Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Construdii ~i Economia Constructiilor

, '5 ,

l?os. Pantelimon, nr, 266, sector 2, 73559 BUGUre9ti, Romania Tel.: 021. 255. 10. 20; 255.73. 15/216-redactie; 108-difuzare e-mail: publicatii@incerc2004.ro

Teate drepturile asupra acestei edi\ii sunt rezervate fNCERC. Nu este permisa reproducerea integrala sau parjiala a materiatelor din Buletinul Construe/iilar lara consirntamantul seris al editorului.

BUlETINUL CONSTRUCTlllOR

Vol. 8-9

2005

CONTINUT

.Normativ pentru proiectarea, executarea §i exploatarea instalatiilor de stingere a incendiilor" - tndicativ NP 086-05,

aprobat de MTCT cu ordinul217 117.02.2005 : 3

"Ghid privind adoptarea masurilor specifice pentru accesul persoanelor cu ,handicap la monumentele istorice" - indicativ

GP 088-03, aprobat de MTCT cu ordinul 914/29.11.2003 403

"Ghid de proiectare privind protectia impotriva coroziunii a construetiilor din otel" - indicativ GP 111-04, aprobat

de MTCT cu ordinul193 / 15.02.2005 " 479

"Ghid de execute privind protectia impotriva coroziunii a constructiilor din otel" - indicativ GE 053~04, aprobat

de MTCT cu ordinul194 /15.02.2005 571

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUqULOR $1 TURISMULUI

ORDINUL Nr. 217 din 17.02.2005

pentru aprobarea reglementarii tehnice "Normativ pentru proiectarea, executarea $i exploatarea instalatiilor de stingere a incendiifor",

indicativ NP 086-05,

in conformitate cu art. 38 alin. (2) din legea nr. 10/1995, privind calitatea In constructu, cu modificarile ulterioare,

in temejul art. 2 pet. 45 ;;i al art. 5 alin.(4) din Hotararea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea ~i functionarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor ~j Turisrnului, cu modificarile $; completarne ulterioare,

Avand In vedere procesul verbal de avizare nr. 40/28.08.2003 al Comitetului Tehnic de Speeialitate - CTS 11 ~i avizul nr. 71 29.12.2004 eliberat de catre Inspeetoratul General pentru Situatii de Urgenla din cadrul MinisterulUi Administratiei $i Intemelor,

Minjstrul transporturilor, constructiilor ~i turismului emite urmatorui:

ORDIN:

Art. 1. - Se aproba reglementarea tehnlca .. Normativ pentru proiectarea, executarea $i exploatarea instalatiilor de stingere a incendiifor", indicativ NP 086-05, elaborata de catre Universitatea Tennlca de Constructii Bucure~tj) prevazuta in anexa 1 care face parte integranta din prezentuJ ordin.

1 Anexa se publica In Monitorul Oficia/ 8/ Romaniai Partea I bls ~i in Bu/etinul Consfruc!iiloreditat de catrs Institulul National de Cercelare·Dezvoltare in Constructll ~j Economia Construqiitor - INCERC Bucurestt

3

Art. 2. - Prezentul ordin se publica in· Monitorul Oficial al Romtmiei, Partea I ;;l intra rn vigoare in termen de 30 de zile de la data publicarf lui.

Art. 3. - La data intrarii In vigoare a prezentului ordin, Capitolul 14 din .Normativul pentruproiectarea si executarea instalatiilor sanitare", indicativ I 9-94, aprobat prin Ordinul ministrufui tucrarilor publice ;;i amenajaril teritoriului nr. 17 11994 ~i publicattn Buletinul Constructlilor nr. 2 11997, Capitolul 8 din .Norrnativul pentru exploatarea mstalatiilor sanitare", indicativ I 9/1-96, aprobat prin Ordinul ministrului lucrarilor publice ~i arnenajarf teritoriului nr, 691 N /1997 §i publicat in Buletinul Constructiilor nr. 12 J 1997, Ordinul minlstrului tucrartlor publics, transporturilor §i locuintei nr, 1057 / 2002 pentru aprobarea reqlementarii tehnice .Normativ pentru exploatarea sistemelor l?i instalatiilor de stingere a incendiilor cu substante speciale", indicativ NP 072-02, publicat in Buletinul Constructiilor nr. 4 I 2003, Ordinul ministrului lucrarilor publice, transportuJui §i loculntei nr. 16191 2001 pentru aprobarea reglementarii tehnice .Normativ pentru proiectarea !1i executarea instalatiilor de stingere a incendiilor cu substante spectate", indicativ NP 052-01, publicat In BuJetinul Constructiilor nr. 7/2002, precum si arice alte dispozitH contrare I§i tnceteaza aplicabilitatea.

MINISTRU, Gheorghe DOBRE

4

MINISTERUl TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR ;;1 TURISMULUI

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA ~I EXPLOAT AREA INSTALATIILOR

DE STING ERE A'INCENDIILOR, INDICATIV NP 086M05

Elaborat de:

Universitatea Tehnica de Constructil Bucurestl

Facultatea de Instalatii - Catedra de Instalatl: hidraulice, termice §i de protectia atmosferei

Oecan:

prof. univ. dr. lng. Radu DAMIAN prof. univ. dr. ing. $tefan VINTILA prof. univ. dr, ing. lolanda CODEA

Colectiv de elaborare:

Avizatde:

DIRECTIA TEHNICA - MTCT Director:

Responsabil de tema:

ing. Cristian Paul STAMATIADE ing. Ugia FORSEA

5

CUPRINS

Partea 1. - PREVEDERI GENERALE

1. Obiect. Domenii de aplicare 12

2. Conditii rehnice generale de realizarea instalatiilor

de stingere a ineendiilor 14

3: Cerinte de ealitate c 26

Partea a II-a. - PROIECT AREA SI EXECUT AREA INST ALATIILOR DE STINGERE CU APA AINCENDIILOR

4. Instalatii ell hidranti de incendiu interior] 29

5. Coloane uscate 39

6. Instalatii cu hidranti de incendiu exteriori 42

7. Instalatii eu sprinklere 53

8. Instalatii Cll dreneere 66

9. Instalatii de stingere a incendiilor cu apa

pulverizata 73

10. Instalatii de stingere a ineendiilor ell ceata de apa 76

11. Bransamentele instalatiilor interioare de stingere

ell apa a incendiilor la retelele exterioare 88

12. Retele exterioare de alimentare ClI apa pentru

stingerea incendiilor 89

13. Rezervoare ~i bazine pentru rezerva de apa

necesara stingerii incendiilor 91

14. Statii de pompare a apei pentru stingerea

. diil

Ineen II or 93

15. Compresoare de aer ., 98

6

Partea a III-a. - PROJECT AREA ~I EXECUT AREA INSTALATIILOR DE STJNGERE

A INCENDIILOR CU SUBSTANTE SPECIALE

16. Instalatii fixe de stingere a incendiilor ell dioxid

de earbon 99

17. Instalatii fixe de stingere a ineendiilor eu czot

(IG - 100) 142

18. Instalatii fixe de stingere a incendiilor eu

substante de tip FM 200 (HFC - 227ea)............... lSI

19. lnstalatii fixe de stingere a incendiilor ell

inergen (IG - 541) 165

20. Instalatii fixe de stingere a incendiilor ell argon

(IG - 01) 177

21. Instalatii de stingere a ineendi ilor ell substante

tip naf sm (HCrC I A) ,...................... 188

22. lnstalatii fixe de stingere a incendiilor eu

. substante tip ECARO (HFC - 125) 200

23: lnstalatii de stingere a incendiilor ell aerosoli 212

24. Instalatii de stingere a incendiilor eu spuma 221

25. Instalatii fixe de stingere eu pulberi a incendiilor 228

26. Instalatii de stingere ell abur a incendiilor 240

Partea a IV-a. - EXPLOA T AREA INST ALA TIILOR DE STING ERE A INCENDIILOR

27. Organizarea exploatarii instalatiilor de stingere

a incendiilor 249

7

28. Exploatarea instalatiilor de stingere ell apa

a incendiilor " 257

• Exploatarea instalatiilor de stingere a ineendiilor

eu hidranti interiori si hidranti exteriori 257

., Exploatarea coloanelor uscate 260

., Exploatarea instalatiilor de stingere a incendiilor

cu sprinklere, drencere ~i pulverizatoare 261

• Exploatarea instalatiilor de stingere a incendiilor

Cll ceata de apa 264

29. Exploatarea instalatiilor fixe de stingere a

incendiilor eu substante speciale 265

• Exploatarea instalatiilor fixe de stingere a

incendiilor ell dioxid de carbon 265

• Exploatarea instalatiilor fixe de stingere a

ineendiilor ell azot (IG - 100) 271

!II Exploatarea instalatiilor fixe de stingere a

incendiilor Cll substante de tip FM 200

(HFC - 227ea) 274

• Exploatarea instalatiilor fixe de stingere a

incendiilor cu INERGEN (IG - 541) 277

• Exploatarea instalatiilor fixe de stingere a

incendiilor cu argon (IG - 01) 279

• Exploatarea instalatiilor de stingere a

incendiilor ell substante tip NAF (HCFC 1 A) ...... 280

• Exploatarea instalatiilor fixe de stingere a incendiilor cu substante tip ECARO

(HFC - 125) 282

e Exploatarea instalatiilor de stingere a

incendiilor cu aerosoli 283

III Exploatarea instalatiilor de stingere a

incendiilor cu spuma " 288

(I Exploatarea instalatiilor fixe de stingere ell

pulberi a incendiilor 291

I) Exploatarea instalatiilor de stingere Cll abur a

incendiilor : 294

Anexa 1. Standarde specifiee ~i conexe domeniului sigurantei lafoc si instalatiilor de protectie

impotriva incendiilor 299

Anexa 2. Valori reeomandate pentru intensitati de

stingere, ix> protectie ~i racire ipr 304

Anexa 3. Numarul jeturilor in functiune simultana pentru

instalatii ell hidranti de incendiuinteriori 310

Anexa 4. Debitele minime ale jetului compact si pulverizat pentru hidranti de incendiu interiori, echipati cu furtunuri semirigide (STAS SR EN

671-1/2002) ; 311

Anexa 5. Debiteleminime ale jetului compact ~i pulverizat pentru hidranti de incendiu interiori, echipati ell furtunuri plate (ST AS SR EN

671-2/2002) 312

Anexa 6. Debitul pentru un incendiu exterior qie [I ! s] ~j numarul de incendii simultane pentru centre

populate . ; " 313

9

Anexa 7. Nomograma pentru calculul debitului hidrantilor de incendiu exteriori tara furtun, In functie de

presiunea din reteaua de alimentare cu apa 314

Anexa B. Debitul de apa pentru stingerea din exterior a incendiilor q", la cladirile civile, izolate, eu

exceptia locuintelor " 315

Anexa 9. Debitul de apa pentru stingerea din exterior a

unui incendiu qie la cladiri de productie

obisnuite " 317

Anexa 10. Debitul de apa pentru stingerea din exterior a

unui incendiu qie la cladiri monobloc 318

Anexa 11. Debitul de apa pentru stingerea unui incendiu qie

la depozitele deschise de cherestea in functie

de volumul stivelor 319

Anexa 12. Debitul specific de apa pentru stingerea unui

incendiu qie la depozitele de busteni, traverse

de calc ferata, lemn de foe 320

Anexa 13. Debitul specific de apa pentru stingerea unui

incendiu q;c1a depozitele de rumegus si

tocatura de lemn 321

Anexa 14. Debitul specific de apa pentru stingerea unui

. incendiu q;e Ia depozitele de talaj 321

Anexa 15. Debitul specific de apa pentru stingerea unui

incendiu q,c la depozitele de carbuni 322

Anexa 16. Debitul de calcul, Qil, al instalatiei cu sprinklere

pentru cladiri monobloc 322

Anexa 17. Proprietatile dioxidului de carbon 323

Anexa lB. Proprietatile azotului ([0 - 100) 330

Anexa 19. Proprietatile substantei de stingere

HFC - 227exa , 332

lO

Anexa 20. Proprietatile substantei de stingere INERGEN

(IG - 541) ~36

Anexa 21. Proprietatile substantei de stingere argon

(IO-Ol) 141

Anexa 22. Proprietatile substantelor tip NAF SIll

(HCFC / A) de stingere a incendiilor 346

Anexa 23. Proprietatile substantelor tip ECARO

(HFC - 125)de stingere a incendiilor 349

Anexa 24. Proprietatile generatoarelor de aerosoli tip

FirePro pentru stingerea incendiilor 352

Anexa 25. Proprietatile spumantilor concentrati ~i

ale spumei folosite la stingerea incendiilor ... : 361

Anexa 26. Proprietatile pulberilor stingatoare de incendiu 372

Anexa 27. Proprietatile aburului ca substanta de stingere

a incendiului 376

Anexa 28. Dispozitii generale privind echiparea ~i dotarea constructiilor, instalatiilor tehnologice ~i platformelor amenajate cu mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor

D.G.S.P.I. ~ 003 378

Anexa 29. Registru de evidenta a activitatilor de control, verificari ~i revizii tehnice ale sistemelor ~i instalatiilor de stingere a incendiilor ell

substante speciale , " 395

Anexa Sti: Registru de evidentaa Iucrarilor de reparatii

efectuate la instalatia de stingere aincendiilor 397

Anex(l31. Permis de luem Cll foe 399

Anexa Tl: Proces verbal de predare-primire 111 exploatare

a instalatiei fixe de stingere a incendiilor 401

II

NORMATIVPENTRlJ PROIECTAREA, EXECUTAREA~IEXPLOATAREA

INST ALATIILOR DE STING ERE A INCENDIILOR

Indicativ I NP 086~05 J

Partea I. PREVEDERI GENERALE

1. Obiect. Domenii de aplicare

1.1. Prevederile prezentului norrnativ sunt obligatorii la proiectarea, executarea ~i exploatarea instalatiilor noi de stingere a incendiilor cu apa sau substante speciale, In constructii ~i instalatii, indiferent de specific, forma de proprietate ~i destinatia acestora, preeum si la extinderea, schimbarea de destinatie,modernizarea sau refacerea celor existente.

Atunci cand, in mod justificat tehnic, la constructiile ~i instalatiile existente, nu pot f indeplinite unele prevederi ale normativului, se VOl' asigura prin proiect rnasuri compensatorii de securitate la incendiu.

Normativul cuprinde ~i prevederi referitoare la proiectarea, executarea si exploatarea retelelor exterioare de alimentare eu apa pentru interventii 'in caz de incendiu la ansambluri de cladiri ~i incinte de productie ~i depozitare.

1.2. Proiectarea si executareade no! tipuri de instalatii de stingere a incendiilor cu apa sau substante speciale este admisa numai daca sunt, dupa caz, certificate ~i agrementate tehnic, conform legii.

Elaborat de:

UNIVERSITA TEA TEHNICA

DE CONSTRUCTll - BUCURE~TI

Aprobat de: MINISTRUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCfllLOR ~I TURISMULUI ell ordinul nr. 217 din 17.02.2005

12

1.3. Prevederile prezentului nonnativ au caraeter .inform.~tiv tru proieetarea si executarea instalatiilor de stingere a Hlcendlllor

pen v "I . l' t "

a~ sau substante speciale din constructn e nomina tza e prm

eu ap. " " . Ad ..

ordine ale Ministerului Apararii Nationale,. MII1I~terulUl rrunistra-

tiei ~i Internelorsi Serviciului Roman de lnformatii,

1.4. Pentru constructiile monumente istorice sau de arhiteet~ra, prevederile prezentului nonnativ a,lI eara.cter de r~cOl~land,are, lII~n:.a~ld a fi aplicate de la caz la caz, s~u mlocUlt~ ell l~asun d: imbunatatire a securitatii la incendiu posibil de realizat ~I care sa nu afecteze caracterul monumentului.

1.5. Pentru constructiile destinate fabricarii, manipularii ~i depozitarii explozivilor, substantelor nllcleare~ ~n~.talatiilor. subterane hidroenergetice, ale metroului, specifice orgaruzaru de :;;a~tler ~recum ~j instalatiile ~i echipamentele tehnologice de pro~uetle. (slstel~e: utilaje, agregate, dispozitive etc.), prevedenl: ~orm~tlVllIUl se aplica In masura ill care IlU contravin altor rcglementan specifice.

1.6. Pentru asigurarea indeplinirii masurilor de securitate .la incendiu, a criteriilor si nive1elor de performanta prevazute In normatl~:

III proiectare, executie ~i exploatare se vorlltiliza~r~d~lse de ~onstrLlctll si instalatii pentru Care sunt efectuate determinari fU1~ctlonate de comportare la foe (reactie la foe, rezistentaIa foe etc.), de catreorganele

abilitate, potrivit legii. .

1.7. Materialelesi elementele noi (produsele) utilizate i~l.insta~ lati ile tratate de normativ, produse In tara sau importate, se ~tllt~eaza numai pe baza de agrernente tehnice ~i certificate de conformitate,

emise 111 conditiile leg! i. .

Sunt acceptate, dupa caz, agrementele tehnice si ce~ifi:atele ~mlse de organisme de notorietate internationalasi/sau ~~mlse 111 .U11Iunea Europeans pentru produsele util izate. 'in instalatiile de stingere a incendiilor care fac obiectul prezentului norrnatrv,

13

tehnice generale de realizare a de stingere a incendiilor

:# dotarea tel mica a ciiidirilor ell instakuii tie stingere a incendiilor

2.t. Echiparea si dotarea tehnica minima obligatorie a construetiilor ~i instalatiilor eu sisterne ~i instalatii de stingere a incendiilor, trebuie sa corespunda prezentului normativ ~i reglementarilor specifice, indeplinind principiile ~i cerintele din normele ~i dispozitiile generale de prevenire ~i stingere a incendiilor.

2.2. Investitorul poate solicita echiparea si dotarea suplimentara a constructiilor si instalatiilor ~i cu alte sisterne si instalatii sau elemente de instalatii de stingere a incendiului, in conditiile 'in care nu este afectata cerinta de securitate la ineendiu referitor la conditiile, criteriile ~i nivelele de performanta specifice,

Proiectare

2.3. La proiectarea instalatiilor de stingere cu apa sau substante speciale a incendi ilor, se are in vedere compatibilitatea dintre substantele de stingere utilizate ~i mediul combustibil, eficienta de stingere a substantelor 'utilizate, precum ~i siguranta utilizatorilor spatiului protejat.

. Principalele proprietati specifice ale substantelor util izate In instalatiile de stingere, trebuie sa asigure In principal:

.. eficienta stingerii;

II afectarea intr-o cat mal mica masura a obiecteJor si a materialelor din spatiul incendiat;

• penetrabilitatea in siguranta a oarnenilor in spatiul protejat;

• nedeteriorarea calitativa a substantei de stingere in timpul stocarii;

14

.. consecinte nesemnificative asupra mediului, sanatatii ~i a vietii utilizatorilor de catre substanta de stingere si produsii rezultati in urma actiunii de stingere;

• caracteristici dielectrice,

Domeniile recomandate, rnecanismul stingerii si proprietatile substantelor de stingere tratate in normativ sunt mentionate in anexe.

2.4. Alegerea tipului de instalatie de stingere a incendiului, a substantei de stingere utilizata si valorile intensitatilor de stingere, protectie si racire, trebuie sa corespunda naturii produselor combustibile din spatiul protejat, conditiilor specifice concrete ale incintei respective, importantei si valorii produselor protejate, tipului de constructie etc.

In lipsa unor valori norrnate, se recomanda folosirea valorilor intensitatilor de stingere, protectie ~i racire redate 'in anexa nr. 2.

2.5. Componentele specifice instalatiilor de stingere a incendiilor, procurate din tara sau din import, trebuie sa fie de tipul celor certificate si, dupa caz, avizate de In spectoratuI General al Corpului Pompierilor Militari.

2.6. Componentele instalatiilor de stingere a incendiilor cu subsrante speciale care in mod normal lucreaza sub presiune, vor respecta prescriptiile tehnice I.S.C.LR., iudicativ CS.

2.7. Proiectul instalatiilor de stingere a incendiilor trebuie sa cuprinda piese scrise si desenate, instructiuni de functionare si verificare periodica,

Aceste instructiuni trebuie sa cuprinda scheme le de principiu, parametrii proiectati (debite, presiuni etc.), descrierea, modul de util izare si intretinere a instalatiilor In situatia normala si In caz de incendiu, In anumite cazuri inclusiv pentru situatia de avarie.

15

nonnativ se utilizeaza terrnen i definiti prin SREN ISO 13943 si STAS 8373, STAS si eel intrati In reglementarile tehnice specifice 01'1 in conform terminologiei adoptate in reglemenrarile tehniee Europene.

Dimensionare

2.9. La dimensionarea instalatiilor de stingere a ineendiilor !?i a eomponentelor acestora se respects prevederile specifice substantelor d.e stingereutilizate, precum ~i conditiile ~i speciflcatiile producatorilor de echiparnente.

2.~O •. Dimension~rea ~i executarea sistemelor de ventilate aferente lI1ell1t~lor proteJa~e la incendiu ell instalati i fixe de stingere ell s~bstm~te sp,~clale, se realizeaza conform prevederilor normativului J 5 ~l specificatiilor producatorilor de echipamente.

Amplasare

2.11. Componentele instalatiilor de stingere a ineendii lor se amplaseaz~ cu respectarea prevederile reglementarilor tehnice ~i ale prezentului norrnatrv, precum ~i cerintele ~i conditiile produciitorilor acestora.

2.12. In functie de natura substantei de stingere utilizate, se recomanda dispunerea statiilor de distributie ~i a rezervelor in apropierea incintei la care asigura stingerea jn~endiilor.

" 2.13 .. Statiile .de distrib.lItie tt:ebuie sa aiba acces din exterior pe car de circulatie functionale, dimensionate eorespunzator reglementarilor

16

tchniee ~i necesitatii executarii operatiunilor de montaj, manevra (operare). reparatii si intretinere.

Caile de acces In statia de distributie, precum si din zona de amplasare a acesteia se prevad ClI iluminat de siguranta corespunzator prevederilor norrnativului I 7.

" 2.14. in toate situatiile se recomanda asigurarea ventilarii natllral-organizate a statiilor de distributie a substantelor speciale de stingere.

2.15. In functie de conditiile specifice si de natura substantei de stingere, se prevad instalatii de ventilate mecanica a statiilor de distributie, Evaeuarea eventualelor scapari de gaze se face numai direct in exterior.

Instalatia de ventilare mecanica a statiei de distributie va asigura evacuarea scaparilor de substante de stingere direct In exterior, pana la un nivel nenociv pentru oarneni. Ventilarea va asigura un debit echivalent ell minimum 5 schimburi orare.

2.t{, ":orespunzator conditiilor concrete ale spatiilor protejate ell instalatii fixe de stins incendiu cu substante speciale, pot fi prevazute instalatii mecanice de ventilare capabile sa asigure evacuarea degajarilor rezultate in urma incendiului (fum, gaze de ardere),

2.17. Instalatiile mecanice de ventilare, atunci cand se prevad, VOl' fi actionate ell butoane manuale amplasate centralizat 111 apropierea usilor de aeces 'in spatiile protejate. Aceste instalatii se dimensioneaza corespunzator evacuarii sigure a degajari lor, asigurand un debit echivalent cu minimum 10 schimburi orare. Tubulatura de evacuare va avea trasee cat mai seurte ~i dae'! este posibil, rara a traversa alte spati i neprotejate.

Executarea si montarea instalatiilor de s tingere a incendiilor

2.18. Producatorii instalatiilor de stingere a incendiilor si, dupa caz, furnizorii acestora, precum si proiectantii si executantii instalatiilor de stingere, raspuud - potrivit competentelor legale ce Ie revin - de calitatea lucrarilor executate ill de asigurarea conditiilor de siguranta a utilizatorilor, precum $i de eficienta stingerii incendiilor in spatiile protejate.

2.19. La executarea instalatiilor de stingere a incendi ilor este obligatorie respectarea intocmai a proiectului, a prevederilor prezentului normativ si a conditiilor ~i specificatiilor producatorilor de instalatii, aparatura, echipamente t;i substante de stingere,

2.20. Subansamblurile ~i echipamentele instalatiei de stingere a incendiului se transporta ambalate, pastrandu-se caracteristicile tehnice si constructive cu care au fost realizate de producator si se depoziteaza in conditii de siguranta.

2.21. Inainte de montarea conductelor ~i a celorlalte accesorii aferente instalatiilor de stingere a incendiilor, se veri fica starea 10f, neadrnitandu-se montajul daca prezinta deformari, urme de lovire ori fisuri vizibile.

2.22. Producatorii si, dupa caz, furnizorii de butelii ~i echipamente vor tivra odata Cll acestea si piesele de rezerva necesare.

" 2.23. Pe timpul rnontarii instalatiei de stingere a incendiu-Iui, se iau masuri speciale pentru ca In interiorul conductelorsa IlU patrunda corpuri straine care ar putea stanjeni transportul sal! refularea substantei de stingere,

18

2.24. Retelele de distributie pe care se rnonteaza duzele de refulare se fixeaza rigid ell bride care sa preia efortul produs la refularea substantei de stingere. La conductele de transport, brideJe de fixare vor perrnite di latari Ie si contracti i le functionale,

2.25. Conductele pentru comenzi pneumatice se rnonteaza astfel Incat sa nu stanjeneasca interventia personalu lui de exploatare $i verificare.

2.26. Este interzisa montarca III instalatie a recipientilor (buteliilor) ell scapari de substanta de stingere. Recipientii cu defectiuni se lnlocuiesc si se trimit 1a verificat.

2.27. Dupa montare, conductele se curata, iar inainte de rnontarea duzelor se sufla ell aer sal! alt gaz sub presiune, indepartandu-se eventualele corpuri straine patrunse accidental.

2.28. La montarea duzelor de refulare se urrnareste ca acestea sa nu se infunde, deformeze etc. Duzele de refulare se fixeaza bine, astfel incat sa Ill! fie posibila desprinderea lor la actiunile rezultate din functionare,

2.29.Pe durata executarii instalatiilor de stingere a incendiilor, executantul este obligat isa respecte prevederile "Norrnativului de prevenire $i stingere a incendiilor pc durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora", indicativ C 300.

Actionare

2.30. In raport de natura incendiului, de viteza de evolutie a acestuia 71 de consecintele posibile, instalatiile de stingere se actioneaza automat san manual. In toate cazurile, actionarile automate

19

vor fi dublate de actionari manuale pentru comanda punern In functiune a instalatiei.

2.31. La instalatiile ell functionare automata, sistemul de semnalizare a ineendiului $i de actionare automata a comenzii de functionare a instalatiei va asigura detectarea incendiului In faza incipienta.

Probarea instalatillor de stingere a incendiilor

2.32. Dupa executarea instalatiilor de stingere a incendiilor se verifies rigiditatea irnbinarilor prin proba hidraulica de rezistenta la presiune si proba de etanseitate eu aer comprimat,

2.33. Probe Ie de functionare au ea obiectiv principal controlul functionarii armaturilor de cornanda $i dupa caz, a dispozitivelor de alarma. In cadrul prober de functionare se verifies actionarea instalatiei atat local, cat ~i de la distanta (cand este astfel proiectata),

2.34. Pe timpul probei de stingere se iau masuri de siguranta pentru evitarea accidentelor si a pagubelor materiale. Probele se realizeaza coordonat, sub conducerea executantului lucrarii $i 111 prezenta beneficiarului, iar rezultatele verificarilor !?i a probe lor efectuate se consemneaza lJ1tr-un proces verbal.

2.35. Odata cu incheierea probelor trebuie definitivata ~I instruirea personalului care va asigura exploatarea :;;i intretinerea instalatiei de stingere, consernnandu-se acest lucru In procesul verbal.

20

Receptla instakuiilor tie stingere a incendiilor

2.36. Receptia instalatiei de stingere a incendiilor se face de catrc comisia constituita in conforrnitate ell legislatia in vigoare. Comisia de receptie este obligata sa verifice daca au fast:

" respectate conditiile privind sistemele de detectare, semnalizare si stingere prevazute in proiectele de executie ~i in documentatiile tehnice ale produca-torului, precum si in reglementarile tehnice ill vigoare;

" montate si puse In functiune toate instalatiile, aparatura si echiparnentele din sistemele de semnalizare ~i stingere a incendiului:

" predate beneficiarului instructiunile de folosire a tuturor aparatelor ~i echipamenteior instalatiei si s-a iustruit personalul de servire a acestora.

2.37. Receptia lucrarilor consta din verificarea respectarii

legislatiei In vigoare si reglementarilor tehnice privind: .

II functionarea instalatiei de detectare, semnaltzare !?1 comanda;

II functionarea sistemului de distributie a substantei de

stingere; '.

II existenta panourilor de avertizare privind evacuarea oamenilor, a instructiunilor de exploatare ~i a masurilor ce se intreprind in timpul interventiei incaz de incendiu.

2.38. Rezultatele verificarilor si a probe I or efectuate in prezenta comisiei de receptie se consemneaza intr-nn proces verbal de receptie. La recentia instalatiei de stingere, executantul acesteia va prezenta procesul 'verbal de receptie interna, certi!'icatul .,de g~ralitie $i certificatul de calitate al furnizorilor de instalatii, echipamente, aparatura, dupa caz, agrementele tehnice, Orice neconcordanta lntre protect si executie se remediaza in functie de importanta (pe loc, imediat sau ell termen stabilit, corelat cu darea In exploatare a instalatiei), astfel incat sa fie asigurate conditiile de siguranta In caz de incendiu pentru spatiul protejat.

21

.. 2.39. Odata cu receptia instalatiei de stingere a iucendiului, beneficiarul are obligatia de a infiinta un registru de evidenta (numerotat ~i sigilat), In care se vor consernna datele principale privind cxploatarea, vcrifiearea ~i lntretinerea instalatiei de stingere. Registrul va confine:

"caracteristicile principale ale instalatiei; .. data punerii ill functiune;

.. data verificarii;

" elementele verificate;

ill numele si prenumele persoanei care a efectuat verificarea instalatiei;

.. data lncarcarii si punerii instalatiei in stare de interventie; " defectiun i aparute.

In registrul de evidenta se precizeaza ~i operatiunile ce trebuie sa se execute in concordanta Cll instructiun ile de exploatare ~i cu prevederile carti] tehnice.

2.42. Actionarile, precum ~i comenzile automat si/sau manual de punere In functiune ale instalatiilor de stingere a incendiilor VOl' fi

mentinute 111 permanents stare de functionare, .

2.43. In caz de incendiu se va asigura evacuarea rapida si in conditii de siguranta a oamenilor din spatiile supuse inundari] eu substante de stingere, pe caj de acces marcate ~i pastrate libere,

2.44. Dupa stingerea incendiului, accesul oamenilorin spatiile inundate eu substante speciale, va fi permis numai dupa ce aceste spatii au fost bine ventilate.

2.45. Statiile de distributie a substantelor speciale de stingere a incendiului VOl' avea mentinut permanent accesul fiber din exterior, pe cill de circulatie functionale, astfel In cat sa permita executarea operativa a lucrarilor de reparatii ~i intretinere. I1uminatul de siguranta al cailor de acces la statiile de distributie, precum si a zonelor unde suntarnplasate acestea, se mentine in stare de functionare,

Exploatarea instokuiitor de stingere a incendiilor

2.40. Pentru buna exploatare a sistemelor ~i instalatii [or stingere a incendiilor este obligatorie respectarea intocmai a proiectului, a prevederilor prezentului normativ ~i a instructiunilor !?i regulilor cuprinse in fisele si specificatiile tehnice ale producatorilor de aparate, echipamente, utilaje ~i substante speciale de stingere.

2.46. Se va asigura controlul ~i verificarea perrnanenta a recipi(buteli ilor) rnontate in statiile de d istributie pentru depistarea oricaror scapari de substante de stingere. Recipientii (buteliile) cu

defectiuni se inlocuiesc ~i se trimit la verificat, .

2.41. In spatiile echipate cu sisteme automate de inundare ell. substante speciale de stingere nocive, pe perioada de timp cat in spatiile respective exists oarneni, comanda declansarii instalatiei .... stingere va fi obligatoriu In pozitia "manual". Instalatiile de stingerej care uti lizeaza substante de stingere nocive pentru oamen i VOl' prevazute ell sisteme de temporizare a declansarii astfel incat sa . conditii de evacuare in siguranta.

2.47. Se va asigura functionarea la pararnetrii proiectati a si instalatiilor de ventilate natural~organizata sau mecanica de distributie a substantelor speciale de stingere a incend ii lor.

2.48~ Este obligatorie efectuarea reviziilor ~i reparatiilor prevain docurnentatia de executie si specificatiile producatorulut,

22

23

2.49. Este interzisa modificarea instalatiilor de stingere a incendiilor ranl acordul factorilor In drept, potrivit legislatiei III constructii,

Mlisuride tehnica securitiitii si protectia muncii si de pre venire # stingere a incendiilor

2.50. Responsabilii ell exploatarea ~i intretinerea sistemelor ~1 instalatiilor de stingere a incendiilor VOl' afisa la loc vizibil ~i in vecinatatea incintelor protejate panouri conti nand:

" scheme le de functionare ale instalatiilor de stingere a incendiilor;

" instructiunile de exploatarc ale instalatiilor de stingere;

" instructiunile specifice de protectie a muncii si a masurilor pentru preveuirea aeeidentelor umane in tirnpul ~i dupa inundarea ell substanta de stingere.

2.51. Personalul de exploatare si intretinere a sistemelor si instalatiilor de stingere a incendiilor, va fi instruit si va lua cunostinta de prevederi le prezentului normativ si eelorlalte reglementari specifice, luandu-se toate rnasurile necesare de protectie Jmpotriva contaminarii :;;i intoxicarii cu substante periculoase precum si irnpotriva electrocutarilor.

2.52. Personalul de exploatare a sistemelor ~i instalatii lor de stingere a incendiilor, va fi instruit asupra practicilor de salvare ~i interventie 111 caz de necesitate.

2.53. In toate locurile unde se folosesc substante speciale de stingere a incendiilor nocive pentru oameni, se prevad prin proiectare indicatoare corespunzatoare de avertizare si se asigura mentinerea in exploatare a starii corespunzatoare a acestora.

2.54. Pentru salvarea oamenilor din spatiile inundate cu substante speciale de stingere nocive, se iau masuri de evacuate imediata ~j de evitare a accesului In aceste spatii. Se va acorda primul ajutor persoanelor afectate de substantele speciale de stingere nocive.

2.55. Mijloacele ~i echipamentele de protectie necesare interventiei la incintele, sistemele ~i instalatiile de stingerea incendiilor, se mentin In stare de functionare la parametrii proiectati $i se recomanda a se pastra intr-o incapere apropiata, protejata fata de spatiul ce se inunda ell substanta speciala de stingere ~j la care accesul sa fie usor,

2.56. Pentru atentionarea personalului din interiorul spatiilor supuse inundarii cu substante speciale de stingere vor fi afisate la loc vizibil panouri de avertizare inscriptionate ell urmatorul text (standard de referinta ST AS 297/2):

"IN CAl DE ALARMASAUINCENDIU • pARASITIIMEl:)t~TINGIN"(A- .

RERICOLQI;rv1QARl'E"

2.57. In toate locurile unde sunt ampJasate baterij de recipienti (butelii) cu substante speciale de stingere a incendiilor ~i in special pe fetele exterioare ale usilor statiilor de stocare $i distributie, se va afisa 'llrmiitoarea inscriptie:

. .' .. uA1'~N]I~·I}· .••• ·· •• ·•·•· •• ·.·.ii.···.......i< .. · .. ·

···STRIC-r·INTERZIS···ACCE.$U~PER$QANEL.QR· NEAU1'0RIZATfi PERICOLDEMoARTElu,.

25

3. Cerinte de calitate

3.1. La 'proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de stingere a incendiilor, se VOl' stabili rnasuri, conditii ~i nivele de performanta potrivit prevederilor prezentului normativ ~i reglernentarilor specifice care sa asigure indeplinirea cerintelor din "Legea privind calitatea In constructii", nr. 10/1995, referitoare la:

• rezistenta si stabi litatea instalatiilor de stingere a incendiilor;

• siguranta la foe;

• siguranta 111 exploatare a instalatiilor de stingere a

incend i i lor;

• igiena, sanatatea oamenilor, protectia si refacerea mediului;

• izolarea terrnica ~i hidrofuga;

• protectia la zgomot.

3.2. Indeplinirea cerintei de calitate, rezistenta si stabilitate se realizeaza prin dimensionarea si executarea corespunzatoare a structuri i de rezistenta a instalati ilor de stingere a incendii lor, corelare cu sistemul constructiv al cladirii In care sunt amplasate.

3.3. Elementele componente ale instalati ilor de stingere a incendiilor vor f fixate de structura de rezistenta a constructiei prin dispozitive corespunzator dimensionate, In colaborare cu specialistul structurist al constructiei, La proieetarea ~i executarea retelelor exterioare de alimentare cu apaa instalatiilor de stingere a incendiilor, se va tine seama de tipul ~i caracteristicile terenului, precizate prin studii geotehnice.

3.4. Statiile de distributie aferente instalatiilor fixe de stingere a incendiilor cu substante speciale se amplaseaza, de regula, in incaperi propri i. Aceste incaperi, vor f situate la nivelurile inferioare ale constructiei sau, atunci cand acest lucru nu este posibil, constructia va f corespunzator dimensionata incarcari lor statice ~i dinamice ale

26

de stingcre. Sunt exceptate instalatiile fixe de stingere a ilor care utilizeaza substante speciale pentru care producatorii ~-"~ ..• " restrictii de pastrare si de utilizare,

3:5. Pentru realizarea sigurantei in exploatare a instalatiilor

stingere a incendiilor trebuie indeplinite conditiile necesare In deplina siguranta. In documentatiile de proiectare se VOl' evidentia influentele instalatiilor de stingere a incendiilor Cll substante speciale asupra utilizatorilor si constructiei,

3.6 •. Pentru functionarea instalatiilor de stingere a incendiilor III conditii de siguranta in exploatare sunt necesare masuri, dispozitive, echipamente etc. corespunzatoare de protectie, care sa elimine posibilitatea producerii unor riscuri pentru utilizatori (raniri, arsuri, asfixieri, electrocutari, contaminari, explozii etc.).

3.7. Instalatiile de stingere a incendiilor cu substante speciale, Irf functionare normala si in stare de avarie, nu trebuie sa influenteze negativ parametrii ~i nivelele de performanta ale constructiei, referitoare la cerintele de calitate prevazute de lege.

3.8. Cerinta de calitate siguranta la foe are In vedere asigurare conditiilor sigure de functionare a' instalatiilor de stingere a incendiilor,

Pentru aceasta este necesara amplasarea si montarea corespunzatoare a instalatiilor de stingere a incendiilor In constructie fata de spatiul protejat, avandu-se in vedere ~i protectia acestor instalatii impotriva radiatiilor termice generate de surse de incalzire invecinate.

3.9. Pentru asigurarea eficientei stingerii incendiilor, instalatia trebuie conforrnata ~i dimensionata in funcrie de spatiul protejat $1 de caracteristicile incendiului, utilizand tipul corespunzator de instalatie ~i de substanta de stingere.

27

3.10. Igiena, sanatatea oamenilor, protectia ~i refacerea ··'lR".·,i,n,·';;"',i'£ .. :a a II-a. PROIECT AREA $1 EXECUTAREA

mediului necesita tratarea cu deosebita atentie a fiecarui caz III parte, INSTALATIILOR DE STINGERE

avand in vedere riscul pe care-t prezinta substanta de stingere utilizata, ' CU APA A INCENDIILOR

In toate situatiile in care utilizarea substantelor speciale de stingere a incendiilor determina riscuri pentru utilizatori, este obligatorie realizarea tuturor masurilor de protectie a vietii si a sanatatii acestora.

Pentru asigurarea protectiei si refacerii mediului se utilizeaza numai substante speciale de stingere a incendiului care IlU au influenre majore asupra mediului.

•....... 4.1. Echiparea tehnica a cladirilor, compartimentelor de incendiu,

ispatiilor, eu hidranti de incendiu interiori. se realiz~aza, la: . ¥

. . II constructiile inchise din categoriile de trnportanta

exceptionala ~i deosebira (A ~i B), incadrate conform legislatiei In vigoare, indiferent de aria construita sau desfasurata si numar de niveluri;

III constructii civile (publice), cuaria construita de peste 600 m2 si mal mult de 4 niveluri supraterane, ell exceptia imobilelor de locuit;

"" cladiri inalte si foarte inalte, precutll ~i constructii cu sali aglornerate, indiferent de destinatie, de ariile construite si

numarul de niveluri; .

iii constructii de productie sau depozitare din categoriile A, B sau C de pericol de incendiu, definite conform normelor In vigoare, cu arii construite de minim~lm 750 ml si densitatea sarcinii term ice rnai mare de 420MJ/m-;

II depozite eu stive inalte, pentru produse combustibile (peste 6 m inaltirne) ~i densitatea sarcinii term ice mai mare de 420 MJ/m2 indiferent de aria construita;

III constructii sau spatii publice (cu exceptia locuintelor) ~i de productie sau depozitare subterane, cu aria desfasurata mai

mare de 600 m2; .

.. parcaje saugaraje subterane pentru mal mult de 20 de autoturisme $1 cele supraterane inchise cu mai mult de 2 niveluri.

3.11. Cerinta Izolatii termice, bidrofuge ~i economia de energie se asigura prin analize ~j solutii de caz, in functie de conditiile specifice In care se folosesc instalatiile, de cerintele acestora ~i caracteristicile substantelor utilizate la stingerea incendiilor.

3.12. Componentele instalatiilor de stingere a incendiilor, care necesita izolari term ice - potrivit cerintelor producatorului - vor fi, de regula, izolate ell materia Ie din clasa de combustibilitate CO (incombustibi le).

3.13. Protectia tmpotrlva zgornotului se asigura prin masuri corespunzatoare astfel realizate incat prin functionare sa nu afecteze confortul acustic al utilizatorilor si al zonelor invecinate.

3.14. La proiectarea, executarea ~i exploatarea instalatiilor de stingere a incendiilor se vor avea In vedere si prevederile reglementarilor tehnice conexe si documentele normative de referinta, nominalizate in anexa nr. 1.

28

4. Instalatii eu hidranti de ineendiu interiori

Echiparea tehnicii a cladirllor cu llit/ranti de il1ccmliu interior;

29

4:2. Enumerarea de la art. 4.1. IllI este limitative. investitorii putand stabili necesitatea echiparii ell hidranti interiori de incendiu $i pentru alte tipuri de cladiri.

4.3. in cazul cladirilor cu mai multe compartimente de incendiu, modul de echipare cu hidranti de incendiu interiori se stabileste pentru fiecare compartiment de incendiu 111 parte, iar gospodaria de apa se dimensioneaza pentru compartimentul de incendiu eel mai defavorabil din punct de vedere hidraulic (eel mai departat pe orizontala de punctul de alimentare ell apa si situat la cota geodezica eea rnai mare).

4.4. Nu se prevad hidranti de incendiu interiori atunci cand apa nu este indicata ca substanta de stingere si cand stingerea incendiului se asigura eu substante speciale (gaze inerte, spurns, abur, pulberi, inlocuitori de haloni etc.), precum si la constructiile avand numai parter, la care interventia in caz de incendiu se realizeaza de la hidrantii de incendiu exteriori, Cll furtun avand Jungimea de maximum

40m. .

Soiuti! tehnice de realizare a instakuiilor eu hldranti de incendiu interiori

4.5. Hidrantii de incendiu interior! se amplaseaza In locuri vizibile ~i usor accesibile In caz de incendiu, 10 functie de raza lor de actiune $1 de necesitati, in urmatoarea ordine: langa intrari In clad iri, In case de scari, in holuri san ill vestibuluri, pe coridoare, langa intrarea in incaperi si in interiorul acestora.

4.6. In salile aglomerate, atunci cand reteaua interioara de alimentare cu apa a cladirii permite, se amplaseaza in sala un numar suficient de hidranti de incendiu pentru a putea actiona in fiecare punct al sali] cu eel putin doua jeturi, iar restul hidrantilor (necesari conform datelor din anexa nr. 3) se amplaseaza in exteriorul salii, langa usi,

30

4.7. In cladirile civile (publice) inalte, definite conform reglemenspecifice, hidrantii de incendiu interiori se amplaseaza numai pe sau In incaperile-tampon de acces in casele scarii,

4.8. In cladirile civile (publice) foarte inalte definite conform speeifice, se respects urmatoarele:

hidrantii de incendiu se amplaseaza numai pecoridoare sau in incaperile tampon de aeces in casele de scari;

.. conductele se leaga in inel ~i se prevad ell robinete de inchidere, astfel lncat sa nu existe pericolul scoaterii din functiune a mai rnult de 5 hidranti pe nivel;

II se prevad robinete si pe coloane, din 5 in 5 niveluri, sigilate In pozitia "normal deschis";

.. pentru alimentarea cuapa a instalatiei interioare cu hidranti de incendiu, direct de la pompeJe mobile de incendiu, se prevede 0 conducta cu On 1 00 mrn, ell robinet de inchidere, venti! de retinere ~i dou a racorduri fixe tip S, amplasate pe peretele exterior al cladirii, in nise cu geam, marcate cu indicatoare la inaltimea de maximum 1.40m de la nivelul trotuarului cladirii, racordata la conducta principals a rete lei de alimentare cu apa,

4.9. La cladirile monobloc, la care nu se poate asigura protectia intregii suprafete de. la hidrantii de incendiu exteriori, se prevad .hidranti de incendiu interiori pe tunelurile speciale de evacuate, care sa functioneze In conditiile prevazute pentru hidrantii de incendiu ··exteriori. Debitul se va stabili conform anexei nr. 9.

4.10. in cladirile de productie in care sunt. incaperi eu pericol de incendiu diferit, hidrantii de incendiu interiori se prevad pentru a numai zonele 111 care exists materiale, elemente sau utilaje in conditiile art. 4.1.

31

..... 4;11. fn cladirile Inch ise ale depozitelor ell stive inalte

lnaltime mai mare de 6 m), cladiri monobloc, garaje mari, aerogari, metrou etc, se admire ca hidrantii de incendiuinteri necesari pentru protejarea zone/or ce nu pot fi acoperite cu j celor montarl pe pereti sau pe stalpi, sa fie amplasati la nive pardoselii sau ingropati In pardoseala, in cutii speciale, corespu toare,

Furtunurile semirigide trebuie sa alba unul din urmatoarele interioare: 19 mm; 25 mm: 33 mm.

.. I nominal al furtunului plat nu trebuie sa depaseasca

8. Lungimea maxima a furtunului semirigid trebuie sa fie de de referinta STAS SR EN 671~1/2002),

mea nominaia a furtului plat nu trebuie sa depaseasca exceptie facand aplicatiile specifice care permit acest lucru de referinta STAS SR EN 671-2/2002).

4.12. Hidrantii de incendiu interiori se pot monta aparent ingropat, marcalldu-se corespunzator. Standardele de referinta s STAS 297/2 !li SR ISO 6309.

4.13. Pe timp de noapte sau in locurile unde activitati la lumina artificiala, marcarea hidrantilor iluminat de siguranta.

. 4.19. Teava de refulare universala trebuie sa permits urrnatoa·pozitii de reglare: lnchidere si jet pulverizat !lil.sau jet compact de referinta STAS SR EN 671-1/2002 ~I STAS SR EN ~2/2002), Cand jetul pulverizat si jetul compact s.unt conditionate, ....•. recomanda sa se pozitioneze jetul pulverizat intre pozitia de ider~ si pozitia jetului compact.

4.14. Robinetul hidrantului de incendiu, tmpreuna cu echo mentul de serviciu format din fu rtun , tamburu] Cll suportul sau dispozitivele de refulare a apei, se monteaza intr-o cutie sped amplasata In ni~a sau firida In zidarie, la inftltimea de O,80m .. , 1,50 de la pardoseala. Standardul de referinta este ST AS 3081,

4.20. Teava de refulare universala trebuie prevazuta ell un robinet inchidere a alimentarii ell apa. Robinetul de inchidere trebuie sa fie supapa sau de alt tip cu deschidere lenta. Robinetul t_rebuie sa se

ida prin actionarea unei roti de manevra in sens orar, tar sensul de idere trebuie marcat.

4.15. Nisele hidrantilor de incendiu interior; IlU trebuie strapunga peretii antifoc, pe cei eare despart incaperi ClI pericol incendiu diferit sau care delimiteaza cai de evacuare. In cazul In se monreaza iii ni!la, rezistellta la foe a peretelui, dupa montarea n trebuie sa ramana neschimbam,

.. 4.21. Pentru hidrantul interior de ineendiu echipat ell furtun

semirigid, tamburul trebuie dotat ell doua flanse circulare cu dia,metrul maxim de 800 mm ~i cu sectoare interioare sau Cll 0 bobina cu diarnetrul minim de 200 rnm pentru furtunurile de 19 mm ~i 25 mm ~i cu diametrul minim de 280 mm pentru furtunurile de 33 mill. Tamburul trebuie sa se roteasca in jurul axei sale.

4.16. Hidrantii de incendiu interiori se echipeaza ell fu rtun uri semirigide (standard de referinta STAS SR EN 671-1/2002) sau cu furtunuri plate (standard de referinta STAS SR EN 671 ~2/2002) ell [evi de refulare universale montate la extrcmitatile furtunurilor pentru a forma, dirija !li controla jetul de apa.

4.22. Suportul de furtun plat pentru hidrantul interior de incendiu, poate fi: cu tambur, ell furtun pliat de doua ori cu furtun bobinat.

32

33

4.25. Se prevad retele de distributie separate situatii:

·.· .. Tamburul trebuie sa se roteasca in jurul axei sale 111 asa fel . sa perrnita desfasurarea Iibera a furtunului. Tamburul interior ·sii aibi'idiametrul minim de 70 rnm, ell 0 fanta larga de eel 20mm III care se aseaza cuta mediana din lungul furtunului,

cand, potrivit avizului societatii de distributie a apei, poate asigura debitul de apa pentru stins ineendiul d: ~iitre publice si este necesar a se prevedea 0 gospodarie de proprie (rezervor cuplat cu statie de pompare a apei) pentru de incendiu:

a ill cazul retelelor interioare cu hidranti de incendiu care este prevazut timpul teoretic de functionare de 60 simai mult.

4.23. Cutiile trebuie prevazute cu 0 lI~a si pot f echipate cu incuietoare. Cutiile care pot f zavorate, trebuie prevazute eu dispozitiv de deschidere 'in caz de urgenta care sa fie protejat ajutorul unui material transparent, care sa poata fi spart ell usurin Robinetul de inchidere ell supapa lnsurubat pana la refuz, trebuie asa fel pozitionat ca sa permits ramanerea a eel putin 35 mm s liber in jurul diametrului exterior a rotii de manevra,

Daca dispozitivul de deschidere in caz de urgenta este printr-un geam frontal, acesta trebuie sa poata fi spart cu usurinta, fa

a exista riscul de a lasa bucati sau corpuri ascutite care sa provoca ranirea celor care actioneaza dispozitivul de deschidere in de urgenta,

Usile cutiilor trebuie sa se deschida ell minimum 1700 pentru permite furtunului sa fie rniscat libel' In toate directiile, Pentru anu ... "w",. conditii c1imatice este necesar sa se prevada cutia cu gauri cu ventila corespunzatoare,

4.26. In retelele instalatiilor interioare de apa pentru incendiu, sau comune, se folosesc numai conducte metal ice (nu sunt . ... a"'."' .. J- ('''nClIII~Tp. din materia Ie plastice).

4.27. Retelele interioare care alimenteaza eu ara mai mult de de incendiu pe nivel, se.proiecteaza inelare. In distribuitorul alimentare eu apa se prevedc 0 conducts cu On 1 00 mmcu de lnchidere, ventil de retinere si doua racorduri fixe tip B, alimentarea pompelor mobile de incendiu.

4.28. Retelele inelare de conductese prevad curobinete astfel incat, in caz de avarii, sa nu se intrerupa functionarea a mal mult de 5 hldranti pe un nivel al cladirii.

4.24. Alimentarea cu apa a hidrantilor de incendiu interiori, din constructiile prevazute ell instalatii de apa potabila sau industriala se. face, de regula, prin retele comune, inelare sau rarnificate.

4.29. Robinetele de pe retelele inelare se prevad sigilate in pozitie "normal deschis' dad I1U sunt prevazute ell dispozitive de actionare de la distants.

III la cladirile echipate cu iustalatii interioare cu sprinklere, drencere, apa pulverizata sau ceata de apa;

~ In cladirile in care pentru apa porabila sau industriala s-au utilizat retelele de distributie din materiale plastice ;

.. in cazurile In care presiunea necesara in instalatiile pentru stingerea incendiilor este mal mare de 6 bar;

4.30. In cazul cladirilor ell dou a zone de presiune, alimentarea cu apa a hidrantilor interiori se face, In functie de presiunea necesara, prin una din cele dou a zone de presiune, Tara a depasi la capetele de debitare (ajutaj ~ teava de refulare) presiunea Je 4 bar.

34

35

4.31. Pentru reducerea presiunii din instalatie la valoarea 4 bar, se admire preve-dereade regulatoare de presiune locale sau diafragme, arnplasate inaintea hidrantilor respectivi.

OIl mcaperi sau grupuri de incaperi cu rise mare ~i foarte (categoriile A, B sau C de pericol de incendiu) ~i la 'ilf~DoIZJtele cu stive inalte (peste 6m inaltime), care au un velum

3 .

mare de 5 000 m ;

-Iii cladiri civile (publice) iualte si foarte inalte;

II cladiri pentru comert cu volum mai mare de 5 000 m'';

II sali aglomerate (numai sara, scena, depozitele si atelierele

4.32. Instalatiile cu hidranti de incendiu interior] se proie ;c,,'''~ ~i executa astfel Incat sa poata fi actionate operativ la izbucni incendiului. Se admire pornirea pornpelor si robinetelor ell action electrica de la distanta, prin butoane.

4.33. Toate retelele de alimentare ell apa pentru sti incendiilor cu hidranti interiori se proiecteaza ~i se executa astfel sa fie ferite de tnghet, iar reviziile si eventualele reparatii sa se face cu usurinta.

Pentru cladirile (incaperile ~i In general spatiile) echipate cu automate de stingere se asigura protejarea eu lin singur jet

4.34. Instalatiile eu hidrantide incendiu, arnplasate In spatii pericol de inghetse echipeaza cu armaturi de golire, dispuse imediata apropiere a robinetului de sectionare (electrovanei).

4.37. Debitele millime ale jetului compact si pulverizat In -: de diametrele duzelor de refulare sau diametrele echivalente, la presiuni disponibile ale apei in sectiunile de iesire din orificiile pentru hidrantii de incendiu interiori, echipati eu furtunuri suntdate in anexa nr. 4 (standard de referinta STAS SR

1-112002), iar pentru hidrantii de incendiu interior! echipati plate, in anexa nr. 5 (standard de referinta STAS SR EN

Dimensionarea instakuiilor ell hidrantl tie incendiu interiori

4.35. Numarul de hidranti de incendiu interiori, se c!Pit",,.im;,," tinand searna de numarul de jeturi III functiune simultana care trebu sa atinga fiecare punct cornbustibi I din interiorul cladiri i ( produs care poate sa arda) si de raza de actiune a hidrantului.

Numarul de jeturiin functiune simultana ai hidrantilor incendiu interiori, in functie de destinatii le ~i caracteristici le cladiril este dat In anexa nr. 3.

Jeturile .simultane, trebuie obtinute de la hidrantii de incendi situati pe acelasi palier !?i III acelasi cornpartiment de incendiu cladirii.

4.38. Presiunea minima necesara la robinetul hidrantului de interior, trebuie sa acopere pierderile totale de sarcina in si sa asigure formarea unor jeturi de apa compaete sau Cll debitele din anexele nr. 4, respectiv nr. 5, in functie de duzelor de refulare sau diametrelor echivalente.

4.36. Se asigura protejarea fiecarui punet ell eel putin jeturi in functiune simu ltana 111:

4.39. Debitul de calcul necesar dimensionarii conductelor ""< .. u",, .. , de alimentare eu apa a hidrantilor deincendiu interiori, se astfel:

• cand alimentarea cu apa a hidrantilor de incendiu interiori se face printr-o retea com una ell alimentarea ell apa potabila sau industrials, debitul de calculse determina adaugand la debitul de incendiu al hidrantilor (stabllit conform

36

37

date lor din anexele nr. 4 ~j nr. 5) debitul de calcul de apa pota. bila sau industriala stabilit conform reglernentarilor specifics sau prescriptiilor tehnologice, eu exceptia a 85 % din debitul de e~lcul neces~r dusurilor ~i a debitului pentru spalari tehnologJce :;>1 a pardoselilor, care nu se iau III calcul;

B cand alirnentarea cu apa a hidrantilor de incendiu interiori se face printr-o retea separata, debitul de calcul si numarul de jeturi in functiune simultana, se determina conform datelor din anexele nr. 3, nr. 4 si nr. 5.

4.40. Coloana de alimentare .cu apa a hidrantilor de incendiu interiori are diametrul minim constant de 2 tol] pe Intreaga inaltime ~i se racordeaza la partea superioara la un punct de utiJizare curenta a apei, pentru a se asigura circulatia permanenta a apei in coloana.

4.41. Dimensionarea conductelor retelei ramificate de alimentare cu apa a hidrantilor de incendiu interiori ~i calculul pierderilor totale de sarcina (Iiniare ~i locale) se efectueaza mai Intai pe traseul principal de alimentare Cll apa al retelei, de la hidrantul de incendiu ~el rna,! dezavantajat din punct de vedere hidraulic din intreaga instalatie (ampJasat eel mal departat pe orizontala de punctul de alimentare Cll apa al retelei ~i avand cota geodezica cea mai mare) spre punctul de alimentare Cll apa al retelei,

4.42. Ramificatiile retelei se dimensioneazala presiunile disponibile ale apei din nodurile traseului principal.

4.43. III cazul In care rezulta necesitatea functionarii simultane a doua sau rnai multe jeturi, se efectueaza cal~ltlul hidraulic de echilibrare a retelei, astfel incat sa se asigure la hidrantii de incendiu in functiune simultana, debitele ~i presiunile necesare pentru forruarea jeturilor cornpacte sau pulverizate.

Lacalculul hidraulic al retelei inelare de conducte de

T'·"""" tmre eu apa a hidrantilor de incendiu interiori, se aplica metoda

....... "" ":lr·11 pierderilor totale de sarcina pe inelul respectiv.

....... ,., 4.45. La dimensionarea instalatiilor cu hidranti de incendiu

pentru cladirile civile foarte inalte,se respects urmatoarele:

II se prevad minimum doua coloane de alirnentare, dimensionate astfel incat fieeare sa asigure un debit de apa pentru incendiu de minim 15 lis pentru cladirile cll.~olum de pana la 5?OOO m3 si de mi,l1im 20 lis pentru cladirile en un velum mal mare de 50000 m";

.. pe fiecare nivel se prevad eel putin 3 sau 4 hidranti avand fiecare un debit minim de 5 lis, 111 functie de volurnul constructiei, amplasati, de regula, unul fata de altul, la distante astfel Incat fiecare punet al cladirii sa fie atins de doua jeturi avand fiecare debitul minim de 5 lIs, conform precizarilor din anexa nr. 3, alimentate de la eoloane diferite.

5. Coloane uscate

5.1. Coloanele uscate sunt instalatii fixe, rigide, montate In interiorul constructiilor, utilizate numai de serviciile de pompieri,

5.2. Se prevad coloane uscate la toate constructiile civile (publice) inalte si foarte inalte,

5.3. Constructiile echipate ell coloane uscate se echipeaza si cu instalatii de stingere ell apa a incendiilor, conform prevederilor din prezentul normativ.

5.4. Pentru alimentarea ell apa, se asigura accesul masinilor de pompieri in orice anotimp; distanta de la calea de acces cea mai

39

apropiata pana la racordul de alimentare cu apa nu trebuie s depaseasca 40 m.

1. Traseul coloanei uscate este vertical, admitandu-se, In ustificate tehnic, deviatii locale.

5.5. Raeordul de tip B pentru alimentarea cu apa a eoloa useate, se amplaseaza pe peretele exterior al cladirii ~i se obtureaza c un racord infundat, la baza coloanei prevazandu-se un venti I retinere si un robinet de golire.

12. Pentru recunoastere, punctele de alimentare si racordul se corespunzator, Standardul de referinta este STAS 297/].

····5.13.Coloanele uscate au diametrul de 75mm ~i racordurile rtun de tip C, pe fiecare nivel al cladirii,

5.6. Racordul de alimentare cu apa al coloanei uscate monteaza la IDe vizibil, separat de orice art racord, fa 0 Iniiltimc maximum f,5 m fata de sol ~i 0 inclinare de 45° fata de vcrt.icala.

.. 5.14. Pe fiecare nivel, inaintea racordului pentru furtun, se . e un robinet. Racordurile pentru furtun se amplaseaza pe casa . i sau In zonele de acces la scari, in functie de constructie, astfel sa poata servi fiecare nivel.

ina1timea maxima de montaj a racordurilor pentru furtun este de m fata de pardoseala.

5.7. Pentru recunoastere, racordul de alimenrure prin indicator "COLOANA USCATA".

5.8. Se instaleaza coloana uscata independenta pentru compartiment de incendiu al cladirii,

Condueta de legatura (orizontala) ell coloana uscata, trebuie sa fie cat mal scurta ~i astfel proiectata incat sa asigure golirea intregii cantitati de apa,

Aceasta conducts trebuie sa treaca prin locuri accesibile in subsol sau parter, rara a traversa tuneluri de cabluri electrice, ghene ale instalatiilor sanitare sau golulliftului.

spatiu suficient pentru racordarea ~i manevrarea robinetelor,

5.16. Racordurile pentru furtun se pot monta aparent sau Ele se marcheaza eu inscriptia: "RACORD INCENDIU".

5.9. Coloana useata propriu-zisa se rnonteaza 'in zona de acces a scarii, III casa scarii sau in ghene adiacente acesteia,

5.17. Se mentioneaza in proiect ca presiunea de incercare a ·20loane!or uscate este de 25 bar.

5.18. Coloancle uscate se executa din tevi meta lice protejate

5.10. Coloana uscata poate fi aparenta sau ingrcpata. Cand se monteaza mascat in grosimea peretelui, acesta trebuie sa aiba 0 rezistenta la foe conform reglementarilor specifice.

40

41

6. Instalatii en hidranti de ineendin exteriori

de apa pentru stingerea incendiilor Ia constructiile 41;n.(2) poate fi asigurat prin extinderea retelei' de . eentrul popular (localitate), din retelete de distributie ~i ,.·:r;·'·"n"·1P sau numai din rezerva proprio .

Eclliparefl Ie/midi cu Izidmn(i de lncendin eXleriori

. ~.~. Retelcle. de di5tributie a apei din centrele popu (loca.lI.t~tl) vor fi ~eh.,pate ~u hidranj, exteriori, care trebuie sa as' condltlll~ de debit ~l preS1Ulle necesare stingerii incendii/or, preved,en/or pr.eze,lltu/ui normativ sau ale NormativuJui P66, dupa

~ In .cazunle 111 care, conform aVizului regieilsocietiitii fum de a~~.dlll centre populate (localitati), retelele nu asigura safis ~ondltl.dor ~e de?it ~i presiune, se prevede rezerva de apa l/1eendHl, dlmenslonata conform art. 6.34 din prezentul pentru urmiitoareie eategorii de construct;i:

Ii • _eonstruq~~ fnehise de importanta exceptiol1a/il deosebJta (eategOl'lJle A ~i B de importallla);

II cladir; inaite, foarte inalte sau cu 5illi aglomerate; ~ ,eol1st~'lJctii Illehise de cornert sau sport, ell capac' de prtmJre mal mare de 500 de persoane;

III constructii de II1Vatamant, cuJtura sau de sanatatii, eu mai mult de doua nive/uri;

8 'construct;i de turism cu mai mulr de parru !livelu!';' .... construqii de prodllqie .;;ilsau depozitare' eatcgornlc A, B sau C de perleot de i!lcendiu, ell volurn mare de 5000 rrr':

. ,

a .. depozite eu stive i'nalte (peste 6,00m inaltime), categorl1l~ A, B sal! C de pericol de ineendiu, Cll aria mai de 750 m:

'" depozite dcschise pelltru materia le combustibile, ell aria mai -mare de 2000 m2,

iii parcaje subterane ell rnai mulr de 20 autoturisme supraterane inehise ell mai mult de dOlla nivelliri'

." constrtleti~ subterane (cu exceptia par~ajelor) cu

mal mare de 750 m. .

Pentru categoriile de constructii precizate la art. 6.1 alin, III intravilanul sau extravilanul centrelor populate care nu sunt eehipate cu retelc de alimentare cu apa, exterior a ineendiilor se asigura din gospodarii propriide

refele de distriblltic prevazllte ell hidranti, alcatuite si "1£1,,,,,,,,, corespunzator prezentu/ui nonnativ.

ii de incendiu exteriori nu sunt obligatorii pentru amplasate izolat (Ia mai mult de 500 III de zone ~i care Ill! sunt echipate eu instalatii de alimentare ClI apa,

!ji la consrrucrj] izolate de produqiesau depozitare cu arii sub 2000 m2 ~i maximum doua niveluri, In asemenca se VOl' asigura posibilitiiti de alimentare ell apa a pompelor de interventie din surse naturale Illvecinate (raur], Iacuri, sall din rezervoare (bazine).

SQluriitellllice de realizare a instalfl(iilor cu Ilidranti de incendiu exteriori

6.3. Hidrantii deineendiu exteriori pot fi:

Ii hidrann subterani (standard de referintli.ST AS 695);

iii hidranti de suprafata (standard de referillIa STAS 3479).

42

.......... 6.4. Conductele pe care seamplaseaza hidrantii de incendiu

~xteriori au urmatoareJe diamctre minime:

to ] 00 111m pentru hidrantii Dn 65 mm sau Dn 80 mm;

II 150 mm pentru hidrantii Dn 100 mm;

a 250 mm pentru hidrantii Dn J 50 rnm,

43

6.5. Hidrantii de incendiu exteriori sc doteaza eu pentru trccerea apei in functie de scenariile de siguranta la incen intocmite pentru situatiile cele mai defavorabile, adoptate In proieci mentionate in instructiuni (Ia cladirea sau cornpartimentul de i eu debitul eel mai mare, interventie la nivelul eel mai inalt etc.),

6.6. UtiJajuJ, accesoriile ~i materialul de interventie retele a caror presiune nu poate asigura interventia directa, pastreaza la serviciul de pompieri sau la pichete P.S.L, astfel incat poata fi utilizate in caz de incendiu.

6.7. Retelele exterioare de alimentare cu apa la care debitele presiunile disponibile asigura posibilitatea interventiei direete In de incendiu, de la hidrantii de ineendiu exteriori, se doteaza accesorii in conformitate cu normele de dotare. Aceste accesorii pot pastrate in cutii fixate pe peretii constructiilor sau pe caruci mobile adapostite in incaperile serviciului de pompieri,

6.8. Jeturile de apa realizate ell ajutorul hidrantilor de i exteriori, trebuie sa atinga toate punctele combustibile ale cladiri (obieetivelor) protejate, considerand raza de actiune a hidrantilor functie cu lungimea furtunului de:

III maximum 120 m la retelele de alimentare ell apa care presiunea asigura luerul direct de la hidranti;

III 150 m in cazul folosirii motopompelor ~i 200 m

cazul folosirii autopompelor.

6.9. Hidrantii de incendiu exteriori, se arnplaseaza la 0 di de minimum Sm de zidul cladirilor pe care Ie protejeaza si la 15 m obieetele care radiaza intens caldura In caz de incendiu.

44

idrantii de incendiu exteriori racordati la retelele la care L_"··n·"'" se asigura cu ajutorul pompelor mobile, se amplaseaza 2 rn de marginea cailor de circulatie.

tii de incendiu exterior! racordati la retelele 'de alimentare

se 'mollteaza in spatiile verzi ale ~nsamblurilor de locuinte .. servieiu), pot fi amplasati la 0 distanta de maximum 6 m de .... caii de circulatie.

.. .. ide incendiu exteriori racordati la retelele de alirnentare . "care au presiune suficienta pentru asigurarea interventiei tara ajutorul pompelor mobile) se monteaza si la distante mai de ealea de circulatie.

6.1LHidrantii de incendiu subterani, care nu sunt montati sub strazilor sau sub trotuare pavate, se fixeaza In blocuri de toate cazurile in care este posibil se recomanda montarea de incendiu supraterani,

6.12. Pozitia hidrantilor de incendiu exteriori si a caminelor de pentru instalatii de incendiu se marcheaza prin indicatoare, de referinta este STAS 297.

6.13. Alimentarea ell apa a hidrantilor de incendiu exteriori se face prin unul din urmatoarele sisterne:

'" din retele la care presiunea apei permite interventia la stingerea incendiului, cu linii de furtun racordate direct de la hidranti, Acest sistem se recomanda sa se prevada atunci cand incendiul poate evolua rapid datorita combustibilitatii elementelor de constructie si a materialelorutilizate sau depozitate (depozite de cherestea, paie, stuf, lichide combustibile etc.), precum ~i in cazul cand nu se dispune de suficient personal ~i de utilaje mobile de interventie;

II din retele la care presiunea apei la hidrantii de incendiu exterior! (masurata la suprafata terenului)' IllI permite stingerea

45

incendiului Tara pompe mobile de interventie. La aceste presiunea apei nu trebuie sa fie mai mica de 0,7 bar.

6.14. Se adrnite asigurarea cu apa direct din bazine si alte surse naturale cu ajutorul pompelor mobile de stins (auto~o~pe sau motopompc) din dotarea serviciului propriu pompton pentru:

l!I constructii ~i instalatii industrialedin categoriile C ~i E de pericol de incendiu, cu suprafata incintei mai mica' 20 ha ~j care necesita pentru stingerea incendiilor din exte un debit de apa de eel mult 20 l/s.;

a depozite de material lemnos situate In afara incintel de productie sau a centrelor populate, care necesita stingerea incendiilor din exterior un debit de apa de maxim 35 l/s.;

II grupuri de cladiri eu maximum 5000 locuitori; II colonii de cazare temporara pentru maximum locuri.

6.15. Atunei cand este indicat din punct de vedere tehni e~onomic ~i. al protectiei lmpotriva incendiilor, se poate adopta srstem combinat de retele sau retele si bazine (rezervoare).

Dimensionarea instalatliior ell hldranti de lncendiu exterior;

6.16. Numarul, tipul, distantele de amplasare si debitul specific al hidrantilor exterior! pentru stingerea incendiilor se stabilesc astfel In cat, debitul de calcul al conductei de distributie a apei pentru stingerea din exterior a incendiului, Qic [lis], sa fie asigurat pentru fiecare compartiment de incendiu, tinand seama de schema adoptata pentru stingerea incendiilor (ell pompe mobile sau eu linii de furtun raeordate direct la hidrantii exteriori).

46

Numarul hidrantilor exteriori se determine astfel incfit al cladiri lor sa fie atins de numarul de jeturi in functiune debitul insumat al aeestora trebuind sa asigure debitul de nCC:IlUllU prescris pentru fiecare tip de cladire.

Numarul de ineendii simultane care pot avea loc pe agentilor economici se stabileste astfel:

daca suprafata teritoriului este mai mica de 150 ha, un

daca suprafata teritoriului este mai mare de 150 ha, se considera doua incendii simultane, alegand doua cladiri sau care necesita cele mai mari debite de apa de incendiu; daca In zona sau platforma industriala avand 0 suprafata mal mare de 150 ha, se afla mai multi agenti economici, fiecare eu incinta mai mica de 150 ha, alimentate eu apa prin retele comune, retelele din fiecare incinta se vor calcula considerand un singur incendiu, iar retelele comune pentru doua incendii simultane care necesita cele mai mari debite de apa;

II pentru zone industrialecu suprafata mai mare de 300 ha, numarul de incendii simultane se va stabilide comun acord eu Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta;

a pentru depozite sau grupe de depozite de cherestea, busteni, traverse, lemne de foe si depozite de carbuni, avand 0 suprafata mai mare de 20 ha, se vor lua in calcul doua incendii simultane,considerand doua sectoare diferite care necesita debitele cele mai marl.

6.19. Numarul de incendii simultane pentru centre populate si zone industriale, ill cazul in care se asigura alimentarea cu apa rece prin retele comuue, se stabileste astfel:

.. pentru centrele populate ell mai putin de 10 000 locuitori ~i 0 zona industrial a cu suprafata pana la 150 ha, se considers un singur incendiu, la centrul populat sau la zona industriala, unde debitul de incendiu este eel mai mare;

47

• pentru eentrele populate cu populatia cuprinsa intre 000 $i 25 000 locuitori avand $i 0 zona industriala cu s pana la 150 ha, se vor considers doua incendii simulrane, un la eentrul popular si unul la zona industriaJa. sau amandOlli'i centrul populat, daca rezllltii In ultimul caz un debit mai mare'

H pentru centrele populate cu mai putin de 25 ' locuitori $i 0 zona industriala avand suprafaia peste 150 ha, VOl' lua in calcul doua incendii simultane, unul la cen popular $1 unul la zona industriala sall ambele la centrul popu sau zona industrials, corespunzAtoare debitului de incendill rnai mare;

III pentru eentrele populate cu populatia egala sau mare de 25.000 locuitori, avand 0 zona industrials eu su mai mare de 150 ha, numarul incendiilor simultane si debite . de ealcul, se, stabilese separat pentru centrul populat, pe datelor din anexa nr. 6 $1 separat pentru zona industriala, d care se insumeaza debitele de apa pentru incendiu.

< Hidrantii exteriori de incendiu ai retel~lor de joas.a amplaseaza la 2 III de bordura partii carosabile a dr~n:uIUl; exterioara de alimentare eu apa este amplasata intr-o distants de la bordura partii carosabile a drumurilor pana vafi de maximum 6 m.

In terenurile sensibile la umezire pe langa distantele de conditiile de siguranta se va tine seama ca di~tanta f~ta ~de ....••.•. sa fie de 0 data si jumatate ini'i1!imea stratului de pamant

Debitul specific al unui hidrant exterior pentru incendiu se deS 115. In Iipsa unor masuratori asupra variatiei debitului lor de incendiu exterior rara furtun, In functie de presiunea din

de' alimentare eu apa, se pot Ilia in considerare datele tate in nomograrna din anexa or. 7.

6.20. Repartizarea incendiilor simultane se face astfel lncat incendiu sa revina unei suprafete locuite de eel mult 10.000 locuitori.

6.25. La hidrantii portabili.cu cot dublu, cu diametrul de 70 mm obtine un debit de lOlls la 0 presiune disponibila de 5 mH20, astfel alirnentarea cu apa pe doua linii de furtun.

6.21. Distantele de amplasare a hidrantilor de incendiu exteriori se stabilesc in fitnctie de raza de actiune a hidrantilor care se considera de 120 m cand presiunea apei necesara la hidrauti este asigurata de r?teaua exterioara, de (100 .. , 150) m In cazul folosirii motopompelor $1 200 m in cazul folosirii autopompelor, La stabilirea distantelor de amplasare a hidrantilor exterior] pentru incendiu se va tine seam a :;;i de faptul ci'i inalfimile cladirilor care pot fi protejate nu vor depa~i 45 rn,

Amplasarea hidrantilor de incendiu exteriori pentru Iocalitati din rnediul rural eu populatie pana la 10 000 de locuitori, se asigura conform Normativului P66.

6.26. In cazul folosirii unui distribuitor ell trei cai, se pot trei linii la un hidrant portabil cu un cot si patru linii la un

..,. .. ,.,._ ......

.... ,,''IT'''''' portabil cu dou a coturi.

6.27. Presiunea minima la hidrantii de incendiu exteriori de la <carese intervine direct pentru stingere, trebuie sa asigure realizarea '~e jeturi compacte de minimum 10m lungirne, teava de re~lIlar~ 'actionand 10 punctele celemai inalte :;;i departate ale acoperisului (st'ivelor) ell un debit de 5 .,. lOlls.

6.28. Presiune minima (masurata la suprafata terenului) la exteriori de la care interventia pentru stingere se asigura

48

49

folosind pompe mobile, trebuie sa fie de minimum 0,7 bar (7 Daca, hidrantii de incendiu sunt alimentsti ell apa din exterioare avand sarcina hidrodinamica 'in punctul de racord hidrantului, Hdis!) ::::: 7 mH20, interventia se poate face direct de hidrant. Din retelele ell ~lisp < 7 mH20 (retele de joasa interventia se poate face ell motopompe sau autopompe hidranti.

~ este debitul de calcul al instalatiei interioare pentru fiecare cladire sau grup de cladiri de acelasi fel, la care nu s-a luat III calcul 85 % din debitul de apa necesar dusurilor sau bailor si debitul pentru spalarea utilajului tehnologic ~i pardoselilor, In l/s;

, - debitul de calcul al consumatorilor din exteriorul cladirilor mai putin debitul de apa necesar pentru stropit strazile ~i spatiile verzi, In lis;

- debitul hidrantilor exteriori pentru toate incendiile simultane, In lIs;

1,10 - coeficient pentru aeoperirea pierderilor de apa.

6.29. Debitul de calcul pentru stingerea din incendiilor ~i numarul de· incendii simultane pentru centre popu determina pe baza datelor din anexa nr.e, ~i Normativului proiectarea ~i executarea lucrarilor de alimentare ell apa si canali localitatilor din mediu rural, P66. Debitele de apa pentru stingerea exterior a incendiilor, qie, la cladiri civile (publice) izolate, cu locuintelor sunt date I'n anexa nr. 8, la cladirile de obisnuite In anexa nr. 9, la cladirile monobloe in anexa nr. . .. depozitele deschise de cherestea in anexa nr. 11, la depozitele ...• busteni, traverse de calc ferata ~i lemne de foe in anexa nr. la depozitele de rumegus si tocatura de lemn In anexa nr. 13, .•••. depozitele de talas in anexa nr.14 si la depozitele de carbuni in . Hr. 15.

Daca debitul de calcul pentru alimentarea ell apa a interioare pentru stingerea incendiilor este mai mare decat de calcul pentru hidrantii exterior] de incendiu, prin aplicarea de la art. 6.31 se poate obtine un debit de calcul mai mic dedit "P{'''''',r si pentru evitarea subdimensionarii retelei exterioare se

u"u"" ... , de calcul cu relatia:

«. =K" (Lq:., +l:q;·c )+q;e +q" [Jls]

6.30. In cazul 111 care agentii economici sau zonele indu au insralatii comune ell centreJe populate, la determinarea de calcul al incendiilor simultane se iau in considerare ~i nrp'VP(lPr! din STAS 1343/1.

s; este debitul de calcul al hidrantilor exterior; calculat numarul de incendii simultane mal putin un incendiu, q if este mare debit de calcul al instalatiilor interioare de stingere a iar q ;'i ' q ;·e ~i Kp au semnificatiile din relatia de la art. 6.3 I.

6.31. Debitul de calcul al retelelor exterioare de apa pentru nevoi menajere, industriale si pentru stingerea incendii se deterrnina cu relatia:

6.33. Debitul de calcul pentru un incendiu, al conductelor de care alimenteaza cu apa doua sau mai multe sisteme de (protectie) a incendiilor, se determine, dupa caz, prin lnsudebitelor de calcul ale instalatiilor prevazute sa functioneze

51

6.34. La stabilirea simultaneitatilor si duratelor de functi ale diferitelor sisterne de protectie lmpotriva incendiilor se vedere urmatoarele:

iI daca instalatia are hidranti interiori si hidranti de incendiu, se considers - la constructiile obisnuite (civile, productie sau depozitare, categoria de irnportanta functionarea hidrantilor de incendiu interiori timp de 10 min, a celor exteriori in urmatoarele 3 h. La cladirile cu aglomerate, cladirile monobloc ~i cladirile inalte si foarte in prima ora se asigura funetionarea, fie a hidrantilor de i interiori, fie a celor exteriori, instalatta dimensionandu-se la de eel mai mare, iar in urmatoarele doua ore, funqionarea nu hidrantilor de ineendiu exteriori;

B pentru constructiile civile, de productie ~i r1P.I~I"\"'''"" obisnuite, gradul I sau II de rezistenta la foe, in care dens sarcinii term ice, determinata prin calcul, este mai mica 210 MJ/m2, precum ~i cele echipate Cll instalatii de .stirtgere, cu exceptia cladirilor cu saf aglomerate, Inalte foarte lnalte, fUl1etionarea instalatiilor ell hidranti exterior! •• asigura timp de 2 h;

iI pentru constructiila civile de gradul HI, IV ~i V rezistenta la foe, eu exceptia cladirilor cu sali ag timpul teoretic de functionare al hidrantilor exteriori este de 2

6.35. Calculul hidraulic de dimensionare ~i de determinare pierderilor totale de sarcina ale apei, in conductele retelelor ramifi se efectueaza mai Intal pentru traseul principal (eel mal defavorabi determinandu-se sarcina hidrodinarnica necesara a apei reci ill de racord al retelei exterioare la conducta de serviciu a sistemului alirnentare cu apa a localitatii, Hilec [mH20J, iar ramificatiile dimensioueaza in limitele sarcinilor disponibile din nodurile tive ale traseului principal ~j a vitezelor maxime ale ape; (pana 3 m/s) adrnise in conducte. Sarcinile in exces se pot preJua robinete de reglaj sau prin diafragme calibrate, dimensi corespunzator.

52

Calculul hidraulic al retelelor exterioare inelare, se metoda compensarii pierderilor totale de sarcina pe rete lei.

ell sprinklere

tehnicii a cliidirilor cu instalatii de stingere tncenatuor cu sprinklere

Echiparea tehnica a cladirilor, compartimentelor de inceninciiperilor, ell instalatii automate de stingere a incendiilor, tip se asigura la:

iI constructii inchise din categoriile de lmportanta exceptionala ~i deosebita (A si B). incadrate conform legislatiei in vigoare, cu densitatea sarcinii termice mai mare d: 420 MJ/~2 :.

II cladiri inalte ~i foarte inalte cu densitatea sarcmu term ice peste 420 MJ/m2, cu exceptia locuintelor;

.. • platouri de filmare amenajate si inchise, studiouri de televiziune !?i scene amenajate, cu arii mai mari de 150 m2, inclusiv buzunarele, depozitele ~i atelierele anexa ale acestora;

II constructii de productie incadrate in categoriile A, ~ sau C de pericol de incendiu Cll aria construita de peste 2000 m: si totodata ell densitatea sarcinii termice peste 420 MJ/m2;

.. cladiri publice Cll aria mal mare de 1250 m2 ~i densitatea sarcinii termice peste 840 MJ/m2, ell exceptia Iocuintelor;

iI constructii (incaperi) destinatedepozitarii materialelor combustibile eu aria construita mai mare de 750 m2 ~i densitatea sarcinii termice peste 1680 MJ/m2;

II depozitele ell stive lnalte (peste 6 m lnaltime) ~I densitatea sarcinii termice mai mare de 420 MJ/m2;

II garaje si parcaje subterane pentru mai mult de 50 de autoturisme, precum ~i la cele supraterane lnchise cu mai mult de 3 niveluri.

53

7.2. Enumerarea echiparii cu instalatii automate de st precizate la pet. 7. L este minimala. Investitorii pot prevedea ;;i In a situatii astfel de instalatii, In functie de riscul sau pericolul incendiu, amplasare, contributia la foe, valoarea cladirii ;;i a bun uri protejate etc.

Temperatura nominala de declansare a sprinklerelor trebuie . mare dedit temperatura maxima a mediului in care sunt conform precizarilor producatorului.

7;9. Prin dispunere (amplasare), sau, prin masuri de protectie, se protejeaza impotriva deteriorarilor mecanice, a efecten::r1II1I~·,..,·;;i a influentarilor reciproce asupra declansarii lor.

7.3. Nu se prevad instalatii automate de stingere tip sprinkler cazurile in care apa nu este indicata ca substanta de stingere, depozite frigorifice sau cand stingerea incendiului 50 asigura substante speciale (gaze inerte, spuma, abur inlocuitori de haloni

•.•••....•.. 7.10. Pentru mediile corosive se utilizeaza sprinklere de

. . . speciala (de regula, din materiale rezistente la coroziune),

So/u/ii tehnice de realizare a instalatlilor ell s prink/ere pentru stingerea incendiiior

7.11. Pentru lnloouirea capetelor sprinklerelor deteriorate sau In caz de incendiu, se prevede 0 rezerva de sprinklere, separatpentru fiecare tip din cele montate, astfel:

III dad! instalatia are piina la 30 de sprinklere, rezerva este egala cu numarul eelor rnontate;

o daca instalatia are peste 30 de sprinklere, se asigura 0 rezerva de 5-25 % din totalul sprinklerelor, In functie de tipul acestora, lnsa nu mai putin de 30 bucati (procentul mare se aplica instalatiilor eu numar mic de sprinklere).

7.4. Ineapcrile protejate de instalatii eli sprinklere, de regu trebuie sa fie separate de spatiile invecinate, prin elemente constructie tara contributie la foe (ineombustibile) sau dispozitive corespunzatoare (eerane, cortine ell actionare etc.).

7.5. lnstalatia ell sprinklere trebuie sa fie permanent presiune si se poate realiza in urmatoarele sisteme: ell apa-apa si aer.

7.12. La instalatiile echipate cu sprinklere rezistente la care declanseaza la temperaturi mai mad de 90°C, rezerva i·<.t",.hIllP sa fie egala ell numarul de sprinklere montate In sectorul eel

7.6. Sistemul ell apa-apa se utilizeaza numai ill cazul In temperatura incaperilor nu seade sub 4°C si 1111 creste peste 100°C.

7.13. Sprinklerele se amplaseaza in functie de riscul sau de incendiu, de gradul de rezistenta la foe alconstructiei, de si dimensiunile grinzilor, ale diferitelor instalatii, utilaje

de materiale, precum ~i de caracteristicile hidraulice ale astfel lncat sa se asigure:

conditiile de declansare a sprinklerelor; '" intensitatea de stingere minima normata;

7.7. Sprinklerele se monteaza pe conductele de distributie si ramificatiile (ramurile) acestora, Se recomanda ca pe fieeare rarnura se monteze maximum 6 sprinklere, tinandu-se seama si de precizari producatorului,

54

55

II protectia elementelor portante ale constructiei Cli lim de rezistenta Ia foe redusa; a distribuirea cat mai uniforms a ape! pe protejata.

.. Distanta dintre sprinklere ~i pereti nu trebuie sa fie mai .. jumatatea distantei dintre sprinklere In camp curent,

\ .... Sprinklerele se monteaza eu defleetorul I~ sus sau in jos,

.. eu instructiunile producatorului :}i cu tipul instalatiei

sau aer - apa),

7.14. Sprinklerele se rnonteaza sub plafon si, dupa caz, la intermediare (de exemplu sub pasarele, In spatiul dintre tavanul fals planseu, rafturi etc.).

De regula, fiecare sector al instalatiei CLI sprinklere se cu supapa (un aparat) de control $1 sernnalizare pentru un

. sprinklere de maximum: ..

II SOO buc, in cazul instalatiei apa-apa; In cazul In care nklerele sunt montate In mai multe incaperi separate intre . prin pereti ~i usi incombustibile, numarul sprinklerelor dintr-

. n sector poate fi marit la 1200 buc.;

II 600 buc. in cazul instalatiei apa-aer ; in acest caz ilumul retelei cu sprinklere al unui sector nu trebuie sa fie mai Inare de 2 m', pentru instalatiile Tara accelerator si de 3 ml, la ·celecu accelerator.

7.15. In cazul in care exista obstacole aflate sub sprinklere, pot influenta dispersarea apei, se impune montarea unor sprin suplimentare,

7.16. Distants minima intre deflectorul sprinklerului ~i su protejata este, de regula, 0.60 m; sevor avea In vedere, dupa caz,

specificatiile producatorului, '

7.17. Distanta dintre deflector ~i tavanul continuu, masurata plan vertical, este de minimum Scm :}i de maximum 40 em, instructiunile de utilizare ale fabricantului nu prevad alte distante.

ita stabilirea numarului de sprinklere ~i de aparate de control :}i se va tine seama si de instructiunile producatorului. >::;lllp~lpele de control :}i semnalizare trebuie sa lndeplineasca condiice specifice. Standardul de referinta este SR EN 12259~2.

7.18. Daca obiectele existente in incapere sunt stivuite, duse in cutii sau depozitate pe etajere (exceptand cazul depozi cu stive inalte), spatiul liber In jurul deflectoarelor trebuie sa fie 0,90 m (emisfera cu raza de 0,90 m sub deflector).

. 7.24. Sectoarele trebuie sa grupeze numai sprinklerele montate ... compartiment de incendiu al cladirii, Numai In cazuri Ie si Cll masuri corespunzatoare, sectoarele pot grupa din compartimente de incendiu diferite,

7.19. Sprinklerele se monteaza, de regula, perpendicular suprafata protejata,

7.20. Pentru a se evita colrnatarea orificiuluisprinklerului, se monteaza pe ramuraIramificatie) prin legarea laterala sau oara a racordului sprinklerului,

Retelele de distributie care pornesc de la aparatele de ~i semnalizare (ACS), pot f inelare sau ramificate.

56

57

7.26. in cazul In care mai multe lncaperi, situate pe acelasi n sau pe diverse niveluri, sunt protejate de aceeasi instalatie, trebui se poata loealiza intrarea In functiune a sprinklerelor de pe ramura a instalatiei. Acest lucru se poate realiza prin montarea u . indicatoare de trecere a apei instalate pe fiecare ramura a retelei.

~ .... ·.,.,rneJTEI.t:: se monteaza astfel incat sa se poata asiguracitirea dicatiilor, iar pc cadran se insernneaza domeniul presiunilor le instalatici.

.< ....•.....• Aparatele de control si sernnalizare (ACS), cu dispozise monteaza intr-o incapere proprie, separata cu pereti ~i la foe, sau intr-o incapere cu alta destinatie, care nu col de incendiu. incaperea trebuie sa asigure spatiul ii'e:xploatan i ~i repararii aparatelor de control :;;i sernnalizare, sa si cu acces direct din spatiile de circulatie comuna. incaperea are si alta destinatie, aparatele de control :;;i se monteaza intr-un dulap inchis, cu usita ~i geam, lncuietoare si iluminat de siguranta corespunzator.

7.27. Ramificatiile (ramurile) retelei se prevad, la capete, dopuri care permit curatarea periodica.

7.28. Pentru eliminarea aerului sau a apei din retelele de ell sprinklere, acestea se monteaza cu pante de 2 %0 - 5 %0, si se

cu robinete de aerisire, pantele mai mari luandu-se pentru eu diametre mai mid.

7.29. In punctele cere mai ridicate ale retelei, corespun fiecarui sector ell sprinklere, se prevede un robinet de inchidere .• port-furtun pentru spalarea conductelor ~i un ~tut cu robinet si '. pentru montarea unui manometru,

7.33. Clopoteie sistemelor de semnalizare se monteaza pe de constructie verticale, de regula spre exterior sau astfel semnalul sa fie receptionat cu usurinta de ocupanti i cladirii, (tulranau··se ;;i sernnalizarea electrica (optica si acustica) la incapede pompieri sau la un punet de supraveghere permanent.

In lipsa indicatiilor producatorului, distanta pe orizontala dintre turbina hidraulica nutrebuie sa fie rnai mare de 25 m, iar pe mai mare de 6 m (deasupra nivelului supapei statiei),

7.30. Pentru alimentarea cu apa a instalatiei Cll sprinklere de

pompele mobile, se prevad racorduri fixe tip B, amplasate in ..

in locuri usoraccesibile utilajelor de interventie, Numarul acestora se stabileste In functie de debitul cousiderand 15 I/s pentru fiecare racord.

Pe fiecare racord se rnonteaza cate 0 clapeta de retinere,

7.34. Aparatul de control ~i semnalizare trebuie montat In verticala, tinand seama si de indicatiile producatorului.

Flansa robinetului principal, aflat pe conducta de alimentare ell statiei, trebuie sa fie la inaltimea de 0,6 m fata de pardoseala.

7.31. Pentru a putea controla In permanenta presiunea apei aerului se monteaza manornetre in diferite puncte ale instalatiei, sunt: deasupra aparatului ' de control ~i sernnalizare, sub rob' principal de inchidere (pe conducta de alimentare cu apa), precum in punctul eel mal departat ~i mal inalt (eel mai dezavantajat din pu de vedere hidraulic) al fiecarui sector cu sprinklere,

7.35. Pentru reducerea pagubelor, se recomanda sa se asigure de evacuare a apei provenite de la instalatia cu sprinklere fie la teren, fie la reteaua de canalizare.

Probele hidraulice ale instalatiei de alimentare ell apa a ·""'N,'ili!."",j,w se efectueaza la presiunea de 1,5 ori presiunea de regim.

58

59

Dimensionarea instalatiitor eu sprinklere pentru stingerea incendiilor

N sprinklere montate intr-un compartiment de incendiu si este data de relatia ;

A, "" nA I' [m2]; n s N

7.37. Caracteristicile hidraulice, geometrice si functionale sprinklerelor de care se tine seama la alegerea tipurilor ~i acestora, sunt:

II debitul specific, qi,l' (lis), rea1izat la 0 anumita ,

disponibila a apei in sectiunea orificiului de refutare sprinklerului, Hi (mH20);

Ii diametrul orificiului de refulare al sprin

d, (mm); "

Ii forma geometrica ;;i struetura (spectrul) jetului de' dispersat sub forma de picaturi pe suprafata protejata; Ii aria protejata, AI' (m2) ;;i aria de declansare sprinklerelor, A., (nr');

.. intensitatea de strop ire eu apa, i, (l/sm") ~i . de stingere, i., (l/sm');

II temperatura de declansare a sprinklerelor eC).

lntensitatea de stropire cu apa pe suprafata protejata, este data de raportul lntre debitul specific qis (lis) ;;i aria AI' (m2);

lntensitatea de stingere a incendiului, i, (l/sm"), este 0 " .. ",,.,et.Pll .speciflca a materialelor care sunt protejate si reprezinta minima de stropire cu apa, i, (lIsn?), la care arderea

7.38. Caracteristicile hidraulice, geometrice si functlonale . sprinklerelor sunt precizate de producator, pentru fiecare tip.' sprinkler,

qi"I~i" (l/s), reprezinta debitul specific al sprinklerului, amplasat a eea mai dezavantajoasa din punct de vedere hidraulic (in eel mai inalt si mal indepartat de punctul de alimentare eu apa

7.39. Aria suprafetei protejate cu sprinklere, AI' (m2), ., determina ca aria proiectiei pe un plan orizontal a transversale pe axa jetului de apa dispersata sub forma de pi fntrudit sprinklerele se monteaza, de regula, in randuri paralele, distante egale intre ele, aria suprafetei protejate care revine sprinkler, . se determina prin intersectia jeturilor care simultan si are forma patrata sau dreptunghiulara,

7.40. Aria de declansare simultana a sprinklerelor, A,< reprezinta aria in care sunt actionate, in caz de incendiu, n sprin

7.43. Tipul sprinklerelor se alege din catalogul producatorului de tipul instalatiei (apa-apa sau apa-aer) si de modul de astfel in cat valorile intensitatilor de stropire cu apa sub

" .

60

6]

forma de jet de picaturi sa fie mai mari sau eel putin egale cu valori intensitatilor de stingere a incendiului,

si presiunea din conducta de aspiratie a apei este sub 7 mH20, acest debit poate fi de 27,5 lis;

- 30 ... 50 lis pentru spatiile salilor aglomerate 'in functie destinatia, valoarea bunurilor si aria tncaperilor separate prin rezistenti la foe - eu exceptia scenelor teatrelor ~i buzunarelor scenei, pentru care debitul se determina In raport eu numarul de sprinklere montate In aceste zone;

- 75 ... 100 lis pentru studiouri de filme sau televiziune;

- pentru incaperile de depozitare cu stive inalte, in functie

·de marimea ariei minime de declansare $1 a intensitAtii de stingere indicate in reglementarile specifice, sau, In eazul instalatiilor eu stingere rapida, in functie de specificul acestora;

- pentru cladirile monobloe, in functie de volumul construit, conform datelor din anexa nr. 16.

7.44. Numarul n de sprinklere care functioneaza simultan, numarul total N de sprinklere care se monteaza in instalatie, a in aria de declansare, A" dintr-un compartiment de incendiu al se deterrnina ell relatia:

7.45. In functie de natura materiaJelor combustibile, respecnv de valorile intensitatilor de stingere ale acestora se recomanda ea de declansare simultana a sprinklerelor, As, sa IlU depaseasca 200 ml.

7.46. Debitul de calcul necesar dimensionarii instalatiei cu sprinklere, QiS (l/s), se determine considerand simultana a sprinklerelor amplasate in aria de declansare, As, dintr-u compartiment de incendiu al cladirii, cu relatia:

7.48. Sprinklerele se amplaseaza, de regula, la distante egale ele, pe conducte (distribuitoare) ale retelei, avand diametre

n

QiS=I,q;'J [lis] )=1

.. Pentru calculul preliminar de alegere adiametrelor con stante distribuitoarelor 'cu sprinklere se aplica modelul de calcul al cu debite evacuate uniform concentrate, folosind metoda hidraulice unitare.

in care:

qiS este debitul specific al unei sprinkler de tip i, 'in lIs;

n - numarul sprinklerelorde acelasi tip, i, prevazute functioneze simultan III aria de declansare, A,\"

La calculul hidraulic de dimensionare a conductelor eu sprinklere se tine seama de urmatoarele particularitati:

III pentru a se asigura functionarea normals a instalatiei cu sprinklere,debitlll sprinklerului montat pe 0 conducta (ramura) a rete lei, 'ill situatia eea mai favorabilajcel rnai apropiat de punetu! de intrare a apei in conducta respective), nu va depasi cu 15 % debitul sprinklerului din situatia cea mai defavorabila (eel mal departat de punctul de intrare a apei in conducta), ceea ee revine Ia limitarea pierderii totale de sarcina pe ramura respect iva, intre sprinklerele extreme, considerand ca acestea au aceeasi inaltime geodezica;

7.47. in lipsa un or valori determinate ale ariei de dec Ian debitul de calcul, QiS, al instalatiei cu sprinklere, se stabi considerandu-se functionarea simultana a sprinklerelor montate compartimentul de incendiu al cladirii, debit care poate fi limitat valorile urmatoare:

- 30 l/s, pentru constructii de productie sau civile obisnuite; in cazul particular cand se utilizeaza pompe mobi

62

63

ill pentru a determina debitul la fiecare sprinkler va calcula In prealabil presiunea disponibila la sprink respectiv;

a In cazurile ill care echilibrarea hidraulica a retelei nu poate realiza nurnai prin dimensionarea la vitezele max admise ale apei (pana la Sm/s), se prevad diafragme pe eu presiune in exces.

- inaltimea geodezica a sprinklerului, amplasat eel mai dezavantajat din punct de vedere hidraulic din intreaga instalatie, III m;

~ presiunea de refulare a apei in sectiunea orificiului > sprinklerului amplasat eel mai dezavantajat.din punct de

vedere hidraulic din intreaga instalatie, 'in mH20;

- suma pierderilor totale de sarcina (liniare si locale) ale apei, calculate pe traseul principal de alimentare eu apa al retelei.

7.50. Pentru efectuarea caleulului hidraulic al retelei rami de alirnentare cu apa a instalatiei de stingere a incendiilor sprinklere, se delimiteaza pe schema izometrica de calcul a rete sectorul ell n sprinklere aflate in functiune siinultana (in aria declansare), eel mai dezavantajat din punet de vedere hidraulic intreaga instalatie, care va cuprinde distribuitorul eu sprinklerul mal departat pe orizontala si pe vertical a de punctul de alimentare apa a instalatiei, In acest mod, se identifies pe schema de traseul principal de alimentare ell apa al retelei,

Dimensionarea ramificatiilor care pornesc din nodurile •... i principal al retelei, se efectueaza la presiunile disponibile din .. '. respective.

······7:55. In cazul retelelor inelare, diametrele conductelor pe care sunt sprinklerele, se aleg constante, marind astfel gradul de In alimentarea cu apa,

7.51. Calculul hidraulic se efectueaza mai intai, pe principal al retelei, Sedeterrnina debitul efectiv al fiecarui in functie de presiunea efectiva aapei, tinand searna de pierderi .. totale de sarcina calculate pe tronsoanele anterioare ale distribui . de diametru constant

7.56. La calculul retelelor inelare se determine punctul de

adica punctul in care se intalnesc curentii ce pleaca In . contrare din punctul de alimentare cu apa al inelului, punand itia ca, pe traseele parcurse de cei dol curenti din punctul de ntare cu apa, pana In punctul de convergenta considerat,

Ie totale de sarcina sa fie practie egaJe (se admite 0 diferenta 5 %), avand in vedere ea toate punctele ineluluiau, de regula, Inaltime geodezica, In punctul de convergenta, sarcina a apei are 0 valoare unic determinata.

7.52. Tronsoanele traseului principal, dela punctul de alim tare cu apa al retelei, pana lapunctul de alimentare 'a sectorului cu sprinklere in functiune simultana, se dirnensioneaza la debitul de rezultatpentru acest sector.

7.53. In final, se deterrnina sarcina hidrodinamica pentru alimentarea eu apil a instalatiei, cu relatia:

HlIec "" H K + HJ + h, [mH20]

64

65

8. Instalatii cu drencere

tehnice de rea/hare {I instalatiilor cu drencere

8.1. Instalatiile cu drencere pot fi utilizate pentru:

• protectia impotriva propagarii incendiilor, perdele de apa;

• stingerea incendiilor.

atia de drencere are in componenta:

• vanele (robinetele) de actionare (manuale sau 'electrice) pe conductele de alimentare ell apa de la 0 sursa (care sa asigure parametrii de debit si presiune necesari i);

.. retelele de distributie; '. • drencerele.

Echiparea tehnica a cfiidirilor eu instalatii ell drencere pentru Iimitarea # stingerea incendiilor

8.2. Perdele de apa pentru protectia impotriva incendiilor folosind drencere se pot prevedea pentru:

• protejarea elementelor de inchidere a golurilor fcrestre etc.) din peretii despartitori, pentru a evita focului de la 0 incapere la alta;

.. protectia cortinelor, usilor sau obloaneJor antifoc;

.. protejarea unor portiuni de incaperi cu incendiu;

.. protectia golurilor scarilor ruJante;

" protectia cladirilor (fatade, acoperisuri) In exterior, nu sunt amplasate la distante corespunzatoare,

Amplasarea drencerelor, utilizate pentru stingerea incendiispatiul protejat, se face similar sprinklerelor. Distantele

. se stabilescln functie de roluldrencerelor fata de

(de protectie, de stingere etc.).

La salile de spectacole, care au scena amenajata drencerele

8.3. Drencerele pentru stingerea incendiilor se prevad la:

• incaperile cu pericol mare de incendiu ca: platou filmare, hangare pentru avioane, garaje mari etc., unde, cauza propagarii rapide a focului sau din alte consic fpl',F'ol·p pot f utilizate ell destula eficienta alte mijloace de stingere;

" scenele teatrelor, expozitii ~i alte sali aglomerate, In publieul se afla in prezenta unor cantitati mari de combustibile;

1\1 depozite de materia Ie sau substante cornbustibile degajari mari de caldura (cauciuc, eeluloid, alcooli etc}

• sub plafonul scenei, cand acesta este executat din matedale combustibile; sub gratare, sub pasarele ~i In buzunarele scenei, neseparate de acestea prin cortine de siguranta;

.. de arnbele parti ale cortinei de siguranta, pentru protectia acesteia;

• deasupra golurilor protejate care leaga scena sau buzunarele scenei de incaperile vecine.

separate prin corrine, buzunarele scenei se

7. In functie de cerintele de stingere, se monteaza, de regula, maximum 72 de drencere, care au eonducte de alimentare eu de actionare separate pentru fieeare grupa.

robinetelor de alimentare a instalatiilor cu

66

67

fl manual, in cazul in care drencerele sunt utilizate stingerea incendiilor in incaperi industriale ~i pentru p prin perdele de apa, a unor portiuni din incaperile cu pericol incendiu sau golurile din peretii despartitori, daca exists, permanents, personal, iar operatiile de actionare manuale efectuate in timpul normat de la semnalarea incendiului;

• automat, se recomanda in toate cazurile, iar in obligatoriu in cazul in care drencerele sunt utilizate stingerea incendiilor in incaperi sau pentru creearea u perdele de apa pentru protectia golurilor din peretii a loeurile in care nn se lucreaza permanent sau daca operati de actionare rnanuala lUI se pot efectua in timp util,

Intrarea automata in functiune a instalatiilor eu dren

sernnalizeaza optic ~i acustic la serviciul de pompieri ~i la {'~r11Pt·", comanda a instalatiei tehnologiee de supraveghere permanents, aceasta exists.

8.9. Instalati ile cu drencere ell actionare automata trebuie aiba asigurata si posibil itatea actionari i manuale,

8.10. AmpJasarea robinetelor de actionare (rnanuala automata) a instalatiei cu drencere se face in locuri incalzite, accesibile pentru personalul de exploatare, ferite de actiunea retrase fata de circulatia de evacuate.

Deasupra robinetelor de actionare se monteaza robinete goJire, iar dedesubt manometre de control.

8.11. Pentru alimentarea instalatiei ell drencere de la mobile de stins incendiu se prevad aceleasi echipari ca si la insta ' eu sprinklere.

8.12. Robinetele de actionare a instalatiei se marcheaza ' indicatoare.

68

". ',. Pentru fiecare instalatie Cll drencere ~ at at drencere pentru , ~i drencere pentru perdele de protectie - se asigura 0 drencere, calculata separat pentru fiecare tip din cele de 2-5 %, lnsa nu mai midi de 10 bue. (procentul mare se instalatiile ell un numar re~us de drencere),

Alegerea tipului de drencer, forma deflectorului pentru apei, precum si modul de rnontare, sestabilesc conform produditorului, avand in vedere scopul urmarit.

5. Tipul, modul ~i distantele de amplasare a drencerelor la protectia prin racire a elementelor de constructii si a se stabilesc astfel lncat sa se asigure III punctul eel mal IV""'''''~~ 0 intensitate de racire, ir; de:

.. 0,1 '" 0,2 lis pentru fiecare metru patrat al elementelor sau Indinate, in fllncticde natura, pozitia si instalatiilor, utilajelor sau materialelor protejate, si de caracteristicile hidraulice ale drencerelor utilizate; pentru instalatii tehnologice vulnerabile la incendii din sectii cu pericol. deosebit, intensitatea de) stropire este, dupa caz, mal

mare !?I anume de 0,2 ... 0,5 lis rrr; ; ,

• 0,2 lis pentru fiecare metru liniar al perdeJei de apa sau peliculei de protectie pentru elementele verticale;

.. 0, I 0 ... 0,15 lis pentru fiecare metru patrat al rezervoarelor orizontale sau sferice, incendiate sau expuse radiatiei pentru determinarea debitului de apa necesar pentru rezervoarelor cilindricetnvecinate se ia In considerare unsfert din suprafetele lor laterale totale;

.. 0,5 lIs pentru fiecare metru at circumferintei rezervorului incendiat ~i 0,25 lIs pentru fiecare metru al semisumei circumferintei rezervoarelor expuse radiatiei term ice, protejate eu instalatii mobile.

69

8.16. Pentru rezervoarele cilindrice orizontale inveci neizolate termic, ce contin lichide combustibile cu temperatura inflamabilitate peste 55°C, depozitate la 0 temperatura inferioara de inflamabilitate, intensitatile de racire se reduc Cll 50 %.

pentru protectia golurilor se amplaseaza ell eel ..... 'deaslIpra golurilor protejate si ell orificial de stropire . os. Pentru protectia golurilor mici se recomanda utilizarea

avand diametrul orificiului de strop ire (6 ... 8) mm, iar la ..A,,·PtllrPf·p eu diametrul orifieiului mai mare de 8 mm.

8.17. Pentru rezervoarele cilindrice orizontale izolate termic izolatii incombustibile, nu se prevad instalatii de racire.

Numarul, tipul ~i amplasarea drencerelor utilizate pentru

perdelelor de apa se stabilese astfel indit sa se asigure in mai dezavantajos, intensitatea de stropire de minimum:

• 0,5 lis m, in cazul in care golul sau elementul de riUl"lP,1f<llfp protejat are 0 inaltime pana la 3 m inclusiv;

• 1 lis m, In cazulln care suprafata protejata are 0 inaltirne mare de 3 m; aceeasi intensitate se adopta indiferent de la constructiile la care propagarea incendiului prezinta I deosebit pentru aglomerari de oameni sau bunuri de valoare.

8.18. In cazurile cand se prevede racirea elementelor or incl inate sau verticale prin instalatii mobile, debitul se dupa caz, cu 30 '" 50 %.

8.19. Prin "rezervoare invecinate expuse radiatiei" se In rezervoarele situate la 0 distants de rezervorul incendiat mai decat 1,5 x diametrul rezervorului incendiat,

8.20. Drencerele utilizate pentru stingerea incendiilor amplaseaza la fel ca sprinklerele, Tara a se impune 0 distanta fata de plafon, daca IlU trebuie sa asigure protectia clemente lor constructie ale tavanului.

8,25. Drencerele pentru perdele de apa se amplaseaza astfel • .forrneze 0 panza continua de apa pe toata suprafata perdelei.

8.26. Debitele specifice, qiS, (I/s) ~i presiunile normale de H" (mH20) ale ape! In sectiunile orificiilor de refulare ale ,.", ... ", ... ,...",.&>"w, sunt date de producator,

8.21. Drencerele pentru protectia ClI pelicula de apa elementelor de constructie ~i a uti lajelor se amplaseaza cu pal orizontal sau inclinat la 45°.

8.27. Numarul de drencere (de un anumit tip, i), N" se stabileste de debitul specific minim, qiS min, marimea zonei protejate, sau Li; ~i intensitarea minima de debitare a apei, i, cu relatiile:

8.22. Distanta dintre doua drencere se recomanda sa fie (l,5 ... 2,5) m; distanta intre randul de drencere si golul de prote (0,25.,.1,20) m, Daca distanta intre doua drencere este mai mica I m, acestea se amplaseaza alternativ, unele ell orificiul de stropire sus, altele in jos.

A, -i , N, ~

q l.'im~n

sau

L, 'i, N, =

q f.'mtll

A" L, reprezinta aria, respectiv lungirnea zonei care trebuie pro~ tejata, conform prescriptiilor legale in vigoare eu privire la gradul de dotare a obiectivelor, In m2 respectiv, m;

70

71

i, intcnsitatea minima de debitare a apei (dupa intensitatea de stingere, intensitatea de racire, .

de protectie), In lis m2, respectiv lis m ;

qiSmin ~ debitul specific minim al unui drencer, in 115.

tii de stingere a incendiilor cu apa

,

ta

,HllnlZlC<CU tehnicii a cladiriior cu instalatii de stingere nC4f!fll,IlU"U cu apii pulverizatii

8.28. Debitul de ealcul necesar dimensionarii instalatiei Cll drencere, Q,r. utilizate la protectia prin elernentelor de constructii ~i utilajelor, se stabileste cu relatia:

......•..•.• nstalatiile cu apa pulverizata se prevad pentru:

. .• stingerea ineendiilor de materiale combustibile solide hartie, textile, materiale plastice etc.);

obiectelor (strueturi si echipamente ale 1:>,,<I«!c""" tehnologiee, recipiente pentru lichide cornbustibile

tenrtD(~ral[Ura de inflamabilitate a vaporilor mai mare de 60°C inflamabile, motoare eu ardere interna, gospodarii mari uri eleetrice eu izolatie combustibila), impotriva radiatiei emise de un incendiu lnvecinat, pentru a limita caldurii pana la limita care previne. sau micsoreaza ile; Ii! prevenirea formjirii unor amestecuri explozibile III spatii ise (reducerea evaporarii prin racirea suprafetelor care yin .. contact cu lichide inflamabile) sau In spatii deschise (prin amestecurilor explozive sau a scaparilor de gaze ce pot

amestecuri explozive).

/I

Qir = L,q'fl [lis]

i~1

In care:

n este numarul drencerelor prevazute sa functioneze simu situate intr-un compartiment de incendiu al con qir:i - debitul specific al drencerului.

8.29. Debitul de calcul necesar dimensionarii instalatiei cu drencere utilizate la formarea perdelelor de apa, . pentru limitarea propagarii incendiilor, se stabileste Cll relatia:

11

o; = Lq 'pi [lis]

i~1

in care;

n este numarul drencerelor prevazute sa functioneze si situate intr-un compartiment de incendiu al con qipi - debitul specific al unui drencer.

Pulverizarea apei se realizeaza in scopul cresterii raportului . exterioara a picaturilor ~i masa lor pentru a se obtine un t mal bun intre apa ~i mediul ambiant in zona focarului, transferului' de caldura $1 in consecinta stingerea rapids lui.

8.30. Calculul hidraulic al conduetelor instalatiei ell dre efectueaza dupa aceeasi metodologie ea la instalatia cu pentru dimensionarea conductelor pe care sunt montate folosindu-se metoda rezistentelor hidraulice unitare.

SoilitH tehnice de realizare a instalatiilor de stingere 'a incendiilor cu apii pulverizatii

Atunci cand sunt asigurate debitele si presiunile necesare, "",,,T,, .. ,,,, ell apa a instalatiei de stingere se face din:

72

73

II reteaua de apa potabila;

II reteauade apa pentru incendiu; II reteaua de apa industriala.

in functiune a instalatiei fixe de apa pulverizata se la serviciul de pompieri !}i la camera de comanda a protejate.

9.4. Reteaua de conducte principale de alimentare eu executa, de regula, de forma inelara iar cea de conducte eu pulverizatoare (duze), urmareste pe cat posibil, forma protejat,

Instalatia se proiecteaza cu tevi din otel. Armaturile si din otel sau din fouta rnaleabila.

9.5. Conductele de alimentare cu apa ~i arrnaturile palla la distribuitoare, se protejeaza impotriva inghetului,

'111e'nSJ'onarf:.~{l instalatiilor de stingere a incendiilor pulverizatfl

9.6. Distribuitorul instalatiei se prevede ell manometru.

Debitele specifice, qi\ (lIs) si presiunile nominale de a apei, Hi (mlhO), sunt date de producator pentru fiecare lverizator (duza).

. parativ ell instalatiile cu sprinklere sau dreneere, instalatiile i.iprinre· necesita presiuni mati ale apei (5 ... 7) bar ell exceptia perfectionate de pulverizatoare care pot produce 0 acceptabila a apei pentru numeroase utilizari, la presiunea

.bar.

9.7. Conductele de distributie de la distribuitor pana la 0 protejat sunt uscate.

9.8. Distanta dintre duze se stabileste 'in functie de lor hidraulici indicati de producator, dar se recomanda sa nu fie mare de 1,5 m ~i de intensitatea minima de stropire (numeric intensitatea de stingere),

. Numarul N, de pulverizatoare se determina ell si in cazul .. i cu drencere (art. 8,27.).

9.9. Instalatiile cu apa pulverizata se prevad ClI com automata si/sau manuals.

6. Tipul si dimensiunile de amplasare 11 pulverizatoarelor

se stabilesc astfel incat sa se asigure In punctul eel mai intensitatea de racire i, (lis) ea si in cazul instalatiei cu dintre pulverizatoare se determina in functie de raza

. astfel incat sa se asigure 0 intensitate de.stingere sall

·eatmai uniforma pe intreaga suprafata protejata.

9.10. Actionarea manuals a robinetelor pentru punerea in a instalatiei se admite ell conditio ca manevrarea acestora sa se timp util,

9.11. Pentru alimentarea instalatiei de la pompe mobile de incendiu se prevad aceleasi echipari ca la instalatia cu sprinklere.

9.17. Se prevede 0 rezerva de 4-10% din numarul total de .~ .. n .s: ",,,. (duze) montate, pentru inlocuirea celor aflate inrevizie

fnt1.rl",b, sall deteriorate). .;

74

75

9.18. Calculul hidraulic de dirnensionare a conductelor ramificate sau inelare, de alimentare cu apa a pu ''''' ...... ''+~~ (duzelor) se efectueaza dupa aceeasi metodologie ca ~i in instalatiei ell sprinklere.

iile eu ceata de apa serecornanda pentru limitarea iilor de clasele A, B ~i C.

'latii1e de limitare si stingere a incendiilor ell ceata de reeomandateln eazurile in care .apa In contact eu bustibile care ard, formeaza amestecuri explozibile

10. Instalatii de stingere a ineendiilor ell eeata de apa

Echiparea tehnica a dddfri/or cu instalatii de stingere a incendiilor eu eea(d de ap«

tehnice de realizare a instalatiilor de stingere mcenauior cu ceatii de apii

10.1. Instalatiile de stingere a incendiilor eu ceata de

prevad pentru: '

.. protectia elementelor de structura ale cladirii stalpi etc.);

R protectia echipamentelor instalatiilor recipientelor pentru liehide eombllstibil~ eu inflarnabilitate a vaporilor mai mad de 600e ~i gaze

bile, a motoarelor cu ardereinterna, precum si a je.V;'!JV'U£l1

de cabluri electrice eu izolatie combustibila: .

, ,

III protectia impotriva radiatiei termice emise de un i invecinat, pentru a limita absorbtia caldurii pana la limita previne sau micsoreaza avariile;

II stingerea incendiilor de materiale combustibile (Iemn, hattie, textile, materia le plastice etc.);

II prevenirea formarii unoramestecuri explozibile in lnchise, sau in spatii deschise, prin diluarea explozive sau a scaparilor de gaze ce pot forma explozive.

Componentele principale ale instalatiilor de stingere a '. '. ·~u ceala de apa sunt urmatoarele:

>.sursa dealimentare ell apa;

R .rezervoare (sau recipiente) pentru stocarea rezervei de necesara stingerii incendiilor ell ceata de apa;

II statia de porn pare a apei (din rezervoarele de stocare, reteaua de conducte, la duzele de pulverizare);

'", reteaua de eonducte de alimentare cu apa a duzelor de Iverizare;

I' duze de pulverizare a apei;

R armaturi, aparate ~i dispozitive de comanda, siguranta si control;

R instalatia proprie de detectare, semnalizare si comanda .' In caz de incendiu;

iii sursele de alimentare cu energie electrica.

10.2. Se recomanda adoptarea instalatiilor de Iimitare si ~ i~cendiilor ~u ce~ta de apa in situatiile in care rezervele de apa limitate sau cand alirnentarea cu apa se face cu restrictii,

Dupa modul de formate a cetii de apa necesara stingerii

se disting: .

.. instalatii cu pulverizare directaa apci reci, la presiunea

apei din conducta; .

(I instalatii ell pulverizareaapei reci folosind tin gaz de atomizare,de regula, aerul comprirnat sau azotul sub presiune.

76

77

10.7. In cazul instalatiilor de stingere functionand cu apa ~i (sau azot) comprimat pentru formarea cetii de apa, pe componentele de la art. 10.5 rna; intervin: " bateria ell butelii de aer (sau azot) comprimat; • dispozitivele de actionare a bateriei cu butelii de aer ( azot) camprimat;

III conductele qe distributie pentru aer (sau comprimat; • armaturi de inchidere, siguranta si control pentru (sau azot) camprimat;

Instalatiile Cll pulverizarea apei reci folosind un gaz de (aer comprimat sau azot comprimat) sunt echipate eu duze prevazlIte eu dispazitive de activare termica si se pot realiza

'~""""'I'" sisteme:

.. cu 0 retea de eonduete plina ell apa rece sub presiune la supapa de comanda ~i control !?i cu aer (sau azot) de la supapa de comanda !ii control pana la duze;

iI cu retele distincte de conducte, de apa rece sub presiune, rpC;:l'lec:I1V de aer (sau azot) comprimat, de la care se alimenteaza,

n conducte de racord, fiecare duza.

10.8. lnstalatiile cu pulverizarea directa a apei reci, la apei din conducta, pot folosi duze de constructie obisnuita (stand avand orificiile de refulare In permanents deschise, sau constructie specials (automate), prevazute cu dispozitive de termica (In functie de temperatura provocata de incendiu).

La primul sistem, (art.lO.ll) In caz de incendiu, de activare terrnica deschid orificiile de refulare ale la temperatura prestabilita si aerul (sau azotul) comprimat

prin duze. Datorita diferentei de presiuni intre presiunea respect iv, a aerului (sau azotului) comprimat, supapa de !ii control deschide admisia apei reci sub presiune din care va fi pulverizata prin duzele activate, formand ceata de

10.9. In primul caz, (art. 10.8) instalatia este plina cu apa . sub presiune pana la a supapa de comanda ~i control, acti sistemul de detectare a incendiului, In caz de incendiu, detectoar transmit semnaJul la central a de detectie ~i semnalizare, care autenticitatea semnalului si in caz afirmativ, comanda dcsch supapei, astfel Ineat apa rece sub presiune din conducte se direct prin toate duzele de pulverizare montate pe respective, forrnand ceata de apa.

La al doilea sistern, (art. 10.11) in caz de incendiu, de activare termica deschid orificiile de refulare ale

la temperatura prestabilita si aerul (sau azotul) comprimat curentul de apa rece sub presiune, la fiecare duza activata, fenomenul de ejectie, pulverizand apa sub forma de ceata.

".~."",,~ sistem are aplicatii, in special, in instalatii locale de .". a incendiului cu ceata de apa, cand numarul duzelor este mic, In instalatiile locale, apa !ii aerul (sau azotul) comprimat In butelii amplasate in vecinatatea obiectului protejat incendiului.

10.10. In cazul al doilea, (art. 10.8) instalatia este plina cu rece sub presiune pana la duzele prevazute eu dispozitive de termica. In caz de incendiu, dispozitivele de activare termica, automat orificiile de refulare a duzelor, [a 0 temperatura (de producatorul duzelar) si apa rece sub presiune din conducte pulverizata prin duze, forrnand ceata de apa,

Dupa valorile presiunilor de pulverizare a apei (de lucru), de stingere a incendiilor cu ceata de apa sunt:

.. instalatii eu presiune inalta: peste 34 bar;

78

79

g instalatii en presiune medie: lntre 12 bar ~i 34 bar; II instalati i cu presiune joasa: intre 6 bar si 12 bar.

Inundarea zonala ell ceata de apa, se realizeaza, In caz de prin activarea until anurnit grup de duze, amplasate, de compartiment de incendiu al cladirii,

stemul, cu inundare zonala, se pot folosi duze automate, ie, sau printr-un sistem propriu de detectare, semnalizare in eaz de incendiu,

10.15. In functie de modul in care se asigura stin ineendiului in spatiul protejat, instalatiile de stingere cu ceata de pot fi:

III ell inundate totala; " ell inundate zonala; .. ell inundate Iocala.

La sistemele ell inundare locals, se asigura inundarea eu pe suprafete limitate sau In jurul obiectului protejat. se foloseste la stingerea incendiilor de suprafata, in special .eombllstibile sau suprafete solide si in general, in spatii conditii pentru inundare totals.

... remere eu inundate local a, se activeaza in caz de incendiu, printr-un sistem propriu de detectare,

10.16. lnundarea totala Cll ceata de apa se poate realiza n incinte inchise, la care usile, ferestrele, tubulaturile etc. se pot inainte sau simultan ell inceperea deversarii cetii de apa.

10.17. Pentru stingerea incendiilor din interiorul incintelor ..... inundare totala, intreg spatiul incintei trebuie sa fie urnplut eu apa, astfel incat procentul de oxigen sa scads, in timpul eel mai posibil, sub valoarea de mentinere a arderii.

lnundarea totala cu ceata de apa a unei ineinte, se real regula, prin activarea simultana a tuturor duzelor de pulverizare a ampiasate in instalatia aferenta incintei,

1. Toate incintele protejate ell instalatii de stingere a

lui eu ceata de apa, vor :fi prevazute eu instalatii meeanice de . - exhaustare eapabile sa asigure evacuarea, dupa incendiu, a lor rezultate in urma incendiului (fum, gaze de ardere si abur). .». Ie vor fi action ate eu butoane manuale, butoane amplasate . In apropierea usilor incintelor respective.

instalatii vor fi dimensionate corespunzator evacuarii complete a degajarilor, Ventilatia va asigura lin debit eu minimum 10 schimburi orare. Tubulatura de evacuare se pe trasee eat mai scurte si, daca este posibil, Tara a se

alte spatii neprotejate,

10.18. La sisternele eu inundare totals, pentru incendii tanee ~i de suprafata (declansate de lichide inflamabile), ceata de apa introdusa, trebuie sa aeopere pierderile prin datorat: ne~tan~eitatilor. ~u'prafata !otala ~ in nl ~ a ~oll!rilo: pot fi inchise nu va depasi 3 % din volumul - In m - al I protejate sau 10% din suprafata totala -In m2 - a suprafetelor si partilor superioare si inferioare ale incintei. In situatia 111 motive tehnice sau tehnologice aceste conditii IlU se pot realiza adopta sistemul de inundare locala.

Duzele de pulverizare vor ave a marcate de producator, ele lor caracteristici tehnice, respectiv: tipul duzei, diametrul i de refulare ~i protectia anticorosiva,

. .... 0.23. Temperatura nominata de declansare a duzelor prevazute de activare termica, trebuie sa fie mai mare decat

80

8]

temperatura maxima a mediului ambiant In care sunt rnontate a seevita declansarea falsa), conform precizarilor producatorului.

In tabelul 10.1 sunt date valorile temperaturilor de declan .duzelor prevazute cu sisteme de activare terrnica, In functie temperatura maxima a mediului arnbiant In care sunt montate '(d NFPA -750).

In functie de valorile temperaturilor de declansare, duzele pot eu temperatura de declansare obisnuita, interrnediara, mare sau mare (tabelul 10.1). Fiecarei temperaturi de declansare i se asoci un cod de culoare a duzei.

timpului de operare pentru formarea perdelei de ceata de apa "·.· •.. ~", .. lui total de inundare a incintei protejate impotriva

Temperaturile de declansare a duzelor eli activare termicd in functie de temperatura maxima a mediului ambiant ' (dupa NFPA ~ 750)

0.26. Duzele se amplaseaza In functie de pericolul de incendiu, . ,... litatea ~i rezistenta la foe a elementelor de constructie, de

dimensiunlle grinzilor, stalpilor etc., ale diferitelor instalatii, .stive de materiale, precum ~i de parametrii hidraulici (debit, forma ~i caracteristicile jetului) dati de producator, astfel asigure:

.. intrarea in functiune a duzelor In eel mal scurt timp, de la

momentul declansarii incendiului;

. .. intensitatea de stingere minima normata;

.. protectia elementelor portante ale construetiei eu limita de rezistenta la foe redusa;

II realizarea unei perdeJe de ceata de apa cat mai uniforma

pe suprafata protejata,

Temperatuf,;;l T em perature de
maxil11a a Tipulduzei dupa
medi{jlld declan~are a .vatoarea C(jloarea
amblant duzelor temperaturii duzei
["'C] ["'Cj de declan~are
38 57 ... 77 obisnulta
66 79 ... 107 intermedlara
107 121 .. , 149 mare albaslra
149 163 ... 191 foarte mare rosie 10.27. Duzele de pulverizare se amplaseaza In [ncaperile si ce se protejeaza, In asa fel ineat sa se realizeze 0 inundate

~i uniforrna.

10.2S. Duzele se amplaseaza, de regula, perpendicular pe supraprotejata, directia de pu lverizare a apei fiind de sus in jos,

10.29. Duzele se monteaza pe ramificatiile (ramurile) conducretelei, cat mai aproape de obiectul protejat, In functie de tipul .. de stingere a incendiului: eu inundate locala, zonala sau

10.24. Dupa timpul de raspuns termic al duzelor cu aut0t_TIata prinsistem de activare termica, duzele pot fi: termic rapid, special sau standard.

. 10.25. Timpul de raspuns termic pentru fiecare tip de duze functionare automata este precizat de producator si intervine

10.30. in eazul instalatiilor de stingere a incendiilor eu ceata de apa, cu inundare totala, duzele se amplaseaza, de regula, 1a plafonul

82

83

10.31. Daca prin insrructiunile date de producator specifics altfel, la amplasarea duzelor se recomauda distante:

10:35• La sistemele de stingere cu ceata de apa, in special la . co inundare locala sau zonala, fixarea duzelor trebuie sa fie pentru a nu permite desprinderea lor.

.. intre duze si tavanul continuu, minimum 8 em si mum 40 em ;

.. intre duze si suprafata (obiectul) protejat, mini

60 em ;

.intre duze si peretii incintei, distanta nu trebuie sa fie

mare decatjumatatea distantei dintre duze;

.. distanta dintre duze se stabileste tn functie de hidraulici ai duzelor indicati de producator ~i de inten minima de pulverizare a apei, dar se reeomanda sa nu fie

mare de 1,5 m;

.. daca obiectele existente in tncapere sunt stivu

introduse in cutii sau depozitate pe etajere (exceptand depozitelor eu stive inalte), spatiul liber In jurul duzelor sa fie de 0,90 m (ernisfera cu raza de 0,90 msub duze).

10.36. Atilt prin modul de amplasare ~i montare in instalatie cat p~in masurile ~e protectie, duzele se protejeaza impo;riva mecanice, a efectelor term ice ~i a influentelor reciproce I declansari i IQr,

10.37. Pentru. a ev!~a colmatarea orificiilorduzelor de pulveria apei, pe ramificatiile retelei de conducte pe care acestea sunt riotltate, se prevad filtre de apa.

10.38. Pentru inlocuirea duzelor de pulverizare tina a apei, l"h'rf{\r"lrf' sau declansate In caz de incendiu, se prevede 0 rezerva de de acelasi tip ~i cu aceleasi caracteristici, dupa cum urmeaza:

= pentru sisterne eu pan a la 50 de duze rezerva este de

minimum 3 duze; , .

" pentru sisteme cu 51 pana la 300 deduze rezerva este de

minimum 6 duze; ,

II pentru sisteme cu 30 I pana la 1000 de duze rezerva este

de minimum 12 duze; ,

.. pentru sisteme ell peste 1000 de duze, rezerva este de minimum 24 de duze;

10.32. Se recomanda ca, duzele de pulverizare pentru obti cetii de apa, sa fie executate din metale si aliaje rezistcnte

coroziune.

10.33. Duzele de pulverizare a apei trebuie sa aiba mecanica corespunzatoare utilizarii In conditii normale de . instalatiei de stingere a incendiilor cu ceata de apa tcmperaturi, deteriorari mecanice),

10.34. Daca conditiile de amplasare si de functionare a d ........• pot conduce la lnfundarea lor, trebuie sa fie prevazute. cu dis~uri ...• rupture sau capace. Aceste dispozitive de obturare trebuie sa aSI deschidere sigura, totala ~i rapids, atunci cand sisternul de intra In functiune, tara riscuri de accidente pentru personalul

interventie si exploatare.

Dimensionarea instalatiilor de stingere a incendiilor cu ceal(l de apa

10.39. Debitul specific qiS (I/s) al unui tip i de duza de 'ttl"r ..... -r ..... za pentru formarea cetii de apa, de deterrninacu relatia:

q is ,,;;; a i fii; [l/s]

84

85

in care ajcste coeficientul caracteristic al tipului i de duza, depinde de coeficientul de debit ~l al orificiului de refulare al duzei de diametrul acesteia, d.; iar Hi (mH20) este presiunea disponibi apei In sectiunea orificiului de refulare al duzei,

10.41. Aria de declansare simultana a duzelor, As (m2), repre'aria in care sunt actionate, in caz de incendiu, n duze din totalul duze existente iutr-un compartiment de incendiu al cladirii si este

.', ", de relatia : .

A, = nA f' [m2]; n :::; N

10.40. .Tipul duzelor se alege din catalogul producatorului functie de tipul instalatiei (de Inalta, medie sau joasa presiune) ~i modul de declansare, astfel in cat valorile intensitatilor de pu ' . ?pei sub forma de ceata, sa fie mai mad sau eel putin egale ell valori intensitatilor de stingere a incendiului.

In tabelul 10.2 se prezinta distributia statistics a di medii ale picaturilor In jetul de apa pulverizata ~j calitatea cetii ' apa, in functie de presiunile de pulverizare ale apei prin duze (d NFPA -750).

10.42. Intensitatea de pulverizare a apei pe suprafata protejata, 2), este data de raportul intre debitul specific qj.\' (lIs) si aria A" (m'):

. s; [II 2]

l,'''''- sm

AI'

Intensitatea de stingere a incendiului, I, (l/sm"), este 0 istica specifica a rnaterialelor care sunt protejate ~i reprezinta minima de pulverizare a apei, i, (l/snr'), la care arderea

Distributia statistica a diametrelor medii ale picaturilor

in jetul de apa pulverizata 1i calitatea cetii de apa, in functie de presiunile de pulverizareate apeiprin duze (dupa NFPA ~ 750)

100 ... 200

, q IX 'Hi" [II 2]

I, ""-- sm

, AI'

care q i"min (l/s), reprezinta debitul specific al duzei de pulverizare a amplasata in pozitia cea mai dezavantajoasa din punet de vedere (in punetul eel mai inalt ~i mai indepartat de punctul de '""~ni'" .. ,,, cu apa a instalatiei).

Pentru stingerea incendiului eu ceata de apa, trebuie indeplinita

fnalta, peste 34 bar

Diametrele medii ale picaturilor dinjetulde ilpaplJlverizatil prin

.. , - - " .

duze[tnicroni] [Ilm]

Preslunea de pulverizare aapel

[bar]

medie, in Ire 12 ~i 34 bar

200 .. ,400

II

joasa, Intre 6 ~i 12 bar

400 ... 1000

La presiuni de pulverizare a ape! peste 34 bar, diametrele m ale picaturilor raman practic constante intre limitele indicate In tabel 10.2.

i > i [115m2]

J """" Jmln

10.44. Numarul n de duze care functioneaza simultan, din total N de duze care se monteaza in instalatie, amplasate in

86

87

aria de declansare, A." dintr-un compartiment de incendiu al cladirii, determina ell relatia:

1.2. Este obligatorie prevederea a doua sau mai multe bransa... in cazul retelelor de incendiu inelare, alimentate cu apa din publica, aceasta retea asigurand debitul, presiunea ;;1 tatea in alimentarea cu apa.

As n=-.

Ap

In functie de natura materialelor combustibile, respeetiv valorile intensitatilor de stingere ale aeestora (care variaza 0,07 I/sm2 si 0,17 l/srrr'), se recomanda ea aria de declansare simu a duzelor, A." sa nu depaseasca 200 m2•

11.3. Alirnentarea eu apa de la pompeJe de incendiu, de la I de inaltime sau de la hidrofoare a retelelor de eonduete se face prin dona bransamente sau racorduri, pentru debite de iu mai mari de 20 lis.

to.45. Debitul de calcul necesar dirnensionarii conduete Qj, (lis), se determina considerand functionarea simultana a duze de pulverizare a apei amplasate In aria de declansare, As, a duze dintr-un compartiment de incendiu al cladirii, cu relatia:

11.4. In cazul prevederii mal multor bransamente, pe fiecare din monteaza armaturi de lnchidere, precum si ventil de retinere, Indit sa poata fi scoase separat din functiune In caz de avarii si circulatia apei in sens invers, prin contor.

12. Retele exterioare de altmentare ell apa pentru stingerea incendiilor

In care:

qi\. este debitul specific at unei duze de tip i, In l/s; . n - numarul duzelor de acelasi tip, i, prevazute sa functi simultan In aria de declansare, A".

12.1. Retelele exterioare de alimentare Cll apa pentru stingerea iilor aferente ansamblurilor de cladiri si incinte industriale se . de regula, comune ell cele pentru apa menajera sau industriala,

11. Bransamentele instalatiilor interioare

de stingere en apa a incendiilor la retelele exterioare

« 12.2. Realizarea unci retele exterioare separate de alimentare cu ...... pentru incendiu se admire numai atunci cand este rationala din de vedere economic sau cand este ceruta de considerente

iale, Se recomanda ea aceste retele sa fie inelare,

11.1. Fiecare cladire sau grup de cladiri dintr-o inci . prevazuta ell instalatii de stins incendiu, se alimenteaza de regul printr-un singur bransament.

12.3. Retelele exterioare de alimentare cu apa pentru stingerea .1I1"vll~II"'Jl, se Impart in sectoare prin vane de sectorizare, dupa cum

88

" la grupuri de cladiri, In asa fel Incat sa se poata i in caz de avarie, portiuni de maximum 300 m ( referinta STAS 4163);

a la incinte industriale, astfel incat sa nu se scoata functiune, in caz de avarie, mai mult de 10 hidranti sal! tun uri de apa pentru stingerea incendiului.

Rezervoare ~i bazine pentru rezerva de apa necesara stingerii incendiilor

. Rezerva de apa necesara stingerii incendiilor se stabileste prevederilor din normativ si se pastreaza In rezervoare 'C'_"~~"" sau in rezervoare comune, care servesc ~i alti consumatori.

Vane Ie de sectorizare se sigileaza in pozitia "normal

12.4. Nu se admite trecerea retelelor exterioare de alim a~a . ~entru stil~gerea. incendiului neprotejate corespunzator, clad JfI , subsolun tehnice, precum ~i prin canale de conducte, etc. care prezinta pericol de incendiu sau explozie,

Rezerva de apa pentru instalatiile automate (sprinklere, apa pulverizata, ceata de apa) de stingere aincendiiloreste la.

12.5, La dimensionarea retelei exterioare de alimentare cu se tine seama de urmatoarele:

iii daca instalatia are nurnai hidranti interiori, iar ali tarea ell. apa pentru stingerea unui incendiu se face din cu pompe mobile de incendiu, direct din bazine sau rezervoare, in primele 10 minute se considers functi simultana a jeturilor conform anexei 2, iar In .

50 minute, numai a unui jet;

B daca instalatia alimenteaza hidranti interiori ~i instal Cll .sprinklere sau drencere pentru constructii obisnuite, debitul pentru hidrantii interior] se adauga debitul functionarii sprinklerelor sau drencerelor timp de I h, tar instalatiile de ceata de apa timp de 10+ 30 de minute functie .

precizarile producatorului de astfel de eehipamente;' ,

III daca instalatja alimenteaza hidranti interiori si i de apa pulverizata, la debitul pentru hidranti 'interiori se si debitul necesar functionarii instalatiei de apa pulverizata

timpul normat, conform reglementarilor specifice ( '.

normative, specificatii tehnice etc.),

In mod exceptional, se admite sa se utilizeze pentru incendiului apa potabila sau industriala ori apa rece de a centralelor de apa calda ale incintei respective, daca tehnologic permite acest Iucru ~i pentru utilizarea ei nu se mal mult de 2 vane din statia de pompare sau din camine

aceesibile In timpul incendiilor :?i astfel amplasate sau incat sa poata f actionate In timp util.

13.4. In scopul supravegherii permanente a alirnentarii normale . a rezervoarelor se prevad instalatii pentru semnalizare optica si a nivelului rezervei de incendiu, care sa permita, In caz de tuarea masurilor de utilizare a rezervei de incendiu in . de avarii, stabilite prin instructiunile de exploatare (inlaturarea lot In timp util, restrangerea sau suprimarea unor consumun, regimului de supraveghere etc.),

13.5. Rezervoarele si castelele de apa se prevad cu indicatoare enivel locale, vizibile de la nivelul solului si cu sisteme pentru iterea nivelurilor caracteristice de apa de incendiu In statiile de si la serviciile de pompieri.

90

91

13.6. Cand rezerva de incendiu este mai mare de 1000 aceasta se pastreaza in eel putin doua rezervoare sau comparnm ale rezervorului, legate lntre ele, proiectate astfel ineat sa scoase individual din functiune.

.. 3.U. AmpJasarea rezervoarelor ~i a bazine lor de apa pentru . . incendiilor se face astfel incat sa fie asigurat accesul de interventie pentru ineendiu la punctele de alimcntare ..

13.7. La instalatiile care au rezerva de incendiu mai mi 1000 m3 si sunt prevazute eu un singur rezervor, se face 0 lntre conducta de aductiune a apei si cea de debitare (plecare), ocolirea pompei or, care sa fie folosita pentru alirnentarea cu apa d . de la sursa pe timpul cand rezervorul este scos din functiune fi spalat sau reparat).

. ...... 13.13. In sistemele de stingere a incendiilor cu pompe mobile, . direct din rezervoare (bazine), amplasarea se face astfel se asigure interventia cu apa la cladiri si depozite, considerand maxima a furtunului (dispozitivului de interventie) de 150 III motopompelor si 200 min cazul autopompelor.

13.8. La toate rezervoarele 1}i bazine Ie amplasate la 0 di mai mica de 1000 m de constructie, inclusiv la cele interi prevede posibilitatea alimentarii eu apa direct din acesrea a mobile de interventie in caz de incendiu, Fac exceptie n.,,,..,,v,,,.m interioare cu capacitate de maximum 10m3•

14. Statli de pompare a apei pentru stingerea incendiilor

13.9. Punctele de alimentare a pompclor mobile de incendiu bazine sau rezervoare exterioare, precum ~i punctele de pompelor sunt amplasate la minimum 10 m de cladirile de gradul I de rezistenta la foe ~i la 20 m de cele de gradul III - IV de rezi focsau de depozite deschise de materiale si lichide combustibile,

14.1. In cazul in care se prevad pampe fixe de alimentare cu apa stingerea incendiilor este obligatorie montarea unei pompe de egala eu cea mal mare pompa din grupul celor in functiune, in ... <it .... ".·p!p situatii:

constructii si grupuri de constructiiIa care debitul de apa pentru incendiu exterior depaseste 20 115;

1\1 constructii industriale sau civile care sunt prevazute eu instalatii automate de stingere (sprinklere, drencere sau pu Iverizatoare);

II cladirile civile, de productie 1}i depozitare 1a care. pentru stingerea incendiilor din interior, se folosesc doua jeturi simultane.

13.10. Raurile, lacurile, iazurile sau fantanile cu debit .

~i cu adancime corespunzatoare pot fi amenajate pentru aservi alimentarea cu apa in caz de incendiu, asigurandu-se accesul vehiculelor de interventie si posibilitatile de alimentare a pompelor sau, dupa caz, a unor pompe fixe, la debitul de calcul.

14.2. Alimentarea cu energie electrica a pompelor si a omneteror de incendiu se face In conforrnitate cu Nonnativul I 7.

13.11. Rezervoarele se pot amplasa in interiorul cladirilor exteriorul acestora.

14.3. In cazurile in care este obligarorie si nu se poate asigura a de energie electrica (derezerva), se monteaza pompe fixe

92

93

Cilmotor . cu a~den: interna, cu porn ire automata, Se adm'i asemenea, folosirea In acest scop a pompeJor c bur (i , .:

t ' a a] u a in III cazu I Iti

es e aSlgurata a rmentarea lor permanenta int ' ~

direct de la sursa), pnn 1-0 conducta

.. .: ..... se face din statiile de pompare prin actionare manuala, la . : IncendiuluL

14.4. Pompe/e de' di .

manual. In cazul In care rncen lU sunt, actlonate automat

in mod bli . , .pompele sunt aqlOnate automat, se

o rgaronu, ~I aetlOnare manuala,

Se admite oprirea automata a pompelor in cazul lipsei de

, 14.5. Oprirea pompe/or, In toate eazurile se statia de pompare,

1. Instalatiile automate de stingere a incendiilor (sprinklere,

. apapulverizata) au asigurate debitele ~i presiunile de stingere J teoretic de interventie prin statii de ridicare a presiunii, din doua surse de energie (norrnala si de rezerva) ~i : ••.. necesara de apa,

14.6. Pompele de incendiu ell ornir ~

numai retelele I idrann " p e automata, ce

(butoane ~arcat~l~o;~sr~~tl _ extenon, se prevlid ~i Cll dispoz]

mai tarziu in 5 minute ~en~t~r), care sa per':lita actionarea Jor incendiu. a area semnalulUl de alarma, In caz

Actionarea pompelor destinate alimentarii cu. apa a cu hidranti se face prin butoane, amplasate la fiecare hidrant, .actioneaza si electrovana care delirniteaza reteaua de alimentare

14.7. Timpul admis pentru '

robinete ce p it ' . manevrarea a maximum

, ermi utlhzarea rezervei de apa de mcendln

rezervoarele de' acumulare

asemenea, de 5 minute. pentru fllnctionarea hidrantilor este,

14.1~. Instalatiile de tip sprinkler, prevazute cu pompe ell automata, se "echipeaza ~i cu pompe pilot pentru debite mici, . sa asigure acoperirea eventualelor pierderi din retea simentinerea unii ill instalatie.

14.8. P.ompele deincendiu care alimenteaza ell apa

separate au asrgurata po ' ~

, , rmrea automata sau prin comanda din sta i

pompare, servlCllIl de pompieri (d • '~)' , t a

cladirii. aca exrsta ~I dill diferite puncte

14.14. Pornpele de incendiu se monteaza astfel tncar nivelul , de apa pentru incendiu sa fie mai sus dedit partea superioara lui pornpei (pompa inecata). Conductele de legatura intre ~i rezervor nu se monteaza deasupra nivelului rezervei de apa incendiu, Fac exceptie pompele prevazute eu sisteme de .tr"' ........... .,., .. " avizate de organele abilitate, care se monteaza conform indicatiilor producatorului.

manua:4~~1 ~f::;:a d pompeJor Ia terminarea incendiuJui se , ,e pompare, Pentru actiona J

~~~~~~j~~Jt~:~ee ~~crpea~a. in~~pendellt de presiuneare~i/~~~~~f~;,

ornire 111 casa pompelor ~i de la fiecare hi

14.15. Pentru incercarea periodica a pompelor de incendiu se asigurarea posibilitatii intoarcerii apei in rezervor.

94

95

14.16. Schema instalatiei, calculul si executia rete hidrofoarelor, rezervoarelor si a conductelor din statiile de pompare fac astfel In cat, In cazul unei avarii, In orice portiune a conducte ~i ale elementelor acestora sa se poata asigura conditiile debit ~i de presiune pc durata teoretica a incendiului.

14 • .21. Din distribuitor se pot alimenta si autovehicule de . , prin intermediul unui raeord ell On 1 00 ~i a unui carnin tip alirnentarea directa a pompelor mobile (standardul de nta STAS 9342).

.••....•.•.. 14.22. Statiile de pompare pentru apa de incendiu pot fi instalate III . independente sau pot fi inglobate in cladiri civile sau industriale iile C, D si E de pericol de incendiu sau alipite de aeestea.

14.17. Aparatele de automatizare si cornanda, precum tablourile electrice se protejeaza impotriva umiditatii, fie amplasarea in incaperi uscate la temperatura indicata de nroducato fie prin montarea in cutii (dulapuri) capsulate.

14.23. Incaperile statiilor de pompare, inglobate sau alipite lor cu alte destinatii, se separa de restul cladirii prin pereti cu . la foe de eel putin 3 h si plansee eu 0 rezistenta la foe de I h m., avand acces direct din exterior. Se admite comunicarea ~i idorul comun, printr-o u~a avand rezistenta la foe de I h si

·14.18. Este indicat ea fiecare pompa pentru stins incendiul aiba conducts proprie de aspiratie din rezervorul de apa,

14.19. Cand se monteaza mai mult de doua pompe, pentru sau mai multe retele, se admite prevederea unei conducte de tip coleetor - prevazuta ell cel putin doua sorburi, calculate pentru intregul debit teoretic In caz de incendiu si astfel realizate in cazul unei avarii la elementele componente, sa se functionarea instalatiei la parametrii proiectati,

. 14.24. Cladirile independents ale statiilor-de pompare sunt de ··1 I-II de rezistenta la foe, iar in cazul cand exista numai 0 pompa ."'f"P"il.'JI, ele sunt de gradul III de rezistenta la foe.

Incaperile III care se gasesc pompele de incendiu se cu legatura telefonica cu serviciul propriu de pompieri, atunci debitul de incendiu interior ~i exterior este mai mare de 20 lis si surse de alimentare eu energie electrica (vezi Normativul I 7).

14.20. Refularea, respectiv legarea pompelor la retelele distributie aferente, se face astfel:

Ii la instalatiile de stingere eu sprinklere, drencere, de apa sau apapulverizata se prevede un distribuitor instalatiei, separat si independent, alimentat prin minimum conducte, fie care asigurand debitul maxim necesar. Din distribuitor se alimenteaza instalatiile respective prin conducte dimensionate fiecare pentru lntreg debitul;

II la instalatiile de stingere ell hidranti exteriori, ell hidranti interiori, se prevede cate 0 conducts proprie refulare,

14.26. Indiferent de debit, incaperea statiei de pompare se si cu iluminat de siguranta pentru interventii, conform I 7.

14.21. Echipamentul de rezerva (exclusiv pompa de rezerva) ridicarea presiunii si asigurarea debitului de apa se monteaza lncapere separata de cea a echipamentului normal, zidul de avand 0 rezistenta la foe de minimum 2 h. In peretii de

97

96

separare se pot prevedea usi de comunicare rezistente la foe de 1

30 min. <I I t

Similar se amplaseaza ~i se separa si grupun e e ec rogene.

a III-a. PROIECT AREA ~I EXECUT AREA INST ALATIILOR DE STING ERE

', ,

A INCENDIILOR CU SUB STANTE SPECIALE

15. Compresoare de aer

15.1. La instalatiile de pompare eu recipiente hidropneu de incendiu se prevad doua eompresoare.

16. Instalatii fixe de stingere a incendiilor cu dioxid de carbon

15.2. Compresoarele pentru instalatiile eu sp~inklere sistemele apa-aer trebuie sa asigure umplerea cu aer a maximum 20 minute.

. Echiparea telmictl a cliidirilor eu instalafii 'fixe de stingere a incendlilor cu dioxid de carbon

Sisteme de stingere a incendtului

15.3. Compresoarele pentru instalatia d~.ineen?jll.~e ..•.•..

aetionare manuala ~i ell semnalizarea scaderii presiunn aerului. intcrzice actionarea automata a compresoarelor,

16.l. Proprietatile dioxidului de carbon, mecanismul stingerii ului eu dioxid de carbon ~i dorneniile recomandate pentru Ie de stingere a incendiilor ell dioxid de carbon,· sunt in anexa nr. 17.

16.2. In functie de rnodul in care asigura stingerea incendiului nta protejata, instalatiile de stingere Cll dioxid de carbon pot fi in sisteme de:

D inundare totala; 9 stingere locala.

16.3. Sistemul de stingere prin inundare totala cu dioxid de

se realizeaza numai la incinte inchise la care golurile existente trape, tubulaturi etc.), pot fi lnchise inainte sau simultan mcenerea deversarii dioxidului de carbon. Prin inundare totals se incendiile de suprafata, incendiile declansate in masa de

combustibil solid sal! incendiile produse la generatoare sau electrice.

98

99

16.4. Pentru stingerea incendiilor prin inundare totala, spatiul incintei protejate trebuie sa fie umplut ell dioxid de . astfel ineat concentratia de oxigen sa scada in timpul eel mal posibil sub valoarea de mentinere a arderii,

16.8. La.constructiife din categoriile de importanta exceptionala bita, stabilite conform reglementarilor specifice, precum ~i la care adapostesc obiecte eu valori de patrimoniu, ori atune! cand ·;""hf"r1Wlll solicits, instalatii]e fixe ell dioxid de carbon trebuie sa eel rutin doua reprize distincte de stingers, reprize realizate sistemul de alimentare activ (prima repriza) ~i prin sistemul de

activ de rezerva (a doua repriza).

16.5. La sisternele de stingere ell inundare totala a incendii instantanee si de suprafata (de lichide inflamabile), cantitatea ( de dioxid de carbon introdusa trebuie sa aeopere pierderile neetanseitatilor, Suprafata totala (rrr') agolurilor ee nu pot f nu trebuie sa depaseasca 3 % din volumul incintei (rrr') protejate, 10% din aria totala (m') a suprafetelor laterale si a partilor . si inferioare ale incintei, in situatia in care din motive tehnice tehnologice aceste conditii IlU se pot realiza, se adopts sistemul. stingere locals.

16.9. Pentru realizarea stingerii incendiului cu dioxid de carbon, ncentratra de oxigen in incinta ~rotejata trebuie redusa sub 8 %. Se seama de neetan~eitafile incintei protejate si de cerintele lui substantei de stingere.

16.10. In incintele inchise In care insralatiile de stins incendiu .. cantitati de dioxid de carbon ce depasesc 50 % din •. mul incintei, se asigura conditii deevacuare a aerului (dispozitive automata care asigura etanseitatea in pozitie normals sau

care se deschid la 0 anumita presiuneinterioara numai in "'v""",m ii aeruluiin exterior).

16.6. La sistemul de stingere local a trebuie sa se inundarea cu dioxid de carbon pe suprafete limitate. Sistem foloseste la stingerea incendiilor de suprafata, in special de lie combustibile sau materiale combustibile solide, in incinte un sunt asigurate conditii pentru inundarea totala, Se recomanda sistem la protectia ~i stingerea bazinelor de calire, racite eu ulei etc.

16.7. Pentru obiectivele incadrate In categoria de exceptionala ori deosebita tezaure, muzee de arta sal! cladiri adapostesc valori de patrirnoniu etc., instalatiile cu dioxid. de sunt prevazute cu un sistem de alimentare de rezerva (baterie acts rezerva),

lnvestitorii pot prevedea ~i 111 alte situatii sistemul de al de rezerva, In functie de riscul sau pericolul de incendiu, contn foe (combustibilitatea) constructiei ~i valoareaacesteia ~i a bu materiale.

. }6.11. Dioxidul de carbonprezinta riscuri mari pentru utilizaIntr-o atmosfera care contine (3 .. .4) % .dioxid de carbon incepe sa respire mal rapid iar la concentratii mai mad de pierde cunostinta, La concentratii de circa 20 % moartea poate In (20 ... 30) minute ..

16.12. Deversarea unor cantitati mati de dioxid de carbon, prin de oxigen si vizibilitatea redusa In incinta inundate (cauzata de care.se formeaza), constituie uri pericol pentru sanatatea ~i viata

100

101

Solutli tehnice de realizare a instalatiilor fixe de stingere a incendillor cu dioxid de carbon

Componentele instalatiilor fixe de stingere

General itati

16.13. in functie de presiunea de stocare a substantei stingere, instalatiile fixe de stins incendii eu dioxid de carbon pot fi: .. de inalta presiune (eu presiunea de lueru mai mare 21 bar);

1'1 de joasa presiune (cu presiunea de lueru sub 21 bar).

16.14. Instalatiile fixe de stingere a incendiului eu dioxid carbon de tnalta presiune se compun din:

.. recipienti (butelii) cu dioxid de carbon grupate in:

- sistem de alimentare principal (baterie principals);

- sistem de alimentare derezerva (baterie acti rezerva), dupa caz;

II colector de dioxid de carbon (sau conducte colectoare cazul sistemelor cu mai multe baterii principale sau de "p7'pr~I'" .. dispozitive de actionare; .. dispozitive ~i echipamente electrice de detectie, zare si comanda; III conducte pentru transportul ~i distributia dioxidului

carbon;

.. duze pentru refularea dioxidului de carbon; .. aparatura pentru control;

s conducte de cornanda.

16.15. lnstalatiile fixe de stingere cu dioxid de carbon de presiune se eompun din:

. ." r~cipienti (rezervoare) termoizolate pentru depozitarea dioxidului de carbon lichid:

,

II eonduete principale de transport;

S distribuitoare ell dispozitive de declansare;

.. conducte pentru transportul si distributia dioxidului de carbon;

.. duze pentru refularea dioxidului de carbon'

II dispozitive si echipamente electrice de detectie, semnalizare $1 comanda;

II aparatura pentru control;

s agregate frigorifice pentru racirea dioxidului de carbon, inclusiv aparatura de masurare, comanda si actionare;

.. conducte de comanda si instalatie de pregatire a substantei de stingere,

Comanda ~i punerea in funetiune a instalatiilor

16.16. Punerea In functiune a instalatiilor fixe de stingere a ell dioxid de carbon se poate face:

manual;

II automat.

16.17. Pune,rea. automata in functiune a instalatiilor fixe de stingere cu dioxid de carbon poate fi Cll actionare pneumatics electrica, pneumo-mecanica, electrica combinata c~ (pentru sistemele de joasa presiune), electrica combinata pneumo-mecaniea (pentru sistemele de Inalta presiune) sau ell alte de actionare .

Sisteme de detectare, semnalizare :;;i comandii

16.18. Sistemele de deteetare, semnalizare si comanda se roiecteaza $i realizeaza conform prevederilor reglementarilor tehnice

102

103

specifice ~i ale producatorilor de instalatii si echipamente, sisteme trebuie sa prezinte siguranta in exploatare, sa as! posibilitatea verificarii period ice a starii de functionare, iar eve ieJe revizii si reparatii sa se poata face cu usurinta,

16.23. Circuitele de semnalizare care asigura transmiterea lelor de 1a detectoare la centrala de sernnalizare si comanda se izeaza respectandu-se reglementarile tehnice de specialitate ~i .. iile impuse de producator,

Circuitele VOl' f corespunzator dimensianate, eu trasee cat mal si sigure in functionare,

16.19, Sistemele de detectare, semnalizare ~i comanda a functionarii instalatiilor de stingere cuprind instalatia de detectare semnalizare a izbucnirii incendiului in incinta protejata si dispoziti de comanda ~i actionare a instalatiei fixe de stingere a incendiului dioxid de carbon.

16.24. Circuitele aferente detectoare1or VOl' fi distincte de cele ale manuale de semnalizare a incendiului. Instalatiile de stingere .,,.,t'nn,.,,. .. automata se prevad obligatariu ~i cu butoane manuale manuale - standardul de referinta SR EN 54 - II),

16.20. Sistemul de detectare, semnalizare si comanda instalatiei de stingere cu dioxid de carbon are scopul detectarii a izbucnirii incendiului inca din faza incipienta, precum si efectuare actionarilor automate prestabilite.

16.25. Se recomanda ca centralele de semnalizare si comanda sa aseze in apropierea incintei protejate. Locul de amplasare al de semnalizare va fi Tara rise mare de incendiu, prevazut eu inat de siguranta corespunzator ~i accesibil personalului autorizat.

16.21. Principalele componente ale instalatiei de

semnalizare si comanda sunt urmatoarele: - detectoarele;

- butoanele manuale de semnalizare;

- centrala de detectare, semnalizare ~i comanda;

- circuitele electrice aferente instalatiei;

- aparatajul de semnalizare optica ~i acustica;

- dispozitivele electromecanice de comanda a acti

16.26. Centralele de semnalizare ~i comanda trebuie sa realizeze utilizatorilor ~i'punereain functiune (declansarea) instalatiei

,:)<1111<."1 eu temponzarea respective, numai dupa efectuarea

prestabilite. Se va asigura totodata:

eliminarea posibilitatilor de declansare accidentala a instalatiilor de stingere;

B efectuarea automata, inainte de declansare, a alarmarii utilizatorilor ~i a unor actionari prestabilite cumsunt: intreruperea functionarii instalatiilor de ventilare-clirnatizare din incinta protejata; inchiderea elementelor de protectie a golurilor functionale (usi, ferestre, trape etc.); intreruperea functionarii unor instalatii care pot perturba stingerea etc, Alertarea automata a serviciului de pompieri civili este obligatorie, iar a pompierilor militari se face la cererea beneficiarului: .

,

III temporizarea declansarii instalatiei de stingere corespunzator efectuarii unor actiuni si masuri de protectie a

16.22. Detectoarele trebuie sa asigure depistarea ir icinienta izbucnirii incendiului,

Detectoarele pot fi simple - care detecteaza un singur al arderii (fum, flacara, temperatura), sau multiple - care "A"~n<'~~; simultan do! sau tre! parametri ai arderii, Indiferent detectoarelor utilizate, in incinta protejata trebuie sa se as! minimum doua detectoare,

104

105

utilizatorilor (de regula sub 60 de secunde). Nu se admite timp de temporizare care sa depa~easca 120 de secunde;

II functionarea III conditii de siguranta a instalatiei

stingere.

16.33. Buteliile montate In b t "

pe stela], astfel lncat sa.aiba a:i~l~~~~rs~~~~:date.l~ col~ctor si nzatoare III conditii deosebite (s . . e~ ~I uncnonarea se prevede di , . etsm, incendiu etc.). Fiecare

de amplasarecUa ;~~~~nletllvoerlednebcesar~ utiliza.rii individuale, In

e ateru se as - 'I .

corespunzator. rgura I ummat de

16.27. Instalatiile fixe de stingere la care punerea 'in functi este automata, pot fi prevazute ~i cu posibilitatea de blocaj a de declansare a deversarii automate. Aceasra blocare se poate l}i de la central a de semnalizare ~i comanda, cand aceasta este tn apropierea incintei protejate si se poate interveni la ea 'in timp util.

.... 16.34. Fiecare butelie va avea indicat d ' .

. Ia colectorul bateriei prin racorduri fie ~r. e golire ~l se racorca schirnbarea buteliei sa se n _ fax~b!le, cu supape de sens, Ite butelii din cadrul bateriei Pierd ara ~ a afecta functionarea bateriilor de comanda se s I. lel~ ere~ In greutate a buteliilor

o unde se consid ~ emnauzeaza la punctul de comanda

era necesar de catre proiectantul instalatiei

, .

16.28. Dispozitivele de comanda ~i de actionare trebuie sa sigure In functionare, Toate actionarile automate VOl' fi dublate

actionari manuale.

Stocarea dioxidului de carbon la instalatiile fixe de Inalta presiune

~to.care~a in r~zervoare a dioxiduilli de carbon la instalatii . ... e loasa preslUne

16.29. Dioxidul de carbon utilizat pentru stingerea . in instalatiile fixe de inaha presiune se sto~hearli io recipienti metalice. Cantitatea (rnasa) 'inmagazinata este stabilita in capacitatea buteliei, asa cum se indica in anexa nr. 17, tabelul 16.1.

> 16.35. Recipientii de stocare d '.' .

. . ina alimentarea instalatiei Cll dioxid ~ Joasba pr~sl~ne trebUl~ sa

Iii de 20 7 b _ e c~r on lichid la 0 presrune

... -I SoC. ' ar, corespunzatoare unet temperaturi de aproxi-

16.30. Temperatura camerei 'in care se amplaseaza reci (buteliile) cu dioxid de carbon trebuie asigurata obligatodu lntre-:

:;;1 + 35°C. .

16.31. Recipientii (buteliile) cu dioxid de carbon se impotriva radiatiilor terrnice directe sau indirecte, iar daca este vor fi amplasate indepartat ~i izolate de surse de trepidalii.

16.32 Grllparea buteliilor cu dioxid de carbon In instalatii10r fixe de stingere se face In baterii, separat cele .acti

cele de rezerva.

Reci .. d

loace care lP¥lcntll. : sto~are trebuie prevazuti cu dispozitive

¥ sa p~rmlta verificarea cantitatii (masei) d di id d

stocata, semnaland automat golirea acestora. e IOXl e

106

107

16.38. Recipientii se racordeaza individual la instalatiei, astfel In cat sa penn ita inlocuirea lor individuals afectarea functionarii instalatiei.

. 16.44. La sisternele de stingere CLI dioxid de carbon eu stoc

.. .'A .., area

_ In r~elplen~1 de inalta presiune, dispozitivele de siguranm

sa functioneze la 0 crestere a presiunii intre 165 ~i 207 bar. .

16.39. Recipientii de joasa presiune trebuie sa fie izolati si echipati eu mijloace de racire sau lncalzire (sau eu amandoua este necesar).

Sistemul de racire trebuie sa mentina temperatura de - t recipientul izolat termic, recomandandu-se ca serpentina torului agregatului frigorific sa fie montara la partea recipientului (In spatiul de vapori).

.16.45. La sistemele de stingere cu dioxid de carbon cu stocar

. i lichide In recipienti de joasa presiune, in cazul cresten;

"I 30 bar trebui . -r I'll

!HI a . a:' tr~bUle sa se deschida supapele de siguranta. Aceste

trebuie sa alba 0 functionare sigma $1 inchidere etansa, iar lor sa se ,faca In scurt timp. Se va elimina posibilitatea supapelor de siguranta prin inghet,

16.40. Incalzirea recipientilor se prevede numai atunci temperatura mediului ambiant poate avea valori sub - 23°C presiuni In interior sub 17,2 bar). Sistemul de indHzire mentina in recipientul izolat termic temperatura de - 18°C. narea sistemului de lncalzire trebuie reglata automat.

Retelele de conducte se compun din: conducte de transport;

conducte de distributie;

conducte de comanda:

- pentru dioxid de carbon;

- pentru aer comprimat;

16.41. Termoizolarea recipientilor de stocare de joasa trebuie astfel dimensionata si realizata incat, la un timp max nefunctionare al agregatului de racire de 4 are (pentru per temperatura exterioara cea mai ridicata), sa Ill! se deschida s siguranta.

. 16.47. Colectorul, conductele de transport ~i de distributie si armat~rile. utilizate trebuie sa. reziste la presiunile ~i nnp'rllTnrl.'''' ~reclzate de producator, Presiunilede proba vor fi eel trei on presiunea de lucru a acestora.

16.42. In recipientii de stocare de joasa presiune, ,..,.,.,.",,,.>1 reglajului supapelor de siguranta, gradul de umplere se poate lua 0,8 ~iO,9 kg/l,

16.43. Daca dioxidul de carbon utilizat pentru stingere stocat In rezervoare utilizate si In scopuri tehnologice, atunci asigurata rezerva permanents de dioxid de carbon lichid pentru stingere.

16.48. Conductele utilizate trebuie sa reziste la temperaturile regula intre ~~ 29°C :;;i + 66°C) ~i la presiunile de lucru ale de carbon din instalatiile de stingere, lara a suferi

ell exceptia eclor necesare pentru dilatari si contractii.

108

109

16.49. In functie de conditiile specifice, la instalatiile de incendiu cu dioxid de carbon se pot utiliza urmatoarele feluri

conducte:

_ tevi si fitinguri din otel zincate la interior si la exterior,

spatii putin noeive;

_ tevi ~i fitinguri din cupru sau din alama, In spatii

nocive;

_ tevi din materiale speciale (oteluri inoxidabile) ~j tevi

protectii antiacide, in spatii extrem de corosive,

. 16.55: La tr~~ersarea peretilor si planseelor cladirilor de catre

instalatiilorde stingere cu dioxid de carbon ¥

de etansare adecvate. ' se prevad

. !6.56 .. Pentru protectia anticorosiva a instalatiei de

din co~ponenta instalatiilor ell dioxid de carbon de jO::~ se prevad filtre uscatoare (cu silicagel) pentru reducerea

16.50. Este interzisa folosirea in instalatiile de stins incendii dioxid de carbon a tevilor ~i fitingurilor din fonta. Imbinarile tevilor executa, de regula, cu fitinguri filetate sau eu flanse.

Duze de refulare

16.51. Presiunea de transport a dioxidului conducte trebuie sa fie superioara presiunii punctului triplu, In evitarii formarii dopurilor de gheata (rezultate din dioxidului de carbon 'in zapada carbonica).

16.57. Duzele prin care se refuleaza di id I d b

A • ., IOXI U e car on se

111 I~emtel.e proteJa,te (incaperi, spatii, eehipamente etc.), in asa sa realizeze ? mu~dare rapida ~i uniforma. Se utilizeaza duze astfel dimensionate ~i realizate incat s· I'·

sibilitatea A he" d. . a e mune

109 etaru ioxidului de carbon In instalatie.

16.52. Pentru evitarea producerii expansiunii dioxidului carbon ~i lnghetarea lui pe conducte, la proiectarea si . sistemelor de stingere se adopta solutia eu sectiuni variabile ale ductelor, corespunzatoare debitelor de dioxid de carbon

. 16.59. Debite~e specifice ale duzelor in functie de presiunea de ~re, sunt cele dill tabelul 16.2. pentru instalatii de malta presiune u~e~ de stoca:e de 51,7 bar) ~j tabelul 163. pentru instala ii de

p~eslUne (preslllo:a ~e stocare de 20,7 bar). t

Suprafetele sectiunilor orificiilor de debitare a did

cores Wt d. uze or e

punza oare iametrelor acestora sunt cele din An

16.4. ,exa nr,

16.53. Traseele conductelor pentru dioxid de carbon vor mai scurte posibil ~i de regula, conductele se pozeaza in cazul In care nu este posibil se asigura posibilitati de

control.

16.54. in situatia in care conductele de transport strabat . supuse conditiilor atmosferice exterioare, conductele se prote] .• corespunzator (termic si anticorosiv).

110

lIt

Debitele specijice ale duzelor de refulare pentru instalatii de inalta presiune {presiunea de stocare de 51,7 bar)

Tabe116.3 specifice ale duzelor de refulare pentru instalatii

de joasa presiune (presiunea de stocare de 20, 7 bar)

2,706 20,0 2,041
48,3 4,403 19,3 1,671
46,5 2,174 18,6 1,443
44,8 1,995 17,9 1,284
43,1 1,840 17,2 1,165
41,4 1,706 16,5 1,073
39,6 1,590 15,9 0,992
37,9 1,488 15,2 0,918
36,2 1,397
34,5 1,309
32,8 1,224 0,737
31,0 1,140 12,4 0,688
29,3 1,063 11,7 0,642
27,6 0,985 11,0
25,9 0,908 10,3 0,559
24,1 0,830 9,7 0,521
22,4 0,760 9,0 0,485
20,7 0,690 8,3 0,449
17,2 0,549 7,6 0,414
13,8 0,419 6,9 0,381 113

16.60. Duzele de refulare trebuie sa aiba rezistenta corespunzatoare utilizarii in conditii normale de lucru temperaturi, deteriorari rnecanice). Se recOI:nanda ca duzele de sa se execute din meta Ie rezistente la coroziune.

Robinetele utilizate trebuie sa satisfaca conditi ile de ale instalatiilor eu dioxid de carbon III ceca ce priveste §i debitul, sa inch ida etans iar deschiderea sa fie totals si a nu provoca blocarea lor prin inghet),

16.61. Daca conditiile de amplasare a duzelor pot '"''-' ,

infundarea lor, trebuie prevazute cu discuri de ruptura ,sau Aceste dispozitive de obturare trebuie sa asigure 0 des~hldere. totala ;;i rapida a duzelor atunci cand sistemul de stmgere functiune.

Robinetele folosite la instalatiile eu stocare la inalta , ,'~i care sunt rnentinute permanent sub presiune, trebuie sa , , presiuni de minimum 250 bar (robinetele de pe butelii), iar ce nu sunt mentinute permanent sub presiune (robinetele de avea rezistenta de cel putin 150 bar.

16.62. La sistemele de stingere locala, fixarea duzelor fie sigura pentru a nu permite desprinderea lor. Am~~~sarea , stabileste de catre proiectant In functie de conditiile speer incintei,

>6.67. Robinetele folosite la instalatiile de stocare de joasa ' trebuie sa reziste la presiunea de eel' putin 125 bar.

" 16.68. La punerea In functiune, toate robinetele instalatiilor de ecu dioxid de carbon - indiferent de tipul constructiv - se :;;i sigileaza in pozitia normals de utilizare si se asigura lor de catre persoane neautorizate.

Armaturi 51 dispozitive de control

16.63. Armaturile ~i dispozitivele de control functional, dispozitivele de inchidere-deschidere a recipientilor (bu:elil declansare a deversarii dioxidului de ca:b~n,. de ,dl dioxidului de carbon, de verifieare a prezentei dioxidului de recipienti, Acestea trebuie proiectate,. realiz~t~ ~~ i~tretinu~e Inciit sa asigurc buna functionare a instalatiei ~I sa fie exploatare pentru temperaturi cupri~sc intre - 29°e :;;i + 66°e, si marcate eu limitele de temperatun pentru care au fost pro

• Pentru eliminarea posibilitatilor de declansare accideninstalatiilor de stingere, pe conductele de alimentare se prevad iu armaturi de inehidere-deschidere dublate, sigure In

'16.70. Armaturile $1 dispozitivele de control functional trebuie " "de producator cu principalele caracteristici tehnice (presiuni,

diametre, tensiuni, puteri etc.).

eonduetele de transport se prevad robinete "de linie", cu rol . a incintelor protejate la eventualele declansari accidentale. atiile ce folosesc pentru stocarea dioxidului de carbon de joasa presiune, robinetul de linie se monteaza in aval de

,manual de pe conducta principala de transport, La instalatiile (butelii) de Inalta presiune, robinetul de linie se monteaza de coleetorul bateriei,

16.64. Dispozitivele care controleaza eliber~rea si A dioxidului de carbon trebuie sa poata fi coman date ~I rnanual in urgenta, Aceste dispozitive de comanda se amplaseaza In accesibile operatorilor,

114

115

16.71. Daca dintr-un rezervor de joasa presiune baterie de iualta presiune se alimenteaza cu dioxid de carbon de stingere separate, se monteaza robinete de linie pe fiecare de dirijare a dioxidului de carbon spre incintele de inundare.

mnlasai ·'e·~a. in co:~struc!ii a componentelor instalatiilorfixe de :'ii"icn>rp a incendiilor cu dioxid de carbon

16.72. La instalatiile de lnalta presiune, pe colectorul prevede supapa de golire care se mentine deschisa pana la de 2 bar, astfel 'Incat dioxidul de carbon scapat din butelii eventuale neetanseitati sa fie evacuat In exterior.

75. Se recomanda ca bateriile cu recipienti (butelii) ell dioxid sa fie amplasate inrr-o incapere separata, protejata .J~"LU'V', ell acces usor din exterior, direct sau dintr-o circulatie , (coridor: h?1 etc.). In cazul instalatiilor de stingere loc~le

direct pe utilaje, bateriile eu recipienti Cll dioxid de carbon se a,sa ~i In,.seetii1e .de fabricatie, eu conditia ca incaperile sa fie instalatii mecarnce de ventilare generals.

Alte elemente ale instalatiilor fixe de stingere

16.73. Pentru controlul bunei functionari a stingere se prevad:

II aparate locale pentru controlul parametrilor di

de carbon stocat in rezervoare (manometre $1 indi nivel);

'" aparate locale pentru controlul parametrilor

de racire (terrnornetre montate unul la intrarea iar iesirea evaporatorului) la instalatiile care folosesc reci joasa presiune pentru stocarea dioxidului de carbon lichida;

C! aparatura proprie de control a agregatelor

(manometre si termometre pentru controlul agentului frigorific si a sistemului de ungere), mentionate In aliniatul 2.

76. Spa~iile in. ~are se monteaza bateriile active ~i de aferente instalatiei fixe de stins incendiu eu dioxid de carbon ..•..• ...•. distributie), se separa de restul constructiei. Elementele de .vor fi CO (incombustibile), cu rezistenta la foe deminimum . pentru pe!e.ti si de 60 minute pentru plansee, iar usa de

fi meO?,bllstlblla (CO). Rezistenta la foe a usii trebuie sa fie 30 mrnute, daca accesul nu este direct 'in exterior. In cazul incaperile In care se amplaseaza bateriile Cll recipienti cu carbon au un perete exterior cu ferestre acestea vor avea

protejate impotriva radiatiilor solare. '

..•...•. 77. Inciiperile statiilor de distributie a dioxidului de carbon • ... Cll ve~tjJare natural-organizata (ferestre mobile si goluri de aerul.UI), s~u cu ventilare rneca-nica. La statia de .distributie obltgatonu. venti~are mecanica de avarie care sa asigure un

(5 ... 10) .schlmburt orare de aer, Aspiratia acestei instalatii la partea inferioara a incaperii, iar comanda de actionare se

din exterior. .

16.74. Pentru comanda pneumatics se utilizeaza aerul comprimat stocat intr-un care se men tine In permanenta presiunea necesara comprimat va fi furnizat dintr-o sursa sigma (tehnologica sau

Structurile metal ice ale bateriilor active si de comanda se liinga pereti, la distanta de minimum 0,15 m de acestia, Pe

116

1 J 7

partea de actionare manuals a bateriilor (fata de zidurile intre baterii se asigura distante de 0,80~ 1,00 m, pentru a efectuarea cu usurinta a operatiilor de montaj, verificare ~i echiparnentelor instalatiei de stingere,

In situatia montarii a cafe doua baterii spate In spate, se s distanta de 0,'15 m intre ele si 0,80 m fata de bateriile stabilirea dispunerii elementelor componente din cadrul distributie trebuie sa se asigure accesul personalului de la butelii, precum si la punctele de comanda ale acestora (cutii, ventile etc.).

16.79. Recipientii (buteliile) de stocare si accesoriile trebuie dispuse astfel lncat inspectarea, probarea, reincarcarea lucrari de intretinere sa se poata faee usor, jar intreruperil functionare sa fie minime,

Recipientii de stocare se amplaseaza cat mai aproape posi . incintele protejate, ferite de pericol de foe sau de explozie.

Recipientii de stocare trebuie protejati impotriva 1"P"{\fI~pn, meteorologice grele, a deteriorarilor meeanice, coroziunilor ch sau a aitor degradari,

Conductele de transport, distributie si comanda se cu respeetarea urrnatoarelor distante minime de siguranta:

iii 0,20 m fata de cabluri electrice de joasa tensiune;

iii 0,30 m fata de cabluri cu tensiuni de I pana la 20 kV ..... (inclusiv);

. . iii 0,35 m fata de cabluri cu tensiuni de la 20 pana la

• 35 kV, inclusiv;

iii 0,50 m fata de conducte ealde cu t, ~ 50° C;

II O,30mfati1 de conduete pentru fluide reci eu I., < 50°C

. ... Pozarea conduetelor de transport a dioxidului de carbon se face iu deasupra traseelor cablurilor electrice !?i sub conductele

Amplasarea armaturilor, dispozitivelor ~i echipamentelor

16.80. Amplasarea elementelor retelei de transport si d'

a dioxidului de carbon se face astfe! incat sa nu afecteze cailor de acces ~i de evacuare, permitand circulatia persoaneror conditii de siguranta.

·16.83. Toate dispozitivele de actionare, armaturile pentru dioxidului de carbon $i dispozitivele de siguranta trebuie sa .. ".""u", ........ montate si protejate in mod corespunzator astfel Incat sa usor actionate, sa nu fie supuse la deteriorari mecanice, i chimice sau alte deteriorari care le-ar seoate din functiune,

··16.84. Dispozitivele care controleaza eliberarea $1 distributia ului de carbon $1 sunt prevazute cu declansare manuals in caz

118

119

de urgenta (exemplu, robinetii de linie), se grupeaza pe cat astfel indit actionarile manuale sa se faca dintr-un singur loc sau cat mal purine locuri.

... ve c~ care au fost realizate de producator si se depoziteaza 1111 de siguranta.

16.85. Gurile de aspiratie ale instalatiei de ventilate pentru evacuarea dioxidului de carbon din statia de distributie dupa caz, dupa stingere In incinta protejata, se amplaseaza cat

aproape de pardoseala, .

16.90. lnainte de montarea conductelor t;:i a celorlalte accesorii acestora, se veri fica starea lor, neadmitandu-se trecerea la daca au deformari sau urme de lovire.

16.86. Agregatele frigorifice aferente instalatiilor de joasa presiune se amplaseaza 'in apropierea recipientilor aferenti.

J6.91. Mont~jul si prima punere in functiune a agregatului p~e~um st reglarea ventilului de laminarepentru asigurarea I III evaporator se realizeaza conform instructiunilor

In cartile tehnice ale utilajelor. '

Amplasarea duzelor de reflilare (deversare) a dioxidului de carbon

.• ·16.9~. Produc_atorii si, dupa c.az, furnizorii de bated! si echipavor livra odata ell acestea §I piesele de rezerva necesare.

16.87. Duzele de refulare se dispun la partea incintei protejate (sub plafon, pardoseala lnalta, planseu etc.), perpendicular pe suprafata de protejat si la 1/3 din incintei, instalate sub un unghi de 450 pan a la 900 (pentru a umplerea eu dioxid de carbon a spatiilor inferioare).

·16.93. Conductele de transport ~i de distributie a dioxidului de se mo~te~zii conform prevederilorproiectului ~i specificatiilor

. ~I se leaga la pamant corespunzator prevederilor

lui 1.20. Standardele de referinta sunt STAS 6616 si 6119.

16.88. Duzele trebuie dispuse astfel incat produseJe care foe sa nu fie agitate sau rmprastiate de jetul de dioxid de carbon

Executarea instalatiilor fixe de stingere a incendiilor cu dioxid de carbon

.Probarea instalatiilor fixe de stingere

.. ~.nr~. In toate locurile unde se utilizeaza dioxidul de carbon ea de stingere si exista riscul ea oamenii sa fie afectati se

. icatoare corespunzatoare de avertizare, ' ,

••.•....... interiorul incintclor protejate supuse inundarii cudioxid de ... afiseaza vizibil panouri inscriptionate (standard de referinta 12), cu urmatorul text:

Condit! i generale

16.89. Subansamblurile si echipamentele instalatiei de se transports ambulate, pastrandu.se earacteristicile

120

121

...... «>. . .. ~.. ....; ' -. ~. . .

. "INCAZ DE ALARl\1A INCENDIU

··•·.• •••. ·S~V·UE·.·DEGAJAJiE··.Ai>lOXJlllILUI ... >. ·•· .•. J)ECAQJl()N,~ARASI'flIl\f}1DIAT

.•.....• INCINl'A:"'"P$RlCOLDE .• MOi\Rl'E't ..

montate si puse 'In functiune toate instalatiile, aparatura ipamentele din sisternul de semnalizare ~i stingere; predate beneficiarului insrructiunile de folosire a aparatelor ~i echipamentelor instalatiei si s-a instruit . alul de servire a instalatiei;

stabilite conditiile ~i programul de intretinere si verifiperiodice, care sa asigure functionarea corecta a instalatiei.

16.95. Pe fetele exterioare ale usilor incintelor In amplasate bateriile de recipienti (bute1ii) eu dioxid de inscriptioneaza:

Debitul specific de dioxid de carbon folosit la stingerea din spatii inchise utilizand sisteme cu inundare totals

de concentratia minima de dioxid de carbon necesara pentru substanta, concentratie care se stabileste volumetric in de dioxid de carbon ~i aer, Pentru substante ce se pot stinge . de pana la 34 % (volum de CO2 in aer), debitul

are valori de la 0,7 la 1,15 kg/m ', in functie de volumul .. uiprotejat,

... specific se determine conform tabelului 16.5.

16.96. In apropierea bateriilor de comanda (pentru instalati] inalta presiune) sau in camera de comanda (pentru instalatiile de presiune), la loe vizibil se afiseaza panouri continand: .

II scheme Ie de functionare ale instalatiei;

II instructiunile de exploatare ale instalatiei; a • instructiunile specifice de protectie a

masurile pentru prevenirea accidentelor dupa inundarea cu dioxid de carbon.

Receptia instala!iilor fixe de stingere a incendiilor ell dioxid de carbon

16.97. Receptia instalatiei se face de catre comisia conformitate cu legislatia III vigoare, Comisia este obligate sa in afara de prevederile generale, daca sunt:

g respectate prevederile privind sistemul de semnalizare si stingere cu dioxid de carbon stabil proiectele de executie si in documentatiile tehnice;

122

Tabe116.5 specifice st cantitiiti minime de CO2 necesare stingerii ii11ce,fJdiilO1 (substante ce se pOI stinge fa 0 concentratie

volumica de pdnii fa 34% CO2 in aer) ,

123

31
14,00 - 57,00 1,01 0,99 34 41
57,00 -127,00 0,90 1,11 1,34
28 34
127,00 - 0,80 1,25 64
1415,00 53
1415,OO~ 31 37
2000,00 0,77 1,30 33 40
peste 2000 0,70 1,43 38 46
36 43
16.99. Concentratia minima de dioxid de carbon 41 49
stingerii incendiilor pentru diferite substante, stabilita vol 21 25
procente de CO2 in aer, este precizata in tabelul 16.6 44 53
28 34
29 35
Concentratia volumica minima de CO2 necesara stingerii 62 74
incendiilor pentru diferite substante 30 36

25 30 IU.,1"'''' Pentru substantele la care este necesara 0 conccntratie aer de peste 34 %, debitul specific de dioxid de carbon 'in alt. 16.98 se amplifica cuun coeficient de corectie "K", a este data in tabelul 16.7.

I Pentru substante neindicate in tabel, In cazul in care se cunoaste de oxigen' ,,0/' in procente, concentratia de dioxid de carbon la care arderea se poate calcula eu relatia: %CO 2 = 100 . (21 - 0 2 )/21

124

125

Valorile coeficientului de corectie "K" In functie de concentratia de stingere

Tabe116.8 Debitul (consumul) specific de CO2 pentru stingerea

unui incendiu moenit

34 1,00
40 1,20
45 1.40
50 1,60
55 1,85
60 2,15
67 2,45
70 2,80
75 3,25
80 3,75 1,33

1,60

2,00

2,67

03. Pentru stingerea incendiilor la generatoare electrice de CO2 (kg), in functie de volumulspatiului protejat ~i mentinerii unei concentratii minime de stingere, este

<au,""u, 16.9.

16.101. La stingerea incendiilor in spatiile eu ridicata (peste 93°C) sau cu temperatura joasa (sub 18°C), (masa) de dioxid de carbon se mareste cu:

fi 1 % la fiecare 2,7°C peste 93°C;

II 1 % la fiecare O,6°C sub temperatura de 18°C.

Tabe116.9 Consumul de CO] (kg) pentru stingerea incendiilor .lageneratoare electrice (pentruconcentratii volumice

. minime de 30 % CO] in aer) ,

16.102. Pentru spatiile cu substante combustibile moen it, debitul (consumul) specific de dioxid de carbon In unei bune etansar] a spatiului respectiv, se alege, dupa caz 2,67 kg/m' , dupa cum este indicat in tabelul 16.8.

126

127

D~bite ~iconsumuri specifice de dioxid de carbon pentru ...•• stmgerea locala a incendiului .....•

• A 16.104. La instalatiile care utilizeaza sistemul stingerii I

iau in calcul urmatoarelo valori:

a minimum 8 kg CO2 pentru fiecare m2 de s lichid cornbustibil;

II 6 kg CO2 la fiecarenr' de suprafata ainstalatiilor

utilajelor. '

Lungimea jetului de dioxidde carbon are valorile din

16.1 0, ..

128

Tabe116.10

5 1,40
6 1,60
7 1,80
8 2,00
9 2,20
10 2.40
11 2,60
12 2,70
14 3,00 Timpul de refulare a dioxidului de carbon nu va depasi .. iar timpul de mentinere a concentratiei de stingere va fi de minute.

La determinarea cantitatii (masei) totale de dioxid de stingerii incendiului se tine seama de necesitatea . concentratiei de dioxid de carbon, respectiv de debitul .r. de timpul in care substanta de stingere trebuie refulata si de .· •• · .• 1 spatiului protejat.

129

16.107. Volumul de calcul al spatiului protejat diferenta lntre volu~ul total al spatiului respectiv si echlpamenteror, mobilierului etc. rnontate In interior.

Dimensionarea recipientilor de stocare la instalatiile ge ioasa presiune

Determinarea numarului de butelii necesare instalatiilor fixe de 'natHt presiune

11. Recipientii pentru stocarea dioxidului de carbon se tinand cant de cantitatea (masa) de dioxid de carbon pentru stingere, volumul total al recipientilor ~i masa a dioxidului de carbon lichid. Dupa caz, pentru fiecare

operativ se prevede cate un recipient de rezerva,

16.108. Fiecare incinta protejata, va fi asigurata cu baterie activa principala si dupa caz, 0 baterie activa de Pentru protectia a maximum 5 incinte, intre care este posibilitatea de propagate a focului, s~ adn~jte prevederea de active principale ~i dupa caz, baterii ~ctlve. de . rezerva , dimensionate pentru a asigura stingerea incendiului la cea mal incinta protejata.

•. 6.112. Dimensionarea agregatelor frigorifice ~j a termoizolatiei . .... lor de stocare a dioxidului de carbon se efeetueaza pe baza ifice a instalafiei respective.

16.109. Pentru cazuri deosebite, cand importanta sau riseul de incendiu ori de explozie necesita masuri de severe, se prevad baterii active principale si baterii active. ~e. independente pentru fiecare incinta. Daca este excl~:a poslbl~ .. propagare a focului de la 0 incinta protej~t~ la a,lta st 111 aceasta s se admire folosirea in comun a bateriei active de rezerva maximum doua=incinte protejate, Bateriile active de contine aceiasi cantitate de dioxid de carbon ca si bateriile principale.

131

113. La dimensionarea conductelor pentru transportul de carbon se au In vedere urmatoarele:

evitarea formarii dopurilor de zapada carbonica in ucte si la deversare;

starea bifazica (lichida ~i gazoasa) a dioxidului de In reeipiente ~i pe conducte;

debitul de curgere;

presiunea dioxidului de carbon 'in conducta.

,

compactitatea dioxidului de carbon la capatul conductei;

coeficientul de rezlsten!1i hidraulics specifica a conductei; lungimea conductei.

16.110. In eazul In care pentru protectia unei incinte

necesare mai multe baterii active principale, acestea pot fi .

un eolector comun. Este permisa folosirea bateriilor active pentru protectia mai multor incinte, cu co.nditia ca, instala~a astfel dispusa ~i comandata ineat fiecare incinta de stmgere sa inundata cu dioxid de carbon Tara sa Ie afecteze pe celelalte.

14. Pentru instalatii de lnalta presiune debitul se determina considerare presiunea medie de stocare de 51,7 bar (pentru norrnala la temperatura de 21°C). Debitele de descarcare

l30

prin duze au valorile din tabelul 16.2. Presiunea de calcul la trebuie sa fie mai mare de 13,8 bar.

TabeI16.11

.... conductelor principale de transport ale instalatiilor

ide joasa presiune, pentru diferite valori ale debite!o,.'

. de CO2 (kg/min) fji /ungimi ale conductelor (m)

16.115. Diametrul conductelor de distributie se functie de debitul de dioxid de carbon refulat prin distr debitul de dioxid de carbon refulat In spatiul protejat ell vo mai mare ~i de diametrul conductei prineipale (sau al distribui .

210
Debita de dioxid de carbon [kg/miri)
36 28
75 61 48
136 113 88 75
76 231 183 156
400 340 272 234 209
703 612 508 444 363
930 794 694 621 575
1540 1340 1180 1078 1005 934
2900 2560 2315 2130 2000 1855
4900 4350 3990 3690 3490 3260 1755
7260 6570 6070 5670 5390 5040 3080
7600 7260 6570 6070 5670 5390 5040 4800
de deversare a substantei de stingere, de regula nu trebuie sa depaseasca 16.116. La instalatiile de Ina Ita presiune diametrul transport (eonducta magistrala, col ector) se poate determi ... aproximatie, tinand cont de diametrul conductei principale, de trul nominal al capului de debitare al buteliei si de nurnarul de lucru,

16.117. Pentru instalatii de joasa presiune debitul se luand in considerare presiunea med ie de stocare de 20,7 bar in descarcarii. Presiunea de calcul la duze trebuie sa fie mai 8,6 bar. Debitul de deversare pentru duze este indicat 111 tabelul

16.118. Pentru dimensionarea conductelor prlncipale de port ale instalatiilor ell dioxid de carbon de joasa presiune se·· utiliza orientativ tabelul t 6.1 l , In care sunt date valorile ", .. ''''u,,, transport pentru diverse diametre si lungimi de conducte,

16.119. Pentru sisternele instalatiilor ell dioxid de joasa presiune, daca 0 parte din spatial protejat trebuie UHU,\J,<l iar 0 parte prin stingere locala, debitul de deversare pentru inundate totala trebuie sa asigure concentratia necesara intrcare sa nu fie mal mare decat timpul de deversare folosit sistemului de stingere locala,

eriticorea debitelor de curgere vi calculul pierderilor sarcina in conductele instalatiilor cu dioxid de carbon

Debitul de dioxid de carbon la clirgerea bifazica in

se determina ell relatia: '

132

133

Q'"

3617 D5,25 y

[kg/min] L+ 8.08D I ,25 Z

TabeI16.12 Valorile factorilor Y si Z in functie de presiune,

pentru cazul stocarii fa presiunea de 51,7 bar,

in instalatii de inalta presiune

In care:

Q este debitul de C02 la curgere bifazica in conducta, [ D - diametrul interior al conductei, [mm]; Y; Z - factorii care depind de presiunea din recipiente

si conducte; .',

L = I + l~ - lungimea totala, egaJa cu suma lotre lungimea ... (f) a conductei ~i lungimea echivalenta rezi locale (IJ, [mm].

Relatia de mai SllS scrisa sub forma:

y z
a 0
1200 0,0825
48,3 2300 0,165
46,5 3320 0,249
44,8 4280 0,333
43,1 5130 0,417
41,4 5960 0,501
39,6 6710 0,585
37,9 7370 0,672
36,2 7980 0,760
34,5 8530 0,849
32,8 9060 0,939
31,0 9530 1,033
29,3 9970 1,132
27,6 10400 1,237
25,9 10740 1,350
24,1 11020 1,479
22.4 11410 1,629
20,7 11560 1,844
17,2 11950 2,164
13,8 12150 2,623 _L~= 3617Y -8 08Z

DU5 (~) ,

este transpusa grafic III nomogramele din figurile 16,2 si Anexa nr, 17,

In tabelul 16,12, sunt date valorile factorilor Y si Z In presiune, pentru cazul stocarii dioxidului de carbon la de 51,7 bar in instalatii de tnalta presiune, iar in tabelul 16.1 precizate valorile factorilor Y si Z'in functie de presiune, pent stocarii dioxidului de carbon la presiunea de 20,7 bar 'In insta . joasa presiune.

In tabelul 16.14, sunt date valorile lui DU5 si D2 pentru valori ale diametrelor (D) ale conductelor.

134

135

Valorile factorilor Y.sf Z in functie de presiune, Oiametrulinterior D1,25 [)2
[inch]
pentru cazul stocarii fa presiunea de 20, 7 bar
in instalatii dejoasa presiune 1,049 1,0615 1,1000
Presiunea 0,957 0,9465 0,9158
y Z 1,380 1,4960 1,9040
20,7 0 ° 1,278 1,3590 1,6330
20,0 603 0,12 1,610 1,8130 2,5920
19,3 1138 0,24 1,500 1,6600 2,2500
18,6 1613 0,36 2,067 2,4750 4,2720
17,9 2033 0,48 1.939 2,2880 3,7600
17,2 2406 0,60 2.469 3,0900 6
15,5 3163 0,90 2,323 2,8650 5,3960
13,8 3723 1,20 3,068 4,0600 9,4130
12,0 4137 1,50 2,900 3,7900 8,4100
10,3 4443 1,80 4,026 5,7100 16,2100
8,7 4670 2,11 3,826 5,3400 14,6400
6,9 4837 2,41 5,047 7,5400 25,4700
4,813 7,1400 23,1600
6,065 9,5000 36,7800
5,761 8,9200 33,1900 Valorile lui D1.25 si Dl pentru diferite valori ale diametrelor (D) conductelor

. 121. Verificarea debitelor de curgere a dioxidului de carbon se efectueaza ell ajutorul nomogramelor din Anexa or. 17, 6.2 pentru instalatii Cll CO2 de ina Ita presiune (presiunea de

51,7 bar) ~i respectiv figura 16.3 pentru instalatii Cll CO2 de (presiunea de depozitare 20,7 bar).

Diametrul Diametrul interior
nominal Dl,25
[inch] {inch]
Y2 0,622 0,5521
% 0,824 0,7850 136

137

16.122. Pierderile totale de sarcina la curgerea dioxidul carbon In conducte se deterrnina ca suma dintre pierderile de liniare si locale.

Pentru calculul pierderilor de sarcina liniare se folosesc rezistentelor specifice ale conductelor eu diametre diferite, nate pentru diferite rugozitati ale acestora si redate in tabelul 16.1 ..

I sifon, robinetul, capul de deversare si Iegatura flexibila co/ector.

Tabe116.16
echivalente rezistentelor locale pentru fttinguri
!it armaturi de tevi filetate (exprimate in metri)
Coldln Cot de 900
teavala
cufetide
900. 'scurQe.re
0,40 0,24 0,82 0,09
0,24 0,52 0,30 1,04 0,12
0,30 0,67 0,43 1,37 0,15
0,40 0,85 0,55 1,74 0,18
0,52 1,13 0,70 2,29 0,24
0,61 1,31 0,82 2,65 0,27
0,80 1,68 1,07 3,41 0,37
2,01 1,25 4,08 0,43
2,50 1,55 5,06 0,55
3,26 2,04 6,64 0,73
1,92 4,10' 2,56 8,35 0,91
2,32 4,94 3,08 10,0 1,07 Valorile rezistentelor specifice (AJ ale conductelor de diferite, determinate pentru diferite rugozitiui ale acestora

20
25 0,4367 0,306
32 34,75 0,09386 0,0656
40 40,00 0,04453 0,0312
50 52,00 0,01108 0,0078
70 67,00 0,002893 0,00202
80 79,50 0,001168 0,00082
100 105,00 0,0002874 0,000187
125 130,00 0,0008083 0,0000605
150 155,00 0,00003395 0,0000238 Tabe116.17 echivalente rezistentelor locale pentru fitinguri

si armaturi de tevi sudate (exprimate in metri)

16.123. Pentru determinarea pierderilor locale de fitinguri $i armaturi se folosesc lungimi echivalente de ,",VIIUU',,' dimensiuni corespunzatoare, care se adauga lungimilor conductelor, Aceste lungimi echivalente au valorile din tabele

~i 16.17. Lungimea echivalenta a robinetului buteliei trebu

0,06

Cot din Cotde90° Teurl cu RQbinete
teavala cu.teu de ramific;atle
900 ~curgete egala Cl.lsertar
0,21 0,15 0,49 0,09 Diainetrul· Cot din Cot din Cot de 90" Teuri cu
~evjj teava la teava la cuteu de ramificatie
[inch1 45" 90" seurqere egala

~ 0,09 0,24 0,21 0,64
% 0,12 0,34 0,27 0,85
0,15 0,43 0,34 1,07 0,047 41,4 0,049
1 X 0,21 0,55 0,46 1,40 0,037 37,9 0,040
1 Yz 0,24 0,64 0,52 1,65 0,030 34,5 0,034
2 0,30 0,85 0,67 2,10 0,024 31,0 0,Q28
2~ 0,37 1,01 0,82 2,50 0,019 27,6 0,024
3 0,46 1,25 1,00 3,11 0,015 24,1 0,019
4 0,61 1,65 1,34 4,08 0,012 20,7 0,016
5 0,76 2,04 1,68 5,12 0,009 17,2 0,012
6 0,91 2,47 2,01 6,16 13,8 0,009 16.124. Pierderile totale de sarcina (liniare ~i locale), pe principal de alimentare cu dioxid de carbon trebuie sa fie mai mult egale, cu sarcina disponibila, determinata pe baza presiune admisa. La stabilirea sarcinii disponibile, so tine caz, de coeficientii de corectie pentru diferenta de inaltime, valori sunt In tabelul 16.18.

. 125. Debitul duzei de deversare este precizat In tabelul 16.2, latii de ina Ita presiune si In tabelul 16.3, pentru instalatii

Valorile coeficientilor de corectie pentru diferenta de

Suprafata totala a orificiilor de debitare ale duzelor

fie egala cu minimum 90 % din suprafata sectiunii utile a la lungimi de distributie pana la 100 m ~i minimum 80 % '-'V"UU"p.,.. de lungimi mal mari. Se recomanda ca diametrul lui de debitare at duzei sa fie:

. 7-9 mm pentru incaperi cu volum pana la 500 rrr';

10-11 mm pentru incaperi cu volum de la 500 m3 1a nr':

.. '12 - 14 mm pentru incaperi cu volume peste 1000 m''.

48,3

Sistema dejoasa

Presiunea media inc;onducta

corectla de elevatie

[bar/m}

[bar}

20,7

0,100

51,7

19,3

0,078

140

141

17. Instalatii fixe de stingere a incendiilor ell azot (IG -100)

Din punet de vedere al actiunii de stingere, instalatiile cu

pentru stingere prin inundare totala;

pentru stingere locala (pe suprafete restranse).

Echiparea tehnicii a clddirilor cu instakuii fixe de tnertirn, # stingere a incendiilor eu azot

Sisteme'de inertizare si stingere a incendiilor elf azot

Actionarea instalatiilor fixe de stingere a incendiilor cu fi automata si/sau rnanuala,

17.1. Proprietatile azotului, mecanismul stingerii i cu azot si domeniile recomandate pentru instalatiile prezentate in anexa nr. 18.

. Comenzile de actionare automata ale instalatiilor fixe de

aincendiului cu azot pot fi:

III pneumatice;
III mecanice;
• electrice;
• mixte . 17.2. Instalatiile de inertizare si/sau de stingere a i

azot se diferentiaza dupa urmatoarele criterii principale:

III felul actiunii de inertizare; .. felul actiunii de stingere;

II modul actionarii instalatiilor; II felul comenzii actionarii,

.. 7.7. Inertizarea incintelor ~i a echipamentelor tehnologice ell azot ... realiza prin:

.. introducerea continua a unui debit constant de azot in

sau echipamentul respectiv;

introducerea discontinue a unui debit variabil de azot mentinerea unci presiuni superioare celei atmosferice.

17.3. Din punctul de vedere al actiunii de inertizare, i cu azot pot fi:

• prin sifonare - la care azotul este introdus In vapori al incintei sau al echipamentului tehnologic pe se evacueaza lichidul din incinta sau echipament;

• prin vacuumare -Ia care azotul este introdus in . sau echipamente tehnologice In care exista lichide ill care amestecurile de vapori-aer se afla la presiuni m dedit presiunea atmosferica;

II prin presiune - la care azotul este introdus sub ne In incinte sall echipamentul tehnologic; • influx continuu - la care azotul este introdus si In flux continuu din incinta sal! echipamentul real izand circulatia azotului III incinta si/sau echipament,

Stingerea in velum (inundate totala) sall pe suprafata .. sa '(stingere locala) se realizeaza prin refularea azotului in protejate, la presiunea de (4 ... 6) bar, prin retele de distributie

de refulare,

Pentru concentratii volumice uzuale de azot in aer stingerii incendiului (43,7 %) nu exista riscuri majore pentru Indicele NOAEL (nici un efect advers observabil) coresunei concentratiivolumice de azot in spatiul protejat de 43 %,

142

143

instalatiilor de stingere a incendiilor cu azot

determinat la 0 concentratie volumica minima de oxigen de 12 .. indicele LOAEL (eel mai mic efect advers observabil) corespun concentratie volumica de azot In spatiul protejat de 52 %, r"C'n",~' o concentratie volumica minima de oxigen de 10%.

17.10. La concentratii volumice ale azotului In aer mat 78 %, aerul devine toxic ~i prezinta riscuri pentru persoane,

Componentele instalatiilor fixe de stingere ell azot

Concentratia volumica procentuala de azot necesar iului, determinata pentru heptan, este de 33,6 % iar ... volumica minima de proiectare (de calcul) pentru . incendiului, este de 43,7 % (conform standardului ISO/FDIS

.2000 (E)).

Volumul de azot, la starea de referinta corespunzatoare de 20°C ~i presiunii de J,O 13 bar, necesar pentru incendiului, V, [013], se determina Cll relatia:

v. o;;oV~ln( 100 ) [013]

8 V 100-C

17.11. Instalatiile fixe de stingere a incendiului

compun, in principal, din:

II sursa de alimentare cu azot;

II instalatia de reducere a presiunii; II dispozitive de actionare;

'" reteaua de distributie ell duze de refulare a azotu ...

spatiul protejat; .

iii dispozitive de avertizare a oamenilor;

III dispozitive de sernnalizare a intrarii In instalatiei (intrarea in functiune a instalatiei se avertizarea ~i evacuarea oamenilor).

17.12. Sursele de alimentare eu azot ale instalatiilor stingere a incendiului sunt:

III rezervoare de inmagazinare la presiunea de (6 ... (pentru azotul proven it din fractionarea aerului In tehnologice ); o recipienti (butelii) de azot la presiuni de 135 ~i

volumul net al spatiului protejat [m3];

- concentratia volumica procentuala de azot necesar stingerii incendiului, la temperatura din spatiul protejat, t [0C] ~i presiunea de 1,013 bar abs., [%];

- volumul specific al azotului la stare a de referinta, [m3/kg]; .;_ volumul specific al azotului, la presiunea de 1,013 bar si temperatura, 1 [0C], din spatiul protejat, determinat cu relatia:

"" 0,79968 si k2 == 0,00293 sunt con stante specifice azotului; - temperatura de calcul din spatiul protejat, [0C]. '

Lungimea conductei de la rezervoarele sall buteliile de pana la distribuitor nu trebuie sa depaseasca 200 m.

Valorile volumului specific al azotului, v [m3/kg], 1a temperaturi, t [0C], precum ~i valorile raportului V, I V [nr' la diferite valori de proiectare ale concentratiei volumice "''''' ..... "". C [%J, necesara stingerii incendiului, sunt date in tabelul

]44

145

~§;~~

W <:0 f'- t- 0000

00 a

gs

o

~*&~8.

.- -- ......

147

I necesar pentru asigurarea concentratiei mmime stingerii incendiului este de 1,5 la 3 minute, iar ··Inere a acestei concentratii este de 20 minute.

instalatiilor de stingere a incendiilor cu azot

Inaintc de montarea echipamentelor, aparatelor, conduc. iilor acestora, se va verifica starea lor de integritate. sa prezinte deformari, urrne de loviri etc.

Rezervoarele si recipientii (buteliile) eu azot, precum si ..... I instalatiei se amplaseaza lnlncaperi usor accesibile, iatii term ice .

. We Cll azot se avizeaza de catre ISCIR.

Traseele conductelor cu azot trebuie sa nu intersecteze conducte prin care circula fluide care pot contamina

O. Conductele Cli azot se executa din tevi din otel care aiba suprafata interioara neteda. in cazul montarii in spatii corosivi, conductele so protejeaza lmpctriva coroziunii,

1. Recipientii (buteliile) sub presiune ~i armaturile aferente fie autorizate de catre ISCIR, conform prescriptiilor tehnice.

l;;;1)2hi ~~~~

.,- ",... ~

Se iau masuri de evitare a infundarii conductelor ~i a cu impuritati care ar bloca transportul ~i distributia azotului, .. refularea acestuia III incinta protejata.

149

11.23. Conductele de transport si distributie se leaga la conform prevederilor normativului L 20. Standardele de STAS 6616 ~i 6119

. . La Inch.eierea probelor de receptie se va efectua ~I

.. personalului de exploatare ~i intretinere a instalatiilor de

incendiilor ell azot. '

'a lucrarilor 5e face de catre comisia de receptie constiprevederilor legale.

Montarea instalatiilor de ~i stingere a incendiilor eu azot ..•......

17.24. Echipamentele, aparatele, dispozitivele de reteaua de conducte si armaturile instalatiei cu azot, trebu

amplasate, montate si protejate astfel incat sa fie usor .

nu fie supuse deteriorarii mecanice, coroziunii sau altor actim

le-ar putea scoate din functiune. .

Instalatii fixe de stingere a incendiilor,

.cu substante de tip FM 200 (HFC - 227ca)

17.25. Dupa montarea retelei . de distributie si montarea duzelor, conductele se curata de impuritati prin aer comprimat. La montarea duzelor de refulare se va aeestea sa nu se infunde, deformeze etc.

tehnicii a cliidirllor eu instalatii fixe «tina., .. ·" a incendiilor eu substanta HFC- 227ea

de stingere a incendiilor eu substanta HFC ~ 227ea

Probarea instalatiilor de stingere a incendiilor cu azot

... Proprietatile substantei de stingere HFC - 227ea, mecanisii incendiilor cu aceasta substanta si domeniile recomanruinstalatiile de stingere a incendiilor ClI HFC ~ 227ea, sunt

ill anexa nr. 19. .

17.26. Dupa montarea instalatiilor Cll azot, se probele de rezistenta la presiune si de etanseitate eu aer com

Probele de functionare constau in eontrolul functionarii tivelor de comanda, a dispozitivelor de alarma.. a armaturilor montate pe reteaua de conducte. In eadrul functionare se verifica actionarea instalatiei atat local, cat : distants (dad este cazul).

Instalatiile fixe de stingere a incendiilor cu HFC - 227ea ill sistern de:

inundare totala;

stingere locala,

17.27. Se verifica etanseitatea spatiului protejat supus totale cu azot pentru stingerea incendiului, aplicand presurizare cu ventilare prin U$a pentru probabil de retentie a azotului.

Sistemul de inundare totala este folosit pentru stingerea In spatii inchise, iar atunci cand nu sunt indeplinite se utilizeaza sistemul de stingere locala.

150

ISl

Riscuri

Tabe118.1

18.4. Prin mecanisrnul de stingere a incendiului eu 227ea are loc descompunea unor molecule, iar produsul de nere esential este HF (hidrogen fluorurat).

de sigurantii ce trebuie luate pentru evacuarea oamenilor spa/lile protejate, in functie de concentratia volumica HFC ~ 227ea in aerul din aceste spatii (standard european de referintd ISOIFDIS ~ 1 - 2000(£))

18.5. Pericolul asociat cu produsii de descompunere ai 227ea depinde de concentratia de HF din incinta protejata ~i principal, este functie de:

ill raportul dintre marimea incendiului ~j spatiului protejat;

iI timpul de ardere (perioada cuprinsa intre j stingerea incendiului). Se asigura un interval de timp cat mic posibil intre momentul detectarii incendiului si . sistemului de deversare a substantei de stingere.

Concenfratiavolumidi de 5ubstantatip HFC- 227ea inaerC

~~suri·d$$lguranta

C<9%

18.6. Emanatia de HF are mires iritant chiar in cantitati Acest miros constituie 0 alarma prevent iva pentru oameni ~e intra in spatiul protejat decat dupa ce acesta a fost ventilat. In produsii rezultati in urma arderii pot fi toxici si de aceea specializat care intra in spatiul respectiv dupa incendiu, poarte aparat autonom de respiratie.

Substanta de stingere HFC - 227ea are un efect slab ajoritatii elastomerilor, conform datelor prezentate in tabelul Ie de compatibilitate asupra elastomerilor au fost efectuate . standardelor de referinta ASTM DA 71, fiecare rnostra fiind .. ·Ia 100°C timp de 166 ore. Sursa: GREAT LAKES).

Tabe118.2

18,7. In general, substanta de stingere a incendiului 227ea nu este toxica pentru om. La concentratia necesara de (8 %), nu are efecte adverse observabile asupra organismului Efectele adverse pot apare de la 0 concentratie mai mare de 1 (anexa nr. 19, pet. 5).

Efectele JfFC - 227ea asupra elastomerilor

18.8. Masurile de siguranta ce trebuie luate pentru persoanelor din diferite tipuri de spatii, In functie de volumica de substanta de stingere tip FM200 (HFC - aceste incinte, sunt prezentate in tabelul 18.1.

152

+2 +2 + 1,3
0 +4,1 -5 + 4,8
+2 + 1,9 +3 + 0,86
~3 + 2,2 +2 + 5,7
153 18.10. Substanta de stingere de HFC - 227ea nu are coroziune asupra metalelor folosite In mod eurent pentru echipamentele instalatiilor, dupa cum rezulta din datele

in tabelul 183. (Testele au fast efeetuate potrivit stan referinta ASTM G 3 J, fiecare mostra fiind expusa la 0 t",,,,,..,.,...,,.,.;;

54,4°C In prezenta HFC-227ea. Sursa: GREAT LAKES).

Recipienti (butelii) cu HFC - 227ea grupate In baterie; Colector de substanta de stingere HFC - 227ea (sau

ucte colectoare In cazul sistemelor en mai multe baterii); Dispozitive de actionare;

Dispozitive si eehipamente de semnalizare ~i comanda; Conduete pentru transportul si distributia substantei de

Aluminiu 2024 0,0081
Otel inox 304 0,0009
Ote! carbon 102O 0,0010
Branz CDA 268 0,0009
Cupru CDA ] 10 0,0008
Nichel200 0,0000
Argint 0,0000
Notii: I mil ""2,554 x 10-5 m Solutii tehnice de realizare a instalatlilor fixe

de stingere a incendiilor ell substanta HFC - 221ea

Componentele instalatiilor fixe de stingere a ell substanta HFC·- 227ea

IS.H. Instalatiile fixe de stingere a incendiilor cu HFC - 227ea se compun din:

154

Duze pentru refularea substantei de stingere; Aparatura pentru control.

•. 12. In spatiile inchise pratejate eu instalatii fixe de stingere, .. u r. , ..... u,'~ asigurarea unei instalati i de exhaustare a produselor .... in urma incendiului, Atunci cand se prevede, aceasta insta-

. sa fie diferita de instalatia normals de ventilare a cladirii.

produselor rezultate in unna incendiului se face numai I cladirii, In interiorul statiei cu recipiente (butelii) eu de stingere este obligatorie prevederea instalatiei de

3. Instalatia de stingere a incendiului cu HFC - 227ea se eu detectoare de incendiu. La semnalizarea unui detector, semnalizare trebuie sa declanseze "prealarma", iar atunei detectoare (apartinand fiecare unei bucle diferite de . .semnafizeaza simultan sau este actionat un buton de incen-

la de semnalizare sa declanseze "comanda de stingere". de stingere se poate declansa si numai in unna actionarii

de incendiu. Dupa 0 temporizare reglabila, variind intre ''''''',.1,,''''' si doua minute, centrala trebuie sa dea comanda pentru stingerii prin deschiderea vanei de sector corespunzatoare in care a izbucnit incendiul si apoi actioneaza vana de pe (butelie) pentru deversarea substantei de stingere,

155

18.14. Centrala de semnalizare a incendiului, controlata de procesor, este 0 centrals autonoma care asigura comanda sistemului de stingere a incendiilor.

18.15. Centrala de semnalizare si cornanda asigura zarea activarii vane lor, of era informatii precise In cazul regim de urgenta ~i permite initializarea cornenzilor pentru functionarii instalatiilor de ventilate ~i de aer conditionat, elementelor mobile de protectie a golurilor functionale (usi, trape etc.), alertarea serviciului de pompieri etc.

7,5

12,9

5,1

6,6

5,8

18.16. Alarrnarea In caz de incendiu este asigurata optic. Devcrsarea substantei de stingere In spatiul semnalizata in central a de sernnalizare ~i comanda.

Con~entr.afiile volumice C [%] de substanta HFC _ de mertlza~e,. respectiv minima, de proiectare, pentru substante combustibile, au valorile din tabelul 18.5.

Dimensionarea instalatiilor fixe de stingere a Inr:'pnJ?I1/(W:.:: cu substanta HFC - 227ea

18.17. Concentratiile volumice, C[%], de 227ea, necesare pentru stingerea incendiilor, respectiv mi proiectare, pentru diferite substante combustibile ~i i suprafata (clasa A), sunt date In tabelul 18.4.

Concentratiile volumice, C[%] de substanta HFC - 227ea minime de proiectare $1 respectiv, de stingere a ,..,,,,,, .. ,'fJ diferite substante combustibile $1 incendii de p",W",<,·'" (clasa A) (standard international de referinta ISOIFDIS 14520 - 9: 2000(E))

2,2
8,6 9,5
3,5 3,9
13,6 15,0
8,0 8,8
11,6 12,8
11,6 12,8 acetone

6,5

7,6

ethanol

156

157

v ( c )

m=>-: - [ko]

v IOO-C t>

18.19. Cantitatea (masa), m(kg] de substanta HFC - necesara stingerii incendiului, se determina ell relalia:

In care:

m - masa de substanta de stingere a incendiului HFC -

[kg);

V _ volumul net al spatiului protejat, [m31. Volumul

determina scazi'tnd din volumul brut volumul obiectele solide nepermeabile ~i nemutabile. V au 0 deschizatura spre spatiu1 protejat trebuie (de exemplu: ventilatii Tara trapa de tnchidere la incendiu, deschiz1ltllri care nu se inchid automat etc.);

C _ concentratia volumica de substanta HFC - 227ea .

necesara stingerii incendiului. [%];

v _ volumul specific de vapori de substantii de stingere 227ea (mJ/kg), la presiunea de 1,013 bar, detenni

relatia:

unde:

k , ",,0,1269; k2 :=0,000513;

t _ temperatura in spatiul protejat, (bC].

1S.20. Valorile volumului specific, v [m3/kg] de stingere HFC - 227ea , la diferite temperaturi t (oq, de substanta de stingere raportata la unitatea de volum a protejat m / V [kg/m"] in functie de concentratia volumica a incendiului C [%], sunt redate In tabelul 18.6.

1.0 0 l1$ f

159

158

U':I .:0 co co .:0 -e+ to to '<t co Q) ~ 8 I'- .:0
0 In ....... 00 1.0 to to ~ 0 (V) to 0 ~ -e+ \J;;)
~ co .:0 (T) Q) r-; 1.0 th a co .:0 In ('<) N 0">
"'l N ~ N ~ "... ..- ..- ~ 0 q 0, q q 0, 0">
.... -e-t- c,
Q) Q) 0 co Q) 0 0 N ;g; v- C!; T"" t- t-
gs LD '<t N N Z$ <.0 ~ l<? -e- U':I ..... t- ..,;r
co <.0 "<I'" 0 <.0 Q .- 0) co .:0 U':I '<t N .....
"'It"
N, .,- ..- ...... ....... =, 0 -e-- q 0) Q) 0) Q) 0) 0) 0)
0' 0 0 0 0 0 0'

<.0 .:0 ..,;r 0 ..,;r 0 "'" 'if!. co (V) ('<') co t- eo to co
0) 00 00 0) N 1.0 00 .- I'- M en .:0 M ..... ill
0 co .:0 <:;t- q en I'- M (") .- C) 00 I'- <.0 io (")
.- q =. 0 m Q) ...,.. Q) en en co co co <X:!. 00
-c--' 0- 0 0 0 cS 0- 0 0- 0 ci

~ -e- o (V) ill 0 Q) v ".... M 0 8 M ...... N
(V) io [(:; (V) co N -tt:. 0 I'- v N 00 t- .:0
..- Q) "- N 0 ill N 1.0 ('<) N T- o f'2 I'- .:0
q Q) en 0"> Q) Q) co 00 0:> co 00 co I'-:. I'-
0 c5 0 0 0- <:5 -e-- c5 0' 0 ci 0- ci 0
~ 0
2
co ~ "- .:0 "<t 0 (V) -:co I'- 0:> T- o ~ lO v 1.0
r- M I'- I'- M Q) m ?JE: 0 co r- <.0 In V v -a;
0; C) co .:0 M N 0 ~. -e= I'- to ..,;r (V) N ~ 0
Q) co 0:> 00 00 co e .",- t- I'- I'- t- I'- I'- I'-:. .:0
o' 0 c:i ci 0- ci c:i IV ci c5 0' 0 ci ci 0 ci
"0
.",.
..- CJ; "<t s 00 Q) .:0 'e ~ ..... t- I'- 0) (") N r;"')
1.0 (J; N Q) I'- '$. N ~ ~ .-- N r;"') '<I"
N 0 f'2 LD ('<) N Q.. 0, 0) 00 I'- .:0 12 v r;"') N
0:> co I'- I'- I'- I'- .(j) .... .:0 <.0 .:0 <.0 <.0 ~ <.0
ci c5 cS c5 0 0- 0 "0 0 0 0 0 0- 0 0 0
>«1 .
-e- lD ('<) .:0 <.0 . ~ I'- N 0) 0 (V) r-c, t-
r;:: ...- E to
"¢ 0 '8;. 0 00 t- -'$. .:0 I'- t- O"> C) r;:: ('<) to
(") N 0 I'- I,() "<I'" ..2 .-. 0 0) 00 co <.0 l()
l"- t-- r-, <0 <D (Q <0 g Q') <D <0 1.O LD U':I In ~ l()
ci 0- 0 ci 0 0- 0 0 c:i ci 0 0- 0 0 0
.!l!
.....
I'- to r-, ~ 0; 0 "<t ·m (T) 00 t-- 00 N r-- <.0 <.0
to (T) m 0) ..... N ('<') I,(') t- o N to oo
N e ~
;g M <t- eo t- .:0 o. "<t (V) N ..... .... 0 en co
<D co <.0 l<? l.() 1.0 g co I,(') l.() to to to 1.O '<t_ "<t
c5 ci ci c5 0 ci ci t:: ci 0' c:i 0' 0 0- 0 ci
0
(,)
en M N "<t en N en "<t .- 0 N <0 ..... a en
00 co eo 00 m 0 N ~ CJ) N to ro .-- co en N
l(') V M N 0 en .0. to ID l(') '<I" ~ M N N
10 l.() lD lD 10 10 "<I'" . t- '<t "<t '<t "<t "<t ""': "<t
ci ci ci 0 d ci 0- 0 ci ci c:i c:i ci 0 0
0 0 ~ ..- ~ 0 0 0 0) m 0 to 0 00 I'-
"¢ lD co to eo * co ..- t.Q "<t m (Y) co
r-, ID l() ~ M N ~ en 0) co 00 I'- so <.0 l()
"<t "<t -e- v "<t ('<) (T) (T) ('<') l() M <'1 M
1:5 c;, ci 0- 0- c:i 0 c> ci ci ci ci 0- 0 a
t- (V) m l() CD N r-, OJ 'd" c» "'" m ~ 0 1O 0
"'<t r-; O) N r-; o N ~. 0 N 1.O t- (T) U':I co
(V) M (V) 'd" 'd" l.O l.O ::.. to to ill to I'- I'- r-- t--
....... ....... ..- ..- .-- ..- -c--'
a 0 0- 0 0 o' 0' 0- 0 0 o· 0- 0 c:i c:i
t.Q 0 l.() 0 1O 0 l.O 0 (;) ll) 0 t.Q 0 ll) 0 ~ 0
C'-l N (V) (T) V -et- co (0 I'- I'- <:0 co ill 0
o
160 161 Executarea instalatiilor fixe de stingere a incendiilor eu HFC - 227ea

Conductele de transport ~i distributie a substantei de executa conform proiectului ~i se leaga la instalatiile respectandu-se prevederile norrnativului I 20. de referinta stint STAS 6616 si STAS 6119.

Conditii generale

18.21. Eehipamentul necesar instalatiei fixe de incendiilo- eu substanra HFC-27ea, trebuie sa aiba asigurata corespunzatoars si se verifica printr-o receptie atenta documentelor insotitoare (certificat de calitate, instructiunj agrement tehnic etc.),

Dupa montare conductele se curata, iar Inainte de . "UL<~"V' se sufl a cu aer sau alt gaz sub presiune indepartand ..... corpuri straine patrunse accidental.

18.22. Producatorii si furnizorii de baterii ~j echi ·stingere vor Iivra odata cu acestea ~i piesele de rezerva conform prescriptiilor produeatorului.

Dupa executarea instalatiilor de stingere se veri fica . imbinarilor prin probe de rezistenta la soc ~i probe de

18.23. Subansamblunjs si eehipamentele instatatiei de ..• se transporta In ambalajele originale, pastrandu-se .. tehnice si constructive ell care au fost realizate de producaro-, .

Beneficiarul instalatiei este obligat sa asigure rlpnr.7no conditii de siguranta a subansamblurilor, echipamentelor :;;i a.n lelor pan a la terminarea montajului ~i punerea In fun instalatiei, raspunzand alaturi de unitatea de montaj de

Probele de functionare vor ave a In vedere controlul armaturilor ~i al duzelor de deversare.

Proba de functionare se poate face ell 0 singura butelle .. ·cu aer comprimat sau dioxid de carbon actionata manual. In ... . . de functionare se verifica actionarea instalatiei, atat .••.••••.•.. ~i la distants (cand instalatia este astfeJ proiectata).

Montarea instalatiilor fixe de stingere a ineendiilor eu HFC - 227ea

18.24. inainte de montarea conductelor si a celorlalte aferente aeestora, se veri fica starea lor, neadmitandu-se montaj daca prezinta turtiri sau aile unne de lovire care au forma sal! sectiunea acestora,

L Se veri fica, In mod obligatoriu, etanseitatea spatiului •...•.. respectiv capacitatea acestuia de a mentine concentratia

proiectata de stingere, pe durata de timp necesara stingerii In acest seop, se aplica Testul de presurizare cu ventilare 1)pnrr'1J determinarea timpului probabil de retentie, standard de ISO 14520 - 1 : 2000(E), anexa E.

18.25. Pe timpul montajului se iau masuri pentru ca 111 conductelor deorice fel sa nu pfitrunda corp uri straine, stanjeneasca transportul sau refularea substantei de stingere.

162

163

Receptia instalatiilor fixe de stingere a incendiilor cu HFC - 227ea

. 9. Instalatii fixe de stingcre a incendiilor cu inergen (IG - 541)

18.32. Receptia instalatiei fixe de stingere HFC ~ 227ea se face de catre cornisia constituita in conform' Iegislatia 111 vigoare, Comisia este obligata sa verifice, in principal.j III respectarea prevederilor reglementarilor privind sistemele de detectare, semnalizare si stingere In proiectele de executie si in documentatiile tehnice; iii daca au fast realizate ~i puse In functiune

instalatiile, aparatura si echipamentele dill sistemele de tare, semnalizare si stingere prevazute;

II daca au fost predate beneficiarului instructi folosire a tuturor aparate-lor ~i echiparnentelor instalatiei ~ ..• instruit personalul de exploatare a acestora. ..

tehnicii a cliitiirilor cu instalati! fixe de stingere incendiilor cu INERGEN

. Proprietatile substantei INERGEN (IG - 541), mecanis.. ""Uf'''~' i incendiului cu INERGEN ~i domeniile recomandate instalatiile de stingere eu INERGEN, sunt prezentate in anexa

19.2. Instalatiile de stingere a incendiului cu gaze tip fNERGEN .reanzate in sistem de:

inundare totala;

B stingere locala;

Sistemul de inundare total a se poate realiza pentru spatii inchise usile, ferestrele, tubulaturile etc., se pot inchide inainte sau ell inceperea deversarii gazului.

18.33. Receptia consta din verificarea:

Ii functionarii instalatiei de detectare, comanda;

" functionarii sisternului rnecanic de

substantei de stingere;

Ii existentei panourilor de avertizare privind oamenilor, a instructiuni-lor de exploatare si a masurilor lntreprind In timpul interventiei In caz de incendiu;

B respectarea reglementarilor tehnice privind nrorect ~i executarea instalatiei de stingere a incendiului,

19.3. Pentru stingerea incendiilor din interiorul spatiilor prin totala, intreg spatiul trebuie sa fie urnplut eu substanta de lNERGEN, astfel incat procentul de oxigen sa scada (In timp sub valoarea de mentinere a arderii.

••.••.. 19.4. La sistemele ell inundare totals pentru incendii instantanee

. (declansate de lichide inflamabile), cantitatea (masa) de

.... de stingere deversata trebuie sa acopere pierderile datorate

seitatilor, Suprafata total a (nr') a golurilor ce nu pot f inchise sub 3 % din voJumul (m'') incintei protejate, san 10 % din aria

a suprafetelor Iaterale si partilor superioare $i inferioare ale situatia 111 care, din motive tehnice sal! tehnologice aceste nu se pot realiza, se adopta sistemul de stingere [ocala.

164

165

Riscuri

9.8. Gazul [NERGEN este stocat in butelii la presiunea de , respectiv 200 bar, la temperatura de 1 s<'c.

In tabeJul 19.1 sunt date presiunile maxime de lueru ale . gazoase de stingere a incendiului INERGEN, la tempera- 50°C.

19.5. La concentratia volumica standard de stingere a lui, de pana la 43 %, substanta de stingere fNERGEN nu pune oameni lor in pericol.

19.6. Dupa stingerea incendiului, accesul persoanelor incaperile respective este permis numai dupa evacuarea nocivi prin ventilare natural- organizata sau instalatie de ventilare

Tabe119.1

maxime de luau ale substantei gazoase de stingere incendiului INERGEN (IG - 541) fa temperatura de 50°C (standard de referinta ISOIFDIS 14520 - 15:2000 (E))

Solutii tehnice de realizare (I instalatiilor fixe de stingere

, .

a incendillor cu INERGEN

Componentele instalatiilor fixe de stingere a incendiilor ell INERGEN

200

19.7. Instalatiile fixe de stingere a incendiilor cu

compun, In principal, din: a butelii cu INERGEN, grupate in baterii; eo racorduri flexibile pentru conectare la colector; II colector; II dispozitive de actionare electrica si mecanica a

pilot; .. dispozitive si echipamente electrice de detectare, lizare (acustica ~i optica) ~i de comanda; • aparatura de control; a clemente de monitorizare a starii elcmentelor de dere a golurilor (usi, ferestre, trape etc.); .. reteaua de conducte pentru transportul si substantei de stingere; • duze pentru refularea substantei de stingere protejat.

19.9. Buteliile de stocare a substantei de stingere trebuie sa fie impotriva radiatiilor termice directe sau indirecte, indepartate de surse de trepidatii,

19.10. Buteliile de stocare a substantei de stingere INERGEN supuse prescriptiilor tehnice ISCIR (la 5 ani se verifies de catre . ucator sall furnizor).

19.11. Fiecare butelie de stocare trebuie prevazuta Cll dispozitiv •...•.•• iguranta la presiune.

19.12. Buteliile montate in baterii se racordeaza la colectorul n si se fixeaza pc stelaj sail direct pe perete (daca aeesta asigura .?i~''''''.n necesara), Fiecare butelie se prevede cu dispozitive necesare ilizarii individuate.

166

167

19.13. Fiecare butelie se racordeaza la colectorul 1""I<lt'pr,p, racorduri flexibile cu supape de sens, astfel ca schimbarea unei sa nu afecteze functionarea celorlalte butelii din baterie.

Dimensionarea instalatiilor fixe de stingere a incendiilor culNERGEN

19.14. Concentratiile volumice de substanta INERGEN in din spatiul protejat, necesara stingerii incendiului, respectiv de proiectare, pentru diferite substante combustibile ~i ir icencu suprafata (clasa A), au valorile redate in tabelul 19.2.

Concentratiile volumice de substanta INERGEN in aerul din spatiul protejat, necesare pentru stingerea incendiilor, minime de proiectare pentru diferite substante combustibile st incendii de suprafata (clasa A) (standard international de referinta ISOIFDIS 14520 ~- 15 : 2000(E))

20,0
44,2 57,5
35,8 46,5
37,2 48,4
32,3 42,0
35,8 46,5
25,0 30,0
28,1 36,5 19.15. Concentratiile volumice de INERGEN in aerul din , , I protejat, de inertizare, respectiv, minime, de proiectare, pentru [bst~tntele combustibile metan si propan, au valorile date 'in tabelul

Tabe119.3 rmrro nrrrn 'le volumice, C [%} de INERGEN in aerul din spatiu! protejat, de inertizare, respectiv, minimede proiectare "fn.,rlrnc·rI international de referinta ISOIFDIS 14520 -15:2000(E))

n- heptan
acetona
acetonitril 26,7 34,7
butano! 37,2 48,4
ciclopentan 42,1 54,7
diesel (motorina] 35,8 46,5
elan 29,5 38,4
ethanol 35,0 45,5
etilena 42,1 54,7
168 propan

49,0

169

de substanta gazoasa INERGEN, referinta corespunzatoare presiunii de 1,013. de 20oe, Vs [mJ], necesar pentru stingerea incend determina cu relatia:

V V v N I ( 100 ) [ 3]

s ? _. n m

. v IOO-C

in care:

Veste volumulnet al spatiului protejat [m3];

C - concentratia volumica de subsranta gazoasa aeru! din spatiul protejat, necesara stingerii incend . temperatura indicate ~i la presiunea de 1,013 bar [%];

v» - volumul sr,ecific al gazului INERGEN la referinta, [rrr'rkg];

v - volumul specific al gazului [NERGEN la tA,.,n .. <, .. ~",.; calcul din spatiul protejat si la presiunea de determinat cu relatia:

v = k, + k2t [m3/kgJ;

unde kl = 1 ,683 si k2 = 0,0044 sunt constante substantei gazoase INERGEN;

t - temperatura de calcul din spatiul protejat, [0C].

19.17. Valorile volumului specific, v [nr'/kgJ, de gazoasa INERGEN, la diferite temperaturi t [0C], precum si raportului Vs / V [m3 INERGEN 1m3], intre volurnul, v.., de Stl gazoasa INERGEN Ia starea de referinta (t "'" looe ~i p "" 1,013 -volumul, V, aI spatiului protejat, In functie de concentratia de proiectare pentru stingerea incendiului ell INERGEN C spatiul protejat, sunt date in tabelul 19.4.

170

0) <O«t<'?t'I) co <0 '<I" NO 00000

............ ~ ... T-- ~- ~-.

..;t CJ) <0 ('<") 0 co <.0 to ;;;!; «:t
co <0 LO «:t M .- c» 0> I'--
(0 (0 (D <0 <0 <0 (0 to to LO
ci c5 ci ci o· ci ci 0 0- 0
0 I"- tD ~ M N N N M i!;
0 co r-... to '<T M N T-
(0 to to to to to to to to to.
0 0 0 cS c5 0 c::i 0- 0- 0
N .- 0 0 ..... .- M v co co
-e-' 0 m co I'-- (D to -q- (VJ
ID to <0 "<t -q- '<T "<I' '<:,I:_ v '<T
0- 0 c:i cS c:i c:i c5 0 c:i c:i
'<T M M N N -e-r- ~ s 0 0)
N '<T <CO co 0 N '<T co 0)
(D r- co 0) -e-e- N (\') '<T to <.0
to to to to <D <.0 <0 <0 <0 (0
c::i cS c:i c::i ci ci c5 c5 ci ci
CJ to CJ to 0 to 0 to 0 LO
'<T ('0') M N N .,.... I
I I f f f 171

.- ~ co ~ CD ~ CD N 00 1.0 N 0 N N -c--'
0 <0 1.0 N N 0 0) r- co m "<T CO r- c.o
=, ill 0) 0) en en. q CO CO CO CO 00 r- r- r-
ei ci 0 0 0 0 ci 0 0 0 ci 0 0' 0'

~ N co (") 0) co N 0 I'- co "<t <'? N ..- N N
co <0 LO N N ~ ill co I'- eo LO ~ 0 en co
co co 00 co co ~ 00 co I'- r- r- I'- I'- CD m
0 0 0 0' ci 0 0 0 0 0 0 o· 0 0 0 0


"<t 0 r- '<t T"" en I'- eo to "<t ~ '<:t ;g co en ..-
0 en I'- <D to ("') N ...- 0 0) I'- N .,- <-
co r- I'- r- r- r-, r- r- I'- ~ (0 (0 <D (0 eo (0.
.0' 0 0 0 0 0 o' 0 ci C> 0 0 ci ci o· 0

r- ID M N 0 0 m ill m 0 0 C; ("') 0 (") l£)
r- 0 m 00 r- <0 "<t (") N N .... m <0 co "<t
r- I'- <D to to <0. to to CD to <D CD lD co lD lD
0 ci 0 ci 0 0 ci ci ci ci ci ci 0 0 ci 0
00 r- ID (0 ~ (0 r- oo c» ..- ("') to b::i 00 -- to
("') N .- 0 00 r- (0 LO LO "<t M 0> c» 00
(0 (0 (0 (0 LO LO_ 1.0 1.0 co lD 1.0 1.0 1.0 "<t "<t "<t
o' 0 ci 0 ci 0 ci o' o' o' 0 0 0 ci 0 0'
;b v lD (0 I'- 00 0 N -e- I"- 0 ~ (0 a ~ 0>
1.0 '<:!" f2 N .- ~ 0 m co co to v N
<0 ID 1.0 1.0 1.0. lD (.{) "<t "<t "<t ~ ~ v v "<t
0 ci ci ci ci 0 0 0 ci 0 o' a 0 ci c:i o'
If} (0 00 a N LO 00 ..- v r- .,.. If} m (0 ..-- <0
0) 00 l"- t- (0 lD "<t '<t (") N N ...... 0 co 00 r-
"<t '<t "<t '<t "<t «t: "<t '<:t '<1", '<:t '<I" "<t '<I" M ("'). (")
cf 0 0 0' 0 a 0 ci a 0 0 ci d 0 0 0'
0 ("') <D m N co m N I'- -e-e- W .- 1.0 (D ..- r-
«) N ..- 0 0 0> co 00 I'- r- ID (0 co ("') M N
'<t '<:t -<:l" "'t '<I" C<). ("') ("') <'? ("') (") <'? N <'? M N
c::i 0 c:5 0 ci c» ci 0 0 0 ci ci 0 ci ci o'
m co 00 I'- r- (0 ID 1.0 1.0 "<t '<:t ("') <'? .- 0 0
..... (") lO r- 0> .- (") ill I'- m .... (") If} M 1.0 r-
co m 0 N '<I" to ID I'- 00 0 ~ N r- oo Q)
(0 <D t- r- r-, r-_ t- r- r- I'- 00' 00 00 co co co
cS ci 0 ci ci 0 0 c::i c::i o· .5 ci ci ci ci 0
0 to 0 1.0 0 L{) 0 If} 0 If} 0 to 0 lD 0 0.0 0
N N c<) (V) "<t «:t U) 1.0 (O to r- co Q) m 0
l72 r 19.18. La alegerea tipuluisi numarului de butelii eu .

a echipamentelor ~i dispozitivelor de a~tionare precum ~I a ~i numarului duzelor de refulare, se tme seama de p instructiunile producatorului acestora,

Retelele de conducte de transport si distributie, precum si pe care se monteaza duzele de refulare se fixeaza rigid ell sa preia efortul produs la refularea substantei de stingere. fixare a conductelor de transport vor permite dilatarile si functionale,

Executarea instalatiilor fixe de stingere a incendiilor cuINERGEN

Conditti generalc

19.19. Subansamblurile, echipamentele, aparatele ~i tivele instalatiei de stingere a incendiilor eu IN~RGEN se ambalate, pastrfmdu·se caracteristicile tehnice ~~ con au fast realizate de producator si se dcpozlteaza

siguranta.

Conductele de transport ~j distributie a substantei de ):NERGEN se executa conform proiectului ~i se leaga la prevederilor normativului 1.20. Standardele de

STAS 6616 ~i STAS 6119.

19.20. BeneficiaruJ instalatiei d~ s.t.i~gere ~.:

INERGEN are obligatia asigurarii depozitarii III conditii de .•.•.... subansamblurilor, echipamentelor ~i mate:ialelor. aferente .••.••.....

terminarea montajului si a punerii In functiune a . . .

zand de pastrarea lor impreuna eu unitatea de montaj.

Dupa exeeutarea instalatiilor de stingere a incendiilor efectuarea probei de etanseitate eu aer comprimat si a functionare,

Montarea instalatiilor fixe de stingere a ineendiilor eu INERGEN

Proba de functionare sc poate face ell 0 singura butelie de butelii, In functie de eomplexitatea instalatiei, In de functionare (prin simularea unui incendiu), se veri fica instalatiei atat local cat ~i de la distanta (cand este astfel deversarea substantei de stingere.

19.21. Inainte de montarea buteliilor (reci_Pientilor), telor, dispozitivelor de actionare, con~uc:elor ~l a celorl aferente instalatiei de stingere se verifies starea .Ior, montajul dad prezinta deformari sau urrne de lovire,

• Pe timpul probei se iau masuri de siguranta pentru . identelor si a pagubelor materiale.

19.22. La montarea bateriilor de butelii, a dispozitivelor de comanda si actionare se respects

veri fica In mod obligatoriu etanseitatea spatiului ."W"'-"""" Testul de presurizare ell ventilarea in u~a, pentru

174

175

determinarea timpului probabil de retentie, (standardul de ISO 14520 - 1 :2000 (E), anexa E).

Instalatii fixe de stingere a incendiilor . ·Cil argon (IG - 01)

Reeeptia lostalatl110r fixe de stiogere a ineendiilor cu INERGEN

.,..!.;'nnif'PII tehnica a cliidirilor eu instalatil de stingere meenatuor en argon

19.29. Receptia instalatiei se face de catre comisia conformitate cu legislatia in vigoare.

de stingere a incendiilor eu argon

'comanda si punerea in functiune a instalatiilor fixe de stingere a incendiilor cu INERGEN

1. Proprietatile argonului ca substanta de stingere sunt III tabelul 20, I din anexa 21, iar mecanismul stingerii cu argon ~i dorneniile recomandate pentru instalatiile de incendiului ell argon, sunt redate in anexa nr. 21.

19.30. Punerea in functiune a instalatiilor fixe de incendiilor eu INERGEN se poate face automat ~i manual.

. Instalatiile de stingere a incendiului cu argon pot fi

.. in sisteme eu:

inundate totala;

stingere locala,

19.31. Punerea automata In functiune se poate actionare electrica, mecanica sau pneumatica.

Dispozitivele de actionare electrica pot fi utilizate in temperaturi cuprinse intre one si 54nC,

La punerea In functiune a instalatiei de stingere a incend .

INERGEN, se VOl' avea In vedere urmatoarele:

.. inainte de deversarea substantei de stingere in protejata, la semnalizarea uneia dintre cele doua I· detectare ale instalatiei de stingere cu actionare declanseze prealarma si la semnalizarea si a celei de a

de dctectare sa declanseze alarrna, realizand totodata prestabilite (intreruperea functionarii sistemului de actionarea elementelor de inchidere a golurilor din plansee, alertarea serviciului de pompieri etc.);

II procesul de stingere sa nu poata fi declarisat

Sistemul de inundate totala se realizeaza pentru spatii care usile, ferestrele, tubulaturile etc., se pot inch ide inainte ell inceperea deversarii argonului.

Pentru stingerea incendiului prin inundare totala, intregul spatiului protejat trebuie umplut cu argon, astfel incat, . volumica procentuala a oxigenului din aer sa scada, in de la valoarea initiala de 21,9 %, la valoarea de 12 %, cand

La concentratia volumica standard de stingere a incenla 48,8 %, argonul ca substanta de stingere a incendiului pericol viata oamenilor,

176

20.6. Dupa stingerea incendiului, accesul lncaperile respective este perrnis numai dupa evacuarea prin ventilare natural-organizata sau instalatie de ventilare

Tabe120.2

de stocare a argonului In butelii si presiunile maxime de lucru, in functie de temperatura

Solutli tehnice de realizare a instakuiilor de stingere a incendiilor cu argon

Componentele instalatiei de stingere a incendiului cu

200

20.7. Instalatiile de stingere a incendiilor eu argon, se In principal, din:

I!I instalatia de stocare a argonului:

butelii de otel sau ansambluri de butelii in baterie;

supape de descarcare; ~ colector de descarcare;

- componente auxiliare de control.

" instalatia de declansare:

- eilindri pilot

• - supapa pilot

" instalatia de distributie:

- conducte si ansarnbluri;

- ajutaje (duze) de refulare a agentului

spatiul protejat.

fI echipamente electrice de alimentare, Ut;l<;;I,.;lUI lizare :;;i comanda;

I!l sisteme de sustinere pentru: butelii ClI argon; blocul colector,

Fiecare butelie eu argon este prevazuta ClI dispozitiv de . IiI presiune.

O. Buteliile ell argon montate In baterie se fixeaza pe stelaj pe perete (dad acesta asigura rezistenta necesara), Fiecare prevede ell dispozitive necesare utilizarii individuale.

1. Fiecare butelie eu argon se racordeaza la coleetorul racorduri flexibile eu supape de sens, astfel ea unei butelii sa nl! afecteze functionarea celorlalte butelii

12. Se iau masuri de protectie a buteliilor eu argon impotriva . termice ~r a vibratiilor (trepidatiilor).

de stingere

20.S. Presiunile de stocare a argonului in butelii si maxime de lucru, in functie de temperatura, sunt in (standard de referinta ISO I FDlS 14520-12:2000 (E)).

. ... Concentratiile volumice de argon 'in aerul din spatiul ..... necesare stingerii incendiilor, respectiv minime de proiectare, substante cornbustibile :;;i incendii de suprafata (clasa date In tabelul 20.3.

178

179

Concentratiile volumice de argon in aerul din spatiul necesare pentru stingerea incendiilor, respectiv, minime de pentru diferite substante combustibile si incendii de sunrno« (clasa A) (standard international de referinta ISOIFDIS 14520~ 12:2000(E))

volumul net a1 spatiului protejat [m3];

concentratia volumica de argon, din spatiul protejat,

.....•...• stingerii incendiului, la temperatura indicata si la

presillnea de 1,013 bar absolut, [%];

~ volumul specific al argonului la starea de referinta

. , ,

[m3/kg];

volumul specific al argonului, la temperatura de calcul din ··spatiul protejat ~j la presiunea de 1,013 bar, determinat eu . latia:

v= k , +k2' [m3/kgJ;

·unde: k] = 0,56119 ~i k2 = 0,0020545 sunt constante specifice argonului;

. temperatura de calcul din spatiul protejat, [0C].

Valorile volumului specific, v [m3/kgl, de argon, la . t [0C], precum si valorile raportului Vs / V , lotre volumul de argon la starea de referinta, necesar . incendiului, Vs [m3J ~i volumul net al spatiului protejat,

in functie de valorile concentratiei volumice de proiectare stingere a incendiului Cll argon, in spatiul protejat, sunt date 120.4,

29,2

. 17. La sistemele cu inundare totala, pentru incendii instande suprafata (declansate de lichide inflamabile), volurnul de de stingere deversata, Vs [nr'], trebuie sa acopere pierderile

.neetanseitatllor. Suprafata totala [m3] a golurilor nu poate fi din volumul V [m3J al spatiului protejat, sau 10 % din aria a suprafetelor laterale ~i partilor superioare si inferioare ale situatia In care, din motive tehnice sau tehnologice, aceste Btl se pot realiza, se adopta sisternul de stingere locals.

20.14. Concentratia volumica a argonului pentru in . rnetanului este deSS,8 % respectiv, minima de proiectare de 61 ... ·.·

20.15. Volumul de argon 11,'1 [m3], la raportat la referinta corespunzatoare presiunii p = 1,013 bar ~i tern I"" 20°C, necesar pentru stingerea incendiului, se determina Cll

v R (100) 3

Vs =V~·Jn ---- [m J

v 100-C

180

181

"t; ';:::
Q -.. ~
N ;:s ;:::
.- I:::br;:: ;; I"- (VJ 0 0:> CO '¢ eo U; (0 0 (0 N 00 "" ...- m I"- ~
~ <;) s:: <.D -er N 0:> t- eo <.D (") N 0 0) I'- <.D ~ <") N ..-
.Q ...- ...- ...- ...- =, q O'l 0) OJ 0) O'l 0) eo ~ CO CO CO CO eo
c:: §.~'" .- c> 0 0 0 0 0 0- 0 0 0 6 ci 0
f=< I>., ~a
~~V;)
........ <:> .....
~ '--..'l:::s co <.0 t() eo t() <.0 (") co M OJ to N ill I"- co (Y';l N ...- 0
.;;; c...> ~' <.0 Cl.;_ N a co <.0 eo <.D t() (") N ~ OJ co I"- ID 1.0 "" <")
=, 0, q OJ o» co co co co co co r-- I'- l"- I'- l"- I"- r--
V ".;::: 0 ci ci 0 0- 0- 0 0 0 ci 0 0 0' 0 0
<:l) <:u
~e~
..... t; ;." co <.0 r-- 0:> N 1.0 0 r-- '& OJ I'- co 2> '& (") (") (")
• ..., ~ <:l) ~
~ ._ '1j t() (") ..- en co ID OJ I"- C') N ..- eo r-, ID
o» en en co co co I'- r-- r-- f'-- I'- I"-- r-- (0 <.D <.D to
'-'2"'8 0- 0 cS cS 0 cS 0 cS ci 0- 0- 0 0' 0 <::5 c, 0 0
~ ~ s::
<:l) ~ 0
~ .~,
~ l:::s (7) <.0 OJ (7) r-- N ~ (") N c» 0) ill OJ m OJ e ..- N
1::! .~ E: t() M ..- 0 eo l"- c» 0) IJ::l r- ~ -e- (") N ...- 0 en
co eo co co l"- f'-- I"- <D <.D <D <D (0 to <.D <D <.D <.0 co
<:u IS <:u 0 0 0 ci c5 0 ci 0 ci ci ci 0' 0 0 ci cS ci ci
.'!::: ;:s r.:
!!.... .......... <_
~2"l::s~
- :...:--::;
"1::s :~~~ eo M 00 '¢ 0 <.D r-; <D (0 <.0 (0 I'- eo m 0 N r-, <.D
1.0 '¢ N t: 0 co N .,..... 0 en 00 I'- (0 It) It) '¢ C'? N
~ t;- s:: <:::> r-- l"- I'- I"- <D (0 <.D (0 t() t() io t() t() to t() 1.0 ~
. h ,s g ci ci d ci c5 0 0- ci 0- c5 o· ci 0- ci 6 ci ci ci
§~~~
to(.jtl~
t:s § .~ ....... ...- r-- ~ ..- en I"-- '¢ to <D I"- co 0 N "" I'- m N t()
~ (.j .... I I'- t() (") <0 0 t() '¢ o» N ...- ..- 0 m co r-- I'- <:0
<.D <:0 <:0 <0 <D to lO It) co to io t() '¢ '<:I' '¢ ~ '¢
'1j<:l)I2<:::> d 0 ci d 0 0 a' ci 0 a- d ci cj a' ci ci a d
~':';::;: ~<"l
~~~
~.._ ._ .......
,...., c:s ti, ro <.D ~ '<:I' M M <.0 00 a N t() co 0 ;;;t; I'- .,... '¢ co
.t~E} co r-- <D t() '¢ (") 00 r-- I'- <:0 l() .:J: '¢ N N .,_ 0
l() L() t() L() to L() ~ '¢ "tr '¢ ..". '¢ -e- ..". "<t ..". '<.t
;:. "\:'l s:: 0- ci 0 ci 0- 0 a cS d ci o' 0- ci 0 ci 0 ci ci
~ '-
:S: 'B- s::
'" s:: Cl N M M <:0 <0
.(.j i!., ~ ..- ..- 00 <.D N co m ,<) I'- ~ 0 lO 0
~ ;... ...- 0 OJ r- <.0 N ..- 0 0 (j) co co I"- <0 (0 co l()
~ s:: t:s 1.0 co '¢ -er '<:l' '<:l' v v '<.t '<:l' M (VJ (") M (") ~. cry (") M
'- ;::: 0- 0 ci cS cS 0- 0 ci 0- c:; 0 0- 0 0- 0- 0 ci c5 c5
.S; -"
.............. ~.-
i:i _~ J::: 0 M <.D 00 ...- 2> 0 cry <.D 00 .,- ;J; (0 OJ N lO I"- 0 M
s ~.::: m en 0) m 0 N N N N M M M '<.t '<j" v to t()
I"- co 0) 0 N M m 0 W N ('<) '<:l' r.n <.D I'- 00 0) 0 ,......
-0"l::s "<l- v "" lO lO L() ~ <.0 (0 <.0 <D <0 <0 to <.D ID l"- I'-
2 ~ ~ o· c5 0 ci ci ci 0 0 0 0 cS ci 0 o' 0 ci 0- o· ci
~ l:::s (.j
~~ ~:S
~~l:::s 0 r.n 0 t() 0 IJ) '.0 <::> t() 0 lO 0 It) 0 LO a LO 0 ~
-. <:u
:2::'" I-.. ..". M tv) N N N N tv) tv) <¢ '<i" to l() <.D (0 I'- r--
"'~ I I I I I
~s::
._
t;
IXl 183 0 0 ..- N
...... 0 0> 00
1'-_ I'- ~ <:0
0 0 0 0
?fl. '. to <:0 I'-- 00 0
'<:I'- '" N ..-
',¢ <:0 <:0 <:0 <0 <:0
'iD 0 c5 0 0 0
I'- 0 N to
to <:0 to ;1;
to to to
0 0- 0 0
'¢ I'-- 0; '<T
0 0> CO
t.O '<T '<T '<T
c5 0 c5 c5
<:0 0 '<T CO
~_ """ <"') N
"<f:. v v_
0 0 0 0
0; to co to
co I'-
M M M M
0 c5 0 0
0 to ..- <:0
~ <"') M N
M M M
0 cio r:::5
CO (0 """ <:0
lO <:0 <.0
M "'" to <:0
I'- I'- I'-- I'--
0 0 0 0-
0 to 0 lO 0
CO ro 0> 0> 0 .•.•...•.•.•••.••.•.. ~ .....•.........

8. Determinarea tipului, numarului ~i capacitatii buteliilor a argonului, a tipului echipamentelor ~i dispozitivelor de precurn si dimensionarea conductelor, reductorului de ~i a duzelor de refulare, se efectueaza in functie de valorile

de stingere ~i al volumului net al spatiului protejat, seama si de prevederile si instructiunile producatorului

Executarea instala/iilorjixe de stingere a incendiilor eu argon

.' 20.19. Echipamentele, aparatele, dispozitivele ~i subansamblele i de stingere a incendiilor eu argon se transpona ambalate, u-se caracteristicile tehnice si constructive cu care au fast de producator si se depoziteaza In conditii de siguranta.

Benefieiarul instalatiei de stingere a incendiului eu argon igatia asigurarii depozitarii in conditii de siguranta a subansamechipamentelor si materialelor aferente pan a la terminarea lui si a punerii in functiune a instalatiei, raspunzand de lor impreuna eu unitatea de montaj.

......•. Montarea instalatiilor fixe de stingere a incendiilor cu argon

·····20.21. fnainte de montarea buteliilor ell argon, dispozitivelor de conductelor si a celorlalte accesorii aferente instalatiei de se verifies starea lor, neadmitandu-se montajul daca prezinta sau urme de lovire.

La montarea bateriilor de butelii cu argon, a echipaa dispozitivelor de comanda ~i actionare, se respects

185

instructiunile de montaj precizate in cartile tehnice ale acestora la dispozitie de producatori),

• Instalatiile de stingere a incendiilor cu argon se receptiocatre 0 comisie constituita in acest scop, in eonformitate cu Ie legale.

20.23. Retelele de conducte de transport si distributie, conduetele pe care se monteaza duzele de refulare, se fixeaza bride, care sa preia efortul produs la refularea substantei de Bridele de fixare a conductelor vor perrnite dilatarile si functionale,

.. si punerea in functiune a instalatiilor .fixe

. stingere a incendiilor eu argon

20.24. Conductele de distributie a argonului se executa proiectului §i se leaga la pamant conform prevederilor 120. Standardele de referinta sunt STAS 6616 !,'i STAS 6119.

Punerea in functiune a instalatiilor fixe de stingere a cn argon se face automat ~i manual.

1. Punerea automata III functiune se realizeaza prin electrica, mecanica sau pneumatica.

de actionare electrica pot fi utilizate in medii ell cuprinse intre O°C si 54°C.

20.25. Dupa executarea instalatiilor de stingere a cu argon este obligatorie efectuarea probei de etanseitate comprimat si a probelor de functionare.

Inainte de refularea substantei de stingere in spatiul la semnalizarea instalatiei de detectare ce cornanda instalatia . cu action are automata, se declanseaza prealarma si apoi

. totodata, actionarile prestabilite (intreruperea functio-

lui de ventilate, actionarea elementelor de inchidere a din pereti si plansee, alertarea serviciului de pompieri etc.).

20.26. Proba de functionare se poate face cu 0 singura sau eu bateria de butelii, in functie de complexitatea cadrul probei de functionare (prin simularea unui incendiu), se actionarea instalatiei atat local cat si de la distanta (cand pr~iectata), Tara d~versarea substantei de stingere In spatiul

rnasuri ea procesul de stingere sa nu poata f

20.27. Pe tirnpul probei se iau masuri evitarea accidentelor ~i a pagubelor materiale.

20.28. Se verifica etanseitatea spatiului protejat, de presurizare ell ventilarea in usd, pentru determinarea prababil de retentie. Standardul de referinta este ISO 14520- (E), anexa E.

186

187

21. Instalatii de stingere a incendiilor ell su tip nafSIU (HCFC/A)

Timpul maxim de expunere Umana, la concentratii de substanta HCrc! A in aer de pana la 10,5 %, este de

Echiparea Ie/mica a clddirllor cu lnstaltuii de stingere a lncendiilor cu substante de tip NAF SIll (HCFCIA)

Sisteme de stingere a incendiilor cu substante de tip (HCFCIA)

In concentratii mai mad decat concentratia de proiectare de 10,5 % necesara stingerii incendiilor, substanta de HCFCI A poate produce asfixia. In conditii no~male pentru stingere, HCFCI A are 0 toxicitate' scazuta la ·.concentratia sa letala fiind peste limita atinsa in situatii de

21.1. Proprietatile substantei HCFe! A de stingere a mecanismul stingerii incendiului cu substanta HCFC! A ~i recomandate pentru instalatiile de stingere a incendii lor eu HCFC/A, sunt prezentate in anexa nr, 22.

>. Efectele expunerii la gazele de stingere HCrC/ A pot fi

... ale nasului si cailor respiratorii, ameteli. Expunerile

pot provoca greata, voma, palpitatii ~i decesul prin stop . .eu ochii poate provoca iritatii. Aceste substante pot rogenrc ce provoaca degeraturi.

21.2.lnstalatiile de stingere a incendiului cu substante pot fi realizate in sistem cu:

Il inundate totala; l'i stingere locala,

21.3. Sistemul de inundare totalase poate utiliza inchise, la care golurile functionale (usi, ferestre, tubu pot lnchide lnainte sau simultan cu inceperea deversarii stingere, Pentru stingerea incendiilor din interiorul unui inundate totala, tntreg volumul acestuia trebuie umplut eu gazoasa HCFC/A, In timpul eel mai scurt posibil.

tehnlce de realizare a instaltuiilor de stingere vmcenatuor cu substanta HCFCIA

.omnonentete instalatiei de stingere a incendiului suostama HCFC/ A

21.4. La sisternele de stingere local a, trebuie sa devers area substantei HCFel A pe suprafete limitate. S foloseste la stingerea incendiilor de suprafata, In special combustibile sau suprafete solide, in spatii unde nu pentru utilizarea sisternului eu inundate totala.

Instalatia de stingere a incendiului eu substanta HCFCI A

in principal, din: '

recipienti (butelii) cu gaze de stingere; dispozitive de actionare;

echiparnente de deteetare, semnalizare si comanda; duze de refulare;

tablou de cornanda;

eabluri de legatura.

188

189

21.9. Asigurarea conexiunilor intre detector, recipienti ~i

de comanda consta din conectarea:

OJ cablurilor electrice la tabloul de comanda; iii simulatorului la senzor;

I!I simulatorului la recipienti (butelii); iii sursei de tensiune.

In plus, se verifies toate LED-mile (se apasa control), se veri fica daca toate LED-uri Ie sunt stinse, se s greseala la simulatorul recipientului (LED-ul trebuie sa fie deconecteaza simulatorul recipientului (LED-ul trebuie sa fie apasa butonul detectoruJui de incendiu (toate LED-mile trebuie sa se aprinda).

Dimensionarea instalatiilor fixe de stingere a incendiilor eu substanta HCFCIA

21.10. Concentratiile volumice, C [%}, de substanta aerul din spatiul protejat, necesare pentru stingerea incendiului, minime de proiectare, pentru diferite substante combustibile ~i de suprafata (clasa A), au valorile date in tabelul 21.1

1. Concentratiile volumice de HCFCI A in aeru! din spatiul pentru inertizare, respectiv minime de proiectare, pentru substante combustibile, au valorile date in tabelul 21.2.

Concentratiile volumice, C [%} de substanta HCFCIA in din spatiul protejat, necesare pentru stingerea incendiului, minime de proiectare pentru diferite substante comoustttnte incendii de suprcfata (clasa A) (standardul de referinta ISO/FDIS 14520 - 6:2000(E»

Tabel21.2 wf.ree;rur,atiile volumice, C[%} de substanta HCFCIA in aerul spatiul protejat, pentru inertizare, respectiv, minime

de proiectare, pentru diferite substante combustibile ,nFlI·",oUJ internationalde referinta ISOIFDIS 14520 - 6:2000(£))

191

COI1centratia volumi(:ade e- u ..... ,'n C[%]

<.0 I'- 0') N l,() en v 0)
a co to l.O (V) -e-+ C) co
en 00 ()Q ~ 00 00 co I'-
0 ci 0 0 0 0 0 ci
~--
Q') N 1.0 C> -er- 0 tn .......
(') N 0 Q') t-. <.0 '<t (V)
co co co t-. I'- I'- t-. t-.
0' 0 ci 0 0 0 c5 0
.q co M co '<t 0 "- Ie
"- U') '<:t N ..- 0 00
t-. t-. t-. t-. t-. I"- (D <.0
0" 0 ci ci c5 ci ci ci
0 to N co l..O (V) ..- en
;.:: Q) 00 <0 \l) .q M .-
<0 <0 <0 <0 <.D <.D CD
ci ci ci ci c5 ci ci c5
00 to N 0 co I"- eD to
-e- M N ..- 0) eo I"- co
<.0 <.0 CD tD to o.n io U')
0- 0 c5 ci ci c5 ci 0
~ co CD V M N N N N
<> ()Q I'- <.0 U') U'; (V) N ~
..-
~ .. U') to l(') U') l(') l(')
0 ci 0" 0 0 ci 0 0 m=~.( C ) [kg]

V 100~C

co r-, r- r- t- co 0) U;
N ....... 0 0> 00 r- co
1.O 1O ID "'¢ '<:t "<T v "<T
0" 0 ci ci c:i c5 ci c:i
0 ..- ..- N ""'" CD co 0
t- <.0 ID ~ (V) N or- ~
'<:t" ""'t -e- '<t -.;t "'(
0 0 d c:i 0 0 0 0
(') l,() r-- 0> ~ "'<I" r-- 0
..... 0 0> 00 (0 I"- CD (.D
"<t "<': c<) <") ('") M M_ e<)
d 0 do d ci 0 ci
00 N M I"- 0 -.;t 00 N
ID co V M tv) N ....... .......
M M M M M M M C'}
0 ci 0 ci ci 0 0 0
0 l,() 0> "<t co N I"- 'F"
~ .,.- '""" N N tv) M ~
N N N N N N N
0- 0 c5 0 d c5ci a
to 0 LO 0 1O 0 1O 0
(V) M N N I
I ! I I
193 21.12. Cantitatea (masa), m[kg] de substanta HCFCIA stingerii incendiului, se determina cu relatia:

in care:

m este masa de substanta de stingere a incendiului [kg];

V - volumul net al spatiului protejat, [m3];

C - concentratia volumica procentuala de substanta aerul din spatiul protejat, necesara stingerii in [%];

v =volumul specific al vaporilor substantei de stingere [m3/kg], la presiunea de 1,013 bar, determinat cu

v = k I + k 2 t [ m 3/kg]

unde: kJ "" 0,2413; k2 = 0,00088 sunt constante substantei de stingere HCFCI A;

t - temperatura in mediul spatiului protejat, [0C].

21.13. Valorile volumului specific, v [m3/kg] de su stingere HCFCIA, la diferite temperaturi t [0C], precum de substanta de stingere raportata la unitatea de volum a protejat mIV [kg/HCFC/ Alm3]il1 functie de concentratia volum proiectare pentru stingerea incendiului, C [%], sunt date in 21.3.

.. 'VIO;;lOH at>.JoI!JQQ~"W .

O!I!oad~ \nWnlOfr .

192

ID C"') ~ 0 00 I'- 0.l ~ ID
C"') 0.l ~ 0 I'- ID .- 0 00
1'-_ I'- ...... - ...... <D ID ID (O lQ co
0 0 0 ci 0 c:i ci O-
N 0 <J) 00 00 <D 00 0
00 ...... !.O N ..- to lQ !.O
CD CD ID <D ID on on lO
0 0 0 0 0 0- 0 c:i
<J) co co <J) 0 N io 00
N ~ 0 to ...... N U; 0
ID ID CD !.O L() lQ
0 0 c:i 0 0 0- ei c:S
...... co co N "'<t m N CO
r-- ID !.O f;{ N ...... ...... ID
l{} to to l{} "'<t "'<t "'<t
c:;;; c5 0 0 0 0 0- 0
r-- co m l{} 00 r-- N lO
N .,_ 0 00 ...... C"') C"') N
co l{} J.D '<:t_ '<:t "'<t "'<t """
0 0 ci 0 0 c:i c:i c5
r-; <J) N 0 C"') to .....- lO
...... ID eo "'<t M m m 00
"'<t -er "'<t 'OJ" "'<t t<) t<) (")
c5 c:i c5 c:i ci c5 0 c:i
<J) N to l() m to -.- ID
N N ..- m 00 to on "<Ot
"<Ot_ -q:_ "'<t t<) M (") M M
<=> 0 0 ci ci 0 0 O-
m N to en N r- I'- M 00
00 00 I'- (j) co ~ .....- ..- 0
M C') M M M C') C"') (V)
0- 0 0- 0 ci 0 ci 0 0
~ to 0 l() '<l" 0 1.0 en co --
M M N .- "..... 0 I'- r-- r--
(V) (") (") C') M M (") N N N
ci 0 0 c5 0 0 0 0- 0 0
ID T"- CD ..- N oo '<l" T- eo L{)
o» ill 00 co I'- ID ID "Ot (') M
N N N N N N N N N N
ci 0- 0 ci 0 ci ci ci ci 6

;1; m M r-- to 1O N r-- N
\!) ill I'- 00 ..- .-
0.l 0.l N N N <'t M (V) M
0- 0 0 0- 0 0 ci c:::I 0
to 0 lO 0 u» 0 lD 0 0 on C:> <D
N 0.l (V) (") "'<t '¢ on 00 00 0'> m
194 195 21.14. Alegerea tipului ~i detenninarea numarului de substanta de stingere HCFC! A, precum ~i alegerea celorl pamente eomponente ale instalatiei de stingere ell efectueaza In functie de valorile concentratiilor de stingere a i lui ~i tinand seama de prevederile ~i instructiunile prooucatoru echiparnente pentru aceste instalatii,

21.16. Caracteristicile de stocare in butelii ale "'''~''''u, stingere HeFC! A sunt urmatoarele:

.. la presiunea de stocare de 25 bar: - densitatea maxima de umplere:

- presiunea maxima de lucru la temperatura

de 50°C: - suprapresiunea la temperatura de 20oe:

B la presiunea de stocare de 42 bar: - densitatea maxima de umplere:

- presiunea maxima de lucru la temperatura

de 50°C: - suprapresiunea la temperatura de 20°C:

Executarea instalatiilor de stingere a incendiilor eu substanta HCFCI A

Conditi! genera Ie

21.15. Fiind un gaz lichefiat, substanta de stingere depoziteaza in butelii din otel, la presiunea de 25 bar, presiunea de 42 bar.

21.17. Buteliile cu HCFC/A sunt inscriptionate ~i ISCIR, luand masuri speciale pc timpul transportului ~i acestora.

196

'18~ Se va evita transportul buteliilor in autovehicule care nu I de depozitare al acestora separat de cabina soferului. iculului trebuie avertizat ~i instruit in legatura "ILI""V.'~ riscuri pe care Ie comports transportul buteliilor cu .. ' pentru a se evita mice accident sau situatie de urgenta,

.' .19. Inainte de efectuarea transportului buteliilor cu HeFC! A Ie masuri de siguranta:

toate valvele vor f inchise si bine fixate;

se va asigura 0 ventilare corespunzatoare; buteliile sa fie inscriptionate corespunzator;

se va evita mice fel de loviri sau.manevre gresite ale iilor.

.20. Depozitarea buteliilor este admisa numai in locuri uscate, "late si ell temperaturi moderate.

. '1.21. Depozitarea $1 pastrarea buteliilor neutilizate, se face . cu duza de refulare inchisa.

'21.22. Intrudh buteJiile descarcate pot confine substante rezise val' Ilia mas uri de siguranta la depozitarea acestora.

·····21.23. Incarcarea ~i reincarcarea buteliilor eu substanta HCrCI A nurnai in butelii perfect etanse, evitand scaparile accidentale.

21.24. Inainte de montarea echipamentelor si a celorlalte OJ aferente instalatiei de stingere a incendiului cu HCFC/A se starea acestora, neadmitandu-se trecerea la montaj daca defectiuni.

197

21.25. Se acorda 0 atentie deosebira rnontarii corecn~ .... rilor de legatura, a detectoarelor de incendiu si a duzelor de

procesele verbale de receptie interna, ~i garantie a echipamentelor si materialelor nf'''',....,,~ .·.·c·.;....~."·PIP tehnice ale acestora;

existenta panourilor de avertizare privind evacuarea lu;: a instructiunilor de exploatare ~i a masurilor ce se nd In timpul interventiei in caz de incendiu,

21.26. La montarea echipamentelor instalatiei de incendiilor ell HCFC! A se VOl' respecta prevederile si instructiunite de montaj din documentatia

echipamente. .

»nanau si punerea in functiune a instalatiei de stingere ell substanta HCFCIA

21.27. Instalatjile fixe de stingere a incendiilor cu HCFC! A se SUpUI1 probei hidraulice de rezistenta la presi cu 1,5 ori presiunea de regim, a probe; de etanseitate ~i functionare a instalatiei de stingers.

Centrala de semnalizare si comanda trebuie s~ realizeze utilizatorilor si puncrea In functiune (declansarea) instalatiei

eu temporizarea respective, numai dupa efectuarea actiolite. Se va asigura totodata:

eliminarea posibilitatilor de declansare accidentala a tiel de stingere;

•. efectuarea automata, inainte de declansare, a alarmarii lizatorilor si a un or actionari prestabilite cum sunt: intrerufunctionarii unor instalatii care pot perturba stingerea . iului (inclusiv a instalatiei de ventilare din incinta protejata); inchiderea elementelor de protectie a golurilor functionale .. i, ferestre, trape etc.). Alertarea automata a serviciului de

. .. civili este obligatorie, iar a pompierilor militari se face

la cererea beneficiarului;

temporizarea declansarii instalatiei de stingere, efectuarii unor actiuni ~i rnasuri de protectie a utilizatorilor;

R functionarea 'ill conditii de siguranta a instalatiei de

.•..... stingere,

21.28. Etan~eitatea spattului protejat se verifies aplican . de presurizare pentru determinarea timpului probabit de Standardul de referinta este ISO/FDIS 14520-1;2 anexa E.

21.29. Receptia instalatitlo; fixe se face de catre com .. receptie constitutra in conforrnitate ell Iegislatia in vigoare. este obligata sa verifice:

I!I respectarea prevederilor proiectelor de

documentatiilor tehnice; .. ..

iI respectarea prevederilor prezentului normativ·· .. celorialte reglementari tehnice privind executarea ~i instalatiei de stingere;

21.31. {nainte de punerea in functiune a instalatiei de stingere a iului Cll HCFCIA se procedeaza astfel:

iii se conecteaza detectoarele de incendiu; § se testeaza recipientii;

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful