SINOPTIC OPERATIV – EXPLICATIV IN IDENTIFICAREA, CAPTURAREA SI PROBAREA FAPTELOR COMISE DE PSIHOPATII SEXUALI - CRIMINALI IN SERIE Profesor Universitar Dr.

Tudorel BUTOI - Psiholog Criminalist – Prodecan al Facultatii de Drept – “Spiru Haret”

Fascinatia de care se “bucura” din ce in ce mai mult personalitatea psihopatica a “serial killer-ului” in spatiul investigatiei stiintifice pe de o parte, cat si incurajatoarele incercari in materia “profiler” a unor talentati psihologi si criminalisti, pe de alta parte, ne fac sa trecem in revista, intr-o abordare sintetica, o serie de opinii de specialitate cu suport in propriile noastre experiente* confirmate in parte de literatura criminologica anglo-saxona*. 1. Explicatii etiologice de natura psihanalitica in motivatia criminala la serial killer. Opiniind pentu definirea crimei in serie ca “reprezentand uciderea de victime disparate in timp, de la zile, saptamani, sau chiar luni intre ele, comise cu relativ acelasi mod de operare si de catre acelasi autor in functie de determinarile pulsionale imprevizibile ale dicteului sau genetic activate conjunctural”, vom considera ca: a) Procesul repetitiv este posibil a fi explicat la criminalii in serie prin defectarea instinctualitatii de tip sexual in sensul formarii unui mecanism repetitiv(bioinstinctual), hormonal constitutional, care preseaza ciclic, determinand tensional orientarea sexuala catharsica in directia violului cu suprimarea vietii si pe care episodic, psihopatul sexual, desi o constientizeaza critic, nu o poate controla, deturna sau stapani(motiv pentru care faptele sale sunt savarsite cu intentie directa, prevederea rezultatelor socialmente periculoase, facandu-l deplin responsabil). In sprijinul acestor realitati constatate de noi cu prilejul propriilor noastre investigatii, gasim excelenta exemplificarea autorilor americani Robert K. Ressler si Tom Shachtman care in lucrarea mai jos citata se refera la mesajul disperat al criminalului in serie Williams Heirenes, student al Universitatii din Chicago, care cu rujul uneia dintre victime, scrisese pe o oglinda: “Pentru numele lui Dumnezeu, arestati-ma pana nu ma apuca din nou. Nu ma pot abtine!” Cat tragism!(op. cit. pag. 29). b) Intelegerea motivatiei criminale si mai ales orientarea predictiva(din pacate nu si cu certitudine previzibila) este totusi extrem de utila in identificarea si capturarea urgenta a serial killer-ilor inainte ca acestia sa o comita din nou. _____________________________________________________________________________ * vezi experienta psihologului criminalist in cabinetele Politiei Capitalei, 1984/2000 – investigatiile psihologice ale autorului asupra criminalilor in serie Puia, Stroe, Pascu etc., iar in extenso studiile de specialitate “Criminali in serie – psihologia crimei – serial killer, profiler psihopatul sexual pe terenul criminalitatii” si “Psihanaliza crimei – Femeia asasin”. * Lane B., Gregg W. – “Enciclopedia ucigasilor in serie”, RAO International Publishing Company, 1996; Ressler Robert, Sihachtman Tom – “Vanator de ucigasi”, Edit. Press, Buc. 1993; Vernon Gerbert – Lieutenant Commander(Retd.), New York City Police Department – “Practical Hommicide Investigation; tactics, procedure and forensic techniques”(Third Edition).

cu preocupari sexuale precoce etc. sfidatoare. in grup este in largul sau. repetabil. ____________________________________________________________________________ * vezi Dr. ca si fapt constatat de noi. trebuia sa o sodomizez…etc. in sensul ca. c) Un serial killer este permanent motivat(se afla sub presiune tensionala orientata sexual) de frustratie repetitiva. dispune de posibilitatea de miscare avand o masina bine ingrijita). Profil de personalitate si mod de operare la serial killer-ul de tip organizat (de regula psihopat sexual – crime comise cu premeditare) capacitate de adaptare si improvitatie excelente(de regula avand un QI peste medie).” Cultivat de asemenea ganduri. organizat. cultivate in zona hedonist perversa. cit. arma. de regula are relatii multiple dar putin durabile. dar pe care am putea sa o intelegem…”(op. Nici nu am avut timp sa profit. in relatiile interpersonale este dispretuitor(toti sunt niste incapabili si se coalizeaza impotriva sa. Trebuia sa o torturez mai mult. ucigasul isi anticipeaza deja urmatoarea victima. isi exteriorizeaza usor trairile si sentimentele. * * * capabil de a-si perfectiona crimele in timp conform propriilor fantasme(trusa premeditarii mai totdeauna prezenta – plasturi. dezvolta simptomatologie de tip paranoic: seducator. si lucrarile sale in materie. crezandu-se superior. crima cea mai recent finalizata nu reuseste sa-I satisfaca in intregime fantasmele(acest “deficit hedonic” retensioneaza relatia individului in sfera sexual motivationala. de fiecare data. din experiente proprii confirmate integral de scoala anglo-saxona. Ucigasii si violatorii nu cauta profitul. Dumitru Ceacanica” – Ramnicu Valcea. se adapteaza usor circumstantelor situationale. Exemplu: “La naiba. sfori. inteligent si abil). (si asa mai departe…op. el este singurul competent si are solutii la toate – laudaros si mitoman. premeditate. 45). agresiv. basma de acoperit fata. creeaza legende credibile. . care de aceasta data va fi perfecta. - .). insensibila. de regula are servicii care cer calificare. cagula. legaturi. “cei care nu ucid pentru bani se deosebesc fundamental de ceilalti asasini. cauta compania altora. catuse. se profileaza ca personalitate de tip “pinotelian”. satisfactie. persuasiv.De aici importanta de exceptie a identificarii amprentei psihocomportamentale* in baza careia se desprinde stiinta si arta in materie caci.). remuscare). de aceasta data – in proiectia sa – a catharsisului deplin). de a-si apropia realitatea criminala de propriile-i fantasme. obraznic. altfel ar fi trebuit sa fac. manifesta atitudini provocatoare. o mare parte a efortului trebuie canalizat spre intelegerea motivatiei criminalului pentru ca. egocentrica. chiar masochist pe suport sexual erotic.campul faptei exprima o logica. cutit. el ramane mereu in deficit catharsic insuficient pentru ca. am omorat-o prea repede. nu interiorizeaza complexe de inferioritate(subapreciaza sau sfideaza politia si expertii psihologi. Criminalist Nicolae Zamfirescu – cercul de psihocriminalistica”Gral. jocul fantasmelor fiind orientat catre obtinerea. un fel de placere perversa fara doar si poate. 41) nimic altceva. etc. un mod de operare structurat. menit a asigura succes. imorala si agresiv-excitabila(fara simtul onoarei. pag. rusinii si sentimentului de mila. poseda joc actoricesc(in copilarie a fost copil problema. pag. dar pe care le paraseste repede datorita atitudinii sale conflictuale si revendicative. gandit. din acel moment acesta proiecteaza o noua fapta. decat perpetua si mereu iluzoria proiectie a faptuitorului serial killer. 2. ei cauta dimpotriva. cit.

martirizeaza victima. etc. isi ascunde sau distruge hainele. motivatia fiind ca psihopatul sexual (de regula semiimpotent) cand isi loveste. daca este lasata in viata. urmareste in mass-media efectele crimei (lasa uneori bilete la locul faptei. tensiunilor si trairilor). etc. o data violul consumat. acesta este murdar. in violul urmat de moartea victimei. atunci cand comite violul. poate intra in panica sau chiar blocaj(paralizie) comportamental. inteapa.apare tortura cu suculente manevre de tip pervers sexual(sex oral. sterge urmele in campul faptei(amprente. abandonare de catre iubita. victima. neangrijit. ii exacerbeaza instinctul dominator de manipulare si depersonalizare a victimei. nemaintrand frustratia incapacitatii de a o poseda. unchi sau alta ruda. modifica locul faptei – locul unde a fost gasit cadavrul nefiind intotdeauna si locul unde a fost comis omorul – activeaza raspunsurile provocarii sinelui si fantasmelor – catharsis-ul vanatorului). tipetele.- - - in mod obisnuit. cu atac surpriza) capacitate de adaptare si improvizatie saraca(de regula avand un QI sub medie). etc. cu interior dezordonat(expresia personalitatii dezorganizate a autorului).). violeaza si tortureaza victimele inainte de a le ucide (in crimele cu mobil sexual). mama. va purta groaza in suflet.. pe fondul neputintei de a riposta. orice initiativa a denuntarii. dezbraca victima. cu disfunctii de erectie. sora. face munci necalificate si isi pastreaza cu greu slujbele. docil). nu este in stare de empatie si de exteriorizare verbala a emotiilor permanent refulate(de aici si incapacitatea sa de a fi permeabil psihoterapiilor de corectie. insertia profesionala si relatia de cuplu sunt sub semnul esecului. de regula semiimpotent. o depersonalizeaza. traieste in izolare. macerare. de regula se deplaseaza pe jos distante lungi de mers sau apeleaza la mijloace de transport.. starnind imediat suspiciunile anturajului si pe cele ale investigatorilor cu intuitie si simt psihologic. actioneaza stereotip. traieste singur. se manifesta violent in relatia sexuala.). gemetele. urmele de pasi. prietene. sranguleaza. imprevizibile. implorarile acesteia. suprimarea vietii vicimelor se face lent. instruit si educat. incapabil de a-si perfectiona modul de operare in timp. slab scolarizat. participand la actul sexual cu victima inainte de suprimarea vietii acesteia sau cu aceasta agonizanda. urmele sunt sterse. stangaci. obiectele cosmetice – sant oferite anturajului feminin apropiat – amante. …. isi aduce arma proprie si nu o lasa la locul faptei dupa o crima. in mixtura cu sadismul. cadavrul este deplasat de la locul faptei si ascuns. anal. Profil de personalitate si mod de operare la serial killer-ul de tip dezorganizat (de regula psihotic – crime comise spontan. sangele de pe haine sau podele. fiind incapabil de exercitii defulatorii prin exteriorizarea verbala a framantarilor. sau cu vreo matusa. ascunde cadavrul. iar amenintarile cu moartea ii va paraliza de regula. daca poseda autoturism. crima aparand mai degraba ca o consecinta a evolutiei unui mental dezorganizat. etc. etc.). impotrivirea victimei declanseaza raptusul brusc afectiv-violent cu lovituri mortale. sau distrus(combustie. 3. activitatea sociala. deseori crima apare si pe fondul unor traume personale exacerbate: concedieri. . traieste sentimentul depasirii impotentei. stras legat de fetisuri – bijuteriile. introvertit(cuminte.

mama toleranta. poate proveni din familii destramate. Probatiunea. locul faptei(descoperirea cadavrului)si locul crimei(locul suprimarii vietii) de regula coincid. nu-si premediteaza(organizeaza) actiunile.(De unde poate proveni?!) Tipul organizat – indici orientativi. de regula in zona craniana sau sugrumari cu forta bratelor.. o distruge. proiecteaza asupra sa o imagine de sine deformabila(handicap. dispuse preponderent in zonele sexuale: mutilari. o abandoneaza in campul faptei. sunt aruncate neglijent in debarale. lasa foarte multe urme in campul faptei. fapt care-l face sa refuze societatea si sa o nege in ura si revolta. orice ii este permis . .superficialitate). isi violeaza victima dupa ce ii suprima viata. derularea anchetei judiciare sau reflectarea in mass-media. criminalul dezorganizat. isi insuseste obiecte banale cu semnificatie bizara sau infantila. poate pastra bucati. provin din randul banuitilor cu farmec personal. cu un bun coeficient empatic. de regula nu vine pregatit cu arma in campul faptei(la el “trusa de viol” fiind absenta ) iar daca totusi vine cu ea. repetate. spontan. mizerie fizica. pe care le abandoneaza ulterior(expresia mintii sale dezorganizate). Capturarea. tatal absent si incantonat in exercitiul autoritatii. despartiti in fapt. duplicitar si cameleonic(cu antecedente in infractiuni marunte). muscaturi. Identificarea. suprimarea vietii se face rapid. poate proveni din familii de tip permisiv(traind sentimentul ca poate sa faca totul. pare lipsit de logica si incoerenta. atacul este brusc. etc.- uneori. nu il intereseaza evolutia ulterioara a evenimentelor. se manjeste pe haine. segmente de cadavru sau imbracaminte a victimei(posesii bizare). scotoceste.. calca in sange. i-o mutileaza. * * * - - campul faptei este neiteligibil. haosul comportamental se traduce prin expresia scenei crimei. pe cadavru apar semnificatii cu simbolica sexuala – agresarea. indecenta economica). cu lovituri dure. fara bariere. intromisiuni de obiecte. criminalul depersonalizeaza victima(o ignora sau o dispretuieste). 4. abandoneaza arma crimei. dezinhibati. mutilarea zonelor sexuale. ii acopera fata. rastoarna. epileptic. de regula din habitatul imediat. etc. concubini sau divortati. cadavrul este lasat la vedere prezentand multiple leziuni fara logica aparenta. “haosul sau mental”. magazii sau sunt lasate la vedere. amprenta psihocomportamentala a personalitatii faptuitorului. ravaseste aparent fara logica. eviscerari. victima este aleasa la intamplare. provin din randul banuitilor care comunica usor. hainele patate de sange nu sunt spalate sau curatate. cercetarea scenei crimei. apti sa castige increderea victimelor. de foarte multe ori victima se si apara.

. BIBLIOGRAFIE: 1. 1996. se identifica obiecte de provenienta critica: ceas de dama. posete. se cauta caiete. Phobos. haine sport.. cerandu-se explicatii ale provenientei unor bunuri primite cu titlu de cadou sau vandute(ceas... Tudorel Butoi si colaboratorii – “Victimologie – curs universitar” – Ed. Societ. note telefonice. fiind supus frecvent unor violente. ruj. 1996. Press. Buc. etc. tatal(ca autoritate)avand slujbe nesigure poate fi identificat in familii cu pronuntat grad de violenta domestica. exploatand un lux de corpuri delicte apartinand victimelor. agende. etc) si manjituri. surori. bijuterii. sputa. Buc. Buc. Buc. Tudorel Butoi. poate sa fi avut in antecedente infractiuni ca: furturi marunte. articole sau fotografii de cuplu. Ioana Teodora Butoi – “Tratat universitar de psihologie judiciara-teorie si practica” – Ed. Paris 1934. 1996. vestimentatii. etc. arme. . se cauta si se cer explicatii justificative asupra unui obiect cu valoare simbolica(fetisuri). peruca. sotii). Hugo Stanb. Lane B. bijuterii. perchezitii si jocuri operative: se cauta elementele caracteristice trusei de viol: legaturi. Enmar. Tudorel Badea Butoi. Buc.. Phobos. Buc. sacosele. 2002. carti. distrugeri. jurnale. 7. dischete. etc. Stiinta si Tehnica. poate fi identificat din randul persoanelor izolate. gentile de voiaj. Ressler Robert.). 2004. facturi de hotel. Ioana Teodora Butoi – “Psihologia interogatoriului judiciara” – Ed. fibre vegetale. 2003. 6. cagule.Tipul dezorganizat – indici orientativi. cosmetice. etc. Michelle Foucault – “A supraveghea si pedepsi-nasterea inchisorii” – Humanitas. etc. casete. 5.. Sihachtman Tom – “Vanator de ucigasi”. cosmetice. pedepse corporale si umilinte. 4. Tudorel Butoi – “Criminali in serie-psihologia crimei” – Ed.Gregg W. se ridica bilete de tren. in experienta personala – Stroe. fotografii. lenjerie. sprayuri paralizante. plasturi. rude(mame. vizuala. bijuterii. pete(sange. fecale. 9.. Edit. etc. golindu-se informatia – auditiva.. Pascu. Tudorel Butoi – “Psihanaliza crimei-femeia asasin” – Ed. 2004.. se intra in memoria calculatoarelor. Franz Alexander – “Le criminal et ses juges” – Edit. 2. geamantanele. cu experiente personale si de cuplu esuate. 8. amante. * * * Identificarea si probatiunea se fundamenteaza pe cercetarea la fata locului. Puia. Phobos. se identifica articole de imbracaminte uzuala: blugi. Buc. 1993. Gollimard. se investigheaza cercul de prieteni.“Enciclopedia ucigasilor in serie” RAO International Publishing Company. toate fiind gasite similar explicatiilor la care ne referim. sperma. investigatii. poate trai in familii indecente economic. peruci. catuse. lenjerie. etc. 3. se cauta scotocindu-se. etc.

procedure and forensic techniques”(Third Edition). mijloacele de proba fiind limitativ enuntate de lege.. 112 C. Testarea cu tehnica poligraf constituie o valoroasa metoda de investigare extrajudiciara. nr. pag. 113 C. proc. pentru efectuarea ei organul judiciar pune la dispozitia specialistului “materialele” si “datele” necesare si deci.. aceasta este dictata de necesitatea lamuririi urgente a unor fapte sau imprejurari ale faptei. New York City Police Department – “Practical Hommicide Investigation. atunci cand exista pericolul disparitiei unor mijloace materiale de proba sau de schimbare a unor situatii de fapt. pen. 66 C. Desi este acceptata idea ca mijloacele tehnice de depistare a tensiunii au o baza realmente stiintifica. 2004. electrosocul si narco-analiza. potrivit art. Desi nu este strict interzisa de lege. op. prevazut in Constitutie si art. 14/15. pen. statutul legal al utilizarii mijloacelor de detectie* Valoarea probanta a testarii poligraf 1 Referitor la valoarea probanta a testarii cu tehnica poligraf s-a scris mult atat in literatura straina. rezultatul testarii la tehnica nu este inclus – si nici acceptat – ca mijloc de proba in procesul penal. Testarea sinceritatii cu ajutorul tehnicii poligraf nu face parte din mijloacele de proba. 1 vezi dr. 125. Testarea cu tehnica de tip poligraf nu este o constatare tehnico-stiintifica intrucat.. care ofera indicii pretioase cu privire la elementele constitutive ale unei infractiuni 2. proc. proc. . proc. nefiind enumerate in art.Vasile Berchesan – “ Unele consideratii privind valoarea probanta a testarii de tip poligraf in activitatea organelor de urmarire penala”. 64 C. revista Criminalistica. pen. Pro si contra folosirii mijloacelor de detectie a stressului emotional. Testarea cu tehnica de tip poligraf nu este o constatare tehnico-stiintifica din considerentul ca. 81/86. pen. Phobos. pag. 2. cum ar fi: hipnoza. cit. 2 Emilian Stancu. Vernon Gerbert – Lieutenant Commander(Retd.. _____________________________________________________________________________ * Tudorel Butoi si colaboratorii – “Victimologie – curs universitar – perspective psihologiei victimale asupra cuplului penal victima-agresor” – Ed.3.). Buc. Opiniile exprimate vizeaza. nu si mijloacele – total interzise – folosite in unele tari pentru obtinerea recunoasterii. 3. 4. 5. persoana asupra careia se face testarea nu intra in categoria “materialelor” si nici in aceea a “datelor”. potrivit art.10. in cea mai mare parte. invinuitul sau inculpatul fiind obligat sa probeze nevinovatia sa. testarea poligraf echivaleaza cu o incalcare a principiului prezumtiei de nevinovatie. tactics. numai metodele tehnice de detectare a nesinceritatii. pag. Valoarea probanta a testarii poligraf din perspective procesual penala Raportat la prevederile Codului de procedura penala s-au sustinut urmatoarele: * Argumente contra: 1. cat si in literatura romaneasca.

urechi. 9. Trecerea timpului. . Daca in urma testarii se ajunge – prin desfasurarea unor activitati specifice – la descoperirea autorului. 3. 13. 64 C. din activitatile de prima urgenta care sa duca la lamurirea unor fapte sau imprejurari ale cauzei. proc. La data intrarii in vigoare a Codului de procedura penala – 01.1969 – tehnica poligraf nu era introdusa in Romania si deci. din acest punct de vedere. unde modelele comparative sunt obtinute de specialist de la persoana ce i-a fost pusa la dispozitie de organul judiciar. 10. nu are caracter limitativ. rezultatul testarii la poligraf are si o valoare extrajudiciara. cat si la disparitia unor mijloace materiale de proba. inclusiv persoana banuita.. pen. 113 C. dupa cum inscrisurile sunt si cele obtinute in etapa pre-test si in cadrul testarii propriu-zise. 4. fara descoperirea autorului. 16. fapt ce exclude obligarea ei la o astfel de analiza. Testul vizeaza obtinerea unor date de la care sa se plece in identificarea faptuitorului. Mijloacele tehnice de testare au un profund suport stiintific si sunt procedee prin care se ajunge la descoperirea unei probe sau mijloc de proba. ci sunt puse in evidenta modificarile fiziologice tipice starii de stress psihologic. 14.01. Interpretarea textului de lege . Astfel. 2. Materializarea rezultatelor testarii se face printr-un inscris. 6. Testarea propriu-zisa si rezultatul ei ar putea constitui un act premergator urmaririi penale si asimilat acesteia. Faptul ca se admite ca testarea ofera indicii pretioase cu privire la elementele constitutive ale infractiunii se constituie intr-un argument ce pledeaza pentru includerea acesteia in randul mijloacelor de proba.. proc. in sensul legii. pen. este normal ca legiuitorul de atunci sa nu o fi avut in vedere. conduce evident atat la schimbarea situatiei de fapt.* Argumente pro: 1. Art. rezultatul testarii trebuie admis ca punct de plecare in identificare. Testarea foloseste mijloace stiintifice necontestate. Prin testarea la poligraf in nici un caz persoana nu este obligata sa-si probeze nevinovatia. 7. Consideram ca prin “materiale” sau “date” trebuie intelese nu numai obiectivele in materialitatea lor si informatiile detinute de organul judiciar. concretizata in restrangerea cercului de banuiti si canalizarea tuturor eforturilor pentru verificarea celor care au dat reactii de nesinceritate. 17. Testarea se face cu consimtamantul scris al persoanei. facand abstractie de constatarea medico-legala – unde s-ar putea invoca prevederea expresa a legii – ar insemna excluderea din categoria constatarilor tehnico-stiintifice si pe cele care au ca obiect identificarea urmelor lasate de dinti. fara dubii. Indiscutabil. etc. 15. Probele nu au valoare prestabilita si prin urmare rezultatul testarii trebuie coroborat cu celelalte probe si mijloace de proba administrate in cauza. 12. – este relativa.art. 11. 5. descoperirea autorului face parte. Aceasta activitate are drept scop descoperirea autorului si probarea vinovatiei. 8. deci nu ne aflam in prezenta invinuitului sau inculpatului. ci toate indiciile.

precum si nevrozele si psihozele. literatura de specialitate evidentiaza o serie de factori care pot sa influenteze negativ directia simularii. T. Si totusi tehnica poligraf devine vulnerabila Cu peste 25 ani de utilizare in criminalistica romana si peste 54 ani de consacrare in cea mondiala. punand in discutie cateva simptome ale declinului tehnicii intuit de mine din interior si poate.I. infectiilor. De asemenea.a. una din conditiile obligatorii de testare fiind integritatea starii fizice si psihice ale persoanei 3. dar aceasta inseamna nerespectarea conditiilor de testare la poligraf. Butoi – Tratat practice de criminalistica. mai bine ca altii. Este vorba de asa-numitii “factori frenatori”. . practic nu se poate vorbi de o insensibilitate totala. Croatia. imi ajung cele traite in peste 25 ani ai exercitiului profesionist in materie cu bunele si relele asimilate. Unii autori apreciaza ca actualele inregistrari poligrafice sunt relativ imperfecte. activitatea electrica a scoartei cerebrale. Pelican. indicatorii utilizati in detectia nesinceritatii fiind “dependenti de manifestarile emotive. cum sunt cele specifice bolilor cardio-vasculare. _____________________________________________________________________________ 1 H. rezultatul fiind nerelevant. Am totusi chef teribil sa uit… Si totusi. 3 T. Principalii factori frenatori sunt: a) Nervozitatea excesiva. Nu voi insista asupra acestora. Daca in urma examenului medical obligatoriu ori din alte date obtinute de organul judiciar rezulta un asemenea diagnostic. b) Starile fiziologice proaste. Serbia.188. inocente 2. pag. Bruxelles 1959. d) Insensibilitatea emotiva. intre apreciere si contestare.170. Londra 1996. Moderna. c) Deficientele psihice.J. tom. cu invatamintele pe care le-am tras si asupra carora mai reflectez inca. SUA.Valoarea probanta a testarii tip poligraf din perspectiva psihologica. – imposibil de controlat chiar si pentru persoanele ce afiseaza o insensibilitate emotiva si o stapanire de sine peste limita normalului. de forma in care se manifesta simularea si de calea periferica a evidentierii ei”1. persoana in cauza este exclusa de la testare. Ministerul de Interne. acesti factori putand sa apara si la persoanele sincere. Israel. Este adevarat ca pot apare astfel de situatii. Examenul medical este absolut necesar in faza de pregatire a testarii. drumul sinuos al investigatiei comportamentelor simulate a fost presarat atat de esecuri rasunatoare cat si de succese remarcabile. Japonia. ca si specialistii in domeniu de altfel. etc. etc. care nu constituie obiectul anchetei. 1978. 2 Rene la Chat – La technique de l’enguette criminelle. mai ales ca aparatele moderne inregistreaza si alti parametrii – comportamentul ocular. pag.. pag. Eysenck – Sense and nonsense in Psyhology – Edit. tehnica poligraf rezista inca si astazi. dereglarilor respiratorii. II. Desi o asemenea insensibilitate poate fi acceptata. vol. in special debilitatea mintala. care nu trebuie confundati cu incercarile de inducere in eroare a poligrafului. Rene le Chat afirma ca “noi ne temem ca un mecanism oarecare ar putea vreodata sa se adapteze la particularitatile umane”. Bogdan. determinata de frica de a fi banuit pe nedrept sau de a se descoperi o alta vina. Edit. provocarii de fata trebuie sa-i raspund.355. Astfel. s. Aflata permanent.

etice si juridice. obiectivata ca amintire a faptei comise si pastrata in memoria stochastica a individului sub forma algoritmului infractional(un fel de matrice infractionala in expresie dinamica) incepe sa fie din ce in ce mai palid exprimata si pastrata mai lacunar la din ce in ce mai multi suspecti. tentative de autocontrol. consecinta a unui conflict abia schitat in .a) b) c) d) e) f) g) Argumentele vulnerabilitatii actuale ale tehnicii poligraf rezida in urmatoarele: tehnica poligraf a fost popularizata excesiv in sensul satisfacerii libertatii de informatie a publicului larg. Tehnica devine extreme de vulnerabila din perspective erodarii suportului stiintific pe care se fundamenteaza metoda In acest sens se pune in discutie explicatia absentei reactivitatii semnificative si sustinerii sinergice a modificarilor de trasee.). etc. cu versatilitatea moravurilor. Diseminarea in sens larg a unor elemente de tactica si procedura a examinarii(consimtamant.) inspira din ce in ce mai mult(mai ales recidivistii)la o serie de masuri orientate contracararii metodei(evaziune mentala. testul de stimulare. TV. etc. algoritmul infractional. etc. fie intre renegarile si discreditarile altora(in stare sa o repudieze total) si unii si altii avand insa grija ca dupa exploatarea indiciilor certe oferite de poligraf. Momentele operative ale utilizarii tehnicii poligraf sunt uneori pregatite superficial. refuzul examinarii. devenind la randu-i secatuit de suportul sau energetic afectiv-mental. reguli de respectat pe parcursul examinarii. abandonanad in parte exigentele redutabilei scoli clasice in materie. investigatii. aviz medico-psihologic. inducerea unor elemente parazitare.. etc. expunandu-i-se detaliat o serie de “intimitati” – pierzand astfel aura de infailibilitate si mister. O data cu deriva gamei de valori moral. fie intre absolutizarile unora(apti la un moment dat sa o gireze cu forta mijloacelor de proba). individul(ca expresie a mediului social in care se dezvolta) se schimba si el. autoadministrarea medicatiei cu neuroleptice sau sedative. accentuarea lipsei de credibilitate in institutiile statului. existand asadar pericolul si totodata scuza eventualelor erori prin transferal in totalitate a responsabilitatii concluziilor pe seama prelucrarii pe calculator. publicatii).).). filaj. invocarea unor suferinte psiho-medicale. varf de tensiune. Tehnica poligraf capata din ce in ce mai des cu totul alte conotatii decat cele care au consacrat-o pe terenul judiciar. Intre “specialistii tehnicii” se strecoara nu o data tot felul de “hibrizi universitari” sau(vezi in parte practica unor scoli din SUA) pur si simplu doar absolventi de liceu. Tehnica s-a erodat permanent. recrutari ale fortei de munca. etc. perchezitii. radio. identificarea autorilor si solutionarea unor cauze complexe. incarcare – montaj. ahtiati dupa gratulatii efemere si nemeritate. prin aceea ca amprenta psihocomportamentala. bulversarea continua a criteriilor statusurilor si rolurilor comportamentelor asiguratoare succesului. selectii de personal. subiectii fiind declarati “apti” pe banda rulanta(in parte avand experiente personale in material unor firme din Israel specializate in recrutarea fortei de munca). Tehnica poligraf a fost desconspirata in punctele ei forte(vezi rolul intrebarii de control. este folosita “la greu” in management si resurse umane. psihologic necesara etapei de asteptare. care scolarizati “intensiv” in mai putin de cateva saptamani. interogatorii. s-o marginalizeze temporar atat cat sa-si hiperbolizeze propriile contributii. iar concluziile testarilor nu sunt intotdeauna sustinute prin actiuni apte coroborarii profesioniste specifice probatiunilor calificate(mijloace speciale. sunt declarati “experti” in dispretul total fata de simtul clinic specific psihologului criminalist. a persoanelor incluse in cercurile de banuiti(vezi mass-media.

afiseaza o opulenta dispretuitoare. atat ale victimelor cat si ale victimizatilor “tehnicii”. decat infractorii pe care-i merita) pe de o parte. Atunci ne intrebam de unde potential cognitiv-afectiv pentru reactivitatea psihoemotionala vis-àvis de minciuna?!? Ma opresc in acest punct cu observatiile asupra aspectului celui mai regretabil al acestei linii de munca pe care am slujit-o cu devotament aproape o viata… . ba dimpotriva fac averi. bioelectric si respirator. rusinii de a minti. Cu alte cuvinte intrebati daca au furat? Deturnat fonduri? Luat mita? Violat? Eludat impozite? Excrocat? etc. . peste timp ei vor fi invingatori…se afla pe baricadele binelui si adevarului. un indemn catre viitor. faptuitorii neaga cu seninatate comiterea faptelor cata vreme vis-à-vis de algoritmul moral(matricea morala) – ca reprezentare a vinovatiilor. Soti si sotii inselate. estetic. Revirimentul si preluarea initiativei tehnicii v-a fi resimtita treptat. Emil Durkheim da explicatiile necesare in materie. moral. treptat. Individual se raporteaza modelelor sociale si grilelor de exigenta carora la un moment dat isi subordoneaza conduitele in plan etic. etc. savureaza succesul social. – se interiorizeaza un algoritm infractional din ce in ce mai anemic si mai palid exprimat in componenta sa afectiva absolut necesara aparitiei stressului emotional obiectivat in modificarile psihofiziologice ale traseelor: puls. fel de fel de firme si agentii se doteaza la greu cu “detectoare de minciuni” pe care le manuiesc tot felul de epigoni interpretand rezultatele minciunii in procente. juridic. tranzitia iata. permisiv si anomic(in sens durkheimian). TA. blamul sau oprobiul public intarziind sa apara. nu se rusineaza catusi de putin de faptele lor. etc. sunt garantat eliminate teama si rusinea ca repere functional-mentale specifice algoritmului matricei infractionale”. procesomani si psihopati ingroasa randurile. La toate acestea adaugandu-se “penitenciarul ca o vacanta” si eliminarea asa-zisei “etichetari” ca si reflexie in socius a “patrimoniului moral al detinutului.. Pana atunci insa. asociati care-si trag tepe reciproce. simtul moral al nivelului constiintei. pentru specialistii ce inca mai rezista(as vrea sa cred) cu demnitate si profesionalism in materie. iar pe alta parte pe masura ce noi descoperiri stiintifico-tehnice si metodologice(recentele studii asupra campului caloric.raporturile cu algoritmul moral din ce in ce mai tolerant. Ori. oferind experimentul natural al derivei morale care din pacate atinge si eficienta acestei redutabile replici anti-crima. o data cu insanatosirea in ansamblu a societatii(care de fiecare data genereaza nici mai mult. nici mai putin. sanctiunii culpabilitatii. etc. sau apreciindu-le dupa intensitatea luminii unor beculete sau a sunetului unei sonerii. specificitatii undelor creierului) vor fi exploatate in campul si aria de competenta a tehnicii poligraf. dupa caz. ori acest lucru pe termen lung este o garantie suficienta. diametrului pupilar. areactivitatea de trasee si absenta identificarii modificarilor sinergice este consecinta acceptarii in planul constiintei infractorilor a echivalentei algoritmului moral cu cel infractional. Fata de toate acestea . cutia Pandorei a fost deschisa. tarie morala si exigente de caracter. “oricum tehnica nu poate fi salvata prin fetisizari insinuante menite a arunca responsabilitatea unor concluzii balbaite in seama prelucrarilor pe calculator”. violatorii.profesionistii in materie au inteles ce trebuiau sa inteleaga. zburda in libertate. cata vreme hotii. delapidatorii. penitenciarele devenind pe zi ce trece adevarate pensioane. se bucura de mediatizarea poetic pronuntata a mass-media.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful