P. 1
desconsiderari

desconsiderari

|Views: 51|Likes:
Published by forshytia

More info:

Published by: forshytia on Jul 21, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/21/2013

pdf

text

original

DESCONSIDERARI Daca, atunci cand ma lovesc de o problema, in loc sa-mi folosesc abilitatea mea de a gandi si de a rezolva probleme, ma folosesc de raspunsuri

preprogramate, probabil ca nu voi reusi sa-mi rezolv problema. Este de asteptat sa nu “citesc corect” situatia, sa trec cu vederea anumite optiuni, sa ignor informatii utile. Toate acestea sunt denumite desconsiderari (discounts). Desconsiderarea este definita ca si “ignorarea inconstienta a informatiilor relevante pentru solutionarea unei probleme” (Stewart & Joines, TA Today). De ex.: sunt la servici si trebuie sa mut o masa grea. Incerc sa o mut spre usa biroului meu dar nu reusesc. Un coleg trece pe langa biroul meu, ma saluta dar nu se ofera sa ma ajute. Ma simt incurcat, presupun ca este prea ocupat sau ca nu ma apreciaza, si nu-i cer ajutorul. Am intrat in scenariul meu si incep sa ma gandesc ca nimeni nu ma va ajuta si ca niciodata nu voi reusi sa mut masa (traiesc o injonctiune interna sau interdictie Nu reusi). In continuare Incerc din greu (un alt mesaj intern, mesaj conducator). Am pus fata tatalui meu pe prietenul meu si refolosesc un comportament invatat acasa, ca si copil (probabil ca tatal meu a gandit ca trebuie sa invat sa fac lucrurile singur si sa nu cedez usor. M-a invatat sa incerc din greu si sa nu cer ajutor – alte mesaje conducatoare Fii puternic si Incearca din greu). Pentru a face toate acestea, am ignorat anumite informatii despre realitatea de “aici” si “acum”. Aceasta este o desconsiderare. As fi putut sa-l intreb pe prietenul meu si sa nu fac presupuneri. As fi putut sa-i intreb pe ceilalti, si sa nu-i desconsider. As fi putut evalua amploarea problemei si sa nu trec cu vederea greutatea mesei. Desconsiderarea este explicata de catre Schiff ca si “manifestarea functionala fie a unei contaminari, fie a unei excluderi” (TA Journal, January 1971). Contaminarea este termenul folosit pentru a explica prejudecatile si opiniile gresite. Contaminarea apare atunci cand abilitatea noastra de a testa realitatea este partial afectata de faptul ca ne bazam pe informatii eronate, invatate in copilarie. Sunt definite 4 moduri de desconsiderare: a problemei, a importantei problemei, a posibilitatii de rezolvare a problemei, a persoanelor implicate in problema. PASIVITATEA Comportamentul pasiv poate fi intalnit sub 4 forme: a nu face nimic; supraadaptarea; agitatia; incapacitatea sau violenta. Atunci cand prezint una din aceste forme de pasivitate inseamna ca desconsider.

A nu face nimic Sunt intr-o sedinta si conducatorul invita toate echipele sa participe la o sedinta de brain-storming. Ne instruieste ca, pe rand, fiecare sa

faca o sugestie iar daca nu avem nici-o sugestie, atunci cand ne vine randul, sa spunem pas. Incepem iar atunci cand vine randul meu nu am nici-o sugestie dar nu spun pas. Grupul asteapta dupa mine ca sa spun ceva. In aceasta situatie am intrat in forma de pasivitate “A nu face nimic”. Ma simt stingherit si nu pot sa gandesc. Nu iau in considerare abilitatea mea de a-mi rezolva problema in aceasta situatie.

Supraadaptarea Vad la servici un prieten care are o gramada de treaba de facut. Si eu sunt ocupat, dar ma gandesc ca i-ar place sa ma ofer sa preiau ceva din treaba lui. Ma simt stresat datorita volumului de munca, dar imi spun ca ar trebui sa ajut un prieten. Ii ofer ajutor. M-am supraadaptat si incep sa ma port intr-un mod care sa faca placere. Gandirea mea este contaminata de comportamentele si credintele trecute (starea Copil a eului). Nu iau in considerare optiunile care mi se arata, adica sa ma duc sa vad daca prietenul meu vrea ajutor sau sa astept sa mi se ceara ajutorul.

Agitatia Am multe de facut, dar stiu ca imi pot atinge obiectivele daca imi concentrez efortul asupra sarcinilor. Suna telefonul, raspund si la celalalt capat este un coleg cunoscut pentru faptul ca ii place sa stea la taclale. Nu-l opresc din vorbit, dar incep sa am o stare de anxietate. Piciorul incepe sa penduleze si degetele bat ritmul pe birou. Ridic cutter-ul si incep sa ma joc cu el. (Imi doresc sa-l ranesc?). Sunt agitat. Fara a fi constient, caut sa-mi eliberez sentimentele pastrate in frau. Daca m-as fi gandit, in loc sa ma agit, as fi realizat care este problema mea si i-as fi spus colegului meu ca sunt ocupat si nu vreau sa vorbesc cu el in acest moment. Ritmul cu unghiile, fumatul, mancatul compulsiv pot fi forme de agitatie. In cazuri extreme, agitatia duce la violenta.

Incapacitatea sau violenta Am pe birou o gramada de lucrari. Estimez cat timp imi ia pentru toate si realizez ca nu am sa reusesc sa termin cateva sarcini vitale, pana la termenul limita. Stau la birou si simt ca ma apuca o migrena. Iau un medicament si ma duc acasa. Am intrat in Incapacitate, neluand in considerare abilitatea mea de a rezolva problema. Sper ca in felul acesta sa-mi faca altcineva treaba. Am o disputa cu managerul zonal. Imi spune ca se asteapta ca eu sa lucrez pana tarziu in noaptea asta, si nu este dispus sa-mi dea timp sa negociez acest aspect cu el. Ies trantind usa si, mergand pe coridor, rup pixul

in doua de suparare. Reactia mea violenta nu-mi rezolva cu nimic problema si imi consum supararea fara folos, in loc sa o folosesc pentru a-mi energiza abilitatea de a rezolva probleme. Intr-un articol din TA Journal despre pasivitate, Schiff remarca: “ Scopul pasivitatii este de a mentine nefunctionarea acelor stari ale eului care ar provoca contractul de dependenta”. Cu alte cuvinte, pasivitatea ne ajuta sa cream si sa ramanem in relatii de dependenta. Mentinand aceste nefuctionari putem reactiva dependenta disfunctionala timpurie cu o figura parentala, traita in copilarie. Schiff continua cu “ Cand pasivitatea incepe sa nu mai functioneze, s-ar putea sa fie o competitie pentru pozitia de Copil dependent din simbioza”. Adica s-ar putea sa avem un conflict in legatura cu cine va fi “cel care are nevoie de ajutor” in relatiile noastre. Competitia ar putea fi simtita ca si o lupta pentru supravietuire.a.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->