You are on page 1of 157

Egiptul antic…civilizatie sau mit?

1. Faraonul nu lasa niciodata sa i se vada parul.
Purta intotdeauna o peruca, numita nemes.
2. Ca mustele sa nu se aseze pe el, Pepi II tinea langa el cativa sclavi
dezbracati a caror corpuri erau unse cu miere pentru a atrage mustele.
3. Atat barbatii cat si femeile egiptene purtau machiaje elaborate. Machiajul
pentru ochi era in general verde (facut din cupru) sau negru (facut din
plumb). Egiptenii credeau ca machajul are puteri vindecatoare.
4. Cum antibioticele au inceput sa fie folosite de abia in secolul XX,
medicamentele egiptenilor includeau mancaruri mucegaite sau pamant. De
exemplu, infectiile erau tratate cu paine mucegaita.

5 Copiii egipteni nu purtau deloc haine
.
pana la adolescenta. Caldura din Egipt facea ca hainele sa nu fie necesare.
6. Egiptenii bogati purtau peruci iar cei saraci purtau parul lung pe spate sau
in cozi impletite. Pana la 12 ani, baietii egipteni aveau capul ras cu doar o
suvita lunga de par .

7. Nu se stie cine i-a retezat nasul
Sfinxului. Insa exista schite cu statuia fara nas din 1737, deci nici Napoleon
nu l-a distrus si nici in timpul razboaielor mondiale. Singurul despre care se
stie ca i-a facut stricaiuni este un cleric musulman Sa’im al-dahr, care a fost
linsat in 1378 pentru vandalism.
8. Egiptenii credeau ca pamantul este plat si rotund (ca o placinta) si Nilul
trecea prin centrul lui.

9. Soldatii egipteni erau folositi si ca un fel de politisti
care trebuiau sa pastreze linistea interna. Mai mult ei strangeau si taxele
pentru faraoni.
11. Piramida din Djoser construita in 2600 i.Hr. este cea mai veche piramida
a lumii. Original, era imprejmuita de un zid de 1037 cm care avea 15 usi.
Doar una dintre usi era deschisa.
12. Femeile din egiptul antic se bucurau de egalitate economica si legala cu
barbatii. Insa din punct de vedere social nu erau egale cu barbatii.

14. Cand corpul era mumificat, i se scoteau
aproape toate organele. Crierul era scos prin nari iar intestinele erau scoase
si conservate in borcane. Singurul organ care nu era scos era inima, pentru
ca egiptenii o considerau lacasul sufletului.

15. Ramses avea 8 sotii oficiale si peste 100 de
concubine. Avea 90 de ani cand a murit in 1212 i. hr.
16.In Egiptul antic, doliul era reprezentat de culoarea alba, nu de cea
neagra, ca in zilele noastre.
17.Piramida soarelui din Teotihuacan, Mexic, a fost construita deasupra unei
pesteri unde se spune ca s-a nascut Soarele . Aceasta piramida exista si in
zilele noastre.
18.In Egiptul antic, cei saraci erau inmormantati pur si simplu in desert,
nisipul mumificand natural corpurile lor
19.Egiptenii sunt primii care au vorbit despre nemurirea sufletului

un monstru cu cap de crocodil numit Ammit-infuleca indata inima. cu pana zeitei Maat. persoana nu putea intra in regatul mortilor. dupa moarte. Daca inima si pana se balansau.Inimile regilor si faraonilor erau cantarite. Fara inima. persoana traise o viata buna. intr-o balanta. 20. ceea ce simboliza adevar si corectitudine. . Dar daca inima era incarcata cu pacate.

ducand la crearea primului stat centralizat condus de un rege zeu. vase pictate cu scene figurative.pe langa faraoni si aristrocati gasind si elemente vietii oamenilor simpli. puternic birocratizat si ierarhizat. Strabon. “Egiptul este un dar al Nilului” spune Herodot.In anumite perioade se presupune ca ar fi existat si dinastii paralele dar fara prea mare importanta. opera literare.Egiptul se situeaza in nord-estul Africii la intretaierea drumurilor care leaga trei mari continente. Fenomenul natural al revarsarilor care fertilizau solul a fost completat cu lucrari de irigatii si constructii hidrotehnice care au dus la dezvoltarea timpurie a unei economii agricole foarte performanta la acea data.Prin reunirea acestor nome s-au format doua mari regate .contribuind la caracterul sedentar al asezarilor. testamente .subliniind dependenta totala fata de acest fluviu a dezvoltarii civilizatiei egiptene. religioase.Conditiile climaterice specifice zonei ne duc cu gandul la un imens desert. Ca izvoare scrise avem :Biblia. Aceste doua regate au fost reunite la randul lor in perioada predinastica sub sceptrul regelui Narmer intr-un singur mare stat unitar si despotic.din perioada elenistica. Egiptenii nu sunt o civilizatie de razboinici spre deosebire de Mesopotamia care au realizat o unificare treptata prin razboaie de cucerire si prin supunerea unor cetati de catre altele. Regatul de Sus si Regatul de Jos.Africa. Cele 33 de dinastii se grupeaza in cateva mari perioade. Epoca protodinastica sau thinita cuprinde dinastiile 1-2 care este perioada unirii celor doua regate de catre regele legendar Menes . Din neolitic sunt atestate asezari de tip agricol constituite in Nome conduse de un sef local numit nomarh.Din aceasta perioada descoperirile arheologice au scos la iveala statuete de fildes sau podoabe din metal pretios. Istoria Egiptului este impartita . o civilizatie care nu a fost influen- tata de vecini. dar existenta fluviului Nil cu revarsarile sale periodice au transformat pamantul intr-o campie rodnica si bogata fiind cel care a dus la dezvoltarea civilizatiei egiptene cu toate caracteristicile sale unice. documente juridice contabile.amintind aici pe Herodot.documente care probeaza existenta unui stat unitar centralizat. a doua mare perioada cuprinde dinastiile 3-6 . in 33 de dinastii.Asia si Europa o pozitie unica. arhivele palatelor regale . Regatul Vechi . dupa traditia pastrata in scrierile preotului alexandrin Manethon. Izvoarele privind istoria Egiptului sunt numeroase existand multe documente scrise dar si foarte multe descoperiri arheologice care ne dezvaluie toate clasele sociale. Diodor din Sicilia.scrieri grecesti si latine .

fiind o perioada de pace si prosperitate Egiptul neangajandu-se in nici un conflict cu vecinii fiind interesat mai ales in dezvoltarea relatiilor comerciale cu Siria. Tot acum sunt scrise primele opere literare cu caracter liturgic. In aceasta perioada s-au dezvoltat mestesugurile si stiinta constructiei. drept rezervat pana atunci numai faraonului zeu .In aceasta perioada zeul supreme al Egiptului este Amon .Ramses al-doi-lea sau Tutmes IV.Cu cea de 25-a dinastie incepe perioada de decadenta . este o perioada de anarhie si decline a autoritatii faraonice poporul se rascoala si isi cere dreptul la nemurire .Deasemenea apare un alt tip de mormant. Kefren si Mykerinos. cucerirea macedoneana(332 i. cand Egiptul cunoaste cea mai mare intindere teritoriala ajungand cu granitele dincolo de Eufrat. Dupa aceasta prima perioada intermediara urmeaza.Este perioada domniei marilor faraoni militari . ocupatia asiriana. in cadrul careia urmeaza pe rand dinastia etiopiana sau kusita. care incepe prin refacerea puterii faraonului si stabilirea capitalei la Theba. Prima perioada intermediara este reprezentata de dinastiile 7-11 in care au loc invazii ale popoarelor asiatice . marile piramide de la Gizeh. a lui Keops. Libia si Nubia. perioada regatului de mijloc sau Theban . Reforma lui religioasa reliefeaza cel mai bine tendinta religiei egiptene de a deveni monoteista. un mormant sapat in stanca inconjurat de portice cu o alee marginita de arbori.) si perioada . pentru prima data in istoria omenirii folosindu-se piatra la cladirea unor monumente impresionante facute pentru vesnicie si anume celebrele piramide: piramida regelui Djoser. o ipostaza a zeului soare. gravate in mormintele faraonilor. In aceasta perioada Egiptul duce o politica de extindere a teritoriilor sale prin cucerirea Nubiei si Sudanului. Acestia introduce in Egipt calul si carul de lupta.in dinastia 12. hipogeul.tara se descentralizeaza. Acest model il intalnim la Deir-el-Bahri. ocupatia persana dinastia saita .hr.in aceasta perioada zeul reprezentativ fiind zeul discului solar –Aton. Deasemenea in aceasta perioada se construieste si marele Sfinx. Apogeul dezvoltarii statului egiptean il reprezinta perioada regatului nou sau Ramesid in timpul dinastiilor 18-20. sau faraonul reformator-Amenophis IV-faraonul eretic si sotia sa Nefertiti. A doua perioada intermediara reprezentata de dinastiile 13-17 este epoca navalirilor asiatice ale hicsosilor care vor stapani Egiptul circa 200 de ani organizati intr-un stat in Delta Nilului. Urmeaza a treia perioada intermediara sau a dinastiilor libiene care cuprinde dinastiile 22-24.Totusi cultura nu este afectata imbogatindu-se cu cateva texte cu caracter sapiental printre care intalnim Invataturile regelui Meri-ka-re precum si texte cu caracter magic implicate in ritualurile funerare.

cu scari exterioare c) locuinta capeteniei.n) Arhitectura monumentala a Egiptului se naste odata cu constituirea statului despotic. sub aspect plastic.3 Arhitectura regatului vechi (2778 – 2263 i. sub impulsul credintei privind viata de dincolo de mormant. b) constructii destinate apararii .si in sfarsit ultima dinastie .2778 i. procedeu derivat . 1. faraonii primelor dinastii au avut cate doua morminte: un mormant fals (cenotaf) in forma de tumulus.morminte cu tumulus. ramane tipul utilizat de demniatri.Arhitectura perioadei predinastice . reflecta tendinta catre perforarea tot mai accentuata a masivului de zidarie . originar din Egiptul de Sus si transplantat la Memphis in cursul dinastiei a II-a . a transmis arhitecturii regatului timpuriu zidurile intarite cu rezalite .e. in Egiptul de Jos la Saqqara.plan oval : colibe usoare de trestie si tulpini de papirus sau constructii de pamant batut . Evolutia sa. legata de trecerea de la caramida la piatra.necropolele regale de la Abydos -mormintele locuinta de la Saqqara (cel mai vechi mormant regal (faraonul Aha) . cu intranduri si iesinduri in forma de rezalituri . sursa arhitecturii templului: coliba de trestie cu acoperisul curbat sustinut de stalpi. Arhitectura regatului timpuriu (3000.a 33-a este cea a imparatilor romani incepand chiar cu Augustus. inconjurata de un zid de incinta.plan rectangular : constructii din caramida modelata manual si uscata la soare . mormantul tumular de tip mastaba .e.turnuri de forma unor trunchiuri de con. a) diferentierea mijloacelor tehnice in arhitectura locuintei si cea funerara b) trecerea de la caramida la piatra in arhitectura funerara c) nasterea ideii plastice a arhitecturii in trepte (piramida faraonului Doser) d) templul de cult funerar si templul de primire e) statuia Sfinxului . programul funerar devenind programul domiunant al arhitecturii regatelor timpurii si vechi.asezari inconjurate de ziduri de caramida cruda. in Egiptul de Sus la Abydos si un mormant locuinta .elenistica.n) In cursul regatului vechi . in contul unor incaperi destinate cultului. influentata de traditii sumeriene .originea prezumtiva a mormantului piramida c) sinteza tipurilor de arhitectura funerara din sud si din nord 1. Estetica arhitecturii egiptene . a) nasterea arhitecturii monumentale funerare si de cult b) traditii funerare distincte in Egiptul de Sus si Egiptul de Jos . din constructii executate din materiale vegetale. Ca si suveranii celor doua regate. a) locuintele perioadei neolitice .2.

sute. din necesitati de ordin social-economic specifice tarii. lasa impresia ca se simte foarte stingherit cand iese din lumea datelor concrete. mii. ramane totusi evident ca un asemenea procedeu nu este adecvat calculelor complicate mai ales celor pe care le reclama astronomia. . ca o panglica subtire. piramida de la Dashur –sud Sistemul numeric la egipteni . zeci de mii. Scribul.Scrierea egipteana are semne speciale pentru unitati. zeci. Pentru a putea administra intreaga tara. intr-adevar. chiar numai pentru a-i cunoaste resursele si a lua masurile corespunzatoare. etc. de provizii. pârjolit de soare.s-ar putea zice – formeaza o celula a acestui corp peste masura de lung. indispensabila unei stiinte cat de cat evoluate. Sistemul de numeratie egiptean si adoptarea lui inca de la inceputurile civilizatiei din valea Nilului au izvoratm.cifrele de rang mai inalt sunt asezate inaintea celorlalte. În valea îngustă pe care creşterea apelor Nilului o face foarte mănoasă. autoritatile centrale ca si cele din provincie erau obligate. Ei au construit şi piramide. fiecare domeniu agricol . sa tina o enorma contabilitate a bunurilor materiale. Acest inconvenient major al sistemului numeric egiptean este. dupa cum reiese din fig. civilizaţia egipteană înfloreşte într-un ţinut deşertic. obisnuit sa faca “situatii’’ interminabile de bunuri materiale. de pilda: Pentru 152 023 Pentru 966. Desi foarte simplu. acest sistem nu este lipsit de inconveniente. de oameni etc. piramida lui Snefru de la Meidun 3. intr-o tara care nu a avut niciodata un etalon monetar. Dupa cum se vede semnul este repetat de numarul de ori necesar pentru a exprima numarul dorit de unitati. Religia Egiptului De-a lungul întregului Nil se înalţă şi astăzi templele pe care vechii egipteni le-au construit pentru a-şi cinsti zeii. ca monarhie unitara si strict centralizate se intinde de la nord la sud. zeci. Aritmetica si geometria la egipteni isi tradeaza aceasta origine care si-a pus amprenta asupra intregii stiinte egiptene.f) evolutia mormantului de tip mastaba Evolutia mormantului piramida: 1. Egiptul. Oraşe puternice sunt unite sub autoritatea unui rege. Cr. pe o lungime de peste 1000 Km. Chiar daca se tine seama ca semnele hieratice simplifica scrierea cifrelor. notiunea de de ‘’ semn’’ (simbol). unde odihnesc mumiile faraonilor. de altfel. evident.).In scriere. Vreme de peste 3000 de ani (din 3200 până în 30 î. si cauza greselilor frecvente din calculele scribilor. pare sa-i fi fost intotdeauna straina. sute de mii si milioane. chiar si cea mai simpla nomenclatura impune repetarea unui numar enorm de semne. sute. piramida lui Zoster de la Saqqara in trepte 2. faraonul. Fiecare provincie.1.

se găseşte barca pe care este instalată statuia zeului cu prilejul procesiunilor pe Nil. zeul Soarelui. morţii sunt ocrotiţi prin tot felul de ritualuri şi . îl asasinează şi îi taie trupul în paisprezece bucăţi. faraonul Amenhotep al IV-lea încearcă să impună un zeu unic. El însuşi îşi schimbă numele în Akhenaton (adorator al Soarelui). el se naşte în fiecare dimineaţă şi dispare în fiecare seară. El îşi răzbună tatăl. Templele Templele sunt locuinţele zeilor. omul continuă să trăiască şi după moarte. o înmiresmează. întrucât nu poate fi prezent zilnic în toate templele din regat. Din fundul curţii. După moarte. Seth. Faraonul Faraonul. Într-o altă sală. Trecerea din împărăţia morţilor este periculoasă şi. după care depun ofrandele la picioarele ei. După moartea sa. El este zeul şoim. Sunt construite la malul Nilului. Numai faraonul şi preoţii au dreptul să pătrundă aici. O lungă alee străjuită de sfincşi duce la intrarea monumentală. Purtând pe cap un disc solar. Osiris este. conduşi de un mare preot. protector al faraonului. căci egiptenii rămân ataşaţi de zeii lor tradiţionali. Osiris. Prin anul 1360 î. rege al Egiptului. Preoţii trebuie să ştie să citească şi să scrie. este unul dintre cei mai importanţi zei.Printre numeroşii zei cărora egiptenii li se închină figurează şi faraonul. Funcţia lor se transmite din tată în fiu. Ei alcătuiesc un grup social bogat şi puternic. Zeii egipteni Fiecare regiune. Osiris este astfel prima mumie şi devine zeul Morţilor. o îmbracă şi o hrănesc. el nu trebuie privit în faţă. Horus este fiul lui Osiris şi al lui Isis. Ei au grijă de zeul căruia îi este închinat templul. În principiu. În interior se deschide curtea unde poporul are dreptul să ia loc doar cu ocazia marilor sărbători. se revine la vechea religie. reconstituie trupul. în care este închisă statuia. îl înfăşoară în fâşii de pânză şi îşi învie soţul. el trebuie să fie singurul care să se roage la zei în templu. într-o săliţă splendid decorată. Pe tot timpul zilei. Preoţii trebuie să fie raşi şi să poarte un veşmânt lung. iar faţada lor este întotdeauna paralelă cu fluviul. primul rege al Egiptului. în fiecare dimineaţă preoţii trezesc această statuie. Întrucât se consideră că zeul sălăşluieşte în statuia care îl întruchipează. el se va întoarce în lumea zeilor. Amon-Ra. Totuşi principalii zei sunt recunoscuţi de toţi.. zeiţă a Vieţii şi mamă ideală. Din acest motiv. fiecare oraş cinsteşte zei diferiţi. pe care le împrăştie în tot Egiptul. Cr. potrivit legendei. În fundul templului. pe care aceştia îl consideră un zeu viu. şi reîncarnarea lui Horus pe pământ. se află sălaşul zeului. Fratele său. smulgându-i lui Seth tronul Egiptului. de aceea. O spală. soţia lui Osiris. Isis este o vrăjitoare. Preoţii În fiecare templu. căci percep birurile cuvenite zeilor. naosul. pe Aton. Viaţa de după moarte Pentru egipteni. Egiptenii cred că el este un urmaş al primului rege legendar al Egiptului. zeu al Soarelui. Preoţi aflaţi în slujba sa se ocupă de zei în fiecare templu. găseşte rând pe rând bucăţile. navighează în barca sa de aur pe oceanul cerului. este considerat deopotrivă preotul suprem şi un zeu viu printre oameni. se intră într-o sală cu coloane unde se oferă sacrificii în timpul ceremoniilor. există mai mulţi preoţi. Aceştia diriguiesc de asemenea ceremoniile pentru morţi. care deţin un loc însemnat în religie. Isis. Însă el îi împuterniceşte pe preoţi să facă acest lucru. Faraonul este căpetenia religioasă.

Judecata lui Osiris După moarte. Acestea au forma trupului mortului. Cartea morţilor. Mormintele primilor faraoni numite mastaba. îndeosebi hrană. Bibliografie: . Când faraonii hotărăsc să-şi construiască piramide. Nişte statuiete sau . Mormintele sunt concepute ca nişte adevărate locuinţe. faraonii preferă să pună să li se sape mormintele (hipogee) în pereţii abrupţi ai munţilor din faţa oraşului Teba. este devorat de un monstru şi dispare pentru totdeauna.Religiile lumii”. Apoi sufletul defunctului este cântărit: inima lui este pusă pe unul din talerele balanţei. În interior o lungă galerie în pantă duce la un adevărat apartament alcătuit din mai multe încăperi despărţite prin uşi sigilate. înainte. bijuterii şi de asemenea arme.rugăciuni. iar în ultimul este zugrăvit după chipul său. Acest mal era considerat malul morţilor.. defunctul începe o lungă călătorie până în împărăţia lui Osiris (sau împărăţia morţilor). Defuncţii înstăriţi iau cu ei până la 365 de şauabtis. cele patru pante ale lor devin netede şi simbolizează o rază de soare. cum este cea a regelui Djoser de la Saqqarah. cum sunt cele ale piramidei lui Kheops. cu condiţia ca trupul său să fie conservat. Însă. mortul intră în împărăţia lui Osiris. iar pe celălalt se află o pană. Lângă sarcofag sunt plasate toate lucrurile trebuincioase vieţii cotidiene. trebuind să apară în faţa unui tribunal. Piramidele erau iniţial cu trepte. care reprezintă slujitorii. Prin anul 1500 î.Cr. ornate cu basoreliefuri sau cu picturi.shauabtis”. Ca şi vechile mastaba. aceştia sunt înfăşuraţi într-o rogojină şi îngropaţi direct în nisip. vor munci în locul mortului în lumea de dincolo. în care mortul nu este mumificat. cu câteva obiecte familiare. în Valea Regilor. Apoi. hipogeele sunt alcătuite dintr-o încăpere de cult care cuprinde mai multe săli foarte mari. culegere de formule magice care au fost aşezate în sarcofag. În mastaba se află un puţ adânc care duce la încăperea unde odihneşte mortul. astfel încât să aibă un servitor în fiecare zi a anului. în care sunt depozitate toate mobilele şi obiectele necesare defunctului în noua sa viaţă. aceste mastaba devin mormintele înalţilor demnitari ai regatului.. Cât despre săraci. care înconjoară camera unde se află sarcofagul şi unde se găsesc bogăţiile regelui defunct. faraonii pun să li se clădească nişte morminte uriaşe pe malul vestic al Nilului. se presupune că îl poate ajuta pe defunct care trebuie să răspundă la interogatoriul lui Osiris despre faptele din viaţă. Mormintele mai modeste sunt nişte puţuri adânci de 5 m. În caz contrar. Mormintele Pentru a-şi proteja trupul şi bogăţiile pe care le iau cu ei în lumea de dincolo. fiindcă soarele apune pe această parte a fluviului. obiecte de toaletă. Deasupra se află camera ofrandelor. Dacă talerele sunt în echilibru.. Ritualurile funerare Mortul cunoaşte o altă viaţă în lumea de dincolo. Un sistem de galerii şi de camere goale au rolul de ai păcăli pe hoţi. însă aproape toate mormintele au fost jefuite pe vremea faraonilor.LAROUSSE Antichitatea se refera la o vastă parte a lumii dar in principal la cea . sunt nişte mari edificii joase şi rectangulare. Mumia este aşezată apoi în trei sarcofage care se încastrează unele în altele. O mască pictată după chipul mortului îi acoperă faţa. Un puţ tainic duce la camera sarcofagului. trupul trebuie îmbălsămat pentru a fi transformat în mumie. în fundul cărora se află o încăpere strict dimensionată pentru a găzdui sicriul. el va trebui să iasă învingător din încercarea redutabilă a judecăţii lui Osiris. În acest scop. simbolizând o scară gigantică pentru a urca în sălaşul zeilor.

literatura si filozofia. Descoperiri .Pictura greceasca s-a pastrat până in zilaele noastre doar pe vase de lut folosite la conservarea vinului si uleiului.bolţi). Lumea din ziua de azi se bazează pe moştenirile antichitatii. Dintre artele practicate de greci sculptura in marmură este cea mai bine reprezentata. poduri.inconjurate de coloane si cu acoperis inalt in pantă).Artele plastice.Mesopotamienii au descoperit irigatiile in agricultura si au domesticit animale precum oaia .De asemenea au descoperit cărămida şi şi-au construit locuinţe zidite si tencuite cu lut. palate etc) care ia amploare din ce in ce mai mult odata cu aparitia si construirea statelor si apoi a imperiilor.Noi ne conducem ca si grecii antici prin democraţie.Acest tinut pe care grecii antici il numeau Mesopotamia este locul in care au aparut primele asezări organizate sub forma de orase. arcade . Mesopotamia) si antichitatea occidentală (Grecia si Roma).In Grecia antica s-au dezvoltat arta . Tot ei au dezvoltat una dintre cele mai mari descoperiri ale tehnicii si anume metalurgia(extragerea metalului din minereu). Cea mai impresionantă dintre civilizatiile lumii antice s-a dezvoltat pe malul Nilului :Egiptul antic.Se diferenţiază antichitatea orientală (Egiptul .temple(basilici). Drumurile moderne leaga orasele noastre la fel ca pe vremea romanilor.Trocul a fost inlocuit de monedă .Ei işi jucau piesele de teatru in celebrele amfiteatre.De asemenea au construit temple importante ca cel de la Luxor si sculpturi monumentale cum esta celebrul Sfinx.o va dezvolta si va lăsa posteritatii opere de artă de o valoare inestimabilă . Irigatiile stau la baza agriculturii moderne. Conditiile naturale dintre cele doua fluvii Tigru si Eufrat au condus la aparitia si dezvoltarea agriculturii. Oraşele grecilor erau asezate in special pe malul marii si comertul a cunoscut o inflorire deosebita . In antichitate .Arta mozaicului a aparut tot in Grecia.organizată in jurul Marii Mediterane.stiinta . au aparut germenii civilizatiei care s-au dezvoltat in decursul vremii si s-a transmis până in zilele noastre. Moneda este folosita pentru comert. Roma va prelua de la greci toată aceasta mostenire . teatrul se inspira din operele antice.capra si porcul.matematica . Arhitectura din ziua de azi foloseşte şi elementele arhitecturii antice (coloane . monumente numeroase .Dezvoltarea oraselor a determinat crearea unei arte monumentale(temple. Ştiintele s-au dezvoltat pe bazele puse de catre gânditorii antici.care reprezintă 4000 de ani de istorie.Grecii sunt primii care au trăit după legile democraţiei. literatura.Egiptenii au fost excelenti in arhitectura funerara : piramide si morminte de faraoni.geometria. In aceasta perioada apar si credinţele religioase. Civilizatia a apărut in orient de unde s-a răspândit către occident. Teatrul a fost inventat de asemenea de greci. Romanii sunt primii care au construit drumuri pavate intre oraşele imperiului . Arhitectura grecilor antici este caracterizata printr-un rafinament deosebit(temple construite din piatra . apeducte si viaducte.

tablitele de la tell-al.arheologice in egipt . Astfel s-a incercat o apropiere intre materialele epigrafice descoperite de egiptologi si literatura didactico poetica a v. In 1828 face o lunga calatorie in egipt unde descopera secretul hieroglifelor. demotice si grecesti Egiptul faraonic care a strabatut cu mare stralucire patru milenii numai in antichitate. Dupa ce si-a terminat studiile a fost profesor la roial colege of grenoble.amarna 1 Proverbele lui Ahiqar gasite in traducere araba arata au fost studiate in baza relatiei cu povestirile din biblie. Dupa aceasta mare descoperire scrie in 1836 gramatica egipteana.t.Si-a continuat studiile la colege du france unde s-a specializat pe limbile orientale .Pe teritoriul de astazi al egiptului au fost descoperite numeroase vestigii arheologice care la inceput nu au putut fi descifrate din cauza ca scrisul era cu hieroglife. lumea Nilului. El a observat ca multe din proverbele lui se aseamana cu pildele lui solomon.in 1842 dictionar egiptean iar in 1814 faraonii egiptului. de mic a fost interesat de istorie.El este cel care a pus bazele egiptologiei moderne .Memfisul si documentele hieroglifice.hr.d. .in1830 devenind membru al academiei franceze . Principalele inscriptii arheologice descoperite in egipt au fost: 1. a dezvoltat pe tot parcursul existentei lui o civilizatie nu numai de neconfundat prin trasaturile ei specifice. text descoperit la elephantine siene 2. ci si de o impresionanta continuitate stilistica. El a pornit de la numele regilor ptolemeu si cleopatra reusind sa descifreze alfabetul vechilor egipteni ale caror inscriptii dateaza din secolul 3 i. Descoperiri arheologice in egipt . inscriptia faraonului merenptah 3. El a pornit de la 3 inscripti:piatra neagra de bazalt de la roseta.mai tarziu axandu-se pe studierea vestigiilor si monumentelor faraonilor din egipt. S-a ocupat de muzeul luvru unde a deschis publicului in 1827 o expozitie cu vestigii egiptene. Un istoric englez victor mathews in cartea old testament parallels ne vorbeste despre 2 scriitori cunoscuti sub numele de ahiqar si amen-am-ope care au scris mai devreme decat autorii cartilor didactico-poetice si ale caror proverbe sa aseamana cu cele din biblie. Numele de ahiqar il gasim si in cartea tobit el fiind un consilier superior al regilor sanaherib si asarhadon. In 1906 un arheolog german a descoperit o editie a memoriilor lui ahiqar si s-a dus in insula elephantine care este astazi parte a orasuluiaswan in s egiptului pentru a continua descoperirile arheologige. Solutia a venit de la un savant francez jean francois champollion(1719-1832).In 1818 termina liceul la grenoble iar studiile si le axeaza pe limba egipteana si arheologia tarii faraonilor. proverbele lui ahiqar. Egiptul faraonic. obeliscul de la assuan si un papirus cu scriere demotica. O data cu descoperirea interpretarii hieroglifelor a inceput si descifrarea inscriptiilor.

Egiptul antic a influentat constituirea tuturor civilizatiilor din vecinatatea sa. datorita coordonatelor istorice. unele dintre orasele si capitalele sale stravechi au trecut de mult in lumea umbrelor si a dezintegrarii fizice. si a amploarei caracteristicilor sale legate de organizarea statala. “Memfis” in greaca sau copta si “Manuf” in araba. Stupefianta civilizatie a egiptenilor evolua constant si sigur pe cand Europa si Asia anterioara erau inca prada roirii popoarelor migratoare. Consolidat ca stat puternic prin armata sa. Din acest nume se pare ca a derivat denumirea greceasca a intregii tari.H. ca si coeziunea. ale aparitiei si mentinerii sale. de 150 de stadii. adica a celui ce include Delta Nilului. cand in Europa dainuia epoca primitiva iar in Asia se purtau lupte de liliputani intre mici cetati intarite. cu Sfinxul si cu cimitirele nobilimii de la curte. asezat la rascruce intre trei continente si scaldat de apele Mediteranei. js948g5422qssk Memfisul ocupa o vale uriasa de pe stanga Nilului avand in vecinatate renumitele necropole regale cu cele mai covarsitoare piramide.H. Memfisul a inflorit ca o adevarata capitala mai ales in epoca Regatului Vechi. pe locul unei fortarete numita “Zidul Alb”. Intreaga lume a Egiptului antic a starnit admiratia uimita a populatiilor si statelor stravechi si a iradiat o fascinatie singulara pana in zilele noastre.. Numita “Mennofiru” in egipteana veche.Provenind din epoca neolitica. Egipt. principalul sau arsenal. au facut ca o seama din valorile sale sa fie preluate de popoarele din jur. Originile primei dinastii sunt plasate de istorici in jurul anului 3100 i. economica si admirativa. la circa 20 de kilometri. arta sicultura cu trasaturi unice. . Centrul spiritual al orasului si al regatului il constituia renumitul sanctuar al zeului Ptah. capitala se ridica putin mai la sud de inceputul Deltei Nilului. a dinastiilor 3-6 si a dainuit mai bine de patru mii de ani. adica “Aigiptos”. Conform traditiei orasul l-a intemeiat primul faraon care a adaugat la coroana Egiptului de sus pe cea a Egiptului de jos. Diodor din Sicilia ii atribuia un perimetru impresionant. marea interioara a acestei parti de lume. maretia si stralucirea ei. Faraonul aproape legendar Menes a ridicat noua capitala la hotarul dintre cele doua Egipturi. de religia constituita intr-un sistem metafizic inchegat. intre asezari inconjurate de palisade ori intre sate cu locuintepalustre. 45948gjk22qsk1f Daca in ansamblul sau lumea si civilizatia egipteana s-au fixat si traiesc in constiinta omenirii. de misterele. lumea Nilului si-a configurat trasaturi proprii inca de la inceputurile primei dinastii evoluand apoi spectaculos. Memfis a fost prima capitala a Egiptului unificat. asemanatoare in liniile ei generale pretutindeni. Faraonii egipteni construiau colosalele lor temple si piramide menite eternitatii. la sfarsitul mileniului al IV-lea i. socotite prima minune a lumii antice. A reprezentat nu numai resedinta regala ci si centrul administrativ si religios al marelui stat. Egiptenii ii atribuisera numele sacru “Haitkauptah” ceea ce inseamna “orasul castelului celor doi Ptah”. Forta si superioritatea indiscutabila a civilizatiei egiptene.

Ocupat prima data de hicsosi. ocupatiile si distrugerile etiopienilor. care s-au succedat in lungul interval cat Memfisul a ocupat un loc secundar. pentru ca si-a stabilit resedinta in reprezentativa si stravechea capitala.. fosta capitala s-a vazut mereu amenintata. Teba s-a impus drept capitala si principal centru politic si religios.H. Menerptah si Ramses al III-lea au adaugat noi si grandioase incaperi templului lui Ptah. a restaurat marele sanctuar al lui Ptah dupa izgonirea hicsosilor din ultimele puncte detinute in Delta. Faraonii dinastiei a 22-a. Ramses al II-lea. Amenofis al IV-lea. supranumita “libiana”. aproape necunoscut. Tutmes I- ul. originar din orasul Sais. Dupa un asediu dur Memfisul a trebuit sa-l accepte pe invingatorul etiopian care si-a intemeiat o proprie dinastie peste Egiptul de Sud. s-a produs ascensiunea zeului Amon.. pe nume Tehfnakhte. persilor si grecilor. cu capitala la Napata. a Regatului Nou. Strabon care a vizitat Egiptul in ultimii ani ai secolului I. supranumita dinastia memfita. i. Multimea diversilor faraoni. si odata cu ei. a ajuns dupa sapte sute de ani in mana libienilor. in epoca elenistica Memfisul devenise locul de incoronare al suveranilor din lunga dinastie a Ptolomeilor.H. In prima parte a mileniului I i. Pitagora si Platon au vizitat si au studiat la Memfis conform celor relatate de unii biografi antici. Curand a urmat invazia brutala si plina de ura a etiopienilor. A amintit totodata ca palatele se aflau deja in pragul ruinei si abandonarii. al sau “castel al milioanelor de ani” in necropola imensa de la marginea desertului. amenintarea etiopiana din sud a determinat puternica fortificare a Memfisului. primul faraon teban. au locuit si revigorat stravechea capitala in acelasi timp cu orasul Bubastis din Delta. in calitate de loc al cultului zeului Ptah. care impartisera regatul. prin edificii noi sau prin reparari si extinderi ale celor vechi. Odata cu ridicarea faraonilor tebani din dinastia a 18-a. El a intemeiat cea de-a 24-a dinastie. Seti I-ul si desigur. dinastie de origine macedoneana. Inainte de vizita marelui geograf si istoric. Memfisul a fost ruinat de multe ori in matusalemica sa existenta. au lasat aici multe urme ale guvernarii lor.In timpul Regatului Mijlociu. una dupa alta. din Delta. asirienilor. Seria de nenorociri au micsorat orasul. In ciuda eforturilor ultimilor faraoni cu adevarat egipteni. Din acel moment. s-a inscaunat dupa multe batalii castigate cu vitejie. Democrit. Libianul Sesonk si-a edificat capela funerara. Memfisul si-a mentinut rolul de metropola religioasa a Egiptului. mai ales pe timpul campaniilor militare spre Asia. a plasat Memfisul in urma Alexandriei dar a precizat ca inca era foarte populat. Memfisul a ramas sediul cartierului generalal armatei si un fel de resedinta regala secundara. Memfisul a trait. Orasul si-a pastrat nestirbit renumele de metropola spirituala. dar declinul real si definitiv nu a inceput decat din momentul fondarii Alexandriei. Un soldat norocos. desi dinastia a 12-a a mutat capitala in apropierea oazei Faium. Sudanul de Nord si peste nordul Etiopiei. s-au straduit fara incetare sa multiplice templele si palatele. Ahmosis I-ul. ca zeitate suprema. . ca urmare a slabiciunii faraonilor si a luptelor interne dintre nobilii locali.

Beneficiau astfel de toate avantajele oferite celor de credinta musulmana intr-un stat islamizat si patrundeau in structura de conducere a acelui stat la curtile seicilor. Ultima lovitura i-a dat-o ridicarea orasului Cairo. Ca in toate teritoriile incapute pe mana noii credinte intolerante. Memfisul a decazut brutal.In perioada stapanirii romane prima capitala faraonica a decazut la starea de capitala de provincie. au avut menirea de a strapunge obscurantismul medieval european. cu personalitati de origine straina. Sub dominatia noiicaste preotesti. evrei. a vizitat-o in secolul al XIII-lea. Templele au fost exploatate ca simple cariere de piatra. spiritului iscoditor si a tolerantei antice. vestigiile milenare ale unei alte credinte devenind dusmanii cei mai periculosi ai noilor stapani religiosi. sau dus de apele Nilului in strafunduri. Slabiciunea spirituala. ce se ridica printre palcurile de palmieri. Astazi nu a mai ramas nimic din stravechea capitala. infinit mai lipsiti de spiritualitate decat crestinii. au determinat un proces de asimilare a unor personalitati culte din popoarele cucerite. Islamicii. ale moscheilor. au maturat ce mai ramasese de valoare si nu necesita eforturi prea mari de distrugere. sau din alte semintii purtatoare de cultura antica si arabizati. Ceea ce nu au putut lua si folosi arabii. lipsa de creativitate si de traditie culturala ale arabilor si ale altor popoare nomade trecute la Islam. se regasesc resturi ale edificiilor milenare ale Memfisului. de filozofie si de frumusete. tot ce amintea de trecutul fascinant. Un calator arab. iar Biserica lui s-a transformat intr-o temnita pagana. lasand o descriere entuziasta a ruinelor pe care le-a traversat intr- o jumatate de zi de mars. cultura araba mult laudata in evul mediu. la inceput numai arabi. a fost acoperit de nisipurile suflate de Sahara. Memfisul a fost complect abandonat dupa cucerirea araba. Invatatii egipteni. transformandu-l chiar pe Dumnezeu intr-un zeu razbunator si neindurator. mesopotamieni sau persani. iar mormintele au furnizat calcar din belsug. au venit sa scurme sub copitele cailor pamantul si nisipul Egiptului. Dupa numai trei secole un alt val de “credinciosi necrutatori” fluturand un steag verde. Crestinii primelor secole au distrus creatia umana in proportii incomparabil mai mari decat milenii de razboaie si cataclisme. vizirilor sau sultanilor. cultura purtatoare a cunostintelor. emirilor. medreselor. vicleni si razbunatori. strapunse din loc in loc de ziduri zdrentuite din caramida arsa sau nearsa ale ultimelor locuri saracacioase. . greci. au trecut la noua credinta si au imprumutat nume arabe. dens populata si intinsa pe zeci de kilometri patrati. ca in cele mai inapoiate si salbatice credinte. Asa s-a format. Abdallatif. a cunoscut o distrugere barbara. Au murdarit ireparabil obrazul noii credinte si au impus-o cu forta. Pe intinderea trista nu mai exista decat movile rosiatice. mincinosi. sau palatelor arabe. plina de sfinti in loc de zei. in apropierea sa. Dupa triumful crestinismului. civilizatia mediteraneana si europeana a suferit un recul inimaginabil. Procesul s-a prelungit multe secole si a cuprins invatati egipteni. de cultura. Toti aceia aveau o traditie culturala in urma lor si acces la izvoarele scrise antice. Crestinismul a incaput la inceputuri pe mana unei paturi de exaltati inculti. Hristos propovaduise iertarea. Cea mai mare parte a invatatilor straini din teritoriile supuse Islamului. greci. In zidurile citadelei. bunatatea si fratia.

Textele cele mai vechi amintesc mai ales templele si fundatiile pioase datorate faraonilor. si simpli emigranti. imaginar. Tot la Sakkarah s-a descoperit asa numitul “Serapeum”. “Zidul Alb” a adapostit garnizoana persana pe timpul lui Herodot. in doua parti: orasul viilor si orasul mortilor. incurajati de toleranta desavarsita a acestora. demotice si grecesti. Ele vorbesc. nesigura. de asemenea. desemnate ca resedinta pentru straini. era locuit de sirieni. Monumentul cel mai important al Memfisului il reprezenta marele sanctuar al zeului Ptah. unul dintre cele mai curioase vestigii legate de religia egipteana. Toti acesti coloni. Osiris. evrei si de toate felurile de asiatici. Existau de asemenea cartierele grecilor. Anubis. Colegiul de preoti din Memfis avea un renume aproape universal privind stiintele acelor vremuri. rapoarte administrative sau rapoarte despre calatorii. Inconjurat de o vegetatie abundenta. in cea mai mare parte. Memfisul a last omenirii cea mai intinsa. Calatorii greci au consemnat neincetat date despre marele sanctuar si tot ce le-au transmis talmacii autohtoni despre faraonii despre faraonii ce au contribuit la marirea si restaurarea lui continua. putand fi utile numai pentru o perioada relativ moderna. Printre acestea se numara si marea piramida in trepte. Templul lui Imhotpu conserva o biblioteca foarte stimata mai ales pentru domeniul medical. isi adusesera zeii si credintele proprii si ridicasera capele alaturi de cele ale egiptenilor. carienilor si ale celor din orasul Tir. Fondatorul sanctuarului nu este cunoscut. spectaculoasa si renumita necropola a lumii.Topografia exacta a grandioasei capitale nu mai poate fi reconstituita din cauza bulversarii inimaginabile ale resturilor sapate de arabi si datorita unor parti intinse acoperite de palmieri protejati. el a crescut. necropola boilor sacri Apis. Aici fenicienii au intemeiat factorii intr-o epoca indepartata.. cu toate ca Herodot l-a desemnat pe Menes. cu incetul. in care era inglobat templul zeului Bast. Memfisul adapostea si alte numeroase temple consacrate zeitatilor. Cartierele erau. sub domnia tuturor faraonilor. Herodot precizeaza ca a vazut in cartierul celor din Tir un mic templu al Afroditei feniciene. Ultimele doua tipuri de scrieri au transmis numai contracte. Se venea de foarte departe pentru a se cere consultatii. . Cartierul “Ankhtui”. soldati mercenari. de un port plasat pe Nil si de numeroase cartiere formate din suburbii incorporate orasului pe masura ce se intindea. temple care atrageau annual o multime de pelerini pentru marile festivitati sau pentru solemnitatile intamplatoare prilejuite de inmormantarea “boului Apis” si de intronarea succesorului sau. comercianti. Hathor. In calitate de capitala religioasa. greu de precizat. piramidele de la Gizeh. petitii. se intinde marea necropola memfita din apropierea localitatii Sakkarah. necropola ce cuprinde saptesprezece piramide cu inaltimi cuprinse intre 7 si 15 metri. Mai la sud cu 18 km de Gizeh. Marturii numeroase le-au furnizat documentele hieroglifice. Sokhit etc. Toate orasele Egiptului antic erau impartite. considerata cea mai veche din Egipt. conform cu traditia egipteana. cu cele mai marete monumente ale lumii antice.

descoperitorul necropolei boilor Apis.De altfel trebuie precizat ca “Serapeum” era numele dat de grecii din Egipt templelor zeului egiptean Serapis. Boul Apis era asezat intr-un sarcofag deosebit de fastuos si apoi inmormantat cu mare pompa in cimitirul boilor sacri. Spre exemplu biroul sefului politiei era amplasat in Anubidion. descoperite de arabi. o forma neobisnuita a coarnelor si o serie de alte caracteristici cunoscute de preoti. iar lucrul acesta nu era intamplator. Serapeumul din timpul Ptolomeic se prezenta ca un fel de Mormant-Sfant sau o uniune bizara de divinitati locale si exotice. in apropierea locului. savantii moderni au numit-o in continuare si impropriu. Timpul a facut ca uitarea sa se aseze peste aceasta curioasa marturie a credintelor egiptene. “Serapeum”. Existau o serie de incaperi in care un numar de greci traiau o veritabila viata monahala. Intruchiparea pamanteasca a zeului Ptah era boul sacru Apis. in 1851. De cimitirul sacru al boilor Apis mai aminteau si unele papirusuri grecesti de pe timpul Ptolomeilor. Locul atragea devotiunea unor grupuri umane mult mai pestrite. Descoperirea cimitirului boilor sacri. Papirusurile amintesc ca grupul de edificii din care “marele serapeum” forma centrul . Leyda. o anumita culoare a parului. El trebuia sa se deosebeasca de ceilalti reprezentanti ai speciei prin 28 de semne distinctive: o anumita combinare a petelor albe. inclusiv cele intelectuale. In epoca moderna nu se mai cunosteau despre el decat cateva relatari ale unor autori vechi. datori sa faca libatiuni pentru Apis cel disparut. Este probabil ca Serapeumul grecesc nu se putea confunda pe de-a intregul cu Serapeumul egiptean. scoli si hanuri pentru pelerini. cuprindea in plus un Anubidion si un Asclepion. . prin abreviere. Cand murea batranul Apis. Ca si Mariette. in primele doua decenii ale secolului al XIX-lea. zeul suprem al Memfisului era considerat protectorul artelor si mestesugarilor. dintre care pe primul loc se afla Strabon. preotii porneau sa caute in intreaga vale a Nilului un urmas demn. British Museum si Vatican. Vastul cimitir de animale sacre era numit in antichitate “Ka-Kem” sau. drept noul Apis si era cinstit ca un zeu. Boul care intrunea toate semnele distinctive era declarat. Papirusurile sunt dispersate azi in patru muzee europene: Luvru. Autoritatea civila avea propriile incaperi. in niste uriase galerii subterane. in cadrul unor ceremonii somptuase. ci era numai o anexa a celui original. Inca de la primele sale inceputuri capitala faraonica a devenit locul unde s-au concentrat artele si mestesugurile. precum si vaste dependinte pentru toate categoriile de preoti. Ptah. constituie unul dintre cele mai interesante evenimente din istoria egiptologiei. Nu orice bou putea deveni Apis. care avusese sansa chiar sa viziteze monumentul. adica “cel al taurului negru” sau “cel al negrului”. Cele mai frumoase tinere il slujeau si chiar faraonul ii aducea jertfe. In cadrul personalului sacerdotal. papirusurile mentioneaza doi slujitori numiti “Gemenii”. servite de sacerdoti foarte diferiti de egipteni si greci. care se afla situat in pustiu. ca la moartea unui zeu. “Kem”. Moartea lui Apis indolia populatia.

statuie ce a ajuns in muzeul Luvru. Deodata aleea s-a intrerupt. mai vechi cu mii de ani decat Serapeumul s-a gasit celebra statuie a “scribului asezat pe vine”. A dezgropa sfincsi de sub munti de nisip devenise o lucrare aproape imposibila. a aparut din nisipuri o bancheta in hemiciclu pe care se inaltau unsprezece statui grecesti. iar in cele din urma a atins 20 de metri. lung de 86 de metri. Intr-unul dintre aceste morminte. Munca de degajare era ingreunata de faptul ca aleea cotea din cand in cand. reprezentand filozofii si scriitorii cei mai renumiti ai Greciei. Uneori vantul dezlantuit acoperea aleea cu avalanse de nisip si dobora la pamant pe lucratori. dupa ce au inceput sa iasa la iveala vestigii neinchipuit de interesante. Aleea zacea ingropata sub un strat de nisip gros de cinci metri. Prima incinta constituia un avanpost pentru o alta mult mai ampla. Dalele mari ale drumului acopereau o infinitate de zeitati miniaturale din bronz. Auguste Mariette. spre stanga. unul mai minunat decat altul. asezat intr-un loc atat de nisipos. Cu incetul a dezvelit o alee intreaga de sfincsi care parea ca il va conduce spre Serapeum. Ultima continea statuia boului Apis. Grosimea stratului de nisip sporea continuu. De la aceasta un nou drum. O forta irezistibila l-a atras spre antichitatile egiptene si toate mijlocele pe care i le incredintase statul pentru cumpararea de manuscrise copte le-a deturnat spre sapaturi. Descoperirile rasplateau tenacitatea si intuitia arheologului francez. una greceasca si una egipteana. Astfel. altii ingopati pana la barbie…” Mariette a ratacit un timp prin imprejurimile Memfisului si intamplator a dat peste un sfinx. Mariette a inaintat 500 de metri si a dezgropat 134 de sfincsi. Avea misiunea de a colinda manastirile crestine copte si de a aduna manuscrise vechi crestine. Descoperirea i-a intarit increderea in relatarile geografului antic si a inceput sapaturile.In anul 1850 a sosit in Egipt un tanar francez. apoi un mic templu al lui Apis. Cel de-al 135-lea sfinx nu putea fi gasit. A trecut la curatarea unei suprafete cu o raza de 40 de metri in interiorul careia nadajduia sa gaseasca cel de-al 135-lea sfinx. incat vanturile au ingramadit munti de nisip. Munca a devenit din ce in ce mai anevoioasa. i-a suras norocul si a gasit sfinxul cautat. egiptolog autodidact. Tanarul francez fusese frapat de unele randuri din lucrarile lui Strabon: “In Memfis se afla templul lui Serapis. pe jumatate acoperit de nisip si asezat pe un piedestal. In decursul primelor doua luni. construit de faraonul Nectanebos al II-lea si cuprins intr-o mare imprejmuire rectangulara. Se intampla ca dupa o saptamana de munca covarsitoare arheologul sa inainteze numai un metru. Dincolo de ultimii sfincsi. Mariette a ajuns la cel de-al 141-lea sfinx. Intuitia l-a determinat sa faca o incercare speciala. era bordat de grupuri alegorice in stil grecesc si de doua capele. un fel de gropi de explorare. iar despre Serapeum nici urma. Intr-un punct indepartat. Morminte aliniate pe alee si altele raspandite in vecinatate au fost scoase la lumina zilei. Un . S-a dovedit astfel ca in punctul respectiv aleea cotea brusc spre stanga. Mariette a inceput sa sape din distanta in distanta niste gropi largi. in mijlocul carora am vazut inaltanduse sfincsi. unii acoperiti pe jumatate.

pilon magnific la est si altul la nord permiteau comparatia cu zidurile periferice ale marilor temple egiptene. Conducerea Egiptului a fost de acord ca Mariette sa-si continue sapaturile. incetul cu incetul. dar mumiile disparusera. ce servise candva drept mormant. Noaptea cand ofiterii erau plecati. douazeci si patru contineau inca sarcofagele. prost sapate. Mariette a descris cu mult pitoresc o cripta din epoca faraonului Ramses al II- lea. in calitate de observatori. Mariette a trebuit sa intrerupa lucrul pentru cateva luni. Diferite componente de piatra erau mutate dintr-un loc in altul pentru a schimba mereu imaginea observatorilor. incepeau adevaratele lucrari. ale carui camere neregulate. Resturile a douazeci si patru de Apis. In cursul zilei sapa in diverse locuri. dupa care erau impachetate. ocupand una din incaperile sapate succesiv si in functie de necesitati. incarcate pe camile si expediate in mare taina catre consulatul francez din Alexandria. intr-unul sau in altul dintre peretii subterani. Seicii din apropiere au primit ordin sa impiedice prin toate mijloacele continuarea sapaturilor. Muncitorilor felahi li s-a interzis sa mai lucreze pentru Mariette. Cele mai veci morminte datau din secolul al XVI-lea i. Un culoar cu tavanul deschis spre cer punea in legatura marele subteran cu un subteran mai mic. Cei mai mari savanti au inteles ca tanarul francez se afla in pragul unor descoperiri extraordinare si s-au straduit sa-i asigure mijloacele si protectia necesara. Dar tot ce se descoperea nu erau vestigiile Serapeumului cautat. Abia dupa o munca de doi ani lucratorii lui Mariette au descoperit intrarea carw ducea la uriasele galerii subterane. In timpurile vechi. s-a amenajat un depozit de obiecte valoroase. arheologul a fost izbit de barbaria distrugerilor savarsite: cripte sparte. In acest scop au fost trimisi la locul sapaturilor cinci ofiteri. Dupa cum s-a constatat ulterior. Mariette a reconstituit.H. iar de acolo la Paris. sarcofage deschise si golite. Existau mai multe galerii subterane. fiul lui Ramses al II-lea si mare preot al lui Ptah. Acolo erau aduse toate comorile descoperite.H. iar cele mai noi din secolul I i. In marea necropola subterana fiecare mumie a unui Apis era inchisa intr-un mare sarcofag de granit sau de bazalt. Zvonul despre lucrarile conduse de Mariette a ajuns la urechile autoritatilor din Cairo. Apis odata inmormantat. Intre timp vestea despre norocoasele lui sapaturi a ajuns in Europa. Cand a pasit in subterane. Dintre douazeci si opt de camere. de ochii lumii. camera era zidita si o stela se incastra in zid intr-o parte invecinata intrarii. pe pulberea fina de . amintite anterior. A urmat ordinul ca arheologului sa nu i se mai furnizeze apa si alimente. toate constructiile si munumentele de la suprafata solului serveau doar ca intrare intre criptele boilor sacri. cu conditia ca toate obiectele gasite acolo sa-I fie predate personal guvernatorului. “Cand am intrat pentru prima oara in aceasta cripta. aspectul necropolei si a dat la iveala istoria sa. adaposteau cosciugele de lemn cu mumiile in ele. Straduindu-se sa refaca inscriptiile de pe placile sparte si obiectele distruse. ca si ale printului regal Khamuas. au fost astfel regasite. Pe fundul unui put adanc. Datorita sicanelor si a unei boli de ochi datorate timpului petrecut in mijlocul nisipurilor.. la muzeul Luvru. Atunci francezul a recurs la siretlicuri.

in acest locas sacru al egiptenilor. spre Marea Rosie si altul la apus. cu miturile. Ele straluceau puternic in lumina tortelor. Capacele a doua sarcofage ale boilor si cornisele ce se gaseau in aceasta cripta erau acoperite cu foite de aur. Persii au fost inlocuiti de greci. prim marturiile lasate de o multime de invatati. Memfisul si imprejurimile sale mai pot oferi o multime de surprize. nici grecii si nici romanii nu au profanat mormintele. Dupa ce a pierdut independenta. caci nu sauparau pe nimeni in societatile lor tolerante. stravechea capitala priveste. din varful piramidelor. Spre marea lui uimire. savarsit in numele lui Hristos…”.H. tara ca cazut sub dominatia arabilor. avem in fata ochilor un trist exemplu de vandalism. am zarit urmele picioarelor lasate de cei care cu 3230 de ani in urma au adus aici cosciugul zeului… Degetele egipteanului care zidise usa si pusese ultima piatra. constituindu-se in tinuturi ce nu puteau asigura vietuirea unor inamici. inca. omenirea. Imbratisand strans ambele maluri ale fluviului datator de viata. tocmai aici. de catre crestini. a inflorit.nisip. Stabilind acest adevar Mariette a scris: “Astfel.. Egiptul a avut multi stapani. Sahara nesfarsita. ce acoperea pamantul. cu destinul si chiar cu originile egiptenilor. Intreaga aventura istorica multimilenara a regatului egiptean s-a desfasurat pe axa nord-sud. In secolul al VII-lea d. Nici persii. ci numai cateva cranii si oase putrezite.H. cand religia crestina a devenit atotputernica pe teritoriile romane. de vrajitori si mai ales de vointa faraonilor. sapaturile din acea necropola sacra de langa Memfis au scos la iveala 64 de morminte ale zeilor Apis. prin ochii misteriosi ai Sfinxului. se vedeau inca intiparite pe tencuiala”. Sarcofagele se sculptasera in granit trandafiriu. strans legata de capriciile sezoniere ale apelor ce cresteau sau scadeau misterios la date fixe ale anului si care isi aveau originile legendare foarte departe in interiorul lumii . Cele doua pustiuri s- au impletit strans cu religia. Teba a crescut. Dintre acestea numai patru ramasesera intacte. In final. arheologul nu a gasit in interior mumiile boilor. si a infruntat doua deserturi. Cercetand problema Mariette a ajuns la concluzia ca toate stricaciunile fusesera provocate de fanaticii care au vrut sa faca sa dispara pentru totdeauna vechile credinte egiptene. de descoperiri fericite pentru trecutul umanitatii. Le-au incorsetat vietuirea pe malurile stramte dar rodnice ale Nilului dar le-au asigurat si linistea. Desi aproape spulberata din punct de vedere fizic. unul la rasarit. Teba in Egiptul Antic Egiptul de sus a dat nastere celei de-a doua mari capitale a regatului egiptean dupa circa un mileniu si jumatate de la unificare. Numeroasele inscriptii de pe stele sau ex-veto s-au dovedit de mare ajutor oamenilor de stiinta in determinarea cronologiei Egiptului Antic. Mormintele lui Apis au fost distruse in secolul al IV-lea d. iar grecii de romani.

Cu toate acestea. Teba a ramas totusi resedinta celui mai puternic sfetnic al faraonului si locul de cult al zeului Amon. Intre 1786-1603 i. prin maretia si grandoarea constructiilor arhitectonice. conducand in final. La Teba oamenii si Nilul au infaptuit un miracol.H. Dinastiile hicsosilor au dainuit separat in sudul si nordul Egiptului intre 1674-1567 i. la destramarea unitatii statale si la constituirea a doua regate cu resedinta la Teba si Xios. S-a afirmat in istorie abia in timpul dinastiei a 11-a. Dintre toate capitalele lumii vechi Teba se poate compara numai cu Babilonul. numai in partea apuseana a Egiptului. departata cu circa 800 de kilometri de briza si curentii racorosi ai Mediteranei si coplesita de nisipurile purtate de vanturi sufocante.. cu resedinta la Teba. divinitate locala cu audienta din ce in ce mai mare. cu rol de cuiburi de rezistenta greu de atins si greu de cucerit. contemporan ei. si cu Roma de mult mai tarziu. Teba a fost. a Deltei extrem de bogate. cu foarte putine exceptii. au trecut la unificarea statului dupa o perioada de faramitare si de slabire a regalitatii. un copil al Nilului. lumea asiatica cu intentii ostile trebuia sa strabata alte tinuturi desertice si sa patrunda prin si pe marginea Deltei Nilului spre valea lui infloritoare. au traversat Peninsula Sinai sau nisipurile de la apusul Deltei si au provocat pagube imense poporului de agricultori si constructori. mai mult sau mai putin norocosi. cataracte pe care le depaseau de obicei armatele faraonilor in expeditii de jaf si de pacificare. toate nenorocirile si toate devastarile s-au abatut asupra regatului numai pe aceasta ingusta cale. In paralel. cu capitala la Xios. Teba era o asezare obscura. langa Oaza Faium. . au domnit 76 de faraoni efemeri. Tocmai expunerea prea directa a Egiptului de Jos. Valurile de nomazi. egiptenii ridicasera tabere militare si fortificatii de aparare. Acolo inca din timpurile imemoriale ale faraonilor legendari. Nilul a dat Tebei hraan si viata iar oamenii au crescut-o si au purtat-o spre nemurire.H. a urmat o lunga perioada de dezordine si criza a regatului Egiptean. monarhii din Teba au adoptat titulatura faraonica si au organizat eliberarea regatului. In Egipt nu a existat nici un alt oras care sa egaleze aceasta noua capitala. intre 1650-1567 i. nasterea unei capitale cat mai indepartate de acele locuri. pur si simplu. in apropierea localitatii actuale El Lisht. Lumea neagra din sud era oprita de cataractele inspaimantatoare ale fluviului. cand dinastii locali ai Tebaidei. in arsita zdrobitoare dintre deserturi. izolat pe prelunga vale a Nilului. a determinat probabil.negre si salbatice.H. cea de-a 15-a si cea de-a 16-a. resedinta regala s-a mutat temporar spre nord.H. asupra vaii Nilului s-a abatut cucerirea hicsosilor care au intemeiat doua dinastii. singura punte terestra dintre Asia si Africa.. Sub dinastia urmatoare. Pe timpul Regatului Vechi. La nord. Dupa 1786 i. Pe deasupra luptelor interne. a 12- a.

Incercand sa sfarame atotputernicia preotimii lui Amon. Faraonul si-a schimbat numele in Akhenaton ("Folositor al lui Aton") si a parasit Teba. "Orasul celor 100 de porti" cantat de Homer. din epoca Regatului Nou. Acolo a trecut la vechiul cult si a luat numele semnificativ de Tutankhamon. construind o noua capitala la peste 200 de kilometri mai la nord. impus de tebani. intunecand maretia Tebei. puzderia de basoreliefuri si hieroglife. zeu al soarelui. pilonii de la intrari. Cucerirea asiriana a deschis drumul ireversibilului declin pentru Egipt. in ultimii ani ai erei anterioare. Ahetaton. nu mai era decat un modest sat. Coloanele uriase. Tutankhaton. zeul Amon. din Valea Regilor si Valea Reginelor.Transformarea Tebei intr-una dintre cele mai vestite metropole ale antichitatii s-a produs in timpul dinastiilor a 18-a si a 19-a. Se prezinta totusi frumoase si pline de maretie. incaperile de cult sau depozitare. cel de-al doilea succesor. giganticele statui. Teba a fost impodobita cu impresionantele monumente de la Karnak. Era aproape un copil cand i-a urmat pe preoti iar domnia lui s-a dovedit complect nesemnificativa pentru regat. O zguduire in plus pentru colosul unei civilizatii de care si timpul se speria. Acelea insa nu s-au bucurat de sansa de a strabate timpurile pana in zilele noastre. Teba si Tebaida si-au redobandit o cvasiindependenta. numit Aton. In cursul celei de-a treia epoci intermediare de mari framantari si rasturnari de situatie. pentru civilizatia sa unica si pentru marturiile acesteia. O vreme puterea a stralucit in noua capitala. inainte de accesul arheologilor. Coloanele sculptate pot fi cuprinse doar de sapte oameni cu bratele . Ruinele templelor de la Teba. Probabil ca bogatia incaperilor funerare ale marilor faraoni s-ar fi dovedit inimaginabila. Ca centru de cult al divinitatii supreme a statului. Desi a fost un faraon lipsit de ranume. mormantul sau a uimit omenirea prin bogatia sa intrinseca si artistica. Sub stapanirea persana. uimesc lumea prin dimensiunile lor gigantice. printre care capitala Teba. La data vizitei lui Strabon. sub dinastia a 21-a. pe malul rasaritean al Nilului. macinate de intemperii si atinse de mana omului. Atunci Teba a luat locul Memfisului nu numai ca resedinta a puterii faraonice dar si ca centru religios. Luxor. Numele sau a patruns in constiinta omenirii deoarece cavoul sau din Valea Regilor a fost singurul care a scapat de jefuire. Tebaida a rezistat ca o provincie distincta in cadrul Egiptului. imprejmuirile. faraonul Amenofis al IV-lea a dat Egiptului un nou zeu unic. Teba. pierdut in uitarea posteritatii. a cedat presiunii puternicilor sacerdoti ai lui Amon si a mutat din nou capitala la Teba. Reactia antisacerdotala si antitebana a singuraticului si hotaratului faraon a constituit un intermezzo fara urmari majore pe firul istoriei din valea Nilului. elenistica si romana. palatele si aleile de sfincsi se afla in ruina. Dupa mai putin de doi ani.

In epoca de marire. Din aceasta pricina templele s-au reconstruit necontenit. cladit in secolul al XV-lea i. Templele nu s-au edificat in timpul domniei unui singur faraon. palate. de preoti si animale destinate jertfei. unde se depuneau trupurile imbalsamate ale rudelor faraonilor. Necropola era dominata de templele funerare dedicate unor faraoni sau regine. Uneori sali intregi erau daramate. Drumul catre magnificul monument porneste de la un imens chei de granit. galerii si alei. Orasul mortilor sau nocropola. de la chei la templu. in totalitatea sa. de pe cel de apus. Teba. a considerat de datoria lui sa impodobeasca locasurile inchinate lui Amon-Ra. pentru ca in locul lor sa fie cladite altele si mai grandioase. la Karnak. constructii magnifice ce aveau ca fundal prapastiile stancoase cernite de voaluri de nisip saharean. apele lenese ale Nilului sunt strajuite de un impozant templu. orasul celor vii. nu prea mult deosebite de cartierele sarace ale oraselor africane de astazi. in sud la Luxor si in nord. Fluviul formeaza un hotar natural intre orasul celor vii de pe malul rasaritean si orasul mortilor. La Luxor. merg in frunte demnitarii si nobilii. Numarul lor mare face ca intreg ansamblul unui templu sa para rodul eforturilor unor uriasi cu puteri supranaturale. Faraonii razboinici din dinastia a 18-a au ales asezarea strabunilor lor drept capitala si loc de inchinaciune consacrat parintelui si ocrotitorului lor divin. inainte de a ajunge la locasul sacru. cavouri si camere mortuare. "regele zeilor". ale nobililor si preotilor. Teba dainuia intr-o portiune pitoreasca a Vaii Nilului. se insiruie . Intr-un sir nesfarsit. adica la inceputul Regatului Nou. adapostita de lanturile muntoase ale Arabiei si Libiei in fata deserturilor de pe ambele maluri. Din zeu local al noimei Teba. de pe malul rasaritean adapostea o multime de temple. locuintele nobililor si preotilor.H. Acolo preotii isi onoreaza rolul si oficiaza slujba de proslavire a lui Amon-Ra. Fiecare din marii regi ai Egiptului. impodobite cu flori. Pe ambele parti ale drumului. insotiti de o suita stralucitoare in vesminte scumpe. A avut parte de o dezvoltare vertiginoasa. In cinstea acestui zeu s-au inaltat cele mai grandioase temple. Se desfasura ca un labirint de morminte. se intindea pe malul apusean. a inceput sa creasca abia in secolul al XVI-lea i. Pe drumul lung procesiunea trebuie sa traverseze multe curti.intinse. pana sub peretii sterpi si galbeni-rosiatici ai inaltimilor ce marginesc Sahara. precum si intinse cartiere de oameni simpli.H. Amon-Ra.. Se poate urma imaginar o procesiune solemna spre templu. din acele vremuri infloritoare. Amon a fost ridicat la rangul de zeu suprem al intregului Egipt.

In templul de la Luxor. ca o garda de onoare. Calea procesiunilor ajunge astfel la sanctuarul unde se afla statuia zeului Amon-Ra. Continuand drumul. lasanu-i pe hititi stapani pe campul de lupta. pe raul Oronte din Siria. sa-i starneasca o profunda admiratie si sa-l faca sa se simta neinsemnat in raport cu atotputernicia faraonului. inalte de 25 de metri si acoperite cu inscriptii hieroglifice. Este o vasta compozitie conturata in piatra pilonilor. fiind impodobita cu o intreaga padure de coloane impunatoare. procesiunea ajunge la doua turnuri monumentale cu peretii inclinati. care are o suprafara de 2500 de metri patrati. Obeliscurile au fost taiate din granit de Assuan si fiecare cantareste 250 de tone. Deasupra multimii razboinicilor si a carelor de lupta se proiecteaza figura mareata a faraonului. Pilonii reprezinta o constructie mai recenta. . in care se relateaza admirabil intensitatea luptei. pentru ca inundatiile fluviului sa nu o acopere cu ape. ingramadirea uriasa de obeliscuri. Pe atunci in Egipt domnea Ramses al II-lea. Aici a ramas intiparita pentru vesnicie memorabila batalie dintre egipteni si hititi. Reprezinta primul tratat de pace din istoria veche a omenirii care a parvenit zilelor noastre. scaldate in lumina puternica a soarelui. apoi o noua curte spatioasa.nenumarate statui in capete de berbeci. dar superbele incrustatii de pe piloni au facut inconjurul lumii starnind admiratia. par a sta de straja procesiunii. cu imagini in culori vii. asa-numitii piloni. proslavind pe faraon si puterea zeului sau ocrotitor Amon-Ra. Cu forma lor de trunchi de piramida aplatizat.H. In realitate batalia s-a terminat indecis si Ramses al II-lea s-a retras spre tara. statui si piloni. Sunt sfincsi care. nenumarate sculpturi pline de inscriptii si cu mii de imagini ce acopereau zidurile. Alaturi stau sase statui gigantice ale "invingatorului" hitistilor. mai tarziu. de la Kades. avea drept scop sa inmarmureasca pe credincios sau vizitator. avantul biruitor al atacatorilor si impotrivirea deznadajduita a celor ce se aparau. Pe piloni se afla un intreg poem dedicat bataliei de la Kades. este de zece ori mai mare. In urma acestui razboi. intre egipteni si hititi s-a inchegat un tratat de pace ce a ramas posteritatii sapat in piatra in ambele limbi si scrieri. In fata pilonilorstau niste obeliscuri uriase. inconjurata de 64 de coloane si la urma un sir lung de sali luxos impodobite. care in comparatie cu simplii muritori. adaugata in secolul al XIII-lea i. Aleea sfincsilor parcurge un teren mai ridicat. Depasindu-se pilonii se intra in curtea templului. Textele sapate pe obeliscuri nu pot fi intelese decat numai de initiati. formeaza o poarta originala la intrarea in templu. adevarate galerii de splendide tablouri. Ea avea menirea sa impresioneze si mai mult imaginatia egipteanului. Se mai strabate un sir de alei strajuite de coloane.

la Karnak. Primele le-a transportat la Ninive regele asirian Assurbanipal. sapate delicat. Si aici se intalnesc alei . lemn de cedru din Liban si fildes din Nubia. toate impodobite ca in basme. Champollion. Frumusetea obeliscului a impresionat intr-atat incat Egiptul a fost aproape despuiat de minunatele lui "ace" de granit. iar daca as incerca sa schitez o imagine cat de palida a acestor ruine. deoarece cuvintele nu ar reda nici a mia parte din ce ar trebui sa spuna. curti si sali pline de coloane. Cele mai vechi edificii ale sanctuarului de la Karnak s-au ridicat in epoca Regatului Mijlociu. sunt amplasate nenumarate statui ale zeilor iar pe pereti se derulau scene religioase. se inrudea cu piramida. onix. templul principal nu era cel de la Luxorul de azi. malachit. precum si alte pietre pretioase. au continuat peste secole sa largeasca incaperile si sa le impodobeasca. argint. Gravat cu hieroglife. vecine cu salile cele mari. templu al zeului suprem Amon. ci templul asezat mai la nord. Arles etc. Lucrarile de finisare de la interior au necesitat o cantitate uriasa de aur. El avea varful ascutit piramidal. pereti intregi acoperiti cu imagini. Fiecare masoara 30 de metri inaltime si are o greutate de peste 1000 de tone. dupa ce a vizitat Karnakul a scris fratelui sau: "Nu voi zugravi nimic din cele vazute de mine. in Egiptul faraonic. de a capta razele astrilor. lazurit. De la Luxor o alee lunga de aproape 2300 de metri. in secolul al VII-lea i. mai ales cei din dinastia a 18-a.H. Florenta. francezul de geniu care a descifrat scrierea egipteana. obeliscuri de dimensiuni nemaintalnite si statui maiestuoase ale zeilor. un simplu solar care prin forma si functiunea sa. sa cladeasca aripi noi si sa le reconstruiasca pe cele vechi. unea cele doua mari sanctuare. electron. Doua obeliscuri strajuiesc in apropierea templului. Unul strajuieste in "Place de la Concorde" de la Paris si altele la Londra.In camerele laterale. Prin adaugarea de noi si noi constructii. Din timpul ocupatiei romane douasprezece alte obeliscuri egiptene au trecut marea si au impodobit orasul etern unde se afla si astazi. Karnakul a devenit principalul locas sacru din Egipt. . el s-a transformat intr-un complex grandios de temple. Altele trei au ajuns la Constantinopol si de acolo au mers mai departe spre Europa nordica prin Venetia. La fel ca si la Luxor aici se contureaza siruri de piloni.galerii strajuite de sfincsi de piatra. urmand o linie paralela cu Nilul. La Teba. Generatiile urmatoare de faraoni. as trece drept nebun". obeliscul era. ce se succed una dupa alta. strajuita de o parte si de alta de sfincsi.

ducea spre templele magnifice ridicate la limita ce despartea valea de peretii inalti. de unde pornea o scara larga. Trebuie vaslit cu effort timp de o ora pentru a invinge forta apelor. Pragul de sus al intrarii cantareste 150 de tone. din secolul al XIV-lea i. Numai in locul unde preotii depuneau statuile vechi. Coloanele laterale ale salii nu sunt mult mai mici in inaltime si grosime decat cele centrale. erau amplasate mai in vale mai aproape de fluviu. in curte. sotia zeului Amon. in timpul Regatului Mijlociu. In intregul sanctuar de la Karnak numarul statuilor este neinchipuit de mare. In sala nu prea mare a zeitei Mut. Are 134 de coloane. arheologii au gasit aproape 500 de statui de piatra si peste 1700 de statui si statuete din bronz. o alee lunga de trei kilometri. consacrata expeditiilor razboinice ale faraonului Seti I-ul. Pe partea superioara a unei astfel de coloane ar putea incape aproape o suta de oameni. Unul dintre temple s-a edificat in secolul al XXI-lea i. latimea Nilului atinge un kilometru. Acolo se inaltau mormintele mortilor de vaza. De la chei asezat vis-à-vis de templul de la Karnak. Renumitul templu alb al faraoanei Hatsepsul se inalta minunat si dominant in imediata apropiere. ocupa cinci mii cinci sute de metri patrati. cu coloane uriase.Hr. in orasul mortilor. strajuita de statuile sfincsilor. Peste fluviu se trece din orasul celor vii. Aleea ducea catre o curte mare. Toate coloanele au fost bogat ornamentate cu aur. sala cea mai mare. care formeaza o galerie. toata numai coloane. De o parte si de alta a scarii strajuiau vase de lut. Constructia a fost remarcabila prin faptul ca reprezinta o uimitoare imbinare de templu.Hr. Cele 12 coloane centrale ale salii Hipostil. In dreptul Tebei. Totul este grandios in aceasta sala. cavou si piramida.La Karnak.Hr. Pe piedestale albe se odihneau lei galbeni cu barbi albastre si valuri multicolore pe cap. cu plante aduse de dincolo de mari. Sfincsii erau vopsiti in culori vii.. care impodobesc peretii. de care nu mai aveau nevoie. cu o ambarcatiune. Uriasele basoreliefuri. alcatuiesc o adevarata epopee. monumentala si somptuoasa ce se oprea la nivelul unei terase. fusesera . au 21 de metri inaltime si 15 metri circumferinta. Prin proportiile lor si prin luxul cu care erau impodobite. de catre faraonul Mentuhotep al III-lea la pragul trecerii dintre mileniile al II-lea si al III-lea i. dincolo de care se intindea Sahara. care o reprezentau pe regina. de pe malul rasaritean. Dinspre malurile Nilului urca spre templu o alee marginita de sfincsi avand trup de leu si cap de om. Langa ele palmierii cei mai inalti par niste biete tulpini de trestie. aceste temple rivalizau cu cele de pe malul rasaritean. iar in fata scarii. s-au descoperit 600 de statui ale acestei divinitati. la apus. ridicate inca de pe vremea cand aceia erau in viata. Templele speciale unde se aduceau jertfe pentru odihna sufletului.

La un moment dat s-a constatat ca una din giganticele statui a inceput sa cante. de la Teba. era resedinta din afara orasului.Hr. Ridicandu-se. proiectandu-se alb. printre stanci. Un numar impresionant de calatori au inceput sa se indrepte spre Teba pentru a vedea minunea. impodobita cu o padure deasa de stalpi prismatici. Faima statuii cantatoare a trecut frontierele in statele vecine. puterea faraonica si atributiile religioase in mainile ei delicate. . Unul dintre acestea. Cantecul nu era altceva decat vibratia aerului care trecea prin crapaturile inguste ivite in urma seismului. In unele lacuri cresteau lotusi. templul reginei Hatsepsut se zarea de departe din valea Nilului. Orasul mortilor avea o populatie destul de numeroasa. Spre nord de palat se inalta templul in care se oficiau slujbele pentru odihna sa vesnica. doar cateva sunete. printre care se inaltau uriase statui ale reginei Nilului. prin proprie vointa. in acele timpuri. Acest sanctuar a primit de la egipteni denumirea de "Sfanta sfintelor a lui Amon". pe fondul muntilor mohorati. Malul apusean nu era numai un cimitir trist si cufundat in tacere. Amenhotep al III-lea a construit in fata templului o alee de sfincsi si doua statui. Intru slava sa. fosneau tufisuri de papirus si inotau pestisori colorati. Acele statui au intrat in istorie sub denumirea de "colosii lui Memnon". Dimineata cand rasarea soarele si temperatura aerului se schimba brusc se formau curenti de aer. astfel. Odata cu rasaritul soarelui unul din colosi scotea sunete prelungi si melodioase. Curiozitatea le era pe deplin satisfacuta. impreuna cu un numar mult mai mare de ajutoare sau de salahori. Dupa aceea statuia a inceput "sa cante". Timp de secole s-a scris si s-a vorbit despre ei datorita unui fapt ciudat si interesant. singura femeie care. Explicatia este legata de cutremurul din anul 27 d. Atunci partea de sus a unui colos s-a prabusit. De la prima terasa scara ducea la cea de-a doua terasa. Vestea a zburat peste intreaga tara. Cartierele meseriasilor si ale saracimii erau izolate printr-un zid masiv. in trepte. a lui Amenhotep al III-lea. pentru a nu circula fara treaba prin necropola. Tot pe malul apusean se inaltau si palate ale faraonilor. inalte cat un bloc modern cu cinci etaje. uluind lumea si intarind o spaima superstitioasa. Construirea si intretinerea mormintelor si a templelor atrasese o multime de mestesugari din cele mai diverse domenii. dar totusi era cantec.sapate mai multe lacuri artificiale care sfidau arsita si desertul de dincolo de peretii stancosi. preluand. Minunea a durat un secol si jumatate. spargandu-se in bucati. faraonul care a construit Luxorul atunci cand la Karnak se atinsese apogeul. Cantecul era de destul de scurt. a sfidat traditiile si lumea barbatilor.

Impresionat de civilizatia Egiptului si de colosul de la Teba. in care a petrecut mai mult timp decat in Roma. Memnon. spiritul sau pazitor. in numar mare la acea vreme. Spirit nelinistit si sensibil. asa ca nici un rauvoitor nu trebuia sa ajunga la ea. rapus de Achile. Hadrianus a strabatut in lungi calatorii toate provinciile imperiului. care au vizitat statuia in luna noiembrie a anului 130 d. imparatul roman Septimius Sever a restaurat statuia distrusa. scotand acele sunete triste. Superstitiosii sperau ca ulterior statuia sa capete darul vorbirii si chiar pe cel al profetiei. Prin reparatii. considerau "cantecul" drept o dovada de netagaduit ca statuia saluta ivirea zorilor. "minunea" a fost legata de numele legendarului Memnon. faraonul Amenhotep al III-lea. aparea drept intruchiparea celui ucis. In imaginatia grecilor. Egiptenii credeau in viata de dincolo de moarte. Iar o continuare a acelei vieti nu era posibila decat prin ferirea cadavrului de descompunere cu ajutorul imbalsamarii. de trup si in viata cealalta. Numai intr-o mumie intreaga. Printre inscriptii se regasesc versuri scrise in cinstea imparatului roman Hadrianus si a sotiei sale Sabina. de o neobosita curiozitate. care parasise trupul in momentul mortii.Hr. fiul zeitei Eos si nu de numele adevaratului constructor. care au evoluat pana la colosalele piramide. dupa credinta lor. eroul unei epopei grecesti. unul din eroii razboiului troian. se construiau intrari false. dar a incetat sa mai ingane si melodia scurta de salutare a zorilor. Conform legendei. Cu timpul. Inca de la inceputuri faraonii si-au cladit morminte uriase. care in fiecare dimineata isi plangea durerea. Toti au ramas crunt dezamagiti. iar cele adevarate se mascau ingenios. In morminte bine ascunse mumia trebuia sa-si pastreze integritatea pentru vesnicie. . Grecii erau niste maiestri inegalabili in teserea si adaptarea de legende. Colosul cantator are picioarele scrijelite de nenumarate inscriptii in limba latina si greaca. Paznicii si preotii erau platiti cu cea mai mare darnicie. pentru ca raufacatorii sa se prabuseasca in ele. statuia de la Teba. El a amutit pe vecie. ar fi putut sa revina in orice clipa la locul lui. intrarile mormintelor erau acoperite cu blocuri imense de stanca. Pentru a fi aparate de hoti. Drumul ce ducea la sarcofag era presarat cu puturi-capcana. pe care o considerau drept o continuare a celei pamantene. Mortul avea nevoie.Egiptenii si grecii locuitori ai vaii Nilului. Colosul restaurat nu numai ca nu a inceput sa vorbeasca. fisurile "cantatoare" se astupasera astfel ca a luat sfarsit si "minunea". pe jumatate distrusa. Reprezinta extazul celor ce au putut trei minunea si dorinta lor marunta de a ramane lipiti de nemurirea monumentului. a pierit de timpuriu.

care divulgau planurile subterane ale incaperilor mortuare sau chiar sapau intrari secrete secundare. Ei furau din necropola mici obiecte de aur de mare valoare artistica pentru a le vinde strainilor si comerciantilor de antichitati. s-a hotarat sa-si pregateasca mormantul intr-o vale muntoasa mai izolata. din apropiera Tebei. In acest fel. argint. Veacuri de-a randul. In 1871. Vestea despre incarcatura vasului s-a raspandit ca fulgerul printre locuitorii de pe malul fluviului. din stralucita dinastie a 18-a. Acolo. In alte cazuri. de mari monumente. Faptul n-a putut ramane secret si astfel. treisprezece mumii au ajuns in mormantul lui Amenophis al II-lea. Barbatii trageau salve de arme. regine. a caror asezare era cunoscuta tuturor. Se banuieste chiar ca lucratorii ce incheiau o astfel de lucrare erau sacrificati. iar femeile se . mormintele acestor faraoni au cunoscut iarasi tradarea. Renumita necropola era despartita de Valea Nilului printr-un perete stancos. au inceput sa se oficieze ceremonii tainice de inmormantare in cavouri ascunse in defileuri salbatice. Un fapt neobisnuit si impresionant s-a intamplat in timp ce vasul incarcat cu mumiile faraonilor cobora pe Nil de la Teba spre Cairo. peste treizeci de faraoni au fost inmormantati in "Valea Regilor". Faraonul Tutmes I-ul. in locul somptuoaselor morminte. Desigur ca furturile s-au facut de convenienta cu preotii paznici care locuiau in anexele monumentelor funerare si care trebuiau sa apere ultimul loc de odihna al regelui. iar mumiile a aproape patruzeci de regi. Vreme de trei milenii acele mumii sau odihnit in noile morminte nedescoperite de nimeni. Este vorba de necropola ce mai tarziu a intrunit denumirea de "Valea Regilor". nestemate si opere de arta. Lucrul acesta s-a repetat de mai multe ori pentru unele mumii.Cu toate acestea. profanatorii au izbutit totdeauna sa patrunda in mormintele marcate. printre stanci. Populatia s-a adunat pe maluri pentru a saluta plina de respect pe faraonii calatori. cu dorinta ca cel putin mumiile sa fie salvate. De atunci. avand in apropiere "Valea Reginelor". raufacatorii aveau legaturi anterioare cu constructorii. Ele au fost transportate la Muzeul din Cairo. In cele din urma un faraon din dinastia a 21-a a dat ordin ca toti predecesorii lui sa fie inmormantati din nou intr-un mormant comun. Functionari ai serviciului egiptean de antichitati au reusit sa gaseasca pretioasele mumii. arabii le-au gasit dar s-au tradat autoritatilor. la suprafata. in galeriile adanci de stanca i-au insotit comori de aur. departe de templele de rugaciune plasate in "Orasul mortilor" de langa Nil. printi si printese au fost depuse in mormantul neterminat al unei regine.

ticsita de obiecte. ce sclipeau de aur si incrustatii. Numarul lor parea sa fie nesfarsit de mare. mormantul care. In primul plan se gaseau trei paturi mari aurite. poporul lor ii saluta cu respectul cuvenit. Soarta a vrut totusi ca lumea stiintei sa se bucure de o rasplata. inchisa cu un sistem de zavoare intrebuintat la ferecarea mormintelor regale. paturi si jilturi sculptate. in mod neasteptat. se aratau cumplite descoperitorilor care le-au smuls din intuneric prin fascicolul de lumina al lanternelor. pentru masuratori. inaintea ochilor li s-a aratat o priveliste uimitoare. fotografii. un tron ferecat cu totul numai in aur. vase de alabastru cu frumoase motive stravezii. cutii negre nemaivazute. cu partile laterale sculptate in chip de monstri cu trupurile turtite intr-un fel anumit. desene. In fata lor s-a deschis o incapere. cu buzdugan si cu sceptru si cu sarpele sfant incolacit pe frunte. Cele doua chipuri ale faraonului ar fi trebuit sa strajuiasca urmatoarea usa spre cavou. prin splendorile lui. strajuiau amandoua in marime naturala. pentru scoaterea tuturor lucrurilor scumpe. Printre ele se . Cand arheologii au deschis poarta grea. Pe langa obiectele amintite. buchete de flori cu frunze. Regii stravechiului Egipt se ridicasera din mormantul lor si dupa mii de ani. inchipuind un lotus inflorit. subventionat de lordul Carnavon. De buna seama ca numele sau s-ar fi pierdut complect in uitare daca nu s-ar fi descoperit. Pentru dezgroparea mormantului. iar in apropiere erau ingramadite o multime de care de triumf si care de lupta. cu vesminte si sandale de aur. pentru masuri de protectie impotriva distrugerii obiectelor mai deteriorate si pentru ca totul sa fie transportat la Cairo. Acele fiare. dintre care una continea un sarpe de aur. ca un adevarat muzeu. Mormantul unuia dintre faraoni a ramas intact si a ajuns aproape intact in mainile egiptologilor. pretutindeni stateau ingramadite multe altele. Parca puteri vrajitoresti dadeau stralucire poleielilor de aur. dintre care unele cunoscute. care oricand puteau sa para inspaimantatoare la vedere.jeluiau. "Norocosul" faraon a fost "Tutankhamon". Chiar in prag se afla un vas de alabastru straveziu. a zguduit intraga lume a savantilor. Asezarea lor dezordonata a intarit convingerea ca in acea incapere intrasera niste raufacatori dar nu putusera sa-si termine treaba din motive necunoscute. Doua chipuri negre ale faraonului. in numar foarte mare: ladite cu desene minunate si incrustatii de fildes. a fost nevoie de sapte ani de munca incordata. Mormantul lui Tutankhamon l-a descoperit savantul englez Howard Carter in 1922. nenumarate cutii albe. aidoma unor oua. dar cu capete uimitor de firesti. scurta lui domnie nu s-a dovedit prin nimic remarcabila. iar altele cu totul nemaintalnite. in timp ce capetele lor aruncau umbre fantastice pe perete. sceptre de diverse forme si cu tot felul de desene si altele. Mort la numai 18 ani.

scria Beroses in Babilon prin secolul III sau IV i. slujitori sub forma de statuete. veneau dintr-o rasa de monstri. Dincolo de prima incapere. inele. In cutiile albe in forma de ou s-au gasit diverse alimente. iesiti din Golful Persic si care au adus e pamant civilizatia. in Egipt. Mumia era impodobita cu pumnale de aur. mancare si altele. un coridor lung si scari. Alaturi de camera mortuara a lui Tutankhamon se aflau doua incaperi ticsite cu tot felul de obiecte. bratari. Sumerul isi atribuia mii de ani de civilizatie neintrerupta. ca sa poata intra in mormant. o bratara si lama unui pumnal. jumatate oameni. introduse unul in altul. Intre Babilon si Ninive Sumer sau istoria de dincolo de istorie Se stie ca. un inel. sarcofagul de aur al faraonului se afla protejat in alte sapte sarcofage uriase. care de lupta. Stramosii lor. In al doilea rand.. 8 regi antediluvieni ar fi domnit in total 241200 de ani sau 456000 ani. sunca afumata si alte lucru Sumer sau istoria de dincolo de istorie. jumatate pesti. Lagas pe care lupte sangeroase pentru suprematie le-au macinat lent. o amuleta. Mumia lui Tutankhamon se odihnea intr-un sarcofag de aur cu forma trupului omenesc. fierul era mult mai pretios decat aurul si numai un faraon isi putea permite luxul extravagant de a se impodobi cu bijuterii din fier. inaintea primei dinastii din Ur. se afla mormantul propriu-zis. Fiecare sarcofag reprezenta o opera de arta si desfacerea lor succesiva a constituit o problema extrem de dificila. care constituia un vestibul. In acea epoca. coloane si amulete. compus din patru incaperi. . Umma. Listele regale scrise candva in Babilon enumerau 10 regi inainte de Potop si 19 dinastii de la Potop pana la sfarsitul celei de a treia dinastii din Ur.inalta o alta statuie a faraonului.n. bijuterii. calculele facandu-se in sars sau cicluri de 360 de ani. Dupa altalista. au fost confectionate din fier. Fata si umerii faraonului erau acoperite de o masca lucrata din aur si incrustata cu pietre scumpe. aur si piatra. au fost nevoiti sa scoata cele 700 de obiecte pretioase care ticseau prima incapere. mobile scumpe. Pe pamantul de langa Eufrat sumerienii intemeiaza orase ca Ur. La prima vedere pare curios faptul ca cele mai pretioase obiecte. Cei aflati in viata i-au pregatit tot ce i-ar fi trebuit in viata de dincolo: vase. arme. Nippur. merita sa-i imite trasaturile.e. conservate destul de bine. corabii miniaturizate. o gasca fripta. Dar abia in cel de-al patrulea an al cercetarilor arheologii au ajuns la el. din lemn. In primul rand.

picturala.n. in sanctuarele impodobite cu mozaicuri policrome. personaj si autor totodata. imnuri. Intre Babilon si Ninive Lumea babiloniana si asiriana.fusesera deja inventate.au fost creatorii unei arte "cerebrale". Totusi. cosmogonii. sumerienii au inventat sistemul de irigatii pentru a smulge pamantul din ghearele secetei si a-l face sa produca mai mult. il va scoate din istorie. Viata comerciala a Sumerului isi intinsese ramificatiile pana in Egipt si India. ii gaseste cu temple impunatoare ce dominau viata oraselor. regele Babilonului. este inca anonima si statica . estompate pe de alta parte si de timpul imens care ne desparte. Dupa moarte omul trecea pentru sumerieni intr-o cumplita lume subpamanteana a tenebrelor si pulberii. Dupa 2800 i. dupa ce distruge Ur-ul.autorii civilizatiei cu orizontul cel mai practicist din vechime . Institutiile administrative.scrie Sabatino Moscati in "Vechi imperii ale Orientului" deoarece ca si in lumea egipteana aici este foarte greu sa intrevedem liniile unei evolutii. Aici erau adorati. datat 3500 i.si de aceea a demonilor. asa cum s-a presuspus dupa descoperirea Cimitirului regilor din Ur. poate dintr-un sentiment de compasiune. pastorul zeificat. de o imensa tristete si lipsa de speranta. mai bine de doua mii de ani. misterul eternei reintoarceri. numarul mare de persoane ingropate intr-un fast incredibil laolalta cu defunctul. Il cucereste iar fiul acestuia. si-au construit cu inteligenta bunastarea. legislatia (abundenta "codicelor" de legi o dovedeste). executanti ai vointei divine. Ele isi ridica terasele in forma piramidala a ziguratului pana la inaltimi ametitoare. Hammurabi.. gigantizand tot ceea ce absorbise. Viii "locuiau" deci laolalta cu defunctii. Casele .aceea a destinului ce se povesteste pe sine insusi. texte epice prelucrate ulterior de tot Prientul.n. al perpetuei deveniri. Fara a avea un sens metafizic. Apar cilindrii- pecete pentru a consemna si pecetlui tranzactiile comerciale. Epopeea lui Ghilgames. moartea putea capata un inteles initiatic. arta . aproape orice opera arhitectonica.e.e.n. Suntem intr-o lume . expresie a colectivitatii. Sumerienii . Oamenii. Decaderea Sumerului a concis cu momentul cel mai fertil al artei sale. iubitul ei divin. a facut posibila ipoteza "casatoriei mistice".Pastori si agricultori. Iar viata. incarnat de povestea perechii mitice Inanna-Dumuzi crea o ciudata dualitate in sufletul sumerianului ingrozit de "casa pulberii" (groaza pe care nimic nu a sugerat-o mai profund decat celebrul Ghilgames) dar traind si aspiratia renasterii. unde. intr-un cuvant civilizatia akkadiana. a fost destinata parca in primul rand sa impresioneze si nu atat sa placa. templele iau forme gigantice. s-a contruit pe acel strat de civilizatie fertil care a fost Sumerul. traiau intr-un politeism naturistic completat de artele magice destinate sa-i potoleasca pe demoni. era guvernata de sfera zeilor organizati in adevaratetriade .aveau dubla functie de locuinta si de cavou. Arta. Inceputul mileniului III i. contine totusi o pecete personala . "intelegand prin aceasta prevalenta gandirii asupra impresiei".e.patrulatere cu doua etaje . Comercianti abili. Inanna (Zeita Urukului) si Dumuzi sau Tammuz. ca si scrisul pe placute de lut. O putere vecina ridicata amenintator profita de luptele dintre orasele sumeriene si de epuizarea Sumerului in urma navalirilor succesive. ecou al literaturii sumeriene. a unui ipotetic Ghilgames. sculpturala. cand se scriu opere istorice. Din babilon si pana la Ninivve.

Urmand exemplul fortelro cosmice. sunt in fata mea ca o minge rotunda. reprezentarile de animale au talii colosale. Nici o lume nu a imortalizat vreodata cu atata sange rece in literatura si in arta ei momentele sale de cruzime ca acesti obsedati de suprematie. contopire. la un mod rudimentar. printro stranie metafizica a colosalului. dominatie. Gradinile suspendate doreau o modificare geografica rivalizand cu fortele zeiesti prin proiect si grandoare. Pamanturile zeilor. Babilonul si Asiria au reusit o sinteza care a consemnat chiar dezastrul lor. Planul orasului Ninive se considera proiectat dupa o "scriere cereasca".emblema a insecuritatii si permanentelor dezchilibre. Arta si fastul. se rescrie. Sennaserib au uluit pe arheologii secolului 19. de lupte cumplite. Marte. acelorasi legi ca si celelalte planete. ca si fortificatiile crenelate. ca o capsula. scarile si zidurile palatelor sunt gigantice. spusei. opulenta regala devine sufocanta. babilonienii operau un animism cu implicatii metafizice. mai putin insa se creeaza. prefigurand. Pamantul e rotund. Dualitatea se reflecta si plan moral si spiritual. Considerand ca elementele au un suflet. Mercur si Venus. Palatele lui Assurnasirpal. Saturn. alchimistii aspirau la transmutatia metalelor. acel colosal obligat parca sa umple vidul vietii . Egiptului. orice obiect nu constituie decat o copie palida a unui model ceresc. "Tara negustorilor" nu cunostea seninatatea. Portile sunt monumentale. Asarhaddon. In Egiptul Antic. Sargon. Turnul Babel a dorit stergerea granitelor dintre contingent si transcendent pentru a realiza deci comunicarea absoluta a unui flux de gandire uman cu divinul. Geografia anticilor In textele sacre ale Indiilor. Descifrarea tablitelor a luminat apoi si enigma acestor mormane de lut: aflate intr-o lupta pe viata si pe moarte. de vanturi sufocante. si anume Jupiter. fiind redus la postura de executant anonim. celei divine.care traieste cu obsesia colosalului. Alaturi de zeii si ritualurile Sumerului. zeita soarelui declara: "Priveste. actele ei de cultura slujeau puterii opulente si autoritar iar artistul nu insemna aproape nimic. in miscarea sa. Pamantul e acolo. Lumea reala nu putea fi decat un corespondent al uneia celeste. Assurbanipal." (Papirusul demotic din Leyda). Orientului Apropiat si Americii. celebrul model platonician. Nu vom intalni de aceea aici efortul spre sistematizare a credintelor ci un efort al vietii reale de a se suprapune. Pentru egipteni. 8. in fata mea. unui model celest. Arta reflecta cruzimea cuceritorilor: de un realism bizar ea concureaza cu fotografia. aici se infrunta zeii semiti Marduk si Tiamat . tinea locul abstractizarii. de o clima secetoasa. Despre . Sa intelegem ca la ei colosalul juca rolul superlativului. In aceasta lume bibliotecile cuprind totusi zeci de mii de tablite cu semne cuneiforme. de inundatiile Tigrului si Eufratului.viata terorizata cu ritualuri. basoreliefurile gigantice acopera peretii edificiilor. dupa omologul sau transcedental. se copiaza. Templele trebuiau si ele sa simbolizeze lumea si diviziunile Universului iar magia nu constituia decat un mod neintrerupt de comunicatie dintre cele doua lumi. Pamantul se supunea.

un ecou al acestei invataturi antice se regaseste la unii teologi ai crestinismului. Piramida reprezinta forma cea mai stabila . si capitel . Metrul reprezinta a 40 milionime parte din circumferinta. sfantul Beda Venerabilul si Guilleume de Conches vorbesc despre forma sferica a Pamantului. Poarta de intrare este strajuita de turnuri inalte de cetate .000. iar pe fusul coloanei se gasesc texte hieroglife .H. Lumea antica .circumferinta planetei. Mai tarziu.7). Templele erau sapate in stanca sau cladite din piatra . Eratostene si Aristotel vorbesc despre o circumferinta atat de apropiata de lungimea reala.unitate din Egiptul Antic reprezinta 1/108. Ele reprezinta faraoni si se da o mare atentie reprezentarii fetei . El reprezinta a 1/216.000 parte din ea. mumii si obiectele personale ale celui decedat. cele 7 minuni Lumea antica EGIPTUL ANTIC In secolul 3 i. de palmier . Marimea personajelor era in functie de rangul lor . Pe cand intr-o regiune e noapte. in alte locuri seara se lasa". Pictura se realiza pe zid de culoare deschisa . Din suprapunerea lespezilor au aparut piramidele . "piciorul piramidelor" (0. citim: "Intregul Pamant locuit este ca o sfera care pivoteaza.Mormintele erau acoperite cu lespezi . In Kabbala (cartea Zohar). La intrare sunt pusi sfincsi ( lei cu cap de om ) . Locuitorii ei sunt unii dedesubt. Se folosesc linii simplificate si mai putine detalii .Scedrin din Leningrad pastreaza o biblie din secolul XIV care a apartinut casei regelui de Navarra. Au baza . Regasim pana si in textele biblice cele mai vechi referiri care evoca un Pamant "suspendat" in vid "deasupra neantului" (Cartea lui Iov. Biblioteca Saltikov . ci si dimensiunea Pamantului. textele egiptene il vad lansat de-a lungul Spatiului si il numesc "sfera care navigheaza in sanul Zeitei Nu" (cerul). Bazorelieful reprezinta saparea contururilor unui desen realizat pe suprafata constructiilor . incat nu ne vine sa credem. altii deasupra. Din aceasta categorie sunt statuile numite scribii . Astfel.Soare. cand in unele locuri oamenii vad zorii de zi ivindu-se. privirii . Stadiul. Masura sacra din Egiptul Antic. Unele date ne indreptatesc sa credem ca anticii cunosteau nu numai forma. Roma. galben .000 din aceasta baza de calcul. este in legatura cu aceeasi marime . 26. din granit si din bazalt . Coloanele sunt inalte dominand omul si sunt asemuite cu copacii . Statuile sunt realizate pentru a sluji cultul mortilor . ale carei ilustratii in culori reprezinta planetele. boboci de flori .Egipt. in alta e zi. Capitelul este impodobit cu frunze de lotus . Ramenul . Au un drum marginit de siruri de statui . iar dimensiunile ei sa-u stabilit in urma unor calculele matematice . cu culori luminoase : rosu . Luna si Soarele ca niste corpuri sferice. . unitatea de lungime in Grecia Antica. verde si contururi de culoare inchisa . iar tavanul templului este sutinut de coloane .63566 metri) este exact a 10 milionime din raza care leaga centrul Pamantului de unul dintre Polii sai. fus . se construiau morminte sapate in stanca in care s-au gasit statui .

GRECIA ANTICÃ
Omul este masura tuturor lucrurilor . In perioada 2000-1500 i.H. in Insula
Creta din Marea Egee s-a dezvoltat o civilizatie deosebita . Centrul acestei
civilizatii se afla la Cnossos unde exista un palat deosebit . Acesta avea
peste 1000 de incaperi ; curti interioare destinste jocurilor sportive , sau
luptelor cu taurii si ateliere mestesugaresti . Peretii erau pictati cu culori viu
colorate ce infatisau scene de vanatoare , petreceri , animale ; vasele de
ceramica gasite au forme si dimensiuni variate .
Templele au fost construie in perioada e apogeu a artei grecesti cand
inflorise viata economica si se dezvoltase teatrul , stiinta si literatura . Apar
trei tipuri de coloane : dorice , ionice si corintice . Capitelul doric este alcatuit
din forme geometrice simple . Capitelul ionic are niste coarne de berbec , iar
capitelul corintic este decorat cu frunze .
-1-
Acropola : templul Eveteion-coriatide
templul Partenon
La interiorul constructiei se gasesc statui din bronz , marmura sau lemn
acoperite cu fildes si pietre pretioase .
SCULPTURA .
Discobolul lui Myron , Venus din Mito .
Frontonul este un triunghi format de doua pante ale acoperisului . Friza se
afla sub streasina , are un relief sculptat si este alcatuit dintr-o suprafata
continua sau niste placute alaturate .Vasele de ceramica sunt colorate in
culori vii , la inceput ,iar spre sfarsitul perioadei antice fondul este de culoare
inchisa pe care se contureaza personajele .
CHINA ANTICA
S-au pastrat vestigii din secolele II - I i.H. Cel mai important esta Zidul
Chinezesc , care are o latime de 10 m. si lungime de 3000 de km. A fost
folosit ca drum comercial dar si ca zid de aparare .Palatele si templele
( pagode ) aveau picturi si decoratiuni de jad si de fildes . In secolul IV - V s-
au facut statuiete din lut ars ce reprezinta personaje de la Curtea Imperiala:
pictura pe matase . Culorile erau delicate si uneori se foloseste tus negru .
Subiectele sunt peisaje , pasari , animale , flori .
INDIA
Arta Indiei antice :
1. a aparut in secolul III i.H.
2. primele vestigii importante in secolul I i.H. pana in secolul IV d.H.
3. constructiile inchinate zeilor erau in forma de movila - piramide
4. ornamente din piatra , sunt inconjurate cu un gard ce are patru parti corespunzatoare
punctelor cardinale
5. portile sunt alcatuite dinpiatra ce are reliefuri infatisand scene din legende
Structura :
1. personajul cel mai reprezentat in sculptura este Buddha-intemeietorul budismului
2. arta indiana a influentat arta chineza , vietnameza , cambogiana .

ROMA ANTICA
Etruscii construiau temple si palate bine proportionate , solide , impodobite
cu statui din pamant ars , sculpturi din bronz si picturi . Ei sunt primii care
introduc bolta in arhitectura . Urmasii lor , romanii au construit sosele din
piatra , poduri trainice , temple , stadioane . Constructiile erau inalte si
preiau bolta de la etrusci . Folosesc coloane cu rol decorativ lipindu-le de
suprafata peretelui . Capitelurile coloanelor sunt corintice . Planul
constructiilor este adeseori rotund sau oval . Colosseumul din Roma a fost un
stadioon rotund avand bolti etajate si tribune . Phantenonul de forma
rotunda are cupola circulara si intrarea la Phantenon este asemanatoare
unui templu grecesc . Forumul lui Traian este un ansamblu construit de
Apolodor din Damasc . Acesta cuprinde o piata dreptunghiulara acoperita cu
marmura alba si intrarea se face pe o poarta sub forma de arc , in centru se
afla columna . Pe laturile pietei se afla sculpuri .
CELE SAPTE MINUNI ALE LUMII ANTICE
Cea mai mare parte este disparuta . Reprezinta creatiile cele mai importante
ale antichitatii . Sunt impresionante ca dimensiuni si realizare tehnica .
1. Piramida lui Keops este singura care mai exista ; s-au folosit 2.300.000 blocuri de piatra a
cate 2.5 tone fiecare ; fetele piramidei sunt placate cu blocuri de granit slefuite ; latura
bazei este de 230 m. , si inaltimea de 146 m.
2. Gradinile suspendate ale Semiramidei au fost construite de Semiramida ( regina
Babilonului ) . Palatul se afla langa palatul regelui Nabucodonosor . fc549y3468lccp
3. Colosul din Rhodos este o statuie de 32 m. din bronz ; se afla la intrarea in portul Rhodos
; a fost realizata de sculptorul Chares ; a fost ridicat de locuitorii orasului in sec III i.H. si
a disparut in urma unui cutremur in secolul III .
4. Farul din Alecsandria a fost construit in secolul III i.H. si folosea corabiilorce intrau in
port ; avea o inaltime de 130 m. constriut din marmura alba ; adisparut intre secolele XII-
XIV din cauza unor cutremure succesive .
5. Mausoleul din Halicarnos era mormantul lui Mausol ; a fost inceput de Mausol si
terminat de sotia sa Artemisa .
6. Statuia lui Zeus din Olimp a fost construita de sculporul Fidias ; era din lemn acoperit cu
aur , fildes si se afla in templul din Olimpice cu o inaltime de 12 m. so il reprezenta pe
Zeus pe tron si a fost distrus in secolul IV .
7. Templul zeitei Artemis din Efes afost constuit in secolele VII-IV i.H. in stil ionic avand
127 coloane ; afost distrus in perioada IV-VI d.H:

Cultul mortilor in Egiptul Antic, Conceptia despre
suflet, Destinul sufletului dupa moarte, Rituri de
inmormantare
Cultul mortilor in Egiptul Antic

Dincolo de moarte exista o lume care poate fi
dobandita doar daca omul se pregateste in timpul
vietii.

Vechii egipteni erau, din fire, un popor optimist. Ei iubeau viata si se
simteau legati de viata de zi cu zi. In acelasi timp, insa, asa cum
sublinia si Herodot in Istoriile sale, ei credeau cu tarie in nemurirea
sufletului si in viata de dincolo de mormant. Probabil, tocmai de
aceea, acest popor cunostea o singura notiune pentru a desemna
cele "doua" vieti, respectiv ankh, care inseamna "viata". Pentru
egipteni, viata viitoare nu reprezenta altceva decat o continuare a
vietii de pe pamant. Singura deosebire intre cele doua stadii ale vietii
era aceea ca mortii locuiau undeva in Apus, Imentet, pe cand cei vii
traiau in rasarit, pe Nil. Mortii erau "poporul Apusului", Imentiu.

In pofida abundentei documentelor scrise si nescrise, cercetatorii
sunt, totusi, foarte divizati atunci cand incearca sa explice conceptia
egipteana despre suflet si nemurire sau despre cultul mortilor.
Dificultatea provine din faptul ca, in atatea milenii de istorie,
credintele si practicile religioase egiptene au cunoscut o evolutie
consecventa, asa incat nu se poate vorbi despre o conceptie limpede
si unitara cu privire la suflet si viata viitoare.

1.2.a. Conceptia despre suflet

In genere, din cercetarile intreprinse de multi egiptologi pare sa
reiese faptul ca, pentru vechii egipteni, sufletul nu avea unitatea si
personalitatea pe care noi, crestinii, obisnuim sa le conferim sufletului
nemuritor. Pentru ei, sufletul era scindat, comportand o serie de
"suflete" care, in sine, nu erau decat aspecte, componente sau
subdiviziuni ale activitatii spirituale ale omului in general. Fiecare
dintre aceste "suflete" sau subdiviziuni avea o denumire proprie.

1.Ba sau Bai reprezenta "sufletul" propriu-zis, care in timpul
vietii animatrupul pentru ca dupa moarte sa treaca intr-o alta viata. El
poate fi inteles, ingeneral, ca o "putere", ca o "capacitate" a omului.
Dupa moartea trupului, ba il paraseste pe om sub chipul unei pasari.
Aceasta pasare mijloceste apoi legatura dintre cel raposat din
mormant si cei vii. In acelasi timp, ba poate lua si alte chipuri, cum ar
fi, de pilda, acela al unei lacuste, care in conceptia vechilor egipteni
era tot o pasare.

2.Ka, a doua subdiviziune a activitatii spirituale, constituie, dupa

In general. Insa. pastrandu-se atat timp cat se pastreaza trupul. 4. "Locul de veci" al mortilor din acea perioada trebuia sa fi fost mormantul insusi. Incepand cu dinastia a IV-a. de asemenea. sub forma numelui celui decedat. plin de peripetii si primejdii. insa. egiptenii au avut grija sa faca statui cat mai asemanatoare cu defunctii. Din acest motiv. nume ce trebuia pastrat cat mai mult timp cu putinta pe pamant in memoria descendentilor si pe pietrele funerare. reprezenta inima. iar dupa altii o reminiscenta a conceptului de totem primitiv. sediul tuturor faptelor bune sau rele comise.b. Conform descoperirilor arheologice. in care se ajunge pe un drum greu. exista o conceptie destul de grosolana despre eshatologie. pentru a nu veni ca strigoi printre cei vii. 1. punand in preajma lor unelte de lucru si provizii de mancare si bautura. ka trebuia hranit din belsug si ingrijit.2. A sterge numele unui raposat de pe mormantul sau echivala cu o mare crima. Akh. 3. totusi. apare credinta potrivit careia sufletul celui decedat poate parasi mormatul pe o perioada mai mult sau mai putin indelungata. ba chiar isi poate alege alta locuinta mai placuta. In plus. la inceputurile istoriei egiptene. ci coboara in mormant. trupul ar fi suferit dupa imbalsamare vreo stricaciune. pentru a oferi posibilitatea lui ka sa locuiasca in ele. la judecata lui Osiris de dupa moarte.parerea unor cercetatori. izvoarele provenite din diferite centre principale ale Egiptului antic prezinta diverse variante privind destinul sufletului . ca ultima subdiviziune a activitatii spirituale. Tot acum a aparut si credinta in existenta unei lumi indepartate a mortilor. un fel de "dublu". care dupa moarte nu paraseste corpul. inima defunctului era cantarita pe o balanta. in perioada preistorica egiptenii isi ingropau mortii in pozitia numita "chircita". o existenta reala de sine. spre a vedea daca a savarsit mai multe fapte bune sau rele. cea mai plauzibila parere este aceea potrivit careia ka reprezinta un principiu vital strans legat de trup. de "chip invizibil" al omului. daca se va numara printre cei buni sau rai. In eventualitatea ca.Ran reprezenta. veritabile ghiduri pentru lumea postuma. Din credinta existentei unui ka legat de trup a luat nastere preocuparea deosebita a egiptenilor pentru mumificari si piramide. asemenea lui ba. Destinul sufletului dupa moarte Se presupune ca. ca morminte durabile. Pentru calauzirea sufletului spre aceasta lume s-au compus acele Carti ale mortilor.

care trebuie evitate. plasata in lumea subpamanteana. primeste coroana lui. fiecare defunct devine un Osiris si primeste epitetul de "justificat": "Tu esti pe tronul lui Osiris. pentru a iesi biruitor. dupa moartea sa. iar laAbydos se credea ca intrarea in lumea de dincolo se afla la apus de acel oras. eu mor. unde se bucurau de conditii mult mai favorabile decat in viata de aici. la Memfis se credea ca sufletele mortilor vor merge intr-un loc trist. tot la fel regele defunct este "justificat". chiar si judecata lui Osiris face . spre Apus. iar urmasul sau apare ca mostenitorul sau de drept al lui Horus. eu nu dispar"." Calatoria sufletului dupa moarte avea ca tinta imparatia lui Osiris. Asemenea vietii plantelor care se reinnoieste in fiecare an. ca reprezentant al Celui dintai intre cei aflati la Apus (respectiv Osiris). in imparatia mortilor. eu sunt orzul. fiecare raposat se identifica dupa moarte cu Osiris si primeste o noua viata. si a defunctului transformat in Osiris. Aici persista tot felul de primejdii. insa. de pilda. pe barca aestuia. potrivit teologiei heliopolitane. Impartaseste-te din puterea lui. exista ape care trebuie traversate cu ajutorul unui ghid. printr-o crapatura a muntelui. In acelasi timp. exista monstri ingrozitori. "indreptat". acolo unde barca Soarelui disparea in fiecare seara. Exista drumuri gresite. Imparatia mortilor apare. sau sa se identifice cu o divinitate puternica sau alta. intrucat fertilitatea Campiilor lui Irau era mult mai mare decat aceea a regiunii Nilului. Regele defunct si. in functie de caracterul special al divinitatii locale. intr-un text din sarcofage se spune: "Eu traiesc. strabatuta de Soare in timpul noptii. unde sufletele duceau o viata fericita. in desertul Libiei. a fost declarat drept si a primit demnitatea sa de rege in lumea subpamanteana. Luata in sens strict. care pot fi biruiti cu ajutorul unor formule magice. tot la fel se reinnoieste si viata lui Osiris si. impreune cu zeul Re. de asemenea spre Apus. Este. sufletele vor calatori fericite. Campiile lui Iaru sau Imentet. evident faptul ca aici conceptiile si practicile magice joaca un rol deosebit.dupa moarte. pentru a avea putere asupra lui. Astfel. Dupa cum Osiris. cel decedat trebuie sa cunoasca. deci. De pilda. numele monstrului. totodata. iar scopul textelor din Cartea mortilor este tocmai acela de a-l ajuta pe defunct sa le evite sau sa le biruiasca. granele crescand mai inalte decat omul si dand roade mai bogate. mai tarziu. Ulterior. eu sunt Osiris … Eu traiesc. eu mor.

dupa care era tinut timp de 70 de zile intr-o solutie de carbonat de sodiu si. incepand chiar din perioada Regatului Vechi. corpul era umplut cu produse rasinoase si aromate. in primul rand. In locul inimii sau. Apoi. trupul defunctului era taiat in bucati si capul asezat deoparte. vechii egipteni isi ingropau mortii intr-un mod similar tuturor popoarelor cu o civilizatie inferioara. inainte ca trupul sau sa fi fost reconstituit din partile taiate si imprastiate in urma luptei cu Seth. avand si un text religios-funerar in hieroglife. chiar pe mumie in dreptul inimii se punea un scarabeu. iar in exterior era pictat cu portretul celui decedat. rugaciuni si mai ales Cartea mortilor care il ajuta sa invinga dificultatile calatoriei in lumea cealalta si sa poata raspunde cum trebuie in fata judecatii lui Osiris. avand gravata o formula magica ce pleda in favoarea raposatului. impregnate cu parfumuri. Rituri de inmormantare In perioada preistorica. Insa. Pregatirea mumiei incepea cu extragerea creierului si a viscerelor care. in fine. ca simbol al invierii si reinnoirii. care avea sa devina in mod treptat o adevarata arta. cadavrul fiind culcat pe partea stanga. asa cum s-a vazut.parte dintre aceste pericole. consemnam inmormantarile in pozitie "chircita". In cele din urma. Insusi Osiris. In fata tribunalului lui Osiris si a celor 42 de judecatori ai sai. ea fiind. a inceput sa se practice tehnica mumificarii sau imbalsamarii cadavrelor. sa-si dovedeasca nevinovatia. n-a putut invia. se pastrau in patru urne. uneori. de monstru sau era obligat sa se intoarca pe pamant la o viata mizerabila. Astfel.in foarte multe panze de in imbibate intr-un ulei aromat. 1. infasurat . mumia era inchisa intr-un sicriu de lemn de forma trupului. i se reconstituia forma cu paie sau cu tampoane de stofa. legata de trup. atunci cand acesta va ajunge in fata tribunalului lui Osiris. de asemenea. In mainile mortului si intre benzile mumiei erau asezate texte sacre.dupa spalare . defunctul trebuia sa-si sustina cauza. sa faca acea "confesiune negativa". faptul ca vechii egipteni considerau absolut necesara conservarea trupului. venind printre ei ca strigoi.2. in continuare. viata viitoare nu era decat o continuare a celei de pe pamant. Acest procedeu demonstreaza. din argila sau dintr-o piatra dura. Acest sicriu era pictat in interior cu figuri si scene simbolice in culori.c. cel mai frecvent cu capul spre sud si cu fata spre apus. In anumite cazuri. De retinut este faptul ca in acea perioada inca nu exista practica mumificarii. In viziunea lor. . intrupandu-se chiar in animale necurate. pentru ca altfel era devorat indata de judecatori. pentru ca mortul sa nu devina periculos pentru cei vii.

lut sau metal.2.Tot la fel. La sfarsit. incepand cu perioada Regatului Mediu. in schimb. intre altele. De retinut. numita uschebti. atingea fata si gura mortului cu un topor si cu o foarfeca. preotul sacrifica un animal. dar si mai tarziu.d. nu prea adanca. inainte de a fi introdus cadavrul in mormant si de a inchide mormatul. in capitolul 6 din Cartea mortilor exista un loc in care un defunct constrange o asemenea figurina. Fireste. ar fi faptul ca preotul. Probabil ca toate aceste reprezentari vroiau sa creeze pentru cel decedat o atmosfera de viata si ambianta similare celor de pe pamant. Practic. In plus. pentru a nu patrunde acolo sacalii. apare tot mai frecvent obiceiul de a aseza in mormant langa mumie si anumite statuete din lemn. orice inmormantare presupunea un ceremonial cu totul special. mormintele in care erau asezate mumiile dispuneau de o serie de desene si picturi pe peretii lor. imbracat intr-o blana de pantera. purtand astazi denumirea araba de mastaba. prin intermediul unei formule magice. in eventualitatea ca respectiva mumie n-ar fi fost bine conservata. astupata apoi cu o piatra mare. Ogorul trebuie ingrijit. fie ar fi reprezentat un slujitor in mormant pentru defunct. incercand sa-l redea pe defunct si pe viitoarea sa familie. semanat si recoltat pe mai departe si acolo. care-l reprezentau pe mort. de asemenea. 1. Iar pentru aceasta. Mai ales din perioada Regatului Nou devine tot mai limpede ce rost aveau aceste statuete. "locul de veci" pentru oamenii simpli era o groapa obisnuita. aveau inca din cele mai vechi timpuri infatisarea unor adevarate fortarete cu peretii oblici spre centru. Astfel. orice munca necesara in viata de pe pamant ramanea. in credinta ca acesta ar redobandi puterea de a se misca si de a vorbi. mai ales cei bogati aveau nevoie si in imparatia mortilor de ajutorul unor slujitori. inconjurati de slujitori si animale domestice. sau o scobitura intr-o stanca. . absolut necesara si in imparatia mortilor. sapata in nisip. servind ca salas lui ka. Conceptia vechilor egipteni potrivit careia existenta dupa moarte nu este decat o continuare a vietii actuale presupunea faptul ca orice activitate. animalele trebuie ingrijite. iar hrana pregatita. ele se doreau sa fie un substitut aal trupului celui decedat. Mormintele regale si nobiliare. Mormintele Inca din cele mai vechi timpuri. sa lucreze in locul sau.

inaltate pentru a adaposti mumiile a trei regi din dinastia a IV-a: Kheops. Incepand cu dinastia a XVIII-a. Mastabele erau grupate. are dimensiuni impresionante: laturile bazei dreptunghiulare de 109 m si 121 m. timp in care. chiar deasupra mormantului. Acesta comunica . In timpul dinastiei urmatoare au fost construite marile piramide de la El Giseh. pe tavalugi. O mastaba a unui defunct foarte bogat putea avea si alte incaperi. ridicate cu ajutorul parghiilor si a unor puternice balansoare de lemn. faraonii au adoptat tipul de mormant complet subteran.ca aspect . iar inaltimea de 61 m. comunicand intre ele prin diferite coridoare. Aceasta piramida. datorita faptului ca jefuitorii de morminte incepusera sa opereze intr-un mod din ce in ce mai ingrijorator. zidit. se afla o capela in care se celebrau riturile funerare. Hafra si Menkaura. la Sakkara.au fost aduse la mari distante. constructia acestor monumente presupune eforturi si o imaginatie incredibile. cu mai multe incaperi.Intr-o astfel de mastaba. insa. Blocurile de piatra . terase inlaturate apoi. Piramida construita de Kheops si considerata una dintre "cele sapte minuni ale lumii antice" are o inaltime de 137 de metri. dupa ortografia greceasca.unele de 20 de tone . sapate in pereti de stanca. pe cale magica. "au muncit fara intrerupere cate o suta de mii de oameni". De pilda. reprezentand o suprapunere in diferite etape peste o mastaba patrata. mai evoluat de morminte. regulat.cu familia sa care. alaturi era o stela pictata sau gravata. dupa denumirea egipteana. in jurul piramidei faraonului. Capela era decorata cu scene pictate sau sculptate in basorelief. il mentineau pe cel raposat "in viata". pe sanii trase pe nisip sau intre doua barci. ii aduceau ofrande si fumul de tamaie. prin niste fierastruici mici. Hufu. mobilata cu o masa pentru ofrande. asa cum consemneaza Herodot in Istoriile sale. aceea a lui Khefren de 136 m si cea a lui Mykerinos de numai 62 m. Un alt tip. in dosul careia se afla "coridorul". in asa numita Vale . Primul mormant de acest fel a fost construit de vizirul si arhitectul Imhotep pentru regele Djoser. dupa terminarea constructiei. pe rampe si planuri inclinate. reprezentand diferite activitati din viata care. continand statuile defunctului. gigantica opera de constructie a marii piramide a lui Kheops a durat 30 de ani. fondatorul dinastiei a III-a. care aminteste . il reprezenta piramida in trepte. ele erau inaltate pe terase succesive de pamant si caramida.prin statuile care il reprezentau . aparut in timpul dinastiei a III-a. Khefren si Mykerinos.de ziguratul babilonian sau de piramidele in trepte ale aztecilor si mayasilor.

acum 6000 de ani s-a creat scrieterea cuneiforma. in Mesopotamia. cu toate ca nu sunt la fel de marete ca acum cateva mii de ani. fiecare oras s-a aratat dornic de independenta incapatanandu-se sa aiba propriul rege. asemanator cu ceea ce traim noi in prezent. a monedei. UR (Mukkayar).zarurile. Acolo. Summerul Mesopotamia Orasele orientului antic Orasele orientului antic Summerul Reprezinta leaganul civilizatie terestre. respectiv in apropierea Nilului. Aceste sapaturi erau foarte adanci. atat in punct de vdere economic cat si politic. Constractele verbale trebuiau confirmate in scris si in prezenta unor martori. la vest de orasul Teba. Metalul reprezenta un lux si o raritate cu exceptia cuprului si cositorului. cartile. administratia. dar si periculoasa. premergator celui lui Hammurabi. lumea afacerilor se desfasura intr-un climat de neincredere si nesiguranta. cu dezvoltare mare: ERIDU. Tribunalele functionau in templesi de . Vreme indelungata. dupa ce a supus celelalte orase. Moneda nu exista inca. Se efectua comert cu Indiilesi cu Egiptul. Apoi a a parut plugul tras de boi si echipat deja cu un tub pentru insamantare. iar piatra pentru constructie era adusa de deaprte cu corabiile. muzica si sculptura. Marfurile erau transportate mai ales pe apa. mestesugurile. sclavia era foarte dezvltata. scolile. Cu toate acestea si transportul pa pamant era destul de dezvoltat. calendarul. In Summer. consolidate cu un amestec de arigla si paie inmuiat in apa si apoi lasat sa se usuce la soare. Aceasta civilizatie ni sa transmis prin intermediul Cretei. In aceasta perioada. NIPPUR (NIFFER) SI NISSIM. La temelia acestei civilizatii a stat un sol fertil. Babilonia sau Babilon. Bogatii si saracii erau impartit in paturi sociale dupacriterii foarte stricte. templele funerare erau construite departe de aceste morminte. popicele si impozitul pe venit. litereatura. LAGASH (SHIPPURLA). lucru dovedit prin pecetile comerciale descoperite. si aveau peretii decorati cu diferite scene si texte ce prezentau viata regelui defunct in lumea de dincolo. De la vechii sumerieni am mostenit agricultura. datorita revarsarilor din fiecare an ale fluviilor. asa ca in scurt timp tot tinutul era im0panzitde canale de irigatii. fardurile. unde erau aduse si sacrificiile funerare. Multe dintre aceste orase exista si astazi. Casele erau construite din trestii. irigatiile. sahul. le-a grupat stabilind o unitate politica si economica. Summerul cuprindea multe asezari. geoetria.URUK (WARKA). Sistemul de administratie feudala si regala a fost completat de un cod de legi. LARSA (SENKEREH). dar aurul si argintul serveau ca etaloane. bibliotecile. trecand de 100 de metri. in care o personalitate dominanta. apoi al Greciai si al Romei.a Regilor. bijuteriile. Inundatia era folositoare. insa dezvoltarea comerciala a facut acest lucru imposibil si a dus la crearea unor ‘imperii’. industria. intrebuintarea calului. astronomia. iar dreptul de proprietate era considerat sacru.

Cilia. Persia. Atat femeile cat si barbatii foloseau multe farduri si crème pentru infrumusetarea tenului si-si vopseau pleoapele pentru a mari dimensiunea aparenta si stralucirea ochilor. Sistemul economic. . Frigia. Caucazul. s-a dezvoltat in localitatile din Babilonia foarte mult in timpul lui Hammurabi. Abele sexe aveau par lung si se imbracau in haine frumos colorate. Capadocia. Fenicia. Armenia. Primul rege al acestui imperiu a fost marele Hammurabi. Barbatii purtau de obicei barba si uneori peruci. foarte inalt caruia I s-a dus vestea sub numele de ‘turnul Babel’. Babilonia. Modul de viata al asirienilor nu se deosebea mult de cel al babilonienilor. Cert este ca regele nu pleca niciodata la razboi fara o cutie cu felurite unguente cu care. Palestina. Media. Palestina. Ionia. Belucistanul. par negru si ten inchis la culoare. Pentru acest stat. Media. iar csele nu erau cu nimic mai prejos amenajate la Ninive decat in europa in pragul Revolutiei Industriale. Asiria. Elamul si Egiptul. un nas aproape grec si o anumita noblete in purtari si in tinuta. rafinati totusi de bogatie. Babilonienii aveau o infatisare semita. Se prelucrau si se importau metale in cantitati mari si de toate felurile. Asiria Dupa Babilon centrul civilizatie s-a mutat la Ninive. Bactra. peste tot se ridicau palate si temple. Erau infasurati din cap in picioare in panzeturi considerand ca este rusinos sa-ti arati alte parti ale corpului in afara de fata. Imperiul Asirian cuprindea Asiria. Erau vigurosi si inalti. In timpul sau. cel administrativ si cel politic se asemanau foarte mult cu cele din Summer. Sogdiana. cu o simetrie agreabila a formei corpului. Ninive a decazut oarecum fata de Babilon insregistrandu-se in regim patriarhal exagerat. Persii sunt descrisi pe monumente ca fiind cel mai frumos popor al Orientului Apropiat. Siria. s-a construit un pod peste Eufrat. Babilonia. a construit mai multe canale de irigatie pentru evitarea innundatiilor. In oraganizarea statala. si un maret zigurat. poarta zeitai Ishtar. Afganistanul. Siria. mu575e3441fuub Babilonia Din punct de vedere isotric si etnografic babilonia a fost fructul mixturii dintre summerieni si akkadieni.cele mai multe ori oficiul de judecatori il indeplineau preotii. Fenicia. Curand dupa moartea lui Hammurabi Babilonu a intrat sub dominatia Kasitilor si a Asirienilor pentru ca apoi sa renasca sub conducerea vestitului Nabucodonosor. Exista totusi un tribunal superior. inc az de victorie sau de infrangere se parfuma. alcatuit din magistrati de profesie. care a permis orasului sa se intinda pe ambele maluri. sistemele de irigatiis-au dezvoltat si mai mult si s0-au constuit nenumarate temple renumite si astazi: templul lui Marduk. Arhitectura. Sumerul. Dar in arta se pare ca si-a depasit maestrul mai ales prin basoreliefuri Persia Dupa moartea lui Darius acest mare imperiu cuprindea 20 de satrapii: Egiptul. Gradinile Suspendate(una dintre cele 7 minuni ale lumii). Acest rege a adus pace in tinutul Mesopotamiei. caliti de viata la munte. Lidia. care este vestit prin cel dintai cod de legi aproape complet din istorie. armata era cel mai importanta institutie. India din vestul Indusului.

iar Akkadul se asemana mai mult cu Asiria. Singura roca de constructie ce se gasea numai in cateva locuri era calcarul. Acest mare imperiu insa va fi cucerit de Alexadnru Macedon. Statul Sumer din sudul Mesopotamiei sii Akkadul. iar la est cu lantul de munti ai Iranului apusean. care. Pe cat se pare. unde iarna cad zapezi. dintre plantele care se cultivau aici erau: susanul. Industria era putin dezvoltata. fabricarea feluritelor obiecte era lasata in seama tarilor vecine. intalnita inspecial in partea sudica a Mesopotamiei. tara care se intindea de langa muntii Armeniei (la nord) pana la Golful Persic (la sud). Sigura ramura a artei dezvoltata in mod temeinic era arhitectura care imbina armonios mai mute stiluri din orientul apropiat si cel mijlociu.In timpul lungii istorii a Persiei locuitorii acestei tari au vorbit mai multe limbi diferite: persana veche care era inrudita cu sanscrita. Navigatia nu era insa la fel de avansata ca transporturile terestre. caile de acces mergand pana in cele mai indepartate colturi ale imperiului. pe care grecii antici o numeau Mesopotamia (Tara dintre cele doua fluvii). Curmalii si trestia care cresteau din abundenta in partea de sud aveau o insemnatate destul de mare in viata economica a regiunii. La vest se margineste cu stepa siro-mesopotamiana. Sumerul si Akkadul nu aveau bogatii naturale mari. pe care calatorii europeni din secolul XIX le-au gasit aici in stare salbatica. si de aceea nu au creat o literatura dezvoltata. apoi zend si pehlevi. ei nu aveau flota proprie. Populatia straveche a acestor tari a aclimatizat orzul si graul. Locuitorii vechii Mesopotamii amestecau lutul in asa fel incat obtineau o compozitie ce inlocuia piatra. . de unde erau cumparate apoi cu babii tributurilor pe care acestea le plateau. Lutul gras si cleios al sloului constituia o minunata materie prima pentru olarul primitive. Partea centrala si cea de sud a Mesopotamiei reprezinta o campie nivelata de aluviunile Tigrului si Eufratului. fapt ce punea populatia locala in dependenta de regiunile nordice si rasaritene. In Sumer iarna era relative blanda. care ocupa partea centrala se deosebeau in privinta climei. 41129eis31pel9m Nici vegetatia nu era prea bogata. care se va destrama dupa moartea acestuia. cea mai potrivita pentru o larga dezvoltare a agriculturii era tara dintre Tigru si Eufrat. prin revarsarile lor periodice. Tarile din Orientul Apropiat MESOPOTAMIA. Scrisul nu era foarte raspandit nici macar in nobilime. Istoria Orientului Antic MESOPOTAMIA Printre tarile din Orientul Apropiat. Cand au inceput sa scriefoloseau pentru inscriptii scrierea babiloniana cuneiforma si alfabetul armean pentru scrierea obisnuita. bogate in metale. uda si hranesc pamantul. Oamenii din popor se complaceau in ignoranta totala si in analfabetism. Sistemul de drumuri din Persia era foarte dezvoltat. dedicandu-se in intregime agriculturii. folosit cu mare greutate in constructii. iar comertul era lasat in seama strainilor. Mesopotamia se caracteriza prin lipsa de metal.

su tamariscul. cuprinzand intreg mileniul al-IV-lea i. alacul. Conditiile naturale ale sudului si centrului Mesopotamiei erau favorabile pentru dezvoltarea cresterii vitelor si agriculturii. Se produce astfel una dintre cele mai mari descoperiri ale tehnicii. in cazul de fata la arama. Cultura din El-Obeid a furat foarte mult. si de asemenea se cresteau porci. Tot in aceasta epoca apar si uneltele de metal. insa incepe sa fie folosita si caramida. Cele mai vechi inscriptii si sigilii ne dovedesc ca locuitorii Mesopotamiei cunosteau diferite specii de animale salbatice si domestice. se asezau vase. In epoca aceasta au fost domesticite animale ca: oaia. dar trecea la forme inaintate ale economiei. In aceasta perioada apar de asemenea credintele religioase. ie129e1431peel Creatorii culturii si formei de sta sumero-akkadiene au fost sumerienii. Populatia din El-Obeid locuia in mici colibe cu pereti de trestie impletita. tencuita cu lut. cu zimti de cremene. scoici si diverse statuete. iar in Akkad si Sumer erau cunoscute mai multe specii de pasari domestice. inca din acea perioada. alaturi de decedat. Tot in aceste colibe s-au gasit si tocuri din piatra pentru usi de lemn. A doua perioada a Sumerului Arhaic poarta denumirea de perioada Uruk. In mormant. Ea isi are radacinile in vechile culturi ale Mesopotamiei superioare. care in virtutea conditiilor naturale trebuiau sa ajunga la o mare dezvoltare. din care se facea un fel de rasina dulce. dupa locul unde au fost facute cele mai importande descoperiri arheologice. oameni si pasari. In muntii din partea de est se cresteau oi si capre. veniti probabil in Mesopotamia din regiunile muntoase rasaritene si triburile semite ale Akkadului. Tot acum. in colibe exista o vatra zidita din caramida de forma plata. Din piatra se faceau si arme. buzdugane si sageti. margele. In agricultura se foloseau unelte primitive. Populatia de aici se ocupa cu vanatoarea si pescuitul. De aceea locuitorii Mesopotamiei din epoca Obeid pot fi numiti Protosumerieni. Astfel. Raurile erau bogate in peste. insula ce se inalta deasupra campiei mlastinoase. incep sa se faca din arama oglinzi si ace cu gamalie. cutite. trecerea de la piata la metal. topoare cu muchii gaurite pentru coada. Vasele de lut cu toarte inalte si deschizatura larga reproduc probabil vechiul .din care se scotea ulei. sape din piatra si seceri de lut. Ele au precedat formarea celor mai vechi state din Mesopotamia de Sud si Mesopotamia Centrala. putin ovala. Hr. cum ar fi topoarele plate. Cea mai importanta asezare descoperita in Mesopotamia se afla langa El- Obeid (apropape de Ur). Monumentele arhaice gasite pe teritoriul Mesopotamiei centrale si sudice se impart in trei perioade ce s-au succedat. Acestea dovedesc credinta in viata de dincolo si aparitia. dar era nevoie de organizarea vietii economice si de multa munca. Ceramica si tesutul ajung oarecum sa se dezvolte. In mormine au fost descoperite oseminte si ramasite ingropate pentru a doua oara in vase de lut. cum ar fi: crestera vitelor si agricultura. Prin dezvoltarea metalurgiei. Vasele de lut aveau o culoare galben-verzuie si erau acoperite cu desene colorate. capra si porcul si s-a aclimatizat cea mai veche cereala din Orientul Apropiat. ornamente cu figuri de animale. Dar tot acum apar primele elemente ale culturii sumeriene. a cultului stramosilor. pe insula unui fluviu.

Ghilgames. sanctuar vestit in tot Sumerul. ar fi domnit eroul antic. Ele sunt facute cu roata olarului. religios si economic a fost orasul Ur. centre economice. A treia perioada a antichitatii sumero-akkadiene poarta denumirea de Djemdet-Nasr. care era capitala unui stat puternic. care in parte isi gaseste expresia in aparitia celei mai vechi arhitecturi monumentale. cele mai vestite erau orasul Legas. Vasele din lut se faceau tot cu ajutorul rotii olarului si erau impodobite cu desene colorate si ornamente geometrice. Hr. pe teritoriul Sumerului apar cele mai vechi orase. Acum se iveste necesitatea intocmirii celor mai vechi documente. Relatiile comerciale leaga din ce in ce mai mult Mesopotamia centrala de partea nordica. Cel mai importantcentru religios si cultural din Sumer era orasul Nippur. Un mare centru cultural. Diviziunea muncii si perfectionarea tehnicii au dus la dezvoltarea meseriilor. fundamental de piatra al unui templu si o cladire monumentala. Si in agricultura au fost inregistrate progrese. la inceputul mileniului al- III-lea i. Printre alte orase cu insemnatate politica. conform traditiei. dar in privinta ornamentelor sunt mult mai simple decat ceramica policromoca din epoca El-Obeid. ale carei urme s-au pastrat pe tiparele cilindrice. Hr. Privita in ansamblu.. Diferitele obiecte de lux gasite printre ruinele orasului Ur dovedesc cat de dezvoltata era tehnica. in care se afla templul zeitei Enlil. Tot acum apar si roata. Viata economica si culturala continua sa se dezvolte. dovedita in mod indirect de ruinele unui vechi palat. In partea cea mai sudica a tarii se afla orasul Eridu. asezat pe tarmul Golfului Persic. zidit in forma de trepte (ziggurat). politic. dovedita de urmele unui stravechi turn de templu. De asemenea si metalurgia a continuat sa evolueze. carul si caruta si incep sa se construiasca barci cu carma putin ridicata. care a dus numeroase lupte cu orasul vecin. Diversitatea desenelor si culorilor si maturitatea formelor dovedesc evolutia ceramicii. Inscriptiile de acest fel numara pana la 1500 de semne pictografice. Inca din mileniul IV i.prototip de metal. iar uneltele din os si piatra erau tot mai frecvent inlocuite cu cele din arama. din care s-aformat treptat vechea scriere sumeriana. Crestera bogatiilor materiale duce la stratificarea sociala. Umma si orasul Uruk. cu Iranul apusean si cu Siriade Nord. oras unde sapaturi datand din anul 1926 au scos la iveala numeroase documente ce dovedesc un progres considerabil in toate domeniile culturii. perioada Uruk se caracterizeaza printr-un insemnat progres. In legatura cu aceasta apare cea mai veche scriere pictografica. In aceasta epoca s-a desavarsit colonizarea regiunilor mlastinoase din partea central-sudica cu triburi din tinuturile muntoase nordice si rasaritene. in care. prin introducerea graului si a orzului si domesticirea taurului si magarului ce au avut o mare insemnatate economica. politice si culturale ale micilor state. de proportii monumentale cu o multime de incaperi. Obiceiurile de la inmormatari si gravurile artistice dovedesc dezvoltarea continua a credintelor legate de agriculturaprinter care si cultul unor zeite-mame ce ocupa un loc important. . mai cu seama metalurgia. Dezvoltarea comertului si agriculturii duce la aparitia comertului.

ale carui ruine se mai pastreaza si si ziua de azi. care poate fi considerat intemeietorul celei dintai dinastii istorice a Lagasului. Printre acestea a fost si Lagas. Reuseste sa ajunga in Golful Persic. . prin care treceau cele mai importante rute comerciale spre sud si rasarit. Uruk si Eridu. Astfel. in Mesopotamia a domnit Rimus. Pe un basorelief era reprezentat regale care asista la solemnitatea punerii temeliei unui templu. a carui prima grija era sa inabuse rascoalele ce izbucnisera in Sumer si Elam. punand capat stapanirii independente a regilor din prima dinastie din Ur. vasele din argint si instrumentele musicale incrustate cu pietre pretioase sunt o dovada a concentrarii bogatiilor in mainile aristocratiei si a izbitoarei impartiri pe clase. Rimus declara cu mandrie ca a domnit asupra tinuturilor muntoase invecinate. prezenta sa aparand cu sfintenie lucrul inceput. Dupa cateva campanii impotriva tinuturilor rasculate. In cinstea acestei victorii s- a ridicat un monument.. aducand sub stapanirea Akkadului tinuturile Sumerului si Elamului. Bazele puterii economice si politice ale statului Lagas au fost puse in timpul domniei lui Ur- Nanse. Umma. Us. numit “culcusul gaitelor” In perioada 2313-2305 i. Lagasul a atins culmea dezvoltarii sub domnia regelui Eannatum.In aceasta epoca se cunostea tehnica de fabricare a bronzului. Eannatum nu numai ca elibereaza orasul de sub dominatia Kisului. Inafara de acesta au existat si altele care au dus intre ele lupte indarjite pentru dominarea si stapanirea Mesopotamiei sudice si centrale. mostenitor al regelui Sargon. armatele lui Eannatum reusind sa il invinga pe Us si aliatii sai. Expresia infloririi Lagasului a fost marea opera de constructii inceputa de Ur-Nanse. ajungand stapan al intregii parti sudice a Mesopotamiei. oamenii invatasera sa foloseasca fierul meteoritic si ajunsesera la rezultate inseminate in confectionarea bijuteriilor. De asemenea. bumbac. Orasul Ur se transforma treptat intr-un mare centru commercial ce intretinea puternice relatii comerciale cu numeroase tari vecine. Hr. invingand armata elamita. ce au reusit sa uneasca sub dominatia lor mai multe tinuturi vecine. piatra pentru fabricat vase. dintr-un aliaj de arama si cositor. Se intelege ca Ur nu a fost singurul oras bogat din sudul Mesopotamiei. Armele. maimute din valea Indului. regele reuseste sa ii infranga pe rasculati si sa patrunda in Elam. care a dus lupte indarjite cu orasele vecine si a supus teritorii intinse. supune Larsa. in Ur se aduc margele de jasp. Dar lupta s-a sfarsit in defavoarea Ummei. ci chiar anexeaza acest stat akkadian. Dupa aceea supune statul Ur. sigilii. Dupa ce isi ia rasunatoarele titluri de “Invingator al Barahisei si Elamului” si de “Rege al Kisului si stapan al Elamului”. cositor si obsidiana din Iran. in fruntea caruia s-au aflat carmuitori puternici. Scopul luptelor purtate de statul Lagas impotriva oraselor vecine era unirea a cat mai multe regiuni in jurul unui singur centru. conducatorul orasului Umma a atacat Lagasul bazandu-se pe ajutorul regilor idn Opis si Kis. Eannatum a dus lupte deosebit de grele cu orasul vecin. cedri din Siria. In fruntea statului se aflau conducatori ce au construit temple si palate care au fost inmormantati in mausolee impreuna cu averile lor. Continuand opera lui Sargon.

Rimus a pus bazele infloririi viitoare a regatului Akkad. semestrul 1 12 martie 2004 Un rezumat asupra religiei delimitata spatio-temporal este prin el insusi o provocare. Panteonul mesopotamian id911c1249bdds 5. stravechea capitala a Asiriei. de grija in a surprinde esentialul. Asia Mica si Palestina.alaturi de Egipt. probabil demnitari de la curte. Tema prezentata este impartita in urmatoarele capitole: 21911cij49bds7k 1. Aspectul esoteric al religiilor mesopotamiene. Impotriva sa s-au rasculat “slugile casei sale”.Cind epoca studiata reprezinta un cumul de popoare si culturi diferite si se intinde pe o perioada de citeva milenii. dreptul Sumerian a avut o puternica influenta asupra evolutiei dreptului in Babilon. iar locul sau ocupat de alt monarh. Stapanirea Urului nu a trecut fara sa lase urme asupra numeroaselor popoare ce traiau in Orientul Apropiat. printre ruinele orasului Assur.“Istoria culturii si civilizatiei” I. Limba sumeriana a influentat puternic limbile semite. Zeii din Akkad erau cinstiti in tinuturile locuite de Huriiti si Hittit. in urma careia batranul despot a fost inalturat. politic. Bibliografie Capitolul 1 Scurta prezentare a conditiilor geografice si istorice ale Mesopotamiei Mesopotamia. Totusi nu a reusit sa aduca pace in intreaga tara. . In sfarsit. s-au descoperit monumente de arta sumeriana. Aspectele economic. Epopeea sumeriana a lui Ghilgames a fost tradusa in limbile hittita si hurrita.in cursul domniei sale. Asiria. de tratarea poli-tematica a conceptului de religie si de preocuparea pentru un vocabular acurat si obiectiv. Placerea de a descrie trebuie temperata de volumul mare al informatiei.Practici de cult 3. Vechea si inalta cultura a Sumerului a avut o puternica influenta asupra dezvoltarii culturale a acestor popoare. iar cultura sumeriana a stat la baza dezvoltarii tuturor culturilor de mai tarziu din Orientul Apropiat. In felul ei. care l-au ucis cu pecetile lor. Avidev – “Istoria Orientului Antic” Religia Mesopotamiana RELIGIA MESOPOTAMIANA Student Eduard Mihailescu. studentul este pus in fata unei sarcini intr-adevar deosebite. reprezinta zona geografica in care s-au dezvoltat civilizatii infloritoare cu citeva mii de ani inainte de era noastra. anul I Invatamint la Distanta. Scurta descriere a conditiilor geografice si istorice ale Mesopotamiei 2.disciplina Istorie Antica Universala. aceasta a fost o revolutie de palat. cultural si educational ale religiilor mesopotamiene 4. probabil fratele sau. BIBLIOGRAFIE: Ovidiu Drimba .

6] Ur. 3] Babilon 4] Eridu. C. 9] hurriti. Periodicizarea istorica este urmatoarea: A. Numeroase cetati si orase-state. 7] Babilonul de Mijloc. vorbim de un mare numar de civilizatii care impart acelasi areal geografic pe parcursul citorva milenii. B. embrion al marilor imperii. Cuprinde zona geografica dintre fluviile Tigru la N si Eufrat la S. 6] Kassiti. au jucat o importanta deosebita in istoria multimilenara a Mesopotamiei. Mileniul 1 bp . 2] amoriti. In ziua de azi teritoriul antic al Mesopotamiei intra in componenta urmatoarelor state: Turcia. 2] Guti. intre 3500 bp-63 ap. In lumea biblica este cunoscuta sub numele de Aram Naharaim. 5] Lagash. 3] aramei. 7] caldeeni. 5] Vechiul Babilon. O scurta enumerare mentioneaza: 1] Akkad 2] Assur. Mileniul 2 bp 4] Isin-Larsa. Mileniul 3 bp: 1] Akkad. 8] guti. 5] armeeni. 3] A 3-a dinastie din Ur. 7] Uruk si altele. 6] babilonieni. Siria si Irak. 4] asirieni. Dintre populatiile care au trait pe teritoriul Mesopotamiei mentionam: 1] accadieni. 11] sumerieni etc Dupa cum se vede.In traducere. Mesopotamia inseamna 'tara dintre riuri'. 10] kassiti.

8] Assiria. periodicitatea inundatiilor (apa in general). Capitolul 2 Aspectul esoteric al religiilor mesopotamiene. eroi si mituri. delimitam 2 perioade: . Din punct de vedere al imagisticii religioase. se cearta si se impaca. ci se integreaza treptat in panteonul acestora. fac dragoste si poarta razboaie. Pentru a exprima transcedenta divinitatii este folosit modelul regal. fermieri. formeza aliante.Practici de cult Prin religia mesopotamiana intelegem credintele si practicile religioase ale Summerienilor si Accadienilor. poarta arme si podoabe. 11] Seleucizi 12] Parti. precum si turmele de animale. Numim zeu national (religie nationala) figura suprema din tabloul divin al unei civilizatii (culturi).reprezentare antropomorfa. . Religia nationala este organizata in jurul ingrijirii si hranirii zeului in cadrul templului. agricole etc. delimitata in timp si spatiu. Perioada preistorica Pentru perioada preistorica a vechilor summerieni. care au locuit succesiv vechea Mesopotamie. Perioada regatelor In perioada imperiilor Assiria si Babilon. Etapele dezvoltarii religioase sint relativ putin influentate de miscarile de triburi si popoare din arealul Mesopotamiei. Sint asezati intr-o casta ordonata. Actul religios este numai in parte si in baza unui calendar determinat public. Babilonienii si Assirienii. au dispute intre ei. Multe entitati religioase din aceasta perioada apartin tipului 'zeul care moare si renaste'. B. iar ulterior ale succesorilor acestora. zeitatea care gestioneaza norii de ploaie ia forma unei pasari negre. In aceasta perioada manifestarea externa a divinitatii ia forma fenomenului pe care il reprezinta divinitatea. este inconjurat de divinitati de importanta secundara asemeni unui rege. . care pluteste in inaltul cerului. 9] Neo-Babilon. Zeii babilonieni si cei assirieni nu ii inlocuiesc pe cei summerieni. maninca. Zeii au consilii.venerarea fortelor naturii in reprezentari non-umane. 10] Ahmenizi. de exemplu. cu cap de leu. fac oficii si indeplinesc functii bine stabilite. si sint venerate de segmente sociale individualizate: pastori.zeitatile sint reprezentate antropomorf. culegatori de fructe si oameni din mlastini. o preocupare majora in viata materiala si spirituala a acestora o reprezinta fenomene ca fertilitatea cimpiilor. cea mai mare parte a acestuia consumindu-se doar in prezenta unor initiati. A. in functie de cicluri calendaristice. Zeul se imbraca.

4] templele reprezinta nuclee de gestiune economica. In lista alfabetica de mai jos acestea prezinta un asterisc. Divinitatile din mitologia intilnita pe teritoriul Mesopotamiei sint urmatoarele: 1] Abgal . preotii fiind si vracii vremurilor si vindecatori. (cum ar fi Marduk din Babilon). cultural si educational ale religiilor mesopotamiene Pe linga rolul de centru religios. 6] din punct de vedere artistic.C. care se tin primavara si masoara anii de domnie ai suzeranului si are rolul de a comemora victoriadivinului asupra haosului. alto-reliefurilor. cu rol de a asigura fertilitatea recoltelor pentru anul care urmeaza.a frescelor si a grupurilor statuare. iar situatia politico-economica la un moment dat a unui oras-stat determina si o raspindire si o dominatie corespunzatoare a divinitatii legate de orasul respectiv. avind in proprietate ateliere mestesugaresti. responsabili cu incantatiile. dar unii zei. doar un numar mic joaca un rol important in texte. 3] sarbatorile de Anul Nou. sub supravegherea regala. precum si turme de animale etc. desi acestia nu dispar). 7] nu trebuie neglijat rolul politic jucat de clasa sacerdotala si strinsa imbinare dintre elementul regal si cel de cult. libatiile etc. politic. templul indeplineste o gama variata de functii: 1] nod de re-distribuire a alimentelor.au tendinte henotheiste (preiau din atributiile altor zei. Capitolul 4 Panteonul Mesopotamian Desi numarul de divinitati din panteonul mesopotamian este de ordinul sutelor. plantatii agricole. Capitolul 3 Aspectele economic. 2] centru de scolarizare. aici se invata tainele limbilor apuse si scrierile sfinte. in anumite localizari temporale si geografice. Practici religioase comune principalelor divinitati mesopotamiene 1] rolul regelui de conducator religios suprem. Religia Mesopotamiei este in general monoteista. Zeii sint patronii oraselor. preotese. 3] in temple sint pastrate bibliotecile si se tin cronicile vremurilor. in acest sens sint prezente primele retetare medicale cu care se preparau potiuni miraculoase. in temple se realizeaza opere de arta care sfideaza trecerea veacurilor prin prospetimea cuvintului si perfectiunea bazoreliefurilor. 4] sint prezente peste 30 de functii ale personalului religios: preoti. vii si livezi. care este mare preot al zeitatii nationale. 5] sint precursoarele centrelor de ingrijire medicala. 2] practica mariajului intre rege si divinitatea nationala (divinitatea suprema).

ei servesc ca ministri regilor. .Ea i-a dat lui Adapa darul cunoasterii.in mitologia babiloniana este fiul zeului Ea.este un om-pasare care s-a indragostit de zeita Ishtar. pentru aceasta fapta necugetata. cel mai vechi oras al babilonienilor.sub acest nume sint cunoscuti 7 intelepti (invatati) sumerieni.Este preot in templul lui Ea din cetatea Eridu si favoritul lui Ea. rege-preot al cetatii Eridu. 5] Aja . . Juksakka si Ugsakka. numele celui mai intelept dintre cei 7 Apkallu. Au luat fiinta din apa sfinta Apsu si sint reprezentati sub forma de pescari. 2] Adad . Adapa il prinde si ii rupe una dintre aripi.apar in Epopea lui Ghilgames. care era tot pescar a naufragiat pe niste stinci.zeul furtunii. Sarakka.daca este adorat corespunzator si primeste libatii si sacrificiu de capre salbatice. zeul intelepciunii. . cind intr-o zi Ea. aceasta ii rupe o aripa. ingrijitori ai zeului Enki. de asemenea.Adapa este. care protejeaza conceptia.citeodata sint considerati a fi in numar de 8. zeii astrali sint bine reprezentati in lumea mesopotamiana.venerat sub un numar de nume in Assiria. 6] Akkan .este un demon din religia summeriana. 4] Adrammelech . alunga raul bolilor. dar nu si al vietii eterne. ofensata de cuvintele lui.reprezinta una dintre cele 5 zeite Saami. Adapa trebuie sa dea socoteala in fata zeului suprem Anu in Ceruri.divinitate babiloniana caruia se pare ca ii erau sacrificati prunci. 3] Adapa . . nasterea si destinul.datorita abilitatilor astronomice si preocuparilor astrologice. . .. 8] Allulu .este posibil sa fie zeul soarelui adorat in Sippar.in mitologia accadiana poarta numele de Apkallu. . iar Adapa nu va primi viata eterna dupa cum sperase. 7] Alauwaimis . Celelalte 3 sint Madderakka. .in mitologia babiloniana este zeita apusului de soare si consoarta zeului soarelui. . 9] Alu . . tatal sau il indruma eronat in privinta comportamentului potrivit in Ceruri.

14] Anduruna .in mitologia accadiana este zul muntilor si al nomanzilor. . . . 13] Anatu .ulterior. precum si numele adunarii celor mai inalte divinitati.zeu foarte important in parteonul sumerian.in mitologia babiloniana timpurie. . . . Cerurile unde vietuiesc zeii..in mitologia accadiana corespondentul este Anunnaku.sotia sa este zeita Antu. 10] Ama-arhus . .zeita accadiano-babiloniana a fertitlitatii.demon cu trasaturi canine.reprezinta numele accadian pentru un grup de zei ai lumii de apoi. 15] Antu .numele inseamna “cei insamintati in mod regesc’. Anunna il anunta pe Ziusudra.este echivalentul zeului sumerian Martu. . 17] Anunna . este zeita lunii simbolizata printr-un disc cu 8 raze.Acesta construieste o arca in care conserva semintele celor muritoare pe parcursul cellor 7 zile si 7 nopti cit au durat revarsarile de ape.functia ei a fost asimilata ulterior de zeita Ishtar.este fiul lui Nammu si tatal lui Enlil. 18] Anunnaku . .consoarta sa poarta numele Beletseri. este reprezentat fara picioare. regele din Shuparrak despre deluviu. conducatoarea a pamintului si regina a cerului. 16] Anunitu . .zeita mesopotamiana. 12] Anu* . .ei indeplinesc rolul de judecatori in lumea mortilor. a fost inlocuita de zeita Ishtar. partenerul femini al zeului cerului Anu.in mitologia sumeriana este numele zeilor cerului si pamintului.inainte ca pamintul sa fie distrus de Potop. . urechi sau gura.este zeita sumeriana a creatiei.asociat cu orasul Uruk.prefera intunericul si tacerea.cel mai vechi dintre zei. . .in cosmologia mesopotamiana acesta este raiul. citeodata. 11] Amurru .

- cei care se opun lor in aceasta judecata se numesc Igigi, desi in unele
texte pozitia partilor este inversata.
- sint descendentii lui Anu.
19] Anzu
- reprezinta versiunea babiloniana a zeului sumero-accadian Zu;
- acesta a fost servitorul zeului suprem Ellil; intr-o zi, cind Ellil se
imbaia, Anzu fura Tablele Destinului si fuge in desert; origine se afla in
posesia Tablelor Destinului este stapinitorul universului;zeul Ea o convinge
pe zeita mama Belet-Ilisa dea nastere unui erou care sa poata sa il invinga
pe Anzu;Belet-Ili a conceput pe Ninurta si il trimite sa il infrunte pe Anzu;
in batalia care a urmat, Ninurta ii strapunge un plamin lui Anzu cu o
sageata si recupereaza Tablele Destinului.
20] Apsu
- in mitologia sumero-accadiana timpurie, zeu ce simbolizeaza abisul apelor
dulci primordiale din imparatia subterana a celor morti;
- este consortul zeitei Tiamat, divinitatea apelor sarate primordiale din Haos;
- in mitologia tirzie Enuma Elish, se spune ca din amestecul apelor
primordiale dulci cu cel sarate si probabil cu un al treilea element, norii, au
fost conceputi zeii;
- apele lui Apsu sint mentinute imobile in lumea de jos prin vraja lui Ea care
l-a cufundat pe primul intr-un somn de moarte, desi uneori se afirma
ca Ea chiar l-a omorit pe Apsu;
- in mitologia sumeriana se mai spune ca din lutul lui Apsu a fost faurit omul;
- in mitologia Enuma Elish pentru crearea omului a fost folosit singele
lui Kingu;
- apare si un vizir, Mummu, care a fost intemnitat intr-o casa construita
peste trupul lui.
21] Arazu
- zeul babilonian al constructiilor implinite;
22] Aruru
- divinitate a creatiei in mitologia asiro-babiloniana;
- l-a conceput din lut pe Endiku, partenerul lui Ghilgames.
23] Ashnan
- zeita sumeriana a grinelor;
- este fiica lui Enlil;
- este o zeita puterinica si ajuta oamenii la greu.
24] Atrahasis
- este eroul unui vechi poem babilonian despre deluviu, datind din prima
jumatete a celui de-al doilea mileniu inainte de Cristos;
- marea inundatie din acest poem reprezinta ultimul dintr-un numar de
dezastre trimise de zei sa distruga umanitatea;
- o ultima versiune din acest mit a fost scrisa pe vremea lui Assurbanipal.

25] Aya
- este apusul mireasa zeului soare Shamash.
26] Baba
- este zeita patroana a orasului Lagash, situat la 70 km nord de Ur;
- este o zeita-mama si patroana a fertilitatii;
- este fiica a zeului soare Anu;
- este sotia zeului fertilitatii Ningirsu;
- este numita de oamenii de rind “mama Baba”;
- ulterior este asimilata zeitei Gula.
27] Babbar
- zeu al soarelui in mitologia sumeriana veche, corespunzind zeului
babilonian Shamash.
28] Basmu
- sarpe gigantic de 40 de coti, cu citeva limbi si gheare;
- este simbolul zeului sumerian Nin-gishzida.
29] Bel
- alt nume al zeilor asiro-babiloniei Enlil sau Marduk;
- i se mai spune si Baal.
30] Belet-Ili
- zeita sumerian a uterului;
- zeii i-au poruncit sa creeze omenirea; a creat astfel barbatii, pentru a putea
lucra paminturile si sapa canale si femeile, pentru a putea da nastere la
prunci si a forma noi barbati; desi a creat numai cite 7 persoane din fiecare
sex, dupa 600 de ani deja acestia devin prea numerosi, pamintul a devenit
zgomotos si Enlil nu mai putea dormi; de asemenea, oamenii erau plini de
pacate si isi mincau proprii copii;Enlil decide sa ii mature de pe fata
pamintului cu o mare revarsare de ape. Intentia este de a mentine acest plan
secret, dar Ea (numit si Enki) ii spune protejatului sau Atrahasis despre
ceea ce urma sa se intimple si cum poate sa se salveze pe sine si speciile
animale si vegetale cu ajutorul unei barci mari numita arca. Potopul a durat 7
zile.
31] Belit-Sheri
- in mitologia babiloniana este o zeita scrib din Lumea de Apoi care tine
evidenta faptelor oamenilor, astfel incit sa o poata sfatui pe regina celor
morti la Judecata de Apoi;
- mai este numita si “regina desertului’ si este sotia zeului Amurru,
divinitatea nomanzilor.
32] Taurul Ceresc
- personificarea a secetei, uscaciunii, creata de Anu pentru Ishtar in dorinta
acesteia de a il supune pe Ghilgames.
33] Dagon
- numele Dagon inseamna porumb;

- este un zeu mesopotamian al vegetatiei, tata al lui Baal;
- protejeaza culturile si este inventatorul plugului; el transmite oamenilor
cunostiintele sale pentru a lucra ogoarele mai bine si a produce mincare;
- temple importante ale lui Dagon se gaseau in tinuturile filistine, desi roul
sau este luat de Baal in o mare parte a Orientului Mijlociu;
- este o zeitate straveche,textele Ras Shamra il descriu ca fiind
contemporan cu El, cel mai vechi zeu semitic;
- templul lui Dagon din Ashdod mai exista inca pe timpul Hasmoneenilor,
care conduc o parte a Palestinei in vremea lui Isus;
- reprezentarea sa este jumatate om-jumatate peste.
34] Damgalnunna
- zeita-mama mesopotamiana, consoarta zeului Enki;
- echivalentul accadian este Damkina,sotia lui Ea;
- citeodata este identificata cu zeita sumeriana a pamintului, Ninchursanga.
35] Dilmun
- locul unde se afla Paradisul in mitologia sumeriana, probabil situat in Golful
Persic;
- citeodata este descris ca”locul de unde rasare soarele” sau “tinutul celor
vii”;
- este scena creatiei in aceasta mitologie si locul unde il duc zeii pe zeificatul
erou sumerian al Potopului,Ziusudra(Utnapishtim) sa traiasca pentru
eternitate.
36] Dumuzi
- este forma sumeriana a zeului Tammuz;
- zeu al vegetatiei si fertilitatii, dar si al lumii de apoi;
- este numit”pastorul” sau “stapinul turmelor”;
- alaturi de Nigizzida strajuieste la portile raiului pentru eternitate;
- este sotul zeitei Inanna, echivalenta sumeriana a zeitei Ishtar;
- in mitul lui Ghilgames, se spune ca aceste “descinde
din Dumuzi pastorul”;
- initial, este un conducator al oamenilor muritor, a carui casatorie
cu Inanna asigura fertilitatea paminturilor si fecunditatea uterului; dupa o
serie de cercetari recente asupra acestui mit, se pare ca mariajul se
indreapta spre o tragedie cind zeita, ofensata dec omportamentul jignitor al
sotului sau, decide ca acesta sa fie scos din lumea de dincolo timp de 6 luni
pe ani, pe parcursul caldurilor toride si a perioadei sterile din timpul verii; o
data cu echinoxul de toamna, ceea ce in lumea sumeriana marcheaza
inceputul noului an, lui Dumuzi ise permite intoarcerea pe pamint;
reuniunea sa cu Inanna duce la revitalizarea intregii lumi vegetale si
animale.
37] Ea*
- zeul stravechi in mitologia sumero-babiloniana la apelor dulci;
- este fiul lui Asar si Kisar ;

de asemenea.este reprezentat pe sigillii cu doua izvoare de apa si pesti tisnindu-i din umeri.zeul Enki il face raspunzator de riurile sacre Tigru si Eufrat. 44] Endukugga . 41] Ellil* . Babylonia. Enlil si altii. 43] Enbilulu . 39] Ebeh . . .. de asemenea.numele templului lui Enlil din orasul Nippus.este reprezentat purtind o banda in jurul fruntii decorata cu coarne de vita. Endiku. .este zeul intelepciunii si al cunoasterii.este patronul orasului Eridu. .este insotiit de 2 ingrijitori. devine fiul zeului Ea si este asimilat cu Adad. .numele sumerian al unei divinitati. . al canalelor si al fermierilor.impreuna cu Ea si Anu formeaza triada atotputernica din religia mesopotamiana. un titlu purtat de marii preoti. zeul irigatiilor.Ea. cunoaste totul si este patronul intelepciunii.Ea descopera complotul lui Tiamat de a isi ucide descendentii si care reuseste sa isi omoare consortul.muntele pe care stau zeii in mitologia sumeriana.este echivalentul zeului sumerian Enlil. cele 2 zeitati primordiale si tatal zeului luna Sin.este. . . . cu care este in general binevoitor si prietenos si pe care ii invat arte si mestesuguri. ceea ce constituie versiunea babiloniana a poemului lui Noe. . . .este un al nume al companionului lui Ghilgames. ii comunica lui Utnapistim planul zeilor de a omori oamenii prin deluviu. . care este prietenos cu oamenii. 38] Eabani .in ultima perioada.este. 42] En . .zeul accadian al pamintului si al vintului.este unul dintre cei mai vechi zei din panteonul mesopotamian si impreuna cu Anu si Ellil formeaza o traza de zei foarte puternica.este unul dintre creatorii umanitatii. iar el este tatal zeului Marduk.face parte componenta a numelor unor zei: Enki. 40] Ekur . .este zeul riurilor. . vrajilor si al stiintei medicale. . pasarea Anzu si Ishtar.sotia sa este zeita mama Damkina.este fiul lui Ansar si Kisar.

devine un patron al animalelor. .ulterior. face grinele sa creasca. .este reprezentat purtind o tiara cu coarne de vita. dar poate fi si crud.este cel mai proeminent zeu din panteon. . Ningirsu. care ii naste o fata. fiind patronul orasului.in majoritatea miturilor sotia sa este Damkina sau Ninhursag. trimitind asupra acestora 4 dezastre. a inventat plugul si jugul pentru boi. putind aduce mortii inapoi. . zeul aerului si al furtunilor.consoarta sa este Ninlil cu care are 5 copii: Nanna. este sursa secretelor. care distruge intreaga umanitate cu exceptia lui Atrahasis. Nerigal. zeul razboiului. .zeul sumerian al fermierilor.partenerul lui Ghilgamesh celebra epopeee.zeu important la sumerieni.s-a nascut din unirea lui Anu.la babilonieni corespunde zeul Ea. zeita pamintului. 45] Enki* . a pus ordine in cosmos. Ninurtu si Nisaba. simbol al puterii.citeodata este prietenos cu muritorii. aumplut riurile cu pesti. 49] Enmerkar . . 47] Enkimdu . precursor al lui Gilgamesh pe tronul din Uruk.echivalentul sau accadian este Ellil.in mitologia sumero-babiloniana. patronul apei si al inteligentei.principalul centru de cult se gasea la Eridu. .Enlil se afla in posesia Tablelor Destinului. a cunoasterii magice. al creatiei si al medicei. zeul suprem cu Ki. 46] Enkidu . . proprietarilor de paminturi si al celor care se ocupa de holde.eroul a doua poeme sumeriene. cum ar fi Potopul. . . 48] Enlil* . .are temple prestigioase la Nippur. . pasarea furtunii. .care ii confera puteri nemasurate asupra intregului Univers si asupra faptelor oamenilor. . . este “stapinul vintului”. . a vietii si al imortalitatii.reprezinta salbaticul din om. este parintele tuturor plantelor.apare pe un barorelief tinindu-l pe Zu.impreuna cu Nindukugga reprezinta parintii lui Enlil si locuiesc in lumea de apoi.modelat de Aruru din lut reprezinta esenta lui Anu.mai este numit uneori “muntele cel mare”.a inventat civilizatia pentru oameni si hotareste destinul fiecaruia.. . zeul cerului si a lui Ninurta.

.cel de-al 13-lea rege-zeu al dinastiei sumeriene a cetatii Kish.zeul babilonioan al razboiului. 57] Etana . conflictul este de natura comerciala.un astfel de spirit va cutreiera lumea pentru o eternitate si ca cauza rele considerabile. . .zacind intr-o letargie morbida. . aparitia zeilor.zeita sumeriana si accadiana a Lumii de Apoi.reprezinta domnul toturor puterilor pe care civilizatia si societatea se reazama. in tinuturile inalte din Persia. 52] Enuma Elish . . 50] Enmesarra . 1000 bp..templul zeului lunii din orasul sumerian Ur. . 53] Enushirgal .numele accadiana al unei persoane care a murit. .simbolizeaza moartea iprin insasi comportamentul sau.titlul este luat din primele cuvinte ale epopeei “cind cerul de deasupra nu fusese inca mentionat”.este asociat cu foametea si alte calamitati. scris pe tablite de ceramica si numit Poveste despre Erra.in lista sumeriana a regilor de dupa potop este plasat pe locul 2. zeul mortii. .zeul irigatiilor si inspector al canalelor in mitologia mesopotamiana. numit si “pamintul cel mare”. de unde nu se mai intoarce nimeni.impreuna cu sotul sau Nergal conduce tarimul celor morti. . 51] Ennugi .in aceste poeme. . 55] Eridan . 58] Etemmu . se afla in conflict cu conducatorul cetatii Aratta.este mentionat intr-unul dintre cele mai vechi poeme epice. victoria asupra fortelor haosului a tinarului zeu Marduk conceptia omului din singele lui Kingu. . . mortii si al altor dezastre.un riu din lumea de apoi.poate fi identificat cu Nergal. dar nu a fost ingropata.sotia sa este Ninmesarra.zeul sumerian al lumii de apoi. .epopee semitica ce descrie creatia.este sora zeitei cerului Ishtar. 54]Ereshkigal . 56] Erra . iar eroul din Uruk iese victorios.a fost inscaunat de insusi zeul Anu.

67] Inanna* . care conduce acest loc. 66] Humbaba .este un herald divin in mitologia mesopotamiana.frecvent este identificata cu Nin'insina. Ereshkigal. invocat pentru a proteja de neprevazut.ciinele este aninalul sau sacru.zeii mai putin importanti sint Anunnaku. o comdamna la moarte.zeul accadian al focului si al luminii.este precursorul lui Hercule si a altor eroi. natura intra in colaps si nimic nu mai creste pe ogoare.omologul sau accadian este Girru (Girra).este o divinitate a naturii.nume colectiv pentru zeii cei mareti ai raiului. . aducind furtuna si vremuri rele.demoni accadieni ai lumii de apoi. . 61] Gibil . 65] Hanish . 60] Gestinanna . .. cum ar fi “Coborirea Inannei in Lumea de Dincolo’.este o figura proeminenta in numeroase mituri. in care strabate lumea mortilor si incearca sa devina stapina acesteia.este eroul pincipal al uneia dintre cele mai mari epopei a antichitatii. . care de atunci va conduce lumea de dincolo jumatate din fiecare an.Inanna este cea mai importanta zeita din panteonul sumerian. prin interventia zeului Enki. . 66] Igigi . . il alege pe iubitul ei consort Dumuzi.sotul sau este Ninurta.paznic al padurilor de cedri care se opune lui Ghilgamesh si este omorit de catre acesta si de Endiku. probabil de origine anatoliana. cu moartea Inannei.este sora lui Dumuzi. 63] Girru .zeu sumerian al focului si al luminii. 62] Gilgamesh . . .zeitate sumeriana a vindecarii. elamita sau siriana. 64] Gula . dar este asociata si cu lumea de apoi. zeita cetatii Isin. a fertilitatii si a razboiului. sora ei. raspindita in lumea sumeriana si babiloniana. ea renaste cu conditia ca o alta persoana sa ii ia locul printre cei morti. patronul civilizatiei si mesager al zeilor. .este zeita dragostei. 59] Gallu . .in traditia sumeriana poarta numele de Gidim.

pe care o iubeste in taina. . dar eforturile ei sint in zadar. in marea epopee a lui Gilgamesh. iar acesta moare.Inanna este privita ca fiind fiica zeului cerului Anu. 69] Irkalla .zeita babiloniana a iubirii. incearca sa il faca pe acesta sa o ia de sotie.in majoritatea miturilor care se ocupa de ea.este un nume primordial al zeitei fertilitatii si razboiului Ishtar. regina lumii de apoi. care ii aduce cosuri cu curmale fiicei acestuia. fara inima. . dar si a zeitei lunii Nanna.zeita siro-mesopotamiana a juramintelor si judecatii si a ritualurilor religioase. care pentru a o razbuna da nastere taurului ceresc al desertului.zeu sumerian al furtunilor si al ploii. .gradinarul lui Anu. care fusesera raniti sau ucisi fara mila. . Gilgamesh si prietenul sau Enkidu omoara aceasta creatura si ii arunca la picioarele zeitei capul acestuia. Ishtar. marea ei iubire este zeul fermelor Tammuz.zeita sumero-babiloniana a dragostei si fertilitatii.este reprezentata ca o zeita bogat impodobita. asemanator grecului Adonis. ea se plingel tatalui sau Anu. . dupa moartea acestuia merge in lumea de apoi sa il aduca din nou printre zei. . dupa care ii respinge. . . .cele mai importante sanctuare se gaseau la Uruk. 72] Ishkur .este un alt nume pentru Ereshkigal. 73] Ishtar* . mai este numita Ninsianna . zeul aerului.accadienii o numesc Ishtar.simbolul ei este o stea cu opt colturi. ca o personificare a planetei Venus. il transforma intr-o broasca. . cu echivalentul babilonian Adad.este considerata o femeie capricioasa. 74] Ishullana . 71] Ishkhara ..care initial atrage barbatii. care isi distruge prietenii si amantii.aceasta. dar este refuzata si ii sint amintiti iubitii anteriori. 68] Ininna . . 75] Ishum . apare ca fiind o femeie rea.este un corespondent al Afroditei.mai tirziu. alteori ca o femeie goala. preoteasa a lui Ishtar. ea trimite boala grea peste Endiku. jignita. Zabalam si Babylon.este descrisa adesea ca fiind fiica lui Anu.hittitii o numesc “regina muntilor”. 70] Isara . dupa ce face dragoste cu el. ceea ce inseamna “regina cerului”.o alta varianta a numelui ei este Ninnanna.

zeul babilonian care restaureaza templele.zeul preotilor in vechea Babilonie. . 87] Labbu . 86] Kusag . .riul din lumea de apoi in mitologia sumeriana. 81] Kiskill-lilla .la accadieni este cunoscuta sub numele Lilitu. aduce mincarea zeilor la Ereshkigal. 78] Khuluppu . este zeul care indeplineste functia de mare preot printre ceilalti zei.ea si Ninatta o acompaniaza pe aceasta cind a cintat imnurile pasionate de dragoste catre Tammuz.mesagerul zeului sumerian Anu.femeie-demon din mitologia sumeriana..zeita pamintului in mitologia mesopotamiana. 84] Kulullu .in mitologia babiloniana este copacul lumii. . 82] Kulitta . 83] Kulla . 77] Kaksisa . sotia lui Anu si mama a lui Enlil. 76] Kakka .o divinitate a muzicii care o serveste pe Ishtar.joaca un rol important in epopeea Enuma Elish. lemnul sau este un medicament miraculos.sfatuitorul intelept al lui Marduk in epopoeea lui Erra.este omorit de Marduk. care recupereaza Tablele Destinului. 80] Kingu .femininul poarta numele de Kuliltu. .l 79] Ki .aceasta ii da demonului Tablele Destinului si intentioneaza sa il faca stapinul zeilor. dupa ce primul sot Apsu a fost macelarit. al caror nume se traduce prin oamenii- peste. il omoara pe Kingu si creaza oamenii din singele acestuia.in miturile mesopotamiene este un demon care devine cel de-al doilea sot al zeitei Tiamat. serveste de alcov al dragostei pentru zeita Ishtar. care isi are lacasul in copacul Haluppu al zeitei Inanna. .zeul babilonian al stelei Sirius.sint spiritele asiriene ale apelor.acest copac sta pe malul fluviului Eufrat. 85] Kur . .

are o contributie decisiva la creatia primilor oameni din lut si singe.zeita babiloniana a sortii si a destinului. 90] Lugulbanda .in poemul Lugulbanda si Muntele Hurrum este lasat sa moara de companionii sai intr-un drum prim munti. . alaturi de Anunnaku. . . .in poemul Lugulbanda si Enmerkar este seniorul acestuia din urma. in tinuturile inalte ale Persiei.mai este numita si Mami.este un erou al poemelor sumeriene.este echivalentul zeitei sumeriene Dimme. 91] Magilum ..divinitate ancestrala care hotareste destinele oamenilor. 93] Mami . de data asta in Aratta. .a fost creat de Enlil. mincaind fructe de padure si omorind animale salbatice.este prezentata ca o femeie cu sinii goi. 92] Mama .monstru marin accadian asociat cu galaxia. 89] Lamastu .este mentionat ca fiind consortul lui Ninsun. 94] Mamitu . . . 88] Lahar .demon sin mitologia accadiana care produce febra si boli la copii. . .zeul sumerian al vitelor si al oilor. . 96] Mammetum .corabia mortilor in mitologia mesopotamiana. .a fost ucis de zeul Tispak. al treilea pe lista de regi post- deluviana.zeita accadiana a juramintului.se dedica zeului soare si astfel primeste protectia acestuia. conducatorul Urukului pentru 1200 de ani. . ulterior devine si a sortii si judecator in lumea de apoi. continuindu-si astfel calatoriile prin salbaticie.femeie.zeita mama in mitologia Sumero-Accadiana. de unde se hrnesc un ciine si un porc. 95] Mammetu .este numit ocazional de Ghilgamesh ca un tata semi-divin.ocazional este privita drept consoarta lui Nergal. traverseaza muntii si riul Kur inainte de al elibera peEnmerkar rde dusmani. . care este reprezentat sub forma unui sarpe.zeitate babiloniana care a creat muritorii.

in traducere literara inseamna “vitelul soarelui’.venerata in zona Nippur.este asociata de creci cu Afrodita. de asemenea. . este luat in slujba de Ea. . zeul luminii si al vietii.zeul sumerian al stepelor. .in conformitate cu Enuma Elish. 99] Mulitta . .este un zeu sumerian minor al lumii de apoi.este mama lui Enki. .consoarta sa se numeste Sarpanitu. personificarea calitatilor practice si a mestesugurilor. ceea ce inseamna “stapinul”. dupa moartea lui Apsu. 101] Mylitta . . . consoarta lui Ellil. .este o straveche divinitate sumero-babiloniana. . . .zeitate sumero-babiloniana a cunoasterii si a scrisului. conducatorul destinelor.este slujitorul lui Apsu si Tiamat. 103] Nammu .zeitate asiro-babiloniana a fertilitatii si a nasterii copiilor. . . 104] Namtar .este prezentat sub forma unui mester lucrind in atelier. i-a invins pe Tiamat si Kingu. 100] Mummu .este privit ca fiica lui Marduk. . o epopee straveche a creatiei. . . 102] Nabu .zeita sumeriana a marii care a creat raiul si pamintul.97] Marduk* . patroneaza furtunile care aduc distrugere in asezarile oamenilor. poarta peste 50 de titluri. privit ca un demon al lumii de apoi. de boala si foamete. dragonii haosului si astfel a cunoscut nemurirea. .poate fi una dintre cele mai vechi entitati ale panteonului sumerian.mai este numit cu simplitate Bel.templul sau din Babilon este cunoscut in toata lumea mesopotamiana. indeplinind functia de scrib al zeilor.cunoscut drept creator al Universului si al umanitatii.zeita babiloniana. stapinul zeilor. .este fiul lui Ea.este fiul lui Anu si sotia sa se numeste Beret-Sheri.accadienii il numeau Amurru.reprezinta latura negativa a destinului.este privita ca un aducator de nenorociri. 98] Martu .

. foarte apreciata in lumea mesopomiana. . 109] Nergal* .este personajul principal al unui poem epic ce descrie trecerea sa din rai in lumea de apoi. o zeita a apei si a fertilitatii. .cultul ei este larg raspindit si in Siria si Iran. de asemenea. iar sotia sa este Ningal.. 110] Neti . rege al lumii de apoi. 112] Nimush .mai este venerata si ca zeita a razboiului. 105] Nanaja .in mitologia babiloniana. Utu si Ishkur. 114] Nin-agal . febra si devastarea. . Ninsun sauNinchursanga.este un nume sumerian primitiv al zeului lunii Sin. . .este un mesager si sfetnic principal pentru Ereshkigal. care aduce razboiul.zeita sumeriana a invataturii. regina lumii de apoi si a sotului acesteia Nergal. numit si “stapinul destinului”. care simbolizeaza un uter gravid. 107] Nannar .simbolul sau este un vas cu apa si cu pesti in el.este fiul lui Enlil si al lui Ninlil. 111] Nidaba .este.titlu sumerian pentru zeita sau doamna.copii lor sint Ianna. care guverneaza tarimul mortilor impreuna cu consoarta sa Ereshkigal.echivalentul accadian este Sin. arta interpretarii viselor.citeodata este interpretat ca fiind latura negativa a lui Shamash.orasul de cult principal este Kuthu.este un zeu rau. . orasul ruina Tell Muqayyir in Irak.o forma sumeriana a lui Nedu. 106] Nanna . muntele unde arca lui Utnapishtim a esuat dupa Deluviu. .zeita sumerian si accadiana a sexului. . 108] Nanshe . . . .zeita babiloniana a oneiromanciei. care intra in componenta unor nume de divinitati cum ar fi Ningal.simbolurile sale sint o secera si o maciuca de razboi.centrul de cult principal este Ur. . 113] Nin . pazitorul sef al portilor lumii de apoi.zeu sumerian al lunii.reprezinta o straveche divinitate sumero-babiloniana. foametea.

unde regele Guda ii construieste un templu numit Eninnu.este mama zeului soarelui.numele sau inseamna “domnul din Girsu”. .este companionul lui Tammuz. . . .este posibil sa fie o mai veche interpretare a lui Ninurta. 122] Ningizzida . 119] Ninedinna . . . 121] Ningirsu . adresat cu apelativul ‘stapinul copacului vietii”.zeu al fertilitatii.zeu sumero-babilonian al ploii. 123] Ninhursag . . . . .zeul mesopotamiaan al fierarilor. 116] Ninatta .divinitate babiloniana a incantatiilor magice. 118] Nindukugga .zeita babiloniana a cartilor celor morti.citeodata este reprezentat ca un sarpe cu cap uman.impreuna cu Endukugga. iar consoarta sa se numesta Baba. . . intre Lagash si Ur. consoarta a zeului lunii Nanna. care impreuna cu Kulitta o acompaniaza pe Ishtar in imnurile de dragoste pentru Tammuz. pazitorul usilor lui Anu. zei parentali care traiesc in lumea de apoi.ulterior devine o divinitate a vindecarii si a magiei.o zeita a muzicii.numele inseamna “lemn rezistent”.simbolul sau este sarpele cu corn numit Basmu in accadiana.este zeita sumeriana mama.“regina a muntilor”. . consort al zeitei Belili. ea si Sin erau considerati parintii lui Shamash si ai lui Ishtar. cu care sta de paza la poarta Cerurilor. .are un cimp unde infloresc toate felurile de plante.in Ur. . iar simbolul sau este un vultur cu cap de leu.. al irigatiilor si al fertilitatii.este fiul lui Enlil. fiul lui Ninazu.principalele centre de cult era localizate la Gishbanda. afertilitatii.este un zeu sumerian asociat cu Dumuzi. de 60 de leghe si cu mai multe guri si limbi. 120] Ningal . .fenicienii o numea Nikkal. care a creat vegetatia.este “marea regina “ a vechiului Sumer.este zeul patron al orasului sumerian al orasului Girsu (Lagash). 117] Ninazu . 115] Nin-gishzida .

. . 130] Ninurta .numele ei inseamna “regina vacilor salbatice”. inundatiilor. orasul antic Mari in Siria.divinitate feminina minora la sumerieni.este o traducere gresita. . mai veche a numelui divinitatii mesopotamiene Ninurta. mentionata pentru intelepciunea ei.il ajuta pe Nammu in crearea umanitatii si este raspunzatoare de nasterea a 7 oameni deformati. .este zeita mama a sumerienilor si a accadienilor. . fiind astfel uneori asimila ta cu Damgalnunna.cind adunarea zeilor reuseste sa o imbuneze. 125] Ninmah . 128] Nintu . tunetelor de furtuna. “marea divinitate” sau Mach. in epopeea acestuia.Ninhursag este una dintre cele mai vechi membre ale pantenonului Sumerian si poarta titluri prestigioase cum ar fi “mama a zeilor”’ “doamna a nasterilor” . Belet-Ili. . al razboiului. care se autointituleaza “copii lui Ninhursag". canalelor.. echivalentul lui Ninhursag.un templu important al lui Ninhursag a fost excavat linga Tell Harriri. .uneori este interpretata ca o forma a lui Ninhursag. lumea redevine fertila si ciclul anotimpurilor este instituit. dar cind l-a blestemat pe sotul ei pentru legaturile acestuia incestuoase. este sfatuitor al fiului ei si ii interpreteaza visele. linga granita cu Irakul.este o divinitate mesopotamiana de sex feminin.zeita sumeriana a nasterilor si a pamintului pietros. pamintul devine sterp. reprezentind un alt aspect al mamei zeilor. 126] Ninshar .numele sau inseamna in traducere “marea regina”. 127] Ninsun . .este zeita tutelara a conducatorilor sumerieni. .Ninhursag asigura fertilitatea cimpurilor.este consoarta zeului suprem Enki. 129] Nintur .este sotia regelui zeificat Lugulbanda si mama eroului Ghilgamesh. al plugului si al vintului de sud. 124] Ninib .zeu sumero-babilonian al ploii. . al fertilitatii. .cultul ei se desfasura in Uruk.mai este numita Nintu sau Ki. mai este numita si Dingirmach. .zeita accadiana a nasterilor.

zeul babilonian care a creat primul ocean. la 100km sud de Babilon. 139] Puzur-Amurri .. aripile unui vultur. a scrisului si a intelepciunii. .Ninurta este adesea confundat cu Ningirsu.da foc stepelor si distruge vrajitoarele si demonii cu focul sau.conform legendei.mesopotamienii credeau ca Pazazu traieste in desert. mesagerul divin al lui Sataran. 137] Papsukkel . . cel mentionat in Geneza din Biblie. ghearele ascutite ale unui leu la miini si la picioare si coada unui scorpion. a pus zagaz apelor amare din lumea de apoi si a invins numerosi monstri. . 135] Nusku . 134] Nudimmud . .cind Tablele Destinului au fost furate de pasarea furtunii Zu.acest demoneste personificare vintului aprig de sud-est care aduce boli. unde se opreste in final arca eroului babilonian Utnapishtim. Gibil.sfatuitorul principal al zeilor sumerieni din Ceruri si mesagerul acestora. acest zeu reuseste sa le recupereze. . este uneori asimilat lui Nimrod.este fiica zeului cerului.este fiul lui Enlil si sotia sa este Gula.o divinitate sumeriana sub forma de sarpe.este zeul sumerian al luminii si al focului si mesager al lui Enlil. .muntele biblic Ararat. 131] Nirah . temut de populatiile din Mesopotamia antica. . 138] Pazuzu . 133] Nisir . . . patronul orasului Girsu. ..un demon inaripat. care probabil ca reprezinta o forma timpurie a luiNinurta.fiul sau este un alt zeu al focului. 132] Nisaba .in calitate de mare vinator.numele sau inseamna “stapinul pamintului” iar omenirea ii datoreaza fertilitatea ogoarelor si sanatatea fiintelor vii. este toba sacra pe care i-a dat-o eroului zeita Ishtar. care ii este si tata. Anu. . .centrul cultului sau este orasul Nippur.este o creatura cu un cap deformat. .in mitul lui Ghilgamesh.zeita sumeriana a grinelor.atributul sau este o lampa. 136] Pakku .

- este cirmaciul lui Utnapishtim in timpul Potopului.
140] Qingu
- un alt nume al zeului Kingu.
141] Ramman
- in Epopeea lui Gilgamesh Epic este zeul vinturilor, al tunetului si al
furtunilor.
142] Rimmon
- zeul babilonian care domneste peste furtuni;
- in Vechiul Testament este un nume pentru zeul furtunilor din Orientul
Apropiat Hadad.
143] Salbatanu
- zeul babilonian al planetei Marte.
144] Samuqan
- zeul mesopotamian al vitelor.
145] Sara
- zeul mesopotamian al orasului Umma.
146] Sataran
- patronul orasului sumerian Der;
- este judecator divin si vindecator; in cea de-a doua calitate, sarpele
zeu Nirah este mesagerul sau.
147] Scorpion Men
- in mitologia babiloniana oamenii scorpioni reprezinta copii lui Tiamat,
dragonul mama al Universului;
- sint uriasi ale caror capete ating cerul;aveau capul,bratele si torsul de
oameni, dar de la talie in jos erau scorpioni;
- razboinici mortali, puteau lupta atit cu cozile de scorpioni,cit si cu arcurile si
sagetile lor, care nu greseau niciodata tinta;
- sint garzile sacre ale seului soare Shamash; dimineata deschid portile
Muntelui de Est si Shamash urca pe cer; seara, inchid portile Muntelui de
Vest si Shamash coboara in lumea de dedesupt;
- Ghilgamesh, marele erou babilonian, a fost ajutat de un om-scorpion in
cautarea imortalitatii.
148] Sin
- zeul semilunii la sumerieni;
- celelalte faze ale lunii aveau alti zei:Nanna este luna plina
si Asimbabbar este luna noua.
149] Shamash
- este fiul lui Nanna si al lui Ningal;
- Utu sau Shamash reprezinta zeul mesopotamian al soarelui si al justitiei
care hotareste soarta celor morti;

- pentru semiti reprezinta, de asemenea si un razboinic victorios, zeul
intelepciunii, fiul lui Sin, “mai mare decit tatal”;
- este reprezentat cu o secera, cu care taie deciziile;
- in poemele mesopotamiene, numele sau poate simboliza simplu zeul sau
soarele.
150] Shullat
- este heraldul divin, vestitorul furtunilor si al vremurilor proaste in antica
Mesopotamie.
151] Tammuz
- este zeul vegetatiei la accadieni, simbolul mortii si al renasterii naturii;
- ii corspunde sumerianul damuzi;
- este fiul lui Ea si sotul zeitei Ishtar;
- in fiecare an moare in timpul verii fierbinti ( luna tammus, iunie-iulie) si
sufletul sau este luat de demonii Gallu si dus in lumea de apoi; tristetea si
dezolarea se astern peste intregul pamint, iar Ishtar conduce oamnii in
deznadejdea acestora;ea coboara in lumea de apoi, condusa de Ereshkigal,
si dupa multe incercari succesive reuseste sa il aduca inapoi, ceea ce va face
ca fertilitatea si bucuria sa revina pe pamint;
- in Siria a fost identificat cu Adonis.
152] Tiamat
- in miturile babiloniene, Tiamat este un dragon-femela urias care
personifica oceanul cu apa sarata , apa Haosului;
- reprezinta, de asemenea, mama primordiala a tuturor celor care exista,
inclusiv a zeilor insisi;
- consortul ei este Apsu, personificarea abisului de apa proaspata care
inconjura Pamintul; din unirea lor, apa sarata si apa proasptata (dulce) a luat
nastere prima pereche de zei; acestia sint Lachmu si Lachamu, parintii
lui Ansar si Kisar, bunicii lui Anu si Ea;
- in creatia epica Enuma Elish, scrisa in jurul anului 2000 bp, urmasii lor au
inceput sa ii irite pe Tiamat si Apsu, astfel incit acestia au decis sa isi
suprime descendentii;Ea descopera planurile lor si reuseste sa il ucida
pe Apsu in timp ce acesta dormea.Tiamat a innebunit de furie cind a aflat
acest lucru si a dorit sa isi razbune sotul ucis; a dat nastere unei armate de
creaturi monstruoase ,care urma sa fie condusa de noul ei sot Kingu, care
este de altfel fiul ei; a fost insa invinsa de tinarul zeuMarduk ,nascut din apa
dulce si proaspata;
Marduk ii taie corpul in 2, iar din jumatatea superioara face cerul si din
jumatatea inferioara face pamintul; lacrimile ei au devenit izvoarele Tigrului
si ale Eufratului;Kingu este omorit tot atunci si din singele
sau Marduk creeaza primii oameni.
153] Ubara-Tutu
- rege din Shurrupak si tata al lui Utnapishtim;
- este singurul rege mentionat in Lista cu Regi pre-diluviana, in afara
de Utnapishtim.

154] Ummanu
- alt nume pentru Cei 7 Intelepti din Poemul lui Ghilgamesh si din Poemul
lui Erra.
155] Umunmutamkag
- o alta divinitate babiloniana, cu acelasi rol cu cea de mai jos.
156] Umunmutamku
- divinitate babiloniana cu rolul de a prezenta zeilor ofrandele facute de
muritori in temple.
157] Urshanabi
- vislasul barcii lui Utnapishtim;
- traverseaza zilnic apele mortii, care impart gradina soarelui
unde Utnapishtim traieste pentru eternitate, loc corespunzator Dilmunului
Sumerian;
- prin acceptarea lui Gilgamesh ca pasager isi depaseste drepturile si il va
insoti pe Gilgamesh inapoi in Uruk.
- ii corespunde vechiul babilonian Sursunabu.
158] Usma
- slujitorul cu 2 fete al zeului Ea.
159] Utnapishtim
- in poemul sumerian este un rege intelept si preot in Shurrupak;
- in sursele accadiene este un cetatean intelept din Shurrupak;
- este fiul lui Ubara-Tutu, iar numele sau este de obicei tradus prin sintagma
Cel ce a Vazut Viata;
- este protejatul zeului Ea, cu sprijinul caruia supravietuieste Potopului,
impreuna cu familia sa si cu “saminta creaturilor vii”; dupa aceasta, el este
luat de zei si daruit cu viata vesnica “la gura riurilor”, primind si denumirea
de “Cel Indepartat”;
- conform traditiei sumeriene, traieste in Dilmun unde “rasare soarele”;
- este personajul principal al Povestirii Deluviului din a 11 tableta a epopeei
lui Ghilgamesh.
- intr-o versiune diferita a capodoperei epice, cum ar fi Mitul lui Atrachasis,
de exemplu, este numit " cel extraordinar de intelept";
- prezinta numeroase similitudini cu mitul biblic al lui Noe.
160] Uttu
- zeita sumeriana sub forma de paianjen a tesatorilor si a hainelor;
- este fiica lui Enki si a zeitei Nindurra.
161] Utu
- divinitate veche sumeriana;
- este zeu al soarelui, al fertilitatii si al judecatii drepte;
- corespunde zeului babilonian Shamash;
- Utu a fost creat de zeul cerului Enlil;

amoriti.alaturi de Egipt. 163] Zakar .este fiul lui Nanna si al lui Ningal. care reprezinta mesaje de la zi.un rege-preot sumerian din perioada deluviului. patron al orasului Kish.stravechi zeu accadian.divinitate sumeriana a viziunilor din timpul noptii si a viselor. O scurta enumerare mentioneaza: 35168nkh56zhg9d . In ziua de azi teritoriul antic al Mesopotamiei intra in componenta urmatoarelor state: Turcia. Siria si Irak. Marduk a omorit pasarea-demon. au jucat o importanta deosebita in istoria multimilenara a Mesopotamiei. desi tuturor le era teama de acest demon. conform legendei.poate fi comparat cu zeii sumerieni Ningirsu si Ninurta. 168] Zu .un alt nume pentru Imdugud sau Anzu. . Zu este o pasare devina. Cuprinde zona geografica dintre fluviile Tigru la N si Eufrat la S. dar in alte texte este omorit de sagetile lui Ninurta. reprezinta zona geografica in care s-au dezvoltat civilizatii infloritoare cu citeva mii de ani inainte de era noastra. jumatate om-jumatate pasare. . Anu le porunceste celorlalti zei sa recupereze tablele. Mesopotamia inseamna 'tara dintre riuri'. In traducere. . Scurta prezentare a conditiilor geografice si istorice ale Mesopotamiei. babilonieni Scurta prezentare a conditiilor geografice si istorice ale Mesopotamiei Mesopotamia.este un zeu al razboiului si este mentionat ca fiind consortul seitei Ishtar. 166] Zarpanit . . consoarta lui Marduk. 165] Zaqar . asirieni.acest demon. accadieni. embrion al marilor imperii. .zeul babilonian al viselor. a vinturilor de sud-est si a norilor de furtuna. 164] Zappu .cunoscut si sub numele de Beltia. personificarea furtunilor.zeita straveche sumero babiloniana. In lumea biblica este cunoscuta sub numele de Aram Naharaim. 162] Zababa ..in mitologia sumero-acadiana.zeitate babiloniana a Constelatiei Pleiadelor. fura Tablele Destinullui de la Enlil si le ascunde pe un virf de munte. 167] Zisutra . Numeroase cetati si orase-state. armeni.

11] Seleucizi 12] Parti. Dintre populatiile care au trait pe teritoriul Mesopotamiei mentionam: 1] accadieni. 2] amoriti. 8] guti. C. 11] sumerieni etc Dupa cum se vede. 10] kassiti. B. 9] hurriti. kh168n5356zhhg 5] Lagash. 6] babilonieni. . Mileniul 2 bp 4] Isin-Larsa. 6] Kassiti. 2] Guti. intre 3500 bp-63 ap. 4] asirieni. 9] Neo-Babilon. 5] armeeni. Periodicizarea istorica este urmatoarea: A. 3] aramei. 6] Ur. 3] A 3-a dinastie din Ur. 7] caldeeni. 7] Babilonul de Mijloc. Mileniul 1 bp 8] Assiria. 7] Uruk si altele.1] Akkad 2] Assur. Mileniul 3 bp: 1] Akkad. 3] Babilon 4] Eridu. vorbim de un mare numar de civilizatii care impart acelasi areal geografic pe parcursul citorva milenii. 10] Ahmenizi. 5] Vechiul Babilon.

in stepele nord-pontice ale Europei. Urmeaza. sunt locuite pana in pragul secolului 20 de vanatori si pescari primitivi. sunt complet asimilati dupa 2-3 generatii de modul de viata local si obligatii. opozitia dintre populatiile de pastori nomazi si civilizatiile sedentare. asiriana. chaldee si persana. o zona de stepa sau de desert. Civilizatia sumeriana care ia nastere in sudul Mesopotamiei la cca. are. huni. temutii calareti ai stepelor de neam indo-european sau turcic.n.n.e. devaniti patura conducatoare a tinuturilor cucerite. in cursul celei mai fascinante anabaze a lumii antice(334-323 i. regiuni care au adapostit in Antichitate si apoi in Evul Mediu. Anatolia sau Europa. insuficient descifrate pana astazi. se intinde o neintrerupta fasie de desert si stepa.). situate la nord de paralela de 50º si aprtinand in majoritate covarsitoare Siberiei.e. O alta regiune de unde pastorii nomazi. timp de trei milenii. acelasi proces. Podisul Iranian se substituie pentru 12 secole Egiptului faraonic.III i. babiloniana. Valea Indusului si cea a fluviului Huanghe(Fluvilu Galben). apoi Imperiul Sasanid(sec. ci putem doar urmari evolutia istorica a unor mari zone geografice. de adevarate reactii in lant. l-au parcurs. a fost patria pastorilor nomazi si totodata coridorul migratiilor lor. dupa constituirea Imperiului Persan. Datorita vastitatii si diversitatii fizico-geografice a Asiei. Ea transmite civilizatiilor akadiana. de la Marele Zid si pana la Marea Caspica. pana la avari si mongoli. Iran. alaturi de cea a Nilului reprezinta leaganul celor mai vechi civilizatii umane constituite vreodata.n. razboinici caliti de conditiile aspre de clima si viata.-III e. Podisul Iranului. cu nesemnificative variatiuni. de data aceasta de origine semita. Victoriosi adesea. sarmati. Dupa cucerirea Persiei de catre Alexandru Macedon. unitara a continentului. Regiunile de padure si tundra. care se succed pe acelasi teritoriu pana la cucerirea lui Alexandru cel Mare. 3000 i. Din China de Nord. in linii mari.n. Mesopotamia. poate cea mai mare putere de iradiere.n.e. Rand pe rand. lumea pastorilor nomazi.. Mesopotamia.s- au revarsat in Orientul Apropiat si Mijlociu. aflati pe treapta de dezvoltare social-economic inferioara vecinilor de la sud. a unor populatii sau a unor formatiuni statale distincte. care la luasera locul si care repetau apoi. pana in pragul epocii moderne. In secolul VI i. apoi in vecinatatea Ecuatorului. la randul lor. reiau valeitatile universaliste . independente una de alta. in cele din urma. care fusesera timp de doua milenii si jumatate centrele traditionale ale imperiilor care dominasera Orientul Apropiat si Mijlociu. dintre toate acestea. Mesopotamia. un adevarat tezaur cultural care patrunde spre apus pana in lumea europeana. Regatul Partilor(sec. de la sciti. sa faca fata raidurilor noilor populatii ale stepei. Nomazii.Scurt istoric al continentului Asia pana in anul 1945 Scurt istoric al continentului Asia pana in anul 1945. Mesopotamiei si Anatoliei. a constituit-o Peninsula Arabia. India.).e. au fost constant atrasi de bogatiile acumulate de lumea urbana. care debusa. limitata la nord de taigaua siberiana care. Peninsula Hindustan. marile civilizatii : Asia Mica. tara dintre Tigru si Eufrat. Un loc important l-a jucat in istoria Asiei. intre 40º si 50º latitudine nordica. agricole din sud. nu putem vorbi de o istorie globala. China si Japonia. atacand neintrerupt hotarele statelor constituite in China. conditionati de procese complexe.III-VII).

. Imperiul Otoman inglobeaza Orientul pana la hotarele Iranului.. care legau Asia de Europa.. isi fixeaza in sec. extremitatea sa rasariteana.n. Victoria arabilor din valea raului Talas(751) asupra armatei chineze decide apartenenta pentru viitor a Asiei Centrale in spatiul islamic.e.e. Bazele unui nou imperiu islamic sunt puse de turcii otomani in timpul domniei lui Osman I(1281-1326). Olanda si Anglia profita de declinul Portugaliei pentru a ocupa cea mai mare parte a pozitiilor asiatice ale acestui stat. care preia mostenirea elenistica. doua forte modifica fizionomia politica si religioasa a continentului. Trecuti in 1354 in Europa. cu exceptia Asiei Mici Bizantine. obliga comertul european sa caute o noua cale spre Indii. Statul japonez. Olanda incepe ocuparea arhipelagului . vest si nord-est in mileniul III-II i.n. Unificarea Chinei este opera suveranului Shihuangdi(246-210 i. precum si expansiunea mongolilor. intregul Orient Apropiat.n.e. Patrunderea triburilor indo-europene ale arienilor dupa 1500 i. Pe ruinele efemerului imperiu creat de Alexandru cel Mare se constituie regatele elenistice care rspandesc pana in Asia Centrala si India elementele civilizatiei elene. Apogeul Imperiului Chinez antic il reprezinta epoca dinastiei Han(206 i.-220 e.Valea Indusului adaposteste in mileniul III i.e. pe Eufrat hotarele sale rasaritene mentinute apoi pana in secolul VII pe aceleasi pozitii de catre Imperiul Bizantin. In secolul XVII. IV-VI. Genghis Han uneste in 1206 triburile nomade ale mongolilor punand bazele unui imperiu care inglobeaza in urmatoarele decenii teritorii dintre China si Europa Rasariteana.) care isi ia titlul de imparat. Malacca(1511) si Macao(1557). noua lor capitala.. civilizatia Indus. incearca sa joace un rol in politica continentului anexand temporar teritorii din Coreea(sec. cand influenta acestei civilizatii atinge in Asia Centrala si de Sud-Est. unifica. prima mare civilizatie a Peninsulei Hindustan. purtand flamura verde a noului profet Mahomed. apoi adopta o politica de splendida autoizolare.n. modifica radical fizionomia etnico-lingvistica si religioasa a intregului subcontinent. arabii si raspandirea islamismului.n.e. protagonistii sunt secolele XV si XVI Portugalia si Spania.n.n.n. spanioliii isi consolideaza dupa 1564 pozitiile in Filipine. Din Valea Fluviului Galben. Pana in secolul XVI.ale Ahemenizilor in aceasta parte a continentului asiatic.n). ei ocupa peninsula Balcanica si fac din Constantinopol. prin cucerirea statului indian Bihar. respingand pana in secolul XIX toate tentativele vizand cucerirea sa. Dobandind Goa(1510).I i. portughezii impun hegemonia in Oceanul Indian .e. impunand limba si religia lor. avand ca ideologie hinduismul). Statul roman. Expansiunea araba atinge. Aici isi au nucleul cele doua mari imperii catre incearca unificarea Indiei in Antichitate : Maurya(in sec. In secolul VII calaretii nomazi porniti din peninsula Arabia. principala zona de civilizatie. elementele civilizatiei chineze se raspandesc spre sud. Coreea si Japonia. in 1453.n.e. de sub dominatia mongola. IV-III i. constituit in secolul IV e. Intre secolele VII-XV. Acesta cunoaste in timpul dinastiei Safavide(1502-1722) o remarcabila afirmare politica si culturala. China se emancipeaza in 1368. IV-VI). Controlul de catre Imperiul Otoman al marilor drumuri comerciale. Valea Gangelui devine de la jumatatea mileniului I i. inaugurand astfel in secolul XV epoca marilor descoperiri geografice . care contribuie la raspandirea budismului) si Gupta(in sec.e. la intemeierea dinastiei autohtone Ming(1368-1644).

iar Anglia prin penetratia sa in India. fie cavalerie grea. Cu toate ca barbarii care s-au stabilit pe teritoriul imperiului erau numerosi si ambitiosi. iar in Extremul Orient el sanctioneaza ascensiunea la rang de mare putere a Japoniei. Cu toate ca in perioada 350 . Armata romana. In epoca de prabusire a Imperiului Roman institutiile militare romane inca mai rezistau. inarmata cu arcuri. reuseste. In cel de-al doilea razboi mondial Extremul Orient si zona Oceanului Pacific devin teatru de razboi. Birmania. iar opozitia antijaponeza catalizeaza spiritul de lupta al natiunilor oprimate care refuza sa accepte dupa 1945 reinstaurarea vechilor administratii. Razboaie pe uscat si pe mare in Evul Mediu intre anii 500 . dupa revolutia burgheza care inaugureaza epoca Meiji(1868-1912). Imperiulnipon. a fost foarte activa. fie ea cavaleria usoara. constrans de canonierele americane sa-si deschida in 1854 porturile pentru comertul statelor capitaliste. ele au suferit mai multe infrangeri importante. este constransa prin tratate inegale incheiate cu puterile europene sa coboare la statutul unei semicolonii. Iordania. sa-si modernizeze structura statala. Irak. Revolutia burghezo-democratica din China(1911-1913). Liban. . armatele imperiale. Afganistan. Rusia ocupa intre 1533 si1650 tinuturile dintre Muntii Ural si Oceanul Pacific. reorganizata in secolul al III-lea de Diocletian. depinzand din ce in ce mai mult de cavalerie. Persia.indonezian. nu reuseste sa scoata tara din inapoiere. Anii conflagaratiei arata vulnerabilitatea puterilor coloniale. mai profesioniste. La sfarsitul secolului XVIII si in secolul XIX se accelereaza cursa dintre tarile coloniale pentru impartirea continentului asiatic . Fortele militare romane si-au modificat componenta.476 legiunile romane au reprezentat o forta militara dominanta. Anglia anexeaza in 1858 oficial India. Astfel. slabita din punct de vedere economic si politic. transformandu- se in cateva decenii intr-o mare putere imperialista victorioasa in razboaiele purtate impotriva Chinei(1894-1895) si Rusiei(1904-1905). Arabia Saudita. Perioada cuprinsa intre prabusirea Imperiului Roman si Evul Mediu Tarziu a cunoscut dominatia cavaleriei si ascensiunea in Europa a cavalerilor in armuri. Epoca interbelica este dominata de cresterea spiritului de emancipare in teritoriile coloniale si de tendintele expansioniste ale Japoniei care anexeaza provincia chineza Manciuria(1931) si incepe in 1937 agresiunea vizand cucerirea intregii Chine.Hr. de multe ori inarmata cu lancii si imbracata in armuri. Franta subjuga in secolul XIXPeninsula Indochina. Primul razboi mondial(1914-1918) este urmat de destramarea Imperiului Otoman si constituirea pe teritoriul sau a unor noi state nationale : Siria.1300 d. Malayezia si Singapore. care anexeaza fostele colonii germane din zona Pacificului. is522j1273essb Putine state reusesc sa-si mentina independenta de stat :Imperiul Otoman. soldata cu proclamarea republicii. Thailanda si Japonia. China. in perioada 363-364 au fost infrante de catre cavaleria usoara persana si in 378 de cea gota. au fost capabile sa le stavileasca initiativele de cotropire.

Imperiul lui era crestin. sfintit de Papa. Istoria militara a Europei vestice. vechiul sistem militar roman organizat in legiuni disparuse complet. Majoritatea barbarilor care mostenisera bunurile romane luptau calare. imediat dupa prabusirea imperiului roman. au reusit in cele din urma sa obtina o victorie decisiva impotriva armatelor bizantine. Imperiul Bizantin a reusit chiar sa recucereasca numeroase teritorii dupa prabusirea Romei. O parte din cavaleria de care dispuneau erau arcasi calare. Urmare a acestei batalii. el necesita forte suplimentare si pregatirea lui era foarte costisitoare. Acesta era un cavaler cu armura si armament greu: si ceea ce e cel mai important. cand ultimul imparat roman a fost ucis in timp ce apara zidurile Romei. a inceput in grupuri prost organizate care rivalizau pentru suprematie. In 476. si unul dintre conducatorii turci. In ciuda pioseniei sale. era extrem de bine pregatit. care reprezentau o amenintare si mai mare. In urmatorii 1300 de ani diferentele dintre crestinism si islamism aveau sa fie marcate de o serie de razboaie repetate. Cand armatele islamice au invadat Franta dupa cucerirea Spaniei. El s-a extins treptat si a organizat un sistem de fortarete legate prin drumuri. Dupa moartea lui Carol cel Mare. in batalia de la Manzikert. adesea mercenari. Insa unii. Chiar daca Imperiul Roman din Vest se prabusise. erau in majoritate pedestrii. Principala componenta a armatelor bizantine era insa catafractarul. Alp Arslan. cu capitala la Constantinopol.o comunitate care intre timp isi dezvoltase propria organizatie militara. Ca un pilot de vanatoare din zilele noastre. lipsite de finalitate vreme de mai multe secole. In Germania i-a infrant pe berberii saxoni si a condus atacuri si impotriva lombarzilor care invadasera Italia. In disperarea lor. imperiul rasaritean a pierdut controlul asupra unei mari parti din Anatolia. in 1071. inarmata cu lanci. care a intemeiat in vestul Europei un adevarat imperiu. care atacau de-a lungul Dunarii. Aceste infrangeri au demonstrat si mai bine importanta cavaleriei. bizantinii au decis sa se alature crestinilor din vestul Europei . avea inca o forta impunatoare. fortele franceze conduse de Carol Martel le-au infrant in 732 la batalia de la Poitiers. Armele sale includeau lancea si arcul. ca de exemplu francii. Domeniile francilor au ajuns la extinderea lor maxima sub domnia lui Carol cel Mare. dar si sabia si adesea toporul. Ei si-au intemeiat un regat in Franta si si-au construit in timp un sistem militar mai bine organizat decat cel al vecinilor prin combinarea infanteriei si cavaleriei. Carol cel Mare si-a continuat razboaiele. Catafractarul era o resursa foarte pretioasa. pe la mijlocul secolului al VII-lea. Imperiul Bizantin sub conducerea lui Heraclius tocmai scapase de sub dubla amenintare a asalturilor persilor din Asia Mica si a barbarilor avari. Dispuneau apoi de cavaleria grea. a unei regiuni bogate din Asia Mica unde era campat sistemul sau militar de catafractari. cel din Est. Si calul lui era foarte scump. intr-o singura generatie mostenirea lui a fost impartita iar succesorii lui s-au dovedit incapabili sa faca fata atacurilor repetate ale barbarilor. Principala arma caracteristica francilor era toporul. Acest succes avea doua cauze: in primul rand armatele bizantine din acele vremuri erau conduse de generali remarcabili. ei au pus si bazele unei cavalerii amestecate care reprezenta de acum centrul fortei lor militare. In secolul al XI-lea turcii selgiucizi convertiti la islamism. care . cand fortele militare islamice au aparut dinspre Arabia.

O hoarda de cavaleri furiosi. Apoi a evoluat camasa lunga de zale impreuna cu aparatoarea de gat. prima imbunatatire au fost coifurile. La acesti cavaleri imbracati in armuri au apelat bizantinii cand au fost atacati de islamici la sfarsitul secolului al XI-lea. nu imperiului si erau manati si de ambitii personale. numiti normanzi. gelosi unii pe altii. era greu de infrant. facandu-si drum prin lupta spre Ierusalim. Vikingii atacau cu vasele lor lungi si erau in principal infanteristi iar cea mai temuta arma a lor era toporul mortal cu doua taisuri. cu aparatori speciale pentru nas. Adevaratii mostenitori ai metodelor de lupta ale vikingilor au fost soldatii profesionisti din garda personala a regelui Harold al Angliei. Autoritatea centrala din Europa a fost coplesita de aceste asalturi. vikingii. aveau tunici de piele cu zale cusute pe ele. Dar acesti razboinici in armuri din secolul al X-l-ea nu erau prea bine organizati. Sub William Cuceritorul cavalerii normanzi au invadat Anglia si au fost recompensati dupa batalia de la Hastings. care au devenit mai tarziu metalice. Succesul primei cruciade a confirmat forta cavalerilor pe orice camp de batalie. in Germania si Spania a luat amploare miscarea cavalerilor. un popor nomad venit din stepe. Ei luptau pentru a obtine mai mult pamant. Intre timp. Luand ca reper normanzii care au luptat la Hastings. Cavalerii purtau coifuri conice. Ei se supuneau unui stapan local. acoperind complet capul si fata. In Spania a aparut o societate militarizata iar in Germania bataliile castigate de Henric Pasararul si de fiul sau Otto cel Mare au confirmat pozitia suprema in razboi a cavalerilor in armuri. o cavalerie grea echipata in armuri. Alfred de Wessex si-a mentinut intact regatul combinand armata obisnuita cu cea navala prin care a stopat raidurile vikingilor imediat dupa ce debarcau. In urmatorul stadiu s-au atasat placi metalice in regiunile mai vulnerabile. Pe plan local a luat amploare feudalismul: un barbat puternic proteja un grup de tarani de atacurile jefuitorilor in schimbul unor servicii. a cucerit orasul dupa un asediu indelungat si apoi a infrant armata trimisa din Egipt pentru eliberarea acestuia. Personaje din trecut sau imaginare erau date ca exemple: regele Arthur si cavalerii lui sau Roland. Superioritatea militara era insotita de cresterea statutului social iar conceptele de cavalerism si calitatea de cavaler erau incurajate de Biserica si de literatura vremii. In urmatorii 150 de ani s-au imbunatatit armurile de aparare dar au devenit mai grele. In Anglia. Vikingii pradatori au primit de la coroana franceza pamant in Normandia. Ei foloseau in lupta topoare cu doua taisuri si erau foarte disciplinati. din est erau atacati de maghiari. Rezultatul acestei prime chemari in ajutor a fost prima cruciada.veneau din trei directii: dinspre sud veneau invadatorii pe mare. Probabil ca erau capabili sa infranga cea mai buna infanterie din Europa. Alti aventurieri normanzi au cucerit Sicilia. vasalul lui Carol cel Mare. sarazinii. Si cum descoperisera bizantinii cu secole in urma. Incetul cu incetul Europa de vest a inceput sa se refaca. doreau sa-si extinda influenta in intreaga Europa. cum ar fi partea inferioara a piciorului . din nord erau organizate atacuri de scandinavi. sprijinita cu resurse locale. Purtau scuturi in forma de uliu si luptau cu sabii si lanci grele. In secolul al XI-lea acesti colonisti.

dar principala forta de propulsie provine de la un grup de vaslasi pe care partile laterale ale corabiei ii fereau partial de proiectilele inamice. Existau deja semne care prevesteau o schimbare si ca eroismul barbatilor calare nu va mai fi hotaratoare in razboi. dar razboaiele presupuneau adesea lungi asedii iar orasele mari sau orasele fortificate erau decisive ca puncte strategice. Castelele. La mijlocul secolului al XII-lea cavalerii erau la apogeu: bine protejati de armuri cu platose. La mijlocul sec. Echipajul inamic era . ca in batalia din 1176 de la Legnano. Turnurile au devenit rotunde pentru a inlatura unghiurile moarte si a devenit esentiala constructia parapetului (= acoperis deasupra peretelui pentru a putea fi revarsate pietre sau lichide fierbinti asupra inamicului situat dedesubt). Rezultatul de pe campurile de batalie din Evul Mediu Timpuriu putea fi uneori hotarat de un singur atac de cateva minute. Inscriptiile si reliefurile Egiptene arata cum s-a desfasurat aceasta batalie. dar deja in 1. Au inceput sa construiasca turnuri care permiteau apararea cu sageti de-a lungul peretelui. au evoluat in factori cheie in razboaie.sau la antebrat. Chiar daca moartea marelui Han Ogodoi a avut ca urmare retragerea mongolilor. A doua aparuta in vest era o noua arma de asalt: balistele. O noua forma de organizatie militara mai profesionala si mai brutala. fie ca erau simple palisade din lemn pe panta unui deal sau constructii mari din piatra. Evolutia armurii a facut ca folosirea scuturilor mari sa nu mai fie necesara. a demonstrat ca vointa colectiva a cavalerilor era inferioara in termenii participarii la un razboi. Italia. Prima batalie navala dovedita istoric s-a desfasurat prin 1186 i. compusa din soldati disciplinati ce luptau pentru un scop strategic bine definit. Prima era focul grecesc inventat de bizantini. Corabiile au un singur catarg si o singura panza. In aceasta perioada au fost introduse doua noi tipuri de arme care au influentat modul de desfasurare a razboiului. Astfel. care era lasata pe seama echipajului adica marinarii din ziua de astazi. in care liga lombarzilor l-a infrant pe imparatul Frederic Barbarossa folosind o combinatie de lancieri si cavaleri. Vaslasii nu participau la lupta. Nu se stie exact cand au inceput oamenii sa calatoreasca pe mari. Zidurile de imprejmuire nu se mai realizau din lemn ci din piatra.Hr.Hr. mai bine aparate. Corabiile sunt echipate cu ceea ce pare a fi un berbec.. care foloseau principiul contragreutatilor pentru a arunca diverse proiectile.500 i. dar principala lupta se dadea intre echipajele corabiilor. Aparitia platosei metalice a facut ca scutul sa se micsoreze si mai mult. au jucat un rol important in razboaiele medievale. acestia s-au stabilit in Rusia si au efectuat numeroase raiduri pradatoare in estul si centrul Europei. cand faraonul Ramses al III-lea al Egiptului a luptat impotriva unei incursiuni a popoarelor marilor. Castelele. al XIII-lea fortele mongole au invins floarea cavaleriei din centrul Europei in bataliile de la Leignitz si de pe raul Sajo. in unele batalii s- au folosit combinatii mai eficiente ale armelor. egiptenii stiau sa construiasca ambarcatiuni care pot fi considerate vase. puteau duce lupte ignorand aproape in totalitate prezenta infanteriei.

care-si puteau permite armuri si arme si a caror sarcina era sa lupte. prastii. unul adaptat special pentru lupta. In perioada de inflorire a civilizatiei elene a inceput sa se faca distinctie intre nobilii bogati.Hr. dispusi pe trei randuri de-a lungul fiecarei parti a corabiei. romanii au utilizat un tip de pasarela sau pod basculant. Urmatoarea arma navala a fost “focul grecesc”. accentul se punea pe armele de lupta directa. Vasele de razboi caracteristice acestei perioada erau triremele. In linii mari. cand armele cu praf de pusca si mutarea razboaielor de pe marile calme in oceanele deschise. aveau vase dotate cu panze si cu vasle si erau buni marinari dar forta lor militara se baza pe eficienta cu care stiau sa lupte pe uscat.. O alta inovatie a romanilor proiecta prin catapultare harpoane in vasele inamice pentru a le aduce mai aproape in vederea abordarii. fiind de obicei combinate cu miscarile armatelor de uscat sau pentru a apara porturile. care aveau doua siruri de vasle pe fiecare latura a vasului. pentru sute de ani de atunci incolo. clasa mijlocie formata din marinari si tehnicieni. Vikingii din Skandinavia. invinsii fiind in cele din urma aruncati peste bord. aceasta era tactica principala a razboaielor navale pana in secolul al XVI-lea d. altul mai potrivit pentru comert. In plus. Spre deosebire de bireme. Incendiul provocat de acest amestec era greu de stins cu apa. majoritatea luptelor navale au avut loc langa coaste. un amestec incendiar care continea printre altele uleiuri si pacura si care era proiectat in vase mici de lut sau pompate prin tuburi asupra vaselor inamice. Formele cu adevarat organizate ale razboaielor navale au fost initiate de catre greci in razboaiele acestora impotriva imperiului persan la inceputul secolului al V-lea i. pentru a face legatura intre vasele romane si cele ale inamicului si pentru a permite romanilor sa abordeze mai usor vasele inamice. Manevrele de razboi erau executate de cei 170 de vaslasi aflati la bord. . pare a fi fost initiata de fenicieni. In razboaiele impotriva cartaginezilor. triremele aveau cate trei siruri. care au coborat de-a lungul coastelor europene ale Atlanticului in secolele IX si X. prin 700 i. vasele inamice fiind rar scufundate. Ceilalti aproximativ 30 de oameni aflati la bord erau necesari pentru a carmi si a administra vasul si marinarii. care asigurau navigatia si carmeau corabia. Perfectionarea a doua tipuri de vase. Acestea erau lungi si inguste si erau inzestrate cu doua catarge cu panze folosite pentru navigare dar in timpul luptelor panzele erau stranse si uneori catargele erau date jos. Ambuscadele ocazionale intre navele lor si cele ale inamicilor lor au fost purtate invariabil in interiorul unor estuare sau al altor ape adapostite.Hr. numit corvus. capacitatea de transport limitata si personajul numeros faceau ca proviziile de hrana si apa sa fie limitate la cel mult cateva zile. au inaugurat o noua era. si clasa inferioara care efectua muncile manuale. Ca urmare.Hr. arcuri si sageti dupa care vasul inamic era luat cu asalt pentru lupta directa.atacat cu sulite. Principala slabiciune a triremei si a celorlalte vase cu vasle era ca datorita constructiei usoare si a formei lungi si inguste era extrem de vulnerabila pe vreme proasta. Din aceasta cauza.

certurile religioase se desfasurau incontinuu. La inceputul sec. finantele erau ruinate. Cea mai importanta batalie navala din perioada medievala in nordul Europei a fost cea de la Slys din 1340. Marinarii din nordul Europei au venit la inceput in Mediterana in timpul cruciadelor. deoarece toti aveau o oarecare pregatire militara. Egiptul. Dinastiile Comnenilor(1081-1180) si Angelilor (1185-1204) impun un regim de aristocratie militara care salveaza pentru moment imperiul. Italia si Africa de Nord erau si ele pierdute pentru totdeauna de populatia bizantina. Dinastia macedoneana (867-1057) va reface granitele imperiului din vremea lui Iustinian. imperiul se clatina economic. armata era distrusa. Autoritatea monarhica a fost deosebit de puternica in Bizant. Constantinopolul este cucerit de turcii condusi de Mehmed al II-lea. Flota engleza a fost adunata in graba dintre navele comerciale obisnuite si unica dotare speciala a fost aceea ca vasele erau echipate pe laterala navelor cu parapete realizate din lemn. Arabii vor cuceri. Operatiunile de tipul celor din razboi nu le erau straine echipajelor acestor vase. In 1453. statul bizantin se afla sub controlul republicilor maritime italiene. Imperiul Bizantin este reorganizat de catre dinastia imparatilor Isaurieni (717-802). Mesopotamia. Hispania. portughezii. Imparatii sai vor consolida puterea politica interna. maretia si gloria. iar decaderea vietii urbane si inlaturarea monedei bizantine de pe piata mediteraneeana sunt semnele slabiciunii. Slavii si bulgarii trec la sud de Dunarea si se aseaza in PeninsulaBalcanica. ei foloseau vasele pe care le aveau la dispozitie din flota comerciala. Criza Imperiului intre 1025 si 1081 a adus statul in pragul prabusirii si astfel. Ca dept urmare. Constantinopolul este recucerit de bizantini. Peninsula Arabica BIZANTUL SI CALIFATUL ARAB IN EVUL MEDIU Dupa moartea imparatului Iustinian (527-565). militar si politic. .mai ales in secolele XV si XVI . In 1261. VIII. BIZANTUL SI CALIFATUL ARAB IN EVUL MEDIU. Navigatia din nordul Europei a fost intotdeauna mai greoaie decat cea din Mediterana din cauza conditiilor meteorologice mai dificile din Atlantic. sec.spaniolii. Syria. si aceasta batalie a fost data in interiorul unui port si a fost hotarata prin tirul arcurilor si apoi prin lupta corp la corp dusa de soldatii imbarcati pe vase. Dinastia macedoneana. Pe plan economic. Armenia si chiar Asia Mica. intre englezi si francezi. incepand cu sfarsitul secolului al XI-lea si au fost inspaimantati de marimea si eficacitatea navelor pe care le-au gasit. englezii si olandezii au invatat sa construiasca vase mai mari si mai solide. cu plasarea mai eficienta a catargelor si velelor. Atunci cand regii si printii doreau sa transporte o armata si sa poarte o batalie navala. social. VII se anunta ca fiind cea mai intunecata perioada din istoria Bizantului. La fel ca bataliile din Mediterana din secolele precedente. Pirateria era universala iar apararea impotriva ei era o necesitate. La acea data se raspandise si folosirea prafului de pusca si in curand pe vasele din nordul si sudul Europei au inceput sa se monteze tunuri. dupa decenii de anarhie politica si militara. Treptat . prosperitatea.

sociale si culturale desfasurate in sec. In timpul lui Abu Bakr a inceput cucerirea araba a Orientului. Urmasul lui a fost socrul sau Abu Bakr. sa asigure pacea. Mahomed se reintoarce la Mecca. cand generalul Tariq ibn Zyad traverseaza stramptoarea Gibraltar si patrunde in Peninsula Iberica. La inceputul sec. In mai putin de 20 ani. VII sub conducerea lui Mahomed. pornind de la premisa ca toti oamenii sunt egali. Pe fondul atacurilor turcilor si apoi ale mongolilor. Carol cel Mare trece la sud de Pirinei. stapanirea araba a cuprins un teritoriu intins intre Ind si Oceanul Atlantic. la granitele Imperiului au aparut popoare care vroiau sa invadeze teritoriul. Mahomed a murit in 632. XIII. In 630. elementul grec va ocupa locul dominant in limba. In 732. astfel incat elementul turc va ajunge sa domine in lumea Islamului. la sfarsitul sec. apoi emirul Egiptului. Expansiunea araba afost motivata prin dorinta lui Alah de a pune tuturor necredinciosilor ‘razboiul sfant’(Djihad in limba araba). Carol cel Mare a fost incoronat ca imparat al Occidentului. unde ocupa templul Kaaba si proclama cultul lui Alah. In 610. al XIV-lea este ocupat de razboaiele civile si de expansiunea otomana in Europa. In 800. tarul Bulgariei si regele Frantei si cel al Germaniei. unde ceeaza.Sec. Dupa ce timp de un mileniu si jumatate singura forma de organizare in lumea araba era tribul. incercarea de penetrare a arabilor spre centrul Europei occidentale este oprita de majordomul regatului francilor. misionari crestini si ambasade pentru a mentine distanta dintre bizantini si barbari. care a intemeiat primul califat arab. Arabii au ca patrie de origine Peninsula Arabica. sotia preferata a lui Mahomed. printre care si califul din Bagdad. VII. de Cordoba si cel al Egiptului. gandire si obiceiuri. timp de cinci sute de ani hegemonia politica a arabilor a fost dublata de o hegemonie intelectuala si culurala. . cea a Abasizilor. Dupa sec. exista o lista de 60 de printi si suverani cu care Bizantul avea legaturi. Primul contact al europenilor cu razboinicii arabi are loc in 711. a fost silit sa se refugieze la Medina. In ‘Cartea ceremoniilor’ din sec. tatal Aisei. arabii cuceresc cea mai mare parte a peninsulei si se afla la granitele regatului franc. VIII. anterior . X. a predicat o relatie directa intre om si divinitate. viata politica araba s-a dezagregat. in care un rol important l-au avut califii din dinastia Omayazilor(661-750). administrative. Au fost trimisi negustori. Imperiul roman de rasarit devine Imperiul bizantin ca urmare a transformarilor politice. Sub conducerea ei. in zona muntilor Pirinei. cu care a avut sapte copii. Conflictele pentru conducerea politica in lumea araba au divizat competitorii in doua tabere: sunitii( cei care respectau traditia si invataturile Profetului Mahomed) si siiti ( cei care interpretau mistic Coranul si acordau o importanta deosebita imamilor). iar dintre acestia nu a supravetuit decat o fiica si anume Fatima. va controla lumea araba pana in sec. care s-a nascut in anul 571 si a fost crescut ca orfan. ceea ce a atras ostilitatea aristocratilor care isi vedeau amenintate averile si astfel in 622. In 778. apoi s-a casatorit cu o femeie bogata. Carol Martel. Mahomed a inceput sa predice invatatura lui Alah la Mecca.V. Kadjia. Dinastia urmatoare.in batalia de la Poitiers. Ideologia politica bizantina a fost in Evul Mediu modelul politic cel mai stralucit in ochii contemporanilor. In timpul acestei dinastii. Actiunea politica a lui Mahomed. arabii vor cunoaste existenta unui stat unitar. Unitatea statului s-a fragmentat in aceasta lunga perioada in trei califate : de Bagdad. in sec.

din cauza constructiilor monumentale . arcade polilobate decorate cu motive naturale . Lindos la est si Kamiros la vest. Civilizatia araba a fost una citadina. Una dintre cele mai spectaculoase constructii din Cardoba este moscheea construita intre anii 785-795 din dorinta de a intrece maretia si frumusetea moscheilor din Bagdad si Damasc. la intalnirea a doua caimaritime antice . de la Cadiz la Narbonensis. timp in care. dar care par sa fi fost comerciale.I. cele 3 cetati-state s-au unit si au construit o capitala federala in coltul nordic al . Cel mai vestit calif de Cordoba a fost Abd er Rahman al III-lea (912-961). In a doua jumatate a mil. din motive neclare . una care lega cetatea Milet . sprijinita pe 1093 de coloane legate intre ele prin arce in forma de potcoava(inovatie araba in arhitectura) si cu o fatada principala deschisa prin 19 porti catre fluviul Guadalquivir.Mult timp. iar savantii erau protejati de catre califi. Califatul de Cordobava fi un stat unitar. cu cetatile din egipt si Cyrenaica . care a dezvoltat ocupatiile mestesugaresti si negustoria. arcade alcatuite din pietre alternante albe si rosii. Cu un minaret inalt de 60 de metri. eleganta si grandioasa.marca Spaniei. fiind condusa din cetatile Ialysos la nord. si cetatile din Cipru si Siria Insula Rodos este situata in largul coltului sud-vestic al Asiei Mici. Civilizatia politica si economica. precum si cultura araba vor domina lumea mediteraneeana pana in sec.Hr. Interiorul este specific artei musulmane : plafon de lemn sculptat si pictat intr-o bogatie de culori in care domina albastrul deschis. cu o viata economica. cealalta intre Grecia si cetatile din Cipru si Siria . Califatul de Cordoba (756-1031) a rivalizat mereu cu Bagdadul si Cairo. intelectuala si culturala infloritoare. ea a fost impartita in trei teritorii . cuplata cu solul fertil si clima excelenta . dar si a vietii intelectuale exceptionale. Totul pare menit sa-l invite inauntru pe credinciosul musulman. XIII. moscheea din Cardoba a satisfacut marile ambitii ale constructorului ei. mai ales in primele trei. de pe coasta ionica . Insula Rodos Asia Mica COLOSUL DIN RODOS. in vremea caruia cele 70 de biblioteci ale califatului concurau intre ele pentru achizitionarea operelor grecesti. cu o cupola inalta. a asigurat insulei un inalt grad de prosperitate. Aceasta pozitie geografica favorabila . Ocupatia araba a Spaniei va dura aproape opt secole. . Pe taram religios. Negustorul si calatorul arab au avut un rol important prin relatia pe care au creat-o intre doua centre de civilizatie situate la extremitatile continentului eurasiatic : Europa occidentala si lumea chineza in Extremul Orient. Cordoba este un loc de trecere obligatoriu pe principalul drum roman ce traversa Peninsula Iberica de la un capat la altul. palatelor si moscheilor. cetatea din Milet. prima infruntare armata intre crestini si musulmani s-a petrecut o data cu cucerirea Ierusalimului de arabi. rosul si galbenul si care creeaza mii de arabescuri . ce rivalizeaza cu civilizatia bizantina si cu renasterea carolingiana. europenii vin in contact cu o noua forta politica. militara si culturala : lumea araba. In anul 480 I.

el a fost nevoit sa ridice asediul. Noua cetate s-a dezvoltat rapid si in curand se lauda ca are intre 60. Demetrios a lasat pe loc toate masinile de asediu si s-a retras.000 de soldati. un altgeneral al lui Alexandru Cel Mare.Hr. au impartit intre ei imperiul. pe care au folosit-o. fiindca orasul mediaval si modern acopera cetatea antica .impreuna cu lucratorii sai au turnat o statuie inalta de 70 coti (circa 33 m). Acoperind cam aceeasi zona ca si orasul modern . elevul lui Lysip. . dar referintele lui Pliniu cel Batran si ale lui Strabon merita citate. in onoarea zeului care patrona insula . dar ei au refuzat .Rodosul a pastrat la inceput . 41 ): "Starnind admiratia mai presus de toate celelalte era colosala Statuie a Soarelui din Rodos. intreprins de Demetrios. intre anii 294 si 282 i. in afara de Ptolemeu al Egiptului.insulei . si a fost rasturnata de un cutremur la 56 de ani dupa inaltarea sa. fiind impotriva lui Antigonus . In anul 307 I.000 de lucratori. careia i-au dat numele de Rodos. Cand a devenit evident ca Alexandru Cel Mare era omul momentului . dupa un an.000 si 80.Hr. Helios . din motive comerciale.Hr. 200 de nave de razboi si 170 de nave detransport. pe care au folosit-o pentru realizarea si inaltarea unei statui enorme din bronz. Masinile sale de razboi includeau un urias turn "blindat". Rezultatul acestui refuz a fost celebrul asediu al Rodosului din anul 305 i. plin de catapulte si baliste numit Helepolis ( Cuceritorul de cetati ) . Antigonus le-a cerut locuitorilor din Rodos. o garnizoana macedoneana a fost instalata acolo dupa caderea cetatii in anul 332 I. dar chiar si faptul ca astazi zace intinsa pe jos este o minune. Dar asediatorul si-a gasit nasul. dupa planurile devenite celebre ale lui Hippodamus din Millet. 30. . insa o mare parte a fost redescoperita in ultimii ani prin sapaturi arheologice si fotografii aeriene. Rodosul a trecut de partea sa si a a scapat de dezastru. Deoarece Rodosul fusese de partea persilor atunci cand Alexandru Cel Mare a asediat cetatea Tir . facuta de Chares din Lindos.Hr. sa i se alature in razboi impotriva lui Ptolemeu . Era o pozitie ideala . o independenta precara. ca locuitorii din Rodos sa fie liberi . fiul lui Antigonus. insa era prea bine ca sa dureze. si sa fie aliatii lui Antigonus impotriva tuturor .Cetatenii din Rodos au vandut echipamentul cu o mare suma de bani . El a venit cu 40. mo783i9375kood Despre Colosul din Rodos se stiu prea putine lucruri. La moartea lui Alexandru . A trecut de partea lui Ptolemeu al Egiptului . Antigonus i-a poruncit fiului sau sa incheie o intelegere .. pentru ca se bucurau de relatiile comerciale prospere cu Egiptul. construind nu mai putin de 5 porturi. zeul – soare . Aceasta statuie avea o inaltime de 70 de coti (33 de metri). Pliniu scria (Istoria naturala XXXIV . Foarte putine pot fi vazute intr-adevar in acest plan . .Hr. in anul 323 I. care.. Impresionat de vitejia oamenilor din Rodos.000 de locuitori. generalii 39783imo75kod8e (diadohii) sai s-au luat la cearta intre ei pentru a-i urma la tron si in cele din urma . Pentru aceasta ei l-au ales pe sculptorul Chares din Lindos.

prin care detine mult timp suprematia marilor si inlatura pirateria . ne duce la concluzia ca zeul era infatisat stand in picoare si . dar bunul simt . eruditii si-au indreptat intotdeauna atentia catre reprezentarile lui Helios de pe monezile contemporane din Rodos . care portretizeaza in mod clar un atlet incoronandu-se singur si nu are nimic de a face cu Helios. Gabriel a realizat o reconstituire posibila . „ . Ea se bazeaza pe un relief fragmentar din marmura descoperit in insula Rodos . Cel mai surprinzator lucru privind statuia este inaltimea sa enorma si aceasta trebuie sa fi impresionat atat dupa ce statuia cazuse. avand o forma apropiata de cea a unei coloane .Dar pe monezile contemporane din Rodos mai apar si capete fara raze . Prin urmare . Pentru capul zeului . dar si de ceea ce nu spun scriitorii antici . si avand o pozitie deosebita de cea a statuiilor arhaice grecesti kouroi. Pe baza tuturor dovezilor disponibile . care-si ridica mana dreapta la cap. Iar relatarea lui Strabon a fost urmatoarea ( Geografia . prin greutatea carora artistul a vrut sa o echilibreze atunci cand a inaltat-o. in general .Cativa oameni pot sa cuprinda cu bratele degetul mare al acestei statui si degetele sale sunt mai mari decat cele mai mari dintre statui. S-a consemnat ca inaltarea satuii a durat 12 ani si a costat 300 de talanti (circa 1. devenind aliata a romanilor si a tuturor regilor care erau de partea romanilor si grecilor. dar s-a si imbogatit cu numeroase ofrande votive . ba chiar aproape egala cu ea. dintre care cea mai mare parte se afla in templul lui Dionysos si in gimnaziu .5 milioane lire sterline). opera lui Chares din Lindos „ dar el zace acum rasturnat la pamant de catre un cutremur si rupt de la genunchi . De la bun inceput . bani obtinuti din vanzarea masinilor de razboi ce apartinusera regelui Demetrios care le abandonase atunci cand se plictisise de asediul indelungat al insulei Rodos. o statuie inalta de 33 metri ar fi trebuit sa fie foarte simpla . 2. nu numai ca a ramas autonoma . astfel incat problema ramane deschisa cu o predilectie fata de capul inconjurat de raze. dar si prin alte locuri . Acolo unde au cazut bratele s-au cascat gropi imense. Cel mai frumos dintre toate este Colosul lui Helios „ de sapte ori cate zece coti in inaltime . ziduri si imbunatatiri in general . tinand seama de ceea ce spun . Este remarcabila pentru ordinea desavarsita si pentru atentia deosebita acordata problemelor statului . cat si atunci cand era . dar mai ales problemelor navale . incat imi este greu sa vorbesc despre oricare alta cetatate ca ar fi egala . probabil gol.”. oamenii nu l-au mai inaltat . Conform unui oracol . cu o torta ridicata in mana dreapta si cu o sulita in cea stanga. cu picioarele apropiate. in timp ce in interior se vad mase mari de stanca. Aceasta este cel mai frumos dintre ofrandele votive ( in orice caz . XIV. este acceptat de catre toti una din Cele Sapte Minuni Ale Lumii). ce reprezinta un om gol .drumuri . un mod intr-adevar popular de a-l portretiza pe Helios. Aceste relatari ne spun foarte putin despre cum arata de fapt Colosul . trebuie sa respingem reconstituirea facuta de Maryon . Majoritatea monezilor din jurul acelei date aveau imaginea unui cap inconjurat cu raze de soare . dar nu sigura in toate aspectele . Pentru a putea sa stea in picioare . reprezentand un tanar gol stand in picioare .5): „ Cetatea rodienilor se afla pe promontoriul estic al insulei Rodos si este superioara in toate privintele celorlalte porturi.

erau controlate si ajustate distantele dintre barele de prindere si incheieturile cadrului metalic si era asigurata stabilitatea blocurilor de piatra din interiorul statuii . un zeu asemanator Zeului real caci el a dat lumi un la doilea Soare. Din acest motiv era imposibil de inaltat restul statuii si de asezat pe picioare . artistul ingramadea o uriasa movila de pamant in jurul fiecarei portiuni imediat ce era terminata . Pentru a intelege metoda incredibil de complicata prin care Colosul a fost construit . folosind 500 de talanti si bronz si 300 de fier . Cele mai multe relatari sunt de acord cu inaltimea de 70 de coti. Asa cum arata Philon .inaltat . Philon scrie : „ La Rodos a fost inaltat un Colos inalt de 70 coti . destinate sa se inalte la 70 coti . Dupa turnarea noii portiuni peste cea deja lucrata . dupa ce prima parte a fost turnata . folosind o asemenea metoda de constructie . Si pentru acest motiv . Intr-adevar . a creat . artistul a fixat mai intai pe el picioarele Colosului pana la inaltimea incheieturii gleznelor. Fiindca portiunile individuale de metal nu ar fi putut sa fie deplasate. recompuse si inaltate . ca atunci cand se construieste o casa. s-ar fi putut sa fi inclus si soclul. Artistul a folosit atat de mult bronz . artistul si-a atins scopul straduintelor sale si . reprezentand soarele pentru ca infatisarea Zeului era cunoscuta doar de urmasii sai . intreaga lucrare trebuia sa se inalte pe aceste picioare . lucrand la proportiile potrivite unei imagini divine . statuia nu putea sa aiba imobilitatea austera si apasatoare a statuilor grecesti arhaice numite . Cu toate ca nu sugera miscarea . in timp ce alte statui sunt mai intai modelate . apoi dezmembrate pentru a fi turnate pe parti si . caci talpa piciorului depasea deja in lungime inaltimea altor statui . iar partile urmatoare au fost turnate dupa aceeasi metoda . In acest fel . insa am avea cu siguranta dreptate daca am considera Colosul ca avand o inaltime de circa 33 metri sau 110 picioare. incat se pare ca a secatuit minele pentru ca turnarea statuii era o operatiune in care era implicata industria bronzului din intreaga lume… Artistul a intarit bronzul din interior cu un cadru de fier si cu blocuri patrate de piatra ale caror bare de prindere stau marturie fortei ciclopice cu care au fost batute. cu un curaj incredibil . statuia nu putea avea probabil mainile intinse decat in sus . O sursa care mentioneaza 80 coti .” . nu exista nici o indoiala ca statuia a fost turnata pe portiuni si ca Herbert Maryon se insela cand propunea ipoteza ca a fost facut din placi de bronz prelucrate cu ciocanul . in traducerea si interpretarea lui Denys Haynes . nu putem sa facem altceva mai bun decat sa trimitem la relatarea lui Philon din Bizant . in acest caz. Pentru a-si continua planul de operatii pe o baza ferma . cea de-a doua a fost modelata deasupra lui . dar gleznele trebuiau turnate deasupra picioarelor si . ingropand astfel partea terminata sub pamantul acumulat si continuand turnarea partii urmatoare ca si la nivelul solului. partea ascunsa a lucrarii este mai mareata decat cea vizibila … Construind un soclu de marmura alba . Este clar ca .Faptul ca sculptorul Chares era elevul lui Lysip ne spune ceva despre imaginile la moda in vremea in care a fost realizata statuia . in final . inaintand putin cate putin in sus . Cotul a avut in antichitate valori diferite de la o epoca la alta si de la un loc la altul .

Credinta ca statuia „ incaleca „ intrarea in portul cunoscut mai tarziu sub denumirea de Mandraki . toate fiind analizate de Gabriel . bietii oameni Mergem pe sub picioarele sale uriase .Hr. el incaleca ingusta lume Precum Colosul intre noi. in Palestina. imposibil . Chares . peste 400 metri ( circa 1300 de picioare ) . Stim . si ne uitam…” ( Julius Caesar . de asemenea ca dupa construirea Colosului . si la Cezarea (Caesarea) . care functionau ca semnale luminoase (mici faruri la intrarile in porturi) trebuie sa fi fost de . omule . Amplasarea Colosului nu este consemnata in nici o sursa antica . de fapt .2. o Soare . Act 1. trebuie sa fi urmat aceasta traditie . Acesta citeaza o traditie populara care sustinea ca statuia avusese un picior in locul unde se inalta atunci biserica Sfantul Nicolae ( adica unde se afla astazi fortul Sfantul Nicolae) . Acest lucru este . Colosul s-ar fi inaltat acolo Martoni considera ca ar fi fost piciorul sau drept .” Bazandu-se pe credinta prezentata anterior.Caci urmasilor lui Heracles le apartine stapanirea marii si a uscatului. incoronandu-si cetatea cu prazile luate de la dusamani . Lysip se bucura de prestigiul de a a fi realizat senzatia de miscare supla intr-un corp relaxat de atlet si statuia lui Helios . Multe dintre acestea . atunci cand au impacat valurile razboiului . locuitorii din Rodosul doric ti-au inaltat aceasta statuie din bronz . Intr- adevar Shakespeare trebuie sa fi avut in gand unul dintre aceste desene atunci cand l-a pus pe Cassius sa-i spuna lui Iulius Caesar : „De ce . ci si deasupra uscatului au aprins ei torta minunata a libertatii si independentei. asa cum demonstreaza Gabriel . care a fost . portul maritim al Romei . atat in relatarile scrise cat si intr-un numar de imagini grafice . omisiune ce a dat nastere unui mare numar de incercari de localizare . devenise un obicei sa se inalte statui colosale la intrarile in porturi. Imagini ale unor statui similare apar pe monede ca un element esential in reprezentarea unui port .kouroi . in secolul al XV-lea a fost lansata ipoteza ca . care se indreapta catre Olimp . Nu doar deasupra marilor . . pentru ca distanta dintre picioarele statuii ar fi trebuit sa aiba . dupa toate probabilitatile .134-137) Aceasta credinta putea sa fie foarte bine inspirata de o neintelegere dintr-un poem pastrat intr-o Antologie Greceasca. desigur. inscriptia de inchinare catre zeul Helios . montata pe Colos: „ Tie . a avut o larga circulatie in Evul Mediu . Portul fusese construit de Irod cel Mare in anii 22-20 I. Aceasta din urma este mentionata de Flavius Josephus in lucrarea sa „ Razboiul evreilor” : „Intrarea in port era catre nord si pe fiecare parte se inaltau catre 3 statui colosale asezate pe coloane. drept far . realizata de elevul sau . la intrarea estica in portul Mandraki . care a vizitat Rodosul in anii 1394 si 1395 . Totusi aceasta poveste . la intrarea dinspre est in portul Mandraki . este mentionata pentru prima data de un pelerin italian numit Martoni . cum ar fi cele consemnate la Ostia . impreuna cu parerea ca acest Colos ar fi tinut o torta in mana . in timp ce piciorul celelalt se sprijinea in partea opusa a intrarii in port.

„ Cu toate acestea . regele Egiptului s-a oferit imediat sa plateasca pentru restaurarea Colosului. Colosul a daramat mai multe case. Majoritatea . . Caesareea Germanica in Bithynia si Soli-Pompeiopolis in Cilicia arata ca in perioada romana era ceva obisnuit sa se inalte statui de mari dimensiuni pe digurile portuare. In primul rand . Justitia. Pe digul portului acest lucru nu s-ar fi putut intampla. care ni se pare cea mai probabila. Astfel a luat sfarsit povestea Colosului din Rodos. Organizarea militara si administrativa. Inainte de a acorda prea mare importanta denumirii de „Sfantul Ioan al Colosului „ ar trebui sa aratam ca . Ptolomeu III . Arta persana. Mestesugurile. dintr-un numar de inscriptii descoperite in apropierea acetui loc. Agricultura. un autor antic ne spune ca . Literatura . adjectivul colossensis ( al Colosului ) era atribuit in Evul Mediu intregii cetatii a Rodosului . Dreptul. cum erau cele de la Delphi si Olimpia . In special cele de la Patras si Mothone. Astfel. este aproape sigur ca templul lui Helios s-a aflat acolo sau in apropiere . . insa oferta sa nu a fost acceptata deoarece locuitorului Rodosului li s-a interzis printr-un oracol sa il inalte din nou . Exista totusi 2 obiectii principale la ipoteza ca statuia se inalta la intrarea in port. construita in anul 1310 . el a ramas acolo unde cazuse timp de aproape 900 ani. pare putin probabil ca locuitorii din Rodos ar fi permis ca o bucata de uscat atat de importanta si de valoroasa sa fie ocupata la nesfarsit de ruinele statuii . Strabon consemneaza ca statuia s-a frant de la genunchi. Traditia spune ca acesta le-a transportat din Siria pe spinarile a 900 de camile . Colosul era o ofranda de multumire pentru salvarea cetatii de asediul lui Demetrios . se inaltau pe un soclu inalt. La capatul strazii Cavalerilor se afla o veche scoala turceasca.Hr. de fapt . Comertul. Toate acestea ne conduc catre o sugestie finala . ca si Statuia Libertatii . datorita faimei acestei statui . era firesc sa fie inaltat in sanctuarul lui Helios.Cum stim ca . . Cutremurul care a rasturnat Colosul ( si a daramat o mare parte din cetatea Rodosului ) a avut loc in anul 226 I. in cadere. Societatea persana. Atunci cand arabii au pradat Rodosul in anul 654 d. ei au transportat fragmentele Colosului peste mare in Asia Mica si le-au vandut unui evreu din Emesa.Hr. In al doilea rand . au devenit tezaure cu lucrari de sculptura. in antichitate. in Peloponez . Se stie ca a fost construita in secolul al XIX-lea pe locul unde s-a aflat biserica Manastirii inchinata de Cavalerii Cruciati Sfantului Ioan al Colosului. Era o practica obisnuita la greci sa dedice ofrande de multumire in sanctuarele zeilor . cea mai putin cunoscuta dintre Cele Sapte Minuni Ale Lumii. si trecatorii puteau sa priveasca in interiorul ruinelor si sa vada masa de piatra si scheletul de fier care il sustinusera candva .Hr. Aceasta biserica . Arhitectura. a fost daramata accidental de explozia unui depozit cu praf de pusca in anul 1856.dimensiuni gigantice. incat marile sanctuare. dupa distrugerea acesteia in anul 226 I. Regalitatea. Transporturile.

Cuprins: Cuprins: 1 47498tcs11ppb6p Cadrul geografic si istoric 2 Organizarea militara si administrativa 2 Societatea persana. gutti. creand ea insasi si difuzand forme culturale si de civilizatie originale. s-au infruntat regate. imperii si civilizatii diverse. desertul centre – in zacaminte de sulf. Marea Caspica.) care. In acest spatiu s-au nascut. Istoria Persiei a fost strans legata – in antichitate si in perioada de inceput a Evului Mediu – cu istoria Asiriei si Babilonului.n. pe de o parte cu India si China. ursi si o specie de lei. Spre sfarsitul mileniului al IV-lea i.n. a Bizantului si Islamului. in diorit si alabastru. denumirea tarii de Eran sau Iran. a transmis sau a intermediat experienta istorica a multor popoare din jur. Transporturile 5 Dreptul. Greciei si Romei. coborand din regiunile muntoase. Pe acest teritoriu s-au incrucisat – inca dea cum patru mii de ani – numeroase drumuri comerciale care legau Orientul Apropiat. podisul iranian se intinde pe o suprafata de trei milioane de kilometri patrati. s-au inregistrat aici miscari masive de populatii nomade (bine cunoscute in istoria antica a Orientului Apropiat: elamiti. mai mici insa si mai putin periculosi decat speciile de azi. Arhitectura 8 Sculptura 9 Literatura 9 Cadrul geografic si istoric Cuprins intre fluviile Tigru si Indus.e. Zona prin excelenta de contacte intre Orient si Occident. a Egiptului. s-au dezvoltat. de unde. Regalitatea 3 Agricultura. in antichitate mai traiau aici si tigri. Persia a receptat si a asimilat. Golful Persic si Oceanul Indian. . “tara arienilor” – ceea ce inseamna “a nobililor”. Justitia 6 Familia 6 Viata cotidiana 7 Rudimentare cunostinte stiintifice 7 Arta persana. jumatatea de sud a podisului era favorabila agriculturii si pomiculturii.e. Aceste triburi indo-europene au dat vastei regiuni in care incepeau sa migreze numele Aryanam. Clima podisului iranian era marcata de contraste mari de temperatura. Mestesugurile 4 cp498t7411pppb Comertul. iar vaile raurilor – in pietre semipretioase. Pe langa fauna actuala. kasiti etc. pe de alta parte cu tarile din bazinul rasaritean al Mediteranei. Muntii care inconjoara podisul din aproape toate partile erau bogati in minereuri de fier si plumb. mongola si turca) a fost schimbata in Persia. cu prea putine oaze – avea un teren bun doar pentru pasuni. Primele asezari omenesti sunt atestate arheologic pe podisul iranian chiar din mileniul al V-lea i. in timp ce partea nordica – o imensa stepa. isi indreptau turmele spre bogatele campii mesopotamiene. In linii mari. denumirea care (sub dominatiile succesive: araba.

Darius si-a impartit imperiul in 23 de provincii (numar la care s-au adaugat apoi alte trei). Persanii practicau tactica replierii. retragandu-se in fata inamicului dupa ce ardeau totul in urma lor. Singurul corp de armata permanent il formau 10 000 de calareti de elita. el raspundea direct in fata regelui. regele isi mai avea (pentru a-i controla pe satrapi si pentru a le verifica obedienta) si un corp speciali de inspectori. Raspundea de recrutarea oamenilor in timp de razboi (cand era decretata mobilizarea totala). pe langa contactul permanent si direct cu guvernatorul militar. satrapul mai avea alaturi si un secretar numit de Palat. . Regii mezilor au folosit experienta si organizarea militara a asirienilor. acelasi). Satrapul raspundea si de perceperea darilor care erau stabilite de la caz la caz. sau dupa ce provocau inundatii.Organizarea militara si administrativa Principalii stalpi ai prestigiului si fortei Imperiului persan au fost armata si administratia. precum si de administrarea in provincia sa a justitiei. De pe tronul sau. toti din randurile nobilimii. inconjurat de steaguri si protejat in mijlocul corpului de cavalerie grea. ci o armata de mercenari. creand detasamente speciale de lanceri. Urmau trupele arcasilor care luptau din turnurile de lemn instalate pe spinarea elefantilor. Alaturi de satrap – in sarcina caruia deci cadea exclusiv administratia civila – era plasat guvernatorul militar al provinciei respective. Pe langa un inalt functionar insarcinat cu perceperea darilor. Pentru a se cunoaste exact pierderile suferite. secure si un fel de lasso. numarul sagetilor ramase indica numarul celor ucisi. Forta armatei persane consta in cavalerie. Tocmai acestea si sunt domeniile – alaturi de cel al religiei – in care persanii si-au adus contributia lor originala in istoria civilizatiei si culturii. In sfarsit. avand in frunte fiecare cate un guvernator.o tactica a carei mare eficienta s-a dovedit in luptele contra detasamentelor compacte ale legiunilor romane. Urmau arcasii. Detasamentele de cavalerie grea – constituite din nobili de frunte – erau echipate intr-un fel care le asigura o extraordinara forta de soc. regele in persoana conducea operatiile militare. Acestia . armata ale carei detasamente erau conduse de ofiteri din tarile respectivilor soldati. Masa mare de pedestrasi – tarani prost inarmati – nu conta prea mult. numiti “urechile regelui”. recrutata din randurile popoarelor supuse. depinzand direct numai de rege. care avea misiunea de a tine legatura direct cu casa regala. buzdugan. la sfarsitul luptei fiecare isi lua inapoi sageata. Cirus I n-avea o armata nationala. Regii persani isi aveau o garda personala formata din 4 000 de pedestrasi si calareti. numit satrap (“ingrijitorul tarii”). Daca in materie de stiinta militara persanii nu erau intru nimic inferiori romanilor. Ales de rege dintre membrii familiei regale sau din cele mai inalte familii nobile. de arcasi si de calareti. Inainte de inceperea unei batalii avea loc ceremonia purificarii rituale si a invocarii cerului. care purtau numele de “nemuritori” (in sensul ca numarul lor trebuia sa ramana fix. acelasi lucru se poate spune si in ce priveste organizarea administrativa a tarii. cu o mare precizie. fiecare soldat depunea la inceputul luptei o sageata intr-un cos. Calaretii – recrutati din randurile nobilimii – erau inarmati cu o sabie dreapta. calareti care trageau din fuga calului.

In perioada arsacizilor functia de satrap a devenit in general ereditara. in clasa functionarilor erau inclusi si scribii. tributul platit de tarile supuse s. Marii nobili. Nobilii mari proprietari de pamanturi se bucurau de o serie de privilegii ereditare. muzica si chiar stiintele. atributiile si intreaga sa activitate. Populatia persana propriu-zisa – de aproximativ o jumatate de milion abia – era scutita de darile mari.) Cei lipsiti de proprietati funciare plateau taxe personale fixe. In interiorul acestor clase existau diverse subdiviziuni. Clasa conducatorilor militari si clasa inaltilor functionari ai statului proveneau din randurile aristocratiei. inchise. Existenta lor era impartita intre razboaie. se considerau vasali ai regelui. si altele) statul dispunea de diferite resurse: veniturile proprietatilor funciare nesfarsite ale casei regale. a functionarilor si a poporului. curtii regale. etc. in anturajul de curte. ci si de o mare influenta in viata sociala si economica. celor “care pacatuisera”. Prin pozitia sa sociala si puterea sa economica. pe vite. aparatului birocratic. clerul – care in epoca ahemenida a devenit cler al religiei de stat – servea puterea politica centralizata. monopolul de stat al minelor. s. pentru o casatorie. aceasta nu se deosebea prea mult de “capeteniile satelor”. . trecerea dintr-o clasa in alta de era – cu extrem de rare exceptii – imposibila. taxele vamale. Societatea era impartita in patru clase. De pilda. o influenta cu atat mai mare cu cat ea dispunea de considerabile proprietati imobiliare si de venituri provenite din donatii. in randul poporului intrau nu numai taranii. lucrarilor publice.a. Cu timpul – in epoca sassanida – obiceiurile s-au mai rafinat. Aceste clase erau: a preotilor. In sanul acesteia. a militarilor. si astrologii. Intreaga viata si civilizatie persana era structurata in functie de pozitia proeminenta a aristocratiei. precum si dintr-un fel de “amenzi religioase” pe care la aplicau. totodata insa cultivau si poezia. latifundiari. locul de frunte il ocupau “cele sapte familii”. chiar de mai multe ori – satrapiile spre a controla gestiunea. Toti nobilii insa. anuale. in caz de nevoie puteau dispune si de forta armatei. dar si taxe extraordinare: cu ocazia nasterii unui copil. conducandu-se dupa legile lor proprii. taxele si impozitele interne. din toate categoriile. si poetii de curte. (Intr-un timp ajunsesera chiar sa fie ei cei care il alegeau pe rege). prada de razboi. Societatea persana. Regalitatea Organizarea societatii persane a ajuns – in perioada sassanida – la o ierarhie foarte precisa si rigida.a. In acest sistem nu erau considerati si sclavii de razboi (sclavia rezultata din vanzarea copiilor sau a debitorului nu exista in Persia). arbitrar. ci si negustorii si mestesugarii. pe gradina. Impozitele erau stabilite – in functie de zona geografica si de recoltele obtinute – pe genuri de proprietati (pe casa. prin atitudinea. si deci formand un fel de stat in stat. care n-au avut nici un rol important in viata economica.vizitau o data pe an – sau inopinat. traiau in capitala. Pentru a face fata imenselor cheltuieli (ale armatei. Nobilimea mijlocie traia pe proprietatile ei. in schimb asupra ei grevau sarcinile administrative si indatoririle de ordin militar. vanatoare. In ce priveste mica nobilime. Preotii erau organizati intr-o ierarhie precisa si complexa. banchete si placerile haremului. Clasa preotilor se bucura nu numai de prestigiul pe care i-l conferea functia sa spirituala. nobilii s-au pasionat pentru jocul de sah si pentru diferite jocuri cu mingea.

De asemenea.n. . Nu e noua nici ideea ca indatorirea regelui este sa iubeasca adevarul si dreptatea. asemenea taranului. Traia inchis in palatele sale. Se in schimb de muzicanti. dandu-i totodata si o aura de mister. In varful piramidei sociale trona regele.Taranii – “oamenii liberi” – erau liberi numai in teorie. . Mestesugurile Resursele economice care au alimentat colosalul edificiu politic si social al Imperiului persan au cunoscut o evolutie fireasca de-a lungul celor patru perioade istorice. onagri si gazele. orice lucru eram in stare sa-l fac cel mai bine” – spunea acelasi Darius. monarhul persan tinea sa fie considerat si trebuia sa apara in ochii supusilor sai ca un model de luptator. Spre a-si spori si mai mult in ochii supusilor lumina supremei sale demnitati. ideea monarhiei de mandat si de drept divin nu este o idee noua. Aceste prescriptii – asupra carora Codul lui Hammurabi insista in mod deosebit – se gaseau formulate si in doctrina regalitatii Egiptului antic. monarhul absolut.si diferentiate in functie de varsta. Dar nicaieri acestea nu sunt exprimate cu atata claritate si intr-un mod atat de staruitor ca in declaratiile regilor persani: “Eu am iubit dreptatea si am urat minciuna. de sex si de calificare. o specie mai mica de lei. putand fi vanduti unor noi proprietari odata cu mosiile pe care traiau si lucrau. sa vegheze asupra aplicarii legilor si sa-l protejeze pe cel slab si asuprit. Printre celelalte sevituti. regele tinea sa ramana cat mai inaccesibil. luau parte la ceremonii si il insoteau pe rege la vanatoare. am fost cel mai iscusit dintre toti vanatorii. ei trebuiau sa-si procure singuri echipamentul si armamentul. considerati persii “puri”. vanatoarea in parcuri inchise in care erau tinuti tigri.n.n.). Taranii erau legati de pamanturile pe care traiau. Agricultura. Salariile erau precis fixate.e. nevazut nici chiar de inaltii demnitari ai curtii – decat in ocazii exceptionale. In contextul istoriei antichitatii.dar si aici in proportie redusa. Se pare ca ar fi existat chiar si centre de angajare a muncitorilor (cel putin pentru lucrarile publice).e. am vrut sa nu se faca nici o nedreptate vaduvei si orfanului. l-am rasplatit” – afirma cu mandrie intr-o inscriptie Darius. struti si pauni. Se produceau cu . arsacida (360 i. De asemenea servituti erau scutiti numai cei o jumatate de milion de locuitori din provincia Fars.ahemenida (550-331 i. ca pedestrasi. taranii aveau si obligatia de a presta serviciul militar in timp de razboi. Vanatoarea era placerea aleasa a regilor persani.e.n. ei erau iobagi.) si sassanida (224-651). Intr-o vreme – in epoca sassanida – statul persan cautase sa se intereseze de situatia muncitorilor. practic. “M-am dovedit a fi cel mai bun calaret si cel mai bun arcas. dar pe cel care a muncit cinstit. supusi numeroaselor corvezi si platii dijmelor. Baza economiei o constituia agricultura. l-am pedepsit cu asprime pe cel mincinos. Mica proprietate agrara s-a pastrat mai ales in provincia Fars – regiunea de origine a dinastiei Ahemenide. . Populatia modesta a oraselor (de exemplu. mestesugarii si negustorii) era mai avantajata: platea doar taxele personale. – 224 e. apoi mistreti si ursi. reglementand conditiile de munca si cuantumul salariilor. fara sa primeasca nici o solda si nici o alta recompensa. care erau foarte stimati. elenistica seleucida (331-250 i.). in schimb era scutita de a presta serviciul militar. marea proprietate agrara lucrata de taranii legati de pamant si (mai putin) de sclavii prizonieri de razboi.

multi tarani legati de pamant au devenit arendasi. Trecerea spre modul feudal de productie devine tot mai evidenta: pe proprietatea nobilului domina sistemul economiei inchise. Si in epoca sassanida baza economiei a continuat sa ramana agricultura. De remarcat faptul ca in aceeasi epoca sassanida au inceput sa se constituie anumite corporatii de mestesugari. Latifundiile isi aveau propriii lor mestesugari (dulgheri. iar cei de pe pamanturile daruite oraselor au devenit tarani liberi: aceasta a fost marea opera politica si sociala a epocii seleucide. prin intermediul arabilor. . Marile proprietati (ale coroanei. probabil (ca in Grecia timpului). . de bronz.un fenomen care. Este perioada cand din China s-au adus piersicul. asini si catari).stabilind preturile produselor si salariile lucratorilor. Alte mestesuguri s-au perfectionat sub dinastia Arsacida. . In epoca sassanida statul nu se ingrijea numai de propriile sale ateliere. o asanare a terenurilor mlastinoase. incizorii si cizelatorii si-au intensificat si si-au perfectionat productia. in special turcoaza si cornalina. de la grau. oi si animale de povara (cai. fierul. din Cipru si Palestina. nu insa si in tehnica agricola. Nu s-a inregistrat insa acum decat o agravare a situatiei taranului. In timpul dinastiei Seleucide. argint si aur. Sub ahemenizi s-a realizat pentru prima data o irigatie a terenurilor prin canalizare si. Mica proprietate a disparut incetul cu incetul. se va transmite Europei medievale. morari. Se noteaza acum progrese in zootehnie. Ca urmare. tamplari. pielaria. fierari. carne si untdelemn. Mestesugurile au inceput sa ia o dezvoltare la orase inca din epoca ahemenizilor. multe au trecut in aceasta epoca din Iran in Europa meridionala (bumbacul. au aparut noi procedee de irigatie si noi metode de cultivare a vitei de vie. se cultivau maslinul si vita de vie. taranul produce tot necesarul consumului pentru stapanul sau. obtinute si din import. etc.precadere orz si grau. Acum s-a dezvoltat si tehnica agrara. Dar sub dinastiile partilor. de pilda articole de imbracaminte. iar din India. productia de arme si a obiectelor de sticla. taranii si-au pierdut libertatea. iar metalele (arama. din Liban si Asia Mica. caisul si viermele de matase. de care dispunea imperiul. olarii. In timpul dinastiei seleucide a luat o mare dezvoltare cultura multor specii de plante. armatei si administratiei. Lemnul era adus in special din Asia Mica. capre. ci exercita un control sever si asupra atelierelor particulare – care produceau articole necesare in primul rand curtii. in perioada Arsacizilor. dar si bijuterii si vesela. pepenele galben). se practica pe scara larga apicultura. Liban si India. Carierele din muntii Elamului furnizau cantitati suficiente de marmura pentru constructia palatelor regale. lamaiul. ale templelor. curmalul. Progresul artizanatului era asigurat de marile rezerve de materii prime. au aparut din nou marile latifundii. au inceput sa se practice trei asolamente anuale de cultura. tesatori. pana la vin si fructe. se cresteau vaci. smochinul. pe marile mosii insa productia artizanala incredintata servilor a continuat.). tesatorii. ale nobililor) au fost fractionate spre a fi distribuite oraselor sau coloniile militare. trestia de zahar. devenind tot mai oprimati de marii proprietari. Minele din Khorassan erau bogate in pietre semipretioase. din zonele nordice ale Mesopotamiei sau din regiunea Caucazului meridional. Mestesugarii din orase lucrau. aurul). maslinul.

. evrei.Comertul. deosebirea era ca in timpul dinastiei Ahemenide “bancile” nu apartineau statului. negustorii angajati in comertul interior de asemenea.. dar adevaratul sistem monetar bimetalic (cu monede de aur si argint) dateaza din secolul urmator. Un progres cu totul remarcabil l-au inregistrat si mijloacele de transport de-a lungul perioadelor celor patru dinastii. Regii seleucizi acaparasera aproape toate bogatiile tarii.n. dar in Persia. intervenea prea mult in afacerile negustorilor. In secolele VI-V i. sistemului perfect de stabilire si percepere a taxelor si impozitelor. plumb si pietre semipretioase. . “Casele comerciale” exportatoare s-au specializat. cand regele Cresus l-a introdus in tara sa.n. ci in aceasta epoca se infiintasera aici adevarate “banci” particulare. Moneda mica de argint aparuse inca din sec. In perioada urmatoare volumul exportului a crescut.n. de aceea comertul a ramas aici. Comertul persan a fost puternic stimulat. ceea ce impiedica mult functionarea normala a liberului schimb. in schimb la import au aparut articole noi: papirus. armeni sau fenicieni.e. purpura. Acest fel de activitate era cunoscut in Mesopotamia inca din mileniul al II-lea i. fier si cupru. pe mana strainilor – babilonieni. precum si afluxului de aur si argint in cantitati imense in trezoreria statului.e. Considerabil stimulat a fost comertul persan si de introducerea pe tot teritoriul imperiului a unui sistem unic de masuri si greutati. in mare parte. in epoca sassanida comertul exterior persan a stagnat din cauza ca statul. Cu toate acestea. crearii unei bune retele de transport si comunicatii. Interesant de notat este faptul ca aparitia si raspandirea monedei a favorizat si dezvoltat comertul bancar. inca din epoca ahemenizilor. Sub Seleucizi. inca de la inceputul imperiului. ajungand mai tarziu chiar pana in zona Gibraltarului. Negustorii persani din timpul Ahemenizilor au ajuns pana in regiunea Dunarii si a Rinului. printre altele. Transporturile Practica comertului nu era tinuta de persani in mare cinste. S-au format colonii stabile de negustori. Milet si Cartagina. in Lidia.importand. Persia a putut stabili. tesaturi din Corint. si dupa ce apoi – la sfarsitul aceluiasi secol al VI –lea i. de la gurile Indusului pana in Egipt. Navigatorii intreprindeau mari calatorii de explorare. covoare si caini de rasa.e. In cele din urma. intr-o forma noua.e. spade si scuturi din tinuturile Marii Egee. impartirii imperiului in satrapii conduse de o administratie centralizata.. si mai ales. Persia exporta articole de imbracaminte si obiecte de podoaba. volumul schimburilor comerciale a atins nivelul cel mai inalt: Persia importa vase de bronz si obiecte de podoaba din Egipt. VII i. au aparut elemente noi care au dinamizat mai mult comertul “mondial” iranian. datorita realizarii unitatii politice a intregului Orient Apropiat sub persani.mai ales sirieni si evrei. prin introducerea monedei. Gratie avantajelor incalculabile pe care le prezenta acest sistem monetar. . relatii comerciale externe de o extindere geografica (din Grecia pana in India si Ceylon) si de un volum de schimburi necunoscute pana la acea data. aur in mare cantitate din India. – Darius l-a adoptat si in imperiul sau. stapan pe importante monopoluri si impunand o fiscalitate excesiva. Armenia si regiunea Caucazului.n. ambra din regiunile nordice. organizand un aparat fiscal centralizat extrem de riguros. Dar fenomenul cel mai important a fost aparitia “politei”.

Ca urmare. In timpul primei dinastii persane au fost pietruite portiunile de drumuri deteriorate de intemperii. legi care. Toate aceste conditii asigurau deplasari si transporturi cu o rapiditate care nu va fi depasita – in nici un punct al globului – pana la aparitia masinii cu vapori. Dreptul. Cand Darius s-a gandit – cel dintai – sa dea statului sau o armatura legislativa adevarata. tribunalul trebuia sa tina seama si de persoana morala. In sec. In acest timp constructorii din diferitele regiuni ale imperiului au construit nave cu o capacitate de 200-300 tone incarcatura (sau nave fluviale de 100-200 tone). Justitia In regimul monarhic absolutist de tipul despotismului persan regele era unica sursa a dreptului. care se ocupau si de intregul mers al procesului. compusa din sapte membri. n-a existat un cod de legislatie persana compact si organic. pretinzandu-se ca ii erau “inspirate” de zeul suprem Ahura Mazda.e. Impricinatul – care nu se putea descurca in multimea de legi ce se adunasera de-a lungul timpului – putea fi sfatuit de “oratorii legii”. Hotararile lui deveneau legi imuabile. Dupa rege. La sate. Paza era asigurata de puncte militare fixe. pe care consilierii regelui persan il cunosteau demult. iar sper est. Pedeapsa cea mai usoara (si care in unele cazuri putea fi inlocuita . In consecinta. (Potcoava va fi inventata in sec. Tribunalelor le erau fixate anumite termene pana la care trebuiau sa judece cauzele prezentate. locul lor a fost luat de judecatori laici. Textele legilor hotarate de rege erau redactate de preoti – care multa vreme au indeplinit si functia de judecatori. Acesta tinea – in fata poporului – scaun de judecata de doua ori pe an. cu Oceanul Indian.n. “capetenia satului” era si judecatorul local. constand dintr-un invelis de arama. Oricine putea face apel la rege. II sau I i.n. de trecutul si de meritele acuzatului. venea curtea suprema de justitie. apoi.e.un fel de avocati. O mare flota avand baza in Golful Persic asigura legaturile cu Marea Rosie inspre vest. Judecatorii erau numiti pe viata. o jignire intolerabila adusa chiar divinitatii. insemna ca exprimau insasi vointa divinitatii. corabii cu panze si vasle care puteau parcurge pana la 80 de mile marine intr-o zi. dar in caz de coruptie dovedita.documentele care erau trimise apoi spre cunostinta in diferite puncte ale imperiului. Drumurile pe uscat erau bine intretinute. s-a inventat un mijloc de protectie a copitelor animalelor de povara. . . In hotararea pe care urma sa o ia. Caravanele care strabateau desertul aveau la dispozitie hanuri si rezerve de apa potabila. el a pus sa i se consemneze hotararile pe tablite de arama. Pedepsele erau in general de o cruzime pe care numai asirienii o egalasera. Hotararile-legi ale lui Darius par sa fi fost inspirate adeseori de Codul lui Hammurabi. Judecatorul suprem era regele – care insa isi putea delega un reprezentant pentru a judeca in ultima instanta. (Asa procedau cel putin primii regi sassanizi).). stabil si unic. IV i. numeroasele tribunale raspandite in toate orasele mai importante ale imperiului. pe stele de piatra sau pe papirus. a incalca hotararea regelui (deci legea) insemna o grava crima de-a dreptul contra religiei. (Dar popoarele supuse isi pastrau propria lor legislatie). Sub a doua dinastie s-au organizat expeditii maritime de explorare. Mai tarziu. sau confectionat din par de capra ori de camila. erau inlaturati si pedepsiti cu moartea.

putea sa conduca treburile sotului in numele lui. Daca insa sotul ramanea vaduv fara sa aiba baieti (care totdeauna erau preferati fetelor). ea putea sa posede bunuri materiale si sa dispuna liber de ele. Se mentinuse. vaduva se casatorea cu ruda cea mai apropiata. generosi. strivirea capului. si in Persia poligamia – dar de consideratie si de drepturile de stapana a casei se bucura numai una din sotii. vina de a fi patruns in viata intima a regelui. puteau iesi numai cu fata acoperita. Daca sotul deceda fara sa fi avut o fata. Crimele si delictele cele mai grave erau pedepsite cu mutilarea. fireste. De aceste libertati se bucurau mai mult femeile sarace. Persanii erau cunoscuti ca oameni blajini. rastignire. nici mentionate in inscriptii. tragerea in teapa. chiar regele facea in fiecare an daruri parintilor cu multi copii. asasinatul. Acestia procedau la impartirea mostenirii (modalitatile partajului erau foarte complicate). acestia erau pusi in tutela vaduvei. ruda lui mai apropiata lua in casatorie pe una din fetele sau nepoatele lui: iar copilul de sex masculin nascut din aceasta casatorie era considerat fiul si deci mostenitorul vaduvului dupa ce acesta deceda. acoperirea cu cenusa infierbantata. iar dupa ce se casatoreau nu puteau avea nici un fel de relatii nici cu rudele lor cele mai apropiate de sex masculin. Familia Asemenea cruzimi si barbarii autorizate de dreptul persan contrastau cu frumoasele calitati morale ale poporului. Respectarea intocmai a acestor uzante era sever controlata de preoti. ospitalieri. Femeile din randurile aristocratiei duceau o viata in izolare. Parintilor li se aduceau daruri. In familia regala si in familiile nobililor casatoriile intre frate si sora erau – ca in Egipt – frecvente. nu aveau voie sa se intalneasca in public cu barbati. Casatoria se contracta prin plata unei suma de bani parintilor logodnice. obiceiul leviratului: daca sotul deceda fara sa fi avut copii de sex masculin. Femeia datora ascultare absoluta barbatului ei. sau de a se aseza chiar si intamplator pe tronul regal…Pedeapsa capitala era executata prin otravire. preotii erau cei care se ingrijeau de funerarii si de soarta orfanilor sai minori. Legea stabilea apoi ca pentru o crima savarsita de cineva sa fie pedepsita intreaga familie. Se pastra in Persia. Numarul maxim de lovituri era administrat celui care otravise cainele unui pastor (in timp ce pentru un omicid involuntar erau prevazute numai 90 de lovituri). Regimul familial si viata de fiecare zi a familiei erau in multe privinte la un nivel moral superior celui al altor popoare din Orientul Antic. Daca tatal deceda si copiii lui nu ajunsesera inca la varsta maturitatii. politicosi. Pe de alta parte. cu scoaterea ochilor. chiar ceremoniosi. Nasterea unui copil de sex masculin era intampinata cu mare bucurie. Daca se dovedea ca copilul nu daduse ascultarea . putea sa circule in public cu fata neacoperita de val. ca la evrei. sodomia. si alte asemenea orori. Crimele pentru care era prevazuta pedeapsa cu moartea erau: tradarea. jupuire. sau cu moartea. iar daca defunctul nu lasase nici o avere. cu insemnarea cu fierul rosu. lapidar. numita “privilegiata”.cu o amenda) consta in lovituri de bici: intre 5 si 200. cu o parte din mostenirea lui se inzestra – se “cumpara” – o fata pentru a o marita cu o ruda apropiata a defunctului. ingroparea de viu pana la gat. Un regim de o severitate care explica de ce niciodata femeile nu erau reprezentate nici in arta plastica. spanzurare cu capul in jos.

la toate nivelurile sociale. Casele bogatilor erau construite in jurul unei curti interioare. Apoi copiii (celor bogati) urmau scoala. de medicina si de drept. inventarul prazii insuma – printre alte comori – pahare de aur masiv in greutate totala de 2. In aceste scoli studiile durau pana la varsta de 20. tatal. Acelasi gust si fast se noteaza si in obiceiurile.cuvenita tatalui. peretii erau tencuiti si zugraviti in verde. invatau legendele si traditiile referitoare la zeii si la eroii iranieni capatau notiuni de religie. Casele erau de obicei din caramida nearsa. calareau pe cai naravasi. sau erau pusi sa treaca inot un fluviu. care era tinuta de preoti fie in incinta templelor. In schimb cornisele usilor si ale ferestrelor erau din marmura. tunici cu maneci largi si garnisite cu pietre semipretioase. numai cei foarte bogati isi puteau permite sa aiba case din caramida arsa (combustibilul fiind foarte rar). o parte din mostenirea ce ii revenea de drept de la tatal sau ii ramanea mamei. iar cupele mari. adaugandu-le un atriu deschis. Nobilii imitasera casele grecesti. exercitiile si instructia la care erau supusi erau foarte dure: tinerii executau lucrari agricole istovitoare. sustinut de coloane de lemn. pe pamantul batut se intindeau covoare de obicei tesute in casa. apoi cercei grei cu pietre scumpe. iar vesela era de o bogatie si de un rafinament artistic neintrecut in Antichitate de nici o alta tara. faceau marsuri lungi pe arsita si pe ger. in fine. iar lancile celorlalti o mie (deci ale ofiterilor) era din aur masiv. Viata cotidiana Locuintele erau relativ modeste. iar de la varsta de cinci pana la sapte ani. de asemenea: extremitatea inferioara a lancilor a noua mii dintre “nemuritori” era din argint masiv. cu tot echipamentul si armamentul personal. cu respectivele comentarii. Deosebit de luxoasa era imbracamintea celor zece mii de ostasi din corpul “nemuritorilor”: splendide vesminte de brocart. Grecii admirau educatia data tinerilor persani. despre care Herodot (simplificand insa lucrurile) spune: “Tinerii persi sunt invatati trei lucruri: sa citeasca. Pe jos. Iar pentru a-l obisnui pe tanar cu viata grea a soldatului. De dimensiuni modeste erau si cele mai multe dintre palatele regale: cel al lui Darius din Persepolis avea doar 50 pe 30 metri. Educatia astfel dirijata urmarea in principal sa le asigure tinerilor pregatirea necesara in vederea viitoarelor functii administrative sau militare care ii asteptau. erau initiati in treburile publice si in practicile cancelariei regale. de argila amestecate cu paie tocate. Cand Alexandru Macedon a cucerit Persia. De educatia copilului se ocupa mama. elevii invatau scrierea cuneiforma. Nobilii purtau parul lung si ingrijit ondulat. lanturi de aur si bratari de argint. cantareau 1. in care se afla instalata si o cada mare pentru apa menajera.697 kg! Aristocratii si bogatasii persi erau renumiti pentru eleganta ostentativa si fastul excesiv pe care il afisau in imbracaminte si bijuterii. chiar 24 de ani. sa traga cu arcul si sa spuna totdeauna adevarul”. fie la locuinta lor. iar barba de asemenea.216 kg. incrustate cu pietre pretioase. Armele. Acoperisul era din barne din lemn peste care se intindeau rogojini acoperite cu lut. erau alimentati foarte prost. traditiile si la serbarile persilor. . Se studiau texte din Avesta.

regele daruia saracilor cantitati de mancare si de bautura ramase neconsumate. In schimb persii s-au servit de cercetarile si de rezultatele prestigioase a Babilonului. persii obisnuiau sa iasa si sa imprastie pe strazi ramuri de mirt. conceptii sau macar simple cunostinte stiintifice.n. de confectionare a obiectelor de ceramica dovedeste o tehnologie foarte inaintata pentru acele vremuri. In schimb. nu ni s-au pastrat texte stiintifice. adica medicii propriu-zisi. supusii aduceau si ei daruri satrapilor si nobililor. VI i. V e. la sfarsitul ospetelor grandioase la curte. ca la greci. in trei categorii. Exceptie fac doar cateva incidentale si vagi aluzii din Avesta la domeniul medicinei. sau la moartea unui rege) isi radeau parul si barba. ca. Mai tarziu. In acest centru stiintific – o adevarata academie. Cel putin. exista la Gonde Sahphur o scoala de medicina care a avut o importanta deosebita in dezvoltarea stiintei medicale arabe. In alte ocazii. La aceasta sarbatoare persii obisnuiau sa-si faca daruri unii altora.pe langa invatamantul medical si . Rudimentare cunostinte stiintifice Contributia persilor in domeniul stiintei a fost – pana la o data tarzie. Tot ceea ce stim este ca medicina era practicata – cel putin la inceput – de preoti intr-o forma in care predomina vrajitoria. – neinsemnata. si aici medicii se imparteau. Se mai cunosteau apoi unele preocupari. Iar modul lor de prelucrare a metalelor. cand sarbatoreau o veste buna sau un eveniment familial fericit. dar fara nici un amanunt privind practica medicala. dupa care participa la banchetul la banchetul care era urmat totdeauna de spectaculoase dansuri sacre si de dezlantuite betii. – de contributia invatatilor. chirurgii. Astfel: pentru irigarea terenurilor ridicau apa din rau pana la nivelul orgoarelor cu ajutorul rotii prevazute pe circumferinta cu un sistem de galeti: o inventie – in uz si azi in unele tinuturi orientale – care se considera ca apartine persilor.e. precum si – inca din sec. nimic care sa ne dea vreo indicatie asupra unor principii. sec. in familii se aranjau ospete. Sarbatoarea cu caracter laic cea mai importanta era seara de ajun a Anului Nou. Acestia din urma erau mai pretuiti decat toti.n.. mai ales a medicilor. Apeductele lor aduceau apa prin conducte subterane – pentru a o feri de evaporare si a o pastra curata – pana in bazinul-rezervor. In sec. medicii persi – ale caror onorarii erau stabilite de lege (ca in Codul lui Hammurabi) tinandu-se seama si de conditia sociala si economica a bolnavului – erau organizati in corporatii.n. cei care “foloseau cutitul”. persii au avut realizari demne de mentionat. cand familiile si prietenii se adunau in jurul celei mai copioase mese pe care si-o puteau permite. adica magicienii si vrajitorii. stiinta persana s-a afirmat in primul rand prin prestigiul medicilor. isi sfasiau vesmintele. IV i. soldatii primeau o solda in plus. Dar in domeniul tehnicii. cei care tratau cu ajutorul plantelor. Cu aceasta ocazie regele organiza si prezida sacrificii si ceremonii solemne. si cei care vindecau cu cuvantul. sporadice si vagi. incepand din sec. . servitorii capatau haine noi. iar cailor le taiau coama.n. de organizare a calendarului – si cam atat.e. Sarbatoarea religioasa dedicata zeului soarelui Mithra – sarbatoarea oficiala cea mai importanta – era si sarbatoarea Anului Nou. V e. in ocazii triste (o infrangere militara. veniti din Grecia.

s-au tradus in siriana si persana lucrari de medicina grecesti si indiene. . caracteristic persane sunt capitelurile coloanelor. al carei plafon din lemn de cedru era sustinut de coloane zvelte si canelate – inalte de 20 m si cu un diametru de 1. cum ar fi altarul pe care era intretinut permanent focul sacru. stiluri. sa le reelaboreze intr-o sinteza de reala si valoroasa originalitate. Atat prin aceasta activitate cat si prin cea de cercetari personale. palatele regale au fost construite pe o esplanada inaltata la 6 m si chiar pana la 15 m. o arta in care sunt amalgamate conceptii. iar nu un principal element functional. De asemenea. teologice ei au pregatit limba araba pentru noul sau rol de transmitere a stiintei grecesti. fara sa reuseasca (in general vorbind) sa le si contopeasca. a Orientului si a Occidentului. Imperiul persan a imprumutat elemente diverse de la fiecare.practica clinica. Primii regi ai Persiei isi construisera drept palate niste locuinte din lemn de cedru si de chiparos. Impresionante in schimb erau palatele regale. din care s-a inspirat. cu latura de 43. mai precis: islamica. in apropierea caruia se afla altarul considerat adevarat. cel pe care se oficiau sacrificiile. vechi si originale. Arhitectura era babiloniana.o arta compozita.reprezentand partea . Situat intre doua lumi. pentru ca vechii persi considerau ca zeului apartinandu-i toata lumea nu trebuie sa fie inchis in cadrul unor cladiri. Palatul lui Darius din Persepolis era inaltat pe o terasa rectangulara (cladita din blocuri mari de piatra) avand laturile de 530 m si 330 m. Rolul preponderent pe care il detinea coloana deosebea arhitectura persana de cea asiriana. patrata. lipsesc mormintele monumentale – in afara mormintelor regale sapate in stanca. Mai tarziu.5 m. . Se multumea numai cu altare de mici dimensiuni. Oamenii de stiinta persani care in secolele VII-VIII trecusera la Islam si adoptasera limba araba au avut un rol considerabil in introducerea patrimoniului culturii elenistice in civilizatia islamica: prin traducerile lor de opere medicale. Arta persana. juridice. cu curti interioare si cu lungi coridoare in exterior unde soldatii garzii faceau de paza. Originale insa. in special din Egipt. mentinandu-se in contact permanent cu arii diferite de cultura. Sub acest raport contributia persana mai de relief este limitata la domeniul arhitecturii. in speta de cele din Teba. Templele lipsesc. Arhitectura O contributie de o relativa originalitate au adus persii si in arta. motive si tehnici extrapersane.in numar de 362 (=1296). cu exteriorul invelit in placi de metal. . Pentru constructia lor se aduceau din alte tari materialele si mesterii. Partea principala a cladirii o constituia sala tronului. India si Grecia. Dar in aceasta arhitectura lipsesc templele.6 m. Arta persana este in cea mai masura de import. Dar modelul adevarat si evident al palatelor persane pare a fi fost dat de salile hipostile egiptene. Monumentul prin excelenta al epocii ahemenide este palatul de dimensiuni colosale. oamenii de stiinta persani vor fi integrati in mare miscare stiintifica si culturala araba – sau. lunga de circa 500 m si larga de 300 m. In ansamblul culturii persane arta detinea un rol secundar. caci in arhitectura asiriana coloana ramanea doar un accesoriu arhitectural.

Ansamblul avea dimensiunile colosale ce aminteau de templul egiptean din Karnak. Sculptura Arta persana este o apoteoza a monarhiei. terasa propileelor si a “salii celor o suta de coloane” (inalte de 20 m fiecare). cu deosebirea ca linia vesmintelor. Apoi. In epoca Arsacizilor apare in arhitectura persana o noutate care va dura in Iran pana azi: bolta in leagan. aflata azi la Louvre). Taurii inaripati impun mai putin din salbatica lor forta animalica decat cei din reprezentarile artistice asiriene. de miscari. Caracteristice – si provenind din zona culturala mesopotamiana – sunt si scarile monumentale. privite cu atentie. de prizonieri de razboi. Intalnim in basoreliefurile persane aceleasi motive ca in basoreliefurile asiriene: lungi siruri de soldati din suita regelui (celebra este “friza arcasilor” din palatul regal de la Suza.in schimb au mai multa eleganta si armonie a formelor. este sensibil mai redusa decat in basorelieful asirian. . In mai mica masura apartin arhitecturii mormintele regale rupestre. de supusi aducand tributul. deschizandu-se pe fatada cladirii. regele ucigand un monstru. arhitectura sassanida se va caracteriza prin masivitate si prin folosirea cupolei. in fata altarului pe care arde focul sacru. este mai delicata decat in basoreliefurile asiriene. Mai tarziu. leii sculptati de el sunt de un realism si de o forta mai reduse decat ale leilor din basoreliefurile asiriene. este conceput si realizat in scopul de a exalta ideea de monarhie absoluta si persoana monarhului. Varietatea de figuri. regele protejat de divinitate. regele luptand cu un taur salbatic. . Aceste amanunte indicau si locurile de origine ale . Fatada grotelor artificiale este in asa fel cioplita in stanca incat sa se scrie intr-o suprafata de forma unei cruci grecesti. in obiecte aduse in dar sau ca tribut. se observa ca sculptorul a realizat. de animale fantastice. tauri care sustineau in spinare grinzile arhitravei. desi este mai calma. inspirate – cum s-a spus – din hipogeele egiptene. dar sunt mai decorativi. Intreaga atentie este acordata exteriorului: cele patru coloane de la intrare sustin o cornisa deasupra careia basoreliefurile desfasurate in doua zone suprapuse il reprezinta pe regele defunct inconjurat de supusi si binecuvantat de Ahura Mazda. de dimensiuni reduse. a drapajului. arta epocii ahemenide ramane mult debitoare celei asiriene. Cu toate acestea. in special. imensa ca dimensiuni. Dar. in pozitia de spate la spate si in genunchi. de lei. de dinamism si de varietate.anterioara a corpurilor a doi tauri (sau licorni cu labe de leu). compus dintr-un vestibul si o camera funerara. in incaltaminte. Ca urmare. Incaperile sunt lipsite de orice element ornamental. Scara de acces a palatului din Persepolis – larga de 7 m si cu 106 trepte – ducea la o a doua terasa. Basorelieful. Apare si aici modelul asirian.de obicei tauri inaripati cu cap de om. Artistul persan urmarea sa puna in evidenta nobletea conceptiei si sa creeze un efect grandios. cu rampe convergente decorate cu basoreliefuri. corpurile sunt dispuse toate in aceeasi directie si in aceeasi atitudine. totusi o oarecare varietate – prin reprezentarea unor detalii caracterizante: in port. regele inconjurat de curteni. Interiorul este foarte simplu. regele primind omagiul supusilor sai…Totul lasa pana la urma o impresie de raceala si de monotonie. Figurile par a fi toate la fel. cu colosi animalieri fantastici sau reali pazind intrarile. de atitudini. mai lipsita de forta.

fratele regelui. chiar daca atitudinile lor sunt identice (sau aproape aceleasi). . Reactia nationala persana care a caracterizat perioada sassanida a determinat si o reluare entuziasta a vechilor traditii epice populare. de morala. fundamentala pentru religia. cade in lupta. din care insa au ramas numai doua. dar redactata sub sassanizi. Avesta are si o valoare literara. texte teologice. Regele insusi este reprezentat doar in trei atitudini: sau de adoratie in fata unui altar al focului sacru. Din aceasta epoca dateaza numeroase povestiri. o profetie asupra sfarsitului lumii. semnificand victoria ordinei asupra haosului primordial. In schimb figurile umane (niciodata figuri feminine decat la o data tarzie. intr-o mana tinand sceptrul. fragmente de legende. Artistul reprezinta excelent animalele (dar nu si dinamismul unei scene de vanatoare). Istoria lui Zarer (din sec. ci intr-un mod regulat aliniate. iar in spate un servitor tinandu-i deschisa umbrela. moartea lui va fi razbunata de fiul sau. dar materia povestirii este mult mai veche) nareaza un episod din timpul unui razboi in care comandantul suprem Zarer. personajele nu sunt grupate. IV. in care datele reale ale biografiei renumitului rege sassanid se impletesc cu gratioase elemente de fantezie. tocmai prin acesti psalmi. o continuitate. Ambele naratiuni au fost utilizate mai tarziu de Ferdousi in epopeea saCartea Regilor. care reda simultan o suma de momente. nici o indicatie in asa fel determinata incat sa poata fi localizate. de exemplu in miniaturi) sunt redate static. Materia Avestei era variata: texte liturgice. din care au ramas una singura completa. Motivul acesta urma sa simbolizeze lupta dintre Bine si Rau. cuvantarile lui Zarathustra. . cultura si civilizatia persana antica. o relatie intre episoade. imobilizate intr-o poza conventionala si avand o expresie impasibila.datand din epoca ahemenida. atribuita insa lui Zoroastru. Cartea vitejiilor lui Ardasir. Persii au introdus in sculptura un motiv nou: al zeului-calaret omorand o fiara. Cuprindea initial 21 de carti.prima capodopera este Avesta. de pilda un crocodil.personajelor respective – care deci nu apar ca fiind aceeasi. Compozitia ansamblului respecta o simetrie rigida. A doua (scrisa catre anul 650). in cealalta o floare. nu procedeaza ca artistul roman care “nareaza”. sau stand pe tron. Literatura In literatura – domeniu in care Persia islamica isi va aduce marea contributie la tezaurul culturii universale. de legislatie. Pe langa importanta sa documentara. Dar si acest simbol fusese schitat cu mult inainte in Babilon. . fiul lui Papak. care amintesc de poezia Vedelor. a zeului Marduk asupra zeitei Tiamat. iar in reprezentarea unui eveniment artistul se fixeaza asupra unui singur moment. foarte rar si numai in artele secundare. Conventiile domina: persoana regelui este figurata in dimensiuni disproportionate in raport cu cei din jurul sau. precum si 21 de psalmi. este un mic roman sau povestire istorica. Scenele n-au nici un fond de natura. rugaciuni pentru diferite ocazii. tauri ori monstri fantastici. plus alte patru incomplete. sau ucigand lei. Arta figurativa persana nu manifesta un interes adevarat pentru aspectele vietii reale. Un singur scop urmareste artistul persan: preamarirea regelui si a regalitatii. Este cartea sacra a stravechilor persi. predomina absolut caracterul simbolic si stilul hieratic. Prima.

Acestia au creat in capitala lor Buhara un puternic centru cultural. par a apartine la prima vedere unei viziuni mistice. cultului si literaturii. liber-cugetator si unul din cei mai de prestigiu oameni de stiinta ai Orientului medieval (stralucit matematician. limba intelectualilor. Din cele 5 mari poeme epice ale sale primul loc il ocupa Cele sapte chipuri. S-au pastrat asemenea texte datand din secolele VII si VIII. Golful Persic si Oceanul Indian. La tara. Renasterea literaturii nationale persane a avut loc in secolele X-XI. precepte morale. Mai celebra. constatata pana in zilele noastre. podisul iranian se intinde pe o suprafata de trei milioane de kilometri patrati. medic si filosof. Genul epic a fost cultivat si de Nezami (cca. S-a inceput acum sa se traduca in limba persana cronici. precum si consideratii morale – ceea ce transforma aceasta capodopera si intr-o oglindire a vietii epocii – asupra oamenilor si starilor de lucru din jurul sau. Pe acest teritoriu s-au incrucisat – inca dea cum patru mii . pe predicatori. poporul a continuat sa compuna in dialectele sale diferite poeme lirice. s-a bucurat Omar Khayyam (cca. ultima este o suita de poeme in proza ritmata in care sunt enuntate aforisme. ironizand sau satirizand vehement. In poezia sa se percep tonuri care il amintesc pe Omar Khayyam. 1141-1209). astronom. 1050-1123). Capodoperele sale sunt Livada cu fructe si Gradina cu flori. 1213-1292). Monumentala sa epopee Cartea Regilor de aproximativ 120. ipocrizia si minciuna. de erezie si chiar de blasfemii. un exponent ideologic al paturilor sociale mijlocii. autor a numeroase opere stiintifice scrise in limba araba). Marea Caspica. fara insa a ajunge pana la nihilismul si la scepticismul acestuia. formalismul gol. marturii despre vechii regi iranieni. In realitate opera sa abunda in momente de scepticism religios. Din aceste surse datand din sec. sau poeme epice cu subiecte eroice. Nu lipseste din opera lui Nezami nici nota mistica (de exemplu in amplul poem Comoara tainelor). povestea nefericita de dragoste a doi tineri.000 de versuri. poet. este o reconstituire poetica a intregului trecut legendar si istoric al persilor. insa. alegoriile. Hafez nu-i cruta pe preoti. Printre marii poeti persani se numara si Saadi (cca. De o mare popularitate. a istoricilor si a oamenilor de stiinta. pe bigoti. fizician. Imaginile sale. IV – texte care nu ni s-au pastrat – s-a inspirat marele poet Ferdousi (934-1025). Dupa invazia arabilor. Desi a fost un timp poet de curte. avand insa o profunzime de gandire. timp de aproximativ trei secole limba oficiala a administratiei. metaforele. Poemele epice ale lui Nezami evoca romanul cavaleresc european medieval. stiintific si literar. istorice ori legendare. un simt al socialului si o fundamentare psihologica superioara. totusi in poezia lui Hafez nu se intalneste obisnuitul ton preaplecat si laudativ al curteanului. in timpul dinastiei persane a Samanizilor. Imperiul persan Imperiul persan Cadrul geografic si istoric Cuprins intre fluviile Tigru si Indus. sfaturi practice si de conduita.

de arcasi si de calareti. Regii persani isi aveau o garda personala formata din 4 000 de pedestrasi si calareti.n.e. gutti. mai mici insa si mai putin periculosi decat speciile de azi. Forta armatei persane consta in cavalerie. toti din randurile nobilimii. desertul centre – in zacaminte de sulf.de ani – numeroase drumuri comerciale care legau Orientul Apropiat. Clima podisului iranian era marcata de contraste mari de temperatura. fi634b9544tiit Regii mezilor au folosit experienta si organizarea militara a asirienilor. coborand din regiunile muntoase. iar vaile raurilor – in pietre semipretioase. denumirea tarii de Eran sau Iran. s-au dezvoltat.o tactica a carei mare eficienta s-a dovedit in luptele contra detasamentelor compacte ale legiunilor romane. acelasi). Muntii care inconjoara podisul din aproape toate partile erau bogati in minereuri de fier si plumb. Urmau trupele arcasilor care luptau din turnurile de lemn instalate pe spinarea elefantilor. Cirus I n-avea o armata nationala. armata ale carei detasamente erau conduse de ofiteri din tarile respectivilor soldati. Detasamentele de cavalerie grea – constituite . Primele asezari omenesti sunt atestate arheologic pe podisul iranian chiar din mileniul al V-lea i. Greciei si Romei. creand ea insasi si difuzand forme culturale si de civilizatie originale. denumirea care (sub dominatiile succesive: araba. Istoria Persiei a fost strans legata – in antichitate si in perioada de inceput a Evului Mediu – cu istoria Asiriei si Babilonului. Pe langa fauna actuala. Calaretii – recrutati din randurile nobilimii – erau inarmati cu o sabie dreapta. Tocmai acestea si sunt domeniile – alaturi de cel al religiei – in care persanii si-au adus contributia lor originala in istoria civilizatiei si culturii. ci o armata de mercenari. Aceste triburi indo-europene au dat vastei regiuni in care incepeau sa migreze numele Aryanam. ursi si o specie de lei. isi indreptau turmele spre bogatele campii mesopotamiene. in antichitate mai traiau aici si tigri. pe de alta parte cu tarile din bazinul rasaritean al Mediteranei. a Egiptului. In acest spatiu s-au nascut.) care. mongola si turca) a fost schimbata in Persia. pe de o parte cu India si China. buzdugan. imperii si civilizatii diverse. calareti care trageau din fuga calului. Singurul corp de armata permanent il formau 10 000 de calareti de elita. . s-au infruntat regate. recrutata din randurile popoarelor supuse. in timp ce partea nordica – o imensa stepa. in diorit si alabastru. s-au inregistrat aici miscari masive de populatii nomade (bine cunoscute in istoria antica a Orientului Apropiat: elamiti.n. a transmis sau a intermediat experienta istorica a multor popoare din jur. In linii mari. Urmau arcasii. secure si un fel de lasso. Zona prin excelenta de contacte intre Orient si Occident. jumatatea de sud a podisului era favorabila agriculturii si pomiculturii.e. cu prea putine oaze – avea un teren bun doar pentru pasuni. 59634bfj44tit9c Organizarea militara si administrativa Principalii stalpi ai prestigiului si fortei Imperiului persan au fost armata si administratia. care purtau numele de “nemuritori” (in sensul ca numarul lor trebuia sa ramana fix. Masa mare de pedestrasi – tarani prost inarmati – nu conta prea mult. de unde. kasiti etc. Spre sfarsitul mileniului al IV-lea i. Persia a receptat si a asimilat. creand detasamente speciale de lanceri. a Bizantului si Islamului. “tara arienilor” – ceea ce inseamna “a nobililor”.

regele isi mai avea (pentru a-i controla pe satrapi si pentru a le verifica obedienta) si un corp speciali de inspectori. in caz de nevoie puteau dispune si de forta armatei. Alaturi de satrap – in sarcina caruia deci cadea exclusiv administratia civila – era plasat guvernatorul militar al provinciei respective. In perioada arsacizilor functia de satrap a devenit in general ereditara. Pe langa un inalt functionar insarcinat cu perceperea darilor. etc.a. dar si taxe extraordinare: cu ocazia nasterii unui copil. pentru o casatorie.a. In . taxele si impozitele interne. satrapul mai avea alaturi si un secretar numit de Palat. numit satrap (“ingrijitorul tarii”).din nobili de frunte – erau echipate intr-un fel care le asigura o extraordinara forta de soc. la sfarsitul luptei fiecare isi lua inapoi sageata. Inainte de inceperea unei batalii avea loc ceremonia purificarii rituale si a invocarii cerului. In sfarsit. Satrapul raspundea si de perceperea darilor care erau stabilite de la caz la caz. Raspundea de recrutarea oamenilor in timp de razboi (cand era decretata mobilizarea totala). pe langa contactul permanent si direct cu guvernatorul militar. lucrarilor publice. Impozitele erau stabilite – in functie de zona geografica si de recoltele obtinute – pe genuri de proprietati (pe casa. pe gradina. regele in persoana conducea operatiile militare. si altele) statul dispunea de diferite resurse: veniturile proprietatilor funciare nesfarsite ale casei regale. Pentru a face fata imenselor cheltuieli (ale armatei. a militarilor. retragandu-se in fata inamicului dupa ce ardeau totul in urma lor. in schimb asupra ei grevau sarcinile administrative si indatoririle de ordin militar. Societatea persana. monopolul de stat al minelor. numarul sagetilor ramase indica numarul celor ucisi. care avea misiunea de a tine legatura direct cu casa regala. prada de razboi. Intreaga viata si civilizatie persana era structurata in functie de pozitia proeminenta a aristocratiei. taxele vamale. Darius si-a impartit imperiul in 23 de provincii (numar la care s-au adaugat apoi alte trei). tributul platit de tarile supuse s. Ales de rege dintre membrii familiei regale sau din cele mai inalte familii nobile. cu o mare precizie. avand in frunte fiecare cate un guvernator. Regalitatea Organizarea societatii persane a ajuns – in perioada sassanida – la o ierarhie foarte precisa si rigida. s. Persanii practicau tactica replierii.) Cei lipsiti de proprietati funciare plateau taxe personale fixe. fiecare soldat depunea la inceputul luptei o sageata intr-un cos. el raspundea direct in fata regelui. acelasi lucru se poate spune si in ce priveste organizarea administrativa a tarii. De pe tronul sau. Populatia persana propriu-zisa – de aproximativ o jumatate de milion abia – era scutita de darile mari. precum si de administrarea in provincia sa a justitiei. sau dupa ce provocau inundatii. Daca in materie de stiinta militara persanii nu erau intru nimic inferiori romanilor. anuale. Aceste clase erau: a preotilor. pe vite. curtii regale. inchise. numiti “urechile regelui”. Pentru a se cunoaste exact pierderile suferite. Societatea era impartita in patru clase. a functionarilor si a poporului. depinzand direct numai de rege. aparatului birocratic. inconjurat de steaguri si protejat in mijlocul corpului de cavalerie grea. chiar de mai multe ori – satrapiile spre a controla gestiunea. trecerea dintr-o clasa in alta de era – cu extrem de rare exceptii – imposibila. Acestia vizitau o data pe an – sau inopinat.

vanatoare. In sanul acesteia. ei trebuiau sa-si procure singuri echipamentul si armamentul. celor “care pacatuisera”. sa vegheze asupra aplicarii legilor si sa-l protejeze pe cel slab si asuprit. taranii aveau si obligatia de a presta serviciul militar in timp de razboi. si astrologii. Marii nobili. . in anturajul de curte. reglementand conditiile de munca si cuantumul salariilor. ci si negustorii si mestesugarii. In varful piramidei sociale trona regele. precum si dintr-un fel de “amenzi religioase” pe care la aplicau. mestesugarii si negustorii) era mai avantajata: platea doar taxele personale. in schimb era scutita de a presta serviciul militar. si deci formand un fel de stat in stat. De asemenea servituti erau scutiti numai cei o jumatate de milion de locuitori din provincia Fars. In acest sistem nu erau considerati si sclavii de razboi (sclavia rezultata din vanzarea copiilor sau a debitorului nu exista in Persia). arbitrar. In contextul istoriei antichitatii. Intr-o vreme – in epoca sassanida – statul persan cautase sa se intereseze de situatia muncitorilor. Cu timpul – in epoca sassanida – obiceiurile s-au mai rafinat. se considerau vasali ai regelui. atributiile si intreaga sa activitate. nobilii s-au pasionat pentru jocul de sah si pentru diferite jocuri cu mingea. locul de frunte il ocupau “cele sapte familii”. Toti nobilii insa. Nobilimea mijlocie traia pe proprietatile ei. din toate categoriile. muzica si chiar stiintele. ideea monarhiei de mandat si de drept divin nu este o idee noua. Salariile erau precis fixate. in clasa functionarilor erau inclusi si scribii. asemenea taranului. Clasa conducatorilor militari si clasa inaltilor functionari ai statului proveneau din randurile aristocratiei. o influenta cu atat mai mare cu cat ea dispunea de considerabile proprietati imobiliare si de venituri provenite din donatii. Nu e noua nici ideea ca indatorirea regelui este sa iubeasca adevarul si dreptatea. Prin pozitia sa sociala si puterea sa economica. totodata insa cultivau si poezia. ca pedestrasi. (Intr-un timp ajunsesera chiar sa fie ei cei care il alegeau pe rege). monarhul absolut. putand fi vanduti unor noi proprietari odata cu mosiile pe care traiau si lucrau. considerati persii “puri”. prin atitudinea. Nobilii mari proprietari de pamanturi se bucurau de o serie de privilegii ereditare. Preotii erau organizati intr-o ierarhie precisa si complexa. in randul poporului intrau nu numai taranii.si diferentiate in functie de varsta. ei erau iobagi.interiorul acestor clase existau diverse subdiviziuni. conducandu-se dupa legile lor proprii. Populatia modesta a oraselor (de exemplu. Se pare ca ar fi existat chiar si centre de angajare a muncitorilor (cel putin pentru lucrarile publice). De pilda. fara sa primeasca nici o solda si nici o alta recompensa. clerul – care in epoca ahemenida a devenit cler al religiei de stat – servea puterea politica centralizata. care n-au avut nici un rol important in viata economica. banchete si placerile haremului. de sex si de calificare. Aceste prescriptii – asupra carora Codul lui Hammurabi insista in mod deosebit – se gaseau formulate si in doctrina . Printre celelalte sevituti. Clasa preotilor se bucura nu numai de prestigiul pe care i-l conferea functia sa spirituala. latifundiari. ci si de o mare influenta in viata sociala si economica. Existenta lor era impartita intre razboaie. si poetii de curte. traiau in capitala. Taranii erau legati de pamanturile pe care traiau. supusi numeroaselor corvezi si platii dijmelor. Taranii – “oamenii liberi” – erau liberi numai in teorie. practic. In ce priveste mica nobilime. aceasta nu se deosebea prea mult de “capeteniile satelor”.

Mica proprietate agrara s-a pastrat mai ales in provincia Fars – regiunea de origine a dinastiei Ahemenide. orice lucru eram in stare sa-l fac cel mai bine” – spunea acelasi Darius. o specie mai mica de lei.e.e. Dar nicaieri acestea nu sunt exprimate cu atata claritate si intr-un mod atat de staruitor ca in declaratiile regilor persani: “Eu am iubit dreptatea si am urat minciuna. “M-am dovedit a fi cel mai bun calaret si cel mai bun arcas. Se produceau cu precadere orz si grau. apoi mistreti si ursi. arsacida (360 i. care erau foarte stimati. nevazut nici chiar de inaltii demnitari ai curtii – decat in ocazii exceptionale. dar pe cel care a muncit cinstit. elenistica seleucida (331-250 i. caisul si viermele de matase. Acum s-a dezvoltat si tehnica agrara.ahemenida (550-331 i. . in perioada Arsacizilor. vanatoarea in parcuri inchise in care erau tinuti tigri. l-am pedepsit cu asprime pe cel mincinos. Sub ahemenizi s-a realizat pentru prima data o irigatie a terenurilor prin canalizare si. Se in schimb de muzicanti. am fost cel mai iscusit dintre toti vanatorii. . o asanare a terenurilor mlastinoase.). probabil (ca in Grecia timpului). regele tinea sa ramana cat mai inaccesibil.regalitatii Egiptului antic. au aparut din nou marile latifundii. oi si animale de povara (cai. Spre a-si spori si mai mult in ochii supusilor lumina supremei sale demnitati.dar si aici in proportie redusa.). lamaiul. smochinul. Dar sub dinastiile partilor. se cresteau vaci. se practica pe scara larga apicultura. dandu-i totodata si o aura de mister. asini si catari). Traia inchis in palatele sale.n.e. au aparut noi procedee de irigatie si noi metode de cultivare a vitei de vie. monarhul persan tinea sa fie considerat si trebuia sa apara in ochii supusilor sai ca un model de luptator. iar cei de pe pamanturile daruite oraselor au devenit tarani liberi: aceasta a fost marea opera politica si sociala a epocii seleucide. curmalul. . pepenele galben). Mestesugurile Resursele economice care au alimentat colosalul edificiu politic si social al Imperiului persan au cunoscut o evolutie fireasca de-a lungul celor patru perioade istorice. nu insa si in tehnica agricola. trestia de zahar. marea proprietate agrara lucrata de taranii legati de pamant si (mai putin) de sclavii prizonieri de razboi. devenind tot mai oprimati de marii proprietari. Este perioada cand din China s-au adus piersicul. maslinul. ale nobililor) au fost fractionate spre a fi distribuite oraselor sau coloniile militare.n. multi tarani legati de pamant au devenit arendasi. De asemenea. struti si pauni.n. – 224 e. iar din India. Baza economiei o constituia agricultura. Ca urmare. Vanatoarea era placerea aleasa a regilor persani.) si sassanida (224-651). capre. l-am rasplatit” – afirma cu mandrie intr-o inscriptie Darius. am vrut sa nu se faca nici o nedreptate vaduvei si orfanului. se cultivau maslinul si vita de vie. Se noteaza acum progrese in zootehnie. ale templelor. taranii si-au pierdut libertatea. Agricultura. multe au trecut in aceasta epoca din Iran in Europa meridionala (bumbacul. Marile proprietati (ale coroanei. In timpul dinastiei seleucide a luat o mare dezvoltare cultura multor specii de plante.n. Mica proprietate a disparut incetul cu incetul. au inceput sa se practice trei asolamente anuale de cultura. onagri si gazele. luau parte la ceremonii si il insoteau pe rege la vanatoare.

De remarcat faptul ca in aceeasi epoca sassanida au inceput sa se constituie anumite corporatii de mestesugari. Negustorii persani .n. dar adevaratul sistem monetar bimetalic (cu monede de aur si argint) dateaza din secolul urmator. Mestesugarii din orase lucrau. crearii unei bune retele de transport si comunicatii. se va transmite Europei medievale. pielaria. tesatorii. impartirii imperiului in satrapii conduse de o administratie centralizata. tamplari. fierari. aurul). de la grau.. fierul. sistemului perfect de stabilire si percepere a taxelor si impozitelor. olarii. in special turcoaza si cornalina. precum si afluxului de aur si argint in cantitati imense in trezoreria statului. inca din epoca ahemenizilor. Mestesugurile au inceput sa ia o dezvoltare la orase inca din epoca ahemenizilor. din Cipru si Palestina. productia de arme si a obiectelor de sticla. din Liban si Asia Mica. Latifundiile isi aveau propriii lor mestesugari (dulgheri. armatei si administratiei.stabilind preturile produselor si salariile lucratorilor. prin introducerea monedei. – Darius l-a adoptat si in imperiul sau. ci exercita un control sever si asupra atelierelor particulare – care produceau articole necesare in primul rand curtii. Lemnul era adus in special din Asia Mica. de care dispunea imperiul. Considerabil stimulat a fost comertul persan si de introducerea pe tot teritoriul imperiului a unui sistem unic de masuri si greutati. Progresul artizanatului era asigurat de marile rezerve de materii prime. incizorii si cizelatorii si-au intensificat si si-au perfectionat productia. prin intermediul arabilor. Minele din Khorassan erau bogate in pietre semipretioase. tesatori.n. pe marile mosii insa productia artizanala incredintata servilor a continuat. din zonele nordice ale Mesopotamiei sau din regiunea Caucazului meridional. In epoca sassanida statul nu se ingrijea numai de propriile sale ateliere. in Lidia. evrei. Moneda mica de argint aparuse inca din sec. Comertul. . iar metalele (arama. datorita realizarii unitatii politice a intregului Orient Apropiat sub persani. cand regele Cresus l-a introdus in tara sa. etc. Trecerea spre modul feudal de productie devine tot mai evidenta: pe proprietatea nobilului domina sistemul economiei inchise. carne si untdelemn.e. relatii comerciale externe de o extindere geografica (din Grecia pana in India si Ceylon) si de un volum de schimburi necunoscute pana la acea data. pana la vin si fructe. in mare parte. pe mana strainilor – babilonieni. Nu s-a inregistrat insa acum decat o agravare a situatiei taranului. armeni sau fenicieni. Comertul persan a fost puternic stimulat.Si in epoca sassanida baza economiei a continuat sa ramana agricultura. de pilda articole de imbracaminte. In timpul dinastiei Seleucide. dar si bijuterii si vesela. Persia a putut stabili. argint si aur. obtinute si din import.). morari. de bronz. si mai ales. Alte mestesuguri s-au perfectionat sub dinastia Arsacida.e. si dupa ce apoi – la sfarsitul aceluiasi secol al VI –lea i.un fenomen care. de aceea comertul a ramas aici. . taranul produce tot necesarul consumului pentru stapanul sau. inca de la inceputul imperiului. Liban si India. Carierele din muntii Elamului furnizau cantitati suficiente de marmura pentru constructia palatelor regale. Transporturile Practica comertului nu era tinuta de persani in mare cinste. Gratie avantajelor incalculabile pe care le prezenta acest sistem monetar. VII i.

n. Paza era asigurata de puncte militare fixe. Navigatorii intreprindeau mari calatorii de explorare. Hotararile lui deveneau legi imuabile. Regii seleucizi acaparasera aproape toate bogatiile tarii. corabii cu panze si vasle care puteau parcurge pana la 80 de mile marine intr-o zi. In secolele VI-V i.).din timpul Ahemenizilor au ajuns pana in regiunea Dunarii si a Rinului. ambra din regiunile nordice. ci in aceasta epoca se infiintasera aici adevarate “banci” particulare. Cu toate acestea. S-au format colonii stabile de negustori. insemna . fier si cupru. purpura.n. (Potcoava va fi inventata in sec. stapan pe importante monopoluri si impunand o fiscalitate excesiva. intr-o forma noua. in epoca sassanida comertul exterior persan a stagnat din cauza ca statul. In timpul primei dinastii persane au fost pietruite portiunile de drumuri deteriorate de intemperii. sau confectionat din par de capra ori de camila. ajungand mai tarziu chiar pana in zona Gibraltarului. IV i. au aparut elemente noi care au dinamizat mai mult comertul “mondial” iranian. Persia exporta articole de imbracaminte si obiecte de podoaba. . Milet si Cartagina. . s-a inventat un mijloc de protectie a copitelor animalelor de povara. plumb si pietre semipretioase. Justitia In regimul monarhic absolutist de tipul despotismului persan regele era unica sursa a dreptului. negustorii angajati in comertul interior de asemenea. O mare flota avand baza in Golful Persic asigura legaturile cu Marea Rosie inspre vest. In acest timp constructorii din diferitele regiuni ale imperiului au construit nave cu o capacitate de 200-300 tone incarcatura (sau nave fluviale de 100-200 tone). pretinzandu-se ca ii erau “inspirate” de zeul suprem Ahura Mazda. constand dintr-un invelis de arama. iar sper est. Un progres cu totul remarcabil l-au inregistrat si mijloacele de transport de-a lungul perioadelor celor patru dinastii. Caravanele care strabateau desertul aveau la dispozitie hanuri si rezerve de apa potabila. Sub a doua dinastie s-au organizat expeditii maritime de explorare. Dar fenomenul cel mai important a fost aparitia “politei”. Interesant de notat este faptul ca aparitia si raspandirea monedei a favorizat si dezvoltat comertul bancar. Sub Seleucizi.mai ales sirieni si evrei. dar in Persia. In cele din urma. in schimb la import au aparut articole noi: papirus.. Armenia si regiunea Caucazului. deosebirea era ca in timpul dinastiei Ahemenide “bancile” nu apartineau statului. aur in mare cantitate din India. organizand un aparat fiscal centralizat extrem de riguros. tesaturi din Corint. legi care.e. Acest fel de activitate era cunoscut in Mesopotamia inca din mileniul al II-lea i. covoare si caini de rasa.importand.e. intervenea prea mult in afacerile negustorilor. spade si scuturi din tinuturile Marii Egee.n. Drumurile pe uscat erau bine intretinute. volumul schimburilor comerciale a atins nivelul cel mai inalt: Persia importa vase de bronz si obiecte de podoaba din Egipt.e. printre altele. Toate aceste conditii asigurau deplasari si transporturi cu o rapiditate care nu va fi depasita – in nici un punct al globului – pana la aparitia masinii cu vapori. II sau I i. In sec. In perioada urmatoare volumul exportului a crescut. cu Oceanul Indian. de la gurile Indusului pana in Egipt. ceea ce impiedica mult functionarea normala a liberului schimb.n. Dreptul. “Casele comerciale” exportatoare s-au specializat.e.

Dupa rege. numeroasele tribunale raspandite in toate orasele mai importante ale imperiului. Judecatorii erau numiti pe viata. rastignire. acoperirea cu cenusa infierbantata. jupuire. . Numarul maxim de lovituri era administrat celui care otravise cainele unui pastor (in timp ce pentru un omicid involuntar erau prevazute numai 90 de lovituri). (Asa procedau cel putin primii regi sassanizi). Se mentinuse. Pedeapsa cea mai usoara (si care in unele cazuri putea fi inlocuita cu o amenda) consta in lovituri de bici: intre 5 si 200. In hotararea pe care urma sa o ia. generosi. Cand Darius s-a gandit – cel dintai – sa dea statului sau o armatura legislativa adevarata.documentele care erau trimise apoi spre cunostinta in diferite puncte ale imperiului.ca exprimau insasi vointa divinitatii. In consecinta. apoi. sau cu moartea. Crimele si delictele cele mai grave erau pedepsite cu mutilarea. La sate. n-a existat un cod de legislatie persana compact si organic. Familia Asemenea cruzimi si barbarii autorizate de dreptul persan contrastau cu frumoasele calitati morale ale poporului. (Dar popoarele supuse isi pastrau propria lor legislatie). stabil si unic. lapidar. Mai tarziu. Regimul familial si viata de fiecare zi a familiei erau in multe privinte la un nivel moral superior celui al altor popoare din Orientul Antic. ospitalieri. erau inlaturati si pedepsiti cu moartea. ingroparea de viu pana la gat.un fel de avocati. spanzurare cu capul in jos. si alte asemenea orori. Tribunalelor le erau fixate anumite termene pana la care trebuiau sa judece cauzele prezentate. de trecutul si de meritele acuzatului. asasinatul. el a pus sa i se consemneze hotararile pe tablite de arama. Ca urmare. locul lor a fost luat de judecatori laici. tragerea in teapa. fireste. Judecatorul suprem era regele – care insa isi putea delega un reprezentant pentru a judeca in ultima instanta. tribunalul trebuia sa tina seama si de persoana morala. pe stele de piatra sau pe papirus. Hotararile-legi ale lui Darius par sa fi fost inspirate adeseori de Codul lui Hammurabi. sau de a se aseza chiar si intamplator pe tronul regal…Pedeapsa capitala era executata prin otravire. o jignire intolerabila adusa chiar divinitatii. Pedepsele erau in general de o cruzime pe care numai asirienii o egalasera. Oricine putea face apel la rege. numita . si in Persia poligamia – dar de consideratie si de drepturile de stapana a casei se bucura numai una din sotii. chiar ceremoniosi. cu scoaterea ochilor. “capetenia satului” era si judecatorul local. vina de a fi patruns in viata intima a regelui. strivirea capului. Crimele pentru care era prevazuta pedeapsa cu moartea erau: tradarea. venea curtea suprema de justitie. pe care consilierii regelui persan il cunosteau demult. sodomia. compusa din sapte membri. Persanii erau cunoscuti ca oameni blajini. a incalca hotararea regelui (deci legea) insemna o grava crima de-a dreptul contra religiei. . care se ocupau si de intregul mers al procesului. dar in caz de coruptie dovedita. Textele legilor hotarate de rege erau redactate de preoti – care multa vreme au indeplinit si functia de judecatori. Impricinatul – care nu se putea descurca in multimea de legi ce se adunasera de-a lungul timpului – putea fi sfatuit de “oratorii legii”. Acesta tinea – in fata poporului – scaun de judecata de doua ori pe an. Legea stabilea apoi ca pentru o crima savarsita de cineva sa fie pedepsita intreaga familie. politicosi. cu insemnarea cu fierul rosu.

iar daca defunctul nu lasase nici o avere.“privilegiata”. cu respectivele comentarii. putea sa conduca treburile sotului in numele lui. puteau iesi numai cu fata acoperita. care era tinuta de preoti fie in incinta templelor. sau erau pusi sa treaca inot un fluviu. Respectarea intocmai a acestor uzante era sever controlata de preoti. Nasterea unui copil de sex masculin era intampinata cu mare bucurie. Parintilor li se aduceau daruri. Daca sotul deceda fara sa fi avut o fata. In familia regala si in familiile nobililor casatoriile intre frate si sora erau – ca in Egipt – frecvente. preotii erau cei care se ingrijeau de funerarii si de soarta orfanilor sai minori. despre care Herodot (simplificand insa lucrurile) spune: “Tinerii persi sunt invatati trei lucruri: sa citeasca. De aceste libertati se bucurau mai mult femeile sarace. putea sa circule in public cu fata neacoperita de val. Educatia astfel dirijata urmarea in principal sa le asigure tinerilor pregatirea necesara in vederea viitoarelor functii administrative sau militare care ii asteptau. vaduva se casatorea cu ruda cea mai apropiata. obiceiul leviratului: daca sotul deceda fara sa fi avut copii de sex masculin. In aceste scoli studiile durau pana la varsta de 20. Daca tatal deceda si copiii lui nu ajunsesera inca la varsta maturitatii. ca la evrei. erau alimentati foarte prost. nici mentionate in inscriptii. Se pastra in Persia. iar dupa ce se casatoreau nu puteau avea nici un fel de relatii nici cu rudele lor cele mai apropiate de sex masculin. chiar 24 de ani. Grecii admirau educatia data tinerilor persani. Iar pentru a-l obisnui pe tanar cu viata grea a soldatului. Un regim de o severitate care explica de ce niciodata femeile nu erau reprezentate nici in arta plastica. Daca se dovedea ca copilul nu daduse ascultarea cuvenita tatalui. sa traga cu arcul si sa spuna totdeauna adevarul”. erau initiati in treburile publice si in practicile cancelariei regale. Acestia procedau la impartirea mostenirii (modalitatile partajului erau foarte complicate). in fine. exercitiile si instructia la care erau supusi erau foarte dure: tinerii executau lucrari agricole istovitoare. De educatia copilului se ocupa mama. o parte din mostenirea ce ii revenea de drept de la tatal sau ii ramanea mamei. Viata cotidiana . Pe de alta parte. Se studiau texte din Avesta. calareau pe cai naravasi. nu aveau voie sa se intalneasca in public cu barbati. Femeia datora ascultare absoluta barbatului ei. elevii invatau scrierea cuneiforma. Apoi copiii (celor bogati) urmau scoala. acestia erau pusi in tutela vaduvei. tatal. iar de la varsta de cinci pana la sapte ani. invatau legendele si traditiile referitoare la zeii si la eroii iranieni capatau notiuni de religie. ea putea sa posede bunuri materiale si sa dispuna liber de ele. Femeile din randurile aristocratiei duceau o viata in izolare. chiar regele facea in fiecare an daruri parintilor cu multi copii. fie la locuinta lor. Daca insa sotul ramanea vaduv fara sa aiba baieti (care totdeauna erau preferati fetelor). ruda lui mai apropiata lua in casatorie pe una din fetele sau nepoatele lui: iar copilul de sex masculin nascut din aceasta casatorie era considerat fiul si deci mostenitorul vaduvului dupa ce acesta deceda. cu tot echipamentul si armamentul personal. Casatoria se contracta prin plata unei suma de bani parintilor logodnice. faceau marsuri lungi pe arsita si pe ger. cu o parte din mostenirea lui se inzestra – se “cumpara” – o fata pentru a o marita cu o ruda apropiata a defunctului. de medicina si de drept.

iar lancile celorlalti o mie (deci ale ofiterilor) era din aur masiv. iar cupele mari. Pe jos. de asemenea: extremitatea inferioara a lancilor a noua mii dintre “nemuritori” era din argint masiv. cand sarbatoreau o veste buna sau un eveniment familial fericit. iar cailor le taiau coama. Casele bogatilor erau construite in jurul unei curti interioare. iar barba de asemenea. Sarbatoarea cu caracter laic cea mai importanta era seara de ajun a Anului Nou. la sfarsitul ospetelor grandioase la curte. supusii aduceau si ei daruri satrapilor si nobililor. incrustate cu pietre pretioase. adaugandu-le un atriu deschis. Nobilii purtau parul lung si ingrijit ondulat. In schimb. in ocazii triste (o infrangere militara. sustinut de coloane de lemn. Cand Alexandru Macedon a cucerit Persia. Cu aceasta ocazie regele organiza si prezida sacrificii si ceremonii solemne. la toate nivelurile sociale. In schimb cornisele usilor si ale ferestrelor erau din marmura. lanturi de aur si bratari de argint. in care se afla instalata si o cada mare pentru apa menajera. in familii se aranjau ospete. inventarul prazii insuma – printre alte comori – pahare de aur masiv in greutate totala de 2.216 kg. Rudimentare cunostinte stiintifice . La aceasta sarbatoare persii obisnuiau sa-si faca daruri unii altora. Nobilii imitasera casele grecesti. iar vesela era de o bogatie si de un rafinament artistic neintrecut in Antichitate de nici o alta tara. traditiile si la serbarile persilor. servitorii capatau haine noi. Casele erau de obicei din caramida nearsa. Acelasi gust si fast se noteaza si in obiceiurile. Sarbatoarea religioasa dedicata zeului soarelui Mithra – sarbatoarea oficiala cea mai importanta – era si sarbatoarea Anului Nou. apoi cercei grei cu pietre scumpe. Locuintele erau relativ modeste. In alte ocazii. De dimensiuni modeste erau si cele mai multe dintre palatele regale: cel al lui Darius din Persepolis avea doar 50 pe 30 metri. sau la moartea unui rege) isi radeau parul si barba. dupa care participa la banchetul la banchetul care era urmat totdeauna de spectaculoase dansuri sacre si de dezlantuite betii. isi sfasiau vesmintele. cand familiile si prietenii se adunau in jurul celei mai copioase mese pe care si-o puteau permite. regele daruia saracilor cantitati de mancare si de bautura ramase neconsumate. Deosebit de luxoasa era imbracamintea celor zece mii de ostasi din corpul “nemuritorilor”: splendide vesminte de brocart. persii obisnuiau sa iasa si sa imprastie pe strazi ramuri de mirt. peretii erau tencuiti si zugraviti in verde. cantareau 1. numai cei foarte bogati isi puteau permite sa aiba case din caramida arsa (combustibilul fiind foarte rar). soldatii primeau o solda in plus.697 kg! Aristocratii si bogatasii persi erau renumiti pentru eleganta ostentativa si fastul excesiv pe care il afisau in imbracaminte si bijuterii. tunici cu maneci largi si garnisite cu pietre semipretioase. Armele. pe pamantul batut se intindeau covoare de obicei tesute in casa. de argila amestecate cu paie tocate. Acoperisul era din barne din lemn peste care se intindeau rogojini acoperite cu lut.

Imperiul persan a imprumutat elemente diverse de la fiecare.o arta compozita. Iar modul lor de prelucrare a metalelor. Situat intre doua lumi. o arta in care sunt amalgamate conceptii. stiinta persana s-a afirmat in primul rand prin prestigiul medicilor. conceptii sau macar simple cunostinte stiintifice. persii au avut realizari demne de mentionat. Arhitectura O contributie de o relativa originalitate au adus persii si in arta. teologice ei au pregatit limba araba pentru noul sau rol de transmitere a stiintei grecesti. Acestia din urma erau mai pretuiti decat toti. exista la Gonde Sahphur o scoala de medicina care a avut o importanta deosebita in dezvoltarea stiintei medicale arabe. IV i.n. mai ales a medicilor. motive si tehnici extrapersane. si cei care vindecau cu cuvantul. ca. mai precis: islamica. precum si – inca din sec. . Dar in domeniul tehnicii. adica medicii propriu-zisi.n. Atat prin aceasta activitate cat si prin cea de cercetari personale. medicii persi – ale caror onorarii erau stabilite de lege (ca in Codul lui Hammurabi) tinandu-se seama si de conditia sociala si economica a bolnavului – erau organizati in corporatii. – neinsemnata. cei care tratau cu ajutorul plantelor. ca la greci. incepand din sec. de confectionare a obiectelor de ceramica dovedeste o tehnologie foarte inaintata pentru acele vremuri. Tot ceea ce stim este ca medicina era practicata – cel putin la inceput – de preoti intr-o forma in care predomina vrajitoria. . vechi si originale.n. si aici medicii se imparteau. V e. In ansamblul culturii persane arta detinea un rol secundar. Se mai cunosteau apoi unele preocupari.pe langa invatamantul medical si practica clinica. In acest centru stiintific – o adevarata academie. fara sa reuseasca (in general . nimic care sa ne dea vreo indicatie asupra unor principii. Cel putin. In sec. veniti din Grecia. VI i. In schimb persii s-au servit de cercetarile si de rezultatele prestigioase a Babilonului. sec. cei care “foloseau cutitul”. in trei categorii.n. sporadice si vagi. juridice. – de contributia invatatilor. chirurgii. Exceptie fac doar cateva incidentale si vagi aluzii din Avesta la domeniul medicinei. V e. Contributia persilor in domeniul stiintei a fost – pana la o data tarzie. Oamenii de stiinta persani care in secolele VII-VIII trecusera la Islam si adoptasera limba araba au avut un rol considerabil in introducerea patrimoniului culturii elenistice in civilizatia islamica: prin traducerile lor de opere medicale. Mai tarziu. nu ni s-au pastrat texte stiintifice. adica magicienii si vrajitorii. Arta persana este in cea mai masura de import. dar fara nici un amanunt privind practica medicala. Astfel: pentru irigarea terenurilor ridicau apa din rau pana la nivelul orgoarelor cu ajutorul rotii prevazute pe circumferinta cu un sistem de galeti: o inventie – in uz si azi in unele tinuturi orientale – care se considera ca apartine persilor. de organizare a calendarului – si cam atat.e. mentinandu-se in contact permanent cu arii diferite de cultura. oamenii de stiinta persani vor fi integrati in mare miscare stiintifica si culturala araba – sau. a Orientului si a Occidentului. stiluri.e. Apeductele lor aduceau apa prin conducte subterane – pentru a o feri de evaporare si a o pastra curata – pana in bazinul-rezervor. s-au tradus in siriana si persana lucrari de medicina grecesti si indiene. Arta persana..

lunga de circa 500 m si larga de 300 m. In mai mica masura apartin arhitecturii mormintele regale rupestre. deschizandu-se pe fatada cladirii. in apropierea caruia se afla altarul considerat adevarat. lipsesc mormintele monumentale – in afara mormintelor regale sapate in stanca. India si Grecia. Partea principala a cladirii o constituia sala tronului. compus dintr-un vestibul si o camera funerara. cu colosi animalieri fantastici sau reali pazind intrarile. Incaperile sunt lipsite de orice .6 m. tauri care sustineau in spinare grinzile arhitravei. Originale insa.reprezentand partea anterioara a corpurilor a doi tauri (sau licorni cu labe de leu). cel pe care se oficiau sacrificiile. in special din Egipt. patrata. Impresionante in schimb erau palatele regale. pentru ca vechii persi considerau ca zeului apartinandu-i toata lumea nu trebuie sa fie inchis in cadrul unor cladiri. iar nu un principal element functional. arhitectura sassanida se va caracteriza prin masivitate si prin folosirea cupolei. Fatada grotelor artificiale este in asa fel cioplita in stanca incat sa se scrie intr-o suprafata de forma unei cruci grecesti. cu latura de 43. De asemenea. al carei plafon din lemn de cedru era sustinut de coloane zvelte si canelate – inalte de 20 m si cu un diametru de 1. cu curti interioare si cu lungi coridoare in exterior unde soldatii garzii faceau de paza. caci in arhitectura asiriana coloana ramanea doar un accesoriu arhitectural. Arhitectura era babiloniana. .vorbind) sa le si contopeasca. Interiorul este foarte simplu. Palatul lui Darius din Persepolis era inaltat pe o terasa rectangulara (cladita din blocuri mari de piatra) avand laturile de 530 m si 330 m. In epoca Arsacizilor apare in arhitectura persana o noutate care va dura in Iran pana azi: bolta in leagan.5 m. cum ar fi altarul pe care era intretinut permanent focul sacru. in pozitia de spate la spate si in genunchi. cu rampe convergente decorate cu basoreliefuri. terasa propileelor si a “salii celor o suta de coloane” (inalte de 20 m fiecare). Sub acest raport contributia persana mai de relief este limitata la domeniul arhitecturii. Templele lipsesc. imensa ca dimensiuni. caracteristic persane sunt capitelurile coloanelor. Scara de acces a palatului din Persepolis – larga de 7 m si cu 106 trepte – ducea la o a doua terasa. in speta de cele din Teba. Dar modelul adevarat si evident al palatelor persane pare a fi fost dat de salile hipostile egiptene. Primii regi ai Persiei isi construisera drept palate niste locuinte din lemn de cedru si de chiparos.in numar de 362 (=1296). Pentru constructia lor se aduceau din alte tari materialele si mesterii. cu exteriorul invelit in placi de metal. Ansamblul avea dimensiunile colosale ce aminteau de templul egiptean din Karnak. Dar in aceasta arhitectura lipsesc templele. din care s-a inspirat. . sa le reelaboreze intr-o sinteza de reala si valoroasa originalitate. palatele regale au fost construite pe o esplanada inaltata la 6 m si chiar pana la 15 m. Monumentul prin excelenta al epocii ahemenide este palatul de dimensiuni colosale. Caracteristice – si provenind din zona culturala mesopotamiana – sunt si scarile monumentale. Mai tarziu. Se multumea numai cu altare de mici dimensiuni. Mai tarziu. inspirate – cum s-a spus – din hipogeele egiptene. de dimensiuni reduse. Rolul preponderent pe care il detinea coloana deosebea arhitectura persana de cea asiriana.

de atitudini. de lei. regele inconjurat de curteni. In schimb figurile umane (niciodata figuri feminine decat la o data tarzie. dar sunt mai decorativi. este mai delicata decat in basoreliefurile asiriene. Persii au introdus in sculptura un motiv nou: al zeului-calaret omorand o fiara. desi este mai calma. leii sculptati de el sunt de un realism si de o forta mai reduse decat ale leilor din basoreliefurile asiriene. de exemplu in miniaturi) sunt redate static. arta epocii ahemenide ramane mult debitoare celei asiriene. Scenele n-au nici un fond de natura. .in schimb au mai multa eleganta si armonie a formelor. regele primind omagiul supusilor sai…Totul lasa pana la urma o impresie de raceala si de monotonie.element ornamental.de obicei tauri inaripati cu cap de om. Varietatea de figuri. aflata azi la Louvre). in obiecte aduse in dar sau ca tribut. Figurile par a fi toate la fel. Basorelieful. de animale fantastice. Artistul persan urmarea sa puna in evidenta nobletea conceptiei si sa creeze un efect grandios. de prizonieri de razboi. imobilizate . nici o indicatie in asa fel determinata incat sa poata fi localizate. Motivul acesta urma sa simbolizeze lupta dintre Bine si Rau. se observa ca sculptorul a realizat. intr-o mana tinand sceptrul. a drapajului. Intreaga atentie este acordata exteriorului: cele patru coloane de la intrare sustin o cornisa deasupra careia basoreliefurile desfasurate in doua zone suprapuse il reprezinta pe regele defunct inconjurat de supusi si binecuvantat de Ahura Mazda. Ca urmare. Taurii inaripati impun mai putin din salbatica lor forta animalica decat cei din reprezentarile artistice asiriene. Regele insusi este reprezentat doar in trei atitudini: sau de adoratie in fata unui altar al focului sacru. corpurile sunt dispuse toate in aceeasi directie si in aceeasi atitudine. de miscari. mai lipsita de forta. semnificand victoria ordinei asupra haosului primordial. Apoi. Artistul reprezinta excelent animalele (dar nu si dinamismul unei scene de vanatoare). in incaltaminte. Cu toate acestea. in special. Un singur scop urmareste artistul persan: preamarirea regelui si a regalitatii. tauri ori monstri fantastici. in fata altarului pe care arde focul sacru. foarte rar si numai in artele secundare. Intalnim in basoreliefurile persane aceleasi motive ca in basoreliefurile asiriene: lungi siruri de soldati din suita regelui (celebra este “friza arcasilor” din palatul regal de la Suza. . in cealalta o floare. de pilda un crocodil. de supusi aducand tributul. regele ucigand un monstru. Dar. cu deosebirea ca linia vesmintelor. Apare si aici modelul asirian. a zeului Marduk asupra zeitei Tiamat. de dinamism si de varietate. privite cu atentie. este sensibil mai redusa decat in basorelieful asirian. Dar si acest simbol fusese schitat cu mult inainte in Babilon. Aceste amanunte indicau si locurile de origine ale personajelor respective – care deci nu apar ca fiind aceeasi. sau ucigand lei. sau stand pe tron. totusi o oarecare varietate – prin reprezentarea unor detalii caracterizante: in port. regele luptand cu un taur salbatic. regele protejat de divinitate. este conceput si realizat in scopul de a exalta ideea de monarhie absoluta si persoana monarhului. chiar daca atitudinile lor sunt identice (sau aproape aceleasi). Arta figurativa persana nu manifesta un interes adevarat pentru aspectele vietii reale. Sculptura Arta persana este o apoteoza a monarhiei. iar in spate un servitor tinandu-i deschisa umbrela.

Este cartea sacra a stravechilor persi. a istoricilor si a oamenilor de stiinta. Avesta are si o valoare literara. Compozitia ansamblului respecta o simetrie rigida. istorice ori legendare. S-a inceput acum sa se traduca in limba persana cronici. Din cele 5 mari poeme epice ale sale primul loc il ocupa Cele sapte chipuri. plus alte patru incomplete.datand din epoca ahemenida. Cuprindea initial 21 de carti.intr-o poza conventionala si avand o expresie impasibila. rugaciuni pentru diferite ocazii. din care insa au ramas numai doua. ci intr-un mod regulat aliniate. Literatura In literatura – domeniu in care Persia islamica isi va aduce marea contributie la tezaurul culturii universale. Genul epic a fost cultivat si de Nezami (cca. care reda simultan o suma de momente. marturii despre vechii regi iranieni. in care datele reale ale biografiei renumitului rege sassanid se impletesc cu gratioase elemente de fantezie. Ambele naratiuni au fost utilizate mai tarziu de Ferdousi in epopeea saCartea Regilor. este o reconstituire poetica a intregului trecut legendar si istoric al persilor. moartea lui va fi razbunata de fiul sau. Materia Avestei era variata: texte liturgice. IV. o relatie intre episoade. este un mic roman sau povestire istorica. iar in reprezentarea unui eveniment artistul se fixeaza asupra unui singur moment. atribuita insa lui Zoroastru. S-au pastrat asemenea texte datand din secolele VII si VIII. Dupa invazia arabilor. Poemele epice ale lui Nezami evoca romanul cavaleresc european medieval. tocmai prin acesti psalmi. predomina absolut caracterul simbolic si stilul hieratic. timp de aproximativ trei secole limba oficiala a administratiei. . de legislatie. Reactia nationala persana care a caracterizat perioada sassanida a determinat si o reluare entuziasta a vechilor traditii epice populare. o profetie asupra sfarsitului lumii. stiintific si literar. cultura si civilizatia persana antica. Din aceasta epoca dateaza numeroase povestiri. Pe langa importanta sa documentara. La tara. fragmente de legende. avand insa o profunzime de gandire. cade in lupta. cuvantarile lui Zarathustra. Din aceste surse datand din sec. Monumentala sa epopee Cartea Regilor de aproximativ 120. IV – texte care nu ni s-au pastrat – s-a inspirat marele poet Ferdousi (934-1025). Acestia au creat in capitala lor Buhara un puternic centru cultural. insa. fratele regelui. nu procedeaza ca artistul roman care “nareaza”. . povestea nefericita de dragoste a doi tineri. poporul a continuat sa compuna in dialectele sale diferite poeme lirice. precum si 21 de psalmi. care amintesc de poezia Vedelor. din care au ramas una singura completa. Renasterea literaturii nationale persane a avut loc in secolele X-XI. in timpul dinastiei persane a Samanizilor. Conventiile domina: persoana regelui este figurata in dimensiuni disproportionate in raport cu cei din jurul sau. texte teologice. o continuitate. Prima. . limba intelectualilor. cultului si literaturii. Istoria lui Zarer (din sec. dar materia povestirii este mult mai veche) nareaza un episod din timpul unui razboi in care comandantul suprem Zarer. personajele nu sunt grupate. fundamentala pentru religia. fiul lui Papak.000 de versuri. A doua (scrisa catre anul 650). de morala. Cartea vitejiilor lui Ardasir. dar redactata sub sassanizi.prima capodopera este Avesta. 1141-1209). sau poeme epice cu subiecte eroice.

pe de o parte cu India si China. de erezie si chiar de blasfemii. pe bigoti. in timp ce partea nordica – o imensa stepa. Persia a receptat si a asimilat. s-au . astronom. Mai celebra.e. s-a bucurat Omar Khayyam (cca. Zona prin excelenta de contacte intre Orient si Occident. s-au dezvoltat. in antichitate mai traiau aici si tigri. liber-cugetator si unul din cei mai de prestigiu oameni de stiinta ai Orientului medieval (stralucit matematician.n. 1213-1292). In acest spatiu s-au nascut. totusi in poezia lui Hafez nu se intalneste obisnuitul ton preaplecat si laudativ al curteanului. mai mici insa si mai putin periculosi decat speciile de azi.e. a Egiptului. Muntii care inconjoara podisul din aproape toate partile erau bogati in minereuri de fier si plumb. De o mare popularitate. precum si consideratii morale – ceea ce transforma aceasta capodopera si intr-o oglindire a vietii epocii – asupra oamenilor si starilor de lucru din jurul sau. Pe langa fauna actuala. In linii mari. fizician. Spre sfarsitul mileniului al IV-lea i. in diorit si alabastru. In poezia sa se percep tonuri care il amintesc pe Omar Khayyam. Printre marii poeti persani se numara si Saadi (cca. In realitate opera sa abunda in momente de scepticism religios. Cultura si civilizatia Imperiului Persan Cultura si civilizatia imperiului Persan Cadrul geografic si istoric Cuprins intre fluviile Tigru si Indus. s-au infruntat regate. pe de alta parte cu tarile din bazinul rasaritean al Mediteranei. Primele asezari omenesti sunt atestate arheologic pe podisul iranian chiar din mileniul al V-lea i. jumatatea de sud a podisului era favorabila agriculturii si pomiculturii. Marea Caspica. un exponent ideologic al paturilor sociale mijlocii. ursi si o specie de lei. cu prea putine oaze – avea un teren bun doar pentru pasuni. Imaginile sale. Capodoperele sale sunt Livada cu fructe si Gradina cu flori. creand ea insasi si difuzand forme culturale si de civilizatie originale. Clima podisului iranian era marcata de contraste mari de temperatura. medic si filosof. iar vaile raurilor – in pietre semipretioase.un simt al socialului si o fundamentare psihologica superioara. a Bizantului si Islamului.n. pe predicatori. poet. metaforele. podisul iranian se intinde pe o suprafata de trei milioane de kilometri patrati. ironizand sau satirizand vehement. imperii si civilizatii diverse. desertul centre – in zacaminte de sulf. 1050-1123). Desi a fost un timp poet de curte. precepte morale. sfaturi practice si de conduita. Istoria Persiei a fost strans legata – in antichitate si in perioada de inceput a Evului Mediu – cu istoria Asiriei si Babilonului. formalismul gol. fara insa a ajunge pana la nihilismul si la scepticismul acestuia. constatata pana in zilele noastre. autor a numeroase opere stiintifice scrise in limba araba). ipocrizia si minciuna. alegoriile. a transmis sau a intermediat experienta istorica a multor popoare din jur. Pe acest teritoriu s-au incrucisat – inca dea cum patru mii de ani – numeroase drumuri comerciale care legau Orientul Apropiat. ultima este o suita de poeme in proza ritmata in care sunt enuntate aforisme. par a apartine la prima vedere unei viziuni mistice. Greciei si Romei. Golful Persic si Oceanul Indian. Hafez nu-i cruta pe preoti. Nu lipseste din opera lui Nezami nici nota mistica (de exemplu in amplul poem Comoara tainelor).

armata ale carei detasamente erau conduse de ofiteri din tarile respectivilor soldati. Ales de rege dintre membrii familiei regale sau din cele mai inalte familii nobile. mongola si turca) a fost schimbata in Persia. Calaretii – recrutati din randurile nobilimii – erau inarmati cu o sabie dreapta. precum si de administrarea in . Persanii practicau tactica replierii. care purtau numele de "nemuritori" (in sensul ca numarul lor trebuia sa ramana fix. Masa mare de pedestrasi – tarani prost inarmati – nu conta prea mult. numarul sagetilor ramase indica numarul celor ucisi. Detasamentele de cavalerie grea – constituite din nobili de frunte – erau echipate intr-un fel care le asigura o extraordinara forta de soc. Darius si-a impartit imperiul in 23 de provincii (numar la care s-au adaugat apoi alte trei). Daca in materie de stiinta militara persanii nu erau intru nimic inferiori romanilor. isi indreptau turmele spre bogatele campii mesopotamiene. numit satrap ("ingrijitorul tarii"). Urmau trupele arcasilor care luptau din turnurile de lemn instalate pe spinarea elefantilor. Urmau arcasii. sau dupa ce provocau inundatii. acelasi lucru se poate spune si in ce priveste organizarea administrativa a tarii. Inainte de inceperea unei batalii avea loc ceremonia purificarii rituale si a invocarii cerului. Forta armatei persane consta in cavalerie. regele in persoana conducea operatiile militare. jl952s2263nllo Regii mezilor au folosit experienta si organizarea militara a asirienilor. Cirus I n-avea o armata nationala. acelasi). avand in frunte fiecare cate un guvernator. la sfarsitul luptei fiecare isi lua inapoi sageata. creand detasamente speciale de lanceri. Satrapul raspundea si de perceperea darilor care erau stabilite de la caz la caz.o tactica a carei mare eficienta s-a dovedit in luptele contra detasamentelor compacte ale legiunilor romane. de arcasi si de calareti. denumirea tarii de Eran sau Iran. coborand din regiunile muntoase. . gutti. 22952sjx63nlo5z Organizarea militara si administrativa Principalii stalpi ai prestigiului si fortei Imperiului persan au fost armata si administratia. inconjurat de steaguri si protejat in mijlocul corpului de cavalerie grea. secure si un fel de lasso. Aceste triburi indo-europene au dat vastei regiuni in care incepeau sa migreze numele Aryanam. Singurul corp de armata permanent il formau 10 000 de calareti de elita. retragandu-se in fata inamicului dupa ce ardeau totul in urma lor. Raspundea de recrutarea oamenilor in timp de razboi (cand era decretata mobilizarea totala). el raspundea direct in fata regelui. fiecare soldat depunea la inceputul luptei o sageata intr-un cos. Pentru a se cunoaste exact pierderile suferite.inregistrat aici miscari masive de populatii nomade (bine cunoscute in istoria antica a Orientului Apropiat: elamiti. buzdugan. ci o armata de mercenari.) care. "tara arienilor" – ceea ce inseamna "a nobililor". Tocmai acestea si sunt domeniile – alaturi de cel al religiei – in care persanii si-au adus contributia lor originala in istoria civilizatiei si culturii. cu o mare precizie. toti din randurile nobilimii. De pe tronul sau. de unde. Regii persani isi aveau o garda personala formata din 4 000 de pedestrasi si calareti. kasiti etc. denumirea care (sub dominatiile succesive: araba. calareti care trageau din fuga calului. recrutata din randurile popoarelor supuse.

De pilda.provincia sa a justitiei. anuale. Aceste clase erau: a preotilor. Societatea era impartita in patru clase. In sfarsit. a militarilor. si astrologii. precum si dintr-un fel de "amenzi religioase" pe care la aplicau. Clasa preotilor se bucura nu numai de prestigiul pe care i-l conferea functia sa spirituala. Populatia persana propriu-zisa – de aproximativ o jumatate de milion abia – era scutita de darile mari. celor "care pacatuisera". conducandu-se dupa legile lor proprii. depinzand direct numai de rege. taxele si impozitele interne. (Intr-un timp ajunsesera chiar sa fie ei cei care il alegeau . etc. inchise. in caz de nevoie puteau dispune si de forta armatei. care avea misiunea de a tine legatura direct cu casa regala. Alaturi de satrap – in sarcina caruia deci cadea exclusiv administratia civila – era plasat guvernatorul militar al provinciei respective. numiti "urechile regelui". pe gradina.) Cei lipsiti de proprietati funciare plateau taxe personale fixe. arbitrar. pentru o casatorie. si deci formand un fel de stat in stat.a. aparatului birocratic. Prin pozitia sa sociala si puterea sa economica. curtii regale. ci si de o mare influenta in viata sociala si economica. atributiile si intreaga sa activitate. trecerea dintr-o clasa in alta de era – cu extrem de rare exceptii – imposibila. tributul platit de tarile supuse s. in schimb asupra ei grevau sarcinile administrative si indatoririle de ordin militar. clerul – care in epoca ahemenida a devenit cler al religiei de stat – servea puterea politica centralizata. monopolul de stat al minelor. chiar de mai multe ori – satrapiile spre a controla gestiunea. si poetii de curte. locul de frunte il ocupau "cele sapte familii". o influenta cu atat mai mare cu cat ea dispunea de considerabile proprietati imobiliare si de venituri provenite din donatii. Nobilii mari proprietari de pamanturi se bucurau de o serie de privilegii ereditare. dar si taxe extraordinare: cu ocazia nasterii unui copil. care n-au avut nici un rol important in viata economica. lucrarilor publice. regele isi mai avea (pentru a-i controla pe satrapi si pentru a le verifica obedienta) si un corp speciali de inspectori. Societatea persana. Intreaga viata si civilizatie persana era structurata in functie de pozitia proeminenta a aristocratiei. satrapul mai avea alaturi si un secretar numit de Palat. Impozitele erau stabilite – in functie de zona geografica si de recoltele obtinute – pe genuri de proprietati (pe casa. In perioada arsacizilor functia de satrap a devenit in general ereditara. Acestia vizitau o data pe an – sau inopinat. Regalitatea Organizarea societatii persane a ajuns – in perioada sassanida – la o ierarhie foarte precisa si rigida. taxele vamale. pe langa contactul permanent si direct cu guvernatorul militar. In sanul acesteia. Preotii erau organizati intr-o ierarhie precisa si complexa. pe vite. in clasa functionarilor erau inclusi si scribii. In interiorul acestor clase existau diverse subdiviziuni. a functionarilor si a poporului. prada de razboi.a. Pentru a face fata imenselor cheltuieli (ale armatei. in randul poporului intrau nu numai taranii. si altele) statul dispunea de diferite resurse: veniturile proprietatilor funciare nesfarsite ale casei regale. In acest sistem nu erau considerati si sclavii de razboi (sclavia rezultata din vanzarea copiilor sau a debitorului nu exista in Persia). s. Pe langa un inalt functionar insarcinat cu perceperea darilor. Clasa conducatorilor militari si clasa inaltilor functionari ai statului proveneau din randurile aristocratiei. prin atitudinea. ci si negustorii si mestesugarii.

de sex si de calificare. Toti nobilii insa. putand fi vanduti unor noi proprietari odata cu mosiile pe care traiau si lucrau. traiau in capitala. De asemenea servituti erau scutiti numai cei o jumatate de milion de locuitori din provincia Fars. din toate categoriile. Traia inchis in palatele sale. ei erau iobagi. banchete si placerile haremului.si diferentiate in functie de varsta. Dar nicaieri acestea nu sunt exprimate cu atata claritate si intr-un mod atat de staruitor ca in declaratiile regilor persani: "Eu am iubit dreptatea si am urat minciuna. Nu e noua nici ideea ca indatorirea regelui este sa iubeasca adevarul si dreptatea. In ce priveste mica nobilime. monarhul absolut. monarhul persan tinea sa fie considerat si trebuia sa apara in ochii supusilor sai ca un model de luptator. regele tinea sa ramana cat mai inaccesibil. Vanatoarea era placerea aleasa a regilor persani. "M-am dovedit a fi cel mai bun calaret si cel mai bun arcas. De asemenea. muzica si chiar stiintele. onagri si gazele. practic. vanatoarea in parcuri inchise in care erau tinuti tigri. Agricultura. mestesugarii si negustorii) era mai avantajata: platea doar taxele personale. nobilii s-au pasionat pentru jocul de sah si pentru diferite jocuri cu mingea. In contextul istoriei antichitatii. nevazut nici chiar de inaltii demnitari ai curtii – decat in ocazii exceptionale. Mestesugurile . Taranii erau legati de pamanturile pe care traiau. ei trebuiau sa-si procure singuri echipamentul si armamentul. in anturajul de curte. Printre celelalte sevituti. Taranii – "oamenii liberi" – erau liberi numai in teorie. l-am rasplatit" – afirma cu mandrie intr-o inscriptie Darius. Cu timpul – in epoca sassanida – obiceiurile s-au mai rafinat. taranii aveau si obligatia de a presta serviciul militar in timp de razboi. luau parte la ceremonii si il insoteau pe rege la vanatoare. dar pe cel care a muncit cinstit. Marii nobili. . considerati persii "puri". In varful piramidei sociale trona regele. totodata insa cultivau si poezia. am fost cel mai iscusit dintre toti vanatorii. in schimb era scutita de a presta serviciul militar. Populatia modesta a oraselor (de exemplu. Se pare ca ar fi existat chiar si centre de angajare a muncitorilor (cel putin pentru lucrarile publice). struti si pauni. dandu-i totodata si o aura de mister. fara sa primeasca nici o solda si nici o alta recompensa. Se in schimb de muzicanti. Salariile erau precis fixate. apoi mistreti si ursi. Intr-o vreme – in epoca sassanida – statul persan cautase sa se intereseze de situatia muncitorilor. o specie mai mica de lei. sa vegheze asupra aplicarii legilor si sa-l protejeze pe cel slab si asuprit. aceasta nu se deosebea prea mult de "capeteniile satelor". latifundiari. l-am pedepsit cu asprime pe cel mincinos.pe rege). ideea monarhiei de mandat si de drept divin nu este o idee noua. Aceste prescriptii – asupra carora Codul lui Hammurabi insista in mod deosebit – se gaseau formulate si in doctrina regalitatii Egiptului antic. reglementand conditiile de munca si cuantumul salariilor. ca pedestrasi. supusi numeroaselor corvezi si platii dijmelor. asemenea taranului. Nobilimea mijlocie traia pe proprietatile ei. Spre a-si spori si mai mult in ochii supusilor lumina supremei sale demnitati. orice lucru eram in stare sa-l fac cel mai bine" – spunea acelasi Darius. Existenta lor era impartita intre razboaie. care erau foarte stimati. vanatoare. am vrut sa nu se faca nici o nedreptate vaduvei si orfanului. se considerau vasali ai regelui.

e. pana la vin si fructe.n. curmalul. Dar sub dinastiile partilor. Trecerea spre modul feudal de productie devine tot mai evidenta: pe proprietatea nobilului domina sistemul economiei inchise. aurul). se cresteau vaci. devenind tot mai oprimati de marii proprietari. se practica pe scara larga apicultura.e. din Cipru si Palestina. Marile proprietati (ale coroanei. morari.e. fierul. in special turcoaza si cornalina. maslinul. in perioada Arsacizilor. ale nobililor) au fost fractionate spre a fi distribuite oraselor sau coloniile militare. marea proprietate agrara lucrata de taranii legati de pamant si (mai putin) de sclavii prizonieri de razboi. Mestesugurile au inceput sa ia o dezvoltare la orase inca din epoca ahemenizilor. pepenele galben). carne si untdelemn. etc. asini si catari). smochinul. Se produceau cu precadere orz si grau. de bronz. Progresul artizanatului era asigurat de marile rezerve de materii prime. fierari. Mica proprietate a disparut incetul cu incetul. arsacida (360 i. argint si aur. au aparut noi procedee de irigatie si noi metode de cultivare a vitei de vie. de pilda articole de imbracaminte.). o asanare a terenurilor mlastinoase. probabil (ca in Grecia timpului). tesatori.n. taranii si-au pierdut libertatea. In timpul dinastiei seleucide a luat o mare dezvoltare cultura multor specii de plante. caisul si viermele de matase. multe au trecut in aceasta epoca din Iran in Europa meridionala (bumbacul. de care dispunea imperiul. Sub ahemenizi s-a realizat pentru prima data o irigatie a terenurilor prin canalizare si. se cultivau maslinul si vita de vie. Acum s-a dezvoltat si tehnica agrara. Si in epoca sassanida baza economiei a continuat sa ramana agricultura. Liban si India. au inceput sa se practice trei asolamente anuale de cultura. Mestesugarii din orase lucrau. . Latifundiile isi aveau propriii lor mestesugari (dulgheri.) si sassanida (224-651). din Liban si Asia Mica.). lamaiul. elenistica seleucida (331-250 i. . tamplari. dar si bijuterii si vesela. Mica proprietate agrara s-a pastrat mai ales in provincia Fars – regiunea de origine a dinastiei Ahemenide.n.Resursele economice care au alimentat colosalul edificiu politic si social al Imperiului persan au cunoscut o evolutie fireasca de-a lungul celor patru perioade istorice. Lemnul era adus in special din Asia Mica. de la grau. pe marile mosii insa productia artizanala incredintata servilor a continuat.). Nu s-a inregistrat insa acum decat o agravare a situatiei taranului. capre. . nu insa si in tehnica agricola. Baza economiei o constituia agricultura. Se noteaza acum progrese in zootehnie. iar din India.ahemenida (550-331 i. Minele din Khorassan erau bogate in pietre semipretioase. iar metalele (arama.dar si aici in proportie redusa. Carierele din muntii Elamului furnizau cantitati suficiente de marmura pentru constructia palatelor regale. trestia de zahar. Ca urmare. iar cei de pe pamanturile daruite oraselor au devenit tarani liberi: aceasta a fost marea opera politica si sociala a epocii seleucide. Este perioada cand din China s-au adus piersicul. ale templelor. obtinute si din import. din zonele nordice ale Mesopotamiei sau din regiunea Caucazului meridional. – 224 e. au aparut din nou marile latifundii.n. multi tarani legati de pamant au devenit arendasi. oi si animale de povara (cai. taranul produce tot necesarul consumului pentru stapanul sau.

inca de la inceputul imperiului. Comertul. Comertul persan a fost puternic stimulat. ambra din regiunile nordice. covoare si caini de rasa. in schimb la import au aparut articole noi: papirus. cand regele Cresus l-a introdus in tara sa. dar in Persia.. de aceea comertul a ramas aici. au aparut elemente noi care . . In perioada urmatoare volumul exportului a crescut. evrei. VII i. . datorita realizarii unitatii politice a intregului Orient Apropiat sub persani. prin intermediul arabilor. si mai ales. armatei si administratiei. de la gurile Indusului pana in Egipt. tesaturi din Corint. olarii. Moneda mica de argint aparuse inca din sec.n.stabilind preturile produselor si salariile lucratorilor. si dupa ce apoi – la sfarsitul aceluiasi secol al VI –lea i. dar adevaratul sistem monetar bimetalic (cu monede de aur si argint) dateaza din secolul urmator. sistemului perfect de stabilire si percepere a taxelor si impozitelor. Sub Seleucizi. In epoca sassanida statul nu se ingrijea numai de propriile sale ateliere. precum si afluxului de aur si argint in cantitati imense in trezoreria statului. in Lidia. Alte mestesuguri s-au perfectionat sub dinastia Arsacida.e. deosebirea era ca in timpul dinastiei Ahemenide "bancile" nu apartineau statului. armeni sau fenicieni. Interesant de notat este faptul ca aparitia si raspandirea monedei a favorizat si dezvoltat comertul bancar. Transporturile Practica comertului nu era tinuta de persani in mare cinste. ci in aceasta epoca se infiintasera aici adevarate "banci" particulare. organizand un aparat fiscal centralizat extrem de riguros. fier si cupru. tesatorii. In cele din urma.n. Armenia si regiunea Caucazului.un fenomen care. productia de arme si a obiectelor de sticla. Regii seleucizi acaparasera aproape toate bogatiile tarii. spade si scuturi din tinuturile Marii Egee. – Darius l-a adoptat si in imperiul sau.n. pe mana strainilor – babilonieni. volumul schimburilor comerciale a atins nivelul cel mai inalt: Persia importa vase de bronz si obiecte de podoaba din Egipt. impartirii imperiului in satrapii conduse de o administratie centralizata. . Considerabil stimulat a fost comertul persan si de introducerea pe tot teritoriul imperiului a unui sistem unic de masuri si greutati. De remarcat faptul ca in aceeasi epoca sassanida au inceput sa se constituie anumite corporatii de mestesugari. pielaria. In secolele VI-V i. plumb si pietre semipretioase. Gratie avantajelor incalculabile pe care le prezenta acest sistem monetar. se va transmite Europei medievale. ci exercita un control sever si asupra atelierelor particulare – care produceau articole necesare in primul rand curtii. relatii comerciale externe de o extindere geografica (din Grecia pana in India si Ceylon) si de un volum de schimburi necunoscute pana la acea data. Navigatorii intreprindeau mari calatorii de explorare. aur in mare cantitate din India..n. prin introducerea monedei. Negustorii persani din timpul Ahemenizilor au ajuns pana in regiunea Dunarii si a Rinului. purpura. Milet si Cartagina.In timpul dinastiei Seleucide.e.importand. incizorii si cizelatorii si-au intensificat si si-au perfectionat productia.e. Persia a putut stabili. crearii unei bune retele de transport si comunicatii.e. Acest fel de activitate era cunoscut in Mesopotamia inca din mileniul al II-lea i. inca din epoca ahemenizilor. Persia exporta articole de imbracaminte si obiecte de podoaba. printre altele. in mare parte. ajungand mai tarziu chiar pana in zona Gibraltarului.

documentele care erau trimise apoi spre cunostinta in diferite puncte ale imperiului. Mai tarziu. Justitia In regimul monarhic absolutist de tipul despotismului persan regele era unica sursa a dreptului. constand dintr-un invelis de arama.). iar sper est. Un progres cu totul remarcabil l-au inregistrat si mijloacele de transport de-a lungul perioadelor celor patru dinastii. pe stele de piatra sau pe papirus.au dinamizat mai mult comertul "mondial" iranian.n. locul lor a fost luat de judecatori laici. el a pus sa i se consemneze hotararile pe tablite de arama. Hotararile lui deveneau legi imuabile. "capetenia satului" era si judecatorul local. Cand Darius s-a gandit – cel dintai – sa dea statului sau o armatura legislativa adevarata. Acesta tinea – in fata poporului – scaun de judecata de doua ori pe an. Dar fenomenul cel mai important a fost aparitia "politei". legi care. Judecatorul suprem era regele – care insa isi putea delega un reprezentant pentru a judeca in ultima instanta. Toate aceste conditii asigurau deplasari si transporturi cu o rapiditate care nu va fi depasita – in nici un punct al globului – pana la aparitia masinii cu vapori. In consecinta. .e. II sau I i. In sec. Hotararile-legi ale lui Darius par sa fi fost inspirate adeseori de Codul lui Hammurabi. n-a existat un cod de legislatie persana compact si organic. (Potcoava va fi inventata in sec. . Dreptul. Dupa rege. O mare flota avand baza in Golful Persic asigura legaturile cu Marea Rosie inspre vest. (Asa procedau cel putin primii regi sassanizi). La sate. Paza era asigurata de puncte militare fixe. Sub a doua dinastie s-au organizat expeditii maritime de explorare. in epoca sassanida comertul exterior persan a stagnat din cauza ca statul. pe care consilierii regelui persan il cunosteau demult. In acest timp constructorii din diferitele regiuni ale imperiului au construit nave cu o capacitate de 200-300 tone incarcatura (sau nave fluviale de 100-200 tone). cu Oceanul Indian. .n. pretinzandu-se ca ii erau "inspirate" de zeul suprem Ahura Mazda.mai ales sirieni si evrei. stapan pe importante monopoluri si impunand o fiscalitate excesiva. ceea ce impiedica mult functionarea normala a liberului schimb. Ca urmare. o jignire intolerabila adusa chiar divinitatii. Oricine putea face apel la rege. Cu toate acestea. Textele legilor hotarate de rege erau redactate de preoti – care multa vreme au indeplinit si functia de judecatori. a incalca hotararea regelui (deci legea) insemna o grava crima de-a dreptul contra religiei. compusa din sapte membri. "Casele comerciale" exportatoare s- au specializat. S-au format colonii stabile de negustori. Caravanele care strabateau desertul aveau la dispozitie hanuri si rezerve de apa potabila. Drumurile pe uscat erau bine intretinute. insemna ca exprimau insasi vointa divinitatii. IV i. s-a inventat un mijloc de protectie a copitelor animalelor de povara. corabii cu panze si vasle care puteau parcurge pana la 80 de mile marine intr-o zi. negustorii angajati in comertul interior de asemenea. intr-o forma noua. stabil si unic. intervenea prea mult in afacerile negustorilor. sau confectionat din par de capra ori de camila. In timpul primei dinastii persane au fost pietruite portiunile de drumuri deteriorate de intemperii. venea curtea suprema de justitie.e. (Dar popoarele supuse isi pastrau propria lor legislatie).

spanzurare cu capul in jos. fireste. dar in caz de coruptie dovedita. politicosi. asasinatul. Numarul maxim de lovituri era administrat celui care otravise cainele unui pastor (in timp ce pentru un omicid involuntar erau prevazute numai 90 de lovituri). Daca insa sotul ramanea vaduv fara sa aiba baieti (care totdeauna erau preferati fetelor). nici mentionate in inscriptii. putea sa circule in public cu fata neacoperita de val. Persanii erau cunoscuti ca oameni blajini. rastignire. generosi. cu scoaterea ochilor. de trecutul si de meritele acuzatului. acoperirea cu cenusa infierbantata. puteau iesi numai cu fata acoperita. Crimele si delictele cele mai grave erau pedepsite cu mutilarea. Casatoria se contracta prin plata unei suma de bani parintilor logodnice. De aceste libertati se bucurau mai mult femeile sarace. chiar ceremoniosi. apoi. Pedepsele erau in general de o cruzime pe care numai asirienii o egalasera. In hotararea pe care urma sa o ia. nu aveau voie sa se intalneasca in public cu barbati. Pedeapsa cea mai usoara (si care in unele cazuri putea fi inlocuita cu o amenda) consta in lovituri de bici: intre 5 si 200. tragerea in teapa. sodomia. Judecatorii erau numiti pe viata. numita "privilegiata". tribunalul trebuia sa tina seama si de persoana morala. Legea stabilea apoi ca pentru o crima savarsita de cineva sa fie pedepsita intreaga familie. jupuire. Pe de alta parte. Se pastra in Persia. Se mentinuse. Impricinatul – care nu se putea descurca in multimea de legi ce se adunasera de-a lungul timpului – putea fi sfatuit de "oratorii legii". Familia Asemenea cruzimi si barbarii autorizate de dreptul persan contrastau cu frumoasele calitati morale ale poporului.un fel de avocati. Femeia datora ascultare absoluta barbatului ei. Regimul familial si viata de fiecare zi a familiei erau in multe privinte la un nivel moral superior celui al altor popoare din Orientul Antic. Crimele pentru care era prevazuta pedeapsa cu moartea erau: tradarea. sau cu moartea. vina de a fi patruns in viata intima a regelui. si alte asemenea orori. lapidar. putea sa conduca treburile sotului in numele lui. strivirea capului. erau inlaturati si pedepsiti cu moartea. sau de a se aseza chiar si intamplator pe tronul regal…Pedeapsa capitala era executata prin otravire. In familia regala si in familiile nobililor casatoriile intre frate si sora erau – ca in Egipt – frecvente. ruda lui mai apropiata lua in casatorie pe una din fetele sau nepoatele lui: iar copilul de sex . ospitalieri. Femeile din randurile aristocratiei duceau o viata in izolare. Un regim de o severitate care explica de ce niciodata femeile nu erau reprezentate nici in arta plastica. si in Persia poligamia – dar de consideratie si de drepturile de stapana a casei se bucura numai una din sotii. ea putea sa posede bunuri materiale si sa dispuna liber de ele. ca la evrei. iar dupa ce se casatoreau nu puteau avea nici un fel de relatii nici cu rudele lor cele mai apropiate de sex masculin. numeroasele tribunale raspandite in toate orasele mai importante ale imperiului. Tribunalelor le erau fixate anumite termene pana la care trebuiau sa judece cauzele prezentate. care se ocupau si de intregul mers al procesului. obiceiul leviratului: daca sotul deceda fara sa fi avut copii de sex masculin. cu insemnarea cu fierul rosu. vaduva se casatorea cu ruda cea mai apropiata. . ingroparea de viu pana la gat.

Iar pentru a-l obisnui pe tanar cu viata grea a soldatului. Grecii admirau educatia data tinerilor persani. Viata cotidiana Locuintele erau relativ modeste. de medicina si de drept. care era tinuta de preoti fie in incinta templelor. Casele erau de obicei din caramida nearsa. Cand Alexandru Macedon a cucerit Persia. masculin nascut din aceasta casatorie era considerat fiul si deci mostenitorul vaduvului dupa ce acesta deceda. cu tot echipamentul si armamentul personal. tatal. Apoi copiii (celor bogati) urmau scoala. adaugandu-le un atriu deschis. Se studiau texte dinAvesta. de argila amestecate cu paie tocate. numai cei foarte bogati isi puteau permite sa aiba case din caramida arsa (combustibilul fiind foarte rar). Daca sotul deceda fara sa fi avut o fata. Daca se dovedea ca copilul nu daduse ascultarea cuvenita tatalui. Acoperisul era din barne din lemn peste care se intindeau rogojini acoperite cu lut. In aceste scoli studiile durau pana la varsta de 20. erau initiati in treburile publice si in practicile cancelariei regale. Daca tatal deceda si copiii lui nu ajunsesera inca la varsta maturitatii. iar daca defunctul nu lasase nici o avere. sustinut de coloane de lemn. fie la locuinta lor. Nobilii imitasera casele grecesti. De dimensiuni modeste erau si cele mai multe dintre palatele regale: cel al lui Darius din Persepolis avea doar 50 pe 30 metri. despre care Herodot (simplificand insa lucrurile) spune: "Tinerii persi sunt invatati trei lucruri: sa citeasca. in fine. De educatia copilului se ocupa mama. faceau marsuri lungi pe arsita si pe ger. erau alimentati foarte prost. peretii erau tencuiti si zugraviti in verde. Educatia astfel dirijata urmarea in principal sa le asigure tinerilor pregatirea necesara in vederea viitoarelor functii administrative sau militare care ii asteptau. cu respectivele comentarii. inventarul prazii insuma – printre alte comori . calareau pe cai naravasi. o parte din mostenirea ce ii revenea de drept de la tatal sau ii ramanea mamei. cu o parte din mostenirea lui se inzestra – se "cumpara" – o fata pentru a o marita cu o ruda apropiata a defunctului. In schimb cornisele usilor si ale ferestrelor erau din marmura. la toate nivelurile sociale. Pe jos. preotii erau cei care se ingrijeau de funerarii si de soarta orfanilor sai minori. iar de la varsta de cinci pana la sapte ani. in care se afla instalata si o cada mare pentru apa menajera. invatau legendele si traditiile referitoare la zeii si la eroii iranieni capatau notiuni de religie. acestia erau pusi in tutela vaduvei. Casele bogatilor erau construite in jurul unei curti interioare. chiar regele facea in fiecare an daruri parintilor cu multi copii. sa traga cu arcul si sa spuna totdeauna adevarul". pe pamantul batut se intindeau covoare de obicei tesute in casa. Respectarea intocmai a acestor uzante era sever controlata de preoti. Nasterea unui copil de sex masculin era intampinata cu mare bucurie. iar vesela era de o bogatie si de un rafinament artistic neintrecut in Antichitate de nici o alta tara. sau erau pusi sa treaca inot un fluviu. exercitiile si instructia la care erau supusi erau foarte dure: tinerii executau lucrari agricole istovitoare. Parintilor li se aduceau daruri. elevii invatau scrierea cuneiforma. chiar 24 de ani. Acestia procedau la impartirea mostenirii (modalitatile partajului erau foarte complicate).

e. chirurgii. La aceasta sarbatoare persii obisnuiau sa-si faca daruri unii altora. de asemenea: extremitatea inferioara a lancilor a noua mii dintre "nemuritori" era din argint masiv. IV i. iar cupele mari. dupa care participa la banchetul la banchetul care era urmat totdeauna de spectaculoase dansuri sacre si de dezlantuite betii. in ocazii triste (o infrangere militara. Exceptie fac doar cateva incidentale si vagi aluzii din Avesta la domeniul medicinei. ca. cei care "foloseau cutitul". sec. iar cailor le taiau coama. In schimb. . adica medicii propriu-zisi. la sfarsitul ospetelor grandioase la curte.n. tunici cu maneci largi si garnisite cu pietre semipretioase. dar fara nici un amanunt privind practica medicala. iar lancile celorlalti o mie (deci ale ofiterilor) era din aur masiv. regele daruia saracilor cantitati de mancare si de bautura ramase neconsumate. adica magicienii si vrajitorii. apoi cercei grei cu pietre scumpe. cantareau 1. si aici medicii se imparteau. In alte ocazii. nimic care sa ne dea vreo indicatie asupra unor principii.216 kg. lanturi de aur si bratari de argint. incepand din sec. Tot ceea ce stim este ca medicina era practicata – cel putin la inceput – de preoti intr-o forma in care predomina vrajitoria. Acelasi gust si fast se noteaza si in obiceiurile. Nobilii purtau parul lung si ingrijit ondulat. nu ni s-au pastrat texte stiintifice. conceptii sau macar simple cunostinte stiintifice. incrustate cu pietre pretioase. Armele. cei care tratau cu ajutorul plantelor. Cel putin. V e.697 kg! Aristocratii si bogatasii persi erau renumiti pentru eleganta ostentativa si fastul excesiv pe care il afisau in imbracaminte si bijuterii. in familii se aranjau ospete. Deosebit de luxoasa era imbracamintea celor zece mii de ostasi din corpul"nemuritorilor": splendide vesminte de brocart. Rudimentare cunostinte stiintifice Contributia persilor in domeniul stiintei a fost – pana la o data tarzie. persii obisnuiau sa iasa si sa imprastie pe strazi ramuri de mirt. Cu aceasta ocazie regele organiza si prezida sacrificii si ceremonii solemne. cand familiile si prietenii se adunau in jurul celei mai copioase mese pe care si-o puteau permite. iar barba de asemenea. Acestia din urma erau mai pretuiti decat toti. traditiile si la serbarile persilor..n. cand sarbatoreau o veste buna sau un eveniment familial fericit. soldatii primeau o solda in plus. supusii aduceau si ei daruri satrapilor si nobililor. si cei care vindecau cu cuvantul. servitorii capatau haine noi. in trei categorii. Sarbatoarea cu caracter laic cea mai importanta era seara de ajun a Anului Nou. – neinsemnata. medicii persi – ale caror onorarii erau stabilite de lege (ca in Codul lui Hammurabi) tinandu-se seama si de conditia sociala si economica a bolnavului – erau organizati in corporatii. – pahare de aur masiv in greutate totala de 2. Sarbatoarea religioasa dedicata zeului soarelui Mithra – sarbatoarea oficiala cea mai importanta – era si sarbatoarea Anului Nou. sau la moartea unui rege) isi radeau parul si barba. isi sfasiau vesmintele. ca la greci.

veniti din Grecia. lipsesc mormintele monumentale – in afara mormintelor regale sapate in stanca. In sec. mai ales a medicilor. exista la Gonde Sahphur o scoala de medicina care a avut o importanta deosebita in dezvoltarea stiintei medicale arabe. Oamenii de stiinta persani care in secolele VII-VIII trecusera la Islam si adoptasera limba araba au avut un rol considerabil in introducerea patrimoniului culturii elenistice in civilizatia islamica: prin traducerile lor de opere medicale. persii au avut realizari demne de mentionat. cel pe care se oficiau sacrificiile. juridice. Arhitectura O contributie de o relativa originalitate au adus persii si in arta. . stiluri. cum ar fi altarul pe care era intretinut permanent focul sacru. Astfel: pentru irigarea terenurilor ridicau apa din rau pana la nivelul orgoarelor cu ajutorul rotii prevazute pe circumferinta cu un sistem de galeti: o inventie – in uz si azi in unele tinuturi orientale – care se considera ca apartine persilor. VI i. Sub acest raport contributia persana mai de relief este limitata la domeniul arhitecturii. a Orientului si a Occidentului. De asemenea. Apeductele lor aduceau apa prin conducte subterane – pentru a o feri de evaporare si a o pastra curata – pana in bazinul-rezervor. sa le reelaboreze intr-o sinteza de reala si valoroasa originalitate.n.e. pentru ca vechii persi considerau ca zeului apartinandu-i toata lumea nu trebuie sa fie inchis in cadrul unor cladiri. stiinta persana s-a afirmat in primul rand prin prestigiul medicilor. mai precis: islamica. Iar modul lor de prelucrare a metalelor. Se multumea numai cu altare de mici dimensiuni. de organizare a calendarului – si cam atat. Templele lipsesc. motive si tehnici extrapersane. o arta in care sunt amalgamate conceptii. s-au tradus in siriana si persana lucrari de medicina grecesti si indiene. Dar in aceasta arhitectura lipsesc templele. Mai tarziu. in apropierea caruia se afla altarul considerat adevarat. Arta persana. Dar in domeniul tehnicii. fara sa reuseasca (in general vorbind) sa le si contopeasca. Imperiul persan a imprumutat elemente diverse de la fiecare. vechi si originale. – de contributia invatatilor. mentinandu-se in contact permanent cu arii diferite de cultura. Atat prin aceasta activitate cat si prin cea de cercetari personale. In acest centru stiintific – o adevarata academie.n. . Se mai cunosteau apoi unele preocupari. precum si – inca din sec. teologice ei au pregatit limba araba pentru noul sau rol de transmitere a stiintei grecesti. de confectionare a obiectelor de ceramica dovedeste o tehnologie foarte inaintata pentru acele vremuri.o arta compozita. oamenii de stiinta persani vor fi integrati in mare miscare stiintifica si culturala araba – sau. In schimb persii s-au servit de cercetarile si de rezultatele prestigioase a Babilonului. Arta persana este in cea mai masura de import. Situat intre doua lumi. V e. In ansamblul culturii persane arta detinea un rol secundar.pe langa invatamantul medical si practica clinica. . sporadice si vagi.

5 m. In epoca Arsacizilor apare in arhitectura persana o noutate care va dura in Iran pana azi: bolta in leagan. caracteristic persane sunt capitelurile coloanelor. tauri care sustineau in spinare grinzile arhitravei. cu curti interioare si cu lungi coridoare in exterior unde soldatii garzii faceau de paza. lunga de circa 500 m si larga de 300 m. Primii regi ai Persiei isi construisera drept palate niste locuinte din lemn de cedru si de chiparos. Scara de acces a palatului din Persepolis – larga de 7 m si cu 106 trepte – ducea la o a doua terasa. in speta de cele din Teba. caci in arhitectura asiriana coloana ramanea doar un accesoriu arhitectural. . patrata. Monumentul prin excelenta al epocii ahemenide este palatul de dimensiuni colosale. Arhitectura era babiloniana. cu exteriorul invelit in placi de metal. Dar modelul adevarat si evident al palatelor persane pare a fi fost dat de salile hipostile egiptene. din care s-a inspirat. de dimensiuni reduse. Intreaga atentie este acordata exteriorului: cele patru coloane de la intrare sustin o cornisa deasupra careia basoreliefurile desfasurate in doua zone suprapuse il reprezinta pe regele defunct inconjurat de supusi si binecuvantat de Ahura Mazda. este conceput si realizat in scopul de a exalta ideea de monarhie absoluta si . Originale insa. in fata altarului pe care arde focul sacru.6 m. Fatada grotelor artificiale este in asa fel cioplita in stanca incat sa se scrie intr-o suprafata de forma unei cruci grecesti. Palatul lui Darius din Persepolis era inaltat pe o terasa rectangulara (cladita din blocuri mari de piatra) avand laturile de 530 m si 330 m. arhitectura sassanida se va caracteriza prin masivitate si prin folosirea cupolei. Incaperile sunt lipsite de orice element ornamental. Basorelieful. Ansamblul avea dimensiunile colosale ce aminteau de templul egiptean din Karnak. compus dintr-un vestibul si o camera funerara. in special din Egipt. Mai tarziu. cu latura de 43. Mai tarziu. Caracteristice – si provenind din zona culturala mesopotamiana – sunt si scarile monumentale.in numar de 362 (=1296). in pozitia de spate la spate si in genunchi. deschizandu-se pe fatada cladirii. Impresionante in schimb erau palatele regale. Rolul preponderent pe care il detinea coloana deosebea arhitectura persana de cea asiriana. Pentru constructia lor se aduceau din alte tari materialele si mesterii. cu rampe convergente decorate cu basoreliefuri. In mai mica masura apartin arhitecturii mormintele regale rupestre. imensa ca dimensiuni. in special.reprezentand partea anterioara a corpurilor a doi tauri (sau licorni cu labe de leu). Interiorul este foarte simplu. India si Grecia. inspirate – cum s-a spus – din hipogeele egiptene. cu colosi animalieri fantastici sau reali pazind intrarile. palatele regale au fost construite pe o esplanada inaltata la 6 m si chiar pana la 15 m. Sculptura Arta persana este o apoteoza a monarhiei. iar nu un principal element functional. al carei plafon din lemn de cedru era sustinut de coloane zvelte si canelate – inalte de 20 m si cu un diametru de 1. . Partea principala a cladirii o constituia sala tronului. terasa propileelor si a "salii celor o suta de coloane" (inalte de 20 m fiecare).

dar sunt mai decorativi. Artistul reprezinta excelent animalele (dar nu si dinamismul unei scene de vanatoare). a drapajului. regele luptand cu un taur salbatic. de supusi aducand tributul. Figurile par a fi toate la fel. Taurii inaripati impun mai putin din salbatica lor forta animalica decat cei din reprezentarile artistice asiriene. de animale fantastice. in incaltaminte. Compozitia ansamblului respecta o simetrie rigida. Ca urmare. predomina absolut caracterul simbolic si stilul hieratic. Arta figurativa persana nu manifesta un interes adevarat pentru aspectele vietii reale. totusi o oarecare varietate – prin reprezentarea unor detalii caracterizante: in port. chiar daca atitudinile lor sunt identice (sau aproape aceleasi).in schimb au mai multa eleganta si armonie a formelor. imobilizate intr-o poza conventionala si avand o expresie impasibila. leii sculptati de el sunt de un realism si de o forta mai reduse decat ale leilor din basoreliefurile asiriene. cu deosebirea ca linia vesmintelor. este sensibil mai redusa decat in basorelieful asirian. Cu toate acestea. de exemplu in miniaturi) sunt redate static. privite cu atentie. corpurile sunt dispuse toate in aceeasi directie si in aceeasi atitudine. a zeului Marduk asupra zeitei Tiamat. Un singur scop urmareste artistul persan: preamarirea regelui si a regalitatii. arta epocii ahemenide ramane mult debitoare celei asiriene. Persii au introdus in sculptura un motiv nou: al zeului-calaret omorand o fiara.persoana monarhului. de atitudini. Apare si aici modelul asirian. mai lipsita de forta. Apoi. nici o indicatie in asa fel determinata incat sa poata fi localizate. In schimb figurile umane (niciodata figuri feminine decat la o data tarzie. iar in reprezentarea unui eveniment artistul se fixeaza asupra unui singur moment. . Motivul acesta urma sa simbolizeze lupta dintre Bine si Rau. este mai delicata decat in basoreliefurile asiriene. regele primind omagiul supusilor sai… Totul lasa pana la urma o impresie de raceala si de monotonie. aflata azi la Louvre). in obiecte aduse in dar sau ca tribut. desi este mai calma. iar in spate un servitor tinandu-i deschisa umbrela. - de obicei tauri inaripati cu cap de om. in cealalta o floare. de prizonieri de razboi. Regele insusi este reprezentat doar in trei atitudini: sau de adoratie in fata unui altar al focului sacru. regele ucigand un monstru. Scenele n-au nici un fond de natura. de dinamism si de varietate. semnificand victoria ordinei asupra haosului primordial. Aceste amanunte indicau si locurile de origine ale personajelor respective – care deci nu apar ca fiind aceeasi. de miscari. Conventiile domina: persoana regelui este figurata in dimensiuni disproportionate in raport cu cei din jurul sau. sau stand pe tron. Dar si acest simbol fusese schitat cu mult inainte in Babilon. regele protejat de divinitate. Artistul persan urmarea sa puna in evidenta nobletea conceptiei si sa creeze un efect grandios. sau ucigand lei. de lei. personajele nu sunt grupate. Dar. nu procedeaza ca artistul . se observa ca sculptorul a realizat. tauri ori monstri fantastici. ci intr-un mod regulat aliniate. foarte rar si numai in artele secundare. de pilda un crocodil. Intalnim in basoreliefurile persane aceleasi motive ca in basoreliefurile asiriene: lungi siruri de soldati din suita regelui (celebra este "friza arcasilor" din palatul regal de la Suza. intr-o mana tinand sceptrul. regele inconjurat de curteni. Varietatea de figuri.

sau poeme epice cu subiecte eroice. moartea lui va fi razbunata de fiul sau. in timpul dinastiei persane a Samanizilor. . Din aceasta epoca dateaza numeroase povestiri. care amintesc de poezia Vedelor. poporul a continuat sa compuna in dialectele sale diferite poeme lirice. avand insa o profunzime de gandire. A doua (scrisa catre anul 650). Cartea vitejiilor lui Ardasir. IV. Materia Avestei era variata: texte liturgice. fragmente de legende. atribuita insa lui Zoroastru. o profetie asupra sfarsitului lumii. Renasterea literaturii nationale persane a avut loc in secolele X-XI. Reactia nationala persana care a caracterizat perioada sassanida a determinat si o reluare entuziasta a vechilor traditii epice populare. in care datele reale ale biografiei renumitului rege sassanid se impletesc cu gratioase elemente de fantezie. marturii despre vechii regi iranieni. Poemele epice ale lui Nezami evoca romanul cavaleresc european medieval. precum si 21 de psalmi. o relatie intre episoade. rugaciuni pentru diferite ocazii. cultura si civilizatia persana antica. a istoricilor si a oamenilor de stiinta. o continuitate. Prima. poet. din care insa au ramas numai doua. Nu lipseste din opera lui Nezami nici nota mistica (de exemplu in amplul poem Comoara tainelor). constatata pana in zilele noastre.000 de versuri. liber-cugetator si unul din cei . timp de aproximativ trei secole limba oficiala a administratiei. istorice ori legendare. Este cartea sacra a stravechilor persi. fiul lui Papak. Din aceste surse datand din sec. stiintific si literar. roman care "nareaza". care reda simultan o suma de momente. tocmai prin acesti psalmi. povestea nefericita de dragoste a doi tineri.Istoria lui Zarer (din sec. fratele regelui. cultului si literaturii. cade in lupta. S-au pastrat asemenea texte datand din secolele VII si VIII. Cuprindea initial 21 de carti. Dupa invazia arabilor. este o reconstituire poetica a intregului trecut legendar si istoric al persilor. s-a bucurat Omar Khayyam (cca. Acestia au creat in capitala lor Buhara un puternic centru cultural. fundamentala pentru religia.datand din epoca ahemenida. Din cele 5 mari poeme epice ale sale primul loc il ocupa Cele sapte chipuri. Pe langa importanta sa documentara. dar materia povestirii este mult mai veche) nareaza un episod din timpul unui razboi in care comandantul suprem Zarer. 1050-1123). S-a inceput acum sa se traduca in limba persana cronici.prima capodopera este Avesta. 1141-1209). din care au ramas una singura completa. dar redactata sub sassanizi. De o mare popularitate. .Avesta are si o valoare literara. plus alte patru incomplete. este un mic roman sau povestire istorica. cuvantarile lui Zarathustra. limba intelectualilor. de morala. un simt al socialului si o fundamentare psihologica superioara. La tara. IV – texte care nu ni s-au pastrat – s-a inspirat marele poet Ferdousi (934-1025). texte teologice. Monumentala sa epopee Cartea Regilor de aproximativ 120. Genul epic a fost cultivat si de Nezami (cca. de legislatie. Ambele naratiuni au fost utilizate mai tarziu de Ferdousi in epopeea sa Cartea Regilor. insa. Literatura In literatura – domeniu in care Persia islamica isi va aduce marea contributie la tezaurul culturii universale.

Mestesugurile 3 Comertul. Organizarea militara si administrativa. metaforele. pe predicatori. Arta persana Cuprins: Cuprins: 1 Cadrul geografic si istoric 1 Organizarea militara si administrativa 1 Societatea persana. sfaturi practice si de conduita. Capodoperele sale sunt Livada cu fructe si Gradina cu flori. de erezie si chiar de blasfemii. astronom. Imaginile sale. Regalitatea 2 Agricultura. alegoriile. In poezia sa se percep tonuri care il amintesc pe Omar Khayyam. Mestesugurile. ultima este o suita de poeme in proza ritmata in care sunt enuntate aforisme. precum si consideratii morale – ceea ce transforma aceasta capodopera si intr-o oglindire a vietii epocii – asupra oamenilor si starilor de lucru din jurul sau. 1213-1292). fizician. Regalitatea. Printre marii poeti persani se numara si Saadi (cca. Agricultura. ipocrizia si minciuna. Transporturile 4 Dreptul. Persia-Cadrul geografic si istoric. Justitia 5 Familia 5 Viata cotidiana 6 Rudimentare cunostinte stiintifice 6 Arta persana. Societatea persana. In realitate opera sa abunda in momente de scepticism religios. pe bigoti. ironizand sau satirizand vehement. Desi a fost un timp poet de curte. Mai celebra. precepte morale. formalismul gol. un exponent ideologic al paturilor sociale mijlocii. medic si filosof. mai de prestigiu oameni de stiinta ai Orientului medieval (stralucit matematician. par a apartine la prima vedere unei viziuni mistice. Hafez nu-i cruta pe preoti. fara insa a ajunge pana la nihilismul si la scepticismul acestuia. Arhitectura 7 Sculptura 8 Literatura 8 Cadrul geografic si istoric . autor a numeroase opere stiintifice scrise in limba araba). totusi in poezia lui Hafez nu se intalneste obisnuitul ton preaplecat si laudativ al curteanului.

desertul centre – in zacaminte de sulf. de arcasi si de calareti. pe de o parte cu India si China. Calaretii – recrutati din randurile nobilimii – erau inarmati cu o sabie dreapta. cu prea putine oaze – avea un teren bun doar pentru pasuni. secure si un fel de lasso. care purtau numele de “nemuritori” (in sensul ca numarul lor trebuia sa ramana fix. kasiti etc. ursi si o specie de lei. Muntii care inconjoara podisul din aproape toate partile erau bogati in minereuri de fier si plumb. toti din randurile nobilimii. s-au dezvoltat. Regii mezilor au folosit experienta si organizarea militara a asirienilor. s-au infruntat regate. in diorit si alabastru. in timp ce partea nordica – o imensa stepa. Greciei si Romei. Cirus I n-avea o armata nationala. imperii si civilizatii diverse. s-au inregistrat aici miscari masive de populatii nomade (bine cunoscute in istoria antica a Orientului Apropiat: elamiti. pe de alta parte cu tarile din bazinul rasaritean al Mediteranei. in antichitate mai traiau aici si tigri. In linii mari. armata ale carei detasamente erau conduse de ofiteri din tarile respectivilor soldati. Istoria Persiei a fost strans legata – in antichitate si in perioada de inceput a Evului Mediu – cu istoria Asiriei si Babilonului. Pe langa fauna actuala. buzdugan. iar vaile raurilor – in pietre semipretioase. Pe acest teritoriu s-au incrucisat – inca dea cum patru mii de ani – numeroase drumuri comerciale care legau Orientul Apropiat. . Golful Persic si Oceanul Indian. Regii persani isi aveau o garda personala formata din 4 000 de pedestrasi si calareti.e. podisul iranian se intinde pe o suprafata de trei milioane de kilometri patrati.n. a transmis sau a intermediat experienta istorica a multor popoare din jur. mongola si turca) a fost schimbata in Persia. Zona prin excelenta de contacte intre Orient si Occident.o tactica a carei mare eficienta s-a dovedit in luptele contra detasamentelor compacte ale . a Egiptului. mai mici insa si mai putin periculosi decat speciile de azi. denumirea tarii de Eran sau Iran. ci o armata de mercenari. isi indreptau turmele spre bogatele campii mesopotamiene.Cuprins intre fluviile Tigru si Indus. In acest spatiu s-au nascut. a Bizantului si Islamului. Forta armatei persane consta in cavalerie. coborand din regiunile muntoase. Organizarea militara si administrativa Principalii stalpi ai prestigiului si fortei Imperiului persan au fost armata si administratia. acelasi).e.n. de unde. Spre sfarsitul mileniului al IV-lea i. Marea Caspica. Primele asezari omenesti sunt atestate arheologic pe podisul iranian chiar din mileniul al V-lea i. Persia a receptat si a asimilat. gutti. creand detasamente speciale de lanceri. denumirea care (sub dominatiile succesive: araba. “tara arienilor” – ceea ce inseamna “a nobililor”. Singurul corp de armata permanent il formau 10 000 de calareti de elita. Tocmai acestea si sunt domeniile – alaturi de cel al religiei – in care persanii si-au adus contributia lor originala in istoria civilizatiei si culturii. recrutata din randurile popoarelor supuse. Clima podisului iranian era marcata de contraste mari de temperatura. jumatatea de sud a podisului era favorabila agriculturii si pomiculturii. Urmau arcasii. calareti care trageau din fuga calului. Aceste triburi indo-europene au dat vastei regiuni in care incepeau sa migreze numele Aryanam.) care. creand ea insasi si difuzand forme culturale si de civilizatie originale.

Alaturi de satrap – in sarcina caruia deci cadea exclusiv administratia civila – era plasat guvernatorul militar al provinciei respective. precum si de administrarea in provincia sa a justitiei. sau dupa ce provocau inundatii. retragandu-se in fata inamicului dupa ce ardeau totul in urma lor. Pentru a se cunoaste exact pierderile suferite. Pe langa un inalt functionar insarcinat cu perceperea darilor. acelasi lucru se poate spune si in ce priveste organizarea administrativa a tarii. cu o mare precizie. numarul sagetilor ramase indica numarul celor ucisi.legiunilor romane. tributul platit de tarile supuse s. numiti “urechile regelui”. prada de razboi. taxele si impozitele interne. numit satrap (“ingrijitorul tarii”). pe gradina. pentru o casatorie. anuale. Populatia persana propriu-zisa – de aproximativ o jumatate de milion abia – era scutita de darile mari. Acestia vizitau o data pe an – sau inopinat. si altele) statul dispunea de diferite resurse: veniturile proprietatilor funciare nesfarsite ale casei regale. Inainte de inceperea unei batalii avea loc ceremonia purificarii rituale si a invocarii cerului. Raspundea de recrutarea oamenilor in timp de razboi (cand era decretata mobilizarea totala). avand in frunte fiecare cate un guvernator. pe vite. s. In perioada arsacizilor functia de satrap a devenit in general ereditara.) Cei lipsiti de proprietati funciare plateau taxe personale fixe. Urmau trupele arcasilor care luptau din turnurile de lemn instalate pe spinarea elefantilor. In sfarsit. inconjurat de steaguri si protejat in mijlocul corpului de cavalerie grea. Persanii practicau tactica replierii. care avea misiunea de a tine legatura direct cu casa regala. regele in persoana conducea operatiile militare. Impozitele erau stabilite – in functie de zona geografica si de recoltele obtinute – pe genuri de proprietati (pe casa. satrapul mai avea alaturi si un secretar numit de Palat. depinzand direct numai de rege. monopolul de stat al minelor. lucrarilor publice. Daca in materie de stiinta militara persanii nu erau intru nimic inferiori romanilor. curtii regale. el raspundea direct in fata regelui. fiecare soldat depunea la inceputul luptei o sageata intr-un cos. Ales de rege dintre membrii familiei regale sau din cele mai inalte familii nobile. Darius si-a impartit imperiul in 23 de provincii (numar la care s-au adaugat apoi alte trei). aparatului birocratic. Regalitatea Organizarea societatii persane a ajuns – in perioada sassanida – la o ierarhie foarte precisa si rigida. in caz de nevoie puteau dispune si de forta armatei. .a. etc. regele isi mai avea (pentru a-i controla pe satrapi si pentru a le verifica obedienta) si un corp speciali de inspectori. De pe tronul sau. Masa mare de pedestrasi – tarani prost inarmati – nu conta prea mult. dar si taxe extraordinare: cu ocazia nasterii unui copil. la sfarsitul luptei fiecare isi lua inapoi sageata. Satrapul raspundea si de perceperea darilor care erau stabilite de la caz la caz. Societatea persana.a. chiar de mai multe ori – satrapiile spre a controla gestiunea. Pentru a face fata imenselor cheltuieli (ale armatei. in schimb asupra ei grevau sarcinile administrative si indatoririle de ordin militar. taxele vamale. Detasamentele de cavalerie grea – constituite din nobili de frunte – erau echipate intr-un fel care le asigura o extraordinara forta de soc. pe langa contactul permanent si direct cu guvernatorul militar.

In varful piramidei sociale trona regele. nobilii s-au pasionat pentru jocul de sah si pentru diferite jocuri cu mingea. prin atitudinea. ideea monarhiei de mandat si de drept divin nu este o . Clasa conducatorilor militari si clasa inaltilor functionari ai statului proveneau din randurile aristocratiei. considerati persii “puri”. Toti nobilii insa. in anturajul de curte. In contextul istoriei antichitatii. vanatoare. ci si de o mare influenta in viata sociala si economica. Societatea era impartita in patru clase. conducandu-se dupa legile lor proprii. De asemenea servituti erau scutiti numai cei o jumatate de milion de locuitori din provincia Fars. ci si negustorii si mestesugarii. Marii nobili. clerul – care in epoca ahemenida a devenit cler al religiei de stat – servea puterea politica centralizata. practic. se considerau vasali ai regelui.Intreaga viata si civilizatie persana era structurata in functie de pozitia proeminenta a aristocratiei. Aceste clase erau: a preotilor. In ce priveste mica nobilime. Taranii – “oamenii liberi” – erau liberi numai in teorie. traiau in capitala. Printre celelalte sevituti. locul de frunte il ocupau “cele sapte familii”. Nobilii mari proprietari de pamanturi se bucurau de o serie de privilegii ereditare. Prin pozitia sa sociala si puterea sa economica. Taranii erau legati de pamanturile pe care traiau. ei trebuiau sa-si procure singuri echipamentul si armamentul. Salariile erau precis fixate. ca pedestrasi. a militarilor. Cu timpul – in epoca sassanida – obiceiurile s-au mai rafinat. Preotii erau organizati intr-o ierarhie precisa si complexa. totodata insa cultivau si poezia. in randul poporului intrau nu numai taranii. (Intr-un timp ajunsesera chiar sa fie ei cei care il alegeau pe rege). taranii aveau si obligatia de a presta serviciul militar in timp de razboi. in schimb era scutita de a presta serviciul militar. celor “care pacatuisera”. putand fi vanduti unor noi proprietari odata cu mosiile pe care traiau si lucrau. . a functionarilor si a poporului. care n-au avut nici un rol important in viata economica. supusi numeroaselor corvezi si platii dijmelor. o influenta cu atat mai mare cu cat ea dispunea de considerabile proprietati imobiliare si de venituri provenite din donatii. ei erau iobagi. Existenta lor era impartita intre razboaie. Intr-o vreme – in epoca sassanida – statul persan cautase sa se intereseze de situatia muncitorilor. De pilda. si deci formand un fel de stat in stat. latifundiari. In sanul acesteia. aceasta nu se deosebea prea mult de “capeteniile satelor”. in clasa functionarilor erau inclusi si scribii. muzica si chiar stiintele. precum si dintr-un fel de “amenzi religioase” pe care la aplicau. In acest sistem nu erau considerati si sclavii de razboi (sclavia rezultata din vanzarea copiilor sau a debitorului nu exista in Persia). din toate categoriile. trecerea dintr-o clasa in alta de era – cu extrem de rare exceptii – imposibila. atributiile si intreaga sa activitate. Se pare ca ar fi existat chiar si centre de angajare a muncitorilor (cel putin pentru lucrarile publice). si astrologii.si diferentiate in functie de varsta. Clasa preotilor se bucura nu numai de prestigiul pe care i-l conferea functia sa spirituala. Nobilimea mijlocie traia pe proprietatile ei. arbitrar. si poetii de curte. inchise. de sex si de calificare. reglementand conditiile de munca si cuantumul salariilor. banchete si placerile haremului. asemenea taranului. monarhul absolut. Populatia modesta a oraselor (de exemplu. mestesugarii si negustorii) era mai avantajata: platea doar taxele personale. In interiorul acestor clase existau diverse subdiviziuni. fara sa primeasca nici o solda si nici o alta recompensa.

Se in schimb de muzicanti.n. Marile proprietati (ale coroanei.dar si aici in proportie redusa.). am fost cel mai iscusit dintre toti vanatorii.n. ale templelor. Nu e noua nici ideea ca indatorirea regelui este sa iubeasca adevarul si dreptatea. se cultivau maslinul si vita de vie. multe au trecut in aceasta epoca din Iran in Europa meridionala (bumbacul. se practica pe scara larga apicultura. In timpul dinastiei seleucide a luat o mare dezvoltare cultura multor specii de plante. oi si animale de povara (cai. elenistica seleucida (331-250 i. Spre a-si spori si mai mult in ochii supusilor lumina supremei sale demnitati. au aparut noi procedee de irigatie si noi metode de cultivare a vitei de vie. arsacida (360 i. De asemenea. Traia inchis in palatele sale. . devenind tot mai oprimati de marii proprietari. au inceput sa se practice trei asolamente anuale de cultura. am vrut sa nu se faca nici o nedreptate vaduvei si orfanului. l-am pedepsit cu asprime pe cel mincinos. Baza economiei o constituia agricultura. au aparut din nou marile latifundii. o specie mai mica de lei. ale nobililor) au fost fractionate spre a fi distribuite oraselor sau coloniile militare. onagri si gazele. Dar sub dinastiile partilor. curmalul. Agricultura. Mica proprietate agrara s-a pastrat mai ales in provincia Fars – regiunea de origine a dinastiei Ahemenide.n. care erau foarte stimati. Vanatoarea era placerea aleasa a regilor persani.idee noua. multi tarani legati de pamant au devenit arendasi.ahemenida (550-331 i. Se produceau cu precadere orz si grau. nevazut nici chiar de inaltii demnitari ai curtii – decat in ocazii exceptionale. pepenele galben). orice lucru eram in stare sa-l fac cel mai bine” – spunea acelasi Darius. maslinul. . lamaiul. Ca urmare. se cresteau vaci. Acum s-a dezvoltat si tehnica agrara. “M-am dovedit a fi cel mai bun calaret si cel mai bun arcas. in perioada Arsacizilor. regele tinea sa ramana cat mai inaccesibil.e. probabil (ca in Grecia timpului). Dar nicaieri acestea nu sunt exprimate cu atata claritate si intr-un mod atat de staruitor ca in declaratiile regilor persani: “Eu am iubit dreptatea si am urat minciuna. smochinul. Se noteaza acum . sa vegheze asupra aplicarii legilor si sa-l protejeze pe cel slab si asuprit.) si sassanida (224-651).e. Sub ahemenizi s-a realizat pentru prima data o irigatie a terenurilor prin canalizare si. iar cei de pe pamanturile daruite oraselor au devenit tarani liberi: aceasta a fost marea opera politica si sociala a epocii seleucide. struti si pauni. asini si catari). taranii si-au pierdut libertatea.). Aceste prescriptii – asupra carora Codul lui Hammurabi insista in mod deosebit – se gaseau formulate si in doctrina regalitatii Egiptului antic. capre. Mestesugurile Resursele economice care au alimentat colosalul edificiu politic si social al Imperiului persan au cunoscut o evolutie fireasca de-a lungul celor patru perioade istorice. apoi mistreti si ursi. – 224 e. Mica proprietate a disparut incetul cu incetul. luau parte la ceremonii si il insoteau pe rege la vanatoare. l-am rasplatit” – afirma cu mandrie intr-o inscriptie Darius.e. vanatoarea in parcuri inchise in care erau tinuti tigri. marea proprietate agrara lucrata de taranii legati de pamant si (mai putin) de sclavii prizonieri de razboi. dar pe cel care a muncit cinstit. o asanare a terenurilor mlastinoase.n. monarhul persan tinea sa fie considerat si trebuia sa apara in ochii supusilor sai ca un model de luptator. dandu-i totodata si o aura de mister.

taranul produce tot necesarul consumului pentru stapanul sau. tesatorii. datorita realizarii unitatii politice a intregului Orient Apropiat sub persani. . Comertul. Progresul artizanatului era asigurat de marile rezerve de materii prime. productia de arme si a obiectelor de sticla. si dupa ce apoi – la sfarsitul aceluiasi secol al VI –lea i. dar adevaratul sistem monetar bimetalic (cu monede de aur si argint) dateaza din secolul urmator.). din Cipru si Palestina. pielaria. sistemului perfect de stabilire si percepere a taxelor si impozitelor. iar metalele (arama. Moneda mica de argint aparuse inca din sec. precum si afluxului de aur si argint in cantitati imense in trezoreria statului. de bronz. VII i. trestia de zahar. Este perioada cand din China s-au adus piersicul. carne si untdelemn. ci exercita un control sever si asupra atelierelor particulare – care produceau articole necesare in primul rand curtii.progrese in zootehnie. prin introducerea monedei.e. iar din India. Alte mestesuguri s-au perfectionat sub dinastia Arsacida. Minele din Khorassan erau bogate in pietre semipretioase.n. Transporturile Practica comertului nu era tinuta de persani in mare cinste. din Liban si Asia Mica. in mare parte. de aceea comertul a ramas aici. din zonele nordice ale Mesopotamiei sau din regiunea Caucazului meridional. Carierele din muntii Elamului furnizau cantitati suficiente de marmura pentru constructia palatelor regale. Liban si India. caisul si viermele de matase. pe mana strainilor – babilonieni. De remarcat faptul ca in aceeasi epoca sassanida au inceput sa se constituie anumite corporatii de mestesugari. – Darius l-a adoptat si in imperiul sau. de care dispunea imperiul. cand regele Cresus l-a introdus in tara sa. Comertul persan a fost puternic stimulat. crearii unei bune retele de transport si comunicatii. Lemnul era adus in special din Asia Mica. de pilda articole de imbracaminte. armeni sau fenicieni. armatei si administratiei.n. dar si bijuterii si vesela. incizorii si cizelatorii si-au intensificat si si-au perfectionat productia. impartirii imperiului in satrapii conduse de o administratie centralizata. si mai ales.e. tesatori. fierul. in special turcoaza si cornalina. pe marile mosii insa productia artizanala incredintata servilor a continuat. In timpul dinastiei Seleucide. nu insa si in tehnica agricola.. Considerabil stimulat a fost comertul persan si de introducerea pe tot teritoriul imperiului a unui sistem unic de masuri si greutati. evrei. pana la vin si fructe. . tamplari. fierari. olarii. Si in epoca sassanida baza economiei a continuat sa ramana agricultura. morari. Trecerea spre modul feudal de productie devine tot mai evidenta: pe proprietatea nobilului domina sistemul economiei inchise.stabilind preturile produselor si salariile lucratorilor.un fenomen care. prin intermediul arabilor. . Mestesugurile au inceput sa ia o dezvoltare la orase inca din epoca ahemenizilor. Nu s-a inregistrat insa acum decat o agravare a situatiei taranului. In epoca sassanida statul nu se ingrijea numai de propriile sale ateliere. se va transmite Europei medievale. inca din epoca ahemenizilor. de la grau. Latifundiile isi aveau propriii lor mestesugari (dulgheri. in Lidia. aurul). Mestesugarii din orase lucrau. obtinute si din import. etc. argint si aur.

Milet si Cartagina. In timpul primei dinastii persane au fost pietruite portiunile de drumuri deteriorate de intemperii. inca de la inceputul imperiului. s-a inventat un mijloc de protectie a copitelor animalelor de povara. Caravanele care strabateau desertul aveau la dispozitie hanuri si rezerve de apa potabila. Cu toate acestea. IV i. sau confectionat din par de capra ori de camila. au aparut elemente noi care au dinamizat mai mult comertul “mondial” iranian. corabii cu panze si vasle care puteau parcurge pana la 80 de mile marine intr-o zi.e. Dar fenomenul cel mai important a fost aparitia “politei”. in schimb la import au aparut articole noi: papirus.importand. II sau I i. In perioada urmatoare volumul exportului a crescut. In secolele VI-V i. Regii seleucizi acaparasera aproape toate bogatiile tarii. (Potcoava va fi inventata in sec. In sec.mai ales sirieni si evrei. purpura. Persia a putut stabili. O mare flota avand baza in Golful Persic asigura legaturile cu Marea Rosie inspre vest. cu Oceanul Indian. ajungand mai tarziu chiar pana in zona Gibraltarului. covoare si caini de rasa. In cele din urma. Negustorii persani din timpul Ahemenizilor au ajuns pana in regiunea Dunarii si a Rinului. fier si cupru. relatii comerciale externe de o extindere geografica (din Grecia pana in India si Ceylon) si de un volum de schimburi necunoscute pana la acea data. ambra din regiunile nordice. “Casele comerciale” exportatoare s-au specializat.). ci in aceasta epoca se infiintasera aici adevarate “banci” particulare. Drumurile pe uscat erau bine intretinute. intervenea prea mult in afacerile negustorilor. aur in mare cantitate din India. stapan pe importante monopoluri si impunand o fiscalitate excesiva.e. ceea ce impiedica mult functionarea normala a liberului schimb. dar in Persia.n. Paza era asigurata de puncte militare fixe. volumul schimburilor comerciale a atins nivelul cel mai inalt: Persia importa vase de bronz si obiecte de podoaba din Egipt. . S-au format colonii stabile de negustori. negustorii angajati in comertul interior de asemenea. spade si scuturi din tinuturile Marii Egee. iar sper est. Sub a doua dinastie s-au organizat expeditii maritime de explorare. in epoca sassanida comertul exterior persan a stagnat din cauza ca statul. Un progres cu totul remarcabil l-au inregistrat si mijloacele de transport de-a lungul perioadelor celor patru dinastii. .n. Navigatorii intreprindeau mari calatorii de explorare. plumb si pietre semipretioase.e. organizand un aparat fiscal centralizat extrem de riguros. Sub Seleucizi. Interesant de notat este faptul ca aparitia si raspandirea monedei a favorizat si dezvoltat comertul bancar. Acest fel de activitate era cunoscut in Mesopotamia inca din mileniul al II-lea i. deosebirea era ca in timpul dinastiei Ahemenide “bancile” nu apartineau statului. printre altele. Toate aceste conditii asigurau deplasari si transporturi cu o rapiditate care nu va fi depasita – in nici un punct al globului – pana la aparitia masinii cu vapori.n. Armenia si regiunea Caucazului.e.n. .Gratie avantajelor incalculabile pe care le prezenta acest sistem monetar. Persia exporta articole de imbracaminte si obiecte de podoaba. constand dintr-un invelis de arama.. In acest timp constructorii din diferitele regiuni ale imperiului au construit nave cu o capacitate de 200-300 tone incarcatura (sau nave fluviale de 100-200 tone). intr-o forma noua. tesaturi din Corint. de la gurile Indusului pana in Egipt.

insemna ca exprimau insasi vointa divinitatii. locul lor a fost luat de judecatori laici. Familia Asemenea cruzimi si barbarii autorizate de dreptul persan contrastau cu frumoasele calitati morale ale poporului. generosi. (Dar popoarele supuse isi pastrau propria lor legislatie). . Justitia In regimul monarhic absolutist de tipul despotismului persan regele era unica sursa a dreptului. asasinatul. a incalca hotararea regelui (deci legea) insemna o grava crima de-a dreptul contra religiei. Pedepsele erau in general de o cruzime pe care numai asirienii o egalasera. . care se ocupau si de intregul mers al procesului. chiar ceremoniosi. tribunalul trebuia sa tina seama si de persoana morala. Ca urmare. rastignire. Mai tarziu. el a pus sa i se consemneze hotararile pe tablite de arama. Impricinatul – care nu se putea descurca in multimea de legi ce se adunasera de-a lungul timpului – putea fi sfatuit de “oratorii legii”. Tribunalelor le erau fixate anumite termene pana la care trebuiau sa judece cauzele prezentate. In hotararea pe care urma sa o ia. legi care. Judecatorul suprem era regele – care insa isi putea delega un reprezentant pentru a judeca in ultima instanta. Numarul maxim de lovituri era administrat celui care otravise cainele unui pastor (in timp ce pentru un omicid involuntar erau prevazute numai 90 de lovituri). lapidar. . ospitalieri. si alte asemenea orori. Pedeapsa cea mai usoara (si care in unele cazuri putea fi inlocuita cu o amenda) consta in lovituri de bici: intre 5 si 200. Hotararile lui deveneau legi imuabile. La sate. dar in caz de coruptie dovedita. Crimele si delictele cele mai grave erau pedepsite cu mutilarea. spanzurare cu capul in jos. numeroasele tribunale raspandite in toate orasele mai importante ale imperiului. venea curtea suprema de justitie. Crimele pentru care era prevazuta pedeapsa cu moartea erau: tradarea. sau cu moartea. pe care consilierii regelui persan il cunosteau demult. strivirea capului. pe stele de piatra sau pe papirus. Dupa rege. sau de a se aseza chiar si intamplator pe tronul regal…Pedeapsa capitala era executata prin otravire. acoperirea cu cenusa infierbantata.un fel de avocati. o jignire intolerabila adusa chiar divinitatii. politicosi. sodomia. ingroparea de viu pana la gat. erau inlaturati si pedepsiti cu moartea. Judecatorii erau numiti pe viata. n-a existat un cod de legislatie persana compact si organic. Acesta tinea – in fata poporului – scaun de judecata de doua ori pe an. tragerea in teapa. pretinzandu-se ca ii erau “inspirate” de zeul suprem Ahura Mazda. (Asa procedau cel putin primii regi sassanizi). vina de a fi patruns in viata intima a regelui. jupuire. Textele legilor hotarate de rege erau redactate de preoti – care multa vreme au indeplinit si functia de judecatori. de trecutul si de meritele acuzatului. “capetenia satului” era si judecatorul local. apoi. In consecinta.Dreptul. Oricine putea face apel la rege. stabil si unic. Hotararile-legi ale lui Darius par sa fi fost inspirate adeseori de Codul lui Hammurabi. Legea stabilea apoi ca pentru o crima savarsita de cineva sa fie pedepsita intreaga familie. cu insemnarea cu fierul rosu.documentele care erau trimise apoi spre cunostinta in diferite puncte ale imperiului. compusa din sapte membri. cu scoaterea ochilor. Persanii erau cunoscuti ca oameni blajini. Cand Darius s-a gandit – cel dintai – sa dea statului sau o armatura legislativa adevarata.

cu o parte din mostenirea lui se inzestra – se “cumpara” – o fata pentru a o marita cu o ruda apropiata a defunctului. De aceste libertati se bucurau mai mult femeile sarace. ruda lui mai apropiata lua in casatorie pe una din fetele sau nepoatele lui: iar copilul de sex masculin nascut din aceasta casatorie era considerat fiul si deci mostenitorul vaduvului dupa ce acesta deceda. Pe de alta parte. Regimul familial si viata de fiecare zi a familiei erau in multe privinte la un nivel moral superior celui al altor popoare din Orientul Antic. exercitiile si instructia la care erau supusi erau foarte dure: tinerii executau lucrari agricole istovitoare. chiar regele facea in fiecare an daruri parintilor cu multi copii. In familia regala si in familiile nobililor casatoriile intre frate si sora erau – ca in Egipt – frecvente. De educatia copilului se ocupa mama. despre care Herodot (simplificand insa lucrurile) . Se studiau texte din Avesta. Se mentinuse. fireste. nu aveau voie sa se intalneasca in public cu barbati. Se pastra in Persia. ca la evrei. vaduva se casatorea cu ruda cea mai apropiata. Acestia procedau la impartirea mostenirii (modalitatile partajului erau foarte complicate). Parintilor li se aduceau daruri. Daca tatal deceda si copiii lui nu ajunsesera inca la varsta maturitatii. Nasterea unui copil de sex masculin era intampinata cu mare bucurie. Casatoria se contracta prin plata unei suma de bani parintilor logodnice. cu tot echipamentul si armamentul personal. ea putea sa posede bunuri materiale si sa dispuna liber de ele. putea sa circule in public cu fata neacoperita de val. chiar 24 de ani. fie la locuinta lor. Daca se dovedea ca copilul nu daduse ascultarea cuvenita tatalui. calareau pe cai naravasi. de medicina si de drept. Respectarea intocmai a acestor uzante era sever controlata de preoti. tatal. si in Persia poligamia – dar de consideratie si de drepturile de stapana a casei se bucura numai una din sotii. Daca sotul deceda fara sa fi avut o fata. o parte din mostenirea ce ii revenea de drept de la tatal sau ii ramanea mamei. putea sa conduca treburile sotului in numele lui. numita “privilegiata”. Femeia datora ascultare absoluta barbatului ei. puteau iesi numai cu fata acoperita. Un regim de o severitate care explica de ce niciodata femeile nu erau reprezentate nici in arta plastica. cu respectivele comentarii. care era tinuta de preoti fie in incinta templelor. nici mentionate in inscriptii. Femeile din randurile aristocratiei duceau o viata in izolare. iar de la varsta de cinci pana la sapte ani. elevii invatau scrierea cuneiforma. faceau marsuri lungi pe arsita si pe ger. preotii erau cei care se ingrijeau de funerarii si de soarta orfanilor sai minori. obiceiul leviratului: daca sotul deceda fara sa fi avut copii de sex masculin. Daca insa sotul ramanea vaduv fara sa aiba baieti (care totdeauna erau preferati fetelor). in fine. Educatia astfel dirijata urmarea in principal sa le asigure tinerilor pregatirea necesara in vederea viitoarelor functii administrative sau militare care ii asteptau. In aceste scoli studiile durau pana la varsta de 20. iar daca defunctul nu lasase nici o avere. Apoi copiii (celor bogati) urmau scoala. iar dupa ce se casatoreau nu puteau avea nici un fel de relatii nici cu rudele lor cele mai apropiate de sex masculin. erau initiati in treburile publice si in practicile cancelariei regale. Iar pentru a-l obisnui pe tanar cu viata grea a soldatului. sau erau pusi sa treaca inot un fluviu. erau alimentati foarte prost. Grecii admirau educatia data tinerilor persani. acestia erau pusi in tutela vaduvei. invatau legendele si traditiile referitoare la zeii si la eroii iranieni capatau notiuni de religie.

Cu aceasta ocazie regele organiza si prezida sacrificii si ceremonii solemne. iar vesela era de o bogatie si de un rafinament artistic neintrecut in Antichitate de nici o alta tara. regele daruia saracilor cantitati de mancare si de bautura ramase neconsumate. cand familiile si prietenii se adunau in jurul celei mai copioase mese pe care si-o puteau permite. In alte ocazii. in care se afla instalata si o cada mare pentru apa menajera. la toate nivelurile sociale. Casele bogatilor erau construite in jurul unei curti interioare. la sfarsitul ospetelor grandioase la curte. Acelasi gust si fast se noteaza si in obiceiurile. Nobilii imitasera casele grecesti. persii obisnuiau sa iasa si sa imprastie pe strazi ramuri de mirt. In schimb cornisele usilor si ale ferestrelor erau din marmura. Casele erau de obicei din caramida nearsa. de argila amestecate cu paie tocate. adaugandu-le un atriu deschis. numai cei foarte bogati isi puteau permite sa aiba case din caramida arsa (combustibilul fiind foarte rar). La aceasta sarbatoare persii obisnuiau sa-si faca daruri unii altora. in familii se aranjau ospete. lanturi de aur si bratari de argint. apoi cercei grei cu pietre scumpe. Cand Alexandru Macedon a cucerit Persia. cantareau 1. supusii aduceau si ei daruri satrapilor si nobililor. Acoperisul era din barne din lemn peste care se intindeau rogojini acoperite cu lut. Sarbatoarea religioasa dedicata zeului soarelui Mithra – sarbatoarea oficiala cea mai importanta – era si sarbatoarea Anului Nou. inventarul prazii insuma – printre alte comori – pahare de aur masiv in greutate totala de 2.216 kg. in ocazii triste (o infrangere militara. tunici cu maneci largi si garnisite cu pietre semipretioase. peretii erau tencuiti si zugraviti in verde. Viata cotidiana Locuintele erau relativ modeste. iar barba de asemenea. pe pamantul batut se intindeau covoare de obicei tesute in casa. De dimensiuni modeste erau si cele mai multe dintre palatele regale: cel al lui Darius din Persepolis avea doar 50 pe 30 metri. iar lancile celorlalti o mie (deci ale ofiterilor) era din aur masiv. traditiile si la serbarile persilor. Sarbatoarea cu caracter laic cea mai importanta era seara de ajun a Anului Nou. iar cupele mari.697 kg! Aristocratii si bogatasii persi erau renumiti pentru eleganta ostentativa si fastul excesiv pe care il afisau in imbracaminte si bijuterii. Armele.spune: “Tinerii persi sunt invatati trei lucruri: sa citeasca. Deosebit de luxoasa era imbracamintea celor zece mii de ostasi din corpul “nemuritorilor”: splendide vesminte de brocart. soldatii primeau o solda in plus. sustinut de coloane de lemn. dupa care participa la banchetul la banchetul care era urmat totdeauna de spectaculoase dansuri sacre si de dezlantuite betii. In schimb. Pe jos. sa traga cu arcul si sa spuna totdeauna adevarul”. servitorii capatau haine noi. Nobilii purtau parul lung si ingrijit ondulat. sau . de asemenea: extremitatea inferioara a lancilor a noua mii dintre “nemuritori” era din argint masiv. incrustate cu pietre pretioase. cand sarbatoreau o veste buna sau un eveniment familial fericit.

mai precis: islamica. Arta persana este in cea mai masura de import. veniti din Grecia. stiluri. s-au tradus in siriana si persana lucrari de medicina grecesti si indiene. sporadice si vagi. In schimb persii s-au servit de cercetarile si de rezultatele prestigioase a Babilonului. Astfel: pentru irigarea terenurilor ridicau apa din rau pana la nivelul orgoarelor cu ajutorul rotii prevazute pe circumferinta cu un sistem de galeti: o inventie – in uz si azi in unele tinuturi orientale – care se considera ca apartine persilor. Apeductele lor aduceau apa prin conducte subterane – pentru a o feri de evaporare si a o pastra curata – pana in bazinul-rezervor.la moartea unui rege) isi radeau parul si barba. exista la Gonde Sahphur o scoala de medicina care a avut o importanta deosebita in dezvoltarea stiintei medicale arabe. ca la greci. o arta in care sunt amalgamate conceptii. nimic care sa ne dea vreo indicatie asupra unor principii. Iar modul lor de prelucrare a metalelor. si aici medicii se imparteau. .e. oamenii de stiinta persani vor fi integrati in mare miscare stiintifica si culturala araba – sau. Cel putin.n. incepand din sec. ca. – neinsemnata. Atat prin aceasta activitate cat si prin cea de cercetari personale. – de contributia invatatilor. adica medicii propriu-zisi. isi sfasiau vesmintele.n. V e. mai ales a medicilor. dar fara nici un amanunt privind practica medicala. V e. Rudimentare cunostinte stiintifice Contributia persilor in domeniul stiintei a fost – pana la o data tarzie. cei care tratau cu ajutorul plantelor. sec. . teologice ei au pregatit limba araba pentru noul sau rol de transmitere a stiintei grecesti. Arta persana. Oamenii de stiinta persani care in secolele VII-VIII trecusera la Islam si adoptasera limba araba au avut un rol considerabil in introducerea patrimoniului culturii elenistice in civilizatia islamica: prin traducerile lor de opere medicale. precum si – inca din sec. de confectionare a obiectelor de ceramica dovedeste o tehnologie foarte inaintata pentru acele vremuri. conceptii sau macar simple cunostinte stiintifice. IV i.n.e. nu ni s-au pastrat texte stiintifice. Se mai cunosteau apoi unele preocupari.o arta . de organizare a calendarului – si cam atat. adica magicienii si vrajitorii. persii au avut realizari demne de mentionat. stiinta persana s-a afirmat in primul rand prin prestigiul medicilor. Dar in domeniul tehnicii. iar cailor le taiau coama. Mai tarziu.. Acestia din urma erau mai pretuiti decat toti. si cei care vindecau cu cuvantul.pe langa invatamantul medical si practica clinica. in trei categorii. VI i. Arhitectura O contributie de o relativa originalitate au adus persii si in arta. medicii persi – ale caror onorarii erau stabilite de lege (ca in Codul lui Hammurabi) tinandu-se seama si de conditia sociala si economica a bolnavului – erau organizati in corporatii. In sec. chirurgii. In acest centru stiintific – o adevarata academie. cei care “foloseau cutitul”. Tot ceea ce stim este ca medicina era practicata – cel putin la inceput – de preoti intr-o forma in care predomina vrajitoria.n. motive si tehnici extrapersane. Exceptie fac doar cateva incidentale si vagi aluzii din Avesta la domeniul medicinei. juridice.

mentinandu-se in contact permanent cu arii diferite de cultura. Dar modelul adevarat si evident al palatelor persane pare a fi fost dat de salile hipostile egiptene. Arhitectura era babiloniana. Mai tarziu. caci in arhitectura asiriana coloana ramanea doar un accesoriu arhitectural. in pozitia de spate la spate si in genunchi. Ansamblul avea dimensiunile colosale ce aminteau de templul egiptean din Karnak. Pentru constructia lor se aduceau din alte tari materialele si mesterii. in apropierea caruia se afla altarul considerat adevarat. cu curti interioare si cu lungi coridoare in exterior unde soldatii garzii faceau de paza. Caracteristice – si provenind din zona culturala mesopotamiana – sunt si scarile monumentale.reprezentand partea anterioara a corpurilor a doi tauri (sau licorni cu labe de leu). caracteristic persane sunt capitelurile coloanelor. terasa propileelor si a “salii celor o suta de coloane” (inalte de 20 m fiecare). . cu latura de 43. al carei plafon din lemn de cedru era sustinut de coloane zvelte si canelate – inalte de 20 m si cu un diametru de 1. Rolul preponderent pe care il detinea coloana deosebea arhitectura persana de cea asiriana. Scara de acces a palatului din Persepolis – larga de 7 m si cu 106 trepte – ducea la o a doua terasa. Dar in aceasta arhitectura lipsesc templele. cu rampe convergente decorate cu basoreliefuri. iar nu un principal element functional. Palatul lui Darius din Persepolis era inaltat pe o terasa rectangulara (cladita din blocuri mari de piatra) avand laturile de 530 m si 330 m. In epoca Arsacizilor apare in arhitectura persana o noutate care va dura in Iran pana azi: bolta in leagan. imensa ca dimensiuni.in numar de 362 (=1296). cum ar fi altarul pe care era intretinut permanent focul sacru. Primii regi ai Persiei isi construisera drept palate niste locuinte din lemn de cedru si de chiparos. fara sa reuseasca (in general vorbind) sa le si contopeasca.compozita. lipsesc mormintele monumentale – in afara mormintelor regale sapate in stanca. . patrata. a Orientului si a Occidentului. Se multumea numai cu altare de mici dimensiuni. In ansamblul culturii persane arta detinea un rol secundar. De asemenea. tauri care sustineau in spinare grinzile arhitravei. India si Grecia. arhitectura sassanida se va caracteriza prin masivitate si prin folosirea cupolei.6 m. deschizandu-se pe fatada cladirii. . Templele lipsesc. palatele regale au fost construite pe o esplanada inaltata la 6 m si chiar pana la 15 m. Partea principala a cladirii o constituia sala tronului. cel pe care se oficiau sacrificiile. din care s-a inspirat.5 m. Sub acest raport contributia persana mai de relief este limitata la domeniul arhitecturii. cu colosi animalieri fantastici sau reali pazind intrarile. lunga de circa 500 m si larga de 300 m. cu exteriorul invelit in placi de metal. Imperiul persan a imprumutat elemente diverse de la fiecare. pentru ca vechii persi considerau ca zeului apartinandu-i toata lumea nu trebuie sa fie inchis in cadrul unor cladiri. sa le reelaboreze intr-o sinteza de reala si valoroasa originalitate. Situat intre doua lumi. Originale insa. Mai tarziu. Monumentul prin excelenta al epocii ahemenide este palatul de dimensiuni colosale. in speta de cele din Teba. in special din Egipt. Impresionante in schimb erau palatele regale. vechi si originale.

de prizonieri de razboi. de pilda un crocodil. este mai delicata decat in basoreliefurile asiriene. este conceput si realizat in scopul de a exalta ideea de monarhie absoluta si persoana monarhului. Basorelieful. de miscari. Sculptura Arta persana este o apoteoza a monarhiei. Dar. corpurile sunt dispuse toate in aceeasi directie si in aceeasi atitudine. regele inconjurat de curteni. a drapajului. compus dintr-un vestibul si o camera funerara. iar in spate un servitor tinandu-i deschisa umbrela. Incaperile sunt lipsite de orice element ornamental.in schimb au mai multa eleganta si armonie a formelor. Ca urmare. sau ucigand lei. inspirate – cum s-a spus – din hipogeele egiptene. Taurii inaripati impun mai putin din salbatica lor forta animalica decat cei din reprezentarile artistice asiriene. a zeului Marduk asupra zeitei Tiamat. Fatada grotelor artificiale este in asa fel cioplita in stanca incat sa se scrie intr-o suprafata de forma unei cruci grecesti. dar sunt mai decorativi. este sensibil mai redusa decat in basorelieful asirian. de dimensiuni reduse. Intreaga atentie este acordata exteriorului: cele patru coloane de la intrare sustin o cornisa deasupra careia basoreliefurile desfasurate in doua zone suprapuse il reprezinta pe regele defunct inconjurat de supusi si binecuvantat de Ahura Mazda. leii sculptati de el sunt de un realism si de o forta mai reduse decat ale leilor din basoreliefurile asiriene. mai lipsita de forta. se observa ca sculptorul a realizat. in cealalta o floare. de lei. de supusi aducand tributul. Un singur scop urmareste artistul persan: preamarirea regelui si a regalitatii. in special. totusi o oarecare varietate – prin reprezentarea unor detalii caracterizante: in port. cu deosebirea ca linia vesmintelor. Cu toate acestea. semnificand victoria ordinei asupra haosului primordial. Figurile par a fi toate la fel. de atitudini. tauri ori monstri fantastici. desi este mai calma. Intalnim in basoreliefurile persane aceleasi motive ca in basoreliefurile asiriene: lungi siruri de soldati din suita regelui (celebra este “friza arcasilor” din palatul regal de la Suza. regele protejat de divinitate. In mai mica masura apartin arhitecturii mormintele regale rupestre. regele primind omagiul supusilor sai…Totul lasa pana la urma o impresie de raceala si de monotonie. de animale fantastice.de obicei tauri inaripati cu cap de om. Interiorul este foarte simplu. de dinamism si de varietate. Varietatea de figuri. in obiecte aduse in dar sau ca tribut. in incaltaminte. Apoi. aflata azi la Louvre). regele ucigand un monstru. in fata altarului pe care arde focul sacru. Aceste amanunte indicau si locurile de origine ale personajelor respective – care deci nu apar ca fiind aceeasi. Dar si acest simbol fusese schitat cu mult inainte in Babilon. . regele luptand cu un taur salbatic. sau stand pe tron. arta epocii ahemenide ramane mult debitoare celei asiriene. intr-o mana tinand sceptrul. . chiar daca atitudinile lor sunt identice (sau aproape aceleasi). . Regele insusi este reprezentat doar in trei atitudini: sau de adoratie in fata unui altar al focului sacru. privite cu atentie. Motivul acesta urma sa simbolizeze lupta dintre Bine si Rau. Apare si aici modelul asirian. Persii au introdus in sculptura un motiv nou: al zeului-calaret omorand o fiara. Artistul persan urmarea sa puna in evidenta nobletea conceptiei si sa creeze un efect grandios.

Materia Avestei era variata: texte liturgice. precum si 21 de psalmi. . rugaciuni pentru diferite ocazii. Prima. din care insa au ramas numai doua. o continuitate. Este cartea sacra a stravechilor persi. de morala. texte teologice. limba intelectualilor. cade in lupta. dar redactata sub sassanizi. S-a inceput acum sa se traduca in limba persana cronici. insa. Din aceasta epoca dateaza numeroase povestiri.prima capodopera este Avesta. poporul a continuat sa compuna in dialectele sale diferite poeme lirice. Pe langa importanta sa documentara. cultului si literaturii. Renasterea literaturii nationale persane a avut loc in secolele X-XI. personajele nu sunt grupate. care amintesc de poezia Vedelor. nu procedeaza ca artistul roman care “nareaza”. fratele regelui. Cuprindea initial 21 de carti. IV. dar materia povestirii este mult mai veche) nareaza un episod din timpul unui razboi in care comandantul suprem Zarer. Scenele n-au nici un fond de natura. moartea lui va fi razbunata de fiul sau. A doua (scrisa catre anul 650). Monumentala sa epopee Cartea Regilor de . . cuvantarile lui Zarathustra. S-au pastrat asemenea texte datand din secolele VII si VIII. Arta figurativa persana nu manifesta un interes adevarat pentru aspectele vietii reale. Ambele naratiuni au fost utilizate mai tarziu de Ferdousi in epopeea saCartea Regilor. Din aceste surse datand din sec. tocmai prin acesti psalmi. sau poeme epice cu subiecte eroice. timp de aproximativ trei secole limba oficiala a administratiei. Cartea vitejiilor lui Ardasir. fundamentala pentru religia. care reda simultan o suma de momente. Compozitia ansamblului respecta o simetrie rigida. Reactia nationala persana care a caracterizat perioada sassanida a determinat si o reluare entuziasta a vechilor traditii epice populare. cultura si civilizatia persana antica.datand din epoca ahemenida. predomina absolut caracterul simbolic si stilul hieratic. Avesta are si o valoare literara. atribuita insa lui Zoroastru. nici o indicatie in asa fel determinata incat sa poata fi localizate. Acestia au creat in capitala lor Buhara un puternic centru cultural. stiintific si literar. Conventiile domina: persoana regelui este figurata in dimensiuni disproportionate in raport cu cei din jurul sau. Literatura In literatura – domeniu in care Persia islamica isi va aduce marea contributie la tezaurul culturii universale. plus alte patru incomplete. din care au ramas una singura completa. fiul lui Papak. foarte rar si numai in artele secundare. ci intr-un mod regulat aliniate. iar in reprezentarea unui eveniment artistul se fixeaza asupra unui singur moment. de legislatie. La tara. in timpul dinastiei persane a Samanizilor. de exemplu in miniaturi) sunt redate static. marturii despre vechii regi iranieni. este un mic roman sau povestire istorica. Istoria lui Zarer (din sec. a istoricilor si a oamenilor de stiinta. imobilizate intr-o poza conventionala si avand o expresie impasibila. o relatie intre episoade. Artistul reprezinta excelent animalele (dar nu si dinamismul unei scene de vanatoare). fragmente de legende. Dupa invazia arabilor. IV – texte care nu ni s-au pastrat – s-a inspirat marele poet Ferdousi (934-1025). in care datele reale ale biografiei renumitului rege sassanid se impletesc cu gratioase elemente de fantezie. In schimb figurile umane (niciodata figuri feminine decat la o data tarzie. istorice ori legendare. o profetie asupra sfarsitului lumii.

este o reconstituire poetica a intregului trecut legendar si istoric al persilor. Desi a fost un timp poet de curte. De o mare popularitate. Capodoperele sale sunt Livada cu fructe si Gradina cu flori. Siddhartha era un print dintr-o familie nobila care . ipocrizia si minciuna. una din filosofiile importante din secolul IV – V este Budismul (Buddha). Nu lipseste din opera lui Nezami nici nota mistica (de exemplu in amplul poem Comoara tainelor). reprezentarea acestei tendinte este filosofia Hardalake. constatata pana in zilele noastre. totusi in poezia lui Hafez nu se intalneste obisnuitul ton preaplecat si laudativ al curteanului. formalismul gol. Din argumentele pro si contra a dus o dubla ipostaza mai intai ca religie iar apoi ca filosofie. vrai. metaforele. Din cele 5 mari poeme epice ale sale primul loc il ocupa Cele sapte chipuri. precepte morale. rugaciuni. 1141-1209). povestea nefericita de dragoste a doi tineri. Ele sunt documentare inestimabile ale culturii universale. ironizand sau satirizand vehement. Budismul este legat de numele printului SIDDHARTHA din familia SOKYA.aproximativ 120. alegoriile. un exponent ideologic al paturilor sociale mijlocii. avand insa o profunzime de gandire. In poezia sa se percep tonuri care il amintesc pe Omar Khayyam. a fost adesea contestat ca scoala filosofica sau atestat. 1050-1123). de erezie si chiar de blasfemii. O tendinta spiritualista dupa care realul este determinat de un principiu spiritual suprem principiul lui BRAHMAN si o tendinta realista dupa care realitatea este determinata de elementele de natura materiala. pe bigoti. pe predicatori. autor a numeroase opere stiintifice scrise in limba araba). Uponisodele contin elemente importante de filosofie. poet. Genul epic a fost cultivat si de Nezami (cca.000 de versuri. sfaturi practice si de conduita. ultima este o suita de poeme in proza ritmata in care sunt enuntate aforisme. Budismul este o filosofie dar si o religie. Uponisodele pun in evidenta existenta a doua orientari filosofice. Printre marii poeti persani se numara si Saadi (cca. fizician. Filosofia in India Antica Filosofia in India Antica In India antica se considera ca filosofia incepe o data cu Uponisoe care sunt comentarii la Vede. carew este primul filozof al lumii. precum si consideratii morale – ceea ce transforma aceasta capodopera si intr-o oglindire a vietii epocii – asupra oamenilor si starilor de lucru din jurul sau. par a apartine la prima vedere unei viziuni mistice. liber-cugetator si unul din cei mai de prestigiu oameni de stiinta ai Orientului medieval (stralucit matematician. Mai celebra. s-a bucurat Omar Khayyam (cca. Vedele sunt carti stravechi ale religiei brahmanice si consta in culegeri de imnuri. Hafez nu-i cruta pe preoti. a primit numele de BUDDHA care inseamna iluminatul. Poemele epice ale lui Nezami evoca romanul cavaleresc european medieval. Imaginile sale. astronom. fara insa a ajunge pana la nihilismul si la scepticismul acestuia. un simt al socialului si o fundamentare psihologica superioara. medic si filosof. In realitate opera sa abunda in momente de scepticism religios. 1213-1292).

budistii participa emotiv la acea miscare. Ajunge la descoperirea celor 4 adevaruri. In jurul acestei personalitati s-au creat legende. plant. Moartea nu-l elibereaza pe om de suferinte pentru ca dupa moarte urmeaza o alta nastere. ea devine. 26147pph78vvb7l Conceptia despre nirvana ca si filosofia budista in general a influentat intreaga cultura europeana. trece de la starea de nonexistenta la existenta. ei o deplang. Orice fiinta umana este condusa de la o renastere la alta prin nesfarsite suferinte. despre calea ce duce la nimicirea suferintei. acea stare de beatitudine opusa instabilitatii. de aicea reiese conceptia pesimista asupra lumii. incat oamenii pot trece dupa moarte in existenta ca animale. artisti. pasiunile si dobandeste o stare echivalenta cu nirvana. Omul ajungand la adevar isi anihileaza dorintele. Descopera ca trasatura fundamentala a existentei umane este suferinta. nu exista. ca o nesiguranta. Visul budistului este de a se situa deasupra evolutiei in care se gaseste. iar idealul este dobandirea nirvanei. stare de liniste. Cea mai inalta treapta a reincarnarii o reprezinta existenta de tip uman pentru ca numai in aceasta existenta este posibila aflarea adevarului si atingerea treptei de iluminat. bogatia si s-a retras in pustiu unde a stat timp de 7 ani ducand o viata de ascet consacrata meditatiei. este miscare. despre nimicirea suferintei. . Budda a descoperit sensul profund al vietii. Adevarul despre existenta suferintei. lumea nu-i ordonata. Cercetatoarea Amita Bhose care si-a dat doctoratul cu lucrarea “Eminescu si India” in capitolul VI al acestei lucrari face analiza aproape a tuturor poeziilor lui Eminescu de inspiratie budista. gasim idei foarte apropiate de filosofia budista. spirite si chiar zeitati. Conceptia pesimista o regasim in filosofia lui SCHOPENHAUER. sa depaseasca aceasta transformare. Marele poet Eminescu a cunoscut filosofia budista direct prin incercarea de a traduce lucrari budiste iar indirect citind prelucrari din filosofia budista. Importanta este ideea ca omul poate rupe lantul reincarnarilor chinuitoare prin propriile sale eforturi constiente si poate dobandi nirvana. Din acel momentBUDDHA incepe sa-si propovaduiasca filosofia sa dar abia dupa 300 de ani regele ASOKA ii recunoaste statutul oficial al acestei filosofii. ci o lume care se formeaza mereu. nu sunt lucrurile reale. Astfel in opera eminesciana gasim adesea numele lui Buddha fata de care se exprima cu admiratie. totul se modifica necontenit. Cea mai importanta carte a budismului se numeste TRIPITAKA care guverneaza lantul reincarnarilor. o simt ca o inconstanta. despre nasterea suferintei. Pentru budism lumea inconjuratoare este o permanenta curgere de forme. Influentele se resimt la marii poeti. Gasim termeni din filosofia budista. Ceea ce se modifica nu este lumea ca atare. budistii vad miscarea lumii si nu lumea in miscare.impresionat de suferintele oamenilor la varsta de 29 de ani a parasit familia. Reincarnarea este in functie de faptele omului. ridica temple si monumente in locurile legate de viata si activitatea lui BUDDHA.

Aztecii au creat o literature bogata(literatura precolumbiana). unde au construit Piramida Soarelui.un imperiu.intre care cei mai importanti erau Quetzalcoatl (“zeul cu pene”).le-temple ridicate la Tenochtitlan. zapoteca si chichimeca. vorbeau limba poporului celui mai civilizat din Mexic(dialectal nahnatl) si aveau un calendar religios cu un ciclu de 52 de ani.Arta azteca se remarca prin piramide.Xia. dk996n2528qkkg China Antica Aparuta prin jurul anului 6000 i.Foloseau drept scriere pictogra-mele si cunosteau. Conchistadorii spanioli au fost foarte impresionati de bogatia lor si de fastul curtii regale..sau Marele Poem al Quetzalcoatl.tusului”.dacat in Cordoba.ales din familia imperiala.prin pietele si mai alea palatele somptuoase.aprobat de clerul superior si de catre marii demnitari..Suveranul era considerat “fiul cerului”.).Aztecii.important a fost Netzalhualcoyotl.prin ajutorul dat de un dragon iesit din apele Fluviului Galben.centrul Universului.In anul 1324 pun bazele capitalei. zeul razboiului.(Huanghe).In mitologia chineza.ar fi fost intemeiata de Yu cel Mare. guverna peste acest im. Piramida Lunii in templul inchinat lui Quetzalcoatl ).de asemenea..actualul Ciudad de Mexico). Piramida Lunii in templul inchinat lui Quetzalcoatl .remarcabile fiind unele poeme ca “Legenda Soarelui”.odata cu dinastia Shang(1800-1025 i.Aveau numeroase culte si numerosi zei si zeite. in Europa.civilizatia chineza a inceput sa se constituie in mari regate abia in anul 2000 i. China Antica.Hr.calculul.Prin anul 1500 i. xicalanca (au avut ca centru cultural Tenochtitlan.Istoria Chinei incepe insa.chinezii inventeaza scrierea formata din ideograme(care simboli-zeaza idei).probabil). in acele vremi.Imparatul.periu.oras ce nu avea egal.Hr.Dintre poeti.prima dinastie.Mari imperii si popoare Aztecii Sub aceasta denumire au fost cuprinse adesea toate civilizatiile care au existat pe teritoriul mexican: olmeca (cei care au construit Piramida Laventa).si a “Fluviului Galben”.Hr. pe malul “Fluviului Lung” (Yangtze). orasul-insula Tenochtitlan(“Piatra Cac.apoi pe malurile Lacului Texoco infiintand. Practicau un sacrificiu ritual complex.iar China.aztecii s-au stabilit pe Marele Podis Mexican. Aztecii au asimilat elementele de cultura si civilizatie de la po- poarele existente pe acest teritoriu. 52996ndn28qkg8u Veniti din indepartatele regiuni nord-vestice(tinuturile Califor- niei.prin decoratiunile reprezentarilor funerare. .in numai cateva decenii.zeul purificator si civilizator si Huitzalopotchli.Hr. Piramida Soarelui.

unii ca insemnand calea cereasca altii ca fiind calea opusa.Marele Zid Chinezesc(225 i.-220 d.realizand astfel cel mai lung zid din lu-me.Hr.Hr. In centrul doctrinei morale se afla ideea arminiei dintre om si cosmos. 4. prelungindu-le la est si la vest. Intelepciunea este mai mult decat o stiinta adunata la un loc pentru ca intelept inseamna cunoastere si infaptuire. In opozitie cu ceea ce este supranatural. Conceptia lui este opusa conceptia lui Lao-tzi el s-a remarcat prin doctrina sa etica. Sa ai dorinte dar nu pofte. o substanta materiala.H cel mai de seama filosof cunoscut este LAO-TZI. Un alt filosof este KONG FU-ZE . ordinea naturala.).devenind primul imparat al Chinei. Perfectiunea morala si fericirea depinde de venerarea traditiilor trecutului cu scopul de a se imbunatatii climatul prezent.d. Interesanta este conceptia despre om. Sa fii generos dar nu risipitor. a elaborat codul de norme morale privind comportamentul oamenilor fata de superiori fata de ceilalti.Hr. Incepand din anul 1025 i. Sa arati inocenta dar nu asprime. TAO este un concept care desemneaza drumulnatural al omului.dinastia Han(206 i. Sa faci sa sr lucreze fara a crea resentimente Aceste frumuseti de comportament au valabilitate ti astazi.ale carui principii de respect fata de stramosi si de zei.Era vremea inteleptului Confucius. a fost latinizat . Sa fii mandru dar nu trufas.de aproximativ 300 de ani. Pe de alta parte este ca omul trebuie sa tinda spre perfectiune morala ca fericirea depinde de perfectiune..cel mai bogat si mai puternic era cel al dinastiei Qin. Suveranul Qin Shihuangdi avea sa unifice regatul (221 i.in timpul careia se incep constructiile la fortificatiile de-a lungul frontierei.Hr. Acesta a elaborat o conceptie filosofica care s-a transmis timp de 2 secole si in secolul IV a fost redata in scris. viata oamenilor. Conceptia despre lume a lui LAO-TZI se iitemeeaza pe cunoasterea caracterul materialnecreat al lumii care are la baza un principiu.).Hr.de supunere fata de suveran au avut o influenta pro-funda asupra societatii chineze. Tao este un concept a tot cuprinzator. 3. Printre frumusetiile morale pe care trebuie sa le probeze omul 5 (cinci) erau considerate cele mai importante. Dintre “Regatele combatante”.perioada ce urmeaza. 5. Filosofia in China antica Filosofia in China antica In China filosofia incepe in secolul VI i. 1.Faramitata si ea. timp de aproximativ 400 de ani.venea la putere o alta dinastie. Conceptul cel mai important este conceptul de TAO care inseamna calea spre concept a fost interpretat diferit.) care va extinde teritoriile Chinei. .a fost cunoscuta ca Perioada “regatelor combatante”. 2.Zhon. el spune ca cel ce cunoaste oamenii este intelept.Dupa moartea sa va veni la putere.Tot el porunceste sa fie legate intre ele fortificatiile de aparare prin ziduri foarte groase.

Forta ce napustea asupra regelui si proprietarilor de sclavi ii ingrozea foarte tare. Urmeaza .e. iar puterea familiei fiind zdrobita. dupa care regele familiei Han a fost asasinat. „Turbanele galbene” au fost impinse in mlastini si riu. aceasta rezultindu- se cu moartea a circa 150 mii de oameni. care in urma campaniilor de cotropire au capturat sute de mii de prizonieri care i-au trasformat in robi la care s-au alaturat si chinejii ce nu plateau impozitele sau pentru cea mai mica vina pe care o capatau impreuna cu ceilalti membri ai familiei. Aceste situatii provocau lupte impotriva exploatatorilor.Lumea antica in China Rascoalele populare din China. ceea ce insemna lupta impotriva asupritorilor. Iuteala raspindirii rascoalei putea fi asemanata cu o „reactie in lant”. lipsa de armament si conducatori de osti experimentati de care dispuneau trupele regale.n. oj865p4473rjjp Pe linga robi o viata putin mai buna o duceau taranii. Dar detasamentele robilor erau ca niste fantome – la distrugerea unuia aparea altul ca si rascoalele de pe teritoriul Chinei – la inabusirea uneia lua nastere alta. dind nastere la rascoale in diferite regiuni ale Chinei. Identifica-te cu lipsa de diferenta. regiuni ale Chinei In lumea antica in China in perioada dintre secolul I i. la cirmuirea statului s-au aflat regii familiei Han.n. rasculati isi vopseau sprincenele in culoarea rosie. Rasculatii purtau pe cap turbane galbene. proprietarii de sclavi si puneau stapinire pe arme. lupta durind 20 de ani. statul farimitindu-se in regate mai mici. Insa un tradator a destainuit planul rascoalei. Ei fugeau cu miile in paduri si munti. atacind functionarii. in urma careia au fost executati peste 1000 de adepti ai fratilor. pina in secolul II e. fiecare detasament actionind in mod separat. cultura chineza Cultura si traditia chineza in antichitate "Incearca sa patrunzi in simplitate.Pentru a putea fi deosebiti de ostasii regelui. MARELE ZID CHINEZESC. dar ei au ordonat inceperea imediata a rascoalei trimitind gonasi in toata tara. Aici a fost pus capatul orinduirii sclavagiste din China. Cultura si traditia chineza in antichitate. Toate acestea pregateau o rascoala mult mai puternica care era condusa de fratii Djang. Insa din cauza ca rasculatii nu si-au unit fortele.

Civilizatia creata in mileniul al doilea i. mistica. desert sau stepa. iar in scrierea chineza de azi se recunoaste stilizarea pictogramelor de pe "oasele de ghicit"de acum aproape 3500 de ani. Pentru chinezi. Shun si Yu. lanturi de munti dintre cei mai inalti din lume au legat-o si totodata au separat-o de vasta zona a Tibetului.natura lucrurilor si renunta la orice impuls personal si astfel lumea va fi armonioasa. el a inceput cel dintai sa coaca alimentele. scrierea si cele 12 tonuri muzicale. mortarul si construirea caselor. Urmeaza Huang-Ji. iar ultimilor doi-organizarea statului. primului i s-ar datora inventia imbracamintii. in nord. traditii si forme de culturanoi le-au inlocuit pe cele vechi. sa imparta tara in clanuri si sa domesticeasca animale. Celui de-al doilea. i se atribuie inventia plugului.e. Sheng-nong. stabilirea targurilor si descoperirea proprietatilor curative ale plantalor. gigantica constructie. "vechiul organism social a disparut. adapostita de un cadru geografic vast (de la "munti abrupti. Izolata in mod natural de restul Orientului: in vest. aceste solutii de continuitate exista. a impartit tara in provincii si a initiat cresterea viermilor de matase.cultura cerealelor. primul imparat. In China insa. determinarea astronomica a lunilor si anotimpurilor. lupta contra triburilor Miao. care ar fi inventat caruta si barca. in valea Fluviului Galben prezinta inca de atunci trasaturi distincte fundamental chineze." Traditia situeaza la inceputurile istoriei chineze un numar de imparati legendari." In majoritatea tarilor." -Zhuan Zi. mai putin vag. Astfel. traditia a ramas un rezervor spiritual activ. Un caracter mai putin mitic. urmele vietii de alta data nu se mai pastreaza in mod viu. muzica liturgica. acum aproximativ 4000 de ani se nastea o civilizatie infloritoare. ce avea sa impresioneze peste veacuricultura europeana. au ultimii trei:Yao. Marele Zid Chinezesc. Pe valea fluviului Huang-Go. pot fi urmarite pe parcursul a aproape patru milenii. dar asemanatoare celor antice. la imense campii fertile. obiceiurile. si Marea Chinei in sud. evident. Fu-xi ar fi inventat plasa de pescuit si laturile vanatorilor. arcul si sagetile. jungla sau zone mlastinoase) dificultatile de acces in spatiul Chinei. Traditiile. instituirea celor 5 pedepse si a sistemului functionaresc. formele vechi de cultura se pastreaza in modalitati de expresie evoluate. Marea Galbena in est. i-au permis tarii sa dezvolte o civilizatie in cadrul careia influentele straine si popoarele navalitoare au fost repede asimilate.n. reglarea . el ar fi instituit riturile mortuare si sitemul preturilor.

e. cu pini plantati pe margine. si care a exercitat o influenta civilizatorica si in afara frontierelor sale. careia ii urmeaza instalarea la conducere a regilor Qin. matasea devine. cu mari sacrifici umane. in special cea de influenta buddhista. care introduc o serie de reforme. fara importanta economica insa caci societatea chineza era una agricola. Aceasta dinastie a fost insa impotriva culturii si a intelectualitatii. Se construiesc orase fortificate. inca de la inceputul acestei epoci. Exista o perioada de decadenta. epoca in care au trait cei mai mari poeti ai Chinei: Li Taibo.000 de volume (cand Carol cel Mare nu stia nici macar sa citeasca!). rezervate exclusiv curtii.n. Regele era seful cultului de stat. si in care au aparut marile scoli de pictura. biblioteca imperiala numara peste 54. tinand-o sub influeenta sa. Epoca Tang a fost perioda de apogeu a civilizatiei chineze.cursului fluviilor si turnarea primelor trepieduri de bronz. scolile private. a permis raspandirea doctrinelor buddhiste. numeroase palaturi. largi de 75 m. pe o mare distanta. de peste 2500 km. in schimbul obligatiei de a-i furniza trupe in caz de razboi. Un profund sentiment religios dateaza din aceasta epoca. Toleranta religioasa de care a dat dovada aceasta dinastie. astfel. prietenilor si unor capetenii tribale. precum si a zoroastrismului. primul stat chinez cu o fizionomie politica si culturala definita. Cresterea viermilor fiind de mult cunoscuta. Statul Shang. s-a prabusit din cauza miscarilor sociale interne. resedinte de vara.2205-1766 i. suprimand gandirea libera. impuls pe care in acest timp China l-a transmis si Japoniei. cu numeroase fortarete si turnuri de paza-cea mai impresionanta opera de constructie a lumii. Astfel.). au influientat de-a lungul secolelor cultura si civilizatia acestei tari. succedata de dinastia Shang. Wang Wei. instructiunea devenind monopol de stat. A fost epoca de aur a poeziei. parcuri. Sculptura se elibereaza acum de schemele religioase. intrecand chiar piramidele Egiptului. Marele Zid a fost reconstruit." Desi inferiori din punct de vedere al culturii. dar si in urma presiunii triburilor Zhou. Viata culturala a capatat un puternic impuls." Dinastiile Chinei. din timpul careia dateaza inscriptiile pe oase si pe carapace de broasca testoasa. prin excelenta. Regele imparte tara in feude pe care le imparte familiei sale. a manizeismului si a misionarilor crestini nestorieni. a carei ilustru reprezentant a fost Tai- Zong. iar pictura. dar considerat vasal. este dinastia Xia(sau Hia. Du Fu. culmineaza cu celebrele fresce de la . regii Zhou au tinut sa fie considerati drept urmasi ai dinastiei Shang. cea mai veche dinastie a carei existenta este incontestabila. un produs tipic al economiei chineze. S-au construit drumuri regale. iar ultimul rege al acestei dinastii a fost tinut pe tron. In secolul al-VIII-lea. distrugand carti. bazat pe cultul stramosilor. iar cresterea animalelor va avea o importanta secundara de-a lungul istoriei. Forma de exprimare este foarte laconica ( intre 10 si 65 cuvinte).

Dunhuang. In arta portelanului se defineste stilul caracteristic Tang al "celor
trei culori"(decoratia in galben si verde ,pe fond alb). Textele clasicior gravate
pe stele de piatra sunt transferate, cu ajutorul cernelei, pe hartie. Gravura in
lemn (xilografia) devine o arta foarte populara, iar pe la mijlocul secolului al-
XI-lea se inventeaza de catre Pi Sheng caracterele tipografice mobile".

"In domeniul cultural, in epoca Shong s-au facut mari progrese remarcabile.
Scrierile s-au raspandit enorm, in mase tot mai largi, gratie inventiei tiparului,
care din secolul XI devine de uz general. Poezia nu s-a ridicat niciodata la
nivelul artistic al epocii precedente; dar acum apare genul poeziei scrise,
pentru a fi cantata "ci", precum si un gen literar nou, asemanator romanului.
In arta(mai ales in pictura, cu peisajul monocrom) perioada Shong a fost
perioada de aur, asa cum perioada Tang fusese epoca de aur a poeziei. Epoca
Shong este reprezentata deartisti care picteaza flori , pasari, figuri umane; dar
mai ales de pictori care, folosind tehnica monocroma, intalnita tot mai
frecvent, vor duce peisajul la cele mai inalte culmi ale genului. Astfel este
Xing-Hao, pictor de munti maiestuosi si autor al unui celebru tratat de pictura;
Li sheng, care picteaza cu vigoare arborii si cu o volubila spontaneietate
scenele; sau Xu Tao -ning, ale carui peisaje de iarna au o extraordinara
profunzime spatiala. Cel mai mare peisagist chinez este considerat insa Guo Xi
:"picturile lui sunt dramatice,abundand in episoade povestite cu vigoare …o
exaltare celebrativa a fortelor grandioase ale naturii mai ales a muntilor,
figurati eroic si ocupand scena asemenea unor protagonisti
uriasi…"(A.Gingamino). Estetica picturii chineze , principiile, canoanele si
procedeele ei tehnice sunt fundamental diferite fata de cele ale picturii
europene. Apropiata picturii chineze este doar pictura japoneza care , de
alminteri, s-a nascut din pictura chineza.

Potrivit conceptiei confuciene, un pictor nu poate atinge in arta sa sublimul
daca el insusi, ca persoana, nu este un caracter eminamente moral observa
G.Rowley; adaugand ca, spre deosebire de arta europeana, cea chineza nu
leaga aceasta conditie etica inderogabila de o premisa de ordin religios. Si
citeaza in acest sens semnificativele versuri pe care le adresa artistului un
cunoscut poet chinez:

"Purifica-ti inima si iti vei spulbera framantarile vulgare;

Citeste mult, spre a patrunde in taina regescului taram al principiilor; renunta
la faima ta de odinioara si te vei implini, puterea ta de cuprindere fiind acum
mult mai mare;

Intovaraseste-te cu oameni cultivati, pentru ca astfel sa iti imbogatesti
manierele si stilul."

(Shen Tsung-chien, sec. XVIII)

Pentru chinezi, natura intreaga este patrunsa de o esenta divina; in ea se
integreaza si din ea se desprinde si natura umana cereasca si ea, in ultima
instanta. Un principiu comun de ordine regleaza atat mersul Universului, cat si
cel al societatii umane. Natura si societatea alcatuiesc o societate intima.
Omul trebuie sa isi conformeze comportamentul potrivit ritmului ordinei
cosmice.

"Muzica reflecta armonia naturii si bazele morale ale societatii umane;
principiul uman sta la baza legilor universului "(R.I.Gruber). Si in China este
evidenta legatura stransa intre muzica si lirica; cu atat mai mult cu cat
fonetica limbii chineze, unde intelesul cuvantului se schimba in functie de
intonatie, obliga muzica vocala sa urmeze intr-un mod perfect adecvat
intonatiile vorbirii.

Prezenta la ceremonii religioase si civile, cat si in procesul de
munca, muzica chineza s-a pastrat in Cartea Cantecelor sub forma unor
melodii datand din secolul VI i.e.n., caci chinezii posedau inca din antichitate
un adevarat sistem muzical. In acest sistem vechi, care folosea numai 5
sunete, s-au introdus ulterior alte doua trepte suplimentare, ajungandu-se in
cele din urma la un sistem muzical de 12 sunete. Muzica chineza se distinge
printr-o foarte mare melodicitate; predomina registrele inalte si de multe ori
sunete stridente. Foarte des chinezii foloseau un ritm liber, sincopat, precum si
alternarile de masuri pare cu masuri impare. Dar, in principal, caracterul
timbrelor este determinat de marea varietate a materialelor folosite pentru
confectionarea instrumentelor: piatra, argila, arama, pielea instrumentelor,
lemnul, matasea, ceea ce da o mare bogatie de culori paletei sonore. Intre
instrumentele cele mai raspandite, un loc principal il ocupa kin-ul, un
instrument de percutie constand in diferite pietre sonore, care dau un sunet
dulce. De asemenea, instrumentul de suflat Cheng, o cutie de rezonanta cu 12
pana la 17 tuburi de bambus cu ancii de metal. Numeroase sunt tipurile de
instrumente cu coarde-cu arcus, ciupite sau de percutie (clopote, gonguri,
tobe, bete de lemn, lame de fier; instrumente de suflat: flaute diferite,
trompete, goarne, ocarina, teracota.

"Revenind la Cartea Cantecelor, acesta este o colectie de 311 poezii, cele mai
vechi datand din secolul IX i.e.n. Temele acestora sunt foarte diverse: cantece
pentru sacrificii sau diferite ceremonii agrare, poeme descriptive, episoade de
viata rurala, bucati satirice, nuptiale, idile, cantece de dragoste, de dor, de
munca, de razboi, etc. China n-a creat mari poeme epice, dar in lipsa acestora,
ansamblul bucatilor din Cartea

Cantecelor reconstituie cadrul complex al vietii taranilor, supusa calamitatilor,
dezastrelor razboiului sau abuzurilor, coruptiei si rapacitatii stapanilor si
slujbasilor lor:

"Cum traiesc in libertate gastele salbatice

Odihnindu-se in arborii stufosi ai fluviului Yu!

Dar noi, taranii, niciodata odihnindu-ne, vesnic lucrand pentru stapan,

Nu ne putem nici macar semana meiul sau cultiva orezul."

Prin varietatea temelor si intensitatea sentimentului, prin naturaletea
desavarsita a tonului si plasticitatea imaginilor, prin spontaneitatea notatiei
detaliilor de viata zilnica si prospetimea permanentului sentiment al naturii ,
Cartea Cantecelor reconstituie imaginea cea mai fidela a vietii si mentalitatii
poporului chinez. Totodata, constituind traditia cea mai de pret si mai
autentica, a exercitat o influenta profunda si continua asupra poeziei chineze
de mai tarziu.

Primul mare poet cunoscut, Qu - Yuan a participat activ la viata politica. In
amplul poem Tainele, a poetizat traditii, mituri si legende . Dragostea de tara
si deznadejdea surghiunului la care a fost supus-in dizgratie find-, si-au gasit o
patetica expresie in ode, elegii si in cele 370 de versuri ale operei sale
capitale, Li Sao(Tristetea instrainarii):

"Ah,nu-i nimeni in tara asta sa ma inteleaga!

De ce sa ma mai duca, atunci, dorul spre ea?

Ah, nu mai e nici un sfetnic s-o slujeasca cu credinta,

De aceea, alege-voi si eu drumul lui Peng -Hien…"

"Despre Li -Bo (cunoscut si sub numele de Li- Bai,n.a.) se spune ca ar fi fost un
copil precoce, care citea clasicii la o varsta destul de frageda. Retras pe
muntele Min, el studiaza daoismul ca pustnic. In 724 , la Shandong formeaza
un cerc literar, "Cei 6 Trandavi din crangul de bambus", nume menit sa
aminteasca de "Cei 7 Intelepti din crangul de bambus", daoistii din familia
Jin"(p.300)

Li -Bo a devenit poetul cel mai popular in Europa. Poezia sa, spiritual joc de
imaginatie, sta alaturi de o poezie a tristetilor nelamurite, intr-o tonalitate de
elegie intimista; tema iubirii, in poeme in care finetea notatiei se dizolva in
puritatea sentimentului, alaturi de tema frecventa a contemplatiei calme,
visatoare si voluptuoasa a naturii -ca in Plimbare trista:

"Lacul Nan-hu leagana luna de toamna ce se oglindeste in apele verzui.

Vaslitul lopetilor mele a tulburat cantecul de dragoste pe care nuferii il cantau
Lunii."

personajele declamau in timp ce unul din ele canta. Celebre sunt in acest sens poemele ciclului Satul Ciang. Din aceasta perioada dateaza primele opere in limba vorbita curent. Du Fu este superior contemporanilor sai prin vibranta profunzime a sentimentului pe care i-au dat-o suferinta si mizeria. de pilda. prezinta aspecte din viata de coruptie a epocii. Ceea ce patrunde chiar si in scurtele poeme cu intentii initiale de pastel: "Chiar si florile par a varsa lacrimi. Dar marile romane chineze dateaza din timpul dinastiei Ming:Pe tarmul fluviului (nareaza intamplari prin care trec razvratitii). osemintele omului sarac se inalbesc. afara. alteori retoric. (roman istoric). pe campul de lupta al vieti. rolurile erau in numar fix de 9. Cel dintai roman chinez. In epoca Ming teatrul nu mai avea un caracter de joc popular.D. sunt de remarcat: Chitara si Pavilionul bujorilor. -partile cantate indeplinind oarecum functia pe care o avea la greci corul-. O caracteristica a teatrului chinez: actorul face uz de un bogat repertoriu de gesturi care au un sens simbolic. Romanul celor trei regate. Du Fu este mult superior. Obisnuinta vietii de mizerie l-a invatat sa observe si sa simta suferinta altora. a devenit foarte popular in Coreea si Japonia. toate personajele alternau recitarea cu parti cantate. subiectele distinse. romanul de moravuri:Floarea de prun din vasul de aur.Pentru chinezi. jocul era mai rafinat.) Inceputurile prozei literare chineze se situeaza in perioada dinastiei Tang. . Teatrul chinez isi are originea in ceremoniile religioase care erau insotite de coruri si dansuri rituale. Pestera Zanelor(Ciang Tzu). excesiv. teatrul chinez continua traditiile din epoca anterioara. iar pasarile tac intristate. jocul lui fiind conventional si stilizat. Indurerate de vitregia acestor vremuri. In secolele XIII-XIV i se fixeaza regulile: o piesa avea 4 acte. in care si ororile razboiului si randuielile nedrepte ii ocazioneaza accente de revolta si de durere: "Caci in vreme ce bucatariile bogatasilor se-mbata de aburii bucatelor alese. Intr-adevar. Capodopera nuvelisticii sunt nuvelele lui Pu Song-ling. Drama Evantaiului cu flori de piersic. auzind suspinele oamenilor cand se despart de cei care le sunt dragi…" Geniu mai putin spontan decat Li Bo. In timpul dinastiei manciuriene. Si in multa din poemele sale sunt tablouri in care geme durerea oamenilor"(Kaltenmark). Din numeroasele piese ramase din aceasta perioada. ci de divertisment pentru uzul aristocratiei. cel mai mare poet al tuturor timpurilor este Du Fu. risipite…" (traduceri O. dar capata un caracter net popular si ami realist.

chinezii au dezvoltat o cultura bogata. cerneala. adapostita de un cadru geografic ce a favorizat-o si dezavantajat-o in acelasi timp. Asadar cultura chineza a antichitatii si a epocilor urmatoare a fost o cultura infloritoare. europenii. sistemul ecuatorial folosit in astronomia moderna. a mobilelor.MARELE ZID CHINEZESC De-a lungul secolelor. au preluat de la chinezi o serie de obiecte (tiparul. orologiul mecanic. americanii. etc). numerosi arbori. bujorul. adoptarea sau imitarea arhitecturii si gradinilor chineze. foarte avansata in raport cu acele timpuri. . cresterea viermilor de matase). Cand Marele Zid a fost terminat. Dar imperiul pentru protectia caruia a fost construit. s-a destramat curand dupa ce muri primul lider. dar si prin misticismul ce domina sufletul oamenilor cu ochi piezisi si cu piele galbena. izoland-o de restul lumii. hartia). devenind cel mai mare proiect de constructie terminat in totalitate. militaristii chinezi au construit ziduri fortificate pe langa intinsa granita de nord a Chinei. Astfel. De asemenea. care a insemnat un pas imens in dezvoltarea intregului glob. portocalul.H. cand imparatul Shi-huang-ti a adaugat noi ziduri si a ordonat ca toate barierele sa fie conectate intr-un singur Mare Zid. iar cultul chinezilor pentru natura. a ucis mii de tarani fortati sa ajute la proiect. a contribuit la exaltarea sentimentului naturii pe care il va promova scoala romantica.. se intinse deja pe mai mult de 4000 km peste teritorii izolate si montane. de egipteni. tehnici(procedeele de foraj. Munca apasatoare ce a urmat. deosebita prin complexitatea. Dar lucrarea lor nu a fost completa pana in anul 214 i. Civilizatia lor a evoluat. cunoscut si apreciat acum de europeni prin produsele lor artistice. Mult din Marele Zid mai exista si astazi iar turistii inca pot merge pe de-asupra pentru cateva sute de kilometri. picturilor si portelanurilor chineze au contribuit la rafinarea gustului artistic. plante si flori(piersicul. Alaturi de popoarele europene. netinand cont de marele conflicte din lumea intreaga.

ceea ce ne munceste slujeste drept sprijin constiintei noastre. ceea ce planuim. aproape geometrice. ei nu l-au personificat niciodata pe stapanul universului si nici nu i-au dat un chip."Chinezii nu au conceput niciodata puterile supranaturale intr-o forma umana. . Oamenii sunt mostenitorii faptelor lor. "totul este cuprins intr-o durata ce depaseste si totodata inglobeaza timpul unei existente individuale. spune Buddha… Ceea ce avem de gand sa facem. Cand au inceput sa proslaveasca Cerul." La chinezi. In reprezentarile lor religioase. zeitele erau simboluri abstracte. si pe asta se intemeiaza ea.