continut
editorial Buletinul Informativ REC Moldova este edi-
tat trimestrial de către Centrul Regional de
1 Verde! Mediu Moldova. Este lansat cu scopul de a
reflecta starea mediului la scară locală, naţi-
onală și internaţională, precum și de a pre-
găti publicul larg să participe la luarea deci-
ce mai nou ziilor din domeniul protecţiei mediului. Prin
articolele publicate în buletin, REC Moldova
2 Ne aşteaptă anul fără vară? speră să aducă un aport important la rezol-
2 Apele reziduale ucid copiii varea problemelor ecologice și la promova-
rea societăţii civile din Republica Moldova.
3 SUA - record de energie eoliana în
2009 REC Moldova a fost instituit cu scopul de a
3 Ameninţare cu dispariţie pentru acorda asistenţă ONG-urilor, în efortul lor
de a soluţiona problemele ecologice din
gorilele din Africa
3
3
Cel mai util copac din lume
Aeroportul alimentat de copaci
pag. 6 ţara noastră și din statele învecinate cu ea.
Această asistenţă se acordă prin promo-
varea cooperării atît la nivel naţional, cît
4 Apă sau combustibil? și la nivel regional, între ONG-uri, insti-
4 Acum în Moldova - biogaz din sfeclă
tuţii guvernamentale, comunităţi locale,
4 Primul pas pentru o fabrică reprezentanţi ai sectorului privat și între
de reciclare a deşeurilor organizaţiile preocupate de protecţia și
5 Pericol pentru Ucraina şi vecinii săi conservarea mediului înconjurător.
Imagini foto:
www.sxc.hu, www.photosight.ru,
Oficiul POPs în Moldova
stop deşeuri Redactare: Mihai Papuc
6 Profită pe seama deşeurilor
Aducem sincere mulţumiri voluntarei
Cristina Palii de la Colegiul de Ecologie
Orice comentarii, idei, păreri și întrebări
sau articole sînt binevenite la adresa:
Go Organic str. Alexei Mateevici 31
pag. 16 MD-2009, Chișinău, Republica Moldova
tel./fax: (+373 22) 23-86-85
8 Deşeuri animale (+373 22) 23-30-17
e-mail: info@rec.md
URL: www.rec.md
Responsabil de ediţie: Anastasia Radu,
insert Consultant Relaţii cu Publicul
e-mail: Anastasia.Radu@rec.md
10 Învățăm și ne distrăm Uniunea Europeană este constituită din 27
12 "Fiecare are un rol important pe state membre, care au decis să-și unească
Pămînt" treptat abilităţile, resursele și destinele.
Împreună, pe parcursul unei perioade
de 50 de ani de extindere, ele au creat o
de la lume adunate zonă de stabilitate, democraţie și dezvol-
tare durabilă, menţinînd în același timp
14 Organic = şi sănătos, şi curat diversitatea culturală, toleranţa și libertăţile
16 Casele „verzi” – între mit şi realitate individuale. Uniunea Europeană este decisă
18 Paradisul din grădina de a împărtăși realizările și valorile sale cu
dumneavoastră ţările și oamenii din afara frontierelor sale.
pag. 20 Această publicaţie este finanţată de către
Uniunea Europeană.
Constatările, materialele, concluziile și
mediul în imagini interpretările exprimate în acest document
aparţin autorilor și nu vor fi considerate
drept reflectări ale politicilor sau opiniilor
20 Mediul în imagini
Comisiei Europene.
buletin informativ Nr.1-2010
Verde!
Verdele ne-a învăluit odată cu
venirea primăverii. Copacii au înver-
zit, lanurile tot verzi sînt, pînă şi Ziua
Pămîntului tot verde a fost! E ca un
îndemn pentru toată lumea să fotosin-
tetizeze dispoziţie bună şi să nu uite de
păstrarea unui mediu curat!
Această ediţie a Buletinului vă va
ajuta să transformaţi casa, gospodăria,
serviciul sau şcoala într-un loc mai
verde. Şi cînd spunem VERDE, înţelegem
MAI CURAT, MAI FRUMOS, MAI DURABIL
ŞI MAI SĂNĂTOS.
Deşi iniţial pare a fi o cerinţă greu
de îndeplinit, este doar o aparenţă.
Străbunii noştri, de exemplu, trăiau
respectînd legile naturii şi, astfel, îşi
păstrau propria sănătate şi pe cea a
mediului. Tocmai despre una din aceste
legi nescrise, şi anume: „tot ce se ia
din pămînt, trebuie întors în pămînt”,
vorbim în rubrica Go Organic. Astfel,
la pagina 8, puteţi citi despre faptul că
în multe din gospodării şi ferme există
resurse care, dacă sînt prelucrate şi
utilizate corect, se pot transforma în
editorial
îngrăşăminte naturale de cea mai înaltă
calitate, în acest mod sporind fertilitatea
solurilor, precum şi economisind bani.
Tendinţa noastră verde este şi o
continuare a lunii aprilie, care a fost
luna înverzirii teritoriului şi curăţeniei
generale în toate localităţile ţării. Tone
de gunoi adunate peste iarnă pe la
marginile de drum, pe lîngă case şi
garduri făceau pămîntul să fie mai
colorat ca bradul de revelion. Nu e cea
mai frumoasa privelişte şi nici o imagine
a Moldovei cu care să ne putem mîndri.
Probabil această atitudine verde a lui
April ar fi de folos în fiecare lună şi,
probabil, nu doar afară, dar şi în casele
noastre.
E verde să arunci gunoiul în locul
special amenajat! E verde să transformi
deşeurile de grajd în îngrăşămînt şi să-l
foloseşti pentru agricultură! E verde să
sădeşti copaci, în loc să-i tai! E verde
să ai grijă unde verşi şi cum prelucrezi
apele reziduale!
Şi dacă tot tindem să fim mai verzi,
nu uităm despre deşeuri, în special
cele din plastic, despre care vorbim
mai detaliat în rubrica Stop Deşeuri, la
pagina 6. Aici vorbim despre lucrarea
cîştigătoare la Concursul Naţional de
Business Planuri, desfăşurat în anul
2009 de către Asociaţia Naţională a
Tinerilor Manageri din Moldova. Autorul
lucrării este Vitalie Semenciuc – un tinăr
antreprenor, care şi-a propus să lanseze
o afacere verde în domeniul reciclării
deşeurilor din plastic.
E verde să găseşti soluţii viabile
pentru problemele existente! E verde
să ai grijă de tine, de familia ta şi de
localitatea ta! Ba mai mult, e un verde
foarte patriotic, pentru că astfel ai grijă
de Moldova!
Cît de verde poate fi existenţa
noastră şi cît de repede ne putem
schimba? E o întrebare care ar putea
genera multe răspunsuri. Însă cel mai
important este faptul că orice verde e
făcut pas cu pas. Schimbarea nu trebuie
să se producă imediat, ea se poate
face treptat. Începem prin a nu arunca
bateriile alcaline la gunoi – pentru că
sînt foarte toxice. Apoi vom pune de-o
parte hîrtia, pentru că poate fi refolosită,
reciclată sau transformată în compost.
Vom încerca să punem şi vasele de sticlă
aparte. Iar în scurt timp vom avea parte
de o colectare separată a deşeurilor.
Partea şi mai verde a acestui fapt este că
odată cu înverzirea gîndirii noastre, vor
înverzi şi faptele, iar apoi iarăşi gîndirea,
şi iarăşi faptele. Şi tot aşa – într-un ciclu
pînă vom ajunge la armonia de care
avem nevoie cu Natura.
Pare utopic, însă merită puţină
atenţie, la fel ca şi imaginile din ultima
rubrică a Buletinului, care de fapt este şi
o rubrică nouă: Mediul în Imagini - vă va
vorbi de la sine, dar găsiţi şi comentariile
de rigoare.
Aşa deci, să păşim împreună, cu paşi
mici, dar siguri spre un viitor durabil
VERDE!
Daniela Petruşevschi
REC Moldova
buletin informativ Nr.1-2010 1
 ce mai e nou
Ne aşteaptă anul
fără vară?
Tonele de cenuşă “scuipate” de
Eyjafjallajokull ar putea fi dublate de
erupţia aşteptată a altui vulcan islandez,
Katla, ceea ce ar putea obtura lumina
solară, răci atmosfera şi aduce un nou
“an fără vară” precum a fost anul 1816.
Îngheţul a distrus culturile agricole în
mai. În august a nins. Ceaţă mai tot
timpul, inundaţii, circa 200 de mii de
europeni ucişi de frig, de foame sau în
urma răzmeriţelor iscate de atacarea
hambarelor cu cereale. Aşa a arătat anul
1816 – cunoscut drept “anul fără vară” –
în Emisfera nordică.
Tot cu o astfel de răcire globală,
în locul intens mediatizatei ipoteze a
încălzirii globale, s-ar putea confrunta
omenirea în “cel mai rău scenariu” legat
de erupţia vulcanului islandez Eyjafjal-
lajokull. Craterul său “pufăie” încă luni
bune de acum încolo. Iar particulelor de
cenuşă dispersate de acest vulcan i s-ar
putea adăuga cea “scuipată” de un altul,
Katla, care a mai erupt la sfîrşitul anilor
1700.
Cu cît se scurge mai multă lavă din
craterul Eyjafjallajokull, cu atît cresc velocipedul (precursorul bicicletei de
şansele ca gheţarii ce acoperă Katla să
se topească, încît şi acesta din urmă să
2 buletin informativ Nr.1-2010
înceapă să degaje un nor de cenuşă.
Norul “dublat” va conţine suficiente
particule care să înnegrească cerul,
să reducă lumina solară şi să schimbe
clima.
În urma precedentei erupţii a Katla,
temperatura medie în Emisfera nordică
s-a redus cu 3 grade Celsius. Ulterior,
“anul fără vară” a survenit erupţiei,
între 1812 şi 1815 a cinci vulcani - doi în
Indiile olandeze (Indonezia de azi), unul
în Marea Caraibelor, unul în Filipine şi
unul în Japonia. Cantitatea de cenuşă
vulcanică a dus la dispariţia verii în 1816
şi la ierni năprasnice în 1817-1818.
Din SUA pînă în China, atmosfera
s-a răcit dramatic, cu pagube uriaşe
pentru agricultură, principala ramură
economică a lumii de atunci. În Irlanda,
foametea din cauza frigului a fost o
precursoare a celei din anii 1840, cînd
avea să înceapă emigraţia masivă către
Lumea Nouă.
În SUA, frigul din nordul Coastei de
Est a determinat începerea expansiunii
spre Vest. În Germania, compromiterea
recoltelor de ovăz şi moartea mai multor
cai a stimulat extinderea căilor ferate şi
a unor noi mijloace de transport precum
azi) şi drezina.
Sursa: www.adevarul.ro
Apele reziduale ucid
copiii
Oamenii aruncă în fiecare zi milioane
de tone de apă reziduală în oceane şi
rîuri, intoxicînd viaţa marină şi provocînd
numeroase boli ce ucid milioane de copii
anual, informează Reuters.
„Mai mulţi oameni mor din cauza apei
contaminate decît din cauza diverselor
forme de violenţă, inclusiv din cauza
războaielor”, se arată într-un raport al
Programului de Mediu al ONU (UNEP).
Raportul, numit “Apa bolnavă” şi realizat
de Ziua Mondială a Apei, arată că cele
doua milioane de tone de reziduuri,
care zilnic contaminează tone de apă, au
omorît anumite zone de vegetaţie marină
şi peşti. Majoritatea reziduurilor sînt de
natură industrială, ori agricolă, fiind cre-
ate cu preponderenţă în ţările în curs de
dezvoltare. Acestea din urmă aruncă 90%
din apa reziduală netratată.
Lipsa apelor curate omoară 1,8 mili-
oane de copii cu vîrsta de pînă la cinci
ani în fiecare an. Mai bine de jumătate
din pacienţii din întreaga lume suferă
de o boală legată de apa contaminată.
În raport se recomandă reciclarea apei
şi diverse tratamente ale apei, costul
acestora însă fiind foarte înalt, de zeci de
milioane de dolari.
“Dacă vrem ca în 2050 să supravieţuim
pe o planetă care de pe acum adăposteşte
6 miliarde de oameni, iar către perioada
ceea vor fi noua miliarde, trebuie să ştim să
ne folosim de apele reziduale”, a declarat
directorul UNEP, Achim Steiner.
Sursa: www.intactnews.ro
SUA - record de
energie eoliana în
2009
Statele Unite ale Americii au înre-
gistrat cel mai înalt nivel de energie
eoliană, în pofida crizei financiare care
a blocat investiţiile timp de jumătate de
an, se arată în raportul anual al Asocia-
ţiei Americane pentru Energie Eoliană
(AWEA). Peste 10 000 de megawaţi de
energie eoliană, echivalentul a 5 700
de turbine, au fost instalaţi în 2009,
capacitatea totală ajungînd, astfel, la 35
000 MW.
În acest mod SUA se plasează pe
primul loc în lume înaintea Chinei şi
Germaniei. Un megawat este suficient
pentru alimentarea a aproximativ 800
de locuinţe. În medie, industria eoliană
americană a crescut cu 40 la sută în
fiecare an din ultimii cinci, iar în prezent,
joburile din acest sector se ridică la 85
de mii.
Producătorii de turbine pentru Vestas
Wind Systems A/S Suzlon au concediat
din angajaţi în prima jumătate a anului
2009 din cauza scăderii comenzilor, însă
activitatea şi-a revenit după ce guver-
nul federal a permis companiilor să
folosească fonduri de stimulare pentru
a ajuta industria. Într-un top al statelor
în funcţie de energia eoliană instalată,
Texasul ocupă prima poziţie, fiind urmat
de Iowa şi California.
ce mai e nou
Ameninţare cu
dispariţie pentru
gorilele din Africa
La mijlocul anilor 2020, gorilele ar
putea să dispară din bazinul rîului Congo,
dacă nu se iau masuri pentru protejarea
habitatului lor si pentru combaterea bra-
conajului, potrivit unui raport al Progra-
mului de Mediu al Naţiunilor Unite (UNEP)
şi Interpol, informează Reuters.
Situaţia este foarte gravă în Republica
Democrată Congo din estul Africii, unde
miliţiile locale au decimat populaţia de
gorile. Tăierea ilegală a copacilor, exploa-
tarea minieră, producţia de cărbune şi
cererea tot mai mare de vînat sînt, de ase-
menea, factorii care au determinat acest
declin. Taberele de tăiere a copacilor şi
de exploatare minieră, considerate a avea
legături cu miliţiile, angajează braconieri
pentru aprovizionarea cu vînat a refugi-
aţilor şi pieţelor din oraşe, arată raportul
UNEP. Comerţul cu minerale şi lemn finan-
ţează activităţile miliţiilor, generînd între
14 şi 50 de milioane de dolari anual.
„Gorilele sînt o victimă a dispreţului
arătat de organizaţiile criminale faţă de
legile naţionale şi internaţionale pentru
apărarea vieţii sălbatice”, a declarat David
Higgins, director al Programului pentru
Crime de Mediu al Interpol. La rîndul său,
Achim Steiner, directorul executiv al UNEP,
a declarat că situaţia este tragică pentru
gorile. Un alt raport ONU din 2002 preco-
niza că doar 10% din gorile ar mai rămîne
pînă în 2030.
www.green-portal.ro
Cel mai util copac
din lume
Un arbore rezistent la secetă are
proprietatea de a purifica apa. Acesta
se numeşte Moringa oleifera şi creşte în
regiuni din Africa, India, Asia de Sud-Est
şi America Centrală şi de Sud, informează
Ecofriend. Seminţele acestui copac pot
produce o reducere în proporţie de 90 la
sută a bacteriilor din apa netratată.
Procesul de purificare a apei constă în
pisarea seminţelor de Moringa oleifera
într-o pastă care se toarnă în apa netra-
tată. Particulele din pastă adună toate
impurităţile din apă şi le depozitează pe
fundul recipientului, rezultatul fiind apa
potabilă.
Din acest copac se obţine ulei de gătit
şi de aprins focul, îngrăşămînt pentru sol
şi alimente extrem de nutritive constînd
în frunzele, florile şi păstăile lui. De aceea
a primit şi titlul de cel mai util copac din
lume.
Sursa: www.ecofriend.org
Aeroportul
alimentat de copaci
Un aeroport din Marea Britanie se
va alimenta cu biomasă produsă de
o pădure de sălcii de 26 de hectare,
anunţă The Telegraph. Aeroportul East
Midlands din Leicestershire, în centrul
Angliei, este proprietarul legal al pădurii,
ce va produce în jur de 280 de tone de
biomasă din lemn în fiecare an. Prin
înlocuirea combustibililor fosili, 350 de
tone de dioxid de carbon nu mai ajung
în atmosferă.„Am făcut un pas important
pentru a reduce la zero amprenta de
carbon a operaţiunilor aeronautice pînă
în 2012. Plantaţia de sălcii este doar unul
dintr-o lungă serie de proiecte care vor
furniza energie pentru clădirile noastre”,
a explicat Neil Robinson, director pe
sustenabilitate al aeroportului.Între timp,
organizaţiile de mediu sînt sceptice faţă
de grijile pentru mediu ale directorilor
aeroportului. „Se laudă că plantaţia de
sălcii va economisi 350 de tone de dioxid
de carbon pe an, dar acest lucru păleşte
în comparaţie cu dioxidul de carbon pe
care zborurile de pe acest aeroport îl
pompează în atmosferă în fiecare an”, a
declarat Vicky Wyatt, activist Greenpeace.
Ea a cerut guvernului să investească în
soluţii alternative de transport, ce sînt
mai eficiente şi mai ieftine, cum este cazul
căilor ferate.
Sursa: www.adevarul.ro
buletin informativ Nr.1-2010 3
 ce mai e nou
Apă sau
combustibil?
Locuitorii unui sat din apropie-
rea aerodromului Mărculeşti trăiesc
în fiecare zi cu teama că s-ar putea
îmbolnăvi. Pericolul vine chiar din apa
pe care o beau, pentru că fîntînile sînt
pline cu kerosen. Medicii trag un sem-
nal de alarmă şi spun că unul din doi
locuitori ai satului Lunga este bolnav.
În tot acest timp, autorităţile ridică
neputincioase din umeri.
Acum 40 de ani, la doi paşi de
la satul Lunga au fost îngropate în
pămînt depozitele cu kerosen ale aero-
dromului de la Mărculeşti. Între timp,
acestea s-au deteriorat, iar combusti-
bilul a ajuns în pînza freatică. Sătenii
s-au obişnuit cu pericolul care vine din
apă şi au învăţat să vadă partea plină
a paharului. Separînd apa de kerosen,
oamenii vînd combustibilul la tîrg sau îl
bagă în sobe, ca să se încălzească.
Apa din fîntîna situată în preajma
şcolii din Lunga este contaminată în
proporţii de 60 la sută cu produse
petroliere. Elevii, precum şi profesorii
au băut ani la rînd apă din această fînt-
înă. Medicii spun că aproape toţi copiii
sînt anemici şi suferă de boli renale.
Apa este folosită pentru orice, din alte
surse localnicii neavînd de unde lua
apă. Medicul de familie din localitate,
Mirela Onoprienco, a declarat că sînt
mulţi pacienţi cu hepatite neclare, cu
hepatite de origine toxică, iar această
apă are acţiune foarte toxică în primul
rînd asupra sistemului nervos central.
Primarul satului Lunga, Galina Bur-
duja a susţinut că ar fi apelat la Fondul
Ecologic, la Consiliul Raional, la proiec-
tul Provocările Mileniului, la ambasada
SUA, ba chiar şi la fondul care a fost
promis de Japonia, dar nu a primit
nici un rezultat pozitiv. Pînă acum,
primăria nu a reuşit să găsească bani
decît pentru o instalaţie de purificare a
apei, care a fost montată la şcoala din
sat. Dar asta abia după ce anul trecut
ministerul Sănătăţii a interzis folosirea
4 buletin informativ Nr.1-2010
fîntînii din curtea şcolii. Nimeni nu s-a
gîndit însă că aceiaşi copii şi părinţii lor
beau apă cu kerosen din fîntînile pe
care le au în curţi.
Sursa: www.newsmoldova.md
Acum în Moldova -
biogaz din sfeclă
În Drochia va fi construită prima
fabrică din Moldova şi a doua fabrică din
Europa care produce biogaz din teasc
de sfeclă de zahăr, a declarat Südzucker
Moldova S.A. în cadrul conferinţei de pre-
zentare a proiectului. Fabrica urmează
să fie construită în perioada anilor
2011-2012 şi va antrena investiţii de 10
milioane de euro din partea Südzucker.
Capacitatea de prelucrare planificată
a fabricii constituie peste 800 de tone
de teasc de sfeclă pe zi ce rezultă ca
deşeu din producerea zahărului, ceea
ce înseamnă aproximativ 110 000 metri
cubi de biogaz produs pe zi. Producerea
proprie a biogazului va acoperi cu 60%
necesitatea de resurse energetice pentru
sezon a fabricii de zahăr din Drochia,
după cum menţionează reprezentanţii
Südzucker.
Datorită construirii fabricii de produ-
cere a biogazului, va fi posibil ca produ-
sele secundare rezultate din procesul de
producere a zahărului să fie prelucrate,
ceea ce va avea, după opinia reprezen-
tanţilor Südzucker, un impact benefic
asupra situaţie ecologice din Moldova.
„Nu vreau să anticipez felicitările, dar le
urez succes. Sînt sigur că va fi un proiect
de succes ca şi celelalte proiecte ale
Südzucker”, a declarat ministrul eco-
nomiei, Valeriu Lazăr. De asemenea s-a
menţionat că deşi este un proiect care
merită susţinut, trebuie de ţinut cont că
Südzucker deţine monopolul pe piaţa
zahărului din Moldova. „Ca să nu apară
întrebări din partea Agenţiei de Protecţie
a Consumatorilor vom conlucra luînd în
consideraţie orice reglementare ce ţine
de condiţiile de monopol”, a mai adăugat
Valeriu Lazăr.
UNIMEDIA specifică că investiţiile
companiei Südzucker Moldova S.A. sînt
orientate spre complexul sfeclei de zahăr
şi al zahărului din Republica Moldova şi a
realizat timp de 8 ani investiţii în valoare
de 320 milioane lei.
Sursa: www.unimedia.md
Primul pas pentru o
fabrică de reciclare
a deşeurilor
Au fost alocate 10 ha de teren, din
perimetrul străzii Uzinelor pînă la rîul Bîc,
pentru construcţia fabricii de reciclare a
deşeurilor. Astfel, după aprobarea ante-
rioară a contractului de bază şi semnarea
acordului adiţional, aceste documente
au căpătat acum putere juridică. „În
cazul în care compania Engineering Con-
sulting SRL, nu îşi va îndeplini obligaţiu-
nile prevăzute în contract, Primăria şi-a
rezervat dreptul de a rezilia contractul şi
de a organiza un nou tender”, a precizat
viceprimarul Nistor Grozavu.
Vicepreşedintele Institutului de Eco-
logie şi Geologie din cadrul Academiei
de Ştiinţe a Republicii Moldova, Maria
Sandu, a anunţat că „în cadrul experti-
zei ecologice efectuate de institut, s-a
demonstrat că la toate etapele proce-
sului de termo-valorificare a deşeurilor,
aspectele ecologice sînt respecate”. Cît
priveşte emisiile de gaze rezultate în
urma acestui proces de termo-valorifi-
care, se parcurg 5 etape de epurare, care
asigură siguranţa ecologică a zonei şi a
localităţilor din preajmă, a adăugat sursa
citată.
Primarul Dorin Chirtoacă a declarat că
în Viena există o asemenea fabrică care
funcţionează de 20 de ani şi nu au apă-
rut nici un fel de probleme în exploatare.
Pe de altă parte, Oleg Cernei, consilier
neafiliat, a spus că apar unele suspiciuni
în legătură cu graba cu care se încearcă
de a înainta proiectul de construcţie al
fabricii.
Construcţiile fabricii vor dura în total
30 de luni. Timp de 10 luni va fi pregătit
terenul pentru construcţie, în paralel se
vor pregăti cele necesare pentru fun-
dament, iar în decursul celorlalte 20 de
luni va avea loc construcţia propriu-zisă
a fabricii, au specificat autorităţile locale.
UNIMEDIA menţionează că autorizaţia
de construcţie va fi livrată în termen de
trei luni de la decizia CMC.
Sursa: www.unimedia.md
Pericol pentru
Ucraina şi vecinii săi
Învelişul din beton care acoperă 200
de tone de fostă magmă radioactivă
depozitată la Cernobîl este într-o stare
critică, a constatat Vladimir Ivorivski,
fostul şef al comisiei parlamentare ucrai-
nene privind explozia nucleară din 1986
din Cernobîl. Mai mult decît atît, potrivit
sursei cea mai mare catastrofă nucleară
din istoria planetei s-ar putea repeta.
„Starea sarcofagului de la Cernobîl
este critică. Doamne fereşte de un
cutremur de 5-6 grade pe scara Richter,
capacul metalic de deasupra celui de-al
patrulea reactor va cădea, deoarece
nu este bine fixat. Vom avea atunci o
explozie de o forţă uriaşă, mai devasta-
toare decît precedenta catastrofă de la
Cernobîl", a avertizat Ivorivski, potrivit
căruia "există un pericol enorm la adresa
Ucrainei, dar şi a Rusiei şi a celorlalte ţări
vecine".
Pe de altă parte, specialiştii spun că
sarcofagul protector al fostei centrale
este proiectat să reziste la un cutremur
ce mai e nou
de 6 grade pe scara Richter. Ivorivski,
însă a asigurat membrii Radei Supreme
că în calitate de fost şef al comisiei de
anchetă pentru Cernobîl, are cunoştinţe
foarte exacte despre depozitul de com-
bustibil nuclear.
Centrala de la Cernobîl, care mai avea
un reactor aflat încă în funcţiune, a fost
închisă în decembrie 2000. Autorităţile
au consolidat în 2005 sarcofagul de
beton care acoperă circa 200 de tone de
fostă magmă radioactivă formată din
combustibil nuclear. Un nou sarcofag,
din oţel, ar trebui să fie construit pînă în
2014. Potrivit estimărilor oficiale, apro-
ximativ 95% din combustibilul nuclear
aflat în centrală la momentul exploziei
din 1986 se află şi acum în adăpostul din
beton.
SUA au oferit Ucrainei 250 de
milioane de dolari pentru asigurarea
securităţii la centrala atomo-nucleară
de la Cernobîl, conform unei declaraţii
comune a preşedinţilor american şi
sînt estimate 4 000 de cazuri de cancer
ca urmare a expunerii la radiaţii, 50 de
ucrainean din 14 aprilie 2010.
Reactorul 4 al centralei nucleare de la
oameni au murit imediat.
Acum la Cernobîl este o Zonă
Cernobîl, din nordul Ucrainei, a explodat Interzisă de aproximativ 27 de km de jur-
la 26 aprilie 1986. În urma accidentului împrejurul centralei, unde nimeni nu are
au căzut de 400 de ori mai multe precipi- voie să locuiască. Totuşi aproximativ 10
taţii radioactive decît după bomba de la 000 de bătrîni cu vîrste cuprinse între 60
Hiroshima. Potrivit unui raport din 2005 şi 90 de ani trăiesc în perimetrul interzis.
al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Se estimează că zona se va decontamina
Atomică, în total 600 000 de oameni după 20 de mii de ani.
au fost expuşi la elemente radioactive, Sursa: www.adevarul.ro
Recent a apărut monografia A.G.Cebotareva, T.V. Cebotareva „Calculul com-
ponentei antropogene al ingredientelor fluxului ionic molecular al apelor
rîurilor”, Eco-TIRAS, Chişinău, 2009, 131р.
Metoda corespunde cerinţelor Directivei Cadru a UE în domeniul apelor.
După metodologia şi formula de calcul, propusă de autori, se poate calcula
deversarea poluanţilor în cantităţi mici pentru toate ingredientele, supuse
monitoringului ecologic pentru apele reziduale de la staţiile de epurare şi de
la deversările pluviale (în mg/sec, g/zi, t/lună etc.), pentru orice rîu şi interval
de timp, se pot identifica situaţiile extreme şi pe baza datelor obţinute se pot
elabora măsuri concrete de protecţie a apelor.
Cartea poate fi accesată pe pagina: www.eco-tiras.org şi procurată în Librăria
academică (Ştefan cel Mare). A.G. Cebotareva, dr.geografie, ecolog,
tel: 52-47-82, E-mail: 7agchbt@mail.ru
buletin informativ Nr.1-2010 5
stop Deşeuri
Profită pe seama deşeurilor
Termenii de „societate de con-
sum”, „avalanşa de deşeuri” şi „criză a
deşeurilor” sînt doar cîteva exemple
care permit ilustrarea problemelor
create din cauza gestionării inadec-
vate a deşeurilor, probleme cu care se
confruntă mediul înconjurător de astăzi.
Apariţia unui spectru atît de larg de
produse a schimbat radical mentalitatea
oamenilor. „Am cumpărat, am folosit,
am aruncat” – aşa gîndesc majoritatea
consumatorilor de astăzi, fără a se preo-
cupa de mormanele de gunoi create ca
rezultat. Mai mult decît atît, revoluţia
industrială a facilitat fabricarea pe scară
largă a unor ambalaje comode şi rezis-
tente, care permit păstrarea produselor
alimentare în condiţii adecvate pentru
perioade îndelungate de timp. Nu în
zadar secolul nostru mai este numit „un
secol al ambalajelor”.
Ritmul în care actualmente
avansează problema deşeurilor a
buletin informativ Nr.1-2010
impulsionat mai mulţi oameni de ştiinţă,
reprezentanţi ai instituţiilor guverna-
mentale şi neguvernamentale şi, nu
în ultimul rînd, agenţi economici să
ia măsuri de prevenire a problemei în
cauză. Mai mult decît atît, sunt exemple
care demonstrează în fapte că gestio-
narea adecvată a deşeurilor poate
deveni o afacere profitabilă.
Republica Moldova nu este o
excepţie în acest sens. Bunăoară,tinerii
întreprinzători şi-ar putea evalua
oportunităţile de obţinere a profiturilor
prin activităţi de reciclare a deşeurilor.
Un foarte bun exemplu în contextul dat,
pe care am dori să-l expunem în acest
articol, serveşte lucrarea cîştigătoare
la Concursul Naţional de Business
Planuri desfăşurat în anul 2009 de către
Asociaţia Naţională a Tinerilor Man-
ageri din Moldova. Autorul lucrării este
Vitalie Semenciuc – un tînăr antreprenor
care şi-a propus să lanseze o afacere în
domeniul reciclării deşeurilor din plastic.
Care sînt, potrivit lui, costurile estima-
tive şi factorii de succes a unei aseme-
nea activităţi veţi putea afla în cele ce
urmează.
Pe scurt:
Idеeа : Colectarea şi reciclarea
deşeurilor din plastic;
Situaţia pieţei: Potenţial mare de
dezvoltare, proporţional cu piaţa
ambalajelor şi a obiectelor din
plastic;
Factori de succes: Procurarea unor
cantităţi mari de deşeuri din cît mai
puţine surse şi Colectarea sticlelor
PET de la populaţie;
Avantajele comunităţii: Crearea
unui mediu ecologic pur, colectînd
şi reciclînd materialele ce nu sînt
biodegradabile.
Colectarea şi reciclarea deşeurilor
din plastic – reziduurile fabricilor ce
produc obiecte şi ambalaje de masă
plastică, precum şi sticle din plastic
pentru băuturi (PET) – este o afacere cu
un potenţial de dezvoltare uriaş. Gradul
de recuperare a deşeurilor din plastic
în Republica Moldova este de numai
3-5%, faţă de o medie europeană de
35%. Acest tip de deşeuri are, de altfel,
cel mai mic procent de recuperare
dintre toate celelalte tipuri de deşeuri
(în cazul cuprului procentul este de
39%, a aluminiului de 33%, iar a hîrtiei şi
cartoanelor de 25%).
Dacă mai punem la socoteală şi
faptul că deşeurile reprezintă o materie
primă foarte ieftină – care, de multe ori,
poate fi achiziţionată chiar şi gratis – şi
că fulgii rezultaţi în urma procesării lor
se bucură de o cerere sporită pe pieţele
externe, atunci am putea spune că afac-
erea este una extrem de profitabilă. O
tonă de fulgi din plastic este cumpărată
pe piaţa externă, în medie, cu 2 500 de
euro. Preţurile variază de la 1000 pînă
la - 10 000 euro/tona, în funcţie de mai
mulţi factori.  • Camion pentru transportarea deşeurilor de la producători – 12 500 euro;
În afară de aceasta, de la an la an
piaţa ambalajelor din plastic este în
continuă creştere, fapt ce conferă
activităţii de reciclare o perspectivă
bună. De asemenea, producţia de
ambalaje, obiecte şi materiale din plas-
tic cunoaşte o creştere semnificativă,
iar volumul deşeurilor din plastic creşte
proporţional.
Colectarea şi reciclarea deşeurilor
stop Deşeuri
este o activitate care nu necesită de mare, în special, în municipiile
specializări, succesul depinzînd în Chişinău şi Bălţi.
principal de capacitatea de a găsi şi a În afară de faptul că această afacere
colecta materialele din plastic. Teh- este destul de profitabilă, ea include şi
nologia de prelucrare a acestora este  o serie de avantaje pentru societate şi
simplă, iar materia primă rezultată este anume:
foarte căutată de producătorii de mase „„Reducerea cantităţii de deşeuri ce nu
plastice. sînt biodegradabile, astfel contribuind
şi la îmbunătăţirea situaţiei ecologice;
Factorii de succes ai afacerii:
„„Reducerea esenţială a costurilor
1. Procurarea unor cantităţi mari de pentru fabricarea unor noi obiecte din
deşeuri din cît mai puţine surse – plastic;
Pentru a fi siguri că activitatea va „„Informarea populaţiei despre
avea profit, trebuie doar de strîns o necesitatea de a avea şi de a păstra
cantitate destul de mare de deşeuri un mediu ecologic pur, prin separarea
din unul sau din mai multe locuri deşeurilor ce nu sînt biodegradabile
apropiate, pentru a umple un camion
obişnuit, în care încap aproximativ 2
tone de deşeuri din plastic.
2. Colectarea buteliilor PET de la
populaţie – O modalitate de succes
pentru strîngerea buteliilor PET de la
populaţie ar putea consta în cola-
borarea cu administraţiile locale sau
chiar cu firmele, sau persoanele, care
se ocupă de curăţenia în blocuri, ce ar
putea strînge cantităţi importante de
sticle goale în saci speciali. Deoarece,
în prezent, foarte puţini se ocupă de
colectarea buteliilor PET, iniţierea unui
program eficient în acest sens ar putea
să aibă succes, mai ales că volumul
deşeurilor de acest fel este extrem
Principalii indicatori economico-financiari ai afacerii:
Costuri de lansare:
• Moară care macină deşeurile – 17 500 euro;
• Motostivuitor pentru transportul baloturilor de deşeuri – 3 500 euro;
• Chiria spaţiului de depozitare pentru două luni – 3 000 euro;
• Salariile pentru două luni – 3 400 euro;
• Utilaje de cîntărire, transport şi manipulare a deşeurilor - 700 euro
TOTAL – 47 000 euro.
Vînzări lunare:
• 1,5 tone de fulgi din deşeuri de tip PVC – 15 000 euro;
• 0,5 tone de fulgi din deşeuri tip PET – 2 500 euro
TOTAL – 17 500 euro         
PROFIT BRUT – 12 000 euro
buletin informativ Nr.1-2010
 Go Organic
Deşeuri animale
În multe din gospodăriile şi fermele
Dvs. există resurse care, prelucrate şi
utilizate corect, se pot transforma în
îngrăşăminte naturale de cea mai înaltă
calitate, în acest mod sporind fertilitatea
solurilor, precum şi economisind banii
Dvs. Vorba e despre deşeurile organice
de origine animalieră, care de cele mai
multe ori, nefiind valorificate, reprezintă
o importantă sursă de poluare a mediului
înconjurător şi implicit de înrăutăţire a
sănătăţii. Cu puţin efort, însă şi investiţii
minore din partea Dvs., acestea Vă pot
aduce beneficii atît ecologice, cît şi
economice. Ce reprezintă îngrăşămintele
animaliere, cum le putem obţine, ce
beneficii aduc ele pentru sol? La aceste şi
alte întrebări vom încerca să răspundem
în prezentul articol.
Toate sistemele biologice de pe Terra
sînt supuse la un “du-te vino” continuu,
plantele şi animalele conţin substanţe
organice, care, după moartea acestora,
se transformă în materii bogate în humus
şi microorganisme. Acest proces natural
se desfăşoară de milioane de ani fără
perturbări notabile. Îngrăşămintele
animaliere şi alte deşeuri ale fermelor
conţin substanţe nutritive valoroase
pentru plante, incluzînd doi din cei
mai importanţi nutrienţi – Azotul (N) şi
Fosforul (P). Merită de menţionat că în
timp ce acestea sînt esenţiale în creşterea
culturilor, de asemenea sînt şi potenţiale
8 buletin informativ Nr.1-2010
surse de poluare.
Majoritatea azotului (N), fosforului (P)
şi potasiului (K) conţinuţi în alimentaţia
animalelor sînt eliminaţi prin bălegar şi
urină. Astfel, dejecţiile şi gunoiul de grajd
conţin cantităţi substanţiale de aceşti
nutrienţi valoroşi (deşi nu în aceeaşi
măsură ca şi în îngrăşămintele minerale),
precum şi o serie de alte elemente impor-
tante precum sulful (S), magneziul (Mg)
etc. O bună practică agricolă şi, respectiv,
neofensivă pentru mediul înconjurător,
reprezintă reciclarea, pe cît posibil, a
gunoiului de grajd, reintroducînd în sol
nutrienţii valoroşi. Obiectivul fermier-
ilor este să facă uz maxim de aceste
substanţe nutritive, prin administrarea
eficientă a îngrăşămintelor animaliere.
Valorificînd gunoiul de grajd, evitaţi
riscul poluării mediului ambiant. Atenţie,
însă, - la administrarea neadecvată a aces-
tuia, elementele minerale sînt spălate şi
distribuite în cantităţi excesiv de mari pe
terenuri şi în apele din apropiere, avînd
ca efect poluarea cu nitraţi şi nitriţi, ceea
ce, ulterior, va conduce la înrăutăţirea
sănătăţii populaţiei.
Multe gospodării şi ferme mici cresc
animale domestice, care deseori pasc
pe păşuni comune în jurul satelor şi sînt
adăpostite în coteţe sau grajduri peste
iarnă. Gunoiul acumulat de la aceste
animale, în cazul în care nu este depozitat
în condiţii adecvate, reprezintă un risc de
poluare.
„„ Dejecţiile lichide se depozitează în
rezervoare etanşe, impermeabile,
aproape de terenurile agricole, dotate
cu reţea de pompare şi mijloace de
transport. Sistemul de eliminare a
dejecţiilor lichide se compune din:
canal pentru scurgere; fosă de stocare;
pompă; tuburi; rezervor pentru stocare;
ventilaţie
„„ Gunoiul de grajd se depozitează în
platforme betonate la pardoseală,
prevăzute cu pereţi de sprijin înalţi
de 1,5 m., lăţimea platformei fiind
maximum de 8 m. Înălţimea gunoiu-
lui în platformă trebuie să atingă un
maxim de 1,2 m., fundul platformei
trebuie să aibă o înclinaţie de 2-3%.
Platforma trebuie prevăzută cu un
bazin de colectare a mustului de gunoi,
cu partea de sus înclinată la 0,7-1 m.
sub punctul cel mai de jos al platformei.
Capacitatea bazinului de colectare
este de 4 - 5metri cubi la 100 tone de
bălegar în platformă. Înainte de bazin
se montează o groapă de limpezire de
0,5 metri cubi care se curăţă regulat de
resturile de bălegar.
care vînau musculiţele şi mustra broscuţele cînd
acestea cîntau prea tare în falset.
Mlaştina era ca o bunicuţă blîndă, dar avea
o durere – nu avea prea mulţi vizitatori. Şi nici
nu putea fi altfel, deoarece nu mirosea prea
frumos şi dacă totuşi se încumeta cineva să vină
în ospeţie, ea îl trăgea în nămol.
Şi iată că într-o bună zi a venit în zbor o
zînă bună, care s-a gîndit să o ajute pe bătrîna
mlaştină:
— Bună ziua, bunicuţo, zise zîna.
— Bul bul bul bună ziua, bolborosi mlaştina
uşor surprinsă. Nu mai văzuse zîne de tare mult
timp şi nu mai credea că ele există.
— Am văzut că eşti foarte tristă, zise zîna cu
glas de clopoţel. Pot să te ajut cu ceva?
— Dar cum mă poţi ajuta?
— Uite, pot să-ţi îndeplinesc o dorinţă. Dar fii
atentă ce-ţi doreşti?
— Nu mai vreau să fiu mlaştină, răspunse
mlaştina foarte sigură. Vreau să fiu o poiană cu
flori!
Zis şi făcut. Zîna a luat dintr-un buzunăraş
nişte praf fermecat şi l-a aruncat peste mlaştină.
În cîteva clipe, nămolul s-a uscat şi au început
să crească tot felul de plante şi flori. Mlaştina
noastră se transformase într-o poiană de toată
frumuseţea. Însă cînd a vrut, proaspăta poiană,
să-şi împărtăşe bucuria cu scumpele sale vietăţi
– broscuţele, libelulele, musculiţele şi berzele, a
văzut că acestea nu mai erau.
— Dragă zînă, dar unde-mi sînt prietenii?
— Broscuţele, libelulele, musculiţele şi berzele
nu trăiesc pe poieniţe, îi răspunse zîna. Ele
trăiesc doar în mlaştini şi lacuri. Acum, însă,
deoarece ai devenit poieniţă, ele toate au
plecat în căutarea unui nou loc de trai – unei
alte mlaştini.
Poieniţa fu cuprinsă de o mare tristeţe –
scumpele sale vietăţi, cu care se deprinsese atît
de mult şi pe care le iubea enorm, au trebuit
să plece pentru totdeauna. Toate aceste mici
vietăţi îşi căutau o nouă casă, se străduiau să
supravieţuiască într-un loc nou. Acum înţelese
poieniţa ce greşeală a făcut.
Zîna, înţelegînd cît de mult regretă poieniţa
propria decizie şi ştiind că nu va mai face aşa
greşeli, îî zise:
— Dacă doreşti, putem face totul aşa cum a
fost.
Poieniţa se învioră imediat şi fără a mai sta
pe gînduri, răspunse:
— Ajută-mă te rog! Vreau să fiu din nou
mlaştină! Vreau să fiu casa micilor mei prieteni.
Acum ştiu că am un loc special în natură şi am
înţeles ca mlaştinile sunt de o mare importanţă
pentru multe vietăţi!
Zîna zîmbi, a luat din buzunăraş puţin praf
fermecat şi l-a împrăştiat peste poieniţă. Cît ai
clipi, poieniţa se transformă înapoi în mlaş-
tină. Toate broscuţele, libelulele, musculiţele
şi berzele au revenit înapoi, fericite. Şi trăieşte
mlaştina fericită pînă şi azi.
Morala: Fiecare animăluţ, insectă, fiecare
mlaştină, pădure, lac, ploiţă, sau vîntişor - toate
au o importanţă în natură şi toate ne sînt
prieteni. Iubiţi natura aşa cum vă iubeşte şi ea
pe voi.
Învățăm și ne distrăm
Copii, adesea cumpărăm băuturi răcoritoare în butelii
de plastic, pe care ulterior, în cel mai bun caz, le aruncăm
la gunoi. De cele mai multe ori, însă aceste butelii sînt
aruncate la nimereală şi strică nu numai peisajul naturii,
dar şi sănătatea voastră, pentru că toxinele din plastic
nimeresc în soluri şi în apa pe care noi o folosim. Voi
sînteţi acei care puteţi schimba acest lucru, dacă veţi şti
cum să reutilizaţi buteliile de plastic, în loc să le aruncaţi.
Bunăoară, ştiaţi că din ele se pot confecţiona o mulţime
de lucruri necesare la treburile casei – jucării, decoraţii,
vaze şi multe altele? Haideţi să încercăm să aflăm mai
multe.
Peştişor din masă plastică
Avem nevoie de:
▶▶ Bandă adezivă colorată;
▶▶ Hîrtie colorată;
▶▶ Carioce colorate;
▶▶ 2 paie de plastic (opţional)
Cum lucram?
▶▶ Lipiţi toată sticla cu bandă adezivă.
▶▶ Tăiaţi din hîrtie colorată viitoarea codiţă şi aripioarele
înotătoare ale peştelui şi lipiţile pe sticlă.
▶▶ Desenaţi ochii, sau tăiaţi formele din hîrtie colorată.
▶▶ Desenaţi gura peştişorului.
Fluturaşi din masă plastică
Avem nevoie de:
▶▶ O butelie de masă plastică de 2 litri;
▶▶ Foarfece şi vopsea de cît mai multe culori
Cum lucram?
▶▶ Tăiem partea superioară şi inferioară a sticlei astfel
ca să rămîna doar corpul de bază al acesteia (corpul
de mijloc), pe care desenăm forma unui fluture (orice
dimensiune dorim). O altă sugestie este să intro-
ducem în interiorul buteliei un desen cu fluturaşul ales
conturîndu-i forma pe pereţii de plastic.
▶▶ Cu foarfecele tăiem forma fluturaşului.
▶▶ Conturăm cu vopsea forma fluturelui şi elementele
decorative de pe acesta (culoarea e la preferinţa
noastră), după care colorăm şi partea dorsală a fluture-
lui, formînd fundalul aripilor.
După această metodă putem face şi flori.
Vază din masă plastică
Avem nevoie de:
▶▶ O butelie de masă plastică de 1,5 litri;
▶▶ Foarfece
Cum lucram?
▶▶ Tăiem uniform sticla de la jumătate.
▶▶ Cu 5 cm mai jos de tăietură desenăm o linie împrejurul
sticlei, care trebuie să fie strict la aceeaşi depărtare de
tăietură.
▶▶ După aceasta tăiem sticla în cît mai multe fîşii subţiri,
pînă la linia desenată anterior, e necesar ca lăţimea
fîşiilor să fie identică.
▶▶ Întoarcem sticla cu tăieturile în jos şi o ţinem apăsat
puţin pentru ca fîşiile să ia o poziţie orizontală.
▶▶ Fiecare fîşie o îndoim în aşa mod încît să se afle deasu-
pra următoarei fîşii şi sub celelalte două ce urmează.
Astfel procedăm cu fiecare fîşie
Ghiveci pentru flori care este
econom la apă
Avem nevoie de:
▶▶ Butelie de masă plastică de 1,5 litri cu tot cu dop;
▶▶ Foarfece
Cum lucram?
▶▶ Tăiem sticla în jumătate. Partea superioară unde este
dopul o umplem cu sol şi sădim planta, iar în dop
facem cîteva găurele nu prea mari astfel ca apa sa
poată fi absorbită prin aceste găurele.
▶▶ Partea de jos a sticlei o umplem pînă la jumătate cu
apă.
▶▶ Poziţionăm partea de sus astfel încît dopul să fie în apă
pentru a o putea absorbi.

Fiecare are un rol important
pe Pămînt
A fost odată ca niciodată, lîngă o pădure
de stejar, o mlaştină bătrînă. O cunoşteau toate
animalele şi insectele, se fereau de ea, însă
o respectau. Mlaştina noastră, ca orice altă
mlaştină era făcută din nămol şi era acoperită
pe alocuri cu puţină apă, iar în alte părţi era aco-
perită cu pămînt.
Bătrîna mlaştină era casa multor broscuţe,
libelule, musculiţe şi berze. Libelulele mîncau
musculiţele, broscuţele mîncau libelulele,
berzele mîncau broscuţele şi toată lumea era
fericită, pentru că se păstra circuitul vieţii în
mlaştină. Mlaştina îşi iubea nespus vietăţile. Îi
erau ca nişte copii. Urmărea cu drag libelulele
Zilnic gunoiul de grajd proaspăt se
aşează consistent în straturi de 1 m. şi
se presară superfosfat 1-2% din masa
gunoiului. Se aşează 2 straturi pînă la
înălţimea de 1,2 m. de gunoi îndesat.
Înainte de acoperire cu un strat de 20
de cm. de pămînt, se udă cu apă sau cu
must de gunoi sau urină. Se păstrează
timp de 4 luni pînă fermentează,
după care se transportă în cîmp şi se
administrează. În această ordine de idei,
i se vor asigura căi corespunzătoare de
acces la depozitul de gunoi şi dejecţii;
i se va asigura protecţie împotriva
incendiilor; şi (iii) se va asigura protecţie
împotriva eventualelor scurgeri din
hidranţi.
Este absolut necesară folosirea
gunoiului de grajd şi a dejecţiilor ani-
maliere în scopul sporirii productivităţii
solurilor, cu atît mai mult că această
metodă este una inofensivă pentru
Această rubrică este realizată cu asistenţa Uniunii Europene
în cadrul proiectului „Susţinerea Măsurilor de Promovare a Încrederii”.
Opiniile exprimate nu reflectă necesar punctul de vedere
inclusiv al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.
Go Organic
mediul înconjurător şi profitabilă din
punct de vedere economic. Descărcarea
sau depozitarea gunoiului în apropierea
surselor de apă, golirea sau spălarea
buncărelor şi utilajelor de administrare
a îngrăşămintelor de orice fel în apele
de suprafaţă sau în apropierea lor este
interzisă, conducînd la poluarea mediu-
lui şi respectiv a sănătăţii Dvs.
Gunoiul se administrează de regulă
toamna, la lucrarea de bază a solului
( prin arătura cu întoarcerea brazdei),
în condiţii meteorologice favorabile, în
special pe timp noros şi cu vînt slab. Pe
măsura ce gunoiul se împrăştie, terenul
este arat cu plugul, care amestecă şi
încorporează bine gunoiul. Pe tere-
nurile nisipoase şi în zonele secetoase,
încorporarea se face mai adînc, pînă la
30 de cm., pe cînd pe terenurile grele,
reci şi în regiuni umede – pîna la 18- 25
de cm.
al Uniunii Europene şi al Naţiunilor Unite,
Mai multe informaţii despre utilizarea
gunoiului de grajd, obţinere a compos-
tului ş. a. puteţi afla din broşura „Ваша
ферма – ваше богатство” publicată de
către REC Moldova în cadrul proiectu-
lui „Îmbunătăţirea managementului
deşeurilor menajere solide în raionul
Slobozia, Transnistria”. Prin acest proiect,
REC Moldova îşi propune următoarele
obiective:
„„Promovarea şi organizarea sistemului
de colectare separată a deşeurilor
menajere solide;
„„Crearea unei platforme de compostare
a deşeurilor organice, inclusiv a celor
de origine animalieră şi vegetală;
„„Optimizarea potenţialului tehnic al
gunoiştii autorizate din oraşul Slobo-
zia;
„„Informarea şi sensibilizarea opin-
iei publice despre necesitatea şi
importanţa realizării unui manage-
ment adecvat al deşeurilor menajere;
„„Stabilirea şi consolidarea relaţiilor de
parteneriat dintre autorităţile raionu-
lui Slobozia şi cele din alte raioane ale
Republicii Moldova.
buletin informativ Nr.1-2010 13
 de la lume adunate
Organic = şi sănătos, şi curat
Din cele mai vechi timpuri agricultura
a fost una dintre îndeletnicirile de bază
ale moldovenilor. De altfel, pămînturile
noastre roditoare au fost descrise de
marii cărturari ai veacurilor trecute, care
le-au purtat faima pe întregul continent.
Odată cu intensificarea ritmului de pro-
ducere, însă au survenit mari schimbări
la nivelul calităţii factorilor de mediu.
Cercetările recente ne demonstrează
că demult în agricultura Republicii Mol-
dova lucrurile nu stau atît de bine cum
credeam noi. Solul, apa şi o bună parte
din producţia agricolă devin tot mai
poluate şi tot mai mulţi oameni, mai ales
cei de la sate, nu-şi pot explica motivul
reducerii recoltelor, scăderii fertilităţii
solurilor ş. a.
Practicile agricole aplicate în perio-
ada anilor ‘70 – ’90 ai secolului XX, deşi
erau considerate drept unele dintre cele
mai avansate în fosta Uniune Sovietică,
au avut urmări foarte grave asupra
mediului înconjurător. Agricultura de
astăzi trebuie să se conformeze unor
astfel de practici şi tehnologii care să nu
14 buletin informativ Nr.1-2010
prejudicieze starea ecologică a solurilor,
a apelor freatice, ci dimpotrivă, să
aducă beneficii atît producătorilor, cît şi
beneficiarilor, păstrînd un mediu curat
şi viabil.
Agricultura ecologică este un sistem
de producţie care se bazează pe practici
inofensive omului şi mediului ambi-
ant şi durabile din punct de vedere
economic. Esenţa filosofiei ei constă în
procese naturale şi utilizarea resurselor
renovabile, prin evitarea sau excluderea
totală a chimicalelor, îngrăşămintelor
neorganice, pesticidelor şi substanţelor
sintetice şi/sau artificiale. Aceasta
permite menţinerea fertilităţii solului
pe o perioadă îndelungată. Produsele
ecologice sînt foarte avantajoase pentru
consumatori prin faptul că au o valoare
nutritivă mare, nu conţin substanţe
nocive sintetice şi nu au efecte negative
asupra sănătăţii.
În acest scop, REC Moldova,
împreună cu ONG-ul ANCE (Reţeaua
Experţilor Colaboratori din Atena), cu
suportul financiar al Hellenic Aid (Grecia)
au dat startul unui proiect naţional de
promovare a principiilor agriculturii
ecologice şi certificării ecologice, care
ne arată că agricultura este atît parte a
problemei, cît şi parte a soluţiei.
În urma unor studii efectuate
în Republica Moldova în vederea
determinării nivelului de poluare a
solurilor şi a apelor folosite pentru
irigare, specialiştii în domeniu au
constatat că ţara noastră are premise şi
oportunităţi favorabile de implemen-
tare a principiilor agriculturii ecologice.
De fapt, rădăcinile celei din urmă se
regăsesc în agricultura tradiţională,
practicată pe larg de majoritatea fer-
melor şi gospodăriilor din ţara noastră.
De asemenea, Moldova, avînd deja o
experienţă destul de vastă în domeniul
agriculturii, suficiente braţe de muncă şi
un bun potenţial tehnico-ştiinţific, poate
asigura protecţia culturilor agricole
contra bolilor şi dăunătorilor prin apli-
carea metodelor biologice.
În 2005 a fost elaborat Programul
Naţional de Dezvoltare a Agriculturii
Ecologice care include şi un Plan de
Acţiuni aprobat de Parlament în feb-
ruarie 2006. Pentru Republica Mol-
dova realizarea prezentului Program
se bazează pe faptul că producţia
agroalimentară ecologică şi
comercializarea acesteia este o şansă
reală de penetrare a pieţelor străine
care sînt suprasaturate cu produse din
agricultura convenţională şi suportă
lipsă de produse ecologice. În ultimii
ani a crescut interesul agenţilor
economici din ţară faţă de producţia
agroalimentară ecologică, confirmat
prin faptul sporirii suprafeţelor şi
volumului acestei producţii. Valoarea
adăugată înaltă a produselor eco-
logice, de rînd cu cheltuielile reduse la
obţinerea lor, permit majorarea venitu-
lui acumulat de comunităţile rurale, în
de la lume adunate
scopul soluţionării problemelor socio-
economice la sate.
Deşi pieţele locale în domeniul pro-
duselor organice nu sînt încă pe deplin
dezvoltate, acest lucru nu ar trebui să fie
un impediment pentru viitorii antre-
prenori, ci o oportunitate. În lipsa unei
concurenţe dure şi a unei cereri supras-
aturate, lansarea afacerilor în dome-
niul agriculturii ecologice s-ar putea
dovedi destul de avantajoasă pentru
producători. Agricultura ecologică nu
necesită investiţii foarte mari, cos-
turile de producţie fiind relativ mici. În
acelaşi timp produsele agroalimentare
ecologice – fiind de o calitate superioară
celor convenţionale – au prețuri mai
mari pe piață. Odată ce oferta va fi în
creștere este de așteptat reducerea
prețurilor. Prețurile mai joase vor duce
la cererea mai mare a acestor produse.
Este important pentru dezvoltarea
sectorului ca cererea și oferta să crească
concomitent.
Agricultura ecologică are toate
şansele să devină un segment impor-
tant al exportului din Republica
Moldova, jucînd astfel un rol decisiv
în dezvoltarea economiei naţionale.
O bună parte din ţările europene sînt
nevoite să importe produse ecologice
(de ex., Germania şi Marea Britanie
importă 60-70% produse ecologice).
Astfel, pentru a-şi menţine poziţia pe
pieţele internaţionale, agenţii econo-
mici din Republica Moldova trebuie
să ofere produse agroalimentare
de cea mai înaltă calitate. Pentru a
fi recunoscută pe pieţele europene,
Moldova trebuie să ofere produse unice
care să corespundă cerinţelor pieţii, în
caz contrar ea nu are şansa de a le vinde.
Majoritatea produselor ecologic pure
se exportă şi se vînd la un preţ de 2-3
ori mai mare decît produsele agroali-
mentare crescute convenţional. Pe
lîngă aceasta, cererea pentru astfel de
produse creşte în fiecare an cu aproxi-
mativ 20%. Printre principalele produse
exportate se numără: struguri, vinuri,
miere, fructe, nuci, seminţe de legume,
plante oleaginoase şi medicinale.
La nivel naţional se observă progrese
în domeniul agriculturii ecologice. Din
anul 2007 Guvernul Republicii Moldova
a început să acorde subsidii pentru peri-
oada de conversie. În cadrul facultăţii
agronomie a Universităţii Agricole a fost
introdus cursul de lecţii ce ţine de agri-
cultura ecologică. Produsele ecologice
sînt prezentate la diferite expoziţii
locale, precum şi sînt stabilite relaţii
de cooperare cu parteneri din Olanda,
Germania, Romania, Ucraina etc.
De la ce să începeţi:
„„Fertilizaţi solul cu îngrăşăminte
organice (bălegar, îngrăşăminte verzi
şi composturi), îngrăşămintele chimice
solubile fiind interzise;
„„Acoperiţi solul, evitînd astfel uscarea
lui;
„„Folosiţi îngrăşăminte minerale
naturale (fosfaţi, praf de rocă, calciu
provenit din var, îngrăşăminte din alge
marine);
„„Sădiţi culturi multianuale în cicluri de
6-12 ani, pentru a evita deteriorarea
solului;
„„Străduiţi-vă să araţi fără răsturnarea
brazdelor şi la o adîncime nu mai mare
de 15 – 18 cm;
„„Înlăturaţi buruienile cu sapa sau în
mod manual;
„„Eliminaţi paraziţii prin mijloace bio-
logice.
Controlul organic al dăunătorilor
implică diverse activităţi de control al
dăunătorilor fără folosirea pesticidelor
şi insecticidelor chimice. Creşterea
insectelor benefice este încurajată prin
creşterea plantelor corespunzătoare
care le atrag. Insectele benefice sînt de
fapt insecte de pradă care controlează
populaţiile de insecte dăunătoare.
Varietăţile rezistente la boli sînt alese
pentru cultivare pentru a ţine bolile
de-o parte şi a economisi bani pe
pesticide scumpe. Tipuri speciale de
culturi, cunoscute sub denumirea
“culturi de companie” se cresc pentru a
controla dăunătorii. Aceste culturi ajută
la înlăturarea sau descurajarea creşterii
dăunătorilor. Pesticidele biologice aşa
ca extractul de neem (Melia Azedarach),
sînt folositoare pentru controlul
diferiţilor dăunători.
Ştiaţi că: Bovinele din Japonia,
numite Kobe, care sunt crescute
în condiţii excepţional de bune,
cu plimbări regulate la aer liber,
pe păşuni foarte curate, ascultă
muzică clasică, sunt mîngîiate, cu
aceste vite se vorbeşte, primesc
masaj şi sunt sacrificate într-un
mod special. Kilogramul de carne
Kobe variază de la 150 - 550 – 750
- 1000$ in dependenţă de partea
corpului şi este foarte căutată.
buletin informativ Nr.1-2010 15
 de la lume adunate de la lume adunate
Este o realitate faptul că investițiile în
Mitul 1: construcția unei case verzi sînt mai mari
decît investițiile pentru o casă obișnuită,
Clădirile verzi sînt însă nu se pot compara costurile ulteri-
oare de întreținere, evident în favoarea
prea scumpe clădirilor ecologice.

Construirea unei clădiri ecologice este Mitul 2:

percepută ca fiind una foarte costisi-
toare. Un studiu recent, realizat de către
World Business Council for Sustainable
Development, a relevat că aceste costuri
sînt supraestimate cu 300%, deşi specia-
lişti ai pieţei imobiliare estimează că pre-
ţul unei clădiri ecologice nu-l depăşeşte
decît cu 17% pe cel al uneia obişnuite.  solare și să o numești casă verde. Este
O mare parte din proiectele clădirilor
verzi care atrag atenția investitorilor sînt
exclusiviste, sofisticate, elitiste și din
această cauză mitul mai este în picioare.
Adevărul este că strategiile pentru
dezvoltarea acestor construcții implică și
proiecte ieftine, modeste, necostisitoare.
Deşi unele componente ale clădirilor
verzi sînt destul de costisitoare, cele mai
multe dintre ele totuşi sînt relativ acce-
sibile. De exemplu, un sistem eficient de
panouri solare, o izolație performantă și
Clădirile verzi sînt
urîte și ciudate
Nimic mai fals. Nu trebuie să ridici o
hală, să-i aplici cîteva rînduri de panouri
adevărat că unele clădiri verzi au un Mitul 4:
aspect neobișnuit, uniform, plan, dar
asta nu înseamnă că nu poți construi o Clădirile verzi sînt
casă în ce stil dorești și să îi aplici carac-
teristicile ecologice. E drept că pentru pentru ecologiști
a atrage interesul publicului, arhitecţii,
inginerii şi dezvoltatorii construiesc ade- Într-adevăr, persoanele care mili-
sea într-un stil futurist şi împing tot mai tează împotriva poluării mediului au
departe graniţele estetice. Foarte impor- o predilecţie în parte pentru clădirile
tant, însă pentru clădirile verzi este ca ele verzi, însă aceste construcții nu sînt doar
să fie construite în armonie cu mediul în pentru extremiști, ci pentru cei care aleg
care se află. O casă verde poate prezenta un stil de viață sănătos într-o natură cît

Casele „verzi” – între mit şi realitatee
O serie de calcule arată că polu-
area produsă de clădiri este tot mai
mare. Bunăoară, în Statele Unite ale
Americii aproape 40 la sută din can-
titatea totală de dioxid de carbon
este generată de clădiri. În Uniunea
Europeană, clădirile utilizează ceva
mai puţin decît jumătate din totalul
de energie consumat. O soluţie de
optimizare a consumului de energie
şi implicit de reducere a poluării
mediului sînt clădirile verzi sau cum
li se mai spune clădirile ecologice.
O clădire ecologică este acea clădire
care foloseşte eficient resursele – fie că
este vorba de energie sau de apă. La
construcţia acesteia sînt utilizate mate-
riale verzi aşa cum sînt de exemplu:
plante care se regenerează repede,
paie, lemn din păduri certificate,
roci prelucrate, metal reciclat, fulgi
de hîrtie, pămînt compresat, argilă
sau nisip etc. Clădirile verzi folosesc
numeroase tehnici pentru a elimina
impactul lor asupra mediului şi asupra
sănătăţii oamenilor:
„„Folosesc surse alternative de energie:
panouri solare sau fotovoltaice;
„„Au acoperişuri cu grădini, plante şi
copaci, folosind astfel apa de ploaie;
„„Utilizează pietriş presat pentru locurile
de parcare, în loc de asfalt sau beton;
„„Au ferestre eficiente care, prin
aşezarea lor, captează mai multă
lumină naturală şi scad necesarul de
iluminare electrică;
„„Pereţii, tavanele şi podelele sînt bine
termoizolate;
„„Generează la faţa locului energie pre-
cum cea solară sau cea eoliană;
„„Atunci cînd este posibil, materialele
folosite sînt extrase şi prelucrate local,
în apropierea viitoarei construcţii,
economisind astfel energia folosită la
transportarea lor.
În statele dezvoltate clădirile verzi
nu mai sînt privite ca un moft, ci ca o
direcție normală în evoluția societății
și în protejarea mediului. Chiar dacă în
urmă cu ceva timp aceste construcții
erau considerate niște experimente
interesante, dar irealizabile în lumea
reală, în prezent ele s-au dovedit a
fi proiecte finalizabile, fiabile, foarte
avantajoase din punct de vedere
ecologic, precum şi economic, şi nu în
ultimul rînd social. Cu toate acestea,
la nivelul simțului comun mai persistă
cîteva mituri legate de casele verzi:
orientarea casei astfel încît să benefici-
eze la maximum de energia solară, fac
aproape inutilă prezența unei centrale
termice. În aceste condiții, costurile
pentru apa caldă sau pentru căldură sînt
extrem de mici.
un design exterior uluitor, admirabil, iar
interiorul poate fi la fel de modern pre-
cum orice amenajare convențională.
Mitul 3:
Clădirile verzi nu
funcționează
Casele ecologice sînt atît de apreciate
tocmai pentru că sînt eficiente din punct
de vedere energetic, sînt durabile și sînt
mai puțin costisitoare în întreținere. Ce-i
drept pentru asta au nevoie de anumite
produse, special concepute pentru a
proteja mediul. Că aceste produse nu
funcționează întotdeauna la standardele
solicitate, este o altă discuție. Oricum,
există și produse convenționale care pre-
zintă dificultăți în exploatare și o calitate
îndoielnică, iar pe deasupra utilizarea lor
afectează mediul și sănătatea noastră.
mai puțin poluată. Mai mult, așa cum
am menționat, proprietarii preferă
casele verzi datorită costurilor mici la
întreținere. Să plătești într-o iarnă doar
200 de euro pentru căldură și apă caldă
nu este lucru puțin!
Mitul 5:
Componentele
ecologice sînt greu
de găsit
Mitul acesta conţine o doză de
adevăr. Anumite produse ecologice nu
sînt fabricate în Republica Moldova și
achiziționarea lor este dificilă.
Materialul a fost realizat pe baza
surselor aflate pe adresa
www.ecomagazin.ro

16 buletin informativ Nr.1-2010 buletin informativ Nr.1-2010 17

 de la lume adunate
Paradisul din grădina dumneavoastrăe
Întrucît primăvara a intrat pe
deplin în drepturile sale, a sosit
timpul să revizuim grădinile noas-
tre. Şi dacă în timpul iernii v-a venit
vreo idee năstruşnică de a schimba
imaginea grădinii Dvs., acum e tocmai
momentul s-o realizaţi. În cele ce
urmează, veţi găsi un plan care v-ar
putea fi de folos în timpul plantării şi
amenajării lotului de care dispuneţi,
astfel încît acesta să vă bucure ochiul
şi să vă aline sufletul.
Scopul
Prima întrebare la care ar trebui să
răspundeţi atunci cînd intenţionaţi să vă
amenajaţi grădina este „la ce anume îmi
va folosi aceasta?”. Doar pentru frumu-
seţe! Da, se poate şi aşa, dar mai pot fi
şi alte motive, astfel conturîndu-se mai
multe întrebări:
„„Căutaţi intimitate, departe de străzile
aglomerate sau de cartierul Dvs.?
„„Este un loc unde copiii ar trebui sa se
simtă bine? Cînd o sa petreceţi mai
mult timp în ea: dimineaţa, ziua sau
seara? Este spaţiul Dvs. privat sau este
un spaţiu public? Vreţi să atrageţi mai
multe păsări şi fluturi în gradina Dvs.?
18 buletin informativ Nr.1-2010
„„Vreţi să folosiţi grădina ca sursă pentru
florile din vază?
Analiza terenului disponibil.
Odată ce v-aţi format o idee despre
cum doriţi să folosiţi grădina, reveniţi cu
picioarele pe pămînt şi aruncaţi o privire
obiectivă asupra spaţiului pe care îl aveţi
la dispoziţie. Încercaţi să-l monitorizaţi
în perioade diferite ale zilei şi ale anului.
Iată întrebările la care ar trebui să găsiţi
răspuns la această etapă:
„„Cîte ore de soare primeşte terenul
Dvs.?
„„Perioada de expunere la soare suferă
schimbări de la un anotimp la altul?
„„Lumina soarelui poate să treacă
primăvara printre ramurile copacilor?
„„Există clădiri sau copaci mari care
prin umbra lor vor afecta dezvoltarea
plantelor?
„„Există clădiri pe care doriţi să le
„camuflaţi” cu ajutorul plantelor?
„„Ce plante cresc deja în gradina Dvs.?
Constrîngeri
Puţini dintre noi au toată ziua la
dispoziţie pentru grădinărit sau banii
necesari pentru cumpărarea tuturor
plantelor care ne plac. Există anumite
piedici de care trebuie de ţinut cont
înainte de a ne apuca de grădină. Astfel,
calculaţi foarte bine orele pe care le veţi
putea acorda plantelor şi în dependenţă
de aceasta alegeţi speciile adecvate (de
ex. speciile care nu au nevoie de o îngri-
jire specială sînt potrivite persoanelor cu
un timp liber limitat).
Stil
„„Ajungînd la această stadie, ştiţi deja
pentru ce anume veţi folosi grădina, ce
fel de teren dispuneţi şi ce resurse sînt
disponibile pentru asta. E timpul să vă
decideţi cum aţi dori să arate:
„„Forme bine definite sau sălbatică?
„„Să fie de interes pentru toate cele 4
sezoane?
„„Să fie complementară cu locuinţa Dvs.
sau nu?
„„Să se îmbine cu peisajul înconjurător?
„„Să fie împrejmuită sau doar o insulă cu
flori?
de la lume adunate
Selecţia plantelor
Fiecare din etapele menţionate mai
sus trebuie efectuate uşor şi plăcut.
Selectarea plantelor ar trebui să fie unul
din ultimele lucruri pe care le faceţi şi
care să vă aducă satisfacţie maximă.
Astfel, puteţi îmbina într-un design
atractiv zecile sau sutele de plante care
vă plac şi pe care deja le-aţi procurat.
Cîteva recomandări practice din partea
specialiştilor vă vor ajuta să vă decideţi
în această privinţă:
„„Nu uitaţi pentru ce scop anume vreţi să
centru educaţional de mediu ce oferă burse copiilor cu posibilităţi financiare reduse.
Pearl Jam nu se află la prima campanie eco. Formaţia a donat bani pentru conservarea pădurii tropicale din Madagascar
şi pentru compensarea amprentei de carbon a unui turneu precedent
„„De asemenea faceţi o hartă a perioade-
lor de înflorire şi a sezoanelor lor. Luaţi
în considerare atît florile, cît şi frunzele.
Sînt foarte multe plante cu un frunziş
colorat care vă vor bucura privirea pe
parcursul a mai multor sezoane.
„„Trebuie să includeţi neapărat şi plante
cu o coroană mare, care vor arăta bine
pe tot parcursul anului. Acestea sînt de
cele mai multe ori arbuşti care sînt verzi
pe tot parcursul anului. Majoritatea
grădinilor permit plantarea a numai
1 sau 2 arbuşti sau pomi de acest
gen, însă ei sînt importanţi pentru
ca reprezintă „coloana vertebrală” a
grădinii. Fiind greu de mutat, locul lor
trebuie ales cu înţelepciune de la bun
început.
„„Acum joacă-te cu lista de plante pentru
folosiţi grădina şi în ce perioadă a zilei. a vedea care se potrivesc cel mai bine
în spaţiul grădinii tale, și care dintre ele
„„Dacă de exemplu în timpul verii veţi fi se asociază cel mai bine cu celelalte
plecat peste hotare, ar fi o cheltuială
inutilă să cumpăraţi bulbi de primăvară
şi plante timpurii.
date fiind circumstantele.
Finalizarea designului grădinii îl vom
discuta în articolele următoare. Dar
„„Dacă doriţi să faceţi o gradină pentru acum, pentru că ai nevoi fundamentale
copii mici, alegeţi plante ce înfloresc la
conturate, umplerea grădinii devine
nivelul ochilor lor cu texturi şi mirosuri doar o repriză de pictură. Bineînțeles că
interesante şi care nu au seminţe şi flori
este un tablou pe care nu îl vei termina
otrăvitoare.
niciodată, și în care vei adauga elemente
„„Faceţi o listă cu plantele care vă plac, noi în fiecare an.
grupaţi-le după culori şi formă şi
design-ul grădinii Dvs. va triumfa.
Apropo: Un exemplu demn de urmat în lumea starurilor. Formaţia
muzicală Pearl Jam donează 100 000 de dolari organizaţiilor de mediu
pentru a neutraliza amprenta de carbon a turneului lor din 2009, scrie
USA Today. Chitaristul Stone Gossard a explicat ca formaţia a moni-
torizat emisiile generate de vehiculele folosite pe durata turneului
şi a energiei consumate atît pe durata concertelor, cît şi în hotelu-
rile în care s-au cazat, astfel au putut estima amprenta de carbon a
turneului. „Este vorba de o cantitate considerabilă de carbon - în jur
de 5 000 de tone, doar pe durata ultimului nostru turneu”, declară
Stone Gossard. Donaţia celor de la Pearl Jam va ajunge la 9 ONG-uri,
şi va contribui mai ales la împădurirea unor zone afectate de speci-
ile de plante invazive. Organizaţia Conservation International, ce îşi
desfaşoară activitatea în peste 40 de ţări, va primi cea mai mare parte
din suma anunţată. O parte din donaţie va ajunge la Island Wood, un
buletin informativ Nr.1-2010 19
 mediul în imagini mediul în imagini
sursa ngeo.com Imaginea care a fost prezentată la 26 Un restaurant de apă este prins în albia uscată a rîului
Februarie, 2010, de Departamentul Yangtze din regiunea Chongqing, China.
Antarctic al Australiei, arată gheţarul 21 Martie 2010
Mertz Glacier Tongue, o bucată de
ghiaţă de 160 kilometri, în 2007. (REUTERS/Stringer)
În această privinţă cercetătorii au
declarat că aisbergul de dimensiu-
nea Luxemburgului (2,550 km2) – s-a
rupt de continentul Antarctic la
începutul lunii Februarie şi ar putea
modifica curenţii de apă pe glob.
(B. LEGRESY/AFP/Getty Images)

Un băiat dintr-un sat din India fuge

peste un cîmp puternic uscat, de ziua
Mondială a Apei în Berhambur, Statul
Orissa, India.
22 Martie 2010.
(AP Photo/Biswaranjan Rout)

Civilizaţia Maya credea Vulcanul din sudul Icelandei, Un nor negru de cenuşă se extinde
în faptul că fîntînile numit Eyjafjallajull a început pe coasta de est a Islandei.
naturale, aşa ca grota să erupă pe 16 Aprilie, 2010. 17 Aprilie, 2010.
Xkeken din peninsula
(AP Photo/Brynjar Gauti) (REUTERS/Ingolfur Juliusson)
Mexicană Yucatan, duc
spre lumea subterană.
(John Stanmeyer, VII, ©
National Geographic)

Mahendra Kumar se ridică la suprafaţă pentru a lua o gură de aer, în timp ce se

scufundă în secţiunea poliată a rîului Zamuna, în căutare de ornamente şi monede
lăsate în urma ritualurilor Hindu, în New Delhi, India. 22 Martie 2010. Oficialii
spun că uzinele ignoră regulamentele şi varsă apele reziduale netratate şi deşe-
uri industirale în apa rîului, care este şi sursa de apă potabilă a marelui oraş.
(AP Photo/Gurinder Osan)

20 buletin informativ Nr.1-2010 buletin informativ Nr.1-2010 21