar putea sã inducã imaginea unei analize ample. Dimpotrivã.acela de a prezenta rezultatele înregistrate în ideea oferirii unei baze de analizã pentru comentariile ºi studiile viitoare. obiectivul acestui capitol este mult mai modest . I. precum ºi câteva rezultate pe tema extremismului politic.

„Ascultarea ºi respectarea autoritãþilor sunt cele mai importante lucruri pe care copiii ar trebui sã le înveþe”. lucrurile ar 70 merge mult mai bine (diferenþe semnificative statistic . oricum cei de la putere fac ce vor ei”. are România nevoie de un conducãtor puternic sau de un regim militar? Mai precis.3. Astfel. în acelaºi sondaj. Legat de întrebãrile punctuale menþionate mai jos. dintre care. pentru a focaliza mai bine rezultatele prezentate în cadrul secþiunii de faþã. Totuºi. prin metoda reziduurilor ajustate). Autoritarismul este mãsurat. iar cei care ne conduc „fac oricum ce vor ei”.I. prin acordul/dezacordul exprimat în legãturã cu urmãtoarele afirmaþii: „Nu conteazã cã existã legi. vom examina întrebãri cum ar fi cea dacã. „În România te poþi îmbogãþi doar pe cãi necinstite”. aceste rezultate nu trebuie absolutizate. considerã cã.de exemplu 93% din cei care cred cã nu existã legi sunt de acord cã în 72 Institutul pentru Politici Publice . „România are nevoie de un conducãtor puternic. prin multiple întrebãri. ci privite ºi prin prisma altor rãspunsuri . vom concentra analiza pe acordul/dezacordul respondenþilor cu urmãtoarele afirmaþii: „Lucrurile ar merge mult mai bine dacã toatã lumea ar asculta de ordinele autoritãþilor”. în ceea ce priveºte educaþia copiilor. existã vreo legãturã între percepþia asupra acestei teme ºi atitudinea pro sau contra autoritarismului. ceea ce este supus analizei este de fapt percepþia anomiei sociale. „În prezent nici tribunalele nu mai fac dreptate oamenilor”. care sã facã ordine în þarã”. „În zilele noastre cei mai mulþi care încalcã legea scapã nepedepsiþi”. dacã toatã lumea ar asculta ordinele autoritãþilor. Pentru a exemplifica demersul nostru. aproape 70% sunt în acelaºi timp de acord ºi cu afirmaþia cã. oricum cei de la putere fac ce vor ei”. din categoria celor care cred cã „Nu conteazã cã existã legi. printre altele. „ Cât de bine credeþi cã ar fi pentru România sã aibã un sistem politic democratic”. 60% dintre aceiaºi respondenþi care percep un grad mare de anomie manifestat prin proasta funcþionare a legilor. Autoritarism ºi anomie socialã Proasta funcþionare a legilor ºi corupþia ridicatã sunt douã aspecte care structureazã percepþia cetãþenilor asupra contextului românesc. „Cât de bine credeþi cã ar fi pentru România sã aibã la conducere un regim militar”.1. conform datelor sondajului. ºi anomia socialã. în actualul context în care este prezentã. ei ar trebui sã înveþe ascultarea ºi respectarea autoritãþilor (diferenþe nesemnificative statistic). iatã cum poate fi structuratã una din ipotezele care pot fi formulate ºi pe care le vom supune analizei în sondajul de faþã: în condiþiile în care legile nu funcþioneazã.

70% din cei care cred cã în prezent nici tribunalele nu mai fac dreptate oamenilor sunt de acord cã autoritãþile ar trebui întotdeauna ascultate. DISCRIMINARE. ideea unui sistem politic democratic este larg susþinutã chiar în contextul unui mediu perceput ca fiind anomic. ROMÂNIA 2003 România este bine sã existe un sistem politic democratic. Acelaºi lucru se poate 71 spune ºi în ceea ce priveºte vârsta respondenþilor . din nou pentru nivelul maxim de percepþie a anomiei. cea a deprivãrii a fost ºi ea prezentatã în caietul de sondaj ca o caracteristicã a contextului românesc.INTOLERANÞÃ. este interesant de menþionat faptul cã nu existã diferenþe semnificative între cei care considerã cã este bine sã avem un sistem politic democratic ºi cei care sunt de acord cu ascultarea întotdeauna a autoritãþilor. în acelaºi timp însã. atât majoritatea bãrbaþilor cât ºi a femeilor percepând un grad maxim de anomie (4. În cadrul acestor rezultate. susþin. Autoritarism ºi deprivare În strânsã relaþie cu tema anomiei sociale. Aºadar. 92% sunt de acord cã în România e nevoie de un sistem politic democratic.3. Din aceeaºi categorie.2. tot cei care sunt de acord cã în România legile funcþioneazã prost. în condiþiile în care valorile indexului variazã de la 0-minim la 4-maxim). Percepþia anomiei sociale (mãsuratã ca index realizat prin numãrarea rãspunsurilor corespunzãtoare întrebãrilor analizate mai sus pe aceastã dimensiune) nu se diferenþiazã puternic pe sexe. a celor care cred cã în prezent tribunalele nu mai fac dreptate oamenilor. ideea autoritarismului. ªi în aceastã secþiune. Alte diferenþe semnificative sunt cele înregistrate pentru un alt aspect care vizeazã tot proasta funcþionare a legilor. O situaþie similarã întâlnim ºi în ceea ce priveºte acordul cu sistemul politic democratic. mediul rezidenþial ºi nivelul de educaþie. EXTREMISM. Avem astfel imaginea unor opinii „contradictorii” care meritã sã fie supuse unei analize viitoare. I. într-o anumitã mãsurã. pentru a putea reliefa mai bine rezultatele acestui 73 . 91% cred cã România are nevoie de un conducãtor puternic. Susþinerea puternicã a unei conduceri autoritare (prin acordul cu afirmaþia România are nevoie de un conducãtor puternic) se remarcã ºi în relaþia cu acordul exprimat cu afirmaþia „În România te poþi îmbogãþi doar pe cãi necinstite” (92% dintre aceºtia). Dintre cei care considerã cã în zilele noastre cei mai mulþi care încalcã legea scapã nepedepsiþi. mãsuratã în diverse forme.

Ideea unei regim militar este majoritar (66%) dezaprobatã în grupa respondenþilor care nu îºi pot permite încãlzirea locuinþei.3. vã puteþi permite încãlzirea locuinþei”. cât ºi în rândul celor care nu îºi pot permite cumpãrarea pâinii zilnice necesare. dintre cei care nu îºi pot permite hainele cãlduroase necesare iarna. Pentru opinia publicã anchetatã în cadrul acestui sondaj. 92% susþin ideea cã România are nevoie de un conducãtor puternic. dar menþionãm în acest registru al accesului la resurse. am selectat pentru analizã câteva întrebãri referitoare la resursele necesare pentru satisfacerea nevoilor de bazã cum ar fi: „Sunt anumite lucruri pe care oamenii nu-ºi pot permite sã le aibã. ideea unui sistem politic democratic este larg susþinutã (91%) în rândul celor care nu acces la asemenea tipuri de resurse. Tot un 74 Institutul pentru Politici Publice . 84% dintre cei care nu îºi pot satisface aceastã nevoie de bazã. aproape 60% ºi-au exprimat acordul cu afirmaþia „copiii trebuie sã înveþe ascultarea ºi respectarea autoritãþilor”. Un procent mai crescut (93%) din aceeaºi categorie a celor care nu îºi pot permite cumpãrarea pâinii zilnice necesare. definiþiile asociate termenului de extremism sunt multiple ºi variate. Sunt cei care nu au resurse de bazã pentru bunãstarea familiei mai înclinaþi sã sprijine o conducere autoritarã? Dintre cei care îºi pot permite încãlzirea locuinþei. cumpãrarea sau producerea zilnicã a pâinii necesare”. I. „hainele cãlduroase necesare iarna.3. deºi le-ar dori”. O diferenþã mult mai mare între acordurile/dezacordurile exprimate se înregistreazã în rândul celor care nu îºi pot permite cumpãrarea sau producerea zilnicã a pâinii necesare. „în cazul gospodãriei dumneavoastrã. „Definiþia” extremismului Dupã cum este precizat ºi în acest studiu. susþin ºi ideea unui conducãtor puternic pentru România. dupã cum se poate observa din numãrul mare de non-rãspunsuri rezultate la întrebarea care cere o definiþie succintã a organizaþiilor sau partidelor extremiste.sondaj pe tema deprivãrii. din rândul celor care nu îºi pot permite haine cãlduroase. De asemenea. imaginea unui sistem politic democratic este puternic susþinutã atât în rândul celor care îºi pot permite. conceptul de extremism este unul vag. 89% sunt de acord cu o astfel de conducere. 67% nu sunt de acord cu ideea unui regim militar. ca ºi în cazul altor dimensiuni analizate. în relaþie cu cea a autoritarismului. iar dintre cei care au acces la acest tip de resurse. Pe de altã parte. Astfel. De asemenea. sunt de acord cu afirmaþia „copiii trebuie sã înveþe ascultarea ºi respectarea autoritãþilor”. cum sunt cele necesare încãlzirii locuinþei. Fãrã a obþine diferenþe semnificative.

se înregistreazã între cei cu vârste între 25-59 ani ºi cei de peste 60 de ani. „deºtept/patriot/român adevãrat”. Diferenþe semnificative statistic între grupele de vârstã analizate cu privire la cei care rãspund cã nivelul de trai se va înrãutãþi. Corneliu Vadim Tudor în schimb este privit („Dacã vã gândiþi la Corneliu Vadim Tudor vã rog sã îmi spuneþi trei lucruri care îl caracterizeazã pe acesta?”) ca fiind „agresiv/violent”. faþã de 14% care nu susþin aceastã ipotezã. ªi acestei întrebãri i se asociazã un procent mare de non-rãspunsuri. Cine sunt cei care cred cã situaþia s-ar înrãutãþi. în opinia majoritãþii celor cu studii superioare. pentru cei mai mulþi dintre cei cu studii liceale. în România existã partide sau organizaþii extremiste?”. „vorbeºte mult”. PRM-ul a fost indicat ca una dintre ele de cei mai mulþi dintre intervievaþi (43%). cei mai mulþi din rural cred cã situaþia va rãmâne la fel/se va îmbunãtãþi). 31% cred cã în România existã astfel de organizaþii. atunci este mai probabil sã considere cã situaþia se va înrãutãþi în aceastã ipotezã. subiecþii chestionaþi spun cã s-ar înrãutãþi (28%) faþã de ar rãmâne la fel (27%). Dintre cei care ºi-au exprimat opinia asupra „Credeþi cã partidele sau organizaþiile extremiste ar trebui interzise?”. la cine vã gândiþi în primul rând?”). Cu o diferenþã de 1%. DISCRIMINARE. Ca o caracterizare a acestor tipuri de organizaþii („Când spuneþi despre un partid sau o organizaþie cã este extremistã. spre deosebire de cel din mediul rural (în procente egale. mediului de rezidenþã. EXTREMISM. „rasist/ºovin/intoleranþã/urã faþã de minoritãþi” (cu diferenþe mici (de1-2%) între procentele corespunzãtoare acestor categorii). aproape 50% din cei chestionaþi. În aceastã ipotezã.INTOLERANÞÃ.ar rãmâne la fel. din punct de vedere al vârstei. Dintre organizaþiile extremiste existente. nivelul de trai se va înrãutãþi în ipoteza câºtigãrii alegerilor de cãtre PRM ºi Corneliu Vadim Tudor. urmat de UDMR (12%). respondenþii au fost întrebaþi cum cred cã se va schimba situaþia: s-ar înrãutãþi. La aceeaºi întrebare. „om bun”. ar rãmâne la fel sau s-ar îmbunãtãþi. cele mai frecvente rãspunsuri se înregistreazã pentru varianta „fac rãu þãrii/sunt rãi/ fac rãu”. ROMÂNIA 2003 numãr mare de non-rãspunsuri se obþin la alte întrebãri legate de aceeaºi temã . iar pentru cei cu maxim ºcoalã profesionalã situaþia în privinþa nivelului de trai s-ar îmbunãtãþi. în România existã astfel de organizaþii. 75 . O altã situaþie ipoteticã este cea a câºtigãrii alegerilor de Corneliu Vadim Tudor ºi Partidul România Mare. Capitalul educaþional al subiectului aratã cã. sex ºi a anilor de educaþie? Dacã respondentul locuieºte în mediul urban.„Dupã pãrerea dumneavoastrã. 44% cred cã da. de 33%. “direct/spune lucrurile pe faþã/sincer”.

cel al identificãrii acelor organizaþii sau partide care sunt extremiste. Pe sexe. În legãturã cu aceste din urmã tipuri de variabile. atât cei din mediul urban cât ºi din rural identificã preponderent PRM-ul ca fiind un astfel de tip de organizaþie. majoritatea respondenþilor indicã PRM-ul ca un exemplu de organizaþie extremistã. pe aceleaºi segmente analizate. în ipoteza în care PRM-ul ºi Corneliu Vadim Tudor ar câºtiga alegerile. pe medii rezidenþiale. Cei mai mulþi dintre cei cu studii superioare cred cã organizaþiile extremiste ar trebui interzise. 51% dintre cei din mediul urban susþin aceastã idee. mediu rezidenþial sau educaþie. singura diferenþã semnificativã statistic se înregistreazã pentru categoria de rãspuns: nivelul de trai se va înrãutãþi. 76 Institutul pentru Politici Publice . dintre cei care spun cã situaþia s-ar îmbunãtãþi. În ceea ce priveºte imaginea PRM-ului ºi a lui Corneliu Vadim Tudor. Totuºi. deci. Este important de menþionat cã acest lucru este valabil ºi pentru celelalte grupe. majoritar atât cei din mediul urban cât ºi cei din mediul rural susþin ideea interzicerii partidelor extremiste. faþã de 26% dintre femei. ca o diferenþiere între cele douã grupe. se poate afirma cã indiferent de vârstã. cei mai mulþi dintre ei (69%) au ca 72 nivel maxim de educaþie ºcoala profesionalã.Revenind la un alt aspect examinat. cu 33% din bãrbaþi rãspunzând în acest fel. în timp ce majoritatea (51%) dintre cei care au ca nivel maxim de educaþie ºcoala profesionalã nu pot da un rãspuns la aceastã întrebare (categoria „nu ºtiu”). în timp ce 36% din cei din rural cred cã partidele sau organizaþiile extremiste ar trebui interzise.

DISCRIMINARE. ROMÂNIA 2003 Partea a II-a ATRIBUÞIILE INSTITUÞIILOR CURENTE ªI SUGESTII PENTRU AGENDA UNUI PROGRAM DE INTERVENÞIE PENTRU COMBATEREA INTOLERANÞEI. DISCRIMINÃRII ªI A FENOMENULUI EXTREMIST ÎN ROMÂNIA 77 . EXTREMISM.INTOLERANÞÃ.

.

la momentul când acest raport a fost scris. 1237/2000 a Planului Naþional de Acþiune privind Egalitatea de ªanse între femei ºi bãrbaþi. prin Hotãrârea de Guvern nr. 430/2000 privind aprobarea Strategiei Guvernului României de Îmbunãtãþire a Situaþiei Romilor. un departament sau un consilier în fiecare minister care sã adreseze. 202/2002 privind egalitatea de ºanse între femei ºi bãrbaþi ºi prin aprobarea. precum ºi în acord cu criteriile de aderare pe care România s-a angajat sã le realizeze. Cu toate acestea. este încã rigidã ºi excesiv centralizatã.1. prin elaborarea de politici publice care sã îi implementeze prevederile. Aceste instituþii îºi coordoneazã însã insuficient activitatea între ele. Elaborarea ºi realizarea politicilor de combatere a discriminãrii ºi promovare a egalitãþii de ºanse între membrii grupurilor minoritare ºi cei ai majoritãþii ºi între femei ºi bãrbaþi . legislaþia româneascã în ceea ce priveºte combaterea discriminãrii ºi promovarea egalitãþii de ºanse s-a dezvoltat semnificativ. legislaþia actualã consolideazã domeniul ne-discriminãrii ºi promovãrii egalitãþii de ºanse în România. Structura instituþionalã existentã pentru aplicarea acestei legislaþii. în domeniile de activitate ale respectivelor ministere. sectorial. În cadrul iniþiativelor legislative pentru reglementarea domeniului anti-discriminãrii. problematica ne-discriminãrii ºi a egalitãþii de ºanse.1. s-au mai aprobat Legea nr. 217/2003 privind prevenirea ºi combaterea violenþei în familie. Mai existã încã unele lacune importante în legislaþie care trebuiesc soluþionate pentru ca ne-discriminarea în România sã fie reglementatã în acord cu principiile acceptate de convenþiile internaþionale la care România este parte. 77/2003. aprobatã ºi modificatã prin Legea nr. mai ales prin adoptarea Ordonanþei de Guvern nr.scurtã analizã a instituþiilor II. a cãrei aprobare prin lege se afla încã în dezbaterea comisiilor parlamentare. DISCRIMINARE. 137/2000. 48/2002 ºi în curs de modificarea prin Ordonanþa de Guvern nr. 1.INTOLERANÞÃ. Tot în anul 2000 a fost emisã Hotãrârea de Guvern nr. Aceste lacune se referã mai ales la reglementarea 73 noþiunilor de discriminare indirectã ºi schimbare a sarcinii probei . 678/2001 privind prevenirea ºi combaterea traficului de persoane ºi Legea nr. precum ºi cu membrii Consiliului Naþional pentru Combaterea Discriminãrii 79 . Existã (ºi vom reveni asupra acestui aspect pe parcursul analizei) o divizie. Contextul analizei Începând cu anul 2000. Legislaþia a fost completatã ºi prin Legea nr. EXTREMISM. ROMÂNIA 2003 II.

cã existã mai multe motive de a trage semnale de alarmã în legãturã cu politicile de combatere a discriminãrii ºi promovare a egalitãþii de ºanse. existã Birourile Judeþene pentru Romi. CNCD nu are încã birouri teritoriale ºi nicidecum bugetul necesar pentru a înfiinþa astfel de birouri. ca domenii deficitare. la acelaºi capitol sunt evaluate pozitiv “extinderea folosirii oficiale a limbilor minoritãþilor naþionale” ºi “progresele înregistrate în implementarea Strategiei Naþionale de Îmbunãtãþire a Situaþiei Romilor” (p. Dimpotrivã. prin “promovarea egalitãþii de ºanse între femei ºi bãrbaþi” ºi prin “constituirea cadrului instituþional pentru combaterea discriminãrii” (p. pentru cã nu existã o presiune politicã europeanã sau internaþionalã în acest sens.12). Dezvoltãrile locale în domeniul aplicãrii politicilor de combatere a discriminãrii ºi promovare a egalitãþii de ºanse sunt mai ales cele generate de implementarea Strategiei Naþionale de îmbunãtãþire a situaþiei romilor. decât de a arbora laurii Uniunii Europene. care raporteazã periodic Oficiului pentru Problemele Romilor ºi a fost dezvoltat un sistem al mediatorilor sanitari. într-o abordare unitarã politicile ºi instituþiile cu atribuþii complementare. De asemenea. În raport cu toate aceste aspecte. concluzii care sugereazã. Institutul pentru Politici Publice considerã cã a venit momentul ca instituþiile cu atribuþii în elaborarea ºi implementarea politicilor de combatere a discriminãrii ºi promovare a egalitãþii de ºanse sã se concentreze pe aplicarea legii ºi sã dea un semnal mai ferm de 80 Institutul pentru Politici Publice . Recentul raport de þarã al Comisiei Europene privind progresele României în ceea ce priveºte satisfacerea condiþiilor de aderarea la Uniunea Europeanã în anul 2003 apreciazã în secþiunea generalã cã România a fãcut progrese în aplicarea criteriilor politice de aderare. Acelaºi raport indicã însã. organismul care ar trebui sã aibã rolul de a ghida. Ineficienþele generate de lipsa de coordonare la nivel central sunt accentuate de inexistenþa unei structuri instituþionale dezvoltate la nivel local. prin parteneriat între Ministerul Sãnãtãþii ºi Centrul Romilor pentru intervenþie socialã ºi studii RomaniCriss. Adresarea problemei ne-discriminãrii la nivel local este serios împiedicatã de tendinþa autoritãþilor române de a se eschiva sau de a se implica la limita minimã.13). Astfel. “protejarea libertãþilor individuale împotriva acþiunilor poliþiei” ºi “integrarea minoritãþii Roma” (p.(CNCD). combaterea discriminãrii ºi promovarea egalitãþii de ºanse între femei ºi bãrbaþi sunt privite european ca fiind realizãri ale politicii româneºti. în opinia noastrã. mai precis în ceea ce priveºte respectarea drepturilor 74 civile ºi politice.13).

deºi extrem de interesantã. 81 . II. ci arbitrare. precum ºi a femeilor cu bãrbaþii. Institutul pentru Politici Publice (IPP) ºi-a propus radiografierea situaþiei de fapt a activitãþii acestor instituþii. din perspectiva oportunitãþilor ºi obstacolelor existente în procesul de implementare a legislaþiei existente în ceea ce priveºte combaterea discriminãrii ºi promovarea egalitãþii de ºanse. DISCRIMINARE. Echipa IPP a folosit câteva criterii de selecþie. Consecvent orientãrii cãtre concluzii cu implicaþii practice. Cum aceastã analizã îºi propune o privire de ansamblu. mai ales în ceea ce priveºte aspectele asupra cãrora trebuie intervenit astfel încât sã creascã eficienþa procesului de elaborare ºi implementare a politicilor de combatere a discriminãrii ºi promovare a egalitãþii de ºanse. ceea ce indicã faptul cã acestea sunt o prioritate de investigare. dezvoltarea instituþionalã la nivel local este lipsitã de coordonare.INTOLERANÞÃ. o cercetare asupra acestor instituþii. echipa IPP a realizat aceastã analizã numai la nivelul instituþiilor centrale din douã motive. Intervenþia trebuie fãcutã aºadar mai întâi la nivelul instituþiilor centrale. În acest sens ºi aplicarea recomandãrilor pe care le oferim în secþiunea urmãtoare.2 Obiectivele analizei Analiza îºi propune sã oferã o prezentare succintã ºi o evaluare minimalã a instituþiilor existente în România care au atribuþii în realizarea ºi implementarea de politici de combatere a discriminãrii ºi/ sau promovare a egalitãþii de ºanse între membrii grupurilor minoritare ºi cei ai majoritãþii. pentru ca acestea sã realizeze ºi implementeze eficient politici de combatere a discriminãrii ºi promovare a egalitãþii de ºanse. ROMÂNIA 2003 monitorizare. În acest context. Scopul principal al analizei de faþã este sã evalueze aceastã capacitate. Cel de-al doilea se referã la faptul cã structura instituþionalã la nivel local este dezvoltatã doar în micã mãsurã ºi pe anumite dimensiuni sectoriale specifice legate de implementarea Strategiei Naþionale de Îmbunãtãþire a Situaþiei Romilor. studiul IPP îºi propune sã identifice aspectele asupra cãrora trebuie intervenit în funcþionarea instituþiilor. iar realizãrile nu sunt strategice. Mai întâi. EXTREMISM.1. În lipsa acestei politici. care au redus lista la cele opt instituþii menþionate în secþiunea urmãtoare. nu a constituit însã o prioritate. Primul este acela cã la nivelul administraþiei centrale este necesarã elaborarea unei politici anti-discriminare unitare. Lista instituþiilor care au fost incluse în aceastã cercetare (vezi ºi Anexa 5) nu este exhaustivã. depinde în mare mãsurã de dezvoltarea capacitãþii instituþionale.

din Camera Deputaþilor (din 17 octombrie. mai ales asupra celor de nivel local. cãtre Ministerul Administraþiei 76 ºi Internelor. Prin acest chestionar. IPP a trimis nouã chestionare cãtre: Consiliul Naþional pentru Combaterea 75 Discriminãrii. II. Metodologia Datele primare care stau la baza informaþiilor ºi concluziilor prezentate în aceastã secþiune au fost colectate ºi prelucrate în perioada 6 . ale Institutului sau ale altor instituþii sau organizaþii interesate sã depãºeascã aceste limite ºi sã extindã aceste analize ºi asupra altor instituþii relevante. cãtre Ministerul Sãnãtãþii. Direcþia Generalã pentru Învãþãmânt în Limbile Minoritãþilor Naþionale ºi Accesul la Educaþie. Comisia pentru Egalitate de ªanse între Femei ºi Bãrbaþi). precum ºi cãtre Direcþia Generalã Culte din Ministerul Culturii ºi Cultelor. parlamentare ºi cu organizaþii ale societãþii civile. cãtre Ministerul Justiþiei. analiza a urmãrit sã studieze acele instituþii care au atribuþii relevante ºi din perspectiva categoriilor minoritare incluse în acest studiu. în cadrul acestei activitãþi.29 noiembrie 2003 .3. Sperãm ca cercetãri ulterioare. cu instituþii ministeriale. un accent special a fost pus pe mecanismele de consultare pe care respectivele instituþii le au cu alte organisme similare. am urmãrit sã obþinem informaþii legate în special de activitatea de elaborare de politici a acestor instituþii ºi. Direcþia pentru Egalitate de ªanse din Ministerul Muncii. cãtre Oficiul pentru Problemele Romilor ºi cãtre Subcomisia pentru Oportunitãþi Egale. În luna noiembrie echipa IPP a realizat un chestionar (vezi Anexa 4) pe care l-a distribuit prin fax instituþiilor naþionale cu atribuþii în domeniul combaterii discriminãrii ºi promovãrii egalitãþii de ºanse a grupurilor minoritare faþã de cele majoritare ºi a femeilor faþã de bãrbaþi.În al doilea rând. din Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii. 82 Institutul pentru Politici Publice .1. Solidaritãþii Sociale ºi Familiei.

cu atribuþii numeroase în domeniul combaterii discriminãrii. alin. persoane infectate cu HIV ºi bolnavi de SIDA. însã mandatul pentru realizarea ºi aplicarea lor îl au autoritãþile administraþiei publice. instituþii politice sau ale sectorului privat) sau de cãtre reprezentanþi ai unor grupuri de beneficiari direcþi ai unor astfel de politici. Toate aceste micro-strategii au fost 83 . CNCD a elaborat o serie de micro-strategii pentru urmãtoarele grupuri. a instituþiilor care sã adreseze problema combaterii discriminãrii ºi a promovãrii egalitãþii de ºanse a început greu. Presiunea pentru crearea unor astfel de politici se poate realiza de cãtre o serie largã de instituþii (ale societãþii civile. a cãrui implementare însã. cu atribuþii în combaterea discriminãrii ºi/sau promovarea egalitãþii de ºanse Autoritãþile administraþiei publice. Hotãrârea Guvernului nr. 1514/2002. EXTREMISM. naþionale ºi internaþionale.1. au ºi ar trebui sã aibã rolul central în implementarea politicilor antidiscriminare. cu personalitate juridicã. din HG nr. CNCD este un „organ de specialitate al administraþiei publice centrale. Construcþia.4. CNCD trebuie sã elaboreze Planul Naþional de Combatere a Discriminãrii. care modificã ºi completeazã Hotãrârea Guvernului nr. la nivel guvernamental.” Pentru a se conforma acestei atribuþii. ROMÂNIA 2003 II. 1. minoritãþi sexuale. DISCRIMINARE. în subordinea Guvernului” (art. Consiliul Naþional pentru Combaterea Discriminãrii (CNCD) a fost creatã abia în anul 2002. atribuindu-i acestuia rolul central în implementarea politicii guvernamentale anti-discriminare: „Consiliul rãspunde de aplicarea politicii Guvernului în materia nediscriminãrii.INTOLERANÞÃ. tineri ºi persoane în vârstã. persoane cu dizabilitãþi. 1. CNCD a elaborat un proiect preliminar al acestui Plan. 1194/2001 privind organizarea ºi funcþionarea Consiliului Naþional pentru Combaterea Discriminãrii lãrgeºte sfera de atribuþii a CNCD. Instituþii ºi organisme specializate existente în România. încã neaprobat. conform aceloraºi 77 angajamente. centrale ºi locale. victime ale discriminãrii: minoritãþi naþionale. 1194/2001). cerinþã care se regãseºte ºi printre angajamentele asumate de CNCD în cadrul Planului Naþional de Aderare la Uniunea Europeanã. minoritãþi religioase. ale Uniunii Europene. femei. dintre care ne vom concentra aici pe cele referitoare la elaborarea ºi implementarea de politici. ar trebui sã înceapã la sfârºitul anului 2003 . primele iniþiative concretizându-se dupã 1995. Instituþia centralã în elaborarea politicilor guvernamentale de combatere a discriminãrii.

Planului Naþional de Combatere a Discriminãrii îi lipsesc încã obiectivele majore.redactate prin consultare cu reprezentanþi ai diferitelor ONG-uri care apãrã interesele acestor grupuri. protecþia socialã a celor ce desfãºoarã activitãþi casnice.are rol consultativ în proiecte legislative pe probleme sociale (violenþã domesticã. 2003: 42). dat publicitãþii în luna septembrie 2003. În cadrul Ministerului Muncii. care sã dea coerenþã politicii. aspectul activitãþii CNCD care ne intereseazã în analiza de faþã: „1. existã. Solidaritãþii Sociale ºi Familiei existã Direcþia pentru Egalitatea de ªanse.înainteazã propuneri legislative . Recentul raport asupra activitãþii CNCD. Este salutar faptul cã aceste micro-strategii au fost elaborate prin consultare extensivã cu reprezentanþi ai ONG-urilor. dimensiunea localã. 2. dar CNCD nu poate fi singurul organism de implementare a acestei politici. “ Tot la nivel guvernamental. specificarea clarã a actorilor implicaþi ºi a grupurilor þintã. în domeniul lor de activitate.alcãtuieºte rapoarte privind modul de îndeplinire de cãtre România a diferitelor angajamente internaþionale privind ºansele egale pe dimensiunea de gen. . în cadrul diferitelor ministere. 84 Institutul pentru Politici Publice . formuleazã urmãtoarele concluzii în ceea ce priveºte implicarea CNCD în elaborarea ºi aplicarea politicii Guvernului în materia discriminãrii (Institutional Building in the Field of anti-discrimination. 2002: 75): . CNCD poate avea rolul de a stabili ºi coordona politica guvernamentalã anti-discriminare. departamente sau divizii care au ca atribuþii ºi obiective principale monitorizarea ºi asigurarea egalitãþii de ºanse ºi a nediscriminãrii. Elaborarea de micro-strategii pe grupuri a fost una din activitãþile cele mai interesante ºi cele mai de succes ale CNCD. Cu toate acestea. 3. Solidaritãþii Sociale ºi Familiei are urmãtoarele atribuþii (Liliana Popescu.este consultatã în cazul în care din interiorul Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale se fac propuneri legislative. Direcþia de ªanse Egale din cadrul Ministerului Muncii. dar ºi pe baza investigaþiei empirice ºi a altor analize ale CNCD. sãnãtate) .

În acest moment. În Ministerul Sãnãtãþii existã un consilier personal al Ministrului. de etnie. pentru problemele specifice romilor. direcþia Management Resurse Umane asimileazã ºi problematici legate de ne-discriminare ºi promovarea egalitãþii de ºanse. Din iulie 2003 funcþioneazã în cadrul Secretariatului General al Guvernului. cu alþi actori sociali ºi/sau cu organismele internaþionale specializate”. EXTREMISM.pregãteºte materiale pentru ministrul muncii ºi delegaþii parlamentare. în anul 1995 (sub forma. în vederea înfiinþãrii Agenþiei Naþionale pentru Oportunitãþi Egale. confesiune”. Direcþia pentru Egalitate de ªanse se aflã într-un proces de reorganizare. a Departamentului pentru Promovarea ºi Asigurarea Drepturilor Femeilor. de la înfiinþarea acesteia. aºa cum precizeazã site-ul oficial al MEC este “centratã pe asigurarea accesului la procesul de educaþie instituþionalizat a tuturor categoriilor de tineri. Printre direcþiile viitoare de acþiune ale acestui Compartiment din MEC se numãrã. rasã. Oficiul pentru Problemele Romilor. aceasta ºia atins minimul de douã angajate. ROMÂNIA 2003 . Ministerul Administraþiei ºi Internelor ºi Ministerul Sãnãtãþii nu au departamente sau divizii speciale care sã adreseze problema discriminãrii în actul de justiþie. în cadrul cãreia funcþioneazã un Compartiment pentru Probleme Speciale ale Învãþãmântului Preuniversitar. de zonã de rezidenþã. un statut superior celui actual. În cadrul Ministerului Administraþiei ºi Internelor.INTOLERANÞÃ. În cadrul Ministerului Justiþiei funcþioneazã Direcþia Relaþii Internaþionale ºi Drepturile Omului ale cãrei atribuþii se referã mai ales la elaborarea de acte normative ºi studii. Maximul de personal al Direcþiei a fost de 11 angajaþi. Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii a adresat instituþional problema discriminãrii în accesul la educaþie prin crearea unei Direcþii Generale pentru Învãþãmânt în Limbile Minoritãþilor Naþionale ºi Accesul la Educaþie. Activitatea compartimentului. în formularea aceleiaºi pagini de Internet oficiale: „Realizarea unui parteneriat eficient între MEC ºi organismele nonguvernamentale care au ca obiect de activitate grupurile populaþionale vulnerabile. de Direcþie). În prezent. DISCRIMINARE. „moºtenitorul” Oficiului Naþional pentru Romi. a accesului inegal la îngrijire medicalã sau a tratamentului inegal din partea forþelor de ordine ºi a inegalitãþilor în privinþa siguranþei personale. care a funcþionat din anul 2000 în cadrul Ministerului Informaþiilor 85 . indiferent de starea socio-economicã. Personalul Direcþiei a continuat sã scadã. atunci. precum ºi documentare în materia drepturilor omului.

5. într-un proces de reorganizare. 86 Institutul pentru Politici Publice . Deºi Ordonanþa de Urgenþã a Guvernului 137/ 2000 prevedea constituirea CNCD “în termen de 60 de zile”. aºadar doi ani mai târziu faþã de data prevãzutã legal. Astfel. Construcþia instituþionalã pentru abordarea ºi aplicarea politicilor de promovare a egalitãþii de ºanse între femei ºi bãrbaþi este. II. în luna decembrie se va înfiinþa Agenþia Naþionalã pentru Egalitate de ªanse. Instabilitatea instituþionalã Principalul actor instituþional cu atribuþii în elaborarea politicilor guvernamentale de combatere a discriminãrii.acordarea de asistenþã financiarã organizaþiilor neguvernamentale rome care urmãresc implementarea unor proiecte pentru îmbunãtãþirea situaþiei romilor . la ora actualã.monitorizarea aplicãrii Strategiei Naþionale pentru îmbunãtãþirea romilor . care a activat în cadrul Comisiei pentru integrare europeanã. CNCD.Publice. acesta a devenit operaþional abia în august 2002. se numãrã: . La nivelul Camerei Deputaþilor funcþioneazã Comisia pentru egalitate de ºanse între femei ºi bãrbaþi. care va înlocui actuala Direcþie pentru Egalitate de ªanse din Ministerul Muncii. Solidaritãþii Sociale ºi Familiei.colaborarea cu Birourile Judeþene pentru Romi ºi desfãºurarea de programe de pregãtire care vizeazã îmbunãtãþirea capacitãþii manageriale la nivelul acestora.1. care continuã ºi îºi propune sã dezvolte activitatea Subcomisiei cu acelaºi nume.22). Raportul de þarã 2003 apreciazã cã “legislaþia trebuie modificatã astfel încât sã se clarifice rolul CNCD în raport cu alte instituþii publice” (p. Printre atribuþiile Oficiului pentru Problemele Romilor. Practici instituþionale în domeniul elaborãrii de politici de combatere a discriminãrii ºi/ sau promovare a egalitãþii de ºanse a. este un organism foarte recent înfiinþat.participarea la elaborarea politicilor publice în domeniul îmbunãtãþirii situaþiei romilor .

În cadrul Ministerului Sãnãtãþii au avut loc în anul 2001: . Iniþiative sectoriale de politici privind combaterea discriminãrii ºi promovarea egalitãþii de ºanse a. în vederea realizãrii studiului cu tema “Adaptarea sistemului de recrutare a personalului MAI ºi promovarea profesiei de poliþist în comunitãþile de romi”. Instituþiile din administraþia centralã au subliniat implicarea în diferite etape ºi referitor la diferite aspecte legate de elaborarea Strategiei. Uniunii Democrate Maghiare din România (1). Integrare ºi Promovare Socialã. Partidului Naþional Liberal (1). precum ºi cu Oficiul Naþional pentru Romi (actualmente Oficiul pentru Problemele Romilor). b. aparþinând Partidului Social Democrat (4). care funcþioneazã la nivelul Camerei Deputaþilor. în acelaºi timp insuficient aplicate iniþiative pentru combaterea discriminãrii ºi promovarea egalitãþii de ºanse este Strategia Guvernului României de îmbunãtãþire a situaþiei romilor. ROMÂNIA 2003 Pe 17 octombrie 2003 a fost aprobatã înfiinþarea Comisiei pentru egalitate de ºanse. Asociaþia “RomaniCriss”). în vederea identificãrii soluþiilor optime privind îmbunãtãþirea stãrii de sãnãtate ºi integrarea socialã a romilor . Una din cele mai mediatizate. DISCRIMINARE. Partidului Democrat (2). Comisia este formatã din 18 membri femei ºi 3 membri bãrbaþi.semnarea unui Acord.INTOLERANÞÃ. Partidului România Mare (2). prin care se reglementeazã relaþiile de colaborare între Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei ºi Partida Romilor “Convenþia Cadru” (în prezent . aprobatã prin Hotãrârea Guvernului 430/ 2000. capitolul Educaþie ºi s-a consultat cu CNCD pe tema discriminãrii copiilor romi. Astfel. Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii. Direcþia pentru învãþãmânt în limbile minoritãþilor naþionale ºi acces egal a participat la consultãri în vederea realizãrii Strategiei pentru îmbunãtãþirea situaþiei romilor.semnarea unui Protocol de Parteneriat. Direcþia pentru Managementul Resurselor Umane a colaborat în cursul anului 2002 cu o serie de organizaþii neguvernamentale (Alianþa pentru Unitatea Romilor. Fundaþia pentru Recuperare. Studiul a avut ca scop fundamentarea ºtiinþificã a unor politici de personal nediscriminatorii.Partida Romilor Social Democratã din România). comentate ºi. EXTREMISM. în cadrul Ministerul Administraþiei ºi Internelor. prin care se reglementeazã relaþiile de colaborare 87 .

Principalele metode de realizare a politicilor de combatere a discriminãrii ºi/ sau promovare a egalitãþii de ºanse pe care aceste instituþii le-au indicat au fost (1) armonizarea cu legislaþia europeanã ºi (2) consultarea cu alte instituþii guvernamentale sau cu organizaþii non-guvernamentale. în vederea îndeplinirii sarcinilor cuprinse în HG nr. CNCD a realizat un proiect de Plan Naþional pentru Combaterea Discriminãrii. legate de sistemul mediatorului sanitar. în opinia comisiei. pe micro-strategiile elaborate pentru grupurile frecvent supuse discriminãrii. a cãrui greutate cade. b. necesarã ca punct de plecare pentru realizarea unor politici adecvate contextului social românesc.politici de dezvoltare a serviciilor pentru activitãþi gospodãreºti accesibile populaþiei .între Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei ºi Centrul Romilor pentru Intervenþie Socialã ºi Studii RomaniCriss. în aceste rãspunsuri sau în întâlnirile pe care echipa IPP le-a avut cu unele dintre ele. În cadrul Subcomisiei pentru oportunitãþi egale (actualmente Comisia pentru egalitate de ºanse între femei ºi bãrbaþi) s-a elaborat o propunere de lege pentru dezvoltarea capacitãþii instituþionale de promovare a egalitãþii de gen: Autoritatea Naþionalã pentru Egalitatea de ªanse. deocamdatã. Lipsa unor programe de cercetare care sã ofere o bazã documentarã Cu excepþia Direcþiei Relaþii Internaþionale ºi Drepturile Omului care a menþionat atribuþii de documentare. Aceste microstrategii se referã la combaterea discriminãrii faþã de romi. membrã a Subcomisiei pentru oportunitãþi egale ºi membrã a noii Comisii pentru egalitatea de ºanse între femei ºi bãrbaþi ne-a declarat cã.politici de sprijinire ºi susþinere a femeilor în funcþiile de decizie la nivel politic ºi economic . c. nici una din instituþiile care au rãspuns chestionarelor IPP nu au indicat. c. Deputata Iulia Pataki. femei ºi persoane cu dizabilitãþi. existenþa unor iniþiative de cercetare care sã ofere o bazã documentarã.politici de integrare a egalitãþii de gen în toate domeniile de activitate ºi de înfiinþare a unor sisteme de monitorizare a progreselor fãcute. 430/ 2001.politici de dezvoltare a serviciilor de îngrijire pentru copii ºi bãtrâni . prioritãþile de politici sunt: . 88 Institutul pentru Politici Publice .

Acest Plan urmeazã sã fie aprobat de cãtre Guvernul României în perioada urmãtoare. DISCRIMINARE. Lipsa unei politici unitare Iniþiativele de politici pe care diferitele instituþii le-au indicat (existente sau în curs de formulare) sunt iniþiative în general sectoriale. Un aspect pe care îl apreciem drept pozitiv este existenþa ºi funcþionarea mecanismelor de consultare între diferite instituþii. Accelerarea ºi eficientizarea acestui proces depinde de realizarea unei strategii unitare care sã aducã problema ne-discriminãrii ºi a promovãrii toleranþei pe agenda de politici prioritare. este un aspect pozitiv. Ministerul de Interne ºi Jandarmeria) ºi cu organizaþiile nonguvernamentale membre ale Alianþei Naþionale Împotriva Discriminãrii (ANID). Respondenþii care au completat chestionarul IPP adresat instituþiilor au indicat situaþii numeroase în care s-au realizat astfel de consultãri. ROMÂNIA 2003 d. cu Comisiile ministeriale pentru romi ºi cu Birourile Judeþene pentru romi. Direcþia pentru Învãþãmânt în limba minoritãþilor naþionale ºi acces egal la educaþie a fãcut referire la cooperãri ºi colaborãri cu aproape toate celelalte ministere. Ministerul Justiþiei. Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale. Existã un demers în acest sens. Oficiul pentru Problemele Romilor este singurul care are consultãri la nivel local ºi pentru cã Strategia Naþionalã pentru Romi. pe tematici legate de combaterea discriminãrii ºi promovarea egalitãþii de ºanse. specifice unui anumit domeniu în care instituþia îºi desfãºoarã activitatea. precum ºi a formulelor de parteneriat ºi colaborare între instituþii (ministeriale mai ales). Astfel. Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei. secþiunea educaþie. Parlamentul României. prin consultare cu instituþii guvernamentale (Ministerul Integrãrii Europene. UNICEF. Guvernul României. Oficiul pentru Problemele Romilor ne-a declarat cã existã formule de consultãri periodice cu Comitetul mixt de implementare a Strategiei Naþionale. Consiliul Naþional pentru Combaterea Discriminãrii declarând cã a elaborat Planul Naþional pentru Combaterea Discriminãrii. Delegaþia Uniunii Europene. Aceste colaborãri s-au referit la în principal la elaborarea Strategiei Naþionale pentru îmbunãtãþirea situaþiei romilor. în ansamblu procesul de elaborare a politicilor de combatere a discriminãrii ºi promovare a egalitãþii de ºanse este lipsit de o strategie unitarã.INTOLERANÞÃ. EXTREMISM. ca politicã. Deºi existenþa iniþiativelor sectoriale. 89 . este singura care are o construcþie instituþionalã la nivel local.

16 din Constituþia României. Tematicile pe care s-au realizat consultãrile au fost tematici de substanþã. Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii. Aven Amentza. Mecanisme de consultare cu societatea civilã. unele din aceste parteneriate referindu-se la promovarea accesului la educaþie al copiilor romi. politici de promovare a egalitãþii de ºanse între femei ºi bãrbaþi ºi politici de combatere a traficului de fiinþe umane. strategii sau documente de politici. Asociaþia Femeilor din România. Astfel. Ministerul Justiþiei a colaborat cu organizaþiile neguvernamentale în vederea realizãrii Planului naþional de acþiune împotriva traficului de fiinþe umane. Direcþia pentru învãþãmânt în limba minoritãþilor naþionale a realizat parteneriate cu o serie de ONG-uri. RomaniCriss. pentru formularea politicilor Toate instituþiile administraþiei centrale au indicat cã s-au consultat ºi se consultã frecvent cu diferite organizaþii neguvernamentale. OUG nr. 9/2003 ºi 23/2003 privind modificarea legii 19/ 2000 ºi a unor propuneri legislative precum cea referitoare la înfiinþarea Agenþiei Naþionale pentru Egalitatea de ªanse. Civic Education Project. instituþiile administraþiei centrale fãcând referiri mai ales la colaborãri în vederea realizãrii unor texte normative. Din chestionarele pe care instituþiile administraþiei centrale le-au completat reiese cã tematicile de colaborare dintre acestea ºi organizaþiile neguvernamentale au fost cuprinse în cadrul a trei arii de politici majore: politici de îmbunãtãþire a situaþiei romilor. Partida Romilor. organizaþiile de femei din BNS. Uniunea Naþionalã pentru Drepturile Femeii din România. Consiliul Naþional pentru Combaterea Discriminãrii ne-a declarat cã existã un schimb de informaþii permanente cu toate asociaþiile ºi organizaþiile membre ale Alianþei Naþionale Împotriva Discriminãrii (ANID). În colaborare 90 Institutul pentru Politici Publice . În sfârºit. Societatea de analize feministe ANA. Salvaþi Copiii. precum art. Asociaþia “Împreunã”. Cartel ALFA ºi CNSLR-Frãþia în vederea elaborãrii de propuneri de modificãri ale legii. Subcomisia pentru oportunitãþi egale a colaborat cu Centrul Parteneriat pentru Egalitate. Ministerul Sãnãtãþii a colaborat cu RomaniCriss în vederea implementãrii sistemului mediatorului sanitar. Printre aceste ONG-uri sau numãrat UNICEF. în cadrul Comitetului mixt de implementare a Strategiei.e. Oficiul pentru Problemele Romilor desfãºoarã consultãri periodice cu organizaþiile romilor enumerate anterior. din care fac parte reprezentanþi ai diferitelor ministere ºi reprezentanþi ai ONG-urilor.

Ferenc Csaba Asztalos. expert PD. Maria Petre. Care politici credeþi cã au efecte de potenþare a intoleranþei în societatea româneascã? Numiþi. ROMÂNIA 2003 cu aceste organizaþii. au fost. Reprezentanþii partidelor care au acceptat sã participe la o întâlnire cu membri ai echipei IPP. calitativ prin care a urmãrit sã descopere mãsura în care problemele intoleranþei ºi ale discriminãrii apar pe agenda ºi în intenþiile de politici ale partidelor din România. echipa IPP a informat reprezentanþii tuturor partidelor despre intenþia de a realiza un sondaj cu tematica intoleranþã. Partidului Democrat. echipa IPP a desfãºurat un studiu exploratoriu. II. senator PD ºi Ion Neagu. Mihaela Muraru Mândrea. senator PUR (în august 2003). deputat PNL. Problema intoleranþei ºi a discriminãrii pe agenda ºi în intenþiile de politici ale partidelor În luna august 2003.6. 91 . discriminare ºi autoritarism. Vasile Dâncu.INTOLERANÞÃ. Teodor Morariu. vã rog. DISCRIMINARE.1. CNCD a finalizat elaborarea Planului Naþional pentru Combaterea Discriminãrii. Partidului Naþional Þãrãnesc Creºtin Democrat. PSD ºi Mona Muscã. Secretar de Stat. trei exemple. Vicepreºedinte AP ºi Camelia Baciu. Partidului Umaniºtilor din România. Întâlnirile au avut formatul unor interviuri semi-structurate. în aceastã ordine: Zoe Petre. Întrebãrile de mai sus. EXTREMISM. a prezentat pe scurt conþinutul acestui sondaj ºi a consultat reprezentanþii partidelor în ceea ce priveºte interesul lor specific faþã de receptarea de cãtre opinia publicã a anumitor probleme relevante pentru politici care sã combatã intoleranþa ºi discriminarea. De asemenea. care au direcþionat tematic discuþia au fost trimise în prealabil prin fax reprezentanþilor ºi reprezentantelor partidelor. în cadrul cãrora au fost adresate urmãtoarele întrebãri: 1. În activitatea dumneavoastrã politicã aþi constat o preocupare pentru combaterea intoleranþei? Aþi putea sã ne indicaþi iniþiative de politici publice care îºi propun sã combatã intoleranþa? 2. care urmeazã sã fie adoptat de cãtre Guvern în perioada urmãtoare. Uniunea Democratã Maghiarã din România ºi cu Partidul Naþional Liberal. Echipa IPP a organizat întâlniri cu reprezentanþi ºi reprezentante ale Partidului Social Democrat. Alianþei Populare. Vicepreºedinte PNÞCD. expert AP. deputat UDMR.

implementarea legilor (PD) . am acoperit întregul spectru politic aceste sugestii au pãrut mai degrabã acuzaþii reciproce. în opinia sa.În interviurile pe care echipa IPP le-a realizat. reprezentanþii partidelor politice.intoleranþa faþã de minoritãþile sexuale (AP. . PUR) . “200 de persoane de orientare homosexualã” fiind o cifrã irelevantã. politicienii intervievaþi au declarat cã fenomenele de intoleranþã ºi discriminare se manifestã ºi (sau mai ales) la nivelul clasei politice. atitudini intolerante ºi discriminatorii. în interviurile noastre. În acelaºi timp în care acuzau membrii altor partide de intoleranþã ºi atitudini discriminatorii. Majoritatea reprezentanþilor partidelor au sugerat echipei IPP sã aplice sondajul de opinie referitor la intoleranþã. educaþie (PD. unii dintre respondenþi au formulat explicit opinii intolerante. discriminare ºi autoritarism ºi.discriminarea romilor (PNL) . 92 Institutul pentru Politici Publice . Unul dintre reprezentanþii cu care echipa IPP s-a întâlnit. pentru cã. membru PD.problema celor care pierd în procesele de transformare (“de la looseri ni se trage” . sugestia lor fiind cã rãspunsurile vor reflecta.schimbarea mentalitãþilor. menþionaþi mai sus au reliefat urmãtoarele arii prioritare de politici. în general. PNÞCD. PD) . era intrigat de faptul cã homosexualitatea se aflã în dezbatere publicã.Zoe Petre) .egalitatea de ºanse.încurajarea participãrii femeilor în politicã (PD) . tratatã ca o problematicã generalã ºi nu doar sectorial (PNL.adecvarea aquis-ului comunitar la societatea româneascã (PD) . specific.problemele pe care integrarea europeanã le pune pentru procesul legislativ. numai pe clasa politicã.frustrãrile oamenilor legate de corupþie (PNÞCD). în vederea combaterii intoleranþei ºi discriminãrii: . care în opinia lor trebuie adresate cu precãdere. Mona Muscã) De asemenea. orientarea homosexualã este aproape inexistentã în România. motiv care ar împiedica accelerarea procesului de elaborare a politicilor care sã previnã ºi sã combatã aceste fenomene.accentuarea diferenþelor dintre bogaþi ºi sãraci (PSD) . frustrãrile legate de faptul cã alþii se îmbogãþesc (invidia socialã) . Având în vedere cã.

propunerile ºi recomandãrile din acest capitol trebuiesc interpretate în acest sens ca ºi direcþii de cercetare ce trebuiesc dezvoltate ºi aprofundate.2. II. ROMÂNIA 2003 II. eforturile echipei de cercetare a IPP s-au redirecþionat. treptat cãtre identificarea ariilor de politici care trebuiesc mai întâi cercetate ºi în care trebuiesc mai apoi elaborate politici. iniþiat de Institutul pentru Politici Publice. al cãrei principal organizator ar trebui sã fie CNCD 4. am constatat. ºi-a propus de la bun început sã elaboreze un set de principale recomandãri de politici publice ºi de programe de intervenþie. douã din cele nouã instituþii consultate fiind în curs fie de desfiinþare. al discriminãrii ºi autoritarismului în România postcomunistã ºi sã faciliteze naºterea/consolidarea unui spirit public democratic. EXTREMISM. destinate sã modifice peisajul intoleranþei. o agendã pe care invitãm sã o 93 . Concluzii Principalele concluzii care în opinia noastrã se desprind din analiza chestionarelor se referã la: 1. a intoleranþei ºi extremismului. Cu alte cuvinte.7. un pas care. lipsa unei politici unitare în domeniul anti-discriminãrii. nici în cel al organizaþiilor nonguvernamentale. Având în vedere cã iniþiativele de politici în acest domeniu la nivelul instituþiilor guvernamentale din România. dar ºi la nivelul organizaþiilor non-guvernamentale sunt încã slab conturate.1. nu fusese fãcut nici în mediul instituþiilor guvernamentale. insuficienþa sau chiar inexistenþa implementãrii la nivel local a politicilor elaborate la nivel central Concluziile pe care aceastã scurtã analizã instituþionalã le-a pus în evidenþã trebuie relaþionate cu recomandãrile de politici pe care le formulãm în ultima secþiune a studiului. fie de reorganizare 2. acest capitol schiþeazã o agendã de problematici ale unui program de intervenþie pentru combaterea discriminãrii. Sugestiile. insuficienþa sau chiar inexistenþa unor programe de cercetare în aceste instituþii care sã ofere baza documentarã necesarã pentru elaborarea politicilor de combatere a discriminãrii ºi/ sau promovare a egalitãþii de ºanse 3.INTOLERANÞÃ. Propuneri/ sugestii/ recomandãri ºi programe publice vizând diminuarea potenþialului autoritarist ºi intolerant din România ºi crearea unui spirit public ºi a unei solidaritãþi democratice Proiectul Extremismul în România. DISCRIMINARE. instabilitatea instituþionalã.

cât ºi furnizarea de informaþii publice menite sã stimuleze implicarea societãþii civile în combaterea acestor manifestãri. atât de la nivel central cât ºi local nu trebuie sã se comporte ca ºi cum singura rãspundere în domeniu aparþine acestuia. În alte þãri din regiune.în sensul recomandãrii de a insista asupra pregãtirii instituþiilor sã îºi exercite atribuþiile care le revin pentru promovarea unui climat de toleranþã în societatea româneascã. Aprecierile cu privire la cadrul legal avansat pe care se sprijinã combaterea discriminãrii în România trebuie sã fie interpretate . Instituþiile româneºti însele trec printr-o etapã de orientare a atribuþiilor în domeniul combaterii discriminãrii. atribuþii. extremismului în sectorul educaþional dar ºi din armatã (din nou. au. ca atare. Recomandãrile de mai jos. Acest set de recomandãri urmeazã mai multe direcþii. funcþie de oportunitatea lor în cadrul mãsurilor instituþionale. discriminãrii. prioritãþi) ºi de aceea punctarea principalelor probleme din zona de interes a studiului nostru este mai mult decât oportunã astãzi. pentru fenomene care excedeazã aria de competenþã directã a CNCD. într-un efort conjugat. gãsim un rol primordial pe care ar trebui sã ºi-l exercite mai pregnant Ministerul Administraþiei ºi Internelor. dar ºi a serviciilor de informaþii stau atât colaborãri strânse cu organizaþii ale societãþii civile. un caracter suficient de general pentru a permite tuturor instituþiilor administraþiei centrale ºi locale sã identifice corespondenþe între atribuþiile stabilite deja în domeniul care face obiectul studiului de faþã. intoleranþei ºi extremismului cãtre armonizarea propriilor politici într-un cadru coerent. selectate de Institutul pentru Politici Publice din toate sugestiile ºi ideile receptate în decursul cercetãrii. În România aceste eforturi abia se clarificã (în abordare. cu ministerul de resort) sau din poliþie (la fel). unitar de mãsuri care sã exprime strategia întregului guvern pentru combaterea acestor manifestãri nedorite. instituþiile ºi organizaþiile cu atribuþii sau interes în domeniu. iar celelalte organisme ºi instituþii publice. Ministerul de Interne joacã un rol de coordonator al politicilor pentru combaterea extremismului lucrând în strânsã legãturã cu ministerele de resort pentru combaterea intoleranþei. În atenþia Ministerelor de interne din aceste þãri care sunt intens preocupate de problema intoleranþei ºi a extremismului.asume. Consiliul Naþional pentru Combaterea Discriminãrii (CNCD) este o instituþie încã „fragilã”.pentru implementarea de politici eficiente în acest domeniu . în funcþie de agenþii care pot asuma politicile sau programele respective: 94 Institutul pentru Politici Publice . Dimpotrivã am putea spune. deci pentru manifestãri ºi opinii care pot fi catalogate ca extremiste.

INTOLERANÞÃ. ROMÂNIA 2003 .trebuie privite: . vãzut ca an decisiv al parcursului democratic al României (B) . deschise. 95 . civilizate (A) . EXTREMISM.din simple raþiuni analitice. mai ales în contextul anului electoral 2004. în mod separat . ca o parte a viziunii româneºti asupra Uniunii Europene.a treia direcþie se referã la acþiunea organizaþiilor non-guvernamentale ºi vizeazã o intervenþie de duratã medie în câmpul social ºi civic din România (C). de mai multe ori.prima direcþie priveºte intervenþia publicã/politicã oficialã ºi este destinatã sã schimbe harta instituþionalã româneascã. În acest sens.atât ca pãrþi ale unui ansamblu care poate cãpãta coerenþã printr-o intervenþie conjugatã (nu coordonatã de la un “centru”.cât ºi ca pãrþi ale unei strategii de integrare europeanã.a doua direcþie priveºte acþiunea partidelor politice ºi are ca scop redefinirea acþiunii lor simbolice ºi organizaþionale. DISCRIMINARE. din nefericire. direcþiile de acþiune pot fi asumate ca formulã specificã de concepere a integrãrii sau. înþeleasã în sensul tehnic al expresiei. altfel spus. în decursul ultimilor ani). ºi nu metaforic (aºa cum s-a întâmplat. Toate cele trei direcþii care vor fi descrise mai jos . la diverse paliere ale sistemului social) . ci pornitã din puncte diferite. generând un potenþial de progres în ordinea mentalitãþilor democratice.

aºa cum a apãrut el în cursul anilor nouãzeci. 5. ar trebui sã coopereze pentru realizarea unei baze de date cu infracþiuni care au avut o componentã de naturã a pune în pericol siguranþa statului. Elaborarea unei strategii naþionale de integrare a strãinilor care sã reprezinte. în termeni de judeþe sau localitãþi pentru definirea clarã a regiunilor în care organismele administraþiei centrale ºi locale cât ºi ONG ar trebui sã îºi îndrepte atenþia cu programe care sã contribuie la reducerea ratei de risc. Realizarea unei politici unitare de combatere a discriminãrii care sã dea coerenþã iniþiativelor sectoriale existente. ca un factor de blocare a progresului social. un instrument preventiv ºi care sã poatã determina din timp asemenea fenomene nedorite. rase. în relaþie cu manifestãrile extremiste. a unei naþionalitãþi. 96 Institutul pentru Politici Publice . 3. Aceastã bazã de date ar trebui sã fie datã publicitãþii anual. Dezvoltarea mecanismelor de implementare la nivel local a strategiei naþionale privind combaterea discriminãrii. Este necesarã localizarea spaþialã a persoanelor/ grupurilor/ activitãþilor de mai sus. 6. 4. 2. 1. a unui grup religios sau care au instigat la urã naþionalã sau rasialã.Domeniul Instituþional Intervenþia publicã/ politico-oficialã este foarte însemnatã: statul trebuie sã se afirme ca agent al schimbãrii ºi nu. Reprezentanþii Poliþiei împreunã cu cei ai Justiþiei ºi ai Serviciului Român de Informaþii. Toate informaþiile cu privire la indivizi sau grupuri ale cãror activitãþi pot fi catalogate de cãtre autoritãþi competente ca având legãturã cu fenomenul extremist ºi atitudini anti-sistem (sau elemente care indicã pericolul unor acþiuni subversive) ar trebui date publicitãþii.

9. cu douã mari sesiuni (de primãvarã ºi de toamnã) ºi cu rezoluþii larg difuzate ar putea. extremismului în cadrul pregãtirii forþelor de ordine publicã. O intervenþie de substanþã ar trebuie sã vizeze. Fãrã restaurarea încrederii în instituþia parlamentarã. Consiliul Naþional pentru Combaterea Discriminãrii trebuie sã devinã o organizaþie vizibilã. 13. douã zile pe an (de ex. spaþiul toleranþei ºi al decenþei publice nu are ºanse de fi lãrgit. Parlamentul poate consacra.500 pe an. sã fie înfãþiºate ºi discutate. Instituþionalizarea unui dialog interconfesional. 10. discriminãrii. Se impune ca acþiunea sa sã fie susþinutã de intervenþii credibile ºi sã fie fãcutã cunoscutã. relaþia cultelor cu statul. 97 . Crearea unui plan de mãsuri eficient pentru combaterea violenþei în cadrul manifestãrilor sportive (în special la meciurile de fotbal ºi hochei). þinând cont de numãrul parlamentarilor. (b) ar putea reechilibra forþa simbolicã ºi materialã a cultelor din România. Ziua tricolorului ºi Ziua Constituþiei) pentru a organiza.000 pentru o legislaturã completã. prevederile Constituþiei ºi importanþa instituþiei parlamentare în dispozitivul constituþional.INTOLERANÞÃ. DISCRIMINARE. Înfiinþarea. în locul costisitoarelor ceremonii. apoi. EXTREMISM. 8. O parte însemnatã a localitãþilor României ar fi astfel “acoperitã” într-un ciclu electoral. în cadrul structurilor de combatere a crimei organizate. Dezvoltarea unor programe de instruire adecvate privind tematica intoleranþei. adicã 6. ROMÂNIA 2003 7. 12. aceste intervenþii ar fi de ordinul a 1. Recomandãm o intervenþie de lungã duratã a Parlamentului care sã vizeze extinderea cunoaºterii mecanismelor sale de funcþionare. Renunþarea la finanþarea publicã a cultelor recunoscute oficial ºi trecerea la o finanþare directã din partea comunitãþilor de credincioºi: (a) ar putea da un sens clar separaþiei statului de domeniul religios. în mediile ºcolare. a unei unitãþi specializate în urmãrirea ºi combaterea extremismului. sub patronajul unui deputat sau senator. de asemenea. 11. de pildã. întruniri publice în care.

din fonduri publice. problema locului ºi rolului minoritãþilor în România ar fi asumatã ca o parte a “distribuirii dreptãþii” ºi nu ca o problemã de administraþie sau ca una de propagandã (cum s-a întâmplat odatã cu instalarea guvernului Nãstase). ca ºi punerea în evidenþã a pericolului unui derapaj extremist ºi/sau autoritarist trebuie sã devinã o constantã a politicilor educaþionale.de Ministerul Educaþiei. istoria ºi actualitatea fenomenelor menþionate. O reformã importantã a Guvernului ar trebui sã includã organizarea ºi permanentizarea unui secretariat de stat pentru minoritãþi în cadrul Ministerului Justiþiei. Conceputã ºi desfãºuratã inter-disciplinar. 14. cercetarea ar putea detalia cauzele. reunind sociologi.detensiona raporturile religioase ºi ar crea un climat favorabil pentru acþiuni precum restaurarea terenurilor ºi imobilelor confiscate de regimul comunist. intoleranþa ºi tentaþiile autoritariste. Cercetãrii ºi Tineretului. ºi nu ca o margine/periferie. de echipe de prestigiu din centrele universitare. cât ºi minoritãþile ar fi redefinite într-un mod simbolic ºi instituþional cu o mare forþã de convingere. respectiv a grupurilor supuse intoleranþei sau discriminãrilor. Susþinerea unei cercetãri de lungã duratã care sã aibã ca teme-pivot discriminarea. de Academia Românã. Lãmurirea sensului discriminãrii ºi intoleranþei. Atât justiþia (împãrþirea dreptãþii). de asemenea. În acest fel. de asemenea. Crearea unui post de consilier prezidenþial pentru minoritãþi naþionale ar marca. de agregarea socialã a grupurilor intolerante sau discriminatoare. Cercetarea ar trebui asumatã . diferenþiind / distingând aspectele relevante care þin de memoria colectivã. Cercetarea ar trebui sã includã dezbateri publice ºi sã fie finalizatã prin publicarea unei serii de volume accesibile.ca program oficial . 15. într-un mod foarte clar voinþa statului român de a recunoaºte minoritãþile ca o parte. a societãþii româneºti. istorici. 16. a cãror tipãrire ºi difuzare sã fie asumate. specialiºti în ºtiinþe politice. O atenþie specialã ar trebui acordatã distingerii diferitelor tipuri de naþionalism construite ºi vehiculate în România. Este evident cã doar o cunoaºtere profesionistã ºi susþinutã poate mãsura amploarea acestora. 98 Institutul pentru Politici Publice . 17.

de programe de pregãtire specializatã. Introducerea. ROMÂNIA 2003 Manualele de educaþie civicã. respectiv de “naþionalism de segregare” (reluãm aici tipurile propuse de Dumitru Sandu în comentariul “Ideologii difuze în domeniul (in)toleranþei sociale”. Ele au fost concepute într-un stil greoi. a unei discipline obligatorii precum “Studiul Constituþiei” ar putea fi foarte beneficã. publicat în Raportul IPP. Sunt absolut indispensabile continuarea ºi consolidarea politicilor de acþiune pozitivã în privinþa accesului la educaþie al tinerilor care 99 . de asemenea. septembrie 2003. 19. DISCRIMINARE. 20. ar trebui reorientate în acest sens. discriminare ºi autoritarism în opinia publicã. gimnaziale ºi liceale poate favoriza. Ar fi de dorit ca Ministerul Educaþiei. În procesul de predare din sistemul de învãþãmânt. xenofobiei. Introducerea unor practici deliberative în cursul educaþiei primare. la rândul lor. Sã se elaboreze periodic evaluãri sociologice în rândul copiilor ºi tinerilor care sã determine din timp valorile ºi orientãrile individuale/de grup ale acestora. EXTREMISM. se impune o finanþare suplimentarã a educaþiei în zonele de “naþionalism identitar accentuat” ºi. sã se punã mai mult accentul pe teme ce þin de promovarea toleranþei ºi combaterea rasismului. În acest sens. pp. 18.INTOLERANÞÃ. Intoleranþã. civilizate ºi responsabile. Cercetãrii ºi Tineretului sã conceapã intervenþii punctuale în zonele cu risc mare de intoleranþã ºi/sau discriminare. dar ºi cele de istorie. 57-65). 21. Îmbunãtãþirea bibliotecilor cu literaturã de specialitate. Profesorii sã beneficieze. 23. extremismului. naºterea unor comportamente civice. în cursul ciclului liceal. fiind dominate de o retoricã scepticã ºi de o limbã de lemn care nu are ºanse de a fi “învãþatã”. Dezvoltarea de materiale educaþionale de cãtre Ministerul Educaþiei în strânsã colaborare cu Ministerul Administraþiei ºi Internelor. Cunoaºterea neutrã ºi dezangajatã a Actului fundamental poate crea reacþii civice mult mai uºor decât discursul abstract despre educaþie civicã. 22.

Studiul limbii romani sau al limbii maghiare ar trebui propuse. Felul în care a decurs referendumul pentru aprobarea Legii de revizuire a Constituþiei a constituit pretextul renaºterii unor suspiciuni serioase legate de 100 Institutul pentru Politici Publice . Un rol important în strategia anti-discriminare ºi de creare a unui public tolerant revine partidelor politice cu legitimitate ºi comportament democratic. 27. dacã þinem seama de resursele foarte sãrace din acest moment. În cadrul monitorizãrii respectãrii drepturilor omului de cãtre personalul forþelor armate. 26. 25. 28. Acþiunea partidelor politice Urmãtorul test electoral este extrem de însemnat: el va confirma sau infirma stabilizarea unui public înclinat cãtre autoritarism (o cincime din electorat). Elaborarea unor programe pilot pentru ca asistenþii sociali sã dezvolte activitãþi în rândul tinerilor expuºi pericolului de a se afilia grupãrilor extremiste. Încheierea unui pact de solidaritate în privinþa desfãºurãrii corecte a campaniei electorale ºi a votãrii. Extinderea studiului limbii romani la nivel universitar este o urgenþã. ca opþiuni didactice pentru elevii de liceu care nu aparþin acestor comunitãþi. Înfiinþarea unei universitãþi de stat în limba maghiarã. Extinderea studiului limbilor comunitãþilor auto-definite etnic-lingvistic la nivel universitar ºi introducerea lor la nivel liceal se poate dovedi o sursã de detensionare a relaþiilor în grupurile de tineri. este o condiþie a naºterii încrederii sociale . de asemenea. dar mai ales la nivelul publicului larg. reuºita unor asemenea strategii ar putea deveni apoi fundamentul unei evoluþii sãnãtoase în anii viitori.la nivelul elitelor. finanþatã exclusiv din fonduri publice. 24.provin din comunitãþile maghiare ºi rome. Partidele ar trebui stimulate sã dezvolte câteva strategii specifice în perspectiva anului electoral 2004. sã se acorde o atenþie sporitã aspectelor care indicã discriminare rasialã.

În mare mãsurã necunoscute publicului larg. guvernanþii au fost destituiþi pe calea alegerilor. o intervenþie a partidelor democratice în sensul clarificãrii mobilizãrii politice pe care o asumã. însumate. pentru prima datã. EXTREMISM.ar putea fi însoþit de acceptarea monitorizãrii alegerilor viitoare de cãtre echipe de observatori strãini. Renaºterea suspiciunilor ºi erodarea încrederii manifestate de actorii democratici pot conduce la o deteriorare dramaticã a spiritului public. Formaþiunile minoritãþilor etnice. O asemenea clarificare este o condiþie a refacerii încrederii în partide. la termenul legal fixat în iulie 2003. ROMÂNIA 2003 corectitudinea folosirii procedurilor democratice. luãm în seamã faptul cã. care favorizeazã comportamentele anti-sistem ºi cererea-oferta de extremism politic.sã fie formalizat cât mai devreme. Pentru a transforma înregistrarea formalã a propriei formaþiuni într-o realitate. pentru a doua oarã în istoria politicã modernã a României. un numãr de 27 de partide s-au reînscris oficial. ideologice etc. mai mult decât o intervenþie legislativã menitã sã introducã în legile electorale dispoziþii explicite anti-fraudã. de asemenea. în acest fel. În acest sens. Acest consens ar trebui: . este de dorit obþinerea unui consens al partidelor democratice pentru asigurarea unor scrutinuri corecte. plecãm de la constatarea cã partidele postcomuniste româneºti au mizat. partidele riscã sã rãmânã actori fantomatici ai jocului politic ºi surse ale unei frustrãri publice difuze.pe care se bazeazã. Aceastã încredere era cu atât mai importantã cu cât 1996 ºi 2000 constituie date-cheie ale evoluþiei democraþiei în România: întradevãr. ºi în 2000. mai degrabã pe ideea cã reprezintã interese decât pe ideea cã mobilizeazã sensibilitãþi ale unor grupuri sociale. DISCRIMINARE. . 29.INTOLERANÞÃ. 30. prezentând public liste de membri fondatori care. organizaþiile minoritãþilor au trezit multe suspiciuni. actorii politici ºi-au manifestat încrederea reciprocã în privinþa corectitudinii votãrii. religioase ar trebui sã procedeze la o operaþiune similarã. atestã cã aproximativ 10% dintre cei care alcãtuiesc corpul electoral sunt membri ai unui partid politic. Aceste suspiciuni pãreau a fi fost depãºite în 1996 ºi 2000: atunci. partidele sunt obligate sã clarifice reþelele . ca actori ai democraþiei. simbolice. Iatã de ce. Un aspect important care trebuie clarificat este relaþia lor cu minoritãþile a cãror reprezentare/mobilizare o asumã.de resurse umane. În lipsa unei asemenea clarificãri a propriei mobilizãri partizane. devenind vizibile cu ocazia campaniilor electorale. 101 . evitând proiectarea lui ca o simplã anexã a (pre)campaniei electorale . culturale. învinºii recunoscând victoria adversarilor. Recomandãm. s-ar putea corecta un efect de imagine foarte defavorabilã creatã în marginea votului referendar din octombrie 2003. Pe de altã parte. cu excepþia partidului anti-sistem (PRM). în 1996. în propria definire.

a obþinut un scor electoral cu mult inferior populaþiei Roma înregistrate de recensãmânt sau estimate de studiile sociologilor. Reglementãrile sistemului electoral românesc nu fac distincþia dintre voturi albe (voturi introduse în urnã fãrã ca electorul sã aplice ºtampila pe un candidat sau pe o listã) ºi voturi anulate (adicã buletinele pe care nu s-a aplicat corect ºtampila). în vreme ce minoritatea Roma. Aceeaºi coaliþie a formaþiunilor minoritare ar putea determina reluarea dezbaterii asupra definirii statului român. Influenþa ºi prestigiul de care se bucurã UDMR ar putea fi utilizate pentru a da mai multã vizibilitate acestei agende. recomandãm partidelor politice sã impunã. Recomandãm. paradoxalã. ale macedonenilor slavi sau ale albanezilor) au obþinut scoruri de 10-35 de ori mai mari decât totalul populaþiei etnice corespondente înregistrate de recensãmântul din 2002. prin diversele sale organizaþii. 32. începând cu viitoarele alegeri. Sugerãm. O viitoare integrare a României în UE ºi raportarea statului român la forma politicã pe care o va îmbrãca Uniunea cu 25 sau 27 de membri nu pot fi gândite în absenþa unei asemenea clarificãri a definiþiei statale româneºti. O dezbatere asupra formelor de mobilizare partizanã/etnicã ar contribui la descifrarea unor mecanisme de producere a reprezentãrii.Clarificarea este cu atât mai urgentã cu cât existã o diversitate de situaþii create la scrutinurile anterioare: unele formaþiuni ale minoritãþilor (de pildã. deºi sugestia poate pãrea. 34. în timp ce votul anulat 102 Institutul pentru Politici Publice . Votul alb este expresia protestului civic. în accepþie etnicã ºi respectiv civicã. culturale. discuþia despre stat-naþiune ºi stat naþional. Laicizarea vieþii publice trebuie sã priveascã atât statul (v. Abandonatã în cursul revizuirii constituþionale recente. 31. la prima vedere. despre cetãþenie. care sã fie un punct de dezbatere al campaniei. religioase asocierea lor în vederea prezentãrii în viitoarele alegeri a unei agende a minoritãþilor. cât ºi actorii politici. partidelor politice renunþarea la includerea ceremonialului religios în recuzita utilizatã în (re)prezentarea publicã sau captarea simpatiilor electorale. cele ale italienilor. mai sus). de asemenea. a refuzului “clasei politice”. de asemenea. distingerea buletinelor nule ºi a celor “albe”. 33. organizaþiilor minoritãþilor etnice. ar trebui sã constituie un punct al agendei publice a partidelor. În sfârºit. definiþie a cãrei ambiguitate este sursa certã a intoleranþei generice faþã de minoritãþi.

cea politicã ºi cea sindicalã sunt situate. EXTREMISM. patronate. Înþelegerea societãþii civile ca un ansamblu format din sindicate. din punctul de vedere al poziþiei lor în ansamblul social: este de preferat ca ONG-urile sã renunþe la confiscarea/monopolizarea spaþiului societãþii civile. ci ºi un eºec al ONGurilor. Topografia reacþiilor publicului electoral . care privesc istoria postdecembristã. al unui sentiment contestatar care nu ºi-a gãsit încã o formã de expresie. partide politice. dimpotrivã. observa cã formele alternative de mobilizare . din punctul de vedere al tipului de acþiune: este recomandabil ca intervenþia directã sã se substituie pedagogiei sociale difuze practicate de numeroase ONG-uri. atunci turul al doilea al alegerilor prezidenþiale din 2000 l-a oferit: într-adevãr. tot atâþia factori de subminare a încrederii în acþiunea civicã. în ciuda apelului fãcut în perioada dintre cele douã tururi de scrutin. A distinge între voturile albe ºi cele anulate înseamnã a putea mãsura dimensiunile contestãrii. comitete ºcolare etc.INTOLERANÞÃ. se poate avansa ideea cã frecventa lor prezentare defavorabilã în presã. de altfel.este indispensabilã pentu cunoaºterea corpului civic. de-a lungul anilor nouãzeci. În lipsa acestei distincþii. ºi în anii electorali anteriori. ca ºi ambiguitatea poziþionãrii unora dintre ele în raport cu partidele politice au constituit. acceptând o definiþie mai largã a acesteia. doar un eºec al partidelor. aºa cum s-a spus. în mod constant la cote foarte joase în aprecierea populaþiei. iar cel din 1992 cu circa 350 de mii mai puþin decît turul întîi. fãrã rezultate însã. nu putem ºti cu precizie dacã dezangajarea electoralã este rezultatul apatiei sau. Biserici. organizaþiile non-guvernamentale nu se bucurã de simpatie publicã. În ceea ce priveºte ONG-urile. b. pentru care s-a mai pledat. apel care înfãþiºa votul de la 10 decembrie 2000 ca un test decisiv pentru supravieþuirea democraþiei româneºti. Se poate. Acþiunea ONG-urilor Descrierea intervenþiei presupune acceptarea câtorva observaþii preliminare. la rândul lor. Dacã era nevoie de un exemplu care sã ateste forþa redusã a mobilizãrii civice. Pãtrunderea în turul al doilea al alegerilor a lui Corneliu Vadim Tudor nu a fost. Deºi nu sunt listate în chestionarele care vizeazã mãsurarea încrederii în “instituþii”.5 milioane mai puþini electori decît turul I. ROMÂNIA 2003 este expresia neîndemînãrii de a-þi exprima opþiunea. la fel cum este necesar ca atitudinea consensualã sã se substituie 103 . ONG-uri. confruntarea decisivã dintre Ion Iliescu ºi Corneliu Vadim Tudor a mobilizat cu aproximativ 1. DISCRIMINARE. în timp ce scrutinul final din 1996 a adus la urne doar cu 10 de mii electori mai puþin.mai mult decât orice anchetã sau sondaj . Identificarea societãþii civile cu ONGurile este o sursã de demobilizarea civicã. Consolidarea democraticã reclamã de aceea o redefinire a rolului ONG-urilor din România: a. poate crea “formatul” în care acþiunea cetãþeneascã sã-ºi gãseascã locul.

întrucât acþiunea ONG-urilor s-a 104 Institutul pentru Politici Publice . sãli disponibile pentru cinematograf sau conferinþe ar putea sã constituie o soluþie de mobilizare într-un spaþiu social locuit de circa 43% din populaþia României.celei confruntaþionale. în parteneriat cu sindicatele ºi patronatele. 39. c.activatã în perioadele de iarnã pentru bãtrâni abandonaþi. Intervenþia în mediile defavorizate profesional din zonele monoindustriale. Ea ar putea constitui obiectul unei reflecþii comune a organizaþiilor specializate. programe de reconversie profesionalã concurente cu cele ale statului. desfãºurarea unor campanii de strângere de fonduri pentru copiii din familii numeroase sau cu o situaþie precarã ar putea fi organizate la nivelul judeþelor. recomandabilã folosirea petiþiilor ºi a demonstraþiilor legale (mijloace acceptate ca rezonabile de cãtre public) ºi nu a comunicatelor de presã destinate jurnaliºtilor. d. cerºetori sau bolnavi .indiferent dacã este vorba despre intoleranþã sau despre discriminare . Solidaritatea presupune intervenþie directã ºi compromis al segmentelor societãþii. o reþea de tipul “Restaurantelor inimii” . 35. 36. ca ºi suscitarea unor forme de benevolenþã diverse ºi specifice. (sã refacã) terenuri de sport.ar trebui sã înlocuiascã sistemul politicianist al “Cinei creºtine” oferite de PRM. programele derulate de societatea civilã riscã sã producã nu o limitare. 37.este esenþialã. În lipsa unei asemenea reforme a sectorului asociativ. Suscitarea înrolãrii în programele publice de educaþie (pentru copiii proveniþi din medii cu abandon ºcolar ridicat). 38. Intervenþia în aceste comunitãþi este foarte dificilã. de pildã. Este. Intervenþia în mediul rural prin programe destinate sã (re)creeze un spaþiu public minimal ca alternativã la comunitatea religioasã tradiþionalã: acþiuni de voluntariat destinate sã creeze spaþii de joacã pentru copii. Crearea unor reþele de solidaritate cu grupurile marginalizate din cauza sãrãciei. Pãtrunderea în mediile adverse . ci o consolidare a puterii statului. ONG-urile ar trebui sã ofere. din punctul de vedere al finanþãrii: avem în vedere evitarea finanþãrii guvernamentale (care conduce la un pãgubos compromis cu statul. din punctul de vedere al mijloacelor. de multe ori împotriva societãþii!).

dezbaterea pe care IPP o organizeazã pe 11 decembrie 2003. ROMÂNIA 2003 adresat pânã acum în mod prioritar mediilor neutre sau favorabile unei acþiuni tolerante. CNCD). în sensul cã nici una din instituþiile nu trebuie sã îºi delege de facto atribuþiile în domeniu cãtre un alt organism (de exemplu. Nu în ultimul rând. dar numai în sensul de a da un input mai ferm atât instituþiilor administraþiei publice. efortul instituþiilor administraþiei publice trebuie sã fie în acelaºi timp unitar. dar ºi responsabil. a intoleranþei ºi a fenomenului extremist. existã trei categorii principale de actori care trebuie sã îºi asume în totalitate sau în parte punctele de pe agenda formulatã mai sus: (1) instituþiile administraþiei publice. la nivel central ºi local. În opinia IPP. cât ºi partidelor politice. Institutul pentru Politici Publice a fãcut eforturi pentru a susþine introducerea pe agenda acestora a problematicii combaterii discriminãrii. este un efort de a aduce în dialog persoane din acele instituþii guvernamentale. EXTREMISM. În ceea ce priveºte partidele politice. Aºa cum am subliniat ºi în capitolul anterior. 105 . deschise. (2) partidele politice ºi (3) organizaþiile neguvernamentale.INTOLERANÞÃ. partide politice ºi organizaþii neguvernamentale pe care le considerãm actori cheie în aplicarea agendei descrise mai sus. DISCRIMINARE.

INTOLERANÞÃ, DISCRIMINARE, EXTREMISM. ROMÂNIA 2003

Concluzii
Studiul IPP Intoleranþã, discriminare, extremism. România 2003 pune pentru prima oarã problema extremismului în relaþie cu fenomene sociale ample, printre care cele mai relevante sunt sãrãcia ºi anomia generalizatã, precum ºi cu procesul de consolidare a democraþiei în România. Studiul IPP trateazã problematica intoleranþei, a discriminãrii ºi a extremismului pe trei dimensiuni distincte: cultural-istoricã, la nivelul percepþiei publice ºi la nivel instituþional ºi politic. Înainte de a puncta principalele rezultate ale studiului pe fiecare din aceste dimensiuni, dorim sã subliniem cã prima concluzie, cu implicaþii atât teoretice, cât ºi practice care se desprinde din cercetarea IPP se referã la faptul cã nu existã un consens asupra definirii extremismului nici printre cercetãtorii din mediul academic cu care ne-am consultat, nici printre specialiºtii sau activiºtii din organizaþiile neguvernamentale pe care i-am intervievat, nici printre oamenii politici cu care am vorbit ºi cu atât mai puþin printre respondenþii sondajului de opinie pe care IPP l-a realizat împreunã cu The Gallup Organization Romania. Definiþiile academice dau conceptului de extremism înþelesuri pornind de la cel foarte restrâns, de fenomen cu o arie de manifestare redusã la comportamente violente ºi anti-sistem, pânã la cel de atitudine ideologicã ce respinge opiniile celorlalþi ºi diversitatea democraticã. La nivelul „simþului comun”, potrivit datelor oferite de sondaj, pentru majoritatea românilor conceptul de extremism este unul extrem de ambiguu, mai bine de jumãtate dintre cei intervievaþi neputând da o definiþie succintã a unei organizaþii extremiste. Având în vedere aceastã ambiguitate, echipa IPP a decis sã lãrgeascã aria de definire a termenului, studiind fenomenele de intoleranþã, discriminare ºi extremism astfel încât sã existe o cercetare extinsã care sã dea posibilitatea de a formula cât mai curând un consens asupra înþelesului termenului. Arbitrarietatea în folosirea acestui termen are consecinþe politice ºi practice negative ºi împiedicã mai ales formularea de politici care sã combatã adecvat fenomenul ºi sã contribuie la transformarea societãþii româneºti într-un spaþiu democratic, al diversitãþilor acceptate. În dimensiunea cultural-istoricã a cercetãrii, eseul care a deschis studiul de faþã a arãtat cã existã în continuare în mentalul colectiv numeroase prejudecãþi ºi stereotipuri care resping diversitatea de orice fel. În acelaºi timp, se poate observa cu uºurinþã o discrepanþã vãditã între cadrul

107

legislativ actual ºi realitatea socialã în ceea ce priveºte relaþiile între majoritate ºi diverse minoritãþi (etnice, religioase, sexuale) sau între bãrbaþi ºi femei. Pe de o parte, România a fãcut progrese însemnate în adaptarea legislaþiei cu cele mai avansate principii care promoveazã nediscriminarea ºi toleranþã. Pe de altã parte însã, procesul de transformare a mentalitãþilor este cu mult mai lent ºi probabil din aceastã cauzã fenomenul de respingere a „celuilalt” este în continuare prezent în (prea) multe ipostaze în societatea româneascã. Întâlnim atitudini discriminatorii ºi intoleranþã atât la nivelul indivizilor cât, ceea ce este poate mai grav, la nivelul autoritãþilor ºi instituþiilor publice, în special locale, ºi la nivelul partidelor politice. Sursa prejudecãþilor ºi stereotipurilor menþionate este în cea mai mare mãsurã o istorie comunã împãrtãºitã de românii ortodocºi heterosexuali care formeazã majoritatea populaþiei în relaþie cu celelalte grupuri culturale. Aceastã istorie, marcatã de confruntãri, nu a fost niciodatã în România subiectul unei analize obiective ºi nepartizane. Analiza istoricã însãºi este victima unei abordãri mult prea politizate. În aceste condiþii nu trebuie sã ne mire faptul cã miturile care populeazã imaginarul colectiv sunt încã atât de puternice încât distrug cu uºurinþã eforturile de a impune principiile multiculturalismului. Mulþi, mult prea mulþi dintre români, cred cã maghiarii vor sã dezmembreze România, cã romii nu se pot integra în societate, cã homosexualii sunt anomalii ale naturii, cã evreii conduc lumea º.a.m.d. Între aceºtia sunt oameni din toate categoriile sociale, de la toate nivelurile de educaþie ºi din toate zonele þãrii; între aceºtia sunt politicieni, lideri de partide, parlamentari, aleºi locali oameni care în general conduc destinele þãrii ºi ale cãror frustrãri, prejudecãþi ºi opþiuni personale le regãsim în acþiunile politice; între aceºtia sunt profesori, sunt medici, adicã acei oameni care ar putea fi motorul schimbãrii ºi sursa de educaþie pentru toleranþã. Persistenþa unor astfel de atitudini ºi opinii în mentalul colectiv reprezintã un potenþial pericol la adresa stabilitãþii democraþiei româneºti. Pe fondul unei crize socio-economice, aºa cum se întâmplã în aceastã perioadã, un discurs populist care face apel, concomitent, la promisiuni privind satisfacerea nevoilor materiale ºi la teme care rãspund stereotipurilor general acceptate are mari ºanse de a obþine un scor electoral important. Este prin urmare de maximã importanþã elaborarea unor politici publice coerente, în special în domeniul educaþiei, care sã conducã la marginalizarea tendinþelor intolerante din societate. Acesta este un proiect pe termen lung. Totodatã, pe termen scurt, în perspectiva anului electoral 2004, ar putea fi util un mecanism care sã împiedice partidele politice sã cadã în capcana populismului, ºi deci sã evite sã amplifice manifestãrile de

108

Institutul pentru Politici Publice

aratã prelucrãrile. prejudecãþile ºi atitudinile discriminatorii faþã de anumite grupuri de persoane sunt larg rãspândite. echipa de cercetare a realizat un sondaj de opinie reprezentativ la nivel naþional care radiografiazã percepþiile ºi atitudinile românilor în legãturã cu o multitudine de aspecte relevante pentru studiul intoleranþei. Aceste sentimente. 65% afirmã cã lucrurile ar merge mult mai bine dacã toatã lumea ar asculta de ordinele autoritãþilor ºi 54% considerã cã cele mai importante lucruri pe care copiii ar trebui sã le înveþe sunt ascultarea ºi respectarea autoritãþilor. Cu cât sentimentele de anomie sunt mai intense. În România de astãzi. oricum cei de la putere fac ce vor. 80% dintre respondenþi sunt de acord cã legile nu conteazã. ROMÂNIA 2003 intoleranþã. mult mai multe concluzii mai puþin vizibile se pot desprinde din prelucrarea secundarã a datelor sondajului. grupurile minoritare cel mai puternic respinse sunt.INTOLERANÞÃ. 84% dintre respondenþi sunt de acord cã România are nevoie de un conducãtor puternic care sã facã ordine în þarã. discriminãrii ºi extremismului. la sentimentele anomice generalizate ºi la adversitatea faþã de minoritãþi înscrisã în profilul de sociabilitate al românilor. DISCRIMINARE. în aceastã ordine. respingere ºi discriminare. cu atât oamenii sunt mai înclinaþi sã sprijine formaþiunile politice extremiste. Opiniile românilor mãsurate prin acest sondaj indicã în general existenþa unei puternice tendinþe spre autoritarism. EXTREMISM. musulmanii/ islamicii ºi romii. Printre majoritatea românilor se manifestã percepþia unei anomii generalizate. Cei mai mulþi dintre români nu recunosc existenþa în grupul lor de prieteni. 69% cred cã tribunalele nu fac dreptate oamenilor. martorii lui Iehova. În ciuda faptului cã aproximativ 40% dintre români trãiesc într-un mediu social divers din punct de vedere etnic sau religios. în opinia noastrã ºi o educaþie civicã modestã. Cele mai importante ºi vizibile concluzii ale sondajului se referã la tendinþa spre autoritarism în societatea româneascã. cei mai mulþi români 109 . În ceea ce priveºte opiniile publicului asupra problematicii investigate. 36% dintre români tind sã sprijine cenzura ºi 20% considerã cã bãtaia este un mijloc bun de a-i învãþa pe copii cum sã se poarte. iar 67% considerã cã în România nu te poþi îmbogãþi decât pe cãi necinstite. minoritãþile sexuale. Aceasta poate denota. un demers cãtre care sperãm sã se îndrepte mai mulþi cercetãtori din mediul academic românesc sau internaþional. afecteazã semnificativ comportamentul electoral al românilor. rude sau vecini a persoanelor de altã etnie. Astfel. de altã religie sau de altã orientare sexualã. Desigur.

ceea ce împiedicã dezvoltarea unei politici unitare. De aceea. la nivel instituþional ºi politic. De altfel. În perspectiva alegerilor din anul 2004. precum ºi iniþiativele pe care le considerãm prioritare în vederea realizãrii unui program eficient de intervenþie pentru combaterea intoleranþei. a discriminãrii ºi a fenomenului extremist pe care sã ºi le asume ca politici în eventualitatea participãrii la guvernare. studiul pune în evidenþã în primul rând concluzii legate de dezvoltarea instituþionalã actualã. discriminãrii ºi a fenomenului extremist în România. Interesele minoritãþilor sunt încã insuficient reprezentate în instituþiile ºi în spaþiul politic românesc. În mediul politic românesc cu care ne-am consultat. unul dintre pericole este ca politicile pe care acestea le iniþiazã sã nu aibã continuitate. atribuþiile instituþiilor de combatere a discriminãrii sunt încã inadecvate unei tratãri strategice a problemei ºi mai ales unei implementãri eficiente pe plan local. situaþiile din plan local se cunosc insuficient la Bucureºti. Având în vedere cã majoritatea instituþiilor cu atribuþii sunt instituþii ale administraþiei publice. concluzia studiului este cã este foarte uºor ca frustrãrile individuale cãrora politicul nu le gãseºte soluþii sã se transforme în opþiuni de vot extremist. Mai mult. Cu excepþia UDMR ºi a Partidei Romilor (larg contestatã. în special altele decât cele etnice care sã 110 Institutul pentru Politici Publice . sunt foarte puþine organizaþii ale minoritãþilor. am observat cã politicienii încã nu trateazã cu suficientã atenþie posibilele dezvoltãri ale situaþiei prezente ºi evitã sã abordeze frontal soluþii. Astfel. În sfârºit. prioritarã având în vedere cã în România existã un cadru legal avansat. considerãm. Dimensiunea dezvoltãrii instituþionale este. pe parcursul celor nouã luni în care s-a dezvoltat acest studiu. existã o insuficientã sincronizare ºi chiar suprapunere de atribuþii între instituþiile care adreseazã discriminarea în România astãzi. de altfel de cãtre celelalte organizaþii ale romilor). Am dori sã folosim spaþiul acestor concluzii ºi pentru a formula unele observaþii care se desprind nu atât din studiul propriu-zis. iar în plan local se cunoaºte foarte puþin din cadrul legal existent la nivel naþional ºi cu atât mai puþin la nivelul recomandãrilor europene.nerealizând ce consecinþe poate avea ignorarea existenþei „diferenþelor”. considerãm cã o a doua prioritate este ca partidele politice sã introducã pe agendã programe de intervenþie pentru combaterea intoleranþei. odatã cu schimbarea Guvernului. cât ºi (sau mai ales) din experienþa de cercetare a echipei.

constatarea noastrã este cã tot mai multe dintre organizaþiile cu domenii complementare încep sã îºi dezvolte expertizã pe problematica minoritãþilor. precum ºi varianta finalã a studiului vor fi disponibile pe pagina de Internet a IPP: www. din punctul nostru de vedere. pentru cã indicã pãtrunderea tematicii ºi a preocupãrii în „curentul majoritar”. Aceasta este. ROMÂNIA 2003 aibã o vizibilitate mare ºi un discurs public susþinut. constituirea de coaliþii pe timp mai îndelungat (situaþiile de colaborare pe care le-am identificat sunt punctuale ºi cu aplicabilitate temporarã). ca atare. Institutul face un prim pas prin organizarea unei dezbateri pe data de 11 decembrie 2003. În sfârºit. De altfel. În opinia noastrã.INTOLERANÞÃ. Construcþia instituþionalã pentru combaterea discriminãrii. Durabilitatea acestei construcþii nu poate fi asiguratã însã fãrã ca partidele politice sã introducã pe agendã aceste arii de politici. existã câþiva factori care ar putea contribui la aducerea mai pregnantã în spaþiul ºi în dezbaterea publicã a acestor organizaþii ºi mai ales a problemelor minoritãþilor în societatea româneascã. partidele politice ºi organizaþiile neguvernamentale. ele nu au construit încã mecanismele de implementare a programelor pe care le dezvoltã.ro. beneficiind ºi de asistenþa instituþiilor internaþionale. ale cãrei concluzii. 111 . Un al doilea factor ar fi ceea ce am putea numi „de-segregarea” organizaþiilor care apãrã interesele minoritãþilor ºi iniþierea de mai multe parteneriate sau consultãri cu organizaþii care nu au ca domeniu de activitate acþiuni în favoarea ºi în folosul minoritãþilor. Aceasta este. în special între instituþiile guvernamentale. Un prim factor ar fi colaborarea mai mare dintre aceste organizaþii. EXTREMISM. a intoleranþei ºi a fenomenelor extremiste este încã la început ºi. deºi instituþiile cu atribuþii relevante încep sã îºi dezvolte expertiza. DISCRIMINARE. aºa cum subliniam anterior o prioritate pentru politicile actuale. Institutul pentru Politici Publice considerã cã modalitatea cea mai eficientã prin care se pot elabora ºi implementa eficient punctele din planul de intervenþie pe care l-am sugerat în secþiunea finalã a acestui studiu este cea a constituirii unui dialog între actorii implicaþi. o direcþie îmbucurãtoare.ipp.

.

etnocraþie ºi pluralism incert în România post-Ceauºescu. nr.lemonde. Excepþionalism românesc? Democraþie. 2001. deputat PRM de Neamþ. 10 http://archives. Hill & Wang. în Sfera Politicii. Ce ne facem cuscre?.algoritma. 13 Conform cu declaraþiile reprezentanþilor UDMR. nr.sfera. Totuºi. sentimentele ºi atitudinile anti-semite persistã ºi astãzi. nr. Metodologia diferã în ceea ce priveºte criteriile: unele dintre cercetãri iau în considerare etnia declaratã. 15 Aceste cifre se referã la numãrul de locuri subvenþionat de la buget. DISCRIMINARE. 16 România Mare. ROMÂNIA 2003 Note Roger Scruton. disponibil la www.ro/dilema) 6 România Mare. p. O scurtã incursiune în istoria ideilor de naþiune ºi naþionalism în România este prezentatã în Anexa 1 a acestui raport. pentru care am folosit Anuarul Statistic al României. Maghiarii din România. numãrul 62. 298. 9 2 1 113 . altele religia ºi/sau limba. Deosebirile de metodologie se menþin ºi în perioada comunistã (doar la recensãmântul din 1966 a fost luatã în considerare limba). 436. 14 Se recunoaºte un clivaj în interiorul UDMR între o aripã “autonomistã” (dupã cum se auto-intituleazã. la www. pentru cã nu au aceeaºi bazã teritorialã de referinþã ºi nici aceleaºi principii. În timpul regimului comunist marea majoritate a etnicilor evrei din România au emigrat (voit sau forþat). sau “moderatã”. cu excepþia datelor pentru recensãmântul din anul 2002. p. sursa: colecþia ziarului Evenimentul Zilei iulie-octombrie 1995. 22 8 România Mare. 1941) faþã de cele ale statului român. 321. “radicalã”.ro 12 Sursa: Maghiarii din România.50megs. 3 Vladimir Tismãneanu. nr. New York. Anuarul Statistic al României. p.fr/ 11 Sursa: Institutul Naþional de Statisticã. Dictionary of Political Thought. conform propriei denumiri). p. nr.com 4 Problema evreilor este puþin mai complicatã. Cluj. 13-14. 1 7 Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturalã. iunie 1997. Datele trebuie privite cu precauþie.INTOLERANÞÃ. 5 Într-un articol din Dilema istoricul Adrian Cioroianu demonteazã mitul bunei vecinãtãþi între România ºi Serbia (Dilema. p. 1982. 1 9 Paul Sneider. altele toate aceste caracteristici. 28 noiembrie 1998. dupã cum este denumitã de cei din afara Uniunii) ºi una care are drept þintã unele drepturi lingvistice (dupã spusele autonomiºtilor.insse. p. EXTREMISM. Teritoriul luat în consideraþie diferã în cazul recensãmintelor organizate de statul maghiar (1850-1910. 393. dar dupã 1990 metodologia a fost aliniatã la standardele internaþionale. 567. 22 martie 1996. la www. 25 mai 2001. 14 17 România Mare. în special în Israel sau Statele Unite.

214 30 Katherine Verdery. 2001. OSI/EU. Editura Humanitas. Evident. Roma and Public Services in Romania.. 41-46. p.România Mare. 21 Vezi în acest sens raportul Inei Zoon. Roma and Public Services in Romania. Polirom. în Miturile comunismului românesc. Rãzboiul împotriva poporului român. care nu þine cont de anumite circumstanþe locale 27 Dan Zamfirescu. Open Society Institute. 1997. New York. Open Society Institute. pag 35 26 Problema fiind aici de uniformitatea abordãrii. 24 25 Ina Zoon. 1 23 România Mare. Sincronism european ºi culturã criticã româneascã. „de ce conspirã?”. Bucureºti. „cine conspirã?”. Bulgaria and Macedonia. 2001 22 România Mare. Bucureºti. op. 479. este plãtit de fapt de magnatul american de origine maghiarã George Soros. respectiv „cum conspirã?” le-am preluat de la George Voicu. 527. nr. 2001. 41 ibidem 19 18 114 Institutul pentru Politici Publice . p. Editura Nemira. 32 Raoul Girardet. On the margins. Editura Polirom. 2001 al sãptãmânalului: cel mai nou împrumut negociat de Guvern cu FMI ºi Banca Mondialã. 1996. 1993. 153 31 Ilie Bãdescu. sub direcþia lui Lucian Boia. p. New York. 2000. 17 septembrie 1999. cit. 1 Vezi în acest sens Carol Iancu. Institutul European. p. este doar încã un pas spre ocuparea Transilvaniei de cãtre Ungaria. On the margins. 29 idem. iar preþul este adoptarea Legii Administraþiei Publice. Evreii din România (1866-1919) de la excludere la emancipare. 33 George Voicu. 559. nr. p. din colecþia Monitorizarea procesului de aderare la Uniunea Europeanã. Editura ªtiinþificã ºi Enciclopedicã. Compromis ºi rezistenþã. Editura Hasefer. cit. 24 decembrie 1999. 46. pag. „Destinul mare al unei þãri mici”. 524. Bulgaria and Macedonia. 37 Legãtura între toþi aceºtia ne este însã dezvãluitã în numãrul din 14 aprilie. 12 24 Protecþia Minoritãþilor în România. Zeii cei rãi. 493. Zeii cei rãi. p. Mituri ºi mitologii politice. 8 iulie 2000. 90. nr. p. 38 George Voicu. Editura Roza Vânturilor. Bucureºti. 125. p. 20 Monitorul Oficial din 20 iunie 1866. p. Bucureºti. de aproape 200 milioane de dolari. 40 George Voicu. 39 România Mare. 30 martie 2001 36 Cele trei întrebãri.. op. 1998. 1994. 1984. 2000. 17 iunie 2000. p. nr. Iaºi. Bucureºti. 34 Dezvãluirile se bazeazã pe documente autentice din arhiva fostei Securitãþi 35 România Mare. nr. 9. care introduce folosirea limbii materne a minoritãþilor naþionale în administraþie în localitãþile unde aceºtia reprezintã un procent de cel puþin 20% din populaþie. Bucureºti. 145 28 Lucian Boia. p.

p. în Harta actorilor integrãrii. în Harta actorilor integrãrii. 53 53 idem. 61 Manuela Stãnculescu. 8. Bucureºti. 4 martie 2000 64 Discursul este reprodus în România Mare. “Atitudini ºi percepþii privind inegalitatea socialã în România”. 137.osf. Fundaþia pentru o Societate Deschisã. nr. L.. cit. 1998. ediþia mai 2003. 2002 52 Gabriel Andreescu. 507. 23 februarie 2001. Report on Extremism in Romania. 50 Sursa: Recensãmântul populaþiei 2002. ambele în aceastã toamnã. EXTREMISM. 3.13.acronim de la Lesbian. 22(1). disponibil la www. Babel. www. Lieberman. vol. I.. Journal for the Scientific Study of Religion. Fundaþia pentru o Societate Deschisã. www. nr. p. 1993. 17 decembrie 1999 George Voicu. Bucureºti. p. p. DISCRIMINARE. ROMÂNIA 2003 România Mare. p. „Biserica Ortodoxã Românã ca actor al integrãrii europene”.Popescu.osf. ediþia mai 2003. în Barometrul de Opinie Publicã (BOP) al Fundaþiei pentru o Societate Deschisã (FSD).org. Procentele reprezintã rãspunsuri cumulate. 2002. ediþia mai 2003. 48 idem 49 Charles S. 60 Respondenþii au ales câte douã variante de rãspuns la aceastã întrebare. Gay. 492. 55 ibidem 56 Sursa: Barometrul de Opinie Publicã (BOP) al Fundaþiei pentru o Societate Deschisã (FSD). 20. 75-86. 12-15 43 42 115 . p.ro. “Extremism as a Religious Norm”. Bi-sexual and Trans-sexual. 509. p. 46 Sensul acestor cuvinte poate sã difere de la o religie la alta. 62 idem 63 România Mare. în Barometrul de Opinie Publicã (BOP) al Fundaþiei pentru o Societate Deschisã (FSD). 58 Conform statisticilor Bãncii Mondiale. 2002.ro.osf. Dicþionar de Sociologie. 1999. 47 Cãtãlin Zamfir. „Biserica Ortodoxã Românã ca actor al integrãrii europene”.Miroiu. Bucureºti. aproape 30% dintre români trãiesc sub pragul de sãrãcie (sursa: raportul „ROMANIA: Poverty Assessment”. dar distincþia rãmâne valabilã. 9 54 Gabriel Andreescu.). 51 Pentru o astfel de analizã vezi Gabriel Andreescu. nr. Lazãr Vlãsceanu (coord. op. 45 LGBT .worldbank. Rezultatele sunt disponibile gratuit la www. 554.ro) 59 Gabriel Bãdescu.ro 57 Douã exemple recente: raportul de þarã al Uniunii Europene privind România ºi Raportul „ROMANIA: Poverty Assessment” . publicat de Banca Mondialã. folosit în mod curent în literatura de specialitate pentru a defini minoritãþile sexuale. Bucureºti. 44 M. p. “Atitudini ºi percepþii privind inegalitatea socialã în România”.INTOLERANÞÃ.

fãrã a avea pretenþia de completitudine. nu s-au luat nici mãsuri pentru implementarea lui. Planul Naþional de Combatere a Discriminãrii nu a fost încã aprobat de Guvern ºi. p. 23 martie 2001. 558. 72 Trebuie precizat faptul cã la aceste categorii de acord/dezacord deºi existã diferenþe semnificative între grupele de rãspuns analizate. p. 1. 1 68 România Mare. 6 aprilie 2001. Unul din actorii implicaþi în aceste dezbateri a fost grupul de lucru format din Centrul de Resurse Juridice. 13 aprilie 2001. p. Au existat numeroase dezbateri pe aceastã temã. De aceea. se înregistreazã pentru cazul mai sus-menþionat. CNCD a declarat cã problema implementãrii Planului va face obiectul unei noi serii de întâlniri ºi dezbateri cu reprezentanþii societãþii civile ºi cu instituþiile implicate în Planul de acþiune privind prevenirea actelor discriminatorii. informaþiile cuprinse în acest chestionar nu se regãsesc în raportul de faþã. 71 Cu menþiunea cã în cazul grupelor de vârstã ºi a mediului rezidenþial. 77 Pânã la data redactãrii variantei finale a acestui studiu. subliniind aceste lipsuri care nu au fost încã reglementate. generate mai ales în contextul propunerii de modificare a Ordonanþei 137/ 2000. De asemenea. a reziduurilor ajustate. în aceeaºi ipotezã. CNCD a mai declarat cã sperã ca actorii principali ai implementãrii Planului Naþional de 66 65 116 Institutul pentru Politici Publice . 76 Ministerul Culturii ºi Cultelor. Fundaþia pentru o Societate Deschisã. p. nr. Direcþia pentru Egalitate de ªanse din Ministerul Muncii nu a rãspuns chestionarului IPP ºi nici nu a oferit o data probabilã la care ar intenþiona sã trimitã rãspunsul. Centrul Parteneriat pentru Egalitate. majoritatea celor care susþin cã situaþia s-ar înrãutãþi. ca atare. care a oferit CNCD un document de poziþie în care este subliniatã. Direcþia Generalã Relaþii Culte a trimis chestionarul completat dupã data redactãrii finale a acestui raport. 70 Pentru toate diferenþele prezentate ca semnificative statistic în aceastã secþiune. prin altele ºi necesitate introducerii acestor reglementãri. APADOR-CH. a câºtigãrii alegerilor de cãtre PRM ºi Corneliu Vadim Tudor. 8-9 69 Întrucât o prezentare exhaustivã a tuturor relaþiilor dintre variabilele incluse în acest sondaj este dificil de realizat în cadrul oricãrei forme de prezentare a materialului. Romani-Criss. 1 ibidem 67 România Mare. cele mai mari diferenþe între nivelele de educaþie ºi opiniile corespunzãtoare posibilelor situaþii rezultate în ipoteza câºtigãrii alegerilor de PRM ºi Corneliu Vadim Tudor. am ales. 75 Pânã la data redactãrii versiunii finale a acestui studiu. Liga Pro Europa ºi Institutul pentru Politici Publice.România Mare. provin majoritar tot din grupa celor care au ca nivel maxim de educaþie ºcoala profesionalã. ACCEPT. am folosit aceeaºi metodã. Totuºi. În rãspunsul la chestionarul IPP. sã prezentãm câteva aspecte mai puþin comentate ºi analizate în caietul de sondaj. 73 Raportul de þarã 2003 reia concluziile Raportului din 2002. 560. diferenþele sunt semnificative statistic între grupele analizate. nr. 561. nr. 74 Traducerea textului din englezã (în original) în românã ne aparþine.

EXTREMISM. precum ºi autoritãþile publice locale. DISCRIMINARE. ROMÂNIA 2003 Combatere a Discriminãrii la nivel local sã fie organizaþiile ºi asociaþiile din sectorul neguvernamental.INTOLERANÞÃ. 117 .

.

ro Bãdescu. 321. ediþia mai 2003. Extremismul de dreapta în România.ro Bãdescu. 2003. Ilie.50megs.INTOLERANÞÃ. „Atitudini ºi percepþii privind inegalitatea socialã în România”. ediþia mai 2003. la www. Bucureºti: Editura ªtiinþificã ºi Enciclopedicã Boia. New-York: Blackwell Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturalã. la www. Bucureºti: Editura Nemira Castellas. Gabriel. în Miturile comunismului românesc.osf. „Biserica Ortodoxã Românã ca actor al integrãrii europene”. Mihai. în Sfera Politicii. Republica absentã. Cluj Chioveanu. 2002. Lucian. Gabriel. 1998. Bucureºti: Humanitas Boia. DISCRIMINARE. EXTREMISM. 1999. 2001. numãrul 82.algoritma. Daniel. Gabriel. nr. Bucureºti: Fundaþia pentru o Societate Deschisã Andreescu. 2003.ro/dilema 119 .sfera. Cluj: Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturalã Barbu.com Cioroianu. The Power of Identity. în Harta actorilor integrãrii. Sincronism european ºi culturã criticã româneascã. „Ce ne facem cuscre?”. Bucureºti: Nemira Barometrul de Opinie Publicã (BOP) al Fundaþiei pentru o Societate Deschisã (FSD). Rezultatele sunt disponibile la www. Report on Extremism in Romania.osf. „Destinul mare al unei þãri mici”. www. 1997. în Barometrul de Opinie Publicã (BOP) al Fundaþiei pentru o Societate Deschisã (FSD). Maghiarii din România. Adrian. Manuel. „Natura fascismului”. 1984. Lucian. Istorie ºi mit în conºtiinþa româneascã. sub direcþia lui Lucian Boia. Gabriel. Dilema. 1995. Bucureºti Andreescu. ROMÂNIA 2003 Bibliografie consultatã Cãrþi ºi articole Andreescu.

Robert W. 2003. Istoria naþiunilor ºi a naþionalismului în Europa. Iaºi: Institutul European Heinze. Dezideriu. Anthony D. „Conditions favoring parties of the extreme right in Western Europe”. Anuarul Statistic al României 2002. Centrul Romilor pentru Intervenþie Socialã ºi Studii Gergely. New York: Oxford University Press Iancu. Volume 4. 1996. Romaniþa Iordache Institutul Naþional de Statisticã. Practici pozitive: Jurisprudenþa internaþionalã privind discriminarea romilor în accesul la locurile publice. 1996. Orientarea sexualã: un drept al omului. Mituri ºi mitologii politice. Iaºi: Institutul European Hobsbawm. Issue 26. Guy. Fernando Villarreal. John ºi Smith. 1996. Vladimir Pasti. Un eseu despre legislaþia internaþionalã a drepturilor omului. Claude. Romii ºi Convenþia Cadru pentru Protecþia Minoritãþilor Naþionale a Consiliului Europei. 1997. Românii. 2003. Eric. Eric. Centrul Romilor pentru Intervenþie Socialã ºi Studii Girardet. British Journal of Political Science. Project Preparation Facility. Tipologie ºi mentalitãþi. starea de fapt. Raoul. Traducere în româneºte de Florin Tudor. 1990. România. 1997. Evreii din România (1866-1919) de la excludere la emancipare. Bucureºti: Romani Criss. Mihaela Miroiu. Chiºinãu: Arc Hutchinson. October Karnoouh. 1994. 1997.insse. Dezideriu. Project team: María Méndez de Valdivia. Chiºinãu: Tehnica-Info Hermet. Mission Report. Bucureºti: Nemira Gergely.Cornel Codiþã. 2002. 2003. Carol. Bucureºti: Humanitas 120 Institutul pentru Politici Publice . Karin. Nationalism. & Volpert. Bucureºti: Romani Criss. disponibil la www.ro Jackman. Bucureºti: Editura Hasefer Institutional building in the field of anti-discrimination. Naþiuni ºi naþionalism.

Raport final. Cluj: Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturalã OSI/EU Accession Monitoring Program.1944). „Extremism as a Religious Norm”. Bucureºti Partidul România Mare. 1999. site-ul partidului: www. 3. 2001. 1980. Statutul Partidului România Mare.eu. 22(1). 2002. Gen ºi Integrare Europeanã. Program de guvernare: 'Unire în belºug'. 1998. Stanford: Hoover Institution Press Lieberman. Protecþia minoritãþilor în România OSI/EU Accession Monitoring Program. 1997. Bucureºti Partidul România Mare. DISCRIMINARE. Bucureºti: Societatea de Analize Feministe AnA Regular Report on Romania's Progress towards Accession. 1997. Bucureºti: Editura Trei Nãstasã. Inventarierea ne-discriminãrii. Mãrturii documentare.romare. 2002. Charles S. Bucureºti Popescu. în Laura Grünberg (editoare). ROMÂNIA 2003 King.pdf 121 . Robert R. Statutul Partidului România Mare. Minoritãþi etnoculturale. Mihaela. România. EXTREMISM. 2001.int/comm/enlargement/report_2003/pdf/rr_ro_final. 75-86 Liga ProEuropa. Liliana. Doctrina Naþionalã. Andrea (editori). 2003. „Instituþii Europene de promovare a egalitãþii de ºanse între femei ºi bãrbaþi. 1996.INTOLERANÞÃ. A History of the Romanian Communist Party. 1993. Programul partidului. Monitoring the EU Accession Process: Equal Opportunities for Women and Men Partidul România Mare. Bucureºti Partidul România Mare.ro Partidul România Mare. Societatea Retro. O perspectivã comparativã”. Journal for the Scientific Study of Religion. Þiganii din România (1919 . Proiectul Consiliului Europei în Cadrul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est Miroiu. Lucian & Varga. 2003 http://europa.

Strategy Paper and Report of the European Commission on the progress towards accession by Bulgaria. 1994.sfera.osf. George. Modern Political Ideologies. by the Ministry of the Interior and Ministry of Justice. „Partidul România Mare. 2001. Vladimir. National Identity. Andrew. etnocraþie ºi pluralism incert în România post-Ceauºescu”.mvcr. www. Compromis ºi rezistenþã. 19481965. numãrul 67. Bucureºti: Humanitas Templeton.pdf ªtefan-Scalat. Roma and Public Services in Romania. Editura Humanitas. Mark Norman (ed.int/comm/enlargement/report_2003/pdf/ strategy_paper2003_full_en.eu.com Tismãneanu. Guvernarea Gheorghiu-Dej.com 122 Institutul pentru Politici Publice . la www.sfera. Laurenþiu. George.Report on the Issue of Extremism in the Czech Republic in 2002. Sfera Politicii.com Voicu.50megs. disponibil la www. 1999. Fantasmele salvãrii.).50megs. Vladimir. „Mitul Nae Ionescu”. „Excepþionalism românesc? Democraþie. Bucureºti: Polirom Verdery. Sfera Politicii.com Tãnase. numãrul 62.cz/english. New York: Penguin Books Stãnculescu. Sfera Politicii. la www. Katherine. Democraþie. Londra: Blackwell Voicu. Anthony D.50megs.sfera. la www. la www. Elite ºi societate. Manuela. 1995.htm (Documents/ Extremism) Smith.ro. Un profil doctrinar”. Romania and Turkey. ediþia mai 2003. 1991. Document accesibil la http://europa. naþionalism ºi mit în Europa post-comunistã. Bulgaria and Macedonia with a supliment on housing in the Czech Republic. „Atitudini ºi percepþii privind inegalitatea socialã în România”. în Barometrul de Opinie Publicã (BOP) al Fundaþiei pentru o Societate Deschisã (FSD). numerele 65-67. „O retoricã anti-occidentalã”. Stelian. Open Society Institute Tismãneanu. Bucureºti Vincent. 2003. numãrul 64.50megs. On the Margins. 1998. Sfera Politicii.sfera.

554. 1993. DISCRIMINARE.50megs. Cãtãlin. 6 aprilie 2001 România Mare. Bogdan. nr. Lazãr (coord. 492. Bucureºti: Babel Zamfir. 2000. 479. Sfera Politicii. 2000. 561. Dicþionar de Sociologie. 55. nr.sfera. 493. Zeii cei rãi. nr. Mãlina ºi Voicu.1999. iunie 1997 România Mare. 24 decembrie 1999 România Mare.INTOLERANÞÃ. 527.com Voicu. Bucureºti: Editura Expert Zamfir. 436. 13 aprilie 2001 România Mare. anul II. 393. 17 iunie 2000 România Mare. Bucureºti: Roza Vânturilor Ziare Evenimentul Zilei iulie-octombrie 1995 Monitorul Oficial din 20 iunie 1866 Politica.com Voicu. nr. 30 martie 2001 România Mare. Politicile de asistenþã socialã în România (1990 1998). 567. 1999. la www. 298. 17 septembrie 1999 România Mare. 559. numerele 80-87. nr. EXTREMISM. nr. 558. nr. Bucureºti: Polirom Voicu. nr. „Teme antisemite în discursul public”. 25 mai 2001 123 .sfera.50megs. 23 februarie 2001 România Mare. nr. 17 decembrie 1999 România Mare. nr. numerele 80-83. în Cãtãlin Zamfir (coordonator) Politici sociale în România: 1990-1998. George. Rãzboiul împotriva poporului român. Vlãsceanu. nr. 1993. Cãtãlin. 23 martie 2001 România Mare. George. „Programele sociale ale partidelor politice româneºti”.). George. nr. Sfera Politicii. ROMÂNIA 2003 Voicu. la www. 524. 22 martie 1996 România Mare. 13 martie 1993 România Mare. Politici sociale în România. 28 noiembrie 1998 România Mare. 560. 8 iulie 2000 România Mare. „Teme antisemite în discursul public”. Dan. Cãtãlin. nr. nr. Bucureºti: Expert Zamfir. nr. Bucureºti: Editura Expert Zamfirescu.

.

INTOLERANÞÃ, DISCRIMINARE, EXTREMISM. ROMÂNIA 2003

Anexe

125

INTOLERANÞÃ, DISCRIMINARE, EXTREMISM. ROMÂNIA 2003

Anexa 1 Clarificãri conceptuale privind termenii de naþiune ºi naþionalism în România
Dintre toate tipurile de extremism pe care le întâlnim în spaþiul public românesc, cele mai rãspândite sunt cele aflate în strânsã legãturã cu „chestiunea naþionalã”. Naþionalismul reprezintã ideologia care a reunit elitele româneºti în prima parte a secolului XIX în procesul de formare a statutului modern. În literatura dedicatã naþionalismului întâlnim un numãr foarte mare de abordãri, de definiþii, de tipologii. Acest lucru derivã din însãºi faptul cã literatura acestui domeniu este deosebit de variatã ºi probabil cã avem tot atâtea definiþii ale naþionalismului câþi autori care au scris despre el. Scopul acestei lucrãri nu este sã defineascã riguros naþiunea sau naþionalismul, ci doar sã surprindã caracteristicile pe care ideologia naþionalã le-a avut în trecut ºi le are în România de astãzi. De aceea vom folosi în cele ce urmeazã definiþia operaþionalã pe care o gãsim la Ernest Gellner: Naþionalismul este mai întâi un principiu politic, care statueazã cã unitatea politicã ºi cea naþionalã ar trebui sã fie congruente. Naþionalismul, ca sentiment, sau ca miºcare, poate fi cel mai bine definit în termenii acestui principiu. Sentimentul naþional este satisfacþia datoratã aplicãrii sale. Miºcarea naþionalistã 1 este aceea însufleþitã de un sentiment de acest tip. De bunã seamã cã aceastã definiþie nu este absolutã, în sensul cã nu poate satisface toate situaþiile în care o ideologie sau o miºcare s-au revendicat sau au fost definite prin naþionalism. Pentru studiul de faþã are însã avantajul cã acoperã foarte bine proiectul naþionalist român, în toate formele pe care le-a luat de-a lungul existenþei sale. Naþionalismul este motorul ideologic care stã în spatele tendinþei statelor de a deveni naþionale prin înglobarea tuturor teritoriilor locuite de populaþii având aceeaºi culturã, dar ºi a naþiunilor de a avea propriu stat care sã le reprezinte.

127

Olanda sau Elveþia. mai exact în þãri ca Franþa. nici mãcar frontierele noilor state apãrute pe principii naþionaliste nu au coincis cu aria de rãspândire a naþiunilor pe care pretind cã le reprezintã. elite naþionaliste au inventat ºi propagat acele sentimente care sã transforme masele în naþiuni pentru a putea utiliza proiectul naþionalist în edificarea unor construcþii politice. unde procesele de afirmare statalã ºi naþionalã au coincis).Conceptul de etnie. Aceastã dependenþã a rãnit de multe ori mândria elitei locale. care a sfârºit în opoziþie cu modelul 128 3 Institutul pentru Politici Publice . ºi-au descoperit identitatea etnicã ºi doar dupã aceea a apãrut ºi un curent politic care sã se legitimeze din aceastã identitate. unul sau mai multe elemente distincte ale culturii comune 5. datoritã amestecului de naþionalitãþi din aceste teritorii. În acelaºi timp. Frontierele statelor existente ºi ale noilor naþiuni de cele mai multe ori nu au coincis ºi chiar mai mult. Cu cât mai multe din aceste atribute sunt prezente într-o comunitate. Comunitãþi politice viabile. care în scurt timp a început sã îºi construiascã propriul naþionalism. joacã un rol important în aceastã construcþie. A. este unul dintre acele lucruri care existã în naturã. Anglia. un nume propriu colectiv 2. în afara timpului. dar construite pe alte principii decât cele naþionale. În Occident. cu excepþia Statelor Unite. 4 care a rãmas multã vreme învãþãtorul ºi modelul” . de apartenenþã etnicã. un sentiment de solidaritate pentru o parte semnificativã a societãþii. În restul Europei (dar ºi în restul lumii. „toate naþionalismele în creºtere ºi întreaga dezvoltare socialã ºi intelectualã în afara Occidentului au fost influenþate de acesta. miºcarea naþionalistã a fost precedatã de apariþia statelor centralizate în graniþele viitoarelor state naþionale. cu atât mai probabil este ca tipul de identitate care o uneºte sã fie cea etnicã. este intrinsec fiinþei umane ºi o defineºte. asocierea cu un teritoriu considerat þarã-mamã 2 6. Pentru apãrãtorii lui. Politologul Hans Kohn remarcã o distincþie în ceea ce priveºte procesul de afirmarea naþiunilor ºi naþionalismelor între Europa de Vest ºi cea de Est. naþionalismul a apãrut înaintea dezvoltãrii politice a unei naþiuni. De multe ori. amintiri istorice comune 4. D. Prezenþa legãturilor etnice ºi a memoriei comune creeazã tendinþe de transformare a anumitor grupuri de populaþie în naþiuni. în toate þãrile Europei Centrale ºi de Est. un mit al istoriei comune 3. Smith listeazã ºase atribute fundamentale care definesc o comunitate etnicã: 1. Apartenenþa etnicã este una dintre cele mai puternice tipuri de identificãri comunitare.

Urmãrind istoria naþionalismului în România. Începând cu aplicarea Regulamentelor Organice ºi pânã dupã primul rãzboi mondial se poate vorbi de un naþionalism ca ideologie a luptei pentru independenþã ºi unitate naþionalã. odatã cu primele încercãri de modernizare a societãþii. EXTREMISM. religia. cu atât mai puþin semnele unei ideologii construite în jurul acestui concept. legat îndeaproape de trecut. fiecare marcat de evenimente sau schimbãri majore. ROMÂNIA 2003 „strãin”. limba. Firul roºu de care vorbea Anthony D. Nu întâmplãtor modelul fascist ºi-a gãsit replici pe mãsurã în þãri ca Ungaria sau România. inevitabil în Est naþionalismul a devenit conservator ºi tradiþionalist. pentru a da un sens ºi a construi o naþiune în realitãþile politice existente ºi de aceea îndreptatã mai degrabã cãtre viitor ºi mai puþin atentã la trecut. Un aspect important este afirmarea elementelor care formau pattern-ul cultural românesc. dar toate având la bazã aceleaºi idei fundamentale. Ideile care nasc în aceastã perioadã reprezintã fundamentul curentului naþionalist românesc pânã astãzi. pe parcursul a numai douãzeci de ani. lipsit de orice legãturã imediatã cu prezentul ºi care aºteptau sã devinã o realitate politicã în 5 viitor” . fiecare asociat unei perioade a dezvoltãrii moderne a României. elita aristocraticã româneascã a dezvoltat o conºtiinþã naþionalã modelatã dupã ideile occidentale. Cum acesta din urmã era raþional ºi liberal. Despre naþionalism în România putem vorbi începând cu jumãtatea secolului al nouãsprezecelea. fiecare cu caracteristicile lui. Cu greu putem gãsi în istoria Principatelor române încercãri de a aduce în discuþie ideea de naþiune. putem delimita patru tipuri de naþionalism. Smith poate fi regãsit în cele douã secole de istorie modernã a Românie. Principiile politice ale acesteia mergeau de la afirmarea necesitãþii independenþei Principatelor pânã la dorinþa de unire a acestora. Naþionalismul în Occident s-a nãscut în strânsã legãturã cu valorile liberalismului ºi ale iluminismului. Ideea dreptului la autodeterminare a naþiunilor a fost îmbrãþiºatã de boierii români ºi asociatã cu cea a statului 129 . într-o succesiune de transformãri care au dus la forma de astãzi a naþionalismului. elitele româneºti au dezvoltat însã în scurt timp un proiect.INTOLERANÞÃ. deschis cãtre naþionalismul integrator. Pe scurt. DISCRIMINARE. etnia. încercând sã impunã propriile valori culturale. Naþionaliºtii din þãrile Europei Centrale ºi de Est „au creat adesea din miturile trecutului ºi visurile despre viitor. acestea au fost valorizate ºi s-a încercat consolidarea lor. un pãmânt strãmoºesc ideal. Sub influenþa ideilor occidentale ºi în contextul unei deschideri cãtre aceste þãri. tradiþia.

limbã. Mai mult. Sfârºitul rãzboiului ºi instaurarea regimului comunist au modificat complet contextul ideologic. printre care ºi curentul naþionalist.naþiune. comunismul se prezenta ca internaþionalist ºi considera naþiunea ca un stadiu depãºit în evoluþia societãþii. naþionalismul românesc este profund etnic ºi xenofob. urmare logicã a acestui tip de miºcare naþionalistã. aflatã într-un moment de maximã expansiune teritorialã ºi la începutul unei promiþãtoare expansiuni economice. naþionalismul era asimilat fascismului ºi nazismului. este vorba despre o miºcare care înglobeazã toate forþele politice autohtone ºi care are drept obiectiv obþinerea independenþei naþionale ºi instaurarea statului naþional. În aceste condiþii. Pe de altã parte. prin unificarea tuturor teritoriilor locuite de români. toate obiectivele externe ale miºcãrii naþionale 6 au fost cu succes îndeplinite . etnie. mult prea arhaicã ºi prea ineficientã. culturã erau nesemnificative în raport cu asemãnãrile ce veneau din apartenenþa la aceeaºi clasã. În plan intern. naþionaliºtii români au sfârºit prin a respinge ºi a denunþa drept anti-naþionalã politica de modernizare a societãþii. naþionalismul românesc ºi-a pierdut esenþa ideologicã din care s-a nãscut ºi care l-a definit timp de aproape un secol. Pe de o parte. afirmând valori precum ortodoxismul sau inventând altele precum românismul. între provocarea modernizãrii ºi tendinþa etnicã. Mai mult. curentul naþionalist s-a orientat cãtre cea din urmã. considerate duºmanii cei mai mari la data respectivã ºi orice 130 Institutul pentru Politici Publice . Al treilea deceniu al secolului XX începea sub cele mai bune auspicii pentru România. au cãutat esenþa spiritualitãþii poporului român în religia ortodoxã ºi în arhaismul satului românesc. Partida naþionalã s-a aºezat cu fermitate în dreapta spectrului politic. naþionalismul nu a dispãrut de pe scena politicã ºi adepþii sãi s-au reorientat cãtre obiective care þineau de politica internã. Din nefericire. imediat dupã cel de-al doilea rãzboi mondial. Pe parcursul a numai un deceniu. Rebeliunea legionarã ºi excesele regimului dictatorial instaurat de mareºalul Antonescu constituie expresii ale fenomenului fascist în România. eliminând din spaþiul public toate doctrinele interbelice. procesul de modernizare a societãþii ºi de industrializare a economiei era acceptat ca fiind necesar ºi condus cu rezultate vizibile de elita politicã româneascã. Dupã primul rãzboi mondial. Putem spune cã prima fazã a naþionalismului românesc cunoaºte douã aspecte esenþiale. În primul rând. diferenþele de rasã. Aºa cum era de aºteptat. tot în plan intern. iar principala þintã ºi victimã a acestei atitudini au fost evreii. supremaþia aparþinea ideii de clasã. aceastã miºcare se remarcã prin acceptarea necesitãþii modernizãrii societãþii româneºti. deºi era încã departe de a fi finalizat. Mai mult. acest discurs a deviat într-unul de tip fascist.

ideile naþionaliste au fost cu desãvârºire interzise în spaþiul public în primul deceniu de regim comunist.). În aceastã efervescenþã ideologicã. cu eliminarea fizicã a celorlalte aripi ale partidului ºi câºtigarea încrederii puterii centrale de la Moscova. Odatã cu preluarea puterii de facþiunea Gheorghiu-Dej a Partidului Comunist Român. sunt perioade încãrcate de sentimente naþionaliste. Combinaþia de naþionalism ºi comunism este cel de-al treilea tip de naþionalism pe care România l-a cunoscut în istoria sa. care a imprimat regimului o ºi mai puternicã tentã naþionalistã. Au reapãrut pe scena politicã partidele care se doreau continuatoare ale grupãrilor interbelice. dar ºi formaþiuni noi. În cãutarea legitimitãþii populare. ROMÂNIA 2003 deviere în acest sens era aspru pedepsitã.INTOLERANÞÃ. Cãderea regimului comunist a golit spaþiul public de conþinutul sãu ideologic ºi mai noile sau mai vechile grupãri politice româneºti au reconfigurat sfera politicului. Contextul îi este favorabil: ambele referinþe în trecut pe care le folosesc românii. de simbolisticã ºi de mituri care au în centru Naþiunea. Se adaugã ºi faptul cã majoritatea activiºtilor comuniºti din România fie aparþineau minoritãþilor naþionale. diverse forme de radicalism etc. Obsesia naþionalã a regimului comunist a generat cea mai mare parte dintre miturile care stau la baza orientãrilor extremiste ale naþionaliºtilor români astãzi. forþa naþionalismului de a atrage oameni ºi idei se vãdeºte încã o datã. regimul comunist a încercat sã asimileze naþiunea în programul sãu. 131 . preferând sã se revendice. cea interbelicã ºi cea comunistã. Aceastã orientare a fost continuatã de Nicolae Ceauºescu. EXTREMISM. În consecinþã. toate partidele româneºti s-au dovedit sensibile la ideile naþionaliste ºi fiecare dintre ele a inclus în propriul discurs o componentã naþionalistã. care refuzau legãtura cu acel trecut. DISCRIMINARE. În aceste condiþii. Alãturi de acestea. succesorul lui Gheorghiu-Dej. deschis sau voalat. de la valorile socialiste. fie pur ºi simplu nu erau români. activeazã noi partide care valorificã alte curente pe care zbuciumatul secol XX le-a inventat (ecologismul. asistãm la o revigorare a ideologiei naþionaliste. 7 Imaginarul colectiv este impregnat de o demagogie naþionalistã virulentã pe care a utilizat-o regimul comunist.

de etnie. În prima fazã a cercetãrii dorim sã descoperim sursele ideilor extremiste ºi care sunt aceste idei. Intoleranþa ºi discriminarea indicã prezenþa unor astfel de prejudecãþi în societate. intoleranþã. Unul din principalele elemente care conduc la formarea ideilor extremiste sunt stereotipurile ºi prejudecãþile care descriu în mod eronat diferenþe obiective între oameni. cu ajutorul unui sondaj de opinie reprezentativ la nivel naþional. vã vom fi recunoscãtori dacã le veþi transmite acest chestionar.Anexa 2 Chestionar privind manifestãrile de extremism. discriminare faþã de grupuri minoritare Stimatã doamnã / Stimate domn. de orientare sexualã. De asemenea. Considerãm cã experienþa persoanelor ºi organizaþiilor care militeazã pentru limitarea discriminãrii ºi intoleranþei ne poate oferi un sprijin esenþial pentru atingerea obiectivelor acestui proiect. de religie. Va rugãm sã ne rãspundeþi la o serie de întrebãri privind domeniul specific în care activaþi. de gen. de clasã socialã etc. vom clasifica aceste idei funcþie de gradul de rãspândire în societate ºi de mãsura în care sunt acceptate/aprobate de cetãþeni. Într-un raport final vom recomanda mãsuri pentru limitarea rãspândirii unor astfel de idei. În cursul anului 2003 Institutul pentru Politici Publice (IPP) desfãºoarã o cercetare asupra manifestãrilor extremiste în România. În ultima parte a proiectului vom analiza în ce mãsurã temele extremiste cele mai frecvente ºi cu grad înalt de acceptare/aprobare sunt preluate în discursul unor instituþii publice ºi partide politice ºi dacã existã politici publice construite pe astfel de idei sau care le promoveazã. Prin intermediul chestionarului de faþã vã rugãm sã ne ajutaþi în determinarea cât mai precisã a surselor culturale ºi ideologice ale extremismului. având în vedere ºi campania electoralã din anul 2004. discriminãrii ºi intoleranþei. În continuare. în cazul în care cunoaºteþi ºi alte persoane care ar putea contribui cu informaþii utile pe aceastã temã ºi care ar putea avea amabilitatea sã rãspundã întrebãrilor noastre. precum diferenþele de rasã. În cazul în care decideþi sã participaþi la aceastã cercetare ºi sã rãspundeþi 132 Institutul pentru Politici Publice .

Toate rezultatele cercetãrii vor fi fãcute publice ºi sperãm cã vor contribui la îmbunãtãþirea situaþie existe. Dupã pãrerea dumneavoastrã. 4. care sunt acestea? 7. obiceiurilor ºi simbolurilor dintr-o societate]. Credeþi cã în România femeile sunt discriminate? [dacã rãspundeþi nu la întrebarea 1. DISCRIMINARE. care credeþi cã sunt principalele surse ale intoleranþei în cultura româneascã? [notã: folosim termenul culturã în sens sociologic.) care promoveazã prin discursul lor intoleranþa în ceea ce priveºte femeile? Dacã da. Credeþi cã existã instituþii publice (precum autoritãþile locale ºi centrale. de ansamblu al credinþelor. Vã mulþumim! [femei/roma/evrei/maghiari/minoritãþi religioase/minoritãþi sexuale] 8 1.INTOLERANÞÃ. Credeþi cã intoleranþa în ceea ce priveºte femeile este specificã culturii tradiþionale româneºti? Dacã da. Puteþi sã daþi câteva exemple de astfel de manifestãri? 3. vã rugãm sã ignoraþi întrebãrile 8-13] 133 . Biserica Ortodoxã ºi alte Biserici etc. vã rugãm sã trimiteþi rãspunsurile dumneavoastrã pe adresa domnului Adrian Moraru. SRI.ro Vã asigurãm cã rãspunsurile dumneavoastrã vor fi confidenþiale ºi le vom folosi numai în scopurile declarate ale cercetãrii. puteþi sã daþi câteva exemple de astfel de grupuri ºi idei pe care le susþin? 5. ROMÂNIA 2003 întrebãrilor noastre. Credeþi cã existã grupuri sociale formale sau informale care promoveazã în mod conºtient intoleranþa în ceea ce priveºte femeile? Dacã da. vã rugãm sã ignoraþi întrebãrile 2-6 ºi 13] 2. Armata. managerul proiectului: adrian@ipp. Poliþia. puteþi da câteva exemple de astfel de instituþii ºi contextul în care au manifestat intoleranþã? 6. EXTREMISM. în societatea româneascã existã manifestãri de intoleranþã în ceea ce priveºte femeile? [dacã rãspundeþi nu la întrebarea 1. cunoºtinþelor. normelor. Credeþi cã existã legi în vigoare care promoveazã intoleranþa în ceea ce priveºte femeile? Dacã da.

8. Vã rugãm sã ne daþi câteva exemple (pe care le consideraþi cele mai importante) de situaþii în care femeile sunt sistematic discriminate. 9. Care credeþi cã sunt cele mai rãspândite prejudecãþi ºi stereotipuri privind genul social (rolul femeii ºi al bãrbatului în societate) care conduc la discriminarea femeilor? 10. Credeþi cã existã grupuri sociale formale sau informale care promoveazã în mod conºtient discriminare femeile? Dacã da, puteþi sã daþi câteva exemple de astfel de grupuri ºi idei pe care le susþin? 11. Credeþi cã existã instituþii publice (precum autoritãþile locale ºi centrale, Armata, SRI, Poliþia, Biserica Ortodoxã ºi alte Biserici etc.) care promoveazã prin discursul lor discriminarea femeilor? Dacã da, puteþi da câteva exemple de astfel de instituþii ºi contextul în care au manifestat intoleranþã? 12. Credeþi cã existã legi în vigoare care promoveazã discriminarea femeilor? Dacã da, care sunt acestea? 13. Credeþi cã unele partide politice promoveazã prin discursul lor sau prin proiectele legislative propuse intoleranþa ºi/sau discriminarea împotriva femeilor? Dacã da, care sunt acestea? Puteþi sã ne descrieþi cazuri ºi situaþii în care s-a întâmplat acest lucru? 14. Ce surse bibliografice (cãrþi, studii, articole, rapoarte etc.) ne-aþi recomanda pentru aceastã cercetare? 15 Vã rugãm sã ne spuneþi ce alte informaþii credeþi cã ar trebui sã avem în vedere atunci când cercetãm acest domeniu. 16.Vã rugãm sã ne spuneþi dacã dumneavoastrã sau organizaþia dumneavoastrã consideraþi aceastã cercetare utilã ºi dacã aþi fi interesat(ã) sã folosiþi (gratuit ºi fãrã nici un fel de obligaþii) rezultatele ei în activitatea viitoare.

134

Institutul pentru Politici Publice

INTOLERANÞÃ, DISCRIMINARE, EXTREMISM. ROMÂNIA 2003

Anexa 3 Legislaþie relevantã, reglementând cadrul de funcþionare a instituþiilor cu atribuþii în domeniul elaborãrii de politici de combatere a discriminãrii ºi/ sau promovare a egalitãþii de ºanse
Ordonanþa Guvernului nr. 137/2000, privind prevenirea ºi combaterea tuturor formelor de discriminare, aprobatã prin Legea nr. 48/2002 ºi modificatã prin Ordonanþa Guvernului nr. 77/ 2003. Hotãrârea Guvernului nr. 1194/2001, privind organizarea ºi funcþionarea Consiliului Naþional pentru Combaterea Discriminãrii, modificatã prin Hotãrârea de Guvern nr. 1514/ 2002 Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de ºanse între femei ºi bãrbaþi Hotãrârea de Guvern nr. 1237/2000 privind adoptarea Planului Naþional de Acþiune pentru Egalitatea de ªanse între femei ºi bãrbaþi Propunere de lege pentru dezvoltarea capacitãþii instituþionale de promovare a egalitãþii de gen: înfiinþarea Agenþiei Naþionale pentru Oportunitãþi Egale Hotãrârea de Guvern nr. 430/2001 privind aprobarea Strategiei Guvernului României de Îmbunãtãþire a situaþiei romilor Legea nr. 678/ 2001 privind prevenirea ºi combaterea traficului de persoane

135

Anexa 4 Chestionar privind activitatea instituþiilor cu atribuþii în elaborarea politicilor de combatere a discriminãrii ºi promovare a egalitãþii de ºanse
Stimate domn/ Stimatã doamnã, Chestionarul pe care vã rugãm sã îl completaþi este parte a unei cercetãri pe 9 care o realizeazã Institutul pentru Politici Publice (IPP), pe tema intoleranþei, discriminãrii ºi autoritarismului în societatea româneascã. Rãspunsurile pe care ni le veþi furniza prin acest chestionar vor fi prelucrate ºi incluse într-un studiu mai amplu care va fi publicat în luna decembrie a acestui an. Vã mulþumim pentru colaborare. Vã rugãm sã precizaþi: 1. Numele instituþiei. …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… 2. Numele Direcþiei/ Diviziei/ Departamentului. …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… 3. Numele persoanei care a completat chestionarul ºi numãrul de telefon/ fax sau adresa de email la care poate fi contactatã. …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… Vã rugãm sã aveþi amabilitatea de a rãspunde urmãtoarelor întrebãri. Vã încurajãm sã rãspundeþi cât mai detaliat. Puteþi folosi foi suplimentare de hârtie, dacã spaþiul oferit de chestionar este insuficient.

136

Institutul pentru Politici Publice

Care este domeniul dumneavoastrã de activitate.………………………………………………………………………… 7. În activitatea dumneavoastrã de elaborare de politici vã consultaþi cu alte instituþii (ministeriale. cu CNCD. când? …………………………………………………………………………………… În ce problemã? …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… 8. Instituþia dumneavoastrã a fost vreodatã consultatã de cãtre Consiliul Naþional pentru Combaterea Discriminãrii (CNCD)? …………………………………………………………………………………… Daca da. cu cine v-aþi consultat pânã acum? …………………………………………………………………………………… 137 . Care este legislaþia pe care o folosiþi ca punct de plecare în elaborarea politicilor mai sus menþionate? …………………………………………………………………………………… ………….………………………………………………………………………… 5. Ce atribuþii are instituþia dumneavoastrã în domeniul elaborãrii de politici de combatere a discriminãrii ºi promovare a egalitãþii de ºanse? …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… 6.INTOLERANÞÃ. definit prin statut? …………………………………………………………………………………… …………. ROMÂNIA 2003 4. instituþii parlamentare. DISCRIMINARE. sau cu reprezentanþi ai societãþii civile)? …………………………………………………………………………………… Dacã da. EXTREMISM.

în mãsura în care acest lucru este posibil. Numiþi trei exemple de politici (existente sau necesare) care. 138 Institutul pentru Politici Publice . vã rugãm sã ne oferiþi o copie a acestor documente. când? …………………………………………………………………………………… Ce organizaþie aþi consultat? …………………………………………………………………………………… Cu ce rezultate? …………………………………………………………………………………… 9.Aþi consultat vreodatã reprezentanþi ai societãþii civile pe o temã legatã de combaterea discriminãrii ºi/ sau promovarea egalitãþii de ºanse? …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… Dacã da. Pânã acum. instituþia dumneavoastrã a elaborat sau a contribuit la elaborarea de documente de politici pentru combaterea discriminãrii ºi/ sau promovarea egalitãþii de ºanse în domeniul sãu de activitate? …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… Dacã da. în opinia dumneavoastrã contribuie (sau ar putea contribui) la combaterea discriminãrii ºi/ sau promovarea egalitãþii de ºanse [pe piaþa muncii/ în actul de justiþie/ în accesul la educaþie/ în accesul la îngrijire medicalã/ pentru 10 persoanele de etnie romã] ? …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… 10.

ROMÂNIA 2003 Anexa 5 Instituþii cu atribuþii în domeniul elaborãrii ºi implementãrii de politici de promovare a egalitãþii de ºanse ºi/ sau combatere a discriminãrii Instituþie Direcþie/ Departament Funcþie conducãtor Preºedinte numit ºi eliberat din funcþie prin decizia primului ministru. DISCRIMINARE. pentru problemele specifice comunitãþilor de romi Direcþia management resurse umane Direcþia Relaþii Internaþionale ºi Drepturile Omului Direcþia Generalã Relaþii Culte Preºedinte Tel: 402 11 85 Director General în Minister Tel: 313 22 05 Fax: 310 42 15 ªef serviciu Tel/ fax: 313 40 04 Consilier personal al Ministrului 314 97 19 Tel: 310 16 62 Director General în Minister Tel: 210 40 40 Str. EXTREMISM. funcþie asimilatã celei de Director General în minister Adresã Consiliul Naþional pentru Combaterea Discriminãrii Tel: 312 65 78 Fax: 312 65 79 Camera Deputaþlor Ministerul Educaþei ºi Cercetãrii Ministerul Muncii. Viitorului nr. Bucureºti Tel: 313 94 55 Fax: 313 31 28 Subsecretar de stat 139 .INTOLERANÞÃ. Solidaritãþii Sociale ºi Familiei Ministerul Sãnãtãþii Ministerul Administraþei ºi Internelor Ministerul Justiþei Ministerul Culturii ºi Cultelor Oficiul pentru Problemele Romilor Comisia pentru egalitate de ºanse între femei ºi bãrbaþi Direcþia generalã pentru învãþãmânt în limbile minoritãþilor naþionale ºi acces la educaþie Direcþia pentru Egalitate de ªanse (din Decembrie: Agenþia Naþionalã pentru Egalitate de ªanse) Consilier personal al Ministrului. sector 2. 14.

.

Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii. Solidaritãþii Sociale ºi Familiei. Anthony D. 8 Aceste categorii au figurat respectiv pe chestionarele trimise organizaþiilor care au acþioneazã în sprijinul fiecãreia dintre categoriile de minoritãþi menþionate. Nationalism. New York. 9. dupã realizarea unirii. Sediul central se aflã în Bucureºti. p. în 1919. 4 ibidem. dezbateri largi ºi analize nepartizane ale politicilor publice. ROMÂNIA 2003 Note anexe Ernest Gellner. 1994. Smith. Oxford university Press. ºi Anthony D. Istorie ºi mit în conºtiinþa româneascã. 164 5 ibidem 6 Mai exact. Bucureºti. Ministerului Sãnãtãþii ºi Oficiului pentru Problemele Romilor. 81. 162165. 10 Rubricile din paranteza dreaptã au figurat respectiv pe chestionarele trimise cãtre Ministerul Muncii. Bucureºti. Ministerul Justiþiei. EXTREMISM. text parþial în John Hutchinson.INTOLERANÞÃ. p. Scopul institutului este sprijinirea dezvoltãrii proceselor democratice prin cercetare aprofundatã. 9 Institutul pentru Politici Publice este un think-tank independent. Editura Humanitas. 2 1 141 . Smith. înregistrat ca asociaþie neguvernamentalã în anul 2001. Editura Antet. 1997. p. inclusiv a Basarabiei. DISCRIMINARE. 21 3 Hans Kohn. 1997. p. Naþiuni ºi naþionalism. p. National Identity. Western and Eastern Nationalism. 7 Lucian Boia.

.

INTOLERANÞÃ DISCRIMINARE AUTORITARISM România 2003 Institutul pentru Politici Publice România 2003 ISBN 973-0-03390-0 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->