ARGUMENTE STATISTICE PRIVIND REETALONARILE PERIODICE, ETALONARILE PE

TIPURI SOCIOPROFESIONALE SI A UTILIZARII CENTILELOR IN EVALUAREA

PSIHOLOGICA
Marin Mihailescu*
Luminita Bucur**
Ionela Buga***
Carmen Dumitru****
Ioana Pascu*****
 

Cuvinte cheie: semnificatie, diferente medii, militari, civili, studii superioare, studii medii,
barbate , femei , periodic, centile , note T

1. Problematica abordata

Lucrarea de fata, care utilizeaza o baza de date consistenta, isi propune sa prezinte o serie de
argumente de natura statistica privind :
- revizuirea periodica a etaloanelor utilizate in evaluarea psihologica ;
- utilizarea unor etalone diferentiate in functie de: natura profesiei (militari, civili ), sex
(barbati, femei), nivel studii (superioare , medii) ;
- utilizarea unor note mai precise - centilele - in evaluare.
Avand in vedere diversitatea problemelor abordate, caracterul practic al rezultatelor precum
si volumul de date explorat lucrarea va prezenta o sinteza a rezultatelor obtinute pentru
problemele enuntate.

2. Modelul statistic utilizat

Aria, acoperita de primele 2 probleme, are la baza modelul statistic al

SEMNIFICATIEI DIFERENTEI A DOUA ESANTIOANE
NECORELATE DE VOLUM MARE [3]
Acest model pentru evaluarea semnificatiei diferentei mediilor a doua esantioane presupune
cunoasterea elementelor :
- mediile aritmetice (  x1 , x2 );
- abaterile standard ( s1 , s2 );
- volumele esantioanelor ( n1 , n2 ) .
Pe baza acestor elemente se calculeaza :
- erorile standard ale mediilor ( sx1 , sx2) exprimate cu formula :
 

Concluziile privind semnificatia diferentei dintre cele 2 medii, associate unui parametru
psihologic, sunt determinate conform schemei [3] :
-diferenta semnificativa daca t >2.58 (nivel incredere de 1% );
-diferenta indoielnica daca 1.96 <= t <= 2.58 ;
-diferena nesemnificativa daca t < 1.96.

3. Problema revizuirii periodice a etaloanelor

Pentru a face o evaluare a stabilitatii in timp a etaloanelor utilizate la examenele psihologice

aplicate persoanelor ce doresc sa intre in sistemul asociat informatiilor militare am constituit
2 loturi: un lot de 1200 subiecti examinati in perioada 2000-2001 si un al doilea lot de 1300
subiecti examinati in perioada 2005-2006.
Testele de performanta si chestionarele de personalitate ce au fost aplicate ambelor loturi
sunt :

AD - Atentia distributive_;
AC - Atentia concentrata;
W - Wonderlic;
B53 - Bonardel;
IG - Inteligenta generala;
MA4 - Memorie vizuala;
PAC - Povestiri absurde - corecte;
STRES - Stress informational;
EPQ - Eysenck;
FPI - Freiburg;
IE - Internalism externalism;
IECT - Control intern-extern;
TEMP - Temperament;
PNP - Pichot;
CP14 - Personalitate( Pertea ).

Denumirile parametrilor asociati acestor teste/chestionare, ale caror coduri sunt utilizate in
lucrare, sunt prezentate in anexa.

Analiza a fost efectuata pe doua clase de subiecti : studii superioare si respectiv studii medii.
Pentru studiile medii s-au obtinut urmatoarele rezultate :
 
Tip tip test/ Test /
Parametru
diferente chestionar chestionar
teste de W W
performanta B53 B53
chestionare EPQ L, N, C, E
diferente
FPI D3,L8,N1,M12,E4,
semnificative
de TD7, NLE11, A2
PNP L, PS
personalitate
diferente chestionare de EPQ P
indoielnice personalitate PNP N
teste AC AC
AD AD
diferente de STRES STRES
nesemnificative PAC A,T,C
performanta MA4 MA4
FPI FD9, C6, S5, E10
 chestionare PNP PA
de
personalitate
 
Pentru studiile superioare s-au obtinut urmatoarele rezultate
 
 
Tip tip test/ Test /
Parametru
diferente chestionar chestionar
PAC A, T
teste de
AD AD
performanta
W W
EPQ L, N, C, P
diferente chestionare FPI D3,L8,N1,E4,
semnificative TD7, NLE11, FD9
de CP14 C4, P2, TI7, L13, N1,
A6, IP11, S8, FE10,
personalitate D3, AS12
TEMP PEC, EA, TC, EC
IG N, T , V
teste  de
AC AC
performanta
diferente MA4 MA4
indoielnice chestionare CP14 SE9, SZ14
de FPI S5,
personalitate TEMP L
teste de  PAC C
performanta STRES STRES
FPI C6, E10, A2, M12
diferente CP14 IM5
nesemnificative chestionare
TEMP PA, PC, TA, PEA
de
IE IE
personalitate
IECT IECT
EPQ C
 

In tabelul urmator redam gruparea diferentelor de medii, aferente parametrilor analizati, atat pe cele doua nivele de studii
cat si pe gradele de stabilitate in timp a acestora :
 
            Studii medii superioare total
-> Nr. % Nr. % Nr. %
Dif. Medii       
Semnificative 16 53 30 57 46 56
Indoielnice 2 7 9 17 11 13
Nesemnificative 12 40 14 26 26 31

Din acest tabel rezulta ca peste 50% ( practic 56% ) dintre parametri analizati au medii
semnificativ diferite dupa un interval de timp de aproximativ 4 ani. Acest lucru duce la
concluzia ca se impune ca periodic sa se realizeze reetlonari pentru parametrii asociati
testelor utilizate in procesul de testare. Reetalonarea se impune si din cauza ca o mare parte
din parametrii asociati testelor de performanta ( W , B53, PAC , AD ) au diferente
semnificative dupa acest interval de timp iar IG - ul este in zona de incertitudine dar cu t-ul
foarte aproape de limita superioara 2.58. Concluzia privind reetalonarile periodice in domeniul
de fata este in concordanta cu ipoteza ca in timp testele comporta un anumit coeficient de
uzura si deci se impune ca acestea sa fie reetalonate periodic.

4. Problema etalonarii pe grupe socio-profesionale

Paragraful de fata are ca scop confirmarea sau infirmare ipotezei privind elaborarea
etaloanelor de evaluare psihologica �n functie de particularitatile personalului ce urmeaza a
fi �ncadrat �n domeniul informatiilor militare.

Pentru a raspunde acestei probleme am stabilit urmatorul context :

- lotul de subiecti constituit se refera la perioada 2000-2006;
- numarul de subiecti din lot este de 3500;
- testele intrate in analiza sunt cele prezentate la pagraful 3 care insumeaza un numar de 57
parametri de performanta si personalitate;
- grupele socio-profesionale avute in vedere sunt :

B - barbati;
F - femei;
M - militari;
C - civili;
SS - studii superioare;
SM - studii medii.

Pe langa aceste grupe dihotomice analiza a mai cuprins si urmatoarele combinatii ale
acestora;
M - SS, M - SM;
C - SS, C - SM;
M - B, M - F;
C - B, C - F.

Prin prelucrarea celor 57 de parametri si a celor 14 grupe socio-profesionale s-au obtiunt 780
triplete (numar de subiecti , medie , abatere standard) la nivel de parametru / grupa socio-
profesionala.

Prin utilizarea modelului, prezentat la paragraful 2, am obtinut 3500 de t-uri asociate

diferentelor de medii ce au fost analizate din punctul de vedere a semnificatiei statistice a
acestora. Mai precizam ca dimesiunile loturilor asociate paramertilor si gruparile socio-
profesionale care au intrat in analiza sunt cuprinse intre limitele 110 si 2260

In urma executarii procedurilor privind semnificatia diferentelor dintre mediile tuturor

combinatiilor s-a obtinut 1800 combinatii pentru care diferenta este semnificativa ( t >
2.58 ).
In tabelul urmator redam combinatiile de grupe socio-profesionale la care s-au identificat diferente semnificative la mai multi
parametri analizati (cel putin la 24 parametri). In tabel vom prezenta combinatiile de grupe in ordinea descrescatoare a
numarului de parametri unde diferenta mediilor este semnificativa ( t > 2.58) :

 
Nr. par cu
Nr.
Lotul 1 Lotul 2 diferenta
Crt.
semnif.
1 B C 47
2 C SS 46
 Nr. par cu
Nr.
Lotul 1 Lotul 2 diferenta
Crt.
semnif.
3 M C 46
4 F SS+M 46
5 C B+M 44
6 SS F+C 44
7 SS+M F+C 44
8 C SS 43
9 F SS 43
10 F M 42
11 M F+C 41
12 B F+C 41
13 B+M F+C 41
14 F B+M 40
15 B F 40
16 SS+M SS+C 37
17 SS+M B+C 35
18 B SS+C 35
19 M SS+C 33
20 SS SS+C 33
21 SS+C B+M 33
22 SM B+M 30
23 M B+C 29
24 SM SS+M 29
25 B SM 29
26 B+M B+C 29
27 M SS 28
28 B B+C 28
29 SM F+C 25
30 F SM 25
31 B+C F+C 25
32 SS SM 24
33 SS B+M 24
34 F B+C 24
 

Dintre aceste grupe combinatiile ( M , C ) ,( B , F ) , ( SS, SM ) pe langa fatul ca prezinta

diferente semnificative intre medii la multi parametri au o importanta deosebita din punct de
vedere practic. Aceste combinatii merita analizate in detaliu in sensul ca poate s-ar impune
etaloane separate pentru fiecare dintre acestea. Pentru a vede necesitatea unor astfel de
etalonari vom analiza combinatia ( M , C ). Din analiza mediilor care sunt semnificativ
diferite , in numar de 47 pentru aceasta combinatie , s-au obtinut rezultatele :

a). Parametrii in care mediile la militari (M) sunt semnificativ mai mari ca cele ale
civililor ( C )
FPI ( C6 - 4%, E10 - 5%, S5 - 6, M12 - 14% ) ;
CP14 ( IM5 - 5%, A6 - 24% );
TEMP ( L - 14%, PA - 7%, PEA - 9% );
EPQ ( E - 5% ) , IE - 11%, IECT - 6% ;
STRES - 9%, AD - 5%, AC - 12%, IW - 22%, B53 - 29%;
PAC ( A - 3%, T - 4%, C - 6% );
IG ( T - 9%, N - 13% ).

b). Parametrii im care mediile la militari (M) sunt semnificativ mai mici ca cele ale
civililor ( C )
FPI ( TD7 - 10% , A2 - 12%, E4 - 45%, NLE11 - 45%,
D3 - 70% ,L8 - 54% , N1 - 121% );
EPQ ( L - 5% , C - 26%, N - 45% );
CP14 ( IM5 - 9%, L13- 31%, TI7 - 39%, FE10 - 27%,
P2 - 38%, D3 - 55%, IP11 - 58%, N1 - 58%,
SE9 - 57%, SZ14 - 64% );
PNP ( PS - 11% , N - 47% , PA - 38% );
TEMP ( EA - 27%, EC - 51%)

Expresiile procentuale exprima diferentele dintre cele doua medii unde media mai mica a fost
luata ca baza de comparatie. Din interpretarea sesului fiecarui dintre cei 47 parametri s-a
constatat ca diferentele semnificative dintre medii numai pentru trei ( FPI - E10, CP14 - IM5,
TEMP - L ) sunt favorabile personalului civil iar restul de 44 sunt favorabile personalului
militar.

Prin calcularea medilor ( la performanta si personalitate ) favorabile personalului militar

comparativ cu cel civil s-a obtinut:
- media la performanta = 10 %;
- media la personaliate = 30 % .

Din datele prezentate pentru cele doua loturi ( militari si civili ) rezulta clar ca personalul
militar este mai performant decat cel civil. Rezultate similare se obtin si pentru celelalte doua
combinatii (B,F) si (SS,SM). In continuare vom prezenta cateva concluzii care ar putea
explica aceste diferente.

Aceste rezultate statistice confirma necesitate si utilitatea elaborarii si utilizarii etaloanelor pe

grupe de subiectii indiferent de obiectivitatea cauzelor ce sunt prezentate in continuare.

- Diferentele dintre subiectii de formatie militara si cei de formatie civila pot fi cauzate de
experienta �n problematica testarii psihologice mult superioara a celor din prima categorie
comparativ cu cei din categoria 2- a. Comparativ cu un ofiter , care a dat astfel de teste
incep�nd cu admiterea la liceul militar apoi la diverse scoli militare �i terminand cu studiile
de la AISM cei din domeniul civil au fost de cele mai multe ori in afara unor astfel de exminari

- Gradul de instruire prin formele de �nvatam�nt ( studii superioare - studii medii ).

- Specificul activitatii militare are de asemenea implicare �n diferentierea clara a mediilor
obtinute de diverse populatii . De exemplu mediile la atentii care sunt mult superioare la
cadrele militare ( atat cu studii superioare cat si cu studii medii ) fata de mediile la civilii cu
studii superioare poate avea o astfel de cauza.

Avand in vedere rezulatele analizei diferentlor de medii pentru combinatiile de mai sus
precum si utilizarea curenta a computerului in procesul de testare consideram ca rezultatele
evaluarii parametrilor psihologici trebuie sa fie furnizate (in note standard) pentru doua sau
mai multe din aceste grupe (in care subiectul poate fi incadrat). In acest mod psihologul
poate evalua subiectul examinat din mai multe puncte de vedere si deci sa-si faca o imagine
mai detaliata despre acesta.
5 Centile sau T -uri ?

In conditiile utilizarii computerului in procesul de testare psihologica si in consecinta a

constituirii unor baze de date puternice aferente acestuia consideram ca se impune inlocuirea
notelor standard (stanine , T, H ) bazate pe medie si abatere standard cu notele exprimate
procentual ( centilele )
Utilizarea notelor procentuale, evitand lineariteatea celor standard dau fata de acestea erori
mult mai mici iar nota exprimata de ele are o semnificatie mult mai concreta - din punct de
vedere practic.
 
Pentru o evaluare a gradelor de aproximare a celor doua tipuri de note  vom face o reprezentare, �n
acela�i sistem de coordonate , a graficelor  acestora ( note  standard – T(x) �i  centile – CN(x) ).
 
Func�ia asociat� notelor standard  T(x) are expresia :

Diferenta D(x) atinge minimul pentru x = 66 aceasta fiind de -29.06 iar maximul corespunde
lui x = 33 si fiin de 28.06.
Variatia lui D(x) �n intervalul [-29.06 - 28.06] se explica prin faptul ca functia T(x) face o
aproximatie lineara pe c�nd CN(x), care exprima in procente aria respectiva, are o eroare ce
poate fi chiar neglijata. In lucrarea [5] s-a prezentat o solutie statistico-informatica prin care
se pot obtine si noua clase in conditiile repartitiilor reale de frecvente ( cu diferente
semnificative de la repartitia teoretica Gauss - Lagrange ).
In prezent cand utilizarea computerului in procesul de testare psihologica este o prezenta frecventa apreciem ca este
necesar sa fie utilizate notele procentuale care reflecta mult mai bine plasare rezultatelor efective ale subiectilor fata de o
populatie de referinta.

6. Concluzie finala

Lucrarea de fata, care s-a bazat pe un fond relativ mare de date (cateva mii de subiectii testati) pune in evidenta ca prin
utilizarea computerului in procesul de testare evaluarea psihologica poate castiga in calitate prin cele trei aspecte :
reetalonarile periodice; asocierea parametrilor psihologici din bateriile de teste a doua sau mai multe note standard in functie
de categoria din care face subiectul ; utilizare unor note unitare (centilele) mai aproape de realitate Intr-o etapa tranzitorie
se poate accepta ca parametrilor psigologici masurati sa le fie atasate atat note t cat si centile grupate pe 2 sau mai multe
grupe socio-profesionale.

Anexa

Denumirile parametrilor psihologici utilizati in lucrare

 
Nr.crt Testul + parametric asociati lui
1 AD Atentia distributiva_;
2 AC- Atentia concentrata
3 W  Wonderlic;
4 B53  Bonardel;
5 IG Inteligenta generala; ( N – nonverbala , V –
verbala , T – totala )
6 MA4- Memorie vizuala;
7 PAC Povestiri absurde  corecte; ( A – absurd , C –
corect , T – total )
8 STRES  Stres  informational
9 EPQ  Eysenck;  ( E  extraversie-  , P -psihotism  , N -
nevrotism  , L -minciuna  , C – comportament deviant)
10 FPI  Freiburg; ( N1 - nervozitate, A2 -  agresivitate , D3
- depresivitate , E4 -  emotivitate ,S5 - sociabilitate , C6 -
calm , TD7 – tendinta dominare , I8 - inhibitie , FD9 – fire
deschisa , E10 -  extraversia , Nle11 – labilitate
emotionala - , M12 -  masculinitate
11 IE  Internalism.- externalism
12 IECT  Control intern.-extern;
13 TEM   Temperament; ( PEA –pot. energetic in activitate 
, PEC - pot. energetic in comunicare  , PA –plasticitate in
activitate , TA  tempou activitate– TC –tempou comunicare
, EA  emotionalitate activitate- , EC –emotionalitate
comunicare , L minciuna-  )
14 PNP  Pichot; ( N  nevrozism- , L  minciuna , Pa –
tendinta  parnoia , Ps  psihotism-  )
15 CP14  Personalitate. (Pertea)  ( N1 - nevrotism , P2 -
psihotism , D3 - depresie , C4 - constiinciozitate , Im5 -
impulsivitate , A6 - activism,Ti7 - timiditate , S8 -
sociabilitate, Se9 - sensibilitate , Fe10 - feminitate , Ip11 –
instabilitate psihica , AS12 -  asocialitate, I13 - introversie,
SZ14 - senzitivitate  ).
 
 
Bibliografie

1. Pitariu H. - Managementul resurselor umane - masurarea performantelor - Editura ALL -

1994
2. Traian Rotariu (coordonator) - Metode statistice aplicate �n �tiintele sociale - Editura
POLIROM - 1999.
3. Milton S. - Ghid simplificat de statistica - Editura Didactica �i Pedagogica - 1971.
4. Mihailescu M, Pertea Gh.,Bucur I.,Buga L.,Preoteasa C. - O conceptie unitara �i fezabila
privind inforlmatizarea procesului de testare �i evaluare psihologica - INFO PSIHO 2002 ,11-
12 aprilie - organizat de DGIA din MapN.
5. Mihailescu M, Pertea Gh. , Buga L , Preoteasa C, Ciocotea I - Argumente in favoarea
utilizarii “Ogivei Galton “ in evaluarea psihologica- INFO PSIHO 2003
6. Mihailescu M, Pertea Gh., Isari S. , Paun I. - Semnificatia diferentelor dintre medii la
populatii din domeniul informatiilor militare - INFO PSIHO 2004.