Philip Yancey

ISUS PE CARE NUL-AM CUNOSCUT

Traducere din limba engleza de SORINA MURESAN

I(

KERIGMA

Oradea

Cuprins

Partea intdi Cine afost EL

1. Isus pe care credeam ca-L cunosc 13

2. Nasterea: Planeta vizitata 29

3. Origini: Radacini evreiesti in pamant evreiesc 49

4. Ispitirea: Confnmtarea din pustie , 67

5. Profil: Ce as fi observat eu? 83

I, Muresan, Sorina (trad.) IL Bale, Gela (ed.)

Partea a doua De ce a venit

6. Fericirile: Norocosi cei rara de noroc 103

7. Mesajul: 0 predica of en sa to are 127

8. Misiunea:. 0 revolutie a harului 145

9. Minunile: Instantanee supranaturale 161

10. Moattea: Ultima saptamana 181

1 L Invierea: 0 dirnineata de neimaginat 201

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei YANCEY, PHILIP

Isus pe care nu L-am cuuoscut / Philip Yancey

Traducere din engleza de Sorina Muresan. - Oradea: Kerigma, 2006

ISBN 973-8960-05-3

ISBN 978-973-8960-05-3

Tehnoredactarea si coperta: kerigma -5-·1\.

Editura KERIGMA O.P.2 - c.P. 16 410670 Oradea Romania

Tel.lFax: (0259) 436874 E-mail: Qffice@kerigma TO Web: wwwkerjgwa m

Partea a treia

Ce a Lasat Isus in urma

12. Inaltarea: Un cer albastru, rara urme 217

13. Imparatia: Gran amestecat cu neghina 23 1

14. Schimbarea pe care 0 aduce El 249

Surse 267

Originally published in the U.S.A. under the title The Jesus 1 Never Knew Copyright © 1995 by Philip Yancey

Grands Rapids, Michigan

© KERIGMA, 2006, pentru prezenta versiune romaneasca,

ISBN 973-8960-05-3 ISBN 978-973-8960-05-3

1

Isus

pe care credeam ca-L cunosc

Prima data am facut cunostinta cu Isus cand eram copil, in anii in care cantam la scoala duminicala "Isus rna iubeste", rna rug am seara la culeare "Doamne, Isuse drag", si ii urmaream pe invatatorii de la clubul biblie cum miscau pe flanelograf figurile decupate. 11 asociam pe Isus cu Kool-Aid [super-erou din benzile desenate, Kool-Aid, zis si Pitcher Man (OmulUlcior, intr-o traducere aproxirnativa - n.tr.) ii salveaza pe toti cei insetati], cu biscuitii inveliti in zahar si omati cu.stelutele aurii pe care ii prime am drept rasplata pentru numanil mare de prezente,

Imi amintesc mai cu seama 0 imagine de la scoala duminicala, 0 pictura in ulei agatata pe un perete. In pictura aceea Isus avea panil lung, unduindu-i pe umeri, si era cu totul altfel dedit oricare dintre barbatii pe care-i cunosteam. Era slab la fata si frumos, cu pie lea ca de ceara si alba ca laptele. Purta 0 mantie stacojie, iar pictorul se stradui se sa redea jocul de lumini de pe falduri .. Pe brate, Isus legana un rnielusel cufundat in somn. Imi irnaginam ca in locul rnieluselului eram eu, si rna simteam binecuvantat mai presus de orice inchipuire,

De curand am citit 0 carte sensa de Charles Dickens la varsta senectutii, o carte in care celebrul scriitor dorea sa lase copiilor sai un scurt istoric. al vietii lui Isus. In ea, portretul cristic seamana cu acela al unei guvemante cumsecade din epoca victorians, care-i mangaie usurel pe crestet pe baieti si pe fetite, dandu-Ie povete de felul, "Copii, trebuie sa va purtati frumos cu mamica si cu taticu'!'' Bruse mi-am amintit de imagine a lui Isus cu care crescusem la scoala duminicala: un om plin de bunatate, gata oricand sa-ti

13

Isus pe care nu L-am cunoscut

Isus pe care credeam ca-L cunosc

alunge orice temeri, rara pic de asprime-un fel de Mister Rogers (protagonistul unui serial TV lansat in anii '50, 0 intruchipare a bunatatii, un model pentru generatii intregi de copii americani - n.tr.). In anii copilariei rna simteam deosebit de mangaiat in preajma Lui,

Mai tarziu, la colegiul biblic, am intalnit, 0 imagine diferita a lui Isus. 0 pictura foarte cunoscuta in acea perioada il infatisa pe Isus cu bratele intinse, suspendat, in stilul lui Salvador Dali, deasupra sediului O.N.U. din New York. Era un Isus cosmic, un Isus in care i~i aveau radacina toate lucrurile, punctul fix dintr-o lume aflata in continua miscare. Aceasta figura mondiala era foarte diferita de pastorul cu mielul in brate din vremea copilariei ..

Si totusi, studentii vorbeau despre acel Isus cosmic cu 0 intimitate uimitoare. La facultate, eram indernnati insistent sa dezvoltarn "0 relatie personala cu Isus Hristos", iar la serviciile de capela, imnurile pe care le cantam exprimau in termeni foarte familiani, dragostea noastra pentru EL Un astfel de cantec vorbea despre 0 plimbare alatuni, de El printr-o gradina cu trandafiri inca plini de roua, Existau si studenti care vorbeau despre credinta l?r folosind cu mare dezinvoltura expresii de genul: "Domnul mi-a spus ... " In perioada petrecuta acolo, credinta mea se afla intr-un soi de asteptare seeptica, Eram circumspect, confuz, framantat de intrebari,

Privind in urma la anii de colegiu biblic, imi dau seama ca, in ciuda oricaror apropieri devotionale, am ajuns sa-L simt pe Isus tot mai departe. Pentru mine El devenise obiectul unei cercetani minutioase. Stiam pe dinafara toate cele treizeci si patru de miracole relatate in Evanghelii, dar n-am simtit, la nivelul vietii mele interio are , impactul nici unuia dintre ele. Impreuna cu colegii mei am memorat Fericirilesi, totusi, nici unul dintre noisi in special eu-nu era in stare sa desluseasca intelesul acelor afirmatii tainice cuprinse in ele, darmite sa le puna in practica.

Ceva mai tarziu, deceniul sase al secolului XX (care, de fapt, pe mine, ca si pe marea majoritate a credinciosilor, m-a prins la inceputul anilor '70) a pus totul sub semnul intrebarii .. Nebunii pentru Isus (expresia din limba engleza este Jesus freaks; ea desemnandu-i pe membrii unei rniscari radisaIe, aparute in mediile crestine americane in anii '60; expresia este folosita astazi si intr-un sens mai larg, nu neaparat cu referire la reprezentantii acestei rniscari - n.tr)--termenul insusi ar fi fost considerat paradoxal pentru linistitii ani' 50-au aparut brusc pe scena ca si cum ar fi fost adusi de extraterestri. Urmasii lui Isus nu mai erau acum reprezentantii., scrobiti si spilcuiti ai clasei de mijloc; unii erau adevarati revolutionari, cu 0 infatisare

neingrijita, cu pletele in vant, Teologii liberali au inceput sa afiseze postere infatisandu-L pe Isus intr-un trio alaturi de Fidel Castro si Che Guevara.

Dintr-o data mi-am dat seama ca, practic, toate portretizarile lui Isus, inelusiv imagine a Bunului Pastor de la scoala duminicala si cea de la sediul O.N. U: din vremea colegiului biblic, 11 reprezentau purtand mustata si barba, ambele strict interzise la colegiu. Ma trezeam asaltat acum de intrebari pe care nu mi le pusesem in copilarie, De exemplu: Cum fusese cu putinta ca un om sa fie crucificat doar pentru ca le spunea oamenilor sa se poarte frumos unii cu altii? Oare ce guvem i-ar executa pe Mister Rogers sau pe Captain Kangaroo (eroul unui serial TV pentru copii, care s-a difuzat timp de aproape patru decenii, incepand din 1955)? Thomas Paine spunea ca ni~i o religie nu este venita de la Dumnezeu atata timp cat contine vreo doctrina care lezeaza sensibilitatea unui copilas, Oare doctrina crucii ar fi trecut acel test?

In 1971 am vazut pentru. prima data filmul The Gospel According ta St.

Matthew [Evanghelia dupd Matei], realizat de regizorul italian Pier Paolo Pasolini.· Filmul a scandalizat nu doar mediile religioase, care de-abia L-au recunoscut pe Isus in personajul de pe ecran, ci si intreaga lume a filmului, in care Pasolini era cunoscut drept homosexual si marxist declarat., Pasolini, in mod absolut ironic, a dedicat filmul Papei loan al XXIII_:-lea, eel care, a explicat regizorul, se facea responsabil, in mod indirect, pentru creatia sa. Prinsintr-un blocaj de trafic in timpul unei vizite papale la Florenta, Pasolini s-a retras intr-o camera de hotel, unde, plictisit, a luat de pe noptiera un Nou Testament si a citit Evanghelia dupa Matei. A fost atat de rascolit de ceea ce a descoperit in acele pagini incat s-a hotarat sa faca un film, folosind drept replisi chiar cuvinte din Evanghelia dupa Matei ..

Pelicula lui Pasolini surprinde foarte bine reconsidera,rea imaginii lui Isus din timpul anilor '60. Turnat in sudul Italiei, cu un buget extrem de modest, filmul evoca, in nuante de alb ca varul si cenusiu prafuit, ceva din ambianta Palestinei din vremea lui Isus. Fariseii poarta pe cap niste filacterii foarte inalte, iar soldatii lui lrod aduc usor cu escadroanele fasciste. U cenicii se poarta ca niste re cruti zgomotosi si lipsiti de experienta. Isus ins a, cu privirea sigura si cu 0 extraordinara forta de patrundere, pare a fi neinfrioat.· Atat pildele, cat si celelalte spuse ale Sale, sunt lansate sub forma unor expresii laconice, aruncate peste umar, in timp ce alearga mereu dintr-un loc in altul,

Impactul produs de filmul lui Pasolini poate fi inteles doar de catre cei

14

15

Isus pe care credeam ca-L cunosc

Isus pe care nu L-am cunoscut

care si-an trait anii adolescentei in perioada aceea tumultuoasa, Filmul a redus la tacere multimile batjocoritoare din salile de cinematograf. Tinerii radicali au inteles atunci ca nu erau ei primii care proclamau un mesaj virulent impotriva materialismului si a ipocriziei, promovand, in acelasi timp, pacea si iubirea.

In ceea ce rna priveste, filmul m-a obligat la 0 serioasa reconsiderare a imaginii lui Isus. Cat priveste infatisarea Lui, Isus aducea mai rnult, cu indivizi care ar fi fost dati afara de la colegiul biblic si respinsi de majoritatea bisericilor. Printre contemporanii Sai, si-a castigat o are cum reputatia de "bautor de vin" si de "rnancacios''. Autoritatile, fie ele religioase sau politice, vedeau in El un instigator, unul care tulbura linistea, Isus vorbea si actiona ca un revolutionar, desconsiderand renume Ie, familia, proprietatea, pre cum si alte evidente traditionale ale succesului.. Nu puteam trece cu vederea faptul ca toate cuvintele din filmul lui Pasolini fusesera luate din Evanghelia dupa Matei, si ca, totusi, in mod evident, mesajul lor nu se potrivea deloc cu imagine a mea anterioara cu privire la Isus.

Cam in aceeasi perioada, un tanar pe nume Bill Milliken, care lucra la Young Life si intemeiase 0 comunitate intr-un cartier din centrul vechi al orasului, a scris So Long, Sweet Jesus [Rdmas bun, Isus iubit]. Titlul acelei carti dadea glas schimbarii ce se producea inauntnil meu. Tot atunsi am fost angajat ca redactor la revista Campus Life, publicatia oficiala a organizatiei Youth For Christ [Tineri pentru Hristos]. Dar, in definitiv., cine afost acest Hristos?, rna intrebam, In timp ce scriam despre persoana lui Isus si lucrarea Lui, simteam cum incepea sa rna cuprinda un duh de indoiala, Crezi intr-adevdr ceea ce scrii? Sau sustii, pur si simplu, "Iinia partidului ", erezdnd ceea ce esti pldtit sa crezi? Te-ai dat cu conservatorii . si cu cei pentru care lucrurile sunt cat se poate de clare-una din versiunile moderne ale grupurilor oare se simteau amenintate de Isus?

Ori de cate ori era cu putinta, evitam sa scriu despre Isus in mod direct..

Azi-dimineata, cand am deschis calculatorul, Microsoft, Windows a afisat data, admitand implicit ca, indiferent de ce-am crede noi, nasterea lui Isus a fost atat de importanta incat a irnpartit istoria in doua. Tot ceea ce s-a intamplat vreodata pe planeta noastra s-a intamplat intr-una din cele doua perioade: ori inainte, ori dupa Hristos.

Richard Nixon a fost cuprins de entuziasm in 1969 cand astronautii de

pe Apollo au pus pentru pnma data piciorul pe luna. "E cea mai importanta zi de la creatie incoace!'', a afmnat cu mandrie presedintele, moment in care Billy Graham i-a amintit la modul eel mai serios de Craciun si de Paste. Si Billy Graham avea dreptate, indiferent de reperele istorice luate in calcul., Galileeanul acesta, care in tot timpul vietii Sale a vorbit cu mai putini oameni decat se aduna pe un stadion la un serviciu de evanghelizare unde predisa Billy Graham, a schimbat lumea mai mult, decat oricare alt om. El a introdus in istorie un nou camp de forta, iar acum 0 treime din locuitorii pamantului Ii sunt credinciosi.

Astazi oamenii au ajuns pana si sa injure folosind numele lui Isus. Incercati sa va imaginati cum ar suna ca un om de afaceri sa strige "Thomas Jefferson!" cand rateaza 0 lovitura la golf, sau un instalator sa urle "Mahatma Gandhi!" cand i~i da peste degete cu cheia franceza, Nu e chip sa seapam de acest Isus.

"Dupa mai mult, de 0 mie noua sute de ani", spunea H. G. Wells, "un istoric ca mine, care nici macar nu se pretinde crestin, descopera ca imaginea se focalizeaza in mod irezistibil asupra vietii si caracterului acestui om de 0 insemnatate cruciala.; Istoricul evalueaza importanta unui individ pomind de la intrebarea, «Ce anume a lasat in urma sa?» I-a detenninat el pe oameni sa inceapa sa gandeasca dintr-o perspectiva noua, cu 0 vigoare care a persistat si dupa ce el nu a mai fost? Aplicand acest test, Isus este pe primul loc." Poti sa aproximezi dimensiunile unui vapor care a trecut si a iesit din raza de vizibilitate dupa urma pe care a lasat-o in apa.

Si totusi, eu nu scriu 0 carte despre Isus pentru. ca Isus a fost un om important care a schimbat istoria. Nu rna tenteaza sa scriu despre Iulius Cezar, sau despre imparatul Chinei care a construit Marele Zid. Ma simt atras in mod irezistibil de Isus, pentru ca El reprezinta punctul care imparte in doua viata-viata mea. Mesajul Sau este: "Pe oricine Ma martuniseste inaintea oamenilor, pe acela si Fiul Omului il va marturisi inaintea ingerilor." Dupa cum spune Isus, de ceea ce cred despre El si de felul in care rna raportez la El depinde destinul meu vesnis,

Uneoni accept aceasta afirmatie transanta a lui Isus rara sa pun intrebari, Marturisesc insa ca alteoti rna intreb in ce fel este afectata viata mea de ceea ce a facut si spus un om acum doua mii de ani intr-un loc numit Galileea. Pot oare sa rezolv aceasta tensiune interioara dintre indoiala si iubire?

Tind sa folosesc scrisul ca pe un mijloc de a-mi infrunta propriile indo-

ieli. Titlurile unora dintre cartilor mele- Where Is God When It Hurts

16

l7

Isus pe care nu L-am cunoscut

Isus pe care credeam ca-L cunosc

[Unde este Dumnezeu cdnd sufdr], Disappointment. with God [Dezamiigii. de Dumnezeu [-ma dau de goL Continuu sa rna intorc mereu si mereu la aceleasi intrebari, ca si cum as zgandari 0 rana veche care nu se vindeca niciodata de tot. Ii pasa lui Dumnezeu de suferintele de-aici, de pe pamant? Contam noi intr-adevar in ochii lui Dumnezeu?

Mi s-a intamplat odata sa raman izolat din cauza zapezii, vreme de doua saptamani, intr-o cabana de munte din Colorado. Toate drumurile erau blocate din cauza viscolului si, intrucatva asemanator cu intamplarea traita de Pasolini, n-aveam altceva de facut decat sa citesc Biblia. Am inceput sa citesc pe indelete, pagina cu pagina, In Vechiul Testament am descoperit ca rna identificam cu acei oameni care au stat, curajosi, la dispozitia lui Dumnezeu: Moise, lov, leremia, Habacuc, psalmistii, Pe masura ce citeam, aveam sentimentul ca urrnaresc 0 piesa de teatru. in care personajele erau oameni care-si jucau pe scena propria viata, cu biruinte miei si tragedii imense, strigand in rastimpuri catre un director de scena nevazut.: "Habar n-ai cum e viata aicijos!" lov a fost eel mai indraznet, acuzandu-L pe Dumnezeu in fata: "Oare ai ochi de came sau vezi cum vede un om?"

Auzeam destul de des ecoul unui glas tunand de departe, dinafara seenei, de dupa cortina, "Asa e, dar nici tu nu stii cum e aici in spate, in culise!", raspundea vocea aceea lui Moise, profetilor si, eel mai clar, lui lov. In clipa insa in care am ajuns la Evanghelii, glasurile acuzatoare au amutit., Dumnezeu "a descoperit", daca mi-e ingaduit un astfel de limbaj, limitarile impuse de viata de pe Terra. Isus a cunoscut El Insusi durerea, intr-o viata scurta si plina de necazuri, nu departe de campiile albite de colb unde se tangui se indurerat lov. Printre multele motive ale Intruparii, unul, cu siguranta, a fost acela de a raspunde acuzatiei lui loy: Tu ai ochi de came? Si astfel, pentru 0 vreme, Dumnezeu a avut astfel de ochi.

Uneori imi zic: De-as putea auzi si eu acel glas din mtjlocul furtunii, si dacd, intocmai ca Iov, as putea sa am 0 si eu 0 discutie cu Dumnezeu insusi. Poate ca tocmai de aceea mi-am propus sa scriu despre Isus. Pentru. ca Dumnezeu nu e mut:. Cuvantul a vorbit, nu din mijlocul vijeliei si furtunii, ci prin gura unui evreu din Palestina. Prin Isus, Dumnezeu S-a asezat pe mas a de disectie, intins in pozitie de crucificare, pentru a fi cercetat de toti scepticii care au trait vreodata, printre care rna numar si eu.

Ce crezi tu des pre Hristos Pentru mine-i chiar pe dos.

Tu il vezi cu nasul mare si incovoiat ...

Eu zic cd e cdrn ca mine, nu m-am inselat ... Biblia 0 cercetam zi si noapte amdndoi,

Dar ce-i pentru mine alb e negru-n ochii tai.

WILLIAM BLAKE

Gandindu-ma la Isus, imi vine-n minte 0 analogie pe care 0 facea Karl Barth. Un om sta la fereastra privind afara, in strada, Afara, oamenii i~i pun mainile streasina la ochi si privesc spre cer. Din cauza unei parti a cladirii mai iesite in afara, omul nu-si poate da seama la ce anume privesc toti ceilalti .. Noi, care traim dupa doua mii de ani de la venirea lui Isus, avem 0 perspectiva, sau mai bine zis 0 lipsa de perspectiva, care se aseamana cu aceea a omului de la fereastra, Auzim strigatele de entuziasm. Studiem faptele si cuvintele din Evanghelii, pre cum si multele carti pe care acestea le-an inspirat.. Si totusi, oricat ne-am intinde gatul, nu vom reusi sa-L zarim nici macar pentru. 0 secunda pe Isus eel intrupat..

Acesta este motivul pentru care, asa cum poezia lui William Blake subliniaza foarte bine, uneori, aceia dintre noi care- L cautam pe Isus nu putem sa vedem mai departe de nasul nostru,

Tribul Lakota; de exemplu, 11 considera pe Isus "vitelul trimis de Dumnezeu". Guvemul cubanez di-tribuie un portret care-L infatiseaza pe Isus cu o carabina atarnata pe umar, In timpul razhoaielor religioase cu Franta, englezii obisnuiau sa strige: "Papa e francez, dar Isus Hristos e englez!"

Teologia rnoderna intineaza si mai mult aceasta imagine. Daca rasfoiesti literatura de specialitate din biblioteca unui seminar, ai sansa sa-L intalnesti pe Isus in ipostaza de mare reformator politic, de vraci insurat cu Maria Magdalena, de galileean carismatic, de rabin, de taran iudeu sceptic, de fariseu, de esenian si adversar rati~ al fariseilor, de profet care vesteste sfarsitul lumii, de hipiot ratacit printre parvenitii de la curtea lui Cezar Augustus, sau de lider cu capul plin de nalucini al vreunui cult sacru al ciupercilor. Printre cei ce produc asemenea opere, rara a se simti catusi de putin jenati, se nurnara cercetatori de seama, *

* Publicul amenican pare sa ignore astfel de portretc la moda. Un recent sondaj Gallup arata ca 84% dintre americani cred ca [sus Hristos a fost Dumnezeu sau Fiul lui Dumnezeu.

18

19

, I

Isus pe care nu L-am cunoscut

Isus pe care credeam ca-L cunosc

Sportivii Yin si ei cu portretizari ingenioase ale lui Isus, altele dedit cele propuse de cercetatorii modemi. Norm Evans, fost atacant al echipei de fotbal Miami Dolphins, scria in cartea sa, On God's Squad [Despre echipa lui Dumnezeu}: "Vji garantez ca, daca ar fi fost sajoace vreodata fotfal, Isus Hristos ar fi fost eel mai bun de pe teren .. , Daca ar trai astazi printre noi, eu mi L-a~ imagina ca pe un jucator inalt, de vreun metru nouazeci si cinci, cantarind cam 0 suta douazeci de kilograme, un jucator care ar bloca adversarul in defensiva, pivotul oricarui joe important, dand mult de furca unor atacanti determinati, ca mine," Fritz Peterson, fost jucator la New York Yankee, e si mai dezinvolt. cand si-L imagineaza pe Isus in echipament de basebal ll; "Cred din toata inima ca, daca Isus Hristos ar intra pe teren, ar fi in stare sa inlocuiasca rara probleme trei jucatori, Probabil nu ar folosi nici o minge «aranjata», insa ar fi un jucator duro Evident, in limitele regulamentului,"

Intr-un asemenea valmasag de idei, cum raspundem la intrebarea sirnpla:

Cine a fost Isus? Istoria seculara ne ofera putine lamurini. Culmea ironiei este ca personalitatea care a revolutionat istoria mai mult ca oricare alta a scapat atentiei majoritatii carturarilor si istoricilor contemporani cu El. Chiar si cei patru evanghelisti au omis multe lucruri care ar fi fost de interes pentru cititorul modem, trecand sub tacere peste noua zecimi din viata Lui. De vreme ce nici, unul dintre ei nu face 0 cat de mica descriere a inra.ti~arii Lui, nu avem nici un fel de informatii, referitoare la conformatia, statura sau culoarea ochilor Lui. Detaliile cu privire la viata Sa in cadrul familiei sunt si ele atat de putine incat cercetatorii inca mai dezbat raspunsul la intrebarea daca a avut sau nu frati si surori. Faptele biografice, considerate esentiale din perspectiva eititorului modem, pur si simplu nu i-au preocupat pe evanghelisti..

Inainte de a incepe sa scriu aceasta carte, am petre cut cateva luni in bibliotecile a trei seminarii-unul catolic, unul protestant liberal, iar altul evanghelic conservator-eitind despre Isus. Am fost de-a dreptul coplesit, vazand inca din prima zi ca existau nu doar rafturi, ci pereti intregi cuprinzand lucrari dedicate figurii lui Isus. Un cercetator de la University of

Chisago estimeaza ca in ultimii douazeci de ani s-a scris despre Isus mai mult decat in cele nouasprezece secole anterioare. Aveam sentimentul ca se implinise comentariul aparent exagerat de la finalul Evangheliei lui loan:

"Mai sunt multe alte lucruri pe care le-a facut Isus, care, daca soar fi scris cu de-amanuntul, cred ca nici chiar in lumea aceasta n-ar fi putut incapea cartile care soar fi scris."

Tot acel munte de tomuri a inceput insa sa aiba asupra mea un efect de desensibilizare. Am citit zeci de relatari privind etimologia numelui lui Isus, limbile pe care le vor-ea, studii cu privire la cat timp a locuit la Nazaret, la Capemaum sau la Betleem. Orice imagine vie s-a transformat insa intr-o pata estompata, cetoasa. M -a cuprins banui ala ca Isus insusi ar fi i~grozit de multe dintre descrierile pe care le citeam,

In acelasi timp, am descoperit in mod constant ca, ori de cate ori rna intorceam la Evangheliile propniu-zise, ceata se risipea. J. B. Phillips scria, dupa ce tradusese si parafrazase Evangheliile: "Am citit, in greaca si latina, zesi de rnituni, dar aici [in Evanghelii] n-am gasit nici cea mai slaba urma de mit ... Nimeni n-ar pute sa astearna in scris relatari atat de sincere de Iipsite de orice mestesugire, pre cum acestea, daca in spatele lor n-ar e-ista un eveniment reaL"

Unele carti religioase raspandesc un iz acru de propaganda-lucru care

nu se intampla insa in cazul Evangheliilor. Marcu rezuma astfel, intr-o singura propozitie, evenimentul, de departe eel mai important din istorie, un eveniment pe care teologii se straduiesc sa-I interpreteze prin termeni ca "impacare " , "ispasire'', .Jertfa'': "Isus a scos un strigat tare si Si-a dat duhul," Apar scene bizare si imprevizibile, cum ar fi aceea in care familia si vesinii. incearca sa-L izoleze pe Isus, suspectandu-L de nebunie. De ce sa introduoi. astfsl de scene intr-o lucrare hagiografica? Li se intampla chiar si cel-r mai l-dali urrnasi ai lui Isus sa cada pe ganduri, scarpinandu-se in cap a rr:lrar:-Injond, ,Qi~e-i omul asta?-!ji nu cu aerul ca ar mirosi 0 conspiratle, cat cu unul de smcera nedumerire,

Isus insusi, cand era provocat, nu of ere a dovezi zdrobitoare cu privire la identitatea Sa. Mai lasa sa scape iei-colo cate un indiciu, pentru siguranta, dar, dupa ce Iacea apel la dovezi, adauga: "Ferice de acela pentru care Eu nu vo-v-- un prilej ?e poticnire." Citind scrierile evanghelistilor, descopar ca ~-ar ga'i.Icu greu cmeva care, intr-un moment sau altul, sa nu se poticneasca m El. In mare masura, Evangheliile ii Iasa cititorului sarcina de a decide. Ele sunt mai multo in genul unei povestiri politiste, in care intrebarea

Majoritatea covarsitoare a amerieanilor ered ca Isus a fost rara pacat, eurajos si eehilibrat din punet de vedere emotional.. Mai putini sunt aeeia care-L considera un personaj usor de intelest l), puternie din punet de vedere fizic, atragator, practic, eald si desehis fata de ceilalti.

20

21

Isus pe care nu L-am cunoscut

Isus pe care credeam ca-L cunosc

esentiala este "cine e faptasul'' (sau, cum intreba Alister McGrath, "Cine este EI, de fapt?"), dedit in eel al unui desen inteligibil la care ajungi prin unirea unor puncte. Am descoperit in aceasta particularitate a Evangheliilor o energie noua.

Mi-a venit in minte ideea ca toate teoriile eronate cu pnvire la Isus, care au aparut in mod spontan, inca din ziua mortii Sale, confirma pur si simplu riscul imens pe care si l-a asumat Dumnezeu atunci cand S-a intins pe mas a de disectie-risc pe care pare sa-I fi intampinat cu total a deschidere. Poftim, examinati-Mal Verificati-Mal Hotararea va apartine.

ochii a sapte sau opt regizoni ne ajuta sa ne debarasarn de spiritul prafuit al previzibilului, care se asezase peste noi de-a lungul atator ani de scoala duminioala si citire a Bibliei .. Evident ca interpretarile propuse de unele filme erau gresite-contrazicandu-se intre ele in mod flagrant-dar care anume erau gresite? Ce se intamplase cu adevarat? Dupa reactiile la scenele din filme, ne intorceam la relatarile din Evanghelii si, astfel, incepea discutia,

Cursul, care se tinea in cadrul unei biserici din Chicago, denumita LaSalle Street Church, era frecventat atat de licentiati in filozofie din Northwestern, cat si de oameni rara adapost, care profitau de acel timp ca sa trag a un pui de somn. Gratie acelor cursuri, in mare masura, felul meu de a-L vedea pe Isus s-a schimbat treptat.. Walter Kasper spunea: "Idei extreme ... Dumnezeu vazut in haine de Mos Craciun, sau strecurandu-Se in trup omenesc ca un muncitor care i~i pune salopeta ca sa rep are lumea in urma unei avarii., Doctrina Bibliei si a Bisericii, potrivit careia Isus a fost om, in deplinul sens al cuvantului, cu intelectul si cu libertatea specifice omului, nu pare sa domine gandirea crestinului de rand." Trebuie sa recunosc ca aceasta doctrina nu domina nici gandirea mea, pana nu am predat cursul de la LaSalle Street Church si n-am cautat sa aflu mai multe despre Isus ca personaj istoric,

In esenta, filmele acelea m-au ajutat sa-mi consolidez perceptia cu privire la umanitatea lui Isus. Crezurile pe care le rostim in biserici vorbesc despre preexistenta vesnica a lui Hristos, pre cum si despre existenta Lui glorioasa de dupa mo arte , dar ignora, in mare masura, existenta Sa pamanteasca. Evangheliile insele au fost scrise dupa ce trecusera ani buni de la moartea lui Isus si de la invierea Sa, relatand evenimente tot atat de indepartate pentru autorii lor pe cat este razboiul din Coreea pentru noi, cei de azi. Filmele m-au ajutat sa merg mai mult in trecut, mai aproape de viata lui Isus, asa cum a fost ea vazuta de contemporanii Sai. Cum m-as fi sirntit sa fi fost si eu unul dintre cei strecurati in multime? Oare eu ce reactie as fi avut fata de acest om? Oare L-a~ fi poftit la mine acasa la ospat, ca Zacheu? Sau as fi plecat intristat, ca tanarul bogat? Oare L-a~ fi tradat, ca luda sau ca Petru?

Asa cum am constatat, Isus semana foarte putin cu personajul Mister Rogers despre care invatasem la scoala duminicala si se deosebea fundamental de persoana despre care studiasem la colegiul biblic. 0 data ca nu era mS-I pe departe atat de blajin. Mi-am dat seama ca in viziunea mea precedenta, personalitatea lui Isus se asemana cu aceea a unui personaj de

Filmul italian La Dolce Vita incepe cu zborul unui elicopter care transporta la Roma 0 statuie uriasa inIati~andu-L pe Isus. Cu bratele intinse, Isus sta atarnat de 0 franghie, iar in timp ce elicopterul trece pe deasupra, oamenii de jos i~i dau seama treptat pe cine reprezinta statuia. "Hei, e Isus!", striga un taran batran, sarind jos din tractor si luand-o la go ana peste camp. Cand elicopterul ajunge in apropierea Romei, cateva fete in costume de baie, stand la plaja langa 0 piscina, fac cu mana un salut prietenesc, iar pilotul elicopterului se abate putin de la traseu, ca sa le vada -ai de ~proape. Tacuta, avand pe chip 0 expresie aproape indurerata, statUI a de Clment a lui Isus pluteste, ridicol parca, pe deasupra lumii moderne.

Cautarile mele legate de Isus au luat 0 noua directie cand regizorul Mel White mi-a imprumutat 0 colectie de cincisprezece filme despre viata lui Isus. Aceasta colectie cuprindea tot felul de filme, de la King of Kings, clasicul film mut din 1927, realizat de Cecil B. DeMille, muzicaluri pre cum Godspell si Cotton Patch Gospel, pana la varianta ultramoderna produsa in Canada, intitulata Jesus of Montreal. Am vizionat aceste filme cu atentie, analizandu-Ie scena cu scena. Apoi, timp de doi ani, am predat un curs despre viata lui Isus, folosind acele filme ca pe un punct de pornire in discutiile cu studentii ..

Cursul se desfasura aproximativ in felul urmator: Cand ajungeam la un eveniment important din viata lui Isus, cautam prin multitudinea de filme si selectam dintre ele sapte sau opt care mi se pareau relevante pentru, ceea urma sa se discute la clasa, Cand incepea ora, Iasam sa se deruleze cateva secvente de doua-trei minute, incepand cu variantele in cheie comica sau mai c-nservatoare si terminand cu abordari profunde si evocatoare. Am descoperit ca aceasta modalitate de a viziona acelasi eveniment vazut prin

22

23

Isus pe care credeam ca-L cunosc

!.l

,I'

Isus pe care nu L-am cunoscut

pe planeta Vulcan, din seria Star Trek: calm, degajat, impasibil, trecand cu pasi mari, ca un robot, printre fiintele umane hipersensibile de pe nava Terra. Nu aceasta a fost insa si imagine a pe care am gasit-o surprinsa in Evanghelii, pre cum si in filmele mai bune despre Isus. Aici El era profund rniscat de ceilalti oameni: incapatanarea lor II indurera, fariseismul II indigna, iar credinta simpla II induiosa, Isus parea mai simtitor si mai spontan decat majoritatea oamenilor, nicidecum mai lipsit de aceste calitati., Mai degraba inflacarat decat lipsit de pasiune.

Cu cat studiam mai mult despre Isus, cu atat imi era mai greu sa-L incadrez intr-o categorie anume. Isus nu a facut multe refesiri la ocupatia romana, subiectul principal de discutie printre compatriotii Sai, in schimb, a pus mana pe bici ca sa-i alunge pe speculanti din templul evreiesc. A staruit asupra implinirii legii mozaice, dobandind in acelasi timp proasta reputatie de calcator al legii .. II cuprindea mila pentru un strain oarecare, dar putea si sa-si corecteze eel mai bun prieten cu 0 mustrare aspra: ;~napoia mea, Satano!" Nu ii privea cu indulgenta nici pe cei bogati, nici pe femeile desfsanate, si totusi, ambele categorii se bucurau de tovarasia Lui,

Intr-o zi, Isus a facut un sir intreg de minuni; a doua zi insa puterea Lui a parut sa fie blocata din cauza lipsei de credinta a oamenilor. Intr-o zi a vorbit amanuntit despre a doua venire; in alta a spus ca nu stie nici ziua, nici ceasul, La un moment dat, le-a scapat printre degete celor ce voiau sa-L aresteze, pentru ca, intr-o alta ocazie, sa paseasca hotarat spre cei care voiau sa puna mana pe El, A vorbit cu convingere despre facatonii de pace, apoi le-a spus ucenicilor sa faca rost de sabii, Afirmatiile pe care le facea despre Sine stameau controverse, dar atunci cand facea ceva cu adevarat miraculos avea tendinta de a trece acel lucru sub tacere. Dupa cum spunea Walter Wink, daca Isus n-ar fi trait niciodata, noi n-am fi fost in stare sa-L inventam.

Exista doua cuvinte pe care cred ca nimeni nu le-ar considera potrivite cu privire la Isus, asa cum ni-L arata Evangheliile; acestea sunt "plictisitor" si "previzibil". Cum se face atunci ca biserica a imblanzit, un asemenea personaj-sau, cum spunea Dorothy Sayers, "a retezat frumusel ghearele Leului din Iuda, transformandu-L intr-un animal de companie pentru preoti molatici si batranele cucemice"?

Istoricul Barbara Tuchman, castigatoare a premiului Pulitzer, insista asupra unei reguli, anume pe care trebuie sa 0 respecte istorisii: nici un fel de "speculatii privitoare la trecut sau viitor". Cand scria, de exemplu,

despre Batalia din Ardeni [Of ens iva germana condusa de feldmaresalul G. von Rundstedt (dec. 1944 - ian. 1945) cu scopul de a realiza 0 strapungere strategica pana la Bruxelles si Anvers si de a incercui trupele anglo-americane aflate la nord de directia germana de atac; of ens iva a esuat, - n.tr.] data de trupele ali ate in timpul celui de-al doilea razboi mondial, ea a rezistat tentatiei de a include in text divagatii de genul: "Desigur, cu totii stirn cum s-a sfarsit aceasta." De fapt, trupele aliate care au participat la batalia aceea nu stiau cum se va sfarsi confruntarea. Dupa cum pareau a se desfasura lucrurile, ei ar fi putut foarte bine sa fie obligati de trupele germane sa se retraga spre plajele Normandiei, de unde venisera, Istoricul care doreste sa pastreze 0 cat de mica aparenta de tensiune si spectacol in relatarea desfasurarii evenimentelor nu se va aventura sa faca referiri la trecut sau la viitor, dintr-o perspectiva exhaustiva, Faceti asa, si tot suspansul va disparea. Dimpotriva, un bun istoric re-creeaza pentru cititor cadrul istoriei despre care vorbeste, dandu-i senzatia ca "a fost acolo."

Am ajuns la concluzia ca aceasta este problema in majonitatea scrierilor, pre cum si in mentalitatea privitoare la Isus. Citim Evangheliile prin niste Ientile care trimit in trecut si in viitor, prin prism a conciliilor Bisericii, cum ar fi eel de la Niceea sau eel de la Calcedon, prin incercarile studiate ale Bisericii de a-L explica pe Isus.

Isus insa a fost 0 fiinta umaria, un iudeu din Galileea, purtand un nume si avand 0 familie a Sa, 0 persoana care, pe de 0 parte, era exact ca toate celelalte. Pe de alta parte insa avea ceva diferit de orice alta fiinta umaria care a trait pe pamant inaintea Lui. Bisericii i-au trebuit, cinci secole de dezbateri aprinse ca sa decida asupra unui fel de echilibru epistemologic intre acest "exact ca toate celelalte'' si acel "ceva diferit''. Pentru aceia dintre noi care am crescut in biserica sau intr-un me diu cultural crestin, eel putin cu numele, balanta inclina in mod inevitabil spre acel "ceva diferit," Dupa cum spunea Pascal, "Bisericii i-a fost la fel de greu sa le arate acelora care nu credeau acest lucru ca Isus Hristos a fost om, pe cat i-a fost sa arate ca Isus a fost Dumnezeu; probabilitatile erau la fel de mari in ambele cazuri."

Vreau sa se inteleaga foarte clar faptul ca sunt un sustinator al crezurilor Biserisii. Dar, in aceasta carte, sper sa reusesc sa Yin cu 0 perspectiva noua, trecand dincolo de aceste formnlari .. Sper ca, atat cat este po sibil, sa privesc la viata lui Isus "de jos", ca un spectator, ca unul dintre cei multi care I-au fost in preajma, Daca as fi un regizor japonez si mi s-ar pune la dispozitie

24

25

Isus pe care nu L-am cunoscut

cincizeci de milioane de dolari si nici un alt scenanu dedit textul din Evanghelii, oare ce fel de film as face? Sper sa reusesc, dupa cum spunea Luther, sa-L "surprind pe Hristos, in modul eel mai profund cu putinta, in ipostaza de om intrupat".

Uneoni, de-a lungul acestui proces, m-am sirntit ca un turist care se plimba injurul unui monument grandios, uimit si coplesit., Ma tot invarteam pe langa monumentul lui Isus, cercetandu-i partile componente-istorisirile

privitoare la nastere, invataturile, minunile, dusmanii si adeptii-pentru a

medita si a incerca sa-L inteleg pe omul care a schimbat istoria.

Alteori m-am simtit, ca un restaurator de opere de arta, catarat pe schela in Capela Sixtina, dand la 0 parte praful istoriei cu 0 perie umezita, Daca frecam din rasputen, aveam sa gasesc oare, sub toate acele straturi, originalul?

Incerc in aceasta carte sa spun povestea lui Isus, si nu pe a mea. Totusi, in mod inevitabil, cautarea lui Isus se dovedeste a fi de fapt cautarea aceluia care 0 intrepninde. Nici unul dintre cei care-L intalnesc pe Isus nu mai ramane asa cum era inainte, Am descoperit, ca indoielile care rna chinuie si care provin din multe surse-stiinta, religii comparate, scepticismul meu

2

Nasterca: :

Planeta vizitata

innascut, reactiile adverse pe care le am fata de biserica-sunt

puse intr-o

Domnu-atotputemic din inalt coboara, Mantie de slava fiinta l-o-nconjoara. S-arata-n lumina; si-astfel, intr-o zi, Pogorand la noi, slava parasi ..

lumina noua atunci cand le aduc inaintea acestui om cu numele Isus. Daca as spune mai multe, acum, in acest punct, in acest prim capitol, ar insemna sa incalc mult pretuitnl principiu al Barbarei Tuchman.

George Herbert

26

29

2

Nasterea.. Planeta vizitata

In timp ce sortam vraful de felicitasi primite cu ocazia Craciunului trecut, am observat ca exista acum tot felul de simboluri strecurate in cadrul acestei sarbatori .. Pe cele mai multe felicitari, peisajul infatisa orasele din regiunea Noii Anglii, troienite de zapada, si nelipsita sanie trasa de cai. Alte felicitari surprindeau animale care faceau tot soiul de giumbuslucuri: nu doar reni, ci si veverite, ratoni, pasari-cardinal si soricei cenusii foarte nostimi. Intr-una dintre felicitari aparea un leu african tolanit, cu una dintre labele dinainte petre cute dragastos in jurul unui mielusel..

De asemenea, in ultimii ani, se poate observa 0 revenire spectaculoasa a ingerilor, acestia aparand mai cu seama pe felicitarile fabricate de Hallmark si American Greetings, dar cu niste chipuri sfioase si dragalase, nicidecum cu infarisarea unor fiinte care sa ne inspaimante la vederea lor. Felicitarile cu conotatie religioasa clara (0 minoritate aparte) infatiseaza cu precadere Familia Sfanta, si-ti dai seama dintr-o privire ca figurile reprezentate pe ele sunt diferite de toti ceilalti oameni. Par linistiti si senini, Deasupra capetelor lor odihnesc nimburi aurii, stralucito are , ca niste cununi dintr-o alta lume.

In interior, felicitarile contin cu precadere cuvinte frumoase, pline de optimism, ca: dragoste, buna-nvoire, bucurie, fericire, caldura, Presupun ca e un lucru laudabil, sa cinstim 0 sarbatoare sfanta prin sentimente atat de duioase. Si totusi, cand rna intorc la relatarile din Evanghelii despre primul Craciun, descopar un ton foarte diferit si.o schimbare majora care a zguduit lumea din temelii ..

Imi amintesc ca am vazut un episod din spectacolul de televiziune inti-

Isus pe care nu L-am cunoscut

Nasterea: Planeta vizitata

tulat Thirtysomething [Treizeci si cevaJ, in care Hope, 0 crestina, se cearta cu sotul ei, evreul Michael, in legatura cu sarbatorile, "Eu nu stiu, zan, de ce-ti mai bati capul cu Hanuka!", ii spune ea. "Doar nu crezi ca 0 mana de evrei au reusit sa tina la distanta 0 mare armata, cu cateva lampi de ulei care continuau sa arda in mod miraculos!"

La care Michael explodeaza: "Ei, nu mai spune! Si Craciunul e mai plauzibil, nu? Doar nu-ti inchipui ca un Inger i s-a aratat unei fete si ea a ramas insarcinata, rara sa fi cunoscut vreodata barb at, apoi a calatorit calare pana la Betleem, a ramas peste noapte intr-un grajd si a nascut un copil, tocmai pe Mantuitorullumii?"

Sincer vorbind, neincrederea lui Michael pare foarte asemanatoare cu cea despre care am citit in Evanghelii .. Maria si losif trebuie sa faca fata rusinii si batjocurii din partea familiei si a vecinilor, care reactioneaza cam in genul lui Michael ("Doar nu-ti inchipui ca un Inger i s-a aratat, ... ").

Chiar si aceia care accepta versiunea supranaturala a evenimentelor sunt constienti de faptul ca va urma un mare necaz: un unchi batran se roaga pentru "rnantuire de vrajmasii nostsi, si din mana tuturor celor ce ne urasc!''; Simeon face 0 profetie surnbra, spunand fecioarei: "Sufletul tau va fi strapuns de 0 sabie"; cantarea de multumire a Mariei vorbeste de carmuitori rasturnati si de oameni mandri risipiti si pusi pe fuga.

Spre deosebire de ceea ce incearca felicitarile sa ne faca sa credem, Craciunul nu a simplificat viata pe planeta Pamant, induleind-o. Cam aceasta e senzatia pe care 0 am atunci cand se apropie Craciunul, de aceea rna intorc de la culorile vesele, ale felicitarilor la sobrietatea Evangheliilor.

a da nastere unui copil nelegitim si de a-l creste, dupa ce tatal lui hotarase sa paraseasca orasul., Pacatul Cynthiei nu era mai mare decat al multor altora, si totusi, dupa cum ne-a spus, avea consecinte atat de evidente. Nu putea sa ascunda rodul acelui unic act pasional, rod care a tot crescut in pantecul ei luni de zile, pana cand a venit pe lume un copil care avea sa schimbe fiecare ceas al fiecarei zile din viata ei. Nu este, deci, de mirare ca aceasta fata evreica, Maria, s-a sirntit foarte tulburata: era. pusa fata in fata cu aceleasi perspective, in cazul ei lipsind insa actul pasional..

In America zilelor noastre, unde anual un milion de adolescente raman insarcinate rara a fi casatorite, situatia delicata a Mariei si-ar fi pierdut, inevitabil, ceva din gravitate a reala, dar intr-o comunitate evreiasca din secolul intai, in care existau relatii foarte bine inchegate, 0 astfel de veste adusa de un Inger era greu sa fie primita cu bucurie deplina, 0 femeie logodita care ramanea insarcinata era considerata, potrivit Legii, adultera, fiind pasibila de moarte prin lovire cu pietre.

Matei relateaza cum losif, rnarinimos, i~i pune de gand sa divorteze de Maria pe ascuns, in loc s-o acuze, pana cand un Inger i se arata si lui, pentru a-l convinge ca nu fusese inselat., Luca ne vorbeste despre 0 Marie infricosata la culme, care se grabeste sa ajunga la singura fiinta in stare sa inteleaga prin ce trecea: Elisabeta, ruda ei, care, in mod miraculos, zamisleste un copil la batranete, in urma altei vestiri angelice. Elisabeta 0 crede pe Maria si se bucura impreuna cu ea, si totusi, scena subliniaza in mod evident contrastul dintre cele doua femei: intreg tinutul vorbeste despre ins anatosirea pantecului Elisabetei, pe cand Maria e nevoita sa ascunda rusinea miracolului petre cut cu ea.

Dupa cateva luni se naste loan Botezatorul, in sunet vesel de surle si trambite, cu un alai intreg de moase, de rubedenii si de traditionalul cor al satului, care sarbatorea nasterea unui baiat evreu. Sase luni mai tarziu Se naste si Isus, insa departe de casa, rara moasa, lara rude, lara cor care sa cante in cinstea Lui. Prezenta doar a barbatului cap de familie era de ajuns pentru inscrierea prevazuta de recensamantul roman; si atunci de ce si-a tarat losif sotia insarsinata pana la Betleem? Oare pentru a 0 scuti de rusinea de a naste chiar in satul ei natal?

C. S. Lewis scria astfel despre planul lui Dumnezeu: "Totul se ingusteaza din ce in ce mai mult, pana cand, in cele din urma, se ajunge intr-un punct minuscul, intocmai ca varful unei sulite-o fata evreica, rugandu-se." Astazi, cand citesc relatarile despre nasterea lui Isus, rna cutremur

Lucrarile de arta plastic a oglindind Craciunul reprezinta familia lui Isus in icoane cu poleiala de aur, infatisand 0 Marie senina, primind cuvintele Bunei, Vestiri ca pe 0 mare binecuvantare. Evanghelistul Luca insa ne spune cu totul altceva, Maria a fost "foarte tulburata'' si "infricosata'' la aparitia ingerului, iar cand acesta rosteste cuvintele sublime cu privire la Fiul celui Prea Inalt, a carui Imparatie va dainui vesnis, Maria se gandeste la ceva mult, mai prozaic, mai pamantesc: Dar eu nu stiu de bdrbat!

o data, 0 avocata tanara, necasatorita, pe nume Cynthia, a acceptat cu mult curaj sa vorbeasca inaintea membnilor biserisii mele din Chicago, martunsindu-si un pacat despre care noi toti stiam deja: in fiecare duminica, 11 vedeam pe baietelul ei, alergand de colo-colo, ca argintul viu, printre bancile bisericii, Cynthia se angajase pe un drum solitar, si anume acela de

30

31

Nasterea: Planeta vizitata

Isus pe care nu L-am cunoscut

gandindu-ma ca soarta lumii a atamat de raspunsul dat de doi tinerei dintr-un sat evreiesc. De cate ori nu si-o fi repetat Maria in gand cuvintele ingerului, cand simtea cum Fiul lui Dumnezeu love a in pantecele ei cu pisioru~eJe! Sau losif, de cate ori n-o fi pus la indoiala propria lui intalnire cu ingerul-Sdfifost un vis?-fn timp ce, traind printre satenii care vedeau limpede cum se rotunjea mijlocul logodnicei lui, era nevoit sa indure rusinea usturatoare produsa de ceea ce oamenii presupuneau ca se intamplase?

Nu stirn nimic despre bunicii lui Isus. Oare ce-or fi simtit? Sa fi reactionat oare ca parintii de astazi ai multor fete nemaritate, cu 0 rabufnire de flyie moralizatoare, urmata de 0 perioada de tacere imbufnata, pana cand, in final, ochisorii stralucitori ai micutului venit pe lume au reusit sa tope asca gheata si sa duca la un armistitiu fragil in familie? Sau, cine stie, poate s-au oferit binevoitor, ca multi bunici din zilele noastre, de la oras, sa ia

copilul sub ocrotirea lor.

Noua luni de explicatii jenante, iminenta unui scandal plutind in aer-

se pare ca Dumnezeu a pregatit imprejurarile cele mai umilitoare cu putinta pent~ intrarea Sa in lume, ca si cum ar fi vrut sa evite orice acuzatie de partinire. Sunt impresionat de faptul ca, atunci cand Fiul lui Dumnezeu a devenit fiinta umaria, a respectat toate regulile, niste reguli aspre: comunitatile mi'(_i nu-i trateaza cu bunavointa pe baietii cu paternitate dubioasa,

Malcolm Muggeridge observa ca in conditiile de astazi, cand exista elinisi de planificare familiala care ofera modalitati convenabile de a corecta asemenea "greseli'' dezonorante pentru numsle unei familii, "car fi foarte putin probabil ca nasterea lui Isus sa fie permisa, Sarsina Mariei, in conditii vitrege si de la un tata necunoscut, ar reprezenta un caz elar recomandat pentru avort, iar spusele ei, potrivit, carora conceptia s-ar fi realizat ca rezultat al interventiei Duhului Sfant, ar trirnite-o urgent intr-o eliniea de psihiat~e, confirm and necesitatea intreruperii sarcinii .. Astfel, generatia no astra, care are nevoie de un Salvator, poate mai mult decat oricare aha, ar fi prea inQJinata spre umanism ca sa-I ingaduie sa se nasca."

Fecioara Maria ins a, a carei rnaternitate nu fusese planificata, a avut 0 reactie diferita, Ea a auzit spusele ingerului, a cantasit in minte repercusiunile,' dupa care a raspuns: "lata roaba Domnului; faca-mi-se dupa cuvintele tale!" Adesea 0 lucrare a lui Dumnezeu e cu doua taisuri: 0 mare bucurie, dar si 0 mare durere, iar Maria, prin raspunsul ei direct, le-a primit deopotriva pe amandoua, Ea a fost prima persoana care avea sa-L accepte pe Isus in conditiile alese de EI, indiferent de pretul pe care urma sa-I plateasca,

* * *

Cand misionarul iezuit Matteo Ricci a mers in China, in secolul al XVIlea, a luat cu sine obiecte de arta religioasa pentru a prezenta crestinismul unor oameni care nu auzisera niciodata despre el. Chinezii au acceptat repede imaginile infatisand-o pe Fecioara Maria cu pruncul in brate, dar, cand le-a aratat imagini ale rastignirii si a incercat sa le explice ca Dumnezeulcopil crescuse mare doar pentru a fi omorat, ei au reactionat cu impotrivire si oro are. Le place a rnult, Fecioara si ar fi vrut cu ardoare sa se inchine mai bine ei decat Dumnezeului rastignit..

Revazand inca 0 data teancul meu de felicitari de Craciun, imi dau searna ca noi, in tarile crestine, facem in mare masura acelasi lucru. Tinem 0 sarbatoare cuminte, in familie, purificand-o de orice iz de scandal.. Mai presus de orice altceva, 0 epuram de tot ceea ce ne-ar putea aminti de felul in car-: aceasta poveste inceputa la Betleem s-a sfarsit la Calvar.

In relatarile lui Matei si ale lui Marcu privind nasterea, 0 singura persoana pare sa inteleaga natura tainica a lucrarii incepute de Dumnezeu: batranul Simeon, eel care a recunoscut in copilas pe Mesia, si care a intuit ca, in mod sigur, avea sa unneze 0 stare de conflict.. "lata, Copilul acesta este randuit spre prabusirea si ridicarea multora in Israel, si sa fie un semn, care va starni impotrivire", a spus el, dupa care a profetit ca sufletul Mariei va fi strapuns de 0 sabie. Simeon a sirntit o are cum ca, desi la suprafata nu se schirnbasera prea multe-tiranicul Irod era inca pe tron, trupele romane inca spanzurau multi evrei patrioti, lerusalimul era inca intesat de cersetori-in profunzime, totul se schimbase. Sosise 0 noua forta care avea sa submineze puterile lumii.

La inceput, Isus n-a parut sa reprezinte 0 amenintare pentru acele puteri ..

S-a nascut sub domnia lui Cezar Augustus, intr-o perioada in care adia un vant de speranta in intreg Impeniul Roman. Mai mult, decat oricare alt suveran, Augustus le-a dat oamenilor mari sperante legate de posibilitatile lui de conducator si de tot ce-ar fi putut infaptui ei, ca societate. De fapt, Augustus a fost eel care a imprumutat pentru prima oara din greceste termenul "evanghelie" sau "veste buna'' si I-a folosit ca emblerna pentru noua ordine mondiala reprezentata de domnia sa. Imperiul l-a declarat zeu si a stabilit ritualuri prin care sa fie venerat.. Multi credeau ca regimul sau luminat si stabil va dainui vesnic, reprezentand solutia perfecta pentru problema guvernarii,

32

33

Isus pe care nu L-am cunoscut

Nasterea: Planeta vizitata

Intre timp ins a, intr-un ungher ascuns al imperiului, cronicarii vremii faceau cercetari cu privire la nasterea unui copil cu numele Isus. Informatiile pe care le avem despre EI provin, in cea mai mare parte, din cele patru carti scrise dupa ce trecusera ani buni de la moartea Sa, intr-o perioada cand mai putin de 0,5% dintre locuitonii lumii romane auzisera despre El. Autorii acestor biografii ale lui Isus au preluat si ei cuvantul evanghelie, proclamand 0 ordine noua a lumii, 0 ordine cu totul diferita, In aceste carti, numele lui Augustus e mentionat 0 singura data, intr-o referinta scurta, care precizeaza data unui recensamant care face po sibil ca nasterea lui Isus sa aiba loc in Betleem.

Totusi, primele evenimente din viata lui Isus pot fi privite ca 0 prefigurare amenintatoare a razboiului care se apropia, un razboi diferit de toate celelalte de pana atunci .. lrod eel Mare, imparatul iudeilor, intarise stapanirea romana la nivel local; ironia istoriei face insa ca numele lui lrod sa fie cunoscut in primul rand datorita masacrului copiilor din zona Betleemului. N-am vazut niciodata 0 felicitare de Craciun care sa infatiseze acest camagiu savarsit de autoritati, dar nu trebuie sa uitarn ca si el face parte din seria evenimentelor legate de venirea lui Hristos. Desi istoria laica nu mentioneaza aceasta atrocitate, nici unul din cunoscatorii vietii lui lrod nu se indoieste de faptul ca acesta ar fi fost in stare de asa ceva. I -a ucis pe doi dintre cumnatii sai, pe insasi sotia sa, Mariamne, pre cum si pe doi din propniii sai fii. Cu cinci zile inainte de a muri, a ordonat are stare a a numerosi supusi si a semnat un decret conform caruia acestia urmau sa fie executati in ziua mortii sale, scopul fiind acela de a se asigura de existenta unei adevarate atmosfere de doliu in tara. Pentru un asemenea despot, 0 operatiune de exterminare relativ minora, in Betleem, nu reprezenta deloc 0 problema.

De fapt, sub regimul lui lrod, aproape ca nu trecea 0 zi rara sa aiba loc o executie, Climatul politic din perioada nasterii lui Isus se asemana cu acela din Rusia anilor '30, din perioada conducerii lui Stalin. Cetatenii nu aveau voie sa se intalneasca in adunari publice. Spionii misunau peste tot. Poate ca in mintea lui lrod, porunca de a ucide copiii din Betleem n-a insemnat decat un act absolut rational, 0 actiune militara de preintampinare, menita sa pastreze stabilitatea regatului sau, un mod de aparare impotriva invaziei unui intrus cu privire la care se auzeau zvonuri ingrijoratoare.

In For the Time Being [Deocamdatd], W. H. Auden i~i imagineaza ce se va fi petre cut in mintea lui lrod, in timp ce se gandea la ordonarea mas acrului:

Astazi am avut parte de una din acele zile perfecte de iarna, reci, stralucitoare si cu totul linistite, cand latratul unui caine ciobanesc se aude piina hat-departe, muntii inalti si semeti par sa se intinda piina aproape de zidurile cetatii, iar mintea se simte atat de trcaza; asta-seara, de-aici de sus, de la fereastra, din fortareata mea, nu vad nimic pe intreg cuprinsul acestui peisaj magnific de munte si ses care sa arate ca imperiul ar fi amenintat de vreo primejdie mai cumplita dec at ar fi cotropirea iadului de nistc camile care se iau la intrecere sau conspiratii lc puse la cale de garzile pretoriene ...

Ah, de ce nu s-o fi putut naste nenorocitul ala de tanc in alta parte?

Si astfel, Isus, Hristosul, a venit intr-o lume plina de vrajba si violenta, petrecandu-si primii ani de viata ascuns in Egipt.. Matei noteaza faptul ca tot de evenimentele politice de ordin local au depins si locurile in care a crescut Isus. Dupa moartea lui Irod eel Mare, un inger l-a instiintat pe losif ca acum se putea intoarce in siguranta in Israel, avertizandu-l totodata sa nu se aseze in regiunea aflata in acea perioada sub conducerea fiului lui lrod, Arhelau. Astfel, losif s-a mutat impreuna cu familia sa la Nazaret, in nord, unde a locuit sub domnia lui Antipa, un alt fiu de-al lui lrod, pe care Isus avea sa-I numeasca "vulpea aceea" si, de asemenea, eel care l-a decapitat pe loan Botezatorul, .

Cativa ani mai tarziu, romanii au luat in stapanire directa provincia de sud, care cuprindea si lerusalimul, unul dintre guvematorii acelei regiuni fiind Pilat din Pont, ramas cunoscut, din pac ate, pentru cruzimea lui. A vand relatii sus-puse, Pilat se casatori se cu nepoata lui Cezar Augustus. Dupa spusele lui Luca, lrod Antipa si guvematorul roman s-au privit unul pe celalalt, ca dusmani pana in ziua cand soarta a facut ca ei sa hotarasca impreuna destinul lui Isus. In ziua aceea si-an dat mana, sperand sa reuseasca ceea ce nu reusise lrod eel Mare, si anume inlaturarea acelui pretendent ciudat si, astfel, salvarea irnparatiei ..

De la inceput pana la sfarsit, conflictul dintre Roma si Isus a parut sa fie cu totul unilateral.. Astfel, la acel moment, se presupunea ca executia lui Isus avea sa puna capat oricarei amenintari., Tirania avea sa castige si de aceasta data. Nimeni nu se gandea la posibilitatea ca Isus sa aiba urmasi plini de tenacitate, care sa reziste si dupa dezintegrarea Impeniului Roman.

Evenimentele legate de Craciun, redate in colinde, prezentate de copii in scenete, la biserica, sau infatisate pe felicitani, ne-au devenit atat de

34

35

Isus pe care nu L-am cunoscut

Nasterea: Planeta vizitata

familiare incat este usor sa pierdem esenta mesajului din spatele intamplarilor. Dupa ce mai citesc 0 data istorisirile privind nasterea lui Isus, rna intreb: Dacd Isus a venit ca sa ni-L descopere pe Dumnezeu, oare ce ajlu eu des pre EI din acest prim Crdciun?

Ma surprind cuvintele care-mi Yin in minte in timp ce meditez la aceasta

intrebare, Smerit, accesibil, dispretuit, curajos-cuvinte care cu greu par sa

descrie divinitatea.

Smerit, Inainte de Isus, aproape mel un autor barbar nu folosi se acest termen la modul laudativ. Si totusi, evenimentele Craciunului trimit, in mod inevitabil, la ceva care pare sa fie, mai degraba, un paradox: un Dumnezeu smerit.. Dumnezeul venit pe pamant n-a descins nici sub forma unei furtuni dezlantuite, nici a unui foc mistuitor. Aproape de neimaginat, Facatorul a toate a coborat si S-a micsorat atat de mult incat a devenit un ovul, 0 mica samanta de-abia vizibila cu ochiul liber, care s-a divizat si redivizat pana s-a format un embrion, crescand incet, celula cu celula, in pantecul unei fete tulburate. "Nemarginirea insasi inchisa in pantecele tau", exclama uluit,

poetul John Donne. Isus "S-a dezbracat pe Sine Insusi., S-a smerit",

spunea, mai simplu, apostolul Pavel..

Imi amintesc ca, odata, in preajma Craciunului, rna aflam intr-o splendida sala de concerte, ascultand oratoriul Mesia de Handel; intregul cor canta despre ziua "cand slava Domnului se va descoperi". Imi petrecusem dimineata prin muzee, contempland ceea ce se mai pastrase din fala de odinioara a Angliei-bijuteriile Coroanei, sceptrul din aur masiv al unuia dintre regi, trasura poleita cu aur a primarului Londrei-si m-am gandit ca astfel de simboluri ale bogatiei si puterii trebuie sa fi fost si in mintea celor din vremea lui Isaia, primii care au auzit promisiunea facuta. Nu este, deci, de mirare ca, atunci cand evreii cite au cuvintele lui Isaia, se gandeau cu multa nostalgie la trecut, la zilele de glorie ale lui Solomon, cand ;imparatul a facut ca argintul sa fie tot asa de obisnuit la Ierusalim ca pietrele."

Si totusi, acest Mesia venit la ei purta un alt fel de glorie, gloria smereniei. ,,«Dumnezeu este mare!», strigatul musulmanilor, reprezenta un adevar care n-ar fi avut nevoie de nici 0 fiinta supranaturala pentru a fi crezut de o ameni " , scria parintele Neville Figgis. "Faptul insa ca Dumnezeu S-a

jiic-t mic, acesta este adevarul pe care Isus li l-a dezvaluit, oamenilor."

Dumnezeul care tuna din ceruri, care putea sa comande ostiri si imperii, si sa le rniste cum sunt miscati pionii pe 0 tabla de sah, acest Dumnezeu si-a facut aparitia in Palestina, intrupat intr-un prune care nu putea sa vorbeasca,

sa se hraneasca, sa-si controleze nevoile fiziologice, un copilas care depindea in totalitate de adapostul, hrana si dragostea oferite de 0 tanara simpla,

In sala de concerte din Londra, cautand cu privirea loja regala in care statea Majestatea sa cu familia, am apucat sa arunc cateva privini asupra felului neobisnuit in care tree prin viata conducatorii lumii acesteia: inconjurati de garzi de corp si fanfara, gatiti in haine scumpe si bijuterii scanteietoare. Regina Elisabeta a II -a vizitase recent Statele Unite, iar reporterii se delectasera cu prezentarea intregului arsenal folosit cu ocazia acelei vizite: bagajele reginei, cantarind peste 0 mie opt sute de kilograme, contine au cate doua costume pentru fiecare ocazie, un costum de doliu, in caz ca ar fi rnurit, cineva, vreo douazeci de kilograme de bijutenii si accesorii, si 0 invelitoare din piele alba de ied pentru scaunul toaleteb I~i adusese cu ea coafeza personala, doi valeti si 0 suita de alti insotitori. scurta vizita intr-o tara straina a unui cap incoronat poate costa pe putin douazeci de milioane de dolari.

Intr-un contrast izbitor, vizita lui Dumnezeu pe pamant a inceput intr-un grajd, rara servitori si rara alt loc care sa serveasca de culcns imparatului abia nascut decat 0 iesle. Intr-adevar, evenimentul care a irnpartit istoria si chiar calendarul nostru in doua s-a petre cut mai mult sub ochii animalelor, decat sub cei ai oamenilor. S-ar fi putut intampla sa fie calcat de vreun rnagarus. "Cat de linistit, atat de linistit, minunatul dar ni se of era."

Pret de 0 clipa, cerul s-a luminat de prezenta ingerilor, dar cui i s-a dezvaluit mareata priveliste? Catorva tarani rara carte care pazeau tunnele altora, unor "nimeni" de la perifenia societati. Pastorii erau atat de rau vazuti, incat evreii mai de soi ii incadrau in aceeasi categonie cu a "paganilor", nedandu-le voie sa intre decat in curtile exterioare ale templului. Dumnezeu insa i-a socotit pe ei drept oamenii cei mai potriviti pentru a lua parte la sarbatorirea nasterii Aceluia care urma sa fie cunoscut drept prietenul pacatosilor,

In poezia lui Auden, magii de la rasarit spun: ,,0, acum si aici calatonia noastra rara de sfarsit se Incheie." Pastorii, la randullor, spun: ,,0, acum si aici calatoria noastra rara de sfarsit incepe." Cautarea intelepciunii lumesti ia sfarsit; adevarata viata, ins a, de-abia acum incepe.

Accesibil. S-ar putea ca noi, crescuti fiind intr-o traditie a rugaciunii personale, sa nu apreciem indeajuns schimbarea realizata de Isus in ce priveste modul de raportare a omului la divinitate. Hindusii aduc jertfe Ia templu. Musulmanii, cand ingenuncheaza, se apleaca atat de jos incat ating pamantul cu fruntea. De fapt, in majonitatea traditiilor religioase frica

36

37

'I

iii,

II

Isus pe care nu L-am cunoscut

Nasterea: Planeta vizitatii

reprezinta sentimentul principal prezent in momentul apropiern de Dumnezeu.

Cu siguranta ca evreii asociau inchinarea cu frica. Rugul aprins al lui Moise, carbunii incinsi ai lui Isaia, vedeniile nepamantene ale lui Ezechiel-cel ce fusese "binecuvantat" cu 0 intalnire directa cu Dumnezeu se astepta sa ramana dupa aceasta ars sau cu fata stralucito are , sau, po ate, pe jumatate olog, ca Iacov. Si acestia se puteau considera norocosi .. Copiii evrei invatau, de asemenea, istorioare cu privire la muntele sfant din pustie unde si-ar fi gasit sfarsitul oricine se atingea de el. Era destul sa te apropii de chivotullegamantului intr-un fel neingaduit si erai un om mort. Tot asa, daca patrundeai in Sfanta Sfintelor, nu mai ieseai viu de-acolo.

Insa, printre oamenii care delimitasera in templu un loc preasfant pentru Dumnezeu si care se temeau sa-I rosteasca numele, Dumnezeu si-a facut aparitia intr-un mod foarte surprinzator, venind ca un copilas, intr-o iesle. Ce poate fi mai putin infricosator decat un nou-nascut, cu manutele strans infasate pe langa trupul plapand? Prin Isus, Dumnezeu a gasit 0 modalitate de relationare cu omul care sa nu implice frica.

Intr-adevar, frica nu prea daduse niciodata roade. Vechiul Testament consemneaza mult mai multe puncte slabe decat reusite. Era nevoie de un nou tip de apropiere, de un legamant nou, ca sa folosesc cuvintele Scripturii, de un legamant care sa nu largeasca si mai mult prapastia imensa dintre Dumnezeu si om, ci sa intinda 0 punte peste ea.

o prietena de-a mea pe nume Kathy folosea ghicitori ca sa-I ajute pe copilul ei de sase ani sa invete animalele. Cand a venit randullui, copilul a spus: "Ma gandesc la un mamifer. E mare si face minuni.'.' Kathy a stat putin pe ganduri, apoi s-a dat batuta, "Nu stiu." "E Isus!", a zis tiul ei, triumfator. Kathy mi-a spus ca, atunci, raspunsul i s-a parut lipsit de respect, dar mai tarziu, gandindu-se la el, si-a dat seama ca fiul ei ajunsese la 0 intelegere tulburatoare a profunzimilor intrupani: Isus, un mamifer!

Eu am inteles mai bine ce inseamna intruparea cand am avut un acvaniu cu apa sarata. Am descoperit ca intretinerea unui acvariu marin nu e 0 sarcina usoara. Trebuia sa folosesc un laborator chimic mobil pentru a monitoriza nivelul azotatului pre cum si cantitatea de amoniac. Pompam inauntru vitamine, antibiotice si medicamente din gama sulfamidei, si destule enzime ca sa faca pana si 0 piatra sa creasca. Filtram apa prin fibra de sticla si o expuneam la lumina cu raze ultraviolete. S-ar putea crede ca pestii mei, datorita acestei energii consumate in favoarea lor, erau eel putin recunosca-

tori, Nicidecum. De fiecare data cand umbra mea se ivea deasupra acvariului, dispareau brusc, adapostindu-se in scoica cea mai apropiata, Aratau fata de mine un singur "sentiment": acela de frica, Desi ridicam capacul si lasam mereu sa cada inauntru hrana, de trei ori pe zi, reactia lor, la fiecare vizita de-a mea, era un semn sigur al faptului ca nu vedeau altceva in actiunile mele decat intentii de a-i chinui .. Nu reusearn sa-i conving de adevaratele mele intentii,

Pentru. pestii mei, eu eram divinitatea. Eram prea mare pentru ei, actiunile mele erau de neinteles, In faptele mele milostive vedeau adevarate acte de cruzime; priveau incercarile mele de vindecare drept actiuni distrugatoare. Am inceput sa inteleg ca, pentru a le schimba aceste perceptii, ar fi fost nevoie de un fel de intrupare. Ar fi fost nevoie sa rna fac peste si sa le "vorbesc" intr-o limba pe care ei s-o inteleaga,

o fiinta umaria devenita peste nu este insa nimic in comparatie cu intruparea lui Dumnezeu intr-un prune. Si totusi, dupa cum spun Evangheliile, aceasta este ceea ce s-a intamplat la Betleem. Dumnezeu, care crease materia, S-a intrupat in ea, asa cum un pictor ar deveni un punct pe panza pe care

o picteaza, sau un dramaturg un personaj in propria piesa. Dumnezeu a scris

o poveste, folosind doar personaje reale, din paginile istoriei reale. Cuvantul S-a facut trup.

Dispretuit.. Ma infior chiar si numai scriind acest cuvant, si mai ales cand il asociez cu Isus. Ideea pe care 0 transmite este aceea de multi cruzime, el derivand probabil de la luptele cu caini [termenul din limba engleza este underdog, si s-ar putea traduce cu aproximatie calcat In picioare, under (sub) si dog (caine) - n. tr.] si asociindu -se, in decursul timpului, invinsilor si victimelor previzibile ale unor nedreptati .. Si totusi, citind istorisirile despre nasterea lui Isus, nu pot decat sa ajung la concluzia ca, desi lumea poate inclina spre cei bogati si putemici, Dumnezeu inclina spre cei umili si dispretuiti. "A rastumat pe cei puternici de pe scaunele lor de domnie, si a inaltat pe cei smeriti .. Pe cei flamanzi i-a saturat de bunatati, si pe cei bogati i-a scos afara cu mainile goale.,' spunea Maria in cantarea el.

Laszlo Tokes, pastorul roman a carui persecutie a indignat 0 tara intreaga si a grabit izbucnirea revoltei impotniva conducatorului comunist Ceausescu, povesteste despre 0 incercare de a pregati 0 predica de Craciun pentru biserica pe care 0 pastorea. Militia regimului ii aresta pe dizidenti si in toata tara izbucnisera acte de violenta, Temandu-se pentru viata sa, Tokes a

38

39

Nasterea: Planeta vizitata

Isus pe care nu L-am cunoscut

incuiat usile, s-a asezat jos si a citit din nou din Evangheliile lui Matei ~1 Luca. Spre deosebire de cei mai multi pastosi care urmau sa predice cu ocazia acelui Craciun, el si-a ales ca text versetele care descriau masacrul copiilor nevinovati poruncit de Irod. Acesta, a considerat pastorul, era singurul pasaj care le putea vorbi eel mai direct enoriasilor sai. Opresiune, teama si violenta, stare a jalnica de fiecare zi a celor dispretuiti si calsati in pisioare, ei pe toate acestea le intelegeau foarte bine.

A doua zi, de Craciun, s-a aflat vestea ca Ceausescu fusese arestat., Clopotele bisericilor au batut si toata Romania a fost cuprinsa de bucurie. Mai cazuse un Irod! Remernorand acele zile, Tokes spune: "Toate evenimentele legate de povestea Craciunului aveau acum, pentru noi, 0 dimensiune noua, stralucito are , 0 dimensiune a istoriei inradacinate in realitatea vietilor noastre ... Pentru aceia dintre noi care le-an trait, zilele Craciunului din 1989 au reprezentat 0 podoaba bogata, graitoare, asezata alaturi de istorisirea Craciunului, 0 vreme cand providenta lui Dumnezeu si nebunia rautatii umane pareau la fel de usor de cuprins pre cum lumina so are lui si a lunii care invalui a dealurile nesfarsite ale Transilvaniei." Pentru prima data, dupa patruzeci de ani, Romania a celebrat Craciunul ca pe 0 sarbatoare publica.

Poate ca modalitatea cea mai buna de a percepe natura umila, dispretuita, a intruparii este aceea de a 0 transpune in termeni la care ne putem relationa noi, cei de azi, 0 mama necasatorita, lara casa, a fost fortata de imprejurari sa caute adapost in timp ce se afla in calatonie pentru a se supune cerintelor impovoratoare impuse de un guvern colonial.. Locuia intr-o tara care se afla in curs de refacere in urma unor razboaie civile devastatoare si in care inca mai existau tulburari-o situatie sirnilara cu acelea din Bosnia, Ruanda, sau Somalia din zilele noastre. Intocmai ca in cazul a jumatate dintre marne le care nasc in zilele noastre, copilul a vazut lumina zilei in extrernitatea vestica a Asiei, poate eel mai neprimitor colt de lume pentru micutul ei nou-nascut.; Fiul ei a ajuns sa traiasca 0 viata de refugiat, in Africa, continentul pe care se gasesc, inca, cei mai multi refugiati •.

Ma intreb ce-o fi sirntit Maria, de-a lungul anilor grei petrecuti in Egipt, amintindu-si de acea cantare de marire care ii venise pe buze. Pentru un evreu, Egiptul insemna amintirea glorioasa a unui Dumnezeu puternio- care fliccuse armata faraonului una cu pamantul, si le adusese eliberarea; si acum, iat-o pe Maria acolo, deznadajduita, 0 straina intr-o tara straina, ascunzandu-se de autoritatile din propria tara. Era oare cu putinta ca pruncul ei

atat de vanat, de neajutorat, un vesmc fugar, sa implineasca sperantele extraordinare ale poporului ei?

Chiar si limba materna a familiei aduna in ea amintiri privind statu.tul lor de dispretuiti: Isus vorbea aramaica, 0 limba folosita in comert, foarte apropiata de arab a, fapt ce amintea in mod dureros de subjugarea evreilor de catre alte imperii.

Niste magi straini (venind probabil din regiunea care corespunde Irakului de azi), venisera sa-L viziteze pe Isus, dar acesti oameni erau considerati "necurati'' de catre evreii vremii .. In mod natural, asa cum faceau toti demnitarii, ei au trecut mai intai pe la imparatul care domnea la Ierusalim. Irod insa nu stia nimic despre copilul nascut in Betleem. Dupa ce au vazut pruncul si si-an dat seama cine era el, acesti vizitatori au incalcat lege a, adica l-au inselat pe Irod, intorcandu-se acasa pe un alt drum, pentru a-L proteja pe copil.. Alesesera sa fie de partea lui Isus, ajungand astfel sa fie impotriva celor puternici ..

Crescand, Isus a inceput sa fie sensibil, la modul eel mai pro fund, fata de cei saraci, neputinoiosi si oprirnati-pe scurt, fata de cei umili si dispretuiti, Exista astazi dezbateri intre teologi, acestia incercand sa dec-ida daca este potrivita sau nu folosirea expresiei "optiunea preferentiala a lui Dumnezeu pentru cei saraci'' drept 0 modalitate de a descrie preocuparea lui Dumnezeu pentm. cei marginalizati, Insa, din moment ce Dumnezeu Insusi si-a pregatit imprejurarile in care avea sa Se nasca pe pamant-Iipsit de putere si bogatie, rara drepturi, dispretuit-optiunile Lui preferentiale nu mai au nevoie de alte explicatii ..

Curajos. In 1993 am citit 0 stire despre 0 "aparitie a lui Mesia" in zona Crown Heights, din Brooklyn, New York. In Crown Heights locuiesc douazeci de mii de evrei din gruparea hasidica Lubavici, dintre care, in 1993, multi credeau ca Mesia se afla printre ei, in persoana lui Rabi Menachem Mendel Schneerson.

Vestea despre aparitia in public a rabinului s-a raspandit ca fulgerul pe strazile din Crown Heights, iar Lubavicii, in hainele lor negre si cu favoritii carliontati, au dat fuga spre sinagoga unde se ruga, in mod obisnuit, rabinuL. Cei mai norocosi, care probabil. comunicau intre ei prin radio-emitatoare, au pornit-o primii, incepand sa alerge spre sinagoga din clipa in care au sirntit 0 vibratie usoara. S-au ingramadit cu sutele intr-o sala mare, inghiontindu-se unii pe altii si catarandu-se chiar si pe stalpi, pentni, a face mai mult loco In incapere s-a creat 0 atmosfera de asteptare si frenezie, intalnita,

40

41

Isus pe care nu L-am cunoscut

Nasterea: Planeta vizitatii.

in mod normal, numai cu ocazia unui mare eveniment sportiv, insa nu si la un serviciu religios.

Rabinul avea nouazeci si unu de ani. Suferise cu un an in urma un accident cerebral, iar de atunci nu mai putea vorbi .. Cand, in cele din urma, s-a tras cortina, cei ingramaditi in sinagoga au vazut un batran firav, cu barba lung a, care nu prea reusea altceva decat sa faca din mana, sa clatine din cap si sa rniste din sprancene. Nimeni, ins a, dintre cei adunati nu parea sa fie deranjat de asta, si toti cantau intr-un glas "Sa traiesti, stapanul nostru, invatatorul nostru, rabinul nostru, Imparat, Mesia, acum si in veci!", scandand la nesfarsit, tot mai tare, pana cand Rabi a facut un gest usor, delicat, cu mana, si cortina l-a ascuns vederii. Multimea s-a indepartat incet, savurand momentul, intr-o stare de extaz*.

Cand am citit prima data aceasta stire, era cat pe ce sa izbucnesc in ras, Oare pe cine incercau oarnenii. aceia sa pacaleasca-un Mesia nonagenar si mut in Brooklyn? Si apoi mi-am dat brusc seama: reactionarn fata deRabi Sclmeerson exact asa cum reactionasera si cei din primul secol fata de Isus. Un Mesia din Galileea? Un biet fecior de tamplar?

Descosiderarea pe care am simtit-o citind despre Rabi si despre urrnasii. lui fanatici m-a facut sa-mi dau o are cum seama de reactiile cu care S-a confruntat Isus de-a lungul vietii, Sale. Vecinii se intrebau: "Nu este Maria mama Lui? Si Iacov, Iosif, Simon si Iuda, nu sunt ei fratii Lui? Si surorile Lui nu sunt toate printte noi? Atunci de unde are El toate lucrurile acestea?" Alti compatnioti 11 batjocoreau, zicand: "Poate iesi ceva bun din Nazaret?" Chiar si familia Lui incerca sa-L tina la distanta de oameni, crezand ca e nebun. Mai marii religiosi incercau sa-L ucida, Cat despre multirnea nestatornisa a celor de rand, 0 data ziceau ca "are drac si ca e nebun", 0 data incercau sa-L faca imparat cu forta.

Cred ca a fost nevoie de curaj pentru ca Dumnezeu sa lase deoparte puterea si slava si sa vina printre fiintele umane care urmau sa-L intampine cu acelasi amestec de dispret si scepticism pe care l-am simtit, si eu cand am auzit pentru prima oara de Rabi Sclmeerson din Brooklyn. A fost nevoie de curaj ca sa riste sa coboare pe 0 planeta cunoscuta pentru violenta ei, in mijlocul unui neam cunoscut pentru faptul de a-si fi respins profetii .. Oare ce alt lucru mai temerar ar fi putut Dumnezeu sa faca pentru om?

De curaj a fost nevoie si in prima noapte, in Betleem. Cum S-a sirntit Dumnezeu- Tatal in noaptea aceea, neajutorat, ca orice tata pamantesc, privindu-si Fiul, manjit de sange, venind intr-o lume cruda. si rece? Imi rasuna in minte versur.i: din doua colinde. Una dintre ele-"Micul Domn Isus nu scoate nici un scancet'i-rni se pare un fel de versiune cenzurata a evenimentelor petre cute in Betleem. Imi imaginez ca Isus a plans ca orice alt copil in noaptea in care a venit pe lume, 0 lume care urma sa-I dea multe motive de plans, mai tarziu, ca adult.. Din cea de-a doua, ,,0, Betleem, oras micut'', un vers pare astazi la fel de adevarat, intr-un sens foarte pro fund, ca si acum doua mii de ani: "Toate sperantele si temerile omenirii stau pe umerii Tai in seara aceasta."

"Crestinismul e singura dintre credinte care a adaugat curajul la virtutile Creatorului", spunea G. K. Cheste:cton. Nevoia de un asemenea curaj a aparut 0 data cu prima noapte petrecuta de Isus pe pamant si nu a disparut decat 0 data cu ultima.

Mai este inca 0 perspectiva a Craciunului, pe care n-am vazut-o niciodata ilustrata pe vreo felicitate, probabil pentru ca nici un artist, nici chiar William Blake, n-a putut s-o surprinda asa cum este ea de fapt, Apocalipsa 12 trage cortina pentru a ne lasa sa aruncam 0 privire asupra Craciunului, asa cum trebuie sa fi aratat el din acel loc rnult, mai indeparrat chiar decat Andromeda: Craciunul din perspectiva lumii ingenilor.

Aceasta istorisire difera, in mod radical, de cele din Evanghelii. Apocalipsa nu pomeneste nici de pastori, nici de vreun imparat care omoara prunco dimpotriva, ea infatiseaza un balaur care duce, in ceruri, 0 lupta apriga, femeie invaluita in soare si purtand pe cap 0 cununa din douasprezece stele, tipa in chinunile facerii .. Deodata, apare un urias balaur rosu, trag and dupa el cu co ada 0 treime din stelele cerului si aruncandu-Ie pe pamant.. Se ghernuieste hulpav la picioarele femeii, asteptand cu infrigurare sa-i devoreze copilul de-ndata ce acesta va se naste, In ultima clipa, nou-nascutul este apucat si dus la loc sigur, femeia fuge in pustie, iar apoi incepe un razboi care cuprinde intreg universul..

Apocalipsa este 0 carte ciudata, din orice perspectiva am privi-o, iar cititorii ei trebuie sa-i inteleaga stilul propriu ca sa priceapa sensul acestui spectacol extraordinar. In viata de fiecare zi se desfasoara doua istorii paralele, una pe pamant si una in ceruri. Apocalipsa insa le are in vedere pe amandoua, permitand 0 scurta privire in culise. Pe pamant se naste un copil,

* Rabi Schneerson a murit In iunie, 1994. Multi dintre membrii gruparii Lubavici asteaptil si azi Invierea lui In trup.

42

43

i I

Nasterea: Planeta vizitata

Isus pe care nu L-am cunoscut

un imparat aude zvonindu-se despre asta si porneste in cautarea lui. In ceruri incepe Marea Invazie, 0 incursiune temerara organizata de conducatorul forte lor binelui la scaunul de domnie al raului.

John Milton a zugravit aceasta perspectiva in mod grandios in Paradisul pierdut si Paradisul regdsit, poeme care se centreaza asupra cerului si pamantului, pamantul fiind doar un camp de lupta pentru ciocnirile dintre cele doua forte. Autorul modem J. B. Phillips a incercat si el sa redea 0 astfel de perspectiva, adoptand un stil epic ceva mai moderat si, cu ocazia Craeiunului trecut, m-am inters la cele imaginate de Phillips pentru a incerca sa scap de perspectiva mea pamanteasca.

In versiunea lui Phil_l_ips, un Inger mai varstnic ii arata unui Inger foarte tanar splendorile universului. Cei doi privesc galaxii. si sori invapaiati rotindu-se, apoi strabat in go ana distantele infmite ale spatiului, pana cand, in cele din urma, intra intr-o galaxie anume, care nurnara oinsi sute de miliar-

de de stele.

In timp ce se apropiau de steaua pe care noi 0 numim Soarele, precum si de planetele care se invarteau injurul ei, ingerul batran arata spre o sfera mica, aproape neinsemnata, care se invartea injurul propriei axe foarte incet, Ingerului tanar, a carui minte era plina de maretia si gloria celor vazute pana atunci, planeta i se paru la fel de neinteresanta ca 0 minge de tenis murdara,

"Vreau sa privesti, in mod special, spre planeta aceea", ii spuse inge-

rul mai batran ingerului tanar, aratand cu degetul,

"Mie mi se pare tare mica si cam murdara'', spuse ingerul tanar. "Ce

o face atat de deosebita?''

Cand am citit povestirea lui Philltips, m-am gandit la fotografiile trimise pe pamant de astronautii de pe Apollo, care, in descrierea f'acuta planetei noastre, vorbeau de un corp "sferic, frumos si mic", un glob colorat in nuante de albastru, verde si aramiu, suspendat in spatiu, Mai tarziu, Jim Lovell; reflectand asupra acestei descrieri, spunea: "Era doar un alt corp, intr-adevar, cam de patru ori mai mare decat Luna. Dar acolo, pe sfera aceea, era toata speranta si toata viata si toate lucrurile pe care le cunosteau si le iubeau membrii_ echipajului de pe Apollo 8. Astfel, pentru ei, acesta era lucrul c~! mai fmmos care se putea vedea pe tot intinsul cerului." Acesta este punctul de vedere al unei fiinte umane.

Ingerului tanar insa pamantul nu i s-a parut chiar atat de impresionant.· 11 asculta, neincrezator si uluit, pe ingerul batran povestindu-i ca aceasta

planeta, mica, neinsemnata ~1 nu foarte curata, era renumita Planeta vizitata,

"Vrei sa spui ca marele si slavitul nostru Domn ... a coborat in persoana pe aceasta mingiutajalnica? De ce-ar face El una ca asta?" ...

Ingerul tanar s-a strambat dezgustat, "Vrei sa spui", a reluat el, "ca S-a injosit intr-atat incat a devenit una dintre creaturile acelea care misuna si se tarasc pe sufrafata mingii aleia plutitoare?"

;:Intocmai, si rna indoiesc ca I -ar face placere sa te auda ca le numesti «creaturi care misuna si se tarasc». Pentru ca, oricat de ciudat ni s-ar parea noua, Elle iubeste. A coborat la ele, le-a vizitat pentru a le ridica, asa incat sa devina si ele ca El."

Privirile ingerului tanar i~i pierdura orice expresie. Un astfel de gand aproape ca depasea puterea lui de intelegere,

Si mai ca depaseste si puterea mea de intelegere, dar accept, totusi, ca aceasta idee reprezinta cheia intelegenii Craciunului, ea fiind, de fapt, piatra de bolta a credintei mele. Ca si crestin, cred ca traim in lumi paralele. Una dintre lumi este fermata din dealuri si lacuri si grajduri si irnparati si pastori ce-si pazesc noaptea oile. Cealalta e alcatuita din ingeri si forte rnalefice si, undeva, departe, din niste locuri numite rai si iad. Intr-o noapte friguroasa, intunecata, intre dealurile unduitoare ale Betleemului, cele doua lumi s-au intalnit, ciocnindu-se dramatic la 0 rascruce de drumuri .. Dumnezeu, in care nu exista nici inainte, nici dupa, a intrat in timp si spatiu, Dumnezeu, care nu cunoaste margini, S-a supus unor limite socante, intrand in pie lea unui copil, acceptand limitarile infricosatoare ale mortalitatii ..

"El este chipul Dumnezeului celui nevazut, eel intai nascut din toata zidire a" , va scrie, mai tarziu unul dintre apostoli; "El este mai inainte de toate lucrurile, si toate se tin prin EL" Dar putinii martori oculari din noaptea de Craciun n-au observat nimic din toate acestea. Au vazut doar un copilas, care lupta sa respire intr-un trup omenesc care pana atunci ii fusese complet strain.

Oare poate fi adevarata povestea asta din Betleem, cu un Creator care coboara sa se nasca pe 0 planeta mica? Daca da, atunci, cu siguranta, e 0 poveste rara de seaman. N-ar trebui, atunci, sa ne mai intrebam niciodata daca ceea ce se intampla pe aceasta biata sfera, mica si murdara, planeta noastra, are vreo importanta pentru restul universului. N-ar trebui sa ne mire prea tare ca un cor ingeresc a izbucnit intr-un cantec spontan, tulburand nu doar cativa pastori, ci intreg universuL.

44

45

I I

I.

3

Origini::

Radacini evreiesti In pamant evreiesc

In comunitatea de albi anglo-saxoni protestanti [WASP, White AngloSaxon Protestant, in engleza - n.tr.] in care am crescut in Atlanta, Georgia, n-am cunoscut nici macar un singur evreu. Pe evrei mi-i imaginam ca pe niste straini cu accent neobisnuit, purtand palarii ciudate, care traiau in Brooklyn sau intr-o alta zona indepartata unde studiau fie psihiatria, fie muzica. Auzisem ca exista 0 legatura intre ei si eel de-al doilea razboi mondial, dar stiam prea putine despre Holocaust.. Eram convins ca acesti oameni nu aveau nimic in comun cu acel Isus pe care II cunosteam eu.

Pe la douazeci de ani m-am irnprietenit cu un fotograf evreu, care mi-a spulberat mult.e dintre ideile gresite pe care le aveam cu privire la poporul lui. Intr-o seara, mi-a povestit pana noaptea tarziu ce-a insemnat sa-si piarda douazeoi si sapte dintre membrii familiei in Holocaust.. Apoi mi-a prezentat scriitori evrei ca Elie Wiesel, Chaim Potok, Martin Buber si, altii, Dupa ce m-am familianizat cu scrierile acestora, am inceput sa citesc Noul Testament cu alti ochi, Cum de-mi scapasel Originile autentic evreiesti ale lui Isus te frapeaza de la prima propozitie a Evangheliei dupa Matei, care II prezinta ca fiind "fiul lui David, fiul lui Avraam".

In biserisa afirmam ca Isus este "Unul nascut, care din Tatal S-a nascut, mai inainte de toti vecii.... Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat''. Aceasta afirmatie cuprinsa in Crez se gaseste la distanta de ani-lumina de

49

II "!l

Isus pe care nu L-am cunoscut

relatanile din Evanghelii care ni-L infatiseaza pe Isus crescand Intr-o familie dintr-o asezare rurala denumita Nazaret.. Relativ recent am aflat ca nici macar evreii converti ti-care I-ar fi atribuit lui Isus origini autentic evreiesti-n-au fost invitati la Conciliul de la Calcedon unde s-a formulat CrezuI. Noi, neevreii, ne gasim permanent in pericolul de a nu sesiza nici originile evreiesti ale lui Isus, nici umanitatea Lui.

Din perspectiva istorica, noi suntem cei care l-am cooptat pe Isus al/ar.

Cunoscandu-L tot mai mult pe Isus, mi-am dat seama ca EI nu si-a petre cut viata printre evrei in primul secol numai pentru a-i salva pe americani in secolul XX. Isus este singurul din toata istoria omenirii care a avut privilegiul de a alege unde si cand sa se nasca, si a ales 0 familie de evrei credinciosi dintr-o provincie indepartata a unui imperiu pagan. Nu-L pot intelege pe Isus independent de originile Lui evreiesti, asa cum nu-I pot intelege pe Gandhi independent de identitatea lui indiana. Trebuie sa rna intorc foarte mult in timp, pentru a-L portretiza pe Isus ca pe un evreu din primul secol, in haina cu fiJ acterii si cu sandalele prafuite, strabatand drumurile Palestinei.

Origini: Radacini evreiesti in pamant evreiesc

adopte nume de pe vremea patriarhilor si a exodului din Egipt (exact ca unii etnici americani care dau copiilor lor nume africane sau hispanice). Astfel ca Maria vine de la Miriam, sora lui Moise, iar lui Iosif i s-a dat numele unuia dintre cei doisprezece fii ai lui Iacov, ca si celoslalti patru: frati ai Sai.

Insusi numele lui Isus vine de la lasua-"EI va rnantui"-, un nume comun in acele zile. (Dupa cum ne arata listele de jucatori ale marilor ligi de basebalJ, numele de Jesus este inca popular printre latino-americani.) Banalitatea lui, exact ca numele de Bob si Joe din zilele noastre, trebuie sa fi zgariat urechile evreilor din primul secol care II ascultau vorbind. Evreii nu pronuntau Numele lui Dumnezeu, cu exceptia Marelui Preot, si acesta 0 facea doar 0 singura data pe an. Si astazi, evreii ortodocsi scriu cu atentie doar prima si ultima litera a acestui nume. Pentru oamenii crescuti intr-o asemenea traditie, ideea ca 0 persoana obisnuita cu un nume comun ca Isus putea fi Mantuitorullurnii si Fiul lui Dumnezeu parea de-a dreptul scandaloasa. Pentru Numele lui Dumnezeu, Isus era om, fiul Mariei, si-atata tot!

Semnele originii evreiesti a lui Isus se intalnesc peste tot in Evanghelii.

La opt zile a fost circumcis. Singura scena din copilania Sa descrie in mod semnificativ participarea familiei Lui la 0 sarbatoare in Ierusalim, ceea ce a insemnat absenta lor de acasa timp de mai multe zile. Ca adult, Isus S-a inchinat in sinagoga si la Templu, a practicat obiceiurile evreiesti si a vorbit in termeni pe care evreii ii intelegeau. Chiar si controversele Sale cu unii evrei ca, de pilda, fariseii, subliniaza faptul ca acestia se asteptau ca EI sa imparraseasca valorile lor si sa se comporte ca ei.

Dupa cum remarca teologul german Jurgen Moltmann, daca Isus ar fi trait in timpul celui de-al treilea Reich, mai mult ca sigur ca ar fi fost stigmatizat la fel ca restul evreilor si trimis la camerele de gazare. Pogrom a existat si in vremea Lui-masacruL _ copiilor poruncit de Irod-si tinta acestuia a fost chiar El.

Un prieten rabin a facut observatia ca cei mal multi crestini inteleg

Martin Buber spunea: "Noi, evreii, II cunoastem pe Isus sub imperiul impulsurilor si al sentimentelor create de identitatea Sa esential evreiascarealitati inaccesibile neevreilor." Si avea dreptate. Pentru. a intelege viata lui Isus, ca de altfel a oricui, trebuie sa cunosti cate ceva despre cultura, familia si provenienta lui.

Credincios acestui principiu, Matei nu-si incepe Evanghelia cum as fi fost tentat eu sa incep, cu un anunt publicitar de genul: "Aceasta carte iti va schimba viata'', ci incepe cu gene alogia lui Isus, 0 insiruire arida de nume. Matei a ales nume reprezentati ve din patruzeci si doua de generatii de evrei pentru a demonstra ca Isus se trage dintr-o spita regala. Asemeni descendentilor de conditie modesta ai regalitatii europene detronate, familiile de tarani din care proveneau Iosif si Maria puteau foarte bine sa-si aiba radacinile printre stramosii ilustri ai neamului, ca, de pilda, David, eel mai mare imparat al Israelului, sau Avraam, fondatorul liniei genealogice. *

Isus a crescut in timpul perioadei de rebeliune a "rnandriei evreiesti''. Ca o reactie in fata presiunii de a imbratisa cultura greaca, evreii_ au inceput sa

a curs si sangele altor neamuri.

Tamar, 0 vaduva rara copii, s-a deghizat in prostituata si l-a sedus pe socrul ei, iar copiii nascuti de ea au facut parte din genealogia lui Isus. Rahav era prostituata. Iar "nevasta lui Urie'', sau Batseba, un capriciu al lui David, a fost cea care a starnit eel mai mare scandal la curtile imparatesti din vremea Vechiului Testament.. Acesti stramosi cu reputatie indoielnica ne arata ca Isus a descins de bunavoie intr-o istorie umaria patata. Prin contrast, Irod eel Mare, imparatul care domnea la nasterea lui Isus, si-a distrus arhivele care consemnau spita lui de neam, din orgoliul de a nu putea fi comparat cu altii ..

* Lista de nume din Evanghelia dupa Matei ne dezvaluie anumite secrete. Sa ne gandirn la femeile mentionate (0 raritate in genealogiile evreiesti). Trei din patru sunt straine, ceea ne-ar putea sugera promisiunea universala oferita prin Isus. In vinele lui Mesia, un evreu, a

50

51

Isus pe care nu L-am cunoscut

Origini: Radacini evreiesti in pamant evreiesc

strigatul lui Isus de pe cruce, "Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentni, ce m-ai parasit?" ca pe un moment de lupta profunda intre Tata si Fiu, pe cand evreii inteleg aceste cuvinte ca pe strigatul de moarte al unei alte victime dintre evrei, Cu siguranta, Isus nu a fost nici primul si nici ultimul evreu care si-a strigat durerea prin cuvinte din Psalmi in timpul supliciului San.

Cu toate acestea, la cateva generatii dupa Isus s-a produs 0 ciudata inversiune. Cu rare exceptii, evreii au incetat sa-L mai urmeze si Biserica s-a constituit in intregime din alte popoare. Ce s-a intamplat? Imi este ,"lar ca Isus nu a corespuns asteptarilor pe care evreii le aveau de la Mesia.

generatie, romanii au ras lerusalimul de pe fata pamantului. Tanara biserica crestina a inteles distrugerea Templului ca pe un semn al anulanii legamantului dintre Dumnezeu si Israel, iar dupa primul secol putini evrei s-au mai convenit la crestinism. Crestinii si-an insusit Scripturile evreiesti, redenumindu-Ie "Vechiul Testament" si au pus capat celor mai multe obiceiuri evreiesti.

Respinsi de biserica, acuzati de moartea lui Isus, unii evrei au inceput 0

campanie impotriva crestini lor. Au raspandit zvonul ca Isus este progenitura nelegitima a Mariei, rezultata dintr-o aventura amoroasa cu un soldat roman, si au scris 0 parodie grosolana a Evangheliilor. Isus a fost executat in ajunul Pastelor, spune 0 relatare, pentru ca "a practicat vrajitoria, a amagit si a dus in ratacire Israelul". Omul a carui nastere a fost celebrata de ingeri cu proclamatii de pace a adus dezbinarea in istoria omenirii.

Este imposibil sa exagerezi importanta cuvantului Mesia printre evreii credinciosi. Sulusile de la Marea Moarta descoperite in 1947 confirm a ca intreaga comunitate din Qumram astepta sosirea iminenta a unei Tiguri mesianice, rezervandu-i zilnic un loc liber la masa, Evreii credeau cu tarie ca dintr-o mica provincie rata~ita printre marile puteri se va naste un conducator mondial, oricat ar fi parut de indraznet acest gand. Asteptau un imp arat care avea sa readuca gloria poporului evreu.

In timpul vietii lui Isus, in tara era 0 atmosfera de revolts. Periodic aparea cate un pseudo-mesia pentru a conduce revolte care erau inabusite in sange. Un exemplu este eel al profetului numit "Egipte anul " , care a atras multirnea in desert unde a proclamat ca zidurile lerusalimului vor cadea la porunca lui. Guvematorul roman a trimis un detasament de soldati care a ucis atunci patru mii de rebeli.

Cand s-a raspandit vestea ca un alt profet a aparut in desert, mu1 timile s-au adunat sa vada un om salbatis. imbracat in haina din par de camila, "Nu sunt eu Hristosul [Mesial"; repeta loan Botezatorul, dupa care le dadea sperante mai mari vorbindu-le despre Cel ce urma sa vina, Intrebarea lui loan adresata lui Isus: "Tu esti Acela ce trebuia sa vina sau sa asteptam pe altul?" era intrebarea soptita de buzele tuturor evreilor in acele vremuri,

Toti profetii evrei invatasera poporul ca, intr-o zi, Dumnezeu I~i va instaura Imparatia pe pamant, de aceea zvonurile despre "Fiul lui David" aprindeau sperantele evreilor. Dumnezeu le va dovedi personal ca nu i-a uitat. Asa cum striga Isaia: ,,01 De ai despica cerurile si Te-ai pogori, s-ar topi rnuntii. inaintea Ta ... (si) ar tremura neamurile inaintea Ta."

Cand a aparut insa pe scena Cel spre care arata loan, nici rnuntii nu s-au topit, nici popoarele pamantului n-au tremurat inaintea Lui. Isus nu a irnplinit- nisi pe departe sperantele evreilor. Dimpotriva, dupa numai 0

Cu cativa ani in urma, m-am intalnit la New Orleans cu zece crestmi, zece evrei si zece musulmani .. Psihiatrul M. Scott Peck ne-a invitat acolo pentru a experimenta posibilitatea de a depasi diferentele dintre noi suficient de mult pentru a putea crea 0 comunitate. Fiecare grup a tinut un servi-

ciu religios-musulmanii vineri, evreii sambata si crestinii duminica-iar

ceilalti erau invitati sa asiste. Serviciile au dovedit similitudini frapante, lucru care ne-a silit sa ne aducem aminte ca cele trei ctedinte au multe in comun. Probabil ca intensitatea sentimentelor celor trei traditii izvoraste dintr-o sursa comuna: disputele familiale sunt cele mai pline de indarjire, iar razboaiele civile, cele mai sangeroase.

La experimentul din New Orleans am invatat un cuvant nou: ultraseparatism. Evreilor le displace ideea ca iudaismul a trecut pe locul doi, in urma crestinismului. "Ma simt ca un specimen rar al istoriei, ca si cum religia mea nu mai e buna decat de intemat intr-un azil" , spune unul dintre evreii particitanti. "Ma deranjeaza cand aud vorbindu-se de «Dumnezeul Vechiului Testament», sau chiar si numai de «Vechiul Testament»." Crestinii au preluat si cuvantul Mesia, sau eel putin echivalentul lui in greaca, "Hristos--'. Un rabin povesteste cum a crescut in singura familie de evrei dintr-un orasel din Virginia. In fiecare an crestinii ii cereau tatalui sau, un membru respectat al comunitatii (si, evreu fiind, impartial in judecatile sale) sa aprecieze care dintre ghirlandele luminoase de Craciun meritau sa fie premiate. In anii copilaniei, acest rabin trecea cu tatal sau cu masina pe langa fiecare casa din oras privind indelung si cu un dor nestins, amestecat

52

53

Isus pe care nu L-am cunoscut

cu neputinta de a intelege, la luminile de Craciun [in engleza, Christ-mas lights, sau, literal, ,luminile lui Mesia'] care se perindau sub ochii lor.

Nu stiam ca musulmanii au fata de ambele credinte 0 atitudine ultraseparatista, Din perspectiva lor, crestinismul i~i trage radacinile din iudaism si a incorporat parti din iudaism. Islamul i~i trage radacinile din ambele religii si a incoroporat parti din ambele religii. Avraam a fost un profet, Isus a fost un profet, dar Mohamed a fost Profetul.. Vechiul Testament i~i are locul lui, Noul Testament i~i are si el locul lui, dar Coranul este "revelatia finala". Ascultandu - i vorbind despre propria mea credinta cu atata superioritate, am inteles cum se simt evreii de doua mii de ani incoace,

Dupa ce am urrnarit cele trei grupuri expunandu-si diferentele de opinie, mi-am dat seama, de asemenea, de cat de adanca este divizarea produsa de Isus. Serviciul de inchinare musulman a constat preponderent din rugasiuni reverentioase fata de Cel Atotputemic. La serviciul evreiesc, s-a citit din Psalmi si din Tora si s-a cantat cu multa insufletire. Fiecare din aceste elemente se regaseste in serviciul crestin. Insa elementul care ne separa de ceilalti este Cina Domnului. "Acesta este trupul Meu care se da pentru voi", a citit predicatorul inainte de a irnparti painea- Trupul lui Hristos este punctul de divergenta,

La cucerirea Asiei Mici, musulmanii au transformat multe biserici in moschei pe care au pus urrnatoarea inscriptie, ca un avertisment pentru eventualii crestini ramasi: "Dumnezeu nu a nascut si nu este nascut''. Aceeasi fraza se poate regasi, zugravita, pe peretii sinagogilor. Marea divizare a istoriei s-a produs cu mult timp in urma, la Betleem si la Ierusalim, A fost Isus cu adevarat Mesia, Fiul lui Dumnezeu? Conform argumentelor evreilor din New Orleans, un Mesia care moare la varsta de 33 de ani, 0 natiune care se prabuseste dupa moartea Mantuitorului ei, 0 lume care e din ce in ce mai faramitata-sunt fapte aparent lip site de orice noima pentru conationalii: lui Isus.

Totusi, in ciuda a doua mii de ani de diviziune, in ciuda violentului antisemitism din acest secol, interesul evreilor fata de Isus reinvie, In 1925, cand exegetul evreu Joseph Klausner a decis sa scrie 0 carte despre Isus, nu a gasit decat trei studii ample asupra vietii lui Isus semnate de colegii lui evrei contemporani. Astazi exista sute de astfel de studii, printre care cateva extrem de bine documentate. Scolarii evrei de azi invata ca Isus a fost un mare invatator, daca nu eel mai mare invatator evreu, care, ulterior, a fost "asimilat" de celelalte popoare.

Origini: Radacini evreiesti in pamant evreiesc

E po sibil sa citesti Evangheliile rara idei preconcepute? Evreii le citesc cu suspiciune, o are cum inclinati sa gaseasa in ele 0 piatra de potisnire, sa fie scandalizati .. Crestinii le citesc prin prisma istoriei Bisenicii .. Ar fi benefic pentru ambele grupuri sa reflecteze la primele cuvinte ale lui Matei:

"Cartea neamului lui Isus Hristos, fiul lui David, fiul lui A vraam." Calitatea de "fiul al lui David" ne vorbeste despre linia rnesianica a lui Isus pe care evreii n-ar trebui sa 0 ignore; ,,0 calitate pe care nu a negat-o pentru a-si salva viata nu putea fi lipsita de semnificatie pentru El", noteaza C. H. Dodd. Cealalta calitate a Lui, respectiv cea de "fiu allui Avraam", aminteste de linia evreiasca a lui Isus, pe care, de data aceasta, noi, crestinii, n-ar trebui s-o ignoram. Jaroslav Pelikan scrie:

Ar fi existat atata antisemitism, atatea pogromuri, ar fi existat un Auschwitz daca to ate bisericile si to ate familiile crestine s-ar fi inchinat Mariei si ar fi inIati~at-o in icoane nu doar ca Maica Domnului si Regina Cerului, ci si ca fccioara evreica, noua Miriam, iar pe Hristos nu doar ca Pantocrator, dar si ca Rabbi Iesua bar-Jm'lf r.Iiullui J08[/- n.tr] , Rabbi Isus din Nazaret?

In copilanie n-am cunoscut mci macar un singur evreu. Acum cunosc mai multi. Si cunosc si cate ceva din cultura lor. Cunosc legaturile putemice care exista intre ei si care rnentin vii sarbatorile sfinte chiar si in familii care nu mai cred in semnificatia acestora, Cunosc argumentele lor patimase care, la inceput, m-au intimidat, dar care, mai tarziu, m-au atras ca stil personal de a lupta. Si respectul dus pana la reverenta fata de randuieli, in mijlocul unei societati care apreciaza mai ales independenta, Traditia transmiterii obiceiurilor din generatie in generatie i-a ajutat pe evrei sa-si conserve cultura, in ciuda incercarilor celor din jur de a 0 elimina, si le-a mentinut bucuria de a se prinde de maini pentru a dansa si canta, chiar daca lumea le ofera prea putine motive de sarbatoare,

Aceasta este cultura in care a crescut Isus, 0 cultura evreiasca, E adevarat ca a schimbat-o, dar a inceput prin a fi evreu. Acum, cand incerc sa-mi imaginez cum a fost Isus ca adolescent, rna gandesc la baietii evrei din Chicago. Cand gandul acesta rna irita, imi aduc aminte ca pe vremea Lui, Isus Insusi a avut parte de reactii adverse. Un adolescent evreu, cu siguranta-dar Fiul lui Dumnezeu?

54

55

Isus pe care nu L-am cunoscut

Origini: Radacinl evreiesti In pamant evreiesc

Isus nu a ales doar 0 natiune, ci si un moment ~1 un loc in care sa se nasca. Cum spune Bonhoeffer, istoria a devenit "pantecele din care s-a nascut Dumnezeu". De ce insa tocmai in acel moment al istoriei? Ma intreb uneori de ce nu S-a nascut Isus zilele noastre, cand ar fi putur profita de imensele avantaje ale comunicarii prin mass-media. Sau pe vremea lui Isaia, cand Mesia era asteptat cu tot atata infrigurare, iar Israelul era inca 0 natiune independenta, In ce masura era pregatit primul secol pentru intrarea lui Dumnezeu in lume?

Fiecare perioada istorica are atmosfera ei specific a: secolul al XIX-lea a fost caracterizat de incredere optimista, secolul al XX-lea de haos violent .. In vremea nasterii lui Isus, in Imperiul Roman, aflat la apogeu, domneau speranta si optimismul. . Intocmai ca Uniunea Sovietica inainte de dezmembrare sau ca Imperiul Britanic din zilele reginei Victoria, Roma mentinea pacea cu ascutisul sabiei, dar, in general, la mentinerea ei contribuiau si popoarele cucerite. Cu exceptia Palestinei.

Atmosfera anterioara nasterii lui Isus anticipa 0 "noua ordine" mondiala, iar poetul roman Vergiliu scria celebrul vers, care avea sa sune ca 0 profetie vechi-testamentala: ,,0 noua rasa umaria coboara din inaltimile cerului"; 0 schimbare care avea sa se produca la "nasterea unui copil, cu care se va incheia era. defier a umanitatii si care va deschide era de aur". Vergiliu nu a scris aceste cuvinte mesianice cu referire la Isus, ci la Cezar Augustus, care era considerat "divinitate printre o ameni " , "restauratorullumii", si care reusise sa reinstaureze pacea in imperiu, punand capat razboiului civil care izbucnise la asasinarea lui lulius Cezar.

Augustus le-a oferit supusilor romani loiali pace, siguranta si distractii; in doua cuvinte: paine si circ. Pax Romana asigura cetatenilor protectie impotniva pericolului dinafara si le of ere a beneficiile justitiei romane si ale guvernarii civile. Cu timpul ins a, un suflu nou, venit dispre Grecia, a inceput sa patrunda in corpul politic roman. Cetatenii din intreg imperiul se imbracau intocmai ca grecii, i~i faceau case in stil grecesc, jucau jocuri grecesti si vorbeau greaca. Cu exceptia Palestinei.

Palestina, singura tara pe care gig anti cui imperiu n-o putea asimila, exaspera Roma la culme. In contrast cu toleranta romanilor pentru. mai mult.e divinitati, evreii credeau cu tenacitate intr-un singur Dumnezeu, Dumnezeul lor, care le descoperise 0 cultura distincta, facand astfel din ei Poporul Ales. William Barclay relateaza ce s-a intamplat cand aceste doua natiuni s-au ciocnit... "Este un adevar istoric faptul ca, in decurs de treizesi.

de ani, intre 67 si 37 i.Hr., inainte de ridicarea lui lrod eel Mare, in Palestina au murit nu mai putin de 0 suta cincizeci de mii de oameni in revolt.e populare. Nu era pe lume tara mai patimasa si mai rebela ca Palestina."

Evreii s-au impotnvit, elenizarii (cultura greaca impusa) cu tot atata violenta ca in lupta cu legiunile romane. Rabinii rnentineau aprinsa aceasta aversiune, reamintindu-le evreilor de incercarile unui nebun seleusid pe nume Antiohus de a-i eleniza pe evrei, cu mai bine de un secol in urma, Antiohus le-a impus baietilor evrei sa se supuna unor interventii chirurgicale care corectau efectele circumciziei, pentru a putea aparea goi in intrecerile atletice grecesti .. A biciuit un preot batran pana l-a omorat pentru ca a refuzat sa manance came de pore si a ciopartit, 0 mama cu sapte copii pentru ca nu a vrut sa se inchine la un idoL Intr-un act odios cunoscut sub numele de "urasiunea pustiirii", a patruns in Sfanta Sfintelor, in Templu, si a sacrificat un pore necurat pe altar in cinstea zeului grec Zeus, pangarind sanctuarul cu sangele acestuia.

Starnind evreii la revolta condusa de macabei, campania lui Antiohus a esuat in mod lamentabil.. (Evreii inca mai sarbatoresc Hanuka in amintirea acelei victorii.) Practic, macabeii au reusit sa tina departe invadatorii timp de un secol, pana cand implacabila armata romana a patruns in Palestina. Treizeci de ani i-au trebuit armatei romane pentru, a inabusi orice incercare de revolta; apoi Roma l-a inscaunat pe putemicul lrod ca rege-marioneta, A ramas celebra intrebarea pe care acesta a pus-o in timp ce privea cum romanii ucideau femei si copii in casele lor, in piete si chiar in Templu:

"Romanii au de gand sa nirniceasca locuitonii si toata cetatea, ca eu sa domnesc peste 0 pustietate?" Cat pe ce! Cand a urcat pe tron, lerusalimul si aproape tot restul tarii zaceau in ruine.

lrod inca mai domnea cand S-a nascut Isus. In comparatie cu perioada istorica anterioara, Palestina a fost linistita sub mana lui de fier pentru ca lungile razboaie de pana atunci au secatuit atat spiritul cat si resursele evreilor. Cutremurul din anul 31 i.Hr. a ucis 30000 de evrei si nenumarate animaIe, aducand cu sine si mai multi saracie, Evreii numeau asemenea tragedii "patimile lui Mesia" si II implorau pe Dumnezeu sa le trirnita un eliberator.

Este greu de gasit 0 paralela rnoderna acum, cand imperiul sovietis. s-a prabusit, cu situatia delicata cu care se confruatau evreii sub dominatia TOmana. Poate, cine stie, situatia din Israelul acelor vremuri ar putea fi comparata cu cea actuala din China si din Tibet. Sau cu cea a negrilor din Africa de Sud inainte de a-si castiga libertatea fata de guvernarea minoritara, Cea mai

56

57

Origini: Radacini evreiesti ill pamant evreiesc

Isus pe care nu L-am cunoscut

provocatoare sugestie ne-o dau insa vizitatorii Israelului din zil-Ie noa-tre care nu pot sa nu observe similitudinea dintre situatia grea a evretlor paltieeni din vremea lui Isus si cea a palestinienilor din timpurile modeme. In vremea lui Isus erau servite intereselor economice ale vecinilor bogati ai evrei- 10f' la f""l stau lucrurile in ce- i priveste pe palestinienii de astazi .. Pe vremea lui'Isus, evreii aflati sub ocupatie traiau in catune; azi palestinienii traiesc i~ tabere de refugiati, in mijlocul unei culturi moderne, straine. Pe vremea 1m Isus, oamenii er-u expusi starilor de asediu, interdictiilor si discriminarii. Acelasi lucru. se poate spune despre palestienii de astazi ..

Malcom Muggeridge comenta in anii '70: "Rolul legmmlor roma-e a fost preluat de armata Israelului .. Acu~ arabii s.unt in p-zi=ia pop-rulrn -upus; lor li se recunoaste dreptul de a-sl constrm moschet. $1 d- a-~t practJ.ca religia, asa cum li se recunosteau asemenea drepturi evretlor dm ttmpul vtetii lui Isus, dar, altfel, sunt tratati ca cetateni de mana a doua-" .

Evreii galileeni erau receptivi la apelurile la revolta armata, Sl la -el sunt palestinienii de azi, Sa ne gandim la Orientul Mijlociu si la toata vlolenta si intrigile de-acolo, la partidele care se hartuiesc in permanenta, Intr-un asemenea me diu incendiar s-a nascut Isus.

cum am spus, exista unele caracteristici. ale Galileii care nu sunt la fel de evidente. La vreo cinci kilometn spre nord, usor de vazut din Nazaret, se gaseste stralucitorul oras Seforis, care pe atunci se afla in reconstructie. Ve-

cinii lui Isus-poate chiar tatal lui-faceau negot acolo.

In cea mai mare parte a vietii lui Isus, echipele de constructori au lucrat la aceasta metropola greco-romana, cu strazi marginite de colonade, un forum, un palat, 0 baie si un gimnaziu (un fel de sala de sport), si vile luxoase, toate construite din calcar alb si marrnura colorata, Intr-un teatru impozant cu patru mii de locuri, actonii greci, sau hypocrites, amuzau publicnl alcatuit dintr-un amestec de natii .. (lsus a imprumutat mai tarziu acest cuvant pentru a descnie 0 persoana care juca un rol fals in public.) In timpul vietii lui Isus, Seforis a fost capitala Galileii, al doilea oras ca importanta dupa Ierusalim din toata Palestina. Evangheliile nu relateaza nici macar 0 data ca Isus ar fi vizitat sau mentionat orasul., N-a vizitat nici Tiberias, statiunea de iarna a lui Irod, situata in apropiere, pe malul Lacului Galileii .. Isus a ocolit cu grija centre le politice bogate.

Desi Irod s-a straduit sa faca din Galileea cea mai prospera provincie din Palestina, putini au cules roadele eforturilor lui. Taranii rara pamant au servit interesele proprietarilor bogati (un alt fapt ce reiese din parabolele lui Isus). Boala sau clima nefavorabila pe timp indelungat aduc dezastrul in cele mai multe familii .. Stirn ca Isus a crescut in saracie: familia Lui nu-si putea permite un miel pentru jertfa, de aceea au adus la Templu doar 0 pereche de porumbei ..

Galileea avea reputatia unei pepiniere de revolutionari. In anul 4 i.Hr., in preajma nastenii lui Isus, un rebel a patruns in depozitul cu munitii din Seforis si l-a jefuit pentru a-si inarma tovarasii. Trupele romane au recuperat armele si au dat foc orasului-ceea ce explica de ce a trebuit reconstruit-crucificand doua mii de evrei care au participat la revolta, Zece ani mai tarziu, un alt rebel numit Iuda a incitat la revolta, indemnandu-si compatriotii sa nu mai plateasca biruri imparatului roman. El a ajutat la formarea gruparii zelotilor, grupare care a hartuit Roma timp de saizeci, de .ani. Doi dintre fiii lui Iuda au fost crucificati dupa moartea lui Isus, iar ultimul lui fiu va captura fortareata Masada din mainile romanilor, jurand s-o apere pana la moartea ultimului evreu. Pana la urma, un numar de 960 de barbati, femei si copiii evrei au preferat sa-si puna capat vietii decat sa cada prizonieri in mana romanilor. Galileenii iubeau libertatea si erau gata s-o obtina cu orice pret.

Calatoria din Iudeea spre Galileea in timpul primaverii e 0 trecere de la brun la verde, de la un pamant arid si pietros la campiils, manoase din bazinul Mediteranei. Fructele si legume le cresc din abundenta, pescarii se indeletnicesc cu mestesugul lor in Marea Galileii, iar dincolo de dealuri, spre vest se intinde albastrul stralucitor al Marii Mediterane. Orasul Nazaret in care' a crescut Isus, atat de neinsemnat incat nici macar nu apare pe lista celor saizeci si trei de orase mentionate in Talmud, este asezat pe un versant, cam la 400 de metri deasupra nivelului marii .. Privelistea care se infatiseaza ochiului privitorului oprit pe coama dealului se intinde, de la munte: le Carmel, aflat in vecinatatea tarmului, pana la varful inzapeztt al muntelm Hermon, spre nord.

Cu pamanturi fertile, peisaje pitoresti si 0 clima placuta, Galileea are punctele ei de atractie, ceea ce rna face sa cred ca Isus S-a bucurat de copilaria Lui pe aceste meleaguri .. FIorile salbatice si buruienil-. care cr-s-: printre culturi, metoda migaloasa de separare a graului de pleava, smochmll si viile, insiruite pe dealuni si ogoarele care devin aproape albe cand se coc-toate acestea se regasesc in parabolele si invataturile Sale. Dar, asa

58

59

Isp.s pe care nu L-am cunoscut

Origini: Radacini evreiesti in pamant evreiesc

Din cauza prosperitatii si a activismului ei politic, Galileea si-a castigat prea putin respectul populatiei din restul tarii. Era cea mai indepartata provincie de Ierusalim si cea mai inapoiata cultural., Literatura rabinica a timpului ii infatiseaza pe galileeni ca pe niste neciopliti pe seama carora se faceau mereu glume. Galileenii care invatau ebraica 0 pronuntau atat de gresit, incat nu erau chemati sa citeasca Tora in alte sinagogi. Faptul ca vorbeau prost limba ararnaica uzuala le trada radacinile galileene (asa cum avea sa i se intarnple lui Petru in ziua in care a fost tradat in curtea Templului de accentul lui rural). Cuvintele aramaice care ne-au ramas in EvangheIii ne arata ca Isus a vorbit si EI in acel dialect nordic, starnind rara indoiala scepticismul cu privire la persoana Sa. "Cum, din Galileea are sa vina Hristosul? " , sau "Poate iesi ceva bun din Nazaret?"

Existau si alti evrei care nu vedeau cu ochi prea buni Galileea din punct de vedere spiritual.. Un fariseu, care a petre cut optsprezece ani in Galileea rara nici un rod se plangea: "Galileea, Galileea, tu urasti Tora!" Nicodim, care s-a ridicat in apararea lui Isus, a fost si el redus Ia tacere cu replica: "Si tu esti din Galileea? Cerceteaza si vei vedea ca din Galileea nu s-a ridicat nici un prooroc." Insisi fratii lui Isus L-au sfatuit;. "Pleaca de aici si du-te in Iudea." Din perspectiva bazei puterii religioase din Ierusalim, Galileea parea ultimul loc din care ar fi fost po sibil sa se ridice Mesia.

servisiile civile. Cu toate acestea, Roma a acordat iudaismului statut legal,

Statutul liderilor evrei de atunci se aseamana in multe privinte cu statlJ.tW bisericilor rusesti din vremea lui Stalin. Puteau coopera, ceea ce insemna ca trebuiau sa accepte interventiile guvemului, sau puteau sa nu se supuna, ceea ce atragea dupa sine 0 aspra persecutie, Irod eel Mare se incadreaza bine in tiparul lui Stalin pentru ca a mentinut comunitatea religioasa intr-o stare de permanenta suspiciune si teroare prin reteaua lui de spioni. "Schimba Marele Preot asa cum i~i schimba hainele" , se plangea un scriitor evreu.

Populatia a reactionat prin faramitarea in partide care adoptau fie calea colaborationismului, fie pe cea a separatismului. Acestea erau gruparile care mergeu dupa Isus si-L ascultau vorbind, II verificau, II analizau.

Esenienii erau cei mai izolati dintre toti. Pacifisti fiind, ei nu s-au opus in mod activ nici lui Irod nici romanilor, ci s-au retras in cornunitati asemanato are celor monahi ce, in pesterile desertului. Convinsi ca invazia romana era o pedeaspa pentru incalcarea Legii, s-au dedi cat purificarii spirituale. Esenienii faceau zilnic spal ari rituale, aveau un regim alimentar strict, nu defecau sambata, nu purtau bijuterii, nu faceau juraminte, si aveau toate bunurile materiale in comun. Sperau ca credinta lor va grabi sosirea lui Mesia.

Zelotii, la randullor, practicau 0 alta strategie de separatism, fiind partizani ai revoltei arm ate pentru alungarea strainilor necurati., Una din factiunile zelotilor punea Ia cale acte de terorism politic impotriva romanilor, in timp ce cealalta opera ca un fel de "politie de moravuri'' pentru a-i obliga pe fratii lor evrei sa respecte regulile. Intr-o faza incipienta a purificarilor etnice, zelotii amenintau cu linsarea pe orice evreu care se casatorea cu 0 persoana de alt neam. In timpul lucrarii lui Isus, observatorii au notat ca printre discipolii Lui se gasea si Simon zelotul .. Pe de alta parte, contactele sociale ale lui Isus cu neamurile sau cu strainii, rara sa mai adaugam parabolsle ca "Bunul Samaritean", ii indignau la culme pe zeloti ..

La cealata extrema, colaborationistii incercau sa se descurce in cadrul sistemului. Romanii. garantau autoritate limitata consiliului evreiesc numit Sanhednin, iar in schimbul privilegiilor acordate, acesta colabora cU romanii, investigand orice urma de insurectie. Era in interesul lor sa previna revoltele si reprimarile dure care le urmau.

Istoricul evreu Iosefus povesteste despre un taran care i~i pierduse judecata limpede si striga: "Vai de tine, Ierusalime!" in mijlocul sarbatorilor populare, agitand multimea, Sanhedrinul a incercat in zadar sa-I pedepseasca, astfel ca l-au predatguvematorului roman pentru a-l biciui cum se

Cand citesc Evangheliile incerc sa rna transpun in acea perioada istorica. Cum as fi reactionat eu Ia opresiune? Mvas fi straduit sa fiu un cetatean model si sa rna tin departe de probleme pentru a trai si a-i lasa si pe altii sa traiasca? A~ fi fost atras de insurectii violente, ca zelotii? Mvas fi luptat pe cai mai putin o stentative , ca de pilda neplata taxelor? Sau rni-as fi consumat energiile in rniscari religioase, evitand controversele politice? Ce fel de evreu as fi fost eu in primul secol?

Cei opt milioane de evrei din Imperiul Roman, dintre care un sfert traiau doar in Palestina *, puneau la grea incercare rabdarea romanilor. Romanii ii stigmatizau pe evrei ca atei datorita refuzului lor de a venera zeii greci si romani si ii considerau niste neadaptati din punct de vedere social din cauza obiceiurilor lor specifice: evreii refuzau sa manance hrana "necurata'' a vecinilor lor, refuzau sa lucreze de vineri seara pana sambata si dispretuiau

*Nouiisprezece secole mai tarziu, in mare parte din cauza Holocaustului, numarul de evrei este aproximativ acelasi si aceeasi proporrie numenca traieste in Palestina.

60

61

Isus pe care nu L-am cunoscut

Origini: Radacini evreiesti in pamant evreiesc

cuvenea. A fost batut pana la sange si ordinea a fost restabilita, In acelasi spirit; Sanhedninul a trimis reprezentanti pentru a-I cerceta pe loan Botezatorul si pe Isus. Sa fi fost acestia 0 amenintare reala la adresa pacii? Trebuiau predati romanilor? Caiafa, marele preot, reprezinta mode lul perfect al colaborationistului acelor vremuri, lui apartinandu-i cuvintele: "Este de folos sa moara un singur om pentru norod."

Saducheii erau colaborationistii cei mai nerusinati. Au inceput prin a se eleniza sub greci, si au continuat prin a colabora pe rand cu macabeii, cu romanii, si apoi cu lrod. Umanisti in teologia lor, saducheii nu credeau in viata de dupa moarte sau in interventia lui Dumnezeu pe pamant.. Fie ce-o fi! Si, pentru ca nu exista 0 rasplata sau 0 pedeapsa viitoare, omul se poate bucura de timpul limitat pe care-l traieste pe pamant., Judecand dupa casele lor ca niste palate, dupa vasele de argint si aur descopente de arheologi, se pare ca saducheii. stiau ce inseamna sa te bucunii de viata din plin. Dintre toate factiunile din Palestina, statutul nobililor saduchei era pericl.itat la cea mai mica amenintare,

Fariseii, gruparea populara a clasei de mijloc, s-au aflat adesea pe linia de granita, osciland intre separatism si colaborationism. Aveau standarde foarte inalte de puritate, mai ales in ce priveste tinerea Sabatului, curatirea ritual a si respectarea cu exactitate a zilelor de sarbatoare, Pe evreii care nu se conformau ii considerau "pagani'' si-i dadeau afara din adunarile locale, le boicotau afacerile si ii excl udeau de la mese si relatii sociale. Faniseii si-an avut si ei partea lor de persecutie: intr-o anumita situatie au fost crucificati opt sute de farisei intr-o singura zi. Desi credeau cu ardoare in Mesia, fariseii refuzau sa se lase repede cuceriti de orice impostor sau facator de minuni care ar fi putut aduce dezastrul asupra natiunii ..

Fariseii i~i alegeau cu grija luptele si nu-si puneau viata in pericol decat daca era necesar. S-a intamplat 0 data ca Pilat din Pont sa-si calce fagaduiala facuta evreilor de a nu permite niciodata trupelor romane sa intre in lerusalim purtand steaguri cu chipul ("icoana") irnparatului, Fariseii au vazut in aceasta un act de idolatrie. In semn de protest, 0 multime formata din evrei, majoritatea farisei, au facut un fel de greva, s-au adunat in fata palatului lui Pilat cinci zile si cinci nopti, si au stat jos, pe pamant, plangand si implorandu-l sa renunte, Pilat le-a poruncit sa se adune la hipodrom unde soldatii i-au inconjurat, amenintandu-i cu moartea daca nu inceteaza bocetul .. Fariseii au cazut cu fata la pamant si si-an dezgolit gatul ca unul, declarand ca prefera sa moara decat sa accepte incalcarea legilor lor. Pilat a cedat,

Daca ar fi sa aleg dintre toate aceste grupari, cred ca m-as opri la farisei, A~ fi fost un admirator al abordarii: pragmatice a guvemului conducator, pozitie aflata in echilibru cu dorinta lor de a-si respecta principiile. Oameni obisnuiti, fariseii erau buni cetateni., * Radicalii, cum erau cei din gruparea esenienilor sau zelotii, m-ar fi iritat; pe saduchei i-as fi dispretuit, considerandu-i niste oportunisti. Prin urmare, ca simpatizant al fariseilor, as fi stat undeva la margine, printre cei care II ascultau pe Isus, urmarindu-L ce solutii ofera la problemele presante ale momentului ..

M-ar fi castigat Isus de partea Lui? Oricat as dori, n-as putea raspunde cu usurinta la aceasta intrebare, Mai devreme sau mai tarziu, Isus reusea sa contrarieze si sa si-o indeparteze pe fiecare dintre gruparile majore din Palestina. El avea 0 a treia cale, nici separatista, nici colaborationista, care comuta accentul de pe irnparatia lui lrod sau a lui Cezar pe Imparatia lui Dumnezeu.

Din perspectiva istorica, pare dificil sa observam nuantele care au despartit 0 grupare de alta, sau sa intelegern de ce izbucneau controverse cu privire la aspectele nu atat de importante ale invataturii lui Isus. Cu toate diferentele dintre ei, esenienii, zelotii, fariseii si saducheii, aveau un singur scop: conservarea a tot ce era tipic evreiesc, cu orice pret. Fata de acest scop, Isus a reprezentat 0 amenintare si sunt convins ca si eu as fi perceput activitatea Lui ca amenintare,

Evreii ridicau practic un zid protector in jurul culturii lor, cu speranta ca vor salva mica lor natiune cu idealuri inalte de pagan ii din jurul lor. Arfi putut Dumnezeu sa-i elibereze de stapanirea Romei asa cum i-a eliberat din Egipt? Intr-una din invataturile lor traditionale se spunea ca, daca tot Israslul se pocaia 0 zi intreaga sau respecta cu sfintenie ~i@ra greseala doua Sabate, urma ca Mesia sa vina in curand cu rnantuirea Lui. Se simtea pregatirea unei treziri spirituale, alimentata de existenta unui Templu nou, splendid. Construit pe 0 platforma uriasa care domina Ierusalimul, Templul a deyenit punctul focal al mandriei nationale si speranta pentru viitor.

In acest cadru, asemenea altor evrei, as fi jude cat afirmatiile lui Isus

"Cercetatorji In domeniu nu Inteleg de ce Evangheliile relatcaza atatea conflicte Intre Isus si farisei cand, de fapt, EI avea mai multe in comun cu ei decat cu saducheii, esenienii sau cu zelotii .. 0 explicatie ar fi aceea ca Evangheliile au fost scrise la cateva decenii dupa moartea lui Isus, cand Ierusalimul era d<:iadistrus, i,ar celelalte partido disparusera practic, Este de inteles de aceea ca autorii Evangheliilor s-au focalizat asupra singurei amenintari la adresa crestinilor, fariseii •.

62

63

Isus pe care nu L-am cunoscut

despre legalism, despre tinerea Sabatului si despre Templu. Cum as fi putur impaca respectul meu pentru valorile familiei cu un comentariu de genul:

"Cine iubeste pe tata ori pe mama mai mult dedit pe Mine, nu este vrednic, de Mine; si cine iubeste pe fiu ori pe fiica mai mult dedit pe Mine, nu este vrednic, de Mine"? Ce a vrut sa spuna Isus? In mod similar, un comentariu de genul: "Stricati Templul acesta si in trei zile il voi ridica", nu era doar 0 lauda goala in urechile saducheilor, ci 0 blasfemie, ba chiar 0 tradare care love a in esenta unitatii evreilor. Oferta lui Isus de a ierta pacatele parea tot atat de bizara si de deplasata ca si oferta unei persoane particulare de a elibera cuiva un pasaporr sau 0 autorizatie de constructie, Cine se credea Isus de-si aroga dreptul la intaietate in intregul sistem al Templului?

Dupa cum s-a dovedit, ulterior, teama evreilor de suicid cultural s-a dovedit pe deplin justificata, Nu Isus, ci alte figuri carismatice vor conduce revolte care in anul 70 d.Hr. vor determina Roma sa distruga Templul si sa transfonne Ierusalimul in ruine. Orasul va fi reconstruit mai tarziu ca si colonie rornana, cu un Templu inchinat zeului Jupiter pe locul vechiului Templu evreiesc. Evreilor li s-a interzis accesul in oras sub amenintarea cu moartea, Roma a declansat exilul evreilor care nu s-au repatriat in totalitate mel pana in zilele noastre si care a schimbat fata iudaismului pentru totdeauna.

4

Ispitirea:

Confruntarea

din pustie

Dragostea se daruieste tuturor si porunceste numai celor ce se daruiesc. Dragostea este capitulare. Dumnezeu este capitulare.

Simone Wei!

64

4

Ispitirea:

Confruntarea din pustie

Evangheliile sustin cii Isus, evreul care a crescut Intr-un sat din Galileea, a fost Fiul lui Dumnezeu, trimis din cer pentru a conduce lupta Impotriva raului .. Aceasta afirmatie ridica imediat In mintea noastra Intrebari cu privire la prioritatile lui Isus. Cap de lista: dezastrele naturale. Daca Isus a avut puterea de a vindeca bolile si de a Invia mortii, de ce nu a atacat si cateva macro-probleme, cum ar fi cutremurele si uraganele, sau multirnea de virusi mutageni care infecteaza pamantul?

Filozofii si teologii cred ca multe din bolile care bantuie azi pe pamant sunt consecinte ale libertatii umane, ceea ce ridica un Intreg set de noi Intrebani, Este Intr-adevar libertatea un lucru bun? Avem libertatea de a ne omori unul pe altul, de a duce razboaie la scara mondiala, de a secatui de toate resursele planeta pe care traim. Suntem liberi sa-L sfidam chiar si pe Dumnezeu si sa traim rara constrangeri, ca si cum n-aT mai exista 0 alta viata, 0 alta lume. Cel putin, Isus ar fi putut furniza 0 dovada incontestabila prin care sa-i reduca la tacere pe sceptici, Inclinand balanta decisiv In favoarea lui Dumnezeu. Dupa cum stau lucrurile ins a, Dumnezeu pare usor de ignorat sau de negat..

In zilele In care S-a aflat in pustie, pentm. a se Intalni fata In fata cu acuzatontl San, ca prim act "oficial" al statutului Sau de om matur, Isus a avut ocazia sa se ocupe de aceste probleme. Satan Insusi L-a ispitit de Fiul lui Dumnezeu sa actioneze dupa alte reguli si sa-si atinga scopurile printr-o metoda impresionanta si rapida, Pe nisipu:r.ile Palestinei au fost puse In cantar atat caracterul lui Isus cat si istoria umanitatii ..

67

---------------------------_-------

Isus pe care nu L-am cunoscut

-----------------------------

Ispititea: Confnmtarea dill pustie

In Paradisul regdsit, de Milton, 0 continuare a poemului sau epic Paradisul pierdut, momentul crucial in efortul lui Isus de a recastiga lumea este ispitirea, nu crucificarea, In Eden, barbatul si femeia au cazut pentru ca s-au lasat inselati de Satan, care le-a promis 0 cale de a se ridica deasupra statutului pe care-l primisera, Cateva milenii mai tarziu, un alt reprezentant-al doilea Adam, in exprimarea lui Pavel-a fost supus unui test similar, desi, in mod curios, inversat.. Vetifi ca Dumnezeu, a spus sarpele in Eden primei perechi; Nu potifi om, L-a provocat Ispititorul pe Isus in pustie.

Citind relatarea ispitirii imi este clar ca, in absenta unui martor ocular al celor petre cute acolo, toate detaliile trebuie sa fi fost date de Isus Insusi .. Dintr-un anume motiv, Isus S-a simtit, obligat sa dezvaluie ucenicilor Sai acel moment de lupta si slabiciune personala, Cred ca ispitirea a fost un conflict autentic, in care in mod sigur Isus nu ajucat un rol dupa 0 scena cu un final prestabilit.. Acelasi Ispititor care a gasit un punct vulnerabil fatal in Adam si Eva si-a indreptat cu precizie atacul mortal impotriva lui Isus.

Luca prezinta astfel scena, subliniindu-i caracterul dramaticc "Isus, plin de Duhul Sfant, S-a inters de la lordan, si a fost dus de Duhul in pustie, unde a fost ispitit de diavolul timp de patruzeci de zile. N-a mancat nimic in zilele acelea; si dupa ce au trecut acele zile a flamanzit." Ca intr-o lupta corp la corp dintre doi razboinici, doi uriasi ai universului s-au intalnit pe 0 scena pustie. Unul, la inceputul misiunii Sale, a ajuns pe teritoriul inamic sleit de puteri .. Celalalt, increzator, pe teritoniul propriu, a luat initiativa,

Anumite detalii din scena ispitirii imi dau de gandit., Satan I -a cerut lui Isus sa transforme 0 piatra in paine, I-a oferit toate imparatiile pamantului, si L-a indemnat sa Se arunce de la inaltime pentru a verifica promisiunea pe care a facut-o Dumnezeu de a-L pazi de orice rau fizic. Ce este rau in aceste solicitari? Cele trei ispite par sa fie prerogativeJe lui Isus, exact calitatile pe care evreii asteptau sa le gaseasca la Mesia. Nu este inmultirea painilor pentru cei cinci mii 0 realizare mult mai impresionanta? La fel, infnangerea mortii si invierea prin care devine Regele regilor? Cele trei ispite nu reprezinta un rau in sine-si totusi, acolo in pustie, s-a intamplat ceva esential..

Poetul britanic Gerard Manley Hopkins prezinta ispitirea ca pe 0 intalnire in care Isus si Satan se prezinta unul altuia. Neintelegand Intruparea, Satan nu stie sigur daca Isus este un om obisnuit, 0 teofanie sau un inger cu puteri limitate, ca el insusi, El II provoaca pe Isus sa faca minuni pentru a vedea de ce putere dispune. Martin Luther duce mai departe aceasta idee,

spunand ca in intreaga Lui viata Isus "a umblat cu atata smerenie, traind printre barbati si femei pacatoase, incat nu a fost pretuit la adevarata Lui valoare", si, din aceasta cauza, "Diavolul L-a privit de sus si nu L-a recunoscut.. Pentru ca Diavolul vede numai de departe; vede numai ce este mare si impunator si se identifica cu ceea ce vede; el nu se nita la lucrurile umile, mai prejos decat el."

In relatarile Evangheliilor, cei doi adversari se trateaza cu un soi de respect prudent, ca doi box eri care se invart in ring unul in jurul celuilalt.. Probabil ca cea mai mare presiune pe care a simtit-o Isus a fost dorinta de a pune capat ispitirii .. De ce sa nu-l distruga pe Ispititor si sa salveze istoria omenirii de ran? Isus insa a considerat ca inca nu venise momentul..

In ee-l priveste, se pare ca Satan este dispus sa renunte la stapanirea asupra lumii in schimbul satisfactiei de a stapani peste Fiul lui Dumnezeu. Cu toate ca Satan este eel care il supune unor probe pe Isus, in final el este eel care pierde. In doua dintre ispite el Ii cere lui Isus sa demonstreze cine este; in a treia Ii cere sa i se inchine, ceva ce nici nu poate fi yorba ca Dumnezeu sa accepte.

Ispitirea il demasca pe Satan, in timp ce Dumnezeu ramane pe mai departe necunoscut. Dacd esti Dumnezeu, spune Satan, lasa-md mut de uimirel Fa exact ce-ar face Dumnezeu! La care Isus ii raspunde: Numai Dumnezeu imi poate da asemenea porunoi, de aceea nufac nimic la porunca tao

In filmele despre ingeri ale lui Wim Wender, Wings of Desire [Dorinte inaripate] si Faraway, So Close [Departe, si totusi atdt de aproapej, fiinte celeste discuta intre ele cu uimire copilareasca despre cum e sa bei cafea si sa rnananci; sa simti caldura si durerea, miscarea articulatiilor, atingerea altei fiinte umane, sa exclami mirat "AI" si "Oo!" cand afli lucruzi. noi, sa traiesti intr-un timp finit, masurat prin minute si ore, la prezent, nu in vesnicia rara de sfarsit., Pe la treizeci de ani, cand Isus a luat pentru. pnma data pozitia de atac fata de Satan in pustie, a inteles toate "avantajele" vietii in trup. S-a sirntit foarte bine in costumul Lui de epiderma,

Privind din nou la cele trei ispitiri, observ ca Satan I-a propus lui Isus 0 schimbare irezistibila, I-a oferit doar fata buna a conditiei umane, trecand-o sub tacere pe cealalta; I-a oferit bucuria de a savura painea rara sa faca foame si rara sa transpire pentru producerea ei; a incercat sa-L faca sa creada ca poate risca rara sa fie pus intr-un pericol real; I-a oferit satisfactia

68

69

Ispititca: Confunntarca din, pustie

Isus pe care nu L-am cunoscut

faimei si a puterii &_ra perspectiva respingerii __ dureroase-pe

acestea? Un Mesia al Torei, care sa ocupe cu mandrie locul rezervat numai

lui in eel mai inalt, foisor al Templului? Un Mesia-Rcgc care sa domneasca

nu numai peste Israel, ci si peste to ate imparatiile pamantului? Pe scurr, Satan l-a oferit lui Isus sansa de a fi extraordinarul Mesia pe care ni l-am dori. In ce rna priveste, II regasesc in descrierea lui Muggeridge pe Mesia asa cum 11 vreau eu.

Vrem once fel de Mesia, cu exceptia unuia care sa patimeasca-ceea ce

a facut Isus la un moment dat.. Satana a lovit eel mai aproape de !inta cand L-a ispitit pe Isus sa Se arunce de pe un loc inalt pentru a testa purrarea de grija a lui Dunmezeu fa!a de EL Aceasta ispita ne frapcaza din nou. La un moment dat, intr-o izbucnire de manic, Isus 11 mustra pe Petru: :1napoia mea, Satano! '', spune EL" ... gandurile tale nu sunt gandurile lui Dunmezeu, ci ganduri de-ale oamenilor." Petru s-a inspaimantat cand Isus a prezis ca El Insusi va suferi si va muri-l'Sa te fereasca Dunmezeu, Doamne! Sa nu Ti se intample asa ceval'l-iar reactia lui de aparare a atins un punct sensibil.. Prin cuvintele lui Petru, Isus a simtit din nou ispitirea Satanei de a merge pe 0 cal e mai usoara.

Tintuit pe cruce, Isus va aUZI ultima ispita repetata ca pe 0 batjocura.

Unul din talhari a ras de El: "Nu esti Tu Hristosul? Mantuieste-Te pe Tine

Insuti si mantuieste-ne si pe noi!" Li s-au alaturat si altii dintre cei prezenti:

" ... sa Se pogoare acum de pe cruce si vom crede in El! ... sa-L scape acum Dunmezeu, daca-L iubeste!" Dar nu a existat nici 0 salvare, nici 0 minune, nisi 0 cale usoara lipsita de suferinta. Calli pentru a-i putea mantui pe altii, El Insusi trebuia sa ramana "nemantuit'"; Acesta trebuie sa fi fost secretul lui Isus cand S-a confruntat cu Satan in pustie.

scurt, I -a ofe-

rit, 0 coroana in loc de cruce. (Ispita la care a rezistat Isus este tocmai lucrul la care inca mai ravnim noi, multi dintre urmasii Lui.)

Evangheliile apocrife, considerate neautentice,; de catre biserics, ne su-

gereaza ce s-ar fi putut intampla daca Isus ar fi cedat ispitelor cu care Satan a venit la El., Sub forma unor povestiri, miraculoase, copilul Isus ne este inrali~at modeland vrabii de lut carora le dadea via!a cu 0 singura suflare si scufundand in apa pesti uscati pentru a-i vedea inotand. Sau transformandu-i pe unii dintre tovarasii Lui de joaca in capre pentru a le da 0 lectie si pe unii in orbi si surzi doar pentru placerea de a-i vindeca mai apoi. Apocrifele sunt rudele cartilor de benzi desenate din zilele noastre cu baieti si fete supertari. Valoarea lor consta tocmai in contrastul in care se gasesc cu Evangheliile autentice unde ne este revelat un Mesia care nu S-a folosit de puterile Lui miraculoase in beneficiul San. Incepand cu ispitirea, Isus a demonstrat obstinenta in a Se supune legilor de pe pamilnt..

Malc,gm Muggeridge reflecta astfel asupra ispitirii in timp ce filma un

documentar in Israel:

A fost ciudat sa observ chiar in momentul inceperii filmarii, cand umbrele erau destul de lungi si lumina inca suficienta, 0 multime de pietre din apropiere, to ate identice, semanand neobisnuit de mult cu niste paini rumene. Cat l-ar fi fost de usor lui Isus sa prcfaca astfel de pietre in paini adevarate, asa cum a Tacut mai tarziu la 0 nunta, cand a transformat apa in yin! Si, la urma urmei, de ce n-ar fi facut-o? Daca autoritatilc romane distribuiau paine gratuit pentru a consolida domnia lui Cezar, de ce n-ar fi putut face si Isus la fel pentru a 0 consolida pe a Sa?

Ar fi fost de-ajuns un singur senm din cap Tacut de Isus, si s-ar si fi ridicat edificiul crestinismului, nu sprijinindu-se pe patru Evanghelii unperfecte si un om infrant pe cruce, ci pe principii si un plan socio-economic soli de. Orice utopie ar fi prins consistcnta, orice speranta s-ar fi implinit si orice vis ar fi devenit realitate. Ce binefacator extraordinar ar fi fost Isus! Aclamat atat la Facultatea de Stiinte Economice din Londra cat si la Facultatea de Management din Harvard; I s-ar ti ridicat 0 statuie in Piata Parlamentului, si altele, chiar mai mari, pe colina Capitoliului si in Piata Rosie. Dar El a refuzat aceasta of en a pentru ca numai Dunmezeu merita inchinarea.

* * *

In ce rna priveste, rna confrunt cu ispite cu care se confrunta toti oamenii, precum pofta si lacomia. Reflectand insa la ispitele lui Isus, imi dau seama ca acestea vizau ratiunea pentru care veruse EI pe pamant, "stilul" Lui de lucru, Practice Satan L-a ispitit pe Isus sa accelereze implinirea nusrunn Sale. Ar fi putut fi biruitor asupra multimilor, dandu-Ie de mancare pe indestulate si la clipeala de ochi, iar apoi ar fi preluat controlul asupra impariitiilor lumii si S-ar fi pus la adapost de mice pcricol..; "De ce sa Te apropii I cu pasi marunti de ceee ce este eel mai bun?", II ia Satan peste picior pe Isus in poemul lui Milton.

In viziunea lui Muggeridge, cipala din mintea concetatcnilor

ispitirea a avut in centrul ei intrebarea lui Isus: Cum trebuia sa fie Mesia?

prinUn

Mesia al multimilor, care sa trans forme pietrele in paini pentru. a le hrani pe

70

71

Isus pe care nu L-am cunoscut

Ispitirca: Coafnmtarea dill, pustie

Pentru pnma data am gasit aceasta perspectiva in scrierile lui Dostoievski, care a facut din ispitire subiectul celebrului sau roman Fratii Karamazov. Fratele agnostic, Ivan Karamazov, scrie un poem intitulat "Marele Inchizitor'', al carui fir epic se desfasoara in secolul al XVI-lea, la Sevilla, in zilele de apogeu ale Inchizitiei. Un Isus deghizat viziteaza orasul intr-un moment in care ereticii erau arsi zilnic pe rug. Marele Inchizitor, un cardinal "batran de aproape nouazeci de ani, inalt si drept, cu fata uscata si ochi afundati in orbite" , 11 recunoaste pe Isus si-L arunca in inchisoare. Acolo are loc 0 scena ai carei protagonisti sunt Isus si Marele Inchizitor, scena care ne aminteste de Ispitirea din pustie.

Inchizitorul are de adus 0 acuzatie: rezistand celor trei ispite, Isus a pierdut dreptul asupra celor mai mari trei puteri care- I state au la dispozitie: "minunile taina si autoritatea". Ar fi trebuit sa unneze sfaturile Satanei si sa faca rninunile care 1 se ceruse sa le faca, si astfel faima Lui printre oameni ar fi crescut.. Ar fi trebuit sa primeasca cu bucurie oferta de autoritate si putereo Cum de n-a inteles ca oamenii vor sa se inchine la ceva incontestabil? "In loc sa le iei oamenilor libertatea, le-ai acordat si mai multi libertate, impovarand astfel pe vecie irnparatia spiritual a a omenirii cu suferintele pe care i le produce insasi libertatea ei. Ai dorit ca omul sa Te iubeasca rara sa fie obligat la aceasta, ai dorit ca el sa Te unneze de bunavoie, sa se lase atras si cucerit de Tine."

Inchizitorul sustine ca, impotrivindu-se incercarilor lui Satan de a-L convinge sa cake i~ picioare libertatea umaria, Isus a devenit El Insusi prea usor de respins. A renuntat la eel mai mare avantaj pe care-l ave a: puterea de a impune credinta, Din fericire, continua vicleanul inchizitor, biserica a recunoscut si a corectat eroarea, iar de atunci lucrarea ei se bazeaza pe minuni, taina si autoritate. Din acest motiv, Inchizitorul trebuie sa-L mai execute 0 data pe Isus, altfel va fi irnpiedecata lucrarea bisericii.

Scena din Fratii Karamazov a starnit sentimente putemice, pentru ca la momentul scrierii sale in Rusia deveneu activi comunistii revolutionari care, dupa cum noteaza Dostoievski, incepeau sa imprumute tehnicile bisericii.. Promiteau sa transfonne pietrele in paini si garantau satifactie si securitate tuturor cetatenilor, cu un singur pre]: libertatea lor. Comunismul va deveni noua bisenica in Rusia, fondata, la randul ei, pe minuni, taina si autoritate.

Dupa mai mult ,de un secol de la data la care Dostoevski scria acest dialog cutremurator despre putere si libertate, am avut sansa de a vizita tara

lui si de a vedea personal consecintele a sapte decenii de comunism. Am fost acolo in noiembrie 1991, cand Imperiul Sovietic se destrama; Mihail Gorbaciov ii ceda locul lui Boris Ieltin si intreaga natiune incerca sa se redescopere. Mana de fier care a tinut-o slabise, iar oamenii se bucurau din plin de libertatea de a spune ce doreau.

Pastrez 0 amintire vie a unei intalniri cu editorii de la Pravda, pana atunci oficiosul Partidului Comunist.. Impreuna cu alte institutii, Pravda a servit. in mod slugamic "biserica" comunista, La momentul vizitei mele in Rusia, tirajul acestui ziar scazuse dramatic (de la unsprezece milioane la 700000), concomitent cu compromiterea comunismului.. Editorii de la Pravda pareau sinceri, onesti, domici sa porneasca in cautarea adevarului-si cutremurati pana in strafunduri le fiintei lor. Atat de cutremurati, incat acum cereau sfaturi de la emisarii unei religii pe care fondatoni comunismului 0 dispretuisera, numind-o "opiu pentru popor".

Redactorii de la Pravda au remarcat cu o are care parere de rau ca idealuri pre cum egalitate a, darnicia, dreptatea, annonia intre rase erau comune atat crestinismului cat si comunismului .. Au fost siliti totusi sa recunoasca faptul ca practicarea variantei marxiste a realizarii viziunii care ingloba aceste idealuni a produs cele mai groaznice cosmaruri pe care le traise lumea pana atunci .. De ce?

"Nu stirn cum sa-i rnotivam pe oameni sa-si manifeste compasiunea", mi-a spus redactorul-sef, Am incercat sa strangem bani pentru copiii de la Cernobil, dar cetatenii nisi prefera sa-si cheltuiasca banii pe bautura, Cum sa schimbarn si sa rnotivam oamenii? Cum se fac oamenii buni?"

Saptezeci si patrn de ani de comunism au dovedit rara nici 0 unna de indoiala ca bunatatea nu poate fi legiferata nici de la Kremlin, nici sub amenintarea cu moartea. 0 amara ironie dernonstreaza ca impunerea moralitatii produce supusi rebeli si conducatori tirani, rara principii morale. M-am inters din Rusia cu sentimentul putemic ca noi, crestinii, am face bine sa reinvatam lectiile de baza ale ispitirii.. Bunatatea nu se poate impune din afara, de sus injos; trebuie mai intai sa se nasca launtric si apoi sa se manifeste in afara,

Ispitirea din pustie ne reveleaza 0 diferenta esentiala intre puterea lui Dumnezeu si puterea lui Satano Satan are puterea de a constrange, de a-i orbi pe oameni, de a-i ingenunchia, de a-i distruge. Oamenii. au invatat mult. de la aceasta putere, iar guvernele se alimenteaza din adancunle acestui rezervor. Cu biciul, cu ciomagul ori cu pusca, fiintele umane pot forta alte fiinte

72

73

Isus pe care nu L-am cunoscut

Ispi tinea: Coufruntarca diu, pustie

umane sa faca ce Ii se cere. Puterea lui Satan este txtenoara si coercitiva,

Prin contrast, puterea lui Dumnezeu este launtrica si necoercitiva, "N-ai vrut sa inrobesti omul printr-o minune, ci ai dorit cu ardoare credinta libera care nu este generata de minuni" , Ii reproseaza Inchizitorullui Isus in romanullui Dostoievski. 0 asemenea putere poate parea uneori 0 slabiciune. Prin transformare launtrica blanda, supusa permanent alegerii omului, puterea lui Dumnezeu seamana cu 0 abdicare, Oricare parinte si oricare fiinta care iubeste poate confirm a ca dragostea este lipsita de putere cand eel iubit alege sa 0 respinga,

"Dumnezeu nu este nazist", spunea Thomas Merton. Si asa e, Dumnezeu nu este nazist.. Stapanul Universului a devenit victima lipsita de putere din fata plutonului de executie, Dumnezeu S-a facut slab cu un singur scop: pentru ca sa le ofere oamenilor sansa de a alege ce sa faca cu EL *

Reflectand la aceste lucruri, recunosc in mine un ecou slab al provocarii aruncate de Satan lui Isus acum doua mii de ani. Dumnezeu se opune acestor ispite, azi, asa cum S-a opus si Isus cand a fost pe pamant, deschizand in schimb 0 calemailenta.maiblanda. Sau, cum spunea George MacDonald:

In loc sa zdrobeasca puterea raului prin forta divina, in loc sa impuna dreptatea si sa- i nimiceasca pe cei rai, in loc sa introneze pacea pe pamant prin domnia unui imparat desavarsit, in loc sa adune copiii Ierusalimului sub aripa Lui, cu sau lara voia lor, pentrn a-i salva de ororile care ii asteptau, chinuindu-I sufletul de profet-a lasat raul sa-si faca lucrarea atata cat i-a fost dat sa existe; EI S-a multumit cu metodele lente, nu tocmai incurajatoare, de acordare a ajutorului in problemele esentiale: de a-i face pe oameni buni, de a-I izgoni pe Satan, nu numai de a-I tine sub control.".

A iubi neprihanirea inseamna a 0 cultiva, nu a face dreptate ... S-a impotrivit oricarui impuls de a aplica solutii. rap ide cu pretul unor biruinte derizorii.

SOren Kierkegaard scris astfel despre atingerea usoara a lui Isus: "In omnipotenta Sa, Dumnezeu poate apasa fiinta umaria cu 0 mana grea sau 0 poate atinge atat de usor incatsa-i ofere independents." Recunosc ca uneori doresc ca Dumnezeu sa rna apese cu 0 mana mai grea. Credinta mea sufera de prea multi libertate, de prea multe ispite care rna due la necredinta. Din cand in cand vreau ca Dumneazeu sa rna domine, sa-mi schimbe indoislile in certitudini, sa-mi dea dovezi categorice ale existentei Sale, ale grijii Lui fata de mine.

A~ vrea ca Dumnezeu sa se implice activ si in problemele umane. Daca Dumnezeu s-ar fi coborat literalmente sa-I detroneze pe Saddam Hussein, cate vieti nu ar fi fost crutate in razboiul din Golfl Daca Dumnezeu ar fi facut acelasi lucru cu Hitler, cati evrei n-ar fi fost salvatil De ce sta Dumnezeu "cu mainile incrusisate''?

Mi-ar place a ca Dumnezeu sa se implice activ si in viata mea personala, Doresc un raspuns rapid si spectaculos la rugaciunile mele, vindecare de bolile mele, protectie si siguranta pentru cei dragi ai mei .. Doresc un Dumnezeu rara ambiguitati, la care sa pot apela in numele prietenilor mei cuprinsi de indoiala,

"Ierusalime, Ierusalime," a strigat Isus in scena la care face aluzie MacDonald, "de cate ori am vrut sa strang pe copiii tai cum i~i strange gaina puii sub aripi si n-ati vrut!" Ucenicii l-au cerut lui Isus sa cherne foc din cer peste orasele ce refuzau sa se pocaiasca, Dar de pe buzele Fiului lui Dumnezeu a iesit un neasteptat strigat de deznadejde: "Daca v-ati fi pocait!'' El nu se impune celor care nu vor sa-L accepte.

Cu cat II cunosc mai mult pe Isus cu atat sunt mai impresionat de ceea ce Ivan Karamazov numea "miracolul constrangerii''. Miracolele cerute de Satan, semnsle si minunile pretinse de farisei, dovezile dupa care tanjesc eu-toate acestea nu constituie un obstacol real pentru. un Dumnezeu omnipotent.. Aceasta face ca reJuzul Lui de a le infaptui si de a ne coplesi cu ele sa fie mai surprinzator. Decizia imperturbabila a lui Dumnezeu de a da libertate . omului este perfecta pentru ca ne garanteaza posibilitatea de a trai ca si cum El nu ar exista, de a-L scuipa in fata, de a-L cru.cifica. Isus trebuie sa fi stiut toate acestea cand S-a confruntat in pustie cu Ispititorul, concentrandu-si toata puterea asupra acestei autoconstrangeri.

Cred ca Dumnezeu tine la aceasta auto constrangere, pentni, ca altfel nici cea mai putemica demonstratie de forta nu L-ar putea ajuta sa obtina ceea ce doreste, Puterea poate impune supunerea, msa numai dragostea poate starni dragoste, singurul lucru.. pe care Dumnezeu il doreste de la noi si

*In piesa lui Dorothy Sayers, The Man Rom to Re King [Omul nascut sa fie imparat], imparatul Irod le spune magilor: "Nu puteti conduce omul prin dragoste. Cand II Yeti gasi pe Regele vostru, sa-i spuneti asta. Doar trei lucnrri pot guverna un popor-foamea, lacomia si garantarea sigurantei. '; Regele Irod a inteles principiile de conducere dupa care opereaza Satan, aceleasi pe care Isus le-a respins in pustie.

74

75

Isus pe care nu L-am cunoscut

pentru care ne-a creat.. "Si dupa ce voi fi inaltat de pe pamant, voi atrage la Mine pe toti oamenii", a spus Isus. Si in caz ca nu am inteles mesajul, loan adauga: "A spus acestea ca sa arate cu eel fel de moarte va proslavi pe Dumnezeu." Natura lui Dumnezeu este sacrificiu de sine; chemarea Lui se bazeaza pe 0 dragoste care e gata sa se jertfeasca.

Intr-o dupa-amiaza, pe terasa unui restaurant din Chicago, un om indurerat imi povestea despre fiul sau risipitor. Jake, fiul, nu era capabil sa pastreze 0 slujba. I~i cheltuia toti banii pe droguri si bautura, Rareoni suna acasa, si le pricinui a multa mahnire parintilor. Tatal lui Jake imi vorbea despre sentimentele lui de neputinta in cuvinte asemanatoare celor folosite de Isus cand a deplans lerusalimul.. "Daca as putea sa-I aduc inapoi, l-as primi acasa si i-as arata cat de mult il iubesc." A facut 0 pauza pentru a-si drege glasul, apoi a continuat:. "Este ciudat ca, desi rna respinge, dragostea lui Jake pentru mine inseamna mai mult decat a celorlalti trei copii ai mei, care se poarta cu responsabilitate. Ciudat, nu-i asa? Asta e dragostea!"

Am sirntit in ultima propozitie a acelui tata mai multa putere de patrundere a misterului constrangerii de sine a lui Dumnezeu decat am gasit in orice tratat de teologie. De ce se limiteaza Dumnezeu la aceasta cale lenta, demoralizanta de a cultiva neprihanirea, in loc de a face rapid dreptate? Asta este dragostea. Dragostea are puterea ei specifics, fiind singura capabila de a cuceri inima omului ..

Ispitirea: Confruntarea din pustie Copiii din Impiiratul mustelor, de William Golding, au putut hoinari pe insula inca 0 vreme, aparent scapati de sub autoritatea adultilor, Mai mult, Dumnezeu poate fi acuzat daca ceva nu merge bine. Daca Dumnezeu a preferat sa stea cu mainile incrucisate in timpul unor evenimente pline de cruzime, cum au fost cruciadele sau Holocaustul, de ce sa nu acuzam Parintele in locul copiilor?

M-am gandit ca, rezistand ispitelor din pustie, Isus a riscat insasi reputatia lui Dumnezeu. Dumnezeu a promis ca, intr-o buna zi, va readuce Parnantui la stare a de perfectiune de dinaintea caderii, dar pana atunci? Mlastina in care se balaceste omenirea, cruzimile din insasi istoria biserisii, apocalipsa care bate la usa-merits toate acestea constrangerea de sine a lui Dumnezeu? Sincer vorbind, menta libertatea umaria acest pre]?

Nimeni dintre cei care nu au ajuns inca la capatul acestui proces de restaurare nu poate sa raspunda corect la aceasta intrebare, Tot ce pot face este sa-mi amintesc ca Isus, singurul combatant care a dat piept cu Raul pentru a-l distruge, a ales 0 alta cale. Pentni EI, respectarea libertatii de alegere a unei speeii cazute pare sa fi meritat pretul.. Nu cred ca I -a fost usor sa aleaga aceasta solutie, pentru ca stia ca atat EI cat si cei care aveau sa-I calee pe urme vor sufeni.

Aruncand 0 privire generala asupra vietii lui Isus, imi dau seama ca tip arul constrangerii stabilit in desert a persistat pe tot parcursul vietii Lui. Nu L-am vazut niciodata pe Isus impunandu-si vointa cu forta in viata cuiva. Mai degraba i-a aratat omului consecintele alegerii, apoi l-a lasat sa aleaga, A dat un raspuns limpede si rara inconjur tanarului bogat si l-a lasat sa plece. Marcu adauga in mod intentionat acest comentariu: "Isus s-a uitat la el si l-a iubit," Si azi, Isus are asteptari realiste in ce priveste reactia omenirii la constrangerea Sa autoimpusa, "Si, din pricina inmultirii faradelegii, dragostea celor mai multi se va raci."

Uneori folosim expresia "complexul rnantuitorului'' pentru a descrie sindromul obsesiei de a rezolva problemele altora. Adevaratul Manturitor a fost insa complet lipsit de acest complex. EI nu S-a sirntit presat de dorinta de a mantui lumea intreaga in timpul vietii Sale sau de a vindeca oameni care nu erau pregatiti sa fie vindecati. Sau, cum spune Milton in po ernul lui, referindu-se la Isus: "S-a aratat mai indurator, mai ceresc / Prin vorbe blande inimi cucerind / Lasand ca-n locul fricii sa lucreze-nduplecarea."

Pe scurt, Isus a demonstrat un respect incredibil pentru libertatea umana, EI nu S-a impotrivit nici chiar atunci cand Satan I-a cerut sa-I cearna pe

* * *

Desi infrant in toate cele trei isprtm, Satan s-a indeparrat de locul confruntarii cu un ranjet nerusinat.. In urma refuzului categoric al lui Isus de ajuca dupa regulile lui, Satan a inteles ca el putea continua sajoace dupa aceste reguli. La urma urmei, inca mai avea la dispozitia lui imparatiile pamantului, si tocmai invatase 0 lectie despre constrangerea de sine a lui Dumnezeu. Constrangerea de sine a lui Dumnezeu creeaza ocazii extraordinare oponentilor lui Dumnezeu.

Vor urma, desigur, si alte ciocnini, Isus va scoate demonii cu forta, dar Duhul care avea sa le ia locul nu era posesiv si depinde a intotdeauna de vointa celui in care salasluia. Ocaziile de pacatuire abunda: Isus a afirmat acest lucru in analogia Imparatiei lui Dumnezeu care creste in mijlocul raului ca graul amestecat cu neghina.

Din perspectiva lui Satan, ispitirea i-a oferit un nou avantaj asupra vietii.

76

77

Isus pe care nu L-am cunoscut

Ispitirca: Coafiamtarea dill. pustie

Petru. Raspunsul Lui a fost; "Dar Eu m-am rug at pentru, tine [Simone] ca sa nu se piarda credinta ta." Cand multimile s-au imprastiat si ucenicii L-au parasit, Isus aproape ca le reproseaza celor doisprezece: "Voi nu vreti sa va duceti?" Apropiindu-se de momentul mortii in lerusalim, EI l-a demascat pe luda, dar nu a facut nimic care sa-I irnpiedice pe vanzator de la fapta lui

de 0 minune, de un mister side autoritate. lar uneori biserica imprumuta uneltele manipularii perfectionate de politicieni, cornercianti si agenti publicitari.

Sigur ca rna grabesc sa critic defectele bisericii. Dar daca rna intorc de la istoria bisericii si rna examinez pe mine insumi, gasesc ca si eu sunt vulnerabil in fata ispitei .. Imi lipseste vointa de a rna impotsivi solutiilor rapide pentru implinirea nevoilor umane. Imi lipseste rabdarea de a-I ingadui lui Dumnezeu sa lucreze incet, "manierat". Vreau sa preiau eu controlul, sa-i oblig pe altii sa lupte pentru cauzele in care cred eu. Sunt dispus sa renunt la anumite libertati in schimbul garantiei sigurantei si protectiei.. Sunt gata sa renunt chiar si la mai mult pentru sansa de a-mi realiza propriile ambitii -,

Cand imi dau seama ca aceste ispite castiga tot mai rnult, teren in mine, rna intorc la povestea ispitinii lui Isus in pustie. Impotrivirile lui Isus in fata Satanei mi-au garantat exact libertatea pe care 0 exercit cand rna confrunt cu ispitele mele personale. Ma rog sa am aceeasi incredere si rabdare pe care le-a demonstrat Isus. Si rna bucur ca, asa cum se spune in Evrei: " ... navem un Mare Preot care sa n-aiba mila de slabiciunile noastre; ci unul care in toate lucrurile a fost ispitit ca si noi, dar rara pac at.. "'. Si prin faptul ca EI insusi a fost ispitit in ceea ce a suferit, poate sa vina in ajutorul celor ce sunt ispititi .. "

marsava-o

alta consecinta a constrangerii de Sine.

" .. .ia-ti crucea si urmeaza-Ma'', spune Isus, lansand invitati a cea mal lipsita de spirit manipulativ din cate s-au facut vreodata,

Constrangerea de sine a lui Isus-pe care am putea-o numi chiar 0 timiditate divina-m-a luat prin surprindere. Citind Evangheliile mi-am dat seama ca asteptam de la EI aceleasi lucruri pe care le-aminvatat in copilaria mea in biserica fundamentalista in care am crescut si unde m-am sirntit adesea victima presiunilor emotionale. Doctrina era propovaduita in maniera:

"Crede si nu cerceta!" Avand in mana puterea miracolelor, a tainei si autoritatii, biserica nu lasa loc indoielii, Am invatat, de asemenea, tehnici manipulative de "castigare a sufletelor" dintre care unels, imi impuneau sa spun neadevaruri despre mine persoanei cu care vorbeam. ar, eu unul nu regasesc nimic din toate acestea in viata lui Isus.

Citind istoria bisericii, observ ca multi alti urmasi ai lui Isus au cedat exact in fata ispitelor carora le-a rezistat EL Dostoievski re da cu multi dibacie scena ispitirii, plasata acum in camera de tortura a Marelui Inchizitor. Cum e po sibil ca biserica fondata pe Cel care s-a impotrivit, ispitei sa dea nastere Inchizitiei care a impus credinta cu forta mai bine de 0 jumatate de mileniu? Tot cam atunci, in orasul Geneva, cercurile protestante ceva mai temperate impuneau frecventarea bisesicii, considerand refuzul de a participa la euharistie drept un pacat capitaL. Si aici, ereticii erau arsi pe rug.

Spre rusinea ei, istoria crestinismului dezvaluie incercari nereusite de a imbunatati calea Domnului .. Din cand in cand, biserica se aliaza cu guvernul care-i ofera 0 cale usoara de a obtine puterea. "Venerarea succesului este, in general.forma de idolatrie pe care diavolul 0 cultiva asiduu", scria Helmut Thielicke, refenindu-se la orbirea bisericii germane din timpul lui AdolfHitler. "Am putur observa in primii ani de dupa 1933 constrangerea emanata de manile succese si cum, sub influenta acestor succese, oamenii, crestinii chiar, au incetat sa mai intrebe in numele cui si cu ce pret ... "

Uneoni biserica i~i culti va ea insasi Hitleri in miniatura, oameni cu nume ca Jim Jones si David Koresh, care inteleg prea bine puterea reprezentata

78

79

'i]

5

Ce a~ fi observat

eo?

In Crezul Apostolilor, viata lui Isus este concentrata intr-un singur paragraf care incepe cu nasterea Lui si trece direct la moartea Lui, coborarea in iad si inaltarea Ia cer. 0 clipa-oare nu lipseste nimis? Ce s-a intamplat in intervalul dintre nasterea si patimile Lui din vremea stapanirii lui Pilat din Pont? Aproape tot ce a facut si a spus Isus pe pamant timp de treizeci si trei de ani este lasat la 0 parte in graba de a-I interpreta viata, Dar oare cum si-a petre cut EI viata pe pamant?

Influentat de amintirile de la scoala duminicala, imi este greu sa descriu viata pe pamant a lui Isus pentru ca ea mi-a fost prezentata pe flanelograf in imagini lip site de viata, Intr-o scena le vorbeste oamenilor, In alta tine un rnielusel in brate, Intr-una din imagini discuta cu femeia samaniteanca si in alta cu un barbat pe nume Nicodim. Singura scena cu 0 tenta mai dinamica era aceea in care ucenisii apareau cu barcutele lor miniaturale pe marea de pasla albastra. Imi mai amintesc 0 scena in care Isus statea in Templu cu un bici in mana, scena pe care n-o puteam asocia cu nici unul din celelalte lucruri pe care le invatasem despre El. Cu siguranta nu-L vazusem niciodata petrecand. Am invatat cate ceva despre viata lui Isus la scoala duminicala, ins a, ca persoana, Isus a ramas in mintea mea distant si bidimensionaL.

Filmele, in schimb, I-au dat viata, Unele dintre ele, ca Isus din Nazaret, regizat de Zeffrrelli, au reusit sa reconstituie cadre fide le relatarilor din Evanghelii .. Spre deosebire de imaginile statice ale flanelografului, filmele ni-L prezinta pe Isus in miscare, inconjurat de gloate galagioase care se inghesuie sa-L vada cat mai bine si sa-L asalteze cu intrebari ..

83

Profil: Ce a~ fi observat eu?

Isus pe care nu L-am cunoscut

Urmarind aceste filme si citind Evangheliile, incerc sa-mi exercit profesia de jurnalist sau echivalentul acesteia din primul secol.. Stau pe margine ascultand si luand notite, Incercand sa prind ceva din persoana Lui In articolul meu, traind, totodata, sentimentul acut ca prezenta lui Isus produce un anumit efect asupra persoanei mele. Ce vad? Ce rna impresioneaza? Ce rna tulbura la El? Cum II pot descrie cititorilor mei?

ca arata Isus. Cei mai multi si-L inchipuiau inalt (0 imagine neverosirnila pentru evreul primului secol), frumos, si nici unul nu a spus supraponderal. . Le-am prezentat un film BBC In care Hristos era interpretat de un actor obez. Unii dintre studenti au considerat aceasta 0 of ens a la adresa lui Isus. Preferam un Isus Inalt, chipes si, mai presus de toate, zvelt..

o legenda datata In secolul al II-lea avanseaza ideea ca Isus ar fi fost cocosat., In Evul Mediu cei mai multi crestini traiau cu convingerea ca Isus a suferit de lepra. Crestinii zilelor noastre ar considera aceste idei inacceptabile si chiar eretice. Sa nu fi fost Isus un reprezentat perfect al speciei umane? Si totusi, In Biblie nu gasim decat 0 singura descriere a aspectului Sau fizic, 0 profetie sensa cu sute de ani Inainte de nasterea Lui. lata portretul pe care I l-a facut Isaia Intr-un pasaj pe care Noul Testament il leaga de viata lui Isus:

... pentru multi a fost 0 pricina de groaza-atat de schimonosita Ii era fata si atat de mult se deosebea infatisarea Lui de a fiilor oamenilor. ... N-avea nici frumusete, niei stralucire ca sa ne atraga privirile, si infatisarea Lui n-avea nimic care sa ne placa, Dispretuit si parasit de oameni, om al durerii si obisnuit cu suferinta, era asa de dispretuit ca iti intorceai fata de la EI, si noi nu L-am bagat in seama,

Din cauza tacerii Evangheliilor privind acest aspect nu putem raspunde cu certitudine la Intrebarea "Cum arata Isus?" Si cred ca acesta este un lucru bun. Imaginile frumoase sub care ni-L reprezentam noi pe Isus spun mai multe despre noi decat despre El. Isus nu avea 0 stralucire supranaturala, loan Botezatorul recunoaste ca n-ar fi stiut ca este El daca nu ar fi avut 0 revelatie speciala, Dat fiind textul din Isaia, nu putem dovedi frumusetea sau maretia Lui fizica pentru a explica atractia pe care 0 exercita asupra maselor. Cheia se gaseste in alta parte.

Nu pot incepe articolul meu despre Isus cum fac de obicei, prin descrierea aspectului exterior al persoanei despre care scriu. Nimeni nu stie cum arata Isus. Prime le portrete care-L infatisau au aparut abia in secolul al V-lea, fiind pure speculatii; pana atunci, 0 descriere 0 chipului Sau facusera doar grecii: 0 figura tanara, rara barba, asemanatoare zeului Apollo.

In 1514, cineva a publisat un document fals semnat Publius Lentulus, guvernatorul roman care i-a succedat lui Pilat din Pont, in care Isus este descris astfel:

Este un barbat inalt, bine facut, cu 0 infatisare blanda, dar plina de demnitate. Parul lui are 0 culoare greu de descris, unduind in bucle delicate, despartit in crestet, dupa obiceiul nazireilor; fruntea ii este malta si impunatoare; obrajii, rara vreo pata sau cuta, sunt de un trandafiriu minunat; nasul si gura, de 0 simetrie perfecta; barba, de 0 culoare identica cu parul, lung a pana sub barbie, si despartita la mijloc ca 0 furca; ochii, de un albastru stralucitor, limpezi si senini ...

II recunosc pe acest Isus din picturile in ulei care atarn au pe peretii bisericii pe care 0 frecventam In copilarie, Falsificatorul se demasca insa prin urmatoarea remarca; "N imeni nu L-a vazut razand." Acest autor nu crtise oare aceleasi Evanghelii pe care le eiteam si eu, documente care nu amintesc nimic despre Infatisarea exterioara a lui Isus, dar care ni-L prezinta facand prima minune la 0 nunta, schirnband numele ucenicilor si castigandu-si faima de om "mancacios si bautor de vin"? Cand religiosii vremii au critic at lejeritatea ucenicilor Sai in practicarea disciplinelor spirituale, Isus a replicat.. "Oare pot posti nuntasii cata vreme este mirele cu ei?" Dintre toate ilustratiile pe care le-ar fi putut alege pentru a Se face Inteles, Isus S-a oprit la cea a mirelui a carui bucurie inveseleste nuntasii •.

Am prezentat 0 data in fata unei clase de studenti cateva zeci de imagini care reprezentau 0 interpretare a inlati~ar.ii lui Isus in diferite cultuni-afri- l cana, coreeana, chineza-si apoi i-am Intrebat pe cei prezenti cum credeau

* * *

Las la 0 parte aspectul fizic pentru a cauta sa-L Inteleg pe Isus ca persoana. Ce punctaj ar fi obtinut la un test de personalitate?

Personalitatea lui Isus care reiese din Evanghelii este radical diferita de imagine a cu care am crescut, 0 imagine a lui Isus pe care 0 recunosc acum in unele din filmele mai vechi de la Hollywood. In acele filme Isus I~i declama rolul monoton, lara inflexiuni sentimentale. Trece prin viata ca un persona] calm printre oameni exagerat de agitati. Nimic nu-L tulbura,

84

85

1

Isus pe care nu L-am cunoscut

Imparte intelepcjune pe un ton inexpresiv, temperat.. Pe SCM, este un soi de Isus sedat cu Prozac (un antidepresiv - n.tr.)

In contrast, omul prezentat de Evanghelii are 0 asemenea carisma incat oamenii stau sa-L asculte captivati trei zile in sir, uitand pana si de foame. Isus pare 0 fire sensibila, e "miscat de mila", raspunzand aproape impulsiv la nevoile din jur. Evangheliile ne redau 0 gama de reactii emotionale ale lui Isus: 0 mila spontana fata de un lepros, exuberanta fata de succesele ucenicjlor, 0 izbucnire de manie din cauza racelii legalistilor, durere la vederea unui oras care nu-L primeste, si apoi strigatele de suferinta din gradina Ghetsimani si de pe cruce. A avut 0 rabdare aproape nelimitata cu oamenii, dar nici un pic de mila fata de institutii si nedreptate.

Am participat odata la 0 intrunire speciala de barbati, al carei scop era sa-i ajute pe participanti "sa-si inteleaga sentimentele" si sa-si schimbe reactiile restrictive tipic masculine. Ascultand in cadrul unui grup mic pe cativa barbati martutisind cat le era de dificil sa se exprime sincer si sa reuseasca 0 apropiere reala de persoanele din viata lor, mi-am dat seama ca Isus a trait un model ideal de irnplinire masculina pe care, dupa nouasprezece secole, cei mai multi barbati il ignora deliberat.. A plans, eel putin de trei ori, in fata ucenicilor. Nu si-a ascuns temerile si nu a ezitat sa ceara ajutor: "Sufletul Meu este cuprins de 0 intristare de moarte." In gradina Ghetsimani le-a spus ucenicilor: " .. .ramaneti aici si vegheati impreuna cu Mine!". Cati dintse liderii putemici de astazi ar recunoaste ca sunt vulnerabili?

Spre deosebire de cei mai multi oameni pe care-i cunosc, lui Isus Ii placea sa-i laude pe altii, Cand facea 0 minune, recunostea rneritele benefi- 9iarului: " ... credinta ta te-a mantuit, .. '.' Pe Natanael l-a numit " ... un israelit in care nu este viclesug", Despre loan Botezatorul a spus: "Dintre cei nascuti din femeie nu este nici unul mai mare decat loan Botezatonil," Pe ne-tatornicul Petru l-a numit "piatra". Cand 0 femeie umila i-a oferit un dar scump ca act de inchinare, Isus i-a luat apararea in fata acuzatorilor ei si a spus ca despre gestul acelei femei se va vorbi oriunde va fi propovaduita Evanghelia.

Evangheliile ne arata ca Isus leg a repede relatii profunde cu oamenii pe

care-i intalnea, Indiferent ca statea de yorba cu 0 femeie la fantana, cu un lider religios intr-o gradina, sau cu un pescar pe malul lacului, El intra direct in miezul problemei, iar dupa cateva propozitii, acesti oameni ajungeau sa-I dezvaluie secretele lor cele mai intime. Oamenii de rand din vremea Sa pastrau 0 distanta respectabila fata de rabini si "sfinti'', dar Isus reusea sa

86

Profil: Ce as fi observat eu?

scoata la suprafata din sufletele lor 0 foame launtrica atat de profunda incat acestia se inghesuiau in jurul Lui cu speranta de a se putea atinge macar de vesmintele Lui.

Romanciera Mary Gordon spune ca sensibilitatea lui Isus fata de femei si copii a fost una din principalele calitati care au atras-o la El: ;:fn mod cert este singurul erou afectuos din literatura, Cine i~i poate imagina un Odiseu sau un Enea afectuos?" , Acestui Isus care I~i exprima compasiunea fata de fiicele lerusalimului astfel: "Vai de femeile care vor fi ins aminate ... in zilele acelea!", Gordon ii raspunde: ;:imi doream copii si, cand am citit aceste cuvinte, am sirntit ca imi erau adresate. Acum rna intreb: Cat~ barbati ar lua in considerare dificultatile sarcinii si ale ingrijinii copiilor?"

Isus nu indeplinea mecanic puncte de pe liste de urgente, si rna indoiesc ca ar aprecia accentul pe care omul modem il pune pe punctualitate si pe programarea riguroasa, A participat la nunti care tine au zile intregi .. Nu se supara sa fie deranjat de orice "nimeni" care-i taia calea. Dovada femeia cu surgere de sange care s-a atins tematoare de haina Lui si cersetorul orb sacaitor. Doua dintre cele mai uimitoare minuni (invierea lui Lazar si a fiicei lui lair) au avut loc pentru. ca a ajuns prea tarziu ca sa-i mai poata afla in viata pe bolnavi si astfel sa-i vindece.

In frumoasele cuvinte ale lui Bonhoeffer, Isus a fost "omul celonlalti''.

Era mereu liber-liber sa se puna la dispozitia celui de langa EL Accepta sa ia mas a cu oricine 11 invita-ceea ce explica faptul ca nici 0 alta figura publica nu a avut prieteni mai diversi: de la bogati, pre cum centunionul roman, farisei si vamesi, la prostituate si victime ale leprei.. Oamenilor le pldcea compania lui Isus; oriunde S-ar fi aflat, in preajma Lui era. bucunie.

Prin manifestarea tuturor acestor calitati, pe care psihologii 0 numesc actualizare de sine, Isus a spart tiparele. Dupa cum spune C. S. Lewis: "Nu Se incadra deloc in imagine a creata de psihologi a cetateanului integrat, echilibrat, adaptat, fericit in casnicie, angajat, popular. Nu poti fi bine «adaptat» intr-o lume in care ti spune ca «ai drac» si care, in final, te tintuies-te gol pe 0 cruce."

Asemeni majoritatii contemporanilor Sai, rara indoiala ca si eu m-as fi impotrivit acestei stranii combinatii de afirmatii extravagante venind din gura unui evreu cu 0 infatisare comuna. Pretinea ca este Fiul lui Dumnezeu, dar manoa si bea ca toti ceilalti; obosea si se simtea singur. Ce fel de fiinta era El?

87

Profil: Ce a~ fi observat eu?

Isus pe care nu L-am cunoscut

Pe de 0 parte, Isus parea sa Se simta "acasa'' pe pamant; pe de alta parte insa era cert ca Se simtea strain. Imi aduc aminte de singura scena din adolescenta Lui redata in Scriptura, cand, aflat in lerusalim, a disparut si a fost certat de mama Lui, Intrebarea cifrata a mamei Lui evreise, "Fiule, pentru ce te-ai purtat asa cu noi?", probabil ca nu face dreptate ambelor paTti implicate- la urma urmei, parintii 11 cautasera trei zile. Isus le-a raspuns: "De ce M-ati cautat? Oare nu stiati ca trebuie sa fiu in casa Tatalui Meu?" lata ca deja aparuse 0 fisura, un conflict de loialitate, care 11 despartea pe Isus de familia Sa.

Adesea Isus trebuie sa se fi sirntit "departe de casa'' pe 0 planeta a liberului-arbitru si a razvratirii .. In asemenea momente, Se retragea sa Se roage, ceea ce insemna pentru El 0 gura de aer curat dintr-un dispozitiv de mentinere a vietii care-I dadea puterea de a-si continua existenta pe 0 planeta poluata, Totusi, nu prime a totdeauna raspunsuri-formula la rugaciunile Lui .. Luca ne spune ca inainte de a-si alege cei doisprezece ucenici S-a rug at toata noaptea-si chiar si asa unul dintre ei a fost un tradator. In Ghetsimani S-a rug at la inceput ca paharul suferintei sa fie luat de la El, ceea nu s-a intamplat., Scena din gradina ne infatiseaza un om aflat la 0 distanta uriasa de "casa'', dar care s-a impotrivit tuturor ispitelor pentru a putea infaptui rascumpararea supranaturala,

o scena din Evanghelii imi explica ambele laturi ale naturii Sale, faptul ca Se simtea "acasa'', dar, in aceasi timp, "departe de casa''. Pe Marea Galileii s-a starnit 0 furtuna care aproape ca rasturna barca in care dormea Isus. Trezit din somn de ucenici, S-a ridicat si a strigat vantului si valurilor:

"Tao! Fara gura!''. Ucenicii s-au facut mici. de frica, Oare cine era Acela de poruncea furtunii ca unui copil neascultator?

Demonstratia de putere din mijlocul furtunii i-a convins pe ucenici ca Isus nu era un om ca toti ceilalti .. Minunea aceasta ne vorbeste despre esenta Intruparii. "Dumnezeu este vulnerabil", spunea filozoful Jacques Maritain. La urma urmei, Isus a adormit de oboseala. Mai mult, cu exceptia acestui unic miracol, Fiul lui Dumnezeu a fost una din victimele creatiei: Creatorul norilor a fost udat de ploaie, Creatorul stele lor a transpirat de caldura sub soarele Palestinei. Isus S-a supus legilor naturii chiar si atunsi, cand ele s-au opus intr-o o are care masura dorintelor Lui (" ... daca este cu putinta, indeparteaza de la Mine paharul acesta"). A trait si a murit dupa legile de pe pamant..

* * *

Se naste anonim intr-un catun din obscura Galilee. Este urmarit indeaproape de privirile reci, sfredelitoare, ale !aranilor care, traind la nivel de subzistenta, cunosteau cu exactitate linia de demarcatie dintre siirfuill: si mizerie crunta. Arata ca un cersetor, dar privirea Lui nu cere mila, glasul Lui nu are inflexiuni de jelanie, iar pasul nu-I e tarsit., Vorbeste de legea lui Dumnezeu, iar ei II asculta plini de curiozitate. Poporul stie multe despre legi si putere, despre impariitii si domnii, insa doar prin prisma birurilor si a datoriilor, a subnutritiei si a bolii, a sistemul agrar opresiv si a posesiunii demonice. Vor sa afle ce poate face Impara!ia lui Dumnezeu pentru copilul schiop, pentru parintele orb, pentru dementul care-si urla chinul izolarii printre mormintele de la marginea satului. (John Dominic Crossan).

Vecinii lui Isus afla curand ce poate face El pentru ei. El poate face ca parintele orb sa vada, copilul schiop sa umble, poate scoate demonii din posedatul chinuit printre morminte. Cand Isus si-a inceput lucrarea de vindecare si predicare, vecinii i~i scarpinau crestetele a uimire: "Nu este acesta tamplarul, feciorul Mariei? Atunci de unde are El toate lucrurile acestea?"

La inceputul lucrarii Sale, probabil timp de un an, Isus a avut mare succes. Veneau atat de multi oameni la El incat uneori nu putea scapa de ei decat fugind cu barca. Fara Indoiala ca vindecarile fizice au fost cele care au atras atentia asupra Lui. Evreii, care credeau ca diavolul era raspunzator de toate bolile si ca numai oamenii sfinti puteau fi canalele de interventie ale lui Dumnezeu, detineau 0 istorie lunga a minunilor. (Un vindecator pe nume Honi a trait in anii care au precedat venirea lui Isus si este mentionat de istoricul losefus.) Se pare ca Isus avea cunostinta de existenta unor rivali, pentru ca a potolit impulsul ucenicilor de a-i condamna. Aproximativ o treime din relatarile din Evanghelii vorbesc despre vindecari fizice. Din spirit jurnalistic, as fi investigat aceste cazuri, cautand dovezi medicale si chestionand familiile celor ce pretindeau ca au fost vindecati printr-o minune. Vindecarile erau diverse si nu se puteau incadra In tipare. Isus a vindecat de la distanta eel putin 0 persoana; unele dintre vindecari. au fost spontane, altele au presupus parcurgerea mai multor pasi; In multe dintre ele persoanei vindecate i se cerea sa urmeze instructiuni specifice,

Daca as fi facut astfel de investigatii, as fi observat la Isus 0 curioasa

88

89

Isus pe care nu L-am cunoscut

Profil: Ce as fi observat eu?

ambivalenta in ce priveste vindecanile. Pe de 0 parte, vindecarea era efectul unei reactii spontane avute de Isus la vederea unei anumite nevoi umane: vedea persoana suferinda inaintea Lui, I se facea mila de ea si 0 vindeca. Nu 0 data insa a refuzat 0 solicitare directa de ajutor. Pe de alta parte, Isus nu-si facea reclama la puterea pe care 0 avea de a vindeca. Condamna "neamul viclean si preacurvar" care cerea semne si, intocmai cum a facut in pustie, rezista oricarei ispite de a face spectacol.. Marcu reda sapte situatii in care Isus a poruncit persoanei vindecate sa nu spuna nimanui ce i se facuse. Cand oamenii nu aveau credinta, nu facea vindecari,

In ce rna priveste, daca as fi fost unul din apropiatii. lui Isus, probabil ca as fi speculat posibilitatile de afirmare ale unui om cu astfel de puteri la Roma, Atena sau Alexandria. Fratii Lui l-au propus sa-si concentreze lucrarea macar in lerusalim, capitala Israelului .. Isus insa a preferat sa nu stea in lumina reflectoarelor. Neavand incredere in multimi si in opinia publica, si-a petre cut cea mai mare parte a timpului in orasele de mica importanta.

In ciuda ambivalentei Sale, Isus nu a ezitat sa se foloseasca de argumentul minunilor pe care le facea pentru a-si dovedi identitatea. "Credeti macar pentni. lucrarile acestea ca sa ajungeti sa cunoasteti si sa stiti ca Tatal este in Mine si Eu sunt in Tatal", le-a spus ucenicilor. lar cand varul San, loan Botezatorul, care zacea in temnita, a pus la indoiala faptul ca Isus era Mesia, Isus i-a transmis prin ucenicii lui urmatorul raspuns (parafrazare de Frederick Bueclmer):

Mergeti si spuneti-i lui loan ce ati vazut, Spuneti-i ca orbii si-an vandut cainii care le serve au de calauze si acum se bucura urrnarind zborul pasarilor pe cer. Spuneti-i ca schiopii si-an vandut bastoanele si pe banii primiti pe ele si-an cumparat bocanci de drumetie, Spuneti-i ca dezmostenitii soartei au ridicat fruntea din tarana, iar cei cu sufletul vlaguit simt ca traiesc pentru prima data in viata lor.

electronioe. Mica Lui ceata de uceruci, mra 0 baza perrnanenta de operatii, umbla din oras in oras, mra 0 strategie bine definita,

"Vulpile au vizuini si pasarile cerului au cuibuni, dar Fiul omului n-are unde-si odihni capul", a spus Isus. Daca ar fi trait in timpurile modeme, cu tratamentul care se aplica celor lipsiti de adapost, cu siguranta Isus si ucenicii Sai ar fi fost alungati de politie si obligati sa plece in alta parte. In antichitate existau multi astfel de invatatori (exista chiar 0 scoala de filozofie nurnita scoala peri patetica, ai carei adepti discutau filozofie mergand).

Am avut ocazia sa observ pe viu, in India, un mod de lucru asemanator celui practicat de Isus. Acolo, evanghelistii crestini merg pe urmele "sfintilor'' hindusi si budisti .. Unii se opresc prin gari, se prezinta calatorilor care asteapta trenul si ii intreaba daca vor sa cunoasca mai multe despre Dumnezeu. Altii merg din oras in oras, insotiti de ucenicii lor. Altii i~i invita ucenicii in ashram-uri, unde se inchina impreuna si studiaza Scripturile.

Grupul condus de Isus nu avea un sediu central, proprietati sau functionari .. Aveau doar un easier, pe luda. Financiar, se pare ca abia se descurcau. Intr-o imprejurare, pentru a face rost de bani pentru bir, Isus l-a trimis pe Petru la pescuit.. A imprumutat 0 moneda pentru a le explica ce ii datora Cezarului si un magar cand a vrut sa intre in lerusalim calare. Trecand prin holde, scuturau spicele de gran pentru a manoa boabele crude in virtutea legii mozaice care permitea acest lucru saracilor. Desi Isus a stat de yorba cu oameni influenti ca Nicodim, sau ca tanarul bogat, niciodata nu pare sa-I fi trecut prin mint- sa Se foloseasca de bogatia sau influenta lor in scopuri personale.

Din ce a trait Isus? In Orientul Mijlocin al acelor vremuni, invatator.ii traiau din darurile ascultatorilor care i~i manifestau fata de ei aprecierea, Luca ne spune ca anumite femei care au fost vindecate de Isus-inclusiv sotia ministrului de fin ante al lui lrod!-i-au purtat de grija, Este miscator sa aflam din Scriptura cum cateva dintre aceste femei au facut 0 calatorie lung a si periculoasa din Galileea la lerusalim in timpul Pastelor si au stat la picioarsle crucii lui Isus dupa ce a fost parasit, de cei mai apropiati ucenici ai Sai.

Conform parerii generale, Isus a fost un invatator de exceptie, Cei care-L urmau erau atrasi de puterea ca de magnet a cuvintelor Lui, care erau "scune, precise, extraordinare, invioratoare'', dupa cum le caractenzeaza poetul John Berrytnan. Cu multa rabdare, Isus dadea lectii pe loc, ca raspunsuri la intrebarile spontane care 1 se puneau. 0 femeie a avut sapte soti: A cui sotie va fi ea in viata viitoare? Imi cere Legea mie, evreu, sa

* * *

Daca ar fi trebuit, sa aleg un cuvant, un singur cuvant, pentru a-L defini pe Isus contemporanilor Sai, as fi ales cuvantul rabbi, invatator. In Statele Unite nu exista astazi nimeni a carui viata sa poata fi comparata cu viata lui Isus. Sunt sigur ca stilul Lui de viata n-are nimic, in comun cu eel al evanghelistilor modemi, care predica maselor in corturi si pe stadioane, care au echipe, afise si posta directa pentru reclama si proiectii. pe ecrane

90

91

Profil: Ce as fi observat eu?

Isus pe care nu L-am cunoscut

platesc taxe autoritatilor pagane? Ce trebuie sa fac ca sa mostenesc viata vesnica? Cine este eel mai mare in Imparatia cerurilor? Cum se poate naste un om batran?

Jaroslav Pelikan povesteste cum odata un rabin a fost intrebat de un elev al sau: "De ce voi, rabinii, dati invataturi punand intrebari?" La care rabinul a raspuns: "Dar ce e rau in a pune intrebari?" Adesea si Isus intorcea intrebarile in stil socratic, ere and astfel 0 stare de criza in mintea celui ce intreba. Raspunsurile Lui tinteau direct esenta intrebarii si inimile ascultatorilor. Ma indoiesc ca as fi ple cat de la 0 intalnire cu Isus cu un aer superior sau satisfacut.,

In mod sigur as fi ramas uimit de parabolele Lui, 0 forma de comunicare a unui adevar care a devenit semnul Lui distinctiv. Scriitorii de mai tarziu au admirat talentul Lui de a comunica adevarurile profunde prin aceste povestiri din viata cotidiana, 0 femeie perseverenta infrange rabdarea unui judecator, Un impatrat se avanta intr-un razboi nesabuit., Un grup de copii se cearta in strada, Un om este jefuit, de 0 banda de hoti si abandonat aproape mort. 0 femeie care a pierdut un banut il cauta de parca ar fi pierdut lumea intreaga, Nu exista fiinte imaginare si intrigi incalsite in parabolele lui Isus; ele redau pur si simplu viata din jurul Lui.

Parabolele au servit perfect scopurilor lui Isus. Oricui ii place 0 poveste buna, iar talentul de povestitor al lui Isus captiva atentia adunarilor de agricultori si pescari, majoritatea rara carte. Si pentru ca povestirile sunt mai usor de retinut decat conceptele sau schitele, parabolele au si rolul de a pastra mesajul nealterat., peste ani, cand oamenii retlecteaza la invataturile lui Isus, parabolele Lui revin in memorie cu detalii pline de viata, Este una sa vorbesti in termeni abstracti despre dragostea rara margini a lui Dumnezeu, si cu totul altceva sa povestesti despre un prieten care-si da viata pentru prietenii lui, sau despre un tata zdrobit care scruteaza orizontul zilnic pentru a zari un semn de la fiul lui ple cat in lumea Iarga,

Rezumand in cateva cuvinte mesajul Lui, Evanghelia dupa loan spune ca Isus a venit pe pamant "plin de har si de adevar". Primul este harul: in contrast cu cei care au incercat sa complice credinta si s-o impietreasca prin legalism, Isus a predicat mesajul simplu al dragostei lui Dumnezeu. Dintr-un motiv necunoscut-si, cu siguranta, nu pentru ca 0 meritarn-Dumnezeu a decis sa ne daruiasca dragostea rara nici 0 plata, rara limite, "pe cheltuiala Lui".

o poveste rabinica a vremii spune ca proprietarul unei vii a iesit in

cetate sa angajeze muncitori la stransul recoltei .. Ziua era pe sfarsite, dar acesta a mai angajat un lot de muncitori carora le-a mai ramas doar 0 ora pentru a dovedi de ce erau in stare. Versiunea traditionala a povestirii spune ca cei veniti mai tarziu au lucrat cu atata zel pentru a recupera timpul pierdut, incat supraveghetorul a decis sa-i plateasca pentru intreaga zi. Versiunea lui Isus insa nu spune nimic despre harnicia lucratorilor, Accentul

Lui cade pe generozitatea proprietarului-Dumnezeu-care

I~i revarsa ha-

rul peste cei cu state vechi de plata si peste noii-veniti deopotriva, Nimeni nu este inselat si toti sunt platiti cu mult mai mult decat menta.

In pofida acestei preeminente a harului, nimeni nu-L poate acuza pe Isus ca diminueaza sfintenia lui Dumnezeu. Eu m-as fi poticnit mai degraba in adevarul proslamat de Isus, un adevar intransingent in comparatie cu eel proclamat de rabinii contemporani cu El. Invatatorii contemporani cu Isus se straduiau sa "nu impuna decat restrictii pe care cea mai mare parte a comunitatii le putea suporta." Isus proclama adevarul rara rezerve. A catalogat mania drept crima, pofta pacatoasa drept adulter, dorinta de a detine bunurile aproapelui drept hotie. "Fiti sfinti, caci Tatal vostru. care este in ceruri este sfant", a spus, fix and standardul de viata la un nivel pe care nimeni nu-l putea atinge.

Elton Trueblood face urrnatoarea observatie: toate simbolurile importante folosite de Isus au 0 puternica nota de duritate, ba sunt chiar of en sa to are: jugul, paharul suferintei, stergarul slujirii si, in final, crucea. "Socotiti daca merita'', spune Isus, avertizandu-i clar pe cei care se gandesc sa-L urmeze.

Jacob Neusner, un rabin contemporan, eel mai mare cercetator al iudaismului de la inceputurile erei crestine, ridica intr-una din cele cinci sute de carti ale sale, A Rabbi Talks with Jesus [Un rabin discutd cu IsusJ, urmatoarea intrebare: "Ce pozitie as fi luat fata de Isus?" Neusner are un mare respect pentru Isus si pentru crestinism si recunoaste ca 0 invatatura ca Predica de pe Munte il "impresioneaza'' si 11 "rnisca''. Daca ar fi fost contemporan cu Isus, invatatura Lui, spune el, i-ar fi starnit interesul in suficienta masura incat sa-I fi determinat sa se alature multimii care-L urma din loc in loc, sorbindu - I cuvintele intelepte,

Dar, in final, conchide Neusner, s-ar fi aliat cu rabinii din Nazaret .. "Isus face un pas important-in directia gresita" spune el, transferand accentul de pe "noi" , ca si comunitate evreiasca, pe "Eu". Neusner nu a reusit sa se rupa de Tora si sa se alipeasca de Isus ca autoritate centrala, "Problema este

92

93

Profil: Ce a~ fi observat eu?

Isus pe care nu L-am cunoscut

figura lui Isus, nicidecum invatatura Lui ..•. In final, invatatorul Isus, ridica o pretentie pe care numai Dumnezeu 0 poate ridica." Neusner mentine distanta cu respect, incapabil de a face saltul credintei

Neusner are dreptate cand afirma ca esenta invataturii lui Isus este total diferita de a celorlalti rabini, rara a mai mentiona mari invatatori neevrei, pre cum Confucius sau Socrate. El nu cauta adevarul; EI calauzea spre adevar aratand spre Sine. Matei spune ca "EI ii invata ca Unul care avea putere, nu cum ii invatau carturarii lor". Invatatii vremii se fereau sa-si exprime propriile opinii, bazandu-si remarcile pe Scriptum si pe. comentarii recunoscute. Spre deosebire de ei, Isus I~i exprima rara rezerve parerile personale si folosea Scriptura ca si comentariu. "Ati auzit ca s-a zis ... dar Eu va spun ... " suna acelasi refren poruncitor. EI era sursa, si nu facea nici 0 diferenta intre cuvintele Lui si cuvintele lui Dumnezeu cand le vorbea. Cei care-L ascultau 11 intelegeau clar, chiar daca 11 respingeau. "Omul acesta huleste!" ziceau ei.

Neinfricat, Isus nu a ocolit niciodata conflictulif acceptat provocarile opozantilor si ale batjocoritorilor de orice teapa. data a oprit, multirnea pornita sa omoare cu pietre 0 femeie prins a in adulter. Alta data, venind sa-L aresteze, garzile s-au inters la Templu cu mainile goale: "Nisiodata n-a vorbit vreun om ca omul acesta", au spus ei, surprinsi de prezenta Lui care impunea respect.. Isus poruncea direct chiar si demonilor: "Taci!"; "Duh mut si surd iti poruncesc sa iesi afara din copilul acesta si sa nu mai intri in el." (Este interesant ca demonii L-au recunoscut intotdeauna ca "Sfantul lui Dumnezeu" sau "Fiul Celui Preainalt'', oamenii fiind insa aceia care Ii puneau la indoiala identitatea.)

Afirmatiile lui Isus despre Sine ("Eu si Tatal una suntem"; "Am putere sa iert pacatele"; "Voi inalta Templul acesta in trei zile") nu aveau precedent si L-au dus constant la conflicte. Invatatura Lui se identifica in asemenea masura cu persoana Sa, incat multe din cuvintele Lui n-au supravietuit vietii, Lui pe pamant; afirmatiile Lui indraznete despre Sine au murit 0 data cu EI pe cruce. Dupa moartea Lui, ucenicii, care L-au urmat ca pe un invatator, s-au inters la vechea lor viata, spunandu-si cu tristete: "Noi trageam nadejde ca EI este Acela care va izbavi pe Israel," A fost necesara Invierea pentru, ca Propovaduitorul adevarului sa devina Cel propovaduit,..

sincer, captivat de invatatura si de persoana Lui, dar hotarat sa nu rna supun Lui. Daca rni-as intoarce privirea de la Isus si as privi la oamenii care rna inconjoara, as observa cateva grupuri de privitori formand cercuri concentrice in jurul Lui.

Cel mai departe de El, intr-un cere exterior, sunt oamenii de rand, curiosii si altii care, asemeni mie, incearca sa-si dea seama cine este Isus. Insasi prezenta acestei multimi Ii confera protectie lui Isus: desi nemultumiti ca "lumea se duce dupa El", adversanii Lui nu indraznesc sa puna mana pe El. Mai ales la inceputul lucrarii Sale, patriotii evrei se invarteau pe apro ape , dornici sa-L auda pe Isus anuntand 0 revolta impotriva Romei .. Isus nu se ocupa insa de acest grup periferic. Le predica totusi si lor, si aceasta 11 deosebeste radical de esenieni si de alte grupari religioase care nu ii primeau la intalnirile lor decat pe initiati ..

Mai aproape de centru, descopar un grup de vreo suta de adepti sinceri ..

Stiu ca multi dintre acesti oameni care II insotesc pe Isus in drumurile Lui, 1 s-au alaturat dupa are stare a lui loan Botezatorul-ucenicii lui loan chiar s-au plans ca "toti'' merg dupa Isus. Nepunand pret pe popularitate, Isus I~i directioneaza cele mai multe invataturi nu spre rnase, ci spre acesti cautatori sinceni pe care ii calauzeste constant spre 0 dedicare tot mai profunda, folosind cuvinte inc arc ate de semnificatie, menite sa maturizeze repede pe oricine, Nu poti sluji la doi stapani, spune El. Renunta la dragostea de bani si la placerile pe care ti le ofera lumea. Renunta la tine insuti .. Slujeste-i pe ceilalti .. Poarta-ti crucea.

Ultimele cuvinte nu sunt 0 metafora goala: de-a lungul drumurilor Palestinei, romanii crucificau mereu criminali dintre cei mai inraiti pentru a le da 0 lectie evreilor. Oare ce fel de imagini starneau aceste "invitatii'' in mintea celor ee-L urmau? Dorea El oare sa conduca 0 procesiune de martiri? La prima vedere, da. "Cine i~i va pastra viata, 0 va pierde; si cine i~i va pierde viata, pentru Mine, 0 va castiga." Sunt cuvintele pe care Isus le repeta mai des decat pe altele.

Am auzit pe cei din cercul eel mai apropiat de EI, pe cei doisprezece, Iaudandu-se ca se vor sacrifica cu draga inima, "Nu stiti ce cereti'' , le-a replicat Isus. "Puteti voi sa beti paharul pe care am sa-I beau Eu?" "Putem!", au raspuns ei in naivitatea lor.

Imi imaginez ca traiesc in zilele. lui Isus si ca rna aflu in preajma Lui.

Imi gasesc un loc la margine a multimii care- L inconjoara, ca un cautator

Uneoni rna intreb daca as fi vrut sa rna numar printre cei doisprezece, in orice conditii .. Spre deosebire de ceilalti rabini, Isus si-a ales EI Insusi cercul

94

95

Profi1: Ce a~ fi observat eu?

Isus pe care nu L-am cunoscut

de ucenici; nu ei L-au ales pe EI. Atractia exercitata de Isus era atat de puternica, incat nu I-au trebuit decat cateva cuvinte pentru a-i determina sasi lase slujbele si familiile si sa 1 se alature, Doua perechi de frati-Iacov si loan, si Petru si Andrei-se indeletniceau cu pescuitul; cand Isus i-a chemat, si-an abandonat mrejele (culmea ironiei, chiar dupa ce Isus le-a facut parte de cea mai bogata captura de peste din viata lor!). Cu exceptia lui luda Iscarioteanul, toti se trag din provincia natala a lui Isus, Galileea; luda este din ludeea, ceea ne dernonstreaza cat de mult se raspandi se faima lui Isus in tara.

Personal, m-ar fi nedumerit eterogenitate grupului celor doisprezece.

Simon, zelotul, apartinea gruparii violente care se opunea Romei, in timp ce Matei, vamesul, tocmai fusese angajat de regele-rnarioneta instalat de Roma. Nici un invatat ca Nicodim si nici un bogat ca losif din Arimateea nu a intrat in grupul celor doisprezece. Trebuia sa-I analizezi cu atentie pe fie care din grup ca sa-i descoperi abilitati de conducator,

Remarc ca, de fapt, trasatura cea mai evidenta a ucenicilor era obtuzitatea lor. "Si voi sunteti asa de nepriceputi?", ii intreaba Isus. "Pana cand va voi suferi?" In timp ce El ii invata conducerea prin slujire, ei se ciorovaiesc care dintre ei merita cea mai malta pozitie. Credinta lor superficiala II exaspereaza pe Isus. Dupa fiecare minune se indoiau ca Isus va mai face vreuna. Poate hrani cinci mii-dar patru mii? Mai tot timpul, cei doisprezece par sa traiasca intr-o ceata a ignorantei care ii desparte de Isus.

De ce investeste Isus atat in acesti oameni aparent ratati? Pentru. a raspunde la aceasta intrebare, apelez la relatarea lui Marcu care ne spune motive le pentru care Isus i-a ales pe cei doisprezece: " ... ca sa-i aiba cu Sine, si sa-i trirneata sa propovaduiasca."

Ca sd-i aibd cu Sine-Isus nu a incercat niciodata sa-si ascunda singuratatea si dependenta de alti oameni., El si-a ales ucenicii nu ca slujitori, ci ca prieteni .. A irnpartasit cu ei momentele de bucurie si de tristete, si le-a cerut sprijinul la nevoie. Ei au devenit familia Lui, I-au tinut loc de mama, frati si surori. Ei au renuntat la tot pentru El, asa cum si El a renuntat la tot pentru ei. Pe scurt, i-a iubit..

Sa-i trimitd sa propovdduiasca-De la prima invitatie adresata celor doisprezece, Isus stia ce avea sa se intarnple intr-o buna zi la Calvar. Stia ca timpul Lui pe pamant e scurt, si ca succesul final al misiunii Sale depindea nu numai de ceea ce realiza in trei ani, ci si de ceea ce vor face cei doisprezece, ramasi unsprezece, iar mai tarziu miile, si apoi milioanele de credinciosi dupa inaltarea Lui.

E ciudat ca, privind inapoi la vremea lui Isus din perspectiva prezentului, insasi simplitatea ucenicilor Lui imi da speranta. Isus nu si-a ales ucenicii in functie de talentul sau de abilitatea lor de a face lucruri mario Cat a trait pe pama-t, Isus S-a inconjurat de oameni simpli care nu L-au inteles, care n-au dovedit ca ar fi maturi spiritual, si care, uneori, s-au purtat ca niste scolari indaratnici, Isus i-a mustrat, mai ales pe trei dintre ei (pe cei doi [rati, lacov si loan, si pe Petruj-si, totusi, doi dintre acestia vor deveni stalpii crestinismului primar.,

Nu pot scapa de impresia ca Isus prefera sa lucreze cu re cruti care nu promit multe. 0 data, dupa ce a trimis in misiune saptezeei si doi de uceniei, Isus S-a bucurat de reusitele despre care I-au relatat la intoarcere, Nu-L vedem atat de exuberant in nici un alt pasaj din Scripturi.. "In ceasul acela, Isus S-a bucurat in Duhul Sfant si a zis: «Tata, Doamne al cerului si al pamantului, Te laud pentru ca ai ascuns aceste lucruri de cei intelepti si priceputi, si le-ai descoperit pruncilom''. Cu 0 astfel de adunatura, Isus a pus temelia Bisericii, care nu a incetat sa creasca in ultimii 0 mie noua sute de

am.

96

97

6

F ericirile:

Norocosi cei fara de noroc

In anii adolescentei eram obsedat de Predica de pe Munte. Citeam cate o carte de genul In His Steps [Pe urmele Lui] de Charles Sheldon, fagaduiam solemn sa fac in toate "ce-ar face Isus", si-mi indreptarn atentia spre Matei 5-7 pentru a gasi acolo calauzire. Ce sa fi inteles din cele doua capitole? Sa rna mutilez dupa un vis erotic? Sa rna las batut mar de huliganii cu motociclete de la scoala? Sa-mi smulg limba doar pentru ca i-am servit o replica usturatoare fratelui meu?

La un moment dat, am ajuns sa fiu atat de convins de inclinatia mea spre lucrurile materiale, incat i-am daruit unui prieten scumpa si nepretuita mea colectie de 1100 de ilustrate cu jucatori legendari de baseball, printre care una originala din 1947, cu Jackie Robinson si una cu Mickey Mantie la inceputul carierei. Ma asteptam la 0 rasplata divina pentru asemenea renuntare; cand colo, a trebuit sa indur enorma nedreptate de a-I vedea pe prietenul meu vanzand intreaga colectie la licitatie, in schimbul unui profit urias. "Ferice de cei ce sufera pentru dreptate" , mi-am spus eu, consolandu-ma,

Nici acum, ca adult, nu pot spune ca am depasit criza declansata de Predica de pe Munte. Desi in rastimpuri am mai incercat sa 0 elimin din sfera interesului meu, considerand-o un exces retoric, cu cat rna adancesc in studerea persoanei lui Isus, cu atat imi dau seama ca afirrnatiile din acest pasaj constituie punctul central al mesajului San. Daca nu reusesc sa inteleg aceasta invatatuTa, inseamna ca nu reusesc sa-L inteleg nici pe EI.

Isus a rostit aceasta predica celebra intr-un moment In care popularitatea Sa era in mare crestere. Multimile II urmareau oriunde mergea, obsedate de

Isus pe care nu L-am cunoscut

Fericirile: Norocosi eei fara de noroe

intrebarea: A venit In sfdrsit Mesia? In aceste circum stante deosebite, Isus a lasat de-o parte pildele si le-a oferit ascultatorilor 0 intreaga "filozofie de viata'', sernanand o are cum cu un candidat care dezvaluie un nou program politic. Si inca ce program!

Schwarzkopf avea incredere in kuweitieni, in britanici, in sauditi, si in toti ceilalti partisipanti la forta multinationala, Increzator in misiunea sa si extrem de mandru de soldatii care 0 dusesera la indeplinire, generalul Schwarzkopf of ere a un spectacol de mare bravura. Imi amintesc ca m-am gandit, atunci: lata omul ideal sa conducd un razboi!

Transmisia s-a incheiat, pe CNN au inceput reclamele, iar eu m-'am intors la casetele mele. Max von Sydow, un Isus blond, sters, transpunea pe ecran 0 versiune discutabila a Predicii de pe Munte, in filmul The Greatest

Story Ever Told. "Ferice ... de ... cei saraci ... in duh," rostea el rar, cu un

putemic accent scandinav, "pentru ca ... a 10T. .. este .... Imparatia ... ceru-

rilor.'" A trebuit sa rna adaptez la ritmul taraganat al filmului in comparatie cu prezentarea generalului Schwarzkopf, si a trebuit sa se mai scurga cateva secunde ca sa pricep ironia situatiei: tocmai asistasem, urmarindu-I pe general, la 0 prezentare a Fericirilor, dar exact pe dos!

Ferice de cei puternici, acesta fusese mesajul generalului. Ferice de invingatori .. Ferice de armatele indeajuns de bogate ca sa posede bombe de mare precizie si rachete Patriot.. Ferice de eliberatori, de soldatii invingatori. Suprapunerea bizara a celor doua discursuri m-a facut sa simt unda de soc pe care trebuie s-o fi produs Predica de pe Munte in randurile ascultatorilor de atunci, evrei din Palestina secolului intai., In locul generalului Schwarzkopf: ei 11 aveau pe Isus, iar pentru urechile unui popor oprimat, tanjind dupa scuturareajugului roman, sfaturile Lui sunau extrem de socant si neplacut.. Daca un soldat dusman va loveste peste un obraz, intoarceti-I si pe celalalt., Bucurati-va cand sunteti persecutati .. Fiti recunoscatori pentru saracie,

Irakienii, invinsi pe campul de lupta, s-au razbunat destul de urat, incendiind puturile de petrol din Kuweit; porunca lui Isus indemna nu la razbunare, ci la dragoste pentru dusmani .. Oare cat ar fi rezistat in fata Romei un regat intemeiat pe astfel de principii?

"Ferice de cei bombardati si de cei tara adapost," ar fi putut Isus, la fel de bine, sa spuna, "Ferice de cei invinsi si de cei indoliati in urma pierderii tovarasilor lor. Ferice de kurzii care sufera inca sub ocupatia irakiana." Oriceerudit grec ne-ar spune ca termenul ;~feliice" [sau "binecuvantat'', "blessed" conform traducerii englezesti] e mult prea delicat si celest casa poata transmite mesajul percutant dorit de Isus. Cuvantul grecesc tradus prin "ferice" reda, de fapt, un mic chiot de bucurie: "Ehei, norocosule!"

"Ce norocosi sunt cei tara de noroc!", spunea de fapt Isus.

Cand a venit momentul sa predau Fericirile cursantilor mei de la LaSalle Street Church din Chicago, mi-am urmat obiceiul de a viziona in prealabil mai multe filme despre Isus. Deoarece rna inspiram din cincisprezece filme diferite, sarcina de a selecta si viziona toate portiunile de care aveam nevoie imi lua cateva ore in fiecare saptamana, mare parte din acest timp irosindu-se cu derularea casetelor pana Ia scena dorita, Ca sa mai scap de plictiseala, in timp ce aparatul cauta secventele dorite, huruind si tacanind, urmaream canalul CNN. In timp ce derulare a se apropia cu repeziciune, sa zicern, de minutul opt, secunda douazeci din King ojKings, filmul lui Cecil B. DeMille, apucam sa vad la stiri ce se mai intamplase prin lume. Apoi apasam butonul "play": si din nou eram transportat cat ai clipi in Palestina secolului intai ..

Se petreceau multe pe glob in 1991, in saptamana in care am predat eu Fericirile, In razboiul din Golf, in urma unei campanii la sol care nu durase mai mult de 0 suta de ore, fortele ali ate obtinusera 0 victorie decisiva impotriva Irakului. Si eu, ca majoritatea americanilor, cu greu puteam crede ca razboiul de care ne temusem atata vreme se sfarsise atat de repede si cu atat de putine pierderi de partea no astra. In timp ce, in fundal, aparatul video i~i continua cautarea printre peliculele cu Isus, la televizor, diversi comentatori aratau, folosindu-se de schite si harti, ce se petrecuse concret in Kuweit..

La un moment dat, CNN a anuntat 0 intrerupere a programului, urmand sa transmita in direct conferinta de presa sustinuta de comandantul forte lor aliate, generalul Nonnan Schwarzkopf .. Era dirnineata de dupa ziua victoriei. A mai trecut ceva timp in care am incercat sa-mi continuu pregatirile pentru. curs. Timp de cinci minute, L-am urnl arit pe Isus rostind Fericirile, in filmul lui Pasolini, apoi, alte cateva minute, pe generalul Schwarzkopf, discutand cu privire la atacul fortelor ali ate asupra orasului Kuweit City. Curand am abandonat cu totul aparatul video-Stormin' Norman dove dindu-se rnult, mai captivant, din toate punctele de vedere. Generalul a vorbit despre "manevra de invalui re" executata pentru capturarea gardei republicane irakiene, despre 0 invazie-capcana pe mare, despre capacitatea aliatilor de a parcurge tot drumul pana la Bagdad tara a intampina opozitie.

104

105

Isus pe eare nu L-am eunoseut

Fericirile: Norocosi eei fara de noroe

* * *

afinna un distins psiholog britanic intr-un discurs pregatit pentru Royal Society of Medicine [Societatea Regala de Medicina]:

Spiritul de sacrificiu personal care strabate crestinismul, si care este Intr-o asa de mare masura apreciat in viata religioasa a crestinului, reprezinta un tip de masochism moderat.. El se regaseste, intr-o fonna mult mai comdensata, In invatatura lui Isus din Predica de pe Munte. Aceasta inva!atura Ii fericcstc pe cei saraci, pe cei blanzi, pe cei ce sufera pentru neprihanire; ea ne indeamna nu sa opunem rezistenta raului care ni se face, ci sa intoarcem celalalt obraz celui care ne loveste; sa lc facem bine celor care ne urasc si sa- i iertam pe cei care ne gresesc. Ei bine, to ate acestea aduc a masochism.

La cativa ani dupa razboiul din Golf, am primit 0 invitatie la Casa Alba.

Prescdintclc Bill Clinton, ingrijorat de reputatia scazuta de care se bucura in randul crestini lor evanghelici, ne-a chemat pe doisprezece dintre noi la un dejun particular, pentru a ne cunoaste interesele. Fiecare din noi urma sa aiba cinui minute la dispozitie pentru a-si expune pozitia in fata prese-

dintelui si a vicepresedintelui.

Mi-a fulgerat. prin minte intrebarea: "Ce-ar

spune Isus intr-o astfel de situatie?" si, brusc, am avut revelatia ca in singura imprejurare in care Isus S-a intalnit cu lideri politici influenti avea mainile legate si spatele brazdat de sange. De atunci incoace, relatia dintre stat si biserica a fost mereu una incordata.

M-am intors la Fericiri si am tresarit din nou. Ce-ar fi dac-as transpune mesajul lor la conditiile actuale?

Donmule Prescdintc, in primul rand, v-as sfatui sa nu va mai ingrijorati atat de mult in privinta situatiei economice si a locurilor de munca. Un produs intern brut scazut este, de fapt, benefic pentru tara. Nu Intclcgeti ca saracii sunt de hlpt cei norocosi? Cu cat avem mai multi saraci in Statele Unite, cu'atat suntem mai binecuvantati. Pentru ca a celor ca ei este Impara!ia cerurilor.

Si nu va mai preocupati atat de mult de domeniul siinata!ii publice.

Vedeti, donmule presedinte, si cei care plang sunt fericiti, pentnu ca ei vor fi mangaiati.

Stiu ca ati auzit de la cercurile religioase de dreapta despre secularizarea crescanda a !arii noastre. In scoli, rugaciunea nu mai este permisa, iar cei ce protestcaza impotriva avorturi lor sunt pasibili de arest.. Fiti pe pace, donmule presedinte! Opresiunea din partea guvemului lc of era crestini lor posibilitatea de a fi persecutati si, prin urmare, binecuvantati. Va multumesc pentrn: aceste posibilitati mereu in crestere!

Si atunci, se pune intrebarea: Ce reprezinta ele de fapt? Un exercitiu de

masochism sau 0 esenta de intelepciune profunda? E foarte probabil ca

acela care of era un raspuns simplu si rapid acestei intrebari sa nu fi studiat niciodata serios Fericirile.

San, ca sa folosim tenneni si mai directi: sunt Fericirile adeviirate? Daca da, atunci de ce biserica nu incurajeaza siiriicia, plansul, smerenia si persecutia, in loc sa lupte impotriva lor? Care este adevarata semnificatie a Fcnicirilor, a acestui enigmatic cod de morala care sta in centrul Invataturii lui Isus?

Dac-as Ii fost si eu acolo cand Isus a rostit Fericirile, cred c-as fi plecat de la acea intalnire simtindu-ma tulburat sau indignat, nicidecum mangaiat.. Astazi, dupa aproape dona mii de ani, inca rna mai chinui sa lc inteleg mesajul .. Si totusi, acum, gandindu-ma mai cu seama la legalismul meu infocat din adolescenta, descopar ca intelegerea mea, in acest sens, s-a dezvoltat treptat, in etape.

Inca nu sunt, si s-ar putea sa nu fiu niciodata in stare sa afinn: "Uite, asta e semnificatia Fericirilor." Dar, treptat, aproape pe nesimtite, am ajuns sa lc asimilez ca pe nistc adevaruri esentiale. In ce rna priveste, Fericiri.le se aplica pe eel putin trei niveluri.

Promisiuni indelung amanate. In prima mea etapa de intelegere a Feri-

cirilor, lc-am privit pe acestea ca pe un fel de cadou Tacut de Isus nefericqilor, pentru a-i consola: "Pai, daca tot nu va da bogatia afara din casa, si nisi cu sanatatea nu stati prea bine, iar fetele vi-s umezi te de lacrimi, am sa-neropesc un dis curs pe cinste si-o sa vedeti ce bine 0 sa va simtiti." Mai tarziu, pe masura ce imi disparea cinismul si rna maturizam in credinta, am ajuns sa

Nu i-am tinut Prescdintclui

Clinton un astfel de dis curs, preferand in

schimb sa reprezint interesele imediate ale crestinilor din America, dar ce e sigur e ca si dupa aceasta experienta m-am trezit inca 0 data in incurcatura,

rara sa gasesc vreun raspuns la problema mea. Ce semnificatie pot avea

Fericirile pentru 0 societate care ridica la rang de cinste ambitia, increderea in sine si bogatia? Ce bine de cei ce fericiti si putemici, credem noi .. Ferice de cei care duc 0 via!a de distractii, de cei care vor mereu locul intai.

Unii psihologi si psihiatri, calcand pe urmele lui Freud, folosesc Fericirile ca pe 0 dovada care atesta starea de dezechilibru a lui Isus. Dupa cum

106

107

,II

Isus pe care nu L-am eunoseut

le consider niste promisiuni autentice, esentiale in cadrul mesajului lui Isus.

Spre deosebire de regii medievali care aruncau monede gloatelor (sau de politicienii modemi care fac promisiuni saracilor doar inainte de alegeri), Isus a facut promisiuni durabile si chiar eteme. EI a fost singurul om de pe pamant care, inainte de a veni aici, traise intr-adevar "in lumea de dincolo " , iar Cel venit din cer stia bine cu cata usurinta puteau comorile Imparatiei cerurilor sa compenseze toate greutatile pe care le-arn putea intampina in aceasta viata, Cei ce plang vorfi mdngdiati; cei blanzi vor mosteni pamdntul; flarnanzii vor fi saturati; cei cu inima curata iz vor vedea pe Dumnezeu. Isus avea autoritatea sa faca asemenea promisiuni, deoarece EI venise sa puna temeliile Imparatiei lui Dumnezeu, 0 irnparatie ce UTma sa dainuie de-a pururi.

Intr-o vara am participat la 0 intalnire cu un grup de traducatori de la Wycliffe Bible Translators, la sediul lor auster din desertul Arizona. Multi dintre ei locuiau intr-un fel de rulote, iar intrunirea s-a tinut intr-o cladire din prefabricate de beton cu acoperis din tabla. M -a impresionat dedicarea acelor lingvisti profesionisti, care se pregateau pentru 0 viata de saracie si greutati, in colturi uitate de lume. Aveau un cantec anume pe care le place a in mod deosebit sa-I fredoneze: "lata, va trimit sa lucrati rara rasplata, sa slujiti rara simbrie, lipsiti de dragoste, de prieteni, printre straini ... " Ascultandu-Ie cantecul, mi s-a parut ca era ceva gresit in mesajul lui: acesti misionari nu aveau de gand sa lucreze nerasplatiti .. Dimpotriva, ei indurau anumite greutati cu gandulla niste rasplatiri viitoare. Ei II slujeau pe Dumnezeu.,

avand increderea ca EI, la randul Lui, avea sa Se revanseze-daca atunci in vesnicie.

Dimineata, inainte ca soarele sa se ridice prea sus, peste varfurile dealurilor, ieseam la jogging de-a lungul drumurilor prafuite care serpui au printre tulpinile subtiri ale cactusilor saguaro. Mai tot timpul imi tine am privirea in jos de teama sa nu calc peste vreun sarpe cu clopotei sau peste scorpioni, dar, intr-o dimineata, aflandu-ma pe un drum pe care nu-I mai strabatusern pana atunci, am aruncat 0 privire in sus si am vazut scanteind in zare 0 mica statiune de vacanta, aproape ca un miraj. M-am apropiat alergand si am descoperit doua bazine olimpice de inot, sali de aerobic, un teren cu zgura pentru alergare, spatii verzi, un teren de baseball, terenuni de fotbal, grajduri pentru cai. Am aflat ca toate acele dotari apartineau unei renumite clinici de boli de nutritie unde se tratau vedetele de cinema si sportiv ii de performanta. Clinic a opera cu cele mai modeme tehnisi ale

nu aici,

108

Fericirile: Norocosi eei fiirii de noroe

unui program alcatuit din douasprezece etape, personalul era format din profesionisti cu zeci de diplome si doctorate, iar taxa pentru serviciile prestate se ridica la aproxirnativ trei sute de dolari pe zi.

M-am inters alene la baza Wycliffe, la acel talmes-balrnes pestrit de casute si cladiri, profund marcat de contrastul dintre acestea si splendida arhitectura de la clinica de nutritie. Unii se stradui at! sa salveze suflete, sa pregateasca oameni pentru slujirea lui Dumnezeu, aici si in vesnicie; ceilalti i~i dadeau toata silinta sa salveze trupul, pregatind oameni pentru a se bucura de aceasta viata, Era mai mult decat evident care dintre cele doua institutii se bucura de aprecierea lumii.

In Fericini, Isus a aratat ca ii pretuieste pe aceia care nu se pot bucura de prea multe din privilegiile acestei vieti, EI le-a fagaduit celor saraci, celor ce plang, celor blanzi, celor tlamanzi, ce,lor prigoniti si celor saraci in duh ca slujirea lor nu va ramane nebagata in seama, Rasplata lor va fi bogata. "Intr-adevar", spunea C. S. Lewis, "daca ne gandim la promisiunile cu privire la rasplatire si la natura uluitoare a rasplatilor promise in Evanghelii, am putea ramane cu impresia ca Domnul considera dorintele noastre mult prea modeste, nicidecurn prea mari.. Suntem fapturi cu inima irnpartita, robiti de bautura si ahtiati dupa cuceriri amoroase, condusi de ambitii omenesti, si nu vedem ca ni se ofera bucurii rara margini, asemeni unui tanc prostut dintr-o mahala, care vrea sa-si vada mai departe de turtitele lui de noroi cand i se ofera ocazia de a-si petrece vacanta la mare."

Stiu ca, printre multi crestini, nu mai este deloc la moda sa pui accentul pe rasplatirile viitoare. Bill Leslie, pastor la biserica pe care 0 frecventam in tinerete, obisnuia sa spuna: "Pe masma ce bisericile devin mai bogate si mai de succes, se schimba si preferintele cu privire la cantari, de la «Sunt strain si calator, n-am aici palate» la «Aceasta este lumea Tatalui mew>." Cel putin noi, crestinii din Statele Unite, am ajuns sa ducem 0 viata atat de comoda si prospera, incat nu prea ne mai identificam cu stare a umila descrisa de Isus in Fericiri-fapt care poate sa explice de ce mesajul lor ni se pare atat de ciudat..

Si totusi, dupa cum ne aminteste C. S. Lewis, n-ar trebui sa dispretuirn valoarea rasplatirilor viitoare. Ar fi de ajuns sa ascultarn cantecele compuse de sclavii din America, pentru a intelege mangaierea adusa de aceasta eredinta, "Pogoara lin, scump car de biruinta, vino sa ne duci acasa." Sau:

"Cand 0 s-ajung in cer, 0 sa-mi pun haina imparateasca si-o sa chiui de bucurie in raiul lui Dumnezeu." Sau: "Curand 0 sa fim liberi, curand 0 sa

109

Fericirile: Norocosi cei fara de noroc

Isus pe care nu L-am cunoscut

fim liberi, cand Domnul ne va chema acasa." Daca stapanii ar fi scris aceste cantece pentru, sclavi, ar fi fost 0 adevarata nerusinare; ele, ins a, Yin chiar de pe buzele sclavilor, oameni care n-aveau multe sperante pentru aceasta viata, dar aveau 0 nadejde statornica intr-o lume viitoare. Pentru ei, esenta oricarei nadejdi era Isus. "Nimeni nu-mi stie necazul, nimeni, afara de Isus." Sau: "Las tot necazul meu pe umerii lui Isus."

Acum nu mai dispretuiesc rasplatirile vesnice mentionate in Fericiri, nu le mai consider vorbe desarte, La ce-ti foloseste sa-ti pui nadejdea in rasplatiri viitoare? La ce i-a folosit lui Terry Waite sa creada ca nu-si va petrece tot restul vietii legat cu un Ian] de 0 u~a, intr-un apartament murdar din Beirut, ci ca, daca va reusi doar sa-si adune puterile si sa mai reziste putin, avea sa-I astepte 0 lume noua in care va avea 0 familie, si prieteni, si mila, si dragoste, si muzica, si mancare, si carti bune? La ce le-a folosit sclavilor sa creada ca Dumnezeu nu era incantat de 0 lume in care trudeai pana iti frangeai spinarea, sub privirile unor stapani inannati cu bice si franghii pentru linsat? A crede in rasplatiri viitoare inseamna a crede ca bratul intins al Domnului este de partea dreptatii, a crede ca, intr-o zi, cei mandni vor fi aruncati la pamant, cei umili vor fi ridicati, iar flarnanzii vor fi saturati cu bunatati ..

Perspectiva rasplatirilor viitoare nu anuleaza in nici un caz nevoia noastra de a lupta pentru dreptate acum, in aceasta viata, Totusi, este un fapt evident de-a lungul istoriei acela ca, pentru condamnatii din Gulagul sovietic, pentru sclavii din America si pentru crestinii din custile romane, care asteptau sa fie dati prada fiarelor salbatice, promisiunea rasplatirii nu reprezenta un prilej de rusine, ci de speranta. Ceva ce te tine in viata, Iti da posibilitatea sa crezi intr-un Dumnezeu care face totusi dreptate. Ca un clopot care bate dintr-o alta lume, promisiunea facuta de Isus cu privire la rasplatire vesteste ca, oricare ar fi aparentele, raul e sortit pieirii si doar binele va dainui ..

Sotia mea, Janet, a lucrat printre persoane in varsta, in apropiere de zona unde se desfasura un proiect pentru locuinte, in Chicago, intr-o comunitate considerata cea mai saraca din Statele Unite. Aproximativ jumatate din beneficiari erau albi, iar cealalta jumatate erau negri. Cu totii trecusera prin vremuri grele-doua razboaie mondiale, marea criza economic a din anii '30, revolte sociale-iar acum, fiecare din ei, avand saptezeci-optzeci de ani, traia constient de apropierea mortii .. Si totusi, Janet a observat 0 diferenta izbitoare intre modul albilor de a privi rnoartea si acela al negrilor. Erau si exceptii, bineinteles, dar regula era urmato are a: Multi dintre albi

deveneau din ce in ce mai cuprinsi de frica si ingrijorare. Se plangeau de viata lor, de familie si de inrautati rea sanatatii. Spre deosebire de ei, negrii i~i pastrau simtul umorului si aveau 0 atitudine de invingatori, chiar daca ei aveau motive mai evidente sa fie cuprinsi de resentimente putemice si disperare.

Care era, de fapt, cauza diferentei dintre aceste doua perspective asupra vietii? Janet a ajuns la concluzia ca raspunsul la aceasta intrebare era speranta, 0 speranta care-si avea radacina in credinta fundamentala a negrilor in existenta cerului. Daca vreti sa ascultati descrieri emotionante ale cerului, mergeti la cateva inmormantari de-ale negrilor. Cu elocventa care-i caracterizeaza, predicatorii de culoare zugravesc in cuvinte imagini ale unei vieti atat de senine si fermecatoare incat oricare dintre cei prezenti incepe sa se simta cuprins de neastamparul dorintei de a pleca acolo. Cei indoliati sunt tristi, fireste, dar aceasta tristete are si ea limitele ei: ca 0 intrerupere, o infrangere temporara intr-o batalie al carei final a fost deja hotarat..

Sunt sigur ca acestor sfinti nebagati in seama, care au invatat sa-L astepte pe Domnul si sa se bucure in EI, in ciuda greutatilor vietii de pe acest pamant, cerul li se va parea mai mult 0 so sire acasa indelung asteptata decat o vizita intr-un loc necunoscut.. In vietile lor, Fericirile au devenit realitate. Oamenilor prinsi in latul durerii, al familiilor dezmembrate, al haosului economic, al urii si al fricii, al violentei-acestora le ofera Isus promisiunea unui timp incomparabil mai lung si mai consistent decat eel petre cut pe Pamant, un timp al sanatatii si intregirii, al desfatarii si pacii, Un timp al rasplatirii.

Marea infrangere. In timp, am invatat sa respect si chiar sa tanjesc dupa rasplatirile promise de Isus. Chiar asa stand lucrurile, aceste rasplatini se prefigureaza undeva in viitor, iar promisiunile amanate nu satisfac nevoi imediate. Pe parcurs, am ajuns de asemenea sa cred ca Fericirile se adreseaza si prezentului, in aceeasi masura in care vizeaza viitorul.. In mod clar, ele pun in contrast mostenirea Imparatiei lui Dumnezeu fata de irnparatia acestei lumi.

J. B. Phillips a enuntat Fericirile care se aplica in irnparatia acestei lumi:

Ferice de cei "bagareti'', caci ei se descurca in lume.

F erice de cei insensibili, caci pe ei viata 11 U - raneste niciodata, Ferice de cei care se plang, caci, In final, li se face pe plac.

110

111

Isus pe care nu L-am cunoscut

Fericirilc: Norocosi eei rara de noroe

Ferice de cei blazati, caci ei nu-si bat niciodata capul cu pacatele lor. Ferice de exploatatori, caci ei obtin rezultate.

Ferice de cei bine informati, caci ei stiu sa se orienteze prin lume. F erice de cei pusi pe scandal, caci pe ei ii remarca oamenii. *

Societatea rnoderna aplica, in ce priveste existenta, regula supravietuirii celui mai bine adaptat.. "Castiga acela care moare cu cele mai multe jucarii," sta scris pe un abtibild de masina, La fel se intampla si cu natiunea care are cele mai bune anne si eel mai mare produs intern brut, Cu ocazia retragerii (temporare) a lui Michael Jordan, patronul echipei Chicago Bulls a facut 0 scurta trecere in revista a regulilor care guverneaza lumea no astra. "EI traieste efectiv Visul American.; spunea despre acesta Jerry Reinsdorf .. "Visul Amenican inseamna sa ajungi la un moment dat la punctul in care nu mai esti nevoit sa faci nimic din ceea ce nu vrei si in care poti face absolut tot ce vrei."

o fi acesta Visul American, dar, cu siguranta, nu este si visul lui Isus, asa cum se descopera el in Fericiri. Fericirile exprima clar faptul ca Dumnezeu priveste aceasta lume din cu totul alta perspectiva decat cea din care o privim noi. Se pare ca Dumnezeu ii prefera pe cei saraci si pe cei ce plang in locul celor 500 din topul celor mai bogati oameni si al supermodelelor care se zbenguie pe plajele lumii. Oricat ar parea de straniu, se prea poate ca Dumnezeu sa prefere periferia Los Angeles-ului in locul plajelor din Malibu si Ruanda in loc de Monte Carlo. De fapt, Predica de pe Munte s-ar putea subintitula nu "supravietuirea celui mai bine adaptat", ci "biruinta victimelor. "

Diverse pasaje din Evanghelii infatiseaza deslusit care a fost tipul de oameni care L-au impresionat pe Isus. 0 vaduva care a pus in vistienie ultimii ei doi banuti, Un vames necinstit, Insa atat de dornic sa-L vada mai bine pe Isus, incat pentru aceasta s-a urcat intr-un copac. Un copil cu chip si nume anonime. 0 femeie care avea in spate un sir de cinci casnicii ratate. Un cersetor orb. 0 femeie adultera, Un lepros. Forta, infatisarea exterioara placuta, relatiile si spiritul de competitie pot fi factori ai succesului intr-o societate ca a no astra, dar s-ar putea ca aceleasi calitati sa blocheze accesul

in Imparatia cerurilor. Dependenta de Dumnezeu, parerea de ran, pocainta, dorinta puternica de schimbare-acestea reprezinta portile spre Imparatia lui Dumnezeu.

"Ferice de cei saraci in duh," a spus Isus. Un comentariu traduce aceasta propozitie astfel: "Ferice de cei deznadajduiti." Neavand unde sa apeleze in alta parte, cei deznadjduiti pot foarte bine sa se-ndrepte spre Isus, singurul care le poate darui izbavirea dupa care tanjesc, Isus a avut convingerea ca acela care este sarac in duh, sau plange, sau e persecutat, sau e flamand si insetat dupa neprihanire, are un "avantaj" aparte fata de noi, ceilalti, Poate, cine stie, eel cuprins de deznadajde va striga catre Dumnezeu, cerand ajutor. lar daca 0 face, chiar ca e ferice de el.

Exegetii catolici au introdus expresia "optiunea preferentiala a lui Dumnezeu pentru cei saraci'', expresie care descrie un fenomen pe care ei l-au detectat atat in Vechiul, cat si in Noul Testament. aplecarea lui Dumnezeu spre cei saraci si dezavantaj ati. Oare de ce ii alege Dumnezeu tocmai pe sdraci, acorddndu-le mai multd atentie decdt oricdrei alte categorii?, rna intrebam eu. Ce anume Ii face pe saraci sa merite grija si atentia lui Dumnezeu? Am primit ajutor in acest sens din partea unei scriitoare, Monika Hellwig, care enumera urmatoarele "avantaje" ale saracilor:

1. Saracii stiu ca au nevoie disperata de rascumparare.

2. Saracii cunosc nu doar dependenta de Dumnezeu si de oamenii influenti, ci si interdependenta dintre ei si semenii lor.

3. Saracii I~i pun increderea In oameni, nu In lucruri.

4. Saracii nu au un sentiment exagerat al propriei irnportante si mci o nevoie exagerata de intimitate.

5. Saracii se asteapta la putin cand e yorba de competitie si la mult cand e yorba de cooperare.

6. Saracii stiu sa faca diferenta dintre nevoie si lux.

7. Saracii sunt capabili sa astepte, deoarece ei au dobandit 0 tenacitate a rabdarii, nascuta din constiinta dependentei,

8. Temerile celor saraci sunt mult mai realiste si mult mai putin exagerate, pentru ca ei stiu deja ca omul poate sa supravietuiasca suferintelor si nevoilor mario

9. Atunci cand li se vesteste Evanghelia, saracii 0 asculta ca pe 0 veste buna, si nu ca pe 0 amenintare sau dojana,

10. Saracii sunt capabili sa raspunda chernarii Evangheliei,

*Se pare ca Isus a apelat la u.l lfel de proverbe foarte obisnuite in acea perioada, exprimand insa ideea opusa. Dupa cum afirma Walter Kasper, scrierile cuprinzand intelepciunea greaca si iudaica sustin ca e binecuvantat omul care are copii ascultatori, 0 nevasta buna, prieteni credinciosi, caruia totul ii merge din plin, si asa mai departe. Isus a dat 0 intorsatura complet contrara celei astcptate de ascultatorii Lui.

112

113

Isus pe care nu L-am cunoscut

abandonandu-se intr-un mod aparte si daruindu-se cu 0 total a lipsa de rezerve pentru ca au putin de pierdut si sunt gata pentru once.

Pe scurt, printr-o alegere care nu le apartine-e po sibil ca ei sa-si doreasca intens exact contrariul-saracii se trezesc intr-o postura propice experimentarii harului lui Dumnezeu. In stare a lor de mizerie, dependenta si nemultumire de viata, e po sibil ca ei sa primeasca cu bucurie darul rara plata al dragostei lui Dumnezeu.

Ca 0 aplicatie practica, am recitit lista Monicai Hellwig, inlocuind cuvantul "saracii'' cu "bogatii'' si dand fiecarei propozitii exact sensul opus:

"Bogatii nu stiu ca au nevoie disperata de rascumparare ... Bogatii i~i pun increderea in lucruri, nu in oameni ... " (Si Isus a facut ceva similar in versiunea Fericirilor redata de Luca, dar acel pasaj beneficiaza de mai putina atentie: "Dar, vai de voi, bogatilor, caci voi v-ati primit aici mangaierea ... ")

Apoi am incercat ceva mult mai provo c ator: am pus in loc pronumele "eu". Examinand cele zece afirmatii, m-am intrebat daca atitudinile mele semanau mai bine cu cele ale ale saracilor sau cu cele ale bogatilor. Imi admit cu usurinta nevoile? Sunt gata sa depind de Dumnezeu si de alti oameni? In ce-mi pun increderea? Sunt mai dispus sa concurez sau sa cooperez? Fac usor distinctia dintre necesitate si lux? Sunt rabdator? Cum privesc Fericirile: ca pe 0 veste buna, sau ca pe 0 dojana?

Facand acest exercitiu, am inceput sa inteleg de ce atatia sfinti se supun de bunavoie rigorilor saraciei, Dependenta de Dumnezeu si de oameni, smerenia, simplitatea, cooperarea, pre cum si 0 anume abandonare sunt calitati foarte apreciate in viata spiritual a, dar, in acelasi timp, vagi si indepartate pentru cei care traiesc in confort, S-ar putea sa mai fie si alte drumuri prin care se poate ajunge la Dumnezeu, dar, vai, acestea sunt greu de strabatuttot atat de greu pe cat ii este unei camile sa treaca prin urechile acului. In Imparatia lui Dumnezeu, care reprezinta 0 mare rasturnare in raport cu normele acestei lumi, sunt foarte rari sfintii cu 0 stare materiala buna,

Nu cred ca saracii sunt mai virtuosi decat restul oamenilor (desi am descoperit la ei mai multa mila si, adesea, mai multa generozitate), dar probabilitatea ca ei sa se pretindd virtuosi e mai mica decat in cazul celor bogati .. Lor le lipseste aroganta celor din clasa de mijloc care pot sa-si ascunda cu dibacie problemele sub masca unei pretinse neprihaniri, Dependenta lor de altii e rnult, mai fireasca, deoarece ei nu au alternativa. Supravietuirea lor depinde de altii,

114

Fericirile: Norocosi cei fara de noroc

Acum nu mai vad in Fericiri niste lozinci care ni se servesc mereu ca niste lectii, ci 0 patrundere profunda a tainelor existentei omenesti, Imparatia lui Dumnezeu intoarce lucrurile pe dos. Saracii, flamanzii, cei ce plang si cei persecutati sunt cu adevarat binecuvantati. Si aceasta nu din cauza starii lor nenoro cite , desigur-Isus si-a petre cut 0 mare parte din viata incercand sa aline aceste suferinte. Ei sunt insa binecuvantati datorita avantaj ului pe care il au, vrand-nevra-d, fata de aceia care traiesc' mai bine si nu mai au nevoie de nimeni si nimic. Cei care detin bogatie, succes si frumusete pot fOalie usor sa razbata in viata, bazandu-se pe insusirile lor firesti. Aceia carora le lipsesc insa aceste avantaje naturale si, deci, nu sunt niste candidati la succes in irnparatia acestei lumi, au toate sansele sa se indrepte spre Dumnezeu la vreme de nevoie.

Fiinta umaria nu i~i recunoaste cu usurinta stare a disperata, Cand insa 0 face, e cu un pas mai aproape de Imparatia cerurilor ..

Realitatea psihologiea. De curand am ajuns sa descopar si un al treilea nivel al adevarului exprimat in Fericiri. Isus nu S-a marginit sa ne ofere un ideal spre care sa tindem si 0 rasplata viitoare pe masura; EI nu S-a marginit sa rastoarne tabla de valori a societatii noastre obsedate de succes; EI ne-a pus inainte si 0 formula simpla a adevarului psihologic, nivelul eel mai adanc al adevarului pe care-l putem cunoaste pe pamant.,

Fericirile reveleaza faptul ca ceea ce va urma in Imparatia cerurilor ne este de mare folos si in viata prezenta, Mi-au trebuit multi ani ca sa admit aceasta realitate, si de-abia acum incep sa inteleg Fericirile. Inca rna socheaza de fiecare data cand le citesc, dar rna socheaza pentru ca descopar in ele 0 bogatie care imi scoate in evidenta propria saracie,

Ferice de ceisdraci in duh. ... Ferice de cei bldnzi. 0 carte ca Intellectuals [In telectua Iii}, sensa de Paul Johnson, explica, apeland la amanunte convingatoare, ceea stirn cu totii ca e adevarat., oamenii pe care-i ridicam in slavi, pe care incercam sa-i intrecem si pe care-i punem pe copertile revistelor la moda, nu sunt oamenii impliniti, fericiti si echilibrati pe care ni-i imaginam. Chiar daca cei prezentati de Johnson (Ernest Hemingway, Bertrand Russell; Jean-Paul Sartre, Edmund Wilson, Berto.It Brecht si altii) ar fi considerati oameni de succes conform oricarui standard modem, cu greu ai putea gasi adunata la un loc aduna atata obsesie egocentrica si neferic ire cata au purtat in suflet acesti oameni.

In cariera mea de J'umalist, am avut ocazia sa iau interviuri unor

sta-

"

115

Isus pe care nu L-am eunoseut

ruri", printre care s-au numarat mari jucatori din Liga Nationala de Fotbal, actori, cantareti, scriitori de succes, politicieni si personalitati din televiziune. Acestia sunt cei care domina mass media. Vrem sa le intram in gratii, ne irosim vremea cu toate amanuntele legate de viata lor: ce haine poarta, ce mancaruri le plac, ce program de aerobic urmeaza, pe cine iubesc, ce pasta de dinti folosesc. Si totusi, trebuie sa va spun ca, de-a lungul experientei mele limitate, am descoperit ca principiul lui Paul Johnson este adevarat: "idolii" nostri fac parte din categoria celor mai nefericiti oameni pe care i-am vazut vreodata, Multi dintre ei au casnicii cu probleme, sau chiar distruse. Majonitatea depind total de psihoterapie. Si, culmea ironiei, acesti eroi impresionanti par sa fie chinuiti de neincrederea in sine.

Am cunoscut si oameni pe care eu ii numesc "slujitori". Medici si asistente care lucreaza printre saracii pamantului, printre bolnavii de lepra din zonele rurale ale Indiei; un absolvent al Universitatii Princeton care administreaza un azil pentru cei rara adapost din Chicago; angajati din sanatate care au renuntat la posturi bine platite pentru a-si oferi ajutorul intr-un orasel neinsemnat din Mississippi; oameni irnplicati in activitati umanitare in Somalia, Sudan, Etiopia, Bangladesh, si alte asemenea locuri unde suferinta umaria e la ea acasa; absolventii de universitate pe care i-aIll intalnit in Arizona, raspanditi acum prin jungla Americii de Sud, traducand Biblia in limbi de care n-a auzit nimeni.

Eram gata sa-mi exprim respectul, adrniratia, sa-i dau drept exemple demne de urmat.. Nu eram insa gata sa-i invidiez. Si totusi, acum, evaluand ambele categor.i:i, puse fata-n fata, staruri si slujitori, slujitorii se detaseaza net ca favorizati, ca beneficiari ai harului. Fara indoiala ca rni-as petrece mai bucuros timpul printre slujitori decat printre staruri. Pe cei dintai ii caracterizeaza 0 profunzime, 0 bogatie si chiar 0 bucurie pe care nu le-arn intalnit in alta parte. Slujitorii muncesc pentru bani putini, ore-n sir si rara sa fie aplaudati, "irosindu-si'' talentele si aptitudinile printre cei saraci si neinstruiti, Si totusi, pierzandu-si astfel viata, ei de fapt 0 gasesc.

Acum cred ca cei saraci in duh si cei blanzi sunt intr-adevar fericiti .. A lor este Imparatia cerurilor si ei sunt cei ce vor mosteni pamantul.,

Ferice de cei eu inima curata. Intr-o vreme in care luptam cu ispita sexuala, am dat peste un articol care facea trimitere la 0 carticica intitulata What 1 Believe [Ce cred], apartinand scriitorului catolic francez Francois Mauriac, M-a surprins faptul ca Mauriac, un barbat in varsta, vorbea pe un spatiu amplu despre propria lui pofta trupeasca, Astfel, el spunea ca "exista

116

Fericirile: Norocosi eei fara de noroe

riscul ca batranetea sa ne puna de doua ori mai mult la incercare deoarece imaginatia unui om batran preia sub 0 forma si mai respingatoare ceea ce natura ii refuza."

Mi-am dat seama ca Mauriac intelegea perfect pofta trupeasca, Cuibul de vpere si Sdrutul dat leprosului, romane care i-au adus premiul Nobel pentru literatura, zugravesc desfraul, refularea si furia sexuala mai bine decat tot ceea ce am citit vreodata, Pentru Mauriac, ispita carnii era un camp de lupta de care nu era catusi de putin strain.

Mauriac, educat in spirit catolic, ajunsese sa renunte la mai toate argumente le aduse in favoarea castitatii .. "Casatoria te vindeca de desfrau'': se pare ca in cazul lui Mauriac nu s-a intamplat asa, insa nu a fost singurul, si asta pentrn ca dorinta sexuala implica atractia dintre fiinte necunoscute, pre cum si gustul pentru aventura si intalniri la voia intamplarii.. "Daca te autodisciplinezi, poti sa-ti domini dorintele sexuale": Mauriac a descoperit ca dorinta sexuala e ca un val mareic, atat de puternic incat poate sa spulbere toate bunele intentii, "Doar in monogamie se afla adevarata implinire": se prea poate sa fie adevarat, dar, cu siguranta, nu i se va pdrea adevarat cuiva care nu simte nici 0 domolire a impulsuri lor sexuale nici macar in cadrul monogamiei. Astfel, Mauriac a cantarit argumentele traditionale in favoarea castitatii si le-a gasit deficitare.

Mauriac a ajuns la concluzia ca autodisciplina, reprimarea dorintelor ~1 argumentele rationale reprezinta niste arme nepotrivite pentru lupta cu patimile josnice ale carnii .. In final, a gasit 0 singura motivatie pentru a trai curat, adica exact aceea prezentata de Isus in Fericiri: "Ferice de cei cu inima curata, caci ei il vor vedea pe Dumnezeu." Dupa cum spune Mauriac:

"Necuratia ne despane de Dumnezeu. Viata spiritual a are si ea legi la fel de reale ca si cele din lumea fizica i... Curatia inimii este conditia pentru a ajunge la 0 dragoste mai inalta-pentru a dobandi un bun care le intrece pe toate celelalte, si anume pe Dumnezeu. Aceasta e miza, nimic mai putin." Lupta mea cu dorintele sexuale nu s-a sfarsit 0 data cu lectura scrierilor lui Francois Mauriac. Dar trebuie, rara indoiala, sa precizez ca gasesc analiza lui cat se poate de adevarata. Dragostea pe care ne-o ofera Dumnezeu pretinde ca mintea noastra sa fie purificata inainte de a putea primi 0 dragoste superioara, 0 dragoste care nu se poate dobandi decat pe aceasta cale. Acesta este asadar motivul pentru care trebuie sa rna pastrez curat.. Facand loc poftei in inima mea, apropierea mea de Dumnezeu slabeste.

Cei cu inima curata sunt cu adevarat fericiti, caci ei II vor vedea pe

117

Isus pe care nu L-am cunoscut

Dumnezeu. E tot atat de simplu pe cat e de complicat. .

Ferice de cei milostivi. Am inteles adevarul exprimat de aceasta Fenclre de la Henri Nouwen, un preot care a predat la Universitatea Harvard. Cand se afla la apogeul canerei sale, Nouwen s-a mutat de la Harvard int=-o comunitate numita Daybreak, in apropiere de Toronto, pentru a se dedica unei munci deloc usoare, la care a fost solicitat datorita prieteniei sale cu un om pe nume Adam. Acum Nouwen nu mai slujeste unor intelcctuali.. i ci unui tanar, considerat de multi 0 fiinta inutila care nici macar n-ar fi mentat, sa se nasca.

lata cum Isi descrie Nouwen prietenul:

Adam e un tanar de douazcci si cinci de ani care nu poate vorbi, nu se poate imbraca si nici dczbraca singur, nu poate sa mearga singur si n~\ poate sa manance dec at daca este ajutat.. Nu plange si n:\ rade. ~~I st-bl= lcstc contacte vizuale. dec at ocazional.. Are spa-ele -cform-t., ! ~~ misca necontrolat mainile si picioarele. Sufera de 0 epilepsie severa ;;1, m p-fida medicamentelor putemice care ii sunt administrate, are parte de putme zile lip site de crize putemice. Uneori, in momentele, in ca-e intepeneste brusc, scoate un geamat inspaimamator. De cateva on am vazut cate 0 lacrima mare alunecandu-I pe obraz.

Imi ia cam 0 ora si jumatate sa-l scol pe Adam, sa-i dau medicamentele, sa- I duc la baie, sa- I spal, sa- I barbieresc, sa- I spal pe dinti, sa-l Imbrae, sa-l duc pe jos parra la bucatarie, sa-i dau micul dejun, .sa-I pun i~ scaunul cu rotile si sa-l duc in locul unde-si petrece aproape mtreaga ZI, facand exercitii terapeutice.

Odata, cand l-am vizitat pe Nouwen la Toronto, l-am urmarit in timp ce se ocupa de Adam ca de obicei si trebuie sa recunosc ca, pentru. .. m?ment, m-am lasat cuprins de indoiala, gandindu-ma daca acesta era cu adcvar--t ce~ mai bun mod de a-si folosi timpul.. L-am auzit pe Henri Nouwen vorb -nd SI am citit multe din cartilc lui. Are multe lucruri de oferit.. N-ar putea altcmeva sa preia sarcina acestei munci de rand care este ingrij.irea lui Ae-d-rn? Cand am abordat subiectul, prudent, cu Nouwen insusi, el mi-a spus ca mterpretasem Iucrurile intr-un mod cu totul gresit.. "Eu nu renunt la nimic", a accentuat eL "Eu, nu Adam, castig eel mai mult, din prietenia no astra. "

Apoi Nouwen a inceput sa-mi insire to ate -cne-cii-c. Orel,e p-etre--ute :u Adam mi-a manurisit el, ii dadeau 0 pace mtenoara care tl Implmea m aseme-ea masura inc at facca ca restul indeletniciri lor asa-zis superioare sa

para plictisitoare si superficiale prin comparatie. Diminetile, cand sedea

118

Fericirile: Norocosi cei lara de noroc

langa acest om neajutorat, ramas intr-un stadiu infantil, pricepea parca mai bine rivalitatea si competrna, obsesia cu care alergase dupa succes, atat in viata academics; cat si in slujirea crestina. Adam l-a invatat ca ceea ce ne face umani nu este mintea, ci inima, nu este capacitatea n-astra'de agandi, ci aceea de a iubi". Privind fiinta umila a lui Adam, intrezari se "goli~a" de care este nevoie inainte ca omul sa fie umplut de Dumnezeu-acel fel de go lire la care calugarii din desert au ajuns doar in urma multor cautari S1 a

unei discipline indelungate. >.

. In tot restul interviului nostru, Henri Nouwen s-a invartit in cere, revenind la intrebarea mea, ca si cum nu-i venea sa creada ca fusesem in stare sa-l intreb asa ceva. A continuat sa se gandeasca la alte moduri in care castigase in urma relatiei sale cu Adam. Intr-adevar, el se bucura de un nou fel de pace suflcteasca, dobandita nu in edificiile impozante de la Harvard, C1 stand la capataiul lui Adam care depindea de el parra si in cele mai elementare lucnlri. Am plecat de la Daybreak simtindu-ma vinovat de propria mea saracie spirituala, eu, care imi organizam atat de minutios activitatea de sc--iitor, pentru a fi eficienta si directionata precis spre un -cop. Am descopent ca, intr-adevar, cei milostivi sunt fericiti, pentru ca ei, la randul lor, vor avea parte de mila.

Ferice de cei Impaeiuitori ... ferice de cei prigoniti din pricina neprihanirii. Am descoperit acest adevar in mod indirect. Marele romancier Lev Tolstoi a incercat sa urmeze aceasta porunca, dar temperamentul san irascibil 11 impiedica mereu sa fie un factor de pace. Tolstoi a scris intr-un mod elocvent despre Predica de pe Munte, iar dupa 0 jumatate de secol, un ascet hindus pe nume Mohandas Gandhi a citit lucrarea lui Tolstoi, jinplirliJia lui Dumnezeu este in voi, si s-a hotarat sa traiasca literalmente dupa principiile Predicii de pe Munte.

In filmul Gandhi exista 0 scena deosebita in care acesta incearca sa-i explice filozofia sa misionarului presbiterian Charlie Andrews. In timp ce se plimba impreuna printr-un oras din Africa de Sud, pe 0 strada mai laturalnica, cei doi se trezesc incojurati de cativa niufacatoi care vor sa lc ia viata. Preotul Andrews arunca 0 privire spre gangsterii amenintatori si se hotaraste sa-i infrunte. Gandhi, insa, 11 opreste. "Nu spune Noul Testament ca daca vrajmasul tau te loveste peste obrazul drept, tu sa i-I intorci si pe eel stang?" Andrews raspunde, bolborosind, ca el a crezut ca expresia era folosita doar in sens metaforic. "Eu nu sunt chiar asa de sigur de asta" , ii raspunde Gandhi.' "Eu banuiesc ca EI a vrut sa spuna ca trebuie sa dai

119

II

I

Fericirile: Norocosi cei fiirii de noroc

Isus pe care nu L-am cunoscut

dovada de curaj-sa fii gata sa primesti 0 lovitura, mai multe lovituri, sa arati ca tu nu vei intoarce lovitura primita, si niei nu vei putea fi fortat sa-ti schimbi hotararea, Si, facand asa, trezesti la viata ceva aparte din natura umaria, ceva care face ca sa scada, iar respectul sa creasca. Cred ca asta intelegea Hristos prin aceasta porunca, iar eu unul am vazut ca da rezultate."

Peste am ~1 am, un pastor american, Martin Luther King jr., a studiat filozofia lui Gandhi si a hotarat s-o puna in aplicare in Statele Unite. Multi negri l-au parasit pe King, din cauza conceptiei sale privind nonviolenta, lasandu-se atrasi, mai degraba, de discursul care facea apel la ;:forta neagra'' ("black power"). Dupa ce-ai inc as at de la politisti zeci de bastoane in cap, incepi sa te cam indoiesti de eficienta nonviolentei, Dar King a ramas de neclintit ..

Pe masura ce izbucneau revolte in locuri ca Los Angeles, Chicago si Harlem, King mergea din oras in oras, incercand sa calmeze spiritele, amintindu-le demonstrantilor, cu multa putere de convingere, ca schimbarea din punct de vedere moral nu se realizeaza prin mijloace imorale. Invatase acest principiu din Predica de pe Munte si de la Gandhi si aproape toate discursurile lui reluau acest mesaj. "Crestinismul'', spunea el, "a insistat intotdeauna asupra faptului ca purtarea crucii precede purtarea coroanei. Ca sa fim crestini, trebuie sa ne luarn crucea, cu toate greutatile pe care le presupune ea, cu tot cortegiul ei de tensiuni si chinuri, si s-o purtam pana cand crucea insasi i~i lasa urmele pe noi si ne rascumpara pentru 0 cale mai nobila la care ajungem doar prin suferinte."

Martin Luther King jr. a avut si scaderi, dar eel putin a inteles clar un lucru, In ciuda tuturor inegalitatilor, in ciuda tuturor instinctelor de aparare, el a ramas fidel principiului pacii, EI nu a inters loviturile primite. Acolo unde altii chemau la razbunare, el indemna la iubire. Participantii la marsuriie pentru drepturi civile faceau un scut viu din trupurile lor, stand in calea serifilor inarmati cu bastoane si tunuri cu apa, a fiorosilor caini-Iup care-si aratau coltii, De fapt, aceasta le-a adus victoria dupa care tanjisera atata vreme. Istoricii ne atrag atentia asupra unui eveniment deosebit, a unui moment unic, in care cauza miscarii populatiei de culoare a fost sustinuta de 0 majonitate covarsitoare din randul populatiei .. Intamplarea s-a produs pe un pod din afara orasului Selma, din statul Alabama, cand seriful Jim Clark le-a permis politistilor sa-i atace pe demonstrantii negsi neinarmati.. Opinia publica americana, ingrozita de aceasta scena de crunta nedreptate,

si-a dat in cele din unna consirntamantul la votarea unui proiect de lege privind drepturile civile.

Am crescut in Atlanta si locuiam intr-un capat al orasului, iar Martin Luther King jr. in celalalt; marturisesc cu o are care rusine ca, in timp ce el conduce a rnarsuri in locuri pre cum Selma, Montgomery si Memphis, eu eram de partea serifilor albi, cu bastoanele lor si cu cainii-Iup. Ma grabeam sa-i vanez cusururile morale, sovaind insa daca sa-mi recunosc sau nu propriul pacat care rna orbea. Dar, pentru ca Luther King a ramas statomic, facand din trupul sau tinta, niciodata anna, a reusit sa patrunda dincolo de rigiditatile mele morale.

Dupa cum spunea King, adevaratul scop nu era acela de a-I invinge pe albi, ci acela "de a trezi in asupritor sentimentul de rusine, si de a-I face constient cu privire la sentimentul sau fals de superioritate .. Telul este imp acarea, rascumpararea; telul este acela de a crea comunitatea draga noua tuturor." In cele din urma, Martin Luther Kingjr. a trezit sentimentul despre care vorbea chiar si-n sufletul unor rasisti ca mine.

King, asemenea lui Gandhi inaintea sa, a sfarsit ca martir. Dupa rnoartea lui, din ce in ce mai multi oameni au inceput sa adopte prinsipiul protestului nonviolent, ca modalitate de a cere dreptate. In Filipine, in urma martirajului lui Benigno Aquino, un guvem a fost obligat sa demisioneze, datonta unor oameni de rand care s-au adunat pe strazi sa se mage; tancurile s-au oprit din mars inaintea filipinezilor ingenunchiati, ca si cum trecerea le-ar fi fost barata de 0 forta invizibila, Mai tarziu, in anul de gratie 1989, in PoIonia, Ungaria, Cehoslovacia, Germania de Est, Bulgaria, Iugoslavia, Romania, Mongolia, Albania, Uniunea Sovietica, Nepal si Chile, peste cinci sute de milioane de oameni s-au eliberat de sub jugul opresiunii, prin mijloacenonviolente. In multe din aceste locuri, si in special in tarile din estul Europei, biserica crestina a fost in fruntea actiunilor. Protestatarii mar~alui au pe strazi, cu lumanari in rnaini, cantand imnuri re1igioase si rug andu-se. Ca pe vremea lui Iosua, zidurile au cazut deodata la pamant.,

Facatorii de pace vor fi numiti fii si fiice ale lui Dumnezeu. Ferice si de cei ce sufera pentru neprihanire, caci a lor este Imparatia cerurilor.

Ferice de cei ce pldng.. Datorita faptului ca am scris carti cu titluri precum Where Is God When It Hurts? [Unde este Dumnezeu cdnd suflir?J si Disappointment with God [Dezamdgit: de DumnezeuJ, am petre cut timp in prezenta celor indurerati, La inceput m-au intimidat., Aveam putine raspunsuri la intrebarile pe care le puneau si rna simteam stanjenit in prezenta

120

121

Isus pe care nu L-am cunoscut

Fericirile: Norocosi eei fan'i de noroc

durerii lor. In mod special imi amintesc un an in care, la invitatia unui vecin, m-am alaturat unui grup de terapie din cadrul unui spital din apropiere. Acest grup, numit Make Today Count (Fa din ziua de astazi 0 zi valoroasa), era format din bolnavi aflati in faza terminal a; timp de un an de zile l-am insotit pe vecinul meu la intalnirile lor.

Desigur, nu pot sa spun ca acele intruniri mi-au "placut"; n-ar fi eel mai potrivit cuvant., Si totusi, pentru mine, intalninile acelea au ajuns sa reprezinte unele dintre evenimentele cele mai semnificative ale fiecarei luni. Spre deosebire de petreceri, unde cei prezenti incearca sa se impresioneze reciproc, etaland simboluri ale statutului si puterii, in cadrul acestui grup nimeni nu incerca sa impresioneze. Haine, moda, mobila, diplome, masini noi-ce inseamna toate astea pentru niste oameni aflati in pragul mortii? Membnii grupului Make Today Count se concentrau, mai mult decat oricare din ceilalti oameni pe care-i intalnisem, asupra unor probleme absolute. M-am trezit dorindu-mi ca unii dintre prietenii mei, care erau superficiali si care aveau fata de viata 0 atitudine hedonista sa participe si ei Ia una din acele intalniri,

, Mai ta;ziu, cand am scris despre ceea ce invatasem de la cei necajiti si suferinzi, au inceput sa-mi scrie oameni pe care nu-i cunosteam. Am trei dosare, fiecare de cativa centimentri grosime, pline cu aceste scrisori. Ele reprezinta pentru mine 0 comoara nepretuita, Una dintre scrisori, de douazeci si sase de pagini, a fost sensa pe hartie liniata de caiet, de 0 mama care astepta pe hol in fata salii de operatic unde fetita ei de patru ani era operata de tumoare pe creier. 0 alta a venit din partea unui om complet paralizat, care mi-a "scris" facand bule de aer intr-un tub, bule pe care un calculator le transforma in litere si apoi le lista.

Pentru multi din cei care mi-au scris, povestea nu s-a terminat cu bine.

Unii inca se si;nt abandonati de Dumnezeu. Putini sunt aceia care au gasit raspuns la intrebarea "De ce?". Am vazut insa atata durere, incat am ajuns sa cred promisiunea lui Isus ca cei ce plang vor fi mangaiati.

Cunosc doua lucrari de slujire, mici ca dimensiune, ambele realizate de persoane particulare, lucrari care s-au nascut din suferinta. Prima dintre ele a inceput atunci cand 0 femeie din California a aflat ca fiul ei, tot ce avea mai scump pe lume, avea sa moara de SIDA.. Din cauza ca baiatul era homosexual, femeia nu a prea beneficiat de compasiunea si sprijinul bisericii si al comunitatii. Se simtea atat de singura si avea atata nevoie de sprijin, incat a hotarat sa inceapa editarea unei mici publicatii cu caracter informativ in jurul careia s-a fonnat acum 0 retea din care fac parte parinti

ai caror copii sunt homosexuali. Desi ea nu ofera prea mult, ajutor profesional si nici nu promite leacuri miraculoase, sute de parinti vad acum in aceasta femeie curajoasa 0 adevarata salvatoare.

o alta femeie, din Wisconsin, si-a pierdut singurul fiu, aflat sub arme, intr-un accident de elicopter. Ani de-a randul, ea nu s-a putut elibera de norul negru al durerii. A pastrat camera fiului ei intacta, exact asa cum 0 lasase el. In cele din urma, a inceput sa observe cat de des se anuntau la stiri accidente de eli copter. S-a gandit indelung Ia alte familii care se confruntau cu tragedii similare cu a ei, intrebandu-se daca nu cumva ar putea sa faca ceva pentru a le veni in ajutor. Acum, de fiecare data cand se prabuseste vreun elicopter militar, ea face un pachet care contine scrisori si alte materiale folositoare si il trimite unui ofiter din Departamentul de Aparare, care 11 trimite mai departe, familiei afectate. Cam jumatate din acesti oameni incep 0 corespondenta regulata cu ea, asa inc at, acum, in anii de pensie, aceasta femeie din Wisconsin i~i conduce propria sa "comunitate de oameni marcati de suferinta." Desigur, aceasta activitate nu a facut sa dispara durerea provocata de moartea fiului ei, dar a facut-o sa simta ca are un sens in viata, iar acum i-a disparut si sentimentul de neajutorare in fata propniului necaz.

Am descoperit ca nu exista nimic altceva care sa insanato~easca in mod mai eficient decat ceea ce Henri Nouwen numeste "un vindecator ranit," Ferice de cei ce plang, caci ei vor fi mangaiati.

Ferice de ceifldmdnzi si insetati dupd neprihdnire. Intr-un fel, fiecare din aceia pe care i-am amintit in aceasta enumerare a F ericirilor evidentiaza aceasta ultima promisiune a lui Isus. "Slujitorii" care-si investesc viata cu scopul ajutorarii celor saraci si necajiti, Francois Mauriac, luptand sa se pastreze curat, Henri Nouwen, facandu-i baie lui Adam si imbracandu-l, Martin Luther King jr. si discipolii sai, adepti ai nonviolentei, marne ale homosexuali lor sau pilotilor din Marina, marne care tree peste propria lor durere-toti acestia raspund chinului pricinuit de foamea si setea dupa nepnhanire. Toti acestia au primit 0 rasplata, nu doar in viata viitoare, dar si in viata aceasta.

o maicuta albaneza si-a petre cut saisprezece ani intr-o manastire cu acces extrem de limitat, predand geografia unor fete apartinand clasei bogate de bengal ezi si britanici din Calcutta. Intr-o zi, in timp ce calatorea cu trenul spre muntii Himalaya, a auzit 0 voce care 0 chema sa-si schimbe traiectoria vietii si sa le slujeasca celor mai saraci dintre saraci .. Poate oare cineva sa se

122

123

-II

Isus pe care nu L-am cunoscut

indoiasca de faptul cii Maica Tereza a gasit mai multa irnplinire personala in aceasta a doua ocupatie dedit in prima? Am vazut acest principiu confirm andu-se de atatea ori in vieti de sfinti si de oameni obisnuiti, incat acum inteleg cu usurinta de ce Evangheliile repeta aceste cuvinte spuse de Isus, mai mult decat pe toate celelalte: "Oricine vrea sa-si scape viata, 0 va pierde, dar orieine i~i va pierde viata pentru Mine, 0 va castiga."

Isus ne-a spus ca a venit nu ca sa distruga viata, ci pentru a 0 face inca si mai abundenta, "viata ... din belsug." In mod paradoxal, ajungem la aceasta viata din belsug pe cai pe care s-ar putea ca noi nici macar sa nu le fi luat in calcnl., Castigam aceasta viata investind in altii, ridicandu-ne cu indrazneala in apararea dreptatii, slujindu-le celor slabi si necajiti, preocupandu-ne de Dumnezeu, nu de propria persoana, N-a~ indrazni sa nutresc sentimente de mila pentru nici unul din cei pe care i -al'Tlmentionat mai sus, cu toate ca au avut de infruntat greutati .. Dar tocmai "sacrificiile" la care s-au angajat i-au fliccut parca mai plini de viata, nicidecurn mai lipsiti de ea. Cei ce sunt flamanzi si insetati dupa neprihanire, sunt saturati.

In Fericiri, aceasta insiruire de maxime ciudate, care, la 0 prima vedere, par absurde, Isus ne da 0 solutie paradoxala pentru. a ajunge la 0 viata din belsug, Asa cum tot EI a spus in alta parte, Imparatia cerurilor se aseamana cu 0 comoara de 0 valoare atat de mare incat orice investitor inteligent, "de bucurie" ca a gasit-o, ar vinde tot ce are ca s-o poata cumpara, Ea reprezinta o valoare rnult, mai reala si mai statornica decat tot ceea ce poate lumea oferi, deoarece aceasta comoara va aduce dividende si aici, pe pamant, dar si in viata viitoare. Isus pune accentul nu pe lucrurile la care renuntam, ei pe ceea ce obtinem. Atunci, nu e oare in interesul nostru, al fiecaruia, sa cautam sa dobandirn 0 asemenea comoara?

Cand am auzit pentru prima data Fericirile, mi s-au parut niste idealuri imposibile enuntate de cine stie ce mistic visator. Acum, ins a, le vad ca pe niste adevaruri proclamate de un realist, eel putin tot atat de pragmatic ca generalul Norman Schwarzkopf.. Isus stia cum e viata, atat in Imparatia cerurilor, cat si in irnparatia lumii. Ducand 0 viata in care a cunoscut indeaproape saracia, plansul, blandetea, foamea de neprihanire, mila, curatia, pacea si prigoana, Isus Insusi a intruchipat Fericirile. Poate, cine stie, Isus a conceput Fericirile ca pe 0 predica adresata Siesi si noua tuturor, in egala masU[a, pentru ca EI Insusi a avut din plin ocazia de a pune in practica aceste realitati ..

124

7

Mesajul:

o predica of en sa to are

Ascultarea noastra de invataturile lui Hristos se verifica in clipa in care constientizam neputinta noastra de a atinge idealul, perfectiunea. Masura in care ne apropiem de aceasta perfectiune e greu de apreciat; tot ce putem aprecia este gradul devienii noastre.

Lev Tolstoi

7

Mesajul:

o predlca of en sa to are

Fericirile reprezinta doar primul pas al intelegerii Predicii de pe Munte.

Desi a trecut mult timp de cand am inteles adevarul adanc al Fericilor, inca mai meditez la exigenta absoluta a predicii lui Isus. Caracterul ei absolut m-a dezarmat.. "Fiti desavarsiti asa cum Tatal vostru eel ceresc este desavarsit'', este afirmatia lui Isus incadrata intre porunca iubirii de vrajmasi si porunca darniciei.. Sa fim desavarsiti ca Dumnezeu? Ce-a vrut sa spuna prin asta?

Nu mi-e usor sa ignor acest ton radical pentru ca el se regaseste si in alte pasaje din Evanghelii. Cand bogatul L-a intrebat pe Isus ce ar trebui sa faca pentru a mosteni viata vesnica, Isus i-a spus sa vanda tot ce avea si sa dea saracilor-nu 10%, nici 18,5%, si nici macar 50%, ci totul.. Cand unul din ucenici L-a intrebat daca e suficient sa-si ierte fratele de sapte ori, Isus i-a r-spuns: "Eu nu-ti zic pana la sapte ori, ci pana la saptezeci de ori cate sapte." Alte religii propovaduiau 0 varianta a "regulii de aUT" intr-o formulare ingusta, chiar negativa: "Ce tie nl.l-ti place altuia nu-i face." Isus a enuntat Regula In forma ei perfecta, nerestrictiva: "Tot ce voiti sa va faca voua oamenii, faceti-le si voi la fel,"

A trait cineva vreodata 0 viata desavarsita ca a lui Dumnezeu? A irnplinit cineva vreodata Regula de aUT? Ce atitudine sa luarn in fata unui ideal imposibil de atins? Noi, oamenii, preferam bunul simt si echilibrul, care sunt mai apropiate de Calea de mijloc a lui Aristotel decat de Regula de aUT a lui Isus.

127

Isus pe care nu L-am cunoscut

* * *

o prietena de-a mea, pe nume Virginia Stem Owens, a cerut studentilor ei din clasa de creatie a Univcrsitatii A&M Texas sa scnie un eseu scurr pomind de la Prediea de pe Munte. Se astepta ea studentii ei sa aiba un respect deosebit pentru aeest text, eu atat mai mult, eu cat Centura Biblica strabate centrul Texasului; dar reactia studentilor ei a obligat-o sa-si sehimbe repede parerea. ;jIn opinia mea, religia este 0 mare farsa", a seris unul dintre ei. Iar altul: ;jIn eazul de fa!a se aplica 0 veehe zicala care spune ca «nu trebuie sa erezi tot ce citesti»."

Virginia si-a adus aminte de prima lectie despre Prediea de pe Munte, la

scoala duminicala, unde lsus era infatisat in imagini idiliee, sezand pe un

deal inverzit, ineonjurat de eopii neastamparati, eu obraji trandafirii. Nieiodata nu s-ar fi gandit sa reactioneze eu manie sau dezgust. Studcntii ei insa, gandeau altfel:

Biseriea predica lueruri striete si nu permite aproape mel un fel de distractie lara a te sili sa te intrebi daca pacatuicsti sau nu.

Nu mi-a placut "Prediea de pe Munte". A fost greu de eitit si m-afacut sa simt ca trebuie sa fiu perfect, eu to ate ca nimeni nu este perfect..

E absurd ce se cere in accasta predica. Sa nu te uiti la 0 femeie, pentru ca daca 0 faei se cheama ca ai eomis adulter eu ea. E eel mai aberant, eel mai prostese lucru. pe care l-am auzit vreodata.

"Ajunsa in aeest punet", serie Virginia despre experienta ei, "am ineeput sa rna simt incurajata. Exista 0 inocenta cum rar i!i este dat sa intalnesti in a nu-ti da seama ce spui cand afirmi ca eeea ce spune lsus este 0 prostie Asta era, rna aflam in fata unei reactii fruste la Evanghelie, ncfiltrata prin dona mii de ani de ceata culturala ... Am simtit 0 bueurie ciudata la eonstatarea ca Biblia continua sa-si pastreze fa!a de ureehile oamenilor "de bun simt" , din zilele noastre earacterul of ens at or avut in primul secol.. In felul aeesta rru se valida semnificatia ei. A vand in vedere ca, pentru eel mal multi, Scripturlle si-au pierdut mult din earacterul stem avut in primul seeol, analfabetismul biblie actual, atat de raspandit, ar trebui sa ne eatapulteze intr-o stare mal apropiata de eea a primilor ei ascultatori." .

Of en sa to are, severa-da, aeestea sunt caracterizari atribuite pe drept

Predieii de pe Munte. Din eineisprezeee montari einematografiee ale aeestei scene, una singura pare sa prinda aceasta atmosfera severs a predieii

originale. 0 productie BBC slab finantata, intitulata Son of Man [Fiul

128

Mesajul: 0 predica of en sa to are

Omului], plaseaza Prediea de pe Munte pe un fundal de haos si violcnta. Soldatii romam toemai au invadat un sat din Galileea pentru a razbuna aetele loealnieilor savarsite impotriva imperiului. Au luat prizonieri barbatii evreii apti de lupta, le-au trantit la pamant sotiile Ingrozite, si au trccut prin ascutisul sabiei ehiar si pruneii din fasa ea sa le dea 0 lectie aeelor evrei. In aceasta scena plina de sange, violenta si laerimi varsate pentru eei morti apare Isus, eu oehi scanteietori.

Dar Eu va spun: Iubiti pe vrajmasii vostri ... si rugati-va pentru eel ce va asuprese si va prigonese.

Ati auzit ca s-a zis: Oehi pentru oehi si dinte pentru dinte. Asa au spus parintii nostri: Sa iubesti pe aproapele tau si sa urasti pe vrajmasul tau. Dar Eu va spun: E usor sa-ti iubesti fratele si pe eei ce te iubese. Nu fae asa si vamesii? Daca iubiti numai pe eei ce va iubese, ce rasplata mai asteptati? Iubiti pe vri ljmasii vostri.

lubiti-i pe eei ce va lovese si va scuipa. Iubiti-l soldatul care va strapunge eu sabia. Iubiti-l pe talharul care va fura si va loveste.

Ascultati-Ma! Iubiti-va vrajmasii! Daca un soldat roman te loveste peste un obraz, intoaree-i-l si pe celalalt.. Daca un om al stapanirii te obliga sa mergi eu cl 0 mila, mergi dona. Daca un om te da in judecata ea sa-ti ia haina, tu da-i si camasa de pe tine.

Ascultati! Va spun ca e greu sa Ma urmati. Ce va spun Eu aeum nu s-a spus de cand e lumea!

Va puteti imagina reactia sateni lor la asemenea euvinte. Prediea de pe Munte nu numai ca nu i-a facut sa cada pe ganduri, ei i-a infuriat. .

La ineeputul Predieii de pe Munte, lsus s-a oeupat direct de 0 intrebare care staruia in mintea eelor mai multi dintre ascultatorii Sai: Ce era El? Un

revolutionar

sau un profet evreu autentie? lata ehiar marturisirea

lui lsus

despre atitudinea Lui fa!a de Tora:

Sa nu crcdeti ca am venit sa strie Legea sau Proorocii; am venit nu sa strie, ei sa implinesc. Caci adevarat va spun ca, daca neprihanirea voastra nu va intreee neprihanirea carturarilor si a fariseilor, eu niei un chip nu Yeti intra in Impara!ia eerurilor.

Aceasta ultima afirmatie a eaptat eu siguranta atentia multimii, ridi-

cand-o in picioare. Fariseii si canurarii se intreeeau in strictete. Ei transfonnasera Legea lui Dunmezeu in 613 reguli-248 de porunei si 365 de interdictii-pe care le-au intarit eu 1521 de amendamente. Pentru a nu

129

Isus pe care nu L-am cunoscut

anula a treia porunca, "Sa nu iei In desert Numele DOMNULUI", au refuzat sa mai pronunte numele lui Dumnezeu. Pentru a evita ispita sexuala, obisnuiau sa-si plece capul ca sa nu se uite la femei (cei mai scrupulosi dintre ei erau cunoscuti sub numele de ::fariseii Insangerati'' pentru ca se love au mereu cu capul de pereti, de stalpi sau de alte obstacole). Pentru a nu pangari Sabatul, au scos In afara Legii 39 de activitati considerate "munci". Cum ar fi putut neprihanirea unui om de rand sa depaseasca neprihanirea unor profesionisti ai sfinteniei?

Predica de pe Munte este 0 detaliere a ceea ce a vrut sa spuna Isus si pare la fel de absurda studentilor din secolul XX de la Universitatea A&M Texas ca si evreilor din Palestina primului secoL Luand Tora ca punct de plecare, Isus a Impins Legea In aceeasi dire ctie , pana acolo unde nici un fariseu n-ar fi Indraznit s-o duca, pana acolo unde nici un calugar n-ar Indrazni s-o practice. Predica de pe Munte a deschis 0 era noua In universul moral si de atunci Incoace I~i exercita puterea si influenta In viata oamenilor.

Isus a dat 0 Lege imposibil de Implinit si ne-a Insarcinat pe noi s-o Implinim. Sa vedem cateva exemple.

Orice societate din istoria omenirii a avut 0 lege contra crimei, cu diferentele de rigoare. Bunaoara, Statele Unite permit uciderea In legitima aparare sau In situatii extreme ca, de exemplu, abuzul asupra partenerului de viata, In nici 0 societate Insa nu s-a dat 0 lege de genul: "Dar Eu va spun ca oricine se manie pe fratele sau va cadea sub pedeapsa judecatii; si oricine zice fratelui sau «Nebunule!» va cadea sub pedeapsa focului Gheenei." Avand un frate mai mare, m-am framantat mult cu acest verset.. Ar putea doi frati sa treaca prin furtunile adolescentei rara sa-si arunce cuvinte ca "prostule" sau "nebunule"?

Orice societate I~i are restrictiile ei In ce priveste promiscuitatea sexuala, Astazi exista colegii In care studentii au obligatia sa ceara colegelor lor permisiunea pentru fiecare stadiu al relatiei lor fizice. De asemenea, unele grupuri feministe fac progrese considerabile sub aspect juridic In eforturile lor de a demonstra relatia de cauzalitate dintre pomografie si delictele comise Impotriva femeilor. Nimeni Insa In afara de Isus nu a mai avansat 0 lege atat de stricta In acest domeniu: "Dar Eu va spun ca orisicine se uita la o femeie ca s-o pofteasca, a si curvit cu ea In inima lui. Daca deci, ochiul tau eel drept te face sa cazi In pac at, scoate- I si leapada-I de la tine caci este spre folosul tau sa piara unul din rnadularele tale, si sa nu-ti fie aruncat tot trupul In gheena."

130

Mesajul: a predica of en sa to are

Am auzit de propuneri de castrare a violatorilor In serie, dar Inca nu am auzit de cazuri de mutilare faciala ca modalitate de a scapa de pofta sexualao E cat se poate de adevarat ca patima sexuala s-a ridicat la rang de sport national, aclamat prin reclame la blugi si bere, prin publicatia anuala de prezentare a costume lor de baie Sports Illustrated si prin cele douazeci de milioane de reviste pomografice vandute lunar. Cand Jimmy Carter candida la presedintia State lor Unite, a Incercat sa explice acest verset unui reporter de la Playboy care- I intervieva. Presa a reactionat printr-un "ras fortat", dupa cum spune John Updike, comentand mai departe: "Ce ciudat suna In urechile omului modem notiunea de pacat asociata cu pofta sexuala, adica cu dorinta sexuala care se starneste In noi la fel de natural ca reflexul de a saliva."

In ce priveste divortul, fariseii din vremea lui Isus dezbateau aprig interpretarea regulilor vechi-testamentale, Marele rabin Hillel sustinea ca un barbat poate divorta de sotia lui pentru orice fel de neajuns i-ar gasi, chiar si pentru ceva banal ca, de pilda, faptul ca i-a ars mancarea; sotul nu trebuia decat sa pronunte de trei ori: "Divortez de tine", pentru ca divortul sa fie definitiv. Isus a contracarat aceasta Invatatura: "Dar Eu va spun ca orisicine I~i va lasa nevasta, afara numai de pricina de curvie, Ii da prilej sa preacurveasca; si cine va lua de nevasta pe cea lasata de barbat, preacurveste."

In final, Isus a rostit principiul nonviolentei, Cine ar putea supravietui cu regula impusa de Isus: " ... Nu va Impotriviti celui ce va face ran. Ci oricui te loveste peste obrazul drept, Intoarce-i si pe celalalt., Si daca cineva vrea sa se judece cu tine si sa-ti ia haina, lasa-i si camasa."

Ma uit cu uimire la aceste porunci stricte ale Predicii de pe Munte si rna Intreb cum sa reactionez, Isus chiar Se asteapta ca eu sa dau ceva oricarui coate-goale care-rni taie calea? Sa renunt la tentati a de a ceda presiunilor de exercitare a drepturilor consumatorului? Sa-mi anulez asigurarile si sa-mi pun viitorul In mana lui Dumnezeu? Sa-mi arunc televizorul pentru a evita ispitele sexuale? Cum sa aplic aceste idealuri etice In viata mea de zi cu zi?

* * *

Citind cu asiduitate 0 vreme, In cautarea "cheii" care sa descifreze Predica de pe Munte, m-am consolat descoperind ca nu sunt singurul care Inainteaza cu greu spre idealurile ei inalte. In cursul istoriei bisericii, oamenii au gasit cai mai usoare de a impaca pretentiile absolute ale lui Isus cu

131

Isus pe care nu L-am cunoscut

Mesajul: 0 predica of en sa to are

*Luther a reactionat zeflemitor la aceasta eonvingere a anabaptistilor, seriind eu referire la un crestin care s-a lasat napadit de paduchi, nevrand sa omoare minuseulii paraziti si astfel sa riste incalcarea poruneii: "Nu va impotriviti eelor ee va fae rau".

In America secolului al XIX-lea a aparut 0 miscare teologica, propunand 0 noua interpretare a Predicii de pe Munte. Dispensationalismul sustinea ca 0 asemenea invatatura este ultimul vestigiu al erei Legii, care a fost inlocuita de era harului, dupa moartea si invierea lui Isus. De aceea, nu trebuie sa implinirn poruncile acestei invataturi in litera lor. Populara versiune Scofield Bible numeste Predica de pe Munte "lege in stare pura'', dar cu 0 "rninunata aplicatie rnorala pentru crestin",

o alta interpretare ne-a ramas de la Albert Schweitzer, care a inteles Predica de pe Munte ca pe un set de cerinte temporare pentru vremuri neobisnuite. Convins ca lumea se va sfarsi curand prin apocalipsa, sustine Schweitzer, Isus a emis un fel de "lege martiala''. Dar, pentru ca lumea nu s-a sfarsit, trebuie sa intelegern altfel aceste porunci.

Trebuie sa recunosc ca am studiat asiduu toate aceste miscari, atat ca 0 incercare de a intelege avantajele Predicii de pe Munte, cat si cu intentia de a gasi 0 cale de a scapa de cerintele ei stricte. Fiecare scoala si-a adus 0 contributie importanta la intelegerea Predicii de pe Munte, dar fiecare a avut si punctele ei slabe. Intocmai ca majoritatea explicatiilor date de medicii buni, Preceptele si Sfaturile lui Toma d' Aquino se incadreaza in limitele bunului-simt, dar nu spun ceea ce a vrut Isus sa spuna, Dimpotriva, Isus pare sa puna sub semnul egalitatii Preceptul: "Sa nu preacurvesti'' cu Sfatui: " ... orisicine se nita la 0 femeie ca s-o pofteasca a si preacurvit cu ea in inima lui". Solutia lui Luther pare ingenioasa si inteleapta, dar eel de-al doilea razboi mondial a demonstrat scindarea mentala si, deci, abuzul la care poate duce. Multi crestini luterani au servit in armata lui Hitler cu constiinta impacata ca "nu fac decat sa execute ordinele", irnplinind astfel porunca statului si pastrandu-si devotamentul launtric fata de Hristos .

In ce-i priveste pe anabaptisti si pe altii care le-an aplicat in spiritulliterei, reactia lor nonviolenta la persecutie ramane unul din momentele luminoase ale istoriei bisericii. Totusi, ei insisi si-an recunoscut neputinta de a irnplini ad litteram toate poruncile din Predica de pe Munte. Quakerii, de exemplu, au gasit 0 cale de a eluda legile pentru a ajuta Revolutia Americana. Cum ramane cu poruncile lui Isus fata de manie si pofta sexuala? In urma cu multe secole, Origen a dus porunca referitoare la pofta sexuala in extrema, dar biserica, ingrozita de gestul lui, a interzis solutia castrarii ..

Adeptii dispensationalismului si ai apocalipsei au gasit modalitati inteligente de a evita cerintele mai dificile ale predicii lui Isus, insa pentru mine acestea raman doar atat; modalitati de evitare. Isus nu a specificat nicaieri

realitatea descurajatoare a starii de cazute a naturii umane.

Toma d' Aquino a irnpartit invataturile lui Isus in Precepte si Sfatuti pe care le-arn putea numi in termeni mai modemi, Cerinte si Sugestii. Preceptele cuprindeau legi morale universale cum sunt cele zece porunci. Dar d' Aquino a conferit poruncilor mai idealiste, cum ar fi invatatura despre manie si cea despre patima sexuala, un alt standard: desi trebuie acceptate ca un bun model si desi trebuie sa ne straduirn sa le implinim, acestea nu au forta rnorala a Preceptelor. Mai tarziu, Biserica Catolica va clasifica diferentierile lui d' Aquino in doua categorii: pacate "de moarte" si pacate "scuzabile" .

Martin Luther a interpretat Predica de pe Munte prin prisma replicii lui Isus: "Dati dar Cezarului ce este al Cezarului si lui Dumnezeu ce este . al lui Dumneze-." EI a spus ca crestinii au 0 dubla cetatenie: una in Imparatia lui Hristos si una in irnparatia lumii. Caracterul extrem al Predicii de pe Munte se aplica exclusiv in Imparatia lui Hristos, nu si in cea a lumii. Bineinteles ca porunci ca "iubiti pe vrajmasii vostri'' si "nu va impotriviti celui ce va face rau'' nu se aplica statului! Pentru prevenirea anarhiei, guvemul trebuie sa se impotriveasca raului si sa-si invinga dusmanii. Astfel, crestinii trebuie sa invete sa deosebeasca guvemul de persoana: un soldat crestin, sa zicem, trebuie sa execute ordinul de a lupta si de a ucide, chiar daca lege a iubirii de vrajmas este in inima lui.

In zilele lui Luther, diferite rniscari anabaptiste au ales 0 raportare radical diferita, Ei au spus ca toate aceste incercari de a modera poruncile directe ale lui Isus sunt gresite, Biserica primara a citat timp de patru secole porunca:

"Iubiti pe vrajmasii vostri'' mai mult decat pe oricare alta. Cititi Predica de pe Munte. Isus nu face diferentiere intre Precepte si Sfaturi sau guvemanti si persoana, EI spune: nu va impotriviti celui ran, nujurati, dati saracilor, iubitiva dusmanii. Poruncile. Lui trebuie urmate, pe cat po sibil, cuvant cu cuvant., Din acest motiv, unele grupari au jurat sa nu detina proprietati. Quakerii, bunaoara, au refuzat sa jure sau sa-si scoata palariile in fata unei oficialitati, . au refuzat sa-si formeze 0 armata sau chiar politic. In consecinta, mii de ana-

baptisti au fost ucisi in Europa, Anglia si Rusia, multi dintre supravietuitori alegand sa traverseze oceanul, in America, unde au incercat sa infiinteze colonii si cornunitati pe baza principiilor din Predica de pe Munte. *

132

133

Isus pe care nu L-am cunoscut

di poruncile Lui se aplica pe perioade scurte sau in situatii speciale. EI a rostit poruncile cu autoritate ("Dar Eu va spun ... ") si cu severitate (" ... oricine va strica una din cele mai mici din aceste porunci si va invata pe oameni asa, va fi chemat eel mai mic in Imparatia cerurilor ... ").

Oricat m-am straduit, n-am gasit 0 cale usoara prin care sa pot ocoli sau irnplini Predica de pe Munte. Ca in cazul unei depresii usoare, disonanta cognitiva starnita in mintea mea de cuvintele lui Isus, a declansat in mine 0 stare de anxietate spirituala, Concluzia la care am ajuns este ca, daca Predica de pe Munte stabileste standardele de sfintenie ale lui Dumnezeu, rna pot lasa pagubas din start. Predica de pe Munte nu rna ajuta sa fiu mai bun pentru ca imi descopera sub toate aspectele ca nu am reusit.,

In final insa, am gasit cheia intelegerii Predicii de pe Munte, nu in scrierile marilor teologi, ci unde nici nu rna asteptam: in scrierile a doi romancieri nisi din secolul al XIX-lea. Citindu-i, mi-am format propria mea parere asupra Predicii de pe Munte, cu mozaicul ei de lege si har, jumatate de la Tolstoi, jumatate de la Dostoievski. *

De la Tolstoi am invatat sa port un respect adanc Idealului imuabil si absolut al lui Dumnezeu. Idealurile etice pe care Tolstoi le-a intalnit in Evanghelii l-au atras ca un magnet, chiar daca esecul lui de a se ridica la inaltimea acelor idealuri l-a rapus in cele din urma, Asemeni anabaptistilor, Tolstoi s-a straduit sa implineasca Predica de pe Munte cuvant cu cuvant, insa zelul sau i-a transformat pe membrii familiei sale in victimele acelei asidue cautari a sfinteniei. De exemplu, dupa ce a citit porunca lui Isus data bogatului, a decis sa le dea drumul servitorilor, sa renunte la drepturile de autor si sa-si doneze averile. Purta haine de taran, i~i confectiona singur incaltamintea, si a inceput sa lucreze pamantul.. Vazand ca stabilitatea financiara a familiei incepe sa se clatine, sotia sa, Sonia, a protestat vehement pana cand a obtinut anumite concesii.

*La inccputul anilor '70, Malcom Muggeridge a fost surprins sa auda ca elita intclectuala a Uniunii Sovietice experimenta 0 trezire spirituala. Anatoli Kuznetov, care traia in exil in Anglia, i-a spus ca aproape nu exista scriitor, artist sau muzician din URSS care sa nu exploreze teme spirituale. Muggeridge spunea: "L-am intrebat [pe Kuznetov 1 cum era posibil aceasta, data fiind spalarea creierului care se opera asupra cetatenilor prin propaganda antireligioasa si absenta oricarei literaturi crestine, inclusiv a Evangheliilor. Replica lui este memorabila: «Autoritatile», a spus el, «au omis sa retraga din circuit lucrarile lui Tolstoi si ale lui Dostoievski, si unele si altele oglindiri perfecte ale credintei cresti ne din timpurile modemeo".

134

Mesajul: 0 predica of en sa to are

Citind jumalele, lui Tolstoi, rrn-am amintit vechile mele tendinte de perfectionism. Jurnalele relateaza multe conflicte dintre Tolstoi si familia sa, dar inca si mai multe cu sine insusi, A renuntat la vanatoare, la tutun si bautura, la carne. A conceput "Reguli pentru educarea vointei emotionale. Reguli pentru formarea simtamintelor nobile si pentru starpirea celor josnice". N -a fost insa niciodata in stare sa se disciplineze suficient pentru a le si respecta. Nu 0 data a facut un juramant public de casti tate si a cerut dormitoare separate. Nu si-a putut tine niciodata juramantul prea mult si, spre rusinea lui, cele saisprezece sarcini ale Soniei au marturisit lumii neputinta lui de a-l respecta.

Uneori Tolstoi reusea sa faca un mare bine. Astfel, dupa 0 perioada lunga de inactivitate, a scris ultimul sau roman, Invierea; la varsta de saptezeci

si unu de ani pentru a ajuta 0 grupare de anabaptisti-numiti duhobori-

supusa persecutiei tarului, carora le-a donat toate sumele inc as ate ca drepturide autor pentru a le plati emigrarea in Canada. Si, asa cum am mentionat intr-un capitol anterior, filozofia lui de non-violenta,preluata direct din Predica de pe Munte, i-a supravietuit prin impactul pe care l-a avut asupra adeptilor ideologiei lui: Gandhi si Martin Luther King jr.

Daca idealurile lui inalte au dat lumii oameni ca Gandhi, unii dintre criticii si biografii lui Tolstoi l-au acuzat pe acesta de esecul de a atinge aceste idealuri. Tolstoi nu a reusit sa puna in practica ceea ce a predicat.. Sotia lui l-a descris cat se poate de bine (din perspectiva ei subiectiva, evident):

Are atat de putina dragoste autentica; bunatatea lui nu vine din inima, ci doar din principiile lui. In biografiile lui se va citi despre cum ii ajuta el pe salahori sa care galeti de apa, dar nimeni nu va sti ca sotiei lui nu i-a dat nici un moment de ragaz in cei treizeci si doi de ani de casnicie, ca niciodata nu a dat un pahar de apa vreunuia dintre copiii lui si nici nu a stat vreodata la patul vreunuia dintre ei, ca sa-mi mai pot trage si eu sufletul dupa atata munca,

Stradaniile neostoite ale lui Tolstoi de a atinge perfectiunea nu i-au adus niciodata pacea si seninatatea pe care le cauta, Pana in momentul mortii sale, jurnalele si scrisorile sale vorbesc mereu despre aceeasi tema a tristului sau esec. Cand scria despre credinta lui sau cand incerca sa traiasca aceasta credinta, contrastul dintre realitate si ideal il bantuia ca un duh ran. Prea sincer pentru a se amagi pe sine, nu si-a putut reduce la tacere constiinta pentru ca era convins ca aceasta ii spunea adevarul..

Lev Tolstoi a fost un om profund nefericit.. S-a revoltat impotriva

135

Isus pe care nu L-am cunoscut

Mesajul: 0 predidi of en sa to are

Bisericii Ortodoxe Ruse din vremea lui, atragandu-si excomunicarea. To ate incercarile lui de a deveni un om mai bun au esuat, A trebuit sa-si ascunda toate funiile si toate armele de pe proprietate pentru a nu cadea in ispita sinuciderii. In cele din urma, Tolstoi a renuntat la faima lui, la proprietatea lui, la identitatea lui; a murit ca un vagabond in gara unui sat.

Ce pot invata din viata tragica a lui Lev Tolstoi? Am citit multe din scrierile sale religioase si nu gresesc cand spun ca sunt inspirat de meditatiile lui asupra ldealurilor lui Dumnezeu. Am descoperit ca, in mod contrar celor ce afirma ca Evangheliile ne rezolva problemele, in multe privinte-chestiuni legat dejustitie, bani, rasism-Evanghelia ne incarca cu si mai multe poveri. Tolstoi a inteles acest lucru si, totusi, nu a coborat idealurile Evangheliilor. N-ai cum sa treci cu vederea, ca si cum n-ar fi existat, un om care, din supunere fata de porunca lui Hristos, si-a eliberat servitorii si si-a donat bunurile. 0, de-ar fi reusit sa traiasca la inaltimea acestor idealuri ... de-ar fi reusitl

Replica lui Tolstoi data criticilor lui a fost; "Nu judecati idealunile sfinte ale lui Dumnezeu prin prisma incapacitatii mea de a le atinge. Nu-L judecati pe Hristos dupa cei care Ii poarta numele in chip nevrednic." Exista un pasaj anume dintr-o scrisoare a sa care ne arata cum a raspuns Tolstoi acestor critici spre sfarsitul vietii sale. Pasajul reprezinta un rezumat al pelerinajului sau spiritual, 0 proclamare rasunatoare a adevarului pe care- I credea din toata inima si, totodata, un tulburator apel la harul pe care nu l-a inteles niciodata,

Ataca-ma, fac asta chiar eu insumi, dar ataca-mazc mine. nu calea pe care 0 unnez si pe care 0 arat tuturor celor ce rna intreaba unde se afla, Daca stiu drumul spre casa si merg acasa beat, inseamna ca n-am apucat-o pe drumul bun doar pentru ca eu rna clatin dintr-o parte in alta? Daca nu e asta calea cea dreapta, arata-mi alta; dar daca rna clatin si ies de pe cale, trebuie sa rna ajuti asa cum si eu sunt gata sa te ajut. Nu rna duce in ratacire, nu te bucura ca m-am pierdut, nu te bucura strigand: "Ia uitati-va la ell A zis ca merge spre casa si, poftim, se tara~te prin smarcuri si noroaie!" Nu, nu-ti freca mainile bucuros, ci ajuta-ma si sustine-ma."

Ma intristez citind scrierile religioase ale lui Tolstoi. Talentul lui de a intelege profunzimile inimii omenesti a facut din el un mare romancier, dar si un crestin zbuciumat.. Asemeni somon ului care strabate un drum lung si anevoios pentru a ajunge la locul unde se inmulteste, a luptat si el, mergand neabatut impotriva curentului, toata viata, prabusind-se in final rapus, secatuit moral..

Personal, ii sunt recunoscator lui Tolstoi pentru necontenita cautare a eredintei autentice care a lasat 0 impresie de nesters asupra mea. Am descope:r.it romanele lui intr-o perioada in care eram chinuit de efectele "abuzului biblic" exercitat asupra mea in copilarie. Bisericile in care am crescut aveau prea multe defecte, sau eel putin asa le-arn perceput eu in ignoranta copilariei. Observand prapastia dintre idealurile Evangheliilor si imperfectiunile adeptilor lor, am fost extrem de ispitit sa abandonez acele idealuri de neatins.

In acele momente, l-am descoperit pe Tolstoi. Era primul autor care in·· deplinea pentru mine cea mai grea dintre sarcini: imi dezvalui a un Dumnezeu tot atat de credibil si de atragator ca Raul. Am gasit In romanele, In povestirile si in nuvelele lui un izvor clocotitor de putere rnorala care a avut menirea incontestabila de a-mi deschide ochii.

"Dar cum ramane cu tine, Lev Nikolaevici? Predici minunat, dar cat implinesti din cele ce predici?" Aceasta este cea mai fireasca si cea mai frecventa intrebare care mi se adreseaza; de multe ori ea este pusa pe un ton victorios, ca si cum ar vrea sa-mi inchida gura. "De predicat predici, dar cum traiesti?" Eu le raspund ca nu predic, ca nu sunt in stare sa predie, desi doresc cu ardoare s-o pot face. Nu pot predica decat prin fapte, iar faptele mele sunt netrebnice ... Si mai spun ca sunt vinovat si netrebnic si vrednic de dispret ca nu pot irnplini poruncile Lui.

In acelasi timp, nu pentru a majustifica, ci pentru a-mi explica inconsecventa, le spun: "Uitati-va la viata mea de acum si la cea de dinainte, si Yeti vedea ca-mi dau silinta sa fac fapte bune. E adevarat ca nu am implinit nici a mia parte din ele [preceptele crestine 1 si mi -e rusine, dar asta nu inseamna ca nu am reusit sa le implinesc pentru ca nu doresc, ci pentru ca nu sunt in stare. Invata-ma cum sa scap de noianul de ispite care rna inconjoara, ajuta-ma si le voi implini; as vrea sa le irnplinesc, chiar si rara ajutor.

A. N. Wilson, un biograf al lui Tolstoi, afinna ca acesta a suferit de "0 incapacitate teologica fundamentala de a Intelege Intruparea. Religia lui a fost marcata de Lege mai degraba decat de har, de un plan de imbunatatire a naturii umane mai degraba decat de imagine a lui Dumnezeu care patrunde intr-o lume cazuta''. Tolstoi si-a vazut cu 0 limpezime neobisnuita propria irnperfectiune In lumina idealului divino Dar n-a reusit sa faca pasul urrnator si sa se Increada In Dumnezeu pentru a depasi aceasta stare de imperfectiune,

La scurt timp dupa ce l-am citit pe Tolstoi, l-am descoperit pe conationalul sau, Dostoievski. Acestia doi, cei mai celebri si mai talentati dintre

136

137

Isus pe care nu L-am cunoscut

Mesajul: 0 predica of en sa to are

scriitorii rusi, au trait si au scris in aceeasi perioada istorica, Nu s-au cunoscut, si probabil ca a fost mai bine as a, pentru ca se deosebeau din toate punctele de vedere. Tolstoi a scris romane luminoase, insorite, in timp ce ale lui Dostoievski sunt intunecate si filozofice. Tolstoi a conceput planuri ascetice de autoperfectionare, in vreme ce Dostoievski i;;i irosea sanatatea si averea pe bautura si jocuni de noroc. Dostoievski a avut multe scaderi, dar a reusit si un lucru bun: romanele lui comunica har si iertare cu 0 forta tolstoiana,

In tinerete, Dostoievski a experimentat 0 trezire reala, A fost arestat pentru ca era adeptul unei grupari considerata tradatoare de tarul Nicolae 1.. Pentru a-i convinge pe tinerii nobili radicali de gravitate a convingerilor lor gresite, tarul i-a condamnat la moarte si le-a inscenat 0 executie, Conspiratorii, irnbracati in giulgiuri albe, au fost condusi spre piata publica unde ii astepta plutonul de executie, Legati la ochi, irnbracati in giulgiuri de inmormantare, cu mainile strans legate la spate, au fost purtati prin fata multimii de gura-casca si legati de stalpi, In ultimul moment, dupa ce s-a dat ordinul "Ochiti!'' si soldatii erau gata sa trag a, cu pusti le ridicate si cu degetul pe tragaci, un calaret a aparut in galop cu un mesaj din partea tarului: printr-un act de clementa, pedeapsa cu moartea era comutata in munca silnica.

Dostoievski nu si-a revenit niciodata in urma acelei experiente. S-a simtit prins in ghearele mortii si, din acel moment, viata a devenit un dar nepretuit pentru el. "De acum viata mea se va schimba", a spus el. "Ma voi naste din nou, dar intr-o forma noua." In trenul deportatilor spre Siberia, 0 femeie credincioasa i-a dat un Nou Testament, singura carte permisa in inchisoare, Convins fiind ca Dumnezeu i-a dat a doua sansa pentru a-si irnplini chemarea, s-a cufundat in studiul acelui Nou Testament tot timpul detentiei sale. Dupa zece ani s-a inters din exil, cu convingeri crestine de nezdmncinat, dupa cum avea sa noteze intr-un pasaj celebru: "Daca mi-ar demonstra cineva ca Hristos nu este adevarul, as prefera mai degraba sa raman cu Hristos decat cu adevarul."

Inchisoarea i-a mai dat si alta sansa lui Dostoievski. L-a obligat sa traiasca printre hoti, criminali si tarani betivi, Viata traita alaturi de acei oameni l-a ajutat sa faca portretizari inegalabile in romanele sale, cum ar fi cea a criminalului Raskolnikov din Crimd si pedeapsd. Vederile largi ale lui Dostoievski asupra bunatatii umane s-au spulberat in urma ciocniri lor cu rautatea diabolica a tovarasilor lui de celula, Cu timpul insa a reusit sa intrevada 0 umbra din chipul lui Dumnezeu chiar in cei mai josnici dintre intemnitati .. A

ajuns sa creada ca omul nu este capabil sa iubeasca decat daca este iubit, "Noi il iubim pentru ca EI ne-a iubit intai'', cum spune apostolul loan.

Am gasit har in romanele lui Dostoievski. Crima si pedeapsd creioneaza portretul unei fiinte umane josnice care comite 0 crima josnica, Si, totusi, harul patrunde si in viata lui Raskolnikov prin persoana prostituatei convertite, Sonia, care il urrneaza in Siberia, parcurgand cu el drumul spre rascumparare. Fratii Karamazov, probabil eel mai mare roman scris vreodata, scoate in evidenta contrastul dintre agnosticul Ivan si fratele sau credincios, Aliosa, Ivan critic a esecurile omenirii si orice fel de sistem politic al carui rol este sa rezolve aceste esecuri, dar nuofera solutii. Aliosa nu are solutii pentru problemele intelectuale pe care le ridica Ivan, dar are 0 solutie pentru umanitate: dragostea. "Nu cunosc raspunsul la problema raului", spune Aliosa, "dar cunosc dragostea". Si, in cele din urma, in fascinantul roman ldiotul, Dostoievski prezinta 0 figura cristica in persoana unui print epileptic. Linistit si misterios, printul Miskin se perinda prin cercurile inaltei societati ruse, demascandu-Ie ipocrizia si luminandu-Ie viata prin bunatate si adevar.

Acesti doi scriitori au devenit pentru mine, intr-un moment crucial al pelerinajului meu crestin, calauze spirituale. M -au ajutat sa rna impac cu paradoxul central al vietii crestine. De la Tolstoi am invatat sa privesc inauntrul meu, la Imparatia lui Dumnezeu care locuieste in mine. Am inteles cat de departe sunt de idealurile inalte ale Evangheliei. De la Dostoievski am invatat nemarginirea harului .. In mine nu locuieste numai Imparatia lui Dumnezeu, ci Hristos Insusi locuieste in mine. " ... unde s-a inmultit pacatul, harul s-a inmultit si mai mult", dupa cum scrie Pavel in Romani. Exista 0 singura cale de a rezolva tensiunea dintre idealurile inalte ale Evangheliei si realitatea surnbra din noi insine: acceptand ca niciodata nu ne vom ridica la inaltimea lor si ca nici nu trebuie s-o facem. Suntem judecati dupa neprihanirea lui Hristos care locuieste in noi, nu dupa neprihanirea no astra. Tolstoi a inteles doar jumatate de adevar: orice lucru care imi confera confort vizavi de standardele lui Dumnezeu, orice lucru care rna face sa cred ca in sfarsit am reusit, este 0 amara dezarnagire. Dostoievski a inteles cealalta jumatate: orice lucru care rna face sa nu rna simt in largul meu in dragostea iertatoare a lui Dumnezeu este 0 amara dezarnagire. "Acum dar nu este nici 0 osandire pentru cei ce sunt in Hristos Isus." Lev Tolstoi nu a inteles niciodata pe deplin acest mesaj.

Idealuri absolute si har absolut:. dupa ce am invatat acest dublu mesaj de

138

139

Mesajul: 0 predica of en sa to are

Isus pe care nu L-am cunoscut

la cei doi romancieri rusi, m-am inters la Isus si am gasit ca aceasta invatatura abunda in Evanghelii si mai ales in Predica de pe Munte. In raspunsul dat tanarului bogat, in Pilda Bunului Samaritean, in comentariile despre divert, bani, sau alte probleme morale, Isus n-a minimalizat niciodata Idealul lui Dumnezeu. "Voi fiti, deci, desavarsiti, dupa cum si Tatal vostru eel ceresc este desavarsit", a spus El. "Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau cu toata inima ta, cu tot sufletul tau si cu tot cugetul tau." Nici Tolstoi, nici Francisc de Assisi, nici maica Tereza n-au irnplinit pe deplin aceste porunci.

Dar acelasi Isus a oferit cu blandete har deplin. Isus a iertat 0 femeie prins a in adulter, un talhar pe cruce, un ucenic care a negat ca L-ar fi cunoscut vreodata, L-a reprimit pe Petru, ucenicul tradator, pentru a-i da sarcina de a interneia Biserica Sa, iar apoi S-a indreptat spre un om numit Saul, un aprig prigonitor al crestinilor. Harul este absolut, consecvent, atotstapanitor, cuprinzator, Ii cuprinde chiar si pe cei care L-au tintuit pe cruce: "Tata, iarta-i ca nu stiu ce fac " , au fost printre ultimele cuvinte rostite de Isus pe pamant,

Ani la rand m-am sirntit atat de netrebnic, pus in fata idealurilor absolute ale Predicii de pe Munte, pentru ca am pierdut orice notiune a harului .. 0 data insa ce am inteles dublul mesaj, mi-am revizuit convingerile si am gasit ca mesajul harului se revarsa din intreaga predica, Ea incepe cu Fericirile: "Ferice de cei saraci in duh, de cei ce plang, de cei blanzi; de cei prigoniti ... "-~i continua cu Rugaciunea Domneasca: "Iarta-ne noua greselile noastre ... ne izbaveste de eel rau." Isus a inceput aceasta predica folosind cuvinte blande pentru cei necajiti si a continuat cu 0 rugaciune-model pentru toate grupurile care studiaza cei doisprezece pasi, :In fiecare zi" spun Alcoolicii Anonimi; "Painea noastra cea de toate zilele da-ne-o noua astazi'' , spun crestinii. Harul este pentru cei deznadajduiti, pentru cei sarmani, pentru cei zdrobiti, pentru cei care nu se descurca singuri .. Adica pentru. noi toti,

Ani de zile am considerat Predica de pe Munte 0 schita a unei conduite imposibil de urmat., Recitind-o, imi dau seama ca Isus nu ne-a lasat aceste cuvinte ca sa ne impovareze, ci ca sa ne spuna cum este Dumnezeu. Caracterul lui Dumnezeu este sursa Predicii de pe Munte. De ce sa ne iubim vrajmasii? Pentru ca Tatal nostru milostiv face sa rasara soarele peste cei rai si peste cei buni deopotriva, De ce sa fim desavarsiti? Pentru. ca Dumnezeu este desavarsit.. De ce sa ne adunam comori in cer? Pentru ca acolo locuieste Tatal care ne va rasplati cu darnicie. De ce sa traim lara frica si

ingrijorare? Pentru. ca acelasi Dumnezeu care imbraca iarba si crinii de pe camp a promis sa ne poarte si noua de grija, De ce sa ne rug am? Daca un tata pamantesc da fiilor sai paine si peste, cu cat mai mult va da Tatal ceresc daruri bune celor ce I le cer.

Cum de mi-a scapat? Isus nu a rostit Predica de pe Munte ca sa ne indarjim si sa ne opintim ca Tolstoi, sfarsind deznadajduiti ca n-am reusit sa atingem perfecti unea. Ne-a dat-o pentru a ne impartasi idealul lui Dumnezeu spre care nu trebuie sa incetam sa aspiram, dar si pentru. a ne demonstra ca nici unul din noi nu poate atinge acest ideaL Predica de pe Munte ne obliga sa recunoastem distanta dintre noi si Dumnezeu, pre cum si faptul ca orice incercare de a reduce aceasta distanta, imblanzindu-i cerintele, denota 0 neintelegere a ei.

Cea mai mare tragedie ar fi sa transformam Predica de pe Munte intr-o alta forma de legalism; pentru ca scopul ei este tocmai acela de a pune capat legalismului. Acesta va esua Intotdeauna, asemeni fariseilor, nu pentru. ca este prea strict, ci pentru ca nu este suficient de strict.. Predica de pe Munte ne dovedeste cu putere, rara drept de apel, ca inaintea lui Dumnezeu toti suntem la fel: gata sa ucidem, sa ne pierdem cumpatul, sa sll'Varsim adulter, desfranati, hoti si pizmasi. Toti suntem intr-o stare deznadajduita, dar, In fond, nici nu exista 0 stare mai potrivita a fiintei umane care vrea sa-L cunoasca pe Dumnezeu. Cazuti de la Inaltirnea Idealului absolut, nici nu avem alt loc unde sa ne refugiem decat In harul absolut, cea mai sigura izbavire.

140

141

8

Misiunea: o revolutie

,

a harului

Citind Evangheliile si urrnarind filme despre viata lui Isus impreuna cu clasa mea din Chicago, am remarcat un tipar surprinzator: cu cat erau mai respingatori cei din jurul lui Isus, cu atat se simteau mai in largul lor in prezenta Sa. Acest gen de oameni erau atrasi de persoana lui Isus: un samanitean renegat, un comandant militar al tiranului Irod, un vames colaborationist, 0 femeie care fusese posedata de sapte demoni ..

Prin contrast, personajele respectabile reactionau cu raceala fata de Isus.

Fariseii plini de piosenie II considerau grosolan si lumesc, un tanar bogat L-a parasit, clatinand din cap, si chiar Nicodim, 0 minte mai deschisa, a cautat sa-L intalneasca la adapostul intunericului,

Le-am cerut cursantilor sa observe ciudatenia acestui tipar, avand in ve.dere ca biserica crestina din zilele noastre atrage persoane respectabile ce seamana izbitor cu oamenii din vremea lui Isus care II priveau cu multa suspiciune. Cum am reusit sa inversarn tiparul din zilele lui Isus? De ce nu le place pacatosilor tovarasia no astra?

Le-am povestit apoi despre un prieten de-al meu care lucreaza cu saracii din Chicago. A venit la el 0 prostituata in zdrente, rara casa, cu sanatatea subreda, in imposibilitate de a cumpara mancare pentru fetita ei de doi ani. Cu ochii in lacrimi, a marturisit ca si-a inchiriat fetita-de doi ani!-unor barbati care practicau perversiuni sexuale, pentru a-si putea cumpara drogurile de care era dependenta, Prietenul meu a ascultat cu greu detaliile sordide ale povestii ei. A ramas apoi tacut, nestiind ce sa spuna, Intr-un final, a intrebat-o daca s-a gandit vreodata sa ceara ajutor de la vreo biserica,

145

Isus pe care nu L-am cunoscut

Misiunea: 0 revolutie a harului

"N-am sa uit niciodata expresia de uluire pe care i-a produs-o intrebarea mea", mi-a spus prietenul meu. "La biserica?l", a strigat ea. "Pentru ce sa merg acolo? Ca sa rna simt de doua ori mai mizerabil dedit acum?"

Am creat in biserica 0 comunitate respectabila, le-arn spus cursantilor.

Nenorocitii care se strange au in jurul lui Isus cand a fost pe pamant nu se mai simt bineveniti .. Cum a reusit Isus, singura persoana perfecta din istorie, sa atraga fiinte atat de imperfecte? Si ce ne impiedica pe noi, cei de azi, sa calcam pe unnele Lui?

Cineva din clasa a sugerat ca legalismul din biserica a creat 0 bariera de reguli stricte care ii face pe necrestini sa se simta extrem de incomod in biserica, Apoi discutia a luat 0 intorsatura brusca, alunecand pe fagasul conflictelor dintre fostii studenti ai colegiilor cresti ne si bisericile fundamentaliste. Eu am povestit despre propria mea nedumerire pe care 0 aveam Ia inceputul anilor '70, cand faimosul Moody Bible Institute, aflat la 0 distanta de doar patru strazi de biserica no astra, a interzis tinerilor sa poarte barba, mustata si parul mai lung de urechi-si asta in conditiile in care studentii treceau zilnic prin fata unui imens portret cu plete si barba al lui Dwight L. Moody ce sfida toate cele trei interdictii,

Toti au ras, Toti, cu exceptia lui Greg care se foia nelinistit pe scaun. Am observat cum i-a navalit sangele in obraji, apoi cum s-a albit de furie. In final, a ridicat mana si a rabufnit plin de manie si indignare. Aproape ca se balbaia, ;:fmi vine sa ies si sa trantesc usa in unna mea de sa se faca tandari!'', a inceput el." Dintr-o data peste sala s-a asternut linistea, ;:Ii criticati pe altii ca sunt farisei. Am sa va spun eu cine sunt adevaratii farisei. Dumneavostrd [si a aratat spre mine] si toti ceilalti din sala, Va credeti tare grozavi si maturi. Eu am devenit crestin datorita Bisericii Moody. Dumneavoastra cautati un grup la care sa priviti de sus, sa va sirntiti mai spirituali decat ei si sa-i barfi.ti pe la spate. Asta fac fariseii. Toti sunteti niste farisei,"

Toti ochii s-au inters spre mine, asteptand sa dau replica, dar aceasta imi lipsea. Greg ne surprinsese in flagrant delict- Intr-un moment de aroganta spiritual a, ii privisem pe altii de sus, considerandu-i farisei .. M-am uitat la ceas, sperand sa scap cumva. Nici 0 sansa; mai erau inca cincisprezece minute pana Ia sfarsitul orei. Asteptam un licar de inspiratie, dar nu-mi venea nici 0 idee. Tacerea era tot mai grea. Ma simteam stanjenit si incoltit.,

Atunci a ridicat mana Bob. Era nou in clasa si-am sa-i fiu vesnic recunoscator ca m-a salvat.. A inceput bland, irnpaciuitor: "Ma bucur ca n-ai iesit din sala, Greg. A vern nevoie de tine aici, Ma bucur ca esti aici si vreau

sa-ti spun de ce am venit la biserica asta.

Sincer, rna identific cu prostituata de care vorbea Philip. Eram dependent de droguri si nu mi-ar fi trecut prin cap nici intr-un milion de ani sa cer ajutor de la vreo biserica, Totusi, in fiecare marti, aceasta biserica gazduieste un grup de la Alcoolicii Anonimi in sala de la subsol unde ne aflam acum. Am inceput prin a participa la acest grup si, dupa 0 vreme, m-am gandit ca o biserica deschisa sa primeasca un grup de Alcoolici Anonimi=eare imprastie mucuni de tigara, varsa cafea si fac alte mizerii-nu poate fi atat de groaznica, asa ca am tinut sa particip Ia un serviciu.

Trebuie sa-ti spun ca lainceput oamenii din biserica rna speriau. Pareau sa nu aiba nici un fel de probleme, in timp ce eu abia facearn fata problemelor mele. Oamenii de-aici nu se imbraca prea pretentios, dar eu n-aveam altceva mai bun decat niste jeans si tricouri. Am reusit sa-mi inving mandria si am inceput sa Yin duminicile dirnineata si martea seara. Oamenii nu m-au ocolit.. M-au prirnit calduros, Aici l-am primit pe Isus."

Cuvintele simple ale lui Bob au risipit toata tensiunea din incapere ca si cum cineva ar fi deschis 0 gura de aerisire. Greg s-a mai domolit, eu am rnormait 0 souza pentru fariseismul meu, iar ora s-a incheiat intr-o nota de unitate. Bob ne-a readus pe teren comun ca pacatosi deopotriva de insetati dupa Dumnezeu.

Ce ne lipseste, am intrebat in incheiere, pentru ca biserica sa devina un loc in care femeile desfranate, vamesii si chiar fariseii cu 0 spoiala de vinovatie sa se adune bucurosi?

Isus a fost prietenul pacatosilor, Acestora le place a sa stea pe langa EI si ei tanjeau dupa tovarasia Lui. In acelasi timp, legalistii L-au gasit socant, chiar revoltator, Care a fost secretul lui Isus pe care noi nu l-am inteles?

"Spune-mi cu cine te insotesti ca sa-ti spun cine esti'', suna proverbul..

, '

Imagineaza-ti constemarea celor din Palestina primului secol care au

incercat sa aplice acest proverb la Isus din Nazaret.. Evangheliile mentioneaza opt situatii in care Isus a acceptat 0 invitatie la masa, Trei dintre acestea (la nunta din Cana, in casa Mariei si a Martei, si la cina neterrninata din Emaus, dupa invierea Sa) au fost expresia unor relatii normale intre prieteni. Celelalte cinci insa sfideaza orice regula de bunacuviinta,

o data Isus a cinat cu Simon leprosul.. Gratie colaborarii mele cu Dr.

Paul Brand, specialist in lepra, am avut ocazia sa stau si eu Ia mas a cu

146

147

Isus pe care nu L-am cunoscut

Misiunea: 0 revolutie a harului

leprosi, si pot spune cii doua mii de ani de progrese in rnedicina n-an reusit sa indeparteze stigmatul social provocat de aceasta boala, Un barbat distins, cultivat, din India, mi-a povestit cum boala aceasta l-a silit sa stea in rnasina, plangand, in fata bisericii unde se oficia cununia fiicei lui. Nu a indraznit sa intre acolo cu fata desfigurata ca nu cumva sa plece invitatii. Nu i s-a permis nici sa gazduiasca mas a festiva de nunta, conform traditiei .. Cine ar fi intrat in casa unui lepros?

In Palestina, legile aspre ii stigmatizau pe leprosi: cei contaminati erau scosi in afara zidurilor orasului si obligati sa strige "Necurat!" daca se apropia cineva de ei. Isus insa a ignorat aceste legi si S-a asezat la mas a unui om care purta stigmatul de lepros in chiar numele lui. Si parca pentru a inrautati situatia, a mai intrat in casa si 0 femeie cu un renume nu tocmai bun, care a uns capul lui Isus cu un mir foarte scump. Dupa cum relateaza Evanghelia lui Marcu, Iuda Iscarioteanul a ple cat de la mas a dezgustat si s-a dus direct la preotii cei de seama pentru a-L vinde pe Isus.

Intr-o alta scena de 0 asemanare frapanta cu cea de mai sus, Isus a luat mas a cu un alt om numit Simon; si aici apare 0 femeie care Ii toarna parfum pe picioare, udandu-l-Ie cu lacrimile ei si stergandu-l-Ie cu parul ei. Simon, un fariseu autentic, reactioneaza socat de un asemenea gest scandalos. Replica usturatoare a lui Isus ne ajuta sa intelegern de ce prefera EI compania "vamesilor si a pacatosilor" mai degraba decat a cetatenilor onorabili ca Simon:

de ce Isus nu era genul de musafir comod care sa "intretina atmosfera" la astfel de mese. *

Ultimele doua mese despre care citim au avut loc in casele vamesilor, 0 clasa de oameni foarte nepopulari in orice epoca, dar mai ales in vremea lui Isus. Acestia strange au birurile pentru stapanire, varand in buzunarele lor tot ce puteau stoarce de la localnici, cei mai multi evrei considerandu-i tradatori care serve au Imperiul Roman. Cuvantul vames devenise sinonim cu hot, pungas, criminal si nememic. Tribunalul evreiesc nu valida marturia unui vames, iar banii lui, insusi ti prin mijloace josnice, nu erau acceptati nici ca donatie pentru saraci, nici ca moneda de schimb.

Isus S-a autoinvitat in casele ambilor varnesi pentru ca avea in minte un scop. Cand a dat cu ochii de Zacheu, vamesul dispretuit si ocolit de toti, atat de scund incat a trebuit sa se urce intr-un copac ca sa-I zareasca pe Isus, i-a cerut sa coboare si sa-L primeasca in casa lui. Multimea a murmur at dezaprobator, dar Isus nu le-a luat in seama obiectiile: "Pentru ca Fiul omului a venit sa caute si sa mantuiasca ce era pierdut." Isus intalneste un alt nememic din aceeasi tagma, pe Levi, chiar in vreme ce acesta i~i facea slujba nesufenta la mas a lui de vames, "Nu cei sanatosi au nevoie de doctor, ci cei bolnavi", a spus atunci multimii.

Citind despre adunatura pestrita cu care statea Isus la mas a, incerc sa-mi explic cum de a reusit El sa-I faca pe unul din grupuri (pacatosii) sa se simta atat de relaxat si pe altul (piosii) atat de incordat., Explicatia 0 gasesc intr-o alta scena din Evanghelii, care ii pune pe farisei fata in fata cu un pacatos incontestabil. . Fariseii au prins 0 femeie in adulter, 0 faradelege care cerea pedeapsa cu moartea. Ce ne spui sa facem?, II intreaba ei pe Isus, in speranta ca-L vor prinde in capcana conflictului dintre moralitate si mila.

Isus asteapta, scriind pe nisip, apoi le spune acuzatori lor: "Cel ce crede ca n-are pacat s-arunce primLll cu piatra." Dupa ce pleaca toti, Isus Se intoarce spre femeia umilita, "Femeie, unde sunt para~ii tai? Nimeni nu te-a osandit? Nici. Eu nu te osandesc. Du-te, si sa nu mai pacatuiesti."

Aceasta scena tensionata dezvaluie un principiu clar din viata lui Isus:

El scoate la suprafata pacatele ascunse si iarta orice pacat recunoscut.. Femeia prins a in adulter a ple cat iertata, cu 0 noua sansa in viata; fariseii s-au

Vezi tu pe femeia aceasta? Am intrat In casa ta si nu mi-ai dat apa pentru spalat picioarele; dar ea mi-a stropit picioarele cu lacrimile ei si mi le-a sters cu parul capului ei. Tu nu mi-ai dat sarutare; dar ea de cand a intrat n-a Incetat sa-mi sarute picioarele. Capul nu mi l-ai uns cu untdelemn; dar ea mi-a uns picioarele cu mir. De aceea Iti spun: pacatele ei care sunt multe, sunt iertate; caci a iubit mult Dar cui i se iarta putin, iubeste putin.

Isus a acceptat eel putin 0 data ospitalitatea unui fariseu de vaza, Asemeni agentilor secreti, liderii religiosi II urmareau peste tot si II invitau la mas a pentru a-I analiza orice miscare. Isus i-a provocat intentionat, vindecand un om de hidropizie (in Biblie: dropica) intr-o zi de Sabat, dupa care a pus in contrast ospetele fariseilor care aveau ca scop castigarea unor avantaje sociale cu ospatul lui Dumnezeu dat pentru "saraci, ologi, orbi si schiopi'', Evangheliile nu mai consemneaza nici 0 alta mas a oferita de cetateni cu mare vaza la care sa fi fost invitat si Isus si nu-mi este greu sa inteleg

* Fariseii considerau masa lor un "mic Templu", ceea ce explica de ce refuzau sa manarice cu neamurile sau cu pacatosii .. Poate ca si Isus considera ca masa Lui era un mic templu, ceea ce explica de ce era Inconjurat de 0 adunatura atilt de pestrita de comeseni .. La marele ospat, spunea EI, toti erau bineveniti, nu doar cei care treceau printr -0 curatire rituala,

148

149

Isus pe care nu L-am cunoscut

Misiunea: 0 revolutie a harului

facut nevazuti, strapunsi in inima, Probabil. ca prostituatele, vamesii, si alti pacatosi erau gata sa raspunda lui Isus pentru ca stiau ca pacatuiesc si astfel iertarea lui Dumnezeu ii atragea, Sau, cum spunea C.S. Lewis: "Desfranatele nu sunt in primejdie de a gasi atata irnplinire si fericire in viata lor incat sa nu se poata intoarce la Dumnezeu. In schimb, pe orgoliosi, pe hrapareti si pe cei ce se cred rara de pata ii paste 0 mare primejdie."

(necurate) pentru jertfe? Oare nu oprise Dumnezeu intrarea pacatosilor in Templu, a femeilor, in timpul ciclului menstrual, a schilozilor, si a altor "necurati''? Comunitatea esenienilor de la Qumram avea 0 regula stricta:

"Nici un nebun, nici un scrantit, nici un prost, nici un debil, nici un orb, nici un schilod, nici un schiop, nici un surd si nici un minor nu va intra. in comunitate."

Si iata ca apare Isus tocmai in interiorul acestui sistem de casta. Spre scandalizarea fariseilor, El nu-si facea probleme ca statea de verba cu copiii sau cu pacatosii sau chiar cu samaritenii. Atingea sau era atins de "necurati'': leprosi, infirmi, de femeia cu hemoragie, de nebuni si posedati. Desi legile din Levitic prescniau 0 zi de curatire dupa atingerea unei persoane bolnave, Isus a vindecat multimi intregi de oameni, atingand sute de bolnavi; nu a fost preocupat niciodata de regulile de curatire dupa contactul cu bolnavul sau chiar cu mortul..

Pentru a discuta doar un caz semnificativ pentru revolutia declansata de Isus, putem aborda atitudinea Lui fata de femei.. In acele zile, la fiecare serviciu de sinagoga barbatii evrei se rugau: "Binecuvantat fii Tu, Doamne, ca nu m-ai facut femeie." La sinagoga, femeile state au intr-o incapere separata, nu participau efectiv la adunare si rareori li se permitea sa invete Tora. In viata sociala, putine femei vorbeau cu barbati din afara familiei si nu aveau voie sa se atinga decat de barbatul lor. Cu toate acestea, Isus discuta liber cu femeile, iar unora le dadea invatatura ca ucenicilor Sai, Pentru a produce 0 trezire spiritual a, Isus a inceput de la 0 femeie din Samaria care avusese cinci barbati (de remarcat ca a inceput discutia cerandu-i ei ajutorul). A acceptat cu multumire ungerea cu mir pe care l-a facut-o 0 femeie cu trecut rusinos. Femeile se gaseau si ele printre cei ee-L urmau, ceea ce stamea rara indoiala gura lumii, Ele se regasesc in parabole si ilustratii .. Isus face frecvent minuni si printre femei, Conform exegetului biblic Walter Wink, Isus a incalcat obiceiul vremii Sale in toate situatiile redate de Evanghelii in care a intalnit femei. Pavel va afirma mai tarziu ca in Hristos "nu mai este nici ludeu, nici grec; nu mai este nici rob, nici slobod; nu mai este nici parte barbateasca, nici parte femeiasca; ... "*

Mesajul lui Isus a stamit reactii diverse printre crestinii primului secol, Multi dintre ei preferau stilul lui loan Botezatorul, care se hranea cu lacuste si vestea judecata si blestemul, in opozitie cu mesajul harului propovaduit de Isus si ospatul la care erau invitati toti. Datorita mediului legalist in care am crescut, nu mi-e greu sa inteleg aceasta ciudata atractie fata de lege. Harul era subtil, estompat, dificil de inteles, Pacatul era concret, vizibil, 0 tinta usor de lovit; Sub lege stiam intotdeauna unde imi era locul,

Wendy Kaminer, 0 evreica din zilele noastre, care incearca sa inteleaga crestinismul, marturiseste: "Ca element al credintei, aceasta doctrina a mantuirii exclusive prin har mi se pare total neatragatoare. Cred ca pentru a idealiza un Dumnezeu care apreciaza credinta mai mult decat faptele, trebuie sa ai un dispret neobisnuit fata de dreptate. Eu il prefer pe Dumnezeul care se nita de sus la noi (cum suna 0 veche glurna) si spune: «Tare-as vrea ca oamenii sa nu-si mai bata capul daca exist sau nu, si sa inceapa sa-Mi implineasca poruncile.»"

Adevarul este ca si noi, crestinii, gasim ca este mult mai usor sa unnam un Dumnezeu care ne cere doar sa ascultarn de poruncile Lui.

In viziunea evreilor din vremea lui Isus, accesul la Dumnezeu se facea prin intermediul unei scari care se inalta tot mai aproape de cer, dupa tiparul ierarhic exprimat prin insasi arhitectura Templului. Neevreii si "cei cu sange amestecat", cum erau samaritenii, aveau voie sa intre doar in curtea exterioara, separata printr-un zid de curtea urmato are , a femeilor. Barbatii evrei aveau acces si in curtea urmatoare ca importanta, insa in zona sfanta nu puteau patrunde decat preotii, lar in Sfanta Sfintelor nu avea acces decat Marele Preot, si doar 0 singura zi pe an, de Vom Kippur.

Societatea era structurata pe sistemul castelor religioase bazate pe pasii facuti spre sfintenie, sistem intarit zilnic cu scrupulozitate de farisei -, Toate regulile pe care le practicau, cum erau spalarea rnainilor si evitarea pangaririi, erau incercari de a-L indupleca pe Dumnezeu sa-i accepte. Oare nu le lasase Dumnezeu doua liste de animale potrivite (curate) si nepotrivite

*Dorothy Sayers dezvolta acest punct de vedere: "Poate nu e deloc surprinzator faptul ca femeile au fost primele care au vegheat la Iesle si cele care L-au insotit pe Isus la Cruce. Nici: una dintre ele nu mai intalnise un barbat ca EI-nici nu mai existase vreodata unul ca Isus. Un profet si un Invatator care nu le certa niciodata, care nu le spunea vorbe magulitoare, nu le lingusea si nu le privea de sus; care nu facea niciodata arhicunoscutele glume

150

15J

Isus pe care nu L-am cunoscut

Misiunea: 0 revolutie a harului

Isus a rasturnat conceptiile vremii in ce priveste statutul femeii si al altor categonii sociale obstracizate. Fariseii credeau ca atingerea unui necurat pangarea persoana care il atingea. Dar cand Isus S-a atins de lepros, EI nu S-a contaminat, iar leprosul s-a curatit, Cand femeia imorala I-a spalat picioarele, ea a fost cea care a plecat iertata si schimbata launtric. Cand a sfidat interdictia de a intra in casa unui pagan, slujitorul acestuia a fost vindecat. In fapta si cuvant, Isus a proclamat 0 Evanghelie prin excelenta a harului: pentru a se curati nu era necesar ca 0 persoana sa mearga la Ierusalim, sa aduca jertfe si sa treaca prin ritualuri de curatire, Tot ce avea de facut era sa-L urmeze pe Isus. Dupa cum spune Walter Wink, "contaminarea cu sfintenie este mai puternica decat contaminarea cu necuratie",

Pe scurt, Isus a mutat accentul de pe sfintenia lui Dumnezeu (exclusiv) pe mila lui Dumnezeu (inclusiv). In schimbul mesajului: "Interzis accesul nedoritilor!", EI a proclamat:. ;:fn Imparatia lui Dumnezeu nu exista nedoriti," Incalcand tip are le Legii pentru a Se intalni cu neamurile, pentru a sta la mas a cu pacatosii si a atinge bolnavii, EI a extins sfera milei lui Dumnezeu. Pentru liderii evrei, actiunile lui Isus au lovit in insasi existenta sistemului lor religios de casta-nu e de mirare, de aceea, ca Evangheliile mentioneaza douazeci de situatii in care acestia au conspirat impotniva lui Isus.

Intr-una din povestirile lui Isus in care un fariseu religios e pus in antiteza cu un vames coplesit de cainta, autorul prinde esenta Evangheliei inclusive a harului. Fariseul, care postea de doua ori pe saptamana si dadea zeciuiala din toate la vreme, Ii multumeste cu piosenie lui Dumnezeu pentru ca este mai bun decat hotii, decat raufacatorii si preacurvarii-si, mal presus de toate, este mai bun decat vamesul care sta la 0 parte. Vamesul, prea umil ca sa indrazneasca sa-si ridice macar ochii spre cer, rosteste cea mai

simpla rugacnme posibila: "Dumnezeule, ai mila de mine, pacatosul." Isus consluzioneaza: "Eu va spun ca mai degraba omul acesta s-a pogorat acasa socotit neprihanit decat celalalt."

Putem deduce din povestirea lui Isus ca nu are nici 0 importanta comportamentul nostru, ca nu exista nici 0 diferenta rnorala intre un legalist disciplinat si un hot, un raufacator si un om imoral? Bineinteles ca nul Comportamentul este important in multe privinte; dar el nu este calea prin care poti obtine acceptarea lui Dumnezeu. Scepticul A. N. Wilson comenteaza pe margine a pildei cu fariseul si vamesul: "Este 0 povestire socanta, 0 adevarata anarhie morala, Tot ce pare sa conteze in povestire este capacitatea lui Dumnezeu de a ierta." Corect..

In interactiunea Sale cu oamenii, Isus a pus in practica "marea inversiune" vestita in Fericiri. In lumea in care traim, privim cu respect la cei bogati, frumosi si incununati de succese. Dar harul vine cu 0 lume condusa de 0 logic a noua. Pentru ca Dumnezeu ii iubeste pe saraci, pe cei ce sufera, pe cei prigoniti, trebuie sa-i iubim si noi. Daca pentru EI nu exista nedoriti ,nu trebuie sa existe nici pentru noi. Prin propriul Sau exemplu, Isus ne-a provocat sa privim lumea prin ceea ce Irineu numeste "ochi vindecati prin har".

Parabolele lui Isus accentueaza aceasta misiune, pentru ca EI a facut din sarasi si oprimati eroii povestirilor Sale. Una din aceste povestiri ni-I prezinta pe saracul Lazar-singurul personaj cu nume din parabolele lui Isuscare era exploatat de un bogat.. La inceput, bogatul se bucura de haine scumpe si mese imbelsugate, in timp ce Lazar, acoperit de bube, sta la poarta acestuia impreuna cu cainii. Moartea insa produce 0 inversare surprinzatoare a starii lor. Bogatul aude din gura lui Avraam: "Fiule, adu-ti aminte ca in viata ta tu ti-ai luat lucrurile bune si Lazar si-a luat pe cele rele; acum, aici, el este mangaiat, iar tu esti chinuit,"

Povestirea s-a intiparit adanc in constiinta primilor crestini, dintre care multi apartineau claselor de jos. Bogatii si saracii au facut 0 intelegere: bogatii au fost de acord sa ii ajute material, iar in schimb saracii trebuiau sa se roage pentru sufletele lor. Bogati credeau ca Dumnezeu asculta mai bine rugaciunile saracilor. (Chiar si astazi, la inmormantarile calugarilor benedictini, acestia se roaga ca "Lazar sa-I prirneasca'' pe defunctul lor tovaras pacatos, urmand traditia conform' careia Lazar, nu Petru, este eel care pazeste intrarea in cer.)

o vreme, biserica a facut eforturi sustinute pentru a aplica aceasta logic a

care se spuneau pe socoteala femeilor, osciland intre dezgust:. «Femeile! Fereasca Sfantu'!» si condescendenta: «Femeile! Dumnezeu sa aiba mila de ele!»; care le mustra rara asprime si le lauda rara aere de superioritate; care le lua in serios intrebarile si argumentele, nu le dadea indicatii pretioase, nu incerca niciodata sa le convinga sa fie feminine, nici nu le dispretuia niciodata pentru ca erau din neamul femeiesc; nu urmarea scopuri personale si nici nu manifesta fata de ele un orgoliu masculin ultrasensibil;l le lua asa cum erau si Se purta cu ele rara nici 0 urma de egoism.

Nu cxista nici un act, nici 0 predica si nici 0 parabola in to ate Evangheliild din care sa reiasa ca sursa ironii lor ar fi fost prostia feminina; nimeni nu ar putea deduce din cuvintele lui Isus ca ar exista ceva caraghios in natura femeii.

In schimb, nu e deloc dificil sa deducem aceasta din cuvintele contemporanilor Lui, ale profetilor care L-au precedat si ale bisericii de astazi."

152

153

Isus pe care nu L-am cunoscut

Misiunea: 0 revolutie a harului

noua, iar ca rezultat, primii crestini au ajuns renumiti in Imperiul Roman pentru ajutorul acordat saracilor si suferinzi lor. Spre deosebire de semenii lor pagani, crestinii erau gata sa-si rascumpere prietenii din mainile barbarilor, iar cand love a vreo rnolima, spre deosebire de pagani, care-si abandonau bolnavii la primele simptome, crestinii purtau de grija bolnavilor. Cel putin in primele secole, biserica a aplicat literal porunca lui Hristos de a primi pe straini, de a imbraca pe cei goi, de a hrani pe cei flamanzi si de a vizita pe cei aruncati in temnita, *

Citind povestirile lui Isus si studiind istoria bisericii prim are , rna simt inspirat si debusolat deopotriva, Intrebarea pe care am ridicat-o cursantilor mei din Chicago rna condamna, Analizand lucrurile din perspectiva exemplului clar al lui Isus, cum se explica faptul ca biserica a devenit 0 comunitate de oameni respectabili in care saracii nu se mai simt bineveniti?

Actualmente locuiesc in Colorado si frecventez 0 biserica in care cei mai multi sunt din aceeasi rasa (alba) si din aceeasi clasa sociala (de mijloc). Cand deschid Noul Testament sunt surprins sa vad in ce sol amestecat a prins radacini biserica primara. Biserica fermata din actuala clasa de mijloc, asa cum 0 cunoastem cei mai multi dintre noi, seamana prea putin cu grupul social atat de divers descris in Evanghelii si in Faptele Apostolilor care-L inconjura pe Isus, si care mai apoi a fonuat biserica primara.

Incerc sa rna intorc in timp si sa-mi imaginez scena. Saracii, bolnavii, vamesii, pacatosii, femeile desfranate se inghesuie in jurul lui Isus, atrasi de mesajul Lui de vindecare si iertare. Cei bogatii si putemici stau pe margine, punandu-L la incercare, spionandu-L, intinzandu-I tot felul de curse. Cunosc aceste lucruri de pe vremea lui Isus si, totusi, din atmosfera tihnita a unei biserici. apartinand clasei de mijloc, dintr-o tara bogata ca Statele Unite, pierd usor esenta mesajului San.

Pentru a-mi corecta viziunea, am citit predici din cornunitati crestine apartinand lumii a treia. Evanghelia predicata in contextul lumii a treia este foarte diferita de evanghelia predicata in multe biserici din Statele Unite. Saracii si analfabetii nu pot considera declaratia de misiune a lui Isus (" ... M-a uns sa vestesc saracilor Evanghelia, ... sa propovaduiesc robilor de razboi slobozirea, sa dau drumul celor apasati.") doar un simplu citat din

Isaia, ci 0 primesc ca pe 0 adevarata veste buna, Ei inteleg marea inversare facuta de Dumnezeu nu doar ca pe ceva abstract, ci ca pe 0 promisiune a sperantei in Dumnezeu si ca pe 0 chemare a lui Isus adresata urrnasilor Sai. In ciuda modului in care ii trateaza lumea, gratie lui Isus, saracii si bolnavii au garantia ca, pentru Dumnezeu, nu exista nedoriti,

A trebuit, sa citesc scrierile unui romancier japonez pe nume Shusaku Endo pentru a intelege ca fenomenul inversanii este esenta misiunii lui Isus.

Intr-o tara in care credinciosii crestini reprezinta mai putin de unu la suta din populatie, Endo a fost crescut de mama lui, 0 crestina devotata, si a fost botezat la varsta de unsprezece ani. Ca tanar educat in credinta crestina, in Japonia de dinainte de razboi, s-a sirntit mereu instrainat, iar uneori avea de suferit din partea colegilor lui din cauza religiei lui "occidentale". Dupa incheierea celui de-al doilea razboi mondial, a plecat in Franta cu speranta ca acolo va gasi tovarasi de credinta, S-a confruntat din nou cu persecutia, de data aceasta nu din cauza religiei, ci a rasei sale. Fiind printre primii tineri care veneau sa studieze intr-o tara a aliatilor, Endo s-a trezit tinta abuzului rasial.. Unii il numeau "galbejitul cu ochi oblici".

Respins de concetatenii lui, respins de patria lui spiritual a, Endo a trecut printr-o grava criza de credinta, A vizitat Palestina pentru a cerceta viata lui Isus, si a facut astfel 0 descoperire care l-a schimbat:. si Isus a fost respins de oameni.. Mai mult chiar, viata lui Isus a fost definitd de respingere. Vecinii Lui au ras de EI, familia s-a indo it de sanatatea Lui mintala, cei mai apropiati prieteni L-au tradat, iar conationalii Lui L-au dat la moarte in schimbul eliberarii unui instigator. In lucrarea Lui, Isus S-a orientat spre cei saraci si respinsi, spre drojdia societatii,

Impactul acestei descoperiri a avut asupra lui Endo forta unei revelatii ..

In indepartata Japonie, intelesese crestinismul ca 0 credinta constantiniana triumfatoare. S-a adancit in studierea Sfantului Imperiu Roman si a stralucitoarele cruciade, a admirat fotografii ale marilor catedrale europene si visa sa traiasca intr-o natiune in care putea fi crestin rara a fi respins. Acum, dupa ce studiase Biblia, intelegea ca Hristos Insusi a cunoscut dispretul., Isus a fost Robul "obisnuit cu suferinta'' descris de Isaia: "Dispretuit si parasit de oameni, om al durerii si obisnuit cu suferinta, era asa de dispretuit ca iti intorceai fata de la EI..." Endo a sirntit ca acest Isus poate intelege ca nimeni altul respingerea prin care a trecut si el.

In viziunea lui Shusaku Endo, Isus a adus mesajul dragostei materne

*Conform istoricilor bisericii, aceste fapte bune au continuat pana la triumful lui Constantin, care a legalizat crestinismul si a pus bazele unei biserici imperiale oficia le. Din acel moment, biserica a inccput sa spiritualizeze saracia si sa cedeze puterii monarhice initiativa de a face fapte bune. Cu timpul, biserica insasi a trecut in randul paturii instaute.

154

155

Isus pe care nu L-am cunoscut

pentru a echilibra dragostea paterna a Vechiului Testament.. * Bineinteles ca harul nu lipseste din Vechiul Testament, dar este o are cum pus in umbra de numarul mare de situatii in care Dumnezeu aplica lege a si judecata. Adresandu-se unei societati formate in litera stricta a Torei, Isus le vestea un Dumnezeu care prefera rugaciunile unui pacatos de rand celor ale unui religios de meserie. EI II asemana pe Dumllezeu cu un pastor care rasa cele nouazeci si noua de oi in tare si porneste in cautarea celei pierdute; cu un tata care se gandeste mereu la fiul sau rebel si ingrat, desi mai are acasa unul cuminte, care nu-i iese din cuvant; cu 0 gazda bogata care ii pofteste la mas a lui imbelsugata pe toti vagabonzii si oamenii rara capatai,

Despre Isus citim deseori in Noul Testament ca ,,1 S-a facut mila", expresie folosita in vremurile Noului Testament pentru a exprima sentimentele unei marne pentru copilul din pantecele ei. Isus Se opreste din drumul Lui pentru a-i imbratisa pe cei nevrednici si lipsiti de iubire, pe cei care nu prezinta nici un interes pentru restul societatii-pe cei care ne incomodeaza si am vrea sa nu ne mai stea in cale-pentru a ne dovedi ca pana si acesti "nimeni" au 0 valoare infinita in ochii lui Dumnezeu. 0 femeie necurata, prea sfioasa si rusinata pentru a-L aborda pe Isus fata-n fata, L-a apucat pe furis de haina, sperand sa treaca neobservata, Dar EI a observat.. lar ea a des coperit, ca atatia altii care se considerau niste "nimeni", ca nu te poti ascunde de privirea lui Isus.

Isus ne-a demonstrat personal ca Dumnezeu iubeste oamenii, nu ca rasa sau specie, ci ca indivizi. Pentru Dumnezeu suntem importanti. "Iubind pe eel nedemn de iubire" , spunea Augustin, "il faci demn tocmai de asa ceva".

Misiunea: 0 revolutie a harului

rasiale sau economice. Oamenii care sufera au, de asemenea, nevoie de ochi vindecati prin har.

Am avut odata 0 saptamana groaznica in care doi oameni m-au sunat sa discutarn despre una din cartile mele. Primul era un pastor de tineret din Colorado care tocmai primise vestea ca sotia si copilul lor vor muri de SIDA.. "Cum sa le mai vorbesc tinerilor despre un Dumnezeu iubitor in situatia asta?"; rn-a intrebat el. A doua zi, un barbat nevazator rn-a sunat si mi-a spus ca, in urma cu cateva luni, intr-un gest de mila, invitase la el acasa, pentru a locui impreuna cu familia lui, un dependent de droguri care se afla in proces de recuperare. N-a trecut mult si a descopent ca fostul dependent intretinea 0 relatie amoroasa cu sotia lui, sub propriul lui acoperis. "De ce rna pedepseste Dumnezeu pentru ca vreau sa-L slujesc'?" a intrebat el. In clipa unnatoare omul a iesit in go ana din casa, legatura telefonica s-a intrerupt si de-atunci nu mai stiu nimic despre el.

Am invatat ca nici macar sa nu incerc sa raspund la intrebarea: "De ce'?"

De ce i-a iesit sotiei pastorului testul pozitiv'? De ce sufera oamenii buni pentru faptele lor altruiste, in timp ce canaliile 0 due bine-mersi pana la adanci batraneti'? De ce din milioanele de rugaciuni pentru vindecare atat de putine primesc raspuns'? Nu stiu,

Exista, totusi, 0 intrebare care nu rna mai chinuie atat de mult ca pe vremuri; 0 intrebare care cred ca se ascunde in spatele celor mai multe probleme ale noastre cu Dumnczeu: ;:fi pasa lui Dumnczeu de noi?'" Nu cunosc decat un singur raspuns la aceasta intrebare, raspuns pe care I -am descoperit studiind viata lui Isus. In Isus, Dumnezeu ne-a aratat un chip pe care se poate citi ce simte EI pentru oameni ca pastoml eel tanar si ca barbatul nevazator caruia nici macar nu-i stiu numele. Dumnezeu nu a eliminat toata suferinta-a vindecat doar cateva cazuri intr-o mica parte a globului-dar

a dat un raspuns la intrebarea daca Ii pasa,

In trei cazuri pe care le cunoastem, suferinta umaria L-a rniscat pe Isus pana la lacrimi. A plans cand a murit prietenul Lui, Lazar. Imi aduc aminte de un an ingrozitor in care trei dintre prietenii mei au murit la intervale scurte. Asa am descoperit ca durerea nu este un lucru cu care sa te obisnuiesti, Experienta primelor doua decese nu rn-a pregatit pentru eel de-al treilea. Durerea rn-a lovit cu 0 forta zdrobitoare si rn-a trantit la pamant.. M-a lasat rara suflare si nu rna puteam opri din plans. M-a consolat, intr-un fel, faptul ca Isus a sirntit ceva asemanator cand a murit prietenul Lui, Lazar. Durerea Lui rna ajuta sa-mi fac 0 idee despre ce a sirntit Dumnezeu

Nu mi-e totdeauna usor sa cred in dragostea lui Dumnezeu. Eu nu traiesc in saracie ca si crestinii din lumea a treia. N-am trait nici 0 viata de respingere, ca Shusaku Endo. Dar am avut si eu parte mea de suferinta; pentru ca suferinta este 0 realitate a vietii care depaseste toate granite le

* Terapeutul Erich Fromm spune ca un copil crescut intr-o familie echilibrata primeste doua tipuri de dragoste. Dragostea mamei este neconditionata, mama il accepta pe copil indiferent de situatie, indiferent ce face. Dragostea tatalui are tendinta de a fi de scurta durata, recompensand comportamentele deosebite. Ideal este sa oferim copilului ambele tipuri de dragoste si sa-l ajutam sa le inteleaga, Endo observa ca Japonia, 0 tara de tati autoritari, a inteles dragostea de Tata a lui Dunmezeu, dar nu a inteles dragostea de mama a aceluiasi Dumnezeu.

156

157

Isus pe care nu L-am cunoscut

la moartea celor trei prieteni ai mei pe care si EI i-a iubit,

Alta data Isus a izbucnit in plans cand a privit peste Ierusalim si a inteles ce soarta ii era rezervata vestitei cetati, A scos un strigat asemanator plansului unei marne pline de iubire, dupa cum observa Shusaku Endo: "Ierusalime, Ierusalime, care omori pe prooroci si ucizi cu pietre pe cei trimisi la tine; de cate ori am vrut sa strang pe fiii tai cum i~i strange gaina puii sub aripi si n-ati vrut!" Sesizez in aceasta rabufuire de durere sufleteasca ceva asemanator cu ceea ce simt parintii cand copiii lor apuca pe cai gresite, abuzand de libertatea pe care-o au, respingand toate principiile bune care li s-au insuflat.. Sau durerea unui barbat sau a unei femei care tocmai afla ca celalalt l-a parasij--durerea unui indragostit inselat, Este 0 durere zdrobito are , un sentiment al zadarniciei care te lasa rara nici un sprijin moral, si imi dau seama cu surprindere ca Insusi Fiullui Dumnezeu a scos un strigat de neputinta si durere in fata libertatii umane. Nici macar Dumnezeu, cu toata puterea Lui, nu poate forta 0 fiinta umaria sa iubeasca,

Cartea Evrei ne spune ca, in final, Isus "a adus rugaciuni si cereri cu strigate mari si lacrimi catre Cel ce putea sa-L izbaveasca de la moarte ... ". Dar bineinteles ca n-a fost salvat de la moarte. Este oare exagerat sa afirrn ca Isus Insusi a pus intrebarea care rna framanta, care ne framanta pe toti mai devreme sau mai tarziu: Ii pasa lui Dumnezeu? Pentru ca ce altceva poate sa insemne citatul din acel psalm intunecat., "Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai parasit?"

Din nou gasesc ca este ciudat de linistitor sa observ ca, in momentele Sale de suferinta, Isus a reactionat ca si mine. In gradina Ghetsimani nu S-a rug at. ,,0, Doamne, sunt atat de bucuros ca m-ai ales sa sufar in Numele Tau. Ma bucur ca-Mi oferi acest privilegiu!" Nu! Ci a trait din plin durerea, frica, sentimentul ca e abandonat, a ajuns la limita disperarii, Dar a suferit toate acestea deoarece stia ca in centrul universului este Tatal Lui, un Dumnezeu al dragostei in care Se putea increde, indiferent de situatia de moment..

Atitudinea lui Isus fata de cei ce sufera, fata de cei mici si neinsemnati ne ajuta sa intrezarim putin din inima lui Dumnezeu. Dumnezeu nu este Absolutul Insensibil, ci Absolutul Iubitor care se apropie de om. Cred ca Dumnezeu Se nita la toate slabiciunile mele asa cum S-a uitat Isus la vaduva aflata langa sicriul fiului ei, si la Simon leprosul, si la celalalt, Simon, Petru, care s-a lepadat de EI cu blesteme, dar care a fost insarcinat mai apoi sa intemeieze si sa pastoreasca Biserica Lui, 0 comunitate care trebuie mereu sa intinda 0 mana celor respinsi.

9

Minunile:

Instantanee

supranaturale

Daca este necredincios, realistul autentic va gasi intotdeauna puterea ~1 calea de a nu crede in miraculos, iar daca este confruntat cu miracolul ca fapt incontestabil, mai degraba se va indoi de simturile sale decat va accepta faptul in sine. Nu credinta se naste din minuni, ci minunile se nasc din credinta,

Feodor Dostoievski

158

9

Minunile:

Instantanee

supranaturale

Am crescut intr-un me diu in care minunile te intampinau la tot pasul..

Aproape in fiecare duminica oamenii din biserica noastra rnartuniseau despre minunatele raspunsuri la rugaciuni primite in saptamana precedenta, Dumnezeu gasea loc de parcare pentru mamele care mergeau la medic cu copiii., Stilourile pierdute reapareau in mot miraculos. Tumonile dispareau inainte de operatie.

In anii aceia vedeam in Isus pe Marele Magician, eel mai mult impresionandu-ma relatarea despre umblarea Lui pe apa. Ar fi fost grozav sa-mi fi iesit si mie 0 asemenea cascadonie la scoala, fie si numai 0 data! Cat mi-ar fi placut sa pot zbura ca un Inger prin clasa, sa plutesc pe deasupra colegilor mei si sa-i las cu gura cascara pe toti aceia dintre ei care-si bateau joe de mine si de ceilalti copii credinciosil Cat mi-ar fi placut sa pot trece neatins printre batausii din statia de autobuz asa cum a trecut Isus prin multirnea furioasa din satul Lui!

N-am reusit insa niciodata sa zbor prin clasa, iar batausii au continuat sa rna terorizeze oricat m-am rug at. . Jar uneori "raspunsurile la rugaciuni'' rna aduceau intr-o stare de confuzie. Pentru ca nu intotdeauna se gaseau 10- curi de parcare, si uneori stilourile pierdute nu mai apareau. Alteori cei din biserica i~i pierdeau slujbele. Altii mureau. Chiar si viata mea a fost umbrita de nori: tatal meu a murit de poliornielita curand dupa ce am irnplinit un an, in ciuda lantului de rugaciune de 24 de ore la care s-au angajat sute de crestini dedicati. Unde era Dumnezeu atunci?

Mare parte din viata mea de adult am incercat sa rna impac cu intre-

161

Minunile: Instantanee supranaturale

o cautare a categoriilor sistematice, ci a scene lor particulare, a instantaneelor din viata lui Isus care impresioneaza.

Probabil ca prima minune facuta de Isus a fost si cea mai neobisnuita dintre toate. A fost singura data cand a facut 0 minune care pare sa-L fi luat prin surprindere si pe El exact ca pe ceilalti,

Pe la treizeci de ani, Isus a aparut la 0 nunta inconjurat de proaspetii Lui ucenici .. Mama Lui era si ea acolo, probabil insotita de alti membr.i ai familiei. In acele vremuri, 0 nunta aducea 0 nota de sarbatoare in viata altfel monotona a satului din Galileea. Nasul, impreuna cu barbatii, strabateau strazile satului intr-o procesiune festiva, la lumina tortelor, pentru a aduce alaiul miresei, dupa care, toti nuntasii se grabeau spre casa mirelui pentru a participa la un ospat regesc. Sa ne gandim 0 clipa la scenele vesele din Scripcarul pe acoperis: la familiile taranilor evrei jucand prin curte, irnbracati in straiele lor de sarbatoare, cusute frumos cu fir, la rnuzica si rasete, la mesele inc arc ate de bucate asezate in vase de lut si la carafele cu Yin. Ospatul putea tine chiar si 0 saptamana, pana cand mancarea, vinul si veselia se sfarseau. Nunta era cu adevarat un moment al deplinei bucunii ..

Probabil ca ucenicilor lui Isus nu le venea sa-si creada ochilor privind 0 scena atat de insufletita, si cu atat mai putin celor care veneau la El din partea lui loan Botezatorul, obisnuit, cu hrana lui saracacioasa din pustie si cu hainele aspre din piele de camila, Cum era cu putinta ca niste oameni deprinsi cu un regim de viata auster sa se prinda-n joe cu tinerele evreise si sa infulece tot felul de bunatati? Sa-i fi intrebat localnicii despre loan Botezatorul, singurul profet pe care il vazusera evreii in ultimii patru sute de ani? Evanghelia dupa loan nu ne spune nimic despre toate acestea. Ne spune doar ca, intr-un moment de criza, petrecerea era pe cale sa ajunga 0 nereu~ita pentru ca se terminase vinul..

Dupa cate se pare, vinul nu era eel mai important lucru din meniu. Se ajunsese la un moment stanjenitor, e adevarat, dar oare chiar sa fi fost necesara interventia unui Mesia, venit pe pamant sa vindece bolnavii si sa elibereze robii, ca sa rezolve acea gala penibila? "Femeie, ce am Eu a face cu tine?", a intrebat Isus cand Maria ii spune ca s-a ispravit vinuL. "Nu Mi-a venit inca ceasul!"

Putem doar specula cu privire la ce 0 fi gandit Isus in cele cateva secunde in care a cantarit cererea Mariei. Daca ar fi actionat, ar fi insemnat ca vremea Lui sosise si ca din acel moment viata avea sa se schimbe. Daca s-ar

"" ."iE

I

163

Minunile: Instantanee supranaturale

Isus pe care nu L-am cunoscut

barile care au inceput sa rna framante inca din tinerete, Am invatat ca rugaciunea nu functioneaza ca un automat. introduci cererea si scoti raspunsul.· Minunile sunt pur si simplu minuni, nu experiente comune, obisnuite ale vietii de zi cu zi. Viziunea mea asupra lui Isus s-a schimbat si ea. Reflectand la viata Lui, minunile pe care le-a facut joaca un rot mai putin important in lucrarea Lui decat imi imaginam cand eram copil.. Isus nu a fost Superman.

E drept ca Isus a facut minuni-aproximativ treizesi, depinde cum le nu-

men-, dar Evangheliile nu le dau 0 importanta prea mare. Adesea Isus le cerea martorilor prezenti la 0 minune sa nu spuna nimanui ce au vazul. La unele dintre ele, cum a fost cazul Schimbarii la fata sau al invierii fetitei de doispezece ani, Isus nu a ingaduit decat prezenta celor mai apropiati ucenici, si sub porunca stricta de a pastra tacerea. Desi nu a refuzat pe nimeni care a cerut vindecare fizica, nu a raspuns niciodata solicitarilor de a face demonstratii care sa uimeasca muitimea si sa impresioneze persoanele importante. J-us si-a dat repede seal-a ca acest gen de entuziasm generat de minuni nu avea cum sa se transforme intr-o credinta care sa schimbe vieti ..

Pentru unii sceptici care nu cred in minuni, orice eveniment supranatural trebuie exclus fara drept de apel, La Muzeul Smithsonian din Washington este expusa 0 carte legata in piele in care Thomas Jefferson a lipit toate pasajele evanghelice care nu contin elemente miraculoase. Aceasta a fost Biblia pe care 0 citit-o zilnic spre sfarsitul vietii sale, 0 evanghelie mai usor de acceptat, care vorbea despre Isus Invatatorul, dar nu si despre Isus Facatorul de minuni.

Modul de abordare a lucrarii si vietii lui Isus adoptat de Thomas Jefferson este ecoul de peste veacuri al evenimentelor din zilele lui Isus. Si in acele vremuri, rationalistii cantareau invatatura lui Isus si ii analizau minunile in detaliu. Uneori negau dovezile evidente, iar alteori cautau explicatii alternative (magie, puterea diavolului). Rareori credeau cu u~llFinta in minuni; acestea erau tot atat de incredibile in primul secol pe cat ar fi astazi. Si atunci, ca si acum, miracolele nasteau suspiciuni, dispret, si rareori eredinta,

Pentru ca-L accept pe Isus ca Fiul lui Dumnezeu care a venit pe pamant pe "nori de slava'', am acceptat minunile ca 0 completare naturala a lucrarii. Sale. Chiar si asa insa, minunile ridica intrebari irnportante in mintea mea. De ce sunt atat de putine? De ce nu lipsesc? De ce acestea si nu altele? Fiind de formatie jumalist, nu teolog, cercetarea mea nu e caracterizata de

o cautare a categoriilor sistematice, ci a scene lor particulare, a instantaneelor din viata lui Isus care impresioneaza.

ProbabiL ca prima minune facuta de Isus a fost si cea mai neobisnuita dintre toate. A fost singura data cand a facut 0 minune care pare sa-L fi luat prin surprindere si pe El exact ca pe ceilalti,

Pe la treizeci de ani, Isus a aparut la 0 nunta inconjurat de proaspetii Lui ucenici. Mama Lui era si ea acolo, probabil insotita de alti membri ai familiei. In acele vremuri, 0 nunta aducea 0 nota de sarbatoare in viata altfel monotona a satului din Galileea. Nasul, impreuna cu barbatii, strabateau strazile satului intr-o procesiune festiva, la lumina torte lor, pentru a aduce alaiul miresei, dupa care, toti nuntasii se grabeau spre casa mirelui pentm a participa la un ospat regesc. Sa ne gandim 0 clipa la scenele vesele din Scripcarul pe acoperis: la familiile taranilor evrei jucand prin curte, irnbracati in straiele lor de sarbatoare, cusute frumos cu fir, la rnuzica si rasete, la mesele inc arc ate de bucate asezate in vase de lut si la carafele cu Yin. Ospatul putea tine chiar si 0 saptamana, pana cand mancarea, vinul si veselia se sfarseau. Nunta era cu adevarat un moment al deplinei bucurii ..

Probabil ca ucenicilor lui Isus nu le venea sa-si creada ochilor privind 0 scena atat de insutletita, si cu atat mai putin celor care veneau la EI din partea lui loan Botezatorul, obisnuit cu hrana lui saracacioasa din pustie si cu hainele aspre din piele de camila, Cum era cu putinta ca niste oameni deprinsi cu un regim de viata auster sa se prinda-n joe cu tinerele evreice si sa infulece tot felul de bunatati? Sa-i fi intrebat localnicii despre loan Botezatoml, singurul profet pe care il vazusera evreii in ultimii patru sute de ani? Evanghelia dupa loan nu ne spune nimic despre toate acestea. Ne spune doar ca, intr-un moment de criza, petrecerea era pe cale sa ajunga 0 nereusita pentm ca se terminase vinul..

Dupa cate se pare, vinul nu era eel mai important lucru din meniu. Se ajunsese la un moment stanjenitor, e adevarat, dar oare chiar sa fi fost necesara interventia unui Mesia, venit pe pamant sa vindece bolnavii si sa elibereze robii, ca sa rezolve acea gala penibila? "Femeie, ce am Eu a face cu tine?", a intrebat Isus cand Maria ii spune ca s-a ispravit vinuL. "Nu Mi-a venit inca ceasull"

Putem doar specula cu privire la ce 0 fi gandit Isus in cele cateva secunde in care a cantaliit cererea Mariei. Daca ar fi actionat, ar fi insemnat ca vremea Lui sosise si ca din acel moment viata avea sa se schimbe. Daca soar

162

163

Isus pe care nu L-am cunoscut

fi dus vestea despre puterile Lui, ar fi fost asaltat de tot felul de cereri, din Tir pana la lerusalim. Multimile s-ar fi adunat:. epileptici, paralitici, surdornuti, posedati de demoni, rara sa mai amintim de cersetorii de pe strada care ar fi vrut si ei sa fie cinstiti cu un pahar de Yin. Autoritatile din Capitala si-ar fi trimis oamenii pe urmele Lui sa faca cercetari .. Ar fi Inceput sa ticaie un ceas, si ticaitul n-ar mai ti incetat decat la Calvar.

Apoi Isus, acelasi care a postit In pustie inainte de refuzul Lui de a da curs provocarii lui Satan de a transforma pietrele In paini, a luat 0 hotarare, Pentru prima, dar nu si pentru ultima data in viata Lui publica, Si-a schimbat planul, pentru a face un serviciu altora. "Umpleti vasele ... cu apa'', le-a spus slujitorilor. Au turn at apa in vase si, ca prin minune, din acestea a Inceput sa curga vin-cel mai bun, eel mai ales yin, care de obicei era servit la Inceputul nuntii, cand cerul gurii deosebeste mai bine aromele, iar mesenii sunt mai usor de impresionat.. Petrecerea a relnviat, gazdele au rasuflat usurate, nunta a continuat..

loan nu specifics nicaieri in ce masura oaspetii sau gazdele au avut cunostinta de scena petrecuta in culise. Stiau Maria si servitorii. Si ucenicii lui Isus stiau: "EI si-a aratat slava Sa si ucenicii au crezut in El."

Ce putem invata din acest incident ciudat? Scriitorii George MacDonald si C. S. Lewis vad In el un moment de aducere aminte a harului general al lui Dumnezeu, concentrat de data aceasta intr-un fascicul, asemeni razelor de soare care tree printr-o lupa, Miracolele lui Isus nu contrazic de regula legile naturale, noteaza ei, ci mai degraba repeta actul originar al creatiei cu o alta viteza, la 0 scara mai mica. "Unele miracole realizeaza pe plan local ceea ce Dumnezeu a facut deja la scara universala'', scrie Lewis. "Dumnezeu creeaza via si 0 Invata cum sa extraga apa prin radacini si s-o transforme, cu ajutorul soarelui, Intr-un sue care capata anumite calitati prin fennentare. In felul acesta, din timpurile lui Noe pana astazi, Dumnezeu transforma apa In Yin In fiecare an." La fel, anticorpii si antigenii Infaptuiesc rniracolul vindecarii in trupurile noastre in fiecare zi, dar de 0 rnaniera mai lenta si mai putin senzationala in comparatie cu vindecari le facute de Isus.

Cum ramane Insa cu sensul acestei prime minuni? Ce semnifica ea?

Contrar obiceiului sau, loan nu ne ofera 0 interpretare a "semnului" miraculos, care pentru. el are aproape intotdeauna semnificatia unui simbol, a unei parabole in desfasurare. Unii comentatori vad in ea 0 prefigurare a Cinei de taina, unde Isus nu va transforma apa In yin, ci vinul in sange, In sangele Lui, varsat pentru Intreaga omenire. Poate.

164

Miounile: Instantanee supranaturale

Personal prefer 0 interpretare mai putin obisnuita. In mod semnificativ, loan noteaza ca vinul a fost scos din niste vase uriase pline cu apa (cu 0 capacitate cuprinsa intre 75 si 100 de litri) asezate in fata casei -, Vasele erau folosite de evreii practicanti pentru ceremonialul de curatire, Chiar si la 0 nunta, trebuiau sa implineasca ritualul complicat de curatire prevazut in Lege. Isus, avand probabil un anume licar in privire, transforma aceste vase care simbolizau calea veche, anevoioasa, In burdufuri de yin, prevestitoare ale caii noi. Apa de curatire a fariseilor s-a transformat in vinul nou, ales, al noii vremi .. Vremea curatirii rituale trecuse; venise vremea sarbatorii.

Profeti ca loan Botezatorul predicasera judecata si, Intr-adevar, multe minuni ale Noului Testament au transmis mesajul unei judecati aspre. Dar prima minune a lui Isus a fost 0 manifestare a milei .. Lectia nu a fost inutila pentru ucenicii care L-au insotit la nunta in seara aceea in Cana-si mal ales pentru proaspetii Invatacei ai lui loan Botezatorul.,

Minunea transformarii apei In yin, un eveniment unic, s-a petre cut Intr-o localitate obscura, a carei localizare este incerta chiar si pentru arheologi .. Multe minuni Insa Isus le-a facut In fata unor multimi entuziasmate. Ca si In zilele noastre, eel mai mult au atras atentia vindecari le, In loan 9 ni se relateaza despre 0 asemenea minune In lerusalim, capitala provinciei si centrul opozitiei fata de Isus. loan aloca un Intreg capitol povestirii, schitand 0 scena tipica a ceea ce se intampla cand Isus tulbura ordinea impusa de traditie.

Relatarea Incepe cu Intrebarile pe care si le pun toti bolnavii: "De ce mie?" si "Ce vrea Dumnezeu sa-mi . \jJuna?" Pe vremea lui Isus, oamenii credeau ca tragediile ii love au pe cei care meritau aceasta. * "Nu exista moarte tara pac at, nici suferinta rara nelegiuire", ii invatau fariseii care eredeau ca Dumnezeu judeca oamenii prin dezastre naturale, handicapurj

* Am observat 0 schimbare dramatica a interpretarii calamitatilor de la Isus incoace. In zilele noastre avem tendinta de a-L acuza pe Dumnezeu atat pentru cataclisme (pe care companiile de asigurari le numesc "interventii ale lui Dumnezeu"), cat si pentru evenimente mai marunte. La Olimpiada de iarna din 1994, cand patinatoru I de viteza Dan Janssen a alunecat pe gheata si a pierdut pentru a doua oara cursa de 500 de metri, sotia sa, Robin, a strigat instinctiv: "De ce inca 0 data, Doamne? Dumnezeu nu poate fi atat de crud!" Cateva luni mai tarziu, 0 tanara ii scria lui James Dobson urmatoarele: "Acum patru ani cunosteam un barbat si am ramas insarcinata, Am fost distrusa! L-am intrebat pe Dumnezeu: «De ce ai ingaduit sa mi se intample una ca asta?»" Eu insa nu pot sa nu rna intreb: Cu ce e Dumnezeu vinovat ca un patinator s-a dezechilibrat intr-o curba sau ca doi tineri si-au pierdut capul la o intalnire?

165

Isus pe care nu L-am cunoscut

Miminile: Instanta=ee supranaturale

congenitale, orbire sau paralizie. Pe fondul acestor convingeri s-a derulat episodul cu "orbul din nastere", Bine ancorati In traditia iudaica, ucenisii au intrebat cine se facea vinovat pentru infirmitatea din nastere a barbatului nevazator. Pacatuise acesta in utera, sau suporta consesintele pacatelor parintilor sai?-o posibilitate mai plauzibila, dar, evident, incorecta,

Raspunsul lui Isus a avut menirea de a le rasturna aceasta presupozitie, explicandu-le cum vede Dumnezeu oamenii bolnavi si handicapati .. Le-a spus ca orbirea acelui om nu era efectul vreunui pac at, eliminand din discutie opinia comuna conform careia tragediile se produc in viata celor ce le merita (vezi Luca 13: 1-5). Isus voia ca bolnavii sa stie ca sunt iubiti Intr-un mod cu totul special, nu blestemati de Dumnezeu. De altfel, fiecare dintre minunile pe care le-a facut Isus a desfiintat traditia rabinica conform careia omul "0 merita''.

Ucenicii cautau In trecut un raspuns la Intrebarea: "De ce?" Isus le-a redirectionat atentia spre viitor, ridicand 0 alta Intrebare: "Pentru ce, cu ce scop?" Raspunsul Lui a fost: "N-a pacatuit nici omul acesta, nici parintii lui; ci s-a nascut asa ca sa se arate In el lucrarile lui Dumnezeu."

Ceea ce a incepuse prin a fi tragedia unui orb din nastere sfarsea ca 0 povestire suprarealista despre orbirea fiecaruia dintre noi. Semenii orbului 11 obliga sa-si dovedeasca identitatea, fariseii il supun unui interogatoriu oficial, si chiar parintii lui (care au fost suficient de cruzi ca sa- I lase sa duca 0 viata de cersetor) ocolesc adevarul, In ciuda presiunii fariseilor. In ee-l priveste pe fostul orb, el nu are timp de rneditatii profunde: "Daca este un pacatos nu stiu'', marturiseste el despre Isus, "eu una stiu: ca eram orb si acuma vad."

In Ierusalim, unde I s-a interzis sa mai propovaduiasca, sub acuzati a de erezie, Isus afacut 0 minune in ziua Sabatului, ceea ce constituit un grav afront adus doctrinei oficiale, Neputand nega realitatea miracolului-un cersetor orb ii privea acum in ochi, luandu-i peste picior de fata cu toata lumea-, fariseii s-au agatat de teoria lor Invechita despre pedepsirea pacatosului. "Tu esti nascut cu totul In pacat si vrei sa ne inveti pe noi?", l-au infruntat fariseii. Obloanele teologice cad mai greu de pe ochi.

Concluzia pe care 0 putem trage in urma acestui miracol, ca si in urma a multor altora relatate in Evanghelii, este un principiu limpede: credinta poate produce minuni, dar minunile nu produc intotdeauna credinta,

Putem considera boala fie 0 distrugere a celulelor din organism, fie, intr-un sens mai larg, 0 stare generala de dereglare fizica, mentala si sufleteasca. Am invatat aceasta de la pacientii doctorului Paul Srand, specialistul in lepra, cu care am colaborat la scrierea cartilor lui. Cu exceptia primelor stadii, bolnavii de lepra nu simt durerea fizica, Aceasta este de fapt problema la aceasta boala: dupa ce bacilii leprei omoara celulele nervoase, pacientul nu mai simte pericolul care ii rnacina trupul.. Un bolnav de lepra poate umbla 0 zi intreaga pe cuie ascutite sau sa-si dea cu toporul peste degete, sau sa se scarpine direct pe globul ocular infectat.. Fiecare dintre aceste actiuni poate distruge tesuturile si poate duce chiar la pierderea unui membru sau a vederii, dar bolnavul de lepra nu simte nici un fel de durere.

Dar, desi nu simt durerea, bolnavii de lepra suferd mai mult decat oricare dintre oamenii pe care i-alTIcunoscut.. Aproape toata durerea pe care 0 simt vine din exterior si este provocata de respingerea comunitatii. Dr. Srand mi-a relatat cazul unui tanar inteligent pe care l-a tratat in India. In cursul examinarii, dr. Srand si-a pus mana pe umarul pacientului si l-a informat printr-un translator ce tratament trebuia sa faca, Spre surprinderea lui, omul a inceput sa planga in hohote. "Am spus ceva rau?", a Intrebat Srand prin traducatoare, Aceasta i-a transmis pacientului Intrebarea in limba tamila si apoi a tradus medicului: "Nu, domnule doctor. Spune ca plange pentru ca v-ati pus mana pe umarul lui. De multi ani nu l-a mai atins nimeni."

In tarile occidentale, unde lepra este rara, a aparut 0 boala noua care a preluat condamnarea rnorala si stigmatul social al leprei. "SIDA este lepra zilelor no astre " , spune fostul medic-sef al Biroului de Sanatate Publica, C. Everett. Koop. "Exista oameni care manifesta fata de pacientii cu SIDA de astazi aceeasi atitudine pe care stramosii nostri 0 aveau acum 0 suta de ani fata de bolnavii de lepra." Cunosc cazul unui bolnav de SIDA care a calatorit aproape 1500 de km pentru a fi impreuna cu familia sa In Michigan, de Ziua Recunostintei .. Nu-si vazuse familia de sapte ani. Parintii l-au intampinat cu retinere, iar la cina fiecare a primit 0 portie mare de curcan, cu garnitura si cu tot dichisul, In cele mai fine farfurii de portelan-cu exceptia fiului lor, bolnav de SIDA, caruia mancarea i-a fost servita in farfurii de plastic, si tot de plastic au fost si tacamurile care is-au dat,

Isus cunostea stigmatul social care Insotea 0 boala ca SIDA sau ca lepra.

Legile levitice impuneau izolarea persoanei in afara comunitatii, pastrarea de catre aceasta a unei distante de eel putin doi metri fata de ceilalti oameni, pre cum si purtarea hainelor cernite care se purtau cu ocazia Inrnorman-

166

167

Isus pe care nu L-am cunoscut

Minunile: Instantanee supranaturale surorile mele vor sa ofere acceptare celor suferinzi de astfel de boli -, Bolnavii si saracii'', mai spunea ea, "sufera mai mult de respingere dedit de nevoi materiale." Un alcoolic din Australia mi-a spus odata ca, mergand pe strada, observa cum oamenii il ocolesc. Singuratatea si sentimentul respingerii reprezinta cea mai grava boala, Nu e obligatoriu sa fim medici sau ficatori de minuni pentru a veni in intampinarea unei astfel de nevoi.

tarilor, Nu mi-e greu, de aceea, sa-mi imaginez murmurul de indignare care a strabatut multimea cand un asemenea proscris a trecut printre ei in incercarea de a se a-ropia de Isus. Au facut un loc larg in jurul lui, iar el s-a aruncat la picioarele lui Isus. "Doamne, daca vrei poti sa rna curatesti'', a spus el.

Matei, Marcu si Luca relateaza scena in mod diferit, dar toate trei variantele contin aceasta afirmatie spontana: "Isus a intins mana, S-a atins de el... " Multimea trebuie sa fi ramas muta de uimire-nu interzicea Legea lui Moise un asemenea gest? Leprosul trebuie sa se fi cutremurat. . De cate luni sau ani fusese privat de senzatia de caldura transmisa de atingerea altei persoane? Atingerea lui Isus trebuie sa fi pus capat starii lui de neliniste, Pacea launtrica i-a umplut sufletul..

Reactia lui Isus fata de bolnavi a creat un tipar pentru biserica ce se forma inju-ul Lui, iar -ai tarziu crestinii aveau sa-I urmeze exemplul de a se ingriji de bolnavi, de saracii, de proscrisi. Cand biserica a amplificat suferinta leprosilor, considerandu-i pe acestia ca atl andu-se sub "blestemul ll.Il Dumnezeu", Dumnezeu a ridicat oameni care sa le aduca alinare prin tratament.. Ordinele religioase s-au dedicat ingrijirii leprosilor, iar progresele stiintifice in domeniul leprei s-audatorat in mare parte mis-onarilor, -ce.stia fiind singurii dispusi sa lucreze cu bolnavii de lepra. * In mod SImilar, crestinii de astazi sunt irnplicati in activitati de ajutorare a bolnavilor de SIDA sau in asistenta din diverse aziluri, 0 lucrare dedicata celor care nu mai au sperante de ;indecare fizica, avand astfel nevoie de multi dragoste si ingrijire.

Maica Tereza, intemeietoarea unui ordin de surori in Calcuta, care se ocupa atat de un azil, cat si de 0 clinica pentru leprosi, a spus odata: "Avem medicamente pentru oameni care sufera de boli ca lepra. Dar aceste medicamente nu trateaza problema principala, care este respingerea. De aceea,

*0 credinta bizara Intalnita In Evul Mediu a Incurajat si determinat biseuica sa acorde 0 asistenta sustinuta bolnavilor de lepra. Datorita unei traduceri gresitc a lui leronim, capii bisericii au -juns sa creada, dupa felul In care II descrie Isaia pe Robului Domnului, care pati~e~te ca "om al durerii" si "obisnuit cu suferinta'', ca Isus avea de fapt lepra. Asa se face ca In secolele al XII-Ie si al XIII-lea, oamenii au ajuns la concluzia ca Isus era lepros. 0 at-re convingere a dus la schimbarea totala a atitudinii fata de lepra, aceasta nemaifiind considerata blestemul lui Dumnezeu, ci 0 "boala sfanta''. Cruciatii care se Intorceau bolnavi de lepra erau tratati cu multa consideratie In asa-numitele "Iazarete" (dupa numele cersetorului Lazar) raspandite peste tot; aproape doua mii erau numai In Franta. Acest fapt consemnat de istorie ramane un exemplu mai putin obisnuit de Implinire literala a poru-cii lui Isus de a-i trata pe "cei mai neinsemnati Irati [ai Lui]" asa cum i-ar ti tratat Hristos Insusi.

o povestire deosebita care urrneaza vindecarii leprosului din Evanghelii ne arata ce ajutor pot oferi prietenii persoanei afectate de boala, Un paralitic care depindea de altii pentru a fi hranit, spalat si a-I fi satisfacute necesitatile €lementare, avea acum nevoie de ajutor pentru a-si dovedi credinta.

Imi aduc aminte ca am fost scandalizat cand am auzit pentru prima data aceasta povestire la scoala duminicala, Acest paralitic dorea atat de mult sa ajunga la Isus, incat si-a convins prietenii sa sparga acoperisul casei in care se afla Isus si sa-I coboare prin spartura, Omul, care-si petrecuse intreaga viata la orizontala, avea sa se bucure doar pentru un moment de fiorii dati de pozitia vertic ala. Comentatorii biblici i~i dau toata silinta pentru a ne lamuri ca stuful si tiglele din Palestina erau mult mai usor de demontat decat invslitori le care ne protejeaza noua casele astazi. Ei pierd insa esenta: 0 gaura in acoperis si in tavan nu este nicidecum 0 cale normal a de a intra intr-o casa. Mai mult, oricat de subred ar fi acoperisul, daca te-apuci sa faci gauri in el, cu siguranta toata atentia celor de jos se va indrepta intr-acolo. Se face praf, cad paie si bucati de lut peste cei adunati inauntru, se produce

galagie si dezordine. *' ,

Multimea, a carei prezenta a facut accesul dificil, a suferit doua mari socuri .. Primul a fost produs de modul neobisnuit in care prietenii paraliticului au rezolvat problema accesului. Apoi a fost reactia cu totul neasteptata a 'lui Isus. Cand Isus a vazut credinta lor-un plural care subliniaza rolul celor patru prieteni ai paraliticului in vindecarea acestuia-a spus: "indriz-

"

neste, fiule; pacatele iti sunt iertate." Sau, ;:lnvesele~te-te, fiule!", cum este

tradusa propozitia in versiunea King James. Sau, literal: "Fruntea sus!"

*Un preot pe nume Donald Senior a remarcat In legatura cu aceasta povestire un amanunt care mie mi-ar fi scapat, referitor la problema accesului infirmilor Intr-o cladire. Senior scrie: "Orice infirm poate relata despre 0 multime de asemenea incidente-fie ca intra In biserica prin sacristie (sau, si mai rau, ca trebuie urcat pe scarile din fata ca un copil], sau ca ajunge intr -0 sala de prelegeri cu un lift de marta, traversand apoi bucataria sau vreo alta dependinta pentru a se putea alatura oamenilor «normali» care au intrat pe usa din fata."

168

169

Isus pe care nu L-am cunoscut

Se pare cii Isus S-a bucurat de aceasta intrerupere. Credinta iesita din comun L-a impresionat intotdeauna, iar cei patru "demolatori" au demonstrat-o din plin. Dar reactia Lui a inselat asteptarile auditoniului .. Cine era Isus sa vorbeasca despre pac ate? Si cine era EI sa le ierte? Dupa cum le era obiceiul, expertii in religie au inceput sa contrazica dreptul lui Isus de a ierta pacatele, ignorand in tot acest timp prezenta fostului infirm care zacea in mijlocul molozului ..

Isus a pus capat dezbaterii prin cuvintele enigmatice care insumeaza atitudinea Lui generala fata de vindecarea fizica: "Ce este mai lesne: a zice slabanogului: «Pacatele iti sunt iertate» ori a zice: «Scoala-te, ridica-ti patul si umbla'o:" Desi pe moment raspunsul a ramas suspendat in aer, intreaga Lui lucrare este un raspuns la aceasta intrebare, Vindecarea fizica era, cu siguranta, mult mai usoara. Si, parca pentru a demonstra ce voise sa spuna, a articulat doar cateva cuvinte si paraliticul s-a si ridicat in picioare, si-a strans rogojina si a plecat spre casa, probabil saltand de bucurie.

Nu a existat boala pe care Isus sa n-o poata vindeca, defect din nastere pe care sa nu-l poata indrepta, demon pe care sa nu-I poata exorciza. Dar a intalnit sceptici pe care nu i-a putut convinge si pacatosi pe care nu i-a putut converti .. lertarea de pac ate presupune un act de vointa din partea celui care asculta, si unii dintre cei care au ascultat cele mai convingatoare cuvinte ale lui Isus despre har si iertare, i-au inters spatele nepocaiti ..

"Dar ca sa stiti ca Fiul Omului are putere pe pamant sa ierte pacatele ... ", a rostit Isus in auzul scepticilor la vindecarea bolnavului, 0 ilustratie clara a "celui mai mic" slujindu-i "celui mai mare". Isus stia ca orice neliniste are un efect mai devastator asupra fiintei umane decat orice suferinta fizica, Toti oamenii care au fost vindecati mor in final-dar ce se intampla pe urrna? El nu a venit cu scopul prior'itar de a vindeca celulele din organismul uman, ci sufletul omului ..

Cat de usor devalorizarn sfera spiritualului noi, cei care traim in trupuri mateniale, Desi Isus a petre cut mult timp discutand probleme ca ipocrizia, legalismul si mandai. a, nu cunosc nici 0 lucrare televizata dedicata vindecarii acestor probleme "spirituale"; stiu in schimb multe care sunt centrate pe vindecarea fizica, Lasand insa la 0 parte critic a, trebuie sa admit ca si eu rna simt mai indurerat la vederea celui mai rnic semn de suferinta fizica decat la vederea pacatului ..

In ce priveste minunile ins a, spre deosebire de cei mal multi dintre adeptii Sai, Isus are un alt set de prioritati.

170

Minunile: Instantanee supranaturale

o singura minune apare in toate cele patru Evanghelii. Ea s-a produs pe dealurile inverzite care marginesc Marea Galileii, intr-un moment in care popularitatea lui Isus-in paralel cu vulnerabilitatea Lui-era in crestere. Oriunde mergea era urmat de gloate, in care nu putini erau bolnavi si nenorociti.

In preziua marii minuni, Isus a travers at lacul pentru a ocoli multimile.

Pentru ca lrod tocmai il executase pe loan Botezatorul, ruda Lui, premergatorul si prietenul Lui, Isus dorea sa ramana singur pentru a-l plange in liniste. Neindoielnic, moartea lui loan l-a starnit ganduri sumbre cu privire la ceea ce- L astepta pe EI Insusi.

Nu reusea insa sa gaseasca un loc retras. 0 multime de oameni dintre cei care fusesera cu El cu 0 zi inainte calatori sera cale de vreo 15 kilometri in jurul lacului si, curand, sute, ba chiar mii de oameni galagiosi, erau din nou adunati in jurul lui Isus. "I S-a facut mila de ei ... ", spune Marcu, "pentru ca erau ca niste oi Thra pastor". In loc sa petreaca ziua pentru a Se reface launtric, Isus a petrecut-o vindecand bolnavii (ceea ce era intotdeauna un consum de energie) si vorbind unei multimi suficient de numeroase pentru a umple 0 tribunele unei sali moderne de baschet.,

Se punea problema hranei. Ce-i de foeut? Sunt eel putin cinci mii de biirbati, fora sa mai vorbim de.remei si copiil Trimite-i acasa, a sugerat un ucenio, Cumparati-le voi de mancare, a spus Isus. Poftim? Glumeste? Pentru asta ne-ar trebui leafa pe eel putin opt luni!

Atunci Isus a preluat comanda asa cum nu-L mai vazuse nici unul din ei Iacand pana atunci. Asezati-i in cete de cate cincizeci, le-a spus El, Era ca la un meeting electoral-aer sarbatoresc, ordine, ierarhie-exact ce s-ar astepta de la 0 figura mesianica.

Noi, cei de azi, citim relatarile privind viata lui Isus din perspectiva istorica, stiind dinainte ce urmeaza, Dar atunci, cu exceptia lui Isus, nimeni nu stia ce avea sa urmeze, Pe dealurile intesate de oameni s-a starn it rumoare, EI e Cel eare trebuie sa vind? Sa.(ie oare eu putintd? In pustie, Satan L-a ispitit cu perspectiva unei minuni care sa fascineze multimile. Acum, nu pentru a face pe plac multimii, ci doar pentru a le potoli foamea, Isus ia doi pesti si oinsi. paini mici si face minunea pe care 0 astepta toata lumea.

Trei dintre Evanghelii se opresc aiei cu relatarea. "Au mancat si s-au saturat; si au ridicat sapte cosnite pline cu ramasite de Thramituri", incheie Marcu cu 0 subliniere extrem de sugestiva, Numai loan ne spune ce s-a intamplat dupa aceea. Isus a reusit, in sfarsit, sa ramana singur. In timp ce

171

Isus pe care nu L-am cunoscut

Minunile: Instantanee supranaturale

ucenicii vasleau pe lac, luptand cu furtuna, Isus i~i petrece noaptea pe munte, singur, in rugaciune. Noaptea tarziu li s-a alaturat, mergand la ei pe ape.

A doua zi dimineata, intr-o scena aproape comic a, multirnea a pus mana pe barci si a pomit intr-o cautare frenetica asemenea unui bane de pesti care vaneaza 0 curiozitate pe lac. Dupa ce au savurat minunea 0 zi intreaga, li s-a deschis apetitul pentru mai mult, Isus a inteles adevarata intentie a rnultirnii: aceea de a-L prinde cu forta si a-L inc orona imparat., Toate impdriuiile lumii [i le voi da Tie, l-a promis Satano

A urmat 0 conversatie intre doua parti care ar fi putut la fel de bine sa vorbeasca limbi diferite. Isus a fost neobisnuit de dur, acuzand multirnea ca e motivata de lacomie, ca nu vrea altceva decat sa-si umple pantecele. A facut afirmatii uluitoare ca: "Eu sunt Painea vietii ... care S-a pogorit din cer." A spus lucruri de neinteles: " ... daca nu mancati trupul Fiului omului si daca nu beti sangele Lui, n-aveti viata vesnica."

Asemenea corului din teatrul antic grecesc, auditoriul a reactionat dramatic lafiecare din aceste acuze: au vociferat, s-au luat la harta, Nu aveau de gand sa renunte atat de usor la visul lor. Una din traditiile evreiesti ii invata ca Mesia avea sa readuca in actualitate mana de pe vremea lui Moise; oare Isus nu facuse exact acest lucru cu 0 zi inainte? Minunea de ieri, pe care inca 0 mai digerau, la propriu, cerea un alt semn miraculos. Se instalase dej a dependenta,

In cele din urma, Isus i-a convins ca nu era genul de Mesia pe care il asteptau ei: El n-avea sa le dea paine si eire la cerere. Dar, in timp ce multimea nelinistita se indeparta, chiar ucenicii Lui au inceput sa carteasca intre ei. "Vorbirea aceasta este prea de toi: cine poate s-o sufere?" Multi dintre ucenici L-au parasit, un act de dezertare mentionat doar de loan. "Voi nu vreti sa va duceti?", i-a intrebat Isus cu tristete pe cei doisprezece.

Hranirea celor cinci mii ilustreaza motivul pentru care Isus, desi dispunea de toata puterea supranaturala, a manifestat sentimente contradictorii fata de minuni. Ele atrageau multimile si starneau aplauze, dar rareori in curajau pocainta si credinta de durata, Isus venea cu un mesaj neplacut, despre suferinta si supunere, nu cu 0 reprezentatie de prost gust pentru. guracasca si vanatoni de senzatii.

Din acel moment, invatatura lui Isus a luat 0 alta turnura, Ca si cum cele doua scene consecutive de aclamatie si respingere l-ar fi clarificat viitorul, a inceput sa vorbeasca mai deschis despre moartea Lui. Neobisnuitele

figuri de stil exprimate in fata multimii, au inceput sa aiba sens. Painea vietii nu era ceva miraculos, asemeni manei; venise din cer pentru a fi franta s'i amestecata cu sange. Isus vorbea despre propriul Sau trup. In cuvintele lui Robert Fanar Capon, "Mesia nu a venit sa salveze lumea prin simpla aplicare a unui plasture miraculos: 0 furtuna potolita ici, 0 multime hranita colo, 0 soacra pusa pe picioare dincolo. Mai degraba lumea avea sa fie rnantuita printr-o lucrare tainica si profunda, neinteleasa, neasteptata, in centrul careia avea sa se aile insasi moartea Sa."

In ziua aceea, pe dealul inverzit ce se intindea pana la malul lacului, Isus a trecut un test. In pustie, Satan I-a facut doar 0 introducere printr-o ispita mai mult teoretica, Aici s-a confruntat cu realitatea, cu ispita ofertei regalitatii asupra careia avea toate drepturile-dar pe care a refuzat-o in favoarea unei cai mai grele, umile.

"Un neam viclean si preacurvar cere un semn ... ", le va spune Isus celor ce-I vor cere sa-Si etaleze puterile, lar in capitala lerusalim, le va spune ca " .. nu se incredea in ei ... ", chiar si celor multi care vazusera minunile Lui si crezusera in El, pentru ca EI cunostea ce era inimile lor.

Un semn nu este acelasi lucru cu 0 dovada; un semn este doar un indicator pentru: cei care cauta directia corecta,

Ultimul "semn" mare din Evanghelia dupa loan apare la mijlocul cartii, in capitolul 11, si se constituie in pivotul narativ al evenimentelor care il preced si al celor ce urmeaza, loan indica spre minunea in care este imp li cat Lazar ca spre evenimentul care a produs 0 schimbare de atitudine fatala din partea clasei religioase impotriva lui Isus. Relatarea lui loan ne mai ofera si un rezumat al minunilor pe care le-a facut si al celor pe care nu le-a facut Isus in timpul vietii Sale pe pamant ..

In relatarea dramatic a a minunii petre cute cu Lazar se poate observa 0 "regizare" unica a evenimentelor. De regula, Isus reactiona cu atata promptitudine cand era informat despre boala cuiva, incat uneori i~i schimba planurile pentru a da curs cererii de vindecare. De data aceasta ins a, dupa ce a primit vestea ca unul dintre cei mai buni prieteni ai Sai era bolnav, a zabovit inca doua zile in alt oras. A facut-o intentionat, constient ca, intre timp, Lazar va muri. loan ne reda explicatia misterioasa pe care Isus 0 da ucenicilor: "Lazar a murit.. Si Ma bucur ca n-am fost acolo, pentrui voi, ca sa credeti." A lasat in mod intentionat ca Lazar sa moara si familia lui sa sufere.

Intr-un alt context, Luca pune in contrast personalitatea celor doua

172

173

Isus pe care nu L-am cunoscut

Minunile: Instantanee supranaturale

surori ale lui Lazar: Marta, gazda ocupata care alearga de colo-colo prm bucatarie, si Maria cea meditati va, fericita sa stea la picioarele lui Isus. In momentele cele mai tragi ce, personalitatea omului se da in vileag. Marta alearga in intampinarea lui Isus inainte ca EI sa intre in sat, ,,«Doamne», La mustrat ea, «daca ai fi fost aici, n-ar fi murit fratele meu!»" Mai tarziu, Maria ii spune exact aceleasi cuvinte: "Doamne, daca ai fi fost aici, n-ar fi rnurit fratele meu."

Tonul celor doua surori este acuzator fata de un Dumnezeu care nu a dat curs unei rugaminti. Oricat de rnult ne-am stradui, cand ne incearca suferinta, e greu sa evitarn formulari de genul "Daca ... ". Dacd n-ar fi zburat cu

avionul acela Dacd s-ar fi ldsat defumat .. .-. Dacd mi-as Jifdcut timp sa-mi

iau ramas bun .

In cazul lui Lazar, Maria si Marta adresau un "Daca ... " direct Fiului lui Dumnezeu, prietenul lor, care ar fi putut impiedica moartea fratelui lor.

Cele doua surori nu puteau fi acuzate de necredinta. Marta L-a asigurat pe Isus de credinta ei in viata de apoi si chiar ca Isus era Mesia, Fiul lui Dumnezeu. Aceasta credinta copilareasca este esenta: Oare de ce nu a onorat-o Isus? Prietenii si rudele au intrebat direct. "EI care a deschis ochii orbului, nu putea face ca omul acesta sa nu moara?"

Marta plangea, Maria plangea. Toti cei prezenti plangeau. Isus Insusi "S-a infiorat in Duhul Lui si S-a tulburat". Si a plans. loan nu ne spune de ce a plans Isus. De vreme ce si-a dezvaluit planul de a-l invia pe Lazar din morti, putem crede ca Isus nu a trait aceeasi durere ca rudele, indoliate. Ceva L-a rniscat totusi. Cand S-a apropiat de mormant, a simtit din nou un spasm si "S-a infiorat din nou in Sine".

Pana in acest moment, moartea nu-L tulburase pe Isus. 11 inviase rara efort pe fiul vaduvei din Nain, oprind din mers procesiunea funerara. 0 readusese la viata pe fiica lui lair, poruncindu-i parca in joaca: "Fetito, scoala-te! "-etr un parinte care i~i anunta copilul ca e timpul sa se trezeasca. In cazul lui Lazar insa a parut tulburat, afectat, profund intristat.,

Rugaciunea lui Isus la monnant ne ofera 0 posibila explicatie: "Tata, Iti multumesc ca M -ai ascuItat.. Stiarn ca totdeauna Ma asculti, dar vorbesc astfel pentru norodul care sta imprejur, ca sa creada ca Tu M -ai trimis." Nisaieri Isus nu S-a mai rugat ca si cum le-ar fi vorbit celor prezenti asemenea unui personaj shakespearian care se adreseaza direct spectatorilor. In acest moment, Isus parea sa fie constient de dubla Sa identitate: Cel coborat din cer si, in acelasi timp, Fiul Omului, nascut pe pamant.,

Rugaciunea publica cu glas tare, gesturile-toate

acestea poarta pecetea

luptei spirituale care se afla in desfasurare. Isus vroia sa spuna ceva, le dadea un "semn" public, constientizand aici, mai mult, ca-n oricare alta situatie, stare a intermediara a creatiei lui Dumnezeu. Isus stia .ca Lazar este irnplinit si fericit, intr-o stare incomparabil mai buna sub toate aspectele, acum, dupa ce-si parasise trupul muritor. Teoretic, si Marta si Maria 0 stiau, dar ele nu auzeau strigatele de bucurie de dincolo de moarte, Credinta in puterea lui Dumnezeu si dragostea au fost coplesite de momentele de durere. Nu stiau decat ca l-au pierdut pe Lazar si nu simteau decat durere.

Aceasta stare intennediara, dominata de sentimentul de pierdere si de durere poate explica lacrimile lui Isus. Expertii in greaca Noului Testament afirma ca expresia "tulburat" din text inseamna mai rnult decat indurerat; implica manic, ba chiar revolta. In acel moment, Isus Insusi atarna intre doua lumi.. Stand in fata mormantului care duhnea a moarte, a primit un avertisment a ceea ce-I statea inainte in aceasta lume blestemata-literalmente blestemata, Constiinta ca si propria Sa moarte se va sfarsi prin inviere nu-I diminua nici frica, nici durerea. Isus era si om: si ca om trebuia sa stea pe Golgota pentru a trece granita dintre lumi.

Privita ca intreg, povestea lui Lazar ne da 0 imagine atat a viitorului lui Isus, cat si imagine a comprimata a intregii planete. Toti ne traim zilele la granita dintre lumi, in intervalul de haos si confuzie dintre rnoartea lui Lazar si invierea lui. Desi aceasta perioada este limitata, si poate pali ca semnificatie in comparatie cu gloria viitoare care ne asteapta, ea este tot ce stim, si aceasta este suficient ca sa ne umple ochii de lacrimi.si a fost suficient si ca sa umple de lacrimi ochii lui Isus.

Invierea unui om, invierea lui Lazar, nu putea rezolva problema planetei Pamant., Pentru aceasta era necesara rnoartea unui om. loan adauga, cu 0 umbra de ironie, un amanunt uimitor, si anume ca minunea facuta cu Lazar a pecetluit soarta lui Isus. "Din ziua aceea, au hotarat sa-L omoare." Si din ziua aceea, in mod semnificativ, semnele si minunile lui Isus au incetat..

Acum, cand citesc relatarea minunilor pe care le-a facut Isus, descopar in ele un mesaj diferit..

Copil fiind, priveam minunile ca pe dovezi absolute ale identitatii lui Isus. Dar, in Evanghelii, minunile n-au oferit 0 asemenea certitudine nici macar celor care le-an vazut personal.. "Daca nu asculta pe Moise si pe prooroci, nu vor crede nici chiar daca ar invia cineva din morti'', a spus Isus

174

175

Isus pe care nu L-am cunoscut

Minunile: Instantanee supranaturale

despre sceptici. Probabil cii Isus S-a gandit la propria Lui inviere, dar episodul cu invierea lui Lazar dernonstreaza acelasi lucru: preotii cei mari au cautat sa ascunda minunea, omorandu-l din nou pe sannanul Lazar! Ingroziti, au hotarat sa distruga dovada clara a acelei minuni spectaculoase care se plimba libera in persoana lui Lazar. Niciodata minunile n-au sensibilizat oamenii si nu i-au irnpins cu putere spre credinta, Daca ar fi fost asa, n-ar mai fi fost necesara credinta,

In copilarie, am inteles minunile ca pe niste garantii ale securitatii personale. Nu a promis Isus ca: " ... nici una din ele [vrabii 1 nu cade la pamant rara voia Tatalui vostru"? Mai tarziu, am aflat ca aceasta ragaduinta apare pe fondul unor teribile avertismente adresate celor doisprezece ucenici, prin care Isus le prezise arestari, persecutie si moarte. Conform traditiei bisericii, toti cei unsprezece ucenici care au ramas dupa moartea lui luda au murit ca martiri .. Isus a suferit, la fel si apostolul Pavel, si cei mai multi dintre primii crestini. Credinta nu este 0 polita de asigurare. Sau, dupa cum sugereaza Eddie Askew, poate ca este, pentru ca asigurarea nu previne accidentele, ci ne da 0 baza sigura de pe care ne confruntam cu consecintele acestora,

In anii copilariei m-am straduit mult sa dobandesc 0 credinta mai puternica, Adultii rna indemnau mereu s-o fac si aveam si cateva indicii dupa care sa rna ghidez. Citind acum toate relatarile vindecarilor, sesizez existenta unei "scani a credintei'' in Evanghelii. In varful scarii se gasesc cei care L-au impresionat pe Isus cu 0 credinta plina de indrazneala, de neclintit.. sutasul, un cersetor orb plin de curaj, 0 femeie canaanita insistenta, Aceste povestiri despre 0 credinta atat de mare rna sperie o are cum pentru ca rareori mi se intampla sa dau dovada de 0 asemenea credinta, Ma descurajez usor cand Dumnezeu tace. Cand nu primesc raspuns la rugaciunile mele, sunt ispitit sa renunt si sa nu mai cer niciodata lucrul pe care I-am cerut, Tocmai de aceea privesc mai jos pe scara pentru a gasi oameni cu 0 credinta mai mica si rna consoleaza gandul ca Isus a fost dispus sa lucreze si cu cea mai mica scanteie de credinta pe care 0 intrezarea, Ma aga] de fragmentele in care ni se spune cum S-a raportat Isus la ucenicii care L-au parasit si care apoi s-au indo it de EI. Acelasi Isus care a laudat credinta plina de indrazneala a celor din varful scarii a sustinut cu blandete credinta instabila a ucenicilor Sai. Ma simt incurajat de martunisirea tatalui unui baiat posedat de demoni care I-a spus lui Isus: "Cred, Doamne! Ajuta necredintei mele!" Chiar si acest om sovaielnic a primit raspuns la rugaciune.

In copilarie vedeam minuni peste tot. Acum le vad rar, si chiar si acestea

par ambigue, susceptibile de interpretari .. Viziunea mea de copil_ s-a intunecat 0 data cu trecerea anilor, si resimt lucrul acesta ca pe 0 pierdere. Azi nu ne este mai usor decat in vremea lui Isus sa intelegern modul aparent extrem de siudat al lui Isus de a alege cu cine, cand si cum sa faca minunile pe care le-a facut .. Un om care a umblat pe ape n-a racut-o decat 0 singura data. Ce autolimitare! E drept ca I-a inviat pe Lazar din rnorti si a sters lacrimile surorilor lui-dar de ce nu a racut acelasi lucru si cu alte surori si sotii care plangeau in ziua aceea dupa cei dragi ai lor? Cand discuta direct despre minuni, Isus accentua caracterul lor rar.

Cand eram copil, credeam ca minunile sunt un fel de magie. Acum le inteleg ca pe niste semne. Cand loan Botezatorul zacea in inchisoare, Isus ii trimitea vesti despre vindecari si invieri pentru a-i dovedi ca EI era "Acela" care trebuia sa vina; si totusi, la scurt timp, loan moare sub mana grea a calaului, Mesajele trimise de Isus lui loan nu au avut menirea de a-i alina suferintelefizice si nu stirn ce efect au avut ele asupra credintei lui loan. Mesajele au exprimat insa caracterul Imparatiei pe care Isus venise sa 0 intemeieze, 0 irnparatie a slobozeniei in care orbii vad, schiopii umbla, surzii aud, leprosii sunt vindecati si saracii sunt eliberati de saracie, Pentru unii (in cele treizeci si sase de minuni de care avem cunostinta), eliberarea s-a produs In timp ce Isus cutreiera drumurile Galileii si ludeii -, Altii au primit eliberarea prin slujirea plina de devotament a ucenicilor lui Isus. Dar altii ca, de exemplu, loan Botezatorul, nu au ajuns la aceasta eliberare pe pamant.,

Atunci, la ce bun toate minunile? Au produs ele vreo schimbare? Prin zecile de vindecari si cele cateva invieri, Isus nu a reusit sa rezolve problema durerii de pe aceasta planeta, Nu pentru asta a venit.. Cu toate acestea, atat cat a trait pe pamant, Isus nu a putut sa nu indeparteze, chiar daca doar partial, efectele unei lumi atinse de cadere. In viata Lui de pe pamant, si-a folosit puterile supranaturale pentru a indrepta tot ce era ran. Fiecare vindecare fizica indica spre 0 vreme demult, apusa din Eden cand trupul fizic nu era atins de orbire, de infirmitati, nici nu sangera intruna timp de doisprezece ani-dupa cum indica si spre un timp al re-creatiei ce avea sa vina, Minunile prin care Isus a rupt lanturile bolii si ale mortii rna ajuta sami fac 0 idee despre cum ar fi trebuit sa arate lumea si imi dau speranta ca, intr-o zi, Dumnezeu va indrepta toate lucrurile strambe din ea. Sau, ca sa rna exprim mai delicat, Dumnezeu nu este mai multumit decat suntem noi de acest pamant, astfel ca minunile lui Isus ne dau 0 idee despre ce intentio-

176

177

Isus pe care nu L-am cunoscut

neaza Dumnezeu sa faca cu el.

Unii inteleg minunile ca pe 0 suspendare din functie a legilor fizice care guverneaza universul.. Ca semne, ins a, ele au exact functia opusa, Moartea, descompunerea, entropia si distrugerea sunt adevaratele suspendari ale legilor lui Dumnezeu; minunile sunt crampeie care prevestesc zorii restaurarii. Dupa cum spune Jurgen Moltmann: "Vindecari le lui Isus nu sunt minuni supranaturale intr-o lume naturala, Ele sunt singurele lucruri «naturale» intr-o lume nefireasca, dernonizata si plina de rani."

10

Moartea:

Ultima saptamana

De ce si-a ascuns Providenta fata "in momentul eel mai greu" ... ca si cum S-ar fi supus de bunavoie legilor oarbe, absurde si nemiloase ale naturii?

Feodor Dostoievski

178

10

Moartea:

Ultima saptamana

In dorinta de a auzi cantecele sarbatonii de Paste, biserica in care am crescut se grabea sa sara peste evenimentele Saptamanii Mari, N-am tinut niciodata un serviciu In Vinerea Mare. Cina Domnului 0 luam 0 data la trei luni, intr-o atmosfera apasatoare In care usieni gravi urmareau trecerea din mana In mana a tavi lor cu paharele si bucatele de pesrneti ..

Mi se spunea ca romano-catolicii nu cred In Inviere, fapt care explica de ce fetele catolice purtau la gat cruciulite cu "micutul Isus". Am mai aflat ca misa catolica era oficiata printr-un ritual cultic cu lumanari aprinse, semn ca exista 0 anume obsesie in legatura cu moartea. La noi, protestantii, lucrurile state au altfel.. Pastram pentru sarbatoarea de Paste cele mai bune haine, cele mai inaltatoare imnuri si cele cateva decoratiuni de care dispuneam pentru lacasul de inchinare,

Dupa ce am inceput sa studiez teologia si istoria bisericii, am descoperit cat de gresite erau conceptiile bisericii mele despre catolicii, care cred In Paste cu aceeasi convingere profunda ca si noi, si ca, de fapt, mult din erezul lor exprima la superlativ aceasta convingere. Am observat apoi din Evanghelii ca, spre deosebire de obiceiul din biserica mea, relatarea biblica incetineste ritmul, nu-I grabeste cand ajunge la Saptamana Patimilor, Un comentator crestin din primele secole spunea despre Evanghelii ca sunt cronici ale ultimei saptamani din viata lui Isus cu introduceri extrem de lungi.

Putine dintre biografiile pe care le-arn citit dedica mai mult de zece la suta din paginile lor subiectului mortii-inclusiv biografiile unor oameni ca Martin Luther King JT. si Mahatma Gandhi, a caror moarte violenta a avut

181

Isus pe care nu L-am cunoscut

o deosebita semnificatie politica. Evangheliile insa dedica aproape 0 treime din continutul lor acestui punct culminant care este ultima saptamana din viata lui Isus. Matei, Marcu, Luca si loan considera moartea lui Isus ca fiind misterul central al existentei Lui pamantesti ..

Doar doua din Evanghelii mentioneaza evenimentele nasterii Sale si toate patru dedica doar cateva pagini Invierii, dar fiecare din cei patru evanghelisti relateaza amplu cu privire la evenimentelor care conduc la moartea lui Isus. Asa ceva nu se mai intamplase pana atunci. Fiinte celeste mai interferasera cu sfera noastra si inainte de Intrupare (daca ne gandim la ingerul cu care s-a luptat lacov sau la vizitatorii lui Avraam), si cativa oameni chiar se intorsesera dintre cei rnorti .. Isus insa a fost Fiul lui Dumnezeu. Si Fiul lui Dumnezeu a murit pe pamantul nostru. Cum a fost po sibil ca Mesia sa fie infrant si Dumnezeu sa fie rastignit? Natura insasi s-a infiorat., pamantul s-a cutremurat, stancile s-au despicat, cerul s-a intunecat.,

Timp de mai multi ani am pastrat obiceiul de a citi in preajma Saptamanii Mari toate Evangheliile, fie in ordinea in care sunt redate in Biblie, fie intr-o alta ordine. De fiecare data cand le citesc rna simt captivat de turnura neasteptata a frrului epic. Naratiunea sirnpla, natural a, are puterea de ate face s-o traiesti atat de intens incat aproape ca auzi in fundal cadenta infundata si tanguitoare a tobelor. Nu se produce nici un miracol neasteptat, nu are loc nici 0 incercare de salvare supranaturala, Asistam la 0 tragedie care pune in umbra operele lui Sofocle sau ale lui Shakespeare.

Puterea lumii, eel mai sofisticat sistem religios al vremii de-atunci, aliata cu eel mai putemic imperiu din perioada aceea, s-au ridicat impotriva unei figuri solitare, singurul om desavarsit care a trait vreodata, Desi este batjocorit de cei putemici si parasit de prieteni, Evangheliile subliniaza limpede-culmea ironieil-ca tot El este Cel ce detine controlul evenimentelor in totalitatea lor. S-a indreptat spre lerusalim hotarat sa infrunte soarta care- I statea inainte, Crucea a fost scopul Lui in permanenta, Acum, cand moartea se apropie, El Insusi invita parca loviturile sa vina asupra Lui.

Odata, am inceput lectura Evangheliilor imediat dupa ce am citit integral Vechiul Testament.. In paginile cartilor istorice, poetice si profeti ce, intalnisem un Dumnezeu al fortei brute. Capete taiate, imperii rasturnate, natiuni intregi rase de pe fata pamantului.. In fiecare an, poporul evreu sarbatorea marea minune a eliberarii din Egipt, un eveniment marcat de minuni. Peste tot in Psalmi si in profeti am intalnit ecouri ale Exodului, memento-uri vii in constiinta unei natiuni haituite ca Dumnezeul care

182

Moartea: Ultima saptamaru'i

raspunsese candva rugaciunilor lor putea sa 0 faca din nou.

Cu aceste relatari inca vii in minte, am ajuns la consemnarea ultimei saptamani din viata lui Isus, asa cum 0 reda Matei, scena cu scena. Evreii_ erau adunati din nou la lerusalim pentru a-si aminti Exodul si pentru a celebra Pastele, Speranta lor de veacuri s-a aprins din nou: A venit Mesial ... Apoi, ca 0 sageata menita sa le curme sperantele, au urmat tradarea, procesul si rnoartea lui Isus.

Cum am putea trai noi, care cunoastem deja deznodamantul, sentimentul ingrozitor pe care l-au trait ucenicii lui Isus ca totul s-a sfarsit? Peste secole, relatarea privind ultima saptamana din viata lui Isus a devenit familiara, iar eu nu pot sa inteleg si, cu atat mai putin, sa reconstitui impactul evenimentelor din aceste ultime sapte zile asupra celor care au participat direct la ele. Inteleg doar ceea ce iese in evidenta cand recitesc istoria Pati-

W' milor.

Intrarea triumfdtoare. Toate cele patru Evanghelii mentioneaza acest eveniment care, la prima vedere, pare sa fie singurul moment in care Isus nu manifesta aversiune fata de aclarnatii. Multimile astern, haine si ramuri de finic pe drum pentru a-si manifesta adoratia, "Binecuvantat este Imparatul care vine in Numele Domnului!", striga ei. In pofida faptului ca Ii repugna orice manifestare fanatica, de data aceasta Isus ii lasa sa strige. Iar fariseilor indignati le explica: "Vji spun ca daca vor tacea ei, pietrele vor striga."

Ceea ce se petrecea sa fi fost reabilitarea in lerusalim a profetului din Galileea? "Nu vedeti ca toti merg dupa El?", se plangeau fariseii alarmati .. In acel moment, in care mai multe sute de mii de pelenini erau adunati la lerusalim, toti credeau ca sosise Imparatul sa-si ia tronul in stapanire cu mana tare.

Imi aduc aminte ca odata, in copilarie, intorcandu-ne acasa de la serviciul din Duminica Floriilor, sedeam in masina, rupand absent frunze de palmier si rasfoind publicatia trimestriala a scolii duminicale pentru a citi subiectul saptamanii viitoare. Nu avea nici 0 logica. Astazi multimile s-au aruncat la picioarele Lui, iar peste 0 saptamana va fi arestat si omorat?

Acum, cand citesc Evangheliile, observ intelesuri ascunse care explica aceasta schimbare rapida, In Duminica Floriilor, Isus era inconjurat de un grup de oameni din Betania, inca plini de bucurie din pricina invienii lui Lazar. Fara indoiala ca 0 alta mare parte din multime era fermata din pelesinii din Galileea care 11 cunosteau bine. Matei ne atrage atentia ca un

183

Moartea: Ultima saptamana

Isus pe care nu L-am cunoscut

all grup important din multime erau orbii, schiopii si copm. Dincolo de acestia, ins a, pandea primejdia. Autoritatile religioase nu-L vedeau cu ochi buni pe Isus, iar legiunile romane insarcinate sa tina sub control multimile prezente la sarbatoare erau, prin grija Sanhedrinului, la curent cu informatiile despre persoana care ameninta ordinea locala,

Isus Insusi avea sentimente amestecate cu privire la parada care avea sa inceapa, Luca relateaza ca, apropiindu-Se de oras, Isus a inceput sa planga, Stia cat de nestatornica era multimea, Glasurile care acum strigau "Osana!", peste doar 0 saptamana aveau sa strige "Rastigneste-Ll'',

Intrarea triumfatoare a lui Isus in lerusalim are in jurul ei 0 aura contradictorie, Citind cele patru relatari evanghelice, intreaga scena mi se pare socanta. Imi imaginez un ofiter roman galopand la fata locului pentru a verifica ce se intampla, La Roma a participat la procesiuni ordonate in care totul se desfasura ca la carte. Generalul invingator defila in carul lui de aUT, cu armasari incordati sub stransoarea hamurilor, cu spitele rotilor scanteind in bataia soarelui. In urma lui, ofiteri cu annuri lustruite purtau steagurile capturate de la armatele infrante. Coloana se incheia cu sclavi si prizonieri in lanturi, 0 dovada vie a ceea ce se putea intampla oricui care sfida Roma.

La intrarea triumfatoare a lui Isus, multirnea de adorat ori e fermata din cei dispretuiti de societate: schiopi, orbi, copii, tarani din Galileea si Betania. Vrand sa vada cine era acela care producea 0 astfel de reactie multimii, ofiterul descopera un personaj umil, cu lacrimi pe obraz, calare nu pe un an-jisar sau intr-un car de lupta, ci pe un magarus inseuat cu 0 haina de imprumut aruncata pe spinarea lui.

Da, Duminica Floriilor a fost un moment de triumf, dar nu acel gen de triumf care putea impresiona Roma si nici acela care ar fi impresionat multa vreme multimile din lerusalim. Ce fel de imparat era acesta?

Cina cea de taind. Ori de cate ori citesc relatarea lui loan despre acest eveniment, sunt surprins de tonul ei "modem". Spre deosebire de restul Evangheliei, autorul prezinta aici 0 succesiune de imagini veridice, parca redate cu incetinitorul, . loan reda dialogul care are loc, pre cum si interactiunea emotionala dintre Isus si ucenici. loan 13 -17 cuprinde momentele de mare apr-piere sufleteasca dintre Isus si ucenicii Sai pe care EI le-a trait in cea mai chinuitoare noapte a Lui pe pamant..

In seara aceea, dupa ce au irnplinit ritualul de Paste, inc arc at de simbo-

luri, ucenicii au avut parte de multe surpnze. Ne putem usor imagina ca in momentele in care Isus citea cu voce tare relatarea exodului, in mintea ucenicilor locul Egiptului era luat de Roma. Dumnezeu nu putea gasi un moment mai bun pentru a dubla acest tur de forta decat acesta in care toti pelerinii erau adunati la lerusalim. Declaratia lui Isus a starnit in acestia cele mai indraznete visuri: " ... va pregatesc Imparatia ... ", le-a spus cu autoritate, " ... dar indraznitil Eu am biruit lumea".

Citind relatarea lui loan rna opresc adesea asupra unui incident anume care intrerupe desfasurarea cinei. "Isus, fiindca stia ca Tatal Ii daduse toate lucrurile in maini'' , incepe loan cu intentia vadita de a-si impresiona cititorul, dupa care adauga aceasta afirmatie contradictorie: " ... S-a sculat de la mas a, S-a dezbracat de hainele Lui, a luat un stergar si S-a inc ins cu el." In haine de rob, Isus S-a aplecat si a spalat praful lerusalimului de pe picioarele ucenicilor.

Ce gest ciudat din partea unui musafrr de onoare care sta pentru ultima oara la mas a cu prietenii sail Un gest inexplicabil din partea unui conducator care tocmai ii anuntase: " ... va pregatesc Imparatia ... ". In zilele acelea, spalarea picioarelor era considerata ca fiind un gest atat de degradant incat un stapan nu avea voie sa ceara unui sclav evreu sa 0 faca, Petru s-a facut alb ca varul la aceasta vazand ce a inceput Isus sa faca,

Pentru autorul M. Scott Peck, scena spalarii picioarelor se constituie ca unul dintre cele mai semnificative evenimente din viata lui Isus. "Pana in acel moment, eel mai important lucru pentru cineva era sa ajunga in varf si, o data ajuns acolo, sa se mentina pe pozitie sau, chiar, sa incerce sa ajunga si mai sus. Dar aici, acest om care este deja in varf-era rabin, invatator, stapan-a coborat brusc jos de tot si a inceput sa spele picioarele ucenicilor Sai. Prin acest act singular, Isus a rasturnat la modul simbolic intreaga ordine sociala, Neintelegand ce se intampla, insisi ucenicii Sai au fost aproape ingroziti de gestul Lui."

Isus le-a cerut urrnasilor Sai sa faca trei lucruri spre amintirea Lui. Ne-a cerut sa-i botezarn pe altii asa cum a fost EI botezat de loan. Ne-a cerut sa comemoram cina pe care a luat-o in seara aceea cu ucenicii. Si, in al treilea rand, ne-a cerut sa ne spalam picioarele unii altora. Biserica a respectat intotdeauna primele doua poruncii desi a purtat multe dispute in legatura cu semnificatia lor si cu modul in care e eel mai bine sa fie irnplinite, In privinta celei de-a treia ins a, spalarea picioarelor, avem tendinta de a 0 asocia cu rrnci denominatii bine ascunse in muntii Apalasi. Doar cateva grupari mal

184

185

Isus pe care nu L-am cunoscut

practica in ziua de azi spalarea picioarelor; pentru restul ideea fiind primitiva, rurala, simplista, E discutabil daca Isus a dat aceasta porunca doar celor doisprezece ucenici sau tuturor celor ce aveau sa unneze, si nu exista dovezi ca cei doisprezece ar fi implinit-o ei insisi.

In aceeasi seara, ucenicii s-au luat la cearta pentru suprematie. De remarcat ca Isus nu a negat spiritul competitiv si ambitia, trasaturi specific umane. Doar le-a redirectionat.. " ... eel mai mare dintre voi sa fie ca eel mai mic; si eel ce carmuieste ca eel ce slujeste." Dupa care le-a spus: "Vji pregatesc Imparatia"-cu alte cuvinte, 0 irnparatie bazata pe slujire si smerenie. In spalarea picoarelor, ucenicii au vazut un exemplu viu a ceea ce a vrut sa spuna Isus. Dupa doua mii de ani, implinirea acestei porunci. ramane la fel de dificila,

Tradarea: In toiul acestei cine cu cei mai apropiati prieteni, Isus lanse aza 0 bomba: unul dintre cei doisprezece adunati in jurul Lui II va vinde mai marilor norodului chiar in noaptea aceea. "Ucenicii se uitau unii la altii si nu intelegeau despre cine vorbeste'', si au inceput sa se intrebe unul pe altul..

Isus atinsese un punct nevralgic. "Nu cumva sunt eu, Doamne?", se intreaba ucenicii pe rand, dezvaluind indoieli ascunse. Tradarea nu era ceva nou. Intr-un Ierusalim dominat de conspiratii, cine stie cati dusmani ai lui Isus s-or fi apropiat de ucenici, tatonand terenul.. Cina cea de taina a fost ea insasi pandita de primejdii, odaia de sus fiind pregatita pe ascuns de 0 figura invaluita in mister, un om ce ducea un ulcior cu apa.

La cateva momente dupa ce Isus face dezvaluirea socanta, Iuda paraseste incaperea in tacere, rara sa ridice suspiciuni.. In mod normal, casierul grupului trebuia sa se retraga uneori din mijlocul lor pentru a cumpara de-ale gurii sau, cine stie, pentru a face vreo milostenie.

Numele de "Iuda", foarte comun la vremea lui, a disparut., Nici un parinte nu doreste sa dea copilului sau numele celui mai cunoscut tradator din istorie. Spre surprinderea mea, azi, cand citesc Evangheliile, nu ticalosia acestui nume iese in evidenta, ci tocmai caracterul lui comun. Asemenea celorlalti ucenici, si Iuda a fost ales de Isus dupa 0 lung a noapte de rugaciune. Fiind easier, se bucura in mod cert de increderea celorlalti, Chiar la Cina cea de Taina, a avut un loc de cinste alaturi de Isus. Evangheliile nu ne sugereaza nicaieri ca Iuda s-ar fi infiltrat deliberat in cercul restrans al ucenicilor pentru a-si pune in aplicare planul perfid.

Atunci, cum de L-a tradat el pe Fiul lui Dumnezeu? Punandu-mi aceasta

186

Moartea: Ultima saptamana

intrebare, rna gandesc la ceilalti ucemci care L-au lasat pe Isus singur in Ghetsimani, la Petru care s-a jurat spunand: " ... nu-L cunosc " , cand a fost luat la intrebari de cei adunati in curte, si la cei unsprezece care refuzau cu incapatanare sa creada vestile despre invierea lui Isus. Nu tipul, ci gradul actului de tradare al lui Iuda a fost diferit de alte gesturi identice.

Curios sa vad felul in care Hollywood-ul interpreteaza acest act de tradare, am urmarit realizarea rolului lui Iuda in cincisprezece filme. Am intalnit 0 sumedenie de interpretari. Dupa unii, Iuda a fost lacom dupa avere. Altii l-au prezentat fricos, decis sa negocieze cand presiunea dusmanilor lui Isus ameninta sa creasca. Altii l-au prezentat ca pe un ucenic deceptionat-

de ce a curatat Isus Templul cu biciul in loc sa ridice 0 armata impotriva Romei? Poate ca pe Iuda incepuse sa-I supere "caracterul moale" al lui Isus: asemenea militantilor din Palestina zilelor noastre sau din Irlanda de Nord, Iuda nu avea rabdarea necesara unei revolutii lente, nonviolente. Sau, dimpotriva, poate ca spera sa poata forta mana lui Isus. Daca va aranja 0 are stare , i~i va fi spus, precis II va obliga pe Isus sa-si declare identitatea si sa-si instaureze Imparatia,

Hollywood-ul prefera sa-I prezinte pe Iuda ca pe un erou complex, un rebel; cand se ridisa de la mas a insa pentru a savarsi tradarea, Biblia spune simplu: "Dar Satana a intrat in Iuda ... ". Trezirea la realitate a lui Iuda s-a produs altfel decat la ceilalti ucenici. Cand a devenit clar ca Imparatia despre care vorbea Isus ducea la 0 cruce, nu la un tron, toti au dat bir cu fugiti, s-au facut nevazuti,

Iuda nu este nici primul, nici ultimul care L-a tradat pe Isus, ci doar eel mai cunoscut.. Shusaku Endo, romancierul crestin din Japonia, are in centrul multora din romanele sale tema tradarii. Silence [Tdcere], eel mai cunoscut dintre ele, povesteste despre crestinii japonezi care s-au lepadat de credinta lor sub persecutia shogunilor. Endo a citit multe povestiri incitante despre martiri crestini, dar nici una despre crestini tradatori., Cum e po sibil asa ceva? Pentru ca nu s-a scris nici una. Cu toate acestea, pentru Endo, mesajul eel mai putemic al lui Isus este dragostea Lui arzatoare chiar si pentru-mai ales pentru-oamenii care L-au tradat., Cand Iuda a condus in gradina gloata calailor, Isus i s-a adresat cu "Prietene". Ceilalti ucenici L-au parasit si ei, dar EI a continuat sa-i iubeasca, A fost dat la moarte chiar de catre poporul Lui, dar EI, in vreme ce se chinuia tintuit pe cruce, go 1, in cea mai injositoare postura, a strigat. "Tata, iarta- 1. ..... ".

Nu cunosc un contrast mai izbitor intre doi oameni decat eel dintre Petru

187

Isus pe care nu L-am cunoscut

Moartea: Ultima saptamana

si luda. Amandoi au avut responsabilitati in grupul de ucenici ai lui Isus. Amandoi au vazut si auzit lucruri extraordinare. Amandoi au avut oscilatiile lor intre speranta, teama si dezarnagire. Cand a miza a crescut, amandoi s-au lepadat de Invatatorul lor. Aici insa asemanarile inceteaza, luda, chinuit de remuscari, dar, dupa cate se pare, rara pocainta, a acceptat consecintele logice ale faptei lui si si-a luat viata, ramanand in istorie drept eel mai mare tradator. A murit rara dorinta de a primi ceea ce Isus venise sa-i of ere. Petru, rusinat, dar inca deschis la mesajul de har si iertare al lui Isus, a mers mai departe, conducand 0 campanie de trezire in lerusalim si nu s-a oprit decat la Roma.

capul in maini si I -ar fi sters lacrimile. Dar Isus era insotit doar de barbati .. Prietenii Lui, dar barbati, Rapusi de somn, dupa 0 cina imbelsugata si dupa yin, ucenicii au adormit in vreme ce Isus trecea singur prin clipele grele.

La constatarea ca ucenicii L-au parasit, Isus nu a incercat sa-si ascunda durerea si dezamagirea: "Ce, un ceas n-ati putut sa vegheati impreuna cu Mine?" Cuvintele Lui sugereaza ca S-ar fi confruntat cu ceva mult mai greu de indurat decat singuratatea, Este po sibil ca, pentru prima data, Isus sa nu fi dorit sa ramana singur cu Tatal?

o lupta grea se ducea in sufletul San, iar Evangheliile ne ofera 0 descriere a chinului lui Isus mult diferita de povestirile cresti ne si evreiesti despre martiraj. " ... departeaza de la Mine paharul acesta", S-a rug at El. Aceasta nu era 0 rugaciune pioasa, formala. "A ajuns intr-un chin ca de moarte si a inceput sa Se roage si mai fierbinte; si sudoarea 1 se facuse ca niste picaturi mari de sange care cadeau pe pamant." Ce II chinuia de fapt pe Isus? Frlca de durere sau de moarte? Bineinteles, Pe Isus nu L-a ingrozit gandulla ceea ce- L astepta mai putin decat pe tine sau pe mine. Dar El mai traia ceva in plus, ceva nou, ceva care nu poate fi numit decat sentimentul ca Dumnezeu II parasise. In esenta, evenimentul din Ghetsimani este istoria unei rugaciuni Ia.ra raspuns. Paharul suferintei nu a fost inlaturat..

Lumea L-a respins pe Isus: dovada a venit sub forma unei procesiuni de torte serpuind pe cararile gradinii. Curand ucenicii II vor parasi, In timpul rugaciunii, a acelei rugaciuni dureroase care s-a lovit de un zid de tacere, Isus trebuie sa fi sirntit ca si Dumnezeu II parasise.

John Howard Yoder speculeaza posibilitatea ca Isus sa fi primit raspuns la rugaciunea:" ... departeaza de la Mine paharul acesta!" Isus era complet lipsit de putere. Daca ar fi insistat sa se faca voia Lui si nu a Tatalui, ar fi putut chema in ajutor douasprezece legiuni de ingeri (72000) care sa poarte un razboi sfant in Numele Lui. In Ghetsimani, Isus a retrait ispitirea la care a fost supus de Satan din pustie. De fiecare data ar fi putut rezolva problema raului prin forta, cu 0 lovitura de cutit rapida impotriva acuzatorului din pustie sau printr-o lupta crancena in gradina. Atunci insa n-ar mai fi existat

Ghetsimani. Din odaia de sus din lerusalim, cu miros putemic de miel si ierburi amare, Isus si grupul Lui de ucenici s-an ridicat si s-au indreptat spre 0 gradina de rnaslini mare, umbroasa, nurnita Ghetsimani. Pomii erau in plina flo are, aerul noptii era inc arc at de miresme. Intinzandu-se intr-un loc linistit, sub cerul instelat, departe de freamatul orasului, ucenicii au adormit repede.

Isus insa nu a gasit aceasta pace. "A inceput sa Se intristeze si sa Se mahneasca foarte tare", spune Matei. "A inceput sa Se inspaimante ... ", adauga Marcu. Ambii evanghelisti noteaza cuvintele Lui adresate ucenicilor in acest ceas greu: "Sufletul Meu este cuprins de 0 intristare de moarte; ramaneti aici si vegheati impreuna cu Mine." Isus Se retragea adesea sa Se roage singur, iar uneori ii trimitea pe ucenici cu barca pentru ca EI sa poata petrece noaptea singur, cu Tatal, In noaptea aceasta insa avea nevoie de prezenta lor.

Ca oameni, cand trecem prin momente de criza, avem nevoie de cineva care sa ne stea alaturi: la spital inainte de interventia chirurgicala, in azilul de batrani cand simtirn ca ni se apropie sfarsitul.. A vern nevoie de prezenta unei fiinte omenesti care sa ne asigure ca nu suntem singuri-pentru om singuratatea este lucrul eel mai greu de indurat.. Sesizez in relatarile evanghelice 0 singuratate profunda cu care Isus nu Se mai confruntase pana in acel moment..

Probabil daca la Cina cea de Taina ar fi participat si femei, Isus nu si-ar fi petre cut singur acele ceasuri de agonie din gradina. Presimtind cele ce se vor intampla, mama lui Isus a venit la Ierusalim-este prima mentionare a prezentei ei de la inceputul misiunii Fiului sau pana acum. Aceleasi femei care vor sta la cruce, care- I vor inveli trupul intepenit si care se vor grabi la mormant in zorii zilei, cu .siguranta ar fi stat cu El in gradina, I -ar fi tinut

o istorie a Bisericii-pentru

ca nu ar mai ti existat nici 0 Biserica-si istoria

omenirii s-ar fi oprit, iar epoca actuala n-ar mai fi fost. Toate acestea ar fi stat in puterea Lui Isus daca ar fi spus un singur cuvant, daca ar fi refuzat sacrificiul personal si ar fi negociat cumplita rascumparare. Imparatia n-ar mai fi crescut asemeni semintei de mustar, ci, mal degraba, ar fi cazut la pamant ca 0 ploaie cu grindina.

188

189

Isus pe care nu L-am cunoscut

Si totusi, ne reaminteste Yoder, crucea, "paharul", care parea acum atat de infiorator, era tocmai motivul pentru care Isus venise pe pamant .. "Aid, pe cruce, este Omul care I~i iubeste dusmanii, Omul a carui neprihanire 0 intrece pe cea a fariseilor, Omul care, bogat fiind, traieste sarac, care-si da si haina celui ce-I cere camasa, care Se roaga pentru cei care 11 batjocoresc. Crucea nu este un drum ocolit si nici un obstacol pe calea Imparatiei; nu este nici macar calea spre Imparatie; ea este Imparatia coborata printre noi."

Dupa mai multe ore de rugaciune chinuitoare, Isus a ajuns la 0 hotarare, Voia Lui si voia Tatalui au devenit una. "Nu trebuia sa sufere Hristosul aceste lucruri ... ?", va intreba EI mai tarziu? I -a trezit pentru ultima data pe prietenii Lui sornnorosi si a pomit curajos prin intuneric in intampinarea celor ce venisera sa-L omoare.

Procesul. Programele de televiziune din zilele noastre si romanele de succes ne familiarizeaza cu lumea, candva inaccsebila, a proceselor din salile de judecata, Pentru cei care doresc un supliment de realism, exista canale TV care transmit in direct procese in care sunt judecati criminali inraiti sau violatori. De-a lungul timpului, publicul american a urmarit fascinat abilitatea unor avocati care reuseau sa scoata basrna-curata oameni celebri, desi era limpede pentru toata lumea ca acuzatii erau vinovati.

In decurs de douazeci si patru de ore, Isus a fost interogat de sase ori, fiind anchetat si de evrei si de romani. In final, un guvemator exasperat prof. nunta eel mai dur verdict permis de lege a rornana. Citind consernnarile prof. cesului, rna frapeaza lipsa apararii in cazul lui Isus. Nu s-a ridicat nici rnacar un martor in apararea Lui. Nimeni nu a avut curajul sa vorbeasca deschis impotriva nedreptatii, Isus Insusi n-a facut nimic pentru a Se apara, Mai mult, nici chiar Dumnezeu- Tatal n-a scos un singur cuvant in timpul pro cesului.

In cursul procesului, Isus a fost trimis de la Ana la Caiafa. Nimeni nu era domic sa-si asume intreaga responsabilitate a executani Lui, chiar daca toti doreau sa scape de EL A curs multi cerneala din condei ele cercetatorilor pentru se stabili precis cat din acuzare a apartinut Romei si cat Ierusalimului. * In realitate, ambele parti au contribuit la pronuntarea sentintei. Numai ca, focalizarea pe toate neregulile pro cesului risca sa abata atentia

* A atribui responsabilitatea mortii lui Isus natiunii evreiesti ca intreg este una dintre cele mai mali I calomnii din istorie. Nimeni nu-i acuza pe italienii de azi de faptele predecesorilor lor de acum nouasprezece secole. Joseph Klausner scrie: "Evreii, ca natiune, sunt la

190

Moartea: Ultima saptamana

de la problema esentiala: Isus reprezenta 0 amenintare reala pentru stabilitatea Ierusalimului ..

Ca lider carismatic cu multi adepti, Isus a starnit de la bun inceput suspiciunile lui Irod din Galileea si ale Sanhedrinului din Ierusalim. E adevarat ca ei nu au inteles natura Imparatiei Lui, dar nu cu mult, inainte de are stare a Sa, Isus a scos din Templu schimbatorii de bani folosind forta fizica. Pentru Sanhedrinul-marioneta care guverna atunci, mentinand pacea cu orice pret pentru stapanii lor romani, un asemenea eveniment era alarmant.. In plus, se raspandi se zvonul ca Isus ar fi pretins ca poate darama Templul si 11 poate reconstrui in trei zile. Desi s-au gasit in dificultatea de a gasi manari care sa reproduca exact cuvintele lui Isus, nelinistea liderilor evrei este explicabila, Imaginati-va un arab alergand pe strazile New York-ului si strigand:

"World Trade Center va fi aruncat in aer, dar eu il pot reconstrui in trei zile."

Pentru preoti si pentru gruparile pioase, aceste amenintari de natura politica paleau in comparatie cu afirrnatiile scandaloase de natura religioasa ale lui !sus. Fariseii se ingalbeneau la fata cand Isus ierta rara echivoc pacatele si II numea pe Dumnezeu Tatal San. Aparentul Lui dispret fata de Sabat ii revolta; potrivit Legii lui Moise, incalcarea Sabatului constituia un pacat capital.. Isus era 0 amenintare pentru Lege, pentru sistemul jertfelor, al Templului, pentru regulile alimentatiei si pentru toate diferentierile ce se taceau intre curat si necurat..

In final, la proces, Marele Preot a apelat la solemnul Juramant al Marturiei-"Te jur pe Dumnezeul eel viu"-, pentru a pune 0 intrebare la care Isus, ca acuzat, era obligat prin Lege sa raspunda, "Sa ne spui daca esti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu." In sfarsit, Isus rupe tacerea: "Asa cum 0 spuneti: da, sunt," Dupa care a continuat sa vorbeasca despre venirea Fiului omului pe norii cerului .. Era prea multo Pentru un evreu credincios, cuvintele lui Isus erau 0 blasfemie, oricum ar fi interpretat Legea. "Ce nevoie mai avem de martori?", a spus Marele Preot, sfasiindu-si hainele.

Exista 0 singura alternativa la blasfemie si la condamnarea la moarte pe care aceasta 0 presupunea: ca ceea ce spuse Isus sa fie adevarat, ca El sa fie

fel de. putin vinovati de moartea lui Isus pe cat sunt de vinovati grecii, ca natiune, de moartea lUI Socrate; cine s-ar gandi acum sa razbune sangele lui Socrate, grecul antic, asupra concetatenilor lui, grecii de astazi? $i totusi, desi au trecut de-atunci nouasprezece secole, lumea continua sa razbune sangele lui Isus, evreul, pe conationalii Lui, evreii, care au platit deja cu rauri de sange." Aceasta in ciuda declaratiei lui Isus de a fi a venit "Ia oile pierdute ale lui Israel" si in ciuda faptului ca aproape toti primii crestini au fost evrei.

191

Isus pe care nu L-am cunoscut

Moartea: Ultima siiptiimanii

intr-adevar Mesia. Dar asa ceva era imposibil! Legat, inconjurat de garzi inarmate, neajutorarea in persoana, Isus nu avea nimic din figura rnesianica asteptata de Israel..

Dar blasfemia nu avea nici 0 valoare pentru romanii care preferau sa se tina departe de disputele religioase locale. In drum spre judecatorii romani, pretentia lui Isus de a fi Mesia s-a transformat din blasfemie in razmerita, Cuvantul Mesia insemna "imparat'', iar Roma nu tolera nici un instigator care i~i aroga un asemenea titlu.

Inaintea lui lrod, acelasi tiran care retezase capul lui loan Botezatorul, si care i~i dorea de multa vreme sa-L cerceteze personal pe Cel ce starnea atatea controverse, Isus a pastrat tacerea, ramanand de un calm desavarsit.. Singur Pilat a auzit din gura Lui 0 marturisire. "Esti Tu Imparatul ludeilor?", l-a intrebat el. Isus, cu mainile legate la spate, cu chipul umflat de nesomn, purtand pe obraz urmele pumnilor primiti de la soldati, a raspuns simplu: "Da, sunt,"

Pana acum Isus refuzase de mai multe ori sa declare cine este. Cand oamenii vindecati, ucenicii si chiar demonii recunosteau in EI pe Mesia, Isus le poruncea sa taca, Intr-o imprejurare, in zilele cand Se bucura de mare popularitate, gloatele au alergat dupa El in jurul lacului asemeni fanatici lor care vaneaza 0 celebritate, insa Isus a fugit de ei. Cand au reusit sa-L gaseasca, au vrut sa-L incoroneze pe loc, insa Isus le-a tinut 0 predica atat de rascolitoare inc at, cu exceptia catorva, toti l-au inters spatele.

Acum era prima data cand, inaintea autoritatilor religioase si apoi a celor politice, si numai in momentul in care pretentiile Lui pareau sa atinga apogeul absurdului, a recunoscut cine este. "Fiul lui Dumnezeu", le-a raspuns fruntasilor religiosi care au pus mana pe El. " ... sunt Imparat", i-a spus guvernatorului roman care, probabil, a pufnit in ras, Un specimen jalnic care probabil ii aducea aminte lui Pilat de vreun smintit din Roma care se pretindea a fi Cezarul..

Sleit de puteri, parasit de toti, condamnat si, mai ales, ingrozitor de singur-Isus a considerat ca numai in aceasta stare se poate revela pe Sine si poate accepta numele de "Hristos". Conform comentariilor lui Karl Barth, Isus "nu-si marturiseste mesianitatea decat in momentul in care pericolul de a fonda 0 religie a trecut, in sfarsit".

o astfel de pretentie din partea lui Isus era un adevarat afront, avea sa spuna Pavel mai tarziu. 0 piatra de poticnire-genul de piatra de care te descotorosesti pentru ca nu-ti foloseste la nimic, care mai mult te incurca

in timpul constructiei, Dar 0 asemenea piatra poate deveni, prin puterea lui Dumnezeu, piatra unghiulara a unei noi Imparatii,

Calvarul .. Intr-un volum de memorii despre anii tulburi de dinaintea celui de-al doilea razboi mondial., Pierre Van Paassen relateaza despre un act umilitor savarsit de cativa agenti nazisti asupra unui batran rabin pe care il ridicasera de pe strada, iar acum il tarau spre sediul lor. In celalalt, capat al incaperii in care fusese adus rabinul, alti doi agenti bateau cu cruzime un alt evreu. Cei care-l arestase pe rabin au decis sa se amuze putin pe seama acestuia din urma, L-au dezbracat pana la piele si i-au ordonat sa rosteasca predica pe care 0 pregatise pentru serviciul de la sinagoga din Sabatul urmator. Rabinul a intrebat daca poate sa-si puna chip a, iar nazistii au incuviintat cu un ranjet, Era mai distractiv. Tremurand din toate incheieturile, rabinul a inceput sa predice cu glas ragusit despre ce inseamna sa umbli smerit inaintea lui Dumnezeu, in tot timpul acesta fiind inghiontit de nazistii care-si bateau joe de el si auzind gemetele sfasietoare ale compatriotului sau din celalalt colt al camerei.

Cand citesc relatarile Evangheliei despre are stare a, torturarea si executia lui Isus, rna gandesc la acel rabin care statea go 1, umilit, intr-o cladire a politiei naziste. Nici chiar dupa ce am vizionat mai multe filme pe aceasta tema, si nici dupa ce am citit si recitit Evangheliile, nu-mi pot imagina pe de-a-ntregul injosirea si rusinea indurate de Fiul lui Dumnezeu pe pamant, despuiat de vesminte, biciuit, scuipat, palrnuit, incununat cu spini.

Batjocurile liderilor evrei si romani au fost 0 parodiere a acuzati ei pentru care a fost condamnat Isus. Mesia, zici? Grozav! fa s-auzim 0 proorociel Poc. Cine te-a lovit; ai? Pleosc. Hai, spune, dd-i drumu', Domnule Profet. Te descurci cam prost pentru un Mesia ...

Si zi asa, esti Impiirai, ai? Hei, cdpitane, sa vezi si sa nu crezil Avem in

fata noastrd un Impiirat in toatd regula! Sa ingenunchem inaintea mqjesta!ii sale! Dar cum vine asta? Un imparatjara coroand? Nu se poate! Uite, domnule Impiirai, iJijelcem noi acusi 0 coroand. Trosc. Ei, ce zici, cum e? Cam strdmbd? Se rezolvd. Stai, nu miscal fa te uitd, cdui modestie! Ce-ai zice de 0 mantie-ceva care sd-ti acopere spatele mdnjit de sdnge. Ce s-a Intdmplai? Majestatea voastrd a cdzut?

Asa s-a scurs intreaga zi: de la jocul de-a baba oarba sub ploaia de pumni a soldatilor din curtea Marelui Preot, la torturi le profesioniste aplicate de garzile lui Pilat si lrod, apoi la huiduielile aruncate de cei ce-i

192

193

Moartea: Ultima siiptiimanii

Isus pe care nu L-am cunoscut

priveau pe condamnati abia tarandu-se spre Calvar, si chiar si la cruce, unde Isus a auzit 0 multime de batjocuri venite de la cei de la picioarele Lui si chiar si de la rastignitul de pe crucea de alaturi, Zici cd esti Mesia? Atunei, da-te jos de pe cruce! Cum crezi c-o sa ne salvezi pe noi, dacd nu te pop salva nici macar pe tine?

M-a mirat si, uneori, am pus la indoiala limitarea pe care Si-a irnpus-o Dumnezeu de-a lungul istoriei pentru a da libertate de a actiona conform voii lor unor conducatori ca Gingis Han, Hitler sau Stalin. Dar nimic, absolut nimic nu se compara cu limitarea autoimpusa de care a dernonstrat-o in Vinerea aceea intunecata, in lerusalim. Cu fiecare lovitura de bici, cu fiecare pumn care Ii strive a camea, Isus trebuie sa fi retrait mental ispitirile din pustie si din Ghetsimani. Legiuni de ingeri asteptau un singur gest din partea Lui, Un singur cuvant, si suferinta s-ar fi sfarsit.,

"Crucea nu se cade sa fje 0 amenintare pentru cetateanul roman", spunea Cicero; "ea n-are ce cauta nici macar in ganduri Ie, in privirile sau in auzul lui," Pentru romani, crucificarea era cea mai cruda forma de pedeapsa capitala, rezervata ucigasilor, sclavilor rebeli si altor raufacatori din colon-d. Cetatenii romani condamnati la moarte erau decapitati, nu crucificati.. In felul lor, evreii le impartaseau repulsia: " ... orice om atarnat pe lemn este blestemat inaintea lui Dumnezeu ... ", spune Deuteronornul-si preferau sa ucida cu pietre cand erau autorizati sa-i execute pe condamnati,

Evanghe listii, arheologii si medicii au descris atat de bine detaliile ingrozitoare ale rastignirii, incat nu consider necesara repetarea lor aici. Pe langa aceasta, daca "ultimele sapte cuvinte ale lui Hristos" ne spun ceva despre ce gandea Isus in acele momente, El Insusi era preocupat de alte lucruri decat de durere. Singura manifestare a suferintei Sale fizice a fost strigatul "Mi-e sete!", si chiar si atunci arefuzat sa bea otetul oferit ca anestezic. (Culmea ironiei! Cel care facuse sa curga vinul din belsug la 0 nunta, Cel care vorbise de apa vie care stinge setea pe vecie a murit cu gura uscata, cu acreala otetului prelingandu-i-Se pe barbie.)

Ca intotdeauna, si pe cruce Isus S-a gandit la altii, I -a iertat pe calaii Lui, I -a asigurat mamei Lui ingrijirea. A primit in rai un talhar pocait.,

Dintre franturik de conversatie de pe Calvar redate in Evanghelii, numai doua redau identic ultimele cuvinte ale lui Isus. Evanghelia dupa Luca spune: "Tata, in mainile Tale Imi incredintez duhul!'', un act final de incredere inainte de moarte, loan rezuma criptic finalul intregii misiuni a lui Isus pe pamant; "S-a ispravit," Matei si Marcu consemneaza cele mai enigmatice

si coplesitoare cuvinte ale Sale: "Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru, ce M-ai parasit?'!"

Este singura rugaciune a lui Isus din toate cele patru Evanghelii in care El foloseste acest cuvant formal si distant, "Dumnezeu", si nu "Ava," adica "Tata'', Evident, erau cuvintele unui psalm, dar exprimau nu mai putin si un pro fund sentiment de insingurare. 0 ruptura de neconceput s-a produs in Dumnezeire. Fiul a sirntit ca Tatal L-a parasit ..

"Retragerea lui Dumnezeu ii doare eel mai mult pe cei care sunt eel mai aproape de EI. lata de ce Dumnezeu Insusi, devenit om, sufera incomparabil mai mult cand este parasit de Dumnezeu", scria C.S Lewis. Fara indoiala, avea perfecta dreptate. Nu e chiar atat de important daca sunt repezit de incasatoarea de la supermarket sau de vecinul care locuieste doua strazi mai incolo, Dar cand sotia mea, langa care imi petrec viata, refuza pe neasteptate sa-mi mai vorbeasca, este dureros.

Nici un teo log nu poate explica intr-un mod satisfacator ce s-a intamplat la nivelul Trinitatii in ziua aceea pe Calvar. Tot ce ne-a ramas este strigatul de durere al unui fiu care s-a sirntit parasit de tatal lui. l-a usurat intru catva suferinta faptul ca a stiut dinainte cu ce moarte I~i va incheia misiunea pe pamant? Cand era legat pe altar, l-a ajutat cu ceva pe Isaac faptul ca stia ca tatal lui nu facea decat sa se supuna unei porunci? Ce s-ar fj intamplat daca ingerul nu ar fi aparut si A vraam chiar ar fi infipt pumnalul in inima fiului sau, a singurului sau fiu pe care il iubea? S-arfi intamplat exact ce s-a intamplat la Calvar, cand Fiul S-a sirntit abandonat..

Nu ni se spune ca Tatal ar fi strigat ceva in momentul acela. Daca a facut-o, ne putem doar imagina. Fiul Lui devenise "blestem" in locul nostru, scrie Pavel in Galateni, iar in Corinteni scrie: "Pe Cel ce n-a facut nici un pac at, El L-a facut pacat pentru noi." Stirn cum priveste Dumnezeu pacatul; s-ar putea ca sentimentul abandonarii sa fi taiat adanc si in inima Lui.

Dorothy Sayers scrie: "Dumnezeul crestinilor este singura divinitate despre care se face 0 afirmatie incadrata istoric .... Nu exista 0 alaturare mai uimitoare de afirmatii decat cea din Crezul de la Niceea, in care sunt asezate alaturi, rara echivoc, aceste doua marturisiri: «Dumnezeu adevarat din

*Comentatorii sustin ca relatarile lui Matei si a lui Marcu constituie unele dintre cele mai convingatoare dovezi ale autenticitatii consemnarilor cu privire la cele Intamplate la Calvar.. De ce ar pune fondatorii unei noi religii cuvinte atilt de Inciircate de durere In gura eroului lor aflat pe moarte, daca ele n-ar fi exact cuvintele rostite de acel erou?

194

195

Isus pe care nu L-am cunoscut

Moartea: Ultima saptamana

Dumnezeu adevarat, ... a patimit, ... in zilele lui Pilat din Pont,» Peste tot in lume, crestinii pronunta de mii de ori pe zi numele unui neinsemnat proconsul roman, numai pentru ca acest nume este legat de ziua in care a fost omorat Dumnezeu."

In pofida rusinii si a durerii produse, ceea ce s-a intamplat pe un deal numit Calvar a devenit actul eel mai important al vietii lui Isus-pentru scriitorii Evangheliilor si ai epistolelor, pentru biserica si, atat cat putem specula in acest sens, pentru Dumnezeu.

Bisericii i-a trebuit ceva timp pentru a accepta infamia crucii. Parintii bisericii au interzis reprezentarea ei in arta pana la domnia imparatului roman Constantin, care a avut 0 viziune a crucii si a interzis rastignirea ca metoda de executie, * Asa se face ca abia in secolul al IV-lea crucea a devenit simbolul credintei. (Dupa cum observa C. S. Lewis, crucificarea nu a devenit 0 tema frecventata in arta pana nu au disparut de pe pamant toti cei ce au vazut-o in realitate.)

Acum insa te lovesti de acest simbol la tot pasul: artistii mesteresc in aur forma obiectului roman de executie, jucatorii de baschet i~i fac cruce inainte de meci, iar fabricantii de dulciuri merg pana acolo incat fac cruci de ciocolata pe care credinciosii le rontaie in Saptamana Patimilor. Oricat ar parea de ciudat, crestinismul a devenit 0 religie a crucii-in termeni modemi: spanzuratoare a, scaunul electric, camera de gazare.

In mod normal, il considerarn un invins pe eel care moare ca un criminal, Dar apostolul Pavel va spune mai tarziu despre Isus: "A dezbracat domniile si stapanirile si le-a facut de ocara inaintea lumii dupa ce a iesit biruitor asupra lor prin cruce." Ce-a vrut sa spuna?

Ma gandesc la personalitati din vrcmurile noastre care au dezarmat puterea. Serifii rasisti care l-au aruncat pe Martin Luther King Jr. in inchisoare, sovieticii care l-au deportat pe Soljenitin, cehii care l-au inchis pe Vaclav Havel, filipinezii care l-au ucis pe Benigno Aquino, autoritatile sudafricane care l-au arestat pe Nelson Mandela-toti acestia credeau ca rezolva 0 problema, dar n-au facut altceva decat sa demonstreze violenta si nedreptate. Forta rnorala e cea care dezarrneaza,

Cand a murit Isus, pana si un barbar ca soldatul roman care a asistat la scena a fost rniscat si a strigat: "Cu adevarat, acesta a fost Fiul lui Dumnezeu!" EI a vazut foarte clar contrastul dintre camarazii lui brutali si victima lor care i-a iertat, dandu-si ultima suflare. Faptura rara vlaga tintuita in piroane pe cruce a demascat puterile conducatoare ale lumii, aratand ca erau niste dumnezei falsi care-si incalcasera fagaduintele nobile de credinta si dreptate. Religia, nu absenta religiei L-a acuzat pe Isus; lege a, nu absenta legii, L-a dat la moarte, Prin procesul aranjat, prin biciuirea lui Isus, prin opozitia lor violenta fata de EI, autoritatile politice si religioase ale timpului s-au demascat singure: sustinatori ai propriilor privilegii, aparatori doar ai pozitiei lor de autoritate. Fiecare atac asupra lui Isus le-a dat in vileag nelegnnrea.

Talharii rastigniti, unul la dreapta si celalalt la stanga lui Isus, reprezinta doua feluri de reactii, Unul a dispretuit lipsa de putere a lui Isus: Un Mesia care nu se poate mdntui nici mdcar pe Sine? Celalalt a sesizat prezenta unui alt fel de putere. Asumandu-si riscul de a crede, el l-a cerut lui Isus: "Domnne, adu-Ti aminte de mine, cand vei veni in Imparatia Ta." Dintre cei doi tilhari rastigniti, numai acesta I s-a adresat lui Isus recunoscandu-I statutul de imparat.. Celalalt a facut-o si el, insa numai in bataie dejoc. Talharul murib-nd a inteles mai clar dccat oricine altcineva natura Imparatiei lui Isus.

Intr-un fel, cei doi talhari reprezinta cele doua hotarari distincte care stau in fata oricarui om care ajunge sa stea in fata crucii. Privim la neputinta lui Isus ca la un exemplu al ncputintei lui Dumnezcu sau ca la 0 dovada de dragoste din partea Lui? Romanii, educati in cultul zeilor putemici pre cum Jupiter, n-au vazut in trupul sfartecat atarnat pe Icmn nimic care sa aduca a zeitate. Evreii credinciosi, obisnuiti cu istorisiri despre un lehova putemic, n-au gasit nimic de admirat in acest dumnezeu care murea ca 0 fiinta slaba acoperita de rusine. Dupa cum spune lustin Martirul in scrierea sa: Dialo; cu evreuZ Trtf[m, moartea lui Isus pe 0 cruce a fost argumentul decisiv care i-a facut pe evrei sa nu creada in mesianitatea Lui; crucificarea a irnplinit blestemul Legii.

Chiar si asa, peste timp, crucea de pe Golgota a fost cea care a schimbat peisajul moral al lumii. M. Scott Peck scrie:

*Potrivit istoncului Michael Grant, Imparatul Constantin era prea putin interesat de persoana lui Isus ~i gasea ca rastignirea a fost un episod stanjcnitcr. Printr-o remarcabila ironie, "vazand in cruce nu atilt un simbol al suferintei, cat un totem cu puteri magice care ii confirrna propria lui biruinta", Constantin a transformat crucea dintr-un simbol al sacrificiului ~i umilintei intr-un simbol al triumfului, dand ordin sa tie pictata pe scuturile soldati lor sai ..

Nu pot explica mai clar cum Iucreaza dragostea dec at citand un batran preot care a petrecut multi ani pe campuri de lupta: "Exista multe cai prin care poti lupta cu raul si prin cateva el poate fi invins. Toate aceste cai sunt fete ale adevarului potrivit caruia cea mai sigura cale de a invinge

196

197

Isus pe care nu L-am cunoscut

raul este de a-I inabusi intr-o fiinta umana vie, gata sa se sacrifice. Cand raul este absorbit de 0 astfel de fiinta, ca sangelc intr-un burete sau ca sageata in inima unui om, el Isi pierde puterea si nu mai poate face nimic."

Indeparfarea raului - pe cale stiintifica sau altfel- nu se poate face

dec at prin dragoste umaria. Se cere un sacrificiu deliberar,.. Nu stiu cum se intampla asta. Dar stiu ca se intampla ... Si ori de cate ori se intampla, se produce 0 usoara modificare in echilibrul puterilor in lume.

11

A_

La Calvar, acest echilibru a fost zdruncinat din temelii, din pricina identitatii Celui ce a absorbit raul.. Daca Isus din Nazaret ar fi fost doar 0 altii

victima nevinovata,

ca Luther King, MandeIa, Havel si Soljenitan, ar fi

Inviereat o dimineata

,

de neimaginat

las at, poate, 0 oarecare urma in istorie si ar fi disparut de pe scena. In urma Lui nu s-ar mai fi nascut nici 0 religie. Ceea ce a schimbat insa istoria a fost convingerea ucenicilor care incepea sa se contureze (a fost necesara Invierea ca sa-i convinga pe deplin) ca Dunmezeu Insusi a ales calea umilirii si mortii. . Crucea 11 redefineste pe Dunmezeu ca pe Acela care a renuntat la a-si 'exercita puterea, alegand in schimb sa iubeasca. Isus a devenit, cum spune Dorothy Solie, "dezarmarea unilaterala a lui Dunmezeu".

Indiferent cat este de bine intentionata, puterea produce suferinta. Dragostea, fiind vulnerabila, absoarbe suferinta. In punctul de convergenta al celor dona, pe un deal numit Calvar, Dunmezeu a renuntat la una, in favoarea celeilalte..

In fiecare an, gasesc Saptamana Mare ca fiind 0 perioada epuizanta din punct de vedere suOetesc; indiferent de cate ori am trait parra acum, cu inima, rastignirea Lui, anxietatea pe care mi-o provoaca Invicrca nu m-a parasit niciodata-sunt ingrozit la gandul ca s-ar putea ca anul acesta EI sa nu invie; cum nu ainviat nici anul trecut.. Oricine poate ti sentimental cand e yorba de Nastere; orice nebun se poate simti crestin la Craciun. Pastele insa este evenimentul principal; daca nu crezi in Invicrc, nu esti crestin.

John Irving, Rugaciune pentru Owen Meany

198

11

A

Invierea:

o dimineata

,

de neimaginat

Cand eram copil, asociam Pastele cu moartea, nu cu Invierea, si asta din cauza unei intamplari care s-a petre cut intr-o duminica insorita de Paste, si care a avut-o ca protagonista pe singura pisica pe care am avut-o vreodata, Boots (Cizmulita) era 0 pisicuta de sase saptamani, cu blanita neagra ca taciunele, exceptand "cizmulitele'' albe de pe fiecare Iabuta, ceea ce-ti lasa impresia ca ar fi calcar intr-un strat subtire de vopsea alba. Boots i~i avea culcusul intr-o cutie de carton pe 0 veranda acopenita si dormea pe 0 perna umpluta cu talas de cedru. Mama, care era convinsa ca Boots trebuia sa invete sa se apere singura inainte de a hoinari prin imprejurimi, a stabilit ca data pentru marele examen al pisicutei, duminica de Paste.

In sfarsit, a so sit si ziua cea mare. Sub soarele Georgiei, natura era in plina flo are. Pentru prima data in viata ei, Boots a adulmecat un fir de iarba, a dat cu Iabuta intr-o narc is a, si a incercat, rara sorti de izbanda, sa prinda din cateva salturi un fluture. Ne-a inveselit pe toti pana cand au venit la noi copiii din vecini sa pornim in cautarea oualor de Paste.

Inimaginabilul s-a produs dupa sosirea tovarasilor nostri de joaca din vecini. Catelul lor, Pugs, un terrier, i-a insotit in curtea no astra. Cand a dat cu ochii de Boots, a scos un marait gros si a pornit la atac. Am tip at si am alergat cu totii spre Boots. Dar Pugs tinea deja pisicuta firava in gura, scuturand-o ca pe un ciorap. Toti copiii am facut cere in jurul cainelui, strigand cat ne tinea gura si sarind ca sa-I speriem. Am urmarit neputinciosi 0 smucitura a coltilor albi si smocuri de blana zburand prin aer. In final, Pugs a lasat in iarba pisicuta rara suflare si a luat-o din loco

201

Isus pe care nu L-am cunoscut

invierea: 0 dimineata de neimaginat

Pe moment n-am fost in stare sa-I articulez, dar sub soarele acelei amiezi tocmai invatasern uratul cuvant ireversibil .. Toata dupa-amiaza aceea m-am rug at sa se l ntample 0 minune. Nu! Nu se poate! Nu e adevdrat! Poate ca Boots va invia, imi spuneam-nu ne spusese invatatoarea de la scoala dumini cala ca asa s-a intamplat si cu Isus? Sau, po ate, cumva, intreaga dimineata s-ar fi putut sterge, sau poate filmul ei s-ar fi putut derula inapoi, dupa care sa se deruleze iar inainte, dar lara scena aceea oribila, Daca Boots ar fi revenit la viata, imi spuneam, aveam s-o tinern pe veranda tot timpul, nelasand-o sa 0 mai paraseasca niciodata, Si aveam sa vorbim si cu vecinii sa construiasca un gard pentru Pugs. 0 mie de astfel de masuri de precautie mi-au trecut prin minte in zilele urmato are , pana cand in cele din urma realitatea a invins si a trebuit sa accept ca Boots era moarta, Ireversibil moarta,

De atunci, duminicile de Paste din copilaria mea au fost marcate de amintirea micutei vietati zacand moarta in iarba, Cu trecerea anilor, aveam sa descopar mai multe despre cuvantul ireversibil..

Asa cum am mai spus, nu cu mult timp in urma, trei dintre prietenii mel, doi barbati si 0 femeie au murit la intervale scurte. Unul dintre ei, iesit la pensie da- perfect sana-atos, a cazut pur si simplu mort intr-o parcare dupa ce luase cina in oras cu sotia lui. Femeia, tanara, pe la patruzeci de ani, a murit inghitita de flacari in drum spre 0 conferinta avand ca tema misiunea, dupa ce un camion care venea din spate, pe 0 vreme cetoasa, a lovit masina in care se afla. AI treilea, prietenul meu Bob, a murit in timp ce facea scufundari pe fundul lacului Michigan. De trei ori in acel an, viata a ajuns la punctul terminus. Am vorbit la toate cele trei inmormantari, si de fiecare data mi-a fost greu sa gasesc un subiect de predica: bine cunoscutul si nesuferitul cuvant ireversibil imi invada mintea cu 0 forta parca de fiecare data mai mare. Nimic din ce as fi putut spune sau face n-arfi realizat ceea ce vroiam mai mult, decat orice: sa-mi aduca prietenii inapoi,

In ziua in care Bob s-a scufundat pentru ultima data, eu cite am total absorbit, intr-o cafenea de la Universitatea din Chicago, My Questfor Beauty [in cdutareajrumusetii], de RoHo May. In cartea cu acest titlu, renumitul terapeut trecea in revista secvente din eforturile sale de 0 viata intreaga de a gasi frumosul, cu precadere calatoria sa la Muntele Athos. Acolo, scria el, a ajuns chiar la slujba de Paste, care se oficia dupa ritul ortodox, in timpul noptii, Mirosul de tamaie plutea in aero Singura lumina era ceea a lumanarilor. La incheierea slujbei, preotul a dat fiecaruia cate trei oua incondeiate

cu multi maiestrie, invelite intr-un voal, "Christos Anesti!" a rostit el"Hristos a inviat!", Toti cei prezenti, inclusiv RoHo May, au raspuns conform obiceiului: "Adevarat a inviat!''

Si RoHo May continua: "Atunci m-a strafulgerat un gand legat de realitatea spiritual a: ce-ar insemna pentru lumea noastra ca invierea Lui sa fi fost cu adevarat un fapt real?" Am citit acest pasaj tocmai inainte de a ajunge acasa, unde am aflat ca Bob murise. Intrebarea lui RoHo May a continuat sa rna urmareasca si dupa ce am aflat cumplita veste. Ce importanta avea invierea lui Hristos pentru lumea no astra?

Apasat si indurerat de moartea lui Bob, am inceput sa inteleg semnificatia Paste lui intr-o lumina noua. Aveam cinci ani cand am invatat in duminica de Paste lectia dura a ireversibilitatii .. Acum, ca adult, intelegearn ca, de fapt, Pastele of ere a extraordinara promisiune a reversibilitatii .. Nimic, nici macar moartea, nu este finala, Chiar si ea poate fi anulata,

La inmormantarea lui Bob am reformulat intrebarea lui RoHo, adaptand-o la contextul in care ne aflam. Ce-ar fi insemnat pentru noi ca Bob sa invie? Stateam cu totii in capela, incapabili pare] 1 sa mai simtirn ceva dupa trei zile de plans, striviti sub apasarea rnortii. Cum ar fi fost daca am fi iesit in parcare si, spre uluirea no astra, l-am fi gasit acolo pe Bob? Bob! Cu mersul lui saltat, cu un suras mijind in coltul gurii, cu ochii lui de un cenusiu deschis. N-ar fi putut fi altcineva decat Bob, un Bob inviat din mortil

Aceasta imagine m-a ajutat sa-mi fac 0 idee despre ceea ce au sirntit ucenicii lui Isus la primul Paste. Si ei au plans indurerati trei zile. Duminica insa au auzit un sunet nou, sub lim, cristalin, asemeni batailor de clopot in aerul tare de munte. Pastele aduce cu sine sunetul nou al sperantei si eredintei ca ceea ce a facut Dumnezeu candva intr-un cimitir din Ierusalim se poate repeta, si chiar se va repeta, la scara universala, Pentru Bob. Pentru noi. Pentru lume. In ciuda a tot si a toate, ireversibilul va fi anulat..

Primii crestini au mizat totul pe Inviere; acesta este motivul pentru care apostolul Pavel le scria corintenilor: "Si daca n-a inviat Hristos, atunci propovaduirea noastra este zadarnica si zadarnica este si credinta voastra." Dar oare s-a produs cu adevarat acest eveniment, rara de care credinta noastra ar fi inutila? Si daca da, cum putem fi siguri?

Cei ce nu cred in Invierea lui Isus spun ca ucenicii au fost fie niste naivi, usor de tras pe sfoara, gata sa creada in povesti cu fantome, fie niste conspiratori suficient de abili incat inventeze 0 intreaga poveste cu Invierea, pe

202

203

Isus pe care nu L-am cunoscut

Ynvierea: 0 dimineata de neimaginat

care apoi s-o utilizeze ca punct de plecare pentru intemeierea noii lor religii. Biblia insa ne spune ceva cu totul diferit.

In ce-i priveste pe apostoli, discipolii lui Isus, Evanghe}lIle m-I pr-zmta ca pe cei mai suspiciosi oameni la auzirea vestii despre Invierea lUI Isus. Unul dintre ei devenit celebru pentru scepticismul lui, a ajuns sa fie cunoscut in traditia' crestina drept "Toma necredinciosul"; in realitate insa tOJi ucenicii au dat dovada de necredinta. Nici unul dintre ei nu a crezut nemaIpomenitele vesti aduse de femei de la mormantul goL :,.Basm:!", ~~,spus ei. Chiar si dupa ce Isus li s-a Infatisat In persoana, "unll s-au mdOIt , spune Matei. Cei unsprezece, pe care Isus a trebuit sa-i mustre pentru refuzul lor incapatanat de a crede In Inviere, cu greu pot fi numiti creduli ..

Pe de alta parte, alternativa teoriei conspiratiei cade la 0 examl-are mal atenta, deoarece, daca ucenicii ar fi nascocit 0 poveste tara acopeme, ar fi esuat In mod lamentabil., Chuck: Colson, care a participat la un complot nereusit dupa ce afacerea Watergate a fost desconspirata, spunea ca secretul opereaza numai daca toti participantii sunt uniti intr-un fron-: comun de siguranta si competenta, In cazul ucenicilor nu se poate vorbl despre asa

ceva.

Evangheliile ni-i arata pe ucenici trernurand de spaima indaratul usilor

fere cate , ingroziti ca ar putea impartasi soarta lui Isus. Prea speri-ti ~a ~a participe la inmormantarea lui Isus, au lasat Imbalsamarea tru-ull.Il Sau I~ grija unor femei. (Ca 0 culme a ironiei, dupa ce Isus a I-ptat a-atde m=Iltsa ~limine restrictiile sabatice impuse asupra actelor de mllosteme, femelle au asteptat curninti sa treaca Sabatul pentru a ispravi dun.inica di.I-in-at: pregatirile pentru ingropare.) Ucenicii pareau absolut mcap-blll sa nascoceasca 0 inviere sau sa-si riste viata furand un trup mort; m stare a lor de disperare, nici nu se puteau gandi la asa ceva ....

In conformitate cu toate cele patru Evanghelll, femelde au fost pnmllmartori ai Invierii, un lucru pe care nici un conspirator din primul secol nu l-ar fi prevazut in planul sau. Tribunalul evreiesc nici macar nu-a-cepta femeile ca martori. 0 asemenea urzeala, daca ar fi fost conceputa, l-ar fi adus In centrul atentiei pe Petru sau pe loan, sau chiar pe Nicodim, nicidecum nu s-ar fi inc he gat pe baza marturiilor aduse de niste femei., Si, dat fiind ca Evangheliile au fost scrise la cateva decenii dupa desfasurarea evenimentelor relatate in ele, autorii lor ar fi avut timp suficient pentru a indrepta aceasta eroare, in cazul In care ar fi fost yorba despre 0 conspir-atie-exceptand situatia in care au scris 0 legenda in loc sa redea fapte reale.

Daca ce s-a petre cut ar fi fost 0 conspiratie, cei care ar fi pus-o la cale ar fi avut grija sa corecteze relatarile primilor martori. Au fost una sau doua persoane irnbracate in alb? De ce L-a confundat Maria Magdalena pe Isus cu gradinarul? Si a fost aceasta singura la mormant sau Impreuna cu Salome si cu cealalta Marie? Relatarile despre descoperirea mormantului gol sunt parca seci si fragmentate. Femeile erau pline de "frica si de mare bucurie" spune Matei; "cuprinse de cutremur si de spairna'', spune Marcu. Isus, inviat, nu a reaparut intr-un mod dramatic, bine orchestrat, pentru a risipi toate indoielile; primele relatari privind Invierea par lip site de substanta, invaluite in mister, derutante. Cu siguranta conspiratorii ar fi putut face 0 treaba mult mai buna, avand in vedere ca evenimentul pe care urmau sa-I regizeze avea sa devina mai tarziu punctul central al istoriei.

Pe scurt, Evangheliile nu ne prezinta Invierea de 0 rnaniera apologetic a, cu argumente sistematic aranjate pentru a demonstra fiecare punct principal, ci mai degraba ca pe 0 intruziune socanta la care nu se astepta nimeni, cu atat mai putin ucenici Inspaimantati ai lui Isus. Primii martori au reactionat asa cum am fi reactionat fiecare dintre noi-asa cum as reactiona eu daca as raspunde la u~a si l-as vedea pe neasteptate pe prietenul meu Bob stand in picioare pe veranda din fata casei: cu frica si mare bucurie. Frica este reactia omului la contactul cu supranaturalul. . In cazul ucenicilor insa frica a fost depasita de bucurie, pentru ca vestile pe care le-an auzit erau prea bune ca sa fie adevarate si totusi atat de bune incat trebuiau sa fie adevarate. Isus traial Visele despre Mesia au inceput sa prinda iar contur in vreme ce femeile zoreau spre ucenici cu vestea cea mare, cutremurate de frica, dar si de bucurie.

Bineinteles ca s-a pus la cale si 0 conspiratie, dar nu de catre ucenicii lui Isus, ci de autoritatile care au fost obligate sa faca fata realitatii deloc comode a mormantului gol. Scopul conspiratie era de a se pune capat zvonurilor despre Inviere, aratand multimii un mormant sigilat sau un trup mort .. Dar sigiliul rupt si trupul disparut au dat peste cap planurile cospiratorilor. In timp ce femeile alergau sa anunte descoperirea lor, mai marii iudei si administratia romana pre gateau un alibi pentru a putea tine sub control dezastrul pe cale sa se produca,

Soldatii care au pazit mormantul au fost singurii martori oculari ai celui mai mare miracol din istorie. Matei spune ca in momentul in care pamantul s-a cutremurat si a aparut un Inger luminos ca fulgerul, acestia au inceput sa tremure si au cazut la pamant ca morti. * Gasim aici un fapt surprinzatort

204

205

Isus pe care nu L-am cunoscut

invierca: 0 dimineata de neimaginat

chiar in dupa-amiaza aceleeasi zile, soldatii care au vazut cu ochii lor Invierea, au schimbat adevarul cu 0 minciuna, repetand cuvant cu cuvant povestea inventata de preoti: "Ucenicii Lui au venit noaptea pe cand dormeam noi si L-au furat.." Explicatia avea un punct foarte slab (0 piatra uriasa s-a rostogolit si soldatii nu s-au trezit? Si apoi, daca dormeau, cum de i-an recunoscut pe ucenici?), dar, eel putin, i-a scutit pe soldati de pedeapsa,

Ca orice lucru din viata lui Isus, si Invierea Lui a starnit reactii contradictorii, Cei care au crezut au fost transformati; plini de speranta si curaj, au iesit sa schimbe lumea. Cei care nu au crezut au gasit modalitati de a ignora dovezile incontestabile. De fapt Isus a prezis aceste reactii: "Daca nu asculta pe Moise si pe prooroci, nu vor crede nici daca ar invia cineva din morti."

*Invierea a constituit in sine un act de nesupunere civila de vreme ce a presupus ruperea sigiliului lui Pilat si doborarea garzilor.. In acest caz, triumful asupra putenilor a insemnat impotrivire pe fata.

Evanghelia apocrifai a lui Petru contine 0 versiune mai fantezista a intamplarilor de la mormant.. Doua fiinte atat de luminoase Inciit au atras atentia multor martori oculari, au coborat la mormant Intr-un nor de lumina. Piatra s-a rostogolit la 0 parte singura, iar cele doua fiinte stralucitoare au intrat In mormant, dupa care au iesit sprijind 0 a treia fiinta si urmate de 0 cruce ireala. La iesire, capetele, celor doua fiinte "atingeau ceru!.... dar capul Celui pe care-I sprijineau ... strabatea cerurile". Evangheliile cvita cu multa atentie aceste descrieri care pun accentul pe senzational. .

vazduh. Luca, de exemplu, reda 0 scena miscatoare in care Isus apare pe neasteptate langa doi ucenici aflati pe drum spre Emaus. Acestia auzisera de mormantul gol descoperit de femei si auzisera si confirmarea lui Petru in calitate de martor ocular. Dar cine putea crede toate acele zvonuri? Nu este moartea, prin definitie, ireversibila? "Noi trageam nadejde ca EI este Acela care va izbavi pe IsraeL", a spus unul dintre ei, rara sa-si ascunda dezamagirea,

La scurt timp dupa aceasta, la mas a, strainul face un gest uimitor: frange painea si, deodata, lucrurile incep sa se lege. Cel care ii insotise pe drum si care acum manoa cu ei la mas a era Isus! Mai ciudat insa decat once in momentul in care II recunosc, oaspetele lor dispare.

In momentul acela se intorc degraba la Ierusalim, unde ii gasesc pe cei unsprezece in spatele usilor inchise, Dintr-o suflare, le spun incredibila poveste care intarea ceea ce vazuse Petru: Isus Se afla undeva prin preajma, si era viu. Fara de veste, in timp ce ucenicii neincrezatori discuta cele auzite, Isus Insusi apare in mijlocul lor. Nu sunt un duh, le spune El, Puneti mana pe ranile Mele. Eu sunt! Indoielile persista pana cand Isus mananca peste prajit., Duhurile nu mananca peste; 0 naluca nu poate face mancarea sa dispara,

Evenimentele se succed de aceeasi rnaniera aproape sase saptamani: Isus e aici, apoi dispare. Aparitiile Lui nu sunt fantomatice, ci reale, in came si oase. Isus I~i poate dovedi oricand identitatea-nici 0 alta fiinta vie nu mai poarta semnele rastignirii-si totusi, ucenicii nu-L recunosc imediat., Cu multa truda si rabdare, Isus coboara la nivelul lor, risipindu-le plin de bunavointa scepticismul.. Pe banuitorul Toma il invita sa puna mana in semnul cuielor. Petru, umilit si rusinat, simte gustul dulce-amarui al reabilitarii, de fata cu alti sase prieteni.

Cele aproape douasprezece aparitii ne sugereaza un tipar: Isus S-a aratat unor grupuri restranse de oameni, in locuri izolate sau in spatele usilor inchise, Se pare ca menirea acestor intalniri private a fost de a intari credinta celor care credeau deja in Isus, deoarece, din cate stim, nici un necredincios nu L-a vazut pe Isus dupa moartea Sa.

Punand laolalta datele executiei si ale Invierii, rna intreb uneori de ce nu a aparut Isus de mai multe ori. Si de ce S-a aratat doar prietenilor? De ce nu a reaparut in curtea Lui Pilat sau inaintea Sanhedrinului, topindu-i dintr-o suflare pe cei care L-au osandit la moarte? 0 explicatie a acestui comportament poate 0 gasim in cuvintele adresate lui Toma in ziua in care

Noi, cei care citim Evangheliile la mare distanta in timp dupa evenimentele acelui Paste, care avem data tiparita in calendare, uitarn cat de greu le-a fost ucenicilor sa creada. Mormantul gol nu i-a convins: acesta nu dovedea decat ca Isus nu mai era acolo, nu si ca inviase, Pentru a-i convinge pe acesti sceptici au fost necesare intalniri personale cu Cel care le fusese invatator timp de trei ani. Este exact ceea ce a facut Isus in urmatoarele sase saptamani,

Scriitorul Frederick Buechner este surprins de simplitatea aparitiilor lui Isus dupa Duminica Invierii. Cand acestea s-au produs, in cer nu cantau ingeri si din departare n-au venit irnparati sa aduca daruri. Isus a aparut in cele mai comune imprejurari: la 0 cina, langa doi oameni care mergeau pe drum, langa 0 femeie care plangea in gradina, langa niste pescari pe tarmul lacului.

Observ in aparitiile lui Isus 0 nota usor stranie: Isus se bucura parca de libertatea trupului Sau inviat, ca 0 pas are care se avanta nestingherita in

206

207

Isus pe care nu L-am cunoscut

invierea: 0 dirnineata de neimagjnat

scepticismului lui s-a topit pentru totdeauna. " ... pentru cii M-ai vazut, ai crezut.. Ferice de cei ce n-an vazut si au crezut,"

In intervalul de sase saptamani dintre Inviere si Inaltare, Isus si-a incalcat propriile reguli de credinta, daca ne putem exprima astfel.. Si-a expus identitatea atat de vizibil incat nici un ucenic nu L-a mai putut nega vreodata, si nici n-a mai racut-o vreunul.. Intr-un cuvant, a desavarsit credinta martorilor: oricine L-a vazut pe Isus eel inviat a pierdut libertatea de a crede sau de a nu crede. Isus era acum de necontestat.. Pana si lacov, fratele lui Isus, vesnicul recalcitrant, a capitulat dupa una dintre aparitii, devenind astfel un stalp al bisericii din lerusalim, si, asa cum consemneaza losefus, a sfarsit ca unul dintre primii martiri crestini.

"Pentru ca M-ai vazut, ai crezuL. " , i-a spus Isus lui Toma. Ucenicilor care L-au vazut pe Isus, acelor putini privilegiati, le-ar fi fost imposibil sa nu creada. Dar cum ramane cu ceilalti? Isus stia prea bine ca, foarte curand, aparitiile Sale vor inceta, lasandu-i in urma doar pe "cei ce n-an vazul..". Biserica avea sa dainuiasca sau sa piara in functie de cata putere de convingere aveau sa dovedeasca acei martori oculari asupra celonlalti-inclusiv asupra no astra, astazi-care nu vazusera, Isus a avut la dispozitie sase saptamani pentru a-si consolida identitatea de-a pururi.

Acest Isus a reusit sa schimbe 0 ceata de discipoli fricosi, sovaielnici, in evanghelisti neinfricati; acesti unsprezece oameni care L-au parasit cand S-a dus la moarte, se due acum de bunavoie sa moara ca martiri, marturisindu-si credinta intr-un Hristos inviat, si dau dovada de 0 forta care a biruit opozitia puternica din lerusalim si apoi pe cea din Romax-aceasta transformare constituie in sine cea mai convingatoare dovada a Invierii. Ce altceva ar putea explica schimbarea radicala a acestor oameni cunoscuti pentru lasitatea si instabilitatea lor?

Au mai fost si altii-cel putin cincisprezece evrei in prima suta de ani de dupa Hristos-care au pretins ca sunt Mesia, dar in scurta vreme steaua lor a apus. Loialitatea total a fata de Isus nu s-a sfarsit 0 data cu rnoartea Lui, S-a intamplat ceva, ceva rara precedent.. In nici un caz, ucenicii nu si-ar fi pus viata in joe de dragul unei teorii conspirative cusute cu ata alba. Ar fi fost mai usor si mai in mersul vremurilor sa cinsteasca amintirea unui Isus mort; asa cum raceau cu ceilalti mari profeti ai neamului lor, ale caror morminte erau atat de venerate.

E suficient sa citim in Evanghelii cum se ascund ucenicii unul intr-altul indaratul usilor incuiate, si apoi sa urrnarim in Faptele Apostolilor cum sunt

descrisi aceiasi oameni care acum II vestesc pe Isus rara teama, pe strazile cetatilor si in temnite, pentru a intelege transformarea lor din temelii in urrna evenimentelor din Duminica de Paste. Invierea este centrul credintei. Cu referire la aceasta credinta, C. H. Dodd spune: "Nu exista 0 credinta care sa se fi nascut in biserica; exista numai credinta in jurul careia s-a nascut biserica si «datul» pe care s-a cladit aceasta credinta." Acelasi adevar il exprima si romancierul John Updike, de 0 rnaniera mai plastic a:

Sa nu ne rdtdcim: dacd El a inviat, A inviat in trupul Siiu;

dacd descompunerea celulard nu s-ar.li anulat, dacd moleculele nu s-ar.li recompus,

dacd aminoacizii nu s-ar.ll refelcut,

Biserica ar: ti zdcut azi in pulbere.

"Ferice de cei ce n-an vazut si au crezut", i-a spus Isus necredinciosului Toma dupa ce i-a risipit indoiai a cu dovada tangibila a miracolului de Paste. Cu exceptia celor cinci sute de oameni carora li s-a aratat Isus dupa ce a inviat, fiecare crestin care a trait de atunci incoace intra in categoria celor "fericiti''. Uneori rna intreb: Eu de ce cred/-eu, care prin scepticismul si rezervele mele fata de tot ce nu poate fi incontestabil dovedit, rna aseman cu Toma mai mult decat oricare dintre ucenici.

Am cantarit argumentele care sustin Invierea si le-arn gasit impresionante. Jumalistul englez Frank Morison analizeaza aceste argumente in lucrarea devenita clasica Who Moved the Stone? [Cine a dat piatra la 0 parte?].. Desi a inceput sa scrie cartea fernl hotarat sa demonstreze ca Invierea este un mit, pe parcurs dovezile l-au convins de adevarul ei. Cu toate acestea, stiu ca multi oameni inteligenti au analizat aceleasi dovezi si au gasit ca este imposibil. sa crezi in ele. Desi multe elemente ale Invierii ne pot duce la credinta, nici unul nu ne-o impune. Credinta presupune posibilitatea de a o respinge, altfel n-ar fi mai credinta, Ce imi da atunci credinta in Inviere?

Recunosc ca unul din motive le pentru care sunt dispus sa cred este ca, undeva, in adancul sufletului, imi doresc ca povestea de Paste sa fie adevarata. Credinta se naste pe fondul unei nevoi adanci si al unui instinct din fiinta umaria care se revolta impotriva domniei mortii .. Fie ca aceasta nevoie a luat forma obiceiului faraonilor egipteni de a-si ingropa cu ei in piramide toate bijuteriile si carele de lupta, fie ca se manifesta ca 0 obsesie a

208

209

Invierca: 0 dimiueata de neimaginat

Isus pe care nu L-am cunoscut

americanilor din zilele noastre de a-si tine organismul in viata pana la ultima nanosecunda posibila si de a-I conserva cu ajutorul unor solutii de Imbalsamare In sicrie dublu sigilate, noi, oamenii, ne impotrivim ideii ca moa0ea are ultimul cuvant. Vrem sa credem ca lucrurile stau cu totul altfel.

Imi aduc aminte de anul In care mi-am pierdut cei trei prieteni. Mai presus de toate, Imi doresc ca Pastele sa fie adevarat din pricina promisiunii lui ca, intr-o buna zi, imi voi revedea prietenii. Vreau ca acest cuvant, ireversibi], sa dispara pentru totdeauna din vocabular.

Imi yeti spune, po ate, ca Imi place sa mai cred in basme. Nu sunt Insa singuIUl.. Oare nu ne-au ramas basme din fiecare epoca a omen~:id Le a~zim inca din leagan, de la parinti si bunici, si le spunem copHlor nostn, care, si ei, la randul lor, le VOT spune copiilor lor si asa mai departe. Chi-r in era stiintei in care traim, unele dintre cele mai apreciate filme sunt verSIuni ale ba-rnelor: Rdzboiul stelelor, Aladdin, Regele Leu. Din perspectiva istorica este surprinzator faptul ca in numar covarsitor cele mai multe basme se t-rmina cu happy end. Instinctul acesta, speranta aceasta ancestrala inflac are aza spiritele. Asemenea vietii, si basmele contin multa lupta si durere, dar In final totul se terrnina cu bine si zambetul ia locul lacrimilor. Pastele face si el acelasi lucru. Inlocuieste durerea cu speranta si, tocmai de aceea, dar nu numai, este convingator, *

Multimea prezenta la rastignirea lui Isus L-a provocat sa-si dovedeasca

identitatea, cerandu-l sa coboare de pe cruce, dar nimeni nu se gandea la ce s-ar fi putut Intampla: ca EI va muri si va Invia. Dar, 0 data incheiat acest act, cei ce L-au cunoscut Indeaproape au Inteles, Maniera de abordare s-a potrivit perfect cu tiparul si caracterul lui Dumnezeu. Dumnezeu a ales intotdeauna calea mai lenta si mai anevoioasa, respectand libertatea omului, indiferent de pret. "Dumnezeu nu a indepartat raul, ei l-a preschimbat in al!ceva" scria Dorothy Sayers. "EI nu a oprit rastignirea: a inviat din morti." Eroul a suportat toate consecintele, si totusi, In final, a triumfat.:

Primul motiv pentru care cred In Inviere este ca L-am cunoscut pe Dumnezeu. Stiu ca Dumnezeu este dragoste si mai stiu si ca noi, oamenii, ne dorim ca aceia pe care-i iubim sa ramana vii. Eu nu-mi las prietenii sa

moara: ei continua sa traiasca In memoria si In inima mea, desi nu-i mai vad de mult.. Nu stiu de ce-banuiesc, totusi, ca se leaga, In cele din urma, de libertatea umana-ingaduie Dumnezeu existenta unei planete pe care un om moare in floarea varstei la 0 scufundare, iar 0 femeie moare intr-un teribil accident de masina In drum spre 0 conferinta crestina. Dar cred-daca n-as crede asta, n-as mai crede Intr-un Dumnezeu iubitor-ca Dumnezeu nu Se poate resemna in fata unei planete atat de afectate de nenorociri. Dragostea divina va gasi 0 cale de a le Infrange. "Moarte, nu te ingamfa!'', spu! lea poetul John Donne: Dumnezeu nu va lasa moartea sa invinga.

Intotdeauna m-a intrigat un detaliu din relatarile despre Paste: De ce a pastrat Isus semnele rastignirii? Presupun ca, 0 data inviat, ar fi putut aparea in orice fel de trup. Totusi, a ales un trup care sa poata fi recunoscut, In primul rand, dupa semnele, cuielor care puteau fi vazute si atinse. De ce?

Cred ca evenimentul de la Paste ar fi incomplet lara aceste cicatrici din mainile, din picioarele si din coasta lui Isus. Ca oameni avem imaginatie' vis am dinti drepti si stralucitori ca un sirag de perle, 0 piele lara riduri ~i ~ silueta perfecta, frumoasa, Visam 0 stare nenaturala: un trup perfect.. Dar, pentru Isus, stare a nenaturala crfost tocmai aceasta Ingradire in limitele unui trup uman. Cicatricile sunt pentru EI 0 emblema a vietii pe planeta no astra, o amintire perrnanenta a zilelor de Ingradire si suferinta traite pe pamant..

Cate sperante nu se leaga de aceste semne ale cuielor! Din perspectiva cerului, ele reprezinta eel mai Intunecat eveniment care s-a petre cut vreodata in istoria universului. Dar Pastele a redus chiar si acest eveniment-rastignirea-Ia 0 simpla amintire. Datorita Pastelui pot spera ca lacrirnile pe care le varsam, loviturile pe care le primim, durerea si s'Tasierea pricinuite de pierderea prietenilor si a celor pe care-i iubim, toate acestea vor deveni amintiri, asemeni cicatricilor lui Isus. Cicatricile nu dispar niciodata, dar nici nu mai dor. Vom avea trupuri noi, un cer si un pamant nou. Vom lua totul de la Inceput, si punctul de pornire va fi Pastele,

1. R. R. Tolkien, probabil eel mai mare autor de basme al secolului, a fost des-on acuzat de faptul ca prin fanteziile pe care le asternea pe hartie le-ar distrage oamel+llor atentia de la problemele "lumii reale". Replica sa a fost simpla: "Totul d-pin-e de luc-ul >-e care vrem sa scapam. Fuga unui dezertor si cea a unui prizonier le apreciem H mod diferlt.' De ce trebuie dispretuit un om care, prizonier tiind, Incearca sa scape si sa fuga acasa?"

Am ajuns la concluzia ca exista doua moduri de a gandi istoria umanitatii. Unul presupune sa vedem doar razboaiele si violenta, saracia, durerea, tragediile si moartea, Din aceasta perspectiva, Pastele pare 0 exceptie de basm, 0 contradictie socanta, in numele lui Dumnezeu. Aceasta ne ofera 0 o are care mangaiere, desi recunosc ca la rnoartea prietenilor mei durerea a fost atat de coplesitoare Incat orice speranta In viata de apoi a palit.,

Mai exista si 0 alta modalitate de a vedea viata, Daca iau Pastele ca

210

211

Isus pe care nu L-am cunoscut

punct de ple care, drept singur fapt de necontestat cu pnvire la modul in care Dumnezeu ii trateaza pe cei pe care-i iubeste, atunci istoria umanitatii devine contradictia, iar Pastele 0 prima secventa a realitatii ultime. Speranta curge atunci ca un suvoi incandescent pe sub crusta tema a vietii zilnice.

Asa se explica schimbarea de perspectiva a ucenicilor care state au inchisi in odaia de sus, discutand evenimentele neverosimile din Duminica de Paste. Intr-un anume sens, nimic nu se schimbase: Palestina se afla in continuare sub ocupatie rornana, autoritatile religioase erau tot pe urmele lor, moartea si raul domneau inca nestingherite. Dar treptat, socul initial produs de realizarea a ceea ce se intamplase a facut loc unui val de bucurie launtrica, lent si profund. Daca Dumnezeu putuse face asa ceva ...

Partea a treia

Ce aUisat Isus In urma

212

12

A

Inaltarea:

Un cer albastru,

fara urme

Uneori rna intreb cum ar fi aratat lumea daca Isus nu ar fi inviat din morti., Ucenicii n-ar fi iesit pe strazile Ierusalimului sa-si riste viata trambitand 0 noua credinta, dar nici nu L-ar fi uitat pe Isus. I~i petrecusera cu EI trei ani din viata, Se parea ca nu fusese EI Mesia, dar ii impresionase cu invataturile Lui intelepte cum nu 0 mai facuse nimeni pana atunci si dovedise ca poseda puteri pe care nu le putea explica nimeni.

Dupa ce timpul ar fi cicatrizat ranile sufletesti, ucenicii ar fi cautat 0 cale de a mentine vie amintirea lui Isus. Poate ar fi adunat toate cuvintele Lui intr-o forma sensa asemanatoare Evangheliilor, dar incarcata cu mai multe evenimente senzationale. Sau poate s-ar fi alaturat acelora dintre conationaIii lor care ii venerau pe profetii-martiri si ar fi ridicat un monument in cinstea lui Isus. Daca ar fi facut asa, noi, cei de azi, am fi putut vizita acel monument, avand astfel posibilitatea de a afla cate ceva despre tamplaml-filozof din Nazaret.. Am fi rasfoit scrierile despre viata Lui si am fi retinut doar ce ne-ar fi placut., La scara mondiala, Isus ar fi fost apreciat asemenea lui Confucius sau Socrate.

Din multe puncte de vedere, gasesc ca un Isus neinviat ar fi mai usor de acceptat. .. Pastele face din EI un personaj periculos. Datorita Pastelui, sunt silit sa ascult afirrnatiile Lui indraznete cu privire la Sine si nu mi se ingaduie sa aleg doar ce-mi place din cuvintele Lui. Mai mult, Pastsle imi spune ca EI, acum, Se afla undeva, in deplina libertate de miscare. Asemeni ucenicilor, nu pot sti cand Se va intoarce, cum mi-ar vorbi, ce m-ar intreba, Dupa cum spune Frederick Buechner, Paste inseamna ca "nisiodata nu-L

217

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful