MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE

UZ INTERN

CURS DE

MASAJ CLASIC

Manea Laurentiu

pag

1/88

14.08.2010

MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE

UZ INTERN

Manea Laurentiu

pag

2/88

14.08.2010

MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE

UZ INTERN

CUPRINS
PARTEA 1-A GENERALITĂŢI 1. SCURT ISTORIC AL MASAJULUI 2. DEFINITII. CLASIFICARE 3. EFECTELE MASAJULUI

PARTEA A 2-A MANEVRELE MASAJULUI CLASIC MANEVRELE PRINCIPALE 1. NETEZIREA 2. FRICŢIUNEA 3. FRĂMÂNTATUL 4. TAPOTAMENTUL 5. VIBRAŢIILE MANEVRELE AUXILIARE 1. CERNUTUL 2. RULATUL 3. SCUTURATUL 4. TRAGEREA 5. CIUPITUL 6. PRESIUNILE PARTEA A 3-A MASAJUL PE REGIUNI 1.Masajul spatelui 2.Masajul gâtului şi al cefei 3.Masajul capului 4.Masajul regiunii fesiere 5.Masajul membrelor inferioare 6.Masajul abdomenului 7.Masajul regiunii toracice 8.Masajul membrelor superioare 9.MASAJUL GENERAL PARTEA A 4-A MASAJUL ŢESUTURILOR ŞI ORGANELOR 1. Masajul ţesuturilor 1.1. Masajul pielii 1.2. Masajul ţesuturilor conjunctive 1.3. Masajul ţesutului muscular 1.4. Masajul periostal 2. Masajul aparatului vascular 3. Masajul nervilor periferici
Manea Laurentiu pag

3/88

14.08.2010

MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE

UZ INTERN

4. Masajul organelor profunde 4.1. Masajul conţinutului toracic 4.2. Masajul conţinutului abdominal PARTEA A 5-A CONDIŢII Şl REGULI PENTRU PRACTICAREA MASAJULUI 1. LOCALUL Şl MOBILIERUL 2. PREGĂTIREA Şl APTITUDINILE EXECUTANŢILOR 3. REGULI DE IGIENĂ 4. REGULI METODICE 5. MIJLOACE AJUTĂTOARE 6. EXERCIŢII PREGĂTITOARE PENTRU MÂINI 7. INDICAŢIILE SI CONTRAINDICAŢIILE MASAJULUI PARTEA A 6-A MASAJUL TERAPEUTIC 1. AFECŢIUNI ALE ARTICULAŢIILOR ŞI TENDOANELOR 2. DEFORMĂRI ALE COLOANEI VERTEBRALE 3. AFECŢIUNI MUSCULARE 4. AFECŢIUNI TRAUMATICE ALE APARATULUI LOCOMOTOR 5. AFECŢIUNI VASCULARE 6. AFECŢIUNI NEUROLOGICE 7. AFECŢIUNI DATORATE METABOLISMULUI l. BOLI DE NUTRIŢIE ll. BOLILE REUMATICE DE TIP INFLAMATOR lll. BOLILE REUMATICE DE TIP DEGENERATIV PARTEA A 7-A 1. Terapia YUMEIHO 2. MASAJUL REFLEXOGEN BIBLIOGRAFIE

Manea Laurentiu

pag

4/88

14.08.2010

Acest procedeu folosit empiric pe scară largă era mult răspândit în China. putem şti cât de veche este practica masajului manual cu scop medical. presiunile şi stoarcerile . Din secolul XVIII. gradate după intensitatea aplicaţiei şi durata şedinţelor. mecanism. Egipt şi la alte popoare din trecutul îndepărtat care ajunseseră la un înalt grad de civilizaţie şi cultură. răspândită şi eficace formă de abordare a părţilor moi ale corpului omenesc. docent Adrian N. Îndelungata practică medicală a dovedit de-a lungul timpului că orice dispozitiv. presiuni şi frământări ale părţilor moi începând cu faţa şi terminând cu membrele. medic roman de origine greacă. Avicenna .MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN PARTEA 1-a SCURT ISTORIC AL MASAJULUI Una din cele mai corecte şi sintetice definiţii ale masajului a fost formulată de reputatul şi regretatul Profesor dr. a urmat meritul influenţei arabe ce a pătruns în sud-vestul continentului nostru. producea efecte subiective favorabile. masajul consta din neteziri. ca fiind: „o prelucrare metodică a părţilor moi ale corpului. Masajul manual este cea mai veche. în scop fiziologic sau curativo-profilactic". din timpuri nedefinite. Herolidos din Lentini şi Hipocrat au descris efectele şi indicaţiile masajului precum şi prescripţiile medicale ale acestuia. nu poate înlocui masajul manual şi nu poate obţine efectele sale medicale şi sportive. Romanii au răspândit şi dezvoltat progresiv masajul. După lunga şi nefasta decădere a civilizaţiei care a cuprins şi a caracterizat Evul Mediu european. Acelaşi reputat autor afirmă că mâna (maseorului). în reactualizarea rolului şi efectuiui benefic al masajuiui (cel mai de seamă reprezentant. la toate popoarele. cel mai valoros şi mai eficient aparat de masaj". instrument sau aparat acţionat mecanic sau electric.2010 . în ţările avansate ale Europei (Suedia. Numeroase documente din istoria Egiptului antic şi despre medicina tradiţională chineză atestă că masajul era folosit în scopuri medicale de peste trei mii de ani. Timp de mii de ani aplicarea mâinilor pe locuri dureroase. dr. Cel mai cunoscut şi practicat tip de masaj tradiţional european este masajul suedez. Masajul s-a practicat din vechime. Din timpuri imemoriale. Manea Laurentiu pag 5/88 14. Pentru prima dată în istorie. netezirile. masajul se practica fără a i se fi cunoscut efectele fiziologice şi medicale precise. la nivel planetar. Galenus. a descris principalele manevre de masaj: fricţiunile. în scopul îndepărtării efectelor nocive ale unor suferinţe necunoscute. se reactualizează rolul şi efectele masajului. Germania). La început treptat şi apoi rapid. în secolul al XVI-lea reapar menţiunile despre efectele benefice ale masajului . oricât de ingenios a fost şi este conceput. lonescu. începând a se pune şi bazele sale ştiinţifice. India. diverşi reprezentanţi ai acestor naţiuni şi şcoli fundamentează şi răspândesc tehnicile masajului manual (medical şi sportiv). grecii antici au folosit masajul ca mijloc de pregătire fizică a diferitelor categorii de atleţi (Prof. Adrian lonescu). Franţa. prin multiplele sale proprietăţi „devine prin practică îndelungată. După secolele de „întuneric" ale civilizaţiei Evului Mediu. dar cu efecte benefice recunoscute şi apreciate. În India antică. fără o metodologie precizată. Anglia.anii 980-1037). datorate lui Hyeronimus Mercurialis din Veneţia. putem spune. însuşindu-l de la sclavii popoarelor subjugate (în special de la greci). prin acţiuni manuale sau mecanice. Din aceste dovezi scrise.08.

După persoana care efectuează masajul: a . pe baze ştiinţifice. laseroterapie. fototerapie. magnetoterapie. care se impune tot mai mult.08. ajutătoare. hidroterapie. dr. masajul a fost aplicat în mod empiric. ca şi tehnica respectivă. b . datorită eminentului cercetător şi practician. la începuturi. mai ales în sanatorii şi staţiuni balneoclimaterice sub impulsul Prof. în cadrul noului Institut de Balneologie reînfiinţat de regretatul Prof. masajul medical îşi câştigă un important şi binemeritat rol în terapia medicală. care după 1940 îl „implementează" şi la Bucureşti. CLASIFICARE Originea cuvântului masaj este incertă. Se presupune că derivă fie din grecescul massein = a frământa. Ca masaj recuperator este considerat în premieră de N. al nevralgiilor şi al „artritelor"). Masajul a fost întotdeauna asociat şi cu anumite procedee complementare. Hălmagiu (1889). al anchilozelor fibroase. a creat o adevărată şcoală de maseuri medicali. aparţinând lui R. P. Prima lucrare despre masaj datează din 1885. Manea Laurentiu pag 6/88 14. Manga (lucrarea. fie din cuvântul mass = a apăsa.2010 . Traian Dinculescu. observaţii asupra efectelor masajului aplicat în tratamentul reumatismului. Acest medic de mare reputaţie în domeniul balneo-fizioterapiei. au început să se pună bazele ştiinţifice (se apreciază că dezvoltarea masajului medical datează din a doua jumătate a secoluiui al XIX-lea). Clasificarea masoterapiei se poate realiza după mai multe criterii: 1. se referă la date istorice. Indiferent de originea sa.automasajul. masajul este răspândit ca practică medicală. în Transilvania. Sufixul de „terapie" arată locul său alături de celelalte terapii ale recuperării medicale (electroterapie. Marius Sturza. După 1950. Primii care l-au aplicat cu determinare medicală ţintită au fost „ortopediştii". răspândirea sa tot mai largă şi cuantificarea sa metodologică şi tehnică justifică câştigarea denumirii de "Masoterapie". ale cărei efecte şi rezultate sunt recunoscute şi în zilele noastre. masor). De aceea această ramură medicală a căpătat denumirea de "Masaj şi tehnici complementare". Fundamentarea sa ştiinţifică din ce în ce mai profundă. Între cele două războaie mondiale a început să fie folosit ca tratament ajutător în reeducarea şi recuperarea răniţilor şi invalizilor de război. Tudor Agârbiceanu. cuvântul masaj s-a impus. După anul 1930. destul de complexă. Cu timpul. chirurgii. balneoclimatoterapie). dr. traumatologii şi reumatologii. kinetoterapie. cu a sa lucrare intitulată „Masajul şi mobilizarea ca tratament în unele fracturi".masajul efectuat de către o altă persoană (maseur. DEFINITII.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN dezvoltat de studentul Per Henrik Ling în Suedia în anul 1830. Primele cercetări experimentale care urmăreau stabilirea ştiinţifică a efectelor şi a indicaţiilor masajului pentru organismul sănătos şi bolnav au fost efectuate şi publicate în secolul al XIX-lea. Şi în ţara noastră. observându-se efectele benefice asupra organismelor bolnave. descriere de tehnici. dr.

~ reflexologia endonazală. pe grupe de muşchi. : vibraţia. • parţial: > regional. : frământatul. ~ pentru afecţiunile veno .2010 . : tapotamentul.masajul profund (asupra organelor interne). manual (efectuat de către maseur): • masajul clasic: > tehnici clasice: ~ principale : netezirea. ~ reflexologia limbii. pe articulaţii. După originea. b . : masajul de apel al abdomenului. 3. > local pe porţiuni mici de piele şi ţesut subcutanat. ~ pentru segmente : masajul de apel al toracelui. : metoda van der Mohlen. > tehnici speciale: ~ pentru piele : kineplastia Morice. : masajul tălpii venoase Lejars. : fricţiunea.08. ~ complementare : cernutul şi rulatul . : tracţiunile. pentru membrul superior. > segmentar pe porţiuni anatomice distincte. ~ pentru capsula articulară : masajul profund Cyriax. : petrisajul Jaquet & Leroy. : masajul trofic Glerant. pentru membrul inferior. pe o parte importantă şi bine definită a corpului. elongaţiile.limfatice : drenajul manual limfatic Leduc&Godard.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN 2. Manea Laurentiu pag 7/88 14. > masajul reflex segmentar. scuturările. tehnica şi metodologia de aplicare: a . : presiunile şi tensiunile. > restrâns la părţile mai bogate în ţesuturi moi. După regiunea la care se aplică: a . > masajele reflexe speciale: ~ reflexologia vertebrală.masajul occidental.masaj somatic (asupra părţilor moi superficiale) • general: > extins la întreaga suprafaţă a corpului. • masajul reflex: > masajul reflex conjunctiv. în special membre.

~ japoneze : Do-lnn. directe asupra ţesuturilor (masajul somatic).masajul oriental: > osteopresura . ~ masajul cu substanţe ajutătoare (uleiuri. relaxante. excitante.2010 . c.gleznă ~ presura generală pe punctele de acupunctură ale meridianelor. creme create special. c – după maniera de lucru asupra corpului: ~ masajul uscat (pe pielea uscată sau pe îmbrăcăminte). b.) EFECTELE MASAJULUI Efectele masajului sunt multiple şi pot fi clasificate după mai mult criterii.profunde asupra organelor interne (masaj profund). > metode combinate.masajul periostal. • Efecte: a. : pe sistemul pumn . reflexologia dinţilor. ~ mano şi podopresura : pe punctele de acupunctură. parţiale (locale) . reflexologia palmară. pulberi. : Tao-lnn. • Efecte: a. la distanţă.08.presopunctura: ~ craniopresura. b . : Shiatsu. indirecte . reflexogene. pe membrul opus. : Yumeiho. etc. (masaj pe puncte şi meridiane energetice combinat cu tehnici de manipulare articulară. reflexologia irisului. calmante. întinderi şi masaj muscular decontracturant): ~ chinezeşti : Ngam. : Ann-ma. extracte alcoolice din plante –tincturi-.calmarea durerii. neuralterapia. stimulante. reflexologia plantară. ~ thailandeze : thai – masaj. ~ rinofaciopresura: ~ auriculopresura. liniştitoare. creşterea Manea Laurentiu pag 8/88 14. b. hiperemie locală. • Efecte: a.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ reflexologia auriculară. : Tui –Na. > touch for health. > digitopresura . reflexologia intestinului gros.

creşterea schimburilor nutritive. îndepărtarea stazelor. obiective.descuamarea pielii şi creşterea celulelor tinere.asuplizare. imediate. . îndepărtarea oboselii. . a excitabilităţii şi a contractibilităţii. îmbunătăţirea stării psihice şi a somnului. organelor profunde prin intermediul zonelor reflexe Dicke.influenţează organele profunde prin intermediul zonelor reflexe Head.creşte performanţa musculară prin creşterea conductibilitătii. Asupra elementelor aparatuiui locomotor: 1) asupra muşchilor: . subiective. prin creşterea elasticităţii muşchilor.reface elasticitatea şi supleţea. . • Efecte: a. b. . generale . .creşte viteza de refacere după traumatisme. influenţarea substanţei fundamentale şi a fibrelor elastice. . creşterea pragului sensibilităţii cutanate.creşterea pragului de recepţie al terminaţiilor nervoase cu analgezie. . dezvoltarea tonusului şi rezistenţei elementelor cu rol de fixare şi protecţie a organelor interne.facilitarea secreţiei glandelor sudoripare cu creşterea secreţiei lor. ceea ce contribuie la menţinerea igienei acesteia.are influenţe reflexe asupra: circulaţiei sângelui şi limfei.favorizează schimburile nutritive prin creşterea aportului de sânge. funcţiilor hormonale şi reacţiilor neurovegetative. tardive. b. contribuie la termoreglare.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN circulaţiei locale. . • Efecte asupra structurilor: Asupra pielii: . Asupra ţesutului conjunctiv (ţesutului celular subcutanat): . accelerarea proceselor de resorbţie. b. declarate de către bolnav. . favorizarea penetraţiei substanţelor grase. . ceea ce determină menţinerea echilibrului dintre circulaţia profundă şi superficială. ce influenţează circulaţia şi metabolismul. . .08. ce pot fi monitorizate de către medic prin metode clinice şi paraclinice.creşte rezistenţa musculara la efort prin hiperemie. creşterea metabolismului.accelerează refacerea muşchiului obosit prin creşterea schimburilor vasculare cu aport de substanţe nutritive proaspete şi îndepărtarea reziduurilor. Manea Laurentiu pag 9/88 14. • Efecte: a. . atrofii.vasodilataţie activă cu creşterea vitezei de circulaţie. cu evacuarea mai eficientă a reziduurilor.prin mecanism reflex.contribuie la resorbţia şi scăderea depozitelor de grăsime în cazul prezenţei obezităţii. ceea ce determină favorizarea mişcărilor corpului. schimburilor metabolice şi excreţiei.2010 .creşte schimburile respiratorii la nivelul pielii.stimularea funcţiilor aparatului respirator şi circulator.

drenaj şi resorbţie cu ameliorarea secundară a troficităţii celulare. .munca inimii este astfel uşurată existând un efect de "digitalizare".se produce relaxarea.se constată şi modificarea compoziţiei sanguine . procesele endocrine. ambele determinând creşterea fluxului sanguin. Asupra circulaţiei sângelui şi limfei . activarea volumelor sanguine periferice stagnante. aponevrozelor: creşterea supleţei şi consistenţei.la nivelul circulaţiei capilare există efecte pasive (indirecte) şi active (directe) cu stimularea vasomotricităţii (deschiderea capilarelor închise). . . . în funcţie de tehnica folosită. Efectele masajului general: .se intensifică schimburile nutritive cu creşterea temperaturii corpului. . accelerarea circulaţiei sanguine şi vasodilataţie capilară.circulaţia arteriolară suferă un proces de adaptare secundar modificărilor de la punctele anterioare. Manea Laurentiu pag 10/88 14.prin masaj reflex de toate tipurile apar în mod indirect aceleaşi efecte. combaterea stazei sanguine şi limfatice.la nivel local se produce un reflex de axon cu vasodilataţie secundară. hematopoeza. . McKenzie (musculare) şi astfel sunt influenţate viscerele.2010 . . Dicke (ţesut celular subcutanat).08. neurale şi prin eliberarea de mediatori chimici. scăderea sensibilităţii.prin mecanism suprasegmentar de transmisie la nivel subcortical şi cortical apar efecte sedativ-relaxante şi chiar hipnotice. activarea circulaţiei locale. procesele coagulării. .prin masajul peretelui abdominal apar efecte directe mecanice cu reglarea secreţiei / excreţiei şi motilităţii viscerelor. Asupra ţesutului şi organelor profunde: . secreţiile endocrine. 2) asupra tendoanelor şi tecilor tendinoase. . în funcţie de tehnică.se stimulează în sens reglator circulaţia.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN . . reducerea tonusului neuromuscular sau dimpotrivă creşterea acestora cu stimularea organismului.creşte sau scade tonusul şi excitabilitatea. Asupra sistemuiui nervos: . prin mecanisme mecanice.valorile tensionale pot fi controlate în funcţie de necesităţi (scad la masajul relaxant şi cresc la cel excitant). existând şi un efect direct mecanic.astfel se realizează mobilizarea masei sanguine.creşte numărul de hematii şi leucocite şi cantitatea de hemoglobină. . .circulaţia limfatică este intensificată de aproximativ 25 de ori.creşte viteza de circulaţie şi uşor presiunea venoasă şi susţine valvulele venoase. stimularea proprioceptorilor.apar reflexe segmentare (prin interesarea segmentului medular şi a arcurilor reflexe) la care se asociază efectul reflex nesegmentar realizat prin acţiunea asupra zonelor Head (cutanate). fasciilor.la nivelul circulaţiei venoase .

. atingând un maxim la mijlocul suprafeţei şi scăzând intensitatea presiunii spre sfârşit. perpendiculară sau oblică. etc).MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN PARTEA A 2-A MANEVRELE MASAJULUI CLASIC A. alunecă în această poziţie pe tot traiectul muşchiului sau tendonului masat.mâna poate fi împinsă sau trasă.policele se poate opune celorlalte degete. 3. Netezirea simplă: Mâna maseurului alunecă cu palma ferm şi complet aplicată pe piele în sens centripet. iar alunecarea pătrunzătoare (în spaţiile intermusculare sau în cazul unor regiuni acoperite de fascii puternice: plantă. Manea Laurentiu pag 11/88 14.degetele mâinii pot fi lipite între ele sau larg deschise. Netezirea în greblă: Netezirea se execută cu nodozităţile articulare ale falangelor degetelor flectate. Tehnica de execuţie: 1. cu degetele strânse se mişcă în zig-zag în sens centripet. faţa laterală a coapsei. fără avăntări bruşte. cu o presiune crescândă.2010 . cu ritm specific. faţă de direcţia mişcării. Netezirea alternantă: Se lucrează alternant cu ambele mâini care execută acelaşi tip de manevră. 6. imitând acţiunea unui cleşte. . Netezirea şerpuită: Mâna aplicată longitudinal. MANEVRELE PRINCIPALE NETEZIREA Definiţie: . în sensul circulaţiei de întoarcere (venoasă şi limfatică). .poziţia palmei poate fi paralelă.constă în alunecarea uşoară şi ritmică efectuată asupra tegumentelor.mişcarea poate fi scurtă sau lungă. iar mâinile dau impresia că se încrucişează sau că se deplasează una pe sub cealaltă. Netezirea cu extremitatea degetelor: Degetul mare (policele) sau mai multe degete dispuse aproape perpendicular pe regiunea masată se deplasează încet . Se impun următoarele precizări: . Netezirea în cleşte: Degetul mare împreună cu celelalte degete. apăsând adânc ţesuturile. în funcţie de segmentul masat. pumnul fiind închis. 4. .08. 5. 2.

• Pentru că mâna trebuie să alunece liberă pe zona masată. se vor folosi cantităţi mici de ulei de masaj sau pudră de talc. scăderea presiunii sanguine şi a fluidelor interstiţiale. timp de 3 . 0 netezire de 15-30 minute este un adevărat calmant al durerii.4mm/sec). Netezirea se face fără întreruperi.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN 7. iar suprafeţele interne ale degetelor mâinii opuse apasă pe prima. Manea Laurentiu pag 12/88 14. policele şi degetele arătătoare atingându-se. 11. Netezirea încrucişată: Alunecarea în acest caz se face cu ambele mâini cu degetele încrucişate (în cazul masării muşchilor voluminoşi). Se execută mişcări circulare. 8. să atingă maximul la mijloc şi să scadă treptat spre sfârşit. Netezirea cu îngreuiere: 0 mână se aplică cu partea dorsală pe suprafaţa masată. • Netezirea unui segment începe de la extremitatea cea mai îndepărtată de trunchi şi se termină cu zona cea mai apropiată de acesta.5 minute. Reguli generale: • Sensul în care se execută netezirea este cel al circulaţiei venoase şi limfatice. 10. cu presiune cât mai mică. în aşa fel încât se va masa segmentul sau membrul întreg de la extremitatea sa înspre rădăcină. Netezirea concentrică: Ambele mâini cuprind ca într-o brăţară articulaţia.2010 .08. spre ganglionii limfatici şi cisternele limfatice. ci liniştit şi ritmic (limfa se mişcă încet prin vase . Netezirea combinată: Această variantă este o combinaţie între două tipuri de neteziri. • Netezirea nu se execută repede. (pe toata lungimea sa). 9. iar în palmă se pun degetele mâinii opuse sau o mână se aşează cu faţa palmară în contact cu suprafaţa masată. • Stimulatoare sau calmante asupra nervilor şi calmante asupra muşchilor periferici. Efecte: • Activarea circulaţiei superficiale (capilare şi limfatice). netezirea se execută ceva mai sus de zona dureroasă. micşorarea contracturii ţesuturilor. • Presiunea cu care se execută netezirea trebuie să crească progresiv pe prima jumătate a segmentului masat. • Netezirea uşoară produce creşterea temperaturii locale. Netezirea lungă: Palmele cu degetele strânse se aplică paralel cu axul longitudinal regiunii masate sau uşor oblic. • În cazul durerilor.

osos. Reguli generale: • se execută pe o porţiune limitată a suprafeţei cutanate şi poate fi executată atât în sensul circulaţiei venoase. • fricţiunile energice în locurile dureroase reduc starea de hiperexcitabilitate a nervilor. Fricţiunea cu îngreuiere: Degetele mâinii libere sunt aplicate perpendicular pe partea dorsală a mâinii care lucrează.08. sau în spirală. • forţa de apăsare folosită în timpul fricţiunii este destul de mare şi poate provoca leziuni şi traumatisme ale pielii.2010 . rapidă şi energică a pielii cu ajutorul feţei dorsale a degetelor şi nodozităţilor lor.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN FRICŢIUNEA Definiţie . Fricţiunea în cleşte: Se formează un cleşte alcătuit din degetul mare şi celelalte degete şi se fricţionează elementele anatomice prin mişcări rectilinii sau circulare. Tehnica de execuţie: 1. cu pumnul sau cu cantul mâinii. palma întreagă de la o singură mână sau de la ambele mâini. atât cât permite elasticitatea acestora. Manevra se poate face cu: pulpa policelui. • în timpul fricţiunii. a cărei intensitate şi extindere creşte treptat. cât şi în sens contrar circulaţiei limfei şi sângelui venos. • este procedeul principal în majoritatea cazurilor patologice şi singurul care influenţează pozitiv mobilitatea. Fricţiunea circulară: Degetele ce masează păstrează o poziţie asemănătoare cu cea din varianta simplă însă pulpele degetelor fac o mişcare circulară. rezistenţa şi elasticitatea aparatului articular. 3. pulpele celorlalte degete. 2. accelerează circulaţia locală şi îmbunătăţesc hrănirea ţesuturilor. 5. 4. Fricţiunea rectilinie: Se mobilizează pielea până la limita ei elastică în sens rectiliniu. forţa de presiune creşte gradat prin unghiul de înclinare al degetelor faţă de orizontală. îngreunând-o. Fricţiunea în greblă: Constă în mobilizarea profundă. • cu ajutorul fricţiunii. Fricţiunea în spirală: Cu pulpa degetelor sau cu rădăcina mâinii aplicate pe regiunea masată se imprimă fricţiunii o direcţie în zig-zag. Deci.este apăsarea şi deplasarea pielii şi a ţesuturilor moi subcutanate pe ţesuturile profunde sau pe plan dur. 6. un maseur talentat poate recunoaşte modificările Manea Laurentiu pag 13/88 14. trebuie să se acorde o atenţie deosebită tehnicii de execuţie.

• sporirea elasticităţii şi supleţii pielii şi a ţesuturilor conjunctive. uşor au un efect de relaxare musculară şi calmare nervoasă iar când se execută energic. strângere propriu-zisă sau printr-o presare pe planul osos. Frământatul şerpuit: Degetele. realizând ridicarea şi stoarderea muşchiului. 4. adipos. pe o parte şi degetul mare şi rădăcina palmei pe de altă parte.2010 . profund. Frământatul lung: Se aplică ambele mâini pe muşchiul masat astfel încât pulpele degetelor mari vin deasupra acestuia. în timpul deplasării înainte prin salturi mici. cuprins ca într-un inel. trece dintr-o mână în alta.prinderea în cută a muşchilor şi a ţesuturilor profunde. au un efect de excitare. Când se execută lent. de pe o parte şi degetul mare pe de altă parte. Efectele fricţiunii sunt de lungă durată. etc. printr-o mişcare de alunecare continuă. 2. Frământatul în cleşte: Muşchii scurţi sau laţi sunt cuprinşi într-un cleşte format de cele patru degete. Fricţiunea şi frământatul pot constitui împreună singurele manevre de masaj. iar celelate degete pe marginea lui externă respectiv internă. 5 Frământatul cu pumnii: Cu pumnii strănşi se execută mişcări de frământare asemănătoare cu frământatul pâinii. ridicarea şi străngerea acestora atât cât permite elasticitatea ţesutului respectiv. policele se îndreaptă înspre celelalte degete. • înlăturarea rezervelor de grăsime şi a reziduurilor infiltrate. FRĂMÂNTATUL Definiţie . 6.08. stimulare cu efecte trofice şi circulatorii. efectuându-se mişcări de rotaţie care ridică muşchiul şi în acelaşi timp execută o presiune asupra lui. Efecte: • fricţiunile se adresează ţesutului conjunctiv. sunt ridicati şi strânşi. ridicarea şi strângerea acestuia printr-o stoarcere. faţă în faţă . Frământatul în cută: Cuprinderea muşchiului (sau a ţesutului gras) într-o cută formată de către cele patru degete. presează muşchiul aşa cum sar stoarce de apă un burete. astfel încât arătătoarele şi policele se ating iar muşchiul.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN patologice care au loc în ţesuturile profunde (în special în regiunea articulaţiilor). 3. înaintarea Manea Laurentiu pag 14/88 14. Tehnici de execuţie: 1. Frământatul în inel: Mâinile se aşează transversal pe muşchi. muscular. ridicându-l şi strângându-l cu ambele mâini.

Derivă din varianta anterioară însă aici prin mişcări simple şi repezi se produce o Manea Laurentiu pag 15/88 14. TAPOTAMENTUL Definiţie .constă în bătăi sau loviri uşoare şi ritmice. recuperare medicală. prin strângerea muşchilor între degete se produce eliminarea elementelor de descompunere din fasciculele musculare. • frământatul produce mărirea considerabilă a mobilitătii tendoanelor. • accelerarea circulaţiei sanguine. progresându-se treptat în sensul dorit. palmele sau canturile palmelor. Variantă : tocatul în nuiele – atunci când degetele cad pe piele unul după celălalt.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN spre zonele învecinate dă aspectul unui val al mişcării. locul masat în aşa fel încât ambele mâini să bată în acelaşi loc. frământatul sporeşte capacitatea de muncă a maselor musculare mari. • în timpul frământatului profund apar numeroase impulsuri aferente care stimulează muşchii. Se obţine astfel un zgomot asemănator cu pocnetele scurte sau cu picăturile mari de ploaie. deci constituie un exerciţiu de gimnastică pentru muşchi. Palmele aşezate paralel. Reguli generale: • Frământatul este singurul procedeu care acţionează intens asupra vaselor limfatice şi sanguine mari.08. • refacere. fie cu muchia. Plescăitul. cu degetele. • în afară de faptul că fortifică muşchii şi ajută la regenerarea ţesutului muscular. lovesc într-un ritm vioi. În ceea ce priveşte muşchii striaţi. Degetele cad fie cu partea latero-dorsală.2010 . această manevră are o importanţă deosebită în cazul scăderii capacităţii de muncă a muşchilor. tendoanele. • Frământatul se execută într-un ritm lent şi continuu. intensifică hrănirea grupelor musculare şi resorbţia rapidă a substanţelor metabolice. Tocatul. aplicate pe ţesuturile moi. accelerând neutralizarea produselor de descompunere şi sporind procesul de nutriţie al ţesuturilor. Degetele sunt relaxate. • În timpul frământatului se vor evita manevrele bruşte. Tehnici de execuţie: 1. pasive. • Frământatul măreşte puterea de contracţie a fibrelor musculare. întinderea fasciilor şi îmbunătăţirea circulaţiei sângelui şi a limfei. articulaţiile şi sistemul nervos. alternativ. golul de aer care se formează între degete amortizând astfel loviturile. Efecte: • tratarea atrofiei şi insuficienţei musculare. răsucirea muşchiului sau provocarea durerilor. cu degetele uşor flectate şi depărtate. 2. faţă în faţă.

Loviturile produc un sunet clar specific care a dat şi numele acestei variante. fiind efectuată de palmele şi degetele strânse în aşa fel încât să creeze o adâncitură în care se formează o pernă de aer care amortizează loviturile. În această variantă palmele şi degetele cad moi pe suprafaţa corpului de la o distanţă mică. când gradul de excitaţie al nervului este mărit. Bătătoritul cu palmele.. • Aduce un aflux puternic de sânge spre regiunea masată. • Are o influenţă benefică asupra nervilor (în special asupra terminaţiilor căilor senzitive). tocatul se execută cu o viteză de 1-3 lovituri / sec.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN supinaţie alternativă. în funcţie de intensitatea de lovire şi viteză. etc. producând un sunet deschis caracteristic. Se mai pot executa şi mişcări cu degetele apropiate de palmă. pe corp căzând degetele flectate care parcă ridică de pe el un fir. determinând astfel îmbunătăţirea nutriţiei acelei regiuni.08. • Ritmul de aplicare diferă de la o variantă la alta. Se aude un sunet surd deosebit de cel al celorlalte variante. Este o manevră mai puţin aspră. Bătătoritul cu pumnii. • Profunzimea este dată de varianta aleasă şi de pârghia folosită . 4. În această manevră mâna cu degetele uşor flectate se află într-o poziţie intermediară între pronaţie şi supinaţie. Manea Laurentiu pag 16/88 14. Se mai pot folosi şi lovituri uşoare cu dosul mâinilor. 3. Ritmul de aplicare este rapid şi se practică cu ambele mâini care lovesc simultan sau alternativ. Astfel. Ea cade perpendicular şi cu degetul mic uşor depărtat de pumn. iar loviturile sunt scurte şi dese. Efecte: • Vasodilatator (la nivelul pielii şi al ţesutului conjunctiv). • Acţionează asupra sistemului vegetativ-simpatic. bătătoritul cu palmele 10-70 de lovituri / minut. 6. Reguli generale: • Tapotamentul se adresează ţesutului superficial sau profund. 5.2010 . Bătătoritul în căuş. mâna îmbrăcând forma unei cutii. • Poate fi aplicat în orice direcţie. Percutatul Loviturile în această variantă se efectuează cu pulpa degetelor uşor îndoite care cad oblic sau perpendicular pe regiunea masată. • Creşte excitabilitatea neuro-motorie. timp de 1-4 min. Variantă cu pumnul semiînchis. • Ajută la micşorarea şi încetarea durerilor.

Tehnici de execuţie: 1. Manea Laurentiu pag 17/88 14. mâinile putând aluneca pe segmentul masat. • Acţionează asupra nervilor vasomotori. la lovituri slabe se produce vasoconstricţie. de intensitate redusă. o înviorare a tonusului tuturor muşchilor. având degetele depărtate cuprinzând muşchiul şi imprimându-i mişcări în spirală. • Influenţează muşchii viscerali. • Influenţează ritmul cardiac. • cu podul palmei. Vibraţia simplă Este vibraţia care se execută cu o singură mână. 3. • cu pumnul deschis sau închis. • Când nu sunt însoţite de trepidaţii. se execută cu palmele. • cu degetele întinse.2010 .MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN • Provoacă o hipertermie profundă. • Trepidaţiile se aplică pe grupe musculare mari. având degetele depărtate. Trepidaţia Vibraţiile ale căror mişcări oscilatorii au o amplitudine şi intensitate mare. . răreşte pulsul şi corectează aritmia. • cu toată palma. acţionează în mod reflex pe locul de aplicare a loviturilor şi intensifică activitatea nervilor periferici.08. la lovituri puternice se produce vasodilataţie. Reguli generale: • Vibraţiile necesită un antrenament prealabil din partea maseurului fiind unul dintre cele mai obositoare procedee de masaj. în următoarele variante: • cu vârful degetelor sau cu faţa lor palmară. • Produce modificări favorabile ale tensiunii arteriale. VIBRAŢIILE Definiţie . vibraţiile devin presiuni. frământat vibrator sau presiune vibratoare. scăderea reactivităţii exagerate a nervilor şi muşchilor la excitaţii mecanice. hipertermie (creştere locală a temperaturii). • Ritmul oscilaţiilor este de peste 200 mişcări/minut. Vibraţia combinată Vibraţiile asociate cu alte manevre dau fricţiune vibratoare. când se aplică la coloana vertebrală. 2. cuprinzând şi alte regiuni. cuprinzând muşchiul.sunt mişcări oscilatorii pe un fond de presiune continuă şi constantă. • cu rădăcina mâinii.

în supinaţie şi cu degetele uşor flectate. • Este o manevră intermediară între frămăntat şi bătătorit Manea Laurentiu pag 18/88 14. • Cernutul se intercalează între frămîntat şi bătătorit sau se aplică şi după netezire. 2. ficat. caz în care mâinile se desprind de pe regiunea masată. CERNUTUL Definiţie . glande sexuale etc. Reguli generale: • Se adresează în special membrelor superioare şi inferioare.MANEVRELE AUXILIARE Întregesc acţiunea manevrelor principale. relaxant.mobilizarea alternativă. energică şi ritmică a masei musculare prin mişcarea în sens lateral şi de jos în sus a mîinilor aşezate paralel de o parte şi de alta a locului masat. • acţionează asupra parezelor. • intensifică funcţionarea glandelor. caz în care mâinile nu se desprind de pe regiunea masată. reduc durerea. vasomotori şi secretori). Se intercalează între manevrele principale sau se adaugă la sfârşitul lor. glande salivare. mişcarea seamănă cu cernutul printr-o sită. intestine. • îmbunătăţeşte capacitatea de efort. • influenţează secreţia majorităţii organelor şi glandelor (stomac. Unele manevre secundare derivă din cele principale sau sunt o combinaţie între ele. nevralgii. Cernutul prin presare: Mobilizarea masei musculare este făcută prin ridicare şi presare a muşchilor. • calmează durerile în diferite afecţiuni (ginecologice. Cernutul prin lovire: Mobilizarea masei musculare este făcută prin lovire şi ridicare a muşchilor. • acţionează asupra nervilor periferici (nervii motori. muşchii. Tehnica de execuţie: 1.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN Efecte: • calmant.). • influenţează organele şi ţesuturile profunde (inima.2010 . B.08. spasmelor musculare. • reduce sensibilitatea nervoasă. pereţii abdominali şi intestinali). senzitivi. migrene).

2010 . energic şi cu o presiune crescută a masei musculare mobilizate între palme.constă în mişcări oscilatorii mai ample şi ritmice. • Scuturatul corpului intreg se efectuează la copii sau la persoane care pot fi ridicate de maseur Efecte: • de relaxare dacă sunt efectuate cu blândeţe. Măreşte supleţea ţesuturilor. Se aplică numai pe membre. Mişcarea (rularea) se poate deplasa centripet prin mişcări circulare. Manea Laurentiu pag 19/88 14. SCUTURATUL Definiţie . • Se pot asocia cu tracţiuni uşoare în sens longitudinal. Rulatul acţionează în mod uniform asupra ţesuturilor moi din preajma zonei masate.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN • Mâinile se deplasează de-a lungul regiunii masate din aproape în aproape. Apăsarea este mai puternică decât la cernut. Efecte: • Acţiune de relaxare a muşchilor. • Activează funcţiile circulatorii şi trofice. executate sistematic cu segmentele membrelor (inferioare sau superioare). a membrelor. Reguli generale: • • • • Se aplică de obicei după frământat. • Măreşte supleţea ţesuturilor. • Este mai puţin traumatizant decât frământatul. RULATUL Definiţie – mişcarea (rularea) în toate sensurile. într-un ritm viu. energice Efecte: • • • • Relaxarea muşchilor. cu membrele în întregime sau cu corpul întreg Reguli generale: • Se aplică spre sfârşitul masajului. cu degetele întinse.08. Activează funcţiile circulatorii şi trofice. • Nu acţionează în mod uniform asupra ţesuturilor moi din preajma zonei masate.

• Cuta poate fi deplasată în sens ascendent sau descendent. dacă sunt executate într-un ritm mai viu. dacă sunt efectuate cu blândeţe. • Masarea se execută. 4.tracţiunea segmentului distal (terminal) în sensul axei lungi a membrului. TRAGEREA Definiţie . Tehnica de execuţie: 1. presiune. 20/88 Manea Laurentiu pag 14. tăiere.08. tragere. Efecte: • De relaxare a articulaţiilor şi a tensiunilor periarticulare. sau poate fi lăsată să scape brusc din strânsoare. Reguli generale: • • • • Tracţiunile se aplică în masajul articulaţiilor. Ciupitul Ciupitul Ciupitul Ciupitul cu cu cu cu rulare. într-un ritm energic. • Măreşte supleţea ţesuturilor. strângerea (pensarea) uşoară şi ridicarea ei atât cât permite elasticitatea acestor ţesuturi. ridicând mereu alte cute. 2.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN • de înviorare şi stimulare generală.2010 . CIUPITUL Definiţie – formarea unei cute din piele şi ţesut subcutanat sau chiar muşchi. la sfârşitul masajului. Manevrele de tracţiune se execută blând si cu prudenţă. cel mai adesea. Prinderea se face cu o mână sau cu ambele mâini. Efecte: • Excitant. Reguli generale: • Se execută mai ales pe regiunea spatelui dar şi pe porţiunile cărnoase ale membrelor. Prinderea se face deasupra şi sub articulaţie. 3.

• Întăreşte manevrele de netezire.2010 . Se pot efectua şi folosind degetele şi pumnii.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN PRESIUNILE Definiţie . repetate pe acelasi loc. aplicându-se în special în masajul sportiv sau la persoanele robuste. reducând durerea. fricţiune sau frământat.reprezintă apăsări cu palmele. deplasănd apoi palmele în sus şi în jos. Efecte: • În masajul medical se foloseşte presiunea periostală şi presiunea pe nervi (metoda Cornelius) în afecţiunile dureroase ale nervilor. Manea Laurentiu pag 21/88 14. având degetele întinse paralel. Reguli generale: • Durata unei presiuni este de 1-5 secunde sau în funcţie de reacţia la durere a pacientului • Se aplică la sfăşitul masajului regional. aproape întotdeauna pe spate.08.

plecând de la jumătatea spatelui spre flancul stâng. paralel cu coloana sau în lateral. pentru a lucra mai bine cu eminenţele tenare (părtile cărnoase ale mâinii). • Alunecări laterale executate simultan. Se împinge limfa spre zonele inghinală şi axială iar sângele pe sistemul venos spre inimă. • Se execută alunecări spre partea dreaptă (în cazul în care maseurul se află pe partea stângă a celui masat). Manea Laurentiu pag 22/88 14. închizând pumnul pe margini. • Mână pe sub mână forma lungă. Mâinile alunecă de-a lungul coloanei vertebrale. Se începe din zona şoldului şi se avansează treptat peste coaste şi omoplat. Se execută 6 alunecări laterale (stânga + dreapta) şi se reia mişcarea de 6 ori (deci 6 circuite sacru umeri). Mâinile alunecă una după alta (mână pe sub mână).MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN PARTEA A 3-A MASAJUL PE REGIUNI 1. Netezirea spatelui are 6 manevre: • Alunecarea de la sacru spre ceafă. înspre partea stângă (în cazul în care maseurul se află pe partea stângă a celui masat).Masajul spatelui Netezirea Se începe de la regiunea fesieră şi se termină în regiunea cefei.08. pumnul închizându-se pe partea laterală. una pe sub alta. până în zona umărului. împingând palmele una după alta (mână pe sub mână). mai întâi pe partea dreaptă (3 curse şold-umăr cu degetele lipite.2010 . • Palmele se trag. 3 curse cu degetele depărtate pentru a cuprinde o portiune de piele cât mai mare) şi în acelaşi mod apoi pe partea stângă. cu mâna dreaptă spre dreapta şi cu mâna stângă spre stânga spatelui. facând curse lungi din zona şalelor până la umeri. paralel cu coloana. Se începe din zona şoldului şi se avansează treptat peste coaste şi omoplat. paralel cu coloana (3 alunecări cu degetele lipite şi 3 alunecări cu degetele larg deschise pentru a cuprinde o porţiune cât mai mare de piele). Se fac 3 circuite complete şold-umăr.

• Se combină frământatul cu fricţiunea cu podul palmei. Se execută de 6 ori numai pe mijlocul spatelui. pornind din zona superioară a muşchilor trapezi coborând până la şolduri. Frământatul • Se prinde cu ambele mâini. făcând mişcări circulare începând de la gât. Manea Laurentiu pag 23/88 14. pe umeri şi apoi lateral pe coaste. în jos până la şolduri.08. Se execută 6 astfel de strângeri. • Se execută la fel ca la punctul 1.2010 . folosind pumnul închis culcat. de-o parte şi de alta a coloanei. câte o cută de piele şi muşchi.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN Fricţiunile • Se execută cu degetele. • Se execută la fel ca la punctul 1. Se fac 3 astfel de curse pe lateral şi 6 pe mijlocul spatelui. Se fac 3 curse complete gât-şolduri. care se strânge între degete şi podul palniei. folosind podurile palmelor în locul degetelor. Aceeaşi mişcare se execută apoi paralel cu coloana (pe muşchii paravertebrali) făcând 6 curse complete gât-şolduri.

lovind ritmic spatele cu o intensitate care se reglează în funcţie de constituţia şi problemele celui masat. Se aplică toate formele de tapotament. pe muşchii paravertebrali. iar stânga pe partea stângă.2010 .08. Mâna dreaptă bate pe partea dreaptă. fără a coborâ mai jos de nivelul diafragmei.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN Tapotamentul Se execută de obicei pe mijlocul spatelui. Manea Laurentiu pag 24/88 14.

cu coatele mişcări de dute vino. se duce mâna pe spate.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN Vibraţiile Vibraţiile se execută de 3 ori pe partea stângă şi de 3 ori pe partea dreaptă. mâna stângă acţionând pe partea stângă. cu cotul lăsat pe masa de masaj până când omoplatul se ridică pentru a introduce degetele sub omoplat. pornind cu mâinile cât mai apropiate una de alta şi deplasându-le câte puţin la fiecare cursă nouă. iar apoi pe dreapta. Mâna se aşează cu palma pe suprafaţa de masat şi antebraţul perpendicular pe această suprafaţă. mână pe sub mână formele lungă şi scurtă efectuate lent şi apăsat. Manevre secundare: A. mai întâi pe partea stângă a coloanei. iar dreapta pe partea dreaptă. D. .sacru) policele mâinii stângi fiind deasupra. C. mâna stângă mergând pe partea stângă. B. Mişcarea se face paralel cu coloana. şerpuit printre vertebre. Se fac 3 curse complete şolduri-trapez.2010 . se ridică umărul.08. • Pe lângă coloană: . . Masajul spatelui se termină cu o netezire uşoară de încheiere.presiuni cu policele mâinii efectuate de sus în jos (gât . Presiuni: • Pe coloană: mişcările de presare se efectuează prin următoarele procedee: . Se execută vibraţii ale pielii. Exemplu : se porneşte din partea de jos a spatelui şi se apucă între degete câte o cută de piele. Manevre speciale pentru ţesutul de sub omoplaţi: se efectuează astfel. de sus în jos.cu două degete (police mână dreaptă şi stângă). care este apoi rulată în sus până în zona muşchilor trapezi. executând în acelaşi timp o presiune cât mai mare asupra spatelui. Mişcări de întindere ale coloanei: antebraţele se poziţionează transversal pe coloană după care se execută o întindere. astfel încât ultima cursă să fie făcută pe marginile exterioare ale spatelui. iar dreapta pe partea dreaptă a coloanei vertebrale. . Manea Laurentiu pag 25/88 14. Se fac astfel de vibraţii pomind din zona muşchiului trapez şi coborând gradat până la şold.cu policele mâinii. şerpuit prin forfecare.toate tipurile. Manevrele se fac prin presiuni şi fricţiuni. Ciupituri: .cu degetele mari ale mâinilor se merge de sus în jos pe muşchii paravertebrali presând în dreptul fiecărei vertebre.

MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN Manea Laurentiu pag 26/88 14.2010 .08.

Fricţiunile: • se execută cu degetele. folosind numai degetele mari. se execută 3 astfel de curse. făcând mişcări circulare începând de la ceafă. Frământatul: • se efectuează cu ambele mâini: se apucă între degetele mari şi celelalte degete.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN Fig. aceleaşi mişcări circulare ca mai sus. aceleaşi mişcări circulare ca mai sus. după care se trece la partea dreaptă. Mişcarea o începem de pe partea stângă a gâtului.2010 . folosind podurile palmelor în locul degetelor. Aceeaşi mişcare se execută apoi şi pe mijloc.08. • se execută la fel ca la punctul 1. Se fac 3 astfel de curse. • se execută la fel ca la punctul 1. Pentru ca alunecările să fie cât mai lungi. tot 3 curse. se începe cu rădăcinile mâinilor şi se termină cu vârfurile degetelor. peste gât. continuând până la umeri. Direcţiile de masaj 2. în lateral pe gât. se apucă între degetele mari şi celelalte degete câte o cută de piele şi muşchi. se execută o mişcare de frământare şerpuită a cutei prinse. pomind de la baza craniului şi până pe umăr. Masajul gâtului şi al cefei Netezirea: Palmele alunecă în jos. • cu ambele mâini de aceeaşi parte a gâtului. Manea Laurentiu pag 27/88 14. pornind din regiunea cefei şi până la umeri. câte o cută cât mai mare de piele şi muşchi simultan pe ambele părţi ale coloanei cervicale.

MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN Tapotamentul . peste creştet.se execută cu degetul mare de la mâna dreaptă. apoi cu podul palmelor şi cu pumnii. • Folosind podurile palmelor se fac mişcări circulare alternative. 4. ca la spate. iar apoi înspre lateral spre şolduri.08. Tapotamentul: în picături de ploaie. în zig-zag.2010 . în acelaşi timp. Frământatul . Se întrebuinţează manevre puternice făcute cu podul palmelor. care alunecă şerpuit printre vertebre. Tapotamentul .se fac aceleaşi forme de tapotament ca şi la spate. cuprinzând simetric cele două părti ale regiunii feselor sau pe fiecare în parte.se pot executa toate formele de tapotament de la spate şi. • Şerpuitul cu două degete: . • Vom face aceeaşi mişcare ca la punctul 1. făcând de asemenea 3-4 curse. apoi pe fese. în jos până la plica fesieră. peste urechi. care alunecă şerpuit printre vertebre. Se începe din regiunea lombară. de sus până jos pe toată lungimea gâtului. se merge de sus în jos pe lângă coloană. de sus până jos pe toată lungimea gâtului. până la ceafă. spre regiunea lombară. iar dreapta pe partea dreaptă a coloanei vertebrale. • Se relizează folosind degetele. făcând 3-4 astfel de mişcări.se face prin neteziri executate cu ambele mâini. cu ambele mâini. dar aducând mâinile prin lateral. Manea Laurentiu pag 28/88 14.Masajul capului Netezirea: Mâinile maseurului vor aluneca de pe frunte. Degetele se mută din aproape în aproape pe toată suprafaţa capului. marginile lor cubitale. Se fac 3 curse pe lateral şi 3 pe mijlocul feselor. presând în dreptul fiecărei vertebre. Masajul gâtului se termină cu o netezire uşoară efectuată lent şi apăsat dinspre ceafa spre umeri. Aici frământatul se combină foarte bine cu fricţiunea. se poate adăuga tapotamentul din lateral în care lovirea se face folosind pumnii şi antebraţele.se execută cu degetele. Se foloseşte stoarcerea şi presiunea cu pumnii. mai întâi cu degetele. Fricţiunile . prin mişcări circulare urmărindu-se să deplasăm pielea pe planurile profunde. atât cât îi permite elasticitatea.se execută cele două forme de fricţiune. în plus.Masajul regiunii fesiere Netezirea . • Şerpuitul cu un deget: . mâna stângă acţionând pe partea stângă.se execută de sus în jos energic şi în forţă. 3.se execută cu degetele mari ale mâinilor. Manevre secundare: • Presiunile: . pe tâmple . rădăcina mâinilor şi chiar pumnii închişi. Masajul se încheie cu o netezire relaxantă. alunecând de la plica fesieră.

în val sau şerpuit: se apucă cu ambele mâini o cută de muşchi şi piele din interiorul piciorului şi se rulează simultan de sus în jos ca un val.2010 . iar apoi se presează înspre în jos mişcări scurte şi energice. folosind degetele în locul palmelor.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN Vibraţiile . pentru a aduce călcâiul cât mai aproape de fesă. !!! Nu se loveşte zona spaţiului popliteu.se fac mai energic.are 3 forme-: 1. • Tensiunile . 5.se prinde piciorul între palme şi se scutură muşchiul cu vigoare pentru a-l relaxa. iar apoi se presează înspre în jos. Muşchiul se scutură „aruncându-l" dintr-o palmă în cealaltă. • Cernutul .Fricţiunea se face cu degetele sau cu podul palmelor.Se execută la fel ca rulatul.Se flectează gamba pe coapsă. în cerc sau inel: piciorul se apucă cu putere din lateral între palme.se pot face toate formele de tapotament de la spate. pornind de la fese cu mişcări circulare şi terminând la călcâi.08. Manevre secundare – similare celor care au fost executate la masajul spatelui. ca şi cum am cerne cu o sită. • Tracţiunile . piciorul se apucă cu putere din lateral între palme.Masajul membrelor inferioare Masajul părţii posterioare a piciorului Netezirea: • Ambele palme cuprind simultan piciorul şi alunecă de la călcâi spre plica fesieră. iar apoi se lasă piciorul uşor jos. Se începe de la plica fesieră şi se coboară până la tendonul lui Ahile. 3. apucând fesele cu palmele şi scuturându-le în lateral. fortând uşor. Se poate Manea Laurentiu pag 29/88 14. Această mişcare se execută de 5-6 ori. ţinând cont de conformaţia specială a zonei de masat. Fricţiunea . 2.se prinde cu ambele mâini o cută de muşchi şi piele din interiorul piciorului se ridică şi se presează înspre în jos pe femur. In cută: . formă lungă. tapotamentul făcându-se doar pe coapsă şi gambă. • Netezirea mână pe sub mână. Mişcarea se termină alunecând cu palmele înspre exterior spre fesă. • Se face netezire mână pe sub mână. alunecând cu palmele una după cealaltă de la călcâi până la fesă cu mişcări continue şi lungi. Se face o tracţiune continuă timp de câteva secunde. • Rulatul . dar mai uşor. Se fac 3 curse folosind degetele şi 3 cu podul palmelor. formă scurtă se face alunecând cu palmele una după cealaltă de la călcâi până la fesă cu mişcări profunde.Se trage cu palma dreaptă de gleznă. Tapotamentul . Frământatul . ţinând contră cu mâna stângă pe fesă.

• Pe talpă se fac fricţiuni liniare. iar cealaltă pe faţa dorsală a piciorului. folosind degetele.2010 . dinspre degete spre maleole. Masajul se termină cu o netezire uşoară de încheiere. Manea Laurentiu pag 30/88 14. • Scuturatul . dinspre călcâi spre gambă. Se încheie cu netezire. • Se freacă energic tendonul cu podul palmei de o parte şi de alta a sa. una alunecând pe talpă. Masajul labei piciorului şi al tălpii: Netezirea . Se fac mişcări ca şi cum am tăia cu un fierăstrău tendonul.se face cu degetele mari de o parte şi de alta a tendonului.08. mâna stângă ţinând de călcâi. Fricţiunea în „fierăstrău": • Se face cu partea cubitală a mâinii drepte.Se face cu ambele mâini. Se porneşte dinspre călcâi şi se termină înspre gambă. cu mişcări stânga-dreapta. Rulatul şi cernutul coapsei. Fricţiunile: • Se execută. Frâmântatul . sau în sens liniar în lungul tendoanelor şi al spaţiilor interosoase metatarsiene.Se ţin degetele în căuş şi se alunecă alternativ mâinile una după alta de la călcâi până la gambă. în sens circular în jurul maleolelor şi al călcâiului. în zig-zag. cu degetele şi cu pumnul închis.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN plasa mâna stângă pe partea posterioară a încheieturii pentru ca tensiunea să fie mai eficientă. Masajul tendonului lui Ahile: Netezirea .Se apucă talpa piciorului cu mâna dreaptă şi se scutură piciorul (gamba + coapsa) cu vigoare.

cu care se cuprinde partea externă şi posterioară a gambei. folosind perniţele musculare tenare şi hipotenare ale mâinii. Manevrele pot fi efectuate cu podul palmei. Netezirea: • Se face cu podul palmei pe genunchi şi în imediata sa apropiere. Netezirea . începând cu degetul mare şi terminând cu cel mic. • Degetele mari alunecă unul după altul în mişcări scurte şi dese de pe rotulă spre pulpă.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN Frământatul: • Se execută pe talpă cu mişcări circulare folosind degetele mari de la ambele mâini. palma fiind plasată pe partea anterioară. Masajul degetelor Se masează fiecare deget de la picior în parte. Masajul genunchiului: Se execută cu piciorul întins şi sprijinit pe toată partea sa posterioară. mai ales pe partea anteroextemă a gambei.Se aplică pe întreaga faţă anterioară a gambei.are o importanţă redusă şi se aplică pe această regiune cu o singură mână. • în încheiere se face o netezire uşoră. • Se apucă de-o parte şi de alta laba piciorului cu ambele mâini. Masajul părţii anterioare a gambei: Această portiune de masat prezintă unele particularităţi determinate mai ales de lipsa ţesuturilor moi pe creasta şi pe faţa antero-internă a tibiei. pentru a influenţa muşchii din jgheabul osos. Frâmântatul . alunecările pot fi scurte şi mai apăsate.se aplică în acelaşi fel cu netezirea. cu degetele sau cu nodozităţile acestora (în pieptene). Fricţiunea . • Din aceeaşi poziţie ca mai sus se fac tensiuni între metatarsiene mişcândule unul pe lângă altul în sus şi înjos. ţesutul conjunctiv subcutanat şi elementele articulare sau periarticulare accesibile. presând cu putere.08. relaxantă. Manevrele depăşesc în sus şi în jos regiunea articulară. iar degetele pe talpă.2010 . Se prelucrează pielea. Manea Laurentiu pag 31/88 14. Se trag degetele apăsând cu putere dinspre mijlocul tălpii înspre lateral. format între tibie şi peroneu. dar pe partea antero-externă. iar apoi de pe rotulă spre gambă. Se cuprinde fiecare deget în parte între degetul mare şi arătător al maseurului şi se fac mişcări circulare sau longitudinale pe toată lungimea lui (circumducţiei).

Netezirea: • Alunecările se încep din regiunea supraombilicală şi se îndreaptă în sus spre marginile costale. în sensul acelor de ceasomic.Masajul abdomenului La unele persoane. 6. regiunea abdominală este foarte sensibilă. fapt care face imposibilă aplicarea manevrelor de masaj. iar apoi revin pe acelaşi traseu de sus în jos. • Cu podul palmei drepte plasat pe rotulă. în sfârşit. coboară peste regiunea sub-ombilicală.08. Se descrie în acest fel un cerc pe marginea suprafeţei abdomenului. folosind degetele sau podul palmei. picioarele se îndoaie şi se sprijină pe tălpi. Pentru a înlesni relaxarea muşchilor abdominali. spre simfiza pubiană. Masajul părţii anterioare a coapsei: Este identic cu masajul părtii posterioare a coapsei. Manea Laurentiu pag 32/88 14. circular. spre flancuri şi. Se repetă această mişcare de 6 ori. se fac mişcări circulare atât cât permite mobilitatea acesteia. în lungul şanţurilor iliace. pe partea laterală a genunchiului. Mâinile se duc apoi în lateral.2010 . Fricţiunea: • Se face circular. • Se fac alunecări circulare cu toată palma. îndreptându-se în jos şi înăuntru.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN • Degetele mari alunecă înconjurând rotula de jos în sus. pe traiectul colonului. mână pe sub mână.

acţionând cu vârfurile şi pulpele degetelor. • Aceleaşi manevre se fac cu podurile palmelor. se alunecă simultan pornind din mijlocul toracelui. • Se procedează la fel cu podurile palmelor. însoţită de vibraţii uşoare şi relaxante. După masaj sunt recomandate câteva mişcări active de respiraţie profundă. Manea Laurentiu pag 33/88 14. Netezirea: • Cu ambele mâini.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN Fricţiunea: • Se folosesc degetele de la ambele mâini pentru a descrie mişcări circulare pe ambele părţi ale abdomenului. Frământatul: Datorită conformaţiei speciale a acestei zone. în val dintr-o parte în alta a abdomenului.2010 . 7. prinzând cu ambele mâini şi storcând muşchiul între degetele mari şi celelalte degete. ocolind regiunea mamară. frământatul se face transversal. în sensul spaţiilor intercostale. se alunecă simultan de la baza toracelui. Fricţiunea: • Cu degetele. pe lateral. • Cu ambele mâini. Frâmântatul: • Pe muşchii pectorali se execută frământatul "în cută". combinând însă frământatul cu fricţiunea. Se porneşte din regiunea coastelor şi se coboară pe lateral până în regiunea subombilicală. Tapotamentul:   Este strict interzis tapotamentul în regiunea toracică a femeii !!! La bărbaţi se face un tapotament uşor. de sus din regiunea claviculei. până în regiunea coastelor. se descriu spirale.08. simultan cu ambele mâini. mâna stângă acţionând pe partea stângă. iar apoi aceeaşi mişcare se face pe mijlocul abdomenului pe crestele muşchilor abdominali. peste muşchii pectorali. peste regiunea sternală şi apoi în lungul claviculelor până peste umeri.  Tapotamentul abdomenului In încheiere se face o netezire uşoră. în cazul în care acesta există.Masajul regiunii toracice La femei masajul regiunii toracice se face ocolind regiunea sânilor. folosind vârfurile şi pulpele degetelor. iar dreapta pe partea dreaptă.  Nu este permisă folosirea altor procedee de tapotament. frământatul se face numai stratului de grăsime subcutanat. iar apoi pe mijloc. peste coaste.  Tapotamentul Se face uşor. • Se continuă ca mai sus. în lateral.

Mai poate exista situaţia în care maseurul ţine cu o mână încheietura celui masat şi îl masează cu cealaltă mână. iar apoi cu podul palmei. Fricţiunea .08. • „Şerpuit" .Se cuprinde braţul între palmele maseurului şi se rulează energic cu mişcări laterale. dar cu mai multă forţă. executându-se practic la fel. alunecând gradat de la umăr până la cot. pe toată lungimea braţului.Se combină cu fricţiunea.Se poate efectua cu vârful degetelor. în special înjurul oaselor umărului.  8. Frământatul . şi se presează între degetul mare şi restul degetelor. Frământatul: • „În brăţara" .se execută cu o mână sau cu două. se fac fricţiuni circulare mai întâi cu degetele. După terminarea masajului sunt indicate câteva respiraţii ample. Tapotamentul: • Se aplică în lungul braţului. Vibraţia: Diafragma. Tapotamentul . Rulatul . • Se poate face un „plescăit" uşor cu degetele şi palmele pe partea anterioară şi posterioară a braţului. Fricţiunea . cu o mână sau cu amândouă. începând de la umăr şi până la cot.Masajul membrelor superioare Se face pe rând la fiecare braţ. se va insista cu degetele. se prinde o cută de piele şi muşchi şi se prelucrează şerpuind din regiunea cotului şi până în zona umărului. • „În cută" .Cu ambele mâini de aceeaşi parte a braţului celui masat.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE   UZ INTERN La sfârşit se face o netezire uşoră de încheiere.Se apucă o cută de muşchi şi piele.Se fac neteziri circulare peste umăr şi în jurul lui folosind o singură mână. în special fricţiunea vibrantă. Masajul braţului: Netezirea .Se cuprinde braţul cu ambele mâini şi se prelucrează muşchii prin manevre ondulatorii. folosind ambele mâini. alunecând din regiunea cotului până la umăr pe toate feţele braţului.2010 . Masajul umărului: Netezirea .Se execută cu degetele sau cu podul palmei. Manea Laurentiu pag 34/88 14. muşchi profund. cu partea laterală a degetelor. este masat prin introducerea vârfurilor degetelor 2-5 sub rebordul costal şi se efectuează manevre vibratorii. pornind din regiunea umărului şi terminând cu degetele. în mişcări circulare. Mâna celui masat se poate sprijini pe genunchiul maseurului sau îl poate ţine pe acesta de centură sau curea.se efectuează cu o singură mână.cu uşoare presiuni la baza toracelui în timpul expiraţiei.

MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN Cernutul . Frământatul .Se fac neteziri uşoare pe partea dorsală şi mai apăsate pe faţa palmară. Frământatul: Se poate executa „în brăţară". netezind antebraţul pe toate feţele şi urcând până la cot. folosind toată palma sau chiar pumnul închis. folosind degetele sau pumnul închis. în lungul tendoanelor şi a spaţiilor inter-osoase. dinspre antebraţ înspre braţ. Netezirea . • Tot pe partea posterioară a cotului se poate folosi podul palmei pentru a face fricţiuni circulare relaxante. cu toată palma. alunecând cu degetele mari. „şerpuit" şi „în cută". • Se fac alunecări scurte şi repezi. Fricţiunea cotului Masajul antebraţului: Netezirea: • Se fac alunecări lungi şi lente. • Se face o mişcare circulară pe faţa palmară.08. • Masajul cotului se încheie cu o netezire uşoară. Fricţiunea: • Pe partea anterioară a încheieturii se fac mişcări liniare scurte. Fricţiunea: • Se face o mişcare liniară pe faţa dorsală a palmei.Se face uşor. cât mai apăsat. Masajul palmei: Netezirea . prin mişcări circulare atât pe faţa anterioară cât şi pe cea posterioară a încheieturii. care descriu cercuri în jurul oaselor cotului.2010 .Se face la fel ca rulatul. executate cu ambele mâini alternativ (mână pe sub mână). plecând de la nivelul pumnului. Masajul se încheie cu o netezire uşoară. • Pe partea posterioară a cotului se folosesc degetele. • Pe partea cărnoasă şi pe tendoane se fac mişcări circulare folosind degetele ori podurile palmelor. ţinând degetele unul lângă altul sau unul sub altul pentru a da mai mare profunzime mişcării. ţinând seama de conformaţia specială a zonei. pe toată lungimea antebraţului. executate cu ambele mâini simultan. Masajul cotului: Se face uşor şi delicat. unul după altul. dar mai uşor. Manea Laurentiu pag 35/88 14. Fricţiunea: • Cu degetele mari de la ambele mâini se face o mişcare continuă pe toată lungimea antebraţului. folosind degetul mare sau trei degete. palmele maseurului fiind mai depărtate între ele.Se frământă muşchii tenari şi hipotenari.

Masajul se încheie cu o netezire uşoară. mai ales pe faţa palmară a degetelor. Fricţiunile .Masajul se încheie prin tracţiuni şi scuturări ale fiecărui deget în parte. • Fricţiunea. Urmează masajul abdominal şi toracic.2010 . După schimbarea poziţiei în culcat cu faţa în sus. Tracţiuni şi scuturări . Acest frământat se poate completa cu scuturarea spaţiilor inter-osoase.08. Masajul se începe cu partea posterioară prelucrând fără a schimba poziţia: spatele. adaptată caracteristicilor morfologice şi funcţionale ale fiecărui sector al corpului. urmând aceeaşi ordine. continuăm masajul de unde l-am lăsat.din vârful degetelor spre palmă se masează fiecare deget prin neteziri executate pe întreaga lungime a degetului şi pe fiecare falangă. după care se poate face o mobilizare activă a tuturor degetelor. Masajul degetelor: Neteziri . Durata şedinţei de masaj: Masajul general executat pe segmente presupune aplicarea minuţioasă a manevrelor de masaj. coapsa stângă. gamba. Se masează laba piciorului. Se apreciază că timpul necesar pentru realizarea unui masaj Manea Laurentiu pag 36/88 14. Se masează mai întâi piciorul drept. gâtului şi capului. apoi cel stâng. regiunea fesieră. MASAJUL GENERAL Succesiunea regiunilor de masat: Masajul general este bine să se execute după o anumită regulă logică. care se face ţinând palma de marginile sale între mâinile maseurului şi tensionând în sus şi în jos falangele. 9. Se trece apoi la masajul cefei. braţul şi umărul respectiv: trecem apoi la membrul superior stâng. manevrele de masaj trebuie executate într-o anumită ordine şi anume: • Netezire introductivă. coapsa. • Frământatul.se aplică insistent.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN folosind pentru aceasta degetele. antebraţul. Masajul membrelor superioare se începe cu masajul degetelor mâinii drepte şi continuăm cu masajul mâinii propriu-zise. • Netezire de încheiere. gamba şi coapsa dreaptă. fără schimbări prea dese de poziţie şi fără prea multe discontinuităţi în lucru. genunchiul. • Manevre secundare • Vibraţii. Din experienţa noastră cea mai bună succesiune a regiunilor şi segmentelor care vor fi masate se bazează pe cele două poziţii fundamentale: poziţia culcat pe partea anterioară (decubit ventral) şi culcat pe spate (decubit dorsal). gamba stângă. Succesiunea manevrelor de masaj: Pentru a se obţine efectele cele mai bune în urma şedinţei de masaj. • Tapotamentul.

MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE

UZ INTERN

general este de 60-70 minute. Se poate realiza şi un masaj general redus, care necesită 45-50 minute.Timpul necesar pentru masajul fiecărui segment al corpului este următorul: • Spate - 15 minute; • Membre inferioare - 2x7= 14 minute; • Abdomen şi torace - 5 minute; • Membre superioare - 2x5= 10 minute; • Regiunea fesieră - 3 minute; • Ceafa şi gât - 5 minute; • Capul - 2 minute; • Faţa - 5 minute ( facultativ ). Când din anumite motive nu se urmăreşte realizarea formei extinse a masajului general, se poate reduce durata acestuia prin: • Excluderea unor regiuni sau segmente cum sunt: degetele, mâinile, picioarele şi chiar abdomenul şi toracele; • Excluderea unor manevre secundare şi a vibraţiilor; • Micşorarea numărului de repetări a unei manevre; • Combinarea unor regiuni învecinate cum ar fi aplicarea manevrelor de masaj pe toată întinderea membrelor inferioare (gambă, coapsă, fese) sau superioare (antebraţ, braţ, umăr); • Combinarea unor manevre: fricţiuni + frământări sau tracţiuni + scuturări.

Manea Laurentiu

pag

37/88

14.08.2010

MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE

UZ INTERN

PARTEA A 4-A

MASAJUL ŢESUTURILOR ŞI ORGANELOR
1. Masajul ţesuturilor
1.1. Masajul pielii Învelişul cutanat are o serie întreagă de particularităţi şi roluri de care trebuie ţinut seamă: este primul ţesut cu care venim în contact în orice formă de masaj, este înveliş protector al organismului, are un rol foarte important în termoreglare, este o structură foarte bogată în diferiţi receptori neuroreflecşi, are o vascularizaţie bogată, are legături funcţionale complexe cu ţesuturile şi organele interne etc. În aceste condiţii, procedeele de masaj trebuie adaptate cât mai corect şi eficient din punct de vedere tehnic. Pentru tegument, cele mai indicate procedee sunt cele uşoare şi superficiale, netezirea şi fricţiunile. Manevrele de netezire trebuie executate în funcţie de dispoziţia anatomică a reţelei vasculare superficiale, adică după direcţia fluxului sanguin în reţeaua venoasă, capilară şi limfatică, după care se adaptează viteza şi ritmul mişcărilor efectuate (mai rapide pentru circulaţia venoasă, lente pentru circulaţia limfatică). Intensitatea presiunii procedeului este în funcţie de grosimea stratului cutanat şi de profunzimea reţelei vasculare, iar durata manevrei variază în limite largi. Scopul principal al manevrei de netezire constă în activarea circulaţiei superficiale şi degajarea celei profunde, stimulând astfel şi schimburile nutritive locale. Acest procedeu are un rol semnificativ şi asupra receptorilor nervoşi subcutanaţi. Legat de acest mod de acţiune, sensul, viteza şi presiunea manevrelor, precum şi suprafaţa cutanată abordată sunt adaptate variabil, în funcţie de caz. În general, în funcţie de scopul urmărit, netezirile pot fi excitante (stimulante), cu mişcări mai iuţi şi mai apăsate sau sedative (relaxante), cu mişcări mai lente şi mai uşoare. Tot în funcţie de caz, fricţiunile se pot executa cu vârfurile degetelor, cu suprafaţa lor palmară, cu palma sau rădăcinile mâinilor, pe suprafeţe mai restrânse sau mai mari. Sensul mişcărilor va fi circular, semicircular sau liniar, executându-se cu o mâna sau cu ambele mâini, simultan sau alternativ, dar întotdeauna respectând tehnica de mobilizare a tegumentului în raport cu ţesuturile subiacente. Presiunea şi ritmul manevrelor de fricţiune se vor adapta efectelor urmărite. Cele mai importante efecte ale fricţiunilor sunt menţinerea şi ameliorarea elasticităţii tegumentare şi subtegumentare, precum şi dislocarea aderenţelor formate între piele şi straturile profunde. În aceste cazuri, bineînţeles că intensitatea manevrei va fi mai pronunţată. La nivelul tegumentului, tapotamentul cel mai indicat se va executa cu vârful degetelor şi cu faţa lor palmară. Vibraţiile realizează un eritem fiziologic cu încălzirea pielii şi o scădere a sensibilităţii nervoase cutanate. Prin acţiunea mecanică, masajul pielii stimulează secreţiile glandelor sudoripare şi sebacee, favorizând eliminarea metaboliţilor de dezasimilare (ajunşi în structurile tisulare superficiale) şi respiraţia cutanată. 1.2. Masajul ţesuturilor conjunctive: Ţesutul conjunctiv, după cum se ştie, este foarte răspândit în întreg organismul, reprezentând o bogată şi importantă textură de „susţinere" anatomofuncţională intratisulară şi intertisulară (de unde şi elementul fundamental al ţesutului interstiţial). El este reprezentat în mod covârşitor, cu roluri esenţiale în funcţiile de sprijin şi mobilitate în structura aparatului locomotor. Geneza, natura şi
S.R.YUMEIHO pag

38/88

14.08.2010

MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE

UZ INTERN

procesele metabolice caracteristice îi conferă şi îi permit un înalt grad de regenerare. Elementele constitutive, celulare şi fibrilare, au proprietăţi diferite - mai elastice sau mai rigide - în funcţie de regiunile şi zonele anatomice în care este reprezentat şi rolurile pe care le îndeplineşte. Dacă ne referim la ţesutul conjunctiv situat topografic mai superficial, trebuie să consemnăm ca sunt foarte frecvente situaţiile în care acesta îşi reduce sau îşi pierde elasticitatea naturală şi supleţea: boli de colagen localizate sau generale, multiple şi diverse stări post-traumatice, intervenţii chirurgicale (cicatrice postoperatorii diverse) etc. În aceste situaţii, procedeele şi manevrele de masaj corect indicate şi aplicate au o eficienţă deosebită. Ele constau din aceleaşi procedee, dar tehnicile trebuie nuanţate în funcţie de situaţiile particulare tratate. Tehnicile de netezire vor fi mai puternice, folosindu-se adesea manevrele în „pieptene" sau cu nodozităţile articulare ale degetelor (metacarpofalangiene sau interfalangiene proximale). Frâmântările, mai ales sub formă de cută, sunt indicate şi eficiente asupra depozitelor abundente de ţesut celuloadipos subcutanat. Fricţiunile sunt foarte eficiente. Ele se execută - în funcţie de situaţia locală cu degetele, palmele, marginile cubitale, cu rădăcina mâinii sau cu pumnul închis. Când prelucrăm regiuni cicatriceale, fricţiunile capătă preponderenţă ca presiune şi durată a aplicaţiei. Tapotamentul este util mai mult prin manevrele de „tocat" şi „plescăit" (cu palmele deschise). Vibraţiile au efecte relaxante locale. Pe lângă efectele mecanice propriu-zise asupra fibrozărilor, aderenţelor şi retracţiilor tisulare locale, masajul influenţează favorabil şi circulaţia sanguină locală şi implicit, procesele fiziologice regionale. 1.3. Masajul ţesutului muscular Ţesutul muscular striat reprezintă una din principalele componente ale aparatului locomotor, indispensabil tuturor mobilizărilor active şi pasive. Muşchilor scheletici li se pot adresa (şi aplica) toate procedeele şi tehnicile de masaj. Manevrele de netezire se execută în lungul fibrelor musculare, între zonele de inserţie tendinoasă, exercitând o presiune mai mare pe porţiunile de masă musculară. Regiunea anatomică a mâinii executantului şi presiunea folosită la masaj se adaptează stratului de profunzime prelucrat: pentru straturile superficiale se utilizează feţele palmare ale degetelor şi palmele, pentru straturile profunde folosim faţa dorsală a degetelor, muchia mâinii şi nodozităţile (dorsale) ale pumnului. Frământatul este un procedeu de bază. Adaptat de la regiune la regiune, se aplică în formă de cerc, de „brăţară". şerpuit sau în cută. Bineînţeles, pe tendoane, fascii sau pe formaţiile fibroase, nu se aplică. Cernutul şi rulatul produc o relaxare musculară semnificativă (ca şi netezirea şi vibraţiile). Manevrele de fricţiune vor prelucra mai ales zonele tendinoase (cu mişcări liniare) şi de inserţii musculare (cu mişcări circulare). Masajul musculaturii striate scheletice are variate şi multiple indicaţii şi efecte: atrofii şi hipotrofii musculare, contracturi, retracturi musculotendinoase, oboseală musculară din cadrul diferitelor stări patologice, reumatismale, post-traumatice, neurologice, boli de colagen, suprasolicitări fizice etc. 1.4. Masajul periostal Constă în aplicarea unor presiuni simple sau vibratorii foarte puternice, pe anumite porţiuni circumscrise de periost; manevrele au o durată scurtă (2-3 minute) şi se repetă de câteva ori; în general, ele produc o durere locală vie, cel puţin egală S.R.YUMEIHO pag 39/88 14.08.2010

MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE

UZ INTERN

cu cea precedentă masajului. Dupa câteva aplicaţii durerea se reduce semnificativ, dar în general, pentru efecte de durată, sunt necesare mai multe şedinţe (15-20).

2. Masajul aparatului vascular
Prin masaj se urmăreşte o activare a circulaţiei de întoarcere, de la periferie înspre inimă. Efectele superficiale ale manevrelor de masaj au însă consecinţe favorabile şi asupra circulaţiei profunde, în sensul că este antrenată şi o evacuare mai rapidă în vasele profunde, permiţând în cadrul dinamicii generale cardiovasculare, o pompare mai eficientă a sângelui arterial de către inimă. Principalul mod de acţiune al masajului asupra circulaţiei este cel mecanic. Acţiunea de apăsare şi împingere asupra undei sanguine în sens centripet exercitată de manevrele de netezire, fricţiune, frământare, este evidentă. Dar, menţinerea efectelor şi după încetarea acestor manevre, activarea circulaţiei în profunzime, în regiunile vecine şi simetrice, nu se pot explica numai prin acţiunea mecanică; intervin fără îndoială şi mecanisme reflexe, nervoase şi umorale, obţinute mai ales prin manevre ca tocatul cu degetele, plescăitul şi tapotamentul cu palmele, vibraţiile. Este influenţată inervaţia vegetativă perivasculară, se eliberează substanţe hormonale vasoactive. La început se produce o vasoconstricţie activă, apoi se instalează o vasodilataţie de mai lungă durată. In consecinţă, se realizează o descongestionare şi o derivare a circulaţiei sanguine în ţesuturile şi organele profunde. Aceste efecte circulatorii au la rândul lor efecte metabolice şi fiziologice benefice, precum îmbunătăţirea schimburilor nutritive, diminuarea produselor de dezasimilaţie, influenţarea termoreglării şi a secreţiilor endocrine etc. Activarea şi facilitarea circulaţiei de întoarcere dinspre segmentele periferice, face ca masajul să aibă un rol important în reducerea şi combaterea stazelor şi edemelor periferice.

3. Masajul nervilor periferici
De multă vreme s-a constatat că unele manevre de masaj, aplicate în diferite regiuni dureroase, au un efect calmant (neteziri, vibraţii, tracţiuni). Din mai multe motive, precum provocarea unor exacerbări ale durerilor locale, existenţa unor contraindicaţii imperfect cunoscute, nealegerea corectă a celor mai indicate manevre, folosirea masajului în tratamentul nevralgiilor s-a rărit. Masajul modern a reconsiderat, prin punerea la punct a tehnicilor corecte, tratarea unor zone dureroase de la nivelul punctelor de excitaţie de la emergenţa unor nervi sau de pe traiectul ramificaţiilor nervoase din ţesuturile superficiale. In aceste scopuri se utilizează neteziri, fricţiuni, presiuni, vibratii. Pe regiunile cu contracturi şi retracturi dureroase se începe cu neteziri întinse şi ritmice, care pot fi urmate de alunecări mai apăsate, pe traiectul nervilor. Se acţionează astfel în activarea circulaţiei şi descongestionarea infiltratelor şi stazelor din ţesuturile vecine. Se continuă cu fricţiuni care pot fi aplicate pe toată zona dureroasă sau numai pe trunchiul nervos (prin manevre liniare executate cu presiuni mici sau medii, în funcţie de caz). Presiunile reprezintă o altă manevră importantă. Se execută cu intensităţi variate, apăsând continuu şi uniform pe acelaşi loc (câteva minute) sau deplasând degetele din aproape în aproape. Când este cazul, mişcărilor succesive de presiune li se imprimă şi un caracter de vibraţie. În anumite situaţii şi pe anumite zone (cum ar fi cele în care ramuri nervoase mai mari sunt acoperite de ţesuturi moi protectoare),
S.R.YUMEIHO pag

40/88

14.08.2010

Masajul organelor profunde 4. rezemate pe un plan oblic. fricţiunea. Manevrele mai puternice şi de mai lungă durată produc o vasodilataţie reflexă exteriorizată prin hiperemie tegumentară în zona masată (prin acţiune pe nervii vasomotori). bătătoritul cu palma şi presiunile vibrate. dintr-o linie orizontală. organele centrale ale aparatului cardiovascular (cordul şi vasele mari) şi ale aparatului respirator (plămânii. şi în scop excitant sau accelerator.). Pentru a influenţa organele din cavitatea toracică şi anume. este nevoie să modificăm procedeele folosite în masajul peretelui toracic şi să le adaptăm la noile necesităţi. Masajul conţinutului toracic: Acest masaj este recunoscut şi descris în tratatele de specialitate pentru acţiunea şi efectele sale asupra aparatului cardio-circulator intratoracic şi asupra aparatului respirator. cu degetele întinse. Pentru a obţine efecte liniştitoare. În locul acestui tocat se poate aplica un bătătorit cu palma S. membrele superioare şi inferioare sunt uşor îndoite. datorită unor limite obiective: stabilirea cu precizie a efectelor benefice. Executantul stă sau şade în dreapta celui masat.YUMEIHO pag 41/88 14. experienţa şi tehnica ireproşabilă a executanţilor. care pleaca din acelaşi punct cu prima şi ajunge la nivelul coastei a şasea. Masajul regiunii precordiale se poate face în scop calmant sau relaxator.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN se utilizează şi loviturile ritmice prin manevre de tocat sau bătătorit. alunecă pe piele. Se poate accepta şi aplica mai mult în cazurile de tulburări funcţionale cardiace şi respiratorii. activează circulaţia. Nu este împărtăşit şi aplicat cu mare frecvenţă sau de rutină. stimulează activitatea functională a nervilor (senzitivi. 4. la 8 centrimetri lateral de apendicele xifoid. fricţiune şi vibraţii este cea mai indicată şi eficace metodologie de masaj în suferinţele nervilor periferici. care reuşeşte să crească ritmul cardiac. urcă în sus pe faţa anterioară a sternului şi. selecţionarea riguroasă a cazurilor de către medicii specialişti. aprecierea contraindicaţiilor. Uneori această mişcare se face foarte superficial.2010 . În acelaşi fel se aplică şi fricţiunea. cu intensităţi variabile. tocatul. se aplică o formă specială de masaj al regiunii precordiale (regiunea precordială se delimitează pe faţa anterioară a hemitoracelui stâng. În vederea acţionării asupra funcţiunii circulatorii. care mişcă lent.R. Urmează un tocat lent şi rar. cu capul şi trunchiul uşor ridicate. în sfârşit. se aplică netezirea. lovind suprafaţa uşor şi elastic şi continuând după lovitură să alunece lin pe piele. Combinarea manevrelor de netezire. Se descriu forme speciale de masaj pentru regiunea precordială şi pentru funcţia respiratorie. arcuindu-se uşor pe partea costală stângă.08. Netezirea se face cu palma dreaptă. se obţine o reducere treptată şi semnificativă a sensibilităţii dureroase locale. Poziţia cea mai bună pentru executarea acestui masaj este culcat pe spate. printr-o linie verticală laterosternală stânga. executat cu degetele depărtate mult între ele. care pomeşte din spaţiul al doilea intercostal stang şi se termină la nivelul apendicelui xifoidian. motori etc. După o fază de senzaţii dureroase evidente. care reuşeşte să reducă ritmul cardiac. abia atingând pielea. Manevrele de vibraţii aplicate metodic (ca timp şi repetiţie) scad sensibilitatea nervoasă. Masajul se începe prin alunecări uşoare şi lente.1. care pornesc din regiunea de la vârful sternului (epigastrică). care. care cad ritmic. printro linie curbă. apăsând uniform cu greutatea proprie şi fără a schiţa vreo altă mişcare activă. pielea şi ţesuturile moi subcutane de deasupra sternului şi a coastelor din această regiune. condusă din cot şi umăr. pleurele şi căile respiratorii). uşor şi uniform. se termină spre vârful cordului. care închide în jos această suprafaţă ).

iar la sfârşitul expiraţiei. Pentru stimularea contracţiilor cardiace sunt indicate procedee mai energice de netezire. Prima formă se aplică în stările excitative. Masajul toracelui este folosit în general cu scop stimulator pentru îmbunătăţirea schimburilor gazoase. toracele revine la poziţia iniţială.R. executate energic. S. a doua formă este indicată în caz de brahicardie şi scădere a tensiunii arteriale. al părţilor laterale şi apoi al părţii anterioare a toracelui. cu membrele inferioare îndoite şi cu tălpile sprijinite. pătrunde cu ambele mâini sub torace. Este indicat deci în tratamentul insuficenţelor respiratorii şi al urmărilor unor boli ale plămânilor şi pleurelor. cu avizul medicului. dar fără efort. iar palmele alunecă încet spre partea anterioară şi inferioară a coastelor. Poziţionarea bolnavului va fi în decubit dorsal.2. Forma calmantă tinde să scadă şi să regleze ritmul contracţiilor cardiace. Masajul conţinutului abdominal Masajul abdominal profund se efectuează la indicaţiile stricte ale medicilor specialişti şi sub controlul clinic al acestora. cel masat inspiră şi expiră activ. Tocatul se execută rapid.08. rezemat. Vibraţiile se fac apăsând uşor pe stern şi coaste şi deplasând palma din aproape în aproape.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN strânsă în căuş sau ventuză. cu membrele inferioare flectate pentru relaxarea abdomenului. sau ne putem concentra asupra principalelor organe intraabdominale: stomac. precum şi în pauza care urmează. ficat. dar mâna şi degetele cad elastic şi uneori tangenţial pe regiune. Pentru executarea lui în bune condiţii se recomandă aceeaşi poziţie relaxatoare. În vederea influenţării funcţiunii respiratorii. prin intermediul masajului aplicat pe întrega suprafaţă a toracelui. folosind procedee mai pătrunzătoare. Se acţionează asupra stomacului. Aceste forme nu se aplică decât de către specialişti. In timpul expiraţiei. bătătoritul se face cu pumnul deschis sau închis. urmate sau combinate cu fricţiuni circulare.YUMEIHO pag 42/88 14. în ritm uniform şi cu frecvenţă rară. exercită uşoare presiuni. Masajul se aplică în legătură cu mişcările de respiraţie. forma excitantă accelerează ritmul încetinit şi ridică tensiunea arterială coborâtă. palpitaţii. Masajul precordial influenţează funcţiunea cardiacă prin intermediul sistemului nervos. de culcat-rezemat. vezică biliară. stând în dreapta lui. colon. care au ca scop pregătirea regiunii pentru manevrele ulterioare. Putem masa întregul abdomen. profund şi ritmic. tocat şi bătătorit. Se începe cu manevre de netezire şi fricţiune ca la masajul abdominal superficial. 4. căzând în ritmul de 70 . nelinişte. fricţiune. cu degetele îndreptate spre coloana vertebrală. Scopul principal este ameliorarea şi reglarea prin acţiunea mecanică a masajului a funcţiei de evacuare a tubului digestiv în principal şi a căilor urinare în subsidiar. în sens circular. Spre sfârşitul inspiraţiei ridică toracele asociind manevra cu uşoare trepidaţii. care cade scurt şi elastic pe aceeaşi regiune. Din poziţia culcat pe spate . însoţite de vibraţii sau trepidaţii. pentru activarea circulaţiei funcţionale şi degajarea căilor respiratorii. Netezirea se efectuează prin mişcări scurte şi vii. Vom proceda la un masaj al spatelui. a colecistului şi a vezicii urinare. Important este că aceste manevre să se execute cu calm. Executantul.2010 . vom căuta să acţionăm asupra plămânilor şi căilor respiratorii. însoţite de tahicardie. mai profunde.80 de bătăi pe minut. intestinului subţire şi gros (colonul). Masajul prin care urmărim să influenţăm funcţiunea organelor din cavitatea abdominală se deosebeşte de masajul peretelui abdominal prin modificări şi tehnica manevrelor şi prin câteva indicaţii metodice speciale.

executate de sus în jos. cu palmele aplicate oblic pe peretele abdominal. Apăsând uniform asupra conţinutului abdominal. alunecând şi presând în sensul evacuării conţinutului. continuând cu cea transversală şi terminând cu cea descendentă. mai ales în timpul expiraţiei. Fricţiunea se execută ca şi netezirea.YUMEIHO pag 43/88 14. S. dar urmând traiectul colonului. Masajul stomacului se efectuează localizând manevrele de masaj pe zona epigastrică supraombilicală şi subcostala. Cele mai utile manevre pentru ficat. care vor fi mai pătrunzătoare. circulare. transversal sau în ansă spre unghiul splenic şi apoi în sens descendent. constând în alunecări alternative pornind de la linia mediană spre spate. Toate aceste aplicaţii ale masajului abdominal profund se fac după indicaţiile medicului specialist şi sub controlul său permanent. Frământatul întregului conţinut abdominal se realizează printr-o manevră amplă de presiune şi alunecare transversală. executat cu vârful degetelor şi urmând acelaşi traseu. Influenţele reflexe ale acestui masaj sunt însă cu mult mai complexe. se încrucişează pe linia mediană şi continuă să alunece spre partea opusă. între coaste şi crestele iliace. Masajul zonei suprapubiene (pentru vezica urinară) constă din presiuni vibrate. Masajul abdominal ajută în mod mecanic funcţiunile normale de evacuare pe căile intestinale. Masajul colonului se execută segmentar.2010 .08. Aceste manevre introductive măresc relaxarea muşchilor şi scad sensibilitatea exagerată a peretelui. Se poate aplica pe colon şi un tocat uşor. pe sub şi deasupra coastelor. în jurul ombilicului. cu palmele aplicate pe părţile posterioare şi laterale ale abdomenului.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN Masajul abdomenului întreg se începe executând manevrele de netezire şi fricţiune la fel ca în masajul peretelui abdominal. parcurgând acelaşi drum. Masajul zonei renale constă din neteziri insistente aplicate pe regiunea lombară şi pe flancuri. până la nivelul simfizei pubiene. executate cu rădăcina şi marginea cubitală a mâinii şi din presiuni vibrate aplicate pe aceeaşi regiune. prin mişcări scurte. liniare sau în zig-zag. mână după mână. începând cu porţiunea ascendentă. Vibraţiile se fac prin presiuni. Această manevră se repetă schimbând de fiecare dată nivelul la care se aplică palmele. Pe calea activării circulaţiei funcţionale a organelor masate sunt stimulate secreţiile. adică în cerc de la dreapta spre stânga. cu presiune moderată pe zona epigastrică. absorbţia şi excreţia. de la nivelul cecului în sus spre unghiul hepatic. continuând cu marginea radială a palmei şi apoi cea cubitală. Percutatul şi tocatul se execută la fel ca pentru peretele abdominal. Urmează fricţiuni destul de apăsate executate cu o mână sau cu mâinile suprapuse. iar din acest punct. Masajul ficatului şi al vezicii biliare se începe printr-o netezire uşoară a regiunii subcostale drepte.R. vezicula şi căile biliare par să fie vibraţiile şi presiunile vibrate executate mai ales în timpul inspiraţiei profunde. evacuarea reziduurilor şi tonificarea musculaturii netede a organelor. executată apăsat. biliare sau urinare. pregătind regiunea pentru manevrele ulterioare. spre fosa iliacă stângă. Vibraţiile se execută manual. sau mână peste mână. Pe aceeaşi regiune se aplică fricţiuni cu podul palmei şi cu marginea cubitală a mâinii. sau suprapubiană. Masajul intestinului subţire constă dintr-o presiune circulară care se execută pornind cu rădăcina mâinii aplicată deasupra simfizei pubiene. Înainte şi după aceste vibraţii sunt indicate alunecări lente în lugul şanţurilor iliace. Manevra principală a masajului pe colon este netezirea. Executăm alunecări îndreptate în lungul marii şi micii curburi a stomacului. căruia căutăm să-i imprimăm o mişcare de ridicare. pentru a influenţa întregul conţinut al cavităţii abdominale. subcostală dreaptă şi stânga. palmele alunecă înainte. executată dintr-o parte într-alta. urmate de fricţiuni apăsate.

Este de preferat ca patul să aibă 23 segmente separate şi articulate care să permită rabaterea acestora în vederea posibilităţii executării masajului în diverse poziţii. 2. această afirmaţie este adevărată numai în ceea ce priveşte aptitudinile fizice şi psihice naturale. nu sunt potrivite pentru această profesiune. S. Pereţii sălii de masaj trebuie să fie vopsiţi în ulei sau placaţi cu faianţă şi pardoseala să fie din mozaic sau gresie. lăţimea . Deci. care nu trebuie să se aplece în timpul executarii manevrelor sale.2010 .75 cm. 0 înălţime a corpului prea mare sau prea mică. obligatorie după fiecare pacient tratat.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN PARTEA A 5-A CONDIŢII Şl REGULI PENTRU PRACTICAREA MASAJULUI 1.08. are capacitatea de a-şi doza efortul. amplasate într-un circuit funcţional bine stabilit. îşi va folosi mâinile pe rând şi va face mici pauze după fiecare regiune sau segment masat şi după fiecare şedinţă sau oră de lucru. o bună mobilitate articulară şi o mare abilitate manuală. Este de la sine înţeles că temperatura microclimatului din încăperi trebuie să corespundă confortului termic al unui individ dezbrăcat. Pentru a nu obosi. Se afirmă că un bun masor se naşte. o greutate în disproporţie cu înălţimea. o musculatură insuficientă sau dezvoltată în exces. pentru asigurarea unor condiţii igienicosanitare corespunzătoare. altul fiind disponibil şi destinat acoperirii regiunilor nemasate ale pacientului. de a se încorda sau relaxa. considerat şi denumit ca sală sau cabinet de masaj. Un bun masor dispune de capacitatea de a se adapta cu uşurinţă la toate exigenţele privind efectuarea masajului. Lungimea . cu o constitutie robustă. PREGĂTIREA Şl APTITUDINILE EXECUTANŢILOR Despre pregătirea şi aptitudinile profesionale ale specialiştilor în practica masajului (masori) s-a discutat foarte mult. Încăperile în care se practică masajul trebuie să fie largi. dar mai ales masorul profesionist. favorabile acestei activităţi pentru că tehnica şi metodele curente se învaţă şi se desăvârşesc prin practică îndelungată. o musculatură bine dezvoltată. patul va fi acoperit cu un cearşaf. Pentru executarea masajului trebuie să existe un pat special şi o banchetă (preferabil de lemn).70 cm. După părerea noastră. adică minimum 20°C. fără grabă şi cu o cheltuială minimă de energie. de a se controla şi rezista cât mai mult la efortul monoton şi de lungă durată. LOCALUL Şl MOBILIERUL Masajul trebuie aplicat într-un spaţiu anume destinat. Lângă sala de masaj trebuie amenajată o încăpere destinată vestiarului pentru dezbrăcarea-îmbrăcarea pacienţilor.R. el trebuie să acţioneze cu măsură şi calm. înălţimea trebuie să fie de cel puţin 70. adică la o înălţime medie minimă convenabilă maseurului. nu se formează. este un om de talie medie. Bineînţeles. În sala de masaj sau într-o încăpere imediat alăturată şi cu o directă comunicare trebuie să fie instalată o chiuvetă pentru spălarea mâinilor maseurului.YUMEIHO pag 44/88 14. specific acestei activităţi. Patul trebuie să fie înalt.2 metri. bine luminate şi aerisite. Oricine practică masajul. Fiind pus deseori în situaţia de a lucra mai multe ore în şir.

Masorul. Pentru a trece mai departe. nu va fuma şi nu va abuza de băuturi alcoolice. înăspresc sau rănesc pielea palmelor. tehnicianul va proceda cu mult tact şi înţelegere. el ajunge să capete. moale şi caldă.YUMEIHO pag 45/88 14. este o regulă care are ca scop să evite transmiterea germenilor patogeni de la o persoană la alta. sau pot leza pielea celui pe care îl masează. fără a se expune la oboseală. dar mobile. brăţări sau alte podoabe care îl pot stânjeni în muncă. bărbat sau femeie.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN Profesiune de masor necesită o perfectă stare de sănătate şi o bună capacitate funcţională a organismului. El trebuie să corespundă tuturor împrejurărilor şi să satisfacă toate exigenţele. părul scurt sau acoperit şi nu poartă inele. Despre un masor priceput se spune că are o "mână uşoară".08. Pentru această profesiune sunt contraindicate toate deficienţele fizice. se acoperă părţile S. al constituţiei morfologice şi funcţionale şi al sensibilităţii. are unghiile foarte îngrijite. Pielea de pe palme trebuie să fie uscată. în raport cu mijloacele tehnice şi principiile metodice aplicate. cu seriozitate şi conştiinciozitate. permanentă pentru curăţenia corporală şi igiena echipamentului său. înainte şi după fiecare şedinţă de masaj. despre funcţiunile organismului sănătos şi despre semnele cele mai caracteristice ale diferitelor stări patologice. sexului şi stării sociale. Printr-o bună pregătire fizică generală şi printr-un antrenament profesional metodic. Înainte de şedinţa de masaj se scot hainele care ar stânjenii mişcările. persoanele care doresc să fie masate trebuie să respecte câteva reguli elementare de igienă individuală. sau al stării de sănătate. circulaţia sângelui sau respiraţia liberă şi se descoperă complet regiunea sau segmentul care se prelucrează. este desigur mai bine să fie largi şi cărnoase decât lungi şi osoase.2010 . În raporturile sale cu cei pe care îi masează. printr-o atitudine corporală controlată şi printr-o comportare foarte corectă. sensibilitate şi ritm. calităţi care asigură întotdeauna succesul în practică. Lucrând raţional şi folosind mai multă abilitate decât forţă. nu numai printr-o execuţie tehnică perfectă şi printr-o aplicare adaptată a procedeelor de masaj. Aceste cunoştinţe îi vor ajuta să înţeleagă importanţa efectelor pe care le poate obţine prin masaj. despre forma şi structura corpului. când ştie să gradeze intensitatea şi ritmul manevrelor în raport cu volumul ţesuturilor prelucrate şi cu sensibilitatea celui masat. specialistul reuşeşte să obţină rezultate foarte bune. El trebuie să fie întotdeauna bine dispus şi comunicativ. degetele să fie puternice. Pentru a deveni un bun specialist. organice sau psihice. 3. mai ales în ceea ce priveşte curăţenia. ci şi printr-o înfăţişare care să inspire sănătate. Spălatul pe mâini. supleţe şi îndemânare în lucru. Masajul manual se aplică în marea majoritate a cazurilor direct pe piele şi numai în împrejurări speciale se poate aplica şi peste rufele de corp. La rândul lor. pe lângă forţă şi rezistenţă. Practica masajului pune pe specialist în contact cu persoane foarte diferite din punct de vedere al vârstei. Pentru aceasta este nevoie de un simţ perfect al pipăitului şi de o bună coordonare a mişcărilor. dar cuviincios şi discret. Va evita muncile fizice grele şi chiar sporturile care obosesc. Pregătirea teoretică îi dă convingerea în valoarea activităţii sale şi îl face să lucreze mai sigur de sine.R. El dovedeşte o grijă meticuloasă. Mâinile lui trebuie să aibă o mărime potrivită. Nu va folosi parfumuri sau pomezi cu miros puternic. REGULI DE IGIENĂ Specialistul îşi dezvoltă şi îşi păstrează calităţile sale profesionale printr-un regim corect de viaţă şi de muncă. masorul trebuie să-şi însuşească o serie de cunoştinţe de bază.

Sensibilitatea durerea. şi al unei femei fine cu muşchii subţiri şi ţesuturile moi.R. orele cele mai potrivite sunt cele de dimineaţa sau dinaintea mesei de seară. sau în aşa fel încât şedinţa să se termine cu cel puţin o jumătate de oră înaintea meselor principale. Adaptarea acestor procedee la caracterele anatomice şi funcţionale ale fiecărei regiuni sau segment. În anumite cazuri.YUMEIHO pag 46/88 14. iar şedinţa se încheie prin manevre lungi. Aceste modificări de metodică sunt necesae mai ales în aplicare masajului general. se recomandă câteva exerciţii fizice de înviorare şi de respiraţie. fizice sau intelectuale.2010 . uneori sunt agreate manevrele lente şi uşoare. În practică. Pentru masajul igienic. jena. un fel de curbă ascendentă şi descendentă a intensităţii manevrelor. Nu este bine să dezbrăcăm pe cei pe care îi masăm mai mult decât trebuie. După şedinţele de masaj cu caracter stimulant.08. care prelungesc durata masajului. Efectele masajului depind în bună măsură de felul cum sunt orânduite şi îmbinate între ele diversele procedee tehnice.60 minute. suple şi uşoare. care se repetă pe fiecare regiune sau segment al corpului. cu caracter pregătitor şi progresează încet în amplitudine şi forţă. care scurtează şedinţa. REGULI METODICE Cel masat este sfătuit să păstreze în timpul şedinţei o poziţie comodă de repaus. care permit reluarea oricărei activităţi. iar cel general 50 . vii şi cu intensitate crescută. Intinderea sau intensitatea. ritmul şi numărul de repetări al manevrelor pot fi schimbate după nevoie. contracturile musculare sau alte semne de încordare şi nelinişte pe care le manifestă acesta. cât şi pentru cel care masează. nu suntem obligaţi să pastrăm întotdeauna schema metodică. ţesut sau organ. pentru că devine obositoare atât pentru cel masat.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN masate cu un cearşaf sau prosop. 0 şedinţă de masaj nu trebuie să depăşească niciodată durata de o oră. Masajul terapeutic se poate executa şi peste zi. orânduiala şi adaptarea manevrelor sunt de fapt reacţiile subiective şi obiective ale celui masat. după care scade treptat. alteori sunt indicate manevrele scurte. cel regional 15-30 min. la 2-3 ore după masă. Vor apare desigur diferenţe evidente între masajul general al unui bărbat robust. cu muşchii tari şi ţesuturile dense. Hotărâtoare pentru alegerea. Urmărim. este recomandat să urmărească desfăşurarea manevrelor de masaj şi să comunice executantului tot ce simte. Masajul local poate dura 10-15 min. dar mai ales după necesităţi. până ce atinge intensitatea necesară. după cum se vede. stabilită ca formă de bază a masajului şi nici să respectăm întocmai succesiunea cunoscută a procedeelor clasice de masaj. Durata şedinţei de masaj variază după prefeinţe. se datoresc fie unei executări defectuoase a manevrelor. precum şi la necesităţile fiecărui caz în parte depinde întotdeauna de priceperea şi experienţa executantului. fie unor greşeli de dozare şi gradare a lor. S. De regulă. masajul se începe prin manevre ample. pentru a nu le expune corpul la răceli prin pierderea inutilă de căldură şi deseori pentru a menaja pe cât posibil sentimentele de pudoare ale fiecăruia. între masajul unui copil plăpând şi al unei persoane în vârstă. Oricine se prezintă la masaj trebuie să-şi satisfacă mai întâi nevoile naturale de evacuare a intestinului sau a vezicii urinare. liniştitoare. să-şi relaxeze musculatura şi să evite orice încordare fizică şi psihică. 4.

până ce dispar. seminţe de in. În săpunurile medicinale sunt încorporate diferite medicamente cu bază de borax. care servesc unor scopuri cosmetice sau terapeutice. oleic. Aceste substanţe se întind într-un strat foarte subţinre şi uniform. În măsură mai mare au fost folosite în trecut uleiurile vegetale de măsline. intră în compozitia unor creme sau pomezi cosmetice sau medicinale. organice şi anorganice cu proprietăţi antiseptice şi stimulatoare pentru circulaţia şi nutriţia pielii. Grăsimile minerale sunt de regulă produse din distilarea petrolului. caseină. Grăsimile folosite în masaj sunt de origine vegetală şi minerală. cât şi pe regiunea ce urmează să fie masată. pentru că devine iritantă şi chiar caustică pentru piele. cu miros agreabil şi înviorator. emulsiilor săpunurilor şi altor produse medicinale şi cosmetice de uz curent. rapiţă. care are slabe proprietăţi sedative şi antiseptice. Tincturile aromatice sunt preparate din anurnite uleiuri volatile sau esenţe naturale ori artificiale. Efectele masajului se resimt chiar după prima şedinţă. substanţe grase sau lichide. se dizolvă în apă şi se combină uşor cu acizii graşi. Tincturile sunt soluţii în aclool concentrat ale unor substanţe chimice. cu reacţii chimice neutre. floarea-soarelui. Grăsimile animale şi vegetale pot fi transformate în săpunuri. S. În masaj se foloseşte mai ales vaselina şi uleiul de vaselină. după fiecare şedinţă de masaj.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN După şedinţele lungi de masaj liniştitor. vitamine sau hormoni. Este un foarte bun emolient. Dintre oxizi indicăm "albul de zinc". prin spălare cu apă caldă şi săpun şi prin ştergere cu tampoane îmbibate cu alcool diluat. la care se adaugă diferite alte medicamente. Glicerina intră în compoziţia cremelor. Preparatele care conţin substanţe grase sunt îndepărtate de pe piele. care poate să dureze de la câteva minute. MIJLOACE AJUTĂTOARE Pentru executarea masajului folosim mai întotdeauna metoda cea mai simplă a "mâinilor curate". Pulberile întrebuinţate în masaj sunt de origine minerală sau vegetală. migdale dulci etc. Glicerina este o substanţă grasă de consistenţă siropoasă. lipsite de toxicitate care nu se alterează în contact cu substanţele organice. iar cele din cacao. Pot fi preparate şi creme negrase. fără culoare şi fără miros. acide sau alcaline. care nu au miros. gudron etc.R. Talcul (silicat de magneziu hidratat) nu se combină cu alte substanţe chimice şi nu atacă ţesuturile. dar este un putemic absorbant al secreţiei sudorale. Primele provin din oxizi şi săruri minerale. putem folosi pulberi fine. ricin. 0 serie minimă nu poate fi mai mică de 10 -12 şedinţe 5. Pentru a obţine efecte de durată este nevoie de un număr mai mare de şedinţe. apare nevoiea de repaos şi de menţinerea relaxării. pentru a face pielea mai netedă şi mai alunecoasă. executate în serie. dacă aceasta este bine executat. Apa de săpun este folosită foarte frecvent în masajul umed. gelatină şi alte albumine animale. stearic şi palmitic.YUMEIHO pag 47/88 14. sulf. la o jumătate de oră şi chiar mai mult.08. nu se alterează cu timpul şi nu aderă la pielea pe care o curăţă. dar nu trebuie să fie prea des întrebuinţată în stare pură. absorbind secreţiile sudorale şi sebacee sau alte impurităţi şi căzând o dată cu ele. rezorcină. nu sunt absorbite de piele şi nu se alterează în contact cu substanţele organice. atât pe palmele şi degetele celui ce execută masajul. Pudra de talc s-a dovedit a fi cea mai practică şi mai igienică. are o reacţie chimică neutră şi nu se alterează în contact cu alte substanţe chimice organice sau anorganice. pe bază de stearină.2010 . Cremele sunt emulsii de grăsimi. dar efectele lui slăbesc treptat în orele ce urmează.

emulsii. preferând pe cele care nu se alterează cu timpul şi nu exercită nici o influenţă vătămătoare asupra organismului.nevralgii şi neuromialgii. după ce cunosc bine conţinutul lor şi efectele substanţelor din care se compun. Se atrage atenţia tuturor specialiştilor sau nespecialiştilor în tehnica masajului. acid boric sau borax. datorită hazardului şi omisiunilor. EXERCIŢII PREGĂTITOARE PENTRU MÂINI Supleţea şi forţa mâinilor. indiferent de localizarea. alcool. iar pentru cot flexii şi extensii. cu sau fără tensiuni finale. Chiar dacă dorim să încercam o clasificare a acestora. 7. extensie. INDICAŢIILE SI CONTRAINDICAŢIILE MASAJULUI 7. Pentru antebraţ se fac mişcări de pronaţie şi supinaţie. cele mai cunoscute sunt preparatele cu esenţă de terebentină. excitante sau sedative. rezistenţa lor la oboseală. balsamuri. substratul anatomofuncţional şi cauza acestora: reumatismale. paradoxal. De ce ? Pentru că indicaţiile masajului medical sunt nenumărate. dar totodata dificilă şi. acid salicilic.YUMEIHO pag 48/88 14. salicilat de metil. dar mai ales abilitatea şi adaptabilitatea lor se pot îmbunătăţi. cu scopul de a reduce la minimum ignorarea sau necunoaşterea lor. Ele se găsesc în comerţ sau se prepară în farmacii.R. neurologice.2010 . acid tanic.1. Degetul mare va executa mişcările împreună cu celelalte degete separat.cum se obişnuieşte în alte domenii ale fizioterapiei . posttraumatice. rezorcină. În aceste preparate sunt cuprinse şi substanţe medicamentoase cu rol antiseptic. 6. riscăm să ne expunem criticii. Numărul acestor formule şi preparate creşte continuu. . camfor. Dintre acestea.este o tentativă şi o misiune aparent facilă. S. psihogene. eter şi altele. cât şi la avansaţi. Pentru degete şi articulaţia pumnului se fac mişcări de flexie. de lateralitare şi circumducţie. Prezentăm o expunere aproximativă a acestor indicaţii. antiinflamator. soluţii. dozarea şi gradarea lor. atât la începători. prin exerciţii speciale constând din mişcări active şi pasive. iar denumirea lor se schimbă de la ţară la ţară sau de la un fabricant la altul.08. loţiuni.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN Pulberile uleiurile şi alte substanţe organice şi anorganice folosite în masaj pot fi combinate între ele după diferite formule şi procedee de preparare. ale extremităţilor membrelor superioare. inutilă şi absurda. vasodilatatoare şi vasoconstrictoare. să folosească aceste preparate cu mult discernământ. Indicaţii: A întocmi un grupaj de indicaţii medicale adresate masajului medical . sub formă de uguente. după ordonanţe medicale.

hipertensiunea arterială în decompensare etc. distonii neurovegetative. Contraindicaţii: Utilizarea masajului fară a se tine seama de contraindicaţii poate avea un efect dăunător chiar dacă a fost corect executat. .). miogeloze. mai ales cele cu manifestări sau cu tendinţe de manifestari hemoragipare. intestinale. cerebrală.afecţiuni acute febrile. nevrite şi polinevrite. contraindicaţiile masajului se împart în generale şi partiale. neurologice şi posttraumatice. abcese. Nu se va face masaj pe regiuni ale pielii care acoperă un proces inflamator profund (furuncule. .afecţiuni din sfera ginecologică: hipotrofii şi dezaxări ale uterului.presupune interzicerea aplicării oricărei tehnici de masaj pe oricare regiune a corpului. insuficienţă cardiacă decompensată şi manifestă. ischemii vasculare periferice în stadii funcţionale.. cu edeme circulatorii periferice. . tulburări de ritm.tuberculoză cu diferite localizări: pulmonară. . diabet. laborator etc. . . celulite.afectări psihogene de diferite etiologii: multiple forme de nevroză astenică. periferice şi centrale: staze venoase şi limfatice. tetanii cronice. anevrisme confirmate. . după explorări paraclinice permisive (biologice. miofasciculite.tromboflebite şi flebotromboze în primele stadii de afecţiune. Schematic.geriatrie: tratament de întreţinere şi stimulare a musculaturii scheletice şi a metabolismului diminuat. aderenţe. Este foarte important de reţinut că masajul trebuie aplicat doar pe o piele perfect sănătoasă.suferinţe pulmonare acute. spasmofilii. hepatice şi pancreatice etc. retracţii rnusculo-tendinoase.afecţiuni şi suferinţe ale aparatului cardiovascular. inflamaţii cronice etc. ca: eczeme.ateroscleroza cu manifestări periferice sau centrale (coronariană. contracturi musculare. hipertensiuni arteriale în stadii funcţionale. cutanată etc. Contraindicaţia definitivă. sindroame hipoanabolice de diferite cauze. . Contraindicaţia generală. plăgi.afecţiuni infecţioase osoase şi osteoarticulare. incipiente. S. 7.)..se hotărăşte doar în cazul unor boli cronice grave incurabile care s-ar putea înrăutăţi prin masaj. Nu se va executa masaj celor care prezintă pe piele boli de natură parazitară sau inflamatorie. Contraindicaţia parţială. ptoze.R. agrava sau contamina.boli de sânge. flegmoane sau alte colectări purulente). osteoarticulară. rahitism. În activitatea practică este foarte utilă cunoaşterea contraindicaţiilor în funcţie de tipul de afecţiuni. gută. . . .afecţiuni dismetabolice: obezitate. definitive şi temporale. .08. întâlnite frecvent. .afecţiuni cardiocirculatorii acute: angina pectorală.2. inflamatorii şi postinfecţioase etc.. tulburări sau leziuni uşoare şi trecătoare.se referă fie la aplicarea manevrelor de masaj doar pe anumite zone ale corpului. infarct miocardic. erupţii.pediatrie: anemii diverse. sunt impuse de boli. Contraindicaţiile temporare. Cele mai frecvente contraindicaţii sunt date de bolile de piele.afecţiuni acute ale tubului digestiv: gastrice. renală. . arsuri sau alte manifestări patologice care prin masaj s-ar putea extinde.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN afecţiuni articulare: miozite. intestinală etc. embolii cu diferite localizări.YUMEIHO pag 49/88 14. Apoi trebuie să menţionăm o serie de afecţiuni generale sau regionale precum: . hipotrofii şi atrofii musculare de diferite cauze (centrale şi periferice.).2010 . fie la aplicarea doar a anumitor manevre.

stări de oboseală şi debilitate severă. S.YUMEIHO pag 50/88 14. Masajul este contraindicat cu desăvârşire în cazul tumorilor canceroase (formă generalizată). .primum non nocere!" adică „în primul rând să nu faci rău!" şi să se renunţe la masaj.08. în timpul unei furtuni. Ca regulă generală. să aplicăm principiul hipocratic .2010 . dar şi în unele boli psihice cu caracter excitant şi confuzional sau stare de ebrietate. Nu se face masaj mai devreme de 2-3 ore după servirea mesei. după mese copioase.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN . .bolile psihice.R. se recomandă ca în toate cazurile în care masajul produce efecte negative sau chiar şi nesigure.stări febrile (infecţioase sau de altă natură).

Afecţiuni ale articulaţiilor şi tendoanelor: .cifoza .lordoza .boala Thomsen spasme musculare pleurodinita reumatism muscular lumbago ruptura musculară nevralgia de trigemen prin fibrozare 4.tendinopatii .contracturi musculare . Afecţiuni musculare: atonii musculare atrofii musculare miozite miastenia gravis hipertrofia musculară distrofia musculară dureri radiante musculare miotonia congenitală . Afecţiuni vasculare: S.YUMEIHO pag 51/88 14.omalgii .08.scolioza 3.R.2010 .torticolis . Afecţiuni traumatice ale aparatului locomotor: contuzii entorsa luxaţia întinderi musculare întinderi de ligamente cicatricea fractura .MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN PARTEA A 6-A MASAJUL TERAPEUTIC Principalele afecţiuni beneficiare ale masoterapiei sunt: 1.cefalee fibrozitică . Afecţiuni cu deformări ale coloanei vertebrale: .fibrozita 2.sechele 5.

nevralgia intercostală .poliartritele reumatismale .polinevrite – polineuropatii. facială .nevralgia de trigemen . etc. articulaţia scapulo-toracică.) .Se referă la durerea provocată de periartrita scapulo-humerală.sciatica .bursita .atrofia nervului . mialgia (la muşchi).obezitatea . Umărul. b.articulaţia scapulo-humerală.hidrartroză .guta .R.nevralgii: .nevrite . coxartroza. articulaţia sterno-claviculară. artralgia (articulară).paralizia: .diabetul -reumatismale de tip inflamator: .artritele .08.2010 .p.YUMEIHO pag 52/88 14. este alcătuit din mai multe articulaţii şi anume: .tetraplegia .artroza coloanei vertebrale (spondiloza) . . AFECŢIUNI ALE ARTICULAŢIILOR ŞI TENDOANELOR a.artroza articulaţiilor membrelor (gonartroza.îndeosebi de tip venos-varice .celulita .scleroza multiplă (sau în plăci) 7.redoarea articulară 1.poliomelita .pareza .cu edeme cronice .MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN . polialgie (multiplă).parapareza . .debilitatea fizică .paraplegii. S.nevralgia de sciatic .dupuytrenul . Afecţiuni datorate metabolismului -de nutriţie: – oboseala .scleroza .spondilita anchilopoetică . articulaţia acromioclaviculară.artroza . Afecţiuni neurologice .paralizia de nervi periferici .reumatismale de tip degenerativ: . Algia .Este o sensibilitate dureroasa a unor zone localizate: nevralgie (la nerv).hemiplegia . Omalgia .stază limfatică 6.

Fricţiuni ale spatelui după un masaj general.Ridicarea braţului şi aducerea mâinii în regiunea cefei. Se fac presiuni cu mâna dinspre umăr.Rotatia medială sau internă şi externă a braţului. etc.) Poziţia pacientului . C.Circumducţia braţului (rotaţii de 360 de grade).o ischemie cauzată de poziţia inadecvată. . La aceste mişcări active vom nota când apare durerea şi unde. crescând până la 90 de grade. rotaţie internă.Circumducţia braţului cu cercuri mai ample. etc. Apar adesea la muşchii degetelor. Capul pacientului va fi plasat în poziţie opusă cu umărul dureros.YUMEIHO pag 53/88 14. înapoi şi înainte.) Bolnavul în decubit dorsal (cu faţa în sus): . intoxicaţii. Contracturi musculare . de la jumătatea spatelui şi spre scapulă şi umerii care sunt dureroşi. . Cauze: .Mobilizarea omoplatului în sens caudal. iar durerea radiază atât în regiunea cervicală. . cât şi în cea a braţului şi cea toracică. c.) Bolnavul în decubit lateral pe umărul sănătos: .Mişcarea de joc articulară a articulaţiei gleno-humerale. . ciupituri compresive. . Se vor face următoarele mişcări: . antepulsia braţului . Apoi se va invita bolnavul să facă mişcări active.Vibroterapie. adducţia braţului contra rezistenţă rotaţie extemă. . Mâna pacientului se poate sprijini pe cea a masorului.08.este o contracţie permanentă. .Presiuni discrete în articulaţiile scapulo-humerale. B. infecţii. succesive. apoi în profunzime. ciupituri în „mersul piticului".Raze infraroşii. S.Ridicarea braţului şi punerea dosului mâinii la şold.Mobilizarea articulaţiei acromio-claviculare.Flexie şi extensie a braţului. . circumducţie. . şi de aici cu ridicarea poziţiei încetul cu încetul.Abducţia şi adducţia braţului. Tratament: -infraroşii.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN Fiecare dintre aceste articulaţii sunt învelite în muşchi şi ligamente. dacă e posibil. A. laterală sau extemă.2010 . în poziţie verticală din ce în ce mai ample. ai membrelor. precum şi gradul de mobilitate integrală a umărului. cu abducţia braţului contra rezistenţă.R. cataplasme şi comprese calde. Se caracterizează printr-o consistenţă anormală (dură) la palpare.Fricţiuni circulare ample cu ambele mâini şi care să cuprindă umărul şi zonele adiacente. . . în arcuri de amplitudine mare.Un tratament complet al coloanei vertebrale şi cervicale. la faţă. . . cranio-medial şi lateral. ca: .Frământarea digitală. . către axilă.toate acestea contra rezistenţă.Rotaţia mediană sau internă. .Ridicarea braţului în grade diferite (180 de grade). . prin lipsa de elasticitate şi prin dureri fie spontane fie la palparea şi mobilizarea muşchiului. îndelungată a unui muşchi sau a unor grupe de muşchi.în decubit ventral. Tratament: Masaj general: se va începe cu o palpare prin mişcări digitale. . iar cu cealaltă mâna se sprijină în partea înaltă a gâtului şi bărbiei pacientului.Se va face o combinaţie de mişcări active-pasive.Tracţiunea braţului aplicată succesiv. solicitarea excesivă a muşchiului.

după toleranţa celui bolnav. frământat uşor. care vor fi precedate de fricţiuni şi din când în când. .Frământări digitale în zonele fără contractură sau a celor dureroase.Este o inflamaţie acută a unui tendon ca urmare a unei extensii prelungite şi forţate a muşchilor. .MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN -masaj prin: . pantof incomod). .Frământări digitale în zonele contracturate. circumducţie lentă şi progresivă.după toleranţa bolnavului. Tratament: A.Infraroşii în regiunea cervicală timp de 3 minute. g. Este o inflamaţie a ţesutului fibros. suferinţe vertebrale cervicale de origine reumatismale sau sechele posttraumatice (de ex. concomitent cu regiunea umerilor şi cea cervicală. primele mişcări se vor adresa părtilor mai puţin dureroase sau contractate urmând regula „non durere" şi mişcare inversă.) Bolnavul în decubit-ventral: . inflamaţii şi suferinţe ale aparatului ligamentar al articulaţiilor intervertebrale.Flexie. fricţiuni. f. . ele vor fi lente şi blânde. etc. . Tendinopatii .tendinita . .Masaje şi fricţiuni blânde în regiunea cervicală. deltoid şi a regiunii cervicale. . de întinderi. se alternează fricţiunile cu frământările. Cefalee de origine fibrozitică . Tratament: se tratează la fel ca ruptura musculară. precum şi în regiunea cervicală. Fibrozita .Aplicarea de căldură. mai puţin dureroasă. . sau de raze infraroşii timp de 3 minute. fricţiuni. e. Cauzele fiind determinate de expunerea la curenţi de aer reci.2010 . -masaj prin: netezire. medii . vibraţii.08. d. Torticolis („ gât de lup”).poate fi acută sau cronică.Se va face un masaj general al spatelui. umezeală.Se vor aplica ventuze sau comprese calde sau raze infraroşii în regiunea cervicală incluzând muşchii stemocleidomastoidieni.Se vor aplica fricţiuni la muşchii sternocleidomastoidieni.YUMEIHO pag 54/88 14. presiuni. .Se vor face vibraţii pe întregul spate. Sindromul „loviturii de bici” din accidentele auto). vibraţii. în special al celui stemocleidomastoidian şi a trapezului). care vor fi superficiale. poziţii şi atitudini vicioase ale gâtului. cu manipularea muşchiului trapez. cu foarte mare grijă . miozită.R.) Pacientul în decubit ventral: .) Poziţia bolnavului – şezând: Maseurul se va posta în faţa pacientului şi va executa următoarele mişcări: . Tratament: -infraroşii. S. extensie. poziţii forţate menţinute timp îndelungat. Tratament: A. . a unor traumatisme sau iritaţii mecanice (ex. fiind atenţi la semnele de durere pe care pacientul le va manifesta.Se va efectua masajul spatelui.Cu grijă se vor executa mişcări de rotaţie laterale la dreapta şi la stânga.Se lucrează pe partea dureroasă sau contractată.netezire.Se localizează în regiunea cervicalăoccipitală care iradiază până la umeri şi produce rigiditatea cefei.Reprezintă blocajul total sau limitarea capacităţii de mişcare a gâtului în consecinţa inflamaţiei muşchilor gâtului şi spatelui (regiunea umerilor şi toracală superioară. B. deci poate fi o tendinită.

YUMEIHO pag 55/88 14. formând a cocoaşă. Tratament: A.) .sunt contraindicate poziţiile lordozante şi mişcările de extensie. B. abdomenul supt. masajul toracelui şi al cefei masaj special de osteopatie efectuat de specialişti. toate fiind executate în plan posterior (în faţă). DEFORMĂRI ALE COLOANEI VERTEBRALE a.08. rotări şi răsuciri efectuate cu trunchiul înclinat înainte.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN . Conturul corpului prezintă curburi şi unghiuri mai accentuate.Este o deviaţie laterală a coloanei vertebrale în plan frontal. precum şi cele ale membrelor superioare şi inferioare. bazinul înclinat înapoi. Aceste exerciţii vor fi amplificate de cele ale capului şi gâtului. rotiri. Capul şi gâtul sunt înclinate înainte.) Pacientul în poziţie dorsală: . în forma literei C sau în forma literei S. iar cele inferioare în hiperextensie.Este o deformare a coloanei vertebrale cu accentuarea convexităţii posterioare din regiunea toracică. cu bazinul mult înclinat înainte. se execută diverse exerciţii statice de angrenare a zonei lombare şi a abdomenului. omoplaţii sunt depărtaţi şi desprinşi. . Hipercifoza .exerciţii de relaxare. Scolioza .Vibraţii generalizate şi discrete în regiunea spatelui şi în cea cervicală.) Efectuarea mişcărilor următoare din poziţiile: şezând pe genunchi cu sprijin pe palme. . membrele superioare în flexie. prin rotaţii la stânga şi la dreapta.Masaj manual facial cu o atenţie sporită la regiunea şi în punctele inervate de trigemen.exerciţii de respiraţie. toracele este înfundat.) Masaj cu precădere la coloana vertebrală. abdomen proeminent. . Curbarea laterală a coloanei vertebrale determină şi o torsionare intervertebrală.Mişcări de mobilizare a capului. culcat pe spate.masajul părţii superioare a spatelui. Atitudinea atrage o înclinare a capului şi gâtului înainte. Tratament: A.Se vor executa următoarele mişcări: Din poziţiile: stând.R.Masaj neurosedativ şi kinetic în regiunea cervicală. care prezintă una sau mai multe curburi. Aprecierea torsiunii vertebrale se face prin evidenţierea arcurilor costale (deseori deformate) ce apar de partea convexităţii. 2.) . omoplaţi desprinşi. Hiperlordoza . la nivel de zonă lombară. din culcat şi din sprijin pe genunchi şi palme. Astfel scoliozele pot fi simple. S. genunchii în flexie. c. . în consecinţă apar asimetrii musculare de tonus şi de volum ce scot în evidenţă torsionarea. se vor executa exerciţii de trunchi prin: extensii. mişcări de braţe şi picioare care să amplifice flexia trunchiului.exerciţii de escaladare şi echilibru. atârnat. Sunt contraindicate poziţia şezând şi mişcările de flexie. . . B. răsuciri şi îndoiri laterale.este o curbare a coloanei vertebrale în plan anteroposterior cu convexitatea orientată anterior. b. . Sunt indicate şi exerciţii de târâre.) Efectuarea de exerciţii dinamice prin: îndoiri înainte. exerciţii de atâmări cu braţele şi exerciţii de redresare pasive sau active. culcat şi mai ales atârnat. C.exerciţii de târâre (mai ales din şezând). zona abdominală. zona lombară. . B. pe genunchi.Masaj manual cefalic. umeri căzuţi.2010 .

din stând pe genunchi cu sprijin pe palme. -corectarea asimetriilor umerilor şi bazinului. În fiecare şedinţă se va avansa în sensul creşterii energiei masajului. gâtul şi membrele vor amplifica mişcările trunchiului. cel de partea cavităţii fiind mai mare. iar triunghiurile brahiotoracice sunt şi ele asimetrice.Este diminuarea capacităţii contractile a muşchilor. în funcţie de sensul curburii coloanei vertebrale . asimetrice. în caz de scolioză în formă de „S".Exerciţii de respiraţie şi redresare activă şi pasivă. b. Scolioza în „S" este mult mai gravă. . Tratament: A.Amiotonia congenitală . Atonia musculară . 3. -formarea reflexului stabil de atitudine corectă a corpului.Exerciţii de târâre din culcat. Gravitatea scoliozei duce la tasarea vertebrelor şi a discurilor intervertebrale. . cardio vasculare şi nervoase (prin compresiunea fibrelor nervoase radiculare ale măduvei spinării). cât şi în poziţia şezut.normal. axa bazinului este înclinată de partea convexităţii. .Vibroterapia generală. omoplaţii sunt asimetrici.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN Întregul trunchi va prezenta asimetrii concomitent curbării scoliotice. cu braţ şi picior opus în caz de scolioză în „C" şi cu braţ şi picior de aceeaşi parte. B. tratamentului se recomandă aplicarea de raze infraroşii. În cazul scoliozei în „C". dar şi la dereglări respiratorii. dar se va insista pe cel abdominal. în funcţie de ciclurile respiratorii consecutive ale pacientului.Aplicarea de metode vasoconstrictoare în zonele musculare cele mai afectate. linia umerilor este asimetrică.08. În acest caz picioarele şi muşchii spatelui sunt cei mai afectaţi deoarece ligamentele sunt relaxate prin hipotonia musculară şi prin urmare articulaţiile sunt slăbite.Aplicarea de masaj manual circulator pe tot organismul.) . Atrofia musculară .în perioada de repaus (fâră să fie paralizie).Masajul special executat de specialistul osteopat care va cuprinde: -detorsionare activă a coloanei.R. iar pachetele musculare devin moi şi fără tonusul necesar . existând o mare diferenţă între forma celor două triunghiuri brahiotoracice. . -corectarea asimetriilor toracelui. AFECŢIUNI MUSCULARE a.) . Pacientul oboseşte atât la mers. adică manipulările vor fi S.Pentru trunchi sunt indicate îndoiri laterale înspre partea convexităţii şi foarte multe extensii. Linia umerilor este înclinată în aceeaşi parte cu cea a bazinului.Capul. braţele şi picioarele vor lucra asimetric.YUMEIHO pag 56/88 14.Masaj manual general care va urmări tonifierea concentrică a musculaturii din partea convexitătii şi excentrică a muşchilor din partea concavităţii . Exerciţii de căţărare cu priza asimetrică şi suspensii.Exerciţii statice sub forma poziţiilor.în timpul. .Este o tulburare caracterizată prin diminuarea volumului celulelor sau ţesuturilor musculare prin nefuncţionarea sau nesolicitarea acestora. simple. Tratament: În toate diagnosticele de mai sus se va aplica acelaşi tratament după cum urmează: . umărul din partea convexităţii este mai ridicat.2010 .După primele trei şedinţe de masaj se va continua cu masajele circulatorii. . . omoplaţii sunt asimetrici.

a muşchiului respectiv. mergând spre profunzime.vibroterapia. deci va fi lent. Miozita traumatică . în timp ce la celelalte grupe vor fi supuse acţiunii cu infraroşii.a. e. Un rol considerabil în acest tip de boală îl joacă timusul. ea trebuind a nu fi excesivă şi nici de lungă durată. Tratament: În miozita traumatică se va trata infecţia ca atare.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN din ce în mai profunde.masajul manual aplicat va fi executat între circulatoriu şi sedativ (netezire).căldura prin infraroşii va fi bine controlată.înainte de masaj se poate aplica tratamentul cu infraroşii.Spre deosebire de cea simplă. masaj tonifiant şi infraroşii. se datorează unor răni la suprafaţa muşchiului. f. c. provocând inflamaţia.YUMEIHO pag 57/88 14.R.se vor urmării nervii şi fibrele (fasciculele musculare) pe întreg traiectul lor. Boala „Thomsen" sau miotonia congenitală . Tratament: .vibraţii generalizate.2010 . fascie. în care bolnavul se epuizează foarte uşor. în acest caz este vorba despre o acumulare de acid lactic sau alte substanţe rezultate din metabolismul muscular sau a unor alterări ale terminaţiilor nervoase şi senzitive. . care pot produce infecţii. . în profunzime pentru a activa circulaţia sanguină. care se va face lent şi cu pauze la muşchii care devin dureroşi. d. În caz de dureri musculare radiante vezi mai jos. Va fi altemativă. Dureri musculare . urmând traseul unui nerv.vasoconstricţii în toate zonele iradiante ale durerii. Miozita reumatică .Infraroşii 5 minute. Tratament: Se va aplica: . ş. se revine ca la început. timp de 2 -3 minute. In acest caz nu există atrofie. .Reprezintă o serie de spasme care se produc la nivelul muşchilor voluntari. . Se vor efectua mişcări lente de alunecare cu policele pe toată zona dureroasă. tratamentul va consta în: .masaj manual general circulatoriu.Este o slăbiciune generală a muşchilor voluntari. . Miozite . apoi mai dură şi la sfârşit.se va executa masajul unor anumite grupe de muşchi. . membrele superioare şi inferioare. ca rezultat a unei leziuni sau tulburări musculare. În miozita reumatică.duş scoţian cald-rece.Este durerea care se manifestă la nivelul unuia sau mai multor muşchi putând radia în una sau mai multe zone ale corpului. cu unu sau mai multe degete. Pot fi afectaţi muşchii faciali. Miastenia gravis . se va termina cu cald.vibroterapia se va face mai ales la muşchii cu dureri. De fiecare dată când se S. .08. va fi la început blândă. muşchi.Este o inflamaţie musculară care apare la unul sau mai mulţi muşchi şi care poate fi traumatică sau de natură inflamatorie. . . cu pauze de 30 de secunde. . muşchii toracici.masajul manual: ..Spre deosebire de cea simplă.masaj manual în toată zona posterioară şi anterioară.

Spasme musculare . intercostali şi pe marele dinţat. h. g. simptomele distrofiei pot să se asemene cu distrofia musculară de tip infantil sau facio-scapulo-humeral care. Tratament: . Mai târziu acest proces se prelungeşte către regiunea scapulară. iar mai apoi procesul atinge braţele.Este o degenerare progresivă a muşchiului. bor. j. aceşti muşchi se relaxează cu întârziere. fricţiuni palmodigitale uşoare şi discrete. Aceasta se manifestă mai întâi prin afectarea muşchilor facial: gura rămâne deschisă.La a doua şedinţă.In prima şedinţă se vor aplica ventuze pe muşchii pectorali. Se vor face vibraţii uşoare şi discrete. . plus ventuzele şi razele infraroşii la muşchii menţionaţi.A treia şedinţă va consta dintr-un masaj general al abdomenului şi a muşchilor pectorali.La a patra şedinţă. se va aplica un masaj manual general al întregii regiuni anterioare şi posterioare. se va face un masaj pe spate. Se va insista pe presiuni palmare superficiale. S. Aceasta poate lua o notă idiopatică. pleoapele se închid cu multă greutate şi sunt afectaţi muşchii interiori ai limbii şi ai ochilor. etc.Este durerea muşchilor care formează peretele toracic. a muşchiului prin mecanisme reflexe.masaj general.Este creşterea exagerată a anumitor grupe de muşchi prin uzul lor constant. . i.acelaşi ca pentru atrofii musculare.YUMEIHO pag 58/88 14.5 minute infraroşii. se manifestă încă din adolescenţă. cu rigiditatea umerilor. şi anume: pectoralii şi intercostalii. Tratament: . neurosedativ. de obicei. . adică în inspir şi expir profund al pacientului. lombosacrată. Uneori. magneziu.manevre kinetice în zona poplitee. Aici se produce o îngroşare a acestor muşchi. Hipertrofia musculară . superficiale la aceiaşi muşchi. tulburări piramidale şi extrapiramidale în suferinţele cerebrale. mai ales la cea a muşchilor pectorali.Se vor repeta ultimii paşi şi la celelalte şedinţe ca la ultima şedinţă.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN produce o mişcare. insistând pe fricţiuni şi frământări. Cauzele pot fi multiple şi complexe. . . iar durerea este mai accentuată în inspiraţie. Distrofia musculară sau miopatică .R. marele dinţat şi intercostali. Tratament: .) Tratament: .In cea de-a 5-a şedinţă se vor combina masajul general. pâna la cele de nartură neurologică (iritaţii radiculare. fară repaus.Este durerea produsă prin contracţia involuntară. Tratament: . . ceafa pe partea posterioară cu manevre neurosedative.2010 .08. pentru ca buzele să slăbească şi să se îngroaşe. având grijă să nu se ardă pielea mai sensibilă în aceste zone. . La abdomen nu trebuie omisă fricţiunea palmodigitală de tip respirator. Pleurodinita . incepând cu tulburări electrlitice caracteristice carenţelor de calciu. mergând spre gigantism.masaj manual general relaxant.se tratează ca ruptura musculară.

masajul se face cu mişcări lente la început. superficiale. efectuate de-a lungul coloanei vertebrale. după care se va trece cu precădere la zona lombosacrată. neuromialgiile şi miozitele au aceeaşi factori etiologici cunoscuţi: infecţiile de focar.Este o boală inflamatorie. traumatismele. intensivă. anume miofibrosita muşchilor lombo-sacraţi. frig. ramura nervului oftalmic. climatul rece şi umed etc. eforturile. . Muşchii afectaţi sunt dorsal şi cei spinali.masaj manual superficial pe tot spatele mai întâi. curent de aer rece sau efort fizic neobişnuit. Tratament: .YUMEIHO pag 59/88 14. Nevralgia de trigemen prin fibrozita . Este provocată de obicei de umezeală. iar apoi profunde.Este o boală inflamatorie.infraroşii timp de 5 minute.nervul supratrochlear.Este o boală inflamatorie a ţesutului muscular datorată inervaţiei provocate prin nevralgia de trigemen.se va executa netezire în toată regiunea pusterioară. ce trece dedesubtul ochiului. Miozitele recunosc stări lezionare mai avansate (muşchi tumefiaţi. Mialgiile. timp de 5 minute cu pauze de 30 secunde între ele. prostata sau organele genitale la femei.nervul infraorbital . MIALGIA = durere musculară. . se va creşte intensitatea încetul cu încetul.H. cervicalgia.ramura nervului oftalmic.se vor aplica fricţiuni. . articulaţia sacro-iliacă. caracterizată prin inflamaţia ţesutului conjunctiv din întregul organism.vibraţiile vor fi discrete şi generale. .aplicarea de infraroşii în regiunea lombosacrată.R. . Tratament: . mişcările vor fi compresive. enumerăm: . localizată la nivelul regiunii lombo-sacrate. Aceasta este diferită faţă de nevrită de trigemen. m. dar totodată poate fi provocat şi de îmbolnăvirea organelor vecine: coloana vertebrală. . Lumbago .2010 . Exemple de mialgii: lumbago. Tratament: S. cu noduli) şi au ca simptom durerea şi redoarea musculară.se revine la infraroşii. medii. rinichii. Exemple de miozite: miozita reumatică (cu V. dorsalgia. . crescut). apoi pe coloana vertebrală. mialgia fesieră. . Miozita se deosebeşte de mialgie datorită contracturilor (pe zona de muşchi afectată) dobândite în plus faţă de mialgie. . plus tapotament uşor şi ritmic în afara locurilor dureroase. infecţiile generale. produsă de alergia organismului la infecţia cu streptococul hemolitic. deveniţi rigizi.08.S. . Ca puncte nervoase inflamate ce cauzează fibrozita din zonă. Această boală se manifestă prin mişcări rigide datorate muşchilor inflamaţi până la contractare.nervul supraorbital. spasmele musculare sunt uneori scurte dar tăioase. Reumatism muscular .ramura terminală a nervului maxilar superior.presiuni cu palmele în regiunea lombosacrată. ceafă. sau grave.nervul temporal . ascuţite. . l. cu durere bruscă.ramura nervului orbital situat deasupra zigomaticului. . Uneori durerile ţin doar câteva secunde.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN k.vezi la ruptura musculară. .se va face un masaj de tip circulator la extremităţile inferioare.

mergând la distanţă de locul lezat. Tratament: .).masaj manual de prevenire a inflamaţiilor.Se vor aplica presiuni în aceleaşi zone. se va masa spatele în fiecare şedinţă.YUMEIHO pag 60/88 14. fără să intervină însă deplasări de la normal ale segmentelor osoase care alcătuesc articulaţia. echimoze.Este o leziune articulară produsă printr-o mişcare forţată ce depăşeşte limitele mobilităţii fiziologice normale.Se va face un masaj manual generalizat în regiunea posterioară sau anterioară care va cuprinde regiunea amintită anterior.R. Dacă ruptura se produce la nivelul fibrelor musculare.comprese locale cu apă şi alcool sau uleiuri esenţiale de aromaterapie.In caz de durere inter-spinoase (fără artroze).Terapia va fi generalizată şi discretă. inflamaţii articulare. frământări uşoare în partea afectată şi în zona cu rigiditatea crescută. Contuzia . . . Contuzia se manifestă prin dureri locale. B. sau reumatism muscular după cum urmează: . Masajul poate fi aplicat chiar şi în acest caz traumatic. . 3 min. Tratament: . . S. prin lovire. fricţiuni uşoare.2010 . . chiar exudaţia articulaţiei (hidrartroză). tulburări de circulaţie locală. Frământări digitale .vom folosim neteziri. Se manifestă prin dureri. care are ca efect o compresiune a ţesuturilor fără rupturi externe. antiinflamatoare. Tratament: Acest tratament se aplică nu numai în caz de ruptură musculară. se produce cheag de sânge. în cazuri mai grave însă sângele de sub ţesuturile invadate se poate infecta formând cangrene.Vasoconstricţii în zonele musculare afectate. ci şi la fibrozita.Se vor face fricţiuni. Masaj sedativ cu fricţiuni în regiunea cervicală. producând o întindere sau/şi ruptură parţială sau totală a ligamentelor articulare.) Pacientul în decubit ventral Se aplică infraroşii cervicale. cu manipulări generale. . . altemativ cu fricţiuni.Se aplică infraroşii pe. tumefiere. se vor aplica proceduri din lumbago. Se vor aplica mişcări digitale pe portiunile dureroase inervate de trigemen. . Vom folosi manevre pentru îmbunătăţirea circulaţiei sanguine şi menţinerea tonusului muscular din jur.în combinaţie cu fricţiuni. Entorsa . AFECŢIUNILE TRAUMATICE ALE APARATULUI LOCOMOTOR a.) Pacientul în decubit dorsal: Se va efectua un masaj de drenaj limfatic. Ruptura musculară . b.Aplicarea de infraroşii în zonele tratate (din nou. spasm muscular. proximal. n. 4.Este leziune tisulară a articulaţiilor sau muşchilor cauzată de acţiunea mecanică. grupa de muşchi afectaţi.comprese reci. timp de 5 minute (cu perioade de pauză de 30 de secunde).MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN - A. În forme uşoare se produce o hemoragie capilară producătoare de echimoze. care se acumulează şi produce durere intensă. vibraţii.masaj uşor. echimoze şi uneori impotenţă funcţională. .08.Este vorba de ruptura tendonului fibrei musculare sau a fibrei în sine. . impotenţă funcţională. locale.

Este o dislocare traumatică a capetelor articulare a oaselor şi fixarea lor în această poziţie malefică. în scopul reducerii inflamaţiei. Cicatricea .Este o afecţiune musculară sau ligamentară.în sechele. . arsuri etc. fricţiuni în cută. . masajul va consta în neteziri cu palma. tapotamentul ventuză.kinetoterapie. proximal şi pe segmente spre zona afectată iar musculatura din jur. după vindecare şi eliminarea aparatului gipsat. La început mişcările vor fi mai uşoare: neteziri.Kinetoterapie. . de pildă o febră musculară putemică care produce o mişcare greoaie. Mişcările aplicate vor fi neteziri uşoare.2010 . masaje blânde relaxante sau acolo unde este cazul de menţinere a tonicităţii musculaturii inactive. d. îmbunătăţirii circulare sanguine.08.se repune articulaţia în poziţie normală prin metode ortopedice. fricţiuni. c. Tratament: . Întinderi musculare . . . .mişcări de flexii şi extensii adresate segmentelor articulare sau musculare învecinate. după caz. întinderi de ligamente .YUMEIHO pag 61/88 14. Tratament: . . e. prevenirea hipotrofiei musculare. inflamaţii uşoare şi când aceasta este la forma maximă a gravităţii. Frământatul. tocatul şi bătătoritul se vor aplica cu discemământ şi după caz pe segmentele învecinate articulaţiei afectate. în jurul plăgii având scop de revitalizare a ţesuturilor plăgii şi grăbind vindecarea.are loc pe parcursul procesului de cicatrizare. .kinetoterapie. cernut.duş scoţian. capul articular iese din cavitatea articulară. fricţiuni cu vârful degetelor.tocatul sau bătătoritul. . .infraroşii.R.masaj de reglare a circulaţiei sanguine locale. rămânând ca atare pe această nouă poziţie. traume mecanice. .Este un nou ţesut care s-a format prin unirea marginilor unei leziuni provocate din incizii chirurgicale. neteziri. menţinerea tonusului musculaturii învecinate. .masaj manual aplicat la distanţă proximală pe segmente distale. chimice. E cauzată de slăbirea sau traumatizarea ligamentelor articulare. prin contractură musculară. Şedinţa durează 30 de minute şi se repetă de 2 ori pe zi. . Ele se manifestă prin dureri locale. care au o cauză comună: trauma prin extensii prelungite şi forţate a musculaturii (respectiv a ligamentelor).MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN . care se va executa distal.infraroşii. fricţiuni circulare urmând ca pe parcurs să crească gradat intensitatea.infraroşii. tapotament ventuză .vibraţii. frământat în cută. neteziri ascendente. prevenirea hipertrofiei musculare.aparat gipsat la nevoie. Luxaţia . rulatul. Tratament: . rulat. Când ligamentele articulare se rup.masaj manual pentru facilitarea circulaţiei sanguine dar totodată şi pentru energizarea zonei. rece-cald. .masaj pentru ameliorarea circulaţiei sanguine.aparat gipsat sau bandaj de imobilizare articulară la zona afectată. o întindere de ligamente care produce jenă sau dureri mici ca intensitate şi de scurtă durată şi acestea îndeosebi după revenirea din stare de repaus în activitate. S. poate merge până la scăderea funcţionabilităţii. reducerea tulburărilor vasculare.

. . Ruptura poate fi completă. care uşurează hemodinamica venoasă.Se aplică un masaj specific acestei părţi de corp. Masajul se poate lucra intercalat cu infraroşii.kinetoterapie după aparatul gipsat. crampe musculare şi oboseală pe membrele afectate. înlăturarea tulburărilor vasculare şi tonifierea lor. f.Hidroterapie.2010 . Tratament: . deformarea prin dislocare. atunci când capetele deschise prin ruptură ale osului. când osul lezat prezintă o singură fractură. . Fractura. presiuni executate cu vârful degetelor. perforează părtile moi din jur sau de deasupra. poate fî multiplă când pe acelaşi os lezat s-au produs mai multe fracturi sau fractura poate fi cominutivă prin fârâmiţarea osului la nivelul traumei. reglarea drenajului limfatic. 5. urmează un masaj pe segmentele zonei învecinate fracturii. B. cât şi de evitare a atrofiilor musculare din jur. AFECŢIUNI VASCULARE a.Este o afecţiune circulatorie venoasă. Varice . . . terminându-se cu temperatura care se află în cameră sau afară. . plagă deschisă.cu contraindicaţie în tromboflebite.masajul manual va avea scop reglarea circulaţiei sanguine. Dacă fractura s-a produs la nivelul traumei. urmând rulatul sau frământatul blând. prin altemanţă apă rece cu apă caldă. sau fractura poate fi închisă când părtile moi din jur rămân intacte.repoziţionarea (readucerea) şi imobilizarea oaselor rupte prin aparat gipsat şi tratarea complicaţiilor intervenite care de regulă apartin medicului specialist ortoped.imobilizarea improvizată a osului. Fractura poate fi deschisă. mobilitatea anormală şi durere.infraroşii. Fractura se manifestă în primul rând printr-o tumefiere rapidă. . Fracturile oaselor capului se recunosc prin hemoragii nazale.08.Purtare de bandaje elastice sau ciorapi elastici.) Masajul manual al membrului afectat: . sechele după aparat gipsat . vorbim de o fractură directă. mobilizarea capsuloligamentelor articulare pentru ameliorarea mobilităţii acestora. care constă din neteziri lucrate cu palma. Se aplică fricţiunea mai ales contra tulburărilor S. Mişcările de masaj vor cuprinde neteziri şi fricţiuni pentru zona articulară ca o protecţie împotriva depunerilor de aderenţe şi tonifierea capsulei. Se manifestă prin vene vizibil dilatate. Tratament: A.vibroterapia. incompletă sat doar o fisură. sau chiar o hemoragie deschisă. fricţiunile cu degetele urmează celor executate cu palma în scopul de a facilita circulaţia şi a înlătura inflamaţiile. frământat uşor. Ea poate fi fractură unică. . cu tulburări trofice.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN Mişcările constau în neteziri. duş scoţian.R. dacă urmează părăsirea camerei. restabilirea şi îmbunătăţirea elasticizării şi tonifierii musculaturii. putând străbate până la exterior cauzând astfel plagă.masaj . dar dacă aceasta s-a produs la o anumită distanţă de locul traumat. dure fiind. edeme.) Pacientul în poziţie culcată în repaus. cu piciorul ridicat pe diagonală de până la 90 de grade . bucale sau la nivel de ureche sau paralizii.Ruptura unui os cauzată fie de un traumatism fie apărută spontan în urma unei boli de oase (osteoporoză). cemutul şi tocatul uşor ca stimul al tonusului muscular.YUMEIHO pag 62/88 14. fricţiuni alternate cu neteziri. o insuficienţă venoasă cronică. vorbim de o fractură indirectă.Se foloseşte netezirea pe gambe şi coapse în sens centripet.

încetinirea circulaţiei limfei în urma unor obstacole. . A nu se confunda cu nevritele care se diferenţiază de nevralgii datorită tulburărilor care le manifestă ex. .Masaj manual general. Bineînţeles totul se va executa dinspre exterior. de drenaj limfatic.R. spre inimă. Tratament: . interstiţială progresivă.Masajul părţii care prezintă inflamaţia. frământări. Se manifestă prin inflamaţii care la presiunea cu degetul. d.Este un sindrom dureros localizat pe traseul unui nerv al cărui nume îl poartă: facială. retrobulbară. b. vibraţii. .Vibroterapia. AFECŢIUNI NEUROLOGICE a.vibroterapie.Reprezintă o creştere a cantităţii de lichid la nivelul unui ţesut datorită insuficienţei circulatorii. în sens invers. pulmonare etc.Masaj manual general uşor. a nervului trigemen. mai S. . b. Edeme . presări.Se aplică infraroşii în regiunea trigemenului timp de 3 minute. Afecţiuni vasculare cu edeme cronice . Este vizibilă cel mai adesea la picioare.datorită insuficienţei circulatorii.mai adesea pielea . de drenaj limfatic descris mai jos. . lasă o urmă persistentă.08.Masaj manual în zona muşchiului trapez. Urmează tapotamentul percutat cu scopul de a tonifia pereţii venoşi.pentru a ajuta circulaţia limfei. tocatul cu degetele. Nevralgia de trigemen .Creşterea cantităţii de lichid la nivelul unui ţesut . . .Este o suferinţă inflamatorie foarte dureroasă. . mâini. faţă. sciatică etc. c. sedativ. de trigemen. renale. pelviană. optică etc. Regiunea inflamată la presiunea cu degetul lasă o urmă rezistentă numită godeu.Neteziri profunde în sens circular pentru a realiza mobilitatea pielii şi ţesutului subcutanat în toate sensurile şi pentru a facilita circulaţia limfatică urmate de fricţiuni cu ambele mâini pentru a îmbunătăţii circulaţia sanguină. urmat de un masaj local pe nerv sau zonă afectată.Se aplică tapotament uşor urmat de netezire. . la nivel de prima vertebră dorsală. 6. Cauza care o produce: insuficienţe circulatorii. hepatice.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN vasculotrofice ale pielii şi ţesuturilor subcutanate.Masaj manual general. Tratament: . Afecţiuni vasculare de stază limfatică .YUMEIHO pag 63/88 14. şi a favoriza resorbţia edemelor. intercostală. Tratament: se vor executa: . apoi pe coloana vertebrală. Nevralgii . gen „non durere". Tratament: .Vibraţii generalizate .masajul zonei afectate urmat de un masaj general ce favorizează drenarea limfei.2010 . cardiace.se elimină cauza. Masajul special pe zona afectată va consta din netezire. Tratament: . boli renale sau prezenţa unui obstacol pe vase sanguine sau limfatice.Se aplică infraroşii.

kinetoterapie. Tratament: . B.kinetoterapie. atât pe interiorul cât şi pe exteriorul membrului inferior. după cum îi spune şi numele. consum în exces sau intoxicaţii de medicamente sau chiar alcool. Se manifestă cu precădere asupra membrelor inferioare degenerând în paralizii flasce.masaj stimulent al circulaţiei sanguine.Masaj manual prin netezire pe tot spatele urmat de masarea centurii scapulare şi a cefei. mişcări bruşte (având în consecinţă subluxaţii vertebrale).Sau nevralgia de sciatic. S.2010 . manifestată prin durere de-a lungul nervului. coborând pe coapsă.08. d. . manifestată. tumoarea medulară. Masajul se va executa prin fricţiuni şi frământări digitale.Mişcări de rotaţie a trunchiului spre stânga şi apoi spre dreapta. discopatii lombare (hernii discale. circulare. rulat şi în încheiere netezire calmantă. cu mişcări de netezire. printr-o serie de tulburări în funcţie de particularităţile şi funcţiile nervului afectat. apoi fricţiuni.) . după care masajul zonei lombosacrate mai întâi cu mişcări blânde care se vor transfoi-ma mai apoi din ce în ce crescendo în intensitate.Se aplică infraroşii. -Se urcă apoi în sus continuând cu un masaj neurosedativ pe toată porţiunea afectată. . tasări). f. carenţe de vitamine.Masaj neurosedativ şi kinetic. furnicătură. neteziri. Tratament: . gambă până la călcâi.vibraţii manuale. Tratament: . . .Se va urmări eliminarea cauzelor de iritaţie a nervului afectat. vibraţii pentru calmarea durerilor. amiotrofii. Polinevritele sau polineuropatii .) . . Nevralgia intercostală .MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN exact la jumătatea distanţei între acesta şi articulaţia umărului. algii. la intensitatea suportată de pacient. frământări digitale şi în încheiere o netezire. apoi a coloanei vertebrale. cald. datorită suferinţei nervilor intercostali. Etiologia (cauzele) polinevritelor poate fi: boli infecţioase. cu insistenţe asupra mişcărilor de neteziri circulare. înţepături. expunerea la curenţi de aer rece. cauzată de inflamaţii sau infecţii. altemativ mişcări de extensie urmate de aplecări. etc). după care se încheie cu netezire. manifestată sub formă de arsură. Tratament: A. -Vibroterapie. cernut. c. tutun. în zona lezată care poate fi cuprinsă de la zona lombosacrată. diabet.Este inervaţia unui nerv. este o inflamaţie a nervului sciatic. Se continuă masajul urmând traseul nervului sciatic descris mai sus. efort fizic deosebit şi neobişnuit. se aplică vibraje manuale. fricţiuni uşoare urmate de frământat blând. fricţiunilor uşoare.masaj manual pe tot trunchiul la nivel anterior şi posterior.Este o durere localizată la nivelul toracelui.R. Cauza acestei inflamaţii poate fi de natură traumatică. Nevrita .Masaj sub aplicare de infraroşii în zona lombosacrată. pe toată cutia toracică. continuând pe jumătatea feselor.Sunt nevrite ce afectează mai mulţi nervi concomitent. amorteală. e. netezire şi vibraţii. . parestezii (tulburare de sensibilitate. Sciatica .YUMEIHO pag 64/88 14. rece. din care cauză adesea mersul se produce greoi.

Boală infecţioasă ce cauzează paraliziea membrelor inferioare. ciupituri şi terminate prin stimulare efectuate cu mişcări de tapotament. corpului sau organelor inteme.vibraj stimulator al musculaturii. Masajul va fi executat ca un stimulent cu manevre energice. favorizând circulaţia sanguină. Tratament: . combătând edemele. Paralizia . monoplegia (paralizia unui singur picior sau o mână). compresiuni. luxaţii. Masajele vor fi energice. o contractură puternică a muşchilor nefuncţionabili ducând la atrofia acestora în timp.acelaşi ca pentru paralizie.masajul va urmări ameliorarea circulaţiei sanguine locale.kinetoterapie. Paralizia de nervi periferici . Chiar dacă se lucrează la picior. afecţiunea e mai gravă sau parţială. cemutul şi rulatul adecvate musculaturii hipotrofice. ischemii sau viroze (în care caz tratamentul constă în masaj . Parapareza sau paraplegia . Paralizia se manifestă prin dispariţia mişcărilor voluntare ale muşchilor cu inervaţia datorată nervului afectat. .Este o tulburare de origine piramidală a sistemului nervos. Masajul se încheie cu tapotament ventuză asociat cu alte forme de tapotament adecvate masei musculare. deci mai uşoară. . . Tratament: . .kinetoterapie. prevenind instalarea tulburărilor trofice. Tratament: . Majoritatea sunt partiale (hemiplegii a unei jumătăţi de corp cuprinzând una dintre părţi stânga sau dreapta) paraplegii. prevenirea atrofierilor musculare. De regulă cauzează o rigiditate. i.2010 .R.Este o afecţiune ce se manifestă prin nefuncţionarea unor muşchi ai membrelor. j.insistând energic pe zonele afectate) fie o altă cauză o constituie traumatismele. .Este o paralizie la nivel de nervi periferici cauzată de inflamaţii putemice.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN . poate cuprinde părţi inferioare ale corpului. Tratament: .masaj pe toată zona afectată. g.masajul trofic de menţinere a elasticităţii musculaturii denervate. netezirea se va efectua cu ambele mâini.YUMEIHO pag 65/88 14. cu fricţiuni.vibraţii de stimulare musculară.ca mai sus. insistând asupra deblocajelor energetice la musculatura rigidă sau energizând musculatura atrofiată. de favorizare a circulaţiei sanguine.masaj de drenaj limfatic inclusiv pe zona afectată. tulburări de sensibilitate sau vasculare ale pielii. Este cauzată de regulă după traumatisme. respectiv cu segmentul distal al piciorului şi continuând cu cel proximal. plăgi sau fracturi. care poate fi datorată leziunilor sistemului nervos central sau periferic. prin amiotrofie. în funcţie de gradul leziunii. compresiuni. . Poliomielita .masajul se va efectua cu manevre energice începând cu zona afectată. urmate de frământarea în cută. chiar şi netezirile vor S. caracterizată printr-o limitare a mişcărilor membrelor. h. apoi se aplică fricţiunile pentru reglarea circulaţiei sanguine. infecţii. Afectează copii. menţinerea elasticităţii şi excitabilităţii musculaturii denervate.08. De exemplu la picioare sau mâini prin contuzii.

Frământatul în cută. Se caracterizează prin scăderea capacităţii de control asupra muşchiului afectat şi tulburări trofice. m. . Pareza . tumori. rulatul şi baterea sub formă de tocat urmate de tapotament vor finaliza masajul prin tonusul dat şi excitabilitatea muşchilor hipotrofici. se va insista pe masajul abdominal în funcţie de respiraţie ca ciclu respirator consecutiv al pacientului.YUMEIHO pag 66/88 14. Aceasta poate să fie flască sau spastică.2010 . vorbim de hemipareză. Tratament: . Tetraplegia – Este paralizia tuturor membrelor corpului uman.Infraroşii. musculare.infraroşii. ţesuturi. Ea survine în hemoragiile cerebrale. descris deja la diagnosticul paraliziei.Masaj stimulator. se vor urmări nervii pe traiectul lor în mişcări aplicate cu policele.Este o tulburare caracterizată prin diminuarea volumului unor celule. senile etc.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN avea o notă energică. Fricţiunile şi ciupiturile vor fi mai profund efectuate pentru a putea străbate până la nervul lezat care stimulat fiind. A nu se confunda cu paralizia generală de care se diferenţiază. . În cazul în care mobilitatea este doar partial pierdută. Tratament: . . l. corticale. S. inflamatoare sau virotice a nervilor faciali. energic.Este o paralizie de formă uşoară a unui muşchi.După primele 3 şedinţe de masaj se va continua cu masajele circulatorii crescând în intensitate. Se manifestă prin pareza diferiţilor muşchi ai feţei pe partea nervului afectat.R.Vezi paralizie. Hemiplegia .Masaj manual circulator pe tot organismul. Masajul se continuă cu fricţiuni şi ciupituri şi se termină cu mişcări de tapotament percutat. va favoriza excitaţia musculaturii denervate. .Este specific paraliziilor. Paralizia facială . Tratament: .08. Tratament: . .Vibraţii. Netezirile se fac cu vârful degetelor începând de la linia mediană a feţei până spre marginile feţei. frământări uşoare.Se indică tratamentul specific paraliziilor. prin păstrarea funcţionalitaţii unei părţi a corpului. traumatisme cranio-cerebrale. Fricţiunile cu palmele sau chiar efectuate cu pumnul (partea dorsală a lui) activează asupra circulaţiei sanguine.Aplicarea metode vasoconstrictoare în zona musculaturii deservite de aceşti nervi. k. Atrofia nervului . Tratament: . Atrofia nervilor poate apare în consecinţa bolilor cronice degenerative: cerebrale. n. fricţiuni. hepatită. structuri nervoase sau organe cu consecinţe însemnate asupra funcţionabilităţii acestora sau prin lezarea centrilor nervoşi. .Este datorată proceselor ischemice.Este paralizia unei jumătăţi de corp.kinetoterapia prin mişcări de mimică în oglindă cu participarea muşchilor afectaţi. tapotamente. o.

coborând pe membrul afectat cu mişcări circulare.Este o boală caracterizată prin diminuarea volumului unor celule ce au cauzat retragerea tendoanelor degetelor dând o nouă formă.Este o afecţiune neurologică. care se caracterizează în funcţie de locul unde este instalatâ şi în care se găseşte ca focar procesul de demielinizare. r. precum şi de gradul întinderii ori de numărul plăcilor diseminate în întreg sistemul nervos. spre exemplu arteroscleroza care se referă la pereţii arteriali.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN . Masajul asupra degetelor se va efectua de la vârf către palmă. aceea de gheară.grăsimi constituite din alcooli şi acizi graşi . Oboseala marcată creează rezistenţă scăzută la infecţii.masajul general al spatelui. Tratament: . apoi fricţiuni. forma uşoară. Mielina = substanţă albă de origine lipidică . BOLI DE NUTRIŢIE a.2010 . mers dezordonat.Duş scoţian. .kinetoterapie cu executarea de mişcări ale membrelor din articulaţia umărului. a coloanei vertebrale.Se tratează ca fîbroza cu deosebirea că. cu insistenţă pe zona palmară şi a degetelor. apărută după o activitate intensă şi îndelungată (fără antrenament) sau după o boală acută (febră) sau cronică (anemie). pentru a ajunge la sistemul nervos în scopul de a fortifica şi nervii. a mâinii.R. Tratament: . Masajul se va încheia prin scuturări. denaturată. În Orient oamenii sunt mult mai sănătoşi decât noi pentru că practică masajul. nevrită optică etc. rece-cald-rece. . dismetrie. S. Tratament: . vom lucra mai în profunzime acolo unde întâlnim o zonă fără răspuns al nervilor. apoi a degetelor.infraroşii.Masaj de reglare a metabolismului. Mişcări clonice involuntare ale globilor oculari. datorită mijloacelor scăzute de apărare (reglate de nervi).YUMEIHO pag 67/88 14. Scleroza multiplă sau scleroza în plăci . de medici chiar şi de bolnavi. Dupuytrenul . Concluzie : în tratamentele pe care omul şi le aplică se recomandă să nu lipsească tratamentul de bază: masajul -cel mai eficace şi natural tratament uitat parcă de toată lumea. Noi de ce n-am putea? 7.Este înlocuirea unui anumit ţesut parenchimatos specific prin ţesut conjunctiv fibros (a se vedea fîbroza). abolirea reflexelor abdominale. dar care intervine atât de benefic în rezolvarea problemelor de sănătate. s. Boala de regulă se manifestă prin: hiper-reflectivitate osteotendinoasă. .08.care intră în alcătuirea tecii unor nervi. în care prin înlocuirea ţesutului funcţional cu ţesut conjunctiv. Ea reprezintă o modalitate de reparaţie a unor ţesuturi sau organe lezate. Scleroza . apoi centura de comunicare şi în sfârşit coloana vertebrală în zona centurii (scapulare).Acelaşi ca la scleroză. AFECŢIUNI DATORATE METABOLISMULUI l. se produce o scădere a capacităţii funcţionale respective. vibraţii ce cuprind întreg membrul afectat de la vârful degetelor până la articulaţia de bază. p.Este o stare trecătoare de epuizare musculară sau nervoasă. cu predilecţie asupra spaţiilor intermetatarsienelor. Oboseala .

.intoxicaţii cu produşi catabolici (uree) care împiedică funcţionarea celulelor musculare sau nervoase. subnutriţie. Tratament: . Oboseala se poate prezenta în forme grave. la care se mai adaugă şi greşeli în alimentaţie şi odihnă. lipsa condiţiilor igienice.infraroşii după primele trei şedinţe de masaj.Este o stare patologică.odihna activă. când se vor intercala în timpul masajului.repaus imediat şi total. e.2010 .încălzirea corpului.este o stare de oboseală cronică. c.vibroterapie.mişcări profunde de respiraţie. inaniţia (foame). . .exerciţii uşoare de respiraţie şi inhalaţii. de recuperare şi recondiţionare.Este o stare de slăbire a organisrnului care este de obicei consecinţa unei subnutriţii sau a unei boli îndelungate. polen). . din cauza unei lipse de oxigen (hipoxie) sau chiar din cauza producerii cataboliţilor din organism într-un ritm mai accentuat decât pot fi oxidaţi şi eliminaţi. după care intensitatea va creşte în scop energizant. Epuizarea este facilitată de unele stări predispozante ca debilitatea fizică.administrarea de substanţe întăritoare. . Organismul fizic este puţin rezistent la orice formă de efort. predominant acute: în caz de epuizare şi supraîncordare. Mişcările vor fi blânde şi superficiale la început pentru activarea circulaţiei şi calmarea sistemului nervos. . şi aceasta datorită faptului că persoana epuizată face un exces de activitate. .masaj complex ca factor de odihnă activă. dintre care cele mai pronunţate sunt cele ale sistemului nervos central. Surmenajul . vitamine. . dură sau slab organizată. etc. Debilitatea fizică . malnutriţie. sau executată fără o dispoziţie psihică favorabilă etc. . muncă exagerată în intensitate. . . tulburări glandulare.înlăturarea cauzelor şi a simptomelor. d. suprasolicitare sau boli cronice consumptive. .masaj general trofic primele 3 şedinţe mai uşoare. sau cronice: în surmenaj. tonice cardiace (mierea de albină. Obezitatea . .lipsă de material energetic (glucoza) necesar proceselor musculare sau nervoase.kinetoterapia. manifestată prin tulburări complexe ce cuprind aproape toate funcţiile vitale ale organismului.08. Oboseala nervoasă o precede pe cea musculară. în celulele nervoase (acidul lactic şi dioxidul de carbon). forţând nota printr-o supraactivitate la care nu face faţă.linişte şi izolare. băuturi dulci şi calde.acumularea produşilor de catabolism în muşchi. Tratament: .alimentaţia raţională. boli decompensate ale inimii.R. astenia. convalescenţa după boli cronice. b. . sucuri naturale de fructe sau legume dulci. un sindrom metabolic constând în S.YUMEIHO pag 68/88 14. cumulativă. Tratament: .MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN Oboseala este cauzată de: .masajul este recomandat în zilele următoare pentru a ajuta la refacerea organismului.

08. tapotament. cartofi. De regulă celulita se instalează la ceafă. De multe ori celulita se prezintă însoţită de alte manifestări. consumând de preferinţă multe salate de legume. genunchilor şi a gleznelor este cea mai răspândită.). continuând mai apoi cu mişcări din ce în ce mai energice şi profunde.2010 . Celulita se manifestă prin mărirea volumului ţesutului subcutanat. rulat şi cernut şi încheiat cu vibraţii.R. Cea mai obişnuită zonă de depunere a celulitei este zona şoldurilor şi coapselor.consumul zilnic de minim 2.vinişoare colorate la nivel de coapsă determinate de presiunea S. mărirea sensibilităţii la ciupit printr-o durere mai vie. care umplu stomacul şi creează senzaţia de saţietate fără un aport caloric semnificativ. Manifestarea acestei dereglări este vizibilă prin mărirea volumului şi greutăţii corpului. suprarenală sau diminuarea funcţiilor glandelor genitale. Uneori obezitatea este cauzată de o tulburare endocrină (hormonală) cu origine hipofizară. . . la spate unde poate provoca mari dureri în deosebi la nivelul coloanei vertebrale pe care o poate înconjura cu infiltraţii celulitice (deseori comprimând ramurile nervoase si vasele de sânge care tranzitează regiunea afectată). Acestea sunt: . f.Este o inflamaţie a ţesutului celular subcutanat. sau în jurul cicatricelor postoperatorii. depusă în ţesutul conjunctiv dintre piele şi muşchi. are un aspect neregulat ca o coajă de portocală sau ca o conopidă. etc. dar nu este ocolită nici partea de sus a braţelor. de regulă. . atunci când persoana nu favorizează consumul de calorii ingerate. diminuarea mobilităţii pielii şi dificultatea de a forma un fald prin ciupire şi atunci când se formează. sau din jurul organelor.combaterea constipaţiei. Celulita este mai răspândită la femei decât la bărbaţi.70 m înalţime optim ar fi 70kg. care alături de legume vor completa necesarul de vitainine şi săruri.Masaj manual general efectuat la început cu mişcări uşoare. Cauza provine din introducerea în organism de calorii mai mult decât sunt necesare mai mult decât are nevoie organismul. Celulita nu trebuie confundată cu adipozitatea. dulciuri. Greutatea ideală a corpului este egală cu atâtea kilograme câţi centimetri înălţime are corpul respectiv peste 100.5 litri de lichid. frământări.care pot fi luate ca afecţiuni separate şi care acum apar drept complicaţii. Tratament: -alimentaţia raţională reducând caloriile în toate cazurile până la 1000-1200 de calorii pe zi cu reducerea în special a glucidelor (pâine.kinetoterapie. apariţia de noduli care se simt la pipăit şi care cu timpul se pot transforma în adevărate plăci celulitice. De asemenea se va face o diferenţiere în funcţie de sex (la femei se scad circa 5 kg. Celulita coapselor. făinoase şi grăsimi). . inestetice şi ele la rândul lor la fel ca celulita . prin supraalimentaţie. De exemplu. apărută independent sau ca o complicaţie la boli infecţioase. formând bărbia dublă. întrucât ele au mai mult ţesut conjunctiv decât bărbaţii. Celulita . Din această cifră se pot scade până la 10 kg sub vârsta de 20 de ani şi putem adăuga ceva de până la maxim 10 kg peste vârsta de 40 de ani.) pe maxilare şi sub bărbie. dându-i un aspect de umflare. fricţiuni. plimbări. consumul de fructe crude. zonă foarte sensibilă la atingere.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN creşterea excesivă a ţesutului lipidic (grăsos). la 1. iritaţii al e nervilor locali. tiroidiană.mişcare multă. formând câte o mică cocoaşă cauzatoare de suferinţe locale sau la distanţă (cauzate de tulburări circulatorii.varicozităţile .YUMEIHO pag 69/88 14. . Ea este favorizată şi de lipsa de mişcare (sedentarism).

o ruptură a fibrelor elastice ale dermului datorită unor extensii a ţesutului subcutanat provocate de nodulii celulitici. după aplicarea netezirilor faceţi fricţiuni circulare şi fricţiuni cu pumnul pe talpă. Fricţiunea se va face prin mişcări circulare cu vârful degetelor. . de la gât.mişcări de respiratie şi inhalarea de oxigen. cu mişcări tonifiante. .odihnă suficientă. Masajul va fi aplicat general. Faceţi după neteziri. . .excesele de ceai.vibromasajul.tulburări intestinale (constipaţia sau colita). ciupituri.mişcare. presiuni de-o parte şi de alta a coloanei vertebrale.masajul executat la început cu mişcări uşoare. partea de după urechi spre umeri.viaţa sedentară. . tapotamente. Pe partea anterioară începeţi tot de sus în jos. după netezire aplicaţi fricţiuni circulare urmate de frământări la baza gâtului. framântaţi gamba părăsind zona cu netezire.vergeturile . cu scopul de a activa circulaţia sanguină şi de drenaj limfatic dar totodată şi anticelulitic în zonele afectate. Se vor lucra anticelulitic. Nu uitaţi fricţiunile aplicate la articulaţia umărului. . masaj prin mişcări auxiliare asupra coloanei vertebrale şi netezirea finală. tutun. închideţi ieşind cu o netezire şi coborâţi pe braţe.alimentaţia raţională.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN nodulilor celulitici care au provocat staze venoase şi de congestie locală asupra venelor superficiale. posterioare. de regulă roşie-violacee obţinută în urma unei loviri. depresii nervoase.08. Masajul feselor şi al şoldurilor. pentru înlăturarea depozitelor adipoase. .kinetoterapie. Coborând spre umeri. alcool. . până la baza gâtului şi peste umeri. mişcări şi fricţiuni circulare în jurul omoplaţilor. dar atenţie la durere.YUMEIHO pag 70/88 14. fricţiuni şi tapotament. Coborând la membrele inferioare. dacă zona ne permite putem adăuga rulatul muşchilor. rămânem la fricţiunile circulare terminând prin netezire. suboxigenarea. care îşi pierd elasticitatea.echimozele .dezechilibrul endocrin. mişcările se vor face de sus în jos. fricţiuni. celulita fiind o afecţiune cu sensibilitate deosebită la durere şi cu echimoze ce se formează la presiuni mici. . . frământaţi-i ascendent. . Cauzele celulitei sunt: . oboseala. . tiroidei şi hipofizei. Astfel masajul cefei va consta din netezire. frământat. . care după ce aţi aplicat netezirea şi petrisajul bicepşilor putem insista cu fricţiuni pe zona cu celulită. ale gâtului. Tratament: .R. mişcări profunde.înlăturarea cauzelor.pată de mărime şi culoare diferită apărută în urma unei hemoragii subiacente. petrisaj. cafea. după care se aplică un tapotament uşor urmat din nou de o ultimă serie de neteziri. Spatele cuprins de celulită merită o atenţie deosebită. şi hepatice. tapotamente.alimentaţia prea abundentă şi prea bogată în calorii.tensiuni nervoase.consumul unei cantităţi insuficiente de lichide zilnice. datorită celulitei picioarelor care la nivel de genunchi şi glezne în special blochează circulaţia.2010 . S.tulburări de circulaţie. proasta funcţionare a ovarelor. având ca rezultat picioare reci şi umflate ori de multe ori roşii. .consumul unui număr prea mare de medicamente fară o necesitate absolută. . Atenţie la frământatul care se face numai în părţile de jos. dacă nu. surmenajul. . .

Toracele se continuă cu fricţiuni după netezire cu care se şi termină în final. polifagie (foame exagerată) şi S.cauzând deformări sau chiar distrugeri de articulaţii. care beneficiază de un masaj separat prin netezire şi mişcări de fricţiune uşoare. Dacă nu stăpâniţi bine tehnicile. Pe abdomen netezirea se lucrează mai întâi din regiunea subombilicală în sus dar apoi şi în spre înăuntru cu pomire din acelaşi loc. distrucţii osoase cu formare de geode.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN Masajul pectoralilor la bărbaţi. renale etc. Se caracterizează prin creşterea acidului uric în sânge şi depunerea sărurilor sale. ascendent. de nutriţie. Piciorul cu laba va suporta mai întâi masajul fiecărui deget în parte după care urmează o scuturare a fiecăruia. Guta cu nodulii specifici se instalează la pavilionul urechii. fistulizări. subombilical. unde masajul are o tradiţie veche. fricţiunile la câlcâi. calciu. cu vârful degetelor. Aceste depozite de uraţi duc la apariţia de mici noduli cu consistenţă dură. apoi în spre lateral în jos. Asupra coapselor se începe cu o netezire lungă pornind de la genunchi. musculare. Boala se manifestă prin dureri. Dacă pacientul nu prezintă varice. rulări.08. tapotări. Este o meserie grea care cere îndemânare. Netezirile se aplică pe partea de deasupra. împotriva celulitei vom aplica frământatul insistând cu podul palmei şi cu rădăcina mâinii. evitând zona sânilor. de nutriţie. tendonul lui Achile. dar şi nodulii articulari.masaj manual indicat la artrite. în ţesutul cartilaginos în special la articulaţiile mici de la mâini şi picioare. De asemenea se va acorda o importanţă deosebita regiunilor perimaleolare. este mai bine ca masajul să fie făcut de o persoană de specialitate. producând şi manifestări alergice cu tulburări digestive. Diabetul zaharat . Tratament: . recurgeţi la frământări. numiţi tofi gutoşi. . uraţii. consumul sucurilor naturale obţinute în casă. dacă are varice faceţi numai neteziri şi fricţiuni. Tocatul.Este o boală metabolică. . colesterol. h. ciupituri. g. renunţarea la carne şi înlocuirea ei printr-un consum lacto-vegetarian. muşchii tibiali anteriori. Cel masat are o senzaţie plăcută.Este o boală metabolică. Apucaţi coapsa cu mâinile de o parte şi de alta ca o brăţară şi faceţi o alunecare ascendentă. evitând mişcările traumatizante. boala mai poartă numele de „artritism" sau gută viscerală. circular în jurul ombilicului în cercuri mai mari şi mai mici. de regulă localizaţi pe haluce sau pe degete .R.2010 . extraarticular. Pentru că se aseamănă mult cu o artrită reumatismală. Gamba va fi lucrată în special pe muşchii gemeni. frisoane. dar cel care masează. mai ales dacă nu este antrenat. cernut şi netezire finală. cauzată de consumul frecvent de carne (mai ales vânat şi organe). caracterizată prin creşterea glucozei în sânge (hiperglicemie) şi eliminarea ei prin urină (glicozurie). pierderea funcţionalităţii. prin ciupit. Genunchiul trebuie lucrat conştiincios pentru îndepărtarea stratului de celulită şi depozitelor de grăsimi. În Japonia.reglarea alimentaţiei. de acid uric. Se manifestă prin polidipsie (sete exagerată). tapotamentul se va executa uşor. febră.kinetoterapie. craniu).YUMEIHO pag 71/88 14. va fi uşor istovit. Ca atare guta are două forme: articulară şi abarticulară. respectiv al „decolteului" la femei începând de la stern spre umăr. formarea unui maseur necesită 7 ani şi de obicei este o meserie care se moşteneşte din tată în fiu. consum de ceaiuri din plante diuretice şi regulatoare a metabolismului. inflamaţia şi pigmentarea roşuviolaceu a zonei afectate. Acest proces provoacă inflamaţii care stau la originea crizelor dureroase. iar pe creasta tibială aplicaţi neteziri ascendente. frământat. cu localizare pe tendoane şi sinoviale (rotulă. forţă şi tehnică. Guta sau podagra .

urmată de frământări şi ciupituri iar acolo unde dimensiunea musculaturii o permite. c. transpiraţii. prin sudarea vertebrelor între ele. Aceasta se datorează incapacităţii pancreasului endocrin de a sintetiza insulina unul din hormonii importanţi secretaţi de acesta. În acest scop se aplică un masaj blând şi relaxant. care de altfel constituie principala sursă de energie pentru majoritatea ţesuturilor. diminuarea durerilor. Boala se manifestă cu dureri la nivelul coloanei şi al articulaţiilor sacroiliace. percutat.Infraroşii. roşeaţă şi căldură locală. Netezirea se execută cu degetele.masaj care să ajute la stimularea procesului de ardere din organism. Boala debutează ca o infecţie. a articulaţiilor sacro-iliace. tonifierea tegumentelor afectate. de la mâini şi degete în mod predominant la femei şi copii. deci consumul în exces de glucoză sau pentru evitarea şi eliminarea depozitelor de grăsime.Este o afecţiune cronică inflamatoare ce vizează mai multe articulaţii. hipotrofie musculară şi tendinţă la cifoză dorsală. După o netezire calmantă. ireversibile. local timp de 4 ore. îmbunătăţirea circulaţiei sanguine. Poliartrita reumatoidă . cute plescăit. . dietă prin reglarea consumului de glucide. . Artritele .kinetoterapie pentru păstrarea mobilităţii articulare.YUMEIHO pag 72/88 14. tumefieri articulare fusiforme. îndepărtarea inflamaţiilor şi drenaj limfatic. .Masaj la fel ca mai sus. .După puseul acut şi tratamentul cu antibiotice: .R. cu febră.08. Cauza este de origine infecţioasă.masaj de prevenire a hipertrofiei musculare locale. BOLILE REUMATICE DE TIP INFLAMATOR a. vibraţii. Dacă nu este instituit un tratament corespunzător pot surveni complicaţii grave. hipotrofie musculară. Tratament: . insistând la mâini asupra muşchilor dintre metatarsiene şi la nivel de falange. şi prevenirea atrofiei musculare paravertebrale. b. Tratament: . Ea se manifestă prin dureri articulare. masaje reflexe.Este o boală inflamatorie reumatismală – autoimună.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN poliurie (urinare excesivă). Este o incapacitate a organismului de a utiliza glucoza. Manevrele se execută cu prudenţă în funcţie de limita de suportabilitate a pacientului. inflamaţii articulare. Pentru tonus şi excitabilitate când durerile au mai cedat după câteva şedinţe. a cotracturilor musculare.alimentaţia raţională. cu pulpa policelui. masaj pentru buna circulaţie sanguină şi limfatică. îndeosebi articulaţiile mici. . Tratament: . se vor aplica şi tapotamente mai uşoare sau baterea cu procedee mai blânde: frământare.cu afectare coloanei vertebrale.masaj de întreţinere a mobilităţii coloanei. şi rareori a articulaţiilor membrelor. Spondilita anchilopoetică . dureri articulare. În faze avansate se instalează anchiloza coloanei vertebrale.sunt afecţiuni reumatismale de tip inflamator manifestate la articulaţii. frământatul în cută cu intensitate mică. redori articulare.antiinflamator se fac badijonări cu frunze de varză dulce. Tratament: .2010 .pe lângă tratamentul cu antibiotic. datorată unor formaţiuni osoase numite sindesmofite. se continuă cu fricţiuni. limitarea mişcărilor. Este predominantă la bărbaţi. calmarea circulaţiei sanguine. se pot aplica şi S. ll. se vor consuma sucuri naturale din legume şi fructe.

mai pot fi prezente şi tulburări circulatorii şi neurologice generatoare de cefalee (dureri de cap) vertij (ameţeli). Una din manifestările frecvente a spondilozei cervicale este torticolisul (gâtul înţepenit).Este o afecţiune degenerativă a ţesuturilor cartilaginoase şi osoase ce formează articulaţia. Suferinţele articulare sunt favorizate (odată cu înaintarea în vârstă) de uzura datorată presiunii şi frecării suprafeţelor articulare. punţi. Tratament: . Artroza cervicală . c. în alte cazuri durerea se instalează lent. .Este o afecţiune inflamatorie provenită de la BURSA SEROASĂ (o formaţiune anatomică ce se aseamănă cu un sac închis ce conţine lichid care permite lubrefierea articulaţiilor). la persoanele supraponderale. a cefei şi contractura musculaturii cervicale. d. dar şi traumatisme şi microtraumatisme repetate. tocatul.Masaj local aplicat ca pentru reumatism în zona afectată.Vezi mai sus. cartilajul devine mai subţire. în funcţie de suportabilitatea pacientului. d. ca atare spaţiile articulare mai înguste. tulburări metabolice şi endocrine. BOLILE REUMATICE DE TIP DEGENERATIV a. şi chiar tulburări de vedere.YUMEIHO pag 73/88 14. accentuându-se progresiv. faţa externă a gambei şi faţa dorsală a piciorului. dar şi la tineri. cu repetare îndelungată.2010 . Artroza lombară . Vibraţiile se fac cu vârful degetelor. articulaţiile degetelor. acufene (zgomote.Se manifestă cu dureri în zona posterioara a gâtului. a gambei şi a plantei piciorului. Din zona lombară durerea iradiază spre unul din membrele inferioare. în zona afectată. etc.R. durerea iradiază pe faţa posterioară a coapsei. Când este afectată rădăcina S-1. Există parestezii. generând nevralgia cervicobrahială. Lombalgia s-a studiat la lumbago. Durerile mai pot radia şi în membrele superioare. ţiuituri în urechi).08. care se pot vedea prin radiografii.Infraroşii. Tratament: .kinetoterapie după remisiunea fazei dureroase. Tratament: . Bursita .Se poate manifesta clinic prin: lombalgie acută. tapotamentul. sau la redresarea coloanei vertebrale. . Una din localizările frecvente este coloana vertebrală . pinteni. Tratament: S.masaj în vederea reducerii durerilor. lll. iar la zona lombară bătătoritul. Aceasta se poate instala la persoanele în vârstă. b. suprafeţele neregulate. Cauza acestor boli este pe de-o parte vârsta.SPONDILOZA. Când este afectată rădăcina L 5 iradierea durerii este pe faţa posterioară a coapsei. Lombosciatica . De asemenea. a contracturilor şi miorelaxant în manevre blânde. la sportivi. la genunchi (gonartroza) . continuând cu fricţiuni şi frământări în cută. articulaţie coxofemurală (coxartroza). contractură musculară lombară şi limitarea mişcărilor coloanei vertebrale şi a membrului inferior afectat.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN frământări mai energice. uşoare. ciocuri. Artroza . la persoanele care depun efort fizic.se manifestă cu dureri lombare instalate brusc. Are rol de a diminua frecarea dintre muşchi sau tendoane şi planul osos. lombalgie cronică şi lombosciatică (atunci când durerea din zona lombară radiază dea lungul nervului sciatic). în timpul ridicării unei greutăţi. Pe marginea acestora se poate depune calciu sub diverse forme.

contractură musculară. artroze. poziţie inadecvată timp îndelungat etc. ruptură de menisc. ciupiri.kinetoterapie.2010 .masaj pentru favorizarea circulaţiei sanguine şi elasticizarea articulaţiei. Artroza genunchiului sau gonartroza . reacţia sinovială (sinovită) cu hidrartroză. presiuni.Este o acumulare de lichid în sinovie şi destinderea articulaţiei într-o umflătură nedureroasă.kinetoterapie.R. .cu precădere a genunchiului. f.vibroterapia. Este cauzată de entorse.repaus pe pat tare. Se vor aplica neteziri.combinarea masajului specific leziunilor musculo-ligamentare cu cel specific afecţiunilor neurologice (în sciatică). .Este o afecţiune degenerativă inflamatorie (sau mai degrabă consecinţa unei inflamaţii a ţesuturilor moi ale genunchiului). . a ligamentelor şi a musculaturii din zonă. TBC.Masajul se aplică la genunchi şi coapsă prin neteziri cu palmele. Tratament: . tapotamente. Afecţiunea se manifestă deobicei la persoanele de peste 50 de ani prin: dureri la primele mişcări după ridicarea din pat sau în legătură cu schimbările meteorologice. Se manifestă prin dureri locale. hipertrofia musculară. etc. fricţiuni circulare. Se insistă pe cvadriceps pentru prevenirea hipertrofiei ce afectează acest muşchi.). Hidrartroza .YUMEIHO pag 74/88 14. fricţiuni cu rădăcina mâinii.Este o înţepenire. .comprese locale. impotenţă funcţionala superficială. frământări în cută combinate cu cernut sau rulat şi tapotament energic sub formă de tocat sau bătătorit. . frământări. Redoare . Tratament: . g. . frământări pe muşchi.vibromasaj. mai poate apare în reurnatism. mai ales la nivelul cvadricepsului. fricţiuni şi se încheie cu trageri în caz că nu avem prezent fenomenul de congestie sau hidrartroză. distensii.08. o imobilitate a unei articulaţii cauzate de traumatisme locale. Masajul articular al genunchiului constă în neteziri.reducerea greutăţii corporale. e. oboseli ale muşchilor solicitaţi în exces şi respectiv a articulaţiei . S. tratamente greşite.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN . . Tratament: . tonifierea musculaturii abdominale. tapotamente cu degetele. imobilizări prelungite (aparat gipsat.Masaj adjuvant pentru circulaţia venoasă şi limfatică prin mişcări executate atât asupra articulaţiei cât şi asupra musculaturii învecinate prin netezire.

cărora le-a dat numele de reflexe. de zone hiperalgice apărute pe piele în anumite boli. El a folosit pentru prima dată masajul digital al unor puncte de pe piele în scopuri terapeutice (1911). pe cale reflexă. J. într-un articol publicat în revista Brain. vechii clinicieni mai foloseau şi o altă metodă: atingerea omuşorului (luetei) cu vârful degetului sau cu coada unei linguri. Kohlrausch observă contractura persistentă a unor muşchi.Bossy defineşte reflexul ca fiind un răspuns rapid al structurilor biologice la un stimul anume. Către anul 1860. Head vorbeşte. Despre S. Mecanismele reflexe au o valoare terapeutică recunoscută ştiintific. După numai şase ani. In 1893 neurologul englez H. muşchi. reflexus=reflectat. Intemeietorul reflexoterapiei moderne este considerat Barczewski. matematicianul şi fizicianul Rene Descartes (1596-1650) a fost primul om de ştiinţă care a vorbit despre actele automate ale organismului uman. care se practică astăzi pe scară mare în întreaga lume. Filozoful. încrucişate. etc. (suferinţă caracterizată prin creşterea bruscă şi rapidă a bătăilor inimii la 120-220 pe minut) pentru rărirea bătăilor inimii. medicul englez J. cât şi cele dintre organism şi mediul înconjurător. El spunea că „fiziologia trebuie înţeleasă şi explicată prin fenomene mecanice". Metzgers. s-au obtinut rezultate surprinzătoare în foarte multe suferinţe. Câteva exemple de mecanisme reflexe: introducerea piciorului sănătos întrun vas cu apă caldă. Mackenzie intuieşte rapoartele reflexe dintre anumite organe şi unele zone de pe piele. produce. El constă în masarea anumitor zone limitate ale corpului. În astfel de cazuri. specific şi localizat cu precizie.2010 . Dacă la nivelul acestor căi sau al centrilor nervoşi se produc anumite modificări. impulsul nu ajunge până la sistemul nervos central. în scopul obţinerii unui efect la distanţă de zona masată (la nivelul unor organe. actul reflex nu mai are loc. în 1937 profesorul W. Reflexele sunt de două categorii: necondiţionate (congenitale) şi condiţionate (dobândite prin repetiţie). Cam în acelaşi timp. Prin stimularea acestor zone. sau se produce alterat (exagerat. de Cornelius. Van Veen (Haarlem) a comunicat rezultate terapeutice interesante obţinute tot prin stimularea unor zone de pe piele. subcutanate. este masajul reflexogen. posturale. medicii germani. care ar putea fi folosite în scopuri terapeutice. de Miiller şi Kirchberg exersează stimularea unor puncte reflexe de pe piele. cu masaj digital. apăsarea blândă pe globii oculari era folosită de vechii clinicieni în tratamentul de urgenţă al tahicardiei paroxistice. încetinit sau chiar aberant). Acest răspuns este trimis direct la organul sau muşchii deserviţi de acesta. autonome etc.08. fiind dirijat către ganglionii nervoşi paravertebrali (sau medulari). În reflexul autonom.) Reflexele (lat. în anumite zone. prin care sunt reglate relaţiile existente dintre diferitele părţi ale organismului. generând un răspuns reflex la nivelul acestora. vasodilataţie la piciorul bolnav (procedură folosită la tratamentul arteriopatiilor cronice obliterante). funcţii ale sistemului nervos. răsfrânt) sunt activităţi fundamentale ale sistemului nervos.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN PARTEA A 7-A MASAJUL REFLEXOGEN Un alt masaj. Reflexele pot fi cutanate.R. care apare în unele boli. Aceste zone sunt cunoscute astăzi sub numele de „Zonele Head".YUMEIHO pag 75/88 14.

dureri lombare.2010 . printr-o acţiune reflexogenă care inhibă durerea îndepărtată. ritmice. descoperise. Masajul muscular reflexogen foloseşte o serie de manevre. Hipertonia musculară reflexă se întâlneşte în numeroase boli: entorse. acţionând pe o zonă. boli de ficat . care studia de multă vreme acest fenomem. 1. ei denumind respectiva contractură musculară „sfoară". mâini. ureche. pe ţesutul conjunctiv. Şi tot Jean Bossy mai spune: „Reflexele cele mai simple. . In practică se folosesc mai multe feluri de masaj reflexogen: pe muşchi. a reuşit să stabilească organul bolnav şi chiar suferinţa sa. bronşită cronică. Bazele neurobiologice ale reflexologiei moderne (reflexo-diagnostic şi reflexoterapie) le-a pus profesorul francez de anatomie Jean Bossy de la Facultatea de Medicină de la Montpellier. suferinţa se manifestă nu prin hipertonie locală. într-o anumită zonă a corpului. El a descoperit. o maseoză germană. senzitiv (protoneuron). în scopuri terapeutice. vasculare. fracturi. boli de stomac. boli de inimă. Cel dintâi medic care a descoperit creşterea tonusului muscular. în funcţie de localizarea contracturii (hipertonie musculară).MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN un astfel de fenomen vorbeau şi vechii chinezi. dureroasă sau nu. În concluziile sale el spune: „Masajul unui punct dureros de pe piele poate avea o acţiune directă. varice. Principiile reflexoterapiei îşi au rădăcina în vechile doctrine filozofice. cel mai adesea ele având trei elemente situate în acelaşi segment: un neuron aferent. în funcţie de contractură. pe nume Dicke. angiospasme.YUMEIHO pag 76/88 14. un neuron eferent. Cel mai eficient s-a dovedit masajul digital. colecistita acută). lui Kohlrausch i-a venit ideea acţionării asupra acestor contracturi prin masaj digital. întâmplător. .pentru o hipertonie întinsă vibraţii ceva mai energice. motor (motoneuron) sau autonom.Masajul muscular reflexogen. elementare (cutanate. osteo-artro-musculare) sunt excepţional monosinaptice. totul corespunde în univers". În foarte multe cazuri. mucoasă nazală etc. Profesorul Kohlrausch. Aşa a luat naştere masajul muscular reflexogen. ci prin hipotonie (asociată cu atonia organului respectiv). ce este jos este şi sus. adesea viscerală". picioare. a fost Mackenzie. boli genitoS. Filozofii antici vorbeau despre asemănările şi corespondenţele dintre macrocosmos şi microcosmos. Acelaşi Mackenzie a mai observat că suferinţele unor organe se manifestă prin contracturi.pentru o hipertonie limitată vibraţii sau fricţiuni blânde. crampa scriitorului. masajul conjunctiv reflexogen. traheo-bronşită acută. luxaţii. unul sau mai mulţi interneuroni scurţi". dureri de cap. hernie discală. din Egipt şi nu numai. pe tălpi. ulcer varicos. angină pectorală. S-au mai încercat şi alte mijloace pentru suprimarea contracturilor musculare în anumite zone ale corpului. scleroemfizem pulmonar. o contractură neobişnuită în unele boli acute (gastrita acută. mereu în acelaşi loc. În felul acesta el a obţinut ameliorarea câtorva suferinţe. ca de exemplu în suferinţele ficatului numai între omoplatul drept şi coloana vertebrală.08. care au rolul de a stimula tonusul respectivelor organe. În suferinţele subacute contractura era mai puţin evidentă. După lungi observaţii.R. pe care o descoperea printr-o palpare minuţioasă cu vârful degetului. în cazul îmbolnăvirii unui anumit organ. în timpul palpării. contractură care era sensibilă la mişcări şi persista o bucată de vreme după vindecare. Mai înainte de Kohkausch. apendicita acută. afirmând că: „Ce este sus este şi jos. În acest caz se folosesc fricţiuni sau frământări energice.

Masajul conjunctiv reflexogen Această metodă terapeutică a fost descoperită întâmplător în anul 1929 de către maseoza germană. Cu această ocazie a vorbit şi despre masajul lui Dicke. Zonele ţesutului conjunctiv sunt mai mult sau mai puţin vizibile. din 1959. care se găseşte în piele.R. La Congresul Mondial de masaj şi kineziterapie. zona respectivă devenind palpabilă şi chiar vizibilă. ortopedie. în muşchi etc.. Zona respectivă este fermă la pipăit. la unul din membrele inferioare. denumit de medicii germani „Bindegewebsmassage" (masaj conjunctiv) a fost folosit ulterior în clinicile germane de pediatrie.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN urinare. care l-a aplicat şi în alte boli: miocardită. Cazul a făcut multă vâlvă în lumea medicală. iar periferia infiltrată. printrS. După trei luni de automasaj energic. Tehnica: Mai întâi se inspecteazâ şi se palpează zona respectivă. zilnic. nevralgii. 2. în raport direct cu disfuncţia organului. Kohlrausch şi Kliber. format din celule cu aceeaşi structură şi aceleaşi funcţii. Aceste modificări. reprezintă 16% din greutatea corpului.2010 . în felul acesta. Unii dintre ei stimulau zonele respective nu numai cu masaj. şi un rol de susţinere. bolnava a observat apariţia unor furnicături la nivelul piciorului bolnav şi uşoare senzaţii de căldură locală. Dr. Ţesutul lax subcutanat conţine fibre elastice (care îi conferă elasticitatea) şi fibre colagene (care îi conferă rezistenţa). 0 contribuţie importantă la dezvoltarea masajului conjunctiv au avut-o medicii germani Teirich-Leube. în stratul adipos. ea stătea mult timp în pat. ameliorarea unor tulburări funcţionale ale anumitor organe. Acest masaj. injecţii locale cu substanţe anesteziante. durerile din membrul bolnav s-au ameliorat simţitor. Într-una din zile. Dicke. hipertensiune arterială etc. în cartilagii. insuficienţă coronariană. având. ginecologie etc. ultimul publicând o lucrare de specialitate. a avut ideea de a-şi masa cu vârful degetelor câteva zone împăstate de pe piele. Toţi medicii practicieni erau convinşi că masajul ţesutului conjunctiv acţionează asupra sistemului nervos vegetativ.YUMEIHO pag 77/88 14. face legătura între ţesuturi şi între acestea şi organe. Ţesutul conjunctiv. din cauza retractării pielii. neurologice. Funcţiile sale sunt reglate de sistemul nervos şi sistemul endocrin. După nenumărate zile de automasaj. cu multă răbdare. descoperirea lor prin palpare minuţioasă depinzând de experienţa terapeutului. tensiunea ţesutului subcutanat creşte. executate ore întregi.08. Ulterior şi-a extins masajul şi în regiunea trohanteriană (faţa externă a coapsei). Teirich-Leube a prezentat o comunicare privind studiile şi cercetările sale în domeniul masajului reflex terapeutic. Ea are centrul retractat. în oase. paralizii etc. dar şi cu alte mijloace: căldură locală (împachetări). Pentru aprecierea tensiunii ţesuturilor din zonă. Suferindă de arteriopatie cronică obliterantă. intitulată „Segmentherapie ". pe care le descoperise întâmplător în regiunea sacrată şi pe crestele oaselor bazinului (iliace). se palpează. în care şi-a prezentat propriile sale observaţii. conţinând şi 23% din apa întregului organism. Ţesutul conjunctiv. de la Paris. În unele boli. în acelaşi timp. prin manevre mai energice. „miraculosul" tratament fiind preluat de o clinică medicală universitară din Fribourg. sunt în funcţie de cantitatea ţesutului conjunctiv din acea zonă. obţinând. mai mult sau mai puţin evidente. ceea ce explică acţiunea sa reflexogenă. cu vârful degetelor.

Rezultatele sunt pozitive după 4-5 şedinţe. Percuţiile vor fi blânde. căpătând un aspect zebrat. în acelaşi timp. Abrams a studiat. menopauză. Descoperirea acestor zone reflexogene se face după o lungă practică. lumbago. Masajul constă din presiuni şi frecări putemice cu vârful degetelor. etc. Manipulările provoacă reflexe la distanţă. pe anumite puncte. pe cale reflexă. boli reumatice cronice.08. mai ales în tulburările cronice. timp de 10 secunde. împingeri. Cu toate că masajul este digital.. migrenă. etc. Despre reflexele produse cu ocazia manipulărilor vertebrale sa ocupat.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN o rulare uşoară. manevre care produc senzaţii de „smulgerea" pielii. 3. paravertebral. medicul american Albert Abrams.2010 . Se mai folosesc presiuni cu vârful degetelor. senzaţiile produse dau impresia că manevrele respective au fost efectuate cu unghia. tulburări circulatorii periferice: picioare grele. pancreas. spun profesioniştii.kheir=mană.Masajul vertebral reflexogen 0 metodă terapeutică mai puţin cunoscută la noi în ţară. etc. Chiroterapia (gr. therapia=lecuire) constă din folosirea mâinilor. manipulări. tracţiuni. Stimularea locală poate fi făcută cu vârful degetului sau prin percuţia (cu marginea mâini) pe degetul aplicat pe vertebră.YUMEIHO pag 78/88 14. boli ale aparatului digestiv: stomac. unilateral sau bilateral. crampe musculare. în scopul ameliorării sau chiar vindecării. Mişcările respective sunt de mai multe feluri: presiuni. Bazele reflexoterapiei vertebrale moderne (spondilo-terapie) au fost puse de Albert Abrams. este chiroterapia. Acestea. se reliefează uşor. chiropractică. După masaj se recomandă repaus de 1-2 ore. Manevrele vor fi alternate cu pauze: percuţii (4-5 secunde). care au o influenţă pozitivă asupra unui organism bolnav. Foarte multe dintre efectele acestor manipulări erau asemănătoare celor obţinute prin acupunctură. manevra respectivă producând dureri foarte vii. boli cardio-respiratorii: astm bronşic. bronşite cronice. şi reflexele vertebrale produse prin percuţia cu vârful degetului a apofizelor spinoase sau prin exercitarea de presiuni paravertebrale. constipaţie. boli ginecologice. Principalele indicaţii: dureri. apoi la 2-3 zile. Percuţia apofizelor spinoase ale vertebrelor acţionează asupra ganglionilor şi viscerelor corespunzătoare. sunt reacţiile normale ale masajului conjunctiv. S. cu ajutorul cărora terapeutul imprimă anumite mişcari unei articulaţii. a unor suferinţe locale sau la distanţă.R. La începutul tratamentului se face câte o şedinţă pe zi. fenomene care persistă în următoarele 36 de ore. pliul pielii. medicină osteopată şi vertebroterapie. răsuciri şi masaje. În timpul unui astfel de masaj.. In acelaşi timp pielea se înroşeşte. pielea este uşor deplasată pe ţesuturile subiacente. într-un ritm de 65 pe minut. pauză de 2-3 minute. la începutul secolului al XX-lea. varice. Ea mai este cunoscută şi sub alte denumiri: osteoterapie. dureri precordiale. apoi presiuni paravertebrale (10-15 secunde). ficat. de „tâietură" sau „ruptură" locală. dar foarte răspândită în America de Nord şi Europa de Vest. regulate. osteopatie.

intestin gros. din secolul al VI-lea. în care coloana vertebrală se află pe marginea internă a labei piciorului. organe genitale. cu vârful rotunjit al stiloului.zonele Shiatsu.La nivelul piciorului se găsesc proiectate: arborele bronşic. printre care şi picioarele. fiecare fiind în relaţie cu un anumit organ: trahee şi bronşii. printre care: Fitzgerald. Punctele sensibile semnifică suferinţa organelor proiectate în acel loc. inima. El se va concentra strict asupra S. Riley (cercetările sale fiind preluate de suedeza Eunice Ingham). în ordinea indicată pentru fiecare boală. În SUA podopunctura a constituit obiect de studiu pentru numeroşi specialişti. plămânii. W. . în scop diagnostic şi terapeutic.2010 . dar şi la nivelul picioarelor pe o piele curată şi sânătoasâ (fără bătături. tumori etc. dar şi diagnostice. R. Reflexoterapia constă din stimularea punctelor sensibile. cu un instrument improvizat (beţigaş de lemn. intestin subţire.Dale. La rândul lor. ficatul şi vezicula biliară. inimă. Masajul punctelor de pe tălpi şi picioare (podopunctura) se practică astăzi pe scară mare în estul Asiei. nu numai presopunctura tălpilor şi picioarelor în scopuri terapeutice. aşezat pe un scaun. cu vârful degetului. pe cale reflexă. splinăpancreas. printr-o palpare minuţioasă cu vârful unui deget. iar masorul într-o poziţie cât mai comodă. Fitzgerald. stomac. iar pentru cele cronice. În timpul masajului bolnavul va sta culcat cu faţa în sus. În Japonia profesioniştii folosesc următoarele zone reflexogene: -zonele Hirata: reprezentate de 12 benzi orizontale. situate în afara meridianelor. este o practică foarte veche.Masajul reflexogen al tălpilor şi al picioarelor Masarea unor puncte de pe tălpi şi picioare. se execută masajul blând al tălpilor. Aceste manevre deblochează energiile din corp şi îmbunătăţesc circulaţia sângelui şi obţin. durata lor putând fi până la 30 de minute. ea aflându-se de milenii în arsenalele terapeutice ale medicinii tradiţionale din China şi India. vezică. Punctele se masează câteva minute până la dispariţia durerii locale şi a granulaţiilor de sub piele. rinichi. . cu 44 de puncte pe picior. În China se folosesc 32 de puncte pentru podopunctură. Masajul tălpilor picioarelor sunt folosite astăzi în foarte multe ţări occidentale. şi de japonezi. Medicii vremurilor au observat că unele zone de proiecţie devin sensibile când organul respectiv se îmbolnăveşte. specialiştii taiwanezi folosesc 25 de puncte situate pe picior. În Japonia zilelor noastre există specialişti care practică.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN 4. Înainte şi după tratament.). ficat. H. Masajul se execută nu numai pe tălpi. vezică biliară. specialitatea lor fiind cunoscută sub denumirea de sokushindo. normalizarea funcţiei organului respectiv. plămâni. fiind preluată.YUMEIHO pag 79/88 14. sunt reprezentate toate organele. metodă adoptată la jumătatea secolului trecut şi de numeroşi terapeuţi naturişti din Europa şi America de Nord. 2-3 şedinţe pe săptămână. în scopuri terapeutice. cu palma. timp de 20-30 de secunde. Un merit deosebit în răspândirea acestei metode îl are specialistul america.).08. Pentru suferinţele acute se recomandă 1-3 şedinţe pe zi.R. De aici ideea de a fi masate cu degetul sau cu alte mijloace pentru ameliorarea unor suferinţe. al unei baghete de sticlă etc. ilustrate prin cartografii precise. răni. În antichitate se credea că pe suprafaţa unor segmente ale corpului.A. Reflexodiagnosticul constă din reperarea punctelor sensibile sau chiar dureroase de pe tălpi.zonele Sokushindo. care a denumit-o zonoterapie.

Reflexodiagnostic: . cu pulpa degetului. Limba ocupă un loc important şi în medicina tradiţională chineză. Bossy. Pe faţa dorsală. japonezi (Hirata. care stabilesc diagnosticul şi cu ajutorul modificărilor descoperite pe limbă. 7. De reflexologia mâinilor s-au ocupat cercetători americani (Fitzgerald. aparţine medicului francez Paul Nogie considerat şi părintele auriculoterapiei moderne. Importanţa degetelor mâinilor este cu mult mai mare decât a picioarelor. situate în afara meridianelor. Modificările apărute pe proiecţia unui organ semnifică suferinţa sa. subţiri.Zonele organelor proiectate pe limbă. mai ales la vârful degetelor. pe linia mediană. care a întocmit şi o cartografie a mâinilor. acoperite cu depozite albicioase. Zonele mai mari pot fi stimulate prin apăsări cu coada unei linguri. Şi astăzi modificările limbii (formă. mâinile prezintă numeroase zone reflexogene ce pot fi folosite în scopuri diagnostice şi terapeutice. privit la televizor) fiind interzise. Pe limbă se găsesc şi zone reflexogene care pot fi stimulate cu vârful degetului. J. pete. Pe ureche sunt proiectate toate organele corpului. câteva secunde. 0 mare importanţă asupra acestui aspect îl acordă şi medicii homeopaţi. spălat şi badijonat cu alcool. ficat. cel care a pus bazele teoretice şi practice ale acestei metode. Stimularea punctelor de proiecţie ale organelor respective. Tot el a întocmit şi prima cartografie completă pavilionului urechii. semnfifică suferinţa lor. culoare. sau chiar cu unghia. Yamamoto) şi. bineînţeles.R. prin masaj cu un stilet metalic sau din sticlă. Prima sa cartografie.Masajul reflexogen al mâinilor Ca şi picioarele. timp de câteva secunde. 5. Bossy a întocmit reprezentarea inervaţiei somatice şi viscerale pe pavilionul urechii. pe faţa internă a pavilionului urechii. cu un cârlig de rufe. care se aplică mai întâi pe vârful limbii. după care este deplasată spre regiunea dorită. a unui făt cu capul în jos. rugozităţi etc.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN masajului.Masajul lingual reflexogen Din cele mai vechi timpuri limba a fost una din oglinzile sănătăţii omului.2010 . splină. 0 limbă este examinată prin inspecţie şi palpare cu vârful unui deget.YUMEIHO pag 80/88 14. Dale). ca de exemplu cel dintre degetul mare şi arătător. Autorii chinezi vorbesc de puncte de acupunctură pe mâini (faţa palmară şi dorsală). chinezi. haşurate sau brăzdate de mici crăpături. este pavilionul urechii.Masajul reflexogen pe ureche 0 altă zonă reflexogenă. pielea spaţiilor interdigitale posedă zone reflexogene.) sunt elemente preţioase în stabilirea unui diagnostic. inimă. vezicula biliară şi plămân. 6. timp de 2-3 minute. . Unii terapeuţi folosesc pentru zone mai întinse stimulări cu dinţii unui pieptene sau ciupirea pielii. prin apăsări continue sau printr-un masaj circular. De asemenea. se găseşte meridianul „Trei focare" şi proiecţia următoarelor organe: rinichi.Zone uşor împăstate sau uşor dureroase către centrul limbii semnifică suferinţe ale mâinilor şi picioarelor. Nogier a fost cel dintâi care a intuit proiecţia. folosită în scopuri terapeutice dar şi diagnostice. alte activităţi simultane (conversaţii. Ulterior. mai ales degetul mare pe care se găsesc numeroase astfel de zone. cu ace S. crăpături. Un aport deosebit în această privinţă l-a avut profesorul francez J. care încadrează mâinile în microsistemele de acupunctură. completă. Punctele sensibile sau chiar dureroase pot fi stimulate prin masaj digital.08. gri.

de partea sa superioară. creşte forţa braţelor. creşte forţa membrelor inferioare.08. tragerea de lobul urechii măreşte atenţia (manevră folosită la unii şcolari). S. tragerea în sus a pavilionului urechii. insomnie etc. astm bronşic. un lob inferior subţire şi brăzdat pe centru înseamnă scăderea vitalitătii. un lob inferior umflat şi roşu semnifică o proastă circulaţie periferică. din partea mijlocie. Manevre reflexogene la îndemâna oricui: tragerea de lobul urechii şi purtarea de inele mici. stimulează acuitatea vizuală. tragerea înapoi. rinită alergică. ciupirea marginii pavilionului produce revigorarea organismului.2010 . Urechea este şi ea oglinda sănătăţii noastre: lobul inferior bine dezvoltat înseamnă o vitalitate crescută. ca şi frecarea întregului pavilion.YUMEIHO pag 81/88 14. migrenă. mai ales cea a limfei. o ureche rotundă şi mare este întâlnită la persoane cu activitate intelectuală intensă.R. generaţi de aparate speciale. poate produce ameliorarea unor suferinţe: dureri de orice fel.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN speciale. cu anumiti curenţi electrici.

dacă nu este pusă în funcţiune după legile naturii.R. Să cunoaştem mai în detaliu cazul slăbirii membrului inferior drept (centrul de greutate al corpului deviat spre stânga). simetric. (alteori şi la nivelul articulaţiilor coxo-femurale). el nu poate rezista în faţa bolii şi apare ca simptom durerea. îmbolnăvirea. aceasta deoarece prin înclinarea laterală a bazei coloanei vertebrale (prin dezechilibrul bazinului) se induc curburi patologice ale acesteia (scolioze). plecând de la structuri anatomice care por fi corectate – echilibrate manual şi influenţând astfel structuri şi funcţii care nu pot fi influenţate în mod direct prin metode terapeutice manuale. se atrofiază şi degenerează. de a fi sănătoşi .08. Omul are capacitatea naturală de a corecta aceste dezechilibre. Deoarece este o strictă interdependenţă între articulaţiile bazinului (poziţia. membrele inferioare vor fi solicitate inegal (prin distribuţia asimetrică a greutăţii asupra lor). la nivelul articulaţiilor sacro-iliace. tehnica yumeiho propune abordarea terapeutică începând cu diagnosticarea stării articulaţiilor bazinului. Această diferenţă de lungime are grave consecinţe asupra corpului uman. iritaţiile radiculare care pot genera tulburări funcţionale ale organelor interne.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN Terapia YUMEIHO Terapia yumeiho constă în manipulări articulare. Deseori însă putem constata anomalii de simetrie (şi poziţie) ale oaselor coxale. Simptomele timpurii ale unor boli. discopatiile –hernieri. este singura modalitate de a ne menţine în viaţă. rezultând diferite boli. De asemenea. De ce slăbeşte membrul inferior drept? Această slăbire este cauzată de o anomalie de poziţie sau/şi funcţională a coxalului drept. situat fiind predominant la stânga sau la dreapta. şi greutatea corpului v-a fi transferată asupra celuilalt. În cazul în care centrul de greutate al corpului este deplasat din poziţia sa centrală. În societatea modernă cu un grad înalt de civilizaţie. greutatea corpului uman este distribuită în mod egal la nivelul membrelor inferioare. corpul uman. starea şi biomecanica acestora) şi starea coloanei vertebrale (deci implicit a întregului organism). Această tulburare contractă S. În acest fel centrul de greutate oscilează stânga dreapta (şi deseori anterior-posterior) în funcţie de capacitatea membrelor inferioare de a-l susţine. Care sunt urmările unei poziţii defectoase ale coxalelor? . terapia yumeiho corelează o anumită tipologie patologică cu o anumită poziţie (predominantă) a centrului de greutate al corpului uman. Aceasta este capacitatea de autovindecare sau forţa vitală. În consecinţă membrul inferior suprasolicitat v-a obosi primul. După cum se cunoaşte. Tulburările de poziţie ale vertebrelor datorate acestor curburi patologice au repercursiuni grave asupra stării de sănătate a întregului organism (facilitează: artroza vertebrală.2010 . degenerări discale-. sunt durerile uşoare de şold şi slăbiciunile membrelor inferioare. Fiecare parte a corpului omenesc. noi suntem obligaţi să trăim mult timp într-un mediu de viaţă neplăcut şi mişcarea noastră este insuficientă atât sub aspectul cantităţii cât şi al calităţii. afectarea coloanei vertebrale şi a musculaturii întregului corp. Dacă omul pierde această capacitate. masaj şi presopunctură. iar funcţia sa slăbeşte. cu ştiinţe puternic dezvoltate. Aceste anomalii de poziţie sau pur funcţionale duc la evidenţierea unor inegalităţi (aparente!) în lungime ale membrelor inferioare. Bolile apar din cauza dezechilibrelor din corp.Suprasolicitarea unuia dintre membrele inferioare. tasări.YUMEIHO pag 82/88 14. Având oasele bazinului drept bază. Această terapie este cel mai bun remediu pentru a creşte capacitatea proprie de vindecare prin restaurarea echilibrului corpului uman. Restabilirea echilibrului organismului uman este o prioritate absolută. coloana vertebrală este stâlpul în jurul căruia este distribuit.

08. muşchii. În afară de aceasta. iar linia umerilor devine astfel ca la poziţia culcat (Vezi figura C). cu membrul inferior drept mai scurt (aparent) decât cel stâng.2010 . Vom explica mai jos situaţia în care coxalul drept este dislocat. Stând sau mergând. toate strădaniile de a îndrepta coloana vertebrală şi de a reda simetria funcţională a acesteia (deci şi a aparatului musculo-ligamentar care o deserveşte). atitudinea corporală este normală. Ca rezultat dislocarea coxală se agravează. influenţat de curbarea spre dreapta a coloanei vertebrale. Femeia cu acest tip de dislocare suferă frecvent de afecţiuni ginecologice. Prin urmare apar multe suferinţe. insuficienţă hepatică. S. Bolnavul de acest tip este obez.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN şi produce dureri ale muşchilor în consecinţă împiedică circulaţia sângelui la nivelul piciorului drept. Slăbirea ambelor membre inferioare este numită "tipul mixt". Deoarece coxalul drept dislocat se mişcă spre înainte. Când coloana vertebrală se intersectează cu linia coxalelor formând un unghi drept.YUMEIHO pag 83/88 14. Pentru a menţine poziţia verticală a corpului. Pentru a susţine corpul înclinat. suferindul de acest tip simte slăbirea unui membru şi îşi sprijină corpul pe celălalt. cu şoldul drept mai înalt decât stângul. se mişcă spre înainte şi corpul se răsuceşte spre stânga. dacă sunt dislocate încep să apese măduva spinării şi (sau) baza nervilor spinali. răceşte uşor şi adesea suferă de constipaţie şi insuficienţă cardiacă şi pulmonară. În terapia yumeiho această situaţie este definită ca "tip de dislocare a coxalului drept" sau „tipul devierii poziţiei centrului de greutate spre stânga”. Ca urmare apar dureri şi tulburări în zonele comprimate sau în organele inervate de aceşti nervi. Primul stadiu al dislocării coxale: În clinostatism ventral (culcat pe burtă) latura dreaptă a liniei coxalelor este mai înaltă decât cea stângă. În ce stadiu este dislocarea oaselor şoldului? Linia umerilor şi linia ce uneşte coxalele sunt paralele şi orizontale la oamenii cu oasele şoldului normale fie că se stă în picioare sau culcat (vezi figura A).R. Vertebrele. stângul va arăta mai înalt decât dreptul. Dacă oasele bazinului (coxalele cu articulaţiile acestora). nu sunt îndreptate. Suferindul de dislocare a coxalului drept trebuie să-şi încline corpul spre dreapta. Apoi acesta puţin câte puţin slăbeşte din cauza greutăţii corpului excesiv sprijinită asupra sa. deseori subponderal şi va fi predispus la suferinţe (tulburări funcţionale) ale organelor digestive cum ar fi: diaree. dislocarea vertebrelor afectează ligamentele. având membrul inferior drept mai scurt decât stângul. Linia coxalelor devine înaltă în partea stângă şi joasă în partea dreaptă. La început. coloana vertebrală ia forma de S şi patologia se va complica din ce în ce mai mult. Coxalul dislocat se răsuceşte înspre înapoi. membrele inferioare au aceeaşi lungime. nervii şi obstrucţionează circulaţia sângelui şi a limfei. piciorul stâng trebuie să suporte mai mult decât jumătate din greutate. hiperciditate gastrică. (Vezi figura B). inflamaţii intestinale. la un om cu oasele şoldului normale greutatea corpului se repartizează egal pe cele două membre inferioare. Slăbirea membrului inferior stâng o numesc "tipul dislocării coxalului stâng". iar vertebrele cervicale spre stânga şi capul se înclină spre dreapta. este partea cea mai instabilă a corpului uman. în calitate lor de bază de susţinere. vertebrele toracale şi lombare se curbează spre dreapta. Bolnavul în acest caz are o constituţie slabă. diskinezii biliare. asemenea şi linia umerilor. Articulaţia şoldului din dreapta se răsuceşte intern din cauza dislocării coxalului drept. mobile. Umărul drept. Coloana vertebrală constând din 24 vertebre adevărate.

MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN Al doilea stadiu al dislocării: Dacă dislocarea coxalului drept rămâne necorectată timp îndelungat. ea poate numai să utilizeze curbura spre stânga a coloanei de deasupra pentru a menţine echilibrul corpului. Al treilea stadiu al dislocării coxale: Când situaţia se înrăutăţeşte şi mai mult. piciorul stâng oboseşte datorită supraîncărcării. partea supraiacentă a coloanei vertebrale deja curbată spre dreapta nu se mai poate îndrepta ca şi înainte. (Vezi figura D). care ar trebui să fie mai scurt decăt cel stâng. Deoarece greutatea se transmite piciorului drept. treptat. Când greutatea se transmite membrului inferior drept. Umerii se mişcă spre înainte şi se rotesc spre dreapta.YUMEIHO pag 84/88 14. În acest timp. devine la fel de lung ca şi stângul. Iată de ce întregul corp ia forma de "S". Pentru a menţine echilibrul coloanei vertebrale curbate supraiacente. Un astfel de corp este numit "corp de şarpe". se roteşte puţin spre exterior.08.R. articulaţia coxală dreaptă. membrul inferior drept. iar membrul inferior drept devine tot mai lung. care deja s-a curbat intern. membrul inferior drept încă mai poate suporta greutatea. în ciuda S. linia umerilor se ridică în stânga şi coboară în dreapta.2010 .

sau tipul tensionării articulaţiilor coxale drepte şi stângi) .tip de afectare a nervilor simpatici .R. Dislocarea coxală devine mai serioasă. (2) Tipul dislocării coxalului stâng (tipul tensionării articulaţiei coxale stângi) .YUMEIHO pag 85/88 14. S. coloana vertebrală desenând figuri complicate în zig-zag. boli ginecologice şi altele. coatelor. (3) Tipul mixt (tipul dislocării coxalului drept combinat cu tipul tensionării articulaţiei coxale stângi sau tipul rigidizării articulaţiilor coxale drepte şi stângi. pumnilor şi degetelor. Într-o situaţie şi mai gravă. când persoana este culcată ventral. sau tipul dislocării coxalului stâng combinat cu tipul tensionării articulaţiei coxale drepte. răceală şi altele. dislocarea coxalului stâng se impune. simptome generale de tipul (1) şi (2). şi articulaţiile coxale dreaptă şi stângă se dislocă continuu în acest stadiu. constipaţie şi diaree (alternativ). Mai jos este redat rezultatul analizei acestora în urma unui studiu îndelungat. gleznelor şi degetelor picioarelor. În cazurile serioase membrul inferior drept devine ceva mai lung decât stângul pentru a-l proteja de suportarea unei sarcini prea mari. În afara acestora. constipaţie.tip de afectare a nervilor parasimpatici . Aceasta prin tulburările de biomecanică articulară induse (care se transmit prin lanţurile cinetice la nivelul întregului aparat locomotor.apetit selectiv. slăbire. adipozitate.hipofuncţii ale ficatului şi stomacului. ci chiar şi la coaste.hipofuncţii ale inimii şi plămânilor. deci membrele inferioare par identice ca lungime. Similar. diaree. Dislocarea coloanei vertebrale se extinde nu numai la articulaţiile umerilor. Ce fel de boli produce dislocarea coxală Bolile produse de dislocarea coxală sunt foarte diverse. (1) Tipul dislocării coxalului drept (tipul tensionării articulaţiei coxale drepte) . greutate corporală variabilă. Prin corectarea anomaliilor şi suferinţelor instalate la nivelul aparatului locomotor se va ameliora starea generală de sănătate a omului.2010 . dislocarea coxală se extinde la articulaţiile genunchilor.08.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN dislocării coxalului drept. Caracteristicile combinate ale dislocării coxalelor drept şi stâng se numesc "tipul mixt". deoarece greutatea corporală se transmite alternativ de la membrul inferior drept la cel stâng şi invers.

IONESCU – Masajul. ed. ADRIAN N. aplicaţii în sport.RĂDULESCU. efecte.TEODOREANU – Fizioterapie – masaj terapeutic. Eurobit 1994 S.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN BIBLIOGRAFIE 1. SYLVI 2001 5. A.R. metode.YUMEIHO pag 86/88 14. ALL 1994 4. Orizonturi universitare Timişoara 1999 6. Bucuresti 2003 3. MASAYUKI SAIONJI – Miracolul secolului XX. SABIN IVAN – Masajul pentru toţi. ed.2010 .08. ed. Medicală 2002 7. ed. ION DAN AURELIAN NEMEŞ – Masoterapie – masaj şi tehnici complementare.Coresi. 2001 2. ed. ed. LIVIU BULUŞ – Masajul terapeutic clasic suedez . E. procedee tehnice. ELENA LUMINIŢA SIDENCO – Masajul în kinetoterapie. Fundaţia „România de mâine”. ed.

CU PUMNII 6.2010 . PLESCAIT 3. SIMPLA 2. TOCAT 2.1. TREPIDATIE . SPIRALA CLESTE GREBLA CIRCULARA CU INGREUIERE . CU INGREUIERE 8. CU DEGETELE 6. 5. ALTERNATIVA 7.R. CU PALMELE 5. INCRUCISATA 11. CONCENTRICA 9. RECTILINIE FRAMANTAT TAPOTAMENT 2. 3.2. CLESTE 5. LUNG 4.3. 4. PERCUTAT 4. SERPUITA 4.1. SIMPLA . SERPUIT 1. CAUS VIBRATIE . CLESTE 5.08. 6. GREBLĂ 3. LUNGA 10. COMBINATA S.1. COMBINATA .MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN MANEVRELE PRINCIPALE ALE MASAJULUI CLASIC NETEZIRE FRICTIUNE 1. CUTA 2.YUMEIHO pag 87/88 14. CU PUMNII 6. INEL 3.

2.1. PRESARE RULAT SCUTURAT TRAGERE CIUPIT 1.YUMEIHO pag 88/88 14. LOVIRE . TRAGERE 4.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN MANEVRELE AUXILIARE ALE MASAJULUI CLASIC CERNUT .R.08. PRESIUNE PRESIUNE S. RULARE 2.2010 . TAIERE 3.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful