LISTA CU TERMENI

A.
ABSORBANTE INTESTINALE - trecerea medicamentelor de la locul
de administrarii in circulatia generala (sanguina).

ADSORBANTE INTESTINALE - Medicamentele adsorbante sunt
produse insolubile in apa si in lichidele din tubul digestiv, adsorb toxine microbiene, microorganisme, etc. Se etalează pe mucoasa gastrica, formând un strat protector. Ex.: NORIT (cărbune medicinal), SMECTA, Silicatul de magneziu

ACIDOZA - cestere a aciditatii si reducere a rezervei alcaline din sange,
din cauza unor tulburari functionale in organism.

ACIDOZA METABOLICA - aceasta dereglare a echilibrului acidobazic
al organismului poate fi provocata de o productie crescuta de acizi in organism sau printr-o pierdere de baze (bicarbonatul de sodiu, de exemplu). Acidocetoza, o forma de acidoza metabolica, survine intr-un diabet zaharat prost stapanit si, intr-o masura mai mica, in post. O acidoza metabolica poate, de asemenea, sa fie provocata de o pierdere de bicarbonati in caz de diaree severa sau de intoxicatie cu aspirina. Dar cauza principala a acidozei metabolice o constituie eliminarea insuficienta a acidului prin urina: atunci se vorbeste despre o acidoza renala.

ACIZI BILIARI -

favorizează absobţia grăsimilor colesterolului, a

vitaminelor liposolubile, au efect coleretic si colecistokinetic, activează 1

lipaza pancreatica (enzima pancreatica), contribuie la menţinerea unui tranzit intestinal normal Ex.: URSOFALK, URSOSAN, LITHOFALK

AEROSOLII – sunt preparate farmaceutice sub forma de picaturi sau
particulele foarte fine, dispersate in aer cu ajutorul unor dispozitive speciale. Sunt intrebuintati in diferite afectiuni ale cailor respiratorii, in tratamentul complicatiilor pulmonare pre- si postoperatorii, astm, traheite, laringite, bronsite, pneumonii.

AGENTI DE DIAGNOSTIC – produse ce ajuta la stabilirea exacta a
diagnosticului Ex: ANTIGENE – pentru IDR – se foloseste in diagnosticul tuberculozei THYROTROPIN ALFA (THYROGEN) – pentru diagnosticul tiroidei HELICOBACTER TEST INFAI – pentru diagnosticul in ulcer HP

ALCALOIZI – Sunt substante organice produse de plante utilizate deseori
in terapeutica, datorita efectelor benefice pe care le produce asupra organismului

ALERGENI - Substanta care antreneaza o reactie alergica la unii
subiecti: pneumalergenele, care patrund pe cale respiratorie in organism, sunt continute in acarienii din praful de casa, in polenuri, peri, scuame si pene de animale, in mucegaiuri si in poluantii industriali. trofalergenele, care patrund pe cale digestiva, sunt prezente in lapte, oua, carne, peste, unele fructe si legume. Unele alimente sunt, de fapt, pseudoalergene, adica ele produc simptome care simuleaza

2

alergia

deoarece

sunt

bogate

in

histamina,

substanta

care

declanseaza efectele alergiei (branzeturi, bauturi fermentate, varza murata, carnati, conserve), sau pentru ca provoaca eliberarea acesteia de catre celulele organismului (oua, crustacee, nuci, arahide, capsuni, rosii, ciocolata, peste, alcool). alte alergene afecteaza omul pe alte cai, foarte variate, calea sangvina, de exemplu; ele se gasesc in medicamente, in veninuri, in microbi.

ALOPECIE - Alopeciile reprezinta afectiuni ale parului si scalpului
caracterizate prin caderea difuza sau localizata a parului.  Alopeciile difuze sunt definite in raport cu o cadere normala de cca.50 de fire de par pe zi.Unele caderi ale parului sunt fiziologice (caderea parlui lanugo la nou nascut si cea zisa seboreica la sexul masculin).  Alopecia androgenica este foarte frecventa la barbati, responsabila de calvitia comuna, cu predispozitie ereditaradominanta. Ea incepe dupa adolescenta, mai ales in regiunea temporala si este dependenta de atitudinea afectiva a subiectului vis-avis de podoaba sa capilara.Acest tip de calvitie la o femeie trebuie sa duca la cautarea unui sindrom de virilizare.Tratamentul acestui tip de alopecie este deceptionant si reprezinta o sursa importanta de profit pentru comertul cu produse medicale si para-medicale.  Efluvium telogen (alopecia difuza de stress) ,este datorat sincronizarii a numeroase fire de par in faza telogena, dupa un episod febril, o nasere dificila, o interventie chirurgicala sau un episod negativ psiho-afectiv.Refacerea completa dupa un astfel de episod se realizeaza in 4 pina la 6 luni.

3

 Alopeciile toxice sunt datorate in special chimioterapiei anticanceroase, antitiroidienelor de sinteza, anticoagulantelor, anticonvulsivantelor sau derivatilor de vitamina A.  Alopeciile mixedemului, difuze dobindite insuficientei se observa in cazul pituitare,hipertiroidiei,

hipoparatiroidiei, diabetului sever, colagenozelor, carentelor alimentare, sindroamelor de malabsorbtie, sifilisului .  Pelada este o boala frecventa de cauza inca neprecizata, asociata cu vitiligo, cu auto-anticorpi anti-stomac, anti-tiroida, ereditate, diabet, atopie, traume psihice.Limita zonei fara par este neta,pielea este stralucitoare, punctata de orificiile foliculilor pilo-sebacei, inconjurata de fire rupte la 1 cm, deformate in forma de semnul exclamarii.Evolutia poate fi spre crestere spontana sau capricioasa, spre generalizare.  Alte alopecii in placi sunt fie traumatice: tricotilomania sau alopecii create de diverse tipuri de coafura.  Alopeciile cicatriciale urmeaza orice proces care distruge foliculul pilos: traumatism, arsura, afectiuni congenitale, lupus, foliculite, modificari date de tratamente radioterapice, cancere epiteliale primitive, metastaze, etc.

AMINOACIZI - Compus organic care contine o grupare amino si o
grupare carboxil. Aminoacizii sunt constituentii fundamentali ai proteinelor. Ex: L-TIROSINA (TIROZINA)- Aminoacid pur, ALANINA, ACID GLUTAMIC, CITRULINA, E 920, ACID GAMMA-AMINOBUTIRIC

AMINOGLICOZIDE – grup de antibiotice active pe numeroase tipuri de
bacterii. Datorita toxicitatii lor (afectarea auzului si a rinichilor) sunt folosite doar in cazul cand alte antibacteriene mai putin toxice sunt ineficace; se administreaza cel mai frecvent injectabil.

4

Analgezicele sunt fie periferice. Ex: PARACETAMOL. ROYALTROPIN ANABOLISM . intramusculara. Medicament destinat suprimarii sau atenuarii durerii. apoi morfinice minore si la sfarsit morfinicele majore. fie centrale. NEOMICINA. Analgezicele centrale sunt. Administrarea poate fi orala. apoi alte analgezice periferice.). Analgezicele centrale trebuie sa constituie obiectul unei prescriptii medicale. care pot chiar sa le inlocuiasca in mod avantajos. ACID ACETILSALICILIC. in general. STREPTOMICINA ANABOLICE SISTEMICE . actionand la locul durerii. derivati de morfina. Analgezicele sunt prescrise adesea in completarea tratamentului privind cauza durerii. intre care unele sunt eficace si impotriva febrei. rectala. prescriptiile se fac in ordinea crescanda a toxicitatii: paracetamol. de paracetamol si de aspirina. 5 . Analgezicele periferice. creier). FASCONAL. Ele sunt asociate uneori unor medicamente mai specifice simptomelor (antispastice. intravenoasa sau locala (prin cateter). ANALGEZICE - Substanta capabila sa suprime sau sa atenueze durerea prin actiune centrala.este totalitatea reactiilor chimice care conduc la o sinteza sau la o fabricare. antiinflamatoare. actionand asupra sistemului nervos central (maduva spinarii. In caz de durere intensa si rebela.Ex: GENTAMICINA. sunt reprezentate. el necesita. ele sunt specifice fiecarui tip de produs si sunt favorizate de automedicatie. antimigrenoase etc.Steroizi anabolizanti Ex: ANDROLI. in principal. un consum de energie. Efecte nedorite . in general. ANTINEVRALGIC.Foarte numeroase si uneori grave.

CICLOPROPAN.sau anemia prin carenta de fier se Asa cum caracterizeaza prin nivelul scazut de hemoglobina din sange si este tipul de anemie cel mai des intalnit in toate categoriile de varsta. ANAVAR / OXANDROLON. Anestezice generale intravenoase Ex. secretat de testicul. Anemia feripriva este frecventa in special la femei. PROGESTERON.: BARBITURICELE. Ex: TESTOSTERON.ANDROGENI – hormoni sexuali masculini produsi de testicule si ovare. anemia feripriva are drept cauza lipsa de fier din organism. ETER DIETILIC. a. IZOFLURAN. Stimuleaza dezvoltarea si functia organelor genitale masculine si aparitia caracterelor sexuale secundare. BENZODIAZEPINELE (DIAZEPAMUL şi MIADZOLAMUL). ANAPOLON. Gazoase : PROTOXID DE AZOT. Lipsa de fier din dieta este una din cauzele acestui tip de anemie. Ex: FERRUM HAUSMANN ANESTEZICE . 2. ENFLURAN. b. Anestezice generale inhalatorii 1. Lichide volatile : HALOTAN. OPIOIDELE (KETAMINA) c. Anestezice locale 6 . Principalul androgen este TESTOSTERONUL. Una din 5 femei si jumatate din gravide sufera de anemie feripriva. DANABOL / NAPOSIM ANEMIE FERIPRIVA . indica si numele sau. METOXIFLURAN. Fierul este necesar producerii de hemoglobina -substanta care se gaseste in globulele rosii si joaca un rol important in transportul oxigenului. la care se adauga androgenii secretati de corticosuprarenala si in cantitati foarte mici de ovar.generale sau narcoticele sunt substanţe care provoacă deprimarea funcţiilor SNC.

care comunica cu lumenul vasului/organului. REDUCTIL. Simptomele apar la efort sau la emotii. ETIDOCAINA . Pot da la nivel SNC prin inhibarea centrului foamei din hipotalamus. Au acţiuni Ex.) şi potenţă scăzută.medicamente stimulante dependenta. ANOREXIGENE . THEISS NOVA FIGURA ANTIACIDE . excitabilitate). GASTROFIBRAN. 2.Medicamentele antiacide sunt medicamentele care reduc cantitatea de acid clorhidric din stomac a) Antiacide sanguina) alcalinizante sistemice (intra in circulaţia 7 .: . MEPIVACAINA. TETRACAINA.este un sindrom dureros toracic. dureaza cateva minute si dispar la incetarea cauzelor sau la administrarea unor compusi nitrici (Nitroglicerina. CLORPROCAINA. determinat de ischemia miocardica tranzitorie (o insuficienta a debitului coronarian fata de nevoile miocardului). ANEVRISM . Anestezice prelungită locale ( mai cu mare potenţă de 3 crescută ore) : şi acţiune BUPIVACAINA. Nitrit de amil). PROCAINA. Anestezice cu structură esterică – au durată de acţiune mai scurtă (20-60 min. sunt rapid inactivate de colinesterazele plasmatice. ANGINA PECTORALA . reduc pofta de mâncare acţionând insomnie.XENICAL. Anestezice locale cu potenţă şi durată de acţiune medii (1-2 ore): LIDOCAINA. Dr. asupra SNC (cefalee. CINEOCAINA. PRILOCAINA 3. cu tendinta la crestere.REGENON. circumscrisa.este o dilatatie a peretelui vascular sau a unui organ cavitar.1.

Derivaţii de magneziu in general sunt medicamente antiacide caracterizate prin efecte: . diminua munca inimii si nevoia de oxigen.Silicatul de magneziu – Sulfatul de magneziu ( Sarea ANTIANGINOASE (Angina pectorala) Produce veno. ISODINIT.Mg O => MAGNESIA USTA – produs de elecţie.Ca CO3 .◊ Bicarbonat de sodiu . ◊ Oxid de magneziu . Ex. CORDIL.suspensie c) Antiacide adsorbante (aduna gazele) ◊ Carbonat bazic de bismut ◊ Silicat de magneziu si aluminiu ◊ Bentonitele d) Antiacide neutralizante nesistemice ◊ Fosfatul de Aluminiu .Laxativ amara) ◊ Hidroxid de aluminiu .Trisilicatul de magneziu .ULCEROTRAT ◊ Citrat de sodiu ◊ Fosfat de sodiu b) Antiacide neutralizante parţial sistemice ◊ Carbonat de calciu .Carbonatul de magneziu .: NITROGLICERINA. NOVALOX – produs de electie ANTACID. DINITER.si arteriolodilatatie. Dilata coronarele si diminua presiunea ventriculara endodiastolica.Adsorbant .Al (OH)3 – EPICOGEL .Oxidul de magneziu . 8 . NITROPECTOR. OLICARD RETARD.Neutralizante .

Există două grupe de medicamente antiastmatice: Bronhodilatatoarele. Complex de hidroxid de Fe3+ sucroză ANTIASMATICE – sunt medicamentele ce reduc crizele de astm in ceeace priveste frecventa si intensitatea lor. Fumarat feros (conţine 33 % Fe) • preparate cu Fe3+: . Glutamat feros (conţine 21-22 % Fe). Vitamina C. prelungesc durata potentialului de actiune.Sulfat feros (conţine 20 % Fe).: Clasa I – PROPAFENONA.ANTIARITMICE . Colinat de Fe. Gluconat feros şi Acid ascorbic Pe cale parenterală • complexe coloidale neionizate: Dextriferon. Fier polimaltozat. Ex. etc. Vitamina B12. Clasa III – AMIODARONA (Ro).Complex de hidroxid de Fe polimaltoză. Proteinsuccinilat feric • Fier în combinaţii: Fumarat feros şi Acid folic. MEXILETIN ANTIANEMICE .sunt medicamentele care se administrează ca tratament împotriva anemiilor. ipratropiu sunt bronhodilatatoare. CHINIDINA. care relaxează musculatura netedă Betastimulentele. În funcţie de calea de administrare acestea pot fi: Pe cale orală • sub formă de săruri feroase (Fe2+): . teofilina şi bromura de contractată a căilor respiratorii. Fier dextran. Eritropoetină. Sulfat feros şi Acid folic. Sunt preparate care conţin fier bivalent. 9 .Reduc si regularizeaza ritmul cardiac. Acestea vă vor ameliora simptomele. RYTMONORM. trivalent singur sau în asociere cu: Acid folic. CORDARONE MEXITIL.

Lincomicina. MIANSERINA. Acid nalidixic. Eritromicina.PROTRIPTILINA ANTIDEPRESIVE ATIPICE – au acţiune antidepresivă. fără a cord. Cefalosporine.medicamente eficace în psihozele afective. ASTMOPENT ANTIBIOTICE - sunt substante chimice organice produse de microorganisme sau obtinute prin sinteza sau semisinteza care in doze foarte mici. Kanamicina. Monomicina. Se deosebesc: Antibiotice cu spectrul larg – Bacteriostatice – Tetraciclina. Ex. Sulfamide Antibiotice cu spectrul limitat – Bactericide – Penicilina (G. Cloramfenicolul. ANTIDEPRESIVE INHIBITOARE ALE MONOAMINOXIDAZEI . înlatură inhibiţia depresivă şi pesimismul. mai ales monoaminoxidazele şi oxidazele microzomiale hepatice. Gentamicina. Corticosteroizii.AMITRIPTILINA. Efectul antidepresiv este mai slab decât al 10 ANTIDEPRESIVE SEDATIVE . nu sunt toxice serotoninei. V. sau semisintetice). Oleandomicina.- Antiinflamatoarele sunt medicamente care reduc inflamaţia căilor respiratorii. FLUOXETINA.sunt medicamente care au proprietăţi antidepresive şi inhibă o serie de enzime. Framicetin ) ANTIDEPRESIVE . ANTIDEPRESIVE PSIHOTONE . inhiba dezvoltarea microorganismelor patogene. TRIPTILINA. BEROTEC. ameliorând dispoziţia afectivă alterată. Ex: SALBUTAMOL. Spiramicina. Nitrofurani. TRAZODONA.: pentru (IMAO) . cromoglicatul. Aminoglicozide (Streptomicina. mecanismul de acţiune inhibarea recaptării DOXEPINA avea efecte sedative şi vegetative importante. VENTOLIN INHALER. nedocromilul şi inhibitorii de leucotriene sunt medicamente antiinflamatoare. prevenind apariţia episoadelor de astm.

fie asupra mucoasei si continutului intestinal.). actionand simtomatic la nivel central sau periferic in arcul de reflux al vomei. IMODIUM ANTIEMETICE – medicamente care inhiba starea de voma. ANTIDIAREICE au actiune adsorbanta si protectoare a mucoasei intestinale. BENZODIAZEPINELE PRIMIDONA. etc. ANTIEPILEPTICE (anticonvulsivantele) .sunt capabile să oprească convulsiile şi să scadă frecvenţa de apariţie a convulsiilor. FENOBARBITALUL.diaree cronica – LOPERAMID. ANTIDIABETICE – medicamente ce intervin in metabolismul glucidelor. meningitice. SAPROSAN. VALPROIC. Ex. CARBAMAZEPINA. – TRANILCIPROMINA. reduc numarul si frecventa scaunelor. SMECTA. inhiba absorbţia glucidelor in intestin. SELEGILINA.sunt medicamente capabile sa uşureze eliminarea gazelor din stomac şi intestin. indiferent dacă apar în epilepsie sau în alte condiţii (convulsii febrile.compuşilor triciclici. ZOFRAN. Ex. Stimulează secreţia de insulina.substanta medicamentoasa utilizata in tratamentul infectiilor cu fungi (ciuperci). 11 . Ex. EMETIRAL ANTIFUNGICE . MOCLOBEMIDA.: FENITOINA. FENELIZINA.: METOCLOPRAMID.: . (Diazepamul) Acidul ANTIFLATULENTE .diaree acuta – FURAZOLIDON. BIOCTIS . actionand fie asupra motilitatii intestinale. CLORGILINA.

12 .: Dimeticona datorita (Ceolat) sau Simeticona are proprietati antiflatulente modificarii tensiunii active a continutului intestinal gazificat. Ex: TIMOLOL.produse care inhiba formarea de acid uric. Anason.medicamente care se folosesc pentru combaterea viermilor intenstinali. Menta ANTIGLAUCOMATOASE – produse ce reduc tensiunea intraoculare (TIO) la pacienţii cu glaucom cu unghi deschis sau cu hipertensiune oculară care nu răspund suficient la beta-blocante sau la analogi de prostaglandină cu administrare topică. Carbunele medicinal este putin eficace pentru combaterea flatulentei. Ex: ZENTEL. TIMO-GAL ANTIGUTOASE . ADRENOSTAZIN.medicamente care opresc sau care combat hemoragiile Ex: VITAMINA K. MINTEZOL ANTIHEMORAGICE . Medicamentul asociaza intr-o combinatie galenica efectul antiinflamator si decongestiv al hidrocortizonei cu proprietatile anestezice locale ale novocainei si anestezinei actionand eficient in criza hemoroidala acuta pe factorul inflamator si dureros. cu consecinte antispumante. Carminativele – favorizeaza eliminarea gazelor din tubul digestiv. TIMOPTIC. ETAMSILAT. GELASPON ANTIHEMOROIDALE - preparate continand corticosteroizi. Ex: MILURIT ANTIHELMINTICE . ESKAZOLE.Ex.

ANTIHIPERTENSIVE SI DIURETICE IN COMBINATII NEOCRYSTEPIN .BRINERDIN. 13 . ULTRAPROCT. EBRANTIL 3. CETIRIZINA. CARDURA. HEMORZON DOXIPROCT PLUS. HYTRIN. debitul cardiac rezistenta vasculara periferica volumul circulant ANTIADRENERGICE CU ACTIUNE CENTRALA RAUWOLFIA MOXOGAMA. KAMIREN. CLONIDINA. DOPEGYT.: PROMETAZINA. ANTIHIPERTENSIVE Med. Existe doua tipuri de receptori antihistaminici  H1 . CLEMASTINA. . CU ACTIUNE PERIFERICA PRAZOSIN. ASTEMIZOL. KORNAM. ANTIADRENERGICE MINIPRESS. antihipertensive sunt capabile sa scada presiunea arteriala actionand la nivelul mecanismelor fiziologicecare controleaza aceste valori: 1. TERFENADINA  H2 .sunt localizaţi la nivelul glandelor mucoasei gastrice si sunt implicaţi in mecanismul secreţiei de acid clorhidric si pepsina.se găsesc in marea majoritate a organelor si sunt blocaţi de medicamente antihistaminice clasice (antialergice) Ex. acţionând prin blocarea receptorilor specifici ai celulelor efectoare. 2.Ex: DOXIPROCT PLUS. (HIPAZIN). LORATADINA ( CLARITINE ). ANTIHISTAMINICE sunt substanţe de sinteza care inhiba efectele histaminei. Medicamentele antihistaminice H2 blochează aceşti receptori deci secreţia acida gastrica scade.ALCALOIZI DIN CYNT.

PIROXICAM. KETOPROFEN. BENORILAT. IBUPROFEN. NIMESULID 14 . la care predomină efectul antiinflamator. Antiinflamatoare nesteroidiene clasice (generaţia I)  Acizi carboxilici:  Derivaţi de acid salicilic: ACID ACETILSALICILIC.Ex. ULCORAN. QUAMATEL ANTIINFLAMATOARE NESTEROIDIENE (AINS): sunt substanţe care fac parte din grupa analgezice-antipiretice-antiinflamtoare.  Acizi enolici   Pirazolone: FENILBUTAZONA Oxicami: LORNOXICAM.: CIMETIDINA. Antiinflamatoare nesteroidiene inhibitoare selective sau specifice de COX2 (generaţia a II-a)  Blocante selective: MELOXICAM. 1. LONAZOLAC. KETOROLAC   Derivaţi de FLURBIPROFEN. ACID MEFENAMIC. Derivaţi de acid acetic:   derivati de acid fenilacetic: DICLOFENAC. ARNETIN. HISTODIL.  NAPROXEN. FAMODAR. 2. TENOXICAM. Înlatură sau diminuează unele simptome şi semne ale inflamaţiei în boli reumatice. Derivaţi de acid fenamic : ACIDUL FLUFENAMIC. acid propionic: SULINDAC. ZANTAC. RANITIDINA. DEXKETOPROFEN. ACID NIFLUMIC. ALCLOFENAC derivaţi de acizi carbociclici şi heterociclici acetici: INDOMETACIN. DIFLUNISAL.

ele modifică evoluţia procesului reumatic o o o o o Compuşi de aur: AURANOFIN. CELECOXIB. IZONIAZIDA ANTIMICOTICE – produse folosite in tratamentul micozelor pielii si mucoaselor provocate de dermatofiti. Blocante specifice (coxibi): ROFECOXIB(retras de pe piaţă). Ex: Glucocorticoizi: CORTIZON. AUROTIOMALAT DE SODIU Antimalarice de sinteză: HIDROXICLOROCHINA (Plaquenil) Derivaţi tiolici: PENICILAMINA Imunodepresive: METOTHREXAT. - medicamente pentru tratamentul Ex: PIRAZIAMIDA. TRIAMCINOLON.reprezintă o grupă de antiinflamatoare din care fac parte hormoni steroidieni (glucocorticoizi şi mineralocorticoizi) atât fiziologici . levuri si microorganisme ca Malassezia furfur si infectii dermice provocate de Corynebacterium minutissimum. CANESTEN. PARECOXIB. VALDECOXIB. LUMIRACOXIB  Antireumatice specifice :au acţiune lentă fără efect antiinflamator. ETORICOXIB. METILPREDNISOLON. RIFAMPICINA. CICLOSPORINA Sulfasalazina ANTIINFLAMATOARE STEROIDIENE .secretaţi de glandele suprarenale cât şi de sinteză. DEXAMETAZONA ANTIMICOBACTERIACEE tuberculozei. PREDNISON. BETAMETAZONA. HIDROCORTIZON. PREDNISOLON. CLOTRIMAZOL 15 . Ex: LAMISIL. mucegaiuri.

METAMIZOL. CLORPROMAZINA 16 . NAPROXEN SODIU. LOPAMIDE. acestea se numesc neuroleptice de tip sedativ cu potenta relativ mica. TRIDERM. FLUPENTIXOL. TIOLIDAZINA. Ex:  KETOPROFEN.: BROMOCRIPTINA. SELEGINA. DISSENTEN ANTIPRURIGINOASE . SODERMIX ANTIPSIHOTICE (Neuroleptice) . Medicaţia antiparkinsoniană acţionează fie prin potenţarea activităţii dopaminergice. VIPSOGAL. Ex.medicamente care sunt folosite în tratamentul diareei Ex: IMODIUM. In tratament se fac asocieri intre acestea şi blocantele colinergice centrale. FENAZONA AINS cum ar fi IBUPROFEN.ANTIPARKINSONIENE (NO4) – medicamente eficace în boala Parkinson şi în alte tulburări motorii extrapiramidale. PARACETAMOL. fie prin reducerea activităţii colinergice centrale. si ANTIPROPULSIVE – (Inhibitori ai peristaltismului). Ex: HALOPERIDOL. dar au efect extrapiramidal intens. SOVENTOL.unele neuroleptice au efect sedativ foarte mare in comparatie cu efectul extrapiramidal.In tratamentul psihozelor .  ASPIRINA. CLORPROTIXENUL. Alte neuroleptice sedeaza putin. Ex: ELOCOM. TRIHEXIFENIDIL (ROMPARKIN) ANTIPIRETICE . AMANTADINA.medicamente utilizate in tratamentul pruritului (mancarimi). NEO-ENTEROSEPTOL.Produse folosite pentru scaderea febrei. NIMESULIDA. se numesc neuroleptice de tip incisiv (acestea au potenta crescuta).

MELOXICAM. argint. coloranti (eozina. se deosebesc numeroase substante: alcoolul. cupru. hexomedina.care combate infectiile microbiene. VITAMINA D ANTIREUMATICE . Criteriile de alegere sunt pe numeroase mucoase si sau complexe: pe plagi.In functie de structura lor chimica si de proprietatile lor. ANTISPASTICE se impart in 2 grupe :  ANTISPASTICE PARASIMPTOLITICE – impiedica influentele excitomotorii vegetative. PIROXICAM. derivatii de amoniu cuaternar. LORNOXICAM. 17 . toxicitatea. acizi. dorhexidina. iod.  Antiseptice pentru uz extern .Medicament . INDOMETACIN. necesitatea de a elimina in mod radical germenii sau doar a impiedica proliferarea lor. hexetidina. zinc).. NIMESULID ANTISEPTICE .ANTIRAHITICE – medicamente ce combat rahitismul Ex: VIGANTOL. derivatii fenolului. probabilitatea de a declansa o alergie. puterea iritanta interzicand aplicarea rapiditatea de actiune. oxidanti. albastru de metilen). apa oxigenata. Ex: FENILBUTAZONA.medicamente care inlatură sau diminuează unele simptome şi semne ale inflamaţiei în boli reumatice. TENOXICAM. derivati metalici (mercur.  Antiseptice pentru uz intern Unele medicamente neantibiotice sunt prescrise pe cale orala in tratarea infectiilor intestinale sau urinare (sulfamide).

TUSAN  ANTITUSIVE NEOPIOIDE 18 . ASPENTER. ORFARIN. Ex: TROMBOSTOP. Antituberculoasele sunt intotdeauna asociate intre ele (de la doua la patru produse) si administrate pe durata a cel putin 6 luni. ANTITUBERCULOASE - medicamente (antibiotice) utilizate in tratamentul tuberculozei. RIFAMPICINA.: CODEINA (Metilmorfina) – CODENAL. PLAVIX. HEPARINA. IPATON. TUSIN. HUMEX. IZONIAZIDL ANTITUSIVE Mdicamente care deprima centrul tusei si receptorii sensitivi din mucoasa respiratorie  ANTITUSIVE OPIOIDE Ex.Ex. EX: PIRAZIAMIDA. SINTROM. Ex. VESEL DUE.sunt compuşi cuaternari de amoniu ce efecte mai elective decat atropina  ANTISPASTICE MUSCULOTROPE– actioneaza direct asupra musculaturii netede. BUTILSCOPOLAMINA BROMURA .: ATROPINA – este un parasimpatolitic neselectiv. MEBEVERINA este antispastic de sinteza ANTITROMBOTICE – medicamente care diminua sau impiedica procesul coagularii sangelui. pe cale orala. SCOBUTIL COMPUS asociaza butilscopolamina cu un analgezic NORAMIDOPIRINA METANSULFONAT.este un derivat cuaternar de amoniu al scopolaminei si se absoarbe putin. cu efect de 35 ore. OXIFENONIUL şi PROPANTELINA . ce are proprietati antispastice şi vasodilatatoare prin actiune musculotropa. CODEINA FOSFAT.: PAPAVERINA este un alcaloid izochinolonic din opiu.

palpitatii. Iduviran.Ex. BUTAMIRAT – SINECOD. Principala artera a 19 . ISOPRINOSINA si INTERFERONUL sunt ANXIOLITICE (Tranchilizante) . MEPROBAMAT.inlatura anxietatea si simptomele care o insotesc: emotivitate. GANCICLOVIl.200 mg zilnic. FENILBUTAZONA. ulcer varicos. tromboze.vas de sange important care preia sangele pompat de inima si din care pleaca vase mari catre intreg organismul. insomnie.  ACICLOVIR.D. ANTIVARICOASE medicamente folosite in tratarea afectiunilor venoase. TRIFLARIDINA. Emanil). varice. anteantivirale. cu actiunea antivirala pe tipul A2 al virusului gripal in doze de 100 . OXELADINA – PAXELADINE. Unele rezultate se obtin in varicela severa si in zoster. cu efect preventiv (in primele 2 zile de gripa).  IDOXURIDINA (Idu. IMOVANE. este activ in terapia locala a herpesului corneean. TUSSAMED. astenie. NAPOTON AORTA .N. TUSOSEDAL. HEPATROMBIN. in administrare i. DOXIVENIL ANTIVIRALE – substante ce au efect impotriva unui sau mai multor virusi Dintre numeroasele antivirale cunoscute au intrat in practica curenta numai urmatoarele:  AMANTADINA (Viregyt). tulburari digestive. Ex: DIAZEPAM.  CYTARABINA.: CLOBUTINOL – TABCIN. Unele rezultate se obtin si in encefalita herpetica.  RIBAVIRINA. HIDROXIZIN. sub forma de instilatii oculare.v. tromboflebite. ZIDOVUDINA. si INTERFERONII sunt alte antivirale cu spectru larg. Ex: LIOTON. activa fata de virusurile A.

dar se foloseste si pentru unele forme semisolide sau chiar solide. ducand la o dilatare (anevrism) sau la o ingustare a vasului. trebuie sa 20 . Se pot distinge:  extrasistolele (contractiile premature).  Patologie .organismului. Printre alte origini. clivajul producandu-se in grosimea peretelui. ateroscleroza) si chiar simpla imbatranire a inimii sunt cauze ale aritmiei. formandu-se de la baza ventriculului stang si distribuind sangele oxigenat de catre plamani in intreg corpul.aritmiile sunt dereglari ale ritmului normal al inimii fie sub raportul frecventei. In ambele cazuri. formarea de cheaguri este frecventa si raspunzatoare de emboliile creierului si ale membrelor. APELE AROMATICE – sunt solutii apoase de uleiuri volatile destinate a fi utilizate ca atare sau ca vehicole la prepararea unor medicamente de uz intern. o atingere a peretelui.  fibrilatiile ventriculare (contractiile anarhice si ineficace). fie al regularitatii frecventei cardiace. indeosebi cardiopatiile ischemice (arterioscleroza. O alta leziune ateromatoasa este disectia. fie sub ambele. Toate aceste atingeri justifica un tratament chirurgical. (FR IX) ARITMIE CARDIACA .Toate cardiopatiile.  Cauze .se pot observa diferite anomalii: o ingustare congenitala la nivelul istmului (coarctatie). in general de catre o placa de aterom. APA DISTILATA – este solventul cel mai important din punct de vedere cantitativ si cel mai utilizat pentru prepararea formelor farmaceutice lichide.  tahicardiile (accelerarile bruste si trecatoare ale ritmului cardiac).  bradicardiile.

de o gafaiala. este practicata o electroterapie (soc electric). unele excitantele precum inregistrarea de lunga durata (Holter). de palpitatii. temporara sau permanenta (pacemaker). de o cadere a tensiunii arteriale. De asemenea. cafeaua. poate fi avuta in vedere o distrugere foarte localizata.Acesta face apel la medicamente antiaritmice care diminueaza excitabilitatea inimii.  Simptome si semne . atunci cand este posibil. un receptor si un inregistrator sunt purtate timp de una sau mai multe zile de catre pacient.Acestea sunt variate. In unele cazuri. Uneori. Este vorba de un examen specializat practicat in mediu spitalicesc. Stimularea cardiaca. 21 . in particular in absenta cardiopatiei. este posibila de asemenea. este important sa se repereze daca bataile sunt regulate sau neregulate.  Diagnostic perioada Este asigurat unde prin electrocardiograma in prin de criza. si sa se noteze frecventa cardiaca. Cel mai frecvent este vorba de sincope. de interesul monitorizarii anumite abuzul medicamente de tutun. In acest caz. sau radiofrecventa. alcoolul. de angor (angina pectorala) sau de semnele unei insuficiente cardiace.  Tratament . stari de rau. prin energie electrica. accelerand sau incetinind frecventa ritmului sau influentand sistemul nervos simpatic. brohopneumopatiile. daca aparitia tulburarii este progresiva sau brutala si care a fost durata sa. tulburarile hidroelectrolitice.citam: embolia pulmonara. (diuretice. nu necesita nici un tratament.). o electrocardiograma endocavitara (inregistrare cu un electrod urcat prin calea venoasa pana in cavitatile cardiace drepte) este indicata. antiaritmice etc. Unele tulburari de ritm. In caz de palpitatii. a zonei de origine a tulburarii.

Nitrofurani. Oleandomicina. Aminoglicozide BACTERIOSTATICE bacteriilor. Acid nalidixic. Din atrii trece in ventriculi si este pompat de acestia in arterele aorta (ventriculul stang) si pulmonara (ventriculul drept). Cefalosporine. BACTERICIDE – medicamente care distrug microbul patogen. Lincomicina. – medicamente care impiedica imultirea Ex: Tetraciclina. ATRIU .ARTERIOLA .sangele vine din organism si plamani in atrii. cel mai mic vas de sange. Cloramfenicolul. V. Eritromicina.vas de sange de calibru foarte mic care se continua cu capilarul. Sulfamide BADIJONARE – a unge cu o solutie medicamentoasă (în scopuri curative sau preventive) 22 . Ex: Penicilina (G. Atriul stang primeste sange din plaman iar atriul drept sangele intors din restul corpului. sau semisintetice).Substanță sau medicament folosit pentru combaterea secrețiilor organice exagerate.una dintre cele patru cavitati ale inimii . Spiramicina. B. ASTRINGENTE .

23 . reglandu-le permeabilitatea si se opun formarii de varice si de hemoroizi. . RUTINA. Sunt specifice beta-1 pentru inima. antiaterosclerotic de prima mana si antitrombotic. bioflavonoidele au un efect antianginos.cresc rezistenta capilarelor. DAROB. LOKREN. De asemenea. HESPERIDINA. DISTONOCALM (contine alcaloizi de Belladona + alcaloizi din cornul secarei ERGO +Propanolol + Amital) . BAICALINA si PICNOGENOLUL BIOFOSFONATI (MO5) .METOPROLOL. DILATREND. BETALOC ZOK. LOGIMAX BETAXA. BONEFOS. VASCOTEN. ATECOR. FOSAMAX. NEBILET. NARIGINA. SKELID 200 mg. mentinandu-i elasticitatea si tineretea. EGILOK. BIOFLAVONOIDE ( Medicatia capilarelor) .BETABLOCANTE – sunt medicamente care inhiba competitiv stimularea receptorilor beta-adrenergici produsi de mediatorii adrenergici de la nivelul viscerelor.SELECTIVE . BISOBLOCK. SOTALOL SOTAGAMMA.NESELECTIVE – PROPANOLOL (reduce TA pe vena porta).sunt analogi sintetici ai pirofosfatului care se leaga de hidroxiapatita din structura osului. fibre musculare striate si muschiul uterin. CONCOR. BISOGAMMA. SEPTOPAL. beta-2 pentru bronhii.CU ACTIUNE ALFABLOCANTA CARVEDILOL CORYOL. Bioflavonoidele preintampina ridarea si imbatranirea pielii. ATENOLOL. tonic cardiac. Ex: AREDIA. Ex: QUERCITINA. (FELODIPINA+METOPROLOL) . BETALOC. VASOCARDIN.

precum si respectarea unui regim alimentar sarac in sare si excluderea 24 . Dupa 10-15 ani.In timpul crizelor. FELODIPIN. Acestui vertij i se asociaza transpiratii. DILZEM. NIFEDIPINA. ca o senzatie de ureche plina. dar poate fi si bilaterala. mai ales cea pentru frecventele grave. CARZEM BOALA MENIERE – afectiunea urechii interne care se manifesta printrun ansamblu de tulburari cuprinzand vertij. dar functia auditiva este atunci foarte alterata. Criza dureaza mai multe ore si epuizeaza subiectul bolnav. AMLOHEXAL.: AMLODIPIN. permit subiectului sa opreasca orice activitate care poate deveni periculoasa pe timpul crizei. subiectul trebuie sa stea in repaus. o stare de rau. AURONAL.  Tratament .  Simptome si semne .BLOCANTE ALE CANALELOR DE CALCIU . crizele de vertij se estompeaza. NORVASC.  Cauze -Cauza precisa a bolii lui Meniere nu este cunoscuta.Vasodilataţia produsă este datorată blocării pătrunderii ionilor de Ca în celulele musculare netede ale arteriolelor. dureri de cap si o senzatie de bazaituri in ureche. Frecventa acestor crize este imprevizibila. Acesta are impresia ca se invarteste sau ca totul se invarteste in jurul lui: el trebuie sa se aseze la orizontala. ISOPTIN. In general. semne vestitoare. DIACORDIN. VERAPAMIL. Boala Meniere afecteaza urechea interna. Acuitatea auditiva scade.Cu 30 de minute pana la o ora inaintea crizei. determinând relaxarea fibrelor musculare. scaderea auzului si zbarnaituri in urechi. ea nu afecteaza decat o ureche. la persoanele de varste cuprinse intre 20 si 50 de ani. Tratamentul de fond este permanent si face apel la mai multe mijloace: o viata echilibrata este recomandata. responsabila de auz si de echilibru. greturi si varsaturi. in crize. Boala survine. DILTIAZEM. Ex.

diuretice. Rolul lor este de a deschide conductele respiratorii din plamanii tai. tahicardia. este determinata de variate specii de candida care in conditii de 25 .  Beta2-agonisti Durata scurta de actiune: Salbutamol Durata lunga de actiune: Salmeterol Efectele adverse cele mai frecvent intilnite sunt aritmia. Astfel.tutunului si alcoolului. • • • • • C. Alte efecte adverse pot sa includa infectii urinare sau aritmii. tremorul  Metilxantine Teofilina Efectele adverse cele mai frecvente sunt greata si pirozisul (senzatia de arsura la nivelul stomacului). antihistaminice si antivertiginoase. CANDIDOZA – este o micoza frecventa a mucoaselor si tegumentelor. Exista 3 tipuri de medicamente bronhodilatatoare:  Anticolinergice: • • • Durata scurta de actiune: Ipratropium bromid Durata lunga de actiune: Tiotropium bromid Efectul advers cel mai frecvent este uscarea mucoasei bucale (gura uscata). BRONHODILATATOARE – medicamente care ajuta la reducerea efortului depus pentru a respira. Sunt medicamente care au interactiuni cu alimentele si cu alte medicamente. se reduc sau chiar pot sa dispara dispneea si wheezingul. Medicamentele prescrise sunt: anxiolitice.

SOYFEM. DIGOXIN. Ex. el antreneaza. Acest fenomen de reducere a fluxului de sange prin arterele coronare a fost numit in limbaj medical ischemie. acizi grasi si glucoza. actioneaza prin modificarea peretelui bacterian.  CAPSULE PAPIRACEE (capsule de hartie)  CAPSULE AMILACEE (casete sau buline)  CAPSULE OPERCULATE (gelatinoase tari)  CAPSULE PERLE (gelatinoase moi) CARDIOPATIE ISCHEMICA . Modificarile cardiace produse de ischemie sunt desemnate de termenul cardiopatie. CEFALOSPORINE – antibiotice cu actiune bactericida. o eliberare de energie. pot deveni invazie cu localizari organice si tisulare. au spectru larg. Cefalosporinele actioneaza 26 . MICONAZOL. are loc o scadere a cantitatii de sange care iriga muschiul inimii care nu detine in aceste conditii cantitati optime de oxigen. LANOXIN (extras din Degetelul Lanos) CATABOLISM .este boala care afecteza arterele coronare si datorita careia acestea isi micsoreaza calibrul.: DIGITALINA (extras din Degetelul Rosu).imunodeficienta a gazdei. CARDIOTONICE – medicamente care stimuleaza inima.este totalitatea reactiilor care conduc la o degradare. in general. Drept urmare. BUTOCONAZOL CAPSULE – sunt preparate farmaceutice formate din invelisuri care contin doze unitare dew substante active asociate sau nu cu cu substante auxiliare. Sunt destinate administrarii pe cale orala. Ex.: CLOTRIMAZOL. intarindu-i forta de contractie si normalizandu-i ritmul batailor.

CEFALEXIN. TRIMETROPRIMUL. Ex: Pentamidina c) Chimioterapice active fata de Giardia intestinalis. NITROFURANTOINA. Acidul AMINOSALICILIC. Ex: Biseptol asociat cu Claritromicina CHINOLONE . Ex: Biseptol. CHINOLONELE.sunt chimioterapice cu spectru ultralarg si cu reactii adverse reduse. NORFLOXACINA. Ex: OFLOXACINA.substanțe de sinteză chimică cu acțiune bacteriostatică. KEFLEX. CLOTRIMAZOLUL. Rhinina b) Chimioterapice active pt Triphanosoma ( boala somnului). TALNAFTOLUL si METRONIDAZOLUL. Ex: Nitroimidazol. IZONIZIDA. Ex: BIODROXIL. FORTUM. CECLOR. CEDAX . CECLODYNE. Specii: a) chimioterapice antimalarice ( Plasmodium). CEC. Ex: SULFAMIDELE.in faza de multiplicare a bacterilorprin inhibarea sintezei peretelui celular bacterian. ZINNAT. Primakina. PEFLOXACINA. 27 . CEFALEXINA. MICONAZOLUL. ZINACEF. Pentamidina e) Chimioterapice active fata de Toxoplasma. Trihomonas vaginalis. CHIMIOTERAPICE . d) Chimioterapice active fata de Pneumocistis carini. CIPROFLOXACINA. Ex: Clorokina. SPIROSINE. SULFONELE. CHIMIOTERAPIA ANTIPROTOZOARELOR – medicamente care inhiba sau distrug protozoarele. ETAMBUTOLUL.

 MIDRIAZA – este folosita in scopul examinarii fondului de ochi  CICLOPEGIA ales la copii. Ex: HAPITROPIN.stimulează secreţia de bila. MYDRIACYL – paralizia acomodarii – fiind necesara pentru masurarea viciilor de refractie in cadrul examenului oftalmologic mai CIRCULATIE PERIFERICA – circulatia periferica slaba sau deficitara se traduce prin a avea maini. producand midriaza. ciclopegie si cresterea presiunii intraoculare.AB cu spectru larg de actiune. MYDRUM. CYCLOGIL. se utiliz rar datorita risculuii de reactii adverse hematologice. COLESTEROL . respectiv cresc cantitatea de bila. TROPICAMIDA. CLORAMFENICOLII (Cloranfenicol si Tiamfenicol) .stimulează contracţiile vezicii biliare si relaxarea sfincterului Oddi (este un inel muscular ce înconjoară porţiunea terminala a ductului biliar comun care se deschide in duoden ) COLERETIC .Compus organic din grupa lipidelor care are multiple roluri in organism:  este un constituent important al membranelor celulare unde are rol in reglarea permeabilitatii acestora fata de diverse substante 28 . picioare si nas rece. TROPIXAL.CICLOPLEGICE – sunt substante parasimpatolitice care inhiba actiunea nervoasa. TIAMFENICOLUL COLECISTOKINETIC (Colagog) . Ex: CLORAMFENICOLUL.

urine rosii (care arata prezenta sangelui in urina) COLUTORII – forme farmaceutice lichide mai mult sau mai putin vâscoase. COMPRIMATE – preparate farmaceutice solide care contin doze unitare din una sau mai multe substante active – se obtin prin comprimarea unui 29 . COLICA BILIARA – litiaza biliara este o afectiune provocata de dezvoltarea unor calculi biliari in vezicula sau in caile biliare extra. ce se produc prin precipitarea si cristalizarea substantelor care se gasesc in mod normal in urina. VLDL colesterol. ajunge in sange de unde este preluat de catre ficat si metabolizat. pentru badijonarea gingiilor şi a pereţilor interni ai gurii. HDL colesterol). este implicat in sinteza corticosteroizilor. urinari dese.litiaza renala este determinata de prezenta unor calculi in basinet si caile urinare. Cand este in exces se depune pe peretii vaselor sangvine sub forma de placi de aterom sau sub forma de calculi in vezicula biliara.sau intrahepatice. antiseptice sau antibiotice. si a caror prezenta poate sa nu se manifeste clinic sau poate sa se insoteasca de o simptomatologie zgomotoasa (dureroasa). folosite în stomatologie. fiind apoi eliberat in circulatie legat de lipoproteine (LDL colesterol. hormonilor sexuali si a acizilor biliari  rol metabolic. fiind introdus prin alimentatie. Cea mai mare parte a colesterolului din organism este de origine exogena. cand exista tendinta de migrare apar crize dureroase pornind din regiunea lombara (regiunea salelor) spre radacina coapsei. Dupa absorbtie la nivel intestinal. prezenta calculilor este asimptotica in unele cazuri. el provenind din alimentele de origine animala. COLICA RENALA .

in functie de factorul declansant. Acestia sunt hormoni produsi sintetic.volum constant de substante active asociate sau nu cu substante auxiliare si sunt destinate administrarii orale. Ei impiedica globule albe sa mai atace tesutul si micsoreaza capacitatea celolelor imune de a produce substante inflamatorii. care sunt foarte asemanatori cu cortizolul. reliefate). papule (leziuni hiperemice. Ex: MYDOCALM MUSCULAR – care ajuta la relaxarea DERMATITA – poate fi tradusa simplu ca o inflamatie a pielii.sunt medicamente care pot fi inhalate. hiperemie (piele rosie). precum si anumite tulburari respiratorii.soluţie apoasă obţinută prin fierberea anumitor plante alimentare sau medicinale. vezicule (leziuni cu continut lichidian). cruste si alte leziuni exfoliative. prurit (mancarime). lupusul eritematos sistemic. CORTICOSTEROIZI . Corticosteroizii sunt frecvent utilizati in tratarea tulburarilor inflamatorii si autoimune. D. DECONTRACTANT musculaturii. Exista mai multe tipuri de dermatita. 30 . insa tratamentul acestora este oarecum asemanator. insa aceasta afectiune este caracterizata printr-o multitudine de simptome precum: piele uscata. cum ar fi artrita reumatoida. administrate pe cale orala sau prin injectare intravenoasa sau intramusculara. DECOCT . în vederea extragerii principiilor active din acestea.

animale sau substante. Dermatita de contact - aceasta forma de dermatita este caracterizata prin aparitia unor pete roz-rosietice. pielea 31 . determinate de contactul cu anumite obiecte. membrelor inferioare si torsului. sapunul. plante.  Dermatita numulara – este o forma de dermatita care prezinta leziuni sub foma unor placarde eritematoase (de marimea unor monede mici).stresul . acetona. localizate la nivelul membrelor superioare. care pot evolua catre leziuni eritematoase si chiar pustuloase (cu continut lichidian). antiperspirantele. Dintre factorii care predispun la aparitia acestei forme de dermatita sunt: .ambientul cald si uscat .dusurile si baile calde . Plantele sunt cel mai frecvent incriminate in determinarea leziunilor de dermatita (iedera sau stejarul otravitor). Dermatita atopica este o afectiune cu transmitere genetica. Unele legume. clorul. care sunt localizate la nivelul pielii bogate in glande sebacee (scalpul. Este mai frecventa in randul barbatilor cu varste cuprinse intre 55 si 65 de ani. pruriginoase (cu mancarine) sau nepruriginoase. astmul bronsic sau cu stresul. formaldehida (folosita in industria chimica). este o forma frecventa de dermatita care provoaca leziuni tegumentare pruriginoase (cu mancarime).  Dermatita seboreica – este o forma de dermatita care prezinta leziuni tegumetare eritematoase sau de culoare galbuie. fructe. ierburi sau chiar pamantul pot determina iritatia tegumentului. mainilor. familiala si este asociata de asemenea cu alergenii. lacul de unghii.afectiunile asociate ale pielii. materialele cu fibre sintetice.  Dermatita atopica – cunoscuta de asemenea si sub numele de eczema. Iritantii chimici cel mai frecvent incriminati in aparitia dermatitei de contact sunt: detergentii.

aparand dupa masa. In absenta oricarei cauze organice.sunt substanţe antimicrobiene care fie distrug toate microorganismele dăunătoare de pe un material. al carui mecanism este necunoscut. axila. DISPEPSIE – senzatie de disconfort digestiv. arterite. boala a intestinului subtire sau a colonului. DIABET ZAHARAT – este o afectiune cronica. la adult fiind legata de modificarile hormonale generale si de stres. insuficienta cardiaca. Foarte puţine dezinfectante sunt capabile să sterilizeze materialul pe care sunt aplicate. renala. cu sau fara eliminarea acesteia in urina. este un simptom de natura functionala. Aceasta forma de dermatita este mai frecvent intalnita in randul sugarilor. fie le aduc la un nivel sigur. Tratamentul este cel al cauzei. atunci cand ea este cunoscuta. Insficienta circulatorie determina edem local (acumulare de lichid in tesuturile subcutanate). printr-o senzatie de greutate.regiunii genitale. diabet zaharat). caracterizata prin cresterea in sange a glucozei peste valorile normale.  Dermatita de staza – aceasta forma de dermatita apare in randul persoanelor cu insuficienta circulatorie periferica (varice hidrostatice. care pot evolua spre eritem si ulceratii. Dispepsia se traduce prin dureri abdominale. ciroza hepatica. dar acest lucru depinde şi de modul cum sunt aplicate dezinfectantele. regiunea submamara sau pielea fetei). tumora. 32 . DEZINFECTANTE . printr-o incetineala a digestiei. Dermatita seboreica este determinata de o secretie excesiva a glandelor seboreice cu blocarea canalelor excretoare si acumularea subtegumentara de sebum. In cazul frecvent al dispepsiei functionale. O dispepsie poate constitui simptomul unei boli organice: gastrita.

pleurale tuberculoza (pleurezii personala). Dispneea are la baza o patrundere insuficienta in tesuturi sau o asimilare (captare) insuficienta de catre acestea a oxigenului. restrictiv si mixta. procese obstructive la nivelul bronhiilor si tesutului pulmonar astm bronsic. lichidiene precum si bronhopneumonii. pneumotorax spontan. miastenia gravis. emfizem pulmonar). afectiuni ce evolueaza cu diminuarea elasticitatii pulmonare (emfizem pulmonar. dispneea devenind o reactie de adaptare a organismului la lipsa de oxigen si acumularea CO2. precum si afectiuni care au drept urmare scaderea fortei de contractie a musculaturii expiratorii cum ar fi poliomielita. revarsate hidrotoraxul. hemotoraxul. Toate acestea au drept consecinta o scadere consecutiva a proceselor oxidative tisulare.  Dispneea obstructiva este determinata de afectiuni obstructive ale cailor aeriene superioare (stenoze laringiene si traheale).  Dispneea din insuficienta respiratorie pulmonara poate fi o dispnee de tip obstructiv. (pneumoconioze). Subiectiv ea se traduce prin senzatia "lipsei de aer".  Dispneea mixta se caracterizeaza prin asocierea sau intricarea unor componente din dispneea obstructiva cu elemente de dispnee restrictiva.  Dispneea restrictiva apare in afectiuni respiratorii acute si cronice care intereseaza abundente portiuni intinse de din diferite plaman etiologii (pneumonii. 33 . astfel incat va creste nivelul CO2 in sange. chist hidatic). prin prezenta constienta a unui "disconfort respirator". bronsiolite. antispasmodice) este adesea deceptionant. stenoze circumscrise ale arborelui bronsic.un tratament simptomatic (pansamente gastrice. DISPNEEA – este o tulburare a respiratiei caracterizata prin modificarea ritmului si intensitatii miscarilor respiratorii.

 Afectiunile nervoase si endocrine ce evolueaza cu tulburari ale excitabilitatiicentrului respirator (psihoze. meningoencefalita. situatiile speciale pentru piloti. acidoza.  Afectiunile cardiaca dispneea. pericarditele au printre altele ca important mod de manifestare 34 .  Tahipneea – este o respiratie rapida si superficiala foarte putin eficace. hemoglobinopatii. altele decat cele pulmonare. hipertiroidie. intoxicatii exogene. insuficienta suprarenaliana. fapt care duce in consecinta la instalarea dispneei. hiperfoliculinimii) se manifesta si prin dispnee. hemodinamica. afectiuni vasculare cerebrale. atmosfera viciata cu CO2) evolueaza cu dispnee. Aceasta din urma poate fi o dispnee cu inspir prelungit (in afectiunile obstructive ale cailor aeriene superioare) sau cu expir prelungit (astm bronsic. pot evolua cu o simptomatologie care include si dispneea. afectiunile miocardice. bronsiolita capilara).  Bolile sangelui caracterizate prin modificari care tulbura functia de transportor al oxigenului (anemii. scafandri sunt factori care duc la scaderea continutului de oxigen al atmosferei. cardio-vasculare evolueaza cu insuficienta valvulare. Caracteristicile dispneei  Polipneea (hiperpneea) – este dispneea ce se caracterizeaza prin accelerarea ritmului respirator. Dispneea poate proveni si din insuficienta respiratorie de origine extrapulmonara. distonii neurovegetative.  Altitudinea ridicata.  Bradipneea consta intr-o diminuare a ritmului respirator. Ea poate fi compensate (fiziologica) la sportivi sau decompensata (patologica). Diverse afectiuni. emfizem pulmonar.

tumori. scleroza pulmonara. astmul bronsic intricat). sau pe fondul unei dispnei permanente pot surveni accese paroxistice (ex. raportului zgomotoasa. cancer bronho-pulmonar). dispneea mixta (sunt afectate ambele faze ale respirariei). hipertensiunea intracraniana. cu apnee care poate dura 10-30 de secunde. 35 . Debutul dispneii poate fi un debut brusc (in pneumotorace) sau un debut lent . mult prelungit). septicemii.  Respiratia Kussmaul este o respiratie in patru timpi. Apare in ateroscleroza sistemica. astmul bronsic). Dispneea respiratorie poate fi o dispnee paroxistica (ex. emfizemul pulmonar). Sunt cunoscute trei tipuri de respiratie neregulata:  Respiratia Cheyne-Stokes caracterizata prin alternanta de polipnee neregulata ca amplitudine. dispneea expiratorie (expirul efort.progresiv (emfizem pulmonar. se Este manifesta intalnita prin in miscari respiratorii intrerupte periodic de apnee cu durata de meningite.  Respiratia 5-30 de Biot secunde. Respiralia neregulata este expresia unei iritajii a centrului respirator. permanenta (sclerozele pulmonare. dispnee de DIURETICE – medicamente care produc sau maresc diureza. stari de agonie. profunda. hemoragii cerebrale. intre fazele Din punct de vedere al respiratiei (inspir-expir) dispneea se poate clasifica in: dispneea inspiratorie (inspirul este mult prelungit).

Ex: FUROSEMID.Substanţe care filtrează glomerular. edemelor cardiace. Au un efect diuretic foarte intens crescând foarte mult eliminarea de sare şi apă. Sunt indicate în stările de hiperaldosteronism. Ex: ACETAZOLAMIDA Diuretice osmotice. BUTIZIDA.Acţionează prin blocarea receptorilor pentru aldosteron (Spironolactona). K+. Efectul diuretic al tiazidelor este mai puţin intens decât cel al diureticelor de ansă.cu o creştere consecutivă a eliminării urinare de K+. Provoacă eliminarea unei cantităţi mari de apă. AMILORID. METOLAZONA Diuretice antialdosteronice .Scade formarea de acid carbonic. Cl-. Ex: SPIRONOLACTONA. BUMETANID. UREE.Acţionează la nivelul segmentului ascendent al ansei lui Henle inhibând reabsorbţia de Na+. TRIAMTEREN Diuretice inhibitoare ale anhidrazei carbonice . ai aldosteronului(Triamteren amilorid) scade reabsorbţia tubulară de Na+ şi scad eliminarea urinară de K+. Sarea eliminată este uşor crescută faţă de o eliminare normală.Acţionează la nivelul ansei lui Henle împiedicând reabsorbţia de Na+ şi Cl. hipertensiunii arteriale. edeme. Aceste diuretice sunt folosite cel mai frecvent ca tratament de urgenţă în edem pulmonar acut şi criza hipertensivă (pe cale intravenosă) sau ca tratament cronic în insuficienţa cardiacă. Ex: MANITOL. şi sau ca ca antagonişti urmare. Se administrează ca tratament cronic al insuficienţei cardiace. renale sau hepatice. Acid ETACRINIC. rămân în urină şi reţin echivalentul osmotic de apă. TORSEMID Diuretice tiazidice .Diuretice de ansă . iar apoi scade disponibilul de ioni de hidrogen pentru schimburile Na+/H+ la nivelul tubului contort distal şi la nivelul canalului colector. IZOSORBIT 36 . Ex: HIDROCLOROTIAZIDA.

EDEM PULMONAR – invadare a alveolelor de catre plasma sangvina care a traversat peretele capilarelor (vase mici). legat de o crestere a presiunilor in circulatia pulmonara.DISCOPATIE LOMBARA – este o afectiune a coloanei vertebrale manifestata prin modificari degenerative ale discurilor intervertebrale din zona lombara. Aceasta poate fi datorata unei proaste functionari a inimii. unele bacterii) sau toxici. Embolismul pulmonar cauzat de trombi mari poate determina moarte subita. de obicei de unul sau mai multi emboli. Trombii de dimensiuni mai mici pot determina leziuni ireversibile la nivelul inimii si plamanilor. Mult mai rar. DRAJEU – medicament în formă de pilulă învelit cu un strat protector (făcut din zahăr sau din ciocolată) pentru a-i masca gustul sau mirosul. E. unui puseu de hipertensiune arteriala sistemica sau unei hipervolemii (cresterea volumului sangvin). Un edem pulmonar este cel mai frecvent de origine hemodinamica. EMBOLISM PULMONAR – reprezinta obstructia unei artere pulmonare. Odata ce artera este obstruata. edemul pulmonar poate fi consecinta unei alterari a permeabilitatii capilarelor pulmonare de catre agentii infectiosi (virusul gripei. nivelul de oxigen din sange scade iar presiunea pulmonara creste. 37 . de obicei in 30 de minute de la aparitia simptomelor.

Tratamentul este cel al diareei (rehidratare.EMOLIENTE SI LUBREFIANTE – formeaza un filtru protector la suprafata mucoasei intestinale. Contaminarea se face prin ingestia alimentelor infectate sau prin transmisie intre indivizi. virusuri. intoxicatii alimentare). crampe abdominale. OXIDUL DE MAGNEZIU. sau tuberculoza digestiva. yersinioze cu Campylobacter jejuni) sau de o bacterie care produce o toxina responsabila de o hipersecretie hidroelectrolitica (holera. paraziti. 38 . asociate sau nu cu febra.: ULEI DE PARAFINA. avand un efect lubrefiant si favorizand astfel evacuarea continutului intestinal. Simptomele ei sunt o diaree apoasa sau sangvinolenta.  Enterocolita infectioasa Este o inflamatie a mucoaselor intestinului subtire si a colonului care poate fi cauzata de o bacterie. ea priveste mai frecvent pacientii imunodeprimati (SIDA). de un virus sau de un parazit. ENTEROCOLITA – este o afectiune a tractului digestiv determinata de diverse infectii cu bacterii. antibiotice) si al tuberculozei. in rehidratare si in administrarea de antibiotice in caz de afectare severa sau prelungita. este inca si azi o cauza relativ frecventa a enterocolitei infectioase. CRUSIN) EMULSIA – sistem dispers alcatuit din cel putin 2 faze lichide nemiscibile dintre care una este dispersata sub forma de picaturi in cealalta . CEAIURI (FRUNZE DE NUC. salmonelloze. CIOCOLAX. o Enterocolita bacteriana poate fi cauzata de o bacterie vie care distruge mucoasa (shigelloze. varsaturi. ciuperci. Tratamentul consta. in principal. Ex. o Enterocolita cauzata de o tuherculoza intestinala.

TRIFERMENT. poate provoca o atingere uneori grava a colonului si a rectului. ENZIME DIGESTIVE . 39 . ZYMOGEN. lipolitice (digera lipidele). evolutia favorabila sub tratament antiparazitar. afecteaza. de retrovirusuri.o Enterocolita virala. in principal. o Enterocolita parazitara poate este fi de origine variata.: DIGESTAL. ileonul si colonul. indeosebi. Bolnavii de SIDA sau persoanele imunodeprimate pot fi subiectii unor infestari intestinale grave (criptosporidioza sau anguililoza). Parazitozele cele mai frecvente sunt amibiaza (afectarea duodenojejunaIa).  Enterocolita inflamatorie Este o inflamatie de origine neinfectioasa a mucoaselor intestinului subtire si a colonului. glicolitice (digera glucidele). orice segment al tubului digestiv poate fi afectat si.sunt enzime pancreatice. copiii si evolueaza de la sine catre vindecare. In acesta boala cronica a carei origine este inca necunoscuta.(sangerarea nazala) este un accident obisnuit. Poate apare si in urma unei infectii a mucoasei care determina uscare si aparitia de cruste. cauzata. proteolitice (digera proteinele). care afecteaza subiectii imunodeprimati si bolnavii de SIDA. Apare de obicei ca rezultat al unor mici traumatisme cauzate de scobirea in nas sau suflarea nasului. Citomegalovirusul. MEZIN FORTE. PANZCEBIL. Ex. mai ales la copii si poate fi tratat foarte simplu. Boala lui Crohn reprezinta forma principala a acestui tip de enterocolita. cu leziuni de tip ischemic (intreruperea circulatiei sangvine). COTAZYM FORTE (enzime cu conţinut de extract de bila de bou) EPISTAXIS . in particular. FESTAL.

F. in special la persoanele invarsta. Se recomanda consultarea medicului de familie pentru masurarea tensiunii arteriale si prescrierea unui tratament potrivit. se recomanda consultarea unui ORL-ist pentru efectuarea unor teste suplimentare. care provoacă fenomene caracteristice estrului EXPECTORANTE – medicament. Daca epistaxisul apare frecvent (mai des de o data pe saptamana) poate fi un indiciu al unei alte probleme de sanatate.Epistaxisul este rareori serios. 40 . rujeola. care uşurează expectoraţia. Eritemele generalizate au drept cauza fie o alergie la un medicament. fluidificand expectoratia. chimica (dermita artificiala). calmeaza tusea. Apare mai frecvent la persoanele care iau aspirina. Daca se suspecteaza o problema mai serioasa. sifilis exantem subit). infectioasa (intertrigo. erizipel. anticoagulante (medicamente care impiedica coagularea sangelui in vase) sau la pacientii cu boli hematologice. De asemeni. trichinoza) sau dermatologica (dermatomiozita. rubeola. dar ocazional poate fi amenintator de viata. erizipeloid. megaleritem epidemic. ESTROGENI – nume generic dat hormonilor de tipul foliculinei. lupus eritematos diseminat).inrosire a pielii care paleste la apasare. Eritemele localizate pot avea o cauza fizica (insolatie). ERITEM . medicul poate preciza daca medicamentele pe care le ia pacientul pot determina aparitia epistaxisului. cum ar fi hipertensiunea arteriala. fie o boala infectioasa (scarlatina. medicamentoasa (eritem pigmentat fix). Eritemele sunt urmarile unei dilatari a vaselor sangvine cutanate. pasteureloza.

gastrointesinale. osteoarticulare. tuberculoza. Ciprocin etc). infectii ORL (otite cu piocianic). meningococilor> enterobacteriilor. GIARDIOZA (Lambliaza) . urogenitale. iazurile. gonococilor. micobacteriilor. Majoritatea oamenilor se infesteaza prin consumul de apa contaminata. LOMEFLOXADINA. NORFLOXACINA (Nolicin. mycoplasmelor. (Abactal). Sunt bacteriostatice stafilococilor. FLEROXACINA. shigelelor. Protozoarul contamineaza lacurile. de obicei intre copii. Novecin). septicemii. Indicate in hemofililor. Ciprinol. G. Unele persoane infectate 41 . si actioneaza asupra streptococilor. chiar si cele curate. parteneri sexuali sau persoane care calatoresc.este cea mai frecventa parazitoza umana. hepatobiliare. FRAGILITATE CAPILARA – este o diminuare a rezistentei vaselor capilare consecutiva alterarii peretelui lor.Giardia lamblia este cel mai comun agent al diareilor epidemice si endemice din intreaga lume. PEFLOXACINA Spectrama). endocardite meningite. ENOXACINA etc. pneumococilor. Ex: OFLOXACINA (Meneflox. colibacililor. CIPROFLOXACINA (Aristin. boli respiratorii. GARGARISME – sunt preparate lichide destinate spalarii si tratamentului cavitatii bucale si a laringelui prin barbotarea cu aer (gargara) evitand inghitirea solutiei. rickettsiilor. salmonelelor. Norflox.FLUOCHINOLONELE – sunt chimioterapice cu spectru ultralarg si cu reactii adverse reduse. boli de piele etc. febra tifoida. dar si prin transfer fecal –oral.

sunt o parte a sistemului endocrin. ducand in timp la orbire definitiva. La inceput. nervul optic este doar usor lezat. tesutul sanatos din genunchi este vazut ca fiind infectat si este atacat de catre propriile globule albe ale organismului. GLANDELE SUPRARENALE . Ele sunt glande mici. desi de obicei unul estemai afectat decat 42 . de obicei provocand pierderea gradata a vederii.sunt asimptomatice. altele debuteaza dupa 2 saptamini cu: diaree apoasa. rezultand in final pierderea vederii. provocand o inflamatie dureroasa. se agraveaza pierderea acuitatii vizuale. in forma de piramida care se gasesc in partea de sus a fiecarui rinichi. dar cea mai sigura metoda de al certifica este testul de detectie a proteinelor giardiei in scaun. se pierde campul vizual periferic. TINIDAZOLE. raspunsul sistemului imunitar nu este controlat in mod adecvat. In aceasta forma. Exista 3 forme de glaucom:  Glaucomul cu unghi deschis este cea mai frecventa forma de glaucom. chiar si cu o extra productie de cortizol. dezinfectarea piscinelor alaturi de filtrarea apei. traumelor si stresului emotional. flatulenta. Cortizolul are mai multe functii dar cel mai important este extra cortizolul care se produce pentru a ajuta la tratarea infectiilor. care regleaza nivelul hormonilor din organism. Putine persoane dezvolta diaree persistenta. GLAUCOMUL – cuprinde totalitatea afectiunilor oftalmologice in care se produce lezarea nervului localizat in polul posterior al ochilor (nervul optic). Spre exemplu. crampe abdominale. Simptomele indica diagnosticul. Prevenirea infestarii cu parazitul consta in fierberea apei. Daca nu se trateaza. Tratamentul utilizeaza antibiotice cu spectru larg de actiune: EX: METRONIDAZOL. Glandele suprarenale produc un hormon numit cortizol. Pot fi afectati ambii ochi in acelasi timp. NITAZOXANIDE. Uneori.

De obicei este nevoie sa fie afectat mai mult campul vizual pentru a se observa modificarea  Glaucomul cu unghi inchis este mai putin frecvent. Alte simptome care apar sunt greata si varsaturi. partea colorata a globului ocular (irisul) si cristalinul blocheaza circulatia umorii din camerele globului ocular. prezentand sensibilitate la lumina si lacrimare excesiva. Glaucomul care apare in primii ani de viata se numeste glaucom infatil. In aceasta forma de glaucom. Aceste simptome apar dupa varsta de 6 luni chiar un an dupa nastere. GLICOPEPTIDICE .AB cu structura glicopeptidica si spectru ingust. Persoanele cu varsta dupa 3 ani si adultul tanar pot prezenta o astfel de forma de glaucom numit glaucom juvenil. TEICOPLANINA/ TARGOCID 43 . Un anume subtip de glaucom cu unghi inchis este de cele mai multe ori o situatie de urgenta care necesita tratament imediat pentru a se preveni lezarea definitiva a ochiului  Glaucomul congenital este o forma rara de glaucom care apare la unii copii la nastere. Ex: VANCOMICINA. Acest lucru poate cauza pierderea brusca a vederii insotita de durere. Copiii cu glaucom congenital sau infantil au de cele mai multe ori ochii congestionati. Daca problema nu este detectata precoce si tratata poate sa apara scadere severa a acuitatii vizuale sau chiar orbire. fiind cam 10% din cazuri. facand ca presiunea intraoculara sa creasca si astfel sa comprime sistemul de drenare (sistemul de trabecule) al ochiului.celalalt. eritem (inrosire) la inceput doar la nivelul unui singur ochi. sunt considerate AB de rezerva si de inlocuire ale beta lactaminelor la pacientii alergici.

Trateaza insuficienta cardiaca. LANOXIN (extras din Degetelul Lanos) (medicament de prima alegere in insuficienta cardiaca) SOYFEM 44 . Ex.: DIGOXIN.GLICOZIZI CARDIOTONICI (Digitalici) Medicamente de origine vegetala capabile sa amelioreze cordul insufficient.

se recurge la un tratament cu medicamente hipotensoare. de origine infectioasa (cauzate de un streptococ). administrarea de diuretice pentru disparitia edemelor. Glomerulonefritele acute se manifesta printr-un sindrom nefritic caracterizat printr-o atingere renala care survine la 10-15 zile dupa angina: se dezvolta foarte rapid edeme ale pleoapelor. tngeneral.Glomerulonefritele acute sunt. mai rar unei infectii cutanate ca impetigo. 45 . cel mai des consecutive unei angine netratate. in regiunea lombara si la glezne. Vindecarea survine aproape intotdeauna in 10-15 zile fara a lasa sechele. Tratamentul este cel al siptomelor: restrictii la aportul de apa si de saruri. urina este inchisa la culoare si putina. Atunci cand aceste masuri se dovedesc insuficiente.orice boala renala caracterizata printr-o atingere a glomerulilor (unitatile filtrante ale rinichiului). continand sange si proteine. exista uneori o insuficienta renala moderata.GLOMERULONEFRITA . aparand si o hipertensiune arteriaia. Gomerulonefritele acute .

amiloza. In grade variabile. cronice GLUCOCORTICOIZI . edem generalizat care se dubleaza prin efuziuni pleurale si ascita (acumularea de lichid intre cele doua foite ale peritoneului). ASMANEX GRANULE – particule solide mici care intră în componența unui corp solid cu structură eterogenă sau care rezultă din sfărâmarea. glomerulonefritele cronice nu justifica nici un tratament. FLIXOTIDE. 46 . Intr-un stadiu foarte evoluat. un transplant renal. cu rol în reglarea metabolismului glucidelor. Atunci cand se manifesta printr-o simpla anomalie urinara. lipidelor și protidelor. sau actiunea unor medicamente ca sarurile biliare sau Dpenicilamina. sau secundare consecutive unor boli ca lupusul eritematos diseminat. dar ele trebuie supravegheate cu regularitate.Glomerulonefritele cronice . Ex: BECLOFORTE. glomerulonefritele necesita o dializa si. Tratamentul simptomelor se dovedeste intotdeauna necesar: regim strict fara sare.Glomerulonefritele cronice pot fi primitive. BUDIAIR. diabetul. precum și în cel al apei și al electroliților. tratamentul hipertensiunii arteriale. unui corp solid. care provoaca un sindrom nefrotic (aparitia de edeme). toate glomerulonefritele cronice sunt susceptibile sa evolueze catre o insuficienta renala cronica. ingrijirea in mediu specializat in caz de insuficienta renala cronica. in forma sa majora. Acesta poate.Hormoni secretati de glanda corticosuprarenală. fara cauza cunoscuta. eventual. sa duca la anasarca. tăierea etc. In anumite varietati mai grave ale bolii. paludismul. purpura reumatoida. Glomerulonefritele cronice se traduc printr-o proteinurie (prezenta de proteine in urina) uneori foarte abundenta. principalele medicamente utilizate sunt corticosteroizii intrebuintati singuri sau asociati cu imunosupresoarele.

H.
HEMATURIE – prezență a sângelui sau a hematiilor în urină, întâlnită în
unele afecțiuni renale, vezicale, ureterale etc..

HEMOSTATICE – medicamente capabile sa opreasca sangerarile si
hemoragiile. Ex.: FITOMENADIONA, ADRENOSTAZINA,

HEPARINA Substanta anticoagulanta naturala care este continuta de
catre toate tesuturile organismului. Heparina este indicata pentru actiunea ei foarte rapida asupra trombozei (formarea cheagurilor in vasele sangvine) fie atat in mici doze pe cale subcutanata, cu scop preventiv intro flebita - de exemplu la persoanele imobilizate la pat-, fie in doze mai mari si pe cale subcutanata sau intravenoasa atunci cand exista deja o tromboza. Heparina este contraindicata atunci cand pacientul este subiect al unor hemoragii (boala de coagulare) sau daca este alergic la heparina. Asocierea cu alte medicamente care au, de asemenea, efecte anticoagulante (aspirina, antiinflamatoare, antivitamina K) este proscrisa. Pot surveni unele efecte nedorite: sangerari, trombopenie (scaderea nivelului plachetelor sangvine), osteoporoza (fragilitate osoasa cu risc de fractura spontana) in cursul tratamentelor indelungate

HEPATITA CRONICA – prin hepatita cronica se intelege o leziune
sistemica a ficatului, este hepatita cu o durata mai mare de 6 luni.

47

HEPATITA VIRALA - inflamatie a ficatului legata de o infectie virala.
Leziunile ficatului din cursul hepatitelor virale sunt cauzate de doua tipuri de atingene care se conjuga: o atingere directa prin virus si o atingere indirecta prin reactie imunitara, anticorpii pacientului, produsi pentru a apara organismul impotriva virusului, atacand si propriul ficat. Virusuri responsabile - Doua feluri de virusuri sunt in cauza: virusurile hepatotrope, care ating aproape exclusiv ficatul, si cele pentru care atingerea hepatica nu constituie un element al bolii. Printre primele, cele hepatotrope, se deosebesc virusurile A, B, C, D si E. Virusul A, cauzatorul hepatitei A, cel mai anodin, nu duce la evolutia bolii spre cronicizare. Contaminarea se face pe cale digestiva prin apa, materii fecale si contaminarea fructelor de mare. Virusul B este cauzatorul hepatitei B, care evolueaza, de asemenea, de cele mai multe ori, in mod favorabil, trecerea la cronicitate nefiind observabila decat in 3-5% din cazuri. Modul de transmisie este sexual, sangvin (in cursul transfuziilor sau al utilizarii seringilor intrebuintate indeosebi de catre toxicomani) sau feto-matern (de la mama la fetus). Virusul C, individualizat mai de curand, este responsabil de hepatita C, care pare mai grava decat formele A si B, cu trecerea la cronicizare intrun anumit numar de cazuri Modul de transmisie, sexual, sangvin si transplacentar, este asemanator celui al hepatitei B. Virusurile D, E sunt individualizate inca si mai de curand decat virusul C. Alte virusuri care afecteaza ficatul, hepatita nefiind atunci decat unul dintre polii infectiei, sunt virusul lui Epstein-Barr, agentul mononucleozei infectioase, si citomegalovirusul, care infecteaza celulele sangvine. Diverse virusuri (ai gripei, rubeolei sau arbovirusuri) pot antrena si ele, intre altele, hepatite.

48

Simptome si semne - Perioadele de incubatie sunt variabile: de la 15 la 45 zile pentru hepatita A si de la 45 la 160 zile pentru hepatita B. Perioada zisa de invazie, care dureaza intre doua si sase zile, se caracterizeaza printr-un sindrom pseudogripal: febra, dureri articulare si musculare, uneori eruptie cutanata si adesea o senzatie puternica de oboseala. Faza zisa icterica se traduce prin aparitia unei ingalbeniri de o intensitate variabila cu urine inchise la culoare si scaune decolorate, oboseala persistenta, pierdere a poftei de mancare, greturi. Unele hepatite virale trec total neremarcate. Diagnostic - Diagnosticarea se face pe baza dozarilor sangvine. Unele semne sunt comune tuturor hepatitelor: cresterea masiva a transaminazelor (enzime hepatice), dovedind distrugerea celulelor ficatului. Altele indruma spre o infectie virala: cresterea numarului de limfocite fara cresterea numarului altor globule albe, polinuclearele. In sfarsit, serologiile specifice permit sa se identifice virusul in cauza. Evolutie si tratament - Majoritatea hepatitelor virale sunt benigne, cu vindecare completa si spontana intr-o luna sau doua; doar cateva forme sunt grave, fie dintr-o data (rare forme fulminante), fie de cele mai multe ori cand evolueaza spre cronicizare cu riscul cirozei si cancerizarii. In formele obisnuite, faza de regresie este inaugurata printr-o crestere importanta a volumului urinar. Toate simptomele dispar spontan fara nici o sechela. Tratamentul consta in esenta in masuri de igiena si de dietetica (odihna la pat; exclus consumul de alcool); starea de oboseala generala poate totusi sa persiste timp de cateva luni.

49

-

Hepatitele

grave,

chiar

fulminante,

antreneaza

in

aproximativ 4 cazuri din 1000, si indeosebi in ce priveste virusul B si virusul C, o evolutie severa cu semne de insuficienta hemoragii) hepatica necesitand (confuzie mintala, intr-un encefalopatie, serviciu de transferarea

reanimare, chiar grefa hepatica de urgenta in cazul distrugerii totale a ficatului. - Hepatitele cronice persistente au o evolutie mai lunga, simptomele subzistand timp de mai mult de 6 luni. Ele cer o supraveghere particulara a functiilor hepatice si a markerilor sangvini ai virusului. Vindecarea este totusi posibila. Orice tratament este inutil; bauturile alcoolice si medicamentele metabolizabile de catre ficat sunt interzise. - Hepatitele cronice active, definite printr-o evolutie pe mai mult de 6 luni si prin caracteristici histologice, ca cele cu virusuri B si C in principal, reprezinta intre 3 si 10% din hepatitele virale. Riscul il constituie survenirea unei insuficiente hepatice si aparitia, cu timpul, a unui cancer al ficatului. Tratamentul consta in administrarea de antivirale (vidarabina, interferon). In cele din urma poate fi necesara grefa.

50

In sfarsit. utilizarea prezervativelor. politransfuzatii. incalzirea in prealabil a produselor sangvine si cautarea anticorpilor la donatorii de sange au redus drastic riscul de transmisie sangvina a hepatitei C. HEPATOPROTECTOARE – produse care au un efect de protectie a ficatului. de asemenea. disponibil. a seringilor de unica intrebuintare de catre drogati (hepatitele B si D). Depistarea hepatitei B a devenit obligatorie la femeia gravida la 6 luni de sarcina din cauza riscului de transmisie a virusului la copil.Un vaccin contra hepatitei A e pe cale sa fie pus la punct. Respectarea regulilor de igiena permite de asemenea prevenirea aparitiei hepatitelor virale: spalarea mainilor. Ex: SILIMARINA. verificarea prospetimii fructelor de mare (hepatitele A si E). homosexualii etc. LIV 52. Se considera hipertensiune arteriala cresterea presiunii maxime peste 140 si minime peste 90 mmHg. hemodializati. Tensiunea arteriala are doua componente:  tensiunea arteriala sistolica (numarul mai mare) care reprezinta presiunea inimii generata pentru a pompa sangele de la inima spre celelalte organe  tensiunea arteriala diastolica (numarul mai mic) care reprezinta presiunea vaselor sangvine in momentul in care inima se umple cu sangele venit din restul corpului.Prevenire . Este recomandabil ca persoanele expuse riscului (personalul sanitar. HEPAVIT. VITAMINA B 12. ESENTIALE HIPERTENSIUNE ARTERIALA – este un sindrom caracterizat prin cresterea presiunii sistolice si diastolice peste valorile normale. drogatii. Cel contra hepatitei B este.) sa se vaccineze. 51 .

degenerativa). SILUBIN 52 . de origine neurologica. Hipertonia extrapiramidala. BIDIAB.: RETARD  Clasa SULFONAMIDE Ex.HIPERTONIE MUSCULARA . ACTOS. care comanda tonusul muscular si posturile corpului. GLIPIZID. Stimulează secreţia de insulina.  Produse din plante pe baza de pulberi vegetale frunze de afin frunze de dud frunze de mesteacan teci de fasole FITODIAB NORMADIAB SIOFOR. este consecinta unei leziuni a caii piramidale (fasciculul de fibre nervoase care comanda miscarile voluntare). DIAPREL. MEGUAN. TOLBUTAMID. a carui cauza tipica este boala lui Parkinson. HIPOGLICEMIANTE – intervin in metabolismul glucidelor. este consecinta unei proaste functionari a sistemului nervos extrapiramidal. AVANDAMENT. Ea poate lua doua forme: Hipertonia piramidala. vasculara. inhiba absorbţia glucidelor in intestin. MINIDIAB . Ea face parte dintr-un ansamblu de semne denumit sindrom extrapiramidal. GLIFORMIN. DIGUAN. Hipertonia este consecutiva unei leziuni a sistemului nervos central.exagerare permanenta a tonusului muscular (gradul de rezistenta a unui muschi striat in stare de repaus). AMARIL  Combinatii: GLUCOBAY AVANDIA. numita si hipertonie spastica sau spasticitate. a carei cauza poate fi diversa (tumorala.: MANINIL GLIBENCLAMID. NOVONORM. GLIBOMED. sau hipertonia plastica.  Clasa BIGUAMIDE Ex. METFORMIN.

ACID OMEGA 3 – OMACOR. CRESTOR 2. Ex. MEDOSTATIN. reduce riscul evenimentelor coronariene la bolnavii cu HDL mic si trigliceride mari Ex. SORTIS. ZOCOR. SIMVAXESAL. INEGY.sunt inhibitori ai enzimei care intervine in sinteza colesterolului in ficat. FENOFIBRAT. VASILIP. LOVASTATIN. ACIDUL NICOTINIC – OLBETAM. REGARDIN. LIPANTHYL. ALTE HIPOLIPEMIANTE . exercita un efect direct asupra peretelui vascular. CADUET 53 .HIPOLIPEMIANTE . EZETROL.scad trigliceridele. SIOVOR. NIASPAN 4.: BENZAFIRAT. LIPANOR 3. stabilizeaza placile de arteroscleroza. 1. FIBRATI.sunt medicamente care scad lipidele din serul sanguin sau numai anumite fractiuni si sunt indicate in profilaxia sau tratamentul arterosclerozei si al complicatiei acesteia.: SIMVASTATIN. STATINE.

de asemenea. Patologie . si ocitocina. Simptomele revelatoare ale unei opriri a secretiilor hipotalamice sunt legate de marimea tumorii sau de deficitul hormonal (ca paloarea. astenia. produc sau prelungesc somnul.Regiune centrala a diencefalului situata la baza creierului. sub talamus si deasupra hipofizei. liberine. hormoni care controleaza secretiile antehipofizei. HIPOTENSIUNE ARTERIALA este un sindrom caracterizat prin scaderea presiunii sistolice si diastolice sub valorile normale. Hipotalamusul asigura un dublu rol de control al secretiilor hormonale hipofizare si de control al activitatii sistemului nervos vegetativ. In toate cazurile. Functionare .Patologia hipotalamusului este legata de cea a hipofizei si poate sa se traduca prin tulburari diverse ale functionarii hormonale. care este legata de el cu o tija. precum si termoreglarea. care impiedica apa din organism sa fie pierduta in prea mare cantitate in urina.HIPOTALAMUS . Alt rol al hipotalamusului consta in a actiona asupra functionarii viscerelor (viata vegetativa). depilarea). tija pituitara. ci mai curand medicamentos sau radioterapic. de asemenea. HIPNOTICE {sau somniferele} – sunt substante deprimante ale SNC. Hipotalamusul secreta. care stimuleaza contractiile uterine in cursul nasterii. deci prizele alimentare. de exemplu intervenind aspra ritmului cardiac sau respirator. senzatiile de foame si de satietate. care induc. Tratamentul este rareori chirurgical cand atingerea hipotalamica este importanta. Hipotalamusul controleaza. absenta scurgerilor menstruale.  HIPNOTICELE BARBITURICE (HB) – sunt derivati ai acidului barbituric 54 . un tratament hormonal substitutiv este necesar pentru a corecta hipopituitarismul.Hipotalamusul secreta doi hormoni care sunt stocati in hipofiza inainte de a fi eliberati in sange: hormonul antidiuretic sau vasopresina.

aldehide.: – FENOBARBITAL. inrudite cu tranchilizantele). bazofilelor. alcooli. eteri. ZOPICLONA.NITRAZEPAM. IMUNOGLOBULINE – globulina plasmatica dotata cu proprietati imunitare si avand un rol de anticorpi in organism. ureide. FLUNITRAZEPAM (benzodiazepine. IMUNOSUPRESOARE. compusi cu proprietati hipnotice asemanatoare celor ale barbituricelor Ex. FAVIRAB IMUNOSERURI – se folosesc ca terapie de stimulare a imunitatii organismului impotriva virusilor IMUNOSTIMULANTE – stimuleaza proliferarea si diferentierea neutrofilelor.Ex. piperidindione. GLUTETIMIDA.medicamente care deprima imunitatea fiind folosite in urmatoarele cazuri:  Boli autoimune: Lupus eritematos. TETIG. METAQUALONA. BERIRAB. SECOBARBITAL. ZOLPIDEM. dar in doze mai mari pot avea si efect hipnotic). chinazolone. BROMIZOVAL. mastocitelor.  HIPNOTICE NEBARBITURICE (HN) – compusi cu structuri chimice diferite: benzodiazepine. CICLOBARBUTAL.: . HORMONI – secretie a glandelor endocrine si exocrine care contribuie la dezvoltarea si functionarea normala a organismului I. FLURAZEPAM. BARBITAL. AMOBARBITAL. 55 . CLORALHIDRAT PARALDEHIDA (sunt utilizatemai ales ca si sedative. Ex: TETAGAM. IVHEBEX.

ENAP. Ex. PRESTARIUM. INSULINA este principalul hormon hipoglicemiant al organismului. adică reîntoarcerea sângelui venos din membrele inferioare spre inimă şi toate consecinţele anatomice.: CAPTOPRIL. OMERAN. CAPOCARD. Medicamente antiulceroase. Are structura proteica si este secretata de celule β ale pancreasului endocrin.Soluție apoasă obținută dintr-o plantă prin opărirea ei cu apă clocotită. ULTOP. GOPTEN INSUFICIENTA VENOASA – slăbiciunea circulaţiei venoase de la nivelul membrelor inferioare de a-şi îndeplini rolul. Diferite forme de hepatita  In profilaxia rejetului de grefa INFUZIE .: OMEZ. inhibitoare foarte active ale secretiei – acide.- Poliatrita reumatoida. ACCUPRO. 56 . funcţionale. LOSEC INHIBITORI AI CENTRULUI TUSEI – Fosfatul de codeina este un inhibitor al centrului tusei de 3 ori mai mare decat morfina INHIBITORI AI ACE – (inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei) Ex. LISINOPRIL. HELICID. Tiroida. în scopul extragerii principiilor active pe care le conține INHIBITORI AI POMPEI DE PROTONI – Pompa de protoni are rolul de a transfera ionul proton din celula secretorie gastrica in lumenul gastric. subiective şi obiective determinate de această stare de boală. QUINALAPRIL. RAMIPRIL. MONOPRIL.

sunt o clasă de antibiotice. Ex. L. EUCARBON. DULCOPIC. ANGIOLAX.: LACTULOSE. SENNA. HUMULIN. Insulina nu este activa administrata oral! Ex. 57 . prunele. INSULATARD. fibrele vegetale. EXUBERA.: DULCOLAX. RHAMONLAX (crusin). MICROLAX LINCOSAMIDE . se imbiba cu apa din continutul intestinal si favorizeaza alunecarea acestuia. mucilagiile. REGULAX. BISACODIL. TRITICUM (tarate de grau)  Laxative osmotice – retin apa in intestin fluidizand astfel continutul intestinal. sunt puternic hidrofile. HERBOLAX.  Laxative de volum –maresc continutul intestinal. ele produc un scaun normal cu aspect si consistenta moale si format.: ACTRAPID. ISPANGULA (seminte de PSYLLA). HUMALOG. smochinele. FORTRANS. SICOLAX  Laxative de contact – maresc peristaltismul intestinal. INSUMAN RAPID. curmalele. APIDRA. FORLAX. DUFALAC. MACROGOLI. dar irita mucoasa Ex. Lincosamidele sunt inhibitori ai sintezei de proteine care se leagă de partea a 23S 50S subunitate a bacteriene ribozomii şi cauza disociere prematură a peptidyltARN de la ribozomului.Insulina folosita ca medicament este preparata din extract din pancreasul de porc sau de bou. Ex.: Painea integrala. LAXATIVE – medicamente care aduc la normalitate tranzitul intestinal.

El are tulburari trecatoare ale constientei. este preferabil sa fie consultat un medic. In cateva minute. subiectul revine la starea normala incercand. Antibiotice macrolide sunt utilizate pentru tratamentul infecţiilor. O lipotimie se observa mai curand la subiectii hipersensibili. edulcorate si aromatizate. MACERAT Dizolvarea partilor solubile ale unui aliment prin tinerea indelungata intr-un solvent MACROLIDE sunt un grup de medicamente (de obicei antibiotice). unei contrarietati. al unei luari de sange.este o senzatie de pierdere iminenta a constientei. impresia unei oboseli. sa nu i se dea bauturi alcoolizate si sa fie sustras. este vorba de o tulburare benigna. O lipotimie este un rau treptat in care subiectul are o impresie de cap gol. LINCOMICINA LIMONADELE – sunt solutii apoase obtinute prin dizolvarea de diferiti acizi minerali organici sau saruri in apa. are nevoie sa se intinda. a unei mese copioase luate intr-o atmosfera inchisa sau atunci cand sinusul carotidian. din circumstantele declansante. CLINDANMICINA. purgativ. sediul baroreceptorilor. Daca raul se reproduce. transpira. In general. destinate administrarii interne cu rol laxativ. M. eventual. este palid. Poate surveni in cursul unei dureri subite. de incetosare a vederii. cu ocazia unei emotii. de cele mai multe ori. Macrolidele sunt 58 . lipotimia poate fi urmata de o sincopa (pierderea constientei). este comprimat. antiemetic sau ca bauturi racoritoare. In anumite cazuri. Subiectul trebuie sa se intinda. cand nervul pneumogastric este stimulat.Ex: VANCOMICINA. LIPOTIMIE (lesin) . daca e posibil. in stari febrile si in intoxicatii cu substante chimice. cum ar fi ale tractului respirator şi infecţii ale ţesuturilor moi.

Grabeşte golirea stomacului şi creşte peristaltismul intestinului subtire. care are şi proprietati stimulante colinergice.: METOCLOPRAMIDA – este un antagonistdopaminergic. DIRITROMICINA.inhibitori ai sintezei de proteine. fiind utile in sindromul de hipomotilitate gastrica. Ex: AZITROMICINA.: PIRACETAMUL. pot îmbunătăţi procesele cognitive. ERITROMICINA. COMPUSI 59 .neurotropele. mărind performanţele psihice ca urmare a ameliorării funcţionalităţii conexiunilor intercorticale şi corticosubcorticale. CLARITOMICINA. Actioneaza prin antagonism central şi periferic fata de dopamina şi/sau prin mecanism colinergic periferic. la nivelul plexului mienteric. nootropele. uşurând învaţarea şi memorizarea. Ex. in esofagita de reflux şi pentru examenul radiologic al tubului digestiv.pentru ultrasunete Ex: LUMINITY.. Ex. Mecanismul de acţiune al macrolidelor este de inhibare a biosintezei proteinelor bacteriene.. TROLEANDOMICINA MEDICATIA NEUROTROPA . JOSAMICINA. SPIRAMICINA. OLEANDOMICINA. DOMPERIDON (Motilium) şi CISAPRIDA sunt alte medicamente prokinetice. ROXITROMICINA. PIRITINOLUL MEDICATIA PROKINETICA - stimuleaza motilitatea gastrointestinala. SONOVUE RADIOACTIVI pentru SNC si sistemul osos Ex: IZOTOPI DE TECNETIU SI IOD. MEDII DE CONTRAST . activatoarele metabolismului cerebral pot ameliora procesele metabolice neuronale şi pot proteja creierul de agresiuni.

CYCLOPENTOLATE. unele sunt analgezice.: DIAZEPAMUL.capabile să relaxeze musculatura striată spastică. 60 . PHENYLE-PHRINE MIOTICE – medicament care produce mioză (contractia/micsorarea pupilei) MIORELAXANTE . CLORZOXAZONA terapeutică este crescută prin asocierea cu analgezice antipiretice. consecutive iritaţiei. Utilizate pentru combaterea spasmelor musculare de cauză locală. Ex.MICROORGANISME ANTIDIAREICE . Sintetizează vitaminele B1. si după 6 ore de la administrare apar in colon. ca şi a spasmalor de origine reflexă segmentară. MUCOLITICE – medicamente fluidifiante ale secretiilor bronsice. declanşate de unele stări patologice viscerale sau somatice. Unele sunt eficace în stările de spasticitate spinală. B6. B2. Eficacitatea Ex.medicamente care provoacă midriaza (dilatarea pupilei). fiind rezistente la acţiunea sucului gastric.: AMBROXOL N. BACLOFEN. Ex. vascoase.: ENTEROL 250. a bilei si a sucului pancreatic. Inhiba creşterea diferitelor bacterii si a candidei. MUCILAGII – sunt preparate farmaceutice lichide. Au şi efect sedativ sau tranchilizant.sunt celule vii care apar foarte rapid in stomac si duoden după administrarea orala. HIDRASEC MIDRIATICE . inflamaţiei sau traumatismului. acidul pantotenic si acidul nicotinic. Ex: ATROPINA.

: Clorpromazina. Flupentixolul. periferic si autonom. Cel mai frecvent afecteaza picioarele (laba piciorului si gambele) si poate contribui la aparitia unor probleme serioase cum ar fi ulcerele. Tiolidazina. Clozapina. Flufenazina. afectand mai ales sistemul nervos vegetativ. Aceasta duce la scaderea sensibilitatii dureroase. înlătură manifestări psihopatologice ce apar în psihoze. Ex. Este cea mai frecventa forma de neuropatie diabetica. Haloperidolul. tactile. tensiunea arteriala. Acesti nervi sunt implicati in controlul functiilor involuntare ale corpului cum ar fi bataile inimii. Neuropatia diabetica este cea mai comuna complicatie a diabetului zaharat afectand aproximativ 65% din bolnavi si se datoreaza persistentei cronice a hiperglicemiei. La baza neuropatiei diabetice stau in primul rand tulburarile metabolice ale tesutului nervos. efectul antiagresiv este utilizat în psihiatrie pentru calmarea bolnavilor furioşi şi agresivi. NEUROPATIA DIABETICA . 61 . indiferent de psihoza respectivă. produc o stare asemănătoare bolii Parkinson: rigiditate musculară cu lipsa supleţei mişcărilor şi tremurături caracteristice ale membrelor. infectiile sau deformari osoase si articulare.produc scăderea agresivităţii.NEUROLEPTICELE .reprezinta disfunctii sau modificari patologice ale sistemului nervos central.  • Neuropatia periferica rezulta din afectarea sistemului nervos periferic.  • Neuropatia autonoma (vegetativa) este rezultatul afectarii sistemului nervos autonom. Trifluoperazina. cu alterarea functionala si morfologica a fibrelor sistemului nervos. termice si vibratorii in anumite parti ale corpului si poate uneori sa afecteze capacitatea de miscare si forta musculara. Olanzapina Clorprotixenul. activitatea motorie si membrele inferioare.

coapsei sau piciorului. functia renala si cateva aspecte legate de functia sexuala. Neuropatia focala de obicei apare brusc si este cea mai rara forma de neuropatie diabetica. obrazul. ca de exemplu sindromul de canal carpian (consecinta a comprimarii nervului median la nivelul incheieturii mainii). digestia. Totusi sindromul de tunel carpian apare frecvent la persoanele care au diabet dar nu au neuropatie focala. nevralgia crurala si sciatica in membrul inferior. in principal. dar urmeaza traiectul de inervatie cutanata care taie oblic coastele. Durerea evolueaza. NEVRALGIE . pleoapele superioare si. Adesea se produce in conditii de comprimare sau strivire (pensare) a nervilor. cel mai frecvent la nivelul incheieturii mainii.  Nevralgia interstitiala intervine de ambele parti. Ea se produce de o singura parte si este adesea provocata de o stimulare a unei zone particulare a fetei. prin crize destul de intense. vasodilataţie venoasă cu scăderea 62 . de cele mai multe ori. dar intre crize poate persista un fond dureros. maxilarul superior.  Nevralgiile prin iritaria nervilor membrelor coboara in lungimea unei benzi stramte pana la extremitatea membrului: nevralgia cervicobrahiala in membrul superior. Produc coronarodilataţie.transpiratia. De asemenea poate afecta nervii de la nivelul spatelui si toracelui anterior precum si pe aceia care controleaza musculatura oculara. Diferitele tipuri de nevralgie se clasifica dupa localizarea lor in:  Nevralgia faciala provoaca o durere supraacuta in zona controlata de catre nervul trigemen. Ea afecteaza.durere provocata de o iritatie sau de o leziune a unui nerv senzitiv. NITRATI ORGANICI . Si aceasta este o forma frecventa de neuropatie diabetica. in general.Nitraţii organici sunt esteri organici ai acidului azotic.  • Neuropatia focala afecteaza un singur nerv.

NIFUROXAZIDA b)nitrofurani cu actiune urinara. se transforma in niste compusi intermediari care au efect toxic asupra ADN-lui.: NITROGLICERINA. 63 . NITROFURANII . Ex. Ex: FURAZOLIDON. munca inimii este uşurată şi diminuează consumul de O2 al miocardului. efectul e bactericid. Ex: METRONIDAZOL.doar in infectii localizate. Sunt alcaloizi din ERGOT sau CORNUL SECAREI Ex: OCITOCINA S. vasodilataţie arterială (efect mai puţin semnificativ) cu scăderea postsarcinii.chimioterapice de sinteza cu actiune intensa asupra germenilor anaerobi si a protozoarelor. a) nitrofurani cu actiune intestinala. OCITOCICE – sunt stimulatoare ale contractiei uterine. iar în infarctul miocardic împiedică remodelarea patologiei cardiace postinfarct. MOLSIDOMINA. mecanism de actiune: patrund prin difuziune in interiorul microorgansimului.chimioterapice cu spectru de actiune ingust si utilizare redusa. membranei celulare si proteinelor. IZOSORBIT MONONITRAT. Ex: NITROFURANTOINA NITROIMIDAZOLII . NITRATUL DE AMIL. IZOSORBIT DINITRAT. TINIDAZOL O. ERGOMETRIN OCITOCINA – este un hormon eliberat de hipofiza posterioara care controleaza activitatea uterului si a glandei mamare.presarcinii. alte efecte: inhibă funcţiile plachetare (scade formarea de trombi). nu se utilizeaza in infectii sistemice.

eritropoieza. Ex. antrenand o crestere in volum a degetului. este amplasat pe pulpa degetului sau pe conturul unghiei (turniola). ce decurge din inocularea intrun deget a unui germene.  Panaritiu superficial. Ex: NIFUCIN. o inrosire.anabolizante sistemice care cresc apetitul si greutatea corporala. solide destinate a fi instilate. mai rar. uneori si la inaltimea primei sau celei de a doua falange. o durere in general zvacnitoare si responsabila de insomnie si de febra. dupa inocularea directa a germenului in teaca tendoanelor flectoare ale degetelor. o intepatura sau printr-o plaga. ori constituie complicatia unui panaritiu superficial. pulverizate sau aplicate in conductul auditiv extern pentru tratamentul afectiunilor urechii sau pentru completarea interventiilor chirurgicale. de catre o aschie. PERITOL stimulează osteogeneza (formează celula osoasa) si OTOGUTTAE – forme farmaceutice.: NAPOSIU (Ro). cel mai obisnuit. unul sau mai multe tendoane ale degetului cu teaca lor 64 . Panaritiul este o afectiune frecventa. de cele mai multe ori un stafilococ. El se traduce printr-o inflamatie care evolueaza in cateva ore sau in cateva zile.OREXIGENE . Infectia poate atinge osul unei falange (osteita). de la picior. PANARITIU – infectie acuta a unui deget de la mana sau.  Panaritiu profund survine dintr-odata. DECANOFORT. lichide semimisolide. OTALGAN P.

Sunt două forme uzuale de penicilină: PENICILINA F (forma injectabilă) şi PENICILINA V (forma acidorezistentă) care se poate admnistra oral. care survine atunci cand este afectata teaca tendonului flector si antreneaza o deformare dureroasa a degetului. unele secreta o enzima. in general. Ea acţionează în special asupra bacteriilor gram positive. Penicilinele sunt indicate in tratamentul infectiilor cu germeni sensibili. endocardita bacteriana (infectia uneia dintre tunicile inimii. amigdalita. care se administrează pe cale bucală 65 . gonococul. pneumococul. blenoragia si angina lui Vincent. apartinand familiei betalactaminelor. Penicilinele au un spectru bactericid relativ redus contra germenilor gramnegativi. stafilococul. pneumonia. streptococul etc. ceea ce a determinat obţinerea derivatelor ei ca ampicilina care are un spectru bactericid contra gramnegativilor şi grampozitivilo. penicilinaza. Se observa atunci o inflamatie intensa. de forma unui disc. bacteriile devin din ce in ce mai rezistente la peniciline.(tenosinovita). o articulatie dintre doua falange (artrita) sau chiar intreaga mana (flegmon). ingust. PENICILINE . si in prevenirea crizelor de reumatism articular acut. ca: faringita. capabila sa distruga mai multe varietati de penicilina. De altfel. este una dintre primele antibiotice. bronsita. solid. sifilisul. meningococul. listeria. eventual o imposibilitate de a misca degetele in cauza. Bacteriile sensibile la aceste medicamente sunt putin numeroase: bacilul difteriei.preparat farmaceutic dozat.Medicament antibiotic bactericid (care omoara bacteriile). Spectrul penicilinelor este. endocardul). in carlig. PILULA .

au spectru de actiune ingust. sunt 66 . sunt active asupra bacteriilor Gram-. COLISTIN/POLIXIMINA E membranelor citoplasmatice microbiene. CINNASAN. destinate administrarii umane in scop terapeutic sau de investigatie. PRODUSE RADIOFARMACEUTICE – sunt preparate dozate care contin unu sau mai multi radionuclizi. PREPARATE ANTIVERTIGO - preparate pentru tratamentul tulburarilor de echilibru. PRODUSE HOMEOPATIE . MICROSER. molecula lor intercalandu-se efectul intre este fosfolipidele bactericid. Ex: BETASERC. mecanism de actiune: actioneaza similar detergentilor cationici. la omul sănătos.` Ex: BANEOCIN.POLIMIXINE .tratament medical constând în administrarea unor medicamente în doze care. placenta. ar declanșa efecte contrare simptomelor caracteristice bolii care trebuie tratată. cresc tonusul sfincterului esofagian accelerand golirea stomacului.AB cu structura lipopetidica.metodă de tratament care întrebuințează doze foarte mici de medicamente care ar putea produce o boală analoagă bolii care se combate. corpul galben PROPULSIVE – stimulatoare ale motilitatii (miscarii) gastro-intestinale. STUGERON. Ex: IZOTOPI RADIOACTIVI I131 PROGESTOGENI – hormoni secretati si de barbati si de femei Ex: PROGESTERONUL – secretat de testicol. glanda corticosuprarenala (CSR). PRODUSE ALOPATE .

67 . METOCLOPRAMID. PROTECTOARE ALE MUCOASEI GASTRICE – sunt substante insolubile care actioneaza fie prin formarea unei pelicule protectoare la suprafate mucoasei. antidepresoarele sunt psihoanaleptice. IMIPRAMINA  PSIHOSTIMULANTE SI NOOTROPE . SUCRALFAT (VENTER. AMFEPRAMONA. in greturi si vome de diferite etiologii. PREPULSID. PREMOSAN. COORDINAX. sughit. CERUCAL. PERISTIL. ACID ALGINIC (ESOGAST) PSIHOANALEPTICE  ANTIDEPRESIVE si timoleptice – – medicamente medicamente care care stimuleaza influenteaza functiile in sens cerebrale. SUCRALAN). tulburari de tranzit intestinal la copii Ex: MOTILIUM. DOMSTAL. GASTROTIMELETS. Gradul de alterare este diferit. stimulator psihicul si starea timica (timus) de aceea se mai numesc Ex: AMITRIPTILINA. fie prin stimularea secretiei de mucus care protejeaza mucoasa. Ex: SUBCITRATUL DE BISMUL COLOIDAL (DE – NOL).  SUBSTANTE ANTIDEMENTA – substante ce intervin in procesul patologic definit ca o tulburare persistenta a nivelului intelectual anterior. DOXEPINA. UNIPRIDE.  dementa de tip Alzheimer (DTA) este cea mai des întâlnita si se caracterizeaza printr-o deteriorare lenta a functiilor corticale superioare.care imbunatatesc tonusul psihic Ex: STRATTERA.utile in refluxul gastro-esofagian. balonari.

 fie ca neuroleptic incisiv numite si DEZINHIBITORII Ex: SULPIRID.  dementa subcorticala se manifesta prin aparitia miscarilor patologice si regresie psiho-motorie.: AGAR-AGAR. THIRIDAZINA. caracterizata prin prezenta de leziuni eritemato-scuamoase. FLAVOTAN PSIHOLEPTICE – medicamente ce pot actiona:  fie ca sedativ numite TRANCHILIZANTE MAJORE Ex: LEVOMEPROMAZINA. TANAKAN.  dementa secundara este un tip de "dementa reversibila". BILOBIL. CHLORPROMAZINA. procesele cognitive se pot restabili o data cu tratamentul afectiunii primare. VASNAL. SEMINTE DE IN.GINKGO BILOBA. HALOPERIDOL PSORIAZIS .este o dermatoza cronica. Ex. METIL CELULOZA 68 . Ex: ARICEPT. datorata unor anomalii epidermice ce constau in cresterea activitatii mitotice si keratinizare anormala in zonele cutanate afectate PURGATIVE – medicamente care provoaca eliminarea intregului continut intestinal prin mai multe scaune repetate (lichide sau semilichide). REMINYL.  Purgative de volum – produse vegetale nedigerabile si coloizi hidrofili. Deteriorarea functiilor survine pe etape cu perioade de platou clinic. dementa multi-infarct (DMI) apare ca un rezultat al infarctului clinic sau subclinic de origine aterosclerotica.

SENA.: SULFATUL DE MAGNEZIU (SAREA AMARA). ALOE. in conditiile unei carente de vitamina D3 (colecalciferol). RHINOGUTTAE sau ERINE . . TARTRAT DE POTASIU. datorata virusului rabic. Purgative osmotice (saline) sunt reprezentate de saruri ale unor substante . in functie de doza. emulsii. Dantronul R. RAHITISMUL CARENTIAL (COMUN) . stimuland mişcarile propulsive datorita declanşarii de reflexe mediate de plexul submucos. RABIA (TURBAREA) .este o afectiune virala acuta a sistemului nervos central intotdeauna mortala. Ex.constipatii cronice . favorizeaza difuziunea şi secretia electrolitilor si a apei in intestin. TARTRAT DE SODIU  Purgative antrachinonice – are actiune iritanta asupra mucoasei colonului.forme farmaceutice lichide (solutii apoase.dupa antihelmintice Ex. suspensii. De asemenea. unguente) folosite sub forma de picaturi de nas 69 . uleioase. HIDROXID DE MAGNEZIU. care. Frangula. aerosoli. administrate oral. Se folosesc in: intoxicatii cu saruri de Bariu. caracterizata printr-o tulburare de mineralizare a osului.comun este o boala metabolica generala. au efect laxativ sau purgativ.: COAJA DE CRUSIN.

plante specifice sezonului. obstructie nazala. Alergenii pot fi: acarienii aflati in praful din casa. Simptomele persista tot timpul anului. Ca simptome. mucegaiul.este inflamatia mucoasei nazale si se manifesta prin rinoree.  Rinita infectioasa este cauzata de o infectie virala. Diagnosticarea trebuie sa fie precedata de radiografia sinusurilor si / sau tomografie. prurit. Diagnosticarea se face pe baza testelor cutanate negative si a frotiului nazal bogat in eozinofile. bolnavul prezinta congestie nazala si secretii purulente. anticonceptionale orale etc. prurit nazal (mancarime). dar pe tot parcursul anului.  Rinita medicamentoasa este provocata de folosirea excesiva a picaturilor dezobstruante. Din cauze necunoscute. apare. Se manifesta prin stranut. Se manifesta ca sensibilitate crescuta la schimbarile importante de temperatura si 70 .  Rinita perena nonalergica se manifesta prin continutul ridicat de eozinofile (un tip de leucocite) al mucoasei si secretiilor nazale. diagnosticarea se face pe baza istoricului bolii si al testelor cutanate pozitive.  Rinita alergica perena prezinta aceleasi simptome. stranut. apare asociata cu polipoza nazala. polen. In mod frecvent. Folosirea acestora este recomandata pentru 3-10 zile. gandacii de bucatarie. poate fi provocata de consumul indelungat al unor medicamente: antidepresive. acest tip de rinita se intalneste cu precadere la femei. Ca si in cazul rinitei alergice sezoniere. vara si toamna.  Rinita nonalergica idiopatica. Poate duce la complicatii: sinuzita acuta sau cronica. dupa care produc inflamatie. in general. rinoree. din cauze necunoscute. nas infundat. numita si rinita vasomotorie. parul de animale. De asemenea.  Rinita alergica sezoniera este cauzata de factori alergogeni specifici diferitelor sezoane: primavara. la adulti.RINITA ALERGICA . se asociaza cu conjunctivita. diminuarea simtului olfactiv.

este o boala contagioasa produsa de virusul rubeolic (un ARN virus).  Obstructia mecanica. agentul cauzal fiind reprezentat de virusul rujeolic (genul Morbillivirus. fum sau emotii. la mirosuri puternice. RINOPATIE . S. spre deosebire de cea inflamatorie.  Rinita hormonala poate sa apara in timpul graviditatii precum si in cazurile de hipotiroidie (insuficienta tiroidiana) sau acromegalie (hiperfunctia glandei hipofize). adica nu va indica sensibilitatea la un anumit factor alergogen. Alteori lichidul se scurge retronazal. Testul cutanat va fi negativ.reprezinta o scurgere de lichid din fosele nazale. 71 . polipozei nazale sau. care se transmite prin aerosoli sau in utero de la mama la fat (forma congenitala). din familia Paramyxoviridae).umiditate. care se transmite pe cale aerogena (prin intermediul picaturilor de saliva). hipertrofiei adenoidiene.este o boala infectioasa contagioasa. de origine nazala sau nazosinusala (rinoree anterioara). Simptomele constau in stranut in salve si rinoree abundenta. putand fi inghitit sau expectorat (rinoree posterioara). unei tumori localizate la nivelul cailor respiratorii superioare. cu caracter sezonier (apare primavara si iarna). nu este datorata unei rinite ci deviatiei de sept nazal. RINOREEA . RUJEOLA . RUBEOLA .boală a componentelor care delimitează cavitățile nazale. mai rar.

AMYTAL. demielinizare si glioza (cicatrizare).proliferarea maligna a tesuturilor de origine mezodermala. SCLEROZA IN PLACI (SCLEROZA MULTIPLA) este o afectiune a sistemului nervos central caracterizata prin inflamatie cronica. OXIBIL. prezentand o afinitate deosebita pentru un organ sau un tesut.este o boala infectioasa eruptiva caracterizata prin manifestari cutaneomucoase secundare producerii unor toxine pirogene (eritrogene) de catre streptococii beta-hemolitici de gup A (dintr-un focar faringoamigdalian). ANGHIROL.: SECONAL. Medicamentele din aceasta clasa. CYNARIX. 72 . COLEBIL.tehnica de imagerie medicala bazata pe detectarea radiatiilor emise de o substanta radioactiva (radioelement) introdusa in organism. uneori insotite de somnolenta. ceea ce explica existenta metastazelor pe cale sanguina. LUMINAL. SCINTIGRAFIE . VORIHEP SCARLATINA . cu mitoze si lacune sanguine fara pereti proprii. Ex. caracterizata microscopic prin prezenta de numeroase celule conjunctive atipice. TERPENE.: FIOBILIN. BARBITURICE. diminuarea reactiilor psihovegetative. SARURI BILIARE – se folosesc sub forma de bila bovina uscata. micsorarea performantelor. SEDATIVE – substantele sedative produc deprimare psihomotorie cu linistire. in doze mici au numai un efect calmant Ex. FENOBARBITAL.SARCOM .

Ex.blochează direct receptorii adrenergici. 1. Sunt substanţe care provoacă efecte asemănătoare celor ale stimulării nervilor simpatici acţionând agonist la nivelul sinapselor simpatice terminale. REZERPINA SIMPATOMIMETICELE .: GUANETIDINA. 73 .Impiedică selectiv efectele β ale substanţelor simpatomimetice şi ale excitării fibrelor simpatice . Sunt substanţe care inhibă funcţia sinapselor adrenergice. împiedicând astfel efectele substanţelor simpatomimetice şi efectele stimulării simpaticului. cu eliberare crescută de NA care acţionează asupra receptorilor β adrenergici. dar nu şi α adrenalinei prin blocarea electivă a receptorilor specifici. PRAZOSIN Blocantele β adrenergice . vasoconstricţia vasodilataţia vasoadrenergică.blocante adrenergice = adrenolitice. favorizează tahicardia datorită blocării receptorilor α2. Ex. blocantelor adrenergice provoacă vasodilataţie prin diminuarea controlului simpatic vasomotor.împiedică acţiunile α ale α1 adrenergică majoritatea . Ex. FENTOLAMINA. METOPROLOL.stimulante adrenergice = adrenomimetice. ATENOLOL  Neurosimpatoliticele – sau blocantele terminaţiilor adrenergice – acţionează pe terminaţiile simpatice periferice şi epuizează depozitele de NA sau împiedică eliberarea mediatorului chimic. unele au efecte predominant α.: PROPANOLOLUL. a) Blocantele împiedică α adrenergice . altele au efecte predominant β adrenergice.: TOLAZOLINA. Simpatomimeticele directe – acţionează direct asupra receptorilor adrenergici α şi β membranari.SIMPATOLITICELE . Sunt clasificate în:  Blocantele adrenergice sau inhibitoare adrenergice sau adrenolitice .

vasodilatatoare şi relaxante uterine. Simpatomimeticele indirecte – pătrund în terminaţiile simpatice şi eliberează NA în fanta sinaptică. rezerpina ( realizează denervare simpatică de natură chimică ) 2. care acţiuni α şi β adrenergice. EFEDRINA. III. Simpatomimetice adrenergice. NORADRENALINA. simpatomimeticele se împart în 3 grupe: I. NOREPINEFRINA folosite ca: bronhodilatatoare. 74 .Efectele sunt potenţate prin: denervarea simpatică (împiedică captarea şi inactivarea în terminaţiile nervoase şi creşte suprafaţa receptoare disponibilă ). Transmiterea se face pe cale sexuala. Simpatomimetice vasoconstrictoare adrenergice. parenterala si materno-fetala. Efectele lor sunt micşorate prin : denervare simpatică. Simpatomimetice cu spectru larg de activitate . După acţiunile farmacologice.: ADRENALINA. care au acţiuni β2 folosite – cu ca antihipotensive α-adrenergice şi şi β 1acţiuni scade permeabilitatea membranei presinaptice la simpatomimeticele indirecte ) şi rezerpina ( epuizează depozitele de SINDROMUL IMUNODEFICIENTEI DOBANDITE (SIDA) reprezinta un sidrom de imunodeficienta secundara infectarii cu virusul imunodeficientei umane (HIV). Acest sindrom se dezvolta in stadiile finale ale infectiei cu virusul HIV. II. cocaină ( NA ). Ex. cocaina ( împiedică recaptarea şi respectiv inactivarea ). acţionând prin intermediul ei.

M. subaxilar si de fiecare parte a gatului.R.O crestere in volum a unui ganglion sau adenopatia poate fi de origine infectioasa (ganglioni moi si sensibili) sau 75 .  Examene Ganglionii superficiali sunt accesibili la palpare. vase satelite ale vaselor sangvine. mult mai rar prin limfografie (radiografia sistemului limfatic dupa injectarea unui produs de contrast). Examenul lor histologic se poate face prin punctionarea cu un ac sau dupa ablatie. de asemenea. celulele sangvine si proteinele mari recuperate dupa iesirea lor din vasele capilare si transporta grasimile absorbite de catre intestin in cursul digestiei. Principalul vas limfatic este canalul toracic care ia nastere in abdomen apoi isi urmeaza drumul pana in varful trunchiului. Un ganglion cuprinde o capsula si numeroase globule albe. intre care cei mai importanti sunt situati in plica inghinala. apoi se reunesc in vase de calibru din ce in ce mai mare. Provenite din toate partile corpului. Exista ganglioni superficiali. de la baza gatului. pe de alta parte.). unde se varsa in confluenta venoasa jugulo-subclavie stanga. vasele limfatice converg spre ganglionii limfatici. participa la apararea imunitara a organismului. in general. Ganglionii profunzi sunt explorati azi prin ecografie si mai ales prin scaner si imagerie prin rezonanta magnetica (I.  Structura . pe care le produce. pe de o parte. Aceste vase dreneaza tesutul interstitial. sau limfocite. Vasele limfatice asigura circulatia acestor celule deversandu-le in circulatia venoasa. Ei au un important rol de releu in cursul raspunsului imunitar. au un rol circulator (drenarea limfei spre un curent sangvin).SISTEM LIMFATIC – totalitate a ganglionilor si vaselor limfatice.Ganglionii limfatici sunt noduli situati pe traiectul vaselor limfatice. in lungul aortei si in hilurile pulmonare. Ele sunt.  Patologie . iar. Ele dreneaza. localizati in pelvis. care. si ganglionii profunzi. Ganglionii limfatici permit multiplicarea limfocitelor T si B ajunse la maturitate dupa formarea lor in maduva osoasa si timus.

formand agregate numite micele de dimensiuni coloidale. invadarea ganglionilor plecand de la un cancer este o forma de metastaza. Unele vase limfatice pot sa se dilate si sa formeze o limfangiectazie si/sau un limfedem din cauza unui obstacol in calea curgerii limfatice. a) COLOIZI MICELARI (amfifili. au caracter amfifil (o parte a moleculei are afinitate fata de apa.amestec omogen compus din două sau mai multe substanţe chimice (dintre care una este de obicei lichidă) dispersate la scară moleculară în diverse proporţii SOLUTII COLOIDALE – sistem dispers coloidal sau ultramicroeterogen sunt constituite din particule cu dimensiuni de la 1 la 100 nanometrii (nm). insa datorita structurii lor moleculare. se intampla ca sistemul limfatic sa fie sediul unei tumori maligne.  COLOIZI LIOFOBI – particulele dispersate nu au afinitate fata de mediul de dispersie. imobili si nedurerosi). nu se dizolva in acest mediu si se mentin dispersate numai in anumite conditii  COLOIZI LIOFILI – se disperseaza spontan la adaugarea solventului – particulele au tendinta de solvatare (in cazul apei vorbim de hidratare) – prin solvatare (hidratare) se formeaza un strat protector care impiedica agregarea. SOLUTIA . care dispare sub tratament cu antibiotice daca la originea sa se afla o infectie bacteriana. dispersat intr-un anumit mediu de dispersie. limfomul. In sfarsit. de origine parazitara sau tumorala. iar cealalta parte fata de ulei) si in mediu lichid moleculele se asociaza spontan. de asociatie) – sunt substante cu dimensiuni moleculare mai mici de (< 1nm) decat dimensiunile coloidale.tumorala (ganglioni tari. 76 . Vasele limfatice pot fi sediul unei limfangite (inflamatie).

STENOZA MITRALA se caracterizeaza prin fuzionarea comisurilor valvulare si retractia aparatului subvalvular. THOMASIN (indicat in hipotensiune) STIMULANTELE PSIHOMOTORII (SP) . ceea ce determina abuzul de SP.in timpul sistolei. pot ameliora performanţele diminuate de oboseală. ANAPEN. dar metabolismul lor nu este ameliorat.stimulează activitatea mentală şi pe cea motorie. de urgenta in colaps). avand un numar de cel putin 1000 atomi cu greutate moleculara peste 104. DOPAMIN (se adm.TEOFILINA. cu o deschidere incompleta in diastola. FENFLURAMICA. numai in perfuzie).reprezinta o ingustare a orificiului aortic responsabila de obstructia ejectiei ventriculului stang spre aorta. STIMULANTE CARDIACE Medicamente ce cresc forta de contractie a miocardului – efect inotop pozitiv . CAFEINA (este un alcaloid) . direct sau prin intermediul SRAA.: AMFETAMINELE – AMFEPRAMONA. Ex.b) COLOIZI MACROMOLECULARI – sunt substante formate din moleculeuriase. au mecansim ca si macrolidele. DOPAMINA. au structura complexa. NORADRENALINE (med. iar cataboliţii rezultaţi se acumulează. care produc reducerea suprafetei orificiale. rezervele se epuizează. FENTERMINA. TEOBROMINA STREPTOGRAMINE/ SINERGESTINELE . datorită excitării scoarţei cerebrale.AB care aprtin familiei macrolidelor. Ex.: ADRENALINA (Ro). funcţiile neuronilor sunt crescute. au 77 . STENOZA AORTICA .

Fosfor) Calciu Magneziu Zinc Spirulina & Chlorella SULFAMIDE – AB cu activitatii bacteriene. Ex: Sulfafurazol/Neoxazol.(Calciu. retinerea si eliminarea apei in si din organism.clasificare  cu actiune sistemica. Cuprul. Seleniul. Molibdenul.actiune bactericida. Calciul are un rol esential in functionarea muschilor si a nervilor.preparate:* Pristamicina . Sulfadiazina argentica/Flamazine. Zinc.se adm ora SUBSTANTE MINERALE  MACROELEMENTE – mineralele de care organismul are nevoie in cantitati relativ mari sunt numite. Magneziu. Fluorul.  cu utilizare locala. Trimetoprim-chimioterapic 78 . Cromul. • • • Favimin .  MICROELEMENTE mineralele de care organismul are nevoie in cantitati extrem de mici sunt numite. Manganul. Zincul.: Sodiul si potasiul controleaza absorbtia. Biseptol. Ex. Potasiul intervine in desfasurarea normala a activitatii muschilor.: Fierul este un element de prima importanta pentru formarea hemoglobinei din globulele rosii. Iodul este un element esential al hormonilor tiroidieni care influenteaza decisiv dezvoltarea intelectuala. Calciul si fosforul sunt elementele care confera oaselor rigiditatea caracteristica. se recomanda in infectii grave cu bacterii Gram+. Cobaltul. distributia. Ex.

de un scurtcircuit la nivelul nodului auriculoventricular sau prin intermediul unui fascicul de conductie anormal. Ritmul cardiac normal variaza la majoritatea subiectilor de la 60 la 90 pulsatii pe minut. din fericire. 2. o anemie sau in majoritatea bolilor cardiace sau pulmonare in faza lor de agravare  O tulburare a ritmului poate fi la originea unei tahicardii cu caracteristici diferite dupa portiunea inimii in care ca ia nastere: 1. Ea poate fi fie naturala. Ex: PENICILINE RETARD. ca in cursul unui exercitiu muscular. MOLDAMIN T. stimulatorul . a. acestea putand bate cu o frecventa de 200 pana la 600 pulsatii pe minut. provocate. pot atinge un ritm de 200 pulsatii pe minut. este vorba de cele mai multe ori 79  O accelerare a activitatii electrice a nodului sinusul. cu o medie de 70 pana la 80. Tahicardiile jonctionale. fie patologica. acesta este cazul cand ea insoteste o febra. deoarece nodul auriculoventricular joaca un rol de filtru retinandu-le. Tahicardiile atriale debuteaza in auricule. tahicardiile atriale sunt adesea benigne. Marimea particulelor este cuprinsa intre 1-100 microni. nu toate aceste impulsuri sunt transmise ventriculelor.SUSPENSIA – preparate farmaceutice lichide eterogene constituite din una sau mai multe substante active insolubile suspendate intr-un mediu de dispersie lichid si destinat administrarii interne sau externe. in general. Cauze fiziologic al inimii. TAHICARDIE – accelerare a frecventei batailor inimii peste 90 de pulsatii pe minut. antreneaza o tahicardie sinusala. deci sunt dispersii microeterogene. de asemenea.

Evolutie . TETRACICLINE . Tratament . mecanism de actiune: patrund prin transport activ in interiorul microorganismelor. 80 .rezistenta microbiana e datorata scaderii transportului activ in interiorul microorganismului si scaderii atasarii AB-lui de subunitatea ribozomala.preparat medicamentos lichid obținut dintr-un extract de plante dizolvat în alcool sau în eter. prin stari de indispozitie si prin sincope. tratamentele medicamentoase antiaritmice sunt uneori adecvate. ori se poate traduce prin palpitatii. ele sunt adesea grave si greu de tolerat. utilizarea lor larga a dus la selectarea unui nr mare de tulpini rezistente. deoarece ventrieulul nu mai poate sa-si mai indeplineasca functiile sale de ejectie sangvina. de exemplu). de altfel. Tahicardiile ventriculare pot atinge 300 pulsatii pe minut.farmacocinetica:se absorb de la nivel digestiv. tutun. c. Ex: Tertraciclina.O tahicardie poate evolua in mod complet tacit. aceste tahicardii degenereaza uneori in fibrilatie ventriculara.AB cu spectru larg de actiune.de forme benigne care evolueaza prin crize paroxistice (boala lui Bouveret). Daca exista o cauza favorizanta (cafea. trebuie sa fie suprimata. responsabila de o tahicardie ventriculara rebela.Oxitetraciclina. a zonei de miocard responsabila (de exemplu. 3. fara simptome. focar de hlperexcitabilitate ventriculara).-generatia II: Minociclina- TINCTURA . Tehnicile ablative (mai ales utilizarea de curent de radiofrecventa) constau in distrugerea pe cale endocavitara (inaintarea unei sonde pana la inima).efectul e bacteriostatic.Acesta depinde de originea si de tipul de tulburare a ritmului responsabil de tahicardie. clasificare: in 2 generatii.inhiba sinteza proteica prin legarea de subunitatea 30S ribozomal. care este insotita de stop cardiorespirator si de o stare de moarte aparenta b.

pentru ca scade tonusul simpatic periferic). determinand embolism pulmonar ce poate ameninta viata. palpitatii. pe cand cei de la nivelul venelor profunde necesita evaluare medicala imediata. tulburari de pigmentare (depigmentare) si rani la nivelul membrelor. hiperreactivitatea HIDROXIZINA PROPANOLOLUL antiemetic. slab tulburari MEPROBAMATUL (tranchilizant. serotoninici). Trombii de la nivelul venelor profunde se pot mari in dimensiuni. receptorii data de BUSPIRONA(actioneaza simpatoadrenergica). antihistaminic). TROMBOZA VENOASA contribuind leziunile se caracterizeaza prin aparitia unui tromb.BISEPTOL – medicament cu actiune bacteriostatica. Aceasta manifestare poate determina durere. Majoritatea 81 . venos.Substantele tranchilizante reduc starea de anxietate. Trombii de la nivelul venelor superficiale cauzeaza rareori probleme. (antianxios. astenie. CLONIDINA (in stari de anxietate. edeme. chiar panica. EX. TRIMETOPRIM . pe anxietatea (in miorelaxant). pot circula in torentul sangiun pana la nivelul plamanilor. staza venoasa si – care duce la ocluzia partiala sau totala a lumenului venos.: BENZODIAZEPINELE (inlatura anxietatea si simptomele care o insotesc: digestive). la formarea lui peretelui hipercoagulabilitatea sangelui. Trombii se pot forma fie la nivelul venelor superficiale (boala se numeste tromboflebita sau simplu flebita) sau la nivelul venelor profunde. tromboza venoasa profunda lezeaza peretele venos si determina sindrom posttrombotic de lunga durata. In aproximativ 25% din cazuri. emotivitate. insomnie.TRANCHILIZANTE . Tromboza venoasa profunda poate avea si alte complicatii pe termen lung.

adica a unei pierderi de substanta. U. deasupra gleznei. ULCER VARICOS . cremă cu proprietăți curative sau cosmetice.produs biologic preparat din germeni patogeni sau din secreţii microbiene.este boala caracterizata prin aparitia la nivelul stomacului sau duodenului a unei leziuni ulceroase. apar atunci cand sangele nu mai circula normal prin venele membrelor inferioare. tratarea şi recuperarea chirurgicală a bolnavilor cu suferinţe ale aparatului urinar la bărbat şi femeie. VACCINURI . compus din substanțe grase și elemente active. UNGUENT – preparat medicamentos sau cosmetic sub formă de pastă sau de emulsie consistentă. Tipic. 82 . ULCER DUODENAL .numit si ulcer de staza ale picioarelor. V.este specialitatea care se ocupă de depistarea. Aceasta situatie poarta denumirea de insuficienta venoasa. care se administrează prin injecţii sau pe cale bucală unui om sau unui animal în scop preventiv (pentru a căpăta imunitate împotriva bolilor infecţioase) sau curativ.trombilor se dezvolta la nivelul venelor gambei si coapsei si mai putin frecvent la nivelul venelor membrului superior sau pelvisului. ulcerele venoase apar pe una din partile laterale ale portiunii inferioare a gambei. UROLOGIE . precum şi ale aparatului genital masculin.

Adesea multiple. impestritata de orificii pilosebacee dilatate. adolescenti si subiectii imunodeprimati.VASODILATATOARE – produce veno.mica tumora cutanata benigna provocata de un virus de tip papillomavirus. 83 . abia proeminente. cu marginea hiperkeratozica (groasa. "creasta de cocos".  Verucile plantare pot lua doua forme. pe spate si pe piept. Foarte frecvente. Extrem de frecvente. Acestea sunt mici ingrosari. ea seamana cu o batatura si are mai curand tendinta de a creste in profunzime. tare. dureroasa la apasare. Cea de a doua forma cuprinde mici elemente hiperkeratozice grupate in mozaic si nedureroase. Uneori dispuse linear. de culoare rozalie. VERUCA . Ele persista timp de mai multe luni. Dilata coronarele si diminua presiunea ventriculara endodiastolica. afecteaza mai ales fata.  Verucile plane sunt frecvente mai ales la copii. uscata). desi acesta este numele consacrat prin folosirea repetata.  Verucile seboreice. Culoarea sa variaza de la galben-deschis la negru. Veruca seboreica ia forma unei leziuni foarte bine delimitate. nu sunt de origine virala. denumite in mod obisnuit. verucile pot lua forme multiple:  Condiloamele genitale sau vegetatiile veneriene. bratele. spatele mainilor. verucile seboreice sunt amplasate in principal pe fata. ele ating in general subiectii trecuti de 50 de ani. chiar mai multi ani si pot disparea spontan dupa ce s-au inconjurat de un halou inflamator pruriginos. Forma obisnuita sau mirmecia este putin proeminenta. genunchii si fata anterioara a gambelor. constituie o varietate de veruca. cu suprafata catifelata sau foarte putin aspra. cu suprafata relativ neteda.si arteriolo-dilatatie. diminua munca inimii si nevoia de oxigen.

eventual in jurul unghiilor si sub ele. VITAMINE sunt substante organice naturale de care organismul are nevoie in cantitati foarte mici. Ele joaca un rol indispensabil in functionarea enzimelor. organismul trebuie sa si le procure din alimente. D. filiform. uneori brazdata de fisuri. de forma emisferica. Pentru ca nu le poate sintetiza singur. Verucile vulgare sunt proeminente. riscand atunci sa le dezlipeasca. E si K. Vitaminele nu constituie o sursa de energie si nici nu sunt folosite ca elemente constructive ale materiei vii.  VITAMINE HIDROSOLUBILE (care se dizolva in apa): C si vitaminele din grupul B 84 . Suprafata lor este concomitent mamelonata si hiperkeratozica. dar de care nu se poate lipsi. asigurand desfasurarea unor procese vitale. Ele apar pe spatele mainilor si degetelor. si anume: A. miligrame sau micrograme. Verucile vulgare ale fetei au un aspect diferit. Se cunosc  VITAMINE LIPOSOLUBILE (care se dizolva in grasimi).