a.=w Oae .... c = ....

=r-

..I ....

.. z ,_ W

I"'> Z

-

Lei 25

v. VOICU

.

r .

.

iN PROIECTA.RE~ INSTALATIILOR DE

r

iNCALZIRICENTR&LE

SI

- .

eD' "t: u FIt It.

, "

". ~.

I~;' .

~ ti' • I. L

1: E i1 N. I c A .J

~ .',

. ~

.' ~;

• ",I ~ , - ~

~, • .. " ~ ',' 'L

!, ,"

, . l

Ing. VOICU VICTOR

gfr{u

PROBLEME NOI iN PROIECT.REA.

INSTALATIILOR DE

iNCALZIAICENTRALE $1 VENTILARE

j

EDITURA TEHNICA

BUCURE~TI-1964

in lucrarea de fata. smt prezentate o serie de probleme din domeniul instalatWor industriale de mea.lziri centrale, ventilare ~i eondifionare a aerului, care nu au fost suficient studiate ~i cunoscute,

Aeeste probleme, au drept scop sa eompleteze literatura de specialitate eu unele date cert e de pro.ectare, care au fost obtinute Fe baza unor cercetari atit in conditdi de laborator, cit i;li in conditii de productie,

De asemenea stnt prezentateTorrnule de ealeul care au aplieabilitate in acest domeniu, aratlndu-Ee prin exemple modul practic de utilizare in proiectare.

Pent:ru usurarea uno:r caleule greoaie s-au intocruit tabele :;;i diagrame cu ajutorul carora munca de cercetare :;;i proiectare este cu mult usuratd, in pa:ralel cu expunerea sint prezeritate 0 serie de instalatii de ventilare care au dat rezultate foarte bune lli pot fi generalizate in productie.

in ultima parte a Iucrdrfishrt arii.tate uneledintre aparatele de masura ~i control mai freevente in instalatrile de ventilare lji modul cum trebuie sa fie folosite, pentru a se evita e:ro:rile de masurare,

Lucrarea se adreseaza atit inginerilor care se ocupa cu proiectarea :;;i executarea instalatfilor, cit lji cercetatorrlor ~i studentflor din invatamintul superior care au ,d~ studiat asemenea probleme.

"._1.

INTRODUCERE

in aceasta lucrare se prezinta 0 serie de probleme de instalatii de incalzire centrala si ventilare insopite de cercetarile mai importante efectuate ill institute de cercetari ~tiintifice din tara si din strainatate, pre cum 9i solutiile practice la care s-a ajuns. in lucrare se prezinta de asemenea 0 serie de instalapii construite si experimentate in tara noastra pentru prima data, cu rezultate superioare utilajelor straine importate, unele dintre ele avind caracterul de noutate tehnica.

Pentru a veni in ajutorul proiectanpilor si cercetatorilor din institutele de proiectari si de cercetari 9tiintifice, s-a considerat necesara prezentarea in capitolulj.Elemente teoretice generale", a unor probleme din discipl inile care au contingenta cu instalat iilev si anume , din: mecanica fluidelor, hidrauIica conductelor , transportul si distributia aerului, subliniindu-se aspectele specifice instalatiilor tratate in lucrare , Astfel de probleme se refera la alegerea corecta a coeficienpilor de frecare in conducte, la curgerea fluidelor, la jeturile de aer si la ca1culul unor piese speciale de distributie.

in capitolul "Probleme de proiectarea instalatiilor de incalz ire centram", sint mentionate numai citeva probleme speciale la care s-a considerat necesara completarea datelor continute in tratatele uzuale ; s-a insistat in special asupra sistemului de incalsire cu apa supraincalzita, care constituie eel mai modern mijloc de transport al caldurii in instalatiile de incalzire si de terrnoficare ; pentru acest sistem s-au dat 9i tabele de calcul detaHate, ce lipsesc aproape complet din documentapia curenta.

De asemenea , in acest capitol se prez inta 0 serie de probleme teoretice, metode ~i diagrame de calcul, precum si tabele de date utile, intocmite dupa cele mai recente rezultate ale cercetarilor stiintifice efectuate in laboratoare, sau experimentate pe santiere de lucrari executate. Unele dintre aceste probleme presinta interes prin faptul ca sint cu totul noi in tara noastra, ca de exemplu indicapiile pentru calculul aporturilor de caldura, rezultate din cercetari si experimeutari recente. Alte probleme expuse in lucrare se refera 1a metode de calcul noi, originale, cum este cazul conductelor de condensat sub presiune.

1. ELEMENTE TEORETICE GENERALE

1.1. DATE FIZIOLOGICE

1.1.1. Scbbnbul de ciildurii. tntre eorpul urnan ~I mediu

Schimburile termice §-i chimice ale corpului uman necesita ca organele interne ale corpului sa fie mentinute la 0 temperatura de 36,8-37°C. Adaptarea corpului la temperatura ambianta este real izata prin producerea *i eliminarea caldnrii rezultate din procesele chimico-biologice interne, prin varierea intensitapii evaporarii (transpiratie) si prin folosirea de imbracaminte potrivita.

Schimburile de caldura intre corpul omenesc *i me diu se fac prin conducpie, convecj.ie , radiapie si evaporare.

- ConducJia are loc prin talpile picioarelor; cum inca1tamintea reprezinta In general, 0 izolapie suficienta, acest schimb de caldura este neglijabil. - Conoeciia depinde de diferenja de temperatura §-i de viteza relativa lntre corp !iii mediu.

- Radiatia este emisia de caldura de la corp la mediu sau invers.

- Evaporarea constituie mijlocul de eliminare a caldurii proprii (eva-

porarea transpiratiei),

1.1.2. Temperatura rezultantii useatii

Prin temperatura rezultanta uscata se :i:utelege media intre temperatura aerului si aceea a perepilor ; aceasta temperatura depinde de viteza aerului, se masoara cu termometrul sferic §i este data de expresia

t = tp + ta ,I;; [0C]

l' l+Vw '

in care: tp este temperatura medie a peretllor, In °C;

ta - temperatura aerului, in °C;

w - viteza aerului, in dm/s.

Cind viteza aerului este sub I dm/s, se considera ca aerul este linistit.

(1)

8

ELEMENTE TEORETICE GENERALE

1.i.3. Temperatura rezultantii.

Aceasta este 0 marime ce depinde de temperatura rezult t~ 't~

d ~ bra ~ . t 1 . . . an a usea a

elm racamin ea omu UI, de viteza §1 gradul de umiditate relativa a aerului,

40 40 pre cum . ?i w .~e intensita-

t~a activitatii omului, 0

. dlagra~a a temperaturii rez~ltante, bazata pe cele mal recente verificari este

data In fig. 1. '

10

fDOC

/0

Exemplu. C~noscind temperatura rezultan ta usca ta de 25°C lji temperatura Ia tennometrul umed de 15°C, care corespunde la o u~id~tate relativa de 74% lji la ~vlteza a aerului de 0,5 mls, in diagrama se citeste valoarea ternperaturii rezult:mte de 22°C,

, , Determinarea temperatur iirezultante seface luindu-se ca baza rezultatele . masurarii temperaturii rezu1tante use ate', efectuate laun nivel .situat la 1 m deasupra pardoselii. Daca

. intr-un anumit. spatiu primeaza.conservarea unor rnateriale sau conditiile impuse de un proces tehnologic, se ia .in consideratie temperatura rezultanta uscata la nivelul mediu al materialelor,' sau la nivelulla care se desfasoara procesul tehnologic.

Cercetari nuineroase au~tabi1it ea organismul uman se acomodeaza pentru lucru, la temperaturi joa~e eu mai multi usurinta decit la temperaturi ~alte. ~fectul temperaturilorjoase se combate cu imbracaminte adecvata rl e~ mijloace de ~olare. 111. cazuri exceptionale, astfel ell. nu se poate preciza 111 slt.uat1a ac;uala 0 h~llta infer'ioara de temperatura admisibila pentru lucru J astfel, 111 Antarctica s-a putut lucra Ia temperaturi de -90QC.

. ~unca devine grea Ji ~hiar imposibila la temperaturiapropiata de +40°C.

Limita este dependent a §l de' stare a de umiditate a aerului. Aerul- cu mare

r

1 I:

I

!

1

~

~.

(,

;: ..

J

"

.'

"

1

DATE FIZIOLOGICE

9

o

Fig. I. Temperatura rezultanta.

'~ .• 1.4 .. Hezfstenta oamenilor la temperntuel .extreme. .

umiditate relat'iva impiedica 'eVap0i'area transpirapiei §i face imposibila eliminarea caldurii !}i a toxinelor, ducind in scurt timp la irnbolnavir i grave.

Cercetari recente au dus la stabilirea unor limite: de .temperatura la care lucrul este posibil,dificil sau imposibilj.in functie de umiditatea aerului; aceste limite sint indicate' in fig. 2§i trebuie sa fie avute in vedere la cal-

culele de conditionare a aeru- '. .:.' , ' . .

lui pentru ateliere calde si 100 umede ,

In multe situatii oamenii au de suportat radiat ii puternice de la diferite suprafeje calde J §i anume:

- tavane calde(cum este cazul incaleirii' prin panouri radiante de tavan); - piese calde ale unor

utilaje ; .

- pardoseli calde , Pentru.aceste cazuri,prin cercetari recente , au fest stabilite limite de temperatura suportabila.

Cazul suprafetelor calde din plafon este studiat in urmatoarele doua variante: - pentru persoane care Iucreaza a§-ezatepe scaune , In fig. 3; '.

_ pentrupersoane care Iucreaza in picioare, in fig. 4:.

In ambele diagrame s-a notat pe abscise raza unui cere de suprafata echivalenta cu suprafata calda a plafonului sau a utilajului cald, pe ordonate diferenta dintre temperatura ir. a tavanului cald si temperatura tp a perepilor inconjuratori neincalz i]f prin vre-un mijloc oarecare de incalzfre directa ; pe fiecare curba este notata inaltimea incaper ii respective (distanja pe verticala intre pardoseala si suprafata radiants}: Iinia M arata aproximativ locul minimelor de temperatura admise pentru 0 anumita inaltime.

20~ __ ~~ __ ~~ J_ ~

Jf) Jj 40 45 5{/

Temperatoro aeru/ui, of}

Fig. 2. Curbe de rezistenta. la caldura pentru muncitori la lucru.

Exemplu. Se considerd 0 sala. de lucru la care incll.lzirea se face prin plafon radiant lji in care oamenii stau pe scaune, Suprafata calda dintavan este de 4x5=20 m2• Aceasta. suprafata este aproximativ echivalenta cu un cere avind raza de 2,50 m. Se considera inaltimea. salii de 4,50 m. La intersectia verticalei de 2,50 m cucurba de ina.ltime de 4,50 m (v , fig. 3) se gasel;te tf-tp=23°C. Se admite temperatura pere~i1or neincalziti de 20°C, deci temperatura.

tavanului poate fi de maximum 23+20=43°C. .

tn sala cu aceleasi dimensiuni, daca. tavanul este rece, Ia Iritersectia liniei M cu curba de inaltime de 4,50, se citeste pe ordonata temperatura minima. a plafonului de 17°C.

in cazul in care oam~~ii~arsta i~ picioare (v'-fig. 4), se'obtine,ln ~od asemanator,Ia intersectia verticalei de 2,50 m cu curba de ~,50 m difererita tf-tp=2GoC; deci, temperatura

tavanului poate fi , in acest caz, de 26+20=46°C.· . .

Dacd tavanul este Ieee, Ia intersectia liniei M cu CUIba de4,50'm se citeste pe ordonatii. temperatura minima a plafonului de 21°C.

Zit-
zs
22
21
5m s- 20
,1;;:
....... 19
~ 18
~ 17
!::J
~ 15
-.;
~ 15
~11f
~ 13
12 .J.5m 4- f.SmS

, ,
0 IJ 1\
~5m
l 1\ 1\
:5
1\

1\


1\
1\
I~


1\ 1\
['I.
.
~ [Ii
14m
. IJ:5
. l<'77
i--
a.- 12m
1I'll.. • 5 If 411 35

.~ 30 ..... <::),,25 I

..... '-cO

15 10 5

45 f ,,52 2,5 J 3,5 It 4,5 5 5,5 s !?QZU cel'cului de J"up,.,afo/d cu/d6 echlyu/enlfi, in rn

Fig. 3. Temperatura Hmitil. a plafonului pentru oameni care lucreazd stind pe scaun ,

I;.m'f.55m
I

13, 1\
~251 1\
,
,

1\


I'
f\ I
lim 1\ I

1\ 1\ 1"\ I"-
r-.
1\ 1m
r--.
I .. Iii
r, ,...~ .
t.... 12
t--.
10-' 50
45
1;.0
35
s-
.S: SO
...... <:1..25
I
..... <.... 20
15
to
5 5

c • ,

,

I

I

,

'1 I

I

1,

'45 1 I,S 2 2,5 J 3,5 I;. *,5 5 5,5 Ii Rozu cel'cu/ui d(! SlJpl'ofa!ti coldti echlYolentd, i'n m Fig. 4. Temperatura maxima a plafonului pentru oameni lucrind in p icloare,

'1

VICIEREA AERULUI

II'

:;

.~

,)1 I ~

Cazul suprafe~elor calde ill pardoseala apare fie la illcalzirea prin pardoseli radiante, fie in cazul locurilor de munca situate deasupra unor utilaje calde (de exemplu deasupra cuptoarelor). Pentru acest· caz s-a illtocmit diagrams din fig. 5, in care s-au limitat, intre fiecare doua linii, zonele starilor de temperatura a pardoselii ;;i a aerului. Procentele illscrise ill aceste

1'1\ 1'1\ I'
I' 1\ r\
1\1'\1\ 1\
I" r\ 1\ 1\
r\.
1\ \ i' 1\ 1\
r--..'I\ I" [\ I,
1\ I\.
1'\ 1\ I' 1\ fb.1'
1\ 1\ r\ K+~ r\
1\ 1\ I\. c:;> 1\r..1\ ["I
r..
r'\ N_"~ [\ 1\ f\
,....
1"1 ~. 1\ 1\ I' I\. 1\
r..
i\ 1"1 1'\ 1\ 1\ 1\
"
i\ r\ 1\ 1\ t\ 1\
r'\ ~ !"I l\. I\. i\ 11 10 H$~Mn~MMNR~~~4I1~#H

Temperotura pardoselel in 'C

Fig. 5. Diagrama pentru detenninarea temperaturii optime a pardoselilor.

zone reprezinta proportia de oameni care manifests nemultumire. Zona notata cu cifra 0 cuprinde aproximativ totalitatea oamenilor multumit! de starea ambianta. Aceasta zona este invecinata cu doua zone i:nguste, in care circa 5.% din oameni manifests nemuljumire , Zonele marginase arata ca, la conditiile respective de temperatura, circa 30% din oameni sint nemul~umi~i. in afara acestor zone sint zonele de temperaturi neplacute, in care oamenii manifests nemultumire in numar din ce in ce mai mare.

Diagramele indicate mai sus ajuta mult la proiectarea instalatiilor de incalaire, fiind destinate inUiturarii efectelor nepUicute ale radiatrilor de

caldura ,

1.2. VICIEREA AERULUI

in general, orice substante gazoase, lichide ;;i uneori solide, aflate ill aerul atmosferic 9i care nu fac parte dintre elementele constitutive normale ale acestuia, pot fi considerate drept elemente de viciere; de asernenea se

12

ELEMENTE TEORETICE GENERALE

mai pot considera videri,' caldura ;;i umiditatea excesiva, Printre cazurile de. viciere a aeruluf se pot cita de- asemenea diferite mirosuri neplacute, precumsi prezenta de microorganisme care pot fi sau nu vatamatoare .sau provocatoare de boliinfectioase.

in13.tmarea tuturor vicierilor face obiectul lucrar ilor de ventilare ;;i de conditionare a aerului ; pentru a putea dimensiona corect aceste instalat ii este necesar sa' se cunoasca exact gradul de nocivitate a .fiecarui element de viciere a aerului.

Caldura si umiditatea excesiva trebuie reduse laIimite admisibile, care variaza dupa felul incaperii ~i natura procesului tehnologic; aceste limite sint fixate prinnorme si standarde , care in unele cazuri pot fi depasite prin derogari justificate de natura industriei.

Substantele straine din aer care constituie nocivitapi, in afara de vaporii de apa, pot fi grupate in urmatoarele patru categor ii:

- substante ill stare de gaze ~i de vapori care pot fi suportate pilla la o anumita Iimita de concentratie ;

- sub stante in stare de gaze si de vapori care prezinta pericol de inflamabilitate sau explozie ;;1 la care concentratia admisihila este de maximum 25 % din concentratia minima ce poate determina inflamabilitatea sau explozia;

- substante care provoaca mirosuri nepliicute;

- microorganisme. ' '

Pentru gaze si vapor! care dauneaza respirapiei rdar pot fi suportate in anumita concentratie in aer , s-a intocmit tabela 1.

Pentru gaze si vapori inflamahili sau explozivi, cercetari recente au stabilit limitele de concentratie .inferioara ;;i superioara intre care se poate produce aprinderea sauexplozia(tabela 2);' pentru lucrarile de ventilare intereseaza limita inferioara,

Tabela 1.

Coneentratttle maxime admisfhtle- pentru gaze ~i vaporf indicate' in pal'li devolum de.substnntu. noeivi'i In lOG pal'ti de votum de ner

Denumfrea. gazului sau a I Coneentratia Denumtrca gazulut salt a ! Concentrat tn
vaporflor vaporf lor
Acetaldehid 200 Alcool etilic 1 000
Acetat de ami! 200 Alcool isoamil ic 100
Acetat de butil 200 Alcoo1 isopropilic 400
Acetat de etil 400 Alcool metilic 200
Acetat de 2-roetoxietanol 25 .Amoniac 100
Acetat de metil 200. Anhidridii acet.icd 5
Acetat de propil 200 Anhidridll carbonica '5000
Acetona I 600 Anhidrida nitroasa 5
Acid acetic 10 " Anhidridil sulfuroasa 10 I
Acid cianhidric 10 Anilinil 5 !
Acid clorhidrfc 5 Arsine, 0,05
Acid fluorhidric 3 Benzina .. 500
Add selenhidric 0,05 Benzen 35
Acid sulfhidric 20 Bromuril de etil 200
Acrolein 0,5 Bromura de metil 20
Acrilonitril ' 20 1, 3 Butad ien 1000 j

i

I

VICIEREA AERULUI .

13

T a-b.e.l-a 1 ,,{continuare)

Denulll;rea gazu lui sau 11 :vaporilor

l conccn~mtia \
100
250
200
200
..
5
15
25
100
20
I 000
100. '
1
500
200'
5
400
100
lOa
400
400
25
50
1000
100
100
200
500
1000
10
75
1000
25
5
"0 1
100
10Q
15
I .400 :
500
200
25
200
5'
0,1 'c'
J ,000
5 .n-Butanol 2-Butanon 2-Butoxietanol

Celosolvent Clor

Clorhidrat de etil Clorbenzen 2·Clorbutadien Cloroform 1-Cloro-1-nitropropun Clomril deetil Clornrade met il Clorura de suif

Clorura de vinil (cloroetan) Coaltar (vapori)

Cresol

Cic10hexan

Ciclohexano1

Ciclohexanon

Cic10hexen

Cic1opropan (propan)

Dfbrcmura de etilen

(bromoetan) Diclorbenzen Diclorod ifl uorometan 1 1 Dicloroetan

I' 2 Dic1oroetan (diclo- •

, rura de eHlen)

1,2 Dicloretilen Diclorometan Dicloromonofluorometan 1 1 Dic1oro-l nitroetan 1:2 Dic1oropropan (dido-

rura de propilen) Diclorotetrafluoroetan

Dimet'ilamin '

Dhnefilanil in

I Dhnetdlsulfut Dioxan

\ Esenta de terebe~tina Eter·diclometilic

Eter etilic ,

Eter isopropilic

2- Etoxietanol Etilamina Etilbenien

;Fenol

'Pluor Fluorotrie1ororoetan:

Porroaldehida

Denumirea gazului -sau a I Concentratla

vaporftor I

Format de ,etil

Format de rnetfl

Fosgen

Fosfor

'Heptari

Hexan

Hexanon

Iod

Isoforon

2-Metoxiet.mol

Metilal

l\'Ietilbutanon l.\Ietilcidohexan l'tIetilc:c1ohexanol ],Ietilciclohexanon II'Ietilisobutilceton Monoc1orbenzen ' Monofl uorotric1orometan Monotrinitrotoluen

N ichelcarbonil Nitrobenzen Nitroetan Nitroglicerin Nitro~netan 2-Nitropropan Nitrotoluen

Octan

Oxid roesitilic

Oxizi de azot (afara de anhidrida nitroasil)

II Oxid de carbon Oxid de et ileu Ozon

Pentan

Perrtanon (metilpropanon) Petrol (vapori)

S iUca t de etil

Solvent stoddard

'I'etracloretan Tetracloretilen Tetraclorura de carbon Toluen

'i'oluidin

1.1,1 Trlcloretan (metilclo-

reform] Tricloretilen 'I'riclorur a. de £05£01' Xilen

roo

100 i

1

0,05

500

500 100

1 25 25

1000 100 500 ,100 100 100

75

1000 5

1 1

100 0,5

100 50

, 5 .

500

50

25 100 100 0,1

1000 200 500

100 500

5 200 25 200 5

500 200 0,5 200

14

ELEMENTE TEORETICE GENERALE

Caracteristicile gazelor ~i vaportlor inflamnhili

Tab e 1 a 2.

Limita Limita Limita
Inte- supe- Limita
rioura rioara Punc- tnte- supe-
Denumirea g'azului de de tul de riOaI"d rioara Pane-
Infla- Intla- aprm- Denumlrea gazului de de tul de
sau a vaporilor mabili- mabili- dere sau a vapori!or jufJa- Infla- apr-in-
tate tate mabili- mabiU- dere
% de % de I tate tate
velum volum ·C % de % de
volum volum ·C
Acetaldehida 4,0 57 -27 Diclorura de pro-
Acetat de butH 1,4 15 29 pilen
Acetat de etil 2,2 11,5 3,4 14,5 15,5
-2 Dioxan 2,0 22,2 12
Acetat de isopropil 1,8 1,8 6 Stan 3,1 12,5
Acetat de metil 3,1 -
15,5 -10 Eter de vinil
Acetat de propil 1,7 27 -
1,8 8,0 14,5 Eter dietilic 1,8 36,5 -45
Aceton1l 2,5 12,8
-18 Eti1en 2,7 28,6
Acetilen1l 2,5 -
80 - Formiat de etil 2,7 16,5 -20
Alcoo1 alilic 2,5
- 21 Formiat de metH 5,9 22,7 -19
Alcool amilic 1,2 - 38 Furfurol
Alcool butilic 2,1 - 60
1,7 - - Gaz de apa
Alcool etilic 6,0 70 -
3.3 19 12 Gaz natural
Alcool lsobutilic 1,7 4,3 13,5 -
- 28 Heptan 1,0 6,0 - 4
Alcool isopropilic 2 - 11,5 Hexan 1,2 -26
Alcool metilic 6,7 36,S 11 Hidrogen 6,9
Alcoo1 propilic 4 74,2 -
2,1 13,5 15 Isopentan 1,3
Amoniac - -
IS,S 26,5 - Metan 5,0 15,0
AmHen . 1,6 7,7 -
- MetilbutHceton 1,2 8,0.
Benz.ina 1,5 7,5 -
-45,5 Metilciclohexan 1,1
Benzen 1,3 6,8 - - 4
-II Metiletil eter - 2,0 10,1
Bromur1l de etH 6,7 -37
11,3 - Metiletilceton 1,8 9,5
Bromura de metil 13,5 - 1
14,5 - Naftalen 0,9 80
Butan 1,8 8,4 -
- Nitril de etH 3,0 50
Butilen 2,0 -35
9,? - Nonan 0,83 2,9
Celosolvent de et il 2,6 31
15,7 40 Octan 0,95
Clorura de amil 1,6 3,2 13,5
- - Oxid de carbon 12,5 14,2 .
Clorura de benzen 1,1 -
- 60 Oxid de etilen 3,0
Cloruril de etU 4,0 80 -
14,8 49 Oxid de propilen 2,0
Clorur1l de metil 8,2 22 -
18,7 - Paraldehid 1,3
Clorur1l de villi! 4,0 - -
21,7 - Pentan 1,4
Crotonaldehid1l 2,1 2,8 -
IS,S 13 Prop an 2,1
Cianura de hi- 10,1 -
drogen Propilen 2,0 11,1 -
5,6 40 - Piridin 1,8
Cic10hexan 1,3 12,4 23,5
8,4 -17 Seleniur1l de etil 2,5
Cic1opropan 2,4 - -
10,5 Sulfura de carbon 1,2 50
Decau 0,67 -30
2,6 46 Sulfur1l de hidrogen 4,3 45,5
Dicloretilen 9,7 -
12,8 14 Toluen 1,3 7 4,5
Diclorura de
ebileu Terebentinii 0,8 - 35
6,2 15,9 13,5 Xilen 1 6 17 ELEMENTE DE CALCUL TERMOTEHNIC IN CONSTRUCTII SI INSTALATII

15

La intocmirea proiectelor de ventilare care urmaresc reducerea concentratii10r de gaze ~i vapori toxici sau inflamabili nu se admite nici 0 derogare. Aerul din incaperile deservite de instalapii de ventilare trebuie sa aiba concentratia de snbstante toxice sub limita prescrisa, iar la substantele inflamabi1e ~i explozive concentratia trebuie sa fie de maximum 25% din concentratia minima prescrisa (v. tabela 2.).

inlaturarea mirosurilor este 0 problema ce nu poate fi rezolvata prin solutii normate; numai pe cale experimentala se poate stabili, pentru fiecare caz in parte, cit de intens trebuie sa fie schimbul de aer pentru a asigura mentinerea unui nivel de viciere a aerului prin miros in limite acceptabile. Cercetari recente au dovedit di unele incercari de combatere a mirosur ilor, ca: tmprastierea unor produse chimice, parfumuri, oxigen, ozon, vapori de apa etc., au dus la rezultate mai eficace ~i mai economice dedt

ventilarea intensa,

1.3. ELEl\fENTE DE CALCUI. TERlIlOTEHNIC IN CONSTRUCTII ~I INSTALATII

in cele ce urmeaza se prezinta 0 serie de date privind convectia, conductibilitatea termica, radiatia ~i transferul de caldura, stabilite pe baza celor mai recente determinari.

1.3.1. CoeUcienJi de eenvcetle

a) Coefieie1J.ti de eonveetie pentru elemente de constructii ~i Instalaril. in cazurile particulare, in care forme le obiectelor sau diferentele de·temperatura intre perete ~i aer sint neobisnuite, se pot folosi formule deduse pe baza de experiente, efectuate in diferite condijfi. Astfel, pentru suprafete de cladiri, la convectie naturala, s-au dedus nrmatoarele formule ale coefi-

cienpilor de convectie:

- pentru zid 'vertical,

([;=2,2 (t1-t2)O,25 [kcaljm2·h·grd]; (2)

_ pentru planseu orizontal, la propagarea caldurfi in sus,

([;=2,8 (t1-t2)O,25 [kcaljm2·h·grd];

(3)

_ idem, la propagarea caldurii in jos,

a:=1,3 {t1-t2)O.25 [kcaljm2·h·grdJ.

(4)

f.

I

I

Aceste formule nu shrt valabile pentru obiecte mid, cum ar fi panouri1e lncalzitoare, radiatoarele etc., intrudt relaj.iile sint stabilite experimental

pentru suprafeje mari.

Pentru snprafeje mid se pot aplica formulele urmatoare:

- pentru registre din tevi netede.

00=1,1 (tl_t2)o,25a-O,25 [kcaljm2·h·grd], (5)

a fiind diametrulexterior al tevii, in m ;

16

ELEMENTE TEORETICE GENERALE

- .pentru placiverficale de ina14ime h., 1n m,

~' 1;45 (t1_t2)O,25h-Q,25 [kcaljm+h-grd].

in toate aceste formule s-au folosit notapiile: tl - temperatura fluidului incalzitor , in °C;

t2 - temperatura aerului ambiant, in ~C.

in caztrlconvectiei foliate, cind aeruleste suflat de un ventilator sau un fluid este transportat.prin consum de energie, cunosdndu-se diametrul d, interior sau exterior (eel care: este in contact CU fluidul), in m, viteza wa fluidului: la . o mica distanja de suprafaja considerata sau viteza medie a fluidului in interiorul 'j:evii, .in mJs 9i temperatura ta fluidului, in °C, se

pot folosi' formulele urmatoare: '

- aer curgind paralel eu 0 placa,

,(6)

la w<5 mjs···c::t=5+3,4 w [kcaljms-h-grd]: la w>5 mjs'~'«=6,6 WO,75 [kealJm2,o~·grdJ;

- aer curgind intr-o conducts. de d iametru interior d, ; ~ " 3,6 (w3/d)o;25 [kcalj~2'h.grd];

- vapori de apa intr-o conducts de diametruZ,

«= (3,6+0,3 tj100) (w3jd) 0,25 [kcalJm 2·h ·grd];

(7) (8)

, (9)

(10)

- aer curgind perpendicular pe un fasciculde tuburi dispuse alternat,

"d;:_e,4 (3 w'2jd)o,33 [kcaljni2·h·grdJ;

: t c' •

- apa curgind intr-un tub de diametru d,

0:=(1 700+13 t) (w4jd)o,2 [kcaljms-h-grd].

(11)

: (12)

Toate aceste formule sint aproximative §i pot fi' folosite numai pentru

cazuri simple, in CRre nu se cere <,> precizie ma,re 0 ' '" ...

,. b) Numere caraeteristlee. in cazul lucrarilor de proiectare de utilaje termice (schimba:toaredecaldura,'corpuri incalz.itoareetc.) este necesar sa se cunoasca mai exact coeficientii de transfer termie se trebuie ap.licaj.i.

Miirimile care influenteaza itransferul termic si1J£ urmatoarele:

- dimensiunea caracteristica a isuprafetei de schimb de.icaldura, si anume: diametrul interior sau exterior la 0 teava dreapta, diarnetrul §i raza de curbura la 0 teava indoita, Hitimea sau Iungimea la 0 placa plana etc.; , -starea peretilor suprafetei, care poate fi neteda S9-,U: aspra ; , ,

- stareasi.caracteristicile fluiduluicare arerol de' agent termic: conductivitatea termica, caldura specified, greutatea speeificajviseoz.itatea.

Din cauza multo! dependente sia faptului: cii parametriifiziciai fluidului sint si ei dependenj i de presiune si de 'temperatnra, atudfileferrnice de stabilire a formulelor pentru transferul termic slut foarte dificile si complexe. Cercetarile au dovedit ca toate aceste marimi nu intra izolate in desfa§urarea fenomenelor, ci sint legate intre ele prin anumite 'dependen:j:e"

ELEMENTE DE CALCUL TERMOTEHN1C IN CONSTRUCTII $1 1NSTALATII

17

numite numere caracteristice. Aceste criterii sint expresii adimensionale si, dintre ele, cele care intereseaza in masura mai mare studi'ile referitoare la transferul termic sint urmatoarele:

- numarul lui Reynolds". Re =~;

. " v

(13)

, I' . 1 P tnl ,

~ numarul- til Pee et... e=-;

',', ; , a

(J4)

numarul lui Nusse1t .,' N~= ;~ ;

(15)

- ~umarul lui Prandtl ... Pr= _!_

a

(16)

- numarul lui Grashof .", Gr= gyz3M, ,,2

(17)

in aceste expresii s-au folosit urmatoarelenotaj.ii: l este dimensiunea Iiniara caracteristica, in m ; w - viteza medie a fluidului, In mjs;

'J - viscozitatea cinemat ica a fluidului, in m2js;'

a ' difuzivitatea termidi, in m2/s;

j, conductivitatea termicii,in kcaljm-h-grd ;

y coeficientul de dilatare volumica reala, in l/grd;

g accelerat ia cader ii Iibere , in mjs2;

tl e diferenta de temperatura intre obiect si fluid, in °C.

Se observa ca Pr= ~ =::_ astfel incit criteriul lui Prandtl cuprinde

Re a'

numa.i doua marimi care shrt dependente numai de caracteristicile fluidului. La gaze si abur acest numar variaza fo.arte ,putin, ceea ce ~ usureaza _n~.ult calculele; de aceea in lucrarile cele mal recente acest numar este ut ilizat din ce in ce mai multo

o 'Numartrl lui Orashof cuprinde accelerapia caderii libere si coeficientul de dilatare: el este nt ilizat des ·In calculele privind transferul termic sub influenta curentulu! natural de aer provocat de temperatura obiectului sau a fluidului.

Numarul lui Nusselt este important pentru toate ca.lculele privind coefi-

cientul de convectie. '

Avantajul dat de numerele caracteristic.e consta l~ fapt~\ ca ele~perm~~ sa se cons tate modul in care se produce schimbul de caldura in doua spatii diferite dar asemanatoare ; a stfe 1 , daca numarul caracteristic este acelasi pentru ambele cazuri, schimbul de caldura este asemanator, Experientele facute due la fixarea unei relapii de forma

Nu f (Re, Gr, Pr). (18)

Pe baza teoriei similitudinii, rezultatele pot fi trecute asupra altor obiecte la care numerele Re, Gr, Pr sint aceleasi,

.

2 - Probleme noi in project. inst. de lncalzire

18

ELEMENTE TEORET1CE GENERALE

Experientele au condus la stabilirea unor relatii care se pot exprima

prin funcpii matematice de forma .

Nu=C Rem Prn GrP, (19)

in care constanta C si exponentii m, n lji p dedusi din experiente au vaIabilitate intr-un anumit domeniu de dimensiuni ale obiectului considerat.

in fenomenele de transfer termic datorit numai miscar ii naturale a fluidului, apare criteriul Gr. In aceste cazuritrebuie cercetatdadi estevorba de 0 miscare laminara sau turbulenta. Cind fluidul are 0 miscare foItata numarul Gr nu mai apare.

in formulele care urmeaza, domeniullor de valabilitate este putin largit faja de eel folosit la calculele teoretice de mare precizie, in scopul micso-

rarii numarului de formule. .

Miscarea fortata a unui fluid in jevi drepte se exprima prin relapia

Nu=0,032 Reo,8 Prn(Lld)-o,w,,' (20)

care este valabila pentru diferite fluide si pentru valori ale lui Re cuprinse intre 10 000 9i 500 000 (la uleiuri numa i pina la Re = 90 000) si pentru Pr cuprins intre 0,7 9i 370; cind caldura trece de la jeava la fluid, n=0,37, iar cind trece de la fluid Ia teava, n:::O,30.

Pentru cazurile cele mai curente, LJd=100···400, iar factorul (Lld)-o,o5" este aproape constant.

Dupa unele cercetari recente, in cazul dndfluidul este apa, se poate considera n=0,33 pentrn ambele sensuri de transfer termic, 9i atunci formula precedenta devine:

(21)

Aceasta formula se .rezolva in raport cu 0: si se obtine

0:=0,024 ),'1-0,8 wO;Sd-O,2o PrO,33 [kcaljms-h-grd].

(22)

in formula parametrii trebuie luapi la media aritmetica a temperaturilor

intre apa si perete. .

Curgerea turbulenta pentru.aersi gaze in tevi drepte este data de relapia

Nu=0,036 PeO,78B (LId) O,O5l', (23)

care este valab ila pentru gaze la Re > 10 000 si temperaturi pina la 600°C. in acest caz parametrif trebuie luapi de asemenea la media ar itmetica a temperaturilor intre fluid si perete. Formula se rezolva In raport cu o: si

se obtine ..

0:.=0,036 A(lla)O,786wO,786d-o,2o14 (Lld)-o.oM [kcaljm=-h-grd] (24)

Aceasta formula este valabila si pentru gaze de ardere. Pentru aburul care nu condenseaza , valoarea 0: se mareste cu circa 50 %.

Curgerea laminara in tevi drepte nu prez.inta interes pentru lucrarile de instalaj.ii intrucit duce Ia dimensionari foarte neeconomice si este rar intilnita in cazurile practice,

.,

ELEMENTE DE CALCUL TERMOTEHNIC IN CONSTRUCTII $1 INSTALATII

19

c) Coefieienli de eonveetie pentru plaei orizontale. La inca1zirea aerului deasupra unei placi se poate folosi relapia

00=1,7 (t1-tZ)0,25 [kcaljm--h-grd], (25)

care este valabila pentru placi de dimensiuni reduse, lji

0:=2,3 (t1-t2)O,25 [kcaljm=-h-grd]

(26)

pentru pardoseli calde.

in aceste formule s-a notat cu t1 - temperatura placii sau a pardoselii . calde, in DC, ~;i cu tz - .tempera~ra aerului de deasupr~ ~lacii, .In °C.

La incalzirea aerului sub placa, cum este cazul la incalz irea prm plafon, se poate lua 0 valoare IIl;edie (0::=0,5 kca..lJm2.~.grd). Valorile se pot considera egale in ambele sensuri de trecere a caldurii.

Pentru jevile drepte cufundate in apa se foloseste relatia

~=C(t1-t2)O'25 d-O•25 [kcaljms-h-grdj, (27)

in care constanta C ia urmatoarele valori, in functie de temperatura medie tm intre teavii si apa:

tm, in °C I 40 I

60 I 80 I 100 I 150

c

\ 130 I

160 I 180 I 200 I 240

d) Coeficienti deeonveetle pentru supra~ete c~ conde~sare sau evap'!rare.

Cazul eel mai important si fo~rte des folosit in ~nstalatll este trans~ltere~ caldurii prin evaporar~, sau pru: con~ensare~ d,:u:pa cU,m suprafaja cons:de~ata este mai calda sau mal rece decit fluidul. Pma in prezent nu s-a reusit sa se cuprinda fenomenele de evapo.rare 9i de. condensare ~. formule . baz~te p; numere caracteristice. S-au obtinut numai formule emprrice care smtehzeaza rezultatele a numeroase experiente. in toate ezperientele s-a constatat di condensarea se poate face in urmatoarele moduri: . v v

- condensapie in film subtire pe suprafata metalului ; daca acea.sta suprafata este neteda, curata si condensatul este curat, condensarea in film este cea mai frecventa ;

. - condensatie in picaturi: particulele mici de condensat se aduna si formeaza picaturi care curg, prelingind~-se pe .suprafajii daca ea es!e verticala.1 impiedicind prin aceasta 'menj inerea filmului de condensat care mgreuneaza

transferul termic, .

Experientele arata. ~ii forn:-a,rea filmului este "?-ll fen?m;n~ de~avantajo: pentru trecerea caldurii ; coeflclentu~ de convectl; .~ar.laza 1~ Jum; un~l valori de circa 6000 kcalJm2·h·grd, III cazul formarii filmului, pe cind III cazul curgerii condensatului in picaturi el este mult mai mare, putind ajunge la 50 000 kcaljm z.h.grd. La cor:stmcjia aparatelor se va. ciiuta deci sa se elimine folosirea suprafetelor lucioase pe care se pot forma filme de condensat. De asemenea este indispensabila si luarea de masuri pentr.u a ,?9ura scurgere.a picaturilor de condensat care, formate la partea superroara ~ su.pr8;fete1, pot sa acopere parji1e inferioare, cee!l ce ar avea drept efect impiedicarea contactului direct intre suprafeje 91 abur.

2

I.

20

ELEMENTE TEORETICE GENERALE

in cursul experientelor recente Sea dovedit .di nu este totdeauna posibil sa se evite formarea Iilmului, de .aceea in calculele practice trebuie admise valori pentru coeficienj.ii de convectie care sa tina seama de condensatia in film.

Din experiente s-a dedus valoarea coeficientului IX, astfel:

- pentru tevi si placi verticale (suprafata inter ioara sau exterioara):

ct=8~ / "),3gyrL [kcaljm+h-grd].; (28)

V'I(ta-tp)/I

- pentru tevi orizontale (snprafatajnterioara sau exterioara}:

(29)

~ ' ...

unde r este caldura de vaporizare la temperatura respectiya,.1n kcal/kg;

L lungimea peretelui, in m;

cl diametrul tevii, in m;

h inaltimea tevii sau placii , in m;

ta temperatura aburuIui,in °C;

tp temperatura peretelui, in "C,

iar celelalte simboluri au semnificaj.iile cunoscute ,

Valorile parametrilor se refera la condensat si se considera la temperatura medie iritre abur si perete.

Formulele sint valabile pentru, valorile vitezei aburului .pina la 5 tsi]», care sint de altfel cele uzuale in aparate, precum si pentru ipoteza unei bune evacuari a aertilui. Prezenta aerului scade foarte mult transmiterea caldurii, putind reduce aceastavtransmitere pina la fractiuni foarte-mici din cea norrnala. De asemenea formulele.sint valabile si pentru abursupraincalzit dad in locul caldurii de vaporizare se introduce diferenta de entalpie intre

starile initials' si finala ale aburului. "

1.3.2. Coeiicien\i de rndin\ie termicii

Calculul caldurii radiate intervine deseori in determinarea cant itapilor de caldura emise in interiorul halelor industria.le , de la cuptoare , utilaje si piese foarte calde.

Cantitatea de caldura radiata de un corp cald la temperatura absohrta T (in °K=oC+273) este

q=4,9e; (l~Or [kcaljm--h],

(30)

unde e; este emisivitatea materialului, numita in mod obisnuit si coeficient de emisie, avind valorile indicate in tabela 3.

lntre doi pereti plani paraleli cantitatea de caldura radiata este

q=4,9E [(:~r - (:~r]

[kcaljrn 2·h,]

(31)

ELEMENTE DE CALCUL TERMOTEHNIC IN CONSTRUCTII !?I INSTALATIJ

21

Valorile -coeIieientilor de emlsle ~

Tab e I a 3.

DCllUnlirca matcria]ului

Denumirca rnnter-Ialu lul

Alama lustruitii Alama. put in oxidatd

(stare. curenta)

Alama: oxidata (la 600·C) Alams. placd mata Aluruiuiu lustruit Aluminiuoxidat (intre z:-

dur i) .

Aluminiu oxidat (In 600"C) Aluminiu in .aer exterior uscat

Alurniniu in ·aer exterior

umed Apa Ardezie Azbest Azbocfment

Ar vlnt lustruit

(in 200-600,·C)

Aur lustruit (la 200-600·C) Calcar

Cauciuc rnoalc Cauciuc' dur Cuprrl'l:iiIielnstruit

(la loo·q

'Cupru comercia l netezit Cupru oxidat

,.(Ia 200-600°C)

Cupru sumar' indreptat Cupru oxid (In 1000·C) Cupru "toplf

(Ia 110,O-1300·C) Ca~a~idA_ T rosie 1 • C1i.r1i.mida. sUidi. bl'uta. C1i.ra.mida. silica sm1i.ltuit1i. Ca.r1i.midii samot !>p11i.1tnit1i. C1i.ramid1i. refractara Carton gudronat

Ciirbune curat

Cuart topit ' .

C1i.rbune in fir.

(Ia 1000-"1400°C)

Crom-nichel

(In 100-1000"C)

Croni (la 100-JQOO°C) Ebonita finii, ~leInita Email alb pe otel

Forrta strujitii (Ia 900°C) Fonta. o~idatii __ .

(la200-600··Cj ,,,

" >1

0,05 0,20 0,06, '0,22 0,04

0,07,

0,11-0,19

Puningme (la 100-200"e) Funingiue de liimpi lii gr1i.-.

sime de peste 0,075 mm Faianta, placi mate

Gheatii

Hirtie

Hirt!e lipita pe metal

Ipsos

Lnc alb

Lac negru mat

Lac llegru lucios pe J;abla. de' otel

Lac de alurnirriu pe placa

asprii

Lemn netezit Linoleum

~I:J.rmura Iustruitii Mo libden fir .

(In 700-2600°C) Mercur curat -

Nichel tehnic pur slefuit - (Ia 200-flOO·C)

Nichel sirn:ii

(la 200-1000"C) Nicheloxidat (Ia 600·C) Nichel oxid

(la 650-1255"C)

Otel lustruit

(In 400-1000"C)

Otel curatit· cu limirghel Otel oxidat., brut

(la- 100·C)

btel oxidat , neted (In lOO-500·C) Ote l turn a t

(la 1000-1l00°e) Otel nichelat

Otel turnat

'(la 770-1400"C) Otel t abla, lustruita (Ia 900 - 1l00"C

Otel oxidat (Ia 600"C)

Ote! tablii cu strat gros de

'oxid

ate! perfect lustruit

atel tabla, foarte aspra Otel tabla z.incatii , Iucloash Otel tabliJ. z.incatfl, oxidat1i

0,95-0,96 0,945 0,95 0,96

0,91 0,92 Q,90

0,8-0,95 0,96-'0,98

0,87 0,39 0,90 0,93

0,94

0,1-0,3 0,09-0,12

0,07-0,09

0,1-0,2 0,37-0,48

0,59-0,86

0,15-0,38 0,24

0,74 0,80

0,87-0,95 0,11

0,52-0,56)

O,55-0,Gl 0,80

0,82 O,OG 0,94

O,~3 _.

. 0,28

0,20

0,90 0,96 0,93 0,93 O,9G

0,02-0,03 0,02-0,035 0;95, 0,86 .. 0,94'

0,018-0,023 0,07

0,06-0,09 0,10 0,60

0,16-0,13 0,93

0,80

0,85

0,7,5 0;85-. 0,91' 0,80.. ~ 0,93

0,53

O,G4-0,76 0,08-0,26 0,95 0,9 0,6-0,7

'0,64-0;78

22

ELEMENT£ 'fEORETICE GENERALE

Tab e 1 a 3 (continuare)

I Denumlrea matertaluju] I • D enumirea materialuIui j


Otel tabla eositoritl 0,04-0,06 Pluta
Oxid de fier 0,93
(Ia 500-1200°C) 0,90 $elae negru Iucios 0,82
Platina purd lustruita $elae negru mat 0,91
StieHi. neteda
(Ia 200-600°C) 0,05-0,1 Stue 0,937
Platina pangliea Teneuiala de val', aspri1 0,93
(la 900 -1l00°C) 0,12-0,17 0,91
Platina fir Vopsele de ulei, diferite
(la 25-12000C) 0,04-0,19 eulori (la 100°C) 0,92-0,96
Vopsele de aluminiu
Platina sirmii. (la 100°C) ,
(la 200-1400°C) 0,07-0,18 0,27-0,67
Zapada 0,96
Portelan 0,93-0,94 Zine curent
Plumb cenusiu, oxidat 0,28-0,30 (la 200-300°C) 0,045-0,053
Plumb oxidat (Ia 200'C) 0,63 II Zinc oxidat (la 400°C) 0,11
. v Nota. Fara mentdunc speciald, valorile din tabela sint valabile la temperatura ambiantd ,

20

10 8

t~

\O~ J

~ ~
70 'fo-' I-f-"" I-
fo-'I-: a _f-' - - '"- .....
~ ..... -I- -- I- - ...,-
t=~ o~ "",,-
:.-r I-"'"
..... - ....-
r- e- ll: ~ - f-"" .... .....
'"- F"- a ~ f-' ~ ...- ...-
3 ..- L.--" .... ...-
;;...--- ....
,...... ~ ..... I--" f-
...- ~ -- --
...- ~o ~ .... _/ 300 350 400 HO flO
...- ..... r"~ ..... f,lJ~
~ ;.-
1,6 ~
./
_/ f,1,<f': .f U-':: f- r-
V- .. ~"-"
v 1,2 5~ I-f-"
__.,
''-« 1,0 :;;;t{o I-

~~~ I-

0.8 I- ' r 1

in care: E = - + - -1'

EI E"2 '

Tl ~i T2 shrt temperaturile absolute ale suprafejelor corpurilor, 1n oK;

S:l ~i &2 coeficientii de emisie ai suprafejelor,

Expresia caldurii radiate poate fi scrisa ~i sub

forma -

, q=4,9 E G(t1-t2)

,_ [kcal/m2'h]. (32)

in care G ," este~factor de temperatura, exprimat prin

relatia .

G= tl~tJ(l~~r - (l~~rJ

[grd"],

'Vd!lloda~ea factoruh~.i ~e t~mperatura G se poate calcula sau se poate citi direct

III iagrama data m fig. 6. '

I:

I:

ELEMENTE DE CALCUL TERMO'fEHNIC IN CONSTRUCTII $1 INSTALATII

23

1 0,&

0,5 o 50 100 150 200 250 0 10 eo JO 10 50 t, ---

Fig. 6. Diagrama valortlor factorului de temperatura.

1.3.3. Coeficienti de conductlvita.te tcrmlcii.

Prin STAS 1907-52 s-au stabiljt conductivitapile termice pentru 0 serie de materiale, constituind 0 baza pentru calculele termice in construcpii si instalatii. Tebnica fabridirii materialelor face ca in constructii sa apara

- continuu diferite materiale noi, sa' se aduca perfecjionari calitatii materialelor existente, iar studiile de laborator sa duca la rezultate imbunatap:te pentru conductivitatile termice , Pentru calculul tennic al constructfilor este foarte important sa existe 0 baza cit mai sigura ill alegerea acestor coeficienti ~i sa se cunoasca in acest scop datele ce1e mai recente asupra materialelor folosite. Iritr-adevar, cifrele stabilite 1n laboratoare prezinta pentru acelasi material variatii importante de la un autor la altul. Cauze1e acestor diferente eonstau in natura diferita a materialelor, 1n formele, dimensiunile ~i conditiile in care ele se prezinta, conditiile in care se executa masurarile termice , umiditatea materialului, puritatea chimica, starea de compact ivitate sau porozitate etc.; este, prin urmare, util sa se dispuna de cit mai multe date si, prin comparatii intre tabe1e, sa se aleaga coeficientfi cei mai indicati. in acest scop s-a intocmit tabela 4 cu conductivitapile termice pentru un numar mare de materiale, pe baza celor mai recente masurari facute in laboratoare.

In aceasta tabela s-auindicat conductivitatile pentru materiale de construetie in legatura cu gradul de umiditate al peretilor. Conductivitatile din coloana "Pereti umezi" urmeaza sa fie folosite pentrn peretii care sint in realitate umezi din diferite cauze (sol foarte ud, care transmite multa umezealazidului, pereti expusi la ploi freevente ~i pupin sau de loc batuti de soare}. La conductivitatile pentru soluri sint indicate unele date aproximative, in functie de greutatea specifics si de umiditatea aeestora. Este de observat di s-au luat in consideratie numai soluri neinghetate. Solurile mghetate au conductivitati term ice mai mari, dependente, 1n primul rind,

de temperatura. .

1.3.1i. Coelieienti de transfer termle

in cele ee urmeaza se prezinta coeficienj'ii de transfer termic pentru citeva cazuri uzuale si tratate mai pupin in Iiteratura tehnica curenta,

a) Peretl neomogeni. Peretii din caramisi cu goluri sau cu umplutura de materiale izolante sint considerapi 1n calculul coeficientu1ui de transfer termic ca fiind formati din straturi de materiale omogene. Pentru fiecare strat al peretelui se calculeaza separat. coeficientul de transfer termic ~i apoi se face 0 medie ponderata a. coeficientilor astfe]. o.btinuti,. pentru.a .se. deter-, mina valoarea coefieien'l;ii1ftr:glpJ)al. ---

Exemplu. La un perete exterior din llarpanta de lemn, cu ziduri de earamidi de 12,5 em de ambele p1Lr\:i, reunite intre ele prin portiuni de zid plin de 37,5 em, alternate cu alte portiuni cu goluri, din care unele umplute cu plsla minerali, caleulul se faee evaluind separat

suprafetele de zid eonstruit in acelasi mod, astfel: '

- un zid de caramidi plin de 37,5 em, avind suprafata 51' teneuit pe ambele fete (fig. 7, a);

24

ELEMENTE TEORETICE GENERALE

Condllctivit:ltile termlee A, in lrenl/m. h. grd. ale materfuletor

Tab e 1 a 4.

Denumtrea materfalulut

Greutate Temperatura, in "C .

spc"ifica

apurerrtii 1--'-1-'--1 ---'-1-

kgf/m' -50 0 100· 200

j11etale .

Aluminiu pur

Duraluminiu (95% AI, 5% Cu) Hidronaliu (93% AI, 7% IIIg) Silumin: (S7% AI, 13% Si)

(86,5% AI, 12,5%· Si, 1% Cn) Alusi1: (79%; AI, 21 % Si)

(97% AI, 1% Mg, 1% sr, 1% Mn)

Argint Cadmiu Cupru pur

Bronz -(81,1% Cn, 5% Zn, 8,7% Sn, 1% Pb, .0,2% Fe) Bronz fosforos (87,8% CU, U,3% Sn, .0,4% Pb,

.0,2% Fe) Alama (7.0% Cu, 3.0% Zn)

:1>Ietal alb (62%Cu, 15% Ni, 22% Zn) Constantan (6.0% ce. 4.0% Ni)

Otet pur'

Otel pudlat cu C<.o,5% O~el: C=D,5%

C=I% C=I,5%

Otel crom: Cr= 1 % Cr=2% Cr=5% Cr=IQ%

Cr=2D% ,

Otel crom nichel: (18 Cr, 8 Ni)

(2.0 Ni, 15 Cr) 0te] cu mangan (2% l\m)

O~el cu tungsten (2% Tn)

Fonta en C=4%

Mngnezin pur

Electron (91% l\Ig, 7% AI, 1-2% Znl Mereur

Nichel

Monel (67,1% Ni, 29,1% Cu, 2,7% Fe, .0,8% Mo, .0,3% Si)

Invar (36% N~+l\In+Si)

Nichel erom (8D%Ni, 2.0% erl Plnmb pur -

Staniu pur

Zinc pur

Caramizi

Caramizi u~oare in stare uscnta

27.0.0 278.0 26.0.0 265.0 265.0 263.0 27.0.0

1.0 49.0 864.0 . 893.0·

879.0

85.0.0 86.0.0 89.0.0 787.0

7 sso 782.0·· 778.0 774.0 786.0 785.0 781.0 776.0 767.0 78.0.0 785.0 784.0 794.0 725.0 174.0 I 8.0.0

1359.0 889.0

198 125

87 134 112 131

359

338

15.0

48

197 137

94 14.0 117 136 15.0 357

81 332

197 156 IDS 15.0 124 145 163 353

78 326

63

42 36 31 44 39

277

9 12 28,7

. 51 ~4,5

197 167 122 159 131 15.0 176 322

321

65

92 2.0,5 19 63 51 45 37 31 53

, 46

34 27 2.0

14 12 33 54 48

148 44 9 ·6.0

48,5

11.0

27

22 58 49 45

37

31

48 42 I 33 ,., 32

·27 27

2.0 2.0

15. 15

13 13 I

32 31

~~ 1~.

144 14.0

54 64

12

';·55

.0,15 .0,18

52 124 34

53 45

51

13,5 27,1 .4,9 91

9.0.0.0 83.0.0 . 11,34.0'

728.0 1 713.0

I

84 18 18,5 69

31,.0 6.0 98

252 '9 1.0,5 3.0,2 57 97

,

8.0.0 1.0.0.0

ELEMENTE DE CALCUL TERMOTEHNIC IN CONSTRUCTII SI INSTALATII

25

Tab e I a 4 (continuare)

Denumlrea mater ialulu! ,

Greutate l speclflca I_'~~ __ ----,_----;----

aparenta' 'I I I I

kgI/n}, -50 0 100 200

I

i

1

I

8.0.0 1.0.0.0 12.0.0 14.0.0 16.0.0 18.0.0 2.0.0.0

16.00 180.0 2.0.0.0 22.00

8.00 1 .0.00 12.00 60.0 8.0.0

Tenlpera turti, in·C

DcnllUlirea matcrialului

Greutatea specificli kg/m'

Stare uscata

Perej i Peret l inte- exteriori riori

.0,22 .0,28 .0,42 .0,5.0 .0,6.0

Carlimizi usoare in stare uscata Cliramizi normale. in stare u~c.~ta'

120.0 14.0.0 16.0.0 18.0.0 2.0.0.0

.0,24 .0,29 .o~29: .0,35 .0,35 .0,42 .0,43.0,5.2 .0,54- .0,65

.0,62 .0,75

.0,74 .0,9.0

. \j

Peve# din ciiramidii, Perefi din caramizi usoare

Peretf din,carlii;n~zi nonnale

Pie/ve naturale Calcare si gresii usoare '

16.0.0 18.0.0 2.0.0.0 22.0.0 24.0.0 26.0.0 28.00 26.0.0 275.0 27.0.0 270.0 28.0.0 27.0.0 27.0.0

.0,2.0 .0,24 .0,29 .0,36 .0,45 .0,52 .0,62

Pcretf umez]

Calcar niediu

Gresie . medie r; ." ,

.0,68 .0,82 1,01 1,18 1,44 1,84 2,2.0

.0,33 0,4.0 .0,48 .0,6.0 .0,74 .0,86 1,.05

Gneiss Granit

Porfir (mediu)

Bazal]; (mediu)· ,

Silex " "

Marmurd ' (medic) .

Ardesie; normal pe strate, -. -:\rd~zie, ,Perpendicular pe strate

I.'iatra pOllce , ".'

Cretil in praf

Mortare

lI10rtar .de var' san de ciment

Tencuiald de ipsos

.0,45 .0,53 .0,65 .0,76

, .0,93 1,'19 1,4.0

.0,45 .0,58 .0,73 .0,94

.0,3.0 .0,38 .0,48 .0,21 .0,25

0,95 1,14 I 1,4.0 ' 1,63 2,.0.0 2,6.0 3,.0.0 3,4.0 3,5.0 3,5.0

.0,79 .0,95 1,17 1,37 1,67 2,2.0 2,5.0 2,8.0 2,9.0 2,9.0 2,.0.0 3,2.0 2,2.0 1,5.0 2;4.0

1,3.0 2,.0.0 0,1.0 .0,.09

1,4.0 .2,2.0

1,8.0 3,.0.0

.0,35 .0,44 .0,55 .0,72

.0,23 o.ze .0,37 .0,16 .0,19

.0,56 .0,72 .0,9.0 1,2

.0,37 .0,46, .0,6.0 .0,26 .0,31

.0,66 .0,85 1,.05 1,4

.0,5.0 . .0,62 '0,8.0

.0,34 .0,42

26

ELEMENTE TEORETICE GENERALE

ELEMENTE DE CALCUL TERMOTEHNIC lNCONS'fRUCTII ~I INSTALATII

27

Tab e 1 a 4 (continuare)

Denumirea G~'''''''I Stare Pereti Pereti Pere!i
materfalulut speclflca UScata interi- exte- urnez i
kg/m' ori riori
1000 0,23 0,30 0,37 0,50
1200 0,27 0,35 0,43 0,58
Placi in easete de ipsos sau cu agregate usoare 200 0,06 0,08 0,10 0,13
400 0,11 0,14 0,18 0,24
600 0,16 0,21 0,26 0,34
Betoan«
Beton de pietri!j de rIU 1600 0,35 0,54 0,63 0,75
1800 0,44 0,68 0,80 0,95
Beton ordinar nevibrat 2000 0,55 0,85 1,00 1,25
2200 0,70 1,00 1,20 1,50
Idem, vibrat 2400 0,87 1,20 1,40 1,70
Beton, armat normal, compact 0,90 1,20 1,40 1,60
Beton Klinker 1500 0,41
Beton din agregate uscare necelular (piatra
ponce, vermicuIit) 600 0,09 0,13 0,15 0,18
800 0,12 0,19 0,22 0,26
1000 0,16 0,24 0,28 0,33
1200 0,21 0,32 0,37 0,44
1400 0,26 0,40 0,47 0,56
Beton celular normal 600 0,16 0,25 0,29 0,35
800 0,23 0,36 0,42 0,50
1000 0,32 0,50 0,58 0,69
1200 0,42 0,65 0,76 0,90
1400 0,52 0,81 0,94 1,1
PUei de ipsoseu zgura 1000 0,40
, , , ,
Lemne ~i produs» din lemn
Specii moi (Plop, brad, pin, molid) 200 0,048 0,055 0,055 0,060
" 300 0,064 0,075 0,075 0,080
400 0,079 0,090 0,095 0,100
450 0,087 0,100 0,105 0,110
500 0,095 0,110 0,115 0,120
550 0,103 0,120 0,125 0,130
600 0,111 0,130 0,130 0,140
Speeii tari (stejar, fag, castan) 700 0,127 0,145 0,150 0,160
800 0,143 0,165 0,1'10 0,180
900 0,159 0,185 0,190 0,200
Panouri din fibre de lemn aglomerate 200 0,033 0,037 0,038 0,040
250 0,034 0,038 0,039 0,041
300 0,035 0,039 0,040 0,042
350 0,037 0,042 0,043 0,044
400 0,039 0,044 0,045 0,047
450 0,041 0,046 0,047 0,049
500 0,044 0,050 0,051 0,053
550 0,048 0,054 0,055 0,058
600 0,053 0,060 0,061 0,064
Plaei din deseur] de Iemn aglomerate 200 0,044 0,052 0,055 0,062
300 0,048 0,057 0,060 0,067
400 0,059 0,070 0,074 0,083 Tab e 1 a 4 (continuare)

Greutatea Perett Peref i Peret~
specUicll Stare
Denumiren aparenta uscatll Inte- exte- umez.i
materialului kg/m' riori riori
',.
500 0,073 0,087 0,091 0,102
600 0,088 0,105 0,110 0,125
- 0,03 - - -
Pluta expandata 100 0,032 0,033 0,034 0,035
Plici de pluta aglomerate 200 0,039 0,040 0,041 0,043"
300 0,047 0,049 0,050 0,052
400 0,054 0,056 0,057 0,059
500 0,062 0,063 0,064 0,067
- 0,14 - - -
Pluta simpla
M aieriale diveY$B 0,046 0,048 0,050
200 0,040
Azbest plici 300 0,047 0,054 0,056 0,059
400 0,056 0,064 0,067 0,070
500 0,066 0,076 0,072 0,083
600 0,076 0,088 0,091 0,095
800 0,11 0,125 0,Q13 0,14
1000 0,13 0,14 0,15 0,16
1200 0,15 0,17 0,18 0,19
1400 0,17 0,19 0,20 0,21
1600 0,20 0,23 0,24 0,25
1800 0,23 0,26 0,28 0,29
1000-1200 0,20 0,24 0,25 0,28
Azbociment, pliei usoare 1800~2000 0,50 0,60 0,65 0,70
Azbociment, placi comprima~e 200 0,040 0,060 0,070 0,085
Prafuri minerale izolante (Kieselguhr) 400 0,057 0,090 0,100 0,120
600 0,075 0,120 0,140 0,16
800 0,10 0,16 0,18,. 0,22
1000 0,13 0,20 0,23 0,28
1200 0,16 0,25 0,29 0,34 I
1400 0,19 0,30 0,34 0,41
200 0,07 0,11 0,13 0,15
Prafuri minerale granuloase 400 0,08 0,12 0,15 0,18
600 0,10 0,14 0,18 0,22
800 0,12 0,17 0,21 0,26
Zgura marunta 1000 0,14 0,21 0,25 0;30
1200 0,16 0,25 0,29 0,34
1400 0,19 0,30 0,35 0,41
1600 0,23 0,36 0,42 0,50
Nisip 130 0,03
Lina 1800 0,28 0,43 0,50 0,60
Pietri!1 2000 0,33 0,51 0,59 0,71
2200 0,39 0,60 0,70 0,84
100 0,04 0,05 0,06 0,07
Vermiculit expand at 150 0,048 0,055 0,057 0,060
A§chii !ji rumegus de lemn 200 0,049 0,057 0,059 0,061
250 0,051 0,059 0,061 0,064
300 0,053 0,061 0,063 0,066
, 28

ELEMENTE tEORETICE GENERALE

Tab e 1 a 4 (continuare

Denumirea mater-inluhri

I " .
, D~nuinirea Greutatea Umldttatea , ~{.
, speclrtca' -
" materialului aparenta
I 'j{g/m" , 2,5 I 5 ) [0 I I ) ) I
, 15 20 25 30 40
Soluri " " " ,: I: I I
"7' ,
Soluri nisipoase -
1 500 - 0,9 1,1 1,2 1,3 1,4
'I 1. • ~ I , - -
, 1/', 1700 0,9 1,2 1,4 1,6 1,7
1900 1,2 - - -
,', 1,5 1,9 2,1 - - - '-
" ! 2100 1,6 2,0 2,5 -
- - - -
2200 ,- 2,1 2,7
I - - - - - -
I I Vata minerald; varsate. .sau cusuta sub forma. de saItele intre, cartoane

Vata. minerala. in foi' , usoare

Idem" In foi tari

Vat1i de sticl1i Asfalt

, Biturn

Carton bituminat

'figIa. " , Bachelit,ii '

Aceta t de cel~loza Celuloid .

Ebonit1i'

Galalit'

Linoleum Plexi:glas

Polistirol

R1i~ini 'de anilina Ra~ini 'fenol iee Materiale 'plastice

I expa~da:te • •

I Paie ' -,

I Fulgi pene Turb1i uscata

" Turba udd ' normal P?tielan (fllianta.} plilci

Ciment de, magnezie Pie~e

Greutatea specfrlca aparcntd

kg/nt"

80'- 140 J50-200

45- 80 150~200 200-300

200 2 ISO 1050 I 100

1.l00 1270

0,035 0,04

0,04 0,045 0,05 0,03 0,8 0,14 0,12

0,6 0,13

0,2 0,19 0,14 0,14 0,15 0,17 0,13 '

0,23 0,23

0,03 0,035 0,04 0,08 0,03 0,04 0,06 0,9 0,12 0,14

Dcnumtrea materfululut

Grcutatea specifici1 aparenta

kg/m'

700

0,03 0,03 0,04 0,05 0,06 0,08 0,14 0,24 0,20

0,40 1,9 2

2, I I

0,07 I 0,13

0,20 0,29 0,40 0,55 0,73 1,07 1,76 1,90

0,05 0,12 1,05 0,16 0,11 0,12 0,10 0,25

0, IS 0,5

50 100 200 300 400 500

1050 I ISO 1150

1 250

917 919 920 100 200 300 400 500 600 700 800 900 970

800 680 900 920

1260 800 I 000

ELEMENTE DE CALCUL'TERMOTEHNIC IN CONSTRUCTII :;;1 INSTALATIl

29

" !

1350 1380 I 150 1350 .1180 I ISO

'1.000":

".

r 210 1320

"

IS"'::' 70 80-1'40 150':':"200 260 80

/', '190

300 2300 ,700 900

Cauciuc burete

Canciue natural

Cauciuc sintetic Caucinc sinb,t: c Ghiat1i O°C

-10°C

-20°C

Zapada

Hirt:e

Carton gudronat Sticla. de geamuri Alcool

Benzin1i

Benzol

Ulei mineral Glieerina Petrol

Apa

T a b-e 1 a 4 (continuare)

Grcutatca Um idltatca, i}~
Deumirca specifiea
matcrialului , aparerrta-, I I , -I I I I r
l<g/m' 2,5 5 I - 10 15 20 25 30 40
'.'
" ! - -
Soluri argiloase 1200 - - ., - - 0,7 - O,S 0,8
1400 - - 0;6 - 0,8 1,00 - -
1 600 - - 0,8 - 1,1 - - -
1 800 - - 1, ] - 1,4 - - - I
2000 - - l,-t - - - - -
I 2400 - - - - - - - - I _ un zid de caramida plin de 12,5 em la interior ~i aIt zid de cara.ni.ida pl in de 12,5 em la exterior (distanja de 12,5 em intre ele fiind ocupata de lemnul !]arpantei), avind supra-

fata 52' tencuit la exterior ~i interior (fig. 7, b); .. -

_ un zid Ia fel ea eel precedent, avind suprafata 5a, dar cu spatiul interior umplut eu

pisla minerala (fig. 7, ,,);

_ idem, avind suprufata 54' dar spat.iul interior ram as gol, en aer (fig. 7, d).

a

b

d

c

Fig. 7, Transmiterea ea.ldurii la ziduri neomogene.

I'npa ce se determinn peutru fiecare porriune de zid'separat valorl le coef ic ient i lor respcctivi de transfer tcrmic, kl' k2, kj ~i k4' valoarea coeficientului global de transfer termic va fi

k Slk1 + 52k2+ Sak,,+ 5il4 51+52+5.+54

b) Pcreti sprepamlnr. Portiunea de zid care formeaza in parte peretele unui subsol {1U este traversata de fluxul de cadurji in mod uniform, intrucit liniile de flux se curbeaza in sus (fig. 8), transmitind caldura spre aerul exterior; din aceasta cauza , pentru aceste portiuni de zid formulele uzuale nu sint valabile.

o formula cu care se obtin rezultate

bune este

k=2,303 1,~h 19 ( 1 + 1,5 kt) [kcaljm 2·h ·grd],

, (34)

[keal/m2·h·grdJ.

(33)

;::; J'i/bso/

in care: Fig. 8. Transmiterea caldurii la

k este coe£icientul de transfer ter- z idur i de subsnl.

mit, in kcaljm+-h-grd ;

A conductivitatea terrnica a zidului ;

h jumatate din diferenta medie de inaltime intre nivelul solului exterior si pardoseala subsolului;

30

ELEMENTE TEORETICE GENERALE

'k

. 0

eoeHeientul de transfer termie ealcu1at pentru un zid presupus eli ~e afla intre aerul interior si eel exterior, asa cum este portiunea de deasupra solului,

Conductivitatea solu1ui nu apare, Hind considerata ea are 0 valoare medie de 2 kea1/m2·h·grd.

Calculul pierderii de ealdma se face pentru diferenta de temperatura intre aerul interior ;;i eel exterior.

Bxemplu, Un zid, de subsol din beton simplu, r cu grosrmea de 0,5 m, netencuit, margine~te un subsol in care pardosealn este cu 3,00 m mai jos decit nivelul soIului exterior.

Se ia ko= 1,6 din STAS 1901.52; h= 1,5 m,

. A= 1,00 keal/m·b.·grd pentru perete exterior din beton nevibrat: rezultd

0.751( ~~s:15 1.5 t75 k=2,303 1,5: 1,5 19 1 (+ 1,5 1,6~.1,5 )=0,69.

Fig. 9. Diagrama de calcul al coefi- in seopul usurarii ealeulului se da ill cientului k pentru ziduri de subsol, fig. 90 diagrams pe care se citeste direct va-

loarea eoeficientului k in functie de ko ~i h.

c) PardoseH direct pe pamtnt, in cazul pardoselilor situate direct pe pamhrt, in hale industriaJe, este necesar sa se fad. 0 diferentiere intre portiunea de pardosealaadiaeenta zidurilor exterioare 91 restul suprafejei , Prima zona, zona marginala, este influentata de temperatura aerului exterior, pe cind a doua zona, Interioara, numai de temperatura solului de sub pardoseala ; este neeesar, deci, sa. se deosebeasca doi coeficlenti de transfer

terrnic, 91 anume: .

- kl pentru zona marginala, in latime de 2 m, adiacenta zidurilor exterioare, care intra in calculul cu diferenta de temperatura intre aerul interior 91 aerul exterior;

- k2 pentru zona interioara, cuprinzfnd restul suprafetal pardoselii care intra in calc?-l eu diferenta de te,mperatura intre aerul interior 9i temperatura solului la mare adincime, ce se poate considera in majoritatea regiunilor tarii de + 7°C; pentru regiunile foarte reci se va considera 0 temperatura a solului mai scazuta, in mod corespunzator,

Valorile coeficientilor kl 9i k2 sint date in tabela 5.

Valorllc coeficientilor k pentru pardoseli puse direct pe piimint

Tab e I a 5.

Incalzire continua Incalzir~ Interrnltentd
Natura pardoseltt Zona mar'f Zona in- Zona mar-I Zona in-
ginala terioara gina!ii. terioara
k, k, Jet k,
Parrrint batut 0,5 1,0 0,8 2,3
Dale de mozaic pe plaea 'de beton 0,5 1,0 0,8 2,1
Asfalt pe pfaca de beton 0,5 1,0 0,8 2,0
Caramizi pe 1at, pe placa de beton 0,45 0,8 0,6 1,7
Caramizi pe rnuchie, pe placa de beton 0,45 0,8 0,6 1,5
Ciment pe beton , 0,45 0,8 0,6 1,5
Parcb.et de lemn pe placa de beton 0,4 0,6 0,5 1,3
'Pavaj de lemn pe placa de beton 0,4 0,6 0,5 1,1 ELEMENTE DE CALCUL TERMOTEHNIC IN CONSTRUCTII !;1 INSTALATII

31

i sta tabela s-au considerat cazurile de inca1zire continua ~i. i~terit ntU ae~atruelt multe hale industria le nu au inealzire de noapte 91 Iipsa

mi en a, In . . .. u ld ..

acesteia Influenteaza mult asupra transmlterll ea urn. .

1 S id r- 0 halii industriala de 60 X 13 m cu incalzdre intermitenta a\'~nd

pardo~:a~::~eu;im~~;:lb:t:n. Temperatura exterioara este de _19°C, cea Interioara de + 18 C,

iar a sohdui de +7°C.

Q=O,6x2 (60+9) (18+19J+l,5(60-4) (13-4) (18-7)=11 3S0 kcaljh ,

d) Tevi eoncentrice. Flwrul t?tal de caldura eare traverseaza un grup de cilindri' eoaxiali este dat de relat ia

Q=ktL(tl-t2) [kcaljh], (35)

A care L este lungimea cilindrilor, in m, jar tl ~i t2 sint temperaturile res-

m .' y " 0c.

pectiv interioara 91 extenoara, ill , 1 rt" d f1 id

Relat ia poate fi folosita in cazul conduetelor de oje ~ranspo n: y u e

calde sau in cazul unor elemente de constructie eu sectiune asemanatoare

(fig. ~~i~area coeficientului de transfer termic ke este data de expresia

.2.. = _1_ + _1_+O'368[lg(1+~) .lg (l+~)][m'h.grdjkCalJ' (36)

kt 2rrYlt(1 2rrY2!X2 A1 A2

In care:

raza interioara a cilindrului inter~or, in m: raza exterioara a cilindrului exten?r, U: m; grosimile peretilor cilindrilor interior ~1 exte-

rior, in m; ..... A

coeficientii de convectie interior 91 exterior, ill,

kealjm2·h·grd; . Y' • Y" ° .' temperaturile intenoa;a ;;1 extenoa::a, ill C!. conductivitapile termice ale matenalelor cilindrului interior ~i exterior, in kcaljm-h-grd.

tl si t2 Al ~i l.2

in expresia valorii lui kt trebuie observat c1i . acest coeficient are dimensiunea kealjm·h ·grd, intrucit se refera la 0 lungime deJeava ~e 1 m, nu la I m2 de suprafaja, cum este cazul la coeficientul uzual k: pentru acest motiv s-a notat acest coeficient eu ke, aratind c1i este cazul coeficientului special utilizat pentru tuburi.

e) Peretl plani en n~~VUl'~Pentru trecerea c1iIdunl prm pereti plani cunervuri (fig. 1~~ se folosesc in general relat.ii

"2

s l

Fig. 10. Transmiterea ealdurii Ia cilindrii coati ali.

Fig. 11. Transmitere~ caldurii prin pere~1 plani cu nervuri.

32

ELEMENTE TEORETICE GENERALE

complicate carev fa~ calculuhgreo i si n~sigur. 0 relatie usor de apl icat pentru acest caz rezulta din constderarea-debitului de caldura , si anume:

In care:

." (37)

~ dUd 1/ 2),4 . 1/' 2f

avm = + ~-·thm 91 m=L ~2_.

0:2 . ).d'

A este suprafata placii eu neglijarea nervurilor' in m":

tl temper;tura interioara considerata ca fHnd cea mai mare, In °C;

te!llper ... atura exterioara considerata ca f iind cea mai mica, In °C;

coef~c~ent~:l de transfer. te~mic, In kcaljm2.h.grd; Gti si Gt2 sint coeficienj.ii .de convectie inter-ior si exterior in

kcaljrn 2·h'grd; .,

A este conductivitatea termica a materialului placii, In

kcaljrn-h-grd ;

s grosimea peretelui, in m;

L Inaltimea nervur ii, In m;

d grosimea aripei, in m :

D distanta dilltr~ IJlallUXile a douaar ipi vecine, In m.

Valorile uzuale pentru tangents hiperbolica sint date in tabela 6,

k

Valorile uzuale pentru til In

Tab e I a 6.

m I th nt m I Lh m m I' thm I
m til ill
., ;

'0.0 0.00 0,8 0,66 1;6 0,92 2,4 0,98
0,1 0,10 0,9 0,72 1,7 0,94 2;5 0,99
0,2 0,20, I 1,0 ·0,76 ' 1,8 0,95 2,6 0,99
0,3 0,29 1,1 0,80 1,9 0,96 I 2,7 0,99
0,4 0,38 1,2 0,83 2,0 0,96 2,8 0,99 J
j 0,5 0,46 1,3 0,86 2,1 0,97 2,9 0,99
0,6 0,54 1,4 0,89 2,2 0,98 3,0 1,00 !
0,7 0,60 1,5 0,91 2,3 0,98 1.3.5. Trecerea eiildurii clltie podur! netncaizne

Aprecierea temperaturii aerului In poduri neincalzite, pe baza de indi-

<Xt St capii din standarde sau alte lucrari

if este admisibifa pentru Iucrari de mica:

Fig. 12. Transmiterea caldur ii la poduri importanta. Pentru lucrari mai im-

neincalaite , portante se procedeaza ill modul urrnator (fig, 12):

-:- se calcu~eaza separ:'lt c~efi:ien.~ii de convectie pentru interiorul podulu i (OCI' OC2 91 oc3), folosmd indicatiile date la paragraful respectiv :

3 _ Probleme noi tn prciect. inst, de !ndilzire

HIDRAULICA CONDUCTELOR

33

_ se calculeaza apoi coeficienpii de transfer termic kp1 kZI k«, respectiv pentru plafon, zidurile laterale ale podului :;;i acoperis; .

_ se calculeaza in functie de temperatura necunoscuta tx din pod trecerea de caldura din interior spre pod si apoi din pod spre exterior prin zidurile podului si prin acoperis:

_ egalarea acestor doua cantitati de caldura permite sa se determine t:z;; o data aflata temperatura tx se introduce aceasta valoarejtn expresia cantitatii de caldura transmise din interior spre pod si se determina astfel pierderea de caldura spre pod.

1.4. HIDRAULICA CONDUCTELOR

1.4.1. Constante fIzicll

La calculul conductelor intervin anumite valori ale constantelor fizice ale fluidelor, care sint determinate pe baza de experimentari. In tabela 7

Tabela 7.

Valorilll eoustantelor fizicil mai importnnte pentru gaze

Greutatea Greutatea Densitatea
Gazul Simbolul moteculara speemea relativa Constanta
(Ia O·C ~i R a gazului
M kgf/Nro' 760 Torr)
Aer - 28,96 ! 1,293 1 ! 29,27
Oxigen °2 32,00 1,429 1,105 26,50
Azot N2 28,02 1,251 0,967 30,26
Oxid de crabon CO 28,00 1,250 0,967 30,29
Bioxid de carbon CO2 44,00 1,.9,77 1,529 19,27
Ridrogen H2 2,02 0,0899 0',0695 420,6
Metan CH~ 16,03 .. 0,717 0,555 52,90
EHlen CzH4 28,03 1,261 0,975 30,25
Propilen C3HIi 42,05 1;915 1,481 20,16
Propall CaHs 44,06 2,019 1,562 19,24
Benzol CeRG 78,05 3,480 2,690 10,86
Amoniac NHa \ 17,03 0,771 I 0,597 49,79
Hidrogen suHurat HzS 34,08 1,539 1,191 24,88
Vapori de apa H2O 18,02 0,804 0,622 47,05 Nota. Greutatea specificii este data. pentru O'C l}i 760 mID H20,

se indica, pe baza celor mai recente determinari, valorile constantelor fizice ale unor gaze mai des irrtilnite i~ practica de proiectare.

1.4.2. Viscozltatea lIuidelor

Viscozitatea constituie unul din elementele esentiale ce Se ia in considerare la calculul conductelor. In cele ce urmeaza se prezinta citeva din rezultatele In urma unor cercetari si verificari recente.

34

ELEMENTE TEORETICE GENERALE

HIDRAULICA, CONDUCTELOR

35

a) Viscozitatea dinamiea a gazelor. Se considera doua placi de marime egala, de suprafaja 5, dispuse paralel la 0 distan~a x, spatiul dintre ele fiind umplut cu fluid. Se admite ca a placa ramine fixa, tar cealalta se mi§ica In planu! ei cu a viteza w. Un strat foarte subpire ramine aderent defiecare placa ; la placa fixa stratul ramine si el fix, iar la cea mobila filmul se misca o data cu placa, cu viteza w. Considerind stratul de fluid dintre cele doua placi Impartit in multe straturi subpiri, acestea se vor misca cu viteze crescind de la zero la w, Intre ele producindu-se forte taietoare care dau nastere la frecari. Se poate considera ca variapia vitezei in straturile dintre placi este liniara. Forta taietoare este proportionala cu gradientul vitezei dw/dx 9i cu suprafata Sa placii. Factorul de proporpionalitats este viscozitatea "fj,

care este 0 caracteristica a fluidului. Forja taietoare va fi ,

(38)

Variapia' viscozitaj.ii dinamice in functie de temperatura t a gazului se determina cu ajutorul relatiei Sutherland:

1fT 1+C/273 gf / 2]

"1)t=1Jo 273 l+C/T [kgf-s m ,

(40)

ill care: 'I]t

este viscozitatea dinamica a gazului la temperatura t CC), in kgf-sjm";

viscozitatea dinamica a gazului la temperatura O°C; _ temperatura absoluta a gazului, ill "K;

- constanta Sutherland (v. tabela 9).

tn sistemul tehnic de unitati, viscozitatea astfel stabilita l]i numita viscozitate dinamica, este exprimata In kgf·s/m2•

tn sistemul de unitati GGS viscozitatea are dimensiunea g-masajcm-s e, = 1 Poise; valorile indicate ill tabelele intocmite pe baza acestui sistem, divizate cu 98,l.dau viscozitatea ill kgf·s/m2.

Viscozitatea dinamica a unui amestec de gaze nu se poate calcula cu ajutorul relatiei simple cu care se determina greutatea specifica a amestecului, Calculul care s-ar face astfel este inexact si in cazul cind amestecul contine si hidrogen, rezultatul este departe de realitate. Se pot obtine valcrisufident de exacte cu formula

(39)

"1)0 T

C

_,'

Viscozitatea dinamica a diferitelor gaze se determina pe cale experimentala. Experienjele shrt foarte laborioase si cele mai recente rezultate obtinute sint date ill tabela 9.

Tabela 9.

Vlscozitnten dinnmieii 7JX lOG. in legr.s/mt pentrn uncle gaze In dilerite temperatnrl

Temperatura ~azu]ui, in ·c 1 Constanta
I Sin:b0•1u1 1 I I I +60 I I Sutherland
Gazul chlmic -10 I 0 +20 +~O +80 +100 C
1,70 1,75 1,85 1,95 2,04 2,13 .2,22 112
Aer -
O2 1,89 1,95 2,07 2,18 2,29 2,39 2,49 126
Oxigen 1,65' 1,70 1,80 1,89 1,97 2,06 2,14 102
Azot Nz
Oxid de carbon CO 1,65 1,70 1,80 1,89 1,97 2,06 2,14 102
Bioxid de carbon COz 1,37 1,42 1,52 1,62 1,72 1,82 1,92 270
H. 0,83 0,85 0,89 0,94 0,98 1,02 1,05 73
Hidrogen CH4 1,02 1,05 1,12 1,18 1,25 1,31 1,37 164
Metan
CZH4 0,93 0,96 1,03 1,03 1,15 1,22 1,28 225
Etilen 0,79 0,85 0,91 0,97 1,09 1,08 322
Propilen CaH6 0,76 Viscozttatea dinamica a gazelor <:_o~bustib~!e co~np.le:re. intervine. ~n special in calculul conductelor de gaze~ dll~ .mdu~t:1~le ~h1m1ca 71 ¥metalurglca. Aceste gaze au 0 compozitie complexa, fund dificil sa se obtma ~ rezultat precis apticind metodele de calcul uzuah;. De ac~e~ este. foarte Impo~ant sa se foloseasca date recente , rezultate din <:_ercetan sp~cIale asupra V1SCOzitatii acestor gaze la diferitele tell1peratur~ cu <:_are. Sl~~ tr~msportate" de obicei prin conducte. in tabela 10 se da a sene de Indicatii ut ile prezentmd

Tab e 1 a 10.

Valorile aproxlmatlve ale vi~cozitiitilor dinnmicc 7J X 106 in kgf·s/m2 pentru unele ga~e combustibile comp1exe In diferite temperaturt

I Greu~o,t~a I Temperatura gazulul , in ·C
Gazul spec if lea -10 I 0 I +20 I +40 I +60 I +80 [ +100
kf/Nm'
Gaz de cocserie 0,50 1,23 1,27 1,34 1,41 1,48 1,55 1,61
Gaz de generator 1,15 1,61 1,65 1,75 1,84 1,93 2,02 2,10
I Gaz de Iurnal 1,27 1,63 1,68 1,78 1,87 1,97 2,05 2,14
Gaz de apa 0,69 1,49 1,53 1,62 1,71 1,79 1.87 1,95 3

in care: 'I]a n

M T. "1)0

este viscozitatea dinamica a amestecului de gaze, in kgf'sjm2; procentul de velum a unui gaz din amestec ;

greutatea moleculara a unui gaz;

temperatura critica a unui gaz, In OK;

viscozitatea dinamica a unui gaz, in kgf-s/m''.

Calculul cu aceasta formula

Tab e 1 a 8. este destul de anevoios si necesita . Vulorilc calculate ale faetorllor din formula mult timp, mai ales cind calculele

(39) pentru diferitc gaze trebuie repetate pentru diferitele

gaze din amestec. Factorii din formula (39) gata calculati pentru principalele gaze sint indicati in tabela 8.

Valorile din tabela se refera la temperatura de O°C a gazulni considerat, dar pot fi folosite si la temperaturi mai mari, eroarea ce se face nedepasind ±2 %.

I 1 0' ~, I VjHTo I Vil1T" 10'~, I
G3zuI ]<gf's/m'
CO2 1,42 116 165
O2 1,95 70 137
CO 1,70 62 105
Hz 0,85 8 7
CB4 1,05 55 58
I Nz 1,70 59 100 36

ELEMENTE TEORETICE GENERALE

rezultatele ce1e mai recente asupra viscozitapii acestor gaze. Este de mentionat ca pentru aceste gaze, constanta Sutherland are 0 valoare medie de circa 120.

b} Viscozitatea einematiea a gazelor. Deseori, m calcu1e se foloseste viscozitatea cinematica, dedusa din cea dinamica, astfe1:

'1=TJ.!L =..:!... y p

(41)

Dimensiunea viscozitapii cinematice in sistemul tehnic este m2/s, iar In sistemul GGS este cm2/s=1 Stokes.

Este de observat ~a viscozitatea cinematica este dependenta de greutatea specifica, ceea ce in unele cazuri complica calculele. Cind se ia in consideratie viscozitatea cinernat.ica este neaparat necesar sa. se precizeze temperatura ~i presiunea fluidului. in tabela 11 se dau valorile viscozitat ii cinematice pentru gaze la diferite temperaturi, 1a presiunea de 760-torr.

Tabela II.

Valorile viscozitii!ii elnemutlee 'IX lOu, in m2/s, pcntru gaze In preslunea de 760Torr

I~

I Temperatura gazulut, la °C
Gazul I I I I I
-10 0 10 20 30 40
Aer 12,50 13,36 14,25 15,16 16,10 17,08
Azot 12,53 13,38 14,26 15,16 16,10 17,07
Oxigen 12,62 13,49 14,40 15,34 16,30 17,29
~idTogen 88,4 94,7 100,2 106,4 112,7 119,3
I-iOXid de carbon 12,41 13,25 14,12 15,02 15,94 16,88
Bioxid de carbon 6,65 7,15 7,68 8,23 8,79 9,38
Metan 13,50 14,48 15,49 16,53 17,61 18,72
Eti1en ~ 6,93 7,46 8,00 8,57 9,16 9,72
Benzol 1,85 2,01 2,18 2,36 2,54 2,72
Amoniac 11,22 12,24 13,10 14,12 15,19 16,29
Hidrogen sulfurat 7,26 7,82 8,40 8,99 9,61 10,24 c) Viscozitatea aburului. Aburu1 constituie unu1 din fluidele folosite pe scara larga in instalatii. Din aceasta cauza, cunoasterea exacta a viscozitatii abum1ui, servind la calculul conductelor, prezinta importanta deosebita, in tabele1e 12·· ·15 au fost cumulate date privind viscozitatile dinamice !Ji cinematice 'ale aburului saturat ~i supraincalzit ,

d) Viscozitatea apei. Apa este curent folosita in instalat ii at it 1a ternperaturi sub !Oooe, cit si 1a temperaturi superioare, In instalatii de incalz.ire cu apa supraincalzita, 1a termoficare etc.

- Pentrutemperaturi sub !Oooe se indica in tabe1a 16 viscoz itaj.ile dinamice si cinematice ale apei.

Pentru alte lichide (In afara de combustibili), viscozitatea dinamica este indicata, in funcpie de temperatura, in tabela 17.

I .

1. ... 3. Curgeren flUldclor in conducte

aj Numarnl Reynolds. Doua curgeri de fluide prin conducte sint asemenea dud sectiunile conductelor sint geometric asemenea, iar rapoarte1e

HIDRAULICA CONDUCTELOR

37

Tab e 1 a 12.

Viscozitatea dinamicii 'IJ a aburulul saturat

Tempe- Presiunea Viscozi- Greutatea
ratura de tatea specific1i
ahu- saturatte dinamic1i
rului kgf/cm" kgf·s/m' kgf/m'
·C
I 100 1 1,23 0,598
110 1,46 1,28 0,826
120 2. 1,33 1,122
130 2,75 1,38 1,496
140 3,7 1,44 1,967
150 4,85 1,50 2,548
160 6,3 1,56 3,260
170 8,1 1,61 4,122
180 10,2 1,67 5,157
190 12,8 1,72 '6,392
200 15,9 1,77 7,857
220 23,7 1,87 11,610
240 34,1 1,98 16,75
260 47,9 2,09 23,74
280 65,5 2,22 33,22
300 87,6 2,35 46,24
320 115 2,50 64,79
340 149 2,70 92,90
360 190 3,03 143,60 Tab e 1 a 13.

Viscozitaten clnematicii v a aburului saturat

Tempe- Presiunea Viscozi- Greutatea
ratura de tatea ct- specific!!
ahu- saturatte nematic1i
rului kgf/cm" mIls kgf/m3
·c
100 1 20,2 0,598
110 1,46 15,2 0,826
120 2 11,6 1,122
130 2,75 9,05 1,496
140 3,7 7,18 1,967
150 4,85 5,76 2,548
160 6,3 4,67 3,260
170 " 8,1 3,83 4,122
180 10,2 3,18 5,157
190 12,8 2,64 6,392
200 15,9 2,21 7,857
220 23,7 1,58 11,610
240 34,1 1,16 16;75
260 47,9 0,864 23,74
280 65,5 0,654 33,22
300 87,6 0,499 46,24
320 115 0,379 64,79
340 149 0.284 92,90
360 190 0,207 143,60 Tab e 1 a 14~ Viseozitatea dinnmica '7) a ahuru1ui suprnineiilzit, in 106 kg! s/m2 .

Presfunea I Temperatura aburului, in ·C
nburulul I 200 I 250 I 300 I 350 I 4.00 I 450 I 500
kgf/cm' f50
1,42 1,62 1,81 2,01 2,2 2,4 2,61 2,84
1 1,85 2;03 2,22 2,42 2,63 2,87
20 - - 2,90
2,05 2,05 2,25 2,45 2,66
40 - - :2,69 ·2,93
2,12 2,28 ·2,48
60 - - - , ·2,72 2,96
2,26 2,32 2,51
80 - - - 2,75 2,98
100 - - - - 2,37 2,54 ,

T:a bel a 15.

Viscozltatea cinematicii 'I X 106, in mils, a aburului supraineiilzit

Temperatura aburului, in 'C ..
Presiunea \ I I I 1 I 4.50 1- 500
ata i50 I 200 250 300 350 400
30,2 37,4 45,S 54,6 64,3 74,S 85,4 96,7
1 7,64 8,73 9,88
4,04. 4,82 5,68 6,61
10 - 3,41 3,92 4,46 5,04
20 - - 2,49 2,94 2,62
1,25 1,52 1,79 2,06 2,33
40 - .,.- 1,61 1,81
60 - - - 1,02 . 1,23 1,42 sa

ELEMENTE TEORETICE GENERALE

Tab e 1 a 16.

Viscozitalile apei la temperaturi piml la looge

Temperatura I Greutatea specific1i: I Viscozitatea . f Vlscozitatea
·c kgf/m' dinamie1i: 'IX 10' ctnemattca v X 10'
kg·s/m' m'ls
0 1000 182
10 1000 133 1,79
20 998 102 1,31
. 40 992 66,S 1,01
60 983 47,9 0,658
80 972 36,3 0,478
100 958 0,366
28,8 0,295 I Tabela 17.

VaJoriIe "\'iseozitiitil dfnamlca "I) X 106 in ],gl s/m2 pentru lichide In diferite temper t .

a UrI
I Greutatea I Temperatura Iiehidului, In ·C
Llchldul specifieR
kgf/m' 0 I 10 I 20 I 30 I 1,0 I 50 r 60
Acetona 791 40 36
Alcool etHic 33 30 27 25
789 181 149 -
Benzol 121 102 84 72 60
879 93 78 66 57 50 45
Glicerina 40
Fenol 1260 - 402800 1528 626
1070 - - -
Piridina - - 1 183 714 486 350 261
983 136 Il4
Sulfura de carbon 97 85 74 - 59
Tetraclorura de car- 1263 44 40 37 35 33
- -
bon 1599 138 115
Tetralina. 99 86 76 66 60
Toluol 978 - - 206 - 133
866 - -
Xilol 78 68 60 53 48 43 . 39
871 93 81 70 62 55 50 45 ~lt~e fOr1:~!efte.t~r1:ie ii de frecare sint egale. Sectiunile din punet de vedere urgerll. m: or.smt asemenea dad. au aceeasi forma eometrica (de ~~emplu c:rcularal §1 rapoartele dintre 1na1timea asperitati~r peretelui si tr~~ d~ smt er~ e: Se iau dreI?t marimi caracteristice pentru forma secunn dla~etru ,lar pentru miscare viteza medie w Curgerile vor fi ase

menea aca .-

d1w1Yl = d2w2yz •

7Jlg 7i2g

Aceste. rapoarte reprezinta valoarea numarului Reynolds (Re) care are deci

eJr]presla . .

Re= wdy =.!!:!!....

~1jg 'i' (42)

In calculul conducte;or s~ rec?manda sa se foloseasca prima formula ~ Iui ReYf~lds, care ~ontme .Vlscozltatea d.inamica lj, deoarece aceasta este m genera ependenta numai de temperatura si nu de greutatea specifica.

HIDR.AULICA CONDUCTELOR

39

La conducte parcurse de gaze este util a se referi la starea norma.la , pe baza ecuapiei de continuitate indicata mai jos, ill care'Tndicele zero se refera la starea normala O°C si 760 torr:

wywoYo'

Se obtine, astfe1:

Re= woYorl. .t)g

Daca se introduce debitul V D' in Nm3jh, se obtine

R 36 voYo ' e= lO~d'

iar daca se introduce debitul G, in kgf/h, se obtine G Re=3610~d .

(43)

(44)

(45)

Valoarea 106lj se poate lua direct din tabelele date anterior.

b) Curgere Iaminara si turbulenta, Se considera ill interiorul unei conducte 0 por1:iune de Iungime finita L (fig. 13) plina cu fluid ill miscare. tn cazul curgerii laminare fluidul aluneca ill conductii in straturi cilindrice, intre care se exercita fortele de frecare. Din cauza acestei frecari intre straturi, fluidul curge in. axa conductei cu viteza maxima, pe cind la perete, datorita aderentei fluidului de materia Iul conductei, viteza este nula,

Conducta are diametrul de 2 r. Se considera stratul cilindricaxial cu diametrul 2x. Asupra .porj:iunii de fluid actioneaza urmatoarele forte:

- Iorta taietoare t1P .. x2;

dw

- forte de frecare ''1L27tx dx J conform formulei (38).

Egalind cele doua forte se obtine

L dw

-t1P1tX2=lj 21tx(G"'

Semnul minus este .introdus datorita faptului ca ce1e doua forte lucreaza ill sensuri contrare. Rezulta

dw sr»

dx = - 2")jL •

Integrarea acestei expresii da: ' (W W= _ b.P ex xdx

J 0 2"1)L J,.

. b.P (

w=_(r2-x2). 46)

41jL

De aici se vede ca viteza ill~secj;iune var iaza dupa 0 parabola, notata cu P in fig. 14.

L

Fig. 13. Curgerea Iaminara.

Fig. 14. Varia~ia vitezei:

P _ reglrn laminar; l' - regim turbulent.

40

ELEMENTE TEORETICE GENERALE

Maximul de viteza, pentru x=O, este

AP .

Wma~= 41)L r2.

La distanta x de axil, viteza este

iar viteza medie este wm=0,5 Wmaz.

Din aceste relatii se deduce pozfjia stratului cu viteza medie:

0,5 Wmaz=Wma~ [1- ( ; fJ;

r

X= 1/2=0,71 r ,

x 1

-=--.

r "1/2

(49)

. pad. se ia in considerare aceasta distanja nu de laaxa ci de la peretele jevll, a~a cum este corned de masurat in cadrul instalat.iilor, se obtine valoarea

wm=0,29 r sau wm=0,145 d,

Prin urmare , la curgerea laminara viteza medie se obpine introducind tubul Pitot la distanta 0,145 d de la perete, .

Curgerea laminara a~~re foarte rar in eadrul lucrarilor de instalapii, Ea se poat~ produce nun:a1 in conduete de diametm foarte mic, sau la liehide eu mare viscozitate, prm urmare la numere Reynolds mici,

Tree~rea de la curgerea Iaminara la curgerea turbulenta T (v. fig. 14) se produce m gener~l cin~ nw;naml lu.i Re.ynol?s ajunge la valoarea 2300 prin er~~terea treptata a ~ltez:l, v uneon cl~.l~r ;;1 la valori :nai !llici; se poate chiar ca c;u:_gerea laminara sa s~ m:_njma la ere§ter~a vitezei si peste Re= -2300, pma Ia 0 valoare superroara 1a care se stabileste apoi regimul turbulent.

Viteza critica este pentru ariee cur 2300v

gere wX=-d-·

in timp .. ce la curgerea.laminara viteza este totdeauna 0 parabola, in eazul curg~rll turbulente diagrama de viteze are forma de eurbe ale carer

forme depind de valoarea lui Re (fig. 15). _

. ~u c.lt valoa~ea ~ui Reeste mai mare eu attt forma curbei este mai aplatisata, vitezele diferitelor straturi tinzind sa se uniformizeze , La conductele c';1 per~tele inte:ior_f~arte rugos, inf!u:nja numarului Re asupra fonnei curbei vitezei este mal mlc~; f?rma._ c~bel, in acest caz, este mai ascupita. Independent de forma curbei vitezei, in cazul curgerii turbulente, care este cazul gener3.;1 al t~turor conductelor folosite ill instalapii, viteza medie se gaseste !a a distanta de 0,12 tl de la perete; prin urmare, masurarile eu tubul Pitot in conducte se vor face la aceasta distanta, independent de valoarea lui Re ;;i de marimea rugositapii conductei.

(47)

(48)

1~'t'1

-

.

!

HlDRAULlCA CONDUCTELOR

41

o problema care prezinta interes practic este ~i- aceea de a sti cit est~ de mare zrosimea stratului . laminar care adera la perete, In cazul curgern turbulent:; s-a stabllit.,ca grosimea acestui strat poate fi just apreciata cu formula lui Prandtl:

a 34,2

ff = (O,5~e)O.875 ' (50)

in care a este grosimea stratului laminar, in aceleasi unitati ea si d:

1,0

0,8

~ ~ ;;;- ~ ~ ~t--.
3'0 /
~ V ~/ " ....... ~
# I \ ~
((/ / \ 1\'
/ \
7 , \ \
I \
I \
leu '!Jere \
\
I lum/nura
I \
Curgere- \
I 'urbu/enlu: \
I 1) Re~4·tOJ
I 2) Re ,lfI0'103 \
" 3 Re=J 'lfD-fO \
I \
I as

0,2

Fig. 15. Curbe de viteza Ia curgerea Iaminara !ji turbulenta..

Cu cresterea numarului Re, grosimea s~ratului laminar scad~ reped~ .

Pentru valorile curente ale diametrelor 91 vitezelor, Re are valor] de ordinul 400000, iar a ajunge la 'valori de ordinul 0,1 mm, fiind In majoritatea cazurilor inferior inaljimii asperitapilor. Rezulta ca ~a calculul co?-duc~elor pentru instalapii nu este cazul sa se jina seama de grosnnea stratului laminar, care are importanta numai in cazul unor calcule de precizie mare, cum ar fi cele pentm transmiterea caldurii.

c) Curgerea liehidelor. Lichidele pot .fi ... consi~erate fluide ~c?~presibile in domeniul de presiuni uzuale, mentinindu-si greutatea specified constanta. Ecuatia lui Bernoulli pentru lichide considerate incompresibile si curgind prin conducte fara frecare se poate scrie astfel:

P w2 _

-+H +-2 =const,

y g

(51)

42

ELEMENTE TEORETlCE GENERALE

ill care: peste presiunea aplicata fluidului, ill kgfjm2;

y greutatea specifica a fluidului, ill kgfjm 3;

H energia de pozipie reprezentfnd loaItimea masei de lichid considerata fata de un plan orizontal de referinja, In m;

W viteza fluidului 10 conducta, In mjs;

2g energia cinetica rezultata din miscarea lichidului ill conducta, In m ;

g acceleratja caderii libere, 10 mJs2.

Ce1e trei componente ale energiei totale a lichidului pot varia, dar atit timp cit nu intervine un schimb de energie cu exteriorul, suma lor ramine constanta. Pentru doua puncte (1 si 2) de pe conducta se poate scrie

. ~ 2

h-Pi+H -H +WI-W2=O

y 1:1. 2g ,

(52)

ceea ce arata ca orice varia tie 10 valoarea uneia dintre energii se traduce In variatia alteia, astfel loelt valoarea energiei totale sa ramilla constanta , Energia totala se exprima 10 kgf·mjkgf sau mai simplu in rnetri.

Ipoteza simplificatoare a curgerii fara frecare nu este reala, Pentru scopul practic urmarit, pierderile se vor putea determina 'in modul aratat mai jos.

Se considera pentru simplificare cazul curgerii unui lichid irrtr-o conducta orizontala de lungime L(m) si diametru d (m) constant. Se admite ca 1 kgf din lichid umple conducta pe 0 lungime f).L, adica:

1'Cd2f).Lyj4=I kgf.

Suprafata interioara a conductei in contact cu acest Iichid este S=rr:dM. Din relapiile de mai sus se deduce S=4/dy.

Forjele de frecare pro due un efort de taiere .. (kgfjm2L astfel incit rezistenja totala va fij

·R= .. 5=4 -r /dy[kgfjkgf].

Pentru a se asigura curgerea fluidului pe lungimea de conducta L va fi nevoie sa se cheltuiasca 0 cantitate de energie

E=RL=T 4 Ljdy [kgf-m/kgf].

Efortnl de taiere este proportional cu energia cinetica, deoarece acesta produce 0 frinare a miscarii. Acest efort se noteaza prin expresia

. wn

4T=A--=r., 2g

In care .It. este coeficientul de frecare (adimensional).

Lucrul mecanic cheltuit pentru frecare devine

w2y L L w2

E=A -_ -=A-- [kgf-m/kgf],

2g dy d 2g

HIDRAULICA CONDUCTELOR

43

Acest lucru mecanic cheltuit corespunde pierderii de energie A'!::_ ~ = PI-PI [kg-mjkgf]

d 2g y. .

sau respeetiv pierderii de presiune

P -P -A..!::... w2y [kgf/m2]. (53)

1 2- d 2g

Daca conducta nu este orizontala urm.eaza sa se tina se~ma.de d~erenta d nivel H -H intre punetele initial §i final ale conductei, ~~u: adaugarea

e . t 1 .. 2plus (H -H ),'{ care poate avea valoare pozftiva sau nega-

unut ermen ill 1 2'.

t iva, astfel incit relapia (53) devine

L w2y . (H H ) [kgf/m 2J, (54)

P P -1..- ... _-+ 1- 2 y

1- 2- d 2g

care da pierderea de presiune pentru orice conducta de diametru constant,

cu capetele la niveluri diferite. . . . .

d) Curgerea gazelor. Se considera :;;i In aeest caz , pe~tru s1ml?liflcare, o conducta de diametru constant, or~ontala ~e toata lU!1g1mea~ 1?!ln 5urge-

1 . Al conducta apar pierderi de presmne datorite frecarii. Ca~erea rea gazu Ul n .. . ti v' a vitezei Intre de presiune provoaca detenta gazului §1 respec IlV mar:_re t' g'reuta-

d w t 1 si 2 (fig 16) viteza creste de la WI a W2, ill Imp ce; .

oua PUUif7 ~ 'fd de l~ ''{ la v Intre aceste marimi, ecuapia de continuitate

tea spec lea sea e 1 .. 12'

a materiei conduce la relatiile

P y.w_.1!..

wy=const - =-~1--

, PI Yl Wl Y

Din aceste relatii se deduce:

Y·"'· w1P1

y=-t; ~l =:»:

Se aplica ecuat ia (53) pentru un element de lungime dL:

. w2y

dp=-"Ad2g dL,

I . fiind impus de faptul ca 10 realitate dp este 0 scadere de pre-

semnu mmus . . A I . marimilor w M y

siune si nu 0 cre~tere:. In ~ceasta rel~j:e, prln.m ocuirea

cu valorile din relatiile (05), se obtin:

(55)

2

..l...dP=_AW1Y1dL

Pl d2g

Prin integrarea acestor relatii se obtine

_l_[P'PdP = _ A Wlrl [0 dL,

PLJp, d2g h

44

E~E_MENTE TEORETICE GENERALE

din care se obpinerelatia generala

pi..,...p~ "L 'w2y ,

~= d ~/ [kgf/m2]. (56)

Aceasta relatie se poate aplica princ~pialla orice cur"gere .de gaze lji vapori

~ prm c;:onducte, atrta tunp cit nu apare

I:i:. 0 schimbare de fazii ,

t Dn: ecuatia (56) se vede ca scaderea

de p:es~une nu mai este Iiniara ca tn ca-

zulllchldel~r, ci.are loc dupa 0 parabola. Creljte.re~ '~'lte~el, de asemenea nu mai este l.mlara, ,C1 creste la inceput mai in-

cet lj1 s~re" fmele conductei mai repede. . J?aca ~tre p,?llctele initial lji final Fig, ,16., Di~grama variapei ptesiunii eXlst~ 0 diferenta de nivel, ecuapia (56)

§l vitezei in. conducte de gaze. tre~U1t; completata cu presiunea rezultata din aceasta diferenja , lji anume:

pi-p~ _ "Lwhl H(

2Pl - d2g ± Y-Ya) [kgf/m2J,

in care: Y este greutatea specifics

.in kgf/m3; medie intre punctul initial lji final,

diferenta de nivel :in m "

, 'J

greutatea specified a aerului m kgf/ 3

, m.

Este de observat di efectuar III .

gre?aie decit cu formula simpla a e~a~a c;.?-1: ~r eUd aceast.a relapie este mai

aplica totusi atunci cind caderea d ern. miare e presl"?-De, ~are se poate din presiunea totala, sau in cazul eapr~slune este num.al 0 ,mlc~ fractiune Pe baza acestei considerapii se poat~ :! or saut akurulul de Joa~aApresiune. de raportul dintre caderea de presiune =- ~e. 0 a ~e calcul, tmmd seama si de gradul de precizie cerut. a isa ljl presmnea totala disponibila

e) Coeficientul de rezistenta . f ~

formule au fost date mliter t prm . reea~e ,A, Un numar foarte mare de

coeficientului de frecare, a ura de specialitate pentru expresia valorii

. ~ In regim laminar, valoarea coeficient I . W A. . '. :

bila pentru orice rugozitate a r . U UI ram.me ~=64/R~ ljl este vala-

avea filet interior' cum este ca ~; etelui c~nductel, chiar daca conducta ar petroliere. Cu er~ljterea valorfi . ll?-0r con ucte de tran.sport pentru produse scade pina la limita maxima de l010~;6 ~aloarea coef1cien~ului. de frecare curgere si ~ranzitia la regimul tu;bule~t, a care apare regimul instabil de

In regnn turbulent trebuie f~ tW d bi '

si perete rugos. Daca ere 1 acu a 0 eose Ire neta intre perete neted

destul de mid, astfel &'dt t~: d:t~ perfect ~eted, sau da~a as:perita~i1e sint tele au valoarea minima tot .p ljes~ fost;nea str~t~IU1lammar, rezistenlaminare. ' Uljl nu srn atIt de micr' ca In cazul curgerii

___ CO{1dllc/u

f

z

(57)

H

Ya

I

HIDRAULICA CONDUCTELOR

45

Variatiile de viteza continue lji iu toate sensurile dan nastere fortelor de acceleratie. care consuma din energia disponibila.

Pe baza experimentarilor efectuate s-a dedus formula Prandtl-Karman

pentru coeficientul de rezistenta prin frecare in tevi netede:

1 ReV-'::"

V): .=2 log"2,51' (58)

Din aceasta relapie rezulta ca pentru regimul de curgere turbulenta, in cazul tevilor. cu peretele neted, eoeficientul de rezistenta este dependent numai de numarul1ni Reynolds, ca si in cazul curgerii laminare.

Conducte netede fara asperitati pot fi considerate cele din sticla, din

alama foarte fin trasa ~i cele din mase plastice.

'revile obi~nuite din otel ~i cele din fouta au asperitat! chiar din fabri-

catie. Aeeste asperitati se maresc cu timpul prin oxidare (ruginire) ,depozite de saruri etc., a.stfel incit toate conductele trebuie considerate ca avind pereti rugosi. La conductele de gaze apar pe Imga rugina ~i depozite de praf, de parafina ~i de alte substante antrenate de gaze din generatoare. 0 evaluare a ina1timii acestor asperitati este dif icila ~ se poate spune numai

ca aceasta este independenta. de diametru.

tn cazul conductelor uzuale, la care asperitatile exista totdeauna, valoarea

coeficientului de rezistenta prin frecare depinde de raportul tntre inaltimea acestor asperitati si diametrul conductei. Pentru comoditate, ill' calcul s-a considerat raportul invers dlK, in care d este diametrul conductei, in m, iar K este 1naJtimea asperitati1or, in m, si s-au fixat legile de curgere pe baza unor experiente facute cu tevi la care s-au aplicat asperitati la interior (nisip) cu maltimea cunoscuta- Masurile facute de Nikuradse, aplieate la un numar foarte mare de cazuri au permis stabilirea urmatoarei legi, aplicabila

1n majoritatea cazurilor:

(59)

d

(2 logK+1,14)2

111 care ~lK este inversul valorii asperitatii relative KId, Cu aceasta relatie ar fi usor de stabilit valoarea coeficientului de rezistenta prin frecare, ius a dificultatea consta 1n evaluarea inaltimii asperitatii K, 0 indica~ie asupra valorii de luat ill consideratie pentru K este data ill tabela 18.

in diagrama din anexa I sint indicate doua curbe punctate dupa Nikuradse stabilite pentru conducte, in interiorul carora s-a introdus nisip cu grauulatia cunoscuta. Curbele pline sint trasate dupa masurari facute la conducte uzuale 1n serviciu. Pentru aceasta se recomanda relatia

Colebrook:

1 ( 2,51 K)

";-':: = - 2 log ReV:;: + 3,71d ;

(60)

$i aceasta relapie confine marimea A implicit lji trebuie rezolvata prin a pro ximapii succesive- Domeniul de valabilitate al acestor curbe se Intinde pina la zona delimitata de 0 curba avind ecuatia

(61)

46

ELEMENTE- TEOR.ETICE GENERALE

Tab e 1 a 18.

MaterialuI conducte!

Vnlorile lniillimii nspedhifii K pentru dUcrite conducte

Starea perctelui

Condncte de alama san de cupru Conducte din tevi de otet trase Idem, sudate

Idem

Conducte de gaz, din otel

Noua Noua

Nona, bituminata Folosita, usor Iuginita

Dupa mai mnlti ani de folosire

Ruginita tare ~i cu depuneri

Cu depozite de gudron Rnginita

Dupa felul nitnirii Noua, bituminatii Nona, nebituminatii Folosita, ruginitii Partial cu depozite

Cur1itata, dupa mai mu lt] ani Noua

Nona

tc mm

° -0,002 0,02-0,05 0,05-0,15 0,15-0,5 0,5 -1,0

(valoare medie) 1,0 -3,0

1,0 -2,5 1,5 -3,5 1 -8 0,1 -0,15 0,25-0,5 I -1,5 1,5 .-3,0

i.s 0,2 -1 0,2 -0,8 0,1

HIDRAULICA CONDUCTELOR

47

Idem

Conducte din ote1 pentru gaz din cocs

Conducte din ote1 pentru apa Conducte din otel nituite Conducte din fonta

Idem Idem Idem Idem

Conducte din lemn Conducte din beton diferite Condncte din azbociment

trasata in anexa I cu linie-punct ~;i care arata ca acest domeniu se iutinde pina la zona unde raportul d/K devine constant. in parte a dreapta a acestei curbe, A devine constant si independent de Re. Urmeaza, deci, ca pentru caleulul corect al unei conducte trebuie sa se aleaga mai intli valoarea rugozitaj;ii K 9i apoi valoarea Re. in acest fel se creeaza 0 baza sigura de calcul fara. interpretari gresite. 1n orice caz , aceasta metoda este mai justa decit adoptarea de formule empirice.

Experienta si studiile facute 1n conditii speciale cu anumite Huide si In anumite conditii de temperatura. au condus la determinarea unor valori ale coeficientului A valabile pentru acele fluide in anumite domenii de

presiune ~;i de temperatura. -

Pentru conducte de opel folosite la apa de + 12°C (cazul retelelor subterane de distribupie) este indicata formula

A=0,035Vh -0,125, (62)

in care Va este debitul de apa transportat, in math.

Formula este valabila pentru Re=150 000 d, respectiv w=150 000 v §i w>0,185 m/s. Pe baza formulei (62) s-a intocmit nomograms de calcul

din fig. 17, . .

Pentru evaluari sumare si rapide se pot folosi urmatoarele formule vala-

bile in cazul apei red:

Pl-;_P2= 1,5 :2 , pentrud~0,02 m(A~OJ03); (63)

Pt-;_P2 = :2, pentru d~O,lO m (A~OJ02); (64)

Pl-;_P2 = 0,7 ~2, pentru d~l m (~~O,014). (65)

. , " t pip presiunile inij;iala §i £inal~,

Aceste formule, l~ carefsl-a~dnlot:'l ;u ml/~ e~ d _ diametrul conductei,

gfJ 2 W viteza Ul U U1, ill, w • • t'

in k m J eu -. d tei in m permit evaluan aproxima lye

A i eu L - lungimea con uc er, . '

ill m 9 bui ~ urmeze un calcul mal exact.

dupa care tre uie sa

lJebi/f// m¥1i cpa de (cot

Jcartfe se /o/asesc (lslfei,

f), cu Vhf

[)2 ClI I'l7z

17 Nomograma pentru calculul conductelor de o~el pentru

Fig. . apa. de + 120C.

'T ". talafii (de exemplu apa calda) sint

Pentru alte fluide U~1 izate ill :~s ule de valori A si tabele de calcul

date la eapitolele respectlvelta~~le xp91 e~:entate special eu fluidul respectiv. pentru conducte b~zate pe va on ,e

48

ELEMENTE TEORETICE GENERALE

.f) Rezistente Ioeale.Jn af~ra de pierderile prin frecare mai a par pierderi de presrune la toate piesele speciale ale conductei, cum sint: coturile teurile r~mificatii1e §i diferitele armaturi. Rezistentele opuse de aceste pie~e provi~ din urmatoarele cauze:

- dezlipirea vinelor de fluid de perepi:

- producerea vlrte.jurjlo: d~n cauza. schimbar~i de direcpie ;

- consumarea unei partl din energia de presiune pentru erearea acce-

le~atiei .ne:esare la e~e§terea vitezei.. . . ¥ • <,

Aceste pierderi smt proportionale cu energia cinetica. Fiecare fel de rezistenta locala are un coefident de reaistenja, determinat ill majoritatea cazurilor e~perim~nta~ si numai ill putine cazuri prin calcul. Sint accesibile cal- . r culului numai rezistentele locale ce apar prin schimbarea formei si dimensiu-

nii sectiunii de curgere, pastrindu-si tnsa directia de curgere neschimbata ,

Pierderea de presiune prin rezistente locale este

t1P= ~ ~:y [mm H:P sau kgfjm2] ,

(66)

in care: 1; este un coefident numeric adimensional;

w - viteza fluiduIui, in m/s;

y - greutatea specifica a fluidului, in kgfjm3;

g - acceleratia caderii libere, ill m/s2•

. 1_?tre c~eficientul de rezistenta Iocala si eel de rezistenja prin frecare

~ffi~~~m .

·L

?;=A"(l' (67)

care. indic~ lungim~a de condu~ta dreapta echivalenta, din punct de vedere al pierderii de presrune, cu rezistenta locala respectiva,

Cur be !ji coturi. Rezistentele locale din conductele cele mai des infilnite sint provocate de schimbarea directiei de curgere, adica de curbe si coturi.

o regula precis a pentru a deosebi coturile de curbe nu exista: se admite conventional ca se considera cot a deviere a directiei ell ajutorul unei piese la care raza de 3urb~a es~e m_aximum egaUi. cu d~ametrul conductei ; pentru raze de curbura mal man, piesa este considerata curba.

. Rezistent~ apare din cauza virtejurilor ce .iau nastere prin deslipirea vmelor de fluid de perepi, precum si din cauza variatiei de viteza care necesita consum de energie pentru accelerare,

1~ tabela .I~ (c~ indicatii.le di~ fig. 18-21) sint prezentate 0 serie de valor i ale coeficientilor de rezistenta locala pentru curbe, coturi si compensatoare de dilatatie, obtinute prin cercetari recente efectuate la laboratoare1e spe~ia~e ~ de hia:odinamic~. 1n capitolele refer ito are la transportul aerului, se indica valonle determinate experimental pentru piesele care intervin ill instalatiile de ventilatie,

+n ta"J;lel.a 1.9 a:r.are 0 difere~ta 1n ceea ce priveste modul de executie.

S-au folosit indicapiilede neted :;;1 aspr«, care nu trebuie intelese, ca la conduete dre~te, in rap<?rt cu ru~ozitatea :onductei, ci mai mult ca 0 apreciere a modului de executie ; se va intelege ca un cot este neted, daca este execu-

HIDRAULICA CONDUCTELOR

49

tat cum t, fara bavuri si nepatriviri cu tevile, si aspru i in caz contrar. Aceasta diferenpiere este necesara, datorita faptului ca neregularitatile interioare rezultate dintr-o 'executie neillgrijita au mare .importanta pentru valoarea coefieientului de rezistenta locala.

~ ~ ~
0 b c .~

d

~ -. ~~ ...

e f 9

Fig. 18. Curbe I}i coturi (v. tabela 19).

{]

b

G

Fig. 19. Coturi duble (v. tabela 19).

a

b

b

c

. a

Fig. 20. Coturi bruste (v. tabela 19).

Fig. 21. Compensatoare [v , tabela 19).

Teuri ~i ramiJicajii. Reziatentele locale ill aceste piese depind deraportul diametrelor l]i de sensul curgerii; astfel, daca cnrentii de fluid se despart sau se aduna, rezistentele depind de unghiu1 pe care ramificatia 11 face eu conducta dreapta. La teuri s-a constatat ca rezistenja este proporpionala cu energia cinetica si, intr-o mica masura cu Re. Pentru teuriau fost stabflitl coeficientii de rezistenta prezentapi in tabela 20, cu indicatiile din fig. 22 l]i 23. Din tabela rezulta ca unii coeficienpi au valori negative. Aceasta se expl ica prin faptul ca in anumite condipii curgerea fluidului are efect de ejecpie si provoaca a sucpiune astfe1 ea in loe de pierdere de presiune apare

4 - Probleme noi tn proieee. Insr, de !ndllzire

50

ELE¥ENTE, TEq~Tlq:. 'Glj:NER,Al:E

HIDRAULICA CONDUCTELOR

51

Valorile coelicienlilor de ~ezlst~nlii locala ~ pentru curbe e tu· .

<, Ta bela 19.

un plus de presiune. Valorile astfel rezultate eu semnul minus urmeazasase scada din pierderea totala de presiune. .;. :'; I

S-au facut experiente eu diferite forme de teuri (fig. 24), dintre care unele au fost considerateca ar fi avantajoase. Rezultatele sint indicate in

tabela 21.

, 0 rr !;II eempensateare.
I Curba. din'tead indoita. san cot sudat in executie netedli (fig. 18, a)
8, tn grade I 15 I 22,5 I 45 I 60 I 90
R d 0,03 I 0,045 I 0 14 U 19 I u,21
R=2d 0,03 0,045 0;09 0:12 0,14
R=4d 0,03 0,045 I 0,08 0 10 I 0,11
R=6d 0,03 I 0,045 0,075 0:09 0,09
R= 10 d 0,03 0,045 0,07 0,07 0,11
Pentru exeetrtie aspm valorile se majoreaza cu 100%
Curba din trei segm.ente sudate (fig. 18, b)
6, tn grade I 15 I 22,5 I 30 I 45 I 60 I 90
Num(iru1 de sudnri I 1 I 1 I 2 I 2 I 3 I 3
~
0,06 0,08 0,1 0,15 0,2 0.25
Curba. de 90· eu cute (fig. 18, c) ... ~-0,4
Curbe de 90· din +ontii tunJ.at1i
Dlametrul, in mm I 50 I 100 \ 200 I 300 I 400 I 500

~ 1,3 1,5 1,8 2,1 2,2 2,2
Cot din dona segmente sudate (fig. 18, Ii)
8, In grade I 22,5 I 30 I 45 I 60 I 90
Neted I 0,07 I 0,11 I 0,24 I 0,47 I 1,13
Aspru 0,11 0,17 0,32 0,68 1.27
Cot din trei scgmente sudate (fig. 18, e.)
ua I 0,71 I 0,943 I 1,174 I 1,42 I 1,86' I 2,56 I 6,28
Neted I 0,51 I 0,35 I 0,33 I 0,28 I 0,29 I 0,36 I 0,40
Aspru 0,51 0,41 0,38 0,38 0,39 0,43 0,45
Cot din trei segmente eu schirnbarea directiei (fig. 18, f)
ua I 1,24 I 1,67 I 2,37 I 3.77
Neted I 0,16 I 0,16 I 0,14 I 0,16
Aspru 0,30 0,28 0,26 0,24
Cot din putrutsegmente (fig. 18, g) pentru l!d=I,7 ... 6:
. neted .............. ~=0,15 ... 0,2
aspru .............. ~=0,3 ... 0,4
Cot dublu intr-un plan cu sens unic lfig. 19, a)
~=2 ori coeficientuI cotului simplu respectiv.
Cot dublu in doua ptauuri perpendiculare (fig. 19, b)
~=3 ori eoefieientul cotului simplu respectiv.
Cot duhlu pfan eu sens inversat (fig. 19, c)
~ = 4 ori eoefieientul cotu1ui simplu respectiv.
Cot brusc cu flau.!}e (fig. 20, a) ...•... ~=2,5
Cot bruse dublu (fig. 20, b) "' • .L:=3
Cot brusc dublu cu flanse (fig. 20,.(;) ..... ~=4,5
Compensator (fig. 21,.a) ...•. ~=2
Compensator lira (fig. 21, b):
- exeeutat din ~eavii netedii ... _ .~=0,7
- executat eu cute ...... _~=1,4 to

o,Z 0,4 0,0 (J8 Ruporlul debilelor, CrlCt

Fig. 22. Grafieu1 lui ~ pentm teud eu separarea curenttlor.

(JZ WI D,B IJ8 Ruportul deoi/elo!' GriSt

Fig. 23. Grafieu1 lui ~ pentru tenri cu

unirea euren~ilor:

Tab e 1 a 20.

Vnlorilc coellcientului de rezlstenp110calu pentm teuri

Separarea eurenttlor (fig. 22) Un lrea eurerrtf lor (fig. 23)
Raportul I ramificare la I ramlficare la
debitelor ramificare Ia ramificare la
90· 45· 90· 45·
GrlGt tr I til: I t, I til: I t, I til: 1 tr I ttl
0 0,95 0,04 0,90 0,04 -1,2 0,04 -0,92 0,04
0,2 0,88 -0,08 0,68 -0,06 -0,4 0,17 -0,38 0,17
0,4 0,89 -0,05 0,50 -0,04 0,08 0,30 0,00 0,19
0,6 0,95 0,07 0,38 Q,07 0,47 0,41 0,22 0,09
0,8 1,10 0,21 0,35 0,20 0,72 0,51 0,37 -0,17
1 1,28 0,35 0,48 0,33 0,91 0,60 0,37 -0,54 Din aceasta tabela se vede ca formele a si b sint cele mai dezavantajoase iar !_1if_sinLc.eJeJnaLb.une_Forma g nu prezinta interes neavind avantaje ~i reprezenti:nd 0 cheltuiala insemnata 9i inutila In plus.

Armiituri. Pe baza celor mai recente cercetari s-a intocmit 0 tabela de rezistente 'locale pentru diferite piese de racord si armaturi montate pe conduete. Este de observat ca valorile acestor rezistente depind de foarte multi factori, ceea ce face dt diferite experimentari au dus si la rezultate diferite.

2

52

ELJ;:MENTE mORETICE GENERALE

!~ ta?ela 22 sint indicate; unele valori obtinute tn laborat

ttle ;n vane. )'. a or, pentru ven-

. 1n general rezfstentele locale nu sint dependento de w •

In citeva eazuri izolate s-a putut determina 0 d d ~~arul Re;],numal

, . . epen en,..a de acest numar.

~.~~

.~ ~ ~E£tt $-Hs

Fig. 24: Diferite forme de teuri.

CoeUcienlii de rezistcntli IocDJii ~ p t t . Tab e I a 21.

• en ru Curl de diferite forme (lig. 24, a g)

Forma ) II I b I c Ide

g

0,73

Varia!ii de sectiune· Spre db' d ficienfii .

pentru piesele enumerate mai s:~se m::. e C?~ lclentl~ de rezistenja Iocala,

de sectiune fara schimbare de di ' c~eflclentll ~~. reztstenta pentru variapii Acest ealcul se poate face tinllid irectie ~ curgern sl~t accesibili calculului. lui Bernoulli. In cele ce urmeazt:m~ d ~ !eore~allmpulsului 9i de ecuatia cazuri mai importante.de -piese cue 1ll. 1~~ mdo u ~e calcul p. entru dteva

. . . Vanayle· e SeCY1Une.-._ ..

Ta bel a 22.

Valorile cOlllicientilor de rllzlstenta Iocalii po t

tIl

. n ru ven e ~i vane :
I Tipui de ventn I Diametrul. in rom
san de vana
50 I tOo I 20(1 ) I
300 400
Venti! de treeere
Venti! de colt 5 5,4 6,3 7 7,7
Venti! ell scaun oblic 3,3 4,1 5,3 6,2 6,6
Vana simpla 1 0,6 0,6 0,6
0,6
Vaua eu tuburi de eonducere 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5
0,3 0,3 0,3 0,3 0,3 I . 1 ngustare bruscd de seetiune Se . d W W

culara e~re ~i schimba brusc s~ctiu~~:S\ e;a .0 cln~ucta d~ s:ctiune. cirdar de diametru mai mic, ca ill fig. 25. '. 0 crrcu ara, coaxiala cu prtma,

Curgerea se produce du W d A • ~

se aduna, Iasilld tn unghiuf~ cumt~e .-:e e m!lgur::; -:~ele de fluid se string, vlrtejuri stationare Du v ngus arll.o zon~ Zl Iipsita de circulapis dar eu

de fluidl~i contin~a dr~~~f~~ed!r~~ secbt11.ut_;efa dve lngus!are, particulele

ecpie 0 rca ata de axa, provocata de

HIDRAULICA CONDUCTELOlt

53

stringerea vinelor, formind un ,,£Us" de fluid cu 0 sectiune minima 50' la 0 oarecare distanta dupa trecerea prin ingustare. in spapiul dintre acest fus si peretele eonductei se formeaza de asemenea 0 zona fara circulatie zoo Cele doua zone Zl si Zo conpin virtejuri de fluid cari constituie rezistentele la treeere si provoaca scaderea presiunii.ln zona Zl . domneste presiunea statica PI> care este mai

mare dedt presiunea Po din zona Zo §i sectiu-

nea So, deoarece in sectiunea So viteza este maxima, deci energia cinetica este maxima t}i conform teoremei lui Bernoulli, presiunea statiea este minima. Dupa trecerea prin aceasta

regiune, villa de fluid, dupa ce parcurge 0 P,

lungime de conducta egala cu circa 8 diametre, . .

reumple sectiunea conductei, curgind mai de- Plg.25.1ngnstarebrusci'i.desect1Une.

parte cu sectiunea pl ina. 52'

Pierderea· de presiune rezultata din aceste schimbari de viteza se poate evalua prin calcul cu ajutorul teoremei impulsului; pe baza acestei teoreme se poate spune ca suma variapiilor impulsului si a fortei de presiune lntre doua secpiuni trebuie sa fie nula sau, respectiv, variatia impulsului de la o sectiune la alta trebuie sa. fie.egala si de semn contrar cu variatia fortei de presiune , Se presupune di: fluidul Isi menpine greutatea specified, deci curgerea se face fara. comprimare sau deterrta.

Cantitatea de fluid care trece prin conducta intr-o secunda este

G8=y5w [kgfjs],

(68)

m care: y este greutatea specifica a fluidului, in kgfjm3; 5 - secpiunea conductei, in m 2;

W - viteza fluidului, in m/s.

Masa acestei cantitati este

(69)

iar impulsul,

(70)

Cum In !oata seetiunea!Sz domneste presiunea Po, teorema impulsului

va da:

P S P S 5 w~y S wiy

2 2- 0 2= 0--- 2--'

g g

(71)

Din conditia de continuitate a materiei rezulta

(72) -.

Introducind relapia (72) in (71) se obtine

pz - Po = "YWI (wo-wz). g

(73)

54

Pe de alta parte, pe baza teoremeiIui Bernoulli se obpine 0 diferenja mai'mare de.presiune, intrucit se considers transformarea energiei de pre-

siune in energie .cinetica fara pierdere , astfel:' .". '

P' P Y (" 2' 2)

2- 0= 2g WO-W2·

. "

Se scade relatia (73) din (74) si se obtme :

. .

P2':"_: P2-= .!J.p = ~~ (wo - W2)2., Folosind ecuapia (72) rezulta '

P - (~~ .. 1)2y~-.

So " 2g

(74)

(7S)

(76)

Tinind seama de expresia pierderei prin rezistente' -locale (ecuatia 66).

• __. N ' •• _-. ' '. • .-" .

. '!:s.p" = ~ W2; 2g

se obtine, .in raport cu W2,

.. ;.

~2' (~: .. ~t

Daca In Ioc de W2 se face evaluarea ill .raport cu WI' se obpine

"-L

, ( S )2 (S )2

~l = s: -1 S:"

-, (77)

(78)

," ~ ,

Raportul 50/52 (inversul celui din. relayi2;78)se noteaza cu [L si se numeste contractie, Valoarea contractiei este _stabilita prin cercetari experimentale, care dau indicapii asupra sectiunii ingustatesi' se poate lua din tabela 23, unde este da t .in funcj ie de ra portul cunoscut 52/51•

Tabela 23,
Valoaren contractioi !l. In ingustnren bruscii a seetluntt
. - S2/S2 I 0 I 0,2 0,4 0,6 I 0,8 0,9
!l. I' . 0,60 ! 0,63 I 0,66 I 0,70 I 0,78 I 0,87 I . Rez istenja maxima apare cind sectiunea 52 este foarte midi in raport cu 51 si are valoarea 0,44 pentru [L=0,6.

In afara de contractie mai intervine :;1 a pierdere suplimentara prin free are , care este dependenta de forma trecerii; aceasta forma poate sa miireasca rezistenta locala, sau, printr-o rotunjire convenabila, sa micsoreze contractia si deci sa duca la 0 micsorare simtitoare a rezistentei locale.

In fig. 26 sint aratate diferite feluri de trecere printr-un perete desparj:itor intre 0 camera mare si un tub i .reaistentele locale corespunzatoare acestor forme sint indicate In tabela '24.

"HIDRAULICA CONDUCTELOR

55

- '.. + w w trunsa in camera are a

. Din tabela se vede catre~erea prl?tr-o ,.eavda ptaw' fud' 0 racordare cu

• Y f" rt are in thnp ce printr-o con uc a av - .. bila

rezistenja oa. em, f rt . Y [ungind pilla 1a 0 valoare'negl1Ja 1 a.

raza mare, rezlstenj:a este oa e mica, aj _. .'

a b c...d. e .

'. . . . .'- "~. un tub (v, tabela 24).

Fig. 26. Difedte forme de treeerl intre 0 camera ~l

Tab e 1 a 24.

w . Iii l' ntru treeerea pr.intr-un perete despiirfltor bltre

Valorlle coeUcieu1iIor de rezlstenFi l~ca. '" Pte n tub (v U" 26)' .

o camera mare ~ u • u-

FOl'J}la trecer it I t
.- -
-
Trecere cu muchii aseut~~e (fi~. 26, a) . .' 0,5
0,25
Trecerecri muclrit rotunJ1te {£1g. 26, ~.. fite (fig 26 c) 3,0
~ ~ • in a era eu mue 11 aseu 1 ., 0,55
Conducta p~truns~ em. muchi i rotuttjite (fig. 26, d)
Condueta patrunsa in eamer~cu" . ~ -'. 1 t 1 .
Raeordare cu raza mare.' dupa gradul de aspnme a pere e Ul 0,05-0,005
(fig. 26, e) j. .' d 1 -1-' e mai mare la alta mai .mica se

Con/uzor. Daca trecerea e a 0 S~C,.l~ nu se mai produc deslipiri ale

face printr-nu con convergendt, c~ in fig. +i~in curgere' continua, iar viteza

'vinelor de fluid ; a~estea_~e a ~a, se .menp . •

se mareste- Preslune~' s~a!lca ~r-l--:-=-:t~:=E:-=:-=-=--.~-r-

- scade, iar presiunea dlll~~1C~ se '

mareste corespunzator.! £ara ple!deri. Esle evidentca,' apare III or ice caz pierderea prlll frecare!

'ca in orice conducts- Aceast~.

, pierdere este dependenta de coefi- Lo

cientu1 de frecare,. care, es!e

functie de diametru :;1?-e v~teza" Fig. 27. Treeere prbrtr-o piesa. eonvergenta.

Cu suficienta . aproxtmatl~ se - --

poate considera p~ntru porj:1unet'1 ~ntru coe£i~ientu1 de rezistenj:a locala, conului, drept dlametra d~ ca.cu Pd 'trodusln ca1cul-se poate da.asemediametrul media a1 co~~~~, Vltezk ;0:' viteze. eXtreme. Seadmitec~ pe nea considera cea medie', mtre. ~e , -I-ie in valoarea coe£icientulul de porj:iunea conului nu apare nicr 0 variap

56

ELEMENTE TEORETICE GENERAI.E

rezistenta Iocala ~i nici ill greutateaspecifica. 1n cele ce urmeaza 'se noteaza diametrele cu D, Dv ~i D2 si se considera ,,"constant, y constant, perete

aspru ~i Re cu valoare mare, .

Cu notatiile din fig. 27 se scrie:

(79)

Din figura rezulta

L =Lo D1-D , Dl-Ds

Prin diferentiere, se obtine ecuapia continultatfi:

-dL= D LOD dD,

1- 1I

Din legea de continuitate se expliciteaza

w2= (; fWI,

Se introduce aceasta valoare in relapia (79). ~i se obtine

(P'dP _ wiD~Lo (D. dD

)p.r - 2g(DcD2J JD.l)"5'

Dupa efectuarea integrarii ~i a calculelor se obpine pierderea de presiune

~i respectiv

ll.p = llo [1+ DI + (Dl)2 + (DI)3] wiy,

4Ds Dj DlI Dt 2g

Prin urmare, coeficientul de rezistentd locala este:

~l= llo [1+ D1 + (Dl)2+ (Dl)3],

4DlI . Dlt Ds Da.

(80)

(81)

EXllwplu de ealeul, Pentru orient are :;:i stabilirea ordinului de marime a coeficlentului ~ se face calculul acestula cu datele urmatoare:

D1=O,5 m, D2=0,25 n, 1.=0,02, Lu=l m.

r 0,02 X 1 [ 0,5 ( 0,5 )2 (. 0,5 )3] °

'=1 = 4xO,25 1+0,25 + 0,25 + 0,25 = ,3.

Largire' brusca de.secjiune. Se considera 0 conducta (fig, 28) care prezinta o largire brusca a secpiunii de la 51 la 52, vitezelefluidului fiind respectiv

WI ~i W2• .

.1

HlDRAULlCA CONDUCTELOR

57

, . . ctiunea de tranz ijfe se face eu producerea

Curgerea £1Uldul?l prll?- se I' ~ incipiul de calcul"Carnot al pierderii unor virtejuri p~terll1ce. ACl1 se ap iC;hP~d venind din sectiunea mica loveste

. 1 itura ~l anume, co oana e U1 .

prm. ov a~ Considerllid ea presiunea PI love~te "'~""==:--:"7"""""'-

sectl1.-:uea m, . . It~ dupa teorema im- . ~

in phn sec1:1Unea S2' rezu a,

1\·

pulsu Ul, .'

wirsz whss.

P252 - PI52. -g- - ~g-

(82)

Cu ajutorul relatiei .

. Fig. 28. Larglre brusca de

.(83( sectiune.

se obtine, impartind expresia (82) cu 52'

,

(84)

AWn( ~ ,

P2 - PI = g Wl,- W2) .

Din aplicarea relapiei B~rnou1li' rezulta 0 crestere mai mare de presiune, ~;i -anume:

(85)

Scazind (84) din (85) se obtine pierderea de presiune

(86)

Ap = Pf - P2 = ~ (Wl-W2)2.

Tinilld seams de relapia (~) se calculeaza-coeficientulde .. rezistenta

locala in functie de wI> astfel. .

t;l = (~~ - 1 r = {( ~: r - 1 Y,

sau, in functie de w2: . 12

t;2 = (~: - 1 r = H :: r - "1 .

. t Y.;:.i t;... in tunctie de

in tabela 25 se indica valorile calculate pen ru "'1,

raportul cunoscut 51/52,

(87)

(88)

Tab e I a 25.

Vnlorile eoetleienli1O~ ~l ~i ~lt In lunette de Sll s,

I 0 I D,l I D,' I D.' I'" 10,. I 0,.' \ D,7 \ D,' \ ~I_l

\ 1 \ 0,.1 0," \ 0,5 I 0,37 \ 0,27 \ n, 17 \ 0,1 \ 0,05 \ 0,02 \ . 0

SJS.

\ _ I - 116 I 5 \ 2,2 I I \ 0,7 I 0,5 \ 0,2 \ 0,[ \ 0

58

ELEMENTE TEORETICE GENERALE

Dijuzor. Largirea Ienta a secpi . . "

secti?nii. inti:1nita 'In practica ~i poa~Iln~::flt~le il forma de schimbare a dului prm difuzor apar ca si In cazul e e d uzor. La curgerea £1uivine de fluid de perepii ~onductei pe !;eceden:, ~lrtej:ui ~i -dezlipiri de

5,0 . 'ri.l'~unea C.Lt t~~ difuzorul, prin efec-

? arnot, lnsa m proportie maimica

~l an~e, . cu atlt mai redusa cu elf unghiul difuzorului este mai mic,

. ft; fig. 29 stnt indica te valorile coefl~len~ului de rezfstenta locala pentru difente unghiuri IX ale difuz lui

." _ l.J.uz,oru Ul

cupr~e intre 8 ~i 24°. Cea mai avantajoasa valoare apare pentru 0::=80 Pen~ru yalori ale unghiului ee mai man de 30° .apar dezlipiri ale fluidului ~e perete ~1 efectul de Iovitura Camet .intervine ct: a pro a pe intreaga sa valoar~. yal?nle coeficientului de rezisten~a indicate in figura au fost expet1me~tate ~i gasite suficient de corespunzatoare cu rezultatele experienjelor celor mai recente.

0" .

1,2 1.3 1, *1,5 1,8 1.7 1,8 1.9 2,0

, . , Ropol"'lu/ diomell'e/ol' liz/of -

Pig. 29. I.argire lents. de sectfuue,

Sf

Fig. 30. Diafragma'de miisurare.

Diafragme de masurare Diafra . 1 ~.--. -::

pe conducte, pentru masur~rea deb ~n;e e de m~surare (fig. 30) intercalate

gulare ~i largire a curentului d _ f/ ~d or d~ flt1;.ld, constituie zone de strancombinapie a cazurilor de ingustareUl., das l~el .lUelt pot fi cons~derate ca 0

Coeficientul d . d d'., ~l e argue brusca, exammate.

f. . e pier ere e presrune p t diaf v

unctie de raportul m= SIS . 'd . f . t l de en ~u 1 ragma se exprima in

ficientul de contractie) de ~oefi ~c ~~d d; de~lt f (care este funcpie de coe-

lui (lichid sau gaz), - , crenpn e orma precum si de natura fluidu-

. Se noteaza diferi:mta de . 1 . ..

Pierderea de ~ presiune este ~i~Iunufe.a :natnod~etrt11 diafragmei cu h, (mm H20) .

• , !, . .' s lClen e exact, de relatia . . ...

Expresia debitul~i este

(89)

: (90)

\

HIDRAULICACONDUCTELOR

59

din care rezulta

h=_l_Wh.

j2m2 2g'

intro"ducmd aceasta valoare in relapia (89), se obtine

P _ I-m wly ..

PI - 2 - 12m2 2g'

deci coeficientul depierdere de presiune(de rezistenta) are expresia

(91)

,":

--'t"

: (92)

I-m ~-= _.:...._, .. j2m2

Valorile coeficientului· de pierdere de presiune, In functie de m, este dat in tabela 26.

. '

Tab e 1 a 26.

VaIOl'ile coeficientuIul de piel'del'c de prcsinne ~ In dialragme

m '\ o,t \ 0,15 \ 0,20 \ 0,25 I 0,3 I 0,4 .\ 0,5
. ~ \ 249 \' 102 \ 53 .\:. . 31 \. :!)9~,'1' ' 9 .: \ '4 Din'~:x:presia (92) ~i din .tabel'a 26se vede ca'~al~area' coeficientului de

rezistenta creste foarte mult hl. valor] mici ale lui m;' '.. '. ;

,. T.uburj V entufi.. Mi~;;oralea pierderii deptesiune 13.' a paratele de masurat debite se pbtine cU.1lD. tub. Ventp.ri. Tubul opi~iiuit .cu tiiJ'-con divergent de 80 da rezultate bune, lnsa fiind escesiv de lung, se utilizeaza numai in labo-

ratoare. in mod curent se folose;;te.a~a~: .r: ' ........, . ..----

numitul tub Venturi scurt, in care:un- S S ~S

ghiul de divergenta a conului este de 300 f 'Z f

(fig.31)". "'. .,' 'w,-

Tubul Venturi are 0 pierdere. de presiune mult mai mic~ decit cea a. unei diafragme normale .. Diferenta de

presiune in manometrul aparatului de ·Fig. 31. TUb V~ntu.ri scult.·

masurat debitul este aceeasi, indif~rent." . . .'

daca este 0 diafragma sau un tub Venturi. Valoarea coeficientului depinde,

prin urmarc. la un raportm dat,lJ.Umai de factorul de debit f,.conform

expresiei (92). . .

Pentru tubul Venturi scurt, cu 00=30°, yalori~e lui t: se pot lua din

tabela 27. <, .

g) Curgerea fluidelor prfu.orificii. in lucrarile de instalatii apar uneori

problemecu privire la curgerea unui fluid (aflat sub presiune tntr-o conducta sau rezervor ) in atmosfera, printr-un orificiu amenajat In acest scop sau

produs accidental. .

60

ELEMENTE TEORETICE GENERALE

ValorlIe coellclentulul de pierdere de presfune 1: In tubul Venturi scurt

m 0,1 0,15 0,20 0,25 I 0,3 0,4 0,5
~ 17 7 3 2 ! 0,5 0,3 In fig. 32 s-a repreze ntat schema tic cazul curgerii unui fluid dintr-o conducta in exterior, printr-o deschidere.

Fluidele se comporta diferit in aeest caz, dupa cum sint liehide sau gaze. in eazul gazelor a pare 0 detenta Importanta, care impune sa se faca calculul dupa normele, speciale ale

curgerii gazelor. •

in cazul Iichidelor, ecuapia generala a lui Bernoulli se aplica cons iderind greutatea specifics constanta, astfel:

.b._ + WI = h_ + wi.

Y 2g Y 2g

Fig. 32. Schema curgerfi unui fluid in exte- Viteza de curgere a Iichidului v~ fi

rior printr-o deschidere intr-o conducta. V~(P -P)

w2 = g ~-__L + wi [m/s] (93)

Daca viteza WI a Iichidului in conducta este mica se poate neglija, intru-

cit apare foarte mica fata de primul termen de sub radical. .

Viteza reala este mai imica dedt ar rezulta din calculul de mai sus, intrucit apar frecari, contracpii, virtejuri etc., care reduc sensibil viteza ; de aceea se introduce un factor de debit j, astfel mcit debitul real va fi

V =/52 V~PJ [ms/s]. (94)

. "( ,

In cazul curgerii dintr-o conducts sau un rezervor sub presiune 'direct in atmosfera, presiunea P2 este chiar presiunea atmosferica,

Relatia (94) se poate aplica ~i la gaze, daca diferenja de presiune intre interiorul conductei ~i atmosfera este mica, de exemplu de citeva sute de milimetri coloana de apa, cum este cazul eonductelor de ventilatie sau chiar

~i al celor de abur de joasa presiune. .

in cazul gazelor care se afla intr-o conducta sub presiune care depaseste mult presiunea atmosferica, scurgerea prin orificii trebuie calculata tinind seama de detenta adiabat ica a gazului. Aplicarea ecuatiei Bernoulli conduce

la relatia .

~ . A + WI = __!!._ . p~ + wi.

lJ-l "(1 2g K-I "(2 2g

Se considera viteza WI. neglijabila fata de w2• Se tine seams de relapia

:n..= (A)1/K

Y2 Pz

HIDRAULICA CONDUCTELOR

61

~i se obtine .

(95)

Se tine seama de relatiile:

G=W1YI5I=W2Y2S2

. btine valoarea debitului de gaz:

~t se 0 )' . ~_. ----=--~JH,

. 5 (P2)1/K 2 _!!_p Y [l_(A)K_;-t l[m3/s].

V f-z - g K-1 1 1 PI

h Yil PI • . it

. . ~ . 1 de viteze subcritic (sub VI eza

Aceasta relatie este valab~lalin ~ome:pu este egala cu contrapresi?-nea Po' sunetului). in acest doment~'upr~1U~edatii ce in seetiunea 52 s~ a~unge la deci cu presiunea ?-tmos~eI1dca. h'd : ~i re'spectiv si debitu! devin mdepenviteza crltica, presmnea m esc. i ~

dente . de contrapresiunea extenoara .

Viteza critica. este

(96)

(97)

[m/s] ,

deci raportu1 presiullilor devine:

(;: t =( K~d K~l.

. A ·1 . A relatia '(96) se obtine debitulill domeniul supra-

Introduc111d aeeste va on in y

critic: .

(98)

.. . f losit utoarele notatii:

~ 1 +"1 de m. at.·.· sus s-au 0 OS1 urma .

In rea y11 e .' . A' 2 . .

S· sec+iunea de. curgere, in m , A' . in kgf/m 2.

2 - t· '1'" A . ducia san In rezervor, '

P presiunea abso uta In co~.. I . in kgf/m 2 (in cazul

I b 1 tU ill orulclUl de scurgere, f . U).

P presiunea a so u a f u· te chiar presiunea atmos ertca s

2 .' d' cte In atmos era es " d tU

curgeril ire .' U 1 ." t rea in care se afla in con uc a

greutatea speciflca a gazu Ul, m sa. .. .

sau 5:n rezervor, ill kgf/m3; 1 . "kgf/Nm3. .

greutatea specifica .~ormala fl gazu U1, m ,

e:s:ponentul adiabahc; 2 • .

_ acceleratia caderii libere (9,81 m/s ),

factorul de debit ..

Yo K

g J

62

ELEMENTE TEORETICE GENERALE

.. 1:J?- fig. 33 se arata curb a variati . d bit 1 .

orul:!U cu sectiunea de 1 em", in N:3 e } u U1 d~ aer care. Iese printr-un

ducta, la temp.eratura de 15<>.C f}if 1. Is, III funcpie de presrunea din con-

1:n domemul supracrific, conform ecuatiei (98),

WO

Va " . '_

S; =1,66/ V PIYI , (99)

in care s-au considerat valorile: Yo = 1,293 kgf/Nm3, K= 1,4. f}i g=9,81 m/s2 .

Daca in loc de PI in kgf/m2, se considera presiunea 1n ata 'se ol;>tine (cu Po~i ata :;;1 Y1=1,226 it):

VA .:

S; =66,1 / Pt> (100)

3 4 5 IJ '

Presiunea P, I'n ata Va Hind debitul in

. ' . N 31 '

FIg. 33. Curba debitului de ae _ m S.

r ce se scurge prm odfidi 1: d .

. . n omeniul sub-

f}l presiunea in orificiul p egala cu p . critic, luind Pl in ata

2 resmnea atmosferica (1 ata) .

V '

-..!!... =0,773fP -O,7ft. V·~~-:-::-:-----~-

S2 I 68,7 X lO4_pl Yl(1_Pl-O,286). (101)

Daca se considera y = 1 226 P . f

se obtine:' 1.' 1 f}l seace calculul pentru Nm3/s·cm2,

..,~
./ ""
/)omeniv/ /)omeniul .." V
subcl'llic SUPf'qCl'iliC~ ,,;'
I
. I /,
I " ,
~ V
~ ~I
~:~I .
~1::1
~"'I
I Z VA =2554 f (j.286,/::---~""-

S ,PI V I-p -0,286

s l' (102)

r v E~uatii!e (100) si (102) sint calculate pentr f 1 d .

~ra pierderi. Se constat a di debitul d u =, eci pentru curgere

niul subcritic _ parabolic iar in d e ae: creste cu PI> :;;i anume, in domeintrecele dona domenii s~ face 1 om1enml supracritic - Iiniar. Trecerea

. a va oarea raportului

12-0528 . deci 1

P -, :;;1 eci P =--- I 9 t

1 1 0,528 -, a a.

1:n cazul ca presiunea interioara in c d v

de ~e.a exterioara , de exemplu intre 1 i 2n ucta nu este prea mult diferita

suilc.lent de exact prin utilizarea moll ,adta, se poate obt.ine un rezultat continuare. u U1 e caleul simplificat aratat in

v .. La cu:~erea .fluidelor compresibile trebui f Y •

tatll specifice :;;1, in conditiunile enuntat led mut s~a~a d~ variapia greue, e presiunils joase ; se poate

HlDRAULICA CONDUCTELOR

63

Iua fara mare eroare drept greutate specificl a f1uidului media aritmetica a greutatilor specifice intre interior f}i orificiul de curgere. in acest caz

viteza de curgere prin orificiu va fi

w = 21(g(Pl-Pt) . (103)

. 2 . Yl+Y2

Pentru a evalua cantitatea de fluid scurs este necesar sa se stabileasca starea de referinja a fluidului. Se considers starea de referinja la O°C ~i 760 torr f}i pentru aceasta stare se noteaza viteza, presiunea ~i greutatea speci-

fica cu indkele O. Ecuajia de contlniritate da:

G=woYoSO=W2Y2S2 'canst.

De ad se deduce cantitatea de fluid scurs

'v - - Go _ WZY2S,

h----

Yo Yo

Se introdu<;e aceasta v;:tloare ~ lui W2 in relatia (80) ~i.:se obtine:

V~=2OCS2Vg(PCP2) Y2' [m3js].

Yl+Y~ Yo

(104)

. (105)

I Exemplu de caleul pentru curgerea gBZ(llor, Seadmite ca Ia un rezervorde aercomprimat, aliment at continuusub presinnea de 1,8 ata apare ° fisnra a c1ireisectiune ilisumeaza 0,80 cm2d, _

=8/101> m2•

Se cere cantitatea de aer ce se pierde orar, admitind temperatura aerului de 15°C ~i pre- ,

siunea atmosferica de 760 torr. _

Se tine seama de relati~ (l05) care, intr-o ora va da debitul

VI. = 2(1.Szl{ g(PI-P2) ~ 3600.

. ~ Y1+Y2 Yo. .

Se considera coe£identul de curgere (1.=0,63.' . in acest caa, presiunea.d2 este egal1i en presiunea atinosfericii, deci diferenta de presiune

este: l' .

Pl-P~= 18000-10330=7 670 kgf/m2•

Greutatea specifidi. a aerului in stare normal a este Yo= 1,293 kgf/m3~ La presiunea P ~i temperatura T, greutatea specificii este

ded,

273 P P

Y = YoTI.033 = 264Yny'

<,

Yl = 1,923 X264 X ~~8S = 2,03 kgf/1l13,

1,033

y~ = 1,293X264X .288 = 1,21 kgf/m3•

Rezulta:

VIr.= 2XO,63X8Xl,21X3600V 9,Slx7670 =518 Nm3Jh

105X 1,293 3,24 ' .

Pentru a se face ° comp'aratie en rezu1tatul eakulului exact, se ia din diagrama (v, fig. 33) debitul sours indicat pentin 1,8 ata l1i 1 cm2 sectiune de curgere l1i se obtine 115 Nm3/h.

64

ELEMENTE TEORETICE GENERALE

Prin sectiunea de 0,8 cm2lii -:1.=0,63 se obtine

V~= 115 x O,S x 0,63=57,8 Nm3/h,

Diferenta este de circa 10% lii provine in parte din faptul d. in diagrama s-a luat ca'baza o presiune de 1 ata, care este mai mica decit presiunea atmosferica cu 3,:~%.

Exempfu de ealcul pentru curgercil liclaidclor. 0 conducta de otel pentru transport de apa rece sub 8 ki,.£/cm2 prezinta un orlficiu proven it accidental, in suprafata de 2 cm-, Se cere pierderea de apa orara din conducta,

Dupa ecuafia (91);debitul de apa scursd va £i

VII =/S2V2g(P~-P2) 3600 rm3/hj,

in care P2=10 000 kgf/m3 *i Pl=90 000 kgf/m' (presiuni absolute) iar -{= 1000 kgf/m3• Se admite /=0,65; deci,

V = 0 6-_2_V2 X 9,SI.x (90000 10 000) 3 i"00 ~/h= IS - 3/h

" ';)10 000 1 000 X ,m .o m .

fn calcul s-a presupus ca orificiul" esta cu ruargini escutite *i peretele vecin orificiului este in acelasi plan cu restul materialului conductei , Dacd orificiul are marginile intoarse spre " inanntru sau afard, coeficientul de curgere / va trebui calculat pc baza Indicatfilor date anterior, urmind a se alege coeficientuI care corespunde mai just formci peretelui ln jurul orificiului.

1.5. SUFLA.RE~ AERULUIIN INT~RIORUL'SPAl'IILOR DE VENTILAT

Introducerea aerului inspatiile de. ventilat se poate face In doua: moduri: cu viteza mica a aerului (prin anemostate sau guri de refulare simple, cu gratar, cu sau fara jaluze1e de reglare a· direcpieisi cu sau fara clapete pentru reglarea debitului); cu viteza mare (prin jeturi concentrate de aer).

in primul caz, vitezele deintrare a aerului In spatiul de ventilat se ment.in In limitele de 0,5-2 m/s :]i se utilizeaza In cazurile In care se urmareste deplasarea unei niase uniforme de aer proaspat care trebuie sa-l dilueze si sa-l inlocuiasca pe tel viciat ; introducerea aerului eu viteza mica poate Ii de asemenea impusa de conditia de a nu se rascol i praful depus pe uti-

laje sau pe pardoseala, .

Suflarea cu vite"za mare se foloseste fie in scopul de a se obtine un amestec dt mai intim lntre aerul introdus si eel din incapere, fie pentru a se evita patrunderea In zona de respiratie a aerului viciat, degajat, In anumite conditii speciale de procesele tehnologice.

Viteza jetului de aer creat de gurile de refulare prezinta interes din urmatoarele doua puncte de vedere:

- aerul introdus trebuie sa strabata tot spatiul de ventilat, pentru a reinnoi tot aerul din interiorul Incaperii;

- In zona ocupata de oameni curentul de aer trebuie sa nu intreaca viteza de 0,15 mIs, pentru a nu crea senzapii neplacute.

Pentru calculul distantei la care viteza aerului ajunge la limita prescrisa s-au dat In diferite tratate- formule de calcul, din care majoritatea sint laborioase si greu de folosit. In cele ce urmeaza se prezinta 0 metoda recenta pentru calculul gurilor de suflare cu viteza mare a aerului.

SUFLAREA AERULUI IN INTERIORUL SPATULOR DE VENTILAT

65.

1.5.1. Calcululgurilor de sutlare

Aerul care iese prmtr-o gura de suflare de ~orina ;otunda s~ll: patrata,

+l'une Libera fara. J' aluzele sau lame de ghidare :]1 cu marginile r~t1lll:-

CU sec y' hi d" v stiere de 20 25° indi-

jite, formeaza In sp~~iu u;t ~on cu un ung 1 ermpras -,

ferent de viteza :]1 deci mdept;.ndent de secundar

presiunea eu care a fost refulat din gura de Aef'

suflare (fig. 34). .

in zona centrala (simbure) aerul 1§1 pastreaza viteza constanta pe .~ lungime egala cu de 4 ori d!ametrul. guru de. r.e~ulare. Diametrul shnburelui este initial egal cu diametrul d al gurti si scade trepta!, astfel ea la distan~a L=4 d d~ la gu;a, Fig. 34. Curgerea aerului dintr-o

v dV 9 1 tm gura de suflare.

viteza axiala lncepe sa sea a . Ln juru S1 -

burelui existii 0 zona de amestec 1n care v . aerul suflat se amesteca cu 3:eru1linconjur.ator 1!e care 11 antreneaza. Pe masnra ce distanja creste, viteza scade 91 cantltatea de aer in miscare

creste , . . .

Viteza aerului la 0 distanta L de la gura se poate stabi'li pe baza teoremei

conservarii impulsului. v' .' . lati

La 0 gura de suflare·circulara (cu diametrul d) se obtine re atia

v'S d

wL=wokysau wL=wokl T' (06)

in care: W L este viteza axiala a aerului la distanta L de la gura, In m/s: viteza aerului in planul gurii de s?ila!e, In m/s;. distanpa de la gura la care se considers W L, in m ;

un coeficient de forma a gurii de s~f1are (v. ~abela 28): un coeficient de forma pentru gura crrculara (k1=1,13 k),

~ .

d diametrul gurii, in m;

S sectiunea gurii de sU£lare, in m".

La 0 gura de suflare patrata jetul de aer, care la Inc:put are to; 0 sectiune patrata, capata dupa 0 distants oarecar~.Jorm~ rotunda, astf71 ca n~ se mal deosebeste practic de jetul de aer ereat de 0 gura d:.:?ee~1Unevcrrcular~.

La guri desuflare en muchii ascutite, nerotunjite, preyazute en Jal~ele, lame de ghidare, griitare, placi gaurite etc. se .t~e seama ~e forma :]1 eOIJ:structia gurii printr-un eoeficient k. Acest coef'icient scade m ,,:"a~oare c~ .~1t gura de suflare se departeaza, ca forma, de un cere cu margml rotunji e.

Relatia de calcul este . .

Wo

L k

in care:

:~ = ; V ft: ' . (106')

[L este eoeficientui de contrac~le;. .. -

r _ raportul dintre suprafata Iibera de trecere a aeruhri si supra-

fa~a totala a gurii de suflare.

5 - Prohleme nci in proiect. inn. ~e tncalzire

66

ELEMENTE TEORETICE GENERALE

Restul notatiilor Slnt aceleasi ca la relajia precedenta.

Valoarea k se stabile~te experimental. Dupa cele mai recente determi-

nari acest coeficient are valorile indicate In tabela 28.. .

Tab e 1 a 28. Valorlle coeliCientulUi de formn k

- I I
Forma gurii de sutlare k Forma guril de stlflure k
Duze I 7. Gratar din tabla giiurita '.
Gud dreptung:hiulare 6,5 r=0,5"'1 6,5
Fante inguste cu raportul Iatu- r=0,25"'O,5 5,0
rilor de 20-25 6,0 r=0,1"'O,25 4,5
..
Ourl cu [nluzels Lame paralele 5,5
r=0,6···0.9 5,5 Lame divergente Ia 40° I 3,5
Fante radiale 5,0 Idem, Ia 60° 2,5
II Idem, Ia 90° 2,0 a} Distanta de arunears. Calculul gurilor de suflare are drept scop principal sa determine distantn la care viteza axiala a aerului aruncat si antrenat ajunge la 0 valoare care nu mai poate crea efecte neplacute, de obicei 0,5 tii]«. La aceasta vitezji axiala corespunde 0 viteza medie in sectiunea fina.la a jetului de circa trei ori mai mica, deci tocmai viteza medie ce poate fi suportata de oameni fara a fi stlnjeniti de curentii de aero Aceasta dis tanpa se numeste si bataie.

10. relat.ia (106') se considera wL=1/2 ~i seobtine distanta de aruncare

L, 2kwo V ;.

(107)

, 'Se tine: seama ca V =woS,

in care Veste debitul de aer suflat in mS/s, ~i se obtine

2kV

L = YSfLY'

(108)

. Pe· baza acestei Tela tH S-a intocmit 0 diagrama cu care se poa te 'determina usor distanta de aruncare.s aerului (fig. 35); diagrama se poate folosi fie in sensu1.aratat in figura, fie pornind de la lungimea batiiii fixate dinainte.

., b) Efeetul lamelell)l divergente. Daca gura de suflare se prevede cu lamele divergente, unghiul de lrnpra~tiere se mare~te. La 0 divergeT'ta de 90" a lamelelor unghiul de impr8.;;tiere este de 60° (fig. 36) .

. Un alt efect al lamelelor consta ill reducerea bataii, ceea ce prezintii interes In cazul unor incaperi cu lungime mica, cind se urmareste ca aerul . sa nu ~junga pma 1a peretele opus, deoarece prin ricosars s-ar putea=provoca curenti :supariitorL Lamelele montate divergent la 900 reduc bataia la circa

2/3 din cea data la gura Iibera fiira lame1e. '

SUFLAREA AERULUI IN INTERIORUL SPATIILOR DE VENTILAT

67

c) Guri de suflare in tavan. Daca se monteaza guri .de suflare in se poate lua k= 10 si, in acest caz,

L=2kwoVS/W=20woV si».

tavan

.(109)

30

20 10

- Bijfqiq L, lam

Fig. 35, I)iagr~ma distantei de aruncare a aerului ,

o 200 WlO 6110 801l fllOO lZ00 f41J0 1501J 1&00 llJOD 2200"

Oebi/I)/ V, In mo/h -- .

Fante de refulare. Dad se folose;; fante lnguste ~i lungi9.nb~~~~~ ..

d) , int At in ele de aer nu se mai string si lateral. ~

este mal mare ill ruci v ,

caz viteza axiala este exprimata de relatia:

wL=2,5woYhfLp.r, (110)

in care h este lna1timea fantei, in m .

_O~- -~

----- ~

~ ~

-- __ -_'"

Fig. 36. Ungbiul de !mpr1i~tiere a aerului,

D ~ f nta este montata imediat sub tavan, jetu~ de ~er nu s~ poat~

aca1'ba . mai pe [umatate, Seva considera ill acest caz cafanta

dezvolta 1 er, Cl nu .

5

68

ELEMENTE TEORETICE GENERALE

are inaltimea dubla , tinind seama ca din cauza tavanului jetul se dezvolta numai pe [umatate din ina1time.

e) Devierea jetului provocati'i de diferenta de temperatura. Daca 'aerul suflat este mai cald sau mai rece dedt aerul interior, se produce 0 deviere, §i anume, daca aerul suflat este mai cald, jetul se ridica, iar dad jetul este mat rece, cade spre pardoseala, Diferenja de inaltime, numita §i ridicare, respectiv cddere, este data de relatia:

(111)

in care; At este diferenja de temperatura intre aerul suflat §i aerul inte-

rior, in °C;

d diametrul echivalent al gurii de suflare , In m;

Wo viteza in gura de suflare , in m/s;

L distanta de la planul gurii de sufl are la punctul considerat, in m.

Pentru a gasi punctul cel mai de jos sau eel mai de sus al jetului la distanta considerata se va mai adauga, respectiv se va mai scadea §i diferenta de inaltime din panta de circa 20° a jetului. Va trebui prin urmare sa se adauge, respectiv sa se scada 0 inaltime suplimentarfF'Hs=L tg 10°.

lnaltimea reala totala va fi -

Ht=H+Hs em].

1.5.2. Tavane perforate

o diepozitie recent a in distribuirea aerului consta in a introduce aerul de vent ilapie deasupra tavanului, intr-un spatiu gol amenajat special. Tavanul este format dintr-o placa perforata din ipsos, tabla de otel sau de aluminiu, sau din materia le textile sau plastice. tn spatial de distributie de deasupra tavanului aerul se sufla intr-un punct daca tavanul are dimensiuni mici, sau in mai multe puncte, printr-un distribuitor cu mai multe guri, cind tavanul are 0 suprafaja mai mare. Un dezavantaj al acestei dispozijiii consta in faptul ca pe suprafata superioara a tavanului se aduna praf care poate fi antrenat in incapere. Este deci necesar ca aerul de introdus sa fie foarte bine filtrat.

Relatii de caleul exacte Iipsesc pentru acest caz. Se poate tnsa folosi formula empirica indicata mai jos pentru determinarea vitezei aerului in planul de refulare:

wo=H-1 [m/s] ,

(112)

in care H este inaltimea spatiului, in m.

DlSTRIBUITOARE DE AER CU VlTEZA DE REFULARE CONSTANTA

69

Pentru cazu l ca se .folosesc tavane din tabla perfo.rat~ ~e re(:omand~ ca diametrul orificiilor sa fie de 4,5 mm.tn fig. 37 se mdlca 0 d~agrama de caleul care da relatiile mtre debitul de aer, viteza de sufl are §l modul de

executie a tavanului perforat.

'"

, e:

~--~~--~~WOO~ ~

hI""----::;>~750 ~ ...,

4~

1----I--I-'-74~-7""~-<S~7-'7__5;..-r=---__j 500 ~ .~

l-t~hy~~~~"::::::=---1f--~-----I~---I 250,-g ~

100 150

Debito/, in m¥m~/J

Fig, 37. Caleulul tavanului din tabla perforata.

50

1.6. DISl'RmUITOARE DE AER C,! VIl'EzA im REFULARE CONSTANTA

Se numeste distribuitor de aer 0 portiune de conduc~a aVln~ p~ suprafaja ei unulsau mai muIte ori£icii pentru refularea.aerulm. De ob~cel, scopul principal al distribuitoarelor de aer este de a re!ll~a 0 .refl!la~e Cit mbl.unl: forma a aerului; pentru aceasta, iesirea ae~lm. dll?- dlstr~bUltor tre me sa

se faca cu 0 viteza constants pe lungimea dlstnbUltorul?-l. .. . .

Dupa raportul dintre cantitatea de aer intrata in dlStnb"':lltor 91 canti-

tate a de aer distribuita 1:n hLcapere, distribuit~ar:le pot !1 to~:=tle, c!nd intreaga cantitate de aer Intrata este refulata in lllcap:r~, §A1 p.?-rt1a1e, cind numai 0 parte din cantitatea de aer intrataeste r~fula:~ in ~capere~ .

Distribuitoarele pot aveasec1:iune d;ept?llghlUlarasau circulara §1 a?~ fi construite cu una sau mai multe deschlden de refulare. De asemenea, 15

:~~U:!~~~~a~~~~~e;e ll~: fC ~c==::::::J

gime (sectiunea distribuito- ~t:==- 7?§ ~.

rului fiind constants sau ~ ----.....

varjabjla}, sau pot avea l(~- ~II ?:JI= =~

timea fantei constanta ill

care caz sectiunea transver- ,K. ~

sala a distribuitorului tre- ~!,;~

buind sa fie variabila pe Fig. 3S. Tipuride. distribuitoare eu viteza de refulare

lungime) ; variatia sectiunii .. constantii.

distribuitorului poate fi ob- . . ..

tinuta prin variatia ambe~or .latun . al.e se~tl~ll~ .sa~ prin .mentinerea

constants a Inaltimii distnbmtorulm §1 variapia lat1mll lui.

70

ELEMEN'l'E TEORETICE GENERALE

Dupa directia de iesire a aerului refulat, distribuitoarele pot fi cu deschideri de Iesire Iibera, sau.cu ajutaje pentru asigurarea unei ieslri a aerului .refulat tntr-o directie perpendiculara pe axa fantei de refulare.

Clasificarea facuHi. mai sus nu contine toate tipurile de distribuitoare posibi1e. Ea a fost facuta numai pentru a defini caracteristicile constructive ale distribuitoarelor pentru care este valabil calculul de dimensionare expus in cele ce urmeaza,

Tipurile de distribuitoare enumerate sint aratate schematic ,tn fig. 38.

L

Fig. 39. Distribuitor cu fant1t de m1tltime constauta.

Metoda de dimensionare expusa mai jos se refera la tipul de distribuitor cu sectiunea dreptunghiulara, cu la~ime variabila si fanta continua, avind :inal~ime constanta, cu sau fara ajutaje.

Un distribuitor de aer de acest fel, avind indicate, to ate dimensiunile -caracteristice, este prezentat 1n fig. 39.

1.6.1. Date inifiale de ealenl

tn cazurile celeinai frecvente din practica, datele cunoscute inipial pentru un distribuitor sinturmatoarele:

aobo strit dimensiunile conductei de intrare tn distribuitor, ill m; V 'este debitul de aer ce trebuie distribuit ;' In 'm3/h;

, L lungimea distribuitorului, in un ; ," , ' ,

wref viteza admisa de refulare a aeruluiprin fantadistribuitorului, In m/s.

1..6.2. Date de ealoulat

Pentru aae obtine prin fanta de refulare a distribuitorului o viteza -constanta, unul dintre peretii distribuitorului trebuie trasat dupa 0 curba. Pentru trasarea acestei curbe fie in desenele de executie, fie pe tabla din care se croieste distribuitorul, este necesara cunoasterea valorilor latimii .a~'I)eniru'citevadistante% de la intrarea in distribuitor. 0 data cunoscute .aceste valori, se figureaza punctele avind ca abscisa distantele x si ca ordonata:.1a~imi1e" (h&,apoise unesc printr-o curba, cain fig. 40, In care Slut .redate rezultatele 'cal~"\1lului din exernplul numeric expus mai departe,

"

D1STRIBUITOARE DE AER CU vrTEZA DE REI'ULARE CONSTANTA

71

• e . lt e de refulare wreJ .prin fanta distribuitorului.

IvR~:l:~~i~eu~:~i~!Z~ ceiuta prin datele Initiale, ~e ~ace pe baza deter-

eg~ ~ .. . Iat.imi b a fantei corespunzatoare acestei viteze.

nunarll unei t' '

Fig. 40. Curba distrib~itorului.: ..

)..6.3, Modul de ealeul

1 ' ' .. d .intrare a distribui-

Se calculeasa diametrul echivalent a sectmnll e

torului cu formula '

" d = 2ao bo [m J, '

o ao+bo '

In care: ao este latimea sectiuI?-li '~e intrare a distrdi~~i~~r~i~~uf!i min m,

'b _ inli1+-imea sectlunn de mtrare a 15 rr U1 ,

o t, 1 '" di t ibuitor en formula

Se calculeaza viteza de intrare a aeru U1 111 15 r

wo= 360:aobo [mJs] , (1l4)

In care: V este debit?l de .aer:'lce tr;~ui~, ddistrm_ibt~~;~ 1! %;t~ibu~tor, in m.

a §i bo - dlmensium e seCtlUnll e, ., .' A

Se ca;culeaza numarul Reynolds pentrucurgerea aerului la intrarea 111

distribuitor, cu formula '

(113)

(115)

. 'Re= Woao , v

In care woeste viteza de intr.are a aerullu~ ~ di~~r~bui~:;a~ ~/Sdistribuito~ d - diametrul ech1valent a sectlunll e

o , 1-~

rului, ,lll m;. . v '. A' . 2/

v vis, cozitatea cmemat1ca a aerului, in m s.

, , . 1 t ratura de,' 20"C,

Pentru aer la presiunea atmosferica ~1 a empe

v-151xlO-6m2Js. ' v Vii Re obtinut, cu

,-:-:- S'e calculeaza coeficientul A corespunzator numaru u

una dintre urmatoa!t'e1e formule:

A= 641 daca Re'.<2320

Re' .'

, (117)

(118)

72

ELEMEN'tE 'tEORETICE GENERALE

Se calculeaza earaeteristica C a distribuitorului, cu formula

II C=--,

. 4bo

in care: '10. este coeficientul calculat mai sus;

L - lungimea distribuitorului, in m; bo - lnaltlmea distribuitorului, In m.

Se stabilesc punctele pentru care se vor determina latimile ax neeesare trasarii curbei distribuitorului.

Pentru distribuitoarele folosite in mod obisnuit in practica sint suficiente 10 valori x situate la distanpe egale pe lungimea distribuitorului. Astfel, dad se noteaza: ~ =x, se aleg urmatoarele valori pentru x: 0,1; 0,2; 0,3; 0,4; 0,5; 0,6; 0,7; 0,8; 0,9; 1,0.

Pentru constructii mai precise se pot alege valori x mai numeroase.

. Pentru fiecare dintre valorile x alese se calculeaza coeficientii de

forma A 9i B.

Coeficienpii de forma A se calculeaza cu formula

(119)

A=(I-x) eCi,

Coeficientii de forma B se calculeaza cu formula

(120)

-

:t:

. . - _ ~eC(l-X) .

B=C (I-x) e-C(1-x) --_-dx.

• 1-.

o

Calculul factorilor eCx si eC(1-x) se poate face prin dezvoltarea in sene

a_- ~ a a2 a3,·. ran

e -l+iiTI' + 2T + 3[\+ ... + nt"

_ Calcul?~ integralei in expresia coeficientului B se poate face prin int~::' grare grafica; pentru aceasta se va reprezenta functia '

(121)

eC(l-x)

. y=---'. 1-.·

si se va planimetra suprafata de sub curba cuprinsa intre abscisele 0 !ii x. . Pent':ll fiecare dintre valorile x. alese se calculeaza latiinea az· a distribuitorului cu formula

az=Aao+Bbo· '. .(122)

Latimea fantei de refulare a distribuitorului se calculeaza cu formula

b = 360:z.wre/ (123)

in care: b este latimea fantei derefulare a distribuitorului, in m;

L - lungimea fantei de refulare a distribuitorului in m;

wref viteza de refulare, in m/s; ,

V debitul de aer ce trebuie distribuit, in rn3/h.

mSTRIllUITOARE DE AER CU VlTEZA DE REFULARE CONSTANTA

73

1.6.4. ~Ietodii practicil pentru dimcnsionaren distribuitoarelor de aer

Efectuarea calculului pe baza metodei expuse mai SUS este destul de dificila 9i necesita mult timp. Din expunere se vede ca pentru calculul coeficientilor A, A si Bsint -necesare ridicari la puteri fractionare, dezvoltad in serie si integrari grafice.

Pentru a se da posibilitatea efectuarii ca1culului intr-un mod mai simplu si mai rapid, fara a se renunta la e:x:actitatea lui, se dau nomogramele din fig. 41 .. ·44.

Conform acestei metode practice ca1culul decurge in felul urmator:

Se calculeaza diametrul echivalent al secj.iunii de intrare a distribuitorului pe baza formulei (113).

Se calculeaza viteza de intrare a aerului In distribuitor cu formula (114).

Se . determina numarul Reynolds pentru curgerea aerului la intrarea in distribuitor, . cu ajutorul nomogramei din fig. 41, in modul urmator:

, - se fixeaza pe dreapta diametrelor, diametrul echivalent calculat;

- se fixeaza pe dreapta vitezelor, viteza de 'intrare a aerului in distribuitor calculata ;

- se unesc printr-o linie dreapta cele dona puncte fixate pentru diametru si viteza ; la jntersectia acestei drepte cu dreapta numere lor Reynoldsse citeste numarul Reynolds cautat.

Se determina coeficientul A corespunzator numarului Re obtinut, cu ajutorul nomogramei din fig. 42, in modul urmator:

- se fixeaza pe abscisa numarul Reynolds

obj.inut ; .

- se ridica 0 verticala din dreptul absci- ~ sei fixate, pilla la intersectia ·cu dreapta €::

A=f(Re); ,~ - ordonata punctului de intersectie re- "to' prezinta valoarea cautata pentru A.

Se calculeaza caracteristica distribuitorului, cu formula (119).

Se aleg cele zece valori (x = ~) de la 0,1 pina la 1,0 din 0,1 In 0,1, pentru trasarea curbei distribuitorului.

Pentru fiecare dintre valcrile x alese se determina coeficienpii de forma A si B cu ajutorul nomogramelor din fig. 43 9i 44. Daca

I

Fig. 41. Nomograma I (pentru calculuI nurndruhri Re).

"-
,i
~ I
~~ IF
. ..t I 'j
.S::; 1/
~
• J
«
'<>
..
II

I)


1/ I' '"
I', "
1/ '"
"

~


11
~ , ;
....
; "
""
';;:


f7
)
<tl~
'"'
~
, .... V ..
~ C\,j
c:f ...
~
.. ~ ....,

",,'

«-------

p' 43 . Nomograma :3 (v~lori1e coeficienti,lor "de forma A §i i3

19. . pentru C=O,Ol.··O,l).

"

Fig. 44. Nomograma 4 ( 1 u

va on e coeficientilor de forma A i B

pentru C=O,]··'l). . ~

..

DISTRIBUITOARE DE AER CU VI'IE.ZA DE REFULARE CONSTANTA

77

caraeteristica C a distribuitorului este cuprinsa intre 0 §i 0.1 se va folosi nomograma din fig. 43, iar daca C este cuprins intre 0,1 si 1 se va folosi

nomograma din fig. 44

Determinarea coeficientului de forma A se face in partea de jos a nomo-

gramei din fig 43, astfel:

_ se duce prin punctul fixat, in jos, 0 verticala, pina Ia interseetia

cu earacteristiea C;

_ se fixeaza pe abscisa valoarea X, al carei coeficient A trebuie aflat.

_ Valoarea A necesara se compune din suma a dona valori: prima este valoarea ordonatei de la abscisa pilla la dreapta la 45°, care reprezintii C=O (ca scara se vor lua gradatiile din stinga nomogramei); cea de-a dona valoare a ordonatei este de la dreapta la 45° pina la punctul a carei valoare A trebuie determinata (ca scara pentru cea de-a doua parte a ordonatei se

vor lna gradatrile tot din stinga nomogramei).

Pentru detenninarea coeficientnlni de forma A ill nomograma din

fig. 44 se procedeaza in modnl urmator:

_ se fixeaza pe abscisa valoarea X, al carei coeficient A trebuie aflat;

_ se duce din punctul fixat , in jos, 0 verticaUi pina la interseetia cu caracteristica C; in dreptul punctului de intersectie intre verticala si caracteristica C se cite9te pe axa ordonatelor din sttnga nomogramei, valoarea

A cautata.

Determinarea coeficientilor de forma B in nomogramele din fig. 43

9i 44 se face in modul urmator:

_ se fixeaza pe abscisa valoarea ;;, al carei eoeficient Btrebuie aflat;

_ se duce din punctnl fixat, in sus, 0 verticala, pina la intersectia en caracteristica C; in dreptul punctului de intersectie intre verbicala §i caracteristica C se citeste pe axa ordonatelor valoareaB cautata.

Noroograrnele din fig. 43 ;;1 44 au fost construite pe baza datelor din

tabelele 31,32,33 s;i 34. Pentru fiecare dintre valorile x alese, se calculeaza 13.timea az a distribuitorulni cu formula (122).

Calculu] lAtlmHor al' In funetie de !J; Tab e 1 a 29.

x \ 0 \ 0,1 \ 0,2 \ ·0,3 \ OA \ 0,5 \ 0,6 \ 0,7 \ 0,8 \ 0,9 \1,0
A 1 0,908 0,815 0,720 0,620 0,523 0,422 0,322 0,215 0,108 0
-- - - -- -- - - - --- -
B 0 0,0086 0,0160 0,0225 0,0280 0,0320 0,0340 0,0330 0,0300 0,0220 0
- - _-- -- -- -- - - - - -
«oA=O,3 A 0,300 0,272 0,244 0,216 0,186 0,157 0,127 0,096 0,065 0,032 0
- --- - -- - - - - - -
boB=0,3 B 0 0,0026 0,00480 0,0068 0,0084 0,0096 0,0102 0,0099 0,0090 0,0066 0
_- ~-- -- ~\0'106 - - -
az=ary4+boB 0,300 0,274 0,249 0,223 0,194 0,167 0,074 0,038 0 ELEMENTE TEORETICE GENERALE

0
C':I
01 S.
- -
'"
..0
d ---
f-<
C>
C;
---
DO
C;
_--
'":.
I~ °
<;>
'0:1 ---
~
.,
~ '"
<5
.E! _--
Il
<:l
£ .,.,
c;
I _--
:$ o to

...... &:i~

to 0 c: 0 o 0

o 1.1">

'0 ~ o o o·

.....
e<! e<!
..... <0
0 ~
0 0:>
0 O.
0 .....
to 1 00
eo .CD
o· to
0 ~
0 00
.9., 0
0 ..... o

..... 0:>
0
. o· o·
e'I 00
.....
o· c:
0
t'-.
C') e'I
°
0 0
CD
~ C')
0
o· 0
tt:l
<I'
01) • 0
0 6
<I'
CD 01)
0
o· 0
C')
'r' CD
0
0 6
e'I
to t'-.
0
6 o· Iii
I;.)
"
I~
I I~
.....
~
JJ I~ I
't; ! .....
..... tS t'-.
to
~
00
g
6
.....
C')
0:>
~
-
e<!

l'o
0
01)
0:>
-
cc
0 '~
.-- IH'
e'I
0:> I I"
..... r
e'I
e'I 1;.).
<I' Iii '"
o· ._-.o
eo> 1
.....
0
eo> I;.)
e'I
tt:l I
0 sc
I~
eo> I
0:>
0:> .....
..... ~
N (J
W
0 II
I !:Q
l'o .~
..., E
.....
-0:> ;:::
..... ..,
t'-. ;:::
6 '"
;g
0:> '"
e'I 0
..., u
~
,.... ,...,
to. ;:::
0 --a
<0 ~
d
M U
.....
to
0
0:>
0 DISTRIBUITOARE DE AER CU VlTEZA DE REFULAllE CONSTANTA

79

o 0"> o

o

fil

o o o o o·

,0

-v>-' ~

o I o·

..... Iv>

Id

.'
..... 8 0 \ 0 0 0 0
~-- \
II'
e'I 0> 0:> W
0"> a> 0:> 0 - ..... to - e'I to
0 0 0:> 01) CD 0:> e'I 0 e'I cQ 0 '"
o. 0 01). l'o ""'. 0> 0 .... o. o. 0 0
,.... ,.... l'o o· e'I 0 0 0 '0 0 0 0
I 01) N 0 0
00 In 01) ..... e'I 0 '" 0 ~ 0:> '"
- Cl'> In \ e'I 0 to '" .... '" <D 0 l'o
O. o. 1:'1.. "'" l'o. v> 0 C1 0 0 0 0
- II> "'" 0 - '0 .0 0 .0 0 o· 0
\ - \ \
tt:l r-, .... '"
t-- ..., 0 01) «> cQ ~ '" tt:l 0"> ~.
C'1 e'I 0 0 r-, r-, cQ 0 v> 0
O. <I' O. cQ e'I. ~ 0 eo o· 0 0 ....
- cti C') 0 ,.... 0 0 0 .0 .0 O·
1:'1 0:> v> h
<D ~ tt:l ..., cQ e'I '" CD 0
cQ v> "'" '" t-- CD C') e'I cQ e'I ....
0. ""' cQ N v> q 0 ... 0 ,.... 0
..... d C'l 0 0 . ° 0 0 0 .:; .:;
\ \ t-- \ \ \
in ;:! 00 :e <D '"
CD ""' N to .... M tt:l
~ '" C'l ~ ~ If> M e'I eo> '" 0 to
O. 0 0:>. t""- O> =. ~ 0 - q .....
- d - .:; 0 .0 0 0 .0 .0 0 O·
on \ \
0 0 0
in "'" t-- t-, 00 C'1 00 CD 00 "'"
in <0 ~ to to ~ e'I C'l C'l ro 0 0>
0. t--. to. - "'" q 0 CD 0, ,...,- 0 .....
,.... .... ,.... .:; .:; 0 .0 <:5 0 .:; 0 0'
\ fD
to- t""- to- CD ,....
fD cQ .... 0:> C'l 0> to- on
CD C'l eo "'" ro cQ C'l - N ,.... 0 e'I
O • tt:l. ~ ,.... '" 0:> 0 t'-. =, N 0 C'\
,.... ,.... - .0 1 .0 .0 <:5 <:5 0 O· O· <:5
\ \ N
.- to- C'\ e'I'
~ t""- ,.... .... CD "'" CD "'" ~ 00
to- "'" r-, e'I "'" cQ' • - ·CO ,.... "'" 0 ~
O· 1 '" I;'l., .... C'l 0:>. 0, 0 e'I 0
..... \ -' .... 0 <:5 0 0 O· 0 0' .0 0
I I -I \ I l'o \ I to \ \
t-, r-- 01)
"'" t-, ~. -e- e'I 00 to ro C'1 e'I "'"
to 0 "'" \ - e'I 0 \ 0 \ 0 I t-- 0 l'o
O. 1 1:'1 ... I ..... .... \ 0> I 0. OJ 0 e'I ° N
,.... ,.... - .0 O· .0 0 .0 0' .0 <:5 0
~ \ "'" \ \ \ \ "'" '\ 0 \ .... \ 0 \ 0 \ 0 \ 0
OJ 0:>. .... 0 0
0, =. 0"> ee cQ
,.... ,.... .0 .0 .0

l~ ~ !:Q
'<:l
I + :;.., ~ '"
""i ...
,.... i::e'I ~ IiHO +
- '" cQ
11 11 + <:5 II I'" r:q r:q .0 0 't;
1 "" 0
~ II ~ II II '"
~ ~ II ~ :;.., ~ 't; r:q II
I;.) I;_) '<:l I;_) ~ Z Il
., ., :;.., :;.., .Ii"__'", ., <:l
_ .. - ~ ... 1<1
.-!!
I~ .,
I I~ I~
.. ~ .... (J ~ "'" -
00 ....
«> ~ . - 0
0
'<'J, CD 0 0
0 0 0
0 0 o· o· ro
.' 01)
8., "'" ::;
<I' 01) 0
0 0
1-;; 0' o· .0
I e'I
,....
~ ,...,
II 01) 0
....
't; tt:l '<j' 0
0 0,
]. .0 <:> 0
;::: eo
... .....
;::: to
-~ CD 0
-~ . <D cQ 0
- .0 0, 0
'" 0 0
0
u
}1 "'"
CD
t'-. ee
:;::: 0
u to- e<! 0
--;;' 0 0
. u o· .0 <:5
e'I
CD
to s
00 .... 0
0 0
0 0 0
I I 0
I .,.
0"> 0
0
OJ 0 0
0 0
o· .0 I o·
- I 0 I 0 I ~

o o o o

.0

too o o o o o·

M o o o o o

.0

0 I ,....
01 I
~C'1
+
(j
.. +
;;- -
I~ II
'tl
'"
~ _ r • 'e<!' CD

,....

ro

..... o

o <I' o OJ o o ....

80

ELEMENTE TEORETICE GENERALE

Valorile a ell t d U

~i 30. :r, a cu a e upa aceasta metoda Slut date. in tabele1e 29

Lll-timea fautei de refulare di ib

mula (123). a istri uitoru1ui se calculeaza cu.' for-

Exempfn de ealeul, Sa se dimensioneze di trib '

=5 ,900 m3J~t, ell 0 viteza de refulare w ,=9 m:U ,IS ,1 U_ltOI de aer pent~ un debit J-:= sectrune de Intrars patrata ell laturile ~!bo=0~3' ~~strlbUltorui are 0 lungime L=7 m :;'1 0

Calculul diametf'ului echioalen; d '

c-

do = 2 aobo = 2XO,3xO,3

ao+bo 0,3+0,3 0,3 01,

. Calculttl vitezei de intrare wo:

w _ D 5900

0-3600 aobo = 3 600XO 3xO 3 = 18,2 tnis,

, ,

Determinarea numifrului Reynold.~

Dinnomogr d' f' 41

. ama 10 19, ,la do=0,3 ~i wo= 18,2 snl«, Re = 3,6 X 105

DetermmaYea coeficientului "-

Din nomograma din fig, 43, la Re = 3,6 x 105, ).= 1 6 X 10-2 Calculul caracteristicii C ' .

C = ')../. = 0,016x7

4bu 4 x 0,3 0,09,

A legerea valoYiloy -x determinarea c if' , . (,1 A' .

A !ji B se citesc din nom~grama din fig o;3tm~nl t or 1 )~~ ~ ~t calculu; ~ti#milor ax, Coeficientfi

Cal~ulul la!imii fantei b: ..., a eu e e se ae sub forma de tabelii (tabela 29).

b = D 5900

36000Llt;ref 3600X7X9 = 0,026 m,

Trasarea curbei distribuitorului. Curba distribuitoru1ui este indicata (v. fig. 40), asa cum a rezultat diu valorile az calculate pe baza formulei (122).

Valorile A=(I-x)eCx pentru C-o 01 .

001

T b 1

- , ... , a e a 31.
~Io,ol 0,1 I 0,2 I 0,3 I 0,4 I 0,5 I 0,6 I 0,7 I I /1,0
0,8 0,9
0,01 1 0,9009 0,8016 0,7021 0,6024 .0,5025 0,4024 0,3021
0,02 1 0,9018 0,8032 0,7042 0,604S' 0,5050 0,4048 0,2016 0,1009 0
0,03 1 0,9027 0,8048 0,7063 0,3042 0,2032 0,1018 0
0,04 1 0,9036 0,8064 0,6072 0,5075 0,4072 0,3063 0,2048 0,1027 0
0,7084 0,6096 0,5101 0,4096
0,05 1 0,9045 0,8080 0,7105 0,3085 0,2065 0,1036 0
0,06 1 0,9054 0,8096 0,6121 0,5126 0,4121 0,3094 0,2081 0,1046 0
0,07 0,7127 0,6145 0,5152 0,4146 0,3128 0,2098 0,1055
I 0,9063 0,8112 0,7148 0,6170 0,5188 0,4171 0,3150 0
O,OS 1 0,9072 0,8129 0,2115 0,1064 0
0,7160 0,6195 0,5205 0,4196 0,3172 0,2132
I 0,09 1 0,9081 0,8145 0,7191 0,6219 0,5230 0,1074 0
0,10 I 0,9090 0,8161 0,4221 0,3195 0,2149 0,1084 °
0,7213 0,6244 0,5256 0,4247 0,3217 0,2166 0,1094 0
• • • • ~ __ T. DISTRIBUITOARE DE AER CU VITEZA DE REFULARE CONSTANTA

81

Tab e 1 a 32,

Vnlorile A= (l_x)eGX pentru C=O,l , .. 1,0

~\ e I O,t I 0,2 I 0,3 I 0,4 1 0,5 I 0,6 I 0,7 I 0,8 I 0,9 I 1,0
0,1 1 0,909 0,816 0,721 0,725 0,526 0,425 0,322 0,217 0,109 0
0,2 1 0,918 0,834 0,743 0,650 0,552 0,451 0,345 0,235 0,120 0
0,3 1 0,927 0,848 0,763 0,678 0,580 0,480 0,369 0,254 0,131 0
0,4 1 0,936 0,865 0,791 0,703 0,610 0,508 0,396 0,276 0,143 0
0,5 1 0,945 0,884 0,813 0,733 0,642 0,540 0,425 0,298 0,157 0 I
0,6 1 0,954 0,905 0,840 0,762 0,675 0,572 0,456 0,324 0,172 0
0,7 1 0,963 0,920 0,861 0,792 0,710 0,608 0,489 0,350 0,188 °
0,8 1 0,972 0,937 0,889 0,828 0,745 0;648 0,525 0,380 0,205 °
0,9 1 0,980 0,960 0~917 0,859 0,785 0,688 0,564 0,410 0,225 0
0,10 1 0,995 0,997 0,945 0,895 0,824 0,730 0,605 0,445 0,246 0 Tab e 1 a 33,

Vnlorile

.t:

\ eGO-x) B=C{l-x)e-G(t-X) , ---- dx pentru C=O,Ol I-x

o

, .0,1

~I(li 0,1 I 0,2 I 0,3 I 0,4 I 0,5 I 0,6 I 0,7 I 0,8 I O,!) 11,0
0,01 o 0,000945 0,00179210,002513 0,003084 0,003985 0,003692 0,003648 0,003268 0,0023841 °
0,02 ° 0,001899 0,0035760,005012 0,006168 0,007043 0,007429 0,007348 0,006573 0,0047861 °
0,03 o 0,00285 0,00538 0,00753 0,00925 0,01052 0,01120 0,01110 0,00920 0,00721 °
0,04 o 0,00381 0,00718 0,01005 0,01237 0,01400 0,01486 0,01470 0,01316 0,00961 °
0,05 ° 0,00476 0,0900 0,01259 0,01547 0,017555 0,01862 0,1845 0,01653 0,01207 0
0,06 ° 0,00570 0,01085 0,01510 0,01860 0,02107 0,02235 0,02220 0,01985 0,01448 °
0,07 ° 0,00667 0,01258 0,01762 0,02175 0,02465 0,02620 0,02593 0,02327 0,01697 0
0,08 o 0,00762 0,01420 0,02020 0,02492 0;02827 0,03000 0,02968 0,02662 0,01942 0
0,09 o 0,00857 0,01622 10,02275 0,02805 0,03187 0,03390 0,03310 0,03000 0,02195 0
0,10 o 0,00952 0,01800 10,02525 0,03123 0,03550 0,03770 0,03730 0,03350 0,02445 0 x

~ eGO-x)

Vnlorile B=C (l_x)e-C(i-x) dx pentru C=O,1

i-x

Tab e 1 a 34,

, 1,0

Q

~I () I 0,1 I Ot2 I 0,3 I 0,4 I 0,5 I (1,6 I (),7 I 0,11 I 0,9 I 1,0
I 1 1
0,1 0 0,010 0,018 0,025 0,031 0,036 0,038 0,037 0,034 0,024 0
0,2 0 0,019 0,037 0,052 0,064 0,063 0,038 0,077 0,069 0,050 °
0,3 0 0,029 0,055 0,078 0,098 0,113 0,120 0,118 0,107 0,078 0
0,4 0 0,039 0,074 0,106 0,132 0,152 0,163 0,163 0,148 0,107 0
0,5 0 0,049 0,094 0,134 0,166 0,195 0,210 0,210 0,190 0,138 0
0.6 0 0,059 0,114 0,164 0,206 0,238 0,258 0,260 0,236 0,171 0 I
0,7 0 0,069 0,134 0,193 0,2.44 0,286 0,310 0,312 0,284 0,206 0
0,8 0 0,079 0,155 0,224 0,286 0,334 0,365 0,368 0,335 0,242 0
0,9 0 0,089 0,177 0,257 0,327 0,386 0,422 0,428 0,389 0,283 0
1,0 0 0,100 0,197 0,289 0,371 0,438 0,482 0,492 0,448 0,326 0 6 - Probleme noi in proiect. inst, de inca:l:dre

82

ELEMENTE TEORETICE GENERALE

i'

;'

RADIATII CALORICE

83

1.7. RADIA'fII CALORICE

. . in i~~ustrii1e cu procese tebnologice care se desfa oara la '.

ridicate stnt numeroase corpuri care emit radi r' ;;1' , temperatuTl

ear~ l':ngre~:meaza mult munca si necesita masu~~ lle~;~nce lllt~nse, far.t torilor. Masurarea .acestor radiatii eu ajutorul act~om tPfO~ectla muncideanna, posibila, din diferite cauze : pentru acest - t' et ru U1 ~u este totSa se di W d . ' . mo Ives e neaparat necesar

in difer~feu~~p:e~;!~fe de calcul pentru evaluaraa intensitatii radiatiilor

in cele ce urmeaza se . "'1

durii prin radiatie si, legat e:eP~~:~~C~~l~ e genera Ie ale transmiterii cal-

cazurile ce!e mai uzuale, urmate de e~empl;: :;;~fele de calcul pentru

Cercetmd tabela 35 in care smt date lungimil d dW 1 '"

se ;:-ede ca radiatiile calorice ocupa un domeniu d: c~r~: l~ a e. radl_a!l1l?r,

de.clt cele luminoase; restul radiatiilor sint de alta t w (or II m~l intins

mICe etc.). _ _, na ura e ectnce, cos-

Tab e 1 a 35.

Lungimile de undii ale dileritelor radiatii

L 7 .2. LegiIe genernle ale radlntiei eorpurtlcr

Radiatiile luminoase au fost ..ercetate timp indelungat , in trecut fiind singurele accesibile cercetarilor. Legile de propagare, reflecpie si refract ie, stabilite pentru aceste radiapii, sint valabile pentru toate celelalte radiatii,

Din aceasta asemanare rezulta urmatoarele: '

_ intr-un mediu omogen si izotrop, radiat.iile se propaga ill linie

dreapta ;

_ intensitatea radiatiei, care se poate defini ca fiind cantitatea de

energie care revine pe unitatea de suprafata in unitatea de timp, normal pe snprafata , descreste cu patratul distantei de la suprafata corpului emi-

tator;

_ radiatrile calorice urmeaza legea Lambert (legea cosinusului) ca!]f

radiaj.iile luminoase ;

'_ radiatiile calorice urmeaza legile de reflectie si refractie ca si radia-

tiile luminoase, deci pot fi concentrate si dirijate prin Ientile si oglinzi.

1.7.S. Propagarea radiatiiIor eatortee

Se considera un corp izolat, inconjurat de un mediu omogen, izotrop si imobil. Radiapiile calor ice emise de corp se propaga in mediu ill toate directiile, cu viteza constanta. Clnd radiapia ajunge 1:1 limita mediului si Ioveste un corp omogen si izotrop, direetia si intensitatea radiatiei se

schimba ,

La atingerea snprafetei corpului de catreo radiatie incidenta, energia

acestei radiapii, pe care 0 notam cu Qi, se imparte 'in nrmatoarele trei parti

(fig. 45):

_ 0 parte este absorbita de corpul lovit

de radiatie si se transforma l:n caldura, care se inmagazineaza in corp; se noteaza aceasta fractiune de energie C'U Q A;

_ 0 parte este reflectata ; aceasta fractiune din energia radiatiei se noteaza cu QR; dad suprafata este perfect - lucie, radiatia reflectata face cu normala la suprafata un unghi egal cu eel pe care n face radiatia incidenta;

- restul energiei traverseaza corpul dupa ce radia tia a suferit 0 refractie 9i trece prin Fig, 45. Ptopagarea energiei ra-

corp mai departe; aceasta parte de energie se diante intr-un corp.

noteaza cu Q D.

Din cele de mai sus rezulta QA+QR+Q D=Qi, sau notind

QA -A QR --'-R ,QD-D

Q;- 'Q;- 91 Qi - ,

rezulta:

(125)

Natura radiatiUor

Lungimea de unda A

6

Cosmice

Necunoscu~~' : : : : : .. , , , .

........ ~ . ~ ..

Radiatii gama

Rontgen ::::.' ; .. , ~ .

Ultraviolete - , , , , '; -,- -

Luminoase : : •. : : " .' " : : : : : : : : ~ : : : ~ : : , ..

Calorice (Infrarosif) .. , , .

Electrice .

............. ...........................

2,10-7 -2'10-5 2'10-5 -5,7'10-4 5,7'10-4 -1,58'10-2 1,58'10-2-13,6 13,6-360

360-780

780-3,3'105

Peste 3,3'105

1. 7 ,1. Numiil'U I de oscilntii pe seeundii

Intre lungimea de unda '1 +"1 . U •

exista relat ia a OSCI apn or §-1 numarul de perioade pe secunda

c=A,U, (

ill care: c est it d 124)

e Vl eza e propagare a oscilapiflor in vid (se considera c=

=300 000 km/s); -

A - Iungimea de unda a oscilapiilor in kID' u - numarul de perioade pe secunda. '

Cu aceas~a r~.latie se poate stabili lungimea d

frecventa oscilapiilor 9i invers. e unda daca se cunoaste

84

ELEMENTE TEORETICE GENERALE

Daca A=l, atunci R=O si D=O; in acest caz toata energia primita de corp este absorb ita ; corpul se numeste absolui negru sau mai simpln

corp negru. . . "

Daca R=l, atunci A=O si D=O; toata energia este reflectata ; corpul nu Inmagazineaza ~i nici nu lasa Sa treaca prin el caldura. tn acest caz se deosebesc urmatoarele doua variante:

- daca refleetia este perfecta , adica daca radiapiils, urmeaza legile reflecpiei din optica geometriea, eorpul se nurneste luoi«;

- daca reflectia este difuza, corpul se numeste alb.

Daca D=l, A=O ~i R=O, toata energia trece prin corp fara a-l Incalai.

Corpul se nume§te transparent sau diaterman. '

In natura nu exista nici corpuri absolut negre, nici absolut lucii sau albe, nici absolut transparente. Toate corpurile au caracteristici intermediare intrelimitele extreme mentionate mai sus.

Pentru toate corpurile, valorile A, R si D depind de natura corpului, de temperatura lui, de starea suprafetai (la solide) §i lungimea de unda a radiat.iilor.

1.7.4. Emisia de radia!ii cnlorice

Orice corp 1n natura emite radiapii calorice. Acesteradiatii au diferite lungimi de unda , Intensitatea radiatiei depinde de natura corpului, de felul suprafetei si mai ales de temperatura lui, si nu depiude de temperatura mediului inconjuratnr sau de aceea a corpurilor vecine. Un corp cu temperatura de 200aC emite spre un alt corp vecin aceeasi cantitate de caldura, indiferent daca acesta are O°C sau lOooac.

1.7.5. Radiafia corpului nbsolut negru

Acest corp, inealzit, emite radiatii intr-o gama Iarga de lungimi de unda, dar. intensitatea acestor radiaj.ii nu este aceeasi pe toate lungimile de unda, ci incepe de la zero pentru lungimi de unda foarte mid, creste pina la un maximum pentru 0 anumita lungime de unda si apoi scade iar spre zero pe masura ce lungimea de unda oreste.

Din integrarea expresiei reprezentata prin curbele din fig. 46 rezulta energia radiata

En=GnT4. (126)

Energia radiata En se mai numeste 9i putere de emisie. Indicele precizeaza ca a fost luat in considerare corpul negru.

Se vede ca puterea de emisie este proportionaja cu puterea a patra a temperaturii absolute. Aceasta a fost dovedita, dupa cum se ~tie, experimental, de Stefan si teoretic de Boltzman, chiar mai inainte de a se ii stabilit'legea radiatiei, formulata de Planck.

Coeficientul Gn se numeste constants de radiatie a- corpului negru si are valoarea

RADIA TIl CALORICE

85

•• V" 1 1 1 . arul 10-8 se inglobeaza in tem-

In scopul simp~lCarll ~a c(~~) d~v~::comod1i pentrn calcul sub forma peratura T, astfel ca expresia

( T)4 [kCal] (127)

En=4,96 100 m2.h·

JIlOOD
keu!
mJ'h
25000
<0
,
~ 200110
...... "'
1 15000
10000 I \ \1'
r- '\
1\ 1_\ l\ 1\
1\ :\ \ 1\ 1\ \
\ \ ",\, -I
~
I~ %- f-
\ 1\\ 1\ -A I-
'" f.,. \ .\' l'Y ,\~-
f- II x'%. I' \\ r\\1\.\
" ~ ~~ ~
/. ~ r-, ~ ~ ~
VV 500 r-- ---=
j
0 1 Z J If' ~ 6 7 8 9 t
dA --
~ (flo )"

(UOOOO

50000

100, 50.

~~I
~~
~"jf
/1'1'11
)" ,1
'0 1
'IJ $ I
wV 1
I
I
1 10000 5000

5000

10.

o _,II. 0 fOO ZOO 300 #/05Q0 foDO f.fOU

A ~

Fig. 46. Intensitatea radia1;i;i c..orpl~ll1i n.egru in Iunctie de lungimea de unda J.., m nncrom (IL)'

"Fig. 47. Diagrama de c~lcul pentru temperatun.

v 1 d f mula Stefan-Boltzman,

Expresia (127) est~ cunoseuta vsub ~um~:tfe1 e~r se mai poate scrie

iar coeficientul numeric se noteaza cu n,

-c (_2_)4 [kCal]. (128)

En- n 100 mZh

, di din fig 47 care d1i

Pentru usurinta calculului se foloseste ,1agrat?a Ate'O §i 15000C.

direct valoarea (Tjl00)4 pentru temperaturi cupnnse in r

1.7.6. Radiatja eorpulul eenusiu

fii d ' v de toate cor-

R diatia cenusie care se poate considera ca nn ernisa

puri1e~ poate fi ca1cU:lata cu relatia Stefan-Boltzman:

( T)4 [kCal]

E=C 100 m2.h·

(129)

'1' C te un parametru al materialului

Factorul de proportlon~ Itate. e: l : el este totdeauna mai mic decit si poate fi determinat numai expernnen a ,

Cn=4,96. .

86

ELEMEN'I'E 'fEORETICE GENERALE

Din ?ele expuse rezulta urmatoarele:

- orl:e corp radiaza caldura ori care ar f'. .

nu poate ajunge la zero absolut) .. . 1 temperatura lU1 (deoarece jurator; ?1 orrcare ar fi temperatura mediului incon-

- energia radiata creste foarte repede cu t t

_ la aceeasi tern tura toate corouri empera ura;

negru. pera ura toate corpurile radiaza mai slab decit corpul

Dad se compara energia radiata d .

corpul negru, raportullor se nu a e corpul ~enu?lu cu cea radiata de

de emisie a] corpului: numeste putere relattvit de emisie sau coeficient

e= _!!_ = e(kY e

En . e (.'£)4 = en • (130)

n 100

Valoarea lui e variaza intre 0 §i 1.

Pentru materialele cele-m . d folosi

paragraful 1.3.2. Cu ajutorul a~ ::" 0 osite, valorile lui e sint date in

(130) se poate scrie sub format orn e se calculeaza usor E, deci formula

E = -s n = eC ~ (_I__)4 = e. 4 96 (_I__)4 [ kca1 ].

100 '100 m2,h •

. Pentru a afla cantitate ttl v d . ,

tlmp dat t, se foloseste relapia a a e energie radiata de un corp

Q=eCn L~oJSt [kcal] ,

(131)

intr-un

(132)

ill care 5 este suprafata corpului.

• v ~e observa ca , In general 1 ' . . '.

b.lla intr-un anumit domeniu de vta oarea coe.f1~len.tulul deemisie este vala-

riale (v. tabela 3). In afara acestutmpera~un, ~n~lcat pentru anumite mateadmiterea unei anumite nesigur ~Ol~enlUl' ut ilizarea coeficientului implies

. anpe 10 ca cule.

. Exemplll. Sa se calculeze rad.iat ia t t 1- - .

;;1 temperatura de 1 2000C in timp d ~ 0 ~ a data de un bloc de otel cu suprafata de 2 .,

d at b 1 eo jumatate de - S . Ii Y , ~"m- .

up a e a 3, 0:=0,91 ~i calcul md T=1 200+273~~a.i73eol( lea formula (132), considerind,

Q=0,91 X 4,96x (1473)' 4 -

100 X 2 x 0,5=21~ 000 kcal.

1.7.7. Absorbtia radiatiilor calorice

in general, 0 foarte midi part di .

corp strabate acel corp Cea mai e in energia de radiatie primita de un

In corp. . mare parte se reflecta sau este absorbita

. Legea Kirchhoff da 0 relati At·

91 coeficientullui de absorbtie le in rde, p~.terea ~e .emisie E a unui corp

r a ra ia tulor primite,

RADIA TII CALORICE

87

Se noteaza puterea de emisie a corpurilor oarecare cu E1> E2 ,,, ; puterea de emisie a corpului negro cu En; coeficientul de absorbt ie al corpurilor oarecare cu AI' A2· ... ; coeficientul de absorbtie al corpului negru cu An· Prin coefident de absorbtie A se Intelege raportul dintre energia absor-

bita si energia totala incidenta-

Se considera mai multe corpuri 1, 2 .. , si corpul negrusi un spatiu

Inchis. Se admite di. s-a realizat eehilibrul termic complet In intedorul

spatiu1ui eonsiderat. .

Se noteaza cu I intensitatea radiatiei data de peretii spatiului inchis,

astfel ca IA1=EI; IA2=E2 ." 1An=En:

(133)

deoarece An = 1.

Rezulta legea lui Kirchhoff, §i anume: raportu1intreputerea de emisie

si coeficientu1 de absorbtie al unui corp este acelasi pentru toate corpurile si este egal cu puterea de emisie a corpului negru.

Relatia (133) se mai poate scrie si astfel:

(134)

Rezulta deci ca raportul de mai suseste dependent numai de temperatura.

Daca corpul are coeficient mare de absorbtie (aproape de 1), atunci 9i puterea lui de emisie se apropie de puterea de emisie a corpului negru si invers: daca corpul are coeficientul de absorbtie foarte mic, este mica

si puterea lui de emisie.

Corpurile care reflecta foarte bine radiatiile (corpurile lustruite de

argint, cupru, aluminiu) avind 0 va10are A mica, vor radia foarte putin. Prin urmare, suprafetele care au 0 putere de refleetie mare trebuie sa aiba

o valoare A mica, deoarece considermd D=O, A+R-l.

Ecuatia (134) se mai poate serie astfel

(135)

sau

(136)

sau

(137)

Compadnd aceste relat'ii cu relatia (130), rezulta ca Al are aceeasi valoare numerica eu co~icientul de emisie e, adica coeficientii de emisie si de absorbj.ie ai unui corp shrt numeric egali.

Legea lui Kirchhoff se aplica §i separat pentru orice lungime de unda I

deci,

~ = E'A." = EAn =F (i. T) (138)

A)..l A)"~ 1 "

ss

ELEMENTE TEORETICE GENERALE

. Sub aceasta forma le ea U

emisie ~ unui corp pentrJ 0 t:n e::ta astfe13 rapor1;ul dintre puterea de

~bsrbt~e pentru aceeasi lungime 8e un;; u:da anumlt~ si coeficientul de e inglmea de unda 9i de temperatura es e constant ~l este funcpie numai

. n~rucit coeficientul de abso bti . .

mal IDIC dedt unitatea rezulta d' tIe al c?rpunlor cenusii este totdeaun

;~~~: c~uri~elltru ~cee~i ~n,';.~~ac!~m:?o: puterea de ~misie :

di emrsie a eorpului negra P' eauna mal mica decit

ra iatia corpului negru este ma:Ximi rm urmare, la orice temperatura

1.7.8, Unghiuri sotlde

Pentru a masura un un hi A U

f:t~:il~ ~!!h~~~~U! in vlrfu1 ~n~\fuf~f;~ :~s:~~a:; !~~~~ suneuaprc: de A eetrc

. . nns In re

Unghiul ~ este dat de

de doc=dsJr raportul slr, iar un unghi infinit .

. . mlC este dat

La fel se poate rnasura un hi .

cu eentyrul in virful unghiului :'1d I ~ol1d. Se considera in fig. 48 0 sfera

pe sfera 0 suprafata S prin inters 9t1. eUlr~za r; unghiul solid determina

Q S . ec ra Ul cu sfe U hi

= 7' iar un uughi infin it . t- ra. ng lUI solid este

mlC es e .

Folosind notatiile din

aceasta figura 9i ·0 bservind cil

dS2=rd<P .. r sin <pdC¥= =r2 stn q>dq>d~,

expresia ?nghiului solid infinit nne devine

89

RADIAl'II CALORICE

1.7.9. Legen lui Lnmbert

Legea Stefan-Boltzmann expriroli cantitatea de energie rad.iata In toate directiile. Fieeare directie este determinata prin unghiul cp, pe care

aeeasta directie 11 face cu nonuala la suprafata.

Variatia radiatiei dupa direetia suprafetei radiate este data de legea

lui Lambert. Dupa aeeasta lege eantitatea de energie radiata de elementul de suprafatli dS! dupa direetia elementului dS2 (fig. 49) este data de relatia:

d2Q<p=dQNdQ cos ~ [kcaljh] (141)

in eare:dQcp este caldura radiata dupa directia data de unghiul <p;

dQN _ dildura radiata dupa normala N la suprafata dSl~ unghiul solid sub care se vede elementul dS2 din dS1; unghiul pe care 11 face nor-

mala N eu direetia elementu-

lui dS2•

Relatia (139) se mai poate serie astfel:

d2Q<p=ENdQ cos <pdSl [keal}h], (142)

1n care EN este intensitatea radiatiei dupa normala N.

Rezulta ca cea mai mare cantitate de energie este radiate pe directia

normalei la suprafata radianta (cp=O). Cind <p creste, cantitatea de energie radiata se mic;;oreaza 9i cind tp=90° energia devine egala eu zero.

in ec\1atia (142) nu se cunoaste valoarea intensitatii radiatiei EN· Pentru a 0 cunoaste trebuie ca ecuatia sa fie integrata pe 0 emisfera deasupra planului dSl pentru sensul pozitiv al normalei 9i apoi aeeasta valoare trebuie eomparata cu expresia generala a cantit1itii totale de energie radiata data de eeua~ja (132), care este valabila pentru toate corpurile cenusii (se eonsidera

ca to ate corpurile folosite in tehnica sint cenuijii).

Introducind expresia (139) in relatia (142) se obtine d2Q<p=ENdS1 d ~ sin <p cos q> d q>.

Se integreaza aceasta expresie si se obtine

H

dn

Fig_ 49. Masurarea energie radiante in iuucfie de unghi.

1t

r21t ~2 dQ=ENdS1) drt' sin c cos cpdcp,

o 0 .

cu observatia eli integrarea se face numai pe emisfera radiata de elementul d.S,;

/ ~

dQ==ENdS~1t I ~ sin 2 <p I: =1tENdS1• (143)

Dupa ecuatia (132) energia radiata intr-o ora de un element dSl este

dQ= ECn (l~ordSl' (144)

90

ELEMENTE TEORETICE GENERALE

Egaltnd membrii din dreapta ai ecuapiilor (143) f}i (144) se obtine

EN= ; C1~ (1~0r. (145)

Rezulta ca puterea de emisre pe directia normalei este de 'it ori mai midi dedt puterea totala de emisie a corpului.

Inlocuind valoarea lui EN din ecuapia '(145) in ecuapia (142) aceasta ecuatie devine

(146)

Aceasta ecuatie serveste de baza pentru calculul radiatiei sChimbate intre

suprafete cu dimensiuni finite. .

Legea lui Lambert este exact valabila 'numai pentru corpul negru. Pentru corpurile cenusii mate sicu asperitapi, aceasta lege este valabila pentru valor! ale unghiului cp cuprinse intre 0 si 60°. 'Pentru suprafeje lucii legea nu este valabila.

Pentru diferite materiale 9i diferite unghiuri, 0: are valorile indicate in diagrama din fig. 50. Se vede ca pentru corpurile cu asperitati, 0: se mentine pina la aproximativ cp=600, dupa care seade repede. Pentru corpuri lucii e creste cu unghiul, astfel ca are un maxim la cp~80°, dupa care seade repede. 0 tabla de alama are in medie &=0,33 intre cp=O 9i cp=50°, dar

(r la cp=75°, 0:=0,43 .. Un obiect vopsit cu aluminiu are €ma:z;=O,35 la cp=80°.

o suprafata de lemn are £=0,12 constant intrecp=0f}icp=6Oo; 0:=O,22lacp=70°, apoi s=0,20, dupa care, daca unghiul mai creste, £ scade foarte repede la zero.

Prin asimilare eu corpurile notate in diagrama sepot deduce coeficientii de emisie 9i pentru alte eorpuri.

1.7.10. Puterea de iradiere a unci surse de radia~ie

In paragrafe1e precedente s-a determinat eantitatea de energie radiata plecind de la puterea de emisie a eorpului. Intensitatea radiatiei se mai poate apreeia dupa cantitatea de energie care revine la unitatea de suprafata iradiata, ceea ce corespunde cu nopiunea de iluminare din tehnica iluminatului.

Puterea de iradiere depinde de raportul dintre dimensiunile sursei radiante si distanja pina la suprafata iradiata.

Daca sursa radianta este punctuala se aplica legea lui Kepler, dupa care puterea de iradiere este invers proportionala cu patratul distantei.

---

Fig. 50. Curbele de variatie ale coeficientului E: pentm diferite rnateriale:

1 - cenustr, mate ~i CD asperitliti; 2 - cu asperitil:ti; J - locH: 4-tablii de alamli; Ii - corpuri vopsi te cu alu-

miniu; 6 - lemn.

RADIA TIl CALORICE

91

o sursa punctuala radiaza uniform in to:te partite 0 ca~titate orara de

energie Q. Puterea de iradiere pentru 0 sfera cu raza r va £1 . .

i= _.Q_ [kcal/m 2• h].

4rer2

(147)

Daca elementul iradiat dS nu este in planul ta?-ge.nt la sfera, ~i asezat astfel ca normala lui sa faca un unghi cu raza sferei (fig. 51), cantrtatea de energie care cade de fla sursa punctuala pe acest element va fi:

dW=i cos cp dS= 4~r~ cos cp dS.

(148)

Pentru fiecare caz in parte va treb~i sa ~e tin~ seama in ealeul de cantitatea de energie :-adlata ~1 de suprafata pe care se considera repa~1Zata Ul11~ form aceasta energie. Aceste considerat.ii 11U pot fi Fig. 51. Calculul puterii

f t ~ d de iradiere a unei suprafete.

aplieate decit intr-un numar oarte res rms e ca-

zuri particulare.

Exemplu Un bloc cubic de metal cu latura de 0,4 m are temper.atura de- 1 y200o<;; S~ se calculeze cildura primita in timp de 0 ora. prin radiere de lID perete In supra;atay ~e -: m la 0 distanta de 3 m de blocul de metal asezat astfel tncit normala pe pere e sa aca un

unzhf de 300 cu directia spre blocul cald , d "ld y t

.- Pe cele sase fete"ale cubului, blocul radiazd 0 cuntitate totala e ca ura.care se poa e

calcula Ia formula (132):

[Q= e c; (1~0) 45 t,

4 96 kcal/m2'h'"C', T=1 2.00+273=1 473°K; S=6xO,42=0,96

in care 1::=0,91; C,,= , -....:::

cos 300=0,866; deci:

. ( 1 473 )4 . h

Q=0,91 X4,96 lOo xO,96x 1=202 OOOkcal/ .

Be poate considera ca aceasta caldura se repartizeaza. uniform: pe.o sfera c~ raza de ~~ rn, ceea ce ar fi corect daca in loc de cub arfi numai un punet care ra~laza~ Cum dlstanta de < ~ este destul de mare fata de cubul cu Iatura 0,4 m: se poate .admlte ca sursa este punctuala. Ca.ldura primita in timp de 0 ora pe peretele conslderat va £1:

Q 202000 .

W= -eos<p S= .• 0,866X2=3100 kcaljlr,

4r.r2 4 rr 3"

Ace las! bloc radiaza ~i asupra unui om afl at la 3 m distanta. Suprafa'ta ~a~iatad a Oy~;lU! consideratii. normal pe directia deradiere este de 0,6 m". tn acest caz , cantrta ea e cu ura

radiatii. asupra omului este .

202000 0,6=1070 kcaljli.

TV= 'l .. r2

Intensitatea de Iradiere este

i= I 070 = 1 790 kcal/m2·h, 0,6

ceea ce eorespunde la 3 cal/cm2·min. Aceasta intensitate nu poate £i suportatii. de muncitor'i fildi masuri speciale de protectre.

92

ELEMENTE TEORETICE GENERALE

Iradierea pentru alte cazuri de surse radiante. Daca sursa de iradiere uu este punctuala nu se poate ap lica legea lui Kepler. Cazul sursei punctuale este un caz limita, pentru care legea este valabila si care poate fi aplicat cu 0 precizie suficienta pentrn calculele practice.

Un alt caz in care se poate aplica fara eroare 0 lege simpla este eel al corpului radiant C'U forma unui fir drept de lungime infinita si a carui sectiune este mica in raport cu distanta pina la suprafata iradiata.

tn acest caz 0 sectiune normala pe firul radiant va permite calculul radia tiei la fel ca in cazul sursei radiante punctuale.

Fig. 52. Calculul radiutiei unui fir de lungime infiniti.

Se considera (fig. 52) un fir radiant de lungime infinita si 0 suprafata dS=brd 'P', care primeste radiatia,

Sursa de radiatie fiind de lungime infinita, se poate considera di radiapia, la distanta r de fir, are intensitatea uniform repartizata pe suprafata unui cilindru a carui axa este firul si a carui raza este egala cu r.

Intensitatea radiatiei pe 0 portiune de cil.indru de lungime b va fi

. Q [keat]

t = 2l'l"rb h.m= .

Cantitatea de energie care cade pe un element iradiat si latime egala cu rd 'P' va fi

dW=i dS=-Q~brd 'Y

2l'l"yb

(149)

dS de lungime b

Qd'F

dW = 2l'l" [kcal/hJ.

(150)

tntmcit cantitatea radiata de sursii depinde de lungimea.de fir considerata si.de raportul dintre unghiul sub care este vazuta suprafata radiata si unghiul total de radiere, rezulta ca, ill acest caz, puterea de iradiere a sursei asupra unei suprafeje este invers proporj.ionala cu puterea tntH a distantei dintre sursa si suprafata, in timp ce la .sursa punctuala era invers proportionala cu patratul acestei distante.

ExempJu. Pe trenul de role al unui laminar de tagle tree in ~ir corrtinuu bare de otel de IS X 15 em Ia temperatura de 1 200·C. Sa se calculeze intensitatea de radlatie l;ii caldura totala primita de un am care sta la dtstanta de 3 m de bara, timp de a ora; aceasta distanta de 3 in se poate considera foarte mice. in raport cu lungimea sirnlui de tag1e (50 - 60 m).

Dimensiunea transversale. a barei de 15 em fiind destul de mica in raport en distanta de 3 m, bara se poate considers ca un fir In care se po ate aplica repartitia uniforma a iutensitatii pe suprafata unui cillndru.

RAnIA TIl CALORICE

93

Be ca1eu1eaza caldura emisil de a lungime de bara e!!ala cu latimea corpului omului de 0.~00m91· .ACv~d4' 9G' b=O 40' 1"=1 473°K; S=4xO.15x0,4=0.24 m!; 1=1 h; dupd formula

E- I , 1""--,. ,J

(132) rezulta:

Q = 0,91 x 4,96 (ll~: r X 0,24 x i =50700 kcal/h.

Dupe. formula (149) rezultii

50700 = 6 740 kcaljh-m'', 2Xl'l"x3xO,4

san

6 740 . 1/ ~ .

i = __ =11,2 ca cm-vm m,

600

Caldura tatala primita de am in timp de 0 ora va fi W=6 740xO,6=4 100 kcal ,

. . d t r sUI. cli.ldura neputind fi suportata.

Rezu1til. neeesitatea de a aphc~ masuri ~.pro. e\ l~~ acea 1 pe directia radiatiei, ealcn1ul Pentm cazul ca suprafata radiata nu ar 1 onen a a. nor;n~ _ ii factorul cos <p

se face prin multiplicarea valarilor determinate pentru iradiatta de caldur cu •

Pentru cazurile d~ iradiere , in care intervin suprafete cu £or~a vneregulata nu se pot aptica legi simple asuprarepart,itie~ de c~ld~r~ radiata, ~:tfe1 incit sa se poata obtine imediat puterea de iradiere ~l cal ura pnm1 a.

-,

1. '] .11. Sehimbll1 de ciildurii prin radiere tntre enrpucl plano purulele mari

Se considera doua corpur i marginite de cite 0 suprafata plana fo~rte mare. Cele doua suprafete i' ~.i 2. sl~t considerate paralele, foa~e apropiate una de alta si en temperatun diferite.

. di A t 1 doua corpuri este dat de

Schimbul de caldura prm ra iere in re ce e

relatia

Q _ 1 [(~)f'_ (!.!_)4] St [kcal],

- 1 1 1 100 100

-+--_. .

C1 Cz Cn

(151)

C CAt ooeficient'ii de radiatie ai celor doua

Cl= €lCn si 2= €2 ,11, sm )'

corpuri ;

C este coeficientul de radiatie al corpului negru;

5 11, ~ snprafata celor doua corpuri paralele, in m 2 ;

- timpul de radiere , in ore; . " OK.

Tl si T2 - temperaturile absolute ale celor dona corpur i, m

Exempill. Un perete cald al unui cup tor cu ~uprafata n;are se t~~ te;:!fea~~leio~I~~ miea d istanta de peretele nnei eabine de comanda de aeee~!}l SU~~ a, . .e d . t mZ are 120·C iar peretele cabinei are 30°C. Se cere ealdura sch irnbatji intre eel 01 pere 1 pe

Riara. " 08~ C OS5x496- , Se considera: peretele cuptorului din caramida refractara, cu "1= ':.'-4160' , , -

=4,22 ~i peretele cabinei din caramida rosie, cu 82=0,93, Cz=O,93x4,9 -, .

in care:

94

ELEMENTE TEORETICE GENERALE

Schimbul de energie radiata intre cele doua corpuri, conform formulei (151), va Ii

1 [(393)4 (303)4 kcai

Q = -'-1 ~-C:-1~-1 xl 100 - 100 =Q=3,96 X 153,8 x I =606 m2'h .

-+~-~

4,22 4,60 4,96

1.7,12; Schimbul de caldurii intre un corp lji supratejele invuluitoare

In fig, 53 se noteaza corpul interior eu 1 si inveljsul eu 2, suprafetele cu 51 ~i 52' temperaturile eu Tl, si T2' (T1>T2) si coeficienpii de radiatie

Cl= EICn ~1 C2= E2Cn, .

Caldura schimbata prin radiatie este

Q = _1_ + .§.[ _!_ __ 1_) [( 1~~)' - (,~~)'J SI [kcal].

Cl 52 C2 c;

(152)

Relapia (152) se poate deduce printr-un rationament asemanator cu eel din paragraful anterior.

Fig. 53, Corp cu supra- Se observa ca radiapia depinde in acest caz si de ra-

fe~e lnva.1uitoare. portul suprafetelor care acum nu mai sint egale si pa-

ralele cum s-a considerat anterior ~i ca forma ~i pozitia corpului interior fata de eel exterior nu au nici 0 Influenta asupra radiatiei. Relatia este aplicabila insa numai daca corpul interior nu are nici 0 concavitate,

Exemplu. 0 conducta ca1da de 300 mm diametru trece printr-un canal foarte ingust de 500 X 500 mm ~i apoi printr-o haUi inalta de 8 m ~i lata de 6 m, Se cere 0 comparatfe intre radiatil in cele doua cazuri ,

Se admite Cl=3,7, C2=3,9 lIi, de asemenea:

- suprefata conductei 51 =1!X 0,3=0,94 m~/m; .~ suprafata canalului 5f=4 X 0,5=2 m2/m;

- suprafatn halei 53=2(8+6) =28 m2fm. .

Se calculeaza coeflcientul de sehimb de radiatre intre ce1e doua. corpuri C!'2 (intre eondueta ~i canal) ~i C1'3 (intre conducta ~i hala), Pentru canalul ingust,

1

3,38,

Pentru hala,

I 0,94 ( 1 I)

3,7 + ~ 3,9 - 4,96

1

C1'3 3,69.

1 0,94 ( 1 I)

3,7 + 2,8 3,9 - 4,96

Se admite acclasi factor de temperatura. Rezulta ea intre cele doua cazuri nu este 0 diferenta insemnatd ~i prin urmare conduct a radiaza. aproape aceeasi cantitate de caldura fie intr-un canal ingust, fie intr-o hala mare, difereuta intre cele doua eantitati fiind de circa 10%,

1.7,13, Sehimbul de eiilduru 1ntre doua suprafete oareeare

Se considera in fig, 54 cele doua suprafete d51 ~i d52 orientate intr-un fel oarecare ; cele doua unghiuri {j)1 si CP2 pot fi si in planuri diferite. Pentru

, ".

RADIA TIl CALORICE

95

, Iifi re se considera ca ambele eorpuri sint absolut negre si deci He care

snnp lea di . 'tU d 1 laltU

suprafata absoarbe comp1et ra iatia pnml a e. a cea, a,

Caldura radiata de elementul d5l sub unghiul solid dOlt cu e:=l, in timp de 0 ora este, dupa legea lui Lambert:

. d2Q{j)1 = : c, (I~ordOld51COS {j)1,

A dO _:_ d52CoS<pz , r Hind distanta intre cele doua elemente de supra-

In care 1 - r2 . .

fata d5l si d52·, , u dJ'z .

Radiatia snprafetei d51 catre supra- . .-:

fata d52 este, prin urmare: .

1 C (Tl)4 COS'!'l COS<P2 d5 d5 ,

d 2Q{j)1 = r. n 100 yl 1 2

La fel se scrie cantitatea de caldura radiata in sens invers, adidi de la d52la d51:

1 (T )4 d51 cos'PI _

d 2Q{j)2 = 1! en 10~ d52 cos {j)2 --;;2-- '.

= 2.. C (2)4 cos 'PI cOS'Pz d51d52•

7r n 100 r2

Caldura efectiv transportata prin radiatie de la d51 la dS2 va fi diferenta intre cele doua valori d 2Q{j)1 9i d 2Q{j)2' astfel, .

Fig. 54, Schimb 'de rradia~ie .intre

d2Q-_!_ C [( T1)4 _ (T2)4]cOS<Pl cos<pz d5 d52, doua s~prafete,

- 7r n 100 100 r2 1

Trednd 1a suprafete finite 51 !i;1 52> se integreaza:

., 1 [(~)4 _ (2)4] (5 (5 cos 'PI cos 'Pz d51d52. (153)

Q - -;t en 100 100 J 1 J 2 r2

Aceasta integrare este msa foarte greu de rezolvat, chiar ~i in unele .cazuri simple ca forma si pozitie a celor doua supr~fete: Rezu1tate acce~tab~;e Pi! fi obtinute in unele cazuri prin metode grafice ~1 de ca1cul a~roxuna l~v t I eele ce urmeaza sint indicate citeva cazuri ill care se pot aplica rezu a e e

unor astfel de metode de lucru.

al u1 I d'at'el 1ntre corpuri absolut negrc-

1.7.14. Formule. diagrame ~i tnbele pentru c e u ra 1 1

Relapia generala (153) se poate p~e sub 0 forma simp1ificata, care da caldura transmisa pe ora, astfe1:

Q = c.s, [(~~r - (I~~r] F1•2=Cn52 [(:O~r - (~;Or]F2'l'. (154)

96

ELEMENTE TEORETICE GENERALE

in care: Fl'2 este factorul unghiular si reprezinta unghiul solid sub .care suprafaja 2 este vazuta din suprafata 1; acesta arata frac- 1:iunea de radiatie emisa de corpul 1 ce este interceptata de corpu12.

F2'1 - factorul unghiular reprezentind unghiul solid sub care suprafata 1 este vazuta din suprafata 2 9i arata fractiunea din radiatia 2 care este interceptata de corpul 1.

Relatia de mai sus este [ustificata, deoarece

51Fl'2=52F2'1'

Aceasta relatie cuprinde si cazurile simple tratate anterior, si anume:

- cele doua corpuri sint foarte mari, plane, paralele 9i apropiate, asa fel ca se pot neglija pierderile de radiatie la margini:

Fl•2=F?,.1 :;;i 51=52;

- suprafaja 51 este convexa si iuconjurata pe toate partite de supra-

fata 52 : F2.1=l; .

- suprafata 51 radiaza asupra mai multor suprafeje care 0 inconjura complet (2, 3 etc.): F1•2+F1•S+·"= 1.

Ultimul caz este similar cu cel precedent, cu deosebirea di invelisul este format din mai multe supra fete adiacente, astfel ca suma unghiurilor solide este 4,., cuprinzind toate directiile de radiatie in spatiu.

in cazul cind doua suprafete plane si paralele sint de marime compara-

bila cu distants intre ele, factorul F se ia din diagrama data in fig. 55, in care: - curba 1 corespunde la, suprafete circulare ;

- curba 2 corespunde la suprafete patrate :

- curba 3 corespunde la dreptunghiuri cu raport de Iaturi 2}1;

- curba 4 corespunde la dreptunghiuri lungi si inguste.

Se admite di centrele suprafetelor sint aproximativ pe 0 aceeasi normala comuna si suprafetele sint aproximativ egale.

,-- - - -,..--:----~

1 /d l

I /q

L - - -.f---,----I

I' to II 16

L __ -'-+

I I I

2£9-

'?:s 1t8 1-+-1-+-l-HL....M"-1 o!.o'!"+-U~"'F-I-+-H--H-t++-t---

' •• ~ .11

~ I I

1~4f. I

...... , I

I I I

42 I . I i

o EiEtEEmEEliHiHmI

1 2 3 if S If 7

co/oro sao diomelrtJ/ lJislon!o in/re pkme

Fig. 55. Determinarea factorului F.

I _J

Fig. 56. Suprafcte dreptunghiulan, paralele.

in cazul suprafetelor dreptunghiulare, paralele si dispuse ca in fig. 56 (suprafaja 1 are coltul pe normala dusa din centrul suprafetei 2), se noteaza:"

B= _!__ si L= _1_.

II II

RADIATII CALORICE

97

Valoarea factorului FM se obtine din tabela 36 sau se calculeaza cu

fu~k '. '

F2•1= 2~ (V1:L2 -a£csm Vl+:2~B~ + ;'~:~2 arc sin Vl+~2+B2)' (ISS)

Tab e 1 a 36.

Valorile" Inetornlui F2.i (v. formula 155) in IUDelie de B

I B
L I I i .5 I 2 I ~ \ 10
0,5 1
0,5 0,001 0,091 0,104 0,108 0,113 0,115
1 0,001 ' , 0,139 0;159 0;167 0,179 '0,175
1,0 0,104 0,139 0,184 0,195 0,206 0,200
2 0,108 0,167 0,190 0,208 0,220 0,223
4 0,113 0;174 0;206 0,220 0,238 0,243
10 0,115 0,175 0,208 0,223 0,243 0,248 I
~ Data. suprafata este dispusa a1tfe1 decit s-a indicat , f}i anume a~a fel incit normal a pe suprafaja 2 nu trece chiar prin coitul sUI?rafetei. l, se d~s: compune snprafata I malte pa~ru suprafete ~I a, 1 b, I C ~1 1 d) ~l se aphc~ 1a fiecare in parte calculu1 cu ajutorul tabelei 36., ~actorul F2•1 total va £1 egal cu suma factorilor celor patru suprafeje partiale,

Pentru a obtine caldura totala transmisa se va introduce valoarea lui FM in formula (15~).

Exemple de enleul, Supra/ele dreptungMttlare pal'alele. Se eonsider1i suprafata 1 eu cotele din fig. 57, 1a temperatura de 1200°C, ~i suprafata 2 la temperatura de40·C. Suprafetele slnt considerateca Hind formate din materiale ideale, cu calitatile eorpului negru. Suprafata 1 se imparte m patru suprafcje, cain figura, avind un colt pe noruiala din centrul snprafctei 2, condrtie care este necesara pentru a putea aplica calculul ell tabela 37.

Valorfle pentru factorul F se aleg dupa valori1e lui B ~i L cu aproximatie;prin interpolare, sau se caleuleaza cu formula (155). Valoarea faetorului total FZ'l se introduce in formula (156),

T1= 1200+273= 147soK; Tz=40+273=313°K 51=(1,80+3,20) (1,20+1,90)=15,50 m2 -"2=2>< 1,50=3 m",

[(1473)' (313)']

Q=4,93 X 3 100 - 100 0,30=

.J,ZOm

Iq

=206000 kcalrh,

I I I

~6f-

2m

Fig. 57. Suprafete paralele.

o b s e r vat i e. Calculul cu acest procedeu nu da rezultate exacte daca suprafata 2 este prea mare sau este prea aproape de suprafata 1.

, Se considerd dL.suprafata 2 este de 10 pma la maximum 25% din suprafata I,' iar distanta intre snprafete este mai mare decit dimensiunea eea ma~ mare a suprafetel ~'. D,aea aeeste conditfi nu shrt Indepfinite, se imparte suprafata 2 in mal multe suprafete IDlCl ~l se

calculeaza separat radiatia pentru fiecare dintre ele. '

7 - Probleme no! in project. inst, de In~a(zire

98

ELEMEN'rE TEORETICE GENERALE

Tab e 1 a 37.

Calculullactorilor unghiulari parJiali !ji al acini total (v. Uy. 57) s ,

I: . , 1 I - 1-- ., I I ,\
Supratata : h b I B L F
,
1 a 3,50 '1,90 . 3,20 . 0;55 0,9 0,09
1 b 3,50 ... -- ··1,20··· ... _ .. ·3·,20 - _. ·-0,35· . . .. -0,9· 0,09
1 c 3,50 1,20 1,80 0,35 0,5 0,06
) d 3,50 -. 1,90 1;80 - '-0,55 .
0,5 0,06
-- . __ .. .. ..
. , F~_1",,0,30 1 _ .' $itPra/e.te "dreptunglliulare ,~i adiacente. Sup:r;afete1e dreptunghiulare pe~pend:icul~re slut dlsp?-se asa ~ellllC1t centrul unei suprafete sa se gaseasca pe perpendiculara dnsa prin col!ul celellalte (fIg. 58).

.,11 .

-----;:-

,/

,/

. ,/ ..

--.0·~£?·~

h

~*O~r-~+-4-~~-+-++r~~ {l,JO 0,25 0,20 (l,15 /7,10

. 405 ,.v~-:;.....--' O.".::,-.c.,--L.,--L.,--L___L___L__j_LU..-UcL..J

a 45 I,{) 1,.5 2,{) 2,5 3,0 3,5 ".5078 gr(J 00

Fig. 58_ Suprafete drcptunghiulare . perpendiculare,

·z

Fig. 59. Suprafeta ' dreptunghiulare perpendiculare . adiacerrte..

Fig. 60. Determinareatactornlui F .:

~ ·6. h

Se noteaza B= - 91 H= -.

a ,~

Factorul F20l este dat de formul~ ..

. F201= ;.".. (ar<t~' B- 1 arctg' .1 )

.' , .. :> c.. ' Vl+H2 V1+H2

(ISS)

~i se g1l.se~te in tab~la 38, in Iunctie de H ~i B_

~upra.[e.!~ drertu1!glliula1'e> perpendiculare, adiacente . Suprafcjcle shit considerate 'cu for-

mele ~1 poz1tnle dIU fig; 59. . . . : .. .

Se noteaz~':"T= ; ~iz;,,!._. Pactorul F1•2 este dat mdiagramadin fig. 60: Daea

• • _ " . .1>" • ., .'

supraf~te1e 'pe,rp~dieular~ ~mt asezate altf~l decit ill figu;a, se fae deseomp~'eri de suprafete a~a fel ca sa se ol,\1llR cazurr ce pot f1, rezolvate ca III cazurrle precedents. _

.,;. Tab e 1 a 38.

Valorile inctorului F2'1 in funlili~ de'H.!;i B (v •. Iormula lriG)

I __ H~I~~'_:-~O_'5~~~I~-~_1~-_~'I~~i~'5~~I:'==2==i'--2'-5~1-'~3~'-"~!-"--4-'1~"~'-5--

0,008 0,026' 0,048 0,071 0,129 0;i45 '0,156 o.ies: 0,175 .

0,008 0,026 I I

0,050

0,Q73 I"':' 0,137

0;155'1, 0,168

0,"184 0,193

.0,008 0,026 0,049 0,072 . 0,133,

. o,l,j,-!f .

. 0;"160 '

0;174 0,181

0,008 0,026 0,050 0,072 0,135

! g:i~~-

0,181 0,189

0,007 0,024 0,045

'.:0,065 0,114 0;126 0,134 0,143 .. 0,148

0,007 0;025 0,047 0,069- . .0,124

0,137 b' • -0,148 ,. 0;159' , 0,164

0,0)6 0,021 0,039

, 0,056 .0,095 . (),lM 0,110 ·0,114' 0,116

0,004 0,014 0,025

. 0~035 ,0,058, . 0,063

0,066 0,069 0,070

I 0,25 0,5 1 },5

.2 . '2;5

. 3 ,',

4

~r'

1. 7.15. Schimbul de cil.ldurii prin irndiere tntre dona 'euprarel~ cenu~li' .

Corpurile reale folosite in tehnica nu au-proprietafile corpur ilor absolut; negre, dar pot fi considerateca sint cenusii, adicasatisfac ecuatia C= ECn,. in care E este constant pentru toate lungimile de unda.

Caldnra transmisji prin rad iapie va fi data de ecuapia

Q=4,96,Sl[C~~Y~- (~qr]Gl:2=~'.~~ s2t~~J-L~~r]G~'1', . (157)'

Aceflsta ecua tie este similara cu ect}(4ia (154) .. Coeficientul.~1:2 cuprindefactorul unghiular .F:l.2> care corespunde corpului rabsolut 'negru, precum. si coeficientfide eniisie'El ~i E2, care smt specifici celor dona suprafete eenu--

9ii considerate .. _. _ .' - - .-

. Valoarea eoeficientului G1.2 este data de ecuatia

~= (~

_1 + (_l_ -1) +~ (_l_ -1)-

fl'~ . "I 52 "2

Factoru1 F1;2 este factorul unghiular pentru suprafete absolut negre.. a carui determinate a f6st'stabilita: 'anterior. ' .•

."-,

1-;8. APORTURJ DE cA.LDURA

Pentru ealculul aporturilor de caldura se tine se'ainad~ toate: degajaril~de caldura ce provin de la diferitele sUi:s<expuse.in cele ceo urmeaza .

, " _' . .', . I .' .•• ,' _ . '. ' ; ~." - - ~ •

1.8.1. Culduradeonjatii de oameni

.

Oamenij emit 0 cantitate decaldura caredepinde de .ac~ivitatea ce o-

depun, astfe1:

-:- sederepe s<;:aun If- teatru, §cedinte ete

- 'mtinca"foarte u9Qara gezind . " .. - .,.... . . .'

_ munca usoara: birou sau fabrica .sederedn. picioare

sau mers incet : I,' . I.

:90 kealjh. ,~10 kcal/,lJ-

125 kcal/h.

100

ELEMENTE TEORETICE GENERALE

- munca usoara, ill restaurante, fabrics cu deplasari mid

- munca usoara .cu scule de mlna normale

- munca mijlocie, dans

- munca grea, alergare

135 kcal/h 200 kcal/h 250 kcaljh 270 kcal/h

1.8.2. CiiIdura degaj o.t1l. de maslnt §i motnare eleetrfee

Pentru determinarea acestei cantitati de caldura se calculeaza energia pierduta sub forma de caldura ill spatiul considerat, titiind seama de simultaneitate, randament, grad de utilizare, de raminere ill spatiul considerat a caldurii produse sau de iesirea ei 0 data cu materia lele etc. '.,.

Q=860N 5 (l-r)gt;

in care: Neste numarul de kilowat i instalati ;

5 gradul de simultaneitate;

r randamentul motoarelor;

g gradul de utilizare;

t coeficientul de r~tinere lu·hala a caldurii. .

(159}

1.8.3. C1I.lduro degajatU de Huminatnl electric

Pentru calculul acestei cantitatide caldura se folosesc relatiile:

Q=O,9 JV860 [kcal/h]"~ pentru ilumina:tul cu lampi incandescente (160)

Q=I,OO N 860 [kcalJh] .. · pentm iluminatul fluorescent, (161)

in care Q este caldura degajata, iar N - puterea instalapiei de 'iluminat, illkW.

1.8.ft. Ciildurll degajlltU. de conducte ealde

De la acestea se considera, pe baza calculului obisnuit, cantitatea de cal dura pierduta prin izolatie, in kcaljh

Q= I;s· (l-r) (tf-ta) (162)

In care: 5 este suprafaja conductei, in m2; r - randamentul izolatiei ; .

tf - temperatura fluidului din conducta, hi °C; ta - temperatura .aerului din hala, ill °C.

1.8.5. Aportul de ealdurii prin inliltrnlli de aer exterior

Cantitatea de caldura intrata intr-o incapere odata cu aerui ce se infil-

treaza. prin neetanseitati se determina cu relati~: .

(163)

APORTURI DECALDURA

101

In care:

Q estecantitateade caldura intrata, ill. kcaljh;

.'Ii' - volumul incaperfi, ill:_m3.j.,. .:'. .• .. .

n numarul de schiinburi de aer produs de Inflltratll (se ia din tabela 39) ;

temperatura exterioara, J:n°C;

temperatura interioara.:ln°C.

Tab e 1 a 39.

Nnmaml n de sehimbriride aer produs prin iuUltralii

..
Natura Iocatulut I n
Local cu ulji fli ferestre inchise: ..
- fars ferestre sau usi erlerioare 0,7
-:- cu ferestre sau pOlii pe un singur perete I
- idem pe doi pereti 1,5
~ idem, pe patru. peretl 2 Se adauga infiltratiile care apar evenbia(din usi deschise c?nform tabelei 40.

.: Tab e I a 40.

Infiltratiile de' rier prfn uei deschise

.
Tipul u~ii ~i situatia , . I Aerul infiltrat
Ufli de 0,9 ni, la treeerea unei persoane 2,4 m3
Ufli de .1,8 m, la trecerea unei persoane . 3,5 m3
Uflide·.O,9 m permanent deschise 140 m3Jh
Ui}i :de_il,8 m permanent deschise . 200 m3th 1.8.6. Aportul de clildnrii. prin radlatla solarii

a) Ferestre. Pentru stabilirea cantitatii de caldura Intrata intr-o In~a: pere, prin ferestre, datorita radiapiei solare, se foloseste tabela 41, valabila

Tab e 1 a 41.

. Treeerilc de e1ildura prin geamuri simple

I Ora solara I Intrari de c1i:ldurlL tn k .. al 1m. lh I
Latitudinea I I·E I SE I S .. 1. v: I V I NV
h N NE
40 de grade lati- 5 19 8· 19 16 5 0 0 0 0
tudine nordica 6 18 71 315 355 182 19 16 16 16
7" . 17 '43 404 '529 336 30 27 27 27
8 ., -: 16 38 350 556 423 . 49 33 33 33
9 15 41 214 488 439·' 114 38 38 . 38
10 14 43 84 344 401 ' 187 43 43 43
11 13 46 49 157 306 244 62 46 46
12 46 49 52 174 266 174 52 46
'5 19 54 .146 146 ::54 .8 8. 8 8
6 18· 6S 347 404 220 22 19 19 19
50 de grade lati- 7. 17 33 377 . 534 369 33 27 '27 27
tudine nordica 8 16 35 290 548 464 87 . 33 33 33
9 15 38 146 477 '496 ·195' 38 38 38
I 10 14 41 49 336 472 298 43 41 41 I
11 13 ·43 43 155 388 369 114 43 43
I 12 43 43 49 260 391 260 49 43 102

ELEMENTE ;T.EORETICE: GENERALE

pentru geamuri obisnuite, simple. Pentru geamuri speciale sau la care se aplica 0 protectie contra radiapiilor solare,cantitateade caldura determinate din tabela 41.se niultiplica cucoefidentul de corectie indicat in tabela 42.

Tab e 1 a 42.

Corecfiile Ia tabela 41 pentru oeamlli'1specinl~ lj'l protej'ate contra radiafiei solare

Denumlrea genmuluf sau a protectfe l

Factorul de multipllcare

Gea'mud simple de 3 mm .

GeaulUri speciale de 6 rnm, reflectante Idem, absorbante

Geamuri dub1e de 3 mm

Geamuri. dub1e de 6 mm reflectante

Geamuride 6 rom absorbante la exterior ~i re£1ectante la interior

. Perdeade plnza lib era in Parti, culoare inchisa sau mijlocie,. . r •• .,

-Perdea de pinza ajttstata·exaCt·lazid -sus-s! in par~i: ·de culoare

_inchisa sau mijlocie

Perdea interioarii. opaca, cobortta complet, albii . .'

Perdea Inter ioara t.ranslucida, cobodtii complet, 'alba

.Perdea interioard, trnnslnefdd, coborjta pe [umatate, alba Perdea interioard opaca cobortta complet, de culoare mijlocic Perdea: Interioara opaca cobortta complet culoare inchisa

Perdea intcrioarll eoborita [urudtate, opacd albil. ' ';

Perdea Interfoard cobortta [umatate , opaca culoare mijlocie ..

I_Peidea' interioara coborit~ [umatate apaea culoare ini:hisii'" , Stor venetian interior en lame le inc1inate la 45·, alb

, Stor venetian interior cn Iame le incHnate Ia 45·, din aluminiu

Stor venetian interior cu lamele inclinate la 45· de. culoare 'mijloeie Stor venetian interior eu lame Ie inclina te la 45·, de culoare inehisa

. St~H' venettan 'exterior cJl:)amele Incljnatc Ia 45", alb., ' " ' , "

,~tj.lr venetfan exterior" acoperind dou.a tr.eimi din: iereastrii, ,de culoare

, ". 'alba '.. . . '.. ,.'. '. ' , '., "

Aparii.toarO? exterioard din metal, dupa ina'itimea soarelu i:

10°, ' ~ .. : '.:.,.,.1'., .

30° .............•....................... , .•.... , ,.

,4.0° ... ; .........•. .: •. ,. c." ••••.•.• ' ..••... ',:,~,." •.••. ,' •••

·-20°

.~.:~~.:; ~ ~' -~";'. ~- •• '- •••• -.-.- - i- •• _i. ~ • L

",,·c ... 0,87 0,46 0,85

.:0,66 0,37 0,35.

I ."

0,25 0,41 0,55 0,77

.. 0;62 '0,81 0,71 '0,81 0,91 0,56 0,45 0,65 .' 0,75

,"0,15

0,43 0,49 0,37 0,25 '0,19

Obseruatie .. La storuri cu lamele la 90' se aplicl valortle indicate pentru perde1e eomplet

cobortte. . . . ., " .' , ..

Storurfle venetiene sint considerateca acopera completIereastra ~i ea ocupantul mclina jaluzell!le astfel in cit razele direete ale soare1ui :;;a nu patrund~ printre ele,

.' Dacl storulnu acopera eomplet fereastra,parteaneacoperitll se ia in calcul Cll valoarea

int:reag~ a radiatiei dill tabela 41., ' '. ' .'

La cantitatea de caldura intrataprinradlatia solara se adauga transmiterea de :caldura prin conductie, conform tabelelor43, 44 §i 45.

, ." , ' ,

Exemplu 'de ealeul, Se cereaportu.Lde ciildttra prin radiatie ~i convectie Ia ora 11 la 0

fereastra, cunoscindu-se datele urmatoare ;

- orientare SR, latitudine 40.1; . .

- fereastra este de constructie uzuala, dubla, cugeamuri de 3,rom;

- perdea interioard de culoare inchisd, coboritacomplet :

- suprafata ferestrel.este de 2,3 m": .

... ....,. temperatura.Interioara admisa este de 28·C, iar cea exterioara este de 39°C.

APORTURI DE CALDURA

103

Tab e 1 a 43.

Vnlorile x In transmlterea ciildudi prin'genrottri pcntrn'tt=27°G (v. tabclele,"44, 45)

" .. -_. •. L _.'
Tempe- Valonrea a , in kcal/h'm'
ratura Lati-
Ora termo- tndme
snlara metrului nordlcd I I J
uscnt N \ NE \ E 1 SE \ s SV V NV
I. DC grade
5' 23 -16 -16 -16 -16 -16· "':'16 -16 -16
6: 23 , -14 -11 -11 -14 -14 "":'16 -16 -16
7, 24 -14 - 5 -5 - 8, :"'14 -14 -14 -14
8· 25 - 8. ° 3 0 -5 - 8, - 8 - 8
9' 27 '0 5 11 8 3 0: 0 0
14 8, 8 o. 8
10 28 ,8 11 16 16\
: 27 24 22 22
31 , 22 22 27 30
11: , ... '33 38 .. 35 33 "-";33-'
12 32 .30, 40 33 33 35
13 34 iili 50 41 41 41 43 46: 46 46 41
14: 34 43 43 " 43 43 49' 52 52 46
, , 46 46 46 46 52 57 57 52
15 35
16 34 I 43 43 43 43 46 54 54 52
,
":'17 34 41 . 41 41 41· 41 49 52 49
18 33 .- -~35 ·35- ,35 -.35 .. 35 38 41,· - .. ·41
.-~- .-.--~
-' 22 22 22 22 22 ·22
19 31 22 22
1 20 29' 16 16 16 16 :16 16 16 16
21· 28 8 ,8 8 8 8, 8 8 , 8 Tab e l'a 44.

Corectiile Ia tahela 43 (v •. ~i f~bela. 45)

CQericient~;l de transmitere la incidentli . normala, .

Corect la de facut

Tipulde Kearn

! ..•

:' i .

1. Corc!ilii (oor_espunzi1.toare la 1Iatu~f! geamului .' ·

de 6 mm

, x

'x+0,25 y

x+y 0,6,,,,+0,1 y 0,6 x+O,55 y 0,6 x+0,75 y

.'1'+0,5 y x+O,4 y x+O,5 y ·x+0;35,y .l"+1 .. !5 y x+O,~5 1/.

Simpln de 3 mrn

Simplu reflectant de .s mm , Simplu absorbant de 6 mm Dnbhtde'3mm "

Dublu reflectant de 6 mm, " "

Absorbant In interior + reflect ant la' exterior,

Ciocarrit, de 6 mID '

Idem, pentru E i1i V

Cu nervnri de 3 mm

Idem, pentru E ~i V

Cioeanit, absorbant, de 6 rom "J

Idem, pantru S " , "

0,75 0,77

:-:-J ,:.; ;

.' .' , ' ", : 4.r • ~ ~

2~:Corec!ii corespunzdtoare la ,temperatun interioare..

','" ' ., . , . .

I ...

_ i Corectia de fi'icnt

~.' ; .~

Tipul de geam '

,I,:

r,~ .: ','~ ; • .: ~

, 2,7 ; 1,4

Simplu Dubin

, ,

Pentru fiecare gr~d i~ pill~peste 27° ia' intedo~ ~e:~~a~~,eoreetia ~~r pentruFiecare grad in plus peste 35· la ~x:terioi ~e adauga coreet7a ". " .' . ,,: ". '.

104

ELEMENTE TEORETICE GENERALE

APOltTURL DB. CALDURA

105

Valorile y de .lolosit In tabela ,44

Tab e 1 a 45.

Tabela 46.

DUerenta de temperatnri virtnnle teu-tiD pentru zidnri

Valorile U, in kcal/h,m'
Ora 4 O' latitudine I
solara 50· latitudine
·h I J I SE I T I I I I
N NE E S SV V NY SE S SV
..
5 O· 0 3 0 0 0 0 0 5 0 0
6 11 43 49 '24 3 . 3 .. 3 3 35 3 3
7 5 . 65 81 54 5 5 ·5 5 60 5 5
8 5 60 89 68 5' 5 ··5 5 76 8 5
9 5 43 81 79 22·' 8 8 8 81 35 8
10 8 14 68 73 38 8 8 8 84 54 8
-- -- ---- -- -- -- -- -_ --
11 8 8 33 57 49 8 8 8 73 68 14
12 8' 8 8 41 52 33 . 8 8 54 73 ·46
13 8' 8 8 8 5!2 60 27 8 24 68 71
14 8 8 8 S 43 73 65 11 8 60 86
15 8 8 8 8 27 81 84 41 8 43 ~I
c
16 8 8 '; 8 8 11 79 98 62 5' 19 84
17 5 5 5 5 5 62 92 73 5 5 71
18 11 3 3 3 3' 38 65 57 3 3 46
19 0- 0 0 0 0 5 8 8 0 0 19 ... Orasolara ~
8 I 10 I 12 I 14 I 16 I. 18 I 20 \ 22 I 2'~ ,
Orien-
tarea Culoarea extertoara a ztdulut; I-inchis D-deschis
zidulul
I I·n I I I n I I In I I I nl I I nl I I nl I I n I I I n I· I I D
I Placaje
N-E 12 5,5 13,5 .. 6,5 8 5,5 6,5 5,5 8 8 8 8 . ,5,5 . 5,5 3,5 2 . I 1
E 16,5 8 20 10 18 9 6,5 6,5 .8 8 S S ~ 5,5 3,5 3,5 3,5 1 1
S-B 7 3,5 14,5 9 15,5 10 13,5 9 9 8 8 '8 .5,5 5,5 3,5 2. 1 1
S -2 -2 ;2 (I 12 6,5 16,5 11 14,5 11: 9 8 5,5 5,5 3,5 3,5 I I
ScV -2 -2 0 -2 3,5 .. 2 14,5 12 22 '15,5 23,S 15,5 13,5 11 3,5 2 1 .1
V ·-2 -2 0 0 3,5 .2,5 11 6,5 22 15,5 26,5 19 . 12 12 4,5 ,4,5 1 .1
N-Y -2 -2' 0 -1 3,5 '2 6,5 5,5 13,5 11 22 14,5 19 13,5 3;5 2 1 I
N 8 6;5 6,5 4,5 4,5 2 2 0 0
(umbra) -2 -2 -1 -I 2 2 5,5 5,5 8
-----
Cl!.dimida de 11 ~~u piatra. + placaje
N-E -1 -2 13,5 6,5 11 5,5 5,5 3,5 6,5 5;5 8 8 6,5 6,5 5,5 5,5 3,5 2
E .1 0 16,5 8 17 9,5 8 8 . 6,5 6,5 S S 6,5 6,5 5,5 4,5' 3,5 3,5
.. S-E 1 -1 11 5,5 15,5 9 14,5 9 10 8 8 S 6,5 6,5 5,5 4,5 3,5 3,5
S -2 -2 -1 -I 6,5 3,5 13,5 9 14,5 10: 11 9 6.5 6,5 4,5 4,5. 2 2
S-V 0 -1 0 -I 1 1 6,5 4,5 18 12 20 14,5 19 13,5 5,5 4,5 3,5 3,5
V 0 -1 0 0 2 1 5,5 '4,5 14,5 10 22' 15,5 23,S IS,S 9 8 3,5 3,5
N-V -2 -2 -1, '-1 1 1 , 4,5 3,5 6,5 . 6,5 16,5 12 19 13,5 6,5 5,5, 3,5 3,5
N ,
(umbra) -2 -2 -1 -1 0 0 3,5 3,5 5,5 5,5 6,5 6,5 6,5 6,5 4,5 4,5 2 2
Cl!.ra.mida gaudta. de 22 em san blocuri de zgnd .. de 22 em --
N-E 0 0 0 0 11 5,5 9 5,5 5,5 3,5 6,5 5,5 8 6,5 6,5 5,5 4,5 4,5
E 2 1 6,5 2 13,5 6,5 14,5 8 11 6,5 6,5 5,5 8 6,5 8 5,5 ,5,5 4,5
S-E I 0 1 0 9 4,5 11 6,5 11 8 8 6,5 8 6,5 6,5 5,5 4,5 3,5
S 0 0 0 0 1 0 6,5 3,5 13,5 8 14,5 ·9 : 11 8 6,5 5,5 4,5 3,5
S-V I 0 1 0 1 0 3,5 2 6,5 .5,0 14,5 10 ' 16,5 11 14,5 10, 4,5 3,5
V 2 1 2 1 2 1 ,3,5 2 5,5 4,5 10 S' 16,5 12' 18 12. 10 S
N-V O· 0 0 0 1 0 2 1 4,5. 3,0 6,5 5,5 12 10 16,5 12. 5,5 4,5
. -.
N 5,5 5,5 5,5 5,5 3,5 3,5
(umbril} -I -1 -1 -1 -1 -I 0 0 3,5 3,5 5,5 5,5
Cii.rl!.midii. de 22 sau ganrita de 33 em san blocuri de zgura de 33 em
N-E . 1 1 1 1 5,5 1 9 4,5 8 4,5 5,5 3,5 5,5 4,5 5,5 ·5,5 5,5 4,5
E 4,5 3,5 4,5 3,5 8 4,5 10 5,5 10 .5,5 8 4,5 8 5,5 8,' 5,5 6,5 5,5.
S-E 4,5 2 3,5 2 3,5 2 8 5,5 10 6,5 9 6,5 6,5 5,5 6,5 5,5 6,5 5,5
S 2 I 2 1 2 1 2 r 5,5 3',5 9 5,5 9' 6,5 6,5 5,5 5,5 4,5
S-V 4,5 2 3,5 2 3,5 2 4,5 2 5,5 3,5 6,5 4,5 11 6,5 13;5 9 Ii 8
v 4,5 2 3,5 2 3,5 3,5 4,5 3,5 5,5 3,5 8 4,5 11 9 13,5 9 13,5 9
N·V ·1 I I 1 1 I 2 1 3,5 2. 4,5 3,5 5,5 .4,5 9· 8 1.0 8
N 4,5 4,5 .4,5 4,5 3,5 3,5
(umbra) 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 3,~ 3,5 . Calculul el!-prin,dl!._d,o_u!J,P.ii.rti: calduIa. trecuta direct prin Iadiatie Qr *i prin conductie Qe.

I) Conform tabelei 41 (pentru ora 11 ~i orientarea SE), valoarea de baza este 306 .. Conform tabelei 42, corectra pentru geamnri duble de 3 mm are faetornl de multiplicare 0,85, iar corectia pentru .perdea are faetornl de multiplicare '0;81 ..

Valoarea de bazase'multipliea eu suprafata ~i coeficientdi de multiplieare:

"'Qr=2,3 X 306x 0,85 X 0,81=484 keal/h.

2) Conform tabelei 43,'·valoarea x=30 ·keal/h.m2• Conform tabelei 45, valoarea Y=

=57 -kcaljh m2• . . . _ _ ._ _. _ . . .

Conform tabelei 44 se ponte serie

0,6 xXO,I y=0,6x30+0,lX57=23,7 kcaljhvm>,

Se aplica. coreetia (in interior un grad in plus, iar in exterior patrn grade in plus):

Qc=(23,7-1 X 1,4+4X 1,4)2,3=64 kcaljh, ~1ildnra totala 'trecnta prin fereastra este

Qt=Qr+Qc=484+64=548 kcaljh , b) Pereti ~i aeoperlsurl

Cantitatea deicaldura prim ita de pereti ~;i acoperisuri de la radiatia solara nu se transmite instantaneu incaperilcrdintr-o clad ire , ca in cazul ferestrelor, ci dupa unanumit interval de timp .. 'finind seama de acest decalaj de timp,_.c~ntitat~a·4ec~lduIa. mtra~a:in inc~perese exprima prin relatia:

'q=k{tev- tiV) [kcal/h'll1.2J;.:. (164)

in care: k este coeficientul de transfer termic, in kcal/m2 .. h-grd ;

tev - temperatura exterioara virtuala, in "C:

tiv - temperatura interioaravirtua.Hi.,· in "C.

in tabelele 46 ~i 47 se indica diferentele de temperatura tev-tiv care urmeaza sa fie introduse in relatia de mai sus.

106

ELEMENTE TEORETICE-GENERALE

Tab e 1 a 46 (continuare)

..
.. - .. - .. - " . - .- .. - . Ora_soJarjL --- .. ,-- - T ,_._ • ,_,,_" --
Orien-· s~ _ [. _ 1.0_ . _I·· .. J2 I i4. -1··- _16._ .1· 18 f 20 I 22 I 24
tarea - . CuJoarea exterioarll a ziduJui: I';"inchis D=duchis
zidului - -.
I I DI I;' FiJ I I j'D I I I D 11:1 D I I ID I I I D I' II D I I I D
..
_ ..... _ Caramida de 33 .. -
em.
N"V .4,5 ,3,5 4,5 3,5 '4,5 2 4,5 2. 5,5 2 6,5 3,5 .6,5 3,5 5,5 3,5 5,5 3,5
B :6,5 ~ 4,5 6,5 A,5 6,5 4,5 5,5 3,5 6,5 4,5 S 5;5 S· 5,5 8 4,5 S 4,5
S-E 5,5 ' 3,5 5,5 3,5 '5,5 3,5 5,5 3;5 5,5 . 3,5 6,5 4,5 8 5,5 8 5,5 6,5 4,5
S: ·4,5 .3,5· 4,5 .3,5 3,5 2 I . 3,5 2 3,5 2 .4,5 2 5,5 3,5 6,5 4,5 6,5 4,5
S-V IS,S '35 5,5 .3,5 5,5 3,51 5,5 3,5 5,5 3,5 5,5 4,5 5,5 4,5 6,5 4,5 S 5,5
' ,
V' 6,5 : 4,5 6,~ 4,5 6,5 i~1 5,5 3,5 5,5 3,5 5,5 3,0. 5,0. 3,5 6,5 4,5 9 5,5
N~N A,S .3,5 4',5 3,5 4,5 4,5 2 4,5 2 4,5 2 4,5 3,5 5,5 3,5 5,5 3,5
N,
(umbra) ,2 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 I' 2'. 2' 3,5 3,5
i Piatra saubetoIl .. de 22
. . - -_ .. ,- - .. .c~ --'T .. - - ....
, ,
N-B, 2. , 1- ,2 0 9 4,5 8 4,5 5,5 3,5 '6,5 ~,5 6,5 5,5 5,5 4,5 4,5 3,5
,
-E 3,5 : 2:, 8 4,~ 13,5 6,5 13,5 6,5 10 5,5 8 5,5 8 5,5 6,0. 5,5 5,5 4,5
S-B :3,5 1 . 3,5' ,2 ; 9 5,5 10 6,5 10 6,5 8 6,S 6,5 5,5 6.5 5,5 5,5 4',5
S' 'I . D,S. 1 0'5 2' D,S 6,5 3,5 ·9 6,5 10 6,5 8 6,5 SiS 4,5 4,5 3,5
" 8-V' "
3,5 1 ·2 -1 ,'S,5 1 4,5 2 8 ·5,S 12 9 13,5 9 12 9 5,5 4,5
V' 3,S : 2' 3,5 2 3,,5 2 4,5 3,5 6,5 4,5 11 8 IS,S 10 14,5 10 8 5;5
: N~V 2 1 2 0 2' 1 2 2 3,5 3,0. 6,5 5,S 11 S 12 9 4,5 3,5
N: " '. c '-
(umbra) 0- .-0 ... -0· -0 - -. ·0: .. ~·O ,1-- .- . ·1--- ~-2--- --2- - 3,5 3;5' -4;5 --4,5 -3,5 3,5 2 2
,
,. ,. ., - ..
Piatra de'3~ ~ _ ... -- .. ..
em
. ' I
,. "
N~E' '35 ' 2" "3,5 1 3,5 1 8 4,5· R 4,5· S,5 4,5 5,5 4;5 6,5 5,5 5,5 4,5
' ,
E: :5)5 3,5. 4;5 3,5 5,5· 3,5 10 5,5 10 6,5 9 5,5 6,5 5,5 8' 5,5 8 5,5
'S-E·'- '4,5 2' 4,5 ·2 .3,5 ·2 S 4,5 9 5,5 9 5,5 8 5,5 6,5 5,5 6,5 5,5:
S: :3,5 2: ' 2 1. : 2 1 2 1 ' . 5,5, s.s 8 5,5: 9 6;5 S 5,5 5,5 4;5'
s-v .. :4,5 . :2', 4;5 2 "3,5· 2: 3,5 2 4,5 3,5 5,5 4,5, 10 8' 11 8 10 . '6,0..
V S,5 3,5 : 4,5 3,5 4,5 3,5 5,5 3,5 5,5 3,5 6,5 "'1 s 5,5 13,5 8 12 8 :
N-V' ,3,5 '2 ::3,5 :·1 3;5. -1. 3,5 2 3,5 2. 4;5 _3,S 5~5 4,5' 10 6,5 II 8
N -_ - _. . - .. .. _- ..... - .... ~~'51
(umbra) 0 l),·, ' 0 :0" 0 ·0 0:., '; 0 1 I ,2 2 "3,5 .3,5 .4;5 4,5 3,5
I ,,-. ~,. .".- _. ... Valo~ile stnt rezultatedin ~xperiente fiieute asupra unor anumite grosimi de mate-

,riale .de constrnctie. .

", ! 'P~t~~ ~lt~ grosimi se vs»: considera. valorfle cele mai apropiata sau valori el't se obtin

prin 'Interpolare •. ' • ..... , . ,

~ ~ I '_. '., . .' _ •

! Sarcina' irigorifica: totala •. Sarcina' frigorifidi totala ce urtneaza a se lua in 'consideratie in, calculul instalaj.iei frigorifice va fi suma sarcinilor partiale :antetiC!ared~ 1~ oam~l1i! masini 9~ rnotoare electriceeto.

'APORTURI DE:CA.LDURA. . , .

107

Tab e I a 47.

Dlferentele de ternperaturt virtuale (t~v- tlv) pentrn aeoper~Ul'1

I O,ra ~_olar1i.,

Tipul aC~pel'i~ul~i .. -_ -s-·-:-1-1-o....Lo.l'''_-1-.2--. TI.~_ 141. j 6 .1

1

1S~ [.

2Q.

22'1 24

28

'-1

-1

o -I

-2

-2

-1

o

o

21

11-

11

30

22

21

3,5 i3,5 21

3,5 11 19

o

2

-1

o

2 -1

o -I ~I

-,

-2

9

o

6,5 . 10

" 4,5

3,5

34,5' 28

14,5 .

18

,29

30 23,5 'p

"",'+ •

28'

12

5,5

3,5

29

10

8 9

5,5' 5,5

8

6,5

4,5

s

8 8

6,5 6,5 5,5

5,5

'-

.. 8

12

','

5,5

s

4,5

5,0.

6,5 5,5

4,5

5,5 3,5

,5'LI·.':~:5;

2., -r. ' 0

3,5

-5,5. _ 3,5

,'''' .T •.

6,5 3,5

5,S '-3,5

2 0

25,5 24,5 18

23,5 24,5 19

. 6,5 4,5 2

Acoperi~uri u~oare es-puse, \ I·

'la sosre de: .'

, - ardezie, ~ita, ti!!;ie 2,5 em, plus even-

tual 0 izolatfe de

maximum 5 'em 6,5

A co-per#~;i .mij locii ex-

puse la soare: de:

- beton, tigle, lemn

. . (5 cm) eu eventual o· .

Izolatle usoara de

5 em 3,5 16,5 26,5 32

- beton, tigHi, lemn (5 em) cu 0 izolatie usonra de 10 em

- beton 10 emeu even-. tualo Izolatie , usoara-

. d~'5 em -

o

Acoperisuri grele expuse la scare, de:

- beton de IS em 2

- beton de' 15. em' en o·

. i zola~ieu~oarii de .

de 5' em 3,5

A coperi~uri pre1.!ifsute au ,

strat de apa., expuse la

soare:

-c-.eonstruetie usoara cu . 2 em apa

- constructte grea en 2 em apa

- ii6nstruetie o~re~~r~-

cu 15 em apa

A6op~r¥uri'stropite CIt apiI:

- constructie usoara

- constructie grea

A~~pfYi~tiYi la mnbr~: - constructie u~oara

- constructie lmijlocte

- construcfie grea

o 3,5

o

2

108

.-----------------------------------------------------------

ELEMENTE TEORETICE GENERALE

1.9. pmRDERI DE AER I'RIN NEETAN~EITATI

Din examinarea mini mare numar de instalapii.ds ventilare industriala din diferite intreprinderi s-a constatat ca In cele mai multe cazuri se pierd

debite de aer importante prin neetanseitapi. .

Efectele acestor pierderi de debit prin neetanseitapi se resimt 'atit"in ceea ce priveste costul investitiei ;;i de exploatare a instalatiilorde venti:lare, cit ;;i asupra eficac'itatii lor. .

Pentru reducerea costului dnstalatiilor de ventilare ~i pentru marirea eficac~tatii lor, este necesar ca atit proiectantii, cit ;;i cei care executa si exploateaza astfel de Instalatiii sa ia masuri pentru reducerca. pierdedlor de

aer prin neetanseitapi, .

In cazul unei instalatii de ventilare industriala, pierderile de. aer se

produc, de obicei, prin:

- iinbinarile conductei;

- burdufurile de legatura cu ventilatorul;

- neetangeitati1e filtrelor 9i separatoarelor de praf;

- neetanseitapile diverse lor piese si aparate ca: baterii de incalzire,

camere de conditionare, organe de reglaj, guri de curatire, guri de vizitare etc.

1.9.1. PierderUe de aer prin imbInurile eenduetelor

In cazul conductelor de tabla, sudate sau faltuite pe lungimea lor, se poate considera ca nu au loc pierderi decit la flansele de legatura dintre tronsoane.

Calculul pierderilor de aer prin flanse se face cu ajutorul formulei

Q (1 ,,_)2

Q: = TkDn yH+l ,

,(165)

in care: Qv este debitul de aer refulat de ventilator, in m3/s;

Qu debitul de aer refulat prin capatul deschis al conductei

(debitul uti1), In m3/s;

k coeficientul de neetanseitate al imbinarii, in m3/s.kgt/2;

D diametrul conductei, in m;

n numarul de imbinari ;

H coeficientul diferenjei de presiune dintre interiorul si exte-

riorul conductei, in kg·s2/m8 (murgues); .. ,

Q debitul mediu ce parcurge· conducta, in m3/s.

Valorile coeficientului de neetanseitatr, k, pentru diverse caracteristici ale imbinari] sint date in tabela 48,

PIERDERI DE ABR PRIN NEBTANSEITATI

109

l' abe 1 a 48.

Valorile coeUcientului k pentru Ilause

, r
,. . . \
. , , k
Calitatea imbinarii
. . .' 1 lturi de cauciuc 'bun,
Elanse solide, Iucrate la str,ung, p~rfect pane. garni
suruburt de otel foarte bine strm,se _. a. de am-
Peste imbinate se aplica asfa1t Iichid, cu p1nd. legata cu sirrn , 0-0,0005
be1e parti ale imbinarii ..
Flan~e solide, bine lucrate,· cu devieri. de planei~:ifte f~ar~~ m~~~1n~~rni-
turi de carton udate l/i fierte in ulei, surubur! oar e me 0,001
Etansare cu pasta (chit) de min iu de plumb
F'lanse bune, J:!:arnituri de carton nefierte in ulei , ~uruburile binestrinse 0,005
fmbinari 1ucrate ill condit'it mediocre. dar fii.rii. defecte. evidente 0,01
... Valoarea coeficientului . de' diferenta . de presiune H se calculeaza cu formula

Tab e 1 a 49. Valorile coeficientului Rf

(166)

Diametrul \ RfXiOO
conductei
mm
200 355
300 80
400 25
500 7.3
700 1.13
800 0,50
1000 0,16 in care: R este coeficientul de diferenta de pr~-

f siune datorita frecarii, pe ?Il:,ltateade lungime a conductei, In

kg, 52 (murgues) .

m8 m ]

l lungimea conduc-tei, in m.

Pentru un calcul rapid, aproximativ, valorile

Rf se pot lua din tabela 49.. .

in cazul conductelor cu sect iune dreptunghiu- . . . I

u t.ili t bela 49 dupa ce se va calcula diametrul echlvalent a

lara se va u 1 iza a ,

sectiun ii cu ajutorul formulei

. D= 2 ab • (167)

a+b

Pentru un caleul mai precis, in locul tabelei 49 se poate uti1iza nomograma pentru caleulul pierderilor prin frecare in conducte. In acest caz , Rf se va determina din formula

~=~, U~

.' A mmHzO

in care: R este pierderea de presume pnn frecare, In m .

Pe baza formulelor expuse mai sus, s-au intocmit citeva diagrams care

indica . direct valorile ~u in Innctie de lungimea conductei, de diametrul ei 9i de calitatea eian;;lrii {fig, 61} >

110

.. 'ELEMENTE TEORETICE GENERALE

Diagramele au fost i:ntocmite pentru tronsoane de conducta de 3 m lungime. Pentru eazurile cind tronsoanele au Iungimi de 2 m sau de 5 ill, rezultatele citite pe 'diagrania 'se vor inmulti eu coeficienpii din tabela 50.

qit

if; 49 1M

47 /i;o o.s 49 0,3 42 41

~.------_D._. D. m

--~- .- -T-_" - ~. - .. _ ... ~ .. -

rJ.llltJmm I""":":'
~ . --- '.JtJtJmm
.\,\ '\ ; e '
\_\ \,:,
Ilh l\ I\. I,
.\ \ f\..f'.
J\ \ .1\. -~ ,.
ffi 1\ r-.,' ~ p ...
I?elr ~;dioCl'e BlIne I,%:!;!f_
1 _!'\I'.
._\ ~ r..... r- -d·oUllmm
.~ r-,
1\ -\ D.... _)j-...,
\ '" .1' rlJ(;l'le
b/llU
i\ i'.. ~
). i"). BlIne
Rete I\; ~
#ed/ocl'e
. . Fig. 61. Diagrame de valori Qu/Qv-

T a.b ~ 1 a 50.

Coeficienti pentru diverse lungimi de tronsoane _ .

Diametrul conductelor I Calitatea montarii
mm Foarte buna I BUna I i\Iedioera I Rea
1=2m - .. ~
200 0,94 0,90 0,83 0,70.
300 .... - .. - ,"_ . 0,95 0,92 0,86 0,75
'406"'- 0,97 0,94 0,89 0,80
500 .. - ... 0,98 0,95 0,91 0,84
600 0,99 0,96 0,93 0,88
.. 1=5 m
200 1,07 1,11 1,19 1,40
300 1,05 '1,08 1,14 1,30
400 1,04 1,05 1,10 1,22
500 L03 1,04 1,09 1,17
600 '''1,02 1;03 1,07 1, l~
.. . - .' .. , .' . Diversele ealitati ale etansarfisi pierderile de debit corespunzatoare

sint expuse in tabela 51. . ..

Formulele expuse au fost-elaborate.ipentru conducte de refulare, de diametru eonsta:rii,.fara pierderi de ipresiune Iocala, '

Pentru c~lp11ui aitor cazuri (conducte de. aspiratie, diametre diferite, nierde:d locale- etc.) seva proceda prin asimilare eu 'cazul expus, tinindu-se seama ca rezultatele nu vor £i riguros exacte , ci doar orie_ntative. __

PIERDERI .DE ;AEJI,. FRIN NEETAN$EITA TI

III

Til bel a 51.

it·

. imbinurilor de eonduete

C liS iearea
\ \ PIerderi. in
;- CaracteristiciIe Imbinlirii %. pe 100 m
Calitatea
imbinllrii
"· .. t" "turile unse eu miniu,
1. Foarte buna i'lIontare foarte mgn]1 a"lt~~~bibati eu bitum liehid.
• binarile etan~ate eu el '. • a .-
1m t" categorie intra !1i eonduetele dm p~z . - 5
n aceas a . ,
eauciueata. imbinate etan~
" ':'t" eu aarnituri bune,eonduete m ... 10
Buna' Montare mgtI]I a, . '" '.
II. linie dreapta, buloane bine strin~e' .
..
calit~te obi~nuita. 20
III. lIIijlocie' '1vIontare de 0
, . "ijit garniturile smt ne· ., .
1 IV . Rea Buloanele nu smt fixate mgr ',~ - 1 t ' linie I
d tele nu smt insta a e m
corespnnzttoare, ~<:ne~~egorie.intra ~i eonductele de,
I dreapta. n ~;as a, . " . . -. . 40 I
I . piIiza obi~n~uta, neImblbata . '.'
, . . ,.. .'. ·j.n r ~ont~t In ventilator

. .'., . b duful de IImortizllre II VI Jrllt 1 0 . " _

1.9.2. Pierdcrile de 'leI prm ur __ ' . . .' .: .. , .

- . .. . teri 1 1 din care Oeste consti-

Calculul e'antitatii de ~er ce se pierde P!.lll rna ena, u , " . .

tuit burduful se face eu a]utorul formulei: , -

Qv =(+kDL i/H~l r, .

Q. l. ..

. . .... it t ·atmaterial1.ilui din tare este

tn care: k este eoe£icientul de neetan;;~l ae3/ k 1/2. ..... .... .-

confectionat burduful, in m s- g ,

L . lungimea burdufnlui, in rn.

it t k-, pent. ru diferite: 'materiale.

. Valorile coeficientului de neetan~~la e

sint date m tabela. 52 ..

(i69)

T'ab e 1 a 52.

Valorilll coelicillntul~i k pe~trl1 burdu~ur~

. \

.y~~~ea k

Caracteristicile hurdufulut

\ "

I . 0;0050,0065

. •. q,00Q4 '

\ Pinza de prelata neimpregnat.a .

Tesatl1ra din iuta impregnata cu bItum •.. ;

, . .. : H ent~u bu~dufuri se determin~

Coeficientul diferentel de pr~s~u;l:_ R ?t ; lnsa valorile citite in tabela 'cu ajutorul tabelei 49 ~l a f.or'_\el . --:- d si~t valabile in cazul unor bur-

se rnajoreaza en 40%. Valon1e eennma "

dufuri bine Intinse. " '

112

,., EJ:.EMENTE TEORETICB· GBNBRALB

.; ; Deoarece pierderile de aer prin burduf sint foarte mici (din cauza lungimii mici a burdnfului) aceste pierderi pot fi neglijate in calcule ; se vor Ina in considerare numai pierderile prin flansele burdufului, adaugtndu-se Ia nw;ila,rul de flanse ale conductei.

1.9.~. Pierderile de aer prin filtre ~i separateare de prof

Pentru calculul pierderilor de aer prin filtre si separatoare de praf s-au stabilit, experimental, procentele din debitul de aer filtrat ce se pierde prin neetanseitati.

Aceste procente smt valabile pentru construcpiile obisnuite, corect executate -din punct de vedere al etanseitatfi,

in tabela 53. sint date procentele de pierdere din .debitul total de aer filtrat, pentru principalele tipuri de filtre si separatoare de praf.

1.9.4. Plerderile de aero prindiferite neeton~ejtiiti .

. in. general pierderile . de aer prin neetanseitatfle diverselor plhti componente ale tmei instalapii de ventilare (baterii de indi.1zire, camere de conditionare, organe de reglaj, guri de curatire si de vizrtare etc.) sint diferite de la un tip eonstruetiv la altul si de la a instalatie la alta. Din aceasta cauza nu se poate face decit a apreciere foarte aproximativa a pierderilor de aer, prin asimilarea cazului respectiv cu unul dintre cazurile expuse anterior. Ca simpla indicatie , se recomanda sa se foloseasca metoda decalcul a pierderilor prin 1mbinari, m· modnl urmator:

- pentru fiecare piesa speciala intercalata in cireuitul conductelor se va lua in considerare a lungime suplimentara de conducts avind pierderea de presiune echivalenta cu cea a piesei speciale;

- se va admite pentru neetanseitapile piesei speciale acelasi coeficient de neetanseitate k, care s-a-admis pentru imbinari;

- neetanseitapile piesei speciale considerate vor fi luate in calcul sub forma unui numar suplimentar de flanse.

Exemplu de- ealeul. Se cere sa se determine debitul de aer al ventilatorului intr-o Instalatie ce trebuie sa refuleze debiful uti! Q .. =7 500 ma/h printr-o conducta metalica avind urmatoarele caracteristicl: lungimea conductei 1=80 m; lungimea fiecii.rui tronson 2 m; diametrul conducted D=200 rnm, flanse bune, gamiturt de carton nefierte, suruburile bine strinse.

R e ~ 0 1 v It r e. Se determina Rr (din tabela 49); Rr=3.55 murzues . m

Se determina 1I=R,1=3,55X80=284 murgues:

Se determina k (din tabela 48); k=0,005;

... -._- ", 80 ..

Se determinli. 1~= 2" =40;

Se calculeaza c; (debitul ventilatornlull :

Qv=~u (! IID1Z VH + 1 r

. Qv~7 500 (! X 0,005 X 0,2 X 40\1289+ 1 r Qv=7 500(0,224+ 1)~=7 500 X 1,5= I i 250 m3/h.

plERDERI DE AER PRIN NEETANSEITATI

113

Tab e 1 a 53

'1 d

prin liitre !lIi separatoare de prat

Pierden e e aer
\ \ Pierdcrile
Tipul fHtrului . Caracteristici tehnice de aer , in %
sau separatorulul
- Viteza de intrare in eidon
Cidon tip LIOT v=12···18 mls 5
Coefidentii de pierdere de presiune:
2,5; 2,8
Cieloane in baterie 25 de cicloane avind diametrele: 100; 150; 5
250 mm ~i h=95; 120; 170 mm H2O
-
Cidon cu pelicuUi. de apa. (tip Viteza de intrare in cidon
LIOT) V= 18-21 m/s. 5
Pierderea de presiune
h=50···76 mm H2O
Viteza de intrare in scruber -
Seruber centrifug (tip VTI) v=20 mls 5
Pierderea de presiune
h=62 mm H,p
Filtru eu sad din material teX- inearcarea pe 1 m2 de tesatura
til (tip lIiPIU) Q=120··.150 m3Jh 15
Pierderea de presiune
11=80···100 mm H2O
FiltrU: ell sad din material textil Inciircarea pe 1 m2 de tesatura.
(tip R.F.G. - V) Q=120 ... 150 m3/h 10
Pierderea de presiune
11=80···100 mrn H2O
Filtru eu rame din material tex:- incarearea pe 1 m2 de tesatura 10
til (tip STZ) Q=43 m3Jh

Filtru in doua trepte: . lncat('.area pe 1 m2 de tesatura.
dc10ane l1i sad din tesatura (tip Q=40···50 m3Jh 10
DIZ-3) Pierderea de presiuue
11=60···90 mrn H2O

10
-
ElectrofHtru

FiUru in doua trepte: 12
baterie de cieloane ~i electro- -
filtru 8 _ Probleme noi in proiecc. inn. de tncllzire

114

ELEMENTE TEORETICE GENERALE

PIERDERI DE AER PRIN NEETAN!;>ElTA TI

115

Se poate calcula clebitul Qv ~i en ajutorul rliagramelor din fig. 61. ~: =0,82 (pentru 1mbini'iri bune, In D=200 -lli l=80 m) k"",0,9C(pentru tronso,me de 2 m)

Q _ Qu

u-r- 0,9xO,S2

7500

::-=----:,-""... = 1 0 200 m 3/h. 0,9 X 0,H2

E~~n~eitatea instalatiei de s:e~!~la~n~~~~~~e a~n ,:a~~ec~aJ~;:v~;a~~ .

vibraj.i ile la ~~:t.tcde~:re~:efav~rize;za slatrea surnburilor, de:plasa~~a asupra etan~e:aaa\ie alta ~i macinarea garniturilor; d~ aseme~ea vibraj.iile f1an~e1or una. t 1 A d art rea chitului sau a bitumului de etansare. due intr-un t.imp scurt a m epa a . . ..

Pentru instalaj.ii de vent.ilare cu ~estinatii spec}ale'bgla z~4~~. ~~p~:~

.. +.. ciale complet inchise etc. se dau in ta e a In lcar::

foarte tOXIC!, s:payll spe D ~ . t latia contine filtre, separatoare, batern

cu caracter orierrtativ. . aca ms a r )'

Tab e 1 a 54 dm ·slbilii a picrderilor do aer prln neetansettatlle instaln1iilor de ventilnre

1\1" I

j ur mea a I
I I Pierderea
Conditii tchnice de aer
Tipul Instalatlet ndmisii, %
--
Conducte 1ungi (peste 40 rn) 10
Instalat ie de condit ionare
Conducte scurte (sub 40 m) 7

Instalatii·de ventilare generata Peste 60% din conducte de gasesc in in- 15-20
caperea vent.ilata
. Peste 60% din conducte se gii.sesc in exte- 10-15
r.iorul tncaperii ventilate

Aspirare sau refulare in zona de lucru 10
Instalatdi de ventilare Iocala
Refulare in regiunea de respiratie a
ruuncitorului 7


Orice tip de instalatie Conduct a de refulare cu gaze, cu ,:apori
toxici san corozivi , Ia trecerea prmtr-o
incapere in care e~ista oameni °
- Conducti de refu lare cu aer viciat (Hirii
cont.inut toxic sau corosiv) la trece:ea 0-3
printr-o incapere ill care exista oamem
I Couducta de aspir at le cu aer proa~?~t Ia I
trecerea prmtr-o inciipere cu degaJan to- O
xice sau coroz ive -
Conducta de aspira+ie cu aer proaspa.,t ,la
trecerea printr-o incdperc cu. aer viciat 0-3
(farii continut toxic sau coroz.iv) 8

1.9.5. ~Iiirimea admisiililii a pilJrderiior de ncr prin neetun~eitiitI

Exista condipii generale care determina importanta masurilor pentru diminuarea pierderilor prin neetan~eitati.

Importanta ee trebuie acordata etanseltatii instalatiei de ventilare depinde de destinatja instalatiei ~i de caracteristicile ei tehnico-economice,

astfel: .

- se va acorda mai put ina atentie etan§eitatii unei instalatii de ventilare generala avind cea mai mare parte din tubulatura amplasata in incaperea vent ilata ;

- se va acorda mai multa atentie etan:§eitatii instalatiilor de ventilare locala ;

. - se va aeorda 0 atentie deosehita etanseitapii instalatiilor de ventil are Care conduc aerul proaspat in zona de-respiratie a muncitorului;

- se va acorda mai putina atentie ventilarii industriale cu aer netratat, mai ales in cazul cind conductele trec prin incaperi in care aerul are parametrii aseinanator] cu eel ee cin;ula prin conducte;

- se va acorda 0 atenpie ma.i mare etan~eitatii instalatiilor cu aer tratat deoarece pretul unui metru cub de aer tratat pierdut prin etanseitaj i, este rna i mare decit eel al aerului netratat; 'de asemenea infiltratiile de aer fals, in eazul aerului tratat, modifica caracteristicile acestuia si 11 pot face inutilizabil ;

- se va acorda atent ie deosebita etan§eitatii unor conducte de aspiratis , daca acestea trec prin incaperi cu mediu foarte eoroziv incazul in care aerul viciat infiltrat in conducta ar putea deteriora ventilatoruL

Marimea pierderilor prin neetan§eWiti ce sepot admite la 0 instalatie de ventilare depinde ~i de debitul acesteia.

Se pot admite procente de pierderi mai mari In cazul instalatii10r de ventilare cu debite mid (sub I 000 rn3/h) din urrnatoarele motive:

- chiar daca pierderile sintproeentual mai mari (15-25 %), debite1e initiate mici fac ea pierderile sa fie de asemenea mici ;

- pentru debite mici, ne('xistlnd dedt dteva tipuri de ventilatoare tipizate, se alege de obice i, atrt din proieetarea instalapie i, cit ~i din proiectarea ventilatorului, 0 rezerva de debit importanta.

In cazul instaIatiilor de venrilare Cll debite mad, procentuI de pierdere prin neetan§eitati admis atit in proiectare, cit si la receptie, trebuie sa fie muIt mai mic (max 10· ··12 %), deoarece 0 pierdere mai mare maresta im~misibil costul de investitie si exploatare al instalatiei.

116

ELEMENTE TEORETICE GENERALE

de mdilzire camere de d 'v ~

pierderile r~zultate con~~~m lylOrare etc, se "vor a<l:auga la valorile din tabela

pierderilor respective.v ce or expuse in capitolul privitor la calculul

r~e~~:~il~;:t~l~tAi~: ~:~j~i orgbni 1mQegl;jj etc, smt.inc1u~e ~ tabeHi.

admise din tabela cu 500/ ,e: e su , m~, se majoreaza pierderile 200 mm e 1 w' d '110' lar, in eazul, instalatiilor eu presiuni de peste ~ 0 ',apa pl~r en e ad mrse se majoreaza eu 30%,

t Da~a 0f,lll~talatle de ventilate poate fi incadrata dupa tabela fie "lntr

ca egorre re mtr-alta I A ' I ,-0

, d i ad . ' se va ua in considerate procentul eel mai mic de

pier en a mise.

.:

2. ASPECTE DIN

PROIECTAREA INSTALATIILOR

,

DE INCALZIRE CENTRALA

2.1. INcALzmEA CU APA CALDA

Sub aceasta denumire se inje1eg de regula numai instalatiile de mdilzire in care temperatura maxima a apei nu irrtrece 100°C, Aceasta permite a jine permanent apa din instalajie ill contact cu atmosfera prin vasul de expansiune si instalatia fiind desehisa si supusa numai presiunii rezultate din inaltimea coloanei de apa, nu este supusaprescripjiilor aplicabile Ia reci-

piente sub presiune,

2.1.1. 7iIontarea pompelor de ctreulatte

Pentru un montaj corect al pompei trebuie sa se tina seama de urmatoarele reguli:

_ Generatorul de caldma (eazan sau sehimbator) trebuie sa formeze

un tot inseparabil eu vasul S;l eondueta de expansiune, in eireuitul eareia nu este admisa introdueerea pompei; prin urmare montajele ca in fig. 62 sint gresite, produeilldu-se 0 cireulatie falsa de scurtcircuit S;i 0 circulatie foarte slaba in cuprinsul instalatiei; pompa va trebui sa fie pusa sau inainte

de grupul cazan-expansiune, sau dupa acest grup.

_ Daea pompa se pune ina inte de grupul generator, toata instalajia

este ill depresiune 91 exista riscul ca eoloanele cele mal apropiate de pompa sa fie golite de apa S;i umplute cu aer pilla la nivelul ce corespunde eu presiunea pompei. Cazul se intUnes;te uneori S;i provoadi funcjionarea defectuoasa a instalajiei, intrudt corpurile de incalz.ire a!jezate la un nivel superior

, sint scoase din functiune, iar in cazul cind nivelul apei din instalatie co boara mult, pompa aspira apa din radiatoarele asezate la nivelul eel mai ina It 9i 0 arunca prin preaplinul vasului, golind instalajia, Pozijia vasului faji

de instalatie in acest caz este indicata in fig. 63,

US ASPECTE DIN PROIECTAREA INSTALATIILOR DE INCALZlRE CENTRALA

Pentru a evita patrunderea aerului in conducte si radiatoare, este necesar ca inaltimea dintre fundul vasului si elementul cel mai inalt al instalatiei (conducts de circulatie, radiator etc.) sa fie cu 0,5 m mai mare decit Inaltimea manometrica a pompei de circulatie.

I l __ ~

i I I

I 1 , I

_..l _

I

I 2 I !

'-EJ-----I--_j

I

Fig. 62. Montaje gresite a pompei de clrculatie:

1- cazan ; 2 - pompa ; 8 - vas de expansiune.

Fig. 63. Montajul pompei inaintea generatorulut:

1- cazan; 2 - pompa] 3 - vas de . expanslune.

Inpractica, apar unele cazuri cind nu se dispune de inaltimea necesara pentru asezarea vasului de expansiune, astfel incit golirea de apa a instalatiei sa fie evitata. in aceste cazuri pompa se monteaza dupa generator (fig. 64). La acest montaj toata instalatia este in suprapresiune fata de nivelul apei din vas si aerisirea directa a coloanelor prin vas nu mai este posibila , intrudt s-ar produce 0 curgere continua prin toate Iin.iile de aerisire spre vas .

. Liniile de aerisire vor trebui sa fie adunate la vase .de aerisire inchise, tmute astfel sub presiune. Din aceste vase aerul se evacueaza din cind in cind , printr-un robinet de go lire , Vasul de aerisire sub presiune se va monta cu un sac de aer pentru a asigura intre-

Fig. 64. Montajul pompei dupa generator: ruperea circulatiei intre coloane. l-cazan; 2-pompn; 3-vas de expansiune;

-1 - vas de aerisire en robinet. in aceasta dispoz ipie pompa poate

funcpiona cu presiune 'oricit de mare, ceea ce este necesar cind instalapia are intindere mare 91 vasul nu se poate aseza suficient de sus pentru a se obtine lntre vas si instalatie 0 diferenta de nivel.care sa intreaca presiunea pompei ; d ispozij.ia are insa dezavantajul ca necesita efectuarea operatiei de aerisire cu ajutorul robinetului la unul sau mai multe vase de aerisire sub presiune.

.fQ!~'-''--'- 1 Ii'

I I

I J

-------------.

. 65 D' g a de calculul pierderilor de presiune la conducte de apa calda .

FIg. . la ram .

120 ASPECTE DIN PROIECTAREA INSTALATIILOR DE INCALZlRE CENTRALA

2.1.2. Diogl"ama pentru enleulu] aprexlmatte 01 eondnctelor de apa calw\

Calculul conductelor de apa calda se face usor dupa tabelele si ell metodele uzuale. Este de recomandat a se evita presiunile exagerat de mari la pompe, care pot produce inconveniente serioase. in scopul u;;un'irii unei aprecieri sumare a dimensiunilor conductelor principale ale unci instalapii, se da In fig. 650 diagrama de calcul a eonductelor de apa calda pentru debite uzuale. Din diagrama se pot aprecia usor diametrele conductelor In diferite variante de calcul, ceea ce este uti1In cazurile in care este necesara 0 dimensionare rapida, dar aproximativa, a instalatiei de conducte.

2.2. lNcALzffiEA CU ADUR DE JOAsA PRESIUNE

2.2.1. Preslunea eazaneler

Cazanele pentru producerea aburului de [oasa presiune desi au randamentul mai mic dedt cazanele industria Ie , au totusi urmatoarele avantaje: cost de investitie mai mic, conditii de instalare mai pupin severe decit pentru cazane de medie presiune, posibilitatea folosirii unui personal de exploatare cu calificare mai modesta, punere ;;i seoatere din serviciu In timp scurt, asigurarea contra suprapresiunii printr-un simplu tub de siguranta.

infunctie de Intinderea instalapiei, se recomandii ca presiunea de regim a cazanelor de abur de [oasa presiune sa fie aleasa In conformitate cu urma. toarele date:

- Intinderea instalatiei, In m

- presiunea cazanului, In ats

3°1

0,05

5°1

0,07

200 0,1

Dad. cazanele trebuie Sa alimenteze cu abur ;;i instalatiile din bucatarii sau bateriile de Incalzire ale instalatiilor de ventilare etc., se recomanda a se folosi presiuni de 0,5-0,7 ats, alimentarea instalatiilor de Incalzire urmind a se face la 0 presiune mai mica, obpinuta prin intermediul unui reductor,

2.2.2. Diagrama pcntrn ealeulut aproximotiv 01 conductillor de abur

Deseori in practica de proiectare apare necesitatea eva luarj] rapide a unei instalatii. Pentru aceste cazuri, metoda de dimensionare aproximativa a rejelelor de aburi cu ajutorul nomogramelor din fig. 66 a;;i 66 b, prezinta interes practic.

2.2.3. Aer1sirea eonuuetetor de Iloudcnsat

o bunji functionare a instalatiilor de indilzire cu abur este conditionata si de modul de solutionare a aerisirii conductelor de condensat. 0 solutie

:

, I

(]

. . ~ siune:

Fi 66. Diagrama de caleul pentru conducte de abur de joasa pre .

g. a - pentru debite 'pina Ia 105 kcal/h.

v

v V v

) / j

v III/II II II

II / j J II 1I

11

II

401 J1v[?~ j r) 1/ r-All') / J C 'f~

10000 20900 50000 100000 ZOOOOO -..~

Il 0b'~ .r .500000 1000000 2000000 5000000 100DDDOO

vCO IfYf)lI1/rco//h

b

Fig. 66. Diagrama de caleul pentru eonducte de abur de joasa presiune:

b - idem. pina la1O' kculrh, .

y

INCALZlREA CU ABUlt DB fOASA PREsiUNE

123

eficace pentru aerisirea conductelor este indicate in fig. 67. Cele doua aeri-siri pot fi legate intr-una singura si conduse pe acoperi9·

La conducte lungi este necesar sa se prevada dispozitive de aerisire si

Ia conductele de abur. '

2.2.1l. EV;lcuarca eondensntului

3

Toate racordurile Ia consumatori trebuie sa fie luate din conducta principala de abur numai

cu coturi de deasupra conductei. La capatul con- Z .ductei principale trebuie pus un sifon de scurgere

a condensatului. Este gresit a lasa scurgerea -eondensatului prin ulthnul corp incalzitor, deoarece acesta se poate inchide sau suprima la 0 reparatie si atunci condensatul de pe conducta nu ma.i poate fi evacuat. Cel mai bun mijloc de evacuare a condensatului este indicat in fig. 67.

Dac[ poz itia cazanului permite intoarcerea .condensatului la cazan , se recomanda ca intrarea -condensatului in cazan sa se fad. prin cadere Iibera , in caz contrariu este neeesara pomparea eondensatului. in aceasta din urma situatie. 0 "Schema practica, care combina avantajele alimentar ii cazanului eucondensat prin cadere Iibera , cu necesitatea folosirii

unei pompe, este indicata in fig. 68. Condensatul este eoleetat intr-un

----"

.L-

Fig. 67. Schema montajului

nnui aparat de aerisire:

J _ aparat de· aerisire; 2 - scurgere de condensat de In consumatori; 3 - sifon; 4 -:- conducte de aerjsire; 5 - conducta de colectare generali\ a condensatelor.

Fig. 6S. Schema pomparii automate a condensatului direct in cazane:

1 _ rezervor de primire; 2 _ pompa; J - rezcrvor superior: 4 - regulator de nive! n. ape i ill cazane; .5 - cazane de abur; 6 - conduct>l de condensat;

7 _ conducta de abur: 8 - clapeta de retinere.

rezervor de unde este pompat intr-un alt rezervor asezat la 0 inaltime -COreSPUllzatoare astfel lncit prin cadere lib era ;;i printr-un regulator de nivel, .cazanul sa fie aliment at automat. Un automat de nivella rezervorul

superior cornanda functionarea pompei. .

124

ASPECTE DIN PROJECTAREA INSTAI:ATIILOR DE INCALZIRE CENTRALA

2.2.5. Dispozitfvul de siguran!ii

Oriee instalatie de abur de joasa presiune (pina la 0,7 kgf/em2) trebuie sa fie prevazuta eu un dispozitiv de siguranta in eonformitate cu staudardele in vigoare. Dispozitivul se foloseste la cazane de abur, la schimbatori de dildura In care se prepara abur de joasa presiune, precum ~i la orice aparat industrial sau casnic in care se produce, direct sau indirect, abur de joasa presiune.

Inaltimea tuburilor din care este alcatuit dispozitivul de siguranta depinde de presiunea de regim. in STAS 3614·1956 sint indicate numai dimensiuni de tuburi cu 0 singura bucla, ceea ce face ca la presiunea maxima uzuala de 0,7 ats inaltimea tubului de siguranta sa ajunga la aproape 9 metri. Daca nu se dispone de un spatiu inalt, ferit de inghet, montarea unui astfel de tub constituie 0 problema pentru rezolvarea careia se recurge uneori la instalarea unor dispozitive de siguranta cu 2 sau chiar 3 buc1e care permit rea liz area unor Inaltimi mai mici. Aceste dispozitive au insa serioase inc onveniente:

- curbele superioare trebuie aerisite la umplere;

- umplerea sau adaugirea de apa nu se poate face decit cind cazanul

nu este sub presiune; .

- dupa 0 eventuala golire, dispozitivul nu se realimeuteaza siugur;

- repunerea in serviciu trebuie fiicuta prin operatii manuale, dispozi-

tivul nu i~i reia singur serviciul dupa 0 scadere de presiune;

- pentru a putea face reumplerea in timpul serviciului, este necesara instalarea a doua dispozitive de siguranja legate la conducta principala a . eazanului printr-o vana cu 3 cai care poate pone in legatura cu cazanul oricare din cele dona dispositive: instalatia devine astfel greoaie si costisi-

toare. .

Pentru aceste motive dispozitivele de siguranta cu mai multe bucle nu sint de recomandat , Daca mont area unui dispozitiv de siguranta inalt nu este posibila, ramine numai solupia adoptarii unor supape de siguranta ,

. Calculul diametrului tubului de siguranta se bazeaza pe condij.ia ca

capacitatea dispozitivu!ui sa fie mai mare decit debitu! generatorului de abur, eu un adaos care se apreciaza in raport cu gradul de neuniformitate de debit al generatorului. Pentru aceasta este necesar a se cunoaste rezistenta la trecerea aburului prin tubul dispozitivului de .siguranta si prin tevile de legatura ale dispozitivului cu cazanul si cu atmosfera.

Debitul de suflare al unui tub de siguranja este dat de relatia:

Gh=1,6 S ijpyJZt [kgfjh],

in care:' S este aria sectiunii lib ere a tubului, in cm2;

p presiunea de regim, in kgfjm2 sau mm H20;

y - greutatea specifioa a aburului, in kgf/m 3;

Zt - un coeficient de rezistenta totala a tubului.

Coeficientul de rezistenta totals a tubului se compune dintr-un coefident de rezistenta propriu-zis Zl si un coeficient de rezistenta Iocala si Iiniara Z2 a conductelor de legatura intre cazan si tub ~i intre tub ~i atmos-

(170)

INCALZIREA CU ABUR DE JOASA PRESIUNE

125

--- . fi enti pot fi calC'U.lati tinmd seama fera, asHel ca Zt=Zl+Z2' Ace~l ~oJel~~marull]i felul curbelor ~i a altor d lungimea conductelor precu l]b lui

ell de pe traseul a uru U1. ~ t b 1 55

rezistente oca e ~. . i acestor coeficienti este data III a ea .•

o indicatie asupra marlml d tV dreapta de 10 ill ;;i patru cotUl'l.

in care Z2 este calculat peltntdr~f 0 .ct~nd:~~easta ipoteza, urmeaza sa se faca

V d a este rou 1 en a . I' .

Daca racor are. 1 t determinarea coeficlentu U1.

un calcul specla .pen ru Tab e 1 aSS.

b • de sigul'anta en 0 bucla

""ii,',np d. " •• ",nta •• ntru tu urr \
~\ z, \ :: \ z, z, \~: \ z, \ z, \:, \ z,\z. \'::v\ z, I':: \ z, z, i:: \ z, z, \::F
o 3 9 2 8 67 3 8 2,6 6,4 3,8 2,4 6,2
0,1 4353 964,2 4,0 8,2 4,1 3,67,7 4,0 ~'; 7'; 4'] 2'7 6' 94:02,66,63,9 2,4 6,3
0,2 4:85',3 10:1 4,~ !'; ~'i !,~ ~'~ ~'~ !:; 3:27:74:32:87',1 !'; ;'~ ~'~ !,~ ;,! ~'~
0,3 543310,74, ' ' , , '74733804,42,87,2, , , ' , 6'7
s' 9 s' 3 " 2 5 24,3 9,55,03,'" 'i 3 "3 " 2 87 44,52,67 ,",S 2,' 'I
0,4 ~:~ ~':~ g:,~ ~:~ 1:; l~:; ~:~ ;:~ i:i i:1 ~:; ~:~ :':~ ~':~ ;:,~ !:~ ~:~ ;:~ !:~ ~:! ~:~
I 0,5
0,6 7:6 5,3 12,9 6,4 4,4 10,8 5,9 ~,9, ' , ,
\ 0,7
v uee bed in medie de 0,02}. A I.' d

r a cunoscuta a lui). pentru a~ ur lI,U -71 4=11,1, care se introdnce m Ie atra ~

{va10aC~eficientul total ~istenta va fl ~0-7~5 + 152=177 cmz, p=5000 rom H20 ~l

S' I /Z in care S -, x .

calcul data GII= 1,6 VPY t,

y=0,S5. kgflm3

6 177V 5000X 0,85=5500 kgf/h.

GII=l, x 11,1

Rezulta ea diametrul ales este bun.

126 ASPECTE DIN PROIECTAREA INSTALATIILOR DE tNCALZlRE CENTRALA

2.3. llVcA.LZmEA CU ADUR DE PRESIUN.E MEDIE

2.3.1. Suprafelc de ineiHzire

Suprafetde de Incalzire alimentate cu abur de medie presiune sint foarte active, dat Hind ca rezistenta opusa la trecerea dildurii de la abut la peretele_ schimbatorului este in general neglijabi1a. Coeficientul de con-

. vectie pentru abur saturat are valori: 5000-12 000 kcal/m 2.h.grd . .in cazu.l aburului supraincalzit, coeficientul de convectie poate scadea pina la circa 100 kcal/m 2.h·grd. Urmeaza a seevita alimentarea_ corpurilorsau aparatelor incalzitoare cu abut supraincalzit 91, pentru aceasta, se instaleaza un aparat de racite a aburului supraincalzit care satureaza aburul.

2.3.2. Dia!lrama' pentru caleulul nproxilhaUv al conductelol' de uhur de presiuDe medic

In diagrama din Iig.69 se pot citi imediat presiunile de sosiro 9i de plecare a aburului in functie de debitu1 cerut, de un diametru ales 9i de distanta ce trebuie 'parcursa; astfe1 se poate controla usor daca presiunile rezultate se incadreaza in cele impuse. Aceasta diagrama este utilizata pentru caleule preliminare, aproximative.ln diagrama s-a notat cu litera z, valoarea w2/2 necesara la ea1culul rezistentelor locale.

-. ..

ExcmpJIl de calcu! grafie pre1iminar Debitul neeesar

Presiunea disponibila la distribuitorul central Presiunea neceSara aproximativ la eonsumator Distanta

Cantitatea de abur de transportat va fi: - debitul cerut

- adaos pentru eondensiiri pe traseu

1200 kg/h

6 kgf/cm2 5 kgf{cru2 650 III

1200 kg/h. 200 kg/h

. I 400 ~g/h

650 m 350 m

1000 m

Se urmare9te pe diagrama (v. fig. 69) Jinia eu sage}i; ladebitul de I 400 kg/h, diametrul interior ales de 102 rnm, distanta _9.e 1 000 m, presiunea de sosire de 5 kgf/c'm_2, se obtine presiunea de plecare de 5,7 kgf/cm2, care este

.acoperitoare fa}a de presiunea disponibila de 6 kgf/cm2. Este de observat ca dupa diagrama s-ar fi ajuns exact 1a presiunea de pIe care de 6 kgf/cm2 cu un diametru de 90 mm. Un calcul exact ar putea preciza daca cu acest diametru se poate realiza bine debitul de abur cerut.

Distanta se va considcra astfel: - lungimca reala

- adaos pentru lire de dilatare ~i rezistente locale

2.3.3. Panta conduete!or de almr

Nu Intotdeauna este posibil a se manta conductele de abur cu 0 panta continua de la generator la consumator. Acest caz aparo in special dnd terenul este orizontal 9i distanta este mare. Respectarea unei pante continue

INCALZIREA CU ABUR DE PRESIUNE MEDIE

127

~
~
,!::;
~
~
{)
~
~
-c::.
r : '"
~ d A • Pentru remedierea acestui

la necesitatea unor canale pr~~a~/~~1.pante succesive, tntr;.rupte

adrezdavU~~taJ·, con. dueta de abur se mon U in din,ti de fieriistriiu. La iecare

1 dispozitie denumita de urcari vertica e,

r,Mf/cmz

Presiuneq de p/ecql'c, t. J /I

~ ~ ~ ~ ~~~ / ~ V ~

IUDDO

f-.')o,r--.",,11 P<~ r... Ii"" r,r..

11'0 ~

II ..... i'IJr--.~I/r:!

b de presrune rnedie ,

• 1 '1 en tru conducte de a ur .

. 69 Diagrarua de ca cu p

Fig. . de condensat :;;i oale de colectare a

e de panta se previid separatoare

Tuper .. 0)

condensatului (fig. 7 .

128

ASPECTE DIN PROIECTAREA INSTALATIILOR DE INCALZlRE CENTRALA

Fig. 70. Asezurea conductelor de abur in din~i de ferastrau.

aburulu~ 1~ maximum de incarcare §i in orice caz nu mai . 0

~elPortlo/lUn11e unde panta este'[indirectia curgerii, ea poat~ hU;~u~~ e5h£oo, :]1 aDO' iar

___ _J , - L_ - __

/4....._Tfo,~¥>~~ ........ /)'~,./.h::t..//~-----...,.;:::; "<';

Fig. 71. Asezarea conductelor de abur cu pante :;;i contrapante.

2.3.4. Coleetarea eendensatulul

De regula condensatul se readuce jiri d

prin cadere Iibera. Cind aceasta nu esfrIn c.o~ uc~e, la ~entrala termica,

mare fie ca diferenta d . 1 e ,Poslbll, fie di distanta este prea

• .' . l' e n1Ve nu permite se prevad . u1

~tatll de pompare. Daca este posibil este bin una sa~ n;al m te intr-un rezervor montat la un nivel superi e ~a conder:satul sa fie pompat or In care sa se colecteze toata

_!_M"e 116eM spre Hz;n' 1 '-r~= , -

_- --------~ I

I I I

... - ---L - --, r- -' - I

~ - --8--[S;J-- ---_j

Fig. 72. tntoarcerea condensatu1ui Ia uzina prin pompare.

apa de condensapie pompata de la statiile de pompare (fig. 72). Din acest rezervoE condens~tul curge eu cadere libera, dupa ruperea presiunii catre centrala. Avantajul acestei dispozit.ii consta in faptul ca conduct a de con-

INCA.LZIREA CU ABUR DE ·PRESIUNE MEDIE

129

dens at ramine goala dupa scurgerea condensatului, asHel ca nu mai este supusa la inghe] si po ate fi dimensionata ca conducts de apa calda , nernai

aVllld continut mare de aer.

2.3.5. Rezervor de egaliZfll'll a presiunilor

in industrie apare deseori necesitatea folosirii aburului la diferite

presiuni. .

Ccndensatele produse la presiuni diferite nu se pot amesteca, intrucit

condensatul cu presiune mai mare ar patrunde in conducta cu presiune mai mica ;;i ar impiedica functionarea aparatului respectiv prin umplerea lui cu apa. Colectarea condensatelor se face prin conducte separate pina la un rezervor in care presiunile diferite se egal izeaza Ia presiunea atrnosferica. De la rezervorul de egalizare condensatul este condus prin cadere Libera sau pompare, la rezervorul centralei termice ,

ExenllJlude ealeul. 4000 kg de eondensat din abur de 12 ats, dupa trecerea prin oa1a de condens lii oonducta de evacuare , mat are In sosirea in rezervorul de egalizare 8 ats: 2 000 kg de condensat din abur de 4 ats mai are In sosirea in rezervor 2 ats.

Se iau din tabe1e1e deabur -urmatoarele date: _ entalpia apei 1a 9 ata: i' = 176 kea1/kg

_ entalpia apei 1a 3 ata: i' = 133 ken1/kg

_ enta1piaapei de 1 ata.: i'= 99 keal/kg

_ caldura de vaporizare a apei de la lata este de 540 kcalrkg.

Pr-in destinderea condensate lor 1a lata se produce 0 cantitate de abur.

,'1

G- 4000 (176-99)+2000 (133-991 - 5?: •

_ .'. 540 -7 ~ kg/h.

Vo1umu1 specific a1 aburului la presiunea atmosfcrica este: v"= 1,725 m~/kg .

Volumul total al aburului produs prin destindere vafi:

V=752xl,725=1300 m3/h.

Volumul rezervorului de egalizare se stabileste astfel:

_ 1 mS volum la 1 000 mS de abur produs, cind curgerea este perfect

uniform a ;;i continua;

_ 1 mS volum la 400 mS de abur produs cind curgerea are loc timp

de 20 min intr-o ora, deci cu intrerupere de 40 min/h.

Pentru regimuri intermediarese face interpolare.

in cazul, exemp1ului dat se admitc 0 intrerupere de 10 minjh ~i se va considera deci 1 m3 volum de rezervor Ja 850 m3 de abur produs.·Rezu1ta ca rezervoru1 va avea un velum de

1300/850=1.6 rna.

In scopul de a nu se crea in rezervor 0 eontrapresiune rnai mare decit 100 mm H20, care ar

putea di'iuna bunei fUlletionari a radiatoare1or, aburul produs se e limind in atmosfera printr-o COllductii de evaCllare care se calculeazfi in rnodul urrnator:

_ lungimea conductei de evacuare pina deasupra acoperisului halei: 16 m;

_ doua curbe cu eoefic4:ntu1 de rezistenta de 0,3;

_ se considera aproximativ 500 kcalfkg, eOlltinutul de ca1dura al aburului 1a presiune

[oasa: in acest caz , cantrtatea de caldurn eontinuta de intreaga cantitate de abur produsa este:

752 X 500=376000 keal/h

9 _ Probleme noi In project. [rut. d. tnciilzire

130

ASPECTE DIN PROIECTAREA INSTALATIILOR DE INCALZIRE CENTRALA

Din tabela de abur de joasa presiune rezulta cii la aceastii cantrtate de caldurii 0 COIl-

ductii de 125 mm debiteaza aburul cu viteza de 25 m/s ~i 0 rezistentii de 3 mm H20/m.

Reztstentele intimpinate la curgerea aburului prin conducta de evacuare sint:

- rezistente de frecare: 16 X 3=48 mm H20'

- pentru douh curbe, conform tabelei 12 rum H20

Total 60 mm H20

care este acceptabilii in raport cu limita admisa de 100 mm H20.

Este evident di eliminarea in atmosfera a unei cantitati de abur destul de insemnata nu este avantajoasa si, pentru acest motiv, in cazur i de asemenea natura se recurge la recuperarea caldurii din condensat ,

2.3.6. Reeuperaren ettldurii din eondensnt

, La instalaj.ii mari de abur se recomanda a se adopta instalajii de recuperare a ciild2trii. Caldura recuperata poate fi folosita la incalzirea cu apa calda ca in fig. 73, sau la prepararea apei calde menajere, ca infig. 74. in

B

,=-:: ::':-1 ~. • 1 ( ,

--k J~_~p!E_,_

1 . I

l -. f

~-B-~---~

5 s 7

Fig. 73. Recuperarea ciildurii din condensat pentru incaizire:

1 - colector de condensat ; 2 - conducte de condensat ; 3 - sclumbator de caldura;' 4 - radiatoarej /j - rezorvor de condensat ; 6 - pompa;

r - clapota de retinere, '

Fig. 74. Recuperarea ciildurii din condensat pentru apii calda de consum:

l-serpentina de tncalztre ; 2-rezervor de opa caIda: .1-conducta .. de opa rece ; 4 - conducta de apa calda; ,'i:_ conducta de reclrculare; 6 -'robinet de golire; 7 - coriducte de condensat.

INCALZIREA CU ADUR DE PRESIUNE MEDIE

131

primul caz aburul degajat din condensat alimenteaza un schimbator care produce apa calda pentru incalzire intr-un Circuit separat , in al doilea caz , rezervorul de condensat contine 0 serpentina in care se produce apa calda prin preluarea caldurii direct din. condensat, care' este astfel racit.

2.3.7. Conduete de eondeusat sub presiune

Spre deosebire de conductele de condensat cu cadere Iibera, conductele de condensat sub presiune nu trebuie sa aiba 0 comunicare libera cu aerul atmosferic; este dar ca in cazul cind 0 asemenea legatura ar exista, toata presiunea din condensat s-ar pierde imediat si nti ar mai fiposibila imp ingerea coridensatului.

Presiuneacare deterrnina curgereacondensatului este 0 fracpiune din presiunea totala a aburului si anume cea care ma.i ramine in condensat

dupa trecerea prin aparatul de condensatie , .

, Pentru a evalua cu ce presiune iese condensatul din aparat se vorlua in considerare unele date experimentale si in cazurile unde caleulul este posibil, §i rezultatele calculului.

Se considera schema instalatiei cu schimbator de caldura diu fig. 75.Se noteaza cu P, - presiunea aburului la intrarea In schimbator, in ats; cu Pc=cPs - presiuneaaburului la iesirea din schimbator, in ats, §i eu Pr=rPc,.-presiunea aburului la iesirea din aparatul de condensare, inats.

P, rezulta dincalculul conductelor instalatiei si este presiunea care mai ramine la intrarea In schimbator dupa ce s-a scazut pierderea de presiune pe traseul de conducta de la generator pina la 'schimbator.

Pc poate fi uneori calculat daca se cunoaste xonstructia aparatului, care poate fi: un schimbator cu tevi, unaeroterm de incalzire a aerului, un fiefbator, autoclava etc. Cunoscind lungimea si sectiunea drumului pe' care 11 parcurge aburul de-a

lungul suprafetei de inca 1-

zire, in cursul procesului

de condensate s-ar putea ..

obtine prin caleul un rezul- Abu!' Ps

tat satisfacator.

I W f-p;-1~~_n __

. Pc - A / PI' Condenso/;

S'ell/I17M/or 'P(1!,(J

de oonoeasare

o cale mult mai simpla, care ar putea fi urmata dad mijloacele 0 permit, consta in masurarea presiunii reala de dupa schimbator, cu un manometru.

in Iipsd de date precise, de posihilitati de calcul si de masurare directa se pot lua aproximativ urmatoarele valori pentru c:

c=O,3 la: un schimbator de caldura cu tevi multe si foarte Iungi, de diametru mic §i cu coturi multe, deci cu pierdere mare de presiune pina la iesirea din schimbator ;

c=O,7 idem, dar cu tevi mai scurte (de ex. la un aeroterm);

Fig. 75. Schema cnrgerii condensatulu i tntr-o Instalatie cu schimbator de caldura,

132

ASPECTE DIN PROIECTAREA INSTALATIILOR DE INCALZIRE CENTR:ALA

c=0,9 la un fierbator cu manta sau canale largi ;

c=0,95 la un consumator de tipul autoclava cu viteza mica a aburului pe traseul de condensare, avind suprafata de incalzire fermata din table mari (de exemplu 0 virola) si fara nici 0 deviere a traseului aburului pina la ie;;ire;

c= 1 la un aparat de purja montat pe Iin ia de abur dupa separa-

"t.ornl de apa, . .

Coeficientul r este produsul a doi factori sianume:

_ un coeficient care arata reducerea de presiune prin rezistenja opusa trecerii condensatului prin deschiderea aparatului de condensare : aceasta rezistenta var iazii intre 20 % din presiunea condensatului .la aparate de condensare superioare, cu plutitor sferic si sertar de trecere a condensatului avind fante largi, si 50% din presiunea condensatului la aparate bazate pe principiul opunerii unei rezistentemari la trecerea aburului (de exemplu aparate cu plki labirint sau placi cu gauri de detenta}; acest coeficient

de .reducere variaza deci intre 0,8 si 0,5; .

_ un coeficient care depinde de gradul de continuitate a curzerii condensatului; dad! curgerea .se face cu debit absolut constant se poate .lua acest coeficient egal cu unitatea; daca curgerea este intermitenta acest coeficient va avea 0 valoare intre 1 :;;i 0,6. Valoarea minima va fi l~ata in considerare atunci cind in timp scurt se goleste tot condensatul adunat intr-o perioada mai lunga de funct.iouare (de exemplu oale de condensare cu oala plutitoare :;;i ventil-ac); mic;;orarea coeficientului este justificata prin aceea di conduda de condensat are de transportat intr-un timp dat un debit mult mai mare decit cel mediu, ceea ce se compenseaza admitind respectiv 0 presiune disponibila mai mica.

Nu este cazul a se aplica 0 reducere a presiunii disponihile in proportia in care sporeste teoretic rezistenta. in realitate conducta de condensat este pl ina cu un fluid elastic: amestecul de apa-abur se destinde mai departe si dupa incetarea impingerii. aburul format gole;;te conducta, astfel ca fa pornire rezistenta opusa este foarte mica. Variatiile bruste ale cIebitului aparatului de condensare sint foarte mult amortizate prin elasticitatea continutului conductei. Experienta dovedeste ca daca se admite 0 reducere a presiunii disponibile pina la 0,6 din cea taoret.ica., se obtine 0 acoperire

suficienta. .

Cu conaiderat ii le de mai sus s-au determillat citeva valori pe baza de calcule si experiente, care pot servi ca rep ere pentru asimilari, comparatii

:;;i interpolari si anume:

r=0,3 la un aparat de con dens are cu oala plutitoare :;;i ventil-ac,

cu evacuare intermitenta a carrtitat ii de apa adunata intr-o

perioada de funct ionare ;

la un aparat de condensare cu placi ;

la un aparat de condensare cu plutitor sferic si sertare alunecatoare, la 0 funct ionare continua si uniforma ;

r=0,95 la aparatele de condensare montate dupa separatoarele de apa pe Iiniile principale de abur ,

r=0,5 r=0,8

lNCALZIREA eu ABUR DE .PRESlUNE MEDIE

133

Exeroplu de eatenl. Un aeroterlU functionind cu G ata = 5 ats, cu oaHl. de condensare cu plutitor sferic ~i curgere continua, va avea:

c=0,7, r=O,8 lIi Pr=5 X 0,7 X 0,8=2,8 ats.

La curgerea sub pre~iune, conducteIe- ~e ~ondensat nu mai necesit~ canale subterane :;;i pot fi montate Ia acelasi nivel c~ c.o~duetele ~e abur, se evita astfel canale subteral1e costisitoare care uneon ntci nu pot fi plasate

din cauza altor instalatii. . .

Este de observat ca shrt multe aparate de condensare de c~lttate infe-

rioara. care permit trecerea cu u9urinta 91 a aburului; sc9.panle de Aabur produse 'astfel tilaresc P!e:;i:lll:a din con~uctele de~co~ndensat, l?ut~nd-o aduce pina la presiunea 1111tlala a aburului. Aceasta msa nu constrtuie un

avantaj, ci numai 0 mare pierdere de abur.

2.3.8. Cll.leulul eantitiitii de a~ .1C!Jll.jat .lin condensll.t !ii IIreulll.tca Slleciliea a emulsiei

Apa proven ita. din condensarea aburuIui.:;;i trecuta printr-~n~ aparat de condensare cu 0 presiune mai mare decit presiunea atmosfenca are :;;1

temperatura corespunzatoare acestei pre~iuni.. .' v

in momentul cind aceasta apa trece III spat1UI Imediat dupa conden-

sator unde domneste 0 presiun~ mai mic~, la .car~ vcor~spunde pentru aI:a in stare lichida 0 temperatura :;;1 0 entalple mal mica, diferenta de entalpie

se cheltuie9te in vaporizarea unei cantit~ti de apa COrE~spm.:zatAoare .

Se noteaza CU B _ proport ia de apa ce s~ vaponzea~a, .111 ~g/kg, c~

i1- entalpiainitiala a apei, in kcal/kg; eu ~2 - ental pIa fma!a a ape1, in kcal/kg;;icu r2 _ ealdura dec.on~en~are a apei, la temp~ratura t2, lllkcal/kg.

Cantitatea de abur degaJata din condensat este.

B= i1-i2• [kg/kg]. (170 bis)

T2

Aburul produs formeaza cu restul de apa 0 emulsie care curge pe conducta sub efectul pres1unii ramasa disponibila dupa trecerea pnn aparatul

de condensatie. . v - d

Pentru calculele ce urmeaza este necesar sa se cunoasca cantttatea e

abur ce se formeaza la trecerea condensatului de la 0 presiune mare la alta rnai mica, ceea ce se intlmpia de-a lungul intregii condue~~ ~e condens.a~ pe masura ce scade presiunea, precum :;;i greutatea speclftca a emulsiei

rezultate.

Se mai fac urmatoarele notatri:

PI presiunea initiala de intrare a apei in conducta de con~ensat,

adica PI=Pr+l [ata]: .' . .

presiunea emulsiei in conducta la fin~le unei pOr}lUlll de con-

ducta considerata sau la capatul term mal ;

greutatea specific a a apei, in kg/m 3; .

greutatea specifica a emulsiei, in kg/m3;

volumul specific al aburului, in m3/kg, la presiunea medie

intre Pl si P2

Vi _ volumul specific al apei (v' =0 ,001 m 3/kg).

"fa

"fe v"

134

ASPECTE DIN PROIECTAREA INSTALATIILOR DE INCALZIRE CENTRALA

Greutatea specified a emulsiei va H

(171)

2.3.9. Cnlculu] conductclordc condcnsnt

Pentru usurinta calculului se imparte lungimea conductei intr-un numar de portiuni de lungime de cite 50-100 m fiecare , Presiunea totala ut.ilizabila P; se repartizeaza egal pe lungimea conductei, astfel case cunoaste presiunea reala medie pe fiecare portiune.

Pentru fiecare regim de curgere a condensatului (S ata-lata; 4,5 ata-l ata etc.) se face calculul greutat.ii specifice a emulsiei dupa formula de mai sus, pe trepte de presiuni, :,-i apoi raportul:

Ya/Ye= Y. (172)

Rezultatele acestor calcule pentru diferite presiuni initiale de la 5 ata in

jos, pe trepte, de presiuni sint date in tabela 57. . .

Calculul a fost fac'ut pentru presiuni in conducta de condensat pina la maximum 5 ata. Foarte rar condensatul iese din aparatuI de condensatie cu presiune mai inare. Daca ar apare un caz de curgere cu condensat sub presiune mai mare la iesire, calculul greutati! specifice a emulsiei se poate face usor' cu formula indicata mai sus.

Calculul conductelor de condensat se bazeaza pe consideratia ca ernulsia poate fi asimilata cu un fluid compus din apa si abur.

Din examinarea tabelelor uzuale .de valori ale coeficientului de frecare .

A pentru apa calda :,;i abur, se poate vedea ca acesta are, cu suficienta aproximatie , aceeasi valoare pentru ambele fluide, variind in limite nu prea mari in jurul unei valori medii de 0,02; rezulta ca. se vor putea folosi relajiiile si respectiv tabelele de la curgerea 'apeicalde in conduc:te, tinind seama de efectul maririi wolumului specific, respectiv micsorarea greutaj.ii specifice.

Relatia generala a pierderii de presiune in conducte . (pusa sub forma folosita in calculele conductelor de apa calda, apa supraincalaita :,;i abur),

~e: '

(173)

in care: A este coeficientul de frecare, considerat in medie, ega I cu 0,02;

G debitul de fluid al conductei,' .in kg/h;

. Y greutatea specifica a fluidului, in kg/ms;

d diametrul interior al conductei, in mm.

De aici rezulta dt pentru R, G:,;i A constante, produsul-yd5 trebuie sa' fie constant, deci Y variaza invers proportional cu d5•

intre diametre sigreutatilespecifice exist a relatia .

de _(Ya)O,2_ 0,2 --- -y

da, Ye .'

(174)

INCALZIREA. CU ABUR DE. l'RESIUNE MEDlE

135

in care: de este diametrulconducte~ de em_?lsie;

da - diametrul conductei de apa. .

. d" . t l' conductei ca pentru apa calda respectiv

Se va calcula, deci, lame ru d tului pe po<+iunea respectiva.

A cill 'tW la temperatura con ensa .:)' .'

;;:~J~t d~ z;af~ul este aratat detaliat in exemplul urmator. .

, . . . .. _ . '-.: • d' caldura alimentat cu abur de 11 ata produce apa

Excmplu de cnleu). Un SC~llllbat~r e ebitul Q = 10 000000 kcal/h. .

cnlda pentru un cuartal.de 10C.1l:u:tel, ad~d. d. nd~cte sub presiune. Distantn l:ntre schim

Condensatul trebUle retnmlS ~ UZln~ prIll co .'

Mtoml de ca1dura !}i u~ina este de 600. m. -4 ats = 5 ata.

Se admite &=0,6:p '1=0,7. Rezult~ t=: . 000 mm H 0.

Pierder:a to:alla de. p!es~~en1~1~~~~~~r~rt:'a d:;~i 1: ;~zervor este fa 0 inaItime de 4 m

Se admite ca a uzrna n

de Ia sol; mai ramin deci:

i'

'.

40 000-4 000=36000 mm H20.

. d 1 ' .... de"IOOI ca lungime echivalenta pentm acopedrea

Se ia provizoriu un spor e ungrme . 10'

pierderilor prin rez,istent,e locale. " '

LUllgimea totala de caleul yah: 600+60=660 m,

36000

R= -s6O =55 mm/m.

Debitul de emulsie care curge prin,.cond~cta se obtine astfel: se considera ca1\'iura cedata

la condensarea aburului r::::::500 kcal/kg, deer: .

.' " -,-10000000 =20 000 k Ih.

G- 500 . g

, . . '. .". .' '. d' lor de a a calaa pentrua avea 0 indica~ie

Se folose!}tetabe1a .u~ual:: de .calcu1 a.con 2~cb~0 X 20=~00 000 kcallh. Se obtine un dla-

Provizorie a diametmlul, 11ltnnd III t.abe1adcu , 2 m/s Cu aceasta prima Indicatie se cal. • tr 57 "I' 64 rom la Vlteza eClIca . . 2 ) La

metm cuprms 111 re • .,.. • '", t 1 ale (12 curbe, 6 lire de. dilatare I}I . vane,

culeazii pierderea de preslUn_= ~~~zlsten e Q~a (, iunaime echivalenta de circa 4 490 155 =8~ m. vitezade2m/scorespundeZ- • mm,car~ . ttl. (lungiriIea reald + lunglmea echlva-

Rezistenta Iinlara raportata Ia 1unglmea Q a a

lenta) va £i

'. . . '. 'i'a Huidului (~pa+abur), deci pentru

Aceasta rezistent1l ramine val~b.i18. oncare_ ar f~ compOZtla~ea speciHca scade , diametru1 sa fie orice stare a cmulsiei, cu condltla ca pe.masura ce greu .

majorat conform relattei (174). .'.

Din relatta (173) se-scoate va10area dlametrulm

-v 6,4 X 106 ).G2 d=

_ . yR " .

. ,. ..' _ ib il di tabele u:male de incalzire, I}i anume,

Se ia pentru ),0 valoare CIt mal exacta posi Id. In d satului si 19. w~2 mls pentru

valoarea care corespunde In '120°C temperatura me ie a COlI en

diametrul de 50 rom: ),.=0,016. -. .. bti d-61 mrn

<_ 1 ~. d . sus Ql se 0 tme - .

Se introduce aceastd vuloare III re atra e mai sus e de cite 100 m si se consi-

., L 600 ductei in sase tronsoane .,.

, -Se imparte Iungimea = . m_ a co~ t ta 1 ngimea Rezu1ta pe Hecare tronson

c.era pierderea de presiune reparbzab ega pe oa u .

~=6000 rnm H20. 6

}36

,

ASPECTE DIN PROIECTAREA INSTALA TIlLOR . DE INCA.LZIRE CENTRAL},

Deci, se va consuma in total (considerind .inclusfv rezfstentele locale) raporttnd Ia lungimea reala,

6000

lO"() =600 ~m H20/m.

Pe fiecare tronson se aplidL valoarea Y (v. tabela 57) Ia presiunea medie (intre presiunea initiaI1i !}i cea finala a fieearui tronsonJ; se not.eazii valoarea r1id1Leinii a 5-a din Y !}i" astfe l se obtine d. pe fieeare pcrtiune. Se tree toate datele ~i rezultatele tntr-o tabel1L (tabe1a 56) !}i se aleg diametrele standardizate D cele mai apropiate ,

Tab e 1 a 56.

Cnleulul conduetei de eoudensat

TronsonUll p~ I 1-'f I L I R I d,. I" I I ,I. I P
H,O Y vY
ata ata m mrnjm mm mm mm
1 5 4,4 100 60 61 6 1,43 87,2 88
2 4,4 3,8 100 60 61 11 1,62 99,0 100
3 3,8 3,2 100 60 61 19 , 1,81 110 113
4 3,2 2,6 100 60 61 31 1,99 121 125
5 2,6 2,0 100 60 61 48 2,17 132 131
6 2,0 1,4 100 60 61 83 2,42 147 150 I in t abela s-a notat cu Pi ~ presiunea initiaI1L l1i cu Pf ~ presiunea fina ld, pentru fie-

care portiune de conducts, ..'

Condueta va fi deci construitii. din 6 tronsoane de d'iametre diferite, crescind spre fine Ie eonduetei.

Daca s-ar face calculul dupa normede calcul care nu tin seama de variatia presiunii s-ar obj.ine pe toata lungimea un singur diametru egal aproximativ cu eel mai mare din tabela , deci 0 cheltuiala mare de investrtie si 0 pierdere mai mare de caldura .la transportal condensatului.

La conductele de importanta ma.i mica, de exemplu de 2-3 t/h~ se pot face une1e simplifidiri in calcul,

Se ia A ,0,02, Ya=950 si relatia devine

-.5/62 da=2,65 V [f'

(175)

Bxcmplu. G=2 000 kg/h. Preslunea in conducta de eondensat este de 1 at. 10000

L=200 m, R= ---zoo- =50 mm H20!m

f!20002

da=2,65 =26 mm.

. 50'

. .

Se imparte eondueta in dona tronsoane de cite 100 m ell cite 5000 mm H.G, consum de

presiunepe fieeare tronson. -

Se face calculul ~l ~e intoemeljte tabela ea mai sus (v. tabela 56).

Tron- P, I. Pf L R d I y l 'Vii de D
sonul ata ata m mm/m rum mm mm
1 2 I 1,5 100 50 26 I .: !~ I 1,79 47 50
2 1,5 1,0 100 50 26 2,12 55 57 ~

1.1'

I

DIE 137

INCALZIREA CU ABUR DE ¥RESIUNE ME=:____~ _

Tab e 1 a 57.

Valorllc 'fa = y pentru caleulul conductclor de eondensut

'fe
- I, \ 3,5 1,35 1,20 1,1 1
Prcsinnea curentu 3 2,5 2 1,75 1 ,5
5 11,5 -
in uta -- -- _- ~ _- --
_--- _~ _- --
~
Temperatura apct, 11.3 \ 138 133 126 120 116 111 107 104 102 99
in °C 11,7 ----.-
, ---- 950 954 957 958 , 959
( 9221930 933 936 944 948
"fa' ill kgf/m' 920
II 28 43 63 77 100 117 135 150 165
5 I 7,4 38 57 74 90 105 122 136 150
4,5 1 8 15 19 121 '137
1 11 20 32 50 63 80 93 107
4 15 26 43 55 69 82 95 107 123 I
Preshtnea 3,5 1 57 68 81 91 105
1 19 33 ,43
initiala, in 3 1 21 31 43 54 65 75 85
o '-'
ata -," 1 18 29 37 47 55 65
2 \ 1 18 26 35 42 50
1,75 1 18 25 33 39
1,5 1 18 23 30
1,35 1 15 21
1 ,2 1 7
1,1 Tab e 1 a 58.

Valorile Vi

\ II \ iJY II y \ i/y II y l Vy
y ijy y '.
1,89 46 2,16 86 2,45
6 1,43 24 2,17 88 2,46
1.91 47
6,5 1,46 25 2,18 90 2,47
20 1,92 48
7 1,48 1,94 49 2,19 95 2,50
7,5 1,50 27 2,20 100 2,52
1,95 50
8 1,52 28 2,21 105 2,54
1,54 29 1,97 52 2,57
8,5 , 1,98 54 2,23 110
9 1,56 30 2,24 115 2,59
1,99 56
9,5 1,57 31 2,26 120 2,61
10 1,59 ,32 2,01 58. 125 ,2,63
2,02 60 2,28
11 1,62 33 2,29 130 2,66
2,03 62
12 .1,65 34 2,30 135 2,68
2,04 64
13 1,67 35 2,31 "140 2,69
2,05 66
14 1,70 36 2,33 145 2,72
2,06 68 I
15 1,72 37 2,34 150 2,73
2,07 70
16 1,75 38 2,36 155 2,75
2,08 72
17 1,77 39 2,37 160 2,76
2,09 74
18 1,79 40 2,38 165 2,78
2,11 76
19 1,81 '41 2,40-" 170 2,80
42 2,12 78
20 1,83 2,13 80 2,41 180 2,83
21 1,84 43 2,42 '2,$6
- 2,14 82 190
22 1,86 44 2,44 200 2,90
23 1,88 .45 2,15 84 p8

ASPECTE DIN PROIECTAREA INSTALATIILOR DE INCALZIRE CENTRALA

Rezu1ta. ea. diametrul de 26 mm care ar fi bun pentru apii calda. simpla devine de 50 mm pentru primul tronson ~i de 57 mm pentru eel de-al doilea, din eauza transportului de eondensat emulsionat, eu conditfa impusa de a se consuma acelasi disponlbil de presiune ,

In scopul usurarii calculului, s-a dat tabela 57 cu valorile Y gat a calculate pentru trepte de presiuni pina la 5 ata, care sint cele mai uzuale, si tabela 58 cu valorile ttY.

2.4. LvcALzmEA CU APt\. SUPRAliVcALZITA

Acest sistem capata in prezento dezvoltare din ce in ce mai mare, inspecia l In domeniul inca lz ir.ii locuintelor prin termoficare.

La acest sistem caderea de temperatura la corpurile de incalzire se adopta mult mai mare decit in cazul 'incalzirii cu apa calda. Se admite 0 cadere de temperaturi de 60-80DC si chiar de 100DC, utiliz1:nd scad de incalaire de 130-70DC, 150-70DC sau ISO-SODC. Prin acest mijloc 1 kg de apa transporta 60-100 kcal/h ceea ce duce la realizarea de instalatii de transport foarte avantajoase din punet de vedere al costului retelei de conducte:

2.4.1. Gencrntonre de ciildur1i

Daca sursa de apa supraincalz ita nu este dependent a de a centrale termoelectrica, unde apa supraincalz ita se produce prin vid redus la condensatoare, trebuie facuta a alegere a tipului de generator de caldura ; la aceasta alegere trebuie sa.se tina seama 9i de conditii locale ca producerea de abur tehnologic, conectarea cu alte centrale termice etc.

Dintre centralele termice de apa supraincalzfta se pot cita urmatoarele

tipuri mai uzliale.· . '

1. Un cazan de abur obisnuitsau a baterie de mai multe cazane care poate servi 9i pentru debit are de abur, primeste apa de intoarcere dininstaIaj.ia de apa suprahicalz.ita care se amesteca cu apa din cazan. Conduct a de ducere pleaca din cazan de la un nivel cu circa 15 em .. mai jos decit nivelul minim al apei in cazan (fig. 76). Intrarea apei reci iricazau trebuie fiicuta aproximativ la acelasi nivel si la distanta de cipiva metri de iesire pentru a se putea efectua amestecul. Nu este de recomandat a introduce apa de intoarcere in partea de josa cazanului; uneori este foarte rece , de exemplu de SoC (Ia inceperea incalzirii}. Intrind rece in cazanul cald, apa poate produce .grave deteriorar i la tevile inferioare.

Acest tip de generatorpoate fi ut.ilizat -in bune conditiuni dadi debitul de caldura furnizat de apa supraincalaita este mult mai mic decit eel dat prin abur ; in caz contrar ar fi greu de mentinut 0 exploatare regulata §i

corecta a cazanului. .

2. Un eazan de abur sau a baterie de cazane, produc abur de medie. presiune care alimenteaza un grup de schimbatoare de caldura prin amestec sau suprafata, fig. 77~

INCALZIREA CU APA SUPRAINCALZITA

139

in cazulschimbatorului prin suprafata este ne~esara ~i a pompa p:~~~ impingerea in ca~an a apei. condensat~, vp~ecum 91 a apei de adaos p Anlocuirea celei plerdute prm neetanseitat.i.

1 J:~~~~______ $--~-~_~t:

"

F· 7'7 Central a termiei de apa supraineiH-

19. . "ld x ,

zita. en sehimbator dec" ura. .

1 _ cazan; 2 - pomp1i; 3 - scb imb!ltor de

caldura.

Pig. 76. Central1i termiea de apa supr~~neiilzita 'cu cazan cu volum mare de apa.

1 _ cazan; 2 - pompa ; 3 - ventil de amestec; 4 _ regulator automnt de temperatura.

~. .' .' 't A t urmatoarele .

Inconvementeleacestul SIS em sm f v . •• v Idurii .

- 0 scadere a randamentului din eauza Jra::ef~::~~~t~a a imbinarilor; _ pierderi de apa la numer~ase pUD:cte e v 9 Aalzita numai cu

- obligatia dev a; ~limenta ~nS!a~atl\ d~l~~r :~~f!~n:torii de caldura

apa perfect, epurata §1 desaerata 10 r'uct . ., . b T . se tncarca cu piatra si ruginasi ajung repede inut.iliza 1 1,

_ cost de [nvest it ie mal mare;

=~:lo~~a:::~~~~ic~a~:;~~za numarului ma i mare de p~ncte de

supraveghere :;;ireglfa.re t~l~l teoI?-~h~~~:rile i~ carecazanele Iivreaza direct

, Sistemul poate 1 u 1 iza .§l m. ' ..

si abur tehnologic sau pentru J?ruKun samtar:;vesc exc1usiv numai pentro 3. Un cazanv sau 0 A b~ter.u: e ca~:n~t~arcere intra in cazan , se inca~:

producerea de apa supramcalZlta. Apa obisnuit al unei instalat ii

. rt ioara ca la un cazan 0 l§nm

zeste 9i iese prm pa vea s~pen , .

de incalzire centrala (f~g .: ?s). A I 1 atuite din elemente de otel.

Cazanele de acest tiP. smt m genera a c .

2

I

--6

F· 79 Centralli. t~icii de apa suprain- 19. . . tee: eilzita cu schimbl1tor prm ames ee ..

'l~azan; 2-schimb'ltor de c5.ldura: a-pompa.

Fig. 78. CentraHi termiea de a~l1 supra in- : c1ilzita. cu cazane de apa:

I _ oazan ; 2 - pompa; 3 - vas "de cxpansiune.

. . .• . .:_' l' un vas de expansiune inchis, dimen-

. Conducta de ducere .se le~ga. at 1 'to Sl'stemul este eel ma i simplu,

. . xima .d in IllS a a Ie. .

sjonat Ia ~n~slUllea ~a . v·· te foarte comod in exploatare .. cere investrtia cea mal mica si es

140

ASPECTE DIN PROIECTAREA: INSTALATIILOR DE INCALZIRE

' CENTRALA

4. Aburul produs in cazane de b . bi .

de amestec in care patrunde iii a ad u~ 0 isnuite intra intr-un schimbator

partea superioara printr-un dis ~~th~ llltoarcer~, Acea.sta apa intra.peia ~u abnrul, obj.inindu-se astfel Pa a su de 'pu~ve:l~are iiI se amestedi intim mstalaj.ia de pompare si tr imi ~ p 4- praillf. calz.lta, care este absorbita de

• 'T sa ill retea ( 19. 79).

o parte d in apa pompata serve t '.

. Acest sistem de centrala term.ii ~e pentru al~mentarea cazanului de abur

simplu iii are avantajul ca~ nu .lcatpentru apa supraincalz ita .este eel mal:

~ t b . mal es e necesara dif U d

III re a ur iiI apa supraincal itV dUo 1 erenta e temperatura

de invest it.ie iii de exploatar: n:ar~ic~St cc:,ea ..;ce face sa ~e ob}ina un cost mentare a cazanului este aceea . e l~sa dezavantajul ca apa de alizire. Rezulta ca trebuie sa seiila~:a afai de c1rcul~tie din sistemul de incal-

_ toata apa din sistem iii d .g. ntre urmatoarele doua alternative:

in conditfile cerute de functi ecr iiI apa d~ adaos trebuie sa fie epurata

~ r onarea cazanului;

. _ sa se lucreze cu apa mai uti U A ~

tIre frecventa de piatra a caza!uluE epurata, msa aceasta comporta 0 cura-

A Se observa ca in toate schemele d v .

llldilzita exist a 0 conducts de Ii e centrala termica pentru apa supra-

it . oco Ire care scurtci it ~.

a pe;rml e un reglaj usor al tern t' .. CirCUI eaza cazanul, pentru matizat. pera urn care totdeauna se face numai auto-

~ in ceea ce priveste amestecul ac t' . v.' .'

III cazan, priza de apa calda pen'tru e~ a se r~~.hzeaza bine cind se face chiar

acest mod se evita iesirea din cazan ucer~ Iind legata chiar la ventil in eventual ar putea provoca . a apei cu temperatura prea .mare care

• • U vaponzarea apei in d '

cea mal mtca presiune din toata instalati fii dCoP. ~ctacare se gaseste .sub pra , 11n inainte de pompa . (fig. 80).

t 2

.2

-~ t

-

Fig. 80, Ventil de amestec:

1 - racord Ia conducta de tntoarcere (d~.apll. rece); 2 - conducta pi-Ine ipa a de ducere (de apa enId;;')'

a - eazan, "

Fig. 81: Tip 'de cazan uzual pentru instalat ii de apii supra-

incliIzita: .

1 ~ cazau; 2 - pompti;:

in general se constata ca conditi~ . I v .

cazan in care se prepara apa suprai VI 'tVese~tI~ a .p~ntru eficacitatea unui

care ajuta la mentinerea unui ~c.a Zl a .la e sa alba volum de apa (fig Bl)

t' . r servrcru regu at conti L ., tinut nne de apa 0 functionare re ul tU ' nuu .. a cazanele cu con-

tura de reglaj complicata care tr~b a. a ~ste ~reu de obtinut, fara 0 aparabustiei, pentru a asigura debl'tul d ~lledsav actioneze foarte fin asupra com-

o e ca ura cernt.

(

INCALZIREA CU APA SUPRAINCALZITA

141

2.4.2, pompa de Ilitllulntie

. in toat~ insta~atii1e de apa supraincalzita pompa se a;;ai.a pe linia principala la ie9irea apei din cazan. Desi in aparenta ar fi mai avantajos ca pompa sa fie montata pe conducta de intoarcere, unde apa este mal rece , asa cum se procedeaza in cazul instalatii10r obi9nuite de apa calda, experienta a aratat ca acest mod de asezare a pompei nu este bun, deoarece produce deseori lovituri puternice in instalatie, din cauza recondensarii vaporllor de apa prodm,;i accidental in urma unei scaderi locale de presiune.

Pompa trebuie sa fie de 0 constructie speciala, robusta care sa reziste la temperaturi de peste 130"'C si sa aiba lagarele racite cu apa sau ulei recir-

culat ,

Debitul pompei este dat de relatia

(176)

[kg/h],

in care: Q este cantitatea de caldura ce se transporta pe retea, in kcal/h;

td temperatura de ducere, in °C;

tt temperatura de l:ntoarcere, tn "'C;

'fj randamentul rete1ei, care este in functie de lungimea 9i de

calitatea izolatiei conductelor.

2,4.3, Calculu,l contluctelor de apil. supraineillzilii.

Documentatia de proiectare pentru instalatii de incalzire centrala contine suficiente tabele de caleul pentru conducteIe de abur iii apa calda de 800C, dar lipsesc in general tabele de caleul pentru apa supraincalzita.

Caleulul corect al conductelor de a.pa supraincalzita este de mare importanta: acesta permite sa se controleze riguros existenta in toate zonele instalatiei a nnei presiuni suficiente, care sa asigure mentinerea -apei in stare' lichida. Aceasta presiune este indkata in tabelele uzuale de abur, dar pentru siguranta, in scopul de a se impiedica aparitia unor presiuni mai sdizute in instalatie,J;easta se mentine sub 0 presiune majorata cu 50-"-70%.

Tabe1ele de apa supraincalzita srnt simi1are cu cele de apa calda de 80°C si, ca si acestea. shit vaiabile pentru un domeniu limitat de temperaturi, intrucit de temperatura apei depind greutatea ei specifica iii viscozitatea cinematica, care sint eIementeIedeterminaute ale pierderilor de presiune prin frecare pe conducta. Este prin urmare neaparat necesar a cunoa9te ce domeniu de valabilitate are 0 tabela de pierderi de presiune pentru apa oalda intocmita

pentru 0 anumita temperatura a apei.

Domeniile de valabilitate a diferitelor tabele Slut indicate in fig, 82,

«, b, iii c.

in fig. 82, a sint trasate curbele de creiitere, respectiv de scadere a rezis-

tentelor de hecare la alte temperaturi decit cea de BO°C, care a stat la baza intocmirii tabelei. intre curba care exprima situatia cea maj defavorabiHi

142

ASPECTE DIN PROIECTAREA INSTALATIILOR DE t

, NCALZlRE CENTRALA

(diametrul 3/8" si w=O 0944 /) . ~

favorabila (diametrul de' 399 m s :;1 curb a care exprima situapia cea .

feniual/e al: tuturor celor1alt~~i~e:si 1 ,~87 m/s) , se cuprind curbele ;~~

a m s. DIn fig. 82, a rezulta ea it UUl, ,eu v~teze de la 0,1 m/s pin~

" '2D . VI eze man la diametre mici influentea~

~

'"

~+10 ~ .~ ~o -S? 'f!. -10

.g

~ -20 +

f::-..... Pomeniu de
vu/ablli/ale
c- ~ ~ I
n ~ ~ -
~
I L 3/8" w=~Oo9#ml.s
_I L.... 3099!'11.9 w=aO!144m/s - r-::::::: t--
! C 3/8" W= t887 m/s t--
399/419 w-1,8B7m/s -
M +50 -ea +70 +80 +90 +100 +110 + T 120 430 +140 +150 +150 470 ~D'O

I emperoluI'u opel: in "c +f(J,

a

+90 +100 d10 +120 430. Ilf

TempeNJlupq opei,/n 0C f 0+15"0 +150 +170 +180

b

'0 :
K Ir;=. 'S18" w=~Og6'''misi .
<, N i: 399/419 W= 0'(}954mls
~ S/8" w !,.928m,& I
399/"'9 w- t;!J28m/s
:::::-. 1--"'- ~ t::-=i:- /)omeni(J de
- ~
volobililale
I r - +;;::;::::
Iff} -sa +50 +70 .,.80 .,.90 -'
TlOO +110 +120.,. Teml'el'O'!u/"u opel;:S: aiM +/50, +150 +170 +f80

, . C' , ' ,

FIg. 82, Domenii de I bi li '

va a ~ Itate pentru tabelel d 1

, e e ea cul pentru " lda si '

a _ pentru +80.C; ,6 _ entr • . apa ea a 111 supraindUzita:

p u +150 C, c-pentru +110·C.

f::vorabil valabilitatea tabelei .' . '"

ca tabela d~ 80aC poate fi utiiiz~l~ examl~~rea wflgurll .rezulta de asemenea

temperatun de la +70 pilla la ~lo~a~~lclenta exactitate in domeniul de

r

INCALZlREA cu APA SUPRAINCALZITA

143

in fig. 82, b se indica curbele de vatiatie a tezistente10r in domeniul propriu-zis al apei supraincalzite, de la + 100ac pina la + 1800C. Se vede din figura ca 'pentrucurba limita corespunzatoare diametrului de 3/8" la 0 v.iteza w=O,1 mIs, in ipoteza greutatii specifice constante a apei, rezistenta ajunge lit -12 % la 180aC fata de rezistenta la +80aC. in aceasta figura se arata cre9terile si seaderile ptocentuale alerezistentei in raport cu cele calculate pentru temperatura de + IS0aC. De asemenea in aceasta figura se vede pozitia foarte favorabila a curbelor. Iimita pentru domeniul cuprins intre + ISOcC 91 + 180cC. Se poate admite ca tabela este valabila pentru temperaturi de: +IS0ae pinata +120aC; la diametre marisau mici, dar cu viteze mati ale ape i,' domeniul de valabilitate a .tabelei pentru +ISOcC,cuprinde

9i temperaturi pina' la +1l0cC. '

Pentru ca1culul conducte1or de apa supraindi.lzita sint prin urmare sufi-

ciente tabele pentru +80cC 9i +ISOcC. Daca s-ar pune problema unui ealcul si mai exact ar apare ca necesara 0 tabel8. cu temperatura de baza de + !lOoe, care at da rezultate destul de exacte in domeniul de Ia + 1 ooaCpina la + 130cC, hisa tin asemenea caz este rar in practica (fig.'S2', c).

, , •. , Tabela4e' conducte de apa supraincalzita pentru + IS0aC (anexa II) este intOG.mita similar cu cele obi9nuite de +80cC, avind insa la baia cantitatea de apa transportata, in kgjh, 'cc)Uside'rata la + IS0cC, cu y=917 kg/m3,

Determinarea corect[ a vitezei apei pentni temperatud 'diferite de

+ IS0°C se face cu relatia

(177)

w' Gil. [mjs],

,3600yVm

in care: G1I, este debitul deapa transportata,inkg/h;

Vm - volumulde apa , in dms/m de teava;

'Y - greutatea specificaa apei, in kg/dms;

3600 - numarul de secunde dintr-o ora.

Pentru o~valuare simpla9itapida a vitezei reale s-a tntocmit 9i 0 tabela cu valorile 3 600·y-V m pentru toate ditvensiunile de oonducte cuprinse mtre 3/S pina la 2" 9i int*03/3S,pinala 399/419 mm diametru, precum si pelltru temperaturi cnprinseintre + 120 si + IS0aC. Dupa stabilirea (san a'doptarea) diametrului tevii se obt ine viteza reala prin impa.rtirea greutatii de apa la valoarea 3000·y·V m,corespunzatoare diametrului 9i temperaturii

luate din tabela anexa III. '2 '

Valorile tezistenjelor Slnt stabilite pe baza relatieiclasice.

Valo~rea coeficientuluicle fr~care,).. este luata dupa formula

.. ' ,-' ,'" , .

'7>....:..0,0072+ ~ + ~ ReO;1OS. (179)

" , ' ReO;35 105d"

, _, i "

Greutatea specifica y se consideJ;a de 917 kgf/m s, corespunzind la + IS00C

iar viscozitateacillematica este,.l:uata. in raport cu aceeasi temperatura,

144

ASPECTE DIN PROIECTAREA INSTALATIILOR DE INCALZlRE CENTRALA

Rezistente1e inscrise in tabele sint majorate cu 5%, pentru acoperire fat a de eventuale surplusuri de rezistente neaccesibile caleulului.

Coeficientfi de rezistenta locali sint cei uzuali pentru .instalat.ii de incalzire si pot fi luati din orice tabele precum si din tabela de coeficient.i din anexa IV.

Tinind seama de importanta unui calcul cored, mai cu seama Ia instalat ii mari si la rete le de termoficare, s-au dat in anxele II-IV tabele de calcul pentru apa supra incalzita la150oe, a carer folosire este similara cu tabelele clasice de calcul pentru apa calda de 80oe. .

Pentru lucrari de mica intindere, cum este de exemplu cazu Linstalaj.ii.lor din cuprinsul unei intreprinderi mijlocii, se va putea neglija fara mare eroare avantajul folosirii tabelelor de 1500e si se va face calculul cu tabele uzuale de 80oe, intrucit diferentele de diametre de conducte sint neinsemnate si sporul de investipie rezultatesteneglijabil. De multe ori in astfel de cazuri nu apare nici 0 diferenta in dimensionare.

Din punct de vedere constructiv este de semna.lat ca toate conductele de apa supraincalzita trebuie sa fie executate numai prin sudura, nefiind admise fitinguri. Se admit numai flanse la legatura cu armaturile ~i aparatele. Armaturile (robinete, vane etc.) trebuie sa fie din otel. Se tine seama ca apa fierbinte contine 0 cantitate enorma de energie , care in caz de rupere a unei conducte produce pagube foarte mari si accidente grave.

2.".". Corpuri de iucalzire

Pentru apa snpraincalz.ita se exclud radiatoarele de fonta ; oricite probe de presiune la rece si probe la cald s-ar face, nimic nu poate asigura contra spargerii rad.iatoarelor pline cu apa rece in care intra brusc apa la 130-150oe (de exemplu radiatoare care au fost inchise si se deschid in timpul funcj.io-

nar ii instalat.ie i). . .

Corpurile de incalzire vor fi deci construite numai din serpentine sau . registre din tevi de otel sudate, probate conform normelor uzuale in raport cu presiunea de serviciu.

Halele industria le se incalzesc cu aeroterme in care se monteaza baterii din-tevi de ojel cu aripi. Birourile, grupurile sociale, magazii, anexe etc, se incalzesc cu convectori formati tot din tevi sudate sau trase presat pe tevi.

Se evita orice piese de fouta si bronz , iar ventilele vor fi numai din otel , Nu se admit ventile obisnuite diu fonta sau bronz care, la un eventual efort excesiv, provocat din dilatari de conducte, se pot sparge usor.

2.".5. Vasnl de expaualune

In cazul instalatfilor de apa snpraincalz ita construite dupa tipurile indicate anterior, precum ~i in cazul cind se produce local la un consumator apa supraincalzita cu ajutorul aburului conform schemelor aratate , este neaparat necesar a se monta un vas de expansiune destinat a prelua surplusul de velum de apa rezultat din dilatare. Vasul trebuie sa fie calculat ca un recipient lucrind la presiunea maxima de serviciu, .

INCALZlREA CU APA SUPRAINCALZITA

145

pta apa sa ramina lichida este necesar ca presiunea d: serriciu P8 d' ~~e: ~a fie mai mare ca presiunea de vaporizare a apei pv d a temp~~a:~~a de regim. Pentru a evita yierderea. apei in .~ele puncte un e even-

tual s-ar produce 0 scadere brusca de presmne se ia: '

P8=1,7 pv (de exemplu, la 150oe, Pv=5 ata; Pa=8 ata).

Este im rudent sa se lucreze cu presiuni m~i mici. i,? c~lculele d: dimer

ionare ale ~onductelor ~i aparatelor se va tme s~ama <;a la preslunea e s ,. astfel stabilita se adauga presiunea de clr~ulatle .d~ta de pompe, serv~clU are este variabila de-a-Iungul conductelor Instalatiel-

presume c I . b t 4-" t ice montate

Va:sul de expansiune este necesar in cazu unei su s atu erm. di

la un consumator important care este alimentat cu abur de presmne me ie

~i dispune de aparatajul n~ce~aur pent~u a pro-

duce local apa supraincalzlta dupa schema

din fig. 83. . .

Dimensionarea vasului de. exp~I_ls:une se

face pe baza urmatoarelor consld~ratll: "mstala-

tia se umple cu apa asa fel c~ nivelul ~ v.asu~ t!30'C

de expansiune sa fie la 0 trelme din in~ltlme, l--_:_------"-,

se face in vas 0 presiune de aer compnma~ e~ ajutorul unui compresor. de aer, care t::ebU1e sa faca parte din instalat1e, cva acce~of1u ?-l va-

sului de expansiune; aceasta pre~lUne este de t 70 at'

recomandat sa fie chiar Pv, presiunea d~ ~a~

porlZ' are a apei la temper~tu,ra de. serviciu '. Figta· t83. Vas de expansiune mon-

_ 1 la un schimbator local.

dupa dilatarea apei prin inc~lz:re, nivelu aper

va trebui sa creasca ~stfel .mclt vOAlu~ul ~~~ime din vas. Dimensionarea

Ii entar rezultat sa mal ocupe mea 0 +"

p m u . d fig 84 si fol~indu-se urmatoarele notayu:

se face u~or urmarm . 'I

V _ volumul initial de aer la presiunea P'I), in m";

1 . P ~ m":

V _ volumul de aer in regim, la presmnea 8' in ,

V2 _ volumul rezultat din di1atare~ a~ei, in ~a;.. . .

V _ volumul total al apei cuprins ill instalatie ~l 0 treime din vasul

t . A a.

de expansmne, m m , 3/k

v' _ volumul specific al apei Ia temperatura de regim, in m g.

Se tine seama ca volumul sp~~ific al apei la temperatura de +4°e este de 0,001 m3/kg si se folosesc relat111e:

v'-O,OOl. V P V P

V=Vt 0,001' 1 '1)= 2 8;

V1-V2=V,

care permit a se determina V 2 ~i. ap~i ~olumul vasuIui, tinind seama di. v<ilumul total al vasului Vv trebuie sa he:

V'I)=3 V2

10 _ Probleme no; In proiect- inn. de Incalzire

(

146

ASPECTE DIN PROIECTAREA INSTALA TIILOR DE INClI.LZIRE CENTRALA

INCALZIREA CU AP A SUPRAINCALZITA .

Acest' mod de dimensionare duce, in cazul instalatiilor mari, la dimensiuni foarte mad pentru vasul de expansiune, care devine oneros, fiind un recipient sub presiune supus tuturor regulilor respective de constructie si exploatare.

Chiar daca.se admiteca la pornire vasul sa nu contina decit foarte putina apa, dimensiunile sint totusi mari. Se recurge atunci la urmatoarea solutier

_ spatiu1 de expansiune se umple cuabur f~rniza~ de un ca~nde abtrr'

1 " t epdndetii· .presiunea se mentine con, stanta cu ajutorul unui regulator

amr, , "

automat de presiune ' (fig. 87) ; . , . . A v .'

_ 4-1·ul de eYnansiune se umple cu abur produs de un mcalZ1tor

spat -_L-' • v 1 tri v d t de

format dintr-o serpentina de .abur ~au 0 rezistenja e ec rtca coman a e

un regulator automat de presume (fig. 88).

s

Fig. 84. Dimensio. narea vasului de expansiune.

Fig. 85. Expansiune cu vas deschis:

I - cazan; 2 - pompd de ctrculattet 3 - vas de expanstune inch is ; . 4 - conducta de aer cornprtmatj s - vas' de expansiune descbis; 6 '--'pompa de adaos;

7 - ventn de trecere,

I I

0-.1 ~

vasul de expansiune preia numai variatiile devolum luregim normal,

deci pentru 0 gama mult mai' restrinsa de temperatur.i, iar vol umul mare de a pli rezultat prin dilatare de la temperatura initialli pina la temperatura minima. de funcpionare se mentine intr-un vas deschis. La pornire, instalatia este plina eu apa, volumul rezultat din dilatare scapa printr-un ventil de siguranta in vasul deschis pina ce instalatia ajunge la regim normal. De ad inainte plusul de apa necesar pentru a se menj.ine plinul instalatiei se introduce cu 0 pompa de adaos, comandata automat de un regulator automat de presiune, avind rolul sa mentina presiunea constanta in instalatie (fig. 85)_

In cazul descris, eazanul esteplin cu apa. Un vas de e:x:pansiune dedimensiuni reduse menpineastfel 0 perna permanenta de aer ~;i regulatorul automat mentine nivelul apei in vas intre dona nive1e stabilite. Cind apa trece de nivelul superior, plusul de apa se descarca in vasul deschis; cind. apa scade sub nivelul inferior, pompa de adaos introduce in instalatie apa, necesara pentru restabilirea nivelului. La instalapii mai putin automati-

. zate pornirea si oprirea pompei de adaos se poate face manual.

Vasul de expansiune se utifizeaza cu toate armaturile unui recipient. sub presiune: supapa de siguranta dubla, indicator de nivel, robinete deproba , robinete de aerare, robinet de alimentare cu aer, manometru ~i estesupus tuturor regulilor de siguranta referitoare la recipient! sub presiune ,

In lipsa unui compresor, perna de' aer elastica se poate realiza 9i ill. alte moduri, de exemplu:

- spatiul de expansiune se umple cu aer sau cu un gaz oarecare de la, o butelie de gaz comprimat; gazul trece printr-un ventil comandat automat. de un regulator de presiune; in loc de aer e prejerabil a se folosi un alf gaz , de exemplu azot, pentru a feri materialul vasului de coroziuni (fig. 86);

f

Fig. 86. Vas de ex. pansiune eu gaz COIn-

priInat: .

1 ~ conducta de expansiune; .2 - vas; a - bntelie; >1 - reo

gulator automat.

Fig. 87. Vas de expansiune en perna de abur

exterior:

I - conductll de expansiune; 2 - yas; 3 - conducta de abur; ;/, - regulator automat; /j _ conducta de abur pen-

tru alti consumatori.

Fig. 88 .. Vas de expansiune en perna, de abur, en llie1i.l-

. zitor: . C

1 _..:. conducte de ex-« pansiune; 2 - vas c 3 ~ incMzitor; ;/,-

regulator automat.

tn ultimele doua cazuri este evident ca trebuie evi~ata ~o~densa~ea putemics a aburului Sii in acelasi timp pierderea:tnare de:cald:ura;lil s~t1Un ambiant; urmeaza ca vasul trebuie sa fie bine izolat ~~ntra pierderii de-

ca.1dura. . '. ·1 r . A •

Un indicator de n'ivel trebuie sa arate permanent I_J.1Ve u~ ~~1: In va:_

Apa rszultata 'din condensare va inlocui in parte pe cea plerduta 1U instalatie-

prin neetangeitati. ' ..:. . ..' y ,

Un caz particular apare uneori cind Instalatia de incalzlrecu apa supr::-

incalzita nu necesita apa mai calda dedt 11O°C. ~entru a:est~caz e~te nevoie

. ntine apa in mod sigur la o'presiunfputm superioara celei ce c.ores-

a :~d:~emperatudi de regim, ceea ce se poate realizacnajutoruI unui v~s. ~e expandune tnchis si pre:vaz:;t cu ~ub de. sigurant~ s}ti1i1ar .ell eel folosit . in instalaJiile de abur de ]oasa presnme 91 cu 0 stlc1a de nivel, Calculuk

vasului se face exact ca in cazu l precedent. . v" . .:.

Vasu1 trebuie safieprevazut si .cu.o pompa de aer pentru asigurarea,

spatiului de expansiune necesar apei (fIg. 89). v ..' ' .'

Se poate realiza un vas de expansiune des<:,his care sa astgurepresruneanecesara contra vaporizarii apei si in feAlul urmator: .conduct~ d~ e~a;,sl~~

e racordeaza la un rezervor care ramme mereu plin cu apa.91 din un u s v ia se leaga 0 conducta ce urea pina la vasul de expans1Une, asezat la. ~a;~a1time care permite realizarea presiunii A cerute. Rezervorul a~ rolu~ de a constitui 0 rezerva de a pa rece care trece m vasul de e:x:pansiune> neper

10

t

ASPECTE DIN PROIECTAREA INSTALATIILOR DE INCALZlRE CENTRALA

mitind trecerea spre vas a apei calde din instalatie (fig. 90). Aeeasta se reaIizeaza prin faptul ca in rezervor neexistind 0 circulatie, apa sestratifica dupa temperatura, apa calda ramine sus !ili cea reee jos, astfel ca la dilatare este impinsa spre vasul de expansiune numai apa rece.

+

I

J

5~ +-~~ __ ~ __

I I

!-48

I

f I I 7

-~'-:""'L_t-e--:- __ -

Fig. 89. Vasd~ expansiune inchis

de joasa presiune:

1 - cazan din clemente secttonalet 2 - vas de expansnme de joasa preshme; 3 - tub de siguranta 4 -ventilde aerisire; lj - conducta de stguranta ducere; 6 - conducta de sf_gurant1i intoarcere; 7 - pompa de ctreulatle; 8 - regulator automat de

temperatura,

Fig. 90 .. Vas de expansiune cu rezervor

auxiliar:

1 - conducta de expansiune; Z - rezervor auxiliar; 3 - conducta de le"atura In vas; '" - vas

de expanstune deschis.

2.4.6. Acumulatoare de ealdura

Micile variatii in debitul de caldura cerut de consumatori pot fi preluate de inertia termica a masei de apa din instalatie.

La variat.ii mai importante, instalatia po ate face fata prin scaderea presiunii aburului in cazanv.Daca se admite de exemplu, 0 scadere mornentana a presiunii in cazan de la 9 pinii la 8 ats !ili instalatia cuprinde 20 m3 de apa, se poate obtine imediat 0 cantitate de caldura de 20'000 (181,2- -176,4) =96 000 k~al! c~re ch~ltuita i? ,timp scurt reprezir:ta un spor important de putere de lllcalzlre a instalapiei. Pentru ca aceasta productie suplimentara de caldura sa fie posibila sint necesare urmatoarele condipii: '

_ presiunea de regim sa fie destul de mare fata de presiunea strict

necesara corespunzind temperaturii de lucru; ,

_ schimbatorul de caldura care prepara apa supraincalzita sa fie sufident supradimensionat pentru a putea folosi plusul de cantitate de abur ce i se pune la dispozitie prin scaderea presiunii.

1n afara variatiilor trecatoare ce 'pot fi compensate, necesitatea unui acumulator de caldura apare in cazuri speciale, cind functionarea cazanelor se intrerupe mai multe ore, timp in care incalz.irea totusi trebuie sa functioneze, eventual chiar in proportie mai redusa ca intensitate sau ca numar de corpuri de incalz ire , 'sau cind cazanele au perioade de solicitare intensa pentru scopuri tehnologice, in timpul carora nu mai ramine suficienta caldura disponihila pentru alimentarea instalatfilor de incalzire.

Acumularea de caldura se poate face cu ajutorul apei supraincalzite, intercalind in instalat.ie un rezervor de .marime necesara in care se pompeaza

IN<;:ALZIRE cu DIFERlTE FLUIDE

149-

a calda in perioadele de abur suficient si se extrage a;t?~i apa pentru a 0 ~I:mite in reteaua de tncalzlre In perioadele de mare solicltare acazanelor. l~umularea se poate face intre limitele de tet;nperatu_ri diu c~mducta de ducere 9i de Intoarcere, spre exemplu, pentru 0 instalatie cu reglm de lucru

de 150j70°C, fiecare kilogram de apa poate '

acumula 80 de kiloealorii. Acumulatorul consta dintr-un recipient cilindric vertical, cu volum corespunzator (fig. 91) legat prin. un ra:ord la co~ducta de ducere 9i pnn doua recorduri la conduct a de intoarcere. Deservirea se face prin manevra a patru ventile 1-4; astfelt Fig. 91, Acumulator de apa caldli. sau

_ cind vent.ilele 2 si 3 sint inchise, suprawealzita.:

y 1. , . I, ventile.

iar 1 9i 4 deschise, pompa trimite apa .. .

calda din cazan in instalatie. acumulatorul fund scos din circuit; . _ cind ventilele 2 9i 4 sint inchise, iar 1 si 3 deschise, pompa incarca

acumulatorul cu apa calda ; :' .

_ cind ventilele 1 si 3 sint inchise, iar 2 si 4, deschlse, pompa .ah-

menteaze eu apa calda din aeumulator instalajia de incalzire; m acest _t1mp cazanele sint scoase din circuit, putlnd functiona pentru alte scopun sau

sa fie oprite din functiune- . v'" ' '

in realitate, in timpul functlOnarn, regimul este mtermedlar intre:

cele aratate , ventilele Hind comandate de regulatoare automate.

J 4

--w-- -

2.~. 7. Aerisirea conductelor

Ca !ill la instalatiile de apa calda,' aerisirea c:;onductelor de apa supra-: inealzita este de mare importanta. J?ispozi}ii1e. c~a;ice al: .conducte12r in scopul aerisirii sint totusi dezavantaloase, Impledlcmd aens~ea co~eeta. $i aid sint de aplicat dispozitiile mentionate la pa~agrafu~ re!er~tor la lllsta: latii de apa calda , cu mentiunea ca in cazul apei s~pralllca~zlt~ =. au !il~ mai mare importanta, deoarece se lucreaza cu caderi de pres,tum mal.man 9i deci au loc degajari ma.i mari de aer .din ap~. ~i.rculat~a apelvsub pr;slunea pompei trebuie deseori facuta contrarru pre~tunll terml<:_e data ~e Adiferent~ de temperatura, urmarind drept scop esent ial ca apa sa mearga m acelasi

sens cu aerul.

2.5. INcALZmE eu -DIFERlTE FLumE

In unele cazuride incalzdre tehnologidi, se folosesc instalatii cu fluide avind punet de fierbere sub 100°C, cum sint vaporiidehi.droca:buri fluorate. Fluidul eel mai folosit pentru aceste situatii este tnc1ordlf1uoroetan (F. 113). La presiunea atmosferica acest fluid fier~e la,47,5°C, ast~el,ca ~e poate construi 0 instalatie de mcalzire cu vapor! .cu !empe~atura joasa, asemanatoare cu instalatiile de vapori de ap~ de Joasa ~:eslUne, dar en temperatura mai mica- a: s.up~~fetelor deinc~I~ITe .. Instala,tll~e de acest g~~ nu cer respectarea prescnptnlor pentru recipienti sub preslUne.

150

ASPECTE DIN PROIECTAREA INSTALA TIlLOR DE INCALZIRE CENTRAL!'.

Alte necesitati tehnologice rec1amaincalzirea cu fluide avind. punct de fierbere peste 100°C:, "In, aceasta .eategorie intra instalapiile folosind mleiuri, minerale, solupii concentrate {saramura de clorura de calciu}, gli-eerina diluata eu apa, etilen glicol, difenil cloral, difenil, sauun amestec

-dedifenil ~d oxid, de difenil, tetrahidronaftelen, mercur sau meta le topite ,

'Toate aceste fluide permit transportul de dHdura:'la consumatori, folosind temper:aturi inalte , dar fara nevoia dea mentine fluidele la presiuni inalte,

cum este cazul apei. .

Pentrufiecare fel de fluid existanorms si prescriptii speciale folosite de intreprind!;ri specia.lizateTn construcpia de astfel de instalatii.

IiI general, lnstalatlhe' de acest fel. se executa dill clemente incalzitoare ~i conducte avind numai imbiaar! cu sudura sau eu flanse, excluzindfiletele.

Este absolut necesar sa se cerceteze inprealabil aaca fluidnl folosit nu ataca metalele din care sint confectionate elementele instalatiei, precum, ~i daca fluidul este sotubiljn apa sau nu. in cazul unor fluide .solubile in apa, sepoate faceproba cu apa a recipientrlor instalatiei, a conductelor etc. La fhride insolubile in apa, proba de etanseitate se facenumai cu' aer com'primat,' intrucit resturile de apa din recipienti ar putea provoca explozii

foartegrave.· ", .

:2.6.'·IZOLAllEATERlIlCA A INSTALATIiLOllDElivcALZlRE

':2.6.1. Conductivitatea matertaletcr lzolantc

Rezultatele recente ale cercetarilor privind conductlvitatlle termice pentru toate felurile de materia le izolante, diferitele forme de ap1icare pe teava~i diferitele temperai;uri medii de folosire a materialului izolant sint

date in tabela 59. }

2.6.2. Coeficient~l dc transfer termle de la 0 teavii izolata Iamedlul nmbiant

',j

o relajiie: buna care tine seama 'concomitent de convectiesi de radiatis

este ' . .., .

, =102.,4/t.-t2 +bC ..

Gte , V d. '

(ISO)

in care: IX e este coeficientul de trecere a cald ur H deIa izolatie 1a exterior"

in kcal/m2·h·grd; "

te temperatUra la suprafata exterioara a izolatiei, in DC;

t2 temperatura aerului ambiant, in °C;

. de diametrul exterior al Izolatiei, In m ; .

b , un factor de temperatura; , ':

C, -.coeficientul de radiatie,

Pe bazaacesta] formule.s-a c~lculat.tabela 60 (cu C=4), In care valoarea lui tXe se poate c~ti direct.

IZOLAREA TERMICA A INS1'ALATIILOR DE INCALZIRE

151

Tab e I a 59.

Valor'ile . condnctlvltiltUol' term icc ale materfalelor tzolante.

, ' ,
Tempera- C~nductivitatea termlea, in kcal/m-h- grad,
tura ma- Greutatea , . 'Ia temperaturlle, in ·C:
Deuumirea rnaterialului . ximlide specifieR I I I
folosire 50 100 200 300
·C kgf/m'
-
Paste de tenr;lIialii -
conrini nd: 500 200 0,042 0,047 0,057 0,067
Kieselgur 300 300 0,050 0,054 0;063 0,071
Magnezle 400 0,059 0,063 0,071 0,077
500 0,072 0,075 0,081 0,087
600 0,088 0,091 0,096 0,101
Pislil miner;lit cu Iiarit .' 1000 500 0,053 0,057 0,066 0,074
argilos 900 400 0,054 0,057 0,064 0,071
Zgurii de Iurnal 500 0,059 0,062 0,06B 0,074
600 0,066 0,069 0,075 0,087

Cochilii, fy'inghii ~i pisle 0,053 0,060 0,074 0,088
Azbest flira Iiant 500 300
400 0,085 0,090 0,101 0,112
500 0,124 0,128 0,136 0,144
600 0,171 0,175 0,184 0,193
Azbest cu linut 600 300 0,043 0,048 0,058 0,068
Azbest ondulat: 150 0,080
- indoituri de 6 mm 200 0,073
- indoiturf de 3 mm 300 0,063 0,072

Beton cehrlar 300 0,062 '0,070 0,095 0,101
400 0,073 0,080 0,109 0,125
600 0,103 0,110 0,124 0,139
, 800 0,153 0,160 0,174 0,189
Cauctnc celular 60 90 0,003

, 0,078
800 400 .0,063 0,066 0,072
: Diatomee 500 0,068.' 0,071 0,077 0,083
.,
, .
Fibre anirnale: 80
- pisH'l de linil. 35 0,034
,
: - pislil de par de boil :
Iili iuta 20 .0,043 .'
, 0,0'43 0,0'68
900 100 0,037 0,056
Kieselgur 200 0,045 0,050 0,061 0,071
300' 0,052 0,057 0,(j67 0,076
400 0,061 0,065 0,074 0,083
SOD 0,069 0,073 0,082 0,091
600 0,079 . 0,083 .0,09.1 0,110
!
,
Kieselgur calcinat 900 200 0,064 '0,071 '. 0,084 0,100
I 300 . 0,071 0,078 0,092, 0,106
400 0,079 0;086 0,100 0,114
500 0,087 0,096 0;110 0,124
600 0,104 0,111 0,125 0,139 152

ASPECTE DINPROIECTAREA INSTALATIILOR DE INCALZlRE CENTRALA

'I' abe 1 a 59 (contlnuare)

I Tempera- c::.o_~ductivitatea termlca, in kcaljm-h-grd,
tura ma- Greutatea Ja temperaturile, in 'C: '
Denumirea materialului xima de specifica
Iolcsfre I I I
·C kgf/m" 50 100 200 ,300
Pisla mineralii:
- de stielii sau zgura 450 20-100 0,042 0,051 0,068 0,087
200 0,037 0,045 0,061 0,077
300 0,043 0,050 0,064 0,078
650 400 0,054 0,060 0,072 0,084
- de azbest 500 300 0,053 0,060 0,074 0,088
400 0,085 0,090 0,101 0,]]2
500 0,124 0,128 0,13t? 0,144
600 0,171 0,175 0,184 0,193
pluta granulata, impreg-
nata. !;>i expandatii 150 100 0,039 0,046
200 0,037 0,054
300 0,055 0,062
Maj:(llezie (85%) ijl az-
best 300 200 0,044 0,048 0,055 0,060
250 0,049 0,053 0,060 0,065
Plastic expandat 80 30 0,035
Silica t de calci u 650 200 0,043 0,048 0,058 0,072
StieHi celulnra 400 150 0,053 0,061 0,075 Coeficientul de transfer termic de la tevi eu 0 supratemperatura de 100°C fata de aer si Ia un curent de aer de 20°C normal pe teava, este dat

in tabela 61, in valorile date este indus ~i efectul radiatiei. '

Coeficientul de transfer termic al tevilor izolate batute de vint ~i la diferite temperaturi ale suprafetei izolatiei, este calculat in doua ipoteze de viteza a vintului, ~i anume: 5 m/s pentru situatil de vint normal ~i 25 m/s pentru vinturi violente in regiuni libere ~i expuse.

Valorile coef'icientului sint date in tabela 62,

Din examinarea tabelei se vede ca diferentade temperatura intre izolatie ~i aer are influenta mica asupra coefidentului, pe cind viteza vintului are 0 influenta foarte mare"

2,6,3. Iznlarea eonduetelor reel

Izolarea acestor conduete se face de regula cu materiale izolante de buna ealitate (pluta expandata s;i impregnata, vata de sticla, plastic celular etc.), care trebuie sa mdeplineasca conditia de a nu fi higroseopice. in diagrama din fig. 92 se indica valorile coeficientului kt pentru d iferite grosimi ale izolapiei, luindu-se de baza valoarea kt=O,035 care este cea mai uzuala la materialele .izolarrte folQsij:e in instalatiile frigorifice.

IZOLAREA TERlvUCA A INSTALATIlLOR DE JNCALZIRE

153

'I

Tab e I a 60. n 1 tului de transfer termle de In levi izolate In aernl lneonJurlitor

Valon e eee e en
I Temperatura aernlni de O°C Temperatura aernlui de 2.0·C
supratem- Diametrul exterior at izola1iei,
peratura Diametrul exterior al izolatiei, in mm In mm
izolatiei
fata de aer I I I 1100 I 200 I 300 I 500 I 700
·C 50 I 100 I 200 300 500 700 50
5,6 5,1 4,7 4,5 4,2 4,1 6,2 5,7 5,2 5,0 4,8 4,6
5 5,0
6,3 5,7 5,2 4,9 4,6 4,4 6,9 6,3 5,7 5,5 5,2
10 5,8 5,5
7,2 6,5 5,9 5,5 5,2 5,0 7,7 7,0 6,4 6,1
20 6,6 _ 6,2 6,0
7,8 7,0 6,3 6,0 5,6 5,4 8,4 7,6 6,9
30 7,0 6,6 6,3
8,3 7,4 6,7 6,4 5,9 5,7 8,9 8,1 7,4
40 7,4 6,9 6,7
8,8 7,9 '7,1 6,7 6,3 6,0 9,4 8,5 7,8
50 9,9 8,9 8,1 7,7 7,3 7,0
9,2 8,3 7,5 7,0 6,6 6,3
60 10,3 9,3 8,5 8,1 7,6 7,3
9,6 8,6 7,8 7,4 6,9 6,6
70 7,2 6,9 10,7 9,7 8,9 8,4 7,9 7,6
80 10,0 9,0 8,1 7,7
10,4 9,3 '8,4 8,0 7,5 7.2 11,1 10,1 9,2 8,7 8,2 7,9
90 10,5 9,5 9,0 8,5 8,2
100 10,8 9,7 8,Z, 8,3 7,8 7,5 11,5 Tab e 1 a 61

VnIo.rile eoeficientului de transfer termie In 1e"io eu suprntemperatura de 100°C lnti de aer slen un eurent de aer de 20 C no.rmnl pe lellvii

"
~- I Viteza curentuJui de aer, in mls
Diametrul extet lor al
, izolatiei I I 2. I 3 \ I, I 5 I 10 I 15 I 20 I 25
mrn
-
-? 16,2 21,7 26,8 31,1 35,3 54,2 69,3 83,2 97,6
;)- 31,6 48,1 62,4 75,4 87,5
76 14,2 19,3 23,8 28,8
102 13,1 17,8 21,8 25,6 29,1 44,5 57,6 69,8 80,4
127 12,3 16,8 20,6 23,9 27,4 41,7 54,4 65,7 76,3
152 11,8 .16,0 19,7 23,1 26,2 39,8 51,S 62,3 72,S
178 11,3 15,4 19,0 22,2 25,2 38,2 49,5 59,9 '69,S
203 11,0 15,0 18,4 21,5 24,3 36,9 48,4 57,6 66,9
300 " 10,0 13,4 16,6 19,0 21,6 32,4 42,3 51,0 58,9
500 9,2 12,2 14,9 17,0 19,2 28,6 37,1 43,7 51,7
700 8,6 11,4 13,6 15,8 17,6 26,2 34,6 40,6 47,0 Tabela 62 Vnlo.rile eoelicientului de treeere a caldurii In levi izolatc hiitute de vtnt!jlln dlferite temperatnri

.. ale snpraietei Izofate

'. .
Supratemperatura tntre \ Viteza \ Diametrnl exterior al iiolatiei, in nun
• vtntutut I I r \ I
lzolat ie ~i aer 100 200 300 500 700
°C rnjs
, 16,8
5 ,28,1 23,2 20,8 18,3
0 25 82,3 ·67,8 60!7 52,7 48,0

5 28,0 ?n? 20,9 18,5 17,0
.... t:l,_
20 25 80,4 66,5 ' 59,5 51,9 47,4
5 28 23,3 21,1 18.6 17,2
40 ?~ 79,3 65,7 57,8 51,3 46,8
_;) 154

ASPECTE DIN PROIECTAREA INSTALATIILOR DE INCALZIRE CENTRALA

. Fe }:laia valorilor din diagrams se obtine caldura .

-cu relapia': , . ,y pierduta de tevi,

:::.-- -.;;:

0/5 .........::::;-.;;; y

~~±~~~1~t~~f'~1h~~~3' ~.

4123 1;. 5 8· 7 8 9 Itl

Grosimeude izolu/ie, em

:Fig .92. Valoarea . coeficientului he la Iucrart : frigorifiC'e.

[kcaljm-h],

(181)

m care: kt este coeficientul. de . transfer termical tevii, in kcal/m-h-grd ;

; t2 - temperatura mediului ambiant in "C: '

. ,

tl -.:..,. temperaturafluidului rece interior, in QC.

.' Portiunile hasurate din figura ~2 ar~t~ zone1e de grosime a izolatiei care sint recoman~at~ la fluidele si diametrele mdlc~te. ~n .afar~de.conditiade a selmpledlca intrarea dildurii in fluid se mai pune si problema de ~ se .evita .c~ snprafata exterioar~ ~ izolatiei sa se acopere de uml.dltate prin condensarea vaP?!llor de apa din aerol ambiant. Problema se rezolva cu

,

IZOLAREA TERMICA A INSTALA TIlLOR DE INCALZlRE

15S

un calcul simplu, punind conditia ca ia umiditatea respectivli a mediului ..ambiant, temperatura fetei exterioare a izolapiei sa fie deasupra punctului

-de roua corespunzator.

Calculul devine laborios cind sint multe conducte ~i in diferite spatii.

,Diagrama din fig. 93 da direct grosimea minima a izolatiei necesara pentro .evitarea condensatiei ~i care va trebui respectata chiar daca izolarea .contra trecerii dildurii ar neeesita 0 grosime mai mica.

"2.6.4.. Iz0Inr~nco~du:ctelordo aer

Conductele de aer se izoleaza cind diferenja de temperatura intre aerul -transport at ~i eel exterior este chiar de numai dteva grade.

Materialele folosite sint: pisla, pisla mineraHi, vata de stida, pluta -etc., fiind admise in general toate materialele izolante organice. Daca se

.~. '., '
,~ ~ ~
:t'-. '" ~ ~ t--.
t'-." ~ ~ ~ ~.
~
-, -, t-, ~ t-.....
I\.. '"
." ~ [). ~ l" ~ ~
'}i ~ 0 t': ~ ~
, .. '\ req;; "" "" .'-
r-, "- <, r;;
<, i'-.
r-, ....... )o...f',
'ti'-. "" ,._t'\ --' ,

ttl

't:l45.

s,

~. '3 ~-l-+-+--~-+--l

...

Iii; ..

~: ~ 1,5 1--IH-~-+--t-1 "'c; c.'

.!i; "'c;- Z 1---A-\,...\-1>-l-.....-±-:--l ~" ,:,'

~ ~~S

<:> ..

-.<::.

-{:;.f

~

~ 45 L---l---!--+--+-l

~ ',.]",

~ (J L-..J.......~~...-L_.. .'5 tl I· Z .J f 5

, . ,. /ll'osimeq IZQ/(J/iel; cm

~ig. f!5 .. C~ei~denthl . de . r . transmisie h Ia 'rezervoare.

2 . J 4 5

Orosimediz.alojiei, an

Fig. 94. Valoarea coeficientului de transmisie h la conducte de aero

, • ' , .' \ -,Tt 7",

-transport a aer-rece- se va da mare atentie_)~depunerieventuale de umidi-

-tate prin oondensare. in locul ealculu1tii uzual al coefiCientului de transfer

-terrnic k. (kcaljm2h·grd) se poate folosi diagrama din fig. 94 care da valori

ale lui k tn functie de grosimea izolapiei r- . . . '.. ,:. . ' .

:2.6.5. Izularea rezervoarelor

Materialele pentru·jzolarea rezervoarelor. s'irrt aceleasi cit cele folosite ])entru izolareaconductelor de fluid cu care rezervoarele sint ill legatura . . .Aprecierea coeficientului k se face usor cu ajutorul diagramei din-fig. 95.

3. CERCET A.B.I $1 REALIZARI

IN DOMENIUL VENTILARII INDUSTRIALE

in acest capitol se prezinta 0 serie de realizari recente si studii facute in tara noastra asupra Iucrarilor de ventilare industriala, Rezultatele obtinute sint interesante ;;i au condus la rezolvarea multor probleme care au constituit mult timp obstacole in functionarea intreprinderilor industriale,

in cele ee urmeaza s-au considerat cunoseute metodele generale de calcul 9i constructie a instalapiilor curente, astfel ca problemeleprezentate cuprind numai expunerea instalatiilor 9i studiilor efectuate.

3.1. VENTILAREA DEPOZITEI.OR DE GRL\lE

Ventilarea depozitelor de grine are scopul de a asigura buna conservare a grinelor pe timpul cit trebuie sa stea in depozit, evitind alterarea lor prin fenomenele naturale de respiratie, fermentaresi atacuri ale microorganismelor 9i mucegaiurilor.

: :

3.1.1. Elementc fiziologiee

Grineie depozitate in straturi i~;i continua functiunile fiziologice in primul rind printr-o actiune de respirapie. Substanta din grine absoarbe oxigen din aer si cedeaza bioxid de carbon si vapori de apa, Sehimbul chimic

se poate exprima prin ecnatfa --

C6H120s+60z=6H20+6C02'

. . Reactia este exotermica, iar, calduracare se elimina incalzeste masa

proprie a gdnelor. .'.: . •

Fenomenul de "resplratiadevine mai intens cind continutul de bioxid de carbon in aer creste Pina la 7%, apoi diminueaza treptat in intensitate pe masura ce acest procent creste :;;-i inceteaza complet dnd continutul de bioxid de carbon ajunge Ia 14 %, Pe baza acestui fenomen se pot construi depozite de grine inchise ermetic, in interiorul carom grinele se pot conserva grapie saturarii aerului cu bioxid de carbon. Cresterea temperaturii favor izeaza respiratia, dar pina la 0 temperatura de 55°C, la care grtnele mor 9i fenomenele de respiratie inceteaza (fig, 96).

VENTILAREA DEPOZlTELOR DE GRINE

157

. ~ .' Mucegaiurile se dezvolta in medin

Umiditatea favorizcaza r~splfa\la. A .l: ceteaza Peste aceasta temperatura

u,;ne:l ;;} c:l~, dar. la 5d5k~r~~!~:~~er~[, : carer a~tivitate continua ;;i pro due

ramlU msa 1n acbUlle ., .

mai departe cr~9terea . temperaturll ;;1 .

umiditajii. d ~, 32

Cereale1e pier~-. comp~et puterea ~ ~

germinare la 0 temperatura ~ tE

T=130-S log t-44 logh rCJ'(182) ~ 24 -<::'~~ZQ

tn care: teste durata de t.imp in care ~ ~ cerealele' sta u la tempe- ,~:::, 18

". 1;.~

ratura T, 1U mm; 1:»,.;

vA A 'i>:-~12

h - cOlljinutul de a pa 10 grme, ""t: ~

in %, ,A dt ~ 8

puterea de germinare scade em em- ,"_ .

eratura ajunge la _8°C. ..' c:S'

P Gdul incins din cauza cr~;;terll tern- <s 00 5 15 25 35 1(5 55 85 75

. t .. A depozit nu mal este bun .... em. opepo!(JI'O, "e

pera nrn 10 A' • • ro- f'_",

pentru fabricarea pnnn, de?arece s~ P Fig. 96, Respiratia grinelor in functie

duce 0 acrire a substallte1. v v' - de continutul de CO2,

Zonele de comportare la c~~dura 91

umezeala sint definite prin relatll1e . . 12) -80

(T-4) (H-lO)=80 ;;1 (T-4)(~- ~ - ,

. .' di fig fJJ delimiteaza zonele

care trasate pe dlagra~a a 1~~. '.

de alanna si de pericolm depoz1tare.

1\
I ,
I \
\
I\.

J
4 .... V (183) de siguranja,

23

\
'j


,

[\
,\
\\
\\ Zonti
... de
\ ,"\.. pep/col _
'''J
"5 i'\. .......... r--..I
Ilona <,
4- de ~ ~~a7e
ili. (Jl'on/a
I ~ J
12 1 I I
I I J o/(Jpmti

3.1.2. Criterii de eonservnre a !lr inc lor

Din studiile ~i" cercetarile fac~~e asupra conservarii grinelor s-a stab~i:t temperatura si procentul de umi !tate optim care asigura pastr~r~a gn- ~~ 22

I in cele ma.i bune cond1rll, as~- -.: 20 ne or . ~ 150C iar uml- -...; fel: temperatura opt.ima '0 _'~

dl'tatea 150/ pentru cereale, 12 Yo pen §- 18

/0 . • 2~ 0/ entru

tru seminte oleagu:o:se:;;: o /0 P {; i

orumb pe ;;tiuletl in patute. ~

p Masurarea umiditatii gr}nelor s~ .~! poate face ill urmatoarele doua mo~un. ~"

_ in laborator, unde 0 proba ,de ~

5 rame din grinele cerce~a!e se t:n:

A tg -0 atmosfera de anhid.nda fosfoT1:a In r v A tanta '

ina ce greutatea v ramm: cons. '

p reutatea pierduta arata conj1~utul ~e umiditate; metoda este exact a dar cere timp lung de lucru;.. . I nde se determina 'umiditatea . _ in cadrul intrepnnde:llo[ ~g~15° e, ~rin masurarea conductivitatii prin incalzire rapi~a in etuva e ec rrca san

28

29

00 5 to 15 20 25 30 35

Tempel'ollJl'o. "e -

Fi' . 97. Alterarea grinelor' in functie de

g umiditate Iii temperatura.

158

CERCETA:IU SI REALIZARI IN DOMENIUL VENTIURII INDUSTRIALE

electrice; se folosesc dozaje de umiditate.prinraze infrarosid sau etuve spedale care permit uscarea rapidape boabe intregi sau farimate.

Uscarea grinelor in scopul aducerii lor la gradul de umiditate optim.

indicat se poate face in urmatoarela doua moduri: .

_ rapid, cu ajutorulsuflarii prin masa grinelora unui aer incalzit la, circa 60°C; in acest modse aduce umiditatea la maximum 15% (pentru. grtu), ceea ce permite conservarea 1n bune conditii thnp de 6 luni; uscarea. rapida se facenumai in straturi subtiri 1}i pe timp scurt, pentrua nu urea. temperatura grinelor;

_ incet, cu aer incalait numai cu 7-8°C peste temperatura aerului. ambiant, operatic care se. poate efectua asupra maselor .mari de grine, in, straturi groase, in depozit ; seurmareste numai sa.se mentina grinele in zona. de siguranta, fara uscaremaiptrternica: In. orice caz, operatia de ventilatetrebuie condusa pina ce s-aobtinut un grad de umiditate satisfacator in.. toata masa materiahilui, pentru a nu se crea pungi de materialcuumiditatemai mare si carear fi astfel expus la alterare ; este necesar sa se evite 0 uscare a.primelorstraturi de grine aflate in drumul aerului cald,precum~iconden-· sarile iu.straturile mai departate, datorita racirii aerului ce s-a saturat la inceputul parcursului prin stratul de grine ; mai trebuie avut in.vedere ca osuflare prea indelungata cu aer eald micsoreaza puterea de germinate a grinelor;

_ incet, cu aer rece ; este modul eel mai utilizat, evitind cheltuie1ile· mari de investitie si de exploatare; este important de observat .ca in acest. cazeste greu sa se usuce grins cu umiditate mai mare de 20% ~i este imposibil sa se obt~a uscarea daea aerul este umed, cum este cazul toamna sau. in regiuni umede,' de exemplu uneleregiuni muntoase cu climat ploios; suflarea aerului umed ar duce la efecte dezavantajoase, grtnele umezindu-se ma i, mult; ca 0 Indicaj.ie generalase poate spune ca se poate sufla aer cu 5°C mai rece decit grinele ~i cu umiditatea mai mica decit 75 %; aerul de 'zi este mai uscat , deci daca se urmareste in primul rind obtinerea uscarii, vent ilarea. se va face ziua·; dacase urmareste racirea, se va folosi mai multo vent ilarea,

de noa pte, cind aerul este mai rece. . . "

3.1.3. Caleulul dcbltului de ocr

Se noteaza cu It _ continutul de apa in grineleumede, cu 5:-'- acelasf continut in grinele uscate, cu Gil, _ greutatea griuelor umede, cuGs :_ greutatea grinelor uscate ~i cu Ga - greutatea apei ce trebuie eliminata. Se-

folosesc relatiile: .

100-h Gs=Ga 100-5 .

h-5 h 5

-Ga=Gk-Gs=Gh, 100-5 =Gs 10;;-__h'

Caldura specifica c (kcaljkg-grd) a grinelor este dependenta de umidi-

tate; de exemplu: ...

- pentru griu ell 11=15% c=0,45

- idem, eu . h=21% c=0,51

- pentru soia eu h=18% c=0,47

-idem,' eu h=22% c=0,49

VENTILAREA DEPOZlTELOR DE GRINE

1590

Caldura speci£idi a aerului uscat este ~a=0,24 kcal/kg·grd,

'iar a aerului umed este

0,24+0,47 a l+a

d w conj.inuta de 1 kg aer uscat , .

ill care a este greutatea eb apa ~ t erseze masa de ·grine este de C1rc8;-

Debitul de aer ce tre U1e sa . :av 1 te de +150C Pentru aer mal.

. t 1 3 de grine daca aeru es . . .

250 m3/h pen ru mOd 'bitul de aer trebuie dublat; pentru aer mal

cald, de exempludde ++120~CC, de~itul de aer se reduce la jumata.te. Cu aceste

rece de exernplu e , . v •. "lor .' . ufi . uta uscare 91 racire a grme .

debtte se obtine 0 s icie t.itat de aer ma i mare deoarece aerol

hb 1 A stiuleti cere 0 can 1 a e '. A t

Porum u lUv"l. )' di ti 1 r' debitul de aerin acest caz se ia m re

trebuie sa extraga ~1 apa 1 1ll39;U eti~leti· .

300~i 600 m3Jh pe~t:u m e ~ f" . tHati cu debite de aer de 7000-

Cartofii aseza t1 in cesare vor. I yen ..

10 000 3/h pentru 1 t de cartof i. . ~

- . . rnA" lor i dicate nu seobtme 0 buna uscare r

Dadi debitele smt mferlOa1rde ce orlnte l'nutil intrucit procesul de usc are

w "t i mari excesu e aer es ,. . 1 d t i

iar daca S111 ma. d' difuz.i pei care pretinde un mterva e Imp

este limitat de vlteza e nzmne a a. ' .

. . t n ant1mit grad de uscare. . .

mnnm pen ru u. v • ~ m/s ra ortata la sectiunea maser

Viteza maxima a aerulu.I este d~ o . i n'u s1nt eficace intrucit traver-

A t de aer Viteza mal mar .' lui d 1

de gnne travers a e .... ·P'· d· de presiune a curentu UI e aer a

nu se. mai "face uniform. ler. er;a .

sarea. . - .. de gr' ine se expnma pnn formula

trecerea pnn masa .

, j=kwa [mm H20],

, ca=

[kcal/kg·grd]

k 1·· a sint coeficien+ii indicati in tabela 63; "-

in care: ~ )' v inel cmJs

w este viteza aerului c~traverseaza grme e, ill. •

b f ulei 1}i a tabelei s-a construit ~ia- .' Tab e 1 a 63.

ped·azfig°9s in care se pot citi imediat pler- Valorile coeUeientilor

grama III . . ' . k 91 a

derile. de dpreslbune. at di. valorile astfel calculate

Este e 0 serv . f" d d

11U stntprecise., pierderea de "pr~~~un;i<:~lde g:~d~i

denta nu numar de n~t~a gnne , "I

" d i de urnidita tea acestora. . . ..

de m esare ~ v di t ib it prin orificii a

in cazulca aeru1.este IS n UI •

~ . f tV totala este mai mica de cit sect iunea

caror supra a a . . 1 ~ e d irectia curgern

transversala a maser ~or~m?- a. p . "t b 1 64 aerului, se adauga maloranl~ .md1~ate 10 • a ea. .

Ventilarea silozurilor clhndnc"e ve.rbcale pnntr-un canal cilindr ic central ca in .flg. 99, duce la pierderide presiune date de relatia:

= ~ (_q_)U _1_ (i-a _Dt-a) J 2 36" a-I .

Natura \ k \ a
grtnelor
Ova;>: 1,296 1,48
Griu 1,665 1,38
Rapiia 5,46 I,ll
Orz 1,03 1,47 ,
Orez 0,58 1,40
porumb 0,47 1,52 I (184)

160

CERCETARI ~I REALIZARI IN DOMENIUL VENTILARII INDUSTRIALE

v~

f .I "

~~ /// /J,7 /7 46/~~--~2~-J~-4L,L5~6~7~B~9~m---L~20~~JO

. w, i'n cm/.r

Fig. 98. Pierdere de san'ina in grtue,

Tab e 1 a 64. l\[njoriirile Ia pterderile de presfune

I Raportul sectiunflor I 1/5 I . 1/10 sl
: gol/p lin . mai mie
: Viteza w, in cta]«, in
, scctiunea pIlnu 2 6 10 2 6 10
grill, orz, ovdz 1 4 10 2 ]0 30
orez 1 2 4 1 4 ,12
;i rapip. 2 10 20 6 25 50 I in care:

] este pierderea de presiune, ln mm H20;

k ;;i a sint co ef ic ien t i i indicati anterior;

q debitul de aer, in m3/h, pel m inaltime de siloz ;

D diametrul exterior al silozului, in m;

d diametrul ca-

nalului de

aer, ;n m,

Fig. 99. Ventilarea ailozurtlor cilindriee.

3.1.tt, Tipuri de )nstnlatii de ventilare

Modul de introducere a aerului in masa grinelor determina tipu 1 de instalaj ie,

a. Ventilarea prin plaei perforate. Grinele stau pe un planseu format dintr-un gratar pe care se monteaza placi de tabla perforata. Aeruj

PERDElE DE A£R. LA PORTILE HALELOR INOUSTRIALE

161

intra in spatiul de sub gratar si patrunde in masa grinelor, prin orificiile din plad. inaltimea gratarului estede circa 30 em, 1ntrebnintarea betonului poros nu este recomandabila intrucit porii din beton se astupa cu praful

continut in grine.

'b. Ventilarea prin, eama~i ellindriee perforate. Silozul este format

dintr-o dinia;;a cilindrica exterioara perforata ;;i 0 conducta circulara, coaxiala

cu camasa exterioara, de asemenea per- '

=:~!~Eit,:;,: ~y~=~~c~~ ··Ik.~:;.:S~{:::»;i;!g:,?\

g~~~;~!~~:;c;:;:!:u~tE ;lC__ __ ___S_·j'L .

""4"". "'o~ ~ guUidin scinduri, avind numai partea

de .deasupra ei perej.ii laterali, care' Fig.IOO. C.onducte dedistribu~ie.

se reazema pe grinzisoare de 10 em.' ' ' , '

Prin spatiul creaf de grinzi~oare se strecoara aerul in masa grinelor (fig. 100).

Daca cladireadepozitilltii nu este mai lata de 8 m, se prevede 0 singura conducta de distributie, care alimenteaza toate ramificatiile dispuse perpendicular' pe latura 'lunga a cladirii. Acestdlstribuitor poate fi interior sau exterior c1adirii (fig. 101). Daca cljidirea esteinailata de 8 m, se prevede pe axul ei un distribuitor din care se ramifies conducta in ambele.parti

(fig. 102) .':', . , '

,

Pig. 101. Dlstrfbuiuor pentru eUidiri ell latimea sub S m.

Fig. 102. Disttibuitor pentru eHidiri mai late dedt S'm.

Distanja intre conductele de suflare ramificate poate fi de 0,8-1,2 m.

'Conductele distribuitoare sicele ramificate se fac cu sectiune·variabila, astfel ca rezistenta la trecerea aerului la distribuitor sa fie de maximum 1/3 din rezistenta ramificajriilor , pentru a se realiza 0 distributie cit mai

echilibrata pe toate ramurile. "

3.2. PERDELE DE AER LA POU'fILE HALELOR INDUSTRIALE

in foarte multe hale industriale exista usi sau porti care, din cauza transporturilor, ramin deschise 0 mare parte din timp. Datorita cantitapilor mad de,aerrecee:xtedor ce patrund in hale; instalatia de incalzire trebuie sa furnizeze un debit important de caldura. Oricit de mare ar fiinsaacest debit, el nu poate rezolva problema curent ilor red de aer ce se formeaza in special1a partea de josa incaperii. in cazul forjelor, sectiilor de tratament

11 - Problema noi 111 project. inst, d. Incllzire

162

, C£RCE'flt.RI $1 REALIZlt.RI IN DOMENrUL VENiILARlI tNDTJS'fRIALB

!er~ic. ~au al oridir~r s~ctii calde, f~ptul ca muncitorii sint in permanenta mcalzlt1 sau transpiratr, face ca existenta unor curenti reci de aer s'a fie

deosebit de daunatoare. " '

Solutia cea mai economica, in astfel de cazuri, consta in amenajarea unor sasuri, care sa impiedice 0 trecere directa intre exterior ~i interiorul halei. Nu insa totdeauna aceasta solupie este practic aplicabila. in multe mcaperi industria le nu exista spatiu suficient pentru montarea unui sas. De asemenea , sasurile ingreuiaza trecerea vehiculelor. in aceste cazuri 0 solutie eficace este amenajarea de perdele de aero

3.2.1. Deserfere ~l mod de fune1ioDare

o instalatie de perdea de aer se compune din urmatoarele elemente: . - un canal de distributie prevazut cu a fanta pentru refularea perdelei de aer, mont at pe una dintre laturile port ii (fig. 103);

- conducte ce aduc fl:erul de l~ ventilator la canalul de distrlbutie :

- un ventilator centrifugal actionat de un motor electric.

A t~ ca~~l c5nd aerul folosit este adus di~ ex~erior sau de la partea de sus a mcapern , sint necesare conducte de aspiratie racordate la ventilator. , in cazul folosirii aerului exterior, dupa ventilator se monteaza deseori o baterie de incalaire.

~unctionarea perdelei de aer est~ extrem de simpla, Aerul aspirat de ventflator este refulat sub forma unei perdele prin fanta canalului de distributi~, in planul usii. Perdeaua astfel formats impiedica patrunderea curentilor de aer exterior in incapere. Pentru a se asigura eficacitatea perdelei, fanta de refulare se dirijeaza la un unghi C(: (v. fig. 103) fata de planul portii.

8

11111111111

Fig. 103. Perdea de aero

Fig, 104. Perdca ori:wntaliL

3.2.2. Tlpurl eenstruerlve

Dup~ numa:ul si modul ~e dispune:e a.canalelor de distributie , perdelele

de aer sint: orizontale, unilaterale §1 bilaterale , "

. - Perdelele orizontale sint cele care au un singur canal de distributie

situat la latura inferioara a portfi, cu fanta orizontala (fig. 104). '

I

, '

l'ERDtLE nE AER LA pall TILE HALELOlt INnUS'l'RIALE

163

Aceste perdele sint cele mai economice, pentru ca efe:tul lor max~ manifesta la partea de jos a port.ii, adica in zona in care vlt~za curentului

se v v dV A A V t 1 mare

de aer exterior ce tinde sa patrun a m mcapere, es e cea ma "

B r+
i=
-
-
-
-
:::r;; -
--
~
-
--
, --
--
·w Fig. 105. Perdea lateraUi..

, Fig. 106, Perdea bilateral1L

Perdelele orizontale nu pot fi utilizate acolo unde exi~ta ~ehicule care se opresc in dreptul porj ii ; in acest caz, efectul perdelel orizontale este

aproape anulat. '

Un altdezavantai al perdelelor orizontale consta in faptul eli fanta de

refulare §i canalul de distributie, din cauza asezari! lor, se infunda repede

cu praf, diverse materia le etc. . . ". ' '.'

_ Perdelele unilaterale sint cele care au un smgur canal de d istr ibut.ie,

dispus pe una dintre laturile portH (fig. 105)'.' ", .. ," ~' ".: .

_ Perdelele bilaterale sint cele care au dona canale de dlsttlbupe, dis-

puse pe ambele laturi vertica~e. ale portH (fig: '1~6). v ' • " "., , •••

Perdelele bilaterale se utilizeaza in cazurile ?I care vlatll1?-eaportll este

atlt de mare, tncit face naeconom ica 0 perdea u~llate~ala: ..

. Alegerea tipului de perdea in functie de dimensiunile portu se poate

face cu ajutorul indicatiilor din tabela 65. v •

Dupa.regiunea'de unde se aspira aerul ~e se refuleaza pnn fanta cana-

lului de distributie,perdelele de aer pot fi: .

_ cu aer interior, aspirat direct de v~nti~a~or ~e la pa~t:a de )OS a hic1!P.erii; acest fel de perdea este cel mal ut.ilizat ~ practica, !n:sa e~te , necesai ca na:ra:sa: fie indeajuns de mare pentru ca asp1!area.a:rulU1 mte~lOr de catre ventilator sa nu provoace 0 miscare prea puterntca a aerului in

incapere' , ,'" " '

_ c~ aer interior aspirat din regiunea superioara a halei; se po~te a_?opta

aceasta solutie in hale1e calde, ~ careaerul de la partea supenoara este mult mai cald decit eel' de la ~1Velul' loc,:nlor d~ lucru; v A A V •

. _ cu aer aspirat , din extenor; aceasta solutie se adopta m mcaper~ micr, in care aplicarea perdelei cu aer interior ar da nastere u?~r <:,UI~ntl puternici in toata incaperea. in ac.est caz , es~e abso~~t nece~ar:: mca1z1re~ aerului utilizat pentru pe~~ea eu aJAutoru~ 1;Wel. baterii de inca1z1re m?ntata dupa ventilator. Se va ufiliza, pe CIt posibil, §1 0 amestecare a aerulul exte-

rior eu eel interior. '

u

164

CERCETARI sr REALIZARI iN DOMENIUL VENTILAR.II INDUSTRIALE

Alellcrea tipulu.i de perdea dupii di;nenslunl'le porl'l't (v- Tab e L'a 65,

t fig 105 ~i lOG)

, . "
R I R I- I
m m Conditi; initiale Tipul de perdea
reeomandat
Se arlmite Intrarea aerului
rece la partea superioara a Perdea orizontald cu
Orice diruen- porttl . '1]=0,8"'1
<3,5 siune
Nu se admite intrarea ae-
rului :rece Perdea orizontali\ Cll ''1=1
<4
Nu se poate :realiza perdea Perdea umlaterald

:;;o,A orizontaljt Perdea bilateral1i.
Orice dimen- Se adm ite intrarea aerului Perdea orizontala ell
siune rece la partea superloara a '1)=0,6"'0,8
3,4-4,5 portii
<4 Nu se poate real iza perdea Perdea unilateralit
>4 ortzontala Perdea bilaterala

<4 Perdea unilateralii
4,5
>4 Perdea. bilateralii 3,2,3. Caleulu! perdclelor de aer

- a, Elementc ~e ~aleul. Irrcalculul perdelelor de aer intervin urmatoarele

elemente caracteristice: .- -'

, . -.u~ghiul perdelei (j.; (in grade). format de directia jetului deaer Ia ~e~i1~ea d!ll fanta cu planul porpii: valorile uzuale ale acestui unghi sint indicate m tabela 66,

Tab e I a 66.

Vnlorilc reeoniundate pentru unqhfnl ex

Unghiul perdelei (IX), tn grade
'- TipuI perdelei Domenlul de valori I Valoarea
- utilizatc recomandata
Perdea orizontalit 20-40 30
Perdea lateral1i. sau bilaterala 30-50 45 - - coeficientul de turbulenta al jetului a prin care se tine seama de

constructia fantei de refulare : .."

, - viteza curentului or'izonta.I, wo, in m/s este viteza rnedie a curentului o:1Zontal de aer rece, exterior ce intra in' incapere cind poarta este deschisa ~1 perdeaua nu funcj.ioneaza: aceasta viteza poate fi obtinuta prin diferite metode, de exemplu:

PERDELE DE AER LA .PORTILE HALELOR INDUSTRIALE

165

_ prin masurari facute chiar la poarta careia ii este destinata perdeaua, in anotimpul friguros, ill zi1e eu vint mediu; aceasta metoda este cea mai

sigura ~i trebuie folosita ori declte ori exista posibilitatea.; _.

_ prin comparatle cu rezultatele masuratorilor efectuate pentru constructia alter perdele de aer ; citeva dintre aceste valori slut indicate ill tabela 67; pe baza acestor date se pot admite pentru Wo valor i cuprinse intre 2 !}i 3 mIs, iar pentru 0 dimensionare prudenta, se recomanda wo=3mjs;

_ prin ealeul. determinilld schimbul de aer ce se face prin poarta pe baza diferentei de presiune ce exista intre partea interioara 9i cea exterloara a porpii ; acest caleul este destul de complicat si duce deseoriIa valori foarte _ departatede cele reale icu ati:t mai mult cu cit nu tine seama de viteza vin-

tului care sufla catre poarta.

Tab e 1 a 67.

Valorlle vltezei masumte Wo pontrn diferite perdele dener

Locul masur1irii

w.

m/s

tntreprinderea Seetia Localitatea
Uzinele "Steagul Rosu" Atelieml mecanie I Br~~ov··
Uzinele "UNIon Atelierul mecanic Satll-Mare
Uzinele ,,23 August" . Forja tineretului Bucuresti 2,6 '

2,5

2,8

_ debitul de aer exterior, Va in 1113/S, ce patrunde prin deschiderea

portii , cind perdeaua nu functioneaza: -

_ debitul de aer exterior, Ve, in 1113/S, ce patrunde prin deschiderea

portii, cind perdeaua fnnctloneaza:

. -_ debitul perdelei, V p ill 1113/S, sau debitul refulat de fanta canalului

de distributie ;

, _ viteza de refulaie prin fanta ; din considerente eeonomice aceasta

viteza nu trebuie sa depaseasca 20 m/s;

_ rapdamentulperdelei 1) este raportul dintre debitul de aer exterior

"impiedicatsapatrunda in .incapere prin functionaree perdelei (Va-Ve) !}i debitul de aer exterior ce patrunde prin deschiderea port.ii cind perdeaua

nu functioneaza (Va): .

. Va.-V.

"1)=--

Va.

(185)

Cind perdeaua nu permite deloc pa.trunderea aerului exterior, Ve=O si '1)= 1; cind perdeaua nu functioneaza, V e= V a si -1)=0;

Valorile randamentului ce sealeg in calcule , in caz di nu exista condipii

speciale , sint indicate in tabela 68;

_ dimensiunea porpii, se noteaza lati111ea B, in m 9i inaltimea H, in m,

1n cazul cind inaltimea port.ii este mare (H >3,5 m), se va controla lna1timea maxima a mijloacelor de transport incarcate ee trec prin poarta ; in cazul

166

CERCETARI ~I REALIZARI IN DOMENIUL VENTILARII INDUSTRIALE

Tab e 1 a 68.

RandamenteIe reeomandate pentru perdelele de aer

Tipul de perdea I Conditii I Randamentul recomandat I
Perdea ortzontala HaHi malta " '1)=0,6"'0,8
Halil. joasii. "'1)",,0,7"'1
, ,
Perdea uuilaterala sau bi- ~="l
lateralii " ' cind inaltimea maxima a portii nu este folosita decit rareori, se va reduce 111a1timea portii printr-un panou demontabil, sau basculant pma la inaltimea minima necesara trecerii mijloacelor ' obisnuite de transport,incarcate; perdeaua se va construi, pentru noua inaltimeaporj:U;pina Iapanouldernon-

tabil, aeeasta Hind inalj:imea considerata in calcule, , -, ,

, b. Dimensionarea eanalulni de distrlbutie. ell fantii~' Sci recomanda folosirea unui canal dedistributie cu secj:iunevariabWi,eu fanta,: avind forma Judicata in fig. 107.

Fanta se compartimenteaza in canale mici.de sectiune patrata cuIatura egala cu Uij:im~a b .afantei si cu 0 lungnne __ de dq1,!a ori, R_1_ga.Ja_trei ori mai mare ,d~cit latura patratului (l= =2 .. ·3 b). !n cazul unei astfel de fante, valoarea : coeficientului de turbulenta a jetului este a=0,2. Moduldeealcul expus In corrtiriuare, precum siezemplele calculate, pre-supun ca s-a ares" distribuitorul ·cu fanta recomandat mai sus ..

Pentru calculul: distribuitoruFig. 107, Canal de distribufie de sectiune lui de sectiune varfabila se reco-

, " variabHii.. manda vmetoda prezentata la para-

, graful. 1.6. '

. Pentru dimensiunea b; se recomanda a+se alege: b=0,08P·"0,150 m.

~ . '.

~.Calculul debituluide aer al perdelci prin metoda; analltlea. Pentru calcularea debituluide aer este necesar sa se parcurga urmatoarele etape premergatoare:

:-:" I - se mascara dimensiunile portii, si anume: liitimea B (m) si 1nalj:imea H (m);

(" .' '- semasoara sau se alege vitezacurentului orizontal w(I' (in in/s); . ,- se alege tipul de perdea ce trebuie, realizat ;

" '.l '~ se alege t.ipul de distribuitor cufanta ee se va utiliza, rezultind If;stfel valoarea a pentru coeficientul de turbulenta. a: jetului;

"'" j;'! 'T";' se. alege unghiul . perdelei ct; , _

I"" -. :se .alege laj:in:tea ,b a fantei de refulare, in m.

_ !

I

PERDELE DE AER LA FORTILE HALELOR INDUSTRIALE

167 _

. t 1

, . t 1 debitul de aer se oalculeaza cu aju oro

_ Pentru perdelele orlZon a e,

fonnulei: (186)

BHvo [m3/s]

Dp=--==

q>HV~+1

b ,

" Va V ----a- sin 0: cos 0: •

A re H-- --th

111 ca -. 2 cos 0: a

. se poate obtine din fig. 108.

_ Pentru un calcul ~ai putin precIs, CflH

IJ,S

L~
L
V
2L \ o·o,~
tv__ ~ ~
J
L V"
V
_j_
,1 W·42
V
, o;z

a

9

10 20 ,]9 40 50 ~ct:J in gl'ode

o

10 20 30 ::(1 ~O

-C(,lfigNJu'e

Fig. 109. Valoarea 'PB'

Fig. lOB. Valoarea 'H .

_ Y • torul

_ Pentru perdele unilaterale, debitul de aer se ealculeaza cu aju

formulei:

."BHwo

V p= --'--::-=--

'PBV~·+l

. b

(187)

0:

-. -r-r ' tgz'

B V 32 cas ~ th --- .

in care = "'2 ,2 a , "

. , . " . se poate obtine din fig. 109 .

- Pentru un calcul',mal putm P1rec11s1" CPB f admi+indu-se ipoteza- ea

d 1 bil terale ca cu u se ace y '1 +"

- Pentru per e e y I a , fulate de fantele de pe lat_?-r.1 e porpn .~~

fiecare dintrecele doua p~rdele r;- entru 0 [umatate din latl~ea portll, oomporta . ca 0 l?erdea ll;l1fllaiera a !lculeaza cu ajutorul formulel de la perin acesf caz,debltul unei an e se c . B Debitul total se determina

delele uni1aterale, in care B se inlocUle§.te cu 2" . .

.. . , . ; dlnfante. . y

dublin,d debitul obtinut pentrn una '. in metoda graUea. Dupa ce

" d. Calculul debitului de aer allP?r~e .. e{ P~onforlll indicatiilor date in ce s-au stabilit e~ementele ,d:t ~~~hll/d~~~t:ie de aer cu ajutorul nomogra .. paragrafele antenoar~, se P

melor din fig. 110 §1 111.,

16f!

CERCETARI ~I REALIZlt.RI IN DOMENIUL VENTILARII INDUSTRIALE

_ Pentru perdele orizontale se considera a":""0,2 51i se calculeaza debitul Va,=BHwO [m3/s] 9i raportul ~. Cu ajutorul nomogramei pentru calcu, lul perdelelor orizontale (fig. 110), se determine direct debitul V p, in

m3ts al perdelei. ' ,

Modul de utilizare este aratat in nomograma, printr-un exemplu.

_ Pentru perdele unilaterale, se considera a=0,2, oc=30 .. ·50Q si 'IJ= 1.

•• j" +

.~ , .' ' '
~
~

itt 1,8
1,6
(,5
f,~
f,J
1,2
'I 1,/
1
\11= ~~
15' rz
m
,- 11/6=5 10 15 lOZJl5&JOJJ3i3~ It:; 50

Fig. 110. Nomograma pentru calcululperdelelcr orizontale.

Se calculeaza debitul Va=BHwo [mS/s] si raportul ~. eU aj~torul nomogramei pentru calculul perdelelor laterale {fig. 111) se determina direct

.debitul V p. ,ill m sIs al perdelei.' , , '

Modul de ut.ilizare estearatat dn nomograms printr-un .exemplu, ,

" , _ Pentru perdele bilaterale, dupa cum s-a aratat Ia calculul analitic al acestor perdele, calculul se reduce la ace1a pentru doua perdele. Identice, laterale, fiecare pentru [umatate din latimea portii,

, 'e. Caleulul deverificare. Se verifidi daca debitul de aer calculat nu da nastere prin fanta perdelei, unei viteze de refulare.. prea mari. Se calculeaza. 'deci viteza de ref til are , astfel: ; ; ,;, ',; : ,;" I

, .. '_ pent~' perdele orizontale W.:..... ;; [in/s);"

V

_ pentru perdele Iaterale W= bI; [mjs].

I

I

I

,

PERDELE DE AER LA PORTILE HALELOR INDUSTRIALE

169

1 andata rce admisibila

Viteza obtinuta se compara cuva oarea recom

(w <f~ ~l:~i in care viteza obtinuta .depaseste aceastavaloare se proce-

deaza in .modul urmator ".

_ se alege 0 nona latime b a fantei, mal m:r~,

_ se reface calculul debitului pentru noua latlme a fantei;

'Io,m%-

3D

($

!J

7

... -.

40
= ~i Z5
10
__, 8
2 6
r- 2IJ s
f8 *.
r- (6 .r.,
,r-- "
fZ 3
:---
fa
IJ 2,
l
7 ~
1,
t,
~
7.
5



r-. Ilt·+m
i' 1'IJ.1
IIII r 9

'$

1

6

,5

~$ ~+ '

1,3S

1,3 toll ~2 f,fS

~f ~Q5 t

8/6 ~5 6 78 9 fQfffZlJ/tf5 '" 20 2J es ?tJ JIJ JJ JS J6fQ '13+5 ~5Q

Fig. 111. J'!'oIllograma pentru calculul perdelelor Iaterale.

_ se verifica din nou daca debitul obti;tut nu da na~t~t~ ?~in fanta

erdelei uuei viteze de refulate mal mare decit valoarea admisibila. .

p " ... , v; B--'-l 6 III luiiltimea por~ii H=2 m Ii viteza vintulUl

Bxemplu- Se dau: latimea poryll -, '. "

, prin poartd wo= 1,85 m(s. t IV Ivt'mea fantei b=O 10 Ill, ungh iul fantei 0:=350 III randa-

Se alege: perdea orrzon It It, a,l ,

~ mentul '1)= 1.

H '2

Se ca1culeaza raportul - = - =20.

b 0,1

. d rin poarta deschisa Va=BHw~=I,6X2X 1,85=6 ma/s,

Debit.ul 7 ~er ,p 'v ( f' no) debituI perdelei V p=2 ma/s. Se determtna din nomograma v . Ig. , , '

Verifieare:

Viteza prin funta W= ~~ = I ,6 ~ 0,1 = 12,5 Illis

. t I" t no poarta en dimensinnile:

Exemple de onleul. 1) Sa se calcnleze 0 perde!lo OIlZOll a a pen r ,

, B 2 5 - vlteza vlntulul prill poattf;i. Wo == 3 ,m,· /5

_ Hltimea portH . ~ , m; ,

_ inaltimea PQttll H=2,4 1l1,

170

CERCETARr ~[ REALlZARr IN DOMENIUL VENTILARII INDUSTRIALE

Se aleg: perdca laterala lli latimea fantei b=0,120 m Se calcnleazd: Va=BHwo=2,4 x2,5x3=IS m3Js.

Se determina din nomograma V p = 5,7 III 3 /s.

Verificare: W V P _--:::-...,.-5:....,7---,_

0= Hb = = 19,8 ma/s

2,4 xO,12

B=I,6 m; H=2 m.

pentru 0 viteza masnrata a curentului orizontal wo= 1 ,85 mls

Se aleg: nnghiul perde1ei 0:.=35°, liii-illl .. ,ea fantei b=O,IO m .

~ ~1 randamentul "tJ = 1.

Calcttl1tl a1!a1itic

Din fig. 108 se determillil. 'PH = 0,44.

1 X 1,6 X 2 X 1,85 '

V 2 = 1 ,99~2 1n3/s.

0,44x _ +1

0,1

Caiculnl riguros ~:I;act trebnie fiicut cu valoarca 'PH caleulata in modul urrnjitor: '1'H= V; V a_th sin 0:. coso:. = V3 V 0,2 th sin3S·cos35"

_ cos IX 0,2 2 cos 35· 0,2

'lIs l/----OZ- 11

__ ') = 0,86605; _'_ - __ 0-,-,2 __ 0494

. cos 35" .~ 0,81915 =, ,

sin 35 cos 35 O,5735SxO,81915

0;2 0,2 =2,345

th 2,345=0,98125

'1' H=0,86605 X 0,494 X 0,98125=0,42.

Calculul Ctl ajutorulllomogramei (v. fig. 110) Se calculeaza

Va=BHwo=I,6x2 X 1.85=5,92=6 mats.

H 2

Raportul _ = _ =')0

b ,,0,1 -.

Se deteriuind din nomogramd Vp=2 mS/s.

Verificare;w=vp= 2 -1<)- /

b'B 0,lxl,6 - -,::> ms.

2. Sa se ca.lculeze 0 perde~ lateralii. peutru 0 poartii. cu dimeusiunile B=2,5 111; H=2,4 m. Se aleg: vlteza curontuhri orizontal wo=3 rate; unghiul perdelei -4-0• I'f" f .

b=O,120 m; randameutnl '~=l. 10(- o , 3rllnea arrtei

VENTILAREA CABINELOR MACARAGIILOR

171

Calculul analitic

Din fig. 109 se determina 'PB=O,47

"tJB Hwo 1 x2,5x2,4 x3

Vp= If B = ° 2,5 5,73~5,7 mats.

'PB t T+1 ,47+ 0,120 +1

Caleulnl rtguros exact trebuie fiient en valoarea 'P B calculatd ill modul urmator:

a: 45°

'liSa a: tgT V 3xO,2' 45° tg-y

'1'B= \ TcosTth~-a- = '~-2- cos2th~

[f3X20,2 = 0,54772;

45"

cos '"'2" =0,92388

th 0,41421 =096853

0,2 '

'1'B=0,54772 X 0,92388 X 0,96853=0,488.

Calcululc.u ajutoTulllomogramei (Y. fig. Ill). Se ea1cnleaza:

• '. I' B 2,5 208

Vp=BHwo=2,5X2,4x3=18 ma/s ~l raportu T = 0,12 = ,.

Se determina din nomogram!: Vp=5,7 mats.

, V" 5,7

"'Veiificare: W= bH= 0,12X2,4 =19,8 m/s

3.3. VENTILAREA CABINELOR HACARAGllLOR

3.3.1. Vleiereil aernlui in eahlnele do mauara

in rnajoritatea cazurilor, in halele unde au loc procese industria le care produc vicieri ale aerului, vicierile 1a nivelul cabinei de macara sint mai intense decit'la nive1ul normal de munca in hala.

De 1a inceput, pentru calculul vsntilar ii in cabind se neglijeaza bi-

oxidul de carbon care se produce in toate cazurile unde sint focuri deschise ale carer gaze de ardere se raspindesc in atmosfera halei. Acest gaz nu este vatamator decit in concerrtraj ie de circa 4%, care este atinsa rar in spatiile mari ale halelor unde, din cauza degajarii mari de caldura, sint ~i curent i puternici care' antreneaza gazele spre deschiderile prevazute pentru vent i-

1area naturaHi.

Prin contactul cu aerul, temperatura bioxidului de carbon scade repede

si greutatea lui specifidi mult mai mare ca aceea a aerului it face sa ramina

in partile inferioare alehalei.

Oxidul de carbon. este degajat 1a focurile deschise din forje, otelarii,

turnatorii defonta, precum si de 1a turnarea fontei calde lJ? forme, prin arderea carbonului gin fO!'!t~ ~t~. Q~idul de carbon, pe de 0 parte! .datorita

172

CERCETARI S1 REALIZAR1 IN DOMENIUL VENTlLARII INDUSrniALE

marei sale toxicitati, iar pe de alta parte datorita faptului ca ajunge repede la partea superioara a halei, constituie cea mai vatihnatoare noxa pentru muncitorul aflat in cabina de macara ,

Nocivitatea oxidului de carbon in volume este urmatoarea:

0,4 % - pericol de moarte Imediata:

0,2 % - suportabil pentru 0 perioada de maximum l/a h; 0,1 % - suportabil pentru 0 perloadd de maximum 1 11; 0,01 % .:_ suportabil pentru 0 perioad1l. de maximum 8 h.

Norma sanitara prevede 0 concentratie admisibila de 0,03 mg!l de aer. S-a constatat ca practic oxidul de carbon nu poate fi suportat mult

timp nici la concentratia minima de 0,01 %, daca aceasta constituie 0 con-

ditie permanenta de munca , '

Bioxidul de sulf apare deseori in unele procese industria le calde; el

este mai vatamator decit eo si are urmatoarea nocivitate, in volume:

0,01 % - perlcol de moarte imediatll;

0,006 % - suportabil pentru 0 perloadd de maximum 1/2 h; 0,002 % - suportabil pentru 0 perioadB. de maximum I h. 0,001 % - suportabil pentru 0 perioadii de maximum 8 h.

Norma sanitara prevede concentratia maxima admisibilade 0,02' mg!l de aer, cu observatia ca un muncitor care a Iucrat 8 h la concentratia admisibila, nu poate continua munca timp mai indelungat ci trebuie schimbat la 0 alta munca,

Nocivitatea bioxidului de sulf este agravata de faptul ca acest gaz, prin contactul cu aerul atmosferic, absoarbe oxigen trecind in anhidrida sulfurica (S03), care apoi in plarniuii rnuncitorului, prin contact cu mucoasele umede trece in acid sulfuric (SO;lH2), a carui actiune distrugatoare a tesuturilor pulmonare este extrem de grava.

Acest gaz, .chiar Ia concentrapii sub Iimita minima de toxicitate, este foarte iritant, provocind 0 stare permanenta de indispozitie , fapt care ingreuiaza munca ~i predispune pe muncitor la manevre gresite de manipulare a macaralei, care pot duce la 0 serie de accidents.

Hidrogenul sulfurat poate apare prin ardere chimica incompleta in cazul folosirii de combustibili care contin sulf. Acest gaz are urmatoarea nocivitate:

, 0,2 % - pericol 'de moarte Imediata ;

0,06% - suportabil pentru 0 perioadii. de maximum 1/~ h; 0,02% - snportabfl pentru 0 perioad;t de maximum 1 h; 0,01 % - snportabil pentru 0 petioadll de lni:x:imum 8 h.

Norma sanitara prevede 0 concentratie maxima admisibila de 0,01' mg!!

~aff. :

iPulberile afla: ein aer Ia nivelul podului rulant sint :;;i mai vatamatoare decit la niv:elul solului. La nivelul ridicat superior al hale lor" faza de dispersie a pulberilor in suspensie arata ca aproape toata cantitatea de pulbere din aer este fermata- din particule foarte rriici care sint antrenate de' curentii ascendenti de aer cald, Acestea sint cele mai vatamat.op:re;~nefiind' retinute de. caile respiratorii superioare ~i patrunzfnd adinc ·iiI .ultimele .ramificatii

; , !

VEN'tlLAREA CAIHNELOIt MACARAGltLOR

173

., • A 1 Mai periculo as a pentru sanatate

ale bronhll1or ~1 ~n alveole~e p~ ndona~1' ina silicioasa care produc silicoza.

este prezent:-pa~~lculeldor mltnerta te ae s~ g~seasdi la nivelulmacaralei 0 call, tn turnatorrt este e a~ ep as, , ' . v T' asa ,'.

titate de~tu~. de mare, de fragf:n~e m1n~~~1~0~~~nfr~~~:~t1C~~ n~xa p~ntru .

Rad~atllAleceCsat;or:~~i~~i~s :p~:e l~nhalele metalurgice calde: laminoare,

macaragru. )' v "

otetarii, turnatorii de font a ~tc, bi d macara impotriva' efectului

Mijloacele pentro proteJ~rea ca mel e Vrfl 0 ace ale construc-

radiatiilor ,slnt d~:tul de putme: ~strl ieftt~~p~fti ~~ v~psea deahlminiu tiei cabine1p,eretll ~e le~f-~;u ll;:e t e~rem de puternice, se pot imb}~c~ sau, la nevcie, d~c~ rba. laylll et Sl;a care insa trebuie sa fie des curatlta

cu tabla, dealummlU me, us rui , "binei". .: .'

de praful si f~ni?ginea 'car\ se d~epune P:rr~:t~~ ~oate f~c~ mai rnult dedt

o re::~~eu !~;~~~sfto~;~ir~~d~:ti~~~ei~~~~~~l:::: ::::~;i~~~ii~~~u:la :S~a~

pre:vedea une~n spatn c~ ap8; are buna in cursul ~xploatarii. 'v . lattaT, se menttme f~aartletVabrae~et~ll~i constituie cauza cea mai frecx-enta de

empera ura In. '

llocivitate a cabinei de macara. t hn logice calde temperaturile de lucru

in toate ~ale~e cy procese ~at~ra de 400C la'llivelul normal de ~ucru, ajung deSeOrl~l chiar l;t~ec ;e:P~na1ta gradientul de temperatura, ajunge , Daca ha.la. 11';l este su ;clen e 1 turn~re la 1-2,OC pe metru (in i.naltime), mai ales in.tunpul penoade.~or t~ 1a 5-6 m ina.1time fata de sol, t~mpe!~:

Pentru cabina de ma~arha, S1 yat a t mp·eratuta de 50QC tn aceste cond1tu

I, [unge <:1 C tar 111 rece e ' 'v ' d 1

tura aeru Ul aJu, ,Of f' rt si temperatura excesrva poate uce a

rnunce macaragiulul e~te oa e grea y .'

accidente 'prin incetinnea reflexelotr. .. A cabina se p' oate obtine ill doua

'til principiu, scaderea tempera urn 111. . . ~ ,

moduri: '. 'd iti~d in cabins. 0 temperatura

_ printr-un Schlmb mare de aer, a m. " An acest fel fiecare

, looe mai mare decit aceea a aerului exterior: 1 .. 3 k aljh'

cu CIrca .' d A cabina poate evacua CIrca c ,

metru cub de aero efectlv ~ntro us ~OO ori volumul cabinei pe ora ;

schimbul ~e a:r ,aJunge a r ,de 10~~ rul unui grup frigorific ~ in acest c~z

~ prm ra,cltea aeru U1 cu n:Ju o. 1 'temperatura rnai scazuta dectt

racirea aerulUl. se p08;te f~ce~ c~~a:al~ i: ~ste costisitoare, dificil de ~ntreaceea a aerului e}"i:enor, msa d1 S. t . tV dificultati in ceea ce priveste tinut, se uzeaza destul de rep; e ~1 prezlll a. ~

racirea condensatorolu; cu aPIa, v ' I di hala este foarte eald, instalatie

Cu toate acestea , in cazu c~ aeru m ,

frigorifica este nea para t necesara , '

3,3.2, Coustruc!ia cabinci

, I i i xl ventilare cit mai economicS. ea

, : in scopul obtinerii unei insta atll e bui sa lndeplineasca urma-

investitie si exploatare, cabina de macara tre U1e

toarele .condijrii: " ibil t U a avea suprafete cit

_ sa aiba un volum cit mal m:_c pOSI I pen r

mai mid de contact cu aerul din hala;

174

CEItCETAlU $1 AEAtIZARI iN DOMENIUr. VENTILhRII INDUSl'R1AtE

- peret.ii plini sa fie foarte bine izolati ;

- ferestrele sa fie duble , tot in scopul micsorarii trecerii cadurii ;

- geamul de vizor orizontal sa fie redus la dimensiunile strict 'nece-

sare, intrucit el va ramine geam simplu, pentru a asigura vizibilitate suficienta si eventual chiar va ramine deschis;

- in cabina sa fie loc suficient pentru amplasarea agregatului frigorific, deoarece acesta nu ar lucra in bune conditii in atmosfera excesiv de calda §i viciata din hala ;

- sa existe 0 foarte buna vizibilitate in toate directiile.

Tinind. seama de toate aceste conditii se arata ca exemplu, in fig. 112, construcpia unei cabine de macarapentru un pod rulant dintr-o hala de turnatorie. Cabina are dimensiunile interioare, la partea inferioara, 'de 1200 X 1800 rom, la parte a superioara (peste vizor) de 1600 X 1800 mm §i inal timea de 2 200 mm.

Cabina este construita, la partea inferioara si cea superioara, deasupra capului macaragiului, din pereti plini. Perej.ii Iaterali, plini, fac dona unghiuri in care se pot monta eventualele aparate de comanda si control

ale cabinei, precum §i aparatul frigorific. .

tn partea superioara se monteaza dispozitivele de racire a aerului prin evaporarea fluidului frigorific.

Cabina se construieste cu schelet metalic, Grosimea peretilor este uniforma, de 8 em §i consta peste tot dintr-o imbracaminte exterioara de Iemnde 2 em, peste care se aplica la interior 0 captuseala de pisHi. de 4 ern, apoi 0 imbrdcaminte de lemn de 2 em.

Toate ferestrele duble au geamul exterior montat in cercevele de lemn.

Un al doilea rind de cercevele sustine geamul interior; aeesta este mobil, fiind fix-at numai cu foraibere , pentru a putea fi usor curatit de praf si fum, Vizorul este din geam simplu gros, confectionat din trei bucati, partile latera Ie fiind fixate in cercevele cu foraibere, pentru a putea fi de mont ate cu usurinta, 'pentru curatire.

Partea centrals a vizorului are balamalele asezate in fata §i prevazute cu opritori care sa menpina vizorul desehis atunci cind operatorul are nevoie sa vorbeasca cu muncitorii care lucreaza la nivelul pardoselii.

Partea de lernn a cabinei se vopseste cu vopsea de aluminiu pentru a reduce efectele radiatiei de la fladiri si gurile cuptoarelor.

Usa de acces in cabina este construita tot dubla si cu buna inchidere , pentru a nu permite scapari insemnate de aer prin crapaturi, 0 balama ingrijit lucrata si foarte solida permite inchiderea ei exacta, in pozij.ie corecta, care sa asigure etanseitatea maxima posibila. Scopul urmarit este ca volumul foarte redus de aer introdus in cabins sa iasa numai prin vizorul deschis din fata operatorului, pentru ca astfel curentul de aer sa spele spatiul oeupat de operator. tn peretele plin din fata se amenajeaza in partea inferioara un capac mic, de 200 X 100 mm cu balama, pe care operatorul n poate deschide atunci cind vizorul este inchis, pentru a permite aerului sa iasa pe jos, astfel ca sa spele tot volumul cabinei. Capacul are un prag de metal destul de mare ca sa fie comod de manevrat eu -piciorul, pentru mchidere. §i deschidere, etanseitatea fiind asigurata printr-o inchidere cu arc sau bila ,

~ 'IS
~
~~ ~ ~ ~
to";> ~ ~
.:} .....
~
:--t~ D/dofJflJ,3Ji.
~. ~
~ " ~
.~ ~~q ... "'"
~ Q.i~,; ~
~ ~ ":I ~
~
DUI
oliUI{S :l/NJd ~ ~
~, ~ ~<:!. ~
~ ~ ::::. !\I "I.. ~
105 ~ "
oe
% ~ r-'~~~
~ ~'~6:I
~ ~ ~;;;'i:;,
, ,,:-,:.~ 116

CERCE1'ARt $1 REAtIZAlu IN DOMENWL VENTILARrt INDUS1'RIAt£

3.3.3. Caleulu! termle al Instalntle]

a. CaldUl"a intrata prin peretii cabinei. Se stabileste cantitatea de dildura ce patrunde in cabina in cazul defavorabil alunei temperaturi medii a aerului diu hala de 45°C si temperatura admisain cabina de 30°C.

Suprafapa totala de trecere a caldurii ill cabina este de 12,16 m". Peretele plin este format din dona foi de .lernn de cite 2 em §i 0 foaie

illtermediara de pisla de 4 em. .: ..

Conductivitatile termice ~Int:

- pentru Iemn ).=0,12 kcaljru-h-grd ;

- pentru pisla . );=0,04 kcal/m -h-grd,

Peretii §i pardoseala au aceiasi coeficienti de transfer termic. Caldura intrata a fast calculate la valoarea de 400 kcaljh.

b. incalzirea aerului prin transport. Se admite introducerea a 100 m3/h de aer in .cabina printr-un fu~un de cauciuc de 75 mrn (diametru interior) cu a lungime L=110 m. Debitul de aer pe secunda este:

Vs= 3i~go =0,028 m3/s.

Cu aceste date se obtine din diagrama R= 1,8 mm H20/m. In total, deci .6.p=1,8X 110=200 mm. H20.

Energia consumata care se transforms ill caldura este

200.0,028 .'

N= 102.0.5 =0,11 kW.; Q=O,~l X 860=95 kcal.

~

Cresterea . de temperatura a aerului este:

. 95

I1t= 100xO,31 =SOC.

Deci aerul intratcu 28°C va fi suflat ill cabina cu 31°C.

Nu s-a luat iuconsideratie pierderea acestei cantitati de caldura In afara, intrucit ventilatorul sta tot in mediul cald alhalei, care are temperatura mai ridicata decit aceea a aerului exterior:

~. fncalzirea aerului prin furtun, La trecerea prin furtun, aerul se incalzeste prin transmiterea caldurii de la mediul ambiant.

Furtunul de 75 mm diametru interior are 0 grosime de perete de 5 mm, fiind format din doua pinze armate cU-'O spira de otel de 2 mm la fiecare

12 mm lungime , .

. Sectiunea Iibera interioara a furtunului este:

S=0,785XO,075=O,0044 l1l~.

Viteza aerului prin furtun este: 0,028

wa= 0,0044 =6,5 m/s

VEN1'ILAREA CAnINELOR MACARAGIILOR

177

Determinarea coeficientului de trecere a caldurii se face cu ajutorul nomogramelor uzuale.

Rezulta Gq=20 kcalJm2·h·grd; se ia ooe=7 kcaljm--h-grd. . .

Se determina coefidentul de transfer termic al materialului furtunului.

Peretele are grosimea totala de 5 mm, ill: care se insereaza sirma de 2 ~~ grosime. Pentru 0 lungime de 12 lim de perete de furtun se determma.

- sectiunea totala ..,..........

-'- sectiunea sirmei de otel de 2 mm diametru ,3,14 mm'";

_ sectiunea cauciucului .57,00 mm 2;

Grosimea peretelui furtunului este echivalenta cu ~~ 5_.:_4,74 mm pentru cauciuc §i 36~4 5=0 .. 26 mm pentru ojel ; rezulta, deci,

de unde k=4,3kcal/m2·h·grd. . v 0'" ,. v

Se considers temperatura extenoara 45 C i§l tempera~ura ID:tenoara a aerului pe primulmetru de furtun 3loC, conform calculului anterior.

Pe primulmetru de lungime c5Jdura intrata va fi:

q=0,08X7t~4,3x.14=15 kcaljh-m.

Exponentul care intra in formula logaritmica a caderfi de temperatura este

la temperatura de 37°C,' Greutatea specifics a aerului transportat,

va fi

y=1,29327~~37 .1,11 kgf/m3 Greutatea totala a aerului transport at pe ora va fi:

G=lOOx 1,11=111lkg ..

. cp=0,24 kcal/kg'g;-d (caldura specifica a aerului); t e=45°C (temperatura exterioara a aeru1ui); tt=3loC (temperatura interioara a aerului). Numeric, se obpine e:xponentul

15·110

X= 111.0,24.14=4,4.

. Se ap'lica relajia logaritmica ~ ~iferentei de temperatura, c~~scu:~ tf, - diferenja de temperatura 11l1tlala §1 tr":' diferenta de, temperatura fmala.

In !le, =44' In /ltt-In I1tf=4,4;

!ltf "

12 - Probleme noi In prolecr, inse. de lncalziro

178

CERCETA[l1 SI REALIZARI IN ~OMENIUL VENTlLARII INDUSTRIALE

"'- .

rezulta

I1ti= 14 si In I1ti=2,639; In .6..t/=2,639-4,4=-1,76 !1t/=L -t,7G

I1t[=o, 17°,

Prin urmare, practic, temperatura aerulni interior ajunge .la tempe-

ratura aerului din hala (45°C), '" ' , "

Racirea trebuie faeuta en un agregat frigorific montat in cabina, care coboara temperatura aerului la 15°C, ell care este suflat in eabina.lntnlt in cabina, aerul se incalzeste prin preluarea celor 400 kcal ce patrund emir in cabina ; urcarea temperaturfi este data de relatia

t- 400 -l50C

- 111 xO,24 - .

Prin urmare aeru l ajunge la temperatura de 15+ l5=30°C.

3.3/,. MOIIul do vent llure :t{'ahin!'i

Introdueerea aerului ill cabina (fig. 113) se face 'pe la partea superioara pentru ca acesta sa traverseze evaporatorul.

Sectiunea cabinei este de 1,6x 1,8=2,88 m", iar viteza aerului introdus

~ bi ~ fi 0,028 001 / deci ~ ~t

m ca rna va 1 Wa= 2,88 =, 111 s, eci nesupara oare.

Volumul cabinei este de 5,62 rna. Se real izeaza cu aceasta instalatie

v 100 18 hi b . d ~

un numar n= 562 = sc 11m un e aer pc ora,

Pentru 0 bu'na repartizare a aerului racit, acesta va fi introdus in cabina prin panouri cu gauri montate in tavan. Suprafata gaurilor este astfel aleasa, inch viteza aerului sa fie de circa-L'rnjs.: Suprafata totala a gaudior

va fi, deci, 5= O,~28 =0,028 1113.

Se prevad gauri de 2 em diametru cu 5=3,14 em"; deci panourile VOl'

A ttl 0,0280, 92 d ~. ti t 'if D' A '.

avea, 111 0 a , 0000314 =, e gaun, repar iza e un orm. e jur nnprejur,

panoul este inchis s;i fixat pe 0 rama de lernn cu.suruburi, in tavanul cabinei.

Panoul perforat ocupa doua portiuui dedte O,6·x 0,6 m2 ale tavanului, asigurind 0 repartizare uniforma a aerului. Gaurile. ~41t dispuse astfe1 (v. fig, 112), incit partea centrala a tavanului, care se gaseste chiar deasupra operatomlui, nu va avea gauri, pentru ca aerul reee sa nu sufle direct asupra capului macatagiuluL' ' .

Aerul este captat din exterior printr-o gura de aspiratie (v. fig. 113), care se monteaza. la 0 tnaltime de circa 10 .m fata de sol, pentru a evita intrarea nocivitatilor in aerul care se introduce in cabina, Priza de aer este prevazuta cu 0 sita si va fi destul de larga pentru a nu se infunda In timp scurt..

:12

, "..

180

CERCE·rl\RI SI REAUZARI IN DOMENllfL VEN'I'ILARII INDUS'I'1tIAt.r:

Aerul este adus la cabina de la gura de aspiratie, printr-un tub de cauciuc cu diametru de circa 100 mm. Circulatia aerului este asigurata de un ventilator montat pe un postament, cuplat cu un motor electric trifazat cu rotorul in scurtcircuit. Debitul vent ilatorului este de 100 m3/h, iar presiunea de 200 mm H20. La ventilator se racordeaza 0 conducts de 100 mm diametru cu doua coturi ;;i doua racorduri flexibile din cauciuc. Capul de racord al furtunului va fi ancorat intr-un dispozitiv intinzator cu resort,

. care are rolul de a tine furtunul permanent intins, pentru a evita infa~urarea sau desfasurarea neregulata a furtunului pe tambur. Al doilea capat al furtunului este racordat la tubul axial gaurit al unui tambur sustinut pe doua lagare cu bile si montat fie pe platforma podului rulant, fie pe un postament fix. Pe tambur se afla. 0 spira de tabla care asigura infa~urarea elicoidala a furtunului. Cind podul rulant se deplaseaza, tamburul se roteste prin actiunea unui cablu metalic legat la podul rulant, astfel ca furtunul se desfasoara de pe tambur si se a~aza pe role exact pe masura desfasurarii. Resortul din capul furtunului (la intinzator) asiguri.'i suficienta elasticitate pentru a amortiza socul de pornire a podului rulant, astfel incit furtunul sa nu se uzeze din aceasta cauza , Rolele pe care se asaza cab lul si furtunul au pozitie oblica in plan fata de linia stilpilor, pentru a copia exact traseul urmat de punctul de desfasurare a furtunului.

Pe 0 portiune de 16 em din tambur se infasoara un cablu de otel cu diametrul de 8 mrn , ancorat cu intinzatoare cu resort la ambele capete ale halei, avind doua spire infa~llrate permanent pe tambur. La miscarea podului, cablul roteste tamburul si asigura infa:,-urarea, respectiv desfasurarea furtunului. Cablul se a~aza tot pe role, pe masura ce se desfasoara de pe tambur; avind doua-spire infa~urate pe tambur, frictiunea asigura rot ire a exacts a tamburului.

Axul gaurit al tamburului este sustinut pe doi suporti si se termini intr-o cutie de etansare, prin care se racordeaza la conducta fixa de ventilare, care conduce aerulla cabina macaralei,

Conducta are 100 mm diametru interior si prin cutia de etansare se leaga etans la axul tamburului. Etanseitatea se mentine cu usurinjji ~i pierderile de aer sint neinsemnate, intrucit presiunea ventilatorului este consumata in intregime.

in afarade acest procedeu de aducere a aerului la cabins exista si altele bazate pe diferite principii.

Un procedeu bun §oi economic consta in legarea directa intre ventilator §oi cabina a unui furtun din material plastic u§or si flexibil, care transporta aerulluat din exterior direct la. cabina, fara nici 0 pierdere si perfect curat, fara continut de gaze nocive, fum si praf din hala. Dispozitivul (fig. 114) care realizeaza acest procedeu cuprinde: 0 traversa de otel profit I de 10 mm montata pe fermele halei prin suspensii adecvate ; 0 serie de carucioare mici cu cite patru roti, mont ate pe rulmenti cu bile, de care sint prinse bratari ce sustin spirele furtunului; furtunul care face legaturfi permanenta si etansa intre ventilator §i cabina si care ramine permanent suspendat in spire de circa 2 m diametru, agatate de carucioare.

Cind podul rulant se deplaseaza, trage furtunul si rareste spire1e acestuia. La miscarea inversa spirele se string in asa fel ca in orice

VENTILAREA COMPARTIMENTELOR DIN DUBLUL·FUND AL VASELOR

181

pozitie, legatura permanents §oi etansa intre ventilator §oi cabina este asigura;t~rul trim is de- ventilator ajunge in cabins in ,partea. superioara, unde este repartizat prin panourile perforate, ca~e perm:t cd: vJt~za Oc~ caire aerul ajunge la capul omului sa nu intreaca valonle admise e , - , m s.

2

·Fig. 114. Dispozibiv de aducerea aerului Ia cabinll:

1 _ traversu; 2 - earucioare; 3 - turtum 4 - ventilator; 5 - cabin1\.;

Debitul de aer introdus In cabina ajun.ge pentru.a ~sigura u?- num~r suficient de schimburi pe ora, Dupa venhl~rea cab:nel. aerul l~se prrn

t 'ta~ti si In primul rind printr-o deschidere cu jaluzele spec:al arne- .

nee an§el , 'i"' , • 1 ., I torului astfel

najate la partea inferioara a cabinei, a plcloa:-e e op~ra. oru u ,

incit curentul de aer proaspat spala complet spatiul cabinei.

3 q VENTILATIEA cmlPARTIl\lENTELOR DIN DunLUI.-FUN~lAL VASELon , . IN CARE SE EXECUTA. LucnARI DE SUDURA ELE~JI.o1"\.

···In constructia vaselor fluviale de transport si a. vaselor ma!itime d: tonaj mic, asamblarea diverselor elemente ale navel se face pnn sudura

electrica. if' '1 A t' t 1 din Operat.i ile de sudura sint deosebit de d ICl e in compar imen e e

dublul-fund ale vaselor. , w ' •

Prin compartimentele din dub hal-fund se intel~g~ lllcapenle SItuate

In fundul vasnlui, de lnaltime foart: ~ica (~e 0,6 ~ma la ,I .ml' compus,e dintr-un numar mare de celule despartfte prm pereti metal.ici, in comurn-

care una cu alta, prin deschideri de vizitare foarte ingus!e. . w

. Din punct de vedere al. solupiilor de ~TeD:ti1are, 0 "mare lmportant.a prezinta numarul de muncitori care lucreaza simultan lll~r-u~ compartiment. In unele compartimente cum smt dublul-fund al ~lepunlor, 10. coimpartlmentele centrale ale remorcherelor, lucreaza sim;tltan .2-,4 sudori. t; alte co:n:partimente (cele de la prova si de la pupa) dimensiunile spat1UIU1 nu permit

decit lucrul unui singur sudor.

182

CERCETARI ~I REALlZARI IN DOMENIUL VENTILARII INDUSTRIALE

De asemenea, trebuie amintit ca spatiile dublului-fund pot £i prevazute cu una, doua, sau mai multe deschideri, prin care comunica cu exteriorulJ] Aceleasi condit'ii de munca se intilnesc :;;i la sudarea interioarii a cisternelor, rezervoarelor, cazanelor , diverselor. feluri de recipiente etc.

Comporhmenl deduMrbord

Fig. 115. Amplasarea comparthuentelor dublului-fund ill corpul navel.

In fig. 115 se poate vedea amplasarea compartimentelor dublului-fund, precuni :;>i a celor similare , intr-un slep de I 000 t.

:, . -Ex:istenta si caracteristicile nocivitati1orprovenite de la operatiile de sudura (praf', gaze, caldura) au creat necesitatea unor instalaj.ii deven-

tllare, 'care sa amelioreze conditiile de lucru. . ,

3.~j -. ~greUlii de ventflare eunejhine pneumatleii

.. '_.'; Agregatul, :realizatin -R,P.U., are forma unui cilindrudeschis la .c.a.Pet~;:.pLintr-unul din capete se face aspiratia aerului, iar prin celalalt .refularea. In. interiorul cilindrului se gase;;te rotorul unui ventilator axial,

J; ,::" l)':fn'ctlprin~ul'lucrarii; notiune"a de dublu-fund a fost ext insa ~i asupra ce lor'lu lt e compar-

timente similare. .

VENTILAREA COMPARTIMENTELOR DIN DUIlLUL-FUND AL VASELOR

183

Agregatul este construit dintr-ttu aliaj de ~alulllti?-iUl' cp:ng~~a ~~f~e~!:

bAt b . tare a para tul se asaza ver lea ,

mai usor. P:ntru d:Sc~eid~~~a de' intrare in comparti111elltul.~11 care s7 sudeaza. lare re~emataA de '1' d 1 . in locul introducerri aerulu i se po ate Prill slmpla mtoarcere ~ CI 111 ru UI,

realiza aspirarea acestUla.. .

Diametrul agregatulul este 1 de circa 300 mrn, iar pr:-siunea aerului comprimat folosit este de circa 4-5 at.

in fig. 116 se poate ,:edea

schema aparatului, precnm !j1l11~dul de asezare in t irnpul lncrului.

o so lut ie asemanatoare ca principia a fost ~ncercata la $antierele N a vale dl~ .qOllS~al~ ta. Pentru antrenarea ·rotorulul ventilatoruhli axial s-a folosjt turbina tinui polizor pnenmatIc ..

:~_'t.2. Illstuln{ia (Ic venti lure local:l tip, ~.

LIOT .

.. Aceasta instalatie functio- '. . / 5

neaza 'prin aspiratie, cl1.eje~tor: ' .'

Schema instalatiei este indicata . l>ig. 116. 'Instahl~ie de verrtilare Ia 'dtlblul·fuild

r t .' a1 vase10r rcalizatc: ill R_P.U.: _

in fig. 117. Insta!atia e~ ~ pre- '.. .- t." _ rotorul vont.ilu'Ta~ zuta cu 0 izolat.ie acustica I)en- I - lurbinit cu ucr·dcom~t.I1!'''t.r;'r~·. 4 - idem. de eva-

, r tol'ului; 3 - dosch! ere c ~n , i ventilat

tru reducerea zgomotuluL cuure ; ,; ~ comparttlUl'ntn

"_ '.,_ .

Fig. 117 . Instalet ie de aspiratie cu ejector

. . tip LIOT: . .. _ .

I~ejcctor; !?...,...furtun;. 3-gu~ade nsplra-,

~ie; _4.-i,!OJat1e, !It:lU~t!c!i, ." '

184

CERCETARI SI REALIZARI IN DOMENIUL VENTILARII INDUSTRIALE

Agregatul a fost experiment at ell un debit aspirat de 240 m3/h, ejectorul realizind 0 depresiune de circa 500-600 mm H20. Furtunul prin care s-a facut aspiratia a avut un diametru de 65 mm I]i 0 lungime de 12 m. tntrebuinjarea unui furtun de 50 nun diametru I]i 8 m Iungime a perm is marirea debitului aspirat pina la 320 m3/h. Zgomotul produs a fost redus prin izolatia acustica Pina la 87 decibeli.

Cu 0 astfel de Instalatie experientele cu un debit de 500 m3/h, I]i avind gum de aspiratie la 0 distanta de eel mult 300 mm de punctul de sudura s-a realizat 0 concentratie de praf in zona de respiratie, sub 10 mg/m3•

3.4..3. Instnla!fa mobUii tip LIOT pentru mai multo locuri de muncii

Schema instalatiei este data in fig. 1l8. Dupa cum se vede, .ventilatorul centrifugal, cuplat direct cu motorul electric, este amplasat intr-o cabina construita dintr-un schelet de otel cornier si captul]ita cu tabla de otel. Dimensiunile aproximative ale cabinei sint 1,5X2X2 m, iar greutatea cabinei tmpreuna eu agregatul ventilator - motor electric este de 1,5-2 t. Agregatul se transport a cu ajutorul unei macarale, .

La orificiul de aspiratie al ventilatorului este montat un colector cu stuturi pentru racordarea unui grup de furtunuri flexibile de cauciuc cu armatura meta lica, La capetele furtunurilor se monteaza guri de aspirapie in forma de pilnie, ce sint coborite pma la locul unde se executa sudura.

Dintre instalapiile de acest fel, cele mai bune rezultate au fest obtinute cu un ventilator care la 2800 rot/min dezvolta 0 presiune de 600 mm H20, cu furtunuri de 65 mm diametru, avind lungimea de eel mult 20 m. Un astfel de agregat a deservit sapte posturi de sudura,

J

.5 Fig. 118. Jnstalatie mobilii pentru mal multe locuri de muuca;

1 - ventflatorj 2 - motor: 3 - cabtna; 4 - furtun; 5 - cap de asplratfe.

3.4..4.. InstalntJe en pompa de vld, tip LIOT

La aceasta instalatie, uninteres deosebit prezmta dispozitivul de aspiratie (fig. 119). Pentru a asigura 0 distanta cit mai midi intre gura de asplratie ;;i locul sudurii, dispozitivul de aspirajie a fost montat chiar pe

II

VENTILAREA COMPARTIMENTELOR DIN DUBLUL-FUND AL VASELOR

185

. . f ¥ d ¥ si se fixeaza in

roasca de sudura. Dispozitivnl se poate roti ata e masca

., d 1 printr-un surub fluture. . 'to lui de

pozlt.la e ucr_u ¥ t .. t 1 +ii prevede fixarea dlSPOZl IVU ui

o alta vananta a a:es ei ~ns a at

aspiratie la briul munelto:rulU1 sndor.

Pentru conduce rea aerului aspirat la pon:pe1e.de vid, s-an folosit furtunuri de cauciuc cu pereti netezi de 20¥ mn:diametru, en armatura

de slrma.

Debitul aspirat a fast de 65 m3jh la 0 distanta de eel mult; 80 ' mrn de areul sudurii.

. Pentruaspiratie s-au folosit pompe de vid c~ inel de apa, care realizeaza 0 depresiune de circa 2000-3 000 mm

H20. h· instala+iei se po. a,te vede.a. in fig. 120. Concentratii1e de :pr~f

Sc ema), 1 t au fast situate intre 2-9 mgfm .

realizate ell ajutorul acestei insta apn

Fi . 119. Instala~ie CD pompa de vid tip LIOT:

g , ~', 3 guril de

1 _ masca de sudura; g - tub d<: aspl!"Il,le, - aspiralie; If, - arbculatle.

3

f

2

Fig. 120. Iristalatie centraHzata en pompd d: v~d ~i~ LIOT; ~ "d ·'(t· ~ _ motor' 3 - conducta de dlstrlbutlC, 4 - racor .

1 - pompa c n , " , .

o ." 1) tectin lInncii .Un Bueuresti

3 t. 5 Stlldiile Institutnim de 10 ienu ~1 ro t .» .

~ 1:. •

.' t teri r se vede di au fost ima. ,,' Dill cele citeva inst~Jajllipreze~t~.~ a~eer~~it din punet de vedere al ginate ~i realizate solut'iile ce e mal 1 en , 0

. .. At 0 di unct de vedere cOllstructlv. v •

concepj'iei. ci I]~. m p .. ¥ re s-au executat eele doua insta-

Pentru stablhrea solutuIor, dup~ ca I d I' v si Protecj.ia Muncii

lat.ii prototip experiment ate de Instltut1.1 . e g:lena., ... .

,,186

CERCETARf ~I REALIZARI I

. N DOMENIUL VENTILARll INDUSTRIALE

di B '

,m . ucuresti , a fost necesara 0 analiza d t l i v "

nor, Analiza s-a facut Iuindu A ~ a lata a soluj iilor expuse ante-

locurile de munca alevaselor i~~ec~:st~~~tl~ef:r~ cOl_1ditiile speci~icede la

Au fost examinate astfel Vt 1 ,antlerul Naval din Galati.

. " urma oare e aspecte: .

, -: principiul de ventilare: t.il ~

pnn lUtroducer,e ~a,u prin aSP'ir:~:; 1 area generala sau local~, ventilarea

- caracteristicile aerului introdu . t

_ solutia unui a re at 1 s: ratare~ locul prizei de aer etc'

unui ag~egat central ~es~rvin~C~afe~~~e U~l slU~~r 10<; dev munca, , sau '~ _ t.ipul ventilatorului: centrifugal sau a~~~~~ e munca ;

- modul de acpionare a t il t Iui '

bina cu aer comprimat . ctor 1 a oru ui: cu motor electric cu tur-"

. ' cu eJec or cu aer comprirn t t '

_ conducerea aerului de Ia ura d .. a e c.:

de diametru mare sau mic ti ~ d f ertasPtr~t1e la ventilator: furtunuri

_ 'I d ' pun e u unurr etc,'

In ~n e e re:u:are sau de aspiratie: constructie.:;;i fixare

rma examinarii diferitelor 1 t-" ' v" '

de la fata locului s-a ajuns Ia fO ?'111 :;;1 confruntarii lor 'cu situatja

Pri ,. 1 cone 11z11 e expuse mai jos

nnclp1U de ventilare ales est ttl " .

prezen!ate anterior singura care ado ~a yen l,area Iocala , ?intre solut iile

cu actionare pneumat.ica realizat A k P vuentAIlarea ~enera1a este agregatul toarele: . , , _lll :' . , vantajele acestuia sint urma-

. - ~1iminaiea dificuWitiIor' cauzat d . .

fixarea 111 spatiul de lucru aunui f rt e . e lllt~odu~erea, deplasarea 9i refulare; .' . .. 1 U un sr a uner gun de aspirapie sau de

- ;onstr:rctie robusta, aparatul fiind .

si neavind prese ce se deterioreaza usor compact, usor de transportat

. Dezavantajele slut insa mai num roas .

fi folosit in mod eficace de At A e o~se, :;;~ fac ca agregatul sa nu poata

sint urm..atQ~rele: C1 In cazun speciale , Principalele dezavantaje

A -:- S111t necesare.fie doua deschid i fi d v f '

atrt ~ntrarea cit si evacuarea aerul~f~ ie oua urtunur i, pentru a asigura

~ ~~ntru a se realiza 0 reducere sen ib T

ventilarii generale este nevoie d d bit d SI 1 a a concentratiei in cazu l

necesare i!1 c~zul,venti1i'irii loca~e;e 1 e e aer cu mu~~ mai mad decit cele

- chiar ill cazul unor debite i de ae ~

de!avC!rabil in compartiment (col] m<;T1 e, aer, data !ocul.~udurii este situat

eficacitatea ventilarii generale es~~\~f;;~nea opusa guru de refulare etc.},

Teate aceste consideratii d l' .

specialitate,' ca ventilarea "'e:~ai~s a conc1~l~ citata, 9i in lucrarile de

peJ?-tru sudarea In dublu-fun~, sOlutia n~. eonsv~u~e soluJla recomandabiHi, bumtarea aeesteia este impusa ~1' d . lC~Cte un venblarea 1acaIa, Intre-

d ., e unna oarde aspecte'

- sursa e .~ '1 ' '

. . gaJan or nOClve este bine precizata'

- ,necesItatea unor instalatii mi ' b'l '

Ia preferarea solutiilor cn deb't I ICl, ~o I, e, u90r transportabile duce

, , I U . ce mal m1C" . '

, - P?ZItla sudorului fata de d 1 A' ,',~ -: .

lmpun~ mterventia; prin ventilar~o~. lr:_care se d~gaJ.a ~odvitati1e, tornlu1., ,', . ~ , c tar III zona de .. respuatle a' munci-

1

I

1

r I

;

\

VENTILAREA COMPARTIMENTELOR DIN DUBLUL-FUND AL VASELOR

187

! ,

!

Conc1uzia confTUntarii avantajelor 9i dezavantaje10r expuse anterior este aceea ca trebuie adoptat principiul ventilarE locale.

Aproape toate metode1e de ventilare la dublu-fund au folosit ventilarea loeala prin aspirat ie. Avantajul principal al aspiratiei in aceste insta- 1atii consta in faptul ca nocivitatile sint evacuate chiar de la locul de producere , fara a mai fi tasate sa se raspindeasdi in 1nci'ipere, Acest avantaj

este legat insa.de 0 serie de dezavantaje si anume:

. ~ Pentru a. se asigura eficacitatea' instalatiei este absolut necesara

pastrarea unei distante foarte mid intre gura de aspiraj ie si locul sudarii, Distante1e realizate in experimentarile LIOT au fost fie pina la 80 mm , fie pinala eel mult 300 mm. Pentru pastrarea acestor distante s-au realizat dispozitive prinse fie de masca sudorului, fie chiar de corpul acestuia, Astfel de dispozitive, in pozitiile de Iucru si lipsa de spatiu specifice dublului-

fund sint extrem de greu de purtat 91 manevrat- .

_ Pentru a se putea manevra dispozitivele aratate anterior este'l1ecesar

eagurile de aspiratie precum si furtunurile la care sint racordate sa aiba dinlensiuni foarte mid, Aceasta inseamua implicit pierderi de presiune mari, carein cazul instalatiilor LIOT variaza intre 400 si 3000 mm H20. o astfel de instalat ie are nevoie fie de un ventilator de' presiune ina Ita , fie de 0 turbcisuflanta sau de 0 pompa 'de vid, actionate de 1110toare elect~ice, Actionareacu aer tomprimat a unui ventilator de presiune mare, printr-un agregat de dimensiuni mici.. usor transportabil, este 0 problema greu de

rezolvat. .

, _ Aspiratia aerului din imediata vecinfttate alocului de sudare este

insotita si de importante dezavantaje privind aerul exterior ce Inlocuie:;;te aerul aspirat, Deoarece accesul la deschiderile de intrare in compartimentele dublului-fund sec face de obicei prin citeva incaperi, aerul proaspat trebuie sa le parcurga pe acestea inainte de a ajunge 1n compartimentul din care se aspiri'i, Aceste incsperi slut pline de praf, murdarii, zgura 91 tot felul de il11puriHiti, deoarece se gasesc in plin lucru. Astfel, aerul curat care trebuie adus din exterior, ajunge in compartimentul dub lulu i-fund

incarcat de dmpuritati. . ,... : '

Aceasta situatie este 9i mai defavorabila in timpul verii: In loc sa se

aduca- aer eXterior luat dintr-o regiune cu temperatura cit mai coborita, sefntroducein zona de lucru aer supraincalzit din indiperile incinse din interioruI vasului si de pe suprafetele inci'ilzite puternic ale puntiL . ,

Toate dezavantaje1e enumerate au condus la a:doptarea ventilarii locale

prin introducere de aer. Acest fel de ventilare prezinta avantajele aratate

mai jos. , . . ..

, _ Deoarece spectrul suprafetelor deviteza egala este, in cazul refularii aerului, repartizat in spatiu mai avantajos decit in. cazul aspiratiei, se poate admite 0: departare mai mare a gurii de refulare· de locul sudarii, Acest fapt permite 0 manipulare maiU90ara a gudi.de refulare ,§oi 0 dimen-

sionare maifav.orabila a intregii instalatii. . . .

_ Prin agezarea. ventilatorului intr-o regiune 'aparata de radiatia

solara directa 9i la 0 oarecare distanta de tabla incinsa, se poate realiza aducerea la locul de lucru a unei cantitati de aer curat :;;i fedt de supra-

indilzire,

188

CERCETARI ~I REALIZARI IN DOMENIUL VENTILARII INDUSTRIALE

- De asemenea trebuie lu t~ A •

t~mperaturii si de usurare e ~aa ill co~sldera~e ~i senzatia de scadere a

vI!eza .. aerului creata de uia der~ 0 da munclto~ului sudor, transpirat scade:-ll temperaturii efectTve din ca~~ulare. ~~e.asta .senzatte se datore~t~ fav~nzeaza cedarea de caldura si a apantrl uner viteze a aerului care debit de aer, aceste efecte sint ~i~~~tft~~~:ea. n cazul aspiratiei, la acelasi

... YJ?. avantaj considerabil al int ducerii .

d~n]arll jetului de aer astfel i At ro u~e:l! ~eru1U1 :onsta in posibilitatea

d.rr:, zona d~ respirapie a mUl1cf~rufo.cl~l~atI1e ~egaJate sa fie Indepartate nta .acestUl efect, muncitorul res - ir;la~~ 111locUlte. cu aer proaspat. Datopartimentului, concentratia nOci;itaji1or d~ra.: chlarl.da.ca, ill restul com-

Pentru ea viteza curentul . d v paseste imitele admise ..

muncit A' UI e aer sa nu devil v ¥ v

V A orv In anotimpurile reci, ietul d . l~ .~up::.ratoare pentru

~a ~nd~parteze nocivitapile din iona de aer ~re~ule dirijat in asa fel indt

insa direct asupra acestuia. e respiratie a sudorului, £ara a bate

Din considerentele aratat .

ducere de aer. e s-a adoptat ventilarea locala prin intro-

. Conditiile foarte grele din . .

:lO:ul eompartimentelor din duE~~~~n~e ;:ede:e al tem~~raturii, in inte-

1~ III c_onslderare ideea racirri . ' 111 tll~.pul vern, au facut sa se s~nt .evldent~. Temperatura aeru~er.uiu\ Avantajele unei astfel de tratari s:mtltor, chiar in zilele cele mai U!lda ocul ~e Iuc.ru ar putea fi coborita ~l de dezavantajele urmatoare pe c~~e ~ro~ri d rebYle. sa -se tina seama l:nsa·

_ marirea dimensiunilor 9i g tV;'~ e e so utie le-ar implica: .

_ necesitatea unei instaiatiire~r~ 11 vagr~gatul~i;

agregatulv ~e dicir~, organe de reglaj e~~ raeeasca aerul (pompe pentru

- manrea rezistentei opuse aerul . d' . ,

atrage necesitatea unui ventilator act~~n ~ ~auza trecerii p~intr-un racitor,

Toate aceste dezavantaje d a e m~tor electric.

va). S-a considerat necesara a~o~~t~~e la .urmato.arele concluzii:

~t; :~lclrea aerului, proiectat in asa fel m ~ §: experimentarea unui agregat

l!ll"Or de exploatare de la fata I .Cl sa corespunda citmai bine con-

atrt 111 laborator cit si ill conditii1~c:IUl. ~n u~ma experimentarilor facute cu un astfe1 de agregat s-a ajuns la c~:Cfo ;tctl~ la.9antierul Naval Galati enumerat.e, acesta nu poate fi pus in ym ca, ,~1ll cauza dezavantajelor

b) Simultan s-a gas it necesar sa exp oata.re 111 bune conditii.

tratarea aerului. se expenmenteze )'i un agregat £ara

Agregatul individual pentru un s'

zarea si experimentarea unui a mg1,~r l?c. de muncii. S-a urrnarit 'reali-

urmatoarele motive' gregat mdlvldual, pentrn un sudor d'

I' . ' III

- ocunle eele mai grele de U'"

reduse nu l?ermit dedt intrarea U11:tU1:ca Sll1t cele it~. care dimensiullile

la pro:a~; slt~atia este l11greuiata i s1llfur om .(s~at1l1e de la pupa ~i de nu eXlsta declt U11 singur orificiu'd 11 aces e. cazun §1 de faptul di de obicei

_ realizarea unni a re at d e co~un1care. cu exteriorul; , ,

de ~udura constituie pri~ur pas e v~ntllare efIcace pentru un singur loc mal multe locuri de munca. pen ru rezolvarea problemei spatiilor cu

VENTltAREA coMPARTIMENl'ELOR DIN bunLuL-FUNb At VASEtoit ' 189

Pentru agregatul Hidi racirea aerului, tipul de ventilator potrivit este eel axial. Aeest tip de ventilator are avalltajul unor dimensiuni si a unei greutati reduse.La proiectarea instalatiei s-a tinut seama di ventilatoarele

axiale dau presiuni mici. '

Actionarea obisnuita a vel1tilatoarelor se face CU motoare eleetrice.

Din motive de electrosecuritate nu se admite la bordul vaselor , In timpul constructiei, alimentarea motoarelor electrice cu eurent la tensiunea obi~nuita a retelei (220/380 V), ci la 0 tellsiune redusa. Intrebuintarea unor asHel de motoare cu tensiune redusa prezinta inconvelliente foarte mari ,

fiind seumpe,. cu dimensiuni mari si, deci; foarte grele.

Pentru agregatul fara racire .s-a ajuns la conc1uzia ca actlonarea cea

mai indicata este aceea prin turbilla cu aer comprimat.

Fata de ejector, actionarea cu turbina cu aer comprimat are urma-

toarele avantaje:

_ consum mai mic de aer comprimat;

_ fuuctionare mai sigura in conditii grele de exploatare;

_ se evita proiectarea greoaie 9i llesigura a unui ejector cu un debit de aer de circa 700-800 m3/h, avind presiunea necesara unei instalatii

cu furtunuri flexibile.

Solutia cu tnrbina actionata prin aer comprimat a fost adoptata de

9antierele Navale-Constallta. Agregatul construit a fost f010sit numai pentru aspirarea aerului din, interiorul spatiilor inehise.

Pentru conducerea aerului de la ventilator la loeul de sudare, s-a

adoptat un furtun din doc cauducat cu diametrul de 210 mm, imbracat pe 0 spirals de sirma de 2,8 mm grosime, avind pasul inelelor de 50 mm. 1_\legerea acestor caracteristici s-a facut pe baza urmatoarelor· considerente:

_ diametrul mare al furtunurilor (210 mm) permite 0 scurgere a aerului cu pierderi minime de presiune; acest factor are importanta pentru eonstructia ventilatorului si pentru debitul pe care un ventilator dat 11 poate

furniza in instalatie; .

_ pasul relativ rar al spiralei de sirma (50 111m) ~i grosimea sirmei

au fost alese in asa fel, incit sa permita turtirea furtullului, fara deteriorare, in cazul cind activeaza asupra lui 0 presiune exterioara; aceasta coustructie a furtuuului a avut drept scop sa elimine dificultatile la circulatia prin deschiderea compartimentului; deschiderile fiind in general foarte strimte un furtun rigid de 210 nun diametru ar ocupa 0 parte insemnata din sectiunea de trecere : prin constructia adoptata., Ia :trecerea omului prin deschidere , furtunul se turteste de perete, revenindu-~i cind presiunea a lllcetat; singura urmare, lipsita de importanta, este 0 reducere de moment a debitului; de asemenea, constructia furtullului permite Illdoirea lui £lira strangularea . sectiunii. FUrtUllul cintare~te putin ~i poate fi transporta t u~or.

Pentru fixarea gurilor de refulare cit mai comod 9i cit mB:i aproape de locul de munca, s-au imaginat diverse sisteme, fie electromagnet ice , fie eu ventuza pneumatica. Constructia ~i lntrebuintarea acestor dispozitive este insotita de urmatoarele dificulta.ti: sint, scumpe, greu de construit 9i se deterioreaza u~or; de asemenea au 0 functionare nesigtna, in special dnd tabla pe care se fixeaza. vibreaza. AVllld in vedereaceste dificulta.ti s-a eonsiderat ca utilizarea unor ~ri de refulare siu1ple, avind pentru fixare

190 '

CI'.RCETARI SI'REALIZARI IN DOMENIUL VENTILA

' RIr INDUSTRIALE

J

INSTALATIE DE AER CONDITrONAT PENTRU PROTEC'fIE INDIVIDUALA 191

Debitele de aer au fost determinate eu anemometrul eu palete , in gura fUrtUllUlui flexibil, obtinindu-se valoarea medie de 1 000 rn3/h.

Intensitatea radiatiei solare a fast masurata si lnregistrata cu actinoO'raful,in acelasi interval de tirnp in care au fost f~cute si celelalte deter~inari. Radiatia maxima inregistrata a fost 1= 1,13 caljcm 2. min=

=678 kcal/m2·h. . ",

Obiectivele principale ale experimentarilor au ,fost urrnatoarele:

,:..._ sa se determine ce influent a are functionarea agregatului asupra temperaturii ridicate din interiorul spat.iilor unici inchise ;

- sa se determine ce influent a are functionarea agregatului asupra

gazelor si fumului rezultate de la sudura. "

Influen~a asupratemperaturii inierioare. Temperatura_ aerului din interiorul compartimentelor, a intrecut cu circa 8- lOoC temperatura exterioara.

Lucrul sudorului a influent at cu circa 2°C temperatura interioara,

In sensul maririi ei. _, ,

Functionarea agregatului £ara umidifieare, a scazut temperatura interioara cu circa 2°C_

Functionarea agregatului cu umidificare a scazut temperatura interioara eu maximum 4°C.'

Influenta racirii prin umidificare asupra temperaturii de refulare 'a fost .deci de circa 2°C.

Influenta neinsemnata pe eare 0 are introducerea aerului asupra ternperaturii interioare se explica prin faptul di peret.ii vasului, indlziti din cauza radiatiei solare, ajung sa aiba temperaturi de circa 70°C.

Influenta asupra gazelor $-i fumului rezultaie de fa sudur«. Influenta functionarii agregatului asupra evacuarii gazelor §oi fumului rezultate de

la suduraia fost determinata prin aprecierivizuale.. ,.

In mod obisnuitjsudorul trebuia sa.. paraseasca spatiul unde.suda dupacirca 20 min de lncru, deoareee fumul provenit de la sudura impiedica vizi-

bi1itatea, iar aerul nu se mai putea respira, , '.,'"

Daca se pornea instalapia dupa acest intervalde functionare (20 min), in circa 4 min 30 s, aerul interior se limpezea, atmosfera se putea respira. Sudoruln-a mai parasit spatiul si a lucrat Ura. intrerupere circa doua ore.

Dad se pornea instalatia 0 data, cu inceperea lucrului, atmosfera se pastra curata, fumul era evacuat aproape in -lntregime. Sudoruln-a paras it

spatiul pina la 'terminarea lucrului (circa 2 h). , ' "

Aprecierile subiective ale sudorului au ,fost foarte bulle. Tot timpul functionarii instalatiei sudorul nu acuza curenti de aer si .nici n-a facut obiecpiuni ca temperatura este prea ridicata, Din punct; de vedere at aerului interior, sudorii l-au apredat ca fiind usor respirabil..

3.5. llVSTALATrn DE AEU CONDITIONAT PENTUU PROTECTIE IND'IVlDUALA l'mN ;UA~TI CU ADUCPE DE AEU

In anumite locuri de munca cu degajari importante de nocivitatd (gaze, fum, mirosuri neplacute etc.) §oi unde nu pot fi aplicate instalatii eurente de ventilare s-a studiat si experimentat cu rezultate bune un agregat pentru condrtionarea aerului la ma:]ti de proteetie.

doar minere :]i ~irlige, este cea mai a a t - v, v.

munca se face fie prin sim IV v 11 aJoasa, 1<'IXarea fata de Iocul d

agatarea gurii in imediata Pv:cf:~~antlare PI e °ls~prafata or!zontala, fie pri:

e a ocu Ul de sudare _ ,,'

In _fig. 121 se indica ill~talatia de, ventilar- Iocala rea Iizata de I _ stitutul de Igieuasi Pr t f.?muncii. , ',0 ecpa

:r~ntru !ealizareaagregatului t~rbma-venhlator, S-a utilizat tur-

, f~a cu aer .comprim~ta polizom,

UI pn~umatlC de mma' construit d.e Uzmele Republica. Elicea ven blatorului axial a fost montatV ~ - 10 1 ibei a In

cu 9al elabrazive.

, Schita -de principiu' a, agre a-

tului este ~ratata in fig. 122, g

r E~pen.me.ntarea agregatului s-a

acu~ InspatlUl numit putnl IanPerioada -in care _ v ~u!u: la un remorcher, de 1200CP. S-au' fiictit determ~:~/acut determ!nar~le a fast 15-20 iulie. ' ditate, debit ;;i radiatie ts~pra ur:matonlor factori: temperatura umi-

In timpul determinari~0~r~~, . '

cuprinsa int:re 28 '$i 310e. , mperat~ra extenoara ,a avut 0 valoare

v • Temperatura a fost inregistrata cu aiut u1' ' . "

ranle mome11tane au fost ef t t ' J or, unui termograf, iar masu-

, , ' ec uats .~u termomet~ele unui psihrometru ,,(tip

5 7,

Fig. 1?1 !\.!!l'ed t d " ,

- - " b b~, : ve~tilare a spatiilor mici

, lnc1use. ,

1

',Fig 122 Agregtt b'v "",'

I-apllratoare' Q_ fa" - a ur ilia-ventilator axial:" " . '

• v mu, 3 - ax; 4 - motor; Ii ~i 6 _ palter; 7 ' x ' , ' , ,

" " - carcnsa; s - cilma~u interioar.l.

Assmann), in a9a fel' incit s-a' 1 - " . ,

influentate de radiatia peretil~~xc us t~slblhtatea, ca determinarile sa fie , , .' Te:n:i?eraturile Hind masurat:ar:t~;' sau de ,acee~ a flacarii sudurii. determlllate astfel ~i umiditaf.i1e 1 t' deanna en ~pslhrometrul, au fost

y re a lye corespunza toare., , ,:

192

Ct>RCE'I'A1U sr REAtl2:Altr IN DOMENIVL VEN1'ILARI1 INDuS'I'RrALl! .

Att;nciA dn~ degajarile de pulberi sau vapori daunatori in mediul de lucru SI~t .msot1te de te~peraturi ridicate sau au 0 acpiune iritanta, purtar~~ ma9~llo~ de protectie se suporta mai greu, din cauza transpiratiei si iritatlll?r pielei la s.~pra{eJe!e de contact dintre fata si masca. in medii cu P:af :n conc:.entratll ma~1 flltrele. se colmateaza i~ scurt timp 9i jena la respiratie depaseste valorile permise. J ena se resimte mai accentuata daca se depun eforturi fizice.

in cazul efectuarii un.or. lucra;i In s1?atii reduse ca velum (rezervoare, cuptoar~, cazane) este po.slbll ca , rn afara de prezenta nocivitatilor, sa fie redus 91 vpr?centul de oxigen din aer, ceea ce Impiedidi de asemenea utilizarea ~~9t1lor de protectie,

. . ~1:l 1?rot.ectia eu ajutorul instalapiilor de ventilarenu este totdeau~a posihila 9: eflcac~ . Astfel, in sectiile de prelucrare a produselor sub forma dAe pulber: cu utI.laJ~ neeta~7e, neau~omatizate, ~e degaja nocivitati care smt combatute prm Instalatfi de ~entIlare locala lllsa in general prin acest pr?cevdeu ~oncentratll1e nu pot fi scazute sub Iimitele admisibile. Cind e~lsta pericol de f1~trenare a m~teriah:.1ui din circuitul tehnologic, de modificare a propory:lel compon~ntllor dm amestecuri sau de impurificare a ac~sto:a la schimbarea sortimentelor, ventilarea Iocala poate fi dezavan-

taJoasa. '

in ~ectiile ~u degaj~ri concomitente de praf si de caldura, instalapiile de ventilare prm dusuri de aer nu se pot folosi.

in -unele intreprinderi care nu dispun de rezerva la sursele de caldura functi?narea ventilatiei este restrinsa numai la perioadele calduroase al~

anului, '

. Pentru prote~tia mw;.citori1or care. lucreaza in condipiile exemplificate mal sus s-.a exp~rlll1ent~t III laborato~ ~I s-a propus spre aplicare in industrie un pr~tohp de lllstalajle. de aer conditionat de capacitate redusa (100 rns/h) ,

care sa alimenteze masti cu aductie de aero . " .

Pe baza. experientelor efectuate s-a stabilit ca instalapia este indicata pentru ~o<:ur~le ~e ~u~ca ~ixe ~ care muncitorul isi desfasoara activitatea intr-o zo~a ltmltata~ fara a fi obligat safaca deplasari frecvente pe distanje mari.

.1?llltre locun~e care au fost luate In considerare in cercetari se arata

mal JOS cit:va dintre cele mai importante:

- desc~carea cuptoarelor ~e electrozi din carbune pentru metalurgie;

-:- descarcarea cuptoarelor III care se prepara carbura de siliciu:

- deeaparea la cald cu acizi;, '

- conditionarea insecticidelor ;

- prepararea componenpilor pentru pasta de flotapie folosita in extrac-

tia metalelor nobile; , . ' , .

- pulverizarea subst~ntelor conservante in industria pielariei ; ,

- ambalaje nemecanizate de produse toxice ;

-.preluc:area pro~use1or cu continut de siliciu (caramiz! refractare ,

prafuri de spala t casmc etc.); ,

- prelucrarea azbestului.

in raport cu. particulari~a~il~ fiecarui gen de munca, 'ma9tile cu aducpie d~ a~r ~u a~umlte caracteristici ca forma, volum, sistem de fixare, debit 91 distributie de aer, etanseitate etc. "

INSTAL-ATll DE VENTILARE IN SECTlILE DE VOPSlRE

193

Sursa de aer necesara pentru mast ile cu aducpie este asigurata de un agregat de conditionare independent .de con~itiile cl imatice. .

, In fig. 123 se arata ansamblul instalatiei de aer coudipionat pentru

ma~ti. .' . .

Aerul se aspira cu ajutorul unui vent ilator 1 deIGO m3Jh 91 200--;-300 mnw1

H20, din exterior, prin priza de aer 2 plasata la distanta de once sursa

r/

5

7

G

FIg. 123. Instalutie de ncr cond it.ionat peirtru mi'i:~ti.

de uocivitati. in agregatul 3 aeru l se filtreaza, se incalzeste 9i se umidifica. Prin conductele 4 aeruleste distribuit spre locurile unde se desfa~oarii

lucrul.

in dreptul fiecarui loc de munca, in conducta de distributie, se gasesc

supapele 5 pentru racordare la ma9ti prin tuburi gofrate de cauciuc. .

Supapele permit mutarea racordului in diferite puncte ~le co~~uetel prin manevre usoare , rnarind prin aceasta zona de Iucru 91 moblhtatea

lucratorului.

Debitul de aer la fiecare masca se stabi leste cu ajutorul teului de reglaj 6

fixat pe 0 centura ,

Elementele componente ale agregatului propriu-z is slnt indicate in

fig. 124., A w A V ••

Agregatul a Iost construit intr-o forma compacta 111 vederea montarti

sale in apropierea locurilor de utiIizare. Dimensiurrile de gabarit sin~ 460 X 950 x I 100 mID. Consumul de energie electrica pentru ventilator :;;1 baterii de inealziIe este variabil in.funcpie de temperatura aerului din extedon; valoarea medie este de 2,5 kW/h in cazul utilizarii uniforme in· tot

timpul anului,

13 _ Probleme no; In preiece. insr, d. lllcl12iro

194

CERCIl1'AltI Sf REALlZARl IN DOMENIUL VENTILARu INDUSTRIALE

. Numarul de masti 'care se pot racorda la reteaua de aer a unui agregat de tipul celui descris rezu lta din valoarea debitului necesar pentru modelul' respectiv de masca. Cunoscind ca debite1e uzuale sint cuprinse intre 50

Boler/ede pl'c/nca/;:IF>e

Boler/eue IRcti/;:ipe

M lAW J80/l20

_j B

. Fig. 124. Agregat pentru eondrtionarea aemlui:

I - ventilator; 2 -i liatgrCl~at; .1 - bateric ~~ lncalzirc; 4 - duza de pulverizaro; s - sepatator de pc urt ; 6....,. gura de vtzftara; 7 - postament : 8 - conducta,

§.1 .. 290 l/~in §i p.ierderiI~ p:in neetanseitatile instalatiei sint de 20%, rezult~

un numar dt; ~-?5 m~§b la un agregat. .

." ~S:astabl~lt ca~ d:bltul d_; 8;er .necesar ,la 0 masca cu aducpie depinde de 1Utr~nle d~ caldura in m~s~a §1 de etanseitatea ma;;tii in scopul mentinerii U?el, anu~l~e temperatur] §1 suprapresiuni. Totodata debitul de aer trebuie sa fie suficient d~ mare pentru eliminarea bioxidulni de carbon si mentinerea procentului necesar de oxigen,

. Deoarece ~tem~ra~ura sub ,masdi ,trebuie sa corespunda ;;i unei cedar] norma Ie de caldura d!-n organism prm- respiratie, s-a stabilit ca pma la efectuarea ~nor ezperiente complete cu caradermedical sa se evite 'in cazul munctlo: ~a temperaturi ridicate, d.iferentele prea ~ari intre te~peratura aerului insuflat de agregat sub masca;;i temperatura mediului ambiant (3-S°C),

. R.eglaju~ temperat_?-rii aerulu,i la agregat este proiectat sa se faca prin cup:1~rea rezlste~telor ,m trept,e §1, cu ~J~torul c1apetei, prin variatia debi~u~U1 ... d~ .. aer .~;sp:r~t din exterior. Umiditatea necesara a aerului se stabileste pnn variapia raportului dintre preincalz ire si incalz ire .. Rolul camerei

. INS'fALA'rll DE VEN'fILARE IN SECTIlLE DE VOPSIRE

195

de umidificare consta in completarea conj.inutului de apii in aer in timp de iarua.;;i racirea lui in perioadele calduroase.

In eontinuarea lucrarilor este prevazuta construirea unor vent ilatoare si agregate .mai mid decit eel descris, mobile, p~ntru utilizarea, in locu~i dispersate, ca de exemplu, la mast.ile pentru sablajulmanual de plese, m~r:, costume de protectie cu aductie de aer pentru lucrul Ia temperatur i ridicateetc.

3.6, IJ.VSTALAl'll DE VENTILARE IN SECTIILE DE vorsmn

3.6,1. l\Ietode de vopstre ~i eteetele noetve resneettve

Sectiile de vopsire din fabrici sint zone cu atmosfera viciata ~in c,a~a solventilor :;>i pigmenpilor ce intra in: compoz itia vopse~elor fol~slte ;;1 dm aceasta cauza necesita instalatri de. ventilare cored proiectate §1 executate.

Gradul de nocivitate al operatiei de vopsire este dependent In primul

rind de felul procesului tehnologic folos!t! si anume:, . ~'. '

_ la vopsirea cu pensula se produce vicierea cea mal mica a at?Iosferel :;>i consta din vaporii de solventi ce se evapora din vopseaua ~~hcata pe obiecte, pre cum §i 0 cantitate mica c~ se mai evapora d~, recipientele ,c~ contin vopselele si in care se prepara aceste vopsele; vrcierea este mica ill raport eu celelalte metode de vopsire, din cauza ca consumul specific de vopsea este mai mic ;

_ la vopsirea prin imersia obiectului in recipientul, cu vopsea, se produce 0 viciere mai mare, datorita cant itat.ii mai mari de solvent care se evapora, suprafata acoperita orar fiind mai mare; . ' .

_ la vopsirea prin pulverizare cu aer comprimat se produce cea ma~ mare viciere a atmosfereir cantitatea de vopsea folosita este de 3-4 on maimare dedt In cazul vopsirii cu pensula 9i atmosfera de lucru se incarca

cn vopseaua pulverizata ce ,nu vine in . contact ct:'- obiect3l~; ,

- la vopsirea sub presume se obtine pulvenzarea fara aer comp~lmat §i atmosfera se incarca cu un· procentaj mai mic di~ vopseaua p~I'ye,~1Zata, san cantitatea de vopsea din aer este totusi mare din cauza calltltatll mult

mai mare folosita orar, .

. Pentru a putea aprecia corect gradul de viciere a atmosferei i.o sectii~e de vopsire, este necesar a se cunoaste amanu~tit procedeul de vopsire folosit la fiecare dintre metodele mention ate mal sus,

. Oricare ar fi metoda folosita, procesul vopsirii produse1or industriale

cuprinde urmatoarele operat.ii: .

. . 1. Curatirea obiectului, prin care se lnlatura t~ate sub~t~?te~e aderente de materialul obieetului (rugina..: tunder , ulei, murdarii diverse) I prin frecare cu perii de sirma , acetona, spalare eu diversi solvenj i (petrol, benzina, toluen, acetona, whitespirit), alesi dupa caz ; se face apor us:area completa a obiectului, Curatirea perfecta este necesarii pentru a asigura aderenta primului strat de vopsea. , ,

2, Se apl ica grundul care. constituie stratul aderent de material ~1 care serveste de suport pentru ~traturi1e urma,toare., Grund_?-l are ~e asemenea rolul de a proteja de oxidare sau umezrre obiectul, 111 caz ca vop-

13

1M

CERClOTARl $1 REALIZARI tN DOJ..!ENIUL VENTILARII INOUSTRIAL!!

sirea se face mai t.irz iu. Compozipia grundului pentru obiecte de metal este uneori un simplu amestec de miniu de plumb cu ulei de in, dublu fiert. Acest grund este bun, in special pentru metale; are 1nsa dezavantajul di este scump si este foarte vatamator sanatatii din cauza plumbului cont inut, Drept diluant si solvent pentru grund se foloseste solventul nafta, pe baza de- petrol sau xilen.

Aplicarea grundului se face la grundul de miniu de plumb, de preferinta cu pensula, operatie care este put.in periculoasa sanatatii daca se iau masuri de aparare contra murdarir ii corpulu i. GrunduI de miniu cu ulei de in nu da aerosoli de vopsea , n ici vapori de solvent vatiimator, astfel ca nu impune masuri de vent ilare ,

Grundul pe baza de miniu de fier, precum si altele similare , se aplica prin strop ire cu aer comprimat '9i .instalat.ia de ventilare este obligatorie, cind vopsirea se face in hala inchisa.

S. Dupa grunduire urmeaza operatia de chituire care consta in acoperirea obiectului cu uu strat de grosime variabila , destinat a· egaliza 9i netezi suprafata obiectului, astupind part.ile ad incite 9i a constitui un suport uniform ~i bine netezit pentru aplicarea vopselelor ulterioare. -De regula chituirea se face manual cu spaclul, dar in ultimul timp se recurge la chituirea eu aer comprimat in care caz chitul se subtiaza pentru a. putea: fi pulverizat , in scopul unei bune chituiri se face mai intfi 0 chituire cu chit gros ca 0 pasta aplicata manual si apoi se aplica chit subtire.

Chituri1e au in compoz itia lor ulei sau lac, ;;1 uneori nitroceluloza. Liantul chitului este din ulei de in, whitespirit '9i ulei sicativat, care accelereaza uscarea. Pigmenpii qsubstanjele solide) sint constituite din oxid de zinc, oxid de fier , creta, ocru si uneori 9i miniu de plumb. Un chit mult folosit este eel cu bazii de nitroceluloza 91 eel cu rasini gliptalice , folosit in special la caroserii de automobile. Din acestea se vede c1i ;;i chituirea constituie 0 operatie care trebuie luata inconsiderare la proiectarea vent ilar ii , '

4. Ulfima ioperatie este vopsirea propriu-zisa, care consta din aplicarea intr-un strat san mai multe a vopselei definitive care da aspectul,

. culoarea ~i lustrul cerut. .

Vopselile si lacur ile aplicate sint de doua feluri:

- vopsele ~i, .lacuri care dau pel icule solubile sau reactive; in aceasta categorie intra Iacurile pe baza de rasini ~i de nitroceluloza ;

- vopsele si lacuri care dau pelicule insoluhile sau inerte ; in aceasta categorie intra vopselele pe baza de uleiuri sicative, lacuri1e si emailurile pe baza de ulei ,

Solvenpii volatili din vopsele se.vevapora dupa aplicarea vopselelor si suprafata vopsita ramine acoperitii cu pelicula react.iva in urma unui simpltt proces fizic, Pe1iculele inerte se obtin prin procesul fizie de· evaporare, dar ~i printr-un proces chimic de oxidare a uleiurilor sau substantelor cu care se inlocuiesc uleiurile.

Lacurile si ernailurile pe baza de nitroceluloza contin: - nitroceluloza, rasini, plastifianj.i (emolienti}:

. - pigmenti sau coloranti, sieativi;

- solvent.i ~i dfluant.i.

I

I

I

I

I

I

j

lNSTALATII DE VENTILARE IN SECTIILJ'. DE VOPSIRE

'197

Dintre toti componentii mentionati ~nai su,s si~t. periculosi peutr~ sanatate solventii si diluantii, iar dintre pigmenti: miniul de plumb, daca

vopseaua este pe baza de plumb. "

Plastifialltii sirrt snbstante destinate a face ca pehcula ac?pentoare

sa fie mai moale , mai elastica, pentru ca sa nu ~rape.cllld se usuca. S~ fol.osese drept plastifiallti: ulei de ricin, fosfat de tricrezil sau ftalat de dibutil.

Plastifiantii slut put in volatHi. .. , .

Sicativii sint sarur i ale aciz ilor naften ici sau vegetah cu metale grele

(plumb, mangan, cobalt). . . . . ,-

Pigmenpii s'int prafuri colorate, de exemplu: mmiu de fier , a~bastru de fier , galben de crom, alb de titan, oxid de zinc, negru de fum, litopon ,

ocru ro~u si altii. .

Solvent i sint substante care pot dizolva s~bstaut~I,e I!ehculogene pentru a le putea folosi in solutii. Printre so~ventll folositi Sl~t: solvent naft~, whitespirit, terebentina. acetat :Ie amil , acetat de buhl,. acetat de etfl , Se Ioloseste uneori si a1coolul '91 acetona ,

Diluanj.ii servesc pentru a sU,btia solut~ile si a le face bunepent~ apl.icare , Se folosesc drept ~ilu~ntl: .t~rebel1tma sau benzenul p~utru I.acun pe b<:rza de nrtrocelnloza, 91 w~1tesplrltul1?entru v?pse1e p~ b~za de bltU~.

In vopselele destinate a f1 apltcate prm st~oplTe se a~la ~lI~a 70-~ Yo solventi si d'iluauti , l.a vopselele pe baza de mtroceluloza ~1 clIcaSOYo la

vopsele pe ba:za de b itum , . ..

Prill operapia de vopsire se raspiudesc In a~r strop! f1111 de vopse~ care jung in contact cu obiectul ce trebuie vopsrt. De asemenea trece 111 aer ;r t~ata cantitatea de solvent si diluant folosita la vopsele.

Tab e I a 69.

Caractetisticile UziCIl ale solvenPloJ' ~i ale cmuan~iloT

DCllumirea 501- "entiJoT

CsHuCOOCH3 C4HgCOOCH3 CZH6COOCH3 C6H6 C6H~CH3 CeH4(CHa), CH3COCH~ C~H60H C,H90H

Formula

pUltr-l. ~

tu l de ~ inflaOtllbi-

~ Jitate

Punctul de f1crhcrc

·c

·c

0,1 0.2 0.2 0.1 0.1 0,1 0,2 1.0 0,2 0, I 0,3

. \ Acetatdearoil Acetat de bntil Acetat de etil

. Benzen

I 'rolnen

11 Xilen

Acetona

. Alcool etHic

: A lcool bntilic

i Solvent-nafta' I White-spirit

Monoclorhenzen

,-

I~ __!--~---'----~'___:'--~~'---'--· -- .. -- ..

\ 0,865 '\ 2,5 0,882 4 0,899 3,5 0,874 '}.,7 0,866 3,2 0,867 3,7 0,79 2 0,807 0.812 2.6

"

1::1 n.s 2,9

3,0 -, i 6,1 " I 13.5 +

8.3

-+- 38

+

135 - 14( 31 121- 12'i 24

74-75 0

79,6

109-110 7 137-139 28 55..,--56. 57,5 78-79: 12 114-118\ 34

120-1801 21. 140-210140-

190

, ,-

-+-

,

-+-

.L

+

,

..

+

+ -1

2,7

I -r-

+ 5,2

j 12.5 0.05

132

28.5 1,107

'_. __ --

_19_8~_~~~C_ER_C_E_"T_A._R_"r_:.~_T "REALlZARr IN D"OMENIUL VENTILARIl INDUSTRIALE

Pe aceasta baza urrneaza a se face calculul instalapiflor deventilare

pentru sectiile de vopsire, "

fn tabela 69 se dau caracteristicile fizice pentru mai multi solvent! si di1~anti folositi in operatii de vopsire.

DIn punet de vedere al instalatiilor de ventilare caracteristica cea mai Importanta este valatilitatea care este data in tabela 111 raport cu eterul etilic.

3.6.2. Nl1ch'itatea substuntelur folosile In \'nJlsi1"~

Solventii produsi din distilarea lemnului, metanolul, dic1oretanul, benzenul $i esterii sint foarte toxici.

Pentru a inlatura nevo ia folosirii acestor solvent] s-au schimbat si retetele vopselelor, cautind a se utiliza solventi mal putin toxici, cum sint de exemplu: whitespirit, terebentina, solvent nafta, toluen si xilen. '

fn vopselele unde benzenul a ramas totusi indispensabil, a fast redus pro~ent~jul ~Iui ~n mare masura, fiind in _parte inlocuit eu alj.i solventi mai put1t: daunaton. Un ex~mplu de inlaturare a solventului prea daunator e~te mtrodueerea de emailuri pe baza de rasini gliptalice, in locul emailurilor pe baza de n itroceluloza. Prill aceasta diluantul benzen a fost inlocuit cu alti diluanti. (terebe~ltina §i s~lv:ent uafta), ear~ sint m~i put in 'nocivi.

Pen~ru ~rolectare mtereseaza 11l mod deosebit si faptul ca benzenul este mal tOXIC la temperatura mai ridicata din urmatoarele cauze: .

- la temperatura mai mare volatilizarea benzenului ca si a altor solveuti este mai mare, j-ed ~erul se viciaza mai puternic;

-.la t.e1l1per~!u!a .mal n:are:_ vase le capitare din piele se d.ilata mai n:ult 91 ~e intensifica ~lrculatla singelui, ceea ce mareste capacitatea orga-

nismului de a absorbi substantele toxice. ... .

Concentratfile maxime admise pentru diferiti solventi sint date in tabela 70 in care concentraj.ia admisihila este indicata in mg/1 de aer.

Tab e I a 70. (:oneentl'nfiile mnxhue 1lI1mlsibile pentrn solventr, in mllli de ner

Solventul

Couccntrutla jl_~ S_O_h_-c_n_tl_lI __ ~ __ -,I!._c_.o_n_c_en~t-ora_t_ia_!

0, 1 ,. Acetona

0,2 Alcool etilic

0,2 I' Alcool butilic

0,1 . Solvent naftn

0,1 I Whi te-spinit

0, 1 Fer. Monoc1or benzen

----------------~---------'

Acetat de ami1 Acetat de butil Acetat de etil

I Benzen Toluen Xilen

0,2 1,0 0,2 0,1 0,3 0,05

Dintre substantele solide ce compun vopselele cele mai daunatoare. sint compusii plumbului si chiar plumbul ca vapori sau pulbere condensata din v:;.pon de plumb. ;~ ~azul vo:ps~rii cu pensula, calea de patrundere in orga~l~;m e,ste gur~, miinile murdante de compusi de plumb, iar in cazul vopslnl prm stropire calea principala este aparatul respirator. Prin norme

>'

I

I

f .

INSTALATII DE VENTILARE IN SECTIILE DE VOPSlRE

199

se prevede ca Iimita maxima de concent~atie a~misibmi pen~ru. p.lum~ 0,01 mg/m 3. Adeseori e. Ioarte gr~u ... de Ob~lUUt. a!lllgerea acestei h~llte 91 din aceasta cauza vent ilarea unei intreprinderi m care se lucreaza mult

plumb devine 0 prob~ema greu de ~ez.o~v~t. . . . ~ ..

Fe baza celor mal recente cercetan 111 domeniul nocivitatti substantelor

in lucrari de vopsire, s-a intocmit tabela 71, in care se arata vitezele pe

Tab e La 71.

Vitezelc de ealeul pentru inslalnlii lIe ventltare Ia cabine de vopstre

\ I Denumirea subs tan-I concentra-\ Viteza acru-t· ..

Uctl1d.a de Natura vopscle! telor nocive tia m~i!.Ua lui in descnt- Observntf i

YOpSUC _ udmtsa dereade lucru

. .

Hidrocarbul"i:
terebenttnd , 300mgfm3 0,5 mls
white-spirt :
I
Hjdrocarbur i uro-
mate: Dupi'l
benzen , toluen, solvent 0,7 mls
solvent nafta !Ii
altele
Aerosol ide vopsea 101'ng/tua 1,0 mls !~------~--~----- I

Vopsele pe bazd de ulei, de rii~ini gliptaliee, penta ftalice ~i al tele

Ide in EmniIuri pe baza de nitroeelulozi'i

Cu pensula, sau prin scufundare

Prin strop i- Vopsele fara com-

re eu aer pU!]i de plumb

comprimat

Ide111

Idem

tlolventi care nu contin h.idrocarbttrf aromate

Dupii.
solvent 0,7 mis
;
0,01 1,3 mls La cabi-
mg:ln13. ! ne mari
I
I 1,5 mls La cabi-
ne mici Vopsele care contin compusi de plumb

Plumb iii compusi ai acestuia, aerosoli de vopsea

... ~_ .. _ .... _i_.~. _!_ _.!_ ___:

care trebuie sa le aibii aerul in zona in care se af1a mu~cito'rul pentru a-l feri de inhalarea vaporilor de solvent si de .aeros?li.:1: vopsea. Ta~ela ~ontine date generale de .baza care potsufer:, ;:-anatu ~n plus. san.1!1 t?1l1US dupa situatia Iocalji 91 grad~l. de substanta :n aprec.lerea directiei vlllel<?: de aer care antreneaza aerul viciat cu solvent $1 aeroso~1 de vopsea. tn. tab~l~ este de observat di pentru cabine mid se adepts viteze de absorbt ie pma

la 1,5 m/s.

Documentaj.ia de specialitate prezinta variarite .de his~alaJii pen~!u cabine de vopsit piese mici, mijlocii si mari. Numeroase d1ll1l1sta~atllle realizate dupa aceste indicatii s-au comportat nesatisfacator. In corrtinuare

Jdem

3.0.3.' Cabme de vopstre pentru plese mlel

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful