Michel MONTIGNAC

EdiŃie nouă integral revizuită

Metoda Montignac pentru femei a slabi şi a preveni luarea în greutate la toate vârstele

PrefaŃa de Dr. Morrison C. Bethea

Martie 2004

Flammarion
1

SUMAR:
PrefaŃă Cuvânt înainte Introducere PRIMA PARTE Capitolul 1. Mitul cazanului de abur Capitolul 2. Falsele piste sau ghidul „slăbirii greşite” Capitolul 3. CompoziŃia nutritivă a alimentelor Capitolul 4. Pentru ce ne-am îngrăşat ? Capitolul 5. Metoda Faza I Faza II Capitolul 6. Oboseala: şi dacă ar fi alimentaŃia ? Capitolul 7. Prevenirea bolilor cardio-vasculare Capitolul 8. AlimentaŃie şi sport PARTEA A DOUA Capitolul 1. VariaŃii pe o imagine : Corpul feminin Capitolul 2. Simbolica alimentului Capitolul 3. Adolescenta Capitolul 4. Femeia de 30 ani Capitolul 5. Femeia de 50 ani Capitolul 6. Femeia de vârsta a treia Capitolul 7. Medicamentele perverse ANEXE Anexa I : ReŃete Anexa II : Fundamentele metodei Montignac probate ştiinŃific de un mare studiu canadian Anexa III: Adrese utile Anexa IV: Prima gamă de gastronomie nutriŃională

PRESCURTĂRI FOLOSITE: IG = indice glicemic Metoda = Metoda lui Michel Montignac MM = Michel Montignac M = Montignac MG = materii grase (grăsime) IMC = indice de masa corporală (BMI)
2

PREFAłĂ
În această nouă carte, care pune în mod mai particular accentul asupra nevoii femeilor, Michel Montignac (MM) ne face o dată în plus, demonstraŃia faptului că el nu are doar solide cunoştinŃe nutriŃionale dar este şi dotat cu un formidabil instinct în acest domeniu. Nu mai este nici o îndoială de acum înainte, că el a reuşit să se impună prin el însuşi, ca o veritabilă autoritate în materie de nutriŃie. În cursul acestor ultime decenii, medicina a făcut considerabile progrese permiŃându-ne diagnostice şi tratamente mai bune dar şi prevenirea nenumăratelor boli. În mod global, sănătatea noastră se află într-o considerabilă ameliorare. S-a încurajat mai ales îmbunătăŃirea obiceiurilor alimentare dar şi practicarea exerciŃiilor fizice. Totuşi, când examinăm atent problema nutriŃiei, trebuie să recunoaştem că nimic valabil nu a fost cu adevărat propus înainte de apariŃia metodei Montignac (M). Atunci când mare parte din nutriŃionişti s-au mulŃumit cu o abordare simplistă care constă în reducerea raŃiei alimentare zilnice şi mai ales a grăsimilor, pentru a diminua greutatea şi ameliora sănătatea, MM a fost primul care a restabilit abordarea hipocalorică pentru a se concentra asupra adevăratei relaŃii care există între diferitele alimente şi răspunsurile biochimice pe care ele le declanşează în corpul nostru. Inspirându-se din studii bine cunoscute, care arată şi explică de ce francezii suferă mult mai puŃin de obezitate şi de boli cardio-vasculare decât alte Ńări industrializate, MM a stabilit judicios postulatul potrivit căruia metabolismul glucidelor (şi nu cel al grăsimilor sau proteinelor) este cel care era piatra de moară a tuturor programelor nutriŃionale. Ingestia de glucide, care se traduce printr-o secreŃie de insulină, constituie factorul dietetic preponderent. Alegând glucidele plecând de la indicele lor glicemic (IG), cum recomandă MM, este posibil să stăpânim secreŃia de insulină şi în consecinŃă, să acŃionăm asupra luării în greutate sau pierderii în greutate. Regulile se referă la consumul de grăsimi şi de proteine, aşa cum sunt definite de metodă, conducând dealtfel la o ameliorare a sănătăŃii. Se ştie că proteinele stimulează secreŃia de glucagon, un hormon care contribuie indirect la reducerea grăsimilor de rezervă. Recent, serviciile noastre din Spitalul Mercy-Baptist din New-Orleans, Statele Unite, au întreprins un studiu asupra aplicării principiilor metodei Montignac. Primele rezultate, obŃinute pe pacienŃii noştri, arată nu doar o reducere substanŃială a suprasarcinii ponderale, dar de asemenea şi mai cu seamă, pentru mulŃi dintre ei, o scădere de la 20 la 30 % a colesterolului lor total. Sentimentul nostru este că această performanŃă este legată direct de diminuarea secreŃiei de insulină obŃinută cu metoda M. Acesta este motivul pentru care am întreprins, începând de acum, studii aprofundate în cursul cărora măsurăm sistematic insulina, colesterolul şi trigliceridele, ceea ce trebuie să ne permită verificarea ipotezele noastre. Metoda M reprezintă o incontestabilă contribuŃie în domeniul nutriŃiei. Ea răspunde în manieră ştiinŃifică şi raŃională la întrebări care se pun referitor la obişnuinŃele noastre alimentare. Înainte de ea, existau lucruri care nu au fost clarificate şi care nu au fost înŃelese.
3

Urmarea metodei nu poate decât să conducă la o sănătate mai bună şi la restituirea fericirii. Nu este pentru mine nici o îndoială că toate studiile serioase, care sunt de acum înainte întreprinse, vor confirma că MM are dreptate să persevereze pe o nouă cale şi va fi recunoscut într-o zi ca “deschizător de drum”. Doctor Morrison C BETHEA Şef de serviciu al departamentului de chirurgie cardiacă la Mercy-Baptist Hospital New-Orleans – Statele Unite Nota bene: această prefaŃă a doctorului Bethea a fost scrisă în 1994 cu ocazia publicării primei ediŃii a acestei cărŃi. Zece ani mai târziu, se va remarca că ipotezele pe care MM le-a formulat la acest moment, nu au fost doar demonstrate în fapte dar că ele au fost de asemenea validate prin numeroase lucrări ştiinŃifice. Ca urmare, au fost publicate multe studii despre interesul alegerii glucidelor plecând de la IG-ul lor în scopul de a stăpâni mecanismele metabolice care, prin hiperinsulinism şi insulinorezistenŃă, conduc la dezvoltarea obezităŃii şi diabetului. În plus, mai multe lucrări specifice despre metoda M au fost realizate în aceasta perioadă şi amintim în special pe cele ale unei echipe de cercetători de la Universitatea Laval din Canada, care au fost publicate în noiembrie 2001 în prestigioasa revistă ştiinŃifică The British Journal of Nutrition. Marele interes al acestui studiu dincolo de faptul că el validează bazele metodei M, este că el probează, cum a remarcat doctorul Bethea în practica sa cotidiană, că urmarea metodei M permite diminuarea considerabilă a factorilor de risc pe plan cardio-vascular (vezi anexa II).

CUVÂNT ÎNAINTE
Metoda M a apărut în 1986 cu publicarea cărŃii Cum să slăbeşti făcând mese de afaceri. Această lucrare se adresa în mod particular unei categorii de oameni şi în mod deosebit acelora care luau frecvent masa la restaurant. łinând cont de succesul important obŃinut de această carte, necesitatea de a publica o versiune pentru marele public privind principiile nutriŃionale propuse de mine s-a impus rapid. Astfel s-a născut prima versiune din Mănânc, deci slăbesc, în toamna lui 1997. Foarte asemănătoare în prezentarea principiilor metodei de slăbire, aceasta nouă carte avea o orientare mai domestică şi se adresa unui public mai larg ale cărui mese sunt, în mare parte, preparate şi luate acasă. Cele două lucrări, având o vocaŃie esenŃial practică, au fost cunoscute datorită unei abordări simple. Am convenit efectiv de a da prioritate caracterului pedagogic al unei învăŃături nutriŃionale uşor de pus în practică, pentru a obŃine rezultate în acelaşi timp substanŃiale şi durabile. În urma metodei de slăbire se profilează, totuşi, o anumită filozofie
4

alimentară din care rezultă o veritabilă igienă de viaŃă. Jaques Fricker. studii. colesterol şi mai ales trigliceride. Publicarea acestei a treia cărŃi se justifică deci pentru mai multe considerente. prin binefacerile fizice pe care le resimte după ce a pus în aplicare recomandările care-l conduc la schimbarea obiceiurilor sale alimentare. ceea ce era total eronat. de peste aproape douăzeci de ani. Succesul său se explică atât de bine pentru că dincolo de slăbire. dar cititorul nu o descoperă adesea decât la sfârşit. al Dr. Metoda M se rezuma. Majoritatea observatorilor critici şi mai ales nutriŃioniştii convenŃionali sunt de fapt dispreŃuitori la adresa adevăratelor intenŃii ale primelor două cărŃi. excluderea unor alimente. cei care constituie de fapt. în realitate. ne-au arătat contrariul. Ei nu au reŃinut. de a le defini. începând cu anii 1989 şi 1990. Mărturiile lor 5 . fundamentul de bază al principiilor mele nutriŃionale. de a le înnoi. să încarci cititorul cu o avalanşă de informaŃii ştiinŃifice care riscă sa-l distragă de la esenŃial? Din această cauză. sunt numeroşi cititori care nu aprofundează faza I. Mai întâi. este pentru ca ea nu este un „regim” în sensul tradiŃional al termenului. Ajutat de experienŃă. mi s-a părut că mesajul disociativ era mult prea exclusivist. Aceste afirmaŃii mincinoase nu au fost crezute de nimeni şi mai cu seamă de medicii generalişti şi specialişti în boli cardiovasculare. ideea că metoda M era de inspiraŃie disociată (glucide-lipide) a fost folosită pentru mult timp. reŃinând doar marile principii ale metodei şi se instalează chiar de la plecare în faza de croazieră. care au constatat mereu. care s-a crezut obligat sa inventeze un regim „asociat” pentru a se poziŃiona mai bine mediatic în raport cu metoda M. prezentarea adoptată la început de drum a fost voluntar simplificată. ceea ce înseamnă o schimbare armonioasă a obiceiurilor alimentare. de exemplu. luând în considerare multiplele aplicaŃii. Pare apoi important şi necesar de a preciza din nou mesajele esenŃiale. din metodă decât regulile stricte ale fazei I cărora le-au amplificat excesiv austeritatea. ToŃi s-au simŃit bine. În plus. chiar dacă este -şi trebuie să fie. ExperienŃa practicienilor de teren. faza I nu constituie decât o etapă intermediară. de altfel. este important să tragem învăŃămintele unei abordări nutriŃionale care este dovedită. Pentru raŃiuni esenŃial practice. că în afară de o slăbire substanŃială şi durabilă. la două principii inspirate din Atkins: „suprimarea glucidelor şi consumul după dorinŃă de grăsimi”. mereu perfect bine trăită de către cei interesaŃi. La ce bun. Această prezentare suplimentară nu a fost totuşi suficientă pentru a împiedica nutriŃioniştii de rea credinŃă să continue să prezinte metoda M ca pe o sperietoare. precum corespondenŃii cititorilor. care o suportă cu atât mai bine cu cât ea nu este niciodată restrictivă. Este cazul.selectivă. mărturii şi comentarii al cărui obiect îl face. era însă suficient pentru a obŃine rezultate. De aceea. în mod deliberat. Daca metoda M s-a impus în timp. adică restrictiv şi temporar. denunŃând exagerat. ea permite regăsirea unei vitalităŃi mai bune şi este dealtfel afirmată ca o artă de a trăi mai bine. principiile adevărate ale metodei sunt în faza II. căci dincolo de aceasta perioadă tranzitorie. înscriindu-se şi în cadrul unui concept de sănătate global. metoda M conduce la o reglare sistematică a parametrilor sanguini. după părerea lui. am luat decizia de a introduce un capitol despre indicii glicemici (IG).

ceea ce ne va conduce să înŃelegem cum Ńările moderne au adoptat progresiv un mod de alimentaŃie pervers. de exemplu). dar le-a trebuit evident. că organismul lor este în defensivă şi cu toată schimbarea alimentară. poate fi suficient pentru a debloca situaŃia. prin practicarea zilnică a metodei la clientela lor. Miile de mărturii pe care noi am putut să le culegem de-a lungul anilor de la cititorii noştri. pe scurt. cum au crezut unele persoane că remarcă. Cu toate acestea este greşit să pretindem că „acestea merg mai bine la bărbaŃi decât la femei”. ne-au făcut să luăm cunoştinŃă de faptul că aplicarea principiilor nutriŃionale pe care le recomandăm se exprimă diferit în funcŃie de sex. de altfel salutară. Pierderea celor 12 kg ale sale s-a realizat după aceea în câteva săptămâni. După ani. va fi posibil să inversăm complet tendinŃa. de altfel. De aceea. organismul feminin este de o mai mare complexitate decât omologul său masculin. ImplicaŃiile hormonale sunt mai frecvente şi efectele lor secundare pot în unele cazuri. ceea ce nu a fost. au făcut ca problemele luării în greutate ca şi acelea de rezistenŃă la slăbire să fie mult mai bine înŃelese. ale cărui consecinŃe sunt creşterea dramatică a bolilor metabolice. locul pe care l-a avut întotdeauna în metodă: acela al unei faze opŃionale. frânarea procesului de slăbire. pentru unele femei. De acum înainte. se poate spune. este dovedit că unele dintre ele au efecte perverse asupra metabolismului şi pot aşadar. decât mai benefic pentru stabilizarea lor ponderală. Doar schimbarea specialităŃii farmaceutice. să favorizeze luarea în greutate sau mai puŃin frecvent. Răspunsul nostru a fost întotdeauna că se constată aceeaşi eficacitate indiferent care este sexul dar că. Ele vor putea astfel deodată: să schimbe radical proastele obiceiuri procedând la o veritabilă înnoire. mai mult timp pentru a pierde kilogramele. 6 . Vom descoperi cum. fără a modifica tratamentul necesar. indirect. mai ales a obezităŃii. Există multe explicaŃii pentru acest fenomen. Femeile care abordează metoda au în general un „trecut hipocaloric foarte încărcat”. Aceasta fază “tranzitorie” şi “accelerată” îşi va regăsi deci. se împiedică obligatoriu de un blocaj. faza I (care rămâne o simplă etapă intermediară) va continua să le fie propusă. Ori. în mare parte medici de teren. De aceea noi am ales aici să prezentăm metoda diferit. sau mai mult celor care sunt presate de a afişa rapid rezultate. în mod evident. celor care au o serioasă problemă de greutate. Femeia este dealtfel o mai mare consumatoare de medicamente. diabetului şi afecŃiunilor cardio-vasculare. vom insista mai mult asupra principiilor fundamentale. numeroşi medici. funcŃionează diferit. Trebuie spus că ea avea în urmă 25 ani de regimuri restrictive! Dincolo de mai marea lui sensibilitate. Unele au chiar multe zeci de ani de regim în urma lor.arată că au obŃinut aceleaşi rezultate. să constituie o frână la slăbire. printr-o simplă schimbare a obiceiurilor noastre alimentare şi făcând o uşoară înnoire. punând organismul lor în repaus pentru a-l face să regăsească o nouă sănătate şi să obŃină rezultate în termen scurt. Celor care au o reală problemă referitor la unele alimente (zaharul. Un medic din Rouen ne-a explicat că la una din pacientele sale a fost nevoit să aştepte şapte luni înainte de a se declanşa slăbirea.

în mod aprioric (lat. de a avea acces la o alimentaŃie mai „rafinată”. mai bine cunoscută de marile civilizaŃii. nu reuşeşte să vă facă să slăbiŃi. nu aşteptaŃi de la el să restabilească abordarea lui dietetică. oferă o foarte importantă predispoziŃie. decât ca excepŃie. INTRODUCERE Îngrăşarea şi cu atât mai mult obezitatea. obezi îi socotim de acum încolo mai mult pe cei din categoriile mai defavorizate şi slabi sunt cei mai bogaŃi. Este adevărat că ereditatea. deoarece. Astăzi aceasta tendinŃă este total inversată. În secolele următoare. obezii erau în general o mare raritate. nu pentru că mâncau în plus ci pentru că mâncau diferit. nu există în natură. în unele etnii. sau alt dietetician practician. Nu se găseşte aproape nici o urmă în regnul animal. Contrar a ceea ce se poate crede a priori2. în spatele motivului real. Dacă un nutriŃionist. bufon. el nu va rata ocazia de a vă scoate în evidenŃă. în materie de obezitate. şi din ce pricină! În societăŃile primitive. aceea care a amorsat deja faza sa de declin ? Dacă întrebaŃi un medic specialist motivul pentru care natura v-a înzestrat cu o „suprasarcină ponderală notorie” chiar dacă aŃi jurat pe marii voştri zei că nu mâncaŃi aproape nimic şi că aveŃi o activitate fizică normală. obezitatea devine în general soarta bogaŃilor care aveau privilegiul. datorat nivelului lor de trai. ca pe un joker3.) a priori = înainte de orice experienŃă. clovn. VeŃi înŃelege uşor de ce. în capitolele următoare. Această Ńară nu reprezintă de fapt. în mod veritabil. la un veritabil cult al corpolenŃilor. Nec plus ultra1 nu putea să se exprime efectiv. Dacă nu mâncaŃi într-adevăr pe ascuns. Cititorii şi în particular cititoarele vor putea astfel. modelul celei mai avansate civilizaŃii moderne. să ne îndreptăm studiul în Ńările unde a luat o importanŃă asemenea unei catastrofe naŃionale: SUA. mai ales de origine hormonală. 70% din americani sunt prea graşi (spre deosebire de 38 % în FranŃa) şi 35 % sunt obezi (spre deosebire de 12 % în Hexagone). Doar câteva probleme serioase de sănătate. bogaŃii erau altădată mai graşi decât sărmanii. argumentul ereditar. să optimizeze aplicarea principiilor metodei pentru o mai buna eficacitate. Aici în sens figurativ : ceea ce dă avantaj 7 . În acest caz. Vine de altundeva aceasta tară excepŃională a obezităŃii care dă loc. Dacă istoria ne-a arătat că obezitatea era un subprodus al civilizaŃiei (cum era cazul în Egipt sau în Imperiul Roman) este de înŃeles ca acest fenomen să fie în mod particular evident astăzi în SUA.Aceasta carte a putut fi realizată plecând de la experienŃa lor şi cu concursul lor. Acolo. cu excepŃia animalelor domestice. singura responsabilă nu va putea fi decât proasta voastră ereditate. căci el va considera că nu poate fi decât greşeala voastră. nu este obligatoriu de 1 2 Nec plus ultra = ce este mai bun (lat.) 3 joker = farsor. ar putea explica existenŃa cazurilor izolate. dar ea este uneori. Pentru a înŃelege bine problema obezităŃii actuale. după opinia lui.

Să nu vă simŃiŃi prost. nu sunt obezi. Dacă găsiŃi în podul case voastre meniurile de la nunta. cum vi se arată în mod caricatural în filme. Nu se poate să nu facem supoziŃia că sunt proastele deprinderi alimentare cele care i-au condus progresiv la crearea condiŃiilor unei rele eredităŃi. tot atât ca în urma cu câteva secole. ceva ce le scapă pentru că. iar fenomenul e recent deoarece el datează doar de câteva decenii. este pentru că ei mănâncă prea mult! Vi se explică atunci. va trebui să căutaŃi mult timp înainte de a găsi clişeul „gras cel care mănâncă tot timpul”. care se impune cu necesitate (lat. că se poate mult mai bine slăbi în zilele noastre comparativ cu ale lor. nu putem să credem că zecile de milioane de obezi americani din 2003 sunt descendenŃii acelor rari obezi care erau o excepŃie în secolul XIX şi care ei însuşi o moşteneau de la strămoşii lor! Curios. dacă oamenii sunt graşi.când ne gândim la subalimentaŃii din lumea a treia! Ori. Încălzirea centrală.. Acum 100 de ani. botezul şi comuniunea bunicilor sau părinŃilor voştri. Ori acest paradox nu trebuie să ne mire. că ridicarea nivelului de trai şi societatea de consum au făcut pentru contemporanii noştri „mâncărurile” imorale. relaŃiile voastre sau membrii familiilor voastre modele din categoria lacomilor profesionali. trăiau în case mai puŃin încălzite. Chiar de aceea. vom fi siliŃi să constatăm că în ciuda câtorva excepŃii. cu insistenŃă. ci într-un fel e dobândit! A doua raŃiune în general scoasă în faŃă de către specialişti pentru a explica îngrăşarea şi a fortiori4 obezitatea. Transporturile în caleşti erau mai utilizate. nu existau obezi în SUA. Ori. dar dacă analizăm situaŃia burgheziei epocii.. Este acela pe care îl vedeŃi mereu la pândă după ceva ce ar putea în sfârşit. cu ingeniozitate şi multe detalii. cum vom avea ocazia de a demonstra mai departe.. Se urcau desigur adesea scările... făceau efortul de a urca scările. că 4 a fortiori = cu atât mai mult. ceea ce va demonstra că factorul ereditar nu este nativ.. Altfel spus. pentru că în acea civilizaŃie risipa încă nu apăruse.Era probabil adevărat pentru unii. aceia care nu numai că nu sunt graşi. că se plimbau mai mult de plăcere decât din necesitate. greutatea medie a americanilor creşte din generaŃie în generaŃie. dar putem spune că erau mult mai puŃine. că dacă oamenii puteau mânca atât altădată. Există deci. ceea ce dealtfel este dovedit de mult timp. progresiv. nu era generalizată cum este în timpurile noastre şi acolo unde exista se folosea cu economie. bilanŃul caloric al mâncării lor este incredibil de scăzut. Trebuie să admitem în schimb. admitem fără dificultate. Atunci vi se explică. mai ales din categoriile socio-profesionale mai de jos. Maşinile erau poate mai puŃin răspândite. Eu înŃeleg: nu mai mulŃi ca altundeva. VeŃi deduce deci uşor. în schimb. dacă priviŃi în jurul vostru. majoritatea obezilor americani sunt astăzi negrii.) 8 . verii lor africani. trebuie să ştim. să-l facă să ia câteva kilograme.vină această „fatalitate” care vi se aduce prea uşor ca motiv.. dar fac negreşit dovada unei slăbiciuni disperante. este „hiperfagia”. ai căror descendenŃi sunt. descoperiŃi printre prietenii voştri. veŃi fi stupefiaŃi de cantitatea fenomenală de hrană pe care ei erau în stare să o înghită în timpurile acelea. căci. dar nu se parcurgea FranŃa cu bagajul în spate. Când întrebăm obezii. cu cât oamenii sunt mai graşi cu atât ei socotesc mai în disperare caloriile şi invers. este pentru că ei se deplasau mai mult: se plimbau mai mult.

că obezitatea este nu doar direct legată de modul de alimentaŃie modern. Va trebui să se caute explicaŃii în altă parte. Este vorba invariabil de o persoană care n-a citit niciodată cartea mea. Foarte evident. tentaŃia de a reveni la vechiul mod de alimentaŃie. veŃi înŃelege de ce şi cum aŃi luat kilogramele inutile. Singurul lucru pe care pot să vi-l cer stăruitor. dacă nu se va urma „ca la carte”. cu eficacitate.. veŃi afla din experienŃă. ceea ce e simplu. când întâlnesc o persoană care pretinde că a Ńinut „regimul M”. ştiŃi înainte de toate că metoda M. permite obŃinerea de rezultate rapide. va apare. Dacă aveŃi efectiv această carte în mâini este pentru că vă doriŃi să vă debarasaŃi o dată pentru totdeauna de acele kilograme inutile care vă îngreunează existenŃa. Vom înŃelege în capitolele următoare. veŃi ajunge. A pretinde astfel că. izolate de context. În final veŃi fi convins de faptul că nu există decât o singură soluŃie pentru a vă debarasa de ele definitiv: MÂNCAłI! Dar mâncaŃi diferit. Este vorba despre o filozofie de viaŃă conducând la adoptarea unor obiceiuri alimentare noi. Fără aceste date „preliminare” esenŃiale. poate în fapt. ceea ce noi cunoaştem de două secole. nu este un „regim”.oamenii erau mult mai acoperiŃi ca azi. cum îl denumeşte ea impropriu. Aceleaşi cauze produc aceleaşi efecte. dar că ea este de asemenea consecinŃa urmării succesive de regimuri hipocalorice. bazate în esenŃial pe bune alegeri. este de a face un mic efort pentru a citi cu atenŃie cele câteva pagini de explicaŃii care se găsesc în capitolele următoare. Dar liniştiŃi-vă: ceea ce vă va fi explicat în aceasta carte este de o mare simplitate şi demersul pedagogic care este adoptat vă va permite o perfectă asimilare. Dacă vă recunoaşteŃi în acest scenariu pe care l-am evocat. Pe măsură ce veŃi asimila tentaŃiile şi reuşitele. Cantitatea de haine pe care o purtau era impresionantă şi acest lucru chiar şi vara. a pierdut 10 kg fără probleme şi a pus apoi la loc jumătate.. dar mai ales după al doilea război mondial.. nu este foarte convingător. profund întristat. înŃelegându-se de ce s-a pierdut în greutate. Aplicarea acestor principii fără a le gândi. că acest lucru era greşit. obezitatea endemică a civilizaŃiilor occidentale nu poate fi decât rezultatul derivei progresive a obişnuinŃelor noastre alimentare. în primul rând să înŃelegeŃi de ce dietetică tradiŃională v-a minŃit făcându-vă să credeŃi că este suficient să mâncaŃi mai puŃin pentru a slăbi. În al doilea rând. aplicarea acestor principii va fi pentru voi un joc de copii. dar o dată ce se atinge acest stadiu. De altfel. contemporanii noştri sunt graşi pentru că ei se alimentează cu prea multă energie în raport cu cea cheltuită. dar care este foarte mulŃumită de a urma câteva principii de bază. încă o dată. principiile nutriŃionale ale metodei. în mare parte se vor lua foarte simplu kilogramele pierdute. foarte natural. Citind cu atenŃie capitolele care urmează.. vă va fi greu să puteŃi pune în practică. Sunt mereu. 9 .

cum a afirmat Hippocrate cinci secole î.PRIMA PARTE 1 MITUL CAZANULUI CU ABURI Am înŃeles bine. Dar chiar dacă am remarcat de-a lungul istoriei că silueta unor privilegiaŃi – comandanŃi militari. pe care o dovedesc mare parte din contemporanii noştri. burghezi sau ecleziaşti . Din acest punct. În zilele noastre. a devenit o insultă pentru înfometaŃii lumii a treia. ce a produs societatea de consum ! Trebuie ca un eveniment important să se producă pentru ca această atitudine de lipsă de respect cu privire la hrană. Aceasta din urmă.Hr. graŃie celor precedente. A fost deci necesar să se producă în plus şi mai ales diferit. . căci lăzile de gunoi sunt pline. resturile domestice erau minuŃios adaptate sau mai preŃios recuperate pentru a hrăni animalele. acestea sunt condiŃiile socioculturale particulare care au prezidat înflorirea acestui fenomen. că obezitatea era un subprodus al civilizaŃiei. aristocraŃi. ele merg direct amestecate cu alte mizerii. După 1945. Ori. alimentele sunt banalizate pentru că risipa. care se cunosc astăzi în SUA.o importantă creştere a populaŃiei. consecinŃă a fenomenului precedent. ea a banalizat „mana” noastră cotidiană şi bulversează mentalităŃile noastre. 10 . pentru că problema a izbucnit într-adevăr şi a luat proporŃii îngrijorătoare. adică restricŃiile. Acest eveniment nu are alt nume decât „pletoră alimentară”. Rezultat al revoluŃiei agroalimentare de la sfârşitul celui de-al doilea război mondial. De acum încolo să ne câştigăm pâinea cu sudoarea frunŃii. suntem forŃaŃi să constatăm că obezitatea nu a rămas mereu. Cu mai puŃin de un secol în urmă. avea cu atât mai multă importanŃă în acea epocă cu cât era mai rară şi scumpă. decât o afecŃiune marginală. Acum mai puŃin de 60 de ani. A fost nevoie să aşteptăm mijlocul secolului XX. să se dezvolte în mod progresiv. dar şi migrării progresive a Ńăranilor. căci pentru prima dată în istoria umanităŃii exista brusc un decalaj între zonele de producŃie alimentară şi zonele de consum. Astăzi coşul gospodinei se năruie de abundenŃă. hrana reprezenta pentru contemporanii noştri ceea ce ea mereu a reprezentat de-a lungul secolelor: „sursa vieŃii”. societatea noastră a trebuit să facă faŃă la două probleme majore: . ca urmare a exploziei demografice (baby-boom) de după război şi sosirii zecilor de mii de refugiaŃi. spectrul foametei sau cel puŃin privaŃiunile. erau încă prezente în toate spiritele. Fiecare era convins că maniera în care se hrăneşte condiŃionează starea lui de sănătate şi că hrana sa este „cea mai bună medicină”.un urbanism intens. Altădată.era un pic îngreunată.

În 1950, 80% din ceea ce se consuma într-un oraş de provincie de medie importanŃă era produs în aproximativ 50 km. Cele 20 % rămase veneau din departamentele din jur sau din alte Ńări. Astăzi raportul este inversat. În plus, atunci când alimentele erau produse pe loc, reziduurile şi deşeurile erau reciclate ca îngrăşăminte. Începând din momentul în care încep să exporte, nimic nu s-a putut recupera şi a trebuit să se recurgă la alte modalităŃi de fertilizare. In timpul acestor ultimi 50 de ani, industria agroalimentară nu a încetat să se dezvolte sprijinindu-se pe un larg evantai de tehnologii, toate mai performante unele ca altele. Această revoluŃie a avut mai multe consecinŃe. 1. A permis creşterea considerabilă a randamentelor: - prin mecanizare; - prin utilizarea masivă de îngrăşăminte chimice; - prin generalizarea utilizării pesticidelor, insecticidelor si fungicidelor; - prin organizarea unei creşteri industriale intensive. 2. A permis dezvoltarea tehnicilor de conservare: - prin generalizarea refrigerării şi a congelării; - prin utilizarea aditivilor alimentari şi a altor conservanŃi chimici. Rezultatul tuturor acestor măsuri a fost în fapt, mult superior previziunilor, ceea ce a permis total unei părŃi din umanitate să intre într-o fază de abundenŃă alimentară. Chiar de la debutul acestei perioade de transformare a peisajului agroalimentar, observatorii nu au pierdut ocazia de a sublinia că îngrăşarea medie a populaŃiei occidentale crescuse într-un mod semnificativ. În SUA, încă din anii 1930, încep să se caute soluŃii la problema obezităŃii. Oamenii de ştiinŃă ai epocii –căci nici dietetica, nici nutriŃia nu erau considerate ca specializări medicalese gândesc la problemă şi emit o ipoteză: dacă curba greutăŃii contemporanilor lor se ambalase deodată, în momentul în care occidentul intra într-o veritabilă eră de supraabundenŃă alimentară, era verosimil să existe o relaŃie cauză-efect. Şi aşa s-a născut mitul „omului–cazan de abur”. Organismul uman, se gândeau ei, funcŃionează ca un cazan cu abur. Pentru a trăi, el are nevoie de o energie care îi este furnizată prin alimentaŃie. Era deci pe de o parte aport energetic şi pe de altă parte cheltuială. Îngrăşarea şi a fortiori obezitatea nu putea deci să fie decât consecinŃa unui dezechilibru între „intrări” şi „ieşiri”. În alŃi termeni, kilogramele în plus nu erau decât un reziduu energetic. Ori, din două unul: fie era prea mult aport, fie pierderea nu era destul de importantă. Adică: dacă era gras era fie că mânca prea mult, fie că nu făcea destul exerciŃiu fizic, sau amândouă deodată. Plecând de la această ipoteză simplistă, dar în conformitate cu o anume logică, teoria hipocalorică a fost elaborată. Din moment ce aporturile energetice erau cuantificabile în unităŃi valorice calorice, toate alimentele puteau astfel, în funcŃie de greutatea lor şi de categoria căreia îi aparŃineau (glucide, lipide, protide), să fie clasificate după puterea lor calorică.
11

Totuşi, acest raŃionament era deja atins de eroare de la plecare, pentru că se socoteau caloriile în farfurie fără să se Ńină seama de ceea ce se petrece realmente în timpul digestiei. De aici s-a născut dietetica convenŃională, voluntar restrictivă, deoarece era de esenŃă hipocalorică. Stabilind că organismul uman avea nevoie de aproximativ 2500 de calorii pe zi, ea explica de asemenea, că în funcŃie de consumul energetic real se poate merge pe variaŃia greutăŃii într-un sens sau altul. Astfel, dacă se consumă 3000 de calorii pe zi, se creează un excedent de 500 de calorii care va fi pus în rezervă, antrenând o luare în greutate. Dacă, în schimb, se mulŃumeşte cu 2000 de calorii, se creează atunci un deficit de 500 de calorii, obligând organismul să consume din grăsimile sale de rezervă pentru a compensa diferenŃa, ceea ce ar antrena o pierdere în greutate. Altfel spus, teoria caloriilor aplicată nutriŃiei afirma că pentru a slăbi, este suficient să mănânci mai puŃin şi invers spus, dacă te îngraşi este pentru că mănânci prea mult. Aceasta este schema simplificată, bazată pe o credinŃă naivă, care a dominat dietetica acestor ultime decenii. Ori este, din nefericire, ceea ce se vehiculează mereu în mod oficial, în serviciile de nutriŃie ale spitalelor şi ceea ce se predă încă în şcolile de dietetică. A raŃiona după modelul energetic, cum fac încă toŃi profesioniştii dieteticii, înseamnă ignorarea deliberată a fenomenelor de adaptare şi de reglare a corpului uman, înseamnă tăgăduirea particularităŃilor personale care fac ca fiecare individ să fie unic şi înseamnă mereu, tăinuirea influenŃei factorului calitativ al alimentului. Contrar ideilor preconcepute, obez nu este obligatoriu cineva care mănâncă mult. În majoritatea cazurilor, este chiar contrariul. Statisticile care au fost realizate pe populaŃii de obezi (în FranŃa ca şi în toate Ńările occidentale) arată că: - 15 % doar din obezi mănâncă mult (2500 la 3500 calorii); - 35 % din obezi mănâncă normal (1800 la 2500 calorii); - 50 % din obezi mănâncă puŃin (800 la 1500 calorii). În lumea competiŃiilor sportive, se poate dealtfel remarca că pentru menŃinerea unei stabilităŃi ponderale, aportul caloric poate varia de la 2500 la 9000 de calorii în funcŃie nu de specialitate ci de indivizi. Maratonistul Alain Mimoun îşi menŃine greutatea şi îşi asigură perfect antrenamentul său dur cu doar 2000 de calorii pe zi, pe când alergătorul ciclist Jacques Anquetil avea nevoie de 6000 de calorii pentru greutatea şi conservarea formei sale. De bine ce ea poate fi în mod curios discretă referitor la acest subiect, literatura medicală a publicat totuşi un mare număr de studii care arată că diferenŃa aportului caloric este neînsemnată indiferent că subiecŃii sunt slabi, normali, graşi sau obezi. În realitate, numeroase studii au arătat că nu există o corelaŃie semnificativă între corpolenŃă şi aportul energetic. Dar cel mai bun mijloc de a fi convinşi de ineficacitatea abordării hipocalorice, este de a analiza rezultatele acesteia în Ńările unde ea este prezentă cotidian: in SUA. 88 milioane de americani urmează în permanenŃă regimuri bazate pe calorii şi acest lucru de peste 50 de ani. Mesajul caloric este la ei omniprezent. Parcurgând comunicaŃiile audiovizuale şi mai ales spoturile publicitare, această cultură dietetică este în permanenŃă întreŃinută în spiritul lor. Şi pentru a fi siguri că obŃin rezultate americanii care fac mereu
12

lucrurile la extrem, nu se străduiesc doar să calculeze caloriile, dar se înverşunează în mod egal, într-o o manieră cvasiobsesivă, să facă multe exerciŃii fizice pentru a fi siguri de arderea la maxim a energiei. Ori statisticile referitoare la obezitate în USA ne arată o situaŃie catastrofală. În condiŃiile în care, mai mult de o treime din populaŃie urmează cu îndârjire regimuri hipocalorice şi practică zilnic exerciŃii fizice intense, americanii sunt, paradoxal, cei mai graşi din lume. Două treimi din populaŃie au o greutate excesivă, comparativ cu o treime în FranŃa, şi un american din trei este obez, comparativ cu unul la opt în Ńara noastră. Toate acestea fără a fi posibil în realitate, să comparăm relativii-obezi francezi cu super-obezii americani...căci în mod curent întâlnim în America, oameni care au peste 200 kg. Un documentar realizat despre obezitate în SUA şi difuzat în noiembrie 1990 pe TF1, a arătat un specimen de 460 kg şi Cartea recordurilor Guiness a semnalat că greutatea maximă care n-a fost atinsă niciodată de un om era de 620 kg. Era vorba natural, de un om de naŃionalitate americană. Este adevărat că dacă vrem să înŃelegem bine de ce dietetica hipocalorică care ni se propune de 50 de ani, este dietetica eşecului în SUA este foarte uşor de verificat. Dar în toate Ńările occidentale unde ea este aplicată cu aceeaşi perseverenŃă, rezultatele sunt de aceeaşi natură, adică catastrofale. Ştiam că dietetica hipocalorică era ineficace, căci rezultatul aplicării sale a dus mereu la eşec, ştim de acum înainte de ce. Ipoteza pe care se bazează este falsă şi nu are nici un fundament ştiinŃific. Vom descoperi, în capitolele următoare, că este şi periculoasă.

13

2
FALSELE PISTE SAU GHIDUL „SLĂBIRII GREŞITE”
REGIMURI PE BAZĂ DE CALORII: PERICOL ! Am văzut până acum, că în plan istoric, era născut conceptul echilibrului energetic al corpului uman aşadar că de aceea ideea regimului pe bază de calorii este aplicată. Avem astăzi suficiente informaŃii obŃinute în urma aplicării ei pentru a-i constata ineficacitatea. Profesorul David Gartner, de la universitatea din Michigan consideră, împreună cu un număr de colegi, că primul factor al obezităŃii în SUA „este urmarea succesivă a regimurilor hipocalorice”. Profesorul Walter Willett, de la Harvard Medical School, unul dintre cei mai mari oameni de ştiinŃă americani, este încă şi mai categoric în acest domeniu. El consideră efectiv, că „ la originea creşterii dramatice a obezităŃii în aceste ultime decenii, sunt sigur recomandările oficiale ale nutriŃioniştilor”. ToŃi aceia şi mai ales acelea care au Ńinut o dată un regim hipocaloric ştiu că, într-o primă fază, se obŃin în general rezultate, dar că nu ajung niciodată să se stabilizeze. Mai rău încă, în numeroase cazuri este posibil ca ulterior să se regăsească cu un câştig suplimentar în greutate. Vom încerca să înŃelegem de ce, examinând comportamentul organismului uman. Să ne imaginăm că raŃia zilnică a unui individ este de circa 2500 de calorii, şi că acest individ suferă de câteva kg în plus. Dacă îi reducem raŃia la 2000 de calorii, printr-o abordare hipocalorică clasică, vom crea un deficit de 500 de calorii. Organismul care este obişnuit să primească 2500 de calorii, se va găsi în pierdere şi va consuma echivalentul celor 500 de calorii pierzând din grăsimile de rezervă. Se va obŃine astfel, o slăbire corespunzătoare. După ceva timp, de o durată variabilă de la un individ la altul, se va remarca că slăbirea nu se mai produce în condiŃiile în care regimul hipocaloric este menŃinut. Aceasta pentru că el, progresiv, va ajusta „intrările” şi „ieşirile”. În măsura în care nu îi mai aducem decât 2000 calorii pe zi, organismul decide de a se mulŃumi cu acestea şi asistăm la o stagnare a greutăŃii. Dacă decidem să prelungim experienŃa, gândind că pierderea în greutate va reîncepe poate după ce vom atinge un palier, decepŃia va fi şi mai mare. Se va observa efectiv că, curba greutăŃii reia deliberat o direcŃie ascendentă. Paradoxal, atunci când mâncăm mai puŃin, ne îngrăşăm. ExplicaŃia este simplă. Organismul uman este efectiv animat, de un instinct de supravieŃuire care se pune în acŃiune în momentul în care, subit, apare o ameninŃare, în acest caz o restricŃie. Cum reducerea aportului energetic este continuată, după ce cheltuielile au fost ajustate în funcŃie de aporturi, organismul este condus de instinctul de supravieŃuire să reducă încă aportul. Ceea ce se petrece la 1700 de calorii, spre exemplu, aşa că rezervele se pot constitui din nou.
14

Pe cât este de posibil să reuşim diminuarea volumului unei celule de grăsime. printr-o multiplicare a numărului celulelor sale. pe atât e de imposibil să reducem numărul lor după ce creşte. Se ştie de mult timp. poate să îl facă să repună dintr-o singură lovitură. Dealtfel. Este de asemenea una din raŃiunile pentru care noi sfătuim cititorii noştri să nu sără niciodată o masă. cu cât această situaŃie e ireversibilă. este în mod particular în defensivă şi nu pierde nici o ocazie de a face rezerve până când apare posibilitatea de a primi. că obezitatea la femei se produce (ca şi la bărbaŃi) printr-o creştere a volumului fiecărei celule de grăsime. Vom trata problema în detaliu în a doua parte a cărŃii. acest procedeu este cel care îi permite să recupereze cu atât mai repede obezitatea pierdută (şi mai ales de a-i creşte volumul). căci va avea ca efect consolidarea potenŃialului de obezitate la femei. dar este în plus periculos. dar ea se produce de asemenea. Privându-se de hrană la o masă. în raport cu greutatea normală). ei înnebunesc organismul care pe drept. ceea ce fac totuşi numeroase persoane. în cazurile unui proces de restricŃii alimentare (regim hipocaloric). ceea ce este legat de filozofia ei particulară. datorate acestor înfometări şi altor înfometări mai vechi. adesea. 2 până la 3 kg. fiind în situaŃia de a suporta o frustrare. animalele care nu aveau decât o singură masă deveneau în timp obeze şi cele care primeau echivalentul acesteia repartizat în cinci sau şase mese pe zi. Am semnalat deja că obezitatea femeii poate fi mai rebelă ca cea a bărbatului. fabrică noi celule de grăsime. timp de un week-end de exemplu. îşi păstrau greutatea optimă. Drama este cu atât mai de mare. ObişnuiŃii regimurilor hipocalorice ştiu dealtfel foarte bine. nu sunt îndepărtate şi că amintirea lor este îngropată în memoria inconştientă. Acolo vom preciza mai ales. Curios este că cu toate că este înfometat. prin acŃionarea instinctului de supravieŃuire. profită pentru a face rezerve la masa următoare. că cea mai mică renunŃare la regim. Când se studiază istoricul unui obez (mai mult de 15 sau 20 kg. adică este subalimentat. organismul feminin. când organismul este în situaŃia de lipsă. Ori studiile au arătat că. experienŃele care au fost făcute pe animale de laborator au arătat foarte bine că pentru o aceeaşi cantitate de hrană pe zi. că dacă masa de grăsime a organismului feminin este superioară celei a bărbatului. se face socoteala în majoritatea cazurilor că esenŃialul acestei suprasarcini 15 . Din nefericire. Regimul hipocaloric este iluzoriu şi ineficace. organismul uman este animat de acelaşi instinct de supravieŃuire ca şi un câine care îngroapă oasele sale atunci când moare de foame. În fapt. este la fel de stupid şi poate explica în numeroase cazuri.Nu trebuie să uităm că privaŃiunile. cu cât potenŃialul său va fi crescut. întotdeauna animalul face apel la instinctul sau de conservare pentru a-şi constitui rezerve. care constă în a nu de mâncare câinelui său decât o dată pe zi (din raŃiuni practice evident). Obiceiul. Dealtfel. pentru care i-au fost necesare săptămâni să le piardă. este vorba de un număr mai important de celule de grăsime (adipocite). suprasarcina ponderală a animalelor domestice. aşa cum am demonstrat. crescând insidios capitalul celulelor de grăsime. ele pot reveni la cea mai mică alertă.

în exemplul de mai sus. De fiecare dată când un regim hipocaloric a fost introdus se pot constata cele trei faze următoare: slăbire. Profgesorul Bronwell. În sfârşit. diabet sau tabagism. părăsind nutriŃionistul pentru a ateriza la psihiatru. devin depresive. În timpul celui de-al doilea regim.ponderale a fost creat în mai mulŃi ani. că plecând de la o greutate stabilizată la 90 kg cu o alimentaŃie de 3000 de calorii. Astfel. Calvarul subalimentatului sau martiriul obezului Se vede bine. SituaŃia este cu atât mai dramatică cu cât cu diverse „regimuri sărmane” aceste persoane sunt complet secătuite de nutrimente indispensabile (acizi graşi esenŃiali. ajung nu doar să nu slăbească dar mai des continuă să ia kg. decât să schimbe specialistul. Ceea ce e important de notat este că în timp ce noi regimuri sunt întreprinse. stabilizare. iar în situaŃia absenŃei hipercolesterolemiei. vitamine. o mare parte dintre ele. chiar anorexice. că au întâlnit printre clientela lor. mijloacele lor de apărare fiind reduse.. în încăpăŃânarea de a vrea să piardă 5 kg atunci când erau stabilizate la o greutate. Animalele câştigau şi pierdeau în greutate dar ritmul de câştig şi de pierdere varia la fiecare nou regim. 16 . reluare în greutate. săruri minerale. randamentul este din ce în ce mai slab. În plus. Ele nu au deci. pacienŃi care cu preŃul unui raŃionament sever controlat şi al unor enorme frustrări (generate de regimuri la 800 de calorii). Mereu medicii ne spun. un individ se regăseşte câŃiva ani mai târziu la 120 kg. aceste „obezităŃi armonică” favorizează apariŃia bolilor cardio-vasculare. a studiat fenomenul pe şobolanii de laborator. se produce un câştig suplimentar al greutăŃii. curba greutăŃii revine mai mult sau mai puŃin la valoarea de plecare apoi pe măsură ce avansează în timp. oligoelemente) ceea ce produce o mare oboseală dar şi o mare vulnerabilitate faŃă de boli. unele persoane se regăsesc 15 ani mai târziu cu o suprasarcină ponderală de 30 kg. şobolanul pierdea din greutate în 21 de zile şi repunea la loc în 46 zile. În cursul primului regim. fiind complet subalimentate. de la Universitatea din Pensilvania. a căror alimentaŃie era constituită dintr-o alternanŃă de regimuri bogate şi regimuri sărace în calorii. La început. prin punerea în practică a regimurilor hipocalorice succesive. în condiŃiile în care el nu consumă decât 800 de calorii.

Efectul acestor „regimuri armonică”. de invitaŃia care mi-a fost adresată pentru a participa la o mare dezbatere televizată despre obezitate. el însuşi fiind totuşi primul care are de pierdut şi adesea de suferit. care este baza de învăŃământ pentru şcolile oficiale de dietetică. În continuare pierderea în greutate era din ce în ce mai dificil de obŃinut şi repunerea din ce în ce mai rapidă. suntem noi cu toŃii înşelaŃi ?” Curios. în condiŃiile în care cel mai mic „regim miracol” face mereu vâlvă. ca şi cum ar exista un soi de conspiraŃie a tăcerii. Când se vizitează un salon ca SIAL5. Cum am putea restabili un principiu care este înscris de stat în programe la toate facultăŃile de medicină. nu este întotdeauna pregătit să accepte adevărul. aici ca şi pretutindeni şi mai ales pe continentul american. apare o brutală reluare în greutate. Rezultat: un drac! Nici o singura scrisoare de la cititori. şcoli şi întreprinderi? Cum am putea restabili un principiu care subminează o parte importantă din Ńesătura economică a societăŃii noastre occidentale? Industria alimentară este una din cele care înfloresc azi. Tot deficitul caloric poate efectiv reduce cheltuielile metabolice cu mai mult de 50 %. Ea este şi în unele Ńări ca FranŃa. o veritabilă dimensiune culturală. în scurt timp. ceea ce după 50 ani va fi evident. am fost tentat. a răspuns afirmativ la întrebarea pe care el însuşi a pus-o: „În ce priveşte tratamentul obezităŃii. cu atât revenirea ponderală se face mai repede. publicul. să abordez subiectul pentru câteva minute. se înscriu în logica hipocalorică. să salutăm iniŃiativa profesorului Apfelbaum care. Este ca şi cum le e frică să mărturisească astăzi. importantă manifestaŃie care se Ńine în fiecare an în luna noiembrie la Villepinte. spitale. IndiferenŃă totală. instituŃionalizat la toate nivelurile. care se sfârşesc cu o variaŃie a greutăŃii în Yo-Yo şi cu o rezistenŃă la slăbit crescând progresiv. este totuşi bine cunoscut dar paradoxal. Se dovedeşte astfel. El a şi fost. dar când totul revine la normal. Emisiunea fiind retransmisă. aproape de Roissy-en-France. în cursul Congresului InternaŃional din Anvers în septembrie 1993. prima din toate şi una din multele prospere. Trebuie să spunem că „fenomenul hipocaloric” a dobândit în societatea noastră occidentală. O jurnalistă reputată pentru scrierile sale serioase despre sănătate.şobolanul pierdea aceeaşi greutate în 56 zile şi repunea totul în 14 zile. Profitând într-o zi. nu e decât foarte timid denunŃat de specialişti. Trebuie totuşi. Totuşi. istoriseşte că a publicat într-o zi un lung articol în care denunŃa regimurile hipocalorice şi explica dorinŃa noastră de a le Ńine precum şi care este pericolul. Toate studiile de marketing sunt formate: în acest sens trebuie să se orienteze piaŃa de mâine! Toate noile produse sunt deci elaborate în consecinŃă. dar fără mare succes. 5 Salon internaŃional al industriei alimentare. cu cât intervalul între regim şi alimentarea obişnuită este mai mare. ne dăm seama că toate eforturile industriilor. că metabolismul se adaptează la reducerea calorică. „reducerile (de calorii)” au pierdut teren de-a lungul anilor. care este în vigoare în toate colectivităŃile. În fine. pasajul a fost tăiat în momentul difuzării şi aceasta din cauza lipsei de interes fără îndoială. adică dezvoltarea lor. 17 .

unde în loc de maître d`hôtel este un dietetician care oficiază. AlŃii au creat secŃiuni separate. Care sunt inconvenientele lor ? Studiile ştiinŃifice făcute asupra diferitelor sectoare corporale.Ori. cu 55 până la 75 g de proteine în pudră (care se diluează) sau preparată sub formă lichidă. au arătat că are loc de asemenea o topire a muşchilor (proteine) în timpul primelor 19 zile şi că bilanŃul nu se echilibrează decât începând cu a 20-a zi. de către unii medici de oraş şi face de asemenea parte din automedicaŃia femeilor care se decid singure să o Ńină. Aceasta din urmă. Aportul proteic al acestor pacheŃele permite evitarea pierderii masei musculare şi absenŃa glucidelor reduce glicemia şi secreŃia de insulină. Dar este adevărat că în obezitate slăbirea masei musculare are loc oricum. permite în mod egal crearea corpilor cetonici.. Aproape 25 % din pierderea în greutate se realizează de fapt prin pierderea masei musculare. Organismul este atunci obligat să fabrice glucoza de care are nevoie pentru a scăpa de grăsimile de rezervă. este greşit prescrisă încă. Li se asociază un supliment de vitamine şi minerale ca şi o priză de băutură abundentă (pe puŃin 2 litri pe zi). care în 48 ore taie pofta de mâncare şi dă subiectului puŃină euforie. Care este principiul lor ? Se acŃionează prin substituirea alimentaŃiei normale. Această hipotensiune arterială este datorată absenŃei glucidelor care provoacă pierdere de sodiu şi de apă. meniuri bazate pe calorii. fără să o urmeze corect din punct de vedere medical. Vezi primul capitol din partea a doua. 6 7 dietă foarte slabă în calorii “Bady mass index”. Până ce rezervele lipidice se topesc (lipoliza). este neoglucogeneza. subiectul slăbeşte. care are mereu efect asupra balanŃei. ca să nu provoace căderi de tensiune arterială. pierderea de apă trebuie supravegheată. printre cele mai hipocalorice abordări. există VLCD6 („very low calories diet”) sau regimurile pe bază de pacheŃele de proteine. Aceste proteine aduc aproximativ 500 de calorii pe zi (şi uneori mai puŃin!). Această dietă proteică.LanŃurile hoteliere au şi ele virusul bazat pe calorie. Sunt mulŃi cei care au înscris deja în cartea restaurantelor lor.. 18 . timp de 20 până la 30 zile. PACHEłELELE ÎNŞELĂTOARE DE PROTEINE Trebuie să ştim că. rezervată obezităŃilor serioase (cu un BMI7 superior lui 30). Importanta pierdere de săruri favorizează în o pierdere de apă suplimentară. indice de masă corporală. care va trebui să fie teoretic.

Food end Drug Administration a evidenŃiat numeroase decese datorate acestor „regimuri cu conŃinut foarte scăzut în calorii” ! Este vorba în acest caz de femeile care fără nici un antecedent particular. nu a putut fi găsită nici o cauză evidentă. care poate surveni în mod excepŃional.dureri de cap: 3%. nu putem fi decât îngroziŃi. au făcut fibrilaŃie auriculară şi un stop cardiac ireversibil. de aceea ei nu slăbesc! 19 . . . decât o slăbire musculară şi o pierdere de apă.În consecinŃă la oprirea dietei este imperativ să se reintroducă glucidele în mod progresiv. Se poate combate mâncând salate pregătite cu zeamă de lămâie. . . căci nu trebuie să fie prescrise decât subiecŃilor cu un indice de masă corporală mai mare ca 30 şi care trebuie să aibă efectuat în prealabil. că aceste cure trebuie Ńinute sub controlul unei echipe medicale competente. .constipaŃie: de la 8 la 10%. în codiŃii de spital şi sub strictă supraveghere cardiologică.piele uscată: 8%. . . în condiŃiile în care dieta proteică nu trebuie să depăşească 4 săptămâni. Nu există nici o diminuare a masei de grăsime. este moartea subită. . o dată ameŃit de rezultate promiŃătoare.intoleranŃă la frig: 8%.hipotensiune arterială: de la 8 la 10%. În SUA. Ele erau sărace în triptofane şi erau lipsite de suplimentul necesar de potasiu. În alte cazuri. ConstipaŃia este normală pentru că nu există aport de alimente solide. . . În cea mai mare parte a cazurilor s-a pus în evidenŃă proasta calitate a proteinelor consumate.căderi de păr: 9%.stări depresive: 5%. de ocazie.creşterea concentraŃiei de acid uric: de la 10 la 20%. ComplicaŃia cea mai dramatică. În scopul de a limita riscurile (crize de gută sau colici nefritice prin formarea de calculi renali). obezul nu va fi tentat să urmeze tratamentul mai mult de 2 luni? În ce-i priveşte pe cei care nu urmează acest tip de dietă decât timp de 8 până la 10 zile. Când se ştie că aceste „tratamente” se vând liber în farmacii. ei trebuie să ştie că dieta nu produce în timpul primei săptămâni. .crampe musculare: 7%. Putem să fim siguri că. Este chiar evident. se produce apariŃia de edeme cauzate de o brutală retenŃie de apă. O nouă cură trebuie făcută după un interval de 3 luni.oboseală: 8%. un bilanŃ complet a funcŃiilor renale şi cardiace.unghii casante: 8%. Efectele secundare ale VLCD sunt numeroase: . posibil ca aceasta să fie urmarea tratamentului timp de 5 la 6 luni. Hiperuricemia (concentraŃia ridicată a acidului uric) persistă circa 3 săptămâni.tulburări de ciclu menstrual: 6%. este capital să se bea multă apă. căci dacă sunt absorbite în cantităŃi mari.

care trece atunci pe lângă adevărate probleme. CompoziŃia lor chimică este foarte variabilă dar mereu dezechilibrată. . Dacă se iau aceste substituite de mese dimineaŃa şi la prânz (în momentele când riscul de „a se depune grăsime” este cel mai mic) vom fi tentaŃi la cină să luăm o masă mai 20 . Un studiu recent publicat de Universitatea din Pensilvania.38 % de succese pe 6 luni. Unele sunt lipsite de proteine iar altele conŃin prea multe glucide. nici un sens în cadrul unui proiect de slăbire pe termen lung şi necesită supravegherea pacientului şi integrarea unei prize de încărcătură dietetică vizând modificarea obişnuinŃelor alimentare. înghiŃind un lichid nu faci nici masticaŃie. îndulcite cu zahăr. Ea nu are deci. are adesea cusurul de a crea o paranteză artificială de 4 săptămâni în „viaŃa alimentară” a subiectului. să recunoască inutilitatea sa. la piaŃă sau într-un mare supermarket dar în nici un caz nu se duce la farmacist. pentru că „nu Ńine de foame corpului”. Este unic când face cursele sale la băcănie. a avut curajul în Congresul InternaŃional al obezităŃii de la Anvers din 1993. luate la micul dejun sau la dejun sunt considerate eficiente în slăbire. care a repurtat o ardentă defensivă asupra acestei diete proteice timp de 25 ani. Profesorul Apfelbaum. Să vedem de ce această opŃiune este încă mai perversă. sunt. foarte simplu.31 % pe un an. nu a indicat decât 2 % reuşite timp de 5 ani. după prescripŃia medicului. Mai rău este că. sunt invadate de pliculeŃe de pudre vanilate sau de ciocolată care.Aceste privaŃiuni draconice nu le garantează nici o pierdere in greutate. acesta încasează încă un procentaj la volumul vândut. concluzionând că „pe termen lung toŃi subiecŃii au pus la loc kilogramele pierdute”. pe de o parte masticaŃia şi pe de altă parte sentimentul de saturaŃie (stomac plin). aşa cum a arătat studiul realizat de Van Goal asupra a 400 cazuri. Printre mecanismele care calmează senzaŃia de foame. nu există decât: . „NEPLĂCERILE” SUBSTITUITELOR DE MESE În zilele noastre. vitrinele farmaciilor şi raioanelor specializate din supermarketuri. În condiŃiile în care sunt obŃinute în vânzare directă (prin corespondenŃă). nici nu te gândeşti că ai mâncat bine şi acest lucru. ceea ce demonstrează că nu are un profit mic! Acest fel de abordare a slăbirii. Ori. . pentru că.14 % pe 2 ani. în ciuda pericolului (când sunt practicate fără supraveghere). care l-ar putea ajuta să pună în practică un demers nutriŃional serios pentru a slăbi. este foarte mare. (Seara se acordă privilegiul unei mese normale). Rezultat: Ńi-e foame la câteva ore după şi riscul de a ronŃăi încă ceva. aceste tratamente se distribuie cu atât mai bine cu cât ele reprezintă o piaŃă care aduce bani laboratoarelor şi farmaciştilor.

adaugă riscul apariŃiei edemelor ce pot deveni rebele. La oprirea tratamentului corpul are tendinŃa de a reveni. Diureticele Dacă faptul de a slăbi constă în a pierde o anumită masă de grăsime. . Revenind la o logică hipocalorică. provoacă în final mai mult rău decât bine: uscarea pielii. MEDICAMENTELE MIRACULOASE „Pilula miracol” care te va face să slăbeşti este mereu prezentă în fantasmele noastre.. în speranŃa de a te face să slăbeşti. care seamănă mult cu „oaia cu cinci picioare”. care pot determina căderi de tensiune putând ajunge la sincope. căci azi nici un produs nu se apropie mai mult sau mai puŃin de acest model ideal! Putem. în preparate 21 . Obezul trebuie să înceapă prin a se împăca cu alimentaŃia în loc de a o respinge în ansamblul ei. este evident că diureticele care nu ne fac decât să pierdem apa forŃând organismul să urineze mai abundent. Medicii care au încă aplombul de a prescrie aceste diuretice (şi inutile şi periculoase) nu au decât rar onestitatea de a înscrie numele lor în toate reŃetele. despre care va gândi cu timpul că este responsabilă de toate relele. o eroare psihologică care se manifestă când optăm pentru substituitele de mese. căci sunt cunoscuŃi şi în mod obişnuit le prescriu pentru a trata unele boli. oboseală. El va învăŃa în continuare cum să facă bune alegeri. Nu este o ocazie favorabilă: este exact ora la care organismul este foarte înclinat să facă rezerve şi va face cu atât mai multe. în mod greşit propuse. trebuie ştiut că apa antrenează cu ea sărurile minerale (sodiu. căci obezul consacrat şi la fel cel care nu are decât o simplă suprasarcină ponderală. în acest timp. În acest scop. ca un burete care a fost mult timp stors: el recuperează mai repede apa şi sărurile care în primă fază. Acest lucru îl va conduce la ideea că hrana este adversarul căruia trebuie să i se opună. ei le disimulează frecvent sub termeni chimici necunoscuŃi de pacienŃii lor. să studiem medicamentele care au fost prescrise sau care sunt în continuare.copioasă. ceea ce dacă socotim. pentru a fi acceptabilă pe plan medical şi etic.o toleranŃă corectă (absenŃa efectelor secundare nedorite). nu este prea aproape de a se naşte. În plus. va dezvolta inconştient un fel de aversiune cu privire la hrană.. nu răspund la acest obiectiv. ea trebuie să răspundă la un anumit număr de criterii: . mesajul pe care trebuie să-l perceapă este exact opus. crampe musculare şi vertij. . Dar. cu cât a fost frustrat în cursul celor două pseudomese precedente. potasiu).o absenŃă a toxicităŃii pe termen lung.o eficacitate dovedită prin experimente fiabile şi reproductibile. în plus. după părerea noastră. Putem spune că acest comprimat. Există. pentru încorporarea lor discret. însă.

Dacă o bem. 22 . riscă mai degrabă să provoace tulburări de ritm cardiac. Referitor la apa minerală. tahicardie. pentru că trebuie să amintim. e important să bem suficient.. În fitoterapie se prescriu astfel de remedii ca: laminarii sau fucus vesiculosus. pentru obiectivul de a creşte pierderea energetică. desigur). cum deja am spus. Având în vedere efectele secundare pe care le induc (destabilizând tiroida).. graŃie complicităŃii binevenită a farmaciştilor. păpădia. ceea ce reduce riscul pierderilor de potasiu. care agită tiroida prin intermediul iodului pe care îl conŃin. Aceste remedii–otrăvuri sunt adesea ascunse în interiorul unor preparate complexe şi mascate prin folosirea de nume chimice complicate sau de abreviere. trebuie să menŃionăm unele prescripŃii fitoterapeutice recomandate pentru a folosi la „drenaje”. ulmul. aceste extracte tiroidiene sunt adesea rău suportate..). cităm vulturica. Aceste medicamente care produc mai mult pierderi musculare decât grăsime. ceea ce nu duce în consecinŃă la pierderea grăsimilor! Laxativele Unele femei ingenioase se gândesc că ele vor putea să slăbească simplu. Efectele lor diuretice sunt poate uşoare. eliminând mai multe scaune! Ele vor învăŃa că riscă mai ales să irite colonul folosind laxative iritante sau să creeze carenŃe de potasiu. În aceeaşi ordine de idei. Toate acestea se fac bineînŃeles. care sub un aer fals natural. chiar dacă aceste artificii sunt total interzise. dar acest lucru nu va avea niciodată decât efecte uşor diuretice. frasinul. anghinarea. tremur şi stări de excitare. Tulburările care apar asociate sunt: insomnii. ortosifonul şi cozile de cireşe. Desigur. mărarul. Hipotiroidia antrenează efectiv o diminuare a pierderii energetice în repaus. Printre ele. inima este de asemenea muşchi (un pic particular. angoasă.magistrale pseudohomeopatice. Totuşi complicaŃia cea mai gravă rămâne decompresia brutală a unei insuficienŃe coronariene (anghină pectorală) preexistentă şi care e posibil să fi fost trecută cu vederea la un bilanŃ prealabil.. Acestea. care este prezentată adesea ca un ajutor în slăbire. coada calului. ea nu răspunde global decât la argumentele de marketing. nu reprezintă decât o tendinŃă bolnavă (frica de toxine) sau obsesională (o nebunie a curăŃeniei. Extractele tiroidiene InsuficienŃa tiroidiană nu intervine decât în mod excepŃional în cauzele obezităŃii. dar ele nu fac altceva decât să elimine apa. conŃin plante cu efecte diuretice mai mult sau mai puŃin marcante. acid uric). nu este doar inutilă dar e şi periculoasă căci poate antrena o hipertiroidie forŃată. având în vedere diareile care însoŃesc aceste veleităŃi de „curăŃire”. Prescrierea de extracte tiroidiene la un subiect a cărui tiroidă funcŃionează bine. brusturele. palpitaŃii. mesteacănul. permite eliminarea deşeurilor metabolismului proteic (uree.

Putem deci. Dacă. Nu vom fi deci miraŃi să constatăm că ele provoacă o stare de excitaŃie constând din tulburări de somn dar şi o diminuare a autocriticii şi autocontrolului. Punctănd. tulburări de somn. vertij.. Un studiu. jenă abdominală. greŃuri şi vărsături.7 kg. diaree. ea nu provoacă toxicomanie. adică fanaticii dulciurilor. după 2 luni de la întreruperea tratamentului (care a durat 1 an). destul de relativa. fiind puternic psihostimulante. poliurie. din care 86 % femei având un surplus mediu de 40% în raport cu greutatea ideală teoretică (cu un BMI mediu de 32). somnolenŃă. la oprirea tratamentului survine frecvent o depresie nervoasă care poate merge până la suicid. Aproape 40% din subiecŃi au întrerupt pe drept tratamentul. anxietate. au concluzionat deci că tratamentul trebuia să fie urmat pe viaŃă pentru a menŃine eficacitatea sa.(spre marea satisfacŃie a laboratorului). dispoziŃii depresive. 8 Placebo: substanŃă neutră care se substituie unui medicament 23 . uscăciuni ale gurii. se nota că în seria placebo subiecŃii aveau repuse 1 kg pe lună iar cei care fuseseră trataŃi cu Izomeride. să devenim foarte uşor un veritabil drogat al acestor „taiefoamea”! Obezii care mănâncă adesea foarte puŃin sunt uneori cruŃaŃi dar pentru cei care au tulburări de comportament alimentar (bulimie). sursă de toxicomanie. a arătat că acest medicament nu era bine suportat. al cărui efect psihostimulant a fost suprimat. dexfenfluramina mai bine cunoscută sub numele de Izomeridă. După experienŃele care au fost făcute pe animale. Izomeridele Vrând să păstreze unele din efectele benefice ale amfetaminelor. Aşa s-a născut. laboratoarele au căutat să pună la punct o moleculă prezentând cele mai mici riscuri. AcŃionează modificând metabolismul serotoninei. Semnalăm că aceste persoane urmau simultan un regim hipocaloric cu mai puŃin de 1450 calorii pe zi. din cauza efectelor secundare supărătoare: oboseală. Eficacitatea sa a fost recunoscută pe subiecŃi controlaŃi glucidic. nu s-a notat în 11 luni. aveau repuse 2! Medicii care procedaseră la acest studiu. o substanŃă care intervine în reglarea poftei de mâncare şi dezvoltă senzaŃia de saŃietate. dublu realizat cu Izomeride şi prin placebo8 pe mai mult de 800 de obezi trataŃi timp de un an. la începutul anilor 1990.Medicamentele care taie pofta de mâncare Sunt compuse de amfetamine care taie pofta de mâncare. dureri de cap. Între seria tratată cu dexfenfluramină şi seria placebo. De aceea ar fi abuziv să se facă tratament în toate cazurile de obezitate. tratamentul cu amfetamine nu va putea avea decât efecte agravante.. cu o priză de susŃinere în încărcare. fără a mai dezvolta inconvenientele lor. decât o diferenŃă de greutate medie de aproximativ 2. dar aceştia nu reprezintă decât 15 % din obezi. cel mai mare defect al lor este antrenarea unei dependenŃe majore.

Efectele nedorite observate sunt esenŃial digestive şi legate de modul de acŃiune al produsului: scaune grase. Orlistat (Xenical) Este un medicament care limitează absorbŃia intestinală a grăsimilor inhibând lipazele digestive. AgenŃia de medicamente franceză avea. se poate deci pune întrebarea dacă este cu adevărat rezonabil pentru un obez să i se recomande. mai mult de 60 milioane de persoane au consumat acest medicament cu complezenŃa nedisimulată a profesioniştilor în nutriŃie. eficacitatea sa este relativă. Guygrand nu pierdea nici o ocazie să le facă publicitate. răspunsul terapeutic la o problemă metabolică sau la o tulburare de comportament alimentar nu se poate reduce. în acest mod. în cursul a 2. 32% din grăsimile ingerate sunt astfel eliminate în fecale. De aceea. din moment ce studiile arată că. oprirea tratamentului implică în mod evident o reluare automată în greutate. este de a lua în considerare o reeducare din punct de vedere alimentar. deci uşor în grăsimi.. 24 . Obiectivul cerut înainte de orice. Ca toate medicamentele de slăbire. Acest produs a fost cunoscut de obezi şi trebuie să fie luat în cadrul unui regim hipocaloric. au permis să se tragă concluzia că riscul apariŃiei anumitor leziuni creştea. mai ales în timp ce tratamentul era administrat pe perioade mai mari de 6 luni şi pentru unele persoane chiar de 3 luni. FaŃă de presiunea crescând a autorităŃilor sanitare americane şi franceze. Se realizează astfel că..Izomeridele. Ecocardiografiile făcute în 5 state. laboratorul Servier a decis la sfârşitul 1996 de a ceda toate drepturile de comercializare pentru aceste produse. pentru a ajunge la un rezultat modest. inconsistenŃă fecală. au fost mult prescrise în anii 1990 în FranŃa dar şi în SUA. Trebuie totuşi să ştim că timp de 35 ani pentru fenfluramină şi 12 ani pentru dexfenfluramină. buletinul epidemiologic al Departamentului American al SănătăŃii arăta că un număr nedefinit de persoane care au consumat acest medicament prezentau anomalii cardiace. Dar. flatulenŃă cu scurgeri. în 1996. eşalonului mondial. „celebrul” său strămoş. La sfârşitul acestui an. să decidă suspendarea autorizaŃiei de punere pe piaŃă a dexfenfluraminelor ca şi a fenfluraminei. ani pierderea greutăŃii suplimentare obŃinută cu Orlistat (Xenical) este de aproximativ 3 kg comparată cu placebo. unde erau comercializate sub numele de Redux. Nu este deci vorba de un simplu „taie-foamea” şi mult mai puŃin de un regim miracol. Departamentul American al SănătăŃii recomanda ca toate persoanele care au fost expuse la dexfenfluramine (produse de laboratoarele franceze Servier) trebuiau să beneficieze cât mai repede de o supraveghere cardiologică pentru a preîntâmpina prezenŃa unei eventuale leziuni vasculare. cărora profesorul B. Cu toate că laboratorul ne recomandă de a nu urma tratamentul decât o perioadă de 2 ani. pe cât e de rău (privind efectele secundare) şi pe cât e de scump (căci produsul este scump şi nu se poate rambursa). Food end Drug Administration avea numărate 144 cazuri de malformaŃii cardiace. la prescripŃia unui medicament. mai ales dacă nici unul dintre ele nu este cu adevărat eficace. În mod legitim. din partea medicului.

Există. dar nu permite în nici un caz „arderea” grăsimilor de rezervă care sunt stocate sub formă de trigliceride. dar dacă subiecŃii suferinzi pot avea tulburări musculare în schimb ei nu sunt obezi! În publicitate. Ea este sintetizată la nivelul ficatului şi rinichilor plecând de la 2 amino-acizi: L-lizina şi L-metionina. în mod abuziv L-carnitina este prezentată ca o substanŃă ajutătoare pentru „arderea grăsimilor”. căci putem să ne procurăm această enzimă din alimentele pe care le mâncăm curent: carne. ea nu trebuie să mai fie decât o rea amintire. pe termen lung. care „nu încântă”. necesară la utilizarea acizilor graşi liberi din sânge ca şi „carburant energetic”. sub aspect eronat natural. alte substanŃe miraculoase îi iau locul. În zilele noastre. un produs inutil organismului. Nu este vorba de o prescriere pentru a realiza rapid un obiectiv pe termen scurt. doresc să aibă un record de la un „medicament miracol”. Acest lucru este cu atât mai adevărat cu cât unele medicamente (în afară de toxicitatea şi efectele secundare supărătoare). Doar activarea unei alte enzime. îi expun pe cei care le folosesc la o complicaŃie gravă: revenirea terapeutică cu reluarea în greutate. L-ul pus înaintea denumirii se refera la polaritatea chimică a substanŃei şi o deosebeşte de D-carnitina. Doar câŃiva vegetarieni. serviciul de represiune al fraudelor îşi face în sfârşit treaba şi interzice comercializarea numeroaselor produse conŃinând L-carnitina. pot avea o sinteză de Lcarnitină puŃin insuficientă. Carnitina e o substanŃă produsă în mod natural de organism. Din nefericire. medicul trebuie sa fie rezervat. toată strategia de slăbire nu se poate concepe decât în perspectivă. Decizia de a slăbi trebuie să fie o alegere deliberată. 9 25 . SUPLIMENTELE ALIMENTARE AdepŃi ai soluŃiilor fulger. pentru asta trebuie refuzat spectaculosul imediat care nu vă pregăteşte decât pentru ziua următoare. mai ales dacă au un slab aport de fier. deficite congenitale de L-carnitină.De asemenea. Cu timpul. poate permite topirea grăsimilor de rezervă şi eliberarea acizilor graşi în circulaŃia sanguină. cunoscând derivatelor alimentare actuale. Din fericire. lapte de vacă şi ouă. L-carnitina9 L-carnitina este o enzimă care există în organism. în mod rarisim. triglicerida-lipaza (graŃie unei slabe concentraŃii de insulină). pui. iepure. deficitul dobândit de L-carnitină este în realitate foarte rar. duc la o progresie a obezităŃii. nerăbdătoare să slăbească pentru a putea intra la timp în costumul lor de baie la apropierea vacanŃei. fiŃi circumspecŃi cu privire la nenumăratele produse care ajută slăbirea şi se comercializează. în ficat si rinichi. graŃie ajutorului fierului şi vitaminelor C şi B6. desigur. Încă o dată. Să fim corecŃi! Ea este. dacă un bun număr de femei. Recidivele regulate ale acestor incoerenŃe terapeutice fac să se dezvolte rezistenŃe la slăbire şi contrar scopului căutat.

o mare poftă de mâncare. efecte benefice asupra metabolismului insulinei. comprimatele deturnează inevitabil obezii de la adevăratul obiectiv: modificarea într-un mod durabil a obiceiurilor alimentare. dau o senzaŃie de saŃietate precoce şi reduc cantitatea de insulină secretată. ele nu mai sunt în vogă. Până la urmă. la rigoare.Plantele Fitoterapia este de acum înainte chemată în ajutor: plante mâncătoare-de–grăsimi. cu o jumătate de ora înainte de masă (se umflă în stomac). Singurele substanŃe care se pot permite. toate sunt bune pentru a face să sclipească ideea unui slăbit fără efort. Cine nu a auzit măcar o dată în viaŃă. toate în timp ce mâncăm oricât ! Luăm cazul ananasului. În cantitate de 4 g pe zi ele pot fi interesante pentru a tăia rapid. Dar ele favorizează penibilele balonări. spunându-se că ananasul aspiră grăsimile? Faima bromelinei. după ce au fost la originea ocluziilor intestinale în SUA. cu atât mai preferate) au fost responsabile de hepatite toxice grave. Alte plante pe care le-am crezut inofensive sunt dovedite şi ele toxice. Ea nu are chiar de loc. Luate cu un pahar mare de apă. nu este de loc „mâncătoarea de grăsimi” renumită pentru slăbire. care se găseşte de fapt în tijă (pe care o tăiem) şi nu în fruct. Cât despre păstăile de fasole. ceaiuri diuretice. De asemenea unele plante chinezeşti de slăbit (cu cât mai exotice. dar ele nu au nici un efect în doze mici. aceasta este singura conştiinŃă nutriŃională care vă va putea permite stabilizarea greutăŃii pe termen lung. plasturi cu fucus. Ori ce ar fi şi câte ar fi. aşa cum s-a crezut. sunt fibrele solubile ca glucomananele. 26 . Este cazul dumbeŃ-ului care s-a interzis la vânzare.

dar dublaŃi-vă atenŃia. aşadar că nu ne îngrăşăm pentru că mâncăm prea mult ci pentru că mâncăm greşit şi că alegerile noastre alimentare nu sunt întotdeauna bune. Unele informaŃii care vă vor fi date aici vă sunt probabil familiare.. să putem recunoaşte categoriile de alimente care sunt la dispoziŃia noastră şi să înŃelegem bine fiecare caracteristică a lor. proteine. treburi mărunte. . Rolul lor este de a furniza energie dar şi de a servi ca materie primă numeroaselor sinteze care au rol în construcŃia şi reconstrucŃia materiei vii. sunt „principiile de bază”. este asimilabil pentru toate femeile chiar dacă ele nu au o pregătire ştiinŃifică. Vom descoperi ulterior că ceea ce face diferenŃa. este necesar. Sintetizând. Sunt necesare la asimilarea şi la metabolismul precedentelor.glucidele sau hidraŃii de carbon. Unele servesc ca şi catalizatori nenumăratelor reacŃii chimice care le pun in joc. Vom descoperi. . adică conŃinutul său nutritiv. plecând de aici veŃi putea în continuare progresa serios. că nu energia conŃinută de alimente este responsabilă de luarea în greutate. lipide.oligoelementele. încât merită mai bine să fim neîncrezători. Trebuie înainte de toate să ştim că alimentele sunt compuse din nutrimente.fibrele.vitaminele.proteinele sau protidele. . vitamine.3 COMPOZIłIA NUTRITIVĂ A ALIMENTELOR S-a văzut clar în capitolele precedente. Indiferent care sunt pasiunile care vă ocupă timpul liber (grădinăritul. în ciuda caracterului său tehnic. LiniştiŃi-vă. activităŃi sportive) sau activităŃile voastre profesionale (informatică. Şi. . 27 . Vom înŃelege. primul lucru cu care începem să vă învăŃăm. săruri minerale şi oligoelemente.lipidele sau grăsimile. Aceste nutrimente se grupează în două categorii: • Nutrimentele energetice. înainte. Ele sunt: .apa. . fibre. evitând unele alimente înşelătoare în profitul celor mai salutare. că este suficient să armonizăm mai bine alimentaŃia. Dar pentru a face alegerile bune. în termeni de glucide. este natura alimentului. prezentul capitol.. deoarece s-au spus atâtea lucruri eronate în domeniul nutriŃiei. adică substanŃe asimilabile de organism şi destinate să-l menŃină în viaŃă. pentru a pierde kilograme şi a regăsi o greutate ideală. numaidecât.sărurile minerale. • Nutrimentele neenergetice.). . Enumerăm: . nu slujeşte la nimic privarea de hrană.

alge. alune. cu un minim de 60 g pe zi la femei şi 70 g pe zi la bărbaŃi. Un aport proteic bazat exclusiv pe carne va aduce. Dacă unii din aceşti amino-acizi pot fi fabricaŃi de organism. În schimb.pentru întreŃinerea sistemului muscular. ouă. Masă Mic dejun Prânz Alimente 150 ml lapte 60 g pâine completă 150 g peşte 50 g paste complete 1 iaurt 200 g linte 30 g brânză 60 g pâine completă Total proteine: Proteine animale 5g 20 g 5g 5g 18 g 3g 33 g 5g 33 g 28 Proteine vegetale 5g Cina . ca el. lapte.pentru construcŃia structurilor celulare. care pot stânjeni absorbŃia altor aminoacizi.ca sursă eventuală de energie pentru organism. . După originea lor. lactate şi brânzeturi. de altfel.de origine animală: în carne.pentru formarea acizilor biliari şi pigmenŃilor respiratori. în caz de nevoie. trebuie în mod imperativ să fie aduşi din alimentaŃie. conduc forŃat la un dezechilibru. alŃii în schimb. o carenŃă de amino-acizi suferinzi. ŞtiŃi. ciocolată. . dacă dăm de-o parte oul. găsim proteine: . . Mesele exclusiv constituite din vegetale. dar de asemenea în cereale. un adult trebuie să consume zilnic 1g pe kg corp. de origine animală sau vegetală. Ele sunt constituite din numeroşi amino-acizi care sunt elementele de bază. Pentru o alimentaŃie echilibrată. ca tiroxina şi adrenalina. . Un aport suficient de proteine este indispensabil: . doamnele mele „cordon-bleu”.de origine vegetală: în soia. se înŃelege atât de bine de ce este recomandat să avem o alimentaŃie care să fie totodată de origine animală şi vegetală. căci corpul nu ştie să-i sintetizeze el-însuşi. organe. mezeluri. crustacee. alimente complete şi leguminoase. peşte. din care unele sunt gătite. care formează urzeala de structuri celulare ale organismului.pentru fabricarea unor hormoni şi neuromediatori. . Când se ştie că absenŃa unui amino-acid indispensabil poate constitui un „factor limitant” putând să împiedice asimilarea altora. nici un alt aliment nu aduce un coctktail complet şi echilibrat de amino-acizi.NUTRIMENTELE ENERGETICE Proteinele Proteinele sunt substanŃe organice. scoici. un regim vegetarian incluzând ouă şi lactate este în întregime acceptabil (vezi capitolul 4 din a doua parte). migdale.

Dacă. cu condiŃia să bea din abundenŃă. prezenŃa reziduurilor proteice persistă în organism şi se transformă în acid uric şi uree care sunt originea gutei. oxigen şi hidrogen. 29 ConcentraŃie importantă . Să ne reamintim totuşi că proteinele sunt indispensabile pentru o bună sănătate şi că. în schimb.Sportivii de performanŃă care doresc să-şi crească masa musculară pot atinge 1. căderi de organe etc. Iată un ajutor pentru a face alegerile voastre: Alimente bogate în proteine Proteine animale Vită ViŃel Oaie Porc Păsări de curte Mezeluri Peşte Brânzeturi rafinate Ouă Lapte Brânzeturi proaspete ConcentraŃie medie Proteine vegetale Boabe de soia Germeni de grâu Alge Arahide prăjite Linte Fasole albă Migdale Fulgi de ovăz Pâine integrală Ciocolată ( > 70% cacao) Secară completă Paste integrale Orez complet Nuci Linte O alimentaŃie deficitară în proteine are grave consecinŃe asupra organismului: topiri ale muşchilor. În practică. De aceea. Aceste proteine trebuie să reprezinte minim 15 % din raŃia noastră de alimente zilnice. pe care poate să le repartizeze în modul indicat în tabelul de mai sus. chiar în cantităŃi mari. Glucidele Mult timp denumite „hidraŃi de carbon” pentru că sunt molecule compuse din carbon. consumul lor. Cu toate acestea. se recomandă să se bea abundent pentru a elimina aceste deşeuri. trebuie să ştim că în alimentaŃie ele sunt în general asociate grăsimilor (lipidelor) şi foarte des grăsimilor saturate care trebuie să fie consumate. nu este o problemă decât în cazul unei insuficienŃe renale grave. cu mai mare prudenŃă. glucidele (din greacă glukus însemnând „dulce”) sunt desemnate şi comun sub termenul de „zaharuri”. din nefericire.5 g pe kg corp. consumul lor este mult prea mare. circa 33 g de proteine animale şi 33 g proteine vegetale. dificultăŃi de cicatrizare. o persoană cântărind 66 kg trebuie să ia în fiecare zi.

bogaŃi în amidon şi comestibili (din fr. pe care o găsim în lapte. fasole uscată. Această clasificare a glucidelor în „zaharuri cu absorbŃie rapidă” şi „zaharuri cu absorbŃie lentă” este astăzi complet depăşită şi corespunde unei credinŃe eronate (vezi încadrarea de mai jos). care nu necesită decât puŃină transformare digestivă şi sunt rapid absorbite aproape de trecerea în intestinul subŃire. complexitatea Ignamă = plantă exotică. departajându-le în două categorii. ne gândim. decât glucide neasimilabile în momentul digestiei. având proprietatea de a se întări în contact cu aerul. . care este extrasă din malŃ. că trebuie să suporte o lungă digestie Ńinând cont de complexitatea moleculelor lor. secară. Recentele experimente ne-au dovedit efectiv că. ovăz.„zaharurile simple” (glucide cu una sau două molecule). care este zahărul pe care îl găsim în laptele mamiferelor. energie în organism. linte. compus din foarte multe molecule de glucoză şi pe care îl găsim în: cereale: grâu. orz.fructoza. orez. soia. secretată de unele plante sau obŃinută pe cale sintetică. fiind denumite „zaharuri lente”. .glicogenul. fiind denumite „zaharuri rapide” . porumb.maltoza (glucoză + glucoză). gomme) 11 10 30 . pe care-l găsim în ficatul animalelor. dar acestea nu sunt. cu tuberculi foarte mari. de fapt.galactoza.„zaharurile complexe”. (din fr.Clasificarea glucidelor în funcŃie de complexitatea moleculelor (formula chimică) Glucide cu o singură moleculă (oligozaharide): . . rădăcini: rutabaga11. Glucide cu două molecule (dizaharide): . Mai bine pot fi clasate printre fibre. morcovi. pe care o găsim în bere şi în porumb. igname) Rutabaga = specie de varză-tubercul 12 Guma = SubstanŃă vâscoasă. pectina din fructe şi gumele12 în această categorie. . hemiceluloza. boabele (leguminoasele). Să ne imaginăm efectiv că asimilarea lor digestivă este mai lungă. folosită în industrie. păstârnac. pe care o găsim în principal în fructe. Glucide cu mai multe molecule (polizaharide): . igname10.glucoza.lactoza (glucoză + galactoză). năut. . Unii autori includ egal celuloza. tuberculi: cartofi. care nu este altceva decât zahăr alb (în pudră sau în bucăŃi) pe care o extragem din sfeclă sau din trestia de zahăr. Pentru mult timp s-au considerat glucidele plecând de la această clasificare (fondată pe structura lor moleculară). aceea de „zaharuri simple” şi „zaharuri complexe”: .zaharoza (glucoză + fructoză). formate plecând de la amidon şi care. Ele nu aduc deci.amidonul. pe care o găsim în miere în mică cantitate şi în fructe.

că această clasificare este total eronată. ZAHARURI „RAPIDE”. mai ales în domeniul alimentaŃiei sportivilor unde ea face mai adesea figură de credo. Ori. ZAHARURI „LENTE”. indiferent că moleculele lor sunt simple sau complexe. După 1978. referinŃă la noŃiunea de „zaharuri lente” şi „zaharuri rapide”. 31 . O DISTINCłIE ERONATĂ Majoritatea nutriŃioniştilor şi alŃi dieteticieni de astăzi continuă. Se observă astfel că. Această clasificare greşită a glucidelor serveşte încă. indiferent care este complexitatea moleculei sale. Profesorul Slama. mai mult sau mai puŃin în acelaşi interval de timp. indiferent de care sunt (cu molecula simplă sau complexă) are loc în aproximativ 30 minute după ingestie. se poate demonstra că variaŃia concentraŃiei de glicemie sanguină după absorbŃia unei glucide pe stomacul gol. Walhquist a arătat că vârful glicemiei apare în acelaşi timp (în 25 până la 30 minute) pentru toate glucidele. nu scapă totuşi niciodată ocazia de a aminti cu vehemenŃă. din nefericire. fără nici un fel de inconveniente. industria alimentară şi media fac încă. pentru că nu este vorba de o extrapolare făcută plecând de la formula lor chimică. acela al amplitudinii lor glicemice. Procedând la numeroase experienŃe. clasificarea glucidelor în „zaharuri rapide” şi „zaharuri lente” nu are decât un caracter pur teoretic şi speculativ. ExperienŃa a arătat că absorbŃia glucidelor. căci ea nu corespunde nici unei realităŃi fiziologice şi că glucidele trebuie clasificate după un singur criteriu. ca referinŃă numeroaselor abordări dietetice. greşita difuzare a acestei informaŃii. se face mereu. fără nici un fel de inconveniente.moleculei de hidrat de carbon nu condiŃionează viteza cu care glucoza este asimilată de organism. să vehiculeze conceptele deplasate de „zaharuri lente” şi „zaharuri rapide”. diabetolog. cvasi-totalitatea de cuvântări Ńinute astăzi de nutriŃionişti.

se atinge ceea ce numim „vârful glicemiei”. Această glucoză care traversează bariera intestinală se regăseşte într-un prim timp în sânge. secretă un hormon: insulina (vezi schema în continuare).. organismul menŃine (graŃie secreŃiei unui hormon: glucagonul) o concentraŃie constantă de glucoză în sânge. mai mult sau mai puŃin ridicată. Rolul insulinei este acela de a face să scadă glicemia. mai degrabă decât să ne bazăm pe viteza de asimilare a glucidelor pentru a le studia. În timp ce mâncăm o glucidă (zahăr. cereale. Aceasta se cheamă glicemia. Insulina are deci ca efect alungarea glucozei din sânge pentru stocarea ei în ficat (sub formă de glicogen) sau în muşchi. cartofi. 32 . pancreasul. care este de ordinul 1 g pe litrul de sânge. aceasta se transformă într-o anumită cantitate de glucoză. Acesta este momentul în care unul din organele cheie al metabolismului. Dar poate fi utilizat de muşchi în anumite circumstanŃe. este mai bine să le considerăm plecând de la creşterea. Este de asemenea carburantul exclusiv al creierului.Ce este glicemia ? Glucoza este unul din principalii carburanŃi ai organismului.). pentru a o readuce la nivelul de „croazieră” (1 g la litrul de sânge). uneori încă comun denumită „zahăr în sânge”. Pentru a satisface nevoile. Are deci ca efect creşterea glicemiei. NoŃiunea de indice glicemic Şi. Dar această situaŃie nu este decât tranzitorie. legume uscate. aşa cum am văzut mai devreme. a glicemiei pe care o induce. fructe. După ce absorbŃia glucozei a fost realizată integral (o jumătate de oră aproximativ după consum).

Se dă. că noŃiunea de IG este fundamentală. la suprafaŃa triunghiului din curba hiperglicemiei induse de alimentul testat. adică puterea sa hiperglicemiantă.Deci „vârful glicemiei” fiecărei glucide ingerate este cel care ne interesează. în Canada. cel al altor glucide apare deci ca rezultat al raportului următor: Suprafata triunghi ului glucidei testate *100 Suprafata triunghi ului glucozei IG va fi cu atât mai ridicat cu cât hiperglicemia indusă de glucida testată va fi mai mare. în această carte. Vom descoperi pe parcurs. cum a fost ea definită prin indicele glicemic (IG) pus la punct în 1981 de profesorul Jenkins. în scopul de a simplifica lucrurile. 33 . arbitrar. să clasificăm glucidele în două categorii: „glucidele bune” (cele care au un IG scăzut) pe de o parte şi „glucidele rele” (cele care au un IG ridicat) pe de altă parte. IG ridicat IG scăzut De aceea eu voi propune. Ea este cea care ne va permite efectiv să explicăm. Astăzi este deci admis de către toŃi oamenii de ştiinŃă că. clasificarea glucidelor trebuie făcută în funcŃie de puterea lor hiperglicemiantă aşa cum este definită prin conceptul de IG. nu doar originea îngrăşării şi a fortiori a obezităŃii. dar şi pe aceea a numeroaselor probleme de oboseală şi de pierdere a vitalităŃii care preocupă contemporanii noştri în general şi femeile în particular. Acest IG corespunde efectiv. indice 100 glucozei.

dovlecel. înainte de a fi fiartă. se lasă pe câmp până la maturarea completă. pere. se poate folosi şi în supe. caise deshidratate Porumb ancestral (indian) Orez sălbatic Quinoa Morcovi cruzi Lactate Fasole uscată albă Linte brună. pop-corn Orez prefiert Prăjitură de orez Orez expandat Bob fiert Dovleac Pepene verde Zahăr (zaharoză) Pâine albă (baghetă) Cereale rafinate îndulcite cu zahăr Batoane de ciocolată Cartofi decojiŃi fierŃi Cola. arahide. vinete. alune. galbenă Năut Mere. Mazărea uscată integrală se foloseşte în supe. roşii. apoi se usucă (la fel ca fasolea uscată). 34 . raviole (colŃunaşi) Struguri deshidrataŃi (stafide) Pâine neagră sau intermediară Cartofi fierŃi în coajă Sfeclă DulceaŃă îndulcită cu zahăr Griş rafinat Orez lung Banane. pepene galben Spaghete albe bine fierte BiscuiŃi uscaŃi 13 110 100 95 95 95 95 90 90 85 85 85 85 85 85 85 80 75 75 70 70 70 70 70 70 70 70 70 70 65 65 65 65 65 60 60 60 55 55 Glucide cu IG scăzut Orez complet Orez basmati bob lung Cartof dulce Paste complete (grâu integral) Spaghete al dente Mazăre proaspătă Cereale complete fără zahăr Fulgi de ovăz Fasole roşie Suc de fructe proaspăt fără zahăr Pumpernikel Pâine de secară completă Pâine 100% integrală ÎngheŃată cu alginate Paste integrale al dente Smochine.TABELUL INDICILOR GLICEMICI Glucide cu IG ridicat Maltoza (bere) Glucoza Cartofi la cuptor Cartofi prăjiŃi Făina de orez Amidonuri modificate Piure de cartofi Chips Miere Pâine albă (de hamburger) Morcovi fierŃi Corn flakes. sifon BiscuiŃi Porumb modern Orez alb TăiŃei. nuci. tradiŃional cu jambon. ceapă 50 50 50 50 45 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 35 35 35 35 30 30 30 30 30 30 30 30 22 22 22 22 22 20 15 <15 <15 Boabele de mazăre uscate sunt numite «mazăre uscată». Mazărea uscată integrală trebuie lăsată la înmuiat. usturoi. Mazărea verde deshidratată este adesea pasată în piure. migdale Caise proaspete Legume verzi. portocale proaspete Fasole verde Fidea de soia Gem fără zahăr Linte verde Fasole oloagă Mazăre verde deshidratată13 Ciocolată neagră (>70% cacao) Fructoză Soia. mazărea verde deshidratată este mai puŃin făinoasă şi fierberea ei este mai rapidă.

mai ales fructele şi toate legumele verzi (praz.Glucidele rele Acestea sunt toate glucidele a căror ingestie are ca efect declanşarea unei importante creşteri a glucozei în sânge şi provoacă în consecinŃă hiperglicemia. fulgi de porumb. atunci când absorbŃia unei glucide era la punctul său maximal (vârf glicemic).). Dealtfel. diverse produse gratinate14). floricele de porumb. Este cazul tuturor cerealelor brute (faină nerafinată).).. sau care au fost modificate prin gătire (piure de cartofi. pur sau combinat cu alte alimente (băuturi. pastele albe şi orezul alb).. dar de asemenea şi mai ales al tuturor glucidelor rafinate industrial. Cantitatea de insulină produsă va fi obligatoriu în raport cu importanŃa glicemiei. unele produse de consum curent precum cartofii sau porumbul.. Cuplul hiperglicemie şi insulină Am văzut până acum că. alungând glucoza din sânge. Glucidele bune Contrar celor dinainte. dealtfel recunoscute pentru bogăŃia în fibre. salate. de asemenea al lintei.. mazărei şi fasolei. varză. este fundamentală pentru a înŃelege bine majoritatea fenomenelor metabolice şi consecinŃele lor.).. grăsimile fac obiectul unei veritabile psihoze printre contemporanii noştri. în majoritatea cazurilor. asupra acestei noŃiuni care. în special pentru luarea în greutate. După ce a fost timp de secole alimentul cel mai căutat şi apreciat. Vom reveni ulterior mai în detaliu. cartofi prăjiŃi. conduce la paranoia. pancreasul secreta insulină pentru a coborî glicemia. adică slabă. al căror IG este cu atât mai ridicat cu cât ele au suferit o transformare industrială (fecule şi fulgi de cartofi. hiperglicemia antrenând aşadar. Se adaugă. Ele provoacă deci o creştere redusă a glicemiei.. un hiperinsulinism. E adevărat că în SUA comportamentul. sunt glucide care ocazionează o eliberare modestă de glucoză în organism. grăsimea este astăzi obiectul tuturor reproşurilor şi datorită consecinŃelor sale. fasole verde. ceea ce este cazul zahărului alb sub toate formele. Lipidele (sau grăsimile) De mulŃi ani. dulciuri. al tuturor excluderilor. vom descoperi că aparŃin în mod egal categoriei de „glucide rele”. o 14 Gratin = crustă subŃire formată din pesmet şi brânză rasă 35 . şi ea. ca făina albă (pâinea albă. Este vorba mai ales de glucide al căror IG este superior lui 50. Dietetica tradiŃională. a orezului complet şi a nenumăratelor feculente şi legume uscate. referitor la ele.

.E şi K. .) şi margarinele. • Acizii graşi polinesaturaŃi vegetali. unt. Corespund grăsimilor din carne (vită. • Acizii graşi nesaturaŃi „trans”. . ouă.sunt la baza fabricării sărurilor biliare.face efectiv responsabilă de obezitate. se poate demonstra că prin colesterolul interpus. Se clasifică în general după originea lor: .lipidele de origine vegetală sunt uleiurile (de măsline. fursecuri. • Acizii graşi mononesaturaŃi. Lipidele sau grăsimile de rezervă. din mezeluri.. Sunt aceleaşi ca cele precedente dar structura lor chimică a fost modificată prin tratament industrial sau prin coacere. . în măsura în care ea conŃine o mare cantitate de calorii. chiar indispensabil. căci: .sunt singura sursă de acizi graşi esenŃiali: acidul linoleic şi acidul alfa-linolenic. biscuiŃi. Totuşi. ea era responsabilă de afecŃiunile cardio-vasculare. este foarte interesant să le clasificăm în funcŃie de natura acizilor lor graşi. mai curent denumite „corpi graşi”. Se disting astfel: • Acizii graşi saturaŃi. de floarea soarelui. fructele oleaginoase. Sunt prezenŃi în uleiuri de seminŃe (mai ales cel de floarea soarelui). În capitolul consacrat prevenirii bolilor cardio-vasculare. Îi găsim în toate pâinile industriale (sortening). Ea este de asemenea acuzată astăzi.vehiculează vitaminele liposolubile A. 36 .. De altfel.permit fabricarea hormonilor şi prostaglandinelor. Sunt prezenŃi în crustacee şi mai ales în peşte (omega 3).D. sunt molecule complexe. porc. ne mulŃumim deci să abordăm subiectul cu cea mai mare obiectivitate şi realism posibil.intră în compoziŃia Ńesuturilor şi mai ales a sistemului nervos. oaie. Consumul de lipide în alimentaŃie este important. Lipidele sunt necesare echilibrului alimentar. din ouă şi din lactatele integrale (lapte. . grăsimile de raŃă şi de gâscă şi în ficat. peşte. lactate. . brânză). Capitolul prezent este de natură tehnică.lipidele de origine animală sunt grăsimile conŃinute în carne. brânză. de a fi un factor important în producerea diabetului şi a unor cancere. . unt. patiserie şi feluri de mâncare gata preparate. Se găsesc mai ales în uleiul de măsline.).. vom reveni mai în detaliu asupra acestor consideraŃii de ordin sociologic şi epidemiologic. viŃel. .unii acizi graşi joacă un rol preventiv în patologiile cardio-vasculare. Ele furnizează o energie stocabilă pentru orice moment şi participă la multe funcŃii ale organismului.furnizează energie stocabilă sub formă de grăsimi de rezervă şi disponibilă în orice moment pentru a alimenta organismul în caz de nevoie energetică.. • Acizii graşi polinesaturaŃi animali.sunt la originea formării membranelor şi celulelor. smântână.

grăsimile care au o mică influenŃă asupra colesterolului.Lipidele şi obezitatea Grăsimile sunt cele mai mari furnizoare de energie. 37 . este mai mică cantitatea de energie care este adusă prin alimentaŃie. Idealul este de a menŃine o concentraŃie a colesterolului total care să fie inferioară sau egală cu 2 g/l şi în care proporŃia colesterolului „bun” să fie cea mai importantă posibilă. Un consum excesiv de grăsimi saturate poate produce o ridicare a concentraŃiei colesterolului sanguin de natură să favorizeze accidentele cardio-vasculare. dar de asemenea în toate grăsimile hidrogenate ale margarinelor (acizi graşi „trans”). Dar vom avea ocazia să descoperim ulterior că. Numeroase studii tind. în crustacee şi în ouă.. Din contră. mai ales în carne. de altfel. conducând la favorizarea procesului de constituire a grăsimilor de rezervă. într-o mare măsură. Au avantajul de a fi chimic stabili. Acestea sunt acizii graşi nesaturaŃi pe care îi găsim mai ales în uleiuri (excepŃie face uleiul de palmier). Acestea sunt cele care sunt conŃinute în păsările de curte. convenim în scopul de a fi precişi. Dar această afirmaŃie era incompletă şi nu era nuanŃată.grăsimile care cresc colesterolul. care au proprietatea de a face să scadă colesterolul total şi de a creşte colesterolul „bun”. Se disting printre aceştia: acizii graşi mononesaturaŃi. la stocarea anormală a aportului excesiv de grăsimi datorat lipidelor (lipogeneza) Lipidele şi colesterolul CorelaŃia între un consum excesiv de grăsimi şi concentraŃia colesterolului sanguin (responsabil de bolile cardio-vasculare) a fost de fapt arătată. căci colesterolul total se împarte în două tipuri de colesterol: cel „bun” şi cel „rău”. Pentru acest lucru. . este aceea care contribuie. lactate integrale. există unele care au tendinŃa să-l diminueze sensibil. Ceea ce trebuie să ştim este că nu toate grăsimile favorizează creşterea colesterolului „rău”. că hiperglicemia prin hiperinsulinismul interpus.. . de aceea ele constituie inamicul numărul 1 în regimurile hipocalorice. mezeluri. Este ceea ce vrem să redăm mai în detaliu în capitolul consacrat hipercolesterolemiei şi riscurilor cardiovasculare. fructele oleaginoase şi peşte dar şi în grăsimile de gâscă şi de raŃă (ficat de gâscă. lapte.). decât proastele obiceiuri alimentare care destabilizează metabolismul. unt şi unele brânzeturi. Vom învăŃa aşadar. să clasificăm grăsimile în trei noi categorii: . Acestea sunt acizii graşi saturaŃi care sunt conŃinuŃi. să considere că abuzul de grăsimi saturate poate constitui un factor de risc în apariŃia unor cancere.grăsimile care fac să scadă colesterolul şi se opun leziunilor arterelor. mai ales acidul oleic din uleiul de măsline dar şi din ficatul de gâscă şi din ciocolată.

devin de asemenea nocivi pe plan arterial ca un acid gras saturat. S-a arătat şi că. rolul capital al acestor acizi graşi în constituirea membranelor celulelor cerebrale şi în dezvoltarea sistemului nervos. de rapiŃă şi care fac să scadă concentraŃia colesterolului total. de porumb. Acidul linoleic care se găseşte în uleiurile de floarea soarelui. Pentru vinegretele crudităŃilor şi salatelor. glandele endocrine şi organele sexuale. prezenŃa lor este indispensabilă în alimentaŃie. porumb şi de sâmburi de struguri. Aportul recomandat este de 10 g pe zi care poate fi obŃinut de exemplu consumând zilnic 20 g ulei de floarea soarelui. rapiŃă şi sâmburi de struguri. Această cantitate poate fi obŃinută printr-un consum zilnic de 25 g de ulei de rapiŃă. mai ales cele rafinate. Sunt bogaŃi în acizi graşi esenŃiali. Ori. linooleic şi alfalinolenici. se recomandă amestecul (sau alternarea a) 2 sau 3 tipuri de ulei: . 38 . absenŃa lor poate constitui un factor de responsabilitate în dezvoltarea unor grave boli cronice ale metabolismului.ori ulei de măsline + Isio415 . CarenŃa sa antrenează tulburări de creştere şi modificări celulare care alterează pielea. care ating populaŃiile Ńărilor industrializate şi în principal toate acelea în care apare o deficienŃă a sistemului de apărare imunitară. care sunt conŃinuŃi mai ales în uleiul de floarea soarelui. atunci când sunt oxidaŃi (formează „trans”). Acidul alfa-linolenic (omega3). aceşti ultimi ani. Nici un ulei nu poate. Aportul recomandat este de 2 g pe zi. dar au inconvenientul de a se oxida uşor. De asemenea modificările chimice (hidrogenarea) făcute asupra unor grăsimi vegetale.acizii graşi polinesaturaŃi. un risc agravat de tromboză şi o foarte mică rezistenŃă la alcool. el singur.ori ulei de măsline + ulei de floarea soarelui + ulei de rapiŃă. de porumb sau de soia. anomalii ale transmisiei nervoase. . sunt probabil la originea acestor carenŃe. de germeni de grâu dar şi în grăsimile de peşte este în mod particular important în biochimia sistemului nervos. Proastele obiceiuri alimentare din epoca noastră. cum este natura îndoielnică a produselor care ne sunt oferite. mucoasele. S-a demonstrat efectiv. Acest lucru are ca rezultat influenŃarea nivelului de aptitudini mentale ale subiecŃilor cu carenŃe (mai ales în copilăria lor). de alune. de aceea solidificarea lor (pentru a deveni margarine) pare să le schimbe proprietăŃile (formează „trans”). pe care-l găsim în uleiurile de rapiŃă. Acizii graşi esenŃiali Acidul linoleic (omega 6) şi acidul alfa-linolenic (omega 3) (regrupate altădată sub denumirea de vitamina F) merită aici o atenŃie deosebită în măsura în care. aceşti acizi graşi polinesaturaŃi. diminuează riscul cardio-vascular. să aducă un echilibru satisfăcător în acizi oleic. ulei de floarea soarelui. CarenŃa sa poate produce o alterare a performanŃelor de învăŃare. 15 Isio4 = ulei vegetal compus din: Oléisol ®(un sortiment de ulei de floarea soarelui).

Diversele tipuri de fibre Se disting două varietăŃi care au proprietăŃi foarte diferite: • Fibrele insolubile. Se găsesc în fructe. În ce ne priveşte. de porumb etc. ulei de floarea soarelui. ulei de măsline) şi 25 % acizi graşi polinesaturaŃi (peşte. NUTRIMENTELE NEENERGETICE Faptul că unele nutrimente nu sunt energetice nu diminuează într-atât interesul lor nutriŃional. carragahen) şi hemicelulozele din orz şi ovăz. cereale şi leguminoase. care se găsesc în cea mai mare parte în glucide cu IG scăzut şi mai ales foarte scăzut. ele sunt în general combinate cu alte nutrimente. Formula lor chimică este compusă din glucide complexe. 50 % acizi graşi mononesaturaŃi (grăsime de gâscă. Astfel. legume. Dar faptul că ele nu furnizează energie a condus contemporanii noştri. Ba din contră. gumele (leguminoasele). • Fibrele solubile. unt. prea mult la neglijarea lor. Sunt pectina (fructe). Dar această asimilare este abuzivă pentru că ele nu sunt digerate în totalitate şi deci nu au nici o incidenŃă asupra glicemiei. le-am descoperit.Aportul zilnic de lipide Consumul zilnic de grăsimi. nu va trebui să reprezinte mai mult de 30% din alimentaŃie. mezeluri. Fibrele alimentare. Vom reveni mai în detaliu asupra acestor recomandări ulterior. Le desemnăm câteodată sub termenul de „glucide nedigestibile”. pe unele ambalaje alimentare. Idealul este de a repartiză raŃia lipidică mâncând 25 % grăsimi saturate (carne. sunt substanŃe de origine vegetală. Sunt celuloza. dar parŃial hidrolizate de flora bacteriană colică”. mare parte din hemiceluloze şi lignina. în condiŃiile în care rolul lor în alimentaŃie este vital. sub toate formele. alginatele din alge (agar. Le definim ca „reziduuri vegetale rezistente la acŃiunea intestinului subŃire. FIBRELE ALIMENTARE Strămoşii noştri mâncau fibre fără a şti. 39 . El este astăzi în FranŃa de mai puŃin de 45 % (din care două treimi sunt compuse din grăsimi saturate).). lactate integrale). guar. de puŃin timp şi singular: constatând că nu mâncăm destule. de rapiŃă. ele pot fi incluse în glucide totale.

linte mai ales). dar şi producerea de scaune mai voluminoase şi mai umede ceea ce uşurează expulzarea lor. 16 Frământat lent 40 . S-a pretins de asemenea că „pâinea completă era decalcefiantă”. leguminoase. legume) conŃin adesea un mare număr din aceşti micronutrienŃi indispensabili pentru buna funcŃionare a organismului nostru. Fibrele solubile. ceea ce este catastrofal. fructe crude şi oleaginoase) conŃin antioxidanŃi (vitaminele C şi E. care produc încă. Fibrele. acidului phytic din cereale că împiedică absorbŃia calciului. Rezumând. Aceia care au un diabet. la un moment dat. care au un IG scăzut. În FranŃa nu se consumă astăzi decât 17 g de fibre pe zi şi pe locuitor.Efectele fibrelor Fibrele insolubile se umflă în apa ca un burete. permiŃând accelerarea evacuării stomacului în vederea curăŃirii. producând scăderea concentraŃiei colesterolului sanguin. ele au o acŃiune preventivă asupra cancerului de colon şi de rect. betacaroten) care protejează de asemenea pereŃii arterelor. Americanii consumă actualmente mai puŃin de 8 g. Acest lucru este pe atât de adevărat. el umple generos stomacul ceea ce dă o saŃietate precoce. Lucrări moderne au arătat că nu este de loc aşa dacă pâinea este făcută cu maia şi dacă respectă procedura de fabricaŃie tradiŃională (fără frământat accelerat16). fără a absorbi multe calorii. absorbind o mare cantitate de apă. Acest gel modulează absorbŃia glucidelor şi grăsimilor: ingestia alimentelor bogate în fibre solubile este urmată de o mai mică creştere a glicemiei. constituie un factor de protecŃie cardio-vasculară. Rolul lor primordial este deci. Această acŃiune benefică asupra lipidelor sanguine este valabilă şi pentru trigliceride. acest hormon facilitează stocarea grăsimilor. a diminuat anormal consumul lor de fibre. o bună porŃie de fibre solubile va ajuta la slăbit. Prin volumul său mare. SecreŃia de insulină este deci de mai mică importanŃă. În sfârşit. 25000 de morŃi pe an în FranŃa! Se poate reproşa. pe cât unele alimente bogate în fibre (legume. Dar ele contribuie şi la o mică scădere a concentraŃiei colesterolului sanguin şi mai ales la prevenirea apariŃiei de calculi la nivelul vezicii biliare. trebuie deci să prefere alimentele glucidice bogate în fibre solubile (fructe. adică luarea în greutate. această acŃiune contribuie la ameliorarea echilibrului diabeticului diminuându-i glicemia. toate Ńările industrializate şi mai ales SUA. în cazul în care este nevoie să pierdem kilograme. Aşadar. Fibrele nu stânjenesc absorbŃia vitaminelor şi oligoelementelor atâta timp cât alimentele bogate în fibre (fructe. Ori. fasole albă. senzaŃia de foame se diminuează mai repede. în timp ce aportul zilnic trebuie să fie de 40 g. de a realiza o excelentă prevenire a constipaŃiei (în asociere cu băuturi din abundenŃă). Un aport minim de 30 g trebuie respectat. În acelaşi fel. formează un gel dens cu proprietăŃi multiple. Nu putem decât deplânge faptul că.

dar o deshidratare de doar 10% va fi o cauză notabilă de oboseală. ceai. sincer. semnul unei cantităŃi insuficiente de apă băută. De exemplu. El poate pierde rezervele de glicogen. de exemplu lipsa de vitalitate sau mai exact oboseala. Dacă se bea suficient. Mineralele trebuie clasificate în două grupe: . Cele două probleme care se pun în zilele noastre. Dar. muşchilor. urina trebuie să fie limpede.. Cantitatea astfel eliminată este de ordinul a 2 litri la 2. supă. .5 l/zi (apă.băuturi: 1. Fiecare din noi ştie că trebuie să înlocuiască apa pierdută prin urină.cele a căror cantitate. respiraŃie. necesară organismului.apă conŃinută în alimentele solide (pâinea are. Înlocuirea se face prin: . adică apa produsă de diferite procese chimice ale organismului.. PrezenŃa lor este deci indispensabilă. de grăsimi şi jumătate din proteinele sale fără a se expune la un pericol real. Într-un fel.). unele minerale au rol de catalizator în multe reacŃii biochimice ale organismului. sunt intermediarii care activează enzimele în munca lor şi dacă lipsesc. cu ocazia cercetărilor efectuate asupra a ceea ce de obicei numim „bolile civilizaŃiei”.5 litri pe zi.cele care se regăsesc în cantitate infimă: sunt oligoelementele. fără să se ştie atunci cum poate el acŃiona. sunt relativ la cantitatea şi calitatea lor. Faptul că ea este prea galbenă înseamnă. referitor la oligoelemente. . reacŃiile chimice nu pot avea loc. Oligoelementele sunt metale sau nemetale prezente în organism în foarte mică cantitate (din greacă oligos însemnând „mic”). multe din acŃiunile lui au fost descoperite recent. lapte degresat.apa metabolică. Ele participă într-un mod activ. al cărui interes pentru sănătate a fost remarcat din antichitate.APA Masa lichidă a corpului reprezintă 45 până la 60 % din greutatea unui individ adult în stare de bună sănătate. un procent de umiditate de 35 %). este relativ importantă: sunt macroelementele. SĂRURILE MINERALE ŞI OLIGOELEMENTELE Sărurile minerale sunt substanŃe esenŃiale în viaŃa omului. 41 . transpiraŃie şi de asemenea prin materiile fecale. este cazul fierului. De altfel. Aceste substanŃe acŃionează ca şi catalizatori al reacŃiilor biochimice ale organismului. . Unele oligoelemente sunt cunoscute de mult timp. chiar dacă ele acŃionează în cantitate infinitezimală. Omul poate supravieŃui săptămâni fără hrană dar numai câteva zile fără apă. la formarea structurilor osoase sau dinŃilor. suc de fructe. de exemplu. la diferite funcŃii metabolice şi electrochimice ale nervilor.

ne găsim prin voia sorŃii. tulburărilor osoase datorate rahitismului. A trebuit să aşteptăm sfârşitul secolului XIX şi mai ales începutul secolului XX pentru a se fi demonstrat că acest dezechilibru era legat de absenŃa în alimentaŃie a substanŃelor indispensabile pe care le-am denumit „vitamine” (din latină vita însemnând „viaŃă”). aici este baza problemelor patologice ale acestui început de secol. Este cazul hemoragiilor de gingii datorate scorbutului. Conform avizului specialiştilor. înainte de întoarcerea la normele de culturi mai conforme nevoilor noastre naturale. De asemenea lumea animală este influenŃată. care sunt puse pe acest sol sărăcit. de fapt l-a sărăcit exploatarea industrială intensivă. ceea ce a propus cu succes agricultura biochimică.Sărurile minerale Sodiul Potasiul Calciul Fosforul Magneziul Oligoelementele Fierul Iodul Zincul Cuprul Manganul Fluorul Cromul Seleniul Cobaltul Molibdenul Pământul agricol s-a sărăcit în oligoelemente. în carenŃă. dezvoltarea 42 . existenŃa acestor nutrimente esenŃiale a fost ignorată căci hrana consumată de om. Acest lucru este adevărat. cu ocazia circumstanŃelor particulare (cetăŃi asediate. ori se completează alimentaŃia cu suplimente alimentare. făină albă. în special pentru deficitul de magneziu. Vegetalele. Cum alimentaŃia noastră este din ce în ce mai deficitară în oligoelemente. orez alb). În afară de cazurile istorice citate înainte. sunt la rândul lor sărace în oligoelemente. generalizarea consumului de produse rafinate (zahăr alb. s-a putut remarca că apariŃia bolilor se manifestă în raport cu o alimentaŃie greşită. prin subtrefugiul utilizării masive de îngrăşăminte chimice şi de fosfaŃi şi prin nereintroducerea îngrăşămintelor naturale de origine animală în ciclul biologic. Fără zinc. conŃine în general suficient pentru a nu provoca carenŃe notorii. VITAMINELE În cursul secolelor. de exemplu să adăugăm în unele cazuri zinc în alimentaŃia vacilor pentru a le permite din nou a gesta. foamete. procreaŃia nu poate avea loc. Pe măsura schimbării obiceiurilor alimentare din aceste ultime decenii. Rămân deci două soluŃii: ori se revine în urmă. ceea ce nu trebuie să constituie decât o etapă de tranziŃie. expediŃii maritime). este suficient. paraliziilor şi edemelor datorate bolii beri-beri şi încă a leziunilor pielii datorate pelagrei.

Rădăcinile. . ConŃinutul lor poate varia după natura solului. 43 . . s-au pus în evidenŃă.pot fi toxice dacă sunt ingerate în exces (mai ales vitaminele A şi D) Vitaminele hidrosolubile Aşa cum indică denumirea lor. ProprietăŃile comune ale vitaminelor liposolubile sunt următoarele: .vitamina B1 (tiamina). Vitaminele liposolubile Vitaminele liposolubile sunt în număr de 4: vitaminele A. se pare că sunt intim legate între ele prin diferite reacŃii celulare. . În natură. . prin structura şi modul lor de acŃiune. în care sunt implicate. mai ales în ficat ceea ce face ca eventuala carenŃă să se manifeste în timp.D. smântână. ele sunt în general asociate alimentelor grase: unt.culturilor intensive şi transformărilor industriale. . alunele sau cerealele integrale sunt egal bogate în vitamine. Carnea slabă a animalelor reprezintă una dintre ele. pentru a menŃine viaŃa. care oferă o concentraŃie importantă. SeminŃele. Există multe surse. . Cât despre fructe şi legume verzi. . grăsimi şi unele legume. . nucile.vitamina B5 (acid pantotenic).vitamina B12 (cianocobalamina).sunt depozitate în organism. dar şi după timpul şi condiŃiile de păstrare şi încă după acelea de eventuală coacere. din ce în ce mai frecvent. aceste vitamine sunt solubile în apă şi deci pot fi eliminate prin urină în caz de exces. tuberculii (cartofi) sunt mai puŃin. Putem defini vitaminele ca şi compuşi organici necesari în mică cantitate.vitamina B2 (riboflavina). uleiuri vegetale. Totuşi.sunt stabile la căldură şi chiar rezistente la coacere.E şi K. . Principalele vitamine hidrosolubile sunt următoarele: .vitamina B6 (piridoxina). sunt într-un mod variabil.vitamina PP (niacina).vitamina C (acid ascorbic). dar ele constituie cel mai puŃin un grup eterogen. Deoarece au fiecare proprietăŃi particulare. . Este mereu interesant să vorbim de vitamine în general. a promova creşterea şi a permite capacitatea de reproducere a omului ca şi a majorităŃii animalelor.vitamina B8 (biotina). precum şi leguminoasele. se pot clasifica în două grupe: vitamine liposolubile pe de o parte şi vitamine hidrosolubile pe de alta parte. noi carenŃe sau mai puŃin subcarenŃe în unele vitamine. mai ales organele (ficat şi rinichi).vitamina B9 (acid folic sau folacina).

Acum când cunoaşteŃi compoziŃia nutriŃională a alimentelor. În lumina acestor cunoştinŃe care se înmulŃesc din zi în zi cu noi observaŃii. Cum am indicat la început. este imposibil să nu cerem explicaŃii. interesul acestui capitol tehnic este capital. cum am fost lăsaŃi să înŃelegem încă prea adesea. suntem conduşi să punem întrebările corecte şi să observăm că ele induc mare parte din răspunsuri. Există aceste diferende de opinie. se cunosc destul de bine consecinŃele absenŃei lor. El este. dacă nu ne scapă ceva. veŃi putea să înŃelegeŃi de ce ne îngrăşăm şi cum putem realmente şi definitiv să slăbim mâncând.Ca şi oligoelementele. sunt paradoxale aceste reduceri calorice abuzive care. indispensabil pentru înŃelegerea metodei în general şi mai ales a capitolului următor. catalizatori ale multor reacŃii biochimice. caracteristică Ńărilor industrializate şi în particular SUA. în termeni de derivă şi poluare alimentară. căci în majoritatea cazurilor simptomele se manifestă. În schimb. nu pot conduce decât la o agravare a deficitelor de minerale şi vitamine. cel puŃin pentru a limita considerabil efectele perverse. Astăzi. în capitolele următoare. produc în timp obezitatea. 44 . este totuşi foarte important. Vom fi dealtfel mai surprinşi de a învăŃa că. Dar ceea ce ştim deja. de care este deja responsabilă alimentaŃia noastră modernă. vitaminele sunt deci. Vom descoperi. din frustrare în frustrare. vom învăŃa pe de-a întregul să punem în practică. încât suntem determinaŃi să dezvoltăm în capitolele următoare şi cu toate acestea. se cunosc mai puŃin bine condiŃiile interdependenŃei lor şi consecinŃele precise ale insuficienŃei lor. în toate cazurile. Vom vedea mai ales că a reduce în mod drastic porŃiile alimentare. Aşadar. că îngrăşarea şi a fortiori obezitatea sunt mai degrabă rezultatul unei destabilizări a metabolismului. decât al unei alimentaŃii prea bogate în calorii. cum propun regimurile hipocalorice.

mai obişnuit. atunci când organismul consumă o glucidă. deci restrictivă.7 g dacă mâncăm cartofi. nu excesul de energie conŃinut în alimente este responsabil pentru depozitele de grăsimi. nu doar nu au reuşit o scădere în greutate pe termen lung. de exemplu. dar în foarte multe cazuri. sau la 1. glicemia va creşte brusc peste valoarea sa normală (care. Va putea trece. Din contră. natura alimentelor consumate. din care unele conduc tocmai la formarea depozitelor de grăsime. Ea poate apărea mai ales în timpul unui post. dacă scade glicemia sub 0. Am văzut că în acest « rezervor » există teoretic o cantitate permanentă corespunzând la 1 g de glucoză la litrul de sânge. dulciuri sau feculente. Dar. chiar s-au trezit după un timp.4 DE CE NE INGRĂŞĂM? Dietetica tradiŃională. adică toate zahărurile. 45 . A trece direct la capitolul « Metoda » fără a fi înŃeles adevăratele motive ale îngrăşării ar fi o eroare regretabilă. hipocalorică până la disperare. dacă mâncăm fructe. este de a consuma alimente din categoria glucidelor.5 g la litrul de sânge. avem hiperglicemie. avem hipoglicemie (a se vedea schema de mai jos). în orice moment.2 g. am atras atenŃia cititorului. Astfel. când toate celelalte surse sunt epuizate. organismul dispune de două mijloace pentru a-şi procura glucoza necesară şi pentru a menŃine astfel nivelul rezervorului sau la 1 g pe litrul de sânge.. este de 1 g la litrul de sânge). ŞtiŃi însă că e fals. După ce am consumat un fruct. aceasta din urmă se transformă (spunem că se « metabolizează ») în glucoză în timpul digestiei (cu excepŃia fructozei). Celălalt mijloc pentru procurarea glucozei. de la 1 g la 1. atunci când consumăm o glucidă. ca şi precedentul. adică caracteristicile lor nutriŃionale. Dar aceasta soluŃie de refugiu este excepŃională. în măsura în care toŃi cei care au încercat să-şi reducă porŃiile de mâncare pentru a slăbi. sub formă de glicogen. glucoza digestivă trece prin sânge. cum am mai spus. cu o greutate mai mare decât cea iniŃială. rinichii. vă face să credeŃi că dacă vă îngrăşaŃi -în afara unui eventual factor ereditar–este pentru că mâncaŃi prea mult. Ştim că. Unul dintre mijloace este de a-l fabrica. ExplicaŃia pentru « De ce ne îngrăşăm ? » se află în planul mecanismelor metabolice. pentru a-l stimula să citească cu atenŃie acest capitol chiar dacă. Îndată ce am depăşit pragul de 1 g de glucoză la litrul de sânge. glucoza corespunzătoare va duce la creşterea glicemiei.) este sângele. muşchii. fructele şi alte feculente (vedeŃi capitolul precedent). Am explicat înainte că unul din principalii carburanŃi ai organismului este glucoza. într-adevăr. inima. Încă o dată. ci după cum vom vedea în detaliu în acest capitol. înainte de a fi stocată în organism. să producă glucoză pornind de la masa lui musculară. De fapt. Mai mult. Rezervorul permanent din care se alimentează toate organele care au nevoie de glucoză pentru a funcŃiona (creierul. are doar un caracter tehnic. Organismul este capabil.

1. cel care secretă insulina. hiperglicemia va fi foarte slabă. În schimb. De exemplu. În acelaşi mod. hiperglicemia va fi puternică şi curba ar putea atinge. pancreasul secretă insulina pentru a readuce curba la normal. dacă mâncăm un fruct ce produce o hiperglicemie mică. hiperglicemia provocată de consumarea unei glucide depinde de indicele său glicemic. de exemplu. se va declansa un mecanism de reglare. În mod normal. Astfel. al cărui rol este de a mări procentul de glucoză din sânge cu scopul de a restabili echilibrul glicemiei. dacă vom mânca un desert care va declanşa o hiprglicemie mare. 46 . pancreasul va trebui să trimită o doză mai mare de insulină pentru a scade glicemia. În schimb. Dar insulina mai favorizează şi stocarea grăsimilor în depozite. Ea poate de asemenea favoriza transformarea glucozei (dacă este excedentară în raport cu necesarul normal) în depozite de grăsime.După cum am văzut în capitolul anterior. Acesta din urma este controlat de un organ foarte important numit « pancreas ».75g. pentru că această sarcină este puŃin importantă. dacă vom consuma un fruct al cărui IG este mic (30). sau un cartof copt (IG 95). pancreasul secretă un alt hormon – glucagonul-. pancreasul va secreta puŃina insulină pentru a scade această glicemie. dacă vom consuma dulciuri (IG 70). Îndată ce procentul normal este depăşit. cantitatea de insulină produsă de pancreas cu scopul de a scade glicemia este direct proporŃională cu importanŃa glicemiei. Astfel. imediat ce nivelul scade sub normal (hipoglicemie). Principala proprietate a acestui hormon este de a scade glicemia trecând glucoza în ficat (glicogen) sau chiar în muşchi. imediat ce glicemia din sânge creşte.

4). deşi este oarecum schematic. atunci pancreasul său va fi tentat să secrete o doză excesivă de insulină. bineînŃeles! CompoziŃia sa nutriŃională este singura explicaŃie. cum avem de-a face cu un pancreas defectuos. Drept urmare. dar şi cea mai mare parte a proteinelor. în afara unei slabe solicitari. Pentru a înŃelege mai bine acest fenomen. punând o persoană cu tendinŃe de îngrăşare să consume două feluri de tartine (pâine) cu unt. ori va fi folosită de organele care au nevoie de ea. glucoza astfel « alungată » din sânge de către insulină va fi ori stocată în ficat (sub forma de glicogen). Pâinea se va metaboliza în glucoză. 2). cum ar fi creierul. deoarece nu mai există un exces de insulină (fig. Pâinea integrală.7). cantitatea de insulină va fi disproporŃionată în raport cu cea normală. adică disproporŃionată în raport cu creşterea glicemiei.2). 1). pancreasul va secreta o cantitate foarte mică de insulină (fig. Cum nu există hiperinsulinism. pancreasul va secreta doar doza de insulină necesară pentru a cobori această hiperglicemie mică (fig. pancreasul va secreta o anumită cantitate de insulină. rinichii sau chiar globulele roşii. acizii graşi din unt nu vor mai fi stocaŃi anormal. Acesta este motivul pentru care IG-ul său este ridicat. 3 şi fig. 1). este suficient pentru a face bine înŃelese mecanismele formării depozitelor de grăsime şi deci al greutăŃii excedentare. Pâinea albă este de fapt un aliment rafinat. I s-au eliminat nu numai fibrele. (fig. Pentru a reduce această hipeglicemie slabă. EXPERIENłA PÂINII UNSE CU UNT PRIMA OBSERVATIE Îl vom pune să consume 100 g pâine albă peste care vom pune 30 g unt.În toate cazurile. 2). 3). vom face un experiment dublu. Acest experiment al pâinii cu unt. este un aliment brut. în schimb. (aproximativ 1. Dar ştim de acum că dacă un individ are tendinŃa de a se îngrăşa şi mai ales dacă înclină spre obezitate. va rezulta o hiperglicemie scazută (aproximativ 1. căruia i 47 . Şi acest hiperinsulism va provoca o stocare anormală a unei parŃi din acizii graşi din unt (fig. sărurilor minerale şi oligoelementelor. De ce ne îngrăşăm în primul caz şi în al doilea nu? Din cauza naturii pâinii. Pâinea integrală având un IG scăzut (40). iar untul în acizi graşi şi cele două substanŃe vor tranzita sângele (vezi fig. Pentru a coborî nivelul glicemiei. 4). În cele două cazuri « cobaiul » nostru a mâncat acelaşi lucru: 100 g de pâine + 30 g de unt. Pâinea albă fiind o glucidă cu IG ridicat (70). ori va fi depozitată în Ńesuturile musculare. A DOUA OBSERVAłIE De data aceasta îl vom pune să consume pâine integrală veritabilă peste care vom pune tot cele 30 g de unt (fig. Dar. va rezulta o hiperglicemie mare.

De aceea indicele său glicemic este scăzut.s-a lasat în întregime conŃinutul nutriŃional şi mai ales fibrele şi proteinele. 48 .

nu va favoriza stocarea acizilor graşi din unt întrucât nu va avea loc o secreŃie excesivă de insulină (hiperinsulinism). provocând o slabă glicemie. adevaratul factor ce declanşează îngrăşarea. descriind această experienŃă.Pâinea albă provocând o glicemie mare. Pâinea integrală. Ce diferenŃiază slabul de gras? Daca 49 . să precizăm că era vorba despre un organism în care pancreasul suferea de hiperinsulinism. proces care este. conduce de fapt la o creştere în greutate (stocarea untului) prin hiperinsulismul ce a intervenit. Dacă nu există creştere în greutate în al doilea caz. Natura alimentelor consumate. este ceea ce va induce sau nu mecanisme ce vor produce îngrăşarea. Am demonstrat astfel că nu cantitatea de energie conŃinută de alimente (aproape aceeaşi pentru cele două cazuri de pâine cu unt) este cea care provoacă luarea în greutate. Am avut grijă ca. indirect. adică conŃinutul lor nutriŃional. este pentru că IG-ul pâinii e suficient de mic pentru a evita hiperinsulinismul.

anumite peroane supraponderale continuau să ia în greutate. adecvare între procentul de insulină secretată şi cantitatea de glucide ingerată. a cărei consecinŃă va fi o stimulare anormală a pancreasului. într-o primă fază. dar după câŃiva ani de tratament din acesta dur. pe de o parte.unul dintre cei doi se îngraşă mult (obez) mâncând acelaşi lucru (glucide cu IG mare). Hiperinsulinismul este. ceea ce este cazul obezului (şi al unui diabetic ce nu este insulinodependent). îngrăşarea fiind întotdeauna proporŃională cu dezvoltarea hiperinsulinismului. inŃelege uşor că îngraşarea şi a fortiori obezitatea. Dacă eraŃi gras în copilărie. de mai bine de cincizeci de ani. Căci nu există. dincolo de noŃiunea de IG. prea multă făină albă. Celălalt. Atunci vom lua în greutate cu vârsta. dar nu va dura mult. cum tocmai l-am descris. pentru care nu a fost pregătit. Astfel am explicat de ce. cal slab. Ea depinde cert de catitatea de glucide absorbite. Căci s-a arătat că răspunsul insulinic era aproape întotdeauna mai mare (mai puŃin pentru fasolea albă) atunci când glucida era consumată în cadrul unei mese complexe decât dacă era consumată izolat. din motive ereditare fără îndoială. Dar. prea mulŃi cartofi) asociată cu un aport de grăsimi. va începe să dea semne de oboseală. este deoarece contemporanii noştri au adoptat. nu sunt decât consecinŃa indirectă a unei alimentaŃii bogate în glucide cu IG ridicat (prea mult zahăr alb. dar şi de proteinele şi de fibrele care sunt ingerate împreună. chiar dacă ele consumau mai puŃine calorii. o alimentaŃie în care glucidele rele au o prea mare importanŃă. Dacă populaŃia occidentală se confruntă astăzi cu serioase probleme legate de îngraşare şi de obezitate. nu a facut încă hipeinsulinism. este mai ales amplitudinea secreŃiei de insulină cea care trebuie luată în considerare. Consumul excesiv de glucide rele se va traduce într-un final printr-o hiperglicemie permanentă. 50 . despre care studiile arată că nu este decât uşor inferioară aceleia care ar exista în cazul în care glucida principală a mesei ar fi fost consumată singură. el va face hipeinsulinism. suprimând în totalitate consumul de grăsimi şi înlocuindu-le cu glucide cu IG mare. la el. Acesta din urmă va putea rezista. REZULTANTA GLICEMICA A MESEI Studiile au arătat că noŃiunea de IG rămânea valabilă în cazul unei mese complexe. era pentru că pancreasul vostru deja se afla într-o stare proastă când aŃi venit pe lume. la un subiect suferind de hiperinsulinism. În stadiul în care ne aflăm putem. dacă va continua să consume în exces glucide rele. Am arătat deci că anumite proteine (mai ales proteinele conŃinute în lactoserul laptelui de vacă) declanşau indirect o secreŃie importantă de insulină chiar dacă aveau un mic impact asupra glicemiei. adică este într-o cantitate superioară capacităŃii de stocare şi nevoilor imediate. care în absenŃa hiperinsulinismului ar fi în mod normal arse. Există deci o rezultantă glicemică a mesei. Şi obiceiurile alimentare proaste pe care vi le-aŃi însuşit apoi (prea multe glucide rele) n-au făcut decât să agraveze situaŃia. Dar trebuie să mai ştim că el este de asemenea responsabil de transformarea glucozei în depozite de grăsime atunci când glucoza este excedentară. responsabil de stocarea anormală a acizilor graşi în depozite de grăsime.

Consumul său antrenează deci o hiperglicemie care are drept urmare o stimulare excesivă a pancreasului. Era uneori consumat ca şi mirodenie. cartoful şi făina albă. zahărul era practic necunoscut lumii occidentale. s-au răspândit mai larg în Ńările occidentale: zahărul. are un indice glicemic mult mai ridicat. .1880: 8 kg pe an pe cap de locuitor. cu 58 de kg pe cap de locuitor! SituaŃia este chiar mai gravă în condiŃiile în care zahărul american. cartoful a servit doar la îngrăşarea porcilor. accesibil doar celor bogaŃi. face din zahăr. Englezii consumă 49 kg. Se poate astfel considera că descoperirea zahărului extras din sfecla de zahăr a bulversat obiceiurile alimentare ale contemporanilor noştri. După descoperirea sa la Pérou. Francezii pot totuşi să se bucure aflând că sunt cei mai slabi consumatori de zahăr din lumea occidentală. începând cu prima jumatate a secolului al XIX – lea noile alimente. Pentru FranŃa. preŃul său de revenire fiind vizibil mai scăzut. un produs de larg consum. iar raritatea sa îl făcea să fie un produs foarte scump. după cum se ştie. progresiv. De altfel.1930: 30 kg pe an pe cap de locuitor.1990: 35 kg pe an pe cap de locuitor. CARTOFII Unii ar putea crede că. De fapt. Descoperirea. până la punctul la care putem spune ca niciodată în istoria omenirii n-a avut loc o schimbare alimentară atât de radicală într-un interval de timp atât de scurt. care este extras din porumb (şi nu din sfecla de zahăr ca în Europa).1800: 0. În 1780. o glucidă cu IG ridicat (70). se numea « tubercul porcesc » şi făcea obiectul unei mari 51 . cartoful aparŃine patrimoniului alimentar al bătrânei Europe. statisticile legate de consumul de zahăr sunt urmatoarele: . germanii 52 kg.6 kg pe an pe cap de locuitor. a procedeului de extragere a zahărului din sfeclă. toate cauzatoare de hiperglicemie.1900: 17 kg pe an pe cap de locuitor. pentru că a început să se dezvolte doar la începutul secolului al XIX-lea. Nu este nimic. recordul mondial fiind deŃinut de americani. acest lucru derivă din obisnuinŃele alimentare existente de aproape un secol şi jumătate. ZAHĂRUL Până în secolul XVI. Zahărul este. la mijlocul secolului al XVI-lea. dar transportul şi costurile legate de rafinare l+au făcut mereu să rămână un produs de lux rezervat celor privilegiaŃi. după ce Parmentier l-a propus ca înlocuitor provizoriu al grâului în timpul perioadei de foamete care preceda RevoluŃia. . .1965: 40 kg pe an pe cap de locuitor. Descoperirea Lumii Noi permite o dezvoltare relativă a trestiei de zahăr. . în 1812.În fapt. . consumul era mai mic de 1 kilogram pe an pe cap de locuitor.

căci pot conduce la apariŃia. săruri minerale şi oligoelemente e foarte mare. ceea ce face din ea un aliment hiperglicemiant. de asemenea în cazul păstrării în timp. în afara efectului sau hiperglicemiant foarte mare. este mai mare decât cel al zahărului. Contemporanii noştri (cu exceptia americanilor) mănâncă poate mai puŃină pâine decât acum o sută de ani. bogate în fibre şi proteine. vitamine. mai mult sau mai puŃin.. al căror conŃinut în fibre. un interes alimentar scăzut. Occidentalul. OREZUL ALB ŞI PORUMBUL Orezul alb. el are un conŃinut nutriŃional foarte mic dupa gătire (8 mg/100 g de vitamina C şi câteva fibre). din Asia. are IG ridicat. Cel mai bun exemplu este cel al orezului basmati (IG: 50). ConŃinutul său în vitamine. îl mănâncă mai bucuros cu carne gătită. Altădată era realizată grosier. ştim astăzi că o făină rafinată este sărăcită de toate substanŃele sale nutriŃionale: proteine. a amidonului rezistent. Ori. cum ştie toată lumea.. diverse prajituri.neîncrederi datorită apartenenŃei sale la familia botanică a solanaceelor. în cea mai mare parte specii otrăvitoare. vine. pizza. dar consumă mai multă făină albă: paste albe. care a inventat rafinarea. ceea ce le conferea un IG mai degrabă scăzut. săruri minerale. Orezul modern. ceea ce duce la scăderea rezultantei glicemice. fursecuri. Cartoful are de altfel. sandwich-uri. deoarece. cartoful are unul dintre cei mai mari IG. FĂINURILE RAFINATE Măcinarea făinii. RevoluŃia franceză a făcut din pâinea albă una din revendicarile ei simbolice esenŃiale. cernerea ei a existat dintotdeauna. unde localnicii îl consumă în general cu legume. Felurile în care este gătit cartoful sunt foarte importante. cantitatea de amidon rezistent este aproape nulă şi deci majoritatea e transformată în glucoză. fibre. mai ales orezul glutinos. Şi ştim mai ales că rafinarea făinii de grâu face ca IG-ul său să treacă de la 40 la 70. Când facem cartofi copŃi sau piure. Trebuie să precizăm întâi că orezul străvechi (asiatic mai ales) corespunde vechilor specii. întrucât copt sau prăjit. Ce ne preocupă astăzi este să învăŃăm că. adică cu grăsimi saturate. hibrid şi selectat genetic pentru randament. minerale şi oligoelemente este cu atat mai inexistent cu cât ele se situează în apropierea cojii şi este deci eliminat sistematic în timpul curăŃării. cu mâna şi Ńinând cont de preŃul său de revenire ridicat (30 % din materii eliminate). PopulaŃia neavând dreptul decât la pâine neagră. Dar a trebuit să se aştepte anul 1870 şi descoperirea morii cu cilindri pentru a face să scadă substanŃial preŃul de revenire al rafinării făinei şi pentru a putea asigura unui număr mai mare pâinea albă zilnică. 52 . oligoelemente. acizi graşi esenŃiali. El se reduce. vitamine. consumul făinei astfel obŃinute era rezervată celor bogaŃi.

mazăre. este necesară azi udarea excesivă a speciilor de porumb moderne –cu consecinŃele ecologice ştiute privind epuizarea pânzei freatice. conŃinutul său mai bogat în fibre solubile explică diferenŃa. porumb hibrid) şi consumând mai puŃine legume şi leguminoase. În acest fel consumul lor de grăsimi saturate (cele care se depun cel mai uşor)era mic. orez alb. privilegiind consumul de carne gătita. fasole. cereale brute. adică mai puŃine fibre. ceea ce reprezenta un aport important de fibre. este suficient să constatăm că deriva obiceiurilor alimentare ale lumii noastre s-a făcut în avantajul alimentelor hiperglicemiante (zahăr. dar mai ales de glucide rele (zaharuri.La fel este şi cu porumbul.) care constituiau altădată baza alimentaŃiei. a cărui varietate consumată este în Ńările occidentale corespunzătoare seminŃelor hibride puse la punct în laboratoare. de la începutul secolului al XIX-lea. IG-ul al cerealelor (chiar parŃial rafinate) era mai scăzut. fructe. 53 . dar permitea de asemenea reŃinerea umidităŃii. bob. Există două explicaŃii pentru asta. În plus. Deriva obiceiurilor alimentare ale societăŃii noastre occidentale corespunde trecerii de la consumul de alimente din coloana dreapta la coloana stangă şi deci adoptarea unui model alimentar în care domină glucidele cu IG mare. orientate doar spre obiective legate de productivitate. Se ştie că aceste fibre au ca efect scăderea glicemiei şi limitarea secreŃiei de insulină a pancreasului. chiar dacă pancreasul lor începea să dea semne de oboseală. această sărăcire s-a tradus printro creştere a IG-urilor. linte.. oamenii epocii mâncau mult mai multe legume şi leguminoase decat astăzi. s-a facut în detrimentul calităŃii nutriŃionale a alimentelor. deci de grăsimi. Ńările occidentale şi-au schimbat rapid obiceiurile. din cauza productivităŃii scăzute. În cazul cerealelor. ÎnŃelegem deci. oamenii mâncau puŃină carne gătită. Apoi. orez alb) şi în detrimentul glucidelor cu IG mic (legume verzi. făină. Porumbul original cu care se hrăneau indienii din America are un indice glicemic mai scăzut (aproximativ 35). de exemplu. şi mai ales. suntem surprinşi să constatăm că alimentaŃia modernă se afla în partea stangă (indici glicemici mari) şi că alimentaŃia traditională se regaseşte în coloana din dreapta. făină rafinată. Când privim tabelul IG-urilor (vezi capitolul 3 din prima parte). Mai întâi. S-a arătat că. O dată cu creşterea nivelului de trai. obezitatea rămânea înca foarte marginală. cartofi. asta pentru că nu dispuneau de mijloacele necesare preparării. având consecinŃele metabolice deja cunoscute. Dar.. în cadrul cercetării agronomice canalizate doar pe randament. populaŃia occidentală a introdus în alimentaŃia sa produse din ce în ce mai hiperglicemiante. Nu numai că acest aport important de fibre solubile ducea la o glicemie scazută. În mod progresiv. ÎnŃelegem de asemenea că toate cercetările în domeniul agronomiei din ultimii ani. de ce în absenŃa fibrelor solubile. AMELIORAREA EFECTELOR NEDORITE Dacă vrem să înŃelegem bine fenomenul occidental de îngrăşare şi obezitate. cartofi. cum am vazut anterior.

cel mai bun exemplu în acest sens. S-a putut proba astfel experimental că. în măsura în care este locul unde se consumă cele mai multe alimente hiperglicemiante şi carne preparată şi unde se consumă cel mai puŃin legume verzi. de-a lungul secolelor. Şi tocmai calitatea celor mâncate şi nu cantitatea. Am remarcat întotdeauna. oricare ar fi 54 . ceea ce a permis echilibrarea balanŃei. în SUA. fie la scăderea ei. Dacă veŃi prefera glucidele din coloana dreaptă vor fi şanse serioase să slăbiŃi. preşedintele Roosevelt deschidea. ToŃi americanii care vizitează FranŃa sunt surprinşi să constate că au pierdut din greutate mâncând bucate din bucataria noastră tradiŃională. în 1945. De fapt. cu un aport caloric identic (prezenŃa grăsimilor mai ales). Cum v-am mai spus de multe ori. cel mai mare procent de persoane obeze este în rândul oamenilor săraci. RecitiŃi-le de mai multe ori. Nu este deci de mirare că această Ńară deŃine recordul în materie de obezitate. rezervaŃiile indienilor din SUA. după cum ştiŃi. dându-le astfel acces la modul de alimentaŃie vicios « feŃelor palide ». cu aborigenii a căror existenŃă a fost salvată datorită întoarcerii la alimentaŃia lor tradiŃională. Iată de ce metoda pe care v-o propun este bazată pe alegeri alimentare. li s-a propus indienilor din Arizona să se « întoarcă » la alimentaŃia strămoşilor lor. au găsit aici cea mai bună piaŃă de desfacere. cele al căror IG este mare. ci mânca doar diferit. că puŃinele persoane care erau grase făceau parte din rândul bogaŃilor. Cincizeci de ani mai târziu. ea este însă selectivă. Ea nu este restrictivă. În acelaşi fel. Acum câŃiva ani.Statele Unite sunt. INDIENII DIN ARIZONA ŞI ABORIGENII DIN AUSTRALIA REDESCOPERĂ IG MICI Odata cu « New Deal ». la fel ca şi cărnurile foarte grase. era pentru că era bogat şi astfel mânca mai mult ca alŃii. aceştia erau bântuiŃi de obezitate şi diabet. Alegând alimente care convin. nu mânca mai mult decat oamenii din popor. acest capitol este foarte important pentru înŃelegerea principiilor metodei. Asta înseamnă că modul alimentar pe care îl adoptăm este cel care conduce fie la creşterea în greutate. doar alegerea exclusiv a glucidelor cu IG mic explica rezultatele excepŃionale obŃinute. Dacă mâncaŃi doar glucide din coloana stangă. produse rare şi scumpe. vă veŃi îngrăşa. până cand veŃi fi siguri ca aŃi înŃeles de ce natura glucidei este cea care va conduce sau nu la acumularea de grăsime. de altfel. Şi asta pur şi simplu pentru că alimentele hiperglicemiante. SperanŃele pe care le aveŃi să scapaŃi pentru totdeauna de kilogramele în plus constau în aceea că organismul uman este capabil de o reală reversibilitate. Acelaşi tip de experiment s-a realizat şi în Australia. adolescenŃii francezi care îşi petrec vara în SUA se întorc în general cu « rotunjimi » suplimentare. este absolut necesar să înŃelegem de ce ne-am îngrăşat. În mod paradoxal. căci avea mijloacele necesare pentru a putea procura şi consuma zahăr şi făină rafinată. Mult timp s-a crezut ca dacă cineva era gras. Pentru a putea manca fără a ne mai îngrăşa vreodată. a cărei explicaŃie detaliată urmează să o dăm în continuare. este responsabilă pentru acest lucru.

cantitatea, veŃi putea slăbi în mod eficient şi durabil şi asta continuând să mâncaŃi cu plăcere şi de asemenea gastronomic. Dacă, după cateva luni de menŃinere corectă a Fazei I, slăbirea este nesemnificativă sau chiar insuficientă, vor trebui căutate posibilele cauze ale acestei rezistenŃe la slăbit. Voi înlătura de la început cazul acelor femei care au o greutate foarte apropiată de cea ideală, dar care, în ciuda acestei situaŃii normale, se încăpăŃânează să slăbească, ca şi cazul acelor femei care confundă excesul de greutate şi celulita. AlŃi factori de responsabilitate vor trebui totuşi identificaŃi şi îi vom putea enumera astfel: - ori anumite medicamente ar putea avea un efect negativ asupra organismului. Este cazul tranchilizantelor, antidepresivelor, litiumului, betablocantelor, a cortizonului sau a tonicelor ce conŃin zahăr (a se vedea capitolul 7 al parŃii a doua); - ori stresul (de care vom mai vorbi ulterior). A-l gestiona printr-o metodă de relaxare poate fi necesar în scopul obŃinerii unei slăbiri corecte; - ori tulburările hormonale care apar la femeie înainte sau în momentul menopauzei, cu sau fără tratament medical (a se vedea partea a doua); - ori o bulimie relevant comportamental. REZUMAT. MECANISMUL LUĂRII ÎN GREUTATE ŞI AL PIERDERII ÎN GREUTATE Persoanele care au tendinŃe de îngrăşare suferă de hiperinsulinism. Asta înseamnă că pancreasul secretă o cantitate de insulină disproporŃionată în raport cu glicemia lor postprandială (de după masă). Această diferenŃă de insulină va avea deci ca efect deturnarea unei părŃi a acizilor graşi consumaŃi în timpul mesei pentru a-i depozita sub formă de grăsimi de rezervă (este fenomenul de lipogeneză). Mai mult, această diferenŃă de insulină poate avea ca efect transformarea glucozei în exces în grăsimi de rezervă; este mai ales în cazul în care consumul de glucide cu IG mare în timpul unei mese a fost important şi organismul nu l-a utilizat. În ambele cazuri, are loc o creştere în greutate. Dacă, în schimb, persoana care are exces ponderal consumă doar glucide cu IG scăzut şi mai ales foarte scăzut (mai mic sau egal cu 35), creşterea glicemiei va fi foarte slabă şi prin urmare răspunsul insulinic va fi nesemnificativ. În aceste condiŃii, toate grăsimile consumate în timpul mesei vor fi arse, iar organismul va activa ceea ce se numeste « lipoza », adică va căuta rezervele de grăsime pentru a le arde. De unde slăbirea. ÎnŃelegem astfel că, cheia pierderii în greutate este reducerea secreŃiei de insulină. (În absenŃa totală a insulinei există chiar o slăbire patologică: diabetul juvenil de tip I.)

5
METODA
55

Când privim la televizor clipurile pentru produsele alimentare, suntem întotdeauna surprinşi de contrastul ce există între diferite exagerări, fie că e vorba de un aliment pentru animale sau de unul pentru noi, bieŃii oameni. Când produsul în cauză este destinat prietenilor noştri necuvântători, scenariul mesajului publicitar este oarecum acelaşi. Intră mai întâi în scenă un veterinar, căci referinŃele unui profesionist sunt întotdeauna valoroase. Apoi prim-plan pe animal, un câine de exemplu, alergând pe câmp, cu scopul de a-i sublinia vitalitatea. Apoi, nu lipseşte decât să ni se atragă atenŃia asupra frumuseŃii blănii, privirii vioaie, care sunt semnul unei excelente sănătăŃi. În final apare veterinarul care ne explică faptul că, dacă animalul este într-o stare atât de bună, acest lucru se datorează stăpânului său care îl hrăneşte cu produsul X, a cărui calitate el a verificat-o în mod ştiinŃific. Şi enumeră toate nutrimentele indispensabile –proteinele, vitaminele, sărurile minerale, oligoelementele şi fibrele- pe care le conŃine. Dacă, în schimb, spotul publicitar laudă meritele unui produs alimentar pe care majoritatea muritorilor îl consumă în mod obişnuit, scenariul este cu totul altul: accentul se pune cel mai adesea pe preŃ sau pe condiŃiile de păstrare. Când într-un spot celebru, ciclistul ghinionist ajunge cu întârziere şi prietenii lui de drum au golit castronul de supă, îl linişteşte, căci punguŃa cu concentrat, căreia i se face reclamă, are nevoie de doar câteva secunde pentru a face o supă « ca la mama acasă ». Un adevărat substituit, fals, a cărui compoziŃie n-o bănuieşte nimeni (glutamat de sodiu, zaharuri, amidon modificat, conservanŃi..), şi nici nu se întreabă nimeni de absenŃa aproape totală a nutrimentelor. Când cei ce lucrează în publicitate elaborează un mesaj, profesionalismul îi conduce invariabil la enunŃarea unor termeni sensibili şi anume se referă la simbolurile ce au impact asupra subconştientul publicului. Chiar aşa, de ce să pomenim conŃinutul nutriŃional al unui aliment pentru a-i lauda calităŃile, dacă nimeni nu este sensibil la acest argument şi pe deasupra, nimănui nu-i pasă ?

IMPORTANłA ACORDATĂ HRANEI
După aproape jumătate de secol, civilizaŃia noastră a uitat treptat importanŃa pe care ar putea-o avea factorul alimentar, nu numai pentru sănătate, dar şi pentru supravieŃuire. Dieteticienii şi alŃi nutriŃionişti de avangardă, nepunând accentul decât pe aspectul energetic al alimentelor, industria alimentară s-a putut concentra exclusiv asupra obiectivelor economice, ceea ce a permis o dezvoltare fantastică în plan tehnologic. MentalităŃile s-au transformat. Urbanizarea, organizarea societăŃii, munca femeilor şi timpul liber au modificat treptat raportul indivizilor cu hrana. SituaŃia extremă este chiar modelul pe care ni-l oferă americanii. În această Ńară, procesul de hrănire este redus doar la satisfacerea unei nevoi fiziologice. Se mănâncă la fel cum se merge la toaletă, din obligaŃie. În aceste condiŃii, nu văd de ce ar cheltui mai mult şi de aceea alegerea se face mai întâi în funcŃie de preŃ. SoluŃia de marketing a fast-food-ului a fost de a propune un prânz cu 99 cenŃi. Mai puŃin de un dolar.
56

În cadrul sindicatelor din SUA, prânzul nu este niciodată luat în calcul. În mod oficial nu există. De aceea se mănâncă mergând pe stradă sau pe un colŃ al biroului, continuând munca. În toate cazurile, alimentul este redus la simplul rol de a tăia foamea. Prin urmare, trebuie să fie ieftin şi să fie mâncat cât mai repede posibil. FranŃa, ca majoritatea Ńărilor latine (Italia, Spania, Portugalia, Grecia) are, slavă Domnului, o altă concepŃie asupra hranei. Pentru francezul sadea, mâncarea aparŃine unei alte simbolistici. A se hrăni face parte din ritualul vieŃii. Chiar dacă acest lucru reprezintă un mijloc de supravieŃuire, este mai ales un prilej de răsfăŃ, căci a mânca se încadrează într-o intervenŃie hedonistă. TradiŃia culinară şi chiar gastronomică nu derivă doar din folclor, este o caracteristică fundamentală a culturii Ńării noastre. Este o artă, cu nuanŃele, particularităŃile şi caracteristicile sale geografice. Bucătăria şi produsele specifice FranŃei fac parte din zestrea căreia fiecare francez îi asigură, inconştient, continuitatea. Ora prânzului este deci sacră şi i se rezervă timpul necesar. În provincie, birourile, magazinele şi administraŃiile îşi închid uşile; cea mai mare parte a oamenilor se întorc acasă pentru a servi masa împreună cu familia. AlŃii se îndreaptă spre cafenele, cantine sau restaurante, cei mai norocoşi. Masa este un act important al vieŃii, ea în sine este o adevărată instituŃie. Arta de a trăi trece negreşit prin arta mesei. De aceea îi rezervăm timp şi nu ezităm să cheltuim bani pentru ea.

PARADOXUL FRANCEZ
Pe 17 noiembrie 1991, cea mai celebră emisiune de televiziune americană, «Sixty minutes», consacra 20 de minute unui reportaj intitulat «Paradoxul francez». Se arăta că francezii, care petrec o mare parte din timpul lor la masă, care mănâncă cu 30 % mai multe grăsimi ca americanii, care nu fac exerciŃii fizice şi beau de 10 ori mai mult vin, sunt mai sănătoşi decât americanii. Curba greutăŃii lor medii este cea mai lină din toate Ńările occidentale şi riscul de mortalitate cauzată de afecŃiuni cardio-vasculare este cel mai scăzut din lume, după Japonia. Emisiunea CBS-ului furniza şi observaŃiile OrganizaŃiei Mondiale a SănătăŃii, apărute în cadrul unui mare studiu epidemiologic numit « Monica ». Cum au reuşit francezii să reducă de trei ori riscurile cardio-vasculare în raport cu americanii, deşi fac contrariul celor recomandate peste tot în SUA, în termeni de prevenire? Oamenii de ştiinŃă, încremeniŃi, au trebuit să recunoască faptul că găsiseră mai multe explicaŃii: - francezii îşi fac timp pentru a manca; - iau trei mese pe zi; - servesc mese structurate (trei feluri, a căror compoziŃie diferă); - mănâncă mai multe legume şi fructe, deci mai multe fibre şi vitamine; - consumă grăsimi bune (ulei de măsline, de floarea soarelui, grăsime de gâscă, de raŃă şi de peşte);
57

- beau vin, roşu mai ales şi asta în mod regulat. De la lansarea conceptului de « paradox francez », care a declanşat o mărire a consumului de vin şi ficat de gâscă (foie gras) în SUA, studiile au evoluat. Ele dezvăluie astăzi că modul de alimentare ideal, care ar trebui luat drept model este cel care a fost întotdeauna în vigoare în toată zona mediteraneană şi din care cea mai mare parte a sudului FranŃei s-a inspirat Se poate spune că, văzând aceste observaŃii internaŃionale, ar trebui să facem « cucurigu » fără a ne schimba obiceiurile alimentare? SituaŃia franceză e cu siguranŃă satisfăcătoare dacă o comparăm cu cea a americanilor care este dramatică. Dar asta nu înseamnă că ea nu s-a degradat considerabil de câŃiva ani încoace. UN MODEL AMENINłAT Statisticile ne arată într-adevăr că greutatea medie a copiilor s-a mărit semnificativ în ultimii ani. În 20 de ani (1980-2000), procentul de obezi din rândul copiilor de 10 ani a trecut de la 5 la 13 %, o creştere de 260 %. Un sondaj făcut de curând în rândul tinerilor recruŃi din armată relevă că 25 % dintre ei aveau de pe acum nivelul colesterolului prea ridicat deşi doar 5 % împliniseră 20 ani. Paradoxul francez nu se mai verifică deci pentru generaŃia tânără. Şi asta din cauză că este singura care pentru moment şi-a renegat originile şi şi-a schimbat complet obiceiurile alimentare, adoptând fără rezerve, sub presiunea mesajelor publicitare, modelul alimentar nord-american, în care cola şi hamburgerul sunt în vârf. La adulŃi, obiceiurile alimentare s-au păstrat mai bine căci ele îşi au rădăcinile în tradiŃie. Au cunoscut totuşi o degradare lentă şi incontestabilă datorită modificării modului de viaŃă, suprastandardizării industriei agroalimentare şi impactului mesajelor publicitare. Însă, analizând componentele acestui mod de alimentare modern, remarcăm că este de aceeaşi natură ca şi bucătăria Americii, adică hiperglicemiant. Alimentele care se află acum pe mesele contemporanilor noştri sunt în principal: - făina albă, cu toate derivatele ei (pâine albă, sandwichuri, hot dog, pizza, biscuiŃi, prăjituri, crackers, paste albe, cereale rafinate...); - zahărul, în substituiŃi ai sucurilor de fructe şi alte băuturi carbogazoase, dar şi în dulciuri diverse şi mai ales în batoanele care « taie foamea »; - cartofii, mai ales în formele lor cele mai perverse: prăjiŃi, chips-uri sau gratinaŃi; - orezul alb occidental, care antrenează o glicemie cu atât mai mare cu cât este gătit în apă multă, care este apoi aruncată cu grijă; - aditivii alimentari şi alŃi conservanŃi, stabilizatori, gelifianŃi, compuşi ai glucozei, sirop de grâu sau de porumb, amidonuri modificate, maltodextrine şi alte feculente pe care le regăsim de acum sistematic în toate alimentele industriale; Altădată, mâncam legumele din grădină, fie doar şi în supă. Astfel, aportul corespunzător de fibre era în medie de 30 g pe zi de persoană. Astăzi, consumul zilnic de fibre este de 17 g, el trebuind să fie de cel puŃin 30-40 g. Acestea fiind zise, să revenim la subiect.
58

vor putea fi luate măsuri mai selective într-o prima etapă. . Toată strategia alimentară pe care o vom pune la punct va consta. că dacă avem tendinŃa de îngrăşare. În acest caz. Ea va consta întâi în a vă recentra obişnuinŃele alimentare în raport cu IG. Metoda se va împărŃi deci în două faze : . În măsura în care nu sunt restricŃii legate de cantitate. adoptând un regim alimentar marginal pentru a reveni apoi la vechile obiceiuri. . Nu va exista deci nici un motiv. precum şi de a alege bine grăsimile. când veŃi obŃine rezultatele scontate. este pentru că pancreasul nostru e într-o stare proastă şi secretă o cantitate excesivă de insulină. Încă o dată atenŃionez cititorii: este absolut indispensabil să citiŃi şi să înŃelegeŃi capitolele precedente pentru a va folosi de principiile Metodei. Kilogramele în plus de care va plângeŃi vin din proastele voastre obiceiuri alimentare şi mai ales din consumul mărit de glucide rele şi grăsimi rele. să reveniŃi la alimentaŃia dezordonată pe care o aveaŃi înainte. atunci când reîncepeŃi să mâncaŃi ca înainte. în capitolul precedent. Noul mod alimentar pe care îl veŃi adopta va fi neapărat mai variat. care este perioada de pierdere rapidă a kilogramelor şi de reînnoire.Metoda M. probabil mai multe luni. se pun la loc toate kilogramele pierdute. nu este vorba de a vă abŃine pentru o scurtă perioadă de timp. din cauza modificării randamentului metabolic pe care l-a îndurat organismul.redarea vitalităŃii maxime.. A mânca trebuie să rămână în primul rând o plăcere care se împărtăşeşte! ADOPTAREA BUNELOR OBICEIURI ALIMENTARE Metoda pe care v-o propun e simplă. pe de o parte în a evita alimentele cu IG ridicat şi pe de altă parte de a le favoriza pe cele al căror indice glicemic este scăzut.reintegrarea alimentaŃiei într-un context care n-ar fi trebuit să fie părăsit niciodată. după cum vom vedea. Trecerea de la alimentele din coloana stângă la cele din coloana dreaptă a tabelului IG ar trebui să fie suficientă pentru a obŃine o scădere substanŃială în greutate. în termeni de 59 . mai armonios şi mai ales mai echilibrat. se pot lua şi mai multe. Am înŃeles.faza I. Pentru a « merge » mai repede şi mai ales pentru a permite pancreasului să-şi refacă « sănătatea ». va permite realizarea unei bune gestionări a echilibrului ponderal. adică convivial şi gastronomic. Cu un regim hipocaloric. veŃi fi îndrumaŃi să adoptaŃi noi principii din care veŃi păstra multe aspecte pentru totdeauna. va fi nevoie de timp. Ea nu este totuşi canalizată doar pe slăbire ci îşi propune şi alte obiective: .asigurarea unei preveniri cardio-vasculare eficiente. cum am văzut. Cu metoda pe care o propun. căci unele pot contribui la scăderea în greutate. MulŃi dintre voi şi-au văzut silueta deformându-se din cauza urmării unor regimuri hipocalorice care erau foarte restrictive şi limitate ca durată.

Este timpul necesar pentru a se schimba obiceiurile alimentare: renunŃaŃi la cele rele şi adoptaŃi-le pe cele bune (alegerea glucidelor şi grăsimilor « bune »). FAZA I Ea va dura în funcŃie de fiecare individ în parte şi de obiectivul propus. . Această fază este uşor de suportat. preventiv. Dar înainte de a dezvălui amănuntele acestei faze. căci vor putea slăbi în sfârşit reîncepând să mănânce. de la una la mai multe luni. Cei care se aventurează să sară mesele. . organismul este în lipsă. comisă zilnic. La modul general.faza a II-a. faza I nu provoacă nici o frustrare. în fiecare zi. TREI MESE PE ZI Regula care constă în respectarea celor trei mese pe zi ar putea părea prea simplă pentru a mai fi menŃionată. Această fază este uşor de Ńinut. căci ea nu presupune nici o restricŃie legată de cantitate. IERARHIA CELOR TREI MESE 60 . Faza I este în schimb selectivă în sensul că anumite alimente vor fi excluse (glucide rele) sau consumate într-un anumit fel într-un anumit moment al zilei. beneficiile noului său mod alimentar. Aceste rezerve sunt de altfel cu atât mai substanŃiale cu cât masa e mai bogată. care nu sunt mai puŃin fundamentale. mai ales dacă mâncăm în oraş. răspunde cea din urmă. este important să trecem în revistă câteva puncte generale.vitalitate. bogată în proteine. Vă amintiŃi de cele discutate în capitolul privind regimurile hipocalorice: cel mai bun mijloc de a te îngrăşa este să nu mănânci! Dacă săriŃi o masă. care este perioada de « croazieră » pe care o vom prelungi la nesfârşit.Nu. căci cel ce mănâncă după poftă evită riscul crizei bulimice compensatoare. vitamine. Pentru vechii « abonaŃi » ai regimurilor hipocalorice. Ea are totuşi cea mai mare importanŃă. Implică faptul că nu trebuie sărită niciodată o masă şi că trebuie evitată ronŃăiala a la americani. Va fi fericit să constate. mai ales prânzul. se revoltă. în seara asta iau cina la nişte prieteni şi înŃelegi. Organismul se va « dezintoxica » şi anumite funcŃii metabolice (secreŃia pancreatică) se vor normaliza. fibre. pentru că silueta mea…» Iată ilustrarea unei erori colosale. săruri minerale şi oligoelemente. va fi chiar o bucurie. sunt cei care se tem cel mai mult să nu se îngraşe: « Vii sa mâncam? întreabă o secretară pe colega sa de birou. Mesele în oraş vor fi variate şi alimentaŃia va fi echilibrată. se găseşte deci în defensivă cu masa următoare şi profită în mod deliberat să-şi facă rezerve.

din nefericire cea mai mare parte a contemporanilor noştri procedează exact pe dos. Pentru că noaptea organismul îşi reface rezervele. un anumit aliment mâncat seara va fi mai « greu » decât dacă ar fi fost mâncat dimineaŃa sau la prânz. după cum v-am mai spus. În ceea ce priveşte cina. . fiind întrebată cum a acceptat să prezinte o emisiune matinală. Dat fiind că va fi prima etapă a noului vostru stil de viaŃă. sau evitat. O jurnalistă de televiziune. la ierarhizarea celor trei etape în mod invers celui normal: .cina este întotdeauna prea importantă. deci nu este nici un motiv pentru care să nu reuşiŃi şi voi. Răspunsul e simplu: dacă nu vă este foame dimineaŃa este pentru că mâncaŃi prea mult seara. în afară de faptul ca nu avem timp. . sau cât mai uşor posibil. VeŃi reuşi dacă vă doriŃi cu adevărat. Mai simplu spus.Când ne trezim dimineaŃa. Era mai bine altădată. TreziŃi-vă cu un sfert de oră sau douăzeci de minute mai devreme. prioritatea este munca. trebuie să-i dedicaŃi timpul necesar. micul dejun este cel mai neglijat. cu excepŃia meselor în interes profesional. Micul dejun. precizând de fiecare dată ceea ce trebuie făcut. uşurând considerabil masa de seară. mai mult decât este necesar pentru a ne potoli foamea. Sau în orice caz cât mai îndepărtată de ora de culcare. Unii obiectează: « Dar dimineaŃa.prânzul este normal. pe care vă invit să-l faceŃi. mai ales cele privind organizarea meselor de seară. 61 . adevărata problemă este că nu ne e foame ». Milioane de persoane ca voi l-au făcut deja. Reuşita voastră va fi pe măsura determinării voastre. ar trebui să fie cât se poate de uşoară. când se reuneşte întreaga familie şi ocazia de a ne aşeza pe masă bucate gustoase. prima masă a zilei. Astăzi. Cel mult. Argumentele evocate în general pentru a justifica această regretabilă practică sunt că: .micul dejun este inexistent.la prânz.seara este singurul moment de destindere. ar trebui să fie deci copios. AŃi remarcat că. CondiŃiile vieŃii moderne ne-au condus. Vom reveni succesiv asupra celor trei etape nutriŃionale ale zilei. cel puŃin îndeajuns de copios pentru a relaŃiona corespunzător cu micul dejun. băută fără cel mai mic aport de aliment solid. Este puŃin ca un cerc vicios. chiar lejer.dimineaŃa nu ne este foame şi nu avem timp (deja am văzut). a răspuns: « A trebuit pur şi simplu să îmi schimb obiceiurile! ». Este singurul lucru. în realitate. Prânzul trebuie să fie normal. Va fi cu atât mai uşor cu cât somnul vostru va fi foarte sensibil ameliorat de punerea în practică a ansamblului nostru de recomandări. Această practică este bineînŃeles catastrofală în plan metabolic. se rezumă la o simplă ceaşcă de cafea sau ceai. . el trebuie sa fie copios. Trebuie deci să « reactivaŃi pompa » de câteva ori. . stomacul este teoretic gol de aproape zece ore. adesea. MICUL DEJUN După cum am precizat. care presupunea trezirea la ora 4.

adică pe stomacul gol. Drept urmare. Ar fi totuşi mai simplu să suprimăm poluarea. toată faza I. vom putea începe micul dejun. Vom putea mânca un fruct. grape-fruit sau portocală). plus o lună în a doua fază. Dacă acest lucru este necesar. îl vom face. vitaminele de sinteză sunt mai puŃin asimilate decât vitaminele prezente într-un aliment. cum se procedează deja în Japonia. sau chiar să-l invităm să cumpere regulat doze de oxigen. Oricum. Mai mult. Ar trebui deci făcută o cură de drojdie timp de o lună. va fi probabil posibil să sfătuim pe fiecare să poarte mască de oxigen. din cauza unui principiu: dacă ne mulŃumim să acceptăm ideea conform căreia alimentaŃia modernă este lipsită de nutrimentele esenŃiale şi că este suficient. care este un produs natural. După cum am zis. pentru că există în produsele naturale şi alte substanŃe pe care le cunoaştem prea puŃin şi care au ca efect de potenŃializare a absorbŃiei lor. Ar fi totuşi păcat. în care industria agroalimentară nu se preocupă absolut deloc de conŃinutul nutriŃional al produselor sale. Pentru a avea doza zilnică de vitamina B. căci orice întârziere degajează o degradare considerabilă a vitaminelor. Trebuie ştiut că absenŃa sau cel puŃin insuficienŃa vitaminelor are o responsabilitate importantă în ceea ce priveşte oboseala. Se întâmplă mai ales în cazul vitaminelor din grupa B şi vitaminei C. oricare ar fi fructul ales pentru micul dejun. trebuie să-l bem imediat. să recurgem la produse de sinteză ale industriei farmaceutice. pentru a echilibra balanŃa. va trebui să vă refaceŃi rezervele. trebuie neapărat să-l mâncăm înainte de orice alt lucru. această doză importantă de vitamina B ar trebui să contribuie nu doar la reducerea oboselii ci ar da rezultate rapide în privinŃa rezistenŃei unghiilor şi a frumuseŃii părului. de mult timp nu mai conŃine aproape nici o vitamină. dar pe de o parte asta ar fi puŃin prea « ecologic » şi pe de altă parte mai multe pieŃe potenŃiale ar putea astfel scăpa de mai multe rele. aproape de cota de alertă iar pentru alŃii doar o veche amintire. dar numai dacă nu există o soluŃie naturală şi asta din diverse motive. 62 . Mai întâi. care contribuie la corectarea hiperinsulinismului. adică în farmacii. noi nu vom contribui la rezolvarea problemei dramatice a epocii noastre. Unii ar putea crede că e suficient să le caute acolo unde sunt. A bea un suc de fructe din comerŃ este o prostie. oricare ar fi dozajul. trebuie să notăm că. Îl găsim mai peste tot: în marile magazine. căci chiar dacă este « numai fruct ». kiwi fiind cel mai indicat căci conŃine de 5 ori mai multă vitamina C decât portocala. Dacă mâine aerul este poluat până la punctul la care devine irespirabil. Dacă fructul este stors. pentru mulŃi dintre voi. drojdia conŃine crom. într-un volum mai mic. în farmacii sau în magazinele specializate. FRUCTE ŞI VITAMINA C Prin ingerarea unui suc de fructe proaspete (lămâie. e suficient să consumăm drojdie de bere uscată.MAI ÎNTÂI VITAMINELE Cum nivelul vitaminelor este.

este necesar să începem de la micul dejun. pentru a permite acestuia să ajungă în intestinul subŃire şi astfel de a nu risca să fie blocat de un alt aliment. care îl va face să fermenteze. DIVERSE MODELE DE MIC DEJUN Obiectivul principal al fazei I este evident pierderea kilogramelor în exces. Toate formulele pentru mic dejun pe care le vom propune vor respecta deci acest principiu. el ajunge într-un stomac al cărui pilor este închis din cauza ingerării alimentelor (carne. Dacă un fruct este mâncat la sfârşitul mesei.). Acest obicei este pur şi simplu recomandat pentru confortul digestiv. . Dar unul din celelalte scopuri urmărite este de a da pancreasului şansa de a regăsi funcŃionarea normală. zahăr.. contrar tradiŃiilor. S-a putut demonstra că un mic dejun compus din pâine albă. restricŃia nu este aceeaşi. era la originea oboselii (scăderii de tonus) de la sfârşitul dimineŃii. Da aceea. . grăsimi. Ajunge astfel repede în intestinul subŃire. După cum am văzut în capitolele precedente.pâine integrală. Sărmanul pancreas care a fost maltratat atâŃia ani are nevoie uneori să-şi refacă sănătatea pentru a scăpa de această hipersensibilitate. În privinŃa fructelor preparate. la alegere sau în totalitate din : • glucide bune: . miere sau dulceaŃă.gem de fructe fără zahăr. perturbând procesul digestiv al celorlalte alimente şi pierzând de asemenea vitaminele esenŃiale. a căror digestie necesită două-trei ore. în afara faptului că trebuie să renunŃăm la obiceiul de a mânca fructe la sfârşitul meselor. unde este digerat şi absorbit. el a fost de fapt solicitat anormal pentru a produce insulină din cauza consumului excesiv de alimente hiperglicemiante. pentru că n-are nimic de făcut.Fructul. 63 . responsabilă de tendinŃele sale hiperinsulinice. Îl vom solicita deci mai puŃin. căci ele nu vor risca să fermenteze. nu ar trebui consumat la finalul meselor. Vom fi învăŃaŃi să avem o toleranŃă mai mare în ceea ce le priveşte. Fructul va fi astfel prizonier într-un mediu cald şi umed. peşte.cereale complete fără zahăr. pentru a-l lăsa să-şi regăsească funcŃiile normale. Contrar celor ce ar putea crede unele persoane. MICUL DEJUN GLUCIDIC Trebuie sa fie preferat cât mai des posibil şi mai ales când suntem acasă. Va fi compus. Recomandarea noastră este chiar de a aştepta un sfert de oră până la douăzeci de minute după ingestia fructului. căci este un aliment al cărui proces digestiv este scurt (de ordinul unui sfert de oră). fără restricŃii cantitative. Atunci când mâncăm un fruct. a mânca fructe la micul dejun nu are nici o influenŃă asupra scăderii în greutate. el trece în stomac dar nu rămâne acolo.

TărâŃele obişnuite sunt de fapt un concentrat de pesticide. dar o anumită cantitate din ele a fost din nefericire eliminată şi e greu de ştiut în ce proporŃie. că profesionistul este tentat să nu pună prea multe tărâŃe.fr 17 64 .michelmontignac. 92602 Asnières Cedex. pentru un bun echilibru alimentar. precizăm aici că tărâŃele ar trebui să fie obligatoriu de origine biologică. îi va lipsi totuşi integralitatea vitaminelor şi sărurilor minerale. însă nu oricare. Dacă nu găsiŃi pâine integrală adevărată la brutărie. este preferabil. În ceea ce priveşte pâinea din tărâŃe. • băuturi: . Glucidele bune • Pâinea integrală După cum vă sfătuiam. margarină) sau lactatele integrale vor fi excluse. deoarece făina din care este făcută nu este destul de « completă » cum se pretinde: ea cuprinde cea mai mare parte a componentelor bobului de grâu. O puteŃi însă înlocui şi cu crackers de tip Wasa fibre sau chiar cu pâine neagră (pumpernickel). . e pur şi simplu o pâine pe bază de făină albă în care brutarul pune tărâŃe17. Astfel. Nu pentru că ar fi prea scump. fie pentru a uşura fabricarea ei. adică fabricată cu făină care conŃine integral componentele bobului de grâu. 250. Din acest mic dejun.cafea decofeinizată. proaspete sau prăjite (pâine Montignac)18. toate grăsimile (unt. a cărui denumire este ambiguă. este greu de găsit o adevărată pâine completă.lapte degresat. 18 PuteŃi obŃine lista magazinelor ce comercializează produsele Montignac ca şi cea a fabricanŃilor de pâine prăjită integrală adresându-vă serviciului consumatorilor de Naturgie. . Nu o confundaŃi cu pâinea completă. dar dacă ea conŃine şi fibrele necesare pentru a scădea glicemia. veŃi putea eventual să o găsiŃi la un magazin cu produse dietetice.ceai uşor. (B. Tél. ci pentru că aluatul este mai greu de lucrat. : 01 47 93 59 59) sau pe site-ul Internet www. . Anumite tipuri de pâine. O pâine din tărâŃe ce conŃine cel puŃin 20 % din acest ingredient poate fi bună.• lactate: . fie pentru a o face mai aspectuoasă (creşte mai mult).brânză de vaci 0 % grăsimi sau iaurt slab. Mai întâi trebuie pâine integrală. În ce proporŃie? Asta e problema.lapte de soia.cicoare. ceea ce n-ar fi surprinzător căci încă este rară. AnumiŃi brutari adaugă chiar făină albă în pâinea lor completă.P. ca ea să se mănânce fără restricŃii la micul dejun. nu se consumă pâine (fără excepŃie) în timpul celorlalte două mese.tm. lucru rar întâlnit în brutării. . făcută exclusiv din faină completă. insecticide şi erbicide.

Ele nu au nici un adaos de zahăr sau caramel. « cerealele pentru micul dejun ». Toate sunt. ea conŃine doar 45 %. migdale şi fructe uscate pot fi bune dacă nu aveŃi de pierdut decât câteva kilograme. căci la unele persoane sensibile. conŃine 100 % fructe (fierte natural în sucul lor). provenite din culturi biologice. sau chiar un amestec al celor două.Ce vom pune pe această pâine integrală? În funcŃie de gusturi. Muesli. Cerealele pe care le recomandăm. mai ales cele pentru copii. Organismul trebuie rehidratat la maximum la trezire. Lactatele Ele constituie un aport de proteine şi de calciu. 0 % zahăr adăugat şi pectină (fibră solubilă). fulgii de cereale şi muesli vor trebui mestecaŃi încet şi impregnaŃi bine cu salivă. • Cerealele În limbajul curent. precum şi cu lapte cald sau rece (degresat bineînŃeles). Gemul fără zahăr nu are nici o legătură cu dulceaŃa cu slab conŃinut de zahăr în care nu trebuie să aveŃi încredere. în loc să conŃină 55 %. Ideal este. Dar atenŃie. Vom putea pune branză de vaci cu 0 % grăsimi sau gem fără zahăr. atunci când cereala este proaspăt zdrobită sau măcinată putem lua din ea maximum de vitamine. Băuturile La fel cum trebuie să mâncăm la micul dejun. care se prezintă în fulgi. pentru a avea reale şanse de partea lor pentru a se debarasa de ele mai rapid. • Cafeaua Este recomandabil (măcar în faza I) să vă dezobişnuiŃi de cofeină. să fie prepararate în momentul folosirii cu un aparat adecvat. Adică. este imperativ ca această brânză să aibă 0 % materii grase (MG). ea are ca efect stimularea secreŃiei de insulină atunci când pancreasul este într-o stare 65 . sau cu iaurt. Îl puteŃi deasemenea cumpăra prin poştă sau din magazinele specializate. sunt mai multe opŃiuni. dacă optăm pentru brânză de vaci (cu sau fără gem). deoarece în cel mai bun caz nu este diminuat conŃinutul de zahăr decât cu 10 până la 15 %. caramelizate atunci când nu li se adaugă miere. sunt bineînŃeles cerealele complete. alune. este important să bem multe lichide. interzise în această fază de slăbire. Gemul fără zahăr însă. Pentru cele care vor să slăbească mult (peste 10 kg) este preferabil să aştepte faza II. să ne amintim că aceste produse sunt pline de zahăr. Dacă întâmplător am uitat nobila lor origine americană. care conŃin nuci. Pentru a fi digeraŃi. Fulgii de cereale şi muesli pot fi amestecaŃi cu brânză de vaci cu 0 % materii grase. Practic. firesc. sau chiar ciocolată. sunt compuse mai ales din fulgi de porumb (corn fIakes) şi din orez expandat.

Totuşi. Pentru a diminua consumul de zahăr. în toate cafenelele şi barurile. îl putem lua ca atare. cu atât mai mult cu cât a devenit mai bună. dacă nu să vă dezintoxicaŃi. unde se găseşte acum. • Laptele Va trebui să-l alegeŃi pe cel degresat. toŃi cei care au renunŃat la adăugarea zahărului în cafea nu ar reveni pentru nimic în lume la vechile obiceiuri. Cineva a spus într-o zi : « Când nu punem zahăr în cafea. căci se va putea obŃine o onctuozitate mai mare adăugând cea mai redusă cantitate de apă. Dar. dar în cantităŃi rezonabile. o mare controversă. Acest lucru nu se mai întamplă însă şi astăzi. cafea decofeinizată. A spune că este o otravă este o afirmaŃie gratuită. E adevărat că altadată procedeul industrial de decofeinizare făcea bautura mai toxică decât chiar cofeina. Ajutorul provizoriu al edulcoranŃilor Este destul de clar că zahărul alb trebuie înlăturat pentru totdeauna. Miza economică a acestui produs fiind considerabilă. sau contrariul. la filtru. S-au spus multe lucruri despre aspartam care este. Să profităm de ocazie pentru a puncta câteva aspecte. cu condiŃia să nu fie prea concentrat. dar acest lucru nu a fost demonstrat ştiinŃific. Se spun multe lucruri despre cafeaua decofeinizată şi uneori lucruri contradictorii. Chiar dacă s-a adeverit că nu este toxic. mai ales la micul dejun. Trebuie deci. formându-vă obiceiul de a îndulci mai puŃin. Putem deci bea. în spatele zahărului. nu este nevoie să renunŃaŃi la ea. căci laptele integral este prea bogat în grăsimi saturate. Dacă vă place cafeaua cu lapte şi dacă o toleraŃi bine. Uneori o deficienŃă enzimatică este la originea digestiei proaste a laptelui şi în plus a amestecului cafea-lapte. nimic nu dovedeşte că nu poate deveni după un consum prelungit timp de mai mulŃi ani. cel puŃin în FranŃa.». Ceaiul are proprietăŃi diuretice interesante şi unii asiatici afirmă că anumite ceaiuri chinezeşti contribuie la slăbire. cel puŃin să vă dezobişnuiŃi de zahăr. veŃi putea utiliza în mod excepŃional edulcoranŃi de sinteză precum aspartamul. are un gust mai rău. în care cafeaua a modificat structura laptelui. este gustul zahărului şi tocmai de acesta va trebui să va dezobişnuiŃi progresiv. Unii autori îi atribuie totuşi proprietatea de a ajuta la topirea grăsimilor. ceea ce nu înseamnă decât că pentru anumite persoane este nerecomandată.proastă. la rândul său. mărind uşor cheltuielile energetice (termogeneza). ca şi partizanii (laboratoarele care îl fabrică) au rivalizat în studii pentru a încerca să demonstreze nocivitatea lui. detractorii săi (producătorii de zahăr). De 66 . Totul este o problemă de sensibilitate individuală. Preferabil este să-l alegeŃi pe cel praf. • Ceaiul Chiar dacă el conŃine puŃină cofeină.

franceze şi americane. Studii. ce au ca efect scăderea trigliceridelor în mod semnificativ. în măsura în care mesele sunt fie proteino-lipidice. Cine poate spune care vor fi efectele lor pe termen lung asupra organismului? Recomandarea noastră va fi deci de a-l folosi provizoriu (dacă este nevoie). În schimb. veŃi putea folosi fructoza rezonabil la prepararea dulciurilor. Iată un motiv în plus să profitaŃi de faza I pentru a vă dezobişnui de gustul zahărului. MIC DEJUN PROTIDO-LIPIDIC 67 . A fost totuşi acuzată că ar favoriza mărirea concentraŃiei trigliceridelor. Este pe alocuri micul dejun anglo-saxon. de mezeluri. cu mare zgârcenie. în final. curba glicemiei ar risca să se mărească anormal. ea este recomandată pentru prepararea deserturilor. de a destabiliza metabolismul. ceea ce este mult. având totuşi o diferenŃă importantă: exclude complet prezenŃa glucidelor. Edulcorantul va trebui să folosească doar la traversarea acestei etape de tranziŃie şi progresiv trebuie redus. ale cărei merite au fost lăudate pentru că nu este cancerigenă şi că IG-ul său este mic. dacă masa următoare ar conŃine glucide. Urmând principiile Metodei (cum vom vedea ulterior).fapt este aceiaşi problemă ca la toŃi aditivii chimici alimentari. riscul va fi totuşi puŃin mai mic. pericolul va fi poate mai mare. MIC DEJUN GLUCIDIC Recomandat Suc de fructe proaspăt Un fruct (de mâncat cu 15 minute înainte) Pâine integrală Wasa fibre Cereale brute fără zahăr Gem fără zahăr Brânză de vaci 0 % MG Iaurt 0 % MG Lapte praf degresat Cafea decofeinizată Tolerat Pâine completă Pâine cu tărâŃe Muesli Pâine neagră germană Pâine prăjită suedeză Gem fără zahăr Compot fără zahăr Lapte degresat lichid Ceai Cafea + cicoare Ciocolată Interzis Pâine albă PesmeŃi Croissant Brioşe Pâine cu lapte Pâine cu ciocolată Madeline DulceaŃă Miere Brânză de vaci completă Lapte integral sau semi-degresat Cafea normală MICUL DEJUN PROTIDO-LIPIDIC SĂRAT Altă variantă a micului dejun: formula care constă în consumul de carne. fie protido-glucidice. tind să arate că dacă aspartamul nu este toxic el însuşi. În faza a II-a. de ouă. ar avea tendinŃa. dar vom reveni asupra acestui subiect. chiar şi celor bune (fără pâine). chiar cu glucide cu indice glicemic mic. de brânză. perturbând glicemia la masa următoare. În faza I. etc. Cât priveşte fructoza. el nu va modifica glicemia. neantrenând riscul de secreŃie de insulină. nu se întâmplă decât la cei care au probleme serioase în această privinŃă şi care ar consuma mai mult de 100 g pe zi. Folosit în timpul unei mese. dacă nu chiar abandonat. În realitate.

de exemplu. Căci dimineaŃa. este imperativ ca cei care au hipercolesterolemie să îl excludă din start. iaurt) pentru a avea un aport suficient de proteine şi calciu.Recomandat Ouă prăjite Ouă tari Ouă ochiuri Omletă Bacon Cârnăciori (chipolatas) Jambon de casă Jambon alb Brânzeturi Somon afumat Lapte degresat sau semidegresat Cafea decofeinizată Ceai Tolerat Suc de fructe (de băut cu 15 minute înainte) Lapte integral Cafea + cicoare Interzis Pâine albă Pâine integrală PesmeŃi Croissant Pâine cu lapte Pâine cu ciocolată Madeline DulceaŃă Miere Cereale Cafea normală Ciocolată Fructe O menŃiune importantă: acest mic dejun presupunând o cantitate mare de grăsimi saturate. În ceea ce priveşte băuturile. organismul are nevoie să reconstituie rezervele de glucoză (glicogen hepatic şi muscular). MIC DEJUN DIN FRUCTE Recomandat Portocale Mandarine Grapefruit Kiwi Mere Pere Mango Fragi Zmeură Tolerat Struguri Cireşe Alune Prune Curmale Fructe deshidratate Banane verzi Migdale Interzis Banane coapte Salate de fructe din conservă Fructe conservate 68 . brânză de vaci. este preferabil să luaŃi un prânz fără lipide. MIC DEJUN DIN FRUCTE Un mic dejun în totalitate din fructe este posibil. căci tradiŃionalul bufet de dimineaŃa oferă în general o largă paletă de posibilităŃi. când sunteŃi în vacanŃă într-o Ńară exotică. Acest mic dejun trebuie totuşi să rămână excepŃional. centrat pe glucide bune şi să mâncaŃi fructele la gustare. pe stomacul gol. Este de fapt tipul de mic dejun pe care il puteŃi obŃine cel mai uşor când sunteŃi la hotel. recomandările sunt exact aceleaşi ca şi cele conŃinute în formula glucidică. Dar adăugaŃi cel puŃin un lactat degresat (lapte. Dacă adoptaŃi acest model de mic dejun.

ar trebui să vă permită rapid dispariŃia aceastei nevoi şi de a stăpâni mica foame de la ora 11. profitaŃi pentru a mânca un fruct. În ipoteza în care doriŃi totuşi să mâncaŃi ceva cu ocazia unei pauze. Un ou fiert tare este de asemenea recomandat. peşte. 69 . CrudităŃile Este de departe tipul de antreu care trebuie întotdeauna preferat. ceea ce poate fi o obişnuinŃă profesională.brânză sau un iaurt. Va cuprinde. ouă. putem recomanda: . de exemplu legume verzi). Ca şi micul dejun. Vă puteŃi de asemenea alege o bucăŃică de brânză (slabă dacă este posibil). el nu este limitat cantitativ.castraveŃi. carne. . . care asigură o buna funcŃionare a stomacului. Va trebui totuşi să fie suficient pentru a putea da senzaŃia de saŃietate. CrudităŃile conŃin în general o importantă cantitate de fibre. ANTREUL Va putea fi constituit din crudităŃi. Dintre ele. Un măr. şi anume acela de a nu solicita prea tare pancreasul. care vă vor conduce mai ales la adoptarea unui mic dejun mai puŃin hiperglicemiant. de exemplu.roşii.un fel principal însoŃit de glucide foarte bune (cu un IG foarte scăzut. Va fi consumat fără pâine. scoici sau crustacee. este probabil din cauză că faceŃi o uşoară hipoglicemie. în general: . . Punerea în practică a recomandărilor acestui capitol. Există acum porŃii mici de brânzeturi ambalate individual care sunt uşor de transportat. dacă nu preferaŃi să mancaŃii câteva migdale sau alune (care sunt foarte bogate în vitamine). fără a degaja mirosuri neplăcute. Ele conŃin pe de altă parte săruri minerale şi vitamine.Mure Smochine Caise Nectarine Prune GUSTĂRILE Dacă aveŃi obiceiul să ronŃăiŃi câte ceva la sfârşitul dimineŃii. care vor fi cu atât mai bine asimilate cu cât alimentul nu este gătit. PRĂNZUL Prânzul trebuie de asemenea să respecte unul din obiectivele fundamentale urmărite în faza I.un antreu.

adică făcut cu oŃet. • păpădie. fie ceea ce e mai de preferat. CrudităŃile vor putea fi asezonate cu un sos vinegretă normal. râşnit sau pisat. mâncare gătită din acest grâu 70 . conopidă. • creson. • salata mâche. . brânză de vaci cu 0 % MG. scoicile şi crustaceele - 19 Bulgur = grâu măcinat mare. fasole verde. care asigură o bună prevenire a bolilor cardio-vasculare. . va trebui să daŃi prioritate uleiului de măsline. avocado. • andive. morcovi raşi. BineînŃeles.Ńelină.porumbul.orezul.cartofii. . varză (roşie sau albă). ca amidonul şi diverse făine suspecte. łelina va putea fi preparată în sos remoulade. ciuperci de cultură. adică un sos de maioneză. inimă de palmier. care conŃin zahăr şi alŃi aditivi nedoriŃi. Vor putea fi acceptate în salate: nucile.grişul sau bulgurul19. alunele şi mugurii de pin . dar şi toate salatele : • lăptuci. Vor trebui în schimb refuzate categoric crutoanele şi pâinea prăjită. În acelaşi fel. sunt ingrediente pe care le întâlnim adeseori la restaurant sau la bufet şi de care va trebui să uitam în timpul fazei I: . ulei. ridichii. nu va trebui să consumăm maioneză şi vinegrete gata preparate. anghinare. Printre salatele compuse. brocoli. • salata scarole. praz. Peştele. În măsura posibilului. castraveciori cornişon. sare şi piper şi eventual puŃin muştar. crupe de grâu. se va putea adăuga castraveŃilor fie puŃină smântână proaspătă degresată.

ObişnuiŃi-vă să vă sâcâiŃi furnizorii ca să vă spună compoziŃia produselor lor. mai ales cel marinat în ulei de măsline (carpaccio). 71 . . artificial gustul. cea mai mare parte a peştilor. ca toate felurile gata preparate. Cu cât vor conştientiza problema cu atât vor fi mai constrânşi să-i dea atenŃie. Apoi. Atunci când sunteŃi la restaurant.anşoa. din memorie. . conŃin numeroşi aditivi alimentari: lianŃi pe bază de făină. .scoicile Saint-Jacques. adică să nu fi fost fabricate industrial. de fecule sau amidon. Mezelurile Prima recomandare referitoare la mezeluri: reduceŃi uşor consumul lor şi înarmaŃi-vă cu o anume neîncredere. . . Să ne amintim. pentru că deseori sunt făcute cu carne de calitate îndoielnică. va constitui antreul ideal. .crabii. Nu vă privaŃi deci de somon. stridii şi langoustine. 20 21 fructe de mare Terină = vas de ceramică pentru diverse preparate culinare. LimitaŃi-vă consumul şi asiguraŃi-vă de calitate. BineînŃeles că toate terinele21 pe bază de peşte vor fi binevenite cu condiŃia să fie « de casă ». Când sunt fabricate în circuitul industriei alimentare.heringii (evitând bineînŃeles nedoriŃii cartofi).caviarul şi toŃi substituenŃii săi. în general carne de porc rezultată din mari acumulări.sardinele (fripte sau în ulei de măsline. scoicilor sau crustaceelor care pot face obiectul unui antreu: .FolosiŃi şi abuzaŃi de peşte de fiecare dată când vi se iveşte ocazia. zahăr sub toate formele sale (sirop de glucoză şi alte polidextroze) şi inevitabilul glutamat care pune în evidenŃă. dacă este posibil).creveŃii. AŃi înŃeles că. Mai întâi. . hering. cu cât peştele e mai gras (sardine.scrumbiile. pentru că cele care se găsesc în marile reŃele de distribuŃie sunt pline de aditivi (nitraŃi).gambas şi scampis20. fel de mâncare pregatit în acest vas. . A fost de altfel demonstrat că grăsimile conŃinute în peşte contribuie la scăderea în greutate mărind cheltuiala energetică (termogeneza). pentru că ele conŃin o cantitate importantă de grăsimi saturate (variabilă în funcŃie de părŃile folosite şi modurile de fabricaŃie). somon sălbatic) cu atât mai mult va contribui la scăderea concentraŃiei trigliceridelor şi la protejarea sistemului cardio-vascular. . terinele.toate celelalte scoici şi alte crustacee. Dar mai ales. . scrumbie.langusta şi homarul.tonul. ceea ce din păcate este din ce în ce mai des întâlnit. .

PrecizaŃi că vreŃi să vă fie servită fără pâine prăjită. mai multe alimente. adresa unei echipe specializate care va veni la voi acasă sau la casa de vacanŃă a prietenilor voştri să vă pregătească porcul şi să vă gătească atent caltaboşi. cotlete şi jambon. Rămânea de făcut ceea ce în bucătăria franceza se numeşte « bucătăria porcului ». Printre alte antreuri posibile să amintim brânza. porumb sau crutoane. veŃi găsi informându-vă. D. Ouăle conŃin anumite grăsimi saturate.. a căror calitate depinde de calitatea ouălor. deoarece regăsim în ele numeroase vitamine (A. aparŃinând categoriilor mai sus menŃionate. dar ele nu sunt foarte bine asimilate din cauza prezenŃei lecitinei. l-am exclus benevol din rubrica mezelurilor. veŃi putea găsi orez. Pateul de foie gras va trebui deci mâncat cu salată. aflaŃi exact de la chelner sau de la şeful de sală compoziŃia exactă. Va fi cu siguranŃă mai ieftin decât dacă ar fi să cumpăraŃi de la raionul de mezeluri al supermarketului şi incontestabil mult mai bun din toate punctele de vedere şi mai ales pentru sănătatea voastră şi alor voştri. Riscul cardio-vascular va fi deci mai mic în cazul hipercolesterolemiei. dacă veŃi comanda un antreu ce cuprinde mai multe feluri de alimente. Acest aliment posedă virtuŃi nutriŃionale puŃin cunoscute. În privinŃa pateului de ficat de gâscă (foaie gras). Totuşi. de formă rotundă. căci este vorba de un fel excepŃional. K. B8. Ouăle pot face obiectul antreurilor: ouă tari. ouă cu maioneză. cea mai mare parte gata să fie pusă în congelatorul de acasă. pentru că dacă nu sunteŃi atenŃi. lebăr. B9 si B12). Ouăle Ouăle. ConŃine de fapt o proporŃie importantă de grăsimi mononesaturate (acid oleic). La restaurant.Acum câŃiva ani. Acesta ii hrănea şi când erau mari. vor putea face obiectul amestecurilor armonioase. Ele prezintă un interes nutriŃional excepŃional. Alte antreuri posibile După circumstanŃe şi imaginaŃia fiecăruia. cum va fi cazul Salatei de Nisa sau Assiette landaise22. sau măcar a bucătarului şef. atunci când sunt proaspete şi obŃinute în urma unei hrăniri tradiŃionale a găinii. care este de obicei Crottin de Chavignol23 cald pe un pat de salată. fabricată în Sancerrois. pâinea prăjită care îl insoŃeşte este interzisă în faza I. Acest lucru consta cel mai des în a da pe jumătate cu un Ńăran.. FiŃi atenŃi mai ales la faimoasa salată cu şuncă. ouă ochiuri. unul dintre ei revenea orăşeanului. fripturi. amestecate cu restul. în familiile tradiŃionale franceze care nu tăiaseră complet legăturile cu originile lor rurale. au un galben arămiu. Se cumpărau doi purceluşi de lapte care se dădeau fermierului. care au proprietatea de a proteja sistemul cardio-vascular. În toate satele din FranŃa. « se tăia porcul ». omlete. 72 . în care prezenŃa acestora din urmă a devenit simbolică în favoarea crutoanelor. E. Antreurile interzise 22 23 Assiette landaise = platou cu specialităŃi de file de raŃă sau gâscă Crottin de Chavignol = brânză uscată şi tare.

tarte şi plăcinte englezeşti . legume verzi conŃinând o mare cantitate de fibre sau leguminoase. BineînŃeles. În măsura în care cunoaşteŃi regulile de bază ale metodei noastre. din pasăre sau din peşte şi ca garnitură. 73 . legume care figurează în lista cu glucide foarte bune. nu va trebui să aveŃi încredere în tocăniŃe şi alte mâncăruri care. În majoritatea cazurilor va fi suficient să judecaŃi prin analogie. vol-au-vent şi alte foitaje. deci. nici daŃi prin făină şi apoi prăjiŃi. fără excepŃie pot fi aleşi. astfel încât să limitaŃi la minim consumul grăsimilor saturate. întrebaŃi la bucătărie. dacă sunteŃi la restaurant. . este acceptat sau nu. nu acceptaŃi decât peştele în staniol. . ceea ce nu se întâmplă. în cea mai mare parte. La fel se întâmplă şi cu alimentele ce trebuie neapărat excluse din alimentaŃia voastră. selecŃionaŃi dintre cărnuri pe cele care sunt mai puŃin grase. vă va fi uşor de aflat dacă un anumit aliment (exotic. în numeroase cazuri. care este adesea acoperit cu o textură nedorită conform principiilor noastre. Ca întotdeauna. Nu aveŃi încredere nici în escalop. în cazul marilor restaurante. . Iată totuşi o listă a câtorva dintre ele : . care nu figurează pe listă. Carnea În afară faptului că e bine să luaŃi peşte dacă aveŃi de ales. sunteŃi capabili să vă faceŃi voi-înşivă inventarul sau să descoperiŃi o specie rară parcurgând un meniu sau într-un colŃ al farfuriei voastre. pe care numai carnea de pasăre se poate lăuda că le are. . la grătar sau gătit la abur.sufleurile pe bază de făină albă. Vor fi.paste albe. vă vor fi servite în mijlocul unui sos « betonat » cu făină albă. FELUL PRINCIPAL Felul principal al prânzului va fi întotdeauna alcătuit din carne. căci conŃin grăsimi nesaturate (cele bune). al căror indice glicemic este mai mic sau egal cu 35.orez alb (mai ales cel glutinos). cu singura menŃiune că nu vor putea fi nici pane. De asemenea fileurile de gâscă (magrets) nu conŃin decât puŃine grăsimi saturate. de exemplu).Unii ar putea crede că tot ceea ce nu este menŃionat este interzis! E fals! căci există o asemenea varietate de produse. Vita. . oaia şi porcul sunt cărnuri mai grase (calul şi viŃelul mai puŃin). Peştele ToŃi.tot ce este pe bază de cartofi. Păsările le sunt deci superioare în această privinŃă.grişul rafinat.buşeuri regale. din fericire. că lista noastră n-ar putea fi nicicând exhaustivă. În stadiul în care vă aflaŃi. adică cele al căror IG este sub 15.

dacă este. ci impus de indieni. un aliment local cu totul excepŃional. înseamnă să-Ńi baŃi joc de lume. am fost tentat să dau buzna în bucătărie şi să-i răstorn bucătarului oalele cu glucide rele în cap. să ne atragă în sanctuarele lor după săptămâni de aşteptare. pentru că ar trebui să fie un reflex înainte de a comanda ceva la restaurant. De multe ori. 24 25 Bulion = supă concentrată de carne (zeama în care a fiert carnea). Dacă întrebaŃi de altă garnitură. În acelaşi fel. ca să-l pedepsesc pentru lipsa de creativitate. Cel mai bun dintre ele va rămâne totuşi amestecul de suc de lămâie şi ulei de măsline extravirgin. Dacă nam făcut-o niciodată nu e pentru ca sunt « bine crescut ». conŃin: salvie. veniŃi să înlocuiască sclavii negri în momentul emancipării lor. peştele congelat este cea mai bună garanŃie a prospeŃimii. Ierburi de Provence = diverse plante aromatice. uscate şi măcinate folosite la condimentarea mâncărurilor. de vreme 80 % din clienŃi refuză să iasă din veşnicii cartofi. Mie personal mi-a fost mai greu la Pointe-à-Pitre decât la Paris să găsesc un restaurant care să servească un bun piure de cristofine. pentru a ne prepara cu grijă un mic piure de cartofi bun. dafin etc 74 . vă veŃi aştepta să vi se servească acele excepŃionale varietăŃi de legume exotice de care vorbesc toate cărŃile de botanică. rosmarin. mai bogat în vitamine. Garniturile Ca întotdeauna. Dar ca el să troneze în mijlocul celor mai mari meniuri gastronomice. Baza alimentaŃiei sale este de fapt constituită din orez alb şi cartofi care sunt bineînŃeles importaŃi. orez şi paste?» Unii bucătari. cu atât mai mult cu cât e facturat ca şi cum ar fi vorba de trufandale. în asemenea cazuri. după ce a îngrăşat porcii timp de secole. nu produce nimic. ci pentru că ştiu că sărmanul ar fi spus: « La ce bun să fac altceva. o excepŃie în termeni de creativitate? Că fast-foodul din cartier sau cantina orfelinatului « şi-au servit cartoful ». Acasă. Ei continuă totuşi să fie admiraŃi de cele mai bune ghiduri gastronomice.Sosurile vor face obiectul aceleaşi neîncrederi ca cele pentru carne. vă va răspunde invariabil « Orez sau poate paste ». Atunci când mergeŃi pentru prima oară la Guadeloupe. căci acea insulă de vis. în nouă cazuri din zece. De fapt. chiar şi dintre cei mai mari. precum ultimul bucătar de cantină şcolară. crezând că vă va fi pe plac: « cartofi prăjiŃi sau cartofi sote ». fie la foc foarte mic într-o oală acoperită în care aŃi pus un strop de ulei. nu e aşa. cimbru. se străduiesc chiar. mi-ar fi spus trist. Cum poate. întrebaŃi: « Ce garnituri serviŃi? ». Exemplele de incoerenŃă în obiceiurile alimentare în acest domeniu nu lipsesc. care ar putea fi o adevarată oază şi ar exporta în toată lumea remarcabilele sale legume tropicale. prin definiŃie. după cum ştiŃi. un star al bucătăriei să nu aibă acel punct de discernământ. deşi nu a fost niciodată cultivat. se prea poate. ne putem extazia că orezul creol poate simboliza bucătăria locală în aceasta Ńară. fie într-un bulion24 simplificat făcut cu ierburi de Provence25 (o lingură de supă la un litru de apă). CumparaŃi file de peşte cod sau de merlucius pe care îl veŃi găti în diverse feluri. Ospătarul vă va răspunde.

de magneziu şi de potasiu.. Şi lista nu e deloc exhaustivă. BRANZĂ SAU DESERT ? În faza I.ciuperci. dar şi: . .dovlecei. cultivată în regiunileLyonnaise. însă de la ea se consumă tijele. . Dacă nu au nimic din toate astea. frunzele. .spanac. .mazăre. .năut. cel mai ades. A.ardei verde. . . mulŃumiŃi-vă cu o salată şi faceŃi de ruşine gazda. 75 .conopidă.Atunci când sunteŃi la restaurant. MâncaŃi brânza fără pâine. partea verde foarte colorată. Bette. . conopidă sau brocoli. .vinete. De fapt.. ne vom întreba cum am putut mânca altfel aşa de mult timp. Beta vulgaris var. Crudă este o excelentă soursă de vitamina C. Insistând puŃin.mărar. Legumele pe care vi le putem recomanda în faza I sunt următoarele: .(lat. deşi veŃi spune. Altă posibilitate de a înlocui suportul ce îl 26 Blettes.roşii. .linte.salsifi.măcriş. .varză. va trebui să vă mulŃumiŃi. Un şiretlic ce permite să reuşim fără tranziŃie constă în a mânca brânza cu salată. Parisienne şi le Midi. e la fel de simplu ca şi neîndulcirea cafelei. . Când vom reuşi. e greu. Frunzele se pot găti ca şi spanacul.fasole uscată sau fasole oloagă. Face parte din aceeaşi specie cu sfecla.varză de Bruxelles. veŃi fi chiar surprinşi să constataŃi că este totuşi posibil să primiŃi fasole verde. cereŃi deci să vă servească altceva decât ce li se serveşte celorlalŃi. .varză acră. Cicla) plantă originară din estul bazinului mediteranean. . .Ńelină. .fasole verde.bette26. . . spanac.brocoli. cu brânză. Partea fibroasă se pregăteşte cu sos de Mornay sau olandez sau cu vinegretă. .

Altădată aŃi fi recurs la un sandwich. caise. din diverse motive. evitându-le pe cele cremoase. Brânza de vaci conŃine o cantitate deloc neglijabilă de glucide (glactoza) în zer. Cât priveşte deserturile. mai puŃin banana coaptă. Ne putem gândi la mai multe soluŃii. Sau puteŃi consuma o spumă de ciocolată sau o prăjitură cu ciocolată făcută fără zahăr. Bananele verzi nu sunt interzise. şi consumând multă ar putea relansa la sfârşitul mesei o secreŃie mai importantă de insulină ceea ce ar risca stocarea grăsimilor ingerate înainte. să nu aveŃi timp să dejunaŃi normal. va trebui să trageŃi o linie în timpul fazei I. fără excepŃii. cu ciocolată cu peste 70 % cacao. interzis. PuteŃi de asemenea sa mâncaŃi două mere cu 50 g de alune sau migdale (se găsesc gata decojite). puteŃi totuşi să faceŃi ouă à la neige sau lapte de pasăre.. sau mai bine alternaŃi cu portocale. Vom vedea că va putea eventual să reapară în faza II. care provoacă un răspuns glicemic important (index glicemic de 60). PRÂNZ CU FRUCTE Toate fructele sunt bune. deoarece indicele lor glicemic e mai mic: 45. PRÂNZUL « LA BOTUL CALULUI » Este posibil.) sau dintr-o prăjitură cu fructe ce nu conŃine nici zahăr. cu condiŃia să conŃină adevărata pâine integrală..constituia pâinea: folosiŃi o bucată de brânza tare (caşcaval de exemplu) pentru a manca o brânză moale (brânză proaspătă). În măsura în care v-am explicat că era important să nu săriŃi niciodată peste o masă. Acasă. În măsura în care este posibil. al cărei IG este 22 (vedeŃi reŃetele din anexa I). căci există puŃine posibilităŃi de a consuma unele fără zahăr. făină sau unt. chiar dacă are 0 % MG. De aici recomandarea de a consuma doar brânzeturi bine scurse şi de preferat brânzeturi de capră şi oaie. O doza de 60 până la 80 grame ar trebui să constituie maximul. nici unt (vedeŃi reŃeta de clafoutis în anexa I). veŃi completa cu un iaurt. piersici. prune negre. desertul va putea fi întotdeauna alcătuit din fructe coapte (mere. cel puŃin în faza I. care este de acum înainte. PRÂNZ CU BRÂNZĂ SAU OUĂ 76 . Pe de altă parte. studii recente au demonstrat că proteinele din laptele de vacă şi mai ales din lactoserum (zer) provoacă un răspuns insulinic important. MâncaŃi de exemplu trei sau patru mere. la nevoie îndulcite cu fructoză. să ştie că nu este recomandat a se consuma o cantitate mare de brânză de vaci. va trebui să alegeŃi întotdeauna brânzeturi albe scurse. Pentru cele ce au cu adevărat intenŃia de a slăbi. Totuşi. va trebui deci să găsim mijlocul prin care să respectam un minim. nici faină.

cum era înainte. ea este de cele mai multe ori ocazia unui festin. Putem. o invitaŃie) în cadrul relaŃiilor sociale. să judecam după acelaşi principiu ca pentru prânz. Aceste fructe au un risc foarte scăzut de a fermenta în stomac. UITAłI-LE ÎN FAZA I A renunŃa la pâine la cele două mese principale este un principiu de bază important de respectat. PÂINEA ŞI VINUL. adică 77 . Mai bine beŃi apa în faza l sau ceai. veŃi putea. Două sau trei ouă tari pot de asemenea să constituie o soluŃie. v-aŃi putea gândi că aş fi putut fi mai nuanŃat şi n-aş fi interzis decât pâinea albă. fie acasă fie în oraş (o ieşire. Vom reveni în faza a II-a asupra modului în care trebuie băut şi asupra proastelor obiceiuri la care vă trebui să renunŃaŃi. mai ales dacă aveŃi multe kilograme de dat jos. Ceaiul are proprietăŃi digestive pe care le putem atribui tuturor băuturilor calde. CINA Cum am avut deja ocazia să precizăm. scopul este de a stimula prin orice mijloc pancreasul. Dacă le putem adăuga o mică roşie proaspătă. alături de brânză. În faza I. Nu vă veŃi îngrăşa neapărat. cina ar trebui să fie cea mai uşoară masă a zilei. nu ezitaŃi. Acasă. dar nu veŃi slăbi aproape deloc. oricare este binevenit. În faza I. să vă limitaŃi la jumătate de pahar pe care îl veŃi bea la sfârşitul mesei. profesionale sau amicale. cea mai mică secreŃie de insulină. va fi uşor să vă schimbaŃi obiceiurile. împreună cu murele.Orice tip de brânză este bun. poate fi o variantă. Este de fapt interesant să puteŃi servi de trei sau patru ori pe săptămână cine protido-glucidice. Mâncându-le cu brânză cu 0 % MG nu este greşit. Vom vedea mai departe că vor fi acceptate chiar la sfârşitul unei mese normale. Prânzul fiind prin definiŃie protido-lipidic. este mai bine să vă lipsiŃi de el complet în faza I de scădere în greutate. în care puneŃi câŃiva fragi. ToŃi cei care au încercat sa bea ceai în timpul unei mese normale. O porŃie de 250 g de brânză de vaci cu 0 % MG. în faza II. la extrem. ar putea frâna scăderea în greutate. referitor la compoziŃie. cu condiŃia să fie cât mai puŃin grasă posibil (dacă nu veŃi fi repede scârbit) şi mirosul său să fie compatibil cu locul în care o consumaŃi (biroul vostru. cina va putea să nu mai fie atât de pantagruelică. zmeură sau kiwi. Micul dejun fiind de-acum mai copios şi prânzul nemaifiind uitat. dar limitând în special grăsimile şi evitând carnea dacă deja am consumat la prânz. care fac excepŃie de la regula conform căreia fructele trebuie mâncate pe stomacul gol. de exemplu). În privinŃa vinului şi a alcoolului în general. chiar dacă nu este suficientă pentru a constitui depozite de grăsime. Dacă surplusul de kilograme nu este semnificativ. La o masă protido-lipidică. AmintiŃi-vă însă că pâinea integrală autentică are IG 40. dimpotrivă. vor fi mai puŃin grele pentru stomac. Din nefericire. au descoperit nu numai plăcerea dar şi beneficiile lui. Acestea sunt de fapt puŃinele fructe. Nici unul nu este contraindicat. orice glucidă îl însoŃeşte trebuie obligatoriu să aibă un indice glicemic mai mic sau egal cu 35. cum procedau altădată englezii. De aceea dacă preferaŃi să beŃi un ceai de plante (fără zahăr) la masă.

Bigorneaux. reabilitând anumite legume pe care nu le mai consumaŃi astăzi. Singura regulă de respectat în faza I este să le gătiŃi şi să le consumaŃi neapărat fără grăsimi. Dar cina va fi mai ales ocazia de a reveni la tradiŃiile pierdute. fasolea sau mazărea. ca lintea.Buccinum undatum) 78 . Pétoncles = specii de scoici Bulots = melci (lat. MASĂ PROTIDO-LIPIDICĂ FAZA I cu glucide cu indice glicemic foarte mic CrudităŃi Sparanghel Roşii CastraveŃi Anghinare Ardei łelină Ciuperci Fasole verde Praz Inimă de palmier Varză Conopida Cornişon Avocado Germeni de soia Lăptuci Andive Salata mâche Păpădie Salata scarole Creson Brocoli Ridichii Morcov (ras) Linte Interzis Sfeclă Porumb Orez Bulgur Cartofi ANTREURI Peşte Mezeluri Somon afumat Cârnăciori uscaŃi Somon marinat Jambon crud Sardine Jambon alb Macrou Cârnăciori porc Hering CârnaŃi uscaŃi Anşoa Cap de porc sau de vită Ton Tobă sau piftie Ficat de morun Cărnuri de Grisons CreveŃi Friptură cu şuncă Scoici Saint-Jacques Salată de pipote Gambas Friptura porc Scampis Pate de ficat Languste Pate de foie gras Homar Caviar Scoici Praires27 Bigorneaux Crabi Bulots28 Calamar Sepie Pétoncles Altele Mozzarella Brânză de capră friptă caldă Timus de viŃel Picioruşe de broască Escargot (melci) Omletă Ouă tari Ouă prăjite Ouă mimoza Aspic de ouă Supă de peste RECOMANDATE De evitat De evitat Caltaboş alb Quenelle29 Terine conŃinând făină Cârnăciori industriali De eliminat Foitaje Buşeuri regale Plăcinte Clătite Sufleuri Blinii Pâine prăjită Crutoane 27 28 Praires. sau preparând un platou de orez (basmati) însoŃit de un sos concentrat de roşii.alcătuite în principal din glucide cu IG mic şi foarte mic.

MASĂ PROTIDO-LIPIDICĂ FAZA I cu glucide cu indice glicemic foarte mic GARNITURI Recomandate Fasole verde Brocoli Vinete Dovlecei Spanac Ciuperci Salsifi 29 De eliminat Cuş-cuş Castane Cartofi Morcov gătit Orez Paste Quenelle = preparat compus din peşte sau carne albă. îi va urma o omletă mică împreună cu o salată. fasolea sau mazărea pot fi însoŃite de ceapă. în măsura posibilităŃilor. fără grăsime bineînŃeles. să preparaŃi ciorba de legume cum se făcea altădată: praz. varză (fără cartofi !). toŃi peştii de apă dulce şi sărată Interzis Peşte pane Vită ViŃel Porc Oaie Miel Cal FEL PRINCIPAL Carne Păsări Pui Găină Cocoş Bibilică Curcă Gâscă RaŃă PrepeliŃă Fazan Porumbel Iepure Mezeluri. cu o ciorbă de legume (fără cartofi şi morcovi) sau cu o supă cremă de ciuperci sau de roşii. veŃi încerca. vânat Iepure Iepure de câmp Căprioară MistreŃ Caltabosi Sângerete Jambon Inimă de vită Limba de vită Timus de viŃel Rinichi Picioare de porc De eliminat Mezeluri prea grase RECOMANDATE De evitat BucăŃi prea grase Pielea De evitat Vom putea începe. Lintea. de exemplu. Ńelină. organe. legat cu ou şi uneori cu miez de pâine în formă de mic caltaboş. Acasă. de un sos de roşii sau de un sos cu ciuperci (vedeŃi reŃete în anexa I). 79 .Pizza MASĂ PROTIDO-LIPIDICĂ FAZA I cu glucide cu indice glicemic foarte mic Peşte Somon Macrou Ton Sardine Hering Bar Dorada Merlucius Cod Somn În general.

MASĂ PROTIDO-GLUCIDICĂ FAZA I bogată în fibre Antreuri Ciorbă de legume Supă cremă de ciuperci Supă de dovleac Supă cremă de roşii Fel principal Linte Fasole uscată Bob. fibre. fără zahăr Glucide bune la alegere Fără grăsimi. vitaminele B şi numeroase săruri minerale. orez complet sau griş integral. pe care le vom garnisi cu legume şi sos sau coulis fără grăsime. servite cu coulis de roşii sau sos de ciuperci. fără cartofi. Aceste alimente conŃin proteine vegetale.łelina Bette Măcriş Andive Napi Praz Roşii Ceapă Ardei Amestec de legume Conopidă Varză Varză acră Cristofine Salate verzi Spumă de legume (fără cartofi) Anghinare Mazăre Linte Fasole uscata Fasole oloagă Năut Morcovi cruzi Dar vom putea să mâncăm şi o porŃie de paste integrale. nici morcovi Recomandări Fără grăsimi. sau cu o garnitură de 80 . mazăre Năut Orez complet Paste integrale Griş integral Deserturi Brânză de vaci cu 0 % MG Compot Fructe coapte Gem de fructe fără zahăr Lapte de pasăre (cu fructoză) Spumă de ciocolată cu cel puŃin 70 % cacao Fondant de ciocolată cu cel puŃin 70 % cacao Clafoutis cu mere* Fără grăsimi.

de floarea soarelui . ObŃinem de altfel aproape acelaşi lucru cu brânză de vaci cu 0 % MG.de măsline . Trebuie să vă feriŃi de ele ca de ciumă. RECOMANDĂRI SPECIALE 1) ATENTIE LA SOSURI Sosurile tradiŃionale şi alte sosuri sunt realizate pe bază de faină albă. CONDIMENTE. în general.e un piure de ansoa. Se poate de asemenea folosi pentru a unge o carne sau un preparat. băuturile recomandate vor fi apa. veŃi putea manca doar fructe (mere) şi un iaurt. mai mult sau mai puŃin slabă. măsline si capere (tapeno) care e tartinabil pe pâine. să mâncăm pâine integrală sau şi mai bine: un cracker bogat în fibre (Wasa fibres). un păhăruŃ de vin roşu. În mod excepŃional.legume * vezi reŃeta din anexa I Desertul unei mese glucidice nu va putea fi compus decât din brânză de vaci sau iaurt cu 0 % MG (aromate eventual cu gem fără zahăr) sau din fructe coapte. Dacă aŃi servit un prânz copios (prânz festiv sau profesional) şi dacă vreŃi să mâncaŃi uşor seara. Putem la acest tip de masă. ceaiul slab sau ceaiurile de plante. rezultatul ornării unui vas de gătit cu puŃină smântână proaspătă.de nuci .de sâmburi de strugure Lămâi Parmezan ŞvaiŃer în cantităŃi rezonabile Pătrunjel Muştar Tarhon Sare Usturoi Piper Ceapă Maioneză Haşmă Sos bearnez Cimbrişor Sos olandez Dafin Sos de smăntână ScorŃişoară proaspătă Busuioc arpagic Cimbru Mărar De eliminat Fecule de cartofi Fecule de porumb Ketchup de roşii Maioneză din comerŃ Sos Bechamel Sos cu făină Zahăr Caramel Ulei de palmier Ulei de parafină Ca şi pentru dejunul fazei I. sau cereale şi lactat degresat. 81 .de alune .de arahide . Se foloseste ca şi condiment lichid. INGREDIENTE SI CONDIMENTE DIVERSE De consumat… Fără restricŃii Cornişon Murături mici Ceapă mică Vinegretă de casa Nuoc-mâm30 Măsline verzi Măsline negre Tapenade31 Sare de Ńelină Ulei . Sosurile bucătăriei moderne sunt. 30 Nuoc-mâm = este o saramură de peşte obŃinută prin fermentaŃie în cuve speciale din anşoa şi sare. 31 Tapenade = este un antreu tipic FranŃei.

Dacă îl vom fierbe în apă. va mai pierde încă 50%. E cea mai bună modalitate de a face un sos suculent. sunteŃi fericitul posesor al unei grădini de legume şi cultivaŃi cu drag spanac. ciupercile pot face obiectul unui fel în sine. cele 100 g de produs pe care le veŃi culege vor conŃine cel puŃin 70 mg de vitamina C. Nu putem decât deplânge faptul că nu sunt folosite în bucătăria noastră la fel de mult ca cea din străinătate. conŃinând. TradiŃia. Putem deci să ne ieşim din minŃi când ştim că salatele care ne vin în farfurii au deja un trecut în spatele lor (de la 2 la 5 zile). 3) NU VĂ LĂSAłI AMĂGIłI DE CONSERVARE Cei care au strămoşi la Ńară îşi amintesc că mama sau bunica lor mergea să culeagă salata din gradină cu câteva minute înainte de a o servi la masă. În mai puŃin de un sfert de oră. Pe atunci se credea că legumele şi fructele proaspăt culese sunt mai bune. în jur de 25 mg per 100 g. într-o pungă de plastic şi care nu numai 82 . Spanacul rezultat din culturile intensive. fără a vorbi de cele ce se vând gata de consum. adică de aproape patru ori mai mult ca în cazul precedent. în care pot fi mâncate proaspete. căci este vorba de o excelentă fibră. există o soluŃie: ciupercile. de fapt. le fierbem un sfert de oră. datorită modului de cultivare industrial. să facem un piure de ciuperci şi să-l lungim cu puŃin lichid în care au fiert ciupercile. Dacă îl păstrăm două zile într-un frigider. fapt legat în timp de conservare. Dacă. În cel mai bun caz. adăugând usturoi şi pătrunjel la sfârşit. pentru o mâncare de iepure. multe vitamine. vă vor rămâne aşadar în farfurie cam 8 mg de vitamina C la 100 g de spanac.Pentru a face un sos care se potriveşte cu o carne albă. Apoi le tăiem feliuŃe şi le călim uşor în puŃin ulei de măsline. treimea rămasă de vitamina C va fi. nu numai că alimentul la origine posedă mai puŃine vitamine decât altădată. pe lângă altele. dar mai ales instinctul strămoşilor. dar intervalul de timp între recoltare şi consum s-a mărit considerabil. vă vor rămâne 35 mg de vitamina C. Vor mai rămâne deci 16 mg la 100 g. la ferirea hranei de pierderea vitaminelor. a pierdut deja 50 % din conŃinutul de vitamine. conŃine între 40 si 50 mg de vitamina C la 100 g de produs. fără a şti. Acelaşi lucru se întâmpla şi cu păstăile. Pierderea de vitamine în cazul unei salate este şi mai impresionantă. În afară de salate. adică al cărui randament la hectar este mare. friptură de iepure sau chiar cocoş cu vin. Este suficient. în schimb. este suficient să amestecăm smântână proaspătă slabă sau brânză de vaci 0 % MG cu muştar aromat. apoi le servim. După o singura zi de transport. Dacă vreŃi să faceŃi un sos mai gros fără făină. îi conducea. pierdută. Dacă îl mâncaŃi în aceeaşi zi. onctuos. Astăzi. 2) BAZATI-VA PE CIUPERCI Ciupercile constituie un fel excepŃional din toate punctele de vedere. Dar pentru asta trebuie făcută o mixtură. din nou. ea a pierdut deja 30 % din vitamine şi într-o ora 48 %. să încălzim uşor şi să servim peste carne. Dacă adăugaŃi amestecului ciupercuŃe tăiate felii nu va strica deloc. roşiile şi toate crudităŃile în general. sau măcar al unei garnituri apreciate peste tot în lume: după ce am opărit ciupercile. cum făcea bunicul vostru.

în timp ce la 95 °C sunt puŃin neutralizate. B2) prin înăbuşire decât gătite la abur. De ce n-ar face acelaşi lucru şi cu salatele? O conopidă ar pierde.. natura uleiului se modifică şi se transformă într-o grăsime saturată la fel de rea ca cea a unei bucăŃi de carne.. pe foc domol. căci pe lângă nutrimentele care ne sunt necesare. Varza roşie. Dacă legumele provin dintr-o cultură biologică. Sunt aceleaşi legume tăiate şi rase înainte în cantinele şcolare.. ale firmelor. apa recuperată va conŃine toŃi poluanŃii deja enumeraŃi (nitriŃi. insecticide. metale grele. Cu cât timpul de preparare va fi mai scurt. decât în temperatură. ale spitalelor. De aceea un aliment gătit se conservă mai bine decât unul crud. o 83 . după studiile efectuate în special de germani. legumele ar pierde mai multe vitamine (C. Dar. care e nemiloasă. În caz contrar putem ezita. ». Când gătim o grăsime vegetală într-o oală.că nu mai conŃin nici o vitamină. de exemplu. dar. ExplicaŃia e simplă: enzimele (mereu lacome). 8 % la fiecare sfert de oră şi 18 % la fiecare oră. Răzătoarea este de fapt un adevărat instrument de tortură vegetală. trebuie ştiut totuşi că esenŃialul vitaminelor şi sărurilor minerale se regăseşte în apa în care s-a gătit. Progresul aduce uneori şi lucruri bune. contrar a ceea ce am putea crede. făcând această tristă constatare.. În schimb. mai mult în timpul de gătire nu trebuie sa avem încredere. este deci important să recuperam această apă. pentru a face supa. Putem să ne imaginăm cu înfrigurare starea vitaminică în care se află felurile preparate ale birtaşului. CuŃitul de bucătărie este deci un instrument redutabil. Numeroase restaurante vă laudă calităŃile peştilor sau crustaceelor lor. De aceea e mai bine să se gătească la oala sub presiune (oala-minune) decât să se lase la fiert înăbuşit. dacă depăşim temperatura de 170 °C (lucru care se produce când pregătim o friptură). Varza roşie ar pierde..). în condiŃiile în care nu pierdea decât 18 % la o temperatura de 95 °C. în multe cazuri. câte 2 % din vitaminele sale la fiecare oră. căci ea multiplică de 200 de ori suprafaŃa de contact a legumei. Ca urmare a unei fierberi în apă. Ńelina sau ridichiile sunt supuse astfel unei adevărate DMV (devitaminizare de mare viteză). grătarele făcute la barbeque sunt de câŃiva ani obiectul unei puternice critici din partea cancerologilor: au observat că grăsimile arse se transformă în benzopirenă. cum avem uneori nostalgia trecutului. Astfel. B. pesticide. lotul de produse chimice şi în cel mai rău caz salmonella ca şi compensaŃie. ne oferă. Dacă e tăiată bucăŃele. de exemplu 62 % din vitamina C în două ore. sunt în mod special active între 50 şi 65 °C. generos. Opărirea (în jur de 65 °C) distrugea 90 % din vitamina C a spanacului. ironiza într-o zi un ziarist. dar nu în aceeaşi măsură ca răzătoarea. « A se întreba ce face poliŃia. fără a mai vorbi de pungile preambalate pe care le găsim la toate raioanele magazinelor. după părerea specialiştilor. avide de vitamine şi al căror rol e distrugerea produsului atunci când nu mai este viu (deci după smulgere).. pescuite în faŃa clientului dintr-un acvariu cu câteva minute înainte de a fi servite. cu atât mai mică va fi pierderea. 4) CONTROLAłI-VĂ FELUL DE A GĂTI Şi gătitul este inamicul vitaminelor. şi riscă să aibă un efect nefast asupra colesterolului.

Cu îndoială. încă de la lansarea pe piaŃă. căci răspunsurile alarmante care sa-u dat nu sunt suficient probate pe plan ştiinŃific. De aceea. Prepararea unui aliment în cuptorul cu microunde se produce prin fricŃiunea moleculelor de apa pe care le conŃine. puteau avea un efect nociv asupra sistemului cardio-vascular. Va fi nevoie probabil de mai mulŃi ani de observare înainte de a putea determina dacă acest mod de a găti este atât de periculos cum pretind unii. căci studiile care au fost făcute sunt imprecise şi contradictorii. Este cazul untului. proprietatea de a ne proteja arterele: grăsimile din peşte. Un consum excesiv al acestor alimente ar putea conduce la mărirea nivelului colesterolului. grăsimilor animale şi mezelurilor: vita. căci poate fi foarte mare în timp ce exteriorul recipientului a rămas rece sau e călduŃ. cu atât mai mult cu cât bebeluşul riscă serioase arsuri. de floarea-soarelui. din care o dată sângerete (făcut fără grăsime). sau grăsime de gâscă. Dar ce incidenŃă reală poate avea asupra « vitalităŃii » alimentelor ? Pentru moment nu se ştie nimic. ceea ce ignoră majoritatea utilizatorilor. din contră. 5) ATENTIE LA GRĂSIMILE RELE Am văzut că anumite grăsimi. mai ales că se ştie că ele sunt foarte sensibile. Ńinând cont de conŃinutul său mare de fier. smântânii. În schimb. e bine să ştim să diferenŃiem grăsimile între ele. utilizarea frecventă. este cancerigen. ulei de măsline. Controlul temperaturii interioare a lichidului este dificilă. Va fi convenabilă alternarea consumului de carne de pasăre (de două ori pe săptămână) şi ouă (de două ori pe săptămână).substanŃă foarte cancerigenă. numite saturate. pentru a obŃine o scurgere a grăsimilor. 6) CÂTEVA EXEMPLE DE ECHILIBRE LIPIDICE BUNE SI RELE 84 . de către tinerele mame pentru a încălzi biberoanele este condamnabilă. Nimeni nu îi va reproşa faptul că este practic. Trebuie ştiut că microundele nu sterilizează laptele mai mult decât o fierbere normală. devine normal să-Ńi pui întrebări în privinŃa transformării vitaminelor. utilizat de foarte mult timp. am văzut că anumite grăsimi aveau. Din aceasta cauză se recomandă să se prepare carnea pe grătare verticale. În ce stare se regăsesc eventualele vitamine după ce au stat întrun mediu în care moleculele de apă au suferit o asemenea măcinare atomică? Întrebarea rămâne pentru moment pusă. A fost nevoie de multe generaŃii pentru a demonstra că grătarul orizontal. porc. În alegerile alimentare pe care le veŃi face aplicând regulile referitoare la faza I. Dar când se cunoaşte principiul de bază al cuptorului cu microunde. căldura produsă se transmite prin conducŃie sau mai exact prin schimb termic. oaie. În ceea ce priveşte cuptorul cu microunde. evitând intrarea în contact cu flacăra. trebuie deci să fim prudenŃi şi să facem în aşa fel încât cuptorul cu microunde să fie doar un aparat de reîncălzit mâncarea şi nu un instrument folosit sistematic pentru toate mâncărurile. o polemica aprinsă. el a declanşat. E de dorit să se limiteze consumul de carne şi mezeluri la de trei ori pe săptămână. că se adaptează bine lipsei de timp a civilizaŃiei noastre.

Cât despre cele mai rele.5 litri conŃine echivalentul a 35 cuburi de zahăr).salata .2 kiwi .iaurt natural . Ele sunt deci condamnabile şi trebuie excluse în totalitate. ridiche .brânză . suc acidulat şi alte sucuri de fructe. 7) BĂUTURILE DE ELIMINAT Limonade. amintind că pot fi dăunătoare sănătăŃii.Bun echilibru Antreu Fel principal Desert Antreu Fel principal Desert Cârnăciori Peşte Brânză Jambon Antricot Brânză sau Sardine Coaste de porc Iaurt complet Rău echilibru sau Frisée aux lardons ou Escalop normand Brânză albă à la crème Trezire ora 7:10 Mic dejun ora 7:30 Dejun ora 12:30 Gustare ora 16:30 Cină ora 20:00 Exemplu de două zile de mese în faza I . Berea 85 . S-a constatat că în extractele naturale de mandarină.1 para.crudităŃi: castravete.sucul unui grapefruit stors .2 iaurturi degresate . cele pe bază de cola conŃinând mult zahăr (o sticla de 1.brocoli . Am avea astfel zece mese din 20 (şase mic dejunuri şi trei cine) fără a conŃine nici un fel de grăsimi ci doar glucide bune.gem de fructe fără zahăr – o cafea fără cofeina . Chiar dacă sunt preparate pe bază de extracte naturale.bibilică .1 măr .pâine integrală . Aceste băuturi sunt în general preparate pe bază de extracte aproape întotdeauna sintetice şi au toate acelaşi defect major: conŃin mult zahăr.somon .sucul a 2 lămâi stoarse . se găsesc urme importante de substanŃe nocive. care pot fi toxice.iaurt degresat În restul timpului trebuie privilegiat peştele.cereale (fără zahăr) . 1 kiwi .supă de legume – paste integrale cu ciuperci . nu trebuie să aveŃi încredere în sucuri. Ideal ar fi să se poată servi trei cine glucidice din şapte.ghiveci .ciuperci à la grec . cu atât mai mult cu cât gazul artificial pe care îl conŃin are ca efect declanşarea intoleranŃelor gastrice la anumite persoane. ca terpenele. ar trebui fie interzise fie să fie etichetate special (ca pachetele de Ńigări).antricot – legume mici .1 măr .brânză .un bol de lapte degresat .

FAZA II Este cea de stabilizare ponderală definitivă. dar care în schimb e selectivă. vom reveni la practici mai puŃin austere.. chiar dacă sunt cele băute la aperitiv (anason. Comparativ cu vinul.. va trebui să vă mulŃumiŃi cu un Perrier sau cu un suc de roşii. toast. În concluzie. Iată-ne deci la sfârşitul fazei I.. De aceea vom putea considera ca o bere de 33 cl băută în timpul unei mese şi mai ales la sfârşitul ei ar putea face obiectul unei anumite toleranŃe. dar e necesar să o regăsim sub forma integrală la micul dejun. o bere conŃine cele mai rele glucide: maltoza (indice glicemic 110) a cărei concentraŃie este de 4 g pe litru. armagnac. Un anumit număr de alimente au fost excluse voluntar în favoarea altora.) sau cele pe care le servim ca pseudo-digestive (cognac. care. reintroducând vinul şi mai ales cel mai prestigios dintre ele. Nu vă opriŃi atunci căci aveŃi toate şansele de a pune la loc în doua zile kilogramele pierdute în 8 zile.). Orice slăbire ce nu se concentrează pe termen lung este fără interes. gin. cu atât mai mult cu cât este vorba de o bere fără alcool. calvados.. nefastă. whisky.. favorizează apariŃia hipoglicemiei generatoare de oboseală (vezi cap 6 al acestei prime părŃi). Trebuie semnalat că asocierea alcoolului cu zahărul. încă o dată. Dacă înainte de adoptarea acestor principii alimentare aŃi consumat în mod regulat zahăr sau eraŃi un mare amator de foitaje şi prăjituri. dar a-Ńi atinge obiectivul doar efemer e incoerent. Ea nu-şi găseşte locul nici în faza I. În faza II. Pentru a ajunge la stabilizare trebuie respectate câteva principii generale: 86 . nici în a II-a. berea este nerecomandată băută între mese şi în cantităŃi importante. Nu trebuie să fi fost în Germania pentru a şti care sunt efectele sale secundare nefaste: balonări.) trebuie să dispară din cele două mese principale (când conŃin lipide). respiraŃie urâtă şi creştere în greutate. care este prezent în bere. şampania. nu este restrictivă în privinŃa cantităŃii (trebuie totuşi să mâncăm cât să ne potolim foamea). vodcă. Alcoolul Este evident ca în timpul fazei I vom trage o linie peste alcoolurile distilate. alcool alb.Berea este o băutură ce poate fi consumată cu foarte mare moderaŃie. ale căror caracteristici nutriŃionale sunt superioare Este necesar să reamintim că pâinea şi toate derivatele sale (pesmeŃi. A pierde kilograme e bine.. veŃi putea pierde 2 kg încă din prima săptămână. La aperitiv.

Ea permite modelarea siluetei. Trebuie să continuaŃi să analizaŃi raportul vostru cu hrana şi să îl clarificaŃi. ca un copil căruia îi cedăm la cel mai mic scâncet. adică e mai bine să vizaŃi o greutate rezonabilă ce va putea fi menŃinută. avem uneori de-a face cu o adevărată dependenŃă şi. sau cel puŃin o schimbare a obiceiurilor alimentare. în câŃiva ani. la încetarea fazei I nu există riscul apariŃiei efectului « rebond ». care este selectivă şi nu restrictivă. La nevoie. • Adoptarea unor bune obiceiuri alimentare în faza I se prelungeşte apoi fără stres. sevrajul riscă să antreneze o lipsă. A mânca nu trebuie să fie un răspuns la stres (teamă. vizita la un psiholog specializat în comportamente alimentare. ea constituie o adevărată terapie comportamentală. Unele femei nu par a fi înŃeles această regulă de bază! 2. 3. Trebuie să ştiŃi să refuzaŃi raŃionalizările drastice care sunt sursă de frustrări. e bine să continuaŃi practicarea acestei activităŃi fizice. Perioada de slăbire este gratifiantă. PuteŃi să vă hotărâŃi să învăŃaŃi ori să continuaŃi practicarea tehnicilor de gestiune a stresului ca relaxarea. o legătură de subordonare cu privire la glucidele rele. căci imediat ce perioada de « regim » este sfârşită. Ca şi pentru alcool şi tutun. chiar manifestări de ostilitate. cu atât mai mult cu cât lărgirea alegerilor permite să mănânci practic de toate. căci organismul nu suportă efectele ascunse ale procesului privare – realimentare normală. e suficient să intre în hipoglicemie pentru a cere şi a obŃine glucoza.1. dar adoptarea noilor obiceiuri alimentare nu poate fi decât unul din aspectele schimbării fundamentale ale modului vostru de viaŃă. decât o greutate nerealistă. lupta împotriva celulitei şi echilibrarea psihicului. veŃi fi feriŃi de acest pericol. organismul se răzbună şi nu are decât un scop: reconstituirea depozitelor de grăsime. Nu trebuie omis însă un risc de rezistenŃă a organismului. anxietate. în acest caz. Dacă aŃi recurs la sport pentru a va readuce la normal funcŃia insulinică. Metoda Montignac facilitează stabilizarea ponderală din mai multe motive: • Datorită absenŃei limitărilor cantitative. se poate face un demers auxiliar. • Buna acceptarea a fazei I şi starea de bine pe care o generează previne apariŃia tulburărilor de comportament alimentar. La ce bun. Organismul care trăieşte de mult timp din aporturi exterioare permanente de glucoză a devenit puŃin asemănător şi. Dacă aŃi pus în practică recomandările pentru faza precedentă. A vrea să cobori sub un BMI32 de 20 e o greşeală. FixaŃi-vă un obiectiv realist. să se obosească să o fabrice pentru a menŃine glicemia în limite normale? Reducerea hiperglicemiei va avea ca efect limitarea aporturilor directe de glucoză în locul glicogenului. forŃând astfel 32 Vezi primul capitol din a doua parte 87 . ar trebui să resimŃiŃi deja efectele benefice. Dar dacă veŃi adopta metoda Montignac. Trebuie să gestionaŃi orice perturbare de natură psihică. nefericire în dragoste). 5. Pentru oricine a stabilit. în aceste condiŃii. este posibil ca organismul să nu se lase aşa uşor. sofrologia sau yoga. 4. Prin aspectul său educativ.

cei care fac foamea mult timp şi pun 2 kg doar privind vitrina unei patiserii. vom prefera smochine uscate sau caise uscate. « glucide bune ». Dacă scăderea tonusului e mai serioasă. veŃi risca să vă găsiŃi în faŃa unui organism care opune rezistenŃă. Se va evita astfel acest contrast prea brutal. în primele săptămâni ale fazei I. în hipoglicemie. De fapt e normal ca un organism care a fost supus la frustrări imposibile ani la rând să fie slăbit. având dintr-o dată la dispoziŃie energia minimală de care avea nevoie şi de care era privat. provizorie. pornind de la rezervele proprii. În timpul primelor zile (sau chiar săptămâni). deşi simŃiŃi că slăbiŃi. Foarte repede. În special persoanele puternice. Vă puteŃi găsi în acel moment. trebuie să se aştepte la o uşoară creştere în greutate. tranzitoriu. Este posibil. are loc un « transfer de masă ». căci nu veŃi face altceva decât să întăriŃi situaŃia. Foarte repede. Dacă este şi cazul vostru. adeseori responsabil de o creştere în greutate trecătoare. făcând alegerile recomandate de Metodă. perseveraŃi.organismul să îl fabrice. masa voastră musculară este mai mică decât ar fi trebuit să fie (deficit de proteine). în sensul că silueta vi se subŃiază. ExplicaŃia este că. ceva ce conŃine zahăr. Aş fi tentat să spun. În câteva zile. refuzând să-şi fabrice singur glucoza. riscă să întâlnească. E normal ca. Normalizarea funcŃiei pancreatice. Dacă manifestarea este uşoară. PuŃin după punerea în practică a principiilor metodei pe care v-am propus-o. Nu vă daŃi bătut! Nu fiŃi tentat să reluaŃi. adică în special oboseala. Pentru abonaŃii regimurilor hipocalorice. care sunt. de sensibilitatea individuală şi de rigoarea cu care sunt aplicate principiile fazei I. care practică un sport. care este obiectivul principal. să cedeze tentaŃiei de a stoca un pic. ar trebui să crească încet rata calorică. ieşind dintr-un regim hipocaloric. Dimpotrivă. simptomele imediate sunt oboseala bruscă. organismul vostru va recâştiga încredere şi va înŃelege că nu îi doriŃi decât binele. oricum. dar asta nu va dura decât câteva zile. Dar vom reveni mai în detaliu asupra acestui lucru în partea a doua. cu riscul de a va face să zâmbiŃi: « Un anumit timp! » Totul depinde de numărul de kilograme de care vreŃi să scăpaŃi. de asemenea. cu simptomele cunoscute. se face pe o perioadă care trebuie să fie suficient de lungă (de la câteva săptămâni la câteva luni) pentru a se putea observa o ameliorare durabilă a funcŃiei insulinice. nu numai că veŃi pierde această suprasarcină adiŃională. În acest caz. care sunt bogate în nutrimente. semnalată de căderi de tonus. organismul va înŃelege că nu vom ceda aşa uşor şi că nu are altă soluŃie decât să-şi reactiveze funcŃiile naturale. doar 2 sau 3 kilograme suplimentare. dar veŃi vedea apariŃia primelor rezultate. adică o pierdere reală de grăsime în favoarea unei reconstituiri a masei slabe (muşchii). 88 . să nu scădeŃi în greutate la început. Întrebarea ce stă acum pe buzele tuturor cititoarelor este cât timp trebuie să dureze faza I. o anumită rezistenŃă opusă de organismul lor acestor noi obiceiuri alimentare. cel mai bine ar fi să mâncaŃi migdale sau nuci. adică să–şi fabrice singur glucoza. chiar provizoriu. Pentru cele care urmează un regim hipocaloric foarte sever. nu renunŃaŃi şi mai ales nu alegeŃi din nou un regim de înfometare. determinată de un organism înfometat care judecă încă în funcŃie de vechile sale reflexe hipocalorice.

Trebuie sa fie cât mai puŃin alcoolizat posibil. alcoolul va face să le crească provizoriu glicemia. Mai întâi. nu mâncaŃi pâine: e un obicei pe care nu trebuie să-l pierdeŃi niciodată. cu pâine integrală veritabilă sau cereale complete fără zahăr. Vom mai vorbi despre el şi legat de prânz. Dacă aŃi respectat faza I. pancreasul vostru ar trebui sa fie capabil să suporte o hiperglicemie fără a declanşa totuşi un hiperinsulinism şi o hipoglicemie reacŃională. E preferabil sa beŃi vin sau şampanie sau un echivalent. În schimb. dacă alegeŃi uneori un mic dejun protido-lipidic sărat. gin. vodca. care este mai puŃin asimilabil de organism. Faza I v-a servit oarecum la a vă dezobişnui de unele proaste obiceiuri alimentare pentru a le adopta pe cele bune. frecvente după masă. să funcŃionaŃi plecând de la aceste reflexe. cu prilejul unei deplasări sau a unor mici-dejunuri profesionale. etc. dacă este excepŃional (prânz de afaceri.). Dacă sunt mai mult sau mai puŃin în hipoglicemie. să nu aveŃi altceva la dispoziŃie decât croisante sau brioşe. Dacă mâncaŃi pâine integrală adevărată. etc.Pentru că trebuie să răspundem la întrebare. PRÂNZUL ÎN FAZA II Prânzul. de aceea trebuie să preferăm alcoolul natural de fermentaŃie şi să evităm alcoolul distilat. îmbogăŃită cu posibilitatea de a introduce eventuale abateri pe care va trebui să le gestionam convenabil. MICUL DEJUN AL FAZEI II Nimic sau aproape nimic nu se va schimba în raport cu recomandările noastre anterioare. se indică faptul că putem fi într-un proces de dependenta alcoolică. poate fi precedat de un eventual aperitiv. Dar faza II nu este de fapt decât prelungirea naturală a fazei precedente. o veŃi unge cu unt sau margarină (nehidrogenată) dacă doriŃi. Nu l-am menŃionat până acum deoarece era exclus în faza I. VeŃi putea deci. de-acum înainte. cu câteva amendamente ce vor permite o mai mare flexibilitate în aplicarea anumitor principii. Trebuie sa renunŃăm deci la alcool dur de tip whisky. ContinuaŃi să respectaŃi principiile ce constau in a servi întotdeauna un mic dejun copios. APERITIVUL Există mai multe principii importante de respectat în legătură cu un aperitiv. de familie. O asemenea practică favorizează şi accesele de oboseală. legat de natura sa. Nu ezitaŃi să le serviŃi dacă este un caz excepŃional şi vă face plăcere. Scăderea de tonus de la ora 11 n-ar mai trebui sa aibă loc. Amatorii de alcool îl beau fără apă şi pe stomacul gol. Vi se poate întâmpla. 89 . Dacă simŃim nevoia să bem alcool. să spunem că un minim de două până la trei luni ar fi de dorit. dându-le impresia fugitivă că sunt stimulaŃi.

câteva cuburi de brânză (şvaiŃerul e bun) sau câteva rondele de cârnăciori sau de cârnaŃi uscaŃi33. Dacă e un singur principiu de reŃinut din această carte. care constă în servirea unui vin alb cu aromă de fructe ca vinul de Alsacia sau spumosul. ce vi se propune este bineînŃeles alcătuit din glucide rele. la neutralizarea alcoolului băut. adică căderi de tonus. ConvenŃiile sociale vor să servim întâi băutura şi după aceea să se aducă hrana -ceea ce rămâne de altfel o eventualitate. Dacă îl vom neglija vom declanşa negreşit o mică catastrofă metabolică. care e un sfincter situat între stomac şi intestinul subŃire. dacă veŃi deveni un adept al metodei. Pentru asta. înainte de a consuma o băutură alcoolică este să mâncaŃi arahide sau migdale. să aruncăm în foc inventatorul său. e bine să mâncăm proteine şi lipide. nu contează ce anume. luptaŃi-vă alături de noi pentru a da valoare acestui concept şi mai ales pentru a schimba obiceiurile profesioniştilor.Moda vinului ca aperitiv. ale căror consecinŃe asupra metabolismului sunt adeseori regretabile. căci este atât digestiv cât şi tonic. 33 Sunt excluşi cârnaŃii ordinari care conŃin numeroşi aditivi 90 . ». barsac. este important să închidem mai întâi stomacul în zona pilorului. Kir-ul. VINUL Cum spunea doctorul Maury: « Vinul s-a lăsat închis într-un ghetou. absorbindu-l parŃial. acela este să nu bem niciodată. sau mai rău unei şampanii. lipidele pot contribui astfel la evitarea sau măcar la limitarea absorbŃiei de alcool prin pereŃii săi. ori chiar substituitele sale excelente (ca montbazillac. analergic si bactericid. Putem deci regreta că în numeroase cazuri i-am preferat sucuri sintetice de fructe. Alt principiu extrem de important ce trebuie aplicat este următorul: nu beŃi niciodată ceva alcoolizat pe stomacul gol! Dacă veŃi aplica principiile acestei cărŃi. Trebuie deci să mâncăm înainte de a consuma alcool. Pentru a evita ca alcoolul să treacă direct în sânge. Ceea ce noi propunem. cel al băuturilor alcoolice. vinul este o băutură excelentă. Din acelaşi motiv se pretinde că se diminuează efectul alcoolului când se beau în prealabil una sau doua linguriŃe de ulei de măsline. Băut in cantitate rezonabila (un pahar sau două la masă). Toate punch-urile. chiar şi cea mai puŃin alcoolizată băutură. canonicul care i-a lăsat numele său. « Căptuşind » stomacul. porto şi alte sangria trebuiesc puse la un loc. pe stomacul gol. ar trebui interzis. un lichior destinat in majoritatea cazurilor să mascheze calitatea sa mediocră. după o metabolizare directă. loupiac şi sainte-croix-du-mont). îndulcite. ConŃine şi o cantitate importantă de oligoelemente. Putem chiar considera că acest început de bol alimentar blocat în stomac va ajuta. a căror digestie lentă implică închiderea stomacului. Dar să suprimăm pentru totdeauna acel deplorabil obicei de a adăuga unui vin alb. sub toate formele sale. e o practică de încurajat. într-un fel. Ştim că lichiorul e egal zahăr şi că zahăr plus alcool conduce sigur la hipoglicemie. E băutura ideală pentru a vi se tăia picioarele şi a muri pentru restul zilei sau al serii. să mâncăm ceva. În cel mai bun caz.

Nu vă asumaŃi. sau cerem ceva de mâncat (arahide. trebuie să continuaŃi şi să nu recidivaŃi. Cu cât aşteptăm mai mult. brânză. MergeŃi kilometri pentru a o găsi dacă este nevoie. cârnăciori. AŃi remarcat desigur în jurul vostru cum. măsline) pentru a închide pilorul. Pâinea. veŃi sfârşi masa uşor ca o frunză. În schimb. acceptă mici Ńigarete. Din două una: sau aşteptăm să mâncăm întâi. cu atât va fi mai bine. Dacă respectaŃi această practică. Pâinea albă e ca Ńigara: când te dezobişnuieşti de ea. să desfacă sticla şi să umple paharele fiecărui mesean. MacaŃi cât doriŃi. Pâinea trebuie consumată doar la micul dejun. ContinuaŃi să o veneraŃi ca pe un aliment exceptional. Dacă aŃi reuşit acest lucru în faza I. nu numai că nu veŃi mai cunoaşte somnolenŃa de după masă. după cum am arătat. FaceŃi experienŃa: luaŃi o masă copioasă. La masă trebuie deci să aşteptăm să mâncăm întâi antreul înainte să începem să bem vin. care a stârnit admiraŃia anturajului lor. PÂINEA Chiar în faza II. primul lucru pe care îl face ospătarul este să aducă vinul. veŃi avea o digestie fără probleme şi nu veŃi avea parte de somnolenŃă. nu vinul este responsabil de somnolenŃa de după masa. Şi apoi. MenŃineŃi-i cultul. Şi într-o zi. trebuie să fie întotdeauna proporŃionale cu cele de hrană consumate înainte. este de dorit să continuaŃi să respectaŃi principiul care constă în suprimarea pâinii la cele două mese principale. vechi fumători. căci cu cât va fi mai plin stomacul cu atât se vor simŃi mai puŃin efectele alcoolului. una sau două bucăŃi de pâine luate la o masă ca aceasta vă va da o impresie dezagreabilă de balonare şi vă va perturba digestia. dacă nu urmează din nou asaltul. apoi Ńigarete. pentru nimic în lume.Ca aperitiv. nu trebuie să te întorci înapoi. Dacă respectaŃi principiile metodei noastre atât privind compoziŃia mâncărurilor cât şi maniera de a bea vin. A bea vin la masă implică. ne găsim în aceeaşi situaŃie ca şi cu aperitivul. este acest deplorabil obicei pe care îl au oamenii când se aşează în jurul unei mese de a se axa (hipoglicemia obligă) pe pâine şi eventual unsă cu unt. neavând Ńigarete ei revin la Ńigări şi iată nereuşita. neavănd întotdeauna la dispoziŃie trabucuri. după ce au renunŃat la fumat o lungă perioadă de timp. Dacă î bem. faptul că. 91 . Cu paharul de vin sau aperitivul pe stomacul gol. 50 % din vitalitatea lor este pierdută pentru restul zilei. chiar integrală. căci doar în acest moment îşi are locul în alimentaŃia zilnică. au cedat încet-încet. Când nu luăm un aperitiv şi ne aşezăm la masă la un restaurant. Suprimarea pâinii la cele două mese principale rămane încă o chestiune de principiu. cantităŃile. în ciuda cantităŃii importante de hrană pe care aŃi consumat-o. un fel principal. Ideal ar fi deci să nu vă atingeŃi de pahar decât la mijlocul mesei. compusă de exemplu din două antreuri. Dacă este un lucru proscris şi condamnat ferm. şi suntem tentaŃi să o facem. ci felul în care este băut. brânză şi chiar un desert. dar veŃi avea şi o digestie mai bună. riscul de a reveni în urmă. După o lungă perioadă de abstinenŃă. neapărat rezonabile. fără excepŃii (abateri). căci o merită. îşi aprind într-o zi un trabuc (trabucul n-are nimic de-a face cu Ńigara). dar uitaŃi de ea la celelalte două mese. îngreunează considerabil o masă importantă încărcată de lipide.

se poate din timp în timp să fie permisă o abatere fără a prejudicia rezultatele generoase obŃinute. orice dulciuri de proastă calitate. Aceasta poate fi un sufleu care să conŃină un pic de făină albă sau paste proaspete care stau să cadă din farfurie sau chiar o mică porŃie de orez alb. cu o revenire a oboselii. Dat fiind conŃinutul lor slab în zahăr. ABATERI DE TEMPERAT Dacă vă plac cartofii şi suferiŃi din cauza privării de ei. lăsându-le discret deoparte când eşti invitat. înseamnă a gestiona performanŃa dar şi abaterile. în loc de prânz. nu riscă să ne tulbure digestia printr-o fermentaŃie nedorită. este multiplicarea abaterilor până la punctul de a se reveni in mod progresiv la vechile obiceiuri. făceŃi-vă plăcerea o dată din timp în timp. Regula de bază a unei bune gestiuni în această privinŃă este tocmai de a le accepta sau a le evita. LuaŃi deci decizia de a nu accepta niciodată o abatere dacă nu vă aduce în schimb o deosebită plăcere. Cu morcovii gătiŃi. glucide cu IG superior lui 35 dar întotdeauna mai mic de 55 (orez complet. riscă să vă amintească proastele obiceiuri în următoarele 24 de ore. În faza I. vom continua şi în faza II să le consumăm pe stomacul gol. Căci pe cât este de posibil să se evite anumite alimente la antreu sau la felul principal. pe atât este de dificil să refuzi categoric desertul care poate în acelaşi timp să fie şi îndulcit cu zahăr şi să conŃină făină albă. ExcepŃie vor putea face fructele roşii: fragi. ceea ce este important de făcut este de a le însoŃi cu fibre pentru a limita ridicarea glicemiei.ABATERILE A gestionaa alimentaŃia înseamnă a gestiona echilibrul ponderal. O dată nu este un obicei. Dar ca la toate alimentele hiperglicemiante. CINA ÎN FAZA II Principiile generale pe care le-am definit pentru faza I sunt aceleaşi şi în faza II. Dacă vă plac cartofii prăjiŃi pe atât. mâncaŃi-i cu salată. singurele garnituri acceptate erau glucidele cu IG foarte mic care conŃin glucoză şi multe fibre. încât să vă doriŃi să faceŃi o abatere . zmeură şi mure. Aceste fructe vor putea fi mâncate la sfârşitul mesei. însoŃiŃi-i întotdeauna de un alt aliment conŃinând fibre. Dar cel mai adesea abaterea va fi făcută la desert. Aceasta înseamnă că dacă se aplică principiile metodei noastre cu o anumită constanŃă. repartizându-le în timp. Prea multe abateri într-o singură zi. scăderilor de tonus şi somnolenŃelor de care v-aŃi deyobişnuit. Î ceea ce privesc fructele proaspete. eventual cu o smântână bătută fără zahăr (Nata). cu diferenŃa că anumite abateri vor putea fi făcute la cină. paste integrale). nu îi măncaŃi în nici un caz cu carne. Dar atenŃie. fără a socoti bineînŃeles şi creşterea în greutate. asta nu înseamna că vor putea fi făcute abateri la fiecare masă a zilei. problema este aceeaşi. Dacă vă doriŃi să mâncaŃi. ca bomboanele şi batoanele de ciocolată vândute în marile magazine. Ceea ce trebuie evitat în schimb. Trecând la faza Iivom putea în mod excepŃional reintegra ca garnituri la carne şi peşte. RefuzaŃi de exemplu. Abaterea trebuie sa fie o concesie făcută 92 .

căci principiile sale sunt mai puŃin stricte. Noua conştiinŃă căpătată acum în materie de alimentaŃie nu justifică faptul că ne facem cumpărăturile exclusiv din magazine dietetice. ca şi puritatea aerului pe care îl respirăm. şi naturală şi realistă nu trebuie să lase loc comportamentelor excesive. căci este vorba de un comportament iresponsabil. A deveni un obsedat al calităŃilor naturale ale alimentelor. căci ar însemna căderea în extrema cealaltă. este condamnabil. să redescoperim acele varietăŃi de gusturi pe care le-am pierdut. ar merita acelasi gen de dezaprobare. Masa frugală biodietetică de mâine ar putea reuşi să împace copiii progresului şi nostalgicii modului alimentar străvechi. de cea mai mare parte a grăsimilor saturate şi de reziduurile de pesticide. A mânca orice. făcut cu dragoste de un maestru patiser. tarte. 93 . În acelaşi fel în care căutam să schimbăm aerul şi să ne oxigenăm mai bine. PUNEREA IN PRACTICA A FAZEI II Faza II e mai subtil de gestionat ca faza I. care de acum înainte. Nu mai este ca în faza I. pâinici. Putem face orice – cu condiŃia să nu fie prea mult. vor trebui făcute într-o optică mai salutară. pe de o parte lucrurile pe care le putem face şi pe de altă parte cele pe care nu le putem face. Ea nu ne obligă să negăm numeroasele binefaceri ale societăŃii moderne. sau un paranoic al culturilor biologice. condiŃionează starea noastră. Dar această nouă abordare a nutriŃiei. sărurile minerale şi vitaminele sale. la un discernământ în alegerile alimentare. funcŃie de oferta comercială şi în totală ignoranŃă. A-şi gestiona performanŃa înseamnă a-Ńi gestiona alimentaŃia. să căutăm în hrană delectarea şi plăcerea. SANDWICH INTEGRAL LA FAST-FOOD DIETETIC Dacă aveti la dispozitie pâine integrală veritabilă. « Noul hamburger » va fi întru totul acceptat dacă îi vom restitui fibrele. puteŃi oricând să faceŃi un sandwich cu carne slabă..) să fie preparate cu făină nerafinată şi cu produse de origine biologică. să întreŃinem o mare diversitate alimentară. apetisant. Ea trebuie să ne conducă mai ales. somon afumat sau crudităŃi. Cu condiŃia ca acesta să rămână excepŃional. să cultivam sensul sacru al gastronomiei şi să respectăm autenticul. sau crakeri îmbogăŃiŃi cu fibre (Wasa fibres). refuzaŃi categoric acele infame produse industriale vândute în patiseriile din gări sau în supermarketuri. şi revolutionară. E mult mai nuanŃat decât atât. pe fiecare. De asemenea putem să luăm în considerare o « restaurare rapidă » în care principalele feluri (pizza.calităŃii sau gastronomiei: acceptaŃi un croisant cu unt. oriunde şi oricum. privându-l de zahăr. care de altfel nu ne oferă obligatoriu o garanŃie.. naturalul. produsele pure ale pământului. Calitatea alimentelor pe care le mancăm. în voia soartei. ca şi pe cele ale consumului.

. să revenim la vechile obiceiuri alimentare. În practică. . Abaterile mici sunt următoarele: . am slăbit şi ne-am recastigat vitalitatea. există abateri mici şi abateri mari. al rezistenŃei. . 34 94 . după ce am obŃinut rezultate. paste albe. Dacă vedem că greutatea creşte. într-un cuvant: al vitalităŃii. După cum vă imaginaŃi.. Vezi cartea Retete si meniuri Montignac. E o libertate supravegheată.un cracker Wasa fibre cu brânză. sunt şanse ca toate kilogramele şi scaderile de tonus să revină.Trebuie să fim clari doar asupra faptului ca nu se pune problema. Faza II e puŃin mai permisivă în această privinŃă. dar nu de orice fel. dar aplicate poate cu mai puŃina rigoare. sunt posibile orice abateri. . Gestiunea abaterilor este o artă şi poate fi făcută în aplicarea anumitor reguli. făină albă). măsline .două pahare de vin în timpul unei mese..un antreu ce conŃine o glucidă rea (sufleu.u . În caz contrar. gestiunea abaterilor e mult mai uşoară decât în teorie. după ce am mâncat în prealabil brânză. măsurile potrivite vor fi luate în consecinŃă. cârnăciori. Este în general în planul formei. principii ce trebuie întotdeauna să constituie referinŃa şi baza de revenire. Din momentul în care mergem prea departe. percepem atât de repede consecinŃele asupra organismului. care trebuie să devină întotdeauna o a doua natură. În faza I. cu condiŃia ca frecvenŃa lor să fie episodică. acest lucru se poate întămpla din două motive: fie pancreasul nu a găsit încă un plafon de toleranŃă acceptabil. care propune şase deserturi clasificate « abateri mici » şi paisprezece deserturi clasificate « abateri foarte mici ». din instinct am putea spune.o felie de pâine integrală prâjită cu pate de foie gras sau somon.un platou de glucide bune cu o grăsime vegetală (orez basmati cu ulei de masline).un desert ce conŃine o glucidă rea (zahăr. Marile abateri sunt absorbite. foitaj). . aceleaşi cauze vor produce aceleaşi efecte. . cartofi). de exemplu o cremă caramel sau un iaurt îndulcit34.un pahar de aperitiv + două pahare de vin la aceeaşi masă. că măsurile de corectare sunt luate automat. adică să nu se piardă din vedere principiile fazei I. căci consecinŃa prea multor abateri nu se manifestă numai printr-un risc de îngrăşare. În realitate. Cu puŃin bun-simŃ. Asta înseamnă că principiile de bază ale fazei I vor fi păstrate pentru totdeauna. abaterile alimentare se măsoară mai bine. fie frecvenŃa abaterilor e prea mare.un pahar de vin sau de şampanie la aperitiv.. Acul balanŃei va trebui să serveasca drept indicator pentru a decide corecŃiile.un desert ce cuprinde puŃin zahăr. nu se punea problema de a face nici cea mai mica abatere. Abaterile mari sunt urmatoarele : . Faza II este una de libertate. quiche.un fel principal ce conŃine o glucidă rea (orez alb. Dar vor trebui gestionate corect aceste abateri. dar trebuie să înŃelegeŃi că toate micile abateri vor fi încasate de un organism care a fost o bună perioadă de timp în faza I şi se menŃine în continuare acolo. . cu câteva corecŃii.

Exemple : Acceptabile 2 pahare de vin Lapte de pasare îndulcit cu zahăr Neacceptabile 1 aperitiv 2 pahare de vin Portie de orez cu carne 2. Nu faceŃi niciodată mai mult de două abateri mici la aceeaşi masă. 1 Mic dejun Fruct Pâine integrală + gem fără zahăr Margarină slabă Cafea decofeinizată Lapte degresat Prânz Avocado vinaigretă Friptura fasole verde Cremă caramel Băutură: 2 pahare de vin * Cina 95 . brocoli Peste + orez basmati* Tartă cu mere ** Profiterol** 1 pahar de vin 2 pahare de vin * * abatere mică ** abatere mare Masă cu o abatere mare Exemple de meniuri din faza II (* abatere mică ** abatere mare) ZIUA nr. Nu luaŃi niciodată mai mult de o masă pe zi care conŃine o abatere mică. Asta înseamnă că una din cele două mese principale va face parte din faza I extinsă. Nu faceti niciodata mai mult de o masă din trei conŃinând o abatere mare şi o masă din patru cuprinzând o abatere mare şi două mici Exemple: Masă cu o abatere mare plus două abateri mici Avocado Stridii Colin. 3.REGULI GENERALE ALE FAZEI II 1.

Supa de legume Omletă cu ciuperci Salată verde Brânză de vacă scursă Băutură: apă ZIUA nr. 2 Mic dejun Suc de portocale Croisante + brioşe** Unt Cafea + lapte Prânz CrudităŃi (roşii + castraveŃi) File de cod la grătar Spanac Brânză Băutură: doar 1 pahar de vin Cina Anghinare vinegretă Ouă prăjite cu roşii Salată verde Băutură: apă ZIUA nr. 3 Mic dejun Fruct Pâine integrală Unt slab Cafea decofeinizată Lapte degresat Prânz Aperitiv: Apéricubes + 1 pahar de vin alb* Somon afumat Pulpă de oaie cu fasole oloagă Salată verde Brânză ÎngheŃată* Băutură: 3 pahare de vin** 96 .

mai ales în privinŃa cantităŃii de vin. care este excesivă. deja considerat un maxim. de nedepăsit într-o zi. 4 Mic dejun Ouă prăjite Bacon CârnaŃi Cafea normală sau decofeinizată + lapte Prânz 1 duzină de stridii Ton la grătar cu roşii Tartă cu fragi ** Băutură: 2 pahare de vin* Cina Ciorbă de legume Gratin de conopidă Salată verde Iaurt Băutură: apă ZIUA nr.Cina Supă de legume Roşii umplute (vezi ReŃete şi meniuri Montignac) Salată verde Brânză de vaci cu O % MG Băutură: apă Ziua nr. căci şase pahare înseamnă mai mult de jumatate de litru. Acest tip de abatere va trebui sa fie excepŃional. 5 nu este dată cu titlu de exemplu de meniuri. 5 (ABATERE MARE)35 Mic dejun Suc de portocale Cereale sau brânză de vaci cu 0 % MG Cafea normală sau decofeinizată + lapte degresat Prânz Pate de ficat de gâscă (foie gras) Somon la grătar + orez basmati Cremă arsă** Băutură: 3 pahare de vin** Ziua nr. 35 97 . În nici un caz nu constituie o recomandare.

Cina Soufflé cu branza * Friptura** Branza Ouă à la neige * Bautura : 3 pahare de vin ** ZIUA nr. 6 (INTOARCERE COMPLETA LA FAZA !) Mic dejun Pâine integrală Brânză de vaci cu 0 % MG Cafea sau cafea fără cofeină + lapte degresat Prânz CrudităŃi (castravete. 1 pară şi 150 g de zmeură Băutură: apă 98 . ciuperci. 1 măr. 7 Mic dejun Pâine integrală Brânză de vaci cu 0 % MG + gem fără zahăr Cafea normală sau fără cofeină Lapte degresat Prânz Salată de andive Antricot cu fasole verde Fragi + smântănă bătută fără zahăr Băutură: 1 pahar de vin Cina Fructe: 1 portocală. ridiche) Cod în sos tomat Brânză Băuturi: apă. ceai Cina Supă de legume Jambon alb Salată verde 1 iaurt ZIUA nr.

ZIUA nr. 8 Mic dejun Pâine integrală Unt slab Cafea normală sau fără cofeină Lapte degresat Prânz Cocktail de creveŃi Ton + vinete Salată verde Brânză Băutură: 2 pahare de vin* Cina Ciorbă de legume Mâncare de linte Fragi Băutură: 1 pahar de vin 99 .

a rămas în pană. Diagnosticul hipoglicemiei este puŃin. în schimb se poate afirma că ea împiedică. Dar degeaba. De asemenea. CÂND SE VORBEŞTE DE HIPER SAU DE HIPOGLICEMIE ? În capitolele precedente. ca acela al penei de benzină: este prea simplu pentru a ne gândi la el. holera. obezitatea. ocupate de grămezi de gunoaie şi excremente. HIPOGLICEMIA: PREA SIMPLU PENTRU A NE GÂNDI ! Un automobilist este brusc nevoit să se oprească pe marginea drumului. În evul mediu. în mod dramatic. l-au montat la loc: nimic ! Şi apoi. în mijlocul cărora mişunau porcii. câteva măsuri de igienă ar fi salutare. este improbabil ca el să procedeze la un interogatoriu alimentar şi încă mai improbabil să facă efortul de a căuta posibile carenŃe în vitamine şi în săruri minerale. căci nimic nu putea explica pana. cancerul. enigma este în sfârşit clarificată: nu mai avea benzină. la care a fost transferat. Lepra. până într-o zi când. să trăiască pe cei care sunt afectaŃi de ea. vor fi bolile contagioase eruptive. L-au demontat. se înmulŃeau rapid şobolanii şi se agitau muştele. La specialistul în marca respectivă. insuficienŃa ei se poate traduce în diferite feluri şi în principal prin oboseală. tuberculoza sau sifilisul. este o mică şansă să caute să identifice alegerile alimentare care pot declanşa. ciuma. diabetul. şi-au asumat riscul de schimba piese esenŃiale. bolile cardio-vasculare şi chiar sida. reduceri sensibile de tonus. Hipoglicemia. cu toate că este caracteristică vremurilor noastre. Vehiculul său. am văzut că glucoza era carburantul organismului. direct sau indirect. timp de secole. acest teribil flagel era ceea ce se putea numi „bolile civilizaŃiei” aşa cum. AbsenŃa ei ar provoca moartea. Remorcat până la garajul cel mai apropiat. dacă se poate admite că este o afecŃiune din care nu se moare. cu toate că este aproape nou şi bine întreŃinut.6 OBOSEALA: ŞI DACĂ AR FI ALIMENTAłIA ? Dacă ajungeŃi într-o zi să consultaŃi un medic pentru o problemă de oboseală. În acea vreme. obiectul unui examen mecanic atent. Dacă am face astăzi lista bolilor civilizaŃiei moderne. o parte din populaŃie a început să se îngrămădească în oraşe cu străzi înguste. febra tifoidă. totuşi este de bunăvoie uitată. puŃin mai târziu. dizenteria decimau mare parte din populaŃie. sunt luate în considerare ipotezele cele mai extreme. Şi. el devine atunci. acela de care aveau nevoie mai ales pentru funcŃionare muşchii şi în special creierul. generale sau trecătoare. 100 . a apărut ideea că este posibil să fie o legătură de la cauză la efect şi că. vom putea nota printre altele.

dulceaŃă. rapid. căscat. vârful glicemiei va putea creşte. Majoritatea indivizilor la care s-a diagnosticat o hipoglicemie. de exemplu până la 1. Atunci când glicemia scade brutal. concentraŃia medie pe stomacul gol. provocând astfel. Atunci când concentraŃia zahărului (glucozei) creşte. Atunci când ea scade. întotdeauna prin hipersecreŃia de insulină interpusă.. Un simptom poate ascunde un altul. sunt lipsiŃi de zahăr. UN SIMPTOM POATE ASCUNDE UN ALTUL. la 1 g/l. Medicul consultat. organismul se află în hiperglicemie. vor avea tendinŃa să creadă că se află în această stare pentru că. după ce a efectuat probabil un bilanŃ pentru a elimina orice alte posibilităŃi de afecŃiuni grave. în funcŃie de fiecare individ. în circa trei ore după ingestie. este exact contrariul! Dacă indispoziŃia intervine de exemplu la sfârşitul dimineŃii.8 g/l. glicemia coboară în mod progresiv şi atunci dă semne mai banale.25 g/l şi sub acŃiunea unei secreŃii slabe de insulină. frilozitate dar şi. Ori. care va putea ajunge până la 0. În alŃi termeni. pretându-se mai puŃin la o diagnosticare uşoară: dureri de cap. el va şti: este clasica indispoziŃie hipoglicemică. În acest caz. organismul se află în hipoglicemie. puŃin sub valoarea normală şi se stabilizează din nou. subiectul se va putea plânge de tulburări. transpiraŃie. lipsă de concentrare. organismul face în mod succesiv apel la două surse de alimentare: .. care corespunde mai ales la o transformare a proteinelor în glucoză. ea descreşte progresiv. este sigur că apare ca urmare a unei absorbŃii mult prea importantă de glucide „rele” la micul dejun.45 g/l. De aceea această afecŃiune se numeşte hipoglicemie reacŃională. dacă ne găsim în hipoglicemie la ora 11 este pentru că la ora 8 am fost în hiperglicemie. SecreŃia pancreatică de insulină va fi atunci importantă. o hipoglicemie. disproporŃionată chiar dacă pancreasul nu este în stare bună. anumite simptome: acela de frilozitate de exemplu. iritabilitate şi agresivitate. Femeile par să fie mult mai sensibile şi manifestă uneori. tulburări de vedere. este în jur de 1 g la litrul de sânge. asociind paloare. dacă micul dejun este compus din glucide rele (pâine albă. scăderi de tonus. într-un mod mai evident. HIPOGLICEMIA FUNCłIONALĂ Cel mai adesea. adică cele care au un IG scăzut. care este în stoc tampon în ficat şi Ńesuturile musculare. Dacă luăm un mic dejun compus din glucide bune. găuri de memorie. care a fost în esenŃă compus din alimente hiperglicemiante. . miere. zahăr.6 g/l. va pune cu uşurinŃă diagnosticul şi va da sfaturi pentru evitarea recidivelor. glicemia urcă rezonabil.. Pentru a menŃine concentraŃia la nivelul său ideal.). Paradoxal. hiperinsulinismul va avea ca efect scăderea anormală a glicemiei. În mod curent se remarcă la birou că. ceea ce este cazul după absorbŃia glucidelor. 101 .neoglucogeneza. probabil. abuzul zahărului este cel care produce un deficit. de exemplu până la 1. tremur sau subit o foame foarte mare.Ştim că glucoza trece în sânge şi că. În schimb.. La extremă.glicogenul. angoasă. adică devine mai mică de 0. palpitaŃii.

DiferenŃa se află în planul metabolismului. în condiŃiile în care temperatura nu s-a schimbat. Este desigur. Industriaşii agroalimentari nu au scăpat ocazia de a exploata această piaŃă care aduce bani. acest lucru poate fi dramatic căci ei sunt cert. cu consecinŃele hipoglicemice secundare care se cunosc.. 102 . ciclul infernal în care se regăsesc toŃi aceia ce sunt victimele ronŃăielilor dintre mese. a arătat că mai mult de 30 % dintre ele erau datorate unei pierderi a vigilenŃei consecutivă unei scăderi a glicemiei. . popcorn. pe măsură ce ora obişnuită de masă soseşte. care constituie mijlocul ideal de fidelizare a clientului. instabile. pot să fie afectaŃi. direcŃiile de personal ştiu bine că accidentele de muncă (în uzine.mereu spre sfârşitul dimineŃii. gândind că sunt victime ale oboselii cronice sau insuficienŃei circulatorii cerebrale.. Ele sunt în mare parte. chiar agresive. Studii realizate au arătat că toată lumea.. din zaharuri şi alŃi compuşi de glucoză. hamburgheri. în mod abuziv. aceste simptome nu sunt decât consecinŃa indirectă a unor proaste obiceiuri alimentare: prea mult zahăr. Lung timp. prea multe paste şi orez albe. De altfel. ele sunt de asemenea semne evidente. În publicitatea cvasi mincinoasă care se face pe piaŃă. că unele persoane devin treptat nervoase. Dacă ei se opresc. s-a crezut că doar subiecŃii care aveau tendinŃă de îngrăşare puteau fi victimele hipoglicemiei.. dacă nu agravarea situaŃiei.). femeile simt nevoia de „a pune ceva” pe ele. Este uşor de remarcat. pe care le afişează participanŃii la şedinŃe în întreprinderi. „forma” (forma bună în care vei fi după ce consumi aceste produse). are ca rezultat întreŃinerea. se poate evidenŃia eroarea stupidă care constă în a ciuguli glucide rele de fiecare dată când organismul se găseşte în hipoglicemie. O origine alimentară. alŃii nu. în anturajul lor familial sau profesional. unele firme merg chiar până la a evoca. Creşterea glicemiei este la fel de rapidă şi puternică ca şi scăderea sa.un rău răspuns alimentar Aşadar. Simptomele hipoglicemiei funcŃionale fac frecvent parte din plângerile pacienŃilor când îşi consultă medicul. propunând înfometaŃilor bare de pseudo-ciocolate. compuse în proporŃie de 80 %. legate de o relaxare a atenŃiei. În ceea ce priveşte căscatul şi alte stări de somnolenŃă. Stadiul extrem este natural. într-un sistem de dependenŃă totală. adesea între mese. printr-un adevărat cerc vicios. nu destule fibre. În realitate. cartofi prăjiŃi. aşa cum o cer simptomele foamei şi ale scăderii de tonus. Unii se îngraşă. pe maşini sau pe şantiere) sunt întotdeauna mai numeroase la anumite ore ale zilei. probabil în raport cu o scădere anormală a glicemiei. deci şi slabii. altele promit o veritabilă relansare a funcŃiilor vitale („acesta reporneşte”) care nu este în realitate decât începerea unui nou ciclu (hiper/hipoglicemie). acela în care se complac americanii mâncând şi bând în permanenŃă alimente hiperglicemiante (cola.. O anchetă făcută în FranŃa pe subiecŃi ai accidentelor rutiere. Consumul de zaharuri.

Atunci când o băutură alcoolică este băută pe stomacul gol. slabă rezistenŃă la infecŃii. ca efect. Numeroase studii. eroarea stupidă care constă în a da să bea unui alcoolic pentru a-l sevra.FORłA DEPENDENłEI ZAHĂRULUI ÎN AMERICA Medicii americani cunosc ceea ce am numit carbohidraŃii cravers (carbohidraŃii doriŃi cu aviditate). AdolescenŃii care se „alimentează cu carburant” bând cola sau alte băuturi dulci. ceea ce îi este psihic insuportabil. miercuri 36 Limfatic = care suferă de limfatism. ceea ce înseamnă „toxicitatea glucidelor rele”. Există chiar o întreagă literatură în SUA. Faptul că obezitatea este mai importantă la ei. în mod particular la un alcoolic. în aceeaşi logică hiper/hipoglicemie şi acest lucru este probabil cel care explică de ce niciodată nu au fost aşa de limfatici36 ca astăzi. Aşa cum au arătat oamenii de ştiinŃă americani şi francezi. adolescenŃii de 15 ani. Ori. alcoolul. pe care mizeria îi conduce la o alimentaŃie încă şi mai hiperglicemiantă decât a altora. realizate mai ales în penitenciare. aproape să treacă la alcoolism. Glicemia generează automat. împiedică eliberarea glucozei stocate în ficat (glicogen) slăbind posibilităŃile neoglicogenezei. Limbajul popular este în întregime semnificativ când vorbeşte de „băutură întăritoare”. care pune în evidenŃă legătura strânsă între această „extremă dependenŃă de zahăr” şi violenŃă. sucuri de fructe sau băuturi îndulcite în loc de alcool. Deci. căci atâta timp cât hipoglicemia cronică nu va fi eradicată. se află în realitate. o importantă secreŃie de insulină care va provoca o hipoglicemie reacŃională. din două una: ori alcoolicul rămâne în hipoglicemie. lipsă de energie. au arătat că cea mai mare parte a delicvenŃilor erau hipoglicemici cronici. Limfatism = stare patologică (frecventă la copii) caracterizată prin mărirea volumului organelor limfatice şi însoŃită de paloare. Un medic universitar din Washington ne-a raportat de curând că după părerea lui. creşterea glicemiei şi provocă băutorului o imensă alinare. că hipoglicemia este una din explicaŃiile cele mai probabile ale alcoolismului. Când alcoolul se vâră Trebuie să ştim de asemenea. autorităŃile locale aduc înapoi la colegiu în mod regulat. Unii autori merg chiar până acolo încât se gândesc că acest lucru explică marea criminalitate la anumite categorii sociale defavorizate. care au adunat ceva „beŃii” la activ sunt în număr mare iar educatorii o ştiu bine. ea trece direct în sânge şi se manifestă imediat printr-o creştere a glicemiei. Noul pahar de alcool produce. lymphatique) . Se povesteşte că. se bazează pe aceeaşi logică. cel mai grav este că adolescentul care a abuzat pe parcursul anilor de băuturi hiperglicemiante ajunge forŃat. ori consumă o nouă cantitate de alcool pentru a ieşi din această stare. 103 . În FranŃa. (fr. Se înŃelege deci. într-un orăşel de provincie unde se găseşte un mare internat particular. individul se va afla în orice moment în situaŃia de recidivă. în acest fel se explică recrudescenŃa dramatică a alcoolismului în campusurile americane.

În aceeaşi manieră. cartofi. în sfârşit. este acelaşi lucru. provocând o secreŃie anormală de adrenalină sau de insulină care produce o hipoglicemie. AŃi remarcat desigur. vinul nu este obligatoriu responsabil de somnolenŃă ci maniera în care a fost băut: pe stomacul gol. ceea ce explică că absorbit cu alimente hiperglicemiante (pâine albă. unora le este frig în timp ce altora le este prea cald. Se ştie de altfel că şi factorii emoŃionali pot acŃiona asupra glicemiei şi produc o slăbire a vigilenŃei. 104 .) el generează mai rapid o hipoglicemie.. În materie de hipoglicemie. Factorul individual Înainte de a termina acest capitol. trebuie să ştim că această somnolenŃă post prandială. În cele mai bune cazuri. că într-un loc în care domneşte o temperatură constantă. se mulŃumesc să înăbuşe afacerea. sunt legate de hipoglicemii consecutive unei alimentaŃii greşite.5 g/l. nutriŃioniştii au admis. este important să precizăm că hipoglicemia (şi simptomele ei) este o noŃiune relativă.. este semnul unei hipoglicemii! Aceasta este consecinŃa directă a modului deplorabil în care a fost organizată masa şi „sandwichiul-bere” este cert ilustrarea cea mai aberantă. paste. Repercursiunile meselor greşit concepute Scăderea tonusului de după masă. este o veritabilă obsesie pentru toŃi cei ce muncesc. ideea potrivit căreia fiecare individ are un sistem de termoreglare care îi este propriu şi că o raŃie alimentară care satură pe unul poate lăsa înfometat pe altul.seara. Acest lucru înseamnă că la o temperatură egală. în timp ce alŃii se vor simŃi perfect bine cu 0. De altfel. aceea a tinereŃii noastre. trebuie ştiut că alcoolul potenŃează efectul zaharurilor. pizza. o bere. De aceea este mereu foarte dificil să se determine la ce nivel parametric se situează factorii de declanşare. nu va avea parte decât de râsete şi ridicări din umeri. tineri elevi ridicaŃi într-o stare de ebrietate avansată. unele persoane se acoperă pe când altele se descoperă. Eh bine. Trebuie să spunem că. mai ales luat pe nemâncate. Adică apariŃia simptomelor este o noŃiune biologică foarte relativă de la un individ la altul. dacă cineva se hazardează să descopere adevăratul responsabil: „deriva alimentară a societăŃii noastre”. ale căror victime sunt contemporanii noştri. Nu stinghereşte faptul că „setea de astăzi”. De aceea vinul nu vă „taie picioarele” în alt fel decât un kir. Contrar a ceea ce mulŃi oameni gândesc. o sangria sau un whisky-cola. aceea a lumii de mâine este stinsă cu băuturi care creează o adevărată dependenŃă şi că cola-dollars poate fi fără nici un fel de inconvenient spălată de investiŃii în publicitate de prestigiu sau în strategii de piaŃă de geniu.7 g/l de zahăr în sânge. Ceea ce trebuie reŃinut este că o mare parte din oboselile cronice sau trecătoare (căderi de tonus). Anumite persoane sunt pe cale să-şi piardă cunoştinŃa (să intre în comă hipoglicemică) cu 0. cum o numesc medicii. legată de o sensibilitate individuală.

la o populaŃie importantă de subiecŃi. câteva ore mai târziu. CELELALTE CAUZE ALE OBOSELII GREŞITELE ALEGERI ÎN MACRONUTRIMENTE Oboseala poate fi cauzată de un aport insuficient de proteine. din cauza tulburărilor metabolice. solubilă în apă.încetinirea creşterii la copii. (De altfel. poate de asemenea să producă o scădere a tonusului. indispoziŃia resimŃită la început. are totuşi defectul de a nu accepta un fenomen ca şi corect din punct de vedere ştiinŃific. ea ar putea fi scăzută şi deci responsabilă de persistenŃa stării de oboseală. CARENłELE ÎN MICRONUTRIMENTE Un deficit de vitamina B poate de asemenea produce apariŃia unei stări de oboseală. Această carenŃă relativă. prin esenŃă riguroasă şi nu se poate decât felicita pentru acest lucru. Alte cauze ale oboselii datorate unei carenŃe în micronutrimente: 105 . observaŃia şi experienŃa vor conduce la acceptarea ei. În schimb. Dacă se dozează în acel moment glicemia. . Ceea ce se verifică la unul. trebuie obligatoriu să se verifice şi la altul. ca şi consecinŃă a unei mese. rămâne în apa în care au fost fierte legumele şi feculentele. De aceea o senzaŃie de greutate gastrică neplăcută şi apariŃia unei somnolenŃe. deci ar fi de dorit să o păstrăm pentru a face o supă. se opun încă la stabilirea în mod oficial. Ea este chiar respinsă. de autorităŃile medicale. la femei însărcinate care vomează şi la sportivi.) Toată lumea recunoaşte astăzi că variaŃia glicemiei sanguine explică majoritatea simptomelor pe care le-am definit. ŞtiŃi ca vitamina B. Homeopatia nu poate face obiectul nici unei „probe” în măsura în care ea scăpă de sub controlul ştiinŃific clasic. a corelaŃiei dintre ele. în măsura în care valorile de declanşare sunt variabile de la un individ la altul.topirea musculară. homeopatia – totuşi admisă ca o terapeutică eficace în numeroase afecŃiuni. Şcoala ştiinŃifică modernă. Aceasta se remarcă în special la alcoolici. în ciuda practicării sale de către medic şi de recunoaşterea ei de către Securitatea socială. de un stres. căci ea pleacă de la postulatul potrivit căruia toŃi indivizii sunt identici. produce mai multe consecinŃe: . poate avea ca efect lipsirea de proteine.îngrăşarea. decât dacă el a putut fi verificat statistic.De altfel. de unde o senzaŃie de oboseală la cel mai mic efort.nu a fost niciodată oficial recunoscută. în acelaşi mod. care poate dura 4 până la 5 ore. Excesul de grăsimi încetineşte considerabil digestia. Un exces de lipide. Un regim prea restrictiv sau neechilibrat. dar unii. din principiu. . în virtutea acestui principiu de bază. ea este normală. Bunul simŃ. căci ea este fondată prin natură pe sensibilitatea individuală. poate să fie datorată unei secreŃii de adrenalină legată de exemplu. mereu din principiu.

fără a vorbi de diarei datorate salmonelei şi de câteva rare epiemii de listerioză sau de trichinoză. este sursă de anemie.o carenŃă în vitamina B12. nitraŃi.. Excesul de alcool în timpul meselor conduce la aceleaşi tulburări.magneziul ingerat în cantitate insuficientă. Ori. nu trebuie niciodată băută pe stomacul gol căci acest lucru favorizează cefalee. În toate cazurile pomenite. erbicide. fungicide. dacă este posibil. forŃa musculară este scăzută cu 20 %. zinc şi seleniu) împiedică lupta împotriva radicalilor liberi. . De aceea este important să alegem. responsabili de o îmbătrânire precoce. ceea ce este adesea cazul femeii gravide şi bătrânilor. 106 . plumb şi mercur. În secundar. favorizează spasmofilia şi ne face mai vulnerabili la stres. reziduuri de antibiotice.carenŃa în antioxidanŃi (betacaroten. alergii la unii coloranŃi. Dacă se atinge 2 %.. ceea ce se remarcă curent la vegetarieni. vitaminele C şi E. . în timpul zecilor de ani. alimente provenind din agricultura biologică: ele sunt mai bogate în micronutrimente şi lipsite de produse chimice nedorite. de pesticide. de infecŃii şi de oboseală. Această carenŃă favorizează infecŃiile şi împiedică absorbŃia fierului. de circulaŃie). s-au întâlnit deja cazuri de intoxicaŃie cu beta-agoniste ale organelor. De unde o senzaŃie de oboseală anormală chiar în lipsa unei activităŃi fizice intense. Totuşi.. care este preponderent la fumători sau la persoanele care nu mănâncă destule fructe sau crudităŃi. ale absorbŃiei cronice. de boli cardio-vasculare şi de cancer. simptomele se traduc de asemenea printr-o anumită oboseală. o deshidratare de 1 % diminuează cu 10 % forŃa musculară. căci ea are un echipament enzimatic mai puŃin performant pentru a-l putea degrada. foarte frecventă la femei. Femeia are o mai mare sensibilitate decât bărbatul pentru o aceiaşi doză de alcool. . .scăderea concentraŃiei sanguine de vitamina B9 (sau acidul folic). . vertij sau accidente diverse (de muncă.carenŃa în fier. alcoolul favorizează o deshidratare prin creşterea diurezei şi a transpiraŃiei. De aceea. GREŞITA GESTIUNE A BĂUTURILOR ALCOOLICE Modul în care bem o băutură alcoolică poate avea incidenŃă asupra vitalităŃii. HIPERSENSIBILITATEA LA POLUAREA ALIMENTARĂ Nu se cunosc bine efectele asupra organismului.deficitul în vitamina C.

cereale complete.. mango. alune. îmbătrânirii şi cancerului Mineralizarea scheletului şi dinŃilor Metabolismul fosfocalcic Morcovi. leziuni ale pielii 107 . spanac. îmbătrânire cutanată E tocofenol K menadiona AcŃiune antioxidantă împotriva radicalilor liberi şi protecŃia acizilor graşi polinesaturaŃi ProtecŃie cardio-vasculară şi prevenirea unor cancere Coagulare sanguină Uleiuri. ouă. lipidelor şi protidelor RespiraŃia celulară Vederea Furnitură de energie prin oxidoreducŃie Dermite seboreice. ouă. lipsă de apetit. gălbenuş de ou. sardine. pâine completă Fabricată de bacterii ale colonului Ficat. sensibilitate la infecŃii ORL provitamina A betacaroten D calciferol ProtecŃie contra bolilor cardiovasculare. peşte. brânză Expunere la soare AbsenŃa expunerii la soare Abuz de cremă solară cu ecran total Cantonament în interior (mai des persoanele în vârstă) Copil: rahitism Persoane în vârstă: osteomalacie (+osteoporoză) = demineralizare osoasă Oboseală musculară. slăbiciuni musculare B2 riboflavina PP sau vitamina B3 Metabolismul glucidelor. uscări ale pielii. tulburări de memorie. ficat. ciocolată neagră. roşii. depresii. caise. ciuperci. pâine completă Drojdia uscată. caise Riscuri de carenŃe acumulate în caz de. acnee rosacee. lapte. cacao Drojdia uscată. intoleranŃă cutanată la soare. păr fragil şi tern. stare depresivă. brocoli. leziuni: buze. riscuri de accidente cardio-vasculare. morcovi. germeni de grâu. sensibilitate la reverberaŃie. organe. unt. ton. unt. iritabilitate. spanac.TABELUL VITAMINELOR Vitamina A retinol Creştere Vedere Starea pielii Rolul Surse Ficat. fotofobie. Tabagism Alcoolism ContracepŃie orală Hepatită virală Tratament cu barbiturice Semne de carenŃă Tulburări ale vederii nocturne. ficat. brocoli. Tratament antibiotic de lungă durată Abuz de laxative Naştere prematură AlimentaŃie hiperglicemiantă Diabet Alcoolism Sarcină Tratament cu diuretice Alcoolism Neconsumarea de lactate şi brânzeturi Alcoolism Tratament antiparkinsonian Accidente hemoragice B1 tiamina FuncŃionarea neuromusculară Metabolismul glucidelor Oboseală. unt. creson. gălbenuş de ou. migdale. porc. tărâŃe de grâu. anorexie. insomnie. pepene galben. limbă Perles (zabalute) Oboseală. rinichi. lapte. brânză. spanac. peşte. carne. carne. conopidă Drojdia uscată. migdale. piersici. varză.. lapte. rinichi. cereale complete. unt Ficat. ouă.

legume verzi. lipsă de apetit. drojdia celulare uscată. tulburări de somn. germeni de grâu Ficat. ficat. orez complet. leguminoase. flora intestinală Drojdia uscată. pâine completă. părul peşte. pâine completă. ouă Tratament antibiotic prelungit Abuz de ouă crude Oboseală. carne. ficat. depresie. brânză. brocoli. dureri de cap datorate glutamatelor Oboseală. curmale. hering. depresii Oboseală. dureri de cap. lipsă de apetit. iritabilitate. ficat. Intervin în 60 sisteme enzimatice carne. rinichi. insomnie. spanac. conopidă. insomnie. tulburări de memorie. greŃuri. legume uscate. iritabilitate. greŃuri. peşte. ouă. stare depresivă. ciuperci. rinichi. pâine completă Participă la multiple reacŃii Flora intestinală. greŃuri. creson. mucoasele. piele grasă. paloare. ficat. carne. germeni de Sinteza lecitinei grâu. ficat. confuzii mentale (bătrâni).sau niacina sau acid nicotinic B5 acid pantotenic Intervine în numeroase metabolisme energetice MenŃine pielea. stridii. căderi de păr Oboseală. cereale. coacăze. căderi de păr. leziuni ale pielii. stridii. vertij. suflu greu la efort Sinteza globulelor roşii B12 cianocobalamina ReacŃii enzimatice Stare bună a celulelor nervoase şi a pielii Roluri metabolice multiple. rinichi. pătrunjel. dureri neuromusculare. tulburări neurologice Oboseală. vărsături. legume uscate. tulburări de memorie. peşte. legume uscate. carne. întârzieri de cicatrizare. somnolenŃă. rinichi. slabă rezistenŃă la infecŃii. leguminoase Regim vegetarian Abuz de porumb Alcoolism Abuz de conserve şi de alimente congelate ContracepŃie prin „pilulă” Alcoolism şi ale mucoaselor B6 piroxidina B8 sau vitamina H sau biotina B9 acid folic Metabolismul proteinelor Drojdia uscată. capcană/cursă a radicalilor liberi Formarea colagenului şi a Ńesutului conjunctiv Formarea anticorpilor Sinteza L-carnitinei Lupta împotriva stresului Alcoolism Sarcină Persoane în vârstă Numeroase medicamente Fierberea alimentelor Anemie Regim vegetarian Carentă în cobalt măceşe. ouă. dorinŃă de dulciuri. avocado. pui. dureri musculare. soia. ciocolată. kiwi. rinichi Tabagism Neconsumarea fructelor şi legumelor crude Regim macrobiotic Stres InfecŃii trenante/persistente 108 . tulburări neurologice Oboseală. oboseală musculară. Fabricarea celulară soia. ciuperci. stare depresivă. lipsă de apetit. tulburări caracteriale. pâine completă Metabolismul proteinelor Drojdia uscată. anemie. lapte. fructe (citrice). C tisulare sau celulare (absorbŃia acid ascorbic fierului). hipotensiune ortostatică. legume verzi.

el nu este totuşi mult mai important decât tabagismul. o dată cu îmbătrânirea arterială. Cu toate acestea. Toată lumea ştie că bolile cardio-vasculare sunt cauzele cele mai frecvente ale mortalităŃii în lume. cum îi place să remarce profesorului Apfelbaum. Aceste sfaturi au fost difuzate cu sprijinul mass-mediei diferitelor grupuri de Aterom: Colesterolul este componenta majora a plăcii de aterom care apare în peretele arterial cauzând cardiopatie ischemica. Acest caz se petrece în SUA.7 PREVENIREA BOLILOR CARDIO-VASCULARE CetăŃenii moderni (bărbaŃii mai mult decât femeile) constituie statistic o populaŃie cu un mare risc în ce privesc bolile cardio-vasculare. spun specialiştii. industrii farmaceutice şi agroalimentare. FranŃa se află în coada plutonului. Căci acolo. se numără efectiv. „şi tot ceea ce noi fără îndoială ignorăm încă”. Aceste îngroşări bogate în colesterol. unde după 1985. ea dispune de o protecŃie hormonală până la menopauză. Alegând din zeci de asociaŃii profesionale medicale. Norvegiei şi Germaniei. Riscul nu devine clar decât la circa 70 de ani. ereditatea. adică destul de aproape de speranŃa medie de viaŃă actuală. dar cel mai surprinzător este că mortalitatea totală nu s-a diminuat tot atât. Când este în exces. Canadei. de patru ori mai puŃine decât în Finlanda (Ńara cea mai expusă) şi se situează în urma Regatului-Unit. înaintea Japoniei care prezintă scorul cel mai scăzut. trebuie să ştim. mortalitatea prin infarct miocardic a fost redusă. Doar acelea care nu urmează un tratament hormonal sunt expuse. sunt acoperite de zone modificate si poarta numele de placa de aterom 37 109 . 40 milioane de adulŃi au o concentraŃie a colesterolului mult superioară celei normale. o vastă campanie anticolesterol a fost lansată şi a ajuns astăzi la comportamente care merg până la isterie şi paranoia. diabetul. toate studiile internaŃionale arată că acolo unde s-a reuşit reducerea colesterolului ca factor de risc. Dacă hipercolesterolemia este un factor de risc pe care numeroase studii l-au pus în evidenŃă. imputabile ateromului37 coronarian. Toate modalităŃile pentru reducerea procentului ridicat al bolilor cardio-vasculare au fost puse în practică în această Ńară. „La fiecare 90 secunde un american murea de o criză cardiacă”. hipertensiunea arterială. companii de asigurare. aşa cum doar americanii ştiu să declanşeze. chiar dacă cifrele sunt mari raportat la populaŃie. încorporat în celule speciale care îngustează peretele arterial. de trei ori mai puŃine cazuri decât în SUA. s-a creat un comitet de experŃi însărcinaŃi să decreteze „recomandări”. De altfel. Dar. circa 110 000 de infarcturi şi 50 000 de decese. sublinia doctorul Lenfant. În fiecare an în FranŃa. se ignoră adesea că vârsta medie a decesului prin boală cardio-vasculară se situează între 70 şi 75 de ani. colesterolul este depozitat în peretele arterial. RISCUL VASCULAR ESTE DIFERIT LA BĂRBAT ŞI LA FEMEIE La bărbat el se situează adesea între 35 şi 55 de ani. Are deci. În ceea ce priveşte femeia.

o substanŃă indispensabilă în organismul nostru. hormoni. Mezelurile şi brânza. Untul. obligatoriu. Tot ceea ce conŃinea cea mai mică proporŃie de grăsime a fost debarasată de acest intrus.populaŃie. Altfel spus. între alte preparate. în ochii noştri de francezi. că el are două origini: 75 % din colesterol este sintetizat prin ficat. Când se cunoaşte complexitatea multiplelor mecanisme care se pun in practică la momentul ingestiei unui aliment plecând de la gustul său (neurotransmiŃători. motiv pentru care condamnă aceste practici manipulatoare. Această vastă campanie intitulată „Know your cholesterol numbers” (”cunoaşteŃi concentraŃia voastră de colesterol”) a influenŃat. Colesterolul este efectiv o moleculă indispensabilă la fabricarea membranelor celulelor. COLESTEROLUL. fac obiectul aceloraşi „traficotaje” industriale. Fără a face o temă de natura obsesională precum SUA. Este din contră. „ESTE BUN PENTRU SĂNĂTATE” ! Colesterolul nu este obligatoriu intrusul pe care îl credem. dar nu este unt. care Ńine loc de pseudosubstituit. Broşurile destinate educaŃiei pacienŃilor au fost distribuite prin intermediul a 150000 de doctori. ne putem teme de cele mai grave dereglări metabolice. Este ceea ce spune profesorul Apfelbaum : „colesterolul alimentar şi colesterolul sanguin nu au decât o foarte slabă legătură şi la unele persoane e nulă”. industria alimentară a fost presată să exploateze această nouă piaŃă a „no cholesterol” (fără colesterol). aceste practici sunt mai suspecte decât alimentaŃia tradiŃională. Dar aceasta nu este o cauză suficientă pentru a neglija hipercolesterolemia. adică fabricat de organismul-însuşi şi 25 % doar vine din alimentaŃie. cu avantajul pentru consumator de a avea acelaşi gust al grăsimilor. de exemplu) şi vă regăsiŃi cu o concentraŃie de colesterol sanguin ridicat şi critic din alte cauze. În sânge. De altfel. Grăsimile sunt eliminate şi se reconstituie produsul pentru a-i da o faŃă bună. are gust de unt. Profesorul Slama crede că organismul uman nu se va lăsa păcălit fără a reacŃiona întrun mod sau în altul. Există două categorii: 110 . Au fost Ńinute cursuri speciale dieteticienilor şi infirmierelor. iar Ńara noastră este printre cele mai bune în lume în statisticile de mortalitate coronariană. care se numeşte de acum încolo „I can`t believe it`s not butter” („eu nu pot să cred că acesta nu este unt”) a atins imaginea celebrului său văr Canada Dry: acesta pare unt. se cuvine totuşi să măsurăm obiectiv implicaŃiile pentru sănătatea noastră şi să vedem ce precauŃii de ordin alimentar trebuie să adoptăm pentru a o preveni. Este pur şi simplu. ca şi profesioniştilor în domeniul sănătăŃii. în paralel. Trebuie să precizăm de altfel. a unor hormoni şi a bilei. enzime). obiceiurile vieŃii americane. autentică şi gastronomică în surplus. puteŃi foarte bine avea un regim alimentar fără nici un aport exterior de colesterol (dacă nu mâncaŃi decât morcovi cu apă. el este transportat prin proteine care îi servesc post de „transportator”. Trebuie să spunem că. un produs sintetic în plus.

dar mai ales raportul între colesterolul total şi HDL. • Lipoproteinele de slabă densitate.• Lipoproteinele de slabă densitate.având în vedere o angină pectorală sau un infarct miocardic. DOZAJELE SANGUINE Normele actuale sunt mult mai mici în comparaŃie cu cele care au fost utilizate timp de mulŃi ani.45 g/l la bărbat şi 0. medicul va putea prescrie anumite medicamente. Colesterolul LDL a fost deci botezat „colesterolul rău”. Ele conduc colesterolul până la ficat pentru a fi eliminat.2 g/l şi de 4 ori dacă este mai mare de 2. căci în timp se depune în interiorul vaselor sanguine care se îmbâcsesc. De aceea această noŃiune nu are decât o semnificaŃie total relativă. Colesterolul LDL trebuie să fie inferior lui 1.5 % permite diminuarea cu 19 % a ratei infarcturilor miocardice. suficientă. Colesterolul HDL trebuie să fie superior lui 0. există tot interesul pentru a lua această problemă în serios. Trei noŃiuni trebuie să fie reŃinute: 1. o paralizie.55 g/l la femeie. 2. Cu toate astea. Colesterolul HDL îl numim „colesterolul bun”. în majoritatea cazurilor. deoarece nu produce nici un depozit vascular. . .6 g/l. Ele distribuie colesterolul la celule şi mai ales la cele ale pereŃilor arteriali care sunt victimele depozitelor de grăsime. 3. cu cât concentraŃia HDL este mai ridicată. proprietatea de a curăŃa arterele de depozite ateromatoase. se poate observa că 15 % din infarcturi survin la subiecŃi având un procentaj de colesterol mai mic de 2 g/l.având în vedere un accident vascular cerebral putând produce eventual. când se ştie că scăderea colesterolul cu 12. IMPERATIVELE NUTRIłIONALE DE PUS ÎN PRACTICĂ În caz de hipercolesterolemie. cu atât riscul de accidente vasculare este mai mic.5 g/l. El are. RISCURILE CARDIO-VASCULARE Riscurile cardio-vasculare sunt multiplicate de două ori dacă concentraŃia de colesterol este de 2. Aceste obturaŃii ale arterelor pot produce un accident cardio-vascular: .având în vedere o arterită a membrelor inferioare.3 g/l. Ori. Ceea ce este cel mai important. 111 . sau HDL (high density lipoproteins). Colesterolul total trebuie să fie inferior sau egal cu 2 g la litrul de sânge. dar acestea trebuie să rămână de ultima opŃiune. din contră. este dozajul LDL şi HDL. 45 % din francezi au concentraŃii mai mari decât cele normale şi aproximativ 8 milioane din contemporanii noştri au un colesterol total mai mare de 2. sau LDL (low density lipoproteins). care trebuie în mod imperativ să fie mai mic de 4. Se înŃelege astfel că.5. O bună gestiune a alimentaŃiei va fi.

prăjituri şi fursecuri sub formă de acizi graşi „trans”. au arătat că ouăle aveau un efect mult mai puŃin important decât cel care s-a crezut mult timp. Desigur. Aceste grăsimi cresc teoretic concentraŃia colesterolului total şi mai ales colesterolului LDL. 3. de a nu consuma lipide rele în exces. 112 . Ori. care consumau o hrană compusă în esenŃă din grăsimi de peşte. lactate. este cazul gălbenuşului de ou şi organelor. diminuarea concentraŃiei colesterolului apare cel mai repede. Se va putea deci neglija cantitatea de colesterol conŃinută în alimente. cel care se depune pe pereŃii arterelor şi favorizează accidentele vasculare. LIMITAREA APORTULUI ALIMENTAR ÎN COLESTEROL Anumite alimente conŃin o concentraŃie ridicată de colesterol. 1. cu condiŃia totuşi. brânză şi ulei de palmier. PIERDEREA ÎN GREUTATE S-a putut constata că slăbirea (în caz de suprasarcină ponderală) ar conduce în cea mai mare parte din cazuri la o ameliorare a tuturor parametrilor biologici. dar în schimb. Consumul lor va avea deci un efect mic asupra creşterii colesterolemiei. S-a crezut mult timp că eschimoşii. că de fapt natura hranei lor era cea care constituia cel mai bun factor de prevenire. cantitatea importantă de lecitină care o conŃin ouăle neutralizează conŃinutul lor în colesterol. dar astăzi şi în biscuiŃi. concentraŃia lor în grăsimi saturate este slabă. 2. cu condiŃia să nu se consume pielea. Mult timp OMS (OrganizaŃia Mondială de Sănătate) a recomandat să nu se depăşească un aport zilnic de colesterol de 300 mg. au dovedit că. în capitolul privitor la compoziŃia nutriŃională a alimentelor. Grăsimile saturate şi acizii graşi „trans” Sunt cele pe care le găsim în carne. acest aspect al dieteticii era secundar şi că un aport alimentar de 1000 mg de colesterol pe zi nu produce decât o creştere de aproximativ 5 % a colesterolemiei. lucrări realizate aceşti ultimi ani. va trebui să se Ńină cont de gradul de saturaŃie al acizilor graşi ingeraŃi. ALEGEREA LIPIDELOR Am văzut. lapte. S-a înŃeles. În ceea ce priveşte păsările de curte. PublicaŃiile din domeniu.Iată deci sfaturile pe care puteŃi să le urmaŃi pentru a produce diminuarea concentraŃiei de colesterol în cazul când este prea mare dar şi pentru a preveni creşterea lui. mezeluri. că grăsimile trebuie să fie clasate în trei categorii. nu erau predispuşi la bolile cardio-vasculare din cauze genetice. Grăsimile polinesaturate de origine animală sau vegetală • Acizii graşi polinesaturaŃi de origine animală sunt în special conŃinuŃi în grăsimea de peşte. Se pare efectiv că. paradoxal. ouă.

anşoa şi hering. pieptul şi alte delicatese de gâscă şi de raŃă pot fi deci consumate cu conştiinŃa împăcată căci au un efect benefic asupra sistemului cardio-vascular.Consumul de grăsimi de peşte (omega 3) are ca efect scăderea colesterolului LDL şi a trigliceridelor dar ele au efect de asemenea. ştim şi că grăsimile de gâscă şi de raŃă. de unde rezultă un risc mai mic de tromboză. s-a putut remarca că ingestia regulată de pectine (mâncând de exemplu mere) produce o scădere sensibilă a concentraŃiei colesterolului. • Acizii graşi polinesaturaŃi de origine vegetală se găsesc în uleiurile de floarea soarelui. Se înŃelege astfel că. Unele persoane au înŃeles că tonul în ulei de măsline devine aşadar. un veritabil antidot împotriva colesterolului. 5. exercitând o acŃiune benefică asupra colesterolului. cu cât peştele este mai gras cu atât are o acŃiune mai benefică asupra colesterolului. El este efectiv singurul care reuşeşte să producă scăderea colesterolului rău (LDL) şi creşterea colesterolului bun (HDL). Ficatul (foie gras). precum şi pentru gumele din fasolea albă sau pentru acelea conŃinute de alge (alginatele). Trebuie deci încurajat consumul de somon. La fel. contrar a ceea ce s-a putut crede mult timp. Apoi s-a observat că produceau scăderea colesterolului LDL (ceea ce este de dorit). Se poate spune că uleiul de măsline este campionul tuturor categoriilor de grăsimi. Ele sunt şi foarte sensibile la oxidare şi se ştie că un ulei oxidat este periculos pentru artere. de rapiŃă. asupra fluidizării sângelui. de nuci şi de sâmburi de struguri. un studiu efectuat pe 17 000 infirmiere americane a arătat că margarinele cu grăsimi hidrogenate favorizează depozitarea grăsimilor în vasele sanguine. CREŞTEREA RAłIEI ÎN FIBRE ALIMENTARE PrezenŃa fibrelor în tubul digestiv ameliorează efectiv metabolismul lipidelor. în măsura în care ele conŃineau in esenŃă acizi graşi „trans”. pe care îl găsim mai ales în uleiul de măsline şi uleiul de rapiŃă. ceea ce este de asemenea valabil pentru toate fibrele solubile. Grăsimile mononesaturate Sunt acelea pe care trebuie să le preferăm. aparŃin de asemenea acestei categorii de acizi graşi mononesaturaŃi. 4. ton. 113 . La fel. Ele au fost mult timp preferate pentru că produceau scăderea colesterolului total. De acum înainte. BEłI PUłIN DE VIN Profesorul Masquelier. scrumbie. dar diminuau totodată colesterolul HDL. ceea ce nu este bine. mai ales de la subiecŃii care sunt îngrăşaŃi pentru a produce ficatul (foie gras). transformate în margarină agravează riscul. apoi profesorul Renaud au arătat că alcoolul creşte concentraŃia „colesterolului bun” (HDL) şi că polifenolii pe care îi conŃine protejează pereŃii vaselor. Cel mai bun este acidul oleic.

mult peşte (mai puŃină carne). trigliceride) atunci când paradoxal. Este constatarea statistică care s-a putut face asupra pacienŃilor doctorului Morrison C. 114 . cirurg în cardiologie la Mercy-Baptist Hospital din New-Orleans. În unele cazuri.lactate fermentate (iaurt). . că Ńările a căror populaŃie bea regulat vin (FranŃa. o mai bună igienă de viaŃă. nu doar ca măsură curativă. după ce a adoptat metoda M în serviciul său. . . Profesorul Dumensil raportează aceleaşi observaŃii într-un mare studiu comparativ făcut asupra metodei M. . vitamina E. Italia. tabagismul şi sedentaritatea au şi ele o acŃiune negativă asupra colesterolului şi arterelor. este la baza regimului cretan. pe care l-am citat ca exemplu pentru binefacerile asupra sănătăŃii: cretanii sunt cei mai puŃin sensibili la boli cardio-vasculare.. Creta. 6. S-a putut în schimb demonstra că adoptarea unei alimentaŃii pe bază de IG scăzut. nu produce în mod obligatoriu o reducere substanŃială a colesterolului lor. Bethea. producând invariabil o reglare optimă a parametrilor sanguini (colesterol. glutation). Spania. bob. conduce la prevenirea hiperinsulinismului.pâine bogată în fibre. năut).fructe: citrice şi fructe oleaginoase (nuci). REGIMUL MEDITERANEAN El constituie cea mai bună prevenire cardio-vasculară posibilă. . 38 Iarbă grasă (Portulaca oleracea) = este o mică plantă cu frunze groase şi cărnoase.vin. betacaroten. AMELIORAREA IGIENEI DE VIAłĂ Stresul. GÂNDIłI-VĂ SĂ REDUCEłI HIPERINSULINISMUL Numeroşi practicieni americani sunt miraŃi de faptul că evitarea grăsimilor la pacienŃii lor atinşi de hipercolesterolemie.usturoi. .ulei de măsline (mai puŃin unt).leguminoase (fasole albă. . Grecia.Statisticile dovedesc într-un mod evident. ea producea aceeaşi creştere. ci şi ca măsură preventivă. publicat în noiembrie 2001 în revista ştiinŃifică The British Journal of Nutrition (vezi anexa II)..) sunt printre cele a căror mortalitate datorată bolilor cardiovasculare este cea mai scăzută. consumul de grăsimi şi de colesterol alimentar nu era diminuat. Consumată în salată. Este foarte bogată în acizi graşi polinesaturaŃi omega 3 (mai ales acidul alfalinolenic).legume şi în special ceapă şi iarbă grasă38. în antioxidanŃi (vitamina C. comună în partea meridională a Europei. Se impune deci. 7. căci asociază: . a cărei populaŃie consumă vin şi mult ulei de măsline este regiunea Europei unde procentul bolilor cardio-vasculare este cel mai scăzut. . linte. lapte de capră.

chiar dacă într-o brânză din lapte crud cantitatea de grăsimi saturate este importantă. specialist în lipide şi director de cercetare la INSERM. PREVENIREA EXCESULUI DE TRIGLICERIDE ÎN SÂNGE Această anomalie. suprimă în mare parte acizii graşi din poziŃia 2.să se mănânce adesea peşte gras. Existau aşadar. doar acizii graşi din poziŃia 2 sunt bine absorbiŃi prin pereŃii intestinali. este acum recunoscută în întregime ca un factor de risc cardio-vascular. constituite prin uniunea unei molecule de acizi graşi (vezi schema de mai jos) Acid gras 1 GLICEROL + Acid gras 2 Acid gras 3 În grăsimile saturate. Deci brânza tradiŃională din lapte crud nu ar avea nici un efect pervers asupra sistemului cardio-vascular. Modificarea lipidelor prin fermentaŃie Grăsimile alimentare (lipidele) sunt formate 98 % din trigliceride. Ea este datorată. Astfel. Trebuie să ştim de altfel. de asemenea.să se evite dulciurile şi băuturile alcoolice. Profesorul Dumensil raportează în studiul său asupra metodei M. Structura moleculară a grăsimilor saturate este efectiv modificată şi este în măsură de a neutraliza complet absorbŃia intestinală. fermentaŃia naturală a laptelui crud. În plan practic. Alte lucrări arată. că o concentraŃie 115 . chiar izolată. . conduce la o reală transformare a naturii grăsimilor. că trigliceridele se pot diminua cu 35 % în 6 zile de la adoptarea principiilor metodei.să se consume glucide cu IG scăzut. că fermentaŃia brânzei din lapte crud care se face natural. acizii graşi saturaŃi responsabili de colesterol formau cu calciul săruri insolubile care nu erau bine absorbite la tranzitarea intestinului. unui exces de alcool sau de zahăr. absorbŃia sa intestinală este redusă. trebuie deci: . decât s-a crezut până atunci. care modică structura moleculară a grăsimilor. CEEA CE TREBUIE SĂ ŞTIM După părerea profesorului Serge Renaud. mult mai puŃine riscuri de creşte colesterolul mâncând brânză. Ori.8. cel mai des. anumite studii tind să arate că în brânză. .

mâncaŃi puŃin unt (maxim 10 g pe zi) şi margarină.alegeŃi carne puŃin grasă (cal.beŃi (eventual) vin bogat în tanin (maxim o jumătate de sticlă pe zi). .pierdeŃi din greutate dacă sunteŃi obeză. . în ciuda unui consum mic de grăsimi saturate poate fi legat de o carenŃă în vitamina PP. porumb). .încetaŃi să fumaŃi. .diminuaŃi consumul de carne (maxim 150 g pe zi). în seleniu şi crom (drojdia de bere). rapiŃă. . vită slabă). C şi E.ridicată de colesterol. . legume şi leguminoase). . floarea soarelui.asiguraŃi un aport suficient în vitamine A. căci el conŃine polifenoli. REZUMAT AL MĂSURILOR DE PUS ÎN PRACTICĂ PENTRU CELE CARE AU O HIPERCOLESTEROLEMIE . PP. mâncaŃi iaurt.majoraŃi consumul de acizi graşi mono şi polinesaturaŃi vegetali (de măsline.înlocuiŃi-o cel mai des cu pasăre (fără piele). . . .preferaŃi consumul de peşte (minim 300 g pe săptămână).practicaŃi eventual un sport de rezistenŃă. . .creşteŃi consumul de fibre (fructe. 116 .luaŃi lapte degresat şi lactate cu 0 % materii grase.controlaŃi-vă stresul. cereale. . .evitaŃi mezelurile grase şi organele.

Durate exerciŃiului necesar pentru a pierde 1 kg de grăsime (în ore) Bărbat femeie 138 242 63 96 36 47 30 38 17 21 14 18 13 16 8 11 Sport efectuat continuu Mers normal Mers rapid Golf Ciclism/bicicletă NataŃie de destindere Jogging Tenis Squash 117 . indica. Este o idee preconcepută. Exceptând câŃiva maratonişti de operetă. în această Ńară rămâne convingerea că cea mai bună metodă de slăbit este aceea de a limita caloriile consumate pe de o parte şi de a le cheltui din plin pe de altă parte. mai rezonabili. se mulŃumesc cu câteva tururi de lac în pădurea din Bulogne sâmbăta dimineaŃa. se sacrifică unui ritual deja înscris în manualul de cetăŃean american perfect. în care plămânii se activează rapid. asudând din plin în ale lor mici Ńinute de circumstanŃă. că 66 % din compatrioŃii noştri gândeau că sportul este cel mai bun mod de a slăbi. aceşti sportivi de la prima oră. pentru a-şi recăpăta forŃele pe care de altfel nu le-au pierdut. un sondaj efectuat de o mare revistă săptămânală franceză. Căci a pierde în greutate mişcându-te fără a schimba obiceiurile alimentare. veŃi putea să remarcaŃi americanii care fac joking. începând cu ora 5 dimineaŃa. Nu se poate nega că sportul creşte pierderea energetică dar pierderea este în realitate mult mai slabă decât ne imaginăm. Cât despre parizieni. În ciuda unei poluări extreme. Toată America este de altfel pusă la diapazon şi în ciuda creşterii permanente a greutăŃii medii a cetăŃenilor. grosul batalionului acestor „alergători” matinali este constituit efectiv. este total iluzoriu. cum sunt deja compatrioŃii lor. din indivizi care gândesc că doar un mare efort fizic zilnic este capabil să-i menŃină într-o o formă de vis şi în special să-i ajute să nu devină acei bibendums. iar acest parcurs este mai mult o ocazie de oxigenare săptămânală ca şi un bun pretext pentru a-şi întâlni prietenii.8 ALIMENTAłIA ŞI SPORTUL Dacă întâmplarea face să vă plimbaŃi înainte de licărirea zorilor pe străzile New Yorkului. care este cu atât mai surprinzătoare cu cât toŃi cei care au aplicat-o sunt în mod izolat parveniŃi. În 1989. Sunt mulŃi cei care după acest efort muscular iau o masă bogată „ aşa ca la noi”.

s-ar putea aproape spune că. este că pentru a obŃine rezultate. ameliorând funcŃionarea cardiacă şi pulmonară. doar după 40 de minute de la începerea unui efort continuu. mai ales pentru a suprima toate riscurile de hipoglicemie39. o oră de efort muscular continuu va fi mult mai eficace decât de 3 ori 30 minute în aceeaşi zi. ExerciŃiul fizic este deci o formă de regenerare permanentă. nataŃie. De fapt. trebuie să prelungească efortul peste un anumit prag. 118 . dacă nu-l socotim decât pe el. evitând o lovitură prin prelungirea duratei efortului fără antrenament.) cel puŃin de 3 ori pe săptămână. doar prin sport. Apoi. corpul uman (ca şi fiecare din funcŃiile sale) „nu se uzează cu adevărat decât dacă nu se foloseşte”. 39 AlimentaŃia sportivului de înalt nivel este mult mai complexă şi face apel la alte reguli nutriŃionale proprii fiecărei specialităŃi. de fiecare dată el are timpul necesar pentru a se reconstitui luând direct din alimentaŃie. S-a putut astfel demonstra că. parcurgând paliere succesive pentru a modifica funcŃionarea fiziologică. Organismul are nevoie să se obişnuiască. Este important de altfel. Pentru a obŃine rezultate dovedite. SPORTUL POATE FI BENEFIC El poate fi efectiv benefic. dacă e practicat inteligent pentru principala finalitate a unei bune igiene de viaŃă şi o mai bună oxigenare. Astfel. va trebui să facă o oră şi jumătate de jogging timp de 5 zile din săptămână. o persoană vrând să piardă 5 kg în 4 luni. organismul utilizează ca şi carburanŃi acizii graşi circulanŃi din sânge precum şi ATP-ul (acidul adenozin trifosforic) muşchilor. s-ar face de 3 ori câte 20 de minute de sport de destindere în cursul zilei. Din momentul în care efortul fizic intens începe. începe să se producă topirea grăsimilor de rezervă. sunt utilizate în majoritate grăsimile. jumătate din energia cheltuită vine din glicogen şi cealaltă jumătate din transformarea grăsimilor de rezervă (lipoliza). ca sportivul să adopte obiceiuri alimentare în conformitate cu principiile expuse în această carte.Lucrarea doctorului de Mondenard arată efectiv că pentru a pierde 1 kg de grăsime în cadrul unei activităŃi fizice. după 40 minute de efort.. menŃinând o intensitate constantă pe parcursul unei durate minimale de 40 minute. jogging. REZISTENłA ESTE CEA CARE PLĂTEŞTE Ceea ce trebuie să ştie toate candidatele la exerciŃiu fizic. de rezistenŃă şi cu o intensitate submaximală. se înŃelege deci. că sursa de carburant fiind glicogenul. După 25 minute de efort. La repaus. pentru a proteja glicogenul rămas. trebuie practicat un sport de rezistenŃă (bicicletă. care permite de exemplu lupta împotriva îmbătrânirii. care sunt prea specifice pentru a fi amintite în această lucrare. în termeni de pierdere în greutate. el „pompează” din glicogenul muscular care se epuizează în aproximativ 20 minute. se cuvine să îi consacrăm nenumărate ore. În ipoteza în care. Deci. În mod egal este necesar ca efortul să fie demarat progresiv. O întrerupere de 3 zile anulează toate eforturile obŃinute anterior.

nici antrenament şi hidratânduse insuficient. decât acelaşi sentiment de compătimire ca cel pe care îl avem pentru aceia care nu se hrănesc decât cu hamburgeri şi cola. ea devine rapid. după slăbire. în starea lor euforică şi-au evaluat greşit capacităŃile reale. 119 . adică această „punere la nivel” pe care noi am întreprins-o prin recomandările acestei lucrări. înainte de a începe să se practice un sport. sunt imputabile mult mai mult imprudenŃei. luni dimineaŃa. activitatea musculară poate fi un ajutor eficace la „restaurarea” organismului nostru. o garanŃie suplimentară de stabilizare a greutăŃii şi de menŃinere a formei. este imperativ. 40 La o femeie la menopauză.Chiar dacă greutatea rămâne stabilă. practicarea rezonabilă a unui sport poate fi pe de-a întregul salutară. De altfel. Între pseudosportivii fumători şi „alcoolici” care petrec aproape tot timpul lor la tejgheaua barului sau în faŃa televizorului şi bătrânul chipeş care se epuizează vrând să rămână tânăr maimuŃărind profesioniştii. ceea ce permite un rafinament al siluetei. Ameliorând în mod general metabolismul. nu sunt datorate doar abuzurilor alcoolice şi altor excese alimentare ale week-end-ului. există o evaluare justă pe care doar înŃelepciunea vă va ajuta să o aflaŃi. chiar dacă numai prin redescoperirea corpului său şi prin impresia reală a unei anumite tinereŃi. nu putem avea pentru ei. pe măsura ameliorării performanŃelor. activitatea fizică va putea constitui. Mai degrabă prin acest subtrefugiu sportul este util. NU VĂ ÎNŞELAłI OBIECTIVUL Contemporanii noştri au. când ele există40. atitudini uneori puŃin cam prea extremiste în ceea ce priveşte sportul. din nefericire. ResimŃită ca o apăsare la început. o veritabilă sursă de stare bună. tinereŃe şi optimism anii care se acumulează. Când vedem unele persoane care se încăpăŃânează să aştepte 5 minute liftul pentru a urca la primul etaj sau care iau maşina pentru a merge să cumpere Ńigări de la tutungeria de alături. vor fi net ameliorate. Dar este şi o stare de spirit. O gestiune sănătoasă a alimentaŃiei ca şi o menŃinere rezonabilă şi regulată a activităŃii fizice sunt condiŃiile necesare pentru a accepta cu seninătate. accelerând corecŃia hiperinsulinismului. Se poate adăuga că hipertensiunea arterială ca şi hipercolesterolemia. Întreruperea muncii (ca urmare a unei indispoziŃii sau îmbolnăviri). Pe plan psihologic. muşchii muncind înlocuiesc progresiv grăsimea. Trebuie să se ştie efectiv că toleranŃa la glucoză se ameliorează şi că hiperinsulinismul (factor al hipoglicemiei şi obezităŃii) este diminuat într-un mod apreciabil. să se facă un bilanŃ cardio-vascular cu electrocardiograma de efort. căci fără obişnuinŃă.

oamenii de ştiinŃă ne asigură astăzi că ea este mult mai rezistentă decât bărbatul. supune corpul unei multitudini de transformări. fiind în acelaşi timp mai fragilă…De fapt. atunci când este asociată cu obişnuinŃe alimentare greşite. cu cât ele sunt agravate prin bulversările hormonale. femeia fiind categorisită drept «sex slab». face dovada unei mai mari vulnerabilităŃi la tratamente greşite. După ce am indicat. De aceea. care sunt regulile de nutriŃie ce trebuie adoptate în general pentru a pierde definitiv kilogramele în plus şi pentru a vă ameliora sănătatea. ea este dotată cu un sistem de reglare mai complex şi. organismul feminin este sensibil la cele mai mici modificări. în vederea optimizării rezultatelor. Barbatul. în consecinŃă. şi nu numai pentru că este mai performantă în ceea ce priveşte durata vieŃii. 120 . în prima parte. are consecinŃe care se manifestă cu atât mai mult pe plan ponderal. Asemenea unui motor hipersofisticat. ViaŃa ei este ritmată de către un sistem hormonal complicat care. Astfel. mai «rezistenta» decât el. în această a doua parte.PARTEA A DOUA Femeia este o fiinŃă fragilă…Aceasta este ideea pe care ne-am făcut-o din totdeauna. vă propun să vedem. Totuşi. de la pubertate la menopauză şi trecând prin sarcină. paradoxal. nu ar fi capabil să suporte fizic încercarea maternităŃii şi că femeia ar fi astfel. ni se spune. cum pot fi aplicate acestea de către femei. În sfârşit. ea este mai sensibilă şi mai complexă. se întelege mai bine de ce femeia este «într-adevăr» mai sensibilă decât bărbatul la medicaŃiile administrate şi de ce eventualele efecte secundare ale acestora sunt la ea mai pronunŃate. se înŃelege şi mai bine de ce această extremă sensibilitate.

o sarcina considerată promiŃătoare. pe care unii norocoşi o posedau. să protejeze realitatea momentului sau dacă nu cumva doreau mai degrabă să reprezinte un anumit ideal «feminin». în vigoare la vremea aceea. Ar fi mai pertinent însă să ne întrebăm dacă nu cumva pictorii trecutului căutau. A mânca în fiecare zi dupa pofta inimii era un lux şi de aceea masa de grăsime. atunci când exista. Surplusul ponderal. al unei robusteŃi. în operele lor. femeia trupeşă era vazută ca o buna genitoare. observatorii noştri vor deduce fără îndoială că toată lumea era la fel în perioada cercetată. formele generoase şi rotunjimile opulente. De aceea. corespundeau canoanelor frumuseŃii. Tot aşa şi revistele moderne se străduiesc astazi. în consecintă. care primea fara probleme. CANOANELE FRUMUSEłII În mare. recoltele proaste puteau în orice moment să genereze o penurie sau chiar o foamete. Slăbiciunea şi subŃirimea erau ceva curent (la acea vreme se spunea «descărnate»). Altfel spus. După ce vor fi studiat numeroasele reviste pentru femei ale epocii şi vor fi constatat că acestea exibă siluete filiforme ce au în comun supleŃea. cu atât mai căutată cu cât era rară. A fi gras. este că toate aceste opere de artă reprezintă femei dolofane şi că este aparent logic să ne gândim că toate femeile erau la fel de rotofeie şi durdulii altădată. sau mai aproape de noi. reprezenta un soi de «asigurare împotriva riscurilor» induse de o recoltă proastă şi nu avea deloc conotaŃia negativă pe care o are azi.1 VARIAłII PE O IMAGINE: CORPUL FEMININ Să ne imaginăm că suntem în anul 2500 şi că istoricii momentului se decid să cerceteze care erau formele corpului feminin în secolul XXI. pentru majoritatea populaŃiei. constituia o rezervă preŃioasă pentru cazurile în care circumstanŃele ar fi putut impune o raŃionalizare a alimentelor. PuŃinul pe care-l putem spune. Sirenele lui Rubens. Trebuie de asemenea înteles faptul că. într-o manieră evidentă. în special în Magreb. care nu este altceva decât proiecŃia visului cititoarelor. OpulenŃa era de asemenea considerată semnul unei sănătăŃi bune şi. 121 . Acesta era o masură de siguranŃă. între formele ei opulente. altădată. sculpturile lui Maillol sau femeile care se scaldă ale lui Courbet. Această reprezentare idealizată a femeii poate fi întalnită şi azi într-un număr mare de Ńări aparŃinând lumii a treia. era un semn de reuşită socială: aceasta însemna că masa era «bine garnisită» în fiecare zi şi că existau mijloace ce permiteau să se mănânce din abundenŃă. revoltele. care erau o excepŃie. să dezvolte imaginea unui corp feminin atipic. aprovizionarea cu alimente era deseori aleatorie. Şi noi comitem astăzi aceeaşi eroare când contemplăm Cele Trei GraŃii ale lui Rafael. Războaiele. nudurile lui Renoir. nu avem decât cultul a ceea ce este rar sau excepŃional.

la începutul secolului XX. Astfel. a contribuit cu siguranŃă la schimbarea canoanelor atunci când a propus suprimarea corsetului.90 sunt standarde obligatorii. CâŃiva ani mai târziu. influenŃa creatorului (fr. 122 . considerând că manechinele din revistele lor preferate sunt etaloane ale caror 90. Dimpotrivă. mai mult sau mai puŃin fanteziste. Cu toate acestea. urma să aibă o şi mai mare repercusiune asupra ideilor. În paralel cu aceste fenomene socioculturale. imputând kilogramele în plus tuturor lucrurilor care nu merg bine în viaŃa lor. Erotismul tindea să dispară progresiv din reprezentările picturale şi anumiŃi pictori nu ezitau să «masacreze» corpul feminin reprezentându-l. ce permiteau calcularea greutăŃii ideale. Îngrijorarea bărbaŃilor. ele nu sunt grase decât în imaginaŃia lor. Tânara care nu corespunde «normelor» se gândeşte fără îndoială că nici un băiat nu va încerca să o curteze. altele prea generoase. propunând modele vestimentare aproape androgine. couturier croitor) Paul Poiret. în consecintă. Problema este că un număr mare de femei ridică ştacheta prea sus sau. dacă această normalitate poate fi definită (caci este deseori o notiune individuală). este o dorinŃă legitimă a fiecaruia dintre noi.60. din momentul în care nu corespundem acestor criterii recunoscute. De aici înainte. rochile se mulau pe corp şi subliniau contururile. mişcarea de emancipare a femeii a dus chiar la negarea atributelor feminităŃii. femeia nu a mai căutat să îşi ascundă corpul sub haine largi sau să recurgă la tot felul de artificii. al indezirabililor.Dorind să explice evoluŃia esteticii feminine. al «urâŃilor» şi. se teme să nu fie lasată pentru o tânară de 20 de ani cu forme ireproşabile şi insultătoare. În ultimii ani au circulat numeroase tabele. când are tendinŃa să se îngraşe. AlŃii cred mai degrabă că moda nu a făcut decât să preceadă o mişcare ce nu aştepta decât un «mijloc» pentru a se putea exprima. iar femeia iubită. societatea noastră este una a standardizării şi. sub o formă descarnată sau de contururi geometrice. Unele dintre acestea sunt prea severe. sociologii au tendinŃa să spună că aceste canoane ale frumuseŃii s-au transformat progresiv o dată cu evolutia lumii. indicând greutatea «normală» plecând de la înalŃime. cea mai bună manieră de a proceda este aceea de a face un diagnostic serios. şi anume că surplusul ponderal este de fapt un factor de risc serios pentru sănătate. femeia căsătorită şi un pic rotunjoară se teme că soŃul ei să nu o înşele cu o creatură de vis. mai degrabă. aşa cum a facut-o Picasso sau Buffet. o coboară prea jos. Din păcate. faŃă de o sexualitate feminină pusă deodată în lumină de psihanaliza lui Freud. alŃi doi factori vor avea un cuvânt greu de spus în ceea ce priveste supleŃea: generalizarea obezităŃii într-o Ńară lider ca America şi descoperirea facută de către medici. Oricare ar fi realitatea. suntem respinşi în clanul marginalilor. CELE CARE SUNT GRASE IN IMAGINAłIA LOR A avea un corp «normal».

În plus. a muşchilor. şi anume a scheletului. apa.IMC între 20 – 23. Formula utilizată este raportul între greutate (în kg) pe pătratul înalŃimii (în m). poate fi de asemenea un factor care determină variaŃiile de greutate. obezitate. fără să mai vorbim de pericolele la care acestea ne expun. care reprezintă doua treimi din corpul vostru. . acestea regasindu-se mentionate în majoritatea manualelor. Spre deosebire de formula lui Lorentz. FORMULA LUI LORENTZ Greutatea ideală = (înalŃimea în cm – 100) – (înalŃimea – 150) /2 Prin urmare. dacă masuraŃi 1. GEOGRAFIA GRĂSIMILOR În mod paradoxal. datorată în special unei mase musculare mai mari.IMC superior lui 30. a organelor. vă veŃi putea descoperi imediat valoarea IMC-ului dumneavoastră: . nu va fi considerată grasă pentru aceasta. . trebuie să cântariŃi 60 kg. care ar putea avea o greutate mai mare. O sportivă.70 m. Veti trage concluzia că « a slăbi » şi « a pierde kilograme » sunt două lucruri diferite. obezitate severă. La femei. IMC=G/Î2 Utilizând datele de mai jos.CUM CALCULAM GREUTATEA IDEALĂ ? În prezent există doua modalitati de a calcula greutatea ideala. dacă masuraŃi 1. masa de grăsime reprezintă aproximativ 25% din greutatea corpului. BMI (BODY MASS INDEX) SAU INDICE MASĂ CORPORALĂ (IMC) Aceasta este fără îndoială cea mai interesantă formulă de calcul şi este recunoscută în prezent la nivel internaŃional. în special înainte sau după menstruaŃie. A slăbi înseamna a pierde exclusiv grăsimea excedentară. ceea ce este oarecum excesiv. cântarul nu este întotdeauna cel mai bun instrument în aprecierea unui surplus ponderal. 123 . greutatea ideală ar fi 50 kg. această formulă oferă un interval de normalitate permiŃându-vă să nu va focalizaŃi pe greutatea în sine. corpolenŃa normală. ceea ce pare oarecum normal.IMC între 24 – 29.IMC superior lui 40. În schimb. a apei şi a grăsimii.50 m. în timp ce putem scapa de câteva kilograme pierzând în realitate numai apa – de unde şi inutilitatea diureticelor prescrise în curele de slăbire. de ordinul a 1-2 kg. . căci greutatea este de fapt o sumă a diverselor mase. surplus ponderal.

dar numarul lor ramâne adesea în limite normale. hipercolesterolemie. În toate cazurile. calculând raportul între turul taliei (masurat la buric) şi a turului coapselor.MĂSURAREA VOLUMULUI DE GRĂSIME În prezent există o modalitate de a măsura cu exactitate volumul de grăsime. abdomen (deasupra ombilicului). hipertensiune arterială. Aceasta poate fi facută cu ajutorul unui scanner sau. gât. acesta trebuie să fie inferior valorii de 0. Acest gen de aparat de măsură (cântar electronic) este de acum disponibil pe piaŃă şi poate fi cumpărat cu un pic mai mult de 100 de euro. dar găsim deseori o insuficienŃă venoasă şi artroza genunchilor şi coapselor. pulpe). Să vedem acum care sunt diferitele categorii de obezitate. deseori invizibil la « exterior ». cu atât mai mult pentru că afectează în special femeile şi se asociază foarte frecvent cu o altă neplacere: celulita. este periculos. hiperinsulimie. este resimŃit mai intens. masa muşchilor dumneavoastră şi masa de grăsime. se vorbeşte despre obezitate ginoidă. OBEZITATEA GINOIDĂ Atunci când masa grasoasă este localizată în special în partea inferioară a corpului (partea inferioară a abdomenului. DEPUNERILE GRĂSOASE PROFUNDE Un al treilea tip de repartizare adipoasă a fost identificată de curând. Cu toate acestea. În acest tip de obezitate prejudiciul este atât de ordin mecanic cât şi de ordin estetic. În acest caz. predispune la anumite complicaŃii metabolice: diabet. celulele de grăsime (sau adipocite) sunt hipertrofiate printr-un exces de grăsime. Se ştie de acum că aceast surplus ponderal. afecŃiunile metabolice menŃionate mai sus sunt foarte rare. hipergliceimie şi boli coronariene… În acest tip de obezitate. de tip android. Acest aparat permite măsurarea cu precizie a volumului grăsos al unei persoane şi urmărirea evoluŃiei acestuia pe întreaga perioadă a procesului de slăbire. Este vorba despre un exces de grăsimi abdominale localizate în apropierea viscerelor. deoarece este asociat cu un risc foarte mare de diabet sau de boli cardio-vasculare. Acest depozit adipos profund. SunteŃi conectată la un aparat (ca şi pentru o electrocardiogramă) şi vedeŃi înscrise pe ecran masa de apă. fese. coapse.85. mai simplu. torace. 124 . OBEZITATEA ANDROIDĂ Obezitatea androidă este aceea care predomină în partea de sus a corpului: faŃa. În plus. în condiŃiile în care turul taliei pare normal. În cazul acestui tip de obezitate se va slăbi relativ uşor. acest instrument nu face decât să masoare volumul masei adipoase fără să precizeze şi repartizarea geografică a grăsimii în organism.

Indiferent despre ce ar fi vorba. precum şi adoptarea definitivă a unui mod de alimentatie mai bogat în plan nutriŃional. de exemplu. dorinŃa de a slăbi fiind revelatorul acestora. Anumite femei pot suferi de tulburari psihice. nu au existat niciodată contraindicaŃii în ceea ce priveşte proastele obiceiuri alimentare. cu atât mai usor de acceptat cu cât va fi progresivă. ceea ce vă va permite să dobândiŃi o mai bună sănătate fizică şi morală. aşa cum am văzut. La altele surplusul ponderal este zidul inconştient pe care ele îl ridică împotriva lumii. înainte de a începe slăbirea. A redeveni o fiinŃă dezirabilă din punct de vedere sexual este în acest caz o idee insuportabilă. chiar dacă nu toate femeile au o nevoie reală de a slăbi. cântarul permite o apreciere imperfectă a surplusului ponderal. profesional sau conjugal. Eventuala problemă este de cu atât mai serioasă cu cât necesitatea de a slăbi nu este întotdeauna justificată. el rămâne oricum instrumentul cel mai utilizat în aprecierea progresului procesului de slăbire în raport cu obiectivul pe care vi l-aŃi fixat. FIXATI-VĂ UN OBIECTIV REALIST ! Chiar dacă. Dacă nu avem suficient curaj ca să începem faza I. este dacă ştim ceea ce cautăm de fapt vrând să slăbim. cu un obiectiv substanŃial de a slăbi. 125 . Întrebarea care trebuie să ne-o punem. Vom fi capabili să acceptăm noua imagine corporală? Căci interesul brusc pentru greutate traduce deseori o altă problematică latentă. pentru o femeie de 50 de ani. un conflict familial. cu atât mai mult cu cât un început bun într-un proces de slăbire se face mai bine într-un context de speranŃă realistă şi nu în perspectiva descurajantă a unei greutăŃi mitice care trebuie atinsă cu orice preŃ. Aceasta este ce va recomandăm în prima parte a acestei cărŃi. aplicarea principiilor generale ale Metodei (faza II) va fi suficientă. şi deseori împotriva bărbaŃilor. Este evident că autodiagnosticarea.Fumătoarele sunt expuse în special la aceste depuneri grăsoase profunde asociate cu o greutate normală. O reflecŃie serioasă ne poate determina să ne punem întrebarile care trebuie. Aceasta va permite o modificare corporală. Dar acest obiectiv trebuie sa fie realist! Este utopic. în acest caz. este foarte dificilă. să vrea să atingă greutatea pe care o avea la 20 de ani.

Actul de a manca face referire la mama. omul mănâncă. ca un câine care merge. Oralitatea . adică la educaŃie. Daca de fiecare data cand un copil plange il calmam dandu-i de mancare . şi cu simboluri. Astfel. regională şi chiar religioasă. primul ' act sexual ' al bebelusului . cina copioasă devenind unica « masă » adevarată a zilei. sursă a surplusului ponderal şi a bolilor metabolice (diabet. Un sondaj aparut în revista Elle. desi acesta poate duce lipsa prezentei si tandretei ei. Dezinteresul pe care îl avem faŃă de aliment. la prânz înghit un sandwich sau un hamburger în timp record în timp ce sunt singure.SIMBOLISTICA ALIMENTULUI Fiecare dintre noi ştie că nu ne hrănim doar cu alimente ci. nu numai in domeniul alimentar . chiar si la o varsta adulta . prin intermediul lor. nu poate conduce decât la o adevarată delincvenŃă alimentară. poate sa inlocuiasca dragostea absenta . Acesta este poarta deschisă către dezordinea alimentară ale cărei etape sunt deseori ronŃăielile şi sărirea mesei de prânz. Faptul de a manca . 2 126 . Atunci cand bebelusul incepe sa planga . Ele mănâncă la fel cum mergem la pompă pentru a face plinul cu benzină. să mănânce crochetele din castron. cu coatele sprijinite pe masa suspendată a vreunui fast food. si etapa initiatica a dezvoltarii sale psihoafectiva . afecŃiuni cardio-vasculare…).REFUGIU Proasta educaŃie alimentara incepe adesea in leagan. sau cel puŃin la copilarie. în anii 1990. de altfel. Foarte des. arăta că 15% din francezi consideră faptul de a mânca o corvoadă de care încearcă să se debaraseze cat mai repede posibil. Felul în care ne hrănim are. mama identifica adesea aceasta manifestare de disperare. anumite femei au pierdut (sau nu au avut niciodată) această relaŃie privilegiată cu alimentul. hrana este intodeauna la indemana. cu foamea. odata devenit adult isi va pastra acest reflex si va raspunde printr-un aport de hrana. va cantari greu asupra trairilor sale ulterioare . care este redus doar la funcŃia fiziologică aşa cum putem vedea în Statele Unite ale Americii. caci daca celalalt nu este disponibil . Aforismul lui Brillant-Savarin n-a fost niciodată mai de actualitate ca azi : « Animalul se hrăneste. Cafeaua de dimineaŃă este băută în picioare. nici măcar nu se aşează. în timp ce se îmbracă. dar numai omul inteligent ştie să mănânce ». ci si in cel al relatiilor cu ceilalti. o dimensiune culturală: cultura naŃională. atunci cand simte nevoia. ceea ce v-a făcut să vă obişnuiŃi să ronŃăiŃi tot timpul. un mare numar dintre voi au pierdut încetul cu încetul noŃiunile de « structurare » şi de « convivialitate » a mesei. Or. ALIMENTUL .

intr-adevar la o obsesie a mancarii si la ritualuri alimentare perverse.frustrarea pe care acestea o aduc cu ele conduce . Aceasta perversiune a actului nutritiv este atat de mare incat pentru a nu se ingrasa . Dar . nu ezita sa-si provoace varsaturi. fiind cu atat mai mult mai dificil sa le disociezi. In ciuda absentei problemelor psihiatrice prealabile . pot . Arta gastronomiei consista . in exacerbarea tuturor subtilitatilor savorilor in scopul unei satisfaceri optime a gusturilor. de altfel . bulimicii . daca anumite tulburari alimetare pot fi favorizate de catre o conduita inadaptata in copilarie . Acest esec in a-si domina impulsurile alimentare dauneaza respectului de sine si pote antrena o depresie nervoasa. tulburarile comportamentului alimentar pot duce la aparitia unei irezistibile dorinte de a manca : bulimia. sa cada intr-o stare depresiva si printr-o incercare de a contrabalansa . In cel mai rau caz .refugiu . va provoca o senzatie de bine . anorexia . ceea ce necesita spitalizarea si cateodata se ajunge la reanimare pentru a evita moartea . Anumite femei . prin autoapreciere .Prima tulburare minora alimentara se manifesta deci prin consumare repetata . 127 . intr-un moment de neatentie . care il imping sa consume din abundenta un anume aliment in afara orelor obisnuite pentru masa si independent de o senzatie de foame! Dincolo de placerea initiala . alimentul – placere corespunde satisfactiei legitime de o nevoie dubla : una fiziologica si alta psihologica . sa cada in cealalta extrema . induc aparitia problemelor psicologice conducand la anorexie si bulimie. de placere. subiectul resimte in mod egal un mare sentiment de vina. Cantitatile de hrana absorbite in acest caz sunt mai mult decat suficiente si nu tin cont de senzatia de satietate. ALIMENTUL – PLACERE : O HRANA A CIVILIZATIEI Contrar alimentului. a unor mici cantitati de alimente : rontaitul . caracterizata prin disparitia senzatiei de foame si o mare perturbare a raporturilor intretinute cu hrana. cunoaste stari fluctuante si . In urmatorul stadiu . ele sunt adesea consecinta restrictiilor alimentare impuse la maturitate. caci alimentul indulcit este asimilat ca o recompensa pentru trecut. fenomen inca prezent (10% din cazuri). pierderea in grautate poate deveni o obsesie. Regimurile hipocalorice . cedeaza si dezvolta un comportament compulsiv. propose mereu ca tratament al obezitatii . de natura hedonica . care se prezinta ca un raspuns la o frustrare . nemotivata de foame . Acest lucru face ca aceste tinere anorexice sa ajunga la o greutate sub 40 kg . Subiectul devine iritabil . Atunci cand produsul este pe baza de zahar . Este de asemenea si un 'aliment – placere' a carui ingestie poate declansa secretia endorfinei in corp. subiectul cunoaste impulsuri subite si irezistibile . Aceasta morfina interna secretata de catre organism . Obisnuinta de a fuma canalizeaza adesea acelasi tip de angoasa. atunci cand isi dau seama de conduita lor anormala . se ajunge uneori la o adevarata dependenta .

cina a fost mereu considerata ca un moment privilegiat al zilei. in ochii sai . Asta din simplu respect pentru momentul sacru care era intotdeauna . neputand fi disociata de gradul de cultura. Din pacate . jocuri video . Ele sunt responsabile de greutatea prea mare . si de alte numeroase boli .. Masa luata in comun . retragandu-se intr-o cabana de padurar in mijlocul padurii. in prezent este o ruptura cu cu traditia pe care o putem cataloga ca pe o regresie culturala. cu membrii ai familiei sau cu prieteni . De atunci se intelege mai bine cum intr-un asemenea context s-a putut dezvolta moda subtitutilor alimentari care reprezinta azi principala cale de scapare iluzorie a tuturor celor care doresc sa scape de kilogramele in plus. lucru care explica de ce oamenii nu sunt dispusi sa cheltuiasca pe mancare nimic mai mult decat stictul necesar .. numite boli ale civilizatiei . cand te intorci acasa . Era o adevarata ceremonie si era de foarte prost gust s-o tulburi . masa este din ce in ce asimilata cu o pierdere de timp . la alimente congelate si la mancarea rapida . In acest climat de degradare a valorilor culinare si gastronomice s-au dezvoltat . Masa satisface in mod traditional un ritual uman . chiar daca ar fi vorba numai despre procesul de gatire . Timpul acordat pregatirii mesei a fost fost inca o data pus la incercare prin dezvoltarea activitatilor de recreeere : televiziune . timpul de pregatire al cinei se reduce la cea mai simpla expresie a sa . In traditia burgheza . in special la femei . club de fitness. comportamentele alimentare anarhiste pe care le-am denuntat mai sus. comuniunea in jurul alimentelor facand obiectul unor pregatiri anterioare . de oboseala . si recurgem la mancaruri gata pregatite . a contribuit la uitarea alimentului-placere ( a carui dimensiune nutritionista o descoperim azi) in favoarea alimentului taie pofta de mancare . In fine . Intr-una din nuvelele sale . Deoarece nu mai este considerat ca un moment de integrare sociala . practic si ieftin. care. aceasta masa. in fiecare seara purtand hainele de cina. Etnologii stiu bine ca sofisticarea ritualului cinei este proportionala cu dezvoltarea civilizatiei in cauza.Este vorba despre un rafinament prin intermediul caruia s-a incercat intotdeauna redarea intregii plenitudini . 128 . nu sacrifica nici macar un ritual . pt ca trecerea de la stiinta culinara traditionala nu se mai face intre mama si fiica . aceste lucruri au fost intotdeauna marca evolutiei sale. la microunde. Maupassant povesteste astfel povestea unui aristocrat decazut . Apoi pt ca . femeia muncind . Mai intai . omul s-a civilizat progresiv de la origine si pana in prezent. Deci tocmai aceasta nepasare progresiva a contemporanilor nostri pentru mancare si hrana in general. conferind astfel mancarii o veritabila dimensiune culturala . mesele sunt luate cel mai adesea in afara / in exterior. si tocmai prin relatia sa cu hrana .

Pentru a-l descoperi mai bine. Cine . Va trebui sa se faca o adevarata recucerire a alimentului astfel incat sa nu-l mai consideram ca un dusman . mai bine ca o femeie . ci ca un adevarat prieten.NECESITATEA UNEI REDESCOPERIRI Iata de ce nu se va putea vreodata intreprindre cu eficacitate aplicarea unor principii nutritioniste continute in aceasta carte . poate intelege ca dragostea si placerea nu pot fi despartite? 129 . a-l imblanzi . a-l stapani . daca . e de ajuns sa invatam sa-l apreciem. in prealabil nu am redescoperit rolul si interesul hranei si al mesei in particular.

snacks-urile dulci sau sarate si bauturile dulci. Foarte rar fructe.30% din adolescente pretind ca nu le este foame dimineata . grasimi saturate si sare. În concluzie. asociata cu o veritabila explozie hormonala .7% nu iau niciodata micul dejun. Tocmai din aceasta cauza eu va propun . Alimentele alese pentru aceste gustari sunt de obiceiprodusele de patiserie dulci. sunt edificatoare : . aportul energetic este mai degraba corect. De aici . si in mod special pentru fete. saruri minerale si oligoelemente). Repartizarea aporturilor într-o zi lasa însa de dorit. dar în special consumul excesiv de alimente sarace din punct de vedere nutritiv (lipsite de vitamine. stabilind . obicei care duce ca suplimentarea gustarilor dintre mese si favorizaza astfel rontaiala. pentru ca doar 7% din adolescente mananca mult. Prin urmare se observa un consum în exces de glucide rele ( zaharuri si faina alba). prejudiciile dupa care vom trece la inventarierea solutiilor si recomandarilor adecvate.24% spun ca nu au timp sa manance dimineata . sub efectul multiplelor bulversari care au loc în organism. se intelege bine importanta unui mod alimentar in viata unei femei. 130 . care nu reprezinta decat 15% din aportul alimentar. produsele de patiserie sarate. pentru a deveni corpul unei femei. . mai mult de 60% din adolescente neglijeaza una dintre principalele mese de peste zi. Statisticile privind micul dejun. inr-un fel sau altul . sa fac mai intai un tur al intrebarii . in acest capitol . Cantitativ.3 ADOLESCENTA Adolescenta este o etapa capitala in viata unei fiinte umane . STOP DELINCVENTEI ALIMENTARE ! Toate anchetele care au ca subiect obiceiurile alimentare ale adolescentelor franceze sunt îngrijoratoare. Intr-adevar in timpul acestei perioade corpul fetitei se transforma complet . Studiul realizat în Val-de-Marne arata aploarea deficitului aportului în micronutrimente (vezi tabelul) în raport cu cantitatile normale. .

27% nu beau niciodata lapte. mielului) Carnaciori de porc Ficat Oua Branzeturi fermentate Scoici Vin În 1990. mazarea verde deshidratata. cirese. cresonul. unor anumite alimente în timp ce altele sunt marginalizate. De asemenea. studiul CSEA (Centrul de studii asupra copiilor si adolescentilor) arata ca anumite alimente erau chiar necunoscute celei mai mari parti a fetelor : broccoli. . reventul (Rehum officinale). Alimente privilegiate Suc de fructe din comert Clatite Pizza Înghetata Cartofi prajiti Tarte sarate Produse de patiserie dulci Produse de patiserie sarate Piure de cartofi Morcovi Sunca alba Iaurt cu fructe Fructe rosii (capsune. 131 . macrisul…(pentru mai mult de 50%). dovleacul. zmeura) Alimente marginalizate Creier Burta Rinichi Ghind (murele de la gatul vitelului. s-a descoperit ca : . indispensabile totusi în aceasta perioada de transformari prin care trece corpul. magneziu si vitamine. Evident ca acestea sunt tocmai alimentele foarte bogate în nutrimente. Rezultatele se explica prin faptul ca se acorda prioritate. pe nedrept. telina si salsifi (Scorzonera hispanica) (pentru mai mult de 30%).15% dintre tinerele fete nu mananca niciodata fructe. adolescentele considerandu-le chiar « dezgustatoare ».Micronutrimente Calciu Magneziu Fier Zinc Vitamina E Vitamina B9 Vitamina B2 Vitamina B6 Vitamina B12 Vitamina C Vitamina A Deficit al aporturilor la adolescente -35% -30% -44% -29% -78% -78% -17% -85% -5% -2% -75% Se observa importante carente de calciu.

. . mai ales în mediile defavorizate. Tabagismul.61% 132 . În schimb. procentajul adolescentelor de 16 ani care fumeaza mai mult de 12 tigari pe zi era : .în CAP…………………………………………48% .30% nu mananca niciodata branza. nu este mai putin alarmant : Grupa de varsta 10-11 ani 12-13 ani 14-15 ani 16-17 ani 18-24 ani Procentaj al adolescentelor care fumeaza 5.în ciclul secundar………………………17% .în ciclul primar………………………….5% 65.în stagiu profesional………………….25% consuma în mod regulat bere (în medie 1 l pe saptamana) . .. ceea ce nici nu ne mira de altfel. caracteristica a adolescentei. Alte anchete au relevat ca : .22% din ele se dedau bauturii mai mult de 10 ori pe an.33% din adolescente s-au îmbatat cel putin o data înainte de 16 ani (45% în liceele profesionale si 17% în colegii) . Cantitate zilnica de bauturi dulci 0 – 25 cl 25 – 50 cl 50 – 75 cl 75 – 100 cl mai mult de 100 cl Procent al adolescentelor consumatoare 52% 23% 10% 8% 7% Studiul mai continea si alte informatii interesante care ar putea sa ne ajute sa lamurim care sunt obiceiurile de a manca ale adolescentelor. .30% .. aflam ca sunt consumate în cantitati importante bauturile dulci (sucuri de fructe industriale sau cola).5% 7.5% 42.5% - În 1990.5% 21. ATRACTIA PENTRU ALCOOL SI TUTUN Consumul de bauturi alcoolice la adolescentele de 16 ani : .21% consuma în mod regulat vin (în medie 50 cl pe saptamana).56% din adolescente consuma în mod regulat alcool tare (si 10% de mai multe ori pe saptamana) .

sa asculte muzica. PENTRU EDUCATIA DE A « MANCA BINE » Avand în vedere aceste triste constatari pe care le-am facut. corpul unei adolescente. . precum si starea de sanatate viitoare. Mai mult de 30% dintre ele nu sunt capabila sa fiarba un ou ! Din aceasta ruptura cu traditia s-a nascut un anume dezinteres pentru masa. adolescentele care au ca prioritate studiile sunt adesea scutite de sarcinile menajere. Numeroase tinere au devenit . care si-a pierdut cu desavarsire dimensiunea conviviala. pentru 11% dintre ele .ele ne vor raspunde: . Masa. alimente complete. 19% dintre ele . peste. . Rezulta astfel o frecventa necunoastere a bucatariei. 24% dintre ele . 133 . în consecinta. De altfel. fructe oleaginoase). El nu este înca adult.IGNORAND NOTIUNILE CULINARE DE BAZA Astazi.6 dintre ele. doar pentru 0. nu a ajuns înca la stadiul de maturitate. Contrar a ceea ce cred multi. prin netransmiterea tehnica si culturala de catre mame. .sa discute. 28% dintre ele .sa faca sport. tinand cont de sanatatea lor actualala si cea viitoare. pentru pregatirea acesteia si. cu exceptia catorva feluri de soia. Iata cateva sfaturi generale pe care le adresez acestora : 1) Sa aiba un aport proteic suficient Acesta va trebui calculat ca 1. . pentru gastronomie în general. din motive diferite. De o alimentatie corecta vor depinde performantele fizice si intelectuale prezente. nu mai este locul de schimburi privilegiate care era altadata. Se întelege ca. la fel ca si baietii. 2) Sa îsi asigure un aport de calciu suficient Aceasta implica consumul unui lactat sau al branzei la fiecare dintre cele trei mese. cereale. oua.2 g pe kilogram de gerutate si va fi furnizat de carne. 17% dintre ele . Ar trebui însa sa stie ca proteinele vegetale sunt de doua trei ori mai putin asimilabile decat proteinele animale. chiar daca s-a format deja. branza.sa citeasca. Ii va trebui deci o alimentatie corespunzatoare pentru a-si desavarsi cresterea. vegetariene. daca le întrebam pe adolescente ce anume prefera pentru a petrece un moment agreabil. ar trebui mai întai ca adolescentele sa îsi dea seama cat de important este felul în care se alimenteaza. dar si de proteine vegetale (soia.sa mearga la cinematograf. . în acest context. mancarurile gata preparate sau fast-food-ul pot constitui cea mai buna solutie pentru necesitatea de a se alimenta. leguminoase.sa împarta o masa buna cu cineva.

deficitul de fier era una dintre cele mai serioase carente la adolescente. Pentru mai multe informatii. Studiile epidemiologice au evidentiat faptul ca în tarile în care nu se consuma niciodata produse lactate (în Japonia. o enzima care permite utilizarea prioritare a acizilor grasi liberi. .fierul non heminic. veti gasi mai jos o lista a alimentelor a caror cantitate indicata va furnizeaza 300 mg de calciu. studii recente au aratat ca biodisponibilitatea calciului din produsele lactate nu este atat de ridicat cum s-a crezut multa vreme. Ratia de fier pe zi necezara unei adolescente este de 18 mg. 3) APORT CORECT DE FIER Asa cum am vazut. Acestea neglijeaza alimentele care îl contin ( a se vedea tabelul) si aceasta se întampla într-un moment în care organismul lor are nevoi sporite de fier datorate cresterii tesuturilor si sporirii numarului de globule rosii. 134 .Acest aport de calciu va permite nu numai definitivarea constructiei scheletului. Ele pot reprezenta chiar o frana serioasa în procesul de slabire. conduc la scaderea performantelor fizice si intelectuale precum si rezistenta la infectii. dar trebuie sa distingem doua feluri de aporturi : . în timp ce cea a migdalelor sau a apei de baut (in special cea minerala) este de 85%. are loc si o pierdere de fier acre este cu atat mai importanta cu cat aceasta dureaza mai mult si este mai abundenta.fierul heminic. Ea ar fi numai de 15% pentru produsele din lapte de vaca sau branzeturi. Este suficient sa consumati deci patru portii din oricare pe timpul unei zile sau la o singura masa. pe care îl gasim în vegetale si care este absorbit în proportie de 5%. De altfel. caci fierul favorizeaza formarea naturala a L-carnitinei. care provine din carne si din peste si care este absorbit în proportie de 25% . Trebuie stiut ca aceste carente de fier favorizeaza anemia si oboseala. Un total de 1200 mg de calciu este necesar zilnic. de exemplu) nu se sufera totusi de decalcifiere. în timpul menstruatiei. ci va asigura si prevenirea riscurilor din timpul viitoarelor sarcini say din timpul menopauzei (riscul de osteoporoza si fracturi). Cantitate ce contine 30 mg calciu Lapte si produse lactate Alte familii de alimente 30 g Gruyère 100 g gris 50 g Camambert 150 g creson 2 iaurturi 150 g migdale sau de alune de padure 25 cl lapte 400 g paine integrala 300 g branza alba 850 g varza verde 10 iaurturi foarte mici (petits-suisses) 4 portocale mari 1 kg de peste 2 kg de carne Totusi.

Se observa prin urmare de ce le este imposibil vegetarienilor sa asigure un aport de fier corect organismului lor. însotita de bulversarile hormonale. mesele zilnice ale acestora se compun din ravioli sau orez alb. fasole verde uscata. corpul atingea plenitudinea fizica si taliile de viespe subliniau conturul pieptului. fetita moderna este uneori un pic grasuta înainte de pubertate. totul revenea oarecum la normal. Astazi. sunt apropape indispensabili pentru adolescente. în preajma varstei de 11 ani. Unele tinere dobandeau forme (cele care trebuie. trebuie evitate alimentele rafinate si privilegiate cerealele complete si leguminoasele (linte. a casatoriei. Slava Domnului ! indispensabile atributelor feminine). precum si rotunjumile discrete ale fesierilor. naut…). a doua si a treia varsta. iar silueta lor capata o noua finete. La 18 ani. daca ne gandim ca dupa laptele artificial numit « infantil ». ferm si ridicat. Surse de fier heminic (pentru o cantitate de 100 g) Crustacee 25 mg Scoici 25 mg Sângerete 20 mg Ficat de proc 15 mg Ficat de vita sau de miel 10 mg Galbenus de ou 7 mg Stridii 6 mg Ficat de vitel 5 mg Carne 3 mg Carne de peste sau pasare 2 mg Surse de fier non heminic (pentru o cantitate de 100 g) Cacao pudra 15 mg Ciocolata 70% cacao 10 mg Boabe (Vicia faba –fèves) 10 mg Fasole alba 8 mg Linte 7 mg Fructe oleaginoase 5 mg Fructe uscate 4 mg Spanac 4 mg Paine integrala 3 mg Sa precizam la sfarsit faptul ca o alimentatie bogata în tanin (ceai) si în fibre poate sa limiteze într-o oarecare masura absorptia fierului ingerat. slabe de-a binelea. Aceasta era varsta seductiei. 4) Aport de vitamine optim Pentru aceasta. le facea sa devina mai rotunde. Si nu este nimic de mirare. a iubirilor si. cartofi prajiti.fragile. faina de prima. Aceasta va trebui de asemenea sa consume în fiecare zi fructe si cruditati (bogate în vitamina C) si alimente bogate în vitamina E : uleiul de masline. în mod conventional. fetitele erau subtiri. uleiul de floarea soarelui. La 17 ani. Perioada pubertatii. fructele oleaginoase… PROCESUL DE SLABIRE LA ADOLESCENTE Pe vremuri. Un supliment de drojdie uscata si de germeni de grau. 135 . asa cum îi recomandam. înainte de comuniune.

întrucat ii este foame si aceasta foame nu poate fi potolita. care se poate asocia. adica o imagine proasta despre sine (35% dintre ele nu sunt multumite de corpul lor). Prin urmare. diuretice sau medicamente care taie foamea. Aceasta este faza de bulimie. Pentru a le înlatura. Daca tratamentele comportamentale reusesc sa îmbunatateasca simtitor soarta persoanelor suferinde de bulime. Consecintele acestui tip de comportament sunt clasice : . tarte sarate si pizza. Aceasta situatie este foarte periculoasa. Organismul e cu atat mai mult predispus la aceasta cu cat se afla în plina transformare . uneori în ciuda spitalizarilor repetate. asa cum am sups-o mai devreme. . Aceste tulburari de comportament alimentar sunt si mai des întalnite în strainatate (în special în tarile anglo-saxone). Tânara începe prin a dezvolta ceea ce specialistii numesc «dismorfofobie».dezvoltarea tulburarilor de comportament alimentar clasice : bulimia si anorexia. ea începe sa manance mult. unde factorii culturali în materie de alimentatie sunt apropape inexistenti. Kilogramele se instaleaza repede. este un handicap cu atat mai mult cu cat modul în care adolescentele se alimenteaza se agraveaza : fast-food. adolescentele sar mesele principale ale zilei si se avânta cu capul în jos în regimuri hipocalorice ale caror consecinte (descrise în prima parte a cartii) sunt amplificate de catre sensibiliatatea particulara a organismului. înca din frageda copilarie. consumul de produse dulci de patiserie si bauturi acloolice. pronosticul ramane rezervat în ceea ce le priveste pe anorexice. Conform statisticilor. .clatite din aluat congelat. cu bulversarile hormonale de care aminteam. prajiturile uscate. anemia. ceea ce duce la tulburari ale ritmului cardiac si la oboseala musculara intensa. . Aceasta respingere a propriei înfatisari o determina pe adolescenta sa se ataseze de standardele modei în vigoare si sa opteze pentru o restrictie voluntara a aportului alimentar. Aceasta este faza de anorexie. Dupa aceea. sensibilitatea la infectii . în Franta episoadele de bulimie s-ar regasi la 8% dintre studente iar cele de anorexie la 5% dintre adolescente.cresterea numarului celulelor adipoase (hiperplazie) din cauza restrictiilor. cu vomitari voluntare sau ingerarea de laxative. cola. care are un efect nefast asupra moralului subiectului .agravarea carentelor în nutrienti care favorizeaza aparitia unor probleme serioase de sanatate : oboseala. BULIMIA SI ANOREXIA Aparent opuse. batoanele de tot felul si bauturile dulci. fara a uita bomboanele. aflat în plina transformare. 136 . pregatind astfel organismul pentru viitoarea dereglare metabolica pe care am amintit-o în prima parte a cartii : hiper-insulinismului. aceste doua tulburari de comportament alterneaza de fapt deseori la adolescente. deoarece este susceptibila de a determina o scadere a procentului de potasiu.reîntoarcerea la o greutate superioara prin efectul de ricoseu. Trecerea la adolescenta. pancreasul acestora este greu pus la încercare.

al caror index glicemic este mediu în comparatie cu cel al preparatelor pe baza de faina alba (pizza. De fapt.sa evitati glucidele cu index glicemic ridicat si în special pe cele cu indexul glicemic foarte ridicat : cartofii. un surplus ponderal de cateva kilograme va putea sa dispara definitiv printr-o modificare a obiceiurilor alimentare (faza II). . cu exceptia celor care au un surplus ponderal important. Mancati branza. alegeti mai degraba vinete gratinate sau rosii cu mozzarella. pentru motivul ca « îngrasa ». caci zerul contine proteine care ar putea antrena un raspuns insulinic excesiv . . În ceea ce priveste alimentatia. hamburger.la micul dejun mancati paine integrala cu un pic de unt sau încercati cerealele brute sau mueslis.sa mancati de trei ori pe zi.sa evitati mesele principale gen fast-food. În orice caz. Evitati sa consumati branzeturile albe nescurse. fie sa gustati. iata lista sfaturilor care pe care adolescentele ar trebui sa le urmeze pentru a capata un echilibru ponderal si un plus de vitalitate : .mancati lactate. este important ca ea sa înteleaga cum functioneaza organismul sau si cum sa recunoasca alimentele. este întotdeauna bine sa pastram dreapta masura. adolescenta va trebui sa citeasca si prima parte a cartii . Daca nu va place branza. În cel mai rau caz mancati spaghete. de exemplu. de slabire accelerata. .sa evitati sa rontait. nici un aliment nu îngrasa (cartoful nu îngrasa mai mult sau mai putin decat untul. Daca mergeti într-o pizzerie. de ex). fara sa sariti nici o masa principala . aceasta conducandu-le uneori la comportamente excesive. luat individual.CODUL BUNEI CONDUITE ÎN PROCESUL DE SLABIRE Este stiut faptul ca femeile sunt foarte determinate. Cred totusi ca o adolescenta nu ar trebui sa apeleze la faza I. Este inutil sa se priveze de un anumit aliment. . hot dog…) sau al cartofilor prajiti care are unul dintre cel mai ridicat.redescoperiti mancarurile bunicii : mancarea de linte. fasolea uscata. Acestea fiind spuse. Unul dintre defectele lor este ca nu dau atentie nuantelor. Daca vi se face foame în mijlocul zilei. 137 . mancati iaurt. Sfaturile generale din prima parte a acestei carti sunt valabile pentru toti. la micul dejun. . astfel încat sa poata alege corect. zaharul… . Sunt bune si usor de pregatit . . Redescoperiti bogatia creatiei noastre nationale. aceasta fiind si una dintre marile lor calitati. puteti manca fie fructe ( în special mere). rasolul cu varza si praz . Cu exceptia cazurilor de obezitate patologica. faina alba. o tartina din paine integrala cu gem « 100% » fructe. Ceea ce trebuie realizat este ca. . mazarea verde deshidratata. Interactiunea dintre alimente si declansarea mecanismelor metabolice de cater unele dintre acestea sunt cele care duc la cresterea în greutate. cazuri ce vor face obiectul unei supravegheri de specialitate (de catre un endocrinolog de exemplu). Beti lapte degresat dimineata. Va puteti oferi din cand în cand placerea unui cubulet de ciocolata neagra cu sau peste 70% cacao. fara adaos de zahar.

nu consumati bauturile industriale. Trebuie totusi sa recunoastem ca anticonceptionalele orale amelioreaza problemele de acnee.nu suprimati grasimile din alimentatie dar alegeti –le pe cele bune din peste (ton. ci unei retentii de apa datorata tratamentului cu estrogeni. Respectarea principiilor Metodei este cu atat mai recomandata în acest caz. suntem mai putin siguri ca pilulele de a treia generatie. macrou. Bauturile tari nu vor fi consumate ca apritiv. Puteti sa consumati un pahar de vin din cand în cand. Beti suc proaspat de fructe fara adaos de zahar. preferati mai degraba un pahar de vin alb sau un suc de rosii . ci continua sa recomande din obisnuinta contraceptivele de a doua generatie. cel de floarea soarelui si uleiul de nuca . cu efecte secundare mai mici. cele folosite în prezent. mai ales voi. Cand luarea în greutate se produce mai tarziu de 6 luni. este vorba într-adevar de un surplus de grasime datorat efectelor anabolizante ale progestogenului. e bine sa fiti atente. era dificil de negat ca prima generatie de anticonceptionale orale nu genera luari în greutate. În trecut. în special cola. Informatiile stiintifice referitoare la acest subiect arata ca exista riscul cresterii secretiei de insulina pe care chiar si aceste pilule de a treia generatie îl produc. Practicarea regulata si rezonabila a unui sport este garantia unei bune sanatati a sistemului muscular.În functie de sensibilitatea individuala. În prezent. Daca se intampla însa sa va îngrasati cu 3 kg e bine sa anuntati medicul care vi le-a prescris. cu probleme de greutate care începeti tratamentul cu anticonceptionale. Cu toate acestea se remarca uneori o crestere în greutate cu aproape 2 kg în primele 6 luni de utilizare.redescoperiti placerea de a manca si de a gati. a fi sef bucatar este mai prestigios decat a fi informatician. . uleiul de masline. Laboratoarele raman discrete în ceea ce priveste eventualele efecte secundare ale pilulei anticonceptionale asupra greutatii celor care le folosesc. se pare ca utilizarea pilulelor de catre femeile care au o predispozitie la hiperinsulinism si care au si probleme cu greutatea (obezitate) duce la agravarea problemelor metabolice. . sardine). ca este degradant sa bucataresti.. respirator si 138 . SPORT SI NUTRITIE În perioada adolescentei este recomandat sa faceti sport. deoarece ea are ca scop reducerea cantitatii de insulina produsa de pancreas. mai ales la adolescentele deja slabe care le folosesc. Nu trebuie sa ganditi. Aceasta nu se datoreaza unei acumulari de gasime. luarea în greutate nu este exclusa. Bucataria este o arta. adolescentele. Asta cu atat mai mult cu cat medicii nu prescriu neaparat pilulele din a treia generatie. somon. au o influenta asupra greutatii. Prin urmare. asa cum au crezut mamele voastre. PILULA ÎNGRASA ? Mai mut de 70% dintre adolescentele între 17 si 20 de ani iau pilule. ADOLESCENTA. la sfarsitul mesei de exemplu. Astazi. În concluzie.

în timpul efortului fizic. e necesar sa continuati sa aprovizionati glicogenul. un iaurt sau brânza de vaci) . orez alb. pâine integrala. cu înghitituri mici si repetate. paste complete). Glucoza este principalul lor carburant. invers. si mai ales daca acesta dureaza mai mult.cina trebuie sa contina glucide cu index glicemic scazut. eliminarea consumului de paste si a orezului în a treia zi care precede proba sportiva. apa cu lamâie sau ceai chiar de la trezire.5g/kg pe zi. Sportivilor li s-a recomandat frecvent sa consume « glucide lente » în întampinarea efortului fizic. În ajunul unei competitii sportive importante.la micul dejun. INFORMATII SUPLIMENTARE Alcoolul este un carburant pe care muschii nu stiu sa-l foloseasca. Se stie ca deshidratarea este frecventa la sportivi . înainte de orice efort muscular. Aceasta glucoza este stocata în corp sub forma de glicogen : ficatul si tesuturile musculare sunt într-un fel rezervele sale. asa cum stim. cereale. leguminoase. el nu poate ajuta cu nimic muschii.cardiac. mai ales daca temperatura este ridicata. 139 . sub stricta supraveghere medicala. La doua – trei ore dupa ingerare. cresterea ridicata secretiei de insulina. de exemplu paste integrale sau leguminoase (linte. . Acesta este în special cazul berii. . Ratia proteica a unei sportiveal carui organism este în crestere trebuie sa fie de 1. însotite de un lactat cu 0% grasimi (lapte cald sau rece. Astazi se stie ca aceasta notiune este eronata si ca. lactate si oua si sa bea multa apa pentru a elimina acidul uric si urea datorate efortului. Acest regim nu trebuie adoptat de sportivul amator. Acest aport de glucide bune va permite sustinerea unui efort pe o perioada mai îndelungata . ar fi bine sa tineti seama de urmatoarele : . Prin urmare e necesar sa beti apa. trebuie consumate glucidele cu index glicemic scazut (fructe. bauturile alcoolice sunt diuretice si provoaca prin aceasta deshidratarea. dar aceasta va trebui sa consume cantitati mai mari de carne. Dupa digestie. . dulciuri si produse de patiserie nu poate duce decât la o crestere rapida a nivelului glicemiei (cresterea cantitatii de glucoza din sânge) a carei consecinta este. fasole. toate glucidele se transforma în glucoza (cu exceptia fructozei). În ciuda anumitor idei preconcepute. aceasta poate fi cauza unei hipoglicemii ce se va manifesta în principal printr oboseala. mâncati pâine completa cu gem de fructe fara zahar si/sau cereale brute (fara zahar). este rezervata sportivilor de performanta. Regimul scandinav care consta în eliminarea glucidelor din a sasea zi pâna în a patra dinaintea competitiei sportive si. În plus. naut.efortul sportiv necesita un aport important de apa. Muschii sunt organele cele mai solicitate atunci cand practicam o activitate sportiva. Consumul de cartofi. gris integral). fara a mai pune la socolteala faptul ca este un mijloc excellent de a petrece timpul cu prietenele. activitatea fizica fiind astfel prejudiciata. Aceasta este faimoasa « efect de pompa ». care va trebui luat cu trei ore înaintea competitiei. peste.

unghii cu pete albe sau exfoliate sunt indicii unui organism defectuos. putem consuma în voie în timp ce-l practicam fructe uscate sau batoane energizante (ce au în compozitie cereale brute. neodihna si tabagismul pot sa contribuie la deteriorarea serioasa a pielii. gratie unei alimentatii bine concepute si unui antrenament muscular si respirator minimal. se datoreaza unui exces de sebum (secretie grasa a pielii) care se complica datorita unor infectii. dar mijlocul cel mai sigur este de a le absorbi prin intermediul alimentaŃiei cotidiene. migdale sau fructe). oligoelemente. ducând la carente în vitamine. o lipsa de glicogen. un exces de acid în muschi… În timpul activitatii musculare sustinute.Crampele si întepaturile pot avea mai multe cauze : o hidratare insuficienta. secretia de insulina este în mod automat scazuta. Daca sportul respectiv o permite (ciclismul). care se manifesta la pubertate. A bea lichide în timpul efortului fizic este o necesitate nu doar un sfat. Surmenajul.vitamina B5 favorizează hidratarea cutanată şi fortificarea bulbului pilos . o stare hipoglicemica. Cauzele acestor tulburari rezida deseori într-o hranire dezechilibrata. a cărăr absorbŃie intestinală este slabă nu constituie soluŃia cea mai bună. O piele terna. . Iata cum. si acizi grasi esentiali. 41 A se vedea tabelul vitaminelor 140 . fara oboseala excesiva sau taierea respiratiei. Adolescentele care sufera de acnee pot sa manânce fara grija ciocolata neagra cu mai mult de 70% cacao si cârnaciori. În efect : . . pe care le folosim zilnic.zincul reglează secreŃia sebumului (anormal în caz de acnee) şi contribuie la calitatea părului. saruri minerale.vitaminele A şi E sunt determinante pentru calitatea pielii41. Pentru aceasta putem prepara o bautura dintr-un litru de apa. aproape nesemnificativa. Putem însa folosi cu succes doua produse alimentare foarte bogate în nutrienti : germenii de grâu si drojdia de bere.vitamina B8 protejează împotriva îngrăşării părului sau a căderii lui. patru linguri de fructoza si sucul a doua lamâi. A lua suplimente alimentare de sinteză. a unghiilor si a parului reflecta deseori starea de sanatate. În acest fel. Acneea. Se pot întotdeauna găsi aceste nutrimente în diverse produse cosmetice. practicarea sportului va deveni o placere pentru adolescente. CUM SA AVETI O PIELE FRUMOASA Starea pielii. . Aceasta nu are deci nici un raport cu alimentatia. cele câteva ore (sau ziua întreaga dedicata activitatilor sportive) se pot derula în conditii fizice optime. un par gras care se rupe usor sau care are vârfuri despicate.

Celulita este însa rezultatul unui lung proces care începe în adolescenta. 141 . În caz de stress. alimentare si psihologice. schimburile circulatorii sunt defectuoase. Zona subcutanala se îngroasa (faimoasa « coaja de portocala »). adipocitele îsi maresc volumul si comprima vasele. Cu numele hormonilor care sunt responsabili în parte de formarea celulitei numim si insulina ( a carei secretii importante este. circulatorii. dupa pubertate. Acesta consta într-un exces de secretie de estrogeni sau într-o hipersensibilitate la estrogeni. Daca subiectul prezinta deja. pulpele si coapsele pronuntate. Acestia din urma actioneaza asupra celulelor grasoase (adipocite) favorizând cresterea numarului sau dimensiunilor acestora. trebuie sa evite baile prea fierbinti si expunerile îndelungate la soare. în functie de alegerile alimentare). Este de necesara si evitarea hainelor si a lenjeriei stranse pe corp. prin aplicarea principiilor alimentare din aceasta carte. Prima masura de prevenire consta în evitarea tuturor delincventelor alimenatre. Schema producerii celulitei este simpla: sub actiunea estrogenilor. caci în aceasta perioada a existentei lor este mult mai evidenta.CUM SA PREVENITI CELULITA ? Celulita este povara femeilor adulte. asa cum am vazut la începutul acestei carti. Celulita are cauze multiple : genetice. chiar atunci când cantitatile acestora sunt norale. care jeneaza circulatia sangvina (jeans sau alti colanti). Tehnici precum yoga sau sofrologia pot fi de mare ajutor în acest domeniu. cu tendinte de umflare. Se întelege de ce cel mai bun mijloc de a o evita este prevenirea ei. deseurile celulare sunt prost evacuate. retelele de nervi sunt comprimate (prezenta durerilor). nu e niciodata prea târziu sa începem sa combatem stresul. cei care se fac responsabili la rândul lor de aparitia celulitei sunt corticoizii glandelor suprarenale. tulburari circulatorii în zona picioarelo. hormonale. Aceasta umflare a celulelor grasoase se produce cu atât mai mult cu cât repartizarea grasimii subiectului este de tip ginoid: tendinta de a avea fesele. În aceste conditii. miscarile de apa sunt perturbate. În sfârsit. Practicarea sportului va fi si ea necesara pentru combaterea sedentarismului cu atât mai mult cu cât muschii care nu sunt suficienti dezvoltati lasa loc mai repede pernutelor grasoase. Tesutul conjunctiv de sustinere se întareste si duce la compartmentarea depozitelor grasoase. Medicul va putea de asemenea sa prescrie si un tratament împotriva insuficientei venoase. dar factorul initial este întotdeauna cel hormonal.

B. chiar dacă sunt mai bune ca la adolescente. COMPARAłIA CONłINUTULUI ÎN MAGNEZIU Alimente rafinate (conŃinut pentru 100 g) Alimente brute (conŃinut pentru 100 g) Pâine albă 30 mg Pâine completă 80 mg Pâine integrală 90 mg Orez alb 30 mg Orez complet 140 mg Paste albe 52 mg Paste integrale 70 mg RaŃia obişnuită a femeilor franceze de magneziu este de 210 mg pe zi. Se adaugă unele riscuri de îngrăşare şi de celulită. prea multă sare. E. care merge de la 30 la 45 de ani. brute precum leguminoasele. AdolescenŃa nu mai este pentru ea decât o vagă amintire şi menopauza pare încă un orizont îndepărtat a cărui idee este aproape de neconceput. sunt în general de natură să provoace o fragilizare a organismului. în general. Această carenŃă favorizează oboseala. fără a pune la socoteală oboselile cronice. rămân valabile aici cu câteva nuanŃări. Această perioadă din viaŃa femeii este. PROGRAMUL „ÎN PLINĂ FORMĂ” Sfaturile pe care le-am formulat în capitolul despre adolescente. Cercetările au arătat că aceste obiceiuri.4 FEMEIA DE 30 DE ANI Femeia adultă. 142 . marcată printr-o activitate profesională intensă şi o viaŃă conjugală activă în care sarcina (graviditatea) este un eveniment major. de vitaminele C. care constă în a consuma cu prioritate alimente rafinate în detrimentul celor naturale. fructe şi băuturi) putând expune femeile la carenŃe (deficit de fier. a căror dorinŃă este nu doar de a place ci şi de a fi în plină formă. crampele. atenŃia va trebui îndreptată spre unele puncte. nu destule legume. particular necesară pentru această categorie de femei. scot la iveală excese (prea mult zahăr. produce un deficit cronic de magneziu. O restabilire a obiceiurilor alimentare este deci. 1. În această tranşă de vârstă. Ele. de calciu şi magneziu). hiperemotivitatea şi spasmofilia. obiceiurile alimentare ale femeii sunt diverse. Pentru a evita oboseala şi o mare vulnerabilitate la stres. Sa asigurăm un aport suficient de magneziu TendinŃa modernă. Ele variază după educaŃie dar mai ales în funcŃie de timpul care e rezervat pregătirii mesei. este prin definiŃie în forŃa vârstei. a cărei arhetip este femeia de 30 de ani. ]n condiŃiile în care aportul recomandat este de 330 mg. prea multă făină albă.

protejează împotriva daunelor cauzate de fumat. rămân întotdeauna deschise. având în vedere anumite obiceiuri alimentare greşite.stimulează apărarea organismului împotriva infecŃiilor. o sarcină recentă sau abuzul de glutamat. în afară de simptomele pe care le-am citat deja. Să avem un aport satisfăcător în vitamina B6 Oboselile însoŃite de iritabilitate. o dereglare a secreŃiei de sebum (o piele şi un păr grase). O vom putea procura mâncând următoarele alimente: 4 mg pentru 100 g .5 mg pentru 100 g . .orez complet 0.6 mg pentru 100 g . la femeile care iau pilula.boabe de soia .peşte 3.4 mg pentru 100 g . 143 .germeni de grâu 3 mg pentru 100 g 1. Se ştie dealtfel că o insuficienŃă de vitamina B6. .ajută absorbŃia fierului şi sinteza L-carnitinei. Doza de vitamina B6 care trebuie luată este de 2 mg pe zi. . sunt generate de un deficit de vitamina B6. poate produce senzaŃii de vertij.avocado 0. suntem convinşi azi că multe din efectele ei sunt deosebit de benefice: .Alimente bogate în magneziu Cacao în pudră (Van Houten) Germeni de grâu Migdale Ciocolata cu peste 70% cacao Fasole uscată Nuci şi alune Orez complet Fulgi de ovăz Linte Pâine integrală Smochine uscate Paste integrale 420 mg/100g 400 mg/100g 260 mg/100g 200 mg/100g 160 mg/100g 140 mg/100g 140 mg/100g 130 mg/100g 90 mg/100g 90 mg/100g 85 mg/100g 70 mg/100g 2. dar şi o poftă foarte mare de dulciuri (prin lipsa serotoninei). Studiul lui Valde-Marne a arătat că 85 % din femei au un aport mai mic decât cel recomandat.drojdie de bere . Acest deficit poate fi agravat prin luarea pilulei.5 mg pentru 100 g 0.ajută în lupta împotriva stresului favorizând sinteza unor hormoni (steroizii). un intensificator de gust care se găseşte mai ales în felurile de mâncare industriale. Să avem un aport corect în vitamina C Chiar dacă dezbaterile experŃilor pentru a stabili dacă vitamina C în doză mare are efecte tonifiante. adică mici depresii.legume uscate 0.5 mg pentru 100 g .

doar dacă vrei cu orice preŃ să pui în paralel două entităŃi necomparabile. Doamna. căci ele pot favoriza. Este în acelaşi timp inutil şi primejdios să ajungem la aporturi prea mari. va fi atunci tentată să se gândească că „metoda M.somnolenŃa. Femeia care fumează trebuie deci să asigure un aport de 150 până la 200 mg. . dar şi pentru că între ea şi un bărbat. bărbatul şi femeia pot ajunge la rezultate foarte diferite. Pentru acest lucru se recomandă asigurarea unui aport zilnic de 80 până la 90 mg de vitamina C. atât ca natură (conform principiilor metodei) cât şi cantitativ. După câteva luni. Nu doar pentru că pot exista sensibilităŃi foarte diferite între două femei. spre exemplu. Este efectiv greşit pusă problema. merge mai bine la bărbaŃi decât la femei”. în două luni. apariŃia de calculi în urină (colici nefritice). Ştim efectiv că a fuma un pachet de Ńigări pe zi distruge circa 50 mg de vitamina C. CantităŃile de alimente care aduc un aport de 50 mg de vitamina C 30 g coacăze negre 70 g creson 25 g kiwi 80 g varză roşie crudă 50 g ardei crud 100 g citrice 25 g pătrunjel 200 g ficat sau rinichi 50 g hasmaŃuchi La fumătoare nevoia de vitamina C este în mod particular crescută.oboseala. că are 10 kg în minus pe când femeia va fi dezolată pentru că nu a pierdut decât 3 kg. .riscurile de infecŃii. Chiar dacă iau toate mesele împreună şi împărtăşesc o aceeaşi alimentaŃie. ştim că un deficit de vitamina C favorizează unele efecte negative: . de exemplu. în funcŃie de consumul de Ńigări. Concluzia doamnei va fi deci trasă un pic prea devreme. . uitând puŃin cam repede că prietena ei cea mai bună (cea care a sfătuit-o să cumpere cartea) a pierdut cele 8 kg fără probleme..Invers.. 144 . bărbatul va putea să se felicite. trebuie să ştim că vitamina C de sinteză. numărul punctelor care diferă este considerabil.durerile musculare.suflul greu la efort. în scopul de a evita tot deficitul şi de a proteja celulele sale împotriva oxidării. În final. egalitatea dintre sexe nu este întotdeauna o regulă. care se găseşte în comprimate. 4. nu este la fel de bine absorbită de organism ca cea care este conŃinută natural în alimente. . . Să evitam orice risc de hipoglicemie (se ia din capitolul 6 al primei părŃi) FRÂNELE SLĂBIRII În materie de slăbire.

este deci mult mai rezistent la orice tentativă de a slăbi. adică în cursul celor câteva zile care preced ciclul menstrual. primul lor regim de slăbire între 35 şi 45 de ani. dorinŃa de dulciuri se explică cu atât mai bine cu cât ele contribuie cu siguranŃă la ridicarea nivelului serotoninei. care sunt greşit conduse. Grija vitală constă în asigurarea de rezerve pentru cazul în care intervine o foamete sau o penurie. în acelaşi timp în care renunŃă la activitatea 42 Compulsie = tendinŃă care nu poate fi reprimată de a satisface unele acte pentru a preveni sentimentul de angoasă care se naşte din neîmplinire (lat. pot avea o exacerbare a poftei de mâncare ca şi o tendinŃă la compulsii42 glucidice. O REPARTIłIE DE GRĂSIME DIFERITĂ La femeie. dar organismul feminin e pregătit cu un reflex ancestral. O SENSIBILITATE SPORITĂ LA HORMONI Contrar bărbatului. au efectiv receptori particulari „programaŃi” mai mult pentru a acumula rezerve decât pentru a scăpa de ele. Pubertatea. Excesul eventual de greutate. sarcina. la acest nivel anatomic. Această „distincŃie” se traduce printr-un capital de celule de grăsime (adipocite) mai important. UN TRECUT AL FEMEII „INCĂRCAT” ÎN REGIMURI SUCCESIVE BărbaŃii întreprind în general.FEMEILE SUNT MAI „GRASE” DECÂT BĂRBAłII Organismul feminin are o masa de grăsime mai importantă decât omologul masculin: 22 până la 25 % spre deosebire de 17 % la bărbaŃi. este anacronic astăzi în Ńările noastre industrializate. În perioada premenstruală. atunci când este în activitate genitală. aproape de momentul în care problema devine radicală. La bărbat ea este mai des de tip android (deasupra taliei). Celulele adipoase de la baza corpului femeii. fese şi coapse generoase) are o funcŃie naturală bine precizată: asigură o rezervă energetică previzionând o eventuală sarcină sau alăptară. pot de asemenea să favorizeze luarea în greutate (vezi capitolul 5 din această a doua parte). este dirijată de climatul său hormonal. cu o eventuală complicaŃie celulitică. adică o dorinŃă de alimente dulci. Această perioadă este însoŃită adesea de mici tendinŃe depresive (căderi de serotonină). repartiŃia masei grase este mai des de tipul ginoid (sub talie). femeia. compulsio) 145 . Această topografie feminină particulară (şolduri. un dezechilibru de estrogen/progesteron şi menopauza sunt aşadar etape de risc putând favoriza o eventuală luare în greutate. Trebuie să precizăm că unele tratamente hormonale.

mănâncă pentru a umple golul care îi provoacă „angoasă”. Într-un fel. creând astfel o rezistenŃă la orice tentative de a mai slăbi în continuare. iar instinctul de supravieŃuire pune la lucru unele mecanisme de reglare al căror obiectiv este de recuperare a grăsimile pierdute. Nu pot înghiŃi nimic pentru că stomacul lor este „nervos”. dar această situaŃie nu este decât provizorie. s-a arătat foarte clar că o insuficienŃă de proteine în alimentaŃie. şomaj. În acest caz două serii de factori sunt motivul: factorii de comportament şi factorii biochimici Factorii comportamentali În faŃa faptului că „îi este rău”. În faŃa stresului se produce mai degrabă o luare în greutate.. care poate apare imediat sau. În schimb femeile se supun voluntar la privaŃiuni alimentare şi acest lucru încă de la pubertate. mereu urmate de o revenire ponderală. De-a lungul timpului. se opresc din fumat. Şi astfel. ATENłIE LA CARENłELE PROTEICE Contrar bărbaŃilor. Anii de şcolarizare sunt aşadar. Ori. dar şi de a elimina suprasarcini ipotetice care sunt consecinŃa standardelor slăbănoage pe care le vehiculează magazinele feminine. schimbă situaŃia profesională şi uneori chiar de viaŃă conjugală. ei sunt „virgini de orice regim”. conferiŃi regimurilor hipocalorice repetate. În concluzie. organismul merge chiar până la a înmulŃi numărul celulelor de grăsime pentru a putea acumula maximum de rezerve. Ele pleacă în luptă cu ideea de a combate anumite rotunjimi datorate adolescenŃei. În plus. femeile nu sunt foarte „carnivore”. aceste gusturi ale lor fac ca raŃia proteică să fie adesea insuficientă şi să se transforme în carenŃă atunci când întreprind regimuri hipocalorice.). într-un scurt timp. Pentru o mai bună prevenire. împiedică diminuarea masei de grăsime şi duce la o rezistenŃă la slăbire. subiectul feminin se pune pe slăbit. IMPACTUL STRESULUI Stresul apare ca urmare a unor grave perturbaŃii afective (deces. de regulă. organismul se găseşte „încălzit” de aceste pierderi în greutate succesive.sportivă. dar de asemenea şi mai ales de consolidare a lor. ele mănâncă mult mai puŃin brânză şi preferă mai puŃin ouăle. organismul lor reacŃionează mult mai bine şi slăbirea are loc mai uşor.. obezitatea hipertrofică (adipocitele se umflă de grăsime) se adaugă unei obezităŃi hiperplastice (crearea de noi adipocite). divorŃ. Aşadar. 146 . Acest lucru nu este de fapt decât consecinŃa automată a unei diete forŃate de împrejurări.

ediŃia Flammarion 147 . 43 44 hiperfagia se manifestă prin consumul crescut de alimente Cortizol = principal hormon al glandei corticosuprarenale. adică stocarea grăsimilor (direct sau prin declanşarea unui hiperinsulinism). .scăderi ale hormonilor de creştere. cortisol) 45 Vezi. Factorii biochimici Stresul declanşează numeroase reacŃii biochimice în corp: . Cu toate că va fi întotdeauna timp după. Eroare ! În caz de suprasarcină ponderală este mai de dorit să o facem să dispară. (din fr. În acest fel 40 % din femei mănâncă atunci când sunt supărate. neliniştite. a unei însemnate părŃi a riscurilor datorate stresului. plictisite. de acelaşi autor. ... dar de asemenea şi mai ales pentru a evita complicaŃiile fetale sau maternale (hipertensiune arterială. Slăbirea. cum am spus deja mai sus. eclampsie). dacă este necesară. O pierdere în greutate preconizată după principiile hipocalorice obişnuite ar fi..Aceste tulburări ale comportamentului alimentar se manifestă. adică „hiperfagice43”. Ori. fier.secreŃii de cortizol44. Femeia este cu atât mai mult subiectul acestei eventuale îngrăşări. va permite diminuarea în mod natural.compulsii cu sau fără dorinŃă de dulciuri. aceste modificări stimulează lipogeneza. majoritatea femeilor femeilor îşi spun că ele vor cu orice chip să piardă în greutate în timpul sarcinii. pe cât posibil. Doar o slăbire efectuată după recomandările metodei M. O reorientare alimentară. cu cât ea este mai sensibilă la stres decât bărbatul. vitamina B6. Să prevenim şi să combatem obezitatea la copii. de aceea este de dorit ca ea să se pregătească bine şi mental şi psihic. în mod particular periculoasă. trebuie întotdeauna să aibă loc înainte de sarcină. săruri minerale şi oligoelemente într-un moment în care organismul uman şi-a dublat nevoile. .) o fac mult mai vulnerabilă. CarenŃele sale în nutrimente (magneziu. realizând două lucruri dintr-o lovitură. în afară de menŃinerea rezultatelor. diabet.secreŃii de endrofine. înainte de sarcină şi asta pentru a evita consolidarea sa după naştere.ŞI LA FEL ÎNAINE Sarcina este unul din momentele importante din viaŃa unei femei. prin diverse atitudini: . bogată pe plan nutriŃional. va putea garanta. necesarul de nutrimente indispensabile unei bune creşteri a fătului45.un ronŃăit sistematic. căci se ştie că ea creează carenŃe importante în vitamine.tendinŃe bulimice. . îngrijorate.. SĂ MÂNCĂM BINE TIMP DE NOUĂ LUNI .

. o dată pentru a construi scheletul copilului dar şi pentru o bună protecŃie a stocului mamei.) dar şi proteine vegetale (alimente complete. Chiar din a patra lună de sarcină fătul percepe gustul. . salate. repartizate armonios pe toată durata zilei.în sfârşit..) .). 148 . nu doar pentru că alimentele care le conŃin sunt bogate în vitamine şi săruri minerale.aduceŃi un aport suficient de fier în scopul de a se evita o anemie. însă să mâncaŃi de două ori mai bine.. . cereale complete şi leguminoase.asiguraŃi un aport corect de proteine animale (carne. iaurt. brânza de vaci) dar trebuie să vă străduiŃi să consumaŃi şi alte alimente care conŃin calciu (drojdie de bere. Cu cât mai mult va descoperi alimentele în burta mamei sale. Trebuie.ÎN TIMPUL SARCINII În timpul celor nouă luni. viitoarea mamă va trebui să asigure dezvoltarea optimă a fătului.asiguraŃi un aport corect de fluor consumând cu precădere apele minerale care-l conŃin (Badoit.luaŃi o porŃie de fibre suficientă. va trebui să evitaŃi carnea crudă. veŃi putea mânca un lactat la fiecare masă (lapte..beŃi suficientă apă pentru a evita deshidratarea. . carne. nu este necesar. dar şi pentru a evita orice risc de constipaŃie. consumaŃi de preferinŃă drojdie de bere. brânză. Pentru acest lucru. peşte. Va trebui deci să consumaŃi regulat fructe. fără avizul medicului. nu fumaŃi căci tabagismul este periculos pentru făt: el favorizează în special naşterea unui bebeluş de greutate mică şi creşte riscul de moarte subită a sugarului. ca biftecul tartar.să mâncaŃi pentru doi. ouă. a favoriza tranzitul intestinal şi a evita infecŃiile urinare. Alegerile nutriŃionale generoase pe care le recomandăm. oboseala sau vulnerabilitatea la infecŃii (sângerete negru. Deci. păsări de curte.evitaŃi să luaŃi medicamente sau suplimente alimentare. fără însă a-şi epuiza propriile rezerve. pentru a elimina orice eventual risc de intoxicare cu vitamina A. legume verzi. se vor adăuga sfaturile următoare: .evitaŃi carenŃele în acid folic (vitamina B9) care ar putea produce malformaŃii fătului. .. De asemenea. . germeni de grâu şi leguminoase.. Vichy. Proteinele asigură efectiv construcŃia bebeluşului. . lactate. fructe deshidratate şi ouă). cu atât diversificarea alimentară va fi mai uşoară după naştere .mâncaŃi variat pentru a evita orice carenŃe dar şi pentru a obişnui copilul cu o anumită diversitate alimentară. crudităŃi. leguminoase. . veŃi evita alcoolul care este periculos pentru bebeluş. Pentru acest lucru alimentaŃia sa va trebui să fie aleasă de aşa manieră încât să aducă nutrimentele necesare. EvitaŃi în acest timp consumul de ficat mai mult de o dată pe săptămână.faceŃi plinul de calciu. . ouă. Natural. derivate de soia). ape minerale. La principiile importante ale metodei. leguminoase. răspund la această cerinŃă. dar şi scoicile (risc de infecŃii).

Luarea în greutate normală este de ordinul a 8 kg şi poate fi structurată în modul următor: . . din nefericire. Nu este niciodată prea târziu pentru a acŃiona. mult înainte de a identifica primele simptome.Ca şi consecinŃă a anumitor sarcini se constată o puternică luare în greutate (de la 15 la 20 kg. luarea în greutate poate să fie legată de o retenŃie excesivă de apă. Urmarea principiilor metodei permite deci asigurarea celor mai bune măsuri de prevenire. Acest subiect a fost deja tratat în parte. fătul se măreşte un pic şi mama are tendinŃa (inconştientă.700 g pentru lichidul amniotic. . se impune o supraveghere medicală strictă pentru că această situaŃie poate ascunde o hipertensiune arterială sau albumină în urină.3. luarea în greutate trebuie să fie apreciată în funcŃie de greutatea de plecare. foarte uşor după naştere. puse în practică conjugat. în general legate de tulburări venoase.3 kg pentru creşterea masei sanguine. . căci ea pleacă cu rezerve foarte slabe. Femeia care cântărea deja 60 kg înainte de sarcină şi care măsoară 1.1 kg pentru creşterea volumului sânilor. Ńinând cont de talie (înălŃime). Le va pierde. alăptarea maternă favorizează pierderea grăsimii excesive.1 kg pentru uter. Aceea care cântărea 52 pentru 1.5 kg pentru fătul la termen. din reflex) să constituie grăsimi de rezervă pentru cazul când ar surveni o foame la sfârşitul sarcinii. De asemenea. .) care nu este niciodată justificată. de altfel. La rândul său. dar trebuie să admitem că nu există o soluŃie ci un cumul de măsuri care.1. . ea nu devine o preocupare serioasă decât atunci când s-a instalat deja într-un mod evident.75 m va putea să ia 15 kg fără probleme.5 m nu trebuie să ia mai mult de 8 kg. Indiferent care este cauza. Luarea excesivă în greutate DiferenŃa dintre luarea în greutate teoretică (8 Kg) şi o realitate superioară se explică în modul următor: în al doilea trimestru de sarcină. 149 .500 g pentru placentă. Este ca şi cum dacă organismul pompează în rezerve. ele se constituie. uneori cu edeme. dar niciodată nu revenim de ajuns asupra faptului că cel mai bun mijloc pentru a da de capăt acestei dizgraŃii este de a face tot posibilul pentru prevenire. pot ameliora situaŃia în mod serios. În acest caz. INEVITABILA CELULITĂ Celulita este într-un fel coşmarul tuturor femeilor dar. Riscul de luare în greutate este cu atât mai mare cu cât alimentaŃia este hiperglicemiantă (bogată în glucide rele). Alăptând îl ajuŃi deci să-şi regăsească linia. în capitolul despre adolescenŃă.

expuneri la soare prelungite. mai comun denumită „proastă circulaŃie”. sunt încă disponibile. . adică de a-l inversa. printre alte acŃiuni.o predispoziŃie naturală la femeie.Celulita este rezultanta a patru factori: . băi prea calde. S-a putut remarca efectiv. . Lucrând asupra ultimilor doi factori. jogging. s-au abandonat toate proastele obiceiuri „ale mesei”. . este o afecŃiune curentă la femei în general şi apare sistematic la cele care prezintă simptome de celulită. mulŃumesc Doamne! în toate farmaciile. favorizând consumul de glucide cu IG scăzut în detrimentul glucidelor rele (cu IG ridicat). nu este vorba de a căuta să diminuăm stresul luând tranchilizante sau alte anxiolitice ci mai curând practicând relaxarea.un dezechilibru hormonal. sunt în mod particular indicate. că dacă în timpul aplicării lor au fost însoŃite de măsurile recomandate mai sus. întreprinde un eventual tratament local. . încă o dată. Problemele circulatorii se produc sau se agravează nu doar prin sedentarism ci şi prin obiceiuri ale vieŃii moderne: port de haine prea strâmte. Iată lista măsurilor care vor trebui luate în mod conjugat: .AplicaŃi creme locale Aplicarea de creme zise „anti-celulitice” va conduce întotdeauna la un eşec total dacă nici una din celelalte măsuri nu au fost întreprinse simultan. se va putea stopa procesul de evoluŃie. Odată dispărut excesul de greutate se va putea discerne mai bine ce este realmente imputabil celulitei. va trebui să abordaŃi problema global. yoga sau sofrologia. Unul din exerciŃiile deosebit de eficace este de a nu lua niciodată liftul şi de a urca lent scările două câte două. cu sărituri de coardă de exemplu. ele au permis 150 . ceea ce va implica o revizie a modului vostru de viaŃă. şi câteva şedinŃe de exerciŃii fizice. va fi suficient să adoptaŃi pentru totdeauna principiile importante ale metodei. .o greşită igienă de viaŃă. nataŃie). Acupunctura ca şi unele prescripŃii homeopatice sau fitoterapeutice pot şi ele contribui cu succes la lupta împotriva stresului. Pentru acest lucru. un tratament medical poate fi de un mare ajutor dar în majoritatea lor.AdoptaŃi bune obiceiuri alimentare Acest principiu implică faptul că înainte de orice.proaste obiceiuri alimentare. de două sau trei ori pe săptămână (mers.LuptaŃi contra stresului Natural. . mai ales sub aspect estetic. Câteva minute de gimnastică zilnică. bicicletă. extractul de castană de India.TrataŃi insuficienŃa venoasă InsuficienŃa venoasă. În cele mai serioase cazuri. .CorectaŃi orice exces ponderal Grăsimile de rezervă agravează efectiv compresiunile datorate celulitei. dar nu mai puŃin eficace. contralovitura abatelui Perdrigeon. pentru a se ajunge la acest lucru. Atunci se va putea. vechile remedii ale bunicii rămân cele mai bune: fântâna abatelui Souris. Dar. Aceste trei produse naturale „ vechi precum lumea” şi inofensive.

lipoject. căci trebuie să recunoaştem că este necesar un anumit curaj pentru a începe şi a continua experienŃa! Eu am sfătuit pe cele care nu se dau în lături de la nimic.obŃinerea celor mai bune rezultate... merge! MARILE MIJLOACE Dacă tot ce v-am propus până aici nu v-a condus la nici un rezultat satisfăcător. dar va trebui totuşi să evitaŃi masajele prea profunde care ar putea „ridica” nodulii şi a face să se „clatine” o celulită până atunci bine fixată.. liposucŃiune. Primul dintre ele este alăptarea. natural fără zahăr. Unele persoane din anturajul meu au făcut această experienŃă şi consumând zilnic echivalentul unei linguri şi jumătate (lingură de supă) de ulei de ficat de morun. să înghită sucul a două lămâi. Este dur dar pare că aşa. aplicând în acelaşi timp principiile metodei. timp de cel puŃin 4 luni. Cremele pe bază de cafeină „ameliorează” considerabil celulita superficială. mai ales a masei grase abdominale (lucrări de Grosco şi Belzung). Pentru celelalte. Cel mai dificil nu este să crezi ci să încerci. au fost multe cititoare ale cărŃilor mele precedente care mi-au semnalat că au scăpat de celulită după ce au alăptat. este valabil al doilea „remediu miracol”. consumul de ulei de peşte conduce la o diminuare substanŃială. LUAREA ÎN GREUTATE DATORATĂ MEDICAMENTELOR Acest subiect important este tratat în capitolul 7 din această a doua parte. Efectiv.. Ele au obŃinut rezultate interesante care constau în diminuarea sau suprimarea celulitei lor. rămâne să consultaŃi un practician specialist în medicină estetică. Există de acum înainte multe posibilităŃi terapeutice: drenaj limfatic. RETENłIA DE APĂ 151 . Acesta va determina tratamentul cel mai adecvat pentru natura celulitei. iar după.. REMEDII MIRACOL Există două remedii care pot fi clasate în această rubrică. tot în asociere cu schimbarea obiceiurilor alimentare. Deci. celulolipoliză. Viitoarele mame vor putea încerca. chiar dacă unele „spirite îndurerate” nu pierd ocazia de a le califica drept fanteziste. dacă îşi doresc acest lucru. Este vorba de o cură cu ulei de ficat de morun. toate urmând principiile metodei. Este ştiinŃific demonstrat că. Inconvenientul acestor tratamente este bine evidenŃiat în preŃul lor ridicat. Acest lucru nu s-a întâmplat înainte de sarcină. că cea mai bună tehnică pentru a înghiŃi „poŃiunea” în chestiune este de a o pune într-un pahar (sau mai degrabă într-un borcan de iaurt pe care îl putem după aceea arunca) şi de a o bea dintr-o dată Ńinându-se de nas. era aparent necesar cumulul a doi factori pentru ca rezultatele să apară: alăptarea şi schimbarea obiceiurilor alimentare.

atunci când este consumată prelungit. dacă se continuă.să bem. În schimb. De altfel. circulaŃia venoasă va trebui să facă obiectul tratamentelor adecvate. trebuie: . laxativele trebuie şi ele de asemenea evitate.să evităm luarea de medicamente diuretice. căci femeile care suferă de retenŃie de apă au. de anomalii de repartiŃie a lichidelor şi adesea de o hiperestrogenie. dureri de cap. se cuvine să evităm toate lactatele proaspete şi în mod general. CUM SĂ NE LĂSĂM DE FUMAT FĂRĂ SĂ NE ÎNGRĂŞĂM ? 152 .Am precizat deja că este important a distinge suprasarcina ponderală legată de excesul de masă grasă de aceea care poate fi imputabilă unei retenŃii hidrice. aceasta e o practică curentă în curele termale. mezelurile de exemplu. Doar o bună alimentaŃie poate permite obŃinerea unui tranzit intestinal corect (vezi capitolul 5 din această a doua parte). suflu greu la efort. în general. brânzeturile din lapte de vacă. Unele femei sunt efectiv. Dacă pare că au efect într-o primă etapă. cronică. CUM SĂ LIMITĂM EFECTELE Trebuie să începem să limităm consumul de sare la strictul necesar. Este cazul femeilor care suferă de hiopotiroidie. Cele care sunt pe bază de vitamina P (flavonoide) sunt în mod particular recomandate.să asigurăm o alimentaŃie suficientă de proteine consumând normal peşte. tendinŃa de a reduce băuturile lor. se soldează în general. Aceste edeme evoluează prin pusee care sunt ritmice. În cazul constipaŃiei. victimele edemelor care predomină la picioare. oprirea fumatului şi drenajul limfatic completează „panoplia” de măsuri care pot permite combaterea acestei afecŃiuni. Când se opreşte tratamentul. Aceste manifestări sunt însoŃite uneori de oboseală. ele ocazionează rapid o obişnuinŃă din partea organismului. poate să se manifeste în efect printr-o retenŃie de apă excesivă. ŞtiŃi că apa este încă mai eficace pe plan diuretic. Recente studii au arătat că eliminarea glutenului din alimentaŃia zilnică poate avea efecte deosebit de benefice asupra diminuării retenŃiei de apă. a căror eficacitate este prea adesea discutabilă. IntoleranŃa la gluten a unor femei. cu o agravare a fenomenului. De altfel. . din nefericire. căci cel mai bun diuretic este apa (apa de Vittel mai ales). RetenŃia de apă maximă are loc înainte de menstruaŃie şi se manifestă printr-o umflare notabilă a sânilor şi burŃii. în mare parte apar în perioada ciclului menstrual. Folosirea unui pat ridicat (al cărui cap este mai jos decât picioarele). ouă şi brânză. adică 5 până la 8 g pe zi. evitând orice o conŃine în mod natural sare. constipaŃie putând fi cauzate de tulburări venoase. carne. . În acelaşi timp. în regiunea abdomenului şi la mâini.

argumentaŃia se bazează pe ideea potrivit căreia carnea este sursa „toxinelor” dăunătoare pentru organism. nici mezeluri. nici păsări de curte. se face un raŃionament fondat pe noŃiuni de fiziologie datând din secolul XIX. În plus. limitând astfel absorbŃia nutrimentelor care sunt. Aceste faimoase toxine nu înseamnă mare-lucru căci este vorba de acidul uric şi uree care se formează ca urmare a consumului de carne.5 g/100 g Din care procentul de proteine asimilabile 100 % 100 % 70 % 52 % 17 % 36 % 46 Bob = Plantă leguminoasă cu flori albe sau trandafirii. turtite (Vicia faba). Pentru aceasta. în scopul de a-şi echilibra corect alimentaŃia. Aliment Boabe de soia Făină de soia Năut Linte Bob46 Făină de grâu integrală ProporŃia în proteine 35 g/100 g 45 g/100 g 78 g/100 g 24 g/100 g 6. urmarea principiilor metodei este singura care trebuie nu doar acceptată dar este şi eficace. sunt perfect eliminate prin rinichi. trebuie totuşi să posede bune cunoştinŃe în nutriŃie şi să ştie spre exemplu că proteinele animale şi cele vegetale nu sunt identice sau că unele dintre ele nu sunt asimilabile decât parŃial. Organismul. eliminate în scaune.Statisticile arată în mod evident. Fumatul creşte efectiv cheltuielile energetice prin stimularea metabolismului bazal şi accelerează tranzitul intestinal. ele vor trebui să privilegieze consumul de brânză şi ouă. luarea sa în greutate. cu păstăi mari şi cu seminŃe ovale. Dacă. Trebuie să ştim că aceste substanŃe. Să ne imaginăm cum ar fi posibil să adăugăm frustrarea inerentă a regimului hipoocaloric la dificultăŃile servajului tabagic. Pentru a acoperi corect nevoile sale de proteine. care astăzi sunt depăşite. Se ştie astăzi de ce fumătoarea. ca urmare. Vegetarienele. în schimb. este vorba de o poziŃie care merită respect. Datorită acestui lucru.5 g/100 g 11. nici peşte. limitează într-un fel. că există un risc important de îngrăşare atunci când ne lăsăm de fumat. măzăriche 153 . care este în realitate „programat” pentru a se debarasa de aceste deşeuri metabolice. care nu consumă nici carne. este motivată de dragostea şi respectul pentru animale. la un subiect normal care bea suficient. trebuie totuşi să menŃină un aport suficient în sub-produse animale. ŞI DACĂ SUNTEłI VEGETARIANĂ ? Dacă disciplina vegetariană constând în a nu mânca carne. se pare că nicotina are ca efect inhibarea secreŃiei de insulină. atunci când se dedică păcatului său drăgălaş. ceea ce face pe un mare număr de candidate să se răzgândească. ajunge să fie puternic şi fără daune.

o mare bogăŃie şi un perfect echilibru în aminoacizi. recomandă consumul multor glucide (cu IG scăzut): .mei şi arahide în Africa neagră. el singur. leguminoase şi oleaginoase (nuci. care sunt asimilabile 100 %. migdale.paste complete sau integrale. . Ele rămân totuşi nemulŃumitoare pentru copii (în creştere). ştiind că fierul de origine vegetală este de 5 ori mai puŃin asimilat decât fierul de origine animală. De altfel. perfect compatibilă cu o abordare vegetariană. pentru femei însărcinate şi persoane în vârstă.5 g/100 g La fel.Aşadar. deci. . este mult mai slab în calciu (42 mg/100 g) în raport cu laptele de vacă (120 mg/100 g). ele trebuie să ştie că sucul de soia impropriu denumit „lapte” de soia.linte. ProporŃia de proteine a diferitelor produse pe bază de soia Făină de soia 45 g/100 g Boabe de soia 35 g/100 g Tofu (pate de soia) 13 g/100 g Germeni de soia 4 g/100 g Muguri de soia 1.orez complet. capră mai ales). Aceste noŃiuni sunt indispensabile pentru cine doreşte să menŃină un aport proteic corect. în particular. Meniuri vegetariene bine concepute sunt în întregime acceptabile şi pot fi benefice. exotice vechi asociază sistematic cereale şi leguminoase: . 10 g de proteine provenind din linte nu vor avea de loc aceeaşi valoare ca 10 g de proteine rezultate dintr-un ou. Vegetariana va trebui. Asupra acestui ultim punct. De asemenea. .).seminŃe şi năut în cuşcuş maghrebin. . să vegheze la aporturile sale în fier (vezi mai sus). că proteinele vegetale sunt mai sărace în aminoacizi esenŃiali (cei pe care organismul nu îi poate fabrica). care este de 1 g de proteine pe zi şi pe kg corp.pâine integrală. ele vor învăŃa că este important să asocieze zilnic cereale brute. că cerealele sunt deficitare în lizină şi leguminoasele în metionină. Metoda M. numeroase mâncăruri gătite. oul asigură. proteinele vegetale nu au aceeaşi valoare nutriŃională ca proteinele animale. ouă şi alge... ea va trebui să prefere în alimentaŃia sa o parte din brânzeturi (oaie. aceeaşi cantitate de proteine. În schimb. . în particular pentru a proteja împotriva riscurilor cardio-vasculare şi a preveni unele cancere (de colon şi de rect mai ales).porumb şi fasole roşie în tortilla mexicană. Vegetarienele care sunt spre exemplu „mare amatoare” de soia trebuie să ştie că alimentele pe bază de soia nu conŃin obligatoriu toate. alune. 154 .. .adevărata pâine completă. în scopul de a evita carenŃele de vitamina B12.

. .orez complet basmati cu sos de roşii. să se ia cel puŃin de 3 ori pe săptămână o cină centrată pe glucide bune. Cele 7 mici dejunuri ale săptămânii. la acest fel o supă de legume. ea trecea porŃile bătrâneŃii. fructe proaspete şi oleaginoase. 5 FEMEIA DE 50 DE ANI Acum un secol. ciocolată bogată în cacao (> 70 %). . Felul principal va putea fi selecŃionat dintre sugestiile următoare: . se pot centra pe o pâine bogată în fibre sau pe cereale fără zahăr. Vegetarienele vor putea mări frecvenŃa acestor tipuri de mese. . la nevoie.cuşcuş cu seminŃe complete fără carne. . o salată. şi se va termina masa cu un lactat degresat (brânză albă cu 0 % sau iaurt slab). 155 .. mazăre verde deshidratată şi năut. soia şi derivatele ei. cereale complete şi derivatele lor. .paste integrale sau complete însoŃite de un sos de roşii cu busuioc sau cu ciuperci.năut. este sursă de cancer adică este periculos. Se va putea adăuga. . . când femeia atingea 50 de ani.mazăre sau bob. clopoŃelul carierei sale „femino-feminine”. gem de fructe fără zahăr.linte cu arpagic.alge. Metoda sfătuieşte de altfel. legume. asociate la un lactat degresat sau ciocolată caldă (băutura) la nevoie. crudităŃi.produse pe bază de soia.o mâncare de fasole albă sau roşie.. bob. Precizăm în sfârşit.produse pe bază de cereale (plăcinte de grâu). Oprirea naturală a activităŃii sale genitale suna într-un fel. că un regim vegetarian în care se suprimă lactatele şi ouăle pentru a nu opri exclusiv decât produsele de origine vegetală. .- fasole albă şi roşie.

tânără şi sănătoasă. tabagismul îi avansează menopauza cu un interval de la doi ani la câteva luni. MENOPAUZA Menopauza este la modă. În ce priveşte menopauza. după ce a fost debarasată de vechile ei simboluri. O dată în plus. primele care au cunoscut pilula. De aceea. este în curs să treacă de 50 de ani. Este de fapt. tranşa populaŃiei care corespunde generaŃiei „baby-boom” de după război. ea va putea. femeia de 50 de ani este încă o tânără femeie şi în plus. decât atunci când avea de urmărit o sarcină sau o naştere.Între două bufeuri de căldură. ea dispune de mijloace pentru a rămâne tânără. imposibilitatea bruscă de a avea copii. în mod particular. CONSECINłELE MENOPAUZEI 156 . să instaureze o prevenire eficace împotriva unor riscuri de sănătate: osteoporoza. Astăzi vorbim despre ea mult mai mult decât în urmă cu ceva timp. problemelor ginecologice. poate să o ajute în mod eficace să străbată etapa menopauzei. afecŃiuni cardio-vasculare. dar ea variază în funcŃie de apartenenŃa etnică. o perturbă cu atât mai puŃin cu cât ea ştie că viaŃa ei de femeie poate rămâne intactă. nu îi rămânea decât să-şi exerseze arta de a fi bunică. Dar mentalitatea acestor femei moderne. graŃie contracepŃiei. aceste femei „libere” au înŃeles că menopauza nu este o boală. căci se poate să fii bunică păstrându-Ńi un corp de femeie tânără. Sau mai degrabă să spunem că este o etapă din viaŃa feminină care. care era pentru acestea din urmă un simptom ce anunŃa începerea declinului. Dar. Până în anii 1960. este vorba de a mânca bine pentru a rămâne frumoasă. Un dialog se instaura cu medicul asupra contracepŃiei. Astăzi. Ea se manifestă în principal şi în exterior prin oprirea menstruaŃiei. După apariŃia pilulei. Căci. Hormonoterapia. prelungindu-i o anume tinereŃe. climatul şi ereditatea. Vârsta medie a menopauzei este de 50 de ani. pentru fiicele lor nu este decât un episod suplimentar din viaŃa lor feminină. Menopauza. cancer şi îngrăşare. Dacă mama şi fiica intră adesea la menopauză la aceeaşi vârstă. Femeia modernă. este de actualitate. ci este doar o etapă psihologică normală din viaŃa lor de femeie. chiar dacă nu este obligatoriu necesară. devine foarte simplu. a putut separa fecunditatea de sexualitate. CE ESTE MENOPAUZA ? Este vorba de oprirea definitivă a funcŃiilor de reproducere şi a secreŃiilor hormonale ale ovarelor. obiectul unei recomandări medicamentoase. pentru că cea mai mare parte din populaŃia feminină. situaŃia evoluează prin ea-însăşi. medicul nu se amesteca în sexualitate şi în general. în viaŃa feminină a pacientelor sale. este diferită de aceea a mamelor lor. graŃie adoptării unui mod alimentar bogat pe plan nutriŃional. ca şi sarcina. dar mai cu seamă. nu doar să rămână tânără. sexualităŃii.

brocoli. mai mult sau mai puŃin marcată. . de tipul radicalilor liberi. poate fi accelerată sub efectul agresiv al factorilor externi. ulei de porumb. carne. Dintre aceste tulburări.leziuni arteriale susceptibile de a da loc la accidente cardio-vasculare. seminŃe de susan. polifenoli = compus organic din clasa fenolilor. polyphénol) 47 157 .( fr. lămâie.Oprirea secreŃiilor de estrogeni prin ovare este cauza multiplelor tulburări care apar progresiv: . cereale brute. pătrunjel. salate Ulei de germeni de grâu. roşii. uneori cu o luare în greutate.tulburări hormonale. Dar. mazăre uscată. păsări de curte. în a care oxigenul nu este bine utilizat.o inconsistenŃă urinară. carne. multe pot fi prevenite prin adoptarea unui mod de nutriŃie particular. . mango. ulei de sâmburi de strugure. germeni de grâu Păpădie. Radicalii liberi sunt substanŃe toxice care se nasc în celulele corpului în cursul reacŃiilor chimice. ciocolată obligatoriu cu cacao mai mult de 70 %.tulburări psihologice de nuanŃă mai curând depresivă. . linte. ficat. care conŃine două sau mai multe grupări hidroxil legate de un radical aromatic. roşu sau verde) Peşte. Nutrimente Vitamina C Vitamina E Alimente care sunt bogate Afine.o piele mai uscată cu îmbătrânire prematură. gref. Perturbările care se produc au ca rezultat accelerarea îmbătrânirii celulare. ceai Beta-caroten Seleniu Zinc Polifenoli47 Polifenol.o osteoporoză debutantă.o uscăciune vaginală putând duce la raporturi sexuale dureroase. portocală. stridii. drojdie de bere. creson. caise deshidratate. lăptuci. . ciuperci stridii.bufeuri de căldură. perturbarea reproducerii lor (riscul de cancer) şi producerea tulburărilor vasculare. . ulei de floarea soarelui. portocale (de fapt toate fructele şi legumele colorate: portocaliu. fasole uscată Vin roşu. crudităŃi. A MÂNCA BINE PENTRU A RĂMÂNE TÂNĂRĂ Îmbătrânirea corpului uman este programată genetic. kiwi. brocoli. . organe. ulei de nuci. . brânzeturi (de consistenŃă dură). piersici. spanac fiert.

. judecând obiectiv. Există diverse tratamente sigure (nehormonale) care alină bufeurile de căldură dar nu protejează nici oasele nici arterele. au proprietatea de a lupta împotriva radicalilor liberi. Este. angină pectorală.zinc. infarct).Un anume număr de nutrimente pe care le clasificăm ca antioxidanŃi. 158 . l-am ocolit dar nu avem ce face. Ori. raŃia de calciu a femeii va trebui să fie de 1200 până la 1500 mg pe zi.beta-caroten. care va permite evaluarea riscului real de osteoporoză. deci insuficient. aceştia sunt: . Mai ales drojdia de bere este recomandată. evident. să evite pierderile de calciu care sunt accelerate prin absorbŃia alcoolului (mai mult de o jumătate de litru de vin pe zi). absenŃa hormonilor fragilizează organismul la menopauză pe plan cardiovascular (arterite. O alimentaŃie adaptată. Contrex. A păstra o piele mai suplă pe care ridurile să nu apară prea repede. . dar şi apele minerale precum Vittel. sunt atâtea avantaje pe care le aduce la lumină tratamentul hormonal. excesul cafelei (mai mult de patru ceşti) şi tabagismul. în medie de 700 mg pe zi.vitamina E. Deci putem în mod serios întreba dacă nu este înŃelept să îi asigurăm calitatea de viaŃă necesară care să o însoŃească în ceea ce reprezintă încă o treime din existenŃa sa. . a preveni osteoporoza care favorizează tasările dureroase de vertebre (care încovoiază silueta) ca şi fracturile de cap de femur. anchetele alimentare privind franŃuzoaicele. . TRATAMENTUL HORMONAL Trebuie sau nu să tratăm menopauza? Întrebarea depăşeşte mult obiectul acestei cărŃi şi noi. Femeia va trebui. După 50 de ani. de asemenea. Un aport important de calciu (asociat de preferinŃă cu vitamina D şi cu un tratament hormonal) va constitui cea mai bună protecŃie a masei osoase. ne va permite să favorizăm aportul optim de nutrimente. recomandat să abordăm menopauza făcând un bilanŃ de masă osoasă (dozaj făcut prin scanare).polifenoli. CUM PROTEJEAZĂ OASELE SALE Menopauza constituie un factor preponderent pentru fragilizarea oaselor.vitamina C. . femeia la menopauză va trebui să consume alimente bogate în calciu. În consecinŃă.seleniu. fără a creşte cantitatea de lactate. etc. de la un caz la altul implicaŃiile au legătură cu greutatea. de altfel. După 50 de ani. În plus. femeia de astăzi are o speranŃă de viaŃă de încă. arată că aportul este cu efort. aproximativ 35 de ani.

Să examinăm înainte de orice statisticile. EvoluŃia medie a greutăŃii femeii 159 . asociind estrogeni şi progestative naturale.5 la 7.5 Kg) 2 % pierd în greutate TABELUL II Modificarea greutăŃii după histerectomie Histerectomie totală Histerectomie parŃială (îndepărtarea doar a uterului) (îndepărtarea uterului şi ovarelor) 50 % din femei se îngraşă 35 % din femei se îngraşă 56 % din femei au o greutate stabilă 33 % din femei au o greutate stabilă 9 % din femei slăbesc 17 % din femei slăbesc TABELUL III Starea greutăŃii femeii între 52 şi 58 de ani (toate cazurile amestecate) 43 % au un surplus (printre ele. pentru a avea o privire mai obiectivă. femeia are tendinŃa să acuze hormonii săi. care poate continua să lucreze. Cum vom vedea. aceia care au dispărut.Doar un tratament hormonal. David Elia). pot prelungi un echilibru biologic care va fi rupt cu timpul. hormonii sunt adesea în spatele problemei. de la 20 la 52 ani. 27 % sunt obeze în sensul medical al termenului 52 % au o greutate corectă 5 % sunt sub greutate Sursa: Centrul european de cercetare şi informare asupra surplusurilor ponderale (Dr. Statisticile nu ar fi complete dacă nu am lua în considerare evoluŃia greutăŃii la femeie în general. dacă nu urmează tratament. TABELUL I Modificarea greutăŃii la momentul menopauzei Femei fără tratament hormonal Femei cu tratament hormonal 52 % au o greutate neschimbată 67 % au o greutate neschimbată 44 % iau în greutate (de la 4 la 6 Kg) 31 % iau în greutate (de la 4 la 7 Kg) 4 % pierd în greutate (de la 2. dacă ea a ales să i se prescrie un tratament. Este vorba deci mult mai puŃin de un artificiu decât de un ajutor adus naturii. MENOPAUZA ŞI GREUTATEA Atunci când se îngraşă la momentul menopauzei. sau aceia care îi ia de acum înainte. de el-însuşi.

cum putem să definim vulnerabilitatea unui organism la îngrăşare. se face într-un ritm mai scăzut. mai puŃin de o femeie din două are o problemă de greutate la momentul menopauzei (43 %). adică la momentul menopauzei. putem constata mai multe fapte examinând aceste statistici: . Ori. . este important să constatăm că evoluŃia greutăŃii medii a femeii franceze este constantă după adolescenŃă. În alŃi termeni. Paradoxal. sunt cele care produc o eventuală stocare a grăsimilor de rezervă într-un organism vulnerabil. nu absenŃa bruscă a hormonilor sau tratamentul hormonal sunt cele care conduc la îngrăşarea femeilor.în al doilea rând. Se poate deci concluziona că. . ci bulversările metabolice. dacă nu am măsurat tendinŃa sa pentru hiperinsulinism ? 160 . după cum arată tabelul III. deoarece în 30 de ani (de la 20 la 50 ani). Ea nu este decât un factor de amplificare pentru un subiect care are deja o hipersensibilitate la suprasarcină ponderală. femeile care iau în greutate la momentul menopauzei (cu sau fără tratament) sunt întotdeauna cele care au deja o anumită suprasarcină ponderală: 27 % sunt deja obeze.în al treilea rând. contrar a ceea ce afirmă unele idei preconcepute.În mod evident. trecând de la 53 la 63 kg. luarea în greutate este mai puŃin frecventă atunci când femeia face obiectul unui tratament hormonal (31 % spre deosebire de 44 %). ea ia în medie 10 Kg. experienŃa medicilor ne conduce să observăm că.în primul rând. în cazul histerectomiei totale probabilitatea de a lua în greutate este cea mai ridicată (50 %) Dealtfel. se constată că evoluŃia greutăŃii după 50 ani. menopauza nu este un factor determinant pentru luarea în greutate. De altfel. induse de transformările fiziologice ale corpului lor.

În alŃi termeni.4 3. Pentru cele care au deja kilograme în plus. Cu cât femeile sunt mai grase la momentul menopauzei cu atât ele riscă să se îngraşe şi invers. realizat în 1983 în Pensilvania.1 Din acest tabel rezultă două fapte importante: . este improbabil ca acest organ să producă brusc hiperinsulinism din cauza carenŃei de estrogeni.3 kg 48 260 5. că insulinemia.5 Kg 50 280 5. cu atât mai mult te îngraşi cu cât mai mult se produce hiperinsulinismul. . după priza de glucoză este disproporŃionată în cadrul menopauzei. CUM EVITĂM ÎNGRĂŞAREA LA MOMENTUL MENOPAUZEI ? Cele două cazuri de faŃă. 6 kg 52 320 6. cu sau fără tratament hormonal. 161 . Studiul lui Wing. arată bine amploarea fenomenului. este pentru că ele au un pancreas de toată isprava şi că în consecinŃă. trebuie să fie examinate separat. că această disproporŃie este amplificată de importanŃa suprasarcinii ponderale. Cea mai bună soluŃie ar fi natural. riscul de a se îngrăşa este practic nul.apoi. să regleze definitiv problema luării în greutate înainte de a ajunge la menopauză.6 la 10.A fost demonstrat că scăderea estrogenilor şi a fortiori dispariŃia lor are ca şi consecinŃă diminuarea toleranŃei la glucoză şi reducerea sensibilităŃii la insulină. Pentru a fi sigure 100 % că nu vor lua nici 1 g. Dacă ele nu au avut niciodată kilograme prea multe (în ciuda relelor lor obiceiuri alimentare). FĂRĂ TRATAMENT HORMONAL Este cazul cel mai critic. CONCENTRAłIA DE INSULINĂ LA MENOPAUZĂ Suprasarcina ponderală Insulinemia Insulinemia la două ore Coeficientul de amplificare a subiectului pe stomacul după o priză de 75 g de glucoză gol 1 la 3.mai întâi. problema va fi pe atât de dificilă pe cât de importantă este suprasarcina lor ponderală.4 la 6. acestor femei le este suficient să urmeze principiile metodei trecând direct la faza II. deoarece am văzut că probabilitatea de a lua în greutate (de la 4 la 7 kg) există în 44 % din cazuri. în aceeaşi mod în care. Pentru cele care au şansa de a fi suple. ceea ce favorizează destul de evident. pentru că se ştie că aceasta constituie un factor de amplificare. adică slabe. apariŃia unei insulinorezistenŃe cu creşterea concentraŃiei de insulină.6 6. cu atât mai mult se produce hiperinsulinismul cu cât tendinŃa de îngrăşare este mai mare.

de ce.2 kg 12. Prin natură. .o creştere a masei slabe (muşchi) (efect anabolizant). chiar dacă statistic vorbind. chiar dacă prezintă avantaje incontestabile aşa cum am văzut. experienŃa a arătat că aplicarea principiilor metodei. . estrogenii favorizează: . că această eventuală şi relativă luare în greutate este condiŃionată de doi parametri: 162 .lipoliza abdominală. .15. Ori. ar aduce rezultate încurajatoare şi că ar fi în orice caz. femeile se îngraşă mai puŃin ca în absenŃa tratamentului (31 % spre deosebire de 44 %). am fi tentaŃi să credem că tratamentul hormonal constituie panaceul. aceia pe care i-am dezvoltat în capitolele precedente.o posibilă creştere a masei de grăsime. prin: . aşa cum va trebui să Ńinem cont şi de aceia pe care îi vom aborda la sfârşitul acestui capitol.creşterea masei musculare (prin efect anabolizant).creşterea masei de grăsime subcutanată de localizare femurală.8 % Dar va trebui de asemenea.4 % 30 şi peste .o creştere a masei de grăsime abdominală (efect anabolizant). Rezumând. . PIERDERI DE GREUTATE OBłINUTE DE FEMEI DE 50 DE ANI ŞI PESTE APLICÂND FAZA I BMI Pierdere în greutate medie Procentaj de greutate pe parcursul a 4 luni pierdută 24 la 29 . cel mai bun mijloc de a evita o luare în greutate suplimentară.retenŃia de apă. . CU TRATAMENT HORMONAL Deoarece riscul de luare în greutate este evident în timpul unei menopauze netratate (am văzut că lipsa de estrogeni agravează hiperinsulinismul). mai ales urmând o faza I foarte strictă. . . să luăm în considerare şi alŃi factori de rezistenŃă la slăbire. . Să încercăm să înŃelegem împreună.o posibilă creştere a masei slabe (muşchi). În ce privesc progestativele.o retenŃie de apă (prin efect minero-corticoid).Din câte ştim. Dar se ştie de acum încolo.o eventuală retenŃie de apă.poftă de mâncare. este departe de a garanta că nu se ia greutate. un tratament hormonal estro-progestativ are ca rezultat declanşarea unei relative luări în greutate.9. ele favorizează: .1 Kg 16.

2.. Sunt mulŃi practicieni care par să se preocupe puŃin. există două măsuri de luat pentru a preveni îngrăşarea: 1. multe femei. există un tratament hormonal valabil tuturor menopauzelor. în acest fel. nu le pasă de eventuala luare în greutate din statisticile generale. din contră: EFECTELE TRATAMENTULUI HORMONAL ASUPRA GREUTĂłII Greutate medie a femeilor Înainte de tratament După 6 luni de tratament 57. Iată cum un tratament rău condus va putea conduce la îngrăşare orice femeie şi în particular. dozajul lor şi ajustarea precisă a posologiei lor. Nu trebuie să avem decât tratamente adaptate fiecărei personalităŃi. Un tratament bine Ńinut nu creează (în medie) luarea în greutate. Trebuie să spunem. Rezumând. alegerea hormonilor propuşi. În absenŃa unor explicaŃii precise în privinŃa stăpânirii riscurilor tratamentului. în care trebuie să se evite subdozajul şi supradozajul medicamentos şi în care femeia la menopauză trebuie să observe dacă tratamentul i se potriveşte. tratamentul hormonal are nevoie de o supraveghere regulată şi atentă căci. că laboratoarele farmaceutice nu fac nimic pentru a le ajuta. Nu există decât hormonoterapie greşit adaptată la individualitatea fiecărei femei. Ar fi stupid să credem că. îl opresc înainte de un an din proprie iniŃiativă.alegerea tratamentului făcut de medic. iată că din 9 milioane de femei interesate din FranŃa. fiind în dubiu. medicii (şi câteodată chiar unii specialişti) prescriu tratamente standardizate. Ori. 163 . Cum a scris doctorul David Elia. sunt capitale.6 kg 56. în caz de tratament hormonal al menopauzei. cea mai mică luare în greutate va trebui să ducă la o modificare a posologiei tratamentului. prea des.8 ± 2. vor avea tendinŃa de a se abŃine. Şi. Nu trebuie să uităm că supradoza sau din contră insuficienŃa de estrogeni sunt capabile să provoace luarea în greutate.7 kg Aceasta înseamnă că. Adică. ginecolog: „ nu există femei care nu suportă hormonoterapia. pe cele care sunt deja în suprasarcină. fără a Ńine cont de sensibilităŃile particulare ale fiecărei femei. de grijile estetice ale pacientelor.” Este aşadar. . în funcŃie de corpolenŃa dinaintea tratamentului. un timp de „libertate controlată”.1 ± 2. spre uşurarea lor. să urmăm principiile metodei în scopul de a evita orice risc suplimentar de hiperinsulinism. să ne asigurăm că tratamentul este bine adaptat. De aceea 30 % din femei nu cumpără medicamentele decât după ce îi sunt prescrise iar 20 % dintre ele. după ce au început tratamentul.existenŃa şi importanŃa unei suprasarcini ponderale anterioare (cu cât este mai mare cu atât riscul de îngrăşare este mai puternic şi mereu din cauza hiperinsulinismului). doar 15 până la 20 % dintre ele sunt tratate corect. căci nu disting niciodată influenŃele specifice ale hormonilor asupra femeilor.

când ele îşi dau seama de riscul luării în greutate suplimentar (cu sau fără tratament) şi decid să ia definitiv taurul de coarne. Profesorul A. Nu este niciodată prea târziu pentru a reveni. ATENłIE LA DEPRIMARE Menopauza oboseşte. conform statisticilor. Deci. o depresie. ar avea-o de îndurat dacă au ales să urmeze un regim hipocaloric. un stres prin schimbarea modului de viaŃă. cu atât mai mult cu cât cum am văzut. dar ne putem imagina frustrarea (fără a vorbi de inconvenientele legate de absenŃa rezultatelor în timp) pe care. perioada menopauzei declanşează adesea la femeie un „climat” puŃin cam depresiv. O dată eliminată o eventuală hipotiroidie şi o carenŃă în fier.A SLĂBI ÎN TIMPUL MENOPAUZEI Am văzut că luarea în greutate medie a unei femei între 30 şi 50 de ani. fără nici o restricŃie. un număr de femei se lasă duse (pe parcursul unei maternităŃi greşit supravegheate şi acumulează obiceiuri alimentare rele). în intenŃia de a slăbi serios. EFECTELE DIVERSELOR TULBURĂRI PSIHOLOGICE ŞI GRIJILOR ASUPRA GREUTĂłII Tulburări şi griji Luare în greutate Pierderi în greutate 164 . Basdevant a examinat consecinŃele tulburărilor psihologice şi grijilor diverse. de circa 10 kg. graŃie lui. O schimbare a obiceiurilor alimentare. perioada menopauzei poate produce diverse probleme susceptibile de a fi factori indirecŃi ai luării în greutate. medicul curant va trebui să ia în considerare un acces depresiv direct legat de menopauză sau din mediul său înconjurător. o creştere a sedentarismului. răbdătoare. Se îngraşă şi se slăbeşte. la o relativă suprasarcină. asupra greutăŃii. este. că impactul se poate produce şi într-un sens şi în celălalt. În alŃi termeni. după natură. CEILALłI FACTORI INDIRECłI (DIN MEDIUL ÎNCONJURĂTOR) AI MENOPAUZEI Menopauza poate în mod egal favoriza survenirea diverselor tulburări: o insuficienŃă tiroidiană. Se poate constata. Şi apare momentul menopauzei. pe care o propune metoda M este singura abordare nutriŃională acceptabilă.

Depresii Doliu DivorŃ Griji familiale NeînŃelegeri conjugale Tulburări sexuale Probleme financiare Preocupări profesionale Mutări

FrecvenŃă ImportanŃa în kg FrecvenŃă ImportanŃa în kg - 7,7 ± 3,6 28 % + 7,8 ± 4,3 27 % 9% + 8,5 ± 4,3 26 % - 6,7 ± 2,7 15 % + 8,5 ± 4,3 36 % - 8,3 ± 4,2 14 % + 6,9 ± 3,1 14 % - 6,6 ± 2,5 12 % - 8 ± 3,7 12 % + 7,9 ± 3,1 15 % + 19,5 ± 25,3 12 % - 7,8 ± 2,3 10 % + 7,1 ± 3,6 10 % - 6,3 ± 2,5 14 % + 8,2 ± 4,5 8% - 6,5 ± 3,2 - 5,6 ± 1,9 2% + 5 ± 0,9 7%

Se va nota că tulburările sexuale ocazionează cele mai importante luări în greutate. Ele pot fi însoŃite de o inconsistenŃă urinară tăinuită şi umilitoare. Aceste luări în greutate arată că o tulburare a plăcerii, poate duce în mod voluntar, la o compensare orală printr-un exces de hrană (în general glucide rele). În plus, insuficienŃele hormonale legate de menopauză, produc o hiperreceptivitate la stres. Ori, stresul poate favoriza secreŃia cortizolului prin glandele suprarenale. Acest lucru are ca rezultat: - o creştere a masei grase abdominale; - o majorare a poftei de mâncare; - o creştere a retenŃiei de apă; - o diminuare a masei slabe (musculare). Atunci când este bine aplicat, tratamentul hormonal produce, în majoritatea cazurilor, dispariŃia acestor tulburări. Pe plan nutriŃional, se va asigura un bun aport de magneziu, care permite reducerea hipersensibilităŃii femeii la mediul înconjurător. ATENłIE LA ACIDOZĂ48 ! Problemele acidozei face pe mulŃi doctori să surâdă atunci când este evocată, căci ea este o patologie care nu este luată în considerare prea des. Totuşi, pare să fie din ce în ce mai mult menŃionată. Numărul semnificativ al medicamentelor anti-acide propuse la vânzare liberă în SUA, arată că este o problemă reală. Doctorul Catherine Kousmine a acordat o mare importanŃă unui bun echilibru acido-bazic al organismului. De-a lungul anilor, s-a demonstrat că alimentaŃia modernă rafinată, hiperglicemiantă şi prea carnivoră, favorizează apariŃia unei acidoze. Aceasta stimulând acŃiunea „simpatică”, produce următoarele simptome: - oboseală, mai ales dimineaŃa; - balonări;
Acidoză = creştere a acidităŃii şi reducere a rezervei alcaline din sânge, din cauza unor tulburări funcŃionale în organism.(fr. acidose)
48

165

constipaŃie; frilozitate49; intoleranŃă la glucoză; fragilitate psihică cu iritabilitate şi o mai mare vulnerabilitate la stres. Doctorul Kousmine dar şi mulŃi practicieni, propun limitarea consumului de alimente acidifiante (carne, brânză tare, pâine albă, paste albe, zahăr, alcool, ceai, cafea) şi favorizarea consumului de alimente alcaline (ouă galbene, iaurt, lactate proaspete din lapte fermentat, legume verzi, lămâi, soia, fructe proaspete şi uscate) sau alimente neutre (nuci, cereale complete, pâine integrală). De asemenea, pentru a controla acidoza, se poate bea în fiecare dimineaŃă la trezire, sucul a 2 lămâi proaspăt stoarse iar în cursul zilei, apă alcalină (Vichy Saint-Yorre). Întotdeauna în caz de criză, se poate recurge la bunul şi vechiul bicarbonat de sodiu, folosit abundent de către bunicii noştri. Pentru a verifica el-însuşi, dacă are acidoză sau nu, este suficient să cumpere de la farmacist benzi de hârtie reactivă, pe care să le introducă în a doua urină a dimineŃii. Un pH superior lui 7 confirmă absenŃa acidozei. A FACE SPORT LA 50 DE ANI În dietetica convenŃională de concepŃie hipocalorică, se asociază excesul de greutate, în mod egal, unei alimentări prea importante cu energie şi la o insuficientă cheltuială fizică. Atunci, cum se explică că doamna baron, care nu-şi mişcă niciodată augustul său dos din budoarul Louis XV, la fel burghezele căsătorite cu industriaşi bogaŃi, care nu ştiau chiar de loc că au o scară în imobilul lor moŃat din arondismentul 16 Paris, erau amândouă conforme unui ideal de subŃirime? Cum se explică că, cameristele lor, femeile de serviciu, salariaŃii din case şi portarii, care nu încetau de a se deplasa fizic în exercitarea funcŃiei lor, erau în majoritatea cazurilor „buni purtători”, adică îngreunaŃi de o incontestabilă suprasarcină ponderală? ExerciŃiul fizic şi sportul, singure, nu au făcut niciodată să slăbească pe nimeni; noi am explicat tehnic de ce, în capitolul 8 din prima parte. Acest lucru nu înseamnă că activitatea fizică ar fi inutilă. Din contră. Dar, încă o dată, este absolut necesar să renunŃăm la conceptul eronat de „cheltuială energetică”, care este nesemnificativ, pentru a ne concentra pe efectele benefice pentru organism, ale unui sistem muscular normal stimulat. Reamintim în primul rând, că activitatea fizică nu poate deveni un ajutor la slăbire decât în măsura (imperativă) în care s-au schimbat deja obiceiurile alimentare, în sensul pe care-l indicăm în această carte. După prima fază, de pierdere în greutate, se poate „da o mică lovitură” sistemului, reluând o activitate fizică. ExerciŃiul muscular practicat în cadrul metodei, va permite: - creşterea în timp a toleranŃei la glucoză;
49

-

frilozitate = senzaŃie subiectivă de a-Ńi fi tot timpul frig , se observă în principal în afecŃiunile endocrine acute sau cronice, mai ales disfuncŃii tiroidiene

166

- diminuarea hiperinsulinismului, ceea ce va favoriza lipoliza (pierderea în greutate); - diminuarea insulinorezistenŃei. De altfel, exerciŃiul fizic (în general) ameliorează concentraŃia de lipide sanguine (trigliceride, colesterol...) şi diminuează hipertensiunea arterială (dacă ea preexista), ceea ce constituie o excelentă prevenire a bolilor cardio-vasculare. Să nu uităm că femeia pierde, când ajunge la menopauză, protecŃia naturală a hormonilor săi ceea ce o face vulnerabilă în acest domeniu. De asemenea, exerciŃiul fizic realizează o excelentă prevenire a osteoporozei postmenopauză. Dar, doar un antrenament regulat şi prelungit poate fi eficace. Se va putea cere unui kinoterapeut sau unui medic sportiv, stabilirea unui program de antrenament adaptat şi personalizat. EXERCIłIUL ZILNIC Chiar dacă nu aveŃi timp sau curaj de a vă dedica unui sport de rezistenŃă, există câteva măsuri de bază pe care le puteŃi aplica cu uşurinŃă în viaŃa de fiecare zi. Este suficient, să schimbaŃi unele din proastele obiceiuri pentru a adopta altele mai bune: - abandonaŃi lifturile şi scările rulante. UrcaŃi întotdeauna, din principiu, scările; - mergeŃi cât de mult posibil. Dacă locuiŃi la Paris şi luaŃi regulat metroul, coborâŃi două staŃii mai devreme şi faceŃi restul drumului pe jos. MergeŃi cel puŃin o jumătate de oră pe zi. FaceŃi, una până la două ore, plimbări pe jos în timpul week-end-ului; - profitaŃi de vacanŃele voastre pentru a vă „mişca”, în loc să staŃi în şezlong. MergeŃi de-a lungul plajei cu picioarele în apă. FaceŃi excursii pe picioare sau cu bicicleta la Ńară sau la munte. FaceŃi de asemenea, gimnastică şi nataŃie. Încetul cu încetul, veŃi prinde gustul şi vi se va pare o treabă casnică de primă abordare, care va deveni foarte rapid o sursă de stare bună. În timp şi pe măsura ameliorării performanŃelor, vă veŃi pune în acord cu corpul vostru.

FEMEIA DIABETICĂ
Diabetul se defineşte prin existenŃa unei concentraŃii de glucoză în sânge (glicemie) prea ridicată, atât pe stomacul gol cât şi după masă. Se disting două tipuri de diabet complet diferite.

DIABETUL DE TIP II SAU „DIABETUL GRAS” El atinge adesea femeia spre 50 de ani şi este însoŃit în general, de o suprasarcină ponderală. Tehnic, se produce la un pancreas care secretă o cantitate excesivă de insulină. Dar acest hormon fiind de „proastă calitate” sau în mod greşit recunoscut de celulele organismului, rămâne ineficace pentru a scade glicemia. La hiperinsulinism se adaugă deci,
167

insulinorezistenŃa. Glicemia rămâne anormal ridicată deoarece insulina secretată nu este capabilă să producă scăderea ei. Pierderea în greutate este întotdeauna necesară pentru a permite normalizarea glicemiei. Principiile metodei M sunt particular adaptate la acest tip de diabet căci ele se bazează, cum ştiŃi deja, pe alegerea glucidelor cu IG scăzut. Studiile au arătat că reducerea de 14 % a IG-ului alimentar mediu (abandonarea pâinii albe şi cartofilor în profitul pâinii integrale, pastelor integrale şi fasolei albe) ameliorează controlul metabolic al diabetului. AlimentaŃia diabeticului va trebui deci să fie bogată în fibre şi mai ales fibre solubile (pectină din mere, alginate din alge, gume din fasole albă..). Hrana sa va trebui, de altfel, să conŃină un bun număr de micronutrimente de tipul cromului şi a vitaminei B1, căci ele ameliorează metabolismul glucidelor. Se vor găsi în principal în cereale brute, drojdie de bere şi germeni de grâu. În plus, diabeticul va trebui să limiteze aportul de grăsimi saturate (carne, mezeluri, unt, lactate integrale) în profitul grăsimilor polinesaturate şi mai degrabă mononesaturate ca uleiul de măsline virgin, care are proprietatea de a face glicemia să scadă şi de a ameliora echilibrul diabetului. Pacientul va trebui să-şi amintească să bea suficient (1,5 litri pe zi minim). DIABETUL DE TIP I SAU „DIABETUL SLAB” (INSULINODEPENDENT) El apare în mod precoce, începând din copilărie sau adolescenŃă. Se caracterizează printr-o disfuncŃie a pancreasului care nu mai fabrică insulină, ceea ce implică deci necesitatea unui aport exterior sub formă de injecŃii. Excesul de greutate poate exista, dar el este mai puŃin frecvent decât în cazul diabetului de tip II. Diabeticii au o doză zilnică de glucide pentru consum, care trebuie repartizată mai ales la cele trei mese principale din zi. Se vor prefera peştele şi păsările puŃin grase care vor fi asociate cu glucide cu IG scăzut (linte, fasole uscată, orez complet, paste integrale...). BogăŃia în fibre a alimentelor pe care le recomandăm va permite adesea, reducerea dozei de insulină şi întotdeauna evitarea hipoglicemiilor. Riscul oricărui diabetic constă în apariŃia de leziuni cardio-vasculare (daune oculare, renale şi coronariene) pe care trebuie să le evite cu orice preŃ, se va aprecia efectul preventiv pe care îl asigură urmarea metodei fără însă a se substitui recomandărilor unui diabetolog. Metoda permite efectiv: - alegerea glucidelor cu IG scăzut care favorizează scăderea colesterolului rău şi trigliceridelor; - o preferinŃă pentru acizii graşi poli şi mono nesaturaŃi care contribuie la creşterea „colesterolul bun” şi scăderea trigliceridelor; - o slăbire permiŃând adesea normalizarea tensiunii arteriale, uşurarea efortului cardiac, uşurarea activităŃii fizice şi menŃinerea la normal a factorilor de risc cardio-vascular; - o alimentaŃie bogată în micronutrimente (vitamina C, vitamina E, beta-caroten, zinc, seleniu, polifenoli...) protejând pereŃii arteriali.
168

evitarea medicamentelor care constipă precum antidepresivele. iaurt). În caz de pierdere a senzaŃiei de nevoie de a merge la toaletă. la care vor fi 169 . .o activitate fizică (mers.oprirea regimurilor hipocalorice care generează un rău reflex gastro-colic. ALIMENTAłIA FEMEII CONSTIPATE Trebuie să înceapă ziua luând la trezire un pahar cu suc de fructe proaspete. bicicletă. să se procedeze la o reală reeducare a reflexului pierdut cu. Se cuvine deci.) dar şi de leguminoase bogate în fibre insolubile va trebui mult mărit. care face adesea apel la „biofeedback”. va declanşa un reflex gastro-colic care va crea dorinŃa de a merge la toaletă. Consumul brusc al unei cantităŃi importante de fibre poate produce balonări. FEMEIA CONSTIPATĂ ConstipaŃia este definită ca o „întârziere” de evacuare.De aceea opŃiunile nutriŃionale pe care noi le recomandăm pot contribui la prevenirea complicaŃiilor vasculare ale diabetului. două cauze banale de constipaŃie: ori o pierdere a reflexului de expulzare ori o progresie întârziată a materiilor în interiorul colonului. Va trebui ca alimentaŃia să fie îmbogăŃită în fibre. dureri abdominale pentru că intestinele sunt fragile şi iritabile. subiectul normal având între trei scaune pe zi şi patru pe săptămână. dacă cazul este serios. . În schimb. . Mai mult de jumătate din concetăŃenii noştri se plâng de constipaŃie şi printre ei trei sferturi sunt femei. cele care sunt agravante. . orez. Se va putea de asemenea. . tratamentul va asocia: . este chiar necesar să se ia 20 g de tărâŃe de grâu (provenit din cultură biologică) care se va amesteca cu un lactat (brânză albă. nataŃie. Abuzul lor conduce la crearea patalogiilor intestinale cu diarei rebele. pâine integrală. concursul unui kinoterapeut format pe aceste tehnici. gaze. Se disting. precum consumul de ulei de parafină care se poate dovedi periculos pe timp lung.o reeducare intestinală în cursul căreia se va relua obiceiul de a merge la toaletă la ore regulate chiar dacă nevoia nu se face simŃită. în caz de lene intestinală.oprirea imperativă a laxativelor pentru că sunt antifiziologice. Consumul de cereale complete (paste. asociată la o deshidratare a scaunului. vom vedea ce este de făcut în acest caz în continuare. cazul cel mai frecvent.abandonul unor practici cu efect pervers.. schematic. medicamentele şi adesea regimul alimentar sunt ineficace. dureri abdominale şi căderi importante a concentraŃiei de potasiu.o reechilibrare a alimentaŃiei. Lichidul ajungând în stomacul gol. O vom recunoaşte la o frecvenŃă a scaunelor inferioară celei de trei ori pe săptămână. Se va începe cu un aport de 5 g de tărâŃe pe zi. gimnastică) pentru întărirea musculaturii abdominale. . spre exemplu.

. gume şi supozitoare vândute în farmacie. Chiar dacă intestinele protestează puŃin la început.pestele slab. .orez alb. Crizele pot fi însoŃite de constipaŃii sau de diaree.paste albe. Sunt atunci recomandate: . Pentru a favoriza curăŃirea vezicii biliare şi lupta mai eficace împotriva constipaŃiei. un regim fără reziduuri este tranzitoriu necesar.carnea slabă fără sos. ÎN PREZENłA DIVERTICULOZEI COLICE Atunci când există în plus. acest lucru poate da scaune uscate. . Trebuie să ştim că dacă nu bem suficient (cel puŃin 1. o diverticuloză colică. . El reacŃionează prin spasme dureroase sau printr-o inflamare a pereŃilor săi. fript sau fiert rapid. . 170 . . . spanac. .caşcaval sau şvaiŃer (Emmental. AlimentaŃia singură. va trebui să fie suficientă pentru a aduce doza necesară de fibre. de „colopatie spasmică” sau de „colon iritabil”.adăugate 5g în fiecare săptămână până se obŃine doza dorită. cel mai des este vorba de hipersensibilitatea intestinului gros la fermentaŃie şi la fibre alimentare. cu cât indirect se previne: . trebuie să ştim că tratarea constipaŃiei este cu atât de importantă. FEMEIA COLITICĂ Dacă vorbim de „colită”. morcovi. regimul bogat în fibre este indispensabil căci el evită infecŃiil e şi previne evoluŃia spre un cancer colic. în toate cazurile. . Beaufort). va trebui să perseverăm căci aceste manifestări benigne sunt semnul încurajant al faptului că.hemoroizii. .jambonul alb decojit şi degresat. În fazele inflamatorii clare. colonul se repune în funcŃionare normală. . mai dificil de eliminat.spumă de legume: brocoli.5 litri pe zi).fiertură de legume pasată. legume fierte şi mixate: dovlecei.herniile hiatale.griş.refluxul gastroesofagian (ridicarea acizilor din stomac în esofag). . În sfârşit.ouăle coapte fără grăsime. fasole verde. vom putea lua la trezire o lingură de supă cu ulei de măsline al cărui gust îl vom masca bând imediat după un suc de lămâie proaspăt stoarsă.varicele care ar apare datorită puternicelor presiuni abdominale efectuate de constipaŃi ca să obŃină exonerarea. Ńelină. fără ca să ne forŃăm să recurgem la mucilagii.

fără grabă şi cu cineva a cărui companie este calmantă. muşchiul peretelui abdominal exercită un „masaj colic” benefic. Să mâncăm alimente complete. bând sucuri de fructe fără pulpă. cicoare în băuturi. Ori. vom putea lua carbon sau argilă. Se va începe prin calmarea colonului cu o săptămână de regim fără fibre. va fi de dorit să ne gândim să facem exerciŃii respiratorii abdominale. pentru ca amilaza salivară să aibă timp să acŃioneze în gură. prin a suprima din alimentaŃia lor o listă importantă de alimente. Aşa. să fie eficace. De la un timp la altul în zi. PacienŃii. în acest sens facem precizările: 1. apoi vom reintroduce fibrele în mod progresiv. În caz de dureri supărătoare. din cauza reacŃiilor intestinale adesea penibile. fructe. acest demers este o eroare fundamentală căci fibrele regularizează tulburările de tranzit intestinal (diaree sau constipaŃie). este preferabil să mâncăm într-un loc mai puŃin zgomotos. DACĂ NU EXISTĂ DIVERTICULOZA COLICĂ Dacă nu suferim decât de o colită spasmică curentă (fără diverticuloză). poate de asemenea. reziduurile amidonului vor fermenta în colon şi vor da gaze susceptibile de a declanşa crize dureroase. începând cu legume verzi fragede şi fructe fierte decojite. în ciuda acŃiunii amilazei pancreatice.. pacientul va putea să recurgă la medicamente antispasmice. Pentru calmare durerilor sau absorbirea gazelor. suc de fructe fără pulpă. acest regim dezechilibrat nu trebuie să fie urmat prea mult timp. SFATURI GENERALE Va trebui să ne gândim să mestecăm foarte bine feculentele. Bolnava are tendinŃa de a evita sistematic alimentele bogate în fibre. Mereu în mod progresiv. 10 minute de relaxare după masă pot. Vom aduce un aport de vitamina C. Dar pentru ca ele să fie tolerate. uleiuri. nu trebuie să uităm că o burtă rotundă şi umflată este adesea manifestarea unui temperament stresat. sfârşesc cu timpul. căci fără ea. 2. vom reintroduce în continuare alimente crude: legume. În sfârşit. În acest caz. jeleuri de fructe. 171 . margarine. se va ajunge la restricŃii drastice şi la aporturi alimentare complet dezechilibrate. salate. face parte din program. crescând doza de 5 g pe săptămână astfel încât să ajungem la o doză de 20 g. problema este totodată simplă şi complicată. Mesele luate în singurătate au prea adesea tendinŃa de a fi terminate foarte repede.- fructe fierte decojite.. 3. De fiecare dată. de asemenea. trebuie să adoptăm un anumit mod de alimentare. vom putea adăuga (la nevoie) tărâŃe. Într-un ultim timp. unt.

Celula nu devine deci canceroasă decât în momentul înlănŃuirii mai multor secvenŃe anormale. se compară consumul alimentar al subiecŃilor atinşi de cancer cu cel al persoanelor neatinse de această boală. în nici un caz. Astfel. sfaturile alimentare şi o bună relaŃie medic-pacient va trebui să fie suficientă. Apoi. Dar. Apfelbaum: „Pentru că FranŃa numără cel mai mare număr de maşini Renault şi deŃine recordul mondial al cirozelor de ficat. la Centrul anticanceros de la Villejuif. un agent necancerigen „promotorul” va permite celulelor să se multiplice şi să ducă la formarea unei tumori. Aici sunt transformate într-un mod în care există posibilitatea să se modifice şi să prolifereze. cu una sau mai multe celule ale corpului. în condiŃiile în care problemele fecale perturbă existenŃa subiectului de exemplu. Astăzi. recurgerea la psihoterapie este inutilă. mai ales în funcŃie de criterii ereditare şi metabolice. Sub efectul acestor factori ai mediului înconjurător. se compară tipurile de alimente consumate în două Ńări şi frecvenŃa unui acelaşi fel de cancer.În afară de cazul în care se notează reale tulburări ale personalităŃii. dar ea poate fi determinantă. a părut la acel timp. cum a spus La Vecchia: „studiile fondate pe observarea populaŃiei sunt. PREVENIREA NUTRIłIONALĂ A CANCERULUI În 1984. în cursul anilor. într-un prim caz. au apărut multe idei. Regulile de igienă a vieŃii. decât o verigă a lanŃului. în al doilea caz. în mod cert utilizate pentru a formula ipoteze. profesorul M. O corelaŃie nu implică în mod necesar legăturile de cauzalitate” şi cum sublinia cu umor. nu înseamnă că între acestea două fapte există un raport!” Cu toate acestea. dar ele nu pot. o conferinŃă organizată pe tema prevenirii nutriŃionale a cancerului. asupra unui organism predispus. lucrurile s-au schimbat puŃin în măsura în care se consideră că 95 % din cancere provin în parte din mediul înconjurător şi că alimentaŃia este direct responsabilă de aproape 60 % dintre ele ! CE ESTE UN CANCER Cancerul este rezultanta acŃiunii diferiŃilor parametri din mediul înconjurător. Chiar dacă concluziile lor trebuie interpretate cu prudenŃă. să aducă probe decisive ale relaŃiei cauză-efect. substanŃele cancerigene sunt conduse să joace rolul unui „iniŃiator” intrând în contact într-un mod brusc şi precoce. lucrările realizate au permis determinarea alimentelor şi 172 . Să ne bazăm pentru aceasta. în întregime deplasată specialiştilor prezenŃi. pe date geografice şi observaŃii culese la eşalon individual. CAUZELE CANCERULUI Trebuie să parcurgem unele studii epidemiologice ca să regăsim cauzele cancerului. AlimentaŃia nu este efectiv.

de col uterin. produse proaspete. favorizează cancerul de stomac. proteinelor din carne antrenează producŃia de amine heterociclice care pot favoriza cancerul de colon şi de rect. Atâta timp cât Japonia a păstrat tradiŃiile sale culinare sărace în lipide de origine animală. datorită acestor obiceiuri de conservare. Lipidele Excesul de grăsimi saturate în alimentaŃie pare să favorizeze apariŃia cancerelor de sân. ele conŃin lipide cu efecte protectoare împotriva cancerelor. Dar cu occidentalizarea recentă a dieteticii nipone. de ovare.nutrimentelor care erau susceptibile de a favoriza apariŃia unui cancer. ceea ce permite cancerului să se dezvolte mai uşor. 173 . ca şi a celor care aveau un rol protector. În ce priveşte peştele. În schimb. precum carnea. după ce s-a adoptat refrigerarea. căci adesea grăsimile saturate ale cărnii şi lactatelor sunt cauza. De aceea. riscul de a apare aceste tipuri de cancer este multiplicat cu 2. aceste tipuri de cancer au rămas foarte rare.5 în raport cu cei care nu consumă decât o dată pe lună. Exagerarea că toate sunt dăunătoare. inamicul care doboară. că trebuie să păstrăm întotdeauna un raport corect între diverşii acizi graşi. FrecvenŃa cancerului de stomac s-a diminuat cu 64 % în această Ńară. Vom vedea mai ales. căci grăsimea acumulată în partea superioară a corpului perturbă mai mult sistemul hormonal. Sarea Articolele de consum sărate în exces. de colon şi de rect. mezelurile şi peştele conservat în saramură sau marinată. Obezitatea androidă (în forma de „măr”) este mai periculoasă în acest domeniu decât obezitatea ginoidă (în formă de „pară”).8 g/l ar favoriza în cursul a 10 ani următori formarea unui cancer de rect. ALIMENTELE ŞI NUTRIMENTELE CARE POT FI CANCERIGENE Proteinele Prin gătire. Dar nu trebuie să credem că lipidele ar fi în general. viŃel. Japonezii sunt bine plasaŃi printre cei care plătesc un tribut greu. congelarea şi obiceiul de a mânca mai frecvent. cancerul de sân a crescut la 58 % între 1975 şi 1985! Excesul de grăsime al femeilor obeze. ceea ce arată că trebuie măsurat în permanenŃă. saturaŃi şi nesaturaŃi din alimentaŃie. Se remarcă de 6 ori mai multe cancere de sân. la cei care consumă zilnic carne (vacă. măreşte riscul de a dezvolta un cancer de sân. porc sau oaie). uleiul de măsline şi uleiul de luminiŃă (Oenothera bienni). cancerele proteice sunt totodată şi nocive pentru că ele favorizează deficite imunitare prin încetinirea activităŃii limfocitelor T. se face pentru că nu trebuie nici să căutăm în mod excesiv scăderea concentraŃiei de colesterol în raport cu cel normal. Este efectiv demonstrat că un colesterol total inferior lui 1.

de esofag. chiar şi o igienă dentară necorespunzătoare. al esofagului şi al vezicii urinare ? Curios. Aşadar. împotriva formării radicalilor liberi. Este nevoie să amintim că o treime din cancere sunt datorate tabagismului. Să ne gândim că unul din mecanismele sale de acŃiune s-ar datora faptului că el ar acŃiona ca şi un solvent modificând celulele pereŃilor intestinali. nu se cunoaşte care acŃiune directă este mai puternică. LEGĂTURA ÎNTRE CONSUMUL DE ALCOOL ŞI RISCUL DE CANCER Cantitatea de alcool pur consumat (în g/zi) Creşterea riscului d cancer 30 la 40 x2 40 la 80 x4 80 la 100 x 10 peste 100 x 20 Să ne amintim că un litru de vin de 10o conŃine 80 g de alcool. Pesticidele 174 . care se întâlneşte deseori la subiecŃii alcoolo-tabagici. multiplică cu 50 riscul de apariŃie a unui cancer. bucal. Deci experienŃele nu ne pot permite studierea modificărilor fiziologice pe care le induce. în sensul de a facilita anormal. Totuşi.Alcoolul Alcoolul este un cancerigen care acŃionează împreună cu tutunul. în bere sau în aperitiv) adăugat la consumul de 20 Ńigări pe zi. Asocierea alcoolului cu tutunul este şi mai toxică. vitamina C. vitamina E şi zincul protejează împotriva cancerului luptând mai ales. care este responsabil el singur în 90 % din cazuri de cancer al plămânilor. Cancerul şi micronutrimentele Beta-carotenul. trecerea substanŃelor cancerigene prezente în intestine. Deseori cancerele se întind precum o boală teribilă şi uneori se deplânge lentoarea cu care cercetările medicale ajung să găsească cauza cancerului sau să pună la punct tratamente eficace. căci animalele de laborator refuză să absoarbă băuturi alcoolice. creşte încă riscurile. 1 litru de vin (sau echivalentul în alcool. Dar gândiŃi-vă bine la acest lucru: numărul cancerelor s-ar diminua cu 56 % dacă sar opri fumatul şi s-ar diminua excesul de băuturi alcoolice. al căilor respiratorii superioare. de ficat) care cauzează aproximativ 14000 de morŃi pe an. favorizează deci apariŃia cancerului. FranŃa deŃine tristul record mondial al numărului de cancere datorate alcoolului (de faringe. Orice deficit în unul din aceste micronutrimente. de laringe.

să devină o bombă cu întârziere atunci când se prezintă sub forma sa orizontală. doctor in fitoprotecŃie alimentară. conŃinând încă nitrosamine. care te face să iubeşti vacanŃele şi ierburile de Provence. Adăugăm că. ar fi de dorit să evităm încălzirea untului prea mult. înainte de preparare. apoi în nitrosamine cancerigene. Cantitatea de hidrocarburi aromatice policiclice este mai mare când conŃinutul în grăsimi al cărnii este ridicat si cu cât carnea este mai mult expusă la fumul provenit din contactul cărbunilor cu grăsimea. Carnea este astfel imediat expusa si absoarbe fumul. cancerul de stomac a scăzut şi el cu 66 %. Nu ne va mira faptul că utilizarea lor fiind diminuată cu 75 %. riscurile rămân minime. "pe măsura ce carnea se frige. NitraŃii şi nitriŃii NitraŃii din apă pot să se transforme în nitriŃi. alergiilor şi deficitelor imunitare). dacă sunt utilizate mijloace excentrice pentru a-l aprinde.50 Am menŃionat deja. dar se poate mai ales. Din aceasta cauza. generând un fum care conŃine hidrocarburi aromatice policiclice. astfel încât măcar o parte din fumul generat să se disperseze în aer. este o practica larg răspândită să se frigă carne pe cărbuni. 50 Când se taie porcul. Cei care pregătesc carnea la grătar sau stau în apropiere este bine sa evite inhalarea fumului. că alimentele afumate (carnea. sunt responsabile de cancere digestive. carborilul inhibă acŃiunea macrofagelor şi lindanul le face să producă substanŃe anormale care seamănă cu radicalii liberi (favorizând apariŃia cancerelor) sau a leucotrienelor (mediatori chimici favorizând apariŃia inflamaŃiilor. ca şi conservanŃi în mezeluri. Putini ştiu. inginer chimist. o substanŃă cancerigenă. căci începând cu 130 oC se formează acroleina. De aceea. grăsimea trebuie îndepărtată. de asemenea. carnea este bine să fie amplasată la o distanŃă mai mare de cărbunii încinşi. Atunci când căldura reuşeşte să topească grăsimile cărnii sau peştelui. Acoperirea cu o folie de aluminiu previne.. Dar cum sunt puŃine ocazii de a face gril pe barbecue în cursul unui an în FranŃa. Acest fenomen provoacă formarea de benzopirenă cancerigenă. Ori. nitriŃii au fost utilizaŃi mult timp. Unele beri. Pentru a reduce nivelul substanŃelor cancerigene din carnea fripta pe cărbuni. pe cât posibil. ca aceasta carne "la grătar" poate mari riscul de cancer. 175 . dacă se consuma cantităŃi rezonabile. MODUL DE A GĂTI ŞI CANCERUL Grătarul. peştele) au fost lung timp responsabile de cancere de stomac în Ńările unde se consumau de mulŃi ani acest gen de produse (la Baltică şi în Japonia). apa de la robinet conŃine până la 100 mg de nitraŃi. De altfel. Printre pesticidele curent folosite. nu putem sta liniştiŃi. carnea friptă pe cărbuni ajunge să conŃină substanŃe cancerigene de la fum. impregnarea cu fum. grăsimea care cade. când se ştie că în unele departamente. în contact cu cărbunii produce o reacŃie de piroliză. mezelurile. riscurile sunt diminuate. fără a socoti alte hidrocarburi policiclice care se găsesc în fumul cu care se impregnează alimentele. cum ar fi benzopirena.Profesorul Révillard a constatat că pesticidele afectează anumite celule ale ficatului şi plămânilor care sunt în mod deosebit implicate în fenomenele imunitare. Totuşi. însa. grăsimile se scurg pe cărbuni. În plus. După cum ne-a spus d-na Virginia Faur. un agent puternic cancerigen". se poate transforma în lance de foc. doar grătarul vertical este deci acceptabil..

indolii din varză şi brocoli care inactivează estrogenii. Legumele Unele legume conŃin substanŃe ce au fost identificate ca protectoare împotriva cancerelor: .reducerea timpului de acŃiune a florei colice pe unele substanŃe biliare.FACTORII ALIMENTARI PROTEJÂND CANCERUL AntioxidanŃii Reamintim lista: vitamina C. . Este necesar în acelaşi timp. un aport de 1250 mg calciu pe zi timp de trei luni diminuează. măsline şi floarea soarelui (neoxidate) au un efect de protecŃie împotriva cancerului. ceea ce este posibil să conducă la diluŃia conŃinutului intestinal (prin hidratarea scaunelor) şi accelerarea timpului de tranzit. beta carotenul. polifenolii. porumb.diminuarea timpului de contact între potenŃialii agenŃi cancerigeni (acizi biliari) şi musculatura colică. 176 . să se diminueze consumul de carne pentru ca efectul protector al fibrelor să fie real. capitolul 6 al primei părŃi. proliferarea celulelor tumorale colice. În schimb. dar mai ales de colon şi de rect. (Se redeschide la tabelul vitaminelor. . de col uterin. De aceea lactatele degresate sunt necesare cu atât mai mult cu cât sunt lipsite de acizi graşi saturaŃi. Fibrele au o acŃiune protectoare asupra pereŃilor colici şi rectali şi aceasta din cauza mai multor mecanisme: . seleniul. zincul. vitamina E. Fibrele insolubile (celuloza. Fibrele alimentare Ştim că lipsa lor favorizează cancerul de plămâni. nu posedă efecte preventive suficiente pentru cancerul colo-rectal. A fost demonstrat că bogăŃia de fibre singură. Grăsimile nesaturate Uleiurile de soia. hemiceluloza) sunt cele mai eficace. experimental.împiedicarea proliferării celulare colice sub acŃiunea acizilor biliari.) Calciul Un deficit de calciu multiplică de trei ori riscul de cancer colo-rectal.

reduceŃi aportul de lipide. izoflavonele numeroaselor legume care inactivează unele enzime ce intervin în cancerogeneză. EvitaŃi expunerile prelungite la soare (risc de cancer de piele). este bine să urmaŃi aceste recomandări generale. o nutriŃie bine concepută poate reprezenta un tratament ajutător. oamenii îmbătrâneau înainte de vreme. 4. cereale complete). RespectaŃi dispoziŃiile profesionale de securitate în manipularea oricăror substanŃe cancerigene. Cancerul nu este obligatoriu o fatalitate şi unele dintre ele pot fi chiar evitate foarte simplu. 2. Majoritatea cancerelor se pot vindeca dacă sunt diagnosticate destul de devreme. cât de des e posibil. 3. dacă este depistat destul de devreme (graŃie unei vigilenŃe sporite) la stadiul de prevenire şi de „tumoare controlată” toate mecanismele sunt încă reversibile. îmbogăŃiŃi alimentaŃia cu fibre (fructe. preferaŃi peştele cărnii.- sterolii din castravete. evitaŃi distrugerea vitaminelor şi pierderea oligoelementelor. să aveŃi o alimentaŃie echilibrată şi variată. mai ales saturate. În afară de sfaturile nutriŃionale. ConsultaŃi un medic în caz de tulburări persistente. Nu fumaŃi. evitând produsele afumate şi sărate. 1. În zilele noastre omul este catalogat ca „bătrân” începând de la 65 de ani. poliacetilenii din pătrunjel care blochează acŃiunea nocivă a unor prostaglandine. Nu vom uita să amintim acŃiunea fibrelor şi a vitaminei C. însă niciodată proverbul „nu are decât vârsta arterelor sale” n-a fost atât de actual. În secolul XVIII. Chiar atunci când un cancer este diagnosticat. atunci când atingeau 40 de ani ridicau performanŃa şi cu greu 4 % din populaŃie depăşea 60 de ani. eficace pentru minimizarea efectelor secundare ale unei eventuale chimioterapii sau radioterapii. reduceŃi consumul de alcool. Este deci întotdeauna timp să schimbaŃi obiceiurile alimentare. în timp ce speranŃa de viaŃă pentru o 177 . legume verzi. chinona din rozmarin care creşte acŃiunea enzimelor detoxifiante. CÂTEVA PRINCIPII GENERALE DE RESPECTAT - evitaŃi supraalimentarea şi obezitatea. încercaŃi de asemenea. 6 FEMEIA DE VÂRSTA A TREIA Conceptul de bătrâneŃe este astăzi complet depăşit. mai ales datorate coacerii. leguminoase. pe care le conŃin. Nu vă afumaŃi de la alŃii.

După începutul celui de-al treilea mileniu. 178 . Acesta înseamnă ceea ce în limbaj popular se spune că bătrânul se „usucă”. Această modificare poate fi datorată scăderii secreŃiei de androgeni (de unde o cădere a anabolismului proteic) sau la fel de bine unui sedentarism excesiv.femeie este de acum în colo de 85 de ani. continuând să aibă o activitate debordantă în ciuda bătrâneŃii sale şi asta fără vre-un handicap major ? Bunica mea. Cine nu cunoaşte în anturajul său. De bine ce masa de grăsime creşte proporŃional în regiunea abdominală. .o alterare a gustului prin atrofierea papilelor gustative. organismul suferă un anumit număr de modificări naturale. dacă nu mai mult.7 Kg pe an după 70 de ani. ea se diminuează în următoarele proporŃii: . AlimentaŃia pare deci mai fadă. care este agravată de o carenŃă în zinc. mai mult de 21 % din populaŃia franceză este de acum înainte la vârsta a treia. . de sare sau de condimente. era un model de vitalitate. având în vedere starea danturii. În ce priveşte apa din organism. . E adevărat că factorul psihologic este important. ea părea chiar mult mai tânără decât majoritatea octogenarilor care au venit s-o felicite. Totul realizează o diminuare a formei fizice şi produce o mai mică mobilitate. Chiar dacă nu se pot nega factorii fizici ai bătrâneŃii. MODIFICĂRILE COMPOZIłIEI CORPORALE Dacă greutatea organelor şi viscerelor se măresc puŃin.0. grăsimea subcutanată are tendinŃa de a se reduce. în schimb masa slabă musculară se diminuează. TULBURĂRILE FUNCłIONALE Îmbătrânirea organismului produce. PercepŃia sării şi a zahărului este mai puŃin pronunŃată.0. cel puŃin o femeie în vârstă de 70 la 75 de ani. în planul funcŃionării digestive următoarele modificări: . de unde riscul de a nu mai putea merge „de la pat la fotoliu” şi mai rău de a deveni invalid.o scădere a coeficientului de masticaŃie.o uscăciune bucală datorată atrofierii glandelor salivare sau efectelor secundare ale unor medicamente (atropinice).3 Kg pe an între 65 şi 70 de ani. Ziua în care a împlinit 100 de ani. ÎMBĂTRÂNIREA NATURALĂ Începând cu o vârstă care oscilează între 60 şi 70 de ani. modul de alimentare este cert parametrul asupra căruia este cel mai uşor să se acŃioneze în scopul de a preveni greutatea anilor. Totuşi vârsta „psihologică” nu are mare lucru de a face cu vârsta cronologică. trebuie însă să recunoaştem că modul de alimentare a persoanei în vârstă poate fi determinant pentru longevitatea sa. ceea ce produce riscul abuzului de zahăr. care s-a stins prematur şi în bună sănătate la vârsta de 102 ani.

cele care-şi pregătesc singure hrana sau le-o prepară un membru al familiei sau un ajutor la menaj.. În acest caz. săruri minerale şi oligoelemente). Luarea excesivă de medicamente este adesea responsabilă de anorexie. SCHIMBAREA MODULUI DE VIAłĂ Persoanele în vârstă se găsesc în prezenŃa a două situaŃii fundamental diferite. având în vedere o secreŃie insulinică insuficientă care se însoŃeşte de un risc mărit de insulinorezistenŃă.o scădere a secreŃiei enzimelor pancreatice. de unde dificultatea digerării grăsimilor.o mai mică absorbŃie digestivă.dezvoltarea unei poluări microbiene. FEMEILE TRĂIND ÎN CASE DE PENSII SAU ÎN INSTITUłII 179 . suferă de singurătate şi de izolare. FEMEILE TRĂIND ACASĂ Dintre acestea. în funcŃie de faptul că rămân acasă sau sunt „plasate”.o încetinire a curăŃirii gastrice. cu riscul de a surveni un sindrom de alunecare care dacă nu e stăvilit la timp poate creea persoanei un handicap. .cele care sunt tributarele alegerii alimentare impusă de un furnizor care le livrează mesele la domiciliu.o încetinire a reînnoirii proteinelor de 30 % în raport cu un adult mai tânăr. . .o creştere a glicemiei după mese. adesea văduve. Fenomenul este de altfel.o scurgere de sodiu şi apă care se asociază la diminuarea senzaŃiei de sete. . de unde apare o stare depresivă latentă care le conduce la anorexie şi se închid în ele-însele. ceea ce agravează carenŃele în micronutrimente (vitamine. . distingem două cazuri: . . ciupind pielea şi constatând că pliurile cutanate persistă. alimentaŃia lor rămâne corectă şi nu este prea dezechilibrată. agravat prin luarea prea frecvent de diuretice şi laxative. ALTERĂRILE METABOLICE Ele asociază: . de intoleranŃă digestivă şi uneori chiar de pierdere de micronutrimente. Un cerc vicios se instaurează atunci. Se poate identifica simplu. sursă de fermentaŃie suplimentară datorită încetinirii tranzitului intestinal. Un bun număr dintre aceste femei. accentuând riscul de deshidratare.

nimeni nu verifică dacă aceste persoane în vârstă au mâncat sau nu ceea ce li s-a dat. graŃie prezenŃei dieteticienilor. Dar. alimentaŃia lor este supravegheată.riscuri de căderi cu fractură.” Nu: nu trebuie absolut de loc să se diminueze raŃia sa alimentară. în măsura în care ele nu se izolează rămânând în camera lor. tot atât cât un adolescent. „Nevoia de carne este mai mică la bătrâni. Ele induc în efect: . destul personal pentru a le ajuta pe cele care şi-au pierdut autonomia. . Pentru a termina defăimarea tabloului să spunem că. ar fi în acest caz o sursă de carenŃe în micronutrimente.o deteriorare intelectuală. alcoolizarea. la o malnutriŃie însoŃită de consecinŃe în lanŃ.” Nu: o persoană în vârstă are nevoie de proteine şi de fier. O persoană în vârstă are nevoi nutriŃionale importante şi trebuie să mănânce cu atât mai mult. 180 .oboseli antrenând o apatie. Este deci paradoxal.În casele de pensii. Nu există deci nici un motiv pentru a restricŃiona. în practică. În plus izolarea. . . acolo unde hrana este cea mai „calibrată” şi unde oamenii sunt cel mai bine supravegheaŃi.o confuzie mentală. ignorarea unor principii nutriŃionale. retragerea în sine.o slăbire putând atinge 15 % din greutate. femeile în vârstă beneficiază de o bucătărie pe de-a întregul preparată şi de o ambianŃă destul de convivială. nu vor face decât să agraveze situaŃia.o vulnerabilitate la infecŃii. În instituŃii şi în case de „lung sejur”. IDEILE PRECONCEPUTE DE COMBĂTUT „O persoană în vârstă este mai puŃin activă şi nevoile ei sunt mai mici decât ale altora. situaŃia este departe de a fi ideală căci aceste persoane în vârstă nu mănâncă în general decât ce le place! Felurile de mâncare sosesc proaspete sau reîncălzite foarte repede şi nu este în general. Orice restricŃie alimentară de natură hipocalorică.o topire musculară. a suprima carnea. DENUTRIłIA CARENłIALĂ Erori alimentare repetate pot conduce progresiv. se notează carenŃele cele mai clare şi apar chiar severe denutriŃii. . cu cât absorbŃia intestinală este deficitară şi sinteza proteică nu se face bine. că în instituŃii. . sărăcia. pentru a nu spune „ospicii”. .

începând cu acizii graşi din uleiuri sau din unt. glucidele vor trebui de asemenea să fie o regulă. nici bucuria ceaiului englezesc. de ficat. NU UITAłI SĂ BEłI A veghea să se bea suficient va rămâne o obligaŃie ad vitam aeternam51. Bine alese. studiul profesorului Le Cerf din Lille. şi mai ales de peşte. de ouă. va trebui să facă parte în mod egal din preocupările sale. Din această categorie se va favoriza natural. Asigurarea unui consum de lipide variate. Trebuie. asociată riscurilor de deshidratare funcŃională. A MÂNCA BINE PENTRU A TRĂI MAI BINE Ne există „pensie” pentru alimentaŃie. deoarece mai mult de 77 % din proteinele pe care le consuma erau de origine animală. un aport lichid important (a cel puŃin 1. în fibre (ele permit lupta contra constipaŃiei) şi în micronutrimente. Trebuie din contră. nu poate emana decât dintr-o decizie medicală luată de exemplu. unii acizi graşi nu mai sunt fabricaŃi de organism. dealtfel. implică în efect. în cazul unei insuficienŃe renale severă. este abuziv să se pretindă că „sarea îngroaşă arterele”. Ea trebuia deci să se gândească să consume alimente complete precum cerealele sau leguminoasele care sunt. deoarece nu există nici o cauză pentru a reduce aporturile energetice la intrarea în vârsta a treia. nu trebuie să fim prea stricŃi (exceptând cazul unei obezităŃi majore sau unui diabet rău echilibrat) cu micile dulciuri care aduc întotdeauna o plăcere evidentă.5 l pe zi). Cum o parte din enzime se opresc din funcŃionare începând cu o anumită vârstă. anume că „ouăle fac rău la ficat” sau „iaurturile sunt decalcifiante”. a arătat că aportul caloric mediu al femeii în vârstă era de 1680 calorii şi că aportul proteic rămânea adesea prea slab şi dezechilibrat. ciocolata cu mai mult de 70 % cacao. ceaiuri de plante. Supe. AbsenŃa senzaŃiei de sete la persoanele în vârstă. este deci imperativ să fie aduşi prin consumul regulat de carne. Aceste două alimente trebuie din contră. ele vor trebui să se gândească la ouă. întotdeauna să se prefere glucidele cu IG scăzut din cauza bogăŃiei în proteine vegetale. să se mănânce ca şi înainte continuând cu patru mese pe zi. ceea ce unii au lăsat în mod stupid să se înŃeleagă. să facă parte din panoplia nutriŃională a tuturor persoanelor în vârstă. 51 pentru viaŃa veşnică 181 . căci nu trebuie să se uite nici importanŃa micului dejun. În caz de probleme financiare. În schimb.Nu trebuie să credem de loc. În acelaşi mod. că „carnea dă uree” sau că „legumele deshidratate provoacă balonări”. Orice restricŃie de proteine. A SUPLINI MAI MICA EFICACITATE A METABOLISMULUI În 1983. de o mare bogăŃie în fibre şi micronutrimente. care constituie o sursă de proteine la preŃ bun.

Ori el este adesea inferior mai ales în caz de regim restrictiv. izbituri sau căderi. având greutăŃi în deplasare. în măsura în care ea atinge şi vertebrele care se pot tasa.58 % din femeile în vârstă absorb mai puŃin de 800 mg de calciu pe zi. cum fiecare ştie. Vitamina D va trebui atunci prescrisă în doze puternice. Medicul curant va trebui mereu să ia în considerare posibilitatea acestei carenŃe la o persoană în vârstă. care trebuie să atingă 1200 până la 1500 mg pe zi.16 % doar au un aport corect. . EVITAłI CARENłELE DE MICRONUTRIMENTE Cuplul indispensabil: calciu şi vitamina D Aportul de calciu al femeii în vârstă. Realele carenŃe în vitamina D pot conduce la o osteomalacie traducându-se prin dureri ale bazinului şi dificultăŃi de mers (este echivalentul rahitismului la copil). provocând fracturi spontane care pot surveni ca urmare a unor şocuri uşoare. căci vinul. va trebui să se evite excesul de cafea care favorizează tulburări ale somnului. la fiecare masă.ceai şi suc de fructe vor fi deci binevenite. Pentru acest lucru trebuie să consume aproximativ 12 µg (micrograme) pe zi. A obişnui să bea unul sau două pahare de vin roşu pe zi. Capul de femur şi de umăr sunt cel mai frecvent atinse. Cum ea este fabricată în piele. se va recunoaşte întreaga importanŃă care revine unei expuneri minimale la soare pentru persoanele vârstei a treia. Vitamina D este indispensabilă pentru a fixa calciul. Statisticile ne arată efectiv că: . atunci când e expusă la soare. vor putea găsi această vitamină D în alimentaŃie. Osteoporoza femeii în vârstă este un pic diferită de aceea care afectează femeia recent intrată la menopauză.16 % absorb de la 800 la 1000 mg pe zi. Alimente bogate în vitamina D Ulei de ficat de morun 250 la 700 µg/100g Ton 60 µg/100g Sardine 25 µg/100g Pielea de pui 20 µg/100g Margarină 8 µg/100g Ciuperci 8 µg/100g 182 .10 % mai mult de 1000 mg pe zi. Această carenŃă este cu atât mai gravă cu cât un aport de calciu inferior lui 1000 mg pe zi nu permite combaterea eficace a osteoporozei (vezi capitolul 5 din această a doua parte). . nu este doar posibil ci este chiar de dorit. are efecte antioxidante şi euforizante. dar mai des oasele lungi. De aceea toate alimentele care conŃin calciu sunt atât de importante în alimentaŃia femeii în vârstă. În schimb. . Dacă ele nu au ocazia de a putea „crăpături” în timpul liber. este capital.

Alimente bogate în acid folic Drojdia de bere 4000 µg/100g Ficat de viŃel 260 µg/100g 240 µg/100g Stridii Creson.Ouă galbene Porc Pui 5 µg/100g 3 µg/100g 2 µg/100g Pentru umor şi spirit: folatele CarenŃele în folate (vitamina B9 sau acidul folic) sunt frecvente în mod egal. dar mai ales prin tulburări psihologice: perturbări de dispoziŃie. Un deficit de vitamina B6 produce oboseli. de o mai mare vulnerabilitate la infecŃii pulmonare şi ORL şi de o sensibilitate anormală la soare. sindroame depresive. tulburări de atenŃie. 183 . Nu vă lipsiŃi de vitamina A Această vitamină care ajută vederea nocturnă. stări depresive. Ar fi de dorit să se caute acest tip de carenŃă la toate femeile în vârstă care „îşi pierd capul” înainte de a concluziona o senilitate reală. Un dozaj sanguin va putea confirma acest diagnostic. Aceste carenŃe se manifestă printr-o anemie. menŃine o bună stare a pielii şi a muşchilor. RaŃia zilnică recomandată de folate este de 300 µg. Se recunosc la circa 30 % din cele care trăiesc la domiciliu şi la 70 % din cele care trăiesc în instituŃii. insomnii. Aportul său zilnic trebuie să fie de 800 µg. Facem referire la tabelul de vitamine (capitolul 6 din prima parte) pentru a cunoaşte care sunt alimentele bogate in vitamina B6. Un deficit de vitamina A (ceea ce priveşte 45 % din femeile peste 60 de ani) va fi responsabil de o piele uscată şi aspră. Tratamentul curativ se va face atunci prin picături. cicoare 220 µg/100g Spanac fiert 160 µg/100g Avocado 150 µg/100g Fasole roşie fiartă 130 µg/100g FaceŃi plinul în vitamina B6 Se ştie că această vitamină ajută la fixarea proteinelor pentru înnoirea celulară. apatie. dar va trebui să se întreprindă şi o veritabilă prevenire nutriŃională. la persoanele în vârstă. iritabilitate anormală şi o mai mare vulnerabilitate la infecŃii. uneori comportamente senile.

diabet foarte dezechilibrat..) sunt periculoase pentru persoanele în vârstă căci sunt sursa dezechilibrelor. în raport cu normele recomandate.hipertensiune arterială gravă. dacă este prevăzută o intervenŃie ortopedică pentru o artroză de şold sau de genunchi cu o montare de proteză. . Exceptând aceste două cazuri.antioxidanŃii şi mai ales vitaminele E şi C dar şi polifenolii. . . Dacă persoana în vârstă o cere. De aceea.. în anumite circumstanŃe: . . Dar. Unele precauŃii alimentare pot totuşi să fie de dorit. sau atât de mult că îi produce un suflu grav cu insuficienŃă respiratorie sau cardiacă. Toate statisticile arată că mai mult de jumătate din persoanele în vârstă au un aport zilnic deosebit de deficitar în nutrimente. Se vor „gastronomiza” felurile de mâncare. ATENłIE LA REGIMURI ! Toate regimurile restrictive (hipocalorice. .insuficienŃă renală severă. 2. mai ales ambianŃa.de a impune o slăbire printr-un regim hipocaloric. . fără grăsimi.afecŃiuni coronariene evolutive. principiile generoase ale metodei vor putea fi urmate (faza II) în măsura în care ele corespund unei alimentaŃii optime. accentul va fi pus pe calitate şi prezentare.PrivilegiaŃi dealtfel. sunt cele care vor juca marele rol asupra modului în care se 184 . A TE HRĂNI. . fără sare. care au neîndoielnic proprietatea de a lupta împotriva îmbătrânirii datorită radicalilor liberi.. astfel încât să favorizeze pofta.potasiul.magneziul.fierul. dacă suprasarcina ponderală handicapează persoana în deplasările sale atât de mult încât riscă să se regăsească Ńintuită într-un fotoliu sau într-un pat din cauza obezităŃii sale. ÎNSEAMNĂ A TE BUCURA ŞI A TE REUNI Nu există alimentaŃie durabil echilibrată decât dacă este variată şi respectă gusturile şi preferinŃele fiecăruia. mediul înconjurător şi contextul de convivialitate în care trăieşte persoana în vârstă. Ele vor trebui fi totuşi corectate Ńinând cont de observaŃiile precedente şi mai ales de nevoia de nutrimente.. este inutil – şi eu aş zice aproape crud. În ce priveşte slăbirea. nu există decât două cazuri în care o pierdere de greutate poate fi medical justificată: 1.

Cum spunea Brillat-Savarin: „plăcerea mesei se regăseşte la toate vârstele. duce întotdeauna la a se mânca bine. 185 .alimentează. fr: à la bonne chère). Nimeni nu ignoră că luarea unei mese în compania altora. felicită progresul ştiinŃific al epocii noastre care a permis descoperirile medicaŃiilor eficace pentru patologiile de referinŃă.” Să ştim deci să onorăm mesele (referindu-ne la cantitatea. Dar în loc să facă uz într-un mod 52 Diafoirus şi Purgon sunt doi medici pe care Molière îi ridiculizează în Bolnavul închipuit (Le malade imaginaire). căci este primordială. calitatea şi delicatesele felurilor de mâncare. Se va face deci efortul de a regăsi dimensiunea hedonistă şi epicuriană a hrănirii. se poate asocia tuturor celorlalte plăceri şi rămâne ultima pentru a ne consola de pierderea lor. departe de Diafoirus52 . în toate Ńările şi în toate zilele. în orice condiŃii. 7 MEDICAMENTELE PERVERSE Unele persoane.

moderat şi limitat la strictul necesar, cetăŃenii moderni au făcut din medicament un obiect de mare consum. Trebuie să spunem că aceste ultime decenii, presiunea comercială a înfloritoarei industrii farmaceutice şi a intermediarilor săi a fost nu doar întoarcerea spre clientelă, a devenit un reflex al consumatorului datorită recurgerii sistematice la medicamente, chiar în cazurile cele mai uşoare. Medicii au contribuit larg la această „hipermedicaŃie”, după ce au remarcat că notorietatea lor era proporŃională cu importanŃa prescrierilor. Dacă se adaugă şi automedicaŃia la această eliberare excesivă de reŃete, se măsoară atunci importanŃa fenomenului care nu ar fi decât un mic rău, în cazul în care nu ar avea consecinŃele dăunătoare care se cunosc, asupra securităŃii sociale. Inamicul este faptul că această hipermedicaŃie are, paradoxal, consecinŃe asupra sănătăŃii. Medicamentele nu sunt mereu produsele inofensive pe care le credem. Folosirea lor, mai ales când sunt excesive sau permanente, poate avea efecte perverse serioase. Efectele secundare ale unora dintre ele asupra îngrăşării sunt, în particular importante. Ori, acestea sunt desigur cele de care femeile, din nefericire, fac mare uz.

PSIHOTROPELE
Aceste medicamente sunt destinate să trateze diverse tulburări nervoase. Ele acŃionează asupra unor centri ai creierului (hipotalamusul), care conŃin „centrul foamei” ca şi zone de reglare a echilibrului ponderal. Hipofiza care orchestrează cea mai mare parte a secreŃiilor hormonale ale glandelor endocrine ale organismului (pancreas, suprarenale, ovare) se găseşte sub dependenŃa lor. În familia psihotropelor se disting mai multe tipuri de medicamente. ANTIDEPRESIVELE Unele dintre ele precum Anafranil sau Trofanil, prescrise în cazul depresiilor nervoase severe cresc pofta de mâncare şi favorizează o atracŃie pentru dulciuri, putându-se complica cu accese bulimice şi ronŃăieli între mese. Ele agravează în plus insulinorezistenŃa. În caz de reală necesitate a unui tratament antidepresiv, s-ar prescrie mai bine noile medicamente precum Floxifral sau Prozac care nu produc risc de îngrăşare, în absenŃa tulburărilor de comportament alimentar preexistente. NEUROLEPTICELE Cităm dintre ele Largactil, Melleril, Moditen şi Theralen. Ca şi precedentele ele cresc senzaŃia de foame şi induc o preferinŃă pentru glucide rele (dulciuri în particular). TRANCHILIZANTELE ŞI ANXIOLITICELE

186

Femeile au prea des tendinŃa, când întâlnesc o perioadă de angoasă sau unele dificultăŃi existenŃiale, de a se lăsa să cadă în capcana tranchilizantelor „salvatoare”. Trebuie să spunem că doctorii nu ezită să prescrie, fără nici o reŃinere, chiar dacă le reclamă. Aşa că se ajunge la abuzuri regretabile, într-o Ńară unde oamenii fără a fi nefericiŃi sunt totuşi campionii consumului acestor faimoase „mici pilule de fericire”! Ceea ce se ignoră poate, este că benzodiazepinele (Lexomil, Lysanxia, Temesta, Tranxene, Valium sau Xanax...) produc uneori tulburări ale atenŃiei sau găuri de memorie care lipsesc femeile de întreaga capacitate a facultăŃilor lor. În plus, aceste medicamente pot creşte senzaŃia de foame şi pot provoca o preferinŃă sigură pentru dulciuri. LITIUL (REGULATOR AL DISPOZIłIEI) Luarea sa sub formă de Neurolithium sau de Teralithe este însoŃită de o sete intensă de băuturi dulci. De altfel, el perturbă uneori funcŃionarea glandei tiroide, introducând astfel un nou factor de îngrăşare. FaŃă de aceste constatări, trebuie să adoptăm o atitudine de reflectare privitor la aceste medicamente care acŃionează asupra psihismului. Luarea eventuală în greutate este variabilă de la o persoană la alta şi merge de la 2 la 30 de Kg. În plus, majorează riscul apariŃiei bolilor legate de obezitate, deoarece aceste îngrăşări sunt în mod intolerabil „narcisistice” pentru subiecŃi suferind deja de imaginea lor. Dacă, ca efect apare obezitatea, ea agravează adesea tulburările psihice şi acŃionează de exemplu, în sensul unei rele adeziuni a bolnavei la medicament. Oprirea brutală a tratamentului, atunci când e motivată de luarea în greutate, ar putea fi dramatică şi ar putea destabiliza individul uneori, până la a-l conduce la suicid. Deci datoria medicilor este de a se gândi la necesitatea tratamentului pe de o parte şi la problemele legate de efectele sale pe de altă parte. În unele cazuri, un prejudiciu psihiatric poate justifica prescrierea sau urmarea tratamentului cu preŃul unei suprasarcini ponderale. În cazul unei simple nervozităŃi, a unui stres rău administrat sau unor idei negre pasagere se va putea, căci este posibil să găsim destindere nervoasă dorind, apela la alte tehnici. Se vor putea alege mai ales terapiile în care femeia este activă: relaxarea, sofrologia sau yoga.

BETABLOCANTELE
Sunt medicamente care se prescriu pentru a trata hipertensiunea arterială sau pentru a preveni accidentele cardiace legate de insuficienŃa coronariană. Totuşi indicarea lor a fost uneori importantă la tratamentul de fond al migrenelor sau la eliminarea unor tremurături legate de trac spre exemplu (Avlocardyl). În general, ele îngraşă pentru că reduc termogeneza alimentară prin scăderea tonusului simpatic. Se pot însă înlocui, în acord cu cardiologul în caz de probleme cardio-vasculare, prin alte medicamente, ale căror efecte secundare asupra greutăŃii sunt nule (inhibitori ai enzimei de conversie).
187

CORTIZONUL
Cortizonul produce îngrăşarea prin retenŃia apei şi a sării. El perturbă şi metabolismul glucidelor. De aceea medicul nu îl prescrie cu uşurinŃă. Folosirea lui se justifică adesea, în cursul evoluŃiei bolilor grave, când un pronostic vital sau funcŃional poate fi pus în joc (reumatisme inflamatorii, alergii sau infecŃii grave, cancere). Problema suprasarcinii ponderale rămâne atunci secundară şi se poate preveni când dozele de cortizon sunt puternice sau când tratamentul este prelungit, prin adoptarea unui regim strict fără sare şi controlat în glucide.

ANTIINFLAMATOARELE
Luarea de fenilbutazon nu este recomandată pentru tratamentul inflamaŃiilor banale. Dar, unele medicamente aparŃinând aceleiaşi categorii pot la unii subiecŃi, în mod particular sensibili, să producă o luare în greutate de la 2 la 3 Kg. Adesea, acesta este dezavantajul datorat unei retenŃii de apă şi a unei acumulări de grăsime. Prescrierea de antiinflamatoare trebuie să fie bine gândită căci ea nu este întotdeauna necesară pentru orice angină sau afecŃiune dentară, nici pentru orice puseu de reumatism sau la dureri datorate menstruaŃiei, cu atât mai mult cu cât aceste medicamente expun la hemoragii digestive.

ANTIBIOTICELE
Antibioticele sunt larg utilizate în creşterea de animale domestice industrială, căci ele permit obŃinerea unei luări în greutate superioară, de circa 10 % la animale. Aceleaşi cauze producând aceleaşi efecte, nu există nici o raŃiune pentru care mamiferele evoluate cum este omul, poate scăpa de aceleaşi consecinŃe. De aceea tratamentul antibiotic trebuie să fie justificat şi scurt. Prescrierea prelungită nu trebuie să fie instaurată decât excepŃional şi bazată pe argumente valabile. Mai bine să preferăm mijloacele de care dispunem pentru a stimula imunitatea şi prevenirea apariŃiei infecŃiilor.

FORTIFIANTELE
Oboseala cum am văzut în prima parte a acestei lucrări, nu este decât un simptom. A o aborda ca fiind reclamată de corp şi iubind fortifiantele, din partea medicului nu este decât o atitudine pasivă, care înseamnă că încearcă să trateze consecinŃele, fără a lua în considerare cauzele.
188

În doză puternică, fortifiantele au efectul de a provoca pofta de mâncare şi indirect de a produce îngrăşarea. Unele dintre ele conŃin cantităŃi, care nu sunt neglijabile, de zahăr (fiole, siropuri). Prescrierea lor mai ales la copii, poate constitui un mod de intrare în obezitate.

HORMONII FEMININI
Am tratat pe larg în capitolele precedente, efectele posibile ale pilulei ca şi pe acelea ale estrogenilor şi progestativelor prescrise cu ocazia menopauzei. Anumite medicamente pot interfera cu nutriŃia, fie favorizând pierderea gustului (nu mai puŃin de 43 remedii pot fi puse în cauză), fie supraîncărcând ficatul, ceea ce este susceptibil de a produce anomalii cu ocazia digestiei alimentelor. Să repetăm încă o dată, căci sensul corect trebuie întotdeauna să se impună. Unele medicamente nu trebuie să fie prescrise sistematic cu ocazia afecŃiunilor banale –ele trebuie să răspundă unei stricte necesităŃi- şi nici atunci când se pot înlocui prin medicamente care nu produc îngrăşarea. Medicul trebuie, nu doar să prevină bolnavul de riscul îngrăşării, dar şi să indice câteva precauŃii de luat în scopul de a limita la maxim apariŃia unei eventuale obezităŃi. Cu toate acestea, revin încă să insist asupra necesităŃii unui dialog corect între medic şi pacient. Practicianul trebuie să ştie să explice recomandarea sa, fără a „înnegri tabloul”, referitor la o eventuală luare în greutate. Se ştie efectiv că este dificil de a se evalua riscul, Ńinând cont de reacŃiile eminamente variabile, care pot avea loc în funcŃie de susceptibilitatea individuală.

ANEXE
ANEXA I REłETE
189

53 Coulis = sos cald 190 . a publicat un studiu canadian care dovedeşte fundamentele ştiinŃifice ale metodei M54. una din revistele ştiinŃifice cele mai prestigioase. British Journal of Nutrition.(extrase din lucrarea ReŃete şi meniuri Montignac) COULIS53 DE ROŞII SOS DE CIUPERCI CLAFOUTIS DE MERE MONTIGNAC SPUMĂ DE CIOCOLATĂ FONDANT DE CIOCOLATĂ AMARĂ ANEXA II FUNDAMENTELE METODEI MONTIGNAC DOVEDITE ŞTIINłIFIC În numărul din noiembrie 2001.

el nu comporta nici-o restricŃie. tot ce mâncau era calculat cu precizie. Ipoteza de plecare a lui Dumesnil era că regimul 2 (Montignac) va conduce participanŃii la a mânca mai puŃine calorii decât în regimul 1. Regimul 3: Corespundea dietei AHA (American Heart Association) dar limitată de această dată la acelaşi număr de calorii care au fost consumate spontan în timpul regimului 2. nutriŃionist şi profesorul Jean-Pierre Despres.) 191 . De aceea el nu comportă a priori restricŃii cantitative. au fost recrutaŃi 12 oameni. British Journal of Nutrition (2001) 55 Ad libitum = După voie. toate mesele erau luate la centrul de cercetare din spitalul Laval din Quebec. Cele trei regimuri ca au făcut obiectul experimentului erau următoarele: Regimul 1: Cel recomandat de AHA (American Heart Association). Acest regim este slab în aportul lipidic dar nu impune nici o restricŃie cantitativă a hranei. săptămâna M.. în calitatea sa de cercetător.5 kg). Acest grup a fost deci supus la 3 regimuri diferite. cu intervale de repaus de 2 săptămâni între regimuri. a pierdut 21 Kg în 1996 urmând metoda M. profesorul Jean Dumensil. G.Tremblay A. „Effect of a low-glycaemic index – low fat – high protein dieto n the atherogenic metabolic risk profile of abdominally obese men”. că efectul de saŃietate în cazul metodei 54 Dumesnil J. Indicele lor de masă corporală era ridicat (IMC: 33) cu toate că erau absolut sănătoşi. fără a face distincŃie între acestea din urmă. BineînŃeles. de bine ce în amândouă cazurile pot mânca ad libitum. Regimul AHA a fost ales pentru că el constituia în America de Nord o referinŃă în domeniul prevenirii bolilor cardio-vasculare. el a vrut. după plac. Pentru acest studiu. cu echipa sa şi cu colaborarea a doi din colegii săi eminenŃi (profesorul Angelo Tremblay. care recomanda mai ales alegerea glucidelor dintre cele al cărui IG este scăzut. durând câte 6 zile.Autorii acestui studiu sunt eminenŃi cercetători ai UniversităŃii din Quebec. în scopul de a măsura variaŃiile orare ale concentraŃiei glucozei. El nu stinghereşte experimentul. Pentru fiecare perioadă de 6 zile. Analizele sanguine au fost făcute la începutul şi la sfârşitul fiecărei perioade a experimentului. Regimul 2: Corespundea metodei M. pentru a ameliora bilanŃul lipidic. Acest regim nu a avut niciodată ca obiectiv principal slăbirea. El a remarcat efectiv. pentru că el este construit pe aceleaşi recomandări ca acelea pe care le fac nutriŃioniştii oficiali: puŃine grăsimi şi multe glucide. după faptă. asociaŃie cardiologică americană. participanŃii putând mânca ad libitum55 alimentele diferitelor meniuri. insulinei şi trigliceridelor pe parcursul unei zile tip. cu regimurile obişnuite recomandate de instanŃele medicale oficiale. cu o suprasarcină ponderală importantă (greutate medie: 103. Natural.. al cărui şef de vârf. urmându-l personal. Impresionat de propria sa performanŃă. A întreprins deci. să aprofundeze misterele ştiinŃifice. oricum (lat. ultima zi făcând obiectul recoltării de sânge la fiecare oră. voluntari (vârsta medie: 47 de ani). El a fost conceput în principal. un studiu experimental constând din compararea metodei M. specialist în boli lipidice).

192 . Această ipoteză s-a confirmat de altfel exact. De altfel. era interesant de comparat variaŃia greutăŃii şi circumferinŃa taliei chiar dacă perioada de observare nu a fost decât de 6 zile.2.4 % + 0.3 % -3. aşa cum vom vedea şi noi când îl vom urma. Unii voiau chiar să părăsească experimentul.0 % Regimul 3 (AHA limitat) 2102 16 % 30 % 54 % .2 % . Ńinând cont de efectele secundare. La fel. în măsura în care el era limitat în cantitate.M era foarte mare. Acest comportament este de altfel perfect coerent cu refuzul regimurilor hipocalorice. MECANISMUL PIERDERII ÎN GREUTATE Reducerea spontană a aportului caloric în regimul 2 este una din explicaŃiile succesului acestei metode. chestionarele completate la sfârşitul regimului 3 (versiunea restrictivă a regimului AHA) arată că participanŃii nu au fost sătui. în condiŃiile în care mâncarea era servită liber. deosebit de lejeră. mare parte dintre acestea au fost retrase de pe piaŃă.1. Urmarea ei este efectiv. Profesioniştii nutriŃiei ştiu că o diminuare de asemenea importanŃă a aportului caloric nu este în mod obişnuit posibilă decât prin luarea de medicamente care taie foamea. În ce priveşte regimul 3. ceea ce corespunde puŃin regimurilor de slăbire care sunt prescrise în spitale şi de către majoritatea nutriŃioniştilor tradiŃionali. în măsura în care se atinge uşor un nivel satisfăcător de saŃietate. REZULTATE ÎN TERMENI NUTRIłIONALI Era deci interesant de observat pentru fiecare experiment în parte numărul mediu de calorii ingerate dar şi repartiŃia proporŃională de micronutrimente a fiecăruia. mâncându-se puŃin.7 % Kcal Proteine Lipide Glucide Greutate CircumferinŃa taliei Prima remarca care se poate face este că numărul de calorii consumate în regimul 2 este cu 25 % mai mic decât în regimul 1. se poate spune că era o versiune restrictivă a regimului AHA. De exemplu.7 % -1. Acest rezultat este cu atât mai surprinzător şi semnificativ cu cât consumul mai mic în regimul Montignac se face fără efort. atât de rău suportau restricŃia cantitativă. În schimb. chestionarele completate de participanŃi la sfârşitul experimentului arată că ei au fost perfect sătui în cursul urmării regimului M. Aceste rezultate sunt indicate în tabelul de mai jos: Regimul 1 Regimul 2 (AHA de bunăvoie) (Montignac de bunăvoie) 2798 2109 15 % 31 % 30 % 32 % 55 % 37 % + 0.

timp în care aportul proteic creşte cu 55 %. În termeni de pierdere în greutate şi de modificare a circumferinŃei taliei. poate avea vre-un oarecare inconvenient. în raport cu regimul de control (regimul 1) remarcăm că metoda M.00 0. limitând vârful glicemic.Sunt două explicaŃii ale acestui fenomen.80 0.75 Proteine 1.51 0. Curbele de mai jos arată deci.00 0. glucidele în metoda M. cu atât mai mult cu cât diminuările se fac în detrimentul lipidelor rele şi glucidelor rele. evoluŃia concentraŃiei de glucoză şi de insulină observate de-a lungul ultimei zile din fiecare regim.12 1. asupra glicemiei şi insulinemiei.75 Glucide 1. era important pentru Dumesnil să pună în evidenŃă efectele metodei M.75 0.74 Fibre 1. glucidele cu IG scăzut împiedică hipoglicemiile reacŃionale care prelungesc în general senzaŃia de foame. Este vorba aici. de o modulaŃie potenŃial interesantă. numeroase studii au demonstrat că proteinele au un efect de saturaŃie superior celui al altor nutrimente. produce spontan o diminuare cu 49 % a glucidelor şi cu 20 % a lipidelor. Tabelul de mai jos ne permite să cunoaştem mai bine variaŃiile de la un regim la altul. DIFERENłA ÎN TERMENI DE ECHILIBRU ALIMENTAR Este interesant de observat raŃia cantităŃilor de nutrimente pentru regimurile 2 şi 3 în raport cu cele ale regimului 1. Ori. cu regimul 2 apare reducerea este cea mai semnificativă: de două ori mai importantă decât cu regimul 3. nu a fost niciodată demonstrat că o creştere a aportului proteic de acest ordin.00 0. după părerea profesorului Dumesnil. Dar mai ales. Regimul 1 Regimul 2 Regimul 3 (AHA de bunăvoie) (Montignac de bunăvoie) (AHA limitat) Kcal/zi 1.08 Astfel. care sunt unul din fundamentele metodei. sunt alese exclusiv printre cele care au un IG scăzut. Mai întâi proporŃia de proteine consumate spontan este foarte importantă. în condiŃiile în care numărul de calorii consumate este identic. 193 .00 1.00 1. ExperienŃa arătat că ele au şi un efect de saturaŃie relativ ridicat.80 Lipide 1. REZULTATE ASUPRA CONCENTRAłIEI DE GLUCOZĂ ŞI DE INSULINĂ În acest studiu. Spre exemplu.55 0. În plus.

La micul dejun. se explică prin faptul că este vorba de o masă cu predominantă glucidică a cărei rezultantă glicemică este mult mai ridicată decât la celelalte două mese.(Reprodus cu permisiunea British Journal of Nutrition) În figura 1. (se înŃelege după micul dejun). Figura 2 arată că nivelurile insulinei sunt întotdeauna. procurând în totalitate un grad satisfăcător de saŃietate. Vârful glicemic mai ridicat dimineaŃa. cele trei vârfuri corespund la trei mese. ceea ce constituie unul din fundamentele metodei M. acelaşi în metoda M. Acest punct. concentraŃia de insulină este de altfel asemănătoare cu aceea care era în timpul regimului M. indubitabil mai scăzute cu metoda M. conŃinând glicemia. cele trei regimuri induc o creştere sensibilă a glicemiei. Rezultatele acestui studiu sunt dovada manifestată că. La sfârşitul zilei. În acest fel se va putea 194 . este în mod particular important căci demonstrează că potenŃialul metabolic al alimentelor are importanŃă mai mult decât conŃinutul energetic. în timp ce după prânz şi cină glicemia este inferioară cu metoda M. criteriile IG-ului pot fi utilizate pentru o bună cunoaştere a diminuării.. a concentraŃiei de glucoză şi insulină. în mod substanŃial.

83 * Schimbările statistic semnificative. împotriva rezultatului dorit. . REZULTATE ASUPRA PROFILULUI LIPIDIC Din toate rezultatele observate în timpul acestui experiment.) Înainte 2.53 * Indică o schimbare semnificativă a punctului de vedere statistic După 6 zile 1.71 5. Tabelele următoare rezumă efectele celor trei regimuri privitor la profilul lipidic: REGIMUL 1 (dieta AHA urmată de bunăvoie) Înainte 1.92 195 .25 3.22 0. cele obŃinute pe planul factorilor de risc cardio-vascular sunt cert cei mai spectaculoşi.31 * 5.93 Trigliceridele Colesterolul total Colesterolul LDL Colesterolul HDL Raportul colesterol total/colesterol HDL 5.00 5.96 3.98 * * Indică o schimbare semnificativă a punctului de vedere statistic După 6 zile 2. paradoxal.92 Trigliceridele Colesterolul total Colesterolul LDL Colesterolul HDL Raportul colesterol total/colesterol HDL 5. Suntem obligaŃi să constatăm că acest regim produce o agravare a factorilor de risc cardio-vascular.77 4. Este. sunt următoarele: .04 3. că acest mod de alimentare este.o creştere cu 9 % a raportului colesterol total/colesterol HDL . al obezităŃii şi al unor afecŃiuni cardio-vasculare. Ori să nu uităm.41 0. care este un factor de risc al diabetului.07 0.o coborâre cu 10 % a colesterolului HDL (colesterolul „bun”).27 * 4.42 5. Toate aceste schimbări sunt negative şi merg efectiv. REGIMUL 2 (Metoda M.94 3. cel care este recomandat prin organismul american cel mai oficial în materie de prevenire cardiovasculară.diminua sau preveni hiperinsulinismul. de asemenea. .52 0. chiar acela care este cel mai des prescris la pacienŃi cu o boală cardiacă sau care prezintă o hipercolesterolemie.o creştere cu 28 % a trigliceridelor.

01 5. REGIMUL 3 (dieta AHA dar cu un aport caloric identic regimului 2.38 0.91 Colesterolul HDL Raportul 5. Aceste rezultate merg. global concentraŃia colesterolului regresează lejer. pentru că ea este superioară cu 70 %. ceea ce merge împotriva efectului dorit şi trebuie deci. concentraŃia colesterolului HDL rămâne neschimbată dar că. sau o diminuare energetică de 25 % în raport cu regimul 1) Înainte După 6 zile Trigliceridele 1. Vin aşadar să consolideze teza potrivit căreia. TALIA PARTICULELOR DE LDL 196 . în condiŃiile în care nu au avut nici un efect notoriu cu celelalte două regimuri. să fie considerată ca nefastă.63 Colesterolul total 5. Raportul colesterol total/colesterol HDL se ameliorează deci.Se notează în acest caz că. în sensul unei diminuări a hiperinsulinismului şi a rezistenŃei la insulină după ce a fost urmat regimul M.76 1. o creştere a raportului colesterol total/colesterol HDL. după părerea profesorului Dumesnil. ALTE MĂSURĂTORI EFECTUATE INSULINA ConcentraŃia insulinei pe stomacul gol şi în consecinŃă a hiperglicemiei provocată a fost măsurată la sfârşitul fiecărui regim.24 3. Şi ele sunt cu atât mai surprinzătoare cu cât sunt observate după doar 6 zile.65 * colesterol total/colesterol HDL 5. rezistenŃa la insulină (originea diabetului de tip II) are în mod majoritar o origine nutriŃională şi mai ales un consum excesiv de glucide cu IG ridicat.96 0. Dar ameliorarea cea mai spectaculoasă se referă la concentraŃia trigliceridelor care acuză o diminuare cu 35 %. Se constată efectiv. S-a putut aşadar constata o diminuare deosebit de semnificativă a acestor parametri prin aplicarea regimului M.26 * Indică o schimbare semnificativă a punctului de vedere statistic Singura schimbare semnificativă este aici negativă.05 Colesterolul LDL 3. DiferenŃa între concentraŃia ultimei zile a regimului 1 şi ultimei zile a regimului 2 este încă mai semnificativă.

este important să amintim că J-P. destul de frecvent. Acest profil lipidic este. spre exemplu. Ori.diminuarea hiperinsulinismului şi insulinorezistenŃei. .Acest parametru este efectiv considerat de acum încolo ca un factor de risc cardiovascular. .diminuarea greutăŃii şi circumferinŃei taliei. care multiplică prin 20 riscul de apariŃie a unui accident coronarian. . doar prin modificarea alimentară. Această triadă se regăseşte mai ales la oameni care au o obezitate abdominală. o talie mică fiind un factor care agravează riscul şi invers o talie mare fiind un factor minor. . şi prin voia rezultatelor: . cu atât mai mult cu cât acest tip de pacient răspunde adesea.diminuarea spectaculoasă (-35 %) a concentraŃiei trigliceridelor. . spune Dumesnil. 197 .diminuarea concentraŃiei de insulină pe stomacul gol şi în consecinŃă a unei hiperglicemii provocate. din nefericire. . în timp ce ea nu era mărită cu celelalte două regimuri.un hiperinsulinism.creşterea mărimii particulelor dense de colesterol LDL.diminuarea concentraŃiei colesterolului total.reducŃia calorică spontană. acestea din urmă merg chiar să contrazică sfârşitul cercetării.. . . O modificare şi rapidă şi în sens pozitiv. după profesorul Dumesnil. CONCLUZII Acest studiu confirmă ideea că recomandările nutriŃionale oficiale care au fost construite pe modele teoretice. Ea asociază: . că metoda M. se arată în particular promiŃătoare în aceste cazuri.o creştere a concentraŃiei particulelor mici de colesterol LDL. În unele cazuri. metoda M. În acest context. mai puŃin bine la tratamentele dietetice şi medicamentoase tradiŃionale. Despres (care a participat la acest studiu) a descris. o triadă metabolică în mod particular ucigătoare. urmând regimul M. păcătuiesc printr-o absenŃă a rezultatelor. s-a putut constata că talia particulelor dense de LDL era crescută de o manieră semnificativă. . Şi. nu a fost descrisă niciodată.o creştere a apolipoproteinelor B (care transportă colesterolul LDL). fiind pe deplin sătul.diminuarea glicemiei şi a insulinei pe parcursul zilei. care pune esenŃial accentul pe potenŃialul metabolic al alimentelor (şi mai ales pe noŃiunea de IG pentru glucide) permite într-un interval de timp foarte scurt (6 zile) să modifice pozitiv numeroşi parametri metabolici: . Acest studiu demonstrează dealtfel.ameliorarea raportului colesterol total/colesterol HDL.

ANEXA III ADRESE UTILE NATURGIE (Produse alimentare MM) (Service consumatori) 198 .Acestea îl fac pe profesorul Dumesnil să spună. permite să slăbeşti într-o manieră eficace. fără frustrări (ceea ce ajută la menŃinerea rezultatelor pe timp lung) şi că de altfel ea constituie un mijloc formidabil de prevenire (vezi de reducere) a factorilor de risc cardio-vascular şi de diabet de tip II. că metoda M.

fr În ipoteza în care doriŃi să intraŃi în contact cu Michel Montignac sau cu unul din colaboratorii săi.tm.fr ANEXA IV PRIMA GAMĂ DE GASTRONOMIE NUTRIłIONALĂ Pentru a permite tuturor acelora care cunosc beneficiul solidelor obiceiuri alimentare.uk Dacă doriŃi să cunoaşteŃi punctele de vânzare cele mai apropiate de dumneavoastră.michelmontignac.: 00442073702010 www.montignac. în general.: 0149959342 MONTIGNAC GOURMET FOOD STORE. MM a creat o gamă 199 . contactaŃi serviciul consumatorilor la 0147935959 sau pe site-ul de internet: www. să regăsească în fiecare zi principiile esenŃiale ale echilibrului nutriŃional. mai ales pentru a obŃine informaŃii suplimentare asupra conŃinutului acestei cărŃi sau a metodei M.: 01047935959 Fax.: 0147939244 BOUTIQUE MICHEL MONTIGNAC 14.co. CAFE.BP 250 92602 Asnieres Cedex Tel. RESTAURANT & WINE BAR 160. rue de Maubeuge 75009 Paris Tel. puteŃi trimite mesajele voastre la adresa de e-mail următoare: montignac@wanadoo. Old Brompton Road London SW OBA Tel. în FranŃa.

. sunt în particular: . specific cunoscute. aproape a tuturor acestor nutrimente. 85 şi 99 % cacao. Aceste produse au toate în comun posibilitatea de a aduce organismului glucide cu IG scăzut.. piureuri.pastele fabricate plecând de la o formulă de grâu dur „integral” rezultat din agricultură biologică.gemurile brute 100 % din fructe fără zahăr adăugat. soia. leguminoase.michelmontignac. Orientată spre a regăsi permanent materii grase nesaturate şi absenŃa zahărului adăugat. toate nutrimentele de care organismul are nevoie sunt prezente în boabele de grâu integral (vitamine. . oligoelemente. site internet: www. noŃiunea cheie a metodei M.de produse exclusive. rafinarea exagerată a făinii albe provoacă suprapresiunea.: 0147935959. cu pâinile coapte din făină integrală. sosuri şi condimente. Făina integrală este deci o făină naturală brută. . această gamă este născută pentru a descoperi „integralul”. cuvântul suprem al metodei.băcănii fine.mici dejunuri frugale: cereale şi fructe bogate în fibre şi fără zahăr adăugat. care nu doar conservă totalitatea proprietăŃilor nutriŃionale de origine. Este vorba despre produse autentice. Ori. Această primă gamă de gastronomie nutriŃională este disponibilă sub marca MM în 1200 magazine în FranŃa şi mai ales în: .. bogate în fibre şi fără zahăr adăugat. acizi graşi esenŃiali. sucuri de fructe.fr CUPRINS PREFAłĂ CUVÂNT ÎNAINTE INTRODUCERE 200 . Pentru a şti mai mult despre această gamă de gastronomie nutriŃională: Naturgie. săruri minerale.ciocolata amară şi cu puternic conŃinut de cacao (72. spre deosebire de 70 până la 85 pentru făina albă tradiŃională). pentru a-i păstra excepŃionalele calităŃi nutriŃionale). Familiile de produse reprezentate. pentru a nu lăsa decât amidonul. . condimente şi sosuri provensale. fructoză. uleiuri. elaborate în strict respect autentic. Efectiv. . .tm. fără conservanŃi.brutăria.compoturi. proteine vegetale şi fibre). 92602 Asnieres Cedex – tel. cu plecare de la metoda sa.magazine dietetice şi biologice. BP 250.orez. nici cu zahăr adăugat. . fructe uscate. dar asigură un IG scăzut (34 până la 40 potrivit gradului de rafinare.

COMPOZIłIA NUTRITIVĂ A ALIMENTELOR NUTRIMENTELE ENERGETICE Proteinele Glucidele Lipidele (sau grăsimile) NUTRIMENTELE NEENERGETICE Fibrele alimentare Apa Sărurile minerale şi oligoelementele Vitaminele Capitolul 4.PRIMA PARTE Capitolul 1. MITUL CAZANULUI DE ABUR Capitolul 2. PENTRU CE NE-AM ÎNGRĂŞAT ? EXPERIENłA PÂINII CU UNT Prima observaŃie A doua observaŃie REZULTANTA GLUCIDICĂ A MESEI ZAHĂRUL CARTOFII FĂINA RAFINATĂ OREZUL ALB ŞI PORUMBUL AMELIORAREA EFECTELOR ÎNŞELĂTOARE Capitolul 5. METODA VALOAREA ACORDATĂ HRANEI 201 . FALSELE PISTE SAU GHIDUL „SLĂBIRII GREŞITE” REGIMURI PE BAZĂ DE CALORII: PERICOL ! PACHEłELELE ÎNŞELĂTOARE DE PROTEINE Care este principiul lor ? Care sunt inconvenientele lor ? „NEPLĂCERILE” SUBSTITUITELOR DE MESE MEDICAMENTELE MIRACULOASE Diureticele Laxativele Extractele tiroidiene Medicamentele care taie pofta de mâncare Izomeridele Orlistat (Xenical) SUPLIMENTELE ALIMENTARE L-carnitina Plantele Capitolul 3.

Câteva exemple de bun şi rău echilibru lipidic 7. AtenŃie la sosuri 2. AtenŃie la grăsimile rele 6. OBOSEALA: ŞI DACĂ AR FI ALIMENTAłIA ? 202 . Nu vă amăgiŃi cu conversaŃii 4. SprijiniŃi-vă pe ciuperci 3. Băuturile interzise FAZA II MICUL DEJUN AL FAZEI II DEJUNUL FAZEI II Aperitivul Vinul Pâinea Intervale CINA FAZEI II SANDWICH INTEGRAL LA FAST-FOOD DIETETIC PUNEREA ÎN PRACTICĂ A FAZEI II Reguli generale ale fazei II Capitolul 6.PARADOXUL FRANCEZ Un model ameninŃător ADOPTAłI BUNE OBICEIURI ALIMENTARE FAZA I TREI MESE PE ZI IERARHIA CELOR TREI MESE MICUL DEJUN Mai întâi vitaminele Fructele şi vitamina C DIFERITE FORMULE DE MIC DEJUN Micul dejun glucidic Micul dejun protido-lipidic sărat Micul dejun în întregime din fructe GUSTĂRILE DEJUNUL Antreurile Felul de rezistenŃă Brânză la desert ? DEJUNUL „PE TEREN” Dejun de fructe Dejun de brânză sau ouă CINA RECOMANDĂRI PARTICULARE 1. ControlaŃi modul în care gătiŃi 5.

Ameliorarea igienei de viaŃă 7. Prevenirea excesului de trigliceride în sânge Ceea ce trebuie să ştim Capitolul 8.. Alegerea lipidelor 4. Creşterea raŃiei de fibre alimentare 5. PREVENIREA BOLILOR CARDIO-VASCULARE COLESTEROLUL. VARIAłII PE O IMAGINE : CORPUL FEMININ CANOANELE FRUMUSEłII CELE CARE SUNT GRASE ÎN IMAGINAłIA LOR CUM CALCULAłI GREUTATEA IDEALĂ Formula lui Lorentz BMI (Body Mass Index) sau indice de masă corporală (IMC) GEOGRAFIA GRĂSIMILOR Măsura volumului de grăsime Obezitatea androidă Obezitatea ginoidă Depozitele de grăsime profunde 203 . ALIMENTAłIE ŞI SPORT REZISTENłA ESTE CEA CARE PLĂTEŞTE SPORTUL POATE FI BENEFIC NU VĂ ÎNŞELAłI OBIECTIVUL PARTEA A DOUA Capitolul 1. BeŃi puŃin vin 6. „ESTE BUN PENTRU SĂNĂTATE”! Dozajele sanguine Riscurile cardio-vasculare IMPERATIVELE NUTRIłIONALE DE PUS ÎN PRACTICĂ 1.. GândiŃi-vă să reduceŃi hiperinsulinismul 8.HIPOGLICEMIA: PREA SIMPLU PENTRU A NE GÂNDI Când se vorbeşte de hiper sau de hipoglicemie ? Un simptom poate ascunde un altul. Limitarea aportului alimentar în colesterol 3. Pierderea în greutate 2. Hipoglicemia funcŃională CELELALTE CAUZE ALE OBOSELII Greşitele alegeri în macronutrimente CarenŃele în micronutrimente Greşita gestiune a băuturilor alcoolice Hipersensibilitatea la poluarea alimentară Capitolul 7.

STABILIłI-VĂ UN OBIECTIV REALIST ! Capitolul 2. Să evităm orice risc de hipoglicemie FRÂNELE SLĂBIRII Femeile sunt mai „grase” decât bărbaŃii O repartiŃie de grăsime diferită O sensibilitate sporită la hormoni Un trecut al femeii „încărcat” în regimuri succesive AtenŃie la carenŃele proteice ! Impactul stresului SĂ MÂNCĂM BINE TIMP DE NOUĂ LUNI . Să avem un aport satisfăcător de vitamina B6 3. Să asigurăm un aport suficient de magneziu 2. SIMBOLICA ALIMENTULUI ALIMENT-REFUGIU ALIMENT-PLĂCERE: O HRANĂ DE CIVILIZAłIE NECESITATEA UNEI REDESCOPERIRI Capitolul 3. ADOLESCENTA OPRIREA DELICVENłEI ALIMENTARE ! AtracŃia pentru alcool şi tutun În ignoranŃă noŃiuni culinare de bază PENTRU O EDUCAłIE A „SĂ MÂNCĂM BINE” 1... Să avem un aport de vitamine optim SLĂBIREA LA ADOLESCENTE Bulimia şi anorexia PENTRU UN COD DE BUNĂ CONDUITĂ ÎN MATERIE SLĂBIREA PILULA NE FACE SĂ NE ÎNGRĂŞĂM ? ADOLESCENłA. FEMEIA DE 30 ANI PROGRAMUL „ÎN PLINĂ FORMĂ” 1. SPORT ŞI NUTRIłIE CUM SĂ AVEM O PIELE FRUMOASĂ ? CUM SĂ PREVENIM CELULITA ? Capitolul 4. Să avem un aport corect de fier 4.şi la fel înainte In timpul sarcinii INEVITABILA CELULITĂ Remedii miracol Marile mijloace LUAREA ÎN GREUTATE DATORATĂ MEDICAMENTELOR 204 . Să asigurăm un aport de calciu satisfăcător 3. Să avem un aport corect de vitamina C 4. Să avem un aport proteic suficient 2.

FEMEIA DE VÂRSTA A TREIA ÎMBĂTRÂNIREA NATURALĂ Modificările compoziŃiei corporale Tulburările funcŃionale Alterările metabolice 205 .RETENłIA DE APĂ Cum să limităm efectele CUM SĂ NE LĂSĂM DE FUMAT FĂRĂ SĂ NE ÎNGRĂŞĂM ? ŞI DACĂ SUNTEłI VEGETARIANĂ ? Capitolul 5. FEMEIA DE 50 ANI MENOPAUZA Ce este menopauza ? ConsecinŃele menopauzei A mânca bine pentru a rămâne tânără Cum protejează oasele sale Tratamentul hormonal MENOPAUZA ŞI GREUTATEA CUM EVITĂM ÎNGRĂŞAREA LA MOMENTUL MENOPAUZEI ? Fără tratament hormonal Cu tratament hormonal A slăbi în timpul menopauzei CEILALłI FACTORI INDIRECłI AI MENOPAUZEI AtenŃie la deprimare AtenŃie la acidoză ! A FACE SPORT LA 50 DE ANI ExerciŃiul zilnic FEMEIA DIABETICĂ Diabetul de tip II sau „diabetul gras” Diabetul de tip I sau „diabetul slab” (insulinodependent) FEMEIA CONSTIPATĂ AlimentaŃia femeii constipate FEMEIA COLITICĂ În prezenŃa diverticulozei colice Dacă nu există diverticuloza colică Sfaturi generale PREVENIREA NUTRIłIONALĂ A CANCERULUI Ce este un cancer Cauzele cancerului Alimentele şi nutrimentele care pot fi cancerigene Modul de a găti şi cancerul Factorii alimentari protejând cancerul Câteva principii generale de respectat Capitolul 6.

ÎNSEAMNĂ A TE BUCURA ŞI A TE REUNI Capitolul 7. MEDICAMENTELE PERVERSE PSIHOTROPELE Antidepresivele Neurolepticele Tranchilizantele şi anxioliticele Litiul (regulator al dispoziŃiei) BETABLOCANTELE CORTIZONUL ANTIINFLAMATOARELE ANTIBIOTICELE FORTIFIANTELE HORMONII FEMININI ANEXE Anexa I : REłETE COULIS DE ROŞII SOS DE CIUPERCI CLAFOUTIS DE MERE MONTIGNAC SPUMĂ DE CIOCOLATĂ FONDANT DE CIOCOLATĂ AMARĂ Anexa II : FUNDAMENTELE METODEI MONTIGNAC DOVEDITE ŞTIINłIFIC REZULTATE ÎN TERMENI NUTRIłIONALI MECANISMUL PIERDERII ÎN GREUTATE DIFERENłA ÎN TERMENI DE ECHILIBRU ALIMENTAR REZULTATE ASUPRA CONCENTRAłIEI DE GLUCOZĂ ŞI DE INSULINĂ REZULTATE ASUPRA PROFILULUI LIPIDIC ALTE MĂSURĂTORI EFECTUATE Insulina Talia particulelor de LDL CONCLUZII Anexa III: ADRESE UTILE Anexa IV: PRIMA GAMĂ DE GASTRONOMIE NUTRIłIONALĂ 206 .SCHIMBAREA MODULUI DE VIAłĂ Femeile trăind acasă Femeile trăind în case de pensii sau în instituŃii DENUTRIłIA CARENłIALĂ IDEILE PRECONCEPUTE DE COMBĂTUT A MÂNCA BINE PENTRU A TRĂI MAI BINE A suplini mai mica eficacitate a metabolismului Nu uitaŃi să beŃi EvitaŃi carenŃele în micronutrimente ATENłIE LA REGIMURI ! A TE HRĂNI.

207 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful