P. 1
Mee2

Mee2

|Views: 1|Likes:
Published by fatigue_deea4322

More info:

Published by: fatigue_deea4322 on Oct 21, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/12/2014

pdf

text

original

Lucrarea de laborator 2

Masurarea tensiunii electrice Voltmetre feromagnetice

1. Notiuni de baza

Masurarea tensiunilor electrice se realizeaza prin conectarea in paralel a unui voltmetru cu ramura de circuit electronic pe care se doreste determinarea caderii de tensiune; aceasta este metoda preferata, numita ~i metoda de rnasurare directa.

Masurarea tensiunii continue se poate realiza fie cu ajutorul aparatelor de rnasura analogice (voltmetre magnetoelectrice), fie cu ajutorul multimetrelor digitale. In curent alternativ indicatia voltmetrelor magnetoelectrice va fi nula dupa cum a fast precizat in cadrullaboratorului precedent. Pentru rnasurarea tensiunilor alternative se utilizeaza de regula voltmetre feromagnetice. Ca 0 alternativa, putem utiliza $1 voltmetre magnetoelectrice cu redresare. Pentru tensiuni alternative sinusoidale ne intereseaza valoarea efectiva a acestei tensiunii, definite ca fiind tensiunea echivalenta unei surse de curent continuu care deterrnina aceleasi pierderi prin efect Joule lntr-o sarcina rezistiva. in continuare vor fi studiate In detaliu aparatele ;;i tehnicile de rnasura analogice.

2. Voltmetre feromagnetice (electromagnetice)

Voltmetrele feromagnetice sunt cele mai simple aparate analogice destinate masurarii curentilor alternatlvi. Aparatele feromagnetice functioneaza pe baza interactiunii dintre campul magnetic creat deo bobina fixa parcursa de curentul ce se mascara (sau un curent proportional cu tensiunea ce se mascara) ~i una sau mai multe piese din material feromagnetic aflate in acest camp. Exista tn doua variante constructive : cu atractie $i cu respingere. Constructia ~i functionarea dispozitivului feromagnetic cu respingere pot fi studiate cu ajutorul schemei din figura 2.1.

2 .. 4

r"'--

Fig. 2.1 Dispozitivul feromagnetic cu respingere

Bobina fixa 1 are forma cilindrica, este parcursa de curentul I ~i deterrnma crearea unui camp magnetic 8;

In interiorul acestuia se afla piesele feromagnetice 2 - fixata pe interiorul carcasei bobinei ~i 3 - solidara cu axul 4 al sistemului mobil, care se vor magnetiza In acest fel;

Fortele de respingere dintre cele doua piese vor determina cuplul ClC!iV

1 ,dL k*) (2 1) , . . . 1 . t .. . ·1

Ma=--l" - = 1- . ,care va pune In ml$Care axu SIS ernUIUl mOOL ::~,

2 da ~

odata cu acesta acul indicator 5 §i paleta 6 a dispozitivului de amortizaro: observarn ca Ma este direct proportional cu patratul valorii curentuiui ce parcurge bobina fixa:

Cuplului activ, care tinde sa imprime 0 miscare de rotatie sisternului mobil, i se opune cuplul rezistent determinat de elemente elastice 7 (resortun spirale) a carui expresie este de forma Mr = - O*a (2.2), unde 0 este cuplul rezistent specific (constant) $i a - unghiul de deviatie al sistemului mobil ; observarn ca Mr este direct proportional cu unghiul de deviatie ;

La echilibru cele doua cupluri sunt egale §i de semne opuse Ma+Mr=O (2.3). Scara dispozitivului feromagnetic este patratica, eu diviziuni rnai apropiate la lnceput $i mai departate spre capatul aeesteia. Printr-o alegere adecvata a formei pieselor feromagnetice 2,3 §i a pozitiei initiate a acestora se poate obtine 0 variatie a factorului dLlda care sa compenseze Tntr-o buna rnasura aceasta neliniaritate;

Pe lanqa functia principala, aceea de a crea cup lui rezistent, resorturile elastice au §i rolul de readucere la zero a acului indicator la disparitia marirnii rnasurate §i de reglare a punctului de zero prin surubul corector de zero;

lndicatlile sunt influentate de fenomenul de histerezis si de curentii turbionari deci se utilizeaza doar la frecvente scazute; alte surse de erori !e constituie variatiile de temperatura, influenta carnpurilor magnetice' exterioare precurn .§i Jorl1l<L-de~ unda a semnalelor- alternatrver Datorrta

-- -illflLJentercampurHor magnetice exterioare aparatele se ecraneaza;

In principiu aparatele feromagnetis;e pot fi utilizate $i Tn curent continuu unde sunt Tnsa preferate aparatele magnetoelectrice caracterizate___Qrin precizii mai ridicate $i consumuri propri mai reduse.

3. Principalii parametrii ai voltmetrelor feromagnetice

Tensiunea nominata pentru indicatia maxima (uzual 15V - 600V); [Pentru masurarea tensiunilor mai mari de 600V se utilizeaza voltmetre eu domeniul de masurare de 100V conectate in secundarul unor transformatoare de tensiune (vezi fig. 1.6)];

Clasa de precizie (0,1 - 2,5%);

Oomeniul de frecvente (45-65Hz de regula, cu posibilitati de extindere pana la 200Hz);

Rezistenta interna Rv, avand In general valori cuprinse lntre 5000 si 10kG pentru instrumentele cu scara de 30V;

4. Erori de rnasurare

Din numeroase cauze, rezultatul unei rnasuratori difera de valoarea adevarata a rnarimii studiate. Diferenta aceasta dintre valoarea obtinuta prin masurare (Xmas) §i valoarea sa adevarata (Xreal) poarta numele generic de eroare de masurare Tn procesul de rnasurare pot aparea diferite tipuri de erori. Ointre acestea amintim :

• erorile absolute - practic diferenta rnaternatica i1X = Xmas - Xreal (24);

2

I i I I i

sxemplu : un voltrmetru care prezinta eroarea absolute .6X =: 100mV va indica pentru 0 tensiune de 300mV valoarea de 400mV $i in cazul unei terisiuni de 4V valoarea de 4,1V. Cand se cunoaste aceasta eroare se poate aplica un factor de corectie (-.6X =: -100mV pentru exemplul de tata) ; acesta se aduna ia valoarea masurata pentru a afla valoarea reala a marimii masurate, in acest felirnbunatatirv! precizia masuratorii.

• erorile relative (exprimatede regula In procente) sunt descrise drept raportul dintre eroarea absoluta $i valoarea reala a marirnii de masurat

6X Xmas - Xreal . ~ '"

S=-- * ]00[%] = * 100[%] (2.5). Eroarea relativa ne ofera

Xreal .' Xreal .

indicatii mult mai relevante cu privire la precizia cu care s-a facut 0 rnasuratoare.

Exemplu : se considera acelasi voltmetru din exemplul anterior; eroarea absoluta j.X = 100mV nu spune In sine nimic despre calitatea rnasurarii; In cazul tensiunii de

300mV eroarea absoluta este ~ = 400mV - 300mV * 100[%] = 33% ceea ce indica 0

300mV

precizie foarte slaba a masuratorii efectuate. In cazul tensiunii de 4V eroarea

absoluta este S = 4,lV - 4V * 100[%J = 2.5% ceea ce indica 0 precizie relativ buna a 4V

masuratorii efectuate.

sursa de curent continuu

Sursa de curent continuu

R

Ri

"'\,Usarcina

R ,I

/

..... f.// ideal

Circuitul ini1ial

Voltmetru ideal Rv = (Q

Sursa de

curent continuu 11

+

<. Usarcina \

R )

/ real

... -_ .......

Voltmetru real RV:f OJ

Fig. 2.2 lntroducerea unui voltmetru In circuitul de rnasurare

Este evident faptul ca introducerea unui sistem de rnasurare intr-un circuit electric In vederea rnasurarii unei marimi electrice determina 0 perturbare a acesteia. Este necesar ca aceasta perturbare sa fie minima, cerinta realizata prin alegerea unor sisteme de rnasurare cu consumuri proprii reduse (spre exemplu utilizand voltmetre cu rezistenta interna cat mai mare).

Analizand schemele din figura 2.2 deducem urmatoarele relatii :

U U

I = R + Ri ' 11 = . R * R V ; I = 11 + 12 (2.6); Rl+--

R +Rv

3

12 = ~u~_ R + Ri

u

R. R * Rv ' 12 < I (2.7); l+~--·

R+Rv

respectiv daca voltmetrul utilizat ar fi ideal nu ar aparea nici 0 intluenta asupra parametrilor de functionare ai circuitului. Orice voltmetru fizic are III schimb 0 rezistenta interna de valoare finita Rv care influenteaza circuitul exterior in sensu I micsorarii valorii tensiunii masurate. Eroarea data de metoda de rnasurare ~i aparatul ales depinde de raportul valorilor rezistentelor R ~i Rv :

c: = Umas - Ulideal * 100=- R + Ri * 100[%] (2.8).

UidcaJ Rv

Pentru minimizarea erorilor introduse rezistenta interna a voltmetrului trebuie sa fie cu cateva ordine de rnarirne mai mare decat rezistenta circuitului rnasurat.

Exemplu: pentru a obtine 0 precizie a metodei de rnasura mai buna de 0,1% intr-un circuit avand rezistenta de 100 0, rezistenta interne. a voltmetrului utilizat ar trebui sa fie de minim 100 kO.

Obs : In cazul aparatelor de masura cu domenii multiple este bine sa se selecteze domeniul cel mai apropiat de valoarea rnasurata, asffel incat indicatia sa se situeze In ultima treime a scalei aparatului; spre exemplu daca avem de rnasurat 0 tensiune de aproximativ 42-45V ~i aparatul prezinta domeniile de rnasura 0-15V I 0-30V I 0- 60V I 0-120V se va selecta dcrneniul 0-60V pentru a asigura 0 precizie sporita citiri: ~i a minimiza pe cat posibil erorile subiective introduse de operator.

5. Extinderea domeniului de masura prin rezistente aditionale

Fig. 2.3 Extinderea domeniului de masura cu rezistente aditionale

Rezistentele aditionale reprezinta rezistoare de precizie (?i de regula de putere) care se utilizeaza pentru extinderea domeniului de rnasurare, conectandusa in serie cu voltmetrul, ca In figura 2.3. In acest fel tensiunea de masurat se lmparte, raportul depinzand de valorile rezistentei interne a voltmetrului utilizat Rv S;i a rezistentei aditionale Rad.

Uv = Rv (2.9) ;

U Rv+Rad

Presupunem ca vrem sa extindem domeniul de masura al unui voltmetru pentru a putea masura cu el tensiuni de "n" ori mai mari decat tensiunea nominata a acestuia. Rezistenta aditionala necesara rezulta din formula (2.10).

4

Rad = Rv * (n - J) (2.10).

Exemplu : se da un voltmetru avand rezistenta interna Rv ;::: 10 kG §oi tensklilea nominata Uv ;::: 10V. Dorim sa rnasurarn cu acest aparat 0 tensiune U = 500V. Rezulta factorul de multiplicare n:::50, iar rezistenta aditionala utilizata ar trebui sa fie Rad=490 kG. Raportul rezistentelor fiind 49, la aplicarea tensiunii de 500V la bornelo voltrnetrului va apare 0 cadere de tensiune de 10V, iar la bornele rezistentei aditionale 0 cadere de tensiune de 490V. Am realizat deci extinderea scarii de rnasura a instrumentului. Pentru tensiuni mari este utila verificarea puterii disipate In rezistenta aditionala. In acest caz puterea disipata fiind de 490rnW yom avea grija sa alegern pentru Rad un rezistor adecvat din punet de vedere al puterii. Precizia finale este data In cazul factorilor de multiplicare mari de precizia rezistentei aditionale.

Obs : In cazul extinderii domeniulu.i de masura nu trebuie uitat sa rnultiplicam indicatia citita pe cadranul aparatului cu acelasi factor de multiplicare "n", in caz contrar erorile de citire vor fi foarte mari !

6. Tematica lucrarii

Prezenta lucrare de laborator 191 propune familiarizarea studentuiui ell aparatele ferornaqnetice 9i principalele lor implernentari Tn .industrie pentru rnasurarea tensiunii Tn circuitele electronice.

7. Materiale utilizate

Pentru lucrarea de laborator vor fi utilizate urrnatoarele materiale didactiee :

Platformele existente la mesele de laborator ;

Sursa de tensiune continua si alternativa monofazata ; Fire de conexiune ; Voltmetru feromagnetie ; Multimetre ; Diode; Rezistoare de putere.

1 O. Desfasurarea lucraril

10.1 Studiul ampermetrului magnetoelectric

Se vor realiza conexiunile conform scheme! de principiu din figura 2.4. Se vor completa tabelele aferente cu datele experimentale obtinute ~i se vor cornpara lntre ele. Rs este un rezistor de sarcina variabil.

10.2 Extinderea domeniului de rnasura

Se vor realiza conexiunile conform schemei de principiu din figura 2.5. Se vor eompleta tabelele aferente cu datele experimentale obtinute 9i se var cornpara intre ele. Rs este un rezistor de sarcina variabiL

10.3 Masurarea curentilor alternativi

Se vor realiza conexiunile conform schemei de principiu din figura 2.6.

5

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->