~ERBAN D RLOGEA

--

!?ERBANDERLOGEA

CALEAF:'ERFECTIUNII

EDITURA APIMONDIA BUCURE$TI 1994

Avertisment:

Cititorut care tncesrcs sa practice exercitiile si indicetiite din eceestii carte este pre venit ca unele din ele i-er putea dlwna. $i aceasta nu din cauza exercitiitor sau sfaturilor in sine - care au fast verificate pe pielea autorului - ci din cauza modului de aplicare a lor. De aceea se recomendii citito ru lui sa se statuiasca cu un medic sau cu un instructor de Taijiquan tneinte de a se apuca sa practice. 0 carte cu staturi de sanatate nu poate inlocui consultarea cu un om priceput!

Multumiri:

,

La realizarea cartii au participat (adeseori tara sa stie): Angela MIHAl, Nora GULDA, Dan POPA, Niculae BIALOKUR, Petre GRINDEANU, Ion BENEA, Liliana BECEA, Stetenie TlMI$, Ambasada R.P. Chineze la Bucuresti, membrii familiei mete, parteneri de Tuishou, numerosi elevi- care, prin fapte fi; vorbe m-eu ajutat sa scriu carlea .. Sttu ca multumirile mele, oricit de sincere, nu pot dectt sa compteteze setisiectie ce /e-a dst-o lapta buna s8vir$ita tara premeditare.

ltustrstli!e $; coperta reelizete de Serben ROMAN

Toste drepturile epsrtin autorului Desene adaptate dupii " China Sports"

Editura APIMONDIA ISBN 2-85-707-072

1. Taijiquan - 0 plcatura din i telepciunea chlnezeasca

1.1. Introducere

"Omul cu minte face. Gel ce stie. nu vorbeste; eel ce vorbeste, nu stie. "lata 0 expresie a lntelepclunll chinszesti, numai aparent a alta varlanta a bineeunoscutei noua zieale: "ti!lcerea e de aur" - caci nu se stia cine este turnatorul! Sub acest nume inteleqern. in sens mai larg, pe cel ce folosests in scopuri necurate inforrnatia primita.

Am fost si mai sintem inca bolnavi de frica. Ca urmare, ne vi3itam, tacern. ne ferim, asteptarn. lar timpul zboara.

Mulli depling slaba calitate a celor din jur, insa nu fac nimic coneret pentru a-l ridica. Totl asteapta fie a minune de la Dumnezeu, fie vreun ajutor din strainatate, pri n care semenii nostri sa devine mai harnici, mai bine crescuti. mai echilibrati, mai prevazatori, mai eficientl, mal competitivi. $i prea putini oameni capabili pun piciorul in prag, sa Ie spuna celor din jur ca gre:;;esc sau sa Ie arate ce sa fad spre a nu mai gre:;;i. lar romanii gre:;;esc, in continuare, cu lnconstlenta, batind pasul pe loc, In timp ce lurnea din vecini sau din alte paTti merge cu pasi rnari inainte, fie ca asta ii duce spre Europa sl standardele civilizatiei contemporane, fie ca pasii insearnna doar cresterea nivelului de trai.

"Ne$tiinta Inseemne stsbiciune. "Cum sa fie insa oamenii tari, dad sint ignoranli, in-

culti, nelnformatl, needucatl? Daca In timpul ultimei jumatati de secol li s-au bagatTn cap i mbecilltati politice, mi nclun i :;;i hotil I in loc de cultura adsvarata sl educatie corscta? lar mai nou, libertatea se rnaterializeaza In vorbe goale din partea multora :;;i In abtinsre sau izolare din partea tocmai a acelara care ar putea sa arate, sa conduce? Oare cum soar putea drege, chiar :;;i partial, sltuatia in care tralm :;;i pe care cu totil - rnacar 0 data in consens - 0 considera m nenorocita?

Problema lndreptarf purtarii oamenilor nu e noua, ba dirnpotriva, a preocupat :;;i va continua sa preocupe pe multi, de aici si de oriunde. Cresterea populatiei si aglamerarea locuitorilor in erase din ce in ce mai mari impun cerinte noi cornportarnentulul uman, evident altele decit aeelea necesare 18 sate sau in cazul unei populatll cu densitate slaba. Pe de 0 parte aglamerarea streseaza individul, pe de alta parte ii sollclta 0 purtare :;;i un autocontrol pentru care multi aameni nu sint pregatili. Cred ca una dintre mai multele solutii de remediere cunoscute - care nu se exclud, ba chiar se sprijina una pe alta - este si studierea terneinica a experientei bune a altora, studiu facut IICU burta pe carte". De cind e lumea, oamenii IICU seaun la cap" au cautat sa afle adevarurila :;;i regulile care Ie-au usurat celorlatti reusita, indiferent daca scopul activltatli era procurarea hranei

3

sau a banilor, ca era yorba de apararea impotriva dusrnanllor sau de scrierea poeziilor.

Desi dintotdeauna viata oamenilor a fast grea - chiar daca literatura sau legendele pretind ca "inainte era mai bine" - vremuriIe actuale au inca a trasatura ce 0 ingreuneaze si mal mult: viteza mare cu care se petrec schirnbarile. Aceasts particularitate influenleaza puternic purtarea oamenilor aflati mereu in stare de surprlza, cerindu-Ie un efort de adaptare pe care multi nu-I pot suporta. Sint nurnerosi aceia care s-au trezit, dstorlta marilor si rapidelor schirnbarl sociale sl economice, pe de 0 parte cu responsabllltatl (la serviciu, in familie, in societate), iar pe de alta cu libertati (de comportare, de exprimare, de deplasare) pentru care nu erau niei dispusi niei pregatiti. Popoarele s-au angrenat cu sau fara voia lor intr-o cursa sufocanta, care va fi cillitigata de cei mai informati, mai calmi, mal rationall, mai harnici, mai constientl de situatle, pina la urma de eei mai sanatosi. lar cursa nu este numai intre natluni ci si .intre oamenii acelelasl tarl, ba chiar si ai aeelelasi localltatl.

lata, de exemplu, succesul economic al uno r ta rias latice, D u pa bi neeu n oscutu I "m iracol" al "dragonului" japonez,acumsevorbests mereu despre IItigrii asiatlcl": Coreea de Sud, Singapore, Taiwan, dar ~i despre realizarlle Chinei, care-s! hraneste pe saturate miliardul (si ceva peste) delocuitori. Dar cum am putea noi sa ne purtarn ca niste chinezi, sau ca nlste coreeni, sau ca niste japonezi? Faptul ca ei muncesc din greu l?i se multurnesc eu putln nu mal este 0 noutate, dar nici nu expllca in intregime perforrnanteIe lor de invidiat. Care sa fie deei secretul acestor popoare?

Este bine stabilitfaptul ca evolutia umanitatii a fost inftuentata in mod decisiv de patru ginditori a ntici: Budd ha, Confuci us, Soc rate, !iii Cristos. Dar citi oameni obisnulti din [urul nostru mal cunosc cite ceva despre aeeste lnvataturi, dupa zeci de ani de materialism ~i marxism indobitoeitor7 Relatllle noastre economice cu "dragonii II si cu IItigrii asiatici" ar fi desigur mai fructuoase daca carnenii lrnpllcatl Tn erearea sau dssfasurarea aeestor legaturi vor avea cunostlntele necesare ~i pentru 0 inteleqere spirituals eu partenerii lor, daca ei vor putea sa comuniee pe aceeasl lungime de unda, Se accepts acum ideea cll exista 0 influenta reclproca tntre aetivitatea economica ~i eea epirltuala: unii sociologi chiar considers cs pins nu dispare -haosul spiritual din mintea oamenilor nu poate fi yorba niei de 0 eeonomie saniHoasa.

Tn stiinta sl tehniea moderns a aparut relativ recent notlunea de partlcipare sl de gin-

- 4

dire "holistica", adica totela (de la cuvintul grecese haios - tot, intreg). Este yorba de folosirea tuturor resurselor disponibile pentru atingerea unui scop, iar pe de alta parte sl de renunteree - pentru moment - la orice alte praocupari sau scopuri. Aceasta este 0 dovada de maturitate, cad orice rneserias bun si ambltios, din orice domeniu de activltate, ajunge in eele din urrna sa redeseopere acest prineipiu, care-i asigura suecesul. Spre a descoperi secretele .Jucrulul bine faeut", prin care meseriesul devine "artist" sau "maestru" in meseria lui, nu este nevoie decit de dorlnta, vointa ~i timp. Din cauza ca oamenii nu sint identici ,;>i nu au tali acelasi potential, timpul necesar ca sa devina maestru este diferit de la un om la altul; dar ealea este libera si deschisa pentru toti, Hezulta ea secretul reusitel orientalilor consta Intr-o participare cornplexa !iii totala, cu toata fiinta (cu totsufletul), la activitatea etectuata,

In sa clti oa m en i sint oa re in sta re sa p a rtieipe total, fara retinere, sa se concentreze asupra unei actiuni astfel incit sa uite somnul sau minearea, sa ignore zgomotul, sa-~i neglijeze chiar familia? Destul de putini dintrecei pe care-i cunoastem si, desigur, putinl din oricare populatie, De aceea exists multi rneseriasi, dar putini Mae!?tri.

La orientalii arnintiti mai inainte, respectul fata de "Iucrul bine facut" este mult mai rasplndit, iar pentru realizarea lui s-a creat un sistem adecvat de educatie a maselor. Aceasta educatie se bazeaza si pe 0 istorie ~i pe 0 cultura specifice. Densitatea mare a populatiel, Iipsa resurselor naturale, cataclismele frecvente au modelat in timp earacterul oamenilor, obisnulndu-l cu lupta permanenta pentru supravietuire, nu numai pentru condltf mai bune de trai. Diferenta de atitudine intre un om care lupta sa nu rnoara sl altul care vrea doar sa rnantnce ceva mai bine este avldenta si esentlala, Orientalii au invatst ca oriee gre~eala se plateste cu viata, Lectia este aspra, dar rezultatele se vad. Numai perfecttunes asigura supravietulrea - asta au tnvatat el si asta fac.

Printre metodele de educatle specifiee orientalilor se numara ~i Artele lor martiale. Ignorantii de pretutindeni au "in1eles" ca artele rnartiale ar f doar tehnici eficiente de batale. Nici nu-i de mirare, caci pe de 0 parte rnultlrnea adesea lnteleqe gre:;;it si niei nu se straduieste sa vada dineolo de aparente, iar pe de alta parte niei orientalii nu s-au prea grabit sa tmpartasaasca altora adevaratele lor secrete. "Sensul profund al lucrurilor, iata ee trebuie descoperit. Nu va uitati la norl, priviti Cerul!" sau, mai pe rornaneste, "priviti padurea, nu copacii l",

La noi inforrnatiile au ajuns si s-au raspindit chiar mai greu decit la altii. Hornanllor Ii s-a "dat" ~i Ii s-a ararat ceea ce era mai rau la strainl - pentru a-I rnentine prostl :,;i deci usor de jumulit. Lucrurile l?i obiceiurile bune au fost importate de, !iii pentru, cereuri restrinse de oameni, egoi!iiti, fricosi, "fanariotl" in gindire, nefiind accesibile maselor. La noi, de exemplu. tOli copiii "invala" matematica: dar popoarele avansate n-au fost ridieate de rnatematica ci de 0 alta educatle, una de baza, prin care se tnsuseste atitudinea corsets fala de munca sl viala. Este vorba despre cei 7 ani de acasa, de respectul celor 10 porunci biblice, de responsabilltate sl patriotism. Designul, tehnologia avansata sau marketingul, ca sa amintim doar citeva din gogorilele importatela noi eu surle si trlrnbite pentru salva rea natiunii, slnt ln realitate doar niste scule ca multe altele. Succesui in viata se bazeaaa nu pe scule, desi nici ele nu sint de neglijat, cit pe rnunca, pe creativitate, pe cinste, pe responsabilitate - ~i pe aeestea nu Ie irnporta nimeni, pentru cs nici nu pot fi importate, ci trebuie sa ni Ie facem singuri.

Nenoracirea este tnsa ea la noi nimeni nu lamureete lumea, ea nimeni nu precizeaza ce este important sl ce e derizoriu, laslndu-i sl uneori chiar indemnindu-i pe oameni sa alerge dupe himere.

Convingerea "gratuita" dar din pacate foarte raspindita a multora ca ei sint mai buni ca altii, sau di "ai nostrl" sint cei mai "de:,;tepli" din lume, se bezeaza pe eriterii de apreciere sublectiva, alese unilateral, pe care altll niei nu Ie iau in considerare. CriteriiIe or f bune alci. acum, un eori; dar alte natll au alte criterii, la fel de subiective, conform carora ai lor ies "cei mai buni". Daca insa am sta sa facem cornparatii obiective, pe baza acelor criterii ce sint acceptate de toata lumea, am da peste cu totul alte rezultate. Dare cum ne plasam noi fala de altii in materie de cinste, de punctualitate, de productivitate, de toleranta. de respect reciproc, de ordine, de discipline, de curatsnle. de perseverenta? Sa privim adevarul in fala ~i sa tragem concluzii corecte, nu sa tralrn cu iluzii slcu trufie inconstlenta sa u - mai rau - cu impresi a ea nu mai e nevoie sa facem ceva, intrucit toate problemele se vor rezolva de la sine, datorita "valorii" noastre lnnascute (nu dobindite prin rnunca, studiu etc.).

Se vind carti ca .Horoscopul chinezesc", care te tnvata sa "star' asteptlnd sa-ti pice din cer bogalia sau fericirea; dar nu se scriu carli !?i nu se piseaza ideea ca numai daca "produci" ceva util potl sa-ti cI!?tigi 0 piine, ca nurnai daca te straduiesti ~i faci rnlscare

vei fi sanatos, iar nu inghilind pilule ~i traind nechibzuit. Oamenii nostri au fost invaleti sa stea, sa priveasca, sa comenteze, sa fure, sa chiuleasca, sa rnlnta, si natura, iar mai recent statui comunist, le-a dat totusi sufieient de mincare. Le va fi greu sa se dezvete de naravurile acestea ~i 5-0 ia pe drumul "tigrilor aslatlci", dar nu exista alta solutie, lar pentru aceasta sehimbare a macazului existantei este nevoie ca fiecare sa tnvete noul mod de purtare si de gindire, folosind poate ~i vreuna din metodele de educatie si de autoeducatie care au dat rezultate bune la altil. "A privi in directia buna este inceputul desteptarii".

Astfel de metoda educative sint, cum am mai spus, si Artele mertiete orientale. Dintre acestea unele sint mai usor aecesibile, altele mai greu. Pentru ca 0 invalatura de acest fel sa fie folositoare cit mai multor oameni, ea trebu ie sa poata fi practlcata de ti neri sl virstnici, de ambele sexe, sa nu necesite echipamente costisitoare. Exemple graitoare in acest sens sint, printre altele, Taijlquan-ul chinezese sau Aikido-ul japonez. Ele educa mintea prin intermediul corpulul sl se bazeaZEi pe ideea cs "bataia e rupta din raj". Educatia se bazeaza pe reflexe conditionate, pe gre!?eli!?i pe consecintele lor. .Bataia" data cu capul limpede, fara furie, este un mijloc pedagogic excelent, indiferent de afirrnatllle demagogilor. Degeaba ii spui unui copil sau chiar unui am mare: fii cinstit; fii atent; nu cases 9 u ra; fi i respectuos - ~i cite a Ite sfaturi minunate. Dar ia sa sirnta pe pielea lui pretul minciunii, al neqlijentei, al obrazniciei; nu-l mai de mina sa repete asa repede gre!iieala. Caci "invatatura care intra numai pe urechi sau ochi este ca un prinz rnlncat ln vis". invatatura trebuie sa ajunga in corp, in Dentien, pentru a avea siquranta tnsusirii ei.

Taiji tnsearnna pe chinezeste: suprem; ultima limita; marele inceput sl sflrsit, Acest cuvint are un tnteles filozofic complieat, pe care vom incerca sa-l deslusirn in Cap. 3. Quan tnsearnna: purnn, box, lupta cu purnnii. Putem deci sa traducem Taijl Quan drept "boxul rnaiestriel supreme" sau "metoda de I u pta ba zata pe teori a m a rei u i in ceput !ii i sfirsit". Am ales 0 traducere mai libera: "Calea Perfectiunii", datorita ideii de baza a aeestei invataturi, cautarea rniscarf perfecte. Practicarea acestei arte rnartiale lrnprirna elevului atitudinea de a cauta mereu sa realizeze rniscarea cea mai eficienta de aparare, care se constata a fi totodats !iii cea mai frurnoasa ~i cea mai econornlcoasa. - cu alte cuvintecea perfects. Pe Iinga 0 sanatate sl 0 conditie fizica de invidiat, rezultatul invalarii Teiiiquan-ului este f?i atitudinea lnstinctlva de cautare a perfectiunll in arice alta activitate,

5

de exemplu: in rnunca, in relatiile eu ceilalti oameni,in distractle sau odlhna,

Orieit ar parea de ciudat, consider subiectul acestei earti de a irnportanta majora pentru societatea ncastra, Teijiquen este 0 metoda chinezeasca de educatie ~i de sanatate pentru tali: tineri sau batrlnl, femei ~i barcatl, muncitori eu miinile sau cu capul, sef sau subordonati. Valoarea ei deosebita a fast verificata practic pe milioane de oameni, sute de ani - deci este mult mal buna pentru noi decitcomunismul, care SMa aplicat la oameni fara a fi fast in prealabil testat pe animale de laborator.

Calea Perfeetlunii este 0 metoda de educatie lnteqrala, totodata si pentru minte ~i pentru corp. Prin aceasta ea va fi greu accesibi 18 celor ca re sufera de smecherie sl lene. Cu srneeheria ei rezolva problemele intelectuale (In fond, e yorba tot de un ehiul), iar lenea se manifesta prin oroarea de efort fizie. La noi, chiar bruma de terenuri !?i sali de sport ce exista - ineomparabil mal putlne decit prin alte parti - slnt aproape goa Ie. Sint pline, in sehimb, tribunele stadioanelor !?i scaunele din fata televizoarelor, in care tot rornanul "face" sport. Parintii nu fac rniscare, copili invata de la parinli, ciclul sedentarismului -cu .oate conseclntele sale catastrofale, unele chiar nepercepute, - se repeta la nesflrslt. :=';i ne mai rnlrarn de numarul mare al bolnavilor de toate bolile, al dlvorturllor, al betivilor. al crimelor, de nurnarul mic al rrasterilor, al premiilor Nobel acordate rornanilor, de fuga "creierelor", de conflictele interetnice, de rnurdsria de pe strazi si de lipsa de mincare sau caldura, de cite altele. Oare toate acestea sint de la Dumnezeu sau orfi din vina strainilor, ori a unui destin national-social nenorocit? Daca starn sa [udecam drept, intr-o ~ara avind resursele Romaniei, to ate belelele ni se datoreazs exclusiv noua: ne facem raul cu mina si cu mintea noastra cea nechibzulta, cu fudu1ia ~i cu lenea.

Taijiquan ne ajuta sa scapam !?i de lene, ~i de fudu lie, ~i de srnecherle, !iii de boli, si de rautata s! de frica; aproape ca este un "Ieac rnlraculos". Singura condltie este sa-I practici; efectul sau nu ti-I poate nici darui nici vinde altcineva. Calea Taiji satisface conditlile cerute unei metode idea Ie de educatie si sanatate populara: asigura dezvoltarea fizica rnultllaterala: rnlscarlle au un inteles, un sens, fiind procedee de lupta: practicarea sa nu necesita nici spatiu mare, nici echipamente scumpe; poate fi facutin grup sau individual, in casa sau in parc.

Afara de faptul CEl este in acelasl timp un mijloc terapeutic, un sistem de educatie fizica ~i 0 metoda de lupta, Taijiquan mai face

6

parte ~i din familia exercitllor de Qigong - Stapinirea Qi-ului, a bioenergiei interne. ln cadrul artelor rnartiale Qi-ul este considerat un elementfiresc, insa mult perturbat de factorii specifici vietii moderne. Astfel de influente daunatoare provoaca de ex.: tendinta de a lrnparti fiinta orneneasca in corp, rnlnte si suflet (adica a lua in consideratle a actiune rnusculara fara a a lega de cerintele sl rnotivarea Interlcara): tendinta spre un rationelism excesiv (0 cucerire a urnanitatii dinultimele milenii, dar care ne tnstralneaza de starea naturale, fireasca): conditille de viata (factori de igiena si de alrrnentatie] care se insplra din conceptii qreslteasupra leqaturii dintre om ~i natura. fndrumarea blinda, dar ferma si permanents, a unui inva~ator, chiar daca sint folosite diverse metode de Iucru, il poate duce pe elev spre valorificarea energiei sale interne - mai intii pentru foloasele artei respective, dar ulterior si lntr-un sens mai general. Toemai acest proces de transformare lnterna constituie marele secret si scopul principal al Taijiquan-ului. "Calea Perfectiunii" urrnareste dobindirea centrolului asupra circulatiel Oi-ului - in interiorul si in exteriorul corpului. Prin acest aspect, ea se lnrudeste cu Yoga, cu Aikido, cu budhismul Zen si cu credintele religioase. Se Inrudeste, dar nu se confunda cu ele. Taijiquan este 0 parte din tezaurul culturii si civillzatlei chineze, 0 expresie a Intelepciunii chlnezestl in actiune.

Vom incerea sa inlelegem in paginile urmatoare ce este, pe ce se bazeaza, cum se face, de unde vine, ce vrea Taijiquan-ul. Este a incereare grea, dar efortul merits sa fie facut cacl:

,,$tiinta tnseemns putere" sau "ai carte, ei perte".

Aceasta convingere m-a facut sa-rni iau inima in dintl ~i 5-0 pornesc pe un drum greu, al carui capat nu-I CUrlOSC, dar sper sa-I aflam trnpreuna. A scrie a carte, fie chiar si numai despre 0 picatura a acestui ocean care este lntelepciunea chinezeasca. poate parea 0 dovada de naivitate. Cineva spunea ea II a dod sa explici tntelepciunee chinezeesce este la fel cu dorinte de a prinde 0 sageata in zbor". Sint convins tnsa ea slabele mele cunostlnte reprezinta totusi mult fala de nestiinta celorlalti sl ca straduinta mea poate fi de folos.

A!? dori sa arat ea putlnul pe care-l stiu despre Taijiquan l-am dobindit prin rnunca grea, dar placuta !?i rnai ales folositoare, cu corpul si cu mintea. Eu nu fac decit sa transmit altora ceea ee am aflat !?i lnteles de la creatorii si rnaestrii Artei, cu care am avut ocazla sa vin In contact direct sau indirect. •

Norocul meu - pe care adeseori ernul ~i-I face singur - a fost sa pot citi unele cart:i excelente pe aceasts terna, scrise de Maestrll pe care n reamintesc cu rscunostinta in bibliografie. Dar Taijiquan nu poate fi invBlat din carti, el poate f preluat numai prln contact direct de la cineva care ,,!?tie" .Ie fel cum de Pasti luminarea nu se aprinde cu chibritul ci se ia "lumina" de la preotul care, la rindul sau, 0 are de Sus.lnvatatorii mei, eel care au pus sarntnta pe care eu am eultivat-o, au tost: profesorul Roland Habersetzer din Franta, iar mai de aproape prietenii Florin Deleanu si Cezar Culda. Lor Ie rnutturnesc si sper ca incercarea mea. de raspindirea Artei sa nu-l dezamaqeascs, Last but nat/east, trebuie se-mi arat recunostinta fala de revista "China Sports", a carsi rubrica permanents "Invala s.ingur wushu" m-a ajutat sa cunosc !?i sa pstrund in tot felul de cotloaneale Caii Perfectiunii, prin articolele .scrise de marii

zrna sstri de azl, di n ta ra in ca re s-a n a scut Ta;jiquan.

Decl, sa pornim la drum!

1..2 .. Lace serve,tepracticarea Taijiquanulul?

in strsinatate apar numeroase carli si se spun multe vorbe despre foloasele Taijt'quan-ului pentru dezvoltarea Qi-ului sau despre valoarea sa practice de Arta ma rtiata. Dar din pacate aceste aspects s1nt rareori puse in pra cti ca de cat re e I. ev i § i ra min u nsubiect de discutii sterile, abstracts, Majoritatea precticantilor actuali urrnaresc doar lmbunatatirea sanatalii. Toate calitatlle atribuite Taijiquan-ului s7nt adsvarate, Varietatea de motive pentru care oameni de tot felul se apuca sa practice Taijiquan subllnlazaalt aspect i rn porta nt: a ntr en a m e ntu I poate f facut cu diverse grade de efort, iar rezultatele date de aeeste ve rita bi Ie mo d uri d iferite de p r acticare sint la fel de variate ca sl diversitatea de atitudini ale elevilor.

Din punct de vedere terapeutic nu exlsta niei un dubiu ca exercitille Taijiquan rnicsoraaza efortul cardiovascular 9i rnaresc oxigenarea organismului la orice om cu un grad normal de rabdare siatentle, desi nu acesta este scopullor principal .. Ba chiar acesta ar fi doar unul din numeroasele ci!jitiguri secundare ale unui antrenament serlos, dintre care mal enurneram eiteva:

a) Putere fizica mal mare - rezultata ca urmare a clrculatiei mai mari a Qi-ului prin corp, a fortei mal mad in picioare 91 in zona inferioara a trunchiului, a reducerii cererii de oxigen:

b) Rezistenta fizica rnai mare - rezultats din util'izarea mal eficlenta a oxigenului in-

spirat sl din reeducarea corpului psntru a tolosi mai eflclent rnuschli, prin reducersa la minimul strict neeesar a nurnarului de rnuschi irnplicati intr-o anurntta rnlscare:

c) Control mal bun al staritor ernotlonale - obtinut prin coborirea energiei din Centrul emotional (amplasat in plept) spre Gentrul corpului (Dantian) din abdomenu.1 inferior, micsorind astfel cantitatea de energie disponlblla pentru reactii emotive. Aceasta noua posibilitate de control amplifies toate cel e la lte efecte favora bi I e am i ntite;

d) 0 mal buns staotnlresl 0 vig'oare mal mare a activitatii sexuale, care decurg dintr-o perceptie mai depllna azonei pelvienesi dintr-o crestere a energiei disponibile pentru activitatea sexuela, ca urmare a cobor1ril Oiului din Centrul emotional spre Centrul de greutate al corpului;

e) Scaderea nevoii de somn Iii cresterea calltatil somnului, care devine mal adinc ~j mai odihnitor - rezultate dintr-o utilizare rnai eficisnta sl mai adscvataa energlei, 0 scadere a nevoilor aerobics ~i 0 reduceregenerala a nivelulul emotiilor perturbatoare care lntrerupatlt de des somnul;

fl Hedueerea nscesltatll de oxigen ~i prin aceasta a efortului cardiovascular - rezults chlar :;;i numai din antrenarnentul obisnuit, cu mi:;;carile sale relaxate sl eficiente. Din acest motiv, tot mal nurnerosi medici cardiologi recornanda pacientllor sa practice Taijlquan in varianta de sanatate, adica cu efort minim;

g) 0 nevoie mai mica de hrana sl 0 reducere a poftei de rntncare - obtinute din seaderea generala a consumului de oxigen Iii a necesarului de combustibil ars. De asemenea, postura corecta tinde sa dea 0 senzatle de satietate dupa inghi.lirea unei cantltati relativ mid de hrana:

h) Sol.icitari arnotionale mal rnicl - ca u rmare a imbunatatirii controlului energiei ernotionale, rezultat din specificul posturiJor sl al rnlscarilor care alcatuiesc 0 secvents de exercitii Taiji;

I) Mal mult calm si linists lnterioara - produse deefectele amintite la punctele b, d, e si h de mai sus;

j) 0 vitalitate ~i energie rna i mari - ce decurg din toate schimbarlle de mai sus.

Meritele sanogene ale Taijiquan-ului au lnceput sa fie recunoscute sl de forurile medicale occidentale, alatur! de pretuirea pe care i-a acorda chinezil :;;i japonezii.

De altfel. Orqanlzatia Mondialaa Sana· talii - OMS - a dectaratln 1988 ca Teijiquan este eel mai bunexsrcitlu terapeutic cunoscut,

Dar avantajels psntru sanatateamintite mai inainte nu sint dacit beneficii secundare

7

fala de scopul principal al practlcarli serioase a Taijiquan-ului. Unele din aeeste efecte benefice pot fi obtinute ca urmare a depunerii unor eforturi de intensitate egala eu a exercitlilor din gimnastica de tntretlnere: efectesi mai mari vor fi obtinute dupa eforturi la nivelul celor depuse de un sportiv, de exemplu un practicant serios de Karate. Dar ca ss-li insu~e~ti cu adevarat indeminarea de a sta "aneorat de pamint ea un copac ce nu poate fi nici ridieat, nlci mlscet de mai multi osmeni", sau de a "ceda tara ca radacinile sa fie smulse, ca 0 trestie in bataia turtunil", sau de a "Buzi" ~i a conduce Oi-ul adversarului, s8-1 potl dszradaclna fsra sa consumi vreo fortA, sa fll staplnul Qi-ulul sl prin aeeasta atit al tll u cttsi a I tutu ro r ee I or cu ca re vii in contact - pentru acest nivel de maiestrie trebuie luerat din greu ~i foarte mult tlrnp,

Cartea tncsarca sa dea 0 solutle pentru vindecarea de frica. Prin "frics" se inleleg multe: ~i teama legats de 0 cauza precisacum ar fi pierderea bani lor, intirziereala servieiu, vreo boala, hoti, sorna], etc. - dar ~i frics nelamurita care adeseori ne euprinde

8

farll vreun motiv clar, Toate aeeste feluri de frica sint in realitate forme mai simple sau mai grave de boala rnintala. Daca avem tsrla sa anallzam cu singe rece problema frieii, constatarn es motivul ei sau nu exista, sau nu conteaza, sau poate fi eliminat prin masuri ,i actlunl retionale-e- daslqur, ~i eu oarecare vointa. Prin practiearea Taijiquan-ului obtinern toemai autocontrolul mintal ~i corporal ee dau linistea sutleteasca, curajul de a accepta vlata asa cum e ea. capacitatea de a judeea la rece - de a invinge "teama".

De~i principalul seop al cartii este prezentarea Taijiquan-ului de senstate. inea apar numeroase referiri la aspeete !;>i expllcatll rnartlale. Sa nu uitam insa ca avem de-a face cu 0 Arta martlala: cs toate miscsrlle ~i gesturile au sernnlficatll clare de tehnlca de lupts, alaturi de suportul pe care il asigura clrculatlei bioenergiei; ~i ca, indifersnt de vtrsta ~i convingerile durnneavoastra, problema autoapararii constituie a pornire ancestrala ce pune in rniscare energii pe care ar f pacat sa nul e fol os i m in proces u I edu cativ. De aeeea, nu evltstl latura rnartlala a Tnvataturii!

Wushu - scolile externe interne

SI

,

scoll e

2.

2.1. Ce este Kung Fu ~i ce este Wushu1

In mod obisnuit se ,,~tie" ea Kung Fu (sau, dupa noua ortografie, Gong Fu) insearnna Karate chinezesc. In realitate, termenul Kung Fu lnseamna in limba chineza maiestrie, lucru bine facut, in orice domeniu de activitate. Astfel se po ate spune despre 0 persoana ea "are Kung Fu in catigrafie", sau despre un actor bun ca "are cu adevarat Kung Fu".

Cum s-a ajuns insa la folosirea termenului Gong Fu pentru desemnarea Artelor martiala cbinezestl? Tn trecut, multi specialisti in Artele rnartiale sau in Qigong, oameni saraci, i~i c1l?tigau exlstenta ca artistl ambulanti, dind reprezentatii la iarmaroace sau in piete. Dernonstratiile lor de fOrla sau de indeminare surprinzatoare - cum ar f spartul unei pietre cu mina goals, insensibilitatea la lovituri etc. - erau apreciate de privitori, pe buna dreptate, drept Gong Fu. Termenul s-a lncetatenlt si rasplndit, inlocuind denumirile corecte ale indeletniciril.or respective. Corect ar fi deci sa S8 spuna Wushu Gong Fu, adica "maiestrie in Wushu ".

Wushuinseamna in chinezeste ansamblul Artelor rnartials (aproximativ echivalentul termenului japonez Budo), adica un dome-

niu al cunoasterli umane care S8 ocupa cu tehnicile deIupts, in afara celor eu arme de foe. Mi~earile de baza din Wushu includ lovituri de miini !,>i de picior, apucari si doboriri, blocaje $i parari etc. ln seopuri didactice, aeeste rnlscari, cu diverse viteze !,>i forya de executie, sint aranjate de profesori in combinalii (secvente) anumite, corespunzator legilor obiective ale atacului sl apararl], pentru a face fata necesitatllor unei lupte; sau slnt utilizate de practicant la libera sa alegere pentru a clstiqa 0 lupta prin forta, tehnlca, surprlza,

Practicarea rsqulata a Wushu asigura sanatatea, trnbunatateste calitatile morale ~i tntareste vcinta.

Wushu are diverse forme: exercitil individuale sau cu partener, lupta libara, impingerea miinilor {Tuishou}, lupta cu sau contra armelor albe scurte (sabia etc.) $i a celor lungi (sulita etc.). De asemenea, are 0 rnultirne de scoli, bazate pe concepti! diferite asupra metodei de utilizare in lupta a posibilitatilor corpului omenesc. Astfel, metodele de lupta fara arme se impart in doua categerii: eele bazate pe forta $i durificarea cerpului (stiluri externe - Wai Chie, assmanatcare Karateului japonez),!iii cele bazate pe energia interna ~i pe suplete (stiluri interne - Nei Chia, asernanatoare Aikido-ului [aponez). fntrucit Wushu este 0 rarnura a stlintelor umaniste,

9

desigur ea praocuparile sale nu se tlmlteaza la teh n ici Ie de I upta propri u-zise. lntr-u n sens mai larg, Wushu este strtns legat de is-

. toria milenara. de cultura, filozofia !iii mai ales de medicina chineza.

Tn cereurile Wushu se spune de altfel: "poli practica Wushu pina la batrineta fara sa devii maestru, daca nu cunosti sl medicina II sau "a face Wushu fara sa cu nostl medicina (traditionala] este ca sl cind ai umbla cu un singur picior". Citeva relatli Intra Taijiquen ~i medicina traditlonala va sint prezentate in capitolele urrnatoare.

Stiinta moderns ne arata ca glandele cu secretie interne - principalul factor ce asigura supravletulrea organismului uman de-a lungul istoriei - produc un exces de adrenalina, carereprszints cauza biochlmica a aqreslvltatii, Daca acest surplus de energie este dirijat spre un scop nobil sau moral, omul devine echilibrat ~j eficient, gata sa lupte pentru dreptate si sa facs fapte bune. Daca insa este lasat sa se acumuleze, prin sedentarism si indolenta, spar inevitabil manifesterl de violenta cu urrnari nefericite atTt pentru individ cit si pentru societate. Wushu s-a ocupat atent de aceasta problema si diversele scoli ~'i maestri, indiferent de tehniciIe adoptate, s-au straduit sa formeze un om superior, mai echilibrat ~i mai uman.

Multe din reatizarile Wushu s-au pierdut o data cu trecerea timpului, pentru ca nu mai corespundeau nscesltatllor reale ale societalii in evolutie. Unele Tnvataminte erau prea avansate si nu puteau fi niei intelese, nici apreciate; altele veneau in contradlctie cu prejudecatlle sociale ale vremii. Unele au evoluat pina ce ~i'-au schimbat complet infali!?area. Adesea reapareau tehnici uitate, cu nume sonore, dar in realitate surogate cu scop comereial. Altele duceau spre 0 satisfactie intelectuala mai arnpla, dar erau ~i unele mai limitate. Ele satlsfaceau in realitate nevoile foarte diferite ale unei mari varietali de oameni si de preocupari.

China este tara cea mai mare din lume, atit prin imensitatea teritoriului sau cit si prin vechimea istoriei sale. Aceasta clvtlizetie este relativ putln cunoscuta la noi din cauze multiple: distants, mare care ne separa, modul de gindire neobisnuit.Iipsa de interes a chinezilor fa~a de strai natate si asa mai depa rte.

Wushu este 0 parte components a acestei clvilizatil. in care povestlle populare, fantezia ~i traditia arnesteca intormatiile istorice cu mitologia ~i fabulatia, Cunostintele despre Wushu ni s-au transmis mai mult pe cafe orala, caci scrierile au fast purine ~i convulsiile istoriei le-eu distrus de cele mai multe ori. Aflam astfel despre maestri cu lnfaptuiri

10

supraornenesti, care staptnsau fortele ascunse ale naturii, care se impregnau cu secretele Artei lor mai mult prin rnedltatie ~i "rugaciuni" -ca sihastrii - declt prin antrenamente !?i studii practice. Acest folclor, colorat sl atractiv, adeseori e mai adevarat decit pare la prima vedere. EI reprezinta un mesaj cifrat pe care elevul trebuie sa-l decodifice spre a-i afla intelesul.

Artele rnartlale chlnezesti au mii de metoda distincte ~i de scoll diferite. Toate ne invata ca tehnicile de lupta trebuie sa fie insusits de elevi astfel inch sa devine reactii instinctive. Metodele sint fie "interne", fie lIexterne" I dar multe scoli constituie combinatii ale celor doua conceptii,

2.2. ~colile externe

Scolile asa-zise "externelJ se bazeaza pe dezvoltarea la maximum a forte! fizice, elasticitatil, vitezei, vitalitatii. pe cunoasterea unor tshnlci de lupta !ili a punctelor sensibile ale corpului omenesc asupra carers trebuie aplicate tehnicile respective. Unele dintre aceste scoli recornanda loviturile cu miinile, picioarele, coate Ie, genunchii, chiar si cu capul. Unele scoli se coneentreaza asupra procedeelor de apucare sl de rasturnare, altele pe aruncari, stranqulari, ruperi de membre; citeva se ocupa de apasarea cu degetele special preqatite pe "puncte de acupuncture", nervi !ili vase de singe. Tn sfirslt, rna; sint si scoli externe care se ocupa cu studiul complex al influentei anotimpurilor, orei !?i starii meteorologice, cu scopul de a sti sa aplice forte mici asupra unor "puncte de acupunctura" special alese ~i de a obtine astfel anumite reaetll sau raniri ale corpului adversarului, inclusiv moartea 9upa 0 perioada prestabllita.

Desfasurarea procesului de invalatura lntr-o scoala de stil extern este destul de bine aratata in povestea de demult cu t1narul plecat departe, la un vestit profesor de Wushu. Dupa ce a trecut probele de admitere in scoala, maestrul I-a pus la treaba. sa faca gogoloaie·din foi de hirtie groasa, pe care apoi sa Ie desfaca ~i sa Ie neteasasca cu palma. Efevul s-a apucat de lucru cu fiecare rnlna: strins, netezit, strlns, netezit, ore in sir, zi de zi. Dupa vreo trei ani, profesorul ii spune: ,,$coala s-a terminat". Elevul, mirat, Intrea ba: "Da r ce-a mtnvatat, I a ce- m i fo I oseste?". Profesorul zimbind ii spuse: "Aici nu mai ai ce tnvata. Du-te ~i ai sa vezi tu." Nu mai trebuie sa spunem ca tinarul, demoralizat de timpul pierdut in cei trei ani, se lntoar- 58 acasa total dezamagit. In prima lui seara dupa ce ajunse acass, incerca sa-si ajute fratele sa faca baie. La prima miscare pe care 0

facu, sa-I frece pe spate, rarnase cu gura cascata de uimire, vazlnd cum 0 fisie din pielea fratelui se desprinse si-i rarnase in rntna. Tehnica de lupta ll intrase in subconstient, devenind reflexa, fara ca mintea lui sa priceapa sau sa participe la procesul de lnvatare,

2.3. ~colile interne

Tehnicile de lupta ale sistemeler asa-zise )nterne" sint oarecum asernanatoare metodei folosite in lupta de zmee din China. Pentru acest sport de origine antica, sfcara zmeului era muiata in raf?ina sl apei presarata cu sticla plsata, astfel ca dupe uscare devenea ca un fierastrau sl putea tala sfeara zmeelor adverse. In tirnpul duelurilor, care uneori durau ore in sir, smecheria era sa ~ii sfoara ta mereu moale si sa 0 intinzi - pentru a taia sfoara adversarului - exactin momentul cind :;;i aceea se intindea, devenind rigida. Se poate vedea asernanaree cu 0 lupta intre oameni: cind cineva se lncordeaza, el devine a tinte usoara pentru inamic. Aparent, tehnica este sirnpla: sa stai mereu relaxat ~i sa te incordezi doarin clipa ac~iuniidar teo ria este foarte greu de pus in practical in lnclestarea unei lupte. Totusi, eei vechi considerau ca efortul merita sa fie fecut, daca nu pentru altceva macar pentru disciplina autoirnpusa de studiul metodei, cam la fel cu placerca pe care 0 aveau (se spune) de a peseui cu cirlige drepte ...

Scolile lIinterne" nu se ocupa niei de studiul vreunui mijloc fizic extern pentru a transmite socuri, nici nu predau reguli despre unde ~i cind sa lovesti, Desi adesea elevul care ajunge la 0 l;>coala interne a studiat deja intens la 0 scoala externa ~i deci cunoasta invalaturile aceleia, la noua lui scoala nu va mai aprofunda aceste detalii specifice, deoarece scopul fundamental este altul. Scollle interne se ocupa cu dezvoltarea Oiului ~i cu metoda co recta de a staplni si clrcula acest Oi, precum ~i cu controlul si dirijarea Qj-ului adversarului.

Odata dobindita staptnirea aj-ului, nu mai conteaza difarentele de aspect intre diversele tehnici, cacl orice manevra va fi facuta cu ai. lar puterea Qj-ului transforms totul si-i permite elevului sa-~i atinga toate scopurile, indiferent ca este yorba de Arte rnartlale sau de Trezirea splrltuala,

2.4. Originea metodelor interne

Sistemele interne se trag din exercitiile expuse in textele vechi daoiste. Tn cartea sa "DaD De Jinq", Lao Zi, desl n u nurneste lu pta ca atare, se opune duelurilor cu masti cu

coarne (DiaD Tishi) din vremea sa, scriind:

"Arata-mi un om care toloseste violenta ~i care sa f ajuns la ceva bun, iar eu il voi lua drept inva~ator". lar in alta parte: "Cel care sta in virtu! picioare!or, nu este stabi!. Acela care face pasii cei rnai mari, nu merge cel rnai repede. II $i ajunge la problema de fond: .Poti sa-~i concentrezi rasuftarea ~i s-o faci totodata moale ca a unui copil mic ... Aceasta se nurneste Puterea rnisterioasa.'

Atunci cind lauda moliciunea sl cedarea, trasaturl de baza ale sistemelor interne, Lao Zi scrie: "Nirnic sub cer nu este mai rncale sl nu cedeaza mai mult ca apa; dar atunci cind apa ataca ceva tare ~i rezistent, nimic nu-l poate sta in cale. Pentru ca nimic n-o poate schimba. Faptul ca cel care cedeaza il invinge pe cel rigid iar cel moale pe cel tare, este cunoscut de toata lumea, dar nu e valorificat de nimeni."

Un urmas allui Lao Zi, Chuang Zi, scria si el: "Omul curat din vechime ... putea sa ridice greutati mari tara tearna, intra in apa fara sa se ude, trecea prin foe fara sa simta caldura ... EI respira adinc. Omul curat i!?i tragea sanatates din adincurile calclielor sale; cei multl ~i-o trag numai din gitlej". Sau in alta parte: "Trebuie sa te concentrezi si sa asculti nu cu urechile, ci cu inima. Apoi, nu rnai asculta cu inima, ci cu rasufiarea. Urechea este limitate la ascultarea oblsnuita, inima la ascultarea rationale. Dar ascultarea cu rasuflarea ajunge fara nici 0 piadica pina la ssenta I ucrurilor",

Este clar ca se sublnteleqe 0 metoda de invatare a unui mod de respiratie care sa perm ita realizarea celor aratate mai sus. Nu ne putern inchipui ca Chuang Zi se refereala ceva care putea fi facut de la sine, fara nici 0 pregatire. De aceea credem ca rindurile citate ii critice pe cei care se ocupau numai cu antrenamentele fizice, fara alte forme de invalatura. Probabil ca filozoful pleda pentru un echilibru corect al celor doua laturl, caci lu mea n-a prea avut foloase de pe urma celor ce se ocupau numai cu practici corpora Ie ascetice.

Desiqur, atit Lao Zi cit ~i Chuang Zi erau sub influenta scolilor "Lini~ti~ilor", la mode in perioada lor. Aceste scoli produceau adeptilor stari de transs cu ajutorul infometarii voluntare, prin disparltia senzatlllor ca rezultat al unei rneditatii disciplinate (deci 0 excludere a psrceptiei senzoriale), dar ~i prin posturi statice sau exercitii dinamice. Cei doi factori de baza ai acestei actlvitati erau vointa (Yij ~i energia vital~ (Qj).

Mencius sau Men Z;, unalt mare filozof chinez contemporan cu Chuang Zi, declara ca el insusl era priceput in cultivarea unui " aifoarte mare liOi foarte tare". Citeodata, din

11

scrierile sale reiese di el considera Qi-ul drept 0 acumulare de fapte bune, care rezulta de la sine din bunatate fireasca, din nastere, nu obtlnuta prin eforturi artificiale. ln acest context amintea povestea omului din imparatia Sung care tragea de virful firelor de griu, dorind sa Ie ajute sa creasca mai repede, dar care nu reuses decit sa smulga plantele, omorindu-Ie. Alteori lnsa parerile sale coincid cu cele elasiee: "Daca rsusesti concentrarea vointei, atunci Qi-ul 0 va urma, devenind activ." Sau "Vointa este primordiala; Qi-ul este secundar", Mencius credea deci in puterea vointel si in complementul ei, Oi-ul, dar nu era de parere ca ar putea fi dezvo Itat d ecit p ri ntr-o pu rta re co recta: "N u- ti cauta Oi-ul dedtin inirna".

ln cartea Huai NanZi, din perioada dina intea anului 120 i.e.n., se putea citi: "Wang Chiao sl Chih Sung Zi gifiiau sl suflau, expirau ~i inspirau; alungau vechiul si aspirau noul; lasara forma (exteriarul) in urrna si implnsera lntelepciunea (interiarul) inainte ... Noi nu am reusit sa. redescoperim secretul prin care ei i;;i hranaau rasuflarea ;;i respectau Legea firii, dar putem sa Ie lrnitarn faptele.: 0 data expiratie. 0 data inspiratle, 0 data incordare, a data destindere. Este insa evident ca noi nu vom mai fi in stare sa calarim ncrii si sa zburam peste departar], la fel ca ei",

Actiunea celor deus forte, Yi ~i Oi, era cornpletata de invatatura daolsta despre Wuwei;;i Zujan. Wuweiinseamna dupa unii traducatorl .Jnactivitate" sau "neactiune", iar dupa altii Ita nu face ceva contra naturii" sau "a nu face ceva ce nu e spontan sau firesc". Zujan tnseamna "spontan" sau II natural", Dasi din punct de vedere filozafic cele doua concepti! sint apraximativ egale, aplicatia lor la teoria luptei este diferita. In cazul Artelor rnartlale Wuweiinseamna sa te abtli, sa stai linistit. sa astepti, iar Zujan tnseamna sa raspunz! natural si spontan unui atac.

Putem deci spune di ideile de baza ale stilurilor interne sint: vointa, (Ii, lipsa de efart, spontaneitatea. Energia vitala Oi, inerenta omului, dar si tuturor vietuitoarelor, trebuie economisits. tntretlnuta, completetao Vointa ajuta la aeeasta, dirijind Oi-ul prin corp. Desi dernonstratille lor par trueuri de circ, multi sxperti pot rezista loviturilor puternice de pumn, de plcior, ehiar de sabieindreptate asupra majoritatil zonelor de pe corpul lor. Prin !ipsa de efort, atacurile slnt absorbite ~i energia lor se pierde. Spontaneitatea asigura riposta concornitenta. nu ca o aparare, ci mai degraba ca un atac, care dupa spusele rnaestrllor "porne;;te dupa ee atacul adversarului a inceput, dar ajunge inaintea lui".

12

Bagajul tot mai mare al regulilar de igiena a fost ampllflcat de filozofia calugarilor budhlsti venitl in China din India. Amintim pe An Shi Kao (secolul 2), Fo Tudeng (secolui 4) si Budhayasas (secolul 5), toti maestri recunoscuti in medicina indiana. De la acestia si de la altii ca ei chinezii au preluat ideea ca sanatatea este deterrninata de echilibrul celor 4 elemente din care se eampune corpul urnan: Pamint, Apa"Fac ~i Vint (Aer). Sigur ca influenta aeestora a fost mai mare in domaniul medicinii chinezesti decit al artelor rnartiale. Pe la 500 e.n., 50S esc in China calugarulindian Damo si scoala budhlsts Chan (Zen in [aponezal, care au avut a puternlca influenla asupra artelor rnartiale,

Deseori se prezinta ca un paradox faptul ca budhismul, fiind 0 coneeptle nonviolenta ~i deei opusa artelor martiale, a ajutat totusi attt de multla dezvoltarea acestora. In realitate, budhismul interzice sa faci vreun rau oricarel vletultoare, dar pe de alta parte interzice intoleranta. Toleranta a constituit torts budhismului de-a lungul secolelor sale de existenta. Datorita tolerantei calugarilor au fost prirniti rebelii sa se ascunda in temple retrase, departe de ochii autorltatllor. $i tot toleranta budhista a dus la acceptarea antrenamentelor rnartlale cu ~i fara arme la vestita manastire Shao/in, vreme de peste 0 mie de ani. Oe;;i au existat ;;i d~lugari-Iuptatori vestltl, arnlntitl in cronici, este probabil ca multi dintre ei au fost la inceput experti razbolnlci adapostltl la manastlri, alatur! de alte mii de refuqiati, Oesigur ca un calugar-Iuptator era silit de credinta sa, chiar mai mult declt tovarasii sai mireni, sa-s! foloseasca priceperea numai pentru aparare ;;i numai ea ultima solutie.

La fel ca Yoga indiana, scolile interne chineze au promovat diverse exercitii pentru antrenarea rnintii ~i a glandelor interne, alaturi de exercitllle musculare specifice scolilor externe. Exista 0 mare asernanare intre metodele de rneditatie budhiste -~i daoiste pe de 0 parte ~i Yoga pe de alta parte. Cultivarea si circularea Oi-ului, fixarea privirii, respiratia, modul de alimentare sint surprinzatar de asernanateare principiilor yoghine. Desi Yoga este in general 0 forma de meditatie in repaus, cu pasturi statice, ea are si unele sxercltii cu miscar! lente nu mult diferite de boxul Talji. Cei vechi ziceau: "Meditatla in rnlscare este de 0 suta, ba de 0 mie, chiar de un milian de ari mal buna dsclt medltatia statics". Un alt vers daoist spune: "Linistea in nemlscare nu este adsvarata liniste; numai cind Ilnistea apare in timpul rniscarll se dszvalule ritmul Universului".

$colile interne de Wushu constituie metode pentru invalarea controlului si circulatlei corecte a energiei vitale Qi in corpul omenesc. Aceste tehnici actlorreazs asupra omului la doua nivele:

a) In plan spiritual: Mintea trebuie sa fie destinsa, fara nici 0 preocupare. Gi'ndul nu trebuie sa 58 fixeze asupra unui subiect anume, dar tebuie sa participe cu totulla fiecare rniscare. Practicantul este in acelasi timp ~i autorul scenariului sl interpretul actiunii: prin asta trebuie lnteles ca .,eul" (personal itatea constlenta] trebuie sa se lase sters ~i inlocuit de actlunea corpului. De asemenea, trebuie pierduta constlinta mediului lnconjurator, pentru a sesiza mai bine fortele interne care strabat corpul, Dupa 0 practlca lunga ~i corecta a antrenamentelor unor astfel de scoli, elevul ajunge sa simta unitatea sl armonia interioara. Este vorba de aeea faimoasa un itate d i ntre corp si rn i nte, ea utata de tot i lnteleptii Orientului si pentru obtinerea careia s-au propus de-a lungul secolelor diverse tehnici: rnedltatie, asceza, Yoga, arte rnartiale, religii, Qigong etc.

b) In plan corporal: Fieeare rniscare nu este atit un proeedeu eficace de lupta cit un mijloc de a pune in circulatle energia interna (Oi in chinezeste. Ki in japoneza]. Aceasta energie exista de la sine in orice om, dar activitatile sale zilnice lrnpiedica libera ei circulatie in corp. Tehnieile Nei Chia urrnaresc sa relnvete elevul ee sint gesturile constlente, sa "fie" eeea ee I1faee". Aceasta optics ajunge, de altfeL sa fie aplicata p'ina la urrna de praeticant la toate activitatile sale, de oriee natura. Sensibilizarea corpului merge pina acolo ca se pot sirnti variatiile de presiune atrnosferica. de temperatura, de biocimp. Exercltiile de Nei Chia exelud oriee tensiune, orice efort muscular, ea si cind corpul s-ar rnulturnl sa inregistreze rnodiflcarile aparuta in mediul tnconjurator. fara a avea nici 0 contributle voluntara.

2.S. Caracteristicile generale ale stilurilor interne

2.6. Mijloacele de lucru ale stilurilor interne

2,6. 1. Respiretie eatnce

Pentru a face 0 respiratie adlnca este nevoie de un efort constient, cacl tot omul respira inconstlent, dar a face superficial, intercostal. Nei Chia se bazeaza pe respiratia abdorninala, asa cum 0 fac de exemplu copiii mici,la care rnuschiul diafragma face deplasari verticale cu curse relativ marl. La 0 astfel de respiratie, pieptul nu se ridica In ritmul ei,

ci abdomenul se mi9ca de parca ar avea inauntru un balon care se umfla l?i se gole~teo Tn acest fel, volumul de aervehiculat prin plsmlnl este mult mal mare declt Tn cazul respiratiei "inalte", care normal foloseste numai un sfert din capacitatea plarnlnilor, 18- sind deci in parmanenta acolo a cantitate de aer nerniscat :;;i viciat. Respi ratia "joasa", adlnca (facuta in mod lnconstlent in cazul unui cftatl, elirnina cu regularitate bioxidul de carbon acumulat in alveolele pulmonare.

2.6.2. Controlul energiei interne Oi

Aceasta notiune, comuns tuturor tehnicilor orientale de initiere din care fae parte si Artele rnartlale, este de asemenea fundamentala. Hespiratia adlnca genereaza energia vitala Oi, daca este corect concentrate asupra punctului Dantian, situat in abdomen lacirca 5 cm mai jos de buric. Acest punct corespunde si centrului de greutate al corpului omenesc. Conform conceptiei orientale, energia vitals se acumuleaza in zona Dantian (in [apcnaza Hara) ~i se distribuie spre alte parti ale corpului prin canale invizibile denumite in acupuncture "meridiane". Circulatia ai-ului in corp se face natural :;;i inconstient, dar prin practicarea exercitillor Nei Chia (sau a altor discipline amintite mai inainte) se ajunge la dirijarea constienta a energiei vitale.

Elevut lncepator este pus sa-l?i imagineze punctul central Dantian, fara a sirnti nimic la inceput, fortindu-si diafragma in pozltia cea mai coborlta. Cu timpul, arta resplratlel imbinata cu dirijarea Qi-ului 71 face pe elev sa se rniste tntr-un anumit fel, plin de u!;>urinta l?i sta b i I itate.

2.6.3. Tehnica miscerilor

Mi!?carile sistemului Nei Chia exprlma gratie ~i suplete: corpul curge armonios, cu reqularitate si fara graba, ca sl cind s-ar rnisea in apa. Drice rnlscare smucita, raplda. in linie dreapta sau frinta este interzisa. deoarece creeaza efecte perturbatoare care lntrerup libera circulatle aenergiei interne, mobillzata in prealabil prin respiratia corespunzatoare.

Actiunile unui specialist in oricare din stilurile Nei Chia searnana cu un balet grati05, la care fiecare rniscare se transforma armonios in urmatoarea, fara nici 0 intrerupere.

Un mijloc foarte rasptndlt in Wushu pentru Invatarea, memorarea :;;i studierea rnlscarilor si cornbinatiilor iI constituie secventele tipice de rnlscar] sau de procedee, denumite Duan. Desi lungi :;;i complicate, aceste secvente trebuie reproduse strict conform

13

modelului sau tiparului creat de maestrii intemeietori ai scolilor respective. Orice abatere de la rniscarea standard constituie 0 gre:;;eala care ih.departeaza pe elev detlnta,

2.7. Scopurile stilurilor inteme

2.7,1. Sanatatea

Din toate tlrnpurlle a existat 0 strtnsa legatura lntre Wushu:;;i senatate. Preocuparlle ch i nezi 10 r in acest dom e n i u sint fo a rte vechi, insa ~tiinta occidentale a inceput numai in ultimul limp sa ia cunostinta, sa anaHzeze sl uneori sa foloseasca curtostintele lor .. Este verba de acupunctura. de moxa (procedee de excitare a punctelor de acupuncture nu prin ace, ci prin caldura), de masaje, de lerburl de leac.

Tehnidle Ne! Chia fac parte ~i ele din acest arsenal terapeutlc, Respiratia adtnca si exercitllle fizice specifice, care nu provoaca oboseala -, ceea ce ar fi contrar seopului urmarit - solicita ansamblul organelor interne :;;i externe alecorpului, Prin aceasta Nei Chia se asearnana cu Hatha Yoga, ale carei oxercltii sint 1nsa statics. Oscllatille ample ale diafragmei rnaseaza :;;1 ast1el tonlfica organe cumsint: flcatul, splina, stomacul, intestinele. ln plus, aceleasi mi:;;cari ale diafragmei .asigura!?i 0 oxig.ena .. re mai bunaa singelui,ceea ce stlrnuleeza intregul organism 9i maiales iriga corect cortexutcerebrat, favorizind astfel eoncentrarea rnlntala. In fine, rnlscarile armonioaseale corpului cauta nu sa dezvolte torta trecatoare a rnuschllor, ci sa tntareascs articulatlile printr-o sollcitare regulata, dar nefortata.

Nei Chia urrnareste deci nu obtinerea unei superforme sportive printr-o dezvoltare spectaculoasa a rnusculaturii externe, oi intretinerea organelor interne pentru a Ie aslgura 0 functlonare corscte crt mai lung timp posibi L Seevita toto date si problemele .Ieg:ate de sistemele glandulare, cornpl icatiile cardlovasculare, ulcerul la stornac :;;i depresiunile nervoase care ameninta oraseanul supus permanent stress-ulul. Astfel devine de lnteles de ee expertii in Nsf Chia sint in general oameni in vlrsta. Adeseori se suprapune :;;i urrnatoarea evolutle uzuala a unui practicant: pina la 30-35 de ani face un Wushu din stilurile externe, gen Karate japonez, orientat mai mult spre efo.rturi violente !ili lupta reala: apoi, cu avansarea in etate, Tncepe sa caute di n ce in ce mar mult un alt sport, care sa-i perm ita' sa. intretina :;;iS8 pastreze cit mai indelung' poslbil enerqieacumulata prin exerclplle practicate in tinerete, feraa renunta ins8' la aspectul martial .. Decele mal

14

multe orr 0 astfel de cale este un stilintern din Wushu.

2. 7.2. Eflcacltatea in luptii

Toate stilurlle interne sint in prirnul rind Arte rnartiale, carela origine aveau 0 eficacitate deosebit de mare in lupta reala, Cu timpul, evolutla acestor metoda de luptaa fost lnfluenteta de concepti! mal mult sau mai putln imudite cu scopullnitial (rnedlcina, filozofia etc.), ajungind ea in zilel.e noastre ele sa para cu totul altceva declt sint.

Toti expertf slnt de acord ca practicarea corsets a Nei Chfa conduce, dupe ,.5-20 de ani,la 0 eficaeitate lrnpresionanta in lupta edevarata, chiar daca elevul nu urrnareste acest scop in prirnul rind. Eficacitatea in luptaeste ch i a r a bso I uta, cacl expertu I. sta p lneste 0 energie nelirnitata pe care 0 aspire din natura infinite. In acest fel explica si maestrul Ueshibe, crestorul Alk;do-ului japonez, extraordinara sa eficacitate. Expertul poate preluasi accelera aces! flux de energie, folosindu-I pentru a dobori si scapa de orice agresor. Un astfel de specialist nu poate fi n ici pri n s n i ci trintit, da r acest ni vel de m ai estrie este atinscu greu, numai de oameni dedlcati cu trup ~i suflet intreaga lor viata unei astfel de preocupari .. Slgur ce pentru maiorltatea oamenilor, care alearga dupa rezultate rapide, 0 astfel de metoda de autoaparare nu prezinta atractle in cornparatie CIU drumul relativ scurt pina la 0 oarecare eficacitate pe care-l as;gura, de exemplu, Karate din Budo sau Waf Chia din Wushu.

2 . .7.3. Armonizarea cu energia Universului

Acest seep era, pe vremuri, principal, dar In timpurile noastreaproape s-a uitat. Insa chiar sl nurnal 0 inlelegere superficials. intelectuala, a acestei orientar! initiate ne perrnite sa sesizam cit de cit ce se ascunde inapoia unor gesturi sau mi:;;cari ciudate din Nei Chiao Consldersta din acest pu net de vedere, practicarea Nel Chie nu reprezinta alteeva decit 0 pregatire a corpuluisi rnintll pentru a se putea acorda la .Jungimea de unda" sau frecventa cu care vibreaza Universul:;;;i energia sa infinita. Omul corect pregatit devine receptorul unor forte latente din Natura, pe care Ie poate folosi dupe voia sa: in lupta sau pentru vindecarea unor boll etc.

2.8. Sfaturi pentru insU!;irea unei ,coli internedeWushu

Adeseori se constata ca desielevul se straduleste cu perseverenta sa Invete, nu

avanseaza decit foarte ineet, deoarece nu respects eu sineeritate regulile scolilor interne de Wushu. Principiile Nei Chia pot fi Insuslte numai daca te cureti de parerils preconeepute si gre~ite, dar Tnfipte in mintea orlcarui om de catre societatea in care traieste. si Ie lnlocuiestl cu alte idei, mai stiintifice sl aparent revolutronare. Daca te hotara!;'ti sa atingi acest lei si-l urrnsresti cu perseveren- 1a :;;i modestie, vei putea tnvata Taijiquan.

2.8.1. Oespre relaxare $i tncetineeie

La scolile Nei Chia prirnul pas al tncepatorului consta in cautarea stabilitatli (Chan Chuang); adiea sa poata lua 0 pozitle in pieioare, prin care sa-s! llnisteasca nervii si sa~i relaxeze rnuschii. Problema este mai mult de ordin mental, aproape spiritual, :;;i se bazeaza pe convingerea ea mintea poate impune 0 stare de relaxare si moliciune a rnuschilor. Practie, din pozitla stind in picioare, se exerseaza acsasta vointa de linistire concentrind-o asupra unei zone !?i plimbind-o eu pasi miei de la frunte, fara salturi, pina la virful picioarelor. Mintea parcurge aceasta traiectorie imaginara prin corp. Dupa un timp de exersare sl concentrare veti constata ca to ate gindurile aiurea vor disparea, ca termlnatille senzitive ale nervi lor vor fi receptlve, dar linistite, ca intreaga tiin1a va va f In pace. Tn acest fel mintea va f libera sl, ca urmare, prin corp ~i membre "aerul" si singele vor circula nestinjenite (vezl pct. 12.8.1.).

Chan Chuang Insearnna propriu-zis un anume fel de manevrare a rnintii pentru a obtine un exterior static :;;i un interior dinamie. Caei fllozofia chinezeascs veehe sustlnea: "A sta nerniscat duee la potolirea mintil: potolirea mintii la liniste: Iinlstea la 0 senzatle de siguranla, slquranta la 0 gindire sanatoasa, iar glndirea sanatoasa duee la fapte marl", Cei vechi respectau aceasta filozofie ~i 0 utilizau pentru educarea corpului sl mintli.

Cuvintul "incetineala" se refera nu numai la actlvitati ci sl la 0 stare rnlntala eJiberata de ariee nerabdare sau friea. Graba aproape n iclodata n-a folosit la ceva bu n: "graba stricti treebe". De aeeea incetineala este necesara ea sa potoleasca dorinta puternica de progres ~i sueees rapid. Cu ajutorul incetinelii se pot armoniza lnftuentele interioare eu cele exterioare. Studiind tara grabas! tncet, lncepatorul va avea. timp suficient sa caute, sa asculte, sa simta, sa prlcaapa esenta Artei si sa-:;;i adapteze eorpul :;;i membrele ca sa verifiee reactllle diversilor rnuschi. Prin aeeasta ii va crests potentlalul de Iuptator, dar sl sanatatea se va imbunalali.

Acestea sint "seeretele" scolilor interne.

Conform tradltlei, ele nu se dezvalule. Dar, de fapt, asa-zisele secrete niei nu slnt secreteo Mai multe mistere se aseund in viata noastra de to ate zilele, in stradania de a fi normali. Deoareee "secretele" se bazeaza pe o comportare fireasca. obisnuita, oamenii de obieei Ie ignora. $eolile interne nu fae aceasta gre~eala.

2.8.2. Mintea

Mintea (Yi) este in chinezeste sinonirna cu inima (Xin). Conform psihologiei chinezestl, mintea domina toate actiunile. Nei Chia insista asupra coordonarii a trei aspecte: "Mintea (Yi) cornanda, torta (LijTnsote:;;te si energia lnterna (OJ) urrneaza." Tn mod constient sau subconstlent toate activitatile fiziee slnt conduse de minte. Antrenarea rnintii, cu viteza midi, permite elevului sa transforme ginduri :;;i adevaruri interioare in forme exterioare de comportare, de lupta, Dar trebuie actionat cu Incetisorul. Daca un incepator pune prea mult accent pe aspeetul fizic, se va Impotmoli. lrnportanta acordata rnintii ea factor deeisiv pentru efieacitate In lupta poate fi rernarcata chiar din denumirile celor trei scoli interne: Boxul perfeetlunfl supreme, Boxul celor opt hexagrame :;;i Boxul procedeelor mintale, toate sugerind impletirea mintii cu fapta.

2.8.3. Respiretie

In timpul antrenamentelor lncepatorul gifiie mereu :;;i respira eu greutate. Dupa un timp de studiu intr-o scoala interne aceasta problema se rezotva cuajutorul invataturii de a seufunda respiratia in burta, ceea ce permite 0 respiratie normals ehiar Tn toiul celui mai strasnic efort. lar sxperienta va contribui la armonizarea rnlscarilor cu respiratia, Aceasta perfectiune se poate eonstata in toate sporturile, de la lnot :;;i pina la atletism. Reglarea respiratiei consta in variatia ritmului ei pentru a-I adapta la rniscarlle lente sau rapide. Chiar si in timpul mincatului, In mod inconstlent, ne adaptarn respiratia la actlunea de mestecare sl inghilire, printr-un autoreglaj natural. Spre ceva similar trebuie sa tindem ~i in eazul luptei. Dar Incepatorul nu trebuie sa-si bat a caput prea mult eu problema aeeasta, caci de la sine, treptat, ea se va rezolva. Scolile interne actioneaza cu ajutorul firescuJui si adeseori folosesc analogia cu purtarlla unui copilas. Observati deci cum respira un prune (care inca nu a deprins gre~eli):;;i faceti ca ell

15

Maestrii spuneau cs nu este bine nici sa folosesti forta nici sa n-o folosestl. Cum se explica acest paradox? Important este cum sa folosesti corect forte dlsponibila, la momentul potrivit. Un Ineepator crede ca 0 crestere a fortei poate fi obli1Juta adauglnd alta forte - adlcs nu poti ricrlca 0 greutatefara sa totosesti forte, Este adevarat, dar felul tortei sl utilizarea fortei sint doua lucruri distincte. Forta unui halterofil este cu totul altceva decttforta unui practicant al boxului Taiji. Forta acestuia din urma este acumulata in interior ~i distribulta uniform la suprafata corpului .. Este 0 forts vie sl foarte rnoblla. Cind este retinuta, 1i de posesorului 0 infiW~are vioaie, iar cind este ellberata. el parca iradiaza. Aceasta varietate de forts este mult mai valoroasa deeit aceea folosita la ridicarea unei greutati sau pentru ranirea unui inamic.

it este mai usor unui slabanog sau unui profan in artele rnartiale sa lnvete Taijiquan. Un astfel de elev nu este preocupat de vechiIe sale cunostinte. $i nici nu are vreo retinere fala de nolle lndlcatf pe care Ie prlrneste, EI asculta de ele ~i merge inainte fara povara ideilor preconcepute.

lndicatiile pe care Ie da profesorul de Teljiquan sint de a respecta cele trei conditii: moale (relaxare); incet (cit mai lent sa se treaca la alta postural; uniform (actlunl sl resplratiel. Daca elevul rsuseste sa-!jii insusaasca acest mod de lucru (~i de gindire!) tnsearnna ca este pe drumul eel bun.

2.8.4. Oespre forra

2.8.5. Conceptie §i metoda

Sa cornparam Nei Chia cu Wai Chiao Din analiza conceptlei si rnetodelor flecarela rezulta diferente fundamentale intre cele doua scoll,

Scoala interna se bazeaza pe antrenarea combinate a rnintii !jii a corpului, dupa modelui doctrinelor budhiste si daoiste. Scopul principal al acestor invataturi este ajungerea la stadiul de a avea un IIQiputernic'J, fara niei o dorinta Iurneasca sau vreo atitudine razboinica: omul sa nu fie nicl umil, dar nici arogant, mergind mereu inainte fara frica. Prioritate a 0 are dezvoltarea splrltuala, fara insa a neglija in nici un fel prsqatlrea fizica sau tehnica de lupta, Clnd elevul ajunge sa lupte, pregatirea sa splrltuala se transforma in aetiuni fizice, exact in cantitatea ~i proportla necesare pentru rezolvarea cazului re.spectiv.

Pe de alta parte, seollle externe accentueaza asupra laturil fizice sau materiale, asupra dimensiunilor muschtlor ~i a valorilor unor parametri ai posturilor (vlteza. inallime etc.).

16

Aparent, forma de manifestare a adeptilor celor ooua feluri de sccll pare asemanatoare unui spectator nepriceput. De fapt, ele sint foarte diferite. Mai intii, antrenamentul muscular este limitat de vlrsta, in timp ce pregatirea mlntala poate continua la nesfirsit ~i chiar ci!jitiga in adincime 0 data. cu cresterea virstei. Apoi, utilizarea pentru lovire a unei singure parti a corpului, conform scolilor externe, este spectaculoasa, dar presupune timp, oboseala, forta - si adeseori lasa fara aparare alte parti ale corpului. La seolile interne, forts Qi este ascunss in interiorul corpului !iii razbate in afara in mod egal peste tot. Fiind adunata in interior, ea este teoretic inepuizabila !jii poate fi concentrate spre a f totoslts intr-un singur loc. Poate fi tare sau moale, sa acopere 0 suprafata mal mare sau mai mica, paate fi aruncata afara sau atrasa tnauntru.

De asemenea, sint mari diferente intre metodele eelor doua feluri de scoli privind ducerea luptei. Cele interne studleza teoria transforrnarli si a lnteractiunll Yin-ului (moaIe) cu Yang (tare), preeum ~i modul de a clstiga prin inteligenta sl mai putin prin srnecherie. Dorinta este de a ci1,>tiga in mod economicos, fara 0 lupta proprlu-zisa, dar efloiant, adiea fara a-l lasa sperante adversarului. Un practicant al Nei Chia Wushu poate executa instinctiv ~i simultan a fenta, 0 aparare ljii un contraatac, deoarece pregatirea sa rnintala ll face sa fie totodata eficient 1,>i economic.

o zicala clasica sustinea ca "Lupta e ca 0 plimbare; iar a lovi adversarul este ca 0 trosnitura a degetelor". Scolile externe au in vedere numai metode demonstrabiJe, pe cind scclile interne nu-si demonstreaza procedeele, rnentlntndu-le in rezsrva, desi se bazeaza pe principii mult mai stiintifice.

Se vede asadar cil atit conceptia clt si metodele celor doua sisteme sint total diferite. Conceptia scolii interne are un caracter em inamente mental, nu material, iar metodele sale nu se llrniteaza doar la problemele de lupta ci tmbunatatesc sl sanatetea. Se poate spune deci ca scolile interne predau invalatura sl despre lupta (moarte) !jii despre viata.

2.8.6. Atitudinea elevului

Amatorul care doreste sa tnvste 1,>i sa practice Taijiquan nu trebuie sa creada ca lectllle vor fi la fel cu cele pe care lestis din alte ocazii, de ex. ca 0 lectle de francez8 sau de lnot. Lectiils obisnulte se desfa!,>oara la ore bine stabilite, au 0 durata prestablllta, transferul de inforrnatii se face contra unei taxa, dupa care elevul se reapuca de ocupatille lui uzuale. Dimpotriva, pentru a invala boxul Teiji, care vrea sa oblina 0 totala !;)i

profunda transformare interioara a ornului, elevul trebuie mai intii sa accepte al'ungarea tuturor ideilorsi obiceiurilor pe care le-a capatat pina atunei. Fara acsasta golire el nu-si va puteainfluenta firea pinain eele mal ascunse cotloane ale ei. Aceasta disponibilizare a elevului se obtine cu dlflcultate sl va trebui cautata treptat, cu rnulta bunavolnta. Din punct de vedere fizie, 0 astfel de stare se rnanifesta prin relaxare sl linista sufleteasea, 0 gindlre fara preiudecatl ~i pe cit posibil chiar fa ra n lcl un gind n eleg at de acti u nea di n momentul respeetiv.

Abiaatunei elevul lnteleqe ca folosirea fortei ~i contractllle rnusculare sint de fapt actiuni bazate pe parsri preconcepute, de cele mai multe ori datorate unui mod gre~it de folosire a proprlului sau corp. Cu tlrnpul, modul de perceptle a acestei stari se transfera de la corporal la mental, ~i atunci profesorul va putea sa treaca spre valorifiearea tuturor calitatilor potentlale ale elevului.

Regulamentele interne ale scolitor tradltionale de Wushu interzic dezvaluirea tehnicilor de lupta oamenilor cu moralitate tndolelnlca, care nu respecta regulile etieii, echitatii. dreptatii, cinstei. adevarului, compasiunil !?oi tolerantei. Prima regula din codul de purtare al adeptilor Taijiquan este ea "practicanlii trebuie sa respects morala Wushu, Sa-!;i; tnsuseasca tehniea ~i etica; tehnica poata fi eficients doar daca elevul este drept ~i impleteste practica cu princlpiile morale; altfel poate aluneca pe un drum gre!;i.it". Sau: "and obtii un avantaj (in lupta) nu uita de virtute (dreptate)!" Sau: "Omul trebuie sa se sacrifice (sa cedeze} pentru a se armoniza cu ceilaltl '.'. ln confucianism se spune: "Cel mai bine este sa fil cinstit si ier~ tater" precum si "Sa nu impui altora ceea ce nu-ti place lie sa suportl",

Pentru a putea pricepe si aprecia metodele practice ale unei scoll interne, lncepatorul are nsvole de 0 volnta ferma!?i de 0 incredere depllna .. Elevul trebuie sa se pregateases mintal ~1 sa cunoasca principiile corecte. EI se afla in situatia unui om care pleadj, lntr-o calatorie. Daea vrea sa ajunga la destinetle repede sl in siguranla., trebuie sa faca 0 rnunca de pregatire, pentru a-si al.ege mljloacele de transport cele mai bunesi ruta cea mai scurta,

Elevul ideal pentru scoala Tsiii are 0 vlrsta mijlocie, din cauza ca omul aduna curiostinte si experlenta pe masura ce se maturizeaza .. Confucius spunea: "Un am de 40 de ani nu va rnai putea fi deturnat", La inceput aprecierea se referea la eomportamentul etic, dar ea poate f apllcata orlcarui tel de inviWltu ra. La ti n erete om u I ti n de sa se I a u de

cu forts sa, dar clndlrnbatrlneste puterea ii scade. De-able aeum i~i da el seama di "averea" de mai inainte era dear superficiala si in continuare n-o mal poate folosi. Hegretul sl senzetia de vinovatie il deterrnlna atunei sa lnvete 0 noua Arta, cu mare seriozitate. Un elev cu 0 astfel de atltudlne va progresa foarte repede. EI este potolit, receptiv, are 0 psihologie corecta.Isl transfers dorintele personale liii senzuale spre partea splrituala, deven i nd astfe I Ii n lstlt. EI ap reci aza co rect situ ali jIe si este mereu cairn .. $i. mal ales, tnvatal

Doctrina scolilor interne pretinde ea adeptut trebuie sa fie in stares de nonactiune Wuwei - adica actiunlle sa-l fie numai naturale sau spontane. Wuweiinseamna sa devil ca 0 foaie de hlrtie rnereu alba, pe care orielne poate serie dar n-o poate rnurdari, Fiecare elev al unei scoll interne tncearca sa ajunga acolo. Aceasta stare li aduee armonie in viata. Dar acest proces de devenire necesits un can sum de timp si energie.

Ideile gre~ite pot pune elevul pe 0 cale gre!iiita. Avern, din pacate, numeroase example la lndernlna.

Pentru a tnvata Nei Chie Wushu, spiritul trebuie sa domine corpul. La inceput trebuie adoptat Wuwei!?oi Wango (uitarea de sine). Aeeasta este fundatia spiritualaa restului constructlei, Apoi trebule lnsusite aceste idei radicals:

Lu pta Tnsea m n a m j sea re, da r Nei Chia pretinde la inceput nernlscarea:

Pentru a invinge adversarul este nevole de forta, dar Nei Chia impune la inceput slabiclunea:

Lupta impliea viteza, dar la inceput Ne! Chia cere tncetrneala.

Daca cineva doresta sa tnvete cu vltezs rnaximasi sficienta mare, trebuie sa respecte cele de mai sus. Daca nu consimte sa faca acest efort, poate chiar sacrlflciu, nu va avea succes.

Elevii se impart in doua categorii:

- Unii care mai lntti stiu si apoi fac.acestia mal tntli tnvata pas cu pas, cu rnulta silinla, liii de-able apoi trecla actiune, Dupa ceau invatat un procedeu, astfel deelevi pot sa dezvolte singuri tehnicasi sa brodeze alte 10 procedee. Chiar fara un instructor, ei vor progresa sensibilsi vor atinge scopul:

- Altii care fac fara sa stie: acesti elevi lnvala totul pe de rest, mecanic, fara salntrebe "cum?" si "de ce?". Progresul lor nu va fi mare.

2.8.7. 0 ultima povafii

Pentru ca sa poata lnsus] lnvalatura Artei rnartiale, corpul trsbuie sa. fie nu numai dis-

17

ciplinat, .dar chiar 'ii "refacut"., Cu ajutorul stradu i ntel pentruel i min a rea a ntag 0 n ism elor, Incordarllor =?i obiceiurilor neindeminatice acumulate de-a lungul anilor, corpul elevului ajunge la 0 stare naturalaasa-zlsa prenatala, Acest "nou" corp poate f modelat corect in continuare. La inceput asta lnsearnna relaxarea si mollciunea din care mai tirziu va izvori adevarata tarie,

O;-ul trebuie inregistrat mai mult ca 0 senzatie 9i mal putin ca 0 respiratie, Centrat in Dentien, trebu i e sa dea senzati a ca a r vrea sa "eropa" de acolo.

Executa exercltllle cu irrcetineala, pentru a amplifiea senzatia de Qi. I:magineaza,-ti 9i simte energ.ia (Oi-ull cind efectuezi rnlscsrlle, Opreste-te la sflrsitul miscarli - adeseori repausul ajuta la relaxare. Cu cit te relaxszi mai mult in prima faza" vei avea mal multa fort8 in a doua faza,

Maeljitrii faeeau mare eaz de eehilibrul corect intre fcrta Oi asa-zisa prenatala sl cea postnatala. Mi9carile instinctive fara nicl 0 forma, din cursul unei lupte adevarate, se numese naturale sau "prenatale". Miljicarile educate conform unor anumite reguli - de exemplu ale milnii. piclorului, trunehiului - se numesc "postnatale ". Cele doua tipuri trebuie utilizate lmpreuna !?I bine coordonate.

2.9. Care sfnt ,come "interne" de Wushu1

Exista trelscoll interne: Teijiquen, Bagua Zhang !iii Xingyi Ouen. Ne vom ocupa in continuare, pe scurt, de ultirnele doua,

2.9.1. BaguaZhang-,boxul celor8Trigrame

Bagua Ouen sau 8agua Zhangeste probabil eel mai ezoterlc dintre stilurile interne. EI S8 inspir.a din "Cartea Transforrnarllor" (Yi Jing), unul dintre cele mal vechi texte clasiee ale filozofiei ehineze.

Creatorul aeestei Arte, Dang He! Chuan (1796-1880), ar f avut catnvatatori, conform legendei (care la ehine:zi apare aproape intotdeauna In jurul biografiei unui mare maestru de Gong Fu}, doi calugari daoisti:

Tang Ming leng ~i Pi Teng X/a, plus 0 a treia persoana al carel nume no. a fost niclodata dezvaluit.

La inceputuri scoala no. avea alt bagaj tehnie deeit 8 mlsear] prlncipale ale mtinilor, coraspunzatoars celor 8 trigrame din Yi Jing; prin eombinarea lor 58 obtin 64 de m i:;;p car], Exercitiul de baza din Bagua este mersui de-a' lungul unui cere, in tirnpul carula se fae ~i se analizeaza toate miscarileel cornbinatiile posibile ... .Plirnbarea in cere" poate avea util iZ8 ri i nte resante inl u pta , dar ade pHi

18

actuali ai aeestei scoll au tendinta de a se oeupa mai rnult de aspectul terapeutlc ~i de studlulclrculatlel Qi-u.lui declt eu latura martiala. Se pare ea 0 Sensei Morlhei Ueshibe, fondatorul Alkidopului japonez, ar fi studiat in timpul sederii sale in China co. trei maestri Bagaa: Chan Xiang, Yen Te Hua!?i Keo I Sheng. Acesti a i-a r f in spi rat rnl ~ea ri Ie ci rculare caracteristice Artei sale.

Se spune ea Dang, creatorul Bagua Quanpului,ar fi fost provocatla duel de Guo Yang Shen, seful scolii Xing Yi, Rezultatul luptei urrna sa arate eareeste cea mai eflcienta dintre cele doua metode. Lupta a durat trei zile, dar rezultatul nu a fost decisiv 91 eleste relatat diferit de adeptii celor deus scoll. Un lucru insa este sigm: dupa duel cei dot maestri au devsnlt prieteni ~i au facut 0 7nlelegere de intrajutorare, astfel ca de atuncl eele doua tehniei sint predate impreuna .. Mi9carile iuti~i rectilinii ale metodei Xing Yi cornpleteaza de minune rnlscarlle blinde l;ii circulare ale metodei Bagua.

Studiul metodei B.agua se poate impcirti in trei parp distinete: prirnaetapa se ocupa cu analiza posturilor, Faptul ca Bagaa Zhang este un stll intern, iar profesorii ii silesc pe elevi sa no. toloseasca torts fiziea, mergind pin a' acolo di Ie intrerup antrenamentul daca transpire prea tare sau respira giffind (si asta nu de mila ci pentru eEl: dovezi I e de mare efo rt muscular arata ea elevli n-au lnteles nimlc), nu lnseamna ea in corp n-ar mai fi deloc uneIe tncordari. Aoeste tensiuni selective asociate miscsrilor coordonat.e ale corpului de-a lungul traiectoriilor circulare produc, dimpotriva, oenergie interne eonslderabila.

A doua etape a lnvatEitu rii consta din insusirea proeedeelor deIupta, Este yorba de coordonarea miscarilor ansamblului corpului, determinate de sctiunile bratelor, ReguliIe de baza inacest sens pot fi enumerate pe seurt astfel:

-1n pozitis de garda - pe care elevul 0 ia c1nd este arnenintat de un atac- aproximativ 60%, din greutatea corpului se lasa pe pieiorul din spate;

- Planul corpului sa fie rnereu perpendicular spre adversar, nu cu fate spre el, "Fa mereu cruce cu el. poarta-ts rnereu ca si cind ai tncerca sa-l ajungi in spate". Totasa, actiunea defensiva trebuie sa sa Incruciseze co. dirsctla ataeului a.dversarului, devlindu-lsl trecind fara pauaa lacontraatae;

- Palma deschisa este rnai tare si se poate transforms in alte forme mai usor deeit pumnul, asa ea se foloseste eel mal des;

- Contraatacul S8U atacul stnt eficaoe numai daca adversarul se afla lntr-o pozitia instabila sau dezechilibrata:

- Mereu trebuie sa te afli in situatia de a impinge usor in sus;

- Toate rniscarlle trebuie pornite de la solduri.

Aceasta etapa se potriveste bine lucrului cu partener, care se exerseaza conform unor scheme de rnlscarl prestabilite. Atacurile sint vi g u roase i a r contraata cu I se face im pingind!ili nu lovind.

A treia etapa a studiului, esentiala si caracteristics, se ocupa de "plimbarea in cere". Elevul se misca foarte incet de-a lungul unui eere eu diametrul cam de doi metri, timp de 0 ora pe zi. Apoi trece la tnvatarea intoarcerilor, schimbind sensul de parcurgere a eercului cu repeziciune 9i execut1nd totodata cu miinile diverse rniscari, coordonate cu cele ale corpului, ln sfirsit, deplasarile se fae pe cereuri din ce in ce mai mici sau mai mari; pe traiectorii complexe, de-a lungul mai multor cercuri tangente, prin inaintare sau prin retragere. Pe vremuri, marii maestri mergeau in cerc atit de repedeincit legenda spune ea din eauza fortei centrifuge cozile Ie stateau orizontal.

2.9.2. Xingyi Quan - boxul cu corpul si cu mintea

Xingyi Quan este eel ma i vech i stil intern: traditia pretinde ca a fost inventat de eroul popular Yueh Fei (1103-1143), mare specialist in lupta cu sulita, Yueh avea un prieten foarte bun, !iii el mare expert in folosirea su liter. Prietenu I a fost su rpri ns intr-o zi fara arma de 0 ceata de banditi, care l-au omorit cu lovituri de pumn 9i de picior. Yueh a fost foarte impresionat de aceasts intimplare si, dupa un timp de gindire 9i meditatie, a elaborat 0 noua metoda de lupta cu mina goah'3, in caresa regasesc tehnicile luptei eu sulita, Aceasta metoda se numea Yueh San Shan (cele trei miini ale lui Yueh) si a avut un suece~~ime~s, pine la a constitui chiar materia 'de stu diu a ofiterilor din garda irnperiala. Admiterea la curtea irnperiala constituia in aceIe timpuri suprema consacrare pentru 0 Arta maqiala.

Pe la 1600, Chi Chi Ho, un clilugih daoist din rnanastlrea de pe muntele Chung Nan, se apuca sa introduce in sistemul Yueh San Shan atit principiile metodei Wu Dang Pai cit 9i unele tehnici din Qigong !iii din gimnastica daoista. Noua metoda fu botezata Yi Quan (boxul cu gindul). Chi Lung Feng, urrnasul lui Chi Chi Ho, a adauqat si el rnlscarl bazate pe teoria celor 5 elemente (Wu Hing), adica:

Lemnul, Focul, Pamintul, Metalul, Apa; apoi a predat stilul nou, astfel creat, unor elevi dintre care trei au fost rnai irnportanti: Ma

Xueh Li, Chi Shou $i Jiao Chi Wu. Cu timpul, acasti elevi au devenit la rindullor maestri !iii s-au raspindit in toata lara, devenind profesori de Gong Fu. Ma Xueh Li s-a stabilit in Hunan, in sudul Chinei, unde a predat stilul sau, Xing Yi, in varianta "veche" sau "ortodoxa". Acest stil se mai practice sl in zilele noastre prin partils aeelea, caracteristicile sale apropiindu-I eel mai mult de stilurile externe. EI da 0 lrnportanta mare tehnicilor de lupta care, in afara de loviturile corespunzatoare celor 5 elemente, mai cuprind 12 tehniei inspirate din comportarea animalelor, unele din ele mitice: dragonul, tigrul, maimula, ealul, cocosul, soirnul, soplrla, vulturu I, u rsu I, rlndunica. strutu I.

Chi Shou a rarnas in provincia sa natala.

Qiangsi. Varianta boxului Xing Yi predate de el a disparut cu timpul, dar nu inainte de a influenta puternic citeva scoli externe din sudul Chinei si, prin ele, Karate-ul din Okinawa. A9a sint, de exemplu, stilul "Boxului Cocosului alb", din Fukien, si "Boxul calugaritei" (0 insecta carnivora) care a preluat din Xing Yi un exercitiu specific, "MUnile lipicioase" (Chi Sao sau Tui Shaul.

Jiao Chi Wu s-a asezat in Shansi, unde a aj u ns general, si acolo a fast i nfl uentat de stllurile din nordul Chinei. In felul aeesta varianta sa Xing Yi a devenit mai rnobila. eu posturi mai inalte 9i cu tehnici mai spontane.

Metoda Xing Yi s-a dezvoltat foarte mult in provincia Hubei. Se povestsste ca lntr-o zona din aceasta regiune toata lumea practica Xing Yi la un nivel atit de ridicatinc1t caravanele in trscere pe acolo nu-si mai expuneau steagu rile si nici nu mai strigau numele paznicilor ce Ie insoteau (obicei care urrnarea sa sperie eventualii banditi), de teams ca locuitorii zonei respective sa nu se sirnta insultati sau provocatl la duel si sa reactloneze,

In privlnta teoriei ce strabate tehnica scoIii Xing Yi, se poate spune pe scurt ca se bazeaza. la fel ca si in celelalte scoll interne, pe un principiu filozofic, care in acest caz este teoria celor 5 Elemente. Acestea pot fi echivalate si cu anotimpurHe - Pamintul fiind considerat un al cincilea anotimp, situat la m ijloc -!iii eu cele 4 pu ncte ca rdinale. Reprezentate sub forma unei figuri geometriee specifice - si sub acest aspect, al unor sirnboluri teoretice, toate scollle interne se aseamana -, cele 5 Elemente au intre ele relatii de afiliere ~i de dominatie. Transformarea se face pe un cere in sensul foc-parnlnt-rnetalapa-lernn-foc. iar dornlnatte conform unor diagonale: apa stinge focul care topaste metalul, acesta taie lemnul care intra in parnlnt, iar parnlntul absoarbe apa.

19

Cele 5 Elemente comanda unor anumite puncta ale ccrpuluisi de obieei sintasociate unoractiuni: apa -Iovitura 1n [os: focul-e-lovitu ra in sus; meta 1- 0 desface re etc. Tn afa ra de pozitjlls corespunzatoare unor .Elemente .• teo ria Xing Yi exp IiCi~ modu 1 adecvat de a raspunde unui atac, fiecontrolindu-I (Element contra Element), fie dominindu.·1 (Elementul care creeaza contra Elementului creat), fie d.istrugindu·1 (E.lement dominant contra, Ele-

_J

20

mentului dorninat), Fiecarui Elementii corespunde ~i un anumitorgan internal corpului omenesc: lemnlficat; rnetal/plamtn: ape/rinichi; pemint/pancreas; foc!inima.

Modulacesta de gindire este greu de tntetes ~i de urmarit cu vorbe. dar dupa un timp mal lung de practice inlelegerea vine tncet-tncet, dela sine, Deaceea teoria se preda elevllor avansatisau celor care studiaza stilul mai mult in seep terapeutic.

3. Conceptla chlnezeasca tradltionala despre ume

Drice Arta martiala poarta amprenta culturii si civilizatiei in cadrul carela a aparut si s-a dezvoltat. Astfel, oriee gest, mlscare sl atitudine din boxul Taijiquan dezvalule radecini filozofice ~i psihofiziologice nascute dintr-o conceptie specific chlnszeasca asupra lumii, mult diferita de concaptiile noastre stilntlflce ~i religioase.

Pentru 0 intelegere mai buna a Caii Perfectiunil este neeesar ca elevul sa afle in ee consta aceasta conceptle chlnezaasca despre Univers l?i apoi cum se rnanifesta ea in teoria ~i practica Taijiquan.

S-a mai spus cit de dificila este orlce incercare de a prieepe modul chinezesc de gindire pentru un strain, pentru un european nepregatit. Este la fel de problematica ca tentativa de a prinde 0 sageata in plin zbor. Caci modul de gindire se exprirna prin limbaj, sl ee poate f mai diferit de limba chineza declt 0 lirnba europeans? Tradueerea dintr-una in alta se face greu, impreeis, uneori se pierd iar alteori niei nu se cunosc sensurile cuvintelor chinezesti din domenii specifice ale vocabularului.

fn limba chineza sint aproximativ 400 de monosilabe sonore cu care trebuie sa se citea see aproximativ 30.000 de ideograme, cite numara scrierea. Acessta performants se raatizeaza atit prin pronuntarea aceleiasi monosilabe petonuri si inflexiuni diferite ale

vocii cit fIli pri n formarea de cuvinte eompuse din doua sau mai multe monosilabe.

Serierea chlneza este singura seriere ideografica toloslta azi, deci dupa patru milenii de exlstenta, de peste un miliard de oameni. Ea este in stare sa exprime eele mai subtile nuants ale gindirii ~i sentimentelor, dar asta nu 0 impiedidi sa fie un adevarat chin pentru stalnul care 0 studleza.

Ermetismul limbii chineze, ezoterismul ei, faptul ea toate partile frazei sint legate de toate celelalte ~i ea oriee incercare de fragmentare a traducerii, pentru a 0 face mai inteligibila, duee la lncoerenta, nu fae deeit sa mareasca dificultatea strabateril prin oeeanul gindirii ~i culturii chineze. Totusi, sa tncercaml

Culture si civlllzatla chineza au fost profund influantate dereligie. Cele trei mari religii ale Chinei au fost sl au rarnas pina azi: canfucianismul, daoismul ~i budhismul. Ere au in comun citeva idei fundamentale: notiunea de Deo - ea principiu ~i sursa a lumii reale, apai ideea schlrnbarilor produse de cielul Yin-Yang ~i teoria analogiei dintre macrocosm l;>i microcosm. Acaasta teorie a analogiei era aplicata la toate aspectele existentei si organizarii crnenestl: anatomia, fiziologia si psihologia individului, instltutii sociale, loculnte :?i spatil (eetate, palat, tem-

21

plu, casa, altar). Dar lntre cele 3 religii au existat si conflicte ideologice serioase, caci in tlrnp ce unii, de exemplu daoistli, considerau ca existenta desfasurata sub influenta lui DaD ~i in perfects armonie cu ritmurile cosmice era posiblla numai la inceputuri (adica tntr-oetapa prernerqatoare din istoria ornenirii, inainte de aparitia orqanizarii sociale si de avintul culturii), altli, de exernplu confucianistli, erau convlnsi ca acest tip de existenta suoerloara poate fi realizats da-abia lntr-o societate oreapta ~i civilizata, foarte evoluata si bine orqanizata,

DaD este unul dirr acele cuvinte ale carer lntelesurl adinci nu potfi cuprinse doarcu inteliqenta, Dao tnsearnns: drum, cale, dar !?i: a spune, de unde sensul de "doctrina". In primul rind, se intelege ca Dao ar fi a cale de urmat,o dlrectie de purtare, a regula rnorala, dar este l?i Arta de a pune in legatura Cerul si Pamintul (fortels supranaturale) cu oamenii. Ideograma care reprezlnta DaD se compune din doua elemente: unul lnsearnna principiu sau origine, cslalalt a merge. Traducerea ar putea fi atunci "mi!?carea pe un drum care duee la origine", respectiv tntelesul mersului omului spre un seop transcendental, de unde traducerea uzuala de "Cale".

Daoinseamna deci cale, drum, dar reprezinta l?i principiul absolut al Universului (Ca'ea spre adevar), care produce intreaga va-letate a aspectelor lumii, principiul ce echilibreaza Universul, printr-o ordine indispensabila naturii !?i socletatii.

Lao Ziintelegea prin Dao aproximativ acela~i lucru pe care-I inlelegea si filozoful gree Heraclit prin "logos" (cuvlnt, cauza, !?tiinla s.a.), Dao este vid, dar atunci cind sctloneaza pare inepuizabil si, fiind un adine al adincurilor, el pare a f stramosul tuturor lucrurilor. Existenta acestui Dao este controlablla intelectual in orice condltie: "Daca ii vom reduce puterea de patrundere, daca ii vom ordona haosui, dace. ii vern mlcsora straluclrea, daca il vorn asemui unui fir de praf, exlstenta lui va apare limpede. Eu nu stlu cine i-a dat nastere, dar este prernerqstor stramosulul fenomenelor di n U nivers". Consi derat un lucru neelar ~i nebulos, care se rasplndeste peste tot, Dao este vesnic si nu are nume. Desi este o "fiinla." mica. nimeni nu ~i-I poate subordona. Important este faptul ca Dao realizeaza permanent nonactiunea 9i prin aceasta nu este nimic care sa nu fie facut de el. Se poate deduce ca DaD este un fel de inlelepciune cosmica,o entitate care nu vorbeste, dar stle sa raspunda, ~i care vine de la sine. Ajungerea la Daa se face prin conternplatle rnistica, printr-o supunere pasiva fala de existenta, rnanifestata prin nonactiune.

22

3.1. Daoismul

Daoismul este 0 religie bazata pe slstemul filozofic allui Lao Zi, aparuta in timpul dinastiei Han (200 i.e.n. -220 e.n.). Doctrina despre Daa a generat la ineeput un sistem monahal pentru care principiul DaD a devenit Calea Adevarului. Cu timpul, daolstil ajung la contemplatia rnistica - in cadrul unei doctrine a nonactiunll -~i la o supunere pas iva fata de fenomene sl evenimente, retragindu-se in sihastrie, La inceput a doctrina filozoflca rnlstlca, Daoismul devine religie clnd il?i precizeaza raportul cu lurnea !?i formuleaza cele 3 stadii ale devenirii: purificarea (prin anihilarea egoismului si a iubirii de sine); contopirea cu Dao (prin pierderea sinelui); obtinerea Fortei prin contopirea individului cu Oeo, pentru a scapa de limitele timpului ~i spatiului, Misticii practicau metode specifice de resplratls sl abtinerea de la hrana, pentru a obtine longevitatea. Mai tirziu Daoismul sl-a elaborat un sistem de zei cu 0 ierarhie ce imita pe cea irnperiala, cu 0 divinitate suprema - Yu Di (lrnparatul de jad). Daaismul a controlat indirect vreme de un mileniu toata viata politica l?i administrativa a Chinei.

Prima expunere sensa pe care 0 cunoastem asupra conceptiei filozofiei daoiste este cuprlnsa in opera lui Lao Zi, un personaj legendar al antichitatii chineze, chiar daca existents sa reala nu este sigur dovedlta, Lao Zi s-a nascut pe la 570 i.e. n. :;;i legenda spu ne ca ar fi trait 160-200 de ani. Un timp a fost ingrijitorul arhivei imperiale, dar se cunose prea putine detalii despre viata lui.

Numele Lao Zi lnseamna "batrinul filozof". EI preda diseipolilor "Calea llurninarii" in urrna cu 25 de seeole, dar, la fel casl altl predicator] mai vechi sau mai noi ai unor invalaturi morale mai inalte, cu timpul devenise din ce in ee mai dezarnaqlt de rezultatele slabe ale activitatli sale. Oamenii, elevii sal, nu progresau a~a cum se astepta el, cu toata seurgerea timpului ~i consumarea eforturilor sale cele mai staruitoare in munca pedagogica, de ridicare ~i desteptars a celor din jur. Atunei el s-a hotartt "sa lase pe cei rnortl sa-si ingroape rnortii", eum spunea apostolul Matei :;;i sa se retraga in rnuntil de la apusul Tarii Chou in care locuia, pentru a-:;;i petreee in sihastrie vremea ce-o mai avea de trait. Pornind la drum si ajungind la portile cetatii, paznicul l-a oprit l?il-a rugat sa nu piece, iar daca totusi nu se lndupleca sa rarntna, macer sa-i lase lui ~i altora ca el, care cautau totusi Calea, ceva scris. 0 indrumare pentru a-i aluta in stradanla lor. Legenda spune ca batrtnul Intelept s-a indurat :;;i a scris acolo, pe loc,

Deo De Jing (Cartea despre Cale si despre Virtute) dlndu-i-o paznicului. Apoi a plecat si de atunei nu l-a mai vazut nimeni. Cartes a rarnas insa venerate pina. Tn zilele noastre psntru bogalia!Ji conciziunea exprimarii,

o alta povestire elasica ne arata pozltla filozoflei daoiste in ansarnblul culturii chineze . Kong Zi, ~ i el un vestit f I ozof !?i fa i m os inv.afator al Chinei antice, l-a vizitat 0 data pe Lao Zi!?i a discutat cuel probleme filozofice. fntrebindu-I ce parere are despre ritualurile pe care Kong Zi Ie pretuiafoarte tare, Lao Zi i-a spus: "Leapada-ti mindria, renunta 18 toate dorintele, la aerul acesta fudul si la zelui fara rnasura: toate acestea nu-ti sint de nici un folos, Astae tot ce-ti pot spune". Kong Zi s-a retras consternat. Dupace s-a intors din calatorie inapoila scoala sa, d iscipoIii s-au ingramadit sa-l afle lmpresille despre cetalalt maestru. Tot ce Ie spuse tnsa Kong Fu Zi a fost: "Eu cunosc 0 multlrne de lucru ri despre Jume. $tiu ca pasarea zboara, ca pestele in oata, ca ti 9 rula I ea rga. Ce I ca re a I ea rg a poate fi prins cu capcane, eel care tnoata cu navodul, cel care zboars cu sageata. Dar in ce prlveste dragonul, au nu stiu cum se urea el in cer, calarind pe vint !?i pe nori. Intilnindu-l pe Lao Zi,l-am vazut cum se inalla ca un dragon, la 1nallimi unde nici rnacar cu dorinta nu-l puteam urmari". Mai multe n-a vrut sa spuna ..

Cele de rnai sus subliniaza faptul ca, in general,gindlrea daoists este "transcendenta~ 103", nu 0 suma de reguH de comportare usor de lnteles, Pentrua prieepe punctul de vedere daoist este nevoie de 0 capacitate de a gindi abstract ~i de a manipula in mints numeroase variabile. pentru a ajunge la contopirea tuturor ideilor intr-un singur tot, Tn Deo universal.

Aceesta profunda filozofie a lntluentat nurnerosl savanti, dintre care amintesc pe marels maestro al strategiei care a fost Sun Zi, desiqur si pe Ieqendarul lmparat Galben vestit in acupunctu ra sau pomenit in literatura culta, cea pe care strainil 0 considers a fi qmdlrea chineza,

Gindirea daoista, nu slrnplificata plnala asoectul ei de magie, a!?a cum gre!?it procedeaza majoritatea oamenilor care 0 cunosc superficial, este 0 fHozofie ezoterica, Nu trebuie sa ne inchipuim insa ca aceasta conceplie extraordiners constituie !iii modul uzual de gindire al oamenilor oblsnulti. Filozofia ezoterlcaa oricarui popor nu exprirna niciodata modul obisnult de g1ndireal natiunii respective. Daca reusirn sale cornpararn, constatam ca filozofiile ezoterice ale tuturor popoarelor sint in principiu cam la fel, dovada involuntarele :;;1 totusl numeroasele asemanari ale g.indirii chineze cu a noastra,

Artele rnartia!e chinezesti bazate pe filazofia daoista (Teijiquen, Bagua Chang, Xingyi Cbuen) au valori atit exoterice ctt si ezoterice.

Conceptul "DaD" reprezlnta piatra de bolta a filozofiei daoiste .. Am vazut ca plctograma Deo tnsearnna rnai tntli carare, drum, cale. Ga ldeoqrama, DaD implica un fel de drum spre a linta, 0 metoda pentru atinqerea unui scop, un fel de Art.a a actiunli. Tn co n ce Pli a 9 en e ra I accepta ta. de sava ntu I m 0- dern, Daoimplica Calea universului, desfs!?urarea corecta a ceea ceexlsta si a ceea ce va exista. "Tot ceea ce extsta intre cer si pemint nu e declt ordinesi energie". DaD este Un iversu I in d esfa!? u ra re ,estei ntera cl iu ne a energiilor contrare Yin :;;1 Yang conform Ordin ii superioare - sau, cu m se exprima poetic una din marile filozofiiindiene: "Absolutul a re un aspect vesn ic, numit «Jocu I divi n». Else manifesta ca 0 interactlunea aspectelor pozitive !?i negative ale lurnii - Shiva sl Shskti, cei doi lubitl divini sl eterni care prin impreunare au creat toate celea",

Cuvintul De-din titlul cartii Dao De Jing - lnseamna virtute, in sensul de "perfection" din greaca veche sau de "Iucru bi ne fa.cut". Asta ne arata ~i Invalatura: atunci cind un om S9 strsduieste sa fie inarmonie cu Deo, eforturile sale Ii determine 0 transfermare a flintel, care poate ajunge pina la starea de perfecti u ne urnana - sau De. Caci De a omuluieste 0 reflectare lndividuala a Daa al Universului. Cind un om are De, el este in acord, in rezonants cu DaD universal. Cit timp ernul tralaste, DaD se refleeta in el sub forma lui De.

De altfel, ideograma De reprezinta foarte sugestiv adincul tnteles al notiunll respective: este verba de un efect puternic prin care se controleaza (se limiteeza) lmpulsurile debordante ale inimii. Lao Zi spunea ca "este de ajuns dorinta, ca sa apara fapta", jar medicina traditionala chineza afirma ca "Sufletul omului sta in lnlrna sa", Deei ideograma De lnsearrma "controlul dorlntelor", adlca Virtutea (sau perfectlunea) lnsearnnaautocontrol (sau controlul ego-ului) .. Prin autocontrol se ajunge la DaD.

"Lao Zi practica Da09i De; conform invaliHurii sale, ornul trebuie sa se deprinda a tr a iascu ns si ano n i m" • T otusi, ca rtea Deo De J;ngcontine numeroase sfaturi adresate suveranilor sau capeteniilor rnilltara sl politice, care nu erau deloc anonimi.. Ca !?i Kong Zi, Lao Zi afirma ca treburile statului pot 1i oonduse bine numai dacs Irnparetul urmea- 103 calea Dao, cu alte cuvinte, daca practlca metoda Wuwel- a nonactiunll. Cacl .Dso este mereu in nemi:;;care, dar nimic nu rami-

23

ne neinfaptuit deel". De aceea daoistul nu intervine nlciodata in desfasurareaevenlrnentelor. IIDaca nobilii !?i suveranil vor fi in stare sa irnlte pe Deo in eceasta atitudine de nelnterventle, cele 10000 de lueruri (toata lutnea tnconjuratcare) nu vor tntlrzia sa-i urrneze", Din punctul de vedere daoist, "eel mai bun (conducator) este aceta despre care se stie cit rnai putin". Intructt .Deo cerese invinge fara lupta, pentru om cele mai bune mi]loace de a deveni putemic sint Wuwei =iii nonvi olenta", sa u "ml ad i osul invi nge pe eel du r, cel slab invinge pe eel tare". "Slabiciunea este ins usi rea 'I u i Deo" . "Ci n e vrea sa oreasca prin foqa ~i creds ca va obtine puterea cu ajutoru I actlunii, nu-si va atinqe scopu I".

"Un conducator de oaste lntelept nu este razbolnic: un luptator iscusit nu este impetuos, Cel ce stie sa invinga nu ataca niciodats".

Dar Lao Zi critlca si respinge sisternul de gindire confucianist, adica importanta riturilor, .spectul fala de valorile sociale, rationelismul, "and vorn renuntala Binefacere sl la Dreptate, poporul va regasi adevaratele virtuti de familie." La confucianisti, Binefaeerea si Dreptatea sint eele mai mad virtutl: psntru daoi9ti, ele sint atitudini artificiale, nsfirestl, deci inutile 9i primejdloase. "Cind dispare Deo, apare Binefacerea.; ctnd se pierde Binefacerea, apare Draptatea: cind se plerde Dreptatea, se recurge la rituri, Riturile sint doar un strat subtire de loialitats si credinta, ele constitu ie incep utu I dezordl n i i". Lao Zi con da mna valorile socials pentru ca slnt iluzorli sl prl.nejdioase. ~tiinla discurslva distruge unitatea fiintei si tncuraleaza confuzia, acordind 0 valoare absolute unor notiuni relative".

"and oricine ajunge sa recunoascs fru.nosulca e frurnos, apare uritul: eind fiecare alia ea binele e bine, atunei apare raul. Lunqsi scurt nuexlsta decit prin cornparatle: sussl jns se lea.ga reciproc", De aeeea ,,1nleleptulin.,;aptu ieste pri n non actl u ne (Wuwel) si tntel ege ;nvalatura fa,ra mijloeirea cuvintelor".

Tncercind sa, cunoasca lumea prin ratiu.ie.oarnenf se tndeparteaza de coneret, de _ Rdlitate, de Deo, ciki cunoasterea se poate ·aaliza numai cu ajatorul iabstractlunllor. Prin urmare, activitatea lntelsctuala estesi inutila ~i daunatoare. La fel este orlceactiu-

, ne de schimbare a desfasurarl] flresti a eve:"imentelor, lntrucltar insemna ccntrazlcerea lui Dao, care conduce perfect Universul. .,Omul desavlrslt nu face nimic, ci eontem_Jla lumea"- spunea Lao Zi. "Omul bun nu .::liscuta; eei ce vorbesc nu sint buni .. lnlel.ep.tul nu este cult; eei invatati nu Sint intelepti" sau "inleleptul nuface ~i nuapare".

Conform eoncepti.ei daoiste,adeptul, trebuie sa-~i dezvolte earacteristicile feminine,

24

In primul find slabiciunea, apoi urnlllnta, nonrezistenta."Cunoa!?te ee este barbatia (Yang), dar prefers feminitatea (Y;n): numai asa vel face parte din suvoiul lurnli, Doar atunci De (Virtutea) suprema va fi cu tine, 91 te ve i putea into arce I a sta rea din copi 109 rie. " De aiel 91 zieala chlnezeasca "un COCO!;l care lncearca sa se dea drept g:aina .. "

Continuitatea si alternants clrcultului cosmic sint explicate astfel: "Daocircula pretutindeni prin Univers, fara a se opri vreodata". Viata~i moartea fllntelor, lucrurilorsi evenimentelor rezulta din transformarea Yin _ Yang: Yang stirnuleaza energiile vitale, Yin naste repausul, Totusl, "Omul sfTnt" spera sa se sustraga ritrnulul universal: reallztnd in sine Golul, el sesitueaza in afara circuitului vietii 9i rnortll, "Tn cel sfint nu exista loc pentru m a a rte", "Cel care este pi in cu De sea m ana rnereu eu un nou nascut",

Daoi!?tii cunosc numeraase tehnici capabiIe sa prelunqeasca viata, chleraaaslqure 0 "nemurire flzlca". Ele S8 bazeaza pe "hranirea fortei vitals O!", Conform corespondentel perfecte dintre macroeosmos si corputomenesc, forte vitala intra sl iese prin cele noua oriflcii ale trupului; este importantasadar caacestea sa fie supravegheate cu mare atentie.

Trupul are trei Centre vitale, "CTmpurHe de ci n a bru": ce I superi or ,. I oea Ii zat In creier, al doilea ITngainima,al treilea sub buric, Dant;anul. (Mentionam ea clnabrul, sau sulfura de mercur, constituia Ia alchirnisti materia de baza pentru fabricarea "elIxirului de viala vesnlca"), Practicile dietetice au unscop precis: hranirea organelor eu aliments ~i plante mediCinale ee contin "energii" specifics .. Dar regiunile corpului s1nt locuite nu numai de splrite bune ci ~i de altele raufikatoare: "eei trel Viermi", carestau in fiecare din cele trei Cimpuri, ocuplndu-se cu devorarea vltelltatli omului. Pentru a scapa de ei, adeptul trebuie sa rsnunte 181 alimentele nacurate (carne, grasimi, vin ete.lsl sa se hraneasca cu vegetale, plante medicinale si substante minerale menite sa-j ucids pe cei trei demoni. Dupa ce i!;li curata corpul de eei trei diavoliinteriorL adeptullneepe sa se hraneasca cu "sufluri" cosmice: el va respira nu numai aerulatrnosferie, ci va irtsplrasi emanatll solare, lunare, stelare. Energia de la soare trebuieabsorbita la amiaza (ctnd Yang este in plina putere), iar aceea a lunii (contlntnd Yin)la miezul noptli. Dar, mai ales, trebuie retinuta respiralia; p ri ntr-o "ved ere" i nte ri 081 ra ~i: a bun a concentrare a gindirii, omul i~i poate vizualiza respiralia (circulatia OIl ~i a poate ca:lauzi eatre cele trei Cimpuri de dnabru. Cine i~i putea reline rasuflarea pe 0 durata eehivalenta cu 1000 de respiratii obtinea nemurirea .. Respiratla ad!n-

ca sl tecuta a extazului se baza pe comportamentul animalelor in timpul hibernarii, stiind ce spontaneitatea ~i plenitudinea vietii animalelorconstituiau la chinezi modelul armoniei cu Universul.

Dupe daoi~ti, poti ajunge sa zarest! cu vederea interioara zeii care locuiesc In cele "cinci Organe", acelasl de fapt cu zeii care ocupa sl macrocosmosuJ. Prin rneditatie, adsptul poate intra in comunicare cu ei (starea de extaz) si-i poate determina sa-l viziteze f?i sa-i fortifice corpu I.

° alta metoda de obtinere a lonqevitatn se baza pe tehnici sexuale, de oprire a emisiei seminale pentru a evita pierderea energiei vitale. Ablinerea face cu putinla circulatia sarntnte}, arnestecats cu "respiralia", in interiorul corpuJui, mai bine zis urcarea sa din Dantian spre Clmpul din cap, pentru a revitaliza creierul. Prin rnedltatle, cei doi partened trebuie sa plardaconsti i nta ti mpu lu i si a lumii exterioare, apoi, dupa ce rostesc rugaciuni. barbatul trebuie s8-$i concentreze gindirea in rinichi, iarfemeia in lnima, "Este metoda de a nu muri" si, in mod normal, amindoi partenerii profita prin acest rit.

3.2. Confucianismul

Cel mai celebru si mai influent intemeietor de religie a fost Kong Zi sau Kong Fu Zi (551--479i.e.n.), cunoscut la noi sub numele latinizat de Confucius. Traind lntr-o perioada de anarhie $i nedreptatl, afectat de mizeria ~i suferinta generala, Kong Zi a tnteles di singura solutie era reforma radicala a guvernului, efectuata de sef lurninati si aplicata de functionarl responsabili. EI lnsa nu a reusit sa oeupe un post importantin Administratla de Stat si atunei f?i-a consacrat viata invalamintului. A fost primul care a exercitat rneseria de invalator privat. in eiuda sueeesului pe care I-a avut in fata a nurnerosi discipoli, Kong Zi a fost eonvins, inainte de moarte, de esecu I total al misi u nii ee sl-o autoim pusese. Dar discipolii sal au reuslt sa transrnita din generalie in generalie esentialul invalaturii sale. La 250 de ani dupa moartea sa, trnparatii dinastiei Han au hotartt sa tncredlnteze eonfucienilor posturile din adrninistratia 1mperiului. De atunci, doetrina Maestrului Kong a dirijat serviciile publice ale Chinei peste doua mii de ani.

Kong Zi nu s-a considerat sef religios, nu a dorit sa creeze 0 lnstitutie religioasa !iii n-a pretins despre el decit ca este un transmitator al traditiei. Predicind modestia, Kong Fu Zi era el tnsusi modest: "Tnv8latorul a spus: eu sint mai bstrtn declt voi doar cu 0 zi; de aeeea nu va sfiiti de mine!". Pentru Kong Zi

principiul supra natural suprem nu era 0 zeitate mitologic-antropomorfica, ci Cerul (T/an), dotat Insa cu 0 vointa proprie. Deo a fost intemeiat prin hctarirea Cerului; a te calauzi dupa Dao tnsearnna a te conforma Cerului. Cerul da oamenilor viata si lntelepciunea, ii pedepsests sau ii recornpenseaza pentru faptele lor, dasau retrage puterea politica eelui ales - datorita virtutilor sale-sa conduce statuI. Esenla religiei confuciene nu consta in relatiile omului cu divinitatea, cit in perfectionarea etica a relatiilor dintre oameni. Dupa el. omul nu trebuie sa se ocupe de speculatil privind dogmele religioase, ei de vlata concrete. practica, Trebuie sa respeete riturile (regulile de comportare f?i purtare), pentru ea acestea dau indicatii precise de conduita morals.

Morala individului trebuie sa se bazeze pe sirntul datoriei f?i raspunderil pe care Ie impune "numele" sau - deci functia soclala, Aceasta rnorala ave a doua virtuti fundamentale: negarea eului egoistf?i acceptarea a ceea ce este drapt si potrivit, adica respectarea traditiei si a omului, iubirea aproapelui, coreetitudinea, probitatea - "Ce lie nu-tl place, altuia nu face". Diversele nenoroci ri din viata omului, societatll slstatului se datoreaza gindirii neclare si lipsei de sinceritate a limbajului folosit. Un rege, un parinte. un flu, care nu se comporta corect (respectiv conform ob!lga1iilor "postului" fiecarula), comit abuzuri adapostindu-se inapoia cuvintelor "rege", "parinte", IIfiu". Kong Zi zieea: "Este neeesar sa se indrepte lntelesul cuvintelor".

"Omul superior" trebuie sa-sl cultive cu zel ~i perseverenta propriul sau eu, pentru a avea eele trei vlrtuti: inteligenla, curaj, buna intentie - adlca: caracter, eorectitudine, generozitate. Baza earacterului este sinceritatea (sa-1i pui de aeord cuvi nte Ie cu faptele), probitatea (sa cauti in tine lnsuti cauza nereusltei tale), rnoderatla in vorbe 9i atitudini, simpatia fala de totl oarnenil. Kong Z/ spunea: "Omul superior trebuie sa respecte opt reguli esentlale: Cu ochii sa vada limpede; Cu gura sa vorbeasca blind; Atitudinea sa fie respectuoasa: Vorba sa fie slncera: Orice ar face, sa fie atent; Daca se tndoieste, sa intrebe pe altl i; Cind este suparat pe ceva, sa se gindeasca mai intii la necazurile ce le-ar putea avea daca actioneaza suparat: Cind are posibilitatea unui ci!?tig, sa se gindeasca la echitate".

Reforma rnorala ~i politlca elaborata de Kong Zi constitute 0 "eduealietotala", adlca 0 metoda in stare sa transforme individul obisnuit intr-un "om superior". Oricine poate deveni "om adevarat", eu conditia sa practice corect riturile f?i datinile, In conformitate cu Deo, Practica nu este insa usor de staptnit,

25

dici nu era vorba de 0 exscutle superflclala, nici de a exaltare ernotlva, provocata deliberat cind se savlrseste ritualul. Drice comportament ceremonial corect declanseaza, dupa Kong Zi, 0 forta magica redutablla, A~a, de exemplu, celebrul lmparat lntelept Shun "statea pur ~i simplu, cu gravitate ;;i respect, cu fata tndreptata spre rnlazazl (postura rituala a suveranilorl=-ui asta era tot", adica: treburile imparatiei se desfasurau normal, conform rindulelllcr. Caci Universul si societatea sint calauzlte de aceleasi puteri magico-religioase care sint active si in interesul omului. "Cine are 0 purtare dreapta, nu are nevoie sa porunceases" sau "A cirmui prin virtute Wei este ca ~i cum ai fi steaua potara: ea ramine pe loc, in timp ce toate celelalte stele se rotese In jurul el, in semn de cinstire" -zieea tnteleptul.

Un gest savtrstt conform Normei constituie 0 dernonstratle a armoniei universale. Desigur, eel capabH de 0 astfel de purtare nu mai este acelasi om obisnuit, cum era inainte de primirea Tnvataturii; modul sau de existenta si gTndire este radical transformat, el a devenit un "om perfect". Confucianismul urmareste "transmutarea" gesturilor ~i comportamentului - obisnuite si indispensabile lntr-o societate cornplexa - in ritualuri, pastrindu-Ie insa spontaneitatea.

Kong Zi a aratat necesitatea :;;i posibilitatea de transformare in actiuns religioasa, deci incarcata de responsabilitate sl controlata de 0 autoritate supranaturala, a muncii obisnuite, a activitatii sociale, dar :;;i a sportului sau altar activitati. Pentru Kong Zi, nobletea si distlnctia nu sint tnnsscute ci se dobindesc prin educatie. Poti ajunge "am nobil" prin disciplina si prinanumite atitudini naturale. Bunatatea, intelepciunea :;;i curajul slnt calitatile specifice ale nobletei, Satisfectia eea mai mare 0 produce dezvoltarea vi rtutilor proprii. .Acela care este tntr-adsvar bun nu va f niciodata nefericit". Totusi, adevarata menire a omului nobil este aceea de a guverna in ierarhia sociala, caci aceasta activitate.este singu rul mijloc de a asigura pacea sl fericirea unui nurnar cit mai mare de oameni. Arta de a cirmui, la fel ca orice alta meserie, comportament sau act semnificativ, este la Kong Zi rezultatul unei invataturi de tip religios. EI venera suveranii civilizatori din vechime; acsstia erau modelele sale exemplare: "Am transmis ceea ce am fast Invatat de catre altil, fara sa adaug ceva nou de la mine. Am fost credincios celor vechi sl i-arn iub.it".

3.3. Budhismul

Budhismul a aparut in India in sec. VI-V i.e.n. EI este unicul element de origine strai-

26

na din culture chineza, care s-a raspindit in toata societatea si care a fost acceptat ca parte esentlala a eivillzatlel nationale. A patruns in China in sec. I e.n., adus de numerosi rnisionari indieni. Tn sec. V, sistemul budhist Mahayana era rasplndit in toata China, fiind protejat de tmparat. Dar budhismul chinezese a evoluat in mod foarte deosebit de varianta initiala indiana. Astfel, locullui Budha a fost luat de Amida, un personaj divino Calea salvarii nu maieste vista contemplative sl abstinenta ca in budhismul indian, ci ajutorarea oamenilor. Idealul budhismului chinezesc nu este suprimarea dorintei $i eliberarea de suferinte (Nirvana) ci 0 viata activa dedicata operelor de binefacere.

Doctrina budhlsts cuprinde "cele 4 adevaruri nobile" asupra suferintei: despre natura ei (nasterea, boala, moartea, suferintele ornuluil: despre cauzele el [dorlnta de a renaste tntr-oalta viala, pasiunlle, dorinta de placeri si de bogalie); necesitatea de a 0 suprima (prin renuntarea la cauze :;;i la arnbltll desarte): metoda prin care se inlatura suterinta,

Metoda se nurneste ".Calea de mljloc'' sau "Calea cu 8 brate", pentru ca are 8 cai grupate in 3 obiective: credlnts etlca -folosind metodele: vorbirea dreapta, activitate corecta $i traire corecta: disciplina rnentala. fo I 0 si n d: efo rtu I, ate nti a sl concent ra rea corecta; Intelepclune - prin opinie si gindire corects,

Marea noastra nefericire este aceea de a ne fi nascut. Raul fundamental al vlstii rezlds in dorlnte si in egoism. Dmul trebuie sa respeete 5 norme morale: sa nu ucida nici 0 vietultoare: sa nu ia ceea ce nu i se da; sa nu mints: sa nu bea bauturl fermentate; sa nu contravlna regulilor de castitate. Staplnirea de sine, invingerea urii prin iubire, bltndetea :;;i compasiunea constituie mai mult 0 morala decit 0 religie. In vlata, binele sau nenorocirile sint fructul propriei cornportari, nu rezultatul unei actluni supranaturale.

Situatla polltica si soclala extrem de grea din epoca aceea explica marea popularitate a religiei budh.iste, care dadea celor multi si oprirnati speranta ca in viitor vor fi rasplatiti pentru suferintele lor, iar eei rai vor fi pedepsltl, In plus, budhismul nu cerea de la adept! o pregatire culturala atit de ridicata pe cit 0 lrnpllca daoismul ~i confucianismul.

Dupa secolul al V-lea, textele budhiste indiene au fost traduse :;;i adaptatela mentalitatea chinezeasca. Un produs earacteristic chinezesc este doctrina Chan (Zen in japoneza), elaborate de ea.lugarul indian Bodhidsrma, stabilit in China in anul 520, dar ccnsolidata spre sec. X-XII. Conform acestei secte,

natura lucrurilor trebuie sa fie descoperlta de catre fiecare om in sine lnsusi: cac! fiecare om poseda in sine-fara sa-~i dea seama - natura lui Budha sau a Spiritului universal. Cunoasterea este rezultatul unei brusts .Jlurntnarl" - stare ce nu po ate fi descrlsa ci doar exprlrnata prin tacsre, nefiind rezultatul unei acumulari de cunostinte obtinuta de exemplu prin studiul treptat 91 cartilor. llurninarea ~i Nirvana sint in noi tnsine. trebuie doar sa Ie dll.;dlm cu ajutorul rneditatiei. Doctrina Chan sustine ca actul moral lsl are valoarea in el tnsusl: ,,0 fapta buns nu aduce nici 0 rasplata".ln conceptia Chan vlata trebuie sa decurqa firesc "a~a cum pestele tnoata in apa fara a cugeta despre apa, asa cum pasarea zboara in aer nestllnd nimie despre aer", adeptul trebuie Sa-!?; duca vlata "fara a stirni valuri cind nu este vint". Forma modems a Chan-ului confine indemnul de a se pune ordine in dezordinea launtrica a omului, soeotind cs mintea se afla in stare de haos cit timp rarnlne prizoniera iluziilor si a constiintei de sine si se crede 0 entitate separata; in acest sens, teama frecventa a omului obisnuit de ceva nedefinit provine de fapt din contradlctia intre natura urnana profunda si comportamentul exterior. Actul Setori - cuvint ce Insaamna iluminare, trezire sau intoarcere - echivateazs cu depasirea agitatlilor mentale. Satorieste 0 perceptle interloara, care are loc in partea eea mai intima a' constiintei: asadar, devine 0 intoarcere la oblrsii, prin iesirea din starea de agitat;e zadarnica a rnintii. Orice cunostinta este 0 achizltle si a aeumulare, pe cind tnvatatura Chan i9i propune sa-I scuteasca pe am detaate posesiun ile sale, deoarece in aceasta conceptle "a tnvata" inseamna "a lua". Atunei cind spiritul este total eliberat de intinarea aeumulata din vremuri imemoriale, el rarnlrie gal, fara vesrninte, tara deqhizari, adlca liber, !?i 19i redoblndeste autoritatea originara ("ca 0 foaie alba de hirtie").

3.4. Conceplia daoista desprecraatia lumii

Toate lnvataturile, fie stlintlfiee, fie filozofice, mai veehi sau mai noi, incep cu ideea unui Eveniment nedeslusit care trebuie ca s-a petrecut numai pentru ca sa poata incepe. sa se declanseze, existenta Universului.

Cea mai sirnpla exprimare a aeestei idei ar fi "La inceput a fost miscarea", Intrucit se gasea lntr-o forma inca nemanlfestata. Universul inainte de Eveniment era inca imobil, inactiv. Marele Vid (sau Marele Nimie) initial este numit de ehinezi Wujisau Absolutul. Wu lnsearnna "gol", iar Ji Inseamna "Iimitan; deci avem de-a face eu Limita golului,

cu Nimicul absolut. Din aeea imobilitate a sa a luat nastere rniscarea, prima manifestare a Yang-ului. Mi~carea (Yang-ul) crests, se dezvolta, ajunge la limita unde nu se mai poate manifesta, deci la nerniscare sau linistire. Aceasta stare de limita, de oprire a rniscarli, se nurneste Yin. Yang ~i Yin sint rnanifestariIe extreme ale aceluiasi Tot. Dar Mi~carea sl Stagnarea sint lntr-o continua interactiune reciproca. mai mult, una nu poate exista fara cealalts. Existenta sl sesizarea uneia nu poate fi imaginata de mintea noastra declt prin reterinta sau cornparatis eu cealalta, deci legat de existents sl perce perea celeilalte. Mi!?carea ~i namiscarea sint doua stan relative; numai Wuji este In repaus absolut, dar peel nu-I putem noi sesiza. Deei Yang!?i Yin sintin fond un acelasi lucru; ele apar fie impreu na, datorita pornirii creatoare a Absolutului, fie nu apar deloe. Daca una din ele nu se mai manifesta, tnsearrma caamtndoua au disparut. Ori exista ~i Yin!?i Yang, ori nu exista nimic.

Apare Tnsa intrebarea fllozofica: de ce se naste rniscarea din Nimic, din WujJ? Din analiza - tot filozofica - a datelor, rszulta eoncluzia ca in Marele Vid exists totusi ceva, sl anume 0 intentie, un scop primordial. Aceasta ten d i nla de m i sea re se n u rneste Li si este principiul de baza care constituie cauza tuturor evenimentelor. Mai lntii sxlsta Li-ul (intential de a face ceva; Li poate fi 0 notiune, 0 idee, 0 imagine. Apoi trebuie sa existe Chi, adica .vointa de a faptui",!?i treptat intentia se rnaterializeaza. Aceasta transformare universals a rniscarii in repaus ~i invers se prezinta sub forma unui Tot unie, numit Taiji, adica "Marea Llrnita " sau "Absolutul sesizabil", avind 0 existenta ~i constlinta proprii. Taiji ~i Wuji constituie cele doua extreme ale aceleiasi realitati fundamentale. Cind atlt Yang (miscarea) cit si Yin (nernlscarea) nu se mai manifests deloe, Taiji se transforms In Wuji. Cind apare Yang (rniscarea), Wuji apare sub forma de Taiji. Din Absolut, din Marele Nimic, apare deodats rniscarea. Aceasta tendlnta spre rnlscare este lnsa echllibrata de tendinta spre linistire, Dupa ce Iinistsa ajunge la un maxim, fncepe sa devina miscare. Desfasurarea lumii, realitatea, are aspectul unui val, ca 0 ciclicitate. Conceptul descris mai sus exprirna "Iegea Triadei" - a celor trei forte primare care se deterrnlna reciproe: Yin. Yang 9i Totul (Echilibrul, Ciclul). Este vorba de un proces creator In continua desfasurare. de la 0 extrema la alta, ce se rnanifesta sub forma ciclurilor infinite ale realitatii.

Se spunea: "Din Taiji se nasc eele Sase, din eele Sase apar eele Cinci, din cele Cinei se a lcatuiesc cele 10.000 de lucruri ", Cele

27

,,$ase" sint principalele nivele de intensitate ale lui Yin/Yang: Yin mare, Yin echilibrat, Yin descrescator si Yang mare, Yang stralueitor, Yang scazut, Intr-un sens mai adlnc, ele reprezinta ~i anumite man ifesta ri ale energiilor cosmiee. Cele "Cinei" sint cele 5 "Elemente" de baza sau "prineipalele manifestari ale energiei vitale" .La chinezi energia vita.la din care se rnaterializeaza intreaga realitate se nurneste Oi. Nu trebuie eonfundati cei trei termeni omonimi (toti se pronunla aproximativ la fel: cl): Qi (energie vitala):

Ji (limita) ~i Chi (vointa de a actlona), Cele 5 forme de baza ale Qi-ului sint: Focul, Parnlntul, Metalul, Apa, Lemnul. Prin Metal se lnteleg mineralele, hidrogenul ~i alte elemente chimice. Prin Lemn se sublntelape lumea vegetala. Plantele sint Tnradacinate in parntnt, crese din parntnt, sint I.egate sub diverse forme de pamint.,De aceea Lemnul simbolizeazEi vlata. Elementul Foe reprezinta caldura, lumina, procesul digestiv, supararea si alteIe. Apa cuprinde toate lichidele, dar reprezinta si cedarea in fata forte! brute. lar Pamintul reprezlnta Centrul, moderatorul tuturor eelorlalte elemente de baza sau rnanifestar! ale fortei vitale, suportul vietil, De exemplu, organele interne, splina ~i stomacul, ale carer functll fiziologiee de digestie ~i asimilare sustin viata organismului, sint considerate de medicina traditionala ea au caracter de Parntnt, Astfel, in conceptia daolsta, orice exlsta pe lume poate fi categorisit intr-una din cele 5 manltestarl principale ale energiei vitale, prin compararea caracteristicilor o b iectu lui respect i v cu pro p ri etati Ie ~ i re I ali iIe celor 5 Elemente de baza. Tn sfirsit, "cele 1 0.000 de lucruri" repreztnta totalitatea tumii materiale.

Yang-ul, mai user. s-a ridicat ~i a format Cerul, iar Yin-ul-mai dens-s-a ghemuit!?i a produs pamlntul. Astfel s-au instaurat cele deus mari "Forte" ale naturii si principiul dualitatii care determina lumea.

Aceasta conceptle s-a concretizat Intr-o reprezentare grafiea celsbra, Talii, a egalitalii;;i ech ilibrului perfect (vezi coperta IV). Este vorba de un cere impart;t cu 0 linie slnusoidala in doua parti egale, una alba !iii una neagra. Partea neagra reprezinta elementul Yin, iar cea alba elementul Yang. Fiecare element contina in interior a cantitate din celalalt, sub forma unui punct de culoare contrara. Capetele sinusoidei de separatie se inscriu armonios In cercul periferic, care simbolizeaza Dao. Tn felul aeesta Yin ~i Yang setapesc unul in altul, ca un val care S9 repeta la nesflrsit,

Tn realitate nimie nu este definitiv sau net delimitat, tatul este un compromis; fortele dualista nu sint separate niciodata in sertare

28

distinete. Greseala omului, chiar nebunia uneori, consta in credlnta c.a ceva este sau nu-. mai bun sau numai rau, Occidentalul are deseari tendlnta sa lm parta lumea tn bu ne si rele. Adevarul este mult mai subtilsl mal complieat. Conceptia aceasta se regase:;>tein Secventa din Taijiquan: sflrsitul unei rnlscari este totodata inceputul celei urrnatoare: 0 actiuna pozitlva (impingere) este insolita de alta negativa (retragere); nlciodata nu exists oprire; totul decurge la fel cu eomportarea lui Yin sl Yang. In natura confruntarea celor doua forte nu duce la dezordine, indiferent de unele aparente, cl, pins la urrna, la un echilibru salvator. La fel, desfa:;>urarea miscarilor de Taijlquan ne arninteste mereu ca orice Forma (postura) nu este decit 0 actlune instantanee, fugare, mereu In schimbare; ca niciodata doua rnlscari sau situatii nu vor fi identice; ca rniscarea continua este replica Armoniei universale ~i exprima pe Dao.

Viata are un ritm, 0 eiclicitate, la orice nivel :;>i sub orlce aspect.

In cazul naturii ornenesti, Yin se retera la tot ce este instinct, ernotii, lntuitie, tot ce se leaga desentimente, pe cind Yang este inteligenta si ratiunea, tot ce se (eaga de exterior. Tot Yin este sl partea inferioara a corpului, iar Yang este partea superioara. Omul "periect" reprezinta eel mai bine echilibrul celor dOUB forte potentiale: .,imobil, comunica cu lumea Yin; actionlnd, se aliniaza lurnli Yang". Din armania lor se nase puterea l,>i armonia; cind echlllbrul se strica, fiecare din cele doua forte tncsarcs sa 0 domine pe cealalta si ambele devin distruqatoare, provocind dezintegrarea rnlntala ~i fizica a omului.

Este 9re9it sa se creeds ca Yang-ul tnloculeste de la sine Yin-ul; mai degraba inversui este adevarat, Lao Zi spunea ca partea stings este nobila, caci reprezinta slabiclunea Yin-ului: bratul sting pcarta scutul, semn al pacii sl retinerli, Partea dreapta, Yang, este dssconsiderata pentru ca reprezlnta agresivitatea :;>i lmprastierea: mina dreapta line sabia, semnul distrugerii. Pasivitatea constituie 0 economisire a energiei vitale, iar activitatea nu este alteeva decit 0 distrugere ~i la urma urmelor 0 autodistrugere. Vaile (Yin) primesc pins la urrna apele culmilor maiestuoase (Yang); cascada impreslonanta nu se transforms in riu, in lac? Lao Zi spunea: "taria !?i rigiditatea Insotesc moartea; slablclunea ~i elasticitatea insotesc viata".

lata dar .forta slabiciunii", teorie din care se inspira boxul Taijiquan, ale csrul rniscari sint numai suplete sl rotunjime, recuperind neincetat actlunlle pentru economisirea energiei, promovind eschiva in locul ciocnirilor dure.

La ineeput a fost Dao, la sflrsit mal ramine doar Dao, cacl nu exlsta niei ineeput niei sflrslt.Intre cele doua etape nu exists decit 0 continua transformare !?i oscllatle a celor doua forte Yin - Yang, care dau nastere celor 5 Elemente de bazs, iar acestea, mai departe, la toate evenimentele, vietlle, lucruri Ie din lu me. Din i deea acestor transtorrnarl au aparut doua principii teoretice importante -Iegea celor 5 Elemente ~i teoria ciclurilor.

Am vazut mai inainte ca toate substantsIe materiale existente provin, conform eredintei daoiste, din 5 Elemente de baza: Focui, Metalul, Pamtntul, Apa si Lemnul. Acestea au aparut ca materializarl ale energiei universale, in cursul unui proces evolutiv la scara Universului. Prima perioada Yang a aua rut la inceput di n Taiji!?i a dat nastere Focului. principiul activ al Arderii, iar aeesta la rindul sau a dat nastere Universului vizibil. Tn aceasts prima faza a svolutlel s-au creat atomii elementelar chi mice. In a daua perloada Yang s-a creat Pamintul - ca oxizi metalici rezultati din prima Ardere. Parnlntul a dat vastere Metalului. Aparitia Pamintului!?i Metal u lui constitu ie etapa forma rii su bstantelo r anorganice. In punctul de virf al celei de a treia perioade Yang a aparut Apa, compusul convertibil !?i transparent al hidrogenului ~i oxigenului in stare lichida. La rindul sau, Apa .:l creat Lemnul, adlca tesutul celular sponqios al plantelor sl copacilor,lumea vegeta'elor,

Faza aparitlei veqetatiei este conslderata -irept prima etaoa a tcrmaril substantelor organice, Din veqetatia craata de Pamint si de Apa, ca urmare a evolutiel, au aparut animalele si maitirziu Omul.

Substantele organice - animale si vegetale - au fast create de substantele anorganice. Acestea au fast create de Atomi. Atomii, la rindul lor, de Energie, iar Energia de polarizarea Yin sl Yang. Cele doua principii Yin sl Yang provin din Oi, respectiv din Marele Vid, prineipiu al infinitului.

Ciclurile exlsta atlt In timp cit ~i in spatiu iar intreguJ Univers - atit macrocosmosul cit sl microcosmosul-li se supune. Din observarea naturii au aparut notiunlle de ora, de ciclu zilnic, ciclu anual, puncta cardinale, orientare. Celor 5 perioade ale ciclului anual Ie corespund cele5 Elemente: prlrnavara/ !emnul; vara/facul; sflrsitul verll/parntntul: .oarnna/rnetalul: iarna/apa. Cele 5 Elemente coexista in natura, se nasc unul din altul (ciclul productiv, lntr-o anurnita ordine crea!oare) dar se ~i distrug unul pe altul (eiclul dominant, lntr-o ordine dlstructlva). Din nou totul este legat, totul este in to ate.

Ciclul de productle (nasteree unui Element din altul este urmstorul: parntnt-> metal- a pa -Iem n - foe - parntnr.

Ciclul de dominare (distrugerea unui Eleme nt de catre altu I: parntnt - apa - foe - metal-Iemn - parntnt.

Din cele de mai sus si din alte aspecte ale voluminoasei conceptii daoiste despre lume rezulta ca nu exista 0 realitate absolute, ca nimic nu este stabil sau echilibrat, ca totul este relativ si se schlrnba rnereu. Ceea ce vedem cu ochii sau pipairn nu este declt 0 imagine instantanee a unor procese care se desfascara precis, vizibile sau nu, stiute sau nu,

Teoria ciclurilor se regase~te in toate eele trei sisteme interne ale Wushu.

o alta simbolizare daoista traditionala a principiului Yin - Yang, de data aceasta sub forma liniara, sint "trigrameJe", niste combinatii de Ii nil continue ~i intrerupte. Pornind de la linia continua si linia lntrerupta. se pot face 4 com binatil de cite dOUB Ii nii (fig. 3-1), S de cite 3 linii (trrgrame) (fig, 3-211iii 64 de cite 61inii (hexagrame).

Gele 8 trigrame contin esenta doctrinei daoiste: nimic nu se sflrseste in realitate; fiecare trigrama are elemente de schimbare si se poate transforma usor lntr-alta, TrigrameIe reprezintB !iii ele ceea ce se petrece in Univers, mlscarea eterna a lucrurilor si fiintelor.

Legenda spune ca. acum vreo 5000 de ani, imparatul Fu Xi, mergind pe malul Fluviului Galben (Hoang HoI, a avut 0 insplratie de natura divina, provocata de forma in S a spinarii unui dragon, Ea l-a condus spre ideea cercului Taiii~i Yin- Yang-ului. ln contlnuare, din asocierea celor dous elementesau forme - de baaa, Yang, reprezentat lnsa printr-o linie continua ~i Yin, simbolizat de 0 linie Intrerupta, a alcatuit 8 asa-zise trigrame (Bagua), pe care le-a aranjat in cerc. Numerota rea acestora are ~iea numeroase tntelesuri ezoterice in cabalistica chlneza, Prima trigrama reprezinta Cerul, a doua Lacul, a treia Facul !?i asa mai departe, trecind prin Vint, Fluviu, Munte,.Pamint, Din aranjamentul clasie al Bagua (vezi coperta IV) se observe ca suma numerelor de ordine a oricaror doua trigrame diametral opuse este mereu 9; sau, altfel spus, suma este mereu trei semne Yang si trei semne Yin, Bagua reprezinta eel rna; mare mister al stiintel ezoterice chineze si se aplica la magie, in eaballstlca, in alchimie si in general la toate invalaturile sacre orientale. Probabil tnsa ca triqrarnele sint si mai vechi, fiind folosite de catre ghicitari, care considerau liniea continua drept reprezentarea lui Yang ~i pe cea frinta a lui Yin. Ghicitorul scutura

29

o gramajoara de bstisoare sau case, unele mai lungi si altele mai scurte, Ie arunca (ca pe zarurl) :;;i desenele astfel produse erau interpretate, filnd considerate un rezultat al inspiratiel divine, 0 reprezentare a vlltorulul, a destinului. Complexitatea cornbinatiilor posibile a dusla aparitla unei carti vestlte, Yi Jing (Cartea Transformarilor), care contlne studiul, analiza, interpretarea slcornentarlul tuturor celor64 de simboluri (hexagrame) cu ajutorul carora se poate cunoaste soarta :;;i vi.itorul- interpretat ca a corespondents intre Marel.e Drum al ornuluisl Calea-c-volnta a zellor, Yi Jing dateaza din eels mai vechi tlrnpuri :;;i a fast revizuita in vrernea lui Kong Zi, fiind una din cele 5 carti sfinte ale confucienistilor. Ea contine atltea invalaminte ca. insu~i Kong Zi declara spre sflrsitul vietii Gii i-ar mal trebui vreo50 de ani pentru a-I putea patrunde toate tnlelesurile. Cartea se refera Ja toata realltatea lumii si a deveni! cu vremea a adevarata biblie a lnteleocluni! chineze. Se pot mentiona treiidei fundamentale din YiJing:

- Transformarea continua - totul este in perpetua schimbare, inclusiv omul, care face parte din Univers, indiferent de ce ar vrea el;

- T otu I· n u este declt a pa renta - ceeace credem noi ca este realitate este de fapt numal 0 parere: este 0 prostie siHi bazezi existenta pe acsasta ipoteza, Realitateaeste In afara puterii oblsnulte de intelegere; numai "iluminarea" permits sa 0 euprinzl:

- Posibilitatea de a-ti alege soartaidee nea~tep.tata: dupa ce.le .. spu~e mai sus, care dau irnpresra ca omul este supus unor forte care-l depasesc, Yi Jing pretInde ca totusl omul poate alege dadi sa urmeze sau nu Calea,Dao.

3.5. Dao ~i Principiile actiunii

Sa analizarn aoum prirnul paragraf din Cartea Caii ~i Virtu1ii, sensa de Lao Z;, care explica pe scurt, dar magistral, lntreaqa filozofie daoista:. procesul de creatle, rezultatul procesului !;>i metodele prin care se poate reahza scopulexlstentei umane.

.Deo care poate ti exprimat prin euvinte nu este vesnicu! DaD.

Numete care poate ti numit nu este numele vesnic.

Cel tara de nume este tnceputul Cerului $i al Pa min tuiui.

Cel n u m it este mama celor 10.000 de lueru rio Mereu tara dorinte, pop vedea talna.

Gel mereu cu dorinte poete vedea numei aratarile.

Amtndous au eceeesi oriqine, dar au nume diterite;

tmpreuns par a fi ce tntunericut.

lntuneric In in tun eric. Intre ele este poerte spre lntreag.a tsinii ".

30

Deei: .Deo care poete fi exprimet prin cuvinte nu este vesnicul Dao -,

Noi putem exprima in cuvinte ideea de Teiji, dar nu sl pe cea de Wuji. Despre Vid, despre Realitatea absolute, despre Calea absoluta, nu putem spune nirnic prin cuvinte.

"Numele care poete fi numit nu este numele vesnic".

Putem cuprinde Tn cuvintesi notluni Cele 10.000 de luerurl, Gele 5 elernerrte, TaijiJ Yin !?i Yang; dar acestea nusinteterne; singurul lor aspect sigur ~i vesnle este tocmai schimberea, transformarea lor continua. In sehimb, ceea ce este eu adevarat vesnic nu poate f cuprins cu gindul ~i cuvintul: Wu, Go.lu:I, Nirnicul.

"Cel fara de nume este inceputul Cerului :;i 81 Pamintulur.

Wuji.. Marele Vid, este sursalui Yang (Cerul) si a lui Yin (Parntntul).

"Ce'l numit este mama celor 10.000 de iucruri".

Cel nurnit este Taiji, Yin:;;i Yang in mtscare ~i reciproca transtorrnare. Din Interactiunea Yang cu Yinapar cele 5Elemente care nasc Cele 10.000 de lucruri, adlca intreaga lurne sesizabila cu slrnturlle noastre.

"Mereu tara dorinte, poti vedea taina {lui Dao)".

Daca! un om ce aspira la cunoasterea Adevarulul Vesnic reuseste sa supuna :;;i sa alunge pasiunile ~i dorintele lurnestl, ajungind la 0 armonie in toate Centrele sale, inssarnna csa atins starea de "mereu fara· dorinta", 0 astfel de fiinla poate inlelege adevarata realitate - ascunsa celorlalti oameni de cortina ituzlllor, produse de dorinte.

"Gel mereu cu dorinte poete vedea numalaratarile {lui Deo}".

Atita timp cit dorintele nu sint controlate, omul poate vedea numai rnateriallaarlle efemere ~i iluzoril ale adevarului ascuns.

"Amindoua au eceeesl oriqine, dar au nume diterite; tmpreuns ele par a fi ca Intunericui".

Taina (Taiji) ~i materiallzarlleiei (cele 10.000 delucruri) provin din aceeasi sursa, Wuji (Marele Nirnlc), dar au nume diferite. Noi putem saajungem sa sesizarn Tal/iea 0 Rea.litate hollstica, dar nu putem sesiza Wuji. In schlrnb, oricine poate sesiza eele 10.000 de lucruri, deci 0 Reantare fraqrnentata, Ilniera, ternporala. Totusi, atlt Teiji cit si cele 10.000 de lucruristnt de tapt eceies! tucru, doar ea exprimat Tn mod diterit. lntetegerea acestei identiteticonstttute on pas important in evotutie a dep tu lui. Singur Wuji este cu adsvarat real, dar nesesizabil, iar TaiN este cea mai perfecta reflectare a adevarului, ce poate fi sesizata de un adept evoluat, Pentru un Incepstor. Taiji este realitatea, iar cele 10.000 de lucruri - reflectareaei seslzabiliL

Jntuneric in tntuneric. fntre ele este poarta spre Intreeqe taina ".

Poarta spre intreaga taina este De (Virtutea). Studierea si practicarea De pare 0 prostie celor nepriceputi, ramast in lntunericul lqnorantel. Cei care merg pe Cale par adesea srnirrtlti oamenilor obisnuiti. Dar intunericul adevarat este tocmai lumea i luziilo r. Ceea ce profanilor Ii se pare a fi Intune ric este de fapt Lumina, pe care ei n-o inleleg.

Conceptul de Yin si Yang irnplica relativitataa, Sa exempliflcam cu trei din eele 5 Elemente de baaa: Focul, Apa, pamintul. Evident ca Focul este Yang, daca il cornpararn cu Apa sl Pamintul. Tot evident, Pam;ntul este Yin in cornparatle cu Focul ~i Apa. Apa este Yang fala de Foe, dar este Yin fala de Parnlnt: fata de Foc, Apa este rnai solids sl mai putin mobile dar, fata de Pamint, Apa este mult mai mobile. lata cum calificativul Yin sau Yang este relativ, interdependent, nu absolut. Nu exlsta Yang fara Yin, nici Yin fara Yang. Ori slnt arnlndoua, ori niciunul.

In rezumat, din interiorul Wuji se manifesta ideea, Li. Apoi apare Chi, volnta de manifestare. Din aceasta vointa rezutta Qiexistenta, substanta, materia, energia, forma.

Aceste trei pri nci pii daoiste: Li, Chi, Qiadica Ideea, Vointa sl Energia/Materia - corespund celor trei principii hinduse: Existents. Constiinta, Fericirea. Fericirea si Vointa constituie natura ernotionata. Constiinta corespunde Ideii, iar Existenta este Energial Materia.

Dare ce poate face omul in acest Univers organizat, care are viata sa proprie? Cum se poate el inserie in miscarea generala alumii?

Omul constituie legatura dintre Cer si Pamint. Else eompune si din materie (Pam;nt) si din energie (Cerul). Din Pamlnt (Yin) omul absoarbe energia prin alimente; din Cer (Yang) 0 ia prin respiratie. Cerul- OmulPamintul constituie Marea Triada in doetrina daoista, dar :;;i in cadrul unei Secvente din Teijiqusn, ale carei rnlscarl se impart in trei 9 rupe (am u I, ceru I, pamintu I) corespu nzatoare la trei nivele de control al energiei. In cadrul Universului care se roteste cu vlteaa fantastica, omul nu este decit 0 firirnitura: dar aceasta particu la este strsbatuta de toate liniile de fortil ale giganticei rnasinarii, singurul loc linistit al acestei Ro~i a lumii fiind zona axei, ochiul ciclonului.

Calea "iluminarii", "trezirii" omului, inseamna armonizarea energiei proprii cu energia Universului, incadrarea Yin r;;i Yangului proprii in Yin-ull?i Yang-ul Ceruluisi ale Pamintului, gasirea unitatii cu Deo. Omul ajuns aici este tntelept, este omul desavlrsit

pe care doresc sa-! creeze toate Artele marliale, este omul care poate face ceea ce omul obisnuit nu poate. In Cartea riturilor scrie:

"Cerul, Pamintul, Omul are fiecare un rol in cadrul creatiei: Cerul incepe, Pamintul hraneste, Omul desavlrseste ".

in practica boxului Taijifiecare rnlscare si fiecare atitudine rituata corespunde acestei "treziri" sl subliniaza ca eficaeitatea adevsrata nu se obtlne decit respeetind intuitiv (si nu cu un efort rational de vointal legile naturii. Daca elevul nu se conforrneaza acestor legi, daca Ie neglijeaza sau actloneaza lrnpotriva lor, va suferi sau chiar va fi distrus de ele. Secventa din Taijiquan poate fi considerata, in aceasta perspective, ca un adevarat ritual prin care practicantul vinein contact cu ceva nepipaibil. Sigur ca exercitiile pot fi facute si fara astfel de scopuri metafizice; dar pentru adept Taijiquan-ul devine calea spre cunoasterea unei alte lumi.

Deei, fara aqitatie inutila!iii noclva, Nu are rost sa te zbati, adavarul este foarte aproape, in inima omului. Eficacitatea eonsta in calm, rnoderatie, suplete, in punerea de acord cu "Calea naturals". Practica Taijiquan-ului inseamna sa te llnistesti, sa-ti ascultl corpul, sa lasi sa lasa la lveala din adincul corpului firea cea adevarata care este ascunsa acolo. Fara niei un efort de vointa, tara nici un blocaj datorlta ratlunii: trebuie "sa actionezi fara sa faci" .

in acest sens converg trei principii: Wuwei - a nu face, a nu te forts n iciodata. pentru a nu contrazice ritmul firesc al lucrurilor prin actiuni intempestive; sa nu faci, ci sa lasi sa se faca, sa se desfasoare: Wango - a face gol in minte, a te uita pe tine; pentru a fi mai receptiv; Zuisn - eficacitatea gestului spontan, imediat.

Wuwe; se refera la ne-lnterventle, la a lasa in pace. Nu este vorba nici de indiferenta, niei de nepasare, ci de csutarea firescului, a spiritului deschis, a desprinderii de lucruri si, mai departe, de toleranta, de suplete, de renuntarea la "eul" creator de iluzii - deci inamic al adevarului, Wuweitinte~te spre 0 stare fara dorlnte, spre pacea sufleteascaca factor de Ymplinire a omului. Un spirit nefinistit deforrneaza realitatea sl pierde contralui asupra eorpului; mintea trebuie sa ramina limpede, nezquduita de ernotii perturbatoare - !?i atunciea poate receptions cele mai neasteptate situatii, iar corpul 0 urmeaza. Actlunea produsa de a astfel de atitudine este attt de fireasca incit depaseste posibititatile actlvltatil obisnulte, care totdeauna este precedata de 0 cit de mica ezitare. 0 actiune spontana este eficace din cauza conforrnitatii ei cu Dao, este perfects pentru

31

32

ca se inserie fara sa vrea in armonia mi!?carii universale.

Wuwei este deei 0 pasivitate creatoare.

Din ne-interventie izvorasc to ate posibilitatile actlunil: a nu face nimic tnseamna a_ face prin aeeasta, paradoxal, totul, Este arta de a controla situatla fara sa ii opui vreo reztstenta: este principiul de a te feri de 0 forte care vine asupra ta in asa fel ineit nu te atinge. Cel care cunoasts legile vietii nu se opune nlciodata evenimentelor; el Ie schlrnba mersul prin acceptarea lor, prin integrarea sa in ele, nicicdata prin respingerea lor. lntelaptul accepts toate lucrurile pins cind Ie astrnileaza pe toate si astfelle poate stapini.

Fara rezistenta, fara violants: sa lasl violenta sa curga pe linga tine, sa raspunzt prin gol, la fel cu apa care cedeaza cutitului fara a se lasa lnvinsa.

-

VI. o

VI.ng 1

Reprezentarea numerica

Maiestria in arta Taijiquan nu poate fi obtln uta fa ra lnsusirea conceptiei ch ineze asupra lumii. Poate nu totl amatorii de sport sau de sanatate vor fi interesatl de aeeste aspeete, dar soar putea ca prezentarea faeuta aiei sa constituie pentru unii seinteia care sa Ie declanseze curiozitatea pentru un studiu mai adine al Caii. Cacl un tntelept scria demult:

"Cind omul e tinil", de obicei nu tnteleqe Dao.

Chiar dacil aude despre Dao sau citeste in cart;,

Tinarul nu crede $i nu prectics.

. Dar cind Imbetrtneste s! CUn08$te Fires, Recunoeste importente lui Dao.

Dar adesea este prea tirziu,

Cad bolile nu-l mal permit sa se bucure de foloasele lui Dao ".

Fig. 3.1. Cf!le 2 principii

Fig. 3.2. Cele 4 imagini

Fig. 3.3. Cele 8 Trigrame

- --

- --

MI ... I

M.r84e Yong 11

3

Mlcul Vong 01

Marel.

Vln 00 o

Vln 10 2

- --
- --
-- -- -
KUN !lE.N KAN
IP~mlnl) IMume) !Ap~)
000 001 010
0 1 2 -

XUN !Vim) 011 3

Reprezentarea numerics: if) sistem binnr;

in sistem tecimal.

-- -

-- --

ZHEN (T~n&t) ioo

4

U IFoe) 101 5

DUI !B.I!:!) 110 6

OIAN ICar) III 7

4. Aplicarea teoriei despre Yin ,i Yang la Taijiquan

Filozofii Chinei antice au sustinut ideea eel "omul este 0 parte a naturii" :;;i cs legile care asigura functlonaree Universului sint eceleas! ca !?i cele care conduc societatea omeneasca. Ideea ca "omul!?i natura constituie un tot" se regase~te in Wushu sub diverse forme. Astfel, artele martiale invata de la Natura; au aparut-in mod constient sau inccnstlsnt - diverse scoll :;;i stiluri de lupte imitative: boxul serpelul. boxul cocostircului etc. Un alt aspect este faptul eli diverse concepte filozofice: Taiji, Yin, Yang, Bagua !?i altele, au fost folosite pentru explicarea alcatulrli si functionarll corpului omenesc sau a metodelor de lupts.

Autopararea prin metoda Taijiquan pune aceentul pe voinls, pe controlul si pe concentrarea energiei vitale. Acests principii a Ie metode i se bazeaza pe tnte lege rea leg i lor naturale dupa care se conduce eorpul omenesc. Omul reprezinta a mlniatura a Universului 9i se supune acelorasl legi universal valabile.

Universul, ca macrocosm, !?i Omul, ca microcosm, sint sisteme dirijate de doua forte cu actlune contrsra - denumite de obieei negativa ~i pozitiva sau forte centrifuge ~i furta centripeta, Prima se numeste Yin l?i a doua Yang. Cind una din aeeste forte crests, a absoarbe intr-o oarecare mssura pecealal-

ta, devenind dominants. Dsea cineva ar putea controla aceste doua forte, atunci el ar deveni un izvor de forte Yin sau Yang, conform necesltatllor situatiel,

lata toata teoria; ea nu pare prea complicata,

De examplu, daca in cursul unei lupte putetl sa va feriti de ernotil (care absorb a mare cantitate de energie Yang), yeti reusi sa dorninatl adversarul. Omul Yang este plin de forta 9i curaj; eel preponderent Yin este timid, sters, fara f0'18.

Principala problema este ca, de exemplu, motivarea !?i creares starii Yang sint legate atit de 0 tensiune fizica (Yang). cit 1iii de un efort mental (Yin). Scopul acestui exemplu este de a arata col boxul Taljifotose;;te ambeI e forte atit in cu rsu I procesu lui de fa rm a re a elevului cit ~i 1n lupta.

Energia Yang S9 dezvolta antrenind acele parti ale corpului prin care clrcula ea de obicei, adica picioarele ~i bratela.

Energia Yin se dezvolta prin antrenamentul capacitatii spirituale de a infrunta greutatil9, pericolul, chiar moartea, si de a controla Qi-ul-energia lnterna,

fntelegera mecanismului de actiune a celor douB forte antagoniste este esentiala pentru obtlnersa puterii !iii a tntelepctunii.

33

4.1. $tiinla despre Yin.~i Yang

"Yin~Yang~o"logial' (sau stiinta despre Yin si Yang) este un terman recent Inventer pentru a denumi ansamblul teoriilor despre fortele naturale Yin si Yang, despre continultatea !ili antagonismul, dar ~i asocterea Ior, Este verba despre 0 versiune moderns a unei vechi doctrine, prezentataacurn ea 0 dialeetieEl practlcasl ea 0 metoda pentrulnterpretarea oricarul aspect al Universului cuajutorul caracterelor Yin sl Yang, fiind curatata de vechile tnveli~uri rnistice 9i metafizice,

Co nceptu I Yin - Yang, du bl a' sa caraoteri5ticB de atractie si respingere reciproca, este greu de tntelss pentru un occidental, caclconttne simultan dove aspectefoarte diferite: pe de a parte fIlozofia sl rnetaflzlca orientale (un concept Yin), iar pe de alta, filezofla 9i flzlca occidsntala (un concept Yang). Dar niclorlentalllor nu Ie este prea usor sa prlceapa aceste idei, dovada fUnd faptul ca !iii cei rnai mari ginditori chinezi - Kong Zi sl Lao Zi -- au studiat mult pina ce au patruns lntelesul ascuns 81 conceptului Yin- Yang.

Noua ~tiinlEi despre Yin- Yang reprszlnta ointerpretare mcderna, unificata sl mal clari:t adaptata modului de gindire cartezian al europenilor, in contrast cu aspectul dsrutant pentru ei al ihvalEiturii tradltionale chineze.

Noua teorie (prsconizata de, maestrul ja· ponez G. Ohsawa) contlne 0 sinqura abatere fala de teoria traditionala. sianurne in prlvinta lnterpretsrli caracterulul vidului slintunericulul, Chinszii tradltionallstl considera oa spatiul cosmic, care contlne soarele, legat deci de vi d ~i de neant, ar fi Yang, in timp oe luna si pamintular fi Yin. Soarele ~i legat de el ceea ce produce lumina arfi Yang, deci sl cerul si neantut,

Conform noll tsorii, soarelecare produce luminaeste Yang, dar cerul au spatiul vid care contlne soarete, ptanetelesl cetelelte astre este Yin .. Daca cerul, golul este Yin, atunci prin contrast materia consistenta, solida - pamintul,.luna - trebuie sa fie Yang. Parntntuleste psrtntele Omulul, deci este Yin pe plan metafizic; dar Ornul, situat intre cer si pamrnt, ccntine inelambele prlncipil.

Deoa rece conceptu I. Y in ~ Yang se refera la un nurnar considerabil de sublecte, astfel c'a poate acoperi toate domeniile stllntei rnoderne, filozoflel !?i religiel, rezulta ca ar f utila a analiza. atenta aconceptelor fllozoflce rnoderne pe care se bazeaza recentaparuta stlinla Yin- Yang~olagia, cunoscuta !?i sub denumirea de "Teorla ordinii UniversuJui" sau "Teoria, prlnciplulul unlflcatoral Universului".

34

4.2. Stabilireacaracterului Yin - Yang

Ce este Yang!?i ce este Yin? Barbatul,lu~ mina, caldura, orele de taamiaza pinala rniszul noptii sint Yang .. Femeia, intunericul, frio gul, orele de Is miezul noptil pina la arniaza stnt Yin. Unele alimente sin! Yang-morco· vul, marul.camea, pestele, ouate. Altele sfnt Yin - g.uI1a, para, varza, vinetele, rosiile, ri· dichlle, Ce creste Tn pamtnt este Yang, ce creste afara din Pamint este Yin -, Dar bananul, masllnul, ginseng~ul, menta, trandafirul slnt Yang. Salcia, srnochinul, crizantema (floare de cimitir in Europa, ea sirnbolizeaza moartea in China) sint Yin. Clineleeste Yang (rnlscare si zgomot -el fuge 9i latra) .. Pisica este Yin (tacere sl nerntseare).

Pe baza-acestor consideratii, 59 acorda a importanta deosebita pi:il1ii stingi, care este Yang, ~i partH de jos caraeste tot Yang. Yang~uL fiind prima manifestare de activitate cea aparut in Oi, reprezints numarul Unu sl toate numerele impare stnt tot Yang.

Yin·ul, a doua aparenta a ai~ului, are nurnarul Dol, ~i toate numerele pare sint tot Yin.

Yang~ul seleaga de calitatea de a f situat la stfnga, sau in cazul oamenilor, de stingacL

Aceasta vine de la faptul ca edificiul ceresc a, inceput la stinga ai-u.lui. Omul, la fel ca ~i toate fiintele, are a parte draapta care este Yin:;;i a parte stinga careeste Yang. De altfel, in Chlna si Japonia partea stinga a fast considerate mal buna, stingacii filnd onorati la fel ca si cei aflatl pe locul din stinga. Lao Zi spunea Cai norocul se afla la stinga ~i ghlnio~ nulla dreapta, ca soldatul sta la stinga ~i $e~ fulla dreapta.

InJaponia feudala, oamenii din clasele inferioare (de exemplu Busbi, laranii) intrau la Deimio (senior) prin dreapta palatulul, iar samuraii $1 nobilf prin stinga. De asemenea .. cind erau tmpreuna, sotul se tlneelastlnqa in tirnp ce sotla stateaIa dreapta.

Din pu nct de vedere al spatiului si di mensiunilor, Suseste Yin!ili Jos este Yang. La fel, ernul. microcosmosul sint Yang-din cauza mlelmil lor fata de imensltatea Universulu:i. care este Yin.

Centruleste Yang, iar periferia este Yin.

In plus, ceea ceeste mare si gol este Yin, in comparetle cu ceea ce este rnic, masiv (plin) -- acestea fiind Yang.

Sa vedem lnsa !?i niste criterli mai gene~ ra I e de cia siflca reo

4.2.1. Dupa tendinta

Tot ce este dens, greu $1 compact se afla sub influenta fortel centripete Yang, avind

tendinta sa coboare sau sa oeupe in mod vizibil ozona a spatlului.

Ceea ce este user, fluid 9i destins tinde sa se ridice si sa se evapore, sa-sl piarda forma pentru a deven ii nvizi bil; aeestea sint ca racte ristieilelui Yin, determinate deforta centrifuga.

Ceea ce tinde sa se dilate, sa stea drept sau sa creases are un caracter Yin, in timp ce tot ceea ce are greutate, 0 densitate mare, care se tlriie sau se rnlsca para lei cu solul sau se indreapta spre centrul Pamintulul are caracter Yang.

4.2.2. Dupii forma

o forma cu 0 dimensiune mal mare pe Tna1lime este Yin in cornparatie cu alta form a, dezvo Itata pe a rizo nta I a, ca re e ste Yang, deoarece ultimaeste rezultatul tortei centripete iar prima al forte! centrifuge ..

Contractia este 0 caracteristica Yang, de aceea obiectele grele, compacte sint influentate de torta centripeta mal rnult dedt cele usoare,

Suprafata exterioara In curs de expansiune este dornlnata de forte centrifuga, fiind deei Yin. Miezul, dlmpotriva, se supune fortei centripete - este Yang.

4.2.3. Dupa duritate

Duritatea mica a unui obiect denota 0 dispersia, o legatura slaba intre particulele ee-l alcatuiesc. deei 0 caracterlstica Yin. Din contra, duritatea mare este rezultatul coeziunil si atractiel mari intre particulele components, deci a caractsrlstlca Yang. De aceea lichidele sl tot ce poate fi diluat sint mai Yin decit elementele uscate sau deshidratate, care slnt Yang.

4.2.4. Dupa temperatura

o presiune mare sau 0 frecare produc catdura ca rezultat al fortei centripete, deci calduraeste Yang, iar frigul ~i incetinirea mi!?carii moleculelor sint Yin.

4.2.5. Dupa greutate

Obiectele care se lndreapta spre Centru, cele care 58 infurrda sau coboara spre un nivel inferior, cele care 59 depun sint Yang. Ele sint miscate de forts centripeta a gravitatiei, in tirnp ce obiectele Yin au tendlnta de a urea, de a se departs de Centru.

4.2.6. Dupa culoare

Cele 7 culori care constituie spectrullumin i i a I be au ca r actere d iferite: rosu I este ce I

---------

mal Yang, el ne creeaza impresia de caldura, Violetul este eel mal Yin, cacl creeaza impresis de rece. In continuare putem incadra celelalte culori, dar !iii multe aIte lucruri, dupa efectullor terrnic, De sxernplu, la am culoarea tenului arata daca el este Yin sau Yang si ce caracter are. Colericulare tenul rD9U, datorita excesului de tensiune sanqvina, deci este Yang. Astfel de oameni sint caprlciosi, 58 excita repede, sint foarte activi. Ornul de tip .Jernn" are un ten rnaslini u, care am i nteste de o boats la ficat - corespunzatoare unui exces de Yin -, fiind foarte ernotiv si nervos.

In concluzie, cele 5 elemente fundamentale care alcatulesc Pamintul si Ornul se reflecta 1n ten u I' acestu i a din. u rm a.

In rezumat, Yin are urrnatoarele caractere: frigul, pasivitatea, dilatarea, lipsa de greutate, moliciunea, subtirirnea, expansiunea, fluiditatea. Pe de alta parte, caldura, activitatea, contractla, greutatea, duritatea, densitatea 9i soliditatea sint Yang. Tot ce confine rnulta apa este mai Yin, lar ceea ce contine putina apa este mai Yang. Evaporarea apei este 0 caracteristica Yin.

Din punct de vedere al chimiei, toate substantele care contin mull hidrogen, carbon, litiu, arseniu si sodiu slnt mai Yang dsclt acelea cu un continut mai mic .. Tot asa, substantete care contin mult potasiu, sulf, fosfor, oxigen !;Ii azot sint Yin.

4.3. Cele 7 teoreme ale Ordinii universale

1. Toate clteexista nu sint dedt Forme ale aceluiasl Unic infinit si vesnic: Taijl.

2. Toate Formele se schlrnba: toate lucrurile 91 evenimentele se transforms permanent fiind relative. Ele au 0 existents temporara" pina cind Yin si Yang se reunesc din nou in Taiji .. Yin produce Yang,: Yang produce Yin.

3. Toate Formele contrarii se completeaza .. Cu trecerea Timpului contrariile devin eomplementare. Dusrnanil devin prletenl,

4, Nu exista doua Forme la fe I; chiar ~i doi electroni nu sint identicL Pe lume nu exista ceva care sa. fie numai Yin sau ceva nurnai Yang ..

5. Ceeaee are a Fata aresi un Dos (sau: pe ling;a fata vizibila, obliqatoriu maieste si una impreviziblla], Dar mai intH apare Yang (care este rnai frumos) siapoi vine Yin (rnaiurtt).

6. Cu citeste mai mare Fata, cuatiteste rnai mare ~i Dosul ..

7. Tot ce are un inceput are ~i un sfirsit.

Doar Teij! -infinitul vesnic, absolut si imobil- a fost ~i va fi totdeauna motorul transforrnarii nelntrerupte a Formelor de la Yin la Yang !iii de la Yang la Yin.

35

4.4. Cele 12 legi ale Transfo.rmarilor (Princi· piul unificator 81 UniYersului)

1.Unu eel vesnic, se areta slrnturilor noastre prin Tendinte ccntrarii ce se compteteazauna cu alta, Yin ~i Yang, intr~otransformare continua ~i nesf1r~it~.

2. Mi~carea eternaa Universului mal mic si vesnic se rnanltesta prln Yin si Yang. Tot ce exista. pe lume confine ljii Yin si Yang, in diverse proportil,

3. Yin tnsearnna torts centrifug!a, Yang· forts centripets .. Impreuna Yin ~I Yang nasc toat.e energHle ~i fenomenele naturale.

4. Yin atrage Yang. Yang atraqe Yin.

5 .. Yin respinge Yin. Yang respinge Yang ... 6 .. Cornbinatlile alcatults din diverse pro-

portii de Yin ~i Yang produo diverse Fenomene (oele10..000 de lucrurtl). Atraetia sau respingerea a doua, Fenomene intre ele depinde de surplusul relativ al Tendintelor Yin sl Yang din fiecare Fenomen.

7 .. Toate Fenomenele sint trscatoare ~i·~i sehimba continuu proportia lnternatntre Yin ~i Yang .. Yin se transforrna in Yang. Yang se tra nsforma in Yang. Yang se tran sfo rma in Yin.

a .. Nicaieri nu se gase~te Yang fara Yin sau Yin fan1 Yang. Orice exists pelume coritina obligatoriu sl Yin ~I Yang, doar CEt in proportli diferite.

9. Nimic nu este neutru pe lume. Tn orlce Forma (Fenomen) predomlna fie Yang, fie Yin; tntre ele nu exista echillbru perfect.

1 O. Yin~ul mareatrage Yang~ul mie.

Yang-ol mare atrage Yin-ul mic.

11. Yin-ul prea mult se transforrna in Yang, iar Yang-ul prea puternic in Yin.

12. Orlce manifestare fjzica (Forma, Fenomen) are miezul Yang si exteriorul Yin.

Tendinta lui Yin este sa respinga Yang-ul sl sa se elibereze deel; tendinta lui Yang este sa atraga!iij sa staplneasca torta lui Yin.

MaerocosmosuJ, sau lumea vizibila, este Yang. Microeosmosul, sau lumea lnvizlbtla, este Yin.

Intunericul nu Inssarnna numai lumina, d si lipsa emisiei de raze luminoase (Yin).

In cezul a deus rnanlfestariale acelelasl Forme (ex. ApaIGhiata), nu este yorba de 0 djferen~a de tarieci de rnarirne: Apa este un Yin mal mlc, Ghiata este un Yin mal mare.

Proprietatlle unui Yin re.zulta din comparatia cu Yang, contrariul sau, nu cu alt Yin mal mare sau mal rnic.

Prezentul nu poate opri scurgerea tlrnpu!ui(care are mereu acelasi unicsens) folosind Taiji infinit, dar ne perrnite sa sesizarn momentele care tree de la ineeput (Yang) 'plnala sftrslt (Yin), adlca miscarea centrifu-

36

g8 a tirnpulul. Aceasts constlentlzare este a actiunea splritului omenese asupra a ceea ce se poate cunoaste (eognoscibilul; Yang).

Ceea ee a trsout este cunoscut (Yang).

Ceea ce urrneaza este viitorul, pina acuma neeunoscut (Yin).

lnschimb, viitorul este dotat cu posibHitatea de a lnfluenta existents, pe cind trecutul nu. De axemplu, daca nu ati fost niciodata in China, vizitarea Chinei rarnins 0 poslbtlitate a viitorului, Daea ati fost, vizitarea Chinei este treeutul. Pentru loeuitorii Chinei vlata in China este prezentul,este aeum.

Tirnpul este deci trecator. aceasta fii{ld 0 ca~ racterlstica fearte accentuataa Yin-ului.

P.e ntruinta ri rea slmtu ri lor trsbu i econservataenerqia Yang,iar pentru dezvoltarea intuitiei energia Yin, care este cea mai 1nalta vi· bratie proven ita. din Taiji ~i sursa tntelepciunii vesnlce.

Transmutatille sint fenomene dirijate de fortele Yin sau Yang polarizate in spatiul Universului.

4.5. Esenla Qi-uluI

In sens filozoflc, Oi este definitea energia prirnordlala sau forta originara a Universului. EI a fast pus in legatura. pe plan rnetafizic, cu Spirltuluniversal sau "Absolutul", de asemenea cu "Principiul Ratiunil" proven it dIn filozofia greaea sau .Lumea splritualltalii", Of a fost identifieatcu ,Atman" sau "Brahman" din filozofia indianasi cu .Deo" sau Tei]! din fil'ozofia chineza.

Principiulenergiei este inerent Oi-ului sl, eind se arrnonizeeza perfect, devine .Deo", In sens metafizic, 01 sa manifests eu ajutorula ceea ce este aseuns, pentru a crea "Lumea splrltuala" ..

lnsens fizie, Qi se rnanifesta prin doua forte contradlctorll, Yin sl Yang, creindu-se astfel .Lumea relstivitatii". Dsci Qf este matricea care creeaza, tnsufleteste, ebsoarbe sl distruge lumea flzicacu multiplele ei forme, apoi 0 recreeaza ~i 0 rsabsoarbe, lntr-o mlscars ee se repeta ~i se scurge eiclic la i nfln it.

O;-ul nu are alta alternative deeit aceea de a se eonsolida in obiectele fizice .. Pentru aceasta operatle, ai~ul crseaza ~i-~i dezvolta eele doua brate antagoniste: Yin, bratul drept, si Yang, brawl sttn 9 ;astfel ,el se divi d e si produ ce toate flintele rnateriale.

Yin si Yang au de Ie Of doua tendinte naturale, respectiv forta centrifuga ce 1i permite sa se destinda pina la dlsparitia completa sl forta centrlpeta de contractie pina la rlgiditateextremao Aceste doua puteri stnt deci complementa· re, forta eentrifuga flind modul de manifestare a Yin-ului iar eea centrlpeta a Yang~ului.

Pina la urrna, toate fitntele materiale se vor dizolva din nou in Marele Principiu energetic Taiji, ascultind de legea necesitatii create de cele doua moduri de manifestare a Oi-ului. Procesele de eondensare !?i de evaporare se reallzeeza conform necesltatli legii natural.e detorita Oi-ului, venind !?i plecind, vizibile !?i invizibile, dar care permit sa se urce spre 0 origine identlca,

Marele Prineipiu energetic Taiji este de natura inflnita: el produce Oi-ul, care la rindul sau da nastere Yin-utui sl Yang-ului, acestea tnsa avind 0 natura finlta. Infinitul produce finit, exlstenta !?i neantul fiind in realitate inseparabile. Esenla naturii fiziee a omului este eceeasl ea si esenta naturii fiziee a Yin-ului sl a Yang-ului.

Prin nastsre. fieeare dobfndim 0 serie de manlfestarl fizice ale Yin-ului si Yang-ului in diverse proportii. Daca am putea sa ne intoarcem in noi Inslne, ne-am deseoperi principiul oriqlriiar al existentel, natura proprie.

Esanta Oi-ului este ceea ee caracterizeaza lumea rnorala asoclata cu natura umaria. Din acest punct de vedere el este nematerial. Dar Oi-ul subintelepe totodata si lumea fizica, daci are ~i un caraeter material.

Natura urnana are doua aspecte:

1) Latura fiziea, proportia de Yin ~i Yang din constitutia sa;

2) Latura esentlala sau ai, in starea sa de puritate sl armonie perfecta.

4.6. Polarizarea Qi-ului

Oi-ul se materializeaza de la sine in Yin ~i Yang .. Acestea au 0 tendlnta naturala de actiune ~i reactiune, care Ie permite sa se trnbine din nou sub forma de Oi.

Cind Yang creste, Yin descreste si invers.

Stabilitatea este 0 stare de echilibru intre cele doua forte. Acest echilibru se strica atunei cind una din ele, fie Yin, fie Yang, devine preponderenta. Prsponderenta Yin-ului constituie cauza scnirnbarf naturii fizice a Yang-ului, iar preponderenta Yang-ului determina modifiearea naturii fizice a Yin-ului. In cantitate exceslva, Yang-ul poate deveni Yin, iar Yin-ul poate sa se transforme in Yang.

Tn anumite momente Yin-ul, in altele Yang-ul, sint fortele care tin Universul ~i Omul in friu, dar nici Yin nici Yang n-ar putea exista fara Oi, cacl plinul ~i golul sint de nedespartit, Orice lueru are si contrariul sau. Yin pe opusul sau Yang ~i vieeversa.

Pentru a incepe 0 actlune, a realiza arice transformare, este nevoie atit de Yin cit si de Yang, de aceea nimie nu poate f nici in intregime Yin niei complet Yang. Fie ea este

yorba de timp, de spatlu sau de forma, orice este unic si individual.

Oi-ul tsl exprlrna preterinta pentru manifestari dualiste. Astfel, Oi-ului poate sa-i placa exprimarea sa Yang, adica barbalia, raza de soare, materia, rniscarea etc. Dar tot Oiulul poate sa-i convlna sl manifestarea sa Yin, adica Pri nci piul negativ, I egat de fem i nitate ljOi de intuneric, cacl natura celor ascunse, a Neeunoscutului, a lui Dao-al carui earaeter este divin, Cerul, Spiritul etc. - este inerenta Oi-ului.

Nu trebuie uitat faptul ea in mod natural Oi-ul pretera spiritul, care este staplnul sau factorul determinant al corpului.

La origine, lumea rnetaflzica conducea lumea fizica rnateriala.

Deci toate fiintele au fost create din Oi sau Spirit, care este Unic.

4.7. Na~erea energiilor Yin - Yang

La inceput a fost ansamblul sau perechea; dar energia Yang a aparut prima, la fel cum in cazuf unor gemeni intiiul nascut apare primul pe lume.

Cind Oi a inceput sa se manifeste, a fost creata perechea, adiea ansamblul energiei pozitive Yang ~i energiei negative Yin.

Oi-ul, ceva neinsufletit ~i static, a devenit atunei miscator si totodata s-a Irnpartit in doua din cauza fortei centripete Yang, aceasta fiind deci factorul aetiv inerent Oiufui.

Prima manifestare de Yang a creat feno-. menul miscaril, caci actiunea si rniscarea sint earaeteristicile Yang-ului. Oi-ul, acest ou cosmic ingemanat, s-a spart lrrtr-o miscare de forma unei spirale logaritmice, curgind de la stinga spre dreapta sl de la centru in sus, imprimind astfel Universului 0 rniscare de virtej in cimpul primitiv al fortelor cosmice.

Dezvoltarea fortslor Yang este treptata.

Fortele primitive par siHie de aceeasl natura cu cel e ce apar in cursu I unor fenomene cu m ar fi dezintegrarea atomului de hidrogen, adicao transformare rar intilnita a formidabilei energii a atomului, care a dus la nasterea materiei.

In aceasta perloada de inceput apare Cerul, corespunzator primei ~i eelei de a doua luni ale anului cosmic. Acest an, dupe unele ipoteze, ar corespunde la 108000 ani solari ~i se divide in 12 funi, din ianuarie pine in decembrie. A deua luna, deei februarie in anul cosmic, corespunde orei 2 din ncaptea unei zile solare.

A doua serie de torts a c uzat formarea temperaturilor mai inalte, probabil cele din

37

fuziunea nucleara, Aceasta este perioada crearii planetelor, cum ar fi: Mercur, Venus, Pamintul, Marte etc. Aceasta perioada cuprinde lunile a treia !iii a patra ale anului cosmic; ea corespunde orelora treia si a patra

din dlrnlneatazilei noastre solare. .

A treia serle de forte se refera la fenomenele subnucleare, adlca tortele uriase de fuziune si fisiune care produc transformarile sl perrnutarile materiei, la viteze fantastice, in radiatii energetice echivalente care produc rniscarea centrifuqa de respingere Intre diversele corpuri ce alcatuiesc edificiul ceresc.

Aceasta uria!?a expansiune a inceput in momentulln care energia Yin a izbucnit din Oul cosmic, In momentul culrninarii Yangului, atunci cind fortela Yin au inceput sa Ie neutralizeze pe cele Yang. Acesta a fost momentul nasterii umanltatll. ce a avut loc intre a patra sl a saptaa luna a anului cosmic.

Primele sapte luni, terminate prin apogeul Yang-ului, corespund la aproximativ 75.600 ani solari sl constituie asa-nurnita zi cosmica.

Perioada care se intinde din luna a saptaa (julie) pina in luna a doua [februarie], cind culmlneaza fortele Yin, constituie asa-nurnlta noapte cosrnica,

Cresterea energiei Yang ocupa primele sase luni ale anului cosmic, iar punctul sau culminant se produce in lulle, in timp ce cresterea energiei Yin se petrece din iulie pina in decembrie, iar culmlnatia are loc in februarie.

Ansamblul acestui an sau era cosrnica, cu cele 121uni ale sale, se relnnoieste permanent.

4.8. Principiile esentlale ale Taijiquan-ului

Principiile fundamentale ale Tai]iquanului se bazeaza pe Teiji, "Ultimul adevar",!iii pe dubla sa manifestare, Yin ~i Yang.

Esenta Tai]i este concretizata in 12 enunturi referitoare la Yin/Yang - destinate meditatlei (pct. 4.4.)' si in 8 principii teoretice expuse mai jos, care ccnsolideaza toarte bine aceasta scoala din punct de vedere tehnic si filozofic.

1. Altemente imeaiete a golului si a plinului (a relaxarii si a concentreriil

Golul devine plin !iii invers (Yin devine Yang !?i Yang devine Yin). Qi-ul trebuie condus in mod constlent spre punctul Dantian (in abdomenul inferior), 0 mYna fiind deschisa. iar cealalta strtnsa pumn. Partea rnoale a corpul ui devine imediat 0 mass contractata sl invers.

2. Cele patr"u puncte cardinale

38

Qi-ul intra in corp prin nas, gura :;->i piele, apoi curge fara intrerupere prin corp, dar poate fi concentrat prin vointa in Wu (sud), Mao (est), Tsu (nord) !iii Yu (vest).

Prin concentrarea Qi-ului in punctul Wu (Huiyin), la radacina panlsulul.' aproape de coccis, ornut lsi poate cobort centrul de greutate devenind stabil !?i tare ca a stlnca.

Prin concentrarea Qi-ului spre punctul Tsu (Baihui), in crestetul capului, corpul devine usor ca 0 pana.

Cind Q/-ul este condus spre punctul Mao (Mingmen) spre spate (vertebra a 6-a dorsala), bratele devin tari ca otelul,

Daca se retrage Qi-ul din punctul Yu, adiea din plexul solar, corpul lsi pierde imediat echilibrul.

Este lntelept ca aeeste puncte importante sa fie ferite de socurisl lovituri.

3. Raporturile intre misceri

. Clnd Yin se mi~ca spre exterior, Yang inainteaza spre interior. Centrul conduce periferia :;;i poate fi inconjurat numai din afara.

Controlul rniscarilor dinspre interior as igura stabilitatea, adica stares de echilibru In care nu poti fi clintit.

4. Impulsurile $i constringerile Staplnlrea simturilor prin puterea vointei se face la fel cu stapinirea unui cal cu ajutorul friului. Nu este bine ca vointa, sau friul, sa fie slabita prea repede. Abtlnerea de la pornirile instinctive tnsearnna controlul ernotiilor.

5. Aspectul ciclic a/ Oi-ului

Tendinta naturals a Qi-ului este sa se roteases. Oi-ul are doua componente: Yin, centrlfuqa, !iii Yang, centripeta, Fiecare componenta se roteste in felul ei. Rotirea Universului exprima l?i reaulta din aceste doua rniscari.

Miscarea de rotatie permite staplnirea diflcultatllor, de aceea apararea prin evaziune se rsallzeaza sub forma de spirale centrifuge, iar eschiva sub forma de mi~cari centripete. Valurile ocolesc stlnca daca nu pottrece peste ea.

6. Rigiditatea $i flexibilitatea

Clnd sutla vintul puternic, trestle se indoaie, elastica. Tot asa, unui atac in forta nu trebuie sa-l rezisti tot cu torta.

o forta de 5 uniti3ti opusa alteia de 20 de unitati va fi tnvinsa. cacl slabul este invins de cel tare. Dar daca forts de 5 unitati actloneaza in acelasi sens cu cea de 20 de unitati, rezulta a torta Insumats de 25 de unitali indreptata spre a sinqura tinta.

7. Mi$carea ondulatorie

Miscarea negati.va· cedeaza celei pozitive; la fel ca valurile care lovesc malul, mobile si lnselatoare ca Yin si Yang.

8. Detessree mentsts in cursu! ectiunii Treapta cea mai ina Ita a invataturii este concentrarea mentali3 pentru a produce un corp spi ritual, des prins insti nctiv de 9 rijile analizei ~i discernerii mediului inconjurator.

Actiunsa lnstinctlva este produsa de ate n l i a i nco nst i e nta, Acest fel de atent i e este a stare de vigilenla difuza ~i nslocallzata,

care implica 0 perceptia constienta sl neTntrerupta fala de corp, de spirit, de senzatll, de privire, de auz etc. Defapt, este vorba de un sirnt suplimentar.

lntuitia si instinctul sint strins legate de atentia lnconstlenta, Pentru a actiona intr-o cliplta ca un singur tot ~i a putea lovi spontan,este nevoie de reflexe necondltlonate: trebuie dezvoltata atentia inconstienta,

39

5. Energia interna - Qi

Oare cum reuseau daoistii sa-iiii prelungeascB viata? Exista numeroase texte care descriu exercltll vechi de sute de ani, prin care se tncearca 0 transformare interna a corpulul, un soi de alchimie biologica. Ase cum alehimia profana urrnarea transmutarea plumbului (metal brut, ordinar) in aur (metal nobil, scurnp), tot al?a alchimia daoista Nei dan urmarea purificarea interloara, iluminarea, renasterea omului in interiorul sau. Sa cautam sa desclfrarn eiteva idei de baza ale fiziologiei daoiste.

Omul are la dlspozitie in corpul sau doua feluri de energie: una - legata de muschl, care creste sau scade 0 data cu virsta, si alta - invlzlblla, dar care se poate exterioriza ccnstient sau inconstient sub diverse forme, considerate adesea drept vraji sau minuni. Astfel, se povestea ca lnteleptul daoistZhao Bing, prin stapinirea respiratlei - cscl aeesta era secretul. putea sa coboare nivelul apei dintr-un lac, sa impiedice apa sa fiarba sau ciinii sa latre ;=;i cite altele.

Desigur, tocmai aceasta energie vital a, nurnita ai, este cautata sl studiats de Taijiquan.

Grice fiinlB vie, orice om are Tn el bioenergie Oi prin lnsusl faptul ea traiests. Toata lumea are 0 zestre de Oi de la nastere, dar putlni oameni reusesc sa 0 dezvolte sau sa o stapineasca cu volnta, Oi se nurrreste Prana la yoghini, Pneuma la greci, suflst sau duh la

romani etc. Cuvintu I Oi are doua sensu ri: este yorba atlt de Energia Unlversala (vlata naturii, rnlscarea apei sl vintului etc.), cit ;=;i de Energia Vitala specifica omului. Oi-ul din om are deus aspecte: unul cosmic, nematerial, si altul parntntesc, material. "Adevaratul Oi este 0 cornbinatie a eeea ce se obtine din parnlnt, din apa, din hrana sl din aer". Oi-ul este, la daoisti, ;=;i un ansamblu de eurenti invizibili nurniti "vinele Dragonului", care strabat testa suprafata parnlntului, De aici provine si orienta rea Sscventei Taijifala de punctele cardinale.

Oi-ul se manifesta sub doua forme de energie (Jin): una vizibila (numita Wei Ot/, pentru ca se rnanifasta sub forma de caldura, magnetism iiii alte forma.s! alta Invizibila, care clrcula in corp de-a lungul unor canale numite "meridiane" sau se acurnuleaza mai mult sau mai putin in anumite puncte (de acupunctural in functie de orele zilei sau de functionarea unor organe (aceasta forma se nurneste Jin a,l. Prin Taijiquan se cauta obtinerea controlului asupra Jin Oi, astfel ca energia sa fie rnai intTi seslzata, apoi urrnarlta si, Tn fine, condusa pentru a realiza efecte atit interne (de 5anatate sau altele) cit :;;i externe (eficacitatea rniscarilor], Astfel Teiiiquan se aseamana cu Hatha Yoga indiana, caci ambele cauta in interiorul omului poarta spre cunoastersa de sine, care in fond nu este altceva decit controlul Oi-ului.

41

Pentru a da nastere miscarilor voluntare ~i pentr a receptiona tali stirnulii, creierul trebuie sa ernita ~i sa prirneasea energie printr-un sistem nervos simpatico

Se cu nose putl ne lucruri despre acest sistem fizio.log ic ~i despre ram ificatia sa a ntagonista -sistemul parasimpatic. Acesta din urma compenseaza actlvitatlle sistemului simpatic ~i are tendlnta de a concentra energia asupra impulsurilor inhibitoare care influenteaza diversele functf ale corpului omenesc.

Stirn ca sistemul nervos nu are capacitatea sa execute el Insusi functlile corpului cum ar fi: activitatea fizica. perceptia senzoriala sau operatllle intelectuale. Dar energia care strabate sistemul nervos daterrnina realizarea etectlva a acestor functiunl,

Sa pune intrebarea: de unde provine aceasta energiein corp? Printre numeroaseIe ipoteze sau raspunsuri la aceasta Intrebare, practicantii gimnasticii Taiji afirrne ca energia provine din surse externe cum ar fi cele naturale - ca alimentele sl aerul, ln cadrul altar scoli defilozofie (Yoga) energia din aer este denumita prana; dar in aceste scoli se insista numai asupra irnportantei aerului ~i a tehnicilor de respiratie dirijata,

Energia Oi provenlta de la aceste surse materiale sufers a prelucrare in principalele doua sisteme de conversie ale corpulul ornenesc, cel respirator ~i cel digestiv. Ambele au depozitate energiile corespunzatoare ln anumite "magazii" situate in diverse parti ale corpului. Energiile circula in corp prin canale cere leaga magaziile cu nurneroase organe ~I ,Jarti ale arganismului.

Stirn parerea daolstllor, ca in corpul omenesc exista trei Centre unde Oi-ul se localizeaza ~i apoi se poate preface, contribuind asrrel la transformarea qenerala a omului. in a ehimia daoista, aceste Centre sint considerate "vase de reacti e" cu ajutoru 1 ca rora se paste transmuta mintea ~j corpul omenesc. Ele poarta numele de Dantian. Dan inseamna sulfura de mercur (cinabru), iar Tian - cimp. Cinabrul este a substanta rosiatlca, raspindita in sudul Chinel.sl se folosea drept materie prima de baza pentru fabricarea "pietrei filozofale", un fel de catalizator extraordinar cu ajutoru! caruia alchirnistli ere-

. deau ca pot transforma metaleJe in aur.

Daoistil faceau 0 legatura strlnsa intre fabricarea auruluisi obtinerea nemuririi, adica intre alehimia externa sl cea lnterna. Cele trei centre Dantian sint:

- Oi Hei, (oceanul suflului). centrul inferior, amplasat la 2-3 degete sub ornblllc in punctul Dantian: este centrul vletii sl izvorul energiei sexuale;

42

... -

-JanZong~ (cazanul parnlntulul), palatul stacojiu, centrul mijlociu, amplasat putin deasupra plexului;

-Zu Oieo, (Iocullotusului superior), amplasatin cap, este centrul energiei spirituale.

Medicina chineza traitionala a stabilit ca exista 12 linii cu traseu complieat care strabat suprafata corpului, de la virful picioarelor pins in crestetul capului sau Ia virful degetelor de la mtini, de-a lungul carora circula Qi-ul, numite meridiane (Quing). Fiecare din ele este in legatura cu cite un organ al corpului :;;i se poate influenta organul actionlnd asupra meridianului sau. Mai sint ~i 8 rneridiane numite "curioasel! sau "neobi~nuite", fara legatura specifics cu vreun organ. Dintre acestea 6 sintsimetrice, dar doua parcurg linia mediana a corpului: Ren Mo- in fata ~i Du Mo - pe spate. Ren Mo este .canalu' de control" sau "meridianul de conceptie" prin care Oi-ul coboars de la buza inferioara a gurii spre Dantian; Du Mo este "canalui de functlonare" sau "meridianul de cornanda" prin care Qi-ul circula de la coccis spre buza superioara, trecind de-a lungul coloanei vertebra Ie sl peste crestetui capului.

Cele 8 meridiane neobisnuite servesc la circulatia Oi-ului prenatal sau rnostenlt (Yang),pe care il distribuie in tot corpul cu ajuto ru I respi ratlei interne. Practice nti i Tei]i au observat ca energia inmagazinata circula permanent de-a lungul canalelor. Totusl, se constata ca uneari ea are tendinta de a se oprfsl de a seconcentra intr-un lac sau altul ~i atunci apare boala. Canalele energetice au trasee paralele cu vasele sangvine ~i cu retelele nervoase. S-a observat ca exists anumite puncte pe suprafata corpului omenesc care dlrlieaza scurgerea energiei in canale. Aceste puncte vitale au fast I'ocalizate de medicii acupunctori.

Complexul de activitati sanogene ce poarta denumirea de Taijicuprinde:

- Tehnici de acupuncture sau prasopuncture, adica de stimulare a punctelor vitale prin inteparea lor cu ace metalice sau prin apasarea lor cu degetul;

- Tehnici de respiratie, de posturi (pozitii) ~i de miscar], urrnarind atragerea sl dirijarea biaenergiei spre un organ defect.

Se sustine ca atit Teiji cit si macrobiotica (arta hranirl] sanatoasel prelungesc viata prin asigurarea unei curgeri continue si corecte a bionenergiei in corp. Fluxul de energie are doua scopuri:

a) Procesul pozitiv, de procreare, care absoarbe energie Yang;

b) Procesul negativ, de conservare, care absoarbe energie Yin.

Instinctul sexual este 0 manifestare a procesului procreator Ydng. Mecanismul de autoaparare a organismului este 0 manifestare a instinctului de conservare, de factura Yin, la fel ca si starile afective care-l lnsotesc,

Qi-ul se acurnuleaza. printre alte locuri, si In organele genitale considerate de daoisti un sadlu important al fortelor interne de origine cosrnlca. Relatiile sexuale constituie actiuni impregnate de energie cosrntca, intrucit reprezlnta ° combinare a contrariilor, la fel cu activitatea de combinare ~i transformare continua Yin - Yang ce are loc peste tot in Univers.

Dupa ce se ajunge la stapinirea daplina a celor doua puteri generatoare, Yin 9i Yang, negativul si pozitivul, ele sint conservate printr-un proces de intinerire.

Daoistii au stabilit tot felul de tehnici cu ajutorul carora nu numai ca nu se pierde energia, ba chiar se acurnuleazs si, mai departe, se transforms in scopul obtinerli nemuririi. Tn mod esernanator, Taijiquan, lafel ca acupunctura, actionaaza asupra energiei vitale ai si a circulatiel sale. De aceea el este considerat 0 metoda eflcienta de vindecare a bolilor 9i un mijloc excelent pentru lrnbunatali rea ca I m u I ul, atentiei. vigorii, performa ntelor fizice 9i menta Ie.

5.1. Controlul suflului

Este yorba de 0 tehnica a respiratiei controlate, facuta simultan cu ° dirijare a atentiel.

Prin aceasts tehnica se aduna ai-ul imprastiat pentru a fi impins de-a lungul meridianelor, cacl "un earp fara ai este ca 0 candela fara ulei ".

5. 1.1. Respiretie ebdominsle

Teijiquen se bazeaza pe resplratia adinca, [oasa, abdorninala, realizata cu 0 arnpla rnlscare a rnuschiului diafragmei. Acest mod de respiratie se nurneste 9i embrionara, deoarece noul nascut respire cu "abdomenul" si nu prin umflarea pieptului, cum fac majoritatea oamenilor. Atunci cind abdomenul se umfla si se gole!?te ca un balon, volumul aerului vehiculat este incomparabil mai mare dedt la respiratia tnalta, intercostala. De asemenea, crests 91 stabilitatea corpului ~i linlstea rnintala (calmul). La respiratia obisnuita se schlrnba aerul din aproximativ 1/4 din valumul total al plamlnilor, eeea ce face sa stagneze permanent 0 mare cantitate de aer viciat. Corect este sa se respire cu Dantianul, vizualizind punctul respectiv sl tortind diafragma cit mai jos (ceea ce este

mai usor de facut la expiratle, dar mai greu la insplratie).

De asemenea, respiratia se face neaparat pe nas 9i trebuie permanent controlata, nu lasata sa se desfasoare involuntar. Stirn ca inspiratia nu permite executia unei actiuni puternice, in schimb expiratia permite contractla muschilor. Deci este obligatorie sincronizarea ~i potrivirea rniscaritor cu fazele respiratiai.

5.1.2. Respireti« inv;zibiliJ

Acest fel de respi ratie nu poate fi descrisa corect in cuvinte; este yorba de anumite senzatii care nu corespund notiunilor oblsnuite, Totusi. sa lncercam: prin participarea Yi (mintea, lntentia) Qi-ul trebuie trimis. prin Dantian, in tot corpul; deci nu porneste de la urneri sau din piept, ei din sacrum, din sira spinari}, in sus, de-a lungul meridianului Du Mo (insplratia) si apoi in jos, de-a lungul lui Ren Mo(expiratia). formindu-se un circuit numit "mica circulatie". Aceasta circulatie a Qi-ului poate fi practicats fie Tn posturi statice (in genunchi sau lntr-o asana) fie lntr-o forma dinarnica (Taijiquan, Baduanjin).

Gele de mai sus nu reprezinta sfaturi practice, ci explicatii teoretice (incomplete). care lncearca sa larnureasca ce este si ce vrea sa fie Taijiquan-ul de nivel superior, nu acela facut de tncepatorl.

5.2. Stapinirea Qi-ului

Neasteptat este faptul ca exercitiile pentru dobindirea stapinirii Qi-ului, deci a unei puteri neobisnult de marl, slnt foarte simple. Aparent niei nu sint exercitii, din acelea pe care Ie faeem in mod obisnuit, cu solicitarea rnuschilor, cu senzatii de durere sau oboseala datorita efortului fizic. Dirnpotriva, este yorba de repaus. de imobilitate. de relaxare. dar totodata si de un deosebit de puternic efart intelectual, de concentrare a atentiei si a voirrtei.

Etapele invatarii sint urrnatoarele:

1. Crearea conditiilor preliminare de aparitie a senzatiel de Oi in corp; aceste conditll sint: relaxarea totala ~i golul mental. Practic, 58 fac antrenarnente de relaxare, in pozltii statice (stind in pieioare - vezi 12.8.1.; a~ezat in lotus S8U semilotus; asezat in genunchi etc.); cu resplratla adlnca dar nefnrtata: cu alungarea oricarul gind. Aparentele tnseata, exercitille nu sint deloe usoare si la inceput va fi greu sa te relaxezi, sa stai nerniscat, sa nu-ti treacs ginduri triviale prin minte timp de 15-20 de minute. Dupa treeerea unui numar de antrenarnenta insa, atit corpul cit sl

43

mintea se obisnuiesc cu starea aceasta ~i pina la urma nu mai este nevoie de niei un efort pentru a sta asa, inca un arnanunt: la golul mental se ajunge mai usor nu tncercind de la inceput alungarea tuturor gindurilor ci mai pastrind totusi unul singur, de exemplu concentrarea asupra Dantian-ului.

2. Aparitia senzatiel de Oi: Oi-ul incepe sa fie simtit fie ca 0 caldura, fie ca 0 vibratle. fie ca 0 greutate, felul senzatlei depinzind de fiecare om. De obicei senzatia apare in Dantian poate tocmai din cauza exercitiilor din etapa precedenta. printre care sl cel de concentrare a atentiei, Senzatia de Oi apare fara vole, fara preliminarii sl la inceput dureeza putin timp. Dupa trecerea unui nurnar de antrenamente, senzatia apare des !;>i dureaza mai mult; elevuleste mai avansat.

3. lnceputul pllrnbarii Oi-ului in corp: cu ajutorul vointei se plirnba Oi-ul din Dantian spre diverse puncte pe sau in corp, apoi inapoi in Dantian. Elevul simte cum senzatia de caldura sau de vibratie, de greutateetc. se deplaseaza prin corp, condusa cu mintea, de la un punct la altul. Deplasarea se face cu viteza mica, pentru a nu pierde continuitatea senzatiei, fara intreruperi sau salturi. Deplasarea Qi-uJui este slncronizata eu resplratia !;>i se face tot in eadrul unor posturi statice.

4. Psrfectiona rea sta pinirii Oi-ulu i: transferarea instantanee a Oi-ului dintr-un punct al corpului in altul; tntarirea senzatlei: marlrea cantitati ide Qi ac u m u I at; exerclti i in m i sea re, cu viteza mica (Secventa Taijiquan), apoi cu viteza mare; emisia de Qi la distanta etc.

Pentru flecare etapa exists exercltii specifiee care permit, de exemplu, atingerea etapei atreia cam in 8-l2Iuni; etapa a patra dureaza 1-2 ani, dar aeeasta numai in cazul studiului series, zilnic, obligatoriu sub indrumarea 9i supravegherea unui profesor.

Trebuie sa atrag atentia asupra pericolului inchipuirii, ee apare adesea in cazullipsei unui instructor, ca "deja" ali facut progrese, ca sirntlti Qi~ul, ca ali devenit mare specialist - numai din caufa ca atl consumat mult ti m p cu antrena mentele sl ca n-are ci ne sa va contrazica: lieu cit noaptea e mai funga, cu ant se viseaziJ rna; mutt!", In cursul evolutlel orlcarui elev apartotfelul de senzatil neobisnuite, care usor pot fi confundate cu curgerea Oi-ului sau cu alte ispravi minunate. Nu va lasali lnselat si, mai ales, continuatl stradania !;>i antrenamentele. Cind ajunqetl unde trebuie, veti slrnti ce trebuie sl, mai ales, vor slrnti altll progresul dvs. Atunci nu va mai f loc de tndoialal

Artele orientale !;>i mai ales artele rnartiaIe orientale n-au fost in general bine intelese de occidentali. Pina in prezent putini sint

44

aceia care reusssc sa priceapa sau sa se apropie de formidabila disciplinare a rnintii !;>i a corpului care este necesara din partea oricarui elev serios, doritor sa ajunga pe culme. Majoritatea practlcantilor de Teiiiquan nici nu ajung vreodata sa slmta cu adevarat neobisnulta senzatle de putere pe care tl-o da staptnlrea Oi-ului. Aproape toata lumea care vede filme chinezasti cu "batai" fantastice ctteodata considera ca figurile !;>i rnaiestria actorilor slnt trucaje cinematografice sau inventii, basme. Fara a nega aportul regizorului 9i consilierilor sa; de specialitate sau a tehnicii de fabricare a iluziilor vizuale, trebuiesu bl.iniat ca majoritatea performantelor din filme sint aproape si foarte aproape de realitate, chiar daca unii actori mlrneaza numai faptele unor adevarati maestri, caci acestia nu se coboara sa joace in filme, sa-!?i vinda arta pe taraba,

Numeroase exercltii pentru verifiearea nivelului de staptnlre a Oi-ului de catre elevii care studiaza Taijiquan (sl Aikido) par spectatorului neavizat trueuri, srnecherll, aranjamente intre parteneri pentru impresionarea privitorilor. Totusi, exercltille sint sincere !?i aparentele chiar adevarul,

Un astfel deexercltiueste psstrarea unei pozitli stabile de catre un elev impins cu forta de unul sau mai multi parteneri care cauta sa-I doboare. Pozitia respectiva poate fl, de exemplu, sezlnd in genunchi sau sezind in fund cu picioarele sernilncrucisate, sau sUnd in picioare, sau chiar stind intr-un pieior! ln functle de nivelul de Gong Fu al elevului, el poate rezista numai unuia sau, dirnpotriva, mai multor adversari care-I imping cu forta, dar linistit, sau chiar cu socuri (Iovlturil !;>i prin surprindere. La un nivel superior de indeminare, energia externa este condusa de practicant prin propriul sau corp, pe 0 traiectorie clrcular.i, inapoi spre izvorul ei, provocind caderea adversaritor, in timp ce el ramine stabil si chiaf. zlrnbitor.

Un alt exercitlu din aceeasl categorie este incercarea a doi oameni de a ridica un elev competent care sta in picioare. Cind acesta i!;>i ridiea Oi-ul spre cap, celor doi Ie este usor sa-I salte cu picioarele la peste 0,5 m de la pamint. Daca Insa praetieantul i~i coboara energia si se anccreaza de sol celor doi nu numai C8 Ie este imposibil s8-1 mai ridice, dar chiar pot f U90r doborlti de adept.

Efectul propagandistic al aeestor exercltll este !?i mal mare cind partenerii sau "adversarii" sint voluntari dintre spectatori, care se conving pe pielea lor de puterile "supranaturale" ale unui om ce-sl controleaza Oi-ul.

Exista numeroase motive pentru care astfel de deprinderi si indeminarea de stapini-

re a energiei interne nu sint cunoscute si raspindite. Unul din ele este lipsa vointei si dorintei rnultor oameni de a suferi durerile inerente dezvoltarii musculaturtl, fie sub aspectul fortel, fie al elastlcitatii, fie al ambelor aspecte. Alt rnotiveste refuzul efortului ce trebuie facut pentru reeducarea corpulul, In vederea realinierii articulatiilor conform unor aranjamente cerute de 0 circulatie corsets a energiei interne. 1n ambele cazurl, de obicei nerealizarea se datoreste lipseiinoicatiilor si sfaturilor unui instructor competent. Daca unui elev nui se preda cum trsbuie, nu ise arata ce e bine sl ce e rau, el nu are de unde invala. Inva~atura prin lmitatie este relativ simpUi atunei cind profssorul manevreaza obiecta, cum ar f in cazul meseriei de bucstar sau cea de lacatu:;;. Nu mai ests la fel de usor de 'i'nvBtait, 9i totusi se poate, clnd invatatura se refera la miscar] complicate ale profesorului, de exemplu: dansuri, sport, [ocurl, Dar elevul nu maieste In stare sa invele prin simpla irnitare de actiuni ale profesorului care irnplica: a) controlul unor organeinterne sau al unor rnuschi ce nu sint la vedere; b) realinierea muscular-scheletlca a pozitiilor relative ale unor articulatll: c) rnanipular! ale enerqiei interne; d) alte activitati in care conducerea corpului cu minteaeste mai lrnportanta decit pozitlonarea exacts ei vizibi.la a unor parti ale corpului, Desi adevarata lnva;fatura a TaIjiquan-ului presupune clarificarea unor numeroase cazuri din cele 4 categorii de actiun l.care nu pot fi invalate prin sim pIa imitare, eel maiadesea elevii primesc drept singura i nd icati e sfat u I : "Uita-te atent si fa ca mine! ". De aceea, p ri ntre a Ite n eaj u nsu ri, apare :;;i 0 problerna larq raspindita, anume atitudinea prea "cooperanta" sau "politicoasa" a partenerilor la exercitlul de "Tmpingere a mlinilor" (Tvishoul .In loc sa eaute sa~i dezvolte senzatla corecta a energiei (Ofului) proprii ~i a partenerului prin actlunils specifice de: ascultarea energiei, cedarea energiei. ancorarea energiei ~i llplrea energiei, cei mal multi elevi efectueaza un fel de "Dansullmpingerii rnfinilor". In acest balet ambii parteneri cooperaaza la realizarea unei secvente de miscarl dinaint.e convenite la care, in lac de "cedeaza", elevul se retrage sl in lac sa "impinga"elev.ul urrnareste rniscarea partenerului. Uneori, rezultatul acestei atitu din i este 0 rnlscars destul de gra~ioasa care pe dinafara chiar seamana cu T8lj/quan si se pare ea ea ii si m u IfU m este pe m u 11i e levi. Acastia nustiu ce lnseamna adevaratul antrenament de Teijiquen, Elevul, nelnarmat ell bagajul minim de eunostinte filozofice, caruia nu i-au fost aratate mlscarlle eorecte de rotire interna a oaselor~i care nu este aju-

tat sa vizualizeze canalele intedoare prin care curge Q/-ul, nu poate decit salmite aspectul exterior al miscarllor lnstructorulul. Aceasta rnalrnutereala nu poate duee insa spre adevaratul Teijiquen.

Praeticarea exercltillor specifice de Teiiiquan trebuie sa se faca numai lmpreuna sau dupa anumite exercltii speciale, destinate dezvoltarii unor muschi care nu sint de obieei Implleatl de alte sporturi sau actlvltatl. Astfel de muschl slnt: cel de-a 'Iungul fluierului piciorului, rnuschii din jurul gleznei, ce.i din interiorul ccapsei, cei din dosul ~i din fata gltu.lui etc. Zona gitului este deosebit de irnportanta pentruasigurarea cireulatiei eorecte a Oi-ului. ln cazul unei pozitiiqresite a gitului :;oi capului -adica atitudinea oblsnuita, cu capul aplecat 1nainte - se blocheaza clrculatia Oi~ului pe sira splnarli in sus ~i peste cap, prin cele doua canale (meridiane) centrale Du ~i Ren. Chiar daca multe din in~ demtnarits specifice artei Teijiquen (de exempl u "ancorarea ", "cedarea") pot fi insuslte chiar cu a pozitle incorecta a gltului, a dev a rate I e rez u ltats n u pot fi ati n 58 dace n u S8 asigura libera circulatle a energiei in corp. Pentru aceasta sint obligatorii, de exemplu, lndreptarea si vertiealizarea g1tul.ui, precum ~ i a Ite co recti i a Ie poziti e i - de a b ice i 9 re!?ita - a diverselor componente ale corpului.

5.3. Manifestari ale Q.i-ului

Ca sa poats circula In corp, Qf-ul are nevoie de relaxarea totals a zonelor prin care curge. Orice semnal nervos lntilnit pe drum opreste mersul O/-ului. Semnalul nervos insearnna contractie musculara - voluntara sau involuntara ori frlntura unor articulatii, Semnal nervos poate fisl a dorlnta, 0 Intenlie, a ernotie,

Dar cine este total relaxat? 0 prima categorie de cazuri sint cele involuntare, de oamenii nconstienti, dar treji, Astfel de stari intTlnim la: sugari :;;i copii mid, nebuni, betivl, reliqlosl foarte credinclosi etc. Un eveniment deosebit care emotioneaza extrem de tare poate duce la pierderea controlului logic (educat) asupra corpului (pierderea mintilor), laslnd libera circulatia si utilizarea ·Qi~ ului, cu rezultatele spectaculoase, desi involuntare. Este cazul unei mame care-si vede sugarul lntr-un accident {incendiu, csderea unei mobile etc.lsi care se repede ca 0 leoaiCB sa-l scapa, actiontnd cu 0 forta cu totul ie~ita din cornun, lncornparabila cu puterile ei obisnu ite. Sau, tot 0 mama pirpirie - mergind pe strada - i~i vede copilul mie, neastlmparat, caztnd de la etajul10. Ea se repede sa-l prinda '~i reuee:?te s-o faca fa.ra a pall ni-

45

r~ c '. caz re al. pet recut in 1987 in B u cu resti si re.arst in press). dssi un rugbist mare ctt un dulap n-ar fi in stare de 0 lsprava simllara, tE.;':' a se fani sau a-si rupe oasele etc.

a alta categorie de oameni relaxati slnt e",1 educatl in acest scop printr-una din multeie metoda cunoscute.

Prin dirijarea conrrolataa Qi-ului in diverse zone din corp se poate vindeca rapid 0 rana, 0 fracture etc. sau se poate opri curgerea singelul In cazul infigerii unuiac, andrea, cutit etc. - exhibltil faeute de yoghini, fachiri, fanatici reliqiosi. De asernenea, se poate cbtine indilzirea unei suprafste a corpului pina ce S8 topests gheala sau zapada in eonju ratoare - caw I calugarilor tibetani.

Goncentrarea votuntara a Qj-ului in diverse puncte de pe suprafatacorputui asigur~. zonei respective caracteristici nsobisnuiteo Astfel, se cunosc rrurneroase cazuri de oameni care merg cu talpile goale pe jeratic, in cursul unor ceremonii rituale, fara sa se arda ~i tara sa apara pe talpii nici 0 u rrna, Sau alti i care pasesc cu talpile goale pe talsul unor sabii ascutite, la sarbator] folclorice (de fapt, tot ritualuri) din provincia chlneza. Sau maestrf de Q/gong care stau cu corpul orizontal sprijinit pe abdomen numai in vlrful ascutit al unei singure sullte cu coada infipta vertical in sol (demonstratie la sala Floreasca din Bucurestil, Nu mai vorbim despre rezistsnta fenomenala a corpului la lovituri de tot felul: cu purnnul, cu bastonukeu ciocanu.l,cu platra. Spargerea lemnelor, cara· rnizilor sau pietrelor prln lovirea cu mina, cu cotul sau cu fruntea nu este decit 0 [oaca faN de sparge rea pietrelor cu ciocanul, folosind drept nlcovala teasta unui specialist.

Faptul ca in astfel de cazurieste verba de

o dirijare controlata a Qj·ului printr-o concentrare adecvata a atentiel ~i nu de intirnplare sau altfel de trucuri este doveditsi de cele petrecute in cursul unei dernonstratii de mars pe jaratic. In timp ce fachirul lsi facea nurnarul, in aproplerea sa citiva ciini s-au luat la harta facind brusc 0 mare harmalaie .. Probabll os era un fachirtncepator, caci SMa impresionat din ea.uzagalagiei, pierzind U-!? I co n centr a rea, r;; ii me dl at s-a a rs in 9 rozitor pe talpi,

lata ~i un alt aspect: salbaticii descoperiti de exploratori prin Africa, America r;;i alts 10- curi refuzau sa se lase fotoqrafiatl de taarna ci!i astfel lise va "fu ra suf et u I ". Pin a recent, acsasta atitudineera considerata 0 dovada de inapoiere, 0 prostle, Acum stirn eEl orice fotografie reline 0 parte din bioenergia subiectului. Sint numerosl oarneni cu dotare nativa Ide exemplu binecunoscutul vindecator bucurestean Valeriu Popa) care pot diag-

46

nostica 0 beals plirnblndu-si mina deasupra unei fotografii (preferabil color) a pacientului, fara sa-l vada sau sa-l f vazut vreodata. Ei de fapt sesizeaza cu ajutorul "antenei" constituita de mina lor dereglarea bioenerqetica din corpul bolnavului, reproduss de fotografie .. lata dar inca a dovads a faptului ca nu tot ceea ee nustirn noi nuexlsta, nu se poate s.a.m.d, Bietii "salbatiCi" aveau dreptate, stlau ei ceva.

Vindecarea altei persoane Trnpllca un mare consum de bioenergie din partea celui care intervine. Este verba de echilibrarea Oi-

. ului, de desfundarea canalelor (meridianelor) :;;1 restabilirea circulatiei norrnale a energlei in corpul celui bolnav, prin influentarea lui adesea de la dlstanta. Dupa fiecare actiune de acest fel, eel ce emite Qj are neveie de un tirnp de odihna. pentru a-!?i refaee rezerva deenergie. Unul din cei mai puternici emitstori de Qf ca re a existat v reo data, se m n al at in textele cunoscute, a fost [sus. Acest fapt explica minunile fac"Ute deel, In Biblie se arninteste, de exernplu, cazul unei femei care numal atinptndu-l s-a vindecat. [sus a intrebat atunci: "Cine s-aatins de mine, caci am sirntit iesind din mine 0 putere de vindecare" (Luca).

Daca intarpretsm fenornenelesi parlorrnantele strani i, "minun ile", cu ajutorul teoriei bioenergiei, a Qi~ulu.i, Ie gasim imediat expllcatia, Teats clvilizatia chtneza este bazata pe cunossterea Q;-ului :?i poate ca aeesta este motivul netnteleqerii ei de cstre apuseni,

Semnalez caexercltiile deeoncentrare asupra zonei abdomenului ajunsssera prin sec. XIII-XIV sl la Constantinopol (Bizant), unde, sub denumirea de secta sau rniscarea isihastllor. a devenit 0 rnoda, aproape a religie .. Adeptii practicau asa-zisa omfaloscopie, adlca "privirea buricului" .. Printre adaptl erau ~i membrli dinastiei reqale a Cantacuzlnilor, chiar in pedoadain care orasulera asediat de ostile turcesti Icare l-au cucerit in 145.3).

5.4~ Performanle bazate pe Qigong

in povestlts populare chinezestlapar numeroase ispravi extraordinare ale erollor bun; sau rai, parerea fiindca oricine are vointa nscesara ajung:e dupa multi ani de antrenamente sa poata staplnl astfel de tehnIci. Printre faptele cele mai extravagante se numara,;

Palma de nislp: se lnfiqemlna de nenurnarate orl in nisip sau inorez. apoi este frecata cu vigoare. Rezultate: 0 lovltura cu palma este suflcienta ca sa doboare un am.

Degetul de otel: se loveste un elopot din fonta cu degetul aratator: dupa un timp se tncoarca punerea in miscare a clopotului fara a-l atinge, dar executind lovitura de la distanta. Pina la urma se ajunge la rniscarea clopotului numai indreptind degetul spre el. Mai tirziu, dace poti stinge 0 lumlnare aprins8, atintind degetul spre flacara de la vreo 6 m, lnseamna ca ai dobindit rnaiestria. Rezultate: rani rea sau moartea oricarei psrsoana spre care lndrepti degetul cu lntentle,

Gheara dragonului: la inceput arunci in sus vase goa Ie sl Ie prinzi de gura. Treptat umpli vasul eu nisip. Rezultate: poti prinde pasarsa din zbor sau poti strspunqe pielea unui adversar.

Pumnul fintinii: la miezul noptii te asezi in Ma bu (postura calaretului, fig. 12-39) 11nga 0 tintIna fiji lovesti cu pumnul spre oglinda apei. fn 2-3 ani vei incepe sa auzi un murmur dinspre apa. Rezultate: dupa vreo zece ani, poti dobori sau omori inamicul de la distanta.

Ascunderea testiculelor: prin rnlscari abdominale potrivite, folosind "aerul" din Dantian, poti ajunge sa ridici testiculele ~i sa Ie ascunzi in interiorul abdomenului, in ass fel ca sa nu mai poata fi atinse de loviturile adversarului.

lata ~i citeva tehnici, ceva mai credibile, unale chiar verificate:

Pasul zburitor: elevul va merge (in echilibru) pe marginea gurii unui vas mare, urnplut cu apa pentru stabilizare. Treptat se goleste vasul; trebuie sa ajungi 58 potl merge pe buza lui, chiar cind vasul este gol. 0 alta metoda este sa asterni pe 0 potaca un strat gros de vreo 30 cm de nisip peste care se asterne hirtie, apoi exersezi rnersul pe hirtie. Pina la urrna vei ajunge sa mergi pe iarba sau pe zepada, fara a lasa urme. Se povesteste ca rnaestrll din boxul Taiji puteau sa mearga astfel.

Cataratul pe peretl: se mai nurneste si "mer5ul sopirlei". Se sprijina 0 prajina pe un perete sl te calari pe ea in sus. Treptat se aprop(e praline de zid; pina la urrna te vei urce' pe zid fara prajina. Se mai poate exersa Jili in alt fel: stai cu spatele lipit de perete si incerci sa te catarl "infigind" calcliele in zid.

Boul de fier: se loveste abdomenul cu obiecte din ce in ce mai dure. Exarcitiul acesta, combinat eu resplratla adlnca sl cu masaje, te va face insensibil la lovituri de pumn sau pieior. in mod asemanator, se pot durifica urnerii, gitul, capul, picioarele, alte zone ale corpului.

Maturoiul de fier: din Ma bu (postura calaretuluil, intinde orizontal unul din picioare si stai asa pin a la 1-2 are. Vei putea dobori cu lovituri de pieior orice adversar.

Citeva vorbe despre Tian Xueh (atacul punctelor vitale): prin atingerea anumitor puncte de pe corp se pot obtine efecte dependente de tana atacului: lesin. moarte instantanee, moarte peste un anumit timp, hoala. Dificultatea metodei consta atit in efortul mintal de memorare a amplasarnentului punctelor pe corp si a efectelorasociate fiecarui punct sl modului de lovire, cit si in singele reee neeesar pentru a lovi cu precizie si 0 anurnlta forta un anumit punct pe corpul adversarului. Acesta nu sta Iinistit asteptind sa fie lovit, ci se mlsca si se lupta.

$i acurn, daca nu atl lnteles teo ria despre Yin, Yang sl Qi nu este nici un neeaz. Ar fi fost de mirare daca 0 pricepeati! Practlcati cu constiinciozitate exercitiile Taijiquan fiji dupa vreo Jilase luni mai recitltl capitolele respective. Pentru a Ie pricepe este nevoie de rnuncs ~i rabdare: efortul inteleetual singur nu este de ajuns. Problema consta nu numai In intelegerea teoriei ei ~i .in gasirea caller de utilizare a ei in practical

47

maestri ca sa pot! aprecia foloasele invataturii; cuvintele lnteleptilor; chiar de-ar fi vechi de 0 mie de ani, tot sint bune la ceve!".

6. Bazele teoretice ale Taijiquan-ului

Aceste "baze" sau "principii" teoretice reprezinta conceptia chinezilor, a creatorilor ~i sxpertllor in arta Taijiquan. Timp de secole 9i s-au straduit sa Ie descopere, sa Ie verifice, sa Ie sistematizeze ~i 0 parte (cred ca destul de mare) a lor va este p rezentata in co ntin uareo Teoria Taljiquan-ului se lnspira din concealia chinezilor despre lume, pe care am analizat-o in capitolele 3 ~i 4. Faptul ca multe dintre aceste idei nu Ie putem Inteleqe deodata, sau uneori chiar Ie contrazic pe ale noastre, nu tnsaamna ca ele sint qresite, Respectarea parerii altuia, toleranta. este 0 dovads de civilizatie si tntelepciune, Pe de alta parte, nesocotirea pareril altora ar putea sa ne coste seump uneori. Sa luarn cunostinta deci de aeeste idei, pentru aflarea carora s-au straduit nurnerosi oameni valorosi, si sa incerdim sa Ie patrundern tilcul sl chiar foloasele - desigur, in primul rind pentru practicarea Teijiquen-uu». Poate vom deseoperi, asa cum sustin chinezii, ca principiile teoretice ale boxului Taiji au 0 aplicabilitate mult mai larga, la to ate domeniile vietii. ~i poate ca efectul folosirii lor ne va scuti de vreun necaz sau ne va aduce vreo bucurie. Caci, sa nu uitam, "Cel mai orb este acela care nu vrea sa vedet". $i un proverb chinezesc spune "Trebuie sa te carari pe virtul muntelui ca sa poti judeca inalfimea cerutui: trebuie sa cobori in fundul vai; ca sa poti judeca adincimea pam1ntului; trebuie sa escutti leetia vechilor

6.1. Mintea conduce toate mi~carile

Toate actiunile ornenesti, inclusiv cele din antrenamentul sportiv, exceptindu-Ie pe cele reflexe, ar trebui sa fie conduse de minteo In conseclnta, mintea, mai ales capaeitatea ei de irnaqinatie, este dorninanta si in cazul exercitiilor Taijiquan, dirijind atentia elevului numai asupra actiunilor sale, in cursul intregului antrenament.

De exemplu, cind elevul ridica incet ambele bratetn "Forma de incepere" a Secventel, fig. 9.1., el trebuie sa-si imagineze rniscarea inainte de a 0 executa efectiv. Sau, cind "Tmpinge inainte", elevul trebuie mai intii sa~i reprezinte in minte imaginea respectlva :;oi dupa aceea sa rniste bratele astfel ca rniscarea lor exterloara sa semene cu "filmul" din minte. Cind vrea sa-si coboare Qi-ul in Dantian, el trebuie sa-sl inchipuie un suvoi de "ceva" (de exemplu apa, singe) care coboara spre abdomen. Pe masura ce siraqul de irnagini i se desfasoara in minte, la fel i se desfa~oara fiiii m ifiiicari Ie, ca si cind ar fi lnstrate pe o ala. De fapt, de la "Forma de lncepere" pina la "Forma de incheiere", toate rnlscarile unei Secvente trebuie conduse de minte sau, mai precis, trebuie sa se conformeze unor repre-

49

zentarl mentale (imagini tncfupuite). Asa cum se spune: "Mintea este stiiptnut, iareorput aseulta ".

Cum se manifesta relatiile dintre minte si corp? Prin urmatorul fel de comportare:

6.2. Si fH mosle

A fi .moale: sau "slab" tnsearnna a fi relaxat, a cede, a nu folosi forts. "Relaxarea" in sensu I cerut de boxul Taiji nu tnseamns 0 deconectare deplina ci 0 slabira a unor rnuschi sl artieulajil, precum !iii 0 ui?urinta a rnlscarii, nu cu gesturi smucite, nu cu forta inflexibila. Pozitia co recta a corpulul este cu spinarea tlnata dreapta firesc, pentru a putea rnisca user caput, trunchiul si membrele. Nu te apleca inainte, inapoi, lateral; pastreaza doar 0 pozitie stabile si corecta cu ajutorul a ceea ce se chearna ,,0 forya bine stapinita" sau "energia interns".

Clnd trebuie rotunjite bratele, rotunjesteIe cit mai bine, fara frinturi ascutite (la coate, la umeri); cind trebuie indoit piciorul, indoaie-I a!iia cum se cere, dar cu gradul corect de incordare, in timp ce restul muschilor sint relaxati, Desigur, tncepatorllor Ie va figreu sa faca totul bine, fara excese intr-un sens sau altu1. Mai intii vor tnvata sa se relaxeze,

. 'cu toate artlculatiile neimpiedicate de efort !?i cu muschil flexibili. Din sltuatia de relaxare vor tnvata treptat sa-!?i staptrreasca forta !?i sa se rnlste continuu, curqator si armonios.

Relaxarea este 0 stare fizica, fiind insa controlata de minte, Ea se obtlne printr-un efort constient de stapinlre a gindurilor !?i actiun i lor. Pentru dobindi rea relaxarf este necesara antrenarea rnintll sa lucreze cu noi metode de gindire si Invatarea corpului - pentru ca el sa functlonezs cu noi metode de

, actiune, Aceste antrenamente cer vointa, perseverenta i?i atentle. Majoritatea oamenilor nu se pot relaxa complet de la sine si nici rnacar nu-si dau seama de aceasta. Toata lumea insa poate dipata indeminarea de a se relaxa la cornanda, pentru perioade mai scurte sau mai lungi, i?i aceasta realizare merita toate eforturile ~i timpul necesare pentru tnvatarsa ei.

Pe vremuri, adeptll se izolau, caci ce situatie ar fi putut asigura mai bine conditiile necesare lnsusirii relaxant decit izolarea .. sihastria? Nu degeaba marii maestri s-au retras in locuri llnistite, unde sa poata face exercltiile fara a fi perturbati de all; oameni, de evenimente, de stiri, Dupa 0 perioada de timp, care dura cttiva ani, slhastrli deveneau relaxatl si calrni, dar mal ales imperturbabili, Cacl aici este dificultatea: sa oastrezi relaxarea, sa fil calm, ch iar in prszenta a nu-

50

meroase motive de raactle, de contractie, de surprizeEste evident ca aceasta capacitate nu poate fi decit rezultatul unui antrenament specific, de lunga durata, care sa plitrunda adinc in subconstient.

La inceput veti constata di pentru a te relaxa este nevoie de un efort mintal prin care sa controlezi starea fizica. In etapele urmatoare ale invatarii vetl afla ca, de fapt, adevarata relaxare nu are nimic de-a face cu controlul corpului prin minte. Tocmai invers, mintea trebuie sa nu faea nimic, deci nu trebuie sa gindeasca ci sa lase lucrurile in voia lor. Orice efort, oriee gind, orice dorlnta reprezinta 0 activitate nervoasa constienta, care lmpiedica relaxarea rnlntala !iii corporala, declcirculatla Q;-ului. Numai cind actionezi fara nici 0 gindire constienta, fara efort aparent, estl cu adevarat relaxat ~i reactionezi spontan.

Cine reuseste sa fie moale are urrnatoarele 5 avantaje:

6,2.1. £Iasticitatea si mobilitatea muschilor

Fiecare rnuschi din cei pe care Ti are un om este intr-o stare permanents de incordare partial a, chiar l?i in timpul cdlhnel. Aceasta incordare continua se nurnaste tonus muscular, Drice rniscare sau exercitiu fizic necesita de.zvoltarea unei forte i?i deci a crestere a tensiunii musculare. Aceasta forya sau tensiune se obtlne firesc prin contractia rnuschllor. fnsa arice contractle trebuie urrnata de orelaxare complete a muschlului, altfel ar ramtne o incordare rezi dua la care se acu m uleaza, ducind la scaderea elasticitatii muschiului. Mi!;),carlle devin smucite, retinute, neindeminaticeo Daca Tnsa fiecare contractie este urrnats de 0 relaxare cornpleta, mlscarlle devin libere, rotunde si curqatoare, A fi moale duce la 0 mobilitate unasa. Deci toate exercltllle trebuiesc facute "slab", fara forte,

6.2.2. Randamentul energetic maxim (rezultat maxim cu efort minim)

Daca esti "moale" se rnareste eficienlao Cind e~ti tot timpul incordat tnsaarnna ca in continuu dezvolti 0 fO'1a inutila, consumind pentru ea 0 cantitate enorrna de energie, Eficienta tnsearnna sa folosesti nurnarul minim de rnuschi necesari pentru efectuarea unei anumite rniscar], iar pe ceilalti sa-l til relaxatl. Trebuie sa lnveti cum sa te relaxezi, cum sa canservi energia si s-o folosestl mai eficient, cheltuind minimul necesar. Astle I IImo1iciunea" va dezvolta eficienta,

6.2.3. fmbuniitiitirea tunctionerii sistemului respirator st a celui circulator

Dadl tii corpul "moale" se Irnbunatateste functionarea sistemului respirator. lncordarea involuntara a numerosi rnuschi dauneazii respiratiei, impiedicind diafragrna ~i alli rnuschi care participa la respiratie sa fie elastici ~i sa se com porte corect.

Comportarea "moale" lmbunatateste functionaraa si tonusul sistemului circulator prin marlrea eflcientei la contractla muschilor respiratori ~i a celor scheletici. Aceasta mareste diferenta de presiune dintre vasele periferice ~i vena cava, ajutlnd la Intoarcerea slngelui venos spre inima. Totodata, respiretia mai buna rnareste ~j gradientul de presiune dintre vasele periferice si cele centrale. La fiecare contractie a muschiului diafragma, cavitatea toracica se mareste iar eea abdorninabila 58 rnlcsoreaza. Astfel, presiunea din zona toracelui scade iar cea din zona abdomenulul creste, intensificlndu-se circulatla singelui.

9.2.4. Evitarea senzetiet de lrica

A fi "moale" lmpledica aparitia fricii. Este aproape imposibil sa-ti fie frica cacs esti relaxat.

6.2.5. Dezvoltarea tuciditetit (a slnge/ui rece)

A fi "moale" ajuta ~i la 0 gindire clara.

Este foarte greu sa nu devii excesiv de emotionat lntr-o perioada de criza. Cit timp este intr-o stare de deranjament emotional mintea functioneaza dezordonat ~i confuz. Numai clnd este calma si lin i!?tita mintea poate primi ~i raspunde diverselor sollcitari, Numai atunci mintea este lucida si poate face fata cu succes momentelor de criza ~i stress.

De la inceputul antrenamentului elevul trebuie sa fie perfect calm, fara nici 0 preocupare sau gind, in afara grijii de a-si tine capul sus ~i drept, corpul ~i bratele relaxate sl respiratia fireasca. Daca nu sint indeplinite aceste condltll, elevul nu trebuie sa lnceapa Secventa! Este foarte important ca mai inainte de inceperea sxercltlului sa fie realizaU, starea de liniste l;ii de gol minta!. lar aceasta stare trebuie psstrata de-a lungul Tntregii Secvente, indiferent ca actiunile sint simple sau complicate, ca posturile sint trialte sau joase. Numai in acest mod mintea se poate concentra fara rezerve si poate dirija fiecare arnanunt al miscarll: altfel, apare discordanta, Taijiquan necesita .Jinistea

prin rniscari " si "acliuni faeute cu cairn". Prin ele se evita atlt suprasolicitarea rnintii cit si oboseala corpului.

6.3. Sa fij lent

Orice Secventa de rnlscarl a boxului Tali; trebuie efectuata incet. Tncetineala serveste urrnatoarelor scopuri:

a) Sa dea Incepatorului ragaz pentru gindire, adica timpul neeesar pentru a se concentra asupra efectuarii flecarei forme (procedeu), pe masura ce a etectueaza:

b) Sa oblige elevul la acordarea intregii sale atentii fiecarei forme, pe masura ce 0 executa; altfel, atentia i se lmprastia si mlscarue i se "rup", devin frinte;

c) Sa evite accidentarea vreunui tesut muscular, cauzata de 0 eventuala suprasolicitare brusca, Tncetineala lasa timp muschilor sa se tncalzeasca:

d] Sa usureze munca instructorului, dindu-i timp pentru observarea l;ii corectarea gre1,)elilorfacute de elevi, la fiecare miscare,

e) Sa impiedice elevul de a-si folosi inertia pentru a trece astfel peste unele miscari mai dificile, de exemplu cind se roteste pe un picior. Incetineala 11 obliqa pe un elev sa-1,)i foloseasca tOli rnuschii necesari executlel flecarei Forme;

f) Sa imprime elevului un echilibru excelent prin controlul ~i coordonarea rnuschilor, prin perceptla kinestezlca, care este capacitatea de a-si simti eontractarea sau relaxarea m usch ilo r, de a sti ce face fieeare rnusch i. De asemenea, este capacitate a de a sirnti 1,)i a stl pozitia fiecarui rnuschl sau os In timpul rniscarll, Aceasta perceptle kinestezica se obtine prin exercitllle boxului Taiji.

g) Sa impiedice rigidizarea corpului prin prevenirea contractiilor reziduale sau involuntare. Este foarte greu sa fii moale si relaxat cind te rnisti rapid.

Fiecare individ are propriul sau ritm natural, biologic. In vremurile actuale sintem insa sili]! sa ne adaptarn la ritmuri mai rapide declt acelea care erau pe timpul stramosllor nostri, ceea ce duce inevitabil la tensiuni interne nervoase s] musculare. Boxul Taiji ne ajuta sa ne desprindem de acest ritm nesanates si sa revenim la ritmul nostru propriu.

Fieeare om trebuie sa-si cunoasca propriul sau ritm de vtata. De exemplu, ritmul resplratiei sale firesrl, raportul duratei inspiratiei sl explratiei. Pentru a va cunoaste ritmul, ascultati-va, ascultati-va corpul.

La inceput veti remarca 0 oarecare lncordare daca va miscatl cu un ritm mai rapid sau mai lent declt cel propriu, natural. Numai printr-o atentle sustinuta !,)i 0 sesizare per-

-;

51

manenta a lncordarii involuntare, precum si o exersare perseverenta a miscarilor Intr-un ritm ceva mai lent vetl putea cobort ritmulla nivelul normal. Cu timpul, veti ajunge sa fili relaxat chiar la un ritm foarte lent, iar elevii avensati i~i vor putea rnentine staptnirea !i>i coordonarea perfects a rnlscarllor indiferent daca Ie executa repede sau incet.

0.4. Sa tii neagresiv

Nu se poate incerca sa fii neagresiv; poti numai sa fii neagresiv. A "incerea sa fii" nu este acelasl lucrusl cu "a fi". Cind incerci sa fii altceva, Insearnna ca estl ceva ~i doresti sa devii altceva. In timp ee in cerci, esti totusl intr-o stare agresiva.

Ca sa inlelegi neagresiunea mai intii trebuie lnteles ce este agresiunea, cum apare si de ce apare. Neagresiunea nu poatefi dorita. deoarece orice dorinte sau vointa este 0 forma de agresiune (de fapt, 0 activitate nervoasa constienta). Agresiunea apare cind in sinea ta te sirnti gol I?i singur, senzatii care provoaca frica. Primul pas in lupta cu frica este sa te autoevaluezi critic, privindu-te din afara!i>i aeceptind sltuatia asa cum este, A incerca sa pari altceva, adica ceea ce doresti sa fii, este numai 0 fuga din fata reatitatil, Lupta de ate comporta altfel dectt tl-e firea, eonflictul dintre ce ssti ~i ce ai dori sa fii, provoaca anxietate ~i incordare.

Posesiunile psiho1ogice sau averea materiala iti creeaza 0 senzatie de siguranta. Aceste legaturi fala de idei, lucruri. persoane sint insa $i un izvor de necazuri. Fiecare am este legat de slnquratataa sa, de golul sau, de frica sau durerea sa. Tu estl chiar aceste sanzatii. Numai dadi pricepi acest proces de gindire poti afta lntelesul ideii de neagresiu-

ne. .

Tn timpul exersarll Sscventel Taijiquan nu te preocupa prea mult de ceea ce faci, cacl alttel vei incorda prea tare muschii. Trebuie numai sa lasi miscarile sa se desfasoare de la sine. Nu trebuie sa te blochezi de frica grel?elilor pe care le-ai putea face.

Neagresiunea nu lnsearnna resemnare sau pasivitate. Daca vei fi atacat, te vei apara, Dar, pe de alta parte, nu trebuie nici rnacar sa-1i treaca prin cap sa atacl sau sa faci rau cuiva, orieui. Pe dinatara vei aparea foarte Ii· nistit, dar in interior mintea iti va f atenta, deschisa, receptive si gata sa reactloneze. In permanents trebuie sa fii constient de orice se petrece In jurul tau.

Neagresiunea se bazeaza pe un principiu de aparare. Logica acestui prineipiu este aceea ca, dace nu te opui sau nu faci rau cuiva, nimeni nu-ti va face rau. Principiul acesta

52

se materializeaza in boxul Taijiprin rniscarile de inaintare ~i de retragere. Daca adversarul tnalntsaza - te retragi. Daca else retragetu inaintezi. Te llpasti de el si-l urmsrestl oriunde s-ar duce.Tnaintarea sau retragerea, la dreapta sau la stinga, inainte sau inapoi, in sus sau in jos, tare sau moale - toate aces· tea reprezinta miscart dintr-o parte sau alta, subliniind echilibrul unor contradictii. 0 parte urrneaza !i>i apoi Inlocuieste pe alta. Din cercul Taiji, al Yin-ului sau Yang·ului, al tarelui ~i moalelui se naste principiul non-Iuptei, non-conflictului, al unirii sl armoniei.

6.5. Sa fii natural (sponta")

Tn Taijiquan flecare mlscare trebuie sa fie eonfortablla. Daca nu este, tnsearnns ca ai facut a gre;;eala. Membrele nu trebuie nlciodata lin ute drepte sau rigide, ci putin indoite la fiecare articulatle, astfel ca sa formeze in perrnanenta curbe firestl,

Hesplratia nu trebuie sa fie tortata, A a torta tnsearnna a contracta rnuschii pieptului ~i a ingreuna respiratla. Hespiratia ingreunata provoaca senaatia de oboseala dupa antrenament, in loeul senzatiel corecte de relaxare. Bespiratia trebuie sa fie fireasca I?i usoara, numai pe nas.

o minte conditionats (dresata) nu poate fi naturals sau spontana. Numai 0 minte libara !iii netncarcata cu prejudecati poate fi spontana,

o minte libers nu poate exista decit prin inlelegerea a ceea ce este 0 minte plina de reflexe conditionate. Numai dupa ce studiezi ~i pricepi structura, modul de functionare I?i limitele mintii (gindirii) potl intelege ce este mintea condltlonata, Dar 0 minte conditionata nu se poate lnteleqe pe ea tnsasl, deoarece este inchisa si are prejudecati, Numai 0 minte deschlss poate fi llbera 9i fara idei fixe.

Mintea oricarui am este conditionata de mediu ~i de mostenirea culturala, de factorii politici, socia Ii, reliqiosl, economici, stilntlflci. Acesti factori deforrneaza mintea in conformitate cu bagajul de cunostinte vechi. o minte condlticnata poate reactiona numai in conformitate cu factorii care au conditlonat-o, eu mostenirea de cunostinte, cu ceea ce deja stie. Toate raspunsurlle conditionate sint vech i, s-au mai repetat. Conditionarea te ingradei?te in tara trecutului. Atita vreme cit memoria, gindul I?i treeutul intervin in prezent, nu vei putea fi liber sa raspunzl spontan la cerintele noi ale momentului prezent. Libertatea de gindire tnsearnna spontaneitate. Spontaneitatea nu poate coexista cu modurile batatorlte de gindire, cu preludecatlle,

De oblcel, percepem 0 noutate prin ocheIarii experientei trecutului. Gindurile lili ernotiile anterioare sint ea niste ochelari care dlstcrslcneaza imaginea prezentului. Aceasta da nastere la subiectivism. A fi sensibil tnseamna sa percepi totul deodata dar obiectiv, precum lili sa compari simultan perceptia noua cu intreaga experlenta trecuta, astfel ca perturbatia si raspunsul sa alcatulasca un singur tot, complet si inseparabil.

Sensibilitatea deci nu are nimic de-a face cu a f emotiv sau subiectiv, ci cu 0 stare de si mplitate, 0 stare de atentie, Cit ti mp mintea este lncarcata cu credinte sl pareri vechi, nu po ate fi sensibila. Orice cunoastere sau eredinla este incarcata cu prejudecati sau dorin~e. Dadi mintea li-e conditionata cu toate -iceste vechituri, nu vei putea percepe noul deeit prin geamul deformat al vechiului. DacB ajungi sa inlelegi aeeste argumente, constati ca deja ceata deforrnanta - creata de ideile lili notiunlle preconcepute - iricepe sa se destrame. Sensibilitatea este sesizarea tuturor stimulilor interni sl externi. Tnseamna ca prin organele de simt vei deveni instantaneu constlent ~i totodata vei raspunde automat liii firesc la orice perieol iminent.

Practic antrenamentele boxului Taiji urrnaresc dezvoltarea a doua moduri principale de sesizare: prin pipait si prin perceptie (extrasenzoriala), Dezvoltarea pipaitului se bazeaza pe antrenarea unui singur organ: pielea. Dezvoltarea perceptlei se bazeaza Tnsa pe exersarea ansamblului corpului omenesc. Corpul omenesc este si poate deveni mai sensibilia variatii ale presiunii sl temperaturii, interne !?i externe, precum si la rnanifestari ale altor corpuri vii (blocurenti etc.).

Desi la antrenamente sint dezvoltate cu precedere aceste doua moduri de sesizare a

Crice gindire si orlce miscara ar trebui sa fie naturals sl spontana. Nu trebuie ca gindul sau rniscarea sa reflecte vreo cunoastere anteri oa ra, vreu n con cept. T otu I a r tre bu i sa fi e automat. Spontaneitatea apare insa numai dupa inteleqerea rolului pe care il are tehnica sau metoda de exersare in cadrul ansamblului artei Taiji. Tehnica sau metoda constituie numai 0 parte din Tot. De abia dupa ce intelegi relatia partii tala de intreg inseamna ca tl-ai tnsuslt tehnica sl ai trecut dincolo de ea, ca ai devenit spontan sl natural. Mi~ci:~rile iti vor fi perfeete fara ca, aparent, sa res peete vreo regula. Forma extertoars si semnificatla interioara vor fi imbinate intr-un tot unitar.

6.6. Sa fii sensibil

pericolelor, cu scopul utillzaril lor la autoapara re, nu trebuie neglijat nici unul din eeleI a lte si rntu ri stiuts, cacl sl el e trebuie folosite daca se urrnarests 0 cunoasters echilibrata a sltuatlei lnconjuratoare, in contextul autoperfectionarii in arta Taijiquan.

6.7. Si fii cumpatat (eviti exceselel

Aplicarea principiului rnoderatiei sau al "drumului de mijloc" 1a modul de executle a rniscarllor din Secventa Teij! se rsallzeaza in trei feluri:

a) pasul sa nu fie exeesiv de lung;

b) nu intinde bratul prea mult (nu-tl bloca articulatiile):

c) la capatul de cursa al fiecarei rniscar! se pastreazs 0 rezerva, folosita pentru inceperea miscarii urrnatoare. Caci Yin contine putin Yang; Yang include putin Yin. Orice lucru sau actlune contine tn el (ea) sl cite ceva din opusui sau, Chiar cercul Taijireprezinta principiul curnpatarll, care aplicet Ia modul de rniscare iti da senzatia de intreg !;ii unitate.

6.S. Sa fii mereu in mlseare (si curgi ca apa)

Filozofia daoista consldera ea viata este schimbatoare. Ea se transforrna sl eurge continuu. Viete nu este niciodata statica, fixa. Tot ce este nernlscat este mort.

Tonusul muscular adecvat !;ii alternanta echilibrata a contractiei cu relaxarea musculara sint asociate cu senzatia generala de bine l?i cu stabilitatea ernotlonala. Din miscare se obtine senlnatatea ~i stabilitatea prin descarcarea tensiunilor interne, rsalizata de transferul continuu al greutatii corpului de pe un pieior pe celalalt, Tocmai prin acest transfer se ajunge la lntari rea [contractia) unei parti a corpului simultan cu inmuierea (relaxarea) celeilalte part! Ca rezultat al acestor succesiuni de tncordarl sl rei axa ri ale rnuschllor scheletici, circulatia singelui se trnbunatateste sl elevul se simte relaxat si nu obosit.

Clnd tnvata rnlscarlle de baza ~i eoordonarea lor, elevul trebuie sa-~i indrepte atentia asupra transformarllor repetate a situ aliilor "plin-gol" sl asupra rnutarilor centrului de greutate, care se petree la fiecare rniscare si pas al Secventei. De asemenea, trebuie sa studieze cu atentis rniscarea corpului si mtinilor sale, treclndu-Ie din situatla "gol" in "plin" si invers, cu marcarea clara a diferentelor dintre sltuatii, fara pauze, astfel ca suvoiul gindirii constiente sa curga netulburat de variatille ce apar in rniscari, de la inceput pina la sfirsit. Daca nu reusaste sa-:;;i insuseascs aeeste transformari subtile de sta-

53

Continuitatea ests a dovada a tariei im~rioare. Cel slab este inconseevent, sare de Ie: una la alta. Prineipiul corrtinultatii se aplica exercltillor Taijiin trei feluri:

a) Ritmul sl viteza se rnentln constante de la inceputul pina la sflrsitul Secventel, la toate forrnele si mlscarile:

b) Nu se face niei 0 intrerupere a rniscarii de la inceputul pina la sflrsitul Secventei. Semnificatia aeestei idei este asemuita de chinezi cu tehnica de prelucrare a gogoa~ei viermelui de matase. Daca vrei sa depeni un fir de pe gogoa~a, n u trebu ie sa tragi de el ba incet, ba repede, caci se rupe .. Daea insa, trag,i cu viteza constants. se desprinde un fir uniform si puternic.

cl Drice inceput este totdeauna ~i un stirslt: sflrsitul unei actiuni este !?i inceputul alteia. Astfel te reintorei de unde ai inceput, la origini; efectuezi un ciclu de viata sl deserii un cerc (Taijl1.

Nu uita ca ritmul !iii viteza constanta in timpul Secventei TaIji contribuie la a scurgere regulata a rnlscarll, evitindu-se astfel intreruperile !iii contribuind la continuitatea intregu I ui.

re, deplasarile sale vor fi "rupte", producind rniscari greoaie sau instabilitate. Zicala IICU agilitatea unei pisici si torte unui vierme de mstese" descrie foarte clar usurlnta deplasarii !iii pasllor, precum si forte constants ce trebuie sa relasa din mlscarlle boxului Taijiquan. Calea spre aceasta comportare a constituie precizia efectuaril transformarilor repetate "plin-go I", care rnentin corpu I !?i membrele intr-un echilibru deplin de-a lungul rniscarilor. Tn caz contrar, nu poate fi vorba nici de agilitate nici de regularitatea curgerii energiei.

Orlclt de complicate ar fi rniscarile pe care Ie tnvata, elevul sa-!?i mentina calrnul, sa nu fie grabit, niei ingrijorat sl nici crispat. Aceata coridltle de baza din boxul Taijise nurneste "a rnentinsqreutatea in centru" (centrul corpului; Dantian; centrul poligonului de sprijin pe sol etc.). Tnainte de a te intoarce, ai grija sa fie corpul echilibrat; cind te deplasezi inainte ~i inapoi, mai lntli pune pe sol piciorul ridieat ~i dupa aceea muta treptat greutatea pe el. Tn acelasi timp, stabilitatea corpului este ajutata de umerii cobortti, de talia si coapsele relaxate, precum si de rniscarile alternativ "plin-gol" ale miinilor. Prlntr-un astfel de antrenament, constient sl perseverent, elevul va ajunge la nivelul de a nu-si mai pierde stabilitatea, indiferent daca se mi!;lqa incet sau repede.

6.9. Sa fii neintrerupt

54

,

6.10. Sa nu fii grabit

Scurgerea timpului Insearnna memorie.

Memoria inseamna timp. Daca te poti gindi la un trecut, te poti gindi!;li la un viitor. Viitoru I este ca a extra po I a re a trecutu lui. P reze ntul este ea 0 trecere spre viitor.

Notiunea de timp lrnpllcs s] 0 devenire, 0 transformare. E~ti ceva !?i vrei sa devii altceva, Ai numai acestea, dar mai vrei !;li acelea. Memoria a creatgindul. Fara gind nu exista niei memorie, niei timp. Gindul asiaura eontinuitatea in limp a memoriei. GTnd insearnna timp. Timpul Insearnna continuitateo Dar sesizarea scurgerii timpului irnplica si ea 0 activitate nervoasa constlenta, care irnpiedlca curgerea Q;-ului.

Daca nu acorzi intreaga atentls flscarei rniscari pe masura ee apare in cursul antrenamentului. exercitllle vor deveni plicticoase 9i obositoare, fiind facute neqlijant si fara chef. Nu trebuie sa te ginde!?ti la eeea ce toemai ai faeut sau la ceea ce urrneaza sa faci, caci aeeste ginduri ti-ar farimita atentia, Fragmentarea dlvlzeaza mintea $i cheltuleste degeaba energia necesara pentru rnentinerea atentiel, Fiecare forma a Secventei trebuie "ingropata"!?i uitata imediat ce a fast executata, Daca potl uita complet trecutul, vei putea sa te preocupi de eeea ce faci in acest moment, astfel ca prezentul sa fie mereu nou si proaspat. Dupa ce intelegi ca orlce sflrsit reprezinta !?i un inceput sau ea ariee inceput este totdeauna !?i un sflrsit, vei lntelege ~i faptul ca totul este etern, in afara timpului, ca graba n-are rost. $i aceasta stare, in care nu se mai seslzeaza scurgerea tirnpului, reprezlnta a faleta a "go.lului" mintal.

Daea traiesti in armonie cu tine tnsuti, cu propriile tale ritmuri biologice, ajungi sa nu te grabe!?ti ci sa actionezi clnd trebuie, Te odihnesti inainte de a obosi, te ing rijesti inainte de a fi bolnav. .Pentru a putea sa vineze mai bine, tigrul Isi respects odihne" - sustinea un intelept cu 500 de ani inaintea erei naastre.

6.11. Sa tii atent (vigilent)

Tn afara de starea de.calm, elevul trebuie sa-!?i indrepte atentla spre ceea ce face !;li sa verifiee ea, de-a lungul antrenamentului, fiecare din rniscarl sa se conformeze regulilor de baza. Nu se admite ca privirea sau mintea sa sara de colo-colo in timpul exeroitiului, Incapatorilor Ie este greu sa respecte aceasta regula de concentrare, dar eu volnta si perseverenta. prin antrenamente consecvente, se ajunge ca m i!?cii rile sa urmeze gindurilor, iar ctnd cele doua vor fi Tn armonie energia interne va crests.

Atentia nu are nimic de-a face cu concentrarea. Concentrarea este 0 atentie exclusi-

. va. Aceasta exclusivitate, aceasta focalizare a gindirii necsslta un efort foarte mare fiji eonstituie totodata 0 rezistenta in calea gindirii. Concentrarea tnsearnna ca mintea era distrasa ~i pentru Inlaturarea distractiel trebuie consurnats energie. Dar daca astfel se pierde 0 parte din energia disponlbila, cita din ea mai rarnlne pentru actiunea utila de gTndire sl atentie? Atentia nu poate fi deplina declt atunci clnd mintea nu este distrasa sau fa rim ilata.

Atentia realizeaza legatura mintala a unui exercitiu fizic. Atentia lnsearnna integrarea rnintii cu corpul. Controlul rnuschilor voluntari se face naturalsi spontan. Atentia include concentrarea, dar concentrarea nu include atentia, Prin tnteleqeree diferentei dintre atentle si eoneentrare vel putea afla ce rol joaca fieeare dintre ele in cadrul antrenamentului Taiji.

Folcseste viziunea periferica, nu pe cea centrals. Clnd privesti un obiect, nu-I privi numai cu coada ochiului ci si cu toata atentia incordata. In cadrul exercitlllor cu partener se invata deprinderea de a nu te supraconcentra. Cu alte cuvinte, vei lnvata sa folosesti viziunea psriferica: altfel, vei vedea numai miinile adversarului, dar nu-i vei sesiza intregul corp.

Un exemplu de supraconcentrare este si acesta: lncearca sa cobori in vlteza pe 0 seara mai abrupta, dar coneentrindu-te asupra flecarei trepte si fiscarui pas pe care iI facio Este foarte probabil ca te vei impiedica si vei cadea, Retine: sa nu ajungi la extreme, sa nu te supraconcentrezi.

Atentia tnsearnna si spontaneitate si armonie. Daca esti atent, totul decurge firesc sl, ca urmare, se petreee 0 unire a rnintii eu corpul, Mintea este corpul, Corpul este mintea. Ele nu mai potfi separate. Pentru lamurirea acestui aspect, sa analizarn, de exemplu, ce se petrece cind cineva citeste 0 carte captlvanta sl este total absorbit de citit. AspecteIe mintale ale actiunll sint urrnstoarele:

a} Cititorul nu mai este constlent de ceea ce se petreee in jurul S8U. EI vede, nu aude fiji nu simte nimic, in afara de ceea ce clteste:

b) Cititorul nu-si spune ca citeste a carte, adica nu-si spune: "eu aeum cit esc, eu acum citesc" ;

c} Cititorul nu anal izeaz8 sl n u 56 gin deste la ceea ce face in acest timp. EI doar face, doar citeste, si asta In mod automat, firesc, spontan.

Aspectele fizice ale actiunii de citire sint: a} Ochii cititorului parcurg succesiv rindurile de litere ~i paginile;

b) EI intoarce foile cartll dupe ce le·a parcurs;

c} EI nu-si spune mereu: lIeu privesc fiji pareurg sirurlle de litere; eu intorc foaia". Toate actiunile fizice slntfacute automat, natural si spontan, Hira sa se mai gindeasca.

Atunci ctnd mintea nu mai ginde~te, fie· care actiune este executats direct, fara intirziere, ratiune sau lndoiala. A~a se lntimpla cu numeroase deprinderi intrate in subconstient dupa multe antrenarnente specifice: alergarea, inotul, cititul etc. Tot asa trebuie sa devinasi miscarlle boxului Taiji.

Trebuie folosita mintea, nu forte. Desteptaciunea, inventivitatea ~i indemTnarea pot invinge forta bruta. Doboara tarte prin rnolieiune. Niciodata nu folosi tarta contra tariei. lata 0 scurta fabula pe aceasta tsrna: 0 data la 0 ferrna era nevoie sa fie dus un taur mare ~i artagos de la un tare la altul. Cltiva ingrijitori au legat taurul cu funii ~i au incercat 513·1 traga spre celalalt tare, dar nu rsuseau, cacl taurul se opunea ~i era prea greu sl prea puternic. Tocmai atunei se intimpla sa trees pe acolo un drurnet, care privi citva timp la stradaniile lor, apoi, vaztnou-i opriti ca sa-!?i mai traga rasuflarea, se apropie de ei 1?i Ie propuse sa-I lase ~i pe el sa incerce mutarea taurului, dar Tn alt fel, Oamenii risera de el, zicind ca daca nu au reusit ei, mai multi, sa urneeses namila, cum 0 sa poata el de unul singur? Dar, Intruclt nu aveau ce pierde, illasara sa incerce. Drumetu I incepu treaba prin bagarea unui inel mare in nasul taurului. Apoi, lega 0 bucata de fringhie de inel, Dezlega taurul de fringhiile cu care-l legaseraceilalti oameni si, tragind usurel de fringhia legat13 de nasul taurului, il conduse fara nici un efort in nou I tare,

Drurnetul rise la urrna, mai bine. EI cunostea secretul adevaratei puteri. Aceasta nu consta in manifestarea fortei fizice brute, ci in utilizarea, aparent fara nici un efort exterior, a fortel mintale.

6.12 .. Si fii in armonie

Viala tnsearnna a fi constient, Dar, datorita educatlel uzuale, mintea omului imparte lurnea in bucati, Ie cateqoriseste. Omul este o parte din lume, din cultura. EI este spuma, microcosmosul propriei sale culturi. In interiorul rnintii sale ornul depozitsaza tot ceea ce considera a fi valori culturale. Clasificarea facuta de el a devenit chiar realitatea lumii sale. Cuvintul, simbolul, imaginea devin elementele importante ale lurnii pe care 0 percepe. Dar realitatea obiectlva nu este niei imaginea reflectata in minte niei simbolul ~i niei cuvlntul, Realitatea lnconjuratoare este

55

· ceea ce este ea, cu toate ale ei: vii sau rnoarte, abstracte sau concrete, chimice ~i biologice, mentale si fizice.

Dadi nu ai 0 personalitate lntreaqa ei una fraqrnentata, problernela vietii pot sa-fi para zdrobitoare. Raspunsurile la toate provocarile vletll slnt, de aceea, partiale :;;i incomplete. Acsasta neducere a trebii pina la capat conduce la dezastru.

Daca esti 0 oerscana echilibrata sl complet intsqrata, atunci poll depasl orice obstacol iti apare in drum, oriincotro te-al lndreptao

Dupa aceste expllcatll prieepi ca un om intreg are 0 rntnte tntreaqa, 0 minte complet deschisa. Aceasta minte raspunda cu totalitate a capacltatilor ei la orlce problema aparuta, Un astfel. de om i:;;i da seama ca decizia sl raspunsul sau la 0 problema oarecare, care constituie 0 parte din ansamblul vietil, este numai 0 parte din intreg sl 0 apreclaza la justa ei valoare, nici mai mare, dar nici mai mica. Aceasta posibilitate de ate armoniza cu viata constituie de altfel sl irnportanta faptului de a fi 0 persoana inteqrata. Taijiquan este un exarcltiu fizic al Tntregului corp. Adeseori se mai spune: .Deplasaraa unui deget atrage dupe sine rnlscarea intregului corp" sau "Mi~carea se transmite de la virfullabei catre picior si mai departe la trunchi, in deplina armonie". Aceste expresii llustraaza tntelesul notiunll de "coordonare"!?i "corelare".

Pentru realizarea armoniei de rniscara trebuie coordonate [urnatatile de sus sl de jos ale corpului. ln teorie, tncepatoril s-ar putea sa stie ca sira splnarii este axa majoritatll miscarilor sau ca membrele urrnaresc rniscarea trunchiului. Dar in practice. datorita conflictului uzual dintre mintea 9i corpullor, Ie vine greu sa realizeze coordonarea ~i armonia mlscarllor. Pentru ei ar fi mal bine sa tnceaps cu tnvatarea si repetarea cite unei forme separate, pina ce ajung sa-~i coordoneze corpul ~i membrele in cadrul acestei forme. De asemenea, Incepatorll vor exersa cu perseverenta diverse posturi dificile cum ar fi:pasul gol, pasul arcasului etc. (vezi 12.7.), in care vor sta nernlscati 1/2 ... 5 minute. De asemenea, se vor exersa mult deplasarile specifiee Taijiquan-ului: mersul Inainte, inapoi, lateral, eu schlmbarile respective ale greutatii de pe un picior pe altul, Prin aceasta se tntaresc picioarele, ceea ce permite apoi intregului corp sa execute corect celelalte mlscarl, fara "chinul" pe care-I constituie coborirea scldurilor pentru un elev lncepator.

In continuare, elevii vor repeta combirratii ale unor elemente deja lnsusite, care n u Ie mai ridica probleme, pentru a tnvata coor-

56

donarea si legarea lor Intr-o rnlscare flu ida. Dar totul fara graba!

6.13. Staturi de la cei vechi privind mintea ~i echilibrul corpului

Actlvltatlle Secventei Taijiquan se bazeaza pe prineipiul Taiji, care este continuitatea rotunda, rnanlfestata de exemplu in "canalizarea" !?i "intoarcerea" energiei, precum !?i pe dualitatea Yin/Yang exprimata. de exemplu, in senzatille de: greu/u$or, plin/gol, a rezista/a ceda etc. 0 secventa de box Taiji se ocups eu integrarea centrilor psihici prin aliniere corporala: cu deschiderea Dantian sl activarea rniscarii pornita din Centru; cu insusirea ancorarii corpului de sol (respectiv legarea energiei corpului cuQi-ul pamintului) prin dezvoltarea fortai picioarelor simultan cu relaxarea corpului, ceea ce duce la coborirea Q;-ului in Dantian :;;i de aiel mai departe, prin punctul Rinichi 1 din talpa, tocmai spre fundul pamlntului. Ideea de mal inainte - destul de nelnteleasa pentru noi - este exprlrnata lntr-una din scrierile putin curioscute numite "Textele clasice ale Taijiquanului", aparuta in China In sec. 18. Aceste sfaturl cstre practicanti sint foarte scurte, foarte concise, pline de expresii simbolice si forrnularl subtile. De obicei, in alte carti moderne despre Taijiquan sa clteaza bucati sau texte clasice intreg i, fara nici 0 explicatle suplirnentara, laslnd elevul sa inleleaga ee-o putea. Tare rni-e tearna ca lipsa explicatiilor ascunde faptul ca niei autorul care citeaza n-a inteles mare lucru din texte. Niei eu nu am inteles totul; dar cit cred ca arntnteles voi arata aici, Exlsta si posibilitatea ca interpretarea mea sa fie gre!?ita; textul etasic este insa de fala sl-l poate analiza fiecare.

Multi elevi in Taijiquan [udeca gre!?it aceste invali:i:turi traditionale, exprimate de vechii maestri sub 0 forma atit de poetics !?i de scurta. Acasti oameni nu inteleq ca antrenamentul sincer sl viguros al corpului este necesar pentru a capata suflcienta forta in picioare, solduri, talie si spinare pentru a realiza si pastra in timpuJ rniscarii alinierea corecta a coloanei vertebrale $i a altor structuri osoase. Aceasta aliniere este descriss in textele elasiee prin fraza IIca si ctnd ai atirna Jegat de crestetul capului". Sa nu ultarn ca aceste texte provin dintr-o epocs in care inforrnatiile scrise aveau doar rolul de a sprijini invatatura de baza orala, directa, nu de a 0 inlocuL Este suficient ca elevii Sa-!?! formeze ~i sa pastreze imaginea conforrna aeestei idei - casi a altora cuprinsein textele clasice- pentru ca sa-!iii indrepte gitul ~i coloana

vertebrata. Dar sint multi care nu fac acest efort de gindire $1 voinla!

Prin citeva versuri simple, doua-trei fraze cu miez, 0 idee de mister, unele intelesuri duble, clteva presupuneri !?i asociatil de idei dinaceste fragmente rarnase de la vechii maestri elevul sincer $i studios va capata cunoastereaascunsa care va crests in el, Daca va oeupati serios de cele ce urmeaza, cam in trei ani vetiajunqe la un nivel de lndeminare 9i for1a. in Teijiquen - sau in Aikido - cu mult peste asteptari.

Sa analizsm deci pe scurt doua texte clasice ale Taljlquan-ului.

6.13.1. Textul lui Wang Shung Yueh despre boxul Teiii incepe cu:

- "Taiji, absolutul suprem, niscut din Wu Qi - golul fira absolut, ests izvorul miscarii$i nemi$carii precum sl mama lui Yin ,i Yang. Daca e miseare, eele doui forte lucrea:za separat, iar dad nu e mi$care,ele se imbins intr~un singur tot" .. Prima parte a declaratiel este un rezurnat al teoriel daoiste despre originea lumii. Partea a doua se refera la ~"",cerea lina de la Wu Oi la Teiji silnvers, sau OJ •• Ia Yin la Yang !iii lnvers, intruchiparea aces~p.i transforrnari prin mi'$carile practlcantului - il:Jd chiar scopul suprem al Taijiquan-ului.

- Orice trebuie sa fie niei prea mult niei

prea pu,in. Textele daoiste despre Taijiquan lnslsta rnult asupra ideii de "far8. exees, dar ~d fara !ipsa", Acest concept este asernanator binecunoscutei "cai de mijloc" din budhisrn - prln care se cere pastrarea echilibrului, pastrarea Centrului, evitarea extremelor. tnsa, ideeaaceasta nu se refera chlar la oriee fapta sau actiune, Deexemplu, ea nu insearrrna sa til greutatea corpului impartita egal pe eele doua picloare. De fapt, aceasta situatie - denumita "ech i I ibru de rnijloc' - chiar trebuie evitata cu orice pret, Din aoeasta posture cu greu peats fi pornita orir,e rniscare: ea reprezinta de fapt chiar Teiii, ('Idlca eehilibruJ..lui Yin cu Yang. Starea de ,.::lici prea rnult, nici prea putin" se refera la ».velul ernotiilor, inteleetului ~i spirltului, Tn ulan fizic ideea se aplica doar la exercitiul de rnedltatle pasiva iar In plan energetic inseamna arrnonizarea cu forteleexterloare, 1e exemplu, armonizarea perfects a raspunsului de aparare Ia Intensltatea !iii felul atacului, Tn comportarea propriului corp trebuie insa clar ssparata partea Yin de cea Yang, in a98 fel e8 orice mi9care sa nu fie nevoita sa porneasca dintr-o pozitie de echilibru stabil ci sa fiecontinuarea unei stari de echilibru dinamic aflat in permanenta transformere.

- "Oe$i sint mil !ili mii de procedee tehnice, prineipiul este mereu acelasl". 1n Teljiquen rniscarile cuprind 0 mare varietate de prccedee teh nice de lupta, p recum si indeminarea de a trezi si stapini energia interne. Sl'nt seevente l u ng i 9 i a ltel e scu rte, secvente cu 5 ab ia si altele cu palosul, citeva secvente cu bastenul, secvente cu partener, numeroase exercitii de lrnpi ngere a rnli nilor, del upta libera. si asa mai departs .. Cu toate acestea, principiHe de baza - privind pozitia corpului, atitudinea rnentala, manipularea Oi-ului si ierarhia mi~carilor- nu sa schirnba nlclodeta, Toate scolile si procedeele Artei Teijiquen se bazeaza pe aceleasl principii, care reies vizibil din 0 ri ce m isca re sa u p recede u, dar executata corect. VizibH, desigur, pentru cine are ochi sa vada, adica eel ce cunoaste principiiIe si intelege modullor de aplicare.

- "Cine se straduie,te sa practice cu harnicie ajunge cu timpul sa infeleaga energ.ia interna!iii pe ban ei poate sa, atinga.stadiul de iluminare spiritualau •. Ca sa. fie efieient, procesul de antrenamsnt trebuie sa respects ctteva conditii. Mal intii controtulatenttel. adica un efort continuu de a mentine ~i a readuce mereu gindurile numai asupra actiunii in curs.In al doilea rind, trebuie potolitetoate ernotlile, In sflrslt, ultima condltie este relaxarea corpului, Pentru a retaxa corpul, trebuie mal intii sa, lfnlstlm diversele starl emotive. Fara 0 relaxare complete, nu potl executa corect exereitiile din Teijiqusn. Procesul de invatare sl practlcarea Secvental este tntr-o oarecare masura un proces de calmare a nervllor, aemotlllor, Astfel ca prin stradulnta psrseverenta de aliniere a corpului !?i de coborTre a Oi~ului in Dentisn, de-a lungul executiei Sscventei, prirnul din cele trei Centre incepe sa functioneze normal. Daca elevul continua efortul de inaintare pe Calea Ta;ji~i lnvata sa-sl indrepte gitul, Oi-ul sau in cepe sa curga liber si elevul va incepe sa~'$i perceapa clrculatia prin canalele (meridianele) centrale. Continuind practica, ai-ul va eurqellbersi prin Micul Ci rcult - adica in jos pe fata trunchiului, apoi 1n sus de-a lungul sirei spinarii, peste cap - fa ra peri col el e ca re pota pa rea in cadrul altar tlpuri deexercitii similare - de exemplu in Kundslini Yoga. Dad procesul de tnvatare prin practice se continua pina ce clrculatia devine "naturale" '$i se desfa:;>oare de la sine fara nici 0 stradanle din partea elevu lui, se produce ech iva I e ntu I bi o'iog ic a I starii de armon,ie e~e.r~etica, ce va influ~nJa Centrol emotional 91 Intelectual al omulUl. n aceasta situalie componentele intelectuale f;ii emotionale se pot dezvolta corect ~i mult, elevul ajungind sa inteleaga "fala ascunsi a lumii".

57

- nCre!;tetul capului trebuie sa fie gol, atent !;i drept", lata 0 indlcatle privind alinierea capului si starea gindurilar. Starea de activitate rnintala in care creierul produce unde alta, cunoscuta ~i sub denumirea de "stare de re taxa re !?i atenti e n especifi ca" , este 0 co m binatie de g,ol minta! si atentle vie. Aceasta stare psihologica a inceput sa fie lnteleasa =iii apreclara in lumea apusaana numai dupa aparitia metodelor de cereetare denumite "bia-feedback". Tn cazul acestei starr, prin cap nu trece haotic nici un fel de gind, spre deosebire de starea de nepasare in care S8 complac majoritatea oamenilor, cind nu au vreun motiv sa-!?i concentreze atentla. Conform acestui stat, elevul nu trebuie sa-~i tndrepts atentia spre nici un subiect, dar totodats sa fie perfect constlent de orlce se petrece in jurul sau, SingureIe sale ginduri, legate insa de senzatii !ili nu de cuvi nte, se refera [a respectarea condittltor privind corectitudinea pozltillor sl contralului Ofului. Tn afara acestora, mintea trebuie sa-i fie goala. Aceasta comportare se obtine numai cu rabdare 91 persevarenta in antrenamente.

- "Q.i-ul trebuie coborn in Dantian". Coborirea Of-ului in Dantian este una din regulile fundamentale ale invalaturii Taijiquan 9i esteamintita adesea in paginile aeestea.

- "Corpul trebuie sa fie echilibrat ~i sa nu se apiece in nici a parte". lata a conditie dificila, dar irnportanta. Daca ne uitarn in jurul nostru, constatarn ca la mulli oameni cele doua solduri nu stau pe aceeasi crizorrtala si ei stau lnclinati intr-o parte. Aceasta deviatie a bazinului !ili inclinare a trunchiului trebuie urmarita cu grija !iii corectata, Pelvlsul trebuie sa fie vertical, fara devieri in vreo directie. Aceasta inseamne ca lntreaga zona pelviana trebuie sa fie mereu alinlata, echillbrats,

6. 13.2. 0 alta lucrere scrisa de ecetesi eutor, avind ce subiect principal Contin uita tea si Unitatea, tncepe cu 0 prezentare:

.Aici este descrtsa teoria transmlsa de Maestrul Chang Sanfeng de la muntele Wu~ dang, eu scopul de a-i ajuta pe toti oamenii capabili, din lumea lntreaqa, sa obtina longevitatea ~i intinerirea. Tehnica ~i arta de Iupta sint neimportante, doarteoria este lrnportanta".

lar mai departe:

"in cursul aricarei aqiuni corpul intreg sa fie user, viai ,i in~irat ca un ,irag de perle",

Autorul vorbsste aiel despre corp in mai multe feluri. Mai intii sa tncercarn sa ne imaginam cum s-areomporta un corp daea arexprima imaginea unui ~irag coordonat de perle. Fieeare perla se afla lntr-o relatla bine stabllita cu pertele de Iinga ea. Clnd perlele sint corelate, tnsearnna ca sint potrivite ca rnarlme, dupa

58

...

culoare, dupa stralucire, cu forme asernana-

toare, asa ea fieeare eternent este exact la locul sau, Nu exista nici a perla stinqhera, nici 0 parte nu este mai groas8, nimie nu Iuceste altfel. La fel trebuie sa se rniste !?i corpul. Nici 0 parte nu trebuie sa lasa in evidenfa, nici a parte nu trebuie sa fie separate de eelelalte. Fiecare bucata trebuie sa se potrlveasca exact faTa de partea de dinainte ~i cea de dupa ea. Unii elevi de Taijiquan se complac cu 0 anumlta rigiditate rnecanlca, cu articulatii mult indolte sl proem inente. Dar aceste aspecte tmpiedica eirculatla Oi-ului ~i ar trebui corectate cit mai repede.

Sa ne irnaqinam in continuare ca siraqul de perle se rnisca. Veli constata ca el pastreaza mereu 0 curbura pertecta, fara nici 0 Indoltura ascutlta. Curbele sale sint simetrice ,i intregul obiect se mi;;ca foarte uniform. Tot asa ar trebui sa se miste !iii corpul omenesc. Elevul trebuie sa se analizeze mereu, sa-,i Irnping<'3 diverse parti inainte sau lnapoi, in sus sau in [os, pentru ca miscarea ansamblului sa fie bine coordonata. Soldurile trebuie sa fie mentinute pe aceeasl orizontala, bazinul sa nu se incline in timpul diverselor rotiri ale corpului. Intreaga miscare trebuia sa fie bine coordonata de ierarhia aetivitalii de la talpa la picior !iii mai departe prin solduri, la talie, la trunchi, spre brate si miini. Acesta este un alt principiu fundamental al boxului Taiji.

- "Energia vitali (Qi) si fietrezita prin aetivitate; dar pe dinauntru spiritul (Shen) sa

ramina calm". .

Shen ete sufletul omului. Shen constituie partea emotive a omului, superioara fala de centrii instinctelor animalice, dar lnferloara faTa de mintea ginditoare. EI este mult mai putin eficient decit centrii instinctelor sau ai mintll, dar efectele sale au bataie mult mai lungao A msntlne un Shen calm este cam 18 fel cu "a acoperl plinul inimii cu 0, piasa de pescuit". Acest principiu este considerat ca deosebit de important in toate artele martiale. 0 alta exprimare a aceleiasl idei ar fi: "sa nu devii rezultatul imprejuriiriloru sau lIsa nu te implici emotional in situatia respectiva". Cind un razboinlc sta in fate inamicului sau, ar trebul sa fie total neutru tala de i namie. Nu are voie sa fie furios sau sa urascs. Cel mult artrebui sa simta mila, daca stie ca-si va omori adversarul. Tnsusiraa acestei atitudini constituie 0 parte foarte lrnportanta a invalaturii boxului Teiji. Cind exersezi Secventa, trabuie 5-0 faei cu 0 sanzatle de linlste interioara. Prin asta sa tntelsqe ~i obligatla de a-ti ihdrepta atentia asupra locului si momentului Tn care executl Secventa, Linistea lnterloara produce energie interns ~i pe de alta parte perrnlte curgerea Iibers a energiei in corp. Calmul asigura atit circulatia corecta a Oiului cit ~i alinierea co recta a segmentelor

corpului. Cu cit ernotille sint mai potolite cu atlt

- create nivelul de relaxare sl eorpul se aseaza tntr-o qliniere corecta. Cu alte euvinte, mi~ca rile nu au niei un sens daca mintea nu este atenta, Se stie ca de obieei gindurile omului sint in alta parte deeit acolo-unde este el. Pentru adeptul Taijiquan aceasta disoeiere dintre corp sl minte este irrterzisa. Elevul trebuie sa fie atent numai la Secvents ~i sa alunge orlce alt gind perturbator. Asta nu tnsearnna ea et sa nu gindeasca ei sa nu acorde niei 0 atentie gindurilor tnttrnplatoare, sa nu se lege de ele, ci sa Ie lase sa treaca prin cap ca fumul dus de vint. Orlce gind vagabond este ignorat ~i atentia trebuie mereu readuss inapoi la rniscarile care trebuie facute. Daea elevul procedeaza asa -~i niei nu are voie sa facs altfet, i se dezvolta centrul gindirii sl emotiilor, i~i exerseaaa staplnirea rnlntii, Atentla este invatata sa se concentreze sl apoi sa ramina concentrate asupra unui anume subiect, vreme lndelunqata, conform vointei, Evitarea oricerei ernotii tnsearnna de fapt staptnlrea si conservarea energiei ernotionale,

lata di prin exersarea corecta a Secventei Taiji se dezvolta si alte aspecte ale omului. Astfel de trasaturi, cum stnt linistea, calmul interior, se exerseazs de obicei prin metode statics, in izolare.ln Taijiquan aceleasi comportamente se prelucraaza in rnlscare, ceea ce este si mai atractiv l?i mai eficient.

- "Oi-ul este trezit :;;i circuli ori de cite ori 0 persoani este angajata activ".

Tnlelegem ca energia intema este condusa de minte, adica Oi-ul trebule sa fie condus de ctneva. Oi nu se conduce singurl Prin natura ei si de la sine. energia interna nu este in stare sa aleaga un drum pentru a se descarca. Ea trebu i e sa fie con du sa de ceva si ace I ceva poate fi sau mintea elevului sau mintea sl Oi-ul adversarului.

Una din ideile de baza din Taijiquan, dar ~i din Aikido, este aceea ea "mintea conduce Oiul", Tn Aikido se invata ca eine-si poate conduce propria minte - ~i deci propriul Oi - poate contrala ~i Oi-ul !iii mintea altcuiva. De exemplu, un principiu tactic din Aikido recornands s~Hi "oferi" incheietura miinii spre adversar, astfel ca acesta sa fie tentat s-o apuce pentru ate dobori. Cind el se avintli sa-li apuce rnlna, tu incepi sa te retragi cu exact aceeasi viteza ea a lu'i,!iii el, fara sa vrea, te urrnareste. Pina la urma te ajunge sl Incearca sa-li prinda mina. Prin concentrarea rnintii spre eontinuarea rniscaril tale, prin angajarea Oi-ului :;;i prin ignorarea adversarului, Oi-ul tau va ramine orientat in sensui mi~carii pe care 0 vei putea continua -ca ~i clnd adversarul nu te-ar f apucat. De acum inainte rnintea lui va fi angajata sa-ti urrnareasca miscarea si coneentrarea va incepe sa i se sparga, neputindu-se hotart daca sa-li dea

drumul sau sa te trag a de mina. Oi-ul ssu nu are o orls.rtare, asa ca Oi-ul tau incepe sa-l conduca ~Je at lui. Adversarul nu-s! mai controleaza rr I ntea in aeeste cI i pe, asa ca m i ntea sa ineepe ~a urmeze Oi-ullui, dar aeesta este condus de Ji-ul tau. !iii asa se face ea adversarul se trezeste dus intr-acolo unde vrei tu sa-l duel. Tu aproape ea nu faci niei un efort ca sa-l conduei, dar else sforteazs din toate puterile sa reziste, tara n lei un rezu Itat. Cele de m ai sus pot fi rea I izate de orieine reuseste sa-!iii eoneentreze mintea ~i Oi-ul. Deei atunci cind 0 persoana i~i poate comanda sl dlrectiona Oi-ul, pastrlndusi totodata mintea calma, ea devine centrata, echillbrata, sl nimeni nu-l mai poate nici dirija Oi-ul niei lua mintlle.

Exista trei nivele la care functloneaza organismu I: emotional, inteleetua I, biologic. Spre exemplu, sa considerarn ideea euiva: "vreau sa ramin nemlscat, chiar daca alteineva incearca sa ma lrnpinqa". Daca gindul respectiv este amestecat si cu emotil - adica persoanei nu-i este indiferent faptul eli reuseste sau nu sa ramina nemiscata - i se exclta involuntar ~i energia ernotlonala inferioara, dorlntele, Prin aceasta se irnplica nivelul biologic, care Ie leaga pe toate ~i dstermlna astfel 0 nerealizare a poslbllttatllor reale ale organismului. Caci corpul biologic poate sa stea neclintit, prin unificarea propriei sale energii cu cea a pamlntului, adica prin revenirea la starea de a fi una cu Pimintul. Singura cale de a realiza aceasta unificare este printr-o intoarcere la cea mal initiala stare de cedare - aceea in care structura oaselor corpului se aliniaza simplu ~i corect, asa cum artrebui de altfel sa stea rnereu, ca 0 legatura intre Cer ~i Pamint, ca a structure purtatoare deenergie lnconjuratoare - si nu ea ceva izolat, de sine statator.

Tn aceasta situatie se poate ajunge numai daca llpseste implicarea ernotlonala. Prin renuntarea la ernotii, la dorinte, se neutrallzeaza forta emotionala sl deeiziile slnt luate la rece, fara frica, ceea ce permite organismului biologic sa rsvina la starea sa naturals. Atingerea starii de nernlscare volta s-a obtinut printr-o lndiferenta creatoare, prln intoarcerea la starea naturals. lntr-o oarecare masura, constatam ca dezvoltarea cunoasterii de sine insearnna !iii 0 intoarcere la starea prlrnltiva, naturala a organismului. Insearnna anularea ernotiilor ~i restringerea zonei de nastere a deciziei pentru actiuni -sau ne-actiunl -Ia Minte, la aeea parte a rnintii in care apare Volnta, Orice gind poate f pus in practlca daca este generat de voinla curata. tara influenta vreunei ernotii,

- "Nu lasa nimic sa treaea daca are vreo gre,eala, vreo neregularitate, vreo discontinuitate sau frintura".

59

60

Cuvintul "frintura" exprlrna cel mai bine ideea. Dupa ce ajungi cu studiul si cu antrenamentele la nivelul sa slrntl scurgerea energiei in timpul executlsi diverselor rniscari ale unei Forme (Procedeu) (vezi 7. l.t pott incepe sa inlelegi diferente intre curqerea sl blocarea Oi-ului, intre continuitatea !?i frintura energiei. Tn fiecare rnlscare exista ambele poslbllltatl, ~i cea de asigurare !iii cea de impiedicare a continuitatli, atit de rupere cit ~i deleqare a oricarei parti a corpului de orlca~e alta parte. Cind exersezi 0 secventa a boxuJui Taiji, cind fad crice rniscare, trebuie sa realizezi tocmai aceste legaturi intre partiIe corpului, sa eviti frinturile. De exemplu, cind exec uti .Biciul sirnplu" (fig. 9.9.), mina stings !?i piciorul sting se rnisca deodata, exlsta 0 legatura energetica exterioara intre ele. Sesizarea senzatiei respective de lucru bine facut, a faptului ca tocmai asa ~i nu altfel trebuia facuta rnlscarea, constituie un aspect important al exercitiului.

Dar mai exists inca 0 interpretare, peste chiar mai irnportanta. Aceasta se refera la pastrarea Centrului in plan psihologic, la mantlnerea echilibrului si la lndepartarea parturbatiilor mintale. Mintea trebuie sa fie neteda sl Iiniatita ca suprafata apei dintr-un .. lac, gata sa reflecte corect orice imagine. t'erturbatiile, gindurile rele, preocuparlle de orice fel sint ca valurile care strlca suprafata neteda a apei si deforrneaza imaginile, respectiv ne incurca aprecierea coreeta a realitatii lnconjuratoare. Cel mai adesea a problema, un conflict etc. nu este predus de un factor extern, ci de a perceptie dsformata a sltuatiei, datorlta functlonaril mintli cu discorrtlnuitati si cu idei preeoneepute.

- "Energia i,i are radaeina in talpl, creste prin picioare, este condusa in soldurl ,i funC1ioneazi prin degete. Oriee mlscare tre':uie sa constituie un ansamblu intreg care !)orne,te din tiilpi, trece prin picioare~i ajun;e 1a talie. Daea nu poli stapini aceasta tehnlca, corpul i1i va fi cuprins de dezordine ~i confuzie. Singura solutle ea sa nu te pribu,e,ti este sa-li potrive~ti plcloarele si soldurile. Acest prineipiu este va.la.bil in oriee '·~reelie, sus sau jos, inainte sau inapoi, Is

!·.tinga sau la dreapta".

Cele de mai sus ne dezvaluie citeva reguti rrnportante despre Continuitate dar si despre functiile diverselor pa'1i ale corpului. Elevul trebuie mereu sa fie constient de corpul sau, ineepind cu perceptia labelor I?i continulnd cu sesizarea pieioarelor, solduri'or, taliei, umerilor, bratelor si miinilor. Din sotduri (Dantian) porneste arice miscare, dar rnlscarea respective toloseste piciorul drept pirghie sl laba piciorului drept punct de spri-

jin al pirghiei. Talia leaga soldurile de trunchi si de aceea rotirea mijlocului tinde sa mantina alinierea umerilorcu a soldurllor.daca nu se opune altceva rotlrli umerilor. Dupa ce trunchiul este pus in rniscare. torte se transmite prin orate spre miini pentru executa rea, in fine, a tehnicii.

Din punct de vedere energetic, Oi-ul apare din unirea Qi-ului practicantului cu Qi-ul Pamintului. Daca se stabileste aceasts legatura, toata activitatea porneste din laba piciorului. Clnd torte curge din virtu! piciorului prin plcior, activeaz8 talia ~i mai departe energia trece prin trunchi, prin umeri spre brate ~i miini, miscarea ar trebui sa fie sirntita ca 0 curgere continua de la picior si pina la mina, fara nici un adaos de forta aparuta Is vreo articulatie, Lipsa oricaruiadaos de forta ar trebui sa fie sl rna; bine resirntita la urnar !iii la cot, cacl toemai aceste articulatii sint utilizate ca pirghii de catre majoritatea practicantilor de Arte rnartiale. Situatia aeeasta apare mai evldenta, de exemplu, la exercltiul de "fmpingere a miinilor" cu partener. Elevul cu nivel superior preia forta adversarului, a conduce in jos spre sol si 0 intoaree inapoi - prin picior, solduri, trunchi, urnar, brat, mina, care functioneaza ea un ansamblu unitar, in timp ce adversarul nu simte nici o impotrivire, nici un atac - sl totusi se trezeste respins cu forte propriului sau atac. In jargonul tehnlc, acsasta actiune se nurneste "a invinge prin cedare" si constituie o indemin ere pe care trebuie 5-0 Insuseasca elevul avansat. Majoritatea oamenilor nu reusesc insa sa priceapa aceste idei fara profesor.

Toate miscarile trebuie sa fie produse de minte sau de constiinta, nu de factori externi. Practicantul boxului Taiji nu trebuie sa se preteze la a reactions fata de stimuli externi. Daca cineva te ataca, asta tnsearnna 0 actiune; vei actlona si tu, dar nu vei reactlona, In alte Arte martlate. deexemplu in Karate, prin antrenamente se cauta sa se ajunge la raspunsuri instinctive fala de atacuri. Daca cineva de un pumn unui Karateka, aeesta trebuie sa bloeheze atacul lnainte chiar ca mintea sai sesizeze sl sa inleleaga agresiunea. Deci se cauta atingerea unui nivel de raspuns ca al animalului. care este mult superior nivelului omului normal. In Taijlquan, din contra, nici nu ne prsocupam de caraeterul combativ al Artei. Ne ocupam Tn primul rind de trezirea co recta a energiei interne, pe care dorim s-o punem in rniscare in dlrectla buns si cu intensitatea necesara. Deci totdeauna vrem sa controlarn activitatea Qi-ului in propriul nostru corp .. Nu este nevoie sa te ginde~ti ~i sa exprimi in cuvinte tipul evenimentului extern sl raspunsul adecvat planificat. Dar este

totusi nevoie sa sesizezi evenimentul respectiv su b fo rm a de forte cu anum ite mari m i '7' directii de actiune, Un elev avansat poate sesiza acestl factori fie cu vederea fie eu pi!)aitul. Evaluarea situatiei, analiza contrarnasurilor posibile, decizia de ategere a actiunii optlrne si imptementarea ei, toate aeestea se desfasoara usor daca elevul este lntr-o stare rnintala adecvata, de atentia nespeclfica re'axata. fara ginduri Inttrnptatoare. Elevul ..jvansat pare ca este "dus" de un atac. Intru.:It la el mintea a comandat corpu lui sa fie 'ntr-o stare periect relaxata sl asteapta atent, fare ernotll sau prejudacati, niei un factor extern nu ar putea dirija miscarea in vreun fel. Drice atinge il pune in rniscare, dar aceasta nu este 0 reactie. Este pur ~i simplu 0 comportare de sine statatoare. independenta de orice forta exterioara, caci nimic nu se poate adauqa, iar a rezista tnsearnna a recunoaste existents unei forte exterioare.

- "Este cit se poate de important sa se faci distinqia principiala intre incarcat ~i descarcet. Exista 0 diferentiere in ariee loc, ,i trebuie sa avem grija de fiecare loc".

Conceptia de ,.incarcat" !iii "descarcat" este strins legata de repartizarea greutatii corpului pe cele doua pieioare, in cursul desfa~urarii Secventel, Conceptia se retera, eel putln in cadrul aspectelor dinamice ale Secvente! !jii a Ie rmpi ngerii mii n1 lor, atit la 0 stare interna de eurgere a energiei cit !?i la un transfer extern de greutate. Este yorba sl de plinul de Qi dintr-o anurnlta parte a corpulul, unde a eomandat mintea, precurn si de nivelui de Yin si Yang din partite complementare ale eorpului. Aceasta se vede foarte bine in aetiunile denumite "cedare" si "inradacinare" (aneorare). Diferenta de eomportare a unei zone Incarcate sau a alteia descarcate. in cazul acaluiasi atac, este spectaculoasa. Daca, de exemplu, ataeul atinge chiar "radacina", care este evident zona eea mai "indircata" (de exemplu piciorul sau soldurile], Qiul agresor va fi ori neutralizat intern - dindu-i celui care ataca senzatia ca a nimerit intr-un perete din cauciuc tare- ori va fi circuitat sl intors - si1indu-1 pe agresor sa sara inapoi, chiar sa zboare inapoi. Un atac asupra unei zone descsrcate - de exemplu umar sau piept- produce a cedare instantanee, dindu-i eelui care ataca senzatla ca a

lovit a umbra sau ca tints lui nu poate fi atinsa. Realizarea acestei ccrnportari trebuie sa constituie 0 terns predomlnanta de studiu pentru elevii avansati, dupa ce au ajuns la senzatia acestor doua cornportari opuse. Echilibrul intre Incarcat/descarcat va fi prezent - desigur, la diverse nivele de intensitate - intre partlle eorpului, intre cele doua picioare, intre brate, intre miini. Uneori mina po ate fi descarcata desl piciorul din aceeasi parte este lncarcat - de exemplu la procedeul "lmpinge capul mairnutei" (fig. 9.6.) . Varianta aceasta - cu diferentisrea miinii si piciorului de aceeasl parte - trebuie studiata de elevii avansati, prin cautares senzatiei coreete. Reamintim povata: "Toate partile corpului trebuie sa se miste mereu ca tnslrete pe 0 sioere, fara nici 0 frintura Intre ele". Comportarea aceasta este esentiala. Nimic nu trebuie sa miste tara ca toate celelalte sa se miste 91 ele. Toate se vor rnisca trnpreuna, ca un tot. Acesta este secretul tehnicii coreete 9i totodata a idee deosebit de lrnportanta. De aceea, cind exersarn Qigong sau Taijiquan trebuie sa ne straduirn permanent sa aflam cum trebuie faeut pentru ea rniscarile sa fie integrate eu adevarat :;;i sa nu fie nimic in plus, nimic din ee nu este absolut necesar. De exemplu, nu trebute fscute rnlscari din articulatii, pentru a produce rezultate care pot fi obtinute prin rotirea eorpulul. Driee rniscare trebuie lnteleasa prin prisma inglobarii ansamblului de miscari sl prin sesizarea faptului ca orice se petrece este rezultatul rotirii soldurilor si a picioarelor.

6.14. Concluzii

Statile sau modurile de comportare descrise mai inainte reprezlnta diverse fatete ale vidului mental, ale starli Wuwei la care ajunge mintea prin antrenamentul Teiji. Ele reprezinta in acelasi timp un scop dar !iii 0 metoda de atingere a acelui scop, in sensu I ca, pentru tnsuslrea lor, trebuie la inceput sa ne irnaqinarn ea actlonarn corect, fara a simti sau a ne comports. in realitate, coreet. Cu trecerea timpului, dar numai prin antrenamente serioase 9i perseverente, dorinta devine realitate: vei sirnti si vei actiona coreet, fara sa mai fie nevoie de nlci 0 gindire pentru aceasta.

61

7. Postura si mlscarea in Taijiquan

7.1. Ce este "Forma"?

Maestrii care, la capatul unor vieti dedicate artei Teijiquen, au creat exercltllte speciale prin care elevii tnvata, descopera ~i pastraaza arta, ba chiar inving in Iupta, ~i-au dat seama de fragilitatea memoriei ornenesti. Ei au fost constienti ca transmisia invataturii pe cale orala poate duce, daca nu se iau rnasurl preventive, la deformarea sau uitarea rnlscarilor si a ideilor continute in acestea. Fiecare veriga a lantului de oarnenl care a transmis invalatural de la creatorul artei pine la ultimul elev, are tendinta de a adauga, interpreta, scurta, lungl, schimba ceva, cu a contributie uneori mica, alteari mare, dar de obicei gre~ita, la valoroasele exercitii pe care Ie cuncastern, Caci zalele lantului transrnltator au fost si sint oerneni cu personalitate, deseori creatori !iii inventatori valorosi, nu momii sau practicanti neinteresati de ceea ce fac. Exists !?i dintre acestia in lumea Taijiquan-ului, dar ei nu devin niei instructori. niei zale din lant.

Or, rrraestrii creatori au "fumat" in cursul vietii lor aproape toate "noile" pareri sau idei, care apar din nou la fiecare generalie de practicanti tineri 9i prin care acsstia vor sa "in no i asca", sa <I perfecti 0 neze", sa "rev 0- lutioneza" Arta sau metoda de tnvatare a ei. Pentru a evita, la elevi, pierderea de timp

sau, mai rau. devierea de la scopul final, maestri! au impus urmasilor ca exercitiile create de ei sa fie facute numai in felul precizat de ei sl nu altfel,

Aceste exercitil care trebuie reproduse la infinit intr-un anumit fel poarta numele sugestiv de .ttpar" sau "forma". Caci, la fel cum croitorul poate croi numeroase haine identice folosind acelasl tipar sau fierarul poate tu rn a 0 ri cite pi ese de m eta I do rests folosind eceeasl forma, la fel elevul care invata Taijiquan trebuie sa repete la nesflrsit acela!?; exercltiu - in acelasi mod - pina la atingerea starll de rnalestrie, Dupa ce ajunge la nivelul superior de Gongfu, practicantul devenit maestru poate, daca noua lui minte mai considera oportu n, sa se departeze de corsetul rigid al "formei" si sa faca alte exercitli sau sa fadl altfel aceleasi exercltii: dar acesti oameni stnt rari, sint creatori de no; scoli, lor nu Ii se apllca regulile valabile marii mase a elevilor, fie ei Incepatori sau avansati.

Metoda aceasta nu este speelflca Taijiquan-ului, ci este larg utilizata in toate Artele rnartiale (vezi exercltille Kata la japonezi etc.).

Deei "Forma" este un exercitiu complex, o sulta cornpusa din una sau mai multe rniscari legate intre ale ~i care trebuie exeeutate toate exact asa cum sint indicatiile. Forma este, de cele mai multe orl, un fost sau un efectiv procedeu de lupta, de eutoparare,

63

bazat pe teoria Taiji, a armcnlzari! actiunil de aparare eu eea de atae.

Un proeedeu din Teijiquen contine doua actiuni: 0 prima parte de primire (preluare, tnmuiere) a energiei adversarului (energie fi!iea sau Qi), prin care aeesta este dezechilibrat. si 0 a doua parte, de aruneare (expulzare, trimitere) a energiei interne proprii pentru lovirea sau doborirea adversarului. Prima parte este lnsotlta de 0 inspiratie, a doua de a expiratie, Forma exterioerii de manifestare a celor doua parti sau actiuni sint rnlscarile circulare. Forma interioerii de manifestare este circulatia Qi-ului prin corp. Procedeu[ de Iupta intreg este chiar cercul Teiji: un ansamblu unitar !iii rotund de preluare, transformare sl 'inapoiere a energiilor celor doi advsrsari. dupa care toata aqltatia se poto:~!iite, pentru a se repeta apoi sub 0 noua forma. 0 alta tntlrnplare sl un alt procedeu.

Un aspect interesant il constituie denumirie Formetor. Ele nu consta din termeni sportivi sau tehnici. ci din expresii poetice care sugeI"eazB desfasurarea rnlscarilcr prin cornparatle cu gesturile unor animale sau pasari, eu actiunea unor eroi din basme etc. Binelnteles ca scurqerea timpului a avut urmari ~; asupra denumirilor, in primul rind deoarecetransmiterea acestor nume era faeuta de luptatori eel mai adesea analfabsti :;;i care nu vorbeau acelasi dialect. Evident ca unele subtilitati ale denumirii n-au fost totdeauna pricepute si deci ele se transmiteau golite de tntelesul lor adevarat, De exemplu, Forma "Lan Cieh Hut", tradusa de obicei "apuca coada pasarl!", dar uneori ~i .rnisca-te ca 0 coada de pasare". A doua traduoere exprirna mai bine rniscarea miinilor din aceasta Forma. Dar .Len Chleh" tnseamna ~i 0 interceptie iar "Hut' un contraatac.

Sau: "a duce tigrul la munte" ar fi mai bine tradus prin "a stringe tigrul (intre picioare) !?i a-l indruma spre munte"- ca 0 aluzie la rniscarea de tndoire si stringere a genunchilor, pentru a controla si respinge atacul. Tigrul !?i muntele sint nu doar un animal ~i 0 forma de relief ci si simboluri consacrate in terminologia daoista.

"Forma" este axercltiul de baza. Elemeniele componente ale formei sint: pozitllle, posturile, mtscari!e. Mai multe "Forme" inlanlUite alcatuiesc 0 "Secventa" (Duan in chinsza).

lnvatatura va decurge de la simplu la cornplicat, de la elementele componente spre ansamblu, de la static la mlscare, de la incet la repede. de la moale spre tare.

.A incerea sa lnvetl 0 "Forma" fara a studia mai inainte componentele sale cu rabdare si atentie pentru respectarea regulilor este [a fer eu a incepe constructia unei case de

64

la acoperis sau cu "a pune carul inaintea boiler".

In continuare vom arata numeroasele reguli privind pozitia ~i miscarea corecta a diverselor parti ale corpului, reguli bazate pe apliearea teoriei Taiji la eomportamentul corpului omenesc.

Nu conteaze micile abateri de detaliu la executla gesturilor Formelor sau Secvantei: lmportanta este impresia de ansamblu a atitudinii generale a corpului. Prin practlcare Indelunqata, fiecare i~i va gasi propriul sau gest perfect, legat de specificul corpului sau, la fieeare repetare a Secventei, ea trebuie recreate din nou. Doar spiritul si gesturile de baza trebulesa fie mereu aceleasi si cu timpul va aparea Armonia, dar sl senzatia de curgere coreeta a Qi-ului.

Esentialul este sa nu uiti niciodata ca antrenamentul iti ests folositor tle ~i nu serve~te la depaslrea altora. Acest sentiment de tntrecere cu tine tnsuti ~j nu cu altii contribuie in mare masura la obtinerea Iinistii sufletesti, conditie de baza pentru atingerea "golului" mintal.

Dar nu uita: "Dadi la lnceput deviezi numai cltiva centimetri de la drumul bun !iii o tii tot asa, cu timpul vei ajunge in cu totul alt loc declt doreai".

La inceputul uceniciei, elevul trebuie sa urrnareasca lnsusirea unei forme perfecte a miscarllor. Profesorul corecteaza, cu precizie de centirnetru, pozitia corpului ~i membrelor, la fiecare rniscare. Fiecare parte a corpului trebuie sa paetreze 0 curbura flreasca si sa fie cit mai destinsa, Articulatlile, pleptul, sira splnartl, mijlocul !?i abdomenul constituie zone In care de obicei apar contractii involuntare liii ded asupra lor trebuie sa-~i Indrepte elevul atentla in prirnul rind, spre a Ie relaxa.

7.2. Capul

Deoarece Taijiquan 59 ocups cu exersarea sirnultana attt a rnintii cit si a corpului, este nevoie sa se poarte 0 mare grija capului. 1 n Orient se considera - vezi cap. 5 - ca virful capului este unul din eele trei laca:;;e ale enerqiei vitale, celelalte dOUB fiind zona diafragmei (plexul solar) liii partea inferioars a abdomenului (Dantian).

Capul trebuie intotdeauna tinut vertical.

Barbia trebuie putln trasa spre marul lui Adam, astfel ca sa apara 0 oareeare intindere a eefei. Un alt mod de exprimare a acestei reguli este sa lncerci sa atingi cu virful capului un tavan imaginar. amplasat la 2-3 em deasupra capului. Apoi cu mintea dirije.zi tali nervii spre creiers! tot Oi-ul spre Dantian.

Prin cobertrea Qi~ului in partea lnferioara a abdomenului,se poate obtine stabilitatea corpului.

In cursul executarii oricarei rnlscarl este comod sa ne irnaqinarn capul aga1at de 0 sfoara, ea sa-l tinern vertical, fara insa a incordagltul din cauza unuiefort de vointa. Aceasts postura a capului atrage dupa easi o posture corsets a restului corpului, in special a trunchiului, evitindu-se cocosarea spatelui, degajindu-se plsptul sl asigurjnd astfel o respiratle mai buna. Maestrf boxului Taiji p reti ndca p ri n aceasta postu ra su fl u I se po ate lipi de splnars si de coloana vertebrata, satlsfaclndu-se astfel 0 conditle principala privind eficacitatea emiterii de Qi. S-ar mai putea adauga si faptul ca incovoierea spinarll sau a.pleearea eorpului stnt, de asemenea, semne de batrinete: pentru toate aeeste motive, trebuie coreetate aeeste defecte, ca sa etlberam clrculatia singelui !?i sa imbunatatim sanatatea_ Pe de alta parte, indreptarea capului va contribui si la sporirea activitatil sistemului nervos central,iar eorpul indreptat si usurat vacapata 0 llbertate mai mare de rniscars ~i 0 agilitate sporits. In tratatele despre Taijiquan aeeste principii sint rezumate prln expresia "gole~te eeafa sl tine forta Increstet", care se asociaza cu IIcoboara suflul in Dentien", Cele doua sfaturi metaforice tnseemna sa se tina intins corpul intre eele doua puncte de concentrare ale Qi-ului - unul in crestet, altul in fund, iar intre cei dol poll sa fie golul- care permite transforrnarile, Aceasta atitudine trezeste vltalltatea, vioiciunea splrltutul, luciditatea !?i totodata dEi corpului 0 mare stabilitate. In eceasta posture verticala, ee face legatura intre Cer 91 Pamint, perceptiile au 0 ealitate mai buna, jar senzatia de apasare sau de neputlnta pe care ne-o da adesea corpul slabeste si uneori

chiar dispare momentan. .

T oate pa rtl Ie capu lui trebu i e sa f e d estl nse, mal ales rnuschii fetei, maxilarului etc. Dintre toate partile capulul fata este una foarte greu de relaxat. Daca lnsa destinderea este efectiv8 si complete, elevul poate simti furnlcaturi pe fala, rnai ales in jurul buzelor, ~ pina acolo ca-l apare potta sa se strimbe. Profesoriiadeseori chlar recornanda sa se facagrimase, pentru a stirnula relaxarea fet11 prin desfundarea suflului, insa nurnai daca elevul a ajunsla stadiul respectiv; nu este cazul sa te strimbi daca nu sirnti furnicaturi.

G ura este tnchlse, dar n u strtnsa, virtu l Iirnbii

u sor rastu rn at 9i I i pit de ce ru I. 9 u rii- ceea ce stimuleaza glandele salivare ~i pe cele endo~ crine .. Cugetullini9tit, urechHe atente asculta totul, ehiar liii spre lnapoL Trebuie dezvoltata perceplia spre [napoi -indiferent cu ajuto-

rul caror organe de slrnt: vaz, auz, rniros, pipalt etc. -, trebuie rnarit clmpul de perceptis nu numai a spatelui corpului ci 91 a spatlulul invecinat, caci nu este oare omul centrul unui spatlu care-l tnconioera din toate partite?

Pozltia corecta a capuluieste foarteimportents 91 trebuie rnentinuta cu mare strictete in cursul exercitillor. Regula "Capul sus !?i ceafa relaxata" arata ca elevul trebuie sa-sl lina capul vertical fara a-91 incorda muschli cefei, dar 9i fara a balabani capul. Miscarea cefei trebuie coordonata atit eu schimbarea posturii corpului cit liii cu rotirea trunehiului. Expresia fetei va fi naturala, cu bsrbla retrase si gura tnchisa, cu vlrfullimbii sprijinit de cerul gurii.

Buzele vor fl lipite fara forta, iar virtu I Ii rnbii va atinge cerul gurii. Prin aceasta se relaxeaza rnuschii obrazului liii se arnplifica secretia salivel. Ochii vor fi lntredeschisl 91 nu se va vorbi. Vorbirea distruge concentrarea, iar oehii larg deschisi ingreuneaza realizarea starf de calm liiigo.1 mental.

Ochii find organe de transmisie ale spiritului, oriee activitate a acestuia se reflects in ei, ln textele despre Taijiquan prlvlrea este considerate drept "energia spirituala a ochilor". Privirea - care comanda mjscarea - este indreptata asupra miinii care traqe dupa ea restul rnlscarllor: legatura dintre ochi 9i mil n i trebuie sa fie perm anenta. Privirea dezvaluie sl este determinata de starea sufleteases: dar - ca deat1tea ori - si inversul este adevsrat, adica modul dea priviinfluenteaza stares lnterloara .e lndividului. De aceea profesorii de Taijiquan practlca adesea exercitii distincte pentru privire, separat de Secventa, prin exercitii simple sl eficaee. Spre deosebire de Sscventa in cursul csreia privirea se fixeaza asupra cite unui punct si se rnentlne asa eitva timp, in cursul unei lupte nu este nevoie sa-tl fixezi privlrea, cacl iti dezvalui intentiilesi nu numai attt, dar pierzi lnformatii si din restul spatiului incorrjurator, ln cazul luptei privirea trebuie sa fie indreptata inainte, fara a fixa adversarul, ci straba· tlndu-l ca sl cind ar 11 transparent. Privirea merge dincolo de orice obiect care intra in cirnpul vizual, ea cuprinde tot Universul. De aceea in Dao De Jing se spune "Inteleptul vede, dar nu prive!?te; aude, dar nu aseulta". Pentru daoisti, ochii constituie mai intii un izvor de lumini.

Cind corpul se roteste, ochii fie privesc mina dinainte (in anumite cazuri, mina dinapoi), fie 58 uits drept inainte, in direclia pe care se efectueaza deplasarea, fara 8 se inchide sau a avea 0 cautatura fior08sa. Tn timpul efeetuarii exerciFilor expresia fetei tre-

65

buis sa fie lini~tita, destinsa ~i fireasca, eventual putin ztmbltoare, dar totodata concsntrata pentru obtlnerea rezultatelor optime .'

Nu uitati: cepul conduce $1 restul corpului urmeaza I

7.3. Corpul

7 .. 3. 1. Pieptu! $1 spetete

o regula importanta este:"Tinepieptul tetras ,i spateIerelaxa.t" sau "Retine pieptul ,i mh;c8 nurnal bratele", adlcs in timpul seeventelor nu scoate pieptu! in afara ,i nici nu-l retrage prea tare, ci tlne-l cum sta el.firesc, De fapt, "pieptul retras" sl "spatel'e relaxer" stnt douaaetlunl legate lntre ale, care permit muschllor spatslui sa 58 intinda liber ctnd bratele ss extind in cursul rniscarll,

Partea superioara a trunehiului va f mentinuta verticala "~i dreapta, nelnctinata niei spre drespta niei spre stinga ... Nu se scoate pieptul in sfara ciehiar se trage putln inauntru, incordind user muschii spatelui. Totodata se va urrnari ca rnuschii pieptului sa fie relaxati pentru evita.rea tncordarf coastelor; astfel ca sa se poata rsspira firesc, Prin aceasta esti condus la respiratia abdorninala si la functlonarea coreeta a rnuschiului dia- " fragma. Dadi pl.am1nii stau cornod, resplratla se face mai bine ~I volumul plamlntlor create. De asemenea, se lmbunatateste si clrculatla sangvina,

7,3,2. Coloana vertebrels

lnteleptul zice: "Toate necazurile h~i au izvorul in ,ira spinarW', EI subliniaza a stfe I importanta majora a coloanei vertebrale atit pentru sanatateeitl?i pentru Artele martiale, Din punet de vedere al structuril de rezistenla, coloanaeste cel mai Important element component al corpului, Partea ei superioara este legata de cap, bratele se rarniflca din ea, partea ei inferioera ests legata de picioare prinsoldurisicoaose. Mesajele nervoase se transmit pri n rnaduva spinari ide la corp spre toate parlil.e eorpului.

Sira spinarii este orqanul de rezistents cel mai important al corpului omenesc in dlversete pozitl]: stind, mergind, asezat, culcat. 1n cadrul Taijiquan-ului coloana vertebrela joaca rolul principal pentru mentinerea corpului vertical .!iii relaxat. a serie de zi· cale: ,,~ira spinarii este stilpul de sustinere" sau "lndreaptazona lombara infi.ecare clipa, dar line abdomenul relaxat I?i vei slrnticurn se aduna energia", saw ."Zona tornbara a coloanei esteaxa de articulatie" sublinlazaca daca nu se foloseste zona lornbara oa 0 bala-

66

ma sau ca oarticulatie central a pentru forta, atunei miscarea tntregului corp va fi dezordonats. I.ndiferent ca mergi inainte sau ina·poi, ca te rotestl sau schimbi "gol.ul" cui.pllnul", pastreaza mereu talia relaxate pentru a co n duce Oi-u I in jos .. N u scoate 'b u rta in afa ra pentru a-li usura eteetuarea intoarcerilor sau schimbarea pozitillor. .. Tn plus, relaxarea taIlel va dezvolta torta picioarelor, intarind astfel baza si permltind flexibititateasi arrnonia mi~cariL

De retinut: cind se rnentine talia relaxata, sira spinari] trebuie sa fie vertlcala 9i dreapta fi re sc, far a excess de incl ina re a zo ne i ei i ,oferioare spre tnatnte, tnapol saulateral, prin aceasta evitindu-se eforturile inutile asupra pieptului sau abdomenului. Cu greutatea corpului sustinuta astfel de talie, toate rniscarile devinstablle ,1 libere. Aceasta confirma regula: .. !?ira spinarii estestilpul de sustlnere acorpulul,"

Pentru obtinerea unui efeet maxim la Intoa rcere, rasuceste 1ntreg u I tru nch i ca un tot, nu pe bucstl.

Goloana vertebrala trebuie mereu rnentinuta dreapta .!iii verticala .. In special partes ei inferloara Icoccisul) trebuiasa fie verticala ..

Mae9trii zic: "Menline coccisul in centro ,i tnaxs". Slra spinarii are doua curbs, una scapulara - intre ornoplati - 9i alta In regiunea lornbara. Trebuis urmarita lndreptarea acestor doua curbe (clfoza ,i seolioza) prin inti nd e rea co I oa nei, p entru a se evita tu rti rea discurllor interverterbrale din acele zone .. Pe de alta parte, coccisul constituie punetul de reterinta al 1ntregii coloane vertebrale slal intregii posturi coreete a corpului. Pentru a-l line in aXEl (vertical), unii profesori recornanda. sa se redreseze cu gindul curbura coccisului orientat spre lnainte, cerind elevilor sa-sl lnchipuie ca coccisul esta Inters spre inapoi trnpreuna cu bazinul, ,1 el orientat putln spre spate. Alti maestri fac recornandari cornplet inverse. Hezulta Tnsa eEl desteptarea senzatiel privind coada coloanel vertebrale are 0 irnportants fundamentals !?oi ca coccisul este punctul central in jurul carula se arrnontzeaza celelalte part; ale corpului in cursul flecarei miscari,

Este nevoie de a destindesi canalul rnaduvei spinarii, conditie esentiala pentru clrculatia QI-ului prin canalul de control {Du Mol situat de-a lungul coloanei vertebrate .. La inceput intinderea coloanei se face cu unefort de gindi.re 91 de vointa, dar dupa ce O/-ul incepe sa circule prin canalul Du Mo pozltia dreapta a coloanei devine fireascs si rnentinerea ei astfel nu mai necesita efort.

7.3.3. Mijlocul (tette)

Toate mi~carile din Taijiquan pornesc de la mlllocsi sint conduse de el. Cea mai mica rniscare a rnlinil nu este dedt rezultatul unei mi!;'cari a taliel. .. Talia trebuie sa fie relaxata !;'i coapsele trase in [os" pentru a nu lmpiedica clrculatia Oi-ului prln aceasta zona, pentrw- a "a!jieza bazinul" si pentru a da a mare stabilitate corpului. De altfel, relaxarea taliei favorizeaza clrculatia Oi~ului prin Meridianul de centura (unul din cele 8 meridiane numite extraordlnare sau curioase) care Inconjoara de mal multe orl mijlocul, Tnfa!iiurfnd toate celelalte meridiane.

Mijlocul nu se tncordeaza, ci trebuie relaxat. Atit abdomenul cit sl spatele trebuie sa fie destinse; atunci trunchiul este vertical. Bratele ~i picioarele se vor rnlsca ca si cind ar fiarticulate in jurul trunehiului. Mi:;;carile circulars pornite din rnijloe relaxeaza fibrele musculare ale intregului corp. Verificarea re~ taxarii spatelui se face urrnarind daca cei doi rnuschl amplasati de 0 parte !iii alta a coloanei nu stnt lncordatl, iar coloanaestela nivelui lor, nulntr-o vale adlnca,

7.3.4. Coapse/e

Cei mal putemici rnusehl ai corpului slnt coapsela .. Pentru a avea vigoare mlscarlle trebuie organizate astfel ca sa folosim coapsele la maxim. Aceasta se realizeaza prin concentrarea tuturor rnlscarilor in jurul- sl prin rotirea - soldu ri lor sl tal iei.

Coapsele vor fi li nute tnauntru, Se vaevlta scoaterea lor in afara sau rasucirea lor laterala, ceea cear duce la stricarea posturii naturale a corpulul, Cu sira spinarii vertlcala e;;i talia relaxata. corpul se rnentine drept. Dar la fel ca sl caput. coapsele trebuis tinute in pozitlelor co recta mai mult prin efort mintal si mai putin prin efort muscular.

7.4 .. Picioarele

Picl oa re I ese va r m i sea res pectin dreg u I a Xu-Shi (gol~pnn) sau contractle-retaxare. Clnd te deplasezl spre orlce directie, rniscate pornind din tal ie. pasind ca 0 plslca, Se zice, de exernplu, ca. piciorul drept este Shi (plln) cindeste Incarcat cu toata greutatea coroului. Tn acest caz, piclorul sting este complet dsscarcat si se zice ca este Xu (go!). Clnd greutatea corpului se rnuta pe piciorul sting, acesta devine plin iar dreptul devine goL Prin rnentinerea greutatH pe un singur pi ci or se poate face uso r 0 rice rn i sea re e;;i 0 ri~ ce schimbare de pozitie, fara pierdere de energie sl fara lunqirea timpului de raspuns,

Daca distributia greutslii corpului nu este clara si ambele picioare sint inca reate, in eel mai rau caz in mod egal, schimbarea pozitiei se face 9 reu 9 i m i~cai ril e sint cri spate. Daea te aperi stind intr-o astfel de pozitie gree;;ita, vel fi doborit cu usurlnta, Pasli inainte sau inapo i, indoi ri I e 9 i inti nde rile pi ci oa relo r trebuie facute dintr-o singura miscare curqatoare pentru a seevita incordarile inutile.

Picioarele deterrnlna astfel dlrectia deptasarii. dau nastere fortei 91 dau stabilitate corpului. De aceea, in tlmpulantrenamentului se va da 0 atentie speclala: rnutarf greu~ talii, pozitiei fiecarul picior si indoirii genunchilor. Regu la: "Energia vine din picioare, se aduna in co apse, se centreaza in ta.lie ,i se a rata in degetel.e mllnflor" ne a rata cit de i m ~ portanta este mtscarea si pozitia corecta a picicsrelor pentru ansamblul corpului,

Cind mi~campicioarele,articulaliile soldurilor si genunchilor trebuie sa fie libere pentru a permite miscari rapide inainte sau ina poi, Ridicarea !?! coborirea picioarelor va fi usoara !iii indeminatica; la deplasarea inainte se pune -mai tntti calcllul pe sol; la paslrea inapoi, se pune pe sol mai intii virtu I labei, apoi se aseaza treptat si apasat restul talpi! (cu exceptla r.azurilor In care se indica altceva).

Orice pas se face cu piclorul desprins de sol. nu frecat de sol. Dar piciorul nu va fi ridicat prea mult de la sol, cacl se recornanda:

"Cind pa~e!ji.ti, sa nu atingi solulcu talpa; dar da.ca pe sol este 0 moneda, pe ea s-o atingi! " .

Greutetea corpului sa fie cornplet si sigur tncarceta pe un picior, inainte de a pasl cu celalalt.

Cind asezi talpa pe sol trebuie sa fli foarte atent 18 directia spre care sint lndreptate degetele. Aceasta directie este indicate in descrierea Secventelor din boxul Teiji sau in flgurile respective e;;i coincide cu directia de actiune a corpului, de aruncare a energiei.

Genunchii lndolti nu vor depasi verticala care trece prin degetel.e piciorului respectiv, Daca verticala care trece prln centrul de greutate ai corpului iese in afara poligonului de sprijin pe sol, omul i!jii pierde echilibrul.

a distanla mare intre talpi rnareste pollgonul de sprijin pe sol si coboars centrul de greutate. Prin aceasta creste stabilitatea, dar descreste mobllltatsa corpului. a dlstanta mica intre talpl lnalta; centrul de greutate e;;1 reduce baza de sprijin pe sol. Prin aceasta creste mobilitatea, dar descreste stabllltatea.

Fieca re post u ra se fol 0 seste in fu net! e de lmpreiurari ..

Stabilitatea maxima la 0 solicltare orizontala a corpului - prin Irnpinoere. tragere

67

68

sau lovire - se obtine printr-o pozitie cu talpile departate !?i dispuse pe 0 linie paralela cu dlrectia fortei aplicate.

lncepatortlor Ie este greu sa-sl Imparts deodata atentia intre miini sl picioare si majoritatea pot sa aiba grija doar de membrele superioare, neglijind (involuntar) rnlscarea plcloarelor, cu u rmihi proaste asupra pozitiilor de baza. Aceasts dificultate suplimentara trebuie cornpensata printr-un efart sporit pentru lnvatarea mtscarllor corecte ale piciaarelor, pina la perfecta lor lnsusire. Tn cursul exsrcitlllor pentru tnvatarea pozitiilor de baza, antrenament denumit "ridicarea scheletului (casei)", se va deprinde capacitatea de sesizare a schimbarli IIgolului" cu "plinul" !?i S8 va lnsusi obiceiul de a nu distribui greutatea corpulul in mod egal pe cele doua picioare - cu exceptia Formelor "de incepere", "de incheiere" sl "apropie mina". Din punct de vedere tehnic aceasta schimbare inseamna mutarea greutatii de pe un picior pe altul. Cind greutatea este pe piciorul drept, acesta este "plin" sau "solid", iar stingul, descarcat, este "gol". Piciorul i.qol" mai are totusi 0 inca rca re foarte mica, pentru a asigura echilibrul corpului. Aceasta se simte foare bine in cazul "pasului gal" (fig. 12.40.) la piciorul dinainte, sau in cazul "pasului arcasului" (fig. 12.38.) la piciorul dinapoi. Deci transform area plin-gol trebuie sa fie clar definita, insa nu dusa la extreme, pentru a permite picioarelor sa se puna user in rniscare sl sa se odihneasca pe rind ca sa evite oboseala.

In cazul IIpasului arcasului", piciorul dinainte lncarcat cu greutatea corpului este indoit iar cel dinapoi descsrcat si intins (dar nu de tot), se sprijina firesc mai intii pe calcll, a po i treptat pe toata talpa !?i im pinge ina i nte. Astfel elevul poate sa se puna in rniscare usor inainte sau inapoi, intr-un ritm firesc.

Intr-un pas adauqat, se va pune mai intTi talpa pe sol, in timp ce lovitura cu plciorul si separarea (departarea) picioarelor trebuie facuta lent (eu citeva, putine, exceptll) pentru a line corpul bine echilibrat.

Maturarea solului sau pleznirea piciorului nu vor fi facute fortat: sa adrnite chiar sa nu se atinga laba cu mina, daca aceasta rnlscare nu este cornoda.

Picioarele nu trebuie sa fie niei complet intinse nici complet lndoite, iar genunchii in general nu trebuie sa depaseasca virtul picioarelor. Dar, de obieei, picioarele sint mai mult sau mai putin indoite, conform teoriilor diverselor scoli sau posibilitatilor fiecarui elev. Cu cit picioarele sint mai lntarite, cu atit Secventa va putea fj exscutata cu corpul la un nivel mai coborlt. Se cunoaste metoda unui profesor care sllea elevii sa execute

Secventa sub 0 piasa de pescuit, Intlnsa la 0 anurnita inaltime (mica) pe niste pari. De piasa erau prinsi clcpotei, iar pe masura ce timpul trecea inallimea plasei era coborlta. Elevul care atingea piasa cu capul ~j Hicea clopoteii sa sune era ciornaqit de profesorul vigilent. De asemenea, se cunoaste sl exersarea Sscventel sub 0 masa, iar rezultatul lntaririi plcloarelor putea ajunge pina la a sta nernlscat, asezat - ca pe un seaun, dar fara scaun.

Tn afara de dezvoltarea fortel unor rnuschi este toto data obligatorie ~i relaxarea cit mai adlnca a celorlaltl rnuschl, cei a carer participare nu este strict necesara. Aceasta relaxare a picioarelor este deosebit de lrnportanta, cacl fara ea nu poate circula Oi-ul, asa cum sustine invatatura: "Oi-ul pleaca dela talpi, se dezvolta in picioare, este condus de talie si se rnanifesta in degete". Fara relaxare, corpul nu are radacinit poate fi dezechilibrat usor,

Exista numeroase exercitii preqatitoare izometrice denumite .Jucrul in picioare" (Zhan Gong), care urrnaresc dezvottarea fortei si relaxarii picioarelor. Cind se executa astlel de exercitii, la inceput, din eauza efortului neoblsnuit, picioarele pornese sa tremure dupa citeva minute. Dupa un timp, elevul invata sa relaxeze 0 parte din rnuschl, obosind astfel mai putin, Un elev avansat po ate sta in pozitla tzornetrlca respectiva chiar sl [urnatate de ora. Acum suflul sau vechi a fost gonit si inlocuit cu suflul adevarat - zic maestrii,

7.5. Bratele

lncepatoril au tsndlnta sa incordeze !?i sa rid ice umerii. Prin aceasta ei se dezechilibreaza si nu-si pot can centra Oi-ul in Dantian. In toate artele rnartiale.se insista asupra defectului ridicarii . urnerllor st, legat de aeeasta, ridicarea Oi-ului spre cap, ceea ee reduce stabilitatea corpului si avantajaaza mult pe adversar.

"Umerii coborltl sl coatele libere" este 0 regula din Taijiquan care ne tndearnna sa relaxarn aeeste articulatil. De fapt, articulatijle cotului si urnarulul sint strlns legate. Cind urnerii sint coborlti. coatele S8 relaxeaza automat Practic, ambii umeri trebuie tin uti relaxati, coborlti sl extinsl (tmpinsil in mod constient, precum !?i orizontali. Coatele vor sta coborite si distantate de coaste, ca l?i cind intre coate !iii coaste ar fi 0 perna pneumatica. Umerii vor fi Irnpinsi inafara, senzatia fiind eft la subtioara am avea un au, care nu trebuie nici scapat, nici strivit.

Daca nu se reuseste relaxarea umerilor, rezultatul este aecentuarea cutiei toracice ~i

lncovoierea spinarii, ca urmare 0 jena a circulatiei sangvine si a Oi- ului. La partea superioara a corpului exista trei locuri principale prin care Qi-ul trece mai greu: umerii, coateIe ~i incheietura miinilor. Cei vechi ziceau:

"Relaxeaza urnerii ~i lasa coatele sa cada", Gradul de relaxare a elevului poate fi verificat chiar in primul procedeu al Secventei, cind ridica bratele paralele inainte: daca, pe masura ce se ridica, coatele se rotesc spre exterior ~j ies din Jinia bratelor, este a dovada ca umerii si coatele nu sint relaxate complet.

Pozitia miinilor va fi urmatoarea: clnd se retrage, palma va fi user concave. dar nu moale sinici lrrcordata: cind este Irnpinsa, in afara de faptul ca "umarul sa fie coborlt si cotul llber", incheietura miinii va fi tinuta putin mai jos declt palma, dar fara a f rigida. Cind se indoaie, se intinde sau se roteste, mina trebuie sa se rniste cu 0 usoara gratie. Cind se extinde palma, degetele vor fi lntinse, dar nu de tot.

Pumnul nu se stringe de tot cl atlta cit sa ramina in interiorul sau un spatiu gol mare cit "un O.U de rlndunica' (a!?a numitul "pumn Teiii"). Toate rniscarile bratelor se desfasoara ca 9i cfnd inch eietu ri Ie miini lor ar fi manevrate din exterior, trase cu sfori sau cu sirme. ca ale marionetelor. Miscarea miinii porneste din sold, darincheietura miinii este mereu inaintea partilor vecine. Mina 9i antebratul nu slnt niciodata in linie dreapta ci forrneaza curbe cu raza de obicei mare, dar uneori cu raza foarte mica (vezi fig. 33 din Forma "Biciul", fig. 9.9.). astfel ca sa existe a tensiune puternlca Tn lncheietura.

Miscarea miinii trebuie fikuta in acelasi fel ca sl cea a umarului, Daca mina este trnpinsa prea departe, atunci bratul se intinde prea tare sl se lncalca regula "umerii jos sl coatele relsxate". Dar daca umerii sint coborili prea mult iar coatele sint prea relaxate, mina dusa inainte va fi neglijata si bratul va fi frint. ln general, bratele trebuie sa fie frumos rotunjite, iar miinile nu vor fi impinse sau retrase brusc, astfel ca rniscarile sa fie bine controlate si continue, usoare, dar nu incordate, stabile dar nu rig ide, cu 0 flexibilitate gratioasa.

Bratele ~i miinile descriu de obicei cercuri sau arce de cerc in diverse planuri orizontale, verticale, frontale sau inclinate.

Nu bloca articulatille extinzTndu-Ie prea tare. Pentru a nu deveni un punct slab al corpului, orice articulatie trebuie rnentirruta intr-un anumit domeniu de lucru, la un unghi care sa-l permita incasarea unei lovituri neasteptate din arice directle fara a se rupe.

1.6. Echilibrul general al corpului

Cele de mai sus sint principiile esentiate pentru atitudinea corporala, Dupa ce elevul ajunge sa Ii se conformeze, poate trece la concentrarea atentlel asupra a trei puncte precise ale corpului: crestetul capului, miiniIe si limba - denumite .cele trei virfuri" (San Ding). In cursul antrenamentelor, limba lntoarsa va f lipita de cerul gurii, ca la majoritatea exercititlor daoiste. Prin acsasta manevra se realizeaza 0 legatura intre meridianul de cornanda ~i cel de functlunl, perrnltlndu-se circulatia Qi-ului in circuitul format din aceste doua canale si, de asemenea, 0 resplratie adlnca si regulata, cad suflul este obligat sa treaca prin spatele beregatei. Procedeul calrneaza de asemenea spiritul, cacl pentru chinezi limba este si radflcina inimii.

Dupa ce rsuseste sa aplice practie aceste principii, elevul poate trece la dezv.oltarea Qi-ului sl la studiul utillzari! sale prin intermediul numeroaselor transforrnarl,

"San Chien" inseamna,,3 puncte" ~i face parte din numeroasele formule concentrate, in limba chineza, care exprlrna reguli sau principii din Teiii .. "San Chien" se refera la regula plasaril pe aceeasi linie dreaptaa virfurilor: nasului, degetului aratator de la 0 mina 9i de la degetul mare de la piciorul corespunzator miinii. Aceeasl regula se aplica desigur ~i celeilalte miini ~i celuilalt picior.

.Liu Ho" lnsearnna eele ,,6 punctecardinaIe ale Universului" (chlnez) si se refera la cele "trei armonii interne" plus cele "trei armonii externe". Cele trei armonii interne sint mai greu de explicat. Ele sint Ching, Oi, Shen. Ching se refera la organele interne, OJ la respiratia !ili circulatla energiei interne iar Shen la creier. Cu alte cuvinte, cele "trei armonii interne" lnseamna echilibrul sistemului nervos.

Cele Tltrei armonii externe" se refera la coordonarea dintre antebrate si gambe, cea dintre coate ~i genunchi sl cea dintre brats ~i coapse. Toate aceste echilibre au punctul de sprijin sau articulatia in solduri,

Mi!;>carile Taijiquan trebuie facute fara exceptiecu 0 posture echillbrata a corpului, lar aspectul placut ce rezulta din acest echilibru trebuie sa fie acelasl, indiferent de unde soar privi practicantu I: din fa1a, di ntr-o parte sau din spate. Clnd se reallzeaza unitatea !;>i armonia dintre minte si corp, rezultatul este vizibil din orice parte si exprirna 0 ssnzatla de siguranla.

lata si alte formule concise, in chinezeste, care exprlrne reguli pentru elevi:

Tsing - indeparteaza gindurile fugitive legate de alte activitati sl concentreaza-ti atentia asupra exercitiului pe care-l faci;

69

Sung - relaxeaza-te in interior sl la exterior, pentru lrnbunatatirea circulatiei sanqvine;

Chang - pastreazaechilibrul si pozitia corectaa corpului, nelncllnlnd trunchlul in nici 0 dlrectie:

Yuan - toate m i!iica ri Ie sa fi e cl rcu I are, ti nzlnd astfel spre armenia Interne ,i externa:

Shu- mlsca-tl corpul tntr-un mod usor. confortsbil sl relaxat:

Yun- misca-te cu viteza constanta, controlata de minte;

Ching - nu-ti incorda corpul si nu te Intepsnl.pentru ate putea misca user.

7.7. Cum sa fie mi,carile7

7.7. 1. Nu lncorda muschii

Mu,chii nu trebuie sa fie niciodata incordati. Artlculattllesl rnuschll trebuie totdeauna sa fie relaxate ,i lntr-o stare fireasca, "Mi,carile sa fie lente, ca ale norilor pe care-t destrarna vintul toamnei". "Sa fli atit de maale incit 0 pasarica oricit de mica sa nu-si poata lua zborul de pe tine, iar 0 rnusca sa nu se posta aseza" .

Expl.icatia este ca pentru a-si lua zborul a pesare l,i Ia av1nt sarind, prin intinderea picioarelor .. Dadl suprafata pe care se spri.jina picloareleei nu este rig.ida. ci cedeaza, paserea nu-si poate lua avint ,i nu poate decola.

La fel, musca are nevoie de a suprafata terms pe care sa aterizeze; daca suprafata cedeaza la greutatea mustelvaceasta are senzatia de caders sieste nevoita sa-si continue zborul,

7.7.2. Miinile si picioerele

.Adeseori se rscornanda elevilor "Shang Xia Xiang Sui", adica sa aiba, grija de coordonarea mlscarllor bratelor si picloarelor. Dad picioarele nu sint bine ancorate pe sol, corpul va fi instabil, C1nd se mi,ca un plcior, rnlscarea trebuie sa porneasca din coapsa, cu soldul ca artlculatie,

Cind se mi,ca un brat, miscarea trebuie resimtlta pina. in virtu I degetelor. intregul corp trebuie sa participe la fiecare rnlscare: picioarele, coapsele, soldurile, bratele, miinile - toate se vor rnlsca la unison. Clnd se mi~ca 0 rntna, trebule sa se rniste si soldurlIe. De asemenea, trsbule sa, se rnistesl picioarele, sa se schimbe 9i dlrsctla prlvirli. Este suficient ca doar 0 singura parte a corpului sa stea ~i sa nu participe la rniscare, pentru ca ansamblul sa sufere. Mi9carea coordonata a tuturor partilor ssrveste la relaxarea rnuschllor sl articulatiilor.

70

Gircularitatea mi,carilor trebuie sa fie dublata de circularitatea formei miinilor, bratelor sl plcloarelor, Cele doua brats trebuie sa formeze mereu un cere, sa fie tinute ca !?idnd ar fi 0 parte dintr-un cere mai mare. Degetul mijloclu sicel gros de la rntna.trebuie sa formeze impreuna cu palma un arc de cere, U90r tenslonat. Aceleasi forme circulare trebuie sa formeze ~i pleioarele, respectiv coapsete -impreuna cu bezlnul: sa existe senzatia de curbs, propice clrculatlei Qi-ului. De asemenea, leba piclorulul va fi arcuila - intre degete ,i calctl, numai acestea sprijinindu-se pe sol. Senzatla trebuiesa fie de tnfigere 9i agalare a degetelor In sol. Prin aceasta tendinla veti slrntl cum se lndreapta 91 zona lombars a coloanei vertebrale. Totodats, eele doua pal me vor eonstitui. parti din suprafata unei sfere - cu raza variabile dela 0 forrnaJa alta. Adeseori se faceqestul "linerea balonului" la care ambele brate sint inscrise intr-o suprafatasferlca,

7.7.3. Piecere miscere sa fie glndita

Clndefectuezi secventa Taiji, toate rniscarile, pornind de la "Forma de lncepere" sl aju ngind la "Forma de inoheiere" , trebuie sa fie facute constient, Nu se admit rniscarl involuntars sau reflexe sau facute fara sa ne dam seama ca Ie facem. Aceasta deoarece mi!?carile exterioare(ale membrelor, capului etc.) si cele interioare (ale aerului, Qi~ului etc.) trebuie sa fie imbinate. Numai asa poate fi antrenata mintea ~i se ascut sirnturile.

De exernplu, ridicarea bratelor In cursul .Formei de tncepere" searnana cu ridicarea bratelor in cursul un u iexercitiu degimnastica obisnuita, Dar in boxul Taiji bratels nu se ridica pur !iii simplu, ci spare mal intii o cornanda de ridicare dela creler, iar in tirnpul rtdicarii se urmarsste aparitia unei senzatil de greutate la part.ea de [os a bratelor, 0 diri-

- jare a Q/-ului spre palme.

In TalJiquan se face un efort dellberat pentru a se evita folosirea fortei.Forta disponlblla nu este consurnata dintr-o data, ci printr-o scurgere continua si expreslva, ca aceea a unui riu puternic. Mi9carea 1n cursul Sacventei trebuie sa fie ca si cind soar lnota In eer, desigur, asemanstor felului de rniscare specific inotu lui in a pii

7.7.4. tinistee sutieteescs (unitatea spirituela)

Taijiquan cauta linlstea prin mlscare, De a ceea e ste den u m it ~i "Zen in m i sea re ", Cind se practica exercltllle, trebuie lndepartats toate gindurHe fugare nelegate deexercitlu

iar mintea trebuie golita, spre a ajunge lntr-o stare in care rniscarile pot fi faeute eit mai eomod.

Pentru aeeasta, inainte de a ineepe prima miscare a unei Sscvente, capul trebuie sa fie vertical si miinile sa atime relaxate. Mai bine ar fi ea inaintea Secvantei sa se faea un exercitiu preqatltor denumit Lieh Chan (vezi pet. 12.8.1.), foarte simplu ~i care dureaza numai eiteva minute. Starea rnlntala senina sl echilibrata atinsa cu ajutorul exercitiului Lieh Chan trebuie rnentlnuta eu insistenta de-a lungul intregii Secvente,

7,S, Besplratla fire3sca

Pentru Taijiquan este indispensabila 0 respiratie corecta, lntrucit boxul Taiji se bazeaza pe principiile Yang sl Yin, respectiv Xu !';>i Shi, precurn si pe alte legi ale naturii, el irnplica un echilibru intre rniscare ~i respiratie,

Taijiquan cere ea respiratia eelui ce efeetueaza rniscarlle sa fie naturala, fara gifiieli.

Hespiratla nu trebuie constrlnsa pentru a o potrivi cu rnlscarea, Miscarea trebuie sa eorespu nda ritmul ui firesc al respiratlei, nu invers. "E mai bine sa nu incerci a scurta pieioarele cocostireului sau sa Ie lunqesti pe ale rateil",

Hespiratia nu trebuie niciodata fortata ci trebuie sa se desfasoare firesc, ritmul ei fiind reglat automat ~i inconstient, Corpul ornenesc este minunat alcatuit !';>i printre numeroasele sale capacltati este si aceea de a sincroniza permanent si automat cererea de oxigen a celulelor cu debitul de oxigen Procurat de sistemele respirator si circulator. Daca fortam respiratia pot aparea - in tunclie de sensul fortaril - doua fenomene neplacute: supraoxigenarea si suboxigenarea. o respiratie adlnca si rapida duce la 0 crestere anormala a cantitatn de oxigen livrate celulelor corpului, eu conseclnta unei dereqlari a echilibrului biochimic acizi-baze din corp. o respiratie rapida, dar "scurta", duce la 0 lipsa de oxigen in singe si la un altfel de dezechilibru al cantltatllor de oxigen-bioxid de carbon din corp. Suboxigenarea se manifesta prin asfixierea partiala a creierului, resimlita ca 0 ameteala sau slabiciune, ~i uneori rnlncarlrne la miini !?i la picioare.

De obieei, dupa un efort fizic creste necesarul intern de oxigen fata de cantitatea necesara in repaus. Dar in cazul Taijiquan-ului, dupa antrenament, veti eonstata ea nu se simte nevoia de aceelerare a respiratiei, nu se gifHe. Daca se respecta regulile de respiratla aratate in continuare, debitu I de oxigen preluat din aer 59 va adapta armonios si automat la cererea marita a organismului. lata

de ce Taijiquan po ate fl practicat fara grija de bolnavi si batrln].

La inceputul studiului, elevii se vor stradui sa-s! pastreze rssplratla fireasca, adica asa cum respire de abieei, fara sa inceree adaptarea resplratlel la rniscar! sau la Secventa,

Dupa ce mal progreseaza, ei pot incepe sa-s! adapteze respiratla, pe baza bunului slrnt sl a necesltstllor proprii, la ritrnul si amplitudinea rniscarilor, imbinind lntr-o singura actiune miscarea ~i respiratia.

La inceput se va in val a a face lnsplratla cind miinile se apropls de corp sl a expira cind miinile se departeaza de trunchi. Exersatl cu perseverenta aceasts prima coordonare, folosind totodata raspiratia abdominala: cind inspiri, umfla abdomenul, eind explri, ralaxeaza-ts. Cind inspiri, urrnareste drumul aerului ce intra pe nas si imagineaza-I ca pe un fir stralucitor care coooara pe sira splnarii factndu-se qhern in abdomen, in zona punctului Dantian situat la 2-3 degete sub ombilic. Cind expiri, suvoiul stralucitor de aer inghem uit in Dantian se desface ea un sarpe sl clrcula in sus prin slra spinarli pina la crestetul capului, apoi iese pe nas, fara niei 0 intrerupere ptnala golirea plamtnllor,

Tn continuare, dupa ce v-ati lnsusit aceasta sincronizare, vsti constata ea respiratla se va coordona coreet ~i involuntar eu rniscarlle. Idealul ar fi sa respiratl tara sa va mal gindili la respiratie.

Regula In respiratie este: inspiratia si expiratia se fac pe nas. Se spune ca "Respiralia pe gura este ca ,i cind ai baga mincarea in nasi", Respiralia va fi adtnca, usoara, tara efort, cu debit constant, eu ritm scazut.

Coordonarea resplratlel cu rnlscarlle este u rm atoa rea:

a) cind ridici bratele - inspiri; cind Ie cobori -expiri;

b) cind desfaci bratele - inspiri; eind Ie apropii - expiri;

c) cind impingi - expiri, cind tragi - inspiri;

d) cind Iovesti cu mina - expiri, cind te retragi - inspiri;

e) ctnd lovesti cu piciorul- inspiri;

f) cind indol trunchiul - expiri, cind iI indrepti - inspiri.

Diafragma este un muschi deosebit, pentru ca nu-I putem exersa declt respirind. Respiratia adtnca nu se poate face daca diafragma nu functloneaza corect. Toate obstaeolele din calea functionarii corecte a diafragmei se tndeparteaza prin relaxarea museu I'!.fa.

Respiralia trebuie sa tnsoteasca ridicarea si coborirea diafragmei sl a cavltatti pulmonare, adecvate necesltatll rnlscarllor sl Cor-

71

pului, in sensu I aiutorar!l diafragmei pentru cresteraa volumului de aer aspirat si expirat,

Dar stnt si rniscari la care nu aparvizibile ridicarea, coborirea, desehiderea sau inchlderea, sau exercltil eu partenerul care nulucreeza in aeelasl ritm. ln aeeste situatii COOrdonarea resplrstiei cu mtscsrlle nu rna; poate f intimpl.atoare. Daca nu este corecta, respiratla produce mal mult rau decit blne, adidi se ajunge la gifiiala ~i rnlscarl dezordonate.

Cele de mal sus nu sint reguli independente, ci interdependente si cu aplicatle simultana, Fara calm,elevul nu se poate concentra sl decl nu-si poate uni sauarmoniza mintea cu corpul, ce sa mai vorbim de mlscari curga,toare si elastice! Fara transferrnarea corecta a plinului in gol ~i invers. fara controlul transferului degreutate, trunchiul va fi contractat, ceea eeface irnposibila coordonarea si integrarea misosritor, impiediclnd atit respiratla naturale cit :;;i clrculatia ene rgieii ntern e ..

Autocontrolul prin care elevul analizeaza si-si corecteaza permanent actiunile, posturile, relexarea, gTndurile seamana, cu programul de calcul cicllc al unui calculator din acelea folosite pentru automatizarea unui proces industrial. Programul de calcul contlne to ate actiunlle de facut: verlflcari :;;i consecinte (de genul·: daca "', atunci executa ... ) conform unui ciclu care dureaza 0 fractiune de secunda, dupa care se rep eta identic la nesftrsit, asipurind astfel stabilitatea desfa!;iurarii procesului orientat spre realizarea unui anumit scop. Un exernplu de program de autoeo ntrol cu del u scurf a r fi: "S pi na rea este dreapts ~i verticata? Limba este lipita de cerul gurii7 Membrele au forma unor arce de cere? Mijloculeste relaxat? etc.", tar un program cu ciclu lung: .Directla de rniscare este oare corecta? Mi~carile sint continuesi COOfdonate cu resplratia? Ochil se deplaseazs mereu in acelasi plan orizontal7 etc.".

E.ste foarte greu sa deserii in cuvlnte rniscarile rotunde, spatiale, complexe, sirnultaneale tuturor partilor corpului. Problema este simllara cu proqramarea unul robot: este usor sii: descrii 2-3 miscarl recti lin ii, dar dificultatea crests exponential 0 datacu cresterea nurnarului ~i a pararnetrllor miscarllor .. De aeeea, robotii, chiar :;;i cei mal perfectlonatl, au mi:;;.cari sacadate, llniare, srnucite, diferite de ale omului normal, dar incornparablle cu Taijiquan·ul.

7 .. 9. Citeva principii importante ale Taijiquan-ulul

Cel ce stu d iaza boxul T a;j i treb u i e sa. 1n1eleaga neaparat "de ce" :;;i"c;:um", astfel ca

7.2

m i ntea sa,-i poata fi a ng aj ata co reet in con d 1..1- cerea corpulul prin activarea Qi-u.luL Desi regulile care urrneaza nu slnt prezentate sub 0 forma claslca :;;i repeta citeva din principii Ie amintite mai sus, ele .exprirna corect si cu mult rniez 0 parte dinideile pe care se bazeaza Arta Teijiquen. Deaceea e.levii vor trebui sa Ie preia !;ii sa-sl verifice rniscarile in functie de ele ..

7.9. t. Corpul trebuie mentinut ce si cfnd ar atima,agatat de crestetui csputui.

Crestetul sau virful capului este punctul in care se lrrtersecteaza linla care uneste vtrfurile urechllor cu linia mediana a eranlutui, Atunci cind corpul este agalat de crestetul capului, picioarele atima,caei nu sustin greutatea corpului. Prin aeeasta se modifies radical relatiile dintre partile corpulul, deoarece dispare compresiunea normals a orqanelor, rnuschilor :;;i articulatlilor: pozltla diverselor par1i este deterrninata de forrnasl greutatea lor, nu de compresiunea intrastructurala. Dintr-o sirnpla observatie se constata ca partes dinainte a capulul este mal grea decitcea dinapoi, datorita osului mandibular (maxilarul inferior) sl din acest rnotiv un craniu suspendat se apleacs inainte, nu ina poi - cum il poarta majoritatea oamenilor. Inctinatla inainte siteste falca ss coboare sl sa se apropie de rnarul lui Adam, iar ceafa sa se intinda :;;i sa se indrepte. Coloana este drsapta, cu pelvisul atirnind vertical. Lipsa compresiunii intre vertebre asigura 0 libertate mai mare de rniscare ~i 0 posibilitate mai mare de se~ parare Intra partlle de sus si de jos ale trunchiului, la talie. Aceasta cresters a amplitu din i i este 0 bl i g ato ri e pentru exe rcitl 1..1 I ,,1m.· pingerea rnllnilor" cu partener. Greutateasi forma custil toracice sileste coastele sa coboara ~i sa se retraga,apropiind sternul de ornbillc.

Majoritatea oamenilor i!?i intind partea din fala a corpului prln ridicarea pieptului si srcuirea spinarii. In felul acesta se irtv.ersea~ za pozi.lia naturals a corpului. pe care 0 au copiii dar pecare 0 pierd adultii, in afa.ra de efectul negativ asupra clrculatlel Ql~ului., pozitla inversa a trunchiului mal provoaca ~i 0 inrlndere a stornacului, care cu timpul poate duce la boli ale stornaculul, uneori cu urrnari din cele mai grave. Pozitla corectata prin Teijiquan asicuraaltnterea flreasca a. oaselor scheletului, ~i ca urrnare, 0 curgere libera a Qi~ului. Acest principiu al boxului Taijieste deosebit de lrnportant sl pentru respectarea lui merita sa se depuna eforturi. oricit de mari.

7.9.2. Trebuie sa tii ancorat de pamint ca un copac

Capacitatea de ate ancora de sol se poate capata, de exemplu, printr-un efort de inchipuire si de autosugestie di toata greutatea corpului iti coboara in picioare sl mai departe in sol. Se poate vizualiza radaci na adtnca a unui capac si in continuare propriul tau Qi care ia aceasta forma adine infipta In parnint. Mai precis, Qi-ul omului se leaga eu Qi-ul pamintului prin punctul de acupuncture din talpa Rinichi I (Izvoare clocotitoare sau Yangquenl si vizualizarea radacinii din sol va line seama de acest detaliu.

7.9.3. Cedeezs la cea mei mica forfa extertoera, ca frunza purtata de vint

Printre eele mai difieile probleme pentru cei ee studiaza Teijiquen se nurnara s! apliearea principiului "cedarii". De exemplu, clnd exersezi "impingerea miinilor", nu trebuie nici sa rezisti, nici sa te retragi, ci pur ~i simplu sa-li pastrezl curnpatul !?i integritatea corpului, astfel ca sa perrniti unei forteexterioare oricit de mici sa-li rniste corpul, insa eonducind directia aeestei mi~cari eu mintea tao

Aici apare din nou 0 gre!?eala spre care deseori tind elevii, ~i anume sa lege aprecierea staril de ancorare sau de cedare (dar ~i a starii de rniscarel de un reper exterior, care este adversarul ocazional. Adversarul devine un gind exagerat de important in mintea elevului !?i tot ce face elevul va fi legat de adversar. Gresitl De fapt, toata problema este in no;' iar adversarul reprezinta doar un factor perturbator Inttrnplator, de irnportanta minima. Ancorarea, eedarea, intoarcerea sint actiuni in cursul carora adversarului nu-l trebuie data decit foarte putina atentie. Tn schimb, trebuie acordata atsntle fortei lui efective, Qi-ului sau. Tehnica de "ascultare" sl .Jlplre" a energiilor (din lui Shou) poate fi usor realizata chiar dind 0 atentie minima adversarului. Nu conteaza corpul sl mlscariIe adversarului, singurul lucru important este activitatea Oi-ului sau,

In lui Shou, attta vreme cit "retragerea" este rezultatul unor ginduri, a unui raspuns psihologic la actiunea adversarului, a unei actlunl de lupta - oriclt de subtila - Insearnna ca elevul inca nu a ajuns sa patrunda in secretul Taijiquan-ului ~i nu poate Intelege Oi-ul.

Daca postura este corecta, ancorarea de sol se raallzeaaa de la sine; elevul sta "normal" si orice forta aplicata corpului sau va provoca 0 rotire a aeestuia fala de "radaei-

nail care functloneaza ca 0 balama. Daca se a plica 0 forta !?i elevu I nu se rnisca, atunci: - fie este un elev avansat care poate centrola energia adversarului;

- fie nu sta corect, are tensiuni museulare, Qi-ul nu curge llber, are 0 radacina instabila,

Caci copacii zdraveni cu radacini prea tari nu cedeaza dar se rup la uragan, In timp ce copacii tineri se lndcaie sl nu se rup, desi n1- daclna lor este mult mai slaba,

7.9.4. Clndcedezi creeaz8 spetiu, iarcind im-

ping; comprims spetiu! It

Cind apesi - de exemplu la lui Shouadversarul trebuie sa slmta ca nu mai are unde sa se retraqa si se dezechilibreaza. Cind cedezi, adversarul trebuie sa aiba senzatia ca esti departe si el eade intr-un gol. Dar aceste rezultate pot fi obtinute numai daca elevul a capatat atit indeminarea de a se ancora cit si pe cea de a ceda, precum ~i pe aceea de a-:;;i mentine echilibrul. Cind se retrage trebu ie sa se "goleasca", cam in fel u I cum se neutralizeaza un atac intre procedeeIe IIRostogole~te lnapoi" si .Apasa" din Secventa. Simultan cu cedarea, elevul trebuie sa pastreze ~i distants pina la adversar, folosindu-si bratul pentru amortizarea fortel lui de apasare. Totodata, va continua sa-si "goleases" corpul. crelnd si 0 cavitate in timpul rnlscarll de retragere, nu numai retraqtndusi greutatea pe piciorul din spate si pastrlnd trunchiul drept. lntruclt apasarea adversarului este orientate spre pieptul elevului, concavitatea corpului acestuia va mari considerabil intervalul aparent dintre ei. Cu cit elevul cedeaza, se gole9te 9i coboara mai mult, cu atlt i se va parea adversarului ca spatiul ptna la linta este mai mare. Deci, pe de 0 parte, cind apesi trebuie sa te extinzi cu corpul in spatiul sau, fara insa sa-l perrnitl "radacinii" tale sa se desprinda pentru a urmari extinderea partii superioare a trunchiului. Trebuie sa-1i cobori corpul !?i sa te ancorezi, dar in acelasi timp ~i sa te intinzi inainte cu partea superloara a corpului spre adversar, astfel ea sa capete impresia ca i-ai urnpi ut spati u I si n u mai are loc unde sa se retragao Astfel de exercitll. efectuate lent, trebuie repetate si corectate cu oerseverenta mult timp, pentru lnsusirea tnderntnarii corecte.

7.9.5. Omul superior nu are nevoie sa-~i cheltuiesce enerqie ectiontnd lmpotriva unui adversar

Dupa ce sa ajungela a eficlenta satlsfacatoare a actiunllor de "cedare" si ancorare" in cursul defasurarii normale a numeroaselor

73

variante ale exercitlului de "tmpingere a miinilor", trebuie sa se treaca la un studiu mai serios al controlului O;-ului. Trebuie lnvatata tntoerceree tortel adversarului astfel ca actiunea lui sa-i fie tntoarsa lrnpotriva, spre a-I dobori. Alegerea modului de raspuns ~i a locului unde va actlona forta trebuie sa se desfasoara instantaneu, fara a mal trece printr-un proces de gindire in cuvinte. Tn acest fel, adversarul pare tot tlmpul ea este neindeminatic in utilizarea fotei sale. Chiar daca adversarul nu este toemai profan, ci este la un oarecars nivel de indemlnare, dar i~i foloseste forta rnusculars ~i greutatea prin intermediul unor pirghii - ~i nu prin dirijarea O;-ului -, el tot neindeminatie 1'i pare unui elev avansat. Cu cit este mai agresiv un atae facut cu forta ~i neindeminare, cu atit mai puternlca va fi tendinta de a raspunde intr-o maniera dura sau Yang, mai ales daca elevul a practicat in trecut vreun stil extern de Wushu [experienta de altfel foarte folositoare!).

Mai intii, elevul trebuie sa-~i imagineze canalizarea energiei pe anumite traiectorii. De exemplu, daca adversarul impinge cu forta urnarul tau sting, nu trebuie sa perrniti umarului sa se rniste singur, ci imediat sa-ti inehipui ca torta calatore~te instantaneu pe o curba in jurul ornoplatllor, prin spate, spre umarul cslalalt sl in continuare mai departe - prin brat - se intoaree in corpul adversarului. Trebuie sa pastrszl aceasta idee in minte ~i sa rnentii alinierea corecta a corpului tot timpul. Daca sirnti ca 0 forta actioneazs asupra urnsrulul, trebuie, in mod intentionat ~i cu tonusul muscular necesar, siHi rnentil echilibrul, sa-li lasl trunchiul sa fie rotit cu totul !ili sa actlonezi cu 0 forta egala spre umarul celalalt al adversarului. Daca reusesti sa efectuezi corset actlunaa aceasta, vei avea senzatia lucruluibine facut si a comportarii corespunzatoare a corpului.

Dups ce elevul a ajuns la nivelul care-i permite sa creeze ,partenerului senzatia de respingere cu 0 fdrta egala cu cea cu care acesta impingea, se va trece la tnvatarea urmatoarei tndernlnarl, Este yorba de capacitatea elevului de a-~i lasa corpul rot it de forta atacului adversarului, indiferent dace aeeasta este 0 manifestare a forteibrute sau a Oi-ului sau, Tn acest caz, 0 parte din forta atacului va fi totusi circulate pe traiectoria adeevata, care porneste de la punctul de contact cu atacul, merge prin eorpul elevului ~i se lntoarce sprs adversar prin celalalt brat al elevului, dar toate acestea numai dupa ce rotirea corpului lncepuse. 0 astfel de duble actluns produce 0 forta exploziva care-I face pe adversar sau sa cada sau sa fie aruncat in

74

laturi, Tn eazul aruncarii, adversarul are senzatia ca a fost !iii ridicat. Dupa oarecare timp de exersare corecta, elevul avansat permite O;-ului adversarului sau fortei lui brute sa-l treaca princorp pins jos la "radacina" !?i a bia apoi sa se tntoarca, in asa fer ca adversarul pares se impinge sinqur ina poi, lovindu-se aparent de un zid din beton.

7.9.6. Maestrul sf§tuia .Jnvesteste in pagub§JJ

"Prefera sa cedezi" pentru ca torts bruta sa poata trece pe linga tine. lntelesul este simplu si totusi complieat, asa ca multi elevi se antreneaza fara folos, deaarece n-au reuslt sa priceapa aceasts idee de baza. Acest principiu Insearnna es la impingerea miinilor Uui Shou) nici sa nu cauti sa clstiqi, dar nici sa nu cauti sa pierzi - retraqlndu-rs in loc sa eedezi. Aceasta din urrna gre!?eala duee la transformarea exercitlului Tui Shou intr-un fel de balet, care Ie permite elevilor sa se rnlste la nesflrsit intr-un fel frurnos, cu iluzia ca indeminarea lor progreseaz8, deoareee nu ci!?tiga confruntarea. Dar ei sint vulnerabili ~i se dezechlllbreaza la eea mai slaba agresiune. Principiul lnsaarnna sa-ti concentrezi atentia asupra "ascultarii" corpului adversarului, folosind miinile drept "antene" eu care captezi tensiunile care-i vibreazs prin rnuschl cind ataca sau se rnisca, ori cind se pregate~te de atae. lncearea sa deschizi canalele de circulatle, sa cedezi liber la ataeuri indreptate asupra partll tale descarcate (goale), sa absorbi ~i sa intorei atacurile orientate asupra partii tncarcate, ancorate de sol; sa nu folosesf nlciodats forta bruta, ei sa astepti cu rabdare, coborind corpul, eorectind mereu postura, ascultind si rnai ales antrenindu-te. lar rssplata va sosi intr-o zi, cind vei constata ca. tot exersind cu perseverenTa sl refuzind sa folosesti forte bruta, deodata partenerul incepe sa piarda fara ea tu sa faci ceva deosebit. Dar atentie: Tn acest caz bucuria nestavtllta !?j suto-Iaudarea te fae sa pierzi imediat senzatia aceea grozava. Ingimfarea sl excesul de ernotil sint dusrnanii de moarte ai dezvoltsril spirituale si ai curgerii Oi-ului.

7.9.7. Mintea conduce Oi-ul §i Oi-ul conduce corput

Consecinta acestui principiu este ca mintea trebuie mereu controlata si conduss de elev, iar atentia nu trebuie sa fie lasata nici 0 clips sa vagabondeze spre stimulii exteriori. Daca lipseste concentrarea, Oi-ul va urrnarl mintea ~i intregul antrenament sau Secven-

la in curs nu va mai f decit 0 simpllt gimnastica oblsnulta - sl asta in cel mai bun caz!

Buna circulatle a Oi-ului mai depinde sl de alti factorl:

- Deschiderea articulatiilor: Incapacitatea de a pozitlona corect punctele de legatura ale membrelor, in special zonele interioare ale soldurilor f?i subtiorilor, constituie un obstacol de netrecut pentru multi alevi, care din acest rnotiv nu ajung sa controleze Oi-ul, desl aparent imlta bine mi~carile.

- Porta in coapse sl picioare: Iluzia ca pentru Taijiquan nu ar f deloc nevoie de forte rnusculara (lucru adevarat tnsa la varianta folosita ca mijloc terapeutic pentru bolnavii de lnirna etc.) a atras multi arnatorl care nu doresc sa lnvete Karate sau alte arte martlale, din cauza eforturilor marl pe care Ie cer acestea. Dimpotriva, Calea Perfectlunll solicita la maximum nu numai muschil uzuali ci ~i allH a carer existents este cel mai adesea necunoscuta, din cauza ca in viata norrnala nu sint foloslti deloc.

- Cufundarea: Este nevoie sa se co boare mult Oiln Dantian, pentru a constitui aco- 10 0 rezerva suficient de mare, din care sa poata fi aruncate prin diversele canale suvoaie consistente de energie.

- Armonia lui Shen si 80: Sufletul omenesc Shen (din inima) !ii sufletul animal 80 (din plarnlnl) trebuie armonizate pentru ca Oi-ul sa poata circula corect In corpul material.

7.10. Procesul de invatare a Taijiquan-ului

Metoda daoista pentru atingerea ilurninarll consta in exercitii practice care ajuta mintea sa creeze un Li mai puternic !ii mai adtnc, Fara intentle ([Ii nu exista Oi. Natura lui Li determine natura lui Oi. A~a cum este Ideea asa va fi ~i lumea (care rezulta din ea). Oi se manifests sub 0 infinitate de forme !ii aspecte materiale (Yin ~i Yang, Cele 5 Elemente, Cele B Trigrame ~i 64 Hexagrame, Cele 10000 de lucru ri etc.). Oi este totu I, de la Taii; pina la stele. Li sste intermediarul, ceea ce sta intre Nimic ~i Lumea materiala, Li este concsptla Lumii materiale. Oi-ul nu este real, pentru ca trece mereu din starea de existenta in cea de lnexlstenta. Li este insa real, fiind constilnta ideal a existents inerent in WUJi.

Practic, principiul "Tnainte de Oi este U" poate fi exprimat ~i prin "Ideea precede reaIizare8 praetlca", Mai Tntii este ideea, intentia, De exemplu, daca vrei sa practici 0 meserie, rnai intii ai intentia de a rnvala si practica meseria respective. La 1nceput, daca practici liii rezultatul este prost, tnsearnna ca realizarea practice nu corespunde lntentlel U. Te corectezi f?i cu timpul faci corect, pentru ca ai lasat Li s8-li conduce OJ. Daca insa de lalnce-

put nu ai 0 idee 9i nu Iasl ideea sa-ti conduce actiunlle practice, nu vel reusl sa faci bine treaba.

Evolulia 58 face in spirala, printr-un autocontrol permanent (feed-back): L/-ul initial devine mai clar, mai detaliat si mai nuantat pe masura ce te preocupi sa-li perfectlonezl U-ul !ii sa capeti Chi-ul (vointa) necesar. La inceputul studierii Taijiquan-ului, Li-ul referitor la diversele posturi va fi ca 0 sehila preIirnlnara, bruta, ea un contur general al posturii finale. Cu tlrnpul ajungi sa-l; dai seama ca postura nu corespunde nici principiilor ~i nu ssernana nici cu cea aratata de profesor. Atunci, ili dezvoltl Li-ul, astfel ca sa reprezinte mai bine postura corecta, Apoi pui Tn practica noul Li, ~i din nou potl sa rafinezi mai departe Li-ul. Ideea,imaginea, este lrnediata. Daca pastrezi aceasta idee, care nu are nici a dependents fala de curgerea timpului, incatincet te vei incadra tn postura co recta sl vei in cepe sa 0 finisezi.

Cind in Taijiquan se spune ea "mintea mi!~ca Qi-ul ,i Qi-ul mi,d corpul" se inlelege ca prin respectarea daplina a principiului ~i prin atintirea sustinuta a atentei nu vei mai fi dependent de fortsle exterioare sl totul va f altfel in modul de perceptie al Taiji Iii: al Oiului. Aceasta modificare reaulta din coreeta orientare a atentiel, Nu ai de facut nimic, desi soar parea ca ai. Nu faci altceva decit sa respecti principiul ~i sa constatl daca Oi se conformeaza sau nu cu Li.

Dupa ce elevul a invatat Seeventa, el trebuie sa se preocupe de un nou Li, care acum se va referi nu numai la corp, ci !?i la energia vltala, De-abia acum apare sl se activeaza energia Oi. lntr-un sans, s-ar putea afirma cs omul obisnult nu are centri psihiei, nu are energie vitals. Omul nu Ie are pentru ca nu stle de existente lor. Dar daca el afla, i~i formeaza 0 idee ~i 0 pune in practice, cu tirnpul lucrurile se reallzeaza, Isus spunea acelasi lucru: nOaes vrei ceva, poarti-te ca ,i cum deja l-al avea, ~ii ti sa va da". De exemplu, daca vrei sa fii generos, mai intii trebuie sa descoperi si sa te convingi ca esti egoist. Apoi, poarta-ta ca ~i cind ai fi generos. Os-Ie altora. Daca mimezi cu convingere ~i perseverenta generozitatea, cu timpul vei constata ca nu-ti mai este greu sa fii generos, ca ai devenit chiar generos. lata cum Li-ul a determinat Qi-ul.

Cum se desfaf?oara procesul de transformare a omului prin Calea Taijiquan7 Elevul incepe sa practice cu impresia ca este deja rei axat. EI este ehia r destul de relaxat, dar n u la nivelul cerut de boxul Taiji. Pe rnasura ce elevul pricepe ca nu este suficient de relaxat, tsl descoperi contraetll involuntare in diver-

75

se parti ale corpului si capata cunostints noi asupra poslbilitatllor propriului corp. Atunci else poate schimba. Dar mai intii trebuie ca toate noile cunostinte sa i se coboare in Dantien, unde sint adunatl centrii de cornanda ai energiei pentru functiile instinctuale, sexuale si motrice.

Primullucru care trebuie facut dad~ vrei sa treci de la Taijiquan-ul de sanatate la cel energetic este sa schimbi pozitla centrului degreutate al corpului. De obicei, in viala, Centrul care are greutatea cea mai mare Tn conducerea activitalii ~i gindurilor este fie in cap fie in piept. Tn mod natural, Centrul de greutate al fiintel se afla Tn centrul mecanlc-emotlonal,

Centrul din pieptlJanZong, amplasatintrozona lntinsa deasupra plexului solar pin a la vreo 10 cm sub golul de la radacina gTtului, este locul in care esti constlent de tine Insuti, Aici este sediul ernotiilor si aici iti consumi vista, in acest Centru emotional. Deoarece ernotllle sint fragmentate !;'i nu te ajuta, viata omului obisnuit se desfasoara ca un tobagan, ba sus ba jos, din cauza oscilatiilor ernotionaIe. Tottimpul sosescin Centrul emotional alte ~i alte idei sl valori noi. Desi multe din ele slnt pastrate in piept ~i exprimate in cap, majoritatea lor nu au 0 putere prea mare, deoarece stau foarte putln la vedere, deasupra celorlalte, fiind lnlocuite curind de alte ernotll noi. Totusi, in timp ce se desfasoara aceasta activitate ~i mintea este ocupata cu alegeri, decizii ~i explicatii iluzorii, omul traie~te din abdomen, pe baza valorilor innascute sau a celor irnprlmate in Dantian in perioada copllarlel. Trebuie in primul rind sa ne dam seama de faptul ca 0 mare parte din energia Qi produsa de organism este "ridieata" din Dantian si adusa in Centrul din piept Jan Zong, pentru a alimenta ernotiile. Acest Oi care se pierde prin exprimari emotive ar fi putut fi utilizat pe de alta parte ca sa aduca un Li nou sub Li-ul deja existent in Abdomen, in Qi Hai. Ulteriorel ar fi putut fi folosit pentru dezvoltarea corpului energetic. ln seopul realizari! acestui seenariu optimizat, elevul incepe sa se elibereze de unele framintari emotionale, prin coreetarea posturilor si orienta rea rnintii, cu scopul dea cobori cit mai mults. energie din Piept spre Abdomen. Cind reuseste in sflrsit sa sirnta Dantianul, elevul devine capabil sa-~i dea seama de valoarea notiunilor proprii si a Li-ului sau. ln acest nou stadiu de evolutie, elevul incepe sa dea un "raspuns instinctiv corect" la din ce in ce mai multe lucruri. Prin observarea ~i analizarea raspunsului instinctiv, mai profund ~i mai coreet, elevul devine mai constient de valoarea sa reala, i~i tntsleqe mai bine adevarata sa personalitate. Va descoperi astfel lipsa de corespondents dintre irnaginile sale men-

76

tale sau ernotionale si realitatea pasonalitatii sale. Daca acum inceardi sa se schimbe pornind din Dantian, se va schimba. De aceea, Taijiquan-ul se concentreaza atit de mult asupra Dantian-ului - pentru ca numai pornind de aici se pot obtins modlflcarl reale ale vletii si comportamentului instinctiv.

Una din cele mai importante probleme eu care elevul are de-a face in drumul spre adevaratul Taijiquan este relaxarea: muschilor, tendoanelor, vaselor sangvine, ligamentelor ~i chiar a oaselor. Mulli oameni cred ca stnt relaxati, dar notiunaa asta 0 au numai in minte, fara vreo legatura eu starea lor ernotionala sau fizicB con creta.

Omul are tnnsscut un instinct de conservare, care se rnanlfesta printr-un fel de arrnura de ginduri, ea 0 protectle impotriva unor agresiuni mai mult imaginare decit reaIe din lumea Inconjuratoare. Cu toate ca primejdiile epocii actuale nu mai sint de natura fizica ci psihlca. omul a rarnas cu instincte si eu obiceiuri atavice care raspund agresiunilor prin contractii musculare involuntare, alaturi de alte feluri de actiuni defensive. EI reactlonsaza lnconstient prin comenzi date de centrii instinctuali, sexuali ~i motori din Dantian, care ii produc contractii, in schimb, cu capul glnde!iite sl 1!?1 inchipuie es este relaxat.

Cum s-ar putea schimba aceasta situatie? Schema de rezolvare este sirnpla si mereu aceeasi: primul pas este constatarea, inlelegerea sxistentei problemei, adlca omul sa se "de~tepte" ~i sa vada realitatea, asa cum este ea sl el cu adevarat. Cunoscind adevarul, el recunoaste ~i natura notiunllor care zac in Dantian-ul sau. Atunci el devine capabil sa formuleze alte notiuni, corecte, cu care sa Ie tnlocuiasca pe cele vechi. Pina ce omul nu-sl da seama de vechile notiuni !iii idei pe care Ie avea, nu va fi Tn stare sa stabileasca altele 1:10i.

Noile idei trebuie mai intii sa intre In cap si sa fie exprimate in cuvinte sau imagini, ca un Li. Apoi ele trebuie eoborite in lnlma, unde vor fi asocIate dorlntei de a Ie realiza practic, deci asociate u nor emotii, ln continuare vor fi puse in practlca si analizate atlt rezultatele cit !iii lmpllcatllle pentru sine si pentru lume. Tn sfirsit, noile idei vorfi coborite in Dantian, unde noile intentii (Lllvor inlocui Li-urile vechi. Daca vei privilumea cu alti ochi, vei vedea 0 lume noua, iar tu vei fi 0 parte noua a acestei lumi noi.

Practica Taijiquan este un proces prin care energia vitala Oi, de abieei legata ~i risipita in eele doua Centre "false" din cap ~i inirna: Zi Qiao si Jan Zong (unde se petrec activitaJile de gindire ~i sentimentale ale perso-

nalitatii], este cobortta, rnentinuta ~i acumulata in Dantian. Energia astfel disponibilizaUi poate f folosita pentru diverse activltati, in functie de preocuparile elevului. Aceste activitali interne se refers Tn principalla legarea Dantian-ului de adevaratul Centru emotional, apoi de adevaratul Centru degindire. UItimete dous alcatulesc trnpreuna Mintea. Procesul de conectare a Dantian-ului la cele doua Centre superioare ale flintel lrnplica conservarea ~i transformarea unor energii interne pe care omul deja Ie are, dar in cantitate lnsuflclenta,

Trebuie tnteles ca gindirea si ernotllle omului obisnuit sint legate numai de corpul sau. Ele sint primitive arntndoua. Omul obisnuit se ginde~te la cer ~i la parnlnt. la Rai sl la lad, numai in sensul simplist de pedeapsa/ rasplata, care pina la urrna sint legate tot de corp. Majoritatea ernotillor ornenesti sint li-

mitate la corp, chiar si atunci cind sint foarte puternice. Gind cineva se ginde~te la moarte, i se face frica pentru ca nu-sl poate inehipui existenta faTe suportul material. Dar emotllte !?i gindurile nu sint materiale !?i nu au nevoie de suport material. Asadar, nu este nevoie sa "simli corpul ca sa fii viu"; este nevoie ooar sa "simli corpul pentru a sti ca esti in vista".

Toate aeeste idei trebuie bine cintarlte de elev, nu luate de-a gata; ele trebuie analizate cu intelectul, sirntlte cu corpul, tncarcate cu ernotii. Acest proces in cepe cu un efort serios si orientat spre dezvoltarea malestriel in Arta Taijiquan. Aceasta se face printr-un studiu ~i 0 analiza atenta a principii lor de baza si a aplicatiilor lorin cadrul Secventei, in paralei cu dezvoltarea fortei, elastlcltstii sl coordonarf necesare pentru a ajunge la stapinlrea energiei Oi.

.-.:17

tria respsctlva se dobindea dupa ani lungi de ucenicie, in care trebuiau depuse eforturi mari, indiferent de tehnicile sau .materlite" pe care le-ar fi tnvatet. Deoarece, in realitate, adevarata rnalestrie consta din singele rece !?i dintr-o tehnica de miscara dibace strecurata prin antrenament in subconstient, nu din cunoasterea unei rnultirni de exercltli sau procedee spectaculoase bune doar pentru dernonstratll, lar "dresajul" necesar pentru lnsuslrea singelui rece si a modului potrivit de miscare se poate realiza prin diverse metode, diferite dar la fel de bune: fie repetind la nesfirslt un singur exercitiu, fie repetind numeroase sl diverse exercitii etc.

Dar pentru elevii actuali, carers nu Ie este usor sa-si gaseasca prin apropiere un tnvatator valoros, sau pentru form area instructorilor, este necesara existents unui program de studiu, a unei concepti! de perspectiva privind progresia antrenamentelor. De aceea, in continuare se arata 0 variants de program, care poate fi adaptat la posibilitatile sau parerile flecarula,

8. Metoda de studlere a Taijiquan-ului

8.1. Este oare neeesar un program de studiu?

Ideea unui program de studiu eorespunde rnentalitatil noastre, obisnuita din scoala eu "programa analitlca" sau eu "materia pentru examen".ln cadrul scolilor orientale traditionale de arte rnartiale predarea se facea (!?i se mai face uneori :;;i azi) oarecum "dupa ureche". Este adevarat ca "urechea" este foarte cornpetenta. fIind yorba in toate cazurlle despre un maestru sau de un specialist recunoseut, de mare valoare in arta sau tehnica respective. Dar, oricum, baza "programului de studiu" erau inspiratla, eheful sau experlenta instructorului respeetiv, care variau in functie de numerosi factori: vlrsta sa, talentul si sirguinla elevului etc. Rezultatele erau bune, cecl elevii munceau pe rupte, dar drumul pe care-I aveau ei de parcurs Ie era neeunoscut. Tncrederea in priceperea invalatorului era nelirnltata !?i poate ca nici nu aveau nevoie sa-si incarce mintea eu "programe". Caci treaba elevului este sa tnvete, sa se antreneze, nu sa faca socoteli negustoresti legate de obtinerea unei diplome prin eele mai mici eforturi. Elevii erau constlentl ca scopul invala.turii era ca ei sa ajunga invincibili, nu sa treaca etamene sau sa oblina diplome care nu le-ar fi fost de niei un folos intr-o lupta pe viats si pe moarte. lar males-

8.2. Care sint etapele invilirii artei Taijiquan?

Conceptia unui program de studiu se bazeaza pe urmatoarsle idei:

La ineeput, elevul trebuie sa capete 0 condltie fizica suficient de buna pentru a

79

putea face eforturi mari fara sa se aceidenteze. Tn lipsa unei conditil fizice adecvate, pot eparea intinderi musculara, accidente articulare (luxatll etc.), deranjamente cardiovasculare etc. Conditia fizica se refera in primul rind la intarirea sistemului circulator !iii a celui respirator, fara a se neglija Tn5a elasticitatea, echilibrul, viteza sl chiar torta museulara. Desi marlrea forte! si volumului rnuschilor nu constituie in niei un fel vreun lei al Caii Taijiquan, 5e pot face cu regularitate exercitll pentru dezvoltarea forte! picioarelor, abdomenului !iii bratelor (mi!iicari de Tmpingere), dar fara haltere (greuteti moarte) ci . cu greutatea propriului corp sau cu rezistenta opusa de un partener.

ln al doilea rind, elevul va d~pata stapinlrea propriului corp, pentru a se putea rnisca sau a sta nerniscat in orice fel de condltll ~i . posturi. Aceasta se realizeaza prin studierea si repetarea sscventelor individuale Taijiquan (vezi pct. 8.9.).

In al treilea rind, elevul va invata sa sirnta actiunile si lntentille unui adversar nu numai cu ochii sl ureehile, dar mai ales cu ajutorul pipaitului !?i perceptiei extrasenzoriale. Totodata. elevul va invata sa raspunda rniscarilor adversarului prin rniscarl complementare, conform teariei Taiji. Aceasta se realizeaza prin studierea sl exersarea cu un partener a artei "impingerii rniinllor" (Tui Shaul.

Tn al patrulea rind, elevul va lnvata aplicarea in lupta reala a mlscarilor din boxul Taiji lnsusite Tn etapele anterioare. Aceasta se reallzeaza prin lnvatarea procedeelor de lupHt precum !iii prin exercltll de lupta propriuzisa, cu grad de dificultate crescind.

In al cincilea rind, elevul va studia folosirea armelor albe conform metodei Teiji: sabia lunga, sabia lata, sulita, cutltul, Aceasta se face prin exercltli individuale (secvents) speciale sau/si prin exercltll cu partener.

In al saselea rind, elevul avansat se va perfectiona in Arta sa prin studierea unor discipline inrudite: arta respiratiel (Qigong); medicina traditionala (presopunctura, acupuncture, masaj) etc. ~i prin predarea cunostirrtelor sale unor noi elevi, ceea ce 11 va face sa descopere noi legaturi ~i semnificatii in bagajul decunostinte i?i deprinderi deja acumulate, dar !iii sa contribuie la largirea cercului de oameni care au ales calea Gong.

8.3 Metoda chinezeasca de invalare a Taijiquan-ului

Pentru noi, modul de predare ~i Invatare a Taijiquan-ului in China pare de neinteles. Profesorul aduna 0 data sau de doua ori pe zi elevii in curtea easel sale sau intr-un parc

80

public i?i totl, indiferent de nivel, executa sub conducerea lui Sacventa cu toate miscarile, fie ca Ie cunose fie ca nu. Cei ce nu cunosc rniscarlle lncearca sa imite miscarile profesorului. Apoi profesorul sxplica flecarui elav cite un exercitiu sau un aspect mai dificil al vreunui procedeu, dupa care elevul rspeta singur acelasl lucru tot restul Iectlel. Nimeni nu astaapta vreo explicatie, cu atlt rnai putin o descriere mai arnanuntlta asupra modului de executie a rnlscanl: profesorul arats modelul ideal !iii elevul il copiaza,

Baza pedagogiei asiatice este repetitla zllnlca, cacl monotonia aeestei actlvitati este doar aparenta - zie maestrli -, fiind rezultatul sirnturilor noastre lipsite de finets. Astfel, imobilitatea daplina a corpului, de exemplu, nu este dedt a parsre, 'caci in realitate parul continua sa creases. singele circula in corp, rnuschii au miscar: imperceptibile.

Pe de alta parte, repetarea aceleiasi rniscart de mii de ori il ajuta pe elev sa devine constlent de cele mai neindeminatice rniscari ale propriului sau corp. Se povesteste ca un profesor i-a dat 0 data ca terna unui elev cu caracter mai coleric sa loveasca intr-o piatra mare. Elevul a ascultat si vreo 10 ani a tot dat in piatra, pina cind intr-o zi, fiind pus pe . neasteptate in sltuatla de a se apara, a dat 0 usoara Iovitura de picior adversarului. Spre surprinderea elevului, adversarul a fost aruncat la cltlva metri prin rniscarea faeuta -in mod involuntar-corect.

Practic, elevul repeta luni in sir exact aceleasi simple miscar]. cu precizie de centimetru, ,,0 miscare cit de mica, chiar nevszuta, a degetului mic de la picior po ate stavill pina i?i o cerere in casatorle: spune chinezul despre importanta detaliului. Apoi se trece la invataree tntantulrtlor de rnlscarl, ceea ce poate dura citeva luni pina la un an pentru un elev care exerseaza zilnic. Dupa ce rnlscarlle sint blne lnsusite si reproduse corect, dupa numeroasele corecturi facute de profesor, elevul poate in cepe sa lucreze anumite aspecte mal speciale. De exemplu, se va stradui sa "simta aerul" cu mal rnulta atantie, ca ~i cind ar lnota in apa: de fapt, aceasta impresie apare de la sine dupa ce rniscarlle executate sfnt din ce in ce mal relaxate. Se povesteste cazul unui elev mai sirguincios care ajunsese la un asemenea nivel de destindere, de atonie rnusculara, in Cit orice sirnpla miscare, chiar ridicarea unei cutii de chibrituri, li devenise 0 mare povara. Speriat de aceste simptome, se duse la profesorul de box Taiji sa se plinga dar, spre surprinderea sa, acesta Ii spuse ca totul est' bine, ca mai ales nu trebuia sa lupte cu aceasta indolenTa ci sa ceara la serviciu eiteva zile de concediu si sa

lase lucrurile sa evolueze de la sine. ProfesoruJ Ii aminti de teoria dupa care Yin-ul ajuns la apogeu naste Yang; altfel spus, supletea ajunsa la culme trebuia sa nasca forta, $i tntr-adevar. dupa vreo qoua zile nu numai ca slabiciunea disparu dar elevul capata 0 torta cum niei nu vi sase.

Profesorul poate da elevului sa execute diverse teme suplimentare in cursul repetitiilor neintrerupte ale lnlantuirilor acelorasi miscarl. De exemplu, sa efectueze a data sau de citeva ori lnlantuirea, incercind sa sirnta care este punctul de plecare sau punctul central al fiecarei rnlscari. Sau sa caute sa sirnta toti rnuschii care partlclpa la fiecare miscare, care se contracts ~i care se extind; sau sa efectueze fiecare rniscare observind relatiile diverselor parti ale corpului cu coloana vertebrala, Fiecare profesor va trnparti astfel de teme personale in functie de partlcularitatile fiecarul elev, de catitstile sl defectele sale, de punctele lui slabe in executla Secventei, dar sl in functie de propria sa experiente didactiGil, de bogatia lrnaqinatiel sale in inventarea de mijloace pedagogice.

Toate temele primite de elev servesc mai ales sa-I ajute sa se observe li'i sa se cunoascs mai bine pe el lnsusi, sa-si lIasculte" corpul. Acest studiu de sine ar fi mult mai greu de facut daca elevul ar exersa mereu tot alte rniscari diferite si ar avea atentla ocupata cu aspectul exterior al rnlscarilor sale.

In general, profesorii chinezi nu dau explicatii log ice. Tn loc sa spun a "impinge cu mina dreapta sl retrage piciorul sting ", profesorul prefera sa execute el rniscarea respectiva, ca demonstratie.

Un alt aspect care ar putea sa-l incurce pe incepator este lipsa unor rezultate concrete rapide, caci este vorba de un exercitiu de lung a durata, care necesita ani lungi inainte de a reusi, lar daca la inceput unui occidental i se pare ca cel mai greu este efortul de memorizare, asta dovedeste ca n-a inteles faptul ca cel mai important nu este Insusirea de miscari ci gestul lnsusi, atentia care i se da. lar aceasta atentie nu trebuie sa canstituie un efort ei un alt mod de a intelege lucrurile. Caci Secventa nu este in fond dectt un suport pe care se sprijinii actiunea principala, care consta din educarea in profunzime a corpului si a rnintii pentru a control a Qi-ul.

8.4. $coala tradltlonala de Wushu

$colile vechi, tradltionale, de Gong Fu se grupau in trei categarii:

- $colile budhiste, existente pe linga diverse manastiri: imediat ne vine in minte Shao/in, nedreptatind astfel restul rnanasti-

rilor ai carer paznici erau toti $1 peste tot calugari faarte bine antranati:

- Scollle daolste, in care elevul avea drept invatator personaje reale sau imaginare, vreun sihastru sau un duh deghizatin om sau tot fetul de fiinte minunate sau legendare, iar locul de scolarizare era 0 padurs sau un munte scaldat lntr-o atmosfera supranaturala:

- Scolile obisnuite, gre!?it botezate de unii confucianiste, la care un Invat.i3ior sau un maestru dadea lectf In sala de antrenamente a familiei, care cel mai adesea facea parte din propria sa gospodarie.

In general, invatatorul era totodata profesor de arte rnartlale $i medic, dar mai ocupa si postul foarte important de sef at familiei.

Elevii unor astfel de scoll se lmparteau in doua grupe destul de distincte: unii, cei obisnuiti, lnvatau Gong Fu ca sa se apere, de placere sau ca meserie; acestia veneau, stateau un timp, apol plecau; altii faceau parte din ,..grupa de baza", traiau impreuna cu familia profesorului, urmind sa devina la rindul lor profesionisti $i membri ai familiei, prin casatorie sau prin adoptie.

Elevii sau citiva reprezentanti ai scolil erau adesea anaqajati ca paznici si ca garzi de corp pentru protectia caravanelor de negustori impotriva banditilor de drumul mare. Sint povesti :;;i cu scoli de Gong Fu ai carer elevi se pretau la activitati de asasini platit], dar povestea sublinia rnoralizator ca era vorba de scoli "reJe".

Conditia vltala ca sa invetl 0 arta rnartiala este sa ai un profesor bun. Dar profesorul traditional in China era foarte diferit de echivalentul sau european. Profesorul chinez cel mai adesea avea putini elevi, pe care ii scolariza cu Incetineala, adesea nesistematic $i in secret.

Protocolul era important: elevul batea 18 U$8 scolil aducind daruri, trecea prin diverse probe de admitere, adesea era respins. Daca era primit, novicele era repartizat in "grija unui elev mai vechi timp de citiva ani. Daca evolua sl suporta cu bine antrenamentele riguroase si disciplinate, ajungea plna la urrna sa fie acceptat de maestru ca sa primeasca lectii personale.

Candidatul care se prezenta prima oara la poarta unei scoli n-avea nici 0 sansa de a f primit dlntr-o data. EI cunostea de altfel aceasta tradltie l?i i se supunea de bunavoie, Aceasta proba nu era dedt prima dintr-un lung sir de lncercarl, atit fizice cit si morale, prin care urma sa i se verifice rezistenta, rabdarea, vointa, rnotlvatla, Totul era sa nu dea semne de slabiciune, altfel ar fi fast respins definitiv. Stind la poarta, candidatul cere

81

82

fara incetare, fara sa ridice insa vocea, sa fie primit de profesor. Dupa un limp, unul dintre elevi crapa usa si-i arunca stlrea ca nu mai sint locuri libere, ea profesorul nu mai prirneste altl elevI. Dar eandidatul nu se lasa, el stie ca aceasta ineerca re face parte di n ritual; el ramtne 0 re in sir afara, la pcerta, fie ea este eald sau ger, fie CB ploua sau bate vintul. $i asteptarea se repeta zl de zi, din zori plna seara, el aproape ea devine un element al peisajului din tata scolli, Dar ineet-incet, elevii mal veehi - care trec cu diverse treburi pe lIng a el- lncep sa-I bage in seams. sa-l spuna citeva vorbe. Dar inca n-a obtinut nirnlc, caci tn continuare ei vor cauta sa-l umileasca, sa-l faca sa simta cit este de mic ~i de neinsemnat,. imbrincindu-I, umplindu-I de prat sau stropindu-l cu apa sau cite altele. Apoi, lntr-o zi, fara sa i se raspunda la cererea lui perrnanenta, i se cere sa faca ceva pentru scoala, 0 munca de obieei respinqstoare: sa curete un loc, sa duca gunoiul, sa goleasc13 haznaua. Daca accepts fara sa clrteasca, a ctstiqat prima repriza. A doua zi dimineata, tara nici un semn prevestitor, candidatul este invitat sa ia masa trnpreuna eu ceilaltl elevi. la care tnsa protesorul nu apareo Sigur ca examenul de admitere Inca nu sa sflrsit: dovada ea masa la care a fast invitat aseunde 0 capcans. Membrii scolil impreuna eu noul sau noii veniti, asezati la 0 rnasa lunga in sala cornuna, primese fleeare cite un biscuit uscat ~i tare. Dupa 0 asteptare destul de lunga, Ii se impart eastroane fara fund ~i in eele din urma primesc ciorba de orez. Daca. din cauza nerabdarli sau a satisfactiel de a fi fast acceptatl, noii veniti au infulecat biscuitul fara sa astepte restul, vor fi condusi la poarta, Numai candidatii care, atentl, i-au observat pe cei mai vechi sl i-au lmitat. vor putea ramtne: ca !;ii veteran ii, vor putea astupa fundul eastronului cu biseuitul. Astfel vor putea primi clorba si 0 vor putea minea. Acsasta proba a mai eliminat citiva candidati eu reactii prea febrile. Cei adrnisi vor primi de Jucru la bucatarie, in gradina, la cimp; ei ineep sa fie inteprati actlvltatilor marginale ale aeestei cornunitati, forrnata de elevii ce traiesc tmpreuns eu profesorul. Atita timp cit fac numai treburi gospodare!?ti sl nu invata vreo tehnlca. nu se poate petreee nimic grav ~i ireparabil, cad candidatii inca nu I-au vazut pe protssor si nu au participat la vreun antrenament. Cei veehi ll observa pe novici eu 0 atentle din ce in ee mai ascutita, Incercind sa Ie descopere aptitudinile !?i trasaturile de earacter din reactiile la eel putin 0 mie ~i una de tracasari ale vletii de toate zilele. Uneori candidatii slnt pusi cu brutalitate in sltuatii imprevizibile, care la

creeaza 0 stare de nesiquranta: de exemplu, slnt ati n~i pri n su rprindere pe intunerie sau Ie lzbucneste un zgomot mare in spate, sau se eiocnesc pe negindite de cite cineva la un coil de cass !?i altele. De asemenea, sint certatl mereu, eu si fara motiv. $i mereu Ii se anallzeaza purta rea, reacti He, su bconstientu I.

Un alt test important este eel prin care se stabileste simtul de onestitate al eandidatului. EI decurge adesea In felul urrnator: un elev mai vechi ii de novieelui 0 sums aranjata de bani ea sa eumpere ceva al carul pret este dinainte cunoseut. La inapoiere, cind candidatul preda curnparaturl!e !?i restul de bani,i se spune ca a gre~it si dat rest prea mult.Tn cazul ca pe novice II bate gindul sa ia banii ~i sa nu protesteze sufieient, va fi condus la poarta scolii.

Mai este sl 0 proba de rezistenta: elevii vechi il anunta lntr-o zi ea nu poate fi vorba sa invete a se lupta pina eind nu va filn stare sa 58 lina pe picioare. Nu este vorba de vreo insulta ci semnul ca, in fine, Ii va ineepe ucenieia. Proba consta in pastrarea posturii de!1umita a "calarelului", nernlscat, pe durata cit se consume arzind 0 lumlnare sau un betisor de tarntie. Pozitia este foarte obositoare, apar dureri puterniee in picioare, de nesuportat pentru un om nepreqatlt. Trebuie un mare efort de vointa ca sa rezistl, Dar "batrinii" slnt nernllosi: daca tncepatorul nu rezlsta, lnseamna ca nu are rnotlvatle suficienta ~i nu este demn de a fi elevul scolii,

Dupa chinul "ci:ilarelului", calvarul candidatului se terrnlna. Soseste si momentul in care eei veehi hotarasc sa-: prezinte sefului scolll, formalitate ce are loe cu ocazia unei mari eeremonii de primire. Tn semn de conslderatie, profesorul 11 invita sa bea 0 ceases de eeai cu el, Este un moment important pentru tinarul care de mult asteapta evenirnentul, Este de inteles bueuria lui, dar nu i s-ar ierta lipsa de staplnire cu aceasta ocazie. Profesorul serveste el lnsusi eeaiul, dar invitatul nu trebuie sa bea el prima ceasca. Ar insemna ca accepts sa fie servit de profesor, fapts de neinchipuit tala de cineva pe care ll vede prima oara si pe care pretinde ea doreste atit de mult sa-l aiba ca invalator. Deci va primi caasca si 0 va duce la altarul strarnosilor, care exlsta in orice scoala 9i In orice casa de locuit. Aeolo va gusta ceaiul pronuntind citeva vorbe rituale pline de respect pentru maestrii decedatl. pentru seful scolli, pentru stramosl, Apoi va umple el 0 noua ceases pe care 0 ofera celui pe care in felul aeesta il roaga sa-i devine profesor, cu noi semne de respect. Dacs profesorul accepts -:;;i acum n-ar avea motive sa refuze -, candidatul devine elev eu d repturi depli ne, este "adoptat".

Dupa modul nostru actual de gTndire, am putea judeca destul de sever aceasta purtare dlctatorlala. Ce se credea profesorul, vreun dumnezeu? Dar sa nu ne liisam Inselati de aparente. Prin purtarea sa si cu ajutorul elevilor mai vechi profesorul doreste nu numai sa afte cu cine va avea de-a face - folosind metodele empirice de testare corespunzatoare epocii - ci sl sa "sparga" de I a inceput spiritul si corpul viitorului elev, pentru ca aeesta sa lnceapa invalatura cu 0 minte proaspata, tara idei preeoncepute si paralizante. Faptul de a impinge omulla limita posibllitatilor sale, neeunoscute chiar lui insusi, este un proeedeu uzual la scollle de arte martiale ehineze sau japoneze. Supunerea totala ceruts de profesor. pine la un nivel aproape inaeceptabil mintii noastre, constituie de fapt dovada interesului pe care profesorul il arata viitorului elev. Acesta Tnsa nu poate sa Tnleleaga de la inceput toate fineturile pedagogice; treaba lui este sa se lase in voia profesorului eu 0 incredere totala. Aeesta este pretul reusitei., Nu exista democratie in artele martialel Un singur profesor are mai rnulta dreptate decit 100 de elevi.

Nu putem tncheia aceaste dlqrasiune fara a aminti legatura deosebit de puternlca si respectul care se stabileau intre elev si profesorul sau, continuate chiar si dupa terminarea scolli. fnerederea deplina, sirntul datoriei dus la extrem de elev constituie 0 caracteristlca speciflca acestui gen traditional de scosla.

Poate ca folosul unui profesor, in afara de alte ajutoare pe care Ie da elevulul, estesi acela ca in drumul pe Calea inv8taturii elevul are 0 siguranta sl, in consecinta, se relaxeaza. Cad profesorul sau i nstructorul [oaca rolui de parinte -l?i instinctiv orice copil, orice om, se simte mai in siguranla cind este in preajma partntilor sai. Am vazut ca relaxarea este eondltia esentiala pentru clrcuiatla Oiului, deci pentru progresul pe Cale - atit tehnic cit si moral. De aici ~i reactla - aparent disproportionata - a elevului fata de 0 comportare a profesorului nsconforma cu imaginea, ldeallzats de elev, a parintelui perfect.

Profesorul putea sa fina ascunse 0 parte din cunostintele sale dintr-o multirne de motive. Mai tntti, asa era obiceiul traditional si a:;;a fusese !jii el scolartzat de profesorul sau, primind bucatl d.e cunostlnte de-a lungul cltorva ani. Sau se prea poate ca lui i se parea buna aceasta metoda: poate ca elevil apreciaza mai mult ceea ce primesc dacs Ii se da cu tirlita, ca o favoare. Principi.ul bins stabilit "niciodata nu verbi prea clar" era 0 obsesie in cadrul scolilor Zen sl de arte rnartiale, Pe

de alta parte, unii profesori i~i ascundeau incornpetenta in dosul secretului sau erau pur !?i simplu rauvoitorl ~i nu voiau sa ajute elevul respectiv. Cricare ar fi fost motivul, multe metode au pierit 0 data cu moartea creatorilor lor. Se cunoasts parerea de rau a unui maestru care plingea pe patul de moarte ca nu-i aratase totul urmasului sau, Probabil ca i!?i daduse seama prea tirziu de adevarul sfatului biblic: "Fiii mei, aid aveti intreaga invalatura. Cunostinta ascunsa este pierduta, este ca 0 cornoara care nu mai vede niciodata lumina zilei; tacerea este folositoare clnd acopera nebunia, nu ctnd este mormintul lntelepciunii" .

Multi maestri tlneau in secret nu numai metodele lor dar chiar ~i perforrnantele lor. Ei credeau ca acelora pe care zeii vor sa-i distruga mai tnttl Ie iau mintlle si-l fae fuduli. lata 0 poveste a lui Mencius: "Domnitorul Hsuan auzi vorbindu-se despre 80 Gong Yi, mergind vestea ca era un om foarte puternic. Dar domnitorul rarnase mirat cind il vazu, cacl campionul din fata lui era un slabanog. Tntrebat cit de puternic este, 80 Gong Yiraspunse domol: slnt in stare sa rup piciorul unei lacuste ~i 58 rezist loviturii data de aripa unei libelule. Siderat, domnitorul explode: eu pot sa rup in miini pielea de rlnocer si pot sa trag de coada noua bivoli, dar inca ma consider slab. Cum poti tu sa ai 0 faima de om puternic? La aceasta 80 raspunse: Invalatorul meu a fost Zhe Shang Chinyi, a carui putere nu ave a seaman In toata lumea, dar nimeni, niei rudele sale nu stiau asta, pentru ca nu si-a folosit niciodata fortal".

1n legendele si povestile populare chinezesti apar numeroase personaje misterioase, de obieei cite un dUugar daoist sau un sihastru, care este lnt1lnit din intimplare pe un drumeag de munte sl care ajunge pina la urma 58 Tnvinga pe eel mai mare expert al scolii sau al satului, folosind cele mai neobisnulte teh nici de I u pta. Se pa re ca astfel de cazu ri au existat in realitate; nu lese fum fara foc. Desi stilul lor de lupta era neortodox, eficienta lor era extraordinara, Cum de reuseau, nu ne putem explica. Dupa cum se spunea ~i despre un mare cintaret de jazz: "Niciodata nu dnta corect, numai exceptional".

Cealalts conditia vltala a procesului de invatamint este sa existe un elev silitor si de buna-credinta: daca omul rau foloseste mijloace bune, atu nci mijloacele bune vor actiona intr-o dlrectie rea!

Elevul unei scoll de arte tradition ale martia Ie afla destu I de repade, pe pielea lui, ca nu se poate ajunge la dssteptare fara suferinla. EI avea de facut antrenamente grele, la limita puterilor, adeseori gifiia ~i sudoarea ii

83

curgea siroaie, zi de zi, fie ca era arsita verii sau geru I bobotezei. Exercltiile erau fie dinamice fie statice - adica era pus sa stea in anumite posturi timp indelungat, pina ajungea sa capete senzatille coreete atit interne clt si externe.

Exsrcltille individuale erau excelente pentru perioada de formare, de inceput, dar nu puteau da sl senzatia luptei adevarate. Nu foloseste la mare lucru faptul ca elevul executa 0 Secventa cu gratie ~i forte sau daca poate sparge caramizi ~i rupe bulumaci, dar nu apuca sa se rnascare cu un adversar viu. Aiei este cazul sa amintim istorioara cu aruncatorul de cutite care prezenta la eirc numarul in care desena cu pumnale conturul sotlel sale, asezata in fala unei scindurL Dupe ani de spectacole in care, desigur, rnaiastria ii crescuse pina la a arunca cutitele eu oehii inchisi sau pe intuneric, la milimetru, ana CB sotia II tnsela. Grozav de suparat, se hotarisa a omoare, dar nu oricum ci in cursul unei raprezentatll, cind fapta putea sa para un accident involuntar. Se stradui vreme de a ssptamina, zi de zi, sa a ornoare, dar nu reusi sa o atinga, caci atit de mult timp se antrenase sa nu a nirnereasca tnclt reflexele nu-i mai permiteau sa apropie cutitul de ea. De aceea, un adevarat luptator trebuie sa fie atins adesea sl chiar ctteodata lovit rau. Fara a astfel de experienta el nu poate fi in stare sa.:.~i pastreze singele rece, in ariee imprejurare.

Deoarece invatatura este la fel eu imbolnavlrsa de pojar - adics trebuie sa vii in contact cu cineva bolnav - multi elevl calatoreau in cautarea invataturii. La fel ca vagantes (studentii rataeitori) din Europa Evului Mediu, ei umblau din loc in loc, invatind iei !?i colo de Ia profesori vestlti, Sigur ea in timpul aeesta uneori mai incasau sl cite a bataie strasnica. dar, daca perseverau, adesea ajungeau departe.

8.5. Unele aspecte tehnice ale 'Icolarizarii

Metoda tradltionala de predare a Wushu era eminamente orala, Elevii progresau empiric, mai mull pragmatic decit pe cale intelectuala. Nu existau manuale si niei metode sau descrierea tehnicilor vreunei scoli de Gong Fu. In trecut nu se facea decit foarte putin, de fapt aproape nimic, pentru ca profanii sa poata invala Gong Fu.

Evolulia mai recenta a rnentalitatii oamenilar, in consonanta cuevolutia istoriei moderne, dar si pericolul dlsparltlei tnvatatuni datorita scaderli nurnarului de elevi, au impus schimbarea conceptiei pedagogice a rnaestrllor inca exlstentl. S-au stabilit noi metode de antrenament, de prezentare sistematica a materiei de studiu.

Conceptiile traditionale au fost adaptate in ultima vreme cu mijloace stiintiflce pentru un transfer metodic al cunostlntelor ~i a evolutle eficlenta a elevului.

Capitolele invataturii la 0 scoala de arte rna rti a Ie sint a p roxi m ativa cestea :

1. Exercltil de posture:

2. Exercitti de lovituri cu mtna:

3. Exercilii delovituri cu piciorul;

4. Forme educative, sxercitii individuale;

5. Tehnici, chei, exercitii cu partener;

6. Lupta in corrditii aranjate;

7. Lupta libera.

Toate mijloacele educative enumerate mai inainte urrnaresc preqatirea elevului ca sa poata pricepe tehnicile de baza si tactica Wushu, valoarea lor respectlva pentru dezvolta rea lndemlnarii. Cit priveste procedeele "cheie" selectionate in cadrul fiecarui capitol, ele contln toate cunostintele necesare autoapararii, Procedeele cheie preqatesc elavul pentru alte procedee similare, dar mai complicate.

[n arice sccala de Wushu se insists asupra irnportantei primelor trei capitole de baza, executate individual: Posturile, LoviturBe cu mina ~i Loviturile cu plciorul, Ele servesc la lnsusirea aptitudinilor fizice primare n eces a re invala ri i uno r te h n i c i m a i sofi sticateo In cadrul acestei prime etape de formare, se urrnareste obtinerea a trei elemente importante iEchllibrul. Mobilitatea si Oi-ul.

a) Echilibrul seobtlne prin coneentrarea atentlsi asupra ritmului de executie a exereitiilor pentru posturi. La inceputul antrenamentului ele se repetasub forma unei rniscarl lente si continue. lntr-un stadiu ulterior, dupa tnsusirea echilibrului, forts si viteza yin de la sine.

b) Mobilitatea corpului ~i usurinta se capata prin repetarea continua a exercltiilor pentru picioare. In ariee metoda de lupta exista clteva exercitil specifice pentru picioare, care trebuie lnvatate !?i bine staptnite daca S9 doreste succesul. Dupa ce au fost Tnsusite, rniscarile de picioare permit elevului sa taca fala sltuatiei dintr-o lupta libera (nearanlata).

c) Controlul Oi-ufui eonstituie a parte integranta a antrenamentului de baza pentru lupta cu lovituri, Notiunile preliminare sint lnvstate cu ajutorul exercltillor de respiratie, de concentrare ~i de sesizare a curgerii de energie care se simte in corp cind se efectueaza mi!?carile corespunzatoare ..

Automatismele !?i lndeminarea generala se obtin prin diverse feluri de exercitil executate de unul singur; sint ansambluri sau secvente bine stabilite de rniscari sau procedee, grupate dupa anumite criterii.

Procedeele scolllor mai evaluate de Wushu au fast stabilite conform doctrinei Taiji, 9 ru plndu-se in "stiluri" bazate pe modelu I cornportarii anumitor animale: 1) Dragonul; 2) TigruJ; 3) Leopardul; 4) Sarpele: 5) Cocostircul; 6) CalugariTa (0 insecta carnivora); 7) Vulturul etc.

Fiecare din aceste metode de lupta contine tehnici de bloeare, lovire, fixare, aruneare, bazate pe principiile concentrarii mintale si a eflclentei in lupta din apropiere (corp la corp) sau la distants.

Un mod de abordare atit de sisternatic asigurs tnteleqerea rapids a stilurilor dure ~i moi, mult mai accesibila declt la alte arte rnartlale, Aeeste exercitii sint exeeutate individual, conform u nui ritm sl unei succesiuni bine stabilite, cu 0 concentrare totala si adtnca. La inceput se invata procedesle mai simple l?i treptat se trece spre eele mai complicate. Ca urmare, elevul poate sa-!?i foloseasca dexteritatea deja capatata si inlelegerea unuia din stiluri pentru ca sa asimileze exercltlile urrnatoare precum !,'i alte stiluri. Conceptia exercltillor individuale prevede a relatie practica si 0 legatura organica intre tehnicile individuale sau grupele de procedee care se tnlantuie,

Apoi elevul trece la un nivel superior de invalatura, lupta aranjata eu un partener, in care cele 7 stiluri se amssteca si se reprodue dupa a schema prestablllta. Aceste exercitii de lupta aranjata deterrnins un progres rapid. Ele consta din secvente l;li inlantuiri ce ilustraaza principii tactice, specifiee scolil respective. Ele se executa sub forma de serii, numai cu partener.

Atacul si apararea sint inserate in aeeste cornblnatii, ce condue la 0 apropiere premeditata de situatiile reale de lupta, in care apar actiuni reflexe si miscari opuse.

Loviturile sint reale sl merg drept la Tinta, fie ca este vorba de lupta corp la corp fie ca partenerii stau la distants. ceea ee il sileste pe elev sa fie mereu gata sa reactlcneze.

Tehnicile respective trebuie executate cit se po ate de repede si coreet, caci cei doi parteneri nu trebuie sa caute sa puncteze, ci sa!?i lnsusaasca 0 automatizare a executlei.

Aceste exercitii sint foarte bune pentru dezvoltarea fortei si rezlstentel.Indemtnarea progreseaza inca de la primele etapeale scolariza rii.

Exercltiile de lupta libera constituie nivelui urrnator, ca 0 continuare logica a exercitiilor precedente. In aceasta etapa cei doi parteneri se strsdulesc sa puncteze, cautlnd sa-!,'i perfectioneze ritrnul, viteza, distanta-eatit in atac, cit l;li in aparare 9i in contraatac. Cei dol parteneri i!?i folosesc energia fizica !?i rnentala pentru a sesiza cit mal bine caracte-

risticile adversarului. Astfel se dezvolta singele rece, precum sl concentrarea in timpul actiunii. Antrenamentul regulat duce la eficienta prin disciplinarea reflexelor.

B.6. Salutul

Fiecare sccala avea 0 forma proprie de salut: un semnal realizat prin desfaeerea !?i lipirea palmelor in tata pieptului sau a fruntii (ca la calugari), sau prin stringerea pumnilor, sau stringerea unui pumn si lipirea lui de palma desfacuta a celeilalte miini (varianta cea mal rasplndita), executat singur sau insotit de alte miscarl, de pasi sau de lncllnarea trunchiului.

Acest gest deschide 9i inch ide 0 actiune.

EI are mai multe scopuri: mai intii, arata 0 schimbare a atitudinii intelectuale: mintea tndeparteaze arice alte ginduri pentru a se concentra asupra actiunii urrnatoare (lupta, lectie etc.). La lnceputul sl la sfirsitul antrenamentului, salutul indreptat spre altarul strarnosilor si spre invafator asigura 0 legatura spirituals cu lnaintasii, pentru a-i onora si a Ie urma exernplul, 0 alta utilitate a salutului: el serveste ~i ca semn de recunoastere intre membrii aceleiasi "familii" sau scoli, evitind astfe! luptele "fratricide" sau semnalizind 0 cerere de ajutor.

B. 7. Gradaliile elevilor

In scollle traditionale de Gong Fu nu existau gradalii, cel putin nu aveau acelasi lnteles pe care il dam noi acestei notiuniGradatia avea 0 valoare relative, ea se referea numai la raportul dintre profesor si elev, precum si la vechime, utilizind termeni lrnprurnutati din vocabularul familieL Datorita intluentei confucianiste, terminologia familials este bine inrsdacinata in mentalitatea chinezului de rnode veche, care de exemplu, Ii spune unui vechi prieten al familiei "unchiule", asa cum 9i la noi la lara se spune "taica" sau .rnaica" unui virstnic, fara a avea 0 legatura de rudenie cu el,

1nvalatorul va fi deci "tatal" (Situ) sau "bunicul",un coleg mai vechi va f .fratele mai mare" lSi Hing), un camarad mai nou va fi .fratele mai mie" (Si DI/, cel care a invalat in aceeasi perlcada cu profesorul va fi "unehiu I" !?i asa mai depa rte·.

lerarhia"'profesorilor intr-o scoala sau organ izatl e mare este u rrnatoarea: instructor; Laoshi (profesor); Situ (profesor principal; maestru); Dasifu (marele maest.ru; Intemeietorul orqanizatiei, scoliil.

De subliniat ca sxlsta gradatii specifice ~i pentru femei, deoarecein lurnea Gong Fu femeile aveau un statut mult mai avantajos

85

deeit in societatea chlnezs obisnuita, unde discriminarea sexelor era larg raspindita.

B.B. Programa analitica a ~coHi Taijiquan

Prima pane a ueeniciei in Arta Taijiquan consta in studiuJ individual al unui nurnar de mi~eari la lnceput repetate, mai tirziu inlanluite intr-o Secvanta (Gong Jia) impartita traditional in trei parti simbolice: parntntul. omul, cerul, Acest exercitiu constituie 0 gimnastlca excetenta, deosebit de folositoare pentru sanatate, iar marea majoritate a practlcantllor de Taijquan se opresc aici cu studiul si toata vlata repets numai aceste mlscarl,

A doua etaps a invataturii se ocupa de "Tmpingerea miinilor" - un exercitiu cu partener, cu ajutorul caruia se va putea controla adversarul, neutralizindu-i forta atacurilor. Exista numerease forme ale "l mpi ngeri i miinilor" (Tuishou) - de la cele mai simple, care se executa fara deplasare !,'i folosind a singura rntna, pina la cele mai complexe - eu doua mtlnl, cu schirnbari de miini, cu deplasarl.

Tot aeum elevul studiazs apllcarea diverselor precedee din Gong Jia in lupta, fie prin exersarea separate a fiecarei rniscarl fie prin studierea eu partenerul a unei rnlscarl prestabilite de atac ~i aparars. La inceput profesorii nu amintese de rupta, caci nu vor sa sustraga atentia elevului de fa problema lnsusirii un or posturi corecte si unei bune resplratil sau a rnentinerii unei rniscarl continue fara folosirea fortei museulare.

Nivelul eel mai ridicat II constituie practicarea Da Lu, 0 forma de Tuishou mai evoluata, care se executa intr-un mod din ee in ee mai liber, ajungind a stfe I la San Shou (mina libera)- 0 varianta de Tuishou in care cei doi parteneri "Iupta" Iiber, fara nici 0 secvenTa prestablllta.

tnvalatura se incheie cu studiul formelor (Lu) cu arme albe: sabie, pales, sulila, baston. Tn stilul Chen exlsta si 0 varlanta de Tuishou cu sulita.

ln toate scolile de Taijiquan se folosese "cele 13 rnlscarl", dineare opt actiuni ale bratelor:

-Peng-a devia (a para);

-Lu-a trage inapoi;

- Chi - a apasa:

- An - a impinge;

- Chai - a trage in jos;

- Lieh - a rsactiona cu vioiciune (a se da

inapoi, a separa): -Chou-a lavi cu eotul;

-Kou-a lovi cu urnarul,

:;;i cinei deplasari de corp: - pasul inainte;

86

- pasul inapoi;

- pasulla dreapta;

- pasulla stinga;

- pivotarea pe lac (deplasarea cea mai lrn-

portanta),

Aceste rniscar] fac parte din Gong Jia, seeventa care se executa incet, in ritmul respiratiei.

Tuishou permite familiarizarea cu primeIe 4 rntscarl: Peng, Lu, Chi!j>i An, csrora Ii se adauqa Hua (a primi sau a neutraliza). Dupa un tirnp, din combinarea si lnlantulrea acestara cu deplasa rile, sa trece la noi teh n iei:

- Chan - a te lipi sl ate ridlca:

- Lien - a ramine agatat (m i!j>cari verticale);

- Tieh - a ramine agatat [rniscari crizon-

tale);

- Sui- a urrnari. adlca a reactlona la rnlscarea adversarului.

In Da Lu se practice ~i eelelalte 4 actiuni ale bratelor: Chei, Lieh, Chou ~i Kou.

Cu trecerea tirnpulul, elevul care ajunge sa se poata lipi de adversar (Chan) i~i dezvolt8 slrntu r1 Ie in trei fel uri diferite:

- Ting Ching - eapacitatea de a presirnti ataeul adversarului;

- Dung Ching - eapacitatea de a pricepe rnlscarea adversarului prin deplasarea in mod corespunzator:

Fong Ching - capacitatea de a lovi, descarcindu-sl energia (ail asupra adversarulu i.

eele de mal sus rszurna intreaga pregrama analitica tradltionala, Insusirea ei deplina necestta obligatoriu sfaturile unui profesor foarte bun !j>i un antrenament constant, mai ales la nivelul superior. Este un studiu foarte greu, care poate ocupa intreaga viata a elevului.

B.9. Cele trei etape ale invatarii unei secvente Taijiquan

Prima etapa

lnceputul invalarii unei secvente Teijiquan consta din studierea l?i repetarea posturilor de baza (posturi statice) sl a miscarllor (trecerii de la 0 pozitle la alta) din cadrul fiecarei Forme. Este vorba de Insusirea elementelor simple, dar importante: pasii, rniscarea picioarelor, pozitllle corpului, formele miinilor, miscarea miinilor, directia privirii. Toate aeestea trebuie sa fie efeetuate'torect, stabil, usor, moale.

Etapa a doua

Atentia va fi concentrate in aceasta etapa asupra trecerii de la 0 Forma la alta l?i asupra

respectaril principii lor de baza, pina ce toate rniscarlle sint bine leg'ate !iii coordonate, rotunde !iii flexibile, dssfasurate cu gratie fireasca,

Etapa a treia

Faza a treia urrnareste seopuri subtile, mai greu de prieeput de catrs elevL

Se spune ea practicarea Taijiquan-ului este un proces de tnvatare sl trecere "de la Tndeminare la lnteleqere". "fntelegerea" inseamna, pe de 0 parte, priceperea sensului rniscarilor (cum se folosesc ele la autoaparare), jar pe de alta tnsusirea eontrolului 9i transmisiei energiei interne Qi.

De la rnaestrii din veehime ne-au parvenit unele sfaturi sau indicatil pentru etapa su perloara a invataturii. Ele sint greu de tnteles ~i chiar lncurca in lac sa-l lamureasca pe elev. lata cum exotica ei telurile studiului in etapa a treia, cu citeva lncercari de explicatie:

a) Diterentieree clara a " plinului " si "golulu!"; imbinarea teriei cu moJiciunea

Fiecare miscare din Teijlquen contine un proces de imbinare a contrariilor. Adeseori, o rnlna sau un picior este "gol" iar celalalt este "plin", apoi rolurile se schlrnba, lar la sfirsitul rniscarii articulatiile si rnuschii trebuie lasati liberi, netncorcati, gata pentru actiunea urrnatoare: sau, cum spun chinezii, sa existe .. plinul din gal" sl IIgolul din plin". Aceasta lnsearnna ea stortarea trebuie menfinuta intre anumite limite: desi este indreptata spre a tinta princlpala, nu trebuie pierdute din vedere alte tints posibi1e, mai mici; sau ca in moliciunea aparenta a rniscarii trebuie sa fie tarie lnterioara. dar !ili ca in taria aparenta a rniscarii se ascunde 0 moliciune. Prin aceasta se evlta atit rigiditatea clt sl fle!;>calala mi!?carilor. Fiecare rniscare, in orice moment, confine forme opuse, dar armonios imbinate, si se desfasoara pe baza transformaril lor continue, complementare sl reciprace.

b) Continuitatea $i un ita tea energiei

Aici continuitate !;ii unitate tnseamna ca energia interna Qi trebuie sa curga mereu, mutindu-se dintr-o parte in alta a eorpului fara nici a intrerupere, In timp ce intregul corp, avlnd ca pivottalia, S8 mi!;>ca bine coordonat (vezi cap. 7).

Bratele, prin care elevului li este mai usor sa mists energia, au varietatea cea mai mare de rniscari, ceea ce dernonstreaza scurgerea continua a fluxului de energie. De exemplu, cind bratul se rnlsca in afara sau inspre inauntru, cu atentia tndreptata spre degetul gros. Aeeasta permite desfasurarea tran-

sforrnarllor cu a energie curqatoare, neintrerupta !ili unlficata.

c) Concentrarea $i superioritatea mintii asupra ectiunii

Mintea lncspatorulul este, de obieei, preocupata cu lntrebarl cum ar fi: (fce rniscare urrneaza?" sau "oare fac bine mlscarea?", Dar pe masura ee progreseazB asrfel de g;nduri dispar, caci nu-si mai au rostul, in schimb elevul trebuie sa-~i indrepte atentia spreaplicarea sau transmisia energiei interne, conducind-o constient cu mintea pe baza imaginatiei (vezi cap. 7.). In plus, el va reline ca:

- Mintea, energia si miscarea slnt Imbinate intr-un singurtot, dar pastrind aceasts ordine; - Concentrarea deplina nu este acelasi lucru cu un efort mintal plictlcos si fara nolma:

- Antrena mentu I ar trebui sa fie a lndeletn icire ptacuta.

d) Adaptarea instinctive a respiretiei la misceri

Indicatia data ineepatorilor la pet. 7.8. privind respiratia nu trebuie interpretata 9r89it, adlca ea nu constituie a regula absolute. Indicatia se aplica numai acolo unde rnlscarile sint clare: in sus, in [os, deschidere, inchidere, adica acolo unde adaptarea respiratiei la miscsrl se face de la sine conform indicatiei, Dar nu trebuie intoemit un program arbitrar: "acum insplrarn, acum expirarn", care sa fie urrnarlt de-a lungul Secvantei, caci 0 astfel de atitudine provoaca mai mult rau decit bine. Adaptarea automata, involuntara a respiratiei la rniscarile care, la acest nivel de pregatire, nu mai sint mereu lente, constltuie unul din seopurile etapei a treia de invatare a Secventel,

8.10. Sfaturi pentru cei ce studiaza 0 Secvenfi Taijiquan

lnteleptul spune ca, mai tntii, copilul se ttrest», apai umbte $; de-obis rna; tirziu poate a/erga. De aceea, regulile de baza ale invatarii Artei Taiji sint: mai intii nerniscat, apol in rniscare: mai intii incet, apoi repede; mai in-' tii slab, apoi tare. Caci nernlscarea, incetineala !ili slaeiciunea sint bazele rniscarll, iuleIii si tariei.

Secventele de mlscari din boxul Taiji pot ave a de la 24 pins la 250 de Forrrie (procedee) fiecare, in functie de scoala sau nivelul elevului. Orieare secventa trebuie studiata !;ii practicata cu u rrnatoarele premise in minte:

- Tnainte de a studia Secventa, invata bine principiile teoretice 9i regulile generale ale Taijiquan-ului;

- Practic, mai lntll va trebui sa urmar esti respectarea regulilor de echilibru !?i blorne-

87

caniea eorpului.ln al doilea rind, vei cauta insusirea celor trei principii ale moliciunii, incetinelii si curgerii, pe care se bazeaza relatiiIe dintre minte !,>i corp. Tn al treilea rind, vei urrnari ca arice Forma (Procedeu) al Secvenlei sa alba un tnteles. ss reprezinte 0 tehnlca de autoaparare. In al patrulea rind, vei caute sa coordonezi respiratia cu rniscarile, In al cincilea rind, vei intelaqe ell atentia trebuie sa fie mereu concentrate asupra celor trei Centre principale ale corpului: de greutate, de energie (Dantian) !?i de gindire. In final aeeste trei Centre vor trebui sa se suprapuna.

- Concentreaza-te, de asemenea, asupra corectitudinii rniscar]! ~i asupra coreetitudinii Formei (Procedeului). Corectitudinea mi!,>carii se refera la coordonarea miinilor !,>i picioarelor, artt in eadrul unei Forme clt si intre Forme. Mlscarea miinilor trebuie sa inceteze deodata cu terminarea rnutarll greutatii corpului de pe un picior pe altut. Corectitudinea Procedeului se refera la pozltiile relative ale miinilor si picioarelor in fieeare punct al mlscarll din cadrul Formei respective. De exemplu, pozitia picioarelor deterrntna echilibru I !?i eficienta fortai apl icate, Pozitia mii nilor si bratelor deterrnlna eficianta unei lovituri sau a unui blocaj.

Pentru verificarea corectitudinii posturii, pozitiei, rniscarii, privitl lntr-o oqlinda mare sau umbra pe un perete etc.

- fnvalarea secventei se face pe sectiuni sau grupe de Forme. Nu se trece la sectlunea urrnatoare dectt dupa ce s-a insuslt bine sectiunea precedents.

lncepatorul trebuie sa aiba rabdare, sa nu sara treptele. "Este nevoie de timp pentru ca grauntele de nisip sa se transforme in perla stralucltoare". Secventa este structurats astfel incit trece de la mi!;;eari mai simple Ia altele mai difieile. lnvata-Ie treptat, una cite una, inaintind ineet ~i sigur. Dupa ce ti-ai Insusit rniscarile individuale, Ie vei lega in citeva subsscverrte scurte. Sa fie clar ea Taijiquan nu are sfirsit. EI saarnana cu un fluviu mare, care curge incet !iii continuu, vesnic. Nu lncerca 5-0 iei inainte pe scurtatura, Nu vei reusi declt sa te impiedici si sa cazi.

- Dupa lnvatarea lntreqil Secvente,seva urmari terminarea ei exact 1n acelasi lac din care s-a inceput.

- Sscventa se va executa cit mai incet, astfel ca sa dureze cit mai mult timp. Secventa de 24 de Forme dureaza 5-6 minute, cea de 48 de Forme 12-15 minute, iar cea de 88 de Forme 25---:30 de minute.

- Dupa tnvatarea Secventei in ordinea normala se va studia executia aceleiasi secven-

88

te in oglinda, sehimbind "dreapta" cu "stingal' si invers.

- Orice sectlune din secventa repetata 0 data norrnal si a data in oglinda trebuie sa se termine in acelasi loc in care a inceput.

- Toate principiile din Arts impingerii miinilor cu partener (Tuishoul - Cap. 11. - se aptica l?i la secventa de unul singur. itA te lipi" tnsearnna a acorda toats atentia Formelor si mlscarilor, in fiecare moment. "A nu rezista" lnseamna a fl receptiv !?i deschis, astfel ca sa potl H~sa lucrurile in voia lor, sa te adaptezl sl sa curgi lmpreuna cu ele.

8.11. Citeva intrebari importante pentru autocontrol

8.11.1. Regularitatea: Ritmul Imi este constant?

Taijiquan se caracterizeaza prin rniscari lente. Graba sau iuteala sint strict interzise. Incepatoril trebuie sa efectueze mlscarlle mai deqrabs incet decit repede. Creind 0 fundatie sollda a deprinderilor prin rniscsrl lente, elevii trebuie mai intli sa-!iii lnsuseasca miscarile sl regulile de baza. Dupa ce ajung mai indeminatici, trebuie sa urmareasca respectarea unui ritm constant-lent sau rapid - de-alungulintregii secvente,

De exemplu, Secventa cu 24 de Forme dureaza 5-6 minute. Daca este facuta mai lent poate dura 8-9 minute, dar nu mai mult.

Ritmul trebuie sa fie constant, de la inceput pina la sflrslt. Aceste reguli sint importante pentru a nu deranja respiratia, Daca luteala mlscarilor creste, se deranjeaza concentrarea rnlntals si se distruge imbinarea vltala a rniscarii cu gindul.

8.11.2. Echilibrul: Pozitie tmi este stebile?

Elevii pot exersa secventa cu posturi inalte, mijlocii sau joase. Important este ca la sfirsitul Formei de incepere sa-!?i stabileasca 0 anum ita inaltime a posturii, pe care 5-0 pastreze neschirnbata de-a lungul intregii secverrts, pina la Forma de incheiere (cu axceptia citorva Forme care au posture [oasa).

In cazul posturii inalte, miscarile sint ample ~i mol. Tn cazul posturii joase, miscarile sint rnai puternice. Postura mijlocie este intre celelalte doua.

lncepetorii care nu au suflclenta forta in picioare vor alege 0 postura mai Inalta, urmind ca, pe masura ce avanseaza !?i devin mai puternici, sa indoaie mai mult genunchii sl sa treaca la 0 postura mijlocie iar apoi la una joasa.

8.17.3. Intensitatea antrenamentului: Nu at ,,.., va exagerb2 cu ,_.fiuzele (sau cu efortul?)

De~, I a;ji4.Jan nu este tot alit de obositor ca alte sporturi sau alte arte martiale, el solicita totusi destul de mult membrele inferioars, pe care Ie slleste sa se rnlsts indoite si cu viteza mica, simultan cu coordonarea $1 deplina eoncentrare a intregului corp. Aceasta lnsearnna un antrenament cu efort mare, mai ales pentru membrele inferioare. Din cauza transforrnarilor frecvente "plin-gol", greutatea este adesea pe un singur picior, de obieei indolt. Tn plus, trecerea de la 0 Forma la alta se face volt incet, adaugind mult laincarcarea membrelor inferioare. De aeeea, incspatorll, dupa ce repeta una-doua secvente simplificate (cu 24 de Forme), vor capata adesea dureri la picioare, sltuatls de alttel normala, Durerea (febra rnuscularal dispare

dupa clteva antrenamente. .

Intensitatea si lungimea antrenamentului (durata, ritmul, incBrcarea) vor fi adaptate defiecare data la ritmul disponibil sl conditla fiziea a elevului. Regula de baza este: "fara graba, tara forta, tara excese". De exemplu, copiil, bstrlnii sl bolnavii nu vor depasi durata de 15-20 de minute la un antrenament. Un adult sanstos va in cepe cu 30 de minute, care vor creste treptat la 0 ora. Cei mal tineri $i mai zdraveni pot face 0 Secventa lunga de dOUB ori, eei batrlni sau mal slabi pot repeta numai citeva Forme $i sectluni ale unei Secvente sau pot lucra eu 0 posture mai lnalta, mal usoara, De exemplu, la "pasul arcasului" (fig. 12.38.) i.kut corect genunehiul trebuie sa fie pe verticala degetelor de la pieior; facut de un elev mai slab, genunchiul poate fi mai putin indoit.

Atentie: in tot cursul antrenamentului este lnterzlsa asezarea [os, pentru odihnal Recuperarea fortelor Idaca se simte nevoia) se va face printr-o plimbare sau citeva minute de respiratie.

8. 11.4. Perseverenla: De ce nu m-am entrenatazi?

La fel ca $i in alte sporturi, cuvintul eel mai important pentru practicantul Taijiquan este "perseverenta". Nu trebuie intrerupte antrenamentele dupa ce sanatatea se imbunatale$te ea urmare a acestar exercitii, Caci Taijiquan nu numai ca vindeca dar $i previne multe boli.

Pentru obtinerea unor rezultate bune este obligatoriu sa se faca antrenamente zil-, nlc $i mai bine de doua ori pe zi. Antrenamentul minim dureaza circa 1/2 ora, in care timp se pot executa 4-5 Secventa de 24 de

Forme, sau 2 Secvente de 48 de Forme, sau una de 88 de Forme.

lnitial tncepatorli pot sa-~i fixeze un lei modest, ca un fel de pariu cu ei lnsisi: sa practice zilnic timp de ~ase luni. Apoi telul se departeaza: sa practice zilnie inca cinei ani. Apoi inca 10 ani si, in fine, toata vlata. Veti constata ca dupa cinci ani de-abia lncepetl, eu bucurie, sa descoperitl ce este Taijiquanul. Dupa 10 ani, lnteleqerea si ptacerea antrenamentului vor ajunge sa faca parte din vista durnneavoastra.

Daca din diverse motive (serioase) nu avetl suficient timp la dispozitie pentru antrenamentul zilnic, puteti exersa 1n orlclt de putinul timp disponibil numai una sau citeva seetiuni dintr-o Secventa lunga sau 0 Secventa mai scurta.

Desi ideal este sa executl 0 Secvents intreaqa, se pot face cu mare folos, daca nu este timp destul, numai una-dona sectiuni, sau una-deus Forme, sau una-deus grupe de Forme. De exemplu, Forma "Agita brateIe ca norii" (fig. 9.10.) pune in miscare toate partile corpului si poate constitui un bun exercitiu pentru citeva minute disponibile in cursul zilei.

Antrenamentul se va face la cel putin 1/2 ora dupa trezirea din somn sau 0 ora dupa mass. dar inainte cu eel putin 0 ora pina la rnasa sau pina la culcare.

Daca reusesti sa gase!;'ti un grup de practicanti, cu atit mai bine. Grupul ajuta la imbunatatirea tehnicii individuale, pot fi facute exercltllle cu partener (TuishouL iar diseutiiIe sl sfaturile reciproce pot duce la lnteleqerea mai adtnca a principiilor teoretiee ale Taijiquan-ului.

Nu uitati: zilnic cite putin: mai rar, este rnunca degeaba! Aceasta regula este foarte irnportantal Sau, cum zic chinezii: "n-o sa prinzi mult peste daca doua zile mergi la pescuit si trei zile til piasa la uscat".

8.12. Locul de antrenament

Taijiquan po ate fi practicat oriunde. in oras, eel mai bunloc este un pare, din cauza aerului mai curat. La sccala, la birou sau la fabrica se poate folosi orice pauza pentru repetarea uneia sau mai multor Forme ale Secventei, Veti vedea cum orice nervi sau oboseals adunate pina atunci se topesc ca prin tarmec.

In filozofia tradltionala chlrreza, Omul este considerat ca un microcosmos, 0 oglin- . dire fidala a macrocosmosului. Se ajunge la armonie doar cind arnlndoua aeeste lumi functioneaza conform acelorasi legi principale ale Universului. Legatura dintre micro-

89

'"

cosmos sl macrocosmos functioneaza in ambele sesuri: nu numai Omul i~i stablleste ordinea si armonia din corpul si personalitatea sa, prin conformare cu legile ~i ritmurile macrocosmosului, ci si Universul se lasa influentat de purterea omului care partlcipa la transformarea cotinua ~i la ordonarea Universului, in spatlu ~i timp. Sa amintim ca vista sl comportarea lmparatului Chinei (Fiul Cerului) erau ritualizate, astfel ca sa corespunda mersului Universului: de exemplu, el trebuia sa traiasca in diverse parti ale palatului, corespunzatoare anotimpurilor. In acest scop, palatul (Ming Tang) era trnpartlt in noua parJ;i. Prin aceasta purtare el trebuia sa contribuie la desfasurarea norrnala a lucrurilor. Daca apareau calarnitati naturale, imediat lrnparatul era banult de purtare necuviincloasa! La un nivel mai coborlt, ~i practicantu I de Teijiquen [oaca un ral asernanator: daca el trebuie sa respecte legi.le naturii pentru ca astfel sa-l fie lui bine, se poate spune si ca prin actiunile sale corecte, corespunzatoare ritmurilor naturale, el exercita 0 influenla binefscatoere in jurul sau. Exersarea Taij;quan-ului artrebui sa fie deci 0 activitate aproaps ritual a, ca a slujba religioasa.

Ca sa obtina consonanta cu macrocosmosul, boxul Taiji trebuie deei practicat de preferinta in aer liber, intr-un cadru natural: pare. padure, munte etc. La fel se petrec lucrurile !;>i cu celelalte scoli interne. Intr-adsvar, tntr-un cadru natural elevul primeste nemijlocit energia Parnlntului prin picioare si energia Cerului prin cap. Am vazut ca si respiratia are a Importanta considerablla In eadrul aeestei educatll corporale; in consecinta, ar fi mai bine de ales un loe cu aer eurat. $i mai este un avantaj: datorlta lnfluentel mediului natural elevul este patruns de Qi-ul veqetatiel tncorquratoare - efect vital insa independent de practicarea Taijiquan-ului. lntr-adevsr, de eurind si aceasts idee empiriea a medicinei tradltionale a capatat a confirmare !?tiintifica. S-a stabilit ca intre cimpul biologic al unei plante (arbori) sl cimpul bioenergetic uman exista 0 interactlune specifica, Exista arbori, in primul rind stejarii (experierrtele au avut lac in Rusia sl s-au verificat plantele disponibile in zona), care interactioneaza benefic cu 80% dintre oamenii care se reazerna de trunchi cu palmele Iipite de scoarta. Stejarul, dar !;li rnesteacanul, induce (fapt rnasurat) prin lnteractiune cu organismul urnan a stare pslhlca buna, un tonus excelent, 0 disponibilitate creativa sporita. Tn schimb, altl arbori - de exemplu plopul - au un efect negativ, in cazul lor organismul uman pare ca cedeaza energie vitala, omul se simte obosit, golit de vlaga.

90

Amintim ~i parerea din popor ea nu este bine sa dormi sub nuc.

Avind originea in metodele de pregatire a garzilor larane!;lti, Taijiquan Wushu se practica pe vremuri in eadrul naturii !jii adesea in fata templului din sat -lac cunoscut prin ritualurile ce aveau lac cu ocazia sarbatorilor. $i acum se mai pot vedea bstrlni maestri. in Taiwan, praeticind pe lings temple.

Dupa ce a ales loeul optirn, adeptul trebuie sa se orientezein spatiu.In cursul antrenamentului el tnsus! va deveni un Teiji, un "pivot suprern" in jurul caruia se vor ordona toate celelalte.EI va constitui un Centru pe pamint si deci trebuie sa se puna in corespendente cu Centrul eerului - acesta fiind constituit la chinezi de Steaua Polara ~i Carul Mare. Majoritatea cartilor rscomanda sa se lnceapa Secventa cu fata spre nord, locul unde conform traditiei se afla suflul initial al Cerului !?i Parntntulul. Nordul are un rei important in ritualul daoist, in special referitor la deplasarile cu pasl. Nordul mai are si meritul, dupa cum sustln rnaestril, de a calma spiritul si a-I ajuta pe elev sa-!;>i goleasca mintea; rneditatia daoista se face de obieei cu fata spre nord. in medicina tradltionala nordul este asociat rinichiului si gesturilor. "Vederea si cuvintul ocupa rasaritul sl sudul, nordul fiind repartizat gesturilor. Nordul este rasa ritu I rinichilor; acestia di rijeaza dansul ~i gesticulalia omului". Intr-o carte daoista din sec. II, Liezi, se vorbesta despre un manechin rniscator, construit de mari maestri, carula regele i-a .scos "ri nichii ": "atunci pieioarele omului artificial refuzars sa mai mearqa",

$i astfel, orientat cu fata spre nord, elevul devine 0 axa in jurul carela se va rotl lumea, imobilitatea lui interloara eondueind la rniscarlle exterioare.

8.13. Cind seface antrenamentul?

Dar si ora de antrenament este importanta, daca vrem sa ne arrnonizarn ritmurile prapri i cu cele ale natu ri i. f nteleptli spu neau:

"Universul este un Taiji, corpul omenesc este un Teiji", Practieantul trebuie sa se adapteze ritmului natural de crestere si descrestere succeslvs a Yin-ului !iii Yang-ului in Univers. Perioada cea ma favorabila este aeeea a nasterll suflului Yin ~i Yang, adidl dls-de-dlmineata - perioada Mao (intre oreIe 5-7), sau tirziu seara- perioada Hai(oreIe 21-23). lnteleptil spuneau ca perioada optima pentrusxercitll fiziee ar fi intre orele 1 ~i 3 dlrnlneata. Cind a persoana se trezeste dlrnlneata, starea ei este Xu (gol) .. Acsasta

stare permite exersarea cu mintea goala, tara gindurile parazite care apar peste zi ~i de care scapam atit de greu. Poate calugi!lrii de la Sheolln gaseau normal programul acesta, insa pe vremea lor nu exista televiziune ~i probabil ca se culcau a data cu gainile. Pe de alta parte, majoritatea recuperarf fortelor sl-o obtlneau cu exercltii de rneditatie avansata. Ei aiunsesera la un asemenea Dirndt nu mai aveau nevoie decTtde 4-5 ore de somn pezl.

Pentru noi, eel rna! bun timp este dis-dedimirreata si in al doilea rind seara tlrziu.

Din aceleasl motive de rezonanta cu natura, anotimpul eel mai propice este primavara, cind ia nastere !?i creste noua energie Yang a anului respectiv.

Dar daca perioadele indicate mai sus sint cele mai favorabile, asta nu lnsearnna ca ele ar f :;;i singurele admise. Sigur ca dlrnineata !?i seara sint mai bune, deoarece in aceste perioade este mai usor sa-li linistestl mintea. In plus, perioada cea mai buna pentru tonlflcarea stomaeului :;;i intestinelor este dlrnineata, dupa terminarea toaletei. Dar, pe de alta parte, ariee ora din zi este potrlvita.

Este evident ca profeslonlstii garzilor larane(iiti,:;;i ulterior masstr!i pentru care artele rnartia Ie constitu iau 0 ocupatie perrnanenta, se antrenau toata ziua 9i chiar 0 buna parte din noapte. Deexemplu, familia Chen exersa adeseori noaptea - intrucit legenda spune (15.3.) ca Yang Luchan ii spiona seara ca sa Ie fure secretele. lar scolarlaarea in cursul noptii era spacifica societati lor !?i sectelor secrete larg rasplndlte in China.

8.14. Tmbracamintea

Pentru Teijiquen nu este necesara 0 anumita uniforrna sau un tip special de haine. Orice Imbracaminte larga, care sa nu impiedice indoirea coatslor si genunchilor, este buna.

Se pare ca pe vremuri nu aexistat un costum special pentru Gong Fu, poate cu exceptia manastiril Shaolin (cum reiese din fresceIe descoperite acolo), dar acea unlforrna nu era decit tunica uzuala a calugarilor, sutlecata la talie pentru a nu impiedica rnlscarlls. Diversele costume de Wushu folosite in prezent nu sint declt niste variante mai sportive ale hainelar purtate de chinezii obisnuiti in diverse epoci. Tn Ch ina, . exercitilla de box Teij! se fac in tinuta de toate zilele, eventual in maiou sau chiloti.

Pe rnasura ce te tncalzestl, te dezbraci, darte vei tmbraca la loc pe masura ce corpul se raceste (Ia sfirsitul antrenamentului). fncalfamintea trebuie sa aiba talpa moale (iii sa nu aiba toe. Cel mai bun este insa exercitiut facut cu picioarele desculte,

8.15. Conditiile ideale pentru antrenament sint dsci, pe scurt:

l.iniste !?i izolare cit mai mari; aer cit mai curat; mereu acelasi loc ~i aceeasl directle: mintea concentrate asupra unui singur subiect, placut: golirea mintii de orice alt gind; relaxare maxima.

Pentru a obtine rapid cele mai bune rezultate, antrenamentele trebuie facute zilnic. Daca la inceput vi se pare prea rnult, incepetl cu 0 data la doua zile sau de 2-3 ori pe saptamina. Veli constata ca de la sine va va cre~te placerea si nevoia de a practice. Dupa ce aiunqeti la ritmul zilnic, tncercatl sa nu-I intrerupeti sub nici un motiv.

Nu se recornanda sa exersati daca nu va sirntiti bine, daca aveti vreo tearna, vreo agitatie, vreun necaz. Mai bine nu lncercati, In primele cinci minute va vetl da seama daea perturbatia este mai tare decit volnta durnneavoastra. Nu insistatl. Daca gindurile nu se astlrnpara sl va praocupa mai mult ca exercitiul, oprlti-va. Nu va luptati cu ele. Baza metodei Taijiquaneste calmul (iii relaxarea.

8.16. Treptele uceniciei

Practic, prog resia invalaturii Taijiquan ar fi urrnatoarea:

- Exercitii fizice generale si specifice, pentru conditi e fizidi;

- Exercilii de respiratie:

- Secventa de 24 de Forme;

- Tmpingerea miinilor-fara pasl:

- Secventa de 24 de Forme - parcursa in

sens invers, simetric, in oglinda; - Secventa de 48 de Forme;

- fmpingerea mii ni lor - cu pasi:

- Secventa de 48 de Forme - in oglinda;

- Tmpingerea miinilor- (Da Lu) conventio-

nal;

- Sacventa de 88 de Forme;

- Secventa de 88 de Forme - in oglinda;

-Da Lu liber (nearanjat);

- Procedeele de autoaparare:

- Exercitii de lupta nearanjata cu un parte-

ner;

- Utilizarea sabiei lungi;

- Utilizarea sabiei late;

-Adincirea studiului teoriel sl filozofiei Tai-

jiquan; Qigong; Masaj;

- Perfectionarea executiei secventelor prln impunerea uni anumit spatiu de desfasurare (de exemplu, un cere cu un diametru de 1,5 rn) sau a unui anumit tlmp (foarte lung sau foarte scurt) etc.;

- Studiereaaltor scoll de box Taiji; lupta cu 2-3 adversari;

- Activitatea de instructor.

91

Ou rata studierii flecarel trepte din cele aratate depinde de elev ~i de conditiile in care se antrenaaza. Insa nu poate fi vorba de mai putin de 3-4luni/treapta, pentru primeIe 12-13 trepte. Durata treptelor superioare nu mai po ate f prevazuta la fel de simplu, tii nd vorba de cunostinte in genera I nepu bl icate, numai pentru a carer atlare se cer eforturi deosebite; ce sa mai zicem de lnsusiraa lor! Aceasta nu lnsearnna ca este imposibi1 de a avansa peste un nivel mediu ci di eforturile !?i condlthle necesare acestui avans (timp, talent, noroc, volnta, bani etc.) nu sint la indemina orlcarul elev. La fel ca in oricare preocupare orneneasca, conditia de baza a avansarii este lnsa perseverenta, [nteleptul spu ne: "Cin d e levu I s-a copt. a pa re !? i Tnvalatorul care sa-I indrume mai departe". Elevul fiind nepriceput (inca), nu-sl poate aprecia singur nivelul de "coacere", asa ca datoria lui este sa se antreneze sl sa caute, nu sa pro-

. testeze in legaturs cu inchipuitele nedreptatl pe care soarta sau "aI1ii" i le-ar tace.jinlndu-l in intuneric. Dupa ce-sl lnsuseste cu multa rabdare ~i la perfectie invalatura pe care a primit-o deja, 0 sa constate cu bucurie meritata, la fel cum au constatat ~i altii inaintea lui. adevarul vorbelor rostite de tntelept, Caci "omul obisnuit crede ea va gesi la altii ceea ce-i trebuie lui; dar inteleptul gase!?te la el insusl tot ce-sl do rests " .

In cap. 9 !?i 10 sint descrise. dupe [211. doua Secvente deosebit de populare ln China zilelor noastre.

8.17. Competilia de Taijiquan

Exista !?i intreceri sportive de Taijiquan asernanatoare coneursurilor de gimnastica, patinaj etc. Probele pot fi individuale sau pe echipe, Fieeare concurent sau echlpa execu-

ta un exercitlu (secventa) pe care juriul II noteaza prin cornparatle cu 0 asa-ztsa "executl e sta n d a rd" , spec ificata de reg. u 1 a mentu I competltlonal. Exista doua secvente standard de cornpetitle: una este Secventa cu 24 de Forme (descrisa la cap. 9) sl a doua este a Secvents eu 42 de procedee, elaborate in 1989 de Institutul chinez de cercetari in Wushu.

Dace veti privi un concurs de Taijiquan sau vetl dori sa concuratl, este necesar sa cunoasteti regulamentul competiticnal. ln continuare sint reproduse citeva extrase din regulamentul concursurilor de Wushu privind probele de Taijiquan. Regulamentul a fost elaborat de Federatla internationala de Wushu, cu sediul in China.

Capitolul II. Articolul 5. - Costumul; intraree si iesiree din proba de concurs; mtscerite

92

de Incepere ~i de sttrsit ale probel: exercitiul de concurs; cronometrarea; muzice: protocolul.

5.2. Concurantii vor purta costume de sport. Nu se admit concurenti cu trunchiul descoperit.

5.3. Cind i~i aude numele strigat, concurentu I se prezinta sl sal uta spre conducatoru I juriului cu "palma !?i pumnul", apoi intra in arena sl asteapta, La semnalu.1 sefuluijuriului, concurentul se duce la loeul de incepere ales de el !iii incepe exercitiul, Imediat ce 0 parte oarecare a eoncurentului 1ncepe sa se rniste, va incepe sl cronometrarea demonstratiei, Dupa terminarea exercitlului, concurentul va astepta anuntarea notei intr-un loc din afara arenei. Clnd se anunta nota data de juriu, concurentul va sta in postura "drepti", apoi saluta spre arbitrul sef printr-o aplecare a capului si pleaca,

5.4. Salutul "palma !?i pumnul" se executa astfel: in postu ra "d reptl" , se apasa pa I rna stinga contra pumnului drept, la nivelul pieptului, la 20-30 cm de corp.

5.5. Concurentul i~i sflrseste demonstratia cu picioarele lipite (in acest moment se opreste cronometrull, apoi se intoarce spre arbitrul sef.

5.6. Tnceputul !?i sfirsitul dernonstratlei se fac in acelasi punct al arenei, cu fata in acseasl directie. tn cazul ca exercltlul demonstrat are alte reguli, concurentul va Tnstllnta juriul in prealabil despre aceasta.

5.8. Nu se admite acampaniamentul muzical declt pentru proba pe echipe.

Capitolul III. Articolul 1. Notarea in competitie.

Tn orlce proba nota maxima este de 10 puncte. Nota totals rezulta din adunarea notelor partiale acordate pentru fiecare criteriu, Criteriile specifice de evaluare pentru diverse stiluri (scoli) stnt urmatoarele:

1.2. Criterii de notare pentru Taljiquanproba individuala:

1.2.1. Calitatea rniscarilor sa noteaza cu maximum 6 puncte. Se scade 0 zecirne de punct pentru orice abatere mica de la specificatia tehnlca, privind rniscarea miinii. postura, forma miinii, deplasarea, rnlscarsa piciorului. Se scad doua zecimi de punct pentru 0 abatere vi,zibila !i'i trei zecimi pentru 0 abatere serioasa, Scaderea nu va fi totusi mai mare de 0,3 puncte daca se refera la mai multe abateri din cadrul acelaiasi Forme (Procedeul.

1.2.1. Forta 9i armonia se noteaza cu max. doua puncte. Se acorda doua puncte concurentului care apllca forta neviolent, constant. corect, continuu. care executa gesturile de mini! !?i de picior, rnlscarea ochilor si a corpului conform regulilor.

Se scade 0,1 pina la 0,5 puncte pentru abateri rnici, 0,61a 1,0 puncte pentru 0 abatere evldents si ',' la 2,0 puncte pentru 0 abatere serioasa de la specificatla tehnid.i.

1.3.1. Spiritul, ritmul, stilul, continutul, structura si coregrafia dernonstratlel conteaZB maximum 2,0 puncte. Seacorda doua puncte concurentului care lucreaza cu mintea con cent rata, cu expresia naturals a fetei, in ritmul corect, un exercitiu cu continut bogat, 0 structura bine Tmpletlta ~i 0 coregrafie bine echilibrata.

Se scad 0,1 la 0,5 puncte pentru abateri rnlci, 0,6 la ',0 puncte pentru 0 abatere evidents ~i 1,1 la 2,0 puncte pentru 0 abatere senoasa de la speciflcatia tehnica.

1.6 .. Criterii de notare pentru proba pe echipe:

1. Calitatea sxecutiel: miscarile corecte, curate si indeminatice, concsntratla mintala, eficienta - se noteaza cu maximum 4 puncte.

2. Continutul demonstratlel: un continut bogat, cu caracteristici ~i tehnici de baza specifice de Wushu - se noteaza cu maximum 3,0 puncte.

3. Coordonarea: sincronizarea ~i armonia se noteaza cu maximum 2,0 puncte.

4. Structu ra !?i co reg rafi a: structu ra potrivit8 si coregrafia arrnonioaaa cu 0 concaptie clar deflnita - se noteaza cu maximum 1,0 puncte.

1.7. Penalizarea altor gre~eli:

1. Neterminarea exercitlu lui: nu se acorda vreun punct.

2. Omisiunea unei partl a exercitiului: se scad 0,' ... 0,3 puncte pentru 0 omisiune, in functie de gravitatea ei.

6. Pierderea echilibrului: se scad 0,1...0,2 puncte pentru introducerea unei rniscari suplimentare de sprijinire si 0,3 puncte pentru mai multe miscan consecutive de sprijinire in cadrul aceleiasi forme (procedeu). Se scad 0,3 puncte pentru 0 cazatura.

8. Repetarea exercitiului,

a) Cu acordul sefului juriului, concurentul silit sa-sl tntrerupa dernonstratia din cauze neimputabile lui poate repeta proba fara penal.izare.

b) Concurentul care S8 lntrerupe din cauza de omisiune (uitare), gre~eala, ruperea armei poate fi lasat sa repete demonstratia, da rise scad 1,0 pu ncte.

9. Se scad 0,1 puncte pentru fiecare 5 secunde in plus sau in minus fala de durata regulamentara.

Articolul3. Alte prevederi.

3.1. Durata limita pentru proba de Taijiquan (Secvsnta eu 24 de Forme) va fi de 5-6 minute.

3.2. Arena: suprafata pe care se desfa!?oara concursu I va fi de 14 x 18 m, aeoperita cu cover, marcata pe margini !iii mijloc cu linii de 5 cm lalime.

93

9. Secventa cu 24 de procedee (Forme)

9.1. Sfaturi pentru elevi

ln afara de eele aratats in capitolele precedente, se vor respecta regulile de mal jos:

1. Toate rniscarile trebuie sa fie controlate eu mintea !,>i executate in mod constlent, Concentreaza-ti gindurile asupra flecarei rnlscari pe care a facio Nu privi in jur ~i nu-t! lasa gindurfle sa vagabondeze eind efectuezi exercltlul,

2. Toate rniscarile trebuie sa fie circulare, relaxate sl moi, dar nu dezlinate !,>i nici inerte. Ele trebuie Sa u rmeze una dupa a Ita lntr-o curgere continua fara niei 0 oprlre aparenta, la fel Ilea apele unui riu", Ilea norii pe cer" sau "ca firul tras de pe gogoa~a viermelui de matase".

3. Toate mlscarile capului, corpului, miinilor, picioarelor si ochilor trebuie sa fie bine coordonate si sineronizate. Trunchiul sa conduce membrele, soldurlls constituind a artlcutatle. Corpul sa nu se ridice ~i nici sa nu coboare brusc. Respiralia sa nu fie fortata ci ampla si requlata, in armonie cu rniscarile.

4. Ritmul rniscarllor sa fie lent sl constant.

Tntreaga secventa cu 24 de procedee trebuie sa dureze 5-6 minute.

5. Marlrnea efortului facut la un antrenament va depinde de starea sanatalii, de condltia fizlea si de timpul disponibil. Seeventa poate fi facuta a data sau de mal multe ori in intregime; sepoate practica numai una sau

citeva sectluni, sau numai unul S8U citeva procedee ale secventei.

Observati i:

a) in figurile explicative S-8U indicat prin sageli cu linie continua traiectoriile viitoare ale miinii drepte ~i pieiorului sting, iarcu Iinii punctate cele ale mlinii stingi si pieiorului drept.

b) Orientarea fetei sau corpului este exprirnata prin indicarea orelor de pe cadranul ceasului (fig. 9.0.). Astfel, 0 rotire de la ora 12 la ora 1 tnsearnna 0 rotire de 30 spre dreapta, iar 0 rotire de la ora 12 spre ora 10-11 insearnna 45 spre stinga. Orientarea cadranului de ceas rarntns mereu aceeasl, dar else dep laseaza tm preu ns cu corpu I astfel ca centrul cadranului se afla totdeauna la verticala axei trunchiului.

9.2. Seria I

Procedeul 1-1. - de incepere (Qi Shi) - fig. 9.1.

1.1. Se ia pozltia in picioare, cu talpile lipite.

Capul si gitul slnt verticale, cu barbia trasa putin spre spate. Pieptul ~I a6domenul sint relaxate. Umeril sl coatele slnt coborlte iar bratsIe atirna libere cu palmele atingind coapsele. Privirea este tndreptata Tnainte iar respiratia lini;;tlta, naturala, Corpul este orientat cu fsta spre ora 12 (preferabil spre no rdl,

1.2. Executa 0 jurnatate de pas usor spre stinga, astfel ca talpile sa ajunga sub umeri

95

~i paralale intre ela. Fii relaxat, dar atent (fig. 1).

1.3. Ridica bratele lncet inainta pina la n ivelul umerilor, eu palmele in jos, dagetele usor indoite sl coatele coborite. Bratele se rnentin la 0 distanta intre ele egala cu lalimea umerilor (fig. 2).

1.4. Trunchiul se rnentina vertical si se indoaie genunchii lntr-o [urnatate genuflexiune, in timp ce palmele apasa usor in jos pina ajung la nivelul abdomenului (fig. 3-4).

De relinut: Genunchii se vor indoi pTna ce picioarale vor face 45-60 cu solul. Tn continuare, de-a lungul lntreqii secvente corpul nici nu coboara nici nu urea. afara de cazul ca se executa 0 fandare sau un pas ghemuit.. Menline umerii si coatele coborTte. Degetele slnt putin indoite. Greutatea eorpului este impartita egal pe cele doua picioare. Abdomenul sa fie relaxat iar fondul impins Inainte. Miscarea in jos a bratslor se va desfa~ura simultan eu indoirea genunehilor ..

Procedeull-2. Rasfira coama calului - pe ambele par1i (Ve Ma Fen Zong) - fig. 9.2.

2.1. Muta greutatea eorpului pe piciorul drept, in timp ee trunchiulse roteste putin la dreapta (ora 1). Mj~ca ambele brate invers acelor de ceasornie pina ee palmele ajung fala in fala pentru a face gestul "linerea balonului" in fata pieptului, cu mina draapta deasupra. Totodata, tidies usor piciorul sting ~i apropie-I de cel drept. Priveste mina dreapta (fig. 5-6).

2.2. Hotests trunchiulla stinga (ora 10) ~i fa un pas spre ora 8-9 cu piciorul sting, mutind apoi greutatea corpului pe piciorul sting pentru a face "pasul arcasulul" pe stinga, pastrlnd 30 cm dlstanta transversala intre picioare. Calciiul drept este lipit pe sol, iar genunchiul drept este intins, dar nu de tot. In acelasl timp eu rotirea ~i inaintarea trunchiului ridica rnina stinga la nivelul ochilor cu palma oblic in sus si coboara mina dreapta linga soldul drept, cu palma in jos ~i degetele indreptate inainte. Priveste mina stinga (fig. 7-9).

2.3. .Aseaza-te Ina poi" incet - adlca indoaie genunchiul drept sl du trunchiul inapoi ca ~i cind te-al aseza pe un scaun - mufind greutatea pe pieiorul drept. Hldica virful labei stingi, roteste-l in afara si apoi aseaza toata talpa pe sol. 1n continuare Indoaie piciorul sting sl retests corpul spre stinga (ora 5), mutind greutatea din nou inapoi pe piciorul sting. Fa cu bratale rniscarile neeesare pentru a .. line balonul" lnfata partii din stinga a pieptului, cu mina stlnga deasupra, palma stinga in jos, cea dreapta in sus. Trage apoi pieiorul drept Inainte linga eel sting si

96

sprijina-i degetele pe sol. Priveste mina stinga (fig. 10-12).

2.4. Fa .pasu: arcasului" pe dreapta, paslnd cu dreptul spre ora 9-10 ~i indreptind aproape complet genunchiul sting, eu calciiul sting apastnd solul, Talpa stlnga face 45 cu directia talpii drepte, intre ele fiind 0 distants transversals egala eu latlmea umerilor. Greutatea corpului este pe piciorul drept. Tn continuare roteste corpul spre dreapta (ora 8), ridicind treptat mina dreapta oblic in sus pina la nivelul oehilor, cu palma orientate oblicin sus sl coatele putin indoite. Mina stlnga apasa ln [os linga soldul sting, cu palma in jos :;;;i degetele inainte. Priveste mina dreapta (fig. 13-14).

2 .. 5. Repeta. rniscarlle de la punctul 2 ... 3., inversind "dreapta" cu "stinga" (fig. 15- 17),

2.6. Repeta mlscarile de la punctul 2.4., inverslnd "stinga" cu IIdreapta" (fig. 18- 19).

De retinut: Pastraaza trunchiul vertical ~i umerii relaxati. Bratele trebuie sa descrie arce de cerc. Nu intinde complet nici coatele nici genunchii. $oldurile trebuie sa constituie axa In jurul careia se roteste corpul. Viteza mlscarilor va fi constants. Atentie la sineronizarea lnaintarf in "pasul arcasului" cu rniscarea de "separare a miinilor". Cind faci un pas inainte, du incet calciiul inainte ~i apoi pune-I pe sol, virful label fiind in sus. Genunchiul piciorului din fala nu va depa~i nlciodata vertical a virfului labei respective. Genunchiul piciorului dinapoi va fi aproape lntins, piciorul fiind la 45fala de sol. Pentru pastrarea echilibrului, calcilul pieiorului din spate nu va fi pe aceeasi linie cu talpa plciorului din fala, ci intre estelle se va pastra 0 distanta transversals de 10 ... 30 cm (cit lalimea umerilor). La sfirsltul proeedeului 1-2 fats e orientate spre ora 9.

Procedeull-3. Barza i,i flutura aripile (Bai He Liang Chi) -fig. 9.3.

3.1. Roteste trunchiul putin spre stinga (ora 8) si fa cu miinile gestul de IItinerea balonului" in fata partil din stinga a pieptului, eu mina stlnga deasupra. Prlveste mina stinga (fig. 20).

3.2. Fa 0 ju matate de pas cu dreptul inai nte spre picioru I sting, apo i "a~eaza-te inapoi" pe dreptul, Intosrce trunchiul putin la dreapta (ora 10). Privind mina dreapta, du piciorul sting putin inainte sprijinindu-i usor virful labei pe sol. Acesta este un "pas gol" pe stinga. Hoteste totodata trunchiul putln spre stinga (ora 9), ridica mina dreapta pina ee palma ajunge linga timpla dreapta !iii eoboara mina stinga pina ajunge in fata soldu-

Fig. 9.a~Orientarea in spattu - _

. FiQ.9 .. 1- Procedeul de lncepere

2

3

4

10

5

11

II, ... Fi~.9.2 -Ras •. __ firacoa_macaIU.IUi: peambele pa'1i

6

12

16

7

13_

17

8

14

18

9

15

19

97

lui sting eu palma in jos ~i aegetele inainte. Priveste dreptinainte (fig. 21-22).

De retlnut: Nu impinge pieptul inainte. ln timpul rniscarli in sus sau in jos bratele vorfi rotunjite. Genunehiul sting va fi mereu putin indoit. Mutarea greutatii eorpului inapoivafi coordcnata (simultan) eu rldlcarea rnllnil drepte. 1n pozitla "pas gol" pieioarele fac 45 intre ele, eu genunehiul drept deasupra degetelor de la pieior iar calcllul drept sub eoapsa dreapta, Trunehiul sa fie vertical ~i fesele strlnse. Genunchii sa nu fie scosi prea mult niei in afara nlcitnauntru. Tn pozitia finala a procedeului 1-3 fata este orientate spre ora 9.

9.3. Seria a II-a

Procedeulll-4. Perie genunchiul !iii rasuce!jite pasul- pe ambele par1i (Lou Xi Vao Bu) -fig. 9.4.

4.1. Roteste putin trunehiul spre sting a (ora 8) in timp ee mina dreapta se rnisca in [os, iar mina stlnga in sus descriind un arc de cere (fig. 23).

4.2. Hoteste trunchiul spre dreapta (ora

11) in timp ce mina dreapta descrie un cere prin fata abdomenului !jii apoi in sus pina la nivelul u rechii, eu bratul usor indoit si palma oblic in sus. Totodata, min a stlnga descrie 0 curbs spre dreapta !jii in jos spre dreapta pieptului, cu palma oblic in jos. In acelasi timp, apropie piciorul sting de glezna pieiorului drept, Priveste mina dreapta (fig. 24-25).

4.3. Hoteste trunchiul spre stinga (ora 9) in timp ce piciorul sting oaseste spre ora 8 pentru a face rrpasul arcasului" pe stinga, eu

o distanta transversals de aproximativ 30 .' em intre talpl (Iatimea umerilor). Totodata,: retrage mina dreapta dincolo de urechea dreapta, dupa care - eoordonat eu ratirea trunchiului-oimpingiinainte, la nivelul nasului, eu palma inainte. Mina stinga descrie un cere in jurul genunehiului sting !iii se opreste -alaturl de soldul sting, cu palma in [os si degetele spre inainte. Priveste degete-

Ie miinii drepte. Pastreaza trunchiul vertical iar talia si soldurile sa fie relaxate (fig. 26- 27).

4.4. "A!jieaza-te inapoi" indoind incet genunehiut drept !iOi ducind greutatea pe dreptul. Ridicij virful labei stingi, roteste-l spre exterior apoi aseaza toata talpa pe sol. Indoaie apai incet genunchiu1 sting, in timp ce greutatea corpului se rnuta pe stingul lar trunehiul se roteste spre stinga (ora 7). Adu piciorul drept ling a cel sting, cu calctlul ridicatsi virfullabei aproape de sol. J ntoarce totodata palma stTnga in sus sl. cu eotul putin indo it, du mina stinga lateral ~i in sus plna la

98

nivelul urnarulul, palma rotindu-se oblic in sus. Mina dreapta, ca urmare a rasucirii corpului, descrie un arc de cere in sus, apoi in jos spre stinga, treclnd prin tata partii stingi a pieptului cu palma orientate oblic in jos. Prlvests mina stinga (fig. 28-30).

4.5. Repeta rniscarile dela pet. 4.3., inversind "dreapta" cu "stinga" (fig. 31-32).

4.6. Repeta..mi!iicarile de la pet. 4.4., inversind IIdreapta" cu "stinga" (fig. 33-35). . 4.7. Repeta miscarlle de la pet. 4.3. (fig. 36-37).

De relinut: Cind impingi miinile inainte, tine trunehiul vertical iar umerii sl coatele pastreaza-Ie coborite: $oldurile si talia vor fi relaxate. Mi!i'carea de impingere a palmei va fi corelata cu rniscarile taliei ~i pieiorului. Tn "pasul arcasulu!' talplle fac un unghi de 45 .. 60. Daca sirnti nevoia, potriveste calcllul piciorului din spate rotind talpa in jurul virfului. Genunchiul piciorului dinainte nu va depa~i degetele talpll respective. Pentru pastrarea echilibrului. talpile nu vorfi pe aceeasi linie (cu atit mai mult nu se vor lncrucisa picioare1e). La sflrsltul procedeului 11-4 priveste spre ora 9.

Procedeul 11-5. Mina cinti la chitari (Shou Hui Pi Pal - fig. 9.S.

Executa 0 jurnatate de pas inainte cu dreptul spre calctiul sting. .Aseaza-ts inapoi" ducind greutatea pe piciorul drept si rotind trunchiul putin spre dreapta (ora 10- 11). Ridica piciorul sting sl aseaza-I usor inainte cu cslcllul pe sol, genunchiul putin indoit, pentru a face un "pas gol" pe stinga. Tn acelasl timp ridica mina stinga pe 0 curbs la nivelul nasului, cu palma spre dreapta sl cotul putln indoit. Mina dreapta se mi!?ca in jos pina 11ng8 interiorul eotului sting, cu palma spre st1nga. Priveste degetul aratator de la mina stinga (fig. 38-40).

De refinut; Pozitia corpului va ramine echllibrata !jii naturale. eu pieptul relaxat iar umerii !jii coatele coborite. Ridiearea miinii stingi se face pe a curbs. Dupa ce faci 0 [urnatete de pas cu dreptul aseaza-l pe sol incet, incepind cu virfullabei. Mutarea greutatii eorpului de pe un pieior pe altul va f sincronizata cu ridicarea miinii stingi. La sflraitul procedeului 11-5 fata este orientate spre ora 9.

Procedeul 11-6. Pi,e,te inapoi ,i rote,te bratele - pe ambele parti (DaD Juan Gong)fig.9.6.

6.1. Hotaste trunehiul put!n spre dreapta (ora 11-12) .. Mi!jica in sus mina dreapta pe 0 curbs dincolo de soldul drept, pine la nivelul umsrulul. cu palma in sus !jii cotul putln in-

Fig. 9.3 - Barza il?i flutur.a aripile

20

21

22

,_ ~ Fig. 9.4- Perie genunchiul ~i rasuce~te pastJl, pe ambele pal1i 35

Fig. 9.5 - MYna cint~ la ghitara

23

24

30

31

25

26

32

38

27

33

39

28

,

34

40

99

100

doit. in acelasi timp palma stinga S9 rasuceetein sus iar calcliul sting se ridica, virfullabei stingi sprijinindu-se pe sol. Mai intii prlvestl spre dreapta clnd corpul se roteste in aceasta dirsctie, apoi priveste spre mina

stinga (fig. 41--42). .

6.2. Fa un pas inapoi spre ora 3--4 cu pici 0 ru I sting, aseztnd incet ta I pa peso I rna i intli cu virful ~i apoi cu calciiul. Hoteste trunchiul spre stinga (ora 8) !?i rnuta greutatea corpului pe piciorul sting asszlnd toata talpa pe sol, calciiul d rept rotit puti n in afara cu virful pe sol- astlel ca sa faci un .. pas gol" pe dreapta. Totcdata indoaie bratul drept si mi~ca mina pe linga urechea dreapta spre inainte la nivelul urnarulul, cu palma inainte. Retrage mTna stinga spre sold, Priveste mina dreapta. Pastreaza trunchiul vertical, abdomenul sl soldurile relaxate Ifig. 43-44).

6.3. Hoteste trunchiul putin spre stinga (ora 6---7). Rasuc8!ilte totodata palma dreapta in sus si du mina st1nga lateral in sus la nivelul umarului, cu palma in sus. Priveste la stinga clnd corpul se retaste in aceasta directie, apoi lntoarce-tesi priveste la mina dreapta (fig. 45).

6.4. Repeta rniscarile de la pet. 6.2., inversind "dreapta" cu "stinga" (fig. 46---47).

6.5. Repeta de doua ori miscarlle de la pet. 6.1 ... 6.4. (fig. 48-53).

De retlnut: La pasul inapoi - pet. 6.2.trebuie facuta 0 distinctie clara intre "pasul gol" ~i .pasu: plin", asezlnd talpa pe sol mai intii cu virful ",i apoi cu calcllul si rnutlnd totodata greutatea corpului spre in'apoL Ctnd corpul se roteste, pivotsaza pe virtul piciorului dinainte pina ce se aliniaza cu corpul. Pentru pastrarea echilibrului nu lncrucisa picioarele clnd page!?ti inapoi, ci lasa 0 distan1a transversela de 10 cm intre talpi. Clnd tragi sau impingi miinile rnlscarile vor fi circulare !?i nu drepte, iar talia ~j soldurile relaxate. Rotirea corpului.va fi sincronizata cu rniscerile miinilor. ln functie de sensul rotatiel corpului, privaste mai intTi lateral l?i apoi spre mina dinainte. La sflrsitul procedeului 11-6 fata este orientate spre ora 9.

9.4. Selia a III-a

Procedeullll-7. Apuca coada pasirii - pe stinga (Zuo Lan Que Wei) - fig. 9.7.

7.1. Hoteste trunchiul putin la dreapta (ora 11-12), duclnd mina dreapts lateral !ili in sus pin a la nivelul urnarului, palma in sus, - in timp ce palma stinga este rotiUi in jos. Pri-

- veste mina stinga (fig. 54).

7.2. Rote!jite corpul putin spre dreapta - (ora 12). Mi~ca mii nile pentru a "tine balonul" inaintea par1ii din dreapta a pieptului,

mina draapta deasupra. Muta greutatea pe picioruJ drept si trage piciorul sting alaturl de cel drept, sprijinindu-I cu virful pe sol. Priveste mina draapta (fig. 55-56).

7.3. Hoteste trunchiul putln spre stinga (ora 11) ~i fa un pas inainte cu stingul spre ora S-9. Boteste inca putln trunchiul spre stinga (ora-l0) ~i muta greutatea pe piciorul sting tndoind genunchiul sting pentru a face"pasul arcasului", Piciorul drept este Intins, insa nu de tot. Tn acelasi timp impinge putln inainte antsbratul sting la nivelul urnarulul, cu palma spre interior. Min_a draapta coboara incet linga soldul drept, palma in jos ~i degetele lnainte. Prlvsste antabratul sting (fig. 57-58).

De re~inut: In timpul rnlscarilor, ambele brats sint rotunjite. Coordoneaza sincronizarea tuturor acestor rniscar]: departarea miinilor, relaxarea taliei ~i indoirea genunchilor.

7.4. Hoteste trunchiul putln spre stinga (ora 9), timp in care mine stinga 58 intinde inainte cu palma in jos. Mi~ca putin mina dreapta inainte ~i in sus, palma in sus, pina ajunge sub antebratul sting. Hoteste apoi trunchiul spre dreapta (ora 11) tr<'!igind totodata ambele miini in jos, ca ~i cind ar lntinde un arc Tn fata abdomenului, terminind rnlscarea cu mina draapta tntlnsa lateral la nivelul abdomenului, palma in sus, iar antebratul sting de-a latul pieptului, palma spre piept. In acest tirnp greutatea corpu ui se rnuta pe piciorul drept. Prlvesta mina dreapta (fig. 5g._60).

De retlnut: Clnd tragi miinile in jos nu te apleca inainte ~i nici nu scoate fundul in afara. Bratele trebuie sa se rniste lrnpreuns cu talia pe traiectorii circulare.

7.5. Hoteste tru nchiu I putin spre stinga (ora 10). Tndoaie bratul drept sl sprijina rnlna d rea pta pe interioru I incheieturii miin ii stTngi. Hotests trunchlul inca putin spre stinga (ora 9) ~i impinge incet antebratul inainte cu palma stinga spre interior si bratul sting rotunjit. Mi~ca in acelasi timp soldurila inainte, mutind greutatea corpului pe picioruJ sting pentru a face "pasul arcasului ", Priveste incheietura rnllnii stingi (fig. 61-62).

De re~inut: Cind impingi miinile inainte pastreaza trunchiul vertical. Mi~carea miinilor trebuie sincronlzata cu relaxarea taliei si indoirea genunchiului.

7.6. Hoteste arnbele palme in [os, in timp ce mina dreapta trece pe deasupra incheieturll mHnii stingi mlsclndu-se inainte ~i apoi la dreapta pentru a termina la acelasl nivel cu mina st1nga. Departeaza miinile la latimea umerilor sl "a~eaza-te lnapol", mutind greutatea pe piciorul drept !?i ridicind virfullabei stingi. Retrage ambele miini spre abdomen

41

42

43

44

46

Fig. 9.6 - Pa~e~te ina poi si rotejlte bratele, pe ambele par(:i

54

55

61

45

s.

\ \.

53

56

57

F'ig. 9.7 -Apuca coada pasarii, pe sting a

62

58

52

59

60

101.

cu palmele orientate obllc in jos sl inainte. Prive!;ite drept inainte (fig. 63--65).

7.7. Muta incet greutatea corpului pe piciorul sting, impingind totodata miinile inainte sl oblic in sus cu palmate inainte, pina ce incheieturi Ie mii nilor ajung la n ivelul umerilor. Tndoaie in acelasl timp genunchiul sting si fa "pasul arcasulul", Priveste inainte.

La sflrsitul procedeului 111-7 fata este orientate inspre ora 9 (fig. 66).

Procedeullll-8. Apuci coada pisirii - pe dreapta (You Lan Que Wei) -fig. 9.8.

8.1. ,,A!,'eaza-te tnapoi' !iii retests trunch lui spre dreapta (ora 12), mutind greutatea pe piciorul drept !,'i rotind virful label stingi spre interior. Mina dreapta descrie un cerc orizontal spre dreapta, apoi se mi!;ica in jos pe linga abdomen, continua in sus pe linga coastele stingi, cu palma in sus, pentru a ajunge la ,,~inerea balonului" cu mina stinga deasupra. Tn acelasl timpgreutatea corpului se rnuta inapoi pe piciorul sting. A!iieaza piciorul drept aUituri de cel sting, cu catcllul ridicat. Privests mina stings (fig. 67-70).

8.2. Repeta rniscarlle de la 7.3. pina la 7.7. inver~nd .,dreapta" cu "stinga" (fig. 71-

80). .

De t:elinut: Aceleasl observatll ca la procedeut 7. La sfirsitul procedeului 111-8 tata

este orlentata spre ora 3. .

9.5. Seria a IV-a

Procedeul IV-9. Biciul simplu (Dan Bian) -fig.9.9.

9.1. ,.Al,>eaza-te lnapoi" !iii muta treptat greutatea corpului pe piciorul sting, rotind totodata virful labei drepte spre interior. In acelasi timp roteste corpul spre stinga (ora 11). Mil?ca ambele miini spre stinga, cu dreapta dedesubt, ptnacs mina stinga ajunge intinsa la nivelul umerilor, palma spre exterior, iar mina dreapta ajungein tata coastslor stingi, cu palma orlentata oblic tnauntru, Priveste mina stinga (fig. 81-82).

9.2. Boteste corpul spre dreapta (ora 1), ducind treptat greutatea pe piciorul drept. Apropie piciorul sting de cel drept, aseztndu-i virful pe sol. Tn acelasl timp mina dreapta descrie un arc de cerc in sus l?i imprejur spre dreapta, pina ce bratul ajunge la nivelul urnarulul. Cu palma dreapta orientata in afara, apropie virfurile degetelor si roteste-le in jos din incheietura miinii pentru a forma un "cioc de pasare" (sau .rntna cirlig "). Totodata, mina sting.a descrie 0 eurba prin fata abdomenu lu i, opri ndu-se 0 elipa cind aju nge in fata umarulul drept, cu palma spre interior. Priveste mina stinga (fig. 83-84).

102

9.3. Rote~te corpul spre stinga (ora 10) !iii fa un pas ineinte cu stingul spre ora 8-9. Tndoaie genunehiul sting si fa "pasul arcasului". Tn timp ee greutatea se muta pe piciorul . sting, roteste incet palma stinga ~i impinge-o inainte pastrind virfurile degetelor la nivelul oehilor ~i eotul putfn indoit. Prive~te mina stings (fig. 85-86).

De retinut: Pastreaza trunchiul vertical ~i abdomenul relaxat. Cotul drept va fi indoit putln in jos iar cotul sting va ajunge exact deasupra genunchiului sting. Umerii vor fi coborltl. Palma stinga se roteste simultan cu rotirea inainte a miinii stingi; nu 0 rotl prea devreme sau prea bruse. Toate mlscarile de' trecere de la 0 pozitie la alta vor fi bine coordonate. ln pozltia finala estl cu fata .spre ora 8-9.

ProcedeuIIV-10. Miinile unduiesc ca nori i - pe stinga(Yu n Shou) - fig. 9.10.

10.1. MuM greutatea corpului pe piciorul drept !iii retests eorpul treptat spre dreapta (ora 1-2), rotind in aoelasl timp virfullabei stingi spre dreapta. Mina stinga d'escrie 0 curba prin fala abdomenului !;ii se opreste cind ajunge tntats urnarulul drept, cu palma ratite oblic spre interior. Deschide totodata mina dreapta l,>i roteste palma in afara, Privsste mina stings (fig. 87-89).

1 0.2. Rote~tetreptat trunchiul spre stinga (ora 10-11), mutind in acelesl timp greutatea pe pieiorul sting. Mina stinga descrie 0 curba prin fata eapului, cu palma rotindu-se incet spre exterior. Mina dreapta descrie un cere prin fata abdomenului si apoi in sus spre urnarul sting, cu palma obltca sl spre interior. Apropie in aeelasl timp laba dreapta de cea stings ~i pune-o pe sol paralela ~i la 10 .. 20 em de ceelatta. Prlveste mina dreepta (fig. 90-91 ).

10.3. Rote!,'te treptat trunehiul spre dreapta (ora 1-2) mutind greutatea pe piciorul drept. Mina dreapta continua rniscarea spre dreapta pe linga fata, eu palma in afara, in timp ce mina stinga descrie a curbe prin tetaebdcrnenululst in sus la nivalul urnarului, cu palma orlentata oblie ~i spre ln-. terior. Apoi piciorul sting face un pas lateral. Priveste mina stinga (fig. 92-94).

10.4. Repeta mlscarlle de la punctull0.2. (fig. 95-96).

, 0.5 Repeta rntscartle de la pu nctu I 10.3 (fig. 97-99).

io.s Repeta rnlscarile de la punctul 10.2

(fig. 100-101). •

De relinut: R.otirea eorpului se va face in jurul axei constitulta de zona lornbara a coloanei vertebra Ie. Pastreaza soldurlle !?i abdomenul relaxate, evitind ridicari sau cobo-

67

68

73

74

Fig. 9.8 - Apuca coada pasarii, pe dreapta

69

75

70

71

72

76

77

..

,

,

78

80

81

Fig. 9.9 - Biciul simplu

103

riri bruste ale corpului. Mi~car;le bratelor vor f cit mai flrasti ~i rotunde, urmarind rnlscerea scldurilor. Ritmul va fi lent ~i uniform, sincronizat eu respiratia. Nu te dezechilibra ctnd rnlstl membrele inferioare. Cind miinile tree prin fata capulul, urrnsreste-le cu privirea. In pozitia finals corpul este orientat spre ora 10-11.

ProcedeuIIV-1'. Biciul si.mplu (Dan Bian) -fig.9.1'.

11.1'. Hoteste trunehiul spre dreapta (ora 1). In acelasi timp, mina dreapta se mi!?ca la dreapta r;;i formeaz8 un .cioc de pasara" putin deasupra nivelului umerilor. Totodata, mina stinga descrie 0 curba prin fata abdomenului ~i continua in sus spre umarul drept, cu palma rotita spre interior. Muta greutatea pe piciorul drept li'i ridica calcliu! sting, Uisind virful label stingi pe sol. Prlveste mina sting~ (fig. 102-104).

11.2. Repeta mi!iicari Ie de la punctul 9.3. (fig. 105-106).

De retlnut: Aceleasi recornandarl ea la procedeul IV-9. In pozitia finala fat a este orientate spre ora 8-9.

9.6. Seria a V-a

Procedeul V-12. Mingiie gitul calului (Gao Tan Me) - fig. 9.12.

12.1. Piciorul drept face 0 [urnatate de pas inainte. dupa care greutatea corpului se rnuta pe piciorul drept. Oeschide mina dreapta si retests ambele palme in sus cu coatele user indoite, in timp ee corpul se roteste incet spre dreapta (ora 10-11) iar calctlul sting se ridica treptat pentru a face un "pas gol" pe stinga. Priveste lnalnta spre mina stings (fig. 107).

12.2. Hoteste corpul usor spre stinga (ora 9); impinge mina draapta inainte pe tinga urechea dreapta, cu palma orlentata inainte !iii degetele la nivelul ochilor. Coboara mina st1ngs pina ajunge in fata scldului sting. palma orientate totin sus. Mi!?ca tn acalasi timp pieiorul sting putin inainte, tirind degetele pe sol. Prlveste mina stings (fig. 108).

De retinut: Pastreaza trunchiul drept dar relaxat. Tine umerii coborlti !?i indoaie eotul drept putin in jos. Nu ridiea sl nu cobori corpul cind duci greutatea pe piciorul drept, ln pozitia finals fate este orlentsta spre ora 9.

Procedeul V-13. Love9te cu cilciiul drept (You Deng Jiao) -fig. 9.13.

13.1. T ncruciseaza miinile intinzind mina stingB, cu palma in sus, peste dosul incheieturii miinii drepte. Separa apoi miinile ~i rnisca-le pe doua curbe simatrice in afara si in

104

[os, cu palmele orientate oblic in jos. Tn acelasi timp, ridiea piciorul sting !?i fa un pas Inalnte spre ora 8, ajungind la "pasul arcasului" pe stinga, cu virfullabei stingi indreptat putin in afara. Priveste drept inainte (fIg. 109-111).

13.2. Ambele miin; continua sa descrie cercurile indicate, apropiindu-se !?i incruclslndu-se in fat a pieptului, cu ambele palme orientate inauntru li'i cu dosul miiniJ stingi lipit pe interiorul ineheieturii mTinii drepts. In acelasl timp, apropie piciorul drept de cel sting 9i pune-i degetele pe sol. Priveste inai nte spre d reapta (fig. 112).

13.3. Separa miinile intinzindu-Ie lateral la nivelul umerilor, cu coatele putin indoite ,i palmele rotite in afara. Ridica in acelasi timp genunchiul drept la nivelul taliei, pastrind gamba vsrticala, apoi impinge incet calctlul inainte spre ora 10, cu vlrful label in sus. Privsste mina dreapta (fig. 113-114).

De retinut: Pastreaza-li echilibrul. Clnd separi miinile, incheieturile sint Ja nivelul umerilor. Genunchiul piciorului sting, de sprijin, trebuie sa fie indoit cind lovestl calcliul drept. Forta loviturii va porni din ~olduri spre calcliul drept ~i se va sprijini din solduri pe sol prin piciorul sting. Mi!iicarea de departare a bratelor va fi slmultana !?i coordonate cu mlscarea de lovire cu calettut, Bratul drept va fi paralel cu piciorul drept. In pozltla final'a fala este orientate spre ora 9.

Procedeul V-14. Love~e urechile du,manulul cu ambll pumni (Shu8ng Feng Guan Er) - fig. 9.14.

14.1. Pastrtnd fixa pozitia genunchiului drept, coboars laba dreapta astfel incit coapsa sa fie crizontala iar gamba verticals. Ou mina stinga in sus sl inainte, apoi in jos pinA se apropie de eea dreapta in tata pieptului. cu ambele palme in sus. Ambele miini descriu apoi curbe simetricein jos pina ajung de o parte !?i de alta a genunchiului drept. Privesta drept inainta (fig. 115-116).

14.2. Pieiorul drept coboara ineat pe sol intr-un punct situat inaintea si la dreapta piciorului sting, In timp ce greutatea corpului aste transferata pe piciorul drept pentru a face "pasul arcasului", Totodata coboara ambele rnlinl sl stringe treptat pumnii. Tn continuare pumnii deseriu curbe in sus $i inainte, de linga solduri, spre un punct situat la circa 30 em de ochi, apropiindu-se ca fa leiIe unui cleste, degetele oblie inainte. Pumriii se apropie pina la 10 .. 20 em intre ei. P~ive$te pumnul drept (fig. 117-118).

De relinut: PastreazB capul ~i ceefs drepte, talia f?i soldurlle relaxate. Pumnii sa nu fie. prea strtnsi, ci sa formeze cite un spatiu gol

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful