SCHIMBAREA LA FAŢĂ A ROMÂNIEI de Emil Cioran RECENZIE Motto: “România este fructul unei pasiuni moderniste.

” Emil Cioran Editura “Humanitas” ne oferă şansa publicării integrale a operei lui Emil Cioran, aşa cum ne-a dăruit integrala operelor lui Mircea Eliade şi a altor creatori de excepţie din cultura română. Opera “Schimbarea la faţă a României “ e publicată de editura “Humanitas” în anul 2007. Această operă a suscitat multiple comentarii, iar autorul mărturiseşte că a scris-o la 24 ani “cu pasiune şi orgoliu”. “Acest text este poate cel mai pasionat şi în acelaşi timp îmi este cel mai străin.” (Emil Cioran, 22 februarie 1990). În perioada interbelică, o strălucită etapă a culturii române, există în mod evident o contradicţie între două orientări fundamentale: modernismul si tradiţionalismul. Cartea lui Cioran, nu numai că promovează orientarea către Occident, dar mai mult decât atât, cere o modificare structurală a atitudinii poporului şi a naţiunii române. Ecourile în epocă ale lucrării au fost numeroase, mai ales că ideile profesorului Nae Ionescu si ale lui Splengler intră in corespondenţă cu acelea ale autorului. Autorul s-a dezvoltat într-un climat efervescent, într-o generaţie căreia îi aparţin Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Petru Comarnescu, Petre Ţuţea. Născut la Răşinari ca şi Octavian Goga, Emil Cioran debutează în 1934 cu “Pe culmile disperării ‘, urmată de “Cartea amăgirilor ‘1936, “Schimbarea la faţă a României “ – 1936, “Lacrimi şi sfinţi “ – 1937, “Amurgul gândurilor “ – 1940. Începând cu anul 1949, Cioran publică numai în limba franceză opere cu un deosebit răsunet, cum ar fi: “ Tratat de descompunere”, “Silogismele amărăciunii”, “Ispita de a exista”, “Exerciţii de admiraţie”, etc. Criticul literar Eugen Simion îl defineşte pe autor “ca pe un Iov format la şcoala moraliştilor francezi”¹. “Cioran este în mod incontestabil un spirit care trăieşte în îndoială şi care aşază îndoiala la temelia lumii. Este un sceptic, un om pentru care lumea există pentru a fi negată.”² __________________________________________________________________________ ¹ Eugen Simion – “Scriitori români comentaţi”, Editura Recif, 1994, pag. 106. ² Eugen Simion – “Scriitori români comentaţi”, Editura Recif, 1994, pag. 107. 1

El reproşează acestei naţiuni lipsa mesianismului şi faptul că nu şi-a proiectat un destin monumental: “ Nu este deloc comod să te fi născut într . Editura Humanitas. o altă atitudine în faţa istoriei. una profundă. 2007. de ardere a etapelor. Editura Humanitas. ² Emil Cioran . ci din rădăcini. ne-am supus pe rând turcilor. Tânărul autor vrea o schimbare.” ¹ Autorul consideră că. Consider că această carte trebuie citită pentru că ea demonstrează că există resurse de schimbare.“Schimbarea la faţă a României “. morală. Cioran argumentează ideile sale. În primul capitol. cu o extraordinară forţă de regenerare. Având neşansa de a ne plasa geografic în Balcani.“Schimbarea la faţă a României “. ____________________________________________________________________ ¹ Emil Cioran . 2007. apelând la istorie. grecilor. pag.ţară de a doua mână. însă fără agresiunea susţinută de autor care este considerată un element dinamic.Discursul său este greu de introdus într-o paradigmă a spiritului şi este mai greu de plasat într-un compartiment al gândirii europene din secolul al XX – lea. fiind aşezată la periferia istoriei. acceptându-şi cu umilinţă şi cu fatalism destinul. şi culturi minore: “Punctul culminant al unei mari culturi îl văd în extazul forţei sale. autorul consideră că există culturi mari. filozofie. Cartea este fascinantă prin originalitatea gândirii. raportând România la marile puteri. Opera are 198 de pagini şi cuprinde 6 capitole: I Tragedia culturilor mici II Adamismul românesc III Golurile psihologice şi istorice ale României IV Război şi revoluţie V Lumea politicului VI Spirala istorică a României Autorul consideră că România este o ţară cu un potenţial enorm. ruşilor şi ungurilor. nu poate lua parte la spectacolul marilor culturi.” ² Opinia sa este că nu rămâne după o cultură mică decât praf şi pulbere şi singura modalitate de salvare de la neant este prin cultul forţei. El doreşte o altă Românie. am fost strânşi ca într-o menghină de o influenţă copleşitoare. luciditatea devine tragedie. 2 . pag. cum ar fi Franţa. “Tragedia culturilor mici”. Germania. comparabilă cu aceea a lui Iisus pe Muntele Tabor. România. consideră că acest popor nu mai trebuie să stea cu capul plecat. 29. dar şi la alte naţiuni care au contribuit la scrierea istoriei universale. dar aceasta nu trebuie făcută superficial. 20. psihologie.

Cioran consideră că “toată viaţa noastră de un secol încoace nu este decât procesul prin care am ajuns să ne dăm seama că nu am făcut nimic. 70 3 . o fanatizare a acesteia: “Un popor devine naţiune numai când ia un contur original şi îşi impune valorile lui particulare ca valabile universal. “Creştinismul românesc e pastoral şi nu determină un sens ascendent al comunităţii. pag. mai copleşit. pag. Prin ideea de schimbare la faţă. o adevărată plagă. Schimbarea la faţă a României se poate face doar printr-o modificare structurală pe bază de orientare colectivă. “Golurile psihologice şi istorice ale României”. ci bietul om supt vremi.” (Miron Costin). 2007. iar fiecare dintre noi este în situaţia lui Adam pentru că totul trebuie început: în viaţa spirituală. fiecare dintre noi poate fi Dumnezeul istoriei noastre. Această ţară trebuie creată lăuntric.” (op. 78). Dintre valorile culturale ale românilor.În capitolul al doilea. mai pământiu. pag. acesta provenind din seria de ratări ale trecutului nostru. 37). este structurat în trei părţi.” (pag. 2007. Când va ridica ţăranul român capul în sus? În jos am privit de când ne-am născut. 48. intitulat “Adamismul românesc”.“Schimbarea la faţă a României “. iar Cioran aminteşte celebra afirmaţie a celui mai erudit dintre cronicarii moldoveni: “Nu este vremea supt om. Autorul constată lipsa unui dinamism primordial cauzată de deficienţe psihologice structurale. Cioran consideră că sentimentul religios este nerevoluţionar. ci din condiţii lăuntrice. În prima parte. mai ales că în cultura română totul este de făcut.” ² Se creează o antinomie între cultura bizantină şi cea catolică deoarece “goticul este verticala stilului”. 2007.“Schimbarea la faţă a României “. Eseistul consideră că forţa este esenţială în evoluţia unui popor şi imaginea ţăranului roman este emblematică pentru destinul acestei ţări: “Nu cunosc în Europa un alt ţăran mai amărât. Editura Humanitas. istorică şi politică. ³ Emil Cioran . pag. Editura Humanitas. Cioran înţelege o transfigurare a României. eseistul se referă la “golul iniţial” care există în structura sufletească a românului.în întreg trecutul lor să nu fi cunoscut un alt mijloc de respiraţie spirituală decât religia. el aşteptând un salt istoric. O ţară nu se naşte şi nu creşte din afară. iar omul profund religios a fost totdeauna un reacţionar. 59. Editura Humanitas. ¹ Emil Cioran . ² Emil Cioran .“Schimbarea la faţă a României “. Cioran condamnă fatalismul şi scepticismul poporului roman.” ¹ Capitolul al treilea. că nu există ieşire spre noi înşine” ³ În ceea ce priveşte religia. cit. ”Puţine ţări au fost care ca România . Cioran îl apreciază doar pe Eminescu: “Fără Eminescu am fi ştiut că nu putem fi decât esenţial mediocri.

prin activitatea lui. care rămân doar o rezervă biologică.Totuşi este remarcabil cum într-un secol de cultură România a . dar România nu va scăpa de echivocul culturilor intermediare.Existenţa istorică a României a fost totuşi marcată de o poziţie nefavorabilă în Balcani. prin care ajung la conştiinţa forţei lor şi îşi delimitează conturul în lume. 2007. În evoluţia culturii a existat această antinomie: Occident / Orient. omenia. aceasta nu serveşte decât un principiu de apărare şi nu se mişcă în numele unei idei.. Nu există neam care să fi atins universalitatea numai prin forţa spiritului. Şansa acestei ţări ar sta în apariţia unui geniu colectiv. în opinia lui Emil Cioran. Emil Cioran formulează idei ce amintesc ideologia de dreapta. În capitolul al patrulea. În genere. A doua parte a capitolului al treilea se referă la determinantele pe care le are cultura românească: este în general stăpânită de geniul momentului. românii au prea multă umilinţă şi prea puţină pietate faţă de lucruri. el apreciind rolul istoric al unui popor după forţa sa de agresiune. Autorul consideră esenţiale pentru evoluţia culturală oraşul şi industrializarea.“Schimbarea la faţă a României “. Editura Humanitas.” ². 4 . ______________________________________________________________________ ¹ Emil Cioran . Cioran reproşează armatelor române faptul că nu au dus nici un război de cucerire. a întârziat să devină o actualitate istorică. Naţiunile mari au vrut războiul. pag. dar şi revoluţia. vor înţelege istoria şi poate i se vor integra. iar un exemplu în acest sens este Franţa.recuperat’’etapele: România şi-a dat seama de ea numai în secolul trecut. Cioran preferă ‘’ardoarea’’ ca însuşire de căpetenie a României şi se întreabă dacă noi n-am fost prea mult popor şi prea puţin naţiune în devenirea noastră istorică: “O cultură nu atinge culmi decât în măsura în care individualităţile ei simt tentaţia demiurgiei. România devine puternică şi modernă cu faţa spre Occident. Eliade Rădulescu. Aş vrea o Românie cu populaţia Chinei şi destinul Franţei”¹. În locul omeniei. 94. a făcut lucruri mai semnificative decat “Junimea”. şi anume. el nu există ca factor activ al istoriei. toate imperiile din jurul ei revendicându-i teritoriul. Opinia sa este tranşantă: “atâta timp cât un popor n-a purtat un război de agresiune. modernism / tradiţionalism. ’’Război şi revoluţie’’. nicidecum satul şi ţărănimea. este percepută de Cioran ca un element stagnant. El crede că atunci când românii vor abandona ideea de destin. România a fost prea mult o potenţialitate. atât în ceea ce priveşte războiul. ţară care nu a ratat nimic. iar trăsătura caracteristică.79). iar autorul agreează concepţia lui Lovinescu conform căreia România trebuie să se integreze unui spirit al veacului: “România este fructul unei pasiuni moderniste” (pag. este o cultură a imediatului. Cioran apreciază că războiul accelerează ritmul de viaţă al unei naţiuni. acesta este un element al devenirii naţionale.

” ¹ Clasele sociale sunt antrenate în funcţie de aceşti factori: bogaţii au avut prea mult simţ politic. Editura Humanitas. De aceea. Partea a doua a acestui capitol revine asupra fascinaţiei pe care Occidentul a realizat-o asupra noastră şi conştiinţa inferiorităţii noastre în ceea ce priveşte evoluţia politică. Editura Humanitas. Capitolul se încheie cu afirmaţia că: ’’Romania nu-şi va rata momentul său revoluţionar. Japonia. Capitolul al cincilea se intitulează . Cioran realizează un sistem de opoziţii între omul politic şi omul teoretic: “ Omul politic n-are neapărat nevoie de un orizont. 153. Nu există. Politicul reprezintă o permanentă structură antinomică. Editura Humanitas. iar autorul crede că nivelul politic al partidelor se alimentează din capacitatea lor agresivă deoarece finalitatea omului politic este puterea. idee discutabilă având în vedere ceea ce se va întâmpla la câţiva ani după publicarea cărţii. pag. 125 Autorul apreciază consecinţele războiului ca fiind mai reduse decât cele ale revoluţiei. nu un imperativ. pag. 2007. dar revoluţia trebuie să întreacă limitele imanente ale mediocrităţii’’ (pag.146). El consideră că.. când cel de-al doilea Război Mondial a transformat întreaga lume.” ³ _______________________________________________________________ ¹ Emil Cioran . ³ Emil Cioran . element care va reabilita secolul nostru. atâta renunţare în faţa timpului şi a spaţiului şi atât prizonierat în adierile inimii. pag. Germania. Opţiunea vădită a autorului este către imperialism. După ce se raportează la marile puteri ale lumii: Franţa.“Schimbarea la faţă a României “.“Schimbarea la faţă a României “. Cioran consideră politicul un aspect central al vieţii şi un instrument al evoluţiei societăţii omeneşti.“Schimbarea la faţă a României “. Editura Humanitas. Acest capitol este structurat in două părţi şi urmăreşte să identifice prin ce mijloace se dezvoltă viaţa istorică propriu-zisă. 178 5 . autorul revine la România pe care nu mai vrea să o vadă ca pe o umbră a istoriei universale.Lumea politicului’’ şi abordează importanţa pe care o are acest element în evoluţia naţiunilor. ² Emil Cioran . Opinia lui Cioran promovează concepte totalitare: “că pe viitor democraţia trebuie distrusă pentru ca România să nu dispară este o banalitate. după economic. ci în faţa faptelor. 2007. românii sunt caracterizaţi de un dor amăgitor: “Este în dorul nostru atâta risipire lâncedă în lume. că te întrebi ce tristeţe a încercat acest popor de s-a predat sieşi atât de neînduplecat. împărţind Europa în două datorită Cortinei de Fier. ci omul teoretic. 2007. în locul ethosului eroic. iar săracii n-au conştiinţă politică decât în revoluţie.“Schimbarea la faţă a României “.² Emil Cioran . antipodul său nu este artistul. 160. un domeniu care să aibă mai mult caracterul de a fi în lume decât politicul. pag.” ² Eseistul îşi manifestă preferinţa pentru regim dictatorial şi face apel la necesitatea unei solidarităţi a poporului care ar putea duce la un salt al acestei ţări. el nu se află propriu-zis niciodată în faţa principiilor. 2007.

185).” ¹ Tânărul eseist apreciază că este o ruşine a condiţiei noastre faptul că am fost condamnaţi să trăim în mijlocul unei comunităţi balcanice.“Schimbarea la faţă a României “. ” Balcanii nu sunt numai la periferia geografică a Europei ci şi la cea spirituală. de nu vom pune febră şi pasiune de sfârşit în începuturile noastre. 198).“Schimbarea la faţă a României “. Nu vom putea deveni întâia forţă balcanică decât lichidând ceea ce este balcanic în noi. “Noi românii privim cu dispreţ celelalte popoare balcanice.În concluzie. Toată discuţia din veacul trecut referitoare la destinul cultural şi politic al României pleca de la idea imposibilităţii de a construi o ţară pe un ideal de împrumut. spirala istorică a României care se va înălţa până acolo unde se pune problema raporturilor noastre cu lumea. El doreşte ca România să fie singura realitate spirituală şi politică din zonă.” ² Eseistul reproşează modul minor al existenţei româneşti şi doreşte avântul ascendent al acestei ţări. 2007.” (pag. Procesul de creştere al României trebuie să se refere la cultivarea unor idealuri vitale venite din afară: “Dacă Bucureştiul nu va deveni un centru de atracţie pentru această margine a Europei. 187). ² Emil Cioran . 2007. suntem pierduţi şi nu ne mai rămâne decât să ne câştigăm umbrele trecutului nostru. Editura Humanitas.” (pag. România este percepută de Emil Cioran ca singura ţară balcanică al cărei viitor va revela un fenomen original de mare amploare. drumul pe care trebuie să-l străbată sufletul românesc este de la infinitul negativ al dorului la infinitul pozitiv al eroismului. 186. Teama de modernism caracterizează unul din elementele complexului de inferioritate al acestei naţiuni. Ultimul capitol se intitulează “Spirala istorică a României”. “De nu vom trăi apocaliptic destinul acestei ţări. “Faptele istoriei concrete nu rămân mai puţin o probă împotriva idealismului. România viitoare va trebui să devină o fatalitate sud-est europeană care să reabiliteze această periferie. mai bine l-am dărâma de acum. fără să ne gândim că prezenţa lor s-a conturat în gesturi mai ample. Editura Humanitas. 194 6 . pag. Se referă la Franţa unde naţionalismul este reacţionar. ________________________________________________________________________ ¹ Emil Cioran .” (pag. Se observă că ideologii asemănătoare utilizează aceleaşi expresii pentru realităţi diferite. iar în România revoluţionar. Autorul îşi pune întrebarea care este sistemul prin care o ţară devine puternică. pag. Anglia a ştiut să facă abstracţie de divergenţele de sistem şi să renunţe la orice concepţie ideologică în politica sa externă. Finalul cărţii exprimă speranţa autorului ca România să devină o mare putere în Balcani.

Cioran scrie la 24 de ani unul dintre manifestele generatiei sale. dificila sarcina de a contribui la dislocarea României din blestemul existenţei sale. considerat nihilist de mulţi comentatori. El a înţeles.În concluzie. consider că lectura acestei cărţi este extrem de importantă pentru a înţelege sistemul de valori al operei lui Emil Cioran.” ¹ “In felul său. un orizont mai profund al receptării. Ştiind ca un popor trebuie să dispună de dimensiuni universale in suflet. dar a preferat ca vocea sa să se facă auzită ulterior într-o limbă de circulaţie internaţională care să permită un ecou mai puternic. asumându-şi cu surprinzatoare luciditate.” ² ________________________________________________________________________ ¹ “Limba şi literatura română” – Editura Didactică şi Pedagogică. 1994 pag. palpită cu ardoare dorinţa de a-şi vedea naţiunea română ca una de excepţie în Europa. temerarul gânditor porneste de unul singur sa exploreze dimensiunile tragice ale fiinţei omeneşti. lucru remarcat şi de Mircea Eliade: “Cioran care scrie cea mai frumoasă proză eseistică în româneşte. În sufletul acestui scriitor. dar mai ales pentru a înţelege efervescenţa culturala din epoca interbelică. incendiar si mesianic. Bucureşti. rezultatul răsfrângându-se şi asupra imaginei României printre culturile mici şi mari. 90 7 . ca şi Eugen Ionescu. o scrie acum în franţuzeşte obsedat ca nimeni altul de perfecţiunea expresiei.

Simion. 1994 8 . 1994 5.Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti. număr 4. Carmen Ligia – Emil Cioran – Editura Recif. 1994 4. Mircea – Emil Cioran în perioada începuturilor. Radulescu. Editura Humanitas. Iancu. Cioran. Editura Recif. Revista de istorie şi teorie literară. Marin . Eugen – Scriitori români comentaţi.² Rădulescu. Emil – Schimbarea la faţă a României. 136 3. Handoca. 135. Bucuresti. an XXXIII. Carmen Ligia – Emil Cioran – Editura Recif. 1985. 2007 2. Bucuresti. 1994 pag 75 BIBLIOGRAFIE 1. pag.Limba şi literatura română .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful