P. 1
Comportamentul Deviant

Comportamentul Deviant

|Views: 2,202|Likes:
Published by alinabasanete

More info:

Published by: alinabasanete on Oct 26, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/23/2013

pdf

text

original

Rolul factorilor deviant la adolescenti

socio-familiali asupra comportamentului

Actualitatea cercetării evoluţiei comportamentului deviant şi a eficienţei unor măsuri de prevenţie şi de recuperare a devianţei comportamentale la adolescenţi este determinată, în primul rând, de starea actuală a societăţii noastre, stare, care în terminologia lui E. Durkheim (1974), poate fi numită „anomie”, iar după D. Banciu şi S. M. Rădulescu (1994), „patologie de tranziţie”. Consecinţele nefaste ale transformărilor radicale în sferele economică, politică, ideologică, axiologică, conjugate şi amplificate de explozia informaţională, promovarea de către mass-media a produselor subculturale, slăbirea controlului social şi a puterii de intervenţie a instanţelor de socializare a generaţiilor în creştere, toate la un loc au deteriorat echilibrul social, au produs o profundă criză morală şi axiologică, au condiţionat o eroziune comunitară moral-relaţională, au contribuit la apariţia unui număr mare de indivizi şi grupuri mici care abuzează de libertăţile constituţionale şi duc sistematic un mod de viaţă incompatibil cu normele sociale. În prezent, devianţa comportamentală a cunoscut o extindere îngrijorătoare, a crescut considerabil numărul adolescentilor devianţi şi cu risc pronunţat de devianţă. Considerată ca perioadă de tranziţie între copilărie şi maturitate, adolescenţa se caracterizează printr-o serie de trăsături generale şi specifice care condiţionează şi determină procesul de cristalizare a personalităţii tânărului. Incluzând indivizi a căror vârstă este cuprinsă între 13 şi 18 ani, adolescenţa cuprinde două subperioade principale aflate una în prelungirea celeilalte: a) preadolescenţa, cuprinzând copiii între 13 şi 16 ani, caracterizată prin stabilizarea maturităţii biologice şi dobândirea unei individualităţi mai nuanţate; b) adolescenţa propriu-zisă (sau marea adolescenţă), cuprinzând tinerii între 16 şi 18-20 ani, care se caracterizează prin fundamentarea principalelor trăsături de caracter. Se poate spune că la capătul acestei perioade tulburi, plină de asperităţi şi de convulsii în plan relaţional, din punct de

rezultată în urma unui cumul de reacţii inadaptate. Aceştia se abat de la conduita generală şi generează fenomenul devianţei. din motive personale sau din cauze sociale. culturale. iar pe de altă parte datorită faptului că una şi aceeaşi formă de reacţie deviantă poate avea cauze diferite. Adolescenţa este considerată totodată ca o perioadă în care se manifestă fenomene de revoltă. datorită pe de o parte multitudinii şi complexităţii acestora. juridice ale societăţii. comportament contrar regulilor morale şi de . de la normele morale.. Cei mai mulţi oameni se conformează la normele sociale. Devianţa este definită ca „orice act. acţiune de distrugere a valorilor şi relaţiilor sociale protejate de normele juridice penale. profilul de bază al personalităţii apare pe deplin conturat în liniile sale definitorii. Analiza comportamentului minorilor la diverse vârste concentrează atenţia asupra propensiunii spre devianţă şi asupra tendinţelor de încălcare a normelor morale ca forme obişnuite ale dezvoltării contradictorii a personalităţii. Faţă de normele sociale adolescentul poate avea o identificare negativă sau pozitivă şi acest lucru poate crea senzaţia unei instabilităţi a personalităţii sale. Devierile de comportament nu apar din nimic. Caracteristicile delincvenţei sunt: violarea legilor şi a prescripţiilor juridice care interzic asemenea acţiuni. „Devianţa”. conduită sau manifestare care violează normele scrise sau nescrise ale societăţii ori ale unui grup social particular” (S. adolescentul având un caracter neconformist. Apariţia atitudinilor de inadaptare şi stabilizarea lor la nivelul comportamentului semnifică instalarea comportamentului deviant. 167) Prin comportament deviant se înţelege orice abatere a comportamentului de la normele generale de convieţuire. în Dicţionar. ci constituie o treaptă calitativă autonomă. p. Rădulescu. după cum una şi aceeaşi cauză poate determina efecte reacţionale diferite Un comportament deviant este un comportament „atipic” diferit de poziţia standard şi transgresează normele şi valorile acceptate şi recunoscute de către un sistem social. sancţionată în mod organizat de către agenţi specializaţi ai controlului social. Devianţa cuprinde şi delincvenţa sau criminalitatea. însă un număr de indivizi. Studiul cauzelor de conflict cu finalizare în conduita deviantă întâmpină serioase dificultăţi. Comportamentul deviant al adolescentului cunoaşte cauze bio-psiho-sociogene.vedere psihologic. manifestă o atitudine potrivnică regulilor sociale. 1993.

ţinând cont de faptul că ea este direcţionată spre studierea devianţei la vârsta adolescentină. îndeplineşte rolul şi are statusul social de elev. formele şi factorii cauzali ai devianţei comportamentale. instituţiilor de control social privind acestora. tulburare de comportament. cu semnificaţii apropiate de cea a conceptului de "devianţa şcolara" . provocând sentimente de teamă şi insecuritate în rândul populaţiei. In literatura de specialitate se folosesc. ansamblul comportamentelor care încălca sau transgresează normele si valorile şcolare. cu descrierea elementelor specifice examinarea rolurilor actuale ale familiei. delincventa juvenila. de la normele şi cerinţele şcolare prescrise în Regulamentul instituţiei respective de învăţământ. I Obiectivele cercetarii: analiza şi sinteza literaturii ştiinţifice de domeniu cu privire la elucidarea unor particularităţi psihologice (trăsături de esenţa. acţiuni antisociale ce atentează la siguranţa instituţiilor şi grupurilor sociale. şcolii. drept deviant am considerat acel comportament. problema devianţei adolescentului . identificarea particularităţilor mediului social din care provine copilului identificarea caracteristicilor mediului familial din care provine copilul analiza factorilor sociali ai conduitei deviante. Obiectul cercetării este procesul de prevenţie şi recuperare a comportamentului deviant la adolescenţi. vârstă în care individul face parte din societatea şcolară. "Devianţa şcolara" desemnează. rezistenta şcolara. care face abatere de la normele relaţiilor interpersonale stabilite în această microsocietate. În prezenta cercetare. sistemul de atitudini şi profilul axiologic) în scopul abordării cauzalităţii devianţei comportamentale la adolescenţi. manifestări caracterologice.cu care nu se identifica insa-. o varietate de termeni: indisciplina. inadaptare şcolara.convieţuire socială. in sens general. personalitate.

paleta ipotezelor de la care se poate pleca este foarte vastă. atitudinea copilului faţă de familie . de rolul instituţiilor educaţionale.Mediul familial determină puternic dezvoltarea normală a personalităţii individului şi o familie cu deficienţe reprezintă un factor de risc înalt pentru comportamentul deviant. 1. Ipotezele de lucru. prietenii.Familiile monoparentale au un indicator de predicţie pro-deviant mai mare decât familiile nucleare. nivelului de trai al populaţiei si de posibilităţile reale de afirmare ale acestora . atitudinea părinţilor faţă de tipul familiei : organizată/dezorganizată prin divorţ sau deces/reorganizată condiţiile economice ale familiei : statutul ocupaţional al părinţilor. Comportamentul deviant al adolescentilor depinde in mare masura de responsabilitatea şi rolul socializator al familiei. anturajul subiecţilor. venitul familiei dimensiunea familiei (numărul de copii din familie nivelul de educaţie al părinţilor. copil. astfel încât minorii cu diferite forme de eşec şcolar sunt mai expuşi socializării negative în grupurile de semeni. În analiza comportamentului deviant .Familia constituie un cadru favorizant pentru conduita devianta a copilului. 2.Deficienţele grupului şcolar sunt direct proporţionale cu riscul de delincvenţă. Această lucrare porneşte de la o serie de ipoteze care vizează atât familia cât şi şcoala. 2. 3. III Operationalizarea conceptelor : Mediu socio-familial climatul socio-afectiv din familie :relaţiile dintre părinţi.- surprinderea corelatiilor intre atitudinea adolescentilor fata de conduita devianta si caracteristicile mediului familial II Ipotezele cercetării 1. şi controlul social adecvat.

pasivi în sfera dezvoltării intelectuale –copii cu ostilitate faţă de învăţătură în sfera voliţională –tutelare excesivă sau lipsă de control asupra copilului Dimensiunea simptomatologica comportament instabil. . inerţi. irascibili.Dimensiunea familiala: Climatul familial stare de armonie in familie conflicte intre membrii familiei modul in care vorbesc parintii intre ei modul in care vorbesc copiii cu parintii Tipul familiei: legitima monoparentala refacuta concubinaj Dimensiunea socio-economica mediul de provenienta: rural/urban statutul occupational al parintilor venitul familiei conditii de locuit Comportamentul deviant în sfera relaţională –copii cu indisponibilitate de comunicare în sfera afectivităţii –copii cu reacţii afective extreme. comportament impulsiv.

abateri în sfera emoţională (irascibilitate. prezenţa obişnuinţelor negative (în deosebi fumatul. agresivitate. IV Demersul cercetarii Universul populatiei Matei Basarab. exces de mişcare sau de vorbire. tendinţe de chiul. comportament reactiv Dimensiunea psihopatoida inafectivitate sau hiperafectivitate. perversiuni sexuale. lipsă de stăpânire. exaltare. autism. este reprezentat de elevii claselor IX – XII ai Colegiului National . atitudini obscene. fuga de la şcoală. perturbări în sfera relaţională (lipsa respectului faţă de profesori. ocazională a băuturilor alcoolice). brutalitate). vagabondaj. indisciplină şcolară şi extracurriculară. negativism. linguşire. minciună. comportament pervers/aberant. impulsuri de a schingiui animalele. minciună Comportament scolar deviant : neglijarea sistematică a obligaţiilor şcolare. reacţii de negativism. tendinţe de a se constitui în bande Dimensiunea neuropsihica nelinişte motorie. dispersie şi labilitate psihică. consumarea lipsă de stimă faţă de adulţi şi faţă de colegii de clasă).- comportament agresiv. a învăţării. de a chinui pe fraţii mai mici sau pe alţi copii. incapacitate de a lucra timp îndelungat. amoralitate sau labilitate morală accentuată.

In vederea obţinerii unor rezultate relevante. etc . nivelul de educatie al parintilor. studii.I. pe un numar de 280 de respondenti.În procesul de investigaţie sunt studiate opiniile şi comportamentul unei populaţii de elevi. chestionarea. Acestea vizeaza urmatoarele aspecte: întrebari referitoare la caracteristicile socio – demografice Întrebari referitoare la perceptii. sex. . vârstă.elevi ai Colegiului National Matei Basarab Valcea. emotii si sentimente Întrebari referitoare la comportamente si experiente de viata prezente sau trecute Întrebari referitoare la fapte Observatia Observatia permite urmarirea si descrierea sistematica a comportamentelor si evenimentelor studiate. Interviul structurat Se utilizeaza interviul ca tehnica de investigare pentru a surprinde si explora semnificatiile subiective conferite de participanti. Studiul s-a realizat prin aplicarea diverselor metode şi tehnici de cercetare: observaţia. comportamentului nonverbal. s-au aplicat mai multe variabile operaţionale: mediul de viata. participand doar elevii care si-au dat consimtamantul. inventarul de personalitate E. interviul formalizat. reactia audientei ale subiectiilor. analiza comparativă a datelor.P. convingeri si valori Întrebari referitoare la motive. adolescenţi. In ghidul de interviu a fost inclus un set de intrebari reprezentative pentru problematica studiata. reprezentand un eşantion de disponibilitate . analiza documentelor. Prin intermediul observatiei se urmaresc manifestarile comportamentului verbal.

pentru Eysenck. Iα cel constitutional/temperemental. extraversia si nevrotismul (în MPI cele două prezentau o corelaţie uşoara). Desigur. aplicarea realizându-se în anul 1975. . în care variaţia comportamentului se exprimă prin intersecţia introversiei cu instabilitatea emoţională. 1959). observându-se faptul că este un instrument destul de sensibil în cazul copiilor la naivitatea socială a acestora. -Eysenck. scalele din MPI corelează puternic cu scalele similare ale EPI şi cu scalele chestionarului care va urma. denumite de Eysenck prin clasicii termeni pentru temperamente: 1 . conţinând scale pentru măsurarea nevrotismului şi a extraversiei-introversiei. . Eysenck Personality Inventory { E. avem următoarele structuri posibile.structura temperamentală sangvinică. neliniştit. EPQ. Toate scale surprind factori de personalitate dar şi tendinţe de manifestare. sau fenotip. De asemenea.Eysenck & Eysenck. Respectiv. 1964} care adaugă o scală L . care variază în funcţie de gradul de manifestare al extraversiei şi al . 2.P.i. agresiv. trebuie să se facă translarea de ia nivelul comportamental. optimist. Interpretarea propriu-zisâ a scalelor construite prin analiză factorialâ înseamnă. în modul de a înţelege cei doi factori. Primul chestionar din seria dezvoltată de Eysenck este Maudsley Medica! Questionnaire ( M. care variază în funcţie de gradul de manifestare al instabilităţii emotionale (nevrotism) şi al extraversiei. Dintre modificările semnificative pe care 1e aduce EPI este completa independentă a celor două dimensiuni.structura temperamentului coleric. Astfel.M. N. şi cuprinde caracteristici gradate de Iα sensibil.Inventarul de personalitate EPI Instrumentul cuprinde 57 de itemi structuraţi pe trei scale respectiv E. "minciuna". limbajul itemilor este ceva mai puţin pretenţios cu scopul de a fi accesibil ţi unor nivele mai puţin educate ale populaţiei.PJ. în acest sens. pentru a măsura disimularea a fost a treia probă realizată în două variante paralele pentru a permite testarea repetată a aceleiaşi populaţii. Instrumentul a fost aplicat pe copii chiar şi de către cel ce a elaborat acest instrument.Eysenck. impulsiv. 1952) care cuprinde o scala pentru nevrotism (emotionabiiitate) formată din 40 de itemi. L. A urmat Maudsley Personality Inventory (M. să se meargă dincolo de statistică pentru a se încerca conectarea dimensiunilor atât cu datele teoretice cât şi cu cete experimentale de laborator. introduce şi modelul bidimensional ai temperamentului. astfel că în fond cele trei chestionare sunt echivalente în privinţa evaluării celor două dimensiuni. excitabi! spre schimbător.Q. activ. sau genotip.

structura temperamentului melancolic care variază în funcţie de gradul de manifestare al introversiei şi al instabilităţii emotionale. Nias. conducător. care variază în funcţie de gradul de manifestare al stabilităţii emotionale şi al introversiei. deschis. fără griji. 1970. controlat spre paşnic. Michaelis. rigid. pesimist.stabilităţii emotionale şi prezintă caracteristici gradate de ia sociabil. grijuliu. rezervat. descriptibil prin trăsături de Iα liniştit. reflexiv. 3. Eysenck. de încredere. vorbăreţ. nesociabil. reactiv spre plin de viată.structura temperamentului flegmatic. anxios. mereu temperat. 4. Teoretic. pasiv. Scala de minciună conţine 9 itemt care afirmă comportamente sociale dezirabile. 1971) care au demonstrat unitatea ei factoriala. . dar pe care marea majoritate a populaţiei 1e încalcă frecvent în comportamentul informai. cu cât tendinţa spre disimulare este mai mare. Scala a fost studiată prin cercetări detaliate (Eysenck. spre sobru. descriptibil prin caracteristici de Iα calm. plin de toane/dispoziţii labile. cu atât subiectul va alege răspunsuri care afirma respectarea întocmai a conduitelor dezirabile formal.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->